Mariana Kahane, Lucila Georgescu-Stănculeanu, Cântecul Zorilor Și Bradului. Tipologie Muzicală (1988)

~~::~ COLECTIA
· ~::.~ NATIONĂLA:
::'.OE FOLCLOR
https://biblioteca-digitala.ro
J~·nU, al ei<.i.t ,;,~, t 4<'~ altt dft--~
_,((L ~I tu_ '* q;;ti<L I
IWl
~~ /6-koL ~~l.A jr'Â-;/"e' ]

8 . o~, l~gK j
MARIANA l<AHANE LUCILIA GEO RGESCU-

STĂNCULEANU
CÎNTECU L
ZORILOR
. SI BRADU LU I
'
(Tipologie muzicală)
tHE INSTiTUTE FOR ETHNOLOGICAL ANO DIALECTOLOGiCAL RESEARCH
THE NATIONAL FOLKLORE COLLECTION
MARIANA KAHANE LUCILIA GEORGESCU-

. STĂNCULEANU
T~1E SONGS OF DAWN

AND
OF, THE FIR-TREE
(Musical· typology)
THE MUSIC PUBLISHING HOUSE

Bucharest, 1988
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ETNOLOGICE ŞI DIALECTOLOGICE
COLECŢIA NAŢIONALĂ DE FOLCLOR
MARIANA KAHANE LUCILIA GEORGESCU-

STĂNCULEANU
CÎNTECUL ZORILOR
SI
'
BRADULUI
(Tipologie Muzicală)
EDITURA MUZICALĂ
Bucureşti, 1988
COLECŢIA NAŢIONALĂ DE FOLCLOR s-a realizat pe bază de contracte de
cercetare ştiinţifică încheiate de INST JTUTUL DE CERCETĂRI ETNOLOGICE ŞI
DIALECTOLOGICE cu CONSILIUL CULTURII „ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE
şi ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMAN/A
CUPRINS
Cuprins .....•...............•.............••••..............•................................•.••.•.••...
Conlents ••.......................................... · ... · · · · · · · · .. • • · · · · · • .. · • · • · • ...• · · · · · · · · • • · • · · • · • • 6
Introducere . . . . . . . . . . . . . . •...................•................. · · · · · · · · · · · • · • · · · · · · · · · · · · · • · · · · · . · . · . . . . • 7
1'' oliJ asupra ediţiei ...........•............................ · • · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · 10
Authors' Nore ............................................................•..........•.......•............ 11
Caracterizarea şi clasif icarca material11l11i ...............•...................................................... 19
A. Textul poetic . _. ..................................... · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · • · · · · · · · · · · · · · · · • · • · · · · 20
I. Tematica ................................................................................... 20
II. Versificaţia ................................................................................ 23
B. Afe/odia .................................................•.................. · · .. · · · ..... · · · · · · · · 27
I. Sistemul sonor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
II. Segmente şi echilibrul sonor ...................................................... : . . . . . . . . . . . 34
III. Cadenţele .....................................................•................... '. . . . . . . . . 38
IV. Forma arhitectonică . . . . . . . . . . . .. . . . . .•.. . . . .. . . . . . . . . . . . .•. . . . . .. . . . . . . .. . .. . . . . . . .. . . . . . . 12
C. Ritmul .... , . . . . . . . . • • . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . • . • • • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . • . . . '17
D. Particularitdţi ale interpretdrii . . . . . . . . . . • • . • . • . • . • • • . . . • . • . • . • ..• . . . . . • . . . . . . . • . . . • . . . . . . . • . • . . . . . . .50
E. Clasificarea .51
Biblioţ7'af ie selectivtJ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . 90
Tabele 93
Corpus de melodii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . • . . . • . • . . . . . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
Note la melodii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . '179
Texte poetice .............................................................................................

. -
Note la textele poetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 l
Catalogul pieselor cuprinse în Corpusul de melodii şi texte poetice . . . . . . . . . . • . . . . . . . . • . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7'12
Indice de titluri ale pieselor din Corpusul de melodii şi texte poetice ...............•............................. ~ . . 773
Indice de asociaţii centrale (Grupe de variante) .............................•......••.....•.... , ..•.. '. ...... :.. 77j
Indice de localittJţi ..........•..................•.........•••..••.•..••.•.•.•.•...•••.•.•....•...•.. ~ ·... '. . • 80i
Anue (Suplimente documentare la Corpusul de melodii) .....•. , ................ : ....•.....•...........•..... , . . 80..5
Enslish Summary .. ' ... ' . I „ ' ••• t ••• ' ' ••• 'I • , . • • • , .• ' . I „ '„ •.. ,_'''. r. ' . '. '~'' ' • ' '' ''.' t. I •••••••••••.• •·.. • • • • • . 817
CONTENTS
Cutri11s (Ca«tents, io Romanian) ........................................ · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · 5
Contmts •..•........•.................................. · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · 6
Introtlu&lion ••••........................................................ · · · · · . · · · · · · .. · · · · · · · · · · .. · ... · . 7
Authors' Note (in Romanian) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Authors' Note (in English) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Des,ription ond Clossificotion of the Material ....... : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
A. The Poetical Text ......................................... .'...................................... 20
I. Themes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
II. Versification 23
B. The Melody • • . • . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . 27
I. The Pitch System ..... _. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
II. Segments and the Pitch Balance . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
III. Cadences •. • e e. • ee • • e ,. e • e • e f • • e Ie I I Ie I I I I I I I I I I I I• I I I• I I I I I I I I I I I I I I o I I I I I I I I I O I I I I I I I O I O I 38
IV. The Architectonic Form • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '42
C. llhythm . ~ . . . . . . . . . . . . . . . . • • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "17
D. Peculiarities of Performance . . . . • . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . • . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
E. Classifieation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •. . . . . . . . . •. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Sdected Biblto1raphy • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Tables . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..• . . 93
The Corpus of Melodits . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
Notes on the Melodies . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . '479
Tlu Poelical Texts . ........................•................... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . 501
Notes on the Poelical Texts . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 711
TAe Catalogue of the Pieces Included in the Corpus of Melodies and Poetical Tuts . . • • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7"12
Index of Titles of the Pi"es in the Corpus of Melodies and Poetical Te:llls . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 773
Index of Central A ssociations (<Aoups of Variants) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 5

I
Inde;r of Places . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 801
Annues (Documentary Supplements to the Corpus of Melodies) . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 805
En11islt Summary .. , ........•...•.• , ••...• , •••.• „ ........... ,, ............................. ·.... ,......... . . . 817
•
INTRODUCERE
Potrivit opiniilor exprimate în scris sau în discuţii de specialitate, cîntecele Zorilor şi Bradului re-
prezintă, probabil, cel mm: vechi strat d;:- cî11tccc P.J pularc româneşti păstrat pînă astăzi şi constituie un
repertoriu specific folclorului românesc. El 111t a fost snnnalat la popoarele europene, ci do.~r parţial, în
folclorul hispanic mediteranean: referitor la acesta. se mmţioncaui cii pe coasta Andaluziei se cîntă, în
cazul unui copil defunct, los auroros (Zorile), dar nu dispunem de material concret pentru confruntare 1 .
!ncepînd cu Constantin Brc'iiloiu, s-a subliniat în r„·petate rîndztri câ acestea (cîntecele Zorilor şi
Bradului) nu sint bocete, ci strcivechi cîntece cerc:noniale. Antecedentele lor provin, după unii cerce-
t~tori, din epoca formării poporului român şi au rădiicini mai vecM, într-un substrat de origine medite-
raneană/ în structuri melodice din substratul trac (Bibl. 9, 11, 13, 7,/, 21 ş.a.).
!n structura lor mu::icală distingem 1111clee ale cdor mai rf.'.j>rezcutafrve gemeri ale folclorului românesc
(doina, cîntecul propriu-::is, jocul, colinda ş.a.).
Persistenţa lor în zilele noastre, răspîndirea lor de ambele pii.rţi ale Carpaţilor în numeroase forme,
de la cefo cu aspecte arhaice pînă .la cele evoluate (toate înrudite între ele), şi difu::iunea lor în struc-
turile fundamentale ale diverselor gemeri din întreaga ţară atestă vcchimi'a, unitatea şi conthiuitatea teri-
torială a poporului care deţine această tradiţie folclorică ancestralâ.
Cîntece vocale, cu texte poetice adeseori foarte limgi, ele sînt executate fo grup; înregistrarea lor şi
în interpretare solistică ţine de o conjunctură a culegerii.
S-a relevat adeseori abundenţa repertoriului, prernm şi v,iloarea 1"11estimabilă, at!t documentară cît
şi artistică, a celor mai numeroase texte poetice şi melodii.
Constantin Brăiloitt a publicat o impresionantă selecţie de motive poetice (numai) din Gorj.
alcătuită după criteriul exclusiv estetic, amîtiînd pm!m aliă dată o ediţie ştiinţifică a repertoriului din
această zonă. ( Bibl. 17) Textele publicate, traduse apoi în limba franceză de Ilarie Voronca şi Jacques
Lassaigne şi, parţial, iii limba maghiară de I stvdn Komjdty au fost reeditate în Franţa şi în Ungaria.
Ele au suscitat interesu./ com pozitomlzti belgian Jean A bsil, care le-a prelucrat tntr-o Cantată 2•
Un raport adresat în 1958 Centmlui naţional al cercetării ştiinţifice din Paris arată că Brăiloiu
începuse să lucreze la o ediţie ştiinţifică a materialului din Gorj, ediţie în 3 volume, orientată etnografic,
literar şi muzical, în care practica, dttpă obiceiul său cunoscut, transcrierea sinoptică şi fonetică 3 • Moartea
l-a surprins înainte de a încheia primul volum, care urma să cuprindă textele poetice, aproximativ 500 de
fotografii şi un inventar de localităţi din care provenea materialul.
O colecţie muzicală dedicată exclusiv acestei specii folclorice, prevăzută ca un corpus care să aco-
pere diversitatea tematic-funcţională şi tipologică şi răspindirea teritorială a repertoriuliti în ţară, nu
a mai fost •publicată pînă acum.
Colecţia de faţă a fost alcătuită în urma explorării arhivei sonore şi de notaţii directe a Institutului
de cercetări etnologice şi dialectologice şi a fostului său Centru din Cluj-Napoca precum şi a excerptării
publicaţiilor şi a fost plănuită ca o colecţie sistematizată tipologic-muzical.
Am pornit de la un fond de "peste 600 de piese, marea majoritate transcrise după document sonor
(cilindri de fonograf, discuri. benzi de magnetofon). 1ntrucît colecţia este dublu condiţionată : de natura
materialului şi de profilul muzical, am eliminat pies,,ele cu melodii nereprezentative pentru această
specie (adică cele de verş, bocet ş.a.) 4 , ca şi variantele' atipice (remarcabil deviante). chiar dacă acestea
prezentau texte poetice specifice. ( Avînd ca scop stabilirea unei tipologii, am exceptat, totuşi, cazurile
1 Karlinger, Felix, L' Eut'opa occidentale e centt'ale. Etnogt'afia e tt'adizioni popolat'i (Extras din Razze e popoli della tet't'a, voi. VII),
p. 165. Apud Bîrlea, Ovidiu (Bibi. 12, p. 377).
1
Chants du mOt't, public. la Paris în „Mesures", nr. '4, 15 octombrie 1939, p. 85-93 şi republ. în colecţia „Poesie et thMtre",
condusă de Albert Camus, Paris, Charlot, 19'47, '42 p. Fragmente traduse în limba maghiară sub titlul Bucsuztato, în voi. A
nap lakodalma, Roman nepballadak, Debrecen, A Debreceni Magyar-Romăn Tărsasăg l{irdăsa, p. 55-56. Apud Alexandru,
Tiberiu (Bibi. 3, p. 105). Versiunile română şi franceză republ. la noi în „Secolul 20", 282-283 (198'4), 6-7, p. 10.5-11.5.
O altă versiune franceză în Holban, Maria, Incantations, Chant de vie et de mort, transposes du roumain par Marie Holban,
Bucureşti, M.0. Imprimerie Nationale, 1937. Versiune engleză în Brăiloiu, Constantin, Pt'oblems of Ethnomusicology, Edited
and Translafed by A. L. Lloyd, Cambridge University Press, Cambridge, London - New York - New Rochelle, Melbourne -
Sydney, 198'4, p. 291-297.
' V. Bibi. 19, p. XV-XVI.
• În evoluţia sa, repertoriul prezintă ~ astfel ele C1'Zuri,
interferente, cele tranzitorii, cele afectate de influenţe exterioare tradiţiei ceremoniale.) Am omis, de
asemenea, melodiile exclusiv instrumentale. 1n acest fel, corpusul de melodii cu care am lucrat s-a
redus la 514 piese. (ln capitolul consacrat clasificării tipologice se va vedea că acest Corpus s-a ampli-
ficat considerabil.) Am cercetat material cules pînă .în anul 1970; în mod excepţional am recurs la
cîteva piese culese după această dată.
Valoarea materialului a crescut prin faptul că cercetările de teren au fost uneori reluate în aceleaşi
localităţi, cu aceleaşi sau cu alte interprete, în cursul unei aceleeaşi perioade a culegerii sau după un
număr de ani, pînă la o distanţă de 41 de ani. Cunoaşterea gradului de constanţă/variabilitate struc-
turală capătă astfel posibilităţi suplimentare.
O veche dorinţă a etnomuzicologilor a fost înregistrarea şi transcrierea integrală a materialului
folcloric. Banda de magnetofon favorizează înregistrarea integrală, cu toate că şi. durata ei poate fi
uneori depăşită de lungimea textului poetic. Am urmărit insistent transcrierea integrală .şi am rea!izat-o
în numeroase cazuri, atingînd adeseori un număr neobişnuit de mare de strofe transcrise la cite o s~ngură
piesă (între 10 şi 62 de strofe) .6 --
Am dorit să alcătuim un corpus de melodii transcrise exhaustiv. Nici timpul, nici numărul forţelor
nu au permis aceasta. Ne-am limitat la transcrierea exhaustivă a unui singur tip melodic (cu subtipurile
şi variantele sale )6, tip abundent cules, şi a multor variante ale celorlalte tipuri. Meticulozitatea la ~are
am aspirat nu a putut fi aplicată constant; în consecinţă, transcrierile sunt unele integrale, altele parţi~~e,
unele amănunţite, altele (rar) sumare. Meticulozitatea, atît cit a funcţionat, unora le va părea excesivă,
alţii îi vor recunoaşte, mai devreme sau mai tîrziu, utilitatea. 7
Corpusul destinat caligrafierii a întrunit un număr de 453 de piese. Timpul, din nou, a impus
reducerea atît a numărului lor cît şi a extensiei fiecăreia. Astfel, colecţia care urmează cuprinde 335 de
specimene, numeroase în/ăţişate în transcriere integrală sau amplă.
Cîteva înregistrări sonore au fost realizate în contextul ceremonial real (prin observaţie directă)·
Există sate în care prescripţiile ceremoniale cer executarea cîntecului de 3 ori succesiv. lnregistrarea sonoră
a surprins în Runcu -Gorj două sau toate trei reprizele iar transcrierea muzicală le-a redat, dar numărul
mare de strofe melodice ( 48, 45) a limitat caligrafierea la prima repriză integrală (aci nr. 4 = 23 str.)
sau la depăşirea cu puţin a primei reprize (aci nr. 3 = 15 +
6 strofe melodice).
Aceleaşi prescripţii ceremoniale antrenează, de ex. în acelaşi sat, concomitenţa a două manifestări
muzicale distincte: Cîntecul Zorilor, interpretat de către un grup de 3 femei, şi un semnal instrumental
executat de către gornişti, ceea ce a/ost transcris şi redat în colecţie sub aceleaşi numere (3, 4).
Tex tele poetice sunt scrise fonetic sub portative. Graiul specific conferă fenomenului sonor o remar-
cabilă culoare. Există, la cîntarea în grup, deosebiri fonetice concomitente, pe care nu le-am putut con-
semna. Există şi o inconstanţă fonetică la acelaşi interpret, cu care cercetătorul este familiarizat de mult.
Au rămas neconsemnate subtilităţi ale pronunţării determinate sau nu muzical, pe care nu le-am putut
reda, cu toate că le-am perceput. Fără îndoială, scrierea noastră nu atinge valoarea transcrierii foneti-
cianului; în ciuda deficienţelor, credem că ea sugerează, totuşi, pronunţarea reală. .
Cu puţine excepţii, specificate unde a fost cazul, melodiile au fost transcrise de autoarele volumului.
Colecţia de faţă fiind concepută ca o ilustrare a tipologiei speciei, nu ca o antologie, criteriul ştiinţific
şi nu cel estetic răspunde de selecţionarea materialului.
Tipologia a fost gîndită nu numai ca o clasificare la nivelele superioare, ci ca urmărire consec-
ventă a ramificării pînă la nivelul particular, ceea ce justifică inserarea a numeroase fJariante în colecţie.
Fiind concepută ca o tipologie muzicală, interesul melodiei primează, ceea ce justifică inserarea şi a unor
piese cu texte poetice trunchiate sau mai puţin reprezentative artistic.
ln sfîrşit, volumul fiind consacrat unei tipologii şi nu unei monografii, incursiunile tn structura şi
problemele materialului s-au limitat la caracterizarea sa generală şi la consideraţii necesare explicării tipo-
logiei şi a unor aspecte ale transcrierilor; transcrieri care se oferă ca material de studiu multilateral· utili-
zabil ulterior.
Lucrarea aceasta, ca oricare alta, a fost precedată de şi împletită cu un studiu bibliografic. Ea nu
cuprinde, însă, o analiză a gîndirii muzicologilor care s-au preocupat de clasificarea muzicii populare, cu
toate că, asimilînd bibliografia parcursă, gîndirea fiecăruia a format şi a dirijat într-o anumită măsură,
1
.între 10 şi 19 strofe melodice Ia 16 piese; 20 -29 str. mel. la 16 piese; 31-38 str. mel. la 3 piese; 12-18 str. mel. la .5 piese;
52-53 str. mel. la 2 piese; 62 str. mel. Ia o piesă; etc.
8
Ilustrat în fruntea colecţiei ( 1- 113).
7
Pentru aprecierea ritmului şi tempo-ului am găsit un ajutor preţios în metronomul electronic inventat de inginerul Ion Geor-
gescu. Aparatul său a contribuit Ia o remarcabilă creştere a preciziei şi fineţei transcrierii, a uşurat-o şi i-a ridicat valoarea.
pe căi mai evidente sau mai ascunse, gîndirea noastră. Vom releva, totuşi, că ne simţim fundamental tribu-
tare lui Constantin Brăiloiu, a cărui gîndire şi experienţă sintetizată li/. redescoperim mereu, oridecîte ori îi
recitim opera, lui Bela Barl6k, inseparabil şi el de temeliile disciplinei noastre, cercetătoarei Paula Carp,
care prin notarea relativă preconizată ne-a deschis orizonturi comparative largi şi ne-a ajutat să pătrundem
tn straturi de adîncime ale laboratorului creaţiei populare ( Bibl. 25), profesorilor noştri: Harry Braimer,
Mihai Pop, Paula Carp, Ilarion Cocişiu, Tiberiu Alexandru, Emilia Comişel, Adriana Sachelarie,
Gheorghe Ciobanu, Ovidiu Bîrlea, care au fundamentat formarea noastră folcloristică şi ale căror lucrări
ne-au îndrnmat, şi profesoru,lui George List de la Universitatea Indiana din Bloomington, S.U.A., cărnia
îi datorăm lărgirea şi îmbogăţirea perspectivei noastre etnomuzicologice şi lupta cu prejudecăţile în abor-
darea problemelor clasificării.
Aportul experienţei muzicologice se conjugă cu. aportul materialului concret însuşi, material dens
şi bogat, plin de sugestii, a ctlrui valoare nu poate fi subliniată niciodată î11deajun.s.
NOTĂ ASUP.RA EDIŢIEI
1. Titlul cîntecului este scris între ghilimele cînd re produce terminologia interpretelor şi tntre paranteze
drepte cînd este dat de autoarele acestui volum.
2. Melodia poartă un număr de ordine care o încdrează în succesiunea clasificării tipologice.
3. D1~asupra primului portativ, în stînga, se indică documentul, iar tn dreapta -originea cîntecului
(satul şi judeţul, scrise conform Codului poştal al locaHtăţilor din Republica Socialistă România).
Celelalte infrmnaţii pri1:itoare la identitatea fiecărei piese sunt incluse în CATALOGUL PIESELOR
CUPRINSE !N CORPUSUL DE MELODII ŞI TEXTE POETICE. !nunele cazuri am adăugat,
între paranteze drepte, nume de culegători nemenţionate în fişe, gliidîndu-ne după grafia din fişele respective
de text sau de fonogramă.
Documentele provin, în majoritate, din arhiva ICED. La piesele extrase din publicaţii se preci-
::,~ază (cu unele abrevieri) numele autorului, titlul lucrării citate şi numărul de ordine al piesei sau pagina
la care se află. (V. în lista noastră bibliografică nr. 39 penlrz: Drg., Bnţ., nr. 57 pentru Ligh(ezan),
FolcJ. muz. băn. şi 83 pentru Ursu, \'al. Alm.).
Transcrierile muzicale pe care se ba::ează acest volum, inclur;,• sau nu în Corpusul de melodii, au
fost realizate de autoarele acestui volum, rn excepţia celor citate hn Bibl.
4. Melodide au fost transpuse conform notării relative. (V. BiZ1!„ .•:r. 25). Finala reală este indicată
la sfirşitz~z mclcdici printr-o valoare de notii întreagă. ln cazurile necli.iri .lin precizat prin • :: c finala
relativii. (cap de notă plin) la care se raportează cea reală (notti fotrc:,l.<.Jct).
Evidenţierea finalei reale lipseşte la melodiile înregistrate fără cam ·rton.
5. Jf elodiile sînt scrise sinoptic după metoda preconizată de Constmithi Brăiloi1t, cu unele modificări
făcute în interesul accesibilităţii, deoarece transcrierile cuprind foarte multe semne.
Ciizd numărul de strofe depăşeşte lungimea paginii, pentru a nu încărca volumul cu p!i.rnle, am con-
tinuat scrierea (la sugestia lui Adrian Vicol) pe pagina u,rmâ.toare, resc"iind, mai în'îi. strofa de refe-
rinţă. Dezavantajul lipsei perspectivei totale este compensat prin avantajul uşurării lecturii.
6. Din acelaşi motiv, strofele ample de 6-8 rtnduri melodice, care depăşesc lăţimea paginii, au fost
desfăcufr în secţiuni care se continuă în linie verticală. Am dat secţiunilor indicativele a, respectiv, b,
acestea devenind, fiecare, repere si1ioptice.
7. !n -unele cazuri de heterofonie s.iu de antifonic am renunţat la rigoarea disciplinei sinoptici:: şi a;n
rescris unele semne identice pe linie verticală, în interesul clarităţii grafice şi al uşurării lecturii.
8. La unele melodii am transcris complet numai un număr de strofe, duAJ, care am indicat doar
variaţiile importante, tn perspectivă sinoptică, preciztnd numărul de ordine al strofei implicate.
9. !n ~azul schimbării indicaţiei metronomice pe parcursul melodiei, strofa următoare fără cifră
metronomică are viteza ultimei indicaţii metronomice şi nu pe cea a reperului sinoptic.
10. Cifra metronomică între paranteze exprimă probabilitatea sa, ea fiind stabilită în absenţa
camertonului din documentul sonor.
11. Semnele: x) sau x---., deasupra portativului reprezintă, respectiv, sunetul sau secţiunea
tn timpul cărora cîntă numai prima interpretă dintr-un grup. Adeseori, cealaltă (celelalte) din grup
intră pe parcursul unicului sau ultimului sunet marcat de semn.
12. Alteraţiile sau ornamentele suprapuse indică divergenţa interpretelor din grup, de ex:
t+ ~ 10 11o~ea ~uperioară t /treapta u~r urcată la ~ocea super
rr=/ I sau =
Q 'q(ncturnl) la voc~c Inferioară b 'treapto naturalei la vocea int.rioară
13. Notele cu cozile în jos (inclusiv apogiaturile) corespund vocii secundare.
14. - = semiparlato; x = parlato.
15 . .,,,•
, •,=atacarea sunetului de la un nivel inferior nedeterminat, respectiv, coborîrea
uşoară a lui pînă la un nivel nedeterminat.
10
16. ~ = vibrato inferior,' ţ · uşoară urcare a sunetului: ! = ttşoară 'coborîre a sunetului,'
Jf , ~ = urcare treptată, respectiv, coborîre treptată a sunetului: . / " ' =urcare, respectiv,
coborîre treptată a sunetului vibrat.
17. + deasupra portativului = Schluchzton (sunet sughiţat, Cit noduri).
18. n = lttngire uşoară a valorii; u = scurtare uşoară a valorii.
19. Durata coroanei, semnul lun~iri1'./scurtării uşoare a sum'.fului, aflate intre paranteze, indică
divergenţe s1'.multane ale 1'11terprctelor din grup. Uneori am putut determina duratele divergente şi le-am
suprapus.
20. -deasupra notei= atac apăsat al s1111et11lui: -.- deasupra 11otci =atac apăsat în stacc.
21. /\ = silabă absentă (<•rrs catalectic).
22. o =-~ eliminarea, pmtru strofa iH rnrs, a 11111ti srm:i dz'.n reperul sinoptic. Uneori suprapunem
doită simbol11ri ale anulării :~. cî11d se rc(m'i la două senmc suprapuse din reperul sinoptic; cînd din
două semne se anulcaă doar 11n11l, s11prajnmem semnul anulării şi /h' cel rămas neschimbat.
23. Folosim bară plină la sfîrşt'.lul rfodului melodic şi semibarc'i plină fo interiorul lui; rar apare
semibara punctată, în cazul subdivizării podiei, sau bara întreagă p1mctală, la cezură sau la cadenţa finală,
în cazul detaşării şi accentuării excepţionale a ultimei silabe. (V. cap. Ritm).
24. La scrierea versttrt'lor sub melodie am despărţit silabele priH linioară dublă, folosind cea simplă
numai cînd are fu!'tcţie gramaticalc'i.
25. Versurile de sub portative sî11t scrise fonetic de căire transcriitoarea melodiei. Textul poetic
scris de culegător poale diferi de cel t'ntapretat de transcriitoarea melodiei; deal~(el, unele deosebiri de
interpretare foneticii a aceluiaşi text pot apărea (din motive obiective sau s11biective) şi Îll ca::11l cînd
culegerea şi transcrierea muzicală au fost făcute de una şi aruaşi' persoană.
26. Unde fişe de text cuprind diverse teme (Zorile de afar;i, din casă, Pămîntul etc.). Am repro-
dus, de obicei, numai textul poetic corespunzător temei din cînterul dat cu melodie, menţionfod în NOTE
LA TEXTELE POETICE temele care urmea:ă.
27. Unele melodii nu au avut fişe de text Îlt arhivă. !n astfd de carnri, am reprodus vermrile
după transcrierea mzr:icalii. Textele respecfit1c apar tr1111chiatc î11 ca:ul turcgislrării smwrc fragmentare
(pe cilindrn de fonograf sau pe dt'.sc).
28. Pe11tru evitarea dificultâţilor tipografice, tcxtt:le pr(":mlr1f1' separat tw a1t fost redate în scriere
fonetică, ceea ce este fmpotriva vederilor noastre: deallfd, 111t fofi rn!egătorii le-au notat fonetic, iar cei
care au făcut-o nit au aplicat întotdeauna un sistem uniltll'. Am compensat întrucîtva, poate, această
renunţare prin scrierea fonetică a textului sub portaliî•c. N ădiijd11im că ea aproximea::ă mulţumitor rea-
litatea, cu toată incompentenţa noastră lingvistică.
A. Recurgînd la scrierea literară, care antrenea:ă Îll mt'isurâ mai mică sau mai mare decolorarea
graiului local, am sugerat, totuşi, unele particularităţi ale accc;luia ori de ctte ori am putut, dar am optat
pentru variante literare sau mixte pentru a nu risca să con/runtăm cititoml nespecialist cu un sens obscur
sau echivoc al cîte unui cuvînt (ex. : mii [ = mie} în loc de me). ·
Se înţelege că am fost nevoite uneori să modificăm aspectele unor cuvinte şi probabil că nu am
găsit de fiecare dată soluţia optimă.
B. ln mod excepţional am folosit unele semne diacritice, Firă a încărca scrierea, pentru a înlesni
citirea corectă. a unor cuvinte, anume:
a) ri sub semivocale (ex.: braduli [două silabe] de la bradulie [trei silabe J, ca urmare a eli-
dării ultimei silabe, sau: [on [o silabă]~ prin contragerea celor do11ă vocale fotr-un diftong, dintr-o
necesitate metrică);
b) ,....,, deasupra literei, pentru nazalizarea vocalei/consoanei.
C. La repetarea versului (rîndului melodic) am folosit semnul mw::ical de repetiţie, mărind nu-
mărul punctelor după numărul de repetări (două/trei/ patrzt puncte).
Cînd la repetarea versului interpretele au modificat pronunţarea sau au înlocuit un cuvîiit, am redat
şi noile versiuni, la care am adăugat cifra 2/3/4, aceasta însemaînd: a doua/a treia/ a patra oară.
D. Am marcat prin apostrof omiterea (de obicei finală a) unui fonem.
E. Sub rezerva celor de mai sus sau a unor posibile inconsecvenţe care ne-au scăpat, am respectat
consemnarea din fişa originală de text, chiar cînd nu împărtăşeam vederile culegătomlui.
F. Versurile au fost numerotate.
G. ln conformitate cu fişa originală din arhivă, textele au fost redate:
a) aşa cum au fost dictate de interprete;
b) aşa cum au fost cîntate (înregistrate sonor sau neînregistrate), cu specificarea: fg./disc/mg.,
sau cîntat;
11
c) în cazul consemnării a două versiuni, în stînga se află prima ve1siune (reperul), sub menţiu
nea dictat/cîntat, iar în dreapta cea de a doua, sub menţiunea: fg./disc/mg.; tn coloana din dreapta
se precizează numărul de ordine al versului-reper şi eventual.ele modificări survenite la înregistrare, in-
clusiv omiterea/adăugarea unor versuri, ca şi gruparea versurilor tn strofe melodice. Textul dictat se va
citi ca o succesiune continuă de versuri: eventualele spaţii libere între unele grupuri de versuri nu delimi-
tează strofe, ci reprezintă omiteri faţă de coloana paralelă.
Coloana din dreapta reprezentînd versiunea redată de culegător, ea poate diferi uneori de versiunea
din transcrierea muzicală.
Coloana din dreapta figurează în acest volum dacă şi atit cit a fost dată de culegător (de ex.,
adeseori culegătorul nu a delimitat strofele melodice). 1,
Cînd cele două coloane din fişa originală prezentau neclaritaţi, am opttlt pentru una din versiuni.
1n cazul terminării coloanei drepte cu mult îna1:ntea celei stîngi, am marcat sfîrşitul ei, după care,
pentru a economi~i spaţiul, am scris textul în continuare pe două coloane.
H. Textele includ trimiteri la note explicative prevăzute într-o secţiune separată a volumului, dar
şi alternative ale unor versuri, plasate în subsolul paginii pe care se află textul 1especUv.
I. Semnul de î11trebare plasat (în secţiunea notelor explicative sau pe pagina textului) înaintea
unei explicaţii citate reprezintă întrebarea culegătorului la care a răspuns interpreta.
29. Am citat comentarii sau întrebări ale interpretelor (chiar în timpul ctntării/dictării) pentru
a ilustra psihologia acestora şi pentru a respecta autentfritatea documentului.
30. ln interesul economiei de spaţiu şi al rapidităţii lecturii, am reprezentat treptele scării, în
studiul introductiv şi în tabele, prin iniţialele numelor lor, iniţiale majuscule pentru treptele constitutive
şi minuscule pentru pieni. (Am adoptat denumirile corespunzătoare solmizaţiei, curente tn practica noas-
tră muzicală.)
a) Tre p!t:le superioare celei de-a treia linii a portativului poartă cifra (mică) 8 la nivelul su-
perior al literei: treptele inferioare primei linii suplimentare de sub portativ poartă aceeaşi cifră la nive-
lul inferior al literei.
b) Simb0lul treptei între paranteze indică aspectul său melismatic.
c) ln s1'ntezelc statistice, cifrele între paranteze reprezintă treptele Î1J ipostază exclttsiv,melismatică.
d) Douâ sau mai multe iniţiale unite prin legato indică o melismă (ex.: LS1ll ).
'--'
e) Iniţiala minusculă ataşată anterior/posterior itnei majuscule sau unei minuscu,le-pien. indică
ipostaza ornamentală (de importanţă secundară) a treptei simbolizate prin minuscula ataşată (ex.: M r,
rA1, Jr, ~f. Rms, lllsmr etc.). .
- ,
f) ln ca::11l ornamentaţiei excesiv de abundente, am reprezentat uneori mordentul abreviat în tabele:
~-
31. Citarea documentelor în ta le trimite atît la piesele incluse Î1J Corpus, cit şi la restul materia-
lului studiat.
a) Cînd ne referim şi la conţinutul strofic al melodiei, ataşăm la numărul de ordine al piesei din
colecţie sau la numărul documentului în arhivă, numărul de ordine al strofei.
b) Cifra subliniată la sftrşitul şirului de cifre care indică strofele reprezintă ultima strofă trans-
crisă din documentul respectiv.
c) Cifra 1 în exclusivitate sau lipsa cifrei strofice arată că transcrierea (notarea directă) cuprinde
doar prima strofă. '
d) Linioara între două cifre arată: de la (prima ci/ră) pină la (cealaltă cifră).
e) Cifra strofică urmată de una din primele două-trei litere minuscule ale alfabetului arată diver-
genţa vocilor din grup în cuprinsul strofei respective (ex.: 2a/b/c = str. 2, prima/a doua/a treia t'oce).
Cînd un fragment al strofei melodice a fost cîntat numai de prima interpretă, am atribuit prezumtiv
aceeaşi structură şi celorlalte voci pentru fragmentul respectiv, pentru a nu omite din tabel restul strofei la
vocile parţial absente. Versiunea indicată de noi în acest caz ar fi putut fi confirmată sau lnfi1mată de rea-
litate.
f) Cifra romană I/II/III înaintea unor cifre strofice indică, respectiv, prima/a doua/a treia repriză
a cîntecului, atunci cînd acesta este reluat în întregime, conform prescripţiilor ceremoniale.
g) Trimiterea la bibliografie se face prin indicaţia Bibl. urmată de numărul de ordine al lucrării
în anexa BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ şi, cînd este cazul, de numă1ul paginii sau/şi de numărul de
ordine al piesei în lucrarea citată. ·
h) Abreviaţiile: i, C, fn reprezintă, respectiv, podia iniţială, centrală, finală.
i) Abreviaţiile: s, o, a reprezintă, respectiv, diviziunile substitutive, ornamentale, arhitectonice.
j) Abreviaţia: rd = rînd melodic.
k) Diviziunile arhitectonice sînt reprezentate prin abreviaţiile:
q =formă cuaternară;
I = prima jumătate a strofei melodice cuaternare ( alterntnd cu cea cuate1nară în acelaşi document,
sau autonomă);
12
11 =a doua jumătate a strofei melodice cuaternare (altemînd cu forma cuaternară, în acelaşi do-
cument, sau autonomă);
qn. =formă de cinci rînduri melodice;
h. =formă de şase rînduri melodice;
oct. =formă de opt rînduri melodice;
dec. =formă de zece rînduri melodice;
bin. = formă binară;
tern. =formă ternară;
ql =prima jumătate a formei oct.;
qll = a doua jumătate a formei oct.;
- între două simboluri ale formei = evoluţie de la prima formă la a dotta (ex. : I I -+ q);
+-între do11ă simboluri ale formei = evoluţie de la a doua formă la prima, prin imitare antici-
pată (ex.: q +-I I, în care q se dezvoltă imitînd anticipat, secvenţial, pe I I), sau pri1i reducerea/ampli-
ficarea formei tipice (ex. : tem. +- q, sau bin. +- 1 rd.);
I' = prima jumătate a formei I I - q (identică, de obicei, cu I I din q);
I I' = a doua jumătate a for mei I I - q;
Simbolttl formei barat=formă incompletă Je:".: ~);
Simbolul formei barat urmat de cifră arabă minusculă =formă incompleti'i, redusă la rîndttrile
melodice reprezentate de cifra minusculă ataşată (ex.: ..f'i = doar primul rînd melodic al f armei I; J'i -Jt;
=primul rînd melodic al secţiunii I +al doilea rînd al secţiunii II; .fi, 2 , 4 =formă cuaternară
eliptică de al treilea rînd melodic; etc.).
32. 1n volum am inserat (integral sa_u fragmentar) Parte din fişele de fonogramă/disc/magnetofon/
text din arhiva ICED, unele în forma iniţială a culegerii, premergătoare redactării definitive. Foto:
Emanuel Pdrvu (Laboratoml JCED).
13
AUTHORS' NOTE
1. The title of each song is placed between inverted commas when it reproduces the performers'
terminoloţ;y and between square brackefs when given by the attthors of the present volume.
2. Each melody is numbered by afigure which places it in the succession of the typological classification.
3. The original document is indicated top left of the stave, while the origin of the song (village
and county, spelt in accordance with The Postai Code of Places in the Socialist Republic of Romania)
is given top right. The complete identity of each piece is speclfied in the Catalogue of the Pieces
Inel uded in the Corpus of Melodies and Poetica! T exts.
In certain cases, between square brackets we have included names of collectors not mentioned in cards,
taking as a guide the spelling in the respective cards for the text or the sound recording.
M ost documents are in the arcliives of the Institute for Ethnological and Dialectological Research
( JCED). Pieces found in various publications include specifications ( sometimes abbreviated) of the
author's name, the title of tltc publica/ion quoted and the number of the piece or the pagc where it was
originally printed (cf. for insfance iii 011r bibliographical list: Nr. 39 for Drg., Bnţ., Nr. 57 for
Ligh(ezan), Folcl. muz. băn. and 83 for Ursu, Val. Alm.).
The musical transcriptionc; on which this volume is based, whether or not included in the Corpus of
tunes, have been made by these authors, with the exception of those extracted /rom the Bibi.
4. The tunes have been transposed in keeping with the relative notation (cf. Nr. 25 in the Bi-
bliography). T he actual finale is indicated at the end of the tune by a whole note value. Where in doubt we used
• = o the relative finale (solid note head) to which the actual one ( whole note) is related.
T he evidence of the actual finale is mis$ing for tu nes recorded without a pitch-pipe.
5. The tunes are written synoptically after the method established by Constantin Brăiloiu, with
certain alterations for purposes of accessibility, because our trtz.nscriptions include a large number of signs.
W !ten there are too many stanzas for one page, to avoid loading the volume with overlapping fold-
ers, ( on Adrian Vicol's suggestion) we continued the transcription on the next page; but first we repeat-
ed the reference stanza in small characters. The disadvantage of a lack of overall perspective is compen-
sa/ed by the advantage of easier reading.
6. For the same reason, ample stanzas of 6-8 melodic lines, exceeding the br.eadth of the page,
have been divided info sections continued vertically. We marked the sections by a and b respectively,
each of them thtts becoming synoptic reference points.
7. In certain cases of heterophony or antip'hony, we gave up the rigorous synoptic discipline and
re-wrote certain identical signs on a vertical line, in the interest of graphic clarity and of f acilitating
reading.
8. For certain tunes we transcribed as a whole some stanzas alone, after which we only indicated
important variations in a synoptic perspective, while mentioning the number of the respective stanza.
9. In case the metronome marking changed during the tune, the next stanza without such a
marking has t/ie same marking as ihe one preceding it, not that of the synoptic reference point.
10. The bracketed metronome marking is a probable one, assumed /rom the sound document in the
absence of the recorded pitch-pipe.
. .
11. T he signs x) or x·----i above the stave represent the sound or respectively the section
during which only the first performer in a group is singing. As o/ten as not the other ( s) in the group
join ( s) in during the one sound or during the last sound marked by the sign.
12. Superposed accidentals or ornaments point to the divergence of performers in the group (e.g .
.+ ~ la voc"a su~rioo.-ă 1 /treapta u~r urcată vocea super )
10
if-/
q-'~Cnaturol)La vocea lnf~rioară
or =
~ \t...apta naturală La voc.ro int.rioară
·
13. Downward stems ( including appoggiaturas) correspond to the second voice.
14. • semiparlato; X = parlato.
14
15. / • • ....... = attacking the sound /rom an indeterminate lower pikli, r~spcctively its sligltt
'
lowering to an indeterminate pitch.
16. ~=inferior vibrato,- î = slight rise in pitch; ! = slight lowering of the pitch;
......
;r , ~ = gradual rise, respectively lowering, of tlic pitch,' /,,r ~ =- .~radual risc, rcspeclively
lowering, of the vibrato sound.

17. +
above the stave = Schluchzton ( clucking or hiccuped sound).
18. ri = sUghtly lengthened value; u = slightly shortened value.
19. The length of the fermata, tlie sign for slightly lengthening or shortmi11g the Lrackekd sound
point to simultaneous divergences of the performers in the group. Occasionally we could determine
divergent durations and superposed them.
20. - above the note = emphatic attack of the sotmd; -.- above tlie note = emphatic staccato
attack.
21. /\ = missing syllable (a catalectic line).
22. o = the elimination, for the running stanza of onc sign in thc synoptic refermec point. Some-
times we superpose two symbols of tlie cancellation (8) when they refer to two superposed signs in tlie
synoptic reference point,- when only one of tlie signs is cancelled, we superpose the cancellation sign and
the one tliat remains unchanged.
23. We use the solid bar at the end of the melodic line and the half-bar line inside it; occa-
sionally we resort to a dotted half-bar line in case thc metric foot is subdivided or to a dotted Juli-bar,
at the caesura or the final cadence, in casc of an cxceptioual dctachment and accentua/ion of the last syl-
lable ( cf. the chapter on rhythm).
24. In writing the verses under the tune wc separa/ed syllables by doublc hyphcns, using simple
hyphens only with a grammatical function (in normal Romanian spelling).
25. The verses below the slave are transcribed phonetically by the same researcher w!to transcribed
the· melody. The poetical text written by the collector may di/fer /rom that interpreted by tize transcriber
of the tune; as a matter of f act, certain differences in the phonetic interpretation of the same text may
occur (for objective or subjective reasons} alsa when the same persan collected and transcribed the tune.
26. Certain text cards (fiches) include various themes (" Dawn Out of Doors", "Dawn Indoors",
"Earth", etc.). As a rule we have only reproduced the poetica/ text corresponding to the theme in the
song illustrated by its melody while mention'i,ng the subsequent themes in the Notes to the Texts.
27. Certai.n tunes had no text cards (fiches) in the archive. I n such cases we re produc ed I he verses
after the musical transcription. They appear truncated in the case of fragmentary recordings ( on pho-
nograph cylinders or on discs).
28. To avoid printing difficulties, the texts reproduced separately have nat been given in phonetic
transcription, which is not in accordance with aur own views. The Jact is, however, tliat not all collec-
tors noted them down phonetically, while those who did it failed to use a unitary system invariably. Per-
haps we have compensated this shortcoming somewhat, by the phonetic transcription of the text below the
stave. We hope to have approximated reality satisfactorily, in spite of aur incompetence in linguistics.
A. Resorting to the literary language more or less involving tke discolouring of local speech, we
nevertheless suggested some of the latter's peculiarities whenever we could, though we opted for literary or
mixed variants, for Jear of confronting a non-specialized reader with obscure or ambiguous forms of a
word-e.g. mii (for literary mie = to me) instead of me.
It goes without saying that occasionally we were forced to alter the form of certain words, perhaps
out of the impossibility to find tlie optimum solution in every case.
B. Quite exceptionally we resorted to certain diacritical signs, without burdening the writing, in
order to facilitate the cor rect reading of certain words. H ere are these signs:
a) () below semi-vowels ( e.g. bradul! - in two syllables - instead of the three syllables of bra-
dulie, Jollowing the elision of the last syllable; another example: Ion- in one syllable•- trough the
contracting of the two vowels into a diphthong, for metric 'necessity);
b) ,....._, above the letter marking the nasalization of a vowel or consonant.
C. On the repetition of the verse (of the melodic line) we resorted to the repeat bar in music, while
increasing the number of points in accordf1.nce witli the number of repeats ( two/three/four points).
When on repeating the respective verse the performers changed the pronunciation or replaced a word,
we have reproduced the ne'U! versions tao, adding the figure 2, 3 or. 4 - meaning the second, the tmrd or
the f ourth time.
D. We have marked by an apostrophe the omission of a phoneme (usually in final position).
E. Saving the above considerations or possible inconsistencies that we may have proved, as a rufe
we have observed the registration in the original text card, even where we disagreed with the collector.
\ F. Verses have been numbered.
15
G. In accordance with the original card in tlte arc'Mves, tezts have been t'endered:
a) in one column, as dictated by their perfor11Jers;
b) in one column, as sung (whether recorded or unrecorded), with the specifications fg./disc/mg.
( meaning: phonograph, d~sc or tape recor~er resf!ectively). or sun~; . .
c) in two columns, in case two versions exist: the first version (reference point) being reproduced
on the left under the mention: dictated/sung and on the right-hand side the second one, under the men-
tion fg./disc/mg.; the right-hand side column specifies the order number of the reference line and possible
changes occurring in the recording, including the omission or addition of some lines, as well as the group-
ing of verses in melodic stanzas. The dictated text 111ill be read as a continuous succession of verse;
possible blanks between some groups of verses do not delimitate stanzas but mention omissions as against
the parallel column.
The right-hand side column including tlie collector's version may di/fer here and there /rom the
version in the musical transcription. In this volume it appears if it has been offered by the collector, and
to the respective extent ( e.g., in many cases the colledor did not delimitate melodic stanzas).
When the two columns in the original card were not clear in one place or another, we hawe sem
ourselves compelled to choose one of the versions.
When the right-hand column cnds long before the left-hand one, we have marked the end of lhe for-
mer, after which, to save space, we have continzted the run-on text in both columns.
H. The texts include references to explanatory notes, published in a separate section of the volume
(NOTE LA TEXTELE POETICE), as well as alternatives of some verses, given at the Joot of the page
carrying the respective text.
I. The question mark placed (in the section of notes or on the text page) before an explanation
quoted is the question asked by the collector and answered by the perjormer.
29. We have quoted comments or questions of the performers themselves (uttered during the very
singing or dictation) in order to illustrate their psychology, while also observing the tJtlthenticity of the
document.
30. To save space and to facilitate reading, 'fle represented the degrees of the scale - in the intro-
ductory study and in the tables - by the initials of their names, upper-case initials for constitutive de-
grees and lower-case ones for pyens.
a) T he degrees above the tltird line of the st ave .carry the ( small) figure 8 al the top of tlae ld-
ter; degrees lower than the first ledger Une below the slave carry the same figure at t'lte fool of th~ leltl'.
b) The bracketed degree symbol points to its melismatic aspect.
c) I n statistical syntheses, bracketed figures represent melismatic degrees exclusively.
d) Two or more initials tied by a legato point to a melisma (e.g. LSM ).
~
e) The lower-case initial attached before/after a capital or a pyen points to the ornamental poseure
(of second-rate importance) of the degree symbolized by the attaclted lower-case letter ( e.g.: Mr, rM, Jr,
rf, Rms, Msmr ).
/) In case of an excessively abundant ornamentation, we occasionally represented the mordenl tib-
breviated in the tables: ~, + .
31. Documents quoted in the tables cover both the pieces included in the collettion atttl llu rul of
the material investigated.
a) When referring also to the stanzaic content of the melody, we attach the order tiumber of the
stanza to that of the piece in the collection or the catalogue number of the archive document.
b) The figure underlined at the end of the string of figures indicating stanzas represents tlte lasl
stanza transcribed /rom the respective document.
c) Figure 1 used exclusively or the absence of the stanzaic Jigure shows that the transcription (the
direct notation) includes only the first stanza.
d) A hyphen between figures means /rom (the first figure) to (the second figure).
e) The stanzaic figure followed by one of the first two or three letters of the lower-case alpltabet
shows the divergency of voices in the group during the respective stanzt1 ( e.g. 2a/b/c = stan~a 2, first/
se'cond/ third voice).
When a fragment of the melodic stanza was sung by the first performer alone, we have putatively
ascribed the same structure to tlte other voices for the respective fragment, in order not to omit /rom the
table the rest of tlte stanza for tlie partly absent voices. The version indicated by us in this case could
be confirmed or infirmed by reality.
f) Roman I/II/III before stanzaic figures point to the first/second/third rendition of the song, only
when it is performed tltree times successively in accordance with ritual prescriptions.
g) References to the bibliography are given by the abreviation Bibi. followed by the number order-
ing the respective work in the annexed Selective Bibliography and, when need be, by fhe number of the
page and/or order number of the piece in the work quoted.
16
li) The abbreviations i, C, fn mean Ilie initial, central and respectively final melodic metric foot.
i) Abbreviations s,- o, a mean tlie substitutive, tlte omammtal and, respectively, tlte architectural
dim:sion.
j) The abbreviation rd = melodic line (verse).
/?) A rcliitectural divisions are re presented by the abbreviations:
q = quaternary form;
I = first half of the quaternary melodic stanza ( eithcr altemating with t/ic q1tcilanar y one in Ilie
same document, or autonomous);.
I I = second half of the quaternary melodic sltm::a (cil/ier altcmating with tlie quafeniary form, in
the same document, or antonomous);
qn. = a f orm of five melodic li nes ( verses);
h. = a form of six melodic lines;
oct. = a form of eiglit melodic lines;
dec. = a f orm of ten melodic li nes;
bin. = binary f orm;
tern. = ternary f arm;
ql = first half of Ilie oct. form;
qlI = second half of the oei. f orm;
-+ between two symbols of the form = evolulfon /rom ilic first form Io Ilie second ( e.g.: I I -+<J) ;
+- between two symbols of tlie form = evolution /rom tlie second form to tlie first, tltrough anticipated
imitation ( e.g.: q+-1 I, in which q is developed anticipatedly, seqttentially imitating I I), or tlirough the
reduction/amplification of the typical form (e.g.: tem. +- q, or bin. +- 1 line);
I' =first half of I I -+ q form (as a rule identical witli I I in q) ;
I I' = second half of I I -+ q f orm;
- .. '/ ., . . . '
Crossed symbol of fonn = incomp/d,· form (e.{!..:J')

Crossed symbol of form followed by small Arnb figures = incomplcit' form reduced Io Ilie melodic
lines represented by tize atlaclzed small figures (t'.g.: ~ = ouly Ilic firsl melodic line of I form; -!"i +Hz
= first melodic line of the I form + lize sccond lin,· of Ilic I l form; Jft. 2 ..1 = a quafrmary form
elliptical of tlie #/iird melodic li11c; t'ic. ) .
32. We have 1'ncluded iH Ilic 1'ol1mu~ (a.~ a wlwlc or as excapts) pari of Ilic cards for pliono-
graph/disc/tape recorclings/tcx/s 1'n Ilic ICEJJ .·lrc/1ivt's-somc of /hon fo. Ilic i'11ilial jimn, as wllected
previozts ·to tlu /i11al editiug. l'holu: Emcrntrd Pânm (ICI!"/) "Lc1boratory).
17
CARACTERIZAREA ŞI CLASIFICAREA
MATERIALULUI
A. TEXTUL POETIC
I. TEMATICA
Inventarul tematic, determinat de funcţia ceremonială, este, în acelaşi timp, condiţionat zonal,
uneori local. Subiectele textelor poetice provin din substratul mitologiei populare şi se plasează într-o
perspectivă cosmică. Ele au suferit diverse modificări în timp, sau au inspirat creaţii mai noi. Pe
deasupra particularităţilor, le-am putea concentra, în temeiul identităţilor/ asemănărilor/echivalen
ţelor, în citeva categorii cuprinzătoare de cintece, a căror titulatură poate varia în terminologia po-
pulară şi care uneori se interferează.
1.1. Zorile. Termenul are pe alocuri sens generic, desemnind cîntece care invocă sau nu Zorile;
există chiar titluri aparent contradictorii ca: Zorile la amiazi 1 sau Zorile de seară 2 ş.a. De fapt, ter-
menul nu are exclusiv o conotaţie temporală, ci funcţionează în gîndirea tradiţională şi cu sensul
de Zori = Zîne; într-o cercetare specială s-a întrevăzut posibilitatea de identificare a Zorilor cu
Ursitoarele. (Bibl. 59)
Distingem zonal/local/motivic subcategorii ale cîntecului Zorilor, intitulate diferenţiat şi care
pot aparţine parţial unor secvenţe ceremoniale deosebite:
a) „Zorile", „Zorile (de) afară", „Zorile (de) la fereastră", „Zorile de dimineaţă" 3 , „Zuorile",
,,Ziort e " 4 .
„ "l
h) „Zorile din casâ" 5 , „Ale drumuim:", ·„La lumînări" („Al lumînărilor") 8 , „Al muierilor ale
multe" 7 , „Iorgovan"/Ca!ul mohorî{, Zîna bătrînă, Firul de trandafir, „Zorile la amiazi", „Zorile de seară" 8 •
Unele moti,·e incluse in b) pot fi şi autonome, mai ales: Trei surori la flori (subiectul cunoscut
de baladă) 9 , Cearta Soarelui rn J!nartca 10, Cearta Cucului cu Moartea 11 , Lemnul 12 , Stîlpul 13 , VămurileH.
l\fotive din a) şi b) pot funcţicna asociate sau disociate în:

c) „De pdrt'wt", identic cu ~au induzind Firul ( Pu.pul) de trandafir, Zina bătrînă 18 , Calul mo-
horît 16 ,
d) „Cî 1i.'ccul âl Marc". „Cur •ş d11iu", „Cocoşdaize" („Cocojdaiu,", „Cocoşdaia") 17 18 , Strigă 1tl oartea 19,
1
Fg. 310.5 b, Gc..dinqti-Gorj (11'1). Numcrd(' de Fg./D./Mg. (Înregistrare pc cilindru de fo1~ograf/disc de patefon/bandă
de magP.etof011), F. A. (Fond auxili<ir), I. (Informaţii). nepreculate de altă indicaţie, aparţin arhivei ICED. Cifra intre paranteze
indică numărul de ordine al piesei în această colecţie.
2 fg. 6917, Is·1erna-Mchcdinţi ( li3).
3 !n zonele: Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş, Hunedoara.
4 In zona Sibiu.
& În zonele: Gorj, Sibiu.
e În zona Gorj.
7
Referire Ia grupul numeros de femei care cintă.
8 În Gorj, Mehedinţi.
8
Inclus în mg. 3039 Rb (122), \'alea l\lare - Gorj, autonom în fg . .5126 (l.57) şi fg . .5182 ( 1.58), ambele din Rctiş - Sibiu
(zona Tirnave), ş.a. V. şi Bibi. 13, p. i.57.
10
V., de ex., mg. ~039 Ra ( 123), Valea Mare- Gorj, fg. 1818 (293), Lunca Cernii de Jos - Hunedoara, Bibi. 13, p. i60.
11
V.,deex.,mg.il691g(323),Tăuţu1Ampoiului- Alba,mg.4013Ra(2i3),DumbrăviţadeCodru - Bihor, mg. i016Ao
(2i2), Sititelec - Bihor, mg. i'l77 Ia (240), Budureasa - Bihor, ş.a., Bibi. 31, p. 4.50 (Zona Tirnave), Bibi. 7 II, nr. 129 a, b, c, ş.a.
12
Runcu, Rasoviţa, Bota (Dobriţa) - Gorj; Cireşu, Negruşa - Mehedinţi; Măru - Caraş-Severin.
13 Runcu - Gorj; Jupineşti - Mehedinţi.
1 4 Rasova - Gorj. (Text confuz, incoerent).
1fi Banat, Mehedinţi.
18 Mehedinţi
1 7 De la cccoşgai (năzdrăvan).
18 Zonele Braşov, SiLiu.
18
Zonele Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara.
20
20
e) Dumbrava ,
21
f) Podurile •
1.2. Cîntecul Bradului poartă denumirile: „Bradul", „A (al, ale) bradului 22 , „Plopul" (Fagul,
Gorunul) 23 , „Steagul", „La steag" H, „A (ale) suliţii", „Cu suliţa" 26 şi chiar „Zorile bradului 26 • Anumite
secvenţe ale sale, particularizate în motive speciale, se intitulează după invocaţiile motivelor respec-
tive: „A Chişchineului", „ Voinice" 27 • In cazul înlocuirii bradului cu alt pom, cintecul se intitulează
în consecinţă, sau îşi păstrează titlul general, în ciuda invocaţiei specifice.
Am putea alătura în marginea acestei categorii motivul tăierii bradului 28 • integrat în Cîntecul
ăl Mare ca episod iniţial sau interior, şi motivul patului ceremonial2 9 / Casei ceremoniale 30 de brad, inte-
grat şi el în Ctntecul ăl Mare sau funcţionînd autonom.
1.3. Precedat sau nu de un motiv special al Ctntecului Bradului şi aparţinînd unei secvenţe
ceremoniale comune, funcţionează. „Pămîntul" („Al pămîntului") sau „ Ţărîna" („Ale ţărînii") 31 •
Un document consemnează chiar termenul „Zori" 32 •
1.4. Plecarea antrenează două secvenţe ceremoniale, cu motive specifice:

a) Plecarea de acasă 33 , Luarea de rămas bun H,
b) Pc drum, „Al boilor" cărători (trăgători), afectuos invocaţi ("boiţi", „boi-golimbi") în texte
superbe 36 • (V. 144, 159, 173).
(Ultima secvenţă ceremonială include, pc alocuri în Oltenia, un cîntec ceremonializat, creaţie

tîrzie în afara tradiţiei, care precede episodul religios creştin al ceremonialului (Bucură-te, mănăs
tire ş.a.). Textul său, discrepant faţă de cele specifice, este asociat, de obicei, cu o melodie din reper-
toriul ceremonial, impunindu-i artificii structurale pentru adaptare.)
1.5. Harîngul (Cintecul de rugă = troiţă) este o creaţie recentă, apărutrl în citcva sate din zona
de sud-vest a Ţinutului Pădurenilor - Hunedoara, substitut al cintecului ceremonial tradiţional, dedicat,
în absenţă., celor dispăruţi departe de sat 36 •
Textele poetice, mai cu seamă cele de Zori şi Brad, mai mult decit melodiile, au format obiectul
special al unor lucrări tipărite 37 • Constantin Brăiloiu le considera ca fiind „poate cele mai arhaice
din literatura noastră populară" (Bibi. 17).
Creaţii autohtone angrenate în ceremonialul funerar şi care au avut în trecut o difuziune teri-
torială mai largă, ele oglindesc răspunsul colectiv solidar pentru afirmarea vieţii în faţa morţii, pentru
dominarea necunoscutului misterios, pentru afirmarea, în modalităţile gindirii arhaice, a conştiinţei
liniei de continuitate intre trecut-prezent- şi viitor, a acţiunilor de redresare a echilibrului social afectat
de pierderea unui om, a impulsului de umanizare a cosmosului în confruntarea umanităţii sensibile
cu universul insensibil („lumea cu dor"/„lumea fără dor"), a nevoii permanente de frumos în orice
împrejurare a existenţei, în expresia oricărei replici.
20
Sibiu (Zona Tîrrlave) şi Ţinutul Vrancei, judecind după textul publ. în Diaconu, I., Tin11t11l Vrancei, II, Editura pentru
literatură, Bucureşti, 1969, p. 376, text probabil ceremonial. V. şi Birlea, Ovidiu (Bibi. 13, p. "162).
0
11 Secu-Buhalniţa - Neamţ. Motive aluzive în Banat. (V. Bibi. 13, p. "1~2).

23 Gorj, Mehedinţi, Alba, Hunedoara.
13
Tămăşeştii de Jos - Gorj.
24 Mehedinţi.
25
Mehedinţi, Caraş-Severin.
21 Mehedinţi. V. şi Bibi. ~9.
17
~lba, Hunedoara. Facem abstracţie de Cîntecul Buhaşufoi, specific Zonei Bistriţa-Năsăud, cîntat cu melodie de Verş;
dealtfel, ş1 textul poetic face notă distinctă în ansamblul repertoriului tradiţional.
28 În zona Sibiu.
28 Zonele Sibiu, Bihor, Alba, Mureş.
ao În zona Hunedoara.
81 În Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara.
32
Fg. 8112 a (279), Marga - Caraş-Severin. V. şi Bibi. 59 . .
33 În Gorj.
H În Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara.

36 În Mehedinţi.
31
V. Bîrlea, Ovidiu (Bibi. 13, p. "171-"172). V. aci cîntecele 321, 322.
37
V. Bibi. 1, 2, 7, 9, 10, 11, 12, 13, H, 15, 16, 17, 2-f, 30, 31, 38, 62, 6-', 66, 69, 73, 81, 82, 83.
21
Părti constitutive ale actelor ceremoniale, textele comentează sau descriu aceste acte, transmit
sfaturi p~ntru succesul etapelor de trecere dintr-o ipostază într-alta, de separare, de tranziţie şi de
integrare, pentru apărarea atît a defunctului cit şi a celor vii împotriva unor forţe osti~e 38 • El,;
oglindesc credinţe şi practici din adînca antichitate şi chiar mai vechi, au o formă lapidară şi abun?a
în arhaisme lexicale şi fonetice. Ele constituie documente de literatură, limbă, filozofie, psihologie,
estetică populară, documente de valoare inestimabilă pentru cercetări divers orientate (literare, etno-
grafice, istorice, psihologice, lingvistice ş.a.). . .
Practicate în cursul unei lungi succesiuni de generaţii, textile au suferit în timp diverse modi-
ficări, interferenţe şi influenţe, păstrindu-şi, totuşi, în cea mai mare parte, caracterul fundamental
arhaic.
Unele texte au adoptat detalii de provenienţă creştină; astfel, de pildă, străvechea Zînă bă
trînă din textele mehedinţene şi bănăţene, Gia Somogia din unele texte bănăţene, Maica !rodie din
unele texte transilvănene au devenit sau coexistrt cu Maica (Sfinta Maică) Mărie în Banat şi Tran-
silvania. Arnpra altor aspecte nu este cazul ~ă imistăm aci.
Funcţia practică a cîntecelor nu exclude, ci, dimpotrivă, este potenţată de valoarea poetică,
emoţionantă, a expresiei. Colecţia care urmează cuprinde din abundenţă exemple concludente.
Cîntecelc sunt executate de către un grup de femei. Timpul ceremonial, locul ceremonial, am-
ploarea grupului ceremonial care cintă, atitudinea sa ceremonială şi repetarea sau nu a cîntecului,
toate acestea sînt reglementate zonal sau local.
Primul cintec al Zorilor (I. la) se adresează Zorilor sau Soarelui (uneori într-un dialog cu acestea),
se execută înainte de răsăiitul Soarelui, în afara casei, cu faţa spre răsărit/ spre fereastră, de către un
grup de femei în număr fix, impar (3,5 etc.) sau de către un grup (foarte) numeros, nelimitat, şi se
cîntă odată sau de 3 ori succesiv. Interpretele invocă zînele - surori (albe/negre surori) sau Soarele
să-şi intirzie apariţia, lăsînd răgazul necesar preparativelor ceremoniale (de proporţii fabuloase) de~
cri~e de textul poetic.
Celelalte cintece ale Zorilor sau echivalentele lor (l.1.b,c, d, e.f) se execută înainte de răsăritul
Soarelui, sau in miezul nopţii, în casă sau afară, cu faţa spre fereastră, ori după amiază, in faţa
casei sau pe drum, de dHre aceleaşi grupuri menţionate la 1.1.a şi se cîntă, de asemenea, odată sau
de 3 ori consecutiv, toate acestea variind după zonă sau localitate.
Textele cumulează sau disociază motive şi ne înfăţişează o lume mitologică fascinantă, în
care aLundrt elemente obscure din care unele se elucidează prin confruntări comparative extinse.
Diversele motive constitutive ne prezintă personajul fatidic (Zina bătrină ş.a., echivalată în unele
texte cu Moartea însăşi; personificată), animale mesagere, practici cu aspect etnografic, despărţirea,
drumul pe celălalt ti'irîm, cu obstacolele şi sfaturile implicate, personaje şi animale psihopompe, pomi
cosmici (măr, brad), locuri/flori/personaje/animale prielnice sau neprielnice, cringuri şi cîmpii de
străbătut, punţi peste ape de trecut, forţe cosmice, imaginea lumii ireale, văzută după chipul şi asemă
narea satului real, peisajul final edenic, măsuri pentru reglementarea restrictivă, la date aniversare,
a relaţiilor viitoare dintre cele două lumi incompatibile în spaţiul real şi timpul curent.
Cintecul bradului (1.2.) se execută de către grupurile de cîntăreţe in cîteva, reprize, cu motivele
poetice adecvate secvenţei ceremoniale:
a) la aducerea bradului din pădure, pe drumul de la capătul satului pină acasă,
b) după împodobirea tradiţională a bradului,
c) pe drum, după plecarea cortegiului de acasă,
d) la apropierea de locul definitiv (în unele sate din jud. Alba),
e) la înălţarea şi fixarea sa în locul definitiv.
R~priza ultim~ se c<?ntinuă (fără întrerupere) cu cîntecul Pămîntului ( Ţărînii).
. P.nma s.ec~enţa ~rezmtă _text~ epice lungi, care pot depăşi 100 de versuri. Ele iau forma unui
d1~l~g mtre cmtare1~ şi brad şi oglindesc vechi credinţe în legătură cu destinul bradului şi prescripţii
pn~m~ aleş-erea, taiere~. purtarea către casă, împodobirea şi fixarea lui finală. Acestea sint redate
atnbumdu+se bradulm însuşi, personificat, rolul povestirii suferinţelor sale. Impodobirea bradului
a dat naştere, _în T ransil~ania, episodului „chischineului", basmaua înflorată aşezată intre ramurile
sa.le. Unele vanant~ transilvănene a~e cîntecului prezintă motive din dntecele Zorilor în casă. (Ovidiu
Bulea atrage atenţia asupra faptulm că aceasta se intîmplă in locuri în care cîntecele Zorilor lipsesc
ceea ce confirmă existenţa lor în trecut). 39 '
ai V. şi \'an Gennep, Arnold, Les Rites de passage, Paris, 1909. Id., trad. în limba engleză: The Rites of Passage, transla/ed
/rom Ilie frenc/i [... ], Londrn, 1960, Routledge and Kegan Paul
39 Bibi. 13, p. '167. .
22
Cintecul Pămîntului sau al Ţărînii (1.3.) se execută la împlintarea bradului în locul definitiv
şi este sau nu este precedat de motivul respectiv al Bradului. Debutînd într-o perspectivă din nou
cosmică, textul invocă pămîntul personificîndu-1, umanizîndu-1, solicitîndu-i bunăvoinţa şi îndemnîndu-1
la afecte familiale. ln unele variante, Pămîntul este apostrofat ca o forţă malefică. Unele variante
includ motivul Lemnului.
Cintecele executate la plecare şi pe dmm (1.4. a, b) au texte scurte, cu conţinut liric, şi cuprind
variante de o valoare poetică remarcabilă.
Textele Cîntecului de rugă (1.5.), substitute postume ale cîntecelor ceremoniale necîntate la timp,
prin dispariţia
cuiva departe de sat, sînt scurte şi comentează circumstanţele de fapt. Creaţie mai
nouă, dntecul a fost descoperit, studiat şi explicat de Ovidiu Bîrlca 40 •
Cintecul ceremonial este esenţialmente vocal, dar în unele cazuri vocile sînt acompaniate de
instrument. Cazurile înregistrate sînt rare şi scot în evidenţă fluic~·ul, torogoata (în Hunedoara) şi
goarnele (în Oltenia). Primele două dublează melodia vocală, fluierul însoţind-o nu la unison, ci la
un interval superior de cvintă sau terţă. Goarnele, însă, nu dublează melodia, ci cintă, paralel, un
semnal de provenienţă militară (Vezi mel. 3, 4). Gorniştii stau separat de cintăreţe, în afara curţii,
lingă poartă.
Textele poetice, adeseori foarte lungi, nu sînt cunoscute la fel de bine de toate interpretele.
Cea mai competentă dintre ele devine conducătoarea („purtătoarea") grupului şi de obicei începe
singură strofele melodice.
Cunoaşterea unor texte poetice s-a degradat în timp, iar cercetfttorii le-au surprins uneori
trunchiate sau confuze sau incoerente şi necesitind reactivarea memoriei (suflarea unor versuri)
în timpul cîntării. S-a remarcat, de asemenea (la culegerea în afara prilejului ceremonial), inserarea
spontană de către unele interprete dotate artistic a unor versuri improvizate>, cu nuanţe lirice sau
convenţionale 41 , ceea ce trădează un aspect al deritualizării cîntecului.
Profilul acestei colecţii fiind prioritar muzical, am inserat, totuşi, şi asemenea tc>xtc poetice, cind
interesul melodiilor asociate a cerut aceasta.
Informaţii consemnate în unele zone cu privire la repertoriu relevă d în timp ce etnomuzicologii

se referă la el prin verbul „a cînta", interpretele spun că ele „strigă" Zorile, Bradul, Luminările, A pă-
mîntului. .. : „ ... strigăm la ăla din casă" . .. „ ... strigăm şi lumînările" ... „ ... .strigăm către brad
CH faţa" ... „ ... iar strigăm a pămîntului"
42
• Cei doi termeni nu sînt sinonimi în vocabularul
popular. S-a remarcat însă, adeseori, intensitatea puternică a cintării, observaţie confirmată de unele
interprete („Zorile . .. le zice tare, cît poate să ducă vocea, s-audă la o distanţă departe" 1 3 ), iar intensi-
tatea este amplificată de rezonanţa de piept a emisiunii vocale.
II. VERSIFICAŢIA
Versurile acestor texte sînt hexasilabice sau octosilabice, ambele în ipostaza completă sau cata-
lectică. Versul hexasilabic predomină de departe asupra celuilalt, dar specificitatea lor variază zonal
şi tipologic.
Cu excepţia cintecului de pe valea Bistriţei - jud. Neamţ (257, 258) şi a celui din Bihor (240-243),
a.le c~ror versuri sînt octosilabice (v. şi categoriile înrudite tipologic), toate zonele cunosc ambele
hpun de vers, însă cu frecvenţă variabilă. Astfel, versul hexasilabic prezintă frecvenţă ridicată în
s~t~le din Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Timiş şi este slab reprezentat în zona
S!b~u-Tîrnave (157, 158, 237-239). ln schimb, octosilabul este frecvent în satele din zona Braşov
S1bm-Tîrnave, este cultivat (regulat sau nu) în unele tipuri din Mehedinţi ( 142, 159-163, 165, 169,
co V. Bibi. 13, p. 171-172. Id., Bibi. 12, p. 361-107.

n V., de ex., Maria Arbagic,
42
F. A ..'119, Negoieşti - Gorj, culeg. D. G. I<iriac, 1912, şi Bibi. 73, p. 257, 261, 262.
ca I. 17116, Celei - Gorj, culeg. C. Brăiloiu, 1910.
23
172-176, 179), Caraş-Severin (151, 153-156, 204, 205, 208, 318), Timiş (150, 254-256), Hune-
doara (312-317, 320-322, 327-334} şi Alba (304-311, 319, 323-326), rămînînd, totuşi, departe
de frecvenţa hexasilabului în aceste zone, şi este puţin prezent în Gorj ( 110-113, 136, 164, 166-. 168,
170, 171, 177, 178, parţial şi altele - şi numărul acestora se reduce mai mult dacă luăm în consideraţie
faptul că unele din satele care deţin aceste melodii aparţin doar administrativ judeţului Gorj, dar
folcloric se leagă de zona Mehedinţi).
Observăm că melodiile octosilabice sînt rare în Gorj. În ce priveşte Alba şi, mai ales, Hunedoara,
coeziunea ceremonială a melodiilor octosilabice se diluează, structurile lor interferîndu:-se cu genuri
neceremonialc (bocetul, dntecul propriu-zis). _
În unele tipuri melodice din Gorj şi mai mult din Mehedinţi, cele două categorii de vers alter-
nează liber în aceeaşi variantă melodică, iar alternanţa nu este excepţională ci caracteristică tipo-
logic; în unele cazuri, ea este reglementată arhitectonic. O analiză atentă descoperă, şi în cazul alter-
nanţei tipurilor de vers, superioritatea frecvenţei hexasilabului, puţine variante făcînd excepţie.
Versul mai amplu este rareori gindit ca unitate octosilabică ; de obicei, el provine din extinderea
hexasilabului fundamental prin ataşarea unui prefix sau infix metric bisilabic: iaril (excepţional
dragă) sau un nume invocat.
Pe plan muzical, octosilabul (autonom sau derivat) se realizează printr-un artificiu, pe seama
unui rudiment de recitativ recto-tono sau a repetării/dilatării unei celule cu caracter melodic (v. 81,
82, 106-108, 115-119, 137-141).
În mod excepţional, se recurge la un alt mecanism metrico-melodic, concentrîndu-se două rinduri
hexasilabicc într-unul octosilabic (v. 53, 54).
Aceste observaţii ar putea constitui, credem, argumente suplimentare în favoarea presupunerii
avansate de cercetători privind vechimea (anterioritatea) hexasilabului faţă de octosilab.
Trebuie evidenţiat relieful marcat al piciorului metric bisilabic, pentru relevanţa sa în structura
·melodiei şi în stabilirea tipologiei la un anumit nivel.
Anacruza, frecventă dar facultativă, apare uneori şi în interiorul versului, după o coroană~ Ea
are drept corespondent verbal o vocală străină de text sau reia vocala silabei care o precede ( 180}:
str. 1: Vi = tă-te la (ă) va = le
str. 2: Scoa = Hi-te-n pi = (i) cioa = re
ş.a.
Silabele de completare sînt şi ele frecvente, dar facultative; adeseori, în timp ce unele intPr-
prete completează versul, altele îl lasă catalectic, concomitent, ceea ce se poate observa în numeroase
transcrieri din această colecţie.
Completările apar nu numai la sfirşitul versurilor, ci şi la emistihuri (ex. 151, 210), iar uneori
şi în subordinea acestora (ex. 199, str. l: Voi zoriloru).
. Este interesantă ~omplet.area cu vocala u după vocală (ex. 199: ia=iu ş.a., 228: ieşi=u, despăr-
ţi= u, mea= uo; 280: z1dure = m; 284, 285: suro= riu; ş.a.).
Unele cintece din Banat prezintă un aspect particular al completării. Aceasta are loc la sfirşitul
strofei melodice sau şi la cezură şi se produce printr-un mecanism specific: se întrerupe ultima silabă,
care după o pauză este reluată şi completată. Piciorul bisilabic care ia naştere astfel devine echivalent
unei interjecţii-refren şi se concretizează muzical într-un rudiment de recitativ recto-tono. Adaosul
bisilabic are tendinţă de autonomie şi poate fi chiar precedat de anacruză. Cîteva exemple:
154: surorilor' -oru, vărsaţ'-aţu, sculaţ'-aţu, zoriţ'-i/u, pomeniţ'-niţu.
195: răvărsar'-ale, cintar'-ale, dumneta'-ali, adurn'it'-n'itu.
196: trandafi'-Mro, zăbovi'-ito.
202: scoal'-halo, cintar'-baro, vărsa'-haro, apu'-pusu, ascun'-cunsu etc.
Eliziunea este, la rîndul ei, frecventă dar facultativă, putînd fi operată sau nu, concomitent.
de către cintăreţele din grup.
Dubla eliziune finală, consecinţă certă a unei cîntări antifonice pierdute, este caracteristică unui
anumit tip din Hunedoara (V. 244-251). Există, totuşi, variante ale acestui tip în care dubla eli-
ziune finală nu se produce (V. 252, 253).
24
Versul supranumerar poate fi reechilibrat (reglat) metric prin interpretarea primei silabe ca
anacruză (v. 15, str. 9; 16, str. 10; 263. str. 2; ş.a.); la repetarea versului, anacruza îşi asumă şi rolul
de silabă de completare:
,I
ln = tr- un
-
I
uI
„
m1J
V
=I loc
I
U
I
de
V
I cfmp, in =I tr-~n inij:: I Ide
U
/ -
U V
I
V
I
v
de
V
I
I cÎmp
u
I
A
(87, str. 32; similar în 68, str. 8, 12)
Alteori versul se echilibrează prin instituirea excepţională a unui picior ternar. Cele două me-
canisme pot funcţiona concomitent ca la nr. 95, str. 5:
I • I I .. I.
du= na I po= Io= I jie = i
vocea I A=- du=na I po = Io = 11e1 , A =
(J V
I
V V V
I -
V 0 V 0 u :;
vocea li A= du= na
I
I • I
po =Io=
I
"
I J1e I
= -I A =du=nă
I
I po = 10 = I jie = i
I I
V V V V ..J V V V V V V v V
(similar în str. )8)
Dimpotrivrl, versul defectiv este redresat prin compensare mclodico-ritmicit (V. 90, str. 5).
Refrenul nu este caracteristic acestor cintece; totuşi. existrt cazuri excepţionale în Hanat {20'1)
şi Alba (259, 260, 270, 271) unde invocaţia Zorilor/Bradzelui/Vofoiwlui se instituie în refren.
Este cunoscut faptul că textul poetic popular dictat se prezintă ca o succesiune de versuri
nearhitectonizată şi că. abia melodia îl strofizează. Aceasta se petrece f;'tri''t a se crea un paralelism
arhitectonic între muzică şi poezie, fiecare prtstrindu-şi autonomia conţinutului şi ordinci interioare
a rîndurilor / versurilor.
În repertoriul acesta remarcăm următoarele tipuri frecvente de strofizări ale versurilor:

II. 1. Cuaternare: 1, 1, 2, 2 (primul grad de frecvenţă), constatat în mai toate tipurile melodice
din Gorj, Mehedinţi, Banat, Transilvania.
1, 1, 1, 1 (al doilea grad de frecvenţă), constatat în variante ale unor tipuri din
Banat (206 sau 280-282), Transilvania (244, 246, [247], 249, 250; 295,
296; 301, 303; 328, 329; 334.)
La schema din urmă s-ar putea adăuga strofe cuaternare provenite <lin amplificarea antifonică
a strofei binare: 1, 1 + I, l ( 152 - Sibiu· Ţîrnave, 203 - Caraş-Severin).
Celelalte tipuri de strofă cuaternară sînt rare, dacă nu excepţionale, sau necesită explicarea în
prealabil a strofei muzicale.
11.2. Binare: 1, I (primul grad de frecvenţă), constatat în diverse tipuri melodice din toate zonele.
1, 2 (al doilea grad de frecvenţă), constatat în variante ale unor tipuri din Gorj,
Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş, Sibiu, Banat, Neamţ, Alba.
1, 1 } (al treilea grad de frecvenţă), constatat în variante ale unor tipuri din Mehedinţi,
şi I, 2 Timiş. Sibiu, Bihor, Hunedoara.
11.3. Temare (forme rare): 1, I, 2 constatat în Sibiu (157, 158), Mehedinţi (181), Hunedoara
(335).
1, 1, 1 constatat în Hunedoara (251, 318, 320, 331, 333).
Alte tipuri de strofă_au caracter excepţional.
28
În sfirşit, cîntarea poate acţiona asupra versului şi la nivel fonetic. Numeroase melodii prezintă
cazuri de colorare a vocalelor mai ales cînd ele corespund sunetelor prelungite. (V. 64, 97, 154, 199,
203, 228,310, 313):
Sama~ ,
.
la 1 , - - - - - - etc . ( 64 )
Sprincie···! =nie , ie···[ :le ( 97 )

n
Sculatu 0 ---ti--·a ( 154 )

•c.
1
Dz'iminfotu
n ,_
, despărtÎ, = tu- (199 )
( 203)
lesîuo , 1auo (228)

" ' I"'\ ("\ ,...
TelieJ
,.., ( 310)
Ve1zo SC'CIO ,
.
rcc10
.
( 313)
,...- ,...-
Asupra cauzelor acestui fenomen nu este cazul să ne oprim aciu.
P~ntru .interpreţii din Transil'lania v. şi Cocişiu, Ilarion, Despre emisiunea vocaltl a cîntt'lreţilor ardeleni în Buletinul
44
• ..
Stm/11 n111:icdng1ce, 2 (1956), p. 7. '
B. MELODIA
„Rt!lddcina "" este de fapt altceva declt tulpina, tulpina

trlleste altcet•a decit frrm:a, iar fr1111za "" este altcet•a
decit floarea; variaţii ale aceluia,~i gi11d."
(ll'EBERN)
I. SISTEMUL SONOR
ln perspectiva clasificării tipologice a melodiilor reprezentate în acest volum, nota principală
de specificitate este dată de sistemul sonor.
Pierderea din vedere a conceptului sistem compror.:.i!e înţelegerea esenţei şi dinamicii melodiei.
Pentru caracterizarea şi clasificarea materialului sonor am evitat considerarea mecanică a scării şi am
urmărit cadrul fmidammtal, al sistemului, mişcarea (variaţia) lui şi relaţiile dintre sisteme. Scara
muzicală, formă obişnuită de reprezentare grafică a sistemului, nu se confundă cu acesta însuşi.
Ea este un domeniu de referinţă subordonat şi unilateral, iar referirea numai la scară (cu neglijarea
ordinii funcţionale) este limitatoare şi derutantă. Scări identice pot ascunde sisteme sonore
deosebite şi, implicit, funcţii şi angrenaje deosebite ale aceloraşi trepte, după cum ~cări deo-
sebite pot ascunde acelaşi sistem.
Sistemul sonor este sursa primă atit a coeziunii melodice, cit şi a ramificaţiilor variaţionale ale
melodiilor şi, în consecinţă, sursa primă a relaţiilor multiple intre melodii. Coerenţa sa ii menţine
esenţa în cursul ramificării sale, în procesul de concretizare melodică, pină la ultimul nivel micro-
melodic. El este, în ultimă analiză, centrul faţă de care se manifestă acţiunea, atit centrifugă cit
şi centripetă 1 a variaţiei melodice.
Am constatat existenţa a două sisteme sonore în materialul de care ne ocupăm: pentatonic şi
tetratonic. Interpretarea lor ca atare şi încadrarea grafică a lor pe portativ au fost fftcute în spi-
ritul lucrărilor lui Constantin Brăiloiu despre sistemul pentatonic şi cele prepentatonice (Bibl. 18,
19) 2 , al notării relative preconizate de Paula Carp (Bibl. 25) şi al unui articol ulterior referitor la
melodica prepentatonică (Bibi. 47).
Acceptind ipoteza fundării sistemului pentatonic şi a celor prepentatonice pe o progresie (de
extindere variabilă) de cvinte şi cvarte, de unde provin posibilităţi şi „servituţi" mdodice 3 specifice
fiecărui sistem rezultat, vom considera că aici se află prima sursă a asemănărilor şi deosebirilor dintre
• sisteme· şi, implicit, dintre melodiile in care se concretizează acestea.
Între cele două sisteme sonore existente in materialul nostru ar fi, deci, de la acest nivel, o
afinitate de prim grad, deoarece un singur interval constitutiv le desparte în progresia fundamentală.
Ele prezintă identitate a patru sunete constitutive şi coincidenţă maximă a progresiei originare
(S RB L MB) 4 şi se deosebesc printr-o treaptă constitutivă, Si, prezentă şi specifică în sistemul 5, ab-
sentă din sistemul 4, treapU care continuă progresia oprită la MB în sistemul 4:
4. S RB L ~IB
5. s R 8 L MB Si
1
Pentru sensurile centripet/centrifugale variaţiei vezi Bibi. 23, p. -' l.
2
Sur Wle melodie russe şi Un probleme de to11alite (La metabole pmtatonique ), (Ilibl. 18, 19).
3
„Les maîtrcs chinois font diriver le prntatonique d'1me progression par q11intes el q11artrs:
~ o "
a _qttoi r!en, dans la r~alitf, ne contredit." (Un probleme„„ lucr. cit.) şi: „li sera prudent de s'en tenir d celte hypothese
ilemrnt?1re, q11e Ies f a1ts auro~t a conf irmer." (Sur mu melodie rus se). Acelaşi punct de vedere este aplicat de Drăiloiu şi în
cazul sistemelor prei:;entatomce.
4
Din. motive practice, vom renunţa la portafr1 şi ·1om simboliza notele prin iniţialele numelor lor, folosind numele
întreg numai pent.ru nota Si (care are ac!'eaşi iniţială ca Sol).· Pentru notele situate pe portativ deasupra celei de a treia linii
vom.adăuga, 1:1' mv.elul superior al literei, cifra 8, care simbolizează octava; pentru cele situate sub prima linie suplimentară
de sub portahv, vom adăuga cifra 8 la nivelul inferior al literei.
Yom simboliza sistemul tetratonic prin cifra -1, iar pe cel pentatonic prin cifra '·
27
De aci decurg angrenaje şi tendinţe comune, dar şi diferite, ale aceloraşi trepte. De aci unele
aspecte echivoce, altele călăuzitoare la analiza melodiilor.
Asemănările şi deosebirile existente la acest nivel se răsfring in raporturile dintre melodiile în
care se concretizează cele două sisteme sonore.
De acord cu cercetătorii care observă distincţia funcţională intre treptele constitutive, pe de
o parte, şi cele auxiliare (pieni), pe de alta 6 , am urmărit comportamentul acestora, orientindu-ne
in consecinţă şi în cazurile echivoce derutante 6 • Pienii obişnuiţi, aflaţi intre treptele constitutive
S şi M sau/şi între R 8 şi Si sau/şi sub R, au caracter fluctuant (al apariţiei, al înălţimii) şi func-
ţionează ca ornamente sau ca substitute ale treptelor constitutive mai apropiate. Ca substitut, d
funcţionează pentru R, f pentru M, f diez pentru S, d8 pentru Si. Uneori, în absenţa treptelor
constitutive respective, ei dau naştere unor formule arpegiate, false arpegii, cum le numeşte Constantin
Brăiloiu, lipsite de stabilitate, cum dovedesc variaţiile din cursul aceleeaşi melodii. (V., de ex.,
mel. 76, 77 ş.a.)
În unele melodii tetratonice apare şi sunetul S;, ca substitut al lui L. El nu indică, însă, un
sistem pentatonic, comportamentul şi angrenajul său trădindu-i funcţia de sunet auxiliar.
Accidental mai pot interveni sunete provenite din si:ăparea de sub control a vo:ii in registrul
.
înalt, . sau dintr-o altă defectiune vocală. Numeroase melodii din această colecţie prezintă asemenea
cazun.
În unele grupe de melodii tetratonice se manifestă o evidenţiere, o tendinţă de autonomie a pie-
nului-substitut (favorizată de frecvenţa treptei constitutive pe care o substituie): a lui d, a lui
f in ipostaza diezată şi (mai autoritar) a lui f în ipostaza naturală. Pienii se menţin, însă, in
angrenajul melodic tetratonic. Fără a determina o creştere a numărului de trepte constitutive şi, deci, o
schimbare de sistem, ei antrenează, fiecare în sensul său, o variaţie calitativă (o derivaţie) a sistemului
tctratonic. Vom reveni asupra lor.
;;i treptele constitutive prezintă, uneori, oscilaţii. Aceste oscilaţii nu sunt, însă, inerente structura,
ci provin din tendinţa de interschimbare a lor, in procesul variaţiei melodice. Astfel, de pildă, S,
în perspectiva înlocuirii cu L, apare în ipostazele: uşor urcat, incomplet diezat, diezat. Starea natu-
rală a lor rămîne, însă, reprezentativă.
Oscilaţiile treptelor constitutive pot fi cauzate şi de perspectiva substituirii lor prin pieni (mai
ales cînd aceştia devin frecvenţi). Astfel, M apare uşor urcat in perspectiva substituirii prin f, S apare
uşor coborit in perspectiva înlocuirii cu f diez. Sunetul poate fi urcat şi în timpul duratei lui ( l').
Resursele sistemelor sonore sînt folosite complet sau parţial, conform următoarelor scări:
În sistemul 4:
1. lntreaga scară a sistemului:
. /absolut: Stă ( 4tâ )

Ambitus esenţial . . ._ .
. . . . relativ: (L) S-R
Într-un număr de melodii, extrema acută a scării, L, apare rar, numai in variaţii strofice. Facul•
tativ apare L 8 , atins in treacăt, ca anacruză, sau, rar, ca limită a unui glissando care încheie un
sunet cadenţial. Pienul predominant este f (oscilant).
Scara aceasta reprezintă un număr mare de melodii provenite din zonele Gorj şi Mehedinţi,
în mai mică măsură din Caraş-Severin şi Timiş şi într-un număr neînsemnat (3 melodii) din zonele
Sibiu-Tîrnave.
2. Tricordul inferior al scării:
absolut: 4ta
Ambitus esential:::::. .
· relativ : S-R
Facultativ apar, în registrul inferior, L 8 şi S8 , cu acelaşi caracter ca în cazul precedent. Ace-

laşipien predominant şi oscilant apare şi în acest caz.
Îl constatăm în melodii din Gorj, Mehedinţi, Timiş, Caraş-Severin. Datele statistice aratrt precum-
pănirea acestei versiuni a scării în zona Mehedinţi.
a Ilibl. 18, 19 (lucr. cit.), 67, 79, 85 ş.a.

8
Comentariile care urmează vor avea în vedere ordinea descendentă a treptelor scării, în conformitate cu tendinţa ge-
nerală a direcţiei în majoritatea melodiilor. Simbolizăm treptele-pieni prin iniţiale minuscule, pll.strînd iniţiale majuscule numai
pentru treptele constitutive.
28
3. lntreaga scară, în derivaţia d:
~ C#H#>
( si) L S f M R d (sig')(L 8)(5a) Ambitus esential........-
-absolut: Gtâ marc
. -........relativ: L- d
Este o structură sonoră echivocă funcţional, din cauza tendinţei de autonomie a pienului grav,
care se substituie frecvent treptei constitutive R. De aici decurge oscilaţia între R şi d, atît în cursul
melodiei, cit şi la cadenţe. Treptele grave L8 şi Sa apar în plan secundar, în aceleaşi ipostaze ca în
cazurile precedente. Pienul f se menţine ca mai sus.
Apare în Gorj şi Mehedinţi, precumprrnitor în Gorj.
4. Tricordul inferior, în derivaţia d:
absolut: 5 tă
Ambitus e::ie:-itial .--
. --- relativ : S - d
Are acelaşi rarackr funcţional ca scara precedentă şi acelaşi aspect al treptelor grave.
Apare frecYent în Gorj şi excepţional în Mehe~inţi, în melodii incerte tipologic.
5. lntreaga scarcl, în derivaţia f diez:

~~)
Ct>
Stă
~ absolut:
(si) L S f M R(L8 ) Ambitus esential ......-
(" ) . ~ --- retat iv : L - R
Hareori, extrema acută L apare sub formă melismatică sau lipseşte. În registrul grav La apare
facultativ, cu aspect ornamental; rareori capătă valoare melodică.
Şi această structură derutează prin echivocul său funcţional, din cauza tendinţei de autonomie
a pienului f în ipostaza diezată. Substituindu-i-se frecvent lui S, pienul oscilează în direcţia unei terţe
majore; în acest sens, intonaţia sa este uneori exactă, alteori mai sus sau mai jos <lecit o terţă
majoră. Instabilitatea sa, contextul melodic în care apare angrenat, ca şi confruntarea variaţiilor
strofice şi a variantelor clarifică fundamentul tetratonic al sistemului.
Aflăm această scară în numeroase melodii din Mehedinţi şi Caraş-Severin, în puţine din Gorj
şi în 2 melodii transilvănene provenite din zona Petroşani. Scara este reprezentativă, deci, pentru Banat
şi Oltenia mehedinţeană.
Această derivaţie are o largă circulaţie transilvăneană în alte specii ceremoniale (cintece <le
nuntă, de seceră ş.a.), incit prezenţa ci în zona Petroşani ar putea fi atribuitr1 unui vechi fond comun
(mai larg teritorial) mai curînd <lecit unei iradieri din zona Olteniei.
6. !11trcaga scară, în derivaţi'a f:
absolut : 5 tă.
Ambitus esential - -
. " ' relativ: L - R
Tendinţa de autonomie a pienului este aci mai manifestă. El se insinueazr1 şi în pasul ca<len-
ţial şi antrenează un aparent diatonism, a cărui inconsistenţă apare, totuşi, la un examen mai atent
al structurii.
În registrul grav, La apare neregulat şi are, de obicei, funcţie anacruzică sau ornamentală.
Remarcăm gradul de asemănare, atît la nivelul scării, cit şi al ambitusului, între scara aceasta
şi cea precedentă. S-ar părea că deosebirea doar a ipostazei pienului este neesenţialii şi că cele
două structuri sunt aproape identice. În fond, primul pien (f diez) îl substituie pe S, cel de al doi-
lea (f natural) pe M şi preponderenţa fiecăruia în structură antrenează relaţii funcţionale şi jocuri
melodice fundamentale deosebite.
VersiUnea aceasta apare în numeroase melodii, parte din ele vădind o diluare a stilului ceremonial
tradiţional, atit sub aspectul textului poetic, cit şi sub cel al melodiei. Ele provin, în cea mai mare parte,
din zonele Sibiu-Făgăraş (Braşov) şi în număr mic din alte zone (Caraş-Severin, Timiş, Arad,
Bihor, Harghita).
29
Remarcăm ca m sistemul 4, mai ales în 4--+ d şi în '4--+ f diez, sunetele înalte sunt execu-
tate adeseori în pariato sau cvasi pariato, glasul aruncat aproximînd o treaptă acută ca substitut al
lui L sau S.
La capătul seriei tetratonice, o rezervă se impune a fi semnalată. Ea implică două melodii

atribuite sistemului tetratonic, una provenită din Săcădate-Sibiu ( 152), cealaltă din Rudăria -
Caraş-Severin ( 153).
Prima izbeşte, pe de o parte, prin stereotipia jocului de cvartă (R-S-R) sau de cvartă-secundă
cvartă (R-S-L-S-R) la care se rezumă melodia; pe de altă parte, prin funcţia de broderie a pie-
nului f (foarte frecvent, de altfel) pe lingă S şi, mai ales, prin faptul că treapta constitutivă M
pe care ar trebui să o înlocuiască în calitate de pien tetratonic nu apare niciodată în cursul celor 26
de strofe melodice înregistrate. (Unica apariţie, anacruzică, este un accident antifonic.) În aceste
conditii, melodia, cu un caracter vădit mai rudimentar <lecit celelalte, ar reclama încadrarea ei în
sisterriul tritonic (LSfR) şi plasarea la începutul colecţiei (deşi insistenţa pienului deconcertează).
Cea de a doua se rezumă, de asemenea, la un joc de secundă-cvartă (S-L-S-R) cu apariţia
sporadică a pienului (f diez) ca notă pasageră. Deşi melodia prezintă asemănări cu specimene tetra-
tonice bănăţene, şi ea îndeamnă la încadrarea în sistemul tritonic şi s-ar alătura, astlfel, celei pre-
cedente, la începutul colecţiei, ele apărînd ca cele mai rudimentare structuri ale speciei şi aducînd
ecouri dintr-un strat melodic timpuriu, menţinut în ariile Transilvaniei şi Banatului.
Insuficienţa materialului comparativ, cu aceeaşi structură, şi unele aderenţe la specimenele tetra-
tonice din Banat şi Sibiu ne-au reţinut, totuşi, de la încadrarea lor într-o categorie distinctă.
ln sistemul 5:
7. Scara completă, cu piwo11ul situat iii zona superioară:
(~) _.-absolut: 6tă

(d8) Si L S f M R (Le) Ambitus esential
' - - relativ: Si- R
T rcapta R are uneori aspect ornamental. Le apare în mod excepţional şi numai în plan secun-
dar. Pienul superior, de apare în ipostază ornamentală sau silabică. In registrul grav, pienul d nu
apare.
Remarcăm această scară în numeroase melodii din Transilvania (Hunedoara, Alba) şi Banat
(Caraş-Severin, Timiş). precum şi în 2 specimene (singurele) de pe valea Bistriţei -jud. Neamţ.
In Hunedoara scara apare cu/fără pienul superior, de, în timp ce în Alba se observă prefe-
rinţa pentru scara cu pienul superior, iar în Banat, dimpotrivă, preferinţa pentru scara fără pienul
superior.
8. Tetracordul superior al scării precedente, fără/cu pienul de, în ipostază ornamentală:

~ Sta
(dr,) Si L S f M .t t" l __ absolut:
Am b 1 us esen ra
' ............_relativ : Si - M
Slab reprezentat, el apare în melodii din Transilvania (Mureş, Hunedoara, Alba) ş1 Banat
(Timiş).
9. Tetracordul foferior al scării:
(#) absolut: 5 tă.

L Sf M R Arnbitus esential /
· 'relativ: L-R
Şi mai slab reprezentat, îl observăm exclusiv în melodii din Banat (Caraş-Severin, Timiş). Ele
par a fi fragmente dislocate din forme mai ample constituite din întreaga scară.
10. 1ntreaga scară a modului I V:
Ambitus esential /absolut: 6 tă< sva)

· '-relativ: (R 8 )Si-R
In majoritatea cazurilor, extrema acută, R 8 apare în ipostază melismatică, cea silabică aflîndu-se
în melodii ale căror texte poetice manifestă diluare tematică. Pienul superior, d 8 are deseori şi aspect
silabic. Se vede că scara apare prin extensia zonei acute a scării iniţiale (7).
30
Frecvenţa sa este cu mult mai mică decit a celei dintîi. O aflăm în melodii din Transilvania
(Hunedoara, Alba) şi Banat (Caraş-Severin). Predomină în Hunedoara, unde pienul superior, d 8 ,
are aspect atît ornamental, cit şi silabic, în timp ce în Alba se manifestă, şi în acest caz, inclinaţia
pentru varianta silabică.
11. Pentacordul (pentatonic al) moclttlui V:

absolut: 7 m.i
Ambitus esential /
· ..........._ relativ: R8 -M
Apare foarte rar şi ''ădeşte influenţa altor specii (bocetul, cintccul propriu-zis). Îl aflăm in melo-
dii din Transilvania (Hunedoara, precumpănind în subzona Haţegului, şi Alba).
12. Scara modului V extinsă la 8va superioară şi, facultativ, mai departe, la 8va pienului /:
Amb1tus esent1a1 < aOSOIU1
-......_ relat1"
Pienul f apare urcat in registrul inferior, dar natural in cel superior.

Şi aceasta e::ite o structură rară, necaracteristică, din afara acestei specii. Apare doar în două
melodii transilvănene, ambele din Hunedoara.
Sintetizînd sena scărilor, remarcăm grade variate de pregnanţă a acestora in <listribuţia lor
zonală. Astfel:
Sistemul 4, în ipostaza sa regulată abundă in Oltenia subcarpatică (in zonele Gorj şi l\lehedinţi),
dar este prezent şi în Banat (Caraş-Severin, Timiş) şi, izolat, in sudul Transilvaniei (zonele Sibiu-
Tirnave).
Sistemul 4 în derivaţia d este cultivat exclusiv in Oltenia subcarpatică şi este foarte caracteristic
şi preferat în Gorj, în timp ce în Mehedinţi se află pe plan secundar.
Influenţa gorjană sau, dimpotrivă, căderea în desuetudine a acestei derivaţii ar putea explica
poziţia sa în Mehedinţi.
În urmă cu ciţiva ani am studiat repertoriul satului Runcu (Gorj). Acesta a fost cules în di\'crsc
versiuni, mai intii între 1930 şi 1935, apoi între 1966 şi 1974, de la interprete reprezentative, de
vîrste diverse, cu care s-a înregistrat solistic sau în grup.Interpreta Maria Arhagic a participat la
culegeri în ambele perioade. Materialul obţinut este, deci, relevant. Confruntînd \'ariantclc, am
constatat decăderea <lerivaţici 4 d şi evoluţia concepţiei muzicale contemporane in sensul dilufLrii
echivocului funcţional şi al in:;taurării preciziei funcţionale în ordinea modului III a sistemului re-
gulat (LSMR).
Sistemul 4 în derivaţia f diez este pregnant în Oltenia meheclinţeană şi în Banat (Caraş-Severin),

dar se păstrează, izolat, şi în sudul Transilvaniei (zona Petroşani-Hunedoara).
Sistemul 4 în derivaţia f (cea mai îndrăzneaţă derogare de la proporţiile f uncţionalc ale sistemului
regulat), abundă în Transilvania (în zona Sibiu, Făgăraş-Braşov), mai puţin în Bihor şi Harghita,
dar se păstrează şi în Banat.
Sistemul 5, pregnant în Transilvania (Hunedoara, Alba, Mureş) şi în Banat (Caraş-Severin,

Timiş) apare şi în Moldova, pe valea Bistriţei (jud. Neamţ).
Reluînd sinteza, de astă dată în perspectivă zonală, constatăm coexistenţa în aceeaşi zonă,
cu frecvenţe inegale, a unor versiuni diferite (coexistenţa categoriilor diferite se remarcă, uneori, şi
în cadrul aceluiaşi sat):
Zona Gorj (Oltenia) cultivă sistemul 4 regulat şi derivaţia 4 d. (Derivaţia 4 f diez apare aci în
mod excepţional.) · ·
Zona Mehedinţi (Oltenia) cultivă sistemul 4 regulat şi derivaţia 4 f diez, iar în plan secundar -
derivaţia 4 d.
Zona Banat cultivă sistemul 4 regulat şi în derivaţia f diez şi sistemul 5, în mod excepţional
derivaţia f a sistemului 4.
31
Zonele Sibiu-Făgăraş-Tîrnave (Transilvania) cultivă sistemul 4 în derivaţia f şi, izolat, versi-
unea regulată a sistemului.
Zona Hunedoara-Petroşani (Transilvania) cultivă sistemul 4 în derivaţie f diez şi sistemul 5.
Zonele Bihor şi Harghita cultivă sistemul 4 în derivaţia f.
Zonele Hunedoara - subzonele Orăştie, Ţara Haţegului şi Ţinutul Pădurenilor-, Alba, Mureş
(Transilvania) şi Valea Bistriţei - Neamţ (Moldova) cultivă sistemul 5.
Zonelor Banat şi Sibiu li s-ar putea adăuga (incert) sistemul 3, în temeiul rezervelor exprimate
mai sus.
Într-o perspectivă mai largă:
Oltenia subcarpatică se limitează la sistemul ../., în ipostazele: regulată, derivaţiile d· şi f diez;
derivaţia f (cu maximă tendinţă de deviere a sistemului) îi este străină.
Transilvania deţine sistemul 5 pe primul plan şi sistemul 4 în derivaţia f pe al doilea plan; toto-
dată, ea păstrează insule în care se cultivă sistemul 4 regulat şi în derivaţia f diez şi, ipotetic, sistemul 3.
Banatul deţine preferenţial sistemul 4 în derivaţia f diez şi sistemul 5, dar păstrează şi ver-
siunile 4 regulat şi 4 f şi, ipotetic, sistemul 3.
Prin urmare, fn aceeaşi ::onă remarcăm: un sistem sonor (în Hunedoara, Alba, Mureş, sau Bihor,
Harghita), do11â sisteme sonore (Hunedoara-Petroşani), douft categori'.i de sisteme cMacteristice şi una
secundară (Gorj, Mehedinţi), irt'i caracteristice şi una secundară (Banat). Remarcăm chiar sate care cul-
tivă două sisteme.
Există asemănări şi deosebiri intre zone. Existft fire de legătură care trec peste diferenţierea zo-
nală a materialului mu:ical. Să subliniem că materialul niu.-:t'.cal provine din culeg 'ri parţiale, făcute
abia în secolul nostru şi reprezentind numai repertoriul activ aflat în stadiul contemporan de evoluţie
a spec1c1.
Specificul zonal nu este Ciios <ldimitat, existind diverse interferenţe între vechile provincii
istorice: Oltenia-Banat, Oltenia-Transilvania, Transilvania-Banat, Transilvania-Moldova. De
altfel, interferenţe există - am menţionat - intre structurile sonore înseşi, atit intre derivaţiile sis-
temului -1, cit şi intre cele două (trei) sisteme, .J şi 5 (şi J).
Expunerea scărilor ofcrft şi imaginea am'1itus-u1ui. Caracterizindu-1, ne refetim la extensia sa

esenţială,considerind că depăşirea accidentală a unor limite ale scării nu conferă greutate melodică
sunetelor întimplătoare. Apariţia rarft sau în ipo3tază melismatică a unor trepte - limită este rele-
vată în tabelul 1 prin paranteze. Tabelul urmează ordinea scărilor expuse.
(Totalurile melodiilor trebuie considerate sub rezerva culegerilor făcute.)
Fără a uita comentarea frecvenţei de mai înainte, în capitolul scărilor, vom sublinia următoarele:
În sistemul -I predomină ambitusurile de cvintă şi de cvartă faţă de cel de sextă.
În sistemul 5 predomină cel de sextă; ambitusurile de cvintă, septimă şi octavă sînt lipsite
de frecvenţă.
Concluziile acestea se ref eră la ambitusul absolut. Rafinarea lor necesită referirea la ambitusul
relativ, adică precizarea zonei din scara teoretică generală în care se sit~ează intervalele respective,
fiecare în raport cu celelalte.
În perspectiva relativă vom mai observa diferenţierea calitativă (funcţională) a aceluiaşi am-
bitus absolut, evitînd astfel comparaţiile mecanice: cvintele L-R, S-d (sistemul 4) şi Si-M (siste-
mul 5) nu sînt identice funcţional, iar melodiile concrete sînt relevante în această privinţă. Totodată,
acelaşi ambitus relativ, L-R. existent în sitemul 4 regulat, în derivaţiile f diez şi fale acestuia şi în
sistemul 5 constituie un factor de apropiere între grupele de melodii pe care le reprezintă. Identi-
tatea ambitusului relativ antrenează un risc de confundare a fragmentului pentatonic cu o structură
tetratonică; doar considerarea angrenajului treptelor scării, în raport cu cel al variantelor penta-
tonice cu ambitus mai larg (specific) va împiedica interpretarea eronată a melodiilor.
Este momentul ilustrării sistemelor sonore într-o perspectivă de ansamblu şi cu acest prilej vom
sublinia în cadrul scărilor finalele sistematizate ale melodiilor, anticipînd astfel, în parte, angrenajul
de cadenţe pe care îl vom expune mai tirziu:
Tabelul 2 se desfăşoară pe două coordonate, una verticală, alta orizontală.

Coordonata verticală ilustrează diferenţierea materialului sonor în cele două sisteme şi, cînd
este cazul, ramificarea sistemului după cadenţa finală.
În stînga primei coloane apare simbolul cifric al fiecărui sistem (4, 5) - în versiunea regulată,
iar sub el simbolul letric al progresiei celor patru, respectiv cinci, trepte constitutive. Lingă sim-
bolul cifric al sistemului se află simbolul treptei finale. Se observă că sistemul 4 (regulat) cadenţează·
final numai pe R. Sistemul 5 cadenţează pe R (rar) şi pe M (frecvent). Melodiile cu scara extinsă
32
in registrul acut cadenţează exclusiv pe M. Dacă apariţia treptei Si exprimă un avans în registrul
acut al sistemului 5 faţă de sistemul 4, frecvenţa cadenţei pe M în sistemul 5 reprezintă încă un aspect
al acestui avans.
Dacă existenţa sunetelor SRLM în ambele sisteme exprimă relaţia de asemănare dintre sis-
teme la nivelul treptelor constitutive, apariţia în amîndouă a finalei R- fundamentată pe coincidenţa
parţială a materialului sonor - exprimă această relaţie şi la nivelul cadenţei.
Raritatea finalei R în sistemul 5, în contrast cu frecvenţa finalei M, este un fenomen firesc, R
fiind finală specifică în sistemul 4 şi element de legătură a acestuia cu sistemul 5, in timp ce finala
specifică sistemului 5 este M.
În dreapta primei coloane este ilustrată scara, prin simbolurile letrice ale sunetelor. Scara
apare în succesiune descendentă, conformă cu direcţia predominantă a melodiilor. Treptele constitu-
tive sînt reprezentate prin litere capitale, pienii prin litere mici. Parantezele care încadrează iniţialele
arată posibilitatea absenţei treptei respective, iar parantezele de sub iniţiale - caracterul excepţional
al absenţei treptei. Literele încercuite reprezintă finalele melodiilor. Parantezele de deasupra literelor
arată caracterul facultativ al alteraţiei sau săgeţii.
Coordonata orizontală ilustrează derivaţiile sistemului 4, în funcţie de pienul care manifest!

tendinţă de autonomie.
Derivaţiile nu suplimentează treptele constitutive ale sistemului, ci antrenează variaţii cali-
tative ale acestuia.
Derivaţiile sînt simbolizate în coloanele respective (2, 3, 4) prin iniţiala numelui piennlui spe-
cific, aşezată înaintea cifrei care simbolizează sistemul (d 4 în coloana 2, ( diez J. în coloana 3, f 4
în coloana 4).
O examinare comparativă a tabelului, pe ambele coordonate, ne relevă suprafeţele de contact ale

scărilor, atît între sistemul 4 regulat şi derivaţiile sale, cit şi între ipostazele tetratonice şi sistemul 5.
Confruntarea scărilor ne dezvăluie coincidenţele/divergenţele treptelor (asemănările/deosebirile),
care se reflectă în raporturile dintre melodii. Observăm, totodată, trepte cu aceeaşi acuitate relativă,
dar cu pregnanţă funcţională deosebită.
Se evidenţiază aci noi riscuri de confuzie, de pildă, între sistemul 5 în ipostaza cu pienul fa
diez şi derivaţia 4 fa diez cu extensia zonei acute:
5 Sf L S f M @ ~i•
4 si L S 'M ®
Identitatea aparentă este, însă, secundară, numai în ordinea scării şi a cadenţei finale, tn timp
ce în ordinea internă fundamentală.a sistemelor sint ascunse divergenţele esenţiale, anume:
1) Si din 5R funcţionează ca treaptă constitutivă a sistemului, ca diferenţă specifică a acestuia
faţă de sistemul 4, în timp ce si din f diez 4R apare accidental în realitatea concretă (=melodia),
funcţionînd ca substitut al lui L, deci ca pien; 2) Structura 5R pendulează între S-R şi S-M, în timp
ce structura f diez 4R gravitează spre R şi pendulează între M şi R.
Constatări similare prilejuieşte structura f 4M.
Se mai observă că derivaţiile cadenţează toate pe R, dar prezintă şi alte posibilităţi. Astfel:
Derivaţia d se ramifică prin cadenţare constantă pe R, constantă pe d şi. mai rar. oscilantă
între R şi d. Frecvenţa finalei constante R este superioară, la mare distanţă, celorlalte.
Derivaţia f diez se ramifică prin cadenţare pe R şi M, frecvenţa primei finale fiind superioară (în
proporţie de aproape două treimi).
Derivaţia f cadenţează pe R şi pe M, frecvenţa finalei R fiind cu puţin superioară celeilalte.
Prin cadenţarea pe M, derivaţiile (diez şi, mai ales, f (unde această finală este mai frecventă)
manifestă o creştere a gradului de înrudire cu sistemul 5 şi, totodată, o creştere a gradului de acuitate
a echilibrului sonor, faţă de versiunea regulată a sistemului 4 şi faţă de derivaţia d.
Tabelul nr. 3 sintetizează sistemele exclusiv pe coordonata verticală. Confruntarea pe diverse

planuri a asemănărilor şi deosebirilor, în contextul inventarului sonor complet, dar şi individualizat,
capătă prin acest tabel o perspectivă relativă foarte relevantă pentru raporturile dintre melodii. Tabelul
ilustrează grade de dezvoltare sonoră, funcţii constitutive şi auxiliare, funcţii auxiliare cu tendinţă
de autonomie, funcţii cadenţiale, extensie a scării şi omisiuni interioare, pregnanţă melodică, suprafeţe
de contact (coincidenţe), ambitus, poziţia finalei în .ambitus, interferenţe.
33
II. SEGMENTE ŞI ECHILIBRUL SONOR
Pentru a dezvolta cunoaşterea diversificării funcţionale a sistemului sonor vom anticipa dteva
aspecte relevante ale formei arhitectonice.
Compararea melodiilor implică extragerea materialului sonor, sub aspectele sistemului, scării,
ambitusului şi cadenţei finale ale acestora. Dar confruntarea melodiilor ca intreguri antrenează confrun-
tarea părţilor acestora.
Am stabilit rîndul melodic ca parte-unitate. Acesta este constituit uneori din intreaga scară
a sistemului, alteori numai din fragmente ale ei, de pildă:
Rîndul: 4;J1fj IJ=l I=

0v ..!iv J;u
LSMR
sau:
Rindul: SMR•
0v ..Yv ~v
sau:
Rîndu·i: R
0 u J;v JJv
(Vom numi segment scara care formează un rînd melodic).
S-a ivit, astfel, necesitatea inventarierii şi ordonării segmentelor sistemului sonor, constituite
în rinduri melodice, de la gradul zero (recitativul recto-tono = o singură treaptă), pină la maxima
extensie a scării.
Segmentul delimitat de ambitusul său poate fi complet sau eliptic (de o treaptă sau mai multe).
Segmente de dimensiuni identice pot fi situate în zone diferite ale scării. Compararea lor şi evalu-
area gradului de asemănare/deosebire presupune plasarea lor în cadrul ambitusului relativ.
Tabelul nr. 4 ilustrează, în perspectiva relativă, inventarul scgmentelor, pe aceleaşi patru coloane
0
rezervate scărilor originare ~i derivaţiilor acestora.

ln stînga primei coloane se află simbolul cifric al sistemului sonor, urmat de simbolul letric
al segmentului, care exprimă ambitusul relativ; conţinutul său intern este implicat în simbolul siste-
mului sonor. (De pildă: 5 Si'.\1 = SiLSM, 5 R 8 S = R 8 SiLS, 4 LR = LSMR etc.) ln această simboli-
zare sînt presupuşi şi picnii virtuali. Pentru segmentele eliptice se adaugă iniţiala barată a numelui
treptei absente. ln dreapta fiecărei coloane apar scările, în desfăşurare descendentă, în ordinea: de la
segmente acute la segmente grave (din susul în josul paginii).
Tabelul relevă:
1) Segmente care apar numai în melodii pentatonice sau numai in melodii tetratonice, sau atît
în cele pentatonice, cit şi in cele tetratonice. Specificitatea pentatonică a segmentelor care-l cuprind
pe Si nu este surprinzătoare. Interesantă, însă, este specificitatea tetratonică a unor segmente ale căror
trepte există şi în sistemul 5 (LM, LMR, LMRL8 , LSMRL 8 , SM, SR, SMRL 8 , MR, MRL 8 , R şi
chiar LS şi SMR, care constituie excepţii în melodiile pentatonice) ; cu alte cuvinte, segmentele
citate nu se constituie în rînd melodic <lecit in melodii tetratonice. Aceasta comportă şi o distincţie
de registru: tendinţa spre cel acut a sistemului 5 şi spre cel grav a sistemului 4. Segmentele LS, LSM,
LSMR şi LSR aparţin ambelor sisteme.
2) Segmente cu variante eliptice (5R8 SiLS R, 5SiLS R, 4L M, 4.~LS R, 4 L MR, 4 L MRL8 ,
4 L R, 4 S R).
3) Segmente variate pe linie orizontală, ca urmare a derivaţiilor sistemului 4, provenite din jo-
cul pienilor şi echivalente cu segmentele originare pe care le substituie. (LSM, LM, LSMR, LSR,
LMR, LSMRL8 , SM, SMR; SR, SMRL8 , MR). Unele segmente apar exclusiv în derivaţii.
34
4) Suprafeţele de contact şi divergenţele segmentelor pe linie atit verticală, cit şi orizontală.
Segmentele reprezintl. o altă sursă de relaţie intre melodii, la un nivel subordonat nivelului
fundamental al sistemului sonor. Rindurile melodice pot prezenta segmente identice, ca în:
RSLMMR=LSMR
L S S LMR=LSMR
S L MRRS =LSMR
etc.,
sau segmente coincidente în diverse grade, ca in:
L SSMMS=LSM
R S L MMR =LSI\IR
RMSMMR- SMR
R M 1\1 M l\'I R - hl R
LMMRRR=L MR
etc.,
sau segmente total deosebite, ca în:
LSLSLS=LS
MMMRRR= MR
La un examen al poziţiei segmentului în cadrul arhitectonic (rind unic, iniţial, mediu, final şi
ordinea sucesiunii sale în strofa melodică) se observă la unele segmente o difuziune mai largă, iar
la altele o specializare in anumite funcţii arhitectonice, sub controlul sistemului sonor. Astfel, de pildă,
segmentele SiLS sau SiLSR apar numai în rindul iniţial, sau 3 median, dar nu într-un rind final;
în schimb, segmentele SiLSM şi SiLSMR apar în toate poziţiile arhitectonice. Segmentul LSM apare:
a) în rîndul inţial şi în 2 final - în sistemul 5 şi în 4 originar, 4 f diez şi 4 f, dar rar în deri-
vaţia 4 d;
b) în rîndul 2 median numai în sistemul 5;
c) în rîndul 3 median numai în sistemul 4 f diez, 4 f şi în 5;
d) în rîndul 3 final şi în 4 final numai în sistemul 5.
Segmentele cu aceeaşi funcţie arhitectonică exprimă o altă posibilitate de relaţie intre melodii.
In temeiul observaţiei de mai sus, se dovedeşte relevantă examinarea asocierii segmentelor în

strofa melodică şi, implicit, alcătuirea inventarului sistematizat al asocierilor. La extragerea acestora
am respectat următoarele prevederi:
1) Am operat separat asupra melodiilor grupate după ramificaţiile sistemului sonor (4, 5, iar
pentru 4: d, f diez, f).
2) Am integrat segmentele derivate (prin pienii cu tendinţă de autonomie) în segmentele ori-
ginare pe care le substituie (conscmnîndu-le, deci, prin treptele constitutive ale sistemelor), picnii
fiind, din principiu, asimilaţi cu treptele constitutive pe care le substituie.
3) Am trecut intre paranteze treapta care apare în decursul unui rînd melodic exclusiv în ipos-
tază melismatică.
4) Am consemnat o singură dată fiecare asociere de segmente, indiferent de frecvenţa sa, on
de aspectul melodic particular din care a rezultat segmentul.
Am obţinut astfel categorii specifice de asocieri strofice ale segmentelor şi anume (inventarele
răminînd deschise):
1n sistemul 4:
1) C~nform tabelului nr. ~. o grupă cu 282 de asocieri, incluzind 1105 segmente, în care:
L are 361 de apariţii silabice şi 59 exclusiv melismatice.
s 769 " " 91
M 998 „ „ „ 41
R „ 1034 „ „ „ „ 16 " "„
L8 „ 4 l "
" "
Am tradus această serie de proporţii în formula:
35
Ea exprimă două nivele principale ale frecvenţei treptelor în fondul sonor al melodiilor. Gru-
pul de sunete simbolizate la nive.lul d~ jos pr~n liter~ capit<1;l~ mari apare ~a o ~ădăcină de importanţă
fundamentală, iar cel de sus, simbohzat prm capitale mici - ca un afix. Cifrele sunetelor de bază
sunt foarte apropiate, cu un uşor avantaj de frecvenţă a lui R faţă de M şi la mare distanţă de ci-
frele treptelor L şi S. La nivelul afixelor, S are prioritate, la mare distanţă, faţă de L. . .
(Pentru distingerea gradelor de f~e~venţă ale ~u~etelor. reprezentate în fo~mulă la ~c~la.~i .m':el.
vom folosi, în ordine descresdndă, subhmerea cu o hme, apoi cu două puncte; hpsa subhmeru indică
gradul minim de frecvenţă.) . ~ .. . . • . • .
Formula de mai sus reprezmta grupul de melodu conshtmt m sistemul sonor 4, m ipostaza
susceptibilă de derivaţie în d, deci reprezintă pe 4--+ 4 d.
2) Conform tabelului nr. 6, o grupă cu 139 de asocieri, incluzînd 398 de segmente, în care:
L are 243 apariţii silabice şi 56 exclusiv melismatice.
s „ 313 „ „ 28 „ „
M „ 331 „ „ 53 „ „
R „ 312 „ „ „ 24 „
L8 „ 4 „ „ „ 3 „ „
L 8 poate fi omis, ca nesemnificativ pentru ponderea melodică a grupului.
Am tradus această serie de proporţii în formula:
~S M R4
.. -
în care SMR constituie rădăcina, cu prioritatea lui M, urmat de S, iar L şi L 8 afixele.
Ea "reprezintă grupul de melodii constituite în sistemul 4, în ipostaza susceptibilă de derivaţie
în f diez, deci reprezintă pe 4--+ 4 f diez.
L are 93 de apariţii silabice şi 33 exclusiv melismatice.
s „ 83 „ „ „ so „
M „ 13 7 „ „ 8 „ „
R „ 88 „ „ „ 31 „ „
Le-am tradus în formula:
M constituie rădăcina în exclusivitate. Între afixe, R a rămas în minoritate. L şi S prezintă

totaluri cifrice apropiate ale frccn·nţci. Faţă de raportul afixelor, se poate aprecia că rădăcina tinde
mai mult spre extrema superioarrt <lecit spre cca inferioară a scării.
Formula aceasta reprezinU melodiile constituite în sistemul 4, în ipostaza susceptibilă de deri-
vaţie în f, deci reprezintă pe 4-,). 4 f.
Confruntind inventarele de asocieri ale celor trei grupe (Tabel 8) şi distribuţia lor teritorială
constatăm existenţa a 21 asociaţii identice în grupele 4--+ d (Gorj) şi 4--+ f diez (Mehedinţi, Banat
Hunedoara-Petroşani), a 9 asociaţii identice în grupele 4--+ d (Gorj) şi 4--+ f (Transilvania, Banat)
şi a 9 asociaţii identice în 4--+ f diez (Mehedinţi, Banat, Petroşani-Hunedoara) şi 4--+ f (Transilva-
nia, Banat). Prin urmare, sub acest aspect, derivaţia 4--+ d prezintă un grad superior de înrudire cu
4--+ f diez <lecit cu 4--+ f. Totodată, derivaţia 4--+ f diez prezintă zone diferite de înrudire, pe de o
parte cu derivaţia 4--+ d, pe de altă parte - cu 4--+ f, în proporţie egală. Cinci asociaţii există în toate
cele trei grupe, exprimînd zone de înrudire ale tuturor. Bineînţeles, înrudirile nu se reduc la iden-
titatea unor asociaţii, ci reies şi din gradele de coincidenţă a celorlalte, pe care tabelele respective le
evidenţiază.
Dacă examinăm comparativ cele trei formule şi serii de proporţii ale frecvenţei treptelor, pro-
prii sistemului 4, remarcăm:
a) Ponderea fiecărei trepte în cele trei grupuri şi, totodată, raporturile treptelor ln cele trei
grupuri.
b) Registrul grav marcat al primului grup şi slăbirea treptată a acestui registru in cel de al
doilea şi al treilea grup. În cel de al treilea grup, R şi-a diminuat proeminenţa şi la nivelul afixelor,
în avantajul lui L şi S, în timp ce L, mărindu-şi frecvenţa, întăreşte mai mult partea superioară
a scării.
36
c) M este prezent în rădăcina tuturor grupurilor, fiind element principal de legătură intre
acestea; el este tocmai treapta specifică sistemului 4 în progresia cvint-cvartelor. Pe lingă această le-
gătură fundamentală, există o afinitate suplimentară: între primul şi al doilea grup, în virtutea pre-
zenţei lui R în rădăcină şi a proeminenţei lui S (la nivelul secundar sau principal); între primul şi
al treilea grup, prin relieful lui S (la nivelul secundar); intre al doilea şi al treilea grup, prin relieful
lui S (la nivelul principal sau secundar) şi prin tendinţa către zona superioară a scării.
d) Numai în cel de al treilea grup sunetul din rădăcină se afirmă in proporţie de aproape 100%.
Toate acestea se răsfrîng în natura şi gradul relaţiilor dintre melodii.
In sistemul S am obţinut următoarele grupe de asocieri strofice ale segmentelor:
4) Conform tabelului nr. 9, o grupă cu 289 de asocieri, incluzind 966 de segmente, in care:
R 8 are O apariţii silabice şi 55 exclusiv melismatice.
Si 516 „ „ 251
L „ 801 „ „ 206
s " 721 „
"
288
M „ 545 „ „ „ 2H „
R „ 135 343
" "
. În rădăcină, L prezintă superioritate a ponderei faţă de S. Între afixe, M prezintă supenon-

tate ponderală faţă de Si, după care se situează, la mare distanţă, R şi apoi, cu o frecvenţă mult
inferioară şi in ipostaze exclusiv melismatice, R 8 •
Formula reprezintă marea majoritate a melodiilor in sistemul 5 (lipsit de extremele acute ale
scării) şi încă un avans ascendent în raport cu formulele precedente.
M8 are 6 apariţii silabice şi una exclusiv melismatică.
RB 66 „ „ 11 „ melismatice.
"
Si 120 45 „
" " "
L „ 161 30
" "
s " 159 „ "
30
M 78 27
" " " " "
R 29 28
" "
(Me)RB Si L 5~H~
- ..
In rădăcină, gradul maxim de fercvenţă îl are L, al doilea - S, ultimul - Si. Diferenţa intre
frecvenţa primelor două trepte este mai mică, în timp ce al treilea se distanţează ceva mai mult.
Intre afixe, prioritatea o are M, urmat de R 8 , apoi, la mare distanţă, de R şi, in sfirşit, de M1 ,
care este neînsemnat.
Formula reprezintă un mic număr de melodii în sistemul 5 (deci este necaracteristică pentru
această specie) şi încă un avans ascendent. -
Examinînd comparativ inventarele asociaţiilor de segmente pentatonice observăm că nu există

nici o asociaţie identică în cele două grupe. Faptul nu este surprinzător, deoarece a doua grupă depă
şeşte structura obişnuită a speciei, trădînd influenţa altor specii (bocet, dntec propriu-zis) şi este,
dealtfel, slab reprezentată în materialul cules.
ln raport cu inventarele tetratonice, prima grupă pentatonică nu are nici o asociaţie comună
cu grupa 4-+ d, dar prezintă trei asociaţii comune cu grupa 4-+ f diez şi una cu 4-+ f.
• wChiar dacă asocierile pentatonice implicate aparţin unor strofe incomplete, se evidenţiază, sub
mea un aspect, relaţia mai strînsă a celor două derivaţii tetratonice cu sistemul pentatonic decît
a derivaţiei 4 -+ d. '
37
Confruntînd toate grupurile obţinute în cele două sisteme sonore, observăm mişcarea sistemelor
în sensul unor zone variabile de gravitaţie a echilibrului sonor şi. totodată, o deplasare ascendentă
a acestui echilibru, în ordinea:
ceea ce confirmă avansul ascendent remarcat mai înainte cu privire la scări, cadenţe finale şi segmente.
Remarcăm, totodată, şi la acest nivel, natura şi gradele asemănărilor/deosebirilor dintre struc-

huile re~pective, care se răsfrîng în relaţiile dintre melodii.
III. CADENŢELE
Observaţii asupra cadenţelor finale au fost anticipate în capitolul consacrat sistemului sonor.
l'rmează să completăm expunerea acestora şi să ne referim şi la cadenţele interioare.
De fapt, termenul „cadenţă" este în bună măsură impropriu. Finalele interioare ale strofei me-
lodice sunt adeseori slab constituite cadenţial. Ele sunt/nu sunt marcate prin coroane sau prin neîn-
semnate prelungiri ale duratei. Procesul de constituire a lor se remarcă în ordinea: (sistem) 4 d -
4 f diez - 4 f - 5. Fluctuaţia treptelor accentuează echivocul „cadenţial", iar caracterul echivoc al
funcţiei cadenţiale creşte uneori prin implicarea întregului picior final al rîndului melodic; căci ultima
silabă a acestuia poate purta un sunet ornamental: anticipaţie, pasaj. echappee (care se insinuează,
şi un moment dat, mai autoritar din punct de vedere melodic) sau, dimpotrivă, penultima silabă poate
purta o apogiatură: în sfirşit, uneori este greu de apreciat care este funcţia melodică propriu-zisă
si care cea ornamentală.
' Pentru a ordona finalele rîndurilor iniţiale şi medii, vom distinge între finalele principale („ca-
denţe" interioare - cezuri) şi finalele secundare. După cum reiese din observaţiile de mai sus, cadenţa
- cezur;'t este, adeseori, o cvasi-cezură. Cind extinderea strofei melodice permite, cezura se poate in-
stala de două sau de trei ori. iar în asemenea cazuri, există, de obicei, o deosebire de grad, una din
cezuri fiind proeminentă faţă de celelalte. Distingem, aşadar: „cadenţa" finală, cezura (principală,
secundară) şi finala (de rînd interior) secundară. Există melodii fără cezură (în sistemul 4, 4-+ d, în
număr mai mic în 4 -+ f dfrz şi excepţional în sistemul 5).
Considerind treapta cadenţială nu ca treaptă singulară, ci ca treaptă în relaţie, prezentăm între-
gul picior final al rîndului. Mişcarea cadenţială poate fi definită suficient în acest picior, sau sensul
ei este anticipat în cursul rindului melodic, mai ales cind acesta se dezleagă unisonic; cu toate acestea,
ne-am limitat expunerea la piciorul final. Piciorul catalectic a fost echivalat cu unisonul (RR, MM
etc).
Variaţiile strofice ale melodiei ating şi finala aceluiaşi rînd în diferitele strofe, rezultînd nu nu-
mai în versiuni ornamentale sau substitutive, ci şi în schimbări de trepte „cadenţiale". Variante
ale aceleeaşi melodii, un acelaşi subtip sau tip melodic pot prezenta agregate diferite de cadenţe. Fluc-
tuaţie maximă se constată în sistemul 4-+ d; în acest caz, fluctaaţia se poate manifesta şi prin si-
multaneitatea unor cadenţe diferite creată de divergenţa spontană a cintăreţelor din grup. Decalajul
creşte în complexitate prin intonarea netemperată, diafonică, a aceloraşi trepte de către grupul vocal.
(Transcrierile date în colecţie abundă în asemenea situaţii.)
Gradul de afirmare a fluctuaţiei cadenţiale exprimă gradul de „indiferenţă funcţională" (Brăi
loiu) a treptelor. Descreşterea gradului de indiferenţă se poate urmări nu numai în succesiunea sis-
temelor (4-+ d-+ f diez-+ f-+ 5), dar şi în sinul celei mai fluctuante versiuni, 4-+ d, căci confrun-
tarea variantelor melodice relevă existenţa unor preferinţe şi, implicit, un proces de organizare.
În capitolul sistemului sonor am evidenţiat cercetarea făcută în satul Runcu - Gorj (Oltenia).
Mai multe interprete au fost abordate, în perioade de timp diferite (vezi mai sus). Majoritatea varian-
telor din prima perioadă a culegerii cadenţează final exclusiv pe R. Versiunile unei interprete caden-
ţează în interior pe d, dar final pe R. Versiunile din prima perioadă ale Mariei Arbagic oscilează ca-
denţial, atît în interiorul, cit şi în finalul melodiilor, nu numai de la o înregistrare la alta, ci şi în
cuprinsul aceleeaşi piese. Predomină totuşi, şi la ea, tendinţa de cadenţare pe R, treaptă care se im-
pune în exclusivitate în versiunile sale din a doua perioadă a culegerii (cu peste 30 de ani mai tîrziu).
Structura şi variaţia cadenţială sunt, totuşi, reglementate de sistemul sonor, ceea ce duce la
agregate cadenţiale specifice (frecvente) şi la agregate tranzitorii (fără frecvenţă), care răsfrîng rapor-
turile de asemănare/deosebire dintre ipostazele sistemului sonor.
38
Agregatele cadenţiale se constituie în strînsă legătură cu forma arhitectonică a melodiilor (cu
numărul de rinduri melodice şi cu funcţia antecedentă/consecventă a acestora). Fluctuaţiile cadenţiale
se asociază adeseori cu cele arhitectonice. Dislocarea formei ample, aglutinarea formelor simple, inver-
sările frazelor, repetările rîndurilor se resimt/se exprimă în sistemul cadenţial. Cadenţa finală a formei
simple (binare) se instituie în cezură la forma dublă (cuaternară) şi invers. Cezura formei cuaternare
devine finala formei binare dislocate din cea cuaternară.
Formele binare provenite din dislocarea celor cuaternare pot menţine agregatele cadenţiale ori-
ginare, sau, individualizîndu-se ca forme binare, îşi pot constitui un angrenaj cadenţial propriu. La
fel se comportă formele cuaternare provenite din aglutinarea celot binare.
Slaba marcare a funcţiei cadenţiale, în strînsă legătură cu slaba coeziune arhitectonică, favo-
rizează fluctuaţia pe care am evidenţiat-o.
Vom prezenta sistemul cadenţial relevîndu-i aspectele din trei perspective:
A) Conform tabelelor nr. 11 şi 12, care evidenţiază „cezura" în cadrul fiecărei categorii de cadenţă
finală. Cezura principală este scoasă în relief.
B) Conform tabelelor nr. 13, 14, 15 şi 16, care evidenţiază f!nJ.lele secundare în cadrul fiecărei
categorii de cezură.
C) Conform tabelelor nr. 17, 18, 19, 20, 21, care evidenţiază agregatele cadenţiale complete,
in succesiunea lor arhitectonică, în cadrul fiecărui sistem sonor.
În tabelele cezurilor şi finalelor secundare, versiunile substitutive ale treptelor sînt incluse în cele
originare (constitutive). În tabelele agregatelor cadenţiale complete figurează atît versiunile originare
cit şi cele substitutive.
Tabelele reprezintă un bogat material de sondaj extras din întregul mate1ial studiat.
Tabelul nr. 11 are drept cadru finala R, precedau de R/M/S/L

Se observă deosebiri de difuziune şi, implicit, deosebiri cantitative (de frecvenţă) la aceeaşi
finală, după treapta care o precede. Cel mai abundent reprezentate sînt RR şi. la distanţă, MR.
RR este specifică sistemului 4 - d, familiară în 4 - f şi (în mai mică măsură) în 4-+ f diez şi
prezintă caracter excepţional în 5. „Cadenţa" MR este frccwnt?'t în 4-+ f şi .J-+ f diez şi mai rară
în 4 (originar). SR şi LR sunt proprii lui 4 - f dic'!.
Tabelul nr. 12 are drept cadru finala M, precedată de M/S.
Prezintă o diversificare a podiei finale inferioară celei constatate la finala precedentă; în schimb,
ea încadrează un inventar mai bogat de cezuri.
Inventarul de ce.mri al finalei R este orientat cu preponderenţă către registrul grav, în timp
ce în inventarul finalei M predomină orientarea spre registrul mediu.
Se constată în sistemul 4 - d lipsa unui sistem cadenţial centrat şi ramificat. Spre deosebire
de aceasta, derivaţia 4 - f diez vădeşte procesul de constituire a unui sistem cadenţial, dar varia-
ţiile cadenţiale, slab reprezentate fiecare, trădează stadiul intermediar în care se află. Derivaţia 4-+ f
prezintă, însă, un sistem cadenţial constituit, cu cezuri manifeste şi cu frecvenţă a unor ipostaze. Sis-
temul 5 manifestă cel mai evoluat stadiu de constituire a sistemului cadcnţial din tot repertoriul spe-
ciei.
Fluctuaţia treptelor recomandă, totuşi, atenuarea aprecierii privitoare la versiunile 4-+ f şi 5.
Dealtfel, subiectul acesta comportă un comentariu mai amplu, care nu-şi are locul aci.
Cele două tabele prezintă 7 cezuri comune, însă statutul conferit de frecvenţa lor se deosebeşte
de la un tabel la altul.
Finalele secundare apar pe rîndurile impare; rîndul par (2) reprezintă un caz singular.
Tab. 13 are drept cadru finala R şi cezura R.
Tab. 14 are drept cadru finala R şi cezura M. Tab. 15 are drept cadru fin. L 8 (cezura lipseşte).
Tab. 16 are drept cadru fin. M şi cezura R. Tab. 13, 14 şi 16 includ şi variante fără cezură. Se va
remarca abundenţa şi ramificarea categoriilor ilustrate în Tab. 13, ramificarea, dar lipsa frecvenţei
celor incluse în Tab. 14 şi caracterul excepţional, neorganizat al ipostazelor din Tab. 15.
Tabelele 17-21 sunt divizate şi subdivizate în secţiuni, după „cadenţa" finală şi „cadenţa"
- cezură.
Comparînd cele 5 tabele, care totalizează 300 de agregate cadenţiale, observăm:
1) Numărul de agregate cadenţiale ale fiecărei versiuni a sistemului sonor:
Versiunea 4 (constitutiv) cuprinde 45 de agregate cadenţiale (H prin cumularea agregatelor echivalente).
Versiunea 4-+ d cuprinde 86 de agregate (58 prin cumularea agregatelor echivalente).
Versiunea 4 - f diez cuprinde 58 de agregate (48 prin cumularea agregatelor echivalente).
Versiunea 4-+ f cuprinde 33 de agregate ( 18 prin cumularea agregatelor echivalente).
Versiunea 5 cuprinde 78 de agregate (71 prin cumularea agregatelor echivalente).
. ~) Secţiunile şi subsecţiunile tabelelor sunt inegale în ce priveşte abundenţa agregatelor şi dis-
t~1buţ1a .lor z~mală. Există agregate c.adenţiale care prezintă versiuni substitutive, ornamentale, ar-
hitectonice, dintre care unele cu relativă frecvenţă.
3) Versiunea 4 (constitutiv) cuprinde 12 agregate frecvente şi 33 rare sau accidentale.
39
versiunea 4-+ d cuprinde 20 de agregate frecvente şi 66 rare sau accidentale.
versiunea 4-+ f diez cuprinde 13 agregate frecvente şi '4.5 rare sau accidentale.
versiunea 4-+ f cuprinde 11 (6 prin cumularea echivalenţelor) agregate frecvente şi 22 rare sau acci-
dentale.
Versiunea 5 cuprinde 12 agregate frecvente şi 66 rare sau accidentale.
'4) Din numărul total de 300 de agregate cadenţiale, 21 sunt comune unor versiuni deosebite
ale sistemului sonor şi anume:
a) MM + RR . . . . . . . . . . . . apare în 4, 4-+ d, 4-+ f diez, 4-+ f, 5.
~j ~~
d) RS
+ RR
+ RR
} '4 . . . . . . . • . . apar în
l
e) LM + RR
f) MR + RR . . . . . . . . . . . . apare în 4-+ f.
g) RŞ!'l + RR
h) MR + RR + MR + RR
i) MR + RR + SM + RR
j) MS + RR + MS + RR 8 apar
k) MS + RR + SM + RR/
1) MS + RR + SS + RR
m) SM + RR
n) LJvl + RR + SM + RR
O) MR + RR + LM + RR apare 4-+ f diez.
~~ ~~ t N~ } 2 „ „ .. „ • • apar 4-+ f.
q SSM + RR .......... apare „ 4-+ d, 4-+ f die::.
s) MM +MM „ „ .. „ „ 4-+ f dt'ez, 4-+ f. 5.
~) MR
t)
J\[\1 } 2
'.\JJ\I
+ l\IR
+ ..........
apa
r
Aşadar:
Un agregat (a) apare în toate versiunile sistemului sonor.
6 agregate apar în 3 versiuni ('4 [b-e] în sist. 4, 4-+ d, 4-+ f diez, unul [f] în 4, 4-+ d, 4-+ f,
unul [s] în 4-+ f diez, 4-+ f, 5).
14 agregate apar în 2 versiuni (8 [g-n] în 4, 4-+ d, cite 2 [p, q] în 4, 4-+ f şi respectiv [ş, t]
în 4-+ f diez, 4-+ f, cite unul [o] în 4, 4-+ f diez şi respectiv [r] în 4-+ d, 4-+ f diez).
Agregatele comune nu sunt toate frecvente, sau au frecvenţă numai în unele ipostaze ale siste-
mului sonor. Astfel:
Agregatul a) este frecvent în 4-+ f, mai puţin în 4-+ f diez şi rar în celelalte.
Agregatul d) este frecvent în 4 şi 4-+ f diez, mai puţin în 4-+ d.
f) „ 4 şi 4-+ d, dar mai puţin în 4-+ f.
c) „ „ 4 şi 4-+ d, dar mai puţin în 4-+ f diez.
„ b) „ 4 şi în 4-+ d şi rar în 4-+ f diez.
„ t) „ „ 4-+ f, dar nu în 4-+ f diez.
Agregatele h, m, ş sînt frecvente în ambele derivaţii.
g, i, k „ „ „ 4, dar nu în 4-+ d.
„ j, n sînt relativ frecvente în 4-+ d, dar nu în 4 (constitutiv).
Agregatul r) are frecvenţă slabă în 4-+ d şi este lipsit de frecvenţă în 4 -+ f diez.
Agregatele e, 1, o, p, q şi s sunt rare.
Pentru a evidenţia mai mult fluctuaţia cadenţială, să menţionăm că tipurile melodice dispun
de mai multe agregate cadenţiale şi anume:
3 tipuri (sist. 5) dispun de cite 2 agregate cadenţiale,
2 „ (sist. 4-+ f) „ „,: „ 3 „ „
3 (sist. 4-+ f diez, 5) dispun de cite 5 agregate cadenţiale,
2 „ ( „ 4, 4-+ d, 4-+ f diez) dispun de cite 7 agregate cadenţiale,
1 tip (sist. 5) dispune de cite 8 agregate cadenţiale,
1 tip (sist. 5) dispune de cite 9 agregate cadenţiale,
1 „ ( " „) „ „ „ 11 „ „
1 „ ( " 4 - f) „ „ 28 „ „
1 " ( " 5) „ „ „ 41 „ „
40
1 tip (s!st. 4, 4-+ d ) dispune de cite 42 agregate cadenţiale,
1 „ ( „ 4 -+ f diez) „ „ „ 53 „ „
1 „ ( „ 4, 4 -+ d ) „ „ „ 92 „
Observaţii similare se pot face şi- la nivelele inferioare tipurilor melodice.
Dacă luăm în considerare numai finalele rîndurilor, fără treptele precedente, numărul agre-
gatelor cadenţiale scade mult, dar continuă să ilustreze o fluctuaţie remarcabilă. Aceasta se poate
distinge şi la nivelul variantelor în care se ramifică subtipurile:
4 subtipuri dispun de cîte 1 agregat cadenţial,
6 „ „ „ 2 agregate cadenţiale,
5 „ „„ 3 „ „
4 „ „ 1111 4.
3 „ „ „ 5 „
1 subtip dispune „ 6
1 „ „ „„ 9
"
1 „ „ 11
" "
1 „ " " 12 "
2 subtipuri dispun „ 13
" "
2 " " " 15 "
1 subtip dispune „ „ 16
" "
1 " 18 "
1 " „ 22 "
1 „ 29
1 " 78
Examinate în perspectivă zonală, tabelele relevă o distribuţie variabilă a numărului de agregate
cadenţiale, în raport cu sistemul sonor (V. Tabelul 22).
Zonele se întilnesc adeseori în acelaşi agregat cadenţial. Astfel:

Oltenia) Gj şi Mh - în 14 agreg „ din care 7 în sist. 4 (constit.), 6 în 4-+ d, 1 în 4-+ f diez.
Banat) CS şi Tm - în 4. agreg., din care 1 în sist. 4 (constit.), 3 în sist. 5.
Transilvania) Sb şi Ms-în 3 agreg. în sist. 4-+f.
Sb, Bv, Ms, Hg - într-un agreg. în sist. 4-+ f.
„ Hd, Ab, Ms - într-un agreg. în sist. 5.
Oltenia şi Banatul (Mh, CS) - în 2 agreg. în sist. 4-+ f diez.
„ (Gj, Mh, CS) - într-un agreg. în sist. 4 (ronstitntiv).
(Gj, Mh, Tm) ,ţ „
„ „ (Mh, Tm) „ 4-+ f dic:.
„ Transilvania (Gj, Sb) „ 4-+ d.
„ „ „ (Gj, Hd) „ „ „ 4-+ f diez.
„ „ „ (Mh, Hd) - „
Transilv. şi Banat (Hd, Tm) 5.
„ (Hd, CS) „ „
„ (Hd, Ab, Ar) - „
„ (Ab, CS, Tm) - „ "
"
Moldova (l\Ts, Nt)
În tabelul 23 sînt specificate agregatele în distribuţia lor teritori1.1ă rov'nţ~onată mai sus.
În prima coloa!lă se indică versiunea sistemului sonor. Agreg,1tele cu aceeaşi difuziune zonală
sint cuprinse într-o acoladă, în afara căreia se precizează zonele şi înăuntrul căreia se precizează
zona predominantă. În cazul unui singur agregat, zona predominantă se subliniază.
Se observă că agregatul MR + RR apare în cuprinsul ambelor zone atît în versiunea 4 consti-
tutiv cit şi în 4-+ d, în timp ce MR +
MM apare în Mehedinţi în versiunea 4-+ f diez, iar în Sibiu,
Braşov, Mureş şi Harghita în versiunea 4-+ f.
Identitatea sau similitudinea cadenţelor finale, a cadenţelor - cezuri, a cadenţelor secundare

şi, în sfîrşit, a agregatelor cadenţiale exprimă tot atîtea relaţii intre sistemele sonore, intre melo-
diile concrete, între zonele teritoriale, la nivelul sistemului cadenţial. Cazurile rare sau singulare care
constituie derogări de la structurile comune provin nu numai din interferenţe intre categorii determinate
structural şi zonal (local), ci şi din insuficienta cunoaştere a melodiei sau a tradiţiei locale, din impulsul
unei personalităţi artistice ieşite din comun, din accidente, sau din cauze a căror lămurire aşteaptă
un studiu special.
41
IV. FORMA ARHITECTONICA
Melodiile de care ne ocupăm au formă strofică; dar strofa are adeseori o slabă coeziune sau
(mai cu seamă la unele melodii tetratonice) este imprecis definită. Atenuind, deci, prima afirmaţie,
poate ar fi mai corectă aprecierea că materialul oglindeşte procesul de constituire a unei concepţii
strofice.
Fluctuaţia numărului de rînduri şi a succesiunii lor derutează de multe ori. Dislocările, agluti-
nările, inversările, modificările de rînduri abundă, iar in unele cazuri domneşte un vag arhitectonic
care face strofa melodică indeterminabilă. Echivocul arhitectonic, mai frecvent <lecit pare, face uneori
controversabilă plasarea melodiei in categoria arhitectonică în care am încadrat-o.
Încă în capitolul precedent s-a putut întrezări că gradul scăzut de constituire a unui sistem
cadenţial coincide cu un grad scăzut de stroficitate (cu o stroficitate labilă).
Sub aspectul dimensiunii, predomină formele binare şi cuaternare, dar există şi forme mono-
frazale şi ternare şi, excepţional, forme controversabile de 5, 6, 8 şi chiar 10 rinduri, majoritatea
rezultate din reluarea unor fragmente ale formelor de bază. Forme diferite pot alterna in aceeaşi
piesă: monofrazală şi binară, binară şi ternară, binară şi cuaternară, ternară şi cuaternară, etc. Alter-
nanţa poate fi capricioasă sau sistematică; în ultimul caz, de obicei o formă apare in prima strofă,
sau în primele două strofe ale unei piese, cealaltă formă în restul strofelor.
Aspectul formei se poate schimba în aceeaşi piesă, prin variaţia strofică, sau chiar în aceeaşi
strofă, cind piesa este executată în grup. (Există în transcrierile din această colecţie exemplare ilus-
trative de heteromorfie: nr. 19, 20, 37, 40, 41, 42, 43 ş.a.).
Melodia poate începe sau se poate termina în mijlocul strofei. (Colecţia care urmează abundă în
asemenea ipostaze.) Propoziţiuni, motive sau teme poetice (cintece diferite) pot începe în mijloc'ul
strofei melodice (ceea ce, de asemenea, este ilustrat în colecţie).
În numeroase cazuri, forma este completă în prima strofă, sau în primele două strofe, pentru
a continua exclusiv sau preferenţial înjumătăţită. Melodii cuaternare (q) sînt susceptibile de variante
binare, prin dislocarea primei jumătăţi a formei (I), sau a celei de-a doua jumătăţi (II).
Melodii binare provenite din dislocarea jumătăţii a doua a formei cuaternare se pot re-cuater-
niza prin varierea şi dublarea jumătăţii originare (II-+ q). Dacă în unele cazuri variantele binare se
recunosc uşor ca fragmente ale formei mai ample, în alte cazuri ele se prezintă ca forme autonome 1 .
Forme binare sau cuaternare prezintă variante în care jumătăţile melodiilor sînt inversate (jumă
tatea iniţială devine cea finală şi invers).
Melodii binare sînt susceptibile de variante cuaternare prin executarea antifonicrt a cîntecului.
Melodii monofrazale sînt susceptibile de variante binare prin apariţia periodică a coroanei (AĂ)
sau a unui pseudorefren (AA).
rf
Melodii binare sînt susceptibile de variante ternare prin repetarea unui rînd (A 1: Ave :I. sau
I: A :I B), sau prin ataşarea unui sufix cu caracter de interjecţie-refren.
Forme binare sau cuaternare sînt susceptibile de amplificare prin extinderea rindului consecvent
cu un bisilab supranumerar prin care se reia cadenţa finală. Acesta funcţionează aparent ca o prelun-
gire a rindului, dar virtual ca interjecţie-refren cu autonomie arhitectonică 2 • (El apare frecvent în
Banat, dar rudimente neconstituite în sufix aflăm şi în Hunedoara - cf. mel. nr. 331).
Experienţa ne-a relevat caracterul extensibil al interjecţiilor-refren, microstructuri bisilabice
sau chiar silabice, care pot evolua în recitativ recto-tono sau într-un motiv melodic de dimensiunea
refrenului sau rîndului melodic 3 • Acest sttfix apare în unele tipuri melodice bănăţene, sistematic sau
numai prin variaţie strofică.
Refrenul nu este caracteristic acestei specii. Înregistrăm, totuşi, citeva apariţii de pseudo-
refren în Banat şi Alba.
Simbolizarea schemelor formei şi adeseori însăsi delimitarea strofei întimpină dificultăti, nu
n.uma~ din cauza impreciziei arhitectonice, ci şi din' cauza variaţiei subtile a rîndurilor. Ech'ivocul
ş1 arbitrarul sînt adeseori inevitabile. De aceea, schemele formei sînt date în Tabelul 24 cu aproximaţie,
fără consecvenţă riguroasă şi fără a consemna variaţiile rîndurilor cu acelaşi simbol. În tabel se indică
numărul de rinduri, schema formei, numărul total al melodiilor corespunzătoare şi sistemul sonor.
Secţiunea asupra căreia se insistă în desfăşurarea melodiei este ilustrată prin sublinierea siru-
bolului. Insistenţa inegală asupra a două secţiuni se marchează prin sublinierea cu o linie/două linii.
Schema între ,paranteze se explică în rubrica Observaţii.
.
1
Pentru a~este cazuri folosim frecvent simbolurile: q( = cuaternar}, I ( = prima jumătate a strofei q), II ( = a doua
Jumătate a strofei q}. II~ q ( = a doua jumătate a strofei, dezvoltată cuaternar). Vezi ş.a. la NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI.
2O simbolizăm prin irf.
3
V. Comişel, Emilia şi Mariana Rodan-l{ahane, Pe urmele lui Bila Rart6k în Hunedoara, în „Muzica", 5 (1955), nr. 9,
p. 9-23.
42
Aceeaşi schemă se poate regăsi în tipuri şi subtipuri diferite de melodii. Acelaşi tip poate
întruni scheme diferite, de la una la 10 scheme caracteristice şi de la zero la 12 scheme excepţionale.
Numai 4 tipuri prezintă o schemă unică.
ln capitolele consacrate sistemului sonor şi cadenţelor am menţionat, adoptînd ideea lui Con-
stantin Brăiloiu, gradul de indiferenţă funcţională a treptelor sistemului sonor. Reluînd această
idee, putem spune că labilitatea formei reflectă gradul de indiferenţă funcţională a treptelor şi, odată
cu aceasta, gradul de indiferenţă arhitectonică'· La mobilitatea inerentă sistemului se adaugă nere-
gularităţile provenite din degradarea tradiţiei, din insuficienta cunoaştere a repertoriului, din acci-
dente, ca şi din influenţa melodicii contemporane în contextul căreia trăieşte repertoriul speciei (ţi
nînd seama de datele tîrzii la care s-au făcut notările muzicale sau înregistrările sonore ale acestei
specii).
Am afirmat la începutul acestui capitol că melodiile trădează o concepţie arhitectonică în proces
de organizare. Este semnificativă, în acest sens, observaţia făcută asupra repertoriului din Runcu-Gorj,
în perspectiva celor peste trei decenii, în cursul cărora s-au făcut culegeri în sat (v. cap. precedente):
stroficitatea manifestă mai multă supleţe în prima etapă a culegerii şi mai multă rigoare în a doua.
!n prima etapă întîlnim:
I) Forme cuaternare de tip ABCB sau ABAB (în variantele: ABCB, ABCBc, sau ABAcBc.
ABABvc, ABAcB\'c): unele din acestea coexistă în aceeaşi piesă, prin variaţie strofică.
2) Formă binară de tip AB.
Unele variante readuc în aceleaşi piese, sau în piese diferite, a doua jumătatr a formei cuaternare
{de tip ABCB sau ABAB).
ln a doua etapă s-a stabilizat exclusiv forma cuaternară de tip ABCB.
*
Am subliniat caracterul aproximativ, adeseori echivoc sau arbitrar al schemei formei, văzută
ca o îmbinare de rînduri melodice în succesiune. Dacă forma astfel abordatrt este nesatisfăcătoare,
există o altă perspectivă, mai relevantă pentru clasificarea tipologică, asupra căreia vom stărui mai
departe.
În capitolul sistemului sonor am anticipat asupra structurii arhitectonice, referindu-ne la seg-
mente-rînduri melodice şi la asocierea lor.
Revenim asupra segmentelor, urmărind procesul de concretizare melodică a acestora.
Pînă acum am consemnat segmentele sistemului sonor sub forma conccntratrt (ahstractrt) a scării
descendente. Înaintînd spre nivelul concret al melodiei, putem examina particularizarea melodică a
resurselor segmentelor în următoarele faze ale analizei:
1) Poziţia iniţială a segmentuZ.Ui, de ex., pentru segmentul SMR:
S = SMR, sau M = MSR, sau R = RMS
2) Poziţia finală a segmentttlui, de ex., în cazurile anterioare:
R/M = SMR/SRM
R/S = MSR/MRS
S/M = RMS/RSM
3) Reproducerea segmentului prin proliferarea sunetelor sale în desfăşurare dispersată, de ex.:
SRSMR, SMRSR, SMRSM, SMSMR etc.). Aceasta implică alternarea direcţiei ascendente şi descen-
dente în succesiunea treptelor. Pentru realitatea concretă vezi, ca ex., Tabelul 25 privitor la acelaşi
segment, ale cărui ipostaze provin din melodii ale speciei de care ne ocupăm.
4) Reproducerea segmentului prin proliferarea sunetelor sale în desfăşurare alăturată (SMRRRR,
SMMRRR etc.), sau în ambele desfăşurări (dispersată şi alăturată), ceea ce implică repetări de sunete
şi, în consecinţă, alternarea direcţiei „orizontale" (unisonice) cu cea ascendentă şi descendentă. Seg-
mente cu aceeaşi poziţie iniţială şi finală şi cu aceeaşi proliferare dispersată se deosebesc prin proliferarea
sunetelor în poziţie alăturată, adică după locul şi numărul repetărilor de sunete, de ex. 5 :
·g M R S )i R S 1\I
s /s ·~r ~
M R sau:/~ ~[ j{ S M
~S M R ~S ~[ R S M
etc. etc.
Pentru realitatea concretă v., ca ex., Tabelul 26, referitor la acelaşi segment, 4 S R.
~ V. Bibi. i8.
6
Inspirîndu-n!.' din modul lui Mieczyslaw Kolinski de reprezentare a structurii melodice simbolizăm numărul de repe-
tări ale unui sunet prin num1lrul de puncte plasate deasupra simbolului sunetului (V. Bibi. .5i).'
43
Ca în tabelele precedente, coordonatele verticale evidenţiază variaţia în ordine cantitativă,
cele orizontale relevă ipostazele derivative ale aceloraşi formule, în ordinea calitativă; versiunil.e
derivaţiilor sunt, la rîndul lor, susceptibile de proliferare, ceea ce se observă pe coordonatele verti-
cale ale fiecărei derivatii.
Poziţiile şi prolife~ările segmentelor constituie noi surse de relaţii intre melodii, atît la nivelul
sistemelor sonore (în procesul de particularizare melodică a lor), cit şi la nivelul formei.
Se constată din examinarea tabelelor tuturor segmentelor că segmentele orientate spre zona
medie şi, mai ales, gravă manifestă cea mai mare fecunditate; ele sînt, deci, cele mai reprezentativ~
pentru această specie. Segmentele bicordale, cu excepţia celui grav, manifestă latenţă.
Ne aflăm acum în pragul rîndului melodic propriu-zis. Rămîne doar să traducem ultimele for-
mule melodice de mai sus (aflate încă în formă concentrată) în imaginea succesiunii tuturor direcţiilor
în care se miscă sunetele. Aceasta va plasa segmentul în complexul melodico-metric, în care fiecare
sunet are o a~umită poziţie metrică, adică este tonul silabei prime s:u secunde a piciorului metric
1/2/3/4. Am ohţinut, astfel, rîndul melodic concret. de ex.:
·5 MR=SS SM RR S~ÎRSM = SM MR Sl\1
S .iî R =
S~I MM Mn sau: SMRSM = SM RR SM
S ii "j{ =
S:\1 MR RR SMRSM = SS MR ŞM
în continuare, vom examina melodia condiţionată metric şi arhitectonic, adică rîndul melodic ş1
strofa melodică.
Modul de abordare a rîndului melodic ne-a fost sugerat de o trăsătură foarte pregnantă a specie
cercetate, anume, evidenţa structurii elementare, manifestată sub dublul aspect melodico-metric;
ea constă în coincidenţa micromotivului melodic cu piciorul metric binar al versului, afirmată în arti-
culaţiile rlndului melodic. De aceea, am numit micromotivul melodic: pod ie melodică. Vom folosi în
continuare termenul concis podie, subinţelegînd al doilea termen al sintagmei.
Inventarul redus de podii, aşa cum apare mai întii la observaţia spontană, a îndemnat şi el la
investigarea rîndului melodic pe această cale. Pe de altă parte, la compararea melodiilor, faptul că
aceeaşi podie apare mereu în altă secţiune a rîndului melodic devine factor derutant, mai cu seamă în
condiţiile identităţii sistemului sonor sau/şi a segmentului scării. Aceasta pare să facă imposibilă desci-
frarea unui sistem.
Cercetarea rîndului a necesitat stabilirea prealabilă nu numai a inventarului podiilor, ci, în primul
rînd, a funcţiei, ierarhiei funcţionale şi relaţiilor funcţionale ale acestora în arhitectura rîndului me-
lodic. Considerînd că melodia, la orice nivel arhitectonic (rind, strofă etc.) are o introducere, un curs
şi o încheiere, am distins următoarele funcţii ale podiilor în cadrul rîndului melodic: 1) podie iniţială
(simbolizată prin i), 2) podie centrală, sau, în cadrul rîndului octosilabic dipodie centrală 8 (simboli-
zată prin C) şi 3) podie finală 7 (simbolizată prin fn). Prescurtînd, ne vom referi la ele şi prin termenii
iniţiala, centrala. finala.
Inventarul 8 podiilor cuprinde aproximativ 115 numere (în care se includ 43 de derivaţii).
Dintre acestea, 54 sint podii originare (constitutive) silabice (între care 25 de derivaţii), iar 61 sînt
versiuni melismatice ale celor originare silabice (între care, 18 derivaţii). Valorificate în diverse grade
de frecvenţă, unele prezintă specificitate funcţională (podii exclusiv centrale/ iniţiale/ finale), altele
îşi asumă toate funcţiile rindului, sau numai funcţiile centrală şi iniţială, ori centrală şi finală. (V.
Tabelul 27 A şi B). Distribuţia lor funcţională este reglementată de sistemul sonor, ceea ce este
consemnat în Tabelul 27. Frecvenţa superioară este evidenţiată în tabel prin subliniere, iar raritatea
apariţiei prin paranteză.
Judecind după abundenţa inventarului fiecărei funcţii, întîietatea revine 9 podiei iniţiale. Urmează
cea centrală şi, apoi, finală. Conform acestei ierarhii, dinamica melodică manifestă libertate în podia
iniţială, echilibru în cea centrală şi concentrare în cea finală. La o examinare mai minuţioasă, reiese
că iniţiala deţine intîietatea, mai ales pe seama derivaţiilor şi a versiunilor ornamentale; dacă le
includem în formele constitutive pe care le substituie, diferenţa dintre podia iniţială şi cea centrală
devine mică, dar încă în avantajul iniţialei.
Dacă examinăm direcţia podiilor, luînd în consideraţie atît inventarul cit şi frecvenţa lor în reali-
tatea concretă, observăm următoarea ierarhie a celor trei direcţii posibile pentru fiecare funcţie:
C - 1) direcţie descendentă, la mare distanţă de ·
2) dir. ascendentă şi
B) dir. orizontală 10 ;
6
Schema: podi~i niţială - dipodie centrală - podie finală este majoritară. Schema: di pod ie iniţială - podie centrală ·-
podie finalăc-ste rară. In cazurile incerte am optat pentru prima schcm'l.
7 Podia finală nu are întotdeauna funcţie cadenţialll.
8 ~xtras dintr-un material amplu de sondaj.
9
In ansamulul materialului; în cazuri izolate ierarhia se schi mul.
10 Direcţia orizontală este exprimată de unison.
44.
i - 1) direcţie ascendmtă,
2) dir. descendentă,
3) dir. orizontald (ultima slab reprezentată);
fn - 1) direcţie descendentă, la mare distanţă de

2) dir. orizontală şi
3) dir. ascendentă 11 •
Prin urmare, centrala şi finala afirmă preferenţial direcţia descendentă, la distanţă de celelalte
direcţii. ln al doilea rind, centrala cultivă direcţia ascendentă, iar finala-direcţia orizontală; in al
treilea rind,situaţiile se inversea1ă la cele dourt podii. Iniţiala se deosebeşte evident de celelalte două.
Direcţiile ascendentă şi descendentă au caracter melodic iar cea orizontală - caracter recitativ
(recto-tono). O sinteză a ierarhiei direcţiilor în această perspectivă s-ar schiţa astfel:
C = 1) melodic (desc.) i = 1) melodic (ase.) fn = 1) melodic (desc.)
2) melodic (ase.) 2) melodic (desc.) 2) recitativ (oriz.)
3) recitativ (oriz.); 3) reeitativ (oriz.) 3) melodic (ase.).
Dacă interpretăm această situaţie în raport cu direcţia şi caracterul melodiei întregi, care este,
in linie generală, descendentă şi melodică, putem considera că podia centrală este cea care traduce
in modul cel mai fidel direcţia melodiei întregi.
Dependenţa pod:ei <le segmentul sistemului sonor priveşte nu numai substanţa sa (ce sunete din
segment ii revin), ci şi pc.nderea melodică rezultată pe parcursul rindului din reproducerea segmentului.
Podia (dipodia) centrală exprimă esenţa ponderei mclodice generale a segmentului - rind me-
lodic in mişcarea lui. Aceasta se poate realiza prin numărul de apariţii ale sunetelor din segment,
prin poziţia strinsă (alăturată) a sunetelor (unisonuri), prin forţa de atracţie a sunetelor, prin subli-
nierea direcţiei generale a rindului, ca şi prin mijloace a căror lămurire cere un studiu special.
Ponderea este mai mult sau mai puţin evidentă, după cum se asociază sau nu aceste însuşiri.
Dacă podia depinde in mod direct de segment, acesta, la rindul său, depinde de funcţia arhitec-
tonică a rindului melodic. Această dependenţă s-a putut întrezări încă in tabelul de segmente dat în
capitolul sistemului sonor. Este decisivă pentru selecţia segmentului specializarea funcţională a rindului
ca antecedent/consecvent şi, mai departe, diviziunea acestor funcţii in ordinea arhitectonică, anume:
Funcţia de antecedent este asumatii de:
- rîndul iniţial,
- rîndul 2 mediu (în formele ternare de tip A A B),
(în unele forme ternare de tip A B C),
(în unele forme cuaternare de tip A A B B, A B B C, provenite <lin forme binare
sau ternare cu rînduri dublate:
ant. con5. ant. ant. cons.
li: A :JI li: 8 :li A li: B :li C ) 1
- rîndul 3 mediu (în majoritatea formelor cuaternare).

Funcţia de consecvent este asumată de:
- un rînd mediu: rîndul 2 (în formele ternare de tip ABB şi unele de tip ABC, în majoritatea for-
melor cuaternare),
rîndul 3 (in unele forme cuaternare de tip AAAA şi AABB, provenite din forme
binare cu rînduri dublate:
ant. con5. ant. cons.
li: A :li li: A :jl , li: A :li li: B :li,
- un rind final: rîndul 2 (în formele binare),
rîndul 3 (în formele ternare),
rîndul 4 (in formele cuaternare)
etc.
. La solicitarea acestor funcţii arhitectonice, segmentele furnizează elemente (sunete) podiilor
rîndului melodic.
11
Conform inventarului, direcţia ascendentă precumpăneşte asupra celt~i orizontale; conform frecvenţei in realitatea
concretă, precumpăneşte, însă, de departe, cea orizontală.
45
Tabelul 28 ilustrează prezenţa segmentelor şi gradul de participare a lor (cu cite şi cu anume
care versiuni ale sistemului sonor), sau absenţa segmentelor, în dependenţă de funcţia arhitectonică
a rindului melodic. Tabelul ne dă o perspectivă a formei arhitectonice, la nivelul rîndului şi al strofei
ln ordinea cantitativă şi calitativă şi, în acelaşi timp, o perspectivă a relaţiilor de coincidenţă/diver
genţă a rîndurilor.
Totodată, începe acum să se profileze natura coeziunii stilului şi gradul de coeziune în sfera struc-
turii melodice.
Rezultă din cele de mai sus că podia depinde, implicit, de funcţia rîndului melodic.
Rîndurile melodice au podii comune, dar şi specifice.
Rîndul 1 prezintă un inventar superior faţă de celelalte rînduri: dinamica melodică manifestă
mai multă libertate şi antrenează abundenţă la începutul melodiei. Inventarul rîndului final este mai
mic decît al rîndurilor cursive, justificarea aflindu-se în însăşi funcţia conclusivă a rîndului, care nece-
sită concentrare. În acelaşi timp, rîndul 2 final prezintă un inventar mai bogat <lecit rindul 2 mediu,
ceea ce s-ar putea explica prin faptul că strofa concentrată (de două rînduri) favorizează acumularea
disponibilităţilor inventarului, in timp ce strofa amplă (de 4 rînduri) le dispersează pe parcursul ei.
În sftrşit, podia centrală tinde să absoarbă mai cu seamă versiunile originare (constitutive) ale sistemului
sonor şi in mai mică măsură pe cele derivate.
Reluînd observaţiile din acest capitol, iese in evidenţă proeminenţa podici centrale care:
1) deţine un inventar melodic superior celei finale şi mai puţin fluctuant <lecit al celei iniţiale;
2) traduce direcţia generală a melodici in mod mai fidel <lecit iniţiala şi finala;
3) exprimă esenţa ponderci melodice generale a segmentului-rînd mc:udic in mişcarea lui;
4) cultivă versiunile constitutive (originare) ale sistemului sonor preferenţial faţă de cele sub-
stitutive. Doar rindul 2 final arată o creştere a derivaţiilor.
Dacă mai adăugăm la aceste proprietăţi însăşi poziţia sa centrală, putem considera că ea mani-
festă preponderenţă funcţională faţă de podiile iniţială şi finală şi că esenţa structurii melodice se
afirmă într-un grad mai înalt (de concentrare) in podia centrală <lecit in celelalte două.
Podia centrală arc un angrenaj coerent de podii iniţiale şi finale. Subordonat podiei centrale,
acest angrenaj este subordonat, totodată, in ascendenţă ierarhică, segmentului şi funcţiei arhitectonice
a rindului. În consecinţă, angrenaje iniţial-finale, identice sau similare pot gravita pe lingă mai multe
podii centrale, in raport cu relaţiile existente la nivelele: a) funcţia arhitectonică a rîndului melodic,
b) segmentul scării, c) podia centrală.
Tabelul 29 ilustrează condiţionarea angrenajului iniţial-final de către segment. În tabel se confruntă
segmentele 4 SMR şi 4 LSMR, care au aceeaşi podie centrală. Asemănarea/deosebirea segmentelor
( 1. SMR 2 LSM.R) se răsfrînge astfel, in angrenajul iniţial-final:
Asemănări: podie iniţială: R S
podie finală: M. R
Deosebiri: podii iniţiale: 1) R M, S M
2) R L, L L
podii finale: 1) R d, R S
2) f (diez)M.
Tabelele JO şi 37 ilustrează (pc baza unui sondaj) dependenţa angrenajului iniţial-final de funcţia
rindului melodic. Ele grupează inventarul segmentului 4 SM.R.
În Tabelul 30 apare inventarul fiecărei podii. Se observă atit podii specifice cit şi podii comune,
precum şi abundenţa melodică a fiecăreia.
ln Tabelul 31 apar podiile centrale cu angrenajele lor iniţiale şi finale, în cadrul fiecărui rind
melodic; rîndurile se succed după funcţia şi subfuncţia lor arhitectonică.
Se menţionează in tabel rîndurile in care podia respectivă nu funcţionează central (SS funcţio
nează central în rindurile 1 şi 3 mediu; SM în 1 şi 3 mediu, 2 final şi 4 final; MM în 3 mediu şi
4 final; MR în 3 mediu, 2 mediu, 2 final şi 4 final; MS in 3 mediu; RR în 1 şi 3 mediu, 2 final şi 4 final.
În sfirşit, se evidenţiază diversele podii centrale existente in acelaşi rind, cu angrenajele iniţial
finale respective. Asemănările şi deosebirile acestor angrenaje se justifică nu numai prin funcţia
rîndului melodic, ci şi prin relaţiile directe dintre podiile centrale.
Din cele de mai sus, ca şi din experienţa practică, rezultă că podiile iniţiale şi finale iden-
tice/similare sunt derutante la clasificarea melodiilor. Cind se confruntă rinduri cu aceeaşi funcţie
arhitectonică şi care au podii i:i:iiţiale şi finale similare, dar podii centrale deosebite, esenţialul cri-
teriu de grupare îl constituie podiile centrale, care traduc (transmit) esenţa melodică a formei concrete
rezultate din reproducerea (mişcarea) segmentului. Desconsiderarea lor duce la apropierea unor va-
riante asemănătoare la suprafaţă, dar antrenează, tn lanţ, depărtarea melodiilor la nivelul mai adînc
al asocierii rîndurilor in strofă. Ea provoacă incoerenţă şi grupare haotică a unui corpus melodic
ramificat.
46
C. RITMUL
Sistemul ritmic predominant in aceste melodii este cel denumit de Constantin Brăiloiu „giusto
silabic" 1 . ln conformitate cu legile care-l reglementează, el este marcat de o interdependenţă funda-
mentală intre metrica versului şi ritmica melodiei. Silaba versului se instituie în unitate ritmică.
Sistemul este bicron, iar cele două unităţi de timp ale sale se află, una faţă de cealaltă, în raport
de 1/2 (2/1). Ele sint reprezentate, convenţional, prin optime şi, respectiv, pătrime. Valorile pot fi
scurtate/lungite, uneori cu o durată neînsemnată, alteori mai mult, pină la schimbarea valorii
(şaisprezecime, pătrime cu punct sau chiar doime). Unitatea ritmică poate avea aspect silabic sau
melismatic, ceea ce devine un semn al specificului zonal şi tipologic. Piciorul metric al versului este,
de obicei, autoritar marcat 2 şi odată cu el podia ritmică elementară a melodiei.
Cele dourL unitr1 \i de durată se asociază monocron sau bicron, generind podiile ritmice:
~··1 (piric), J J(spondeuJ,; J (iamb), ~ ~ (troheu).

Melodiile prezintă şi imixtiuni, de obicei capricioase, ale sistemului aksak. Acesta furnizează o
unitate ritmică suplimentară, optimea cu punct, şi instaurează raportul {-( ~) în ordinea ritmică:
n, .~.
Diversitatea creşte prin opunerea ş1 a unor unităţi aflate in raport de ~ ( ~):
~) J , sau J Jy
La inventarul podiilor ritmice se adaugă astfel:
n. , J. J. ,
(podii de tip piric, spondaic, iambic, trohaic).
Coincidenţa piciorului metric cu podia ritmico-melodică se menţine şi în acest caz.
Există şi derogări de la regula piciorului binar (bisilabic), adică fie detaşări ale unei silabe sin-
gulare, fie inserţii ternare (trisilabice) sau echivoce (v. mel. nr. 17 [str. 1]. 27, 32, 61, 69 [aceleaşi
strofe] ş.a.), dar acestea se pierd în ansamblul metrico-ritmic tipic.
Replica ritmică a piciorului metric este astfel, în mod obişnuit, prin interferarea sistemelor şi
prin precizia unor scurtări/lungiri:
Podia pirică ( n) sau de tip piric '. n · , n n.)

Podia iambică (J> J ) sau de tip iambic Jtj ' Ji J. ' n .n. 'h ' .h ~ ),
(
1 V. Bibi. 18, 19.

I V. capitolele precedente.
47
Podia trohaică ( J J'i )
J
n ' n ' n ' J )) )

r--.j- .,
sau de tip trohaic ( J ~ ' J. /> '

Podia spondaică ( ~ J ) sau de tip spondaic ( J. J. )
Prin intrarea în jocul ritmic şi a doimii, se adaugă la acestea:
d 'd
Accentuarea primei silabe a piciorului metrico-ritmic este uneori latentă, alteori manifestl,
explosivă. Accentuarea timpilor secundari este frecventă şi capătă funcţie dinamică expresivă.
Melodia se desfăşoară rar în succesiune de podii izocrone
(de ex.: nn
De obicei, în cursul său alternează podii bicrone. Ele pot alterna regulat, dar, mai ales, liber ~i
)
antrenează asimetrie la nivelul motivului/rindului melodic/strofei melodice, sau la toate nivelele.

Toate acestea constituie tot atitea suprafeţe de contact cu ritmul colindelor şi al altor melodii
ceremoniale, cu toate că diversele specii prezintă aspecte proprii ale formulelor ritmice.
Prin variaţie strofică, tipurile de podie s·au/şi ipostazele aceluiaşi tip se pot înlocui:
sau ~.a. )
~.a.'
Versiunile deosebite se pot instala simultan la interpretarea cîntecului în grup. Colecţia care urmează
ilustrează din abundenţă toate acestea.
Podiile se pot dilata sau contrage, metric sau ritmic, pentru reglarea versurilor oscilante (hexa-
silabice/octosilabice) sau deviante (V. cap. Textul poetic).
Dacă în general rîndul melodic manifestă proeminenţă bisilabică, uneori podiile elementare fu-
zionează în dipodii (dipiric/dispondeu/ionic minor/peon/safic), mai mult sau mai puţin estompate în
ansamblul predominant elementar.
La sfîrşitul strofei melodice şi la cezură se prelungeşte adeseori durata ultimei sau penultimei 1
silabe sau/şi a antepenultimei silabe.
Durata prelungirii variază între ~- şi o··• (uneori chiar q__p..___9 ) în interiorul
strofei melodice şi între ~. şi o„. (uneori o._...0 ) la sfîrşitul ei şi exprimă uneori o preferinţă
zonală sau o caracteristică tipologică. In unele cazuri, coroana interioară este mai lungă decît cea
finală. Duratele pot fi divergente la interpretarea cîntecului în grup.
Pauza care urmează acestor prelungiri variază intre zero şi pauză de notă întreagă cu punct
la cezură şi între zero şi notă întreagă cu două puncte la sfîrşitul strofei. Fracţiunea finală a pauzei
poate fi consumată de anacruză. Din scara duratelor cuprinse între limitele precizate se detaşează
secţiuni caracteristice tipologic.
Forţa expresivă a prelungirilor este remarcabilă, uneori tulburătoare, mai ales cînd se aso-
ciază cu intensitatea şi rezonanţa de piept a vocilor 3 • Ovidiu Bîrlea le resimte resortul psihic astfel:
„A tari lungiri de mare virtuozitate par de fapt expresia coeziunii umane împotriva morţii: ele
răsună ca un ecou al solidarităţii de puternică afirmare a vieţii, ca o declaraţie a primatului vieţii
asupra morţii, cu intenţia vădită de a restabili echilibrul comunităţii văduvite prin decesul ivit."
(Bibi. 13, p. 450).
Şi sunete situate în secţiunea iniţială a melodiei pot fi prelungite. Durata, apariţia sau lipsa
iniţială/interioară/finală a prelungirii sunt condiţionate tipologic şi zonal. Duratele pot varia în toate
cazurile, la interpretarea cîntecului în grup.
8 Cu privire la Cîntecul Bradului din Ţinutul Plldurenilor-Hunedoara, v. Cocişiu, llarion, Despre emisiunea 11ocal4 a
ctnt4reţilor ardel11ni, în Buletinul Studii niuzicologiee, 2 '1956), p. 12.
48
Cînd în rindul melodic complet este prelungită penultima silabă, cea din urmă, deşi atonă în
>
metrica versului, este adeseori atacată

accentuat şi
în stacc., de ex.: J' I j,
'1 . Piciorul me-
trie este astfel disociat şi reinterpretat ca (echivalat cu) o dipodie virtuală. Procedeul acesta este
frecvent şi caracteristic în Gorj şi depăşeşte sfera acestei specii. (Îl remarcăm şi in doină).
Unitatea compoziţională fundamentală rămîne, de obicei, rîndul melodic. Schema ritmică a

rindului melodic este condiţionată metric; în acelaşi timp, ea este condiţionată arhitectonic, tipologic
şi zonal, deşi unele ipostaze se pot întilni în condiţii diferite. Rindurile care manifestă fluctuaţie
hexa-octosilabică (v. cap. Textul poetic) prezintă coincidenţă a schemei fundamentale.
Tabelele 32, 33, 34, 35 ilustrează schemele ritmice ale rindurilor 1, respectiv 2, 3, 4, indicînd apar-
tenenţa lor zonală. Schemele coincid sau se particularizează în raport cu funcţiile arhitectonice ale
rîndurilor (antecedent/consecvent şi care anume) şi cu relaţiile dintre ele la diferite nivele.
Asociindu-se în strofa melodică, ele rezultă în următoarele scheme arhitectonice:
A
AA, AAv, AAc'

AB
AAA,AAX 6
AAB,ABB
AAAA, AAcAAc
AABA, AAcBAc, AAB;Il, AAcBBc, ABAB, ABBB, AUBvBvc
ABCB
Tempo-ul melodiilor variază aproximativ între cifrele metronomice 47 şi 282. Între aceste ex-
treme se pot delimita serii cifrice condiţionate (caracteristice) tipologic.
Tendinţa spre cifrele metronomice cele mai mari (peste MM :::!:::: 200, dar şi sub această viteză) o
remarcăm în special în Oltenia. Într-o serie mediană (aproximativ între 100 şi 190) se înscriu unele
categorii de melodii din zonele Sibiu, Sibiu-Tîrnave, Banat, Hunedoara, Alba, Bihor, Neamţ (cele din
Timiş şi Neamţ înclină spre limita joasă a seriei). Seria cifrică inferioară (sub MM = 100} o constatăm
în alte categorii de melodii din Banat, Sibiu, Sibiu-Tîrnave, Braşov, Hunedoara, Alba, dintre care
unele tind spre zona mediană a vitezei. Apartenenţa în aceste zone de viteză prezintă o oarecare labi-
litate şi este susceptibilă de interferenţe şi derogări.
Tempo-ul rămîne" constant sau se poate schimba în succesiunea strofelor melodice, sau chiar în
cuprinsul aceleaiaşi strofe. Variaţiile sînt subtile (se mişcă între cifre metronomice apropiate) sau
manifeste (diferenţa cifrică variază intre 10 şi 42 de unităţi, uneori şi mai mult). Schimbările se
exprimă de obicei prin acc~lerare, mai puţin prin reducerea vitezei.
ln unele cazuri am oscilat la transcriere între adoptarea optimii sau pătrimii ca unitate ritmică;
în asemenea cazuri, cifrele metronomice ar suferi o modificare (dublare/înjumătăţire) pentru unifi-
carea unităţii ritmice.
: Li~e.ra mică v =. va~iere~ rîndului; litera mică c = varierea cadenţei.

.
Iniţiala barată md1că nndul amputat prin dublă eliziune .
49
D. PARTICULARITĂŢI ALE INTERPRETĂRII
Unele cintece se execută antifonic (v. 152, 156, 203, 254, 274 ş.a.) şi este cert că ln trecut
antifonia a fost mult mai răspindită şi a fost practicată şi în zone din care astăzi a dispărut. ln
unele cazuri, analiza structurii trădează o posibilă interpretare antifonică trecută neobservată la cule-
gere ( 183, 184). Ea implică două grupe alternante (aşezate în spaţiu conform unor prescripţii ceremo-
niale). De obicei: numai prima grupă atacă versuri noi, înaintind în textul poetic, iar cea de a doua
repetă versurile expuse de grupa precedentă. Aceasta antrenează dublarea dimensiunii strofei melodice,
care devine din monofrazală - binară sau din binară- cuaternară (v. 152, 203 ş.a.). In unele cazuri
(v. 27-t) se practică alt model antifonic, fiecare grupă avansînd cu versuri noi.
Grupele se aşteaptă reciproc pentru terminarea strofei melodice sau se interferează către sfir-
şitul ei. ln unele cazuri, grupul care se apropie de sfirşitul strofei melodice anticipează retragerea
din cintare în momentul intrării celuilalt grup, elidînd astfel ultimele silabe ale rlndului melodic. Aici
se află originea dublei eliziuni finale caracteristice în unele categorii de melodii existente în zone din
care cintarea antifonică s-a pierdut (v. 2H „. 251). Indicii plauzibile ale acesteea există ascunse şi în
alte specimene decit cele evidente.
Caracteristice sunt şi alte particularităţi ale interpretării vocale. Remarcăm frecvent atacarea
strofei melodice mai intii de către o singură voce, pentru ca grupul să intre imediat sau mai tirziu.
Numeroase transcrieri din colecţia care urmează redau aceste aspecte. Remarcăm, de asemenea, la
interpretarea în grup, decalaje subtile de înălţime, durată, accent, intensitate a vocii, chiar formă
arhitectonică, decalaje adeseori consemnate în transcrieri. Aspecte ale heterofoniei şi diafoniei abundă
în material. Cintarea concomitentă la interval de cvintă (excepţional terţă mică), chiar dacă este rar
surprinsă, se înscrie ca o trăsătură sl:ilistică. Accentele capricioase, de intensitate variabilă, individual
lansate, de multe ori exploziv, de către interpretele din grup, vibrato-urile subtile care fac incertă înăl
ţimea sunetului, modificarea înălţimii sunetului în timpul duratei sale, modificări structurale survenite
la fiecare strofă sau după un număr mare de strofe neschimbate, pentru a se menţine constant
noile ipostaze, sau pentru a le alterna cu cele precedente, sînt toate expresii tipice ale interpretării.
E. CLASIFICAREA
Clasificarea tipologică presupune prioritatea principiului gramatical şi subordonarea celui lexical.

Am abordat-o prin int-ermediul sistemului melodic.
ln unele metode de clasificare a folclorului nostru muzical, dimensiunea versului şi cea a formei
arhitectonice au constituit criterii prime de grupare a melodiilor. Flexibilitatea şi interferenţa dimen-
siunilor acestora şi distribuţia lor (pe care le-am expus in capitolele precedente) privC'azrL, însă, ambele
structuri de relevanţă tipologică la nivelele superioare ale clasificării şi de capacitatea de subordo-
nare coerentă a structurii melodice. .
După examinarea sistemelor melodic, prozodic, ritmic şi arhitectonic, care pot fi luate', fiecare
în parte, ca obiect principal al clasificării. am ajuns la concluzia că, în perspectiYa rlasific:-u·ii tipologice,
sistemul melodic are sfera cea mai largă şi manifestă maximă coeziune, coerenţă şi stabilitate în rami-
ficarea sa.
Studiind materialul muzical, fiecare variantă strofică a fiecărui cîntec a fost mai întii disociată
de întreg şi considerată ca variantă (melodie) de sine stăt;Hoare, iar la sfirşit a fost reintcgratrL in
contextul concret. Acest procedeu, care a mărit corpusul de melodii la pesi<' 3.'iOO de speciml'ne. a
favorizat atît studierea unităţii şi a variaţiei în perspectiva generală a materialului. cit şi examinarea
direcţiilor şi a limitei variaţiei strofice în cadrul fiecărui exemplar (dntec) cules.
Observaţii critice din literatura etnomuzicologică menţionează că, adeseori, variante apropiate
sint clasificate departe una de alta şi, dimpotrivă, melodii deosebite ajung alături una de alta. Am
căutat să evităm aceasta.
Construindu-ne metoda de clasificare, am urmărit să depăşim nivelele obişnuite ale grupărilor,
adică să stabilim, pe de o parte în ascensiune sintetică, grupări succesive superioare tipului melodic,
pînă la nivelul cel mai general, iar pe de altă parte in direcţia inversă a ramificării, srL stabilim
grupări succesive inferioare subtipului melodic, pină la nivelul particular al variantei unice. În cca
de a doua direcţie am cercetat mterferenţele specimenelor strofice identice/similare aflate în documente
(dntece întregi) diferite.
Ne-am propus, de asemenea, să urmărim consecvent acelaşi dommiu al investigaţiei (în cazul
de faţă sistemul melodic) în mişcarea sa, în succesiunea treptelor dintre nivelul general şi cel par-
ticular. Sensul este reversibil. Expunerea noastră va înainta în sensul descendent, al ramificării de la
general la concret.
Fundamentul sistemului melodic fiind sistemul sonor, l-am urmărit, aşadar, descendent, de la
nivelul general, de sistem, pînă la melodia concretă.
E.1. Clasificarea sistemelor sonore ale melodiilor de care ne ocupăm a relevat existenţa a două
(poate trei 1) sisteme sonore, anume sistemul 4 = tetratonic şi 5 = pentatonic (poate şi 3 = tritonic).
In capitolele precedente am evidenţiat relaţiile dintre acestea, la diferite nivele, relaţii care se reflectă
Jilai departe în relaţiile dintre melodiile concrete.
Am considerat sistemul sonor drept criteriul cel mai general al clasificării tipologice a mate-
rialului nostru şi am numit clasă - categoria de melodii corespunzătoare acestui criteriu.
Melodiile acestei specii sînt, deci, cuprinse în două (posibil trei) clase: clasa 4 şi clasa 5 (posibil
şi clasa J). Ele sînt reprezentate în colecţie în ordine ascendentă: mai intîi clasa 4 (mel. 1-243 şi
Anexa 1), apoi clasa 5 (mel. 244.-335 şi Anexa 2). Diferenţa cantitativă oglindeşte nu numai cir-
cumstanţa culegerii, ci şi realitatea speciei, adică predominarea sistemului tetratonic faţă de cel pen-
tatonic. Rămîn discutabile melodiile nr. 152, 153 şi. la o analiză mai subtilă, chiar şi 154, melodii
pentru care s-ar revendica sistemul J.
E. 2. După stabilirea sistemelor sonore s-a dovedit relevantă cercetarea distribuţiei lor în seg-
mente-rînduri melodice şi implicit a ramificării fiecărui sistem în asociaţii de segmente. Sinteza asocia-
ţiilor de segmente a evidenţiat grupări de asociaţii segmentale care prezintă diferenţieri ale ponderei
(frecvenţei) treptelor constitutive ale sistemelor sonore şi raporturi specifice ale ponderei acestora. In
capitolele respective am subliniat, în legătură cu aceasta, mişcarea sistemelor sonore în Sl'nsul unor
zone variabile de gravitaţie a echilibrului sonor şi un ava~ ascendent continuu al acest ni echilibru.
1 V. capitolul SISTEMUL SONOR.
51
Am distins cu acest prilej cinci ramificaţii ale sistemelor, din care trei provin din sistemul 4 şi coincid
cu derivaţiile acestuia (4--+ d, 4-+ f diez şi 4--+ f), iar două din sistemul 5, şi pe care le-am marcat
prin formule reprezentative (V. cap. resp.).
Criteriul ramificării sistemului sonor la acest nivel este, deci, ponderea generală a seriei (inven-
tarului) asociaţiilor de segmente-rînduri melodice iar categoria de melodii corespunzătoare a fost numită
familie de tipuri.
Prin urmare, cele două clase stabilite se ramifică în cinci familii de tipuri, conform Tab. 36 (şi
Anexelor 3-7).
Semnele distinctive prescurtate (operative) ale acestora pot fi: pentru primele trei familii de
tipuri, pienii cu tendinţă de autonomie, respectiv: d, f diez (sau numai diez) şi f (natural); pentru ce-
lelalte două familii de tipuri, limita superioară a categoriei, respectiv: (R 11 ) (care apare exclusiv în ipos-
tază melismatică) şi M 8 •
Comparînd formulele familiilor de tipuri şi corespondentele lor cifrice (v. cap. resp.) remarcăm
şi de astă dată specificul fiecărei familii de tipuri, natura şi gradele relaţiilor de asEmănare/deosebire
dintre diferitele familii de tipuri, ca şi raportul fiecăreia cu sistemul sonor. Toate acestea se răsfring
în relaţiile dintre melodii, la acest nivel.
E.3. În ~apitolul destinat formei arhitectonice, arătînd că podiile centrale ale rîndurilor melo-
dice traduc (transmit) în mod mai fidel <lecit cele iniţiale şi finale esenţa rindurilor melodice în miş
carea lor, am susţinut că, la compararea rindurilor, podiile centrale trebuie să constituie criteriul
prioritar de grupare (v. paragrafele respective ale capitolului). Rezultă din aceasta că, dacă din aso-
ciaţiile de segmente-rînduri melodice am dedus familiile de tipuri, înaintînd spre nivelul concret al
ramificării sistemelor sonore, asociaţiile de podii centrale vor traduce esenţa familiilor de tipuri, rami-
ficindu-le prin mişcarea lor. Cu alte cuvinte, asociaţia centralelor poate fi luată ca reprezentant,
variabil orientat, al asociaţiei rindurilor.
Din inventarul sistematizat al asociaţiilor de podii centrale (asociaţii cu frecvenţă variabilă)
au rezultat următoarele serii specifice:
Din familia 4 ~ŞM RLB L.
1) conf. Tab. nr. 37
2) 38
"
3) 39
" " "
<f) 40
" " "
~) 41
" " "
6) 42
"
"
7) 43
"
"
Simbolurile notelor melismatice sint cuprinse într-un legato (ex. ~). Sunetul ornamenta}
ataşat celui principal pe o silabă comună este indicat prin literă minusculă ataşată majusculei
(ex.: Mr, mR).
Frecvenţa fiecărei asociaţii centrale este indicată într-o rubrică specială.
Confruntarea tabelelor relevă asemănările/deosebirile dintre seriile apartenente la aceeaşi familie
de tipuri şi, implicit, conţinutul central specific fiecărei serii.
Sintetizind fiecare asociaţie de centre sub forma scării, obţinem, conform tabelelor 37 ... 43,
următoarele serii de segmente centrale:
1. Conform Tab. 37:
1. R
2. M R
5. M
.f. (S) M R
~. (S) R
6. s M R L8
L = 3(1)
7. s M R s= 8(2)
8. s M (R) în care: M= 10 = 1 S ~ R l.e = mel. 1-113 şi suplim. Anexa 8
9. s R R = 11
10. s M
11. (L) S M R
12. L S M R
13. L M R
14. L S R
1
Ca ln cazul segmentelor-rînduri, integrăm veniunile cu pieni în cele constitutive (originare).
82
Cele mai reprezentative sînt, în ordinea frecvenţei, segmentele centrale nr. 7, 12, 2, 13, 11
şi 1. Cele cu nr. '4, 10, 8, 9 şi 14 sint rare. Cele cu nr. 3, 5 şi 6 constituie excepţii. Predomină
~egmentele cu trrpte silabice; numărul celor melismatice este neînsemnat. Melodiile circulă în Gorj
şi Mehedinţi.
2. Conform Tab. 38:

1. M R
2. M (R)
3 ... M
.... (S) (M) (R) (Ls)
5. s M R
6. (S) (M) (R)
7. (S) M {R) L = '4(2)
8. s {M) (R) s = 8(6)
9. s M {R) în care: l\I = 13(3) = ~ s..·-
rv1 RLO =mel. 114-149 şi suplim. Anexa 9
10. (S) M
11. s M R = 5(8)
12. (L) {S) M R La= O( I}
ll. (L) (S) 1\1 {R)
H. L s M R
15. L s M (R)
16. L s R
7. L s M
I
Frecvente sint segmentele centrale nr. 14, 2, 6, 5, 7, 1, 15, 8 şi 9. Cele cu nr. 17, 3 şi, mai ales,
11, 13 şi 16 sint rare. Cele cu nr. 4, 10 şi 12 apar excepţional. Predomină segmentele cu trepte
melismatice, deşi sint frecvente şi cele silabice. Melodiile circulă în Gorj şi Mehedinţi.
3. Conform Tab. 39:
}~
L = 2
s
~
1. 1\1
L s M
s = 3 LsM F =mel. şi suplim. Anexa 10
2. } in care: M= 3 150-151
3. L s M (R)
-
R = 2( 1)
Frecvent este segmentul central nr. 1. Nr. 2 apar rar, nr. 3 excepţional. Primele două sint
silabice, al treilea melism1tic. Melodiile provin din zonele Timiş şi Caraş-Severin (subliniem zona
predominantă).
4. Conform Tab. 40:

t. s :rvr R
2. S M L = 2 }
3. S {M) S=5
în care: M _L R_
= 3(2) - - § M - mel. 152
4. L S M
R=l
5. L S (M)
Sint frecvente segmentele centrale nr . .1 şi 4. Cele cu nr. 2 şi 3 sint rare. Nr. 1 apare excep-
ţional. Predomină segmentele silabice. Melodia (unica) provine din Săcădate-Sibiu.
5. Conform Tab. 41:

1. L (S) M R
2. L M R
(ţ,
4.
L
L
s
(S)
M
M în care: s =~ 2(2)
L 6 }
= L ~ MR =mel. 153-155 şi suplim. Anexa 11
5. L M M= 6
6. M
7. L s
Frecvente sint segmentele centrale nr. l şi <f. Celelalte apar excepţional. Predominti segmentele
silabice. Melodiile provin din zona Caraş-Severin.
53
6. Conform Tab. 42:
t.
2.
3.
4.
S.
(L}
L
L
s M
s M
s M
(S) M
s M
R
(R)
R
(R)
(R)
în care:
L = 3(1)
~ ~(l)
I
= L ş~R =mel. 156 şi suplim. Anexa 12
R = 1('4)
.6. L s 1\1
Este relativ frecvent segmentul nr. ~. Cele cu nr. 4 şi 6 apar rar, iar cele cu nr. 1-3 excep-
ţional. Predomină segmentele melismatice. Melodiile provin din Caraş-Severin şi Timiş.
I
7. Conform Tab. 43:
1.
2.
L SMR
MR } m
• care: M = 2 ~ ~ L S MR
- =mel. 157, 158
R=2
Cde două segmente centrale, ambele silabice, sint egal distribuite. Melodiile din care provin
apar excepţional în repertoriul speciei şi au fost culese din Retiş-Sibiu. Ele evocă recitativul Doinei.
Categoriile evidenţiate in legătură cu Tabelele 37 ... 43 repr,ezintă ramificaţiile familiei de

tip uri ~ ~ M RLş adică cele şapte tipuri melodice care o alcă~uiesc, şi totodată derogările ine-
rente <le la normele stricte ale familiei. Criteriul tipului este, deci, ponderea seriei de segmente centrale.
Fiecare tip cuprinde un număr de segmente centrale frecvente (cu diferite grade de frecvenţă)
şi un număr de segmente centrale rare sau excepţionale.
Unele segmente centrale aparţin in exclusivitate unui anumit tip; altele apar in două, trei,
patru, sau şase tipuri diferite, exprimind grade suplimentare de relaţie, pe lingă relaţiile fundamen-
tale de clasă şi familie de tipuri. Există, însă, şi în aceste cazuri deosebiri intre tipuri, deosebiri de
ordinul frcc\"enţei, deci de grad de reprezentativitate a segmentului central, de ordinul raportului cu
ansamblul fiecărei serii de segmente centrale (deci cu ponderea seriei) şi de ordinul aspectului concret
al asociaţiei de podii din care a rezultat segmentul central, care conferă o anumită pondere fiecărei
trepte a segmentului.
Fonnulele tipurilor păstrează în rădăcina lor prioritatea unuia sau a ambelor sunete din rădăcina
familiei (R. M), variind ponderea celorlalte în cadrul echilibrului general al familiei. (Excepţiile sînt
antrenate de melodiile posibil tritonice.) Acest echilibru este tradus într-un mod mai fidel de către
primul tip şi prezintă devieri în celelalte tipuri, care manifestă astfel, fiecare în felul său, grade mai
îna}k' de apropiere de familia următoare de tipuri.
În familia .!: S M RLS distingem următoarele serii de asocieri de podii centrale:
„-
8) Conf. Tab. nr. 44

9) „ 45
10) „ 46
11) 47
12) 48
13) „ '49
14) 50
Pc haza acestor tabele am extras următoarrle serii de segmente centrale pentru fiecare tip
al familit·i:
8. Conform Tab. 44:

I. s M R
L = 3(1)
2.
3.
4.
(L)
L
s
s
s
M
M
M
R
R
în care:
s = 5(1)
M=6
l = LŞMR =mel. 159- 179 şi suplim. Anexa 13
S.
6.
L
L
(S)
s
M
!\I
R R=4 I
Frecvente sînt segmentele centrale nr. 4, 1, 2 şi 3. Celelalte sînt excepţionale. Predomină seg-
mentele silahicc. Melodiile provin din Gorj şi Mehedinţi.
9. Conform Tab. 45:
1. M R
2. s M R
3. L s M R L =7
4. L M R s = 5(2)
5. L (S) (M) R în care: M = 8(1) = LSMRL
-. 8 = mel. 180-194 şi suplim.
6. L (S) M (R) R = 5(3)
7. L s M (R)
L8 = 1
Anexa 14
8. L s M (R) Ls
9. L s M
Frecvente sînt segmentele centrale cu nr. 4, 3, 7 şi în mai mică măsură nr. 9, 2 şi 1. Cele cu
nr. 5, 6 şi 8 sînt excepţionale. Accidental apar şi segmentele LR şi LSR pe care nu le-am luat in
consideraţie, fiind aberante. Predomină segmentele silabice. Melodiile circulă în Mehedinţi.
10. Conform Tab. 46:
1. (S) M R (Ls)
2. (S) M R
„.
3. (S)
s
s
(M)
M
(R)
R (Ls) L = 2(4)
5.
6. s (M)
M (R)
(R)
s = 7(5) .
în ca1e: M= 6(4) = LŞ ~~Le =mel. 195-201 şi suplim.
7. (L) (S) (M) (R)
8. (L) (S) M (R) R = 3(8)
Anexa 15
9. (L) s (M) (R) L 8 = 0(2)
10. (L) s (R)
11. L s M (R)
12. L s
Frecvente sînt segmentele centrale cu nr. 5 şi. în mai mică măsură, 12. Cele cu nr. 10 şi 7 sînt
rare. Cele cu nr. 11, 3 şi, mai ales, 1, 2, 4, 6, 8 şi 9 sînt excepţionale. Predomină segmentele melis-
matice. Unele melodii, slab reprezentate, sînt insuficient caracterizate. Aprecierea lor este incertă. '
Melodiile circulă în zona Caraş-Severin şi au fost atestate şi în două sate din Banatul Iugoslav.

1. s (M) (R)
2. s (M) L = 1(2) }
3~ s . S = 5 _ R
(L) (M) (R) în care. M = 0( 5 ) - L § ~ =mel. 202- 203
4. (L) s (M)
R = 0(3)
5. L s (M) (R)
Relativă frecvenţă prezintă segmentele centrale cu nr. 1 şi 3. Celelalte sînt excepţionale. Tipul
cuprinde segmente centrale exclusiv melismatice. Melodiile provin din Caraş-Severin.
1. (S) M
2. L S M (R) L =4 }
~. L S (M) (R) în care: ~ ~g~ = h SMR==mel. 204-205 şi suplim. Anexa 16
4. L S M
R :oe 0(3)
S. L S (R)
Relativă frecvenţă prezintă segmentele centrale cu nr. S şi 2. Cele cu nr. 4 şi, mai ales, J
au puţine apariţii. Cel cu nr. 1 este excepţional. Segmentele sint predominant melismatice. Melodiile
provin din Caraş-Severin, Timiş şi au fost atestate şi într-un sat din Banatul Iugoslav.
55
I
1.
2.
3.
4.
L
L
L
L
s M
s M
s (M)
s M
(R)
R
(R) I •
m care:
L
~
R =
=4
:( l)
1(2)
= L S M R = mel. 206-207 şi suplim. Anexa 17
Frecvenţa segmentelor centrale nu se poate ierarhiza, documentele fiind slab şi inegal repre-
zentate. (Bibl. nu indică <lecit cite o strofă melodică.) Remarcăm segment~ atît silabice cit şi meliis
matice, dar nici sub acest aspect tipul nu este suficient caracterizat. Melodiile provin din Caraş-Severrl
şi din Hunedoara-Petroşani.
1.
2.
(L)
L
S
S
M }
(M) în care:
L =
~ ~ ~(l)
1(1) l LSM =mel. 208 şi suplim. Anexa 18
Prezintă frecvenţă relativă segmentul central nr. 2. Ambele segmente sînt melismatice. Melo-
diile provin din Caraş-Severin.
a cărei ramificare a fost evidenţiată în legătură cu Tab .

Familia de tipuri,
.!:- S.. -M RLe
H „. 50, cuprinde, aşadar, şapte tipuri melodice. Exceptînd primul tip melodic, ele sînt insuficient
reprezentate în materialul cules; de aceea, tipologia lor ar putea suferi modificări antrenate de cule-
geri ulterioare.
In familia de tipuri ~~M R distingem următoarele serii de asocieri de podii centrale:
15. Conf. Tab. nr. 31

16. „ 52
17. „ „ „ 53
18. „ „ „ 54
\
Pe baza acestor tabele am extras următoarele serii de segmente centrale pentru fiecare tip
al familiei :

•
1. s M
2. (L) s M R
8.
3.
4.
5.
6.
7.
(L)
(L)
L
L
L
L
s
s
s
(S)
s
(S)
M
(M)
M
M
M
M
(R)
(R)
R
R
(R)
(R)
în care:
L
s
= 9(3)
= 8(3)
M = 11(2)
I ·= !:~MR =mel. 209-236 şi suplim.
9. L s (M) (R) R = 4(5) Anexa 19

10. L M R
11. L s M
12. L (S) M
13. L M
• Frecvente sînt segmentele centrale nr. 11, 7 şi 5. Cele cu nr. 8, 1, 3, 2, 4, 6 şi, mai ales, 10, 12•
}3 smt rare: ~el cu. nr .. 9 e~te excepţional. Predomină segm~ntele melismatice în ansamblul seriei,
msă p~edomma cele s1lab1ce dm segmentele frecvente. Melodiile circulă în zonele Sibiu, Braşov, Mureş
Harghita, Hunedoara, Arad, Caraş-Severin.
56
L = 3
s
(~Jn I
1. L M
s = 1
2. . L M care:
M = 3
= LS M R = mel. 23 7-239 şi suplim.
3. L l\I Anexa 20
R = 2(1)
Frecvente sînt segmentele centrale nr. 3 şi 1. Cel cu nr. 2 apare mai rar. Se poate considera
că predomină cele silabice. Tipul este slab reprezentat. Circulă în citeva sate din zona Tîrnave-Sibiu.
!. S M R în care: : J= I = S M R =mel. 240-241 şi suplim. Anexa 21
Unic segment central concretizat în toate asociaţiile centrale ( 10) şi specimenele (25) tipului. Seg-
ment silabic. Tipul este slab reprezentat. Circulă în unele sate din Bihor.
1. s L = 1 }
(R) } în care: s = 2 -- L SM.R = mel. 242-243 şi suplim. Anexa 22
2. L s (R) M=2
R = 0(2)
Sînt frecvente ambele segmente centrale, în ordinea nr. 2, 1. Ambele sint melismatice. Tipul
este slab reprezentat. Circulă în unele sate din Bihor.
Familia de tipuri b~MR , a cărei ramificare a fost evidenţiată în legătură cu Tab. 51 .„ 54.
cuprinde, aşadar, patru tipuri melodice. Primul tip reprezintă în cea mai mare măsură familia de
tipuri, cu formula căreia se identifică propria sa formulă; îi urmeazrt al doilea tip, cu o modificare a
planurilor ponderale. Celelalte îl menţin pe 1\1 în rădădnă, dar îi anexează alte trepte şi schimbă
substanţial raportul ponderal. Trebuie luată în considerare, în cazul acestora din urm;i, nu numai
insuficienţa materialului cules, ci şi aflarea lor în marginea structurii ceremoniale, ele interf erîndu-se
cu verşul.
Coincidenţele cu unele formule din familiile precedente, expresii ale relaţiilor structurale funda-
mentale anticipate, nu trebuie, totuşi, să inducă în eroare; ele se deosebesc nu numai prin detaliile
raportului ponderal, ci şi prin modurile specifice de concretizare în podii a aceloraşi segmente şi.
mai cu seamă, la nivel mai adînc, prin apartenenţa lor la familii diferite de tipuri, ceea ce implică
asociaţii deosebite ale rîndurilor întregi şi posibilitatea derivaţiilor deosebite ale sistemului sonor.
De altfel, slaba reprezentare documentară a ultimelor trei tipuri melodice răspunde de insuficienta
caracterizare tipologică a acestora.
Trecind la clasa 5, în familia de tipuri ( R8)ş_l .b 5MR distingem următoarele serii de asocieri
de podii centrale:
20. " 56
21. „ " 57
22. "
" " 58
23. " 59
24. „ " 60
Pe baza acestor tabele am extras următoarele serii de segmente centrale pentru fiecare tip al
familiei:
1. L s M (R)
2. L s M
3. (Si) L s M (R) s = 5(2)
4. Si L s M (R) L = 9
5. Si L (S) M (R) în care: s = 8(1) = Si L Ş M R = mel. 244-253 şi suplim. Anexa 23
6. (Si) L s M M = 7(1)
7. Si L s M
8. Si L s (M) R ::c 0(4)
9. Si L s
57
Frecvente sînt segmentele centrale cu nr. 2, 4, 6, 1, 3 şi, mai puţin, 7. Nr. 8 are doar două
apariţii, iar 5 şi 9 sint excepţionale. Predomină segmentele melismatice. Tipul circulă în Ţinutul
Pădurenilor-Hunedoara.

1. L s (M) Si= 3(2)
2. (Si) (L) S (M) (R) L = 5(1)
3. (Si) L s (!\I) (R) S =
4. •r..;·1 Ls ' l\'l (R)
în care: 6 Sj L ~~R =met 254-258
5. Si Ls (M) (R) M = 1(5)
6. Si L s (M) R = 0(4)
Sint relativ frecvente segmentele centrale nr. 1 şi 5. Cele cu nr. 4 şi l au cite S şi 2 apariţii,
iar cele cu nr. 2 şi 6 sint excepţionale. Segmentele sint exclusiv melismatice. Tipul este slab repre-
zentat şi incert apreciat. Este atestat în Timiş şi Neamţ (valea Bistriţei).
21. C011form Tab. 57:
I. L (S) (M) (R)

2. L s (M) (R)
3. L s M
4. L s (M)
5. (:--li) L s (1\1) (R)
6. Si L s M R
7. Si (L) s M R
8. .~-I (L) (S) M R
9. Si L s M (R)
to. Si (L) s 1\1 (R)
I I. Si (L) (S) 1\1 (R)
...;·
12. . I L (S) M (R) •
13. Si L s (M) (R)
14. Si (L) s (M) (R)
15. ...;·1 L s (R)
R 1 = 0(9)
16. r..;·
~I (L) s (R)
Si = 28(3)
17. (Si) L s M
18. Si L sM ·n L = 20( 14)
= R85j LSM~ =mel. 259 ~ 303
19. Si L (S) 1\f
l
care: S = 25(10)
20. Si (L) (S) 1\1 M = 17(8) şi suplim.
21. Si L s (M)
R = 3(17) Anexa 24
22. Si (L) (S) (M)
23. Si L s
24. Si (L) s
25. Si L (S)
26. Si (L) (S)
27. (Rs) Si (L) s
M (R)
28. (Rs) Si (L) (S) M (R)
29. (Rs) Si s
M (R)
:30. (Rs) (Si) L s(R)
31. (H.8) Si L s(R)
32. (Rs) Si (L) s(R)
33. (Re) Si (L) Ms
34. (Rs) Si L Ms
35. (Re) Si L s
Sint frecvente segmentele centrale nr. 18, 9, 21, 23, 15, 3, 13, 24 şi, în mai mică măsură decit
acestea, cele cu nr. 7 = 14; 1, 4, 6 =31; 8, 10, 25. Sînt rare cele cu nr. 11 = 12 = 16 = 19 =
27 = 28 = 29 şi, mai puţin, 30. Sînt excepţionale cele cu nr. 2, 5, 17, 20, 22, 26, 32-35. Pre-
d?mină sC'gmentele melismatice. Tipul circulă în Hunedoara (zonele Haţeg, Orăştie, citeva sate din
Ţmutul Pădurenilor), Alba, Caraş-Severin, parte din Timiş.
58
1. (Si) L s M (R)
2. (Si) L (S) (M) (R)
3. (Si) L (S) (R)
4. (Si) L s
5. Si L s M R
6. Si L s M (R) Si = 11(4)
7. Si L (S) (M) (R) L = 14(1)
8. Si L s R în care: S = 10(5) - Si L 5.MR =mel. 304-311 ş1 suplim.
9. Si L s (R) i\l = 5(4) .. - Anexa 25
10. Si L (S) (I~)
11. Si L s l\f R = 2(7)
12. Si L (S) 1"1
13. Si L s (M)
14. Si (L) s (M)
u. Si L s
Sunt frecvente segmentele centrale nr. 11 şi 13, rare cele cu nr. 5, 2, 6, 14 şi 10 şi excepţionale
cele cu nr. I, 3, 4, 7, 8, 9, 12 şi 15. Predomină segmentele melismatice. Tipul circulă în zonele
Alba, Mureş, Bihor.
23. Conform Tab. 5D:

I. (Si) L s (M)
2. Si ·L s M Si = 5( I) }
3. Si (L) s M 42
în care: L. _ ( ) = Si LSM =mel. 312-317 şi suplim. Anexa 26
4. Si L s (M) s - 6 .. -
5. Si (L) s (M) M = 2(3)
6. Si, L s
Sunt relativ frecvente segmentele centrale n.r. 6 şi 2, mai puţin 4 ~i .). ~r. 1 arc doar do11:t apa-
riţii,
iar nr. 5 este excepţional. Cele dou[t segmente cu maxim[L frc·cYenţ;t sînt si!abicc, cl'lclaltr' melis-
matice. Circulă în citc,·a sate din Tinutul Pădurcnilor-l luncdoara.
24. Conform, Tab. 60:

I. (L) (S) (M)
2. (Si) (L) (S) (:\ii) R
3. (Si) (L) s (M) R
4. (Si) (L) (S) (M) Si = 6(4)
5. (Si) (L) s M L = 3(8)
6. Si (L) s (M) (R) in care: s = 5(6} ~R =mel. 318-322 şi suplim. Anexa 27
7. Si (L) (S) (M) (R) Si LS
M = 2(7)
8. Si (L) s M
9. Si L R = 2(2)
(S) (M)
10. Si L s
11. Si L (S)
Cele mai frecvente sint segmentele centrale nr. 10 şi 9. Cele cu nr. 6, 4 = 11 şi 5 sint rare,
iar cele cu nr. 1-3, 7 şi 8 sînt excepţionale. Un singur segment este silabic, celelalte sint melismatice.
Circulă în Alba, Caraş-Severin, Hunedoara .
•
Familia 5 t R8)Ş_i .b 5.MR se ramifică, aşadar, în şase tipuri mclodicc. Cele mai reprezentative
pentru specia ceremonială sint primele trei (patru), din care doar primul şi al treilea sint clare tipo-
logic. Melodica ultimelor două se interferează cu cea a bocetului sau a cîntecului propriu-zis. Al doi-
lea şi ultimele două apar insuficient caracterizate, fiind slab reprezentate numeric. Încadrarea lor ti-
pologică este problematică. Cel de-al patrulea pare să fi provenit rlin al treilea şi, adoptîncl preferen-
ţial forma I, excepţional q, să se fi individualizat tipologic prin extrn~it> metrică, stereotipic ritmică
şi proliferare ornamentală.
Ordinea succesiunii tipurilor aci ilustrează rectiliniu sau sinuos ascensiunea echilibrului sonor,
tendinţa de orientare către registrul acut şi, implicit, de tranziţie către familia următoare de tipuri.
59
în familia de tipuri (M8>R8 ._.i „
~: L •r:-.~ ~ distingem următoarele serii de asocieri de podii centrale:
·-· „.

26. 62
27. „ „ 63
28. „ „ 64
Pe baza acestor tabele am extras următoarele serii de segmente centrale pentru fiecare tip al
familiei:

1. (Si) L s M
2. (Si) L (S) (M)
L s M Re=2(1)
„.
3. Si
Si L s l\1
s (~I)
(R)
Si = 7 (2)
L =9 ~ 8 Si L 5 M<R~ = 323-327 şi suplim .
.5.
6.
Si
Si
Si
L
L s
s (M)
în care:
s = 8(1)
M = 4(4)
- .. Anexa 28
7. (R') L
R = 0(1)
8. R' Si L s M
9. R' Si L s (:\I)
Sunt frcc\'ente segmentele centrale nr. 4 şi 5. Cele cu nr. 8, 3 şi 6 = 7 sunt rare. Cele cu nr. 1,
2 şi 9 sînt excepţionale. Predomină segmentele melism2tice. Tipu: circulă în Alba şi Hunedoara.

1. Si L S M (R)
2. Si L S (M) (R)
3. Si L S (R) Re= 6
4. Si L S \1
.5. Si L S Si = 10(1)
6. R8 Si L S (\i) (R) L = 10(1)
7. R' Si L S M
în care:
s = 10(1) = rif Si L S ~~ =mel. 323-333 şi
8. R8 Si L S (M) M - 3(4) suplim. Anexa 29
9. R 8 Si (L) (S) (M) R - 0(4)
10. R' Si L S
11. R (Si) L S
1
Sunt relativ frecvente segmentele centrale nr. 10 şi, mai puţin, nr. 8, .5 şi .of. Sunt rare cele cu
nr. 7 = 9 şi 1 şi excepţionale cele cu nr. 2, 3, 6 şi 11. Predomină numărul de segmente melismatice,
insl două din cele frecvente sîn:t silabice. Tipul este slab reprezentat şi circulă în Hunedoara.
1. M8 R' Si L S = unic segment central = t"-1 8 R8 Si L S = mel. 334
Tipul este reprezentat printr-un exemplar singular. Formula tipului se confund! cu însuşi seg-
mentul central. A fost atestat în satul <;ioleş (Ţinutul Pădurenilor-Hunedoara).
M8 = 3
11
1. M' R (Si) (L) S M Re = 1(2)
2. M (R ) (Si} (L) S M } în care: Si
8 1 = 1(2) - Ma Ra S j LS M = mel. 3l.5 şi suplim.
3. M 8 (R1 ) Si L S
L
s
=
= 3
1(2) - - Anexa 50
M =2
60
Este frecvent segmentul central nr. 2. Nr. 1 are două apariţii, nr. ~ este excepţional. Toate sînt
melismatice. Tipul este slab reprezentat cantitativ. A fost atestat în zona Petroşani-Hunedoara şi
nord-vestul aceluiaşi judeţ.
9
' paru
F amt·1·ia 5 <Ml>R" 5·I L s!!R• se ram1"f'1ca, aşa d ar, m. e·p
i uri. m·-~.rJ
l d'ice.
- .. V t
In comparaţie cu tipurile familiilor precedente, acestea prezintă cele mai multe deviaţii. De fapt,
familia însăşi este deviantă de la stilul acestei specii ceremoniale (sau, vorbind în spiritul clasificării,
de la ponderea melodică a registrelor caracteristice speciei). Ele depăşesc în acuitate registrul comun
şi prezintă interferenţe remarcabile cu specia bocetului şi cu a cîntecului propriu-zis; de altfel, re-
pertoriul acestei familii este mai eterogen.
1n concluzie:
1. Am distins un număr de 28 de tipuri melodice, dintre care 18 aparţin clasei 4, iar 10 clase
~; raportate la cele cinci familii de tipuri, ele se încadrează, respectiv, cite 7, 7, 4 în clasa 4 şi cite 6
4 în clasa 5. ,
2. Abundenţa lor, variabilă, este condiţionată fie de culegerea materialului, fie de relevanţa lor
pentru această specie de melodii.
3. Încadrarea celor precar atestate este îndoielnică.
4. Tipul fiind o categorie situată încă la unul din nivelele esenţei melodicc, l-am reprezentat
tot printr-o formulă abstractă. Aceasta exprimă ponderea seriei de segmente centrale.
5. Tipul cuprinde un inventar de segmente centrale, ale căror grade de specificitate se exprimă
în frecvenţa lor; aceasta le desemnează ca segmente reprezentative sau auxiliare.
6. Diversele tipuri prezintă, unele în raport cu celelalte, segmente proprii/similare/identice,
concretizate în inventare specifice de podii centrale, care constituie ramificaţii (particularizări) ale
segmentelor.
7. Examinarea comparativă a tuturor formulelor tipurilor trebuie să ţină seama, tn primul rînd,
de contextele fundamentale ale familiilor de tipuri şi ale claselor, care acţionează din adlncime asu-
pra mişcării melodice. Odată luate în considerare, aceste contexte trebuie să fie clastic depăşite, pentru
observarea relaţiilor peste limitele categoriilor fundamentale, categorii care, la rîndul lor, prezintă
relaţii între ele. Mişcarea melodiei este un proces infinit, care se petrece la toate nivelele, în conti-
nuitate şi în interferenţe, constituind baza evoluţiei categoriilor.
8. Asemănările şi deosebirile dintre tipuri, precum şi specificul fiedtrui tip apar mai evident şi mai
abundent în inventarele de podii centrale conc1ete decît în inventarele de segmente centrale şi în
formulele sintetizatoare. Caracterul specific al podiilor centrale rezultă nu numai din substanţa lor,
ci şi din frecvenţa într-un tip a unor podii (asociaţii de podii) care se regăsesc, lipsite de frecvenţă,
şi în alt tip.
9. Tipurile cele mai relevante pentru specie traduc cel mai fidel, prin formulele centrelor, formula
familiei rezultată din rîndurile melodice întregi.
*
EA. Inventarul asociaţiilor centrale ale tipului este, la rîndul său, susceptibil de ramificare în
subserii de asociaţii sintetizabile în subserii de segmente centrale. Tipul se poate desface, astfel,
în subtipuri şi, implicit, formula tipului în subformulele subtipului. Acestea reprezintă forme de variere
a echilibrului melodic al tipului, tot astfel cum tipurile sînt forme de variere a familiei de tipuri.
In tabelele de asociaţii centrale ale unor tipuri distingem subserii caracteristice subtipurilor, pe
care le-am indicat prin subtitlurile A, B, C, D. Într-o coloană specială a tabelului am semnalat, cînd
a fost cazul, existenţa aceleiaşi asociaţii în subserii diferite ale tabelului.
Revenind la tabelele 37-64 vom remarca ramificări ale asociaţiilor de podii şi ale inventarelor
de segmente centrale după cum urmează:
1. Subseria 37 A, din care provin segmentele centrale:
1. R
2. M R
3. M
4. (S) M R L = 2(1)
5. s M R La s = 6(1)
6. s M R în care: M =9 =b SMRLB = mel. 1-10'4 şi suplim.
7. s R
R = 9
8. s M Anexa 31
9. (L) s M R La== t
10. L s M R
\
11. L M R
&l
Segment(' frccYcnte: nr. 6, 2, 10, 11, 9, 1; rar: 4; excepţionale: 3, 5, 7, 8. Predomină scg-
mrntele silabic('.
Subtipul circulâ intens in Gorj şi excepţional in 1\Iehedinţi.
2. Subsaia JI B, <lin care provin segmentele centrale:

1. R
2. 1\1 R L
3. (S) R
s 1\1 R m care: ~Is
-3 }
4.
5. L s :\I H
~( 1) - LSMR .. „_ mel. 105-109 şi suplim.
6. L ~l H R = 7 Anexa 32
7. L s R
Segmente frecvente: nr. 5, 4: rare: 2 :--= 7, 6, I; excepţional: 3. Predomină segmentele silabice.
Subtipul circulft în \·khedinţi (satul Lupşa de Sus, probabil şi Ciovîrnăşani).
I
3. Subscria J7 C, <lin care pro,·in segmentele centrale:
L
1. s 11 R
2.
3. L
s
s
M
1\1
(I{)
R l
Segment frecvent: nr. l : rar: nr. 2, 3.
s =3
in care: M - I
-3
I{ = 2(1)
LSMR -
- mel. 110-113
Anexa 33
şi suplim.
Subtipul circulă in Jlclicdi11ţi şi Gorj, parc o formă dislocată din matca tradiţională şi deviată
structural şi este lipsit de frecvenţă. Am oscilat intre afilierea sa la acest tip sau la tipul 2.
4. Subsaia 38 A, din care proYin segmentele centrale:

I. i\l R
I
2. ivi (R)
3. :'\l
4. s M R L
5. s (M) (R) s -7
=4
6. s 1\1 m care:
M = 8(1)
- LSMR =mel. 114-133 ŞI suplim.
7. L s 1\1 R R = 4(3) Anexa 34
8. L s M (R)
9. L s H.
10. L s 1\1
Segmente frecvente: 7, 4, 1, 8, 2, mai puţin 10 şi 3; rare: 9, 6; excepţional: 5. Predomină

segmentele silabice.
Subtipul circulă în Gorj şi Mehedinti.
5. Subseria 38 B, din care:
I
1. M R
2. M (R)
3. ( S) (J\1) (R) (La) s
4. (S) (M) (R) = 3(4}
5. s (M) (R) M = 6(3)
în care: - S M RLB = mel. 134-141 şi suplim.
6. s M (R) R = 1(6) ··-
7. (S) 1\1 (R) La = 0(1) Anexa 35
8. (S) 1\1
9. s M
Segmente frrcvente: nr. 2, 4, 7: rare: 6, 5, 1; excepţionale: 3, 8, 9. Predomină segmentele

rneli::.mat ice.
Subtipul circulă în. Gorj şi l\1ehedinţi, în forma II (desprinsă din precedenta şi autonomizată),
ceea ce explţcă registrul grav al formulei.
62
6. Sttbseria 38 C, din care:
I
1. M R
2. M (R)
3. s M R L
4. (S) (M) (R)
s == 0(2)
3(4)
5. (S) M (R) in care:
= - L5MR„ = mel. 14Z--- l49 şi suplim.
6. s M (R) M 7(2) ~
7. s (M) (R) R = 3(6) Anex~t 36

8. (L) (S) M R
9. (L) (S) M (R)
Segmente frecvente: nr. 6, 7; rare: 9, 5, 1 = 2 = 4; excepţionale: 3, 8. Predomină s<'gmcntelc

melismatice. Subtipul circulă in Mehedinţi şi pare să provină din secţiunea II a formei q (38 A), din
care a decurs o nouă formă q (II - q) autonomizată.
7. Tab. 39 nu prezintă ramificare subtipologică.
8. „ 40 „ „ „
9. Subseria 41 A cuprinde segmentele centrale:
1. L s M
} in care: S
L == 2}
2 = LSM =mel. 153- 154
2. L s M = 1
Frecvent: segmentul central nr. 1; nr. 2 - excepţional. Ambele segmente sila bice.
Subtipul, slab atestat, provine din Caraş-Severin. Acuitatea formulei ar putea tr:tlla baza tri-
tonică subiacentă a sistemului sonor şi altă apartenenţă tipologică.
10. Subseria 41 B cuprinde segmentele centrale:

1. M
2. L M R L = 5 }
3. L (S) M R în care: S = 1(2) = LSM R = mel. .„.155 şi suplim.
4. L s M M =6 -
5. L (S) M
R = 2 Anexa 37
6. L M
Frecvent: segmentul central nr. 5, mai puţin nr. 4. Celelalte - excepţionale. Predomin:t segmen-
tele silabice.
Subtipul provine din Caraş-Severin.
11. Tab. 42 nu prezintă ramificare subtipologică.
12. „ 43 „ „
" "
n. „ 44 „ „ „
14. Subseria 45 A cuprinde segmentele centrale:
1. M R
L
2. s M R
s =-32(1) }
s =
3. L M R în care: M
= 4(1) '=-5 ~ R = mel. 180- 184 şi suplim.
4. L (S) (M) R
R =5 Anexa 38
5. L M R
Frecvente: segmentele centrale nr. 5, 3; rar: nr. 1, 2; excepţional: nr. 4. Subtipul mai cuprinde
segmentele aberante L ~ şi L S R, pe care nu le-am luat în consideraţie. Predomină 'segmentele
silabice. Subtipul, slab atestat, provine din Mehedinţi şi prezintă formă binară, excepţional ternar;~L;
ele par dislocate dintr-o formi mai amplă, care nu a putut fi reconstituită din cauza precarităţii do-
cumentare.
63
15. Subseria 45 B cuprinde:
1. s M R
L =6
2. L M R
3. L s M R s = 5(1)
4. L s M (R) Ls în care: M =7 - '=-=ş M RL(\ = mel. 185-194
5. L s M (R) R = 3(3)
6. L (S) M (R)
Ls =1
7. L s M
Frecvente: segmentele centrale nr. 3, 5, 7, mai puţin 1 ş1 2; excepţionale: 4, 6. Predomină
segmentele silabice. Subtipul circulă în Mehedinţi.
1.
2.
3.
4. (L)
5. (L)
16. Subseria 46 A cuprinde:
(S)
s
s
(S)
(S)
(M)
M
(M)
M
(M)
(R)
(R)
(R)
(R)
(R)
.
m care: M
s ~
L 1(2)
= 3(3)
= 3 (3 )
I LSMR = mel. 195-198 şi suplim.
R = 0(6) Anexa 39
6. L s M (R)
Frecvente: segmentele centrale nr. 2, probabil 6; rare: nr. 5, 1; excepţionale: 3, 4. Segmentele
sînt exclusiv melismatice .
Subtipul circulă în Caraş-Severin.
1.
2.
3.
(L)
(L)
L
s
s
s
(M) (R) }
(R)
.
L
. S
m care. M
=
=
=
1(2)
3
O(l)
I - MR -
-· L 5 _ -mel. 199-200
Anexa 40
şi suplim.
R = 0(2)
Frecvente: segmentele nr. 3, mai puţin 2; nr. 1 - excepţional. Segmentele sînt predominant
melismatice.
Subtipul a fost atfstat în Caraş-Severin şi într-un sat din Banatul Iugoslav. Forma arhitecto-
nică probabilă: I. Insuficienţa materialului documentar face incertă aprecierea şi încadrarea sa tipo-
logică. Forma arhitectonică presupusă explică registrul înalt al formulei (completarea formei cu II
ar fi echilibrat formula cu registrul grav).
1. (S)
2. (S)
3. S
M
M
~1
R
R
R
(Le)
(Ls)
l
18. Subseria 46 C cuprinde:
în care:
S
~
L8 =
= 1(2)
~
0(2)
I = 5 MRLe ·= mel. 201 şi
Anexa 41
suplim.
•
Segmentele prezintă toate cifra 1, din cauza insuficientei reprezentări documentare a subtipului·
Din acelaşi motiv, încadrarea sa tipologică este problematică. Se61Ilentele sînt exclusiv melismatice.
Subtipul a fost at~tat în Caraş-Severin. Forma pare fragmentară, de tip II, ceea ce explică
registrul grav al, formulei.
19. Tabelul 47 nu prezintă ramificare subtipologică.
20. 48 "
" " " "
1. L
2. L
s
s
M
M
R
(R) }.
m care: M _~ ~
R =
2
1(1)
I- L S MR = mel. 206 şi suplim. Anexa 42
.Ambele segmente centrale prezintă cifra 1, din cauza insuficienţei materialului documentar.
Aprecierea şi încadrarea sa tipologică sunt îndoielnice. Este atestat în Caraş-Severin.
64
Ll. Subseria 49 B cuprinde:
1. L
2. L
s
s
(~I)
1\1
(R) }m
• care.. M = ~ ~
-- t(t) }- l S_ M R -me.
- ~- - I 2O7 ş1. sup1·im.
R = O( l) Anexa 43
Frecnnt: segmentul crntral nr. I. Segmentul nr. 2 slab afirmat. Atestat in zona Petroşani-Hu
nedoara în numai două exemplare (unul instrumental: fluier), este insuficient caracterizat, ceea ce face
incertă inradrarca sa tipologicrt.
23. Tabelul 50 nu prezintă ramific are suLtipologică.
24. S1tbseri1l 51 A cuprinde segmentele centrale:

1. s l\f
2. (L) s M R
3. (L)
4. (L)
5. L
6. L
7. L
8. L
s
s
s
(S)
s
(S)
i'll
(M)
1\I
l\I
1\1
1\1
(R)
(R)
R
R
( r~)
(R)
s~
L
'---'
în care: M -'-= 11 (?)
9(3)
8{.')
I ·-
kSMR mel. 209-232 şi suplim.
9. L s (l\I) (R) R --- 4(5) Anexa 44

10. L M R
1 I. L s 1\1
12. L (S) M
13. L 1\1
Frecvente: segmentele centrale nr. t I, 5, 7, mai puţin I, 3, 8, 2; rare: nr. 4 = 6, 10 = 12 =

-~ 13; excepţional: nr. 9. Predominrt numărul <le segmente meli~matice, dar frecvenţa segmentelor
silabice este superioară.
Subtipul circulă în zonele Sibiu, Braşov, ~Iureş, Harghita, Hune<loara, Arad, Caraş-Severin.
1. L
2. L
25. Subseria 51 B cuprinde sq,•mcntclc centrale:
s
(S)
M
M
(R)
(R) }
în care·
L
. M
R
--- 2
S =
-
=
=
1 I
2
0(2)
( )
l = L,.. M
-~ _
R ==- mel. 233-236
S1~gment frecvent: nr. 1; celălalt, rar. Ambele segmente sînt melismatice.

Subtipul, slab reprezentat şi insuficient caracterizat, provine din zonele Sibiu şi Braşov.
27.
"
53
"
,, " "
28. 54
" " "
1. L s M (R) Si = 2(2)
2. L s M L=6
3. (Si) L s M (R)
4. (Si) L · S.
în c_are: S=6 = ~ LSM~ =-:mel. 244-251 şi suplim.
M
5. Si L s M (R). M= 6
Anexa 45
6. Si L s M R = 0(3)
Segmente centrale frecvente: nr. 2, 5, 4, t, 3; mai rar nr. 6. Predomină segmentele melisma.
tice.
Subtipul prezintă dublă eliziune la sfîrşitul strofei melodice, urmit certrt a unei cintări antifonice
dispărute. Circulă în Ţinutul Pădurenilor-Hunedoara.
65
.30. Subseria 55 13 cuprinde:
1. Si L s M (R) Si =5
2. Si L (S) M (R) L =5
3. Si L s M în care: S = 4(1) - Sil ~ ~./jR = mel. 252 - 253 şi suplim.
4. Si L s (M) l\:[ = 3(1)
Anexa 46
5. Si L s R = 0(2)
Predomină (lipsite de frecvenţă) segmentele centrale nr. 3 şi 4. Celelalte apar cite o singură
dată. Segmentele melismatice au un mic avantaj numeric. Subtipul este slab reprezentat şi insuficient
caracterizat. Este, totuşi, evidentă gravitarea sa spre registrul acut. Spre deosebire de subtipul pre-
cedent, acesta nu prezintă dublă eliziune finală. Este atestat în două sate din Ţinutul Pădurenilor
Hunedoara (Feregi, Merişorul de Munte).
Si = 2(1)
I. L s (M) L = 3(1)
2. (Si) (L) s (M) (R) care: s =4
3. Si L s l\:[ (R) } in ~LS~R mel. 254-256
M = 1(3)
4. Si L s (M) R = 0(2)
Frecvent: segmentul central nr. 1; rar: nr. 3; excepţionale: celelalte. Prezintă exclusiv segmente
silabice. Slab reprezentat, nu apare îndeajuns de caracterizat, ceea ce face încadrarea sa tipologică
ndoielnică. A fost atestat în zonele Tim1:ş şi Caraş-Severin.
Si
1( I} :c:
1. (Si) L s (M) (R) =2 L

} în care: s = 2 = Si lSMR = mel. 257-258
2. Si L s (M) (R) M = 0(2)
R = 0(2)
Ambele segmente centrale au frecvenţă scăzută, fiind slab reprezentate. Segmentul 2 prezintă
superioritate numerică. Insuficient caracterizat, antrenează incertitudinea încadrării tipologice.
Subtipul provine din zona Neamţ-Valea Bistriţei, satul Secu (Buhalniţa).
1. L s
s
M Si = 3(1) l
2. (Si)
3. Si
4. Si
5. Si
L
L
L
L
s
s
s
M
M (R)
M
în
care:
L
~
=
R = 0(1)
5
~ I = Si LSMR =
-··
mel. 259-274
Anexa 47
şi suplim.
Segmente frecvente: nr. 3, 4, mai puţin I; excepţionale: nr. 2 şi 5. Predomină segmentele

silabice.
Subtipul circulă intens în zona Alba.
66
1. L s (M) (R)
2. L s M
3. L s (M)
4. Si L s l\l (R)
5. Si (L) s M (R)
6. Si (L) (S) M (R)
7. Si L (S) 1\1 (R)
8. Si (L) s (1\1) (R) Re= 0(5)
9. Si L s (M) (R) Si= 17
10. Si L s (R)
·~ §j L§M~
8
11. Si L s 1\1 in care: L =
s=
12 (?)
15())
= = me\. 275-287 şi
12. Si L (S) 1\ I M= 13(5) ~ u pl im. Anexa 48
13. Si (L) (S) M R-= 0(11)
14. Si L s (l\I)
15. Si L s
16. (Re) Si (L) s 1\1 (R)
17. (Re) Si (L) (S) 1\1 (R)
18. (Re) Si s 1\1 (R)
19. (Re) Si (L) s l\l
20. (Re) Si L s M
Segmente centrale frecvente: nr. 11, mai puţin 14, 8, 4, 3, 2; segmu1te rare: nr. 5, 10, 6 =
7 = 17 = 18; excepţionale: 1, 9, 12, 13, 15, 16, 19, 20. Prcdcmir.ă ~rgmentcic n:cli~rnatice.
Subtipul circulă intens in Banat, in zonele Caraş-Sevcri11, Timiş, Arad - zona Timi~. Prezintă
variante cu jumătăţile inversate (II + I).
35. Subseria 57 C cuprinde:
1. L (S) (M) (R)

2. (Si) L s (M) (R)
3. Si L s M R
4. Si (L) s M R
5. Si (L) (S} M R
6. Si L s (M) (R)
7. Si (L) s (M) (R)
Re= 0(4)
8. Si L s (R)
Si = 16(2)
9. Si (L) s (R)
10. Si L s M în care· L
.s=
= 13(6)
14(5) = RB 5·I l S -M R.. = mel. 288-300 şi
11. Si L (S) M - „
12. Si L s (M) M= 5(5) suplim. Anexa 49

13. Si L s R= 3(8)
14. Si L (S)
15. Si (L) (S)
16. (Re) (Si) L s (R)
17. (RR) Si L s {R)
18. (RR) Si (L) s (R)
19. (Rs) Si L s
Frecvente: segmentele centrale nr. 12, 8, 6, mai puţin nr. 4, 13, 1, 3 = 17; rare: nr. 5, 14, 9,
16; excepţionale: 2, 7, 10, 11, 15, 18, 19. Predomină segmentele melismatice.
Subtipul circulă intens în zona Hunedoara. Prezintă variante cu jumătăţile inversate (II I). +
36. Subse11:a 57 D cuprinde:
t. Si (L) (S) Si = 3 }
(M) } • L = 1(2)
2. Si L S m care: S = i(l) - Şj LŞM = mel. 301-303 şi suplim. Anexa 50
3. Si (L) S
M = 0(1)
67
i•recvente: segmentele centraie nr. 3 şi 2. Segmentul nr. 1 apare excepţional. Predominâ segmcri
tele melismatice.
Subtipul circulă izolat în Ţinutul Pădurenilor-Hunedoara (două sate) şi pare să provină din re-
dezvoltarea cuaternară a secţiunii II a subtipului precedent; varierea aspectului ritmico-melodic a
desă vîrşit individualizarea sa.
1. (Si)
2. Si
3 .. Si
4. Si
L
L
(L)
L
s
s
s
s
(:\I)
u
l\I
(i\1)
I în care:~
Si = 3(1)
: !(I)
M -= 2(2)
I = Ş.it.:.~M =mel. 312-313
Anexa 51
şi suplim.
FreC\·enţă relativă:segmentele centrale nr. 2 şi .l Celelalte segmente sint rare.

Subtipul circulă în sate din sudul Ţinutului Pădurenilor-Hunedoara.
39. Subseria 59 B cuprindr:

I. Si L s l\I Si = 4
2.
3.
Si
Si
L
(L)
s
s
(M)
(M)
l L
în care: S
=
=
3( I)
4 } = Si ~ S tv1
= mel. 314-315 şi suplim.
4. Si L s J M = 1(2) Anexa 52
Relativ frecHnte: segmentele centrale nr. 4 şi 2. Nr. 1 este rar, ccl~lalt excepţional. Circulă,
de asemenea, în ~ate din sudul Tinutului I';"tdurcnilor-Hunedoara.
40. Subscria 59 C cuprinde:
1. Si L S- segment central unic = Si L S =mel. 316- 317.
Slab reprezentat, este atestat în Ţinutul Pădurenilor-Hunedoara.

1. (Si) (L) (S) (1\1) R Si = 3(2)
2. (Si) (L) s (M) R L = 0(5)
3. Si (L) s (M) (R) în care: S -= 3(2) SiLSMR - :ic::: mel. 318 şi suplim.
4. Si (L) (S) (M) (R) M -= 1(4)
Anexa 53
5. Si (L) s 1\1 R = 2(2)
Segment central cu superioritate numerică: nr. 3. Celelalte apar cite o singură dată. Toate sint
melismatice.
Subtip slab reprezentat, este atestat în zona Caraş-Severin.
I
1. (L) (S) (M)
2. (Si) (L) (S) (M) Si = 3(2)
3. (Si) (L) s M ·n L == 3(3)
319-322 şi suplim.
1. Si L (S) (M)
l
care: S = 2 (4) - Si
„ ~
L SM = mel.
5. Si L s M = 1(3) Anexa 54
6. Si L (S)
Segmente centrale frecvente: nr. 5 şi 4; rare: nr. 2 z= 6 şi 3; excepţional: nr. 1.

Predomină. segmentele mefo:matice. Circulă în zonc>lc Hunedoara, Alba, Caraş-Severin.
43. Ta belul 61 nu prezintă ramificare subtipologică.
68
"14. Subseria 62 A cuprinde·:
J. Si L s l\l (R} R8 = 4
2. Si L s (M) (R}
3. Si L s (R) Si =8
4. Si L s M
în care:
L =8
= R85; L S~P. = mel. 328-331
5. Rs Si L s (M} (R) s =8
6. RB Si L s M M = 3(3)
7. Rs Si L s (l\J)
R -= 0(4)
8. Rs Si L s
Superioritate numerică au segmentele centrale nr. 4, 7 şi 8. Nr. 1 apare rar. iar cele cu nr. 2,
3, 5 şi6 - excepţional. Predomină segmentele melismatice.
Subtipul, slah reprezentat, e5t e atestat în Ţinut ul Pădurenilor-Hunedoara.
45. Subs('ri<l (i2 B cuprinde:

1. Si L s 4R8 =
2. Rs Si L s l\[ Si = 4(1)
3. Rs Si L s (M) 1 în care: L=5 - ..,s„....
··- . ' ..... i l~
s'-1--- mel. 332 Şl suplim.
"1. RB Si L s S=5
5. RR (Si) L s I M = 1(1)
Anexa 55
Segmente centrale superioare numeric: nr. 3 ~i '1; r:ir: I; excepţionale: nr. 2 ş1 5. Predomină
segmente!e silaLicc.
Slab rcprezrntat, ~ubtipul este atl·'tat în zn11a llaţeg-Hune<loara.
46. S11bscria 62 C cuprin<le:

R8 = 2
Si =2
1. Re s 1
- r~ Si L si- -
Si L 8
} în care: L = 1( I) mel. 333
2. R11 I.;'
• ·l (L) (S) (\I) s = 1( I)
M = 0(1)
Fiecare segment central apare <le cite două ori.

Subtipul este o apariţie singularrL, atestată în ~atul Brttrina din Ţinutul Pă<lurenilor-Hunedoara.
48. 64
În concluzie:
1. Distingem, în total, 48 de subtipuri, din care 28 tetratonice şi 20 pentatonice. Raportate l.a
cele cinci familii de tipuri, ele se grupează, respectiv, cite 12, 11, 5 şi 14, 6 subtipuri în subordinea
fiecărei familii.
2. Dintre cele 28 de tipuri, numai 13 se ramifică în subtipuri: de obicei în două sau trei, excep-
ţional în patru. Celelalte se confundă cu tipurile respective. Insuficienţa materialului comparativ a
antrenat ataşarea/detaşarea unor melodii ipotetic (cf. Tab. 37 C, -41 A-B, 45 A-B, 46 B-C, 49 A-
B, 51 B, 56 A-B, 57 D, 60 A-B, 62 A-B-C, 64).
3. Subtipurile aceluiaşi tip prezintă segmente şi chiar asociaţii centrale specifice sau comune.
4. Specificitatea este desemnată nu numai de existenţa, ci şi de frecvenţa expresiei. Considera-
rea frecvenţei previne împotriva asimilării mecanice a celor comune.
5. Cele care diferă coincid parţial în măsură variabilă (de la aproximarea identităţii pînă la ma-
xima extensie a divergenţei). Relaţiile dintre subtipurile aceluiaşi tip apar, aşadar, la confruntarea
atît a formulelor, cit şi a segmentelor şi podiilor centrale concrete. Relaţia segmentelor centrale nu se
limitează la prezenţa/absenţa .aceloraşi segmente, ci priveşte şi gradul de coincidenţă/divergenţă a
segmentelor diferite. Relaţia podiilor centrale nu se limitează la identitatea sau coincidenţa parţială
a asociaţiilor, ci prive~te şi raportul podiilor individuale, considerate, mai cu seamă, în contextul ar-
hitectonic, · -
69
6. Segmentele comune unor tipuri sau subtipuri sînt numai semnul unor relaţii mai strînse; ele
nu presupun identitate (dincolo de nivelul segmentului însuşi), deoarece esenţa familiei de tipuri şi
a clasei reglementează diversitatea categoriilor, acţionînd în lanţ asupra suhstanţl'i şi asupra asocia-
ţiilor de podii centrali.", iniţiale şi finalr.
7. Suhtipurilc stnt inegal reprezentate cantitativ. Abundenţa sau precaritatea unora se explică
nu numai prin atestarea documentară, ci şi prin semnificaţia lor în realitatea folclorică însăşi şi, im-
plicit, prin procesul evoluţiei lor în timp.
8. Tipul este variabil reprezentat/dezafectat de subtipurile în care se ramifică. Unele se situează
în zone de margine ale tipului sau marchează faze de trecere către alte tipuri. Mai clar conturate şi
reprezentative sînt subtipurile conf. Tab. 37 A, B, 38 A, B, C, 39, '40, (41 A), 42, (43), 44, 45 B,
46 A, 47, 51 A, 52, 55 A, B, 57 A, B, C, (D), (58), (59 A, B), (61), (64).
9. Ramificîndu-se, tipul işi menţine schema arhitectonică principală, sau prezintă secţiuni ale
acesteia autonomizate subtipologic.
10. Mişcarea ascendentă a echilibrului sonor în succesiunea subtipurilor unui tip este discontinuă.
Aceasta duce uneori la contrazicerea aparentă a echilibrului ponderal al tipului. Ea se poate explica
prin disocierea schemei arhitectonice: melodia avînd sens general descendent, secţiunea primă expune
zona acută a liniei melodice, în timp cc secţiunea următoare expune zona mai gravă, de unde ponderea
acută/gravă a subtipului respectiv. Ea se mai poate explica prin insuficienţa materialului documentar,
prin apartenenţa unor melodii la clasa tritonică, sau prin chiar erori ale clasificării.
Imaginea integrală a claselor, familiilor de tipuri, tipurilor şi subtipurilor aflate în materialul
cercetat este dată de Tabelul 65. El ~e ref eră atît la piesele din colecţie, cit şi la cele din Anexe.
Clasele sunt indicate prin simbolurile cifrice 4 şi 5, familiile de tipuri prin formulele echilibrului me-
lodic corespunzător şi prin simbolurile abreviate: d, respectiv, f diez, f, (R8 ), ~18, tipurile prin for-
mulele ponderei melodice, prin numere de ordine ( l ... 28) şi prin tabelul corespunzător de asociaţii
centrale (Tab. 37-64), iar subtipurile prin formulele ponderei melodice şi prin literele capitale cores-
punzătoare aflate în subordinea indicativelor tipului.
SUCCINTA CARACTERIZARE STRUCTURALĂ A TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR
Clasa 4, fam. tipuri d
Tipul 1 (subtipuri: l A, B, C)
Subtipul l A
t.A. l. Forma arhit.: multiformă: q (principală), q I, q II, h, oct., q I+ q II, dec., I, 1 rd., II,
II---+ tern., tern.---+ q, q - II. II---+ q, II', q I+ II---+ q ş.a.).
l.A.2. Vers: 6(5) sil.,· excepţional 8(7) 3 •
1.A.3. „Cad.": '" Tab. 17: nr. 1-4, 6, S-11, 13, 20, 21, 31, 35-38, 40-44; Tab. 18: nr.
1-9, 12-15, 17-60, 64-67, 79-86. Cele de 6, 8 şi 10 rînduri provin din asocierea celor de
4 şi 2 rînduri. Frecvente echappee-uri omamentale/mclodice.
1.A.4. Ritm: giusto silabic, inserţiuni aksak. \'. Tab. 32: nr. 28 ş.a. rar; Tab. 33: nr. (1, 2), J 4 ,
(10), 18-25, 28, 49-51; Tab. 34 A: nr. 79-21; Tab. 35: nr. 7, 8, 14, 27 ş.a. rare.
l.A.5. Tempo: giusto, cvasi giusto.
l.A.6. Aspect mel.: predominant silahic.
l.A.7. Caract. i11tcrprctări1: în grup: abundent heterofon, heteromorf, moderat hekroritmic.
1.A.8. 1:_cmatica podicâ :· Zorile' de afară, Zorile din casă, Bradul, Pămintul ('fărîna), Lemnul, Stilpul,
hrul de trandafir, La plecarea cortegiului de acasă, Bucură-te, mănăstire.
Subtipul lB ·
1.B. l. Forma a__rl~il.: . q (pr~n.cipală), qn, h, I, II, '{ + H , 'i- + II.
1 2
1.B.2. Vers _(~rasat un ~pec1fice): ~(7~ si~. în I, ?(5) in II. Rareori . 6(5) şi în I sau 8(7) şi în II.
Octosilabul pro' me, de ob1ce1, dm hexas1lab + prefix/infix b~ilabic .
.J ~entru excepţiile şi art!li~iile varsificaţiei ·1. capitolul despre vers.

~ Cele frecvente apar suhhmale. Cele excep1ionale apar între paranteze.
70
l.B.3. „Cad." (trăsăt. specif.): v. Tab. 17! nr. 2-4, 8-11, 19, 22, 23, 25; Tab. 18: nr. 5, 9, 35, '46.
La acestea se adaugă citeva versiuni ornamentale ale unora de mai sus. Agregatele excepţionale
de 5 şi 6 rînduri provin din repetarea unor rînduri sau din asocierea formelor de '4 şi 2
rînduri.
1.B.4. Ritm (trăsăt. specif.): giusto silabic, inserţiuni aksak. V. Tab. 32: nr. (28, 31), J.9--41; Tab. 33:
nr. ( 18), (21), 41, 42, H ş.a. rare; Tab. 34 A: nr. 10; Tab. 35: nr. 11, 12, 27, 28.
1.B.5. Tempo: giusto, cvasi giusto.
1.B.6. Aspect mel.: predominant silabic.
1.B.7. Caract. interpr. în grup: heterofon, moderat heteroritmic.
1.B.8. Tematica poetică: Zorile, Bradul, Iorgovan, Ţărîna, Burură-te, mănăstire.
Subtipul IC
l.C. I. Forma arhit.: I rd. mel.
1.C.2. Vers (trăsăt. specif.): 8(7) sil.
1.C.3. „Cad.": v. Tab. 17: nr. I.
1.C.4. Ritm: v. Tab. 32: nr. 4, 35 (ş.a.).
1.C.5. Tempo: poco rub. - cvasi giusto.
1.C.6. Aspect mel.: predominant silabic.
1.C. 7. - (cules în interpretare solistiră).
I .C.8. Tematica poetică: Zorile de afară, Bradul („La 5teag"), Bucură-te, mănăstire.
Tipul 2 (subtipuri: 2 A, B, C)
Ultimele două, desprinse probabil din primul, s-au autonomizat arhitectonic şi subtipologic·
Ponderea mai gravă <lecit a primului subtip se explică prin provenienţa lor din II (secţiunea gravă
a liniei melodice). Înrudire mai strîmă intre primele două.
Subtipul 2A
2.A. I. Forma arhit.: q (principală). II.
2.A.2. Vers (trăsăt. specif.): 6(5) sil. Pc alocuri 8(7). mai ales în jumătatea II, dar şi în I sau în
ambele. Dilatarea versului acoperită muzical prin repetarea podiei sau a unui sunet. Vers
exclusiv octosil. la tema ceremonializată.
2.A.3. „Cad." (trăsăt. specif.): v. Tab. 18: nr. 10, 11, 13-16, 53, 61-63, 68-70, 72-78.
2.A.4. Ritm (trăsăt. specif.): giusto silabic, inserţiuni aksak. V. Tab. 32: nr. 14, 18 (19=28), (20),
(21 aberant). (22) şi var. aksak sau octosil. ale unora din acestea; Tab. 33: nr. 3, 18, 22,
37, (39), 49, 50 ş.a. rare; Tab. 34 A: nr. 10, 11, 13, 14, ( 19), 29; Tab. 35: nr. (I), 8, 12, 27,
28 ş.a. rare.
2.A.5. Tempo: cvasi giusto.
2.A.6. Aspect mel. : predominant silabic.
2.A.7. Caract. interpretării în grup: heterofon, slab heteroritmic.
2.A.8. Tematica poetică: Zorile („de dimineaţă", „de afară", „la amiaz"), Zorile din casă (La luminări,
Al luminărilor), Bradul (Al/Ale bradului), La plecare, Pămîntul („Al pămintului", „Ale ţărînii"),
Bucură-te, mănăstire („Zorile bradului pe drum").
Subtipul 2B
".B.1. Forma ar hit.: II (autonomă).
"'.B.2. Vers (trăsăt. specif.): 6(5), 8(7) sil. (Uşoară superioritate numerică a hexasilabului.)
-.B.3. „Cad".: v. Tab. 17: nr. 4, 6-8, 11, 14, 13; Tab. 18: nr. 10. La acestea se adaugă citeva ver-
siuni melismatice ale celor de mai sus.
2.B.4. Ritm: giusto silabic, imixtiuni aksak. V. Tab. 32: nr. 11, 14, 18, 58 (var. cu ritm punctat în
podia in.) ş.a.; Tab. 33: nr. 18, 28, 37 ş.a.
2.B.S. Tempo: cvasi giusto.
2.B.6. Aspect mel.: predominant silabic, îmbogăţire melismatică în raport cu precedentul.
2.B.7. Caract. interpr. în grup: heterofon, pe alocuri heteroritmic.
2.B.8. Tematica poetică: Zorile de afară („Zorile de dimineaţă"), Bradul („Bradul", „Ale bradului",
„Al suliţii"), Pămintul („Zorile la groapă"), Pe drum [Plecarea].
Subtipul 2C
2.C.1. Forma arhit. (specif.): II-+q (principală), II, II'.
2.C.2. Vers: 6(5), 8(7), mixt.
2.C.3. „Cad.": v. Tab, 17: nr. 8, 11, 12, 21, 28, 32, 33, 39 ~i a. var., ornam,
.2-..C.4. Ritm: giusto sil. evoluat spre rubato, cu frecvente inserţii aksak. V. Tab. 32: nr. 14, 18, 58;
Tab. 33: nr. 18. 37, 55, 56 ş.a.; Tab. 34A: nr. 13, 30, 32, 33· Tab. 35: nr. 20, 32, 38.
·. 2.C.5. Tempo: poco rubato (cvasi giusto).
2.C.6. Aspect mel.: mixt (silabic, melismatic). . . .
. 2~C.7„ Caract. interpr. tn grnp: heterofon, pe alocun heterontm1c.
2.C:8. Tematic-a poetică: Zorile de afară, Zorile din casă („Al muierilor rtle multe"), „Zorile de s~ară",
Bradul („A bradului", „Al suliţii"), „Al boilor".
Tipul 3
3.A.1. Forma arhit.: bin.

3.A.2. Vers: 8(7) sil.
3.A.3. „Cad.": v. Tab. 17: nr. 16.
3.A.4. Ritm: giusto silabic. Rd. 1: ritm safic; rd. 2: Tab. 33, nr. 11.
3.A.5. Tempo: giusto.
3 .A .6. Aspect mel.: predominant silabic.
3.A.7.
3.A.8. Tcmatfra poetfră: Zorile, „De petrecut".
Tipul _4
4.A.1. Forma arhit.: bin.; prin antifonie:-q.

4.A.2. l'ers: 8(7) sil.
4.A.3. „Cad.": v. Tab. 18: nr. 3.
4.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 3; Tab. 33: nr. 9.
4.A.5. Tempo giusto.
4.A.6. Aspect mel.: predominant silabic.
4.A.7, .Caract. interpr. în grup: heterofonie, pe alccuri heteroritmic. Antifonic.
4 .A. 8. T onatfra poetiui: Cin tecul ăl mare [Zina lirttrînă].
Tipul 5 (subtipuri: 5. A, B)
Sub!t'pul SA
5.A.1.Forma arhit.: bin., dezvoltată dintr-un rînd melodic, prin repetare.
5.A.2. Vers: 8(7) sil. În unele variante, amplificarea versului din rîndul concludent al strofei melodice
· · prin reluarea silabei finale şi completarea ei pentru a forma picior metric.
5.A.3. „Cad.": , .. Tab. 17: nr. 2 şi versiune ornamentală. Amplificarea cadenţei finale prin reluare,
în unele variante.
5.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 33; Tab. 33: nr. 41 şi var. cu suplim. bisil.
5.A.6. Aspect mel.: predominant silahic.
5.A.7.
5.A.8. Tematica poetică: Zorile.
Subtipul SB
5.B. t. Forma arhit.: bin., dezvoltată dintr-un rînd melodic, prin repetare.
5'.J3„2.. l_'~rs: 8(7) sil. Amplificarea versului din rîndul concludent printr-un supliment bisi~abic
· 5.B.3. „Cad.": v. Tab. 17: nr. 2. Reluarea sunetului final şi amplificarea bisilabică a cadenţei.
5.B.4. Ritm: giusto silabic - parlando rubato. V. Tab. 32: nr. 4, 56, 57 ş.a.; Tab. 33: nr. 4, 52.
5.B.5. Tempo: cvasi giusto - poco rubato.
5.B.7.
5.B.8. Tematica poetică: Zorile, Bradul („A suliţii"), „Cu colacu''.
f2
Tipul 6 · ·
6.A. I. Forma arMt.: hin. (l'xcrpţional trrn., prin rrpdarca unui rinei); prin antifonic: --HJ.
6.A.2. l'crs: 8(7) sil., excepţional 6(5).
6.A.3. „Cad.": v. Tab. 17: 11r. 16. Finala pre~ungită excesiv de dttre un grup de femei devine pedaH\.
· în timpul dntării ·unei părţi din· strofa melodică de dttre celălalt grup.
6.A.4. Ritm: giusto silabic->parlando rubato. V. Tab. 32: nr. 9; Tab. 33: nr. li, 16.
6.A.5. Tempo: poco rubato, cvasi giusto.
6.A.6. Aspect mel.: predominant mcfomatic.
6.A.7. Caracl. i"nterpretăn:i fn gmp: heterofon, pc alocuri hctcroritmic. Antifonic.
6.A.8. Tematica poetică: Zorile (De retrecut): Zorile, Fi1ul de trandafir, Ccrl.ul mchorit.
Tipul 7
7.A. L Forma arht'.I.: ternară.

7.A.2. ·Vers: 6(5) sil.
7.A.3. „Cad." (specif.): v. Tab. 17: nr. 17.
7.A.4. R1"t1n: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 15; Tab. '.B: nr. 30; Tab. 34B: nr. 3.
7.A.5. Tempo: giusto:
7.A.6. Aspect mel.: predcmin~nt silabic.
7.A.7.
7.A.8. Tcmatfra poetfră: Trei surori la flori (baladă).
Clasa !/, fam. tipuri f dic:
Tipul 8
8.A.l. Forma a'rlzi"t.: q, I;.ll, ·n_:.c}, II'.

8.A.2. Vers: 8(7) sil.
8.A.3. „Cad." :Tab. 19: nr. 13, 17, 23, 25-49, 54, 55 şi versiuni ornam.
8.A.4. Ritm (trăsă.t. specif.): giusto s"labic. Inserţii akrnk. V. Tal!. 32: nr. 4, 3.1, 45, .10 ~.a.; Tah. 33:
nr. (3), 13, 28, 41, 47; Tab. 34A: nr. 2-9; Tab. 35: nr. 2, 21, 22.
8.A.5. Tempo: cvasi giusto, poco rubato.
8.A.7. Caract. interpretării în grup: heterofon, heteroritmic.
8.A.8. Tematica poetică: Zorile de afarrt, Bradul (Plopul, „Al suliţi"), La plecarea ele acasă, Boilor,
golîmbilor („Al boilor", „Zorile"), Ţărîna, Bucură-te, rnrrnrt~tirc.
Tipul 9 (Subtipuri: 9 A,B)
Subtipul 9 A
9.A.1. Forma arhit.: bin. (II), excepţional tern.
9.A.2. Vers: 6(5) sil., excepţional 8 (supranumerar).
9.A.3. „Cad." (trăsăt. specif.): v. Tab. 19: nr. 1-6, 8, 13, 16, 19; ş.a. rare.
9.A.4. Ritm: giusto silabic, inserţiuni aksak. V. Tab. 32: nr. 1, 12, 28, 31, 32; Tab. 33: nr. 41, 54;
ca la Tab. 32: nr. 12; Tab. 34B: nr. 12.
9.A.5. Tempo: poco rubato, cvasi giusto.
9.A.7. Caract. 1"nţcrpr. în- grup: heterofonie, diafonie, heteroritmie, antifonic ascunsă.
9.A.8. Tematica f"cficii: Zorile din ca~·rt (Zina bătrînă), Calul mohorît („Cîntarea de petrecut"), Bradul,
Lemnul. .:
Subtipul 9 B
9.B.1. Forma arhit.: q (principală), I, II, II-> q, II'.
9.B.2. Vers: 6(5) sil.
9.B.3. „Cad." (trăsăt. specif.): v. Tab. 19: nr. 9-12, 23.
73
9.B.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 10, 11, 19; Tab. 33: nr. 28 b, 37 b, 50; Tab. 3"1: nr. 19,
Tab. 35: nr. 14 b, 19.
9.B.5. Tempo: n·asi giusto, rubato.
9.B. 7. C araci. interpr. în grup: heterofonie, diafoni:.\ heteroritmie.
9.B.8. Tematfra poetică: Zorile din ca~ă (Spălarea, I irul de trandafir, Calul mohorît, Zina bătrină),
Ilradul, Lemnul (Gorunul), Pămîntul (Ţărî1:a), De pomenire.
Tipul 10. (subtipuri: 10 A,B,C)
Subtipul 10 A
10.A.1. Forma arhit.: q (principală), II.
10.A.2. Vers: 6(5) sil. Amplificare bisilabică a versului în rindurile melodice consecvente„ în unele
variante.
10.A.3. „Cad.": v. Tab. 19: nr. 21, 22 (dublate două cite două sau ca în tab.), 20 ş.a. (silabice sau
ornamentale). În unele variante finala rindulni consecvent (heptasilabic) este prelungită şi
apoi suspendată, pentru a fi reluată şi completată, form!ndu-se astfel un sufix cu aparenţa
unui rudiment de refren (irf.).
10.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 23, 58 şi var.; Tab. 33: nr. 35, 36, 53-57 şi var.;
Tab 34A: nr. 12 şi var.; Tab. 35: nr. 18,25, 33 şi var.
10.A.5. Tempo: poco rubato - cvasi giusto.
10.A.6. Aspect mel.: mixt (silabic-melismatic).
10.A.7. Caract. interpr. în grup: antifonie atestată la unele n.riante.
10.A.8. Tematica poetică: Zorile, Firul de trandafir (De petrecut), [Bradul].
Subtipul l O B
10.B. l. Forma ar/iii.: I.
10.B.2. Vers: 6(5) sil.
10.B.3. „Cad." (tră~ăt. srccif.): v. Tab. 19: nr. 52, 54, 58 şi versiuni rnbstitutive sau ornamentale
ale unora din ace~tea. Subtipul prezintă şi variante cu fa natural, pe care le-am c~nsiderat
în ansamblul subtipului şi al familiei de tipuri, ca substitute de S.
10.B.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 57; Tab. 33: nr. 55 şi 'cr.
10.B.5. Tempo: giusto.
10.B.6. Aspect mel.: silabic sau predominant silabic.
10.B.7.
10.B.8. Tematica poetică: Zorile.
Subtipul 10 C
10.C. t. Forma arliit.: II?
10.C.2. Vers: 6(5) sil.
10.C.3. „Cad.": "· Tab. 19: nr. 53 şi var. ornam.
10.C.4. Ritm: giusto sil.-+ parlando rubato. V. Tab. 32: nr. 23, 24 şi Tab. 33: nr. 36.
10.C.5. Tempo: rubato.
10.C.6. Aspect mel.: mixt.
10.C.7.
10.C.8. Tematica poetică: [Bradul].
Tipul 11
11.A.1. Forma arhit.: q (principală), I (-+ q prin antifonie).

l l.A. 2. T'ers: 6(5) sil. Amplificarea versului cu un supliment bisilabic în rindurile consecvente (într-una
din variante).
11.A.3. „Cad." (specif.): v. Tab. 19: nr. 14, 15. Dilatarea cadenţei finale într-o variantă.
11.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 62; Tab. 33: nr. 15 (Supliment bisilabic numai la o va-
riantă); Tab. 34A: nr. 30; Tab. 33: nr. 15.
1 l.A.5. Tempo: giusto.
11.A .6. Aspect mel.: predominant melismatic.
1 l.A.7. Caract. interpr. în grup: O variantă antifonică.
11.A. 8. Tematica poetică: Zorile.
74
Tipul 12
12.A. I. Formei arltt'.t.: I rd„ bin„ bin. - tern. prin rC'petarea unui rînd. Forma binară dezvoltau
din cca de un rînd prin modificarea cadenţei, prin antifonie, sau prin alternarea pscudorefre-
nului cu versul propriu-zis. Versul iniţial (i1wocarea Zori1or) ~e instituie în refren.
12.A. 2. V crs: 8(7) sil.
12.A.3. „Cad.": v. Tab. 19: nr. 26, 57.
12.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 62; Tab. 33: nr. 16.
12.A.6. Aspect mel.: mixt.
12.A.7. Caract. interpr. în gntp: O variantă antifonică.
12.A.8. Temati'ca poetică: Zorile, [Zina bătrînă] („Mia Somog:a").
Tipul 13 (subtipuri: 13 A. B)
Subtipul 13 A
13.A. I.Forma arhil.: q; accidental, pr0babil: qn (aparenţă de baladă bănăţeană).
13.A.2. Vers: 6(5) sil.
13.A.3. „Cad.": v. Tab. 19: nr. 24, 51.
13.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 14; Tab. 33: nr. 18; Tab. 34 A: nr. 1 (var. qn repetă
formula); Tab. 35: nr. 33.
13.A.6. Aspect mel.: predominant melismatic.
13.A.7.
13.A.8. Tematica poetică: Bradul („Cu suliţa", „La suliţă").
Subtipul 13 B
13.B.1. Forma arhit.: bin.
13.B.2. Vers: 6(5) sil.
13.B.3. „Cad.": v. Tab. 19: nr. 25, 27.
13.B.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab." 32: nr. 31; Tab. 33: nr. 39.
13.B.7. -
13.B.8. Tematica poe/fră: Bradul.
Tipul 14
14.A. l. Forma arhit.: rind unic, rind repetat - bin. prin coroană periodică.
H.A.2. Vers: 8(7) sil.
14.A.3. „Cad.": v. Tab. 19: nr. 7, 8.
14.A."1. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 17; Tab. 33: nr. 34. \'ariaţie.
14.A.7. -
14.A.8. Tematica poetică: Zorile.
Clasa 4, fam. tipuri f
Tipul 15 (subtipuri 15 A, B).
Subtipul 15 A
15.A. 1. Forma arhit.: bin. (principală), fragmentată (numai primul/al doilea rînd melodic) sau ampli-
ficată (tern., q).
15.A.2. Vers: 8(7) sil.
75
15.A.3. „Cad.": V. Tab. 20: nr. 1-3, 8, 11-14, 17, 18, 21-28, 31; pe lingă acestea, versiuni orna-
mentale, snbstitutivc, sau agregate rndcnţialc excepţionale.
15.A.4. Ritm: giusto silabic. \'.Tab. 32: nr . .30 (\·arianta octosil.), 33, 45, 47; Tab. 33: nr. 4 (o
. excepţie: tribrah),· 41, 46; Tab. 32: nr. 33 pentru r<l. 3; Td. 35: nr. 21.
15.A.5. Tempo: predominant giusto.
15.A.7. -
15.A.8. Tematica poetică: Zorile, Cîntecul ăl Mare: Zina bătrînă (Doamna !rodie, Maica Mărie), Cocoş
gaiu (-daiu), motiv Brad ş.a. suprapuse tradiţiei.
Subtipul 15 B
15.B. I. Forma arhit.: bin.
15.B.2. Vers: 8(7) sil.
15.B.3. „Cad.": \". Tab. 20: nr. [13] (var.), 22, 27 şi versiuni ornamentale, substitutive ale unora
' din acestea.
15.B.4. R1:tm: giusto silabic. Y. Tab. 32: nr. 47 (şi var. ornam.), 62; Tab. 33: nr. '4, 16, 46.
15.B.5. Tempo: c\'asi giusto.
15.B.6 . .·1 spccl mel.: mixt.
15.B.7. -
15.B.~. Tmia!ica foeticii: Zorile, Cintecul ăl Mare, Zina l~drînă, Patul de brad ş.a. suprapuse tra-
diţiei.
Tipul 16
16.A.I. Forma arizii.: CJ.

16.A.2. T'crs: 6(:1) sil.
16.A.3. „Cad." (~pccif.): v. Tab. 20: nr. 7, 15, 16.
16.A.4. Ritm: gusto silal>ic. \'.Tab. 32: nr. I, 29; Tab. 33: nr. 6-~;; Ttb. 34A: nr. 1,22; Ta~.
35: nr. 3.
16.A.5. Tt•mpo: giusto.
16.A.'6. As/Jccl mel.: si1abic (insignifiant melismatic).
16.A.7. Caract. i11terprctcirii iH grup: excepţional heterofonie.
16.A.8. Tematfra poeticei: Dumbrava.
Tipul 17
17.A.1. Forma arizii.: bin.

17.A.2. Vers: 8(7) sil.
17.A.3. „Cad.": v. Tab. 20: nr. 19, 20.
17.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 53; Tab. 33: nr. 46 şi ca la Tab. 32: nr. 33 pentru
rîndul al doilea.
17.A.5. Tempo: poco rubato.
17.A.7. Caract. interpretării tn grup: heterofon.
17.A.8. Tcmati"ca poetică: Patul ceremonial de brad.
Tipul 18
18.A.1. Forma arhit.: bin.

18.A.2. Vers: 8(7) sil.
18.A.3. „Cad.": v. Tab. 20: nr. 32-3'4.
18.A.4. Ritm: giusto silabic-+ parlando rubato. V. Tab. 32: nr. 8, 61 (şi var.); Tab. 3~: nr. 29-31.
18.A.5. Tempo: rubato.
1'8.A.6. Aspect mel.: mixt.
18.A. 7. C aract. interpretării tn grup: pe alocuri heterofon.
18.A.8. Tematica poetică: Mărul şi părul, Patul ceremonial de brad, Împărţirea pămîntului,
76
tlasa 5, (am. tipuri (Ra)
Tipul 19 (subtipuri: 19 A, B)
Subtipul 19 A
19.A. 1. Forma arltit. (specif.): q (Uneori eliptică de un rind melodic). l;ltimul rind de obicei amputat.
19.A.2. Vers (specif.): 6(5) sil. Dublă eliziune finală (consecinţă plauzibil:L a unei cintări antifonicr
pierdute). O excepţie: vers final plin.
19.A.3. Cad.: v. Tab .. 21: nr. 60-68 şi versiuni ornamentale ale unora din acl'stra.
19.A.4. Ritm: (giusto) silabic. V. Tab. 32: nr. 11, l4; Tab. 33: nr. 18-20, 26, 27; Tab. 34 A: nr.
14, 29, 31 şi var. ale unora din acestea; Tab. 34 B: nr. 3; Tab. 35: nr. 7, 28 (amLclc cu dublă
eliziune finală cu o excepţie la nr. 7).
19.A.6. A spcct n1el.: predominant mefomatic.
19.A.7. Carnet. interpretării fo grup: hl'tf'rcfon, heteroritmic. [Antifonie pierdută].
19.A.8. Tematica poetică: Bradul.
Su.btipul 19 B
19.B.t. Forma arln'.t.: q.
19.B.2. Vers: 6(5) sil. Vnsul rindului final e~te plin (la ncYoie, chiar comp!dat).
19.B.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 54, 59 (Versiuni ornamentah').
19.B.4. Ritm: giusto silabic - parlando ruhato. V. Tab. 32: ur. 12, 54, 55; Tab. 33: nr. 26, 27; Tab.
34: nr. 14, 29, 31; Tab. 35: nr. 4.
19.B.5. Tempo: rubato.
19.B.6. Aspect mel.: predominant meli~matir.
19.B.7. Caract. interpretării fo grup: pc alocuri heterofon, hcteroritmir.
19.B.8. T(matica poetfră: Bradul.
Tipul 20 (Subtipuri: 20 A B)
Subtipul 20 A
20.A.1. Forma arhit.: bin., un rind (ambele, probabil, fragmentare).
20.A.2. Vers: 8 sil. (vers plin sau completat).
20.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 20, 78. Versiuni ornamentale.
20.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 4, 33, 45, 46; Tab. 33: nr. 4, 46.
20.A.7. Caract. interpretării în grup: antifonic (rnlo-grup).
20.A.8. Tematfra poetică: Zorile.
Subtipul 20 B
20.B.1. Forma arhit.: bin.
20.B.2. Vers: 8 (7) sil.
20.B.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 46.
20.B.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 33; Tab. 33: nr. 41.
20.B.7. -
20.B.8. Tematica poetică: Podurile.
Tipul 21 (Subtipuri: 21 A, B, C, D)
Subtipul 21 A
21.A.1. Fprma arhit.: q (principală), II, II - q (tern. în variante aberante).
21.A.2. Vers: 6(5) sil. Excepţional octosilabic prin contragerea a două rînduri. (Nu figurează în co-
lecţie.) Invocaţia iniţială devine, în unele piese, refren (259, 260, 270, 271).
21.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 1, 4, 7, 11-16, 23, 27, 55, 56, 68, versiuni ornamentale sau substi-
tutive ale unora din ace~tea şi cîteva agregate rare ~au excepţionale.
21.A.4. Ritm: (giusto) silabic. V. Tab. 32: nr. 12, 13, 28, 31 (7i var. ale acestora); Tab. 33: nr. 3,
7, 15 (frnrl suplim. fin.), 39 şi var. rare ale celorlalte; Tab. 34: nr. 19, 21, 24, 25, 27 şi var.
rare; Tab. 35: nr. 1, 3, 6 Şi ,·ar. rare. f n unele \'ariante, unitatea ritmică este prLtrimca în
locul optimii.
77
21.A.5. Tempo: cvasi giusto.
21.A. 7. Caract. interpr. în grup: pe alocuri heterofon.
21.A.8. Tematfra poetfră: Bradul.
Subtipul 21 B
21.B.1. Forma arhit.: q (principală), I, II, h (dezvoltată din q, prin repetare). Variante cu jumătăţile
inversate (I + II sau II + I).
21.B.2. Vas: 6(5) sil. (Excepţii octosilabice.) Excepţional refren (suprapunere tîrzie, aberant).
21.B.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 18, 21, 22, 24.-36, 55 şi versiuni ornam., substitutive ale unora din
acestea.
21.B.4. Ritm: (giusto) silabic; inserţii aksak. V. Tab. 32: nr. 28, 30, 43 ş.a. rare; Tab. 33: nr. 2, 3,
34, 53, 54, 56, var. ale acestora şi unele rare; Tab. 34: nr. 19, 27, 28, var. ale acestora şi
unele rare; Tab. 35: nr. I, 6, 33.
21.B.5. Tempo: poco rubato, cvasi giusto.
21.B.6. Aspect mel.: mixt.
21.B.7. Caract. interpr. în grup: heterofon, heteroritmic.
21.B.8. Tematica poetică: Zorile, l\lărul inflorit, Bradul, Pămintnl (intitulat într-o var.: „Zori"-V. 279).
Subtipul 21 C
2LC.1. Forma arltit.: q {principală), I, 11, 1.1 +"Hi· Yariante cu jumătătile inversate (l+ll, II+I).
21.C.2. Vers: 6(5) sil. Excepţional octosilal>ic.
l.l.C.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 3, 5, 6, 8-10, 17, 18, 25-27, 36, 78 şi versiuni ornamentale, substi-
tutive, arhitectonice ale acestora.
21.C.4. Ritm: (giusto) silabic. Y. Tab. 32: nr. 28, JO; Tab. 33: nr. l, 41; Tab. 34 A: nr. 19, 21 şi
ca la Tab. 32: nr. 31; Tab. 35: nr. 1, 8-10. ln unele variante, unitatea ritmidt este pă
trimea.
21.C.5. Tempo: poco rubato, cvasi giusto.
21.C.6. Aspect mel.: predominant melismatic.
21.C.7. Caract. interpret. în grup: heterofon, heteroritmic.
21.C.8. Tematica poetică: Zorile, Bradul, Pămintul, Soarele şi moartea.
Subtipul 21 D
21.D. l. Forma arhit.: II - q (principală), II'. Pare să provină din secţiunea II a subtipului pre-
cedent, care prin dezvoltare s-a cuaternizat, II devenind, astfel, I', iar noua secţiune secundă
devenind II'; varierea aspectului ritmico-melodic a contribuit la autonomia subtipologică.
21.D.2. Vers: 6(5) sil.
21.D.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 51 şi versiuni ornamentale, substitutive.
21.D.4. Ritm: (giusto) silabic. V. Tab. 32: nr. 28 (la ambele antecedente , cu dilatarea excesivă a
duratelor iambului iniţial); Tab. 33: nr. 3 (la ambele consecvente).
21.D.5. Tempo: rubato la iambii antecedenţi, giusto în rest.
21.D.6. Aspect mel.: predominant melismatic.
21. D. 7. C araci. interpretării în grup: heterofon, uşor heteroritmic.
21.D.8. Tematica poetică: Bradul.
Tipul 22
22.A. I. Forma arhit.: bin., q.

22.A.2. Vers: 8(7) sil.
22.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 2, 55-57, 69 şi versiuni ornamentale, substitutive.
22.A.4. Ritm: parlando rubato. V. Tab. 32: nr. 8, 33, "'12, 62 şi var. ale acestora; Tab. 33: nr. 16,
41, 60, 61 şi var.; Tab. 34: nr. 26 ş.a. rare; Tab. 35: nr. 34-36. Variante cu unitatea rit-
mică pătrime. Versiuni ornamentale.
22.A.6. Aspect mel.: melismatic (excepţional silabic).
22.A.7. Caracterul interpretării în grup: pe alocuri heterofonie, heteroritmic.
22.A.8. Tematica poetică: Bradul (Molinul), Zina bătrină, Mărul şi părul, Patul de brad, Cucul şi
moartea, Carul ceremonial, Florile galbene (temă singulară, excede ceremonialul).
78
'rîpul 23 (suhtipuri: 23 A, B, C.)
Subtipul 23 A
23.A.1. Forma arlu't.: q (provenită din bin., prin repetarea fiecărui rind). uneon cu irostazc eliptice
de cite un rind.
23.A.2. Vers: 8(7) sil.
23.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 37-41.
23.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 27 şi var.; Tab. 33: nr. 40 ~;· var.; Tab. 34: nr. 9;
Tab. 34B: nr. 4; Tab. 35: nr. 5 şi ca la Tab. 34B: nr . .f.
23.A.5. Tempo: poco rubato (cvasi giusto).
23.A.7.
23.A.8. Temalt'ca poetică: Bradul, Strigă moartea.
Subtipul 23 B
23.B.1. Forma ar/rit.: q (aceeaşi provenienţă, aceleaşi derivaţii ca la subtipul precedent).
23.B.2. Vers: 8(7) sil.
23.B.3. Cad.:"· Tab. 21: nr. 42-·H.
23.B.4. Ritm: (giusto silabic). V. Tab. 32: nr. 48; Tab. 33: nr. 60. Aceeaşi formul:-i de bază în rin-
durile următoare.
23.B.5. Tempo: poco rubato.
23.B.6. Aspect mel.: predominant melismatic.
23.B.7. Caracterul interpretării în grup: heterofon, heteroritmic.
23.B.8. Tematica poetică: Bradul.
Subtipul 23 C
23.C. l. Forma ar/Jit.: q (aceeaşi provenienţă, aceleaşi derivaţii ca la cele dourt subtipuri precedente).
23.C.2. Vers: 8(7) sil.
23.C.3. Cad.: v. Tab. 21 : nr. 45.
23.C.4. Ritm: parlandorubato. V. Tab. 32: nr. 25, 48; Tab. 33: nr. 40, 60; Tab. 34B: nr. 5; Tab.
35: nr. 37.
23.C.5. Tempo: rubato.
23.C.7. -
23.C.8. Tematica poetică: Strigă moartea.
Tipul 24 (Subtipuri: 24 A, B)
Subtipul 24 A
24.A. I. Forma arhit.: tern.
24.A.2. Vers: 8(7) sil.
24.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 71 şi versiuni ornamentale.
24.A.4. Ritm: parlando rubato. V. Tab. 32: nr. 5 (excepţional troheu în a doua podie); Tab. 33:
nr. 33; Tab. 34B: nr. 6.
24.A.6. Aspect mel.: predominant melismatic.
24.A.7. Caract. interpretării în grup: heterofon, heteroritmic.
24.A.8. Tematica poetică: Rămas bun („Pe drum").
Subtipul 24 B
24.B. I. Format arhit.: q (adeseori eliptică de 1-2-3 rinduri melodice).
24.B.2. Vers: 8(7) sil.
24.B.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 58, 69, 71, 73 şi versiuni ornamentale.
2'1.B.4. Ritm: giusto silabic, parlando rubato. V. Tab. 32: nr. 7, 26, 60; Tab. 33: nr. 16, 59 (şi ca
la Tab. 32: nr. 7, 59); Tab. 34B: nr. 7; Tab. 35: nr. 3R.
24.B.5. Tempo: cvasi giusto, poco rubato, rubato.
2.f.B.6. Aspect mel.: mixt.
79
24.B.7. Caracl. interpretării în grup: unele variante pe alocuri heterofone ..
24.B.8. Tematica poetică: Zina bătrină (într-o var. identificare cu „Zorile la doisprc'ce"), Plecarea.
Haringul, Cîntecul rugii.
Clasa 5, fam. tipuri M8
Tipul 25
25.A. I. Forma arhit.: q (adeseori eliptică de rindul 3, mai rar de rd. 2), I.
25.A.2. V crs: 8(7) sil.
25.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 47, 48, 50-53, versiuni ornam.
25.A.4. Ritm: giusto silabic --+ parlan<lo rubato. V. Tab. 32: nr. 6, 16, 17, 26; Tab. 33: nr. 33, 38;
Tab. 34 A: nr. 16-18, 34 ş.a. excepţionale; Tab. 34B: nr. 8; Tab. 35: nr. 15-17 ş.a. ex-
cepţionale.
25.A.6. Aspt"d md.: mixt.
25.A.7. Caract. inlcrprdării în grup: pP alocuri heterofon, heteroritmic.
25.A.8. Tematica poeticii: Hra<lul (Cind il impeană, A chişchincului), Zina bătrînă, Cucul şi· moartea,
Carul ceremonial. Temrt neccrcmonială: blestemarea morţii.
Tipul 26 (Subtipuri: 26 A. B, C)
Subtipul 2fi . I
26.A. l. Forma arlzit.: q (uneori cliptidt de un rind).
26.A.2. V crs: 8(7) sil.
26.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 19, 39, 41, versiuni ornamentale.
26.A.4. Ritm: (giusto silabic). V. Tab. 32: nr. 5, 33, 49; Tab. 33: nr. 12, 41, 48; Tab. 34B: nr. 5,
9 şi ca la 34A: nr. 9; Tab. 35: nr. 21, 37.
26.A. 7. Caract. interpretării în grup: slab heterofon, hetcroritmic.
26.A.8. Tematica poeticii.: Zorile afară, Zina bătrînă, Pămintul, Strigă moartea. Teme nccercmoniale.
Subtipul 26 B
26.B. I. Forma arhit.: bin.-+ tern., prin repetarea unui rind. Repetarea mereu a altui rin<l indică o
formă q eliptică, pro\'enită din repetarea rin<lurilor unei forme bin.
26.B.2. Vers: 8(7) sil.
26.B.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 69-71.
26.B.4. Ritm: (giustosilabic). V. Tab. 32: nr. 51; Tab. 33: nr. 48; Tab. 34: nr. 10.
26.B.5. Tempo: poco rubato.
26.B.7.
26.B.8. Tematica poetică: Zorile, Pămintul.
Subtipul 26 C
26.C.1. Forma arhit.: bin. -+ tern., prin repetarea unui rînd.
26.C.2. Vers: 8(7) sil.
26.C.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 58 (versiunea ornamentală).
26.C.4. Ritm: (giusto silabic). V. Tab. 32: nr. 26; Tab. 33: ni;-. 16; Tab. 34B:, nr. 7„
26.C.5. Tempo: giusto.
26.C. 7. C aract. interpretării în grup: Slab heterofon.
26.C.8. Tematica poetică: Bradul.
Tipul 27
27.A.1. Forma arhit.: q.

27.A.2. Vers: 8(7) sil.
27.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 75, 76, versiuni ornamentale. .r r .
80.
27.A.4. Ritm: giusto silabic. V. Tab. 32: nr. 8; Tab. 33: nr. 29; Tab. 34A: nr. 15; Tab. 35: nr. 13.
27.A.7. Ca.raci. interpretării în grup: slab heterofon.
27.A.8. Tematica poetică: Zina bătrină.
Tipul 28.
28.A.1. Forma arhit.: tern.

28.A.2. Vers: 6(5) sil., 8(7) sil.
28.A.3. Cad.: v. Tab. 21: nr. 38, 74, n'rsiuni ornamentale.
28.A.4. Ritm: giusto silabic, parlando ruhato. V. Tab. 32: nr. 14, 44; Tab. 33: nr. 18, 61; Tab.
34B: nr. 1, 11.
28.A.5. Tempo: giusto (o variantă), rubato (cealaltă variantă).
I 28.A.7.
28.A.8. Tematica poeticâ: Zorile, Strigă moartea.
E.3.2., E.4.2. În caracterizarea generală a tipurilor şi subtipurilor remarcăm uneori specifi

citatea, alteori independenţa componentelor structurale JW care le-am urm;'trit. Defalcate, acestea
pot fi reîntîlnitc în subtipuri sau tipuri (uneori chiar în familii de tipuri sau clase) diferite. Cu unele
excepţii, ele se constituie relativ în note caracteristice tipologic sau subtipologic, mai ales în ansamblui
în conexiunea lor şi în condiţiile frecvenţei.
Atestarea teritorială a tipurilor şi subtipurilor este ilustrată în Tabelul nr. 66. Pentru indicarea
tipurilor am folosit, pc lingă formula pondcrei mclodice, numerele de ordine ( 1 „. 28), iar în subordinea
acestora, literele capitale pentru subtipuri. Distribuţia teritorial;'t a fost precizată prin judeţ şi loca-
litate. Cind a fost cazul, la apartenenţa administrativă am adăugat, pentru ariile limitrofe, zona fol-
clorică spre care se gravitează. -
Zonele deţin cite două sau mai multe categorii ale tipologiei muzicale şi numai în mod excep,
ţional cite una singură. Tabelul 67, care ilustrează inventarul tipologic zonal, înlesneşte această
observaţie.
Recordul de abundenţă îl deţin zonele Hunedoara şi Caraş-Severin. Urmează zonele Mehedinţi
şi Gorj, apoi Sibiu, Timiş şi Alba; după acestea, Braşov şi Mureş cu cite două. categorii şi, în sfîrşit.
Arad (-+Timiş), Harghita şi Neamţ cu cite o categoric. Trei atestări ne vin din Banatul Iugoslav-
Unele zone deţin în exclusivitate anumite tipuri sau subtipuri, sau sint marcate de frecvenţa
superioară a altora cu cxtensiţ! circulatorie, care se disting în patrimoniul tipologic total al zonei.
Astfel: -
AB este zonă specifică pentru 21 A şi cultivă intens 22 şi 25.
BH " " " 17 şi 18.
BV „ una din zonele proeminente pentru 15A şi B.
cs este zonă specifică pentru 5A şi B, 6, lOA, B şi C, 11, 13A, 14 şi 24 şi zonă proeminentă
pentru 21B.
G] este zonă proeminentă pentru lA.
HD, subzona Haţeg, este proeminentă pentru 21C.
HD, subzona Ţinutul Pădurenilor, este specifică pentru 19A, B, 21D, 23A, B şi C, 26A şi C,
27 şi proeminentă pentru 24B (mai puţin pentru 21C).
HD, subzona Petroşani, este specifică pentru 13B şi 28A.
MH este zonă specifică pentru lB, 2C, 9A şi B şi proeminentă pentru lC ş1 8.
MS cultivă intens 22.
NT este zonă specifică pentru 20B.
SB „ „ „ „ 4 şi cultivă intens 15A şi B.
SB, subzona Tîrnave, este specifică pentru 7 şi 16.
TM este zonă proeminentă pentru 3 şi 20A şi cultivă 21B.
Pe de altrt parte, remarcăm cite 2-4 zone care deţin aceleaşi tipuri sau subtipuri. Astfel:
BV, SB: 15B.
CS, TM: 3, 12, 20A, 21B.
GJ, MH: lA, C, 2A, B, 8.
81
AB, BH, Jl,fS : 22.
AB, CS, HD : 24B.
AR, CS, T1lf : 21B.
AR, BV, CS, SB : 15A.
În unele cazuri con'statăm existenţa unor categorii diferite ş1 în acelaşi sat. Astfel:
Două categorii într-un sat:
Clase:
CS- Rusca 1\fontană (12 şi 21B},
4, 5:
{HD - (Predoni-) Petrila (13B şi 28).
Familii de tipuri din aceeaşi clasă:
GJ-Arcani (IA, 8),

GJ- Boroşteni, Peştişani, Pocruia, Tismana, Topeşti
} (2A, 8),
4 d, f diez: !J1 H - Negol'şti
MH - Seliştea (2C, 8),
CS - Prigor, Rudăria (5A, lOA).
,
4 d, f: CS- Bozovici ( lOA, 15A).
HD- Cerişor (19A, 26A),
AB - Ampoiţa, Tăuţu Ampoiului (2 IA, 25),
5 (R8), M8 : HD - Lunca Cernii de Jos (21(, 26A),
HD - Clopotiva, Nucşoara, Rîu de Mori (21(, 26B),
HD - Goleş (21C, 27).
Tipuri din aceeaşi familie de tipuri:

Gj- Bîltişoara, Valea Mare: l(A), 2(A),
d: Gj- (osteni: l(C), 2(B),
4
MH- Lupşa de Jos: l(A), 2(C);
{
CS-Borlovenii Vechi: 5(B), 6.
MH - Cireşu, Jupîneşti, Negruşa: 8, 9(B),
4 f diez: M H - Isverna: 8, 9(A),
!CS- Lăpuşnicu Mare: lO(A), 13(A).
SB- Buia, Mihăileni, Şalcău: 15(A); 16,
4 f:
{ BH- Budureasa: 17, 18.
HD-Alun: 19, 2l(D),
AB - Cricău, Gaida J., Gaida S„ Miceşti, Vinerea: 21(A), 22,
5 (R8 ): CS- Măru: 21(B), 24(A),
CS-Marga: 2l(B), 24(B),
HD- Peşteniţa, Sarmizegetusa: 21(C), 24(B),
HD - Bunila, Poieniţa Voinii: 21(D), 23(C).
HD- Boşorod: 21(C), 26(B),
5 M8 :
{ HD- Bătrîna: 23(C), 26(C).
Subtipuri ale aceluiaşi tip:
4 f diez: {MH - Jupîneşti, Negruşa: 9A, B,

CS - Dalboşeţ: lOA, C.
8
5 (R ): HD- Ghelar, Ruda: 23A, B.
82
'Irei categorii într-un sat:
Tipuri:
Jl.f H- Lupşa de Jos: l(A), 2(C). 8,
4 d, f die:::
{CS-Borlovenii Vechi: 5 (B), 6, 14
HD- Meria: 21(C). 24(B), 26(A),
HD - Sarmizegetusa: 21(C). 24(B), 26(B),
IHD- Boşorod: 21(C). 25, 26(B).
Subtipuri:
J f diez: J.IH - Jupîneşti: 8, 9A, B.
Patru categorii într-un sat:
Subtipuri:
MH- Negruş~: IA, 8, 9A, B,
4 d, f diez: { M H - Isverna. 2B, C, 8, 9A.
Cuplul melodico-poetic în satele care deţin categorii deosebite ale tipologiei muzicale nu este pe
deplin lămurit în toate cercetările. Există totuşi, cazuri care sint sau par certe, în care constatlm d
o anumită categorie muzicală se cuplează cu o anumită categorie poetică. Astfel:
!n Alba:
Ampoiţa: 21A, cu textul clasic de Brad,

25 cu anumite motive de Brad: I) la împodobire,
2) în episodul ceremonial final.
Cricău
Galda J., S. } 21 A cu textul de Brad,
Mice ti · . . . . .
ş 22 cu motive as1milab1le Zorslor.
Vinerea
Tăuţu Ampoiului: 21 A cu textul de Brad,
25 cu motive asimilabile Zorilor.
!ii Caraş-Severin:
Dalboşeţ: 10A cu text de Zori,

10C „ „ „ Brad.
Lăpuşnicu Mare: 10A cu text de Zori, Pămtnt,
13A „ „ „ Brad.
Rusca-Montană: 12 cu text de Zori,
21 B „ „ „ Zori, Brad, Pămtnt.
!n Gorj:
Boroşteni: 2A cu text de Brad,
8 „ „ Zori.
I
Costeni: 1C cu text de Zori,

2B „ „ „ Brad.
13
Valea Mare: 1A cu text de Brad,
2A „ Zori.
ln Hunedoara:
Bătrina: 23C cu text de Zori,

26C „ „ Brad.
Boşorod: 21C cu text de Brad,

.
25 26B cu motive de Zori sau motive liber~ .
Bunila } 21 D cu text de Brad,
Poieniţa Voinii · 23C cu motîYe de Zori.
Cerişor: 19A cu text de Brad,
26A cu motive asimilabile Zorilor.
Goleş: 21C cu text de Brad,
26B cu motive asimilabile Zorilor. '
l\leria: 27C cu text de Brad,
24B cu motiv asimilabil Zorilor şi cu substitute ceremoniale,
26B cu motive asimilabile Zorilor şi Pămî11tului.
Nucşoara: 27C cu text de Brad,
26B cu motiv asimilabil ciclului de Zori.
Peşteniţa: 21C cu text de Brad,
24B cu motive asimilabile Zort'lor.
(Predoni-) Petrila: 1JB cu text de Brad,
28 „ „ „ Zori.
Sarmiz egetusa: 27 C, cu text de Brad,
24B cu motive asimilabile ciclului de Zori,
26B cu motive libere, parţial asimilabile ciclului de Zorr:.
-1n AI ehedinţi:
Negoeşti: 2A cu text de Brad,
8 „ „ Zori.
N cgruşa: motive specializate:
1A cu motivul Păsărilor [ciclul Zori],
8, 9 A cu text de Zori (motive specializate?),
9B cu anumite ( ?) motive de Zori, parţial asimilabile şi Bradului.
ln Sibiu:
Buia :
l
15A cu motive asimilabile Zorilor,
Mihăileni
16 cu textul Dumbrava.
Şalcău
E.3.3„ E.4.3. Un tabel tipologic melodico-poetic poate fi doar schiţat provizoriu în această fază
a cercetării.
Lacunele sale inerente provin, înainte de toate, din:
- abordarea selectivă a materialului studiat,
- perspectiva prioritară, unilaterală (muzicală) a selecţiei,
- culegerile inegal extinse şi adîncite, care nu întotdeauna oglindes<;: complet repertoriile locale,
- omiterea, de obicei, a informaţiei despre melodie în fişele de text, cu subiecte sau motive
1
diferite,
- comunicarea textelor poetice de către interprete adeseori în fragmente eliptice, intermitente,
disociate de melodii. , '
La acestea se adaugă variabilitatea autonomiei, aglutinării şi disocierii motivelor poetice pentru
cintccul concret, în funcţie de tradiţia locală, de episoadele ceremoniale reale, de particularităţi ale
prilejului şi <le competenţa interpretelor, precum şi inegalitatea demersului muzicologic şi poetic.
Tabelul 68 este, aşadar, o schiţă parţială a tipologici melodico-poetice, o schiţă cu valoare orien-
tativă preliminară, utilrt, credem, şi ca atare.
Pentru a înlesni coroborarea aspectelor melodice şi poetice, am prevăzut trei secţiuni ale ta-
belului: A, B şi C.
Secţiunea A cuprinde o listă de 60 de motive poetice selecţionate ca cele mai reprezentative,
numerotate cu cifre arabe, unele divizate în submotive sau variante zonale (locale) înscrise în ordinia
alfabetului.
~Iotivcle sînt grupate în şase cicluri, numerotate cu cifre romane, în care se încadrează evident
sau·la care pot fi afiliate: I) Zorile, II) Bradul, III) Pămîntul (Ţărîna), IV) Dumbrava, V) Ani-
malele cărătoare, VI) In absentia. Unele motive călătoresc de la un ciclu la altul, unele cicluri se
pot interfera.
Lista nu epuizcazr1 inventarul motivic real şi face abstracţie de specificitatea localr1 a termi-
nologiei.
Fişele de text cu două sau mai multe subiecte sau motive nu indid1, de obicei, menţinerea/
schimbarea melodiei; de aceea, în cazul inregistrr1rii sonore fragmcnt:i.rc, motivele incerte au fost de
ohic('i omise.
Succesiunea motivelor în cintecul concret este \'ariahiJ;i, 1liscontinu:1 şi permite reveniri inter-
mitente ale unor motive, în timp cc înscrierea lor în tabC'l urmi·azrt ordinea crescîndr1 numerid şi
alfahdică.
Secţiunea R coroborează cele dour1 planuri: melodic (înscris pc coordonata verticală) şi poetic
(pc coordonata orizontalr1). Prezenţa cuph:lui mdodico-poct ic este indicatrl prin semnul: x. Proba
l>ilitatea apartenenţei este c\·i<lenţiat;i prin paranteze, iar aspectul vag al motivului poetic prin în-
~niC"rca numrtrului frlrr1 precizarea variantei.
Secţiunea C coroborrazr1 rcfrrinţclr tipologicr, funcţionale şi geografice.

În accastrt sectiune devin mai evidente flurtuatia unor motive de la un ciclu la altul şi elas-
t ici1atra ;iglntinării 'lor. '
În tahel rnoti\'ck apar mai întîi centralizate pl' judeţe şi apoi defalcate pc localităţi.
*
E.5. Am definit tipul şi subtipul prin ponderea melodică. a serici de segmente centrale.
Subtipul se <livcrsifid în variante, iar acestra pot fi grupate, succesiv, la citeva nivele ale
ramifidrii, pînr1 la individualizare. .
Dacă din seria de segmente centrale ale subtipului extragem fiecare segment în parte (v.p.61-69)
ne aflăm la următorul nivel al ramificării sistemului melodic şi obţinem categoria pe care am numit-o
familie de variante. Criteriul ei este, aşadar, segmentul central.
După cum am mai menţionat, începînd de la categoria tipului, pe linia ramificării, se cer
luate în considerare diviziunile arhitectonice, atît la interpretarea ponderii melodice, cit şi la stabilirea
succesiunii specimenelor în clasificare; în caz contrar, ordonarea devine incoerentă şi derutantă.
Am extras din material 266 familii de variante, din care:
- 139, respectiv, 127 din cele două clase,
- 73, respectiv, 45, 21, 99, 28 din cele cinci familii de tipuri,
- --------
21, respectiv, 28, 3, 5, 8, 6, 2, 6, 10, 12, 5, 5, 5, 2, 15, 3, 1, 2, 11, 6, 47, 15, 9, 11, 9, 15, 1, 3 din
cele 28 de tipuri,
--- ---------- -- --- -- -- ---

- 11, respectiv, 7, 3, 10, 9, 9, 3, 5, 2, 6, 6, 2, 6, 3, 7, 6, 3, 3, 5, 5, 2, 3, 2, 13, 2, 3, 1, 2, 6, 5,
--- ..._,___.. --------

Observarea aceluiaşi segment
1
4, 2, 5, 20, 19, 3. 15. 4, 4, 1, 5 6, 9, 8, 5, 2, 1, 3 din cele 48 de subtipuri.
,
central în familii diferite ar putea fi derutantă; de aceea, reamin-

tim că segmenţele, la rindul lor, se cer raportate ierarhic la categoriile precedente ale clasificării,
deoarece acelaşi segment se comportă diferit în funcţie de subtipul, tipul, familia de tipuri şi clasa
in care se î~cadrează şi care acţionează în lanţ asupra posibilităţilor sale de concretizare.
În capitolele precedente am evidenţiat, totodată, gradele variabile de reprezentativitate (frec-
v.enţă) .~le s~gm~ntel?r ce~tral_e apart~nente fiecărui tip şi subtip, relaţiile dintre segmente, precum
şi relaţule hpunlor şi subhpunlor la nivelul segmentelor centrale. Observaţiile acestea privesc, asadar,
familiile de variante. '
lncepînd de la acest nivel, consecvenţa clasificării este posibilă doar la disocierea melodiilor în
strofe melodice, deoarece melodia concretă, numită în mod obişnuit „variantă", este adeseori un
cQmplex (=o mulţime, în sens matematic) de variante. Numai în unele cazuri melodia este aco-
perită în toate strofele sale de o singură familie de variante; de obicei, cintecul întruneşte două sau
mai multe familii.
Sistematizarea familiilor de variante în modul pe care l-am expus devine relevantă nu numai
pentru gradul de coeziune şi unitate melodică a unui cintec concret, ci şi pentru relaţiile dintre
cîntece diferite, căci. (se va vedea mai departe) aceeaşi familie de variante se poate afla în strofe
melodice din cîntece concrete diferite, în timp ce familii diferite de variante pot coexista într-un
acelaşi cîntec. Prin urmare, la acest nivel,, identitatea încalcă graniţele cîntecelor distincte, în timp ce
divergenţa (relativă) se instalează în cadrul aceluiaşi cintec concret. Cu alte cuvinte, putem urmări
şi la acest nivel, coeziunea/ labilitatea melodică în repertoriul total ca şi în cîntecul singular.
E.6. Revenind la segmentul central, ştim că el poate varia în funcţie de ponderea treptelor
care îl compun, în mişcarea podiilor concrete. Am distins, în capitolele precedente, între ponderea
principală şi cea secundară de diverse grade pe care le prezintă treptele constitutive ale unui seg-
ment.6 Aici se află surse potenţiale ale ramificării familiei de variante. În consecinţă, ponderea
treptelor segmentului central a devenit criteriul succesiv al categoriilor rezultate, sub/amiliile de va-
riante. Astfel:
- ponderea principală a segmentului central este criteriul subfamiliei principale de variante
- ponderea secundară, în succesiune descrescîndă, este criteriul, succesiv, al subfamiliei secundare
de variante de grad 1, 2, 3.
Materialul cercetat cuprinde 408 subfamilii principale de variante, încadrate în primele patru
categorii ale clasificării astfel:
- Clasa 4 = 226; clasa 5 = 182.
- Familii de tipuri: d = 115; f diez= 67; f = 44; (R8 ) = 150; M8 = 32.
- Tip 1=45; tip 2 = 39; tip 3 = 3; tip 4 = 7; tip 5 = 13; tip 6 = 6; tip 7 = 2; tip 8 =
10; tip 9 = 20; tip 10 = 18; tip 11 = 7; tip 12 = 5 ; tip 13 = 5 ; tip 14 = 2; tip 15 = 35 ; tip
16 = 3; tip 17 = 3; tip 18 = 3; tip 19 = 18; tip 20 = 6; tip 21 = 77; tip 22 = 21; tip 23 = 15;
tip 24 = 13; tip 25 = 10; tip 26 = 18; tip 27 = 1; tip 28 = 3.
- Subtip IA = 23, B = 16, C = 6; 2A = 15, B = 12, C = 12; SA = 4, B = 9; 9A = 6, B =
= 14; lOA= 10, B=5, C=3; 13A=2, B=3; 15A=31, B=4; 19A= 12, B=6; 20A=4,
B=2; 21A= 14, B=30, C=28, D=5; 23A=8, B=5, C=2; 24A=6, B=7; 26A= 10,
B = 6, C = 2. (Tipurile 3, 4, 6, 7, 8, 11, 12, 14, 16, 17, 18, 22, 25, 27, 28 nu se ramifică în subti-
puri.)
Numai 85 subfamilii principale de variante se ramifică în continuare, dind un total ultim de 680
de subfamilii secundare de diverse grade.
Corpusul clasificat astfel este ilustrat în Tabelul 69.
E. 7. La nivelul inferior urmă tor, ramificarea se produce prin concretizarea segmentelor în aso-
ciaţiile de podii din care provin. Asociaţia de podii centrale a devenit astfel, criteriul categoriei grupa
de variante.
Materialul cercetat cuprinde 1120 de grupe de variante, subsumate categoriilor superioare ale
clasificării a st fel:
- în cele două clase, respectiv: 718, 402 grupe de variante;
- în cele cinci familii de tipuri, respectiv: 361, 227, 130, 338, 64 grupe de variante;
- în cele 28 tipuri şi 48 subtipuri, respectiv: 217 (128, 81, 8), 71 (32, 19, 20), 8, 30, 20 (5, 15),
13, 2, 76, 85, (16, 69), 38 (29, 6, 3), 9, 11, 4 (2, 2), 4, 100 (90, 10), 5, 10, 15, 47 (40, 7), 12 (6,
6), 196 (59, 57, 64, 16), 34, 31 (16, 11, 4), 18 (7, 11), 32, 27 (14, 9, 4), 2, 3 grupe de variante.
Tabelul 69 include şi această categorie şi trimite la Tabelele de asociaţii centrale (37-64), inclu-
siv la numărul de ordine al fiecărei asociaţii în tabelele respective.
Indicele asociaţiilor centrale, pe care îl anexăm volumului, trimite la documentele cercetate şi
la numărul de ordine al fiecărei strofe din documentul precizat 6 • Indicele se poate raporta atît la grupele
de variante, cit şi la categoriile superioare acestora.
Tabelul 69 coroborat cu Indicele asociaţiilor centrale reprezintă, astfel, sinteza clasificării, in-
cluzînd categoriile acesteia de la clasă pînă la grupa de variante inclusiv, cu corespondentele lor do-
cumentare.
& Pentru a distinge între mai multe grade de pondere melodică folosim simbolurile (în ordine descrescîndă): sublinierea
cu o linie, cu trei puncte (rar), cu două puncte, cu un punct, litera fără subliniere şi, în continuare, pentru treptele melismatice
(aflate între paranteze), reluăm, între paranteze, aceeaşi serie; deci: - , ...... , ., literă fără simbol ponderal, (-), ( .. ), (.). (literă
fără simbol ponderal).
8
Documentele incluse în colecţia de melodii a acestui volum sînt indicate prin numărul de ordine al melodiei în colecţie;
pentru celelalte indicăm numărul documentului în arhiva ICED, sau Bibi.
86
E.8. La examinarea asociaţiilor centrale, observăm mai multe sau mai puţine deosebiri, ultimele
înscriindu-se în zonele de margine ale categoriilor. Deosebirile devin, însă, mai evidente în contextul
angrenajelor iniţial-finale antrenate de asociaţiile centrale.
Am subliniat, într-un capitol anterior, fluctuaţia mare, derutantă, a podiilor iniţiale 7 şi finale.
Revenind frecvent sub acelaşi aspect, mai frecvent <lecit cele centrale, şi izbind la prima impresie, ele
ispitesc la instituirea lor în criteriu într-o fază mai timpurie a clasificării, dar antrenează pe un drum
înfundat şi adună specimene disparate.
Pe de altă parte, am subliniat că podia centrală şi cca iniţială au tendinţă dinamică, reprezentînd
procesul de curgere a mişcr1rii mclodicc, în timp cc podia finală arc tendinţă statică, de oprire a mişcării
melodicc. Aceste funcţii sînt relevante pentru clasificarea în continuare, care implică angrenajul ini-
ţial-final.
Am apreciat dl podia iniţială are prioritate asupra celei finale în perspectiva ramificărilor urmă
toare; de altfel, în timp cc variaţia iniţia];\. este, la acc~t nivel, coerentă şi sistematizabilă, variaţia
finalelor este capricioasă; aceasta din urmă nu prcz.inU"t ~c11rnificaţic la nivelul variantelor, ci la nivelele
superioare.
Am stabilit, aşadar, asociaţia podiilor iniţii1lc drept criteriu imediat următor în ordinea ramifi-
cării şi am numit subgrupă de variante dtJ grad i11iţial, ciilcgoria rezultată, iar în subordinea acesteia
am aplicat criteriul asociaţiei podiilor finale şi am numit categoria rezultată subgrupă de variante de
grad final.
Pe măsura subdivizării fiecărei categorii de variante, numr1rul de specimene incluse într-o ca-
tegorie descreşte în mod firesc, ajungînd adeseori pină la numrtrul mi1t.
Subgrupele de variante de grad final sint capricioase. S-ar părea cr1 variaţia intenţională se opreş
te la nivelul subgrupei de grad iniţial. În orice caz, variaţia finalei devine la acest nivel arbitrară,
anarhică, întîmplătoare.
Ne-am oprit sistematizarea în tabele în praguţ subgrupei de variante.
E. 9. Pe parcursul clasificării şi mai cu seamă înccpînd de la fazele care se apropie de zona ni-
velului concret, mai remarcăm un mod de variaţie înăuntrul cadrelor clasificatorii fixate. Acesta se
traduce în fenomene care se petrec în ordinea sistemului sonor (substituiri prin picni), a conturului
melodic (ornamente) şi a formei arhitectonice (fragmentări, repetări, inversări, omisiuni). ln măsura
în care afectează echilibrul melodic fundamental, acestea pot cauza modificarea categoriei 8 , situînd
melodiile respective în zonele de interferenţă ale diverselor categorii; în mr1sura în care se menţin
în limitele aceleiaşi categorii ca şi specimenele fără pieni, s~lab'.ce, cu formă constituită, ele
antrenează o variaţie coloristică, de ordin secundar, a categoriei. Am numit diviziune - categoria
rezultată din aceste fenomene şi, după natura sa, am calificat-o ca diviziune substitutivă (s), orna-
mentală (o), arhitectonică (a), a categoriei respective. Apariţia ei este posibilă la toate nivelele.
În cuprinsul materialului se intîlnesc, la diverse nivele, şi specimene atipice, aberante, dar în
cadrul clasificării ele pot fi apreciate, de obicei, ca atare; de altfel, acestea se prezintă ca unicate sau
revin sub aceeaşi formă într-un număr infim. ,
Caracterizarea sintetică a fiecărei categorii, rezultată din gruparea unui număr de ipostaze, nu se
regăseşte în fiecare ipostază. Pe de altă parte, se remarcă elemente şi structuri identice în categorii
diferite. Acestea trebuie apreciate în lumina gradelor de frecvenţă (deci, de specificitate) pe care le
prezintă în fiecare categorie, precum şi în lumina angrenajelor în care sînt antrenate sub acţiune,a nor-
melor fundamentale ale categoriei, exprimate în caracterizarea sintetică. Totodată, ele trebuie consi-
derate ca manifestări ale relaţiilor (de natură şi grade diferite) existente la toate nivelele intre cate-
gorii, ca fenomene de interferenţă între categorii. Derogînd uneori, în mod variabil, de la norma gene-
rală, ele rămin, totuşi, în cea mai mare măsură sub rigoarea categoriei căreia ii aparţin în virtutea
criteriului esenţial: mai întii criteriul categoriei respective, iar apoi criteriul categoriei superioare
situate la nivele de generalitate crescindă.
Chiar dacă raţiunea acceptă această situaţie în mod teoretic, la contactul cu realitatea concretă
impresia spontană este uneori refractară, deoarece trăsăturile secundare sint evidente, în timp ce tră
săturile esenţiale sint adeseori estompate şi latente.
Structurile de nivel superior le condiţionează şi reglementează pe cele subordonate: sistemul
sonor condiţionează şi reglementează inventarul de segmente - rinduri melodice şi ponderea melodică
generală a asociaţiilor acestora (deci, clasa condiţionează şi reglementează familia de tipuri); prin
ponderea melodică a asociaţiilor de segmente - rinduri melodice, se condiţionează şi se reglementează
inventarul de podii centrale asociate şi ponderea inventarului de segmente centrale (familia de tipuri
c:ondiţionează şi reglementează tipul). În continuare, fiecare nivel este condiţionat şi reglementat în
mod direct de cel imediat superior şi, indirect, în lanţ, de nivelele superioare anterioare. Acest proces
se petrece şi în toate meandrele diviziunilor substitutive, ornamentale şi arhitectonice.
7
Pentru respingerea incipitului ca bază a apropierii variantelor v. şi Bibi. 78, p. 215.
8
V., de ex„ tipul şi subtipurile concretizate în mel. I 14- 149.
87
E.10. În introducerea capitolului consacrat clasificării am precizat că strofele fiecărui document
muzical au fost disociate şi considerate ca variante individuale, pentru a fi reintegrate la sfirşit în
contextul real şi că acest procedeu a permis studierea atît a unităţii şi a variaţiei în perspectiva întregu-
lui material, cit şi a limitei variaţiei strofice.
Subtipul dispune de un număr de modele melodice sistematizabile la diverse nivele inferioare
în care se ramifică. Ele se concretizează în melodii (variante) aglutinante pe care, atunci cind se aso-
ciază într-un cintec, le numim strofe melodice. În fiecare cintec executat la un moment dat se succed
spontan mai multe sau mai puţine variante din inventarul subtipului, care se repetă s_au alternează,
alcătuind un complex de variante. Cîntecul întreg (în aspectul său melodic) reprezintă, aşadar, nu o
variantă cu x strofe, ci un complex de x variante.
Privind în lumina clasificării noastre, cîntecul concret poate întruni diversităţi de pe întreaga scară
a ramificaţiei unui subtip, dar nu subtipuri sau tipuri diferite. Cele două cintece 9 care asociază,
totuşi, în acelaşi document, categorii superioare diferite (2 familii sau 2 tipuri din aceeaşi familie}
sînt cazuri aberante.
Un studiu asupra cintecului văzut ca un complex de categorii de variante urmează abia să fie
întreprins. Cîteva aspecte pot fi evidenţiate, totuşi, aci:
1. Cîntecul poate cuprinde cite o singură categorie la toate nivelele clasificării şi aceasta chiar
dacă se extinde pe zeci d~ strofe. Această situaţie prezintă frecvenţă. (V., de ex., aci: mel. nr. 1,
6, 11, 83, 84, 85, 86, 91, 120, 122, 123, 128, 135, 138, 168, 169, 172, 180, 207, 223, 294, 300).
2. Cin tecul poate cuprinde o singură familie de variante, ramificată la fiecare nivel, sau de la
nivelele subfamiliilor secundare, sau numai la nivelul grupelor de variante. Situaţia aceasta prezintă
frecvenţă.
3. Cîntecul poate cuprinde:
a) două familii (frecvenţă superioară), trei familii (frecvent), patru, cinci familii de variante,
ramificate sau nu;
l>) de la una la şase subfamilii principale de variante (frecvent: două/trei/una);
c) de la una la opt subfamilii secundare de variante (frecvent: dourt/trei);
d) de la una la 14 grupe de variante (frecvent trei/două/patru).
4. în cazul întrunirii mai multor categorii, cintecul poate prezenta:
a) cite o ipostază majoritară (cu o cifră de frecvenţă ridicatrt sau joasrt) şi celelalte rare ~au
excepţionale;
b) cite o ipostază majoritarrt şi cite una/două cu oarecare frecvenţrt, iar celelalte rare sau excep-
ţionale;
c) cite două ipostaze frecvente, iar celelalte rare sau excepţionale;
<l) cite o ipostază cu frecvenţă superioarrt, cite una cu frecvenţă joasă, cite una fără frecvenţă
e) ipostaze cu frecvenţe apropiate;
f) ipostaze cu fren·enţe egale;
g) schimbarea frecvenţei ipostazelor în cursul ramificării categoriilor.
5. Adeseori, prima strofă sau primele două prezintrt aspecte singulare faţă de restul strofelor
cintecului.
6. Disocier~ ipostazelor strofice la fiecare nivel se petrece în repetate rînduri ca urmare a diso-
cierii vocilor din grupul de interprete (heterofonie), aceeaşi strofă căpătînd, astfel, două-trei aspecte
concomitente; acest fenomen furnizează, de obicei, variante excepţionale, dar uneori şi variante cu
frecvenţă superioară. De aici provine numărul de specimene superior numărului de strofe ale cintecului
care ar putea deruta cititorul.
Adeseori, schimbarea familiei, a subfamiliei, a grupei de variante antrenează şi modificarea
angrenajului iniţial-final.
La toate nivelele abundă diviziunile de toate felurile şi, mai cu seamă, cele substitutive şi or-
namentale. În clasa 5, cele din urmă depăşesc cu mult celelalte posibilităţi de variaţie strofică.
Între familiile, subfamiliile, grupele, subgrupele care diferă strofic, există numeroase puncte
comune care atenuează deosebirile. Asemănările ctmstau în: coincidenţa parţială (adeseori majoritară}
a segmentului central, identitatea ponderei principale a acestuia, identitatea sau coincidenţa par-
ţială a ponderei sale secundare, identitatea sau coincidenţa podiilor centrale. Variaţiile centrale sînt
frecvent compensate prin angrenaje iniţial-finale identice sau foarte asemănătoare.
*
Abordînd varianta concretă în unitatea sa reală (cu toate strofele sale melodice}, am grupat me-
lodiile în colecţie acordînd prioritate structurii majoritare, în cazul complexului de categorii diferite
de acelaşi nivel. Aceasta nu este întotdeauna exprimată în prima strofă a cintecului. Să nu deruteze,
deci, prima strofă, în cazul aspectului minoritar sau singular! Există, totuşi, derogări în succesiunea
8
În colecţie: nr. 117 (4 d 2A) şi 178 (4 dtez 8); în anexă: Mg. 3092 Ig (4 diez 8 şi 9 B).
88
pie~elor, derogări pentru cazuri vădit şi nesemnificativ deviante, sau pentru cazuri echivoce; astfel
de piese au fost inserate potrivit cerinţelor ambianţei şi oricntîndu-ne comparativ, după indiciile subia-
cente ale normei şi în asemenea specimene.
Asocierea unui număr mare de puncte comune intensifică unitatea stilistică a cîntecului. Subti-
litatea şi abundenţa mijloacelor de variaţie îi mrLresc disponibilitatea şi eficienţa expresivrt. Îmbinarea
celor <lourL sensuri ale mişdrii melodice, sensul centripet şi sensul cl'ntrifug, în !'piritul principiului
estetic al variaţiei în unitate, conferrt sistunului melodic nota unui sistem al gravitaţiei.
*
În c~rsul procesului editorial al acestui volum, colegii noştri din Iaşi au publicat cel de al VII-
lea·CAJET al Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei 10 , lucrare amplrt şi preţioasă, al cărei con-
ţinut se înrudeşte cu subiectul nostru. Materialul poetic şi muzical, precum şi studiile însoţitoare pun
în lumină extinderea răspindirii speciei noastre ceremoniale în zonele moldoveneşti, ca şi inibogăţirea
tipologiei sale. Importanţa acestor observaţii ne impun adăugarea imediată a rîndurilor care urmează.
Textele poetice cuprind variante de teme cunoscute din restul ţării sau inedite>, culese din sate
ale judeţelor: Suceava, Botoşani, laşi, Vaslui. Vrancea, Galaţi. E\'idenţicm dintre ac ost ea:
1) Îmbinarea unor variante ale motivelor Dumbrava şi Pod1m'le, punţi de legătură intre reper-
toriile din Transilvania, Banat, şi Moldova (V. în Antologia poetidL nr. 223 şi în cca muzicalrt nr. 104,
iar la noi Cap. A.1.1.e şi f şi textele poetice nr. 237-239 şi 257, 258).
2) Mereoarele, versiune moldovenească a Lioarei bihorene şi a unor jocuri de copii, de circulaţie
mai largă (în Antologia poetică: nr. 208, 209, 222, în cea muzicalrt nr. 100). Specializat funcţional
şi structural în spaţiul moldo\'enesc, cîntecul este numit în unele sate „Zorile" (cf. p. CVI) şi include
termenul Zori în refrenele unor \'ariante.
3) Zorile [de afară], Zorile [din casă] şi Bradul (în Antologia poctid: nr. 224 şi 225, rcspccti\',
226 şi 227). Cele patru exemplare publicate sunt variante ale unor texte olteneşti. Ele au aspect
fragmentar, nu sunt însoţite de melodii şi necesită informaţii suplimentare.
Potrivit obiectivelor volumului nostru, reţinem din colecţia muzicalrt melodiile nr. 100, 10 I,
102 si 104.
'In clasificarea pc care am stabilit-o, ele se integrcazrL clasei :J şi familiei <ll~ tipuri (lr1). În
subordinea acestora, melodiile nr. 10 I şi 104 se înscriu in tipul 20, subtipul B (in colecţia noastră
mel. nr. 257, 258). Limitat in \'olumul nostru la zona Valea Bistriţei-~eamţ, subtipul apare astfel
extins la ariile Suceava şi Vrancea şi se ramifidl în variante scmnificati\'C', Ele imhogrtţes•.: inventarele'
noastre de asociaţii de podii şi segmente centrale şi antrcneaztL o rafinare a formulelor tipului şi sub-
tipului, fără a contrazice ierarhia ponderalrt a treptelor, pc care am <lc<lus-o ca probahiltt din mat~
rialul redus de care am dispus.
Varianta nr. 104 prezintrt o importanţrL "suplimentară, prin rindurile sale mclodicc !tcxasilabice 11
şi prin forma sa cuaternarrL, celelalte variante fiind octosilabice şi binare.
Melodia nr. 102 poate fi afiliată, prin primul rind melodic, tipului nostru 26, subtipul A (în
Corpus: mel. 331) şi prin al doilea rînd, tipului 20, subtipul B, alăturindu-se parţial variantelor
nr. 101 şi 104 citate mai sus.
Cu melodia nr. 100, tip de sine stătător, repertoriul nostru ceremonial se intcrsectcazrt cu sfera
Lioarei bihorene a obiceiurilor de primăvară şi cu a repertoriului ceremonial de şezătoare cules de
noi din Transilvania, trădînd, o dată mai mult, plurifuncţionalitatea străvechiului strat de cîntece
ceremoniale şi difuziunea sa multizonală.
Urmărind, deocamdată, să int'2grăm sintetic informaţiile CAIETULUI ieşean în perspectiva
volumului nostru, considerăm că acestei valoroase lucrări i se cuvine un comentariu mai amplu <lecit
ne-a fost posibil acum.
1
° Ciubotaru, Ion H., Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), Cu un capitol de etnomuzicologie de
Florin Bucescu şi Viorel Bîrleanu, Universitatea „Al. I. Cuza"-laşi, Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, Arhiva de
Folclor a Moldovei şi Bucovinei, Caietele Arhivei de Folclor, VII, Iaşi, 1986.
11 V. la noi: NOTE LA TEXTUL POETIC, nota 20.
89
BIBLIOGRAFIB SELECTIVĂ
1. Alexandru, Tiberiu, Muzica popu,lară bănăţeană. Notă monografică (cu un catalog al înregistrdrilor din „Arhiva de FolklO'fe
a Societăţii C1Jmpozitorilor Ro:n îni"). Bucureşti, Editura „Cercului Bănăţenilor" [ 1942]. Republ. (incomplet) în Bibi. 3,
p. 39- 70.
2. Id„ Muzica p'Jpulară romanească, Bucureşti, Editura Muzicală, 1975. Id„ Romanian Folk Music, Translated by Constantin
Stihi-Boos, Translation Re·,ised by A. L. Lloyd, Bucharest, Musical Publishing House, 1980.
3. Id„ Folcloristică, organologic, muzicologie Studii, Bucureşti, Editura Muzicală, voi. I, 1979.
4. Id„ Folcloristică, organologic, muzicologie Studii, Bucureşti, Editura Muzicală, voi. II, 1980.
5. Analyse mul /([assifikation von Volksmelodien [ ... ], Herausgegeben von Doris Stockmann und Jan Stţszewski, Polskie Widaw-
nictwo Afuzvcme, Krak6w, 1973.
6. A ntol~gie folclorică din Ţinutul Pădurenilor (Hunedoara), Bucureşti, Editura Muzicală, 1959, [ediţia I]; ediţia a II-a revi-
zuită, Burnreşti, Editura muzicală, 1964.
7. Bart6k. Bela, Rwnanian Folk Music, voi. II: Vocal Melodies. Edited by Benjamin Suchoff; voi. III: Texţs. Edited by Ben-
jamin Suchoff. Text Translations by E. C. Teodorescu. The Hague, Martinus Nijhoff, 1967.
8. B'1yard, Samuel, Ballad Times and the Hustvedt Indexing Method, în „Journal of American Folklore" LV ( 1942), p. 248-254.
9. Birlea, O·fidiu, Falclornl şi :mele probleme ale dezvoltării poporu/iii romr'ln, ia „ Revista de Folclor", 4 ( 1~59), nr. 1-2, p. 195-
204.
10. Id„ Un aspect al procesului de ereaţie în folclor, în „.l'if uzeul de artă popula ă", Bucureşti, 1960, p. 291- 303.
li. Id., Folclor şi istorie, în „Revista de etnografie şi folclor", XI (1966), nr. l, p. 13-25.
12. Id., Cîntec~ rituale f 11nebre din Ţinutul Pădurenilor (Hunedoara), în „A nu.1rul .H uzeului Etno ;r.1fic al Transilvaniei" pe
anii 1968-1970, Cluj, 1971, p. 361-407.
1.3. I<l., Folclorul ro1;1ânesc, voi. I, Bucureşti, Editura Minerva, 1981.
14. Id., Folclorul r,m~ancsc, voi. II, Bucureşti, Editura l\Iinerva, 1983.
15. Dot[h], .i\i::clac>, Buhaşul. Obicei şi cîntec ceremonial dB înmormîntare din ţinutul ScbiitJului, în FOLCLOR LITERAR,
Timişoara. 2, l" nbersita tea din Timişoara, Facultatea de filologie, 1968.
16. Id .. Contribuf rila Cî11tewl Zorilor, ;n „A nuarrtl Muzeului Etnografic al Transilvaniei" I l' anii 1961- 1964, Cluj, 1966, p. 463-
487.
17. Brăiloiu. Constantin, „Ale mor/ului" din Gorj, Bucureşti, Societatea Compozitorilor Rom5ni, Publicaţiile Arhivei de Folklore,
VII, 1936, apărută întîi în Hnista „Muzică şi poezie", 2, Buc., 1936.
18. Id., Opere, I, ediţie bilingvă franceză-română. Traducere şi prefaţă de Emilia Comişel, Bucureşti, Edil ura muzicală a Uniunii
Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1967.
19. Id., Prnlif h11es d' Eth11omusicologie. Îngrijirea ediţiei şi prefaţă de Gilbert Rouget de la Dlpartement d'Etlmomusicolobie d11
Must!e de l'Homme et Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, Geneve, Minkoff Reprint, 1973. Id., Prob/ems oj
Ethnomusicology, Edited and Translated by A. L. Lloyd, Cambridge University Press, 1984.
20. Breazul, Ccorge, Palrium Carmen. Contribuţii la studiul muzicii româneşti. Melos. Culegere de studii muzicale scoasă de
G. Breazul, I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, (1941).
21. Id., Pagini din Istoria Muzicii Romr'lneşti, voi. V, ediţie îngrijită şi prefaţată de G. Ciobanu, Bucureşti, Editura muzicală,
1972.
22. Brediceanu, Tiberiu, Melodii populare romaneşti din Banat. Din colecţia „810 melodii populare româneşti din Banat", Ediţie
îngrijită şi studiu introductiv de Constantin Zamfir, Bucureşti, Editura muzicală, 1972.
23. Bronson, Bertrand, H„ Melodic Stability in Oral Transmission, în „Journal of the Internaticmal Folk Music Council", ·rnl. III,
(1951).
24. Caracostea, Dumitru, Ovidiu Bîrlea, Problemele tipologiei folclorice, Bucureşti, Editura Minerva, 1971.
25. Carp, Paula, Notarea relativă a melodiilor populare pe baza integrdrii lor într-un sistem organic, în „Revista de folclor", 5 ( 1960),
nr. 1-2, p. 7-24.
26. Carp, Paula şi Al. Amzulescu, Cîntece şi jocuri din Muscel, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., Bucureşti,
[ 1964).
27. Cernea, Eugenia, Sistemul popular de cîntare acompaniattJ vocal, în „Revista de etnografie şi folclor", 10 (1965), nr. 3, p. 301-
315.
28. Id„ Aspectul pendulatoriu al modurilor în cintecul popular liric din Bihor şi Valea Almdjului, în „RetJista de etnografie şi
folclor", 12(1967), nr. 2, p. 119-126.
29. Id„ Contribuţii la studiul modurilor din cîntecul popular din Bihor şi Valea AlmtJjului, în „Studii de muzicologie", V, Bucureşti,
Editura muzicală, 1969, p. 123-152.
30. Chelcea, Ion, Obiceiuri în legătură cu viaţa omului în Pătaş şi Borlovenii Vechi - Caraş, în „Revista de folclor", III (1958)
nr. 3, p. 5'1-82.
31. Cocişiu, llarion, Folclor muzical din jud. Tirnava-Mare (Schiţă mot!-ografică}. Extras din Monografia judeţului Tîrnava
Mare. Sighişoara, Editura Miron Neagu, 1944, p. 393-492.
32. Id„ Cîntece populare româneşti. Ediţie postumă alcătuită de Tiberiu Alexandru şi Maria Siminel-Fusteri, sub îngrijirea Insti-
tutului de folclor. Cuvînt înainte de T.A., Bucurt:"şti, Editura muzicală, 1960.
33. Comişel, Emilia, Folclor muzical (Curs). Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1967.
34. Id„ Folclorul în Roman ia secolelor X V II şi X V I II, în „Studii de muzicologie", IX, Editura muzicală a Uniunii compozito-
rilor, Bucureşti, 1973, p. 319-349.
35. Culea, Apostol, Datini şi muncă, voi. II, Bucureşti, Editura Ca~a Şcoalelor, 1943.
36. Czek~?ws~a. Anna, Ludowe Melodie Wqskiego Zakresu W Krajach Slowianskich Przeglqd Dokumentacji ZrodlOwych Pr6ba
Klasyfikac;i Metodq Taksonomii Wroclawskiej, Narrow-Range Folk Melodies in Slavic Countries a Survey of Source Docu-
mentation and Classification Applying the Wroclaw Method of. T(l.xonorny, .f'olskie Wydawnictwo Muczyczne, (1972].
9Q.
37, Id„ On the Theory and Definition of Melodic Type, fn „ Yearbook of the Intm1atio11al Folk Mmic Coun cil", Voi. 8 ( 197CS),
p. 108- 116.
38. Diaconu, I„ Ţin11t11l Vrancei, II, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969.
39. Drăgoi, Sahin, V„ Monografia m11zicald a comunei Belinf, 90 melodii cu texte culese, notate şi explicate. Melos. Culegere do
studii muzicale scoasă de G. Breazul, III, Craiova, Editura Scrisul Românesc, [ 1934].
40. Elschekova. Alica, Metl1ods of Classification of Folk T11nes, în ,Journal of the I.F.M.C.", 18(1966), p . .56-76.
41. Herzog, George, A Comparison of Pueblo and Pima Musical Styles, în „Journal of American Folklore", 49( 1938), p. 283-117.
42. Id„ Thc M11sic of ]ugoslav Heroic Epic Folk Poetry, în ,Journal of the I.F.M.C„ Volume III (19.51).
4 3. Id„ Stabilit)' Df Form i11 Traditional and Cultiva/cd Musir., 1940, în Alan Dundes. The Study of Folk/ore, Prcntice-Hall, Engle-
wood C'Iiffs. N.Y .. 196.5, p. 169- 174.
44. Hcrnbostel Opcrn On111ia, Volflmc I, Editecl by Klaus P. lJ'ac11sma1111, Dieter Christensm - Hans-Peter Reinecke in collabora-
tio11 u:ith Rirhard G. Campbdf - Nerth11s Christmstn - Ha11s-]urgm Jordan, U11ivcrsiteit van A111sterdam-Northweesl1r•
Univasi/y, S/ift1mg l'rrnssischcr l\'rtlt11rbcsit;;, ftfarti1ms Nijhnff. 111e Hague, 1975.
4.5. Jărdanyi, Pal. Dic Ordn11ng dtT 11ngarischrn Volkslicder, în „St11dia M11sicologica" ( 1962), 2, p. 2-32.
"16. Id„ Ungari.<elrc l'ofksliedypc11, ·ml. 2. l\fainz, D. Schott's Sohne, 1964.
"17. KahanC', i\1ariar~a. Ra:a p1·cfmlatonică a melodicii din Oltenia subcarpatică, i11 „Rt•vista de etnografie şi folclor", 9 (196-4),
nr. "1-5. r . .'iX7 - 4 11. Id„ La hasc f'ri'pcnlatoniquc des mllodies populaires de l'Oltinie Sous-Carpatique, in „Revue Roumaine
d'Hisloire de l'Ar/", Tome I (196'1), 2, p ..347-36.5.
"18. Id„ De la sistnn sonm· la formă arlritcc/o;iică (Cu privire la inrlifermfa f1mcfio11ală), în „Revista de etnografie şi folclor",
24 ( 1979). nr. I. p. 11- 41. Id„ D11 svsth11e sonore a la forme architecton ique (Sur l'indifflrence f011ctionnelle), în „Dialogue",
Revue d' Etudcs Roumaines ct des Ti:aditim1s Orales Miditerraniemies, Uiiiversiti Paul Valiry, Montpellier, ( 1984), 12/ 13,
p. 119-166.
49. l{atzarova, !faina, Narodni pesni ot zapadnite pokraininy, Sofia, 19.58.
50. Id„ Pliinomenes polyphoniques dans la m11siq14e populaire bulgare, în Zoltano Kodaly Octo Genario Sacrum, Budapest, 1962 .
.51. Kerenyi, Gyorgy, Tlre System of Publislii11g the Collection of Hungarian Folkso11g: Corpus Musicae Popularis Hungaricae,
în Studia .Memoriae Bllae Bart6k Sacra, Aedes Academiae Scientiarum Himgaricae B14dapestini, MCMLVI, p. 4.53-468.
':> 2. 1-i:iriac, D. G., Cî11tece populare romdneşti. Îngrijirea ediţiei şi cuvîntul introductiv de Vasile Popovici [Lucr. publ. sub îngri-
jirea Institutului de folclor], Bucureşti, Editura muzicală, 1960 .
.53. Kolinsky, l'llieczyslaw, Classificatio11 of Tonal Structures, în Sludies iti Etlrnomusicology, 1 ( 1961), p. 38-76 .
.5"1. Id„ „Barbara Allen". Tonal VerSHs Melodic Strnclure, Part II, în „Eth11om11sicology'', XIV (1969), Numhcr 1, p. 1-73 .
.55. Krzyianiak, Barbara, Aleksandcr Pawlak, Jaroslaw Lisakowski, K11jawy c:rsc I. teksty O Kujawy Region part I. tcxts O.
1974, Polskie Wydaw11ictwo M11:yczne.
56. Id„ K11jawy cz~5c II. melodies O. I<ujawy Region part li, melodies O. 197.5, Polskie Wydawnictwo Muzyczne.
57. I.ighczan, Nicolae, Folclor muzical bd11dţea11, ediţie îngrijită de Institutul de folclor, studiu introductiv de Tiberiu Alexandru,
Bucureşti, Editura muzic<ilă, 19.59.
58. List, George, An A pproach to the lnde xing of Ballad Times, în „ Tlie Folkfore a11d Folk M1uic Archivist", I'olmne I' I ( 1963 ),
Number 1, Spring .
.59. L. F. şi 1\1. K„ O iposta:ă a l'rsiloardor în cretlinfe ~i cere111011ial111·i. în FOT.CLOR LITERAR, :>ii Timii-
şoara, l'.nbersitatC'a dia Tim;şoara. Facultall'a de Filologic, 1968. p. ·179- IX-I.
60. ,Uetl1ode11 dCI' l\'las.~ifil.-ali111 cfa l'cfks/;'ctl1uisrn, :nt. Oskar Elsc/1ek, Doris Stcc/1111•11111], Bratislava, Slowakisclu Akademie der
Wisse11sc/ia(lm. 1969.
61. Mîrza, Traian. Ft>lrlor 11111:;ical di11 Bihor, llucuresli, Editura muzical:t. 1974.
62. l\luşlea, Ion, 0·1idiu nîrlra, Tipologiafolcfc.nrl11i dia răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, Editura Minerva, Iluc1.1-
reşti, 1970.
63. Nicola, Ioan, H„ Ileana Szeni1'.:, Traian l\firza, Curs defo!cfor muzical, Partea I, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogioll,
1963.
64. Niculescu, Ştefan. Reflecţii despre muzicii, Ducureşt i, Editura muzkală. 1980.
65. Pop, Mihai. Mitul marii treceri, in FOLCLOR LI TE R.4. R, 2, Timişoua, l'.11i•1crsitatea din Timişoara, Facultatea de filologie,
1968, p. n-90.
66. Pop, Mihai, Pa·.rcl Ruxăndoiu, Folclor literar rom4nesc, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1976.
67. Riemann, Hugo, Folkloristische Tonalitiitsstudien, I, Leipzig, 1916. ·
68. Rouget, Gilbert, Â-propos de la forme dans les musiques de tradition orafr, în Les colloques de W igimoNt, voi. I, 19.56.
69. Ruxăndoiu, Pavel, Observaţii privind structura poeziei cîntecelor ceremoni1ile de înm:>rmîntare (Cîntecul Bradului), în FOLCLOR
LITERAR, 2, Timişoara, Universitatea din Timişoara, Facultatea de filologic, 1968, p. 99-114.
70. Sachs, Curt, The Wellsprings of Music, Edited by ]aap Kunst, New-York, McGraw-Hill, 196.5. .
71. Seeger, Charles, ,Versionsand Variantsofthe Tunesof .,Barbara Allm" [... ]. in .. Selected Reports", P11blication ofthe Institut•
of Ethnomusicology of the University of California at Los Angeles, 1966.
72. Sobieska, Jadwiga, Ze studi6w nadfolclorem muzycznym Wielkspolski, Polskie Wydawnictwo Muzycme. [1972].
73. Stahl, Henri, H„ Amintiri şi gînduri, Bucureşti, Editura Minerrn, 1981.
74. Stoin, V„ Bălgarski narodni pesni ot Timok do Vita, Sofia. 1928.
75. Id„ Bdlgarski narodni pesni ot iztocina i zapadna Trakija, Sofia. 1929.
76. Id„ Narodni pesni ot sredna severna Bălgaria, Sofia, 19.J I.
77. Stoin, V„ R. Katzaroya, Narodni pesni ot severnoiztocina Bălgaria, Sofia. 1962.
78. Studia Musicologica A cademiae Scientiarum Hungaricae, Budapesta, Tomus 1,r11 ( 1965).
79. Stumpf, Carl, Die Anfiinge der Musik, Leipzig, 1911. .
80. Szenik, Ileana, Înrudiri tipologice în cîntecul propriu-zis, în „L11crări de muzicologie", ·101. II, Conservatorul de l\Tuzică „G. D1-
ma", Cluj, 1968, p. 107 - 119.
81. Ursu, Nicolae, Contribuţii muzicale la monografia comunei Sîrbova (jud. Timiş-Toro11tal ). Extras din }\fonografia comunei
Sîrbova (J'l!d. Timiş-Torontal), Timişoara, Institutul Social Banat-Crişana, 1939.
82. Id., Contribuţii muzicale la monografia comunei Ohaba-Bistm (Banat). Extras din (BUL.) STUDII DE MUZICOLOGIE,
nr. 1, 19.56.
83. Id., Cîntece şi jocuri populare romaneşti din Valea Almăjului (Banat): 340 melodii cu texte culese şi notate de„. Prefaţă de
Sabin V. Drăgoi. Lucrarea apare sub îngrijirea Institutului de folclor, Bucureşti, Editura muzicală, 19.58.
84. Vargyas, Lajos, Protohistoire de la musique hongroise, în „Studia klusicologica A carlemiae Scientiarum Hungaricae". 20,
(1978), p. 3-73.
8.5. Wiora, Walter, A"lter als die Pentat011ik, în Studia Memo/iae Bllac Barto/1 Sacra. Aedes Academiae Scientiarnm Hungaricae
Budapestini, MCMLVI, p. 18.5-208.
86. Yasser, Joseph, A Theory of Evolving Tonality, New-York, American Library of Musicology, 1932.
91
„ DISCOGRAFIE
l. .:\lexandru, Tiberiu, Antologia mu:icii populare româ11;şfi. Elaborată în colaborare cu Institutul de folclor [2 cas~te cu cite
3 discuri fiecare, 25 cm., 33 ture cu 110 documente sonore iasoţ·i Ie de broşuri explicative, în limbile română, engleză, france1ă
şi rusă] I 1. Instrumente muzicale (EPD-78) 2. Ci11leet: (EPD-S l) şi 3. jocuri (EPD-86); II i. Folclorul obiceiurilor. Datini
de iarnă, Datini de primăvară şi varci, Î11mor111i11tarea, 1'<11111.1 (t-:PD-1015), 5. Doine şi Afozică păstorească (EPD-1016)
şi G. Cintece bătriueşli (Balade) (EPD-1017) Bucureşti, Elecl1ernrd [1959-1960 şi 1962].
2. Disc h'.L 5799 Thc Folk M11sic of R11mailia, Selected and Edi/f,l !iv Tiberiu Alexandm from the Archive of the Folk Ins'ifute,
Bucharesl, The C:ilumbia ll'r,rld Library of Folk and Primifivr \111sic Compiled and Edited by Alan Lomax.
TABELE
tABEL (Ambitus)
Nr. de Sistem Ambitus Ambitus re lat iv Numâr de

ordine sonor absolut melodii
4 ( reg . ) ( 5 tă) 4 tă ( L) s- R 78
2 4tă s R 31
3 4 d Gta L -d 87
4 5 tă s d 29
#
5 4 t Stă L R 86
6 4 f Sta ~ R 58
7 5 6 t.i Si R 91
8 . 5 tă Si -M 11
9 5 tă L R 5
10 ( 8 vă ) 6tă. (Re) Si R 24
11 7mă Re -M 11
12 8 vă. MB -M 2
94
T<\BEL 2
Co lo ana I Coloana 2 Coloana 3 Co l o an a 4
<fl (ql
(#) (;) (~ )
( tl <#J (#) b (Ş) (j) # # c#J - etil
4R clncu s t M @Cd) CL 8 >CS8 ) I d4R (si) l S f M @ d (si8 )(L 8 )(S8 ) f4 R (si) L S f M@ (La> f 4R (si) L S f M@ d (L 6 )
(SR 8 LM 8
) ( ) () ( ) m <1
d S MR@ (si 8 ><Le°><S 8 )
~ <•J ,.,
Rd (si) l S f M@ @) (si 8 )(l8 )(S8 )
Cql
(t )
q
( Jl • ( #) •
#
f4 M (si) L S f @ R f4 M (si) L S t @ R (d) (L 8 )
( ~)
(#) (# )
5R (d 8) Si l S f M @
(SR°LM 8Si)
(#) ( #)
5M (f 8)(M8)(R 8)(d 8) Si l S f @ R CL,>
( ) ( )
'.&>
Cl1
TABEL 3
d4R
d4d
d4Rd
#
(si ) L S t tvt @
( )
f4R
# <#> #
f 4M (~i) L S f (8) R
~
( #> #
f 4M (si) L S f (8} R (d) (Ls)
(#>
#>
5R
•'\.
(#) (
I ( d 8) Si L s f M@
c#> c#> :
(f 8)(M 8)(R 8)(d 8) Si L S f (8) R
( ) ( )
96
TABEL 4
,. '
s M8t.: ( 18) M8R8 d8 Si L
. I
5 M8S (,a)M8.R8 Jsi L ·S(f)
I
S R8 S R8(J)Si L
S .R8 M R8d8 Si L s
•
li
S(f)
•
f M
8
5 R R R'd')si L S f M R
.5 R8R11. ~cf'::it · Sf • R
S Si S
5 Si M
d8 Sil S(f)
t
(d8)Si L S(f) M
'
5 Si R (d8 )Si L S(f) M R •
5 Si R'K. (ci8)Si L S( f) • R
s(r)
l. , 5 L S miL
• (si) L S t M
b
f 4 '
(si) L Sf M
l.,5 L M (si)L S(f) M
' f 4
(sÎ)L f M
4 L M~ L M
q
f 4 "S. L
'
L S I
f M
l. , $ L R
\, ;
(si) L S(f ) M R
' d 4 L S ( f)M R d • (s i )L S f M R I 4
b •f
( si ) L S M R
1 '
(si) L t M R
L S M
c
d L S t R
L S f d
i. I I
l. ,5 L R'M. (si) L S(fJ R d 4 M. L S (I)
L S
R d.(si 8)
d
'
t 4 I>\ L S f R
- l. L R~
"
Csi) L (f) M R d. 4 's L (HM R d
b
f 4 !i.. L ~ MR
-
' - L R
•tt. L Sf M R
'
4
L t1
L Ln L MR La
Le
l. L Rsfit L R
4 S M s f M •f b
M.
,
4 Sf M f 4 Sf
't t M
.„ SR S(f) M R(d)
I.
d 4 • S ( f) M R d (sial St M R
b
I 4 s I M R(d )
~
' 4
f M R
\' . ·;
s f R s f Rd
\ '
sf
w d
I. s ~ ... s R d 4 }ii. s Rd
s la I
4 s f MR La f 4 f M R La
~
4 MR (f)°M R d 4 (t)M R d'6;1 ) f 4 M R(d)*
f M d
Rd
4 M La MR ' Lg
4 R R R
97
TABEL S
4 C-d)
1 S M R(LJ 41 (L)S M R + L SMR
2 SMR 42 (L)S R + L S R
3 (L)S M R 43 (l)(S)M(R) + (S»v1)R
4 LSMR 44 (l)S M ~) + SMR
5 MR + MR
·45 L MR + MR
6 MR + (S)MR 46 L MR + (S)M R
7 MR + S MR 47 L MR + SMR
8 MR + (L)S M R 48 L MR + s R
9 MR + L MR 49 L MR + L MR
10 MR + LS M R 50 L M R ·+ L(S) M R
11 (S) M R + (S)(M)R 51 L MR + LS M R
12 (S) M R + (S)M R 52 L (M)R + SMR
13 (S)M R + S MR 53 L(S)MR + SMR
14 (S)M R + LS MR 54 L (S)M R + (L)S M R
15 $ M R la + S MR 55 L (S) M R + L MR
16 S MR + MR 56 L (S) M R + L(S) M R
17 SMR + (S)M R 57 L (S) M R + LS M R
18 S MR + S MR 58 L S M R + MR
19 SMR + S(M)R 59 L S M R + SMR
20 SMR + (L) MR 60 L S MR + S(M)R
21 SMR + (l)S M R 61 L S M R + (L)S M R
22 S MR + L MR 62 LS M R + MR
23 S MR + L S MR 63 L S M R + dS)rv1 R
24 S MR + L S (M)R I 64 L S MR + L S M R
I
25 S(M)R + S MR 65 LSMR + L S(M)R

26 S(M)R + S(M)R 56 L S MR + L S R
27 S(M)R + L S M R 67 L(S)(M)R + SMR
28 S(M)R + L S (M)R 68 L (S)(M)R + L MR
29 S (tvl)R + L S R 69 L (S)(M;R + L(S)M R
30 s R + S MR 70 L (S)(M)R + L SM R
31 S. R +LSMR 71 L S (M)R + s tv...
32 S M(R) + SMR 72 L S (M)R + s (Vl)t
33 S M(R) + L S MR 73 L S(M)R + L S M R
r
34 SM + S MR 74 L S{M)R + L S(M)R IJ
35 (L) MR + S MR 75 · L S R + S MR .,'
j
36 (L) MR + L S MR 76 L S R + L MR
37 (L)(S) M R -I· s (fv1XR) 77 L S M(R) + SMR
28 (L) S M R + S MR 78 L S + L MR
39 (l) S M R +(L)S M R 79 S M R + SMR + R
4'J (L) s MR + L MR 80 L S M R + SMR + R
98
81 SMR+ S M R + S MR
82 (~M R + S MR
B3 SM R + SMR
B4 SM R + SMR+ (S )tv1 R
85 LSMR+ SMR+ SMR
86 L SM R + LSMR+ SMR
87 L (S)M R + L S (M)(R)+ L MR
BB MR+ M R + M R + MR
89 M R + M R + SM R + MR
90 M R • (S)M R + SM R + (S)M R
91 MR+ S MR + MR + MR
92 MR+ S MR + SM R + MR
93 MR+ SMR + (L) S M R + S MR
94 (S)M R + MR + MR + (S)M R
95 (S)M R + MR + SM R + SMR
96 (S) M R + S MR + S MR + SMR
97 (S)M (R) + {S)M R +(L)(S) M (R) + {S){M)R
98 SM R + MR + M R + MR
99 5 M R + MR + M R + (S)MR
100 S M R • MR + SMRQ.. 6 )+ SMR
101 SMR+ MR+ S MR + MR'
102 S M R + MR + SMR + SMR
103 SMR+ (S) M R + MR + SMR
104 S MR + (S)M R + {S) M R • (S)M R
105 SMR+ (S)M R + S M R + (S) M R
106 S MR + SMR+ MR+ MR
107 SMR+ S MR + I MR + (S)M R
108 S MR + S MR + MR + SMR
109 S MR + SMRt MR + L MR
110 S MR + SMR+ (S)M R + (5)M R
111 SMR+ SMR+ (S)M R + SMR
112 S MR + SMR+ S MRL 8 + SMR
113 S MR • SMR+ SM R • MR
114 SMR+ S MR + SM R + (S)M R
115 SMR+ SM R + S MR + SMR
~
116 S MR + SM R + S(M)R • SMR

117 S MR + SMR+ S M R • (L)(S)M R
118 SMR+ S MR ~ SM R + (L) SM R
119 SM R + SMR+ SMR + L (S)M R
120 SMR+ S M R + S t.,,1 R + L M f~
99
12 1 SM R + SM R • S M(R) + SMR
122 S M R + S M R + L MR + SMR
123 SMR• SMR +l MR + L SMR
124 SMR+ S M R + L (S)M R + SMR
125 SMR+ S M R + L(S)M R + L MR
12<0 SMR+ S M R + LSMR + SM R
127 S M R + SMR + L S M R + L MR
128 S M R +(L) S M R + S MR + SMR
129 SMR+ L MR+ SMR + SMR
130 SMR+ L M R + SMR + L MR
131 SMR+ LSMR+ S MR + SMR
132 SMR+ L S M R + S MR +LSMR
133 SMR+ LSMR+LSMR + SMR
134 s R + S M R + SMR + MR
135 s R + S M R + SMR + SMR
136 s R + S M R + SM R + L MR
137 s R + SMR+ S M(R) + SMR
138 s R + SMR + L MR + L MR
139 s R + SMR +LSMR + SMR
140 s R + L M R + SMR + SMR
141 s R • L M R + S MR + L MR
142 s R + L S M R + S MR + SMR
143 s R + L S M R + SMR + L MR
144 s R + LSMR+ L S MR + L (S)M R
145 S M(R) + S M R + S MR + SMR
146 CU S M R + S M R + SMR + SMR
147 (L) S M R +(L) S M R. + (L) S M R +(L) S M R
148 (L)S M R + LSMR+ SMR + MR
149 L MR+ SMR+ MR + MR
150 L (S)M R + SMR+ SMR + SMR
151 L (S)M R + SMR+ S M R + L MR
152 L(S)MR +(L)S M R + L(S)MR +(L) S M R
153 L (SJM)R + SMR+ (S)M R + (S)M R
154 L S MR + MR+ (S)M R + SMR
155 LSMR+ MR+ S MR + MR
15e3 LSMR+ MR + SMR + SMR
157 LSMR+ SMR+ S M R La+ SMR
158 L S M R + SMR+ SMR + MR
159 L S M R + SMR+ SMR + SMR
160 L S M R + SMR+ SMR + L MR
161 LSMR+ SMR+ S(M)R + SMR
162 L S M R + SMR+ L(S) M R + L MR
100
163 LSMR ~(L)S M R • MR + (L)S M R
.
164 L S M R • (L) S M R +
„
SMR +(L)SMR
165 LSMR+ L MR (S)M R • SMR
166 LSMR+ L MR + SMR • SMR
167 L S M R + L MR „ S M(R) + SMR
168 L S M R + L MR + (L) S M R + SMR
109 L S M R + L MR + L S M R + S MR
170 LSMR-t L S M R + MR + MR
171 L S M R + L S MR + SMR + MR
172 LSMR• LS MR + SMR + S MR
173 LSMR+ L S M R + SMR • L MR
' 174 LSMR+ LSMR + S MR + L S M R
175 L S MR + L S M R +(L)S MR + SMR
176 L S M R + L S M R • L MR + L MR
177 LSMR + L S M R + L S M R + SMR
178 LSMR+ LSMR • L S M R + L MR
179 L S(M)R + L MR + SMR + SMR
180 L S(M)R + L MR + L S (M)(R) + L MR
181 L S (M) R + L S(M)R + SMR • L S(M)R
182 L S(~R) + L S(M)R • L S M(R) + L S(M)R
183 L S R + SMR + SMR ... SMR
184 L S R + SMR + (L) S M R + SMR
185 L S R + SMR + (L)S M(R) + SMR
186 LS R + L MR + SMR + SMR
187 LS R• L MR + SMR + L S MR
188 L S R • L(S)M R + (L)S M R +(L)S MR
189 L S R • L S M R + SMR + SMR
190 L S R• L S M R + SMR + S(M)R
191 L S R • L S M R + S M R + LSMR
192 LS R • LSMR + (L)S M R ~ S M R
193 LS R+ L S M R + L S M(R) + SMR
194 (L)S M + SMR + SMR + SMR
195 L S M + SMR (S)M R + SMR
190 LSM + SMR + (S)M R + L S M R
197 L S M + SMR + SMR + SMR
198 L S M + S M R • SM + SMR
199 L S M + L MR • SMR + SMR
200 L S M • L MR + SM + SMR
201 L S M • L MR • L S M R • L SM R
202 L SM + L(S)M R + SMR + SMR
101
203 L S M • L (S) M R • (L) S M R + SMR
•
204 L S M + L (S)M R + LSMR + LSMR
205 LS M • L S MR + SMR + SMR
~ L S M + LSMR + CU S M R + · S M R
207 L S M • LSMR + (L)SM R + L S M R
208 L S M + L S MR + LSMR + S M R
20Q L S M + LSMR + LSMR + LSMR
210 L S + SMR + (S)M R + L S M R
211 L S + SMR + S M R + S M R
212 L S + SMR + S M R + L M R
213 L S + SMR + L(S) M R + SMR
214 LS L MR + (S)M R S M R
+
(S)M R
+
.
215 LS + L MR + + L(S)M R
216 L S + L MR + SMR • S MR
217 L S + L MR • SMR • L MR
218 L S • L MR + S M R + L(S)M R
219 L S • L MR
III
• SMR + LSMR
220 L S • L MR • (L)SMR + LSMR
221 L S • L MR + L M R • L(S)M R
222 L S + L MR • LSMR + S M R
223 l s • L(S)M R • SMR + SMR
224 L S • L(S)M R • SMR + L S M R
225 L S + L (S)M R • (L)S M R + S M R
226 L S • L(S)M R • (L)SMR + L S M R
227 L S + L (S)M R • L S M R + (L)S M R
228 L S • LSMR • (L)(S)M R + LSMR
229 L S + LSMR • (L)S M R + SMR
230 L S + LSMR • (L)S M_ R + (L)S M R
231 L S + LSMR + (L)S M R + LSMR
232 L S + LSMR + L S M R + SMR
233 L S + LSMR + L S M R + L S M R
234 L S + .L S R • S M R + S R
235 S MR + (S)M ·R + MR + (S)M R + MR+ SMR
230 S M R • SMR • MR + MR+ MR· MR
237 S M R + SMR + MR + MR+ MR+ S MR
~ S M R + SMR + MR + MR + SM R ~ SMR
239 S MR + SMR + MR + SM R + M R + SMR
240 S M R • SMR + SMR + MR + SMR + MR
102
241 S M R + S MR + S M R + SMR• MR+ MR
242 SMR+ S MR + S M R • S M R • SMR+ MR
243 SMR+ SMR+ SMR+ SMR+ SMR• SM R
244 S M R + (L) S M R + MR• MR+ MR+ MR
2445 S M R + LSMR• MR+ MR• MR• MR
246 S M R + LSMR+ MR+ MR+ MR+ SM R
247 SMR •LSMR+ SM R + MR+ SMR• MR
248 (L)S M R + LSMR+ MR+ MR+ MR+ SMR
249 L S M R + S M R • MR+ MR+ M R • MR
250 L S M R + SMR+ MR• MR+ MR• SM R
251 L S M R + SMR+ MR+ MR+ SMR• MR
252 L S M R + SMR+ SMR• MR+ S M R + MR
253 LSMR+ S MR • S MR • SMR• S M R • MR
254 L S M R + L S MR + MR + MR+ MR+ SM R
255 L S M R + LSMR+ MR+ MR+ SMR+ MR
256 LSMR+ LSMR+ MR+ S MR + MR+ MR
257 L S M R + L S M R + S M R + MR+ SMR+ MR
258 L S M R + L S M R + S M R + SMR• SMR+ SM R
259 LSMR+ L S M R „ S M R + S M R + L S M R + SM R
260 SMR+ SMR SMR + MR + MR+ SMR • (S)M R • MR
261 S M R + S M f1 • SMR+ SMR+ S M R + SMR +(S)MR • SMR
262 SMR+ SMR• SMR• SMR+ SMR •SMR + S MR • SMR
263 SMR• S MR • S M R + SMR+ -SMR+ SMR
2G4 SMR+ SMR+ SMR+ S M R • LSM + S M R •L MR • (L)S M R
265 SMR •(US M R • SMR+ LSMR+ M R • M R • MR• SMR
~6 SMR+ LSMR• SMR• SMR• MR• MR+ MR• MR
207 S MR •LSMR+ L S M R • L S M R + SMR+ MR + S MR + MR
268 LCS)M R + SMR• SMR• MR+ SMR+ MR + S M R + MR
269 L S(M)R + SMR+ SMR+ SMR + L(S)M +SMR+ SMR+ SMR
270 LSMR+ SMR+ S M R + MR + MR+ MR + S MR + MR
271 L S MR + SMR+ SMR+ MR+ SMR+ MR + S M R • MR
272 LSMR+ SMR+ SMR+ MR• SMR + S M R + S M R + MR
273 L S M R + SMR+ S M R + SMR + L(S)M + S M R • SMR• SMR
274 L S M R + SMR+ L S MR • SMR+ MR + S M R + MR + MR
275 L S M R + S MR + LSMR+ SMR+ S M R + MR+ SMR+ MR
276 L S M R + SMR+ L S M R + (L)S M R + S M R + MR + S M R + SMR
277 L S M R + S MR • L S M R • LS M R • MR+ MR• M R + MR
278 L S M R + LSMR+ SMR+ SMR+ SMR+ MR +, SMR+ MR
279 LSMR•LSMR• S MR + LS M R • M R + MR+ MR+ MR
280 LSMR+LSMR+ LSMR• LS M R + M R + MR+ MR+ MR
281 LSMR+LSMR+ LSMR+ LS M R + SM R + M R + SM R + MR
MR+ SMR+ M R + SMR • MR • MR • MR
282 SMR+LSMR+ SMR+
103
TABEL 6
4 <-- f#)
1 L S M
2 L S M R
3 L S M(R)
4 L (S) M(R)
5 MR + S(M)R
6 (S) M R + (S)_M R
7 (S) M R + SMR
8 (S) M R + S (M)R
9 (S) M R + (L) S M R
10 (5) M R + (L) S (M)R
11 (S)(M)R + S (M)R
12 S MR + SMR
13 S MR + S(M)R
14 S MR + (L) S M R
15 S MR + L S(M)R
16 SMR + L S MR
17 S MR + L S M
18 S(M)R + S(M)R
19 S (M)R + (L) S M R
20 S (M)R + (L) S (M)R
21 S M(R) + L S M R
22 S M. + SMR
23 S M + (L) S M R
24 S M + L S MR
25 (L) S M R + L S MR
26 (L) S M R + (S)(M)R
27 (L) S M R +.(L) MR
28 (L) S M R + (L) S M
29 (L) S M R + L S M
30 (L) S (M) R (La)+ (S)M R
31 (L) S (M)R (Le)+ L (S) M R
32 (L) S (M)R + SMR
33 (L) S (M)R + (L) S (M)R
34 (L) S M(R) + (L) S M R
35 (L) S M(R) + L S MR
36 (L) S M + SMR
37 (L) S M + L S MR
38 (L) S M + L (S} M R
39 L M R Le+ SMR
40 L M R La+ L SMR
41 L . MR + S(M)R
42 L S M R + MR
43 L S M R + SMR
44 L S M R + S(M)R
45 L S M R + SM
46 L S M R + (L) S M R
47 L S M R + (L) S(M)R
48 L S M R + L MR
104
49 L S MR + L S MR
so L S M R + L (S) M R
51 L S M R + L (S)(M) R
52 L S MR + L S (M)R
53 L S M R + L S M
54 L S(M)R + S M
55 L S(M)R + L S MR
56 L S(M)R + L (5) M R
57 L S(M)R + L S (M)R
58 L S M(R) + L S MR
59 L S M (R) + L S (M)R
60 L S M(R) + L S M(R)
61 L S M (R) + L S M
62 L S M (R) + L (S) M
63 L S (M)(R) + (L) S M R
64 L s R + L MR
65 L s R + L S M
66 L s (R) + L S M
67 L M + S MR
68 L (S) M + L S MR
69 L (S) M + L R
70 L S M + S MR
71 L S M + (L) S M R
72 L S M + L S MR
73 L S M + L MR
74 L S M + L (S){M)R
75 L S M + L S M
76 L S + L S M
77 L S MR + L SMR + M R Ls
78 L S(M)R + L S (M)R + M R L8
79 L S M (R) + L S M(R) + L S M(R)
80 (L) S M R + S MR + L MR + L S M R
81 (L) S M R + L S MR + S M(R) + L S M R
82 (L)S M R + L S MR + L MR + L SMR
83 (L)S M R + L S MR + l S M(R) + L S M R
84 L S M R + S MR + (L)(S) M R + (L) S M R
85 L S M R + S MR + L MR + S M R
86 L S M R + S MR + L MR + L S M R (La)
87 L S M R + SMR + L MR + L S MR
88 L S M R + S MR + L S MR + S MR
89 L S M R + S MR + L S MR + (L) S M R
90 L S M R + SMR + L SMR + L S M R
91 L S M R + S MR + L S M + SMR
92 L S M R + S MR + L S M + L S M R
93 L S M R + (L) S M R + S M + (L) S M R
94 L S M R +(L)SMR + L S MR + S MR
95 L S M R + (L) S M R + L S MR + (L) S M R
105
96 L S M R + (L) S M R + L S M R + L S MR
97 L S M R + (L) S M + (L) S (M) + (L)(S) M R
98 L S M R + L S M R + S M(R) + L S M R
99 L S M R + L S MR + L MR + S M R
100 L S M R + L S MR + L MR + L S M R
1o1 L S M R + L SMR + L S MR + SMR
102 L S M R + L S MR + L S M + L S M R
103 L S M R + L S (M)R + L M R, + S M R
104 L S M R + L S(M)R + L MR + L S M R
105 L S(M)R + S M R + L ,; M R + S M R
106 L S(M)R + S MR + L MR + L S M R
107 L S(M)R + S(M)R + S (M)R + S(M)R
108 L S(M)R + L S MR + L MR + S M R
109 L S(M)R + L S M R + L MR + L S M R
110 L (S)(M) R + L (S)(M) R + L S MR + (L) S (M) R
111 L S M (R) + L (S)(M) R + (L) S M(R) + (L) S M R
112 L S M (R) + L (S)(M) R + (L) S M + (L)(S) M R
113 L S (M)(R) + (L)(S)(M) R + S (M)R + (L) S M R
114 L S R + S M R + L MR + S M R
115 L S R + S M R + L MR + L S M R
116 L S R + L M R + L MR + L M R
117 L S R + L S M R + L MR + S M R
118 L S R + L S M R + L MR + L S M R
119 L R + S MR + L MR + L S M R
120 L R + L S M R + L MR + L S M R
121 L S M + S M R + L MR + L MR
122 L S M + S MR + L MR + L S M R
123 L S M + SMR + L SMR + L S M R
124 L 15 M + SMR + L S M + S M R
125 L S M + S MR + L S M + L S M R
126 -L S M + . S MR + L S M R + SMR
127 L S M + (L) S M R + S M + (L) S M R
128 L S M + (L) S M R + L S M + (L) S M R
129 L S M + L MR + L MR + L M R
130 L S M + L S MR + S M + L S M R
131 L S M + L S M R + (L) S M + L S M R
132 L S M + L S M R + L MR + S M R
133 L S M + L S M R + L S M R + S M R
1',14 L M + S M R + L MR + S M R
135 L M + SMR + L MR + L M R
136 L M + S M R + L MR + L S M R
137 L M + L M R + L MH + L MR
138 L M + L S M R + L MR + SMR
ne L(S)M R + L S M (R} + (L) S M(R) + S(M)R + S MR
106
TABEL 7
4 (-. f)
1 L MR 45 L (S)(M~) + (L)(S) M (R)

46 L S M + L S M R
47 L (S) M + L S MR
2 (L)(S) M R + (L)(S) M R 48 L(S)M + L (S)M R
3 (L)(S) M R + (L) S M R
4 ~L)(S) M R + L MR
5 (L) S M R + (L)(S) M R 49 L S M R + (S) M R + L (S) M R
6 (L) S M R + (L) S M R 50 L S M R + S M R + S M R
7 (L) S M R + L (S) M 51 L S M R + S M R + L S MR
8 (L)(S) M (R) + (L) S M R 52 L S M R + (L)(S) M R + L (S) M R
9 (L)S ~(R)+(L)S M R 53 L S M R + (L) S M R + (L) S M R
10 (L) S M (R) + (L) S M (R)
11 (L) S M (R) + L S M R
12 (L) S M + L S M 54 L MR + L M + (S) M R + MR
13 L S MR + S MR 55 L S M(R) + L M + MR + MR
14 L S MR + S M (R) 56 L S M (R) + L M + (S) M R + MR
15 L S MR + S M 57 L S M +(L)(S)MR + L (S) M R + (L)(S) M R
16 L S M R + (L)(S) M R SB L S M + L S M R + L S M + MR
17 L S M R + (L) S M R 59 L (S) M + (L)(S) M R + L (S) M R + (L)(S) M R
18 L S MR + L S MR 60 L (S) M + L S M(R)+ L S M + SMR
19 L S M R + L (S) M R 61 L (5) M + L S M(R)+ L (S)M + MR
20 L S M R + L S (M) R 62 L M + (L)(S) M R + L (S) M R + (L)(S) M R
21 L S M R + L (S) M (R)
22 L S M R + L S M
23 L (S) M R + S MR
24 L (S) ~ R + (L) S M R
25 L (S) M R + L S M R
26 L (S) M R + L (S) M (R)
'i7 . L (S) M R + L S M
28 L (S)(M) R + (L)(S) M (R)
29 L S (M) R + S MR
30 L S (M) R + S M (R)
31 L S (M) R + L S M
32 L (S) R + L S MR
33 L S M (R) + S M
34 L S M (R) + (L) S M (R)
35 L S M (R) + L S M R
36 L S M (R) + L (S) M R ·
37 L S M (R) + L S M (R)
38 · L S M (R) + L (S) M (R)
39 L S M (R) + L · S M
40 L (S) M (R) + L S MR
41 L M R
(S) M (R) + L (S)
42 L M
(S) M (R) + L S
43 L S(MXR)+ L(S)M(R)
'44 L S M (R) + L S M
107
8) Segmente 4 - d ( Tab 5 )
Nr. În tab
4- t (Tab 7)
Nr Î n tab.
C) Segmente •
4--t ( Tab . 6)
,.., Î n tab.
4 -- f (Tab. 7)
Nr. în tab .
1) (L) S M R + (L) 5 M R 39 6 1) (L) 5 M (R) + (L) S M R 34 9

2) L (~) M R + (L) 5 M R 54 24 11 (L) 5 M (R) + L 5 M R 35 11
3) L (5) M R + L S M R 57 25 3) L 5 M R + S M 45 15
4) L 5(M)R + SMR 71 29 4) LSMR+L5M 53 22
5) L S MR + S M R 59 13 5) L 5 M (R) + L 5 M R 58 35
6) L S M R + (L) 5 M R 61 17 6 ) L S M(R)+ L 5 M(R) 60 37
7) L 5 M R + L (5) M R 63 19 7) L 5 M(R) + L 5 M 6t 39
8) L 5MR+L5MR 64 18 8) L 5 M + L 5 MR 78 46
9) L 5 M R + L 5 (M)R 65 20 9) L (5) M + L 5MR 68 47
O) Segmente 4 .... d ( Tab. 5)

Nr. în tab.
•
4 - t (Tab
Nr. În tab .
6) '·-f (Tab. 7)
Nr. in tab .
1) L 5 M R + S MR 59 43 13
2) L S M R + (L) 5 M R 61 46 17
3) L S M R + L(5)M R 63 50 63
4) L 5 M R + L 5 M R (Ol. 49 18
"5) L S M R + L 5(M)R 65 52 20
· E) Segmente •
4 .... f ( Tab. 6)
Nr. in tab.
5(R8J-R (Tab. 9)
Nr în tab.
F) Segmente 4--t (Tab. 7)
Nr. în tab.
5(R6)- R (~ab.9)
Nr. În tab.
1) L S M(R) 3 228 l) L (5) M R + L SM 27 210

2) L 5 R+ L S M 65 22 0
3) L S M· 22,
108
TABEL 9
5 (R 8)- R
(Si)L S M + L S (M) + '? (Si)L S M
2 L S„ M + (Si)L S (M) + L S (M) + L S M
3 L s R+ (Si)L S (M) R + L S M
4 L S R+ Si L S R+ (L) S M
5 L S R + L S R+ (L) S M
6 L S MR + L S (M)R + L S M
7 (Si)L (S) M + Si L S (M) + Si L S + (L) S M

I
8 (Si)L (S) M + (Si) L S (M) + . (Si)L 5 + (L) S M
9 Si L (S) M R + Si L S (M) + Si L 5 (M) + L S M
10 Si L (S) M + Si L S(M) + Si L S (M) + L S M
,1 Si L (S)(M)(R) + Si L S (M) + Si L S (MXR) + (L) S M (R)
12 Si L (S) M(R) + Si L S (M) + Si L S (M) + (L) S M (R)
13 Si L (S) M(R) + Si L S(M) + Si L S (M) + S M(R)
14 Si L (S) M (R) + Si L S (M)(R) + Si L S (M)(R) + (L) 5 M(R)
15 Si L (5) M (R) + ' Si L S (M) + Si L S (M)(R) + (L) S M (R)
16 (Si) L (S)(M)(R) + (Si) L S (M)(R) + (Si)L s + (L) S M (R)
17 (Si)L (S) M (R) + (Si)L S (M) + (Si)L S + (SiXL) S M (R)
18 (Si)L (S) M(R) + Si L S (M) + (Si)L S + (L) S M (R)

'
19 (Si)L (S) M + (Si)L S (M) + (Si)L S + (SiXL) S M(R)
20 < ( (Si)L S M (R) + •si L S (M) + (Si) L S (M)(R) + L S M (R).
21 (Si)L S M (R) + Si L S (M) + Si L S (M) + L S M(R)
22 r-:,'ţ ~
~· · ·~!"'
. .·
(Si) L (S) M (R) + Si L s (R) + (L) S M
23 .,
. ~:· .
(Si) L (5) M (R) + Si L S (M.(R) + L S M
' ·~
)l'
.. ..•.
. • !. ,:;
·.-;. -~'(; ·:~i,-:. •
24 .. (Si)L (S) M + Si L S (R) + L (S) M
109
25 (Si)L (S)(M)(R) + Si L S (M)(R) + L S M
26 (Si)L (S) M + Si L s (R) + (L)(S) M
27 (Si) L (S)(M)(R) + Si L s (M)(R) + (L)(S) M
28 (Si)L S M + Si L S (MXR) + 9i L S (M)(R) + L S M
29 (Si)L S M + Si L s (M)(R) + Si L S (M) + L S M
30 (Si)L S M + (Si) L S M (R) + Sil S(M)R + L (S) M
31 (Si)L (S) M + Sil S(M) + Si L S .(M) + L S M(R)
32 (Si)L {S) M + (Si)L S (M) + Si L S (M)(R) + L S M(R)
33 (Si)L (S) M (R) + (Si)L S (M)(R) + L S M (R)
34 (SOL (S)M(R)+ (Si) L S (M)(R) + (Si) L S (M)(R) + (L) S M (R)
35 L S M(R) + (Si)L S (M) + (Si)L S (M) + L (S) M
36 L S M(R) + (Si)L S (M) + Si L S (M) + L (S) M
37 (Si)L (5) M + Si L S (M) + Si L S (M) + L (S) M
38 (Si)L (5) M + Si L S (M) + L S (M) + L (5) M
39 (Si)L S M + Si L S (M) + Si L S (M) · + L S M
Si L S M + Si L s + Si L S M + (Si)L S M
41 5il 5 M + Si L 5 + Si L S M +' L, S M
42 Si L (5) ' + Si(L) .5 (R) + Si L S (M) R + L (S) M
43 5i· L {S) + 5i(L) 5 (R) + 5i L S (M)R + L 5 M
1.4 Si{L) S M + Si L S + 5i L 5(M) + L S M
45 Si(L)(S) + 5i L S R + (5i) L 5 (M)(R) + 5i L 5 M
46 Si(L) (S) + Si L S R + L 5 (M}(R) + Si L 5 M
47 Si(l) (S) + (SiXl) S R+ 5i L S (M)(R) + Si L S M
' 48 St(L){5) + (SiXL) (5) (M) R + · (5i)L 5 M R (5iXl) S (M)
110
49 Si(L)(S) + Si L S R + L S (M)(R) ~- (Si)L S M
so Si L s + Si L (S) R + Si L s + Si L (S) ·M
51 Si L s + Si L 5 R + Si L s + (Si) L (S) M (R)
52 Si L s + (Si) L .5 R + 5i(L) 5 + (SiXU 5 M
53 Si L 5 + (Si)L 5 R + Si(L) S + (5i)L (S) M (R)
54 (SiXL) S + (5i) L s R+ (5i)(L) S (M)(R) + (5i)L S M
55 (5iXL) 5 + (Si)L s R + (5iXL) 5 (M)(R) + (5i) L (S) M (R)
8
56 L (5)(M)(R) + L .5 M (R) + (R ) 5i L (5) (R) + Si L S M(R)
57 (Rs) 5i L '.J (M) + Si L 5 M (R) + (SiXL) S (M) R + 5i L S M(R)
58 (Re) 5i L S (M) + 5i L S M (R) + (Si)(L) S (M)(R) + S L S M

'
59 (RB) 5 i L S(M) + 5i L 5 M (R) + (Si) L 5 (M)(R) + Si L 5 M(R)
60 (Re) 5i L S (M) + Si L 5 M(R) + (5i) L 5 (M)(R) + 5i L 5 M
61 (Re) 5i L (S)(M) + (5i)L S M + (5i) L (5)(M)(R) + Si L 5 M
62 (Re) Si L (S)(M) + (Si) L S M + (Si) L (S)(MXR) + (Si) L SM

63 (Re) Si L (5) R+ Si L 5 M (R) + Si L S (M) R + 5i L S M(R)
€;4 (Ra) Si L (S)(M) + Si L 5 M (R) + Si L S (M) R + 5i L S M (R)
65 (R o) Si L (S)(MXR) + Si L S M (R) + Si L S (M) R + Si(L) S M (R)
66 (Ra) Si L (5) R + Si L 5 M (R) + Si L 5 (MXR) + Si L S M (R)
67 (Re) 5i L (S)(M)(R) + Si L 5 M (R) + L 5 (M) R + Si (L) S M (R)
68 (Re) Si L (S)(M) + Si L 5 M (R) + (Si)L S (M) R + Si L S M (R)
"69 (R8) Si L (5)(M) + 5i L 5 M (R) + (Si)(L) 5 (M) R + Si L S M(R)
70 (Ra) 5i L (5) (R) + (5i)L S M (R) + Si (L) 5 (M) R + (Si)L S M(R)
71 (Ra) Si(L)(5)(M) + 5i L 5 M + 5i L 5 M + Si L S M
72 (Re) Si L (5)(M) + Si L S M + Si L 5 M Si L S M
+
73 (Ra) Si L (S)(M) + Si L S M + Si L 5 M + Si L S M
74 (Re) Si L (S)(M) + Si L S M Si(L) S M Si L S M

+ +
111
75 Si L S M (Si)L S M + (SOL S (M)R + Si L S M
76 Si L S M + (Si)L S M + Si L S (M) R + Si L S M
77 Si L S M + Si(L) S M R + Si(L) S M (R) + (Si)L S M
78 Si L S M + Si(L) S M R + (R8) Si L S (M)(R) + Si(L) S M
79 Si L {S) M(R) + (Si) L (S)(M) R
80 (R8) Si L S M + Si L S M + Si L S M(R) + Si L S M
81 (Rs) Si L s R + (Si)L S M (R) + (Si)L S(M)R + (Si)L S M
82 (Si)L S M R + (Si)L S M
8.1 (RB) Si L S (M)(R) + Si(L) S M R + (R'3) Si L S (M)(R) + Si(L) S M (R)
81.. Si L S M + Si (L) S M R + (R6) Si L S(MXR)+ Si(L) S M (R)
65 (RB) Si L (S) (R) + L S M (R) + L S (M) R + L S M(R)
86 Si L S R + Si L S M R
87 Si(L) S R + Si(L) S M (R)
88 Si(L) S R + Si L S M (R)
89 (R8) Si L (S)(M) + (R8) (Si)(L)(S) R + (R~ (Si)(L ) S (~R) + (Si)L (5) M
90 (R8) Si L (S)(M) + {Ra) (SiXL)(S) ~ + (SCX:L) S (MXR) + (SiXl..)(S) M
91 Si L S (MXR) + L S M
92 Si L S (M) R + L S M(R)
93 St L S (MXR) + L S M (R)
9L. St L S M R + L S M (R)
95 Si L s (R) + Si L s + St L s (R) + (Si)L S M
96 Si L S (M)(R) + Si L s + St L s (R) + (Si) L S M
97 Si L s (R) + (Si)L s + St l. s (R) + L S M
98 Sr L .s (R) + Si L s + Sr L s (R) + L S M
99 S1 L s (R) • L S M
100 Sr L 5 (M)(R) + (Si) C S + Sr L S (M)(R) + (Si) L S M
1.12
101 Si L S + Si L MR + L (S)(M)(R) + L S M R
102 Si L (S) + Si L S M R + L (S)(M) + L S M
103 Si L (S) + Si L S M R + L (S) M + L (S) M
104 (Si) L (S) + (Si)L S M R + L (S) M + L S M
105 (Si)L S) + (Si)L S M R + L (S) M + L S M
106 Si(L) S + Si L S M + (Si) L S (M)(R) + Si L S M
107 Si(L) S + Si L S M + (Si) L (S)(M)(R) + Si L S M
108 Si L S + Si L S M + Si L S (M)(R) + Si L S M
109 Si L (S) + Si L S M + Si L (S)(M)(R) + . Si L S M
110 (SiXL) S (M) + Si L S M + Si L S (M)(R) + Si L S M
111 Si L S (M) + Si L S M + Si L (S)(M)(R) + (SiXl) S M
112 (Si) L S (M) + Si L S M + Si L S (M)(R) + Si L S M
113 Si L (S)(M) + Si L S M + Si L (S)(M)(R) + (SiXL) $ M
114 (R~ Si L s + Si L S M R + L S M (R) + (SiXl) S M (R)
115 (RB) Si L s + Si L S M (R) + L S (M)(R) + Si(L) S M (R)
116 (RB) .Si L s + Si L S M R + L S M(R)+ (SiXL) (S) M (R)
117 Si L s + (Si)L S M R +
„
L (S) M (R) + (Si) L s M (R)
118 Si L s .+ (Si)L S M R + L S M(R)+ (Si)L S M
119 Si L s + (Si) L S (M) R + Si (L)(S) M (R) + Si L (S) M
120 Si L S + Si (L) (S)(M) R + (SiXL) ($) M (R) + Si L (5) M
121 Si L S + Si L S(M)R + (SiXL)(S) M (R) + (Si)L (5) M
122 Si L (S) + Si L (S) M + L (S)(M)(R) + L 5 M

:~ţ~t'
''v-1
123 Si L (S)(M) + L SM + L (S)(M)(R) + Si L 5 M
"" ~~
124 Si L (S) + Si L S M + L (S)(MXR) + L 5 M
125 Si L (S) + Si L S M R + L (S)(M)(R) + (Si)L 5 M
126 Si L (S) + Si L S M R + L (S)(MXR) + Si L S M
113
127 Si(L)(S) + Si L S M R + L (S)(M)(R) + Si L S M(R)
128 Si L (S) + Si L S M R + L (S)(M)(R) + Si L M (R)
129 Si L (S) + Si L S M R + L (S)(MXR) + (Si) L (S) M
130 Si L (S ) + Si L S M R + Si L (S)(M)(R) + (Si) L (S) M
131 (R s) Si (U(S) + Si L (S)·'. i,i) R + 5i L 5 (MXR) + Si L (5) M (R)
132 (RB) ,....

'.:) I (I
,, _ ) s + 5i L (S) (M) R + 5i L S (MXR) + Si L (S) M (R)
r· );_1\ Si (L) 5 Si(L)(S)(M)R + Si L S (M)(R) + Si L (5) M (R)

133 \ t°\ I +
134 (R B) Si (L)(S) + (Si)(L) S M R + (Si) L (S) M (R) + {Si)L M (R)
135 (Ra) Si (L) S + (Si)(L) S M R + Si L (S) M R+ (Si)L (S) M (R)
136 (RB) 5i L (S) + Si L S M R + 5i L (S) M (R) + Si L (S) M (R)
13 7 (Re) 5! L (S) + Si L S M R + Si L (S) M (R) + Si L M (R)
138 (RsJ Si(L)(5) + (Si)L S (M) R + (Si)L S M(R)+ Si L S M (R)
139 (R8) 5i L (S) + Si L S (M)R + (Si)L S M (R) + Si L S M (R)
140 (Rs) 5i (L) S + (5i) L S (M) R + (Si)L S M(R)+ 5i L S M (R)
141 (Ra) 51 (L )(5) + 5 i L 5 (M) R + (5i) L 5 M (R) + (Si)L (5) M (R )
142 (5i) L s + 5i L 5 + (Si ) L (S) M (R) + Si L (S) M
143 (5i) L s + Si L 5 + (Si) L (S) M (R) + Si L (S) M
14 4 Si L (S) + Si L M R + Si L S M (R) + Si L (S) M
145 .L s R+ S (L){S) M
146 Si L (S) R+ Si (L)(S)

· . ...M
147 (Si) L s + Si L S (M) R + Si(L)(S) M (R) + (Si) L S M
148 Si I_ s + (Si) L S(M)R + (Si)L (S) M (R) + (Si) L (S) M
i49 Si L s + Si (L) S (M) R + (5iXL) (5) M (R) + (5i)L (5) M
15 0 Si L s + (Si) L 5 (M) R + (5i) L 5 M (R) :· Si L (S) M
151 Si L (S) + I. S (M) R + L (S) M + (5i) L (S) M
152 Si L (5) + C'( I ) c-

...JJ ,,_ ,) Cl1'
.f' i R + (Si) L (5) M)(R) + L (S) M
lH
..
153 Si L (S) + Si L S(M)R + L S M (R) + (Si) L 5 M
154 Si L 5 + Si L S M R + L S M + Si L S M
15 5 Si L s + Si L S M R + L (S) M (R) ----- ---
156 SI L s + Si L S M R + L S M (R) - - --- -·
157 Si L s + Si L S M R + L (5) M + L
r·
--,
,. 1\'·~
l \ )
158 - --- - (Si) L S(MXR) + (Si)(L)(S) tv1
159 Si L S (M)(R ) + (Si)(L)(S) M
160 Si L (S) + Si L S M R + (Si) L (S)(MXR) + (Si)L 5 M
61 (Si) L s (R) + L (5) M (R) + L S (M)(R) + L (S) M
162 (Si)L s (R) + L S M + L S (R) + L (S)M
163 (SiXl) S (R) + L (S) M + L (S) M (R) + L (S) M
161„ (Si)L s (R) + L S M + · L (S)(M)(R) + L (S) M
lbS Si L S M + L (5) M + L S M (R) + L 5 M
166 Si L S M + L S M + L S M (R) + L 5 î-1
167 Si L s + L S M + L S M (R) + L S M
168 Si L s + L S M + Si L S (M)(R) + L S M
1G9 Si L s + L S M + L S M (R ) + L 5 M
170 Si L s (R) + L S M + L (5) M (R) + L S M
171 S L s + L S M + L (S) M (R) + L S M
172 Si L s (R) + L S M + L S (M)(R) + L S M
173 Si(L)(S) + (SiXL) S M (R) + Si (L)(S) M + (Si)L 5 M
174 Si (L)(S) + (5iXL) 5 M + 5i (L) (5) (M)(R) + (SiXL)(S) M (R)
175 . Si(L) (5) + (5iXl) S M (R) + (R 8 ) 5i (L)(5) (M)(R) + (SiXL) (S) M (R)
176 Si (L)(S) + (5iXL) 5 M (R) + Si (L) (5)(MXR) + (SiXL) (5) M (R)
177 Si (L)(S) + (SiXL) S M + 5i (L)(5)(M)(R) + Si (L)(5) M
H~
178 Si (L) (S) + Si (L)(S) M (R) + Si L (S)(M)(R) + [(SiXL) S M]
179 (SiXL) (5) + (Si) L (S) M (R) + (SiXL)(S)(M)(R) + Si L (S) M
180 'SiXL)(S) .f, (5i) L (5) M (R) -+ (SiXL) S (M)(R) + Si L (S) M
181 Si(L)(S) + (Si)L S M (R) + 5i (L) (5)(M)(R) + (SiXL) (5) M
182 Si (L)(S) (R) + (5i)L S M (R) + Si (L) (S)(M)(R) + (SiXL)(S) M
183 Si(L)(S) + (Si)L S M (R) + (SiXL) (S)(M)(R) + (Si) L (S) M
184 Si(L)(S) (R) + (Si) L S M(R)+ (Si)L (S)(M)(R) + (Si)L (S) M
185 Si(L) (S) + L S M(R)+ Si(L) S (M)(R) + L S M(R)
186 Si(L) S + L S M (R) + Si (L) S (MXR) + L S M (R)
187 Si(L) S (R) + L S M (R) + Si(L) S (MXR) + L S M(R)
188 Si(L) S (R) + L S M(R) + Si (L) S (MXR) + L (S) M (R)
189 Si(L) S (R) + (Si)L S M (R) + Si (L) S (M)(R) + (Si) L (S) M
190 Si (L) (S )(M)(R) + L S M (R) + ?i (L) S (MXR) + (Si) L (S) M
191 Si(L)(S) + L (S) M(R) + Si (L) S (M)(R) + L S M(R)
192 5i (L) (S) (R) + ~ (5) M ~· + Si (L) S (M)(R) + L S M(R)
193 (Re) Si L (5) + (5i) L S M (R) + (R8) Si (L) S (M)(R) + (5i)L S M (R)
194 (R~ 5i L (5) + (5iXl) S M (R) + (R 8) Si (L) 5 (MXR) + (5i)L 5 M(R)
195 (Rs) 5i L (5) + (5i)L 5 M (R) + •

5i (L) 5 (M)(R) + 5i L (S) M
196 5i L (5) + L S M (R) + (R 8) Si (L) S (M)(R) + (Si) L (5) M
197 (Ra) Si L (5) + (Si)L S M(R) + Si (L) S (MXR) + (5i)L S M
198 Si L (5) + (Si)L S M (R) + (R 8 ) Si (L) 5 (M)(R) + L S M(R)
199 Si L S + L S M
20'0 5i L (5) + L S M
201 Si L S + L S M (R)
202 L S R + L S M + 5i L 5 + L 5 M
203 L S R + L S M + Si L (S) M + L S M
UG
204 L S M + L S M + Si L (S) (M) + L S M
205 Si L S M + L S M + Si L (S)(M) + L S M
206 Si L (S)(M) + L S M
201 (Si)L S (M) + L S M + Si L (S)(M) + L S M
208 Si L s (R) + L S M + Si L S + L S M
209 Si L 5 (R) + L S M
210 L (S) M R + L S M
21 l Si L s + (Si) L S M + Si L S(M)R + (Si)L S M
212 Si L s + (Si)L S M + Si L S (M) R + (Si) L S M (R)
213 Si L s + (Si)L S M(R)+ Si L S (M) R + L S M
214 Si L s + L S M + Si L S (M) R + (Si) L S M
215 Si L s + L S M + Si L S (M) R + (S i)L S M (R)
216 Si L s + L S M(R)+ L S (M)(R) + L S M (R)
217 Si L s + L S M + Si L S (MXR) + L S M
218 (SiXL)(S) + (Si) L (S) M + (SO(L)(S)(M)(R) + (Si)(L)(S) M
219 (Si)(L)(S) + (Si) L (S) M (R) + (SiXL) (S) (M)(R) + (SO(L) (S) M
220 L S R + L 5 M
·221 (L) S (M) R + L 5 M R
222 Si L s R + (SiXL) 5 M
223 Si L s + L S M (R) + L 5 (M)(R) + L 5 M (R)
224 s·ILI 5 R + Si L 5 M
225 Si L s R + (R 8) (Si) L s M
117
226 Si L S M (R) + L S M
227 Si (L) (S) M (R) + (L)(S) tv1 (R)
228 L S M(R) -----
229 L S M - ----
23{) c;·
_! I
L S M (R) + L S M(R) <')
- ------ -
231 Si L S (M)(R) + L s; M(R)
232 (Si)!_ S (M)(R) + L S M(R)
233 (Si)L s (Si) L (S)(M) R + L s til n L

(- (~ ,, .-,\
+ + ..) \ 1' •.'1) i
~
231, Si L s + . (Si) L (S) R - - - -- -·- - •-.
235 (Si)L s + Si l. s R + L (S) M R + L S (tvî ) R
236 Si L s + Si L s R ... L s M (R) + [ L S (M) R ]
(Si)L c (L) S M
237 .J + - - ---- ·--
233 (Si) L s + (L) S M (R)
23 9 Si L s + (L) S M (R) - - - -- --
240 (SiXl ) S + (L) S M (R)
241 Si L 5 + Si L s M
24 2 (SiXl) S + (SiXL) S M (R)
2L. 3 Si L s + Si(L) S M
2114 Si L S (tv1) + Si(L) S M - - --

.· , -.
245 (Si)L s + (Si)L s M - -- - -
246 (c'
_j lj I-
.-·~
J + (Si) L (S) M (R) - -- - - -- - - - - --
S .I I
L
(' '
..J
·~ \
( i-< J + Si L S + Si L S (L) S M
+ i\ c,·v1
v t\ -I'.- <:::
_, ;" ··"I
llP
(Si) L S + (Si) L S + L S M + L S M
250 (Si) L S + (Si) L S + Si L S M
2 51 Si L S M + (Si) L S M + (Si) L S M
252 Si (L) S M + Si(L)S M + (Si) L S M
2 53 Si L S M + (Si) L S M
254 Si(L) S M + Si (L) S M + L S M + L S M
255 Si L S M + Si L S M + L S M + L S M
256 Si L S + Si L S + L S M + L S M
257 Si (L)(S)(M) + (S1)L S M + (Si) L S M
: ss S1 (L )(S)(M) + Si (L) (S)(M) + (S1XL) S M + (S1XU S M
2 :, t) Si (L)(S) (M) + Si(L) (S)(M) + (S1)(L) 5 M + (51) L ' M
260 S1 (L)(S)( M) + (S1XU S M + (S1XU 5 M
,' (, Si L (S) + ---- (S1) L s M
Si (L) (S)(M) + L (S) M
2G3 Si L ( S)(~1) + L (S) M
Sil S(M) + Si L S (M) + L S M + (Si)L S M(R)
26 5 Si L (S) M + Si L (S) M + (Si ) L S M + (Si) L S M
266 Si L (S) M + Si(L) S M + (Si)L S M + (Si)L S M
267 Si L (S)(M) + Si L S (M) + Si L S M + Si L S M
268 Si L (S)(M) + Si L S (M) + Si L S M +
269 Si L S + Si L S ~- (L)(S) M (R) + L S M (R)
270 Si L S (R) + Si L S (M) + (L)(S)(M)(R ) + L S M (R)
271 Si L S + Si L S (M) + L (S)(M)(R) + (L) S M (R)
119
272 Si(L)S(M)R + Si(L)(S) M(R) + Si(L) S M (R) + L (S) M
273 Si(L) S (M) R + Si(L)(S) M(R) + Si L S M(R)
274 (SiXL) S (M) R + Si (L)(S) M R + Si L S M (R)
275 Si L s + Si L S(M) + (SiXL) S M
276 Si L s + Si L S (M) + (SiXl) S M
277 Si L s + Si L s + (Si) L S M
278 Si L s + Si L S M + L S-M
279 Si L s R + Si L S M + (Sill) S M
280 Si L S M + Si L S M + L S M
281 Si L s R + Si L (5) M
282 Si L s R + SiL(S)M(R)
283 Si L s R + Si L (S) M (R)
284 (SiXL ) S R + Si L (S) M (R)
285 L S M(R)
286 (Si) L S (M) L S M (R) + L S M
287 Si(L) (S) M R (Sill) (S) M (R) + (SiXL )(S) M (R)
288 Si(L)(S) M R (50 L (S) M (R) + (SiXL)(S) M (R)
289 Si(L) S M R Si (L)(S) M R + Si(L) S M
120
TABE.L 10
M8- R
8
1 (Si)L S (M) + R Si L S + L S M(R)
2 (Si) L S + R8 Si L S + L S M(R)
3 (Si)L S + R8 Si(L) S (M) + L S M(R)
4 (Si)L S + R8 Si L S + L S M
5 (Si)L 5 + R8 Si(L) S + L S M(R)
6 5i L 5 + R8 Si(L) S + L S M (R)
7 (Si)L s
R +
8
R Si L S +
8
R Si L s + Si L S M
8 (Si) L S(M)R + R8 Si L S + Re Si L s + Si L S M
9 (Si) L s
R + R8 Si L s 8
10 Si L S(M)R + R8 Si L S + R Si L 5 + Si L 5 M
11 (Si) L S R +
8
R Si L
8
S + Si L s + 5i L 5 M
12 (5i) L S (M) R + R Si L S + Si L S + Si L 5 M
8
13 (R XSi) L S + R8 5i{L) 5 +
8
(R )5i(L) (5) + (5i)L(5)M
14 (R8X5iXL) S + R8 5i(L) S + (R8)Si(L)(5) + (5i)L (5) M
15 (R8xSiXL) 5 M + R8 Si(L) 5 + (~5i(L)(5) + (Si) L (5) M
8
16 (5i)L 5(M)R + L 5 + R 5i L 5 (R) + L (5) M R
8
17 (5i) L 5 R + (5iXL) 5 + R 5i L (5 )(M)(R) + L (5) M R
18 (5i)L 5 (M) R + (Si) L 5 + ·R8 5i L (S)(M)(R) + L (5) M R
19 (5i) L [5][M][R] + (5i)L 5 + R8 5i L (5)(M)(R) + L 5 M
20 5i L + 5i L 5 + R8 5i L (5)(M)(R) + L 5 M
21 5i L + 5i L 5 + R8 5i L (5)(M)(R) + L 5 M
22 (5D L 5(M)R + R8 Si(L)(5) + 5i(L) 5 M

23 5i L 5(M)R + R8 5i(L)(5) + 5i(L) 5 M
24 (5i) L 5 (M) R + R8 5i L 5 + RB5i L 5 + 5i L 5 M
25 (5i)L 5 (M) R + R8 5i L 5 + 5i L 5 M
8 8
26 R (Si) L 5 + R 5i L 5 + R8 5i L 5 + 5i L 5 M
8 8
27 R (5i)L 5 + 5i L 5 + R 5i L 5 + 5i L 5 M
8
28 (5i) L 5 + R 5i L 5(M) + L (5) M
29 (Si) L 5 + R8(5i)L 5 (M ) + L (S) M
30 (5i)L 5 + R8 5i L 5 + L 5 M
31 (R8)Si L 5 R + 5i L 5 (M)R + L (5) M + L 5 M(R)

32 (R8)Si L 5 R+ Si L 5(M)R + L (5)M(R)+ L 5 M(R)
33 (R~ Si L s R+ 5i L 5(M)R + L 5 M (R) + L 5 M (R)
34 5i L 5 R + 5i L 5 (M) R + L (S) M (R) + L 5 M (R)
8
35 ---· - - · R 5i L (5)(M)(R) + (5i)L 5 M + (5i)L S M
36 Si L S R + R8 5i L (S)(MXR) + (5i)L 5 M + (5i)L 5 M
37 Si L (S)(M) R + Si L (S )(M)(R) + L 5 M + L S M
8
38 Si L 5 R + R Si L (S)(M)(R) + (Si)L 5 M + (5i)L (5) M
L s
8
39 R Si L S + R8 Si + L 5 M (R) + l 5 M (R)
1.0 R8 Si L S + Si L S + Si L 5 M (R) + Si L 5 M
41 ReSi L 5 M 8
+ R Si L 5 + L 5 M(R)+ (5i)L S M(R)
121
42 R8 51 L 5 + Si (L) 5 M + Si L S. M - -- --- -
43 R8 Si L 5 + Si L 5 M + Si 5 M ··-· -- --
lf.. R8 5i L 5 + Si L s M + Si L 5 M
L. s R8 Si(L) 5 + Si L 5 M + Si L 5 rv1 ------
46 R8 Si L s + (RE'XSiXL) S M + Si(L )(5) M
L. 7 R8 Si L 5 + (ReXSiXL) 5 M + Si(L) 5 M
L,8 R8 Si(L) 5 + Si L 5 M
1, 9 R8 Si(L) 5 -~
8
R Si( L) 5 + Si L s
~v1
so 8
R Si L 5 t (Si)L 5 M + Si L s M
51 R8 Si L 5 + (Si)L 5 M ----
52 R8 Si (L) 5 + Si L 5 M - - -- --- -
8 Si L 5 M ·- - -
r
.) R Si L 5 +
SL. Si L 5 M
8
R Si (L) (S)(M) R +- Si L 5 M R -- -- - - --- - -
55
56 M8 R8 Si L 5 + M 8 F~ 8 Si L 5 + Si L 5 M ·- ·- -· --- -
5' (M~R 8 Si L + Si L S M
+ Si L 5 M
·122
TABEL .11
FIN . CEZ.
Rîndul I di n
tota lu l rîn d uri lor
„s trofei "rne lod ice 4
Cu
d
cezură
A
f lt f l '\
4
F o ră
d
C<'~ ZU
, - -- ----.A.- - --
t#
rCI
f
-. -:----"\
s
1/3,2/3; 2/4, 2,4/6; 25

1) R R R R 2,4,6/B 51 145 5 3
. ..
90 68
i
I
(R]J,R R W, 2,5/6 .
(R]J,M R w , 113
(R]J,M M,R R w , 1. 3/4
(R]J,M M [1J )1,3/4;[1] ,113 3
[[BJ,R S w ,1 /3 2
(R]J ,R L [i],1/3
abe-
MR 1/3, 112, 2/4 1ront I . ·B
MM 211. , 1/3, 1/2 7 17 2
ss 1/2
SLM
V
2/L,
L M 1/2 ·I
2) MR MR 1/2,1/3 8
IM Rl,M M [l], 1,3/4

'IM Rf.L M [?],1,3/4 2
MM 1/2,2/4 2 11
S M 1/2 4
L M 1/2 5
3) S R M,s M [li, 1,3/4 6
SM 1/2 6
L M 1/2 3
Rîndul I din Cu cezură Fără cezură
FIN. CEZ . totalul r îndur ilor
„ strofe i" melodice 4 d ţ# 5 4 d f# 5
4) L R IMRl,s M ~ , 1,3 /4
·> .
c.;L·_ [[]],s M,M M 0 .1,3/4
[[]],s M,S M [1], 1,3 /4 3 9
[[]J,L M,S M 0 , 1,3/4

•
s M 1/2 7
LM 2
124
TAB Ei 12
Rindul I d in Cu cezuro „ Fără cezura

FIN . CEZ totalul rîndurilor
„ strofe i " melodice 4 d ri 5 4 d f# 5
I) MM RR 1/2; 2/4 15
MR 1/2; 2 /4 9 30 9 2
S R 1/2; 1/4;2 /4 5
MM 1/2; 2/4 37 2
,.-----, .---,
S M 1-2/3; 1·2/4;2/5 7 5
S SM
..._,,
r--""
1-2/4; 2/4 • 6
ss 1/2;2/4 17
ls s),Si !2,Si L2B ~ ,1,3/4

,...----,
S L 1/2; 1/3; 1· 2/4 4
LM 1/ 2
L~ 1/2 2
el idată L 5_8,L S 1,2/3
L s 1/2,1 /3 11
elidată L S,L s 1, 2/3; 1,2,3/4 4
[[], Si S, Si L~ [1], 1,3/4

el1datâ L L,L S,L s 1,2,3/4
Si S 1/2;1/3; 1, 2/3 ;1,2/4 12

Si S,MrMr 1, 2/3 2
elidată Si S, L S,S L 1,2,3/L. 2

elidată Si S,L S,L s ' ,2, 3/4 3
elidată Si L,L S,L s 1, 2,3 /4 4
R8 S 1/3
2) S M
Ms Re 1/2 7
S R 112 2
S L
L M 1/2
411!1.'
L s 1/2 3
125
îAE3EL 13
FIN . v R, CEZ . V R ( SO!J fără c ez ură)
Amplooreo ,..
I postazel e in rd . nr. ; .J r ~ -::" ::O [~~: : -: • ~ ~.:·.-~ _· ~. . r_· . ':,Î:_.; -~ i~ ~ :~ r ,.„; 1
„ stro fei" ·-·---, --· -- - ---·-· "-.....
.. - ·--- -- - - ---· ,
„.
melodi ce 2 3 4 5 6 /, :-·
-- I ·'
-1·--- -·--- - ·- - - --- ----· - --- -- - ---
2 rd RR 10 (!, ...
I
3 r ci RR I
I
l rd RR RR i '-,
I.:_
6 rd RR RR RR I
I
fi c-.,
8 rd RR RR RR I
' .·
.: \ I
I
4 rd RR MR ....
/. '. I
RR SM I I,
RR LM ··1
I
" rd
L MR I 25 21
3 rd MR 2
4 rd !v1 R RR
II 'I,-,
r
6 rd MR RR RR 2
MR RR MR
4 rd MR MR i/
6 rd MR MR MR
4 rd MR MM
..
MR SM 9 ,_
6 rd MR RR s M 2
4 rd MR ss
MR LR 'l
MR LM ....
.) l
MR t2M
2 rd SMR 2
SR 3
4 rd SR MR
SR SM
2 rd SMR ....___...
4 rd SMR SMR
..._,.
LR LM
3 rd RM
4 rd RM RM
RM LM
2 rd MM 2 l
4 rd MM MM 1
2 rd SM '! -! 7 9
SM
4 rd SM SR
SM SMR
.___,. 1
SM SM 6 ;J
SM LR 1
SM LM 1
SM ss 3
126
A
Am ploarea Ipostazele 1n rd . nr. Nr. de specimene per sis tem sonor

„strofei „
mel od ice 2 3 4 5 6 7 4 d f# 5
2 rd s~ 1
L~ 4 2 4
4 rd LM RR
LM MR 1
LM SM 5
LM LM
2 rd LSM
....._..
LLM
-
RMS
RS~ B
4 rd RS~ RS ~ 7
2 rd RS 8 5 9
4 rd f~S RMS
..._.,
RS RS 2 2
RS SLM
....._..
2 rd MS 2
4 rd MS RS 3
MS MS 2 5
MS SM 8
MS ss
MS LS
SSM
2 rd
SSM - SSM
4
4 rd
SSM -........... ......_,
SLM
....___
1
1
2 rd SMS
....._.. 2
ss
4 rd ss R~ 4
ss RS 2
ss SSM ..._.,
LS RR
LS S._0 R 13
•
LS SR 8
LS LR 4
LS SM 2
LS RSM ........... 4
LS RLM ....._.. ·1
LS SSM ....._.. 5
LS SLM............ 5
ML RS
SL SM
- 127
TABEL 14
FIN vR, CEZ . vM (sau foră c~turâ)
Am ploareo Ipostazele În rd. nr. Nr. de spec imene per s istem sonor
„ strofei"
melodie€' 2 3 4 d 5
4 rd MR MR
MR ~R
SMR LMR
LSMR
___.... MR
LR SLLsm
~
MM RM 3
3 rd MMs
4 rd M MS
..___. M MS 2
TABE L 15
F IN . v L 8 ( fârâ cezu ră )
Amp loa'rea Ipo stazele În rd . nr.

Nr. de spec imene per sistem sonor
„s t ro fei"
,--~~~~~~~~~~~-
melo d1ce
4 d 5
3 rd 5 R 5 R 2
5 R L R
L R L R 3
1!8
TABEL 16
AN. vM, CEZ . vR (sau fârâ cezură l
~
~
Nr. de specimene per sistem sonor Amploarea ~r. , Nr. des~imene per s:ste..., sonor
,.
Ne de specimene ~ sisrem sonor Amploa rea Ipostazel e în rd . n r
Amploareo Ipostazele în rd. n r. .. strofei"
.strofei"
„stro~ · ~ s 2 ) ' 4 d tl f 5
-
I. d tl ! I melodice I
I 2 ) 4 d f 5 melodice I 2 ) I.
melodice
LR SL_B SŞB I 3 rd LS· I )

2 rd MR 2 5 rd
4 rd SM SM 5 I. rd LS SM
4 rd SR MM I
SSi SSi 5 LS L.S I 5

2 rd MM l
s L~ SR 5 LS SL I 4
4 rd LS SM
LM LS SR 5 LS LL
LS l
SiS LS I l.s Sf l. LS SSI I Î
SiS SiS 4 LS LS I J rd ~
SiS LSi I LS SiS I l.
SiS LS
2 rd
I SiS
SL
I
2 SiS SiS I 3
SM SiS Sil
I SLSL
4 rd 7
SL 3 SiSi SiS
SiSi S1Si I 3
....
j'\)
""'
-
c...:i
o
TABEL 17
SISTEM SONOR 4 ( CONSTITUT IV)
FIN . R ( fără cezu ră)
Amp\oOrt"O Numlir I
FIN R , CEZ R
Amploereo Num ăr I
F1 N. R,CEZ . M
Ampoo~
. I Numă r I
!poste z e Z.O no I pos te z e Zono . str."me l. Ipostaze lspecom""" Zono
. str • meL s~i ~ .slr " mel m~e
I) I rd RR 12 6Gj, 5lMh),1Tm 20 ) 4 rd R R + R R11 + M R + R R G1 40) 3 rd M M8 + M Ms+ R R Mh

(d 1n4)
21) MR +R R +MR + RR 5 4GJ, 1Mh
2) 2 rd R R +R R 10 8Gj. 1Mh,1CS
221 MR +RR +M M + R R I i Mh 41) i. rd M R + M MH + M R + R R Mh
J) MR + R R 25 17Gj, 8Mh I
23) MR+RR+ S M +R R 9 I Mh L2) M R .+ M M ·~ ~R +R R Mh
4) S R +R R 2 Mh
5) ftR +R R Mh
24) MR +RR + S S +RR I Mh
I.)) ~R + M M •· ~R + R R Mh
6) ~R + R R 2 Mh
25) MR +RR +LM +RR 3 ! Mh I.I. ) ~R + M M + M R +R R M h,
26) SR +RR +MR +RR Mh 1,5 ) Mt§+MM +Mt§+RR 2 Mh.

7) S ~+R R Mh
27 ) S~+RR + S ~+RR Mh
8) MM + R R 3 1Gj. 2Mh
28) MM +RR +MM +RR Mh
9) S M +R R 11 Gj
,,
29) 5 S...!!1 + R R + 5 S...!!1 + R R Mh
10) L M +R R l. 2Gj,2Mh
30) S 5~1 + R R + S ~ + R R Mh
III R S +R R 6 5Gj.3Mh
31) LM +RR +SM +RR Gi
12) R %1+ R R 8 Mh
32) RS +RR +RS +R R 2 Mh
I)) MS + R R 2 Gj
3)) R Sm R R R Sm R R Mh
RS...!!1+ +R%1+
14) %15 + R R 2 Mh
34) RS +RR +S~+RR Mh
tS> SS +RR Mh ·
35) MS +RR +SM +R R 8 GJ
Hit . M R + MR 5 4CS, 1Tm
36) ·MS+RR+MS+RR 2 Gj
11t MS+RR+SS+RR Gj
17) 3 rd RR+MR+RR 2 Sb
38> MS+RR+LS+RR Gj
18) MR +MR +MR cs
39) SS +RR +RS +RR Mh
191 MR+SM+RR Mh
il'd3EL 19
S I 5 TE M 5 0 N0 R I. ( - -· d )
FIN . R ( fârâ ce zură)
Amp loarea I · Număr

Ipostaze :::on a (Şi al te sis teme sonore)
„str." mel. speci mene
1) I rd RR 14 Gj
2) · 2 rd R R +R R 10 5 Gj,5CS 4f #
3) Rd +RR 18 Gj
4) d d +R R ober. 1 Gj
5) MR + R R 11 10 Gj,1 Mh 4f
6) Md + R R 9 8Gj,1 Mh
7) Md + R d Gj
8) MM + R R 2 Mh ..
4t#f t; ~
9) SM + R R 7 6Gj,1Mh 4
10)
-
S SM+ R R 4 1Gj,3Mh 41#
s
11)
-
LM+ Rd Mh
12) L M +R R 2 Gj 4f;
13) d MS+
...._, R R Gj
14) R S +R R 3 Mh 4f~
15) R S +R d Mh
16) R SM+
........... R R Mh 4
131
FIN . R, (CEZ .) ~
Amploareq Număr
Ipostaze Zona
„str."mel. specimene
17) 3 rd R RU+ R d + R R Mh
18) 4 rd R R + R RU + Rd +RR 1J Gj
19) R d. + R R + Rd + R R 6 5Gj,1Sb
20) Rd + d d + RR + RR Gj
21) Rd + d d + Rd + R R Gj
22) R R + R R + R d + d d 2 Gj
23) R d + d d + Rd + d d Gj
24) R d + d d + MR + R R 7 Gj
25) Rd + RR + MR + d d Gj
26) R d + R R + Md + d d Gj
27} Rd + Rd + S M + R R Gj
28} R d + d d + SM + R R· 3 Gj
29) R d ..+ d d + LM + RR Gj
30) R M +· d d + R M + d d Gj
31) d M.+ R R + ·L M +R R Gj
32} d ·S + d d + R S +R R 2 Gj
33} d s + R R + d MS+ R R ~
Gj
34) MR + RR + RR + RR Gj
35) MR + R R + Rd + R R 7 6Gj,1Mh
36) Md + RR + R d +R R 2 Gj
37) MR + RR + Rd + R d Gj
38) MR + RR + Rd + d d 4 Gj
Amploareo Numâr Şi alt~ sisteme
Ipostaze Zono
„st r ." me l. spec imene sonore
39) 4 rd MR + RR + MR + R R 9 Gj 4
40) MR + R R + M Rd+ R R
- Gj
4 1) MR +R R + Md +R R Gj
42) Md + R R + M d + R R Mh
43) MR + d d + M R + R R Gj
44) Md + d d + M R + R R Gj
45) MR + R R + M d + d d 3 Gj
46) MR + R R + S M + R R Mh
47) MR + d d + S M + R R Gj
48) M S + R R + MS + R R 5 Gj
49) MS + R R + R s + R R 2 Gj
50) MdS + R R + R s + R R Gj
51) MS + R R + S M + R R Gj
52 ) MS + R R + ss + R R Gj
53) ML +d d + R s + R R Gj
54) s d +R R + S M + R R Gj
55) S M +R R + S M + R R 6 Gj
56) 5 M +R R + s d +R R Gj
57) S M + R R + SMd + R R Gj
58) s M +R R t ss + R R 3 Gj
59) S M +R R + L R + R R Gj
60) S M +R R + L M + R R Gj
61) ss + R d + R SM+ R R 4 Mh
ti2) ss +R d + R S +R R 2 Mh
ss
63}
-
+R d + S SM+ R R Mh
133'
Am p too reo Număr
Ipostaz e Zono
st r " me l. specimen
L M + R R + ~R d + R R
11
64 ) 4 rd Gj
65\ L M + R R + Md +R R Gj
66) L M + R R t s M +R R 5 Gj
67) L M + R R + L M +R R Gj
68) L s + R d + R R +R R Gj
69 ) L s .....__... + R R
+ R d + R SM 3 Mh
70) L s .._.., + R R
+ d d + R SM Mh
71) L s + R d + R LM
..__ + R R Mh
72 ) L s + R d + s R +RR Mh
73 ) L s + R d + SMR + R R Mh
74) L 5 + Rd + S SM
....__... + R R
'· 3G,1Mh
75 ) L s t d d +SS~+RR Gj
s s
76 ) L +R d +
-
LM + R R GJ
77 ) L 5 t d d + S LM
.......... + R R Gj
78) L s + R d + L R +R R 2 Mh
79 ) 6 rd R d +Rd + Rd
n +d 5H + R R + R R Gj
80 ) MR + R R + R d +R R + R d + R R GJ
81) MR + R R + R d +R R + R d + d d· ,
GJ
82) MR + R R + R d + d d +MR + R R GJ
83) MR + R R + R d + d d + S M + R R 2 GJ
84 ) MR + R R + M R +R R + M R + R R GJ obef .
11
85) 8 rd R d + R R + R d +d dii+ R R -trRR li +Rd + R R GJ
CEZ MR
11
86) 4 rd M d + MR + R d + R d GJ
134 '
TABEL 19
-~IN (~ ~)\ (CEZ )(~ :~\r.(~1 ~))

SISTEM SONOR 4 ( - tS )
~8 (cezuro nemon ifesl â) S R ~M; L R FIN MM (CEZ ) MR

L R L M
Amploareo
Ipost a ze
Număr
imene
I zono Amploareo
. sir " mel
lposlo zt•
rspe
imen
Zono
Amploorro
. sir· mel
lpos1oze
Nrspej
imere
Zono
. str " mt>I
I) .3 rd S R + S R + M Le 1 Mh 23) 2 rd L M11 + RR I., Mh 48 ) 2 rd M R + MM Mh

2) 5 R + L R + M Le
·O
"' 1 Mh 49) M R11 + MM 9 2Gj,7M~
. iii) I
3) L R + L R + M Le "'
·a. I Mh 24) 4 td L R + SJ.M' ~ fJ.Lsm+R R cs
I,) 5 R + S R + fi Le ~ 1 Mh (C EZ) MM
5)
6)
L
L
R
R
+
+
L
L
R
R
+ tl La
+ L La
t
V
o
1 I
I
Mh
Mh
25)
26)
2 7)
2 rd MMU+
,S M +
L M +
MR
MR
MR
4
5
I
Gj.Hd
2Mh,2CS
3Mh,2Hd
50) 2 rd MM+
(CE Z . ) SM
MM Mh,Tm
·:: ~ tS M11 + tl L_B + S ~ + M M cs

FIN Rf;, (CEZ ) RR 28 ) "
N Q. ~{'· rd M
M 1l. M Rll + M tvfi 1l. M R Gj 51) 5 rd L R +
29 ) ~ ·2 LM+MRt LM+MR Mh -
-~ (C EZ > S S
30) 2 rd S MHt S R 4 Mh
7) I rd I R R 3 .... cs 31 ) tl M + S R Mh 52) 2 rd s tl + MM cs
32) S M + tl R 4 Mh 53) s t 1l + MM cs
8) 2 rd I R R + RR 5 4Mh,1CS 33) f~ M + tl R 5 Mh
34) L Mii + S R Mh (C EZ) SL
9) 4 rd I M R + R R" + L R + R R Mh 35) L M + t' R Mh
10) M R + _R R + L M+ R R 4 Mh 54) 2 rd fS L + MM Ban., Jug
li) MR+RR+ L Şti+ R R Mh 36) ~ 14 rd t# tvf. 11 J+ S R 11 + t' M(11 ~ S R Mh
12 ) ' LR+RR+ L M + R R Mh 37) ~ "'. t' M + tl R . + t 1 M + S R Mh FIN . S M (CE Z J~ R
)8) -~ .Q.
„V !: fi M + S R + tl M + t' R Mh
(~ ~)
V
13) 2 rd I MM+ RR 4 Mh 39) tf M + fi R + t# M + t' R Mh
a
14) 2 - 4 rd MM+RR+MM+RR cs 40) 2 rd s MII + L R Mh
voceo I VO C<."O li 4 1) fi M + L R 4 Mh 55) 2 rd M Rin~ t# M 2 Mh
42) L M + L R Mh 56 ) s R• tl M 2 Mh
15) 4 ul MM+RR+MM+RR cs
57) 1 rd tS M 4 1CS; 2Tm,
16) 2 rd I f 1 SJ!1+ RR Mh 43) ~i4rd tS t.-f UJ• t.i R11 + .fs M111 tL R Mh 1 Ban., Jug.
17) L M + RR Mh 44) "'- t# M + L R + M M + L R Mh !CE2) SL
18 ) L SM+ RR Mh 4 5) g- flM+LR+SM+LR Mh
l!IJ L LM+ RR Mh 46) §
a.
t'M+LR+t'M+LR Mh 58 ) 2 rd f~ L 5 M cs
20) R S+ RR 11 cs 47) LM+LR+t'M+LR Mh
21) [(R fi + R R)
22) R L + RR cs
....
~
CJ•
TABEL 20
SISTEM SONOR 4(-f)
FIN . V R, CEZ . V R
(~~) (M R)
Amp loareo
Ipostaze
Număr I Zonă
Şi alte sisteme
.st r." mel . specimene sonore
1) 2 rd M R( 11 ~ R R 3 Sb 4 d
2) ~R + R R Sb 4 d
3) t~R + R R Sb 4 d
4) f R + R R Sb 4 d
5) M R + MR cs
ce zură Fili)._ R R11 +
6 ) pr inci p ,sec . 3 rd M R R Ms
11
7) 4 rd sf + 'M R + s t + R R 2 Sb
CEZ . MM ( . RR )
11
8) 2 rd M M + R R Sb 4 d 1#
9) MtM +
tMM +
R R
R R
Sb
Sb
4 d
d 1#
t•
10)
11) t--- M + R R ,,
1
10Sb,1Ms
4
4 d 1#
12) t M+ MR 4 Sb fi
13)
I
14)
t M+
f M + -
tMR
f R
3
4
Sb
Sb
fjţ
ţJ
15) 4 rd MM+ M M11 + R M + R R 2 Sb

16) t M + MM+ R M + R R Sb
cezură
17) prin cip., sec . 3 rd f MUi)+ R R"+ R R 3 1Sb,2Ms
J"~
cezur o
18) p,-i nci;:> .,sec . 4 rd M R R" + R Ft11)+ R R Sb
Vs
CE Z
(~ ~) -
19) 2 rd S 5 11 + R R 16 Bh 4
20) f S + R (R) 6 Bh
136
FIN. V Ml CEZ. V R
\,l (~ ~) (~ :)
Amplasarea Numâr· Şi alte :;isteme
Ipostaze Zonâ
„ str." mel. specimene sonore
,•· .
11
21) 2 rd R R + f M Bv
22) MR + MM 3 25b,1Hg 1#
23) tMR
.__, + MM ·1 Sb 1#
. 24) f R + MM 2 Sb, Hg 1#
25) MR + f M 9 2 Bv,65b,1 Ms t#
26) tMR
...__ + t M 9 Sb t#
27) f R + f M 6 1Bv,5Sb 1#
CEZ . V M
(~ ~)
28) 2 rd f MII + MM Sb t# . 5
29) .... L M + f M Ar
30) L t ' + MM Sb
·. CEZ . V ~
(c ~)
11
31) 2 rd S SR + f M 5 Bh
32) L SR + t M 23 .Bh
CEZ. L S
33) 2 rd L 5 11 + S M· Bh
TABEL 21
SISTEM SONOR 5
FIN . RR 2 CEZ . RR
Amploa r eo
Ipostaze
Nu~ăr I Zonă ..Sisonore
alte sisteme
„ str." me l. specimene
I) 4 rd S L + R R" + S f + R R l Ab
2) LS+RR+ Sf +RR 2 ' Ab Simil. d
CEZ . MM
I .
3) 2 rd M M11 + R R 2 Hd 4 d f f
FIN. M M CEZ . R R
4) 4 rd s L + R R" + s f
+MM 5 Ab
5) S L + RR + S L +MM 2 Hd
6) S L +.R R- + S L + f M Hd
7) L S + R R + s f + MM 3 Ab
8) Si S + R R + L S + MM Hd
9) Si S + R R + L Sil+ M M Hd
10) Si S + R R + Sr S + ·M M Hd
11) d8 SL + R R + SiS +MM Ab
CEZ . M R
12) 4 rd S L + M Ru + S f +MM 2 Ab
13) L S +MR + St +MM Ab
14) L S +t R +Sf +MM Ab
15) L S +MR +L M +t M l Ab
16) L S + fm R + L M +f M 2 Ab
17) SiS + Mf R + Si S +MM 2 Hd
CE Z . SR
18) ·2 rd S R" + MM 4 1Tm,3Hd

19) l-1 r d SR +Sf< +MM +MM Hd
138
FIN . MM (continuare), CEZ. MM
Amploareo Nu mur
Ipostaze Zonă
„ str. " mel. specimene
20) 2 rd t M"+ t M 2 Tm
21) 4 rd S t# + M M" + S t# + M M 3 cs
22) ( f# ~)
23) S f + t# M + S t# + t# M 2 Ab
24) S Si + MM + S Si + MM 2 cs
25) , L ~+ M M + S R + M M 5 Hd
26 ) L S + M M + S R + MM 5 Hd
27) L S + t M + Sf + MM 4 2Hd,1Ab ,1Ar
28) L S +MM+ L S + MM 1 .Tm
29) L S + MM + Si S + M M 1 Tm
30) L S + t M + Si S + f M 3 cs
31) Si S + M M + L S + MM 1 cs
32) Si S + M .M + SiS +MM 3 1CS,2Tm
33) Si f# + M M + Si sil+ M M 1 cs
34) Si Si + M M + SilS + M M 1 cs
35) Si Si + MM + Si Si + MM 3 cs
(CEZ.) SM
36) 2 rd s .t# +MM 5 1HdACS

li
37 ) 3 rd li:S t# :li + M M 2 Hd
38) 11:9 Sf:ll + M M 3 Hd
39) S Sf +l:M M:ll 2 Hd
40 ) ~=S M:ll + MM 2 Hd
' 41) 4 rd ll:S f :lf +l~M M:ll ' 3 Hd
(CEZ .) S LSM
..___. ( :S M]
42) 2 rd S Lst" + MM Hd
43) 3 S Lst +ll=M M:ll
44) 4 rd ll:s Lst :li+ 11: M M:li

-
45) ll:s lsM:ll +li: M M:!I 4 Hd
FIN. MM (continua re), {CEZ.) ss
Amp loarea Număr
"Iposta ze Zonă
„str." rnel specimene :)
46) 2 rd s s + MM 3 1Ms,2Nt
47 ) 3 rd L s + s s~ 1i MM 3 Ab
48) S SfM
...__..
49) 4 rd L s + s s 11 + s f~ +MM J Ab '

50) L s + s s + S L +MM 4 Ab
51)
I
L s + s 5 + L S +MM 5 Hd
52) L s +· s 5 +L·L +MM J Hd
53) L s + s s + ·s cfşi+ MM 2 Ab
s. S + ·Si LSR+ M M
54) Si LSl+
-- Hd
CEZ . L S
55) 2 rd L s
+ MM 6 4Ab,1Tm,1CS
56) LSS + MM J Ab
57) L s
+ f~ M 3 Ab
58 ) 3 rd L S 11 + ll:M M:ll ·2 Hd,CS

59) 4 rd Si S(l1)+ L s" + Si LS~'!M
....__.. M Hd
6b ) 3 rd L st 11-r L s f (//) el id . I
- Hd
61) L SR+ L St el id . Hd
62) 4 rd L Sf+ L Sf+ L St el id. 3 Hd
G3) ~L + L St+ L St elid . Hd
64) Si lS + L St + S SL
~
el id. Hd
65) Si LS + L Sf + S L elid . Hd
66) Si LS + L Sf+ L St el id . 3 Hd
6 7) 3 rd Si L + L Sf el id . 2 Hd
68) 1„ rd Si L + ~ St+ L St el id . 2 Hd
110
FIN . M M (continuare), ( CEZ.) SiS
Amploarea Numâr
Ipostaze Zonă
„ str." mel . specimene
69) 2 rd SiS + +MM:· 8 1Ab,4Ms,3Hd
70) 3 rd SiS + ll:M M:ll· I Hd

MM.
71)
72)
ll:Si S:ll +
Si S" + MrMr+ MM. , 2
2
Hd
cs
73) 4 -rd ll:Si S:ll + Jl:M M:ll Ab
( CEZ . ) Ras
74) 3 rd
-
R8 S11 + R8 Sil+ M M Hd
(CEZ .) Si Si
R8 R~8+ Si Si + Si Sl + M M
8
75) 4 rd 2 Hd
76) R R'fn'\. Si Si + L Sl .- MM Hd
FIN . S M, . (CEZ . ) SR
77) 2 rd S R11 + Sf M Hd simii t~
(CEZ . ) L M
78) 2 rd L M11 + Sf M Tm
141
iABEL 22 ·
. Număr de agregate cadenţiole per sistem sonor
Zono 4 4 -.d . 4-f s
,,,
Ar ' 1
Banat „ cs 3 12 11
„ Tm 2 2 7
Moldova Nt
Gj 15 69 3
Oltenia
Mh 34 . 23 . 43
..,
Ab 21
..
,_ Bh 3
Bv ..,, ;, 3
„
Transilvania Hg 2
Hd 2 38
.' ~
\. Ms • 4 2 ..
'\
·"
'-
Sb (1 \„ / - 23 .
142
t AB EL 2.l
1 Agrega te code n tio le Zona
Sistem sonor I
R S + R R
.)( I. M R + R R
4 M R + R R + M R + R R Gj
4 L M+ R R
X 4d M R+ R R Gj
4d MR+ R R+ R R + R R Gj Gj,Mh.
4d S M+ R R Gj
4d S SM+
..._.. R R Mh
4d L S +• R
-
R + S SM+ R R Gj
X 1.1' M R + MM Mh
4 M R + MR
5 L S + MM+ Si S + MM cs } c.s„ Tm.
5 Si S + MM+ + MM ss
4f; S M C.S. ,Tm.
l. f
l.t
MM+ R R
MM+ R R + R R
Sb
} Sb.,Ms .
• 4f M R + MM Sb., Bv., Ms. ,Hg.
5 SiS + MM Hd.,Ab.,Ms .
4 RR Gj., Mh.,Tm.
4 R R + R R Gj. , Mh.,C.S.
4d R R·+ R R + R R + R R Gj., Sb.
4 f' MM+ MR Gj. ,Hd.
4tl S M + MR Mh.,C.S.
4il MM+ MM Mh.,Tm.,
4f. l M + MR Mh.,Hd.
5 S R + MM Hd.,Tm .
5 S M + MM Hd.,C.S
5 l s+ MM+ S M + MM Hd„ Ab., Al.
s L S+ MM Ab.,C.S .,Tm.
5 ss+ MM Ms.,Nt.
143
l'ABEL 21.
Nr. de Arnplo:::irco Nr. total Nr. de melodii per~ sistem sonor

Schemo tcrm:-i Observaţi i
or dine „str." mel.
I melod ii 4 d f# scR8) sMa
1) 1 rd A 11 6 4
2) 2 rd AA 18 7 10 Binar p ri n f.\ I rf.

Uneori - 3 rîndur i, prin sufix cadenţ .
Uneori -+q pr in antifonie
3) 2rd (A A) 14 14 De. fapt CC (fiind li din q )
2rd .A B llY 8 15 16 51 24 3 I din q, autonom

Uneori - q prin antifonie
5) 2rd (A 8) 56 19 2~ 9 Oe fapt CB I ('s I CD, fiind li din

q /li' din 11-.q, autonome
6) 1. 2 rd 3
7) 2 • I rd
8) 3rd A A 8 2
9) 3rd A D A
10) 3 rd A B s· 2 2
11 ) 3 rd A B C li 2 5
12 ) 2, 3 rd A B
[ A A 'B
- -- 3 prin rep~tarea lui A.
l3) 2 • 3 ro AB 1 3 prin repetare variată

[A B B
lÎ.) l .Jrd f<A 8) De fapt ,"C B(tiind li dinq) . După un

l<A B B') ciclu de str. bin.,se ampli f ică ternar
prin B'=rf. Exep!ional, str. 1 =ex ci. rf.
15) 3 • 2 rd ABB
[A 8
3 • 2 rd
·[~ ~
16)
B
17) [ 3).~rd
[~ ~ B 2 2
~
Numai „str." I [ternară eliptică
de primul rd. l
144
Nr. de melodii per sistem sonor
Nr. de ~mploar~ ~
ordine .str:"me 1.
1
chema
• Nr. total
formei
melodii
. 4 d f( S(R8) MB' Observaţ ii
18) ,2,• 2 rd [AA A BB

B
Vor. tipice : q.
A B
19) 4rd AAB B 7 3 3
20) 4 rd ABAC 7 2 4 ln 4,f =q; în 5: li -+q .

I
21) 4 rd A BBC 13 9 4
·22) 4 rd ABCB 33 21 12 Unele var. din t# readuc I o ccidentol
23) 4 rd ABC C 19 18 Vor. tipice din f sunt bina re
24) 4 rd ABC D 59 2 2 53 2
25) 4 rd CD A B 3 3 Var. Io precedento ( l 1 li invers.)
26) l • 4 rd [A A 2 2
AAB B
27> 2 + 4 rd
1-1 - [AA A
AB8
B 8
28) 2 + 4 rd 8
l=l -
[AA A
AABB
29) 2 4 rd
l-1
+
= [AA A B B
B
AA
30) 2. 4 rd
= B B 2 2
1-1
AB B
[: A
31) 2. 4 rd B B
[A A B B
32) 1•4 rd Heteromortâ

[A B
ABC B
33) 2 + 4 rd 6 6
[A B
ABC B
10 - Clntecul zorilor şi bradulUi - Cd . 408 145
Nr. Gle Amp loareo Nr.total Nr . de melodii per .sistem sonor
I
5(R 8) SMB~ Observoţti
ordine str. "mel. Schemo forme i melod ii l. d f# f
3l.) I ~ 1 + l. rd
[AA B
B CB
CB
35) 2 . ir rd
I-l -
.[~ B
B C B
C B
H e t eromorfă
36 ) 2. L. rd
-
[(Hq) Oe fapt, CB+CBc'B • CB, fiind
II -.q .
[(~ ~ g~)
37) ,_,
2 • L. rd 2 2 oe fapt, cs.csc's. c'B, fiind
II -q.
[(: ~ g~)
38) 1- 1
2. L. rd 3 3 Co Io preced .,cu .qltă in5is.tenţă
39) 1-1
2. L. rd
[(~ ~ :): Heteromorf o
l.0 ) 2 • L. rd
[AB CC BB 2 2
l. 1) 2. l rd C B 5 2 3 O mel. cu str. incomplete : - - C BJ

[A B C B A B- -
l.2 ) 2 • l. rd cc 9 9
[A 8 cc Unele variante revin lo-.AB
f.3) 2 • l. rd cc 2 2
[A B cc
[~ 8 c ~) [C B
l.l.) 2. l rd Fund 11.- q d.e fapt:
~BC'B
45 ) 2. l. rd
[.vi
ABC B
C_JJ R1ndurile contrase cîte . două
duc Io formo binară .
l.6 ) l. • 2 rd
[IA\ A~
BA
6 6 Oe fapt, BAB'A • B'A, fljr;id Jr-q.
[~ AA B B
L. 7) I•• 2 re; 2 2
L. C) l. • 2 •d j(A A B ~ Oe fopt,BBB'B '+BB,fiind 11 ..... q.

L\A A
146
Nr. de Amploarea Nr. total Nr. de melod ii pe! sistem sonor
Schemo formei Observat ii
ordine „str:·mel. melodii 4 d tl 5(R8) SMS I
49) 4 + 2 rd
[(A A~ ~) De fapt, sss's'.s's', f iind ll-q
SO) 4. 2 rd
[(AB ! g) De fapt, CB'CD.CD,fiind II-q 1 var.
51) 4. 2 rd
[~ ~ C B
13 12 ln unele vor., din t#, fragmentul
binar occidental .
S2) 4. 2 rd
[: ~ C B
53) 4. 2 rd
[(! ~ c aJ De fapt, CBC'B.CB, fiind II ... q .
54) 4. 2 rd AB C B
CB
55) 4.(-1
2 id AB C B 3 2 În f#, fragment binar occidental.
[
CB
AB
56) 4. 2 rd AB C B lB 10 8 În d, heteromorfie.
CB
57) 4 • 2 rd [ (AB ~ ~) 6 3 3 O~ fapt, CBC'B. c·s, fiind Jl ·- .q .
58) 4.2rd [ABCB 2 2

C B
•
59) 4. 2 rd AB C B Heteromorfie.
C B
[
A B .
60) 4 • 2 rd t. B C B „
Proces invers, q II : onticipa reo imi-
[ CB târii variate o jum . II,care creeozâ o
nouă jum. I (I'= A'B ) ; apoi .!! .
61) 3+2+4 rd
:A B B
[
AAB B
62) A BB 1 •
[ AABB
63) 3. 4 rd AB C 2 2
[ ABBC
64) 4 • 3 rd AABB 2 2
[A A B
' 147
Nr. de Amploarea Nr . total Nr. de melodii ~r sistem son
Schema formei Observatii
ordine .str."rnel. melodii 4 d fi f 5(~ SM 8 '
65) 4 • 3 rd [A B B C
AB C
66) 4. 3 rd [A B C D
A8 D
67) t.. 3 rd Rîndur ile AB contr~ Într-un rind

v
[ABC B
c_s .
duc la formă ternară.
68) 3.4..S.2 rd Strofo qn este aberanto .

[AA A B
B B
B
A All:~IB
AA ·:
..;
69) 5 rd ABC OE
70 ) 4. 2+6rd
[AA AABB
AABBB B
71) 6 • 4 rd [ABCBC B
A B C B
72) 6 • ~ rd B C B C B De fapt , ABCBCB. CBC'B, q fiind

[A
(C B C B) 11- q .
73) 6 • 4 rd B C B C B Ca precedenta,fărâ insistenţă .

[A (C B C B)
74) 6. L. rd [ABC BCB De fapt, ABCBCB+ csc's.ABCBC's ,

(C B ·c 8) q fii nd ll- q ,iar a doua str. h
AB C B (C 8) var. , pr in preluor~ secţiunii li'.
75) 4. 8 rd ABC C
ABCCD ECC
76) 8 • ~ rd ABCBA BCB 2 2 Oct. =q I • q li.

AB CB
77) 8. I. rd
[A B C B(C B C B) Oct . = q. li - q, dec i, de fapt:
( C B C B) ABCBCBc'B • CBC's .
-:--
78) 2.8.4 rd
- [AABCBA
B BCB
2 2 Oct . :qJ.qll .
ABC B
148
Nr.de Amploareo Nr. totalNr. de melodii ~r sistem son .
Schemo formei Observat ii
melodii d t# f ~n8) SM 8
ordine .str." mel .
' '
79) 8 •I. rd
(-1 [ABA8CBAB Oct. • qll • ql
C BA B
ABAC
80} 6 + 8 rd
- [ABCBDE
AB DE C B DE
Bl) B.t).10.L.rd ABC B C B 2 2 Str. melodicâ debozâ:q .
- [AA 8B CBC8 ' Celelalte provin din
AB CBCBCBCB repetarea ilberâ a
AB CB s.ecţiunilor I sau li.
149
TABEL 25
(Segment I. S R)
n. fin. I. (orig . ) t:-d I 4 ...;......._. tl
SMR (S MR S MR
5 M Rdd t St M 'R =.· St R
s·M R d f MR
~ f S MR
s·. · M. MRR
..
. I
~. ....._.,,
• ':S· MRS M R
·' 5 M MRR
- .
""' .. „
'
S.M-MRSMR ............ '-"""
SMRSMR ·
'
-
S MRM S MRM R
„ ·s ·~, M ·'·S
..._,,
MR SMS M R
S MS M.R d -Sf M f M R
Sf Mf M. R
. ·-·
f M $ ,-M R „
\
f M f M .R
SMS M MRR
.._.....
S M ~R
S M S.R
S~SMR
S R S MS -~ R
·s R. S MS R
SMRM
SJ M R M'
S M MRM
'--
s M R .5 M
,:' f MR f S M SMRSf M
5 M R s şHt" I
S M MRR.SM - -
S M MRS SM . ' ~
........... ...........
S M.S
.' .
MRS
""--"
SM
__..
in .fi n. 4 (or ig . ) 4--- d 1.-.f -
S M S MS MRS SM
- - S MS
SMS - -
MRR SM
M MRS SM
s Ms
S R S
M MRR
M
..._,
SM -
f R MR M
S S M R S S MR S
S M~R S \
\
SMSMRS
SMS MRR ........ S
SMS ~R%1S
s ·M MRSMS
...._, ..._,
S M R MS
în. fin . . 4 (orig . ) 4 ~ t# ·~: " - f
'MR · MS M R MS M R
MSMRd MSf . MR MS f R
M f M R M f. M R
MSM MRR
......... MS M MRR
.._.,.
MSMRMR
MS M Rd M S M R SfMRf M.R
M ~R
MS R
M MRSMR
.__,~
M MRM
......... S MRM
.._.., R
M R S fv1 d
M MR S M
M MRR
.__, SM
.._.,
M R MRS
,,,_, SM
,,,_,
MS MRR
.._.., SM
.__,
MR ·~
Ms
' MS M R SM
SM
- -
- -
'
MS M MRS SM
MS M MRR SM
MRMS~·RSM - SM-
M 'SMR , ,_,
.
S."fM R Mt S· f : M
s tM R f s ·t
M
f S f , R M S f .M.
• t S t R f .:5 f .M
f S f MRf. „S f .M
. t :'5 t MR MRSf M
,;„ .__,,,,, .· ~
MRS
__, t MR~RS
'-:""
f M ~
s MRS M R S ..-
M' 5 M R S
„.
M S . ~R S .,,....
M 5 R S
M MRR
.._.,. S
Ul
152
.,I _ _.,.. o,
in.fin·. 1 :. (orig . )
I l. - f# f
-i
l. -
RM R S M R S M
d 5 M
RSf MRSf M
R f -s MRS f M
J ..__,
R. S MS M
d S MS M
.R f M f M'f M"
R S MSS f\·1
---- R S MRf
..__, S f M
d MS M
R Mf R M
R MR S M
d MR S M
~ t-1BM R f SM
s r< s r.~ s
R S MR S
R ,$ f · M R f
d S M d S Rf „.- MRf
d MS MS
R M :=i M n3
RMSMRf
dMSMdS RMf MRf
R. M R S
d M d s'
-
R M MRS MRR
.._..
S
R M S R S MRR S. ~
153
TABE L 26
(Segm ent L.SR)
I
1n . fn . orig . d t#
S R
t 5 t M R = ·5 M R
T MR = ·5 M R
s .M R
s MR s MR 5 MR
SMRd=SM R t SMR=SMR
f' M R = 5 M R
5 MR 5 M .R 5 M .R
SMRd=SM .R t SM .R =SM .R
f M.R=SM .R
5 M R 5 MR
SMRd=SM R t SMR=SMR
s .M.R •
s .M R s .M R
s M.R '
s M .R s M.R
S MRd el =· s t·i1°R
s M R cf ·= s M .R
s MR
SMRd=SM R
S M .R.
· S M R cf = S M "j:f
S M .R
SMRd:SM .R
·5 M MRR
s .M MRR
s M MRR
-
·5 M MRR
s M MRR
s ~RS- M .R
-
S M MRR
--
S M MRSMR
154
1n . fn . or i g . d t#
I
s R s f MR S tR,!
SMRSMR
SMRSMR
S ~MS ~M 8
Sf Mf M R
s f Mf M R I
f MSMR
f Mf M R
SMSMRd:S MSMR
S M S M t18R
s MS MR
SMS .M R
s Ms M ~R
SMSMR
S MS MRR
s Ms M~MR
MSMR
S MS .R -
S R S M .R
S R SM R
SRS .M R
s R s M .R
SRSMSMR
SRS~S R
155
în. fin or ig . d
S M
St MRM=SMRM
SMRM
s M ~M
( MR( S M =S M R ·5 M
S fMR S i M = S MR SM
S fMR t S f "1 = SMR MS M
SMRSM
S MR S M
SM.R.SM
SMRSM
S M R S SM
·5 M MRS SM
s M M"Rs SM
s M MRRSM
S M@R~
SMS MRS SM
s Ms M's @s ~
S M? ~R ~
SMS~ ~S ~
S MS M MRS ~
s Ms M MRR SM
s Ms MMRR SM
SRSM ~ ~
tRMRM=SRMR M
s s S .M. R S
S MRS
S M MRR S
s M SM R s
SMSMRS
S MS MRR S
S MS M MRR S
SMS ~~S
S MS MRSMS
S M .~~S
SMRMS
156
in. fn orig. d ,s
MSMR
MSMR
MSMR
MS ! M R : MSM R
Ml Ml1 : MSMR
MSMRd MSMR
MSMR
M 5 M .R M 5 M .R
MSMR cf: MSM .R
MSMR M S MR
M S M Rdd = M 5 M R MSfR :MS MR
MSMRd:MSMR Mf MR=MSMR
M 5 M RdM 5 M R
MS MMRR
M5 M MRR M 5 M t-@R
M 5 M RM R
f 5 fM R fMR = M S M R M R
M SMR
.M SR
Ms R
;v;· t!R3J:'.1R
M ~MS ~MR
MRSM d= MRSMR
M M MR 5 M
M~R~
~5 ~5~
M 5 ~R SJ:'.1 MS M R 5 SM
M 5 M R SM -
M s
M MRS SM
Ms M SM MRR
M ~R s}I -
S tMR M S f M = M S M R M S M
S fM R f S f M = M S M R M S M
S t RM Sf M= MSMRMSr-.1
Sf Rf S tM:M SMRM S M
f S t MRt S t M = M S M MRM 5 i~
t s
f MR MRS t M = M sM MRMRS M
- -- -
MRS f MRMRS f M = MRS M MRMRSM
....--
M 5 MR S
MR S
M RS
M li S
MR S M R S
157
in fn. orig. d
M S .M SMRS
MSMRS
.MS MRR S
MS @R S
MS .R S
M~R S
R R .R SMR
dRSMR :RSMR
d R S M R d = R
S M R
dSMR :RSMR
R S MR R S MR
dSMR :RSMR
dSMd :RSMR
R 5 MR
d s MR = R S M .R
R SMR
d S MR d RSMR
dSMR R S MR
d S MR R S MR
R S MR
RSMR
s
R M ~R
R S M~R
RS M ~M R
R S tM R f M R : R 5 M R MR
R 5 tflRt R =R 5 M R MR
R s M~s ~
RSMRSMR
Rt MRSMR
RI MRf MR
RtMRfMR
RtMRfMR
RSt MSI MR= RSMSMR
\ Rt Ml MR:RSMSMR
RSMSMR
R SMS R
R SMS Rd=RSMSR
Rf SRI MR:RSRSMR
R f'RSMR:RSRSMR
R t' Rt MR:RSRSMR
R 'fRSMfR:RSRSMSR
R tRtMfR:RSRSMSR
RMSMR
RMSMR
RMSMR
d M5 Md
158
,1
RMSMR
RMSMR RMSMR
R M 5 MR Rd = R M 5 MR
RMSMRMR
R M 5 ~ ~R
RM_!lSMR
R MRS M R
R .[ f'®S t-1B
R M~~R
R ~5 ~MR
R M MRS R
R M f§s R
d Ms d 11 M 5 R
R M
RSt MRSf M = R S MRSM

Rf 5® St M = RS~ SM
RSMSM
dSMSM
d5M$M
Rf Mt Mf M = RSMSMSM
R S t§S M
R S ~t S f M = R 5 t§S M
dMSM
R Mf R M :RMSRM
R Mf R M :RMSRM
R M.R S M
dMRSM
R ~M R t ~ = R ~M R S %1
R 3 RSMS
dSMS
RSMRS
RSt MRt :RSMRS
d S M d 5 R .t MRt :RSMRS
RSMRS
d s
Md s
d M 5 M 5
RMSMRS
RMSMRt " RMSMRS
dMSMdS RMt MRt =RMSMRS
R MR 5
dMdS:R .M RS
R M ~S t-1BR S
R MS R 5 ~R S
159
TABEL 27-A
(PODII SILABICE)
Nr. de . Funcţia or hit. per sistem sonor

Podii , >.
\
ordi ne - 4 (orig.) 4d 4 f ll 4t 5 (R8) 51v18
1) RR c fn ( i) fn
2) d d c fn
3) d R
4) Rd C fn
5) RM C fn fn
6) d M I I
7) Rf
8) RS C fn
9) d > fn
10)~ #R f tn
11) RL c fn
12) MR C fn fn
13) Md C fn
14) f R C fn
15) MM C fn (C)fn fn
16) Mf
17) f M C fn
18) f f c
19) MS C fn . (i)
20) # Mf c
21) f s c
22) ML c fn
23) f L c
24} MSi
25) S R C fn fn
26) s d fn
27) #f R C fn
28) S M c fn c fn ·C
29) #f M C fn .
30) st c
31) ss C fn C fn C fn
32) #s f
33) Jf s
34) #f t
160
Nr. de Funcţia or hit . pe-r sistem sonor
Podii , \
ordin!" 4 (orig.) L. d L.t# L. f 5 (R8) 5M 8
35) s L c C fn c fn
36 ) #f L C fn
- 37) s Si
38) LR C fn
39) L M c fn (i) c fn c
40) L f c fn
.t.1) L S c fn (i) CC) fn fn
42) #L f c
~3) LL ·1 C fn c c
44) L Si c c
45) Si S C tn
46) Si L c c
47) Si Si c C fn
t.8) Si R8 c
49) R8 S· fn
50) R8 l (C)
51) R8 Si c
52) RaRa c
53) MsRs
54) Ms Ms
*Pentru a evita aglomt-rorea de semne , om scris it În faţo podiei, co armură, pentru

derivaţia 4f#; de asemenea, om simplificat titlurile coloanelor pentatonice, indid.rtd doar
extremele acute caracteristice.
161
TABEL- 27-B
(PODII MELISMATICE)
Nr. de Fu net iaI

orhrt . per_ s i stem sonor
Podii I
ordine 4 (or ig . ) 4d lf# 4f 5(R~ 5M 8 "
c ,,.
. I)
.R RM
..__..
2) R MR
.._.,, . I c I
3) d MR
....__.. I
R MS i c
4) ·
5)
.._.,,
RMS
.........
I
I
'
i c
6) R SM
..__,. I fn I
7)
8)
d SM
RSL
- i
I
c
.........
9) @;S I c
10) R ~ I fn
11) :R l.âb1 I
12) #R LfM
..___... .
13) M Rd
- c
1_4) f-1BS i .
15)
-
MdS fn
16) M MR
.._,. I c I
I
i .
M MS
17 )
- fn
18) M SM
- I C fn
19) MSL
..__,. I
..
-SMR tn •
20) ..__, C fn
21) ~d fn '
22) 5 MR"
.._, c c
23)
-
SMS I c
24) 5 MS I c
25) S~L I c
162
~J r oe
I Func , 10 or 1 . per s1s e1ri son o r
P odi i
C"C inc 't.(orig . ) ld 4t# t. f 5 (R 8 J 5M 8 '
26) S SR I c
27 ) # s tB fn
2S ) # f SR I
29 ) #t fR I
30 ) 5 SM I C fn I c c
3 1) #f ~ I
32 ) #f f.M I
33 ) s LR c c
3 L. ) #f LR i
s LM .
I
35 ) I c c
36 ) #f LM
__.. I
37 ) 5~ I C fn
38 ) # tj. s I
39 ) #f ~ I
.
L.O ) L f._,.
M c
L.. 1)
-
LMR fn
L. 2 ) L MS
__,, I c
43 ) LMSM
~ __..
I
L SR fn
44 )
- I
L.5 ) L 5_0 I I c
L..6 ) ~ L fM ~
I
L. 7) (#ll Sf fn
48 ) Ljl I ' c
L..9 ) L LSM
-- fn
5 O) L L_? I c
5 1) L LSi
- I c
2) L SJ!,. i i
3) L f5iL
.....__,, c
163
Funcţia arhit . .iper ~ .,.sistem sonor -
'' Nr. de Podii , ·c..• .
SM8,
i. (orig .) 5· ( ~
I
.ordine 4d 4,f#- 4f --
c c
54)
-
SiLS fn
55) Si LS
~·
c
56) Si. aj. c
-
57) -
-
SiLSi. -C
--
~ 4
58) 7' ·R8 R8sil ~ c
59) M8 Fisi
__. - c
60) Mari~
-- '
..
c
61)
-
M8 RPsiL
:~
c ·.
164
TABEL 28
Fu neţ i a Segmen t e Sistem s o n or

ri nd ulu i 4 d 4 t# 4 t 5 (R8) 5 M8
5 i I. me l. s it. mel. 511. me l. 511. mel. si l. mel.
Antecedent , M R 8
s M R 842 37 8
L 5 M R 285 76 272 98 95 133 5
L M R 17 4
L s R 1. 2 1 10
L R 1
L s M 20 20 1 2 1
L M 8 2
L 5 5
s
. Si L
Si L s
M R
R
'
10
35
17 3
11
3
~i L s M 10 44 2
Si L s 85 84 11
Si L 1 1
R8 Si L 5 M R 2 3
R8 Si L 5 R 7 1
JiB Si L s M 19 1
R8 Si L 5 31 8 16
MB RS Si L 5 1 's
M8 R 8 Si L 3
-
l.n tec eden t 1 [ =3 J M R 64 5
(din formă bir.ară echival. 5 M R Le 1
cu $e C ţiunea li din q )
s M R 776 52 11 14
s M 5 22
L M R 87 5 3
L 5 M R La 2
L s M R 13 85 11 6 7
L s R 5
L s M 71 14
Si L s M R 9
Si L 5 R 3 1
Antecedent 1 [= 3] s M R 11 2
I
(di n 11 ..... q )(rlnd e ch'1val. L 5 M R 6 6 1
cu r1nd 3 din form a q or i g)
L s M 3
Si L s R 13
R8 Si L s M R 6
An tecedent 3 rh . M R 45 2
s M R Le 9 1
165
Funcţid. Segmente !.'
;: Sistem so n or
rÎndului 4 d 4 f~ 4 f 5 (R8) 5 MB
s i I. mel. sil. mel. sil. mel. sil. m~I. 5!L mel.
(Antecedent 3 m) s MR 922 24 3 41 5
5 R 3
s M 7 2
L MR 9 63
L s M R 123 46 57 22 3 45
L s M 22 1 3 4 1o 3
Si L s M R 109
Si L s R 1 1
Si L s M
I
31
Si L s 11 I 11 2
8
R Si L s M R
I 12 3
Re Si L s R 2 4
R8 Si L s I 7 2
M8 Re Si L s I
I
3
Id . M R 10
(din forma li ~ q l s M R 15
s M 36 I
L s M R 1 I
L s M 22 2
Si L s M R 3
Si L s R 16
Re Si L s M R 2
Consecvent 2m M R 37
s M R 723 11 53 1 '
L s M R 284 37 54 34 7 5 21
L M R 88
L 5 R 3
L s M 1 26 5
, L M , 7
Si L s M R 18 99 4
Si L M R 3
'.:ti l 5 R 2 a
Si L s M 9 55 4 1
Si L s 14 5 3 1
R8 Si L M Rs 3
R8 Si L 5 R 4
Re Si L M s 5
R8 Si L s 16 11
M8 R8 Si L 12
M8 R8 Si 3
- .
Id . M R 4
(djn forma li ~q) s M R 7 ·1
L s M R 1 12 2 1
Si L s M R 2
Si L s 1 17
166
Fun cţi.l Segmente Sistem so no r
rîndului 4 d 4 t# 4 f 5 (RB) 5 tvţ8
s i l. mel. s i i. mel. sil. mel. sil. mel. si l. mel.
Consec vent 2fn M R 23 7

s M R 153 23 44 15 18
s M 16 13
L M R 20 1 85 1
L s M R 12 4 81 3,6 36 41 110 11
L s R 2
~ s M 117 7 33 2 5 2
Si L s M R 21 4
Si L s M 12 35 3 3
1
Jd. M R 25
(din forma echiva l entă s M R 735 19 48 20
cu li din q ) s R 1
L M R 43 3 1
L s M R 18 155 63 14 1
L s R 1
L s M 11 2 12
Si L s M 10
Con s ecven t 3fn R 6

M R La 8
s M R La 4 ~
5 MR 1 3
L 5 M R 1 6 7
L s M 7 6 1 5
Si L s MR 5
' Si L s M I
5 14 5
Si s M 1
Consecvent 4fn M R 44 13
5 M R 8 81 19 50 1
5 R 3(1:tier.l
s M 1
L M R 52 1
L s M R 87 15 59 17 3 3 21 4
L s R 1
' L s M / 52 18 3 1
L M 1
Si L s M R 49
Si L M R 7
Si L s M 22 66 12 7
'·
Id. M R 3
(d in form a 11 ~ q J s M R 9 1
L s M R 12 3 1
L ' S ·M 4
Si L s M
,
14
16'.l
TA BE L 29
Segme nte Podie in. I Pod i e c.en tr . Pod i e f in . 1n. centr. fin .
I
•) I
4 SMR dM IS Ml MR concentrat RM lsMI MR

RM MR RS Rd
RM RS SM RS
d M Rd
RS MR
R f# MR
SM R s
4 LSMR RS ls Ml f4M RS lsMI , tiM
RL MR RL MR
LL f R L L
. ) Der ivo! iil e ( d, f#, f ) ou fost rep rodus e in tabelul conc entrat numa i cind nu
au existat -pod ii or igi nale ech i valente .
I ABEL 30
Pod ie central.i : S S S M ·- MM M R CM fi> RR

.(tf M)
(S f)
.(f M) (M f )
TAB E L 31
Anteced . 1 Anteced. 3 Consecv. 2m Consecv. 2 fn Consecv. 4 fn .

i. C. fn i C. tn i. c. fn i C. tn i c. fn
[TIJ ~ ~ [§] ~
RM MR RM /,MR
(d M) (Md) MM-(Md)
lsMI lsMI [§] lsMI js Ml

RM--...._RM RM---.__MR R S MR R S RR
MR RM f S f M MS
d M::::::R d d M~ R. d t# s ss
SM~RS SM/RS t# t#>R R
MM MM SM
[§] IMMI [§] ~ jMMj

MS R S SM RR
MM S. R
-
[§] lMRI IM .R) lMRI lMRI
SM SM ss RR ss RR ss RR
i• s t# s
s tl
MM
MS MS MS
RS
SM SM
~ . ~
~ [§] ~
RR LM '
'
[MJ IR RI [§] ~ l R.R I ,1
RM SM SM SM MS d /\ SM R /\
f M
169
TABEL 32
SCHEMA RITMICĂ (RINO 1)
~[~ ' n, - n] M"l,Sb.(Tirn .)

31
32
[ ÎJ ,J I n
,J j,
I
Mh, Hd.(Petro?.)
3n 1 n 1n1n Sb. (Să.câd .) 33 [J>.J1 ni CS, Mh,Sb,

"· ···
('i') 34 n.n . Tm,Nt, Ab,Ms, Hd .
4 n I n I 4'~ I . , •
~
CS, Tm,Gj, Mh .
35 l"J> ,J , n ,n (~)
~ ~~ ~)/I
CS, Hd . 36 3 /
37 ,J )J Gj.
6 n r-1
.i • I c
I
r.i
~
- (
...
4' 1) Ab . 38 n
7 n n I i J I J 1 Hd. 39
40
~ji " I n I ,h ,J
n
I
,J ,J 1 Mh .
(!":'I)
an n J>J Bh,Hd,Ms. 41 ,h ,J I n nJ
cs . 42 ji ~ I ji J I )> ,J I Ji ,J Ab, Ms.
10 [n I
~
~
I I
'
Mh (,Hd.)
43 )> J I J )> I J )i CS, (Gj)
11
44 ,J~ I n ; J> Hd .
)! J )'i J
12 I I Mh, Hd, Ab
n
13 )> J I }J J I Hd, A.b . Sb, Bv, Tm,Mh .
14- n I )i J I CS, Hdl Hd .- Petroş . ),

Hd .
GJ, Mh. 48
15 n I I
"' o
I I Sb.(Tirn .)
49 Hd.
16
17
[n
~
I J ~) I .J )! I J 1] CS, Ab .
50 n1n1 n1 ~
J>. ,J Mh.
1a n '(n)' J J I cJ .J 51 [~· Ji ,
,h ,J
n n ~1] 1
Hd.
19 (,h ,J I n , n) 52
20 )! .J I o~ ~ I )! J Gj . Mh . 53 JJi1 ni JiJ1 J> J Bh .
<n n n)
21
22 n
I
I e}) J I ~ ,J
54
55
[ ,J )>
~. j,
I
I
ÎJ J
j, ,J.
I _ 11] Hd.
23~ In
24 L n I
,JJ
-J ~ I
1 ry<~J
,) d CS, Mh . 56 [
57
,J ji
,J. ,ii
I
I .)',
j, J
,J.
I
I
,) ,ii I
~ J J cs .
l~J
25 n J J I n ,J ,J Hd . 58 [~ ,ii I ,J ,J I
J J] CS, Mh .
(r'l)(r'I) (~)~) ,J ,;,
26 n I .J ,J I J ,J I ,J ,J Hd, Ab, CS .
59 I
21 n TJi
JJ , n H1.
60 Hd, Ab .
2a .ti J, n , n Gj,Mh,Hd ,CS, Tm,

Ab
61
(~)
Bh .
,J ~ I ,J J I (J ,J)I J ,J
JiJ. n n sb.
. 62 . CS, Sb, Ab.
29
ao J>J, (n)1 n n 1 Gj, Mh,Sb, CS,

63
64
[,J J
n.JJ1
,J. Ji '· n .J 1] Tm .
( Hd.)
170
TABEL 33
SCHEMA RITMICĂ (RÎND 2)
~YJ I n 1. - n] Tm
33 n 1
(f"I) "(f"I)
J ., , J .,
"
1 .1
(f"I) I":'\
.J Ab, CS .
34. n I CS .
3 n 1 .~ ' JiJ Mh,Gj, Hd,Ab,Tm .
J J,
4. n i -.J n )i J
I I I
I":'\
Sb, Tm, (C S.)
335b-·.r n
~
,
s n n n JiJ 1 1 Gj. 37 n I
( f"l )(f"I)
J ,J I Mh .
~.· [n
n i J' )i 1
,J „
I
38. n I J J I JJ I Ab .
Sb (T~rn . ),Ab.
8. J. J> J 39 . ./) J I n HcÎ ( P~troş . ), Ab.
.~
9. n l'J I I tJ~ I J s b ( S.icid .) 40. n I

( 7 ){f"I)
11 J I n i J ,J Hd .
10. n 1 n 1 n ,J ~ Gj 41. )i
(f':\)
J I n ~) CS , Mh,Sb (TÎrn . ~
Nt, Ab, Hd.
11. JJ JJ I n Tm,CS ~elJ I T;J J, J

r.'\ (I":'\)
12. n 1 n 1 n I ,J J Hd .
I":'\ l
44.rJi J I J )> I - J : j} „
13. i-~ n I n J>.7 Mh 45 Ji J j Mh, Hd .
14. n 1 n (I":'\ /":'\)

 I n I „r;} I )! J Sb, Tm, Bh .
15. ,J J I JJ I cs . 47 ,J j, I n I n I ,J 1 Hd, Mh .
16. ,J ,J I J J I JJ I J (,J l
(I":'\)
CS, Sb, Ab, Hd 48.
(r. )"
J. 11 1 1
n I
r-j
,; $ Hd.
!'=' I":'\
17. JJ JJ I JJ J d cs 49.[.J )i I )i J I
J1 J
50. n I Gj, Mh .
18.
19.
I )i I
51. n
20. n ~
Gi •. Mh, CS, Hd,
P~tro~. )
"
52. ~"' 111 I )i .J~, I J )!
j
9f J~d d
~I":'\
21. ,J .j)i
!':'t
d:Ji „„ ( Hd .- I CS.
22. )i ,J „ 53. ,) )> I J ), I _ ";'

fli"l fi cs.
23. n ._
24.
r··
"
r-,
n 54. J )! I ,J ), I CS, Mh .
25. •·. j (I":'\)
26.[n I )i ·~ I 55[,J J> I J •I I

CS, Mh.
Hd . 56. ~. Ji
27. 57
28. n I (n )I ~~ I Gj, Mh . 58 J J I Hd.

(~) (I":'\ )I":'\
29. n J> J 1 n Hd . 59.
(I":'\)
JJ n I .J .J I ,J (J ) Hd, Ab, CS
30. 1J I J „~ I J )> Sb .
""' ~
60 . .; .J 1 n 1 n Hd .
!1. [J"J I J )! I J )! I X„ J
J ~
Ab .
61 . ,J J
( !':"\)
I J ,J I .J li'
"
Ab, Hd.
92.
171
TABEL 34 SCHEMA RITMICĂ { RÎND 3)
A . ANTECED .
i.n 1 ~~ , n Sb. ( TÎrn.) 19.

20.
[j, - I
n3)J i
~
Gj, Mh, Hd, Ab, CS.
2. n I .~ I n I )> .J 21 .
3. n ~ "="
"~ I Sb . ( TÎrn . )
4. ~ 3.~ 22. • 1 - · I
5. n Mh . 23. j, ~ I ~ .~ I Hd .
6. J J>
1. n 24. J, J I J, .J I Ab .
8. -~ I n I n I Mh . 25 . J, J I J, .J I J J Ab .
9. n , n, n , Mh, Hd. 26 . J, J I ),~ I )J.J I )>~ Ab .

~ (t'=")
10. n I ( n) I J, ~ I Mh. 27. • , J I ,JJi 1 .JJ, CS, Ab.
11 . n I n I J, ,J I ,J ,J Gj, Mh . 28. ,J j, I n i n Hd, CS .
<"='X~
12 . -~ I ,J ,J I cs . 29.
XJ. ~
[J -~J I
I
. I.,, • I
,;.J
i
i
J ;J
~~ Gj, Mh, Hd, CS .
Gj, Mh .
31 . ,J, ,i> I J d Hd .
14. dl~ CS, Hd ,Gj .
-~
32 . rJ )J i .J.) I .) ,J J Mh .
15. 33. L.J. J, I
16. [•
17.
J I
Ab.
34 . ~ J I J J> I 7 Hd .
18.
B. CONSECVENT
"="
1. n I ,i> ,J I ,J ,J Hd . (Petraş.)
2. n I Hd .
3. n I Sb.
4. n I Hd .
( ("\ )( ("\ )
S. ,J ",) I n In I
("\ r.'\
.J J Hd .
6. n ( r.'\ )
I J> J. I .J )> I .) .J
( ("\ ) r.'\
CS .
7. .J ,J I ,J ,J I J J I ,J ~ Ab, CS, Hd.

(~~) (r.'\)(~) ~
8. n I ,J 11' I ,J •' I J(J) Ab .
~ f'j' "="
9. • ' " I n I n I J :Ji "f Hd .
10. :i. ji I n I n ·I l~ Hd.
11. J'J'1 J' Ji I n I Ji'J .Hd .

12 . ,) J> I )l 7 I _ )l J Mh .
172
TABEL 35 SCHEMA RITMICĂ ( RÎND 4)
1. l:J n ;;J' (G j.),Hd,Ab, Tm . 20.n I (n)I JJ I JJ Mh.
2.n I JJ I n I .l ). !':'\
Mh . 21 . ) J I J-J I n i ~~ Mh,Sb, Hd .
3.n n T;
I
!':'\ !':'\
Sb(Tîr.n.),Hd,Ab . 1
22 . Ji J i~ I .':J I J1 Mh .
4. n n J ,J
I Hd. 23 . Ji J I )> J I ~~ I J> ~ Ab .
n n i ,J ,;
!':'\ !':'\
5. n I Hd. 24. J> ~ J )! i J>J' Hd.
!':'\ !':'\ !':'\
6. J ~ I JJ ,J .; Ab, Tm,Ar. 25. J )> I J J I ,J ,J Hd.
1.n I )>~I
r· ~ Gj, Hd . 26 . .j J> I n )> JI ,J ,J Bh .
8. • f:J I -- )! J (r.'\J(r"=')
I ,J .; Gj, CS, Hd.
27 [J .J> I )> ,J
.I> J
,J ~
l Gj, Mh (,Hd .)
9[/1
10.
I
- -
.l>J1 ~~]
,{',J
Hd.
28.
29. ,J!':'\ J> I )> JI n i J> s Bh .

30. ,J d
11 . n I (n)I J> J ,J ,) Mh.
(J 3)>)
12. n I (n)I J> J .; „~
Mh .
31 . ,J d
Ji (~)I JJI J ~
13 . n n )/I)> Hd.
32.J (·)J I
~~
Mh .
14. n ,J!':'\ )> ~;~

: ~ „ Gj, Sb,Mh.
33. J ) I J Ji I ,J ,; cs .
15. n J )> I ,J ) : ,J ~ 34. J ,J i JJ I ni 7,,t) Ab.

("'\ ~
~
16. ,J. „ Ab.
35. J d J J I ,J. J> I ,J Ab.
~) 36.J. ,J J. J J J J ,J Bh .
17. ,J.
18.JJ JJ i ,J.J \dd cs .

~~
37.
( ~)(f"'I)
,J I n ni r.
,J ,J
~
Hd .
r."I ( f"'I)
19.n J J n Mh. 3e. J J I J J> I
< JJ ,J (,J ) Mh, Ab .
TABEL 36
Familii de tipuri
Nr.c.rt . Clasa Famil ia de tipuri Obs . Melodi i din colecţie
L ~ M RLa
1. 4 " (deriv. 4 - d) 1 - 158
!::. S M R La
2. 4 .. - ( deriv. 4 - t#) 159 - 208
3. 4 ~ ?. M R ( d eriv. 4 -J f ) 209 - 243
(R11 ) Ş,i
4. s LS!!1R cff> ) 244 - 322
(MII) Rll .
5. 5 „ St
-L S.. M ~ ( MII 323 - 335
173
TABEL 37 A
Id.Tab. Id.Tab.
Nr. Total Nr. Total Alte
A soc. centr. Alte Asoc. cenfr ..
crl. specim. secf1i crt. specim. sect1i
I
I
„
1 SMMR 4 c 19 SM • MR 312
2 SMMM 6 20 SM • S R 20
3 L M MR 6 21 SM • L R 2 '
22 5~ • M R 90
23 SmS • M R 4
4 R R • R R II. 65 8
24 ss • M R 23 8
5 RR • M R 192 8
25 5~ • M R 56
6 R R • S R 3
26 SLm • M R 1
7 RM • M R 7
27 SL • M R 5
8 R S • M R 1
28 L M • M R 41 B
9 MR • M R 1 B
10 MM • R R 2
11 MM • M R 101 B 29 RRSM•MRRR 1
12 MM •MM 1 30 MM MR • M R R R 1
13 SMrM
"--"
• M R 1 31 M MMM • M R R R 1
14
15
SMM
~
SmM
• M R
• MR 4
1 32
33
-
SMMMR • M R R R
SMMR • M R R R
3
12
16 SMR + M R 1 34 LMRM•LMRR 2
17 S MR ~
• MR 1 35 L MM R •M R R R 4
18 SM • RR 2
.
11,
I Total Id. Tab.
- Nr
crt.
Yo SMMR • M R R R
Asoc. cenfr .
„ SMR
'-'
R R
spec1m.
3
A ffe sechi
'
37 IL M R M l• L 5 „ R R 1
38 MM • R R „ R R • R R 1
39 MM • M R • R R • MR 20
40 MM • MR • MRR
'--'
• M R 2
41 MM • M R • M R • M R tt
42 MM • M R •MM • M R 14
.
43 I '' ..
' .•I • MR
. • 5 M • MR 7
44 M~ ., • MR • 5 LM
'-.../
„ M R 1
45 MS • M R • R R • M R 1
I 46 MS • MR • M M „ M R 3
1„ 7 SR • M R „ R R • M R 3
48 SMM
...._. • MR • SMM
..__, • MR 1
49 5 MR „ MR • R R • MR 1
'-'
50 SM • R R • R R • RR 3
1 51
I
s f';j ~ R R • R R • M R 2
II ~ ')
.J ,_
~ SM • R R • SR • R R 2
II 53 SM •R R • S ~ -'I „ R R 2
I
I
5 ft SM „ R R • S M • M R 9
55 S M „ MR • L8 R • M R 1
56 SM • M R „ R R • R R 2 B
57 SM • MR • R R • MR 252 B
58 SM • MR •R M • MR 2
59 SM • MR • R S • MR 1
GO SM • MR • M R • M R 10
175
Nr.
-
Asoc. cent:-.
Total Id. Tab.
crt speC1m Alte sect1i
I
61 SM • M R • M M • M R 16
62 SM • M R •MM MM + M R 1
63 S. M • M R :fy1 .Sm •.M R 1
64 SM •M R • S M • R R 2
65 SmM •MR • S M •MR 1
66 S M • M R • _SmM •MR 1
67 $M • M R R! • S M • M R 1
68 SM • M R •SM + M R 66
69 S M „ M R • L M • M R 4
'
70 SM • S R • R R •MR 1
71 5 ŞB • M R • R R • M R l
72 S SM ~
• M R • R R. • M R 9
73 5 SM
'--'
• M R • S M • M R 12
74 5 5f\1
...._,. •MR •s ~ •MR 4
75 ss • R R • R R •MR 1
I 76 ss ·• M R • R R • R R 3
77
78
55
s .s
•MR
• M R
• R R
·• R R
• MRR
• M R
-
.
~
1"86
1
79 ss • M R •MM. • M R 3
80 ss • M R • S M • M R 1•
81 ss •MM • s.·s • R R 5
a~ ss • S R • RR •MR 1
.
,.
83
84
s~
S LS
...._...
•MR
• M R
• S LM
• S M
- •MR
• MR 1
85 SL •MR • R R •MR I
1
176
..
Nr Total Id . Tab.
Asoc.. centr.
crt specim. Altesecfii
I
·,
86 5 L •MR +-. MM • M R 1
87 5 L • M R •SM ,j. MR 3
I
.
88 5 L • MR + 5 5 + M R 1
89 5 L •MR • L M ,, M. R 1
90 L M • MR • R R • M R 7
91 L M • M R •MM • M R 1
92 L M • M R • 5 M • M R 9
93 L M • M R • L M • M R 3
94 r
- c,_. + RM „ L 5 • R R 7
I
I
95 L S -!> MM „ ss •R R 1
96 s 1.1 • MR ~ SMM
......., • M R •MM • M R 1
97 II ~) ~,J „ Ivi R ~ S M „ R R • RR • R R l
r.J
I „ "1 R R I? • 5 R • R R
~' f· ~ + SM ~ 1
I
r .- )~
._,
I s f/; • MR -~ 5 M -i. R R -· R R • R R 1
I
100 s f,j • M R ., s }), ~ : 1 :1 „ MM • r--4 R 1
101 SM • h1 R • ~. M -> ;..; R • S M • fvi R 1
102 SM • M R • SM •MM •SM • M R 1

'
103 ss • M R •MM •MR •MM •MR 10
104 ss • M R •MM •MR • S M •MR 2
105 SS•MR • S M • M R •SM • M R 3

106 S~ • M R •MM • M R •MM •MR 1
107 SL • M R •MM • M R •MM • M R t)
108 S L •MR •MM • M R •MM · ~R 1
109 S L • M fl •MM • M R •MS •MR 1
110 SL • M R • M t-.·1 • M R • S M • M R 2
111 SL
-
• M R •SMM • M R • S M ~ M R 1
177
Nr. Total Id. Tab.
crt. Asoc. centr. specim. Wfesectii
I
112 S L • M R •SM•MR•SM•M R 3
113 RS • M R •RM•MR • M H • M R •MM • M R 1
1i4 R S • M R •MM • M R •M M + M R •MM •MR 1
115 SM • M R •RR•RR •MM • R R • R R •RR 1
116 SM • M R • R R • R R • S M • R R • R R • R R 1
117 SM •MR • R R • R R • 5 M • M R • R R • R R 1
118 5-nM•MR • R R • M R •MM•MR • R R •MR 1
119 S M • M R • R R • M R •MM•MR • R R •MR ·2
120 SM •MR • S M • M R •MM•MR •MM • M R ,

121 55 • M R • 5 s •MR •MM • M R •MM • M R 2
122 ss • M R • S L • M R • S M •MR • S M •M R „
123 SL • M R „ ss • M R •M M • M R •MM • M R 1
124 5 L • MR „ s5 • MR • SM • MR • SM • MR 1
125 SL • M R • SL .o M R •MM • M R •MM •MR 4
126 SL • M R • S L • M R • S M '° M R • 5 M •MR 3
rn L M -> M R <> S M•MR • 5 M • R R •5M •MR 1
128 S S•MR•5M •M R ~SM• MR •5M •MR •MM•MR 1
178
TA BEL 37 B
Nr. crt. Asoc. cenfr. Total Id. Tab .

specimene Alte sedii
1 RR +R R 2 A
2 RR + M R 1 A
3 R l§ +R R 1
4 MR + M R 1 A
5 MM +M R 1 A
6 s s + M R 1 A
7 L M +M R 1 A
8 L s +R R 1
9 L s + MR 1
10 S MM R +SMM R 1
11 S MM MR
....__.. + S MM R 1
12 S MM Mr + S MM R 10
13 SMMM+SMMR 1
14 S SMMW+L S MR 2
15
16
-
L MM MR + S MM R
L M M Mr + S MM R
1
17 L MM Mr + L MM R 1
10 L M ·M Mr + . L S „M R 1
19 LSM~+SSMR ·3
20
-·
L S M MR + l S ·M R
.
10
21 L S M Mr + S MM R 4
22 L S M MtrJ + L S M R 60
23 L S M Mlr) .+ L S S R 1
24 LSMM + l.. S M R 1
-·
17 )
Nr. Total Id. Tab .
crt. Asoc . centr.
specimene !Alte sedii
25 L S + R R + R R 1
26 L S + R~ + R R 1
27 L S + MRS
....__,. +M R 1
28 L S M Mr + MMR R + R R 1
29 S M + MR + R R + R R 1 A
30 S M + M R + R R + M R 1 A
31 l s + MR +R R + R R 2
32 L S + MR + R R + M R 1
33 l s + MR + MR + M R 2
34 S MM~+ S MM R + R RS + RR 1
'-"'
35 S MM Mr + S MM R + R R + R R 3
36 S M M Mr + SMMR + M R + MR 1
37 S M M Mr + S MM Mr + R R + MR 1
38 S M M Mr + l S M R + R R • R R 1
39 S MM Mr + L S M R + R R + M R 1
40 S S M Mr + SMMR + R R + MR 1
41 S S M Mr + S S M R + R R + R R 2
42 S S M Mr + l S M R + R R + MR l
43 S S M Mr + L S MR + R~ + MR 1
44 S S M Mr + L S MR + R RS + MR 1
'--'
45 ss M Mr+ L S MR + M RS
...__, + MR l
46 ss MM+ L S M R + R RMS
'--'
+ RR 1
47 L S M ~· L S MR + R RS
...__, + R R 3
48 L S M Mr + M S MR + R R + R R 1
180
Nr.
crt.
Asoc . centr. Teta/
spec im .
Id. Ţc;,!J
Alfr: secfii
I
!
49 L S M Mr + SMMR + R R + M R 1
so L S M Mr + SMMR + MR + MR 1
51 l S M Mr + S S M R + R R + R R 1
52 l S M Mr + l S M R + R RtSI + R R 1
53 L S M M!rl+ L S M R + R R + R R 19
54 L S M MtrJ+ L S M R + R R + MR 3
55 L S M Mr+ L S MR + R RM
'-'
+ R R 2
56 L S M M!rl+ L S M R + R~ + R R 17
57 L S M Mr + l S M R + R~ + MR 1
58
59
L S M Mr + L S M R
L S M Mr + l S M R + M R
+ R RS
- + R R
+ R R
16
60 L S M Mr + L S M R + M R + M R 2
61
62
L S M Mr + L S M R + MRM
L S M Mr + L S M R + M~S
. - +
+
MR
R R
1
63 L S M Mr+ L S M R + M~ + MR 1
64 L S MM „ S S MR + R R + R R 1
65 L S MM+ L S M R + R R + R R 3
66 L S MM + L S M R + RR~ + R R 1
67 L S MM + L S M R + RRMS
......__ + R R 3
se L S MM + L S M R + R RS
........ + R R 3
69 L S MM + L S M R + MR + MR 1
70 S MM Mr + S M M Mr + M R R Rms+ M R R R 1
71 L S M Mr + L S M R +RRRR+R RRR 1
72 L S M Mr+ L S M R + R R R RS
........... + MM R R 1
73 L S M Mr + L S MR + R R R RS
- + S S R R 1
181
Nr.
.crt. As o t' ce n ir.
T rct-~-
1
specim .
li---.---+-----~- ------ ------- ------------+----·-.!
.7.s_ L S M Mr ;,. L S M ; . -!> MM R R •MM R R
76 L S M Mr • L S S R • M R R RMS• M M R R
'---"
77 L S M Mr • L S M R • R R •R R • R. R
78 L S M Mr • l S M R • R R • R R • R R • R R 2
.79 L S M Mr • L SMR •R R „R R •R Rs • R R
~(l L S M Mr • L S M R • R RS
.........., •R R •R~ •R R 1
a:1 L S M Mr • L S M R • MR •M R •MR •MR 1·
TAr:\E L 37 C
Nr. Total Id Tab.
crd. Asoc. centr.
specim . Alte secţii
1 R SMM 1
2 R SSMM 1
'-"
3 R SS M 13 .
I. R SL M ' 2
5 s M~M 1
6 S MM R 13 A
7 S M SMR 4
'-"
8 S S MR· ' 1
TABEL 38 A
Nr. Total Nr. Total Id.Tab.

Asoc. centr. Asoc. centr.
crt. specim. crt. ~lin 14t~S«fii
'
1 R R •MR•RR • R R 1 26 MR •MM 1
2 ...._, • M MR
R R •MM • M MR .........
2. 27 M~·M~ 1 B,C
3 R R •MM • M Mr • M Mr 4 28 M Mr • M Mr 10
4 R R •MM •MM •MM 12 29 MM •MM 6
5 R R •MM • S M •MM 2 30 MM • S M 1
6 R R • S M •MM •MM 1 31 s ~·s ~ 1 B,C
7 R R • S M •MM ·~M 1 32 SM •MM 1
8 R R • S M • S M •MM 1
9 R s •MM • M MR
.........
•MM 12
10 R s •MM • M Mr •MM 3
11 R S • S M • M MR
...._, • S MR
'-.../ 5
12 R S • S M ·S~·S~ 3
13 S L • M R • R R • MMR
....._, 4
14 S L • M R • M R • M MR
....._, 1
15 S L • M R • S R • M R 4
16 SL • M R • S R • MMR
.._. 2
17 L S • M R • R R •MR 29
.
18 L S •MM •RR •MM 5
19 LS •MM•MR •MM 25
20 L S •MM ·M~·MM 12
21 L S • M M • M Mr •MM 9
22 L S •MM•MM •MMR
.__. 3
23 L S • MM • t-.l M •M M 8
24 L s • L S +ss • R R 2
L l -; L S •ss
I
I '~ • RR 1
' 183
TABEL 38 .B
Nr. Total Id. Tab.
crt. Asoc. centr. specim. ~/te sechi
I
1 R~·M~ 1
2 M R • M R 1
3 M~·M~ 30 A,C
4 M MR
'-"
• M Mr 5
5 M ~·MM 3
6 M ~ ·%1~ 1
7 M ~· SM 1
8 MM • ~M 1
9 ~~·MM 3
10 ~~·%'~~ 1
11 ~t-®·%1~ 32 c
12 ~~·~M 4
13 %1~·S M 1
14 %1Mr • ~~ 18
15 S MR
"--"
•SMMR
'-" '-"
1
16 S MR
...._,, • S MR
'-' 3 A
17 S ~ • M M(rl 2
18 S Mr • SMMr
'-"
1
19 S M • S M 1
184
TABEL 38 C
Nr. Total Id. Tab.
A soc. centr.
crf. speom . Alte sedit
I
1 MMR
..._.,, • M R • S Mr • M R 1
2 M~ • M MR
'-"
• SMMR•
' - ' ......_,, S MR
......_,, 1
3 M MR
"--
• M M\rJ ·~~·s~ 1
4 S MR
....._,, • S MR ~
• S MR • S MR 4
'--" '--"
5 S MR
...._., • S MR
....._,, • S MR
...........
• S Mr 1
6 SMR
........... • SMr • S MR • SMr
'--"
1
7 .....__.... MrMrMrMr • MSlMR•MrMr

MStv'RMSMR• 1
"--"" ~
8 M~ •MR 2
9 MMR
'-' • M~ 2 A,B
10 M~ • MrMr 1
11 SMMR
..........,~ ·%1~ 2 8
12 ~~ • S MR 1
'-'
13 ~M\rJ • S M{r) 1
14 s~ • S MR
'--'
9 A,B
15 s~ + S Mr 6
16 S Mr • S Mr 1
17 M SM
'>--'
MM • Mr MrMrMr 1
18 M %1M~-i. Mr MrMrMr 1
19 M SLSM • Mr Mr M R 1
"-----'
20 M~M • Mr MrMrMr 1
..
185
TABEL 39
..
Nr. Tofal
crf A&oc . cenfr specimene
' .
.\
2
-
MR
M
M
r~
s M• M R
........._, M + MR
SM ....._,. R
S M
S M
10
3 M M s M +M R SM 5
4 MsmrM s M+ M R S M 1
5
6
L
L
-
SMS
SM S
\....../
M
M +
+ M R M SM
M R MS
- 1
7 L SMS
'-"
M + M MRM
"-/
S 1
8 L SMS
....._., M + M M R MS+MR MS 1
·-
TABEL 40
~I Asoc. centr.
. Total 'Nr.
Asoc . centr. Total
I crt. I specim. crt. specim .
S M [ S] Rm • S M S S 1 16 St§SS ~L MS S 2
2 5 M S S • S M~S S 2 '17 Sf;§ S S + L ~S S 8

3 SMS S ~St§SS 1 18 S ~S S • L ~L S 5
4 S M S S • S MS
........., L S 1 19 S MS L S • S MS S S
'-' '---"
2
5 S M S. 5 ~ L M S S 5 20 S ~L S • S ~L S 10
G S M S 5 • L t§S S 3 21 S MS
..__, L S • L MS
.._...... S S 2
'l SMLS·L~SS
., 22 S MSL
'-'
S • L MS
'-..../
L S 11
8. S M L S • L ~L S 1 23 SSmS S • L MS S
9 S tv's 5TIS ~ L M S S t 24 L M S S • S Ms S S 1
25 L M 5 L • L M S L
11 S Ms S S • 5 MS
....._, S S t 26 L Ms S S • l M S S 2
12 S Ms S S • l M S S 1 27 L t§ S S • S ~L S 1
13 S MS S S • S M S S 1 28 L~SS•Lt§LS 2
'-'
14 St-§55 ·S~SS 4 29 L t§ L S • S ~L S 2
15 St§SS •Sf§L S 6 30 L ~L S • L t§ L S 2
TABEL 41
- A B
-
Nr. Total Nr_ Total

crt. Asoc. centr. specim . crt. Asoc. centr. specim.
l LMS M • L M S M 2 1 MMM R • L MM M 1
2 L MS S •LMS M , 2 MMM M •MM MM 1
3 L MS S • L MS~ , 3 MMMM • L ML M ,
4 LSS 5 S • L S 5 5 , 4 MS L M + L MSL M 1
,
~
.........
5 L 5 S S ~ L M S SM
'-.../
5 SSL M•L MMM 1
6 SSL M•L MLM 1
7 L MSMLM
-.....::..-- ..._.. M • L MSL
........... M 1
8 L t§~R [• L Msl M]* 1
9 L ~~M • L t§~M 3
10 L t-§ll;'.1M • L t§LmM 1
11 L ~L M • L t§!JjM 2
12 L t§L M • L ~L M 1
..
13
14
-
L MS L M + L Ms L M
L 5 · L M • L M M.M
2
1
15 LS .LM• LML M 1
Y.·
[J = secţiune suspendată
187
TA.BEL A2
Nr. Total
Asoc. centr. specim.
crt.
l ~ Smrm\::_Ş ~·~M SMrm 1
2 RS Sr M ~ •R~MM 1
"-"
3 M Sm ~ M ·M~S~ 1
4 s SM
'--'
L L • M MS
'--"'
LSMR
-..,..
2
5 s ~ L L •M~L~ 1
6 s SMS
-...__,.,- L L • M "§"3~ 1
7 s ~~L L L • M MSL
-.__;; LSMR
.......__,.,,, 1
8 s ~ L L •MM L~Rm 1
9 s ~ L L • M t§L L 1
10 5 ~L L •Mt§L~ 1
11 M t§L ~ •MM L ~ 1
12 M~L~ •MM L SR
..__, 1
13 M~L~ •M~L~ 1
'
TABEL 43
Nr. Total
crf. A soc. cenfr. sp~cim .
-
1 S M • MR • R R 3
2 L M • M R • .R R 3
188
TABEL 44
Nr. Tota l Nr. Total
Asoc . centr. Asoc. centr. specim.
crf. specim . crt.
1 MR S S ·+ M M. S S 3 24 MMS~•MR SM 48
2 M R ss •MM L S 8 25 MMS~·S RSM 2
3 MR ss +[ML Ls s] 1 26 MM S S • R R M MR
.......... 1
4 MR ss • M L 'L S 1 27 MMSS • R RMM 1

5 MRSl.::.Ş•MMS~ 2 28 MMSS • R RSM 7
6 M R S~ · MMSL 3 29 MM S S •R R S~ 1
7 MR S L • M M~L 5 30 MM S S • R R L M 2
8 MR S L •MMSl2 1 31 MMSS • M R S s 1
9 M R S L •MM S L 3 32 • MM S S •MM S S 1
10 MR8~•MS~S 1 33 MMS~•RRM~ 1
„ M R L S •MM L S 5 34 MMS!Jj•RRM~ 15
12 MR L S • M S Ls S 1 35 MMS~·RRMS 1
13 M R L S • M L Ls S 1 36 MMS~·RRSM 1
14 M R L S • M L L s 10 37 MM S L • R R MM 2
15 MR L S • S ML s 5 38 MM S L • R R SM 3
16 M MR
'---'
S SM
..__ -
• M R S M 1 39 MML~·RR S M 2
17 MM MS • R R 5 M 1 40 MML~·MR SM 1
18 MM ~. 1 S • RR S 5 1 41 MML s • R R S M 3
19 MM S ~: + R R M~ 2 42 MML s • R R L M 1
20 MM S~ + R R MM 2 43 MM L s • M R S Ivi 9
21 ........,. • R R M~
MM S SM 2 44 MM L S • M R L s 5
22 MM SSM • R R SM
'~
60 45 MM L S • S R S M ...,
i::
23 MM SS_t1 • R R L M 3 46 M ML S • L R S "-1
I 12
·-
183
Nr. Total
Asoc. cenfr.
crt specim.
47
48 MML~•RR
--
MM L LS • R R SM
L M
1
49 M Msl S + MR S M 1
50 MS L S •SRSM ,
51 MS L S + L R S M 4
52 ML L S + MR S M 4
53 M L L S • S R S M 2
54 M L L S • S R· L S 2
55 M· L L S + L R LS
....._,,, S
,
56 M L L S + L R L S 1
57 SR
...._,, R L S + S ML S ,
58 S RSS •MM L S 3
59 S R L S •MM L S 5
60 S R L S + S ML S 5
61 S ML S • M L L S 1
62 l::§R S S •MM S S 12
63 ~R L S •MM L S 13
64 laR L S •MS L S 1
-65 taR LS•MLSS 1
66 taR LS•MLLS 9
67 L R S S +MMSS 5
68 SM • S M 41*
~
--- ·
190
-
Nr. Tarat
crf. Asoc. cenfr. specim.
69 MR ? ~· M R S M • M R S ~ • M R SM 4
70 MRS~·MRSM•MML~•MRSM 1
71 M M S S~ • R R S·M •.„M M S~ • R R SM 3
72 MMS~•MR SM•MMS%i•MRSM 2
73 MMLS •MRS .M •MMLS • M R S M 2
74 MM L S •MRSM•M· MLS • L R S M 1
75 MM L S • M R S S • MM ·s S + MR S S 1
76 MMLS •LRSM•MMLS + L R S M 1
TABEL 45
,.... B
c.c
N A
Nr. Total Nr. Total Nr. Total Nr Total
Asoc . centr. Asoc. c~ ntr. Asoc centr.
crt. specim. crt. spe om crt specim. c rt. Asoc. centr . speom
1 MR • MRR
'--
9 1 SL•M R •MS• MR 5 23 L S • MrM • L M • Mr M 39 47 L S • M MR
....... • M 5 • M MR ~
2
2 S M • M R 2 2 SL• MR•ML•MR 2 24 L S • MrM ·· L M • Mr S 12 4c) LS· M~ · MS·M~ 1
3 SM • S R 1 3 LL•MR•MS•MR 7 25 L S • Mr M • L M • M R 1 1,9 LS •MM •MS •M R · 2

4 SM • L R 1 4 L l • Mr R • M S • M R 2 26 L S • MrM • L M • M M 1 50 L S • M M • M S • M rnr< I 1
5 L R • L R ( aberant) , 5 LL•MR•ML•MR 6 27 L S • MrM • L M • M 5 1 51 LS•MM•MS · M~ 1
6 LMRR•LRRR 1 6 ' L L • MsR • M S • M R 3 28 L S • Mr 5 • L M • Mr R 2 52 LS•MM • MS •iv!M 11 I

7 L M R • M R R 1 29 L S • Mr 5 • L M • Mr M 2 53 L S • M M • M S • ;-..1 ~< 1 I
I
7 L L • M R 1
8 L M R • L R R 1 30 L S • Mr S • L M • Mr S 7 54 LS•M M • M S•M S 1
9 L M R • L R 1 8 MS • M R 8 31 L S • M R • M S • M R 1 55 L s + M M + ~ss + M R 1 I
I
10 L M • M R 4
9 l.::Ş M • Mr M • L M • Mr M , 32 L S • M R • M S • M mR 2 56 L S • M M • l M • Mr M 1 I
11 L M • S R 20 33 LS• MR•MS•M'@ 3 57 L S • M M . • L M • Mr S 1
10 !.:Ş M • Mr S • L M • Mr S 1
12 L M • L R 96 34 L S • M R • M S • M sR 1 ' 58 L S • M sR • M S • M ~ 1
11 L S • ~R • L M • Mr R 1 .
13 L~ • L R 1 35 LS•MR·M~_b.+ M~ 1 59 L S • M sR • M S ·• M sR 2
12 L S • Mr R • L M • Mr R 2
14 L S • L R (aberant) 1 36 LS•MR•M%•M~ 1 60 L S • M sR • S S • M R 1
13 L S • Mr R • L M • Mr M 8
'37 L S • M R • L M • Mr M 1 61 L S • M S • M S • M mR 2
·;5 . L~ • L ~ • M R 11 14 L S • Mr R • L M • Mr S 1
.. 38 1
L S • M R • L M • Mr S 62 L S • M S • Jv1 S • M sR 1
.·16 . L M • L ~ · •MR 1 15 L S • M~ R • L M • M R 1
39 L S • M Rm • L M • Mr M , 63 LS •MS •MS •MŞB 1
16 l S • Mr R • L M • M MR
.._, 1
40 L S • M mR • M S • M R 1
17 L S • Mr R • L M • M S 1 64 L S • Mr R 1
41 L S • M mR • M S • M mR 2
1 1 .1
18 L S • Mr M • S M • Mr R 65 L S • Mr M
42 L S • M mR • M S • M f'® 1
19 L S • Mr M • S M • MrM 1 66 L S • Mr S 1
43 L S • M mR • M S • M sR 2
I
20 L S • Mr M • L M • Mr Le 1 67 L S • M ~ 2 I
44 L S • M mR • M S • M ~ 1
21 L S • Mr M • L M • Mr R 6 68 L S • M M. 3
45 L S • M mR MS •MS 1
22 L S • Mr M • L M • Mr M 1 69 L S • M S 2
46 LS•M~•MS•MR 1
TA~El 46
A
Nr Total Nr.
-- Tola I
-
A soc centr spec1m. crf. Asoc. centr. spec11T1 .
crf
--
, SmMr•SmM r •[SmMr • S Mr]
~ 1)
1 17 SrnMr • Sr MR
'--'
'V"
2 SmMr• Sm~SmMr • Sr~ 1 18 SmMr • Sr ~B 3

~ ~ ~1)
3
r.
Lm ~t~~·Sm~ ·~Mr 2etc . 19 Sm Mr • şt1 Sm r 1
11
4 [ ~IB·~~+SRMR·~~J l 20 SmMr •SmMSr
'--'
1
. 21 SmMr • S ~
""'
1
5 SrMR • S MR 1 NV
'-' '-'
22 SmM • S ~ 2
6 Sr Mr ·~Msmr 1 ,..,..,
23 Sm~·~~ 1
7 Sr M •SmMR
.........
1
24 S Mr • S Mr 1
8 SrMsmr·ŞB~mr 2
25 S Msr • S MR
'-'
1
9 Srtv'smr• Sr MR
..__.. 1
26 SMsr• S Msm 1
10 SrMsmr•SrMsmr 2
- 27 Ş!,, MR
......... ......... fvlR
·• ML ...__, 1
1, SrMsmr•5-nr Msmr 2
28 L~M r·l~ Mr
,
12 %1~·~~ 2
29 LSm~~ ~J2 1
13 SmrMr • S MR
...._,, 1 - -----
14 SmMr • Sr MR 1
1) Fo rmă reconst i t ui tă .
'--'
15 SmMr •SMMr
...._,, 1 2)AI doilea rind melodic d ubios.
16 SmMr •SmMr 3
B c --y--- ·· ~
Nr Tota l Nr To te!
Asoc centr Asoc centr.
crt. speom. crt ~ân.
1 SIJ3 5%1 1 1 MlsR • SMRR

....__, 1
,
J.
2 S~·~~ 1 2 MleR • SmRMR

.......__.,
3 5~·%-S 3 3 MrR ·~R 1
4 Ls S ·• L s 4
5 L s . L s 9
6 L L . s s 1
~
....
TABEL 47 TABEL 48
Nr. Total Total
crt. Asoc. centr. specim. Nr. Asoc. centr.
crf. specim.
1 S~·~~·S~·~L~ 3
II ,
I %1M~M·~M~M 1
:
2 SfS·~~ · S~·Şb~ 1
2 1 S M L S • Sr Mr S ~ 6
I
'.
3 S~·Ş1~+S~·Ş!,.~ 1 : 3 I S L Ls Sr • S L ls S I 2
4 SSR•SSm
........,, 3 Lş I S L Ls Sr • S L Ls S • S L Ls-S 1
5 SŞB•S Lm 1 51 MrS L Sls 1
'
'
6 S Sr • S ~ , 1 1
61 MS L S
7 S Sr • S Sm 9 71 M S L Sls 2
8 S Sm• S ~ . . f
,. '.
8 I . ~S L S 4
9 S Sm•fil.~ -· 1 ' .g I 1
' SmrMSL Sm
'-'
.
10 SmrS L Sm 1
J 11 S L Ls Sr 1
'-
• TABEL 49
A
Nr. ( Total
crt A soc. centr. specim.
1 S L +~S+t§S + M Mr 1
2 ~L + MS + M s + MRR . + MRR
'-"' - 1
'·
B
Nr. Tofol
Asoc . centr. specim.
crt.
'
1 S L + MR S
"-'
. 16
2 .S L +M s 2
. I
TABEL 50
Nr. Total
crf. A soc. cenfr. specim.
1 S ta~M 1
2 L ~Sml + L ~Sml 1
3 L L S'TIL + L LMSmL
"-'
1
4 L L SmL + L L Sml 9
195
TABEL 51
A
Nr. Total Nr. • Total
Asoc. cenfr. Asoc. cenfr. specim .
crt. specim. crf.
. R L Ş!.M • M 5 S L 26 ~~S!2•l-:.Ş~S ~
2 M RmS LS•
........., S MRM
.._,. SM
.._, 27 taM S ~ • ~~SM
3 M Rms5!2• ~~M ~ 28 lc_Ş MS lŞ • 1-:.Ş ~ S L_9
4 M RmsSl:_Ş• ~~s S 29 ~MS ~ • t2f\1BSL6S

,
5 M RmsSLs• ~~M~ 30 t2M Şh~· S R MM
6 M LSM
........ M • L MM M 31 LS
......... M sl S • M R M M
7 M l-_ŞM M • L M L M .32 ......... M sl LS

LS .._,. • M R M M
8 ......._, • M L S MR
M L S MR '--' 33 LSM
...........
LSLS•
......... ........... LSMRSM
"'-"" "-"'
2
9 M L S MR•
........., M L S M 3 34 t2ML~·SRMM .2
10 MLSM•MSSL 35 LSML
......... S • M R MM
11 MLSM •ML SM 21 LSM

.._, L S • S M S M
12 M L S S • R L S MR
'--'
37 L.........,
S M L S • L S MR
..........-MM
13 Ş~L L L • ~LRM~ 38 !2M L S • ~MS M 2
14 SMMS•MMMS 8 39 LSM
...._,
L S • L M SMMR
.......... - 2
15 S M L S • M R MM I 1 40 LSMSL
...._, .._,. S • S M S M
16 S M L S • M R MsS 2 41 Ls M MLSM•MRRMLSM
.............. .....__. ............ '-""..._.. 1
17 SM _LS •S t@SM 42 Ls M L S • MRm.s S S 1
18 · 5 M L S • S M SM 43 Ls M L S • S M S M 1
19 S M L Sl • S M L Sl 3 44 Lslm ML S • M S M M 1
20 S Ml L Lm • S R M M 45 L MRMRS
......... .._, •M MRM
......._, S
21 . ~MM~• ~~Y!Sf.5 46 L M RL S
......._, ·~ M R M S
22 LmMSL
'-'
S • M R MM 47 L f·'1R
...._,, L S • M R M SL
'-"
4
'\N' -'V
23 Lsm MLsmS•LSm MSms M 48 L MR L S • M MRM S 7
'-' '--'
24 l~~S~·~~S~ 49 L MRL
......._, S • M M R S
25 t2~SlŞ ·~~S~ 50 L ~t S -> MM L S 11
196
- A 8
Nr. Total
Nr. A soc. cenfr.
Ispecim.
Total Nr.
crf.
Asoc. centr.
Total
,peom.
crf. Asoc. centr. spe cim.
crf.
3 1 MRM L S • MR M L St 1
51 L MR
.._,, L S • S sfTt S S 1 75 LSSM•%fMSM '--" ~
76 LSSM•SMSM 1 2 MRM L SI • MR
.__, M L 5 1
52IL~LŞ!,•M RMS 4 '~
77 L L L~ •MM~~ 2 3 ~@M L St • ~ M L SI 2
53 I L M ş_I;~ • S R MM 1
L L L ~•MM M_3M 1 4 Ls ~ LS f\~· 'L MrmSrM 1

54 I L M sl %1 • S R M M 1 78 '
55 I L M Ş!, S • M R. M M 1
... 1
j s Lst SJ.Ls t@• S.15 Mrm S.- M I[ J 6
56 I L M L S • t@R L S 1
79 MLSM
6 L slŞ1L ~ ·Ls Mrrn:rMs.m I
I
1
80 MMMS 1 7 L ~Ls Lsm M L L S 1

57 LMLS•MRMM 3
L M L S • M R MsS 1 81 L MM M 1 8 L ŞBLs L •M L L S 6
58
59 , LMLS •M RLS [ 3] 82 L ML M 1 9 L ~L • L ML L 2
60 LMLS•MMSS 1 10 L ~L L • L M L L 2
1
83 g.~L~·M~~·M SSL l 1
61 L M L S • M S M Mr 1
84 !2MLS •lo.ŞMSM •1-:.ŞMSM 2
62 L M L S • M ~M'Mr I 1
1
63 LMLS•MLSS I 4
85 L M L S • Mr R M MR
'-'
• Mr R M MR
~ -
86 L M L S • Mr R M M • Mr R M M 1
G4 LMLS•MLSL 1
87 L M L S • S~~M~ • M R MM [3 J
65 L ML S • S ~ MM 1
66,LMLS•SMSM 1 88 S M L S • M R M MR • M R M MR
~ -....- • M R M M 1
67 L M L S • L ~MM 3 89 lŞ t§L L • M R MMR

'-'-
• M R M MR•
'-'
M R MMR
'-'
1
68 LMLS •LMMM [ 33] 90 L ML L • M R M MR

'-'
• M R M MR
'-'
• M R M MR
...__,, 1
69 L ML~• M~MMr 1
70 L~LS •SRMM I 1 11 Aberant
71 L~Llm•LRM~ I 1
72 L~"=.ŞL_9 •ML S M I 2
731 L ~W !.:.Ş• M L S M I 1
I LS~lst t..Ş•M L s M
lom"
c.o
-l 74 I 1
TABEl 52 ' ··~
Nr: Asoc. centr. Total

crf. specim.
1 L L •MM • M MR
..._, • R MR
.......... 4
2 L L •MM • M MR
...._, •M MR
......... 3
3 L L •MM •MM • R R 3
4 L L •MM •MM • M MR
'-'
1
5 L L • S M • L L M R 7
TABEL 53
Nr. Total Nr. Total
Asoc. centr. crt. Asoc . centr.
crf specim. specirn.
,.,.,
1 SMRR •MMRR 4 6 S M R Mr • S M RR 1
2 S M R R • S R R R 1 7 SMRM •MMRR 4
3 S M R MR •MM R R '-../
1 8 S M R Msmr""" • M M R R 2
4 S M R Mr • S M R R
,..,.,
3 9 S M RMs •MM R R
.3
5 S M R Mr • M M R R 5 10 SM R~R•-M M R R 1
TABEL 54
Nr: Total Nr Total
crt. Asoc . centr. Asoc . centr.
specim. crt specirn.
1 ~S~MS •[ M M~M S 2 9 l ~M~·~MrM S - 2
2 S ~MS +[M M~M S 17 10 ....__... S •M MrM S

L SrrRM 2
~
3 LSSR 5 L • SmMrSmMS 1 11 L~MS • M MrM 5 5

-
..._, '-' '-'
4 Ls Sr 5 5 • Ls M S L 2 12 L~~S •SMsSM 1
5 ""
Ls~ S1c_Ş ·~Ml S M 1 13 -
L ~~S • SMs@mS
IVV
6 L SRM
..........
Sm • M Mr M S - 1 14
NV IVV .
L~t§S •SMs~mS 1
NV
7 L SRM
"-.../
s ·~Ms S M 5 15 L~SS·M~MS 1
8 L SRM
......, s •SRMs
..._, 5 5 1
„ '
198
r ABEL 55
A
B
Total Nr Total Nr Total
Nr~ Asoc. centr crf.
Aso c. ce nfr speC1m. crf.
A soc. cen tr.
specim .
crt. specim.
1 L Lm •Lsms Sms• L Sms • L M 1 23 L l • L Sm • L Smr • MrM 1 1 ISiSi •' Si ls • lsil Ls • SmsM 1
2 L Lm• L Smr • L Smr • MM 1 24 l l • l Sm • L Sm • MrM 1 2 1$i5i • Si Ls • Si Lsl . • st) 1
3 L Lm• L -Sm • l Sm • LSMM 1 25 L · .lsils • l Sms• l Sm • L M 1 3 Si Si • Sil lsr • Si Ls • SM 1

'-./
4 L Lm• L Sms • l Sm •MM 1 26 L Lsils • ~Sm • Si Sm • L M 1 4 Si Si • ~lsr • Si Ls • ~M 1
5 L Lsm•M Smr • L Smr • MM 1 27 L Lsils • ~ Sm • Lslsils Sm • L M 1 5 Si Si • Si Ls • Si Lsm • S L 1
6 l Lsm•L Smrm• L Sm •MM 1 28 Lsils ~ • ~i Smr • l._§j Slsi • ~M 1 6 Si Si • Si Lsils • Si Ls • S L 1
7 l Lsm • ®Stsrns• L Sms • l M 1 29 Lsils l._§j • L2,i Sm • t_§i Slsi • ~M 2 7 Si Si • Si Lsils • Si Lsilsm• S L 1
8 l Lsms•% Sm
·~ Sm • L M 1 30 Lsil 12! • ~i Sm • LSi
'--
Slsi ·~M 1
9 l Ls ·~Smr • 1.:§i Sm~ · S M l
10 l ls • 12 Sm • (.3 Smrm• ~M 1 31 l Lsrs • !,,_Ş Srs . %M 1
11 L ls • ls Sms • Lsils SI • MM I 32 l Lsrs • l.:_Ş Sms • ~M 1
12 l Ls • L Sm • L Srr6m • m~M I 33 L Lsrs • ~ Sms • ~M 1

- -
13 L Ls • L Sm • L Smsm • ~ M 1 34 L Lsrs • Si Srs . ~M 1
u. L Ls • l Sm • l s ·~~ I 35 L Ls • !,,Ş Sm . L M 1
15 L Ls • L Sms • L Sm • M M1 1 36 L _ Ls · ~ Sms • ŞţM 1
16 L Ls • l Sms • L s • L MI 1 37 L Ls .g Sms • ~M 1
17
. l Ls •@Sm • l.2i Sm • SM 1 38 L Ls Sr . SM 1
• Si
1B' l Ls • Sils Sm ·L~ Smr • SM 1 39 L Ls • Si Sr . 12µ 3

19 L Ls • Sils Sm • L_?..i Sm + SM l 40 L ls • Si Smr • SM 3
20 L Ls • Si Sm • L
-
Sm ·~M 1
21 i.. Lsl • Ls Sms• Ls SI . SM 1
.....
c.c
22 L Lsl • Ls Sms • Lsils 51 . SM 1
~
TABEL 56
A B
Nr. Total Nr. · Total
A soc. centr. specim. crt Asoc .· centr. speom .
crt.
-
„
1 %~~~·S~~~ 1 \l ~SLSJ!Ş•S~S~ 1
2 Si S L . ~ ·M~ S L 3 -' 2 SJ!::ŞS L ~ + L ~SSli8 1
3 Si~L S ~ ss L S ·1 3 ~SL Si • L MRSSMR

......._, '--..;..-
1
. '
4 Si S L LSi
..__,_ •S MR
...__,. SMR
'--' 1
.4* -- S~L Sm 4
s
I
S~L s 4
5
'
Si S L l.Si
......._, + SMRSSMR
....._, -- 1
6 Si S L Si • St@S S~ 2
6 S S L Sm 1
I
* Dipodiile nr. 4-6 par. forme eliptice )

l ipsite de pr i mul rind melodic.
200
TABEL 57 A
Nr. Total Id, Tab.

crt. Asoc. centr. specim. ~te 'sechi
I
'
1* Lsils L • Sislsil Ls • LSi
......... L • Sl · M 1
2 Lsils L • Silslsil Ls • lŞi L • Sl M 1
3 sil L „ s M ·~ L •s M 1
4 Sis Lsm • S Mr • Sis ~s •s sL 1

'
5 Sis Lsit • Sm Mr • Sils ~L • Sm L 1
6 Sils Lsm • S Mr • Sils Lsm • Sm Lsm 1
7 Sils Lsm • S Mr .• Sils Lsm • Slsm L 1

'
8 Sils Lsm • S Mr • Sils Lsilst • Sm L 1
9 ~L L „ s M • Si Ls •s M 1
10 ~ Lsils • S M • Sil Ls • s M 1
11 Sil Lsm • s Mr • Sis Ls • Sm ml 1
12 Sil Ls .s s • Si L .s s 1
13 Sil ~ .s M • Sit Ls •s M 1
14 Sit L • s M • MSL
-.....:::.,..;;
L •s M 1
. s
15
16
Sil
Sit
L
L • s
M
M
·~·
• L
L
L
• SM
+
-s M
M
2
1 B
17 Sit L . s s • Si L + s M 1
18 Sit ~S· s s • Sit Ls „ s M 1
19 Sil Lsilsls• s Mr • Sits Lsilsl • Sm L 1
20 Si Lsm • Sm MR
'--'
• Sis Ls • Sm sl 1
21 Si Lsm •s Mr • Sis Ls • Sm sl 1
22 Si L:. • M M • L L .s M 3
23 Si L •s M „ L L ·• Sm M 1
201
Nr: Total
Asoc. cenfr. spe~im.
crt. .
24 Si L •s M • ·L L • 5 M 7'
25'. . s; L •s M + L L
·~ M 1
26 . Sî L +s M • L L • Sl Msm 1
27 Si L •s SMS
.......__ • L Lsil • s Msm 1
28 Si Lsils •s Mr • L L • St M, 1
29 Si Lsils •s Mr •L L • St Msm 1
~
30 Si Lsils • L Mr • Sis Lsitsl • Sm Lsl 1
31 Si Sis •s Mr • L Sit + s MR
...._... 2 .
32 Si Sis • .S M • L Sis + s MR
"--'
,
33 Si ~ • Sr M • L L • ~r L 3
34 Si SiL
.._,, +s Mr • L Sil • L Mr 1
35 Si Sil
~
•s M • L L • Sm M 1
36 Si Sit • Sm M • L L • Sm M 1
37 Si Sil • Sm Mr • L Sit „ s MR
...._,. 3
38 Si Sil •s M • L · L •s M 1
39
40
Si
Si
Si
Si •Sm M
-
•MR .L • Si
• L
L
L
• St
• Sm M
M 3
41 Si Si •s Mr • L L • sl ~ 1
L.2 Si Si •s Mr • L Sit •s .Mr 2
43 Si Si •s Mr • Si L • sl MRM
..,____... 1
44 Si Si + s M • L L +s MRM 1
'--../
45 Si Si + s M • L L •s M 2
•s •s
46
47
Si
Si
Si
Si •s
M
·M
• L
• L
L
L • sL M
--
MSM 2
202
--
Nr. Total
crf. Asoc.· centr. specim .
48 Si .Si +s M + L L + L MRM
"'--"
1
49 Si
,
Si •s M • L L • L M 1
50 Si Si •s M • L ~ + s M 1
51 Si Si •s M + Si L • sl M 1
52 Si · Si •s lm • L Si · ·L Mr 1
53 Si Si •s Ls • L Sit • l Mr 4
54 Si Si •s ls • L Si • L Mr 3
55
56
Si
Si
Sil
-Si • S
• S
M
M
• L l S Mrm - - - -
• l LS M
1
.,:·
57 L ls • Sl M 3
1„
58 L Lsl • St M 5
a ·
59 L lsl Sl Msm 1
·~, .,
Asoc. 1,2 sint forme II.-.q

*
203
TABEL 57 B
Nr.. Total
crt. Asoc. centr. specim.
I"-
'
1* s L + s M • Si L + s M 5
2* L L + s M • Si L • s M 3
3 Sis L + s M + L L • Sm M 1
4 Sils L • Sm MR
...__, + L L • Sm M 2
.
5 Sils LS
...__, + s M + L. L • Sm M 1
. .
6 Sils Ls + s M + L L + s s 1
7 Sils L • Sm, M • L L + s M 1
8 Sils L • s Lr + s L + s Lr 1
9 Silsl ~ • Slsm LM
......_,, • Lsilsl ~ • Slsm ~ 2
10 Silsl ~ • s1sin L • Lsils ~· Slsm l 1
11 Silsl Si • Slsm L • Lsils ~·S~ ~ 1
12 Sil SiL • Sr M • SirB Sil

...__, • Sr M 1
............
'
13 . Sil % ·~ M • Sil g ·~ SM
...__, 1
-
14 Sil
-
SiL
·~ M • Sir8s g
g
• SM
...__, M 1
15 Sil
-
Sil • Sm MR
'-
• Sil • Slsm M 1
16
'17
Sil
Sil
~ • Sm MR • Sil
~ • Sm MR
-......./
• Sil
- ~ • Slsm SM
Si • Slsm ~
- 1
18 Sil ~ • Sm ~ • Sil g • LSmr M 1
19 Sil ~ • Sm ~ • Sil ~ ·~mr ~ l
20 Sit 8 •s M • L L •s M 1
21
22
· Sil
Sil
g
g
--
• LSLS ~ • Sit
·~%1 • Sil
Şi),.
~ • LSLSRS
• Sr
......___
s 1
23 Sit Si • s M • L L • s M 1
24 Sil Si ·~ M „ L L • s M 1
204
-
Nr. Total Id. Tab.
crt Asoc, centr. specim. Alfesedii I
·:O--
25 Sil L
·~ ~ •s L .s Sr 2
26 Sil L + s M • L L +s M l A
27
28
Sil
Sil
Sil
SiL
..._..
• Smr SM
'-"
• LSLSM
......._____,, M
• Sit
• Sit
SiL
........,.
L
--
• LSM M
• LSLSM SM
......
~...._
1
29 Sit SiL ·~M • Sit ~ • LSLSMSM

......____.....
"-....,/
1
30 Sit Si •s s • L Si . s s l
31 Si Si + s M + L L • s M 1
32 Si Ls • Srs s • Si Ls ·~sM 1
33 Si Ls • Srs s • Si Ls • 'dms S 1
34 Si Ls • SMR MR
'-/
"'-_/
• Si Ls ·~rsM Î
35 Si Ls ·~rM • Si L + ?** 1
36 Si Ls • Slsms 5 • Si Ls
·~ rM 1
37 Si Ls · ~SS • Si Ls
·~ M 1
38 Si L s M ~ [L L s M]*~H+
'9 + 1 A
39 Si L „s s . s L .s SR
~
2
40 Si L + s s + s L +s SM
......._, 3
41 Si L . s L • Si L •s Lsm 1
I 42 Si SiL
......_,
-
•SMR M • Sil ~ ·~ SM
...._,, 1
43
44
Si
Si~ Si
Sil
·~
Srnr SM
'-/
Smsr M
• Sil Sil
...._,,
-
• .LSM SM
...._ 1
~
• Sir8s Si
·~ MR
'-'
1
45 Sir8s Si ·~Smsr M • Sir8s Si

·~ M 1
46 SirBl ~ SMr
-> .._.... M • Sil ~ • SM M 1 I
47 SirB Si ls M
...........
I
I
+ '7' • Si SiL
.;:)
......... " Sm M 1
205
'
NJ... Tota l
A soc. centr. '
crt. spec1m
4 8"" L L + s M • Si L •s ·M • Si L + s M 2
49 Si L + s M . 7
so* Lsm L + s M 1
sl* - Lsm L + s SM
..__,, 6
s2* Ls L + s M 2
53* L L + s M 1
54 Si SiSi L • ISils S MM 1
55 SiSi Si L • ISi~ls SM M 1
56 SiSiSi L • Si SSM 2
57* S MSLsMS•
~..__,, S ~Ls~ 2
În asoc. 1,2, 48 secţi un i le I ş i II sînt inversate faţă de majoritatea

* asoc .
Pod ii le 5-6 din asoc. 48 reiau sectiunea , I inversată.
Asoc. 50-53 şi 57 sînt forme de sectiu.-e ll.
A I
** lnregistrare întreruptă înainte. Variatie în strofele anterioare .

***Înregistrare înt reruptă înainte. Identitate în strofele anterioare.
206
TABEL 57 C
Nr. Total
Nr Total Asoc. centr.
Total Asoc. centr. specim .
Nr A soc . . eentr. crt specim. crt.
crt speCJm,,.
1 *I L L...._,.,
SR • S SRS
.._, • Si Si • S SM ~
25 I Si ~• S R • S L • S M 48 Si Si •S Sm • L Ls . s~
-1
26 I Si ~• S R • S L • SLSM 49 Si Si .s 1:8 • L ...__,. • S LR

FfsiL ....... 1
2 L ~ • S ~ •S1 Si • S ~ i '-.--'
Si .s Ş5 27 Si % •S R • ~~ • S M 50 Si Si .s L • Si L • S L 1
3 L '-.§ • S SRs•Si
C.: -:-_. r ·
.s ·~ Sis 1
I
Si % • S R • Sil ~ • ŞBM 51 _, :·;,1 J IS
~ • S SR
4 L '-.§ • S ~ •Si Si .s ~ 28
I
~
2 29 C.iL • S R • Si SiLS
Si c .._.... •SRM 52 S•f'.:Ji Sils .s ~ • L Lsils • S ~ 1
5 L Rsil
......._..... • S LR
.._ • L FfsiL • S ~
"'-..._/
I R ~
30 I Si ~ ! S R • !>i ~ •~M 53 ,Si~i Sils .s ŞB • ~ Lsils • S ~ 1

6 SiLSil
--- • S R • Sil
„ _., Sil
,_ • $R
..._... M
31 I Si ~. s br - ...__,. s
• L RSiL • ~
7 Sil Ls • S Lr • L Sil • S L
54 Si ~ .s ~ 1
8 SilSils • S L,_~· L · 12,R • S L~ 32 I Si ~• SL • L ~L • S 15

33 I Si Sil • S ~ • L ta •S ~ 2 55 Slsils SMR
...__,. • Lsl SMR
...._,., 1
9 SilS il • 5 R • SJ.h. ~ • S M
I
10 I Si L •S R •Si ~!:.Ş •Ş3M 34 Si Sil • s Ln

'-'
• L RSiL
....__,,, • s LR
::'.)
56 L S!:!B • Ls ~ 7
35 Si Si •Sml •Si !2i • S L 3 57 L Sil • S L 1

11 Si ~ • S ~• L Sil • S Ş3
f2
-
Si SiS • S SR • Si
..__,,.
Lsil • S SR
·- 36 I Si Si • Sm L • Si Si • Sm L 2 58 L Si • L Smr 4
1
13 Si ~ • S L • Sils L • S L 37 I Si Si • Sm L • Si Si • S L 59 Si L> • SMM
..........
14 I Si ~ • S R • Si e • ~ M 38 I Si Si • S R • S L • ~ M 60 Si L~ • lS M 1
15 I Si ~ • S ~ • L2~L Sil • S Ş3 39 I Si Si • 5 ~ • L 1â • S ~ 61 - Si L • S Ls ,
16 I Si SiLS
....___,,,, • S SR
-..._,, • Si LSiL
__. • S SR
-....
40 I Si Si • S Sr • L Ls • S SM
.__,
Si SiLS 1
62 Sil
'-'
5_1 Si SJ!- • .......... Si L
17 I Si SiLS
...__,. • S L • Sis Ls • S L 41 I Si Si • 5 Sr • L L • S Ş,B
63 Si g_ Si ta• Si~~L~ 1
18 I Si s~s .s L • Sils L • s L 42 I Si Si • S Sr • L L • 5 Ş!;1
64 Si Ş1 Si L • - Si ~L Sil 2
19 I Si S§ • Sl L • Sis !2ils • S L 43 Si Si • S Sr • Lsi Lm • S SM
.__,
20 I Si Sils • S ŞB •. L Si • S ~ 2 44 I Si Si • 5 Sr • Lsi Ls • S ~ * În asoc .1-5 seq iu nile l~i li sint inversate faţâ de
21 I Si SiLSL•
._...,__., s R • C.iL
c Sil
~ • s M 451 SiSi• S~·Ls i lm• SŞ!;i
celelalte asoc .
22 Si ~L·S~R· Si ~il_? • ~M 2 46 Si Si • S ~ • L ~ • S SM 2
N 23 Si Şj__L • ~R· Si SiLS

...__,. • SM M ~
2 47 Si Si • S %1 •Lsi Ls • S ŞB
c:>
~
24 _„
Si Sil -·
• SmRR • SI L • S M
TABEL 57 o
~-- 1"-- ~ ----
l Nr '
crt.
Asoc. centr . I
~-„ - ·
To i o
specir1~
. .- ---.
1
l
r-
I
c: L +% ta • Si% •s s 1
.... I
I
2 Si~ ·$§~ • Si ~ • S LsilS
...___.... 2
I
3 Si~ ·~ • Si SiS
..._ • s~
4 c
.:>I· ~ • ~~s • s; ~· SL~ 1
5 Si~ ·~~·Si ~ • SM~

........... LS
.,/
1
6 Si SiS
'-"
„ ~~s·s; ~ • S LS
........... 3
7 Si~ • Sis Ls • Si Sis + S Lsils 1
8 Si~ • Sis Lsils • Si Sis • S Lsils 5

9 SiŞ§ • Sisls ils • Si Sils • S Lsils 1
(
10 Si Ş§ • Si ~L • Si Si + s s 1
11 Si SHs • Sisls • Si Sis + S Lsils 1

12 Si Sils • Sis Lsi ls • Si Sis + S Lsils 1
13 Si Sil
'-
• ~ta • Si ŞJ!. • ss 1
14 Si Si ·~~· Si ~Ş + S LS
.......... 2
15 Si Şi!. • s s 1
.....
16 SiŞ!!. • S LS
- T
208
TAEi(. L 58
.
Nr. Tota l
crt. Asoc. centr. specim.
1 LS
'--' ~ L L
·~ L ~L s • '-.Ş ŞBS S ·~ ~~M 1
2 Lsl s slSils Lssil ·~ Ls s R • Lsl M LslLsls(•SmrLsSR]* 1

.
3 Lsl s Sis Ls
·~ Lsl ~ R • Ls M mslslm+Sr Ls ~ R 1
4 Silsi s I.:§- Lsils ·~ LSls s R • Ls M LsLs!s•SmrLsS R 1
5 Silsi s ~ Lsils ·~ Lsls s R • lsm ft1 Lm Lsls • Srrr Ls S R 1
I
~s ~ 1
6 Sis ~ ·~
!
Lsl R
7 L s Si L • Si L s Sm 1
8 L ~ Si L • L M L s 4
9 L ~ Si L • Si L s Sm 1
10 L ~ Si L • Si lai s Sm 1
11 Lsis ~ Si L • Si L s Sm 1
12 l.2!Ş 51 Si L • Si L s Sm 1
13 !2i ~ Si ~ ·~ ~ s s 2
14 ..._.. ~
LSi Si ~ •% ~ s ~ 1
15 Sis ~ ~L! ·~ ~ ~ M 1
16 SiLS SL ~ Ls • SM
..._.. ML ~ MR 1
----
........ ........... ..._..
17 ~% Sils
..__... Ls ·~ MLS
.....__. SM ....__
......... MRM 1
18 ...___... ~
SiLS ~Ls ·~ ~ ~ ~ 2
19 SJ.S>~ Si Ls
·~ ML
..._.. ~ ~ 1
20 Sils SI Sils slsils • Lsi ls sM s ISm 1
* Presupunere du pi prima strofă m ~ 1. . înregistrarea fiind întreruptă înainte.
209
~ .. ~
··---· - -- -
Nr. Total
cr t. Asoc. centr. specim.
21 Sils SL
'-'
SiLS
'---"
Ls •s ~ s Mrm 1
22
23
Sils ~
Sits ş_i,
%?
SiLS
..__.,
Ls
Lsils • SM
• s
-
ML
~L
SlwnMsrm
Sl&m Mrm
1
1
.........
24 ~ s Si L • Si lm s s 1
25 ~ ~ Sis L
·~ -
SR l l 3
26 ~ ~ Sis l
·~ Sr l L 1
27 ~L ~ %s L • %- ~ l l 1
28 % ~ ~ L
·~ s l L 1
29 Silsil Slsi Si Lsl • Si LSM

...__..,. S ~ 2
30 Si s Si L • L lm s ~ 1
31 Si s Si Sislsi • Lsm Si ~ M 3
32 Si s Si Silsl • Lsm Silsi LS
'--'
M 2
33 Si Sls Sils slsils • L M s ISm 1
34 Si L s L ** 1
** Strofă mel.eliptică de primul rind.
210
I
TABEL 59 A
- -
Nr. Tafal
crt. A soc. centr. specim.
..........,, S L L
..._,. S L L • Sil
Sil + S Ls S S • S L S~
2 Şi1. S Si L + Şib.~Si L ............. • S .S Sm sM

• S S SmSM 1
3 ..._,. S Si L • Şib.~Si L • S S S M
SiL + S SSmsM 1
~S Si L •SSS~·S S S sM
'~ SiLS
..._,. Si L +
5 Şib. S Si L • Sil SMSi

.............
L + s S S M • S S ~M
I
6 ~ S Si Si • %-~Si %•S ........, • S S Sm sM
S Sm SM
7 Şi!-S Si Si • Şi!,.~Si~· S S S M • S SSmsM
8 gSSiSi • ~ SSi Si + s s s~ • s s s sM
9 SiL
'-
S Si Si •Sit SMSiSi
....__. • S S 5 M + s S~M
10 Sil S Si L • Sil S Si L • S SSm~· S SSmsM 1
11 Sit S Si Si •Sit S Si Si • S SSmSM•

....__. S SSmsM 1.
12 ~S L L • %-S L L •SLsSr§ 1
13 Sit SMSi LSi

~ .......... Sil SM
....__. Si Lsi • s S~M 1
14
15 Sit SmSi L
-
SilSmSiLSi Sit Sm Si Lsi •
•
J
I-
S S~M
T S SSMSM
............. ...__,,
•s s~~
16 Sil SMSi L
~
+ -.;..._--
I r
.J I ' • ..J • • IC I • J
211
f ABtL 59 B
'
Nr. Total
Asoc . centr. speCJm.
crt.
1 Si Si ~L3i • Si Si ~12i • S Ş1- S SM • S %- S S 1
2 5i Sil,~i • Si Si f212i •S ~ S S • S L S S 2
3 Si Si ~!di• Si Si~ldi• S ~ S S • L L S S 1
4 Si Si L Ls • Si Si L L • L LsSmM • L LsSmM 2
5 Si Si Sills • S& Si L L • L LsSrnM • L LsSmM 1
6 Si Si LSLSi
-.......-
„-......;
L L ss . S L s s 1
7 Si Si LSLSj •
....__, - L L ss. L L s s 1 I
8 taiSi L L + %L SS 1 11
9 Si ~Lsl + L L SmSm 1 I
10 Si Si Lsls • L LSmSm 4
I
11 Si Si L L + ~L S S 3
TABEL 59 C
Nr.
- Total
Asoc. centr. specim.
crt
1 Sil L.si Sills • SillsiSil Ls • L Sis S S • L SisS S 1
2 Sil L.si Sil L • Sil LsiSil Ls • L L S S • L L S S 1
3 Si Si 51 L • Si Si Sil L • Si L S S • Si L S S 1
4 Si Si Si L • Si Si Si L • Si L ss 1
212
TABEL 60
A B
Nr. Total
Nr. Tolo/ Asoc. cen t r.
crt. Asoc. centr. specim. crt. specim.
1 SLS
__., LSL • SilS LSL • MLSM•
...._,,, ....._,, ML
...._.. SM
....._,, 3
1 'di ~L ·st~R •Slsr ~ 1 ........_... '--" '--""'
2 fdi ~ •sl~R • ~ MR
......... I
2* ' -·~~ 1
3 fdi Si . ~~·ia MR
...__., 1
--
4 ~ Si ·~ MR
'--./
•SlsmrMR
- 1 3 Si ~ • Si Ls •s s
. s s --
1
6
Si
Si
-
SiL
SiL
..._,
• Sr
• Sr
-
MR• SR
~·~
.._.. MR
.._..
MR
1
1
(
~
4
5
Si
Si
~
Ls
• Si
• Si
L
L • 5 s -- 1
2
""
I
• . s s --
7 Si %- !,,Ş M • Sm M 1 i
6 Si L • Si L
'
I 7 SiL
-
......... LS • MSm • M LM
......... 2
. 8 Sils LS
......... • L L -- 3
I
I
' 9 Si ~ • L SM
..._, -- 5
' • L~
' 10 Si 12 - 1
11 Sil~ LS
......... • L~ - 1
* Strofă me l. eliptică de primele trei rinduri.
".....
~ ·
'N
.::..
TABEL 61
Nr. To tal Nr ; Total

As oc. centr. spec1m crt Asoc. centr. spec1m
crt.
'
1 S L Ş§ L • Sis L L ·S • Sis Si L s • L s s M 2 21 Ls ~ Sils L • Sils ®Ls s . L 5 s~ L 1
' 2 S L Ş§ L • Sis Si L S • Sis L L s • Ls s Sm M 1 22 Ls Ş_!, Sils L •Sils ~ L 5 • L s %1 L 1
3 .· S L Ş§ L • Sis Si L 5 • Sis L L 5 • ls s 51 M 1 23 Ls ~ Si Ls • Sis Ls Ls 5 • L s ~ l 1
4 S L ~l • Sis Si L 5 • Sis Si L 5 • Ls s Sm M 1 24 Ls L ~ L • ~ L 1.2.!!- ~. L ~ ~ ~ 1
5 s l Ş§ l • Sis Si L S • Sis Si L s • Ls s St M 1 25 Ls L ~L ·~ L LS ~· ' L s ~SM 1
s s. - s %1
6 S L Ş§ Si • Sis L L S • Sis Si L s • L 5 M 1 26 L ~ Sils Ls • Sis Ls l L L 1
I
·1 S L Sis l • Ş§ L L S • Sis L L s • L 5 s M 1 27 L ~ Si!s ~ • Sils @ L s. L 5 5~ L 1
s .
~ . ' '' s
8 s l Sis L •Ş§ L L S • Sis Si L s • L s s M 1 28 L Ş_!, Sits ® • S i Ls L L SM
~
L 1
' 9 5 L Sit L • Sil s l l ~ l::Ş Sr mS • M ~ s s 1 29 Lsits Ş_!, Sils L • Sis@ L s . L 5 ~ L 1
10 L L Sit Si • Si s L L • Si Ls Sr m5 • [M]* ~ 5 5 1 30 Lsils ~ Sils ® • Sils @ L s• L ~~ L 2
11 L L Si Si • Sil 5 l Si • Si l Sr mS • M t§ 5 5 1
31 s L Sis L . Si L L S • L 5 5 M 1
12 L L ~îl Lsils • Sil 51 Sils Lsl • R\; Sit Sils Ls • Lsi 1511 SmMsm 3
; 13 L L R\;1 Lsilsl • Sil 51 Sils Ls • f!i Sils Sils, Lsilsls • Lsi lSil Sm Msm 1 32 s L Ş§ L • Sis Si L s 1
I 14 Lsi 1.21. RSil L si • Sil Ş_!, Sils LS • R°si

.........
~
Sit Sils Ls • L Sil 5 ~ 1
;..
15 Lsil.:.§j ~l Lsi • Sil ~ Sils ~ • f§i Silsi Sils Ls • L Sil 5 t§ 1

I
l 16 i.ş;~; FA Lsi •Sit Ş!- Sis ~·~ Si Sis Ls • L Sil s ~ 1
I
~
-
O\.r..1·• . -r „
I I
17 . 5 l ~L - ·~ISi Lsil S • - . Lsil S ~ s 1
18 5 L ~L · ~lSi Lsil 5 ~ LsilsiS Ş!-sl M 1

--
I
-
19 S L ~51 ·~ISi lsil s . Lsil s ~ M 1
20 Ls~ Si!s · ls • Sis Ls Ls 5 • L s ~ L 1

„
-1< [ ] Sărit
TABEL 62 A
Nr. Asoc . Total

cenfr.
crf. specim .
1 L Si Si Sil
'--'
• l Si Si
-
Sil • l l s M • Ll SM 2
2 l Si Si % • L Si Si ~ • l L s M • L L LM 1
3 L Si Si Sit • L Si Si Sil • L Ls Sm Mr • L Ls S Sr 2
4 L Si Si Sit • L Si Si Sit • L Ls· s ~ • L Ls S Sr 1
5 L Si Si Sil • L Si Si Sil • L Ls Sm SM
'--'
• L Ls S Sr 1
6 L Si Si ~ • LL s M • L L SM 1
7 Ra Si Sit L • Si Si Si L • L L s SM
......... • LL SmSm 1
8 Ra Si Sit L • Si Si Si L • L L s s • tSi Lst SmSm 1
9 Rs Si Sil L • Rs Si Si L • L L s ŞB • l LS SmSm 1
.........
10 Rs Si Si L • %Si s ~ • L Si ss 1
11 Rs Si Si ~ • L Si s s • L Si s 5 1
12 RB Rs Si L • LM s s • L Si ss 1
-
13 Ra Rs Si L • L Si s s • Si Si ss 1
14 Rs Rs Si Şi_,L • L l2i s s •[L Si s sJ * I
* Dipodie presupusă după celelalte str. mel. ale piesei . (Înr~gistrare întreruptă înainte).
215
TABEL 62 B
· Total'-
Nr Asoc. centr . specim.
crt.
1 Sil L 5 L + L. siL L s + L Ls s 5 1
2 Si Ra Ra Si + Si R8 R8 5i + L Si 5 Sm 2
3 Sil L 5 L + L sil L 5 1
4 Si Si R8si Sil .• L Ls Sm M 1
5 Si Si R8si Sil • Si L s s 1
6 Si Ra Ra Si +
- L Si s Sm 1
7 Ra Ra R8 si Si + Lsil siL s s 1
8 Ra Ra R8si Si + Si siL s s I 1
9 Re Re Ra L + Lsil sil s s 1
TABEL 62 C
llr Asoc. centr . Total
ut. specim .
1 Ra RBSiLSi~
'-..:..--'
Sils
........ • Sils ~ ~ 5 • Sils Lsi SLSi
.....__, Sls 1
2 Ra R~Sitsi ~s + Sils ~i ~ Sls • Sils l:si ~ 5 1
3 Ra R8SiL Sils ~i
'-._/
Sir8si SitsirB •
~ ~sm 1
4 Ra ~ Sir8si Si ŞJ..sm
- %-
+ Sits !di 1
216
fABEL 63
Nr Total
~sor L·e n tr
crt I spec1m
1 Si~S1L • M8~8Rf35, • M8 M8r8 R8si 51 • l LSllS s5 2
2 Si~Si L • M 8 ~R8 6 8
.....__.. R8S1 • M8 M r8 R s1 St • 51 Ls1ls ss 2
TABEL 64
Nr Total
Asoc centr spec1m
crt
l R8 8SiL
R..____...... •Ms R8SiL 5 M 2
•
"-----
M8 R-:.St L •Ms 8SiL
R......_.,,,. SM
2 ...... ___,, • 9
3 M8 R8siS1
-...... L • M8 ~Si L • Si~SS 1
217
~ TABE L 6 5
'"""
do (Cla5e, la m il 11 de t1p„ir i
F ormule sub t 1,iulu1
t i p u r i . sub t ipur i )
~u
.
pi lip , foo rlP
r1 p I &ni rob Fo r mula f 1pu{ u1 Numărul de ordin e i n (Oft c! 1t
.'osa l Fom1l10 de f1pu n nr . A 8 o Nr. li
!. Ls
LŞ M R L s l 1 l37ABC J..S M R L~ S MR L S t-'. n LS M R 1 - 113 (1-104,105-109,110 - 113) 8 (31, 32,33)
4 id
2 138ABC -l S M R Le LS M R 5 M R L6 LS M R 114 -149 (\14-133,134 -1 1.1 . 142 -149) 9 (34,35,16)
3 139 LS M R LS 1-1 R 150 - 151 10 ( - - )

l R
4 140 h5 M R -5 M 152 - (--)
\
S R
5 141 AB l ~ M R L S M L M 153 - 155(153 -154,155) 11 (- ,37)°
l 5 MR L 5 MR 156 12 (--)
6 14 2
7 143 L S M R L SM R 157 - 156 - (--)
; L l 13 (--)
4 If h S M R LeI 8 144 SMR SMR 159 - 179
9 l45A8 ~. s~ ~ l e L S M R L Ş~ R le 180-194 (180 - 184 ,185 - 194) 14 (38;-- )
10 l46 A BC L S M R le LS M R l 5 M B. st::u{e 195-201 (195-198,199-200 ,201) 15 (39,40,41)
11 147 l S MR l -S M
„ R 202-203 - (-,- )
12 148 ~. ~ M R ~ ~ MR 204- 205 16 (--)
13 l49AB !:2_ M R l S MR ~ MR 206 - 1207'(206,207) '1 17 (42,l.3 )
1- 14 50 L S M l ~ M i08 18 (-·-' ·- )
I
1
q l s R l s R ' I
4 lf - " M 15 SIAB - „M LSM R L SM R 209 - 236 (209 -232 ,233 -236) 19 (44 , - )
L s M!i S R 237 - 239 20 ( - - )

16 152 L M-
240 - 21.1 21 <-~
-·-)
17 153 S M R
l S MR l
SMR
S MR
.
242 - 243 I 22 c--1
18 154
5 ICFtl lR
81
:i• L s ':! R 19 l55AB ~L S MR ~ L S MR Si L S M R< 21.i. - 253 (244- 251,252 - 253) 23 (45,46 l
?.! l S t'l R
S1
- L S-
M R
· ~ LS MR 254-258 (254-256,257-258) - (- - )
20 156AB
F'.' '1 R
21 57 ABCD Re~ ~. ~M B. Si L SM R ReSi L SM !i Si L S - „ Si L S 259 ~ 303 (259 - 274,275-287. 266-300,301-303) 24 (47,46/.9,50)
25 ( )
22 158 ?.i .!:_ S 1:i R ~i !:. 5 1:i R 304-311
51 L 5 312 -:317 (312 -313 ,314-315,316-317) 26 (51,52, - )

23 l59ABC Si L S M Si L S M ~ ~. ? M
I
24 l60AB Si L 5 !1 R Si l ~MR Si L SM ---·- 316 -322 (316 .319-322) 27 (53,54 )
5 it.i 8 iMBiR8s; L s ~ ~ 25 !61 ~eSi L S ':! !Rl Res; !:. ~ ':! lR 1 323- 327 28 (-\.- )
Re t" R 29 (-,55 - )
26 l62ABC fieSi l S t'l R „ Si L 5 - ReSi L S M R8 Sil 5M 328 -333 (328-331 ,332,333)
MeReSi L S M8 R8 Si L S 334 - (-)

27163
30 ( )
26164 !::1,eR8Si L ?M ~8 R 8 Si l ~ M 335
T A B E' L 66
ATESTAREA TERITORIALĂ A TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR
I Clasa 4, tam . tipuri ~~M RLe (4 d).1

; -.
TIP UL SUBTIPUL A TESTAREA TERI TOR/ALA OBS .
1. L S ~~Le A. Alexeni, Arcan i , Bălava, Bilti~oara, Sota, Bradiceni, Câle;>ti,

Clmpofen i , Corne~t i (,Găvâne:;t i ), Curpen, Dobri!a, Fri -
te~t i, Lele:;t i , Polata , Rasova, Rasoviţa, Runcu, Schela,
Stâne;;ti, Stolojani, Stroie;;ti, Tă l pă;>eşti, Tămăşe~tii de J.
Tele!?t Î, Ursa~ i , Ursâţei, Vaide i, Valea Mare .
1 •
MH :
B. l Ş MR MH : Lup~a de S. (,C iovîrna~an i ) .
C. L S MR (GJ) : Costeni1>, M.ita6arill. 1)~ MH
2. !:. ~ M R La A. L S M R GJ BÎlt Î5oara, Borosteni, Godineşt i 1 ) ,Gureni, Olteanul) • 1) - MH

: . . . 1) T. 1) T . 1)
Pe;>t1şan1, Pocru1a , 1smana , ope~t1 , Valea M.
MH : Negoe;>t i .
B. ? !:::ţ R La GJ) 1): C•le

"' i 1l , Costeni 1) , Pîr îu l) , Racoti
• )
1
t Sohod o t 1> 1)-M H
l::!.!i : lsverna, Podeni ' .

_( .·~ .: -~<
C. L s ~ R GJ : lsvarna 0. 1)---... MH
3. L SM R cs Sasca Român~ .
TM Cenad
4. !:. 5 M R 58 : Săc.idate .
5. A. L S M cs Prigor, Rudăria .
B. L s M R ~ : Borloveni i Vech i, Remetea Pog~nici .
6. L S M R L s M R cs '1
Borloven ii Vechi :--
u , '
TM Breazova .
• tl
7. L S MR L s MR ssll: Retis .
,.. l• „ H 1) --9 Tlrnave
Clasa 4, tam. tipuri
8. GJ Arcani, Boro:;teni, Ce,rnru, Pe;;tişani, Pocruia 1 ! 1) - t Mtl

Tismanall, Topeştill .
MH Cire;;u, Godeanu, lsverna, Jupîne;;ti, Lupşa de J. Nego-

1
e;;ti, Negru:;a, Seli;;tea.
9. ls~rna, Jupîne;;ti, Negru;;a.
219
TIPUL SU8TIF'Ut ATESTAREA TERI TOR/ALĂ OBS .
(9) B. Cire~u, JupÎne~t i, Negru şa .
10. Sania, Bozov ici, Cornereva, Dalbo~eţ, Lipu~nicu Mare,

Mocer i~, Prigor, Rudăria .
8. Borlova, Br.idi;;oru de J!>. 1) fost Maidan
x) x )R.S.F. I.: Uz din
C. 5 M R Ls CS
11 . CS Soceni, TÎrnova .
12 . CS : Băn ia, Rusca Montana, Tibiscu .
TM : Petrovaselo , v.ilcani .
X) x)R.S.F. l.:Vla-
d i mirovaţ
13. A. L S MR CS : Girbov.ăţ, L.ipu~nicu M.
8. HDO. . 1>
(Predoni - l Petr1l 1
1) Or. Brad
MSO: Bo lu
1
l, Hetiur ~ Miha i Viteazu, Vînatori 1l.
1
1)„ Tirnave
SB : Albe;atill, Arpa~u de J .,Arpa!fU de s., Avrig 8irghi~ 1)

I I o- rîrn~ve
Bradu, Bru iu 1l, Bu ia 1l, Cove;; 1), (Oprea) Ci rţ i ~oara, Floreşti 1 )
Gh1)as.a de s .0, lghi~I), Mihă i lenill,
Mohu,Peli;;orO, Porum-
bacu de J „ Scoreiu, Şal du O, Şoala 1l, Şten~a 1), V~rd I) /
1
Vecerd >.
a) x)R.SF.J.: Seleu~
B. BV Bohol !
. • 1) 1) •
SB GiaQ;> , Mici sasa , Şelimbar. 1)....,. Tirnave
16. L5 M t! L 5 M !! 58 1): Bu ia 1), M ihăileni 1), Şal~u 1) . 1) -nrnave
17 S MR SMR BH : Budureasa
18. L5 M R L 5 M R BH : Beiu~ete, Budureasa, Oumbraviţa de Codru, Sititelec,

Şo i mi, Urvi~ .
Clasa 5, tam . tipuri (RS)~i Le S ~ R ( 5{R8) )
âi 1_ Ş, M .R s; L SMR HD1~ Poieniţa

19. A. Alun 0, Cerbii 1l, Ceri;;or n, Lele se 0, Muncelu M.1l, j1> Ţin . Pici .
Tom ii 1)1 Sohodol 1)
B. Si L Ş M R HD1l: Feregi 11, Merii>oru de Munte l) . /,) Ţin . P~d .
220
TIPUL SUBrlPUL A TESTAREA TERI TOR/A LÂ OBS .
20. ~ L ~ M R A. CS : Tincova
TM : Belin!, Jdioara
B. filL5MR NT Secu - Buhalniţa
21. Si ~MR AB Ampoita,Cetea,Cricău,Galda de J„ Gaida deS„ G!'oagiu de S ,

Mice!>ti ,Sebe"ef, Tăuţu Ampo iului, Vinerea(Cug i r).
HOi) : Aurel Vlt1icu 1>, Coste~t i ll, Vaide i l) l )z . Oră~t i e-+AB
B. AR l) Ba tt1 1J 1)_,. TM
I) .
Gl i mboca, Mt1rgt1, Măru, O~lu Ro;;u , Ruse.a Monlt1na . ! )inel. fostul
,.
8t1l int .
Bucov~t,Cliciova, Cornesti
. 1~ Cri v int1 de J.
Ohaba Bistr.1
! )fost Jadani
C. HD eo„orod ,Clopotiva
1) 2)
Golei;
3) .. 3)
Lun~ C.rrn11 de J. • Lun ed
cernr .r
I I 1 ) -+0ră ~ t i e
de s. 3 ~ ~ria 3 ! Mer i ;.or4 ~ Nuc~ra;()' Pe;.teni '~ 2 ), Pet r o;;a ni, RÎU 2) -.Ha ţ eg
de Mo r i2l, S.um rzegetusa2) 5), Ş te i 2), T ir:-a - Lunc.anr !) , U· rc 7.l, 3) -+ Ţi n . Păd .
Valea Lupufu i 2) 4) Petros;rn ·i
0
5) (Grăd i ;ste )
O. I) .
Alu" , Bun rla , Po r e nrţa
1) . . V ... 1)
orn11 I ) Ţi n . Păd .
22. Ş_i !: S ~ R
AB ° Cr ic.iu , G.llda de J. , Ga ida d e S.,Girbova de S., M ice~ i ,V inerea .
BH C.h igh i ~en i
MS : ld ice l, Lec h i ndot1r.1, Ric i u .
23. Ş.ilâ M A. Şi k~ M Ho l) . . 1) I)
Ghelarr , Ruda .
1) Ţ i n . P ăd,
B. -~ ~ ~ M Ho l) . .I) R
Gh•t.r r , uda
1)
. 1l Ti n . Păd.
C. Si L S Ho l):
_ Bunr. ta I) , Po Ienr. !a Vo .rnrr-l )
1) Ţ i n . P.id.
24. ?JLŞ ?:,1 R A. Si L Ş M R
·.
B. ~i !:. s M
AB Cet.ltea de BalU
cs Marga
!:!Q. Me rr a1l Pesten i ta2l J Sa r mizegetusa2) 3).
, , j
I) Ţ rn . Păd .
2) Ha ţ eg
3)(Grăd i~te)
--- ..J Clasa s, farn . t ipuri CM8>~'Si L5~r;l (5M8)

-·· .
25. ~'Si b;? !:1(R ) AS Ampoi ~, Fe~, T~uţu Ampo iulu i .
l-01) Bosorod l)
, 1 )-... 0ră~ tie
~ ~ •Si l
9
26. B 5j l S R A. S~ R H0 1l
1) Ţi n . Păci .
B. R6 ~i_ \:_Ş M HO 1) . 2) 2) . 2) . 2)3) •

Bosorod , Clopotrva , Nucsoara , Rru de Morr , Sarmrze<}elusa 1) ~0 ră s t r e
' 2) Haţeg
„.,.
C. HD1l Bitrina 1)
. :3)( G răd i ~te)
1) Ţin . Păd .
\
27. ~R8Si L S H0 1l 1)
Gole~
1) Ti n . Păd .
.•..--
28. M8 R8Sil ~ M HO .Prăv.ileni n, ( Predoni-)Petr i la 2 >. llZ ona Brad
2) Zona Petro-
;.ani
22 1
TA 8 E L 67
INVENTAR TIPOLOGIC ZONAL
zona C.'asa, Fam. Tip Subtip -< ' Localitaţ1

~~~i--~,1JiR~
·+---~--=-~~~~~~+-~~_:_~~~--::---t~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
11
1. AB 5 ( R8) 21 . R 5i L 5 M B. A. Si Ll ~ R Ampoiţa,Cţtea,Cricău,Galda de J.,Galda de S., Geoagiu
- - - de s., Miceşt i , Set:-e;.el 1 Tâu\u Ampoiului, Vinerea .
2. 22 . .?.i L 5 !1 R ca tip Criclu, Gaida J.,c;alda S.,GÎrbova S ., Mice~ti, VinerN .
3. 24. 5i L S MR 8. 5i L S M Cetatea de Bal ta
4. M
8
25. Be 5i h '.? tl (R) ca tip AmP<> i ţa,Fene~, Tăuţu Ampoiului .
11
1 AR 5 ( ~ ) 21. R Si L 5 M ~ 8. Re S i L S M B. Bat a
1. 8H 4 t 17. S MR ca t ip BudureaS;a
2. 18. L 5 M R ca tip Be i u~le, Budureasa, Dumbrâviţa de Codru, Sititelec,

Şoimi, Urviş .
3. 5 Si L S ~ R ca ti p Gh i gh i şen i
1 BV 4 f 15. !: Ş MR A. L 5 M R Părău, Rucăr, Şercaia .
"L . 8. L S MR Bohol\
1. cs 4 d 3. L S MR ca t ip Sasca Rom1nă
2. 5 L â M R A. L5 M Prigor, Rudăr i a .
3. §. L S M R. Borlovenii Vech i, Remetea -Pogănici .
4. 6. L 5 MR ca tip
- Bor loven ii VKl'li
5 # 10. L S M R Le A. L SM R Băn ia , Bozov 1 c i , Cornereva, Da l bo~eţ ,Lăpuşn icu Mare,
Mocer iş, Prigor, Rudlria .
6. ~· L Ş M B. Bor lova, Brad l şorul J.
7. ~· S MR Le Dalboşe\
8 11. L ~ MR ca t ip Socen i , TÎrnova .
9. 12. L S M R ca t I p Băn i a, Rusca Mon~nl, Tibiscu .
10. 13. L S MR A. L S M R Gtrbov.iţ, L.ipuşnicu M.
11 . 14. L ~ M ca tip Borloven ii Vech i , Fene~ .

12. f 15. L Ş M R L 5 M R Bozov ici , Putna .
13. 5 (R8 ) 20 ~ L S M R T1nco..e
11
14. 21 R 5i L S ME
Gl imboca , Marga, Măru, Oţelu Roşu(Ohaba Bistra),
Rusca t.ţon~n.i .
15. 124 51 L 5 ~ R A 5i L 5 M R Mâru
16. 8. 51 L 5 M Marga
1. GJ 4 d 1. L 5 MR La A 1- 5 M R La Alexen i, Arcan i , Bllava, B1lt isoara, Bota, Brădiceni , C~ -

Ieşt i, Ci mpoteni, Corneşti ( Glvăneşti), Curpen, Dobriţ.a.,
Frateşt i, Leleşu, Polata, Rasova, Rasoyi ţa, Runcu, Schela,
SUnes ti , Stolo,iani, Stroieşti, Tâlpâşeşti, Tămă~ştii de Jos,
T e l eş ii, Ur~ţl, Ursiţe i, Vaidei, Valea Mare.
2. C. L 5 MR Coste ni._M~tisar i .
3. 2. L 5 M R La A. L S M R B lltişoara, Boroşteni, Godineşt i , Gureni, Olteanu, Peşti
şani, Pocruia, Tismana, Tope~t i , Valea Mare .
4. B. S ~ R La Celei, Costen i, P trîu,Racoţi, Sohodol.
5. c.. L 5 M~ lsvar n a
6. 8. L 5 MR ca tip Ar cani, Boroşten i , Ceauru, Peşti:-ni, Pocruia,Tisma-
na, Topesti .
1. HG 4 f 15. A. k S M R ?oimusu
1. HD 4 ~ 13.
~· ca tip ( Predon i -) Petrila
.b ,Ş
2. f 15. MR
'
A
. ks MR
222
Tip Subtip Loca li taţi
Zona Clasa Fam
tip.
( R8) Alun, Cerbât, Cer i~or, Le lese, Muncelu Mare, Poieriţa To-
3. (HD) 5 19. ~·
m ii , Sohodol.
4. _!? . Si L Ş M R Feregi, Merişoru de Munte .
5.' 21 . Re Si ~ S MB A. Si L S ~ R Aurel Vlaicu, Coste ~li , Vaidei .
€. ~· Re~ L ~ M ~ Bosorod Clopotj\la Gote.s , Lur.ica Cl!~n ii J., •,Lunca C~nii S.,
M~ia , M;risor
• I
Nu~ soar~
• f
Pestenita Petrosani, RÎu ele Mori /
' ' I • ' •
Sarm izegetusa, Şte I, Tîr;;a-L unea n i ,Uric,Valea Lu putut .
I,
D. Si L S M Alun, Bun i la, Poieniţa Vo in ii . '
7.
8. 23. ~i L ~ M A. ?i ~. ş_ M Ghelar i , Ruda .
9. ~· Si k ~ M Ghelari, Ruda .
~· Si L S Bunila, Poien i ţa Voinii.
10.
11. ~- ?.i L S M Meria, Pe;.teniţa / Sarmizege: tu sa .
12 . M8 25. ~e Si !:. Ş M<Rl C.il tip Boi;orod

9 9
13. 26. .B Si L S 1':I R A. 8 Si L S M R 8ătrina, Ceri!fror, Lunca Cern ii J. , Meria .
14. §. R8 ?i L S. M Boţ;orod, Clopotiva, Nuc~ra, Riu de Mori, Sarmizegetusa .
15. C. R8 Si L S M B~trîna
16.. 27. M8 R8 Si L S ca tip Goleş
1'l' 28. ~B R8Si L ş_ M ca tip Pr~vălen i, (Predoni-)Petrila .
1. MH 4 d, 1 !:. S M R La A . .!: S M R Le ltovăţ, Lup;.a J„ Negru şa, Şi ;.e~t i .

2. B. L S MR Lup;.a S . (,CioYÎrnăşani) .
2. !:. ~ ~ R Le A. L Su1v1 R Negoe;.t1,

3.
4. B. S M R Le lsverna , Podeni.
5. ~· L S M R !eşetn i\a, Lupşa J„S el i:-tea .
6. L ~ MR ca t ip Cire;.u, Godeanu, lsverna, Jupîne~t i, Lup~a J ., N~ti ,

Negruşa, Seli~tea .
7. .~„ L S ~ fl Le A . L S MR lsverna, Ju pîne;.t i , Negru;;a .
8. !i· L ? MR Le Cire:-u, Jupîne~t i, Ncgruşa .
f l: ~ MR
1. MS 4 15. ~· Boiu, Het iur, Mihai Viteazu, Vînător ·t .
2. s ( R8) 22. ?I h S .M R ld ice!, Lec h in ci oara, Rlciu .
1. NT 5 ( RB) 20. ~· Secu - Buhaln'1ţa
1. SB 4 d 4. !:: 5 M R ca tip Săcădate
2. 7. L 5 MR ca t ip Reti"
3. t li- .!:. Ş, .M R A. L S M R Albeşt i , Arpa~u J„ Arpa~u S., Avr ig, Bîrgh i ş, Bradu, Bruiu,
Buia, ( Oprea-)Cirţi;;oara, Co\le;., F!ore~ti, Gh1 j a!Ml S.,
lgh i ş, Miha·11eni, Mohu, Peli şor, Porumbacu J„ Score i u,
Sdlcau, Şoala, Ştenea, Vârd , Vecerd .
4. 8 L S M R Giaca ş, M icăsasa, Se timbăr .
5. 16. L 5 MR ca tip Buia, t.11 i1ăilen i , ?ale.lu .
1. TM 4 d 3. CJ. tip Cenad

2. 6. ca tip Breazova
3. # 12 . .~ ~ M R ca tip Petrova seto, Vătcani .
4. 5 ( R8) 20 . ~LS~1R A_ . ;i.i L Ş. ~ R Bel i nţ, Jd i oara .
li li
5. 21 . R ~~~H !3 B. R Si L ~ME Balint, Bucovăţ, Clici ova, Corneşti, Cri v ina J .
1.R.5.fl. 4 # 10. L ;?_ M R La B. L~ M [l Uzdin

2 12 . L S MR ca tip Vlad imiroval
3 f iS . .I:: Ş MR A. L. S M R Se leu~
22:1
TABEL 68 A
I. Zorile
1. Zorile
a). Invocarea Zorilor

.
b) Invocarea Soarelui
c) Motivarea intîrzierii ( consumate )
d) Preparativ~le necesare
2. Cocosii
•
i
t a) Cocosi, i ( negri )
b) Coco~ul goi ( aldai . cocojdai ~·O· )
3. Solicitarea I Neput i nţa comunicării
4. Factor ul hotărî tor ( Înscr ie I cheamă )

•
a) Zina bătrî nă
.
b) Irad ia
c) H olăjdia
d) Somod iva
e) Maica Mă r i e
f) Domnul (scriitorul )
g) Moartea . ~,
'
•,.
,,
s.a.
)
s. Soarele si Moartea.
'
. ' ;.„
6· Firul de·
"
a) trandafir
b)I srminrc
c) foiamfir
7, VÎntul v·1orint ( fatal)
224
8. Ceata la fereastră (fatală)
'
9. Cerboaica neagră (fetală)
10. Faptul produs
a) Desprindere ireversibilă
b) Aşteptarea frustrată la masa

.
11. Indemn la răbdare
.
12. lnfruntarea florilor galbene
13 . Păsări ( răpitoare , mesagere )
lL•. Trei surori la flori
15 . Spălarea
16. Suferinta
, arborelui ( tipa
, I se vaită I se leagănă I se usucă)
a) Bradul
b ) Stejarul verde
17. Căsuta
, ( casa) subpămîntea nă
a) de brad ( măr , păr)
b) Lemnul
c ) Zidarii ( barda~ii I dulghereii), ferestre le
d ) Scîndurile
18. StÎlpul
19. Scrierea numelui
20. Rămas bun
21. Invocarea arborelui cosmic (bradul I plopul) I codrul ui pe ntru Înle snirea
trecerii pe celălalt tărîm.
22 . Podurile
a) de alamă
b) de piatră
c) de brazi
225
d) de flori
~
e) dr ceara
23 Animalul psihopomp mohorît I frumos I strein
a) Cerbul
l.J) Colul
24. Leagăn (cJe mătase I bumbăcel) pe coarne de cerb I slobozit <le în ciQ ri
25. Tă rî mul ce !ăla I t - Sfaturi
26. Pomul (m eri I răchită I păltinior I brad )
a) Pom Înflorit
b) Măr de SÎnPetru
c ) Adăpost Maicii - că lăuze
27. Scaurr de orgi nt ( de mătase )
28. Metamorfoze
o ) Răchită - mpupitâ ( tufă de răchită I buruiană )
b) Măr mărgărint
c ) Cocos oldai I cocosi cîntînd s.a. ( V. 2b )

' ' )
d) Paltin galben
e ) Pomi Înfloriti ( v. 26a)

'
f ) Golumbei ( Pilc de. „ „ )
g ) RÎn d un e le ( PÎ l c de . „ . )
29 . Colea -
„ft-'.,
-~
a) dreaptă = dreaptă , curată, arată cu plug, cu boi (albi) ,

are griu , grîne , flori ( = loc frumos )
b) s tîngă = st rÎmbă , nătîngă , arată cu plug negru , cu boi negri /
bivoli , are spini, pelin .

( spatiu cu Zina bătrînă
30 . Flori ( fructe , frunze )
o) Bujor
b) Busuioc
226
c) R o maniţă
11
ct) „Nocotele"
'
( Loc ot ele 1,
)
/
e) Sul f in ă
f) Priboi
g) Leustean )
h ) Chiţi de fragi
i) Gherghină
j) Muscată
)
k) „Zaschiu"
l ) Floarea soarelui
m) „Semenic "
31. Animale - călăuze
a) Lupul
b) Vulpea (Vulpi oara )
c) Vidra
d) Golumbi
I
32. Oameni - călăuze
a) Trei unchesi )
bătrîni
b) Trei nevestele
.
c) Trei fete mori
d) Trei VOlnlCI
e) · Trei feciori de crai I Trei baie ţ ei I Cop i l de_ cra i
33. Multime ( tineri , bătrîni , copii , ce t e de fete , ,, ai nost i ")

' , "
34 . Spatiu!
, frnal
a) CÎmpul i Dealul cu JOCU[
b) CÎmpul cu brazi
c) Replica satului real
d ) Cu floricele , cu nemurele
227
35. Relat ii ulterioare reg!emenfote (ceremonial)
l
36. Pomul fructifer
a) Mărul ~i părul
b) Părul
c) Piersicul
37. Corul I seica I hinteul I cocia ( sing. I pi.)

'
38· Culcu su l de brad

' t
o) Pat de brad
b ) Brad încetinat
39 . Moartea ne fosta
a) Cucul si Moarteu
'
b) Moartea - crăiasă alege
40. Cucul
·.-,,
. ~
41 · lmpărtirea pămîntului
'
42 . Repudierea / blestemarea Mortii I
43. Pomenirea
H.Bradul
44 . Invocarea Bradului , narat,iun ea
45. Bradul = replica omului
46. Consolarea Bradutu'1
47. Chischineul
. ' I Năframo :
. ...: ·•. "'
.
-- „ . \
~·~~
'
48 . Nolinul ,:
l9. Sosirea la poarta casei
so. Repudierea I blestemarea Bradui'ui Bradul dt!spărţitor }
51. 1nvocarea ( rechemarea ) voinicului
228
Ul. Pămîntul ,( Tărîna) -~
.
52. Invocarea Bradµ.tui : norul de pămînt
53 Învoca(';eo
. Pămîntului ( Tărîni.
, i ) , solicitarea . bunăvoinţei
Repudierea/ blestemarea Pămîntului
IV. Dumbrava
55 Invocarea Qumbravei· (umbrei)
56 Paro de foc = Dor ul
V. Animale cărătoare
57. Boitii (boii)/ Caii cărători · ( Invocare ) rl rumul . definitiv )

)
58 Răsplata (fabuloasă) imposibil6..

~
59 !ngrijrea lor
VI. ln. absent ia
60. Substitutul ceremonia!
„ a) Evoccilea În lipsă
b) Cintecu\ lui Vlaicu - simbol
x) lnceputul ciclului III ( Pămînt u I )' coinci1de cu ultimu I episod ceremonial

ol .
Bradului si se instituie În motiv final ol ciclului li (Bradu I) .
Invocarea bradului nu apare În toate variantele ,
229
' I
„
... „
„ „
„ „ „
„„
u >< „
.Q „ „ „ " ....o
g tl „ )( )(
o
CW) •
„ „ „ „" „„ „ „
X >< >C
„ „ „ „ „ „ „ „ a( „
)( „ „ " „
„ „
" „ „
„
'O
u „ „ \
.Q „ „ „ 0
""-""~----+--f---+---+-f--+~"~---+-„-~„~-t--t-f---j--f---f-ţ--f-ţ---ţ---ţ---~"'...___--ţ_-r---1~-~~
~ ~~o~~"~--~
„
)(
-~
:..:...-+-"--"--"-t--„"--"--"-r--1r--t-----ir-„"-r-i-"'1~·~"'=-=„""=--i--+--i---i-4---4--f-4--l>---f-„--t------r--r-----'---I>--+---
Jlf ll( W N K )()(
t.n
~"'
~ „
.a ac ac •M KM ac i
~::l::!._~t14._~·~---i-~„~---+--l-+----+-~":+---+-+:„::.._____„~--t--f--t---t--ff----f--t--ff--i----t---1---.„c-----ţ--r-- ~~
• I
'O
u
„
UJ
.Q
IC
u
N
...... N 0
UJ .... ~te MllC
~f::;='--f---„--il-><--"--1--t---I'-----.....::- "::i---+.~~~----+--l-~ ---4--.__IC__.___,._.__4----f.---+----)(--t-+-----
1C
j----f-Ţ-----;-
o )( l<>C >C )()(
a.. ~ ICM K #(
C7'I
W
"' „ „
)l(JC
„
„ „
UJ
> „„
...... u „ „ „1 „„ „ „ •
o „ „
:r:
„ „ „ „ •
'--+----+---- -->--+----~-·----- - •
-'~ „ „ ~
--+--+-t---t-t.....--t-t--t--t---t---t-~~ -1----1--->-1----
„ c-- e
-1---l----4- ----4--1---1 ---+--+::::.--+ -t--+-+---+ -- r--------+ --4-----1-- --ji--4-----+-
N
~
„
- --+---- t------i - - ,__ „ „ --+--1-----+--
„
---+- -- - ,______
.Q
---- - _,___ - - --+-- - - - i · -+---+---+-- +----+-_.,--+--- +--_.,_ __.,______~ --1-----4-- IC
~O >< >< „ IC ICMN ICI( l( Io()()( iC Karc>C

- +-l-+---1- --+--+-l-+ --+- --+---+- -----l-+- ----+-- -+--t-- -- -i-
M M "MllCJC
---+- - - -1- - - - ,__ +---+--+-i~-i--- ~ -
C7'I „ +-+-~~+--+~+--+~~-t~~-t---~--t--+-----+----t--t-----;--
~t-----+-----l--+--1--1--i---+--l--l-+---+-----+-f--t----
__f-„___-+-----l---+--~· ~I
-Cl +->-- - - - - -
'
u „ ---+-~ - ·-
.Q
„
-"'--o'-i--"---"-t--><"--"--1--.+--:e--- ~ .-,__,_-.-"- ,.,_- ~ -·----<--1"-+--1--1--11--+- --+-+--+--11-- - 1 - - - + - - -IC- - -+--+----+ -- -1---t---- +_.,
llC )(
"'
- ~ ·--'--
- ~ --+----+---4---+-~----4'------ll-------l--+ ---·~!---~
„ _, _
" ac ac • ac "' I > li( IC N I( li( )I( )( K )(
..... )(
„ „
„ „
„ : „ „„ JI
'U
I„
1_,:1 _____ :__
" I
u
.a „
~ " - -·- „ „
1
„
~- - -- - - -+--+--+--l- - - 1-- 1 --
„ -- - i j .;;
c_
'
CD - - - - --+- -+--+- +-- -- - - - ---- -+-- ~"·- 1_,;.
D ><
co „ „ „ ------ _/ _ - _I
w No
---+---· -~---- -
'OJI(
>(
llC)( )(JI( I -
- "J;, :I: ><
„
I"
-„- - -„ -- ·- ~ I
I „
„ - - ---+----<---+-----+ - -
„ : „
Ji I I
~
• •
u „ „
I
_J
w „ ><
CD .a „ ~ „ „ „ :;~ „ I ~ „ )(
~
·--· --- 1~:~~r_n~r-"-"-"-t-"--"-"-t-""-t--t-"-~_._-~.-+-><~rl~f---+.;':<,;___-+-"+-~~--~+-•-+-•-~><+-+--+-4--~- "..:___~--„~~2S~~--t-__;-~- -
I- ~m u' <t.111 < mu
J1~.-~~~~~:~~-~:-~----------~---,f_-:~!:l1
~ <tCOu<cn u ctm< lll< a> ua
'.'.! ~:_~1--~::::_~:-."'~:. :-.~:. ~._-~:::~:;-;;::--::_~L-~:::_-~ ~N~~~~--J_~ I ~
~ ...... I <t llJctcn u ctm <IXI
7) ~+.-.!, l-=-t-IQ-~1.-: I.:' ~ --= -~-"-_-:_-:::::::_-_J+:~::'--!::::::
< ro
g~ ~--t-~-----+-N----+-(-1-- ~
~ r:::::i ~ -~ -o I~
-- -~-~-
--. - 1111..,..
...
'
-----------------'-- -·-------------------+.=in=------------------
-=> u::-
t-:t: ~u-:--t-~
-~---~~~- -~-
-''"-+-~~~--~-~~~~-~-~~~~~~-~~~~~~~~~~~-L~~~~~~--~---·~
230
-Fi-... '- - .....:..... \_ i.
TIPOLOGIE MUi IVI:. r ucc "'-'-
MUZICALĂ
l
Fani .
!
,c1.tioT 1p t i o a b c d o b c d e
I1
Sub3l 32 133 134
abcd
35 36
abc
37 38
abcb
39 40 :41 142 \' 43
I
1
I
44 145 46 147 :45 49 150 151 •
11 - - - - - . ,
I 1
~ 111 --.
52 53 54
r- IV --,
155 ·sro
I
r - V----,
57 56 59H60
I
,-vi --,
o~i
4 i ' II
d A
B
x x x x x x
X
x ( x) x
I
\
'
I
I
x
ll I
1
'
I
'
I
: X
'
' I
x
X
x
. I j - -
Cxx x xx x !! I • I I .
--ţ--
1; :
2 I A X X X X X X X X X X X I I 1· I I X- •
1
I IX : X X t- I
;9
Ic x x x x 11 I I. I x '1 I 1x 1· x x I 11 l
Ii
3 )
x x x x x1
I -I-- - - - :_ . -- -
x ' , ',
---~-L.
x x
l
_ >---t
- --+=r- =-T--_ _
x x ,
I
'-+
I I
' I
"5 I' A II XX I _j I' --;--- - - - ,L I -T- . . -- 1-1- .__.___ -.
I - - - i- ·1 -- - ~
- --·- i
I 6
7
IB
I
; I t--- t' . ~ ;I \--· I I
I
Î
I
.
. .
I
: . X
_J
I
.
I ±t--
~, I
---Ţ- -\---
I
I
jI '.
1 I
r
I
- -
~1
I
8 i 1
X X X X X I
~
I
I I
I X I I : !X X X I l 1--T~ . ·- - -·1- - -
--- ~---
-1--·- . --
9 I A X I X I 'T i- I --
~
I . • - I ·- --
·4 ~ __
-
10 I
•
x x Ix
I
li - j .- . x- _(x); - --"-- '. ;-. .
'
•! . x
I X
~ - _;
I
l --
B
c X I I I
I
I
'
X : ! I
I
I '
I
I I
I I : I I X ;
I
. ; ____ __.___
I
i
-i. ~ •
I I
„ ~
- • -- --+ · -- · t • • - - - · · - -, · · -
11 II
12 , --·j' x_ I '
1
•
... - t - -
1
~
'
~ -~
'
r
I -
i
--+- --i ---l -+----..!
ţI
- ·-- . . . . - . - - _J_. - -
1
.'~
I 1--
. AB I . --
+-•~ ~I l- .
'
13 1 I
I - '.__ - I . • I
„.-". ·--"
X „ - - _, _ ,_
. I,_
' 11. I I I I X X - . X .!. I
15 IA '
~ I I
-~ .
I
II
II B ' I('x) •
!
r==__ , ·~·-X
/ I x Ix x + ' -
16 : · ' ,' JB , , , I
·--i-----'
' 17 i ' I ' II I ' ! I ' I
' 18 I ' ' 3'.... "' • I
I
I !
-~
' - - -- I
II I! l' I -_. I
IB I
i i I I ,,
I i, •
I X 1 '
.
.
. ,. '
: : : I .1 I - -- L .. . -_t ---
I
Il
20 A • • ' • ' . ' ' I -·
i· I 1-i-'-r
1 • .• _. _
l~
,_J. 1 , 1 1 1 1 -l
1
! !
~
IA I I I I
~I
I
21
I" '
! : 1. I I
I
I • ' . I ' : . ' . . . . ! I ' I 1
i !
r ; !- ,
I
I i
I
I ! :; ; '. · I : •• • : I - - - \ __ •
~
1
22 I I 1
I
:
I I ' : ' • • "
x x
!· I , , ·
I It
I
~
23 A I +---t
1
; x x_ x x x L.-: . . " . - x -- i \ I
---ţ-l-
1 I I x I \x
II I I -+-I • I • I I' I
-~--
c B
I II : : I :
' • " I' i II i !__j_
I
I
·1
IA I '.
H
24
I :
'
-
'
I
I
I
I I II I
t X
I
X
I
1
' I I I
I
I
I
I . 1' I I
B I I i I :
--
I
X
; I
'
I
• !
-- i
'
I l
I I
I l :
II I- X X X
! I
I----iI ---t--1I
:
!
I I'
I ! I·
II
l X X
I
l i ~ 1 x I x x x ' x ' l
6 1A
2..
c
I
I!' i
I
l
II : :
'
I I
X
I X I I I I
I
I I I I :I I ' I !
I I IIII X II II I I II
1 I I I I I I JI I X I X
I
I
'N
t "'1
·~ 1:: I I I 1-1 J i I i i III I I I i I I I I I II I : II I I I I I I I I https://biblioteca-digitala.ro

I
TAB EL 68 C
.--- --.. ..., 1) .
I 4 . ci. 1. A .1
Jud. Motive poetice Lo ca lită ţi M otlve_ poetice
GJ J: 1a,b ,c , d.2o .b. Alexe ni I : 1a ,d , 3 , 7 , 2 5

3 , 4d .g , 5 . 6a .
c , 7 , 8 , 9. lOa, Arca ni I: l___Q ,d > 3 '4 d '9 '17 c ' 35
11 , 14. 17b,c ,d ,18. II: 44
19, 20, 23 a . 24 , ffl: 53
25, 28a ,b,c,e, f,
I 29ab l
, 30a ,b,c ,
Bă la va I: ~a , c
g ,h, 320,b ,c ,d,e,
I
I 35, 39b. II : 44
II: 33 , 44 , 50 Bîltis, oara I : la , b,c, 3 , 7
flI: 3a ,b,g , 60, 17c , Boto -Oob rita I : 1a ,d , 3 , 5 , 6c ,9 ,17 .2 5 .3 0a ,b,g

52,5 3,54 '
II: I.I.
III: 60 , 17c , 30a , b, g , 52 , 53
Brădiceni I : 1a,3 , 9,25 ,28a ,b,c ,29a ,b,3 0a,

32a, b,c
li : 44
Căle sti fI: 44

'
Cimp ofen i I: 1a , d , 3 , 9 , 17 c , 20 , 25, 2 8 a,b,c ,e,

29a, b, 30h
I1: I. I.
III: 52 , 53
.
.
Corn est i - I: la,d ,6a, 9 ,l Oa,1 4
Gă.văn esti
' II: 44
Curp en I: la,d
n: 44
.
Frătesti 1: la,d ,2a, 3,7 ,17c ,28a ,f
II: !.!.
III: 17c, (52) .53
1) În caseta apare tipolog·ra muzi cala

: clasa , famil ia de tipur i , tipul , s ubtlp ul.
-,
Jud. Motive poetice Localităti Motive poetice
-
. ...
Lelesti. I: la ,d, 3,9, 1/b,d ,25
If: 41..
Polata I: 1a,d
Ras ova J: 1o,d ,3,9, 17d, 25,2Sa,29a,b,

32e
. Jll: 53
Rasovita
, I : la,d. 3,9, 17b,c , d, 19 ,25,28a,b,c.
29 a, b , 3 2 b, c , d
IJ: 44
III: 52,53,54
Runcu I : la.d ,3,6a,c,8,9 ,10a ,11, 17b,c ,

HL20,23a.25.28a,b,c , 29a , b.
30a,b,c ,39b
IJ: 44 ' 50
Schela ,Stănesti,} 1: 1a,ct

Stolojani ' I I: 1..1..
Stroiesti I : 1a,ct,3,9
'
ll: 37, l..I.. ,50
Tălpă~eşti l: 1a,d
Tămcisestii
, • ]: 1a,d,3,6a,9
de Jos II: 44
II I: 52, 53
I
I
Telesti)
I: 1a ,d,6a , 17
I 1
11: 44
I
Ursaţi 1: 1a,d , 9,17b,25
I n: 44
lil : 53 '( 54) .
'
Ursă tei . I: 1a ,d , 3,9
1I: 44
Va idei I: la,d,2a.b,L.g ,11,23a,24

11: 44
I
Valeq Mare J[: 17c , 44, 52
233
-
IJud . Motive poet ice Localităţi Motive poetice

I
MH I: la , d , 2b ,13, 23 , llov6ţ Ill: 53
25 ,[ 29a , b]
Luosa c;ie Jos J: i a ,d
1J: 44 l
JJI: 53 J: 13
. rusa
Neg ,
Sisesti }: 1a ,d,2b,13
1 ,
' mel.nesigură: 23 , 25,[29a,b] ·
H: L.L.
1II: 53
I L.. d. 1. B. I
MH J: 1a ,( b ),c , 2 a , 3 , Lupsa d~ Sus ca la jud et
'
4(a= babă) , 23b, ( si Ciovirnă -
25 ,29a ,b , 30 b,c ,d ' ~n i ?)
II: 21 , 44
I : 53
1. . el . 1 . (; . I
GJ J: la ,b ,d , 3 , 5 , 6a , ~
Cost eni I: la ,b ,d . 3 .5 ,Ga , 19,23b, 25,
'
19 , 23b , 25 , 28a 2 80 (=buruiana ), d ,e ,f , 29 a ,b , '
(= buruiană) , d , 30a . 31c ,b ,c , 33 , 34 , 35
e , f , 29a,b , 30a,
310 , b ,c , 33.34a , Mătăsari J: 1o ,d , 25
35
II: 44
li: lt..
ll
4 .d.2. A .
GJ j: lo ,b ,d , 3 , 5 , 6a , .
Bîlt isoara J: 60
10a, 11, 17b ,c , lB,
19 . 2 O, 2 3 a , b )4 , Borosteni
•
11: 44
25 ,2Ba ,b ,c ,f ,29
a .b , 30a ,31a ,b,c ,
32 a , b .c ,e . 33 ,
3L.a.c.35
II: 21 , L.l
HJ: 52 , 53
234
---- - - - - ···-
Jud . Mot ive poetice Localităţi Motiv e poetice
V: 57 Godinesti
, I: Ga ,17b ,c ,18 ,19 ,20 ,25 , 28 f,
..
\
. - 29a , 31a . b ,c 35
II: 21 ' 44
- - --·-· ... -- -- -- IfI: 53
v. 57
-
Gureni I: 1b
' ) ) I
. 11 · 4 l.
.
Pe. sti sa
'
ni j: 25 . 28a .b .c 2ga . b .30a .32 o, b ,c
ll: L,l.
m: 52 , 53
Pocrui a r: 1a . b .d . 3.10a . 23b . 25 . 35

li : L.l.
Tismana I: 3,6::i .19 .23b , 25 ,29a , 32e . 33

li : ll
fII: S3
To p eş t i J: 3 , 23b.25 .29a .b .30a .3t.a .c.

li : li.
Valea Mare I: 1a , b,d , 5,23a,2 4(Z ori le afa ră) ;

- - - - 5,11.23 a , 24 ,25 .2 8a ,b ,2 9 a ,b
( Zori le rn casă )
. -
MH II : 21 , 44
,i
Negoest . -' Ca la j ude ţ
4. d . 2. 8. l
..., I
GJ I: 10 ,b,d , 6a ·, 16b , Celei J: 1la ,d ,6c , 16b . 23b , 25 , 30a , 3L. a,b
19 , 23b , 25,30a . IJ: 21,44
JI :
31a ,b . 34a ,b
2 1~ 44- - - - -. -- ..
111. 53;s2 .
JII: 52 1 53 Costeni·
1
~, 11 : ll.
,·, h ·-.:'
I - .,.. -
· -~"'-"'"
l
Piriu · I ]: 1a ,d
I
I
Rac bti • l
I: 1a,b ,d
• I'
II: ll.
Sohlodo\ I: .1a,d , 6a ,19 , 25 , 31a .b

--- ·- - - --·-- - _. _._ _ __I ___ .__ ~ ·. __ . I ll„ 1.t.
235
, ___ - - ·--·-
Jud. ' Motive poet ice . Localităţi Motiv e poetic e
MH J: 20 lsvern a I: 20
JJ: a. Poden i II: t.l.
]]J: 52 , 53 , 54 III: 52 ) 53) 54
l
4. d . 2. c. J
GJ ]: 25 , 310 (apoi lsvarn a Ca la judeţ

înt re rupt )
MH 1: 1a ,d ,1 5x), 23b) 5 , lese lnito JI : 44

28 f , 29 ox?bx~ 30 o ,b,
' '
a f ,i ,31b,c , 32e ,
1
lsvern o j:
x)
15 23b , 25 ,28f , 29a , b ,
)I(.) X)
3l d )( )
300 ,b ,f , 31b , c , 32e 1 34dx )
ll: ll 11: l
1ll: 17' 52 53 l
III : 17 52 53 I I
V: 57,58
y: 57 ,58
Lupsa de Jos
•
J: lo,d
Selisteo J: 28f ,29a ,30a ,b, d ,i ,32e

'
x) mel . nesig ura I1: I. t.
cs ]: l.e , 26o Sosea Română Ca la jud eţ

x)
TM ]: lc,lO a , 20 C encrd Ca la judet x)
)
x) simii . clntec nuntă
t. . d . I.
SB }: 4b ,e,g , 20 , 38b , Săcădate Ca la judet,

39-a
236
-4·· - . .-.... „ .„- ---.. -- • „ - „
Jud. Motive poetice Localităti . Motive poet ic e

-· -
I 4. d. 5. A.
I
cs ): 1 a"; 25a ? Prigor I: 1a")
x) invers : Rudăria I: 1ax), 26a ? ( Pom rotat )

sa grăbiţi I
l..d.5.8.
,...
CS f: la ,25,43 Borlcrvenii [: la(., Zori"), 25 L,3 ( Cu 11
]J: 50 Vechi colacu")

li : 50 (Bradul , Suliţa )
Remetea - I: la .„. ? (text incomplet)

Pogănici
I l.. d . 6 .
cs I~ {1c),l.d,e,6a ,
!Oa 1 21 ,23a ,21..
Borlovenii
Vechi
Ca la judet .
25,26c , 29a,b,30
TM l: 1x) Breazovci Ca la jud~ţ
x) neclar
l.. d. 7.
Iss j J: 14 Retiş Ca la judeţ
I d.a.
GJ J: lalb,d, 2b,3,4d, Arca ni I: 1a,d,3 ,17c,25,28a,c,d ,f,g ,
lOa .17c .19,20, 29a ,b
23b.2S .28a.b,
c d f ,g" 29 a) b Bor osteni 1a ,d
J 1 I
I:
30a ,3lb. 32a,b, )
c,35
Ceauru IJ: 21, 44,52
II: 21,44,52
- =·- -- - ___..-.....
---.,._
-....._...,__~_...__.._,,,_
- r-------------------=---.. . . . '"-.- . .-. . .----.. . . . . .
___________
_
G~~ T
......__---i
r-i~~~~~~+-~~~
Motive poetice Localităţi Motive poetice
~t--~~~~~~~~~-
1 I u; 52,53 Pestisa
, ni
)
I: la b ,d , 2b, 3,4d,2 5,28o ,b ,c ,
I v: 57 , 58
111:
29a ,b 30 a ,32a ,b ,c , 35
52 ,53
I
Poc rui a I: 1a , b,d , 3, 10a, 23b,25 , 31b , 35
I
I
rr: 1.1.
Tismana I: 1a ,(b). d , 19,20

v: 57 ' 58
Topest
, i f: 1a ,b
MH I: la,b,c ,d , 2a , Ciresu [: 1a ,c , 2a , 10a , 20 , 25

'
{L.g),lO a .11 , 20 ,
21, 25 1 260
v: 57 58 I
LJ: [ 21 J ,L.I. Godeanu J: la,c.d ,2 5

II: (21],t. I.
m: 53, 5t.
IIJ: 51.
v: 57' 58
lsverna J: lo ,b ,c , d,2a .2 1.25 ,26a
Jupîne sti I: 1a ,c.d ,2a, 10a , 20

I
v: 57 , 58
Lupsa de Jos 111: 53

'
Nego e~t i ]: Ia d
•
Negru sa J: 1a,d , 2a,(1.g) ,11,20

•
I: 1a ,c , 2a , 25 , 26a
$$
f..f. 9. A.
MH I: !.o ; 60, 10ol 17b, lsverno r: 23a

c , 23a , b , 29a.
? · 13,15 , 2~
30 c, f , 31.a
?: 13 , 15, 25 Jupîne sti I
l: L.a
li: 44
Negru sa
, J: 6a ,10a , 17b,c . 23b , 29a ,
30c,f ,3L.a
IJ: 44
238
--... r ·~ - :».J •
Jud. Motive poetice Localităti Motive poetice

•
I ~
4, f. 9. 8 . I
MH I: 4a ,6a, 100 , 15, Ciresu I: 4a ,10a, 15 , 17c ,23b,25, 260,
•
17b,c ,18 , 23b, 29a ,b ,30b ,c,d ,f ,33 34a ,35
25,26a ,29a,b, )J: 44
.30 b,c ,d, f ,33 , IH: ( 52 ),53 '51.
31.o ,35, 43 ,(44)
11: 44 Jupîneşti I: 4a , 60 ,18 , 260
m= 52,53,54 JJ: I.I.
111: 52,53
Negru~a I: 17b ,43,(44)
$$
4. i . 10 . A .
cs r= ( I a ) ,( 1b). 2a , Bănia r: 60
1.a,d,e ,6a, 10a,
(21), 25 ,26 a,b,c, Bozovici I: t..e ,6a, 10a ,25 ,26 b,c ,29a ,b ,30
27 , 29a,b , 30 (IJJ): 53
III: 53 Cornereva J: (1a),(1b) . 2a . 4e,26a
Dalboset
, '
I: 60
Lăpuşnicu Mare I: 4e,6a ,10o ,25 .26b,c ,27,290,b

Jl): 53
Moceris I: 4 e ,6 a . 1Oa , 2 6 b,c , 29 a , b , 3O

'
[111]: 53
Prigor I: t.d ,6a,25,26b ,c , 27 , 29a;b
[IJJ]: 53
Rudăria I: I.a ,6a, 10a,( 21 ),25 ,29a. b

[Jll]: 53
1$
4. f. 10. 8.
cs I: 1c ,4e, 15,25, 28a, Borlova J: le ,l.e ,15,25,28a ,29 a, b

29a,b
Brădisoru deJos fără text
fără text (fost 'Maidan)
239
Localităţi Motive poetice
Jud. Motive poetice
I : lc,4e ,6a,10a, 17 Uzdin }: 1c ,6a ,1 0ci,17a,c ,21 ,26a ,41

RS.F.I
a ,c , 20 ,21 , 230 ,
24.25 , 260 , b , Vla d imirovaţ f: 1c ,4e, 10a ,20, 21,23a, 24, 25.
25b ,29a,b , 30a , 1,m , 33 .
29a,b ,30 a , 1 ,
m,33 ,41
Ld 10 c I
I I
cs
li: 50 , . .. Dalboşeţ fi: 50 ) .. .
~
I I. . f . 11 .
cs l: 1a,b , 2a , 4a ,e , Soceni I: 1a , 2a ,4a,e, 6a ,21,(22 ),25,

60 ,21.(22),25, 26a ,c ,29a,b ,53
26 a ,( ,29 Q > bI
34 , 53 TÎrnova l: la,b,25 , 34
i
I.. t . 12.
cs I : 1a ,c . 2a , 4d,g, Bănia J: l. d ,g
10a,25 ,26o ,c,
29o ,b ,33 Rusca Montană J: 1o ,c ,2 a ,25,25a,c , 29a, b , 33
T1'biscu J: 1 (neclar), 10a

X.) . .I()\ ) x)
TM I: las1l , 4a ,2 1,
I
Petrovaselo I: 1a ,I.a , 21.25 , 26a , b ,29 a ,b ,
25 ) 25 b ) 29 a b J I 30 1 .(33),53
30 1,(33) ,53
xx)
Vălcani J: 1
x)repros 1
xx)nu continua textul
R.SFI. I: 1 c Vla d !mirovat li 1 c

- 1
I d13.kl
..
cs Jl : 44,45 ,50 Gîrbovăt J

Jl: 45 ,50
Lăpu~nicu Mare H: 4 4 (invoc .)

.
J~ci . Mo tiv e. poetice Localităti
, Motive poetice
'----
~
I 4. f. 13. B .
I
HD li : 44,46 ( Predoni-) li: 44 ,46
Petrila
-
~
4. f . 14.
cs I: 1a,2 a )10a) 15 1 Borloveni {: 1 a ,2 a

29
Fenes )
f: 2a ,10a , 15 , 29
b
4. t . 15 . A.
BV I: 4e ,g ,23 b , 37, Părău [I]: 4e ,g ,23b , 37 ,39o

390 ,41
Rucăr [I]: 4 g
Sercai a
)
[I]: 4e , 41
cs I: a J. d, 21 )2 6a Bozovici [I] : 4d , 21 , 26o
Putna I : 1a (inve rs: scula ţi !)

[ - bocet ]
HG I: 37,41 Soimusu
' 1
l: 37 , 41
HD I: 4g ,39a Tărătel
1 )
I: 4g ,39o
MS f: 4e 1g ,10a 137, Baiu I: [4J,10o , 37
39a ,41
H eti ur I: [4 ] , 10a , 37,4 1
Mihai Viteazu I: 4 e g 37 39 a
I > >
Vînători f: 4g
SB I: 1 a ,2b , 4a,b, Albesti

, I: [4] , lOa, 17a ,[25] ,26 ,37 ,39a
e f, g oa,( 13) )
1 l ,
.16o=44 , 17a ,c ,
20 ,21 ,25 ,26 )
Arpasu deJos . I: 2 b ,4e ,g ,21 ,4 8
30a ,34a ,d .36 , Arpasu de Sus I : 4e,g

l
37 38 , 39 a ,41 , 48
l
2-H
-
Local ităţi MotivE pa etice
Jud. Motive poetice
!
Avr ig 1: 4g ,1 6a ,17a , 36 , 35 ,39a
[: 2b , L.b,g
B ir0~is
'
Bra tu 1: 4g ,10a, 160, 17a ,36 ,37 ,

38 ,39a,L.1
Br uiu l: 4f , 16a= 44
Bu ia J: 4e ,g
Co es I: 4e ,10o , 16= L.4,2 0.25 ,[34d ],

)
37) 41
Floreş i I: l.g
Ghijosa de Sus J: L.e
Giacăs J: 4e ,lOa ,37, 38 , 39a

.
lghiş I: l. b g ) 10 o 37
I I
M ihăil eni [ I]: l.e .g, 10a , 35 .37 . 38
Mohu [ I ] : 4 ,( l3),25 ,26 ,(30a ),34 a .d
(O prea ) [J):2 b,4b ,e.g ,39a

Cirtis oaro
••
Peliso r . [I J: ( l
a= întreabă Zorile despre
sot) , L.b , g , 25 . 41
I
Poru mbac u [1]:2 b, l.a , b,e, 21 ,39

de Jos
Score iu [ r]: 2 b , 4e .g ,!Oa 17c ,21) 38 39a

I I
Solea u
I
[I]: l.e ,g ,10a ,3 6 , 37 . 38
Soaie
, [ I ] : 2 b , 4e , g , 39 a
Stene
, a [f]:t. e,g . 36 , 37
Vă rd [ I ] : 1 a ( întreabă de sot) 4e 37, 39a

I J I
Vecerd [I]: 2b ,L.b,g ,20 ,36o ,37)3 9a,41
R.S.FI . [I]: l a , 25 Seleu s l

[r J: 1 a ( repro s ),25
)
Jud . Motive poetice Localităti
, Motive poetice
"""'"""
I 4.j.15.B .
I
BV [J] : le , 10a , 41 Boholt )
[I J: 4e ,10o ,41
SB [ l]: 1 a ,4e ,g ,10a , Mică s a s a [!]; 4g ,10a,19a,25 , 29b , 30b ,j ,k,

19a, 25 ,290 ,b , 36,37,3 8 , 39a,41
30 b,j , k , 36a ,
b 137 , 38 , 39o , Sel i mb ă r
)
[ IJ: 1 o,4e,g,36b,39a.
41
4. f. 16.
SB lV: 46 ,47 ,55 Buia IV: 55
Mihciile ni IV: 46
So
, lcci u IV: 46,47
I 4. f. 17.
BH [!] : L.g , lOo,19,35, Bu du rc~ sa [I]: 4 g, 10a .19,35 .3 8,39a

38,390
BH [I]: 4g ,10o ,35,37, Beiusele [I]: 10a,35,37,38,39a ,41

'
38 , 390,41
Bud ure asa [I]: 41
... --- - - - -· -·· -- -- -
· Dumbrăviţa [I]: 35, 38 , 39a ,41

de Codru
Sititelec [I]: 36 ,38, 39a.
Soimi
)
[I]: 36,37,41.
Urvis )
[I]: L. g 3 6 , 37) 3 8 '41
l
. --·
Motive poetice L ocalităţ i Motive poetice
Jud.
5. ( R 8 ) . 19 . A .
I I
1
HD 1 II: 44,47 Alun 11 : 44
Ce r b ăl , Ceri - Il: 44 ,1„7

, r, Lelese ,
so
Muncelu M.,
Poieniţo To -
m ii,Soh odo l
5. ( R8 ). 19. 8
HD II: 44 ,47 Fereg i II: 44 , 47
Merisoru de li : 44
'
Munte
I 5.(R 8 ). 20.~
cs J: o .10a.24 , 25 Tine ovo I: 1 o , lOo,24.25
TM I: a ,d , 2a , 4g , Belin „Zo ri " {: 1a ,d , 2o ,L.g,10 o ,17c,25,

10g ,17c .25 , 26a , 31d?,35
260 ,31d? ,35
Jdi oara „Zori" {: 1 o ,( d ), 10a,25
I 5.(R 8 ). 20.B . )
I : 22 Secu f: 22
( Buha lnit, a)
5.( R8 ) . 21. A. j
AB li: L.4,l.6 ,L.7 ,50 ,51 Ampoita , )

n: 44 ,46
Cricău ,
Geoagiu de s.,
Micesti
>
Sebese[, Tăutu
I I
Ampoiului
44
Jud. Motive poetice. Local i tă ti. Mot iv e poet ice
Cetea li : 44,45,47
Gai da de Jos j]: l4 )47
Ga id a de Sus II: 44
Vin er ea fi : 44
J( 50 51 (episodul final ) .
HD u: 41+ ) 50 Aur el Vlaicu ll : 44
Cost esti li: 44 , 50

•
Vaide i li: 44
5.( R 8 ).21. B .
AR [I]: 1c 100
1 Bota [J]: 1c ,10a
cs I: 1 a c , 2 a , b . 4 e , g ,
1 Glimboca I : 1c ,2 b , 4e , g 25 , 2 5 o, c , 29 a ) b
1
10a , 15 , 17 125 126 I

li : ·44
a ,c ,29a ,b,34 [ =29a J
Morga r: 1a ,c
II : 44
fJl: 17c , 53 ( „Zori ")
JU : 17c , 35 53 1
Măru I: 1c , 2b , 17
II : 44
III : 53
Ot elu Rosu
, '
l: le, 2o ,b ,4e,10 ,15 , 26a , c ,
( a în globat 34[::o29o]
Oha bo Bistra ) IIJ: 17c ,53
Rusc a Montană I: 1c ,20

li : 44
11!: 17c ,35, 53
TM 1: 1 a,b ,c , 100,b, Balint
'
r: 1c
17a,c , 22e ,25 ,
Bucovăt, 1: 1 b,c ,10a ,17o ,c,25 .3~ [ = 29o],35
30 (cos cu .„.),
'
34 [ =29a], 35 Clic iova I : 1c
Cornes ti I : 1 o ,3 .10o ,b, 22e ,25 , 30 (cos
(fost Jo do ni ) cu „ „ ) >
Crivina de jos I: le
245
,
--
Motive poetice
~-~d- Motive poetice Locolităti
,
-
I
I s. ( R8 ). 21. c. )
1: (1 o ), 2b ,5,10o, , rod
Boso fI: tOo. 36 .44 , 46
HD
11 , 17, 17c, 2 5,
Clopotivo [: ( 1 o),2b ,1 0o ,1 1
26o ,c ,29o , b
I!: 44 ,46 , 47
li : 1b .2b , 4e ,g ,6b,
100 ,20,25,( 26c), Goles> lf: 44
290,b ,36,44 ,46 .
L.7 , 50 Lunco Cernii I: 5 ,11 , 17, 17c , 2 5 , 2 6 a ,c , 29 a , b
de Jos JI : 2 5 , 29 a , b, 44 , 47
III: 10a ,11 , 17c,35,53 v: 57, 59
V: 57 59
l Lunca Cern ii li : instrum ental
de Sus
1'
.. li : 44 ,1.7
Meri o I
Merisorl
II : 1b '2 b , 4 g '2 5 ' (2 6 c) >44
( Bănito )
'
, ro
ucsoo fi: 44,50
Pesteni ta
, li: 44
•
Petrosani II : instrum ental
'
Rîu de Mori 11: lOo , 20,44
Sarmiz egetuso 11: 25,44

( Grădiste ) .
, ei
St II: 44
Uric I1: 4e ,6b,44
Valea Lupului IT: 44 , L.6, 47

m: 100 ,11 , 17c , 35 , 53
5.(R 8 ). 21.0. 1
HD Jl : 44 47 Alun }
Buni la ca la judeţ
Poieniţo Voinii
I Localităţi Motive poetice
··Jud. Motive poetice
I 5.(R 8 ). 22.
l
AB [I ,ll ] : 4g ,10'10a)6, Cricău 4'g '39a
37 '38, 39a '
41 , 48 Gaida de Jos 36,37, 38,39a,41 („Cînteca
bradului")
'
. Gaida de Sus 3G
Gîrbova de Sus 4g ,10a ,37 , 38 ,39a ,48
Micesti
, 36,38 , 39a
Vinerea 4g !Oa
- 1
BH [I,TI]: 37,38 Ghighiseni 37,35

'
MS [I]: [4?] , [4g], ldicel [I]: 12
10a ,12 , 37
Lechincioara [I]: [ 4? ] , [ 4 g J,37
Rîciu [l]: 10a,37
5. ( R8 ). 23. A.
HD r: 4g , 20 Ghe lari II: 1b~c , 44 , 45, 4 7, 49

II: 1b-c ,44,46.
Ruda I: 4g '20
47 '49
I 5 . (R 8 ). 23 . B.
li: 44,47 Ghelari II: 44

IHD I Rudei Il : 44,47
I 5.(R ).23.C. I
8
HD I: 4gJOa,20 Buni la I : 4g, 10a, 20

Poienita
, Voinii I: 4g
24 'i
Localităti Motive poetice
Jud. Motive poetice '
I 5. ( R8 ). 24. A .
I
cs I: 20 Măru I : 20
5.(R 8 ).24.B.
-·
A.B I: 4c1e,g 37 · 1
Cetatea de I: 4c , e ,g ,37
I' Baltă
cs J: 4e , 25 126a ,c, Morga I: 4e ,25> 260 1c , 29

29 III: 52 , 53 ' 54
IJI: 52 , 53 , 54
HD I: [3] ,10a , b , 20 Mer ia I: 1c,60a >b

[ 23b] , 25
.
Peste nita I
I: 20 [23b],2 5
VJ: 1c 1600,b Sorm 1zege tusa [I] : [3] ,100 1b

( Grădiste ) .
5. 8. 25.
AB I: 4g,1 0a ,3 9a,42 Ampo ita

, (II): I , 49 (,,cînd ii Împeană")
JI: 11 37 44 , 46
l l 1
II: 46 (epis odu l final )
49
Fenes, H: 37 J~4, 46
Tăutu I: 4g,10a,39a , 42
'
Ampoiului
-HD f: 4g Bosorod
l
I: 4g
HD I: 1 a,[Bo_cet+3], Bătrîna I: 1 a , [Bocet+ 3 J
248
Jud.
,\
Motive poetice Localităli )
Motive poetice
'
- ·-- ,,.. ,- . .. 4 g , 1Oa , 1?.9 , -- Cerisor - . .. . . -

I: 4g
'
20 ' 40
Lunca Cernii I: 4g , 17a )40
' JJl: 53 de Jos
I
'
Meri a I: 4 g , 10 a, 20
III: 53
5. M8 . 26 . 8.
HD I: Liber x ), 4 g, Bosorod I: 4g , 42
'
20 '42' 52 l
Clopotivă I: Liberx) > 20, 52

Motiv bocet
Nucsoara I : 20
'
Rîu de Mori Motiv . bocet

x) Motiv liber
Sormizegetuso Motiv bocet

( Grădiste )
'
5 . M.8 26. C.
j HD I n: 44,1.7 Bătrîna
CS· M8. 27 .
I
I HO I I: 2 a , 4g
I
Goles .
I
J: 2o,4g
'„ I 5. M 8.28.
HD I: ?.a,3,L. g ,2 0) Prăvăleni J: 4g ) 20
25 ,25 o , [29a]
( Predoni - I: ( „ Zori"): 2o,3,25,26a,[29a]
Petril-a ..
249
l\:I
- TA BEL 69 -
~
o
Cl as ă Fum.tip Ti p Su btip Famil ie de vari an te Su bf amil i E de \ Ori ante Div iziun e a Grupe de varia nte Observaţii
GrGd prin ci pal Gr o d sEcuncJ or Cf.Tab. Asoc . cen trate (g~(j)

')
1 2 .J
4 d 1 A R R R li 37A 4
MR MR MR li 5
- - 35
q - 11
I
MR MR q , Q li 39
I , li 10
li 7
li' 9
-H- + i+ '2 30
q ,q ll ,11- q 42
MR
-MR q li 40. 41
1,11,11-1· 11
li 31
M M M li 12
(S)M R (S)M R (S) M R li 32

"
(S)M R (S) M R q 48
- I 13, 14
S M RL 8 S M RL 8 S M RL 8 q 55
s R s R
-
s -R
li 6
SM S -M SM 1 rd. 2
-
- https://biblioteca-digitala.ro
Diviziune a Grupe de variante Obs.
Subfamilie· de variante
a
· Clas FamJi p Tip sub1i p Fam . variante
secundar Cf.Tab Asoc.centrale (g::d .)
Grad principal Grad
1 2 3
SMR Q 37A 45.4 7.49 ,51.

4 d 1 A SMR SMR
- ··- 56, 57 .71.72
h 97.99
oct . 115,116 .117
ql+qll 118.119
I, 11 33
li 29
li - tern . 36
SMB_ Q 50, 70 ,78

qll,11-q 53
h 98
I 8
!
li 18
'
i
'
I
SMR Q 75,76 ,77 '82
I .. - 52
I
i
11-q
'
I
I
I
!
SMR SMR Q,ql,11 - q 54
I
q 59 ,64
' I
I 17
li '1 8
SMR SM R q 43,58 ,60

- -·· Q ,11 - q 61
q.1 + Qli 113 .1 14 •
oct 120
h 96,100'103
q 11 , 11 - q 46
11 -q 62
t .j
Cit
..- '
• https://biblioteca-digitala.ro
N 0
Vl C:isc f-r:mt f1 Ti p Suo \ 10 Fam. var ian te Subfam ilie de va ri ante Div iziune a Grupe de var i ante Obs .
N
Grad princ ipa l Grad secundar CfTab Asoc.centra le ( ~~
.· 1 2 3
l d 1 A Stv1R q 37A 63 ,65 ,66,67-.:) x)exceptie

Q,qll,11--.q 68
oct 121
h 101 ,10 l
dec 12 8
I 15
I . li 19
1 rd 1
' 11-q 79
I
I
S tv1 R q , li - q 73
h 102'105
S tv1 R S tv1 R q 7l , 80
- 1,11 ,11' 22
S tv1 R S tv1 R I 23
S tv1 R q 81
- 1,11,11' 2l
li 20
( L)SMR (L)S MR (L)S M R q l4

- - .. h 106
( L)S M R q 83
- li 25
(L)~ M R q 84
ClasălFamtipj Tip ISubtipl Fam variante Subfamilie de variante Diviziune a Grupe de variante I Obs.
Grad principal I Grad secundar CfJab.I Asoc.centr~le (n:::.
G1u.
jl
2 3
4 I d A LSMR L S MR L S MR q 37A I 85
L S MR tern .+- q 37
L S MR q 94
L S MR L S MR L S MR q 69.86.87
q 11-+q 92
h 107 .108
oct. 125
L S MR h 109 ,11 o' 111

oct . 123
ql+ll-+q 127
LSMR h 112
oct 126
L S MR q 89
LSMR .. - .
LSMR oct 122'124
L S MR 26
LSMR L S MR q 88 , 95
LS :v1R LS ~ P. 27
.,;;
21
N
Ul
w
f,j Clas ~ FamiiP. T1' p Su btip Fam . var iante Sub familie de v ariante Diviz i une a Grup e de vcrian1e I Obs.
~
~ Grad ~rincipal Gr ad sec un da r Cf.Tab. Asoc.c entrc.le (2~ci)
1 2 3
L MR L MR L tv1R q 37 A 90
4 d 1 A 35
I
+ ~ -\+. 34
L MR L
-MR
L MR L MR li-+ q 91
- - ··
q 93
L
-MR I, li 2B
1 rd . 3
37 8 1
. 8 R R R li
MR MR li 2
MR
MR MR li l.
MR MR +, +·H2 ~
- -
(S) R li 3
(S) R (S) R
SMR S MR q 29,30,34,35
SMR -
L, 1
SMR
.. - q
'
SMR Ll
36,37,40 ,70
SMR - ··
- '
SMR I 10
- ,
S I 11 , l2 ,13
.. -MR I
'
6
-SMR
SMR +1+t!2
-
Clasă Farn.tio. Tip Subtip F-am . variante Subfam ilie de var i ante Divizi une a Grupe de varian te Obs .
Grad pr incipal Grad secundar CfJab Asoc.centrale (2~;j,)
1 2 3
4 d 1 B L S MR L S MR L S MR q 378 31
L S MR L SMR q 32 .53.54.55,59,
.. - 65,71
q il 77
h 78
~ 1- 11 2B
·1
L S MR 'l 3B.42,L.B.52 .56

• •• - ,... 72.76
_.:.66-oB,
c;?-
h 79,80
LSM I~ LS M R q 46,47,5164
.. ·· - .. ·· - ,
L S MR L ~. ~ R . q 73
L S MR LS MR L S MR q 33
LSMR LS~1~ LSM ~ q 60,61,69,75

h 81
I 15, 15
L S MR q 39,L.3 ,L.4.49 .50 .

• - .. 57,62 .63 .74
, L ~ M~ L ~ M~ +1 + li 27
L S MR L S MR q 45
- ··-· I 21
L S MR L S MR I 20 22 24
.... - .. ··- ' '
LS MR L S MR I 18
.. - ..
L s MR Ls M R Ls MR I 14 '\„
L S MR LS MR L S MR I 19
L.. S
- M
.. R L
.. S- M
.. R I 23
N
'11
VI
L S MR L S MR L S MR +1 + -H 2 9
Clasă fum.t ip Tip Subrlp Faii1 . va riar.1e SuDfarnilie de varia nt e Oi viziune a Grupe de variante Obs.
N
C.11
O') Grad prin cip al Gr ad secundar Cf.Tab. Asoc.centrale (~~d .)
1 2 3
4 d I. 1 B L MR L -MR L MR
- +, + -1+2 378 7
;
L -MR
.. I 17
LS 8
-R
R LS I
LS -R 25
+,+li I
L ..S -R
t, + li 26
1,6
- R
SM
c S MR S -MR 1 rd. 37C
-S MR
S MR 1 rd. 2
-
S MR 1 rd. 3,8
-SMR -
S M(R) S M(R) S M(R) 1 rd . 5
S M(R) S M(R) 1 rd. 7
LS MR L SMR L S MR 1 rd . 4
MR MR MR q 38A 1
2 A
MR MR C] 2,3 ,4
- li 26
M(R) M(R) M(R) li 27,28
li . 29
M rv. M
Diviziun e a Grup e de varia nte Obs .
Fam . varianre Subfamil ie de variante
Clasă Fi:J.m)ip. Tip Subtip
Grad se cundar CfTab Asoc.ce ntrale (2~·d .)
Grad principal
.., 3
1 L
S MR SMR S MR q 38A 5,6,7,9 ,10

4 d 2 A -
S MR q B
I
S SMR q 11
I - MR
SMR q 12
--
S(M)(R) S (M)( R) S(M)(R) li 31
SM SM st'--'. li 30, 32
- - I
LS M R L SMR LS ~~; r q 13 .17 '

- ·· - I
LS q 15 ''
.. M
.. -R
'
LSMR L S 1·1 R q 16
- ·· -
LS MR LS M~ q 19
- -
LS M
I' q 1L• •18
- R
..
L S M(R) L S M(R) L S M(R ) q 20,21 ,22

-
LS R L -S R LS R q 24 Netipic (incorn-
- plet ?)
L S R LS R q 25
- -
-
N LSM LSM LS M q 23
· ~, - -
-l
I
Clasă I Fom.tiRI Tr"p !Su bt ip I Fo m. va ri ante Subfam ili e de var i ante Di viz iune o Grupe de variante Ob ~ .
r'
(.1
Grad princi pa l Gr ad se cun da r Cf.TabF'lsoc.centrcle(3 ~(J .)
w
2 3
„I
d 2 B MR MR R li 38 8 ,2
(R) M(R) 10(R) li 3) L.. 5
(S)( M)( R)(~ ) li 10

( SXM)(R)(lg)
l- l (• „,_,
( S)(M)(RXLg)
(S)(M)(R) (SXt0)(R) (S)(M)(R) li 11

(-) (- )
(S) M (R) (S) M( R) (S)M( R) li 6

(-) (-)
(S) M(R ) (S) M(R) li 9
(S) M(R) (S) M(R) li 12,14

1- l 1- )
S M(R) S M(R) S M(R ) li 7 ,13,17,18
S(MXR) li 15
S(M)(R) S(M)(R)
1- 1 1-1
S(M)(R ) S (M)( R) li 16
(S)M (S )M (S) 1v , li 8
SM SM s li 9
c MR MR R li [ = I' ] 38C I 8
M(R) ~ (R ) ,y;(R ) li ' 9
S MR SMR S MR 11 - q
Diviziune a Grupe de var"1ante Obs .
Fam . variante Subfamilie de variante
Clasă Famtip. Tip Subtip
Grad secundar Cf.Tab . As oc.centrale rn~(j.)
Grad prin cipal
1 2 3
(S)(M)(R ) li ' 3BC 11

2 c (S)(M)(R) (S)(M)(R )
l d (-) c-J
(S) M(R ) 11 ' 17 '15

(S) M(R) (S)M(R )
( -) (- l
S M(R) 11 - q 2 ,3
S M( R) S M(R)
I
- - li ' 13
S M(R) 11-+q 5,6

S M(R )
- - li' 15
S M(R) S M(R) li' 16
S(M)(R) S(M)(R) S(M)(R) 11 -.q 4

·li' 14
S(M)(R) S (M)(R) li' 12

l-l 1-1
(L)(S)M R ( L)(S)M R ( L)(S)M R li' 19

- \- ) -
(L)(S)M(R) {L)(S)M(R) ( L)(S)M(R) 11 - q 7

\„) ,_,
(-)
li' 10 ,20
- SMR bin . 39 2
3 SMR SMR
- - ..
S MR bin. 1 ,3 , 4
.. -
S M
L .. tern . 8
L S MR LSMR
-
L S
.. M
- R - R.
L ..
S M bin . 5,6
N
~
- R
~
~
,-,
t.,;
C las ă fum.fip. Tip Sub fip Fa m. variante Subfamil ie de variante Diviziune a Grupe de variante Obs .
c
Grad pr inci pal Grad secundar Cf.Tab A soc .centrale (~~ (j . )
1 2 3
4 d 2 c L S M(R} L S :vl( R) L S M(R) L S M(R} bin. 39 7
4 - SMR SMR S MR bin. L. 0 1
SM s r.-i
-
SM
-
bin . 2.3 .11,13
S( ~..A) S(~ ) S' V' bin . 1L.
L S M L S ~ L S fvţ bin. 4.5. 6.9 10 .12 ,

- 16 . 2 3.~ L.
L S ;-...1 bin . 26
-
L S M bin . 7, B
.. -
L S t-1 L S t-·1 bin . 25
- -
L S(M) L S(M) L S (iV.) b1n . 15'17 - 22,27-29

- -
L S(M ) L S (Y ' bin . 30
- -
5 A LSM L S M
-
L s 'I bin . ( .-1 rd .) 41 A 1
L S bin . ( - 1rd .) 2
L S f'.'l
- --~t
i
L S tv' L s- 'JI
..
bin. (-1rd .) 3
-
•~ rv bin . (-1 rc1.) 5
II
.:i .
.. - i
- I·
I
L S L S
-
'-
-
.J
- I bi n . ( - 1rd .) 4
Clasei Farn.fÎP. Tip Sub1ip Fcm. variante Subfamilie de var iante Diviziune • Grup e de va r iante Obs.
Grad principal Grad secundar Cf .Tab. Asoc.cenfrale(g~(j)
.1 2 3
4 d 5 B M M M bin.( -lrd.) 418 2

--------t
L MR L MR L MR bin .( -1rd .) 1
- -
L(S)MR !jS)MR !jS)~R bin .( - l rd·) 8
LSM L S ~ L S~ bin .( - 1rd-) 5

~s~ bin .( - l rd .) 4 ,1 4
L SM
- -
LS M
- - bin. ( - 1rd .)
. 6
L S M LS M bin .( +- l rd .) 1:,
- - ..
L(S)M L(S ) ~ L(S)M bin .( +- 1rd .) 9
!:_(S)M ~ S )M bin .( -- 1rd .) 7,1 0-13
L M L r::! L ~ bin .( - 1rd .) 3
6 - S MR S~R S ~~ 01n. 42 2
S M(R) S M(R) S M(R ) bin. 3
(L)S M(R) ( L)S M(R) (L) S M(R ) bin . 1

-(-)
r--------+-----+-------1--------4--~----l-----· -
L( S) M(R) L(S )~(R) L~ ~ ~~( R ) b in 11-13
L S M(R) L S M(R) !::_ S ~(F< ) ! bin . 4 ,B
~ ?. M(R) I bin. ~o
l.:- !:_ S M(R) bin. 7
....
C•
~ Cl cs â F-am.t1P, Tip Subtip Fam. varian te Sub fam ili t: de varian te Oivi zi u ne a Grupe de vari a nte Obs.
(,J
Gra d principat Grad se cu r. dar cf.To b. Asoc.centrol e rn~ d .

li
1 2 3
L s rv bin 42 6
4 d 6 - L S M
-L S M _„
L S M bin . 5,9
-
7 - S MR SMR S M
.. R
-
tern . 43 1
-
L MR L MR L MR tern. 2
- .. -
~ 19,20 .21 ,26
8 S MR SM R S~R li 44
f - -· ·
S MR li 17 , 27
-
SMR q 69 ,72
.. - li 16 '24
11, li' 22
11- q 71
SMR
- -SMR
li . 1B.25
28
li' li'
SMR -S M
.. R I 1
- li 29,3 1
SM I 32 5ax ) ><) Oubitabilă

SM SM '
(L) S M R ( L) S M R (L)S M R li 33 ,34

-
(L)S tv". R li 35
li' 36
( L)S 1\1 R I 5
I
( L) S M R ( L)~ ~ R 10 ' 62
-
I
Subfamilie de varian1e Oiviziu ne a Grupe de variante Obs.
(Las ă FamJi D. Tip Subtip Fam. variante
Grad pri neipat Grad secuniar Cf.Tab Asot.certrale ( g~(j.}
1 2 3
#
li 44 48
4 f 8 L(S)M R L(S)M R
..L(S)M- R
I 61
L S M L S M
- -L S M
L S MR L S MR LS MR L S. M
- R
.. 11, li' . 23
- li' 39
'
i
:
L S MR
- .. li 37
;'
LS MR
.. L S MR li 30
- ,. ··-·· li ) li' 38 ,41
'
11· 42
..L S M R
- .. .L. S M- R.. •
L S -M R
.. L ..S M- R. q 70
L ..
S -M R q 73
I 49
li 40,43,47
L..S. M
- R q 74
I 6,8
..LSMR
··- L S MR q 76
····- I 9, 11
I , li 52
li 44,46
LSMR L 7
- .. S -M R L S MR
... - I
LSMR L S MR L S MR I 2
- - -
li 45
LSMR
N
- L -S MR
.. L S MR
- ... q 75
C)
~
N
O')
""' IClasă.IFam.ti P.I Tip jsubtipj Fam . variante

' 1
IGrad Sub fam ili e de variante Diviziun e a Grupe de variante Obs.
,
principali Grael !:ecunoar Cf.TabAsoue ntrale(g~(j) ·
2 3
tl
4 f a L S MR I 44 67
li 50
L S MR ..L -S MR
.. I 3, 4 , 12 59
I
li 15,51,53
LSMR LSM R li 57
L S MR I 64,65
li 60
LSMR LSMR L S MR 63
LSMR li 54
LSMR -L S M.. R LSMR 58
I LSMR ' 14
L S MR -L S...MR 13
LSMR I 66
li 55 ,56
9 A MR MR MR li 45 Al 1
SMR SMR SMR li 2
SMR SMR li 3
L S MR LSMR LS MR li 4 ,11
: l--~~~1--~~~+-~~~+--~~~-t-~~
~-ţ-~~~~
.. 11 -
-us)(M)R L(S)(M)R L(S'(M)R 13
Di viziune a I Grupe de var iante Obs.
ClasăfFam.'cipJTip lsubflpl Fcm. ' variante I Subfamilie de -variante
Grad principali Grad secundar Cf.Tabj Asouentrale (g~(j)
2 3
l*
L SMk I 44 67
L. f B li 50
I 3 ,L. .12. 59
LSMR ..LSMR
- ..
li 15,51,53
LSMR LSMR li 57
LSMR I 64,65
u 60
LSMR LSMR LSMR 63
LSM R li 54
L S MR L S MR LSMR 58
LSMR L.
L S MR L S MR 13
L S MR I 66
li 55.56
9 A MR MR MR I! L.SAI 1
SMR SMR SMR li 2
SMR SMR li 3
L S MR LSMR LS MR li L. .11
N L( S)(M)R L(S)(M)R L($'(M)R li î3

~
~· • • https://biblioteca-digitala.ro
•
N
~
C la~a Famll P. Ti p Sub t ip Fam . v a riante Subfami li e de variante Div iziune a Grupe de variante Obs .
~
Grad princ ipal Grad secundar Cf.Tab. A':. OC. ce nfral e rn~(J.)
1 2 3
li
4 f 9 B LS
.. MR
- q 458 36,45,49,50.55 61
LSMR LSMR q 14,17 .38

... .- .. .. -
LSMR L SM R .L. S IV R .LSMR
. - . q 13,16,21,25,37,39
-
LSMR LSMR q 35
- -
L S MR L -S M
.. R
.. L -S M R
.... q 60
L -S M
.. R LS MR q 62
L S MR LSMR LSMR I 67
L S M(R)L 8 L S ~(R)L 8 ~. S M(R)L 8 q 20
L S M(R) L S M(R) L S M(R) q 10.19.47.~ 8,51 ,53
L S M(R) q 22 ,23,26 ,56

.. -
L S M(R) q 24 .27,29,65
I 57
L S M(R) L S M(R) q 30
-
L S M(R) L §. ~ ( R) q 63
L S M(R) I 56
L: S)M(R) L(S )M(R) L(S )M( R) q 9

- -
LS q 5:2 ,54
LSM L S M
- .. M
-
I 68
L S
-~'1
LSM L S ~J I 59
- -
10 A (S)(M)(R) (s ;(MXR) (S)(M)(R) li 46A 12

1 -) (-)
de var ian te Divi zi une a Grnp e de variante Obs.
(las â F"rn~i p. Tip ~ublip Fom . var ian te Subfamilie
Grad principal Grad secundar Ct.Tab Asoc.centra le Wrci}
1 2 3
~
l f 10 A S tv'1( R) S M(R) S t::! (R) q 46A
li e,B,11,15,16 22
S M(R) S M( R) li 10 ,24
S M(R) S M(R) q 2
li 7, 9.13,14 ,17-21,
25.25
S(M)(R) S(M)(R) S(M)(R) li 5

c-1 c-1
5 (M(R) S(MXR) li 23
c-\ c-1
( L)(S)M(R) (L)(S)M (R) (L)(S) M (R) li 2B

C-l c-1
(L)( S)(MXR) ( L)(S)(M)(R) ( L)(S)( M(R) li 29

(- ) 1•• 11 - H• ')
(L)(SXM)(R) li 27
( . •) ;- )C- • )
(L)(S)(MXR) ( L)(S)(MXR) [ qf') L. x) Formd reconsf11U11â

I -l 1- ll· · l în or: g. bin . [ t]JllJ .
L S M(R) L S M(R) L S î-l( R) [ q)"' ) 3 llti Formă rec o nsb ~'.:i lci
-
8 ( L) S(M)(R) (L) S (~X R ) ( L)S (M)(R) [I J 458 1
(L) S(MXR)
c-1
(L) S(M)(R)
(-)
[ I J 2
(L)S (R) (L) S

(-l
(R) (L)S
( - )
(R) [ I J 3
L S L S L S I 4
L S LS (I) 5,5
c (S)M R(L )
8 (S)M ~(L )
8 ~ ~~rv, ~(L 8 ) li l6C 1
N
O) (S)M R (S)M R (S) iv'. R li 3
- -
" https://biblioteca-digitala.ro
Subfami li e di: vor i;rn! e 01v1:.1un e o Gru;:i e ce varian\e Obs.
N C n~r'i IFL-:"'.•10. -;- i ;' SL'Jfip Fom. vo rionle
O')
Grad secundar C+.To'.:J Asoc . centro l e(g~.)
CX> Gr ad principal
1 2 3
li ., 46 c 2
4 f '. ~ c s M R(La ) s M ~(La) s~ !3(L 8 )
S(MXR) S( MXR) I t..7 l

11 - S(tv1)(R) t- l ,_ ,
S(M)(R) I 6
S(M(R) c-1
<-l
S(M(R) S(MXR) '":
S(M) S(M) I B
S(M) 1------~
(US (tvt)(R) ( L) S (M)(R) ~ 2

( L) S (M){R) 1- 1 · · · l
1- l
( L) S (M)(R ) c; 1, 3
(-)
\L)S(M) ( L)S (M) I 9

(L)S(M)
/
I
L s(MJ(RJ ·~ , S(MJ(Rl
-
·~ ,s (Ml(Rl
- 1-1
1 s
I '.2 - ( S)M (S)M (S)M I ~1n. l8 î
I L S M(R) L S M(R)
- L S M(R)
- ..
bir. 2
M(R) i rd 5
..L -S
i L S(M)(R) L ~(M)(R) L ~( ~~R) 1 '. rd . w_ _- - 1

1---9_._
l L S M L S M L S M ~ rd 6
I - L S fvj I rd. 7
I L S (R) L S
-
(R) ~ ~- (R) bin 3
ter r. . 4
1 rd . B
1 rd . .__ bin. 11
Subfam ilie de variante Diviziune a Grupe de varian1e Obs .
Clasă Famji P. Tip Subtip fam. varia nte
Grad princ ipal li·rad secu nd(lr Cf.Tab Asoc .centrale (~ ~(I.:
1 • 2 3
~
,_ A LSMR LSMR qn 49A 2
4 f 13 LSMR .. -
L S M(R)( L S M( R) L S M(R ) q 1
-
B L S(MXR) L S(M)(R ) L ~ ( M)( R ) bin . L.98 1

-
L S M L S M L S M bin . 2
- -
S M(R)x) S M(R)x ) S M(R( l bin . omis") x)aberant ,instr.
' -
'
14 - (L)S M (L)S M {L)S M 1 rd . 50 1
L S (M) L S (M) L S(M) bin . -lrd . 2-4

-
f 15 A SM SM SM bi'n . 51A 14
- -
'bici.z 80
(L ) S M R (L) S M R (L) S M R bin . 3,30

(L) S M R { L) S M R bin . t..
(L) S M R (L)S M R bin. 2
(L)S M(R) (L) S M( R) (L)S M(R ) bin . 33

- (- ) -
(L) S M (R) ( L)S M(R) bin. 21) 27-29
( -) -
(L)S(M)(R) (L) S(M)(R) (L)S(M)(R) bin . 26

( -) (- ) (. •J
( L)S(M)(R) bin . 24,25

l -l
L S MR LSMR
- L S M
- R .. L S. M
- R.. q 88
N .'
Q') .
.~
LSMR
- .. tern . 85 .86
N Clasă famtip. Tip Subtjp Fam. variante Subfamilie de variante Diviziune a Grup!!? de 'Variante Obs.
-.:i
o Grad princ ipal Grad secundar Ct.Tab Asoc .centra\e (gfu .)
1 2 3
4 j 15 A L SM ..
- R LS
.. M
- R. bin. 51 A 5
LS MR bir.· 15
~ ~ ~ R bm. 31.34.53,SB
'I
L SMR L S ~R ~. ?. ~ R bin . 22,35,46,49,55
L S MR L S MR bin . 20,54
„ - ·· · - tern . B7
..L S M
- R bin . 57
L S MR LS MR L S MR bin. 16
L. S
- M
.. R bin . 42
LS MR L S MR bin . 12
·· - .. -
L S MR L S MR L S MR bin . 47, 52
- - - - - -
L S MR bin .
- ·· - -L S.. M- R 70
L SMR L S MR L S MR bin . 1
- -·· - ··
-L S MR
-L S.. M
.. R -L S
.. M.. R bin. 59
• L S MR L SMR tern. 83 Aberant

-·· - ...
L S MR bin . 56
- .
'
L(S)MR L(S)MR L(S)MR q 89
~-(S )~ R bin. 32
L(S)M R L(S)M R bin . 13

- - ..
Subfamil ie ~ vari ant e Diviziune a Grupe de variante Obs .
Clasă FamJiP. Tip Subti p Fam . vari ante
Grad princ ipa t Gr ac ~ecun ca r Cf.Tab A~oc . centrate (~~ci)
1 2 3
4 f 15 A L S M(R) L S M(R) L S ~(R) bin . 51A 8,9,3'7,48,61 ,65

L ~ ~(R) bin. 45
L S M(R) bin. 39 ,62
L S M(R ) L S M(R ) bin. 67
- -
L S M(R) L ?._ ~ (R) bin . 17
L S M(R) L S M(R) bin. 72- 74
L S M(R) bin. 50
L(S) M(R) L(S)M (R) L(S) M(R) bin . 78 .

L(S) M(R) bin. 41 ,69
t- i -
L (S)M(R) L(S) M(R ) bin . 77 Ve rs ?

- (-)
L S(M)(R) L S(M) (R) L S(M)(R) bin. 51

-1-1
L MR L MR L MR q 90
- - ..
L MR L MR
.. bin . 71
- -
LSM L S M LS M bin. 11 ,44

- -
~ -, 79
LS
.. M
- bin . 38
tern. B4
L
.. S M bin. 23 , 68
-
L S M LS M bin. 10 ,60,66 .75
- -
L S M LS
- - M
.. bin. 18' 36 ,40,43,76
LS M bin. 19
.. -
L SM LS M bin . 63
- -
N
~ L S M LS M bin. 64
- -
""" https://biblioteca-digitala.ro
N
-.l ClasălF-omt„~ Tip ISubt ip l Fam . variante Sub fctmi l ie de vari ant e Oi viz:une a Grupe de var iant e Obs .
N
Grad princ ipal Grad secundar Cf.TabJ Asoc . centrale(~~i:J.)
2 3
4 f I 15 I A L(S) M L(S)M i..(S) M bin . 51AI 6,7
L M L M L M b'i"R-2 81
L M L M bTR.2 82
8 L S M(R) L S M(R) -L S M(R ) bin . 18 1- 3

L S M(R) L S M(R) bin. 5
L S M(R) L S M(R) bin. 4,6

L S M(R) bin. 7,8
L(S) M(R) L(S) M(R) L(S) M(R) bin . 10

L(S)M(R) bin . 9
-1->
16 L S MR LSMR L S MR q 52 5
L MR L MR L MR q 3
L MR q 1
L M(R) L M(R) L M(R) q 2,4
17 SMR SMR SMR bin . 53 1 ' 4 '6

SMR
.. - bln. 2
SMR SMR bin. 3,10

1
S MR SMR bin. 5 7- 9 I
13 I I S r.1(R) S tv:(R) S M(R) bin 54 1, 2

I ! l I-
_L_ -------- https://biblioteca-digitala.ro
IClds~ ~. .~ Subfam il ie de vari a nte Di viziune a ~ru pe de veri anfe Obs .
I
F-ar;l!1µ Tip Subt'1p Fam . var i anre •
Grad se cund ar Cf.Tab Aso c .cen tr ale rn'riJ.)
t ~Jad principal
„
,.
t:
'
I
'·
j
1 2 3
.
I
I .- 54 6,7, 9-11
L S M(R) L ~ ~( R ) bin.
I.ii (.•! 18. L S M(R)
„. .
I
'
:1 ·'„ : - L S M(R) L ~ ~(R } - bin . 3,5,8,12,15 '·I
' -
~
.. . ~. ~ M(R) bin . ·I 4,13.14 l

.,'• -
;'
1
·!
L S M( R ) L S M{R ) L S M(R) q I
55 A 5 ,
5 ( Rr ) 19 A i
' q 2,6 . 23
!i
!
L S M(R )
-
L S M(R)
- .. .I!
:
~1 t er~) 31, 32
1
; ',
.. L S M(R )
- .. .2 t. (-
' !
I
i
L S M q 4.24
„' LSM LSM
- - .. I
•!
\ L S M q 1.3' 12 -1 6 ,21
·~ - ·· ~ 12 ..4'- tern) 35 .3G
:
(S i )L S M(R ) (Si )L S M(R ) (Si) h ~ M(~~ ~ (Si) L S M( R)
1- 1 . • -
q 9 .10.28-30
(Si) L S M(R) (Si) !:. ~ M R (Si) !:. ?. M( R ) "Et 1.2 .„' ( - te rn~ 33
.
;
:
(S i) L S M (Si) L ~ M (S i)~. Ş, M q 17
(Si) L S M ( S i)~~ M q 7, 8 J11 ,2225. 27
I -q 12 4 (-t em) 37
t ,
S i L S ~"1( R ) S i L ~ M( R) S i ~. ~ M(R ) S i ~. ~ r~ ( R ) q 18
~ 1,2,4 ( - tern) L. ')
S i ~. ~ ~li( R ) ~ 1.2.t. ( -. tern) 38
~ :, 2 . 4 (-tern)
'
I S i L S M(R) S i L S M(R ) S ~ L S M (R } 34,39
!
q 19
I Si L S M SiL S M
- Si L S M L S
Si .. - M
.
SiL S f'. i Si L S M Si L S M c; 20
-
. Si L S M q 26
. - ..
N
~
'
~
Sub familie de va rianf e Di viziune a Grupe de varian1 e Obs.
~lo s ci Fam.f1'p Tip Subtip Far.i. va ri ante
"'
-..J
~
Grad principa t Grad secunda r
,
ord')
CfTab A soc. centrate (nr
1 z 3
Si L S M(R) Si L S M(R) Si ~. Ş M{r< ) q 558 3

5 ( RB) 19 8 Si L S M(R)
Si L{S ) M(R) Si L (S)M(R ) Si L(S)M( R) Si L(S) M( R) q 4

- - •• ( - )
Sil S M q 1
Sil S M Sil S M
- .. -L S M R
Si
Si L S M 2
SiL S M Si L S M
- ··. ~
- - ··
q 5,7
Si L S(M) Sil S(M) ..
-Si L S(M)
q 6
Sil S Si L S Si L S
- - ··
L _ş_ (M) 1 rd .(bXi . 2?) 56A 4- 6
20 A L S(M) L S(M)
' bin. 1
( 5)(L )S (M)(R) (SiXL )S(M)(R)
(-) (-1
(Si~~{S~~>(R)
Si L S M (R) Si L S M(R) b'1n. 2

Si L S M(R)
Si L S(M) Si L S( M) Si~. S(M) bin. 3 ·:
(Si)L S (M)R ) (Si)L S (M)(R) (Si)L S (~R) b in. 568 1 '2

B
.?_( M(R) Si L S(MXR ) bin . 4 ,5

Si L S(M)(R) Si L
Si h _ş_(M)(R ) bin. 3
bin . 6
.. L -S( ~R)
Si
L S M li 57A 57- 59
21 A LS M LSM
- - ··
3
(Si )L S M (Si)L S M (Si ) !:. s M q
SiLSM (R) Si L S M(R ) q 44

Si L S M(R)
Si -L S M(R) Si h_ Ş ~(R) tern . ..-q 55
Si L S M(R) ..
q 28 ,29
.. M(R)
Si L S
- ...M(R)
Si -L S
Subfamilie de variante Diviziune a I Grup de variante Obs.
Clasâl Fam,tipl Tip jSubfip l Fa m. variante
Grad principa l Gra d secundar Cf.Tabl Asoc .c en1rule (g~(J . )
I 2 3
I I ? M(R) 57 A I 6-8, 19
s I (R 8)l 21 A SiL s M(R ) I SiLS M(R ) Si .h_ .. "'1(R)
Si -L S q
Şi~ ~ M(R) q 4 .5 ,11. 20 .2

Si !.. S M(R) Si L S M(R) q 33
~i !:_ S M(R ) ~i !::_ S ~(R ) q 34,41,t.o
~i.h.ŞM(R) q 30,53
Si L S M(R) Si L ~ M(R) Si L _? M(R ) q 54
S M(R) ~L?.~ ( R ) q I. 2
Si L S M(R) -Si L ....
q 31 ,32,37
Si L S M(R ) -Si L ...
S M(R )
Sil S M(R ) Si L S M(R ) q 39.43
Si L S M Si L S M Si L S M q 40
Si L S M Si L S M q 5
L S M
Si .. - q 35
Si L S M Si L S M Si L S M q 22,35
- -
Si L S M Si L S M Si !.. S M q 13
SiL S M Si L S M q 46
Si L S M Si L S q 18
Si L S M Sil S M Si L S f'/, q 9
Si L S M Si L S M Si L S M q r> ._, I
2r::l
Si L S M Si L S M q 4 ,16.2!. ,26
Si L S M Si L S M q l. 7 ,L.9
Si L S M Si L S M q 10,27
Si L S M M q 1, 2
..Si -L S.
"'-.
(:: c1a,â fum.1i,r Jscbi;'i F o.-: . ·1uri an:e Su bfam ili e de varian 1e Divi zi une a Gr up ce varia nt e l Obs.
'..irod pr1nc1pol Grcd se cu ndar Cf.Tab. Asoc . centr al e ( gfci)
1 2 3
5 pF<a ; 21 .A Si L S M
-
Si L S M
-
S1 L S M
- q 57A 50
Si L S M Si·L· S M
- .. q 51
! -··
'
I Si L S M Si L S M Si L S M q 45
I
I t ern .- q 55><) x) Ab erant
I
s·I I.._ C
..J Si L S L S
Si .. q 12
-
B L S(r~(R ) L S(M)(R)
- L ~q~~(R) li 578 58
L S M L S M LSM
11.1() sox) r- ) Aparesi in specirre
ne cu ~urnatâ1)le in -
- - versa e.
li)() SL.x)
S M LSM x) Ca la precedenta
-L -
L S M
li>( ) 5 ·1 X ~ 53x) ") Ca la prec edenta
- „
L S(M)
li J() 52 x) Din for mei cu
L S (M ) L S (M ) jumăt ăţil e inversate
-
Si L S M(R) Si L S M(R) Si L S M(R) Si L S M(R) Q 25

- .. - .. -
Si L S M(R)
... - q 32 ,3 6
Si L S M(R) Si L S M(R) Si L S M(R) Q 4
-
Si(L)S M(R) Si(L) S M(R) Si(L)S M(R)

.. Si (L) S M(R)
.. Q 27
- - - (- l
Si(L)S M(R) Si(L)S M(R) Q 18
- -!-)
Si(L) S M(R) Si (L)S M(R) Q 15
- ·- - 1 - ) ··
S i (L ~(S)M (R) Si(L}(S )M (R) Si(L)(S)M(R)

-c-11-l
Si f~~~~M(R) q 42
Si(lJ(S} M(R) Si (L)(S) M (R) q 13
-(- l -C-lC •• l
Si L(S)M(R) Si L(S)M(R) Si L(S) M(R) Si L (S) M(R) Q 34

•• -1-)
Si L (S) M(R) Si L (S) f'.1(C~ ) Si L(S)M(R) q 35

- -l-) - (- )
Subfam ili e de vo ri~r. !e Diviziu ne o Grupe de variante Obs .
Clas ă Fam.t1.P. Tip Subti p. Fam. vari an le
Grad principal Gr ad sec unda r CtJob A soc. centrale (g~d . )
2 3
(RB ) Si (L) S (M)(R) Si (L )S(tv'V(R) Si (L) S(MXR ) q 578 21

5 21 B (- ) 1-l
Si(L) S(MXR) Si (L) S(MXR ) Si (L) S(rV.XR) q 17,43

- („ )
- - 1- l 1- ·
Si(L) S(r·'1)(R) Si (L)S(M)(R)

(„ ,
q 16, 19 ,
-(- l -1-l
Si (L) S(M)(R) q 22
- (- )
Si L S(M)(R) Si L S(M)(R) Si L S(M)(R ) q 33

- „ -
Si L S (R) Si L S (R) Si ..
L -S (R ) q 39
-
Si L S (R) Si L S (R ) q 8
- - ..
Si L S M Si L S M Si L S M q 31
I 49
- ··- ..
:' ' . Si ..
L -S M q 6
I I
I
' - -
i Si L S M Si -L S
....M q 2 '3 ,1, 20,26,3€
I : -
J I
:
h 48
i i
Si L S M Si L S M Si
. . -L S M
.. q 24
-
Si -L S
.. M Si -L „S• M
•
q 5
- -
.~ î l_ S M ..
Si -L S. M q 37
-Si L S M -Si LS M
.. -Si L. S M
.. I 55
Si L ..
S M Si L .S. M I
I 57
- - I
Sil(S)M Si L(S)M Si L(S)M q 28
I
t\j Si( L)(S)M Si{L)(S)M Si(L)(S)M q 29
-.:i
-1
- - (-)
r .J
Cl asei IFamJiP.I Tip ISubtip l Fam. vari ante Sut>fami lie de var i ant e Di viziune a I Grup e de variante Obs .
Cf .Tab.IAso c.central e (g~(J)
-1
00 Gr ad pr i nc ipal I Grad sec un dar
2 3
s7a I 9,t.o
~
5 I (R 8) I 21 I B Si L S(M ) SiL S(M) Si L S(M) q

SiLS (M) SiL S (M) q 10/+1
Si L S (M) q 11
Si L S Sil S SiL S q 30
(RS)Sj(L)S M(R) i(R8)Si(L)S M(R ) i (RB) ~i~~1 S M (R) l ( RS) ~·~!:),S M~~f q 12
(RB) Si(LXS) M ( R) I (;:<~ Si( LXS) M (R) (R8) Si(L)~Ş{ M ( R) (RB) Si~~,~~ { ~ (R) q L.6
(RB)Si(LXS)M (R) (R 8)Si(LXS)M (R) (R8) Sl(L)(S)M

)
(R) q 14
(-1(- ) ( -11 -
(RB)si SM(R)i(RB )si SM(R) j(R 8)Si S~(R )(R 8 )Si S~ ( B ~ q 45

(R 8 )Si S M (R) (R8 ) Si S M(R )
.. q 44
- .. - (- )
(R8) 5 1(L)S M j(R8) Si (L) S M (R8) Si(L) S M q 47

-c->
..
(R~SiLSM j(K 8)SiLSM (R8)Sil
- S M
.. (R8)Si L S M [J
56
c L (S)(M)(R) .(LXS)(MXR)
(-)
( L)(S){M XR)
( -l
li 57C I 56
( Si)L. S(M)(R) I (Si)L S(M)(R) (Sl')L S(M)(R ) li 55

- r- >
Si L S M R Sil S M R Sil S M R SiL S M R q 26
SiL S M R SiL S M R q 24
SiL S M R q 25
Sil S M R Sil S M R q 38
Sil S M R Sil S M R SiL S M R q 10

=-
Subfami li e de variante Diviziune a I Grupe de variante Obs.
ClasălFomliP.J Tip !Subtip.I Fam. variante
Grad principal Grad secundar Cf.Tab.1Asoc.centrale rnf(j.)
3
,s
2
5 I (R 8) I 21 I c I Si(L) s M R Si(L)S M R Si(L) S M R q 57CI 21,27

MR q 6,28.30
Si(L) S M R -Si(L) S
....
Si(L)S M R .. M R.
-Si(L) S q 29
Sj(L)~ M R q 9' 11.
Si(L)(S)M R Si(L)(S)M R Si(L)(S) ~ R Si (L)(S) M R q 22,23

- 1- l '"
Si L S(M)(R) Si L S(M)(R) Si L S(M)(R) q t.0 ,42 ,48

~i L ~ (M)(R) Si L S(MXR) q 43 ) L.5
.•
?.i
- 1- l
L S (M)(R) q .
1x)4x)47 . ><lsectiunil! I, li
inversate (li + I) .
Si !:_ S(M)(R) Si L S(M) (R) Si L S (MXR) n 5B
s; (L)S (M(R) Si (L) ~ (M)(R) Si ( L) S (M) (R ) 54
Si L S (R) Si L S (R) Si L S ,R) q 41

Si L S (R) q 2,3,8 ,11,12,33)3.~
Si L S (R) Si L S (R) q 7
Si L S (R) Si L S (R) q 20
Si (L)S (R) Si(L)S (R) Si (L) S (R) q 15.15

(- ) -
Si L S M Si L S M Si L S M li 60
Si L(S)M Si L(S)M Si L(S) M li 59

Si L S(M) Si L S(M) ?.i L ş_ (M) q 46
Si L S(M) Si L S(M) q 35
Si L S(M) q 36,37
Si L S Si L S Si L S q 13.17-19
li 61
f\:I Si L S li 57
-.:a
~
Si L S Si L S q 50
Clasa fi:Jm.tip T1'p 5J.Jbt1'p. Fa m v ar iante Subfom1!1e de vari ant e Oiviz iu ne a Grupe di? var iante Obs .
(~; Grad princ ipal :Jrcd secundar Cfîob.\ Asoc.ce ntrale (2 ~d .)
t
-
X
.
I 2 3
5 (RB ' 21 c S1 L S, S1 L( S ) Si US) t 1+ it 2 5'7I\..,~ 52,6 4

- -
Si(L)(S) SdLXS) Sifl)( S J 11t1t 2 63

-l -
(R8XSi)L S (R) (R3} (Si)L S IR (q S' St;L S ' .O•I q 5

-
(R8 )Si L S ( R) (R 8 Si L S R 'R 8 Sil S 'R) q 52

- ,-,
(R 8 S1
.. L S
,..._, (RP ....
('"'' s -
:.:- q 53
(RB) Si L S (R. '.R8 'S1L S (R) (K8 '.::Jo -- s..

L
~
q
,.I
-
(R I (R 8 ' S L S (R) (.-.s ' s .....,,
... q 3:, ,l9
(R8 'Si L S
- - !--(
-
'-
r_
- '""'
. I
(R8) S1(L ;S (R ) (R8 ) Si(L) S (R ; (Re Si(L.) S ' R' q 51
-
(R 8) Si L S (R8)Si L S [R8 Si -L S
.. Q 12
-
o Si( LXS)(M) 5(L'\SXM) Si ( LXSXi~ ' I -- q 570 s

- . · 11-1
11 - q
- 1
Si L S 51 L S
-Si L S - ..
S1 L S o -- Q 7-9,1 1,12
- ·· I
!
S1(L )S S,(L)S li' ~ c:,
Si(L ) S I .J
Si(L) S Si(L ) S D' 1r.,
Si(L) S I
.-: : ,..._ \„ s
- •-q /- 1. ,6, 1o'13'14
22 - (Si)L S tv1 (R) (S; )L S :~ (q) ' <: "'•

\ - ··1 -
s •,
i
I (R' q 58 •I
,,s;' _ ~''..t. '1.F. '

0
~ Si'L rs'1(:v1)(K 'Si'I L ' ·-)(1'-"(K'

( _ .:> · ,_! • I 'S./L (S~(Mi(R) bin. î6-18
- ( - .. , ' - . .. ,
I
Sub fam iliP de ,· cr :anle I ~::iz;t:re c Grupe de vari ante Obs.
!Ctri~:i ţKi inr,ţir Ti p ~u b fip Fa m. variante
r·- ~-·-·-- ~- --. Grbd principal Grad !:.ecundar Cf.Tcb A soc centrale (~~(J),
!'. ~ . i 1 2
,
i !·'. I
I·5 I!(R0) ", . 22 II _ I
t
I
( Si)L (S ) R (,_
Si)L'(S)
, R ISi)',L {C)
·-· 'J
. , )
R
I i-.;:-i
"'"
58 27
~q
(Si) L S (Si)L S bir.. L ·. J

(Si)L S -
SiL S M R S1 L S 'J\ R S. L S :•i :'.{ c; 2-S

Si L S M R - -. - ..
I·
_:,; l S iI \P) 01n 21,2 2
Si L S M (R) Si L S M (R) - i~ (P:
SiL... S .. - .
Si L S M (R) Si L S rv' ( R) Si L S r.: '. ~ ::, n. 23
- ·· -· ·
Si L (S)(M)(R) Si L (S)(M)(R) Si ~ (SJ(M}'R) c:· L'c)('J'I--<'

...J :.J ,, brn 19
- - ~-} - - ..
Si l S R Si L S R Si ..
L '-:3 R S1 L S ;::) :Jir 6
- .. -
Si L S (R) SiL S (R) S1 L S (R: bir 26

- .. -
Si L ( S) ( R) SIL(S ) ( R) SiL(SJ 1Rl .:J1r. 25

- -,- 1
Si L S M SiL S M
-
S1 s
L
.. -
j.I s... s- „ i·1 bt"'. ~J ,33
I
Si L S M s; -~ :;.. ·"~ I s, ~ :; ~.11 )Îr. - 8
-
Si L S M SiL S
.. M s· L S
- · ..
"1 Jll"".
~.
.} .
- -
s,· L. S :V1 5
- ··.
~ -
:::,, ~..1 ~,·n 32
-· ·
Si L( S)M Si L(S) M
- -
SiL ' S) M
-
l
I
:J1n. 1-
:)
Si L S(M) Si L ,Ş(M) Si~ ~( M ) ~ i:' 12
N) Si L S(M) bir
....,
...:. '+
.
....
00
Si ~ (M) Si L S(~l ) ~ ir.. 7

https://biblioteca-digitala.ro I
Diviziu ne a Grupe de variante Obs.
Subtip Fam. var iante Subfami li e de veri o n l e
Clasd Fom!i P. Tip
Grad principa l Grad secunda r Cf.Tab. Asoc . centra le ( ~rr.d.
1 2 3
.I
SiL S fM) S1 L S (111 : bin . 58 9,11,30
5 ( Ra ) 22 -
S.L S(H) bin. 10
bin. "29
Si L S(M ) .. (fv' )
-Si L S
I
Si(L)S(fv') Si(L) S(~) bin . 13 ,1/+
Si(L) S(M) - f-)- !
SiL S S1 L S S: L S b~.2 34 I
- -
I
I
(S1)L S(M) (Si) L S ' '-1 ) (S,L S( '/ ' q 59A 1 I

23 A - 1- - I
I
(S1)L S {M) {Sul S ~"" ) ~1.3

12 II
- 1-1-
2,4
.... -s "1
Si l S M Si L S M Stl q
-
.. L S M
S. 51
.. l s- \.1 ~ 13 4.. 15
-
q 5
.. L S M
51
- I
I
Si q 10
.. L. -
S M
3
I
S1 L S "1 S1 :._
-
s V· Si L S "1
-
q I
-
S1L .S. M 13
Si L S M
- - .. 1'-1
S1 l S
- ~ 1.2.4
Si(L) S M Si(US M ?_i(L) S M q 5-9 .11
16
Si L S(M) Si L S(M) St L S(M ) ~1 4 .
Si L S (M) s·L S(M) "Ei 14
- - - 1.2 .4
8 Si L S M Si L S M s· L s :"1 .. -L S. ~-'.
Si q 598 t.. 5
-
~
Diviziune a Grupe de variante Obs.
Subfcmilie de var i ante
(tasă FamtiP. Tip Sub1ip~ Fam. variante
Grad secundar Cf.Tab. A soc.c entra le ( ~~d~
Grad princi pal
1 2 3
938 9 ,10
5 (RB) 23 8 Si L S( M) Si L S( M) Si L S(M) ~1 3
- - „
'
q 1
Si(L)S (M) Si(L)S(M)
-
_ M)
,_, S(
Si(L)
~ 1, 3 ,4
6
s,· L S SiL S
-
Sil„ -S
q 2 ,3
.. S
SiL
SiL S ~ 1,3
8
Si L S
- - „
~
7
1, 3 ,4
SiL S l.
~ 1, 3
·· -
q 58C 1,2
c Si L S Si L S
-
SiL S
·· -
Si L S SiL S q 3
- - ·· l.
~ 1-3
21. A ( SiXLXS)(M)'R ( Si)(L)(S)(M) R (S,XL)(S)(M) R tern . 60A 2

1- l t - ll· · l
(SV(L) S(M) R (SV(L)S (M)R

-
(S0CL)S (M)R
1-
. tern . 1
Si(L) S(M)( R) Si(L) S(MXR) Si(L) S (M)(R) S(L) S(M)( R) tern l.

- - [- ) - 1- )l " l
Si (L) S (M)(R) Si( L)S (M)( R) Si (L)S (M) (R) tern . 5

l-) ,„ )( - ) 1 ·· 1 -
Si(L)S (M)(R) Si(L) S (M)(R) tern . 6

(- 1 1- l
'
S'(L) (S)(M)(R ) Si(L){ S)(M)(R) Si(L)( S)(M)(R) tern . 3
1- l (- l r- > (- )
Si(L) S M Si(L) S M Si(L) S M tern . 7

- -
B ( U(S)(M ) ( L)(S)(M) ( L)(S)(M)

'&- 4 608 2
1- ) 1- l
N
~ C!as c F:: rr.~1;:i :1;:; SuJt1;:: For: "c· icni e Sut: ' cr.,1 11e c; e vor;cnle L:..,1z1une a Gru pe de v cr i ante Obs.
~
Grad princ :pal Grad !".ec.inoo• CfTob Aso c centrale (~~ ctl.
1 2 3
5 (Ra: 24 B (SiXLXS )IM) SiXL'i S)(M)

r- ,
: S1 l'L'/ s ' V )
'·· -
'S ·, ~·, '·
- .
·1 ·.': q 508 1
....,
ISiXL) S '"'1 (s:Jt._) s :v1 'SiY~)S i-'i l'- . l I. '
- -
S1 L (S,('vi \ S1L 1 S1(M) Si L (S: i'"'1 ) "G- • ~ ·c

- - I · ~
S1L {S. f;.' I

.r._ ~~ ,11
~ : .3
Si L S S1 L
-s-
C:.1
-
I
L
c...-
- -- . _„ :i
S.
.. L S
~:).
l 1 '!.
'
Si L S SI,... r"") .... ~ ~ . 5
Si L( S) Si L{ S) SiL(S)
-
-. .... ' : B
.
I
MB 25 - (S1)L S i-1 (Si)i.. S M I' Si)'.._ ,..
.:::> ,„•
- ..
<
. . . . 2 .:„ '.
o 25
( s1)L( sxr..-·) fS1):_, ... , ·.1 · Sr,L ' C. 11'·' ' ·~ ~ ..... °)I
L4
r ·· l 1- l ....
Si L S i'-1 (R' S1 L S >MR~

-
S1 L S ·•• ' '\ '
.. -
,...
. .. , . . .'
h ..,
~
9 '10
, ;::. ..
..- - -
'
SIL
. . c" ' ~.
(
r I
- 1
Si L S Si ~ S \,1 S4 L S c.. ..
~
r: „-G
V
- ·· -
:.1.
-
...
- w
·„· - ., -- i -3 7 8
Si L S · -~ S. L S "-
(
- - „
- .
.. .'
~ . „• .„. ; P, . l'J
~ ·
_j I
I'} 1. 1 .,/ ...
Si L S \ ~ ) Si L S(M) c.:' ~ .„' r.:.. 2G-23,26 - 2'J

- · -...... .. . ....
- „ ' "
• ") f
Si~
··-
~ .„. ~ . „
, .... „
3C
~
,, ~ r 1 an:e C1v1ziune c Grupe de vcrian l e Ob s.
Fa m. vari o nte Sub~a mi 'r e ~,.
Cla s ă R:: rn tip T1;:i Subtip
lj·o . ~ '>€ '.LI' J _:r Ctlob As oc cen rrole (~rr.d)
Grad pr incip al
1 2 j
51 17
5 t-1 8 25 -- SiL S Sil S
- - S
SiL .. q 1 - l.
I
I
- '
32
(R8)SiL S(M) (R 8)Si l S(M) (R 8) 51 L S ( 'f. I 1 IR 8 iS. L S .._, . ,.. 1l,1s

- - .. - - .. 1
J
8 R 8 SiL S ·: f<E ~")I .L S '.•
8
R Si L S t'1 R SiLSM
- ··· - ···-··
::,I_
. ···- ..
S '·'.
-' 12 ,13
Re s: L S(M) R8 Si L S( M)
-
Ra '.)f 1- s ·· \ '
Re r· L <- i 1.~
JI
-· ·.
to • • I
G 15
- ··
SL S ,·<". ·~ , , • ,1 ( ,.. „ 62t.. 3

26 A S1 L S M(R} Si L S M(R )
- .. - -:. = • I
cJ
Si L S(M)( R) S1 L S ''j'.' R' C' _,, '! )'\ r•
<"'
Si L S(:.J!)(R) .. -
~1 _
Ci
-
I Si L S (R) Si L S (R) s· c ~
I..
I - .. ' -l
I
I
Si ~ S ·1 Si L S M
-
St:._ _. ' /
.. q i. 2
~ 2 ~. l. 5
Re Si L S(M)(R) R8 Si L S(rv1)(R)
-
R 8 s·_ 1
.. S '-' ·- ~'. 3 S ~ S '-/' 'R
..
;)de_;: L ~' • /' ' O
.. . - c; s
-.. ' .....
R8 Si L sv R8 Sil ~:V-
-
RSc: ··~ - ..
-'•
..
......
-
6
......
~
- - -„ ' ' .
.. '.> 1,1. :. 12
R 8 SiLS( V'. ) R8 Si L S(M )

q
.' ,. . : - s ·.·
~ ,.
- .. ~
R ":.. J
.. - . -
r
R 8 Si L S(M) -
Ra '::i. - .. '' ;-,. : " "' :_. .:_, '„ ..
<~
- : '3 . !..
.„
j
R8 )
-··
.- - ... - .•
-,. ":i „
,I -
- ...
·: • ,' -- ~
-.2
~
s L
c:.
-
8
R Si L. S - -
q s :.: ... s. . 3 . ~ -
-
R8 s· L s pB (. I :::
- - --
("" •
- .-
, I ~
8
R Si L S
-
-_ ·, - --
Ra '-'
- ..
-- ... --· ·
- . ..
-
~ G 4
._..
')
-
,
,.
~L.
U-1
N Casă ~m.Tip Tip Sub'i;J Fam. vorian'.e '.u~'Gl""' i' I E Ce vc r; 8."1:e Diviziune ::i Grupe de: variante Obs .
oe
°' . , .... .J
•J t...61..1 ;;~1 îC ;JC' Grc~ se~u:i:;r:- Cf Ta'.:l. ,'.;~oe .c entrale ( 2~·rl . )
1 2 3
5 Ms 26 8 Si L S S• L S
- S· L- S
.. ..
b;n ... -(\- 1 3 i.
bin - -q. 1,3
628
3
1
R8 Si L S ·.1 R9 ~ c. ·1 P~ S L S ·.· p 11 c IC., ' .' b:n .... q 1,3 4

) L -
.. - ..
R8 Si L S('-1, ~p
I°'!'.
s ' s ...I L \ ._, R 5S1 :_ S ,;.·
.. .. bin - ~ 1,3 6
-
p-e C) ... c ' \: : t='~ ' c. ,./ b1n - -q ' - 3 2
.. - .. -
R8 S: L S of! c.,. , ' i.'O c;, :_ S.. r:~s.Ls b:n _.. q 1,3 5
-' L '
- - . ..
Re-.:> ,._ ~ ~·B ::.~s ~ c.,
.. S bir __. €l- 1.3
r
L Î
-I .J
.- .. .
p5
'"'"
rţ
-
.._:
„
'
L
r~
- - ..
....
C, I
L
C,
- b1n -~ 1 3
'
8
R8(Si) L S ~ ·c.,'._S PP 1Si L S bll"\ _. ~ 1.3 9

- .. -
c R8 Si L S ...-.5c
r . :..> · L S_ R8 s. .... I _,
(' pe S1 L S bin ... terr.~13
.. 1. 62C 1. 2
-- - .. - ...
R8 Sik)(S:· i-1) , e.-.::.11 J • S'

,,
.• Re s'
'"
,_,· s
- .,.._,. ·· q: S·(JiS. .„ b1n .... '11 3 3. 1.
- - - \ ··
'Y.7 - M8 R8 Si L S v~ Re s: s v 8 R8 S L S ·~'"
. . qS -··S· L S ·1' 8
. . R St
- i..... S Q 63 2
- ·
'.'.8 R 8 S L S ~.·. & R~ S l. S 8 8
. . R S1
•••
- L. S c. 1 I
- . ,. - . I
r/ <...
l
28 - M
8
R8i Sl(~ ) S iv. ,1
'
3 j,
,,
f .....
)S , . ._.li qB S '!':._~ S ;: t ern 6l 1 I
--
I I
- I
i
Me(R8)(Si)tl) S f'-1 '-'12 (R1(':: i!(U s ~-~ .,d l ::,....& c l'I ) :. •.• tern 2 I
I
.~
--- I
R'8 ~· • !
M 8(R 8)S1 L S ._.B(l;•e)C.,
' 1 -
I r
_,
• 10
"" ' - • l_
C'
_„ t en. 3 l
- __
J__ ___
- „
i
------- --- --- ---- -- -· - .'
CORPUS DE MELODII
1.
mg. 3038 Ro ZORILE DE AFARĂ ŞI DIN CASA Runcu - GORJ
• lyor ,ro
?'
. Io-, !? ~- .ftl • ro • ri • lljOr ,
'.! -I_w . ri
(JI o
f"or „.. /I •
'I'' .
C"6 • r-i ' D'tr fur · U
o
1
p/ • u ', "' • 111 4, P!'f • '/u'r . ,
• ~I • N
I
'l . 11
f•
, " I. ~ c ' , (~ cf, pi • ,;,,, lf-1111 (li/I • fljOf tl)
~ o {.
l!: I ~~~~~~
J.11 • lu oj.o v.r". r11 • ~.i <JNi' •
~ /'fO • ,..
Pji, ni fi~or miJ ~ 1i
V > ~O- V J
,, ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
rj.i ' .,,,; er . lt ,4r • Ji.n cor • n11 • r/eti
)(
a Pi /;
'r!
o
• la
di q e
~X
Ii „ ~
J. V };, J} 1
1s I 0
=J F
OjlC) ;>
I
J&
o
M O I~ ..sir'!,
"'~' 14
!! So/f -!'. tnti/. iii , tr1~fl.i .1/n'n , /1 •t.I • d , nj f11 '((t • cin,/
>
• Io' i '? ' ot

ni· la tf , '!{t
289
'
ll
> ~
#la
>
1,q;1
Att !»' Ai
~·~
~pljN • ltt ' f/ /t'!' • h . li ~. ril

J
~€~~~§i€~~~~~~~~~~E§~§@~~
f' """ . /Jf M u. III (.t 1
30~~~~~~~~~~·~~~~~~~~~~J~~~~~~~~~~~·~~~~~~~~~J~!~~v
.
ti,'..,--......I
No • tn o
r.i ~- I
7
."'
• •t !: „ • 't I J J.
fli tvJ1'1, o : == Io I 4J; I :J
t
•
'g.
o~
I
~ ~ ,,,,-. Iv • ,._ ~· mii!. ,,,;. "' - r; • G .cJ
r ;.- „Î#i
A
~o
•
Yltll •
o ~ t i
~,,.... • I. ,.. Ii > I '· '-
Io I
,,; . -·. + Cin o I _k/.. -
!;,.· r;;-
,u,
I
uro - ,,.. .
lf
. . 7r .fi,1a/•
··'-
290
2.
mg. 3038 Re LA PLECAREA tORTEGIULUI DE ACASĂ Runcu-GORJ
'?"· -fj. ' I""'] .

o i:lb
JJ J o
2
,.,„ . ~ pi . „,„.1„ si m1 iii
'-
f'/1119 '
h~l74 ~·
" li1 '
JI
3
,.,, .s;
•
sp „.
I! .S/i pr,. . ~ fJ. ~. "'
11--,
"
4
a ( .J • NJ!
• h c176
•
5
I! 41. ,..,,, . fN _ _ . Ai. , (I ,,. . (. ~·!

'
Atlt ev p.1 . /N ~·
'
,J,
8
.,. o- I
~ tvr . mi <IJ;
J f)
""~ o~
•
7
I! (11 ,,;
J 8 J
......
~
8 ---
,; t ~((„, mo.1r'
~
~ /)J
"' ni•·!Jrd " ,
o J
9
!! ~ ~· ~ 1 crJ . ·"'. sJ. (J

'!' "'' . rr.u '
• ; J ",.. J J
10
......
/iii . '!"!.
'""' '! t /,,'/. lf"J """! IJ !''~' ,,,., • r1 fi I" ftt . ~~ ,,,,„,
JI
...
8 t
o ~ J
11
I! ~;, . (,+ ~ '!""' • J/ • 1.·

~"'. ~ l'f.' co • 11/ ' :J"ft . .,,, . ~t ~ Cii"' /'J.I > „„.
KJ,"1 • •
"
IJ.~ /'/..„ c1( P ~.
CI(• fJI
Q
"'
291
3.
Ru ncu- GORJ
mg. 3039 Va
ZORlLE DE AFARA
1
SI SEMNAL DIN GOARNE l
T)
-luo . ri
I) 'h; 176 • v
2 ~~~-~,~~~~~~~~~~~~~"jE~~~~~~
~j. .fli f'VO•f'Y - Io • r!. ,
.., d
~
•) .-J • -
d
- -
V~ J,J_
-. Z'f" f"I, (I
J : 70
~
to)
'!.'
-. Z# r,/
4
m . ./Iii • ." . ' . f'W . •,'Jt! ,Iii . r,
.,
'
lvr (;
& '!'· rJ, D:.e fur . t.i '!' r: I .
JI "
j-=-- .:
"t:
'
' <!~ ,.,„. bi .

". . li I t!1r I A/ •
~ fi
-. .-
~elf'""' ~- cf~ ~":.1
d
8
,, . lu
• . ,,,·
o
mi . li I• fli llţr Ol
!!·# /iv • "' ("I '#fi
·-
V 8 V J o l"I
!! '!:„. 1:'
"" firi """t "' lb' . . l: . ,., . lor. Io . '! , ,.. ,Io • rt" . Aw- • /VOf' I
... .'
• J :eo
h:1?6
10
o
:d " D" J ~ rJ
!! '.:o.> . 1t
o
tr: • ./'V • "I" . ~ f 1w. !ft . tr,, "" -
J.
~
r~OI]..
~
~ sJ
-
J •.
ro - r1 . f!„, o:. u flU
"' . f'lli
..
J(
11
d V o ro l --. ( '" i
•·
!! (# •
nji. "" . ,„. li ,• I
c, u ni-11i . 'l • PJ • IM
·~~- ti. 'i!. Aj."" ~,; . ti
2~2
/„ • rt • ~· !':.
/rl • ~I'
t!
t -
--
/!._ I
- ri J
. "' ,..,; - f."' .. . "!."· !~ . A I.I
o
„„ V f'f' V
t li
J - V
a.i~.
_ I:
. ~
·~
• r.i f '
\.
.J_;,i olJ •
'!' I!.'. /, • J.i t!I . dJ
Q ,... V J.
o V\ o
r t
., "!"°''' • ri", ~ . Jll • '!"' . fi +w
'"
V
J- - ):-- lf_
l _l_. _ -.
10 , r -f Jj,i „,;
J: i r J
t -
-E
' . "" . "'1'· ""' . ,., .„ ,I • n 41 . "'!.; , /IJ • r1
 o
„ .„
!! Iv. mi • n.i . rJ. ~.,,,· ,;: lu . ,,,; • n.iri tlf.i.m (III' . l!fO' tt/.t ,Pi•• ~t-
• dftH> cvp-tor "1'
!
!""~
293
4
mg. 3639 Va' ZORILE DIN CASĂ2 Runcu - GORJ
cJ=76 >' S1 SBvtt-W... DIN GOARNE1 > >

d• •Hl
I':'\
~·
-
u 9111· !." "· "' • • • • ,;,; ({<' ~ ' '?!'''.
.„ "' ...,, .
o
•
. !' ,,,/ , t. . I#. • · ' . '! ,
------
„
"' . (~
(J a 98 )
·I
=1114 )
!dl
r~ p/f"r • flffl ' dj' I /Jn J '
fi
•• o
r/ . ~·, tinl• fd rtl
"1VI • (i. .
"'/!'. ~"' • "!fU' . t,·O mu/, - ~·
,, o
o
„
ltJolM
.,
.
C'd. „,-.1
294
/t" • ",!Pf "'fN1 , !! ~ tJ •
V
J I"\ V 0 Of"'\ V i f"'\
M m~~~~~~~~g~~~~
<V • "" • n1;1J 11' . I/ .
" .; Ju/• /,' . N , 11' I/li • +.-:"1ul • /ln' .
(J : 88 )
" V
t > • d V O
1&~~~~~~~~~~~~@~~;$~~~~~~~~~
o C"'J. ;t. ·
(J c86)
of.Hi'· U,
V o
.} .....
6vo. J • rW • ~,;; • (11 ! J • ,.,1 ·, . .IJ , Cv 9rie1 .ni• ,,,; •
,; • ,,,; • 11,M n.lf '
I JI
o o o ~ t _
J_n
I"\ V
t t r ._.J
T
-
V /1'f°"'
Jf/n ' .
,,,, . ,,,, ( ,,
')lt.-----vr
(::4) J.: ,.Ţ ].' t
V
V • V
i o o
g 1 1
I
(~)!.
fi. ci; ;• tm . JÎi)~
lit fi. di. ~ir , • ,mi·. n- SfJ.1111', Mă • ri. e, SCJ/8· ll, Scyol'.l"ti· o · t, reroi' ,
~- pntl• sa
295
5.
Runcu - GORJ
mg. 3239 li a ZORILE DE AFARA
„.
n sii v.i - -
Îh :;72 ) : 190 )
~~"~„~~~l~~~~~~s=-----
8
„..
4
i ,f . fi(/ • - - "?!" , Ni. r, . "' ,
: 1&4 ) J". . .
( a1 o ,;
l .'
i • l-
1
n Vi , fu. - . 1J .
""'.
„,, ,
!!. /, " "'
ch.16& >...• •
o
l
_, I
,, l
(,
• ~
13
~~~~~~ ;;;=tt~~e~==: ::::"'r§J~~~a~~-~J§
T Al . 1„ r1;,
ch:1eo1
•) o
"'" . 1; cin •t.i .t,,,..
~ g - <h:176) ti1
15~~~~~~~~~~~~~~~~~§o~~~â~~~
r.ir • <'1~ . 4'0 • 'i - ' djr Z't°'J. ,
0
N ' "!_ , !!
296
• ( l•)
J. J.
"!'V • 6,-. ([ ' tir• ,,; "

1h.1•>
/'(/ • lrJ „ • (f I J/ "'I.·... ,.,. Jv", v'I
.! !I. di ,,r . ,.; • " 9"' . """ ' ' ~ 6jj.fJ .
<t'>=m> ~ - i •J - o <~·s 2 > i

~~a§~~ş~~§~~~~~~~g~~~~
~cil •
-1
rl . hl·ol CfJf!ff.•
lr/.
. -.
W#
o <h=192l t
~. li
•)
1jj I li
~Îi·,,,;. d. ,,,; !1j Pi 1.1r • nv
"'fi·
297
Runcu-GOR J
t! kJ.. re/ • '!"" · I! '

rv- J- •
3 ~~~~~~~~~~
o
~
(!"
~~ f'lt.I ZJ!O • ,., • !i. I
e .Ji 'fW '# />l'f • ·• I JÎ
4 ~~~~~~~~~~~~
h:184 g o o
Pă n.i 11.·or 9' • f1 • './!..·
li .+·ifMI· ,.
~~~~~~~~~~>~~~~~~I/! ~~~~~~~~~~~~~~·~~~~~~~~~~~~~~~~rj,{'~·~~~
17 :lj
SJ '{/ • f'li <(/• ft• I JJ 'li'• "' ~, 1, Jj V#';
298
7
mg.44991 y ZORl~E DIN CASA Runcu -G ORJ
h:1~ : 178
> > > >
..,,
-~1't·- • .fi. -2#', "1 ·
SI•
a.' SI •
ICNI'
h: 178 >
t'.:186 o V o o
2
{I. l'tl
"' .nit ' CuJ' o li. ni ni t.,, 11 . 1' ' oj·. o"1• ~ .':I
•,;--:--i
3
J/rt~ ~ i1'°' li. "'* . Ci 1'1.' fJ.·Of Jj. I
!1
'" ~- I/ '
4
->
~·1'·
~
- „ !'). 19'5 .., ..,
o
•O dl, JOl'fl•nll
som •
~-195 ...
- ~. 195
6
„
,
/III•~
h. m ..
t
-- . .. ni · li.
I
~,j (i'
ţ.
".; I )
i"J. .;, ~- "".
- 1
:tr: ('J
o
~ ~· ~- '--'. . "! f'1 r J IJI

'"
• vvol .~"t„.
„ ..e...
8
„ I /f'tt'il t
9
" ---
li " " . l"-
)):112
,.. ,..
10
liJV,YJP.
" " . 1'-0ofl • •
..,
...
11
„·. -Jit . /I . 1-• "!!'" . tf , To'/'!.' "J.NI I
...
12
.fi' j,, . I//,
.:... o o
13
ril ,
~
(1
!'
,, 1.'
..a.
14
'-
~Ju ~-2"· -!i· li:V;,,_.w. ~-~
o
,~ ~--- ...
tir~, ~·. "' /i'. 'fJ.'I °'~Ir. 1./, Tyo'pft
16
~...
-- ..,
o o
,„„,
./i ~~,,_(_,i-,,.t//, ~· fli,~'" li·n· /Iv, r1 • " ..
I. • t NJ. /ri.
299
lt.- u- -
ri . ~·. 01 S!r'h . t.i
o o
-
oo "
~
18
.__
.loJ
„„J·
Ji!i. .)n • ~ .
_„, , ~+· U ·I s; • rtl • fi ~·N · rv!
19
,..._
-
m:_1rr9!., "'.iff/,
.., ..,
o
20
~-!. ""'
.,yo.
~ pt. V• .IJ.IO•rv.
"" " °' CV
,..
„
.,;
o ~ •
21
; ·.
~ '. tir,,.~ . "':""'9! ' ~ )>' P'... ~ ·,;
'·„ ~, "!!'I
"
22
•~ ~t"
"' A
Ml/. <I r -~· C'f/
-· '" ~
,1•
8.
mg...it4t9 Ila BRADUL Runcu - GORJ
2 r
~
·v. Ai' Ol i .1.(l'lj
Al · Ctl ·~
3
ti
o
o ~
5 r,ş- l t~ [
J (n •
o ("'
.-
o
"· •I
~· ("'·
o
!~~ '4t rt.
6 ro Jr. l
• . ,;;-
'-"'
,,,. ' ~ ,,,,.; '
I/.'' , Cu ,„,
(J "!'° ' - '!' ~ 'Vo
" 1.1.
o
•> -
8 I •
[
J i ;ţ
I"' ~" 9" • f 1".
(ii IY • I
'" Cii • 11" 91/ '
~
... ____._.._,
o _o
r,r_
o ("'
1 -J
,„ "'"' . ~I.I ";."'· Ct1 6!,rr . dJr
o
~
h
c'J-(- in clf#n{( ' Tto'lt-,,
o
11
'7
!! p,„ l.r.111 Vl• t · n ,j, I
301
V
V ..., ....... ..;... ·
<1 >4=-+=-;.Yc::J ~fj ': I OtlJî

h:195
- V o V u
o
"""' "
ci tn·f!Dr <11,.,t/. (1 !.~i
:i
V
•)
.$... o " o
t
jl ·!' ' s.i ~„ ftij <!~
o vu o ro
4#' ,&,.}'
'-, . Io c.i:k::
9u
·.
F- _.i I lJ 't*~- J 1 ~1> J. ,
m-crm1n. 1.
~ mi m-tfor fW:n't~
tn- 1!1" „)
(.i "I'.~
„
mi m-or !"'• nir
,.. ..._
' •·---~
J o
V 0 V V
" "
t„ I o • $' I ri I l#f Jo I fi li
c.i . /i . ..
f110ti.W-m ~;= ,,;, c;.;;. .
~vori si-m
~
rt • III
11 Jos ,UIJ s; tjt m11/.ţ11 . m}'~ , mu/.ţ11.

h~188
• •)
~ Ţl!h _;j'W., }.P rm I

0 o "
21
li D-#f' ;,;
®"iJ I '-:>'
ei m ·!{'Y f"/ • .1! I

i
/),;r .~· /n ~of'
I
ci,,,.p! ,
h:199 • ~
1;t ~„fJ"'f"!..:~: ,
>
~ic---i J)
li~·
0 v o o
22 j)I ijJ I '7

111 11 J 'î
'! L,; e,;' nf• I U CI/, ~. Sll ,,,;
p~·~ •
( ~193 o 0l
23· ~ JI ~J QiJ.; !~2]

n
6:195
cj,,ţ ,
Q
N ~- m m~·f!, 'lin.fv si IH
J J.f'
#
'I.
'7
.
ni~ft, Nin.SN.
302
9
BRADL:JL, PĂMÎNTUL, LEMNUL,'ZORILE
11
mg. 4499 li b Ru 1'1CU - G0R J
-
> V
>
V
"> V
>...;
SIJ.J, Svr,d/n.• pre!1 f"'•Jf, Svr,tf,,f,.s •

Jt
2 ~ t;
A c. .
o
y
I
. " f"'.J .
Iii, "'i
> ~ u ~ 8
5~~~~~~~~~~~~~~
l.l•ti, (1 I'! si-r
v/. ni,
---3'.--
o o >-o
15~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ '-'
~tio 1/ "1.1 .N-z vi . ni, _,, ,1/.
9 ţj1. at4_2J I
~ &t : c~V ·--
303
10.
mg. 3239 li b ZORILE DIN CASA Runcu - .GORJ
<h=160)
J.
,.., ..,
2 4 o 00
)'
.r/rin , /J Vf.e , CI'? ,
o J.
e).'q
o
tl-o Vt , 111" Id
o
'4
o V g \J V J o
31. 'ij ~I z"t] ~ 1

111CJ!.ţv. mjs~ ci , sp /f.P /111/l•{I.( ,
li/. •
.., J.
o
7
,;, • voi. /Ji , n1 Pi~ .ru.r ÎÎ1• voi. 6n '
"'f:O p~i . r i • //
g ~
r'I •) • O > r. V ~ d
10 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
L•-o mvl •
"
"
> oo .., J_b
v
J. " o o
o o o o
l
> ..........
ln~ .'~ J. I q ţjo l~ I '1 15 o
~ d,, • Jf""'</HJ I [,/ ft/ ,,ţ'-o d.J t Sf:Om !. li . mi t S/!Î>· Iv L,/-o mvl • (J · mi Sfrn •
.., ""J
>
g 8 o
&. t J. J(
o o o
12
:.J "7 „
s;:l mieri
ch=Î'72l " ~'"f!rJJ, ,..,
o +-
c'1i "~ro
""J o ).
i nf. o It 3 o
fr' , vftz ·~~M!.. ,
IeI
~o'
Q
pj• Ir ' rlu

I r
v;,wr , !!
+ p~
11.
....__.,
I/• ;for'
g kor'
.•""
V
o o o o J J. •)
- J o
I~
d!(o.f'I/,
l 0 :9 1c~
(-.l,/ f'~,; • C.l • CI/ Î
I~
~r
;
a
LJ.
Pre v , ftn'
ch:i72 >
mi-lf , Rf!t1 • '}i -

>C~-
&.
8 eh= 1sa l ·t
?j; I~ ~o
0 "" "
~-Jî ij
1 0
Q I
p/. / fj.i• / ~; CftO • p/• / '(jii'
304
I h= 160 I
+ J.
r."\ "
(11 ' )I J· JjJ J 7Y3
!!.
o
...o o J.
22
#
~J·t!~ ' !!.
o > ;; I t o i <L>
23~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
!! c.J ~· 1',, · s; , (3" mOdr „ ~i ~ t' c1cÎ • 1as'
• v (h:188 )r
x) (h:t76)'0 o,__ o
o
24
r!J.J
o
g_
f;e·lf- 11"'9• rl .Şi ,td ((i> . ~;. m,p,i pf.e C!;IO • si, {i , fJ.°e •I;.~ p~i- C'fO • si ţ'
(h >
g_ ci o<h:SGW-- J
26 ~~,:~188~)~>~8~o~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~o~~o~~~~~~~o~~>~~~~~~
o o >
•Af~·~J. - m;.e" gi , .5.i 1111r; ,

(h:200)
;(~:188)' ~ 8 ( J.)
-E=~~Zhab 1
oJ
0 o o >
27 ~ • i~J
P:otpie _ _
(h: 1AB) "
LJ> 1>0~ -~
I o o . _ g_ J.
28
~ Cio o fi.=fU--F . . tJ
!! •[i Iv f·"',! Sf"/•
torf..
.... •)
I ~@.
-
o
j; l : Qlfo I cÎi l
o
!! (J JJ IÎ"e mJi SCJ • ,,!~ 1 (J ,,; (fs mJJ,° scJI'
r "
305
11.
1
mg. 3038 Rb BRADUL > Runcu - GORJ
h: 186 ~ ~ (1) ; „ J~h J
'iG®'!Jl J iJ 01J JJ'~S1J'

K V
1 !J1;;Q1ri1~J 01Jo1Jif1j"
1f! ·8r.1 • <7'11. - /; , hr.1 • el. ~;, , IJ,..,,. ~ • 1'9 , hrJ • ~I' , !! f
C1i1 (-o l"!."'rin • li • Cin' t·o l''fO•ri'n • cd
le
o
t V J.
.,
V
~·
o
1, I
V
o t· . I'•
.._,
~ mj11i Cf!D • 60 • rit 1fo c C'll I'!." • lr.i /Ji /J
J I !f V]
po • ri'n • rit_
„
„.. nz, . ••i .

Dl jJ '-'
I
i • ,,,,-,
I ji
',J
r,,1.1 ni • cf Tt'. ~r. t?I vyo;· • 111C , A • ni# ,..,,,.Y.W • .si • h't
„ A• n11
JI I li
•)
~·-,,, tri • 11'1jrr • 1 ;,,; .n;
" . "
,; -. ,,,„.t 7"i1. li
" . ../eri. eft,. .n:. ,,,; . /1Nt •
„
• ' I
„
... O t (ci~) ci~ o o „ (J)
I11 rn I Jj
......
I
.' t .J-J. I _P
1v„. f.:l C'11 C'!I • (1 plÎI OM(. !! ( 11 rljO • ~-n pt • C'l!!j • 'l.' (11 ro J!"•" pi
o Jh
'& J J'
nf chn SJ • tf • ,011 ft o 91t I
„o
V ""
t ci J
Cu '"· •
'u pj. 1,oi • " • ~~
fE I~
eN.j u • "' • (•
tJ
c,,,Nr.j v • dit ,
(11 "
o o
o o
.I
o
. j 616r • ~
!'!' ":,'/. ,.; !! C11 w b~ .
... ... J.
10'
ci) J ....-;i : . J.
~
I.:
JM
~O
ci n _
• ,e;,
J
I
vf' • ,w· •
JI
ll
1,
""J!~s I
I~
~o·clÎ • nr . '1."
l
J!:fr ii hf!o. cit' • nft ,
u~8"" „ ci>
li I 0 iJ I .:.P
cfal f!/O • ci • f 6r.t. tiv CJ.",f pf!D • cit
?' "'. g
o
t ~ J î. o V ci J.
±=t Io ~
"bo 'ft j I a
{,' !/; • " • f fo ~~ fi fit' • ul , // cr,[n • cui

r---:::------~
,.. „ ...o
C'ln
i:L,,,..,.,
1
uc&o•'-
• 'i·f!
•I -
""°o r
~
.I
J
I a
o
I! )fi ,,,;„
ci
I .
J
"~ I : „ t
•
Ctn "'' "
r bio' ril
J
I
a
!! Pir min
„ I 8
111·ft0 mi"
> o
ţ·. 1'1·f!O min • (/I
CJ) V
} ~ „,.P. ,.;
1
I I j 1 1
Jî I I
( •j!O Id
o
!.± nn /; . ,,;
.•
li. ni '-1•.·~ • r,·. J
ltn • {/"' • Iii ,
..---,, ...
t iJI J •"o! rJ.i
?&
~o
I
/iJ I -*411' I i o I .,.g
;_,~li jf
• r ("""' 1111. .~
ci . 1; •
ir--or
(!!or si vi • ni cj • I.'I • vin' , ~:, ,; hf!O·~· • Nsc' ' .
(ci)~
r
t
Jliol : ci
•I
a
11
~
i 0
g
tJ I
J J.
$Î ,;_
.
„;; • t'O •
.
l'iJS • c-J riJ •
r
co • ru.J
•
mv/. (v • "'~'·ci .fi sJ
306
V ittJ' o g ~
c1>-ţ-p; I ) J J '
J h:~,,---.,.8------,~
17 1
' lW 1z1 u &ni mi
Je::-·- ""'I' ,
.
----,
'
,,. „.---v-~v-~i
o o ,.,.. o y î.
I[! I o
I#!
b """
rJ Ip
4, voj • ni • ci voi• "'~ . fi ID
o J J,
ff I o
Il
j
j
" " Ip
6J I
"
·'?·lfD • q~ • ti • ni c,ft • lin' !! · Cf!O • ~ • f it' cin • fi • ni CJ10• ''I" • f~· cm • (/'n'
,,.
o ·J o J.
I. Q ~ I
11> . la . tr/ • 11j Şi ,; ni' li • lr/ntl !v IN1 • tiv • tfi , 6r.1cl,
' „
' J J. o o o o J
It tw„ I Î t;i
8r.1 • clv '1~1 Mlj Nii I • /rf C!~· ci • ~;, • f.!.. A. ir}
...o J
'j' V 1J1 d " o o ... \J 1J1 .
- o., . ,.;_
tu o
1
u"e tl a, .. oi ' ,
!! - Tu
~.
Ip
4111. • d/,
)( „
o
Cin
rcg
uo_
o J ::::;.
(t'
. !
~;.Iv
"'' . ai·
s.i-1 r_,kf • CJ:'D • rif • lj_' I li.;
25 f •) ,M-11
~·t-
r -JI • o
1a~I
• •
•)
V
>
......
.
J. J. "
~- r:'-· lir of~

~·i-. "' '
c/, nu-n • (Io • rJ.° Tu

1,,. I
ci/· •
,,. J
c-. llV· tl
d
lhr/
"î
!!
.1 li
~
i! l_
CJti·1i •
~I"\ o
ltl/. ~;
IA
/Io• rl
o
91
•
J.
flori?
294= •i
ii ,,.
ni
~o
. u&t
V
1 ol I
t
.I
~ t J
)(
- fo nt.I ,oij/ N·ll !Io • rt

V
Jo nu Pf!OI si-n I/or ,
I(
..
clor/
>
o J. ~ ,.. I ""O ~ cJ\
,I I q,1 V
bi' ,,;. . tni • lj~ lor'"J ,

o
t?!;. ""' • D}t mv •

„---- "
t J. ~---~
„
V
o \J J
31 , .
Qjl JtJ
o """"' "
IP "
o I 1. DJI@
~ i
Iv. m~ l - V.k"j llfo • ri • .for , /lq • ri, Voi, flo • ri ·lor, lltjH,i.
o ,,.
fu;; -
~
t > J J . > ci:li · J.

V o
rg Io 3 .I. IQI'
su , r!:!'°. '!.. a Vlfo.f sJ v.i vor • li/ • (t ~i N° vi VOI' • 01ţ
307
12 .
• 1)
mg. 3 239 li d STÎLPUL [LEMNUL] Runcu- GORJ
(h:l68) >
4 )@1J~1Jt®l6f m1·- f.:~, r~', J Ni;."
1&
o
„J 1 o :
,.,.,
J Ir o
o
t;
;'. l .)
I tr.1
" u
o
o ,,.
or
E 'î I
u.; zi • t/.; • rl Df.'t no • ~; zi . d.r ', mfaf' lf!r ,,...• ·,
>
o
I 0~ j I~ 9
l 1 • tiv ;.i- J ZI "'"' . /J • s.i .

Si
~ :184
J
o.st'
o o
Q ·o I ij • Q {'.
o
o o
-
;;!)
P.
I
Oiff
~
!! li~ (/ • d_:',i cu VI • ~ , 'r!i Cii vin ,
V
o
• I
. r. .
1 "î
- 911
x-U-0
o
0
8
..._,,I
#v p!(OS Stl trk1J Vin,! ;
>
o „
J.
o~
LuQ J
N'v vin
1
ni
,.
•
J I
Ru„ • 9i -
o
cr.
<l'iz116) •
(~:18~~)-,-----~ •. ~o--„-,
7 4 Q,I J1,j .J . r: .
ZI ' Ol
l "î
- o
r/.lr
I-
I
• ) >
" o n o o
i:ti Ql~tn
>
o o I e: js' I• o •• i o
„itr.· """~· Şi 1'i
0
Z/ • du s,.l.i-1 r: • ,;.z /J • r.i sj.z MM /„ '

• ;„•
• r/n · "'
- /11 • i " • ~ s.i-z vin~

>
.r-c-i
o o o
Q
ilj •
rit'
„ tv ~ I ~
"1
1
21 •
1111/ •mi
„ 9
D'!f' • rv
I ~•
,;;· ;„
~f' • t/r (// • Cft („ "' ,,,· • ni

o
J 1 o--, I.
t "o
..,
•
o d • '
"î.
Q
-o
o
i}. I.
?!'
Q
• ti. o i
~
I
Q
V o
~
Tvr • fi • - /.i • fr a IZ' JI • („ si vi • ni („ #-~ vil '
~\
+ '@( I o
~' t-4 J r::i lt:1
V
1
.J ~ > V
l ,
(~~180)
-·--- lt&j
o J.
Q '::::> b
9rl . " • Ir/ N
.
"""'°"Ivi '· .
A i A„; · -
<h:192)
V
d.J „ „ (~: 21)())
~ ~
A
o o
•)
~ !(fD I 1 'î· j
15
i:,,... t..,, s„ VI
j. I,
• /111
n·
r',.M „ · _, "
„ µ,;.z •• b .
r111 •
m/rl vi· r 8u ' r1u • mjt/ ~~ vi.' ,

VI• #
308
~
oI tJ
i •
J
f!~ fu
-· 13.
BRADUL Runcu -GORJ
a) o
I,_,..
f'!:O' I'in •
o
lt
CI •
ch.:186>
0
13'
.
o ··
.
Cin
I9
ft:-o
' ~§;I ('\ o
l I
Iii I~'
0
!! OÎ /,, .to•t'V f.i • ,!1!_ k
4 <h:180) ;., o ~
11" o : 14!1
9
I
-
bo
J
V
l I
"f! /r1 ,.'; • y/ J • I • !! Oi li .. '
/iii
,,,;. 1""1•
1#{.•el
... .-
/i· j
...
.{J. IOÎ.
... o . "J. .....r--i
7J
j
0 I •
'o 0 dr li o
~
ti I ih
. . 10 · 0
I ~- e
&ii
J li
r,..itl ~· ' ni • 'l r/~1 I/Oi • nic , J, l>V• mf',IJI• TI• lr, "'' /lf/• m!:"'• si/. '
ch:112i
mj-r1 fri • "?(' · .r_i ·•

Ir/I c1 "'i.. . lri I lflftJ I
o o o o
'î-11
lw( , !! . Cu I'!!°.
Q
• Cu f'i{O • f:"·n I". •
- O 1. V •) O O O ~ V d
e~§m~~~~~~@~~~~~~-~~~~~
"" u• I/, ~· vt>i· ul, !! Cu CJ • Cu "" •
! <h=1ee>
13' „ o
,.ijffii
Kl' n·•fi
V
• ol ~ o
. "" ~
le; t[L1 f _ 1 @3 l~o ~

!! Ci Iv /fai mii/.. . I'!' • '1.' Ci Iv
"O'
i I~ o
f~i cin
o J ~
~ I - I*:/-,~
-.;;, • .._...~i a
. ~~ •ril !! Pti' fi'j,
310
..---.! o ,.. f
o ;JfD I .•. ilu® Iia
I b 1 /t~
V~
le
sp Ai
o
•
O
0
§# I
O
Sf~·
0
O
!j I J5
s.i
V
0
d
• I
vV
Ci. li • (I/Or Ai v/ • 11J Ci • li • l!!O',! si vi11 ' 11/ds , c.i , h_ro • ci!· • "fdsr: ' ,
.!
o (h:196)
91 I
~. o
• u Q
Ji ,; j f ,,; mv/. (1.1• m11/ • {v • m,/Jsc ' ;

.,1h:188) (J„
Q V 0 I'\ o o ::.. o ..J ::..
I o • 'I ~ y bQ I Q'J!tu y
it,. 1-llfl ,,,/. 4'"' '1r C!mp , /~ · t-u11 ml;" -fto' '1i omp
(h:196)
•> ,.. o o Jf) V O
~,..o o
-, iI
,„ .tD 016 n
: <h;~,-
Si 10
..._, • 't! og;JI ug;
,.. o .... ,..
23
f lh:IM) ,.. o
Şi ci/ •
V
.•. '~&oo I
,,,, ,;.,,, ~·fa
o
..,„
+ ~
•) •tlTI al• .~&o@I1
> o
Cfa· li •
o
d'
N .N fo'i-i' .
}) ~ W11 .11.1
,,.~.,.·
:
ic----,
.(I 1):;:
~...., tJv
c_,r. li !!! • Iii, 6rd •
~ î o
I~· H
0
I b 0
Vtr • fv s" (/-1 p~ieci

<h=206l ;.
o l~oo§j ,~,..Y o 1ijl""l?o
St' si.I l'J."i •Cl(O • r_,irf • t;_·,
! (hr19Î>
•--~-=-o---.,
.l ,..
t ~ V
0 * o J
29
' .l!tl I #• t•. I • BI• le v& ·''1 li bi o
P/1 • cin• 11
r. ,. . o
'ib · Jl" li
"' mJ• tN lu,i
~
o J. ,..,
?'t~
!..,. ~~ • CI
.' f:.•.
$ 11!°".f J
.....
dn gri• Vof, /Io • „,; lfţOr, llfor ,
311
14.
fg. 63160 ZORILE DE AFARĂ Stroie~i - GORJ
i h:174 > - > V V V ~ ~d ~

JI;; bD I Mft J lJsJ lti 6 I lj J J;jJ, 'i
V - VV
1
'
j -lo • rt •
1
lor, zo • ri • /.,,..., Lo • ri •
1
lor , m • ri • I.for ,
IJ, 8 1 aJtt1 1 ~JiJ I J tJ 'th
J.i tict .U ro • ri • ([ , Si nu
iJ
·>li zo • ri! ,
b=189 J.. o
I I
1J •o :j
) p.;,""!· tf-Ji· fi. !i!_ p;;,noi 1--~. tt . 'l!
.
-J
I
o
o o o ~:198 o 7 o
I J· I I I it I i)'
To' ~ mi,·sr-n./,;, • .-· .
•
To. ci/,
ff• o
~
df •.
~}
prin-rr, Ofa // •
cl(l " ; prtA • #
~ l
h:199 " " o ""'
„ -
4
r.J
o I•
- „
i I ~ __..
it I
t•u J· . :i J I J. I • 14
o
'1'
Zo • n • lor , ro • ri • kv-, lo • ri • hr , zo • ri • IJtor, !! J.i nu vi zo • ri • /i , si "" vi ZD • o( !!
~ ·~
V
-·J
ri• CJ(Q •
I
.
ri • {l , Si ,,;./ ri •cfo • riţ
;.
i •}
p
!!
6~
V
7~
>
JI• la J·
P~.
8, .„o
t(:O,; . G • t;(!, tai
o
>
a I
•
t q
~ Ip .o#".'
>
, o
Î' • I I
·f!i 6ur <7fl l/f•fl!., No •'1'
~
• •
a...•:.... .
----·--
_µ ________ .-
bffi,,;,., _ _ ~ 1-r- /L...uw,~ .
).
•
- -----
- - - ----·---- -
-----~M
, .,=mc
t„ 1-1
...,.
. 1r-. ----
- -... ·---·-------- ~__.-, --·- ... ~
- - - - . ,. . „„ ...
c~-: L(,,"4{~~':..~--··- :k~y_;;-.=

o.. IÎ "'"' cJ. --~-- "'«'·-- -~--~ - - - · - -
312
15.
I)
fg. 6 315 ZORILE DE AFARA StroTe~ti - GORJ
i -l~o · ri:- tor, z~o · ri · lor, Jb,l , 'su• r~o· r/ • /or,
4'h""''I o~
V
o
aid
V J "" o <
2
•
I J t I
• Qt·
I
!! Si 111<1,i- "
. co • //. {!." J'~ moţ fO. C'O • nf
3 '<h·'"' ,J?fi o
I
o
• o9
J)
f t;:
I
t·
o~
y o
o &1'
~e dv . - IM ~· /11(/fl•{[ {Pjt'] du • pi hai mvn/
4 '<h·'"'I I~@
o
I
~ o
J)
'î o! I~ ,
o
i •Jr
O • o
,„
I
.....
• ~
!. Si nv- !f' . fi // .
·- . [s.i) nu fO. li. /!!'
J) o o
1"'
5
40 t firi PW'n nKoi-
I
•
nj-i" ~·
o
(i .
~
"l Q
(AmJ noi
t; l o
nJ~ ă ~ • (i
74_
. .
I td I
ch:1Gs>
• I • ol I
•
-
o o
*· I
I•
.!. Şi C'C/_ rtJ.. lnfÎ • /4 • !.~ ' .ş; cu ~; ,,,; • 1.1:.· '
...,..
8
40 liB
o
I
•
1)
"î o!: I
Î!"'
ojÎ ,..
\
Pu· f1,_ ni CV vlr •zi, {Al·} li • N C'C/ l/rlr• li
9
4i I
o
k lt- -
o! I _,
~-
o o
•J.!I
I,
o
Cu Ou• r. oj; rtÎ • Ir/ f/, 6u. /(1~'

li
"" r1„ I
J) ..,
~. I to
o o o
I,
10
S/
I ;
,,,
o
ofe vi, n,I

ol! I _,
". d.t•
·d
' HiJ
!. IJ•- IJ li,# v/n 1
'
313
16.
fg. 7000 a ZORILE DE AFARĂ Polata • GOR.i
..., _ J" ..., •

. r.-. - - I-
;a 1,Jn ,- -bJ 'n.! 1
~
'ITT
"'1o. r i · - hr, ZO• i'i· lor, lo· n" lor, ZOI', IO•f'!.', 1111 pri•
o o
"" "''. "'. ~ ,,..
o
• ~
~(*. ,J!,,
"' li· tir
~·
"
" ,,„_, ... I
\)
'-"
/i_ 1j/.n} tfi /i· li
- V
o
V
I I
;
I
o
·H
i .,,. "'
-~ "'" ,..'r.'.
fo' Cii v/• "!• •
\)
• }J i i "
I
I i;D ....
• fi tir ri • lti· fi!.. . {I' ~ rJ• N•ti I
.
NI
J
"'
o
1__,D
- I • ®'
o J
... I
V "f" A.'·11,te. /llf~·
.,. ,p p"• • •
V J.
iO o I • I
U· tw' "·fa f
li· 1111
• "'" ll•jl,
...,
I 1J)
... ... V
:·,„. J ,.. ,..
•
i ft'
I
o
ty·o
j_,,g ·
I J' •~I a
ru Iii>
o
J"JI
rf« ~·
lt-· "'·
o
"
,.. ...,
I
•
! .[>'
...
,.;; !--ni!.
..., ...,
-· ft' C·V
..._
-- "/• ktlf.110,
o o .... ~ o
rjr I
• I
! t) j
'- • V-
s;
"· t'~ ,.,;.,;. ri·~. fl·tf "'. „.1,,
,,;.
„„J
,, ~ o "1J
'ilJ'lR'. I •
V V 0 o
101
iWI • ·
:iH
o
,„,i;' .J
-
m.•
"" " „. rfl·
-
/Oli.
...,
Ir, n•M• {IÎ" lf# . /JNI. „. "·
o6' ,„..l'.fi,I O'

J
12~
o
„,.,t
j I
._
•Fri. I
li fi ,.; ţi fi· li,
"'...," trÎ
„ .s; "'"
:I :
\)
o .... J o
13~
\)
I·• I
„ ®'
~'--·PO I
lt o
sU W• r:i·j if/·1'. s,; „. tli N.,l fa· /,.
314
17.
fg. 2779 b ZORILE DE AFARĂ . BÎltlfoara, Runcu - GORJ
<h:1921'f - o o o
\) ...o
I g
o #M li
wi "'' 9'' !l 9"· ll
o .., oog ~"'&o ot

o b
1
oI ~ I •} efl
1
I
1111 ~i· Afr" •c.i c.,, s.i r.i' .si •

~ <h=228) o --,..___,, .,
li" • ,,, •
'•.: I,u I „.•
~
V
ri' • ci
o
O
/1 •
O . *'
:::=::l
<"
•
tw •
Ţ' \)
r/. ci
J.
o
111'
o ,... A A 8
g
• o I •
eu li !!. ~: o 1>41 • Şi
„.
11e1 , ,,,; • li •
* ~ ,Q'_..,.., J.
<h=208>A
Io
r. A o o o
...o
[
1
i@ZU?qp 1 l1°ofe 1
oEJ. 1 } 1
a c; i
1l o .i
... I o
C·u c11p. (ty ~ I"",,. I li."" ~ ,,.;. /I. i~ .ş- J wi • 111' ~, ~;, • ,; Ş ·• tw • (.i cl}1
18.
d ~21 I
ZORILE DE AFARĂ etttif001'3, Runcu -GORJ
-j'(). r1 . hr, 10 • ri • i6r , Io• n' • br, ro• ri • br , lb,(", Sll• ro• r/. Io• r.f, VD.,i , sv• ro• r i • Io • r,l ,
~. ...o J. \) o o o
'4 •· I
2 I I J'i M
w
Ho.!" Oi
,..o
r11 • ~ • "'!.. H~,/ c.i
o
v.i r11 ·, ~· mJ
.., J.
~-
Q
si vi ru • ~·
-(/ lb.t" N
~
o V o o
3 I F I I I
•
~ 9d/ /Je • nv ~• „ /Jr 91/ • ~ •
o
1111 s~· re C.1 u 1111 9,; • ~'·ci (ol .,; rJ • ,s; ' tl'S•~ I
~ J.
I~ ~
Q o o Q o
'
It - o
4 lf~ .......
Pi· ni S'•O ~ • fj _ Pi. ni S'-0
o
~.
'Jti "" ri • cJ l.1 • -r; • fi '• ,,, . ri. ci
~
t o
g
A o o o V V t o o \)
1J 1j
A
'
~
t I E l o I I
Cu llU • m1 • /r ~ • M Cu 1111 ,,,. • Ir ~•Al lfo 6u ~„
~·
VI . ni fi V
' fli <>Jir .. ci
fui • ;
,(~.2~)0 "...o Q cH o
o
o o
...o o
o
o o o
e 1t.
1 j.
li
o •
....
~~ t'tl/>. (« t{it ,o/ •
"'' ' V• INI of; ""'. foi·,! I .Ş.un vi lu' ':'.it ,o;, . Ai 1 ~~·4 tvr • li ojP "li'';
315
19.
fg. 2713 ZORILE DE AFARĂ Runcu - GORJ
-/o• ri•- lor, ~o·ri·lor, lo·ri· ~r.zo· ri hr, 0
li~?,
V
l
ri•
l.
)
- o
,.3
pri· pi!
; l~~,
o ':' ' o
tlj, I"::. ,,:,

JN"'
-
....
A
.
1„1 !:.
o o
1.
mi· 11,i .
~=20&
': o
li
o
-
i. o
...
V o
"' o
l "·fÎ!· rio'· u.
o
rj
nJ fi• Jfo ~ I
•
"'~-li.
316
'
20 .
fg . 2714
ZORILE DIN CASĂ Runcu - GORJ
#)>
m;e· ~(ie
e
-
#- 13
V
•
o
• ,
ci J..
*- ~
I '?J.'~ ~vs J_ $
CJ !.'1 f/ IY ;„ . NI
1 ~ · li
(h:192) ,..... V !, L -;-

-Lfj!f ~~ ~~~
U CJ!J! ofe- mul· (.i · "?fÎ!· iJe m<ll• 1; •
21.
Runcu - GORJ
d. 4 '12 fi a ZORILE DIN CASA
a · l?i • of • - - c~ , ri • of· ci , Ni • ck • ci , ri • o'K-_'

J.
!. ,ş.. 17\,..
t'
Io e ea I I t> J ~" - I Q o.
I o
IJ<J• zi . ... • !t
wl> · li • rtÎ' . - ~
d
o o - 8 & f":\
4
V
o - - ,j
J
• @J~' ltj b .
3 I f• "t I I - "1
• ~_,, J ~} -
.
o o o '- ~
- ,+'11 P!!" t - .sd 9;J . !~J • cj Jj vi mu/ • ((J • M,!'1 •(1 ·
• <@
>
o
I t bJ 0
o
I t;I' Io- -
>
•
-- .j
~}
I
.., ci
/ful · (4 · - mi• ~· „v ~ -nu, Ci ~",/ '"!·" ci.I' .J;t0m • h1.J
:l I î
22.
BRADUL, PĂMÎNTUL, ZORILE
1
fg. 2974 Runcu - GORJ
>
1 ~h:126)
/
!! -Svr , 6rJ•- cit• (/t! • 11.1· S!. , Svr, Dr11 • du „ IJ.; , svs ,
+ J J
24,1 2, 0JI njfi1@o 1~)eJ 14JtiiJ ji„

o r,..
> """"" """'""""'
l ·„tiJ 1 t~}. Io•• lbJ •rl

!! Svr, <({'t _ c.i. lr-.1 • I"' • sf , Suz , ~;, d • lr·J • l'u • s.f , !1 Gr"J no· or .s-J I'"' .sJ.°, 6~ flJ!O • ur S·.1 f"I' si .
It_}.
o
I-
-- o
I
J. >
- """"" .......
o o """' O
ci
r,>. V
3
4I t
!! ,+Di~ vr ~; /JN?d• ie
•
Hv -J
"
~)ii
)
n~o · t/r
'1' fJ111·ie,
"i
!1
]../
{1~1. pi·
J ) tv • I J 1
o
1
I hJ '
- I), - o
o
~
o +
- o ~
4
>
4 I • Iz o a ~311 o ~tJ I Ow lo• •

!1 Ao 6r.1 li li. S~ •':.' I 1t' l.i /J li #~" o'I,
'""' ""'"' SI' !1
> >
- o V
-- o J.
-J o r,..
J
„
s
4I l!! A'.r· ;„
lt
1.fe
t.F
u
;;i
tl•
111#r '9!..
'
IP.
.....
Si
Q
f1C/ I.fi> .rf,' .

~:p
1.'!. lj_ .
'î.
!!.
I
/)J • c.i
I I bJ
I;. -
-
o
- J
-"1.'.
o o J.
4I
- o l":"I
e 'î I I y. • h J
• • • Q
J •p I
a Mt;i pcm /fi• llv' ri • l.f . '"""
fi i~ Dlf"""""' S/in · ~· . . .! "''. o'/' l/I I
.....,
ÂtJ (·J ' "" • o/.·.„ 1'1fll• (,; .
- I- I -
J.
- t -
o
J.
l":"I
' I I J I t•I tJ. !l J -·li

7 'î·
'-}• • t- o ~>
,„ . J I
si "'-*'!.! ~;. m" o,,. oi Ri • f.i.11. f.h • ri • fi ,
!! A(,. in • l,(t
'
Sj
"" ' .
1n• !! )i •
- o
'!.I• ~
,, -
>
'--1 •
J. •
I f>
o
J.
r,..
J
ri . l i · li ' fi !.' ""i. C,/ 6rr , /11 • 1n • ~; , Nu-( J • tiv • ci-J• m/11. fJ.' .
,
snctErl\TE/\ CO/"\POZITORILOR ROM./\Hl
Fgr „.H.~.. „„'. .'/ i \ V

1nreet••t11a·> ..B~.k „„„6 1 '!/.!A!
Cuprlnsal: .fl.J~ ~- &.~~f:C.„1ţ.d. „
Cbi.t dia f -~"' ·
- „.„„.„„„„
ci.„.~···
.......„.„ ... „„
llliormator . „M. ~·A„ .f',.„A.,..ko:-.f .L •..
-~~--;-~--:-:-:- ~~~;::=:~
„ c:.1)-7>„-.ţ;. . .
ell. „. „ . „ . . .. „ . . „ . . .
. . . .. .. .... .... . „ •••••••• „„ • •• ••. ••• „ ••• „ „ •• „„ „ ••• • •• „.„ ••• „-
ro••• · • •• • • ••• •••••• •••• ••• • •• •••• • ••• ••• • •••••• • • •••• •• • :.••
~-~·:r·~-~:r~)~;ii~„·1.ţ;;r;t1:~~:
Ollw•lll) . „ . „ „ • .. „ . .• „ . „ •.. „ „ . „ . „ ... „ ...•
..........C'..111'/f:_.
I
..„ ..... B.:1.4'.~----····--····--···
.„„ „ •••••• „. „ • . „ •• „ ••• „ ••• „.„ • • „.„ ... ...... „ •••••• „„ •..•••.• „
-
. • • • • „ ••• „ •• „ . •.. • •..• „ ••••••• •• • „ ••••••••••••• • ••••••••••••
..••• • .••••.•• „ • •••• • •• „ • •••• „ •••• „ .„ •••••• „•. „-„„ ... . ... „„„„
• • ••• •.• ·· -- • • •• • • „ • •••• • •• •• • • ••• ••• „ • •• ••• •• • • „„ „ ••• „ ••• „ .
•
318
23.
Runcu - GORJ
fg. 2959 BRADUL
1·t=t=l60)
J.
>
, lfij o •
. >
-
I
o
BJ
!":"I
„.
CJ!" . /x;o • ri . I/ ~e mj-,;j cyo. l>uo • ri · 1;·
o 't -
o d·
o J o
o !':'I
o o
o o
" ~
3
f !!
l
j)j kl _ _
o
ji
effo' ,oje-· '1. _„
0!o·-'I
lt
j)/
o
/J ~' ~e · /IJ(O•Sf
li !!. i
1
bJ 'Î.
o
o o o - o o
d
!':'I
4
f !!
l
IJi la '.fo' cu
.., I
u
;>,.w· tr.i
lt G'
Oi
Q
la ~'cu f'i"· lfd .,, • ,oi.-' .4. ; •

'-"
t ~F -· ;
5
-
o o o ·o
'-
V
!! Ni/ m/a ,0110· rm • CI • li llf m,l-J f'l/O•flÎ> • C"/• tj ~ • 1r. ni. rY C"f!O • f'l
0
• f.i j,' • N • r.; C!(O • p/ • /.i .
+ o 8 + o
e
!i. m/J B IJt;oi vo/ „
8 J
8
7
6 I Cu C4 .
o
+_. 1
11 ll o ~p i ~i' blf1 c11r P,_Je mÎ • n.1
IE tl'
Cu J,i •
1 o
rur pJ6
o
t• J
l":'t
o d
......
>
o l":'t
8
4 o
h " cin J >Xt • ni, f , f'j cin J v;."t• ni· I/ , ni • li ,lJ!Os s·a
ltQ !} I
ho • di ·
fi J
ni : f!.„ ,
94 !! )Je mln
'
.
J
m-J
-e
vf •
o
o
~}
zv •
I It
fi , Pf~
o
o
t1
mln
1
iu·IJ' , .
o
fi
17'1
J
ci . ti .
"
• 319
24 J
tg. 7001 a BRADUL C~I e~ti - GORJ
h:172 J
4~l ~
t u > u .,. ,..,
1 I 0J I j :; I@t t)i lmiJ I R i

~ . ~
- &". <fu , fte, ora· clu. f e , 8r.1· du' 1e , /Jr.1 · <fu, ~~ , Cin (-o />'!O' rin • ci . t[ Cin (-o ,t>O• rtn • c1 •
o
h:1760 o..J J.
2
t= • I op ;1 1
h o
t=
/
h=176 o o o J..
3 l Q li
- ~· o; , _ie( din .sa · li , !Joi... b.i • ·....iei. dtn
J..
4 t= o o
pu ~,
•
9'3 ' t!_'
/i I •
Cu cJ'
I h 'a
,oule ' 9"' fi
~'
"
li
...,
J1 I,,tJ b I Etr
~ J.
sJ= o
> V
I >
~
t la j_, ~1 '-'
m1 ' . n',{o yt.. nr· !j_' mt • 11!, ·()Vf.t! ni •
t/
6~ #I
O V
'r ~'
O
i- 1
I
-• o
&t
o..J
.
o
n~ · {.i
h:184
1ţ=
o
t „"_J I . " -
1;
o
Pi rYo • !(; ,_Pf"e CJI • ţi.!. , lf ro • 'fi.p• Cf:' •
sJ= o
9
„
6r;,;i. !/!.. ,
lf
:.I
Cu
- o
!Jri. .-
Ul
:J
.
.., J.. ~
9ţ= -$1 I fi li ell
' .!. Cu
t
.u '
Q
euri p', m/ • ni , Cu .rt • CVI

o
fi? ,,,,. ,.;
~i
'
25.
tg. 3097 b
BRADUL Schela - GORJ
h:252J
4. },&ÎJ§l5
„. '
- V.1i hrd • <lu •
fte , v.1 • !. , V.1/ , /JrJ • <fu • le , ..,,, .!. .!.. Cin (.1 po • run · ci• ll Cin ' (-.1 /'!(O• run • ci •R l.f.'
J o
8 >
o"
e I
t. Ip Ib •
I
o
Df!O • li •
fl ".{;
3 ~ !f ol
8
I" I ~, :)-·
o -o
o
>
o
._:: -:. 1555 :J I
> O' J.
\ Q
o
tt". no. SI ;., h.// p/fof·f' · ~a.sj !' - /; mi·
lf.. „ li mi. '!!.·-o v~ • ni" • fi
o. J lu
J.
" J.
>
o 8 V
o
'
> >
'qJ e_. o
V o
4
9
Ip I ~„ I lqh]!I
......_
I}
li j
(/ ;,,·. _{i/ ci/ SI • f.!.. . ti /Ji. i,'/ SI• f_l , {! Cu C4. pv h., . 9'' li Cu
•
CJ '
• https://biblioteca-digitala.ro
26.
fg. 30970 ZORILE DE AFARĂ Scheloa - GORJ
~o. rt' 1 /for, Io• ri , lor . ro . ,;, (or , s.i ni/ v; pri • pi. f!.' Si
~ _h·'"' o o > V o t o 8 o 8 J
2 o
• bI
'--
• I Q ~ [)!
o CiJ -
__Jf I
-
II 61
s,; v.i '!" , vir· .set• /!... s,; va ru • v.ir •
î o
'"' o o
• la o
d)
o
t> „ "î I·
o
I
t .
P/d • ni pi. '?!f. , D'i·vn
o o I V o o 8' >
in '!.,I
I • I 11 I IJji
Lfe r:/JI • he /11 • m1 • n~ DJi> dol! • 4-e Iv , mi· ni. !Jin o'r.J • 9~· s/11 • pi • ·ni. Pin o'r" • 91/. stv • pini""
'Jti~I • e
o
• Io "i Io o I
c
~I
o
IE
'8"' o
dJ·o Vd • c.i 91,; • si , F 'T"',,; -, oln ci • r/tri 1 • ci• r1i1 " •
27.
fg. 10042 b ZORILE DE AFARĂ Voaidei - GORJ
-----,1)
JIJIJ J 1;1
- lo ' ri • lor , zo • r/ • lor , lo ' r/ • lor , 10 • r/ • !O • '!.. Si 1111 W pri• p i • (l Si flii vi pri • pi• !{,
t
- Js J o
"o
•
P,i . na .s-or g.i . I,; • r,/e P.i • !Je/. 6a
- t.
V
I [ Msi '
u
o
o o o
o
o 8 o
o J,
To • /e • gtl uji>
i
C!'.J • r.i , To • i e • gel dt
Q ~f=i
• !.„ • ,,
V > V ..J oh
o
o o ~I v8 f vJ.
1
i -StttiefE ~1,' I ~ I V 131~$ h I I
c„1 . 6i . ne lu · . mi • n!· , 6a/ • !,i· • ne Iv • m1 • ".!. , bin dr~ ~ .sfv, pi• ni. , IJ/11 cW:IJ.. ~~ s!u • pi •
28.
fg.10043 c Voaidei - GORJ
BRADUL
h:168
- > >
l{jf J IJ M ltb
o ~~
'·P-·
..... 3
loc I'!!•
V
o
V
o o o
i
11 111/ ~f·fi • {no• sf f'}
321
29.
fg.10043 a ZORILE DE AFARĂ Vaidei -GORJ
-
h:164
ni ;
V •
f~· J ci'n • Id • r.i , Co • co • ff c1"rt • l.1 • r.i , lorj si riz · 'I.ir • u • r.i ior si r41• dr •
i h:184 V V V O 0 n
h:180 o o o o
2 ' J> J i}t_J I 11~ y

6
I jÎlo I bFe ~ • l1QJ I

,;epi • ,„ li
1-'or, ..,;
- .lo • ri • · lor, 10 • n • lo • ri ' /or , zo • ri • lor , S.i nv pri, pi. !!. .f.i 1111 tM l'ri
·-
4 h:168 o
o o h:160 t o o
3 V o I J I
t l1Q[ Ie I
·-ti . .fi 9<1•
,O,/, ni .t•ljOI' 91 I.I rie. Pi. ni S·!!"f' (J • r~
rn ' '/4f • .u • .A... .A-
'
30.
fg. 15061 a ZORILE DE AFARĂ CÎnţ>Ofen ,;. GORJ
h:188 t ~ J
G , J i î. - , 1
V f)
Ol
~
·-ifh~ > -
IJ
-
J ry 1
V111' .sv· - rJ!o • ri • ~ • 11· , Vo1· '"' ro • n· • lor
-J. h: 180 >~ ~ 6_ ~

oIlj .-]) tb J
> - V F"\ h:188 - > - • f >i V
' J I Ji lQj 1ifi J I J

• E-l';(O• r i • - l,..vor1 10• ri•lor, lo•r/•
I
lor , 10 • n"
I b '· Ji IJ5lb.!' J SV •
I~ J I~ 1 Iy i(J 'A_ Ii ~
r~·ri • /ti.r/, Vo,l W• ro•ri• lor,
I~
"1
I .0.1 • o J. o ~180""
I ji 1
•
o
:J ~)! G
o
1
- J.
IJ
/l(/·I ,eri . I". . •~· VD;(. ,,; nv-1 pri • pifi l A fo' si-i ro • ri • f . .s.i·l 10 • ni ,
31.
BRADUL V
CÎmpofeni - GORJ
>
~ i .... J.
he 'n; i@d 'Ă 1J"1 1;; 1i#J'bJ ; 1,P 'tG.lfl:r

> V
I
8r„. oii • 1'·, k1 • oV • I• , /Jro•tlv • f(W , bra • oit' , Cin to Pf!O •rin • ci ' tf C'1i> .~o po • r111 • cil
o >
o o
o t Jb o o • o d
o'&· ~ '5B' ••
a
I
CJIO •/Jo • ,„. t/ ~ 111f-.1.{ CfO•Oo • r1Y /Jl
o
.tt/I lf/' SUI df /,/ mun 1 /'
322
32.
rg. 3 3G3 a ZORILE DE AFARA crmpofeni - GORJ
4 J> J}$
<h·""
V
1.11
-liJ , r1." • - 1for, zo • „·• lor, ~~· .ru • r!ID· ri • J>r, nu·! pri • pi • l.f..•
·J. o·
~
b1 I I I cd tf - V f':'I f) > ,.!_ o
'4 J J ir, J iJ ·I J.
2
t.~.
o o
!'ii·
., n# Pfi· ni cup• Io • r,.,~ • 1<- o
h'o • i!' ""!" to • ri '
„ „
8 !li i. ~ ci
3 Jo o
1;,.. 401
t
e!1
-
• _, 1;, ii
- o
J e •
o
il• 11
V
l li -
JO. ojt> N·l.i · f~·I~, Ko ·fii fÎ CU f7!D't,:ti
o
Ho· fi ~I CV llO!{
„ „ „o
It. : 1l
o
„o „ ci o
j. l t
t o
•
4
V
- ..2-
4 1} o e o • _J IJ J !"f I • • -~
Ş/ C"ll ~/· ~e do• j Ş/ Cii J/ • ~ of.'o· ~ . lo · r/ • ~, 1,fo • r/ • por , o
„
oJ
o
t 8
-• cl_b ,... ~ .t
·-
o -
e4'
5 J o • • I IJ li J • •
lbj .si .f.i
,,,„_, ,Pt/ • tri . .11;t p;. ni o
„ „
oJ
„o
V
„
„
;, !.
: 11 J
o
8 o ci o 8 o
J o e I fl"' IJ li I
!!!'1 • • lt lll
o
AO. ':!" A!'o· !.',; "f'• to• ri•f To ' cft pÎ,f·· n/ • !~ ' '!.''
„
J o e
o
t
~. I
-• oJ
I
o
J'> 4l l I
V
#f!O•'fi Ul Si Ct/ o
f CI/ fi() •
SOCllTA!IA cca.oznOllLOlt llOMANI
flv, ~ .§3~~ "'- ~-k..,J.

~ ·--·---~------··----··---
..
323
33 .
mg . 713 b ZORILE DE AFARĂ Cîmpofeni - GORJ
V
J. '!.~
lt„r3 li ~
-·
>
V
>
o o} " g ~ J cJ„
j. o
o e
• I
i5? .SP· It ..t. I fio
,,. .
o
o
• I t 1î
&. . r
~I
o
f·ljOJ ,j , fi _ -, f>,/J ,nci .J·tfO ~ • f}e zi. - - va die mi ' nf" - 1~ zi . 'fJ ~;. min ' ,
g -
8
L
O r- O O h. I
• I > I- Şj IP ,...,. Iii> ''-'' o„ "

~2' )! o ~· - _JI • (J>
!! ~:vn cup •- - lf!Or <({e 1'2 • nJ.'e- bi un C"f' • l_.VQr cf;.i.- f'iÎ>' ,
o
i o
g,
8 > ,.. " "
'"'
+ - J. o ,.. ,.
J. • • I 0 9
o #" 1°1 f t>o o I • 1 fi„ ji J@Z 1.:iJ 1 J,
IJ.t ev v1: n1 WII
>
o o o >
J. t """"' o
• J) 1Jij!
Si dv · - - '":" ev je ' fe_ s.i dv ·
7~ o
J. o Q g · '
-
V
o
-**= ' ~o sk
> V
o
o
Ţ
V
o
]}; I
>
o
o J„ ,..
cm 1-0 (J • c,ie. , Cffl i -0 Cu f:e •- - rl'f • ~~ ou ' rfr _ Cu h„ ' „ . • lie

ries ,.. 6uni .
g,
o o
V A 8 - o cJ. J„ "
• I c
)l
•
I
" o ;!
O ·
J.• oGiL l)Th~ o I
ZI • <fel }J .,1 ni , ZI • lfJ Dcln ' f a (J • - - fj f' ITIU • m.1 _ /J fa • /J. fi mvm ' ,
,, ~ ." ,2
g o
·'
fa /rJz , _ _ /J
g
o
.tu ' rtfO • r~·- ,
o
o
o o
lJ 91i • d'tn~· ev
t g, d~
.
/lor .
J. "
• ii _11' Q1j I 2r I I l
fel cin _ _ J · tjO 9i • fi _ _ /el ci'n s·lfO 9i • ti
o
o o
o o > t~ooJ„"
-t--s.
+.o• gj~ Il ,, J=~I ~-·=I
o ......;::y _,
F l
f (<A:>J.si mi-/ /u. a• !/- Şi Ji·I .spi• ri • af,
V
--+
o o d. " V
o
Ci-!
J. •
fJ
o 9
.1
l .i fi mv·mi ,
#• += I
111(1""
o
fi /,;
' o
o J. • ·' oe ·!'
!:~ la u; Io
o
Şi- s in • 9e • r!{ i Nv svn'
.., J„ el} 'c5
8 t o J.
o
J. • 9 li
e Io c)
lî la f1'
Io cj
o
I q1
/Ni. nJ • /1„ ~~ /.J
MIJ.. ""''
'" '
I Z• - - -
8
I
u "'
o J
.
J. V
\!{oj u _ __ nu./ pri • p;f .
·j lKo. " ·- - - ltjor,zyo·ri· IJ!or , \11~· su· rf!O•ri · lor •
~ g, 'cJ d ~ J.
~~~~~~~~~~~----:--~~~~~~R~~~~
! ,„, '!" - - - (11' .S·!'f' fi•
"'->'
C,..Îe ~ J; .SJ '.IJ • tjf -n• C2'J (J. ,
o
t t o O· ··
o
J. o Og
o Io lu ~
'" f";!dr· "' di•r. ki.s •
34.
mg. 774 b ZORILE DE AFARĂ Cimpofeni - GORJ
(ol
,,. ,., .., (';\
~
1110 • ri • lor , ro • - ri'
(o) )
Yu'1::' Jv • - - "f:!O • ,; • IJ!o.i w · ro • r / ' - -<d„l
-
o i":\ ,.,
~
hr, ro • ri ' .su• - ~wjsu• ro.ri · lor ,
o o r o (oJ.)
2· Sd nu _ _ tr/t·I Z!f'O• ri · .~·

<di
(';\
- -:r-o--
nu mi-l zo · ril
o o O ( O •)
3 Aa ·n.i _ _ p.;. n.i J'·!f'O 93 · - -

(oJ·)
I
f}J
t . o C ~}l
• I
4 cvp • tf!'or ~,e - -
(o ~)
35.
fg. 3 089 ZORILE DE AFARĂ I
Arcani - GORJ
V
> V J.„
Id .4J o 17) -·
V t - V
I Jîfj 'iB 'l1J IJ

-lo. r1•- IJlor, ro• ·ri • hr, lo • ri • - lor , ro• ri' lh.{ ·sll• '!f"• r/ • Io • rf , Voi .III•- f()• rt • lor.
..,., > o ~ 8 > o o
r 15 I 1· .li
Si f>U Iii l O·
...
ri• li s; nv . vJ IO• rt!
-
...,
l [ -
o ~,.,
O > V ,... J. o
Pin m1 Pin mi s-)!o ~. li
r - -
o
>
- o o
1·
p,- n11 • mr cu • IJ • ri Pi~ 1111 • - mf' C1' • t.1r' ,
,.,,..
o _,
;r
o "'
- V
1·
Ivi .rd;/ mJjJ· ~ . ei
...,
r
I
- o
o
,., J. o
1·
Tot (/f1 C>ir• Iv • rd • ri Toi un cir • 111 • li/r •
1f=
V
V
"'
E
>
. I
-
- "' J„ ,.,
J·
.fi !vi
o > J.
"t -t > o
I 1
.fo. :i ri.Mi•f'·~~ r.i • vi f'I'
gt= ÂI'·
rf
s.i-n
I
8 ~
co/. (v • rrl',
t . .,
-
r- - > .
V .i. o
"'
1
s.; li m.1,i lri • mţl• li J.i ({t mii lri· ~·
11 t= p,-
V
>
F - '6
t -
~
-
>
> • ·
I
·&
" J.
l·
l.1 n1.~ • /1'11 • rrl ' .
12~
u V
F
..,
o
o
o
o "'
- > J.
a·
o
J·
s.; ~I • S.I vi. ,.,; !Î j1/',
13f= cr--, "' î 8

't
> > >
"
,.,
- > J.
J'.i W• .fi VI • tli ci·! ;11'
326
36.
fg. 700S a 1> ZORILE DE AFARĂ Ur~aţi - GORJ
. ~
l;,ii9 IJ# 8' &; '~B 1; i I Jt) - I
i&,." s11• IVO. ri· ~ "' Vuoi w • ,:o• ri • lor ""
"" " !pt1 • rl , ... „ Io • r.i '
- ~t'..:;.J. · "
o
, J 11 ~ 11î4'..; = ,J„ , r.... ,,1
.fi nv vi ,ori" pi • J Si nu v.i pri • pi • (!."
;;' . (")
.I li!IJ I :ia ]:' li

r.i • si • .'1 ,
pi •
u „ J "' ~ (f'\)
o I g .' 11
/Ji ;,,
"·"''" . (,
~ ~ ri
ŞJ ,I
Cu I/ • For ~
,,_rt'"'
'"!!"'' ~
~·" ~
" „
J .
J"·Of",;. ti"li . "
1;·
„.-----.
„--~
>
._. • "o
r.i • vi.
JI
ul/ ' "'
J3it }
m' tl/. r,i · .I •
iii
-!' •
I
/1 ,
"1
!I"· ;, '
u >
. Ar• .M-n
n~.
•
lfNI • rier: I
fje· le '
12 ~~~~~~~~~~~~~~~~u~~~~l~j~l~L~:J~"i
1 t!~l1~1 ~~jţ~~
0
S.i v.J • rl.i <".i-;," J!.i • ~ , J'.i v.,; • da" c.i-j j e • le
327
37
Ursaţi
fg. 7000 b f)
BRADUL - GORJ
J.
1altE-~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ..
- 8rJ•tN• !t~ , hra • dv· h , 8rd • du • le , /JrJ • a'v ' ,
• < h -~ L - - - - - - -·_ - - - - - - - -- -- - - - - -- -- - ~ - - - - - -J.b- - - - - - - -; - - -
-Bra • dv,
o o "o . o
I 'î ]bi
1>!0 .r În·
r ci•'fi
cT Cin (- o
X v I -
o o o "o • o
3a~
(2b
1
co . ho·-- -- - ri'· fi.
CD•
4a~
o
V V
o
V
o
- o
>
"'o • o
~m'je·-----2'si
(3b) I '! 1
„~--
IKo 'P!°' • &-;(
lro. 11,
di /'1
loc (ro• sj '
"i
5aF=
(4b)
..,
o
>
o o o J.
,Dl.if·li . - - - --
J( > o
ea~
o J)
p
o o o >
(5b)
i lfJ:21: I I
k-- :;J 73
• CV" CP • li N -n va . k Cu ce• li . n.l·f l -- - - - r.il• le?
38.
fg. 3100 a
ZORILE DE AFARĂ Curpen - GORJ
ch=1&1.>
V
" " >
4
>
Ji ~ '•Gb IJj ln&ifi 'bJ. I J J1 ... · 1.,. I Ji J ij&J

- r-.
-Io• ri •
o
4'or, ro • rt • lor, Zo . rl. hr . .tO.
,j_b
ti /or . I .rj ni/
J
yj y,i. li/ ' /f S.i flii
•
V
~ - f":'I o r.-.. rq
o
• 1t; o
'I • I i @ t I·
I ~I
2 _J
• o ...... iiJ) ll I
·~ i
. El I 0
/J;!•· -~
'• )! rt
.
Ai·ni .f·O 9". • 6". ~ li;/."" ~ie pri · 9j ff Cd .w-; ~ tr/ 111f<I• li Cir/J.' !'n I~ · lt pjr•{(. ,
..,
o > > •
"' 8 Ă ~ ~ o
~,
3 • I . I
"
lj• iJj I 1f I l ...... & 9
o
Şi pi lt1 iw. cÎ• . rf!.' /1 of·'i "lri; nI ,
.„
o
o > t J.
' I .....~ I~
4 lieb I "9
../ t I I f1 o
n Pi /J nJt • mv • r~; • ft- Pi lt1
328
39.
Curpen - GORJ
rg. 3100 b „A BRADULUI "
4 .!,
o
~ o (~:176~ o
o o o
2 I q li I #J o jÎI ojj )
' ~o ri. lf."
n Di~ ,,,,:„i C'O• 6o • ri • li ~~ miJi ~0 • •
i
- „ „ ,.. -
"
ch:18Q) V O' t V ~ c; '°' 8 J v .ll..,
3
f= &e
- Oo,f Di.
IP, -~......
ir a'tn
I ;.
u. '1_" ,
l>t
Cu c!",,. l'u
I 0
;, • !!
l.oP„
Cv pi ·
I !1 }
.u. // .
40 .
Comeştl,Găvăne~ti - GORJ
fg. 7800 b .ZORILE DIN CASA
- hi", • fir _ _ , /ir. fir . li. r!.

0
• h i". fli"·- /ir . fir. fli- ' f'tr of" /,.Dol•ft'm •• li' . r:[ ' /'Ji- 1!; ~. /em- /ir •
!J,};5 :m ct!J \o tJ ;'J I Jg 149 ~ " liji

0
I I I QQ
~ t t ....,. •
~ nu-.'I• 4-o.r,i h d_!;,1,. Â' nu-n·llorf. !! Cf1·1·!J"·- Id!· lj; f/KO •ri Cft-'·~i· /JI• tjt /lor,!.''
"
o.
fa<!
ifJ·nu
o
d . 12GCO I b Cerneşti, Găv~~ti - GORJ
o o
~o
@11l'{$Z I~
-
j
lffjî o
ri • (!" O, mf1j Cl(O• bo • ri/

"
~'1,,„ 1' 1# 1 1
" > "
•
1
yi?EJvt Iv wr. Cu /Îl IW• int .
j·
!! Cu vir • '74. ,;, •
t o • (~):126) •
crjrn •
f+1P '11 I 1$ 1
9i · " ·n
!J Cu y/. le-n , Vtl• lt' Cv C/'t'n • vil'.?
329
fg. 7806 0 1>
BRADUL Corn~ti,Găvăne~ti - GORJ
.h:126
. t
};ţ]. 1 t:ă0:9'#J I{) s

- Brt1· "". ho ' Drtl • ot/.k, &„. oU• "' • brtl •
tfctl .
!J Ctn (-tl po • rin • O• li Cin (..! po ·r1n· cit
o
2fg Ib=r?'.I
t o
„•I 9
I,_}• li
~; m1·"J C'J!"•bO • rÎ • ~- ~ mi~t1j CO• DO• rit,
o h:126 o
'"
! „ I·o·~ '::J> ~ li
!1 /Jt;,. b-vn Vtrf ~ mvn.f, bin . /r-vn vii-/ d, mun
.,
.., „
I „,,, I/5 ~)
V
o
o
h:120
o
I ?!} 1
tY .--,,.
o
I .40 I
J
„ li
Cu .,,,; .. Iv nw· III • Cv vir· fv /1J. ,;, Cv crjt'n • gi • Je.11 v.1. Ir , Cu cren • 'l'. • le-n vil
V
o J.
I,_.,, j]JJ '-' ~I
; t...r• o I li
a Tf<Ot in Jtl. k }
ht III
V
rm
""
;41' .! ev !'!?' •. ~„ ;,; · Ji • ul
a=120 o
6~11
!1 Tot "
'-1' '3 o
l1e I
„ -··- --~· -.._ --··· -- · .. ----·-.._...~ ......- ......
. ~ •• „- ... „„ .„ .„„„~ ...... . „,., •• „ ..,,.-. „ .,,,,.. . ~··- ···„„ .„ . . _.. . . „ ... „„„.„
. ...
„„ ... -„ - :,,....··- „„ ... ~ -· •-„ ....... „„„„ ........_.... „ . .... ·-·--.._„.„..... „„... .,. --~··...f:
„~ .... „„ „ ...._.„„ ...... „ __ ... ""„ . . - „ .... -.„ --· .
~ ...-.--~ „ „„ ~-- · ---- „.
„ .„ „ „ „ 4' ~..J'.
I - •
330
43.
d. 1266 I a ZORILE DE AFARA
tflor.lo • ri'
o
!! ~uoj JI / • - ro • ri • 'to· rj , y'!:!· su . IJIO• ri • lor , !! S.i l/U mii l:IJO • ri • !l Si htl mi-lrtJO • riţ
. 1; ~ „ W1 9 1:@
!! Si mi-/ pÎn ·J:.~ • ni · {[ Si „mi-/ .r-o gJ. li
. Ir:~ lob[±
o o
b,(e tur • t; ~e '!l•ri

if
/)" '-V
:." flK• <:Nr I )
a Si-.f (; .
..:!..
!' v,.ie • u · li Si-J li '
8
, .n
o
v.f~ • rJ/ ' .
d• V
JI iJEf 1tt:iBf1[ j 1~23S j_1

I
f! ff:'O• ri • luor ,11.10 • ri • l1.1or Io... • ri • ţ,or, /1/0 • r/ I 1

„ ,.. ,.. '
00 o lS
"
o •
'M 'al2 I
;:ir
.11 I li
!! Voi ru • ryo-r/
-< h~&!B
ri , V!!oi .ro • rf!O ri • lor ,
0
8 0 J.
7~
V
J lţt:. I~ JJ '
n .Ji nu.
'- •" ";" -~ • t~mpo - J.
-(h=120)
8 ! ·' ;pi 'e~ jlo ~

!1 ,ll,;, mi
" 4l- r4 •
ch:12oi ~ ~
10
•
!! {/ ~„ l""r: ., ~
kt• n
'.
\
;
Geo ul : fil~ : Zorile

. lud~1ul : GorJ SatoJi -Oorneş,t1-G!ly!lneşt1
Dat<t şi locul lnttgistrArii: Buc, 22. 7. 39.-
Ct~ut ·din: gurll
ln f.: I oana . Alex . Şchiau , Cristina Gh,Pavel, Mariţa Gligore Gram(;
l>i"<: : 1266-I a Not.:

p,„,c~deu: msct.onzni:k y SC 193
\ 'ni : f gr .7805 b
Oba: "Le ft; im din kopii k-aşa-1 obişnuinţa la no1,."
• I
..
331
44.
fg . 7805 b ZORILE DE AFARĂ Comeştl,Gâ~ti - GORJ
j - Zyo• ri • lsfor,ro • ri· lor, lo • ri• lor , 10 • ri ',

f ch=1JsJ
.- -
o
<h=129) >
]!1,}
> ~
4Ji . iep I
0 o
2 ~ I I o
"j. li
1
.! .f,('i n11 vei ro , r/ • .'!.„ vi zJ!o • ri{ ~ ,,,,~; p1i"1' • ni· fi J'i mi-l
o <h=123)
I 0 ~1~
~ - ·- ch=o2i „o
-•_,- l li
~ Pan mi _ .t·o 9i · fi _ P.in mi lk~ Ier • l,.it> <tj;. ~ii· rJ llfe l11r •
ch:123t ... > - ch:o2it o >
411r;f] I ] I .~ •
Si/ fi. , llj' ' 18 • /,j • s.i-i fi .
>
o
a Zf!O·ri · lor, ro· ri · lor, lfo•ri • lor .ro· n · •
I
' o
1 !h:132)
{j1 Im 1@
o V
t ... o
e ~ I =li !f·
_, .....
'î· )I d!@Zţoo • ·I
. 4
~;,- flii va ro· ri• ~- .fi nv VJ ro· ri/ l .fi m1'./ pin·Jr· ni· fi jj ,,,,:;
1~ I lfJ·' I .
!!. Pjdn mi r-o g.i • lt'_ s fo !Ji • li
WWWW •• ••• . . . P< ,,........
1""4/41 o4U, ~, 4Ma eht.c ' ··-·· .................. .
L~ ~~ ~~ '""'~ "' -c... ~:

- ~: s· ~: ~ · &~ - ~ ··:·· ----- ~ ---···-
- .. - .. · r - . - - - - -·. ·r-- . . ... --- -- - „ ,,.. ___ • • „„ ------ - ---- - ·
o,,_. ~,..-, .~ .!; ~ . """„.

- • - - - - . - - • . - - .•• - - - - „ - .• - .• - „. --- .„ --- --- -- „ .„ „ „ „ „ ·--
'
. . „. „
~"'~~ , ..,ci
....... „ „ i . .. .... .......... „ . . . • . . • . . • . • • .
0'-rmfil t
-· ~
-· '\fÎ -· rCf"1?~ 14.. \4o4,,
-- - - ~ --- - ---·- - -----·--- -„·- ------- ·
(" •
1.M~ !
.• - - • - • . - • - - • - „ - - ... - - „ - „ - - - „ - - ... - „ - - • - - „ -„ „ - „ - - „ - „- - „ „ - - -
„
}:\ ~ w..r:to.. Io(;\.\. ,.,~ V"GVI,, ~
ti: ·-- ,„•"··--·-··--·-·······-·--··········
..•. _ ·:
~~ .
- ·- · ----- - -- „. „„.„ ..• __ ,,,„_„ _ _ ,.....,,.._ ... ,.. _„„_„.,. ... „„„_„._ ...... _ _ ,.. _
~ "J'{. I
„ · - . • . • • • · · - • . • • . • - - - - - - • • ____ :;;~':-f'l!~~--~,·."":.1.~t.':'.
' ~
~~~ - -~ -f.- ;~ ~-
(J • • • •• - l- •..• „
----·-·· --·(-)···c:·-·
·:· - :·1 ·:~--
_,„ 1.Jl ..........1 J•'1.1_1::-_ ...•.
.. •.
332
mg. 3041 Re CÎmpofeni - GORJ
,. j
1"" -Zo· r„. _ _ ro• r/ • lor ,
J.
nt1·I 1uo •
"
k „,·· ,-li
1/:06
Vo..{ .r.i nu·/ 10 • rll
J.
@} 1- lt t9 Ii
i A(,. vi
- h=14l
2±
n No 0 w
- f'r-06:
I „
9~
!J Zo • ri. lor , Z!(O • rf, lor , Zo • ri. /ev . 7o ' ri ' ,
" o d)'
!J Va.!' .rv • 1Yo ri •

0 Io • 1:f ~""'i JU • ro• ri· lor
~ J.
11~ I 'i lf
12~
13~
!J J.i mi-l
-
fi;019.t• li Pi.ni . o{f.: or9i ·~·
Ji;f I Jf 'i{ ,',
„.
. :J33
46.
fg. 3079a
ZORILE DE AFARĂ Rasoviţ;a - GORJ
l (~ =~E!l ·~ ~ ~ ~
1 ! i'-'ID
-?o. ri•-
I i9J 00 1
,..
lor, ro• ri./1r,

1 uto im
„
lo ·ri·
lj
hr,zo· ri·
•j1, !
lor,
..,
1 ~·
- ·
.Ji f1f/
I !IDJ
~ro•
-
Im
ri I/ 0
<h:t26)
1 &J
Si""
e; 05 a
I
w zo•
I
;
iii
~ d~~
2t= <h=120l,,
o
Ji ,,,,:1
o o 11
!":.~'"' I /i' •
E
o ·-
f!.' Sj Mi-/ ,,. ' "'"' '

Jf
J
;i(
..,
1
3t= o
o V
.., f'r.flt•Î» I
V
Ji" fi
(~:1315)
I lJ
f!..t1df·1
- ~
o
r·Î»· )ii
J
" li
4t=
o
+ o o t d
!.
o li o
I
# ei
Cv ""' ev ""' -·lt Ion
'
•
st= o
o
Ci I•
o
I
I
o V
c.i „
ţj
8
rje .si
d
lrfl•
:) , i I
t>i
6t= o
I
+
.... r P1
o
°'7• IV
t
. iJu
lin ••
841 '-'
8
r1
...o CI/
J.~
~ '
•I
.., „
1f= o
o
l /,,,,
V
.... !
f.i, ri
o
ai,. '!.'
t
1
m
Â.I
t
li . N
d
""" .
47.
fg. 3080 b BRADUL Rasoviţa - GORJ
nn11• 'J
I"" ci • 1!..
2f= br lfl!·lf.-
ly
CC!"• /,o• rl • ~·
t o
'î ;
3t= Din • lr-vn

o -
'•· vlrl i:l.r

~ tr1tlf1o l.r 1
g
/)/n, fr-vn vii-I d.ti mvn • // ,
o
..,o
„, r
o
4f= Cu vii- • fu li# • ln • C.

t
I~;j..J Qt
Cv w"r •
„
nf'
I J.
o
:
l}i
o
,..
' . fu in •
st= (~:138)
li /;
~
....=-111;1•
~ t
g
/)i ii Io' pfa • /ros
"
I J.
o
0
"î
"'
ef= 11 Io' . pMf• lt' • nYo • .S.L .''

o ~
ij "î
"
l I
*= I I
o
„„ 1
7
- lfi. fl , ,. ,„ mf.-o cri • c/I I\
ef= I
p:to•rtÎI •
I
o
J.
d ' '
"
9~ 'v ® I
- o
J.
„ ZI}
li
Al t#-1 />'fl•Î». 9i. lj_. Al o!-o1 1rl1•# • git "
(~:144) "
10~ 'J.
334
'•• ff,.'·o I • fu A
48.
CASĂ
11
CÎmpofGni - GORJ
fg. 3363b ZORILE DIN
;
-
... - ~
>
i.,~ >
>
-w.,...~
-•w mIHJ 1;, J ,Jt;n '4-;JJ 'if %1fd 'J

'"' ... t
1 1
~~ h 'J. i
6i
>
o o o V
>
o
o
o o "8
• /J '-
I '1' tf>.t/i. 'J J I
t• ••
I
'
.s.i 111/ ~„ 1~~ .

/.!. . Si nu '1~ s/i. inii
-- '
/\
SOCIPAllA CCMPOmOltlL.OR ltOMANI f/ . f .)+
Fu. No.ia' 3 (1-q. L.:.„.J~.i.':_~p.. ~· „ ••
c.,n.aJ: ·-····- „„... ~.„····--··-·--··········-----·-····-·-··

__________..J~.~~-.w~-~„ . '. . ~.~--.1... ..
a.. „:____~ --·-·· -- · · · - ·----·· · ·
- --- --·--~ --·--···· ······---·-······· •.... „ „ ....... „ . ..•. .. „.„
t-.fot&:-----~-r-~--·- ~~
--
,,,...·tbtB...,,,,,. „
-~-·------·--- --········-···- ·--·-1----
„.J~/ -~ ,'.....~ . ~
- ___ l!~.--J . .J:fr-6 ~>_; _ ·-
-~-=-~·~~-f~ f
.....~~----~---·~---~
•
... „~.
- -------···--· - - -··-··--··---...... ----- ·-······-
3 „
----·····-···-·....... ···---···------··-····· - ---·- ... --....~---······ ···· ---- · ·· ...

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ ...._ • • _.-„.q<'.~ •. „ ............_. __ .~----··· ~
p ,.., „""' \
c.11~: .....„ . . „„.•~. ..:...:-„.~!.... , „. ~ ... „ . „ ••„ ... „ ••....
49.
mg. 774 c / BRADULn CÎmpofeni - GORJ
'l - IJ.-1. a'v •- - !jr, 6r1 • rf.(• lfa , Cin' mi __ l/f!O li· ~°J· tj_! · Trrf. ~· · ni/ tltn ul
-.
o
.lfu J. ~-
.
~'O
~
o o o îl' 8
11 . • I eti • „ • I
- I
Cv N•f"'·1~· 9WIA,
I
p „
~
0 v 8 .;,J 'O'Ot~~o o„ ~
• q. o
~. . .„ F 1
&J I I '!. "A . @9 I d1 • I Ş1 •I
Cv a• Cv .ti • euri l'!,i b~/ /\ , I/o JU • - -' i ' /~ 111<#1• tJr f!o .ru • i ' /~
o "
I CI I
'!!"•6'/o • r/. af
335
50.
\"9 •6 311 ZQRILE DE AFARĂ Arcani - GORJ
l I) '7
lor.
3)
'7
:::! • "" · o .o r : l.JI

( )~ fir ~ ~
2
0
ji • · "'i f:'>' /KJf. "f! h:140
ÎJ 1Jlţi1a& 4j
nj! IV • IV ' 91m
11
lj,J I
- lo · ri • lor, ro • ri • lor, lo · ri • -
o
.2[3]J=
't
3[4~
tYo/ ni
I
""'i
...
I!,
-rv · j.i • m1
o
h'o,i ni
Si .,,; ro • r1 (i ~
"" li(/
4(s~
o
I Jţ
Si VI r.i. ~r • u • fl J.i vi
~[6~
o
_____.,. I· •-==-
,Pj. ,,; s -o pi. fi _ l'i. ,,;
6[7]~
Io.
11:147
Tot d • "" • ,,;, Jo • 111 Tot J •
7~~
w o -
't
e[9~ • •
rd•Yi• fi• I• M1. fi ri. ~. ~(
g[i= w
•......
o (d ·)
p
Ir• .si-n cor, nu • rit/·

(.;')
~~
... ,"
CI Sd c~ (ri • "'fW. 1; (J ,; lt' tri • "'!"t'
h=~„
11[1~
o (d ·· ) . o
I fL . I "1
•
nit • "'U • riet'
(ii>>
12~~
o. o
"!
J,i vi • n4 fi i; , (!# · J,; ~i : ,,. -!' jel ·

h:1S3 „
13(14~
o ol
d.J ei-,i frl ';
~*
o g (d·-l
!f
• •....
15(16~ - {J. ei f°o• CV•
!
111' .si1i I« .
o " (J„,
•
..fOJ.. I/ • 'X°' "" ed• si Ho1° li•
t
~i=
oJ .v >
I ;ţ • ! . .I I CI
I
s.; si ~. elf • Si să
... - 'i
17['3~
I,
>'
'Y
')·
• • \:
Cv lrt/ fi • rrr • Iv • / Cv t~· [ !t11111"ndl c1& 11/ j
33fl
51.
BrQdiceni - GORJ
fg. 3-01 b BRADUL
d„
I; J 1@f:trm i@hj 1@j 1;-

Cin f-d />!(O' ron' ci • li Cin I-• ,oo • run • cil
...,
E"I· cJ.
Ji I
!! ~e "'/.~Of.·
o
CO • Do. r/. li
+ bfe m,(-Yf co bo • rll !'
J
i" li
o
e
cJ„
•
- lo=s
o o
'
-Jo j /o ;; /Ni?' fj min• <jV• !V , Ci /n • '' mm• c1.un
52.
fg . 3101 a ZORILE DE AFARA Brădiceni - GORJ
o
!:'I
IJ
•
. ~
t '({ V
/JI(
J„
J
i,jjjtfl 1. r= I 1 .~ 1,"" J 1'rJ. 1ji9 I.

I "1
!! s.; '"':; __ !(O • ;,-. li . // S.i 1111~/ o • //. ltl A '
p;. na .f-~
•
9.i· l i _ Pi. t>.i „_„ 9i. li
.
hifJ
Pi pri. - ·
I
/Jt.1• 9,; ~ ti )l' ,.-i. ~~
l;'.
~t " •
;pi
!! dj-o bu •
~
lt -; J I
ţe
""
~1'
r1 • "!
·r 6
I•
tfo fu, fi
I
•
,}
cu
I
cJ„
VIII
...., jt-·
)
...,
. .. """"". . . J„
lf,;J. /,;
I .•
cu
~
v I
ri • ;,-.
~p
!!i
, Jt 9 I ~P'
zf,;1.1„ cu
I ___
,.; • *f.'u ,
b
~ -- ~ t-r'I""'"
... .w.o: ( ·tLf ,~
j ,..:~ .........
,..;.,..... ..: o '1 w . „~·„~~.e..::,.",.........~ ............. ----~

;.,„ •........(.... '-"---~ - ~„ '
, #- I ~ ; -.--.--_i;;-~1'4 ------·
;.>_~~· ~~ -:'~-#>-:. ~:·~ - --
l~ ~~--~:e. : ~ ~(~ ~--
...... '":'- ,,":„ , ~-„~ - ~::. ~1 •
e~ -'-~': ~-·~ -~~„:#! .... '6..... .

,,,,.... ·~ . .... ~ •' ··-· .„ . . _.
· - .....c,.. $._ -~--·
~, ~'""' ..,
~ ~-,!" , . . ...
,,.. · ~ ' • ~„
'"""'"" ,'<'..:..-. .......;._ ,·...:
{.. •. "'- •"fL• ' c-
. „„ ~ ~r-.,_J. ;\ ._ ~
}. . • „ ...... ,,..,,„._
~~ · -~ . .„~ .-
~. i . ...... _.
'\.o. .ţJ-,, ~ ic-...._ ,
4 - ... v /• „_,• . . -4'L
___. -"'!'r
..,.,._,. -„ ---
---
337
53.
mg. 1236 m
„ AL BRADULUI" Şişeşti - MEHEDINŢI
~:1~
' Itl!jfgi
lftÎ> ·tiru_ f' }i • lat_ , !fi;, •r:lrv si Ai • lat ,
o
lf
h:160 h:,cca 216 . ,
h= cca 216 J
i
f o o ·J>
:k
Q~
I• I •• "-"
I o
• lt J[ • I
Cin l·a _ po • run • cil _ Cin (-a p o · run · cd !Jt lf ·af- .sco• ho• r i t _ !J;.'t lt·af sco •bo • rit
h:138
! h :160 h: cc.o216 o) h:cc:..216 ,.. d
""
o o O •
I .
3 ~ 1g1 I I ~· (} I t o I
'h,„,
!Jin ·I" - mvnf Gâ • runt !Jin · lre mvnf!.·ci · rvn/ , /Je /a_ /Jt /4 , fra· (-•;,' mul( ,?
o
1) h:160
J o
"' q,J·
tt
O· o
4
~ I
- (v, la · - - - - - - - re m!:d po • rvn • ctl , Ci t-.1m_ frt , ou• / I _ C.i j·am tre./Ju • ii
o
o
Q
i .,
h : 160 . " '
o lri ~ h=216
I
dt vm • 6ri/_ , Va · ra
o
.., ...,
h :216
t J ~ 'X o 1'>=160 „ „ „ " h=216 " J. ~
O·
I;\
:,gQ I =xw1 . 8 tJ I .-./. I I fi J 1' I i g[jl.~01 I b J li o I\
54. - 1)
mg. 1236 n
ZORILE DE AFAR.A Şişeşti - MEHEDINŢI
„
(h=160) d Q.Î'
, 4 j lih@J1!! - lo . ri· - - - - --
f
b r, su ·
t
1-ffiJ IJ1 J
rf"• r/ •
f:'\
IJ i#Ji
lor, !2
1 t!P f1J
lifo" r/ „ - - - - - - - lor, .sv • ro • ri • lor ,
o o
o t t o).
=:ţ
3
ihi I I I
o ~
I fJ I I I
z._/v ,ori ·-.- - - - --
o
•- - - il'
Cu•/„. - - -- r• nu J'·I gi • fit .
t V v A A t 0 V J, q).
o I 1#@ 'q-OJP I?@ I

P.i·ni-- J'·'I" fi· li - , lfullj-o lrt• /Ju• /
o o o o J. o ;:..„ ~ J. r..o~
oI 51
o 2)
.b ..J
I ti J. ~ · o I , , $L1 ~
1&· b J i- i
I'~~· ne , fi · le t:ll ;,. 9u· · ~, C'up•lfd•- r/e ~t f'fi• fit 1 ~· ft CV /t • 9" • - ,
338
55. • 1
)
Runcu -GORJ
fg . 3129 ZORILE DIN CASA
o > o o o o J)
.•~:1:.1 of "~iJI b ltE b 1
o o
I /J ._. I Jr I
(;; qll
n11-j fit rJ,,, rfe (.1. '/ ""'f.Pf.'t d,. " ,
„ o ~ =166 o o .;
i i:Wo ! I oJ. ~ I . I I• .,t;l i I I J
'' !3'
o
-.It I J.'"d
56.
fg . 30e8
BRADUL Valea Mare, BÎlta. GORJ
...
1 iJî
...,, w~
Ci11 ,f-o_
n ' fi 'm ~ n 'iJl î ,j; t
~· ,;;, • ci· fi
1
Cin (·o
~
IVD' r/n • ci•. fi
1
<~=1eo> A l
11 (D'A illJ 1
8 tJ 1 1 j ijj.
t f)i-----.
o
„ „ ,"@I Ip
L~ lf!O' vtr• tl'fa """"fjl li li
t i
I:;
o y o
Io Ip -
1JttJ •rl'n • ci • fl li~' mj·o 14•· ,.,n • oi • 'll
o
m1~ Cii • (1 • r;.i , A• flii•

I CI
m.it c11 • I~ • rj~ ,

"î I t,
Ci .I.I
I
• - ~.; .
1 'if
"'fii·~· '
I
339
57
mg . 3039 Re BRADUL Valea Mare Sîlta - GORJ
oJ .... ..., A
l1ii1"i
':...../
n n fliJ 1,0 ijJ
.......... ~:..,...."
1 1
'-J:/
1
JlIJ
'-
Cin (it1 _ /'4' rin • ci• fi CIÎI (i-o I"• r;, • ti• fi
d ,... J. d
rm
o o o
2b' ».I qe? t j fi. I w _ii •

'i
~
. ~
J :;.y „
~
.I ~
I
•
Id mi/ . loc <>Je (-'· r" - 1~ "") • Ax dje {" • r.i •
'"'""'I.·- Ml•,., j1. ;, C!I ·m1j
""'" rr fa· lt ~
to Q o
J. „- J. J.
3b' -iftj mi t1
Jf
{po·
i I
ri'n• ci · li
I
_.rl
ijl'Jlo
mj_·O f'O· rii> • ci• 1;·
"j
Ji', ~·-
J.O '..._;/
!PI voj •
I
111 • ci
I i;J
Ji". llt. r~I
/
vof • ni ·ci .
•
Pf!O
d J.
o o J.
4bţ
o
I
i3
,.,,. !J.',
I 7J I
o
!j
tt-»· I
• ii i :; l
f1
"'
M.
j•I 11. -0 /1) 1• ci {j- o m/, IV ' /}_' f'"jdt- di · mi • llfJ·(.i (!rz' o'i·mi• ntr·fi
' '
5b,. I o
..;.-
P. j I
"
ij~I~~
o OJ.
1 li
-
..,
I i
'1
;
J. J.
•
Pin rtfo • l,!i, p• Cfd • (.f Pin rflo • 1fi , pe C~ · ţi ' /Jfo ~oj_ lfo'•f<'. rt1 1 fi T!!o' ~i No•po • rt1 • {!
6b4 I
• t I jj I 4IJ I
o
o OJ.
• ~I
-
t I iJ
2
•
J. d
§
Cv CJ. ,DU le · 9". fi Cv (.d • pv le· 9J • tj ' Cvpi·- rtl ;..· • u·I.[ Cv pi. rv ~. Al : I[ ,
„
;1
i
în - ,; J. J.
' ~ 1t I iiJ
7b
„.J> i:_, I
o
l I
• •
Cu c/r. /"l.e 'f>i' ;., . !~ Cv ar • ,P/t s;W· li . (!'e • D/t 1<1· -
~
crd~tl• a,,. /fa ~ ;.,. ('f",imj li• d.I • !~
58.
tg . 8054 a „VĂMURILE" Rasova - GORJ
„ ..
I . ~"
lf 1 I •
o
• -
"
~
„ ,...
„_ o „ „o o
C11J
~.
I I .ji1 I •
o
• •. li
• .~e
[ "l"'it J
340
.... ..•...„ ...........•.. ,... .. ..... .
---- ----- --- -------·- -c ··----- ------------- ·····-····

CIJ&tal db&: . ,ţf_t.~ -·- -----········· ·· · ··· · ···-···· ·
;:.;:;,;._~-- ~~-7-17;;;/tl;iF;:.;.;_--·· · --
--- -- ---- --- --- --- ------ 7 ------ ---------··
1"""'°' o.tu r .....ur '""' •• ~---~- -:-!---~.: ~

~
...... ~-~
-... ... „ ........ . „ ...• •I•.••~ ~z:: ? ~L.-c-
• . ·- .••.• , . . ..... ··""··
~ ~ <-r:.a-fl1 _;(}- ,)' - ~ 1
-- ------------ I
····- ----- -- · - -------/--- --------- .... ---
C -
~ ~ ~· ./ţ >-~- /.
.. -- ·- · ·r ··--- -- .. --· "-- --- . ) " ----- -· -·- ·· ··-· ·- ·
O'*'-/U :.• .. .. „ .•.•...... . ............... . .. . .....•.

l-o . ,..,
-------------···------·='ft,.!....____ -------·····-----·
-. --- -- .. --·· ····- -- --... . FP. ~--- --· -- .-.. -. -- -- --- --·
--.
-------··r,- ···;--- -. -------- '7_'_„„„ „ • - ~
Ctlleg. '-~ ~"'

/
1. ~. : .... 11. ,_!b.'IJ!!., _r.:/.
59.
fg. 295'11 ZORILE DIN CASĂ Runcu - GORJ
~-~
1$î
-~· , fi, ·,_ ci, r/ • t// . ri, R,· . tft· , ci ,ri · ci/ , ci a fii• . nie -- ;., r,v1n • u. nji, & ·ri ro6 . (i'. rj, • ~'e ,
ci J.
- - - t
~ IJ}i}J 1tRJI n ltRb 1ffl 1iJ
I':'\ """"' """"' """"'...... V r.'+-
l1 Qlj R ffl I fiy '9'0 'JiJ 'î

1; .
- o ~.
-
!! .)# j"i·- ~! ('V fe• Ji gri. fi>f CI/ .(P.
2b~ •
o
I
t I •
o o
o
.:i
I
J}
l--
o
I /Îf
-
't
o
o
- / /
~Mtl • ltf/, (i . mi- V-Jf' 4'm·N ' Ci/<'! _ _

mi- V-dr (J "'!--" tlJ ' JfO"''"" . Ci .~I
o o
~.
,..
..
o
'g
-o o
lt
o o
........
•
-'"-'· (i . mi- • -dr Jfln · lu, lfv/, li. mi- r-.;r stin . li! , Ci ,iei _ _ "'!-J ~ . du, Ci ;.tl
a-
!! 9Îth
o
+ o J. o o o o ci. o
• "î I
o
• •
,p-, ,,,; • "~· (.· far ~ ,/,. tftJ• (i , lfi f"lS ~· (.i Ni pur ~ C~• (i .
-- ..
tr11' • S-J _ _ f10 N
~
J.
- 'î
!t • c,„. ţi ~--o etY•--

" o
t;t°"1· li' /.; " . tjls - li,
J.
„
,...
j ~i·cJ n}d•gri -&:o=- • Djdj•N
- :
nfd · ~.i,
o ci}
't ~ I
o •o
I
~;.
- '1 li
o o J t o o ci-- ,...
I '1j I ~J I j
._ tJ1 I 'î
QJj '15
341
..,
o:::
o --o<: ·~ \)O
·~ 11 ltt. ,
C>
I o
"I)
.....
1111
c ~· ,~
r ·~ )
~.
:::>
o
~· ~'
) ; ~ ~
~ )A
o ~
) ·~1 o -~
)~ , ... t
) ·~ o ·~
CA li!
~·
o ~
;§ c s.
c
~. <
o
,........
c i
$ s:.
.;
~
oA 'l!!
oA
~ ~ . y.
~. o
~ 'ij
t. )
!.::::
·e.,
4~ ·1-
~ o
'"o::~ ~ ~
lt<{ -!li ~)
N
N
I ) ·~
Cs ..c:::" ~
:w c
go ......
•-..1 <
·t: ~<: ~t
w
_J .
·~
"'
c ·~
·~ ~ . :. „· ~· ~· „. „ „
~
~
oN 'Dl
(S
)
)
a
t;:i.
"'
~' .
~! ... . .
o
'
·~ ~
~
·~ ( ('
~ \
)
I
~ ·~ C3
N
~( ~I o <;.
o
·t· .....
"I:>'
·~
~
"t
. ;-,~·
~ '
..
~
00 ~
i: o
'"'<..:,
~ ~'
"t: ·~
~ ~
!~ ~
. .
a o
Ş'3
·1::
....
.~
n ~
o ~ N
o '"'<.!.i
....l"l
M
..c:::" I
"
..c:::
si
N M
61.
Ul"SăţQr - GORJ
fg. 3130 b BRADUL
o
o
o "
i;4Jr 1
1!;
_, _,
o o o
3j I
62.
fg . 6313 a ZORILE DE AFARĂ • Arcani - GORJ
"
1I
h=196
j -
{J 19
o o
I ffi
f#r-t1,ir.s;{, f',Î•M ~~· fi_ f',i . ,,,j Sj'IY~· fi
~z196 t _, ~:2()8 d· h::a:>t.t >o V

0 „ - o
1'
'-'-
b'ij I I o I i I ,J' I Q J Io 1H
_JN ,. nv•tM./o•n.i jKJ·
h:20e " d·· " ~:200 o ~ ~:208 . > o o
J!iÎ ';:;; I I J '' I I I • 'î I
r.i· ,.;. ~/'· '
343
63.
Arcani -GORJ
tg. 6313 b BRADUL
V V
I J1 gt lu
+.,, o ,... '
- !Jlfoj "°.:'.• ni/ tli11 s; • f
8
, o or „,.. o o ,.. J.
I
o •••
„ Ld1 .JJ
1
10 I I# 0 I
f>V /, • ; . /.! Cv 0t1• f'll 1i ·9'11, b i· !! Cv ojer • o}i> lt1 on'f .
64.
tg. 3078 a')
„ALE DRUMULUl"(ZORILE DIN CASĂ) Frăte~ti - GORJ
dfa 1i ITI(!/ • fi· mj'{· /;.e Cvi ro- fii. rol l>i • 111.e c~· o li· :J,' l>i • 111e
=l t -- V \J~ ~f"I ~ ft.1 u ~ •·
JIE$ţfQ 1 R 1 M9 'hP IJ>ij§ 'S J '5t~ I@ ,J 'J' J ';p

V
lef1"' 'bJ
.qw fi D
.
mr1j li. J.I•
.
li !,;•o -"· CTll ~ J/, !fi . .fo' Iv• crv ~ ~·
I. "
V
o o
I
• Fl
o
:. t
O l
oÎ'
o
V
'î o
V V V
1. -• ! ;:ir
•o
V >
I r:= I ~j
t o)
I
"'
o
o
1.t0
~ ..,
.r,, • m„.f- .r.i mi-/ j.i · i ,

"- ,oae. A·
" fie·
!! JJ. mJ .ri mi·/ 1'i. • ,(. ev_ c„ i, r,.~ , ev 04• !fa'
la
o li
'iQ I
• I ~
M -
o
""
o
"o
o
o V
'i
V
V
o
I
bn I 'rt
..,
o
>
f J„
!
o
o
IJ
..,
„
-
.fi
~
>
JU'- si m1~ţ " • j , SI. /Ylltl 1i mi-(
.., ie · i
" . ~"'
~~0>>~ 8 ]}
•
I I O'!Jil g I !P
'~]
!! Ci mi - t-110
'"
iei.
~
.
s1 • _._
rie Ci m/ {o ~ie· .s,- · -"--
rit Tv · fd- d}t- ri. K/ . fi , Tu • l.i oje ri. '*-'" li .
344
65.
fg. 307Bb
11
ALE ŢĂRÎNll " ·FrătE:?ti - GORJ
· ~ o ~ o o o ; J. '! o J. ~
• C@' I~ lt 2' I • Jlk

I j j .
o
a
'!' ~-/-/' • fi r/ · d,!~ • r!. /Jjt f.!f' , !Ji zi • d,, • rf. s.i-1 ri • c!Js· c.i , li• o'v sj./ zi. aJ.-,,,.•c/
"' 'tel „J
I
,,;__,,_ ,,,,
I ti b1;., /.
g
IS h ,,_
8
J „
...,/
J.
I
.,.
J1 „•
Şi JJ u Si Af
"'' .r.i l.u • Iii
"''.
o v o
t J o o o > ~ o o J.. I).
.ci 3
v o > V
I I h I FJ I
• f· § Q
'.YJ,I f.Vt] ~ p
I
ş.., 1z;J - ~;. . !fir. Iv· !. .ş,,. â;. '1t· rf-s • 11{[·, Ş-Ip· ~ d · b:t · ,4/ . !. fdp· ~'t -zi· ""..~· Alj' I
66.
fg. 3091
11 A BRADULUI " Stolojani - GORJ
;
9,L
.
l'flO • r/n
. "'
• t:t' •
I I
fi ,
""
Io
Cin'
t
/„
I
,DO •
•-..fi
ri'n • cil ,
J„
q
!!. ~ie
I ~
"'f"i
1
hr;o•
Cj/O•
~ ~o
i1'Z I
r:' li
o
I ~; 111f"'.(
I t;
o
c.lb • l>flo • ril ,
0
>
o
V
o ,..
...
,„
\.,..
!. 4l' t 1'<>' Pi' • llJ(O• sj , !!.

"' .flo' l"'ttf• li • flftO • sj , ,to< tnl.i!· li • flflOI?
o
J
>
I -J I
t
~ I fJ.
...,,
...!!...
;
o o
~ 1 ~:, I bi
0 o
•
J„
•
m;.'- .J lri • mi• sj , Un li. "rt'i • ni • ci , '!'Oi • nic
-
lft', t mj-t1 /// , m1S ID njir (,h li • nir •
>
o ~ o o J.
I 1
"g... o
I;.
V
>
>I ~
I
51 I
e.1 I~["' :i. ~
!! ~l "'.!' ' lllj' ~;, Sd. I/, '*'1i ioi. ~.i <hn s;f I !!. ev CJ. I"' ((e . 9J . li I Cu el. I"' fe. ~I I
"o !;: .., o

o > t V - V J, t > o t J.
' o
I[I lt}J I •_,) o•/ I I o I pf I
'-'
"'
!! Cu ~f ' 11~ vir • !J# • lf 1 Cv ~'ef • lir Y.ir • !J#f , !! Cu s.i • <IK />.{'e mt', nJ , Cu s.i . c....- l'f.~ min' ,
:J.t5
67.
mg. 3043 Rj ZORILE DE AFARĂ ŞI DIN CASĂ Tămâş~tii de Jos - GORJ
· -10. r i · - lfqr,ro• r/. /or, lo• r/. k-„ ro · r/. br,

J.
o î o ~ o
I• • ~
]' lot r/ :. lor, ro · r/ • lor , Yo.( rv • ro • r/ • I« , . Si nv vi ro • r/ • .f ,· Si 1111 .._; a • ri/

o
~
li - .... o
I t I . I
I
j Si mi-l !"' • ltP • rÎ • ţi , .Ii mi-/ pv • frv • rlţ .
2
4
h:160
t
;I Jgj
-
~
I
V t
-• o
I
!li.~
(
o
-- I •. • -
i j Ş/ .si 1t1i·I~· lr.1• /!.' , fi s.i mi-l p.is• 1111.f ,

.l o o J..
F=· j
~I
~-·h·-
~I
3
~ I•
~ • ~- .rtri • sr>• r f'• k, ~; ~ rm" ,,.,,, r/e . ;„ !! ~· ii 1tfa• llHI • IY• Â> , Pi 17 ~. llffl• rje• le •
V V ~
~
V...., -
o o >
~I . . I'
fi ~6 ,
o'(.,.... __ u
~ ~I ta 1
0 I
~ !.. Si K1. d.i ct! je ' le, Si ~· di a )PI';

"
4~ > t@J1 &i:_ nf-omrp• fi

d.
a Cu lrti
V
/Juz tle
-> h=m
. O
ri • ni,
~
{u h1' huz
>
I
o
il
c/ie
>
I
d-
viff
l· ' I
- • (ct~l
O O f O > V
"
i iliJ'j 11 I ii I l· lj I
Şi cu fl?j. dr tui. ci, St' cu lrti die Ivi',
h:176 V J_ o •• . • • 'J:
tf31 "> ~>>o"""""'

o >
~ jl
V o>
5 l I
?i- I o
r--±1
~-
I
""" lh
~ ~- I
~ cj
t
..?
"l• !!~ I.
(u Q!'o. !18 V8jj <Jn1•si, Gra. si si frv. m08 . 1
• . !!. [u C9'f"• ni · ~iP-n. tpr.sJ, Cu qv. ni. le-11 1 tuar'',
~ !!. IJt' tlf!I; SV I•
346
68.
mg. 3044 Va BRADUL, ŢĂRÎNA T~e.ştiide Jos-GORJ
ha15'
'
.
. -.
.I~
"'~•-vv- ...,.,..,
, 1; 1liiJ 1.n IOi1JăJJ 1jp•·41 .
I! . Cin ,,,;_ _ lf-'!e · /,J • t!.• , Ctn mi ft-..1~ • iii
~~~~~~~~~~~~1~1~.~P§I~~'~;1~~~1~:~:~1~§:~
00
0
,.,.,o J..
• ...„_, „ "
. •·
o - """"' > o_
:?I lt o o ly.
9-
I
#-J I I
„1.,
I
• --
Id
frq. JJ..' !Jr• ii
o ~ : o. o ~ - "
I~
o J,I
I o l· I ri
..:s::_.. I p 'Î IP •I ~ ~
I • I
„
J.
" "" •
V J>O
~Lfiî ~r gJl
~~"::J
o
1
o
o ·-
•
,gi1„JbJ
J: .
fi frl.'- ""'f ® . 14. li. Şi jlj
P'e / e _ on •fi f!'o. rj. ~ la âi r lâ , f!tx:f,

~ ..,+
5'
/ h:168v
i@'i
> > • Ă
lot,
V
o I
> V
ijb I
el.:,...
.-
Şi dn_ -1 in 111U1· .f[„ Pin hra • fj-ai ml • rurl ,
± t _...
i.O'î 1,
> o r. > V o • >
f ~ -.......:_;..- "
1
/1 oÎjl I lJjJ"j1jţto1J
Şi din_ munf ln mun •/!., Pin !Jra, jf-aj mă· rvn! , ...f· din _ VB• !NI Voi. le, Pin m„ r;i· si' mar:f,
• >
~ Şi din_
ty.. o I
YB-/l'-(1 VS·
,:b
le,
I
Pan frNl tJi . si' ·111fNP.
347
69. -
d. 1290 I a ZORILE DE AFARA Rasovlţa - GORJ
J.
1):190
" I:"\ l':J\ ..,..,
4 1 '1@] tlJ. . .1
2
f -lvo· ri•
h~'" . .
f:,
r1 •
•
tl] I §jJ
Alor,
~„
lJ(O_ •
~
ri • /vor ,
"o
I oJ 'J
ztJO.
•
„·
~
. lor ,
Ji nv V8- Zi!f1 • r# ro• r1/

~1:187 ~>
" J)
J
~i
,Pl"I · - bfio 9i. /[
'â-'
,vi. "..~· 1!{ "'
J /'"1'-. ~ h:2is o ~ o oJ.
i § I I
\,L}
J J . li ~ o orJ) I
CC/_ pri • ~ni, ni . ev pri , k"Y , "
> "'o• 8
t
I q -=• u
/~.
l·BJ rn{l
1f8 1@
/li ,4. fX/ •
3"
'ij I1
/!"'.
.J.i nu ""- ,ori pi I/ .J'i /)//
70.
R asoviţa - GORJ
fg. 8135 c
BRADUL
d•
h:120
,(b J ip J le r.-.
„
4
> > 7
ji J. I
~ I
b ~:Js 'j ;JP 'l
- &J · o/· lt> , _ oro· ~ . t~ ' &a•

""· IP , ~. dv · ·1„'
..,.,
" + 'Cf -, o „ V o~
2
4 Cin
i
/ -J
h
I"' .
o ~-sl
....)
rm
I §
CI• lj
I I
c,;,
bJJ
{-.r
I
Jf-J o
f'!!O • rÎn • cil

o
o
o
i
I- -
,... ..., ...,
,...
• o o
4 "
V
„ „
3
!J.!e
•©!
mt·Ji
·•® co.
t·
"'to •
I
t·~? 'tkii
r1 • I/
o
0t- mţ ·'!, Cf!O •

o
f>f;o •
I
rit
o
~„
li
V
- J J; -
>
V ..., oJ
4&) " V
' I Jiji I 1 ., ~
„
4 I ; Po tl I
'--
>
o
I
o
o
i li I
!! 11~ li &« p,. lr!fO • s.f /J ~< mlif• li· "'fOS.-'
71.
11
tg. 8136 a
li LEMNU R~oviţa - GORJ
( ~= 144 l
>
• V
-ljem • nu - l,ft , ~tm . nu • lft, ljtm • nu . tie, l 'tm . nu - ~'e, '

,... J.
o ~1
V
o ~ r,.
2
/
Cin .f!-a p'!fo • tfn - -'l ci Cin j-a pqo ·dn - J_ Cii?
3
..,...
>
- - o ("\
Ci . fţ-.; . p'I' • 11 . ~J.:'

-
nŞe cjo Ci • nfe Ir·• cjo
V
o o ("\
Ci - f1je,... "-· - IJ 1~: ![ Ci • nfe lţ-a IJ . lq)i

-.! .'
5
o
>
o
- o ("\
[;„ · /ţ-J rJ • f,le JJ = I[ (in' i!-.;i rJ • fie . u l?
72 .
1g. 6305 a
ZORILE DE AFARĂ CÎmpofeni - GORJ
- d·
I':'.
!! lo· n" lor, ro. ,.,„ ,br, lo • rl . Air , ro' „·. lt:V".
~~
'4 I
2 I • i ;
J
Voi .f'V• ro. ,.,·. h· ri . ~o/ JU ' f'O• ri . hr ,
o
I V ol.
3
„
s.;
V l I
Ji
fBH )
I
-Ji
mt~I ,Ni ' I".I
• l
!! IW mi·/ ,ori·
I''" (l
""
V o
' ~"'
4•
t
4
I c[JH' • -
J ~ mi-l !"'' lr.i . r1 • !i .Ji mi-/ pu• lri. rtl
- „ „"'
"' o"
g
' I!§w p „„
5 ; l
p; . ni 1#1 ri· 0 la· e# p,;. ni .iii f!'. o /ici
fa~ "u
,...
h:160 ~ o
- o d·
.,'
6
•
I f• I1@ţt
- ~
I -
( oi ! îrJ; !
!! /f!!o •!(i cu,.o • Io. "f'' ~~ h'o ' ifi cup · Io• n.
r• •
;,
,,
7
h:152
„ I '
"' o
I·
411" I!@]îg
- ~
I
cJ.)
cJ,.i, :JI.pz z
!! To· d}• ,,,,;. /,j. „~· «• To ' d}e ma· /.i. J.'e · 1•~ ·
8 ţ
h:148
t
I
.- ~
_...
- '221* I ~
(d·)
(..; :~
_p
~
'7
~
o
cu 11!(0 • <fi A'o· !{ă. cu
h'[(IO•f<'<i ~I fi "'f" . tjă
!,Id
V
_.... J. I
' I ~~~ 4ţ1

E~3
~-
9 I _Jl i
I
~jî
Şi cu al· le do· 11â Şi cu al• lt ~· !!8
;
349
73.
fg.6302 b Cîmpofeni - GORJ
BRADUL
J
/":'I.
lli J 'JJ ~· li.

h:180 ~:168 d) ...,
2
4t Cin" (o
o
po • rin •
-
c1 • IJ'
14 I
C'ln (-p
I fo
3
4 ~ :176
o e
-
>
I
t· I Jj;
n>aJ. Yt • nt. tj Ot m!-6f m.Ji izt . ni/,
o d~
4
• '}
mun• lfl mun • lf.t To' rlin mun• ~„- munt',
5 4 ~:168
o e
I ;"
I lj „ I
d
p !
t
li " li
Cu wr ' vu fit • in • IJ.t Cu v1r • vu n;• in',
74.
fg .10037 b
ZORILE DE AFARA Tălpăşeşti - GORJ
-lo. Tir - - lor , .sv , l!O• ri • /~or ,
>
• o
- d·
4 f1Jip
~
2
• .......
s.; nu _ _ vi LflO • ri • (j Si nu vi Z"'O • rt( "
4 Itb
o
> d)
o
- v " V
3 •
Si nu _ _ V.1 pri • pi • (j .f.1' nv vi pri · pi(.
,..,
.4
~ PJn
f.rs:n
f-D _ _
o
IQ
8
'1t
"
>
I
d
1}
tn1j gi·
~
o'J' o
4
o d
5 ljjJ ~Jţ;
I
.Ş/ f-0_ m1f 9i· SI
o'J'
4
V
IJJl
Cv;» ~O•-- Cup•fp• pi'n' I
350
75.
fg.B137a 1> BRADUL - TĂRÎNA Rasovlţa - GORJ
'
J..
~ h~"' t r:-. u
J5 i}
o
DrJ •
I J;
tiv•
tJ
1".
IJ
J lij
.si, Sur,
8fJ 1J
l>r.1•- .N •
J 'J i
-Sur,
"''
SC/. .tlJJ .
2
4 h:156
•
o
I o. •
J. o
"
Din C'i· lr.i „. ;>V• JJ, Din ('ii• lri „. ,PCJJ.
r::r- --
J ~ o
3
~ Grt;lf nf(O ' J-.1
·E
I"'. si ~ "';!O'
J
~ S-.1 f'UI ·
':!"'
J.
4 J'
Q
4
1i fi
.,,;, .
1111-.{ "'Jfl• IJ"r ~;. ~-. Kv-;."
""°. ror '1' vini.
~
-
o
g
o
„
J.
li oii
'
5
• I •
009
J• •
ş; l~ cl-vn pi· mlll• I/, !i ci- <I/I pi· mini;
"
76 .
fg. 3 041 ZORILE DE AFARA Dobriţa - GORJ
( ~ :200 ) ;:; J. oJ.
~ J·~J Ii}@ I J JI ti i 1
iJ5 J I; ;
/Kor, ro • n P'or, l ilo. r/ • /K()(", ro • ri · lor,
>
o ,..,
§ - J„
2
•
nv pri• pi. /," /li/ pri · p i . (i
..,oo
3
€J
u
-.. - 'i
n Si mi-/_ rv • u • ri • (i S.1' mi-j r.1 • u • ri • (!,

.., >
o O •
• 'î
IJ[j It· b· I &
!!! 1'.i • ni _
o
> u >
o o > o
5
>
e~f~§~,~~g~~
0
~~~·~
0
~ ~~ I
/~. e.i_
o
>
o o
o O•
7 • "j
Ar· .r.i-n_
8 $=]1 !!. p;
il3
/a _ _
•
".ie • mu • f]f • l/e l'i
!""
la nje • mv • r/e • l/e .
351
77.
Dobriţa - GORJ
fg. 3042 a BRADUL
>
o
o o ' o • l;' o,h O ··
2 I f> I Q I• I
e
(! Cin ( ·o _ P'JO' on· 1:1" lf.' Cin {·o ,oo • ,;;, • c1 • /,j
3
-
>
o o > •
.„ e
!!. /Jje 1f1J.·„i - cyo • Do · 11 • I/
_.!Jio m1 •- e.1° N • fi • ',{t /',j mi • d N • fi • ',{t ,

> o
oo o l"'I "o • J.. J..
- Q
!! Cv c1e · - •//. N·n ..,. ~
o O • v
-· .
!!. /)" "-
>
g O·
" "
7
• e -·d
!! ev wr· - 111 na· in • ~f Cu rir· fv n.g. tn • (ie,
~ t o ~ & o " "o ._, V o

8
! ~11 aQjl - a
17 p,· ~-- ,Vo' ;>fe • fq/o • .si IJI '9 &o' ple • /ro • Jj_ ,
V
> g o
>
~J
1
o " o
9
Qjl
78.
fg. '1003~ b
ZORILE DE AFARĂ Băl ava - GORJ
• lo • 11 • • lor, ro • ri · lor, l~ • ri· - lor , ro . ril' ,

~ : 160
V o 0 V oJ
I
o •
./'1° nv
V
o >
o -
o V '?..J .
3 o
o o o
I Si ,,,,:.; !""·· ~ • gi' (!." Si mi·/ f"I • l'/,t • 91(
Din· l·o /1 • r.i-n • /.1/ • 11
V oJ ; '
i lo. 11 • lor, ro ; „·• lor , .lo • „· • /.ror, ro • 11/ ',

352
79.
BRADUL Stroleşti - GORJ
.w
"
J iJ> I
J J 10) 'î
-IJN. ""·- fo. bra• o'v· N> ,
2 4 h,129
I. a~I
J
~ ~ "
o
e
,,...
-
~
I
,,..o
o
J '
Cin (-.1 . f";!IJ• nn •
I.
o
,,
.J:..
I
.it' · tj
lt
Cin
51
f" /'" • n'n •
,,..
o
.NI "
cXo• "'1o. n• IJ." ril, A
o V o ,,..
V
" V
4
4 I ~
j
/h. "".-
ij
~. Â-•· . ""· ;::, •
lt. &; I o
t " " " ~ o
4l I
!! Cu
ij.
„;;..
I , I
Cu
~t
rir· lu
I
nf • in. ,, 1
J.
,.,., ,,..
o
o
.... "o ,,.." r..
6
4~-" I ~o
!!. ~~- vXoj· nfit' tlin ul " ~- rt1i• llljj ~
'o J
al,"
i
r
7
-J
~4~,~l~ijl~C!P~~1~e~t2~.h~1 t~'î~~~~~~~~~
I ,J 'y J_, I I
o .w o
,,..
o
r..;
o
!!. cu :: u · - - pv ~· ~I" " Cu Cii. I"' p;. 911."
' 80.
fg. 3095 . ZORILE DE AFARA St roieşti - GORJ
-J
•
h:132 ,,.." J.
V .;., " """ V r.. .. V
4 ;p@W 'U
'
IJ jl i
„„.
-111· ,. ÂV, ltl•- ri• ~. Io • ri • !tv, 10 • ,;. ·"'·
•8 ,,.. J.
,,
o
r..
4·
o
2
"
13 FC !I
•
1f 1j I
,1__)
o
o
J li
~- .IV• ro' n' • A>. '!. ~- .trJ•fp• rt'· lor, I\ I
o ,..o J.
V o r.. o
t±b1 &;o :
'
3 I ţji I o 'î· li
J ~J
lorf, s4- '· r/• {! IOl'j, si "" ri/ I
"" 10 • IO •
J.
/\
8o o g, •V .
r.. o
1301 tVo •
o
4
~ ' Si
s
tnj·O
I.
!!O. 11-.
I
;,·. li J.i
• I
111f'·o Xo • k ·
JI
':J
/!(,
•
I'
'î
&_J~
i
~
o
V
-
" o el„
' tj} o. I J
5 [) 1.
AA no;.' nţ-0 ~· li· '! llift ""!.. 1!-om ji. 11· • !!
e
~
,..
I Q
+ "
'I- „- "
o. I i · I~}
- cJ„
r..
Jo•
o
'f I l
..., . Jti ,.; . vi. f'' Jr „ .Ho • Jtl r.i • Iii • . f'r I\
353
81.
fg. 7244 a ZORILE DE AFARĂ rele~ti - GORJ
h:188 "
4 IPiÎ J O
· ~o , ,.,· •
1
~w, .n1. /'O . ri, h-, /\ ·
2 ! . v.r-
.' iti; lt :
r11 • r1 •
J)
.or. /\
J.
V , r..
3
4l ~
' vi
Jj
"--'
11'. // • fi, Si vi
J l·
Jţ
"" l1U SI •
v
t ·o 0 > V l V o V > J) "
I f; 't" I j J It.,
fa· si mi-Ip· lt{.
"" !!. .
o
,l}i nt.~I
o ,.. J) V
It; -Jr '"'~I'

A„
A'1• ,,.;
I/ /\ S·()
~· li,
h:192 ,..
o ..,.., o o
. ' ţ .,, v
V
J ~.,I
O
<> != I f J I 35 1l I
/~I ,; ml-j ji• NS • ci, f~I sJ mi-j fi· Sltt'
82.
fg. 7~ b BRADUL Tel~ti - GORJ
el~
- f':'I V
1
'l O J •·
&,. oft.
t-,.zo/· • •• ""· (v• lt, /\
,J.
" o o
• ~ o o
-~~
le! r..
3
4 t I J 11· ~
cj,
IJ
J ';t=Fd'-
4
Cin
h:t92
(-1
o •
fi1'o • /'111 •
r
ci· · li.
o
j 1° i
t·1 ~·
-
....
"".
v
e1"1 .
.I) ,...
41
••
I
„„. ll. - I I
-J
~~· 111r t·~[ ~. hrl·
-
Dl tlO . n1, I
~ h•• „ ,,. "

..,... J)
5 ETJ
.... 1,t. o
JI
o t
• I I.
I
... „ sf.
-
//i /1 Oi li I". lros,
-J
fr.f#· /111<
,
.... i ci)
4.,,rn_J
~ o o o t
6
JI • I
• Ie I
« li. ~- . cfa. -!!. l.1 IOC" li • qf, <;(QS/
354
-· - 83. -
fg. 2834 ZORILE DIN CASA Runcu -GORJ
1J=2041 , ,.., ,.., I ,. ,

4 ~ ·1]jij;1j J 1@] I jJ. ' .
f -fl - r11 - lje, fi • r11 a lt, fi • r11'' • le, h•r11 •
o
>
o "o "o " .J,
2
f Fir
o 1.
rl/.6 lr.m-rk - fi r rf fir
.
J
tlit
I ij
lr~n·rk
I
• fi •
! ....I'
rf, -
~·
>
o - "o V V
.q
f
- - O.•
3
o _.,,j)j'
Cje 111-dj zi - IJJ • vi • I] Cfl INj rl-111. vi
~
4
4 o I.
"o "o
11( t I
> 9'
Di• ~4j
5 4· -/11
6 4 „, t
-t Ito
:..
V
> O•
I i· I
~J
I I
o
ll'/o
o
m11 • 1111, tl/t 13 ·· t.J Şi de Ip; . fi·I
84.
fg. 2836
„ZORILE DE DIMINEATĂ"[DE AFARĂ] Runcu ·GORJ
I ~=1881
„
V ~
11••2~81 ţ
'
_'XI
'2
V l'tN " r.
f1:;1 J 31@] I J ~ J li 1 i)j ~-

1
-lo • rl - lor, Zo • n· • lor, Vo,i s11 • rvo •rl

~1701
f. t It J
I ~
0 0 V V
2 s ,. , .1 °
o
.niH ?I • I . /!
I ~•184 I î >
~ ~ q)i
btJ
I I
~
o
3 !
s~ ;J
o
SI •I . riz • w.Jr • ' u • /l, SJ rJ rJz• dr • . • ,_,
o
4 ,1 ,_ t
V
'!' . V > /'\
8 " o
~ V
4
iolW I • •
" • nJ ffi-0 p . 11 _ _. l'fJ."'

]®I -
g,
5 4' ~-""JI 8 "'!' o Q
I
o
>
"
_.J
Q
-~li
. l11t~'11
o
1 ţi no· L, l11j, fi
Fvo-:w '•
'J -·i
no •
- lj-
fJ/(J•CIJ
o .I .o
~1~·1921 8 " t >
"o o > Q V
6 I
;t:: (·
• _JI o j
'-"
di! frri Cllfl•ll/fl • rje • /o dit irq," cvp • Ivo • rit • li;;'
i ~
IE I !
lur• IJ Tflll" rift
~
lvr ·fi
.•{, al • d.J.
J
355
85.
mg. 3043 V f PĂMÎNTUL, ZORILE·, LEMNUL Bota, Dobriţa ... GORJ
'
~ :224
~
4 } IJ5 Ll
!!. - Pi' · mÎn •
~
u d
2
4 o
i?
*
1,. !! T(,/ de 1Î1 . t;.~ /n• ~
1):242 >
V
u d o
~ 16t) :~_"
" > >
s.i-/ Jti .Pi·

v
r1n • lfe /Îl .r;:{ li' pi·

#?. .
rm• w ·' .
1„
~
V
d o J.
t1J I - ]J
~-rti.
ij
Şi Iv,
I„
f.
{J , ri·
o
> v J o d
„
JJ~b I ~jJ I„
ţ o li
w · r1 • fă • rJ .Jj-,/ lf Jr/ . n' ·
> .
Io t." I St] I :±2]

!J - fXo . rt'· ~. IO • rt' • ~or, Io • ri• ~tlOI'. ro •
d
o ţ
> ,J
[).~I t]} li
r.i ru• ~· (!_' ~- si vi ru •
.
86.
- Bot.a .-GORJ:.
mg. 3043 Vd ZORILE DIN CASA I
~m l
i ' ~"'"' " >~ · ---~ >~
' 1 15. :g
!! -Ti • nă -
I n 1if&t
ri pd • bf..1 • g;J,
llV@. 19 J
Ti • ni • r.I pri - /Jjrl-fl,
V
J,h J
167
o - o
I~
b
b I
SC~•IJ, Sep;· IJ - mi - fe, ~-li
o ,,,o Jo •
o o > o I ~ o >
o V y
g
' I l. '~ &"'.ii
3 e q
!I Şi n~'e 1117j ri • · tli - c4 ŞI tMj ri • .rli • d
:1 · 0 o > o
Iq ti
V
J
4 ·~ . I §"!t' V I
.t •I
!!. Gje = n'jt ltl spdn • ce - nje Gjt • njt • ci: • ,,,,„,
!l. Bu·d
6 4 ·-----~
o 1]Jt1
!J. Şi grJ • J°ef' CV je • l/e,
! J
7' ·--:i
!!.
I
Şi nfe
>
§84!
o
mv/. fv • . ,,,;,.. • IJ
J • ...., le mul• Jfu
356
87
mg. 3043 Ve BRADUL ,....
Bot.a,Dobriţa- GORJ
- d d
!!. ..... .Brii.du • · ·

J3 I~ 1i~l1â VI ; J
V
Ji
f':'I
u_;
.
·2
o d
...!!. Cin ţ-o pO• rÎn • ci ' ti Dn ţ-o

O ·
h:194 >
oo
3. ·~
_ „.I ~ id
~ I
iL i.[ q . I Q!t~I~
,
IQ~
ii o
'î
!1 Cl/Oabo. ri • lf.° . 01e mţ -ai co • ho '. rl • li
~
'b:19~ o o o o
V
> o o
I
00
4 ·~ . o i f" . a q
o
I 5• I 4[j; o
•1 JJi le /f/Oc pje • lrf!O • SÎ
,;
Io' pfe • • Ir!!o , sj_ ,
o o o o d
5
„ '-
La p/oş • {/· , sj_ La loc plo,s . / /" sl .'
l(
!!... {f/o'
V
fX!O •
V d
lllfO •
d
.
o o o o o
6
o
po • rin · ci o tt
o o 00
>
> > o d o
. 'J
7
o
nij Oi- sa • fÎ uo.i ~01 •
IJ,_ nij din se • fi ,
b8 • Jez v
l( d o d
1,p
o
8
4
:::::
... I _I
n ru .li ,
•
~';rP. li
v
o
9 j~~„~~o2j;~>~o~I.~:i~o~g~
. ~[!î~M'~.!l-~:!
i ~ ~I ~t-~d~~b~_@i@~o~;§ EJ
10 4 >(
n
„
Cu sJ .
ctJ1
cur pje
o -
mi.
.
V
ni Cu sa . rur pje mi.nă , _
b
n Cu mfe •
11 j'~~~o~~~i~;~l§~~:~o~l.~~@t~!~IJ~l~,~~>~.~Jp~>~~,~d~IJL~o~d~o~'
: Cu /Jj~r· dîa 14 bri •"'!f.- Cu bjer , ~ /8 bri • !fi
o o o
„ o ~
I f„ I fljiî o
n Cu (~0. co . l.ajj d'_ie qri • ':![.
co '
V
J
·I
Jt..
OÎ:f
o
o
Jt
t-
I
:b*
~ d
I
o
o
ln mun . ti-o p~e . rnun· li·o p~ • (li• tf. •
V
d
o
tJ1 I. i aii d
+E
Pă m~_. ai •
'1'- o
ta • f/ min
p, '" . fi
15~4~. ~l~-~l~~1~~~
. 0
~~1i{i~~~ât~~O~l&~~~~~1J$~~~r~~,....~~~:~0 ~'~
0
n Toz mun • fl cu bfll • zZ. ~z mun • /ii. cu bro. zf.,

V
1ei4~. ~~~*-~j~l~~~.~
. o~~~~o~~j~~~~§t-~v~d~>~PJ~o~E~·~o~1~)
!!. Vi • i • jje "' fa , i! Yi • i "' /i,ţ cu f4 • qj_ .
357
.88.
fg. 30'4 4) BRADUL Lele.ti - GORJ
... - ....
4'~''"' Jş J.........J
..,
1
•• I
t•bb 'J J IJ1t1 I Ji J..

... f:'.
j
c1.J ,..
~
J •
-h · "1·- [', lw · w• jr,
"''· w· .IP . "'1· w• h ..
2
4 - oJ
o
t
• I :J
•
@)
J
I
J. I
c,;, {·D 11'1" • n'"n • ·ci• li o~ (-o ,.io. ,.;, • ci• IJ.'-
...t
3 ·4 I
_J lJ :J
J
-~ /
/jr "'!-.JJ' tl"'·~ · n';
lf /Jr "t"'!.
"' . I». n" 'i- .
4
4 - I
:J
...
gj• j
!J,' ;,, to' ,ojr • !ir. ,„.
l!J!O• .1j D/
" .6' ~-.
&
4 ,, - • o
~
""t J
j ~
'I
~t ~./;... /10• .1f u
....
.'1~ ,at.if· lt' • ~·#/- ."
.., 8 ... d
a
I - ~- "":'
„
•~
fltO• r;, ~ ti• ll Af
2
.;-1
e
~ I
~· ,.;, . ,„. €-
(
.._i !I I
89 .
fg. 813& b • ÎN CASA [ZORILE] Rasovita - GORj
~.132 + I > J.
r. , > ~ _ V ~V r.-.
)•iS>'~Q 1UJ 1#3 lijj I j
-Ri • tli• - cJ, ri - di - ci, Rr_' • di • ai, ri • di • c;_
.Jl.135
sE
I
4E
> o o -
4 11
y
2 o I
I
I o
'
!! Ge • t>t! Iii sprln • q,~ •ne,
o
8 o J.. ~ "'
3
4 o o I [7@ I iii
811 • r.! .stil • /l - r? • lt, sub yt - r'e • "' ;e,
'l'~J~h@~~1~
' t ~ 8~
h~~ij~~1>~~l~~1E~~~1<ffii>~,~~f~I
~ F f.n „
0 0
SJ.tri 9rl • - iey' t:ll J.~ - k, ~,,, ţ;' • itf' ev jt • le

0
> it8- le!
0
-~~.~~~g;J~1 e~~~f~~~l0~~~-~"'~§~~l~ell
0 0
-Cui'/ ; l i " - -
· .1~ ri dl • c! C1"1 l'7 .s4 '!' ri - li cf ?
358
90 .
fg. 8135 Q . ZORILE DE AFARĂ R asoviţ:a - GORJ
f
h=116
jl
"
J
"
'w
„
J I
41 J, I@
•
e
t
-J I
4,Ji
>
„
V
)i
V >
J l
J.
r.-..
-111" ' n ·· ~. ro' ri• ~. l!(D. r/. AY. ro• ri. .....
h:127 J.
> g, r.-..
;t
v' o
•
2
4 .w·
j'-'
fi(/ ri
t:J
lfl"•
I
„„. /{ s;
1tl
fi(/ vi IO•
IJ
rif /\
l·
J.
h: 120 o
t o i. r.-..
4
V V
3 I
t,J t o o 'J
Si m1'. / pr/ . ~· jf• (( Si ,,,/ ; ,on·· "'„ . 9i( I\
4
4
h:130
I
• - • Ji
o ~ o
'J
ci.
r.-..
IVoi· ni• CV ,on'• 616· !l Vl'1(·· ni · C1I pr/ o „ .

-•
/\
h:~:
o "„ o o
d··
r.-.. ..;
4
" 6
5
i I.........~ I ;~
....... !s o IJ
A· nu. ml> I\
~· ,,. . j,
"" . "'.(Î' /\ ~·
. I}
/\
o ci.•
o
>
o o V o r.-..
Id
'
6
•
1[1 lt IJ
Si
"" vi ,P'"i • I" .. (!' .:;' /I(/ vi pr/· I",'I /\ .
91.
fg. 7005 Q
ZORILE DE AFARĂ Alexeril • GORJ
!>:154 .,.,)i
Ţ- ~ I
4 ll]JI 1ljijtijiJ I bi
f':'I "T
IJi j 'J J 3'
!!. ?o • ri - lor, m • ri • lor, ?o • ri • lor, ro • ri • lor,
o o g ">
Voj
lJ>'
JJ · niJ pri, • pi • //
a
11Di sl nv pri - pi • /!
SJ rJ . rJ - rlr • SB • Jf SJ 141 rJz , vir - .s.7 - /[,
'l: V V
I o
1
-
·
l'J • nJ .J·O g.# • ft1 • rft f'il· • ni .1- ,... i "·~
yi pri • b(O • gv 11JlllS • I! .Ji pri • /Jtt1 • ;v nos • I!,
359
92.
1 fg. -3088 Q
BRADU.L Runcu - GORJ ~
n- 'ti4m1r'Ji
ch,„oi
, Im ,.. ,.. ,..
V
t ... ..." .
4
V
__ l
V"g
'
1 1
) .......... j ..;( " J1 •
-f}r4. oU•- a~. VI• "'·a~. a-„. oii. ;;, " . /Jt-.1 . ""
aU
..,., '
..., " V
I o
:Q •
"o
„
4J I "
V
2 I
h9 o I
fll<i, 11/f)•~ .
#·
,,,,;.
'IJ!J 'î
!!!. „r,;' CV ~j /Ir~ Ctl loj rwt',.,...

o 1:.o ci
...
: tîo
..., 8 o t l":'I o
4
V
i q :I I ţ) I
'
3 I j
c
•
Cin f-o I"' ' n"n· ci• fi Ctn l-o I"'. ,;,. cil
4;
,.. ,..o V
„ o
o o !! o t "o o
4 I i ~ OP j I of • o l
4.~'i !!". n'il ;, CU•~ lţ1j '!.°'' ,,;1 ;,, tr1rt'
!!.
'
V
t .&. ~ ...,
-„ V
o o t
'4
5
'i• l I
o 1 'î
t Hf/ m{o
OP
••
I"'. nn • V• li lftj 111/.~' po. nn• cil
.&. V
o <h=184> 8 r
e t j'o o I u: j I• ij1 li
I
•• 1
o m1• r,i, m1• ri'· Ji o "''. ri, mi• r,..itl''
ch:160 > o
i
o
o
t
....I o
i
7
4 }I c.; .ri
L
t'fn
oJJ tt;:
~ · .ri ~-
.r]
.._, •
I
o ~
(]. I•
" rin J• CI.I',
360
93.
1 11 Ompofeni - GORJ
mg. 3042 Va
ZORI LE DE AFARÂ
h:164
V
Voj , su • ro • ri lor,
.... ~ V o o
!1):180 g • & • >
i2!L
o o
2 ' J'1·s8 p I I :'-~ fj o

Voi nu ZlfO , ri ti nu zo = rit
V
.'411
V •
• o
o~ o
3
{a
o~~
sâ - l pu • tr8 • zi • .fi_
.J #
Ca
+o ' ~Jt
s.i-1 pu • .fra = zif,
i •
V
o V
~ '-)\ 'k§i 1 ,~ 1~
Pâ . na ş~ - '!.or. qa , fi_ Pâ • ~ f!.-or 9.i • fi
h : 182
,,..--------, & o I s
1J&&Y JgJ ljjffl,jr
o
I :
I ~ r·
su . ,ta no , va. IJ',i-o c8 . su. ţi no!( _
no · !(8
x- - - - - - - - .
t' 'f]Ol~)Jjfa1 ii p1 J. "1 l

fJ.°e 11 . na să- z vi· n8 Pi@ u • na sa vi . l!
vi'
o
4. J;
o
:; I li li
~
f i · lu , mi , nă • ;
m1. na
•
94.
11
mg. 3041 Rf
ZORILE DIN CASĂ Ompofeni - GORJ
!!. <ije • ne
3
f JI o
-
...,
~ Bu = z.i sub • f1'=- r/e = le Bu • zJ _ . Sllb . ,H „ rţli,

o
'4
4jl11 Oe 9r8 = jeş cu ie , Li! Oje qriJ · je.ş cu je lf: ! ·
5
f I -Nu
}J
P!fO' se qră • ies • ci !lu po' .sa qră . /e'' ,
361
95.
mg. 3092 lld I) ZORILE DIN CASĂ Neg-u~ - MEtiEDINŢI
V
l"I + V V 11
1
iJ J v?l IJj 1
Ji fjj:J I
Gri· u-f CIJOPI r.is ' Cf!OP • tj Gri· u-j
Q
_o
J .L
~;;;
o i· o} LI
'
2 I : I
o 115 o
6
Noj l-am st> • se • · ra, ti tlifO/ 1-'ă ra • tj,

o
.__ )îL f ~)
o V V ZI
I I t I o
f.b__,
Ora . gă., c-a ve. ni· t!.'· Ora , qa, C-8 vje = rli • ti
I"\
·o ii' o V li
1A 1
# o ......
iî li
l
Pi I " dZe qf!O: !im • bfe • _i bje ~

i
'
o 'i V 21
V Ii{ o
Q
zle. -;
z>
li
Si zhps • rs cu 1e. !.. ll' =
o
'-J
-i·,
V
l~l
>
o "O t V
V
V
2)
>
f
V
7
{ •,_} I
o
I
jL o
o I#-& I
Si ffof am fa . cu. H Si f!!of am fa. cu ' f/
'
96 .
11
fg. 10041 b
ZORILE DIN CASĂ B~diceni - GORJ
J. ':' V
[-R; ·1 di· cD. ri· fli. ai, Ri . di· ce,

o'Jri. d/ ,
:)
ci
'Î l
!h:T16 ~ . ';; „ o
Ţoli
V
2 !J QJ> 1o • 1jjl I
6e. n,.~ la sprfn. te. .. rw 6e.n'~ la sprin. ~ • ne
: '&i
I"\
o
ro
>
3
~j Şi ,I!.~
I
;
mul· fU• m/t'~· fje
o
o
!' ~ J.
4fV
V O V
""'
4
o ~i •
Io
fî· I
\,.;
l[j:I I
~ · ./ • .c - Lt _-0111tJI • • • m1· Oom. nu Lţ-o muI• .f...,• 'm1· uom·
n
•
1-
LI J • cel' nie • rler.f,ie ,... ·-'' ne . ves • 11e
8. c„ /11• nu,
„
o J. .
I FÎJJ I :
C8 fe'! nu li-s o · mu Ci fey nu li-a o , mu .
362
• 97.
tg. 3oao a . „ZORILE DIN „ CASĂ'" Rasoviţa
•
- GORJ
( ~=135) J.
i .J,1-1- >~~ ~ f"I =:- "
1J =1,'i ·q
>
1 li> 1,tJ. 1tli#1iffl@®1ŞJ f

- R/ • di - cJ, ri - ·di • cJ, fli ~ di • ci, ri • di • ci
" -o >o J.
V~
o >
2
f I
Gje-. fle
ţ ll
./a ..
.Sţftn •U • fit,
1.1.
f;e • fit
Ntl
. Cft.
Ja .S/Jrlfl• · · •'' rre,.
r-
3
~
~ -i: ~
o
10. J 't •
(""1 1,/(1 sJ pri c je.s = cf Ctm llo # gri a ju • c!?
" ~
5~ o
. 't g I o
•
-ir • mi - .
La mi • flj-o ni • f[
'"
V
>
V
flj-0
o
ve - ni
J}
ft
-'
'? "
I A ~J'b o
f'je .su' lin .sJ • fli • flf, l'i.e .st/ lin ,JJ - ni
V
- nf,
t ~ o J.
7~ !Al
:
qJOI' •
I a•
IJH: • ci
J
98.
fg. 3073
ZORILE DE AFARĂ Lel~tl - GORJ
( ~:176) -t > ""' gi ~ - >
#3 611-iLD hJ 'oh J ~-
V A • A
4Jilj)t!D 1 1 1
!J. -Zo • rl = lvor. ZifO •ri ·lor, ?110-ri - !vor, ro - ri • lor, .µ nu r.i pri • pi • rfe/ !'1 fli/ v.J pri - pi• rfe/
J. .· J" =:-
;c SJ
r;
.._..,
I ;
>
/f
___J
*
l v.! rlVo • hvo - ri •
• SJ r.J tfk4'1 •°IJO • ri -=/!,
f'.i • nA
Ei
..._,. I - J)i
o
J
;Ul
!
Şi{D .P·la·rle l'J.-flJ f:141 9'- ~-!1!.
J),
ţ= "
0..._,. J ! I
4
•
Ora•fi rije pri-/r.i#·Ji OrJ•gi tije pn" D
/Ji°d•g? ,
I J)i J"
5 ţ= .. r;
..._,. • ... J1 I
CI jel s4-j maj fa• cJ a jet ~ mJj fa. cJ
363
„ 99.
•
fg. 3077 a ZORILE DE AFARĂ
-Zo • n » ./Yor, z!'o · ri • {or, Zo ' ri , lrfOr, zo • ri • lor, Si nu va pn • p/ , ![ Se nu

o +
I
. '·' o •• o •
Si vi riz · văr · sa· fi Sa va

,,,.
f
o o
3~
V
I Jţ;f1 1
11! ·.
P; . na s. -o ':!'nă • fi • +:--
•
rie
V 0
-• 4J I ~ F"Î li
dJ.°e pri • hţs • ~ Ore. 919 de. pri: Ojl r fJI
§ o o o tă) >
I I --· I 8 I].; ?u I Ip h E•_l

To ' d'e mje· să- n. fin· sâ To ' .d'e m~. sa-n . fin . să,
J.. ~ r; 8 ~ J ..
„I
·o o
1
,Jî lt IGJ I ~ :i I
chj â. prin • sa D'r'e fi ' chj" â· prin' SB. Cup·fqa . rje dt'e pi. nJe,
V
8 • o
V
>
d•
o ,... > ...,
I I ~
!::... O w_I!
-....r
I•
o
I I I ptj1 fi1
At. fu d/e ms , la • ie Al. fu de mă • la· le
,....
• V
© '·.;
Şi df- o va• tă gra-si Si df-o va· ci gra . si,
f. „ I
V
,, ! "
> ,.... V
>
J. .
~- -·
t > >
V
> o ":' o 8 M< o V
I }l IJt [1j I •
I~ o o ~ 'W 2 ·tll
9 '.
Din ci. rja ' d-a · /~a · ~ Din ci . rea · d-â · lf!â • si, C-u car um • blă , ta . ri Un car u;,, • bla .; f1;to · rf..
10 4 „ ~
-·
V
+
I
:}
o
lt
" :ţ
ol ft
I
V d.
~
I
o o o
'i
~ > I
'-.:..•
I
J_, . •,_)1
,; >
>
• .
V J.
I
V
tJ.} E'f li
•
· Doj junz] fri · gă ' tt/.O• ri D~oj jjunz/ fră • ga ' /fa. rj_, To ' să
·'
mi-l ma1 irea - câ To' sJ mi- I mă' frţa • ~.â
>
:31 1[ o
•
I
V
t·
J: ·
„
b J li
V
,,. ,
o
du de a. pă Pa va· du de .8 •
J. >
.I -
I'\
.
V
d in .f-o
o
. --~·
• I
ta· ră-n, l-ai .ta /Jin. t-o
•.... 'tt~ t I
{a. ri-n . ·t-al • ta. ··
364
100.
1 Fritefti - GORJ
r9 . Jon b „ A BRADULUI '
•
Cin f-o ptjO· rin. ci· I/ Cin f-o po. rin , ci· li.
„
3 f= m la
•
rir„ d'e mun·l'r Di la rir• de mun.te,
o
o d.. ,.,,
q V O
I lij1 -, I
, Pti mi.
=· l.J Z? ~JI
ci ci. rarrfa Pi mi·
g
ci ci
J .. ';;' •
I • ~ I•
F„
Cu vir • vu '4 t"1 • k
101 .
ZORILE DE AFARĂ Stâne~t i - GORJ
-Zo. ri • lor, zo. ri: lor, lo . ri • tor, ro • ri. lor, 1 [a nv vi gră , bi · rJet /4 nu va qr.i • bi" rief
~ -r
..,
3 f= o
ca dat.
o
hui pri · h Ie ' 9f (8 t/81 . hvl pri • bJe : qf

o
o o t 8
.
,J. o o
-ii0 6 F~
J. I
•fi . fi ""')
J
k I'Ol'
o
[el nu $ -0 98 ' fel nv J.to (jâ • fi : ft
'if J.
1u " El
'-. ;:;1• I
Tuo 1
cu ra . vă ' ~!a. le Tot cu r.i . Ya = Sl' : /ie
,.,,
~
o
n.li
't
'-'
o o o
„J I
Ar ·. sa-n ClfOr· n11 • rje- lje Ar· sJ-n cor · nu• re . ~·e, !!..~
„ 8 d o
7~
V
l
.sa
6
El
fri ' mr.a· tă
IJ1
je " lje Si tri •
oo 10D
mfa · fa
I~
~ie . lje o
V
t >
JJ>.
a.iz
o o o
I; o
EJ. I __ ii
t1e,
Tifo ' la n'ia : mu„ rje · ~°e To' la nJa• mu • ne=
365
102.
Stăn9?ti
fg. 2991 a „ AL BRADULUI " - GORJ
~· „_
l 1>:14'4)
IJ J
.
--
lt;btJ. 1@@ 11~J
t I . J.
"
lj,
.
F3 I
-8r.; - du - ljt, /Jr.; - du• /ft, Brt1 ·du • tie, /Jrt1 • tlu • lt, Cin /-i1' p'lo-n.n - ci- lf, Cin ,Al p$JO= nîfl = ci= ll
J)i' .
2~ ,I 711& 1 t, I bI 'î
lJ,"'ft m/..ii
•• ~·htJO • rî•lf,
""" - rî·li
.
--
o
IR I 'î
/fi la t~c pe • /ro • 4f Di li
4 f o o
t9't.. I _1 li I h~
La !IJfl'_ pltof'li •
--
V
!1ij "'tw P!f0"'11!!, - ct • f!
6
4
=
o ~
g:1l
o
•
1
lb
__ J. Î"
Cin ~ pn' • /Je • gi • IJ.• Cin mf-ii
fg. 8137 b )
1 • Rasoviţa - GORJ
. .
Nuo. u6 mjq • lftn_' marj ,
.... J. §
11:160 o
• I I
o o
J. o g,
o o > .w
4)."o .I
S/ la j~ si-z 16 • si
. J. g,
o > •0o J f..., l~f:vi

No·
366
104.
fg. 2835 BRADUL Runcu- GORJ
ibj •
ije, I Cin' ,t-o PIJO· rin • ci· tf, Cin' ţ- o ptfO •rÎn• ci • t!.
,... ,....
t= f31
o
3
o
Îi l ! I ~
V O > o
'-
J
fi
,-.. · ..,,. ,-.. ~ (h:192lg g, oJ o
i 11 I jb\,
Tre1 ~ • m'en'i d1'n
o I a~JJ i:r i J i·
sa· tj , Trej fJ1 • m/eA! din S8 • f1 •
o
-
V
'-'
> o
,...
o
t)
La m1 • n{ -o vje , n1 f.!.', La m1 n1-o Vfe • ni •
105.
mg. 1984 f 11
„ IORGOVANU " · Lu~ de Sus-Ma-tEOINŢI
2 ~ JIJiJ I
~ fa fejj, fltţtr.gfll, {Jă•nB"f1 pr.NJf
8 J..
3 ~ I~ Jo I . 1{ lfi I
~ Gl7f11-.glit. Spre Slf8· rje ri • &4, rie !1 ~.9J,e.S,Pf,.it•Sf!<3 • r/e r8 • :ser', ~ Si wjt!z ci-~-z . vi - ne Sa vez ci-n1e-z vin' .'
8...., V 8 t r. ovb V ;g r. M<O
ie
O
E I Î. ;} • 1 ~( ~"I
I{,, I 1
I
.!!.. lft'. ne, G?ftJr·9~. /or·IJO • W!ln, 4. Ca .t,g • rf.f ,o/1.1n ca. lj_ Ci.fa· re pj-un cal,
o o
~ Q 8 V + o o t 8J. ,... o
!> ' II I I I â)~ I ~)ll

.!!. ~. C11 şa· 11a cjer = ni • ti fl. GnlOfo;Je. Cu Cf8 • ma n'/e•gtit '. ~ [el v/e • s8/ ve • nJ8 _ [el ve • . sll ve • n_'la ,
-
I
o .St!l8·
„ U8
„ tJ ('\
o . o
"1i "/",. . t ~
4Ji cilca 1'1 0
>
ldMv 8 o ,).
~ ;ţii &Jit 1 1
I
.!! ~or-1'e , lj!ot s.i mi lja ja _ _ !!. G/lf0'·9he , 7i1ot s.i mi lje ja a Si si mi ti';_
- „ du • Si
. sJ_ mi tie
„ rJuc •
o
i 11" -
7 V i I o
ltl
I
u
:!!. r.hw·qhe. În d,,4'· lu cu
367
106.
.
Lu~a de Sus - MEHEDINŢI
'
mg.1988 a•> BRADUL
( ~= 152 ) V
12) r-~
o
r.-.
' )·o if[jb i+o/~&Jil
A V
-Ora· d_ie, fra - IJ'e IYa. rije, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Br<P{/fe, fra·fie

de „
br,;tl'
'
( ~:160) lll t V
2 ~ 11Ji/jfo.1efjij1t))@1.i $fill1t@
!!. Ci - n!( mi /'J /l!!O•fl/n r ci ~ fj !!. Ci •-n;:e mi /a f!,!O•nJn •cil
3
f t
V
- •• C
î4·~ d
>
o o o
I -o
er
Din pi . du - rie trlf'-.li rie = ni= I!
V
o
4
4 -/'fi~
iiJp 1J?.1
e
"!
ci mfi fX!O• run
I
. t?1
ci - li
5
~ J[
>
1. 'î
o
I -~
!!. lJ • rJ CJ j-am frJ-hu . i • lf !! .Ja • rJ CJ fam 'frJ./Ju • ii i S.J:I. fiv d!e um • hri • lf · ~[ f11; d{e ~~ 1
V
>
J I• JJ' f
"
4jl
V
6
J ii
!!. SJ-f /'ju rt1 • rJ Oj'e um - /Jr/ - ft !! SJ-!. fiu r# • r• dfe um- tm·( ! f.;r·lld tije seu • 1;· • 11 J,;r•flil dj'e seu• h'f.
368
107.
mg. 1943 h 1) . LUPŞa de Sus - MEHEDINŢI
ZORILE [+ IORGOVAN]
Şi lo· ri . lt? sa var. U • ră Sl ,~iî'-;:

. / o • n • '!e Sfii
.• S!Jr
11ar
..
&
4h:180 '<{ o > o -:-
• v4f3w o
> o o t 't
V
+ V >
2
JI & I Jr
I i I ti o"i I JţJ'll f)t'
" \,..)Ro J:'o@ I·
.!!._- l!'o-ri, lor. SU• f'fjO:ri , /fo • fJ. !! /!'o.ri. /~•or, SU • rJ/O • rl Iar, · ~ Un . df -az zâ , /Ji • vi . fi zff • bă · vit
V
.,. v+ o V
+
; Ij
o > > o o o
V >
"
p1
'
3
J;- -1 I J î. b§ @fltr
~
E fa. ri JJ;,e ny); m.ij l'Q . ri , tj !'. /a . râ Oje n-âz n'.J.f Z!J • / / As . ta
·-- '
V
_ _ Vo_ _
-~=- 'l!
- - --=-~::
- --- -- - - --ll
!!. Ca jerj '
Ot •mf ., n'ja. /a Ca ien rit" mi . ,,:,,!' .?
o V
o
o t V
4
:y
1;f11e;:vi : vin · d/ La 6Ju;or , pn '
o 8
O + V ~ o "o o <,.;
JI t I fi i ~
!! PJ - ~ cin'(-am rlf.es.p3r• fÎ· tj Tijo' dje C~O ·p1°. /.; . ş~ Tuo' d1c CI/O • pi , f.lşj •
>
o o o
+ "Cf t o I
> o O V o o
" ~,
JI ~ '•~I ::±
·o
l'/ori .
~; dje ne . ves. lja , !!. L?je 9ră. dini cu flo. ri D/e 9rJ . di ~i cu
!!. [a -râ nje -v'es ·
'f"- -n fa·ri Si rk
. iiJ)I
8 o
t + 8 o o
d·
:IJ)
o o .J > (O , ("\ >
I
o
(;J o I âPQ)I I t >
· =t
C~~y-.9he , 6hf1r·'Jhe, fh;r·p , r;;,!0'; ~ fer .s8-m !t'f S o
" " " "" o
6 -_fi"f ~. +-==I liit=c
o J:la@ 71JL=-i==·1 i·
!! Or,IJf •jhfe /t un, lif-a/m'er· !J;p- Cljor.9k , Peun. d!Jj ;ne«g~ / n ofB• !'!-;ii cu )~O· Cf!. În ~d· lf-8( cu JlfOC' ,
i . 1.ţ§-t~±=-+=':@
jej sa • ma _ _ Si s,;-m 1'ti 5". tr/.J
r"to O ,JI' > n J. V V • g O > ~ C V•
~:- - i ~_=i;~_Lh ~~~--=-- . --~-=-E:=_J -r

!2 flor', Gheor. qhe ,de P!fNJ!O/fal', (a , &8 -z rr.J_J c •1 ;ii . lfe. [ '.;i . l!a-z m3 1 n• je/:;
I -
f.I ma . 111 - tâ f lon_ d]c ,,.
369
108.
mg. 1943 i l )
TĂRÎ NA Lupşa de Sus - M EHEDINŢI
I
• r'\
-fi' ri, na, ţ8 ri. na, fa·rÎ =
o J ..
o I~
lfişj u, ~/}Dr /\
o 1 2)
'J. ·;o I
,sâ lfO• driz , /f!iJS' c0,
o
h:188 V 8 o ""' o
5
• o
!!_ Şj-a ve, ni„ s.i pu. fre • zas. ciJ
~ V V
:ţ., ~ ::!: "" J
'# 0'~'1~~1
i_h:184 o o o r'\ r'\ o t V f O t
G 6 I '#Î.';I)• JJ' @~;/· I

0
to I J'o f> . I 1 P'ţ
a vje , nYt.
!! fjoj. }t; ja • r.s >pin ·)â = ni· ~ fi !'. Ia .r,i l) tjtli •kj-a pin = j ' r// /\ !!. Şj- a · icj a vie
„
, ni·· li- Si-a,
,...
ic/„ f.
- - I /
'
'
I
1-
j
(,„„ - ... „
370
109.
11 Lu~ MEHEDINŢI
mg. 1943j BRADUL de Sus -
' , ~·'"
o
Bi;J. IJE) 1
> r'\ + > f'"\ f"':'\ V
i/l 1,pIJ3l
Fi · rt» cjel rlfe brii· d[, fi · ri • cje'1 d/e brad,
,.., ,.., o o o "o o o
1i '
? l li
' îl1 JI J
o
4 Îi, • I I
li_,~}; o l ~a• c;=T I/ 1.
I '1
!J În p8 , du •rje m( .aj VP . ni · fj, Din p.i • du' rje m!~i vJe flit,
0
!2 o;· la /tjOC pje • tro. s~·, !Ji 1.1 lf!oc pje· fros,
.-.
,.., ,.., >
ZI
" o " o
'*" I~
'4
5
• o
o
I Eggj
A: 1j la .al SB . cie ' 1110 , si
G •
""'
.
V
> > ,.., ,..,
*
,..,
o
I ? I fi)
o f + ,-., o} o
„.
- )f; , e ca m1~ ptp·rifi, ci' · fi po.rlfl• cit
o >
o o t o} o 'O' o d.
"
f: II li
.',
7
;I •o• I ~. Jj &„
I
~ o Ji I lî[i 1 I I ~
.!]_ ~e , ta, că j-â tr.i . b11- i ' tj . I]_ lfe· ta, ui j-am iri hu· ii 0
I]_ Si j filJ rlie tl • ri. tf, Săi filJ dle vm. brii,
>o
+ o ~ o + o.~ o > o o o J,, V
JI ; .. I f
I
~ra Ji : ~ . . v• lllJ
8 I "111
&„ o c~
!!_ Va · ra sâ -j fi!! rije um . bri· f.!.' , IJ. ~ - SC-.f fiiJ rfie 11m· brii, . [] [ar · na de SCll• fi". fj, far-na rlJ.e scv . III.
o ,.., >
ip 1u t1-Jll of
> V o t o o V
4JI ·i}1ţ. 1JL- I J l· l #J

-
9 I
• • I o ~ '-
;b ~ Îi}
! I
o
!!. PflJD• Î • le dnrl lfOr plo • !'a,_ !!.. Pfo . ir le dnd or p/o, fa, !!. /a m 1 S·IJO spă , la, /\ fo m1 S· f.10 SpB. /a.
C-tnrat din: .<.:lff<.l.~------

-
Jm;d/Ol cld? 1'1tdrl dtla t:'. t"e1 _ _ __
Ob~crwti' : ...c.""'~=~--~;..__::;:.:;...;
f ~4,. j, ~ _ 4Mr~.11.._,_ __?JGu
f t_,.!.- U< V-HI /;ţ.a, ~ i:.
(,L·).« iJ« ld:° c
~~· f a.; .1NJt 1!J3j ,11u....
371
110.
fg. 6912
ZORILE DE AFARĂ Costeni - GORJ
-f1':' V
o
t.' 1
V
J7J . 1J ® . ij '.
"
ţi T
-Z~o· r1 lor. su ro • ri Lo • '!!.
oJ.
:;. o > o
'4+ I I I *F•
'.:::> • J
2 I
.J o
I zq. rt lor , su. ro . ri . Io , l"J!.
o
o o
o
t
o) 'O'
<!
""'
3
I Jt i-,e· • -
I
Nu pri . pi ;
rt.~t q zo • ri = :i!... ·'
>
-• J
V
:
o
1' o
4 4@=--4tJ8 {& I
•lt• l îl
.
Nu/, za • rt.
~'e' n-dm ,'lrl pr
?f ·
IA 1J--n -
> u > .J
5 ~;jl ~o
.• .
G ..... I&
j Si nje pr; • fiez1 ră ZI le . re .
o
> o) o
6
~=i - P.i , şi f 011 i
11-!
'""S-0 • , rie
a
~
!!. 178 ti =
îl.
7
4 l 1 'G.
o
>
- =-]
ao
·-
>
-
•'-'Jî •....../î
o
I S-o CJB . ti, s-o dfes • păr. li ' [.! ,
8
4 Io
o
o
:Jf
o
'5
o
>
-
lv •
>
I
o
-
't b o
ţ)
O/n , ·l-o lu. .:- '; · .'7 . t -al • ta lu . rn'tJ •
111.
fg. 726Ş a
„ LA STEAG" [BRADUL] /
Mâtăsari - GORJ
c.
~3~ î (:'\
1.@ €Jl 1J J==rJJ

IP, sfe • q11. t11· le,_
~
o u
"
ED
Bra . d!I • - - le ,
•
fr,j • du • fL' • le,_
I 372
112.
'·· : M~tă.s;ri - GORJ
disc 995 c
„ LA STEAG" [BRADUL]
d.
le, sfe. gu . .tu •

't__; le , _
.
o
. r-~ o
2
4 !!.
Q1j
Bra .du·--
I
le,
Ji
bri : dl/ • fu •
•
I
'-J
le , _
r-J~ qJ
li .
V
4
2
3
c/• ·nit[_jj I Ji '- ţ; J Q
~ mi ff -a po . n"n ci 1-
qj ·
iJ~
o
4
4 !!. La
C1) I
pa ~ -- m/nt l~-aj
" .
co • ho
'-'
n' .
~
{_J
fJ -
~d
!'
I
113.
fg. 7268 c
ZORILE DE AFARĂ Măt~i -GORJ
" o1
~ ,h.„01
d· ,+.. >
> - ~
1' -Zo#l @î
>
~ ri· -
I 4S
'
J>
lor, su .
j I
1J
ro • r1 c .
J
/ţ10
1)
rl,
"1 "î·
~<h·"" ' o o).

ttr
V
8
2
Iot.•
!!. Nu pri· -· pt. ref la zo • rl fi .
3
~ <h·""
I
>
o
~~
I
na_
I
o
4t
- .
I jfj
q_J,
r
!!.. IJ.'a . l.f!1 • na S·O g8 fi /\
,.., ,..,
l
o
t ~ ,.., 8 i: ,.., t:'t
~
M
4
&„
!!
I tLJ i
Cu-n· ciJ/,_
I
fa . tu, C/1-m• hr.9 . ca
Ji • j
tu,
o
i
,..,o
~(h:156) >
o + + o o ,..,
• o ~
5 I J • j
!! No , !!8- cup• tpa • re de p/ . n'e,
V J..
~ <h :144)
,jJ J; •
>
o
~ o o
o V t:'t
6 I I
J •J
!'. /'lc;a · UB - !?8 • le de le qu ine.
'
•
373
114.
11
fg . 3105 b 1 ) li ZORI LE LA AM IAZ Godine~ti - GORJ
1~ )I {;tlj IJ1 Ci'p (!Jjl11ttJ J IJ1 IJ JI

j-Scf,!8/',Va , sÎ ,~e, scga. la, _ Sc~!',Va,s/,~e,_ SCf!il · l.i,
> >
u o t o > f O •
""
1.#. I r.ni _ I • I
ş; nf!Of nr.am ve ti ni· ti,
>
o o o
>
"'
>
o
u
o oJ t u~v 0 c ~ r"\
t;J • h I~ Wo Io./),! I
[a m~.am a ~ u , dzi · fi (j fe~I t:ă ' fă :u·o r!. , - Ci feş' ci· ta'
„
o o
I~
D1id-o /u.m/e-n, f-al' ta
-
o
>
>
I~
>
Din, f-o
Io
J
I
lu · mje-nJaUe.
+ oJ.
'1 I :m.
o
Sa . ma
> ...,
- :.
" " "
sa mi-f
I~
u
t
1 __
u u
o I_.
Sa . ma
t
• I
o
.ră mi-f _ ;.a. 1:
115.
fg . 3'KY.> o
11 ZORILE DE DIMINEAŢĂ 11
Godine~ti - GORJ
h:160
t=
O •
r-8 > > s;J -, u~
1 D>iJ J GJIJJ+ 1
~>J___ ;P' Jj
-Z.llO· ri • lifor, zo • n , fior,_ Za. ri • lor, zo • ri, l or,
AY pn • pi , ră.f să za , n , f!'- Nu pri' pi. r1e( .ră z!!o ' ri. lt
0 O " U f "+ 00 . IW +
~·
~
_HI
-Şji
I 0 t•
" I :J I Li 1L I
ifOeeeiE ti i i •
I 41
Pan Va · si , &e S<Jo gă ' lsi' · rie Păn Va , sÎ· ije S-':fO gă .·
• : 1ij.1 ij g: I
o
•
I ;ţ
o
o
J1
+
Q
o
- &fi
sa dz'e Girţ in fpa . fs'e piir · !i- Si d/e cari În f!!J . ts'e p/.fr•.ff,
O ·
o î ' t
bî' El I ·li
0"
mI •
u f:', > > IW V o
f~) Ji ~I~
•-O • '--' '--'
s.1-! a · du· n'je lfJ.a· mvr sa -~ a , du · nl'e, far luj si-f. tfl • ti}as . ci far 111;,' sa-J IJ8 . ts.,_..cJ
Q oo
o 0
11
ra.t[,
o
• ' t,.., " ,..,~

--- .J
~I I~ @Jf>
> o "
•
:±=::::. I 1- -- .
- - o
Sa s3 spu na dzin tsje sa~ , l!..- s.·a sJ spu •fl3 tlzin fs'e sa . f[.
I 374
116 .
'
fg . 3100 a 1J
li
ALE BRADULUI " Godine~ti- GORJ
( ~: 208) ~
(.'\
!!! -Br;:;. du f;.e, brii. du · ~e. Bra · du · ~e , bra . du. &e.

O•
u (.'\ t J o ~b
2
"
ci , li Cm (-o po ' rln , CI• lî oje m~·ilf d110 ,ho · rÎ. ,; _ O'Je m~ . aj dijO :bijO • rl• t[,
o J O• •
3
o
Di la !'Io< p/e · fryo , si Di la '""' ·Sf,
Io ' pje , frl/o La • p/110 .fi ,
il!o' ~O·S[ - La lijb' p/o, fi no - s[ 7
t > .1 o t ~}
" " " " " "
4
- fer~ . SÎ • ~l' fT) -ljOCri • ci ' t[ __ far ie·. SÎ· !ie m--0 cn. ci . r!·
oJ t ii o o_;,h
5
„ c.;
Câ j-am frj . bu, i li Ci j-am lra bu . i t[ Va. (C/ rf;,e Um • bri, !(. _ _ Va. ra d;.e um · bn • IJ_ ,
J. o ~
6
„ \.. o
far · na dje seu . fi . ti jar. r· qe ·seu • ti · {!_•. fel nu 1/ -o scăl· da , f! ' - fel nu t/-o sdJ/. da ' fi- ,
o „ a O ·
7
„ '- o
Ci jel un' l/e du . qe, ca Jet un' tze du , c/e, Pto. I l/e fie p/f!8 • je_ Plo · I • lje ~e p/qa ·fÎ!.
117
fg.3111 (11)1) 0 Pocru ia - GORJ
ZORILE
o)
h:25 8 h-246
~
(.'\
O'je flj, dfe CJ!O • pi , 1. Oje fif.

,.,.., h:258
• " "
n'
!fie mu. mi, .i/e 18 • li, O}e mu. mţi;
o
de Iţi. tă ,
•
O'e fu.
o
1@1 I~ I•t I z
h:232 >
>
Jî~
:> A O V
!J. S-o qi. ti, S·tfO tfes.păr. ţi·

>o
rje, S-o
1
r;ă ·
me
li, s-IJO
1
JG 'a„
rJ,,/e,. păr, fi· l"f.·e .
li
~ =240 "o V
""' •
ţ
-
O·i11
'm '·
" u
4
; tJ I "R o
l
Ho· '!i ri· vi· ~;.~·- o scri.r/e, /YO·lj.i r8 . vi· şjă . lj-o seri·'.!.
h :232
V J".
5
4 •
o o o
I JiJ I~ - 1fil I
Ar.sa-fi c!tŢ.nu. rje=l/e. Ar· sin cor , nu· r/e.!J.e,
h:236 o g .h:240 'J. o; t V J.
4
V
"' I !J.e~ 1a ~·
6 I
• Ji
S8 yj . ni şi fe.lie, Sari· ie. /ie .
-
" "
,..
o .... (\ o
~
Q > >
"
~-Ho· nfit. ·
AN
7 1. o o o o
iJU' mje, !i._ i cup . rfe dje pi· n!e, No 1f8 cup l9s.rje 0 0 tfte pi-rije.
375
118.
fg. 3112 a BRADUL Pocrui~ -GORJ
~I
o o o J ..
l:Wt Io . o i '& I
\j} J
• o
>
8 > t o o
!Jt la
•
t
o
+
> o o o> o t J
,
t--------=-1 l I ._)l Io
> t > > ""' o > V
I
o I e----------1 ~ •• j! n I ~"Jî • o
Jl li
To' la l~o ' Ml . l!fo· sj ? - Hi. e că mj-o Pf!O • rÎn , si· • ·iz .J1i ' e că mj-o~ po· rin' s'i • fi •
~I= 2_,.5 2 o >
V
""' J o t J
+
o o >
tJî
V V O
5
o Îi •
• J HI-
" Ti', n,:•. rje . Iv Jo· nf, Ti . r.je . rJ.e' lu Jo . n[, um-o-n· se " lu, i • fi, Câ m-o-n· Jo , lu , / , fl,
\.) ~
I o t t
-O
""'
6 o
• /Jt1m1-a· do. h1p. n' !..
„. !Je m!-â" d!o , 60. ri ' fi' n11 m-a · jllfl - Jie,
1~@~~v~o~~>~>lo~>~~~~---~~~-~=~t®'
~~~~~b§i~~;~vo~Î~~~~~~-~~O~[_~o~IJ~·JJ~+e~
Vifl, /111 f/U ma ba. t}e. Vin , ful fll1 mă ln ·f!<', Sf · rfe numâ ar·dfe, tp -rje nu ma ar , rfje.
119.
fg. 3112 b
„ ALE ŢÂRÎNll " Pocruia - GoR·J
h= 240
• ••
1~ I
' JID I
- fJâ, min ·
•
J J 1J J I J) I
V
iihb lhJ ;Jil ·J

J_
t:'I > o o
I•
o
1. na· ·;n . f ie
.' i. f1r1. ifl • fi., ij Si hi
J. h:246
o
l#oj
> o
~o · r11/ mje . !!• Pfe trup• so· rol mje· !!_,
376
120.
fg . 2964 ZORILE ÎN CASA Tismana - GORJ
Jb
JJ J ]-„ 1
~- 1/-a. u • ri
o >
I ~ >I o
> J 2
I -
-.; . ji \j)l
i s; rli- e.!. rl'i · mi· n'ea . ~-dj·-n , s't • fa • Uo. lui" ev ve • tlf..'e· r/a,
( h:21.~ ) .. ~ <h=220J
3~ j l ~ Itl 0
+
'-·scp . I~ J I -
j)__,
J
~-
n Gv , ra cu la. ce . r~ , Cv , ra ev fi · ce. r B.1 . Sep· li , ~ · nje, li, SciJiJ ,fâ ~ ·ne, ~ · li,
-t O """ V J. V ,-, O ( h:22!)„ r-, ,-, O :i.
·4 ~~~~~~~~
o
~~~~§~~
ta . !!l ,
~ Ş,' fvr• 18 (o da · ct, S/ lvr · t8 f-o de. !i!._ .
o o
î <h:224)0 o o
o
7
o o o
Sqa ./8 , ~f • nje, scqa . li, P' . '! fi . !.. , Die co. pi · i fi . j_
<h :224) "°' > V O r. J. O O O
< h=~32 ) o
>
8~~~~~~~~~~~
o
~~~~~~~~~~~~
'---
Nv. mi, le sa-s seri. e Nv. m 1. le sa -s SUI. e rfe · kta ve • tln; l V• r/e • lt~ ve . drii ;
o J•
Şi a, pa / -r,
121.
fg. 1357
BRADUL Negoe~ti - MEH E Dl l-! ŢI
J_
;... l":"I
J 8JJ4~
- Bra-dv· le, br• · dv· f e, Bra· flv , /je, br6 . dit' le, a Cin !-o f O• rin • ci. I!_ - Cin f·o po . rin , ci · tj_ .
V
~~~~~~~~~~Î~~~:ti~o~~"~~~~J-~~~~~~~~0E0~~,.,~- ~~~~~~~"§·~v~~~~~~
0
2
.
De mJ-aj r/o . bo , ri . fi, ă .Oi _ P!f virl rlj_e Di P!f v/r' d/e mvn ·!f..
o V o
" J.. " " J_
Oi la L-
I
._ f/ ,.
j J ---,
~. ~
la
I
@} li;
INC/ • Z-.1~ "1/1 ' !!_, Oi Dra-zÎ ~iă·J_·, - Oi la 1/i·!. '
t "
,.,,,+ v " J. "
I jJ
!Ji ' la fra , f Î
"
~r
,-, V
IJS
p!o • rÎn · - si·
E§J 14'
t~· _ fel m{-o
L
po· rin •
122.
mg. 3039 R b ZORILE DIN CASA Valea M•re, Runcu - GORJ
d h:288 I
'T A
--...
J
-..
J I J J> 1m@il I 1J 'I@ mIJs J 1J ,4; IJ ffi J ';ir)j

l'7'\ " + - +
'f
Bu , z.ă sub. fi • rje. lf."e,

o f
~
V
I jî ~·
3
!Je &e mu/. ţu.· mfeş .ffe
o
I
8
w::li;a'
·~ I 1nbl
o
't- n '--- o o
-
V
I 2ţ
o
o
V
d
~ ;li
!!... La !tai vjv. c1~ bu · nX, La h.j v!e ·cm bu, nJ:, u· r/or fa· cui bi. nje Ca. rj-or fi . cud bi. nje
h:2 64 o •. ţ "
5 ~~~~~~~~~~~~~~ =cr
fi ~ nJe OJ-or t!e, ni ' /a
'
123.
mg. 3 039 Ro iJ ZORILE DE AFARĂ Valea MNe - GORJ
J
. '-' 17'1 "
)J - .~
rt. /~ar, la - n • lor, ro • ri .- /11r, {' 'IDj, Sll • ro • ri • lor, ri. lor,
! ~=258 '°'> t I + o
J~ o
„ ,., o ,... h = 270
"'
fg
2
' ]/ .
Tu, drâ· 9 111 dfe
I~
s°pd , rje,
lf •
Tu.
I
dr;i , quz dJ.e sg,a ·rle ,
I
s; nu
I
lje gr3- /Jf.~s , ~
J ~ :270
f t o o o
16..@ • 1î
1
I ÎJ t> I
o
!r~I I. ~ I JL·
!. (.j sa ra . sa . rjeş .t! , P.f- na sa 9ă • ~eş.fe Pă .- nă so qa · t]eş . te
o
o
.
I ii~
of
->
• , ~l'n
o o
'--' I1.14..1 l-'- 1 l[@J~I

~
J ho=25 8o t
,ol~-
.
o
J~
-
~·
(! Tw t a • nu me font Toi a • nu me . [o • '!!.. (- i:o lvr . fă c/e [-o tur . ta die
r
>
o
J r- .J~
J,
o ..# o o d "'
•
" • I "9 I~~ ~~j L I.· ) l~Kw I
#JJ..o)_,
l
n Sâ ai d#a· ta, Sa aj · ba ve. tlea -la ·
'
[-(j va : luj q~ pin . zi , r-;; va ' lu; o'je pÎn z!a,.
T '
i; t t J
~
o
~ ~
V
"' t
I l[j 3 I.,@ I~
o
8 It • "! • I J! o
- •t!I A
A/ , fu d/e o.·. m1 . 1e, A1 , fu dfe dii mi ::.: , S-ai - b'e ci · je,_ S-aj , be de vje ,
37~
124.
fg . 3 OG71l ZORILE DE AFARA Valea Mare - GORJ
d ci)
- l1jO· ri. l!for, zo • ri . IJ'lr, lYo.ri · 11for, ~ • ri • lor, l Vq". su • rijo .ri. !o .' rf , V!'of, su • r;;o •
Î ,1J41ihl
1
o
o 8 o + o " J. o o o ·J.
2
o o
n - V!'oJ nu vâ ; 11• qa · rfez ~uoj nu văru , qa. rez !2 !Ja-ri, _ 'vojd/e m;o·j, {),;.re, voj dfe
<h:2oa lo
> o 8 o " J. " J„
3
!!. Şi vof va r!J• <f' • r/ez, Si VljOj v3 ru · qa. rfez, ~ {u ru. qa· r/e
4
-
V
o J.
o
" J .. li
be s nu sqa.re,
n Ci fel je mij ma -rje, G jel '! mij ma.re, 1 /el si __ nu l/tJ qri.
o g
> o " " d. o o
6
'../
Si mi-j rjă. sfi· rfBS• ci, Si mi-j rji . s.i • rjas·ci, Sfi mi - sfi sprin. fes · ci Si mi sja sprin. jas. că
h=l 60
o
o
> o 8 o o o o o O V " J„
7
Pje cjel c1'rr1<pur Iun- q!.. !fe efet âm· pur lvn· if!.., Pj1 cjtl _ răj a. o'in. cJ., Pie ct! vij O• din· cj_,
( h:l66 ) ţ
o r\ " d.
ch=16el
O I"\ r\ A
o
..._ o
J.
8
!) '-"
.!. !Je cel dja. /vrj na/. ~e, P;~ cel d_&Juri nai . tj11, Pjă-na _ ._ s-':!o qi. fi . rfe, Pji. f!Ş rie
li· _,_.
,<h:l84 ) o 8 O V
o
o h o o o d.
9
[i fel - fi-o fri. m1e ' sf, {i j,/ mje . sf,

<h= l84)
g f"\ " o o " J.
~~~~~~~~~~O~~~~~~~~~~L~- ;tg±
i feri- dj.a • la/. tji . f"e ' r!.·· fej-t!{a· la/. t;. je.rj_, qa1cu __ cpa. /Le rt"er· dzl. Cfif cu Cf]o , lje v/er. dzi,
'
11 4..
( h:180)0
fi./> =i ~ • Jîl
o
o "=:=l
o f"\ r\ o o o o d.
!f!oc. i'n !pa· &e pfăr • fi, f ,JOc,in t~~ • ~'e pj8r. if , i Ş-fh.aJ_ ri . via. ş1a. le, Ş-i'n. că , rfi. vă. Şff· l'e'
379
125.
fg. 3113 b BRADUL Boro~teni - GORJ
h:264 >
Cin (-o po - rm ,
1
J fb li)
ri, f i _ [ in
;,
t-o
8
t o o o J V t O
b. • I l@.is Lj J. j I
'---
rt = tf. ' De m~-a/ dfo . ho , ~/ la /:!' pJe , fr!:o • si_ , Oi la
o t > o
O V
~
J o J. o "
ţ±tib
o o o
3 1. b lfiJîî I~imlJ1 • I i I. ~) '73]
la /uc p/Jjoţ. fi , f!lfO ' sf? La loc pios.li = no · Si ? - Mje mj-o pifo.rin · n , I{ _ _ t1/e m! -o po . rln ' ci = fi
h:246 >
o J h.:2 52 > o J ..
~ o t I o o t
~
D
>
1. p
> o
" >
4 V
• ~-
V
• I 4:S tJ.1 bi l I. e; I ljl,
.„ ,,
Jî, n]e· n e.' VO! = fJI , C!_, Ţ , fli(! re! ro/'""" . ni~ c/ , ferf df-8 · i.1. l;i , 1e = '!_· ,
h:240 >
f
p
>
I#
8
- V J o
>
•tJ I.
>
>o
> o J .. o
' u
5 lt2!J ~jll
. -~: } ,„ I[
o
ce . ! · - - To' c'-"01 rol · ·ni „
1~1 tm-- mi ~ 1'8 ,
-
.'t/ G3 m1-a11 mi, f8. 1110 ' o'Of V~·fll, re - ~ ,
~ >
o J o
h:246
o t >
V
~
J.
6
u
[y s,; . cur! pfe br;; , fli , [11 să • cur;. pe bf"d ,_ta, /Jr/. ,,/
··- '
126.
rg. 3114 b
Gureni - GORJ
• ', .! , , - r· '
i..tn •· •
pD &rtn • ;.J::• lf_
CI
,
n1
1 1
o o
.-
2 q;; I•
t --3 [j lt o o
o
„ ~
Oi la /o< pe ~
ko - s],_ Oi /J Jr pe - lrtl" • sf ,
,...
11
o ! I J.
3 :=i:= ·- - - -
~=220
"1 /oC ploş -li - no • .r.I'? La
Am
/oC ploş-h . no • Jf .' -Htf mfa po·rfn - ci - fl-- lfi/ mj-w po -rfn • ci • tf
o
)>. 246
- -.--- 8
4
f &Toi a = nu ::: me
. r-
/11'-= nf, Toi a < nu-me
• l
.;o= n[, CJ fel ş- o ./ri • me.s fi CJ fel ţo . lri • mje ." .sf
380
1) P~~ni -GORJ
. fg. 3104 a
iii
f":'t
Jd 'J J~ ~
ft,!O·rfn • d • ll
> r-J-,
V >
J)l
2
~· dyo ·bo ~ rÎ • ll. Ol ~~ loc pie • lr110 • sf,- Di 1.1 loc pfe - Iru - .rf,
> J
3 ~~
.~~~~~~ _J
/.; ,// p/lţl~•/i • li() r sj .• U .;/ pllJOfH • nJ.IO • s!? - Iii - e mfo lri = 11!.~ •sj _ _ !1J • e_ "'1·1 frf ~ "1t • .Sf
J
I
>
4
~I a • ro•mje qn = nl. i'ljof J ~
nu= m.,te fr:tr. !!•. metJ.. din S4. I!,-· T1ef . 11• . mmj t/in u. I!, .
s
>
- s.; = I[
„
.
.-
ru IJ • sa· tt,
J
Cu
>
bjer.- dfe die M ·vf, Cu

>
/Jjt!r' - die d[e /Jd· v! ,

!!. . Cu p# = ru IJ • Cu pa
128.
fg . 3103 ZORILE DIN CASA Pe~ işani - GORJ
Ri, o'i. c,i , n • di , ca, Ri • 01·. câ, ri • di , ca, To'_ _ o'rJ· qâ d·'e ~ · n'e, ._ To' rfril , 9ă dJ_'g ~-nJ~ .
( h:212)
2
tz h..,.
I c li
o o o J o
Oe_ mi-z mul·(J •

6 ;fi
.'t
mjeş. /', _ _
V U o
Oje mi-z mvl· (i· lllf.'tf · l/e

o
~<h232) J <h:240) R t_h V

3 o V O o o
c= !
I=: I o
w~ Io I Ţ]
"~ Dr -c
o
4'-o vfll· m la fi, ne .
'*-:2SO) o
~t
o o o
V
V o ,...
4
Jli .. J I6 'ÎI~ o o .: Io
i - V-o mul· fa , m1 Dom- nu, V-o mvl· (a ' mi f)Jm, nu, [a_ fO fi(/
,/
v1-s o , mu. (,j jo nu Vl · S o. mu.
o ( h:232)~
„I o
o
> o
.I
J
++I
m/o v/e • r.i , tf, fer - o'f-a· li . ti • /e • ~·,
eh= 216>
o
I
V J O
li
V y 'o'
=-xc=:=r •'"'
( h:224)
I ,_ . 1. r
73L:LiJ
qri cor , hpi -.ci.
381
129.
Peştişani - GORJ
fg. 9784 b - ZORILE DIN. CASA 1
>
I Jf I• a •
o
l
_,, I o
Io
--~ Bu , Bu. ri ru.mje. n/e • tje,
o
Ge. ne la spnn·Ct' ne, r nt> le spn"'n.cfe·ne, zi ro. mfe· n/e • le,
o cih o o ,......, .J.

3
4 (uj !'o f;j, cu 1 hi . n'e
I• â
Cuj o fli. cut hi =n'e
I
. _J l l.Î
!X-o
Q
o
ve • n'i ' la
I Îlv
1; • ne D;°-o Vi!'•
Io
ni ' I• t I·• n1·"·
130.
fg . 14 911 d
„ AL PĂMÎNTULUI " Tismarr.i -GORJ
- ffi , mi'n , te, pa . m/'p. Pe, /3 o sa gre · !.1~·, Nu te ki • sa qre . !!l

î t ( ~~)
4=41
V V
; 8 +
V r\ o o > > r.
2
o
I
O.Qt •
Io I
/ Ji
I
Jl I. lţ I ID o o
I
11' ffllp. şo ' ruf me .
·-.
Ul Pe /rup· şo • rit/ me • lf!., (i de u I • fk1 tn - te, De az i. /"'9 • Jn r le,
1) J
4=
~ o Z)
3
7Jv b.llk I ·p I I l1l I
Tu mJ-a;, fi pi· rin· fp I [Tu] mf-aj fi'I• pi . {1(1' te;
. 382 .
131 .
fg . •2778
ZORILE DIN CASĂ Tismana - GORJ
>
( ~=258 ) ,... ,...
'
~-n1 e, st~a·IJ, Ş1 lje uj•IJ_ .Ş• lft
.
- Scw·/J' b1 • n!e llf • M b1 • r,'e
4' ( ~= 264 ) 4'
> I V V
'O J
2
Ca 1JO IJ ·bă - d - fî CJ qo fă • M - rf • IJ
o
I
3
Cu ca u /11 frv - mo • sj, Cu ca· lu

V
8
4
!~ ·hin · c.;f. cjer • ni· - IJ,
5
I ._,
fri·111. tije mJ = ./,; • sJ, fri.u j dte mă · ta , sJ,
,...
( ~ :264) V
~ ~~
;> I V
6
I- l Jl „_î. I -{, _i
. SJ k ja tl/v • ca • sJ, - 'l- Să fte e !ie - f.. . lf,
7
llt! k tlJim ~e - qa - ![, !. /lu je; vi - no -
132.
fg. ~ ! 9~5 ZORILE ·DIN CASĂ („LA LUMÎNĂRI ") Tismana - GORJ
1·h:21 2l u t + ' J.
J„
~ J1] tPffi J biJ I ; l ~i J 1J3}- "1 I~fii 1J~" [JJ

I I 1 llb J I $ Lw 5j a· I 1 1
- Sc~a- li, f.!!!. nj·e„ sc!fi . lâ, . Se~ •/J, ~' njP, SCt;J • 13, Sc~al' (/_ie mi fie_ Swo/' d'ie m1 tle ro• gJ
ch:21~1: '
so • .tul /ar dje so • ,tul !Q. _uf

!iJ
Şi fi '
• I
o
e
r
s.i-t
,
I
cţa ·rf:B
V
I
JJ>
J1\)
o o o
3
4 "=' ,T 1J.
Un IR. YI' tl/e
>
ilr ' lJin • tf,
l~.fel 0 tJ
Un Iran' de er , 9in. t!,
l
Sa ff.e duj ''
~1 h.„„
4
tf J
Si sa-s
l
fir ,
Ai ~I -
!i/Pf Gi • ciu. fe _
1; ~1:
ch:212J
.
"' o o
- ci~ ch: 22e i
'•61
o .-
' J
'~· iei
l
5
1!! F i'-!: Jll a
- o
S.i-! jej Sil ' /118 hi, nJ~. 53·/ sa · ms bi' rije, in , fe,
983
133.
fg. 2982 b ZORILE DIN CASĂ („AL LUMÎNĂRILOR") Top~ti -GORJ
!l. -Scpşf," Pom- ni - co, SCQJ • f.f, Sc~fOom - ni · co, scq.; . IJ, t ev gu • r.; gră . jef = l/e, Cu !]li = r,1 gril • jeş • lje,
2
4
1 P=2321
I o
V
I I
V
J la e e
-
't .
V
o
V
o
I
o J> v
3 1@
o
I
o
tt= - I
,,.
~3
!!. Cu o = /fli pi = t'J.°q - lfe, Cu o - lri/ pri - •ier ·'ie, Cu mi· na pri = inie.ş lje, Cu !i?l na pri . mfe.ş -l[e
V
o ~
P=2321 . 8 ......,
'-'
,g
o o
o o >I o
4' I n
V o I J 1'N o o o
? 1·
~
J
.._} 1bl]t .1 t-==! • 'b I y o
I J:j
!!. Şi le mul' fJ = m..~= ~e, Şi le mti-fJ • m..ieş • lje i Ci· ne cu c/e vi . nfe li·· ne cu ce vi !: nie
• J
o " "o o 8
.o
I J. >
o o
o .... vo
V
o o V J>
4
!l. Ci noj am .-e - ni = !f CJ flO! J tn vfe - ni „ fi Ci'n am d -u - - fl
zi' C/'n am a r. U ~ ;:1
. ~
l!
o
o "o o 8 I o o -- - - V
5 ~~~§S~~
!1
~~~~~~3----::...
:±::: --
{.j
- - -' - - --
_le.f' că r /J - lt,ta • r"t CJ
-.:::..·
j~' .:J • IJ = ~a •r:e,
~--------
Din· Ir-o lu - m1e.,, · Ir-al = fa,

- ----
Oin=/r"()
·---- ___: .;-____
lu•m;.e-n =lr·alta,
_
r noJ. am l1e • ni = lf, şt noi arn v.fe • n1 • 'l
134.
f9. 6913 a
BRADUL Costeni -G·ORJ
: 200 ) V o
d
>
' ( JI ~„
V V V
""
2 o wjl l i.! ~11~ 1 !>; ~
ii_ Cin 1-a
V
po = nn ' sl"r to
'-'
Cin (-a po ' n"'n" sf • tu
V V
3
~ o.
I.
fJe mt-af do = ho . ri , Ip , Ue
o
mţ-aj
I iJJ. b
do
_,.
. ho r/ = l!f.
-g
>
.; I. Fj iL cJi
4
.4 !!. iJÎn Ppil . ~e
·~
tije /Tl/Jfl• .fp, !J/n P!JB =
I
fe rf/e
I
flltJfl• le,
,...
f?JEV
V
o
V ~
~ :q
V
V
rI-ai I O •
•I
~-=n
5 Q !
1) .
o;· '4
tt= '---
---1
n Iii la [ braz-J ~ m11/, f.f., .)raz aj mur !1.,
384
135.
mg~. 3393 li e „ AL CU PĂMÎNT ~· Podeni - MEHEDINŢI
I ~=2161
~·
!!. f'fo gu - rJ_ dz'e Vil• f!"e, f j-o gu. r;f_ dr'e Vil = (/e1
I ~-= 2081 8 8 o V J
2
!!. Vi. ffj~lln nu - dr ~ · rfe, Vi• n',i-un flf)

- vJr ma= rie
o
/ ,...,. J
3
lfu-j nu - YIÎ" dz'e rfn : lf,

pl~il · fe
11,v-j nu = rtr dz'e vi'n • tî,
plr;a•f'e,..,
J 11
4 j
Sf fe i:/z'e pi ml'n· I!, St !e tl;e p{ : mi'rl· lt
'
136.
fg. 3106 o „ZORILE DE DIMINEAŢĂ"[ DE AFARĂ] Racoţ i - GORJ
t
~ a -, · NV
~
f7"\
J) '4lif ţ11 i~ J)f±J J -., li
!!.-zo . ri . /or,su· ro· ri, Io • ri, Zo· ri . lor, su ,ro· ri , Io · ri,
'(h:216-224) .... o
2
"'
Jî I I
•
I
I
~- tfu pri. pi. rjeţ a za , ri • [!, tfu pri. pi , r,,~/ a zo • n' =[! 1
! <h:?24l
rţ ~ ~
t~ I~: g1 '® D
o
3 1
' ;bi o • I I
ai /'{ici soa
~ „ . . , ri • le-a
„ rJ ' sâ; fÎ • rje 1 /lcj Spt1: re • fţ-3 ra: Sg • ri .1 A
!1_-Voj, vaj, voj, mu . je . rt .

~h:216-224)
5 i-l ;JI
V
o
V · !
IJ h 1f;t:t
~-
-··
ă flu VB ru> 98 • rez die
< h~20ae2 o „
o t
10
o
~ .
0 ' JI '· I ·J I b_.
i. Ru· <)ii • tt · vs dje sllnt
385
137.
f9. 3108 b BRADUL Racoţi - GORJ
o
soo O' '"'
g
o
~
o o o
2
•til ij o t, I . r '1 I
!! Cin !-(} = ci= H
-·- Cin k
. · po• - rin = ci • lf,
' t I
3 o
:!l D1e lt-*!· co= -bo • r! • lf, _ De lţ-.;j co--bo • ri .• N_,
I.
ţz :i
.---== ·
fro • sf,
0
dje la Io' p't - fro •.JL , _ Oje la /"o' pje =
1 :221.l '({ I ooo

5 ' Iv ~ ~- ±W-_ ]==t===t=o=----+~=--s-=~=-~I=:=:=TI===:I =
- =:':
ef La Io' L.> /qC
j - Tyol /fa • n • a· mj-o cn· • ci • tj, Tyo' tfa • n· • il mj-o cri • ci= I[
138.
fg . 3031
„ AL SUL IŢI I ,; [BRADUL] Sohodol - GORJ
o-.
~o . bo • ·r/ • fp_, !Je mţ-il/ tfo. bo· ,.,·. f':!..
> o „ u
... ~
~I 4); !j I
j:t
i I
mun , te, !Jin P<.!8 , Je rff.e ITIUfl•ie I
/Jro • z-&., mvl·/f.

V r\ O
ti •~
!~·o ' Pf.'e. fn;o• si, loc pie = lro·sf,
._, ..,..,
V V ~V cJ
·-ca tD
VVu r'\
I g Jj. I of
1
•
l I
!!. A. ij la al pa = 1110 SJ_ A-ij laal pi • că , to. sÎ'
386
fg. 3032
2 ,j,
!!
~ •148-162
Nu pri • pi•
~•16~
I j 0
tfe!
l1aJQs1 C!it I
J _ a1 =· ri •
o
rie,
,,, .
:
!111 pn· •
1ti•
p • rj~I
0
J • • ~· • m.
- - it
~)
-
=I
!! Rlrt '1f1 • ri • lj~ rJ - sJ • ri • rfe P.111 „- ri • !;.. rJ •
l>.148~162 -
,4 i ,
'1-J
t!.AI - tva-~
J 1 · :) E!Jc
.hlr, t/'n • IJ • 'f!,
1 o.
f
1;J" i-or
CV-• t:O-~
o
t
d11 •
I
Iii •r/1 1
. ~-154
q,,I. ,..
sf-01/)1 I o :„ I„
f
• ,~ •(;!,
140.
fg. 3109 b „ ALE BRADULUI " ~elel -GORJ
2 ·.~!
y:=~~~o
r 'ii ia ~m~~· ~~··
iiJ Qi)I„. •OD.' ~~·~· ·t
Ci. ne mi lf-0 pa • ,.;, • ,i· • lf, - Ci. ne mi tr-o PO· rin ' sr ' fi.
•
~
•.
n o
'f
3 I li# • I "î li
de mj-aj do· ba . : ,.; tf- lle mj„j da ./Jo • ri. /f.,
n '
4
n
j. I 1· «" 1\ J . ~ ldJ I
o;· la „ pfe. fro. 11,- di
i
fa Io' pje • lro • sf,
:
..,
î ~b
t n n n
1; • I
' I '4',,,, .f(j

~ I
••
Q1j ,„ !
La al ploş ·ti. '1..-· u al pia, ·h· • no. si?
o t o.J.
'
e b • I
'âÎ I
Ttal fi·
••ni. r11 fltf.r· ;.,_ ''°'fi .
387
141.
d. 1335 I a il
ZORILE DE AFARĂ Cetei - GORJ
+
. t ~
~ (~0228 )
I
> > ~J
1M:J I&@) 1JE4r)j1u; JO

' -
1
J l flJ 1 ~JD 1 U>JjJ
i - Zo . ri. _/'!or, su· ro · ri· - Io · - d. Zo · n« lljor. su. /~o· rf,
2
4
V
I 1
V
Nv pri.
V
>
o
"
>
lâ o ~
pi .
~
ref
>
8
o
zo. ri, 11 Nu pri • pi • rFţ s ~o •

,3
ri,
"
/\
.!.
V
>
> ~ <o>
t:"i. ~
t ""o o ( 1) :216 ) >
~ rw_,
>
3 I o 1Jz::::J) 1 îfîî!~ o , a" 'a ~ 1

ft~ - A Pan
~· Pân !Ju . mi · fro s-o ga 011 , mi • fru s -f!O fJ8. ti_ A
~
o
'J . ~I
'4
4 .a'lfJ.!.
.. /1;_ /\ ,
. „
.!. Şi s-o d/es·păr. Şi s -o dE'IS ·par • ,fl- A
> r\ o
5 I3 Q
I .j o
!!l De fr.1Z. rle S/J • n,to • ri , /Jie fraz , de su ·
„ >
6
> > -
e I 3 o
I
I/
;.„ de gră • tlini cu fltJD: rj_ • !Jje gr.t •
; „ o ~ ·o o
~
>
j I
V
7 I 1 o
I
6c • I
~·i-z' .fJJl' mii • mi, de
t „ „ "> > i
)Q Io.
' I 1 I
8 1
I ;j
i ~z ' Dit mM • n , de lu . tnţ_• I'!!' · fi.
142.
mg. 1942 j
ZORILE DE AFARĂ Lupşa de Jos - MaiEOINŢI
Nis ' me • rimljl' nu ,N l!Jil· tf., tYtf' mje . rin.· q_;, nv ş-a l!B· tf,
o d„ I). 2)
b
I@ o
I
•
ol
....
I I o
!!. !Jje.n. r.il . .fe' nu s-a-n·ail • fa · f, Ilir' pj. . mi1/ llfl s-upi. a.f.{
388
143.
fg. 6917 lsvarna- GOR.J
/f-8 , ptl· ~. [ă so· ri , /j·8 • Pt.!· ,;. 1

i. '
~o o-
~1.J
r- .1..,o
t
4
g :
2
o
I. ' I I l j) I > J3
"'--"
drv-s fu· nâ, rlrv -s fy , ni.
g. ~
' li! tJ}

3
.!!. .li · f1J6 si mi-/ ,id • E_ , · Sa • fTl8 s8 mi-t

. .i. · io
~-·
'4
4
Pfe ca • lft!
5 1. I I
{J f!'-0 mij je. ~. (!. Ci ţ-o maj _ je • fi'· !i!_
ef t 8 „o
iL 1
1
• 9.h
Şi lu· pv n8 • in • lfe fi lu· pu ni · in • I[~.
144.
1
d. 1037 I b )
[AL BOILOR] lsverna - MEHEDINŢI
Că
,J „, d
g (O „.)
I gJ I :i
Iar. ba culrt· fo · i
foj . I\
389
145.
d. 7190° „AL SULIŢll"[BRADUL] lsverna -.MEHEDINŢI
IP .
-t~
1
3 =4=
Or'/ "a,{ vîrv dz~e- mun· /f, Dzf haJ. vîrv dzJe mun· fr-',
-
' X
X >. >
î1
O•
t • I lf /3 I •I fjl l li
!Jz~n brni aj ma= run• /! , .!Jiin braz a) ma· ron• fl?
-
>
>
I~ •I
V (~1,) el}
,.... + + ,J.b ,)...
t=
o
2 ţ:"\ ~
t•
.........
I
• •
1[2
o·,e •
I -1
Of' m1.~ai d1'o. bo. rt • f.!, _ mi-8f..tlfa.ixJ • ri • /[,
....
> d-·
t=
o
3
J I E
......__ l[Jj
1JT aj VÎIY tije mun·~, J);, ~ v1Îv d8 mun•fe,
• <ib o
n
O V
•_. @J1 I
s;- ni°.8i mii„ fri • mie.,„ - C/
• „
V
o
„
,...., >
A
d
-
!
Y'
o > V
o)·
I
....
I @1 I@ c I ll
NÎf· 1t rji. vi • .sfe. &e,_ . /fa ri :vi.
/liţ fel'
396
148.
fg. 11739c ZORILE [OIN CASĂ] Seli~tea - MEHEDINŢI
1
-lch:11G1
,. ,
Ji IJ
> e I 4Jl
i.J 8 IJ. kb IJID )1J -r]j 1j-
,.., • IJJJ,. , lJ IJ UJ, I
- ,.., ~ •
-,:
, ~)
d
V ,.., -J
fe
-Uj · tă- Ja_ Kl· lje,_ Uj. lă-l'e [/]a 181', Suz, la. ri · si· ri ·tf,_ Suz, la ra rsJă • rit,
~ez ce s-o i • vi , I!_ ~e.z cje s-o 1 • vil :

V V
•
fh.gB . far df!oi no /im , - Dj'ei,

f)
" T
I J'i Î · I &: • · 1 8 lj
Şi nu-z <JO • llm • bjt • 'j, _ ş;_ [nu -s] 90•/Îm r ~ej' 'S·ii·~J· ra · il- ..
!tăi .
149.
mg. 3029 Id
11 A BRADULUI 11
.
leselnita
'
- MEHEDINTI
.
{ ~ =1441 J.. d
l ~ "' ~ ~ r\
i 6(])) J. J tAQ;; 1J bl2lO tr ~ ta]; hiJF®-1b[)~ dtl=f f4
t:L. v . I =- > ,,.
1a 1
· - 8r3 • - du • I<, hrJ•-.duf_ dr.i· : - gu/, Ci · - nt mi / -al/ po • run • cil

J_
T_ > ,,.
Pe m„i-ai co= ba= -
~ ~ I UJ 4Z1JiJ§tJ.
1 =-
O'e mf-3f co - bo rÎ/,
2b~
o I
@;1
·~
o
r.-. o
Oi /3 loc cu - - --
I~ t
[3 _ loc~ /J!;J • slJ-,.- m31,
o > ,;_ .
r;o. V
I> vv f';'I
î
{_, 0
L ij)ifl 73
1
luf.; fij _ _ >

srrJ ·• {'"
• \
u =
;'--"
1U
I
= JUI
•
J._ j.J ·'
4 b~~~~~~~~~~~§f';~
'l - ~v~o~~o~@i~~~~~~~~~>~~~~v~~~ . .•\ -
Vin· lui sJ ~- ·fJ, _ _ _ __ le .rJ
./ " . /-
391
150.
mg. 3059 lj ZORI Beba Veche (Cenad) -TIMIŞ
.I= 80 ("'\ V r,
4 Ji17~
-Zo. n ·
1
th
lor, su'
o
,.., o o o ~) ,..,
4
o o 9
2
iJJ
~ -az gri .
· R rJ
'---...:----
bi[ _ _ <l-a(
~
Io
ra. sB•rt tu ~
r
s:-az qrJ ./Ji! d-a/r- râ ,) sa·· ri · f!!.
~
- ,-
• '
~JI'"\ o o v 0„ o ..,
4
V V o V
3 JJl J'---~~
' I
V Io I I J1 "îl l
Ou- pi Ha . ri ,_ ~e- a/ vi· n/. J)u~/1a.n·, e a/ v1:_, n/· , f!!. ?
'!!. - -
o ,..,
4
o V y o o
ţ
4 I
JJlj JJ I r
Io Jh I I 4)o
~_,.M i .
n e nu s-o * qă . /a. l!!. - - · Zi . ua hu , flâ nu· f-!!0 /~a. f'!_
o V o o
5
l .1Oe
o
J.
la taj . - că , di la maj • că, __ De la ta/. câ , de la maj . cti,
o
V + o V V o o o
6
J
De la fraz, _ de la su . ro . rj_, _ _ Oi la qri· dzi. na cu flo , rj,
~ =80-94 o ( )
o
- o
7
',/ .._./
Oe ia -~ fir_ di _ brai 11s· ~ · f!!., _ OÎ /-a 1'e1 du/. s]e hâr. ba . I!!_
~ :90
V V o o o
a
/
1<1-0
-fir'--
f)e dâ _ bu · su. 10. C!!._ , _ /Ji la mu . !er , di 111 jfo · Ci_!_
392
151.
11
mg. 2821 li a
11 DE PETRECUT Sasca Rom~~ - CARAŞ - SEVERIN
(b.110) (h=98 )
,.., ,.., V
+
J. ,.., cih
~
~ j1n J t9 146Qblll i
V V
V,..,
i I 1/ifJ)J D J JtbÎj °Î
1) I)
Co· Io sp_, _ măf. din Co . Io su la- si= ri ·
if. SU• SV• - J Q
'
rJ· fQ '
(~ •104)
d_b o o , d
2
les·fi-un mir ma•-- re·n· flu· ri_ !rz. Cu flo . rt; le de ar . Jifl• fQ .
o •
3
o
"'"'
d) o
-
o
'--
d
"'
Oar sub m~r Sf• - - ne şe dt'v•- rio ?

o -=
u. fli/JO• ni:_,- fo· fE Jo· ni!. ,
•O o
"
d o d
4
o ._,
Tot cu ca· fu _ _ alb dze flo._ r~~ Nu-i df.'e florj ,şii- de s u ' UljO-:i!!._
( ~10q ( ~ =110 )
o o o Jh r3- V
J. Şi sub mir
1
si · - - n'e ŞÎ· c1a· rie ? Şe • dM Sfin· la Mai = ci Mă • ri e ,
o d ,..,
~
Î111 I'. tlji ŞI ţ'B ~i sm. t
t
i
~
.j
· j '
'~ .
I
l
;I ! 1
I I
I!
I
393
152.
jf
mg. 3900 Va
„C-ÎNTECUL
' .
ĂL MARE" Săc:ădate - SIBIU
h: 108·120
{o· lo-n sus şi maj in sus_ {ftO• {(>-(} .sus şi_ maj În /es-lţ-o Jlil· tri
- iJ
SllS
h= 120-132
„. tl I
"'-.--"
(o
n 1g
lo-n sus 6
$/_ IT8j În sus _ [f!O • /o-n s/4 ~;J ITlilj in ,3VS
h: 132 · 126 >

o o
·"'
2
,;:s • ca;.· p_id • !ni fes , fţ-o p_s. lra nes· caj pji' Ş-o lt/ •
h=132 o I J~
'tri fes · te-o
h:129
o
h:129
©
) li , ie de fă · mi. .f-o ki . //. je o'e t8. ml''

h:129· 135 >
' Ş-o J; . li. je o'e fi. m/· je', fa Id . I/ ; ft' •lfl' fi. 111/' ,
h: 129-132
o o
(3)
h=135
4 J /1aj' (8 f . ro. rli Şa • de He/· (;J / . ro. tfi' Cv Hai-

h :132-135 o ,
o
J
Şa- de /1e/. C8 /. ro. o'i : e Şa· de 11aj. ca J. ro· di'
h= 135 o
- o
~
h:135
o
o• '-
5 ( . l ca Sfin. fli /'li. ri e [v Mai· C8 Slin· ta Jf.9. ri' Şi tot scri.e _
h:135'-138 .
[u Ma!· C8 Jlin· fli Hi. ri. e fo /'lej. ca sm ~ li Mi· ri'
h= 135 <D h=t38>

o
izl o I,. ~1
'· ~
6 ) fp~ ·O
t: f
hi'r. li • e Şi toi seri· e pe-o hir· ti' Seri.
h:135-144 o 3 ·
~i lot seri· e Pf-0 hlr. • h' • e . Şi fot seri . e pţ-o hfi·. fi~ .
V
o > . > o
7 ţi lllf!U'"• !if. Seri· e vi • i şi "'!,lfT- ţi,( Vi. 1-1

oŢ j J
• JjJJ 'ill? I@;: V'· 13o.~

Seri· e vi • i_ si m!f"" ţi_ Scri-e vi. i fi 111Jf,(""fi
394
153.
CARAŞ-SEVERIN
Ursu, Val. Alm.. 210
- 1)
li
Zc:>RILI " Rudlria -
154 ..
fg _ 5820 1) ZORILE Prlgor - CARAŞ-SEVERIN
WQ 1@ I J.i@' ' ;
-:- lo. ri • lor, su . ro. ri • llfD •
j i·,~l~Î}' Q, fiJJj'Î
rf!. , f. Zo.ri. lor, sv • ro . n • lt!Or,
0
„
îih:172) >
o o o > o J. o ...
>
2 _,
~I o
1. o o ~ I~ I V
~ Dii '6
f fa gri· hiz o'z'e iii v.ir . Si1 !!!. • !. fa ";ri. hiz - o'zl' o,i K[r • uf , L 'a - !!!... •
it: J ..::: t
~
,.., ch:184 1
V ~ oj. O O
J ~„
O ţjjÎ I ;
•
- 0
3)
lj I c„ ls nU Jlî.1t!!.; ·I
O• nu m1~I acu • '8 • f!!.. .......... !. Şi pre ljo , nu mi-l seu • ID/ , ;_ 'a :.
>
t y o oh o
o
o ..., O•
>
le • l~I
~o\JJ! ~ it
'
4 I o
V • Do *C> o t
.j fa gră . /Jiz v.i zj .
tiz~ rt• /jq-4
#„_
J)
' ! /• 9n · /Jiz tlz'e .e zi . flf. I •j • fu ,
( h:180)
>
•.
il-.i.e.
o a1 o
-le
8 o
•I zt;1 „
oJ
-
J. O •
>
' 't
5 p I o ' IE I~ • l· o fi,
!.. Şi /ri !/rxi mi-/ IJO • m~ ni . /jo, !. Şt' pm! !fon mi-l po • mje. n~t. .!... ·;,; • t!!. .
155.
mg. 1045 c
„A SULIŢll" [BRADUL] Borlovenli Veehi - CARAŞ-SEVERIN
(~:176)
-i
+,r J.
;j_
1 w ) J\&h ©
- fira • _
.
t/11 .
1
le frv .
1
mor,
J> IJ
~
i . niJ/t,
l
J.
11 JJ} ) 1) D 1@ ;ii ~
Brt- • dl • le frv '
~
mos , i ,
~
nalt ,
o,
o o r:i...r::.:yj O
„ '}J!j' . ~ I
~oJ V
' 4hei> I
2 I 141; I~ 1
.f. .Da_ a. pu • cal ,
'
3
~)
~
ei ş;_ tli lR ro. bori În sa. ~ , J~ ş;_ tli ce co. hon În S8f. ti _
-·---·
k . reo
9ssi-
I t9 d iii l
! t:,i_ i l!Jll"l.llU-fi
"'·". SV• 1'61.
.395
156.
mg. 1044 a1) „DE PETRECUT" [~IRE, TRANDAFIRE] Borlovenii Vochi -
CARAŞ-SEVERIN
Poco rubato ( ~ : 84)
r--3
fi . _ r'e, __ Îl• rje, Iran· d; • _

---
re, - - - -
V V
r--
.......____., ...J:/
fi. r'e. ft • r'e,-- tran· r'I', ~
r'l', _ _ fi': re,
'7'
-..__.;:; ~
z3 . Dă . VI ftf_,_ se_ Dar_ s'e fu _ _ _ __
J() r..
Ivi " )
...____., '-1Y ....._____,

Oar lu S'e lf-af-- za·· hă • ·vi • _ f!.·- Oar tu _ _ n lţ ·af z;j. ba• __ VI•
)()
sl' f/·8J m · flo • rt - -
------
ly_ ? _ _ _ __
~t~
u.
Dar tu n-ef-- ,;, , flo · ri •
396
157
fg. 5126
1
) JOI DE DIMINEATĂ 0
Reti~ - SIBIU
[ TREI SURORI LA FLOR I]
i Joj di di. mi. nf<1· (8, Joj di di. mi· f1f<I . ţi Şi s-o mt. ne. cal
..,...
J.
2
~ •I ij ~!J: IJ. I Pi ·J I
'-.___...,
Vo lri su • rorj la flori Tri su. rar1 l<J fior:(_ fe ·le s-o to' dus .
-+-- J_h
3
! [ej maj ma· n • şpa-ră Cej rnaf ma.- n. Şf!B• ra #nj'-o fre. cvt ls /ar';
J.
4
"""
...__
~ Cej ma~· m(j-lo. ci· je Cejmsl mi/ Io. ci - je !?nj'-o fre. cvl /11 v1/.
158.
1
fg. 5182 )
TREI SURORI LA FLORI Retlş - SIBIU
2
'--'
YQ /n' su • rorj le flo· rf. !ii sv • rorf. le flo . ci le. le s-o fo' dvs
3 a~~~~~~~~~~
I!! Şî n-or maj a • jvn. SJ!. Şi a ·Or ma~ a• jun • su . Cej ma;: mi. ri • ~oar.
mg. 3092 I f Juplneştl - MEHEDINŢI
Ajv"""" I tc!}i,., " ; o I o V td.Â,

I I Jţ o I I • !~ I
Cr;ilr•n'i • 1e f..r-.1m a:/,; • m~ , Cpar • n'1': lje u !;-am a ~Iii • mi !\ ,
1 )~
V
)l
t 0
"1
• I
o \d.)
~
== ~
v ~f
1:--==I Jo
~
_,
'- p
I
-~·
= o
I ...__,,,.
('I)
O•
Pi· s'i_i;j-ri ·l?e /ţ-am pvoko • vi !\ f'i-s~a.ri · lfe l['Jm pol-cvo · vi_ fi
~nz v
go ,..., Q lJ.)" . o o (~
1,1 ~1
~ b
,,_
o/
I o
Q
Şi ~om f,; -s'e grajddziepja•lrJ, Şi v-fJm f.J - .rje gr.Jjddz'e pf<>·lr.i,
nu vj ar· d.i ,
"+ 80 8 o o
I•-'= o
I ~-- '·
fl'i • .!j-t1n vfnl să nu vJ ba· IJ .
td )
V
0
V
OV o =- ~
li I
397
160.'
nig. 3 092 I e 1) Jupin~ti - MEHEOINŢI
«~'->
~J I Î]11ft(}'91_
3-. „.
„ . ~ .. ,,. .„: f ---,
/
·~-·----~
U • dfe f!R· ri • fle n-a • pu· nf'e U- nje S!.JO·ri · lje n-a. pu·n}e.
„, .h~ 18!l_ I
t 0 (d • I h:J76 · \d •) V
-. ~ I I
• 't.
Ilie. i' 18 cin a p/je. cÎJ. fJ. H'e. i. fi cin o p/ft •C8•f!..,
' h:1b8. to (~) h:176
V
(d·)
~
:;· >
> .• . :· . :_. •M·hi "' ' &. ' ·fi o

.I 14! J
----- '·-·--=---~·-
Si pri • ur dfin hu. su. 1!f!· cJ.,
;r_~I !'clb1 t=160 r 1-

'
10~/
.„.
·- -··
Hv· qtJ• rfe i

~1~ V
• tip
\.
Ri· sărj, Sţ!B•rt frj. ţi• lJll· rfe, Cu ră • wj• 1/. ~NI pi ..- s'~ · rje Cu ra· zuf .s'i.- /jt-n pi =sl°EŞ • rje,
\. • o y V
I): 168 + V t +O 8 10 •I V (d•1.
Jl
.•'-' I 1 o
Oz!J jl' rlJO• !.'3 cin· flii• /11.· i n;o. f!i1 CÎm· p11• lu • i.
,;/.,
15~ .. ++ o l Î
~
o"
o
• JtQ-1 o
•
fe şi bru·ma /un~s'i • 1110 ·rf.,
398' .'··
161.
mg. 3092 I a Jupfne~ti - MEHEDINŢI
• ZORILE DE AFARA
~=132 o Jj>
o
I :.;li~
ri_
o
1
.Qf t I
tQ1
o
t
Şî dzje ei• sl, şi dzfa

-'*-/;=· o,,r I; 'l(J.) d, ~r ~L- lu·~ LN di;,• ~a. fi ;
I
, ~1 @5~~-~-i'~i~~ij~it~Nl~-~>~'ib~f~I
7 ~~~~~~~~-'-~~@~@;~ 0 0 0
~„-
.<:: di.ie
Y' ,...
$/rin,ii
'
d'ie r1e.ii= -nl ,
,., ,....
..
~ Nr}D'J~L~ Origina ~':-:~ .~~. ·. : ~
C11prin•11l: ~„ 'f!Mft...!„~ft. . 4 „~„„. . .·
, •Cl:nlat din: v-~et
„ --:-
. .. „
..
- 1;1.~-, ~···:~·:.„„.:„~~ 'i~"lf,,, , . .
·, 1,;::""?t}$."" ~~' 'i /L.~ lf~J;;.~"""t.
:~J;~1I~ .~:_::: : „::::
I '. "
4t • . -. .. .„
f nvif4L cln41 11nde1 de la cinef (" „„ ... „„„ „

·- -IJ:„~.„.k..:..~'-4„ ~~„„„.~„.„„„ „
- ..... ~ -~„ „ .1„~„„.J.• . •• •. • ~- .„ ... ' . ·············· .. ...
399
...
o 162.
o
d. 1037 I a ZORILE [DE AFARĂ] I svema - MEHEDINŢI
(~)
~-160 .> ,J, ,.;.,
I'.\
> > (~) :I' > ,.;, , . , t (d.J
14 1 j1JîiillJw1~1„_QJJlţ)1h,J1i:J ţJJ 1@x~•n1h1lfE~1~f;'l1J1tY1f;hn 1 i$. î··1
.!!. Co. co· !'t' nf.e· 9ri cin· ta· ri .E [10.cvo.· !'l nje • qn' ci'n ·fa. ri ff ŞÎ ZlfO•ri- lf°e s6 i
1
vir • sa : fi !!.. Şi ZlfD. r1 • lj~ u văr. sa. ri.
2~
_, O V O O IOI 8 ii >
(O)
/":'I
@JM I I E I ~ ,;;:;
~I 2~'· ~
I I I
1-llfO• ri · lfor; sv : rf;IO•ri • 11for, fi !!. lf!O· li· ltjor, su. f"IJ!l•ri. lor, fi
~ • I ,J„, ~ • 168 u u > I ••>

3 ~IFJ1Fg,1_. I-~' I 1. I
i. ~ ,r; • pi. rif ' zo • ri i. Nu pri· pi : r1f za • . ri
" 1
"
4
~
@r
i 1 1 V . 1
~J
1 EI , ,.;„
i o 1 6?~1 . « ' u 1
I
'
,J.„
„1
4 Pi ·ni ~N/M s-o qi · fJÎ fi Pi· ni {,!,jor· tjife S:ifO ~ • ht; fi
5
~
, 1cz; ,.
'"""·
I
-
ei I
,J„,
„o 1
ijJ1 > y
,
y y
,
,.;_, .
• 1
i__}
Q S-1 gi - fii, s-o-lfl•f'IJ4• tlo • bi, fi S-.a 9i · 13/~ S·O-m• · pt/fl • tlo • /Ji fi
6
~ ~ ·~ I
y 1F1= I
"" I
· ;;I F- „ I" ~' ~I 1 «. 1 I
I I
o ~ ·~
E. (upo. tf.N·/Jfe tiz!•~· fi • si, '. Cupo• d~-bje tf:rj'e ma. fa· să,
'
163.
fg.1358
1
0 > ZORILE [DE AFARĂ] lsvema-MEHEOINŢI
~ > .I. J. V
I 1'=160l r.._ I .+ ;... > I ~ ~ r."\ I ,.., jr,.,,• ~
1
4e&91J@1 ~ j. t_1@*8J1~ffl1 :h'J '.im id J.$_1 hj l~lij hijil
1 2) . 1
Co. co • - ~i df• • 9n" cîn • 1.1•- r.i, !!. Co • co • sJj n'it • 9n" cin.I;/ _, !. -Şî zo • ri-1,[e u rar • .sa • rJ, !J. Şi lO • rY • lfe JI vJrrU'- ·
2
~
~ · 1
o . ~ g o ·~li I eV>~
a i:1 , ~rrn , 4i ~ ) J!ct , n , 91
o o I
-!_ lo·n" • lor, su• ·ro• ri • lor, lo • d • llJOI', IU•f'IJ#•f'i •/Dfl-
"° _ ~.L . " ~ 1b ,,

3~ 1[] 1 n.~.tm 1 FJJ „1 .av 04 'u .•1
il !lu pri · pi •rje/ a ~o • ri • r:fe, Hu pri• pl•rft/ I IO• rl • '.!!
>
gf]1
o >
l Cupo· ~-bje tije .11' • )iii ·.). lf,
·1 • 1n
.J. CJ ?fa· cJ dii
, t~ ,
piţ pJ •
itJ 'i ) J11
mfnl Jlt,
A,
i
CJ p/11.
1 ~ I.
pi .pJ.,,,rnl.
164.
fg.9784o1 )
„ZORILE DE AFARĂ" Pe;t1,anl - GORJ
· ·- Zo . n • '"r·
+""
su • ro• ri • Io • ri, Nu pri. pi' r1j-8 ra·. si. ri /\ '
~
> tel' ,J,, VO O O V >
' 2 ~~~~~~~~~~~~~~~~~0~>~~~~0~,W~~~~g·~~
·fi i'kif).î I, I ~ I F I 1;z u
3=·
~
Pa • ni·
ch:126)
1[dl
t?
Ghţor • ght
V
I
Ş·O
--;
qi • &J,
AN
I
V
/I
(J) O
Si-j 91 ,
O
Ul• ei·il
.'EI
Io • qo •
O
Kl
f,i ,
tdu)
tj.
" L „ ~ c» r.
O• 90· fi."
'8 •
.__
10' ,„
u .
f' 6Crl•t'
.
~„. ,„ n.S.·'llW. s/o.va Lverrj /I
] zi
401
165
fg. 11739 o ZORILE [DE AFARĂ] Selişt~- MEHEDINŢI
J_.
~
h =176
eJ.. '°" " l7'i
J) t~ 1y~ .i ro 1k[J. J t ·
V
~
V V - V
jl)Îfj'BJ J ~_#J J J -11

Co= CO• ş({ n4'e= 9ri cf'n: fa. rJ, 1 .lo· ri= le :se rJr· '4r· Sil • rJ.
,....--]---=---,
cJ. o o_ J ..
V V V V V V V V
"
2
4# Ji ci
I 1 i} I
J • e •
I I
• ·I
~za .. r iz lor, SU• ro•- ri= Io • f'J!, !! Nu pri= pt= rtf a ZO= rt= !:1.
.--l~
cJ. o el~
I ib=ii
o o
V V
"
I ~
3
a hi I
'd
1
=
~..I
Pin ce mor• fu a gi· fi ~ r~e !1 Pin cje mor· lu /-a 9i= fi= rJ,e.
~ o V clb o o d.
4 4#· ~ .;Jf I
L-a gi·
19
fi, 1-a-m • pio = do· bi, mJ;
'J IL-a
!J. să= fi,1-a-m= po= do=
I
• ::t bt~ mi.
"O'
I
166 .
1
fg. 2981
li
ZUORILE" DE AFARĂ ) Tope~ti . GORJ
4.-t J. J.
( ~. 144) r.-.
'# j.t} I f":'o I
I tJl 1JJ '®J ii) i

i Jllfil Iifb1 bJ i
-Zo • rt - lf!at; .su - fl/ O•ri - Io , rj, lljO = ri = lţ/O = r! I
V V
> 8 t , > J..
~•
>
2 jr I
= • •
llu pn· • pi - l]~I llu pri - f.1 • rfe/ .; LO = n· = !.f!.,
>
~
t J)i " t t > J..
.
> V
3
4~ 1l!m
• f'.ln Dom• rti - ca s-o gi - l i • rje . ,P,/n Dom -n'i • c;;
"-......./-
s1fo gJ u li = ~je.
>
I t
V o g ' J)i ,., o
4
4u 1@Jl ~-.
cJ Dom • n'i - ca-f cJ - 1.1 - fEa - rje ,

> •
1Jth
> o
V V 0 o
.
V
5
4a Din• fr·o lu • mje-n • lr-31•/J lu • mje, Oin·lr-o lu· mje-n • ·/r-31=/J
' . . . _,•
lu • mje,
> >
o
I V I t ,,.,., >
6 lt lt • t;
'# Oin. Ir-o /a = rJ;n r Ir-al- IJ /a• rJ, Oin. /r-o . .
Id· rJ-n = lr-a/./;J /" . rJ.
402
167.
J)
•
fg. "27n 11 „ZORILE DE AFARA" nsmeana - GORJ · ?
Xt
V
i
> > V
>
~ > ' ' -
i1 tFb :§J <tf!I rlY

>
1 1
J Zo - ri = - - l1jor, JU - r':!o - ri = Io = rj, l l'o - ri lor, su • ru • ri Io = rf,
I JTtş
o
o > V " o 8 "o
' >
• •
1
Hu pri= - - Pi= riei
", cu 1'0 • ri • lu, Hu pri P' • riel
",, cu 1'0 = rl • lu,
4' ''"' >

I
"
-
g
I •
q).
/o= n/ $-{} gJ & li • sf, f'f - nJ /o • nf .S- f!O gJ • li - S,L"J,
4
,_ 15
>
•
!!. SJ tira _ _ dr/
,„ !pa • q"t pJr - /[ pJr - /!,
o ~ o
> o
. o o
'4a·
o o > o
5 „
/9 • [) Q
~; r.!• •a· fjJ-n foa . !:--o

'" '"
• ra • s/J.
' "'I
şr rJ ra • şfi-n IJ!d = tJ.-o ra - şJ,
g g. ~ q).
~o
o > o o o I > V
e
iM • •
~
lf°pi • ITIU= ri • ~·~ s.I .S-il • du • n~·e, ri • le sJ s-a du • n'it,
168.
fg.. 3102
ZORILE [DE AFARĂ l Pe~~anl • GORJ
„
! -Zo - ri - lor, JU
- ri/D •ri - 1110 • rf,
V
!lu pri= pi ; rl • sJ • r1~
J
V
J V
f':\
4.
'l;'-
I~
V
"
2 I I I ~· I hj
f!J· nJ .Jon e;;_ f<' gJ -
=
Ji_A, SJ-j gJ • SJS· i:-ii Io· go - fi.-&.:J)i
l 1
d
V
>
I ;r
~- o. b o f':\
V V
I ~-
V
3 I o :03 I I I I 5J
Lo. go . fii Iv .sJ „, .seri· e,
o
Cdr·lfe n1a•yJ, .Jlf/D•re lllV•r!,
.J
4
fi I o o
cr--1-:i
ob I
V
>
3
V
I o
r::-J-i
o
§ I II
o
- I 5J
f':\
Si Id . mp. ll-n fv;- fJ."e f'K• h'

• ,_, Pi la .slrinf,pi I• rf.t . ci· nj
5
~N I o o 'fi
~J--,
I
>
t
J
V J.
-- I I ~
V
I
V
bJ
J
f':\
~ ')
f'i la fraz, pi I; .JU
- rvo·rJ, La tffl!lr g/ o/e •ie• ri - yO•r.f,
403 ·
169
fg.1 356 • ZORILE [DE AFARĂ] Nego~i - MEHEDINŢI
( ~=144) ,... =-, J> . J .. 1)
, 4# )1i& I;m ItF& IJ) 2

V r';\ ' > .-;,_....., f J-;;! / ,.._......, fC'I r';\
e'1J-v_11if1UJ1 ~J ~ 1
- ?o - ri - lor, Ju ro ~ r i = Io = r!, l ?o - ri - /por, su - rf,(O - r i - lţ10 - rJ,
o ....... o
4- o el 1)
t1 I - o r.'I
'î a a1r1 I
o
I
tfr.fe/ 91
~ ~ -= ' I~ o• li
pi~ .; zo - ri, - 11 l 1111 pri = pi • r;!e/ .;
( ):135)
( ~= 144) ~ I ;...,,
1
o
3 JH ~I F]? I > „ .eE ~a ~l n

' " !!. ~· !',; - ,...~
11J __ Jon
. ;r1'mt fO g.i • li_ /\ l fa-nJ
=
.Jo11 mi ş· o .g.y = li_ /\
g, 1=-# IJ
I
I I
o
5L
~
I b•
J.
jj
• 170 .
fg. 7002 b
„ALE SULÎŢI" [BRADUL] Pocrui~ - GORJ
· - 8r,; - du - lje, /JrJ = du · tu = l'e • !! , fira· dv - lje , br.J - du = /u • le - !!I. ,
2 4
-#
V
o
V
I ws:;
V
J
J. g.
0
17
d
:>
V
O•
J
Ci • ne mi t,- o pu • rf11 - ci · f! mi fţ-o po • ri11 ~ ci = lf ?
~: 168
o V
9 I r. O•
3 J_
# t o o
-/; = ră, fi = nje = rje =lu Jo• 11f, !a -rJ, li • ne - r,ie • lu . / o • m;
4
,_ V
t
V
•........ o
o
~
l ls >f
Că ,iei m!~ O fJ = gă •du - i - I.[ C;J jd mj-o fJ - gă - du .• i ·I[
5
4a t
>
I @1
.
-I o
I o
J.
J
o ,...> >"
±
~ I "•
„ l .f
. . . .iG. I *• _J!
o~
CJ pe mi 11/ -<1 T
rffe m-o du• ce CJ pje mi• df u - nje m-o du - ce
V
I J. v . § cJ .
V > o o
6
4# @T <:::>
ta' I •a ,JI li. . I
lfis' .sea - - ri lje, nu m·o ar· d'je, ltis' .S(i'7 • ri - le f/U fT>fl ar • d'je,
404
171.
fg.7002 a
ZORILE DE AFARĂ Pocruia - GORJ
- zo. ri. /or , su • ro • ri , Io • r!, ,· lo. ri· lor, su • ro • ri • Io • tf.,

o
....
> g, + o)
2
.4# 1JJ-
-~ o
I I; .. o. I pl I ..„,I)
JYe1 pri . pi . ra"! a zo : r/. j_,

~
Nv pri• pi• rit a · ZO• rÎ• f!_,

o
.- h:146 !, oJ.
~~
V o o > V
3
Jl;. 'v·8 .' n I d1l i
Pin cu· ,fa • rje S· O gi. li. i. . Pin cu . ls • r.fe s-o gi . li re,
-
=
o
t > ci .
~#
V > o o
4
S-o qi. fÎ, S ·O dfe;,.'pir.ţi • i.,
172.
mg . . 3092 I k ZORILE DE AFARĂ Negru~ - MEHEDINŢI '
..
~= 220
C!!O• co .ştj n ~'t

- gri cin
g.
C':fO•Cljo • şef n'j'e = gri cfn • IJ • rJ,
8 q)>
' o V v_
"
/Je c.J
I
.......
sfJ
"
YJr
- Ji1 • rJ, ZJIOr .JI = De cfJ
I
•
sJ YJr =
~
Si1 • ri.
V
V
•--,
'
o V
rl
-luo -ri lor, su - n,10 · ri • 11/.o • r!
o
I :of'
ZljO • ri • /or, s u • OJO• ri =
•
llJO • rf,
~=224 • o
>
)' ~
~- . ,~· ~·
' o
I • • I •
n. !! lfu pri • pi• '7.°ef JfJ zo • rt • ,.
I
„ 1)u
' 8 el-
4~
o ' .
5
e 'W • • •
P;;n Cli no •rfe s·!!O ga = lsi' = tje l:Jn Gli • .go • .-Je s-o gJ = IJ'i = rje
~=228
J. o >
~~
, V O V
6
•= •
Cu po - dr;a-bje t12e ,;r - z'in • tf , Cu po • dr;;; - /Je d'e .;r • z'in • lf,
> 8 o J„
7
~~ t1 I • d
Oz'in fs'fe • mfe PJ,"J • Mn pJ

V
= ml'n • lf,
. "'
/k'in IJ'ie • mje ,oj'J = ni~n pJ • mfn = tt
•
8
4~ fi I f? I Îo
I{;.
J..
lt
•--iv
' S·"o ga = ls~ s-1>-m •

I •
pvo· do • 1J;„··-i;11
"'
t
o
0
. t
I li
405
173.
mg. 3093 li c BOILOR, GOLÎMBILOR I
~·
V V ·r..
13 J iE[J 1i(; j I
~ - Bo - ; - !vor, gl(o - ll'm- bi - li(O • ty_', '!!! Bo • i • Iar, gvo • /lin•bi - .\'li • tJ,
~=158. x)
2
8#
o >
js' ,..·r I
s'_.i-az lu ri • li, lj-.u lu • r• - IJ,
"> .„
str
o
.I J;ri
V
3
8# „; __
~
!!. !ţii . pi . /jt!
I
lt-wf
J
f"''· co
<!;
A
- ·· r1, - -
.........
••
<
o
o
't
8~
V
4
I ţ;
Ctj<Sr • ni· -· lfe lj'-J.ş .1 = u ri
o . >
5
4# Şi
•
Y-.i f
I
fJ • s'e gr.1Jd t!J'e pf.7 • lrJ,
x)
o .
">o o o
~#
V V V
6 b• I• s I.I
11\ sfun ' Yin' sl ntl vi tfi • fi..,, JltJI &I nu rJ li• - li,
174.
mg. 2544 b BRADUL Godaanu -MEHEDINŢI
~= 114 d
/";'I >
>
- Br.J ~ tfe{ /Jr.; • tlt, frJ • l'e, frJ • f'e, Br•· tfe, ~ • tfe , fr.; • l'e, !i-.1 -'f'e,
~-116
I
4#_lj. ~I fiţi
o o
2
Ci • ne I~· !i" po • rfn - 6 • lf Ci · nt /7i,. !/• f'I' •rÎ// • ci· 1f.
o
Din mvn • l'e /t-4f co• /Jo • rf •I[ , .!Jin mun • l'e l't~i co - /Io • ri • I[ ,
~118 o
4 8# , I I
I
IJ'e sw ,1 tfmmun - fl!·/e 11· u oe sus J tltnmun. ft. le li.!!
! ~=120
5 !?#
R - qHI pe - 1r1. fU mm- " /I• Î qv-'ft pe • /ri • fU •tft• !{ J
406
175 ..
mg. 2544 a ZORILE [DE AFARĂ] Godeanu - MEHEDINŢI
<P-112) r'~ J > ~ A
4,e1,J!!1J J 10J1i,J ;,;bi!fi1n 'T1;1,j ~1
[ -2o- n· · lor, su - r'lo-ri - Io-!]~ i lo - ri •la; J'IJ• ro•ri * lo•1,
~#
~- rm "'~
1
2
li' zo ri • lt
lt
Nu pri • pi -rez 1.1
~
ni -
I
ri ·I:!.·
"~
i:tJ' "
V
3
4# f't • nJ Clttof'9he .J.O gJ .
'Jfl
fi· • lj f'i ~ nJ ChţOf'"9Îlt! .ro gJ •
'j
1 ~· A
fi_
>
o
'# CTJ1
"
I1S
"
4
,tel cu_cup-~i1
I
- rfe rle _
I
;i - n/e,
"4
lt
/ el
•'
cu cup -~i1 • rP
±"' tl'jt! pl•fl'I!,
1.1\C. - ...i. •ll7 ..
176.
fg. 1181e c
ZORILE [DE AFARĂ] Godeanu - MEHEOINŢI
~-200 ·1-~ _ _n
t
~ I V
~I i lfJ '8! ',@I tO Î_ '.hân@ 1td) 159 EJ

V V J~
2 J„
o
'-'
#u pd pi ; r~I d zo ri _ li
~=216
J„
V V J.
I
J
~-/ \
o
fi_/\
li • .!:!.
l'J'n Pi• Ol!ţor•g//i ,j-,J g./ . 11 . !!.
't IJF 4> J.

.-2._
V V V
Cu po • dpa•ht! dl! m.J • f.J • s.J,
o
C'J pl_e,; . cJ j el dţ-a , ca
t
. 30
1' sJ.
407
177
fg. 2063 ZORILE [D[ AFARĂ] Tismana - GORJ
(~:184) ' J.
1 ~I if4J TWJ;1J2@ 1b-j l ~ftl b 1Jj3
' - .ZO • ri = lrr, ,Ju - ro • ri Io • rj J. Zt> -ri - lor, su • ro ~ri • lf!D• rf,
" J)i 8 J.
»lJ I
__/
J?j I
+
. ·d l~Jil
V
~
0
lt
8
• ,_} 1·
!lu pri - pi • rfe/ cu zo - ri • fu, Nu tyi = ;i ~ rfe/ cu zo - ri =lu,
V
> J)i
I " r.-, 1)
I ilY I ; I
Pf· nJ /o r.J ~D gJ - ;; •!i, fÎ • nJ 1,10-mu ş-<> gJ - fi-~ -
V
8 o
I~ 11 1,g
J. o o
tl)
!. Nu pri = p1 cu ră -JJ - ri ·lu, iJ Hu prî • Pi cu rJ=sJ = ri = lu,
I" J
0
fl·
Jtei tn
n.I._
I
o • mu
I ))
21 >
~o ~
0
•
I
li- ~ .
'-
~· Q I
,I'
V
f'F • nJ
V
o • mu ş-o g.i • li -!!i
178
ZORILE (DE-AFARĂ] Pocrula - GORJ
~.135 ' J)i . J

1 4 >18QJiiE1G 141Î .,1;sl 1~lfJ 1ltJ )' J
11
l -lo • ri • lf/Or, su - ro• ri • . l"o·(!_' , /lu pri • pi - r.fefj a
I
"
zo • ri • rfe,
V
V
J,.
o o
I•
2 '" t I :j I . V 9
~· .se • ri
PJn a lj-o r.i • JJ • ri,- rfe, [ Jn•cţ'1 • Iar) zorj lu • ci - ~'1 ~ rje,
.~. ,„, !i .J.. ~= 156
3 ,_
I yf
~
I fr-1!-' ;I
'=' - <J
V I. o I !tf=_- ,gr t
J)i o
...:!)
Ro-ljâ. <I\' pfe 111;;-,. t;J,
1)
4
Tfi • tJ
I
;,""-:. rfe, '~" 11 .
408
179.
I .
mg. 3093Ic1
J
ZORILE [DE AFARĂ] CiNJ?U - MEHEDINŢ~
V
Co •) Co)J
h;:160 o.)
l':'I h:176,..,,..,
vv l':'I
.[ ['!". cri 0 şef. n'je · 9ri cin • fli • ră, l [IJO • 9ri cin · ră, ri
2
~ •
•
O
• I
'
1$ .__ I
~ 'f.'8
; I I lf§ ,
<o11u
•d
Şi pje .Jon că /-a· şi · za • r.i, !. Şi_ pe Jon c;J ţ„ , ţi· za • ri,
(~~l
3 ~ . fiî z,
g
I
o vv
I 8 - ~ I~
•• (oJt-.
I I ~1
Şi cu pin· l.8 /-as· frv- ca - ră, Şi cu pin-za I-as· fr11 · ca • r8 .
o o u u (~-'iv
4
r
- lua . ri. luor,
~.: 188 -
S/J • roo ·ri.
-
/110.
-
ri.
~ -
Zo • ri luor, s;. f'llO•ri. Ivo. d.
• - • (:„
5
~
JJ V
I
V
I •-I Fj
l O •) O
1„f I I lt!
V - V
•del
/a· ni 11~ r-.lj zi. h6 • ri • ll. i !a · ,; t'jr N! zi.b;. vi· !J.',
...................„ ......._...„„............... -.~ ...... ~--~
....... N,.,..f!c. ~ ~:.....&.... - f;. ... ,

:.• e.. ~ I~ IW.r/': „, I
, _ _ ~ .,1'U-
„-
°'"'""""':
,,„ ~i. tc, 'f.

~
o
cc I,,.. .,
180 2
„ CÎNTAREA DE PETRECUT", VECHE )[CALLJL tv10HORÎT]

d isc 1040 I a 1J lsvema - MEHEDINŢI .
I
.!!!.. _ VaJ, mi Ghror·gh;.e , Vii= ~- gflie, Vd= .!. ,

_,,
(~c1 29) o
2
JI I Jil r ji
!! Sega= la- s~a · ·r,fe,....._
J~
h~132 )
.rn
V
( o
i ~
o >
~ Fl
3 ~# J I E?j I Jf . : o
,. ~ i
Ui = fă- Vil= f/e, - lj/. IJ- I.'S i e
"
t >
t "'
o J ..
I .
)
!!!. fX'ez ci S·O I• S· Q /• vi• li :
, o J..
5
l
r:. f[, iJ . cili ho . ri • ti'
o o
o 1JJJ 3
si'oa · rie .
!l Cu frf. u-n pi· S~ · r/e, Cu fn' • u-fl pi· ~ "
~ ( ~-112 > o o
- o
J.
IJ 1 fl . li
,, J 11) J
'°
7
!! Cu fsi = Cu fsi'= nie

"
si .
zbua• rie
" : '
181.
mg. 3092 Ic f)
ZORILE DIN CASĂ: ZÎNA BĂTRÎNĂ Juptne~tl -MEHEDINŢI
b =164
h-160 .... - t "' . •'1.)
~J) J.__Jl 1
ti ( _)> Id11 J "1 p J~_;, lef J_j1J
'-=
p 'ii t!J IJ> f 11!,J~ F1 _

't f
- Sc03I ' dtie _

" " '* mt;,·- ui· t/, jilr_ la
~: 164 o
> V V
V
> V V V V
s -o
e
/•
„
U(I_ . pom În· flu. ri • fj_"'
V
V 'v "' > V - V A > "' o
/
I~ t..lt - /t I
.............. 01
Cu frun . zil ma• rvrt • . fi Cu frufl• - Zil m;; • _ run= fi, Cu-
· um• brii ro• Iun· d.i;
c;'. > ,.... . V V V
0;1r la 11m= lu. 1 /kr la_ 11m• brii lu• l ,

V
!!.
t frÎ=
o
V
flă, ni hă•
V
frî ' ni,

>
Cu-
V V V - ··
I
( Jj)J
> 1) V
- ,
( .· ffll• , fliJ'
V
o > -
V
0 V
V V V f"\ J. . "'
Jt 3
J li
~=-
Cu con= fr-al· ta, Cu con · - di;,e• ~u-n · '""'·fa, Si' • ~ nJe vi· n111,-I seri= e.
' 'O
410
1)
182.
mg. 3092 li a BRADUL Negru~ - MEHEDINŢI
>1----->
-3--~ "
D,J 1 ~211 ~ I Ji J I
• sJ
bra = dzje, bra· dz~e, Bra· dz)e, bra• dzJe. ( bra. dzXe ),
ţ
V ( J .) (d ) S)
I I (o.l
2
Cin f-o PIJ.O• rin- . s'i·

! I
tj, Cin /-o rÎfl,

'••t (&'I • f!.' ) zJ
'
g
,.,
pUO•
.2
cJ; "o .i t
3
o
Dzf.e "'.!~ilf do· bo· ( r1-f.!.') ~

J.) V J ~ .2 o
. " l)
Dzln mun• f-a,i cu pia· fră, · Dzln 'mun· f-ai cu (p~8 : fr9),
5
l)
( f<J. kl) !+)
V V ( J·) rJ > '-'. J..J 3)

6
s;.,, l-o PJ!.O• rÎn ° s'i· f! , ( St.. • f~' ) ,l )

'
x:- - , -v: - - - - - , V V ( J.)
7
.,,
o~ mi-ai
„ ' dvo.
,., bo . (rÎ= tJ ,) .
183.
1
mg. 3092 Im )
LEMNUL Negru~;i - MEHEDINŢI
Ruba to ~ =208
X
V
> >
" V > V
'# -
)
scw1 -tă,
J I
~dl
· dra · ga,
J J I /jj.
scqa· lă, Sc~a: li. '4 J dra= gă,
o
o ..... " " u> tJ..; V
2
4# Di"e ies
• 1
e h cJ>
pef_n- a=
U~
'
I J>. i I~a~11
" ".
fa • rci, Oe J.'ef pJn-a .
X
( J".. )
.;
V U · V
o ~ V o 3 > o >
Q
tG ~I ::ti b I I
~·
3 I
'# ~·- ...__,
dz]e.:_ mi
-.... ll
ls~e u;,"• fi. AJ( , dr~e mi fle ui
„ • fiJ.
„' IJ
X
-
" o
" J.)
(
'pJ. li
8
4~ J I [J tt4'' b
> > o
4 I
I ~~%P
'N "1
bJ.ă · f§. fu . r-a fJ. lf.e Bi/. fă . fu. r·a tji= !ie i i
X tfl ?\
,l 3 o o V> V
V ( J.„
J1Q I ~Jr h „~ $
I
~J·
5
'"
~ ~
/
Vei si·. n?·o vj,e= n!'; fJ ~ez ţi . n)~ o V)e· rit~ f[: 2)
411
184.
rn g. 3 092 li e
1
)
[ZORILE DIN CASĂ ] Negruşa - MB-iEDINŢI)
h=20 6 o J.
V r.
~~ . V r. t.'i -;-
u. I~
' ft ;;I 4J i Joi' Jb I
) J. J>
1
~ .... ~ ) ti o J
1 - SCf<1 • '4. dra· qă , scqa./li, SC!J8 . li dra 9â. SCfl.8· IA,
o o ~~
2
4# Df.e
~-
ieş
Jr
pa ' n-a i. fa . ra Oje jeşj - pa . n·a . fa.rja!
---~
....o o ~h 2)
~
V
;1~
3
~ Scpal dje
I . _.• o
IT/I
ţ
t1e uj. tâ
I }~
·~
'S~I dje
f~
mi t'e
I
j]t ./
uj •
4A
tă.
o
o V V
(o)
4
4ft •'--
„
Jr o
f. o
li
,
Bi . fi lu ' r -e tfa - lfe, Bi . ta • f r-<1 , tÎi. l1e.
lje •
o o V o ,o. 2)
5
4ft
~i.>z
- "-
Sf · O ta : ha c ri. tf. IJez s~-o fa , ba . '.i 1; ri . tf. :

o
..,.. V
J..
o > V V V + o (> ) V V !':'I
·41 ~ n I
J $~ IB FJ ) J fb_, ~
6 li
Jt ..._ j4tÎ
u Cil/ nfe·9'1' !Î 1J. r/ .H U CI/ nje.qrv şi u. rî. I{,
x---i,, o o Co) o
o
4i
V V V
7 e @I • ~,· p: o
Cu ş~a . ttll pi je • ~· • Cu ş~a & ljil pje je~ 1[.
V
1<,----,;J o > Io) I )
a
o
Cu ~e . lj8 ca . ni· · tă , f t' f/8 ca · : ni· . fi. '
> V V o
V
> c0 1 ,,
9
ţP o
Cu iin ' <J8 sjer . ni . fa, · · Cu Iun • 9e iXer . ni. fi
o o > > V (d ·) ZI
> V V
10
fe /Jin . ca su• ~ţă , I\ (8 su• şe,
,J.J t)
> V
~ V V J !':'I V r.
'°'
11
...:.. o
A ' ja -j pin ' zj,flJ3·ra fjli, /\ ~ . _18 -1 p/n. zj, ~'!8 • ra tfe •i{,
o cd „1 v l.J ~
12
o u-
l'.fe ir sjâ ts'e je . I\ 'P/e fit sâ . ls'e 1e • I .
'
I 412
185.
2
1
„CÎNTECUL LEMNULUI" GORUNE, GORUNE 1 )
mg . 3092 li b )
_ Go- ru - n'e, go . ru. nJe,

o > I"\
o t o 8 t o 4)
•I I. 9 oo I __ „
,.,. I b o I
1 Si'n lo po. rin. .s'i • IJ , · Cin ko
- "'-
JJXe mj-aj do, ho • ri· fj, D'e m~-<1~ do· bO• r f, fj ,
V
o
• ( J.) (o.)
>
I"\
j)
o I
Dzi'n fl'!.O • r u• nX-a,{ fnâ :. r.!. Din 90· ru• n}·ilJ, ma , r"j .?
lE V
>
V
o
V
o 'S ). > >
5
o _,
SÎ· n1-iJ po= rln= SP" fJ. S''I: n~o
"a
po • rÎn· (si" IJ)?
')
.
V (oJ)
V
> '6 > >
~
I"\
6
o
V-- JI
h= 19 2
s;. nX- ~ pri. h1ţ . Jl· fJ s·I=· niJ pri= bJ,t = (i'" t!. ).
V
J. (o J) /
> r.\ . ;:.,
7
o
'--~
fel a plfO• r/n, si', fi . jet iJ fJi!O' rÎn: ( si'= rJ.).JJ !! CJ j-d frJ. bu· /' tf Că t ·il fri. bu•
I
I • fi
~
V I"\
V V o o I"\ • I"\ o V > (o') I"\
8
că , c~ să
1
Că si fii = ,
1ş mii~ ' ( r;iJ • ca") ) a
'..:,.:.,- ; ,...
\
.I ~··
t
_ __ _ _ ,.. „..._„ _ _ _ ____ ~ ... -~ ~~
413
186
„- MEHEDINŢI
[ZORILE DIN CASĂ]
_.1- „
mg. 3092 I b Jupme~t1
„CU FIRU" [FIRUL DE TRANDAFIR]

h.152 . 2> ~ ~=138
1 -0~~~~~~~~~~~~~·~>~~~~v~v~~f':'l~v~~-~JW/J-~li:-~~>i!~~~~~~~~~~~§
!l - iar, fi, - ru• le, fi= rj , j;1r. f i, r{J. lje,_ fi. rj, Fir dz'f.e tran= da= fi, rj, fir dzie Iran= da= da= fi· rJ ,
~';, 139 o
>o «h . d·).
90
( J •) h:152 o V !t V (
I• tj@p1 I M,
' p
I JI '2" I~ )1 IJJ ·h.C I I /:;>P"/'ll
fÎ diţ-di 'nta= jJ ,
'f· li .
vi= nJ.
h= 152 8 o
V
o
't
V V
""' o
I • I~ h I
1 far. la _ __ _ :., V oJ oJ /ar , la s-o 9ă= ts1·. f[, Pi= nJ
h=150
IC)
I
••
ii I ---·
-
dU3 ~ pJr. fi'= ff .!!. fkf.e c;;. sl, l1Ze =· d, Dz'e a. s.i, 0
dz ie
~.150
> .... ;: (~~) t ) ~) o (d)
'f
o
)~ I ~ I -• -~ ! I { ]7
I
187.
mg. 3092 I h'J PĂMÎNTUL Jupfneşti - MEJ-EDINŢI
~ =150 ~ J 't d.
'#
)(
jJ} I ;ilflj 1@ 1&l] Jtf'9 'W); I ;, 1i 1
.!. - f'<> · mfn. -
V V V <R> o o J" "

. "i 'i I
.!] PJ."a luJ. - o• brJ• Z!(O• ri Pfa lu;,"- o= brJ• Z!fD • rl ; r.1 · rl= - nă, tt= tÎ= ni, Ţi= fÎ: ni, p· ri: nă,
o ><-;;-i V
'i I o V z
I
V~
14
>
o
PJ.~;;. le
,._,8 o o .v
I o
mJ /t. na, V&r • PRa • rnJ ca li· na .
â
Cil
>
o > o ,.___, o > o t t J. ;;
J.
I '1; I I iP .
• o
I.
va• le, f'/o gv·
I )i
op
ri dz.te
I
o
ra•
./
lt,
";I j
414
„ PE CRUCE" (GORUNUL) Jupineşti - MEHEDINŢI
. • ~0160 V V J V J
~~J ,,kj)1fQ 'ffi I J ~IJ

~ ~
1
llvf';\I f';\
1J..J .
4t>f1 -Jd 'f
i Gvo· ru• - n'ft,9'1D - ru-n'je, (Jo-ru • n~t, go • ru · n'fe, · J'1n' /.() pi,;o· rÎn = sr • 1z: S)n' /-o po • rfn • s'i • lf ,
V 0
X o
,....,..,~
>
8
>
"-~
I~ o
J J"
bi „
o
Uit §1
- - , ' V tljll ::> o > >
2 ~ I I @j1 I
o~
!! llz'N !Nf - '11JO·bo - d ·I!,
t Oz'j~mij rlo • /Jo • rf • lf, Ori" pJ = t/u ~rfe t/z'fJ·.sJ, Uzi-,, pa • rlu = r{e
J)i
J
rv 1 jji[ I
I
.I
V V
„
njo - ru lfJ·v!,
/tl /-fJ pvo-rin - s'i - lf. /el 1-o

I
~
5
4~ ;t
Sfi nu-l
189.
1)
mg. 3093 Id
[ZORILE DIN CASĂ] Clre~ - MEHEDINTI
~ ·128
~ u"~ -~ ~ ~ '~ ~
, fiJIJ191îfJ , a1y µ
1
3 1u_JJ J15
5cji- li, f~· nie,
n
se~· li, Se/Iii· /J, iOiJ . _nle sclJil·

i
IJ,
?,. 11.11 1
n c! noi"
~
;;m vie·
lilti3
ni« tf
'efJfr ItlJJ 1J, ii „ (.„,
Ci nuol am_ vie· m._
>
fÎ
, .
I *I s
...._,, " ..., "' - ..., n - f'I - I)" ,.i, -
2 41 ;t: u J. o
~'
I
p t1
u
(oJ
6
Du-p-al t/iy cri• si". $f><Y .14 l SCf1· li qft- f)e spa • lă,
='"·ţ J ..
I .'
cs I•t I "1$1 :
coa
..,
= lile, fie miini
..., .., " "" pi- la cgJ
"
• fJ'e ,
! -~I
>
ztj I
g
lij1 IU'
,,..
,,.. u u
. r]Uo)
~
u
5 ţi- I i • o
.~ş frt•· c~ d~ fuo. el, 54-s f~a' ci-dB

......!.-
fo·
? o
.cJ.
M
Hu vfe• </f.rl V!,!Ol bl-
Io
vi~= voi
n~I Nu „ d1'e2
. ., _ ,. . b f= n'je
„
415
190.
f)
Cireşu - MEHEDINŢI
mg. 3093 lg LEMNUL
ve: ,;,· .• 'fj:

V
o o_~
I b
~·-JJ
"
1
~~ I E e 1
r o o
1
!I o
ti J.
fi,. că al= fă ca= s;f, jar şi BI• 1; ca::. s/,
J .. .. J••
~ .-J"jj. o o
o
o o
tI
V /"'\ /"'\
-> o
6
I 1
jJ I I ~I Q1 .., I fi. 1 rI' a·'
Cvm ;. tfi: m1N s~'e = rL• , Cvm . /. . ni. ma-1 .sJe• t;,ie ;
8 + ,. , J. J"
o
V /"'\ o •2)
I ~. I b
I I h!'
să şr ·n11 fo ~~j· fi;J
< Ca• sJ ii.ai,
"
a •
.
vu• fÎ, (,;,
-
si-ai
4
a· v11,
Vl/l
ff ,
f\ I
SÎ n11 t-o pV= cu· f.J, pM·
11';f
~ v~v 0
l"'I
. J. ~ Î
(d„i o• I O g, f V V 8 d• j
o
I fth I.
o
·• I
4J
~=:,;:I
~ o
i a 1 n ·' . - 'gn . · 1: I 0
Cao J;i d• W • I~•, C6• sJ ~ Vjt• $l =

0
.{•, Cum 1f pla•iJ.I /f= ,f8, Cun tf p/i1= iJ.t jf. je,
191.
„
mg. 3093IJe 11
~=123
[ZORILE DIN CASĂ] (CALUL MOHORÎT ) Ci re~ -~EDINŢI
,..,
t.l.i ,..,
o
I ••
V
> > ,.., >
'
I 4§
.
Cd' I I b
& -f I 3 I
'lfbJ·fJ lu - fi • /#_ 'NbNI • lu • fi f/I A V/.tz J'I • nj-y vfe ,• ni• I/ Viez sf • n;-•
fă: I ;<J.l
V
t
I
~:
0
~ . ;,,
ot d"
!
()
·o 'iii I.
'I
ŞI•-- fi • M - rt •IJ Şi t1 fi • /JI • d' • lf : ii ul m"{)oho - rf • /f1 {) tBI mo •
,..,o > o 21
'I
J.I I
11•-r! • fl, Cv fţl . • n'it • gri ·fi, Cu fi' • 1 ( 1· - n'ie • yi • li,
,,
1(1
cJ.i i:- o c~> •---i > ~ (d„) V
1
IC: u~ iJPI@ 1
'J
Cu „,.,, • !f1 (itr • rfl •fi, Cu 1tin • 9a /ftr •fi'/ • fi, ~ rlzf • liN• l(t Pfn•lÎ • ~· - '"
J. ';; .j> 1
'@1:Sj ., ~o ~
> . > ))
„t I~ I S? I ;EW' o 1.„11
;t-ii;., r/i ~ f i t - /t ·llfn • d _ .su/J /t, "1't fl'r .sfi fit je, _ ~ ~.,, li
416
192.
mg. 3093 li b >
1
[ZÎNA BĂTRÎNĂ] Cire~u - MEHEDINŢI
. b
h: 126 ~ J. ( ~I
f/Jfj oţfimU '@I Jtj1{lj :gJ$1J : )
--
q
!J. -SCpi·li, . l!!J• nJ'e, sr911./i, Sega.li,!}!· ne, :SCf!6• li, Scf!6, /j ~i '* vj • f,i Sepii. li dzj'e ls't vi • fi
.X) o o V
cJ„, "J • V~
'~11ez se ·t·'~ ~1
rJ. să• ri • ti,
I2t
Sus la ra •
o
sJ. ri • ~·.
'7
J.
I~
vi • '1.·
1
s~ "
tfez sj'a r. vi •
"
cd »
f,·,
..,,.
Ph
( ) 0
o '
I 7i • I
:::::::r. '11
~ ;z
Un pom i'n • ffO. • ri . lf., Un pom În • flo • ri t[, Cu fl'llf1, Z8 fTl8 • run-18, Cv frvn· 'ZJI ma· rvn· fi,
V > O
V cJ.i J. () ()
V -
~ 7
l~Ji!" I ::J)o I ll
[u um. bre ro· lvn -<fă, Cu vm • hra ro • lvn • di. !!. um /1rc1
0 /11 • i. , lkr la vm' 6ra /uj, t.
o
V
>
J„ "J. cJ.) vlJ
f- I BSf.' 'fijol
Si. n'fr si
&'
vm = brja
c:; ,=1' c51'
Si· n]e :si um • hrfa ~ fjo zi.' nă hi . Io'. n8, ljo z/ • flB
I
hi. fri. ni,
193.
„ „
mg: 3093 · 11 11
BRADUL CI~ - MEHEDINŢI
I
Sin /· a po• rin· t l'• ll ~ (·o ;;:>;. I/.
l>-138
o J g ~
I EJ] o ~
. I
-
i
o~
J! I I fi 'î'
vie· nîf D7 mun· fi dzfn pji1o Id, D'f m11t1• fî din
~ rfi . : fi '
O V
~ l d o .;..
::}' 1J g
o
I I!
' til
-- n
V >
! b
V > > o
I ..}I I o•-
A· I. S~ll Iii ii . pJ , A· i = s'f6 fi1 a, pi , Ol't .tuz dfn. tf mun· !f, Oj't s11z dl'n· fri m1111/
mun• : !1 ,
V J V
> 3 ~ d
S V d., t J, ~
:st'
I 1
~11
F·l 1 ) 51 . .„
l1d ; h 'f I FJJ.o -
I !„' ......
o o
;h
Dz'i l<J bm fTlil • run· /1~· , Dz'i fii DrilZ llliJ• ron• /l ,
d
nu.
V
Io Q 1
o -
1
• lî
o~
I
la ai m;,'ti , /\ di fii fxo • cur rji • ij_ , Oi' la tgo • c11r r3J/ , /\
V
u
o
> V > c.ef > d
>
V
> V 't
I
F =îJJ' lijl
A• i · sta la
V
m/J. ~!. , A. ·;. am vlt• n/. t1, Oar !°eff. am V{°e= ni= !!. ,
~ d J.
;:;rkl 1'f~ o I inll'f
;;J:'""' I
.
>
.1
I Jl•
- „I "j I
. _ i:1
uu
: ti
t
I e 11
Cj [on mj·il cri • CI j,el a ma.( · zr. 1j Ci .(el a ,., z/.

fTlili s!.
417
194.
mg. 3 093 li e f) ŢÂR j NA Ci re~ - MEHEDINŢI
/
i_
tl:n6
~ f;'I
J V (.Ji) 1
"~ ~
J.
~
J)
iJf!I Jd1UQiJ •1.B y.J igl1!8Jlt# 'J___Jb' J •1. (,,
X " ":'...._ ' f;'I 7 f;'I V f;'I- f;'I 7 Zl
w~ 111.~18
'!l
(o)
: f~
> > > >
o
l"H I
fie va - l(e la va· /je, f!e va • /je _ la vd = lje, f'j-tJn pi , ţjor rlie pia • j, f..i-w pi • ş'/or tle pl3f,
o (d-) ~
f'ie va • lfe la vJ • ~ie, la >'a • le,
o
.> o > J.
I
tplr;a : ie
1111-f ntJ • v~ d'je pipa-ie, Hv-i llti • v/'r ozre I
f~
x) - ?:~v
6§1
V
t I J. ' ri o
I(J•.1 ; • I V
o
cit I
s
• ~
I
-.._.... o
Şi ff! cfz'j e pJ . min·ll .Şi Df'e fţ-a co· lro • pi • 11, D'fe lf-i co • /ro • pi • ft
195.
~g.10085 a ZORILE Comereva - CARAŞ-SEVERIN
~= 180 ;. ~ J. ;. ~ .J
-=l. ~ '>J ~ t:'i ;; ~ ~
utiiwtd 1n 64l® J ~ lj .J ! ID V>Q}JB 103 :gg{ţJ J -·lj
V V f;'I > f;'I A V V ;:J-, r--J-, A f':'t .J f':'t
1
W• a 1 1
j
Co= co·ş~ dn = l.J • rJ ~ 11,;. /ie c 1~ _ df! L.:.....J:!._ Dnri ~ rJ • v.tr • 5<1 • rJ Drod .sa rJ • vJr - J.lr' a • le
Co· '"fi tl~f d'n • la - rJ Coc CIJ'1i tl~i cin " far' a • le
I -r:.
f;'I f;'I
I i I
T~li mi sJ .sr:u - Id rJ T~lj mi sJ xu - 1.1' ,; - le
Ţ-;.
rh l [)()
Hu-tr1.1dum • nie
I
la'
~ I
f;'I f;'I
a - li
,~
J. o
V V f;'I f;'I V
3b 10 I ~ I l I
r-11)'1o,'.1· a •
( U•~ -'· 1r
uu • ni· • L.
ru G-u ,; a -
'"' ~ _,,_
u~ • n\·',„ ' n'i·lu
J. o
f;'I f;'I
b
Sotn' llJ°e•po ~ 111J'e • ni• tie So'fnn 111e=po • m;.'e • nit,
I I I
418
196.
1) 2)
Ursu, Val. Alm., 192
DE PETRECUT Mocq - CARAŞ-SEVERIN .
Allegretto
6
J - 1]
Al
J I
'" 42±1@ o
Bl
Pup . rid lrJn ~ dJ - fi - r1g, Pup dJ - lrJn - dJ li, hi ro.
2
4J n
# ~·
IJ lj
Şie ci-,y/ !ia - · vi - 1!!. , ci-ai
.197.
11 Priga-- CARAŞ ·SEVERIN
fg. 5619
„DE PETRECUT": FIRE TRANDAFIRE
l ~=141) >
'# J -Fi • re
;)1 b îJ1Jslg I J
trJn • rl.J - fire,- fi • re_ lrJn • dJ • fi • re,
~
b IJ J.
t o
I:[;: o I @j ţ a ie pi
J•
I.
„ .. 11
-
Ce ~--i zJ = /JJ vl:IJ!. Ce - f;·Jj zJ • /JJ -
>
• J„
I~
o o
4#
o
I Q1J ~) CJ
0
3 [J 'J I ' 1 I
Oz'iţ "'l_Jn • flu • Dzil ~L..___Jn ~· • flu - ?
ri ,:: IJJ.
J. q)
[).I
zJ • /JI - ri•1f
IJ
" - t
ly
>
ţ 0
1
>
t
1@
t
CJ, I
~ o o
Dz'e n-.Jm !n - flo - ri•ly Ore nvm !n - flo - n' • /JJ.
- -- - ---.-- ·- - - -
· ~
-~ ~c.--!!--c..·~~
~-:r-----
,t - • n .
·-----~J-~::::-.-t-----
-------------
" ~' -~---~:.
: r- ·-_____
---
·. ·, . .
n.r. 'I-' Oli. _'('l·~ „
.1.'1· 'f. J( . ~-
. 419
198.
fg. 5823 „ DE PETRECUT": FIRE TRAN~IRE . Rudiirla - CARAŞ-~
J.
"-
r,i.
J
, ~
- Fi = r'e fran fi • re, - Fi r't frJn • da ff', _,.
- rfu,
o
~>
~
•
;f
<
J o
v1 • fJ!.- Ce ,., - !!{

J:96 . ~ "
l.q t>
:> :>
:> o
3
4# t ·j I• t
"' o
Oz'e n-ai
V
În
"
flo 11-Ji fn
- flo ri - '!!
J:94 :>
o :> o
o
' ro'--,
4 4~ @) E4 I• Q Io
::::::>M
.
dz'i
~'j
- '"'
8
lt;
n'j i1 =
to
lf
>
Ore
J.99
V
&
, ro-f}
jer
"
dz'i mi
dri mi "'1"" - ,'J.. f'Jn drj-wz dri mi
g > J.102
I• to it@
. ly lt r.J •
~
~; /ev m-ilm
D f. „ _;. o,~
J:118
"i o
> § g
I• l"' ltth. î• I~
.
..;;,;;; li;, ;;;; =::::==
vin . du Li1 mi = oonj_ ,,,.
199
fg. 5989 ZORILE Bortova - CARAŞ-SEVERJN

I
~·156
d tf' 1 J
I,
' '
b 151&1@4'1 " "
' J
- 1/Vo .1 m . rl . _,
Io • ru vv• •i M . rl . Io .
" '"'
o
.1 fr
V V
> J)l
J!b o
1,t -·
'4 I
2 I
=I •
Q
OJ .f/.'e n-a/ ZD
- ri • ly Od .re ""/ ZD . ri . ly
V >
:> I' o o o o
3
• Q
Jii'..j
.t ·I J Q 1,t:;
11Jj dii dri • mi = rija =!J 11JJ,· dd dzf- mi - rtja . /!! J
o
o J.
Q I âf 1(
- lfoj "'" fi ZIJ - ri· ty tloj •Im fi zo - rf - "1.,

o
jf~~J§~~~·~~~~~~z~f~1 ~.~E~·~l~.~"~.~o~l~~~~~Î~~J)l~l'"5~1
0 0
6
S'e n'f.'-Jrrl zJ hi - vi • hj_ S'e rl.f'-.1"' zJ • bi • ri - .1t
~- - ,. ~
420
200
Lighezan,Fok:I. muz. bAn., 318 [ ~~oRILE ?.] arad1şon.i1 de Jos rost Maidan
(Oraviţa) CARAŞ-sEVERIN
4.J. ( Partando]
J> I J J IJ J IJ J IJJJ J IJ
201
1)
Ursu, vai. Alm., 217 Oalbo?eţ , - CARAŞ-SEVERIN
[BRA DUL]
· 1J) 'f J&J· IP) it]g J

Şii - o· - l t , - fft - a - re, _ Şie - c1 - re,_ -_ .sft - cir,'
le ,_ _
1
202
tg. 586~
ZORILE S..:.ceni - ~-SEVERIN
J.„,
' ;:-,....,
1
af 1 >I 4J5'2J1tj
.1 -~·li, _ _ ui
J.
"' I";'\ "'
J J '1 li
#. Co • t$ • -- f~· cin· - - 1<1 • r4 1 Co r co
J•s1
2a'i ; IÎ fQ1 tt8)1 „
ii ?vo • ri· - - 1;·.,,, .Jr- - - l"o· ri• - - /'j t -m vJr, -- s;;'
!. hit' zbu• - - r~ • rJ, (]o • /lin. - hif.

J.....
f
3a 1 ; I ,. ••
!i_ }(!şs ci• - - h
elfi I o
-Un dz'e·i - -
,..
~ 1: rj,...s• - - cun • .sy1 ; Un • dz'~1 rf-dS.:: - -
_.
scun' >eun • S<,!.
,... t
lt
"'
lJJ I. . I ,. i!@Cl I
- ' ~j
1)
I
Ti-.111 . • di• - - fi rft, _ _ fi - rje, Tr<Jn-d;;- - - fi rft, _ _ ' f;' Y'i • rft , tcr
421
203.
1)
Ttrnova - CARAŞ-SEVERIN
fg. 5872 . ZORI
~lf~~~~~~~@i~~~~~~~~~~~§
1
vv
fa scpa • li - ts'/e, sco.

'
_,_o o
o
" ' > l-
tJ " - - q ~
- - ...... I--'-<....
_...,.......___.._.......__ ~·
2 sy. ;i! . Ba, Ru . &e,
&.
~'·
Ru. fu. $U . fu , !1!!..
' J:90 ...... o q--,
JO'l r-r;i "
" > > > ' o
...
-.--
~
&, Ru . su . ~e.
.'-J
Ba. R11. SU• ~@, fu .
-
!E-
" .1:90 _r V
• V o o o
„"- -mi ~~....___. ........._ ~
3 .Sl tu
t
S'@
q q
r!!J • <fi
•
Şi tu mi tr@ r!(cJ · lJE. + - - - - - - - - - - -
>
~-~ - "o
" ~
„ __._
".. _, • ş;· fu m1 Şi fu mi ls@
„ „,__
~- 9!1.-
" -
J- 96 > V V o > o
4
... f.„
-
r~ dii· lfe
q q
Zlf0·!2
.r
L-a · lf.°11 dii. lf@

...,
11,10 ' rf'!
~ .J ~...__.,...,....___...,c..<..._
- -~
>
" I
I -o o
V
- " >
" .!?. •• _ >
„ „__,
L
•.Y -- fl
'-~
„__, -
„
"-.:..
l'e Zo • rE_ , L-a • ~e
J-96 - .,, o o 0_ 4
"
.....
>
"' V
_,
lifori . sJ
- ''';;}.' q sâ_ •rp.
V
<..... L-"'..____"'_____..'"'- -
1111 '• ips.ri l'!"f'j f/f/ b_ias. ~
;._a_:g, '?°JO' '031
" "
.... „ ....._.. -- - ~
n
„.
"-
Zori si tiJ "'
qră. fi!n· cJ, 1 l!fO'i si nU fli. bfas· C!.-
"
~=96
.... ~ o o J = 98
... „ " \.!! q ...,
"<.... v.....____.......,.....____...... ,
e 4ari Jit ri . llfr. » ~I să! ni . ir, sa . !i!!.·
--
l'!"'i
r
_,,~o în "> " j y

" V V
„ "___,, ........ -- .. _.... '-' „ „.

ZI((}(' si · ri. ~ SiJ '!i!_, !. brj S6-
•o
ri • 1111r . S3 ··!B
'
"
J:99
V o > o Jo V -· "'
„ " Pfn rar . n q q IN' . ~
- - "' „_ L...Y...._____._ .... ....___... ........._ _,,
7 fi Pin ior_ li S? !Ji . n'J.~ o
l'i '& 1;; fo >
~ -
> > o o V >
.
F - ~
'-!V - - „ lllt....&
f#i, n·or 18 , , te ~ m-or
422
204.
Tibiscu - CARAŞ ·SEVERIN
fg. 772 a ZO·RILE
J:96. J 104 . fi:..,
'# t8 8' @t~

-
J:104
Zoa - ri~ -
1
lor, JU•
1l)@nlJ!j 'mJ
V
f'O = -
'
ri= - -
'
Io =
i
r!!.,
V
Nii _ _
'0-J--,
gJ /,; - ly
J ..
2 4# tv
lo • ri ~ lor,
L"
ro - ri Io a r!:LJ
~ ltlJ
Cu_ rloj
th I
boj /.; p9;1r= -
L35b
f,; '- nvo
'
• vJ.
V
;ţ_ V • V d•• V ,
V "'
o
~ ltlf$
........ I• lo b
ri:· - lor, SU• ro= - r l· Io • r!:f, lls - lrf c,; - I~ tlu = - 41 • 11!,; • rfe
pl'@Cipit. - - - - - - - - - - - - - - - - - -. d• V
o I •
o o
.Şi nJ • poj ne-n • for - cJ • 1'a • rje ,
V
"'
V
oo ~vv
V J 11
4
E
I
• I" I
'# Zs
- ri =
o
lot, su . ro - ri- --
o
Io • '!f,
205.
fg. 6012 ZORIL.E (DE ~ARĂ] Rusca Montană - CARAŞ ·SEVERIN
' f J .-, r::;J~
Jth 1b 4pU!itt Ui5i;iJ 1(} JjW 8 1DJ

r-, V . r-. V
1
1 ! I
-la • ri • lor, Ju • ro • ri Io - · ri, Hu grJ • bi • rJ/ sJ zo = ri = /f,
J.74 d
r,"l v 0 0 V
o ifJ I
#• ,_l
I
#•
lll"
J
.
gJ - l.ri - H C,; . lu nu l.Yo pot- i;o - v1 - 1J

! J.14 1·
I _, J.eo
'# .t
3
o
I
J o
lf
<:::/ o
1
EJf"1
C11 pol - cg,; • ve dre ,;r = Jii1 - .IJ, C,; .s.J /i - nJ I,; pJ = m/n = lf;
J~e ~~ I
~ 'f#~~~o~l~o~~~lf~J§~I~~l-=:;Bj~j~~§
0
I ~î§'t~l~~ o
drl~ .s.J,
J.e6
/i • Cu/Ji • f.i.
cu • j e sl'r - mJ-n = . lfr •
J.90
SJ > 0
n'i( I,; Cf!.JJ -
5 f #
S,f
o
jey,
CI I
s,; • ma, tira - 901
IJ v~li I o ' J die,
. bi •
I'
l'fjer • gfn pe ca • le nJ • in • ls'e, l11~r • gîn pe c,; • 4·. nJ • in • 1.s'jt,
206.
Ursu, Vtll.Alm , 215 1> 21 „ CU .SUL IŢA" [BRADUL] Lăp~cu lv1are ·CARAŞ-SEVERIN
Allegro
~#J) 1~J iJ J 161JD1l]J1&1®JJ1lJ91@~'J1:[)'J ~I

Ş1i - ci - nJ, şre - ci - nJ, Şre - ci - ~. .şie - â - nJ, şre - o· - nJ, . .şltJ - ci - nJ__ Şie - ci - n~ şre - cin'.
423
207.
fg. 1756 PetrNa-Predonll - HUNEDOARA
„ AL BRADULUI"
J
~ ~t:'I
-Brii• dt!, _ _ bra =du = lje - rfl!,
, 1@1 <26 '8&'
Brii• rije,__ brv - du
I
•
@J
/1:. rie,
o o o o
2
4# Cjt /-o__
'0!:3.
mai so = s! = I!! 0.~ fo _ __ tnili so = JÎ • lu
,...
o o o V V
,... J
3
4# O'it /-Vi--- po • run = s'i = IJ!. O'jt /-vi _ __ po - run . s'i • !Y.
,...
l t V V V o J ,...
4
4# Lv ~~Jp=
::sJ
- - l 'e voj • ni •s'f!! l..i 1eJp• - - l't . voj • ni• s'f~
I V I
5 4# =:z:::! I ( lt t li
SJ-z fTlili - - - fv-sJ-n mvn·l'e ja - s.i-n mun • l'e
V
t J
'#
V V V
6 fe " = ~v=g} yi sJ
208.
fg. ~962 a ZORILE
. 1) ~:176
~ r CJ nu-f ~rit•mţa drt> dor - mi • llJ,

V
! h.m • ":;:. I ~
,#
o
> ~
n ,tJ tt'S b'J

> o. o
2 J q• I· • I • t I 't' 11
CJ .şt cl'o • co = f{Y' cln - la • fy_ I Cî A- co- ~! nt<r cin· la - ly
o
o o
o
>
t o o
V
>
>
I >
J
3
4# Îl I
y, pi~
•
I ÎÎ • t • •I • ~
1 li/o - /i. io seu. la - lf:!. ~ ~· pjl! 1110/ d fo =- la • ly
o
~ ,...
>
o o o o g, V
4
4# ••
!lu-ma
I•
dom• n'jt • fwj
a' t
d'lor- mi . ly
•
!!. NU•/flil
•I
dom·rfjl! - hi(
t _,
dor• mi • lu
=
t i I I -9
424
209.
fg. 1312 „ ZUOR'ILE " A.r P2'U de Sus·. S.fBIU
( ~ ~1291 ~
f 4J Js.1ffh1 JfJ 14?0j i j#l •ri - CI . • 1'.
.J'
o • o
Ii a v )~
?" tlin guj i1 • <Ş4 gri· fa • ~ :
ţ, c-- lrJ • i' hi , ne ·{l/ ie • 1! . ! şr Jiri. JJ ~ tlo. !Ji qi • rl:
,...
J5lt o •
'h o
fg. 7 660 a
Co . Io J°J!O•S!!,, - majtlin _ jo . S!!,, ~ ..

In-li-U' cfm' mii
- ,.; frv . ""tO-S'!·
21ti noo 't
o o
lt> ,...
-w
>
i
~ g
Ofn
I
mij = /po= ev _ _
I
CÎm : ţJll = /11 i,
·I
fesdţ·o
a I
plrja = frtJ
'IJna;s.fi
I
'
f)l;.'a-lr~.
a I
~~ ---lh ..,,
3
4t ' ~ 51l .lfj. • I oi I I I
'~ a l" I
Oar pe plrf.'a:frâ - · ci= ne _ şa de ? Şa• de /'fa/ = ca l= ro . di · e
JP ,..,..,
4
4t I t L(t) =ni! • l I i1 I I ,-@ I Q I
Şa = de 11aj ~ ~ _ · I =ro "' di e Şi foi seri = e pţ-<I hi'r z h' • e.
•
425
211.
fg. 5481 b [CÎNTEOUL ĂL MARE] vtnătorl ·SIBIU
Sfri= gâ _ moar=fea la fe = '!a =stri, Sfri = gă _ _ moar= fE'iJ la fe = rea = slră :

# (h:136) "-:=? ~ ~ ( b:140)
-01
~
2 V )v tJ'i I 's ~ I
- Hai fle va= sf-o fii·- a = fa = ri, Ha/ fle va =st-o fi'r- a = fa = r;I!
( h,14°01 >J >J >J
3
„
n-o/ je = fi,__ Ba io, _ _ moar=le, n-o/ je • s1,
EE:s 1i>:l44) • 1!!!!!!!11 • :.... I J,
bJ&i 1 CEI I s
__
J&î I I . :@I
dt'S • păr= lf-- Că flV
mă
pof des= păr= li
:i.
jj
so=
"
tt
I
m
= or _ _ D!·al mel/ -
e I
tivi= ce
JJ
so = ,H = or.
I
:g
li
212. - -
fg. 5422 b COLO-N SUS LA RASARIT Bolu -MUREŞ
J:70 „ J
:1::.· " -- " ,.. " r:o.
~ J5J::)11Q 11@4[31@ IJ1'n[#'11J)1tJ1jJ
> "
n
Co• Io_ sus la r.i • sJ • rit_ Co • Io_ .sw l.1 ri•si • ril
! J =68-69
I 'î I
S2
2 ' I I
E.s•f{un _ c~ a - co - pe - rit _ E • slfun Cil/' a = co•pt ~rit.
„ .....
3
'JI
i Oil-l1 c4 .
1i!J
rvf ci
I
• «-mL ~e .
I
@:J
dţi IJo-n cJ •
......
I
ru/ ci • lr-m!,·fe • <t; ?
4
4 /ar Ou
1§1
mi· Iru
b
joi - m .
ltb
cu /•r Ou
-=-
-
I
mi•lru
1.flj1
·fal•ni • cu .
îl
......
5
4 flu· pi
1§1 '5
d •ruj ân' ~la ' • ,..
®
l~r·JJ Du . pJ
= cJ·ru/
I
cifl' '/J.'-J •
'!U'°I
A\91 ?
426
213.
fg. 7711 a . COCOS, DAl.U [ Oprea] ctrţi?08'"a - SIBIU
(): 1161 J
•----, > ,..._ I ~
'JsW' ~ 1 tS 1
8) J 'l I
Cfn • /#,- ctn =/'' - co -co) d.J ·fu, Cin • IJ, cin • li co • coj
J)i •----, Q . J)i
E ' D "I Jll &
,
I
C/'n - IJ-'----- zo • !f'1, _ lfa • IJ zu • a l Cin. /I, zo • fl.1,
3
..
o
> o o
I
n
J)l V
I n-'-'--"
>
-!
4 4 .. ,
Ni - KJe-n
,.f,
lu - me
>
, nu tJ · - u • de, t lli-me-n lu• fne _ 11<-'. l-a - u • de;
VVJ
o
• j.11 •ni • u•_I_
'-rui
214.
fg. 7&37 a CÎNTECUL ĂL MARE Scoreiu - SIBIU
,...
(h:108) ' J J
ţ
14 ) a I 17!J 1Ji lm~r l

f
i
V
l;.J@
;v 'eD ~
11.J@
•v ii '1 11
Sus in · IJ!6r./:i, 1111 la f'6 • ffl, Su~ ;;, /)fir· t.i, suz la r.; • jy,
J o Jy
2
Cin· fi, cin • tă ro. co) 98 . ju. i Cin. fi, CÎn· li l'O• coj ;a· {u
3
t ,... ' J. J o J_b ,...
-Cin. ti zi ' ljl. f.Oi1. fi zi r i,;a. ~ Cin· fi zi• !!'· t_o;J. f.i zi. lfll
•
J. o o ii o o
' ci,b
4
_,
Ş-ln. că fl!l'P· ~i8. ft.?-· fi fl!IP. lţ'a. ă 9-i'n ,· ci llf!ilP• fJ.°D, flJ6. t8 11f!<1p.f~ .
o J„ >
o J> ..
5
• "'Ni. mji lu . mfe nu l-a • I.I • de , a Ni -mje- /.JJ. mje nu /.a, u = d~e.
215
...
fg.7722 b „CINTECU ĂL MARE li
Scoreiu-SIBIU
I • li
fi zi I {18, zi . !f8, i. cf'n.fi zi. if8, 198 z t.i zi = 1;!11 •
3
4 jJJ ~i-n·
o
c4
l3J'i
n!f8p.lţa ,
O.' tţ>a-
o
fi
o
n!!8p · I~.
,J„,
I
~
Şi-n · cJ
I
EI
n'l8P' fţa,
:ft;!ll·fi
Jl ·111
"""
fll}'P · f~ .
o
427
216.
fg. 3396 ,;COCOSDAIA li (Oprea] Clrţi~ra - s1a1ul
•
i (h:~)
. ...._ J I
ir )hh I
C/n=lă,_
~
«e ijQJ 11QJJ
c1n=fă_ .co= co/=diJ
~f'.'I
= ,f'!;
V
l
an=
t
lefJ15Ji(J 1JJ lfJ>J
fă zu = J!il, lf!iJ = lă Z/J =!!a
?:-.
1·11
J)> "
2
4 Ji I e I
~
ffl im '-"
o
1
llJ 1
[ li
.!. şt jar npap=lfa, IJ!a =tă nf!ap = (~a. .!. !fi = me 111: me flii '. /-a = IJ = de,
,....- V
o•510
0 V V
4 "
V
3 I J
~ '@ a I
„ !t
- 'b
f'lv=ma,f Li= na, şt răs= pvn = de . N11 = maj Li= na, răs = pvn=de.
o t +
•~lfuff
'
4
Ji I 1•.P I J 1 o
o
e -Oa jl!j; Li= n ; , pâ = r-a = fa rci! .!_ - 811 = ev = roz, m!?ar = tj.aş e = f':--
217
fg. 701 b llCÎNTECU ĂL MARE 11 Ar~u de JO! - SIBIU
l h : 141) J
f )l:h
; Cin .
0 &Qh'° Q
fă,
1
'@s
'
da
}
i !!. 1 S11z la pgar:fa ra =fa = 111 = J..
V
o o o
2
4 o
Hi= mi
o
111 = me _
I (i
nu fa = 11 de,
)"
i fJr Ou = mi= fr11
I •
jal = ni = CI/
i· li
t o t o ·J
3
4 o
Hi-I a u = dt _ ! ; ris= pun= de . I
I a..a
Hi-I a ::
I ls.
li= de
I@ •
şi răs=
I Jî
pvn=de.
)·
o
o .,I
,.
4
f j_ Sfri=gâ
t I ijj
~ar. tţ_a _
li!)fi, 1!
la f;.e = rJas = lrâ :
I aq, jl I
..!...-Jej, Ou= mi=fre,
• Q
pin-a= fa=ri!
OJe rlraj fră = !i jo = rij mt = .!.,,
428
218.
1
19.5461 a
„ CÎNTECU ĂL MARE " Coves - SIBIU
h:140 ~.
4;l;1-)Q;11J 1a10
si 0-iJ· Yo • Iţo, .d-8 • .!'o • Iţa, ~ • nt , Co Io w ·. sy_, _ maj din su • sy ,
......
,.,.,
o
4
> > V
2 lî • lh; I J 'I t> A
La chi • li • e tle hi mi ,
• 18 11a -ri • e
je ' · Un'
o
"J. ':; J.
I
3
4 Si fo' scn • e
•
pţ~ har.fi
-1"M
je , Seri· j e yf • ij, cu yi -
1ij
4 l~oO
..
tl __.
4
fi pe mor • li c11 mor.ţ/. _ _ #or • !i-j scd. e cu ( ro•M = /iJ

CU • °nfli • /â
219.
fg. 5265
„ CÎNTECU ĂL MARE " Arpa~ de Jos - SIBIU
!J. Sus_ f'n

h,12e . .-u,
ra= iu = lu= i
2
ff 1 ?l
!i fru=moz ci'n = I-un co= coş =IJB =/!._ !J. fru = moz dn:l-11n co= cos =ga = ie.
h,134""' • .,_
8 :> > > o
3
/u; me 111J-! a = u =de, ei : mt-n fu . me n1>! a • u a IM,

o
Chţor= glie /al:ni =cu,_'

=
h,132 J..
t J~I a
'"b r .fel e : u =ol- fHn ris =pun.III.:
429
220.
fg. 6172 b
[CÎNTECUL ĂL MARE] Şalcău - SIBIU
O-a • lej, _ f1?9Jr·fţa gra/J•ni - ca • rfe _ _ 0-a • le.t; - mt}a~iJ grab-ni = Cil• rj e
o o o t V o
2
$ Io I~d ~ I~ o I I 3 !j
I
O_lu - ~;; sa . fu d.f-il rfn-du _ _ O_lu = ljill sa= fu dj·iJ rFn· du
"
o o
' o
F .ci - d~ onJ = run•fu _ _ Şi cJ = sf =le dţ ·nmJ • rvn-lu
„ cJJi>
Io I -cg lt >
P;1w
olj ~
J
t I I
/'li ~ c,i je = rţa fhJ lu - na-ly_ . //, = c.i
V , >
0 V o o --:
V 1"' t31t> I tJ .1 if I J.
FJr' /a_ li - fT1iJ • li!.:,os!ri • g;;-fy _ _ fJr' /;; li= ma = lj-o sir! • g;;I:
22t
tg. 617.S b [CÎNTECUL ĂL MARE] Ştenea - SIBIU
-/'fp.Jr- - le, _ mqor·~ gram• ni • c~, 11i-.ii lu= - al sa = fu dţ-a nn ' du

~"""A
0
O V J • ~~ A
2 _ 0 1
o
I ~I
o
F
~ 1 1 J.
ci 3f. le dţiJ mJ - 'W!'· Iii · c.1 · - ie ·rfa n-ilj fu • nai,
3 ~t~~~~·~~~v~~~~~J~A~~v~~~~A~~~~g~~--~~A~~~~
'
~ @I I I jJ O I .al I J. a •
0
•
LiJ_...,
~
v v d!( "!:'°·'Jll:l
..
-.;e1; v v v v a - la• ri!
4 tf)r ~
V
o t )' """"
4
Dar nu _ mJ poj
t
du - par •
·~I /fj
222.
mg. 3J01 Vb
[ CÎNTECUL ĂL MARE] Mihălleni - SIBIU
~-108 1 ~ I o . o J,/>
).
f k}61:@1.BQ11ij)li) -t$1Jib1 U~ I j 1
mqr-lt 9'f.l"11 - cJ,
> î - 9
2 I TIJ;1
....., I
Tu ;,, sat cmd ai in • lra • /fl
f!"iJf_
Tu l'n sa 1 cinci ai in . !ral
>
I > > J
"'
3 I.
I #~I,,.
Lu· a.ii ' sa· lu dţv-rf'rl ·du, .sa- lu c/ţ-il•rÎn . du,
430
223.
mg. 3901 Vd „ CÎNTECU ĂL MARE " Birghi~ - SIBIU
V'.
li · lei, ~r-lf.°.J 91a/J-,1i - c; _ _ R • kj1 _ _ 111fi1r·/fil

o
I "
pq
'4
2 1 I
li lu . JI J<l •
'--'
tu d'j-J - rin -du_ R
~=84
3
.Si că . st • le d~mJ
'--
, run· fu' Şi el st • le
fi
dţ..r . mJ
'b;V ~
• run· fu .
0
~:84 V
I I o AN " 2)
' I
i.1
4
'u J > i ()
Iii . cJ i • rfa n-v in • !raf, tli . . cJ i ... '!O n..J in • trai,
224.
tg: 1261 b [ZÎNA BĂTRÎNĂ] Ruc4r -BRAŞOV
J:92
iJ V itJ
Sir; • gJ . mpilr • Iţii Iii fe - r~J • s/;J , Sin' • g!
J.92
j~ „dJ ~ • I , I1. •.
-~ • ve· - di - lu_ lţ-<Jj ne - va - Jf# ! Spo - ve - di - lu . - I!~! ne - rJ • sl.I ~
J:96
·-.1b• .)1 J ollf (J' 'f
f.. -fiii jo _ _ nu spo - l'i' • di ly fiii !,'o nu !rl-ilm spo • re . dif
J.92
> L,.
"
• I I
IfiCJci @1 j ~I J. t I ~
n-wm gtn • di ~ ,JlJ Iii f179<ir • ~ n-.m 91::;;----:- dl'I ..
~
225,
fg.8915b („CÎNTECU ĂL MARE") Vlrd -SIBIU
J =90 (J.) J. . .J
ttJ lqJ §1;J fJ8iJ ~ t1P.nJ I N41'' Jj rn '"° Ji ~

f7'. I I I f':I
1
f .
Jtt:d@ g
Co • Io _ _ . su - .Sf!.:...___._ NJ'. din .su •.S!!
1
·Cf,io • Io sv • J J l - mJj din .sv • SIJ.
. '
• 1,b&J :s j1 '-!/" .
1jo. •
Juh cel d_il_ d e _ rJ •s# - n • & - - - rl • 11
J =92 I~ o o .J)i . „
! ~· ~
o
3 ~ rV V
n &llj I · t11 Q2!J l3:D

ro. ro.
.,_
r.s-~u h ~
li~ fe de J,J • mt• i e _ _ _ Es-~ l J.e4
' .,,?•
4 Ofţh I I J )i" I
Şi yţi1 - tle Şi Sltn. fJ 11i • rl · I!
431
226
[CÎNTECLJL ĂL MARE]
1
mg. 3899 R i ) Avrig - SIBIU -
~ h~ Jh
3 2) V f':\ ~
1 -4 J:f§Q 1lj] I ft1®j,,, 1bQ#ISJ 1§t10j l I

fe, bra"' r/e, c~e lt, c;,e le? - Oa cvm, Fd~ sa n11_ mă fia• 9in,
Că mi „ ne m-o fă .: ja = lf!., C.i ,oe mi· ne ~ fi = -ia· 111_,
M-o ja' di ră = rlă = ci = nă,
2lvar : ~
mg. 3899 Vb
1ib
Co· Io _ _ sus ~; su- lun• _ flu~ .Ja• li· lu•
tn6j
"' SE_ , Ci trlU•
!°'L '
@;
/ o o V
"
2
f .z-. __ li . fe de ' tJ -
]. J.
~
o
I ;:)
t
o o o • I
3
4 OH1 _ li . je cf . ne-m /.1 • </e _ _ 7 of.; • de Dom • flii scn" • i •
.I
Io - flii
228
„ .
tg. e 912 b „ CI NTECU" AL MARE " Florefti • SIBIU
f•!f.,
o CX:Cll. J.
„ b o • 'I
/i· !! ,
- "' ..
0.;r flii_ mJ pal ifes ·• pJr • Da nu ml
~=144
V
•
4
4b dJj f ]
I
I
o V
J.
„ I "t s>i V
, I •I
.J.
lk ju bi . li ~- mja"j/D, C-a,,, lrJ . ;' "......,
"' ....
432
229.
A •
1> /1
fg.5383 c „CINTECU AL MARE lghi~ • SIBIU
• U'o.f. m-n- svs ~; dij ' m-n /'os _ !li.!.• rt!J -n SIJS ş1 da!>n,, -n jfos ,
2 4Jf - k ! ' I C J
j 0foj •na-n_
ij
CIJr • ff'J
I
fu j. o. ni !Joj. na-n
.
CtJr.(ll}a)
(•}
lu I '
o
..Q.. ... t d··

3 4~~ ~,iJ·1 qJ 114, 11 ~IDDq1 · ~~
E Dar f n _ ctJr• te ci • ne şe • de ? ff. !Jar in cur. te ci • ne · ~e • da ?
d- J
4 'j~ ~aW I jJ n~. 1$ ) Tx1

!2. Şe . de_ Dqam. na I . ro • di~ e Ji. Şe • de !Jl]llnl· n8 I • ro = di'· a
1' ~
o
J. cJ
~ 4;1 ;t[!;;1 §) I I L J I fi. 1

-=wi:.-=t
i Şi fot- seri· e ,•j-o hăf fi= e !!. Şi tot seri- e pj-o hir • ti· I
j1
2
4
h:96
'
4S
.
- qe = lin, _ _
"
lb
cje = hil,
+
•
/Jra= de,
I flf,
o
c/e . fin. Cfe •fin,
I
cje = fin,
Q) I ©s.
/Jra•tle, CJl ' hn,
I !Î1 I
o
Cle IJ.'e _ _ vj' tli:- rJ= di ci -nă? [,/e lje 11;' t1F ră e tli =ci n•?
h;96
g 1 l„Ji1,,,. ~
t t t + o
' lt
~ [fi g
li
3 I - I I I
R
Oar jo _ _ cvm sJ flii mii IJS =CE_, Dar ,!~ cvm să„ flii llJ c~
h:94 "
' • It j, I • I yl
++
4
~ -
Cil
JJ@
pje _ _ m1
= nJe
'~.\Ăî
f1H) IJ = fa=~ Ci pje mi= n]e
Is:l?i
m-o li
.·.=+K-=il
. '---'
" -
ja • ~.
-
231.
fg. 7;()1 a
11CÎNTECU ĂL MARE /1 . Părău • BRAŞOV /
1~=1701 t
, w=t J)Ja~rjfj~-i:iJWI;f~~t~
Slri· 9.i_ mpar.t! a la fe . rras.la : ___ _ Slri.9;J m~ar;/!a la fe • tjas.fr;J:
2
'
.!!..
Jil t :J ~* ,± ~=ri.~· . ~-l~l~!~e~1°~~1n~0 ~Â-~,"~Jf]§
-Sp~o· ve •
10
di. 111 • ft).-aj, ne • vas. hi .7 _ _ Spo . ve , di , fu , le-ai; ne • vas • fa?

~
i4~~)~1-.:1E~~~E~~~~~: :=.:·E:_;:~~~~~-~~---~---±JW--- ~-j\~ - • I,~

0 1 29 J.~
3 e s g3 Io 1 li
.!!.. -Ba ie~ nu m-ă .ipo · ve " di = lf!. __ ·- - B;i ~'n nu m·ii spo: ve ~ di = lf!.,
4
I h.1291
4
I
lt
la fJes • fţi1 ni/
.
~~$=:. ~~:___:· -·-:~ .'_T~- ·~.ţ~~.~~J.,~~l1~ii~~~Jl~IogfgJhJ~·
0
§1
V
m·i g/n • d;· ~ /'!_--- fa ttxes = !fa flii m.J gi'fl : d;· • /'!.:
0
[]
Io
t şt slri • do : oa file rd _ _ Şi slri = 9J f'8 ~ • rJ:

/
433
232.
i fg . ~9 [CÎNTECUL ĂL MARE J Hetiur - MU~ES I
'~'"" ~„„ . ~ ţ., ~ ~

l ~•IHIA
4ii 1Jw!W2 ,,tftYirnJ
~ c~ - dţa/ ,;. • de - Iun • gal ,
h l
f:!_
.t,,,_, 1I'®'J
o 7 ''"""
ce/ _ dţal
5
1n • de - Iun - ga~ 1
1i,,§J,_m
11e • rţ ·on - că• ru/
1q1J
fe • re• - cal
~ 1 , 4~ ~ I m iJSV'a
o
11e • r~-on-=-_ J;} - ruj

A.
fe - re • c,;I .
! 1
• ( ~=1i.:i)
(d )
<~~12!iL..,. ~ (~118 ) (~: 140 )
ff nv
_. • . . "'
n1
o
2
· -..Jll ,r:;: I J!, •• ·I ;a, l@'.l . ]1 1,. .,,, 1 @- 1 =i 1 1.1 1 1 1 j§;I ~] 1
CJ 0 ru 1· ne-gru- -. bo · i ne·gri, Ca• ru-i _ne- gru,bo •i _ ne •gri, . Po. 90 ni· qu fi tnW,! . t>e •p , Po • go ni • c/u şi tn11;.' ne.grll;
I'
I ~=144l
.J. o
c.;r ci nef. cui • c;;I ? Dar În __ c•r ci ' ne-j cui • cal {)a' /0 6'erY •fa fa/. ni cu /]a' 10' Gear , !le 1..,;. ni cu .
[}Jr i'n ?
233 .
mg. 3900 Vc
.J , 59 """" J. • t
li
-
ZÎORILE "
..
t -f-
. ~
. .
Sel imbăr - SIBIU
4 n 41~ t2fj J tJ
V
"!" ~ ,.-3 ~ ~3 ~ ~ J ~ 3 ----:i 1'/-1 ,..,.,, ~

bI il diil!LJ
" • V V
I 1J ; I J j 1 Iii ;:J I Jsi14 I .) I 1 II

- Z,·. uori zi' = uor1 draj zt = f! O : r!_, .flu gra = bis _ _ cu rje : dr sa 111,
~ ' ~ '
.1: 66
o ,..,..,. o
o ,,, o
~
2
• Ci az
"f'f = le n-am som = na =1! , fir ' nu m<Jl - n]-am Io ' g;f la 111,
.1: 66 o o
o ,.....,,. 8 o t
~ ·
V
"
, 3
..,
Pe c~a ca " le·n = d.l.e = Iun = ga = fă, Un = de n-am foz ni = c;.o da . l.i.
•
234.
mg. 3900 Rh [CfNTECUL ĂL MARE) Mlchala - SIBIU
I •ft 1) > ,-, 2)

• •uu - ~ lN ~" t +. t t · • ~• T + +- "
,., s~t1,ilzDJJ'®®'@:i>11fâ a'® tt#''~iJ J l li
!fu• $1 • /Im_ /1 _ ffh • li • rlm, _ _ ~ N1 • ri _ lloi'_ ci --f-8 · t/11 • nai'
2' t
IQj ::n li ;, li
tl.se
bit· 1,j "' "

I Ef9... ,. I
.J!.IMll· fin - d,{I - po • po • rtnJ . - •i -Voj
" "
. v t v >v
ij]
~ \Tt
8 >
l"I
~ "
~lzj
O "
11
O 'Oii'!l_ IJi0~
mtn • 1111 _ _ l'i • mtn ,
~
!11 - cu - - sH'n • jt
90
n11,
~ ~3~.
fg. 4819 b [ CÎ.NTECUL ĂL MARE ] Giaca, - SIBIU
h.11)6..104
~· ~
h 1iî J1lj 1JL.::Jt1i bi J1 J. 'i 1~ 41 JO 1165Q 1 ' li
fn ppar•lil _ _
" . rJu lu =J, ă,,i„ Sus_ fn_ pg;ir•fa ce • riu • lu •_i ,
~
'
;J)
/ts •
GJ.„.J
fţ-1m pal ma •
f't - -
"'
I
Jî
bra= "!, l.
,
V
I~
Ies
1t
1~1111 pal ma =
,J?:
f't
~
di /Jra•r/11 .
~.
'
3
Jt I J I iiJ 1€; l li
j Jar În pal ci ne-J. - ev/ = ca =IJ!. ? 8.f' Dar_ fn paf ci = ne-:,' cui = ca • IJ!?
- I
o
.< ~
o
o ~.
li
4 ' Jt lh[J,ei Oi o I •
i Da_ 11a „ ri • a ---=--- jal = hi c. = re. !.. Oa__ /fa
435
236.
fg . 532 Boholţ-BRA~
[CÎNTECUL AL MARE]
(h,11])
J__h "
"IV J_h
"
t " ~ ,.,.,
V
" !";'> !";'>
~ J ) UD 1) A;}
Sus, sus, sus __
1JL:Jj %)5
si _ _ mai
I
€J
sus, _ _
j
J) 11Jlfa i1
Sus, sus,
1
sus, sus
ffij i(D
şi
j
SUS ,
' - f' ma1 SIJS, _ _
'()
d d
2
4 Ji ta
o o
I Ji
~ ~
F[j 7' ~
r ~„
o t
I b a
o
j·
li
-
I Sus in p9ar,fa _ _ ra ju luj, - - 'Î Sus i'n nar:fa ra= 111 /11j,
V
J. o
&Llîz it=
o o t o
3
~ Ji I
Ies fţ- un sca!!n ___ de _ _ ar = 9int
F
Ies= te-un sca!:!n -
~
z'
de ar = 9in!.
~ o ,..,.., J. o
o
V
o
~
V V V
4
J1 fJ tl ~
o
l[b
Oar pe sca=11n _ _ Clfl fe dea .7 Dar pe sca= vn cm fe = dfa ?
u JI =r tt
o
t d v
- V
o
o
c-
' 1
5
j I J 1 1 1&
n Şe dea /"fai= ca _ _ f'r'e ces = fa, li Şe= dfa Ha/=ca frje= ces = la .
237.
fg . G154 a
DUMBRAVA Buia - SIBIU
ra = mu= ri = le fiţa' ca-/!.. ra= mu =ril '

- - o
_f_ Ca sa ma um· bresc . [a si ma um•bresc , .1!._ Sa ma

J.
,--
3
J Q
J _ __ --
C;J sini o = bo =sit le-n=gro=zl =!.!_' Oe mpar>le·n·9ro· zi'f .
238 .
Şalcau - SIBIU
rg. 6172 a
11
DUMBRAVA
1~
j
-011m~bra
= vă
J
Plea=ca·fi
„... _
....
ra =mv = ri = le, P!ecr.că-li
.. .... ra = mv = ril'.
> >
~
1
2
.._/
• El .._/
'.:,/
{a sa mă d-om ,bresc _ {a să mă d-um=bresc Şi sa_ ho= di= nesc _ Şi sa ho = di nesc,
3
4 ll_y
Că svnl !o = bo= si = fi Ca svnl !(o = bo = st!,' De mgar = fe-n=qro =zi= li_, Oe m2ar=fe-n=9ro = zif.
o o o ~ n > > o
-
*1 --~
ţi1
~ ~. ~ f]
ră d:
r:::= '=-- .
4
l?
Ou =- pă m1= ne VI = ne Ou= pă m1 = ne >'lfl
. !!O pa = fo-; !O pa= ri de foc .
t :lti
239.
Mihăileni - SIBIU
mg. 3900 Rs DUMBRAVA
d
~'132 J
n b3 t
1410
t;"I
~
~ J
nw. V
~' li
- Oum•bra = ră, dum =bra = vă, PI/a= c.i!- ra = mu =n = le, f'lia =că ra. mu ri • ~e,
h=138o o
V
t o J
Ca să ma um ~ br'es'- Ca sâ · mă tf.um= bres• _ _

li
Si
V
. să
J1,
ho z di·
bs==
nes~ -- Şi
&
sâ
-i
~
ho = = nles ~
o
/\
tj
o o 3 o o o J}
\
Cicj sunt o• bo =
atl
si'f, _
I
CJcJ sunt
Ji
o • bo =stf, _ _ Oe mf!ar.te-n . gro • ztl, _ _ Oe mf!ar=fe·n = gro = u"t.
w
..... llllioi - ................. - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - · - ·
_,,,. . ..lt S ftrigino tf•·.(.il·d.cc;.. ..:.. .$.!..·~•...

)P'la. Nr ..~' 00~
.Cuprmml: ~ ~ ·
_„„. -;:; • , , ...••. „ ..•.•.
····•··--~ /. ,..(.~ .. .
240
' mg. 4477 I a
Poco rubato
"HORA MORTULUI" h.
Budureesa - BIHOR
,...----,
f&i&W
tch •
2
)lţ;.::::J
X ~
2) (d) o 31 ; J.
3 )li~ '= ihl;lj;. a.
.!!!.. P,j_ la um=bra nu:d
x---.
J o
4
.!!!... Pi_ frun = za kjer: sJ=ci Io= r5 Pi_ frllfl~ za kJ1r = 16. ci~
437
„ 241.
mg.4477 Ii „ HORA MORTULUI " Budureasa - BIHOR
Lu • a • ju - mi, du· si • ju - rn# Ari_ r;ri • tf/. flii gn.c/ • l1r, /\
2
I '
!! !Ar_ a • co • Io ct vi • zu ·k ' D-o_ pi • luţ mln. ""'"''citi' .fli /\
o. „
~- 1JiH_ r/o. ~hj fi.I, hi tli lntl I\ ;
5 --~~~~~~~·~J~
lo ~S~1~.~~J~•§·I
!k -n nă
r- • tvl. ('t -i_.__..,,,l,s.
. frr • 1111° !11 ? n fi# • ri . u · li tl/ p# clmp ,/\
6
4 ®JM1
Flo. n. Ct • lt tl/ P ' - âm· p!!_ , !!.
J V
l JI. om
Jar. bi wr.t:/'/ tl/ pi
J.
rTt. /\
7
4 J?] D1
Pis. fi jar·h·o /w.!Jj_
""' bi I
l ·t
,;l
!!..
G;J
Pi . sfi /ar· h-11 ;,,. "'
IJ J •
"11· Iii '
e ~
4 ~g~n~1~~--l~l~
lo ~~~~')~J~t=l~
Pi1. fi !,, . IM ~1-11 pe • n" ni , L ; _ To· flo· /"# tl/ lt1 • tl/ • ni. -o
f o
Hă=rul
I.tiffi.
fa . ce _ _ me=~
tj lj 'i
Du• nit, _ _
4*§·
~I~ IC!i[Jj
Hă
A O g
rut
O
I
fa = ce _ __
..;;
me.,.,.
V
I
o
V
bll•f1,!•,
'·
o
o t J
o o o o o f
i:MaZ)T t
~ tj I&
sl-m·b11 • n}as·c' - - pi slrl • I •
I ;j !
ii_; - - -
~ bu ... nJ8s • cătf21L
S~-m ---
o o
tJI
Var.
.ir. 7,11,1U4,16·20,U·2!1 ' · 1. 1, t ,10,14,17,20,:n,n

l..
•Ir. I, 9 11.1>,11,n
•Ir. 10, 21
+4J
.ir. 12,15 1Z,•,Z4,H
438
243.
mg. 4013 Ra
1
>
/1
HORA MORTULUI 11
Dumbrăviţa de Codru - BIHOR
,.... Jh
i-:'i
~lii
ţ ~
i._ V
IJ: 126 O V
~ ~ ~ r--J~ ,-,
JEP> a[f €J
. ...-3_, ,.,,.,, t """'t t V " t 0 f'o
. ' l~t6FJ 1{)

V "
JJ J1 W sEJ). 1 i@ bLl' J 1 1
J ' li
- Haj • dă li " n~, __ kjv , *f.iJ =-li = n~, Haj • ila li • n~, - - kJ11 2
l<jv• li " 11!_,
. '
~ t î ,. . d t 1 J
2 { '. I / I
„ I ·~
~i SIJ • im la _ _ flu • :sa = // = mv Şi -- SIJ • im la ___ '11v • sa• li • mJ!..
r
3
4 t
,
1 o
I
î
l,~1
t
I
li'
.-
(l
~
~a = co = Io sl ___ nHi4tl • nr • m11 A • CD = Io ii _ _ n'e-n • fii. rfi • "'!! ?
244.
fg."K:>268 a BRADUL Cerbăl - HUNEDOARA
( .._
l):l 24 ) o)
r.., ~ "";.,
<h~ • J ' , ~11 .
ro to J j
I:'\ (11:108) J o
b~ 1) r;:--._ ..
2ll""\ .
.
4# -Seo. w t&J> ~~tilrtJ·l ';[/O i t!hJ {tj) rQB2 V 1I
~ ~ . -, ·~
j 'ii I
ti • ni de _ _· 1n • du,_ a se . f/ . ni _ _ de _ _ bra • du, _ a se . ti • ni de /\ ,..
Io..
(ll: 116 ) '.
- -
o· J~
-
>
j r >
~-
(o)>)
!":\
-
(~:118)
f';\ $ q}J - _j 11111 • ~ ~ - > .~ j O••
sţ> tr-8f. do • tnn ci ly_ , _ i_ Ce !ţ.ej do bri'n ci Ce lţ-aj do . brin. ci •

•
I!!'• - i_ fu Ce t~-af do • im"n · /\ "
~
~
c.o
245.
fg. 10253 b l) Muncelu Mare - HUNEDOARA
BRADUL
RJ11 ~-a}, do · bli= - - Cil• - {y,-
I~ 'l
/Jin c~ o'rfrc!' plt · - - ca • ty ,- Din co• d"f!-a..f ple· _ _ ca, -. - fy ,- - I Din co ; dn;,-aJ ple>" "
W
3~ -- J f JI o eu. I&. f I .__ ,
o-
Dt Iii lis yezi 2lu_1 - E n~ la li: ·mJ.-~ ver= z,(q -- ~ De fa li= vezj 11 I\
246.
fg 10195 a BRADUL Alun -HUNEDOARA
h.90 J. J. h,ss Ji
::J. ~ ~ l!:b " J " ~ r.- + .....
iJj 1Jl}1~0 lJ.1i 1&&-1fukf!J1ilJWQ1Jsli&&'8JJq1~#QW1iJn~?M
V _, I"."\
, W#
Bra·dre, bra · dv! . - bra • dz~, .!. Bra,dre, bra=d11.f .
~-
o
.h:96
I @ I 8'3 îi•
)>: 98
,~ .
2
t;\ o
Oin h!io • dr!!"ai pJtor ~ ni = l!f!!_ Oin h!io: dfljilj por = ni = f!!.. Oin lO = drr.~ipor ·,..,.. ?
h:90 J)>._, ~ • h J..

h : 88 ,-, o li =92 o =99 ro.
-ltV flo.aJ fi por • ni • f!!.. ,

o 14ŞQ1
fo n-aş fi p!lor = ni =
f) . I
flJ!!. .1
1@& I .
/ e':! n-aş f i por =, ni • /J!. ,
I
feJ! n-a~
~~jzj
fi por',.." -
247.
fg. 102&8 a Poeniţa Tomii - .HUNEDOARA
RJ':! IJ'<:-"J° tfu • p!'e'

o ~
~ J <>
I iJ 1,2}
o o
•I '·J -I
tvm co • Oân co • t/nplfjl't • - ca • ly_ . _ f.! llziil co· tf17/t1f.-plJ.e'
;t
V
3ţ=~ -. .JJ 1~Jî i f. •

<>
li ple • , •• - iu ./e{J ~ fi ple• - Cd· -ly ,

- '
440
/ 248.
fg. 14232 l)
BRADUL Lelese - 1-UNEDOARA
J,ga O• +'
1 4# jfj 1iNJ1tif1 @~ li1 AJ 1NJ

Se·fi=nă d e _ bra=d!!_, ci • &., Se = .ff-aj d·o ·Oli' " "
-~ I .
Oen co• dr'!-aJ
O•
por • ni • f!!_ ?
I
o
0 0
111
fey _ n-aş
o
fi
lt\.9„
-· li
por' I\ I\
V V'Q_q) V
1il 1@J I h i li
n A/ N po:rfn • ci = lu !!!.. Opar s-a po • rfn = ii = t!!. ra • l;i : O sq • ril dl'~il'l\ I\
J.110 J o
4~§~~~~~~~~~~~~-~~~~~~
A • ja ş-a mi • na • tu na· lg_ Oof va/· nicj di" _ _ SiJ • to Oof
249.
tg. 14131 n . BRADUL
J.ae ~ ~ +'0 ) . ~
w
3 3
1_4 ®®'4t®i41NJJ:1j.11f)m~W
-~ • fi = nă_ tle bra• dJ!., j_ Se • l i • nă tle _ bra· = d!!, 1 Se = li = nâ tle - bra • dy_, Se • li • n;i tle AA
-'IV
o I
,@ -j
Din clo • dfJ!i1/ ple • ca• IE_, m Din co • drv-aj p/# • ca • lf!.. , â Din co • drrraj ple • ca • ty , Din co • dr!!iJf.· ple°-" A
! J,99 > ~ .J„ 0

o"" ' > > o
3' I] 1&WJ 7i
Din iz • VRiJ • r!ă râ - cJ'!_, 1!. oln iz • iz • vqa r.i-- A
)>.196
4 ,J,f;J j 1 lk li
#~
m La ces' ~ fre să • c,!!!.; i La ces' pe•fre _ se • cj~; i. la ces '_ p,!e·lre se = c~~ i La _ ces'
250.
tg.14553 b BRADUL Cerbâl - HUNEDOARA
h.104 o .1 . > > J.. ~

""" t:'I ~ >1 -+-'""" > ~ • > 3
' -J;Jm• I iiiJU@ngi 1Wi bi®zjJ1ti>dP@.i

fi • nJ tft _ _ bra • ii!!., _ s'e=fi = nă tle _ bra = d':!_, Se = fi = na !le /)/\
J)i
-I
s~ lţ-aj d-o • bli • ci • lf!, !_ se tţaj rJ.o • bti c ci • t!f' , se /f'iJJ dr>bli • M
Din ".!"" d'f'Bf. por = ni • !.!!_ , -1!_ li;„ co = drf!-ai por = ni = fJ!, .!!!. O~n co = d~i- por = nî = '.!! , Oen CJ!O·df!tdjpor'/\ I\
441
251.
mg. 115 g 11 Sohodol - HUNEDOARA
_j_ -Se. = k) = nă ge _ bra = di,
I~V a u
.
J!i o
, o
'
@I
~
()o ~
/·ai do= bli'n , Se _1-aj do : b/in = s/· = IJ!,
V > > ~ Jij!

~ >. r.
7 431 I JS , I
•
lu 7 n o;n co = dr~·aj por nj' ~ IJ!? .!!. Gin or' "/\ '
>v > J} J ·• o
' ţ ' li )
~· µor n;c·= Iv- por " " .
252 .
tg. 10200 a BRADUL Feregi -HUNEDOARA
(„ )
(h =194) d J. J.. J. d oJ J. J„ )
LJ' 4@14~aif ~ lgiJ >-g1tJ @jj.1•P8D11 L±J

0
V I':\• ~ r.'\ • r.'1 ~.., f';'.. ~,..., ~r. t':\ r.'\ f.I . .:-J·-i O O ·
2°4 R t ;;Ri@ %f 1 I 1
Din iz· Vfiil • re re a c,(J! - !Jin iz· VFa' r i - re l,/12 · Din 1'z • Vf' re _ re- {(q _ Oin 1z • Vf• re re. ~!l ?
3 4J1I
fi. -fa n-~ fi por. n7. li:! .- /ef! n-a~ fi por . _ rli- - ty '
o
fi.. juJ I~ bJr· da · ŞJI-- fa =ră lrtJ.. b}f-. _ dii = _
253.
11
1g. 10257 b • BRADUL Marişoru · de munte - HUNEDOARA
-Ce · ff. na de_ brii• df!, - Ce· fi. rr3 d e - bra . d.f!f, Ce_f~-oj du· ple-- ca · f'!!--
I .
lg I }j
254.
Org., Bnţ ., p. 77ll
ZORILE Belinţ - TIMIŞ
•ţi '.}; r p @I Js 1Ji Js @g,Qi Js 1Ji Js 141>~); kl_} I

Tri co· coVi ne· - gn· dn·fa • rJ Tn' co · co1i ne • gri ctn ·fii • rJ_
(
442
255.
Jdioara - TIMIŞ 1 '
j. I). iJ ioi11
fg. ~772 a 1l
ZORILE
~.118
4 ii
-Io = ri = /for sv
h.1 00 """" '
2
' Jf ~t lfv gra =
I
bi= rjef-- a za
•o
h.114 ,..;..-
•
>
Pia • mi fon mi _ _ s·o 9J

h.112.
dra · ga
........
o o
I
•
"
tiv ls'e ro •fJB- Iv de mi = neB
256 .
. 1)
I-
fg . 6772 b
ZORILE T1ne ova - CARAŞ-SEVERIN
Jdioara - TIMIS
l"i.100 .JJi J · 88 ~ •
~ ;ii;@ 16],~M 'pq Q;@j lffl 1Jj]J ,

~ zo : ri lor, sv ro=n = Io = r!!._, lfv gra = bi =riez
< "
dă zo . ri . Iv
1°>=92
o o 2 g
Jj>
't
iii
2
f'.i' na fon m1 S·O ga . fsi·. I~. ·-[E·ne, f!!!·ne, fra· lse 03 . n~o,
h.so ,.,,..,. J 1)
3 I
& 11 (!§ 11#.J
lfv ts"e ru = ga Iv dă mi=nţo . ' fl!a : g3 = tsJe da in =9/e = r,ie = i'!..
257
2
fg. 2593 b 1 l [PODURILE ] > Secu Buhalniţa - NEAMŢ
o
„41
Ct.m_.l·oj _
14'1
:J
Irit • ci . fir tir
V
1111• mÎ? Cum_ 1-oj

"
J la
V
lrje J ce_
m,
J
~
se ,.)
fir t/I _
Jf'
"711 • m/ .'
:'. 4)
i
443
258. 1)
Seeu Buhalniţa - NEAMŢ
fg. 2648 [PODURILE]
-Haj cu _ /flo/ in pje=lre= ca•n1~ ?/'n la p110.rlv _ cjel d~il • la • m/!
2 4 o o
o ,.., o
frje=ci {dr di_ ma~mi?

Cum 1-t!· - -· trje = ci fir di ma=mi' .1 Cvm 1-11'
V
J 2)
4 o o ,,, o ,.., J o o ..., o r,'I V
3 IJi>1 I ~„ 1AJ ! 7 I Jt;zs;'" 1l ®J I I

-fefl fJJ!O tiv • 1-poj lrje • ci /Ji ~ni, C-a mler = 9i ma . ma CV mi-ni·.
259.
Geoagiu de Sus -AL.BA
fg.4912 a BRADUL
J,70 .Ho > J:70 J:S2
2
4 1p t·1 I J 114JQJI iÎ n'# i e I
LI ..4c ,,.. yr
dJ1 lgs ;
I
Bra = oii le /Jrt1'<1v./e Bra-o'v· le, bra iv•lt, D'1 - la -- li.oe kf••frfn - -
,,, d J
J , 54 J,50 J:10 J=54
3
4 I~ t>#Ji1â I Turn t1 ni el~?
.
I j
Bra • dv . le, 6ra•dv•l1 ID Brd'dv·I•, brii . du• le, I>-~ la _ _ loc ft• rif, u I« p1r•Jl Iii. #t:J .
fg. 4939 b Cetea - ALBA
J: 100
li#
· _..c:.le,_,-'b:.:...ra=-·-=-"'=-v_•.....:~:.!.e,_ _B::.:.r-=-a-=·di:=:v._·:..::.~L.:b::..:ra~·.....:<l<::....11' ,
-_Br-'--a_·_lf<:....u_=_ Ver • tlt __ · lem • 1111 • IÎJ , lt>r • tlt lem • ,,. • te '
2
'f
o ...,g.,.
' j;
o
I n IQ J
r.-
Bra = du ie bra=dv • le Bra •dv"/~ bra =tivi', Ce /Jo
'
r: rţ-o
~
ho. d • /"o_ , · Ct /Jo• re-o
' ""
h • df,
,:;;;;-J-., o J.
l-=-},1 r~
~ I
'
3 I I 4
Bra = dv . !'e, bra• dv • le, 8ra •du • /11 bra • tivi', m ~ ft"af.
J
o ,....,. "
4
~® Bra • du
1f~
lt Brs • du· le bra • d11/',
IJ
444
261.
Sebeşel - ALBA
tg.4919 a'' BRADUL
h.124 ,h: 134 J h.136 > 3
4, ~
~„q1sm1M18]4j1@1qJsJ.~1 I§ J81 01J)1m.n1iDUJ I~ 1qhi'a li

-Bra = du = le, bra = du = le,
>J,..3
Bra• dv = k , IJra . rlv ·le,

t;"I
Bra r dv •·
> 3
le,
>3
bra = du = le,
>
Bra •du
J
= le,
3
bra : du =le
> -
„
2 4, "'i§ I "111 llli I ""''§,I I I~= , I h.„, 1t_, 1QJ1 iA I ~ o li
Di ce lţ-aj gr# • bi~ Ji te flJ·aj gră • bit, oe lf ·il;.· co • bo • rîf, Oe traf co • bo • ril,--;,
1t~ " i;i.l~MW 1;:g

h.142
3 ~ l!.i'\ 1il 1tg11 · 'L 1e§C 1 EB1 ij :-' li

Oi /a /uoc xie • fros La lf!OC _ ro • glii· nos?__ La lpoc ru • g11;, n-tis?_
Pi la l!fOC kje • !ros, - . '
o
h.144
+
h :140
o J
·4
4# '§ .i~ I
mi •
q
nţ-or vinf _
li li
u
.1_ Ou • pă__ m i. nr:or vint, - - Ou • pJ

-/ep · nu m-am gră • bd, _ Je~ nu IThJm 9ra • bif.
S~el-ALBA -
-BriJ „ du le, ~ra „ du : le,_ Bra • du = le, briJ ' du=le,
!B af
o
-l
2 11 ~
>>
I
~
0 I VJT ·....._...., 1 ~1!iD 1 q I~
' ~- la _ _ loc leii • !ros,_ A IJ loc lefe= lros,A La _ loc_ ru=9'ti=nos _La loc ru .g/Ji. nos?
/ "
-
fg. 4953 a Cricău - ALBA
-Bra • du • - le, bra• du· le Şi- ver• de ll!m • nu. - lt,
~\IV o I o0 V
o
gJ I z )îl I J a•a
Di '' - c vq· ni· QL, L1
IQ_ :..._p1. mfnf fii. nic? _ -Jo n·•f fi__ po• go• rff, _ Oa' du= ,o.i mi•fi! ·Or vin f
kţ~
J ·96 .2..
J'
J ~ go *1;i > „ J.92
- I rn ' '
TriJ.° - . pa•_ fru -·
voj• nlcJ. , Cs „.
I
fit! #j= du > ,

I
-
264.
fg.49~7 b „A BRADULUI " Cricău -ALBA
cJ =133) · cJ :l39l · 'j rJ :1001 rJ :139l . cJ :143>

i. ~ ~ ::+ - .... - . ,;f"- - - ' . ~ - ,. ., ~
:iJ'
-&I~
e; 1tifiV ti J J aM•nd
du
vv
•
1
le , br1·rĂl·lt, !Jrs,<fll· le, /Jra.dt;.
1J J '871Jii1i2§J') J uQ J :t4i· J
/1>, ţ1 ver·- de lem.fltl .
>
le, ŞI-
-
u, J ' " J9
rer.de ltm•111/• 1~-
l I
(.l :143>
cJ :139l
*- „
cJ:=1'4>
r ,., cJ „13s1
2
~ î(#gJ ~''ilt. ,d)I f.!J-....__;:J
~
li
,J., •o •
~ ' !(„~. J 1 651 J !hgf ~\J
'Ji
v
o
.I
C1 bi!' • fî.-.j_ ba.t'i • 'Y., Ce bf!6 • rţ-1j bo ri • 0 ~ De fţ_-Bj_ t:O• ho. rl , t!{ , Oe fţ-B~ co • !Jo.rÎ • fy _ ?
445
,i;..
,i;..
265.
~
fg.496!5 a '
li
A BRADULUI" Gaida de Jos - ALBA
(J :50) t..1:48)
~
aJ
-
-&a.dv.
4.f wf81J J 1tac ' ~, @jJ. i 1JJJ ~ t 1ib ~mim J1J~J®'@±;J."-~
• o -
/1, br,g.du.~, Bra. dv. le . hra •

a
dv!',
o
/JP _
u
c~-aj CO · ba • rÎ ·
l
hjg_, De~jco ·
--
ba •
l
rif,
i 1
2~
(~ :49)
./l
>
IJ•~I
~
J
tl
l,la '0l _J]JJ]"j1
0
g 3 V V V
JIJ~
I I 9' ,fli ~
(J . 51)
l" !Ji
V ~ V
A40 0J0
OJ
I
P, fii_ loc kje. frr>-s!!., Oe /, _ /foc . ke • lros, f_ La _ I(}( _ nă • si • pa • Sf:!!!? La loc n~ • si ~ (}{}$ 7
266.
tg.!5276 „ A BRADULUI " Gaida de Jos - ALBA
1
~
.l-52-54
-
tJ _.._
~
1~tlJJilS1J J
r-4::-, ,_ 1 A -
"'
- J ~ r--4 -, r--i r-j
l~J>4@J @1 j „ 'Jl~~1JiJ'J)i[@Ui!§l lill d ·~Ji556 1j.
db
~ V
.f
V'A>.JV r-, ~1
V v°7] r-
J
J' ~
d)•
f:'I ("\
i I
- ~ • dl· le,_ briJ· du ,· Ir, 8n1 • du· li, !Jr. • dv/ ', f!. [ţ~· r!w" • fh_ . r,,,, • nv • Ir _ [ţ-Jj_ vr_._ d'r~ fmr. MJlA,
~ " d J„
FJiu~±?Jol I '~
2:.. .
2 I ~I I j, J> 1l] ~ ~I t@ [@iJ I I
~- <r--!- co • „. ri. fi.!.. oe_ cr -11f_ co·"" • nt, l o'e_ 11_ « *. 1m. s!f., !!. o~- Iii_ I « _ I!'. t-to'J\,
o o
3
lllO • ji • pjl' /\;
~ ~ ~ "'~:!~ J_ ~ ~ r-~ --'~o

4 1
11 „,@1 1Jg
o
'* _CIPITI@ "'
~JE1 JI .QfJ1 „~JB
t
>1 ~!JWJtli131
r-J-,
110
\ ,! i.._ a , _ • - li · · f!!' • li, i. u--.- a , _ dt sl • r..i? fi_--&, ff.__ 'tD • ~ • ,; • IH, !!.. tr-,,:_ f i _ to • ~'b • ~ n1/\.
267.
mg. 4119 Ic BRADUL Tluţu Ampolului ·AL.BA
h.m h. 128 h . 130
,49 i1J1J , 1Jt»&f!1'' n, €tD 1n

" V V
1QJ)1J., 1
- 8ra• du
ho134
• le, 6ra • du • le ţi Vtr • de ltNn• nu• le , /)/_ CI - „„i 91'/J•g'l'f-- °' trai co • bo • rfl
.h.126 )>.137 - )>1138 h.132
~ iJ
"'"' J.
2 • I
· $ J. 11 ); 1J@J) I F IJ Î I
Ol 11_ loc pf1 • Im - - La loc fli • gi'. 110 ? 1
- [ t l l _ 1111-·
~ ~
m..m 9rl6 2 9l~, -- Du •pi mi•11ţ·or vini
b. 135 h .1 20
3ţ
o "
IJ 't 1f tj Jj Iv• ;Ji 1J5J. li
Op'-M Ct·or vin i _ cu Io " pga • rl , Ca ril ml tJo, ~·" ..
h.128
4 fe . t
·I•· I J - I li 6
PI'. flă_ m-or li • .t• ,- - Or foi f/11 „ je • raf ; co:: bo • rff , _ _ tfor fn • ce• ./11 • ii .
268.
Tluţu Ampol ului - ALBA
mg. 4169 li a
BRADUL
h . 104
Bra•t/11 • Ir, Vtr • tle /efT'la1111 • lt,

o
o 0
Q
'"= ' I I I llJ'J. I I [I,1eJii\l!

m De ~ t'ţ·aj gri· bil _ _ Pe (6 lţ·aj gri • /Jif Oe fţaj _ co • bo • dl _ De f! ·Bi co•/Jo • ril ,
- h:104
3 4J1j;; I "
'J '
!!!._ Oe la loc pe• !ros, _ De la loc p~'e "' fros , La lot: _ _ mor„glli = /os _ La loc mon.ghi • 101?
I o
I {IA I ,§f:l I~ ,, =~• I
- fe!! n·am C'O. /Jo r dl, - f ev n-am co. /Jo • r/'f, /Iv .• pi ·_ _ mi·n!"or vinf - Ou • pi m1 . nror yinl.
269.
mg. 2830 le Costeşti
„ A BRADULUI" - HUNEDOARA
h,154 h.150
~ @J·p I p81ţ n11> J

- Ce _ br;i • dv/ ni/ • f't • f!!, Ce Ce _ lfi·ai _ _ d-o.bl/ = ci = I!!_ , Ce l~aj_ d·o IJ/j, Cl~ f'!. ,
2 4Jij;I~ I~
h.160 r-"
Jl,
.. m /k_ f~-ilj sco • ba - ri · I!! , Oe lf!,.aj sco = ho = ri ·I'!. , Oje_ la _ _ vi'r ' tfe mun·l'e , OJe la _ vÎr ' d/e mu!l•le ,
18• r11 61
J. J.
3
4 I
o
Ph I
'1.1 I I JjflJI®
,t 'P
gt, #) I
~. 11
lJ
Cu_vrr • vu mf • in · le , Cu vi'r = vu_!lă ~ in =le , Oie _ la _ _ vi'rv d!·ăi nai· l'e , Oe la_ vf'r v dţJ,! naMe ,
447
- Ora = du le bra = dv = le, Ora = du = le, bra = dv = le , Ce raf(_ mj·aJ a = vu =fu_, Oe m1~ai
„,.. co= bo = ri = Iv,
-
J. /' V J
if1J1
V ._)
l@t i,;g. bI
1 111
Ora = dv
~~~~~--~--~~~~-~-----
le, bra = dv le , Ora = dv = le, bra = dv = le, O'e la _ mvn/ i = nai= fi,
Î
Oe la fr(F .~~
.!.
Ora = du le, bra = dv = le , 8ra = dv = le. bra = dv = le, Oe la, _ _ loc l<je = fro=S'!_ , la loc mo= gi" = Io= si:.,
-.J ~
hJ)1 li ]
8ra = du = le, bra = du = le Ora = dv = le, bra dv = le Oe la Io=cui lă =_u , La Io = cu cel ră= 11?
4) Uttima strofa s f ir~ esf e aici
271.
m g. 4170 I d . BRADLJL1) Vinerea - ALBA
J= 57-63
"1 r - " J. -, , J_ J
ţ@J Ji1 W#1b~n~W1i)j~:1JHJ@ilt1,jj t;g1t,JjjJ I
V - ,
1 '1
- Voj · ni· - ce, voj • ni - ce, _ Vof = ni & c~ voj • ni • ce, 'tf • lpar -ce1 __ nu fe du . ce, W - !par= ce, flii le_ dlF -ce,
o o ~ o
Ja1 o
' d1
2 I '1 I • I • Jffi j •Jr
....__...... I............ '-.._...;
- . ce,
o
Voj-ni· - ce, vvj - ni - ce, Voj = ni = ce, ~01 ni C'1 110· - i . le rg'fa • rJ, CJ lif dor d'e_ /a . rJ,
~'o,=
.
„= 1 - ceI ~voi• = ni - ce, Voj - ni - · ce, VOf. • ni • ce: Si bo = - iJ mu = ges • CJ!. mv •
gesc_
t-18
m -Bra = du = le, bra = du·= le , 8ra
CO= /Jo = ri = lf!O , /Je mfaj co=bo = ri = I'!_, !!. /J'e la _ _ mun=fi nai=/{ , Oe lra = 11/
·=- J
d
o
Io = su n Oe la Io : cui hJI ră = u ?
-' -
~~ - J. -j t - - - --n-i- ___ _±
.i~T-Jff-f@9-=-- 1 1 -~ 3 --~ J--j .--1-_{_~::.=_ -=--E-=
c-~~-:Jl=b
===:=1 :. :u
j_ - fe!! - n-aş _ fi ve = ni= f!!_ !!!. Oa _ la minJ or_ rin = lf!. Cef no !.'i'Î vo1"' nt~E!_", /~ = căffF!=/a/i w o =
ej ~i pân rr>or cJ. 11. la = l_i! !!!__ 11/or_ __ tot f/11 =je = ra = ''!. , Şi p!!ân
6' '>:J_
!,!_
,J ,79
Şi
~
,..J-v
@ I.p i
jej
8
=--
Şi_ jej c;J mior zi = S!!. , {;i) pe _ mini m-or pv·ne ,

- j """
•- ____i::_ --rv
(Jj
~
. .· - ~-:=-:
~ --- - ~--:-
H
pe m1111. m·Ot f'" • ne

= .::Jl
} --c- ::-. .- --~-----

-.--
-- -
1
....!. La_ li .nâ fin= li= nâ ..., La_ li· ni fin • li • nJ, În mtl =JOC _ de . gri= d1 =nJ, i7111'l 1 • JOC de 91J • dt = n,f„
273 .
mg. 4169 li b Mlce~ti - ALBA
BRADUL
fr..Jj gri ./Ji . IJ!.. , 78. re 1(-aj 9ră. 6if,
J ih J 1fLi1::
1!!. , !laH şi.fl.ce • fi. mt,
3
f La I • on 98 = fa . lu .
- '
La
)i I
I· on
•
gă = fa , 'I!_ ; Na/I ~1-- clom. /Jo . ro.
d d J
4
~ Ifi-u = mo ' su .„
# I i 1
• „ liÎ J;l
„-::;. _,
Î
La- I ~ on l9'. la • 1u ·:
- '
La I = on
l fru·mO•SY. .
gă• ls, I\ oro uU -.,
274.
A mg. 4168 Ii
~
o BRADU[) Arrpoiţa-ALBA
1>~12 V> ~ lÎ> d

.4--
t:'I
> ,..,.., r."I
> ,.., +t:'I
V
+ r\ + JJ>
,-, V
1
g r.I dh ~
Jb ~ db
du • !6, 8ra = i/11 = le, bra • du!', ~ ~•
• r.°'\
i J ~ 1~JJ J;Tu111J;
~
>
NIJttl b.
- ++V+ '
2
gr.ll
~
•
"
1 .tJ., is-1 ,J) 4. L JI 1GW
?&:;> ~·
>
l:n~ 1J - 'o' >
.• -
V
i n
Ce boa = rţ·aJ /Jo r rrl, __. Ce b~ • rt!-ai · bo • . rt7,
tl > d o
3
gr. I
I"" ~
Oe !f-oJ. coz btr = d = fi Oe ,~-- ~ = "" = dl;

J ..
el~
"'i V r,> i· l)
V
"
Oe la loc tfl_
·_
Eb I -LJ
li la de
"""'. fr, /q!I flHl"I A
""'"·le,
275 .
fg. 6013 a
BRADUL Rusca Montant - CARAS-SEVERIN
, .
(h:1'0) """'
~ ~~~r~
~c JJJ),~
~ V ~"' ~
h '€J#J 1J "'®® 'l '
şa - 1!!. ' 8ra-d11-n r Cf'lJ • ci

~
şal
J „>ILD m, J ~ ~
j)
1ţ.o li • ja
'f8iJ>l'4 • ţ
0 '® i>' ~ i 1 NV
- Br.; - du-n • ero = ci = = E' s;· z ni r '!!. -S; - ni- t'ţo f;J • JSI,
2
4 ,. ,. ,
Q • 1tJQ
>
~ >
9 I
>
b Iii, ~ ~
j I !2' j) 'J Ji o
I V
~
~
QI >
I ;) I. I~ Q
I
I(
I
Q
Ji li
O;n al vi'rf de . ml!fl ~ fe " o;n Ml vfrf t/t> mun· fe , - .!!.__ Oje /a f/orj mi1· run • le Oe la f/orj mă.ronsti-?
4e
~
3 Q
'
I tl '8 b I ~ J. I . io I ' eJi I . J. ij lj; 31 q I ,g o I 1° JI
- 11/e m-o po = run = ci = lj_ 11/e ~o po = run = sil Un fi = ne = re/ voi= ni • ev-Un fi - ne ·re/ vaf• nic
4 f 8 I I b lii7 b. I Jr I CJ .I I . I• I I o I 1'6 I
Oe m~ sJun = gv = i . = f.fL Oe ~o sJ11n= 911 = ii j_ Şl ,fo am ve „ ni r 'tf Şl jo am ve= ni'
• şi cin = la = ră, Co= co = şi,f cf'n = la· ni, Zorj _ se _ _ re• wfr· sa • ră j z.Yorf se ~·rar •Sâ a rJ,
V O 0 0 V • o "'
V
t t ,...o J V
e I Qj Q I t I o j Q o I I li
.!!... - ?!!orf, dai b,fe dje zo • tj, Zarf. , dai· b'e de lO • f1°, Ori se __ n-.u zo • ri • lf .!!... Oz'e a n-az zo „ ri • I!
,
h,126
,..,..,. o
o • '
I li j" „ Q
•
As= sfii dâ ~ mi = n~a ·/a As= ta ffzi· = mi = n{a·/.i [a jeri
4 4 h,132
V • o)!) I J
o
•• I Q • Q l4Pi>· IQ b. rn Io
~ HKDi ci_ n"ilm 111 • ri • tî U n'j-11m d • bi ,,,. ri • fi
277.
fg. 6011 PĂMÎNTUL Rusca tvlontană - CARAŞ-SEVERIN
h,115 ~
4# !4 h ~ li
_- f'â= min fe, pă = mtn · te, Ro · gu =le, mor·mi',,./e, !tu_ le - Iii= SiJ gre = .!!._
~
"""• I
M' I q • ij oqJ Io - 1'1 ~ qJ,.-11 -
spa fje liJ= fie Pr-ă = le minj biir=ba =lje. l19a=gâ mi-te, rga = gi, Rf!B=gă - mi -l'e, r((<J•gă,
7 •
m fiJ= ră, _ _ dra = 90, A = no, fa = ră, dra=go, A= no, Oje şap = te zi . da='!._,
4
4# I ' J {)
o
I • I b~
, I
l25I
I
Hf!iJ = f!ă_ · meş = fer:J ma= r;j_ , H9a= !(ii me,~ferf ma=rj_, fÎ =j e sifz maj la= se (t · je sJ-z ma1 la · se
,.,.,,
5
~~ 4rb1~@jj I S I ~ oh! I s6q li ]
-0-
· !{_oa= !!a _ _ fe = res = l11j • c~ , Şap = fe Lii= bre=lu =ci Pâ u = I/O sâ-z vi = nii Î Oo =ru ma/=că - sa - ~
-
451
278.
-
~
1...:;
fg. 6035
~ =132
~ ~ ro > · >
BRADUL
J· J· I..
11: 120 >
J.
,-,
Mâru -
>
CARAŞ-SE\ERIN
~
~ - .J.
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~> >~ ~~V
1J,IJ0 l+;1#· /;1/J frlffl · ~,g~1j
V
4@7 IJ) ;[;tW;61/J@i1 J ®L~~n ijj}j

ro '• > >
!!. -!Jrd • de·n = c•• h" ~ 113 • ~. 8ra z tk-n·ce - fi ~ na - le, Cin' fo po-ri'n • ci fJ!. 1 Oe . mj-aj co - 60 - ri· IJ;,
::n's
h :l20 j I 1 I
~ o~ ~ ~ ~ 3- ~
I Jta I J.
d
I 11!@ §I lll
> . o d o
2# 0
I li 1J!Jjlj/) I 00
) J}lo
Oje /~ii mv~ ma • ri Or'j11 la Io • cJt<il la • rfe , Dz-.e la loc pfe· trvo.s':!. , La loc ră • ~i - no.S!!. ?
h =126 ~ J h.136 J- 3
J dI
~I lll
> > O Q
3~ 0 6f IW
V O
- QiJI ' l s;2 I i@!Îjl 00 .) l[gl#+ I

0
-l'fij m-o po = rin & , ;· • f! /'11i m-o po • dn & ti =fv [a = r~ Ta- l;JI SH,,.ftz [a = ră Ta : lăl Sfi'nJ'!.
4" 0
b„„
Ca
QiJ,
je',l siJ·m sco • /Jo • fJ!.
l s;2= 1~
·~
U
'
,
J."ef Sif·m
,
sco • bo· r!!. ,
...~1m
Oz'e !;răi
, ,
•
=w-
...,
mvflofJ.: â1 mil-r,fe , Ore /~ăl Io
;J.
~ , ~11
~
- cui la-rJ.'e;
h, 124 J -+-' J . i ~ _l
Ci
.
M ±~ 0 lb
l
==i-llJ J\fJi
o >
S I I I I 0 ::JL I I -li
O,fe la loc pfe • !ro : .$_!! , La loc ră • vi • no- S!!. /11i m-o p0=rl'n.rci· f!!. /'Iii rn-o po nn = Cl~ lu
b
1>=124
~#a .:J
Ca fl!fi ·
I
.J
să sro &
I
bo • fJ!...
o
tt#
Ca
'*' J
ie11 s;i
vv o
I
sco - /Jo -r!!.
~ I@
Cu ce =
I h
h" - na-n gfo·s!!_ ,
1)
0
lk jfl
fg.8112 a
Marg:a -. CARAŞ-SEVERIN
280.
fg. 6022 a
Rubalo I h:12Ql
[ZORILE, BRADUL, PĂMÎNTUL r M~u - CARAŞ-SEVERIN
Jh
X 3 V
> '-' ~ ~J>~ '"''-' u_,
4j { ~~ ~ ~>
1bfzyr1+@fl w ?1{g Ip1i
V >~
@J IQ!J~#1t®a1jft5F= I@ ?1EJ â1J
~
D_ li
I
-ffga . r;â, - - dra • IJO, r1Ja • 9CJ, Rrza • r;a, dr a • 90, rQa. 98, - ffga ' 9a , dr a. ljO, rrza = lja. 11rza ~ qa, dra = 90, q;a =9a
'T:'.
2 ~ Î~ s§jolo
o n
E lf§l11J81~ .~h
n ! li ' .• Iv
~ o~·
vq> IGlvv lGf'
vvv
1G f» l,§•ok l~ 8
' o ' 0
n '
I
J
li
f'J hăj __ zi • dv • rf e = i'!. fi hl,i zi ~ dv =rje = !~ Pa hăi zi = dv = rJe = !ii_ _ f'.i Mj,' zi - du = !].·e = f'!...
281.
fg. 6 0 19 1l ZOR ILE Măru - CARAŞ-SEVERIN
2
r =L --=b-
Dzi se n·af zo n( • lu
- Oâ Sff! lh3/ ___ zo = rt = fi!_
_ . i,,W~~~'·
X~
, 4a: . a., . ~ 1@'.}M,

o :;. V V '( v > 3J
15
~~~~
5; - la dz1 • m1 = n1a = fa S-as = la dz1 = m1 = nia: fa _ _ S-as = la dz'i = m1 = njil = /ă S-;;s = li dzi
„ • ' „ ' . mi = riJa = !ă
4
4 ~t _ ~-=C~- i==-1
~ 3 JC ~ ~ l "" ~
5
~1,. ~, ~
5
- N1:10!
=I
am __ f1
=
zo - ri = f!!. No! _ am fi _ _ "

=
~~ -=c=f_- - ~
• ''" '" ""
Ca ~er
~~ tj ,. ' , ;ţJiJ
•m
dzi • m1 = n1a = /i .l
r, N • n • 1, Ho1
Ca
am
,· ,-I
;.er dzi'
f , „ . '"
=- mi = n!a : fă .7
ir==J ţi
Io
„
~
w
282 .
~ d. 970 a il2>
~
~
x~ . Ruboto 1h , 100J li ZORILE" l'vlăru- CARAŞ-SEVERIN
.J
a"' %G,iG g, ,wiDIY j~

~ ' g ~ ~~ ~~
12JJ?ţ.ttm~. 3Jj1j JJ1E~ ~ ~ ~
I 3)
1& c ~'J J •li

V V ( " " ") V V J V V 0
-lo • n • lor, _ zo • ri • lor,
fI
lo • ri • lor, _
I
_ zo , r/ . /or, lo : ri lor; _ ro • n : lor, lo • ri • lor, _ _. zo
,I .
= = ri , /or,
2~
'r-'
t !!l 018:~ > ~
1p ţ?1!Ji!8
> J '"''"'~
lfTif~'l J~'
> V >
> I tr. ~~~ 1J 0 ,,., J d '"
li
Dz!e s!I _ n-a/ zo • ri • h.L Oz'j e sJ·e n·az _ _ zo • ri. I':!. OrJ s!e 11'1l _ zo , ri = I!!_ Dz'e sf"e n·az zo = ri : &.
~ ~ ' ~
.4 'J • >'
aJ!l.12fa>fg, U·~'~,
> • Jp,
1m ' 1Jtfi1®1' >1 E~ %ifl1' J
' >
1
S·as•/-J__ dz/
' -
-
mi • nia - riJ
"" ' .
S·as • ta dzi • mi. nia. /ă
.... '
S-as • la
'
dii • mi · dia
...
- lă
'
S-as •
'
ta dz/· • mi. nla
. . . .fa
283.
fg. 6780 a
' ZORILE Crivina de Jos - TIMIŞ
~=63
4# tli fj 1tfi1] 1,pfi J I fffi] I @ @1 J 'd

-lo1j, dro rr-m Sll ro • rj!_, Zorf:, dld .re.m su - rvor;l,
sie .rJ - 8110 - flii .ro-ol
3 f # o tJtt@ 1 V
1 I ~vi L-
1' AL ş
J.-
I
11„1 dJ_ dz'i • mje • n'j.1 • /J, Ca jer_ dr'ie • mi • rt~/?
V ): 16 V \.AJ
--:rn
o > I
4 4~ !! b:n.D I I ! I V lj
~
#
...........
"L
tltja - !!A- CljO • /J ~ .s'e - ~· , lf!!O = !jJ pjB - / - rfii
~~.„ Vl
5 &#
Şi-o
1K'
Ov
.sca
I I
'
I •
>
l hc::::r@
c
V
I J I
• rJ dJ â a • rJ, .jfa sca • ră dă ~'fa = rJ,
1
1 ;I ,
~
0
6~ tO v
1 1..,Q,1bl]JI . f 1
v
cJ 1gm 1n 1
v vv l
0
li
Lun - g;J_ pT '" ~erf $V•Jfun-gJ. Lun • gă pr la s'eri J-J·jJ,iln·gJ.
284 .
Glimboca - CARAŞ-SEVERIN
fg.5967 a ZORILE
• J.
1n 1tJ J IJ1 J ; iblh n-a/ zo • ri • 1!!. .1 ce n·a! zo •
- Zorj, r/81 • b'e su. ro· r[!!.. lorj. de/. oje su • ro· rf!f.. /Ji ce /}; n · lu .'
<h= 152) V J~ o o
J„
o
2
- Of-a·ja n-ă zo • ri • l!f., O}a·ja n-a za• r/ ' lf!, Ci ntam r8./J8. v/ . lu Di 11/-ă z.9. M . VI • fu
~ = 160 J.
o
Pi'n s-o d'es. pâr , ţi • • ty_ Pin s·o tles. pir . (/ • ffL Sv· flet tfi le fr11. P!L. Su. fief 01 le Iru • PfL,
J.. o V V
J ..
4
[fi ray i-o pă , ru· fy_ . [ă rÎ11f 1-0 pă . nr· t!!_ . su , r~e ·
<h =152) 0 >
o o .t
5
V'!ol, bu • . ra-n qri ~ di . nă. V1jol ' bu · ra·n gr.9 • di' nă,
(h=u 157) o o V
6'
o
Mrf!a<flii a. pa li, nâ.
ffrf;J · nâ" 8· pâ
"" nă,
285.
fg. 5974 b Glimboca - CARAŞ-SEVERIN
ZORILE
- lorj, d<JI b'e su. roz 'J~ , lf!orj, dai . b'e suc rd = r.ff!., Oi ce n-<J! zo • ri • lif, Oi ce n·a/ zo • n· : fE,
,..,
V Ji t o
V
t
>
o ,.,,.., J..
'1 9 I
9
I
• I tiJ) I I
cJ.
§, I ~I
,Ji.
Ozj-as • fii _ _ _ dii· mi . nja =/ii, Oz'j-as=fa dzÎ=mi = niiJ =la' - . Ca Jerl dzi·. mi· nJa· /a".7 .Ca ,fer;. dzi= m/ = n}a =,li?
286 .
fg. 5974 Glimboca -CARAŞ-SEvERIN
ol)
BRADUL
t'> ol3B h.13 0 .J h.152
f îlb;p1B I 4 J) )),JJ 1ff 1h 1PO I Jl j 1 r.-,
-Bra dz'e·n =sif =lsi· na=fsje, Bra: die-n-..să · fsi· = na · fs/e, fo p!!c·nn • sl· • lf!. s:n t·o po • nn • si· • Io
„y
Ou lu m/aJ lu= na • IE_, Oz'e lu mj-aj lu . ·ha· /<}_,
J
2
~ ,glau I ... •
h.1si-
I 9
..,
I
~
Io
>
1F? I --, o
)
Ozi·_ _ la mun/j că= run=.@_, Ozi· l<J mvn/i d =run·.~·q , e
D.f la p1e=lri să = cjg_, Oz;· la pje•ln· să · cjq_,
,,,
•
~=160 o
o o
~
I~/ Io I .i
J li
Ozi· .
la·i = noa=r<i
~
re= sJq, Ozi· Ia-i, . . ra
.____..zroa ri = sj~ .7
h:l52 h.150
o 'l.....h
~ s®""
o
3
. -O!'a
I
Di •
la I~ tt± I~
.
~ IS• I
.fa am fu = na= Ip, Of<J =jil <Jm lu• llil • Io_, Cil s~j ma • j_ fi. E_ Lu [1111 de or la· CV.
455
287.
fg. 6006 o Oţelu Roşu (Ohaba Blstra)- CARAŞ-SEVERIN
d .J.
~I Ei fi Iii Ok li
spă = ./a = ră, f'~
-·_ mînJ" să spă la - ri,
3 3
h, 150
d .J
4
~ . '·
I
• s:S)1 I ta fj Io@ ?J li
f'ă mm1-- pt ni·n coa = t'e, f'e _ _ m~ni pt- n;J.n
3
5
4 Pi 3§ I ss
să
1j
fe tp_a = te, fă - - 2a = să= le_ lf!a = le ,
~
6
4 A'~~1 s D I; Io ,ifj g
1, 494--J - li u
Cu fi = or;. -- tle moar= le Cu --
Uric - HUNEDOARA
.
- Brad fn, ce• fi , _ n<l = l!f,- Br;;d fn , _ ce . · un' n)'-e;." fu, na, fy,
~-1/J·
2 4~ v-:ffl1@J1
0
" -3 -
$ 1
3
cr@1
run, ci=- ' f!! ~
J J
-0-
li
fo = ptj3• ră.
289.
(~)
<""'"1 o
l:J
- rtJ·f"f! Oi V •
i)1,
fiJ_._ florj ni • run-k , !.
J J
Din
t
iz • ~-rJ ~·cfe, Din iz = •9;a • rJ
---
re do0
&[]jl .
1)
'4' I. = li .Q.
Yf1i1. r<J_ se•l,!P_ Li1 iz r Yf1i1 • r.J se•i;f!l
290.
fq. 6850 b Vale• Lupului - HUNEOOARA
„
-P.i· mÎn·- k, ~· - mfn=lr, PJ. "''"· le , pJ= m?n· le, i ~; 1111 _ h ICJ!i, gre=JJ,- SJ_ nu _ flJ lafj, gre· I/. ,
l Ci ne_ pa · ,.e_ ră. !! , Că ne pa • re ră= !! • ! fi. ni= ,;_ ne- - Vil•Sti, r;. nJ. fli_ ne ~ vil= sf.i ,
!
3 '# I i Su·
-~
ri· flii• ra _ ntJ.<Mli, So • ri = 11" • ra nrp • sfr.i, ~
I.
R911 • gJ-- fe , mi},' r91. gJ - RfJ!• gi - fe,-· tnJj f'flil • g;
J>:136 .
fli V V
I
FF , , o. ,ca J .h
J.
~ $j nv-/ p~a ZÎ• dt,a.scJ, Sj lltJ-/ prţ/I ZÎm r('a•SCă ,
fg. 6834 a Mer~or CBăniţa l - HUNEDOARA
-Braci fh._ t:e·-fi· na• fy,_ Briid u•- ,;;.a) fv=- na='fE·- !le- u• dfaj Iv=- flii = tg ,
-h.116
-:J. r y -~ a o J. b.116
'il'n lW 1@ d I '~ ·w.
V
li
•· :n
2 -1
Di /3 _ luoc
.., ni•= fro= su
r;.. - , Di_ iii La /o e m/3: ~fj. 110• SJ! no• sg ?
,157
292.
Meria - HUNEDOARA
mg. 99 X t)
BRADUL
241 mal:-:; I ,, ,g--

- /~ n-.JŞ-- fi pfe • · c.1 = IJ! I !e!! ""'Ş- fi_ ple - ca-ly,
î
,...,,...,
I. t! 1Q >i.&
tlu•maf- mor IJ-/a -
t
'1!.- Hu-maj
c;.
.tr:J I~
lfHlf IJ
o
•
~
Ja · fy
J.
21
293
fg. 1818 [ZORILE ÎN CASĂ ?]:SOARELE ŞI MOARTEA> Lunca Cernii de Jos -
HUNEDOARA
( ~·98) J_
o
>
r:- V
>
r:- V
-lri
[ -Ce ·j ;ec...Y.
•
X •
@-®
V
o I I l'tN V
llJt~I
o
:ylt 1,1 .1
Co lur - l;f tle ~-ri , C-o lur • IJ de Cf!iJ• ră, ~- r.1ez .le-j ve z dz'~ - rfe : Ue vez si'-i ve = ,_:
dle·rje
3) c-J-i """' r-J„
Qt? 1,& @I # o
lt
Jr;a-rje - le
Bi'
cu_ mpar.Jţ4
I
Toi_
X
# •
mi _ _
I
slJ · vor - be.r „
V
cy Toi mi sJă vor ~ bes =Cf!.
1 J(@ 1 ~• 101·
~ ... o
lj I o
O'e _ ca- - - ma - r/e . !Te ca - rfei. mi/ ma-rfe.
·~" :g ~J-, >

J."
<> "
I t!!O. [J) I
CfJ f(--
-=
mi·i
11 i
mii/_
.
ma • rje,
lt
o
>
o > I
6
o
!t ~n' .sJ p;-rte, Ci je un' sJ pu•nje , · C., - pu _ _ i-f." n'fe. Ca-pu if. ,; • pu ·n'J.°e.
458
294.
11
fg. 1821 Cunca Cernii de Jos - HUNEDOARA
08 _ unJ_ m·a_/fu • na • fu? fJe unf ITNli /u = na•f!!. 7

v v vv
J.. t g
rrtm-s, i t t
t 0 V 3
'°e o I
., 1 Iq 1lj
Cin l-o - po-nÎI ci· '!!_ , _ Cin f-o po • ri'n • ci· IJ!.
. o I
ra•ră, - oi~· du•fJ.B - ra·la, La _ rn;i • /{, 9 de _ ta : d? La m!f = /o9 de fa= r.i?
- Cin sA-n_ po•rl'n • C!asd .1 Cin sa-fi po, rin • c;as·â? /'f-o _ mi = na~ m/ • na • fg, 11-o m1: • n'a~ mf • na• f!!.
.Jllo . ,.,..,. 3
vvvv
t t
I ~I !j
Şţap = te_ fe= cio • ra • su
... ·-'
,.,..,.
>
.I sJil
b o t t
J 2)
s::z 'o I J 1 ·
Pin m-or ptJS 'IÎI r~· lrJ, ' fi'n~or pus în_ YB•lr.i .
295.
d. 670 11 Qt)
BRADUL Clopotiva - HUNEDOARA
(.I =82) ~ V AN
-·
-Ti-tte-- rit! roj - n'i· Cf!l- Tl•n't! •rfe voj • rti•C!:f.,
o ~ o r J -, f
~I mi~ .Jt
I
t I :)
li
Cjt! ri'nd~ ,Ali a • - w• lu_ Cie rintf ~i„ a--ru·//.J

- ' Cie _ ri'ntf__ ,1-.Jf a• - ru· - Cje rinif j-aj " • - ru-ly,
-
t _ , ~ ,
j ,..,,......--=::;;. ~ rJ-, f
q{ff lfd-1[j}jf
AN
o
Q Is ~ 00 ll@t.,1 0
OJ'e Io'f---.!./ fii!. mt • na• - ty fl.!.e trl /-aj mi' = na. fi!.
459
296 .
„ 11
Clopotiv• - HUNEDOARA
~
o fg . 578G 11 A BRADULUI
li= nje • r1el vo! • ni • cu Ti = n1e = rjel vo/ = ni= C!!. fi = n!e = r/el vo! . = ni = '!! Ti =ne = r/ el voi = ni=cu
~
J ,79
~ ,,.,.,, ,,.... .,li - - ,.............. n 1Jr >
2 I =Fii _
Ce rÎnc/ . l-ai a • v11 = lu Ci: rîncl /.ai a = vu=lu Ce rfncl f-ai a = vu = tu Ce nnd l·ai a = vu=lu
J=76 d)i , . - ' . ~ ' ~ ~~ '~ ,- J • - -
3 vjf#, tar
~ 0
17'
1
~i]
~ _ 1 Srt- ~
cl i:-.
_ ~
-=- -=- - -
flo·<Ji
~~
m/ • no • I!!_
0
Oje Iv
~..,
/_/-o ·a/ mi no~ lu

Oje lu _ _ _ //oa!- mi = na= ~ Oje lu /fo-;;! mi • no•I!!_ O/e lu =
~ "'" d2 , .J
f# ă _,; @1~T~ t_~
V V -"'-
fti.. i.fo = ru din s<J = lu f/e = (Jo = n! din so• I!!. Cu Io • pfr le • 9a = lf!. Cu to • pfr le = ga.. I!!.
fi: je - - sa - f a = du = că fî = je să-/j a = du =ca {/ = jg - - s,i !/a du = cJ fi · je si //a r/u:â
g J.
~
>
~
J :76
6 4#i• •r( @ g@+mJm1° 1
ce -
I
na=Iv .
~
l
Brad În ie = li - .~.:: = fu Brad in = = fi
'297.
Pe?teniţd- HUNEDOARA
fg. 1780 BRADUL
( h : 941 ~ ~ poco p•u mosso .. , J
~ -"L J. ' ·~
• \
11 9 > ; t""'
1tt'11w® IUJ18i61@] , IJ(J J;J 1F'Jj 1Cij@# 4fi}s 1Jd U
t " > • > ' V
-Bra. df!.n . qe· h' = na =ije, 8ra.de·n=ce • ;/ • n;; : le, Cf'i !/-o pa = ri'n = d = li:. Cj i fo po = ri'n = ci . Iv
"> "o
d ~ >
- „ ----i o V
" u -v "
2
4 ~·
oe toi
I•
..
1-<Ji Iv =
I,
na =IJ!,
I
Oe toi /-aJ
I
111 =
I
na =ff!,
Q ~ I
or v1r = .svri. de mvn = le ' o;·n vi'r • svr de mvn·fe ?
Jb1·- 1.J. 111

J V
~ I
> "- · o
p1U mosso
>
'
3 I I
=
-T!totl m-o po·ri'n • ci ~ 111 Totl m-o pJ!o - ri'n = ci = lf!. r; = ne = re/ voi = n/' = CJ!, fi =ne = r'e/ voj = ni·=C!!,
' -
~ ;; """ piU mosso :r ···-~ - -- --- ·-~ J >
o
o
n n
>s lesso tem~o
;;;:...
" I ~
" """
4 «' p I I I I o
I 113 =i o b
f.!_ O'e dn ă foz m/ = Cf!., Oie cin a foz mi= cu fn co = dri f!O = pri = IJ!, fn co = dn f!O = pri:f'!_,
'298 .
Goleş - HUNEDOARA
mg. 503 a 1121 BRADUL
f)r;; = ~. Cfe • li" = n;i d'e ora.df!, Cin _ _ /io po • ri'n • si' = IJ! 7 Cin /-o po • dn • si'• fJ! .'
~I t
> !.J =48 )
~ o
4~ ~o
o 0 - "" "" ............ ,..,.... """"""' o r\ •
2 I @Jj la IJi,Ji 19 I I IJ@jJJi 1 10. I "• I s]Î!1 IQJJ1 I li

- ri = ne = rtel VOI = ni' = [// ri = ne = r'el voi= nl= cv le/ _ _ si'
1
m1: 0 mi = fl<J = Iv fel st m1'.o miz na=fv
!J =SSI • • ' -• (.J =S2I • -· • • • - 1J : 49 l . -
O r\ u....,o.J>.J ,......;
sa~lv
!!_ Of!o/ vo! ni's' din _ _
'
s<J I!!, -
Ovoi- YOi
...
= ni's' di'n ~
Cu do '!,j Io Pf rii, {v do- uJ Io• pp·r.i,
.;:..
...
O)
. 299.
11
fg. 14194 b BRADUL . Boşorod -HUNEDOARA
h:64 d
I flJ ,tf) I l?J&jj1 J f!J1i1 J: I
::MJti ,---, , e
~ . > s 9 J„
1
~ b
1
'--:::
l!!Ji tei' ?TI,14J.g1 !j@ I lj
Oii iz • ~ • rt f'N!'!_, o;, i:z • Y(Jil• rr re • cJ'l. Cu_ f"er • burj in • tre. 9jq, Cu 1er buf'!. ·in • lre·IJii
300.
fg. 5783 11 Clopotiva - HUNEDOARA
lorj, n'e· - grje su= - ro• rf!!. 1 lurj,_ de • grfe Sl.I • - ro • 'lif,
o o J. " r 36 o
t®'15
o o
2
f !ori J-()r_ rJ • .Jc - sa· '1!.,
~ lf]
lorj_ ~- -J . vJr = -· s;; -ly,
!
~:100
8 J)i r 3d o o J.
" "
3
~ Co - co - ~for ero . I;;. ty, Co u -cr>şf - or crn . fa·IJ!.
):112 )=102
" "J.
8 "' J. r lo
4
f
Q.
~ I t1i
....___..
tg;1,EE ~
5i s J _ po -me - deas~!J SJ_ sJ_
.-J~
po•me - *
n'i...r-cji
~=112 J)i
5 ·4 ul· - n~ . rje n~ -
2
~-lfJ,
"
~ 1[Dt
J~
r„,. _.
1EP
- n'e
~=-
~ -rje n'e
o
VJJcfJ,
...... J J.
6
.4 CJ ?.~-
/
~·dur - mi · ly
~
CJ_ ~1~ 0- I{; - dur mi-IM
~ I
. -1
&
meno mosso-;-,
V J. 1 10 J.
=- v •
7
4 ,z~ ~ l@)I 10C
Somn n'e - fXJ• m'e= - di ·IJ!. ' Somn_ n'e • po - m'e : n)' • f'! U'
-8ra • - di:-n - ce • li . na • ~. 8111-tk-n•ce • li - Iii •le, Br.1 • -- t/e-n·~ • h' r M•-h, 8111-de-n . ce •li . na·k,
~.94 J.. =- =- .J
:f~ 3J " > >
2 I I ~ I r!23 t I I 11
Ce _ _ /-aj fk-bli - ci - lu
-'
Ce l•t' tk-/J// . ci - ly, Oin _ _ co. tll'IJ"8i.f"'t' -ni- - ly, Din co - d'Jtii P"' - ni ·fw ~
462
~ I' ·
C3 o( - ~· l>c ' ..;, li ~I°"}( ..-}'
o l -~ c::
~
~
•
ls
.!!
:.:: · ~ . "'~
· ~,
" . \l.
~o ~
·e ~
;.-::_
ci · . ~·
IA.I
z ~I
.„•
& ~I
~ ·1; " a ...
~-
~
~ -~
~ u;:
Q:l ~ ~ -. .....~·
·2
·o :g l tr„ o o
.
>
„.
"' ~
·i:
-..:;
L
.
-~
~
~I
i:l
~I
·~
"
~I
.
:. ~
„
·2
I
oll. a t
~ :<: ~ · ~,
·A l
~ ~ • <:. . 1i!
~I ~
I
-~
.
c::
~
"'"'„
....~:_ -.
t
• -."''?.
'<::
~·
I " {: o o ~ o
."
.-.:i
~
·~
~ '- ~
~ l: „ S!„
,N
"'
_J ~
cq i.::;< --, ~ ~·
:::> " ~ a . _J ~I
~.
C\i o ""l~
-i(•
I :::> ,
) o
~ ~
o: I I pj
o o -X· -{ ~ ~1i . ~I ~I
~
~ • •
<!l )
M
IJL~ ~"
m o "i::>' o ' :. ~
'""}(· ~- co
•
~ '<::.
•
l ~
. "t ~
I
~ ~ t
l.
-.:; 4::
~
c::
l; " e ~·
·•t
I!
. ~ ~
. " ~ t·
......
1 ~ .i;!I ~I ~I
(
~
-;~
(
~
.
„<::l ·c: :~
.
~.
.
~
• „
~ „ { ~
~
115•
~ ... ~
~· ;;::
~~
c:: .,,
'r. ·ib,
'Ci
a" _,~
~
o :, ;c
~I
~
(
"'·
...... C::J
~ "
J;;.
\I ~(·
'2
& N
)
Q. _,"'
o (
~
~1
~ ~ ~.
I
t•'
"'I
~
di I'! .•
N
E
463
304.
/1 0 Gaida de Jos - ALBA
d. 742 b 11 CÎNTECA BRADULUI
b~
fe z şfţ-on __ mi 1riJ ş[
2a 4J:1M :_,ş, .J
li I
1 11;} = rvl {f) me = re dv/ =llJJ cf. , l'/e = re dvlcj slr;i = i = ni=lor
305 .
fg. 496e Gaida de Jos - ALBA
Di = na = in = lţ_a - ce = sfej câş !!!.
:1.:
,, , el J=e' J.s2 o
f7'\
- 1i±4WtW =l1Di4· 1)&®sJ? î 1

-1
mir şt fe = s lj-un păr .
1))~!,~ 1 t?Jj o
fa = ce pe =- - rţ-a ~ ma ~ re , i pj, _ _ ru fa=- ce pe ~ r;-a =mar ' ,
1) •
li • _ E> ·1
!1;i - (li _ __ fa 3 ce m~ re du /
. • • „ • • •• • „ • ••• • „ ••• .,. ..... .. . . . . . . . . - •• „. ·~ . . .. ..... ·-
464
306
fg.740 a MOL INUL Girbova de Sus - ALBA
<h:21~ > > <h:204)

i ~ ~ ::::± -- - ch=22s >
ii e(jţ; 4Jlli4} LJ 1( @4) 1@ ®@j if·jli}W QJD1lJJ81&Js

> > 2. - J
J. I j. }1 J
Ho · lin_ mdli: şi- mo • fin_ f11l1 • rt:, - - !!. ;!ro • lin _ mic _ şi mo • lin fTl8 • re ,
<h:216) <h:210)
o
2
fi 1.[:§ I~ J§J) ]}'1g g , o
L11_ 11m , bra_ mo . li ' f/11 • . /11 1 __ f!._ liJ _ 11m , bf'l'1 _ mo : li : nu • luJ
Ch:204l ch : 198 l ch : 210 >
3
f#ll 's]j ..,)D I @ I J@JJ 1QJJ g
si
..... !• . sfr.-on paf_ min· dr11/_ d'e _ hra. d!L- - f!_ fe , slf-o p;JI mi'n •• dr11 _ d'e _ brad ;
<h:.216) ( h:222) ( h : 204)
4
~ De'_ zo-fi_
: 11.@"ZJ
{Jiii_ ci . n'e-i
... w l. CB • I!!. _ _ ? f!.. D.9 _ zo-fi _ psf_ ci • n'e-j_ cui . est .'
(~':222) 3 chc216 )
5
4i ~ 1,9 1@
/)a_
""' . rl . ja-a r8 . po . SB • lu _
e Da _ Ha . ri . ja- a r8 . po ' sit ;
(ti: 204 ) I
o
a
I. fiJ FJ
lmr _ · /; _ C4p - ci • n'e !
"
....._ Dar _ la _ cap- CI . r n'e_
'--'
~ . d~ ?
307
fg. 4903 a
MOLI NUL Girbova de Sus -ALBA
J, 72 Poco rubato . 0
~ ~6 ~ ~ ~ . f7\ ·....iv
iYiID • 1@P14ioetJ?J 1~!JfJ ')I D 114814@jliJP445J l2fl Ie @

/'Io , ll"_ ._ nic _ _ si mo = lefi ma = rl; , I!_ La vm = bra mo = li nv Ivi
. --ll- t
2 4# Jij ,:;e ~t@ 0 1
.J! fe ~ slf·on - - paf ma =. le d'e bra = dv j e - 'slţ-on pal ma = re ~ de - - bra d ;
3 4# )b ljj 1=J> • ~ g 71
....!!_ Oa zo -n pat ci = ne-1 CI// = ca = 111 ? !l! Oa Va. = le rj'a -a ra
465
308.
mg. 4 170 I f PENTRU COPIL 1l (ZÎNA BĂTRÎNĂ] Vinerea -ALBA
~=123 I
4 V) J -18Jj
:> I I
I ffi+i&J 'î It)i J I 53 JJ I I js J ~
FrJ • sJ n'e/ cu um ·bra grqa•sJ. !/o ple = cal .J • f/.On dJ.:a ca - sJ.
(:o---:---3 - I
IJ
o
-
'
2 I I
= =
O,;r J . f!0'1 nu ce - re mu/ţ_ !lu - ma iar, bJ fÎ pJ . mÎnt
o
3
~ f'es - l'e
t o-
ftl' • h-o
1t
pin .zJ dd1. oJ,
IJ
f'es • l'e J.7r·~ pÎn =r.1 rid/ · bi,
4
4 + o
- V
o o
2)
li
fls = l'e pin= ?-o p'e • n . nu= /ti 1 Cu /,; - crJm di /d mij ~ cu • /.i.
309.
fg. 4956 [ZÎNA BĂTRÎNĂ T' Cri câu - ALBA
I
-= 62
J -
17'1
J.
r.-, J: S7
~~Mfl 1P}~L4J ~1t4 r

V'- so• - - Jt /-d • cjas-lă_ ca -sii ·
3 ti~ ~-! > Joi ~- - - _§tf fi it 4}

Sin"· gă - m9,gr • lţ.7 /,g fe • rţas • /J: - /ef l ..., v v pi'n " • •
fg . 4949 Gaida de Sus - ALBA
in =lja că:Si.f __ le = ies = l,f-un pă = '!:! ·
1·11
a fa = ru - - fa= c/e pe• rfa ma = ra a·i f'ă·ru _ _ fa = ce _ _ pe = rf:a • ma- ra,

V
3 ~@1
ţ
I <3
J o;-a~ ii - - n·az ,fe = ff a a :: fa = râ;
âj sl Nă = ru - - fa = se a m 'e·r i - - dulCf, - - â = j_ t1;J,r u - - fa • se~ - - m 'o re dulci -
466
311.
mg. 4169 li c (MĂRUL ŞI PĂRUL, PATUL DE BRAD, Mice~ti -ALBA
'
CUCUL SI MOARTEA) I
h,99
J 3
h, 114 i)i ,J .
l4~~§
=fl~T~c~~~1;~[J~j@~
v ~;~g,~J§1~~M~~6J~:r~>gl[Jj~~~ ~~ ~~
3
- ~~
I na ces lej cvr =- .fi m Ies ~ f~-on __ măr s1
- ' h:10B I
r--J--, o .....__) r:i 3
1@s-: )1 @t)~
Pe _ _ Ivi măr - şj-on pa = ro fes lf-on _ _ pal ma = re de bra =du ·
- '
m 0~ În _ _ pal Ce""},· af = Ier = nu Iv ? m far bă _ _ ve r = tfe _ _ tfe pe ri = lu .,
j h,110
4 ~~~~~~~~~~t ~ 4"~
-== ~~ ---
sil ciii jo co = si f-o ' Jo _ _ co sî - f.o _ la= Ml să = 11 .
nvl cin' j-a fit[ler = nv I'!. ·' .1. fa a
pal ci ne-j cui = ca • ff!. ? m Oar _ I on a _ ră = pa sa = fJ!_ .
312 .
a
STRIGĂ tv1dARTEA
fg. 10187
Rud~ - HUNEDOARA
467
313 .
A Ghel ari - HUNEDOARA
C')
oe fg. 10 1?'8 an BRADUL
d .J.
t;'\ "="
Ce, bra:de, ~TJi do: blin= ci= fu

.!!J..-Br.:MIB, bra • tle, ___ v;J oru/ bra ' de, J)
Ce, bra =de , f-a/ do :/Jltn•ci=l~f!. ~
". ji
" "="
2
e Oin co: dn; din co , dri ver..:zJ!O ,
.!!.. Oe din co = dri _ _ (-aj por· ni r I!!, ~ Oe dm co = dri __ (·a/ por. ni • I!!_ , ·
o)
.!. Şi di la IZ: Vqd • Tt: ra:cjq,

.!.. Oin co-dn, din ___ cordri ver • Z!!.
4 ~ ('o @j I A@ t, _-,I .91 4@J l I 1Jm I ''~J

O" , o, o, so, r11 =tii dra=9i !
J ·A= i , ctza la _ _ pfe=fri se · ~ ~A = Î•ClJB la _ _ pjedriu . qo?
314.
Gholar i - HUNEDOARA
mg. 495 0 1) 2)
315.
Ruda-HUME~
fg. 10184 a BRADUL
h.152 ,J. > h :.168 > > . h.150
'# tJ' gbl#1e9ITT1@@~· I~ f!Jj1 UJ ®®':l

- 8ra = tfe, bra =tfe, brii:dv/ bra = dl!, _ _ Ce, _ _ bra ~ tlt!1 fv.i <l-o, IJ/i • ii• I!!,
:J.:; i 1
1'>.152 . h . 159 .h.1so ~
2 4# Ji I tJ2 Jj _. . t:Ji
= I I I l! I I • - 'i li
J!.. 0;/I _ _ CO • firi ci'n' aj porni" r lf!. . O;n _ _ cVo = t/r1; tfin li• vezj ver" Zf!
h: 152 u h:168 h.150 Jj)
~ ~ ~ ?<:
3
el"
=Js:
--
Pr< 'taî >
~
I - I *- 1l
...,..,.
I
"
o - li
Şi <1) la iz - ~f!il•rt' rţi Cj~, Şi.!. tk la i Z. Vp.1.• rt' ~i-u
'.t-• _,
• .J
h-'52 ti.168 ,,, h.140
"='
41 · > • >
4 j, s ra ţ; , 'Q . - im, , , 11w

A = i' /i1 p,{°e• lrf~eill Sfil = Cj~ ? 4 = is' ta pj#rfe./ril SfSci·!!... !
316.
fg.14493 a STRIGĂ MOARTEA Bunii a - HUNEDOARA
Ru~to"( h: 122)
f#JjJ:Â JW 1 At&~). i-1JjMb
- " l + ·~
cd1
~ ~ i
t!i iOO t@i@i_j ~ IJ!J),#P sFhRJ 1p4~1jj.l' IJ2'9 g1@1f6J1J. Ji-1
u • r\
"
~ > ~ .
J
~
A
>
>
~
J.
Shi-9i~r • Iţa_ ~ IP 0 r~s = fă :_ Sfri.qămgar · tfa- la fe . r!"'.s = /,i : _ - SJa_ ftf/.- /. 98 ·ne , tlin ca-si/ Se _ fe!f·- f , qo = ne, <fin C8·si!
<h=142~ . j
~
cdi 8 > J• ll
f!? I ~Ji;t 5 ~ @§1~ ])1

d.,!J
IT ~I
o 1 v N o o o r"I r v ·v, o J (";'\ > r'I > -
2 ' ZA s J® I i b pt-.,, "î I s; •§ I i)l 0

oA s-=A'I ]Jr I dRI I
-fe'!.~-it, nu_ miPYJj<lu • ce, J1•w11qer.fe,_ nu_ rnăfJl!ojjtfu . ce,_ [a_ am _ o so· ţi. je (/vi.ce.!!. {i_ sm_ o .so· .fi· le du/.ce.
317.
fg. 10203 b
STRIGĂ MOARTEA Poieniţ:a Voinii - HUNEDOARA
~
(~: 166)
~At!i&1V ®)l1J.®@
r\ >l r\ ~ > >
d
r;ilJ
r\t h r\
~~
>>
4dl1@@11J.tj\t@jj
t >
11")
!
4@1&_~18{31J i·IJ V4@1@jf1otJ1w
7
ob
r\ V > -
J..
~ ~
j l·i
Str/ • 98_ m~r·~ala fe .rja,. fli : _ !!. Str/. 9i_ 111f(K.~i.Jfe·rţa.s • fi: _ - Si !eş, su.fle . l.se,d/n a-sa .' Si_ !eff·- su. f/e. le, din ca • .s.i !
> > ~ J r\ J_ 1)
.o:..
Q)
2
co o
i - As_ je . • f'; tnfi!i1r·/ţ0,je. ~i · !!• _ A ş_ je • .st'. "'Jllf".fţ0,fe, şi • :!· - lJar- nu - mâ pol ""'·pir. .I/. oe
-"-
318 .
d. 970 b
li
PE DRUM " Măru - CARAŞ-SEVERIN
cJ„ J. J. ~
h: BO
:EE:=
1 4 ;-; iJ V v r.'I
@1@
,... t;°'I ,... V ,... ,...
1 ( /jJ }1~1otf±H 1Jtkft1j. LJ;l/J 1bţ

,... V V ~~ '°" ,-, > ~
fiiJ ?Jq şll V V v
·f a je-(j, rfa =J,O,- dzi = ua_ b11

fra · le , •
= nâ, fa jefj, tira = 90,- tlzt = !!" - bv =nii,- fa je{f,dra'j<J, - tizi r !!a 011= na
J.
2
~ I
o
I J 1Q3- o~
o
Şi pifa = câ Cii vo . je b11 na ş; pl!J.a =ca Şi pifa.ci Cii VO • je /J11 a n.i j

,... ,... o o " o
I )
Oi la
1
111 = me , re , Oi la 111 = me , d i _ la ~a=rt,

2)}11
.!... Oi la '..§W,.
319.
fg. '4806 b [ ZÎNA BĂTRÎNĂ ] Cetatea de Baltă - ALBA
.., .._,,,_ '=.../
- j _ ( ,' . - • •-
ne _ _ tre ce- T•
pe- 11r= - na=- vJ .?-
s
0 =76 )
- ,_ 3 t
J. ) I J guţ;, 1&-) J.? ?' i .1
'
2
- Tre· C! ·O CO • ci·- ith_
o fi-- n(• ~ gri. i
8 v v o
V o 8
T~· Cţ, -0 CO• ci·- iu• _ fi-- n!;- gri . i,e -

+
- ci• ne -
~ 8
/ii;' o
de~
V
Şi• de ~am• na - /(o .

,-sf1
t r ,...., ~ 3 -•·
-
T s---, ...
+
"
... 8 o
o +
,..,
o
......:.:,:_;;.
C11 - K3.f·- ca- &fn · ti #ii· - t i = i~--
V
~ T ~)- V ,.., o
Cu lfilf~-- Cfl Sfn '
4 -- + 7
I
Şi to' 3Cîi= i,e- fJ!-0- l!rt - - fi: - ~'e '
"b.
- > ~
~Jd;j> 1Q ~Z! Ie
l88
I
df]j r
I"'5J;
o.
Si ie- - fi. -
'
Seri= gi·=- i- ~'- mor. r.{e'!'_
+
>
+ t u
Seri • - fe - gi°·- (; - ~f- mar ; /l· - ci .'
470
320
fg.1779 [PLECAREA ?] Pe;teniţa - H~NEDOARA
,... I ~= 184 1 ,... J..

@ > ,... ~ 3-;i ,... I " I V r'\ .
lîfRj fJ 1Ww 1h1t )§MV • 1@ llfmp!@JQ
- !Ju-nă zf -ua, voj-nr ~ cje • lit !
( ti., 11.4) •
@ % J„
2 4 :t '5
'&"
f~I
tful-(J - mfeş../fe , tf..i-v.J pu - ~~ .- rfe
o
11ul =
t - :}1 _ _• _0-_1~a
(J r
~_1.--~
rn_ieş ~
,... I ~ =164 I
ii 8 J.. >
V
o I
m~f
tD1
·/i - mi „ ~ ,
~·
Oa iOlJ m.n pyo1i 'mul - f.i -
11%
>"'
mi - n..'e ,
I
Oa
>
J_~ ~ ~-l r:1- ~r.11 - ____::_

V O
t
t .Jl ~ ~ ~· I ~ . l
o o 8 o o
8
0
• I =~ ~~
--~
-~~ -- ---
Cfd mi~ ga=i;; d).'-a por - rfi - rje 1
c.f mi-z ga· la r!f a por - ni - rfe , Că mtz 9a r ta df'-u por = ni = r!e ,
V
~• 160 l
>
I Î . V
J--),
> > J. >
V
~
"o_oo o o o o o
5 -!!
11 J
I t JllJ ~·I '"'~ c;:-; - [ ~ N_JT ~ - r -=---~
CjJ ,,,..,,,,pwpi - q,o• f1.H1 .Jr:d • rJ , Cf..i n...m pus pi • cjo • ru -n sca ·- rJ , CJ. m-am pus pi - CJO•ru-n JC'7 = rJ,
321.
1)
. mg. 99 oa HARÎNGUL Meria - HUNEDOARA
Poco ruboto(~=160).
J.
Jii)114 F,...
t: „
hA '
11 = rtn • gu 5~
• Iun• tă,
(o}) 0 ( h=138l o
2 ®"I-jr~---- 3
lfixor•h, fa-n c1m· .P"- dz~'e lup • tl; ;,e·n clm =- pv dz'e lvp' li;
(h:129)
o
3 ----o---::f=
H_ : _ rfn= gu
(h: 135 )
o o
4 - -
. :3-:
~--
~
- g~
nu-)
322.
mg. 99 ţ:>b CÎNTECUL RUG 11 „ Meria - HUNEDOARA
1h:1s25 ,..,., o_~

#. ~ r--J-, ~ f'":'.
J o
~1
V
JlfujD
i - 1'18! fra-fe,
V V
filJ
1@(J)184J J
d'e_ ţa. ran,_ ma,
l 14JJ J
11a/_ fra
1@
t 'e,
Q@J l#J1f];iJ
fiij _ dp ta . ran.
J
ma,
1·1
a J„ ,..., (oj)
_,_
o
I [jg CD Is
3
;)I I 9
V
.~
>
"
[-o dat Oum-n'e • zelj _ J _ plan,_ mei, [-o_ d.a' _ llum. ne lt'if u plan. mâ,
J„
ot=fu " g,
dzI
o)
~
V
QIQ) v I CQ #~
!}_ Ca 3ă-s fal'j J _ e • ro. • ,;
plan, mă . [a_ s ă- s _ fssl' - t:. ro . p/,an, mi.
471
Tăuţu ArnpoiuliJi . - ALBA
ev ev= ev _ __ 11er =ge mgarJf.a ev CI/ =CU .
Jr li
..I!_ Cril=i cu cu Cil : Iii m!?ar = le fir;j- i CI/ = CU
d J.
r,-.
1oJ@v1A 1
Cii nv um - bli-n di = rep =la = le {a nu vm = bli- n di = rep =la ~
ie ; Ca pe vn= de um bli= 111
o ;,., > J)l h >

d
~tiil)
~
I J •a, 0
·o·b.D 1 D I
o ~J Ji e ]
So/ cu so = frl·i'i des Fe =le mari le des = ple -= feşii __ f°e = le mat:f le des = ple~te(,
d
o o
4 Ji o" o 18 llî 50 14@ 11':\J&tJ -IJ.

• , I
Co·pij mici f'.i Co· pii micJ ,~· sJ = r;J ~ ce~f.! ; __ Dar pe v =ne um b/11 !frf '
d J}i
I':\
8 . IJ. I I J1 I I!
.1!_ Dar pe 11 ne um plv = gv = n - le
324.
mg. 4 168 li (R) a BRADUL, „CÎN ÎL ÎMPEANĂ:'<l) tl Ampoiţa - ALBA
Să nu vij la noj rn cvr = le 1 Să nu vij la noi în cvr:le .1 Oje !'ţ-aj hi US = cal fn Ct}aS , "
coas=fă
' ,
21
3
să nv v~· la ca = sa n11as • !răi Sa nu V!f la ca = sa ur>aJ° ~

nrias~/r."f 1
325 .
mg. 4168 li (R)c Ampoiţa (lvleteş) - ALBA
-Ktj d i= nit; ro · /;;I _ în brad,- KtŞ=ki ~ ne!! ro .f;;f _ i'n brad, Ta =r'e r<iv tJ"-o b!Js • fa_ ·= mat Ta =re ra!! 1-o blăs.fa.mal
o o o o ~ o
o o
_,.. o
,.,,.,,.
o
2
To • !v ca -re t~'- o lu =crai, To =fv ca = re ~·- o Iv= crai Să a • jvngi Fn vi'rf da brad, 5j a ~ jvngj fn vir• de br;;d,
Să t'e ba ·fă vîn • Iv= ri = le, Să l'e ba = fă v/n = Iv = ri 1; Sii le pll'n = gâ n}a = mv = ri =le, Să le plin = gil nJ"a=mu=ril' ,
o = le .
472
326 .
mg. 2 724 li jj BRADUL Fen~ - ALBA
~:96 • V ~=100 I
V ~ :> r--J J : 104
1 °~ &O 10Sfti®1aflif±t11kSQ1lYilJ1w. qli

-Iii, lu_ brad fn· - ce = fi • na• - I!! li,{ I lu br~ fn = ce = fi. - nai !!!.
,4 LJ 1Eif lf 1@QMJ ti1®t®1M.©1DiftN.

~=132 > ~116 > ~= 108 .
;I
~
Oe la mun = l e _ /r-af ple • ca • ly , Oe la mun • I!_ /f-ilf ple • cal ,
~=104
.!!!. Oe la mun • I!· - le pje - !ro • •!1 , Oe /,; mun - I! • le_ pie• - !ros ,
~= 106 ~=130 > ~=112
327.
fg . 14195 b [ZÎNA BĂTRÎNĂ] i). Boşorod - HUNEDOARA
•
3
~j;::::::t~::: ~:::;::::::~:::
.
!!. Da, rJ nu paj d'es· pir· f?
0
Da· r3 {nu] Po} db . păr• fÎ .!!_ De du/• c~• miJ~ cu•

~
f- a m~il,
:;
D'e du/. ce 111~'.,
::::a
~
· C!{O =
~
f-a mp,
4 73-
,j:>. 328.
-I
BĂTRÎNĂ, PĂMÎNTUL ş.a.f'

,j:>.
mg. 99y 1J
[ZÎNA Meria - HUNEDOARA
Poco rubato h=160 r it. 0 .
~J) ~ ~
~IENi!&1ffi1Q ~
1JJJ ~~
f ld&!'Q';~ 1Q1@1iJI@
~ > ' ~
1~ilîR'Dţi'J jµI@~ 1~lJ1Q1gi ~J ~111 >
h Slrî = g~ _ moar>lla
• . le fe = ri~
. . • lă' Slri = gi moar=
• h·•a la fe = rias
• . /cj, Sfri = 9ă moa"l"a
• • la fe • nas.la",
• Sir/ = ga _ moar=
• f;·•a la fe = re3S=li:
•
:164 rit . I 0
I ::> O ~ O ::>0 ""1ti"VO O
Să 1"es, fu, s110. ro, din ca • să Să ies tu, suo ~ ro, din c4 • 18 SI ie< fli, suq, ,.,., .tin ca . s;J S;J ies ! fu, SkD . ro, tlin SB .'
h-170 ' :IC • .' • ' T• ~ •-, • • ''
Cil•
- I
fi
>
A "' > V · o > 0
> ~ o o o_ Aif'V > o
.11. p~ I o I ~ q ,~, I o Io ~ 1~ I I q@ I lj, ~I . ---1 --1--u-J
~
3 I
~ ,„ '
1·
S/ij, m</" • h)„ "' ... g, Sllj, """ • b> , ml <'i • • «j" Sflj, "'!O' • h>, ml Oi• ef,<, Jl#j, : : : hi<, N "" " ' • ~· 'jţ,
•
329.
fg. 1820 LA AŞEZAREA ÎN CASĂ Lunca Cernii de Jos-1-llNEDOAAA
f~
( h:224 )
• i >>
g. ~1w 1t/1J14b;]J1n61Jl1&J 1J jv1tn@\t/#1iJ ia Jr1

> t
J
..
- U. ne, SO•fO, rn-ajp/.(e•C8 • f!_? (/ = ne, SO • ro, m-ajpl/e•C8'ff!. 1 U srm, SO•ro, m11,f pl,fe•C8•ff!.?
' ~h - . h
~ ~ ~ ,,-_~ ~ ~ i g - ~V
ef 1JJ J ~·I
t
2~ if ~ 1•
v 0 0 > >
I ;
0 0
I ' lll o I I I I JI I I I J. -1
- Col' la lirg, /a (a=li = gra • d!!,_ [ol ' la firg, la fa · li =gra = d'!,,_ "Col' la !ir', la [J• 11".gra-d!!. ",Col' la llr,' la fă-li ·gr~df!.,
3
~ '
• I I~
>o
14
g .J
.._o ~ o
- Iii; ţi•. I
o
I I IW
~
I
-
I ~
"t
I
o.
I
>
JS I I I
~h
"""
-~
Să-m cum11ărca-sa d'e bra - df!.. , Să-m ctJm·pdrca-să ele bra • d!!_ • Sa-fTl cum = ~r ca ·să de bra=d.!! ,Sd-m c11111 • păr CB ·sd di' bra·d!!.,
> I . O ~
~ > > ,_,'71
I
O
I
T O
f]l 1 I
O V
4# ţ jl -1 ~' I I I o 1li_ I I I I ~. I I
Cu tăl=pg<J•ni· =ie d'e mă : rtf, Cu lril•pg<Me·le d'e ma . '.!!.. Cu IJI: pga· n'e·le de md: r.!! Cu r.il • p;a.rfle~/e d'I mdr,
330.
fg. 14130 a [ ZÎNA BĂTRÎNĂ ] Cerişor - HUNEDOARA
~
a
1),112
• v
J.
t:' ~ e 11 ~ ~J • ,.,
)jMŢiifj1NJ1n&J~J11J,t&1@r1A\11@JiJ'IJ1& 1JQ,p1@~z,]:;1Jr1Jlh® 'J 4;1
t " ~ ~ " J
.
+ AW
J.
VI~
<>
IYV ~
J
J ~ V~
@iJd-
<>
1
Slri · gi-~ar.f!a la re. rf8S r fa ii Sfri-9;J m2ar·l{a /i} Fe . f'fiJS • frii : -'- Spo - v'e • d;·. lu - l'ţ·a_(;nL VBS = f;j j_ Spo - ve • dl'- fu • /ri1/,11e. vas.Iii ?
~ J. J. ·~ ~~ 't .J
2# :Mi o#! I I OI
o
I i· 51
-
(b} I•
0
I I I
o 0
Q1 l I~ lţ,O@ I
- -
O ,,_h
o o
I i jl lif1 :@ lqj;
IYV
fi] o I V I li
.{-'Ba itJI-- nu m-8spo = ve . di= /:y, j Ba ittt - nu m-i spo =ve = d1' = 'Ip, !11 as ta nu m..i gin : di : 1!!. e OP as : la nu m~ gi'n : dl~ t!!. ,
3#
~
~
J.
Ji , ii 1Jf 1!IJ 1 .
0
J ~
•
t ~
I J 1 J51 et
<> o /YV 1YV
I I 0 •
+-
I
IYV
~2 , 1ffl.1 ! • 1j
o
I .j I
im 3
I
"
1 IJ
I
O•·
C;J jrp cfn m-oj spo. ve. ,,. : !! .!i... Ci fty cin m-oj spo•Vt • dl' • j ŞAp· ls'e - pob m-or fră-bv • ; ~ ~ ~ Şip - I~ po• m-or lra . bv • ; • '1.
331.
tg. 14559 b4)
„ ZORILE AFARĂ " Bătrina - HUNEDOARA
( ~= 138 )
,_. > ~
f';'.
.J>
"'~,....
fT'I€ mr mr
D -
re e Ora •9a mţil f' so • ra
'.t'
J_ f'"\ f";\ V J..
2
./ii .repa • li -IJ'e, dra·gJ, ! lil SCfli - I~ · fs?, dra•'}J, .repa- ---L- /;J 1
J_~ ,..... ,_. .- î· J.. ":' .,;.V ,_. o ~
3
.; c; zo - ri ·le Şf) zo CJ zo - " - llf: ~ zo = n . -1..!.... lu
i 1 ·• 1'i 1d
r n - tu e ! CI lfl - r[ . /e h;
1 ~ =14s1 ' > ,., ,., - ,., - • ; , ' ,...., -
~' -~
4 ~ 1ill't J_ -
M" 1°
' I v ,.,
!I 1°81 _-=- 1J_@ I .31 I
i 9fJ lu f'/U /s'f°'Jj flJO· tne- r>i· - ty i. Şi Iv nu /s'ţ-df po..me - di· -'- 4'
...
'1
Cil
332.
LA FEREASTRĂ > [ZORILE, PĂMÎNTUL]

1
fg. 5785 Clopotiva -H~EDOARA
J J.
~ ~ ~
4J,i!JÎ) p'U 'tf' iljJ
ij Ora • gă fsf·rte ~rto ~ = vas = li,
, ; li
J.
a Ftp - ~ al=bi Iii f'e • tţas 0 li,
3 ' ·Ei·
Fl;a =
I I fi
r'e iii= bi la Fe = rţas = hi ,
I t
,,~ I
J;
~ lju = ne, drâ-gv· .t-af ple = ca : fi!,
5 ~4~-~~§~~J~~~~1~.~!~l~~v~vy~J~·~;·~t:b~~
u • n'e, tlri=gv• f aj pk s ca • 1!:!,, D'ra - f!iJ frv-mos f..e-oj gi ~ fa a I!!_ ?
-Si· fi • ni rrr • tir tir br• - ~ , !!! Si • li - M vrr • rk dr IJr..dJ!, !!!.. Sio - fi • ni w:r • rk th 6'>d!!. ,
[j14l•t
li
3
4#fi1 Ia Qt1 I I ~
de tf'I Iii co - tll'f!"iJf pir · - Cil . fv De tir I• co - tlryY! p!t • ca-fv ?
334
mg. 503 bn
(ZÎNA BÂTRÎNĂ ]2> Gol&ş • KJNEOOMA
poco ruboto ( ~•168)

>~
1 f tfi
1
J1 Y1titţ f] I m-~ FJ 1ţ§q;Ţ -1m[r v fp 1QQ mk/1/Jb~d /JJ1l-·I
<> """' > > °""
>
8
o
J! :_,,, 1t! t
Bu- nJ s;; • ~,
~ 1@j .o
rnfe·zu nyop • ff, 811-nJ J.1 • ~, tnieo1u f1ll"f"/!,
„,
I
476
335.
fg. 1757 ZORILE Petrila (Predonii) ·HUNEDOARA
h •192
[ L. Co- Cdf "J dn- - f.1 • ffJ, i C!(O• COf o cfn._ fi· fJJ,_- Zor s-o rl.t• vlr· SI· fJL.
~ ·208
J. o
2
4 -V
7P. li
r;-Ji I t•
Iv· mei~
'
Ia
lu• c:rJ, i ~I= li lu• /t1f(I- lu• crl,_ · Tu f. ~/i- <fi du• ci.
3
4 o •• • I •t. )' IV
f;.
J.
rl
j„Q I
i \
•
~; i'!I
o
Pi
-
/;_
~-
bi) 1m
rJ.e,_ Nu 3/,
1@
/g_ ri - 'R'" rjl.
V
- I·
J_l V o V J·
•
• I • la QI bEJ I
bi 1® 1 =r=j
d~-:1 rf• - tft'. al ft· rje • ~··
J. " J.
fa ~- - LI
•
477
•
NOTE LA MELODII
1.
1 Concomitent, sunete accidentale la o voce secundară.

1 Colorarea vocalei cîntate.
a Începînd de aci: ZOf'ile din casd (Tema poeticii. se schimbă în mijlocl11 strofei melodice).
2.
1 Nu se distinge vocea secundară...

2 Cineva suflă versul următor.
a Se aude şi ceva neclai:.
3.
1 Piesa a fost înre~trată prin observaţie directă. Concomitenţa celor două melodii (vocală şi instrumentală) este pre-
scrisă ceremonial; ele sînt melodii diferite (semnal/cîntec), a cll.ror întilnire muzicală este întîmplătoare. Funcţionînd
concomitent,
am urmărit să dăm o im:i.gine a realităţii muzicale ceremoniale prin transcrierea paralelă a celor două melodii.
z Înregistrarea a început prea tîrziu, în timp ce semnalul era în curs.
a Interpretele vorbesc în acest timp. (Nu se distinge ce anume.)
t Vocile intră pe ultima pătrime a coroanei.
6 Potrivit prescripţiilor ceremoniale, femeile cîntă ZOf'ile de 3 ori (aci: I = 15 strofe melodice, II = H strofe mel., III =
16 strofe mel.). Piesa a fost transcrisă în întregime, dar reprodusă în colecţie parţial.
e Interpretele secundare cîntă mai sus (de obicei la 2da mare), din cauza tonului luat prea jos. Se redresează de la str. 3.
7 O femeie cere: „Tari !" (Cîntaseră foarte slab).
B Reper sinoptic: str. 2 pentru prima jumătate a strofei melodice şi str. 3 pentru a doua jumătate a sa. Aplicll.m perspec-
tiva sinopticii. numai cîntecului vocal.
• Vocile secundare cîntă ceva mai jos.
10 Plasarea notelor pe portativele rezervate goarnelor ilustrează cu aproximaţie simultaneitatea acestora cu notele me-
lodiei vocale.
11 Şoptit. Nu putem aprecia înălţimea.
1ll Text greşit la vocile secundare.
4.
1 Ca la 3. 1
3 Înregistrarea sonoră a început odată cu cîntecul vocal, pe parcursul semnalului instrumental, pe al doilea timp al
coroanei. •.
8 Potrivit prescripţiilor ceremoniale, cîntecul se execută de 3 ori. Înregistrarea a cuprins doar I = 24 strofe mel„ II =
= 25 strofe mel. Transcriere integrală, reproducere, aci, parţială. Repriza I a textului poetic se termină odată cu prima ju-
mătate a strofei melodice nr. 24; repriza a II-a a cîntecului începe de la a doua jumătate a strofei melodice nr. 24, care devine
astfel strofa 1 a reprizei II.
4 Plasarea notelor pe portativele rezervate goarnelor ilustrează cu aproximaţie coincidenţa cu planul melodic vocal.
6 Prima interpretă greşeşte textul şi se corectează la repetare. .•
8 Pauza mai lungă Jllarchează terminarea reprizei I. Pe parcursul melodiei, unele sunete sunt prelungite cu tremolo-uri.
5. .
1 Reper sinoptic: str. 1 pentru primul şi al doilea rînd melodic şi ştr. 2 pentru al treilea 'şi al patrulea rînd melodic.
1 În prima strofă melodicii. = ! (aproape do diez). ·
1 Totuşi, neclară vocea superioară,
• Totuşi, neclară vocea inferioară.
• Începînd de aici, alt te:Kt poetic (neclar) la una din voci,
6.
1 O interpretă greşeşte textul şi se redreseaza. curind.
1
Incertitudine asupra textului şi asupra duratei şi intonaţiei sunetului în continuare .
•
478
a SilabA. greşită de o interpret!!..
4 O interpretă intră mai tîrziu.
1 O femeie recomandă: „Zi mai rar, ca să scrie!" (ref. la culeg.).
7.
I Interpretele intră pe rînd.

• O voce secundară începe alt vers, apoi se ia după vocea principală.
a O femeie intenţiona să continue cu rîndul 3 al strofei melodice, apoi s-a luat după celelalte. (Sunetul coincide cu înce-
putul strofei următoare.) ·
8.
1 Silaba neclară la o voce.

z Neclară vocea secundară.
a Vocea secundară cîntă alt vers, neinteligibil.
9.
1 Text poetic degradat: confuz, incoerent, eterogen, fragmentar.

• O femeie intenţionează alt vers (neclar), apoi renunţ.li..
• O femeie anticipează silaba următoare.
4 O voce secundară anticipează silaba următoare, apoi renunţ.li. şi reintră mai tîrziu.
10.
1 O voce pronunţ.li. altceva, neinteligibil.
11.
1 Prin aglutinare: ZMile din casei, Lemnul, Ptlmîntul (fragm.). Unul din cîntece începe cu rîndurile 3, 1 ale ultimei
strofe a Cîntecului Bradului.
12.
1 ln continuare, Ptlmîntul.
z Prima femeie greşeşte: m-tw·
13.
1 h antevocalic numai la inteţpreta principală.

1 Probabil, intenţiona versul: N-aş ma.i fi c,rescut.
15.
1 Originară din Rasoviţa, interpreta a învlţat cîntecul îo Stroieştt
2 Numai tn str. mel. 1, 6, 11.
3 Sunet aspirat.
17.
a De fapt , neclar (defecţiune tehnică).
19.
I Se aude diferit o a treia voce, neclar.
479
20.
1 Strofa melodică 1 începe cu al 3-lea rînd melodic; din cauza defecţiunii tehnice nu apar clar declt prim& podle dln
rlndul 3 şi ultima din rîndul 4 (versul: ScoaltJ, Gheorghe, scoaltJ - repetat).
1 Grupul intră mai tîrziu şi continuă decalat pînâ la conflu~nţâ în rîndul 2, silaba S,
1 Neclară a doua voce.
22.
1 Texte fragmentare,
25.
1 Aci s-a terminat cilindrul.
27.
1 Defect cilindrul?
a Neclar.
28
1 Aci s-a terminat cilindrul.
29.
1 Înregistrare defectuoad. Nu se distinge.
30.
t Oprită spontan sau de cltre culegător, pentru a începe cu primul vers; de aceea, am numerotat cq (O). Str. nr. 1 derio.e
reper sinoptic.
32.
1 Atenţie asupra împlrţirli ritmice în prima jumlltate a strofei 21

• Atenţie asupra ritmului!
36.
1 Mai întîi cîntă o singură femele 3 strofe melodice înregistrate defectuos. Acestea au fost, probabil, anulate şi nu le-am
transcris. Piesa se reia cu ambele femei, iar interpreta iniţialA. cîntl la .5-ta superioarA., ca la început, şi mai slab.
37.
1 În timp ce prima interpretă (a) stăruie numai pe rtndurile melodice 3-4 ale formei arhitectonice cuaternare (vezi nr. 36
- fg. 7006 a), a doua interpretă (b) expune, concomitent, mai întîi strofa melodică cuaternari (~). dupll. care insistl şi ea
pe rtndurile melodice 3-4 (ca în fonograma precedentă, 7006 a); de aceea, am integrat aceastl variantl (fg. 7006a) ln rindul
variantelor cuaternare, în ciuda aparenţei sale binare, iar pentru a evidenţia apartenenţa la acestea, am rescris primele doull.
rtnduri melodice în cauză (str. lb), plaslndu-le în spaţiul potrivit funcţiei toi: arhitectonice (rtnd mel. 1-2) şi am numerotat fn
contjnuare strofele melodice în consecinţă. (Numerotare dubll implicita.).
• A doua interpretă cîntă la cvinta perfecttJ superioartJ faţl de prima femeie şi intri sistematic mai Hrziu. Ea cîntl primele
doull. rînduri melodice complete, dar în decalaj total (de lnllţime, metricl, tempo, formA arhitectonicA.). în continuare, se cort-
formează simultaneitll.ţii (cu unele excepţii), omiţînd sistematic primele doull. sau trei silabe ale strofei melodice,
480
41.
1 Cîntă netemperat. Tonul de referinţă (inclusiv unisonul) neriguros. Diafonie.
42.
1 Decalaje subtile de înălţime, pe care nu le-am putut nota. Diafonie (caracteristică şi altor variante ale acestor inter-
prete).
45.
1 Uneori pare fa din cauza vibrato-ului.

• O femeie intenţiona alt vers (iei [şi-or face?]), dar a renunţat.
a Atacă pe rînd ultima silabă.
46.
l) ln fg. greşit: ln.
47.
1 Lungimea pauzei se datorează ezitării?
48.
1 Fragment.
49.
1 Fragment.
50.
1 A doua voce cin tă la altă înălţime. (Intervalul la care.intră este neclar; sfîrşeşte la terţa mică superioară.).
1 A doua voce cîntă cu o cvartă mai sus, apoi, treptat, cu o terţă mică.
a Se opresc. După un timp, reiau (II). La reluare încep la unison.
51.
1 Singurul vers octosilab.
Sl.
1 Printr-o abatere de la structura

metrică tipică, două rînduri melodice hexasilabice sunt concentrate într-un rînd
octosilab. Vezi urm. (54).
54.
1 Primele 2 strofe melodice au

rînduri octosilabice; ultimele 2 strofe au rînduri hexasilabice; textul neînregistiat, în
continuare, prezintl un amestec de versuri hexa- şi octosilabice. Vezi melodia precedentă (53). Conform fişei de text. pe
aceeaşi melodie se cintă: [Zorile în casă]„ Ţărîna, Bucură-te, cimitire; Pe drum.
a Înregistrarea sonoră se termină aci.
481
55.
1 Indicaţia interpretei: „De mort". Aceeaşi interpretă indică, peste ani, titlul reprezentativ (vezi, de ell..: 4, 10 ş.a.).
2 Sfîrşitul cilindrului.
56.
t Defecţiune tehnică, neclar.

2 Pauză lungă.
57.
t A doua voce cîntă ca în prima strofă (deci, formă de 8 rînduri, prin îmbinarea cuaternarei I cu cuaternara II).
61.
t Echivoc: podii bi.na.re/ternare.

1 Greşind ver::.ul, reia.
64.
t Fişa înregistrării menţionează că

a doua femeie „acomp(aniază] în cvinte sistematic".
Cred că prima interpretă a început într-un registru inconvenabil şi apoi a deviat, recuperind registrul dorit, în al doilea
1
rînd melodic. Am transpuns primul rînd melodic în al doilea portativ, am numerotat cu O (zero) această strofă melodici şi cu
1 strofa următoare. Strofa numerotată 1 a devenit reper pentru variaţiile strofice.
3 Atenţie la colorările vocalelor: şţ_-ol, lăsait, samal, plecalrje, despt'Jrţalrje.
65.
1 A ten ţie la colorările vocalelor: oi Yf;!al gd, şai ptje, sdl, lal sd, saptjel .
71.
I Atacă sunetul ro{! rinct.
72.
1 La început nu cintă simultan.
75.
1 Vezi fg. 8137 b (aci, nr. 103), pentru forma arhitectonică recuaternizată (II „ q).
85.
1 Pauză lungă pentru trecerea la cîntecul următor (Zorile).
87.
1 În prima strofă melodică: ţ.

2 Neclară vocea inferioară.
482
88.
1 Vezi fg. 3073 (aci 98), rîndurile melodice 3-4.
90.
I Vers defectiv compensat muzical.
93.
I Conducătoarea grupului este foarte emoţionată, cintă precipitat şi cu scurte opriri. Ar vrea să continue, dar nu mai
poate clin cauza emoţiei, tremură, nu-şi aminteşte textul în continuare. Renunţăm să mai înregistrăm după strofa melodică 29.
94.
I La cite un sunet, pe parcursul rîndului melodic, doar prima interpretă pare a cînta.
Atacuri pe rînd ale unor sunete.
Unison divergent pe care nu l-am putut nota. Diafonie.
Mordent uneori abia perceptibil.
Duratele silabelor simultane uşor divergente.
2 Din cauza vibrato-ului Mi pare fa.
95.
1 Uneori, divergenţe intonaţionale sau ritmice subtile sau neclare, pe care r.u le-am putut reda. Uneori, atac întirziat al
silabei de către vocile secundare.
2
Precipită începerea strofei următoare.
3 Sunetul atacat pe rînd; la al treilea atac, silaba lungită.
96.
1 Interpreta precizează: „Alea din faţa mortului".

2
Acul diafragmei fonografului a sărit peste un şanţ al cilindrului.
97.
1 Colorarea vocalei cintate.
102.
1
Cilindrul defect (include începutul rîndului următor: str. mel. 2, rîndul melodic l).
103.
Vezi fg. 8137 a (aci nr. 75).

I
Vezi fişa textului (analog - Cîntecul Lemnului).
2
A doua. voce .aD:ticipează forma cuaternară. Arăt aceasta în continuare, cu caractere mici şi numerotez paralel, în con-
3
secinţă. O tendmţă turu.dă spre formă cuaternară s-a manifestat încă din a doua strofă.
105.
Uneori greşesc textul poetic şi se corectează pe parcurs. Neconcordanţe fonetice, intonaţionale, ritmice, m~trice.
1
Uneori a doua interpretă atacă rîndul melodic pe parcursul lui.
483
1Q6.
1 Uneori a doua interpretă intervine pe parcursul rîndului melodic, se retrage apoi, revine„. (N-am consemnat în
transcriere).
Neconcordanţe fonetice, intonaţionle, ritmice, metrice. Diafonie.
2 Reper sinoptic: strofa melodică 2 şi, în completare (rîndurile melodice 3-4), strofa 4.
107.
1 Dbergenţe în atacul sau întreruperea unor sunete. Decalaje în acuitatea unor trepte, pe care nu le-am putut nota.
Uneori, a doua interpretă intră cu două silabe mai tîrziu la început de rînd melodic; alteori, prima interpretă atacă sunetul
mai tirziu.
a Uneori, optime punctată, sau optime punctată scurtată, sau optime lungită.
108.
1 Uneori decalaje în atacul sunetului. Unele sunete sint atacate doar de prima interpretă.
a A doua interpretă vrea să continue ca mai sus (strofa melodică cuaternară), dar după două silabe renunţă şi se ia după
prima.
a Supliment bisilabic (intii interior, apoi iniţial), pentru transformarea rindului melodic (versului) hexasilabic în octosilab.
109.
1 A doua interpretă intră uneori după 'prima. Divergenţe intonaţionale şi ritmice frecvente. Uneori greşesc textul poetic
şi se corectează pe parcurs.
114.
1 Apare în antologia llarion Cocişiu (Bibi. 32), pag. '10, ilr. 20 (cu explicaţii la pag. 156), reprodus după „Albina" XL
(1937), nr. 13 (2 aprilie), p. 198. Strofa melodică este văzută invers: primele două rînduri (considerate de noi ca rîndurile 3-4
ale strofei melodice) sint interpretate de culegător ca rîndurile 1-2, iar următoarele două (după noi, rd. 1-2 ale str. mel.) ca
rîndurile 3-"1. În publ. cit. apar numai primele patru rînduri melodice, transpuse la altă înălţime relativă (finala Re în anto-
logie şi fa în „A lbina") şi cu unele deosebiri în transcriere.
116.
1 Transcriere sumară.
117.
1 Cuprinde două tipuri diferite (apartenente la două familii diferite de tipuri) cîntate în continuare, după o tranziţie cu
aspect aberant (vezi nr. 178). Primul tip se află la familia de tipuri i f diez. Aci am trecut numai al doilea tip, care aparţine
familiei de tipuri 4 d. Vezi textul la nr. 178.
119.
1 Se încurcă, încearcă de citeva ori să continue (ca în a doua jumătate a melodiei) şi apoi renunţă.
120.
1 Îşi drege glasul, probauil se gindeşte şi la textul poetic care urmează, ceea ce explică lungimea pauzei.
124.
1
Neo!Jişnuităcu înregistrarea sonoră, interpreta întreabă, înainte de a începe să cinte: „Acum să zic?"
2
Interpreta vorbeşte la terminarea strofei, confirmind: „Aşţla I"
3
Lungimea pauzei accidentală. (Interpreta tuşeşte).
484
126.
1 ?ntrerupere din cauza uitării versurilor următoare.
127.
1 Unele apogiaturi par mai joase, din cauza unor efecte vocale. Remarcăm diverse grade de accente, pe care nu le-am
putut consemna.
129.
1 Neînregistrat.
130.
1 Defect de înregistrare sonoră.

2 Întrerupt. (Din cauza terminării cilindrului?)
134.
1 Înregistrarea sonorii defectuoasă: silaba lipseşte. (Probabil, a sărit acul diafragmei fonografului.) Defecţiuni şi la
str. 3 (silabe repetate).
135.
1 Încă 27 de strofe melodice, fără variaţii importante.
140.
1 Interpretele încep pe rînd.

1 Neclar (deseori, dealtfel). Nu cîntă la fel.
1
Pauza este atît de lungă pentru că se vorbeşte.
141.
1
Divergenţe pe care nu le-am consemnat.
8 Contragere din: î şi.
142.
1 Continuă vorbind: „Nu ştiu ce să mai zic, că nu mai ie!"
144.
1
Uneori o voce intră pe parcursul rîndului melodic. Prelungiri decalate, pe care nu le-am putut nota.
145.
A do:ua jumă~ate a strofei melodice publ. (cu unele deosebiri ale transcrierii) în: Carp, Paula (Bibi. 25), p. 14 (în trans-
1
.
crierea Paulei Carp) Şl în: Alexandru, Tiberiu (Bibi. 3), p. 22 (în transcrierea Paulei Carp). Cele două •1ersiuni publicate pre-
zintă mici deosebiri, una faţă de alta.
485
146.
1 Publ. în: Cernea, Eugenia (Bibi. 29), p. 127 (str. mel. l, în transcrierea lui Constantin Petrovici).
147.
1 Fişa fg.: „Ăl de mort".
148.
1 Aspirat.
150.
1 Aspirat.
151.
1 o în Ioc de u greu de pronunţat din cauza registrului înalt. V. şi ln alte versuri.
152.
1 Cîntat antifonic („ În două părţi"). Primul grup expune o strofă melodică binară. Al doilea grup o reia (variat) repetînd
versurile cîntate de primul grup. În acest fel, strofa se dublează, devenind cuaternară. Pentru a evidenţia atît această fornm
cit şi suprapunerile de voci rezultate din interferenţa secţiunii finale a strofei cîntate de un grup cu secţiunea iniţială a strofei
cîntate de celălalt grup, am renunţat, parţial, Ia rigoarea expunerii sinoptice a formei arhitectonice de bază. Am admis această
derogare de Ia disciplina scrierii sinoptice considerînd că, în cazul de faţă, importanţa antifoniei precumpăneşte. Se va observa
că locul în care intervine un grup sau altul este instabil, iar lungimea secţiunilor interferente devine, implicit, capricioasă. Re-
marcăm că grupul I preferă varianta axată pe nucleul tritonic, în timp ce grupul II o preferă pe cea cu nucleul bitonic.
153.
1 În orig. melodia a fost notată cu finala Sol.
154.
1 O variantă publ. în Breazul, George (Bibi. 21), p. 317, nr. 206. Altă var. (pe text de bocet) publ. ln Alexandru, Tiberiu
(Bibi. 3), p . .53 (fg. .5821 a). Voi. include lucrarea publicată separat în 1942. Transcrierea aparţine Paulei Carp şi este reluată
din lucrarea lui Tiberiu Alexandru, în Nicola, Ioan R., Ileana Szenik, Traian Mîrza (Bibi. 63), p. 246, nr. 88.
z Se reia silaba precedentă (parţial sau complet) şi i se adaugă o silabă de completare.
a Colorarea vocalei cîntate.
156.
1 Apud Alexandru, Tiberiu (Bibi. 4), p. 33-34 (transcrierea Paulei Carp). În orig. melodia nu este prezentată sinoptic,
ci în desfăşurare, fără numerotarea strofelor melodice, cu bare întregi peste ambele portative, între emistihuri. În interpretarea
noastră, rîndul melodic cu care debutează înregiştrarea sonoră este înfăţişat ca al doilea rînd al strofei melodice.
Pentru simplificarea scrierii, am unificat vocile din acelaş grup, în cazul identităţii melodico-ritmice, şi am marcat pa-
sajele în care cîntă o singură voce, precum şi duratele divergente, la fel ca în restul colecţiei noastre.
Cîntecul este executat antifonic în acelaşi mod ca la mel. nr. 1.52; de aceea, perspectiva sinoptică a fost adaptată la nece"
sitatea evidenţierii formei arhi•ectonice şi a antifoniei la fel ca în cazul precedent. Pentru a înlesni citirea melodiei, încărcată
ornamental şi ritmic, am rescris fiecare notă în aspectul melodico-ritmic.
O transcriere a aceluiaş document sonor publ. în Cernea, Eugenia (Bibi. 27), p. 310-3 l l.
Un fragment al transcrierii publ. în Comişel, Emilia (Bibi. 33), p. 437, nr. 521, fără indicarea documentului sonor.
Un fragmel!t al documentului sonor în disc 269.5 h (Discografie 2).
486
157.
1 Publ. în cadrul baladelor în Cocişiu, llarion (Bibi. 31), p. 4.57-4.58. Autorul este culegătorul cîntecului, pe care în
fişafg. il consemnează ca aparţinînd ceremonialului. Dealtfel, motivul poetic aparţine ceremonialului şi în alte documente so·
nore, provenite din diverse zone.
158.
1 V. nr. 157.
1 Înregistrarea sonoră a str. 1 - defectă.
160.
1 Decalaje de înălţime, durata., atac, accent ş.a., nenotate.
161.
1 Ca la preced., 1.
162.
1 sa = să (se),
163.
1
Decalaje pe care nu le-am putut nota.
1 sa = să (se).
164.
1 Var. publ. în Breazul, George (Bibi. 21), p. '182.

1 Neclară înregistrarea.
166.
1
Fişa de fg. consemnează: „Astia le zicem afară."
167.
1 Decalaje.
•
169.
Pauză lung~ di~ cauz~ indeciziei. (La un moment dat o interpretă întreabă: - „Mai zic?" Apoi se consultă: - „Ei•
1
•
cu sl zicem apoi? Cm s sa. gătlască ?" - „Ion !" - răspunde alta, şi se conformează în strofa melodică 3).
171.
Lungimea pauzei accidentală. (Interpreta se gîndeşte la textul poetic care urmează)

1
1
Defecţiune de înregistrare sonori. ·
487
172.
1 Becar accidental.
2 O interpretă greşeşte textul.
173.
1 Prima interpretă începe aici strofa următoare.
176.
1 Interpreta este conştientă de acest stil de cin tare, pe care-l explicA.: „la [ = Ea] o ia înainte şi iele după ia [ = ea]."
177.
1 Pauză lungă accidentală. (Interpreta tuşeşte).

2 Defecţiune tehnicA. a înregistrării: se repetă secţiunea.
178.
1 V. nr. 117, 1 Aici celălalt tip. (Cu el lncepe cîntecul.)
179.
1 Decalaje de înălţime, durată, atac, lncetare, accent ş.a., pe care nu le-am putut nota. N-am notat vibrato-urile, nici
unele ornamente subtile.
2 Insuficient de clar.
180.
1 Decalaje intonaţionale şi ritmice.

2 Cf. fişa cîntecului.
181.
1 Decalaje în atacul şi durata sunetului, pe care nu le-am putut nota.
182.
1 Frecvente decalaje melodice, ritmice, metrice, dinamice, interpretative, pe care nu le-am putut nota. Atacuri şi înce-
tări de sunete în mod capricios şi pe rînd. Eliziuni capricioase, pe rînd, care trădează o cintare antifonic§. neremarcată la înre-
gistrare şi necomentată cu interpreţii. Accente individuale capricioase, de intensitate variabilă. Sunetul atacat cu întîrziere
de cite •femeie este apoi precipitat de cA.tre aceasta, pentru a ajunge din urmă grupul. Uneori, anticipare individuală a sune-
tului. Subtilităţi fonetice uneori neconsemnate.
2 Numai unele femei cîntă ultimul picior metric (precipitat), celelalte aşteptind atacarea strofei următoare.
3 Începe strofa melodică următoare.
4 Vers supranumerar.
183.
1
Atacuri şi întreruperi individuale ale liniei melodice spontan, capricios. Accente (unele violente) singulare capricioase.
Atacuri precipitate la parte din grup. Decalaje în prelungirile sunetelor. (Coroana este consemnată aproximativ). Pe alocuri şi
discordanţe în textul poetic, la unele strofe.
2
Antifonie ascunsă. Cifra arată intrarea grupului care reia strofa melodică înainte de încheierea finalei de către o parte
din interprete. Parantezele adăugate Ia cifre arată reluarea precipitată a strofei melodice după finală.
488
a Numai o parte din grup cîntll. ultimul picior metric. Aceasta aminteşte de dubla eliziune din Cîntecul Bf'adului proprie
Ţinutului Pădurenilordin Hunedoara (V. nr. 241 - 251 inel.) şi din Cinteet1l someşean al et1nunii secef'işului (Arhiva ICED,
disc 988 a).
184.
1 Decalaje de înA.lţime, durată, accent, atac/încetare de sunet ş.a„ pe care nu le-am putut nota. Precipitări pentru recu-
perarea întîrzierilor. Heterofonie, diafonie.
2 Prima interpretă atacă strofa următoare. (Antifonie ascunsă, pierdută, sau neremarcată la înregistrare). Unele femei
elidează piciorul final.
18.5.
1 Imposibil de disciplinat interpretele la înregistrare. Unele vorbesc în timpul cîntării, apoi se reintegrează în grup. De-
calaje, uneori subtile, alteori apreciabile, de înălţime, durată, atac/încetare de sunet, accent, intensitate a accentului etc., pe care
nu le-am putut nota.
2 Este posibil versul: Fagule, fagide (după felul pomului).
3 Numai o parte din interprete cîntă ultimele două silabe.
• Prima interpretă reîncepe aici strofa melodi40ă.
1 Ezitare; de aici - lungimea pauzei.
186.
1 - ,,'Ncepem ?" - întreabă pe cercetătoare în prea.labil.

2 Aci şi în alte locuri, decalaj de înălţime de la atacul primului sunet pînă la sfîrşitul grupului ritmic. Intrări individuale
capricioase în cursul strofei melodice. Intrări şi în cursul duratei silabei.
187.
1 Decalaje de iaălţime, inclusiv la unison. (Diafonie.)
188.
1 Decalaje subtile intonaţionale şi ritmice.
189.
1
Decalaje de înălţime, durată, atac, încetare, accent ş.a., pe care nu le-am putut nota. Unele intnprete se retrag capri-
cios, în cursul rîndului melodic, apoi reintră la fel de capricios. N-am const>m11at unele ornamrnte. '
190.
1 Ca la preced.
2
O interpretă începe aci strofa melodici următoare.
191.
1 Ca la preced., 1,
2
Prima interpretă începe aici strofa următoare.
Au fost înregistrate sonor încă '4 strofe melodice. A patra încetează după al doilea rînd melodic.
3
192.
1
Ca la preced., 1 •
2
Au fost înregistrate încă 6 strofe melodice.
489
193.
1 Atacuri şi incetA.ri individuale capricioase. Atacurl pe timpi secundari, către sfîrşitul rindurilor. Nu am consemnat
aceste particularităţi decit pe alocuri.
194.
a Decalaje de înălţime, durată, atac, încetare, accent ş.a., pe care nu le-am putut consemna.
1 Prima interpretă atacă aci strofa melodică următoare.
195.
1 Nu se aude clar. (Defect de înregistrare sonori sau de copiere pe bandă).
196.
I ln original - finala Sol, măsurile :J/8, 1/8, 3/8. Am reprodus scrierea fonetică a autorului. Credem dl. forma melodiei
este cuaternară în prima strofă.
Se cintă antifonic („pră doaui rînduri cită 1-1 clntă.")
2 Reprodus în Comişel, Emilia (Bibi. 33), p. 236.
197.
1 O var. publ. în Alexandru, Tiberiu (Bibi. 3), p. ' ' (fg. :J822) (tr. P. Carp).
2 Neclar.
198.
1 Încep mai jos; pe parcurs, interpretele urcă.
199.
1 În strofele melodice 7, 8, 9, 10, 11, 12, în primul rînd melodic, interpreta cintă sistematic/a diez!. În strofa' urcă de
la fa natural la fa diez. În celelalte strofe, fa este uşor urcat (de obicei) sau este atacat natural şi urcat în cursul duratei sale.
În al doilea rlnd melodic fa este o apariţie pasageră, cu tendinţă spre Mi. (Şi în această ipostază, odată evoluează în fa diez).
201.
1 În original notată cu finala Sol, în mă.sura 3/1, iar valorile silabice sunt scrise cu steguleţe. Am plasat variaţiile si-
noptic. Am reprodus scrierea fonetică a autorului.
202.
1 Cintarea s-a oprit aci.
203.
1 Cîntat antifonic în acelaşi mod ca la nr. l:J2 şi 1,6,
204.
1 Cîntarea s-a oprit aci.
490
206.
1 În original - finala Sol, măsura .5/ 8+4/ 8 de 3 ori, apoi 3/ 8 de 2 ori. Optimile silabice sunt scrise cu steguleţe. Am re-
produs scrierea fonetică a autorului. Silabele melismatice deta~te în original. Am folosit stinghiile pentru evidenţierea picio-
rului metric fundamental. În colecţie nu există decit textul poetic de sub portative.
1 Reprodus în Comişel, Emilia (Bibi. 33), p. 23.5.
208.
1 În fişa fg. se consemnează că începutul melodiei a fost compromis de acul diafragmei fonografului.
213.
1 Vers greşit, probabil.
218.
1 Incertitudine.
2 Interpreta a mai cîntat un singur rind melodic şi s-a oprit, probabil din cauza insuficientei cunoaşteri a textului. În
gMieral, ea prezintă ezitări şi distortează uşor, mai ales la finale şi la notele prelungite, fie din cauza emoţiei la înregistrare, fie
din cauza incertitudinii, ea neobişnuind să cînte independent de grupul ceremonial.
222.
1
La sfîrşitul piesei (str. mel. 19).
223.
1 Pe parcurs accelereazll..
1
Nu !lînt variaţii importante mai departe. Finala reali apreciată la ultima strofă melodică (33).
226.
1 Motivul poetic iniţial trimite la Cîntecul Bradului.

a Variaţie strofică: La.
3
Sic I Probabil, lipseşte, în continuare, versul interogativ referitor la legănat. (Vezi versul următor).
• Continuă fără variaţii importante, exceptînd cea consemnată la nr. 2.
)Jl7.
1
V. motivul intercalat care trimite la Cîntecul Bradului.
229.
1
Fonograma neclară.
230.
1
Motivul poetic iniţial trimite la Cîntecul Bradului.
234.
~ Var~a~e stro~ică: Mi (str. mel. 4, .5, 6, 7, 8 ş.a.).

Variaţie strof1că: Sol natural (str. mel. .5), sau natural uşor urcat (str. 6).
491
238.
1 Publ. în Cocişiu, Ilarion (Bibi. 31), p. 4.51, în transcrierea autorului. Reprodus în Nicola, Ioan R., etc. (Bibi. 63),
p. 317, nr. 180 şi în Comişel, Emilia (Bibi. 33), p. 237.
240.
1 Confuz.
1 O voce intră pe parcursul coroanei, atacînd începutul versului.
• Grupul atacă sunetul pe rînd.
241.
1 Var. publ. în Mîrza, Traian (Bibi. 61), p. 209, nr. 182.
243.
1 Var. publ. în Bart6k, Bela, (Bibi. 7, II), nr. 6H a, b şi ln Mîrza, Traian (Bibi. 61), p. 207, nr. 179.
2 Finala reală în raport cu ultima strofă melodică înregistrată (3.5).
244.
1 Neclar. (Defecţiune tehnică a înregistrării sonore).

• Cîntă netemperat.
245.
1 Puhl. (în altă transcriere) în (Bibi. 6), p. 6.5, nr. 39, ln prima ed. şi p. 69, nr. 39, ln a doua ed.
1 Decalaje melodice, ritmice, ornamentale.
248.
1 Publ. numai textul ln Bibi. 6, cu trimitere la melodia fg. 14131 (în voi. nostru la nr. 249). Textul se află în lucr. cit. la
p. 67-68, nr. 41 în prima ediţie şi la p. V1, nr. 41 în a doua ediţie.
249.
1 Publ. în id. lucr„ (în altă transcriere), la p. 66-61, nr. 40 în prima ediţie şi la p. 70, nr. 40 fn a doua ediţie. O var.
reprodusă în (Discogr. 1). Id. ln (Bibi. 33), p. 23.5 şi în (Bibi. 34), p. 332.
251.
1 Decalaje de atac. Frecvente atacuri accentuate.
252.
1
Înregistrarea sonoră începe cu a doua strofă melodică. Femeile au început cu primele versuri ca probă, iar în faţa fono-
grafului n-au reînceput, ci au continuat (cf. fişa text).
253.
1
Publ. (în altă transcriere) în Bibi. 6, la pag. 71, nr. 4.5 în prima ediţie şi la pag. 7.5, nr. 4.5 în a doua ediţie.
492
254.
1 Apud Drăgoi, Sabin V., (Bibi. 39), p. 70. În original, melodia este notată cu finala Sol 1, iar rîndurile melodicesînt
numerotate.
Autorul menţionează executarea antifonică a cin tecului: interpreta principală cin tă primul rind melodic, după care grupul
„fngină în cor" al doilea rind, cu acelaşi vers. Variantele a) şi b) alternează neregulat.
255.
• Interpreta este originară din Tincova - Caraş-Severin, dar melodia cintată aci este, spune ea, din Jdioara, unde tră
ie$te şiunde s-a făcut culegerea. Vezi fg. 6772 b (nr. 2.56)- Zorile, melodie din Tincova, pe text din Jidioara. (Melodia corectă]?
256.
I Melodia din Tincova, textul clin Jdioara (cf. fişa fg. 6772 a). Vezi obs. la nr. 255.
t Cîntă încă 2 strofe meloclice şi jumătate. (Se opreşte după primul rfnd).
257.
1 Var. publ. în Culea, Apostol D. (Bibi. 3.5). p . .533.

t De priveghi.
8 Cilindrul defect. Nu se distinge.
1 Urmează încă 4 strofe melodice.
258.
t De priveghi.
1
Urmează încă 8 strofe meloclice şi jumătate. (Ultima este incompletă din cauza terminării cilindrului de fonograf).
259.
1
Interpreta a început, probabil, cu al doilea vers, omiţind versul: Ce boare-ai borit?
261.
Publ. (în altă transcriere) în Cocişiu, IJarion (Bibi. 32), p. i l, nr. 21, purtind, prin presupunere, numărul acestui docu-
1
ment sonor: „('4919 a]". Melodia corespunde documentului cit.
265.
1
Scurtarea valorii se datoreşte unui defect tehnic: acul sare pe cilindrul de fonograf.
266.
1 Cîntat la cimitir, cf. indicaţiei interpretei.
269.
1
Interpreta se opreşte declarind: „Nu mai poci zici. Îi destul."
271.
1
Se cintă cu acest text poetic în cimitir, în drum spre groapă.
Ultima strofă se încheie după al doilea rînd melodic. Finala reală se referă la finala rîndului 2.
2
493
273.
l Interpretele cintă nesincronizat.

2 Reper sinoptic: strofa melodică 2.
274.
l Se cin tă pe drum, de Ia pădure pînă la casa defunctului. Se cintă antifonic. Cele două grupuri alternante (I, II) schimbă,
fiecare, versul, înaintînd de fiecare dată cu textul poetic.
2 Grupul II distonează adeseori la începutul strofei melodice din cauza conducătoarei grupului (femeia cea mai compe-
tentă în textul poetic), care cintă fals.
a Urmează încă 33 de strofe melodice.
276.
1 Interpreta se opreşte spunind: „Nu mai pot I"
277.
1 Ultima strofă se încheie după al doilea rînd melodic.
278.
1 Sfîrşitul cilindrului întrerupe strofa melodică.
279.
1 Fişa fg. citează: „Tot Zori, la prog11ge."
280.
l Fişa fg. citează: „ Ta groapll.."

2 Decalaje de atac al sunetelor.
281.
1 Publ. (în transcrierea Paulei Carp) in Alexandru, Tiberiu (Bibi. 3), p. -'4.
2 A doua întrerpretă cîntă la octava superioară.
282.
1 Documentul sonor reprodus în Discul Antologia muzicii populare româneşti (Discogr. 1).
1 Decalaje de atac al sunetelor.
8 În timpul coroanei una din interprete începe strofa melodică următoare.
283.
1 Excepţie metrică.
286.
1 Publ. în Alexandru, Tiberiu (Bibi. 3), p. 55.

2
Accidental urcat, se aude fa.
494
289.
1 Înregistrarea terminată aci.
292.
t Fluierul dublează melodia cu o terţă mare mai sus. Neclar.

I Cîntecul întrerupt brusc.
293.
1 Fişa fg. indicll.: Cîntecul bradului; o interpretă începe cîntecul bradului, dar renunţă şi se ia după cealaltă, care, dealt-
fel, ·pare să aibă aceeaşi intenţie în primul vers.
Cîntecul a fost înregistrat în contextul ceremonial real, prin observaţie directă (în faţa sicriului).
1 Începutul cilindrului defect.
a Interpretele întrerup cîntecul, vorbesc, apoi continuă.
294.
1 O variantă a melodiei este publ. în vol. Cocişiu, llarion (Bibl. 32), p. '42, nr. 22, purtînd, prin presupunere, indicaţia
acestui document sonor: „Fgr. 1821". Melodia publicată rste, totuşi, o variantă a celei aflate în această fonogramă.
• Înregistrare întreruptă.
295.
1 Publ. (în altă transcriere) în Nicola, Ioan R., Ileana Szenik, Traian Mîrza (Bibl. 63), p. 316, nr. 178 (transcriere din
„ Arhiva Inst. de folclor, Bucureşti").
298.
1
Publ. (în altă transcriere) în Bibi. 6, p. 69, nr. 13 în prima ediţie şip. 73, nr. '43 în a doua ediţie.
1
Divergenţe în apogiaturi, anticipaţii, echappee-uri. Unele ornamente, aproape imperceptibile, n-au fost notate.
299.
1 Str. 1 incomplet înregistrată sonor.
300,
1
Var. la d. 862, publ. în Nicola, Ioan R., etc. (Bibi. 63), p. 316-317, nr. 179.
1 Cilindrul defect.
302.
1 Începutul nesigur.
304.
1 Cf. fişa text fg. '4966: „la cimitir".
305.
1
Înregistrarea sonoră se opreşte. Urmează camertonul.
495
308.
l La mg. 4170 I g textul acesta (cîntat pe melodie de Verş) continuă cu motivul poetic: Strigil moartea la fereastrlJ.
2 Interpreta s-a oprit, neştiind textul poetic mai departe.
309.
1 Interpretele precizează: „Cinteca morţi."
310.
1 Fişa fg. indică: „Dinaintea căsi tale. La ieşirea din curte".
312.
1 Se vorbeşte (neinteligibil).
313.
l Publ. în Bibi. 6, p. 70, nr. H în prima ediţie şi la p. 74, nr. H în a doua ediţie.
Formă elastică, a cărei amploare este determinată de repetările libere ale rîndurilor melodice.
314.
1 Publ. în Comişel, Emilia (Bibi. 33), p. 433 (în altă transcriere).

1 Sunetele sînt adeseori atacate accentuat.
317.
l Sfîrşitul cilindrului.
320.
1 Publ. in Cocişiu, llarion (Bibi. 32), p. 43, nr. 23 (în altă transcriere).
321.
1 Publ. in BiLI. 6, la p. 74, nr. 48 în prima ediţie şi la p. 80, nr. 19 în a doua ediţie. Substitut al Cintecului Bradului
pentru cei dispăruţi departe de sat.
322.
1 Substitut al Cîntecului Bradului, pentru cei dispăruţi departe de sat.
323.
1 Continuă cu text de Vcrş.
324.
1 Textul poetic are caracter de bocet.
2
Cintecul s-a terminat aci (cu al doilea rind melodic).
496
32S.
1 Se cintă la cimitir. Tipul reprezentativ, cintat la aducerea bradului de la pădure pînă acasă, este la nr. 274.
a Urmează încă 2 strofe melodice; ultima se termină după al doilea rind melodic.
326.
1 Au fost înregistrate numai 2 strofe melodice.
327.
1 Se cin tă „cin pleacă la-ngropăşiune." (Cf. Iişa fg.)

1 Fluierul cintă la duodecima superioară.
1 Neclar. „
• Necintat.
328.
1 Publ. in Bibi. 6, la p. 73, nr. 47 în prima ediţie şi la p. 77, nr. 47 in a doua ediţie.
2 Text poetic eterogen (in continuare: Pămîntul, Bucură-te, ţi11tirime, Haringul).
3 Paralel cu vocile, melodia este cintată şi cu fluierul, neclar, la altă înălţime (aproximativ între secunda marc şi terţa
mică superioară).
329.
1 Se cintă la aşezarea defunctului.
331.
I
1 Publ. in Bibi. 6, la p. 72, nr. 46 în prima ediţie şi la p. 76, nr. 46 in a doua ediţie. Caracter de bocet.
1 Cilindrul degradat, fragment neclar.
3
Cilindrul de fonograf se sfîrşeşte îndată după atacarea coroanei.
332.
1
„ .
Include motive de Zori şi de Pămînt. Melodie cu caracter de boret.
333.
1 Înregistrarea sonoră întreruptă.
334.
1
Publ. în Bibi. 6, la p. n, nr. 49 în prima ediţie şi la p. 78, nr. 48 în a doua ediţie.
1 Cîntec ~e priveghi.
335.
1
Nesigur. (Cilindrul de fonograf defect).
407
TEXTE POETICE
1. ZORILE DE AFARĂ ŞI DIN CASĂ
mg. 3038 Ra Runcu - Gorj
mg.
I n I: 1. - Zoriluor, Zorilor, :I
J: 2. Vuoi suruorilorî, :I suruorilor, 2
m I: 3. Yuoi să nu zoriţi :I Voi zoriţ' 2

t I: 4. Să vă răzvărsaţi, :I răzvărsaţ', 2
----
m I: 5. Pănă s-uor gătirie, :I găti, 2
ă I: 6. Anumie Vasilie, :I Vasil', 2
n I: 7. Die turtă die ceară, : I cear', 2
n I: 8. Fie-i die vcdială; : I vedial'; 2
m I: 9. Văluşiel die pînză, : I pînz', 2
ă I: 10. Altu die pcşkirie, : I peşkir', 2
n J: 11. Tuop die luminări, :I luminări, 2
n I: 12. Di-un cuptuor die pîne, :I pini, 2
fi I: 13. Altu die mălaie, :I mălai, 2
n I: 14. Di-o văcuţă grasă, : I gras', 2
n I: 15. Să-i fiie la masă. : I mas'. 2
n I: 16. Zuorilor, Zoriluor, :I Zori', )
Zorilor, 2
n I: 17. Voi, suruorilorî, :I suruorilor, 2
Voi zoriţ' 2
n I: 18. Vuoi să nu zoriţi :I
năvăliţ',
.2
n I: 19. Ca să-i năvăliţi, :I
m I: 20. Pănă şi-or mai facie : I faci 2
n I: 21. Nuouă rîăvăşiele, :I răvăşiel', 2
î I: 22. Arsă-n cuornuriele, :I cornuriel', 2
i J: 23. Şi să lie trimeată :I le trimeat' 2
n I: 24. Pi la uorăşiele, :I uorăşiel', 2
n I: 25. Pi la niemurielie, : I niemuriel', 2
n I: 26. Să vină şi ielie : I ieli 2
n 27. Să vadă cie jeălie. :I ce jeăl'. 2
II 1. - Scuol', Văsile, scuolî, 1 :I Văsilie, scuol', 2
---
n 2. Scuol' şi mulţumieştie :I mulţwnieş' 2
3. La strin, la viecini, : I viecini, 2
---
n 4. Cui a făcut binie : I .. o . . bin' 2
5. Di-o vieni' la tinie, :I tini, 2
---
n I: 6. Că:' şi-uor mai lăsatî : I ş1-or lăsat 2
I: 7. Lucru lor die ziuă, :I zilJ.', 2
-
î I: 8. Huodina die noaptea. : I noap'. 2
I: 9. - Nu puot să grăiescî, :I po' grăies', 2
501
n I: 10. lie mulţămescî. : I
Să le mulţămiesc. 2
î I: 11. Le-o mulţămi Duomnu, :I Domn', 2
n I: 12. Că iel mi-o dat suomnu; : I suomn'; 2
I: 13. Le-o mulţămi Sfintu, : I Li-o Sfint', 2
n I: 14. Că iel m1-o lua' gindu. :I gind'. 2
I: 15. Miie mi-a vienitî, : I vienit, 2
I: 16. Ieri, de-alaltăieri, :I -, alaltăieri, 2
I: 17. Uo corboaică niagră, : I neag', )
neagră, 2
n I: 18. Pie sus involbîndî, : I involbînd, 2
n I: 19. Din arip' pleznindî, : I Diii hariep' pleznind, 2
m I: 20. Pie min' m-uo pleznitî, :I m-o pleznit 2
I: 21. Graiu mi-o pieritî, : I pierit, 2
I: 22. Nu puot să grăiescî, : I grăiesc, 2
I: 23. Să lie mulţămiescî. : I mulţămiesc. 2
n I: 24. - mierj', dragă, miergi :I
Să miergi 2
1t I: 25. Tuot pie liviez' vierzî, : I vierz', 2
----
n I: 26. Pe undie-i bujuoru, : I Pie unie-i bujuor', )
bu1uoru, 2
I: 27. C-ai plieca' cu duoru; : I dor'·)
doru'; 2
î I: 28. Unie-i busuiocu, : I
n I: 29. C-ai pliecat cu focu. : I fuoc'.) 2
focu.
n I: 30. Să ţ-iei ziua bună : I bun' 2
n I: 31. Di la casa ta, :I
n 32. Că di-az' inăintie : I inai' 2 '
33. Iii ia n-ai călca, .: I
----
34. N-ai măi mătura. :I mai 2
35. - Facă iei ce-o vra : I
n 36. Cin' uo rămînia : I o rămînea
37. Iei pie urma mea. 2 : I
---
„gata !"
2. LA PLECAREA CORTEGIULUI DE ACASĂ
mg. 3038 Re Runcu- Gorj
mg.
I: 1. Roagă-mi-tie, roagă, :I roag', 2
I: 2. Mă Văsîlie, dragă, :I drag', 2
n I: 3. Die părinţi tăi, :I tăi,2 .
I: 4. Iei să mi tie plîngă, :I pling', 2
-
î I: 5. Să ·nu plîngă tarie, : I tari, 2
I: 6. Să-şi aibă răbdarie, : I răbdari, 2
n I: 7. C-acuj' nu-i pie darie, :I dar', 2
n I: 8. Că di-ar fi pie darie, :I d-ar dari, 2
502
n I: 9. Părinţî ţi-ar da : I
I: 10. Plug cu patru boiî boi 2
.l
i
;:r
I: 11. Şi doi vuoiniciei, : I l 'mii vuoinicei, 2
i I: 12. Şi-uo turmă die uoi :I oi 2
n I: 13. Cu ciobanu luorî. : I luor. 2
n I: 14. Dar nu să mai poatie : I poat' 2
n I: 15. Ca să tie măi scapie : I . mi tie ) ,
. tie mai scap 2
n I: 16. Di la niagra moartie, :I moar', 2
! n I: 17. Că moartea-i crăiasă :I crăias'2
n I: 18. Şi marie mireasă, :I mireas', 2
I: 19. Miergie-fi bîlciur' mari : I Mierge-fi bîlciuri mari 2
I: 20. Şi ia fietie mari, : I mar', 2
n I: 21. Fietie pie cuosîţă, : I cuosîţ', 2
I: 22. Nieviestie pie cîrpie. : I cîrp'. 2
3. ZORILE DE AFARĂ
mg. 3039 Va Runcu- Gorj
mg.
I. I: 1. - Zorilor, Zorilor, : I
2. Voi, surorilorî, :I surorilor, 2
---
3. Voi să nu zoriţî :I zoriţ' 2
4. Să vă răzvărsaţî, : I răzvărsaţ', 2
---
5. Pănă s-uor gatirie : I s-or gatire 2
6. Anumie Maria, : I
---
7. Die turtă de ceară, : I
8. Fie-i die vedială ; : I vedeal'; 2
---
1: 9. Văluşiel die pînză, : 1- Văluşel ... P!nz~,> 2
pmz,
I: 10. Altul de peşkirie, : I peşkir', 2
n I: 11. Top 1 de luminări, :I lumînăr', 2
I: 12. Di-un cuptor die pînie, : I pin', 2
I: 13. Altu die mălaie, :I de mălai, 2
I: 14. Di-o butie cu vinî, : I vin, 2
I: 15. Pe-aij' nu ,mai vinî._; I Pe-aiji vin. 2
I: 16. Voi, Zorilor, Zori, :I..\ 'l ZlJ.ori, 2
I: 17. Toatie trei suruori, :I \ suruori, 2
---·
.---- 1
I: 18. Voi să nu zoriţî :I -~ . zoriţ' 2

----
n I: 19. Ca să năvăliţî, :I năvăliţ', 2
I: 20. Pănă s-o gătirie : I găti 2
I: 21. Şi iei şi-or mai face : I faci 2
I: 22. Nouă răvăşele : I răvăşel' 2
503
•
j: 23. Arsă-n cuornurele, :I cornuriel' 2
j: 24. Şi să le trimeată : I trimeat' 2
m j: 25. Pi la uorăşele, : I uorăşel', 2
I: 26. Pi la niemuriele, : I niemuriel', 2
I: 27. Să vină şi ielie, : I iel', 2
I: 28. Să vadă ce jiele. : I
II n I: 1. - Z uorilor, ~Zorilor, : I Zori' 2

I: 2. Voi, suruorilorî, :I surorilor 2
I: 3. Voi să nu zoriţî :I zoriţ' 2
I: 4. Să vă răzvărsaţî, :I răzvărsaţ' 2
n I: 5. Pănă s-uor gătirie :j găti 2
I: 6. Anume Maria, :j
I: 7. Die turtă de ceară, :I cear' 2
I: 8. Fie-i die vedeală; : I vedeal' 2
I·: 9. Văluşiel die pinză, :j pinz' 2
I: 10. Altu die peşkirie,:I peşkir 2
n I: 11. Top de luminări, :j Tuop luminări 2

I: 12. Di-un cuptor die pinie, :I pin' 2
I: 13. Altu die mălaie, :I mălai 2
I: 14. Die oalie cu varză : I oale varz' 2
i I: 15. Şi-o văcuţă grasă, :j gras' 2
j: 16. Să-i fie la masă. :j mas' 2
I: 17. Voi, Zoriluor, Zuori, :j Vuoi Zorilor Zuori 2
I: 18. Toate trei surori, :j T oatie surori 2
n j: 19. Voi să nu zoriţî :I zoriţ' 2
n I: 20. Să vă răzvărsaţî, :j răzvărsaţ' 2
m I: 21. Pănă şi-or mai face :I fa' 2
I: 22. Nouă rlvăşiele :j Nuouă răvăşiel' 2
I: 23. Arsă-n cuornuriele : I cornuriel' 2

j: 24. Şi să le trimeată :j trimea' 2
I: 25. Pi la uorăşielie, : I uorăşiel' 2
j: 26. Pi la niemuriele, :I niemurel' 2
I: 27. Să vină şi ielie, :j iel' 2
I: 28. Să vadă ce jele. :j că-i jel' 2
III j: 1. Zoriluor, Zoriluor, :j Zuoriluor Zori' 2
j: 2. Voi, surorilorî, :j V uoi surorilor 2
j: 3. Vuoi să nu zoriţî :j zoriţ' 2
j: 4. Să vă răzvărsaţî, :I răzvărsaţ' 2
m j: 5. Pănă şi-or gătirie :j s-or găti 2
I: 6. Anume Maria, :I Mari' 2
I: 7. Die turtă die ceară, :I cear' 2
I: 8. Fie-i die vedială ; :I vedial' 2
m j: 9. Văluşiel die pinză, :j pînz' 2
j: 10. Altu die peşkirie, :j peşkir 2
.
I: 11. Top die luminări, :j T uop luminăr'
2
j: 12. Di-un cuptuor die pîine, :j cuptor de pin' 2
j: 13. Altu die rnălaie, :j mălai2
j: 14. Die oale cu varză, :j oalie varz' 2
504
n I: 15. Die-o văcuţă grasă, :I Di-o gras' 2
1: 16. Să-i fie die masă; :1 la mas' 2
n 1: 17. Die-o butie cu vinî, :1 Di-o vin 2
1t I: 18. Pe-aij nu mai vinî. :1 Pe-aiji vin 2
I: 19. ~Iă udă cu apă, :1 ap ' i
1: 20. Nu vin niciodată. :1 niciodat' 2
I: 21. Voi, Zoriluor, Zuori, :1 Vuoi Zorilor Zori 2
1: 22. Toatie trei surori, :1 suru or ' 2
--- .,
m 1: 23. Voi să nu zoriţî :I Vuoi zon 2
~ ~ ţ'
I: 21. Să vrt răzvărsa ţî, :1 razva.rsa 2
11l [: 25. Prmă şi-or mai face, :1 faci 2
I: 26. Nuourt răvăşielie :J rr1 vă şi el' 2
1: 27. Arsă-n cuornuriclic :1 cornuri el' 2
1: 28. Şi să le trimiată :1 lic trimca' 2
I: 29. Pi la 'uorăşielie, :1 uorăsiel' 2
I: 30. Pi la niemurielie, :1 niemu~iel' 2
I: 31. Să vină Şl ielie, :1 icl' 2
1: 32. Să vadă că-i jielic. :J ce j icl'. 2
4. ZORILE DIN CASĂ
mg. 3039 Va' RunC'u- Gorj
mg.
I: 1. - Scuol', Mărie, scoalî, :I scoal', 2
I: 2. Scuol' die mulţumieşte :I mulţumieşt' 2
I: 3. La strin, la viecinî, :J viecini, 2
I: 4. Cui a făcu' binie :J bini 2
I: 5. Di-a vieni' la tinie, :I Di-o veni' tini, 2
I: 6. Că şi-or mai lăsatî :I lăsat 2
I: 7. Lucru luor die ziuă, :J zîu', 2
I: 8. Uodina die noaptie. :I Hodina noap'. 2
I: 9. - Nu puq' să grăiescî :J grăiesc 2
I: 10. Să le mulţumescî. :I mulţumesc. 2
I: 11. Mie mi-a vienitî, :I vienit, 2
I: 12. Ier', di-alaltăieri, :I alaltăieri, 2
I:
13. Uo corboaică niagră, :J niag', 2
m J: 14. Pie sus învolbîndî, :I învolbînd, 2
ă I: 15. Din aripi pleznindî, :I pleznind, 2
m J: 16. Pe min' m-o pleznitî, :J pleznit, 2
n J: 17. Graiu mi-o pieritî. :J Graiul pierit. 2
I: 18. Nu puo' să grăiescî :I grăiesc 2
î J: 19. Să le mulţămiescî; :J mulţămiesc; 2
J: 20. Le-o mulţămi Domnu, :J Domn', 2
505
n I: 21. Că iel mi-o da' suomnu; :1 suomn; 2
I: 22. Le-o mulţămi Sfîntu, : I Sfîn', 2
n I: 23. Că iei mi-a lua' gindu. :I mi-o gin'. 2
1: 24. - Să miergi, dragă, miergi :I miergi 2
I: 25. Tot pie livezi vierzî, :I Tuot pă vierz' 2
I: 26. Pe unie-i bujoru, :I bujor', 2
n I: 27. C-ai plieca' cu doru; :I dor'; 2
î I: 28. Pe unie-i sulfină; :I undie-i sulfin'. 2
n I: 29. C-ai plieca' cu milă. :I pleca' mii'. 2
î 1: 30. Să miergi, draga, miergi :I miergi 2
n I: 31. To' la mina driaptă, :I driap' 2
n I: 32. Că-i calea curată, :I curat' 2
n I: 33. Cu boii arată, :I arat' 2
n I: 34. Cu griu sămănată; :I griu sămănat' 2
n I: 35. Şi năintia ta :I naintia 2
I: 36. Un pom ai viedea, :I
I: 37. Un pom influritî. :I influrit 2
I: 38. Iel îi Duomnu sfîntî. :I sfînt 2
.
î I: 39. Jos să-i ingienunţî, :I ingienunţ' 2
n I: 40. Poale să-i săruţî, :I săruţ' 2
î I: 41. Să mi tie dirieptie :I direp'- 2
I: 42, La mina direaptă, :j direap' 2
n j: 43. Că-i calia curată, :j curat' 2
n I: 44. Cu buoii arată, :j arat' 2
n j: 45. Cu griu sămănată, :j sămănat' 2
j: 46. Şi-s mesălie-ntinsă, :j -ntins' 2
n I: 47. Ficliile-aprinsă. 1 :j aprins' 2
II I: 1. Scoal', Mărie, scolî, :I Scol' scol' 2
n j: 2. Scol' die mulţumieşte :j mulţumieş' 2
j: 3. La strin, la viecini, :j vecini 2
n j: 4. Cui a făcu' binie :j bini 2
j: 5. Di-a veni' la tinie, :j tini 2
n I: 6. Că şi-or mai lăsatî : I lăsat 2
I: 7. Lucru luor de ziuă, :j 1
ZÎ1J 2
ă I: 8. Hodina die noaptie, :j Uodina noap' 2
I: 9. Roagă-mi-tie, roagă, :I roag' 2
n I: 10. Die copiii tăi, :j tăi 2
I: 11. Iei să mi tie plingă; :j plîng' 2
î j: 12. Să nu plingă tarie, :j tar' 2
j: 13. Să "şi-aibă răbdarie, :j răbdar' 2
---
'n I: 14. C-acu nu-i pie darie, :j dari 2
n I: 15. Că di-ar fi pie darie :j dari 2
n I: 16. Cuopiii ţ-ar da :I
n I: 17. Plug cu patru buoi :I buoi 2
ă I: 18. Şi doi voiniciei, :I voiniciei 2
j: 19. Şi-uo turmă die oi :j oi 2
n I: 20. Cu ciobanu luorî, :j luor 2
j: 21. Dar nu să mai poatie :j poat' 2
506
n I: 22. Ca să tie mai scapie :I
. scap' 2
I: 23. Di la niagra moartie, :I moar' 2
n I: 24. Că moartia-i crăiasă :I crăias' 2

î I: 25. Şi-i marie miriasă, : I mirias ' 2
I: 26. Merge-n bilciur' mari :I Mierge-n mar' 2
î I: 27. Şi ia fiete mari :I fietie mari 2
î 1: 28. Fete pie cuosiţă :I Fiete cuosiţ' 2
I: 29. Nievestie pie cirpie. :I cîr'.2
î I: 30. Să ti-ei ziua bună :I bun' 2
I: 31. Şi di la grădină, :I Şi 2
n I: 32. Că di-az înaintie :I inăin ' 2
I: 33. Îfi ia n-ai călca, :I
n I: 34. N-ai măi mătura. : I
I: 35. - Facă cum o vra :I
n I: 36. Pn' uo răminia :I
I: 37. Iei pie urma mea. :I
î I: 38. - Să miergi, dragă, miergi, :I micrgi 2
I: 39. Tuot pie liviez verzi, :I v1erz 2
e I: 40. Şi năintia ta : I
1: 41. Un cierb ai viedea :I '
e I: 42. Şi tu i-ai spunia: :I
I: 43. -Am trei frăţiori, :I frăţîuor 2
i I: 44. Tot trei vînători, :I vînătuor 2
I: 45. Iei mi ti-or vina, : I
.
e I: 46. Şi pie min' m-uor lua. :I m-or 2
I: 47. - Las', că nu să poatie :I , poat' 2
n I: 48. Ca să tie mai scapie :I scap' 2
I: 49. Di la niagra moartie. :I moar'.2
5. ZORILE DE AFARĂ
mg. 3239 Ila Runcu- Gorj
1
cîntat
1: 1. - Zorilor, Zorilor, 2 :I 1: 14. Fie-i die vedială; :I

I: 2. Voi, surorilor, :I 1: 15. Voi Zorilor, Zori, :I
I: 3. Voi să nu zoriţi :I ... I: 16. Toatie trei surori, :I
I: 4. Să vă răvărsaţi, :1 I: 17. Voi să vă vorbiţi :1
I: 5. Pănă s-or gătie, :1 I: 18. Să nu ad urmi ţi :1
1: 6. Anumie. Maria, :1· I: 19. Ca să-i năvăliţi :1
1: 7. Die turtă de ciară, :1 1: 20. Pină s-or gătie :I
I: 8. Fie-i die vedială; :I I: 21. Un cuptor die piine, :1
1: 9. Vălu şel 3 die pînză, :1 I: 22. Altu die mălaie, :I
I: 10. Altu die peşkire, :I 1: 23. Di-o butie cu vin, :1
I: 11. Tort 4 die luminări, :1 I: 24. Alta die răkiu. :1
I: 12. Vălu şel 5 die pînză, :I 1: 25. Voi, Zorilor, Zori, :I
I: 13. Di-o turtă die ciară, :1 I: 26. Toatie trei surori, :I
507
I: 27. Di la cîntători, :1 I: 42. Să nu adurmiţi :1
I: 28. În vărsat die zon, :I /: 43. Să mi-o putrăzîţi, :/
/: 29. Voi să nu-1 zoriţi :1 /: 44. Că-i marie păcatî :1
/: 30. Ca să-i năvăliţi :/ /: 45. Că ia ni-a plecatî, :/
/: 31. Pînă si-or mai face :/ I J:46. Di-aicia din satî, :I
/: 32. Nouă 'răvăselie :I /: 47. N-a luat ziua bunrt :1
'
Arsă-n cornurclie, Nici di la grădină, :/
/: 33. :/ /: 48.
/: 34. ~i să lic trimeată :/ /: 49. Di la bă tritură, :/
/: 35. Pi la orrtşiclie, :J /: 50. Că di-azi inaintic :J
36. Pi la niemurelie, :/ /: 51. la n-o m:i.i călca, :I
37. Sit vină Sl ielie. :/ N-o mai mătura. :/
38. Voi, Zoril~r, Zori, :1· /: 52.
39. Toatie trei suron, :/ /: 53. -Facă cum o vra :J
40. Voi, florilor, flori, :/ /: 54. Cini-o ritminia :/

41. Voi srt vrt vorbiţi :/ 1: 55. Işi, pe urma mia. :J
6. „ZORILE DE LA FEREASTRĂ"
mg. 4499 Ix Runcu - Gorj
cîntat mg.
/: 1. - Zorilor, Zorilor, :1 -î /: 1. :J Zori',

Zorilor, 2
>
I=
Voi, surorilor, :J
;: 2. Toatie trei surori :/ n J: 2. suruori; :J suruori, 2
m I: 2. Toatie trei sorori :/ sorori 2
/: 3. Di la cîntători :/ cîntători 2 /: 3. cintrttuori :I cîntătuori 2
/: 4. Voi să nu zoriţî :/ zoriţ' 2 m J: 4. :/
I: 5. Să nu vă pripiţî :I pripiţ' 2 /: 5. :/
J: 6. Pănă s-or gătire :/ găti 2 /: 6. gătirie, :I g~t~rie,) 2
gat1,
Anumie Vasîlie, :/ Vas!~ie,)
/: 2
Vas1,
Văluşel pinză, m /: Văluşiel :/ p~nz~,)
pmz, 2
/: 7. die :/ 7.
J: 8. Altu die peşkire, :J :/ peşk~rie,)

/: 8.
peşk1r,
2
/: 9. Top die luminări, :J luminări 2 /: 9. Tuob :J
J: 10. Turtiţă die ceară, :J J: 10. :/ cear', 2
J: 11. Fie-i die vedială; :/ m /: 11. viedială; :J
Şi to' să-j' mai facă: I facă)
fac' 2
L: 12. Pănă s-or gătirie :J J:
J: 13. Di-un cuptor die piinie, :I n J: 13. I

cuptuor : P!~n~e) 2
pun
/: 14. Altu die mălaie, :/
J: 14. <mălaie, :/
mălai,
/: 15. Die oale cu varză :I n J: 15. :J varz~) 2

varz
508
I: 16. Şi di-o vită grasă, :J I: 16. :J
I: 17. Să-i fie la masă; :1 1: 17. :J mas~;)
mas; 2
1: 18. Butoi cu răkiu :I ~ 'k' . , răikiu)
die rai ltt . răikiu 2
I: 18. B utuo1. <cu
---
,. 19. Şi altu die vin, :I J: 19. vinî, :J v~nî,)
vin, 2
I·
J: 20. Pe-aij' nu mai vm. :J I: 20. Pi-aj' vinî. :I vin. 2

J: 21. Mă udă cu vinî, :J J: 21. :I vin, 2
J: 22. Pe-aij' nu mai vinî; :J I: 22. Pi-aij' : I v~nî)
vm 2
J: 23. Mă udă cu apă, :I I: 23. :Iap
ap:l>2
J: 24. Nu vin niciodată; :I I: 24. :I111c10dat
n~c~odat:t) 2
J: 25. Păn5. şi-or mai face :I Şi tot să-j' mai fadi :I fac~)
J:
fac 2
J: 26. Nouă răvăşiclie, :J J: 26. ' :I
J: 27. Arsă-n cornurielc, :J I: 27. cornuriclic, :/
I: 28. Ca să le trimiată :I 1: 2s. :J
--
J: 29. Pi la uorăşelic, :J I: 29. uorăşiclic
/: 30. Pi la nicmurelc, :I J: 30. nicmuriclie
I: 31. Să vină şi ielie :I I: 3 t. . , ielie)

. icl' 2
J: 32. Să vadă că-i jiclie. :J 1' I: 32. jclic)
.· j JC
. l' 2
7. ZORILE DIN CASĂ
mg. 4499 Iy Runcu - Gorj
cînlat mg.
n I: l. - Scoal', (cutari), scuală, :I I: 1. Scoal',)v • .

Scol', as11ie, :/
J: 2. Scoal' die mulţumieştie :I · 1 mulţumeşt' )
I: 2. .
mulţumeşhe · mulţumeştie 2
n I: 3. La strin', la vecini, :I
I: 4. Cui o făc-u' binie : I /: 4. . , binie) 2
· bin'
I: 5. Ş-o veni' la tinic, : / tin'
I: 5. Di-o :/ vieni tinie)2
n /: 3. v1ecmi : / viecini 2
/: 6. Că iei ş-or lăsat :I /: 6. şi-or lăsatî'
: J lăsat 2
509
I: - 7. <zma,
I: 7. Lucrul lor die ziuă, :I luor ziuă, :i ziua 2
noa' )
I: 8. Hodina die nuaptie. : I 1: 8. noaptie. :I noaptia 2
I: 9. - Nu po' să grăiescî :I
I: 10. Să lie mulţumiescî; :I
I: 11. Mulţumi-le-ar Domnu, :I n I: 11. li-ar :I Domn' 2
I: 12. Că iel mi-o lua' somnu. :I I: 12. <loa' :I somn' 2
da'
I: 13. Mie mi-o venitî, :I I: 13. vienitî, :I vienit 2
I: 14. Ier', di-alaltăieri, : I 1: 14. die diminiaţă :I diminiaţ' )
diminiaţă
2
I: 15. Uo corboaică niagră, :I I ' I: 15. neagră :I niagră 2

I: 16. Pie sus învolvînd, :I I: 16. învolvîndî, :I învolbîn' 2
I: 17. Din harip' pleznind, :I I: 17. hări' plieznindî :I plieznind 2
I: 18. Pie min' m-o pleznit, :I I: 18. pleznitî :I m-uo pleznit 2
. . <peritî, . 1
n I: 19. Gram mi-o perit, · n I: 19. pieritî :I picrit 2
I: 20. Buze-o-ndrăvenit, :I 1 I: 21. Uoiki-o-mpănjienitî :I
--
1: 21. Uoki-o pănjenit. :I I: 20. Buz'-o-ndrăvenitî :I -ndrăvienit 2
. . <Vasîlie, .. . „
I: 22. - Şi micrj', dragă, merj', :I m I: 22. Mieq, Vasilie merp :I merJl 2
'
I: 23. To' pin livez' vierzi, :I I: 23. Tuo' pi liviez' vicrzî :I vierz' 2
I: 24. Şi di-ai întilni :I n I: 24. =I
I: 25. Un puom .infloriti, :I I: 25. înfluritî :I înflurit 2
I: 26. Nu-i puom înflurit, :I I: 26. înfluritt :I înflurit 2
I: 27. Ci ie Domnu Sfînti :I 1: 27. Duomnul :I Sfînt 2
I: 28. Jos să-i îngenunţi, :I n I: 28. ingienunţî, :I ingienunţ', 2
I: 29. Poale să-i săruţi. :I I: 29. Poalie :I săruţ', 2
I: 30. Şi mierj', dragă, merji, :I n I: 30. :I mierji 2
I: 31. To' pin liviez' vierzî, :I I: 31. Tuo' pin :I vierz' 2
I: 32. Şi di-ai întîlni :I I: 32. :I
I: 33. Răkită-nflurită, : I I: 33. Rîăkită :I
I: 34. Nu iestă răkită, :I n 1: 34. :I
I: 35. Ci ie Maica Sfîntă. :I 1: 35. :I
I: 36. Juos să-i îngenunţi, ~ n I: 36. Jos ingcnunţi, :I ingenunţ', 2
I: 37. Poale să-i săruţ'. : I . I: 37. Pualie săruţi :I săruţ' . 2
I: 3,8. Şimierj', dragă, mierg~, :I n I: 38. :I mergi,2

I: 39. Tuo' pin liviez' verz', :I I: 39. vierzî, :I vierz' 2
---
1: 40. Pie unie-i bujoru, :I n I: 40. bujuoru, :I bujoru, 2
I: 41. C-ai pleca' cu doru; :I I: 41. plieca' :I
i I: 38. :I mergi,2
I: 39. vierzî, :I vierz', 2
--
I: 42. Pie unie-i sulfina, :I m I: 42. :I
I: 43. C-ai pleca' cu mila. :I I: 43. plieca' :I
n I: 44. Colo, într-o valie, :I „gat a"
I: 45. Cic gîlceavă mare! :I
510
I: 46. Şi cine iera? :I I: 52. Miros de tămîie; :I
I: 47. Uomu cu moartea. :I I: 53. Că moartea-i mireasă, :I
I: 48. - N-ă veni' să şiedî, :I I: 54. Merge-n bîlciur' mari, :I
I: 49. Ci-am vieni' să miergî. :I I: 55. Şi ia nu alege :I
I: 50. - Cie-m' trăbuie mie: :l-
I: 56. Nieviestie pe cîrpie, :I
---
i: 51. Haină die dimie, :I J: 57. Fietie pie cuosîţe. :I 2
8. BRADUL
mg. 4419 Ila Runcu- Gorj
dictat mg.
1. - Bradule, bradule, !: 1. Bradulie, braduhc, :1

•
2. Cin' ţ-a porîncit I: 2. puorîncitî :I puorincit 2
----
3. Die mi-ai coborit, n I: 3. coborîtî, :I cuoborît, 2
4. Di la loc cu piatră, . I: 4. :I
5. Aicea la apă,
- I:
î 5. :I ap~)2
ap
6. Di la loc pietros,
7. La loc ploştinos?
8. - Mii mi-a porincit I: 8. puorîncitî :I puorîncit 2
9. Tinierel voinic, . . 1<voinicî I vomic 2

n I: 9. T mienc baiatî :
(„ Ttnără nevastă,
tînără fetiţă")
10. Anume (cutare). J: 10. Anumie Vasilie :I Vasîlie)

Vasi' 2
11. Iel că mi-a trimes, -î I: 11. trimiesî, :I trimes, 2

12. Ier' die diminiaţă, diminiaţă)
I: 12. :I
diminiaţ'
2
----
13. Cu rou~ pe braţă, n I: 13. ruoua pie :I braţ' 2
14. Doi voinij' din sat,
15. Cu capu legat,
16. Cu bierdie la brîu,
17. Cu săcuri pe mini,
Cu cîrpie spălate, spălatie, :I spălatie,)
18. I: 18.
spălat',
2
19. În lacrămi udatie. I: 19. :I
n I: 14. vuoinij' satî, :I sat, 2
1: 15. legatî, :I legat, 2
n I: 17. pie :I
I: 16. briuî. :I briu.2
20. Iei că mi-or îmblat ii 1: 20. umblatî :I umblat 2
21„ To' '1in cleanţ-ăn cleanţ, 1 I: 21. Tuo' cleanţî, :I clcanţ 2
511
22. Pin braz' d-ăi mai 'nalţi, n I: 22. di-ăi 'nalţî, :J 'nalţ', 2
23. To' din văJ în văi, J: 23. Tuo' văi, :J văi,2
24. Pin braz' măruntăi, · m J: 24. mărunţăi, :J mărunţăi 2
25. Pănă m-or găsit,' J: 25. m-uor găsitî, :J găsit, 2
26. Bradu cel pocit. m J: 26. pocitî. : I pocit. 2
<27. Jos o-ngenunkiat, J: 27. Juos -ngenunkiatî, :J -ngenunkiat 2
28. Ş-apoi s-or sculat, n J: 28. sculatî, :J sculat, 2
29. Cu săcuri-a dat, J: 29. -o datî, :J dat,2
30. Pe min' m-or tăiat
31. Şî-n circă m-or loat. ii J: 31. m-uor luatî. :J luat. 2
32. Dar ii nu m-or loat J: 32. iei luatî :J luat 2
33. Ca pi hale liemnie, n J: 33. pie lemnie, :J lemn~e)
lemn 2
34. Ci iei că m-or loat J: 34. loatî : I loat 2
35. Tot cu vîrfu-n valie, I: 35. Tuot :J
36. Să lie fiu die jale. J: 36. jalie. :J
37. Iei că m-or minţit, m J: 37. Şi iei m-uor minţitî, :J minţit 2
38. Că pe min' m-or punie I: 38. pie mift :J
:J Z~n~)
39. Zînă la fîntînă, n J: 39.
Zma 2
40. Călător' să-m' vină, I: 40. Călătuori :I
41. Să să răcoriască, n J: Jos să uodicniască, :J
42. Să nu putrezască; J: Să lie mulţumească; :J
43. Dar iei că m-au pus n J: 43. m-or pusî :J pus 2

44. În mijloc die cîmp, J: 44. mijluoc cîmpî, :J cîmp, 2
45. La cap die voinic, J: 45. die vuoinicî, :J voinic, 2
46. Vîntu să mă bată,
47. Cietina să-m' cadă;
48. Ploaia să mă ploaie, J: 48. :I
49. Cetina să-m' moaie; n J: 49. :I
J: 46. :I
n, J: 47. :J
50. Ninsoarea m-o ninge, J: 50. m-uo :J
51. Cetina mi-o fringe, n J: 51. frîngie, :J fringe, 2
52. Ca io să mi-aud n J: 52. ieu audî :I aud 2
53. Cini-n sa' lătrînd,
54. Preuoţî cietin',
55. Cocoşii cîntîn'. 2 J: 55. cintîndî, :J cîntind, 2
„alît !" n J: 53. lătrindî, :J lătrînd, 2
J: 54. Prieuoţi cietindî. :J tietind. 2
9. BRADUL, P ĂMÎNTUL, LEMNUL, ZORILE
mg. 4499 llb Runcu- Gorj
dictat mg.
1. - Sus, bradule, sus, J: 1. Suz, bradulie, susî, :J sus 2
2. Sus, diespre apus, J: 2. Suz aplJSÎ, :J apus 2
512
3. Că di la apus I: 3. apusî :I apus 2
4. Greu nour s-o pus. I: 4. Grieu n11011or s-uo pusî. :I pus. 2
5. Nu-i nour die ploaie,
6. Ci-i nour die piatră, 1: 6. Nu-i nlJ.OlJ.Or :I
7. Pe braţă lăsată. I: 7. Pie :I
Roagă-mi-te, roagă,
8. n I: 8. -tic :Iroag
roag~·)2
I: Die cei meşteri mari, :I man, 2
9. Tu, die cei zidari,
10. Şapte meşteri mari, n I: Ciei şapte zidari, :I zidari 2
11. Ca iei să-z' mai lasă I: 11. las~) 2
:Ilas .
12. Şapte fierăstui; 1l I: 12. f icricst ui; :I ficricstui 2
13. Pie una să-z' vină 1: 13. V~Il~l)2
:Ivm
14. Miroz die tămîie ; n I: 14. Miruoz :I t~m!~~) 2
tam11
15. Pie alta să-z' vină I: 15. :I
16. Buciumiel die vie; I: Colac şi lumină; :I
17. Pc alta să-z' vină I: 17. Pic să-ţ' :I
m I: 16. :I
----
18. Spicu griului, m I: 17. :1
19. Cu to' rodu lui;
20. Pie alta să-z' vină
21. lzvorel die apă, ' I: 21. Izvoricl :1
22. Să tie răcoreşti, 1: 22. răcoreşti, :I răcoreşti, 2
23. Să nu putriezăşti; 1: 23. putrăzăşti; :I putrăzăşti 2
24. Pie alta să-z' vină m 1: 24. :I
25. Miroz die sulfină,
26. C-ai pleca' cu milă;
27. Pe alta să-z' vină
28. Miroz die bujoru, I: 28. Pie undie-i bujoru :I
29. C-ai plieca' cu doru. n I: 29. duoru : doru)2I
dor
I: 24. =I
„Po' să mai zîşi, că-s multe interpietări m I: \25. Pie unie-i sulfina :I undie-i 2
- unie ie capu; unie nu - zîşi şi mai
puţîn." I: 26. C-ai plieca' cu mila. :I
„ Tot odată cu asta: "
30. Pămîntie, pămînte, m I: 30. pămintie, :I
31. Tu de az' naintie 1: 31. di-az' înaintic :I
32. Să-i fii ca părintie; m I: 32. Tu să fi părintie; :j să-i 2
33. Şi tu, ţărînioară, 1: 33. :I
n I: 34. laşi :1
34. Să te laş' uşoară, :1
35. Să-i fii surioară.
1: 35. 1
36. M-o udat cu vin,

37. Pi-aij' nu mai vin; *
38. M-o udat cu apă, 43. Cu bivoli arată,
39. Nu vin niciodată. 44. Cu spini sămănată;
„Cîn' rîdică bradu: " 45. Şi s-o iei la dreapta,
46. Că-i calea curată,
40. Sî mierj', dragă, miergi, 47. Cu boii arată,
41. Să nu iei la stinga, 48. Cu griu !':ămănată...
42. Că-i calea nătîngă, „alît !"
513
10. ZORILE DIN CASĂ
Runcu- Gorj
1
cîntat
I: 1. - Scual', Mîrie, scuală, :I I: 47. Şi mare miriasă, :I

I: 2. Scual' şi mulţumeştie :I I: 48. Merge-n bilciu mare :I
I: 3. La strini, la vecini, :I I: 49. Şi ia fetie mari, :I
I: 4. Cui a făcu' bine :I I: 50. Fetie pie cosiţă, :I
I: 5. Di-a veni' la tinie, :I I: 51. Nevestic pie cîrpe. :I
I: 6. Că şi-or mai lăsatî :I I: 52. Să mergi, dragă, mergi ·:1
j: 7. Lucru lor die ziuă, :I I: 53. Tot pe livezi verzi, :I
I: 8. Hodina die noaptea. :I I: 54. Şi năintia ta, :I
I: 9. -Nu poci să grăiescî, :I I: 55. Un cerb ai vedia :I
I: 10. Să lie mulţumescî. :I I: 56. Şi tu i-ai spunia: :I
I: 11. l\'1ie mi-a venitî, :I I: 57. -Am trei frăţiori :I
I: 12. Ieri, ala tăieri, : I I: 58. Ca trei vînă tori. :I
I: 13. O corboaică niagră, :I r
I: 59. Iei mi ti-a vina :I
,,I
I: 14. Pie sus involbinî, :I I: 60. Şi pe mini m-or lua. :I
I:
I:
15.
16.
Din aripi pleznindî, :I
Pe mini m-o pleznitî, :I
ir-
j
I:
I:
61. - Las' că nu să puatie :I
62. Ca să tic mai scapie :I
I: 17. Graiu mi-a pieritî. :I I: 63. Di la niagra muartie ! :I
I: 18. Nu poci să grăiescî :I I: 64. Să mergi, dragă, mergi :I
i: 19. Să lie mulţumiescî. :I I: 65. La mina direaptă, :I
I: 20. Li-o mulţămi Domnu, :I I: 66. Că-i calia curată, :I
I: 21. Că ici nu-a da' somnu; :I I: 67. Cu boii arată, :I
I: 22. Li-o mulţămi Sfîntu, :I I: 68. Cu griu semănată : I
I: 23. Că iel mi-a lua' gindu. :I I: 69. Şi-s mieselie-ntinsă, :I
I: 24. - Să mergi, dragă, mergi :I I: 70. Făcliilie-aprinsă. :I
I: 25. Doar pe livezi verzî, :I I: 71. Să. n-o 1e1 la stinga, :I
I: 26. Pic unic-i bujoru, :I I: 72. Că-i calia nătingă, :I
I: 27. C-ai pleca' cu doru; :I I: 73. Cu bivoli arată, :I
I: 28. Pic ume-1 sulfina, :I I: 74. Cu spini sămănată; :I
I: 29. C-ai pleca' cu "mila. :I I: 75. Şi la miezu nopţi, :I
I: 30. Roagă-mi-tic, roagă, :I I: 76. Cin' cîntă cocoşu, :I
J: 31. Măi, l\lărie, dragă, :I I: 77. Miergi la Dumniezeu. :1
I: 32. Dic copiii tăi, :I I: 78. Jos să-i îngenunki, :I
I: 33. Iei ~ă mi tic plîngă, :I I: 79. Puale să-i săruţi, :I
I: 34. Să nu plingă tare, :I I: 80. Să mi tie-ndireptie :I
I: 35. Să-şi aibă răbdare, :I I: 81. Pie umc să dai, :I /
I: 36. C-acu nu-i pie dare, :I I: 82. Ca să merji la rai; :I
I: 37. Că de-ar fi pie dare, :I I: 83. Mierji la Dumniezeu, :I
I: 38. Copiii ţi-ar da :I I: 84. Cu suflictu tău, :I
I: 39. Plug cu patru boi, :I 1: 85. Că raiu-i înkisî, :I
!: 40. Şi doi voinicei, :I I: 86. Da iadu-i deskisî. :I
, . ·11. Şi-o turmă die 01 : f I: 87. Di-oi fi făcu' binie, :I
/: '12. Cu ciobanu lorî; :I I: 88. Ferice die tine; :I
I: 43. Dar nu să mai puatie :I I: 89. Di-oi fi făcu' rău, :I
I: 4-L C:t ~ă tie mai scapie :I J: 90. Vai suflietu tău, :I
I: 45. Di la nrngra muartie, :I I: 91. Şase săptămîni :I
I: 4G. Că mt:artia-i crăiasă :I I: 92. Mergi pin mărăcini. 2 :I
514
11. BRADUL
mg. 3038 Rb Runcu- Gorj
mg.
m I: 1. ·-Bradule, bradulie, :I Bradulie, bradul', 2

n I: 2. Cin' ţ-o puorîncitî :I porincit 2
I: 3. Die mi-ai cuoborîtî :I coborît 2
n I: 4. Di la luoc cu piatră :I piat' 2
----
1: 5. Aicea la apă? :I ap') 2
apă
I: 6. - Mi mi-o puorîncitî :I porincit 2
I: 7. Tinierel voinicî, :I voinic 2
1: 8. Anumie Vasîle.:I Vasîl'. 2
I: 9. Iel că mi-a trimiesî, :1 trimies, 2
I: 10. Ieri die diminiaţă,· :I dimineaţ' 2
1: 11. Cu ceaţa pie braţă, :I braţ', 2
n I: 12. Cu rlJOlJa-n picioarie, :I picioar' )
picioarie 2
1: 13. Doi vuoinij' din satî, :I Duoi voinj' sat, 2
n I: 14. Cu capu liegatî, : I liegat, 2
I: 15. Cu cîrpie spălatie, :I spălat' 2
n J: 16. Cu lacrămi udatie, :I udat', 2
I: 17. Cu săcuri pie mină :I min', 2
i 1: 18. Cu bierdie la brîuî. :I briu. 2
I: 19. Iei cin' a vienitî, : I cînd vienit, 2
I: 20. Jios a huodinitî, :I huodinit, 2
I: 21. Pie min' m-uo văzutî, :I văzut, 2
m I: 22. Bradu ciel puocitî. :I puocit. 2
I: 23. Io di-aş fi ştiutî, :I ştiut, 2
I: 2 4. N -a]·(măi
mai f.i cnescuti.
. , :I criescut. 2
I: 25. Cin' m-a duoborîtî, :I duoborît, 2

n I: 26. Pie min' m-uo minţitî :I minţit 2
J: 27. C-uo zis că mă punie :I pun' 2
J: 28. Zînă la fintînă, :I fintin', 2
I: 29. Călătuor' să vină, :I vin', 2
J: 30. Să să huodiniască, :I huodiniasc', 2
I: 31. Să să rîăcoriască :I găcorias' 2
I: 32. Şi să mulţumească; :I mulţumeas' ; 2
I: 33. Dar iei că m-aducî : I , aduc 2
I: 34. lnt-un mijluo' die cimpî, :I n Într-un mijluoc cîmp, 2
I: 35. La cap die voiri.id, :·I voinic, 2
n I: 36. Şi io să mi-audî :I aud 2
I: 37. Prieuoţi cietinî, :I cictin' 2
n I: 38. Cuocuoşii cîntînî :I Cuocoşii cîntîn' 2
515
1: 39. Şi cînii lătrînî. :1 lătrîn'2
I: 40. -Tu, bradulie, bradî, :I brad, 2
1: 41. Bradu ciel mai naltî, :I nalt, 2
I: 42. Aişice-ai cătatî? : I cătat? 2
----
I: 43. - Dacă m-aţ' kiematî ! :I kiemat ! 2
1: 44. -Tu, bradulie, bradî, :I brad, 2
I: 45. Cin' uo fi mai caldî, :I
-
î I: 46. Vîrfu să ţî-1 plieci, :I
cald, 2
plicci, 2
·.--- Tu
1: 47. să-l riăcuorieşti :I răcuorieşti 2
1: 48. Siă nu-l putrăzeşti :I Să putrăzăşti 2
----
1: 49. Pe-acesta băiatî :I băiat 2
1: 50. Carie ni l-ai luatî .:I luat 2
---
,.I· 51. Di la nuoi diii satî, :I sat, 2
I: 52.
n Că-i tinăr şi ielî, :I iel, 2
----
1: 53. Parie riău die ielî. :I iel. 2
n 1: 54. - Fir die foaiemfirî, :I fir, 2
----
1: 55. Tu di cie nu-nflori :I -nflori 2
n I: 56. Cu-alielalte flori ? : I flori? 2
I: 57. - Io nu po' srt-nflori, :1 puot -nflori, 2
I: 58. Că diespar' fieciori : I 7 fieciori, 2
----
1: 59. Die mamicle luorî, :I lor, 2
1: 60. Die mumă, die tată, :j tat', 2
I: 61. Şi die lumea toată. :I toat'. 2

i I: 62. - Vuoi, fluorilor, flori, :I florilor, flori, 2
I: 63. Vuoi toatie suruori, :I suruori 2
1: 64. Yu?i ~ă ,.ă vorbiţî, :I vorbiţ', 2
I: 65. Să nu adurmiţî :I adurmiţ' 2
n I: 66. Ca ~ă-1 putrăziţî, :I putrăziţ', 2
1: 67. Pi-acesta băiatî :I 1
băiat 2
1t I: 68. Di la TIOi din satî. :I nuoi sat. 2
1: 69. Roagă-mi-tie, roagă, :I roag', 2
I: 70. Mă, Vasîlie, dragă, :I drag', 2
I: 71. Die şcaptic zidari, :1 şapte zidari, 2
1: 72. Şeapte micşteri mari, :I mari, 2
1: 73. Zidu să-l zîdiască :1 zidias' 2
~ ţ'
I: 74. Şi luoc să-z ' mai lasă, :I sa- las', 2
I: 75. ~-ă mai Vll pi-acasă. :I acas'. 2
1: 76. Tie udă cu apă, :I ap', 2
I: 77. Nu vii niciodată; :I niciodat'; 2
I: 78. Tie udă cu vinî, :I vin, 2
I: 79. Nu ·puot siă mai vinî. :I puoţi vini. 2
I: 80. Roagă-mi-tie, roagă, :I • Ruagă ruag', 2
I: 81. Die şeapte zidari, .1 zidari, 2
I: 82. Şeaptie mieşteri mari, :I
.
man, -
")
î I: 83. Zidu siă-1 zidiască : I să-l zidias' 2

I: 84. Şi iei să-z' mai lasă :I las' 2
I: 85. Nouă fieriestuie, :I fie iestui, 2
i: 86. Pie una să-z' vma :I vin' 2
--~ Cuolac şi lum~nă, : I lumin', 2
51G
I: 88. Doru di la mumă~ :I
m I: 89. Pie alta să-z' vină : I vin' 2
I: 90. Miruasă die flori, :I Miroasă flori, 2
n I: 91. Duor di la suru ori ; :I suruori; 2
I: 92. Pie alta să-z' vină :I vin' 2
n I: 93. Kitielie dic fragi, :I fragi, 2
I: 94. Doru di la fraţî; :I fraţ'; 2
n I: 95. Pie alta să-z' vină :I vin' 2
I: 96. Spicu griului, :I griului, 2
I: 97. Iel cu ruodu lui; :I lui; 2
I: 98. Pie alta să-z' vină :I vin' 2
m I: 99. Buciumiel die vnc, :I
I: 100. Iel cu ruodu lui; :I lui; 2
n I: 101. Pie alta să-z' vină :I vin' 2
I: 102. Ulcielic cu laptie :I lap' 2

cald' '\.
I: 103. Şi turtiţă caldie. :J caldie:( 2
pămînt', 2
J: 104. Pămintic, pămintie, :I .
n I: 105. Die az' înaintie, : ~ înain', 2
i: 106. Tu să-i fi părintie; :I părin'; 2

I: 107. Şi tu, ţădnioară, :i ţărînioar', 2
I: 108. Să tie laşi uşioară, :I uşioar')

uşioară 2
m I: 109. Ca uo surioară. :I sur~oar~. )
surioara. 2
J: 110. Să miergi, dragă, miergi, :I miergi, 2
I: 111. Tot pie liviez' verzi, :I Tuot vierz', 2
I: 112. La mina diriaptă, :I diriap', 2
I: 113. Că-i calea curată, :I curat', 2
I: 114. Cu buoii arată, :I boii arat', 2
I: 115. Cu griu sămănată, :J să.mănat', 2
j: 116. Şi-z miesălie-ntinsă, :I -ntins, 2

I: 117. Fîcliile-aprinsă. ii aprins'. 2
I: 118. Săn-uo iei la stinga, :I n-o stin', 2
n j: 119. Că-i calea nîătingă, :I nă:ting', 2
I: 120. Cu bivuoli arată, :I bivoli arat', 2
n I: 121. Cu spin siămănată, :I sămănat', 2
I: 122. Şi-z miesălie strînsă, :I strîns', 2

I: 123. Fîcliile stinsă. :j stins'. 2
/
Dictat *
124. Sus, bradule, sus, 128. Nu-i nour de ploaie,
125. Sus, de cătr-apus, 129. Ci-i nour de piatră
126. Că la răsărit 130. Pe braţe lăsate.
127. Greu nour s-a pus. „Asta-i la începutu lui."
517
12. STÎLPUL
mg. 3239 lld Runcu- Gorj
I: 1. - Roagă-mi-tie, roagă :I I: 24. Pie alta să-ţi vină :I

I: 2. Măi cumnată, dragă, ~· I: 25. Spicu griului, :I
I: 3. Die nouă zidari, :I \ I: 26. Iel, cu rodu lui; :I
I: 4. Nouă meştieri mari, :I \ : 27. Pie alta să-ţi vină :I
I: 5. Zidu' să-l zidiască :I 28. Kitile die fragiî, : I
I: 6. Si loc să mai lasă I: I1 29. Doru dj la fraţî; :I
I: 7. Să mai vii pi-acasă. :I 30. Pie alta să-ţi vină :I
I: 8. - Tie udă cu vinî, :i---- 31. Buciumel die vie, :I
9. Nu pot să mai vinî; :I 32. Iel, cu ruodu lui; : I
10. Mă udă cu apă, :I 33. Pe alta să-ţi vină:!
11. Nu vin niciodată. :I 34. Miroase die flori, :I
12. - Roagă-mi-te, roagă, :I 35. Dor di la surori. :I
13. Die şaptie zidari, :I : 36. - Pămintie, pămîntie, :I
14. Şaptie meştieri mari, :I : 37. Die azi înaintie :I
15. Zidu să-l zidiascî :I : 38. Tu să-i fii părintie; :I
16. Şi iei să-i mai lasă :I 39. Şi tu, ţîrînioară, :I
17. Nouă ferestuici: :I r: 40. Să tie laşi uşoară :I
18. Pie una să-ţi vină :I I: 41. Ca o surioară, :I
19. Doru di la mumă; :I I: 42. Că di-azi înainte :I
20. Pie alta să-ţi vină :I I: 43. leu n-oi mai veni, :I
I: 44. Nu voi mai vedia :I
I: 21. Ulcelie cu laptie; :I I: 45. Şi mă voi ducea :I
I: 22. Pie alta să-ţi vină :I I: 46. Tot la Dumniezeu :I
I: 23. Turtiţăle tăle; :I I: 47. Cu suflietu meu. :I
13. BRADUL
mg. 3239 Ilc Runcu- Gorj
'
1
cîntat
I: 1. - Bradulie, bradulie, :1 19. Iei, cînd a venitî, :I

I: 2. Cin' ţi-o porîncitî :I 20. Jos s-a hodinitî, :I
I: 3. Die mi-ai coborîtî :I 21. Pie mini m-or văzutî, :1
I: 4. Di la luocu tău :1 22. Bradu cel pocitî. :1
I: 5. Aicea la rău, :I 23. Io di-aş fi ştiutî, :1
I: 6. Di la brazii tăi, :1 24. N-aş fi răsăritî, :1
I: 7. Mari şi mărunţei? :I 25. Nici n-aş fi crescutî. :I
I: 8. - Mii mi-a porîncitî :I 26. - Mă, bradulie, bradî, :1
I: 9. Tinerel voinic, :I 27. Tu ieş' vinovatî :I
I: 10. Anume Vasile, :1 28. Că tu ni-ai mai luatî :I
I: 11. Iel că mi-a trimes, :1 29. Acesta băiatî. :I
I: 12. Ieri die diminiaţă, :1 30. Iei, cin ' a venitî :I
I: 13. Cu ciaţa pie braţă, :I I: 31. Şi ti-a doborîtî, :I
I: 14. Cu roua-n picioare, :1 I: 32. Pie tin' ti-a minţitî, :1
I: 15. Doi voinici din satie, :1 1: 33. C-o zis că tie punie :I
I: 16. Cu capul liegatî, :1 2 1: 34. Zînă la fîntînă, :1
I: 17. Cu cîrpie spălatie, :1 I: 35. Călători să vină :1
I: 18. Cu lacrămi udatie. :1 1: 36. Să să hodiniască, :1
518
I: 37. Să să răcoriască : I I: 65. Voi toatie surori, :/
I: 38. Şi să rnulţurniască; :I I: 66. Voi să vă vorbiţî :I
/: 39. Dar iei că m-a dusî :I I: 67. Să nu adurmiţî : I
/: 40. 'Nt-un rniljoc die cirnpî, :I /: 68. Ca să-l putrăzîţî; : I
/: 41. La cap die voinicî, :/ /: 69. Voi şi ghiocelu, :I
/: 42. Şi ieu să-mi audî :I /: 70. C-ăla-i frăţioru, :I
I: 43. Preoţii cetinî, :/ /: 71. Creştie sub zăpadă, : I
I: 44. Cocoşii cîntînî :I /: 72. Nirna să nu-l vadă. :/
I: 45. Şi cîinii lătrînî; : I /: 73. Mă, bradulie, bradî, :I
/: 46. Ploaia să mă ploaie, : ! I: 74. Nu ieş' vinovatî. :/
I: 47. Cetina că-mi moaie; : I /: 75. Iei, cin' ti-a tăiatî, :I
I: 48. Ninsoaria mă ninge, :I /: 76. Cin' ti-a doborîtî, :I
I: 49. Cetina să fringe; :I /: 77. Pie tini ti-a rninţîtî, :/
/: 50. Vintu că m-a hatie, :I I: 78. C-o zîs că tie punie :I
/: 51. Cetina mi-a cadie. : I I: 79. Tălpoaie la casă, :I
I: 52. - Mă, bradulie, bradî, :/ I: 80. Să tie şindilească. :I
/: 53. Cind o fi mai caldî :/ /: 81. lei, cin' ti-a tăiatî :I
/: 54. Virfu ~ă ţi-l plieci :I I: 82. Şi-n circă ti-a luatî, :I
/: 55. Şi să-l răcoreşti : I /: 83. lei nu ti-a mai luatî :/
I: 56. Să nu-l putrăzăşti : I 84. Ca pe altie liernnie, :I
/: 57. Pi-acesta băiatî :I 85. Da' iei mi ti-a luatî :I
I: 58. Care ni l-ai luatî :/ 86. To' din valie-n valie, :/
/: 59. Di-aicia din satî, :I 87. Cu vîrvu la valie, :/
I: 60. Di la marna lui : I I 88. Ca să fii die jalie; :I
/: 61. Şi di la surori, :/ /: 89. To' din văi în văi, :I
I: 62. Di la veciniori, : I /: 90. Din brazi mărunţei, :/
I: 63. Din grădini cu flori. : I /: 91. To' din rnuntie-n muntie, :/
I: 64. Voi, florilor, flori, :I I: 92. Cu vîrvu 'naintie. :I
14. ZORILE DE AFARĂ
fg.6316 a Stroieştl - Gorj
/g.1
î . I:1. - Zorilor, Zorilor, :I

/: 2. Să nu vă zoriţî :/ zoriţ' 2.
----
/: 3. Păn' noi ni-om gătirie :/
/: 4. To' die miese-ntinse, :I mese 2
/: 5. Die fîclii aprinse. :1
/: 6. Zorilor, Zorilor, :I Zoriluor, 2
/: 7. Să nu vă zoriţî : / zoriţ'2
/: 8. Să mi-l răcuoriţî : / răcoriţ' 2
/: '9. Pe după hai munţî, :/ Pie rnunţ' 2
/: 10. Pănă ni-o gătirie :I ni-6 găti 2
/: 11. Nouă buz' die vinî :/ vin 2
/: 12. Nouă die răkiuî, :/ 2
răkiu 2
----
519
fg. 6315 Stroieşti 1 - Gorj
dfrtat fg.
1. - Zorilor, Zorilor, t 1.
Voi surorilor,
2. Noi nie mai rugăm I: 2. rugămî :I rugăm 2
I: Să mai ocoliţî :I ocoliţ' 2
I: Pe după hăi munţi, :I munţ', 2
I: Să nu ofiliţî, :I ofiliţ', 2
3. Ca să nu zoriţ',
4. Păn' noi ni-om gatine I: 4. :1 găti 2
5. Cuptoarie de pinie I: 5. :1 piini 2
6. Şi cu die mălaie,
1.
I· 6. :I malai, 2
7. Putină cu varză, I: 7. :I
8. Butie cu răkiu Cu I: 8. :I
9. Şi butie cu vin, I= 9. :I
I
10. Şi c-o vacă grasă, 1: 10. :I gras, 2
,
11. Să punem pe masă ; I: 11. :I mas; 2.
12. Cu miesale-ntinsă, I: 12. :I -ntins', 2
13. Cu fîclii aprimă, 1: 13. :I aprins', 2
*
14. Cu pahară pline. 35. Pe una să-i vină
15. Zorilor, Zorilor, 36. Un bucium de vie;
16. Noi nie mai rugăm 37. Pe una să-i meargă
17. Ca să nu zorit' ,. 38. Dor di la copii ;
Pe u_na să-i vină
18. Pănă ni-om gatinie, 39.
19. Ca să mai gasim 40. Dor di la vecin.
20. To' cinz meşter' buni, 41. Zorilor, Zorilor,
21. Ca să facă casă. 42. Voi, surorilor,
22. La casă să facă, 43. Noi ne mai rugăm
23. La mina diriaptă, 44. Să nu-l ofiliţ'
24. Noă ferestui, 45. Păn' noi ni-om gătine
25. Pie una să-i vină 46. Ca să mai găsim
26. Miroz de tămiie ,· 47. Un cărturar bun
27. Pe una să-i meargă 48. Şi i~l să mai scrie
49. Noă răvăşele
28. O turtită, caldă '·
50. Arsă-n comuriele,
29. Pe una să-i vină
51. Să le mai trimiată
30. O ulce cu apă;
52. Pi la niemuriele,
31. Pe una să-i meargă
53. Să vină şi iele
32. u~ izvor cu apă; 54. Să vadă ce jele,
33. Pe una să-i vină 55. Să mi-l mai petreacă
34. O creacă cu mere· 56. Dint-o lume-nt-alta. 2
'
fg. 7000 a Polata - Gorj
dictat fg.
1. Zorilor, Zorilor, I: t. :I „„ Zori, Zfei, 2

2. Să nu vă pripiţ' I: 2. :I
3. De la mez de noapte 3.
4. Cu fior de moartie, 4.
5. Pănă ni-om găti 1: 5. :J
6. Tot cu buz' de vin, n 1: 6. vinî, :I
---
n J: Şi cu <lie rakiuî :I
7. Cu cuptor de pînr, I: 7. Un :I
8. (-unu de mălae '·I· 8. Unu die :I
9. Şi c-o vacă grasă, 9.
1O. Din cirej' aliasă ; 10.
„Acum:"
11. Cu cară cu lămnie, I: 11. Şi c-un car :1
12. Să facem răvăşăle, I: 12. :I
13. Să trimitem 1
pe la nemurele, I: 13. Trimitem la niemurele :I
14. Să vină şi iele I: 14. :I
15. Să vadă că-i jele. 2 J: 15. :I
fg. 2776 b Blltişoara (Runcu) - Gorj
cîntat 9. Tinerică fa tă
I: 1. Zorilor, Zorilor, : I 10. Cu numele Ioana,
I: 2. Voi, surorilorî, :I 11. De-un cuptor de pîine
I: 3. Noi că vă rugămî, :I 12. Şi-unu de mălai
I: 4. Voi să vă rugaţî :I 13. Ş-o butie de vin,
I: 5. De galbinu soare, :J
I: 6. Ca să nu pripească :j 1 14. Ş-una de răkiu, 2
7. Ca să răsărească, 15. Ş-o turtă de ceară,
„Ori c-o fi fată, ori c-o fi femee, 16. Şi cinci 3 peskirele
asta-i indiferent." 17. Arsă-n cornurele,
dictat 18. la să şi le dea
8. Pănă s-o găti,
„Ori «tînără nevastă&, ori <cmititică fată&, 19. Pi la nemurele
ori <cmititel copil», ori <ctinerel băiat» 20. Să vină şi iele
sau o f emee cu numele cutare." 21. La asfel de jele. 4
181 • ZORILE DE AFARĂ
disc 521 I Bîltişoara (Runcu) - Gar j
disc
I: 1. Zorilor, Zorilor, : I I: 10. Cu numele Ioana :I

I: 2. \ T01,• suron·1 ori, :I'
A
11. Di-o butie die vinî
/:
I:
3. Noi
4. Voi
că vă rugămî,
să vă rugaţî :I
:I .
12. Si una die tuică,
'
13. Di-un cuptor die pînie,
/: 5. Die galbenu soarie :/ 14. Unu die mălai,
De 2 15. Ş-un văluj die pînză,
6. Ca să nu grăbească
7. Ca să răsărească, 16. ·Şi-o turtă die ceară.
/: 8. Pănă s-o găti :/

Pînă 2
/: 9. Tinerică fată :I
fg. 2713 Runcu- Gorj
fg.
/: 1. Zorilor, Zorilor, :1 î 1: 10. Die cuptor de pînie, :1

/: 2. Voi, surorilorî, :I î 1: 11. Ş-altu cu mălai; :1
I: 3. Voi să nu pripiţî :I mălai 2
„ pripiţ' 2 î 1: 12. De oalie cu varză, :1
i 1: 4. Să vă năvăli ţî, :I î I: 13. Altele cu ciorbă; :1
năvăliţ', 2 î I: 14. Tob 1 de luminări, :I
1: 5. Pănă s-or găta :1 lurnînări, 2
î /: 6. Turtiţă die ceară, :/ î 1: 15. De butij' cu vinî
vin, 2
î /: 7. Fiie-i de vedială; :1
vedial'; 2
î 1: 16. Ş-altu cu rakiuî, :I
rakin, 2
î I: 8. Văluşiel die pînză, :I î I: 17. Turtiţă die ceară, :1
î /: 9. Ş-altu de peşki1 ie; :1 î 1: 18. Fiie-i die vedială. :I
20. ZORILE „DIN CASĂ"
fg. 2714 Runcu-Gorj
cîntat
„
I: 1. Scoală, Ghiorghe, scoală, : I i 1: 4. Cui a făcut binie :1
I: 2. Scoal' die mulţămieştie :1 1: 5. Di-o veni' la tinie, :I
1: 3. La strin', la vecini, :I î I: 6. Că iei ş-or lăsatî :I
vecin', 2 lăsat 2
522
J: 7. Hodină die noaptea :I 1: 11. Că iel mi-o dat somnu; :1
I: 8. Şi lucru die ziuă. :I I: 12. Mulţămi-li-ar Sfîntu, :1
I: 9. Scoal' die mulţămieşte. :I I: 13. Că iel mi-o loa' gîndu. :I
I: 10. - Multămi-li-ar Domnu, :I
' Domn', 2
disc 412 Ila"' Runcu - Gorj
disc
,
a I: 1. - Ridică, ridică :I I: 5. -. Nu po să grăiescî :I
ridic' 2 m 1: 6. Să vă mulţumescî. :1
m I: 2. Gene la sprîncene, :1
m 1: 3. Buze subţiriele, :1 I: 7. Mulţămi-le-ar Domnu, :1
m 1: 4. Să grăieş' cu iele! :1 I: 8. Că el mi-a dat somnu. :1
22. BRADUL, P ĂMÎNTUL, ZORILE
fg.
n 1: 1. - Suz, bradulie, susî, :1 n 13. Nu-i pom înfluritî

sus 2 14. Şi ie Domnul Sfîntî.
n 1: 2. Suz die cătr-apusî :I A
i 15. Haidi, brie, naintie,
n I: 3. Greu noor s-a pusî. :1 16. Nu ţ-aduci-arnintie !
m;our 2
n 1: 4. Nu-i nyour die ploaie, :1 tt 17. Naintie să miergi,
n 1: 5. Şi-i pămîn' cu piatră :1
18. Să nu tie sfii eşti
părnint 2
m 19. Dacă mi-ai viedia
n 1: 6. Pe braţă lăsatie. :1
Pie 2 20. Răkită-nflurită,
n 7. Haidi, brie, naintie,
8. Nu ţ-aduci-amintie ! 21. Nu ieste răkită,
n 9. Naintie să mergi; 22. Şi ie Maica Sfîntă.
10. Să nu tie sfiieşti,
n 11. Dacă mi-ai viedia n 23. Haidie, bre, naintie,
12. V-un pom înfluritî, 24. Nu-ţ' aduci-amintie !
"' V. textul nr. 59.
523
23. BRADUL
cîntat
1
I: 1. - Bradulie, bradulie, :1 37. N-aj mai fi crescut.
I: 2. Cin' ţ-a poroncitî : I 38. Cind m-a doborît,
I: 3. De mi-ai coboritî :I 39. Pe min' m-a mintit
I: 4. Di la log petruosî :I 40. C-a ziz că m-a p~nie 7
I: 5. La loc plioştinosî, :I 2 41. Zină la fintină,
I: 6. Di la Io' cu piatră : I 42. Călător' să-m vină;
î I: 7. Aicea la apă? :I 43. Dar ei că m-a luat
I: 8. - Mi' mi-a poroncitî :I 44. To' din munt' in munt',
I: 9. Tînără copilă :I 45. Pin brădui Iliărunţ'; '
10. Anume Mărie. 3 46. To' din văi in văi,
11. Io di-aş fi ştiut, 47. Prin bra' mărunţei,
12. N-aj mai fi crescut. 48. To' din vale-n vale,
13. Ia că mi-o trimes 4 49. Să le fiu de jale.
I: 14. Doi meşter' din satî, :I 50. Cin' m-a doborit,
I: 15. Cu săcuri pe mină, :1 6 51. Pe min' m-a minţit
I: 16. Cu capu legatî, :1... 52. C-a ziz că m-a pune
17. Cu ruoua pe faţă, 53. Tălpoaie la casă,
18. Cu ceaţa pe braţă. 54. Să mă şindilească,
19. Iei, cin' a venit, ~- 55. Dar ei că m-a puz
20. Jos a hodinit, 56. In mijloc de cimp,
21. Pe min' m-a văzut, 57. La cab de voinic,
22. Bradu cel pocit. 58. Cinii să-i aud
23. La mini-a vinit, 59. A lătra pustiu
24. Jos a-ngenunkiat, 60. Ş-a urla muţiu,
25. Cu săcure-a dat, 61. Şi să mai mi-aud
26. Jos m-a doborit, 62. Cocoşii cintîn'.
27. M-a puz la pămint 63. Nu-s- cocoşi cintin',
28. Şi m-a curăţat, 64. Ci-s înger' strigind.
29. Şi-n circă m-a luat. 65. Ploaia cin' m-a ploaie
30. Dar ei nu m-a luat 66. Cetina să-(n)moaie;
31. Tot ca p-alte lemne, 67. Ninsoarea m-o ninge,
32. Ci ei că m-a luat 68. Cetina să frînge;
33. To' din vale-n vale, 69. Vîntu cin' m-a bate,
34. Cu virfu la vale, 70. Cetina mi-o cade.
35. Să le fiu de jale,6 71. (Io) Dac-aş fi ştiut,
36. (Io) Dac-aj fi ştiut, 72. N-aş fi crescut. 8 • 9
24. BRADUL
fg. 7001 a Căleşti - Gorj
dictat fg.
1. - Bradule, bradule, I: 1. :j
2. Cin' ţ-a porăncit j: 2. porîncitî :j

3. De mi-ai scoborit j: 3. scoboritî :I
524
4. Die la loc pietros
5. La ăl pleştinos?
6. - Doi băeţ' din sat, I: 6. satî, :I
7. Cu capu liegat, I: 7. liegatî, :1
8. La mini-or venit, I: 8. vcnitî, :I
,
9. Dic er' dimineaţă, n j: 9. ier :1
10. Pi{n) q~ouă, pin ceaţă, I: 10. Pie pie :1 Pic rouă, pe 2
11. Cu săcur pic mină, 1: 11. :I i
12. Cu berdi la briu. I: 12. briuî. ·I
'I
· 13. Pc min' m-o-nşelat n 13.
*
14. Cin' m-or 1.ăiat, 22. Cetina nu-n cade.
15. C-a ziz că m-a punic 23. lei că m-or dus
16. Tălpoaie de casă, 24. În mijlog de cîmp,
17. Să mă şcndrilească 25. La-un cab de voinic,
18. Cu şendrilă lată, 26. Ploaia să mă ploac,
19. Plo<?.ic nu m-a ploac, 27. Vintu să mă batrt,
20. Vîntu nu m-a bate, 28. Soar'le srt mft ardă,
21. Soar'lc nu m-a arde, 29. Cetina să-n cadă. 2
25. BRADUL
fg. 3097 b Schela - Gorj
diclut fg.
1. - Vai, bradule, vai, I: I. :I

vai,
2. Cin ţ-a porincit 1: 2. :I
porinci1.î
3. De mi-ai coborit I: 3. :I
coboritî
4. Di la log pietros I: 4. :I
pietrosî
5. La hăl plioştinos? I: 5. plioştinosî : I
6. - La mini-o venit I: 6. venitî :I
7. Un băia' din sat, 1: 7. satî, :I
8. Cu capu legat, I: 8. lcgatî, :1
*
9. Cu păru lăsat, 20. Şindilă die casă.
10. Cu săcure-a dat, 21. N-o spus că mă
pun
11. Pă min' m-a tăiat 22. În mijlog de cîmp,
12. Şi m-a doborît 23. La cab de mormînt,
13. Cu capu la vale, 24. Ploile mă ploaie,
14. Să mer' tot a jale.
25. Zăpezile ma ning,
15. Pă min' m-a-nşălat
16. ·C-o zis că mă pun 26. Vintur'le mă bat,
17. La lină fin tină; 27. Soarele mă arde,
18. Pă min' m-a-nşălat 28. Coaja să-m pleznească,
19. C-o zis că mă pun 29. Frunza să-m pirlcască. 1
525
26. ZORILE DE AFARĂ 1
fg. 3097 a Schela - Gorj
dictat fg.2
1. Zorilor, zoriţ', 1: 1. Zorilor, :I

2. Să nu vă pripiţ',, I: 2. pripiţi, :I pripiţ' 2
3. Să vă rezvărsaţ' ! I: 3. rezvărsaţi :I rezvărsaţ' 2
4. Să nie aşteptaţ' 1: 4. aşteptaţi :I aşteptaţi 2
5. Pănă ni-om gătire 3
I: 5. :1 gatine 2
6. De-un cuptor cu pîne, I: 6. :1
7. Die dalbe lumini I: 7. lumini :I lumini 2
8. Din dragii stupini 1: 8. stupini :I ~tupini 2
9. Şi de-o vacă grasă I: 9. :I
10. Din ciriez aleasă ; I: 10. :I ciread' 2
*
11. Di-o butie cu vin 15. Ca să le trimitiem
12. Şi-alta cu reikiu; 16. Pe la niemurele,
13. Noă răvăşăle 17. Să vină şi iele
14. Arsă-n cornuriele, 18. Să vadă die jele. 4
fg. 10042 b Vaidel - Gorj
dictat fg.
1. Cocoşii cîntară,
2. Zuori să răzvărsară.
3. - Zuorilor, Zuorilor, I: 3. :I Zuorilorî, 2
4. Să nu vă pripiţ' I: 4. pripiţi :I
5. Să vă răzvărsaţ',
6. Pană s-or gătară I: 6. Pănă :I gătarie 2
7. Dalba de pribeagă I: 7. die :I
8. Toiegel de ceară, I: 8. :I
9. Să iese pe-afară ; I·
,• 9. :I
10. Galbinie lumini I: 10. lumini :I
11. Din draj dh; stupini ;. I: 11. stupini :I
*
12. Cuptoriel de pîne, 16. Noo miorei,
13. Noo rnioriele, 17. Toţ' îs okeşei,
14. Toate-s okeşele, 18. Nu .mai sîn' ca iei.
15. Nu mai sin' ca iele; 19. Pc cîmpu ce' lung
526
20. Merge cine merge, 25. To' niagra de moarte
21. Merge-un cerb strein; 26. La Costeiu scrie.
27. Rabdă, dragă, rabdă
22. Da-n coarne ce are? 28. To' die lumea asta.
23. Leagăn ele măta~ă. 29. În poartă de rai
24. Da-n icl cine ieste? 30. Cucoşăl cel gai. 1
28. BRADUL
fg. 10043 c Vaidci - Gorj
fg.
I: 1. - Bradulie; bradulie, :I Bradule, bradule, 2

I: 2. Cin' ţ-or poruncitî : I
I: 3. De mc-ai cuoboritî :I mi-ai 2
I: 4. Di la luoc pietrosî :I loc 2
I: 5. La hăl pluoştinuosî? :I hal pluoşti[ nosî ?] 2 1
fg. 10043 a Vaidci - Gorj
„ \
dictat fg.
1. Cocoşii dntară, !: 1. :I
2. Zuori să răzvărsară. I: 2. :[
3. - Zuorilor, Z11orilor, j: 3. :I
4. Să nu vă pripiţ' I: 4. pripiţî :I
5. Să vă răzvărsaţ' I: 5. răzvărsaţî :I
6. Pană. s-or gătară I: 6. gătare .,·I
7. Dalba de pribeagă 19.
* .
Pe cîmpu ce lung
8. Toiegel de ceară, 20. Merge cine merge,
9. Să iese pe-afară ; 21. Merge-un cerb strein.
10. Galbine lumini 22. Da-n coarne ce are?
11. Din dra j die stupini ; 23. Leagăn de mătasă.
12. Cuptoriel de pinc, 24. Da-n iel cine ieste?
13. Noo rnioriele, 25. To' niagra de moarte
14. Toate-s okeşele, 26. La Costeiu scrie.
15. Nu mai sin' ca iele; 27. Rabdă, dragă, rabdă
16. Noo miorei, 28. To' de lumea asta.
17. Toţ' îs okcşei, 29. În poartă de rai
18. Nu mai sin' ca iei. 30. Cucoşăl cel gai. 1
52;
fg. 15061 a Clmpofeni - Gorj
fg.
n I: 1. Zuorilor, Zorilor, :I Zorilor, Zori', 2

î I: 2. Voi, surorilorî, :I surorilor, 2
---.--
I: 3. Voi să nu-l pripiţî :I pripif 2
î I: 4. Pc Ion să-l zoriţî :I zorif 2
31. BRADUL
fg. 3363 c Clmpofenl - Gorj
fg.
!: 1. - Bradulie, bradule, :I bradu' 2

I: 2. Cin' ţ-o puorincitî : I porincit 2
--
1: 3. Die mi-ai cuoboritî :I me-ai cuoborit 2
I: 4. Di suz di la muntie :I mun' 2
fg. 3363 a Cimrofenl - Gorj
fg.
1. - Zoriluor, Zorilor,
2. Vuoi, suruorilor,
3. Voi să nu-l pripiţî
4. Pe Gheorghe să-l zuoriţ',
---
1: 5. Pîănă i s-uo găti :I s-o 2
I: 6. Nouă cuptorielie :I cuptori' 2
I: 7. To' die mălăiele, :I Tuot mălăielie, 2
I: 8. Nouă şi cu n1)ouă :I nou' 2
I: 9. Şi cu altie doă. :I dy.ouă. 2
10. Zoriluor, Zoriluor,
11. Vuoi, surorilor,
528
12. Voi să nu-l pripiţi
13. Să mi-l putrăziţ',
I: 14. Pănă iel şi-o găti :I Piănă ş-o 2
I: 15. Nouă cuptorielie :I Nl}ouă cuptorieli 2
I: 16. To' die pîinişoarie,:I T uo' piinişioar', 2
I: 17. Nouă şi cu nyouă :I Nl}ouă 2,_

I: 18. Şi cu altie dl}ouă. :1 1 două. 2
mg. 773 b Cîmpofcni - Gorj
mg.
1. - Zorilor, Zorilor, 18. La fraţ', la surori,

2. Voi, surorilor, 19. La grădini cu flori.
I: 3. Jioi de dimineaţă :I 1: 20. Icl cin' s-o găti, :I
diminea' 2 1: 21. Uo cuorboaică niagră, :I
4. Să nu mi-l zoriţ', ma' 2
5. Să nu mi-l pripiţ' t 22. Voi să mi-l luaţi
I: 6. Pănă s-o găti :I 23. Şi să-l speriaţ',
I: 7. Pe ziua de miine :I
mîin' 2 1: 24. Că-i tată şi mumă, :I
I: 8. Di-un cuptor dic piine, :\ mu' 2
piin' 2 1: 25. Şi la driapta lui, :I
I: 9. Di-o butie cu vinî :I lui 2
I: 10. Şi de pupoiele, :I 1: 26. Auzi cuocoşei. :I
die pupoie' 2 ăi I: 27. Nu sint cuocuoşci,
I: 11. Să duce cu iele. :I 28. Şi-s îngerii tăi. :I
ie' 2 î 1: 29. Mier' mai naintie, :!
şi
I: 12. Casa cin' i-o face :I nain' 2
I: 13. Cu fereşte bune, :I î 30. La izvor de apă,
bu' 2 î 31. Lumea să adap'.
I: 14. Pe una să-i vină :I t 32. Voi să nu-l zorit',
vi' 2- 33. Voi să nu-l pripiţ'.
1: 15. Colac şi lumină :I î 34. Zorilor, Zorilor,
lumi' 2 35. Vuoi, surorilor,
I: 16. Să-ş ie ziua bună :I î 36. Ziua cin' s-o face,
bu' 2 37. Să să uite-ncoace
î I: 17. La tată şi mumă, :I î 38. La lamba aprinsă,
mu' 2 39. La poarta deskis'. 1

,
mg. 774 b Cîmpofcni - Gorj
cîntat mg.
I: 1. Zorilor, Zorilor, :I I: 1. :1
..
zon 2
!: 2. Voi, surorilorî :I .,
I: 2. :I Voi, surori 2
,
I: 3. Să nu mi-l zoriţî :I I: 3. :I zo "' ,{,,
I: 4. Pănă s-oa găti :1 I: 4. :I s-o gă' 2
i 1: 5. Di-un cuptuor die pîinie, :1 i 1: 5. Di-ufi :I pîifi' 2
.... _,
1: 6. S-o fac pînă mîinie. :1 l I: 6. :1 mnn. 2
fg. 3089 Arcani - Gorj
dictat fg.
„Zicem că:"
1. Zorilor, Zorilor, 1: 1. :I Zori' 2
2. Voi, surorilor, I: 2. surorilorî, :I surorilor 2
„Zicem de omu ăla di-o fi muort"
3. Să nu mi-l zoriţ' I: 3. Să nu Vă zoriţi :I zoriţ 2
4. Pan' mi s-o găti I: 4. :I
„Cum l-o kiema omu ăla mort" I: Pe nume cutare, :I cutar 2
5. Lui să-i mai aducă I: 5. :I aduc' 2
6. Tot un cărturari I: 6. cărturari :I cărturari 2
7. Şi lui să-i mai scrie I: 7. :I scrii 2
8. Noă răvăşele I: 8. :I răvăşel 2
9. Arsă-n colţurele, I: 9. :I colţuriel' 2
10. Să le mai trimiată I: to. :I trimiat' 2
11. Pe la niemurele, I: 1t. :j nemuriel' 2
12. Să vină şi iele, I: 12. :I iel' 2
13. Să vadă. ce jele. I: 13. :I jel' 2
„Acu zice că să-i mai aducă."
*
14. Lui să-i mai aducă 36. Cu noă f erieşti,
15. Tot o vacă grasă, 3 7. Pe una să-i vină
16. Din ciriad-aliasă ; 38. Miros de tămiie ;
17. To' noă porji graşi, 39. Pe una să-i vină
18..„Din ciopor aleşi. 40. Rază de lumină;
" Şi 41. Pe una să-i vină
19. Lui să-i mai aducă 42. Colac şi lumină;
20. Noă berbecei, 43. Pe una să-i vină
21. Să plece cu iei. 44. Miros de vin ;
22. Lui să-i mai aducă 45. Pe una să-i vină
23. Noă care de liemne, 46. O ulce cu apă
24. Şi lui să-i mai coacă 47. Şi-o turtiţă caldă;
25. Noă cuptorele, 48. Pe una să-i vină
26. Noă die mălai 49. Miros de pine;
27. Şi noă de pinie. 50. Pe una să-i vină
28. Şi 1ui să-i mai aducă 51. Miros de bucat';
29. Noă buz' die vin, 52. Pe una să-i vină
30. Noă de rekiu. 53. Miros de turtă ;
31. Şi lui să-i mai aducă 54. Pe una să-i vină
32. Noă meşterei, 55. Miros de rekiu.
33. Cu berde la iei.
34. Şi lui să-i mai facă „Acuma :"
35. O căsuţă noă, 56. ]oz, la răsărit,
530
,I
... .. 63. Cu cartia pie mină :
57. La galbinu soare, , Ii
58. lesti-o scară-naltă, { 64. Pie carte scria,
59. O scară de fier
60. Pan' la naltu ceri; „Omu ăla care e mort, cum îl chiema
61".La mijlocu iei, pe nume -fată, copil, ce iera."
62. Niagra Somodivă,
„Aş-am auzi' şi noi, muierile. 65. Pe iel să mi-l scrie
I o ere' c-aia trebuie să fie moartea." 66. Pan' la anu lui. 1
• 36. ZORILE DE AFARĂ
fg. 7006 a Ursaţl - Gorj

I
dictat fg.
1. Zorilor, Zorilor, I: 1. :1
2. Voi, surorilor, !z I: 2. :1
3. Să nu vă pripiţ' I: 3. pripiţî :I
I: Să vă răsîpiţî :I
4. Di la miez. die noapte, 1: 4. :I de 2
5. Cu fior de moarte, 1: 5. :I
6. Pănă s-or· gătisă 1: 6. :I
„Aşa să scrii"
7. Dalba de pribeagă I: 7. :I
8. To' de răvăşele 1: 8. dic :I
9. Arsă-n cornurele, I: 9. :I
10. Pi la niemurele, I: 10. niemurielc :J
11. Să vină şi iele 1: 11. :1
12. Să vadă ce jele; 1: 12. :J
*
13. Pănă s-or gătisă 17. To' de miesă-ntinsă
14. To' de buz' de vin 18. Şi fîclii aprinsă,
15. Şi di-al de rakiu, 19. Cuptorel de pînie
16. To' de-o vacă grasă, 20. Şi de-al de mălai. 1
37. BRADUL
fg. 7006 b Ursaţf - Gorj
dictat fg.
1. - Bradule, bradule, I: t. :I
2. Cin' ţ-o porîncit !: 2. porîncitî :I
3. De mi-ai coborît I: 3. coborîtî :I
4. Di la Io' pietros I: 4. pietrosî :I
5. La' log pleştinos? I: 5. pleoştinosî :I
6. Cu cetina-n vale, J: 6. :I
*
531
7. Cu virfu la vale, 23. Din săcur' lăsată;
8. To' di' munte-n munte 24. Şi iei că mi-o spus
9. Şi di' cleanţ în cleanţ,
25. Că pie min' m-or pune
10. Cu virfu pin bradz'.
11. - La mine-a venit 26. Zină la fintină,
12. Trei voinij' din saţ, 27. Să scot apă bună,
13. Cu săcur' pie mină, 28. Că).ător' să vină;
14. Merindie di-o lună, 29. Şipe min' m-or pus
15. Cu berdie la brîu. 30. lnt-un mare dmp,
16. Iei că m-a-nşelat, 31. La cab die voinic,
17. Pe min' m-a tăiat, 32. Ploaia să mă ploaie,
18. Că iei că mi-or spus 33. Cetină să moaie;
19. Că pe min' m-o punie 34. Soarele mă ardă, t
20. Tălpoaie die casă 35. Cetina să-m cadă;
21. Să ma şindilească. 36. Vintu să mă bată,
22. Cu şindilă lată, 37. Cetina să-m cadă. 1
fg. 3100 a Curpen - Gorj
dictat jg.
1. Zorilor, Zorilor, I: 1. :1
2. Să nu vă grăbiţ' I: 2. grăbiţî :J
3. Pănă s-o gătirie 3.
4. Dalbu die pribeag, 4. pribeagi
„or' pribeagă, cum o fi"
5. Ca să-j' mai trimiată 5. trimiatî
6. Cărţ' 6.
în toatie părţ' părţî
7. Şi pi la vecin', 1: 7. vecini, :1
8. Şi pi la hăi strini, „
i 1: 8. d-ei strini :j
Ea să-j mai trimia tă
9. Nieşte ravaşiele
9.
10. Arsă-n comuriele, „
i j: 'Pi la niamuriele. :j
*
11. Niamur'le să-i vină „Da' mai zice:"
12. Şi să-i gătiască
13. Cuptoare die pîinie 20. Noă mioriele,
14. Şi draj' de lumini 21. Toate okieşele,
15. Di' dalbe stupini, 22. Noă să să-nt.oarcă,
16. Şi buz' die vin,
23. Di la niagra moartie,
17. Şi cu die răikiu,
18. Şi c-o vacă grasă, 24. Că nu ie pă dare
19. Din ciread-aleasă. 1 25. Şi ie pă răbdare. 2
532
39. „A BRADULUI"
fg. 3100 b Curpen - Gorj
fg.
I: 1. - Bradule, bradule, :I
bradulie 2
n I: 2. Cin' ţ-uo porîncitî : I
ţ-o 2
n I: 3. Die mi-ai coborîtî :I

n 4. Di la luoc pietrosî
5. La hîăl pluoştinuosî?
---
6. - Doi băiez' din satî,
7. Cu ciapu legatî,
I: 8. Cu păru lr1satî. :1 1
40. ZORILE 1 DIN CASĂ
rg. 7806 h Corneşti-Găvăneşti - Gorj
dictat fg.
1. - Fir, fir, fir, fir, fir, I: 1. :/

2. Fir die foaienfir, /: 2. :/
3. Tu di ce nu-nfluori I: 3. die şc :I
4. Cu-alelalte fluori? I: 4. :/
5. - Io nu vrieu să-nfluor, I: 5. :/
6. Cu-alelalte fluori, 1: 6. :/
7. Pan' di-oi diespărţî /: 7. Păn' oi :/
*
8. Di-aicea din casă 27. O corboaică niagră;
9. Voinic die nievastă. 28. în fereastă s-a pus,
10. - Fir, fir, fir, fir, fir, 29. Din cioc ciocăni,
11. Fir de trăndăfir, 30. Din aripi pliesni,
12. Ce n-ai înflorit 31. Buz'-a pinjănit,
13. Ş-astă diminiaţă, 32. Uoiki a adurmit;
14. Ca ier' diminiaţă? 33. Min' în piept a pus,
15. - Io n-am înflorit 34. Picioarie-a liegat
16. Astă diminiaţă 35. Şi pe tin' ti-a luat.
17. Ca ier' diminiaţă, 36. - Lasă, lasă, lasă,
18. Că io m-am zorit 37. Nu mă lua din casă
19. Die m-am diespărţît 38. Pănă la Rusalie,
20. Die mumă, die tată 39. Că-i ziua măi marie.
21. Şi die lumea toată; 40. Mie rău im' parie
22. Die fraţ', die suruori, 41. Die mumă, die tată
23. Die grădini cu fluori. 62. Şi die lumea toată;
24. Ieri, alaltărieri, 43. Die fraţ', die suruori,
25. Luni de diminiaţă, 44. Die grădin' cu fluori
26. M-o venit, vienit 45. Şi die soţiuori. 2
5:13
41. BRADUL
Comeştl-Găv4neştl - Gorj
disc 1266 Ib•
disc
m I: 1. - Braduli~ bradule, :I bradu' 2

I: 2. Cin' ţ-o puorincitî :I puorincit 2
n I: 3. Die mi-ai cuoboritî, :I cuoborît 2
I: 4. Din ast vîrf die muntie, :I munt' 2
n I: 5. Cu virfu 'naintie, :I 'naint' 2
n I: 6. Cu criengile-n vale? :I val' 2
42. BRADUL
fg. 7806 a Corneştl-G4văneştl- Gorj
dictat fg.
1. ·-Bradule, bradule, 1: 1. :I bradu' 2

2. 'Cin' ţ-a poruncit 1: 2. :I
1: De mi-ai pogorit :I pogori~ 2
3. Din hal vir' die munte 1: 3. Dintr-un vîrf de :I
4. Cu vîrfu naintie, 1: 4. :1
5. Cu crenjilie-n vale, 1: 5." :I
6. Tot în rind die jalie î 1: 6. :1
7. Cu poale lăsate n 1: 7. :1
8. Tot a jalie moarte? n 1: 8. :1
9. - Pe min' m-a-nşălat *
10. Trei baieţ' din sat, 20. Să mă şîndilească,
11. Cu capu liegat, 21. Ploi să nu ma ploaie,
12. Cu pieşkir vărgat, 22. Vin' să nu ma bată,
13. Die lacrămi udat, 23. Grinzu să nu-m cadă.
14. Cu bierdie de [briu], 24. Iei pe min' m-a pus
15. Cu săcuri pie mină, 25. In mijloc die cimp,
16. Mierinde di-o lună. 26. Vîntu să ma bată,
17. Iei mie mi-a spus 27. Soarele m~ ardă,
18. Că ma pun, ma pun 28. Ploilie mă ploaie,
19. Căprior die casă, 29. Grinzur'le să-m cadă. 1
• Vezi textul nr. 12.
534
Corneşti-Găvăneşti - Gorj
disc 1266 Ia•
disc
n \: 1. - Zorilor, Zorilor, :\ Zoril' 2

n 1: 2. Voi, surorilorî, :\ surorilor 2
zoriţ' 2
n \: 3. Să nu mi-l zoriţ! :\
pinjeniţ' 2
I: 4. Să mi-l pinjeniţî, :\
1: 5. Pin' mi s-o găti :j
--- cear'' 2
n 1: 6. De turtă de ceară :1 vezal' 2
\: 7. Sri-i f ie-n viczaliL :I
Zoril' 2
n \: 8. Zorilor, Zorilor, :\
surorilor 2
n \: 9. Voi, surorilorî, :\
zoriţ' 2
n I: 10. Să nu vă zoriţî :\
pînjeniţ' 2
n \: 11. mi-l pînjieniţî :\
Să
n \: 12. Pin m1 s-o găti :\
n 1: 13. Die vălus die pînză :\ . pinz' 2
pieşkir' 2
n \: 14. Şi die cu peşkire, :\
n 1: 15. Mortului să-i fie. :1 fi' 2
44. :IORILE DE AFARĂ 1
fg. 7805 b Corneştt-Găvlnettl - Gorj
dictat fg.
1. - Zorilor, Zorilor, \: 1. :\ Zori', 2

2. Voi, suroriluor, \: 2. Vuoi, :\
3. Să nu mi-l zoriţi, \: 3. zoriţî :\ !.oriţi 2
4. Să mi-l pănjăniţ', I: 4. :\
5. Păn' mi s-o găti \: 5. :\
6. Die turtie die ceară, \: 6. :\
7. Să-i fie-n vezală. I: 7. :\
8. Zorilor, Zorilor, \: 8. :\
9. Voi, surorilor,
10. Să nu vă zoriţ' \: 10. :\
11. Să mi-l pănjăniţ' I: 11. :I
12. Păn' mi s-o găti \: 12. :\
13. Die văluş die pinză

*
17. Voi, surorilor,
14. Şi gie cu peşkire, 18. Să nu vă zoriţ'
15. Mortului să-i fie. 19. Să mi-l pinjăniţ'
1.6. Zorilor, Zoriluor, 20. Pln' mi s-o găti
• V. textul la nr. '4'4.
S35
21. Die cuptor die pine 51. Să nu vă zoriţ'
22. Şi de cu mălaie. 52. Să mi-l pănjăniţ',
23. Zorilor, Zorilor, 53. Păn' mi s-o găti
24. Voi, suroriluor, 54. De vaşi di-ele grasă,
25. Zorilor, Zorilor, 55. Cu coarnele-ntoarsă.
26. Să nu vă zoriţ' 56. Zorilor, Zorilor,
27. Să mi-l pănjăniţ' 57. Voi, suroriluor,
28. Păn' mi s-o găti 58. Să nu vă zoriţ'
29. Die bucate calde. 59. Să mi-l pănjăniţ',
30. Zorilor, Zorilor, 60: Păna iel o seri
31. Voi, suroril uor, 61. Noauă răvăşăle
32. Să nu vă zoriţ' 62. Arsă-n colţuriele,
33. Să mi-l pănjăniţ', 63. Ca să le trimeată
· 34. Păn' mi s-o găti 64. Pi la niemuriele,
35. De buz' die răkiu 65. Să vină şî ielie
36. Şî di-ele cu vin. 66. La moartie cu jălie. 1
37. Zorilor, Zorilor,
„La Zori asta-i di la început:"
38. Voi, suroriluor,
39. Să nu vă zoriţ' 67. A plecat, plecat,
40. Să mi-l pănjăniţ', 68. Luni die dimineaţă,
41. Păn' mi s-o găti 69. Trei surorielie
42. De turtită calde. 70. După floricele.
43. Zorilor, Zorilor, 71. Iele[-a] adunat
44. Voi, suroriluor, 72. Pan' a rătăcit
45. Să nu vă zoriţ' 73. Şî s-a pomenit
46. Să mi-l pănjăniţ', 74. La hal miez die noaptie
47. Păn' mi s-o găti 75. Cocoşii cintin'
48. Die izvor die apă. 76. Şi cinii lătrînd,
49. Zorilor, Zorilor, ·n. Vacilie răgind,
SO. Voi, suroriluor, 78. Zorile vărsind.
45. ZORILE DE 'AFARĂ
mg. 3041 Re Clmpofeni - Gorj
mg.
n I: 1. - Zoriluor, Zorilor, :1 Zorilor, Zori', 2

n I: 2. Voi, surorilorî :1 surorilor, 2
n I: 3. Voi să nu zuoriţî :I zoriţ' 2
n I: 4. Să mi-l putrăziţî, :I putrăziţ', 2
n I: S. Pănă şi-·or găti :1
I: 6. Nouă buţ' de vini, :1 vin, 2
I: 7. Nouă de răkiuî, :I răkiu, 2
I: 8. Nouă şi cu nouă :1 nou' 2
n I·
I• 9. Şi cu alte duouă. :1
î I: 10. Zorilor, Zuorilor, :1 Zori', 2
I: 11. Voi, surorilorî, :1 surorilor, 2
1: 12. Voi să nu-l zuoriţî :I zoriţ' 2
536
n J: 13. Să mi-l putrăziţî, :J putrăziţ', 2
---
n J: 14. Pînă şi-or găti :1
J: 15. Nouă cuptoriele :J cuptoriel' 2
n J: 16. To' de mălăiele, :J
J: 17. Nouă şi cu nouă :J
n J: 18. Şi cu alte două; :J
J: 19. Nuouă şi de pine, :J pin', 2
I: 20. Nuouă Şl cu nouă :J Nouă 2
n J: 21. Şi cu alte două. :J dou'. 2
n J: 22. Zorilor, Zorilor, :J Zori', 2
n I: 23. Voi, surorilorî, :J surorilor, 2
J: 24. Voi să nu zoriţî :J zoriţ' 2
n J: 25. Să mi-l putrăziţî, :J t ~ 't' 2
puraz1,,
---
n I: 26. Pănă şi-or găti :I
J: 27. Uo văşcioară grasă, :J gras', 2
n 1: 28. Să fie die masă. :I ma'. 2
---
J: 29. Zorilor, Zuorilor, :I Zori', 2
J: 30. Voi, surorilorî, :I surorilor, 2
n J: 31. Voi să nu zoriţî :I zoriţ' 2
n J: 32. Să mi-l putrăzîţî, :J putrăzîţ', 2
n J: 33. Pină ş1-or găti :I
n J: 34. Uo căsuţă nuouă, :J nou',"-
nouă,/2
n J: 35. Cu triei f ierestuici; :J f ierăstruici; 2.
n J: 36. Pie una să-i vină :I vin' 2
n J: 37. Colac şi lumină; :J lumin'; 2
n J: 38. Pie alta să-i vină :J vin' 2
n J: 39. îurtiţăle caldie, :J cald', 2
î J: 40. Ulcelie cu apă; :J Ulcele ap'; 2
n J: 41. Pie una să-i vină :J vin' 2
n J: 42. Miros de tămiie, :J tămîi', 2
n I: 43. Buciumu 1 de vie. :J 2
vi'. 2
*
„Mai iera" : 56. Noo kiţ'de fragi,
dictat 57. Să dea pe la fraţ'.
44. Zorilor, Zorilor, 58. Zorilor, Zorilor,
45. Voi, surorilor, 59. Voi, surorilor,
46. Voi să nu zoriţ' 60. Voi să nu-l zoriţ'
47. Să mi-l putrăzîţ', 61. Să mi-l putrăziţ',
48. Pănă iei ş-o face
62. Pană iel ş-or face.
49. Noo kiţ' 3 de flori
50. Să dea la surori.
63. Noo scrisorele
51. Zorilor, Zorilor, 64. Arsă-n cornurele,
52. Voi, surorilor, 65. Ca să le trimeată
53. Voi să nu-l zoriţ' 66. Pi la nemurele,
54. Să mi-l putrăzîţ' , 67. Să vină şi iele
55. Pănă iei ş-or face 68. Să plingă cu jele.
537
46. ZORILE DE AFARĂ •
Rasovlţa - Gorj
fg. 3079 a
fg.
I: 1. Zorilor, Zorilor, : I
1: 2. Să nu vă zoriţî :I zoriţ' 2
---
1: 3. Să mi-l priebejiţî :I priebejiţ' 2
I: 4. Pe-al de-a prebejitî, :I prebejit 2

I: 5. Cu numele ]onî, :I Ion
,.... 2
I: 6. Că arie să triacă :I
I: 7. Din ţara cu dorn :I dor 2
dor 2
I: 8. în ha fără dor1t, :\
*
dictat 20. Şi de-o vacă grasă
21. Cu coarnele-ntoarsă,
9. Din ţara cu milă 22. Cu ţîţele groasă,
10. În ha făr' de milă. 23. Tăiată pe masă
11. Să nu vă pripiţ' 24. De la iel de-acasă,
12. Să mi-l pribegit' -i5. To' de mese-ntinsă,
13. Pănă s-or gătisă 26. De făclii aprinsă,
14. Noă cuptorele 27. Noă răvăşele
15. Pentru pinicele, 28. Arsă-n cornurele
16. Noă buz' de vin,
17. Noă de răkiu, 29. Pi la niemuriele
18. Noă cuptorele 30. Să vină şi iele
19. Pentru mălăiele 31. Să vadă ce jele. 1
47. BRADUL
fg. 3080 b Rasovlta - Gmj
fg.
I: 2. Cin' ţ-a porîncitî : I
I: 3. Die mi-ai cuoborîtî :1 1
I: 4. Dintr-un vîrv die munte :I
I: 5. Cu vîrfu 'naintie, :I
I: 6. Di la lo' petrosî : I ! petros 2
I: 7. La log blieştinosî? ~I 2 ·
I: 8. - Mie mi-a cricitî, :I cricit 2
I: 9. Mi' mi-a porîncitî :I porîncit 2
I: 10. Al de-a prebejitî, :I prebejît 2
I: 11. Că iel ş-o alesî : I ales 2
*
538
dictat 32. C-o să mă sădesc,
33. Să nu mă pălesc;
12. Doi voinij' din sat, 34. Da' iei că mă duc
13. Cu păru lăsat,
14. Cu berde la brîu, „Acu, daca-i fată, la noi zicem:
15. Cu săcuri pe mînă, 35. În marea grădinrt,
16. Cu mîncarea-n strună.
17. Şi iei au plecat 36. La cab de copilrL,
18. Din vărsa' de zori, „Dacă este femee. Dacă e bărbat, zici:"
19. Die la cîntători,
20. To' din brad în bra.d 37. În mijlog de cîmp,
21. Şi din munţ' în mu'nţ', 38. La cab de voinic.
22. Pin braz' d-ei mărunţ', 39. Vîntu să mă bată,
23. Şi din vale-n vale, 40. Cetina să-m' cadă;
24. Pan' m-o găsîd mare. 41. Ploaia să mă ploae.
25. Pe min' m-o găsît 42. Cetina să-m' moac.
26. De moarte pocit, 43. - Bradule, ce ai
27. Şi iou am ţipat, 44. Că tot verde stai,
28. Şi ici m-a tăiat, 45. Pănă tu desparţ'
29. Că iei m-a-nşelat, 46. To' suror' de fraţ'
30. C-a zîs că mă pun 47. Şi fraz' de surori,
31. To' la livez' verz', 48. Fii de mama lor?
48. „ZORILE DIN CASĂ"
fg. 3363 b Cimpofenl - Gorj
•
fg.
I: 1. Haidi, bre, 'naintie, : I

I: 2. Nu ţ-aduce-amintie ! :I
I: 3. 'Naintie să miergi, :I miergi, 2
I: 4. Să nu tie sfii eşti, :I 1•2 sfiieşti, 2
49. BRADUL
mg. 774c Cîmpofenl - Gorj
mg. I: 5. Marţ' de dimineaţă, :I

I: 6. Cu săcuri pie braţă, :I
î I: 1. - Bradule, bradule, :I
2. Cin' mi te-o tăiatî?
I: 7. Uo sui' la muntie :I
I: 3. -Trei voinici din satî :I I: 8. Şi m-o cuobuorîtî, :I
4. Cu capu legat, I: 9. Tuot cu vîrfu-n vale :1 1
539
fg. 6311 Arcani - Gorj
dt'ctat fg.
1. Zorilor, Zorilor, 1 I: 1. :1
2. Iar noi nie rugăm, I: 2. Noi ne mai rugămî :I
3. Să nu vă zorit' 1: 3. zoritî :I
4. Să vă mai pdpiţ', I: Să Yă răvărsaţî, :j
5. Pană s-ar găti 1: 5. :1
6. Anume ...
„trebuie să punem un nume aci ia.
Punem pe Ion"
6. Anume Ion 1: 6. Tot anume Ionî :1 Ion 2
~ ~
7. Focului, să-ş' facă 1: 7. :I

8. Şi să-j' mai rostască
9. De nouă răvăşiele, I: 9. Noă răvăşele, :I
10. Arsă-n colţorele 1: 10. cornuriele :I
11. Şi să le trimiată 1: 11. Ca :I trimiat' 2
12. Pe la niemurele, 1: 12. Pi :I niemurel', 2
13. Să vină şi iele 1: 13. :I iel' 2
14. Să vadă ce jele. 1: 14. :J jel' 2
15. Focului, să-ş' facă 1: 15. :1 fac' 2
16. Şi să-j' mai aducă
17. Noă 2 care de liemne,
18. Noă cuptoriele,
19. Noă buz' de vin,
20. Noă die răkiu.
21. Focului, să-ş' facă
22. Şi să-j' mai rost ască
23. Rostire de casă, 23.
Să se hodinească,
24. Cu noă ferestui, I: 24. Cu trei ferestui, : I
25. Pe una să-i vină *
26. Cola' şi lumină; 36. Că iel az' îm' pleacă
27. Pe-ailantă ~ă-i vină
28. O turtiţă caldă „Ion ala. Nu pune-aşa !"
29. C-o ulcea cu apă; 37. Dint-o ţară-nt-alta,
30. Pe-ailaltă să-i vină 38. Din ţara cu mila,
31. Miroz de tămîie. 39. Tot a fără milă;
32. Focului, să-j' facă 40. Din ţara cu berea,
33. Şi să-j' mai rostască 41. Tot a făr' de bere;
34. To' de miesă-ntinsă, 42. Din ţara cu doru,
35. De fîclii aprinsă, 43. To' a făr' de dor.
51. BRADUL
fg. 3101 b Brădiceni- Gorj
dictat fg.
1. Sus în vîrfu muntelui,
2. La cetina bradului.
3. - Bradule, brăduţule, J: 3. :J bradule, 2
540
4. Cine mi ţi-a porîncit I: 4. Cin' ţ-a poruncitî, :J porîncit, 2
5. Die în jos mi-ai coborît? i I: 5. De mi-ai coborîtî? :I coborît? 2
6. - Doi oameni ~. sat,
7. Cu capu liegat;1;~·
8. Cu berde la brînie,
9. Cu secur' pe minie.
10. La mine cînd a venit,
11. Pe mine că m-a minţit,
12. Joz mi-a-ngenunkiat,
13. Pe mine m-a tăiat.
14. Io am văzut bine I: 14. :J bin' 2
15. Că ieste minciună. J: 15. :J
16. Iei pe mine că m-o luat.

*
17. Nu m-a luat cu[m] să lo[a];
18. M-a luat cu vîrfu la vale, 23. M-a dus într-un mijloc de d01p,
19. Di-a fos' mai mare jale, 24. La cab de voinic,
20. To' din clianţ în clianţ, 25. Ploile m-o ploia,
21. Pin brăduţ mărunt. 26. Vinturile m-or bătea,
22. Pe mine cind m-a adus, 27. Cetina că mi-o pica. 1

\
fg. 3101 a Brădiceni - Gorj
dictat fg.
„zice :"
1. - Zorilor, Zorilor, i J: 1. :1
2. Să nu mi-l pripiţ' J: 2. vă pripiţi, :J vă pripiţ' 2
3. Să mi-l ofiliţ', - i J: 3. ofiliţi, :J ofiliţ', 2
4. Pana s-o gati i J: 4. găti :J
---
5. Şi pribiaga * noastă, J: 5. :J noast', 2
6. n-o butie cu vin, i J: 6. Di-o vini, :J vin, 2
7. De-alta cu rakiu, i J: 7. Di-alta răkiui, :J răkiu, 2
8. Trei cuptorele de mălai *

9. Şi unu die pînie, 17. Şî iar ţ-o ieşi
10. Să miargă-n die bine. 18. Un pom inflorit ;
11. Haidi, brie, 'nainte, 1 19. Nu-i pom înflorit,
12. Nu-ţ' aduci-aminte 20. Şi ie Domnul sfint.
13. Şi sama s-o iei: 21. Jo' să-m ingenunki,
14. La mina driaptă 22. Poala să-i săruţi.
15. Îz locur' arate, 23. Haidi, brie, 'nainti,
16. Di fior' ~ărnănate. 24. În dealu cu jocu,
•) Maria
541
25. C-acolo ţ-î locu. ~2. Pana m1-a1 gasi
26. Iar să tie gătieşti 33. Tot un cărturari
27. Noă răvăşicle, 34. Şi să mi le scrie
28. Noă şi cu noă, 35. Nq~ răvăşele,
36. Şi ~ă le trimiată
29. Şi cu altie două. 37. To' la niemuriele,
30. Şi iara să-m umbli 38. Să vină şi iele,
31. To' din sat în sat, 39. Să vadă ce jele. 2
53. „AL BRADULUI"
mg. 1236 m Şişeşti - Mehedinţi
mg.
I: 1. - Firicel de brad, : / 7. - Cutare mi-a poruncit

/: 2. Mîndru şi chitat, :/ 8. De m-am coborît,
/: 3. Cin' ţi-a poruncit :/ /: 9. Că i-am trebuit :I
\: 4. Di te-ai scoborît :/ I: 10. Vara de umbrit, :/
/: 5. Dintre munţi cărunţi, :/ I: 11. Iarna de scutit 1 : /
/: 6. De la fraţi ăi mulţi? :/ /: 12. De ploi şi de soare, :/
ai 2 /: 13. Şi de vin tul mare. : /
mg. 1236 n Şlşeşti - Mehedinţi
mg. dictat
/: 1. Zorilor, surorilor, :I 8. Şi mesele-ntinse,

2. Nu pripireţi la zorit, 9. Luminări aprinse.
3. Cutare nu s-a gătit, 10. Cutare mi-a adormit
/: 4. Că pin' s-o găti 11. Subt un pom mare-nflorit.
Pînă 2 12. Veniră doi porumbei
13. Şi cîntară cit cîntară,
5. Mult i-a trebui: :I 14. Şi prin casă, şi pe-afară,
I: 6. Cuptoare de pîine, 15. Pe cutare nu-l sculară.
7. Oale cu legume :/ 16. Dacă văzură, plecară. 1
fg. 3129 Runcu-Gorj
dictat f{'o· 1
1. Scoală-mi-te, dragă, î„ /: 1. -tic, :/ I

2. Paraskivo dragă, i /: 2. :/
3. Scoală şi te roagă I: 3. Scoal' şi te mai roagă :/
4. Die copiii tăi, i /: 4. cuopiii :/
542
5. Iei să mi te plingă,
6. Să aibă răbdare, I: 6. :I
7. Să nu plîngă tare, t 1: 7. tarie, :I
8. C-acu nu-i pie dare, I: 8. C-aij' :I
9. Că de-ar fi pe dare, î 1: 9. :I pie darie, 2
10. Soţu ţ-ar mai da I: 10. Suoţu :I
11. Plu' cu patru boi, î I: 11. boi, :I buoi 2
12. Şi doi voinicei, I: 12. vom1c1et, :I
13.' Dară nu să mai poate I: 13. poatie :I
14. Ca să te mai scape I: 14. scapie :r
15. De la neagra moarte. î I: 15. Di :1
16. Scoală-mi-te, dragă, I: Şi tu, Paraskivo, :I Paraskivă 2
17. Şi-ţ' ia ziua bună î I: 17. Să-ţ iai :I
18. Şi di la păreţ', I: 18. Di pi la pareţî :I
19. Că de-az' înainte
I
I: 19. :I
*
20. Tu n-ai să-i mai vez'. 47. Să mergi, Paraskivo,
21. Să-ţ' iei ziua bună 48. To' pe livez' verz',
22. Di la bătătură, 49. Pe undi-i bujoru,
23. Că-n ia n-oi călca, 50. Ai pleca' cu doru;
24. N-oi mai mătura 51. Unde-i busuiocu,
25. Şi iarba o da. 52. Ai plecat cu focu.
26. Facă iei ce-o vrea, 53. Să merj ', Paraskivo,
27. Cind o răminea 54. To' pe livez' verz',
28. Iei pc urma ta. 55. Şi 'năintea ta
29. Scoal' -te, Paraskivo, 56. Un cerb ai vedea,
30. Scoală ~i te roagă 57. Şi-n circă te-o lua,
31. De copiii tăi 58. Şi tu i-ai spunea:
32. Să aibă răbdare, 59. - Am trei frăţîuori,
33. Să nu plingă tare, 60. Toz' trei vinători,
34. C-acu nu-i pe dare, 61. Iei mi ti-or vina
35. Că de-ar fi pe dare, 62. Şi pe min' m-or lua.
36. Soţu ţ-ar mai da 63. - Las' că nu să poate
37. O turmă de oi, 64. Ca să te mai scape
38. Cu ciobanu lor, 65. Die la niagra moartie,
39. Dar nu să mai poate 66. Că moartia-i crăiasă
40. Ca să te mai scape 67. Şi mare miriasă,
41. De la neagra moarte. 68. Merge-n bîlciur' mari
42. Să-ţ' ei ziua bună 69. Şi ia fete mari,
43. Şi de la grădină, 70. Fete pe cosiţă,
44. Că-n ia nu măi mergi 71. Neveste pe cirpe.
45. Flori să mai sădieşti, 72. Ia nu mai aliege,
46. Nici să mai culegi. 73. Ia to' ce-ntîlnieşte. 2
56. BRADUL1
fg. 3068 Valea Mare - Gorj
dictat
„ Uite cum :" 5. La luog pleştinos,

6. Di la virv die muntie
1. - Bradule, bradule,
2. Cin' ţ-o porîncit 7. La mijlo' de ţară ?
3. De mi-ai doborît 8. - Mi mi-o porîncit
4. Di la luo' pietros 9. Anume cutare,
543
„Cine-o fi ala, vcdzi." „La fîntînă, vedz, la tronu ăla."
1O. Că iel ş-o trimies, SO. Pluaia să mă pluaie,
11. Ieri, di-alatăieri, S 1. Suare să mă ardă,
52. Vîntu să mă bată,
„ Vez' că
la trii zîle merge cu iel." 53. Cetina să-m' cadă,
12. To' doi toporaş', 54. Io ca să-m' aud
13. Cu capu legat, SS. Muieri mimain',
14. Cu păru lăsat, 56. Vacile mugin',
15. Cu roua-n picioare, 57. Cocoşii cîntin',
( 58. Preuoţi citin'.
16. Cu ceaţa ,pe braţă,
17. Cu săcuri pe mini, „Ş-apăi la urmă, iar să ia alta. La capu
18. Cu berdi la brîu. lui, atunci. Acu zîce-aşa :"
19. Iei o tot umblat 59. Suz, bradule, sus,
20. Da din munt' in munt', 60. Suz, de cîti-apus,
21. Pin brădui ~ărunt', ' 61. Grieu nour s-a pus,
22. Ş1 din văi in văi, ' „A la-i pămînt"
23. Pin braz mărunţei,
24. Pe min' m-o găsit. 62. Nu-i nour die ploaie,
25. Ş-încă s-o-nkinat, 63. Ci-i pămin' cu piatră,
26. Jos a-ngenuntat, 64. La cutare pe braţă.
27. De-amîndoi genunţ', „La ăla pe braţă, cine-o fi."
28. Ş-apoi s-o ~culat, 65. Roagă-mi-te, roagă,
29. Cu săcuri-a dat, 66. Die şapte zidari,
30. Pe min' m-o tăiat 67. Zidu să-l zidiască
31. Şi m-o curăţat, 68. Şi ţie să-z' lasă
32. În cîrcă m-o luat; „Adică aluia să-i lasă."
33. Şî iei nu m-or luat 69. Şapte ferestui:
34. Ca pie hicle licmne,
70. Pe una să-z' vină
35. Ci iei că m-or luat 71. Vintu cu răcuarca,
36. Cu cetina-n vale,
72. Să te răcorieşti,
37. Fuoc, mai marc jale.
73. Să nu putrezăşti;
38. Şi ici m-or minţit 74. Pe una să-z' vină
39. Că pe min' ma pun
75. Colag şi lumină;
40. Tălpoaie la casă,·
76. Pe una să-z' vină
41. Să mă prăstilească,
77. Buciume! de vie,
42. Vin' să nu mă bată,
78. Die l-ai tei, di-acasă;
43. Pluoi să nu mă pluaie,
44. Suare să nu mă ardă; ,,.i\1umă-sa, cumnat, cine-o fi."
45. Da' iei m-or minţit, 79. Pe una să-z' vină
46. Că pc min' m-or pus 80. Izvoriel de apă;
47. La lină fintină, 81. Pe una să-z' vină
48. La mijloc de dial, 82. Izvoriel die lapte
49. La cab de cutare, 83. De la iei di-acasă.
57. BRADUL
mg. 3039 Re Valea Mare - Gorj
mg. I
I: 7. - Mii mi-o porîncitî : I
I: 1. - Braclulie, bradulie, :I I: 8. Tinieriel voinicî. : I
I: 2. Cin' ţi-o porîncitî : I I: 9. Iel că şi-o minatî, :I
I: 3. Die mi-ai coborîtî :I I: 10. Ier' die dimineaţă, :I
J: 4. Di la vîr' de muntie :J I: 11. Pie rouă, pie ceaţă, :J
I: 12. Tot doi tuopuoraşi, :I
I: 5. La mijluog die ţară, :J I: 13. Cu capu liegatî, :I
I: 6. Cca mai marie jalie ? . :I I: 14. Cu păru lăsatî, :I
544
I: 15. Cu cîrpie spălatie, :I I: 31. Dard. iei m-or loatî :I
I: 16. Die lacrămi udatie ; : I I: 32. Cu cetina-n valie, :I
I: 17. Şi iei c-uo minatî :I I; 33. Cea mai mare jalie; ;I
I: 18. Pie cale la diali; :I
j: 34. iei m-uor minţitî :j
Şi
I: 19. Şi iei c-uo umblatî :I j: 35. Că pie min' mă punî :j
I: 20. Tuo' din muntie-n muntie, :I
I: 36. Tălpoaie la casă, : I
I: 21. Pin brădui mărunţi : I I: 37. Să mă prieştelească, 1 :I
I: 22. Şi din văi în văi, :I prăştelească 2
I: 23. Pin braz' mărunţăi. :I I: 38. Ploi să nu mă ploaie, :I
I: 24. Pie min' m-uor găsitî, :I I: 39. Vin' să nu mă bată; :I
I: 25. Jos o-ngenuntatî, :I I: 40. Dar iei m-uor minţitî, : I
I: 26. Pie min' m-uor tăiatî :I I: 41. Că pie min' m-or pusî :I
I: 27. Şi m-or curăţatî, :I I: 42. lnt-un vir' die dialî, :I
I: 28. Şi-n circă m-or luatî. :I I: 43. Ploi că să mă ploaie, :I
I: 29. Dar iei nu m-or loatî :I I: 44. Vintu marie hatie, :I
I: 30. Ca pie helea lemnie; :I I: 45. Cietina mea cad.ie. :I 1
58. „VĂMURILE"
fg. 805( Rasova - Gorj
dictat fg.
1. - Ioanie, Ioane, Ioane, 1.

2. Buzelie pîrlit', I: 2. pîrlitî, :I Bozăle i.
3. Faţa-ngălbinit',
4. Oikii pinjenit', 4. pinjenitî,
I: 2. pîrlitî, :I
5. Doru cui îl laş'? I: 5. laşi? :I
6. - Ş-am să las, să-l las 6.
7. To' la copilaş' 7.
8. Şi la nevastă
9. Ş-la rude. 1
10. La mini-a venit, 1: 10. venitî, :I
11. Că di-ier' dimineaţă, I: 11. De ieri :I
12. Pe lună, pie ceaţă, 1: 12. :I ceaţ' 2
13. La mini-a venit
14. O corboaică niagră;
15. Din ăripi o pleznit,
16. Buză mi-a lipit,
17. Oki mi-a pînjenit,
18. Io n-am mai grăit,
19. Urmă n-am făcut. 2
545
I "
fg. 2956 Runcu-Gorj
dictat
1. - Ridică, ridică 16. Ieri die dimincată

2. Gene la sprincene, 17. Mi s-a pus o c~aţă,
3. Buze subţirele, 18. Ciaţa la feriastă,
4. Să grăieş' cu iele 19. Ş-o corboaică niagră,
5. Cui o făcu' binie 20. Pe sus învolbîn',
6. De-o veni' la tinie, 21. Di(n) ari('p)' pleznin'
7. Că şi-a mai lăsat 22. Ia că m-o pleznit,
8. Hodina de noaptea 23. Oi' mi-a pinjenit,
9. Şi lucru de ziuă. 24. Buze mi-o pîrlit,
10. - Nu puot să grăiesc 25. Nu po' să grăiesc
11. Să vă mulţămiesc. 26. Să vă mulţumiesc,
12. lVIultumi-v-ar Domnul,
27. Mulţămi-v-ar Domnu,
13. Că i~l mi-a dat somnul;
14. Mulţumi-v-ar Sfintu, , 28. Că io nu vi-s omu,
15. Că iel mi-a lua' gindu. 29. Că iel mi-a da' somnu. 1
fg. 3130 a Ursăţel - Gorj
dfrtat /g.l
1. Zorilor, Zorilor, 1.
Voi surorilort;
2. Voi să nu pripiţ' 2. pripiţî
3. Ca sa-m
w '
răsăriţ' 3. răsăriţî
4. Di la miez de noaptie î 4.
5. Cu fior de moartie, 5.
6. Pănă s-or gătisă I: 6. gatire :I gati 2
7. Dalbă de pribeagă I: 7. :I
8. C-un cuptor de pînie I: 8. cuptuor :I
9. Şi cu die mălai; I: 9. mălai :I mălai 2
10. C-o butie de vin
11. Şi cu de reikiu,
„Aşa spun io acu."
12. Şi c-o vacă grasă 12.
13. Die la iei di-acasă; 13.
*
14. Că iel astăz' pleacă 19. Din ţara de jos
15. Di la iei de-acasă 20. Trece-n ha de sus,
16. Şi di la vecini,
/
21. C-acolo găseşte .
17. Din ţara cu doru, 22. Tod mesăle-rttinsă,'
18. Să-mi· umble cu Domnu, 23. Cu ficlii aprinsă.i!
546
61. BRADUL
•
fg. 3130 b Ursă\ci - Gorj
dictat fg.
„Strij :" •
1. - Bradule, bradule, I: 1. :I
2. Cin' · ţ-a porîncit 1: 2. porîncitî :j
3. De mi-ai doborît 1: 3. doboritî :j
4. Di la lo' pietr.os 1: 4. luo' pidrosî :I
5. La log ploştinos? I: 5. luo' ploştinosî ? :I
6. Cin' ţ-a porîncit *

7. De ti-ai despărţit 16. Tălpoae de casă,
8. De fraţ' din pădure, 17. Să mă şindilească;
9. De fraz', de suror', ·' ~ .
'
18. Şi ei că m-or pus
10. De mumă, de tată? 19. La mijlog de cîmp,
11. - Mi' mi-a poruncit 20. La cab de voinic,
12. Cine-a pribejit. 21. Ploile mă ploae,
13. lei cin' m-o tăiat, 22. Cetina să moae ,
14. Iei m-o-nşalat 23. Vîntu să mă bată,
15. C-o zis că m-or pune 24. Cetina să-m' cadă. 1
fg. 6313 a Arcan I - Gorj
dictat fg.
1. Zorilor, Zorilor, j: 1. :1
2. ""I oi, surorilor, j: Iar noi nie rugărnî :1 rugăm 2
3. Să nu vă grăbiţ' I: 3. zoriţi :1 zon'ţ' 2
I: Să vă răzvărsaţî :j răzvărsaţ' 2
4. Pană s-o găti I: 4. :I
5. Anume Ion, 1: 5. Iar anume !onî, :I Jon, 2
6. Că iel ar' să-ş' facă ,.I· 6. Focului să-j' :1 fac' 2
7. Noă răvăşele
8. Arsă-n cornuricle,
9. Foc, să le trimeată
10. Pe la niemurele,
11. Să vină şi iele,
12. Să vadă ce jele;
13. Ca să-i mai gătiască,
14. Focului, merindia, I: 14. :I merind', 2
15. Că e călătuori,
16. Şi să...:i mai aducă .
17. N0ă cară de letnnie,
18. Şi să-i mai coacă
19. Noă cuptoare de pîine;
20. Noă de, mălaie, ,
21. Noă buz' de• vin,
547
22. Noă de rakiu,
23. Foc, să-i mai gisască
24. Şi de-o vacă grasă,
25. Pentru iel aleasă;
26. Foc, să-i mai gătească
27. Tot de mesă-ntinsă, 1: 27. :I -ntins', 2
28. De fîclii aprinsă, I: 28. :I aprins', 2
I: 7. :j răvăşel' 2
*
29. Că iel mîine-m' pleacă 35. Din ţara cu doru,
• :30. Dint-o ţară-nt-alta. 36. Tot a fără dor;
:31. Noă berbecei, 37. Din ţara cu mila,
32. Să plece cu iei, 38. Tot a fără milă;
:33. Că iel mîine-m' pleacă 39. Din ţara cu berea,
34. Dint-o ţară-nt-alta: 40. Tot a fără bere. 1
63. BRADUL
fg. 6313 b Arcanl - Gorj
dictat fg.
1. - Bradule, bradule, I: 1. :I bradul', 2

2. Cin' ţ-a porincit I: 2. porîncitî : I porincit 2
3. De mi-ai doborît I: 3. doborîtî :I doborît 2
4. Di la loc pietros j: 4. pietrosî : I pietros 2
5. La loc pleştinos? j: 5. pleştinosî? :I p1eştinos? 2
6. - Doi voinij' din sat, j: 6. satî, :I sat, 2
7. Cu capu legat, 1: 7. legatî, :I legat, 2
8. Cu păru lăsat,
9. Cu berde la brfu, j: 9. briuî, :I briu, 2
10. Cu secur' pe mma, *
11. Cu merindie bună. 34. Cu vîrvu la vale,
12. Ier' die diminiaţă, :35.Cea mai mare jale;
13. Pe roă, pe ceaţă, :36.,Şi iei m-o minţit,
14. Cu roa-n picioarie, 37. Şi pe min' m-o dus
15. Cu ceaţa pe braţă, 38. In mijluo' die cîmp,
16. Pe min' m-a cotat :39.La cab die voinic,
17. To' din munţ' în munţ', 40. Vîntu să mă bată,
18. Pin braz' di-ei mărunţ', 41. Soarele să mă ardă,
19. Şi m-or mai gasit. 42. Cetina să-m' cadă.
20. Cătă mini-o zis 43. Dac-aş fi ştiut,
21. Că pe min' ma pun 44. N-aj mai fi crescut.
22. Tălpoae de casă,
„Atîta ştiu, domnule."
23. Să mă şindilească.
24. Jos o-ngenunkiat „La împlîntarea bradului:"
25. Şi m-or mai tăiat, 45. Suz, bradule, sus,
26. Şi m-or curăţat, 46. Sus cătă apus,
27. Şi-n circă m-o luat; 47. Mar')
28. Şi iei nu m-o luat Greu nour s-a pus.
29. Ca pe ale liemnie, 48. Nu-i nour die ploae,
30. Şi iei că m-o luat 49. Nu-i nij' de zăpadă,
31. To' din munte-n muntie, 50. Şi-i nour die piatră,
:32. Cu vîrvu-naintie; 51. U ne s-o lăsa
:33. To' din vale-n vale, 52. Mare prad-o făcea. 1
548 I
64. „ALE DRUMULUI" [ZORILE DIN CASĂ]
fg. 3078 a Frăteştl - Gorj
fg.
J: 1. - Scoală-mi-tie, scoală :J J: 7. Acu, la pliecarie : I

A
i J: 2. Die lie mulţămieşte :J A
i J: 8. la (î) despărţarie, :J
Şi
J: 3. Cui o făcud binie :J J: 9. Sama. să mi-ţ' ei, :J
î J: 4. De ş-o mai lăsatî :J
J: 5_. Tuo ' lucru die ziuă. :J J: 10. Că mi ţ-o ieşirie :J
î J: 6. Sama să mi-ţ' ei :J J: 11. Tufă die răkită. :I i
65. „ALE TÂRÎNII"

'
fg. 3078 b Frăteşti - Gorj
fg.
J: 1. Scoală-mi-te, scoală :J
I: 2. Die le mulţămieştie :I
î I: 3. Cui a făcud binie. : I
J: 4. Scoal', de mi te roagă :j
J: 5. Die şaptie zidari, :J zidari 2
I: 6. Zidu să-l zidiască : I
J: 7. Şi să mi să lasă :J las' 2
J: 8. Pă dalbele braţă :J 2braţ'
J: 9. Şaptei ferestui, :J Şapte ferestui 2
J: 10. Şapti zăbrelui. :J zrtbrelui 2
1
dictat *
11. Pă una să-z' vină · 21. Ţărînă, ţărînă,
12. Colac şi lumină; 22. Tu să-i fi vecină;
13. Pă una să-z' vină 23. Păminte, pămînte,
14. Turtită caldă; 24. De az' înainte
J5. Pă u~a să-z' vină 25. Tu să-i fi părinte.
16. Izvorăl de apă; ... 26. Sus cită apus,
17. Păuna să-z' vină 2 7. Gri eu nuor 2 s-o pus ;
18. Ţoliţă spălatie; 28. Nu-i nour de ploaie
J9. Pă una să-z' vină 29 • •Ş 1-1• tw
• ' w noa:
,arma w :J
20. Buciumel de vie.
„Acu zice: " „AcJtma nu mai e."
66. „A BRADULUI"
fg. 3091 Stolojani - Gorj
dictat fg. '

1. - Bradule, bradule, I: 1. :J bradul' 2
2. Goruniel din piatră, J: 2. :J piat' 2
3. Cin' ţ-a porîncit J: 3. porîncitî : I porîncit 2
549
4. De mi-ai coborit Î :; j:. 'I. I · coborîtî :I coborît 2
„Acuma iar trebuie să fie ceva numit
- o fată, un băiat, un om însurat."
5. De la lo' pietros î '1: 5. pietrosî :I pietros 2
6. La lo' pleştinos? I: 6. pleştinosî : I pleştinos 2
„Acuma, d-ta ce nume dai aici, ca să
ştiuce să zic?"
7. 1 72
8. Mie mi-a trimiSt I: 8. trimisî :I trimis 2
9. Un tinăr voinic, I: 9. voinicî : I voinic 2
1O. Ier' die diminiaţă, I: 10. dimini~ţî :I diminiaţ' 2
11. Pe rouă, pe ceaţă, I: 11. ceaţî :I ciaţ'. 2
12. Doi voinij' din sat î I: 12. satî :I sat 2
13. Cu roa-n picioară,
14. Cu ceaţa pe braţă,
15. Cu capu legat I: t5. legatî :I legat 2
16. Cu peştir vărgat, î I: 16. vărgatî : I vărgat 2
17. Cu săcuri pe mină, ă 1: 17. :I mîn' 2
18. Merinde de-o lună, 1: 18. :I lun' 2
19. Cu berde la brîu;
20. Ş-a umblat, umblat 1: 20. umblatî :I umblat 2
21. To' din munţ' în munţ', *

22. Pin brăduz' mărunţ' 39. Soare nu te arde,
23. Şi din văi în văi, 40. Ploaia nu te ploaie;
24. Pin braz' rnărunţăi; 41. Dar ii mi te pun
25. Pe min' m-a găsit, 42. In mijlo' de cîmp,
26. Pe min' m-a tăiat 43. La cab de voinic;
27. Şi m-a curăţat, 44. Soarele te arde,
28. Şi-n circă m-a luat 45. Cetina să bate
29. To' pe plai la vale, 46. Ploaia. mi te ploaie,
30. Cu cetina-n vale, 47. Cetina să moaie.
31. A măi mare jale. 48. Să te duj', te duci,
32. Numai busuioc 49. Bradule, te duci
33. Cu jale de foc. 50. To' din munţ' în munţ',
34. Dar, ii ţ-a minţit 51. Pin brăduz' mărunţ' ·
35. Cin' te-a coborit, 52. Şi din văi în văi
36. Că iei mi ţ-a spus 53. Pin braz' mărunţăi,
37. Că te pun străşier la casă, 54. Pi la fîntin' reCI,
3&. Yintu nu te bate, 55. Sri te răcoreşti.
67. ZORILE DE AFARĂ ŞI DIN CASĂ
mg. 3043 Rj Tămăşeştil de Jos - Gorj
mg.
î 1 I: 1. - Zorilor, Zorilor, : I
2. Voi, surorilor,
1: 3. Să nu vă zoriţî :1 zoriţ' 2
Să mi-l putrieziţî; :1
A
i 1: 4. putrezîţ' ; 2
Să vă-ntunecaţî :I
A
i 1: 5. -ntunecaţ' ! ·
î 1: 6. Şi să mi-l păstraţi, :1 păstraţ', 2
î I: 7. Păn-om trimitea :1
---
550
I: 8. Nouă scrisorele : I scrisoriele 2
n I: 9. Pi la niernurele, :I
n I: 10. Să vie şi iele, :I iel'' 2
î I: 11. Să vadă ce jele; :I j el' ; 2
I: 12. Pănă ni-om găti :I
n I: 13. Cu trei buz' die vinî :I vin 2
I: 14. Şi cu triei de ţuică, :I ţuic' 2
n 15. Cu două vagi grasă,
16. Grasă şi frurnoas',
n I: 17. Cu coarnilie-ntoarsă, :I -ntoars', 2
n I: 18. De dînsu aleasă. :I aleas'. 2
n I: 19. - Zorilor, Zorilor, : I
n I: 20. Voi, suruoriluorî, :I suruorilor, 2
I: 21. Să nu vă grăbiţî :I grăbiţ' 2
î I: 22. Să mi-l putrezîţî, :I pntrezîţ', 2
I: 23. Păn-oft trimitea :I
n I: 24. To' de-o scrisorea :I
î I: 25. La toată lumea, : I
I: 26. La fraţ', la surori,
27. La grădin' cu flori; :I
---
1: 28. La marnă, la tată :I tat' 2
I: 29. Şi la lurnia toată, : I toat', 2
ăi I: 30. Şi la lurnia toată. : I lumea toat'.2
î I: 31. - Zorilor. Zorilor. :I
1: 32. Să vă-ntuniecaţî :I -ntuniecaţ' 2
î I: 33. Şi să mi-l păstraţî, :I păstraţ', 2
I: ·34.Pănă uorn plieca : I pleca 2
î I: 35. Di la casa sa. :I
Zorile în casă
ă I: 36. - Ridică, ridică :I ridic' 2

I: 37. Oiki dintră sprincene, :I •
sprmcen, , 2
I: 38. Buză subţiriele, :I
n I: 39. Grăieştie .cu ielie, :I

n I: 40. Grăieştie, grăieştie
41. Şi nie rnulţurnieşte. : I mulţumieşt'. 2
n 42. - V-o mulţumi Sfîntu,

43. Că iel rne-a lua' gîndu';
n 44. V-o mulţumi raiu,
45. Că iel mi-a loat graiu.
I: 46. Ieri-alatăieri :I
I: 47. A vieni' din ceri :I __ ceri 2
I: 48. o. corb.o~ică niagră,
:I /7 r'-
:
Uo 2
î 1: 49. Dm anp1 a datî, :I \./, dat', 2
I: 50. Graiu mi l-a loatî, :I , loat, 2
I
I: 51. Picioarie rne-a-ntinsî,
52. Mîin-in pieb' mi-a pus.~ :1-
î 53. Buză mi-a pirlitî
54. Uoikii mi-a lipit -··· -, .
I: 55. Şi m-a despărţitî :I despărţit 2
S&l
56. De mamă, die tată
57. Şi die lumea toat';
I: 58. De fraz', de surori
59. De grădini cu flor'. :J
---
a J: 60. - Firule, firule,
61. Fir die trandafir, :I
î I: 62. Di ce te zorieşti
63. Ca să putrezăşt' :I
-- -
1: 64. Şi di ce nu-nflori,
65. Ca-alelalte flori, :J
I: 66. Şi astă dimineaţă
67. Ca ieri dimineaţ'? :J
---
68. - N-am venit să-nflorî
69. Ş-am vieni' să mor,
î J: 70. Să mă vieştejescî
71. Şi să putriezăsc. : I
I: 72. - Zorilor, Zorilor,
· 73. Voi, surorilor, :I
74. Să nu vă grăbiţî
75. Să mi-l putrezîţ';
î 76. Să vă-ntuniecaţî
77. Şi să mi-l păstraţ'. 2
68. BRADUL, T• ĂRINA
mg. 3044 Va Tlmăşeştli de Jos - Gorj

f
mg.
I: 1. - Bradulie, bradule, :J
î J: 2. Cin' mi te-a-nşelatî : I -nşelat 2
n I: 3. De mi te-a tăiatî, :J tăiat, 2
„
i I: 4. Di la luoc pietrosî :J pietros 2
I: 5. La luoc mlăştinosî? :I mlăştinos? 2
1: 6. - Trei voinij' din satî :J sat 2
I: 7. lei m-au înşelatî :I înşelat 2
n J: 8. De m-au rătezatî; :J rătezat; 2
J: 9. Şi iei m-au căutatî :J căutat 2
î J: 10. Din vărsat de zori, :J zori 2
I: 11. Pe la dntători, :J dntători, 2
J: 12. Şi din munţ' în munţî,
13. Pin brazi-ai mărunţ', :I
I: 14. Şi din vale-n vale,
15. Păn' m-:a găsit mar'. :I
I: 16. lei m-au înşela tî, : I înşelat, 2
I: 17. Pănă m-a tăiatî, :I tăiat, 2
J: 18. C-a zîs că mă punî : I pun 2
19. Tălpoaie la casă,
J:
20. Umbră la fiereast', : I
I: 21. Să mă şindilească; :I şindileasc 2
n J: 22. Qar ei că mă duci :I duc 2
552
I: 23. Intr-un mijlo' die cîmp, :I
]: 24. La cab de voinici, :I \'Oinir, ?
t 25. Vîntu să mă bată,
26. Cetina să-m cad' ;
'
27. Ploaia să mă ploaie,
28. Cetina să-m moai' ;
I: 29. Soarele mă suorieşte
30. Şi mă uofileşt'. :I
---
31. - Bradule, ce ai '
32. De tuot verde stai
I: 33. Şi tu to' desparţ'
34. La surori de fraţ' :I
---
1: 35. Şi fraz' de surori,
36. Fii die mama lor? :I
n I: 37. Bradule, bradule, :I bradul', 2
n 38. Tu, une te duci
39. Rădăcin' nu prinz';
---
1: 40. Frunză nu-nflureşti, :I -nfrunzăş', 2
I: 41. Lăstar nu lăstărieşti, :I
i I: 42. Doar te uofileşti. :I
n I: 43. Bradule, bradulie, :I bradul', 2
I: 44. Cin' mi te-a-nşelat :I
n I: 45. De mi te-a tăiatî? :I tăiat? 2
I: 46. -Trei voiniji din satî :I vuoiniji sat 2
I: 47. Cu capu legatî, :j 1 legat, 2
I: 48. Cu p!ăru· lăsatî, :I 2 păru lăsat, 2
I: 49. Cu săcuri pie mină 3 ,
50. Merinde 4 de-o Iun' :I
I: 51. Cu bierde la brîu,
52. Cu cuolaji 5 die griu. :I
--~
I: 53. lei m-au căutatî :I crtutat 2

54. To' din munţ în munţî,
55. Pin braji-ai mărunţ'
î 56. Şi din vale-n vale
57. Pan' m-a găsi' mare;
---
1: 58. Şi m-au cuoborîtî :I cuoborît 2
I: 59. To' din muntie-n muntie,
60. Cu virfu' naint'. :I
---
1: 61. - Bradule, bradulie, :I bradule, 2
I: 62. Cin' ţ-a puorîncitî
63. De te-ai cuoborit? :I
---
î 64. - Dînsu-a puorîncitî,
65. Lui i-am trebuit
I: 66. Vara de umbritî,
67. Iarna die scutit. :I de 2
---
n I: 68. - Bradulie, bradulie, :I bradule, 2
69. Bradulie, ce ai
70. Die tuot verde stai?
i 71. Şi tu tuo' desparţ'
72. La suror' die fraţ'
---
1: 73. Şi fraz' de surori,
7-4. Fii de mama lor? :I die 2
I: 75. Suz, bradule, susî,
76. Cu vîrfu-nspre-apus, :I
--4--
553
n I: 77. Un nour s-arată :I s-arat'; 2 '
I: 78. l'tu-i nour de vintî
79. Şi-i niegru pămint; :I
----
1: 80. Nu-i nour de plouă,
81. Şi-i ţărină nouă. : I
82. Ţărină, ţărină,
83. Şi tu ţărinioară,
84. Să tie laşi uşioară,
85. Să-i fi surioară.
86. Păminte, păminte,

87. Die az' inaint'
n 2 I~ 88. Tu să-i fi părinte. ~ 1 părin'. 2
disc 1290 la• Rasovifa - Gorj
disc
1: 1. - Zuorilor, Zuoriluor, :I Zuoril uor, Zuorilor 2

1: 2. Să nu vă zuoriţî :1 zoriţ' 2
I: 3. Să mi-l pribiegiţî :1 pribiegiţ' 2
1: 4. Vuoinicu pribeagî, :1 pribeag, 2
1: 5. Anume Ionî :I Anumie Ion, 2
1: 6. Să nu vă pripiţî :1 pripiţ'. 2
70. BRADUL
fJI;. 8135 c Rasovlfa - Gorj
dictat
1. - Bradule, bradule, 10. Că ia ş-a ales

2. Cin' ţi-a poruncit 11. Doi voinici din sat
3. De te-ai coborit 12. Cu capu legat,
'4. De la loc petros 13. Cu păru lăsat,
5. La loc mlăştinos, 14. Cu săcuri pe mină,
6. Cu virfu 'nainte, 15. Cu berde la btîu,
7. Cu cetina-n jos? 16. Cu mîncare-n strună.
8. - Mie me-a porincit 17. Şi iei au plecat
9. A de-o pribegit, 18. Din vărsat de zori,
• V. textul nr. 90.
554·
19. De la dntători; „dacă-i fată îi zice: "
20. $i m-or căutat 36. La marea grădină,
21. To' din brad în brad
37 .. La cap de copilă:
22. Şi din munţ' în munţ',
23. Prin brădoi mărunţ'; „iar dacă-i băiat:. "
24. Şi din vale-n vale,
25. Pan' m-o găsit marie. 38. În mijloc de cîmp,
26. Pe min' m-o găsit 39. La cap de voinic,
27. De muarte pocit, 40. Vintu să mă bată,
28. Şi ieu am ţipat, 41. Cetina să-m'.. cadă;
29. Şi iei m-or tăiat, 42. Ploaia .să mă ploaie,
30. Că m-or inşălat, · 43. Cetina să-m' muaie;
31. C-a zis că mă duc 44. - Bradule, ce ai
32. Tot la li viezi verzi* 45. Că tot verde stai
46. Panr1 tu desparţ'
33. Ca să mă sr1desc, •17. To' suror' de fraţ'
34. Să nu mă pălesc; 48. Şi fraţ' de surori,
35. Dar iei că mă duc 49. Fii de mama lor?
71. „LEMNU"
fg. 8136 a Rasovlţa - Gorj
dictat fg.
1. - Lemnule, lemnule, I: 1. :I
2. Cin' te-a 'poruncit? I: 2. poruncitî :I poruncit 2
3. Cine te-a cioplit? I: 3. cioplitî :I cioplit 2
1: Cine te-a tăiatî? :1 tăiat 2
I'
[: Cin' te-a rătezat? :I
4. - Miime-a poruncit 1: 4. poruncitî :I poruncit 2
5. Al de-a pribegit, I: 5. pribegitî :I pribegit 2
6. Anume cutare. 1: Că iel ş-a ales :I
7. Pe min' m-a cioplit
8. Doi voinij' din sat I: 8. satî :I sat 2
9. Cu capu legat,
10. Şi iei m-a tăiat, *
11. Şi m-a rătezat, 26. Pe una să-m' vi ie
12. Şi m-or înkeiat, 27. Kituţă de fluor';
13. Şi iei mi-a lăsat 28. Pe alta să-m' viie
14. Noo ferestelc, 29. Duor de la surori ;
15. Să-m vină pin ele: 30. Pe una să-m' Vle
16. Pe una să-m' vină 31. Un bucium de vie
17. Colac şi lumină; 32. Cu tot rodu lui;
18. Pe una să-m' vină 33. Pe una să-m' vi ic
19. Doru de la mumă; 34. Spicu griului
20. Pe una să-m' vină 35. Cu tot rodu lui;
21. Turtită , ciapă ;
' si
36. Pe una să-m ' vne
22. Pe una să-m' vină 37. Raza suarelui
23. Ulciaua cu apă; 38. Cu căldura lui;
39. Pe una să-m' viie
24. Pe una să-m' vină 40. Kituţă 'de fragi,
25. Fumu de tămiie; 41. Doru di la fraţi. 1
• var. : Tălpoaie de casă

Să mă şindileascll.
fg. 6305 a Cîmpofeni- Gorj
dictat fg.
1. Zorilor, Zorilor, î I: t. :1
2. Voi, surorilor, I: 2. surorilorî, :I surorilor, 2
3. Să nu mi-l zoriţ' I: 3. pripiţî :I pripiţ 2
4. Să mi-l putrăziţ', I: 4. putrăziţî :I putrăziţ' 2
5. Pănă iel ş-o face 1: 5. ş-ar :I faci 2
6. Noă cuptoriele I: 6. :1
7. To' de mălăiăle. 1: 7. :I
8. Noă şi cu noă 1: 8. :I
9. Şi cu alte doă. I: 9. :1
*
10. Zorilor, Zorilor, 39. Ca să le trimiată
11. Voi, surorilor, 40. Pe la niemuriele,
12. Să nu mi-l zoriţ' 41. Pe la orăsele,
13. Să mi-l putrăziţ', 42. Să vină şi iele
14. Pănă iel ş-o face 43. Să-l plingă cu jele.
15. Noă cuptoriele, 44. Zorilor, Zorilor,
16. To' de pînicelie, 45. Voi, surorilor,
17. Noă şi cu noă 46. Să nu mi-l zoriţ'
18. Şi cu altie doă. 47. Să mi-l putreziţ',
19. Zorilor, Zorilor, 48. Pănă iel ş-o face
20. Voi, surorilor, 49. De-o căşcioară noă,
21. Să nu mi-l zoriţ' 50. Cu trei f erăstuici.
22. Să mi-l putrăziţ', 51. Pe una să-i vină
23. Pănă iel ş-o-aduce 52. Colag şi lumină.
24. Noă vaci grasă 53. Zorilor, Zorilor,
25. Gătitie die masă. 54. Să nu mi-l zoriţ'
26. Zorilor, Zorilor, 55. Să mi-l putreziţ'.
27. Voi, surorilor, 56. Pe una să-i vină
28. Să nu mi-l zoriţ', 57. Ulceaua cu apă
29. Pănă iel ş-o-aduce 58. Şi turtiţa caldă ;
30. Putină cu varză 59. Pe alta să-i vină
31. Să-i fie pe* masă. 60. Buciumu de vie.
32. Zorilor, Zorilor, 61. Zorilor, Zorilor,
33. Voi, surorilor, 62. Voi, surorilor,
34. Să nu mi-l zoriţ' 63. Să nu mi-l zoriţ'
35. Să mi-l putreziţ', 64. Să mi-l putreziţ'.
36. Pănă iel ş-o face 65. Pă una să-i vină
37. Noă răvăşiele 66. Miroz de tămiie,
38. Arsă-n cornuriele, 67. Buciumul de vic. 1
73. BRADUL
fg. 6302 b Clmpofeni - Gorj
fg.
I: 1. Bradule, bradule, :I bradul', 2

I: 2. Cin' ţ-a porîncitî :I porîncit ].
• var.: de
196
I: 3. De mi-ai mai venitî : I venit 2
J: 4. To' din munte-n munte :I munt' 2
J: 5. Cu vîrvu-naintie, :I -naint', 2
I: 6. To' din vale-n vale :J val' 2
J: 7. Cu vîrvu la vale? :I val'? 2
Tlllpăşeştt - Gorj
fg. 10.037 b
fg.
J: 1. - Zorilor, surorilor, :I
J: 2. Să nu vă zoriţî, :1 . zoriţ', 2
J: 3. Să nu vă pripiţî, :I pripiţ', 2
J: 4. Pan' ş-a mai găti :J

I: 5. Şi ş-o ma1 gasî :[
1: 6. Cuptoarie cu pînie, :I pin', 2
J: 7. Cuptor cu mălaie, :1 mălai, 2

I: 8. Ş-o butie cu vinî, :I vin, 2
1: 9. Ş-una cu răkiuî :1 răkiu 2
75. BRADUL, Ţ ĂRINA
fg. 8137 a Rasoviţa - Gorj
dictat fg.
1. - Sus, bradule, sus, I: 1. susî, :J sus, 2

2. Din cătră apus, I: 2. apusî, :I apus, 2
3. Greu noor s-a pus. I: 3'. pusî. :1 pus. 2
4. Nu-i nour de ploaie
5. Şi-i ţărină noauă,
6. Ne-atinsă de roauă;
7. Nu-i nour de vînt J: 7. vîntî :I vînt 2
8. Şi-i negru pămînt. J: 8. pămîntî. :I pămînt 2
I: 4. :J
J: 5. :I
*
9. - Pămîntie, pămînte, 12. Şi tu, ţărinioară,
10. De az' înăinte 13. Să-i fi soţioară,
11. Tu să-i fi părinte; 14. Să-i fi surioară.
557
fg. 3041 1
Dobriţa - Gorj
fg.
î I: 1. - Zorilor, Zorilor, : I
î !: 2. Voi să nu pripiţî : I .
î J: 3. Să mi-j' răsăriţî, :J
1
;' · ' i ' '. ! 'r~·sărită 2
î J: 4. Pănă mi-or trimietic :J tremete 2
î J: 5. Cărţ' in toatie părţî, :J părţă 2
„ î ·J: 6.· Încă răvăşiăle :I răvăşiel' 2
î I: 7. Arsă-n cornuri ele : I
i J: 8. Pi la nemuriele, :I
î J: 9. Să vină si iele, :I şe 2
î J: 10. Să vadă că-i jielie. :I
î I: 11. Zorii uor, Zorilor, : I
î /: 12. Voi să nu pripiţî :I prcpiţă 2
î /: 13. Să mi-j' răsăriţî, :J răsăriţă 2
î J: 14. Pănă mi-or gătiric :J
î I: 15. Cuptoare die pînie : I
î I: 16. Şi cu miesă-ntinsă. : I
77. BRADUL
fg. 3042 a Dobriţa - Gorj
fg.
J: . 1. - Bradulic, Lradulie, :J A
i I: 5. Cu cctina-n vale, :J
î J: 2. Cin' ţ-o porincită :J
poroncitî 2
.' ' i
1
· ti
i
J:
. J:
6.
7.
Di la vir(v) die muntie
Cu virvu-naintie, :J
:I
î J: 3. Die mi-ai cuoboritî :I î J: 8. Di la Io' pietruosă :J
cuoborită 2 î J: 9. La hăi pleostinosî? :J
. J: 4~ Pic mică căraric :J pleostenosă 2
Pă 2
7R ZORILE DE AFARĂ
fg. 10.03.5 b
Bila va - Go.rj
• I I/
Jg.
I: l. - Zorilor, Zorilor, :I Zorii', 2
I: 2. Să nu mi-l zoriţî : I zoriţ' 2
J: 3. Să mH pribegiţî :j .· pripegiţ' 2
J: 4. Dintr-o tară-nt~alta. :J
I ,: • :„ "l :.
-nt-alt'. 2 ·
.I " ,
J: 5. Zorilor, Zorilor, :.I Zorii', 2
I'
! ' I;
558
79. BRADUL
fg. 3096 Strole~tl - Gorj
cîntat jg.
„La brad .
zice-aşa,
,cc : "
1. - Bradule, bradule, I: I. :I
2. Cin' ţ-a porîncit I: 2. , porîncit~ :1 porîncit 2
3. Die mi-ai coborît, I: 3. coborîtî, :I coborît, 2
I: I. :1
4. To' di' muntc-n munte I: 4. <lin :1
5. Cu .vîrvu 'naintc, I: 5. vidu :I
6. Tot din clianţ în clianţ
7. Cu vîrvu pin brazi?
8. - Doi voinij' din sat j: 8. :I
9. Cu capu legat, j: 9. :1
.10. Cu berde la brîu,
11. Cu securi pie mină, I: 11. sacur
w '
:j
12. Cu merindie bună. 1: 12. merinde :I •
13. - Şi pe tin' tie dm;;e, I: 29. Aşa ti-a-nşelat :I
14. Bradule, bradule, I: 30. De mi ti-o tăiat. :'I
15. În mijluo' die cîmp,
16. La cab de voinic;
17. Voini' putrezeşte,
18. Bra' să vcştezeştie.
19. Bradule, bradule,
"
. ... "
Z t-t
20. Pc tin' un' tic duc? ';' , i "·· ·., , j: 20. - C-o zis că m;L sud :I duc 2
21. În mijlo' clic cimp 21. mijluo'
*
Adaos, după dictare:
22. Şi tu să mi-au<lz „lntîi, cîn' vinie din munte,"
23., To' popii cctin'
24. Şi cocoşi cintîn', 28. Bradule, bradule,
25. Muieri miimin'. 1 29. Cum mi ti-o-nşelat
26. Ai să te veştejeşti 30. De mi ti-o tăiat
27. Şi te părrL<leşti. 2 31. Doi voinij' din sat?
fg. 3095 Stroleştl - Gorj
. I
dictat fg.
' ' I • •I I ~ ' :
„'ce: "..' , lf,·I Ii ,I'.
1. - Zorilor, Zorilor;: I: 1. , :I
2. Voi,. surotilor,'. , . , I: 2. sµrorilorî. : I surorilor, 2
3. Să nu mi-o zoriţ' I: 3. Tot să' zoriţî :I zoriţ' 2
4. Să mi-o ofiliţ' j: î 4. ofiliţi :I ofiliţ' 2
5. Păn' noi ni-om gătine j: 5. Pănă m-on :I
6. To' de mese-ntinsă,
7. Şi fîclii aprinsă,
8. Şi pahare plinie,
9. Şi fălii die pînie.
„Stai, să-m' mai aditc aminte.
Mi-am mai uitat."
10. - Zorilor, Zorilor,
11. Să nu mi-o pripiţ'
12. Să mi-o ofiliţ'
13. Pănă mi-o ieşi
14. Sfîntu soarele
15. Cu răzile lui
16. Şi noi să trimietem
17. Noă ravaşiele j: 17. răvăşele :I răvăşel' 2
18. Arsă-n cornuriele, I: 18. :I cornurel', 2
19. Să ni le trimitem i I: 19. mi le trimiată ·I.1 trimiat' 2
20. Pi la niemuriele, I: 20. nemuriele, :I nemuriel', 2
21. Să vină şi iele, t 1: 21. :I iel', 2
22. Să vadă că-i jele ; j: 22. :I jel,; 2
• 23. Păn' noi ni-om gătine *
24. Die noă vaj' grase, 28. Să i să primească,
25. Să pună la masă, 29. Noă buz' de vin,
26. Şi putini cu varză, 30 .. Noă de răikiu,
27. Să-i pună la masă, 31. P-aij' nu mai viu. 1
fg. n4" a Teleştl - Gorj
dictat fg.
1. - Zorilor, surorilor, I: 1. :j l
2. Să nu Yă siliţi j: 2. :I
3. Pă Ionel să mi-l grăbiţi, I: 3. :I
4. Pana s-o găti, I: 4. :I
5. El să mi-ş' găsască I: 5. ~
:I gaseasc ' 2
6. Nouă meşterei
7. Cu berde la iei,
8. Căsuţă să-ş' facă,
9. Căsuţă frumoasă, *
10. Hodină de oasă, 18. Şi turtiţă caldă;
11. Cu nouă fereşti. 19. Pă una să-i vină
20. Miros de legume,
12. Pe-a clintii f ereastă 21. Tot gătite bine;
13. Să-i vie dor de-acasă' 22. Pă una să-i vină
14. Pe una să-i vină 23. Miroase de vin
15. Colac şi lumină; 24. De la Ion din vie'
16. Pe una să-i vină 25. Pă una să-i vină
17. Urciorel cu apă 26. Miroase de flori,
560
27. Tot de la sorori; 33. - Io mi-am zăbovit
28. Şi pă una să-i vină 34. Căci m-am despărţit
29. Miros de tămiie. 35. De mamă, de tată
30·. - Trandafir împupit, 36. Şi de lumea toată;
31. Ce mi-ai zăbovit 37. De fra ţ' , de surori
32. De n-ai înflorit ? 38. Şi de grădini cu flori.
82. BRADUL
fg. 7244 b Teleştl - Gorj
dictat fg.
1. - Bradule, brăduţule, I: 1. :I
2. Cin' ţ-a porincit I: 2. porîncitî :1 porîncit 2
3. De te-ai coborît 1: 3. coborîtî :I coborît 2
4. Dintr-un vîr' de munte
5. Cu vîrfu 'nainte,
6. De la loc petros, I: 6. petrosî :I petros 2
7. La loc uricios? 1: 7. uriciosî :I uricios 2
*
8. - Io m-am coborît,
9. Că mi-a porîncit 11. Vara de umbrit,
10. Ionel, că i-am trebuit 12. Iarna de scutit. 1
fg. 2834
Runcu- Gorj
fg.
I: 1. - Firulie, firule, :I I: 12. Die fraz', die surori, :I

• I: 13. Die grădin' cu flori. :I
I: 2. Fir de trandafiri, :I
I: 3. Ce mi-ai zăbăvitî :I 14. - Cearcă, dragă, cearcă,
I: 4. De n-ai inflorîtî? :I 15. Cearcă die grăieşte

---
I: 5. - Io mi-am zăbăvitî :I 1: 16. De le mulţumeşte :I
I: 6. Păn' m-am despărţitî :I I: 17. Cari-or făcud bine :I
7. Die mumă, die tată I: 18. Şi iei ş-o lăsatî :I
8. Şi di lumea toată; I: 19. To' lucru _die zîuă, :I
---
9. Io m-am zăbăvitî, I: 20. Hodina die noaptia. :I
10. Io mi-am înfloritî, I: 21. - Mulţumi-li-ar
--- Domnu. :1
1: 11. Păn' m-am despărţîtî :I
561
84. „ZORILE DE DIMINEAŢĂ" [DE AFARĂ]
cîntat fg.
I: 1. - Zorilor, Zorilor, :I 1.
1: 2. Voi, surorilori, :I 2.
I: 3. Voi să nu pripiţi : I I: 3. :I
i I: 4. Să vă răzvărsaţi, :I 1: 4. :I
1: 5. Pănă ni-om găti, :I I: 5. :I
I: 6. Focului, Şl noi, :I I: 6. :I noi 2
I: De trei cuptorcle, :1
J: 7. To' de-o turtă caldă :1 J: 7. :J
1.
3.
I: 4. răzvarsa ţi, :J
5.
6.
J: 8. Şi-un cuptor cu pînie, :1
---
Şt I: 9. Noă răYăşelc, :J J: 9. :I
I: Arsă-n colţurele :J
J: 10. Să le trimict iele :1 J: 10. trimetemi :I
J: 11. Pi la niemuriele, :J J: 11. :J
I: 12. Să vină Şl iele, :J I: 12. :J
---
J: 13. Să vază cc jele. :J J: 13. :J
5.
6. I
1: De trei cuptorcle. :1 1
85. P ĂMINTUL, ZORILE ŞI LEMNUL
mg. 300 Vf Bota, DobrlJa - Gorj
mg.
n 1. Pămintie, pămintie, n I: 5. Să fi surioară. :I

Păminte, pămînt' 2
---
n J: 2. Tu die az' 'năintie :J Zori-Lemn
n J: 3. Tu să-i fi părintie; :I n I: 6. Zuorilor, Zorilor, :I
n I: 4. Şi tu, ţărinioară, :I n J; 7. Voi să vă rugaţi, :I
562
n 1: 8. Şaptie mieştfor' maJ :I n I: 31. Ce-i ţărină nuouă. :I
n I: 9. Zîdu să-l zîdiască, : 1 I Firul
n--1:_1_0_. Fiere~tuici să lasă.I :1 1 I• ( ',
1 __} i, n I: 32. - Firulie, firulic, :I
n I: 11. Şapte fieri~5tui, :I
fierestui 2 n I: 33. Fir clic foaiemfirî, :I
n I: 12. Şapte zăbălui. 2 :I n I: 34. Die cc-a1 zăbrtvitî :I
u I: 13. Pă una să vină :I n I: 35. Die n-ai influritî :I
n I: 14. Colac şi 1umină ; :I n I: 36. Tot cu ielia flori ? :I
n I: 15. Pă una să vină :I n I: 37. - leu :I
ă zăbăvitî
n I: 16. Şi turtiţă caldie, : I n I: 38. Die n-am înfluritî :I

n I: 17. Ulcelie die apă; :I n I: 39. Tot cu iclea flori, :I
n I: 18. Pă una să vină :I n I: 40. Păn' ne-ă diespărţîtî :I
n I: 19. Spicu griului, :I n I: 41. Die mumă, die tată :I
n I: 20. Cu tuo' ruodu lui; :I n I: 42. Şi die lumea toată; :I
2 tuată
n I: 21. Pă una să vină :I n I: 43. Die fraz', die suruori, :I
n I: 22. Buciumiel de vie :I n 1: 44. Die grădifi' cu flori :I
• fluori 2
n I: 23. Cu tuo' ruodu lui; :I
n I: 45. Şi die vieciniori ; :I
n I: 24. Pă una să vină :I
n I: 46. Die fraz', die surori. :I
n I: 25. Duor di la părinţî, :I ---- '
1i I: 47. - Să ţ-ei ş1-un bujorî, :I
n I: 26. Să nu putrăzăşti, :I
n I: 48. Să-ţ' treacă die duorî; :I
n I: 27. Ca să tic cumîndie. 3 :I
n I: 49. Să ţ-ei busuiocî, :I
Pămînt
n I: 50. Să-ţ' treacă die f.uocî; :I
n I: 28. Suz la răsrtritî, :I '
n I: 29. Greu n11011or s-uo pusî; :I n I: 51. Să ţ-ci lieuştea~1. :I
n I: 30. Nu-i n11011or die ploaie, :I n I: 52. Să-ţ' ajung-ii anî. :I
mg. 3043 Vd Bota, Dobriţa - Gorj
mg.
n 1: 1.-Tinără pribeagă, :I n I: 7. Şi nic mulţumicştă. :1

n I: mulţumieşte. 2
2. Scoală-mi-tie, scoală :I
n 1: 3. Şi nie mai ridică :1
· 1t I: 8. - Mulţămi-v-ar Duomnu, :I
n I: 4. Gienie la sprîncenie, :I n I: 9. Că ieu nu vi-s uomu. :I

n 1: 5. Buză subţirielie, :1 n I: 10. Ieri-alaltăieri :I
n 1: 6. Şi grăieş' cu ielie, : ~ n I: 11. Di-ac as-am plecatî, :I
563
n J: 12. Pă min' m-uo-ntilnitî :J n J: 25. Die n-am înfluritî :I
J: 13. Uo corboaică neagră, :J n I: 26. Tuot cu ielea fluori :J
flori 2
î J: 14. Din harip plieznindî, :J n J: 27. Păn' m-ă diespărţîtî :J
pliezninî, 2
n J: 28. Die mumă, die tată :J
1i J: 15. Din guriă căscînî; :J
n J: 29. Şi die lumea toată; !I
î J: 16. Pă min' m-uo pleznitî, :J 2 tuată;
n J: 17. Buză mi-o pîrlitî, :J n J: 30. Die fraz', die surori, :J
î J: 18. Uoki mi-o pănjinitî. :J n I: 31. Die grădini cu flori :I
pănjînitî 2
n I: 32. Şi die veciniori. : I
n J: 19. - Firulie, firulie,:J
n J: 33. - Să ţ-ei şi-un bujori, :I
n J: 20. Fir de foaiemfirî, :J
n J: 21. Die ce-ai zăbăvitî :J
n I: 34. Să-s' treacă die dori; :j
n J: 22. Die n-ai influritî :J

n I: 35. Să ţ-ei busuiuocî, :I
n I: 36. Să-ţ' treacă die fuocî; :j
n I: 23. T uot cu ielea flu ori? :I
Tot flori? 2 n I: 37. Să ţ-ei lieuşteanî :j
n J: 24. - leu am zăbăvitî :J n j: 38. Să ţ-ajung-ii anî.1 :I
•
87. BRADUL
mg. 3043 Ve Bota, Dobriţa - Gorj
mg.
n J: 1. - Bradulie, bradulie, :J..1 n J: 19. Jos a-ngenuntatî, :J

n I: 2. Cin' ţ-o porîncitî : I n J: 20. Pă min' m-uor tăiatî :J
n J: 3. Die me-ai cuoboritî :J n J: 21. Şi-n circă m-o luatî :J
n J: 22. P-uo mică cărarie, :J
n I: 4. Di la luoc pietrosî : I
1t J: 23. Cu vîrvu la val ie, :J
n J: 5. La luo' ploştinuosî? :J 2
î I: 6. - :Mii mi-o porincitî :I
n J: 24. C-uo zis că m-uor punie :J
n J: 7. Duoi voinij' di satî :J fi J: 25. Zînă la fintînă, :J
băiez' 2
n J: 26. Să scoat-apă lină, :J
n J: 8. Cu păru lăsatî, :I n J: 27. Ş-o zis-că m-uor punie. :J
n J: 9. Cu săcur' pie mină, :J n I: 28. Tălpoaie die casă, :I
n J: 10. Cu mierindie bună, :J n J: 29. Şă mă şindilească :J
n J: 11. Cu bierdie la briuî, :J n I: 30. Cu şindil-aleasă; :J
n J: 12. Cu cuolaj' die grîuî. :J n J: 31. Şi iei că m-or pusî :J
J: 32. Înt-un mijlo' die cîmp, :J
J: 13. ln munte-o pliecatî, :J cîmpî 2
n J: 14. Pă min' m-uor cătatî :J n J: 33. La cap die voinici, :J
n J: 15. Tot munţi cu brazi, :J n J: 34. Ploaie să mă ploaie, :J
n J: 16. Văilie cu fagi, :J n I: 35. Cetina .să moaie; : I
n J: 17. Pă min' m-uor găsîtî, :J n J: 36. Vintul să mă bată, :J
n I: 18. Bradu cel pocitî. :I n J: 37. Cetina ~ cadă. :J
564
88. BRADUL
fg. 3074. Leleştl - Gorj
dictat /g.1
1. - Bradule, bradule, I: 1. :I
2. Cin' ţ-o porîncit I: 2. :I porîncitî Z
3. Die mi-ai scuoborît I: 3~ :j scoborîtî 2
4. Di la Io' pietros I: 4. :I pietrosî 2
5. La Io' plioştinos? I: 5. :I plioştinosî 2
6. - Mi' mi-o porîncit I: 6. :I porîncitî 2
7. Cini-o pribejit 1: 7. :1 pribegitî 2
8. Şi iel o minat 1: 8. :I trimesî 2
9. Doi voinij' din sat 1: 9. :I satî 2
10. Cu capu legat, I: 10. :I legatî 2
11. Cu păru lăsat, 1: 11. :I Irtsatî 2
12. Cu săcur' pie mină, I: 12. =I
13. Merindie di-o lună;
14. Şi iei o umblat I: 14. :I c-o umblatî 2
15. Văile cu fagi 1: 16. Toz ' munţii cu fagi :I .•s·1 2
16. Toz' munţi cu brazi 1: 15. Văile cu brazi : I
17. Pănă m-o găsit. 1: 17. :I găsitî. 2
· 18. Pă minie m-o tăiat 1: 18. :1
19. Şi iei m-o-nşelat ; j: 19. :I
20. Pănă m-o tăiat, I: 20. :1
21. Cătă mini-o zis
22. Că pe min' mă pune j: 22. :j
23. Tălpoaie de casă, I: 23. :I
24. Să mă şindilească, j: 24. :I
25. Şi iei o minţit, j: 25. :j minţitî 2
26. Că pe min' mă pune j: 26. :1 ma 2
27. 'Nt-un mijlo' die dmp j: 27. :I cîmpî 2
28. La cab die voinic,
30. Cetina să moaie;
31. Vintu să mă bată,
32. Cetina să-n cadă.
fg. 8135 b Rasoviţa - Gorj
dictat
1. - Ridică, ridică 9. O corboaică neagră,

2. Gene la sprincene, 10. Pe min' m-o pleznit,
3. Buze subţirele, 11. Oi' mi-o pinjcnit,
4. Să-m grăieş' cu iele. 12. Buză mi-or lipit.
5. - Cum o să ridic? 13. Mulţumi-i-_ar Domnu,
6. Cum o să grăiesc? 14. Că me-a fura' somnu;
7. La mine-a venit, 15. Mulţumi-i-ar Sfîntu,
8. Pe su' lin sănin, - 16. Că mi-a lua' cuvîntu. 1
565
fg. 8135 a Rasoviţa - Gorj
dt'ctat fg.
1. - Zorilor, Zorilor, I: 1. :I
2. Să nu vă pripiţ' I: 2. zoriţî :I zoriţ' 2
3. Să mi-l pribegiţi I: 3. pribegiţî :I pribegiţ' 2
4. Pe-al de-a pribegit,
5. Voinica pribeagă I: 5. Voinicu pribeagî : I pribeag 2
6. Anume Maria, I: 6. Ioanî, :I Ioan, 2
7. Că are să treacă
8. Din ţara cu dor,
9. În ha fără dor;
10. Din tara cu milă,
11. În h~ fără milă;
12. Să nu vă pripiţi 1: 12. pripiţî :I pripiţi 2
13. Să mi-o pribegiţi,
14. Pănrt s-or gătisă *
15. Noo cuptorcle 24. Tăiată pi masă,
25. Di la ia di-acasă;
16. Pentru pînicele;
26. Mese albe-ntinsă,
17. Noo cuptorele 27. Tot făclii aprinsă,
18. Pentru mălăiele; 28. Noo răvăşele
19. Noauă buti de vin, 29. Arsă-n cornurele
20. Noauă de' răkiu 30. Pe la nemurele,
21. Şi de-o vacă grasă 31. Să vină şî iele,
22. Cu ţîţele groasă, 32. Să vadă cc jelc. 1
23. Cu coarnele-ntoarsă,
fg. 7005 a Alexeni - Gorj
dictat fg.
1
1. - Zorilor, Zorilor, n J: 1. :J
2. Voi să nu pripiţ' 1: 2. pripiţî :1
Să vrt răzvărsaţ', . ., . .,
3. 1: 3. răvărsaţî, :J razvarsa ţ""
i, 2
4. Pană s-o gătare J: 4. gătarie
:J
5. Şi pribeagu nost' I: 5. nostî :J
J: Fo ' să-j' mai gătiască :I gătească 2
6. Noă răvăşele I: 6. Nouă :1
7. Arsă-n cornuriele J: 7. :j
8. Pi la niemurele, J: 8. :j niemuriele, 2
9. Să vină şi iele, J: 9. :j
10. Să vadă ce jele; J: 10. :j jăle; 2
*
566
11. Şi to' să-i mai gatie 23. Şito' să-i mai gatie
12. To' de miesă-ntinsă, 24. Di-un car cărător,
13. De ficlii aprinsă; 25. Doi boi trăgători,
14. Şi to' să-i mai gatie 26. To' să-j' mai petreacă
15. Cuptoare de pîne
16. Şi cu die mălae; 27. Dint-o ţară-nt-alta,
17. Şi to' să-i mai gatie 28. Din ţara cu doru
18. T od buz' die răkiu 29. În ţară făr' de dor;
19. Şi cu buz' die vin; 30. Din ţara cu mila
20. Şi to' să-i mai gatie 31. În ţara făr' de milă. 2
21. Şi de-o vacă grasă,
22. Din ciread-aleasă; „ Atîta tot."
92. BRADUL
fg. 3088 a Runcu-Gorj
•
fg.
I: 1. - Bradulie, bradulie, :I braduli 2

m I: 2. Bra' cu foi măruntie, :I mărunt', 2
I: 3. Cin' ţ-o porincitî :I porincit 2 \
n I: 4. Di-ai vienit în curtic? : I curt'? 2
I: 5. - Mii mi-o porincitî :I porincit 2
I: 6. O miră, miriasă, :I mirias' 2
n I: 7. Că să vin acasă, :I acas' 2
n I: 8. Că să-i fiu soţîie :I soţii' 2
m j: 9. Pănă la vieciie. :I vecii' 2
mg. 30<&2 Va
Clmpofenl - Gorj
mg.
n 1. - Zoriluor, Zorilor, j: 5. Pănă şi-or găti :1

2. Voi, surorilor, j: 6. Di-o căsuţă nouă, :j
---
1: 3. Voi să nu zuoriţî :j j: 7. Cu triei fierestuici :j
zuoriţ' 2 fierestuici 2
j: 4. Ca să-l putrăzîţî, :j I: 8. Pie una să-i vină :I
putrăziţ', 2 vie 2
567
I: 9. Cuolac şi lumină; :I I: 22. Zorilor, Zuorilor, :I
I: 10. Pie alta să-i vină :I I: 23. Vuoi, suruorilori, :I
suruorilor, 2
I: 11. Ulceaua cu apă, :I
I: 24. Să nu mi-l zoriţi, :I
I: 12. Turtiţălie caldie; :I zoriţ', 2
1: 13. Pie alta :I

să-i vină I: 25. Pănă şi-uor găti :I
I: 14. Buciumu die vie, :I I: 26. De-o văscioară grasă, :I
gras', 2
I:
15. Miroz die tămîie. :I
Miruoz 2 I: 27. Să fie die masă; :I
---
16. Zoriluor, Zorilor, I: 28. Pănă şi-or găti :I
17. Voi, suruorilor, I: 29. Nouă buţ' die vini, :I
J: 18. Voi să nu zoriţi :J vin, 2
I: 19. Pănă şi-or găti :J I: 30. Nouă die răkiuî :I
răkiu 2
I: 20. Nouă cuptoriele :I
31. Şi nouă die vini,
I: 21. To' die mălăielie. : I
mălăiel'. 2 32. Să-i fie die drum.
mg. 3041 Rf Clmpofenl - Gorj
mg.
1: 1. - Ridică, ridică :I ridic' 2

n I: 2. Giene la sprincene, :I Gene sprincen', 2
n 1: 3. Buză subţiriele, :J subţireli, 2
n I: 4. De grăieş' cu iele! :I Die ieli ! 2
n J: 5. -Nu puot să grăiescî :I pot grăies' 2
n J: 6. Să vă mulţumiesci. :1 mulţumies'. 2
J: 7. Mulţumească-z' Domnu, :1 Dom', 2
n 1: 8. Că iei mi-a lua' suomnu :I som'; 2
I: 9. Mulţumească Sfintu, :I I
Sfint', 2
n I: 10. Că iei me-a lua' gindu :I gin'; 2
1: 11. Ieri-ala tăieri, :I alaltăieri, 2
I: 12. La mi s-a ivitî :I ivit 2
n I: 13. Uo mămuie niagră, :1 neag', 2
J: 14. Cuoroboaică-ntreagă; :J -ntreag'; 2
15. DT haripi a fîlfăitî,
16. Uoki mi-a pînjenit,
n J: 17. Buză mi-a pîrlitî. :1 pîrlit. 2
568
I: 18. Nu pot să grăiescî :I puot grăies' 2
I: 19. Să vă mulţumiescî. :I mulţumies'. 2
n I: 20. - Haidie, brie, 'năintie, :I Haide 'năin', 2

I: 21. 'Nainte să mergi, :I mier', 2
n I: 22. Căji la partia dreaptă, :I Căj' partea drea', 2
m j: 23. Potieca ie dreaptă, :I Poteca drea', 2
I: 24. Cu doi boi arată, :I arat', 2
n j: 25. Cu griu sămănată; :I sămănat'; 2
n I: 26. Aia iestă dreaptă. :j dreap'. 2
j: 27. Şi la partea stingă, :I stin', 2
j: 28. Puoteca ie strimbă, :I strîm', 2
n I: 29. Cu bivoli arată, : I ara', 2
n j: 30. Cu spin' sămănată; :j sămănat'; 2
n j: 31. Aia nu ie dreaptă. :I drea'. 2
n I: 32. Haide, brie, 'năinte, :I Haidie, 'năin', 2
j: 33. 'Naintie să mergi,:I 'Nainte miergi, 2
I: 34. Uni-ai mai vedea :I Une- 2
j: 35. Un puom infloritî, :I înflori'; 2
I: 36. Nu-i pom înfluritî, :I puom înflurit, 2
n j: 37. Ci ie Domnul Sfîntî. :I Duomnul Sfînt. 2
j: 38. Lui să-i ingenunki, :I ingenunki, 2
j: 39. Poala să i-o pupi, :j pup', 2
n I: 40. Die iei să te ruogi :I De tie rogi 2
j: 41. Iei să-z' mai arate :j
măi arat' 2
n j: 42. Pie unie să dai :I unde dai 2
n j: 43. Că să intrT rai. :j Ca rai. 2
I: 44. Haide, brie, 'năinte, :I 'năin', 2
I: 45. 'Nantie să miergi, :I mie', 2
j: 46. Une-ai mai vedea :I
I: 47. Răkită-nflorită, :j -nflorit', 2
I: 48. Nu ieste răkifă, :j răki', 2
n j: 49. Ci ie Maica Sfîntă. :I Sfîn'. 2
j: 50. Iei să-i îngenunki, :j
îngenun', 2
m j: 51. Poala să i-o pupi, :I pup', 2
n j: 52. De ia· să te rogi, :I rogi, 2
j: 53. Ia să-z' măi arate :I arat' 2
n j: 54. Pie une s~ dai, :j
Pe undie să dai, 2
n I: 55. Ca să intri rai. :I rai. 2
j: 56. Haidie, brie, 'năintie, :j 'năin', 2
569
I: 57. Uni-ai auzî :I Une- 2
n . I: 58. Cocoşei cîntîndî, : I Cuocuoşei ·cîntînd, 2
n I: 59. Nu sînt cuocuoşei, :I Nu sin' cocoşei, 2
n I: 60. Şi-s îngerii tăi. :I tăi. 2
I: 61. Luor să le-ngenunki, :I să le-ngenun', 2
n I:
62. Poala să le-o pupi, :I pup', 2
n I: 63. Die iei să te rogi :I rogi 2
I: 64. Iei să-z' măi arate :1 1 arat' 2
m I: 65. Pie undie să dai, : I dai, 2
n I: 66. Ca să intri rai. :I rai. 2·
I: 67. Haidie, brie, 'năintie, :I 'năinti, 2
I: 68. 'Naintie să miergi :I miergi 2
n I: 69. Tot pie livez' vierzî, :I liviez' vier', 2
I: 70. Pie la fîntÎ reci, :I Pe reci, 2
n I: 71. Să tie răcorieşti. :j r;'tcorieşti. 2

mg. 3092 II d Negm~a - Mehedinţi
mg.
I: 1. Griu-i cuopt, răscuoptî, :I I: 12. Şi zburîă cu ia, :I

I: 2. Noi l-am seşiera!f, :I I: 13. Vinie fară ia; •I
I: 3. Dragă, c-a vienitî :I fără 2
I: 4. Pîlg gie guolîmbiei, :I I: 14. Şi tuot am facutî :I
I: 5. Adună polojei :I
I: 15. Tuot un stuog gie grîuî, :I
griu 2
polojiei 2
I: 16. Şi tuot a vienitî :I
I: 6. Şi zboară
cu iei; :I
I: 17. Tuot un cuorb canitt, :I
I: 7. Şi tuot am facutî : I
I: 18. A luvat stuogu-ntrăg :I
I: 8. Tuot o stavă-ntragă, :I -ntrăgî 2
1: 9. Şi tuot a vienitî :I I: 19. Şi zburîă cu ielî, :I
1: 10. Tot o gaie niagră, :I I: 20. Vieni fară ielî. :I
Tuot 2
1: 11. Luvîă stava-ntragl'i :1 „ ntît !"
· 96. ZORILE DIN CASĂ

fg. 10.041 b Brădlceni - Gerj
fg.
I: 1. - Ridică, ridică :I I: 4. La acel' nieviestie. :I

I: 2. Genie la sprîncene :I nevestie. 2
I: 3. Şi lie mulţumieştie :I I: 5. - Le-o mulţămi Domnu, :I
mulţumieşte 2 I: 6. Că ieu nu li-s omu. :I
570
97. „ZORILE DIN CASĂ"
fg. 3080 a Rasovlţa - Gorj
dictat fg.
'
1. - Ridică, ridică I: 1. :I
2. Gene la sprîncene I: 2. sprincenie :I
3. Buză subţirele 3. subţirele
4. Să-n' grăieş' cu iele! 4. -m '
5. - Cum o să ridic? I: 5. ridicî :l
6. Cum o să grăiesc? 1: 6. grăiescî :I
7. La mini-or venit, 1: 7. o vienitî :I venit 2
8. Pe su' lin-senin, ~--1 1: 8. Pie -sanmi :I
9. O cerboaică neagră, I: 9. Uo cuorboaică niagr~1 :I
*
10. Pe min' m-o pleznit, 14. Că mi-o fura' somnu;
11. Uoi[ki] mi-o pînjenit, 15. Mulţumi-i-ar Sfîntu,
12. Buză mi-o lipit. 16. Că mi-o luat cuvintu.
13. Mulţumi-ar Domnu,
fg. 3073 Leleştl - Gorj
dictat fg.l
„Zicem dimineaţ-aşa :"

1. -Zorilor, Zorilor, n 1: I. :1
2. Să nu vă pripiţ' 1: 2. Ia pripirieţ' :I
3. Să vă dogoriţ' î 1: 3. dogoriţî :I
4. Pînă s-o gătarie 1: 4. P''
m :1
5. Dragă die pribiagă 1: 5. :1
6. Şi iel să-j' mai facă 1: 6. C:t :I
7. Fuog, die răvăşiele 1: 7. :1
8. Arsă-n cornuriele 1: 8. :J
9. Şi să le trimiată 1: 9. :1
10. Pi la niemuriele, 1: IO. :1
11. Să vină şi iele, 1: 11. :1
12. Să vadă că-i j elie ; 1: 12. :I
13. Şi iel să-j' mai gatie I: 13. :I
14. Di-un cuptuor die pînie, 1: 14. :1
15. Doi boi trăgătuori, -1: 15. tragătuori, :1
571
16. C-o butie die vin; 1: 16 vinî; :I
17. Sama să ş-o ie I: Că mi-i călătuori :I
18. La mina diriaptă,
19. Că-s to' miesă-ntinsă,
20. Cu fîclii aprinsă;
21. Şi iel să-j' mai gatie
, I: 21. :I
22. To' di-o vacă grasă I: 22. :I
23. Din ciread-aleasă,

24. Că iel să diespartie,
25. Die az' înaintie,
26. Die m'Clmă, die tată,
27. Die lumea die toată,
28. Die fii, die copii. 2
„Zorile-s gata, că nu-s atîtea, îs puţine."
99. ZORILE DE' AFARĂ
fg. 3077 a Frlteştl - Gorj
fg.
I: 1. - Zorilor, Zorilor, :I 1 I: 9. Altu de mălaie, :I

I: 2. Să nu vă pripiţi :I I: 10. Şi de-o vacă grasă :I
I: 3. Să vă răzvărsaţt, :I I: 1t. Din ciriad- aliasă ; : I
I: 4. Pănă s-o gătire : I aleasă 2
I: 5. Draga de pribiagă : I I: 12. Cu car umblători, :I
I: 6. To' die miesă-ntinsă, :I I: 13. Doi junci trăgători, :I
de 2 I: 14. To' să mi-l mai triacă :I
I: 7. De fîclii aprinsă, :I I: 15. Pă vadur' die apă, :I
Die 2 I: 16. Dint-o ţară-nt-alta; :I
I: 8. Cuptoarie de pinie, :I
dictat *
23. Arsă-n cornurele,
17. Din ţara cu mila, 24. To' să le trimiată
18. în ţară făr' de milă ; 25. Pe la niemuriele,
19. Din ţara cu doru, 26. Să vină şi iele
20. în ţara făr' de dor. 27. Să vadă că-i jele. 23
·
21. Şi to' să-j' mai facă
22. Fuog de răvăşele, „Alea sînt !"
100. „A BRADULUI"
fg. 3077 b Fr4teştl - Gorj
cîntat
I: 1. - Bradulie, bradulie, 1 :I I: 4. Di la vîr' de munte :I

I: 2. Cin' ţ-o porîncitî :I muntie 2
I: 3. De mi-ai cuobuorîtî :I I: 5. Pă mică călarie, 2 :I
coborîtî 2 I: 6. Cu vîrfu la valie? :I
572
dictat
7. - Mi' mi-o porincit 18. Di muarte-nsămnat;

8. Cine-o pribejît. 19. Şi iei că m-or tăiat,
9. La mini-o minat 20. Şi iei că mi-or zis,
10. Doi voinij' din sat 21. Că pe min' m-o pune
1-1. Cu capu legat,* 22. Tălpoae de casă,
12. Cu săcur' pă mină, 23. Să mă şindiliască
13. Cu berdie de brîu, 24. Cu şindilă trasă;
25. Şi iei că m-o pus
14. Cu merindie bună.
26. In mijlog de dmp,
„Nu ştiu bine aicea, vezi?" 27. La cab de voinic,
15. Şi iei c-or umblat 29. Cetina să-m' moaie;
16. To' di' munti-n muntie 30. Vintu să mă bată,
17. Şi io am ţipat, 31. Cetina să-m' cadă.
fg. 2991 b Stineştl - Gorj
fg.
I: 1. - Zorilor, Zorilor, :I 12. D-ei c-o aşteptară

I: 2. la nu vă grabirieţ' :I 13. To' dumineca,
I: 3. Să vă răzvărsaţî, :I 14. Cu lumini-aprinsă
I: 4. Că dalbul priviegî : I 15. Cu mesălă-ntinsă,
I: 5. Iel nu s-o gătitî :I 16. Păn' la prînzul mare;
I: 6. Tod cu răvaşielie :I 17. Şi ici c-or tăia
I: 7. Arsă-n cornuriele, :I 18. Noo junincele,
I: 8. Să trimia tă iele : I 19. Noo berbecei,
I: 9. To' la niamuriele, :1 1
20. Viţa prunului,
dictat 21. Criaca viţişoari,
10. Să vină şi iele, 22. Noo budz' dă vini
11. Să vadă ce jelic. 23. Noo de răkiu. 2
102. „AL BRADULUI"
fg. 2991 a St4neştl - Gorj
fg.
j: 1. - Bradule, bradule, :1 1
I: 4. Di la Io' pietrosî, :I
I: 2. Cin' ţ-a poruncitî :I I: 5. La luog plioştinosî? :I
I: 3. De mi-ai cob.orîtî :I 1.: 6. -Mi' mi-a poruncitî, :I
• var.: Cu capu legat,

C• păru lăsat,
573
I: 7. Cin' i-a pribejitî, :I I: 10. Cu capu legatî, :I
I: 8. La mini-o mînatî :I I: 11. Cu săcur' pe mînă, :I
I: 9. Trîi băiez' din satî :I j: 12. Merindie di-o lună. :1 2
Trei 2 Merinde 2
dictat
3
13. Pe cîm', pe cîmpie, 24. [Zînă] la fîntînă,
14. Cum vine-o cocie 25. Tot cu apă lină * ;
15. Cu căsuţă ţîie, 26. Şi iei m-o-nşelatî,
16. Cu şindila trasă, 27. Că pe min' m-or pune
17. Ai pleca' dic~acasă. · 28. Lăntetie de casă,
(ezită) 29. Sa ma şindilească
18. Ei pc min' m-or pune 30. Cu şindila trasă.
19. La cab de voinid, 31. Az' pleca.~ de-acasă ;
20. Şi iei m-o-nşelatî
21. Pănă m-or tăiatî,
32. Tot iei că m:-or pune
22. Că acaz' m-a duce 33. ln mijlo' de dmpt,
23. Şi iei că m-or pune 34. La cab de vofnicî.
103. Ţ ĂR.INA
fg. 8137 b Rasovifa - Gorj
dictat fg.
1. Scna.lă-mi-te, scuală,
2. Scuol' Dumitre, scuol', I: 2. scuolî, :I scuol', 2
3. Scuală de criceşte I: 3.
4. Şî le porunceşte, I: 4.
5. La- noo zîdari, I: 5. I
6. Noo meşter' mari, I: 6. I
7. Gruapa să zidească I: 7. I
8. Şi la ia să-z' lase I: 8. I
9. Noo ferestele, I: 9. Noauă :I
10. Să-z' vină pe iele, 1 I: 10. :I
I: Pic una sa-z vma :I
I: Cola' şi 1umină ; :I
104. BRADUL
fg.
I: 1. - Bradule, bradule, :I 1: 6. La mini-o venitî, :I

I: 2. Cin' ţ-o porîncitî :I I: 7. Ier' de diminiaţă, :j
I: 3. De mi-ai coborîtî? :I
I: 4. -Mi' mi-a porîncitî :I î I: 8. Cµ sărur' pie mină, :1
I: 5. Trei oameni din satî; :I I: 9. Cu berdie die brîu; :I
• var.: bună.
574
J: 10. Ici s-o-ngenuntatî, :I I: 15. Talpoaie die casă, :I
1: 11. Cu săcuri o datî, :I I: 16. Si [ma şindilească] :I
I: 12. Pe min' m-o-nşălatî, :I I: 17. Că iei că m-or pune :I
I: 13. Bradu cel pocitî, :I
1: 14. C-o spu' că m-or pune :I I: 18.. În mijluo' die cimpî. :1
105. „IORGOVANU"
Lupşa de Sus - Mehedinţi

mg. 1984 f
mţ.
I: 1. Gheorghe, Gheorghe, Gheorghe, :I Gheor', 2

n J: 2. la iej', Gheorghe, pănă-n pragî, :I prag, 2
ă I: 3. Să tie uiz' la vale, :I te val', 2
n I: 4. Gheorghe, Spre soarie-răsarie, :I răsar', 2
ii J: 5. 5ă viez' cinie-z' vinie. :I vin'. 2
tt 1 mz I: 6. Vine, Gheorghe, Iorgovan!, :I Iorgovan, 2
ă I: 7. Că\arie pi-un calt, :I cal, 2
n 8. Gheorghe, Cu şaua cernită,
n 9. Gheorghe, Cu coam'a negrit',
ă I: 10. lel vesăl venia, :I
n J: 11. Gheorghe, Tuot să mi te ia :I
n J: 12. Şi să mi tie ducă :I duc' 2
n I: 13. Gheorghe, În dealu-ăl cu jocu, :I joc', 2
ă I: 14. (-acolo ţ-ă luocu. :I luoc'. 2
n I: 15. Gheorghe, 'S arături aratie :I arat' 2
ă I: 16. Şi flori sămănate. : I sămrma t'. 2
n J: 17. Gheorghe, Şi să-m' iei sama, :I
m I: 18. Pie mine de dimineaţă, :I dimincaţ', 2
ă I: 19. Pi unde-ai mergea : I Pie 2
n I: 20. Gheorghe, Iest-o potecea, :I
J: 21. O potiecă nieumblată, :I nieumblat', 2
mz J: 22. Pi rouă nescuturată, :I nescuturat', 2
I: m 23. Pe un' n-ai foz' niciodată, :I !"1iciodat', 2
ă I: 24. Şi să-m' iei sama, :I
n I: 25. Gheorghe, La mîna direaptă :J dircapt' 2
ă I: 26. I-uo lină fîntînă; :J fîntin'; 2
n 27. Gheorghe, La lină fîntînă
28. Iestă ş-o babă bătrîn',
---
1: 29. Gheorghe, Cu ch~mag în mină :I min' 2
ă I: 30. Şi cu brîu de lină. :I lin'. 2
n J: 3'1 Gheor~ne, b mi ţ-uo ceria :I
ă I: ~2. Tt>~ picioru-ăl stîngî :I stîng 2
575
1: 33. Gheorghe, Şi mina diriaptă. :j diriapt'. 2
ă j: 34. Să ţii, Gheorghe, să nu-j' dai, :j dai, 2
j: 35. Şi tot să mi-j' dai :j dai 2
n j: 36. Patruzăj' de gulieriele, :I gulierieli, 2
n I: 37. Toate cu bănuţ' la ielie; :I în ieli; 2
m I: 38. Patruzăj' ·de colăciei, :I colăciei, 2
n j: 39. Toate cu lumină-n iei. :11 1e1. 2
106. BRADUL
mg. 1988 a Lupşa de Sus - Mehedinţi
mg.
I: 1. - Bradie, frate bradie, : I brad' 2

n j: 2. Cine mi ţ-a poruncitî :j poruncit 2
I: 3. Din pădurie mi-ai vienitî? :I vienit? 2
I: 4. -Mie tuot mi-a poruncitî :I poruncit 2
ă I: 5. Tot !y.on1 , uomu-ăl bunî, :I bun, 2
n I: 6. I ară, Că i-am tră buitî : I trăbuit 2
ă I: 7. Să-i fiu die umbritî, :j umbrit, 2
n j: 8. Să-i fiu vara die umbritî, :j umbrit, 2
ă j: 9. Iarna de scutitî; :I scutit; 2
n l: 10. Ploilie cînd o ploia, :I
n I: 11. !1J.on atuncea s-uo spăla. :j
n j: 12. -- Bradie, fratie. bradie, :j brad', 2
'-
j: 13. Aplcacă-z' vărfurilie, :j

---
n j: H. Să mi-ajung cu mînilie, :I
n 1: 15. s~ k-aştiern la braţă lorî, :I lor, 2
n I: 16. Că prin hraţă sin' puşcatî :I puşcat 2
I: 17. Şi pi spatie săg·datî. :j săgetat. 2
n j: 18. - Da' i~o cum să mi li-cs.pJecî, :I aplec, 2
n j: 19. Că la tulpioara mea :I
I: 20. Iest-o şărpoaică cu pui :j puf :Z
n j: 21. Şi i~o cin' m-oi apleca, :I
n 2 j: 22. Puii iei că m-or şupia, 2 :j
n 2 j: 23. Frunza-n min' s-o ofilea. :j să 2
576
107. ZORILE [IORGOVAN]
Lupşa de Sus - Mehedlnf i

mg. 1943 h
cîntat mg.
1: 1. Trii cocoşi niegri cîntară :I I: n :I • cîntar' 2

1: 2. Şi zorile să vărsară. :I 2. :1 vărsar' 2
I: 3. - Zorilor, surorilorî, :1 :n 3. surorilorî :I surorilor, 2

a 1: 4. Undie-aţi zăbăvit :1 I: 4. zăbăvitî :I zăbăvit 2
1: Iară 5. Die n-aţ' mai zorit :1 1: n Iară 5. zoritî :1 zorit 2

1: 6. :I dimincaţ' 2
1: 6. Astă diminiaţă, :I
n 1: 7. :I dimineaţ' 2
1: 7. Ca ieri diminiaţă? :I
I: Iară 8. -Noi am zăbăvit :I I: n Iară 8. zăbăvitî :I zrtbăvit2
1: 9. La Gheorghe privindî, :I J: 9. privindî, :J privind, 2
J: 10. Pînă cind l-am dcspărţîtî :I J: n 10. despărţîtî :I despărţit 2

1: 11. Tot die copilaşi :I 1: 11. copilaşi :1 copilaşi 2
n Iară 12. :J
Iară 12. Şi die nievestea, :I
I: 13. De grădin' cu flori, :1 n J: 13. flori :J flori 2
J: 14. Gheorghe, Gheorghe, Gheorghe, 2 :J

n I: 14. :J Gheor' 2
15. Ele-a zăbovit,
Iar 16. Pe Gheorghe că l-a luat
17. Că le-a trăbuit;
18. L-a dus în dialul cu JOCU,
19. C-acolo i-e locul,
Iar 20. Şi-s arături arate
21. Şi flori sămănatc,
22. Flori, Gheorghe, multe flori;
23. Să nu zabaveşti,
Iară 24. Gheorghe, să culegi
25. Flori de busuioc,
26. C-ala ie, Gheorghe, cu foc,
27. Şi să mi-s culegi
Iară 28. Flori de romaniţă,
29. C-alca-s cu credinţă;
30. Şi iară să mi-s culegi
31. Flori de nocoţele,
32. C-ale sînt, Gheorghe, cu jele.
I: Iar 33. Să iei sama, :J
n 1: Iar 33.
i: 34. Gheorghe, pe unde-i mergea, :J n J: 34. :J
J: 35. ln dealul cu j-ocu, :I 1: 35. JOCU, :/ joc', 2
J: 36. C-ala, Gheorghe, ţi-e locu. :1 /: n 36. C-acolo, :/ loc'. 2
J: 37. Şi să iei sama, :/ n J: 37. :/
577
I'. I ară 38. Gheorghe, să culegi :I 1: n 38. :I
I: 39. Flori de busuioc, :I n 1: 39. busuiocî, :I busuioc, 2
I: 40. C-ale e, Gheorghe, cu foc; :I I: n 40. focî; :I foc; 2
I: 41. Şi să mi-ş culegi :I I: 41. culegi :I culegi 2
I: 42. Flori, Gheorghe, de lopoţele, :I 1: n 42. :1 lopoţel' 2
I: 43. C-aia-s mai cu jele; :I I: 43. :I jeli 2
I: 44. Şi iară să mi-ş culegi : I 1: n 44. culegi :I culegi 2
I: 45. Flori de romaniţă :I I: 45. :1 romaniţ' 2
I: 46. C-ale, Gheorghe, -s cu credinţă. : I 1: n 46. :1 credinţ' 2

47. GlJeorghe, Gheorghe, Gheorghe, 47.
48. Gheorghe, stai în prag, 48.
I: 49. Gheorghe, te uită la vale :I 1: n 49. :I 'Val' 2
I: 50. Spre soare-răsare, :j I: 50. :1 răsar' 2
I: 51. De vezi, Gheorghe, cine-ţ' vine, :I I: n 51. :I vin' 2

I: 52. Vine Iorgovan :I I: 52. Iorgovanî :I Iorgovan 2
I: 53. Călare, Gheorghe, pe-un cal :I I: n 53. calî :I cal 2
I: 54. Şi vesăl venea, :I I: 54. :I
I: Iară 55. Gheorghe, să te ia; :I n2 I: 55. :1
I: 56. Cu şaua cernită, :I i 1: 56. :1 cernit' 2
I: 57. Gheorghe, cu coama niegrită, :I 1: n 57. negrită, :I negrit' 2
I: 58. Şi să mi te ducă, :I I: 58. :1 ducă"-
2
duc'/
I: 59. Gheorghe, tot pc potecele, :I I: n 59. :I potecel' 2
I: 60. Pc poticca nicumblată, :I I: n 60. neumblată :I neumblat' 2
I: 61. Prin rouă nicscuturată, :I I: 61. nescuturată :I nescuturat' 2
I: 62. Pc un' n-ai fost niciodată. :I m2 I: 62. :I niciodat' 2
I: 63. Şi să-mi iei sama, : I n I: 63. :1
I: 64. Gheorghe, la mina dircaptă :I I: n 64. :1 dircap' 2
I: 65. I-o lină fintînă, :I I: 65. :1 fintin' 2
I: 66. Gheorghe, I-o lină fintînă, :I n 66.
I: 6 7. Ieste ş-o babă bat rină : I n 67. bătrîn')
bătrînă
I: 68. C-un ciumag în mină :I 1: 68. :I min'"-
mină/ 2
I: 69. Şi cu brîu de lină; :I I:Gheorghe 69. :I lin' 2
I: 70. Ia mi ţ-o cerea, : I ni: 70. :I
I: 71. Gheorghe, tot picioru-al sting. :I 1: 71. stingi :I sting 2
I: 72. Set ţii, sa nu-l dai, :I n I: 72. dai> :I dai 2
dai
I: 73. Gheorghe, şimina direaptă, :I 1: n 73. :I direap' 2

I: 74. Şi, iar, să mi-ş dai :I ni: 74. dai, :I dai 2
I: 75. Patruzăci de gulerele :I 1: n 75. :I gulerel' 2

I: 76. Cu banuţ în iele, :I I: 76. :1 iel' 2
I: 77. Gheorghe, şi cu luminele, :I 1: n 77. :I luminel' 2

I: 78. Şi cu colăcei, :j i 1: 78. colăcei :I colăcei 2
I
I: 79. C~ să treci, Gheorghe, prin rai :1 3 rai :I rai 2
578
108. TĂRINA
•
mg. 1943 I Lupşa de Sus-Mehedinţi
mg.
I: 1. - Ţărînă, ţărînă, :I
n 1: 2. Lasă-te mai lină, :I
n I: 3. Ca o pană de găină. :I găin'. 2
n I: 4. Pămîntie, pămîntie, :I pămînt', 2
n 1: 5. Să te laş' uşorî :I uşor 2
nI: 6. Pe mindru trupşorî. :I trupşor 2
nI: 7. N-a venit să odrasliască ~I
nI: 8. Şi-a venit să putrezască; :I
nI: 9. Faţa i-a-nlemnitî, :I 'nlemnit, 2
I: Iară, 10. Oki-a pinjenitî, :I pînjenit 2
n I: 11. Ş-aici a venitî, :I venit. 2
109. BRADUL
mg. 1943 j Lupşa de Sus - Mehedinţi
mg.
\: 1. - Firicel de bradî, :\ \: n 12. Pluoile cind uor ploia, :\

brad, 2 or 2
ă \: 2. l\lîndru Şl chitatî, :1 n 1: U. la mi s-uo spăla. :1
chitat, 2
H2 1: 3. Cine mi ţ-a porîncitî :I I: 14. Şi, iar, firicel de brad, :I

porîncit 2 I: 15. Mîndru şi chitat, :1
1: 4. Din păduric mi-ai venitî, :I \: 16. Aplecă-ţ' virfurilc, :I ,
vienit, 2
I: 17. Să le-ajung cu mînile, :I
1t I: 5. Di la loc pietrosî, :1
pietros, 2 I: 18. Să le-aştern tot braţălor! :1
\: 6. Aij', la ~11 sacietosî? :\
săcietos? 2
I: 19. -Da' ieu cum să mi le-apleci, ·I
\: 7. - Mie că mi-a porîncitî :1 n2 I: 20. Că la tulpioara mea :\

porîncit 2
1: 21. Ieste-o şerpoaică cu pui. :I
\: n 8. Vieta, Că i-am trăbuitî :\
trăbuit 2
I: n 9. Să-i fiu die urîtî; :I dictat
umbrit; 2
I: n 10. Vara să-i fiu die umbritî, :I 22. Cînd m-oi apleca,
umbrit, 2
23. Puii ci că m-or muşca,
n \: 11. Iarna de scutitî; :I
die scutit ; 2 24. Frunza mi se ofilea.
579
fg. 6912 Coateni - Gorj
„Zicem Zorile-ntîi."
dictat I fg.
1. - Zorilor, surorilor, 1. suroriloru,

2. Nu pripireţ' a zori, 2. zorire,
3. Pană ... „acum să zic, -Noi, Zorile, n-am pripire,
anume - cum să zîc ?" (Da') Şi ne pripiez' rădzilere
3. Pană omu s-a găci, 3. şi Ion s-o găcire,
4. S-o găci, s-o desparţi 4. desparţire
5. Dint-o lume-nt-altă lume, 5. lumere,
6. Dint-o ţară-ntr-altă ţară. 6. -nt-alta
7. - Voi, voi, voi, muierilor, n 7. muieriloru,
8. Nu vă rugarăţ' de noi, 8. rugareţ' noiu,
9. Vă rugaz' de sfintu soarie, 9. soarţ,
10. Că iel iestă hal mai mare 1t 10.
11. Şi-ncălzeşce văilie n 11. Dic- văiliere
12. Şi toate padurilie, n 12. păduriliere,
13. Şiobanii de la viţăi, n 13. Şiobaniei viţăiu
14. Saraşii pe su' părieţ'. n 14. Sărăşiei părieţu.
„ Vcz', asta să zice aşa. Şi p-ormă, cînd

ajungem la-ncălzitu văilor, zicem că
să-ncălzez' păraile şî culmi/ele."
II. 1. - Zorilor, surorilor, III 1. - Zorilor, surorilor,

2. Nu pripireţ' a zori, 2. Nu pripireţ' a zori,
3. Pană omu s-a găci, 3. Pană omu s-a găci,
4. S-o găci, s-o desparţi 4. S-o găci, s-o desparţi
5. Dint-o lume-nt-altă lume, 5. Dint-o lume-nt-altă lume,
6. Dint-o ţară-ntr-altă ţară. 6. Dint-o ţară-ntr-aÎtă ţară.
7. - Voi, voi, voi, muierilor, 7. -Voi, voi, voi, muierilor,
8. Nu vă rugarăţ' de noi, 8. Nu vă rugarăţ' de noi,
9. Vă rugaz' de sfîntu soaric, 9. Vă rugaz' de sfintu soarie,
10. Că icl iestă hal mai mare 10. Că iel iestă hal mai mare
11. Şi-ncălzeşcie văile 11. Şi-ncălzeşce văilie
12. Şi toace parailie, 12. Şi toace culmiţelie. 1
„ V ez' că zîserăm de padure-ntîi."
13. Şiobanii de la viţăi,
14. Saraşii pe su' părieţ'. „Să termin-acu."
111. „LA STEAG" [BRADUL]
fg. 7268 a Mătlsarl- Gorj
dictat fg.
1. - Steagule, steguţule, 1.
2. Bradule, brăduţule, 2.
3. Cine mi te-a poruncit 3. poruncitî
4. La pămînt te-ai coborît, 4. coborîtî
5. De la lo' cu iarbă
*
8. La loc furnigos?
6. La loc fără iarbă, 9. - Mie, Ioana mi-a poruncit,
7. De la loc frumos 10. Că i-am trebuit
580
11. Vara, vara de răcoare, 17. 10f, Doamne, da' ce mai foc!
12. Iarna, iarna de viscoale. 18. Sus, pe rămurele,
13. Jos la rădăcină, 19. Kif de năcoţele,
14. Buşneac de tămîie, 20. Plînge maică-sa cu jele.
15. Mai sus, la miljoc,
16 .. Kiţ' de busuioc;
„Gata ieste !"
112. „LA STEAG" [BRADUL]1
disc 995 c• Mătăsari - Gorj
disc •
n 1. - Steagule, steguţule,
n 2. Bradule, brăduţule,
n 3. Cine mi te-a porincitî
n 4. La pămînt te-ai coborîtî?
fg. 7268 c Mătăsari - Gorj
dictat fg.
1. - Zorilor, surorilor, 1. surorilorî,
2. Nu pripireţ' la zorit 2. zoritî
3. Pină Ioana 1 s-o găti 3. Pănrt
4. Cu-ncălţatu, cu-nbrăcatu, 4.
5. Nouă cuptoare de piine, 5.
6. Nouă oale de legume, 6.
*
7. Nouă butoaie de vin 15. Şi ieste-o babă bătrînă,
8. Şi cu nouă de rakiu, 16. Cu dinţii de lină ;
9. Patruzeci şi patru de gulerele. 17. Or' ce ţi-o cerea,
10. Hai, 'nainte, hai, 18. Ioană 2 , să nu-i dai;
11. La poarta de rai, 19. Să-i dai un gulerel
12. Ş-acolo să stai, 20. Cu banu din iel.
13. Că-s două fintini reci;
14. Tu să te opreşti. „Asta ieste!"
• V. textul la nr. 111.
581
114. „ZORILE LA AMIAZ"
fg. 3105 b Godineşti - Gorj
„Acu să-ţ' spun p-eli di la amniaz:"
dictat
1. Scoal', Vasile, scoală, 8·. Că-i portari la puartă
2. Soarile la amniadz 9. Şi iel mi ce-ntrabă
3. Şi noi ni-am venit, 10. Ge vamă ce dai.
4. Că mi-am audzît, 11. Gi(n) mina gireaptă
5. Că ieşt' călători 12. Să-i dai un [i]niel,
6. Gint-o lume-nt-alta; 13. Gi la briu bacistă.
7. Sama să mi-ţ' ai,
115. „ZORILE DE DIMINEAT Ă"

• '
fg. 310.5 a Godineşti - Gorj
„A cu s-o luăm ge giminiaf a. Io le dzfc de cîte tri ori."
[fg.J
I: 1. - Zorilor, Zorilor, :I 1 18. Dint-o lume-nt-alta.

I: 2. Nu pripirăţ' să zoriţî :I 19. Sama să mi-ţ' ai
I: 3. Păn Vasile s-o gătcire :I 20. La mina dgireaptă,
4. Să dge cărţ', în toatce părţî 21. Că-i calia curată,
5. Niamur' să-ş' adunie, 22. Cu plugu arată,
6. Iar iel să-ş' gătciască: 23. Cu griu sămănată,
7. Nouă oale cu legume, 24. Cu griu şi cu flori.
I: 8. Nouă cuptoare dge pin ie :I 25. Năince să merj',
9. Şi colac dge griu curatî, 26. Că să faci-o casă naltă,
I: 1O. Să să spună dgin ce satî. :I 27. Da' în casă cine iera?
dictat
„Să dzîcem că iera tat-so, ori mitmă-sa" ..
11. Răsar' soare, frăţioare,
12. De ia nor de pe munţ', 28. Die iera tăicuţ-al tău,
13. Şiaţa dgi pe lunşi 29. Pe tcin' tei-aştepta
14. Şi bruma dgi pe poteşi, 30. To' cu mesă-ntcinsă,
15. Drumu să să vegireză 2 31. Cu fîclii aprinsă,
16. Să poată Vasile merje, 32. Cu pahare pline,
17. GL iel îi călători 33. Cum vă pară bine.
116. „ALE BRADULUI"
fg. 3106 a Godioeşti - Gorj
„Acu pi-al gi la brad cîn' vine cu bradu, cu suliţa,

aşadzîcem noi."
(fg.)l
1. - Bradule, bradule, 2 3. Ge mi-ai doborîtî

2. Şin' ţ-o porînşitî 4. Gi la loc pietrosî
582
5. La loc păginosî? 15. Şi moikiţa ta ci-o plînje.
6. - Vasile mni-o crişitî, 16. - Bradule, bradule,
7. Că i-am trăbuitî, 17. Apleacă-ţ' vîrvările,
8. Vara ge umbritî, 18. Să ma iau cu minile,
9. Iarna ge scucitî. 3 19. Să mă sui în tcinie,
10. El mi td-o-nşălatî 20. Să fac okii ruată,
11. Ca iel nu tce duce 21. Să vă' lumia tuată.
12. Ploile tce ploaie, 22. Mă uitai pe cîrn.' la vale,
13. Vînturile tce viscoală, 23. Vădzui căni cu floricielc,
14. Zăpada tce ninj' 24. Strîgîn' rudgile miele. 4
117. 1 ZORILE
fg. 3111 (II) Pocrula - Gorj
Vezi textul la nr. 178.
118. BRADUL
fg. 3112 a Pocrula - Gorj
fg.l
âi I: 1. - Bradulie, brăduoţulerie, :I brăduoţulcre 2
îi I: 2. Cinie, fuoc, ţ-o puorînşitî :I ţi-o 2 •

I: 3. Die mi-ai doborîtî :I De duobuorîtî 2
I: 4. Di la luoc pietrosî :I pietruosî 2
I: 5. Tuo' la loc băltuosî? :I Tot luoc 2
I: 6. - Mie că mi-o puorinşitî : I mi-ou porînşitî 2
I: 7. Tinierielu !onî :I
I: 8. Că m-o-nşieluitî, :I
I: 9. De mi-afi dobuorîtî; :I duoborîtî; 2
10. C-uo zis că, unie m-o punie,
11. Ploaia nu m-ajunjie,
---
1: 12. Vîntul nu mă hatie, :I
I: 13. Soarie nu mă ardie. :I
119. „ALE TĂRÎNII"

fg. 3112 b Pocrula - Gorj
jg.l
I: 1. - Pămîntie, pămîntie, :1 \
I: 2. Di-astăz'înaintie :I
îi I: 3. Să fii bun părintie, :1 părinte, 2
I: 4. Faţa să nu mi-o zmolieşti, :I zmoleşti, 2
I: 5. Uokii să nu-i pănjănieşti, :1 panjanieşti, 2
ii I: 6. Să nu tie laj' grieuî :I
I: 7. Pe trupşorul mieu. :I Pie 2
583
120. ZORILE IN CASĂ
fg. 2964 Tismana - Gorj
„Cîn' intrăm de-afară-n casă, zicem:"
dictat
1. Scoală, Ioane, scoală, 14. Scoal' de mi te roagă

2. Că multu-i d-asară, 15. De copiii tăi,
3. De cînd ai înşietat „Fetie, ce ar'."
4. Gura cu tăcerea, 16. Numile să-z' scrie,
5. Okii cu vedere.a. 17. În urekia vedri,
6. Scoală, Ioane, scoală, 18. Nume t-o vedia
7. Scoală de mi-ţ' roagă 19. Şi apă 'ţ-o da;
8. Iar de soţul tău, 20. Scoal', Ioane, scoală,
9. Numile să-z' scrie 21. Scoală, mi te ruoagă
10. În dunga postăvi, 22. De copiii tăi,
23. Numele să-z' scrie
11. Nume ţ-o vedea 24. În bucium de vie,
12. Şi turtă ţ-o da; 25. Nume ţ-o vedea
13. Scoală, Ioane, scoală, 26. Şi strugur' ţ-o da .
•
121. BRADUL
fg. 1357 Negoeştl - MehedlaţJ
„Acolo, cîn' e cu bradu la poartă, acolo, atunşia

să zice:"
fg.l
I: 1. - Bradulie, bradule, :1 1: 14. Că mă mai sadieştie :1

ă I: 2. Cin' ţ-o porînşitî : I ă I: 15. Şi mă priesadieşte : I
Şin' 2
1: 16. 'n grădina la ielî, :1
I: 3. Die mi-ai doborîtî, :I ă I: 17. Soarie nu ma ardie, :I
a I: 4. Di pi-ai vîrv di munţî, :1 I: 18. Vîntu nu ma hatie, :I
I: 5. Di la braz-ai mulţi,
I: 19. Ploaie nu ma ploaie. :1
:1
dictat
I: 6. Die la fraţii tăi, :I
I: 7. De la brazii tăi? :1 20. - Bradule, bradule,
21. Tînăru cutare,
I: 8. - Ia, tinăru !onî 2
: I 22. Iel ti-o-nceluit,
1: 9. Iel mi-a porînşitî :I 23. De ti-ai doborît ;
24. Soarelie tie arde
I= 10. De mi-am doborîtî :I 25. Şi ploaia ti ploaie,
( 11. Di la munţi miei,) 3
26. Şi vîntu tie bate,
, miei,
12. Di la fratî
27. Coaja-z' ruginieşte,
e 1: 13. Că iel iar c-o zîsî, :I 28. Frunza-ngalbenieşte.
584
29. - Bradule, bradule, 34. Să vă' lumea toată;
30. Aplecă-z' vîrvările, 35. Să vă' niernuriele,
31. Să ma iau cu miinile, 36. Cu' ma mai plîng icle. 4
32. Să ma sui în tinie,
33. Să fac okii roată, „A ăsta-i".
mg. 3039 Rb Valea Maro - Gorj
mg.
n I: 1. - Cearcă, dragă, cearcă, :I [: 33. Să mi tic-ndirieptie. :J

J: 2. Cearcă şi (di) ridică :I 1: 34. La mina direaptă :J
---
n J: 3. Genie la sprîncenie, :I 1: 35. Îi calea curată, :1
1: 4. Buză subţirielie, :I I: 36. Îi cu boi arată, :1
---
J: 5. Grăieşte cu ielie, :I 1: 37. Cu griu sămănată. :1
1: 6. Die lie mulţumieştie, :I I: 38. Iar să mi tie ruogi :I
---
J: 7. La hai viecin' buni' :I
J: 8. Cari-o făcut binie, :I 1: 39. Să nu tie-ndirieptic :J
--- 1: 40. La mina a stingă, :I
n J: 9. Di-or vieni' la tinie. :I
I: 10„- Mulţumi-le-ar Duomnu, :I I: 41. Că-i calea nătîngă, :1
--- 1: 42. Cu bivoli_ arată, :J
n J: 11. Că ieu (io) nu li-s uomu; :I
1: 12. Că la min' s-o pusî :~ 1: 43. Cu spin' sămănată, :I
--- 1: 44. N-ai să calci o dată. :I
n J: 13. Tot o gaică 1
niagră, :J
J: 14. Uoki o pănjenitî, :J
I: 45. Miergin', scăpătinî, :I
pănjănitî, ~ 1: 46. Pie Duomnu rugînî, :I
n J: 15. Buz-uo-ndrievenitî. 2 :I
J: 16. - Că iei c-or lăsatî :I I: 47. Sama bin' să-ţ' iei, :1
--- 1: 48. Că 'naintie-ţ' iasă :J
J: 17. Tot lucru die ziuă, :J
Tuot 2 I: 49. St ul die golumbiei; :I
J: 18. Odihna die noaptia, :I 1: 50. Iar nu-z golumbici, :I
Uodihna 2 1: 51. Sun' cuopii di-ei tăi. :1
---
î I: 19. Şi-or vieni' la tinie. : I 1: 52. Mina-n sin s-o bagi :I
I: 20. - Mulţumi-le-ar Duomnu, :I 53. Şi să ţî-i cinstesti. :J
I:
J: 21. Că io nu li-s omu. :J I: '
54. 'Naintie să miergi, :I
J: 22. - Miergin', scăpătinî, :I
n I: 55. Miergîn', scăpătinî, :I
J: 2,3. Pie Domnu ruginî, :I I: 56. Pie Duomnu ruginî, :I
J: 24. Sama biii' să-ţ' iei, :J
1: 57. Sama bin' să-ţ' iei, :I
I: 25. :I
Că 'naintie-ţ' iasă I: 58. Că 'naintie-ţ' iasă :J
J: 26. Uii puom influritî; :J
I: 59. St ul die guolumbiei; :J
J: 27. Nu-i puom înfluritî, :I 1: 60. Iar nu-z guolumbiei, :I
pom 2
I: 28. Dar îi Domnul sfîntî; : J golumbiei, 2
, ,
I: 29. Iar jos să-ngenunţî, :J I: 61. z niamur di-elie tiălie. :1
I: 30. Di-amîndoi gienunţî, :J 1: 62. Mîna-n sin s-o bagi, :1
I: 31. Poalie să-i săruţî :I n I: 63. Să ţi lie cinstăşti. :1
J: 32. Şi să mi tie ruogi, :J I: 64. 'Naintie să miergi. :1
585
1: 65. T riei fietie suruori :I I: 81. -leu am diestui fraţi, :1
1: 66. Uor pleca' la flori; :1 1: 82. Cîţ' pie muntie brazi; :I
I: 67. Culies-or, culiesî, :I I: 83. Iar ie să ruga: :I
1: 68. Una dintră ielie :I I: 84. - Cuculie, cuculie, :I J
n I: 69. Că îa s-uo greşitî, :I I: 85. Scoatie-mă la satî, :I

I: 70. Die o adurrnitî; :1 I: 86. Că ţ-oi fi uo soră! :1
I: 71. Cin' s-o pomienitî, :I I: 87. Iar cucu zicea: ~
I: 72. Tuo' la mez die noaptie, :I 1: 88. - Am diestulie suorie, :I
I: 73. Cu fior die moartie; :I I: 89. Cîtie vara flori ; :I
I: 74. Cin' s-o pomienitî, :I I: 90. Iar ie să ruga: :I
n I: 75. Doar cucu cînta. :I 1: 91: - Cuculie, cuculie, :1
1: 92. Scoatie-mă la satî, :I
I: 76. Dar ie s-o ruga': :I
I: 77. - Cuculie, cuculie, .:I n 1: 93. Că ţ-oi fi uo vară! :1
I: 78. Scoatie-mă la satî, :I 1: 94. Iar cucu zicea: :1
n I: 79. Că ţ-oi fi un frate! :I 1: 95. -· Am di est ul ie viere, :1
I
I: 80. Iar cucu zicea: :[ I: 96. Cîtie vara pere. :1 3
mg. 3039 Ra Valea Mare - Gorj
mg.
ă I: 1. - Zoriluor, Zoriluor, :1 I: 19. Pi la niemurielie, :I

Zorilor, Zorilor, 2 1: 20. Să 'vină Şl ielie, :I
1: 2. Şi voi, surorilor, :1
ă Ii 21. Să vadă ce jelie; ~ I
I: 3. Tu; drăguţ die soarie, :I jălie 2, 3, 4 ,
I: 4. Să nu tie grăbieşti, :1 n 1: 22. Că iel să gătieştie :I
e 1: 5. Ca să răsărieşti, :I I: 23. Iară, ca să treacă :1
I: 6. Pănă :1
să gătieşte î I: 24. Dintr-o ţară-ntr-alta, :1
n I: 7. Tot anumie Ionî, :I I: 25. Din ţara cu duoru :I
1: 8. Cu-o turtă de ceară, :I I: 26. În ha fără duorî, :1
--- dori, 2
n 1: 9. Să aibie vicdeală; :I ţara cu milă :1
aibă 2
1: 27. Din
1: 10. C-un văluj dic pinză, :1 1: 28. în ha fără milă. :I
---- I: 29. La gură die vale :I
1: 11. Altu die dimie, :1
I: ~2. S-aibie die vecie; :I I: 30. I-o gîlceavă mare: :I
aibă
2 1: 31. Ceartă-mi-să, ceartă ·'·I
I: 13. Un cuptuor die pînie, :1 n I: 32. Soariele cu moartea ; :1
I: 14. Altu die mălaie, :I 1: 33. Iar soariele zice :I
„
î I: 15. Să aibie die calie; :1 i I: 34. Că iei îi mai mare, :I
I: 16. Iar iel să-ş' trimeată :I I: 35. Că iei că cuprindie :I
n 1: 17. Cărţ' cu coalie vierzî, :1 n I: 36. Toatie văi adînciî, :1
1: 18. Arsă-n colţurielie, :1 1: 37. Toatie cîmpur' lungi; :1
586
j: 38. Iară moartia zice :I I: 50. În leagăn ce arie? :I
j: 39. Că ia că-i mai marie :I I: 51. Un biet die voinicî. :1
n I: 40. Că ia că să duce :I
I: 41. T uot la bîlciur' mari :I I: 52. ielî zîce: :I
Iară
iei că 2
î I: 42. Şi ia că şi-aliegie -: I j: 53. -Fuji, cerbulie, fugi, :I
j: 43. Nievieste pie cîrpie, :I
Nieveste 2 Fugi 2
n J: 44. Fietie pie cuosîţă, :I 1: 54. Că ieu că mi-şi amî :j
J: 45. Voinişi pie căciuli. :J I: 55. Triei fraz' vinătuori, :j
I: 46. Pi-o cîmpie lungă, :I i
A
I: 56. Pie tin' ti-o puşca, :1
I: 47. Un cer(b) mohorîtî :I puşcarie, 2
J: 48. În coarnie ce arie? :J J: 57. Pie min' m-o-ngropa. :J 1
J: 49. Leagăn die mătasă; :J -ngroparie. 2
124. ZORILE DE AFARĂ 1
fg. 3067 Valea Mare - Gorj
J: 1. - Zoriluor, Zoriluor, :j
1: 2. Voi, suruoriluorî, :J
şi 3. - Voi nu vă rugariez', :I
4. Dară·, voi die nuoi, :I nu.oi, 2
î 5. Şi voi vă rugarieţ', :j
î 6. Cu rugarie marie :I I: Minie pie plccario: :1 2
Die galbenu suarie, :I
A
i 7.
î 8. Că iel i măi marie, :j îi mai 2
Iel să nu grăbiască, :I
A
i 9.
î 10. Să mi-j' răsăriască, :J
11. Să mi să sprinjască :J
12. Pie ciel' cîmpur' lungi :I
I: 13. Pie ciel' văi adinci, :I
î I: 14. Pie cel' dialur' 'naltie. :J
„Acumă să zîciem asa·: "
15. Pănă s-o gătirie :1
0
J:
J: 16. Anumie cutarie :J
„Cine-o fi atunci."
I: 17. Că ie) ş-o trimiesî, :J
î J: 18. Ier', di-alaltăieri, :I
I: 19. Cărţ' cu coalie vierdzî, :J
J: 20. Fuoc, în toatie părţî :J
î I: 21. Ş-incă răvăşi ele :I
22. Arsă-n cornuriele,
23. Pi la niemuriele,
24. Să vină şi iele, *
25. Să vadă că-i jele; 32. Şi de miesă-ntinsă,
26. Şi să mi tie gatie 33. Cu fîclii aprinsă;
27. To' di-o cale lungă, 34. Di-un cuptor die pînie
28. Lungă, ducătoare 35. Ş-încă die mălai,
29. Şi ne-ntuorcătoarie; 36. Di-o butie de vin
30. Di-o turtă die ceară, 37. Ş-încă die răkiu;
31. S-aibe die vedial~ ; 38. Di-un văluz de pînză
„Ala, cine-o fi." 39. Ş-încă die dimie,
587
40. S-aibe die hodină. 66. Că doară ti-o scoatie
67. Die la niagra muartie.
că iele-z multe."
(. _„ noi altele zîcem,
„Acuma 68. Da' nu e pe dare
„ A1 ara .
„ I ar o zişe.
A I"
41. Pe cel dm' pirlit,
„Zî d-niata cum zîc io acia: " 69. Şi e pe răbdare.
42. Un cerb mohorit
43. În coarne ce are? „Acuma, aia să isprăvi. Acuma zicem
44. Liagăn die mătase.
altele iară."
45. În liagăn ce are? (Tot afară )
46. Anume cutare. 70. La gură die vale,
„Cine-o fi ala atuncea, viedz !" 71. O gilcea vă mare ;
72. Cin' să gilceăvieşt'?
47. lei o rup' di-o dzis: 73. Soarele cu muartea.
48. - Fuj', cerbule, fugi, 74. Suarele-n grăia:
49. Că io că mi-s' am 75. - Că io-z mai mare,
50. Voinij' vînătu~ri, 76. Că io că cuprind
51. Pie tin' ti-o-mpuşca, 77. Citi cîmpur' lungi,
52. Pe min' m-o-nturna. 78. Cîtie văi adinci,
53. lei o rup' di-o dzis: 79. Cîtie dealur' 'nalte,
54. - Rabdă, dragă, rabdă 80. T oatie le cuprind,
55. To' cum răb' şi iou, 81. Că io-z mai mare.
56. Die vin' şi die suare, 82. Muartea-n grăia:
57. Di-apa mergătuare, 83. - Ba io-z mai mare,
58. Că nu e pe dare 84. <:ă io cin' mă duc
59. Ci e pe răbdare; 85. To' la bilciur' mari
60. Că dac-ar fi pe dare, 86. Şi io că mi-aleg
61. Fiii tii ar da 87. Băieţ' pe căciuli,
62. Tot un piu' cu boi, 88. N evieste pe coance,
89. Fiete pe cosiţe;
63. Cu plugar cu tuot;
90. Şi io îz mai mare.
64. O turmă die oi,
65. Cu ciobani cu tuot ; „A cu să gătiră."
125. BRADUL
fg. 3113 b Boroştenl - Gorj
fg.
I: 1. - Bradulie, bradulie, :I
I: 2. Cin' ţ-o porîncitî :I
I: 3. Die me-ai duobuorîtî, :I De duoborîtî, 2
I: 4. Di la loc pietruosî, : I
I: 5. La loc pluoştinuosî? :I ploştinosî ? 2
I: 6. - Mie mi-o puorîncitî :I porîncitî 2
I: 7. Tinieriel voinicî. :I Tinierel 2
I: 8. Ieri, di-alatăieri, :I
I: 9. lei că mi-o minatî :I mi-au 2
I: 10. Tuo' doi voinicei, :I To' duoi 2
j: 11. Cu săcuri pie braţă :I pe 2
: 12. Cu bierdie die brîuî. :I
588
126. BRADUL
Gurenl - Gorj
fg. 3114 b
fg.
1: 1. - Bradule, bradule, :I Bradulie, bradulic, 2

I: 2. Cin' ţ-o porîncitî : I
I: 3. Die me-ai doborîtî :I De 2
I: 4. Di la loc petrosî :I
I: 5. La loc pl5ştinosî? :I
I: 6. - Mii mi-a porîncitî :I
I: 7. Tot anume !onî, :I
1: 8. Că iei ş-o trimes :I 1 trimiesî l
fg. 3104 a Pe,tlşanl - Gorj
dictat fg.
I. - Bradule, bradule, I: l. :I
2. Cin' ţ-o porăncit 1: 2. porăncitî :I
3. De mi-ai doborît 1: 3. doboritî :I
4. De la log pietros, 1: 4. pictrosî, :I
5. La al mlăştinos? I: 5. mlăştinosî? :I
6. - Mie mi-o trimies 1: 6. trimiesî :I
7. Tot anume Ion 1: 7. Ionî :I
8. Trei oameni din sat, I: 8. satî, :I
9. Cu păru lăsat, 1: 9. fasatî, :I
10. Cu berde de brîu, 1: 10. brîuî, :I
11. Cu săcur' de umeri; I: 11. :I
12. Pe min' m-or cătat *
28. To' din vale-n vale,
13. To' din munţ' în munţ', 29. Cu virvu la vale.
14. Pin brădui mărunţ'; 30. La umeri m-o luat
15. Pe min' m-or găsit, 31. Şi iei că m-or dus
16. jos a genunkiat, 32. În mijlo' de cîmp,
17. Cătă mini-or zis, 33. La cab de voinic,
18. Că pe min' mă pun 34. Vintu să mă bată,
19. Tălpoaie de casă, 35. Ploaia să mă ploaie,
20. Să le fiu de masă ; 36. Cetina să-(m') moaie;
21. Iei pe min' m-or duce 37. Vintu să mă bată,
22. În mijlo' de cîmp,
23. La cab de voinic. „De doo ori să zice."
„Şî la fată şi la băiat tot aşa să zice." 38. Cetina să cadă ;
39. Să fac okii roată,
24. I~i pe mine m-or tăiat, 40. Să văz lumea toată
25. La umeri m-o luat 41. Şi să mai aud
26. To' din deal în deal, 42. Harăngii trăgînd,
27. Cu catur la deal; 43. Maice givălin' .1
589
tg. 3103 Peştlşanl - Gorj
dictat fg.
1. - Ridică, ridică, I: 1. :I
2. Anume Ion I: To' dragă de Ioane, :I
3. Gene la sprîncenc, I: 3. :I
4. Buză rumeniele,
5. De mi-z' mulţămieştc I: 5. :I
6. Cui o făcud binie I: 6. :I
7. Di-o venid la tinie. I: 7. :I
8. - V-o multămi Domnu, r: 8. V-a :I
9. Că io nu li~s omu. 1: 9. vi-s :I
10. Mie mi-o venit, I: 10. venitî, :1
11. Ieri, di-alaltăieri, I: 11. -alaltăieri, :I
12. O niagră corboaică ; I: 12. Uo :I
13. 'n f eriastă s-a pus, I: 13. pusî,
14. În aripi-o pleznit, I: 14. Aripi pleznitî,
15. Pe min' m-o lovit, I: 15. lovitî,
16. O' 1 mi-a pănjenit, 1: 16. pănjenitî,
17. Buză mi-o lipit, I: 17. lipitî,
18. De n-a(m) mai vorbit. I: 18. vorbitî. I
19. - Da' noi ne rugăm, I: 19. rugămî, :I
20. Dragă de Grigore, I: 20. To' dragă de Ionî, :1
„ Dacă ţineţi dunmiavoastră să zic aşa
io aşa zic."
21. To' să te mai laşi I: 21. laşi :I
22. La vară-n Rusale, I: 22. :I
23. Că ie ziua mari 1: 23. 11 :1
*
La vamă te-or duce.
24. Şii-o zi de tirg, 50.
25. La tir' să te duci 51. Mîna-rt sin să-z' bagi
26. Şi să-z' tirguicşti 52. Şi lor să le scoţ'
27. Trei marhame nicgre, 53. Trei marhame niegre
28. Trei cununicle, 54. Să-i dăruieşt',
29. Trei zabranicele. 55. Vama să-z' plătieşti;
30. 'Nainte să-z' mergi 56. 'Nainte să-z' miergi
31. Şi sama să-ţ' ei 57. Şi sama să-ţ' ei
32. Pc une să-z' dai, 58. Că ţ-or mai eşi
33. Pi(n) mijlog de plai, 59. To' trei nevestiele,
34. Pe gură de rai; 60. Die mină te-or lua,
35. Şi iar să nu-z' dai 61. La vamă te-or duce.
36. Pc la mina stingă, 62. Mina-n sin să-z' bagi
37. Că-i calea nătingă, 63. Şi lor să le scoţi
38. Cu bivoli arată, 64. Trei zabranicele,
39. Cu spin' sămănată; 65. Să le dăruieşti,
40. Şi iară să-z' dai 66. Vama să-z' plătieşti;
4 1. La mina dreaptă, 67. 'Nainte să-z' mergi
42. Că-i calea curată, 68. Şi sama să-ţ' ei
43. Tot cu boi arată, 69. Că ţ-or mai eşi
44. Cu griu sămănată. 70. To' trei fete mari;
45. 'Nainte să-z' mergi 71. Die mină te-or lua..
46. Şi sama să-ţ' ei 72. La vamă te-or duce.
47. Că ţ-or ma' ieşi 73. Mina-n sin să-z' bagi
48. Trei unchieş' bătrîni, 74. Şi lor să le scoţi
49. Die mina te-or lua, 75. To' trei cununiele,
590
76. Să le dăruicşt', 94. 'Nainte să-z' mergi,
77. Vama să-z' plătieşt'; 95. Une-ai auzî
78. 'Nainte să-z' mergi, 96. Un cocoş al dai,
79. Une-i mai vedia 97. Pe-acolo să dai ;
80. Un măr mărgărit, 98. Nu-i cocoş al dai,
81. Nu-i măr mărgărit, 99. Ci-i Domnu din rai;
82. Ci ie Domnu Sfint. 100. Jo' să m1 te-apleci,
83. Jo' să mi te-apleci, 101. Poale să-{ saruţ',
84. Poale să-i săruţ',
85. Ma rog, să nu-ţ' uiţ'. 102. Ma rog, să nu-ţ' uiţ'.
86. 'Nainte să-z' mergi, 103. 'Nainte să-z' mergi,
87. Une-i mai vedea 104. Tot pe_ drumu-ă(l) lung,
88. Răkită-mpupită, 105. La cîmpu cu duoru,
89. Nu-i răkită-mpupită, 106. Une dă bujoru,
90. Ci ie Maica Sfintă. 107. Bujor să-z' culegi,
91. Jo' să mi te-apleci, 108. De dor să-z' petreci,
92. Poale să-i săruţi, 109. De dor de la tată,
93. Ma rog, să nu-ţi uiţ'. de la mumă. „Ce-o fi ala."
fg. 9784 b l'eştlşanl - Gorj
dictat fg.
1. - Ridică, rîdică, /: 1. :I
2. To' dragă die Gheorghe, /: 2. :1
3. Gienc la sprîncenie, /: 3. :I
4. Buze rumieniele, /: 4. :I
5. Dic mi-z' mulţămeşte
6. Cui o facut binie I: 6. :I
7. Di-o veni' la tinie. /: 7. :/
*
8. - V-a mulţămi Domnu, 27. Şi să-z' tîrguicşt'
9. Că io nu vi-s omu. 28. Trei marhame niegre,
10. Mie mi-a venit, 29. Trei zăbrănicere
11. Ier', de-alaltă ier', 30. Şi trei cununiele.
12. O corboaică niagră, 31. 'N ainte să-z' mergi
13. 'n fereastă s-o pus, 32. Şi sama să-ţ' ai
14. În arip' a pleznit, 33. Pc unie să-z' dai;
15. Pe· min' m-a lovit, 34. lară să nu-z' dai
16. Oki mi-o panjenit, 35. To' la mîna stingă,
17. Die n-am mai văzut; 36. Că-i calea nătîngă,
18. Buze mi-a lipit, 37. Cu bivoli arată,
19. Die n-am mai vorbit. 38. Cu spin' samanată;
20. - Da' noi nie rugăm, 39. Şi iară să-z' dai
21. To' dragă die Gheorghe, 40. To' la mina dreaptă,
22. To' să te mai laş' 41. Că-i calea curată,
23. La vară-n Rusale, 42. To' cu boi arată,
24. Că e ziua mare 43. Cu grîu samanată.
25. Şi-i o zi de tîrg; 44. 'Nainte să-z' mergi
26. La tir' să te duci 45. Şi sama să-ţ' ai
.591
46. Pe unie să dai; 84. Unie mi-ai vedeare
47. Pe mijloc de plai, 85. Răkită-mpupită;
48. Pe gură de rai, 86. Nu-i răkită-mpupită,
49. 'Naintie să-z' mergi 87. Ci e Maica Sfîntă;
50. Şi sama să-ţ' ai 88. Jos să mi te-apleci,
51. Că ţi-or mai eşire 89. Poale să-i săruţ',
52. Trei unkeş' bătrîni; 90. Ma rog, să nu-ţ' uiţ'.
53. Die mină te-or luare, 91. 'Nainte să-z' mergi
54. La vamă te-or duce. 92. Şi sama să-ţ' ai
55. Mina-n sin să-z' bagi 93. Unie m-ei vediare
56. Şi lor să le scoţi 94. Un măr mărgărit;
·57. Trei marhame niegre 95. Nu-i măr mărgărit,
58. Şi să-i daruieşt', 96. Ci e Domnu Sfînt;
59. Vama să-z' plăteşt'; 97. Jos să mi te-apleci,
60. 'Nainte să-z' mergi 98. Poale să-i săruţ',
61. Şi sama să-ţ' ai 99. Ma rog, să nu-ţ' uiţ'.
62. Că ţ-ar mai eşire 100. 'Nainte să-ţ' mergi
63. To' trei nievestiele; 101. Şi sama să-ţ' ai
64. Die mină ti-or luare, 102. Pe unie să -z' dai,
65. La vamă te-or duce. 103. Pe mijloc de plai,
66. Mîna-n sin să-z' bagi 104. Pe gură de rai,
67. Şi lor să le scoţ' 105. Unie-i auzire
68. Trei zăbrănicele, ·106. Un cocoş aldai,
69. Să le dăruieşt' 107. Pe-acolo să-z' dai;
70. Vama să-z' plăteşt'. 108. Nu-i cocoş aldai,
71. 'Nainte să-z' mergi 109. Ci-i Domnu din rai;
72. Şi sama să-ţ' ai 110. Jos să mi te-apleci,
73. Că ţe-or mai eşfre 111. Poale să-i săruţ',
74. To' trei fete mar', 112. Ma rog, să nu-ţ' uiţ'.
75. Die mină ti-or luare, 113. 'Nainte să-z' mergi,
76. La vamă ti-or duce; 114. To' pe drumu-ăl lung,
77. Mîna-n sin să-z' bagi 115. La cîmpu cu doru,
78. Şi lor să le scoţ' 116. Unie dă bujoru.
79. To' trei cununicle, 117. Bujor să-z' culegi,
80. Să le dăruieş', 118. Die dor să-z' petreci,
81. Vama să-z' plăteşt'. ll 9. Die dor di la mumă,
82. 'Nainte să-z' mergi 120. Die dor di la tată,
83. Şi sama să-ţ' ai 121. Di la lumea toată. 1
130. „AL P ĂMINTULUI"
fg. 14.911 d Tismana - Gorj
fg.
I: 1. - Pămînte, pămînte, :I
I: 2. Nu te lăsa greuî :I
--~
I: 3. Pe . trupuşorul meuî ! :I
Că I: 4. De azi înainte, :I
---
1: 5. Tu mi-ai fi părinte; :1 1
6. Şi tu, ţărînioară,
7. Mi-oi fi surioară.
59?
131. ,ZORILE DIN CASĂ
c,. 2778 Tismana- Gorj
fg.
I: 1. - Scoală, Ioanie, scoală :I I: 8. Iebînca cernită, :I

I: 2. Şi tie uită binie :I I: 9. Şaua-i poleită, :I
I: 3. Tot în bătătură, :I I: 10. Frîu-i die mătasă, :I
I: 4. Că o tăbărîtă :I I: 11. Sa te ia d-acasă; :I
I: 5. Domnu Hiristosî :I I: 12. Sa ti ia legatî; :I
I: 6. Cu calu frumosî; :I I: 13. Nu tie dîm legat, :I
I: 7. Kinga-i mohorîtă, :I I: 14. Nu ieşti vinovatî. :1 1
132. ZORILE DIN CASĂ („LA LUMÎN ĂRI")
,,. 2965 Tismana - Gorj
fg.1
I: 1. Scoală, !9anie, scoală, :I I: 9. Să-ţ' iei sama binie :I

I: 2. Scoal' die mi tie roagă :I I: 10. Pie calie 'naintie, :1
I: 3. Iar die soţul ti ăyî :I 1: 11. Că 'naintie-ţ' iasă :1
j: 4. Şi ţie să-ţ' cearlă :I
Şî 2 I: 12. T riei ficiuor' die crai :I
--- I: 13. Şi lor si ă le dai, :I
1: 5. Un frang die arginti, :I
de 2 1: 14. Să tie ducă-n ra-i, :1
I: 6. Să tie duj' la tîrgî :I I: 15. În dialu cu juocu, :I
I: 7. Şi să-s' tirguieşti :I dialul 2
I: 8. Triei căciulie niegre. :I I: 16. C-acuoluo ţî-i luocu. :/
133. ZORILE DIN CASĂ („AL LUMÎN ĂRILOR")
r~. 2982 b
Topeşti - Gorj
dictat
1. Scoal', Domnico, scoală, 5. Domnu Hiristos

2. Scoal' di mi tie uită 6. Cu calu frumos,
3. Iar pie bătătură, 7. Cu şaua şiernită,
4. Die vez' cinie vinie; 8. Kinga poleită,
593
9. Cu frîu die mătasie, 40. Iar la mina stingă,
10. Să te Ia di-acasă 41. Că ie calea strimbă,
11. Şi
iar să tie ducă 42. Cu bivoli arată,
12. Îil" cîmpu cu jocu, 43. Cu spini sămănată;
13. C-acolo ţ-i locu; 44. Şi Iar să-mi apuşi,
14. În cîmpu cu bujoru, 45. La mina direaptă,
15. (-acolo ţi-e doru. 46. Că-i calea curată,
fg. I: 16. Scoal', Domnito, scoală, :I "47. Cu boii arată,
I: 17. Cu okii privieştie, :I 48. Cu griu sămănată ;
I: 18. Cu gura grăieşte, :I 49. Şi-acolo la valie
I: 19. Cu mina primieşte :I 50. Ieste-o casă mare,
I: 20. Şi mi-i mulţămieşte :I 51. C-uşile la valie,
I: 21. Cinie cu şe vinie, :I 52. Ferieşti la soare.
I: 22. Că noi am venitî : I 53. Şi-acolo că ieste
I: 23. Cin' am auzitî : I 54. Mahalaua noastă;
I: 24. Că ieş' călătoarie : I 55. Tinier' ŞI bătrini,
I: 25. Dintr-o lume-ntr-alta, :I 56. Şi copilaj' mişi,
I: 26. Dintr-o ţară-nt-alta; : I 57. Tod cetie de fetie,
I: 27. Şi noi am venitî :I 58. Pîlguri de neveste
dictat 28. Ca să te rugăm, 59. Şi die baieţăi,
29. Cu rugare mare, 60. Ş-o fi ŞI di-ai miei;
30. Cu strigare tare, 61. Şi iar să le spuni,,
31. Cu faclii de şiară, 62. Anume la toţ',
32. Şiară din stupină 63. Că noi aşteptăm
33. Şi flor' din grădină, 64. To' la zile mari,
34. Să să luminieză, 65. În ziua de Joi-Mari,
35. Flori să miroseăze, 66. Cu ulşceie noi,
36. Că de dor le-o trăşe; 67. Cu hainie spălatie,
37. Iar sama să-ţ' iai, 68. În lacrămi udatie,
69. La soare uscatie. 1
38. Sama drumului,
39. Şi să nu-mi apuş' „Să găti/"
134. BRADUL
fg. 6913 a Costenl- Gorj
dictat fg.
I. - Bradule, bradule, I: t. :I
2. Şin' ţ-o porînşit ei I: 2. porînşito :I
3. Die mi-ai doborît n 1: 3. doborî to :I
4. Din poale die munţ', n 1: 4. munţo, :1
5. Die la braz' ai mulţ', I: 5. Di mulţo, :I
6. Mari şi mai mărunţ', I: 6. marunţo, :I
7. Di la loc pietros n I: 7. pictroso :I
8. La al mîrcuios? I: 8. mîrcuioso? :1
1
cîntat *
9. - Tinerelu Ion, 16. Că iel m-o duso
10. Iel m-o-nşieluituo 17. Diespre răsărituo
11. Şi m-o doborîtuo 18. Ni' nu m-o sădito
12. Că iel c-o mai zîsuo 19. Şi nu m-o-ngrădito,
13. Că ma mai sadieştie 20. Şi m-o săcuituo,
14. Şi ma ingradieştie; 21. Că iei m-o mai duso
15. Şi iel m-o minţito, 22. Diespre răsărituo,
594
23. La soare pripituo, 30. Cum nu-m' plaşie miie;
24. Soarili m-o ardie 31. Suz, mai la mijlocu,
25. Şi vintu m-a hatie, 32. Kiţ' die busuiocu,
26. Faţa să zmolieştie, 33. Şie dor şi şie focî !
27. Frunza-ngălbinieştie. 34. Suz, la crianguriclie,
28. Jaz, la rădăşină, 35. Kiţ' dic okieşălie,
29. Dă fum die tămiie, 36. Şie foc şi şie jăle !
135. „AL CU P ĂMlNT''

mg. 3393 II e Podenl - Mehedinţi
mg.
J: 1. Pe-o gură die valie : I 1: 17. Cuasîlie die iei. :I

I·
I· 2. Vinie-un nuvăr maric. :J 1: 18. Pamintie, pamîntie, :I
J: 3. Nu-i nuvăr die vintî, :J I: 19. Die astăzi 'naintie, :J
J: 4. Şi ie die pamintî. :I J: 20. Să tie laşi di-a luarie :J
J: 5. - Pămintie, pămintie, :I J: 21. Tot cum ai luvatî, :J
I: 6. Die astăzi 'naintie, :J I: 22. Şi la nievestielie, :J
J: 7. Tu să-i fii parintie. :J J: 23. Mult di-o mai ramasî :I
J: 8. Păinintie, pamintie, :J I: 24. Liagănie die ielie. :J
J: 9. Si nu tie grabieşti :J 1: 25. Pamîntie, pămîntie, :J
I: 10. Ca să-l putrăzeşti. :J 1: 26. Die astăzi 'naintie, :J
I: 11. Pamintie, pamintie, :J J: 27. Să tie laşi di-a luarie :J
J: 12. Die astăzi 'naintie, :J
J: 13. Să tie laşi di-a 1uare :J 1: 28. Tot cum ai luvatî, :J
I: 14. Tot cum ai l,uvatî, :J I: 29. Şi la f ietie mari :J
J: 15. Şi la voinişiei, :J J: 30. Mult di-o mai ramasî :J
J: 16. Mult di-o mai ramasî :J J: 31. Războaie die ielie. :J
136. „ZORILE DE DIMINEAŢĂ" [DE AFARĂ]

fg. 3108 a Racoţi - Gorj
fg.
n I: 1. - Zorilor, surorilorî, 1
: I ăi J: 4. -Voi, voi, VOl, muierilorî, :1
ăi J: 2. Nu pripirieţ a zorire, :J ă I: 5. Nu vă rugariez . die noi, :J
ai J: .3. Nici soarilc-a răsăririe. :J ă 1: 6. Rugaţi-vă dic sfint soane :1
răsări. 2
137. BRADUL
f.g. 3108 b Racoţl - Gorj
f g.
m J: 1. - Bradule, brăduţulierie, :1 1
brăduţulerie 2
n I: 2. Cin' ţ-o puorîncitî :I porîncitî 2
ăi I: 3. Die te-ai coborîtî :I De 2
595
I: 4. Die la loc pietrosî :I · luoc 2
ei I: 5. La loc (p )loştinuosî? :I
i j: 6. -Tuot Maria mi-o cricitî :I
138. [BRADUL] „AL SULIŢII"
fg. 3031 Sohodol - Gorj
fg.l ,
J: 1. - Bradule, brăduţulicre, :J J: 12. 0-z' că mă sadieşte. 3 :I

j: 2. Ţiie cin' ti-o porincită :J 13. lel nu m-o sadit 4
I: :3. Die mi-ai doborito : I 14. Şi m-o sacuiL
J: 4. Din poalie die munte, :j J: 15. lei ma sacuieşte :J
poale 2 J: 16. Joz la rădăcină :J
J: 5. Di la braz' ai mulţă, :I J: 17. Cu fum die tamîie; :I
J: 6. Di la Io' pietrozî :J dictat
pietro' 2 18. Mai pe la mijloc,
J: 7. Aij' I-al păcătosî ?:I 19. Kiţ' de busuioc;
I: 8. - Tinierel voinici : I 20. Suz la crăngurele,
9. Mi' mi-a porîncit 2 21. Kiţ' de okieşăle,
10. De mi-am doborit, 22. Ce fog şi ce jele!
J: 11. Că iel m-a-nşălare, :J „Acu nu mai e !"
fg. 3032 Sohodol - Gorj
fg.
I: 1. - Zorilor, surorilorî, : I 1 J: 8. De mumă, die tată, :J

I: 2. Nu pripirieţ' a zoririe :I I: 9. Die fraz', die surori, :I
J: 3. Pan' soarile-o răsăririe :I J: 10. Die gradin' cu florie; :J
J: 4. Şî roua s-o scuturare, :J J: 11. Die lună, de soare, :J
J: 5. Şî cocoşi i-or cîntarie, :I. J: 12. De-apă miergătoarie; :I
I: 6. Şi cutare s-o ga tirie, : I J: 13. Die lumea die toată, :I
I: 7. S-o ga ti, s-o desparţîrie :I 14. Că i-o fos' to' dragă. 2
140. „ALE BRADULUI"

fg. 3109 b Celei-Gorj
jg.
I: 1. - Bradulie, brăduţuliei, : 11 I: 4. Di la loc pietrosî :I

brăduţulierie, 2
J: 5. La al ploştinosî? :J
I: 2. Cine mi te-o porînşitî :J
J: 6. -Tuot tinăru Gheorghe, :J
J: 3. Die mi-ai doborîtî :I
596
disc 1335 la Celei- Gorj
disc
î 1: 1. Zoriluor, surorilorî, :11 suroriluorî, 2

î 1: 2. Nu pripirieţ' a zori :I pripireţ' 2
î-ş' I: 3. Păn' Dumitru s-o gati :I s-uo 2

i I: 4. Şi s-o diesparţi :I desparţi 2
m I: 5. De fraz', de suruori, :1 Die 2
î-j' 2 1: 6. De grădini cu fluori; :I ·
î-j' 3 1: 7. Die mamă, de tată
8. Şi die lumia toată. :I 4
Şi 2
mg. 1942 j Lupşa de Jos - Mehedinţi
n Zorilo!, surorilorî,
1. -
2. Nu pripiraţi la zoritî,
n 3. Că Gheorghe nu s-a sculatî,
4. De-mbracat, nu s-a-mbracat,
---
1: 5. Nici merinde nu ş-a luatî, :I
6. De-ncalţat, nu s-a încalţatî,
7. De spalat, nu s-a spalat.
143. „ZORILE DE SEARĂ"
f1. 6917 lsvarna - Gorj
fg.
e I: 1. Scoală, Gheorghe, scoală, 1 :I
I: 2. Că soarile-apune ! : I I: 5. Pie calie 'năintie, :I
apunie! 2 I: 6. Că ţi-o măi ieşirie :I
I: 5. Calea-n cuodru-s tună, :I ţ-o mai ieşîr-ie 2
n I: 4. Sama să mi-ţ' iaio, :I I: 7. Şi lupu 'năintie. :I
597
144. [AL BOILOR]
disc 1037 lb Isverna - Mehedinţi
disc
I: l. - Ai, boiţi, boiţî, :I J: 4. Pe cine duceţî, :I

I: 2. Pe cine căraţi, :J J: 5. Nu-l mai întoarceţî. :1
căraţî 2. I: 6. Dac-aţ intorceaî, :J
I: 3. Pe cine primbaţi, :J I: 7. Că noi v-am mai daî :I
primbaţî 2 I: 8. Iarbă cu trifoi, :J \
145. „AL SULIŢII" [BRADUL]
disc 719 a• Isverna - Mehedinţi
disc
I: 1. - Bradule, bradule, :J
J: 2. Şin' ţi-o porînşiH :J
I: 3. Di mi-ai doborîtî :J
1: 4. Din ăi virş' die munţî, :J
I: 5. Din brazi ai mărunţî? :I
I: 6. - Mi' mi-o porînşitî :J
146. BRADUL
fg. 1358 b Isverna - Mehedinţi
/g.l
I: 1. - Bradulie, bradulic, :J 11. De-a' mai doborît.

1: 2. Şin' ţ-o porîncitî :J 12. La mini-o minat
1: 3. Di mi-ai doborîtî :I 13. Un cinerel băiat,
1: 4. Din ai vîrv' die munţi, :I 14. Cu săcuria m-o tăiat,
I: 5. Din bradz' ai mărunţî, :I 15. La pămint m-o azestat, 2
I: 6. Di la log petrosî :I 16. De coajă m-o curăţat,
[dictat] 17. În răspăr m-o mai luat.
7. La locu dielos, 18. Iel căte mini-o zis
8. De la Io' cu peatră, 19. Că mă prisădieşte
9. Iar la Io' cu apă?
20. În colţu grădinii,
„Pe cin' să pun?" 21. În blucucu stinii ;
10. - Gheorghe mi-o porîncit 22. Şi iel m-o mai dus
• V. textul la nr. 1'16.
598
23. Di lături di sat, 29. Şi vînţî mă vor bacea,
24. Strajă satului 3-0. Io atunj' m-oi apleca,
25. Şi umbriţă capului. 31. Pe minie mă bace vîntu,
26. Nij' die umbra nu sin' bun, 32. Frunza cutroape pamîntu. 3
27. Ca la radaşina mea
28. C-o puiat o vidră-n ea „Io nu mai ştiu."
147. „AL MUIERILOR ALE MULTE" [ZORILE DIN CASĂ]
fg. 1359 a Isverna -Mehedinţi
dictat fg.
1. Da vai, dragă, vai, I: 1. Da vez', dragă, vezi :I

2. (Vedz) Cum ni-am adunat I: 2. Cum .„. adunatî :I
I: Pretini şi vecini : I
3. Că ni-ai mai trimies, I: 3. trimicsî : I
4. Ieri-alaltăieri,
5. Nişte răvăsele J: 5. „.
6. Arsă-n cornuriele.
7. Li-ai trimes în vînt,
8. Sî venim curînd,
9. Sî venim cu toţî,
10. C-acu-i şiasu rnorţi. 1
148. ZORILE [DIN CASĂ]
fg. 11.739 c Seliştea - Mehedinţi
dictat fg.
1. - Vai, scoală-ce-n picioare 1

2. Şi uice-ciă la vale, J: 2. Uită-ce la valic, :J \·al' 2
I: Sus la răsăritî : J rrtsrtri t 2
3. Die vez' ce s-o ivit: I: 3. Viez' ce s-or ivitî :I ivit 2
4. Iar doi golumbei. I: 4. Dragă, doi golumbei :I golumbei 2
5. Şi nu-z golumbei, J: 5. golumbei :I golurnbci 2
6. 's înjerieii tăi, I: 6. înjereii tei, :I tei 2
\ *
„ Tot viersu vreţi." 12. Gicît cununiele.
13. La poarta ge rai
7. Să ce ia cu iei, 14. Ie-un copil ge crai;
8. Să mi ce mai poarce 15. Cunună să-i dai,
9. Pe la bîlşuriele, 16. Să ce tracă-n rai;
1O. Pi la orăşăle. 17. Gi la poartă-n jos,
11. Nimic să nu-ţ' iei 18, Tot să faşe-un loc frumos ;
599
19. Cu plugu-i arat, 24. De-aij' din grăgină;
20. Cu flori sămănat, 25. Flori de nocoţele, 2
21. Floare ge bujor, 26. Aia-i mai cu jele;
22. Aia-i mai cu dor; 27. Floare busuioc,
23. Floare ge giergină, 28. Aia-i mai cu foc.
149. „A BRADULUI"
mg. 3029 Id Ieşelnlţa - Mehedin ţ I
mg.
1. - Bradule, bradule, 6. Să
stai în vîrfu dialului,
2. Şinie mi ţ-au porînşit 7. Să fii strajă satului,
I: 3. Die mi-ai coborît : I 8. Vîntu să mi tcie bată,
4. Di la loc curat
5. La loc blăstămat, 9. Soarele să tcie ardă ? i
150. ZORI
Beba Veche -Timiş

mg. 3059 IJ
mg.
1: 1. - Zorilor, suroriloru, :I 11. Di la-on fir die busuiocu,

12. Di la muieri di la jiocu;
1: 2. Şi-aţi grăbit d-aţi răsăritu :1 ---
13. Di la-on fir de magheranu,
ă 1: 3. După Mărie aţi venitu? :1 14. Di la muieri din givanit;
t 4. Măria nu s-o gătatu, ---
5. Zîua bună nu şi-o loatu 15. Di la-on fir de tămîiţă,
16. Di la muieri din uliţă;
I: 6. Di la taică, di la maică, :1 ---
17. Di la-on fir di la veşin',
7. Di la fraţi, di la surori,
1-8. Di la negrii di străini;
8. Di la grădina cu flori; ---
9. Di la-on fir de brad uscatu, 19. Di la-on fir de măruţ dulşie,
10. Di l-a' iei dulşie bărbatu; 20. Din asta lume să duşie.1
151. „DE PETRECUT"
mg. 2821Ila Sasca Români - Caraş-Severin
mg.
1. Colo suso, mai din suso, 5. Dar supt măr şinie şediario?
2. Colo sus la răsărito, 6. - Unu Ionu, toto Ionu,
--- ---
3. Ieste-on măr mare-nflorito, 7. Tot cu calu alb de florio.
4. Cu florile de arginto; 8. Nu-i de flori, ci de sudori.
---
600
i 9. Şi
subt măr şine şi dea re ? 17. La cei vii nu te voi scne,
10. - Şedea Sfinta Maică Mărie, 18. Că cerneala s-o sfîrşito,
11. Îmi şedea şi ia şi scrie. şt 19. 'Artia s-o r;tsipito;
i 12. Şă luă o mătură, ai 20. Şi te-oi seric la şei morţio,
i 13. Mătura şi suspinarea 21. Că şerncală-i multă-n ţară,

ş' 22.- 'Artia-i în pozonario
i 14. Şi din gur-aşa-m' ziceareo:
23. Şi condeiu ie de mină.
15. - Şe ţî-i, fată, de suspini, i
16. Or ţi-au ajuns dor d-ei vii? „Gata !"
152. „CINTECU ĂL MARE"
Săcădate - Sibiu
mg. 3900(V)la
mg.
grup I I: 1. Colo sus şi mai în sus :1 II I: ~ă de-aceaia-i multă-n ţară. :I

ColO 2 I I: 12. Scoală mama Mării 2 :1
-grup II I: Colo sus şi mai în sus :I Iară 2
I 1: 2. Este-o piatră, nescai peatră :I II 1: lară mama Mării :I
II 1: Este-o piatră, nescai peatră :1 I I: 13. De departe-ngenunkia :I
Ş-o kilie de tămiie, :I -ngenukia 2
I 1: 3.
II 1: Ş-o kilie de tămiie,
:I II I: De dcparte-ngcnunkia :I
I 1: 4. Şade Maica Irodie, :I I I: 14. Şi de-aproape să ruga: :1

Şade Maica Irodie, :I II I: Şi de-aproape să ruga: :1
II 1:
I 1: 5. Cu Maica Sfîntă Mărie :1 I I: 15. - Scrie şi pe fiica mea ! :I
Mări' 2 II I: - Scrie şi pe fii ca mea ! :1
II I: Cu Maica Sfîntă Mărie :I I 1: 16. Nu mi-o scrie cu morţi, :1
Mări' 2
---- II 1: Nu mi-o scrie cu morţi, :I
I 1: 6. Şi-i :1
tuot scrie pe-o hîrtie,
II I: Şi-i tuot scrie pe-o hirtie, :1
I I: 17. Da' mi-o scrie cu viii! :I
II 1: Da' mi-o scrie cu viii ! :1
I 1: 7. Scrie viii şi morţii, :1
II 1: Scrie viii şi morţii ·I
I I: 18. - Prea tare-ai întîrziat, :1
II I: - Prea tare-ai întîrzîiat, :I
I 1: 8. Scrie, scrie cu anglie,1 :1
Vii-i 2 I 1: 19. Că anglia s-o gătat :1
II 1: Vii-i scrie cu anglie, :I II 1: Că anglia s-o gătat :I
angli', 2
I I: 20. Şi hîrtia s-o umplut, :I
I I: 9. Că de-aceia-i puţînie;:1 II 1: Şi hîrtia s-o umplut, :1
II 1: Că de-aceia-i putînie
, '· :1
puţini'; 2
I I: 21. ~i condeiu l-am perdut. :I
I I: 10. Morţî-i scrîie cu cerneală, II I: Şi condeiu l-am perdut. :I
:I
II I: Morţî-i scrîie cu cerneală, :1
,.
I 1: 22. Iară mama Mării :I
I I: 11. Că de-aceia-i multă-n ţară. :I II I: lară mama Mării :1
601
I 1: 23. Îndărăpt că să-ntorcea, :1 56. Că i-am lăsat mititei;
57. De drag soţiorul meu,
II I: Îndărăpt că să-ntorcea, :I 58. C-am trăit puţin cu el,
I I: 24. To' plîngîn' şi suspinîn', :I 59. Am trăit puţin şi bine,
60. Numai nouă ani de zile
II I: To' plîngîn' şi suspinîn', :1 61. Şi-i pare rău după mine,
62. Iar acum, la despărţire,
I I: 25. Că cu viii n-are rînd ; :I 63. Te rog, soţul meu iubit,
II I: Că cu viii n-are rînd; :1 64. Iartă-mă, de ţi-am greşit.
65. Rămas bun, copiii mei,
I I: 26. Şi frumos mi-o-mpodobea, :1 66. Că v-am lăsat mititei,
Şi frumos mi-o-mpodobea, :1 67. Că de astăzi încolea,
II I: 68. Măicuţă nu veţi avea.
Textul continuă după manuscrisul încre-
69. Stai, moarte, şi-mi dă răgaz,
70. Să-mi mai iau un bun rămas
dinţat nouă de infarmatoarea AJ axim
Eugem'a, t/4 a. 3 71. De la dulce mama mea,
72. Că i-am r~pt inimuţa,
27. Spatele şi braţele, 73. Prea puţin' am stat cu ea.
28. Că spatele-o putrezi 74. Stai, moarte, şi nu grăbi,
29. Şi braţele-or mucezi. 75. Că-am o vorbă de-a vorbi,
30. Iar în fundu grădinii, 76. Să vorbesc cu tatăl meu,
31. Iesti-un brad încetinat 77. Că-mi pare rău după el.
32. Tot cu apă-nconjurat, 78. Aţi umblat, aţi alergat,
33. Tot cu apă şi cu foc, 79. Pe mine nu m-aţi scăpat..
34. De copii fără noroc; 80. Stai, moarte, şi-mi dă răgaz,
35. Iar în vîrful bradului, 81. Să-mi mai iau un bun rămas
36. Şade cucu cu moartea, 82. De la socriorii mei,
37. Amîndoi se tot certa. 83. C-am trăit puţin cu ei;
38. Moartea din grai îi grăia: 84. Dar, iartă-mă, mamă soacră,
39. - Dă-mi, tu cuce, glasul tău, 85. Că ţi-oi fi greşit vreodată.
40. Să-mi glăsuiesc eu cu el. ' 86. Stai, moarte, şi nu grăbi,
4 l. - Ba eu, moarte, nu ti-1 dau, 87. Mai am ceva de-a vorbi
42. Că tu pe unde glăsuieŞti, 88. Cu dragi surorile mele,
43. Copii mici îi sărăceşti, 89. C-am trăit puţin cu ele
44. Oameni tineri văduveşti, 90. Şi cu frăţiorii mei,
45. Părinţi de copii lipseşti. 91. C-am trăit puţin cu ei.
46. Dar eu unde glăsuiesc, 92. Iar voi cumnaţi şi cumnate,
47. Glăsuiesc a primăvară 93. Îmi iau rămas bun de la toate,
4 8. De ies copiii pe-afară 94. Că n-am trăit supărate.
49. Şi oamenii pe hotare. 95. Rămas bun, veri, verişoare,
50. Duminică dimineata 96. Toate neamurile mele;
51. Strigă moartea la 'fereastr;i: 97. Rămas bun, vecin, vecine,
52. - Ieşi, Marie, pin' afarrt ! 98. Că cu astăzi plec din lume,
53. - Bucuros eu aş ieşi, 99. Că de astăzi incolea,
54. Dar nu mă pot desprtrţi 100. Vin din vită n-oi mai bea,
55. De tlragi copilaşii mei, 10 l. Cu toţii n-~m mai şedca. 4
•
153. „ZORILI"
Ursu, Val. Alm., 210 Rudăria - Caraş-Severin
[cîntat] i
1. - Zorilor, suroriloro, 5. C-asară n-o tras la pato. ·

2. Ia grăbiţ' gie răsăriţo 6. Subt un pom marie rotata,
3. Şi noauă nie poviestiţo 7. Acolo o adormito
4. Ungie Ion o însărato, 8. Şi nu s-o măi pomenito.
602
154. ZORILE
rg. 5820
• Prlgor - Caraş-Severin
dictat
1. - Zorilor, surorilor,
2. Grăbiţ' dge vă vărsaţ'
3. Şi pra [... ]* sculaţ'.
4. Zorilor, surorilor,
5. Grăbiţ' dge vă ziriţ'
6. Şi pra [... ]** îl pomeniţ',
7. Şi dge drum să vă cotaţ',
8. Şi la loc să v-aşăzaţ'.
155. „A SULIŢII" [BRADUL]
mg. 1045 c Borlovenil Vechi - Cara~-Severfn
1
cîntat
1. - Bradule frumos şi 'nalt, 15. Din pădure jinere.

2. Dar ce dor te-o apucat 2 16. Nu-i trebe din lume mută,
3. Şi di şe cobori în sat, 17. Să-i pună fata la umbră,
4. Că ieşti lemn, nu ieşti de-nsurat? 18. La fundu pămintului,
5. Maria nu te primeşte 19. Nu fie fata nicicui.
6. Cu bradul să logodea, 20. Dge-aia zic ieu, bradule,
7. Nu vrea s-o ridă lumea. 21. Produce-n pădurea ta,
8. Faşe nuntă, faşe ia 22. la ni lasă gloatile. 3
9. Cu un brad şi miercurea. 23. Tu mi-ai fost o rudă rea;
10. Şetină mindră, şetină,
24. Din pădure cind ai venit,
11. Rău îţi stă prin lume strină.
12. Ia ia-ţi drumu în lung şi-n lat, 25. Pre mulţi ai nefericit.
13. In codru, de unde-ai plecat ! 26. Mamă-sa aşa o gîndit 4
14. La mamă-sa nu-i trebe 27. Mărită fata şi ia. 6
156. „DE PETRECUT" [FIRE, TRANDAFIRE]
1 mg. 1044 a Borlovenll Vechi - Caraş-Sevrrln
ctntat 1 mg.
1. - Fire, trandafire, I ie 2 I: 1. - Fire, fire, trandafire :1 2

II i2 1: 1. - Firie, firie, trandaf iriea :I
i 2. Dar tu şe te-ai zăbovituo, I 1: i 2. :1
II i2 I: 2. :1
i 3. Dar di şe n-ai înflorituo, I i 3. 3
• Se adaptează numele .
•• Se adaptează numele.
603
l 4. Dar tu, di ieri dimineaţă, 56. Cu spinarea la pămînt,
i 5. Pin-acu de-asta (di)mineaţă? 57. Cu faţa la răsărit.
dictat 58. Spinăruia-i · putreza,
6. Trandafiru s-o zătrit 4 59. Obrăjori-i muşeza,
7. La multce minuni preavin' 6 60. Okişori-i pinjenea,
8. La [sufletce despărţin(d)] 8 61. Die duhu pămîntului"
9. Sufletie de către oase, 62. Die razele soarelui,
10. Şi de fraţi, şi de surori, 63. Din naslapii15 mărilor;
11. Şi de ăi dulci părinciori, 64. Şi ia du-tce, nene, du-tce,
12. De gineri şî de nurori, 65. Du-tce tot pre drwn 'nainte,
13. De fete şi de feciori; 66. Pă niş' drumu jumătate,
14. Die lumea cu soarele 67. Ş-acolo în loc să stai
15. Şi de toate neamur'le; 68. Şi bine sama să iai
16. De streini şi de veşini, 69. Pră care drum ai să dai,
17. De tineri şi de bătrîni 70. Că ieste un drum arat,
18. Şi de-a lui tpţi veşini. 71. Cu spini negri semănat;
19. Sus în viru muntielui 72. Să nu dai, că-i greu de-umblat.
20. Îs trei suliţi înfitatce, 7 73. S-apuci bine pr-elălalt
21. Cu vîlvîru 8 pin' la cer, 74. Care-i cu flori semănat,
22. Cu poalele prastă mări. 75. C-ala-i drum uşor de-umblat.
23. Ş-acolo nenea 9 s-umbrea, 76. Pe ăla, nene, să mergi,
24. Mînuikile şi le-ntindea, 77. Florile să le culegi,
25. Crenguţele le fringea, 78. Toatce kită să le legi,
26. Spatelor le aşternea. 79. Că cu alea-ţi mai petreci
27. Prin şel' cîm puri pirj oli t', 80. Doru d-işa, de la noi,
28. Vine un şerbI 0 mohorît, 81. Acolo, nene, la voi.
29. Din copite scăpărînd, 82. Şi ia du-tce, nene, du-tce,
30. Din gură pară mergînd. 83. Pină cînd im' vei ajunge
31. Da-n corniţe şe-mi duşea? 84. La o răkită-mpupită
32. Un legăniel de mătase 85. Şi pă poale înfrunzită.
33. Cu fimbri n de sinn-aleasă. 86. Jos la ia, la rădăşină,
34. În leagăn, şine-m' şedea? 87. Ieste o lină fîntînă
35. Gia, Gia, Samogia. 88. Şi cu apa-n ia sălcină,1 8
36. la de lucru şe-m' lucra? 89. Şine-o bea de dor i-alină,
37. Doo potrocole18 -mi scria. 90. Ş-acolo-i Maica Marie,
38. Pre unul scria pre vii, 91. Care treşe, pr-ala-1 scrie;
:39. Pre morţi la partea direaptă. 92. Şade c-un pahar cu apă
40. Iar nenea13 se ruga 93. Şi călătorii adapă,
41. Să-l scrie la învia'. 94. La toţi drumu le arată,
42. Gia din grai îmi grăia: 95. Ş-acolo ie apă răşe,
43. - L-ai vii nu te poţi scria, 96. Şine-o bea de dor îi treşe.
44. Că acu-i prea aminat, 97. Să bei, nene, că-ţi treşe
45. Ş-o intrat vestea-n sat,
98. Cînd jugu v-o-nmugura,
46. Şi condeiu l-am pierdut,
99. A tunşi vei mai umbla;
47. Şi coala mi-am dăumplut,
48. Şi şerneala-m' d-o trecut, 100. Cînd tînjala v-o-nfrunzi,
49. Şi l-ai morţi te poţi scria, 101. Atunşa vei mai veni
50. Că mi-i coala toată goală, 102. Cu noi pră lume să fii,
51. Nici condeiu n-am pierdut 103. Cind v-o faşe salcea nuşi
I
52. Şi şerneală tot mai iestă. 104. Şi răkita miere dulşi,
53. Şi nenea14 cînd auza, 105. Atunşa şi nişi atunşi.
54. Okişorii lăcrăma,
55. Binişor mi să-ntorşa „Şi-i gata /"
604
157. JOI DE DIMINEAŢĂ [TREI SURORI LA FLORI]
fg. 5126 • Retlş - Sibiu
dictat
1. Joi de dimineaţă 15. Ori boari boind.

2. Şi s-o minecat(u) 16. Ea n-o auzit
3. T ri surori la flori. 17. Cocoşi dntind,
4. Cea-i 1 mai mărişoară 18. Nici cînii lătrînd,
5. O trecut la ţară.: 19. Nici boari boind,
6. Cea-i 2 mai mijlocie 20. Făr' cucu cîntînd.
7. O trecut la vie; 21. Ea din grai grăia:
8. Cea-i 3 mai mititea 22. - Cucule, cucule,
9. Şi mai prosticea, 23. Peană gălbioară,
10. Ea ni s-o tot dus 24. Ia-mă subsuoară
11. Jos, pe vale-n jos, 25. Şi mă treci la ţară,
12. Că ia să-ni d-auză 26. C-am o surioară
13. Cocoşu dntînd 27. Şi doi fraţi ai niei
14. Ori cînii lătrînd 28. Şi mă treci la iei. 4
158. [TREI SURORI LA FLORI]
fg. 5182 Retlş - Sibiu
/g.1
I: 1. Joi de dimineaţă :1
2. Şî s-o minecat i 1: 16. Or cînii lătrîndu :1
17. Or boari boind.
Vo I: 3. Tri surori la flori. :1
4. Ele s-o to' dus şi 1: 18. Ea n-o auzitu :1
19. Cocoşi cîntind,
ă 1: 5. Pin-o mai ajunsu. :I
6. Cei mai mărişoar' ă 19. Cocoşi cîndîndu,
20. Nij' cînii lătrîndu,
ă 6. Cei mai mărişoară 21. Nij' bouari boind,
I: 7. Mni-o trecut la ţară; :1 ,
ţar' 2 ă I: 22. Făr cucu cîntindu ; :I
23. Şi din grai grăia :
ă 1: 8. Cei mai mijlocie :I 2
9. Mni-o trecut la vi' ; ă I: 24. Cucule, cucule, :1
ă 10. Ai mai mnititea 25. Pană gălbioar',
1: 11. Şi mai prosticea,
:1 ă 1: 26. la;-mă subsuoară :1
ă 1: 12. Ea mni s-o to' dusu. :I 27. Şi mă treci la ţar',
13. Păstă vale-n jos, ă I: 28. C-am o surioară :1
ă 1: 14. Ca ea să mi-auză :1 29. Şi doi fraţi ai miei ;
15. Cocoşi cîntînd,
şî I: 30. Trece-mă la iei ! :1
605
159. „AL BOILOR": BOILOR, GOLIMBILOR
mg. 3092 lf Juplneftl- Mehedinţi
. mg.
!: i 1. - Buoiluor, golimbiluorî, :I 1: 6. Soarilie să nu vă ardă, :I

I: n 2. Di-aţ' aduşe şie duşieţî, :I I: 7. Nişi un vint să nu va bată, :1
I: 3. Coarnilie le-am alami, :I I: . 8. Nişi un vînt şi nişi o sloată. :I
I: 4. Pişioarilie le-am puotcovi :I 9. Hăi, hăi, hăi, buoulie, hăi,
potcovi 2 10. Şi să nu zişi ciă ţ-ă grieuî,
---
1: 5. Şî v-om faşie grajd die piatră, :l 1: 11. C-acu duşi sta pînu t!_ ăyi. :I
160. LA PLECAREA DE ACASĂ
mg. 309l Ie JuplneşU - MehedlnJi
mg.
1: i 1. Rămîni, lumic, s[tn[t toasrt. :I
I: 16. Dgc ia roua cimpului :I
I: 2. Mieilă pliecă di-acasă, :1 ruoua 2
l: 3. Dgintr-o ţară-ntr-altă ţară, :1 I: 17. Şi pulburu drumului, :l
1: 4. Unie suarie nu răsarie, :I I: 18. la şi bruma lunşiluort, :I
Undie 2
I: 19. la şî şia ţa văilorî, :I
1: 5. Dgintr-o lumie-ntr-altă lumie, :I
1: 20. Meilă cin' o plicea :I
1: 6. Unie soarilie n-apunic. :I
I: 7. Mieilă cin a pliecatî, :I
. Mieilă 2
Mieilîă 2
I: 21. Pin rouă s-o roura, :I
I: 8. Aşa vorbă ni-o lasatî :1 I: 22. Pin pulbur s-o pulbura, :I

lăsaţi 2 I: 23. Pin brumă-i v-o diejera, :j
I: 9. Să prisar ~gin busuioci :I I: 24. Pin şeaţă v-o rătăşi :I
I: 10. Iartă, şî-n vatr!_ă dgie fuod; :I
I: 25. Şî-ndărăt n-o mai vieni. :I
I: 11. Busuioc o răsari', :I
Busuiuoc răsaritî, 2 I: 26. Ia spunie, Mieilă, spunie, :I
I: 12. Mugurie i s-o pîrli', :I 1: 27. Da' şie fusăj' vinovatî, :I

pîrlitî, 2 1: 28. Dgie tcie luvară legatî? :I
I: 13. Meilă n-o măi vienitî. :I I: 29. Acuma nu tcie mai lasă :I
Meilîă
1
veni'. 2
I: 30. Ca să vini la tcini-acasă. :I
i2 I: 14. Răsar', soarie, frăţîoarie, :I
I: 15. Cu răzuişilie-n pişioarie, :I „Gata acum"
606
mg. 3092 Ia Juplocştl - Mchedloli
mg.
i 1: 1. Cocoşi niegri cintarr1, :I 7. Şi dgc casă, şi dgie masă,

1: 2. Zorile-albe să vărsară. :1 8. Şi die lumea, iar, dgc toată;
I: 3. Zoriluor, suruorilort, :I Şi şi vicşini,
I: 9. dgie strin', die :J
1: 4. Nu pripiriţ' a zori, :I
n 1: 10. I ară, şi di-a iei copii. :1 1
I: 5. Pănă Liena s-o gătci, :I
J: 6. S-uo gătci, s-o diespărţi :I „Ast-atîta-l ştim!"
162. ZORILE [DE AFARĂ]
disc 1037 Ia• Ineroa - MebedloJI
disc 1
J: n 1. Cocoşii niegri cintară :I Cuocuoşii 2

ăi n2 1: 2. Şi Zuorilie să vărsară. :I Şi 2
ăi n2 J: 3. - Zuoriluor, suruoriluor, suruorilor, 2

1: ă 4. Nu pripiriţ' a zori :1
I
ă [: 5. Pănă Gheorghe s-o gătci :I Ghiorghie s-uo 2

ă I: 6. S-a gătci, s-o-rnpuodobi :I
ă 1: 7. Cu podoabic dgie rnătasă, :I matasrt, 2
i63. ZORILE [DE AFARĂ]
r,. 1358 a liveroa - MehedloJI
/g.l
I: 1. Cocosăi 2 negri cintară :1 I: 6. Să găti, să-mpodobi :I

ă J: 2. Şi Zorile să vărsară. :I a I: 7. Cu podoabe die arjint, :I
a I: 3. Zorilor, surorilor, :I ă 1: 8. Că pleacă die pe părnînt ; :1
I: 4. Nu pripireţ' a zori, :1 dictat
a 1: 5. Pană Giorgie s-a găti, :1 9. Cu podoabe die mătasie,
• V. textul la or. 163.
607
10. Că pliacă şi iel di-acasă. 17. Dintr-o ţară.-ntr-altă ţară.
11. Răsar', soare, frăţioarie, 18. Să-i făşiez' scară di şiară 4 ,
12. Die ia şaţa 3 muntelui, 19. Să suie la liristos,
13. Că
Giorgie o plecat, 20. C-aolo-i locu frumos,
14. Faţa i s-o pulberat 21. Că-s prunii tot înflorit'
15. Şi di la noi o plecat, 22. Şi merii tot împupiţi. 6
16. Dintr-o lume-ntr-altă lwne, „Astea sunt".
164. „ZORILE DE AFARĂ"
fg. 9784 a PeştiŞllDI - Gorj
dictat fg.
1. - Zorilor, surorilor, 1. surorilorî,

2. Nu pripiră-a răsări 2.
3. Pănă Gheorghie ş-a găsi, 3.
4. Să-ş' găsească-un logofăt, 4. logofătî,
5. Logofătu să şi scrie 5.
6. Carte niagră, slove verz', 6. verzi,
*
7. Să trimeată-n toatie părţ', 18. Pănă 'nalţată de cer.
8. Pi la strin', pi la vecin', 19. Dar în scară cine şede?
9. Pi la fraţ', pi la suror', 20. Şede Sîma Sîmodiva,
10. La dragii de verişori, 21. Die scrie şi vii şi morţ'.
11. Că iel iestă călător 22. - Dar noi, Sîmo, nie rugăm,
12. Dint-o lume-nt-altă lume, 23. Să nu ni-l scrii la morţ',
13. Dint-o ţară-nt-altă ţară. 24. Ci să ni-l scrii la vii,
14. Colea-n vale mai de jos 25. :fi la noi ca să mai vie.
15. Este-un cimp mare frumos; 26. - Nu poj', soră, nu poj', frate,
16. Da-n mijlocu cimpului 27. Că condeiu mi l-am frînt,
17. Este ş-o scară die fier 28. Răvaşu mi l-am pierdut. 1
165. ZORILE (DE AFARĂ]
fg. 11.839 a Seliştea - Mehedinţi
dictat
1. Cocoşei niegri cintară, 9. Gie-aiş' di la noi plecat,

2. Zorile să ră vărsară. 10. Să-s facă scară gie şeară,
3. - Zorilor, surorilor, 11. Să te treacă-n altă ţară,
4. Nu pripirăţ' a zori. 12. Une sînt grîiele seşerate
5. Soare, soare, frăţioare, 13. Şi fînile netă.iace,
6. Ia şeaţa pămîntului 14. Şi pomii toţ' înfloriţ',
7. Şi pulberea drumului! 15. Şi merii toţ' împupiţ'.1
8. Maria s-o mînecat, „aia este!"
608
166. „ZORILE" DE AFARĂ
fg. 2981 Topeşti- GorJ
fg.
I: 1. - Zorilor, surorilorî, :1 1 I: 8. La ră vaşă pin uoraşă :I

I: 2. Nu pripirăţ' a zorire, :I pi' 2
j: 3. Pin Domnica s-a gătirie, :I I: 9. Şi la cărţ' în toatie părţi. :I
j: 4. Că Domnica-i călătuarie, :I I: 10. Di-ar veni slovile ruoşî, :I
I: 5. Dintr-o lume-ntr-altă lume, :I I: 11. Să-nvirtie sufletu-n coşî; : I
I: 6. Dintr-o ţară-ntr-altă ţară; :I I: 12. Di-ar veni slovilP. niăgrie, :I
I: 7. Şi ia arie să trimiată :I I: 13. Să stidz bine că-z die moartie. :I
r1 . 2111 Tismana - Gorj
fg.
I: 1. - Răsări, soare, frăţiuare ! :11 t 2 I: 10. Şi răvaşă-n toatjl!-oraşă, :I

I: 2. Di-ei răsări, soare, ruoşu, :I I: 11. Neamurile să s-adunie, :I
I: 3. Sufleţălu-i tăt în cuoşu; :I I: 12. Die merindie să-i gătiască :I
I: 4. Di-ei răsări mohoritî, :I I: 13. Noă cuptoarie die pînie :I
I: 5. Sufleţălu s-o gătîitî. :12 I: 14. Şi iar nouă die mălaie, :I
I: 6. - Zorilor, surorilorî, :I
I: 7. Nu pripirăţ' cu zoritu, :I I: 15. Şi iară c-o vacă grasă, :I
I: 8. Pină Ionî s-o gatisă :I 3 I: 16. Şi iar c-o butie die vinî, :I
I: 9. Sa dea cărţ' în toatie parţî :I I: 17. Ca ieu pie-aij' nu mai vinî. :I 4
168. [ZORILE DE AFARĂ]
fg. 3102 Peştlşanf - Gorj
„Stăm afară la fereastră cu faţa la răsărit

şi zîcem aşa:"
dictat fg.
Zorilor, surorilorî,
Nu pripi a răsări,
I 1. Stăi, soare, nu răsări,
2. Pan' cutare 1 ş-o găsi, 2. Pănă Ion că s-o găsi,
3. Să-j' găsasc-un logofăt, 3. logofătî,
4. Logofătu să şi scrie 4.
5. Carte niagră, slove verz', 5. verzî,
609
6. Să trimiată-n toate părţ', 6. părţt,
7. Pi la strin', pi la vecin', 7. vecinî,
8. Pi la fraz', pi la suror', 8. surori,
9. La dragii de verişor', 9. verişori,
10. Că iei este călători 10. ieste
11. Dintr-o lume-ntr-altă lume 11.
12. Dintr-o ţară-ntr-altă ţară. 12. ţari.
13. Colea-n vale, mai de jos, 13. din josî,
14. Ieste-u(n) cîm(p) mare frumos, 14. frumosî,
15. Da-n mijlocu cîmpului 15. cimpului
16. 'Ieste şi-o scară de fier; 16. ş-o ferî,
Pin' la 'nalţatu de cerî;
17. Dar în scară cine şicde? 17.
18. Şede Sîma Somodiva 18.
?-„Nit ştiu/"
19. Şi scrie şi vii şi morţ'. 19. ·şi morţi.
20. - Da' noi, Sîmo, ne rugăm 20. rugămi
21. Ca să nu ni-l scrii la morţ', 21. morţi,
22. Ci să ni-l scrii la vii, 22. Şi vi ie,
23. Pi la noi ci să mai vi'.
24. - Nu poj', soro, nu poj', fratie, 24.
25. Că condeiu mi l-am frînt, 25. frîntî,
26. Ravaşul mi l-am perdut. 26. Răvaşu
„Astia sunt. Să isprăvi". [„„]
„.5i-11ccpcni iar cu cuvintele astea. De
tri ori zicem aşa. Tot aceleaş' cuvinte.
Al doilea, vez', cînd începem, zicem:"
II 1. -Zorilor, surorilor, 1. surorilori,
2. Nu pri pi a răsări 2.
3. Păn' cutare ş-o găsi ... 3. Pănă Ion că ş-o găsi ...
„lncc pc tot cuvintele aştca". 2
fg. 1356 Negoeştl - Mehedinţi
fg.
ă2 1: 1. - Zorilor, suruorilori, :1 12. Nu pripireţ' a zori,

ă2 1: 2. Nu pripirieţ' a zori, :I 13. Pînă Ion ş-o trimietie
14. Ravaşelie-n oraşele,
a2 I: 3. Pană Ioni ş-o gati :I ' 15. Şi văi, şi pie valşelie,
pie
ă2 1: 4. Noă cuptuarie die pîne :I 16. Ca să-i vină niemuriele,
I: 5. 17. Die merindie să-i gatiască,
ă2 Şi cu nouă guliriele :I
18. Pe drum sa nu ispraviască.
ă2 1: 6. Înodatie cu părielie, :I
ă2 1: 7. Liegatie pi la uşiele, :I „Iar":
ă2 1: 8. Să le de die vamuriele, :1 19. Zorilor, suruorilor,
ă2 I: 9. La porţile raiului, :I 20. Nu pripireţ' a zori,
ă2 1: 10. La-mpărţîrea veacului. :1 21. Păn' soarili-o răsări,
22. C-are lume di-a-ncalzi,
dictat 23. Saraşei la paraţei,
11. Zorilor, surorilor, 24. Copii mij' du pa viţei. 1
610
170. „ALE SUL ÎŢI'' [BRADUL]
fg. 70U2 b Pocrula - Gorj
dictat fg.
1. -Bradule, brăduţulie, I: 1. brăduţuliere, :I

2. Şine mi ţ-o porinşit, I: 2. Cine porînşitî, :I
3.
--
Mie demi-ai doborît
4. Di suz di la braz' ai mulţ'
5. Aij' la braz' ai mărunţ'?
6. - Mie tcinăru cutare I: 6. larr1, tinerielu lonî :1 tiniericlu 2
7. încă mi' mi-a porinşit
8. Şi-ncă mi-o făgăduit, 1: 8. Că iei făgăduitî :I
9. Că pe mini-unie m-o duşe I: 9. mine iei :I mini unde 2
10. Vîntu nu m-o bate,

11. Soarele nu m-o arde. I: 11. Niş' soarile :1
fg. 7002 a Pocrula - Gorj
dictat fg.
1. - Zorilor, surorilor, 12 I: 1. surorilorî, :I

2. Nu pripirieţ' a zori, 1C2 I: 2. :1
3. Pan' cutare s-o găti! 1: 3. gătire :I
---
4. - Voi, voi, voi, nievestelor, I: 4. :1
5. Nu vă rugariez' de nuoi,
6. Vă rugaz' de sfîntu soare,
7. Nu pripeasc-a răsări
8. Pan' cutare s-o găti,
9. S-o găti, s-o despărţi 9. despărţi
10. I ar, die mumă şi die tată, 1: 10. :I de „. de 2
*
11. Şi dic fra', şi die surori, 23. lebînca şiernită,
12. lnca şi· die veşiniori; 24. I ar, să mi tie ia
13. lară, die grădin' cu flori 25. Şi să mi tie ducă
14. Şi die apă mergătoarie, 26. 1n dialu cu umbra,
15. Şi die vîn' de-al cu răcoarie, 27. C-acolo ţ-î muma;
16. Şi die lumea, şi die soare. 28. În dialu cu jocu,
17. - Scoal', cutare, scoală, 1 29. C-acolo ţ-i locu.
18. Afar' die tie uită 30. Acolo ti-aşteaptă,
19. Şinie ni-o venit: 31. 1 ar, mestioară-ntinsă
20. Domnu Hiristos 32. Cu fîclii aprinsă,
21. Cu calu frumos, 33. Străkinuţ cu fraji,
22. Şaua şicuiită, 34. Cum mi-o foz' mai draji. 2
fill
mg. 3092 Ik Negruşa - Mehedinţi
mg.
I: 1. Cuocoşei niegri dntară, :1 1: 7. Dgin tcemie1 pan!_ă-n pămîntî; :1

panî-n 2
î I: 2. Zuori albe că si varsară. :I ...
1: 8. S-o gătci, s-o-mpodobi, :I
I: 3. - Zu,1rilor, suroril uorî, :1 -mpuodobi, 2
I: 4. Nu pripirieţ' siă zoriţî, :I I: 9. Dgie lumie s-o diesparţî, :I
1: 5. Pan' Gligore s-uo gatirie :I 1: 10. Şi die mumă, şî die tată, :1
1: 6. Cu podoabe de arjintî, :I I: 11. Au, drăgă, dgie lumia toată. :12
173. BOILOR, GOLIMBILOR
mg. 3093 Ilc Cireşu - Mehedinţi
mg.
I: „), I. - Boiluor, golimbiluorî, :I 1: 6. Nişi un vint să nu viă bată, :1

n2 I: 2. Di-aţ' aducie şe-af luvatî, 1 :I 1: 7. Nişi un vin' şi nişi o sloată, :1
n2 I: 3. Tiălpilie li-aş potcovi, :I I: 8. Soarile să nu vă ardă, :1
I: 4. Coarnilie li-aş auri :I Soarilie 2
Î2 I: 5. Şi v-aş faşie grajd die piatră, :1 1: 9. Ci 1-aţ' mai adus o dată. :I
174. BRADUL
mg. 2544 b Godeanu - Mehedinţi
dictat mg.
1. - Bradie, bradie, fratie, fratie, 1: 1. :j

2. Bradul verdie din pădure
3. Ţiie şin' ţ-a porinşit I: 3. poronşitî :I
4. Din muntie t-ai coborît, 1: 4. coborîtî, :I
5. Die sus din muntilie tău, I: 5. :1
6. Aiş', la petrişu rău? I: 6. mieu? :I meu 2
7. - Die sus, Domnu Hiristos .1: 7. Hiristosî :I
8. Şi cu Ghiorghie die jos. I: 8. ăl die josî. :1
612
9. - Bradie, bradie, fratie, fratie, 1: 9. :1
10. Apleacă vîrfur'le, 1: 10. virfurile, :1
11. Să-ţ' culegem crengile, I: 11. :I
12. Să-i astrucăm 1 braţele, I: 12. :I
13. Braţele şi spatele, I: 13. spatile, :I
14. Să nu-l ploaie ploile I: 14. :I
15. Să nu-l ardă soarele. 2 I: 15. soarile. :I
„atîta-i !"

mg. 2544 a Godeanu - Mehedinţi
dictat mg.
1. - Zorilor, surorilor, I: 1. surorilorî, :I

2. Nu pripireţ' la zorit 1: 2. zoritî :I
3. Pănă Ghiorghie s-o găti, I: 3. :I
4. S-o găti,
s-o pregăti
5. Iel cu cuptoare die pinie I: 5. :I
6. Şi cu oale cu legume ; I: 6. Şi :I
7. Iel cu vin şi cu rakiu. 1: 7. Şi rakiuî. :I
8. - Zorilor, surorilor, 1: 8. surorilorî :I
9. Nu pripireţ' la zorit 1: 9. a zon :I
10. Pănă Ghiorghie s-o găti, I: 10. :1
11. S-o găti, 1: 11. :1
s-o primeni
12. Cu ţoliţă die mătasă, I: 12. :I
13. C-acuma pleacă di-acasă ; 1: 13. :1
14. Cu ţoliţă die argint, 1: 14. argintî, :I
15. Că pleacă di pă pămint, 1: 15. pe pămintî, :I
16. Dintr-o lume-nt-altă lume, 1: 16. :I
17. Unie soare nu apunie; 1: 17. :1
18. Dintr-o ţară-nt-altă ţară, I: 18. :1
19. Unie soare nu răsare. 1: 19. :1
20. Răsari, soare, frăţioare, 1: 20. :1
21. Cu răzuişile-m pişioare 21.
22. Şi ie şeaţa di pe vale
23. Şi roua di pă pămint !
24. Cind Ghiorghie o pleca,
25. Pin rouă s-o roura
26. Şi pin şeaţ-o rătăşi
27. Ş-îndărăt n-o mai veni. 1
„isprăvirăm !"

rg. n.s16 c Godeanu - Mehedinţi
dictat
1. Cocoşei niegri cîntară, 5. Cu podoabe die matasă,

2. Zorile se revărsară. 6. Că pleacă şi iei di-acasă ;
3. - Nu pripirăţ' a zori 7. Cu podoabe de arjint,
4. Pan' pe cutare1 a gati, 8. Că pleacă di pe pămint. 2
613
fg. 2963 Tismana - Gorj
dictat fg.1
/
1. - Zorilor, suruorilor, iz I: t. surorilorî, :I

2. Nu pripirieţ' cu zoritu I: 2. :j
3. Pănă soarele-a răsări !

4. De-o răsări soare roşu,
5. Sufleţălu-i tot în coş;
6. Di-o răsări mohorit,
7. Sufleţălu s-a gătit.
8. Zorilor, suruorilor,
9. Nu pripirieţ' cu zoritu
10. Pînă (ăla) s-a gatisă I: 10. Ion că :I omu 2
11. ~ă dea cărţ'
în toate părţ'
I: Soarie, soaric, frăţîoarie, :j
I: Nu pripi cu răsăritu :I
12. Şi răvaşe-n toate-oraşe.
13. Rudele să se adune,
14. De merinde să-i gătească j: 10. Pină omu s-o gatisă :I
15. Nouă cuptoare de pinc, j: 15. Cu nouă cuptoar' pinie, :j
16. Şi iar noă de mălai 1: 16. Şi cu mălaie, :j
17. Şi iară o vacă grasă, I: 17. Şi :I
18. Şi iar o butie de vin, I: 18. Şi iară :I -Şi iar 2
19. Că 10 pe-aij' nu mai vin. 2
1: 19. :1 ·

fg. 3111 Pocrula - Gorj
fg.
i 1. - Zoriluor, suroriluorî, 1 îi I: 14. S-o găti, s-uo diespărţirie, :I

2. Nu pripirieţi a zoririe
--- I: 15. Nouă răvăşiăli-o scririe, :j
îi 3. Păn' soarili-o răsăririe
4. 2 I: 16. Arsă-n cuornurielie, :j
cornurielie, 2
5. Şi ruoua s-o scuturarie,
6. Rouă, roua di pie lunci, I: 17. Să tremiată-n orăşiălie :I
--- trimiată-n uorăşiălie, 2
7. Tiătă ceaţa di pie munţi,
8. [Şi Ioni]~ mi s-o gătirie, j: 18. Pie la niemurielie :I
---
i 9. S-o găti, s-o diesparţirie ii j: 19. Să vină şi ielie, :j
10. Die-a lui suoţîoară, 4
--- I: 20. Să-m' gătiască die liegumie, :j
1: 11. Die fii, die cuopii 6 : I
I: 12. Die mumă, die tată, :I îi j: 21. Noă cuptoarie die pinie. :I
I: 13.. Die lumea die toată; :I Nouă 2
614
mg. 3093 Ic Cireşu - Mehedln fi
mg.
t I: 1. Cocoşei niegri dntară, :I î 2 I: 17. Şi die grădina cu flori; :I

I: 2. Zori albe că să vărsară :I
albie 2. I: 18. Şi die strin', şi die veşini, 6
: I
I: 3. Şi pe Ion· că 1-aşăzară :I î2 I: 19. Şi die muma, şî die tată, :I
aş~ăzară 2 I: 20. Şi die lumia şi dic toată. :I
I: 4. Şi cu pînza 1-astrucară. : I 1
î2 I: 21. Şî Ion tuot ş-a mai facutî 6 :I
î2 I: 5. - Zuoriluor, suruorilorî, :I făcutî 2
I: 6. I ară, şie v-az' zăbăvitî :I I: 22. Iară, şi scară die şeară, :I

mi-az' 2 n 2 I: 23. Că se duşie-n altă ţară ; :I
duşe-n 2
I: 7. Lele, 2 iară, şi· di-az' 'niaţă, :I
I: 24. Şi Ion iar ş-a mai f!acutî :I
I: 8. Ca-ntră altă dgiminiaţă? :I
I: 25. I ară, şi scară di-arjinH, :I
I: 9. - Lele, noi ne-am zăbăvitî, :1
I: 26. Că pliacă dgie pie pamintî; :I
I: 10. La r!ălie jăle-am privitî, :I Ci ăpleacă dgi pămîntl; 2
---
I: 11. Iară, la Ion pîn' s-a gătcitî, 3 :I 1: 27. Şi Ion iar şi-a mai fi acutî, :I
Iar, 2 I: 28. Ş-a fîacut scară die uosî, :I
I: 12. S-o gătcit, s-a diespărţîtî :I I: 29. Mierje pin pamint în josî, 7 :I
î 2 I: 13. Şi de casă, şi die masă, :I I: 30. Pie unie că n-a mai fuostî. : I
die 2
I: 31. Nu-i mai dzişie uom numitî, :I
I: 14 · <Ş~ d.ie ~~ni .• şi. dge ~eşini,)·I

Ş1 d1e fu, ş1 d1e copu, ·
4 I: 32. Şi-i mai dzîşie luotr-uscatî, 8 :I
--- I: 33. Pănî ă minie s-uo uitatî. : I
1: 15. Şi die suoţîoara lui; :I Pîănîă 2
n 2 I: 16. Şi die fraţ', şi dic surori, :I „Asta să zîşie di tri uor'".
180. [CALUL MOHORÎT]
di1c 1040 la lsverna - Mehedlnţ i
disc
m I: 1. Vai, mă Gheorghe, vai, :1 m I: 5. Un cal mohorîtî, :1

ă vai, 2 6. Cu frîu-n picioare, :1
1:
m I: 2. Scoală-te-n picioare, :I m I: 7. Cu tini să zboare; :I
m I: 3. Uită-te la vale, :1 m 1: 8. Cu dărlogii-n gură, :1
m 1: 9. Ca să mi te fure. :I
m I: 4. Vezi ce s-a ivitî: :I ă fure. 2
615
181. ZORILE DIN CASĂ: ZINA BĂTRINĂ
mg. 3092 Ic Juplneştl - Mehecllntl
!"g.
I: 1. - Scoal' dgie tcie măi uită :I 1: 13. Roagă şi iar roagă, :1
2. Iar la răsăritî, 14. Roagă dumnieta,
„
I: 3. Viez' s-o ivitî: :I
şie i 1: 15. Să tcie măi scrie :I
4. Un pom înfluritî, 16. La vii, nu la morţî.
---
1: 5. Cu frunza maruntă, :I n I: 17. Dăcă n-ai rugatî, :I
6. Cu umbra rotundă. 18. Ieri - alaltăieri,
I: 7. Dar la umbra lui, :I I: 19. Dar acuma, Lienă, :I
8. Şinie sa umbrieştcie? n 20. Hirtcia s-o umplutî,
---
n I: 9. Uo zină batrină, :I I: 21. Condgieiu 1-uo pierdutî :I
10. Cu hirtcia-n mină, 22. Şi tei-o mai tracutî
---
I: 11. Cu condgieiu-ntr-alta, :I 1: 23. La morz', nu la vii, :I
12. Şinie vinie-1 scrie. 24. Şi n-ai măi vieni. 1
182. BRADUL
mg. 3092 Da Hegruşa - Mehedinţi
mg.
I: 1. - Bradie, bradie, brade, :I J: 15. Cin' ţ-uo puorînşitî :I

I: 2. Cin' ţ-o puorînşitî :I I: 16. Dgie mi-ai duoborîtt :I
I: 3. Die mi-ai duoborîtî :I I: 17. Dgin munţ-ai cu bradzî, :I
doborîtî 2 I: 18. Dgie ţ-ai lasat fraţî ? :I
I: 4. Dgin munţ-ai cu piatră, :I I: 19. Dar n-ai vazut binie, :I
I: 5. Ai lăsat mumă şi tată? :I I: 20. Cin' sacuria-z' vinie? :I
I: 6. Şin' ţ-o puorînşitî :I ---
cr 2
1: 21. Tu să fi fugitî :I
I: 7. Die mi-ai duoborîtî :I
doborîtî 2 I: 22. Pin paduri mai mari, :I
păduri 2
I: 8. Dgin munţ-ai cu fagi, :I
I: 9. Dge ţ-ai lasat fraţi? :I I: 23. Mai traiai vo doi ani. :I
---
Die 2 I: 24. - Ilie-a puorînşitî :I
1: 10. - [I]lie-a puorînşitî :I I: 25. Dgie mi-ai duoboritî, :I
I: 11. Dgie mi-ai duoborîtî, :I
I: 26. dr.el siă sîă umbrească, :I
I: 12. Iel sî siă umbrească, :I
J: 27. Să nu :I
putrăzască,
I: 13. Să nu putrăzască. :I
J: 14. - Bradgie, bradie, brade, :I I: 28. Că-i păca' die ielî, :I
Bradie, 2 I: 29. C-uo foz' militari. :1 1
616
183. LEMNUL
m1;. 3092 Im Negruşa - Mehedinţi
mg.
1: 1. - Scoală, dragă, scoală, :1 I: 11. Casă sîă-z' maJ facă, :I

scoal' 2 ---
1: 12. Casă die vieşie, :1
1: 2. Die ieş' păn-afară, :1 1: 13. Tuot ţîie să-s fie; :1
I: 3. Au, die mi tie uită :I Ca 2
I: 4. Batatur-a tălie, :1 1: 14. Casă pie plăşierie, :I
_L__2:_ Viez' şini-o vienitî: :I 1: 15. Cum inima-s ceric; :1
şierie 2
I: 6. Tuot tri dulgăriei, :I ----
1: 7. Cu bierdie la iei :I !n continuare, dictat:
16. Casă cu nouă fereşti,
I: 8. Cum şiopliez', şiopliescî, :1 17. Cătră drumu-ăl mare,
1: 9. Iei nu ş-înglumiescî. :I 18. Cu uşa la soare.
I: 10. Tu le-ai porînşitî, :J .. Asta-i!"
184. [ZORILE DIN CASĂ]

mg. 3092 Ire Negruşa - Meh iJ lnfi
mg.
î 1: 1. - Scoală, dragă, scoală, :1 j: 18. Fluori dgie toatie fluori. :j

I: 2. Die ieşi pan-afară, :1 ...
afarîă 2 j: 19. Dragă, sîă nu iei :j
au I: 3. Scoal' die mi tie uită :1 I: 20. Floarie dgie pribuoi, :j
I: 4. Bătătur-a tiele, :I j: 21. Că-i floarie pribiagă, :j
j: 5. Viez' şe-o tabarîtî :I j: 22. Facutîă pie piatră, :j
J: 6. Un cal niegru şi urîtî, :I
I: 23. Şă vii pribiegirie, :j
j: 7. Cu şeaua pie ielî, :J
j: 24. Die n-ai mai vienirir. :j
j: 8. Cu, şeaua canită, :J
j: 25. Floarie sîă-ţ' mai iei, :j
j: 9. Cu kinga şiernită, :j
j: 10. Iebînca 1 su' seă,
, :j j: 26. Floarie ruomaniţă, :j
şe 2 j: 27. Aia-~u criedinţă. :j
I: 11. Aia-i pînzişoara teă, :I j: 28. În dr îă s-o liegi, :I
j: 12. Pie tin' sîă tie ie, :1 cîrpă
j: 13. Au, să mi tie ducă :j j: 29. 'Naintie să miergi, :j

j: 14. La dmpu cu juocu, :j j: 30. 'Naintie la rai, :j
j: 15. C-acuoluo ţ-ă luocu; :j j: 31. C-acoluo-i die trai, :j
j: 16. Locuri aratuarie, :1 acolo 2
j: 17. Flori sămănătoarie, :j j: 32. Die trai die vieşie :I
Fluori 2 î j: 33. Vouă sîă vă fie. :I 2
617
185. „CINTECUL LEMNULUI" - GORUNllL
mg. 3092 llb Negrup - Mehedinţi
mg.
1: 1. - Gorunie, gorunie, :1 1: 9. Că să îşi mai facă :1

„ n 1: 10. Casă pie veşie, :1
i I: 2. Şin' ţ-o porînşitî :I
I: 3. Die mi-ai doborîtî :I 1: 11. To' ţîie să-ţ' fie; :1
1: 4. Din goruni-ai mari? :I n 1: 12. Casă pe plăşiere, :1
1: 5. - Şini-a porînşitî? :1 I: 13. Cum inima-s şiere. :1
-o 2
1: 6. Şini-a pribiejitî, :1 1: 14. Gorunie, gorunie, :I
1: 7. Iei a porînşitî :I 1: 15. Tu di-ai fi ştiutî, :1
1: 8. Că i-a trăbuit!, :1
trabuitî 2 1: 16. Tu n-ai fi criescutî. :11
186. „CU FIRU" [ZORILE DIN CASĂ]
mg. :S092 lb Juplneştl - Mehedinţi
mg.
n I: 1. - ' Iar firulie, firî, :I 1: 11. Şi s-o diespărţîtî :I

I: 2. Fir dgie trandafirî, :I n 1: 12. Die casă, die masă, :1
n I: 3. Şie n-a(i) influritî :I n 1: 13. Dgie mumă, dgie tată :1
n I: 4. Iară şi di-az' 'niaţî :I
Die die 2
n I: 5. Ca ier' dgiminiaţă? :I I: 14. Dgie lumea die toată; :1
n I: 6. - leu n-am înfluritî, :1
n 1: 15. Dgie strin', die vieşini :1
I: 7. Că m-am ofielitî :I
Die 2
I: 8. La jălie privinî, :I
j: 16. Şi di-ai lui copii; :I
f j: 9. I ar, la [„.]* :j cuopii 2
j: 10. Pană s-o gătcitî :I
Pănă 2 1: 17. Die gradini cu crini. :11
187. P ĂMINTUL
mg. 3092 Ih Juplneştl - Mehedinţi
mg.
I: 1. - Pamîntcie, pamintcie, :I n I: 3. Pe-a lui obrăzuorî; :I

pămintcie, 2 I: 4. Ţarină, ţărînă, :I
I: 2. Să tce laş' uşuorî :I Ţărînă 2
• Se adaptează numele.
618
1: 5. tce laş' uşoară :I
Sîă I: 11. Vini-un nuvăr 2 marie; :I
tie uşuară 2 I: 12. Nu-i nuvir die ploaie, :1
1: 6. Pe-alie lui oscioarie, :I
7. Uşoară ca pana, :I
1: 13. Nu ie nij' 3 dgie vintî :I
1:
8. Vaspoamă 1 ca lina. :I 1: 14. Şi îi die pămîntî,
:1
1:
n 1: 9. Scoal' dge tcie mai uită; :1 1: 15. Că tei-o cutrupitî. :1
măi 2
1: 10. Pi-o gură die vale :I
Pe-o 2
188. „PE CRUCE" (GORUNUL)
..,, g. 3092 li Jnplneşt1 - Mehedluţl
mg.
i I: 1. - Gorunie, goninie, :I
I: 2. Şin' ţ-o porinşitî :I
n I: 3. Dgi-ai mai duoboriH :I
Di-ai măi 2
I: 4. Dgin padurie dgiasă :I
I: 5. Aişea la pleaşă 1 ? :I '
i I: 6. Stapînioru tiălJ.î, :I
I: 7. Iei ţ-o puorînşitî :I
porinşit 2
I: 8. Pie iel să-l umbrieşti, :I
I: 9. Să nu-l putrăziăşti :I
189. [ZORILE DIN CASĂ]
mg. 3093 Id Cireşu - Mehedinţi
mg.
t I: 1. - IQanie, scoală, :1
Scoală, I: 7. Die suduori die moartie; :I
n I: 2. Că noi am vienitî :I I: 8. Pie trup pistă tuotî, :I
I: 3. Dup-al tieu crişitî ;1 :I I: 9. Să-s treacă die fuocî. :I
tău 2 I: 10. - Nu viediez' voi binie :I
î I: 4. Scoală spală :I
die tie I: 11. Că nu-z die sculatî :I
I: 5. Pie faţă, pie braţă, :I I: 12. Şi mi-i die spalatî? :I
I: 6. Pie mini pină-n coatie :I I: 13. Mîn-a-nţăpienitî, :I
mîini 2 I: 14. Limba s-a scurtatî :I
619
I: 15. Gura s-a-nclieştatî, :I I: 33. Dge-a mai şî rămast :j
I: 16. 'Z gata die pliecatî :I I: 34. Liagănie dgie ielie. :I
I: 17. Pie drum dielungatî, :I I: 35. Ş-acoluo mai sîntî :I
I: 18. Pie drumu-ăl frumosî, :I I: 36. Şietie după şietie, 3 :I
I: 19. la Cristosî; :I
Pană I: 37. Şietcie die voinişi, :I
Pănă
2 I: 38. Di la noi di-aişi, :I
I: 20. Ş-acolo mai sintî :I I: 39. Şi mar', şî mai mişi, :I
I: 21. Luocuri arătoarie, :I I: 40. Să tie duji la iei :I
I: 22. Fluor' sămănătoarie, :I iei 2
I: 23. Flori dgie toatie flori: :I I: 41. Şi să vă vorbiţi :I
I: 24. Floarie busuigocî , :I vuorbiţî 2
1: 42. Să vă pîlguiţî 4 : I
I: 25. Cu duor şi cu fuocî; :I · Siă 2
I: 26. Floarie nocuoţelie, 2 :I
nocuoţăle 2 I: 43. Şi să mai vieniţî :I
Şî 2
I: 27. Cu duor şi cu jălie :I I: 44. Pi la zilie mari :I
I: 28. Dgi la niemurielie. :I ---
1: 45. Pi la nuoi die duorî :I
I: 29. Ş-acoluo mai sintî :I noi 2
acolo 2 1: 46. Unie vieţ' calea, :I
I: 30. Iar la nievestielie, :I călca, 2
I: 31. Toatcie tcinierielie, :I I: 47. Iarba s-uo usca; :I

I: 32. Dar şi frumoşiălie, :I I: 48. Uni-oţ' hodini, :I
.
frumosălie 2 I: 49. Iarba s-o pîrli. :I
Bădiţa Untariu spune că ştie textul altfel şi dictează:
1. - Scoală,
!9anie, scoală., 33. Scoală, loanie, scoală,
2. Că noi aii venit 34. De-ai sta a pleca,
3. Dup-al tău crişit, 35. 'Nainte să merji
4. Că tot ai trimies 36. Şi tot să n-apuşi
5. To' la răvăşiele 37. La mina stingă,
6. Arsă-n colţurele, 38. Că ţi calea strîmbă,
7. Pretienile tăle 39. Şi-i calea cotită,
8. Şi la văruişiele 5 , 40. Şi-i neisprăvită;
9. Să vină şi iele 41. Şi tu să apuşi
10. S'tie strîje cu jele, 42. La mina driaptă,
11. Să tăinui cu iele 43. Că-i calea curată
12. Numai o vorbiţă, 44. Şi-i drumu frumos
13. Gură cu guriţă. 45. Pănă la Cristos.
14. Scoală, !9anie, scoală, 46. Să iei sama binie,
15. Că vrieme-a venit 47. C-acolo mai sint
16. Tot a dge sculat 48. Tot şi vămuriele,
17. Şî a die spălat 49. Iar ţiie-z' vo şiere
18. Pie faţă, pie braţă, 50. Tot braţăle tele.
19. Pie mîini păn'ă coatie, 51. Tu să nu lie dai,
20. Die fiuor dge moartie. 52. C-ai să mierji la rai ;
21. - Nu vidgez 6 voi binie 53. Şi să lie mai dai
22. Că nu-i dge sculat 54. Tot un colăşiel
23. Şî niji die spălat, 55. Şi c-un gulierel
24. Şi nij' die vorbit, 56. Cu paraua-n iel.
25. Nij' die tăinuit: 57. Vama s-o plătieşti,
26. Mina s-a uscat, 58. 'Naintie să merji.
27. Gura s-a-ncleştat, 59. Să iei sama binie
28. Uoki-a panjanit, 60. C-acolo mai sint ·
29. Iel nu-i dge vorbit. 61. Locuri aratoarie,
30. - Gata, dragă, gata, 62. Fluori sămănătoarie,
31. Gata dge plecat 63. Flor' die toatie flori.
32. Pi-un drum dgelungat. 64. Iar tu să nu iei
620
\
8
65. Floare dge priboi, 85. Acoviele pline,
66. Că-i floare pripeagă 7 ,
Ulterior îşi mai aminteşte:
67. Şî vii pripiji
68. De vii putrăzi. 86. - Scoală, lqane, scoală,
69. Şî tu să mai iei 87. Tot să mai veniţ'
70. Floare romăniţă, 88. Pie-nverzîtu dmpului,
71. Că-i mai cu credinţă 89. Pie-nfrunzîtu fagului,
72. Şî tie mai lasă 90. Pie~mpupitu mierilor,
73. Să mai vini pe-acasă; 91. În dntatu-albinelor;
74. Că noi v-aşteptăm 92. Pie-nfluritu florilor,
75. To' la zile mari, 93. Pie dntatu cucului,
76. Că-i lume-adunată 94. Pie pornitu plugului.
77. Şî-i învesălată, 95. Scoală, l2anie, scoală,
78. To' luni pe Rusali', 96. Scoală de crişieştie
79. Că-i zîua măi marc; 97. La fietile tăie
80. Şi nuoi v-aşteptăm
98. Şi la niepoţăle,
81. Cu făclii aprinsă,
82. Cu mescioară-ntinsă, 99. Iele să culeagă
83. Cu-oale cu legume, 100. Kiţ' de florişicle,
84. Cuptoare die pînie, 101. Ţîie să-s trimeată.. 9
190. LEMNUL
mg. 3093 lg Cireşu - Mehedinţi
mg.
n 1: 1. - Scoală, lqanie, scoală, :I I: 19. Tuot miroz die şcară, :1

1: 2. Scoală dgie tie uită :I I: 20. Di şeară die roi, :I
roi 2
I: 3. 'N batîătura tîă, :I
1: 4. Viez'. şini-a vienitî: :1 1: 21. Cu duor dgi la noi, :I
dor 2
I: 5. Tuot triei dulgheriei, :1 I: 22. Şiarădie stupină, :1
I: 6. Cu bierdgie la iei, :I
1: 23. Fluor' dgi-al dgie grădină, :I
I: 7. Tuot ţîie sî-ţ' facă :1 şi milă;
I: 24. Cu dor cu :1
I: 8. I ar, şî altă casă ; :I
1: 25. Pie una să-z' vină :1
I: 9. Casă
pie plăşierie, :1
I: 26. T uot miroz die pîinie ; :I
r: 10. Cum inima-s şierie; :1
I: 27. Pie una să-z' vină :I
1: 11. Casă şi-ai avutî :I
I: 28. Miroz die lăgumie ; :1
I: 12. Şi nu ţ-o placutî; :I legumie; 2
plăcutî; 2
1: 29. Pie una să-z' vină :I
I: 13. Casă die veşie, :I
1: 30. Duor dge bieutură; :I
I: 14. Cum
vieşie,
îţ' plaşie ţîie,
2
:I I: 31. Pie una să-z
. vină :1
1: 15. Cu nuouă uşîţîă, :I 1: 32. Duor dgi la mumiţă; :I
I: 16. Pie uşă să-ţ' vină :I I: 33. Pie una să-z' vină :1
1: 17. Miruoz die tămîie ; :1 I: 34. Duor dgi la copii. :I
1: 18. Pie una să-ţ' vină :l „Nu mai ştiu."
621
191. [ZORILE DIN Cl\.SĂ] (CALUL MOHORÎT)
mg. 3093 Ic Cireşu - Mehedinţi
mg.
n I: 1. - Scoală, foanie, scoală, :I I: 11. Iebînciă sub şeă, :1

Iebîncă 2 şă,
I: 2. Scuală di te uită :I
die 2 1: 12. Pie tin' siă tie ie. :I
să 2
I: 3. 'n bătătura tă, :J 1: 13. Să iei sama binie, :I

1: 4. Viez' şini-a vienitî :I 1: 14. Iel cin' o plieca, :I
I: 5. Şi a tăbăritî: :I I: 15. Pie şinie vo lua? :1
m J: 16. T uot pie dumnieta ! :1
I: 6. Un cal muohoritî, :I
1: 17. Şi tcie vo mai duşie :1
J: 7. Niegru şi uritî, :1 I: 18. La cimpu cu juocu, :1
1: 8. Cu şeaua niegrită, :I
I: 19. C-acolo ţ-ă luocu. :1
I: 9. Cu kinga şiernită, :1 C-acuoluo 2
I: 10. Pindzîşoara tiă :I „Nu mai şciu." 1
192. [ZINA BĂTRIN Ă] [ZORILE DIN CASĂ]
mg. 3093 Ilb Cireşu - Mehedinţi
mg.
n I: 1. - Scoalrt, Ioanie, scoală, :1 I: 13. Pic tcin' siă tie tracă. :I

1: 2. Scoală di tie uită :I I: 14. Roagă, dragă, roagă, :1
J: 3. Sus ,la răsăritî, :I 1: 15. Pie tin' să tie tracă :1
I: 4. Viez şie s-o ivitî: :1 1: 16. La vii, nu la muorţî. :1
ce s-a 2
I: 5. Un pom înfluritî, :1 I: 17. Daci ă n-ai rugatî, :1
I: 6. Cu frunza maruntă, :1 I: 18. Ieri-dgi-alaltăieri, :I
J: 7. Cu umbra rotundă; :1
n I: 8. Dar la umbra lui, :1 I: 19. Hîrtcia s-o-umplutî, :1
lui 2 1: 20. Cuondieiu s-a frintî, :1
1: 9. Şinie să umbria? :I
I: 21. Pie tin' ti-a trăr.utî : I
J: 10. Uo zînă batrină :I
1: 22. La muorz', nu la vii. :1
1: 11. Cu condgeiu-n miniă, :I
1: 12. Cu hîrtcia-ntr-alta, :I ,„
„gat a.
622
193. BRADUL
mg. 3093 lf Cireşu- Mehedinţi
mg.
m I: 1. - Bradge, fratce bradgie, :1 1: 11. Aişca la mlăşi 1 ? :I

I: 2. Şin' ţ-a porînşitî :I t 1: 12. - Dar ieu am vienitî :1
ţ-o 2
3. Aiji di-ai vienitî, :I I: 13. Că Ion mi-a crişitî, ,:I
I:
I: 4. Din munţi dgin piatră, :I 1: 14. Că iel a mai zisî :I
die 2 15. Că mă prisădieştie,
1: :I
I: 5. Aişea la apă; :J I: 16. Nu mă uofilieştie; :J
1: 6. Die suz dintă munţî, :J
munţ' 2 Şi iel mi-a minţitî, :I
J: 17.
1: 7. Dgi la braz' marunţî, :I m-a 2
J: 8. Dgi la fraţi tiăi, :J
J: 9. Aişi la ai miei; :J 1: 18. Nu m-a prisaditî :I
I: 10. Di la luocur ' riişi, :J
răşi 2 J: 19. Şt m-a uof ielitî. 2 :1
194. ŢĂRÎNA
mg. 3093 Ile Cireşu - Mehedinţi
mg.
n 1: 1. - Scoală, IQanie, scoală, :I 1: 17. PamîntiQ, prtmîntic, :I

1: 2. Scoală di tie uită, :J Pftmîntic 2
die 2 J: 18. Di-astiz' înaintic :I
1: 3. Pic valie, la valie, :J I: 19. Să-i măi fi părintie. :I
J: 4. Pi-un pişior die plai, :I I: 20. Pamintie, pamîntcie, :J
plai, 2
1: 21. Di-astiz' înaintie :J
J: 5. Pi-o gură die rai, :1 J: 22. Siă tie laj' di-a lua, :J
J: 6. Pie valie, la valie, :J
val', 2 J: 23. Că tot ai luvatî, :I
I: 24. Ti-oi fi săturatî; :J
J: 7. Vini-un nuvir marie. :1
J: 8. Nu-i nuvir die ploaie, :J J: 25. Şi tot ai luvatî :I
I: 26. Tuot vuoiniş' dgi-ai buni, :I
J: 9. Şi ie die pămîntî, :J buni, 2
J: 10". Die ti-a cutrupitî. :J
1: 27. Alieş' pie căşiuli, :J
J: 11. Ţarină, ţădnă, :J J: 28. Iar şi tcinieriei, :J
Ţădnă 2
tcinieriei, 2
J: 12. Siă tie laşi uşuară :J
J: 13. Pi-ale lui oscioarie. :J
1: 29. Di-a mai şi rămasî :J
J: 14. Pămîntie, pamîntie, :J I: 30. Coasîlie die iei, :1
J: 15. Di-astîz' înaintie :I 1: 31. mai şi rămasî :I
Ş-a
J: 16. Sîă-i mai fi parintie. :J J: 32. Gtşilie dge iei, :J

părintie. 2 iei, 2
623
I: 33. Cuopii micutciei; :j I: 41. I ar, la fietcie mari, :j
micutciei; 2 mari, 2
I: 34. Şi tuot ai luvatî, :I I: 42. Dgi-a mai şi rămasî : I
----
I: 35. Ti-oi fi săturatî, :I I: 43. Cusătur' dgie ielie, :j
I: 36. I ar, şi nieviestiălie, :I iele, 2
I: 37. Dgi-a mai şi rămasî : I j: 44. Cu matasă vierdgie, :j
I: 38. Cuopii mij' die ielie; :I I: 45. Dgie nu să măi viedgie. :j
j: 39. Ti-oi fi săturatî, :I
j: 40. Că tot ai luvatî, :I
195. ZORILE
fgi~0.085 a Cornereva - Caraş- Severin
dictat fg.l
I: Au, Matieie, au, :j

1. Cocoşăi cîntară,
2. Dzor să ră vărsară, 1: 2. :I
1: 1. :I
3. T oţ' mi să sculară, I: 3. :I
4. Numa dumieta I: 4. dumietalie :I
5. Grieu ai adurmit I: 5. ad urmi to :1
6. Som' niepomienit. 1: 6. nepomienito. :1
*
7. Roagă-mi-tce, roagă, 24. Ia-m sage şi scrie
8. Dge ai buni casăni, 25. C-un creion p-artcie 2 ,
9. Ca să-ţ' cumpierie 26. Pe-o foaie pe-ai vii
10. Un cocoş dginrai, 27. Şi pe-alta pe-ai morţ'.
11. Un cocoş măimarie 28. Rogă să tce scrie
12. Să cintce mai tarie. 29. Pe foaia cu-ai vii.
13. În ăripi va pliesni 30. Jiaba s-a rugat,
14. Şi ti-o pomeni. 31. Şierneal-o vărsat,
15. O măi Ioanie, au, 32. Artcia-o gătat.
16. leş' dgin casă-afară 33. Au, [Matieie], au,
17. Şi tce uită iară, 34. Roagă sfintu soarie
18. Sus la răsărit 35. Tcie pună-n pişoarie,
19. I-un puom inflorit;
20. Sus, frundza-i manuntă, 36. Sau mindrile stălie
21. Jos, umbra-i rătundă. 37. Să tce ia cu ielie.
22. La iel s-o umbrea 38. Fii cu Dumniedzău,
23. Tot Sin tă Maria. 39. Mult ne pare rău 3 •
196. DE PETRECUT 1
Ursu, Val. Alm., 19l Moceriş - Caraş-Severin
ctntat
1. Pup dă trăndăfirio, 4. Dă ieri giminiaţă, (bis) aţo,

1. Pup de trăndăfi, hiro. 5. Păn dastăminiaţă ?2
2. Şie ci-ai zăbovito, (bis) 6. leu mi-am zăbovit,
3. Dă n-ai înflurito (bis) ito, 7. Pină mi-am prăvit,
624
8. La minuni prăvind, 48. Dă doru-ăl da işia.
9. Pin' s-o dăspărţît "49. Du-cie, drago, du-cie
10. Suflet dă la oasă, 50. Pînă vii ajiunjie
11. Dă gloacie din casă, 51. L-al mijloc dă rai,
(dă ortac, niamuri, 52. Ş-acolo-n loc să stai.
veşini, strini, ş.a.) 53. C-acolo va fi,
12. Dă lumie, dă soarie, (bis) ario }s 5'4.
55.
Să nu cie spăimînţ,
Că-i Maica Prieşistă.
13. Dă vînt cu răcoarie'. (bis). ario
56. Mi şăgie la masă,
14. D-apă curătoare, (bis) ario 57. Pră scamn dă mătasă.
15. Du-cie, drago, du-cie, 58. Mîndru ie chicită,
16. Du-cie păn' vii-ajiunjie 59. Tot cu pienie-n cirpă.
17. La-un măr, dă Sîmpietru. 60. Cu congieiu-n mină,
18. Naltu-i minunat, 61. Dă lucru şie-m lucră?
19. Vîru ie la şieri, 62. Scriie vii şi morţ.
20. Poalie-s prăstă mări. 63. Roag-o, dragă, roag-o
21. Pră vîr' ie-nflurit, 64. Pră cin' să cie scriie
22. Pră poalie-mpupit. 65. D-în coal-a lor vii.
23. Jios la rădăşină 66. L-ai vii nu ci-oi scrii
24. I-o lină fîntînă 67. Coala o d-împlut-o
25. Cu apă sălşină~ 68. Congieiu-o pierdut.
26. Şi lingă fîntînă 69. Şie ci-oi scrii' l-ai morţ'.
27. Ie Maica Măriie 70. Coala-i multă goală,
28. Cu paharu-n mină. 71. Şî congieiu l-o noit.
29. Cîţ' călători triec„ 72. Roagă d-al pămintî,
30. Pră toţi îi adapă, ·
73. Iel să nu grăbiască,
31. Şî drumu li-arată. . 74. Să cie putrădzască.
32. Du-cie, drago, du-c1e,
75. Pămîncie, pămincie,
33. Du-cie pin' vii-ajiunjie
76. D-astară naincie
34. La răzori aracie.
77. Ia să-m fi părincie.
35. Să nu dai la stînga,
78. Tu să nu grăbieşci,
36. Că-s răzori aracie,
79. Să mă putrădzăşci,
37. Cu spini sămănacie.
80. Că io mi ţ-oi da
38. Să dai la giriapta,
81. Toată faţa mea.
39. Că-s răzori aracie,
82. Şî virtucea meă,
40. Cu flori sămănacie.
41. Flori să mi-ţ' culieji,
83. La umbrişcea teă.
84. Roagă, nu-m ruga,
42. Să-mpli braţălie,
85. Că mulţ s-o rugat,
43. Să trieşi şî la spade
86. Şî n-or măi scăpat.
44. Şî să duşi, să duşi,
87. Atunşi vii scăpa,
45. L-ai dornişi, dă lumie, 88. Cînd şierbi-or ara,
46. Flori să mi lfo-mparţ, 89. Şiucie-or sămăna,
47. Dă dor să lie triacă, 90. Atunşi şî nişi atunci.
197. DE PETRECUT: FIRE, TRANDAFIRE
fg. 5819 Prigor - Caraş-Severin
fg.
I: 1. - Fire, trăndăfire, :I I: 7. Dge n-am înfloritu, :I

trăndăfiru 2 I: 8. Tot la şiuţ prăvindu :I
I: 2. Ce te-ai ză bă vitu : I I: 9. Păn' s-o dăspărţît :I
I: 3. Dge n-ai înfloritu :I I: 10. Suflet dgi la oasă, :I
oasu 2
4. Dge ieri dgimineaţă
5. Păn' dge-astă 'mineaţă? 1
I: 6. - Io m-am zăbăvitu :I dictat

11. Oasă păcătoa~:ă;
625
12. Dge lume, dge soarie, 61. Călători s-adape,
13. Dge-ape mergătoarie, 62. Drumu să le-arăce.
14. Dge vînt cu răcoare. 63. Merji 'năince, merji,
15. Merji, merji [...]* 64. Pană-m' vi d-ajunje
16. Tot cu Dumnedzău, 65. La mijloc dge rai;
17. Pană-m' vi d-ajunje 66. Iară-n loc să stai
18. L-al mijlog dgi drum: 67. Şi sama să-m' iai,
19. Ş-acolo-n loc să-m' stai 68. C-acolo-m' va fi
20. Şi sama să iai, 69. Un măr dge Simpiertu,
21. Să nu ce abaţ' 70. Pă vîri înflorit
22. La mina ha stingă, 71. Şi pră poale rogit.
23. C-acolo-m' vo fi 72. Jos, la umbra lui,
24. Tri răzori arace, 73. Ieste miesa-ncinsă
25. Cu spini sămănace, 74. Şi făclii aprinsă,
26. Cu pini, cu pielini, 75. Şi-un scamn dge matasă,
27. Dgi-acolo nu măi vini. 76. Matasă aleasă.
28. Şe să mi ce-abaţ' 77. Pră scamn im' şadgea
29. La mina gireaptă, 78. Giva şi-m' scna.
30. C-acolo-m' vo fi 79. [...] 0 ajunjea
31. T ri răzori arace, 80. Ş-aşa să ruga:
32. Cu flori sămănace, 81. -· Givo, Samodgivo,
33. Cu flori dge toace flori; 82. Scrie-mă cu-oi vii !
34. În mijlocu lor, 83. - Cu-ai vii nu ce-oi seri,
35. Mi--or fi doauă flori 84. Ca coal-am umplut-o
36. Ca doauă surori, 85. Şi şerneal-am sfîrşît-o,
37. Jios, la pamînt, 86. Şi congeiu l-am frint.
38. N eacinsă dă vint ; 87. Şi ce-oi seri cu-oi morţ'
39. Jios, la răcoare, 88. Ca coala mi-i goală,
40. Neajunsă dă soare. 89. Şcrneală mai am
41. Pr-alea să le iai 90. Şi congciu mi-i bun.
42. Şi să le miroş', 91. Atunşi [...]*** audza
43. Să-ţ' treacă dge dor, 92. Şi şi mări rău căuta
44. Doru-a lor surori 93. Şi aşa-m' zîşea:
45. Ş-a lor fraţiiori, 94. - Pamince, pamînce,
46. Ş-a lor parinciori. 95. Dge astădz 'naince
47. Merji 'năince, merji, 96. Tu să-m' fi parince,
48. Tot cu Dumnedzău, 97. Ca spacili miele
49. Pană-m' vi d-ajunje 98. 's în braţîli tăle
50. Drumu jumătace; 99. Şi poveşci 2 a tăle
51. Iar în loc să stai 100. Prăstă faţa me.
52. Şi sama să iai, 101. Facă-ţ' Dumnedzău
53. C-acolo-m' va fi 102. Suflieţalu tău
54. Răkita-mpupită. 103. Pana dge găină
55. Jios, la rădaşină, 104. La înjeri in mină,
56. Iest-o lină fîntînă 105. Să fi cu iertare,
57. Cu apa sălcină 106. Dge mic şi dge mare,
58. Şi Maica Mărie 107. Ca ieşti dge pliecare,
59. La scamn dge ogină, 108. Dge strini, dge veşini,
60. Cu paharu-n mină, 109. Ce duşi, nu măi vini. 3
** Se adaptează. numele.
*** Se adaptează. nume!~.
626
198. „DE PETRECUT": FIRE, TRANDAFIRE
fg. 5823 Rudăria - Caraş-Severin
dictat
1. - Firie, trăndăfire, 29 . [.„] ** , sa nu b'iei,.

w
2. Ce ce-ai zăbăvit 30. C-asta-i apă dzăuitată

3. Dge n-ai înflorit 31. Ş-atunşia mi ce zăuiţ'
4. Dge eri dgimineaţă 32. Dge fraţ', dge surori,
5. Pan' dge-astă dgiminaţă? 33. Dge mumă, dge tată,
6. - Io m-am zăbăvit 34. Dge lume dge toată;
7. La minuni prăvind, 35. Şi să mi ce duşi
8. Suflict dgespărţînd, 36. Tot pră drum 'năincc,
9. Suflet dgi la oasă, 37. Pană cînd vi-ajunjc
10. Oasă păcătoasă. 38. La un virf dge muncc,
11. - Du-ce, [„.]*, du-ce, 39. Ca iastă-un brad nalt
12. Tot pră drum 'năince 40. Cu vîru-i la şeri,
13. Şi sama să iai 41. Poalili-s pră mări.
14. Să nu ce abaţ' 42. S-apleşi crenjilc,
15. La mina stingă, 43. Să rupi virfurclc,
16. Ca-s livedz' arace, 44. S-ascerni spacelor
17. Cu spini sămănace, 45. Jios, la pamint.
18. Şi să ce abaţ' 46. - Pamince, pamîncc,
19. La mina gireaptă, 47. Dge astădz' naincc
20. Că-s livedz' arace, 48. Ce-oi pringe parince
21. Cu flori sămănace, 49. Şi faţă pră braţă,
22. Şi-n mijlocu lor 50. Că spacile miele
23. Iest-o poienuşe 51. 's în braţili tiele;
24. Cu-o lină fîntină 52. Şi braţălie miele
25. Ş-o dzină bătrînă
26. Cu paharu-n mină ; 53. Sub păviscea ta.
27. Pră care goge-m treşe, 54. Să fi cu iertare
28. S-îmbie cu apă răşe. 55. Ca iesci dgc pliccare. 1
199. ZORILE
fg. 5989 Borlova - Caraş-Severin
fg.
J: 1. - Vuoi Zuoriloro, :J I: 8. Păn-am dăspărţîto :I

2. Zuorilor, suruorilor, 1 J: 9. Omu dă muiere :I
J: 3. Dă şe n-aţ' zuorituo :J muiero 2
I: 4. Măi dă dgiminiaţă :I I: 10. di la copiio, : I
Şi
dgiminiaţo 2 I: 11. Şi di la niepoţo, : I
J: 5. Ca ieri dgiminiaţă? :J J: 12. Şi di la vieşinio, :I
dgiminia ţo ?2 J: 13. Di la niam dă tuoto. :I
I: 6. - Nuoi am fi dzuorito, :J 14. Şi tu, Pietrie, drago 2 ,
I: 7. Şe ne-am zăbăvito :J J: 15. Sama să mi-ţ' iaio :I
• • Se adaptează numele.
627
dictat 37. C-un sofiei cu apă,
16. Să nu apuş' 38. Pă mini pin' la cuace
17. Pă mina a stingă, 39. Dă sudori dă muoarcie.
18. Că îi calia strîm bă, 40. La mijluoc dă briazdă
19. Cu plug niegru-arată, 41. lest-o masă-ncinsă,
20. Cu spini sămănată; 42. Cu făclii aprinsă,
21. Numa să-m' apuş' 43. Cu ţualie spălacie,
22. Pă mina gireaptă, 44. Cu lacrămi picacie.
23. Că-i calea gireaptă, 45. Cuălie-n valie-n calie,
24. Cu plug albu-arată, 46. I-o răkită marie.
25. Cu fluori sămănată; 47. L-aia şin' · să-umbria?
26. Sama să nu iai, 48. Maica Priejiesta.
27. Sama apiluor, 49. Jiuos să mi tce-apleci,
28. Că mi-s ducătuarie 50. Pualie să-i săruţ',
29. Şi nientorcătuarie. 51. Ia să mi tce ieie
30. Numa să mi-t' iai 52. Şî să mi tce ducă
31. La galbin dă' suarie, 53. La mijluoc dă rai,
32. Că mi miergătuori 54. C-acolo-i dă trai;
33. Şi-i intorcă tori. 55. Tu să mi-ţ' trăiesci
34. Maica Prieşista 56. Şi să-m' văcuiesci,
35. Pă cin' ci-asciepta, 57. Şi să lăcuiesci,
36. Pă cin' să ce spielie 58. Şi să-mbătrînieşci. 3
200. [ZORILE?]
Ligh., Folcl. muz. băn., nr. 318 Brădişoru de Jos, fost Maidan, (Oraviţa) - Caraş-Severin
Melodia este publicată fără text.
201. BRADUL1
Ursu, Val. Alm., 217 Dalboşeţ -Caraş-Severin
cîntat
1. Şieciie,şieciie (bis) (ii')

2 15. Pringă o gragma,
2. Săracă f eciie, (bis) 16. Cu soţu dă mină.
3. Dăspărţanie viie (bis) 17. M1erjia cît mierjia,
4. Dă lumie, dă soarie, (bis) 18. Pină ustănia.
5. Dă tot şie-i izvoarie, (bis) 19. Şi iel mi-o vrăvia
6. Apa miergătoare, 3 20. Ca să mai grăbţască,
7. Dă vînt cu răcoare, 21. Că vor insăra.
8. Dă mumă, dă tată, 22. Şi iar mi-ş plieca
9. Dă frat', dă surori, 23. Prin brăduţ' mărunţ',
10. Dă grăgini cu flori, 24. Prin poalie dă munţ'.
11. Dă gra jgiuri cu boi,
12. Dă şiuri cu oi. 25. Mierjia cît mierjia,
13. Pliecat, mi-o pliecat 26. La groap-ajiunjia,
14. Cinierea feciţă 27. ln pămînt mierjia.
628
202. ZORILE
fg. 5862 Soceni - Caraş-Severin
fg.
,
i J: 1. Scoală, uico, scoală, :j 'halo
J: ă 2. Cocoşi cîntară, :J 'haro
J: ăi 3. Zorili-n vărsară, :J 'haro
J: a 4. Goliembii zburară :J Golimbii . . . . . . . . . . 2 'haro
J: ă 5. Jios, cătrie apusuo, :! 'lzoso
J: 6. Undge soari-ascunsu. :\ Undge-i soare-... 2 '!ton so
J: 7. - Trandafirie, firie, :J 'licirio
dictat 49. Puii ce-or simţi

8. Rău mai esci la firie ! 50. Şi ce-or înghiţi.
9. Şi ce-ai zăbăvit 51. - Mă. suflice-ostănice,
10. Dă n-ai înflorit? 52. Din lumie venice,
11. - Io m-am zăbovit 53. Pasîl mai 'naince.
12. Dă n-am înflorit, 54. Şi tu du-ce, du-ce,
13. Pan-am dăspărţît 55. Suflicie pierducie,
14. Suflietul din oasă, 56. Pană vi ajunge
15. Din lumea frumoasă; 57. La poarta raiului,
16. Suflece-ostănice, 58. Să ce roji frumos
17. Din lume vienice, 59. Dă Isus Cristos,
18. Pasul 1 mai 'naince; 60. Iel ca să mi-ş' diă
19. Şi 'tu du-ce, du-ce, 61. Loc dă odicnă ;
20. Suflece pierduce, 62. Ş-apoi să ce roji
21. Pană vi ajiunje 63. Dă înjeri miloş',
22. La mindră răkită, 64. lei să mi ce ie
23. Mîndră şî-nflorită, 65. Tot subt aripă,
24. Că iestă o fîntină, 66. Să ce ducă-n rai,
25. Şi scamn dă ogină, 67. Să-ţ' dge loc dă trai.
26. Şi Maică Mărie, 68. Suflice-ostănice,
27. Ia şăge şi scrie. 69. Din lumie venice,
28. Frumos ce-i ruga 70. Paşul mai 'naince.
29. la să mi ce scrie 71. Şi tot du-ce, du-cc,
30. în coală cu-ăi viii. 72. Suflice pierducie,
31. Coala s-o umplut 73. Pană vi ajiunje
32. Coantra s-o pierdut. 74. La bradul dzîlilor;
33. Suflece-ostănice, 75. Frumos ci-i ruga:
34. Din lumie venice, 76. - Brage, frace brage,
35. Paşîl mai 'naince. 77. Încinje-ţ' crenjile,
36. Şi tu du-ce, du-ce, 78. Mă treş dzîlilie.
37. Pră cărări bătuce, 79. Brad că-i răspundgia:
38. Pană vi ajunje 80. - Io nu ce poşi trieşe;
39. La bradul mărilor; 81. Sub mine-o puiat
40. Frumos ce-i ruga: 82. O vidră bătrînă,
41. - Brage, frace brage, 83. Pui ce-or simţi
42. Încinje-ţ' crenjile, 84. Şi ce-or înghiţi.
43. Mă treşi mările! 85. - 'Napoi m-oi întoarşe,
44. Brad că-i răspungia:
45. - Io nu ce poşi trăşe; 86. Că măi am acasă
46. Sup mine-o puiat · 87. Ie-un frăţiior
47. Galbănă şărpoanie, 88. Şi un verişor
48. la piere dă foame, 89. Şi iei ci-or tăia
629
90. Şi punce m-or faşe, 105. Şi sămănace,
flori
91. Dzilili m-or trieşe. 106. Cu roauă picace.
92. Brad că-i răspungia, 107. Tu li mirosi,
93. 'Napoi îl kiema, 108. Dor nu ţ-o măi fi.
94. Crenjili-ncingea, 109. Pămince, pămînce,
95. Marea-o cuprinjea, 110. De-acuma 'năince,
96. Dzilili-1 treşea 111. Tu mi-i fi părince.
97. Şi-l îndgiriepta. 112. Spacili d-a mielie
98. Suflice-ostenice, 113. În braţăli tiele
99. Din lume venice, 114. Şi faţa d-a mia
100. Să nu iei în stînga, 115. Subsioara ta.
101. Că-i zîna bătrîna 116. Dar să mă păzăsci,
102. Şi-ţ' faşe cu mîna; 117. Să nu mă putrăzăsci,
103. Numai în gireapta, 118. Că io şe ţ-oi da,
104. Ca-s pluguri [sic!] arace • 119. 'Napoi n-oi măi lua. 2
203. ZORI
fg. 5872 Tirnova - Ca'ra~-Severlo
fg.
1. - Ia scoală-ce, scuolo, 11 1
2. Ba, Rusulie, tu-rio i I

3. Şi tu mi ce roagă ~ I roago 2, 4
4. L-ale dalbie zuorio, ~ I
5. Zuori să nu grăbiască ~ I grăbiasco 2, 4
6. Zuori să răvărsară 11 răvărsario 2, 4
7. Pană-or faşe binie i I binio 2, 4
8. D-ai bufii dă veşinio, ~I
dictat 20. Uşa raiului,

9. Dă mi ce-or găci, 21. Bunii Domnului;
10. Rusulie, pră cinie; 22. Şi miesa d-încinsă,
11. Şi tu mi ce roagă 23. Şi făclii aprinsă;
12. L-al pucernic suoarie, 24. Şi păhară pline,
13. Soarie să ce sboarie 25. Şi-o fîntînă lină,
14. Pră scară dă şiară, 26. Şî-un scamn dă ogină;
15. Sus la Iristuos; 27. Tu vi-i ogini,
16. Şi suoarie să-ţ' fie 28. Şi ci-i uspăta,
17. Ţîie dă soţi ie 29. Şi ,ci-i adăpa,
18. Pan' la-mpărăţîie; 30. Şi tu vi-i dzuita
19. C-acolo că-m' iastă 31. Lumea lacomă. 2
204. ZORILE
fg. 772 a Tibiscu - Caraş- Severin
dictat
1. - Zorilor, surorilor,
„Şî cum o tciamă pă ia, Maria sau Ana". 6. Că Măria s-au gatatu.
2. Că Măria s-au gatatu,
„iară :" 3. - Zorilor, surorilor, 7. Astea-i calea ducatoare
4. Cu doi boi la poarta noă. 8. Şi-napoi ne-ntorcătoare.
„iară:" 5. - Zorilor, surorilor, 9. - Zorilor, surorilor .1
630 '·
205. ZORILE
fg. 6012 Rusca Montaµă - Caraş-Severin
dictat
t. - Zuorilor, surorilor, 19. Şi pă măicuţa plingînd.

2. Nu grăbircţ' să dzoriţ'
3. Că Liena nu s-o găcit, Dictează inf. Măriţa Nicoară:
4. ·Calu nu l-o potcovit 20. Acolo-i un mar marie-nflorit,
5. Cu potcoave dge arjint, 21. Cu poalili la pămint.
6. Ca să ţină la pămînt ; 22. Să-i saruţ' tu poalilie,
7. Cu cunie 1 dge sîrmă-ntorsă, 23. Să-ţ' arace călilie;
8. Să ţină binie la coastă. 24. Să n-apuşi pă mina stîngă,
9. Să iei sama, drago, binie, 25. Că şi calea toată strimbă,
10. Miergînd pă cale 'năince, 26. Că-i cu plugu arată
11. Ct iest-o fîntină lină 27. Şi cu spini ii sămănat5.;
12. Şi iestă scaun dge hogină; 28. Şi s-apuşi pă mina driaptă,
13. Şi tu, drago,-i hogini 29. Că şi calea tot driaptă
14. Şi şeva ii măi prîndzî, 30. Şi îi cu plugu arată,
15. Cu neamu ce-i întilni,
31. Şi cu flori îi sămănată,
16. Neamurili ce-o-ntrăba:
17. - Cum ai lăsat tu lumea? 32. C-o sămănat florişelie
18. - Am lăsat codru-nfrundzînd 33. Ş-o răsarit dor şi jălie. 2
206. „CU SULIŢA" [BRADUL]

Ursu, Val. Alm., 215 Lăpuşnlcu Mare - Caraş-Severin
Nu există text. Autorul nu a dat decit un vers.
fg. 1756 Petrila Predonl - Hunedoara
fg.
I: 1. - Bradie, bradulerie, :I 17. - Bradie, bradule,

I: 2. Ce ţ-o măi sositu, : I 18. Nu tie supăra
I: 3. Die ţ-ai poruncitu : I 19. Că Ionu-j' mai are
I: 4. La şeaptie voinişu 1 :I 20. Tată şi mamă
I: 5. Să-z' mai iasă-n muntie :j 21. Şi ti-o lăcrăma,
I: 6. Şi să tie aliagă? : I 22. Pină ti-o uda
I: 7. - Iei m-or floieratito : I 23. Şi nu ti-i usca ;
I: 8. Pină m-o tăiatuo : I
24. Şi Ionu-j' mai are
I: 9. Şi m-o-nşeluituo. :I
I: 10. Iei aşeă mi-or zîsu, :I 25. Fraţ' şi suror'
I: 11. Că iei ma sădiescuo :I 26. Şi ti-or lăcrama,
mă 2 · 27. Pină ti-or uda
I: 12. La miljoc die plaiuo; :I 28. Şi nu ti-i usca ;
I: 13. Iei m-o-nşeluituo :I
29. Şi Ionu-j' mai are,
I: 14. Şi m-or măi sădituo :I
I: 15. La log nimicituo, :I 30. Are veşini buni
dictat 31. Şi ti-or lăcrăma
16. La cab de voinic. 32. Şi nu ti-i usca.
631
208. ZORILE
fg. 5962 a Feneş - Caraş-Severin
f g.
[1. - Scoală, Mărio, scoală,] 1 33. O luncă cu griu,
2. Că nu-i vremea dă durmitu, 34. La mijloc ge riu;
--- 35. Atunşi,
J: şi 3. Că cocoşii mi-or cintatu, :J nişi atunşi,
---
ă J: 4. Şi pă toţ' că i-or sculatu, :J 36. Şi cind va fi
--- 37. Stul ge busuioc,
J: 5. Numa dornieta ai adurrnitit, :J 38. ln vatră ge foc
--- 39. Şi stul ge foiunfie,
J: ă 6. Dă ieri, dă alatăieriu; : I
--- 40. Mărio, -n. prăvălie; 2
J: ă 7. Şi nu ce-ai mai pomenitu. :J 41. Şi nu cota, Mărio, rău
--- 42. Ge-a rnîndră ge lurnie,
J: ă 8. Dacă, dragă, s-ar aflare :J 43. Ge galbin ge soare, .
44. Ge stropor' ge ploaie,
dictat 45. Ge vint cu răcoare;
9. Un rnindru cucoşăl, 46. Şî nu cota rău,
10. Să mi ce porneană şi pă 'mnieta, 47. Şi nu-ţ' pară rău
Mărioaro, 48. Că sci, Mărio, binie
11. Cocoşălu ăla 49. Că rnindra ge lurnie
12. Noi l-am dărui 50. Ge toţ' rărnine;
13. Cu un dar frumos; 51. Nurna noi nu scirn
14. Aripioara lui 52. Iar rnoarcea cin' vinie.
15. Am îngălbeni-o, 53. Haida, Mărio, pe-o călişea,
16. Şi ciocu lui 54. Cu iarbă verge p-ingă ea,
17. L-am arjinţi; 55. Mărio, pină dnd vi da
18. Aur şi arjint 56. Ge-o lină fintină;
19. Să şădz, Mărio, pă pămint. 57. Ş-acolo va fi
20. Cocoş audza 58. Sfinta Maică Mărie
21. Şi măi mult să stringia, 59. Cu caucu-n 3 mină;
22. Din aripi pliusnia 60. Şi ea cin' ce va vegea,
23. Şi şi măi tarie cinta 61. Binie, dragă, i-o părea,
24. Şi Măria nu să pomenea. t12. Ge mină ce va lua
25. Atunşi vi pomeni, 63. Şi scamnu ţi-l va da;
26. Mărio, cind va fi 64. Pă scaun vi şăgea
27. Punce 65. Şi apă va luva,
păstă rnunce, 66. Să ce spiele
28. Poduri 67. Pă faţă,
păstă codruri pă braţă,
29. Ş-o rnindră dă scară
68. Pă oasă,
30. O fi păs tă ţară;
31. Atunci, pă
toace,
nici atunşi, 69. Pe mîni pină-n coace,
32. Şi cind o fi 70. Ge sudori ge moarce. 4
209. „ZUORILE"
fg. 1312 Arpaşu de Sus - Sibiu
cîntat 1
1. Strigă rnoartia la f ereastă: 6. Că nu mă poci despărţire

2. - „Eşi, nevastă, păr' afară!" 7. De drag bărbaţelu mieu,
3. Iar nevasta jalnicare, 8. C-am trăit binie cu ielu."
4. la din grai aşa-ş grăiare: 9. Şi strigă ş-a doua oară :
5. - „Aş eşi, nu poci ieşire, 10. - „Eşi, nevastă, păr' afară!"
632
11. - „Aş ieşi, nu poci ieşire, 31. Şi · stvgă ş-a şasa oară :
12. Că nu mă poci despărţire 32. - „Eşi, nevastă, păr' afară!"
13. De dragi fiişorii mieii, 33. Iar nevasta jalnicare,
14. C-am trăit
binie cu eii." 34. Ia din graiu-aşa-ş' grăiare:
15. Şi strigă ş-a treia 2 oară: 35. - ,,Vine moartea prin grădină 3
16 . - „I eş1,' nevas tVa, par

V a f ara.
I V!" 36. C-on păhar de vinu-n mină
17. Iar nevasta jalnicare, 37. Şi ia mă roagă d-i vinu,
18. la din graiu-aşa-ş grăiare: 38. Dar iel ii-amar veninu."
39. Colo-n josul, mai din jos,
repetă ultimele două versuri şi apoi 40. Cia maică Sintă Mărie
continuă:
41. Şi-m' to' scrie pe-o hirtie
19. - „Aş eşi, nu poci ieşire, 42. Pe ghii cu rumenii,
20. Că nu mă poci diespărţire 43. Pe morţii cu veştejire.
21. De dragi părinciorii miei, 44. Iar nevasta jalnicare,
22. C-am trăi' binie cu eii." 45. Ia din graiu-aşa-ş grăiare:
23. Şi strigă ş-a cincia oară: 46. - „Cia rnaicrt Sintă Mărie,
24 . V ' a f ara.
- „ E şi,' ne,·as tVa, par V !" 4 7. Scriie-mă şi pe mine
25. Iar nevasta jalnicare, 48. Cu ghii cu rumrnielc,
26. la din graiu-aşa-ş' grăiare: 49. Nu cu morţii veztcjilc."
27. - „Aş ieşi, nu poci ieşire, 50. - „Bucuros, <lragă, te-aş seric,
28. Că nu mă poci despărţire 51. Da' cundeiul s-a stricatu
29. De rude şi de vecinii, 52. Şi cerneala uo-am gătatu, ,
30. De pretenii miei ăi bunii." 53. Tu din lume mi-ai plecatu." -i
210. „CÎNTECU ĂL MARE"
fg. 7660 a Porumbacu de jos - Sibiu
dictat
1. Colo josu, mai din jos, 10. Iar Victoria mni să ruagrt:
2. lesti-un cimp mare, frumos; 11. - Drăguţă Sfîntă Mărie,
3. Din mnijocu cîmpului, 12. Tu cu morţi nu mă scrie,
4. lesti-o pkiatră nastăpkiatră 1 ; 13. Da' mă
scrie cu vii,
5. Iar pe piatră cine şade? 14. Că măi am încă de-a trăi.
6. Şade maica !rodie
7. C-un condei şi c-o hîrtie ; 15. - Bucuros, dragă, te-aş scrie,
8. Vii-i scrie cu roşală, 16. Da' hîrtîia s-o umplut
9. Morţi cu cernială niagră. 17. Şi condeiu ni 2 s-o rupt. 3
211. [CÎNTECU ĂL MARE]
fg. 5481 b Vînători - Sibiu
dictat
1. Strigă· moartea la fereastă: 7. Strigă moarte-a doua oară:

2. - leş', nevast', o ţîr' afară! 8. - leş', nevastă, păn' afară!
3. - Bucuros, moarte,-aş ieşi, 9. - Bucuros, moarte, -aj ieşi,
4. Dar nu mă pot -despărţi 10. Dar nu mă poş' despărţi
5. De-al meu dulce soţior, 11. De dragi copilaşii niei
6. De cari mă despart cu dor. 12. Care rămin singurei. 1
633
212 [CÎNTECUL ĂL MARE]
fg. 5422 b Boiu-Mureş
d iclat
1. Colo sus la răsărit, 16. Fiu din graiu ii graia:

2. Merge-un căruţ coperit ; 17. - Ori te-aleargă, ori te lasă,
3. Da-n căruţ cine-i culcat? 18. Că de min' tot ieş' rămasă.
4. Ia, Dumitru jalnicu. 19. Mai înapoi cin' s-aleargă?
5. După car cine s-aleargă? 20. Ia, fratie-so, jalnicu,
6. Ia, maică-sa jalnica, 21. To' s-aleargă şi să roagă,
7. To' s.-aleargă şi să rogă, 22. Pe frate-so să-l sloboză.
8. Pe Dumitru să-l sloboză: 23. Dumitru din grai grăia:
9. - Maică, măiculiţa mea, 24. - Frate, frate, dragu nieu,
10. Ori te-aleargă, ori te lasă, 25. Ori te-aleargă, ori te lasă,
11. Că de min' tot ieş' rămasă. 26. Că de min' tot ieş' rămas;
12. Mai înapoi cin' s-aleargă? 27. C-am călcat iarbă din rai
13. Ia, taică-so jalnicu, 28. Ş-am da' de mai dulce trai;
14. Tot s-aleargă şi să roagă, 29. C-am călcat la stilpu porţi
15. Pe fiu să i-l sloboază. 30. Ş-am beut paharu morţi. 1
213. COCOŞDAIU
fg. 7711 a (Oprea) Cirţişoara - Sibiu
/g.l
I: 1. Cintă, cintă cocoşdaiu, :I

2
1: 2. Cintă ziua, toată ziua :I zuua
1: 3. Şi iar noaptia, toată nuaptia; :I Ş-incă 2
şi2 I: 4. Nime-n lume nu-l aude, :I
I: 5. Făr' Măriuţa jalnica, :I Numai moartea 3
dictat 22. Şi strigă ş-a patra oară:

6. Ia-l aude şi-i răspunde. 23. - leş', Măriuţă, păr' afară!
7. - Spoveditu-ti-ai nevastă? 24. - Bucuros io aş' ieşi,
8. - Ba io nu m-am spovedit, 25. Da' nu mă poş' despărţi
9. Că tu prea curîn' ai vint. 26. De draj' frăţiuorii mniei.
10. Şi strigă ş-a doaua oară: 27. Şi strigă ş-a cincia oară:
11. - leş', Măriuţă, păr' afară! ...................... 4
12. - Bucuros io aş' ieşi, 28. De draj' surorile mele,

13. Da' nu mă poş' despărţi 29. C-am trăit puţin cu iele.
14. De drag soţiuoru mieu, 30. Şi strigă ş-a şasia oară :
15. C-am trăit bghine cu iel. 31. - leş', Măriuţă, păr' afară!
16. Şi strigă ş-a triia oară: 32. -- Bucuros io aş' ieşi,
17. - leş', Măriuţă, păr' afară! 33. Da' nu mă poş' despărţi
18. - Bucuros io aş' ieşi, 34. De niamuri şi de vecini,
19. Da' nu mă poş' despărţi 35. De prietenii mniei ăi buni.
36. lesti-o pkiatră răsturnată.
20. De draj' hiişorii niei,
3 7. Şi pe pkiatră cine şade?
21. C-am trăit puţin cu iei.
38. Drăguţă Sfintă Mărie
„zîce şî de surori, şî de fraţ', iar aşa" 39. Cu maica lu !rodie.
634
40. Iele to' şăd şi tot scrie; 57. Şi-n sicriu cine-i culcat?
41. Scrie morţi cu cernială 58. Ie Măriuţa jalnică,
42. Şi giii cu rumenială. 59. Stă cu cucu la pkicioare
43. Măriuţa din grai grăia: 60. Şi cu muartea la skinare.
44. - Drăguţă Sfîntă Mărie 61. Moartea din grai îi grăia:
45. Cu maica lu Irodie, 62. - Haida, cuce, să skimbăm
46. Da' scrie-mă. şi pe mine 63. Glasu mnieu, cu glasu tău!
47. Şi mă scrie cu giii, 64. - Ba io, moarte, n-oi şkimba,
48. Nu cu morţi veştezi. 65. Că glasu mnicu, cin' I-aude,
49. - Bucuros noi că ti-am scrie, 66. Toată lumia să bucură;
SO. Da' n-avem condei, nici hîrtie, 67. Da' glasu' tau-i răguşit,
Sl. Că condeiu s-o stricat, 68. La toată lumia-i urit.
52. Rumeniala s-o gătat; 69. Ghin ciobanii de la oi
53. Da' ti-om scrie cu cernială, 70. Şi bouarii de la boi,
54. Că di-aceia-i destulă-n ţară. 71. Nevestele cu pînzele,
SS. Pe scaon, pe lingă pat 72. Copkii mnici pe Ftrmuriclc. 5
56. Iesti-un sicriu încuiat; „Nu măi ie!"
214. CINTECU ĂL MARE
fg. 7637 a Scoreiu - Sibiu
dictat
1. Sus in poartă, sus la rai, 33. Mai lasă-mă pară mine,

2. Cîntă, dntă cocoş gai; 34. Că m-oi spovedi mai bghine.
3. Cîntă ziua, toată ziua 35. Vai de mine, ci-am grăit,
4. Ş-încă noaptea, toată noaptea. •..J 36. Ci-am grăi', n-am grăit bghine,
5. Nime-n lume nu-l aude, 37. Moartea nu ştie de glume,
6. Făr' Măria jalnica, 38. O vin' şi m-o luat din lume.
7. Ia-l aude şi să ruagă: 39. Strigă moartea la portiţă:
8. - Drăguţă Sfintă Mărie, 40. - leş', Mărie, păr' afară!
9. Nu mă scrie cu morţi, 41. - Bucuros că mni-aş ieşi,
10. Da' mă scrie cu viii. 42. Da' nu mă poş' dispărţî
11. - Bucuros, dragă, ti-aş scrie, 43. De dragu mnieu de soţîic.
12. Da' tare-ai întirziat, 44. Şi strigă ş-a doua oară:
13. Cerneala o am gătat 45. - leş', Mărie, păr' afară!
14. Şi condeiu s-o stricat. 46. - Bucuros că mni-aş ieşi.
15. - Drăguţă Sfintă Mărie, 47. Da' nu mă poş' dispărţi
16. Cerneală-i destulă-n ţară, 48. De dragii mniei de copkii.
17. Condeiu 1-om face iară. 49. Şi strigă ş-a triia oară:
18. - Întoarce-te îndărăpt 50. - leş', Mărie, păr' afară!
19. Şi te ruagă munţilor: 51. -- Bucuros că mni-aş ieşi,
20. - Munţilor, voi, brazilor, 52. Da' nu mă poş' despărţi
21. Plecati-vă cetina, 53. De drăguţ' părinţi mniei.
22. Să m'ni-ajung ieu cu mina, 54. Şi strigă ş-a patra oară:
23. Să im' rup io cetina, 55. - leş', Mărie, păr' afară!
24. Să mni-aştern ieu braţelor, 56. - Bucuros că mni-aş ieşi,
25. Braţelor şi spatelor, 57. Da' nu mă poş' despărţi
26. Că de az' -mine-ncolea, 58. De draj' surorile mele,
27. Braţele mni-or mucezi, 59. C-am· trăit puţin cu iele.
28. Spatele mni-or putrezi. 60. Şi strigă ş-a cincia oară:
29. Strigă moartea la fereastă: 61. - leş', Mărie, păr' afară!
30. - Spoveditu-ti-ai nevastă? 62. - Bucuros, că mni-aş ieşi,
31. - Da' io nu m-am spovedit, 63. Da' nu mă poş' despărţi
32. Că la tine n-am gindit ; 67. De drăguţ' vecinii mniei,
635
65. C-am trăit puţin cu iei. 72. Şi mm-01 mcepe-a cînta;
66. Cucu din grai îş' grăia: 73. Sta-va lume-a asculta,
67. - Da' tu, moarte uricioasi, 74 .. Stau voinici cu plugurile,
68. Glasu mnieu io nu I-oi da, 75. Nevestele cu pînzele,
69. Glasu mnieu pe glasu tău; 76. Copkii mici din rozorele,
70. Primăvara-m va veni 77. Fete mari din ţărmurele. 1
71. Şi-n codru mni-oi apuca „Asta atîta ieste."
fg. 7722 b Scoreiu - Sibiu
1
cîntat
!: 1. daiu, :I
Cin.tă, cîntă cocoş 43. Glasu tău, pe glasu nieu.
1: şi 2. Cîntăziua, toată ziua :I 44. - Ba io, moarte uricioasă,
1: e 3. Şi-ncă nuapte, toată nuaptea; :I 45. Io glasu nu mni I-oi dare,
4. Nime-n lume nu-l aude, 46. Glasu mnieu, pe glasu tău;
5. Numă Ana jalnicare, 47. Că tu, moarte uricioasă,
6. Ia-l aude şi-i răspunde, 48. Pe une tu a1 umblatu,
7. Şi-i răspunde şi să roagă: 49. Multe căşi ai pustiitu
8. - Drăguţă Sfîntă Mărie, 50. Şi nevesti-ai văduvitzt,
9. Nu mă srie cu morţîre, 51. Copii mici ai sărăcitu.
10. Da' mă scrie cu viire. 52. Da' io, moarte uricioasă,
11. - Bucuros, dragă, ţi-aş scrie, 53. Primăvara-m' va venire
12. Da' tari-ai întîrziatu, 54. Şi mni-oi începe-a cînta, mă
13. De condeiu l-am [stricatu] 2 55. Sta-va lumia-a ascultare,
14. Şi cerniala o am sfîrşitu. 56. Sta voinici cu plugurile,
15. - Drăguţă Sfîntă Mărie, 57. Nevestele cu pinzele,
16. Cernială-i destulă-n ţară, 58. Fiete mari pin ţărmurele,
17. Condeiu I-oi face iară. 59. Copkii mici pin rozoriele.
18. - Da-ntoarce-te îndărăpt 60. Strigă muartia la feriastă:
19. Şi te roagă munţilor: 61. - Spoveditu-ti-ai, nevastă?
20. - Munţilor, vm, brazilor, 62. - Ba io nu m-am spoevditu,
21. Plecaţi-vă cetina, 63. Că la tine n-am ginditu;
22. Ca să ni-ajun' cu mina, 64. Da' lasă-mă pară mine,
23. Să mni-aştern io braţelor, e 65. Că m-oi spovedi măi bghine.
24. Braţelor şi spatelor, 66. Vai de mme, ci-am grăitu?
25. Că de az' -mîne-ncolea, 67. Ci-am grăi' n-am grăi' bghine,
26. Braţele mni-or mucezi, 68. Moartea nu ştie de glume
27. Spatele mni-or putrezi. 69. Ş-a vru' şi m-o luat din lume.
28. Da-ntoarce-te indărăpt 70. Strigă moartia la feriastă:
29. Şi te roagă de bărdaş', 71. - leş' tu, Ană, păr' afară!
30. Să-ţ' facă casa mai mare; 72. - Bucuros io c-aş ieşiu,
31. S-o facă cu tri fereşti, 73. Da' nu mă poş' despărţire
32. Pe una să vie luna. 74. De -dragă soţiia mia, mă
33. Şi pe una ce să vie? 75. Că rămîne singuriare.
ă 34. Dă-i doru de la soţîie. 76. Şi strigă ş-a doua oară:
35. Şi pe una ce să vie? 77. - leş' tu, Ană, păr' afară !
ă 36. Dă-i dor de la hiişori. 78. - Bucuros io c-aş ieşiu,
37. Iar la cap cine păza? 3 79. Da' nu mă poş' despărţire
38. Păza moartia grabnica. 80. ,De dragi hiişorii meii,
39. La pkicioare cin' şădiară?
40. lară cucu 4 81. C-o rămas prea mitiutei. 6
41. Moartea din graiu-ş' grăiare: „Păi dacă mai are pe cineva, strîgă
42. - Dă-mi tu, cuce, glasu tău, ş-a treia oară . .. "
636
216. COCOŞDAIA 1
fg. 3396 (Oprea) Clrfişoara - Sibiu
dictat
1. Cintă, dntă cocoşdaiu, 8. - Ba io nu 'm-am spovedit,

2. Cintă ziua, tuată ziua 9. De muarte nu m-am .gindit.
3. Şi iar noaptea, toată noaptea, 10. Şi strigă ş-a doă oară:
11. - Ia iej', Lină, 3 păr' afară!
„Pe cine punem acuma?" 12. - Bucuros, moarte,-oi ieşi,
13. Da' nu mă poj' despărţi
4. Nime-n lume nu-l aude,
14. De drag soţiorul meu, 4
5. Numai Lina şi răspunde. 2 15. C-am trăi' puţin cu iel. 6
6. Strigă muartea la fereastră: 16. Şi strigă ş-a treia oară: 6
7. -- Spovedi tu-te-ai, nevastă?
fg. 701 b Arpaşu de Jos - Sibiu
dfrtat fg.
1. Cintă, cîntă-un cocoşdai şi 1. dnt-un cocoşdaiu

2. Suz la poarta raiului, şi 2. raiului,
3. Nima-n lume nu-l aude, 3.
4. Numai Ghiorghie jalnicu şi 4. Făr' Dumitru
„sau dacă ie femeie, ce ieste"
5. Mi-l aude şi-i răspunde. I: 5. • I
·I
6. Strigă moartea la f eriastă: şi 6.
7. - leşi, Dumitru, păn' afară ! şi 7.
8. -Bucuros, moarte,-aş eşi, ' şi 8.
9. Da' nu mă po' despărţi şi 9.
10. De dragi fraţiorii mei, şî 10. fraţiiorii mei,
'
„dacă are fraţ'; dacă nu, zice:
<(de părinţ'»"
11. C-am trăi' bine cu iei. 11. iei.
12. Strigă moartea la f eriastă 12.
13.- Şi strigă ş-a doa oară: 13. douiă
14. - Ieşi, Dumitru, păn' afară! Dumitre, :1

*
15. - Bucuros, moarte,-aş eşi, 19. Strigă moartea la fereastă
16. Da' nu mă po' despărţi 20. Şi strigă ş-a treia oară:
17. De dragi surorile mele, 21. - Ieşi, Dumitru, pin-afarrt !
18. C-am trăi' bine cu iele. 22. - Bucuros, moarte,-aş eşi,
„De trei ori zice, la cîte rude are, de toz' 23. Da' nu mă po' despărţi
zice." 24. De dragi copilaşii mei,
637
25. C-am trăi' bine cu iei. „Acuma zice - Răspunde, zice: "
26. - Drăguţă Sfintă Mărie
32. - Rumeneala s-a gătat
27. Cu condei de aur scrie,
33. Şi condeiu s-a stricat.
28. Nu mă scrie cu morţii
34. - Rumeneală-i multă-n ţară
29. Şi mă scrie cu viii;
30. Pe morţi-i scrii cu cerneală, 35. Şi condei vom face iară.
şi
31. Pe viii cu rumeneală. „Num-atîta ieste."
fg, !ţ461 a Coveş - Sibiu
dictat
1. D-auleo, d-auleo Doamne, 43. Scrie viii cu viii

2. Colo sus spre răsărit, 44. Şi pe morţi cu morţi;
3. Vine un car coperit. 45. Morţi-i scrie cu cerneală,
4. Dară în car ce-ş' aduce? 46. Vii-i scrie cu roşală.
5. Iarbă niagră de pe rit. 4 7. Să roagă Ion, să roagă :
6. Pesteiarbă-aduci-o ciargă. 48. - Dalelei, Sfîntă Mărie,
7. După ciargă cini-aleargă? 49. Nu mă scrie cu morţi
8. Dar ~Iaria jalnica, 50. Şi mă scrie cu zii.
9. Tqt în cote şi-n genunci 51. Maica Sfîntă-i răspundea:
10. Şi de Onu să ruga: 52. - O, Ioane, dragul nieu,
11. - Oane, Oane, soţul meu, 53. Ce-ai făcut de-ai zălojit?
12. Zăboveşte puţinicl, 54. Că roşala o-am sfîrşit
13. Să prinzim şi să cinăm, 55. Şi condeiu l-am piedut ;
14. Ziua bună să ne luăm 56. Şi ti-oi scrie cu cerneală,
15. De la grădină cu flori, 57. Că de .aia-i multă-n ţară.
16. Del-ai noşti hiişori. 58. D-aoleo, d-aoleo Doamnie,
17. - leu atunci-oi zăbovi, 59. De tri zile, de tri nopţ',
18. Cin' tu nie 1 ni aduce 60. Ţipă, ţipă brad înalt.
19. Pluguţ negru, boii negri, 61. Nime-n lume nu-l aude,
20. Poginiciu şi mai negru. 62. Fără Ion dus din lume,
21. l\faria a alergat, 63. Dus din lume-n ceia lume,
22. Pluguţ negru-a căpătat, 64. Iei aude şi-i răspunde:
23. Pluguţ negru, boii negri, 65. - Dalelele, brade 'nalte,
24. Pogăniciu şi mai negru. 66. De tri zile, de tri nopţ',
25. Brazdă niagră-o înturnat, 67. Tiie gura nu-ţ' mai tace.
26. Griu roşu a revărsat. 68. - Dar cum nie să ni-ş tacă,
27. Iar s-o-ntors şi s-a rugat: 69. Că pe min' m-o oblicit
28. - Oane, Oane, soţu nieu, 70. Trei bărdaş' din Daia Mare
29. Zăbăveşte puţinel, 71. Şî pe mini o să mă taie,
30. Să prinzîm şî să cinăm, 72. Să mă taie cinci fîrtaie
31. Ziua buq,ă să ne luăm • 73. Şi pe tini-o să te bage,
32. De la grădină cu flori, 74. Să te bage , zău, în mine
33. De la ai noşti hiişori. 75. Şi pe noi, pe amindoi
34. -1\Iariio, soţiia mea, 76. În măgura pămîntului,
35. Io am prinzît şi ni-am cinat, 77. Une-i boare fără soare;
36. Ziua bună ni-am luat, 78. Acolo să putrezim
37. Zilele ni s-a gătat. 79. Ş-acolo să vecµim.
38. D-auleo, d-auleo Doamne, 80. D-aoleo, d-aoleo Doamne,
39. Colo sus spre răsărit, 81. Şi te du, Ioane, du,
40. La kilie de tămiie, 82. Şi te du în dmp cu flori,
41. Un' şadie Sfintă Marie 83. C-acolo-s împărţitori,
42. Şi tot scrie pi-o hirtie, 84. Împărţitorii Domnului
638
85. Care-mparte pămîntu, 98. Cine, Doamne,-o mai văzut,
86. Pămîntu cu stînjenu. 99. ln mijlocu iernii,
87. Să nu cei, Ioane, mult: 100. Doamne, măr roşu-nflorit
88. Cit cuprinzi cu braţele 101. Şi om tînăr veştezit?
89. Şi razîmi cu spatele,
90. Braţe să nu-ţ' mucezască, 102. D-auleo, d-auleo Doamne,
91. Spatie să nu-ţ' putrezască. 103. La podu rămaşilor,
92. D-auleo, d-auleo Doamneo, 104. Să roagă Ion, să roagă
93. Cine, Doamne,-o mai văzut, 105. Pe iel podu să ni-l triacă,
94. ln niljocu verii,· 106. Cu inel din degeţăl;
95. Doamne, iazu îngheţat 107. Lui îi cere sufleţăl.
96. Şi om tînăr supărat? 108. lel de noi fie cîntat
97. D-auleo, d-auleo Doamne, 109. Şi de Dumne~o ~ertat. 2
fg. 52651 Al!pBfU de Jos - Sibiu
cîntat
1: l. Suz în poarta raiolui, :I j: 31. - Bucuroz, moarti,-aş 1cş1, :I

. I: 2. Frumos cîntă-un cocoşdaiu, :I I: 32. Da' nu mă poci despărţi :I
I: 3. Nime-n lume nu-l aude, :I I: 33. De dragi frăţiorii miei, :I
e I: 4. Numă Gbiorghe jalnicuă, :I I: 34. C-an trăit bine cu iei; :I
ă I: 5. lel 1-audc şi-l aliargă, :I 35. De dragi surorile miele, :I
1: 6. Şi iel frumos ni 2 să roagă: :I 36. C-an trăit bine cu iele. :I 8
I: 7. - Drăguţă Sintă Mărie, :I 37. - Brazilor, maliniloru, :I
I: ă 8. Nu mă scrie cu morţi, :I 38. Plecaţi-vă-ţi cetina, :I
ă 9. Da' mă scrie cu ghiii. 3 39. S-ajong co 9 mina die ia, :I
10. - Bucuros, dragă, ti-aş scrie, 40. Ca să mi-aştern spatelorn, :I
l 1. Dacă tali-ai întîrzîiatu, 4 41. Spatelor şi braţeloru, :I
ă I: 12. Că condeiu s-o stricatu. :I 42. Că de azi-mine-ncolia, :I
I: 13. Da' condei on face iară, :I 43. Spatele mi-or puterzi, 10 :I
I: 14. Da' cernială-i multă-n ţară. :I 44. Braţele mi-or mucezi. :I
ă j: 15. Strigă moartia la feriastă: :I 45. Iar la cap cine-m' păza? 11 : I
16. - lan ieş', Gbiorghe, pir' afară! 46. lară moartia urîta. :I
17. - Bucuros, moarti,-aş ieşi, I: 47. La pkicioare cin' păzeşte? :I
ă I: 18. Da' nu mă poci despărţi :I 6 I: 48. lară cucu jalnicu ; : I
j: 19. De dragă soţîia mia, :I 49. Iar moartia din grai grăia:
20. C-an trăiet bine cu ia; 6 50. - Cucule, jălnicule,
21. De dragi copilaşii miei, 51. Dă-m' tu mniei glasu tău,
ă 22. Că rămin pria metitei. I: 52. Glasu tău pe glasu mnieu ! :I
e I: 23. Şi strigă ş-a două 7 oară: :I I: 53. - Io glasu nu ţi 1-oi da, :I
j: 24. - la-n ieş', Gbiorghe, pir' afară! :I că 54. Cîn'u 12 -ncepi tu a cînta,
ă I: 25. - Bucuroz, moarti,-aş ieşi, :I
1
55. Mulţ' voinici învăduieşti, 13
ă I: 26. Da' nu mă poci despărţii : I 56. Copkii mici-i sărăceşti;
j: 27. Die dragi părinţciorii miei, :j 57. Dacă-l ia primăvara, 14
j: 28. C-an trăit bine cu iei. :I 58. Cîn'u-ncep 10 a cînta,
e j: 29. Şi strigă şi-a treia oară: :I 59. Iez voinici cu plugurile,
j: 30. - la-n ieş', Gheorghe, pir' afară! :j 60. Năviestcle cu pînzcle.
639
220. [CÎNTECU ĂL MARE]
fg. 6172 b Şalcău - Sibiu
fg.1
I: 1. D-ale, moartea grosnicarie :j

j: 2. O luat satu de-a rindu :j
!: 3. Şi căşîle de-a smăruntu. :j
I: 4. Nicăiera n-o tunatu, :j tunat, 2
I: 5. Fă.r' la Amalie-o strigatu. :j 2
strigat, 2
dictat 38. Iar după car cin' s-aleargă?

6. - leş', Amalie, păn-afară ! 39. Maică-sa, inimă niagră:
7. - Aş ieşi, nu poci ieşi, 40. - Ori ti-aleargă, ori te lasă,
8. Nu mă poci răscumpăni 41. Că di-Amalie ieş' rămasă.
9. D~ părinţ' a despărţi. 42. Colo susu, mai în sus,
1O. Ş-o strigă ş-a doua oară: 43. Sus la slava ceriului,
11. - leş', Amalie, păn-afară ! 44. La poalele raiului,
12. - Aş ieşi, nu poci ieşi, 45. În' 3 şede Sfîntă Mărie;
13. Nu mă poş' răscumpăra 46. la im' şede şî-m' tot scrie,
14. De la dragă sora mea. 47. Scrie viii şi morţi.
15. Ş-o strigat ş-a triia oară: 48. Vii-i scrie cu roşală,
16. - leş', Amalie, păn-afară ! 49. Să rămîie-nt-astă tară;
17. - Aş ieşi. nu poci ieşi,. 50. Morţî-i scrie cu ce~neală,
18. Da' nu mă poş' despărţi 5 t . Ca să treacă-n ceia ţară.
19. De la drag fratele nieu. 52. Şi Amalia o-alergat
20. Colo susu, mai în sus, 53. Şi din gură ni-o strigat:
21. lesti-un măr şi iesti-un pir; 54. - Dalele, Sfîntă Mărie,
22. Din trukina mărului 55. Da' scrie-mă şi pe mine
23. Şi păn' ăn-t-al părului, 56. Şi mă scrie cu roşală,
24. lesti-un pat mari-ncheiat 57. Să rămîi înt-astă ţară;
25. Cu scînduri nouă de brad. 58. Şi mă scrie cu viii,
26. Dar în pat cine-i culcat? 59. Nu cu morţi veştezi.
27. Dar Amalje s-o culcat: 60. - Vai, Amalie, cum ti-aş scrie,
28. Nu s-o pus să hodiniască, 61. Da' tare-ai întîrziat,
29. Şi s-o pus să putrezască, 62. Că roşala o-am gătat
30. Dră.guţă floare domnească. 63. Şi condeiu l-am ţipat.
31. Colo-n dealu-ndelungat, , 64. Da' ti-oi scrie cu cerneală,
32. Meri-un car împovărat. 65. Că de-aceia-i multă-n ţară.
33. Dar în car cine-i culcat? 66. Bucură-te ţintirim,
34. Tot Amalie s-o culcat :
35. Nu s-o pu"' să hodiniască, 67. Că-ţ' vine-o floare domnească
36. Ci s-o pu' să putrezască, 68. Şi nu vine să-nflorească,
37. Drăguţă floare domnească. 69. Ci vine să putrezască. 4
221. [CÎNTECUL ĂL MARE]
fg. 6179 b Ştenea - Sibiu
dictat
1. Moarte, moarte grabnică, 4. Nicăirea n-ai tunat,

2. Ni-ai luat satu di-arîndu 5. La [...] * ai strigat:
3. Şi căsîle di-a smăruntu ; 6. - (Să) ieş', [...] **-afară!
'
* Se adaptează numele.
"'* Se adaptează numele.
640
7. - Bucuros, moarte,-aş ieşi, 25. Pe ces' dial, pe ces' colnic,
8. Dar nu mă poş' despărţî 26. Iest i-un măr şî iesti-un păr,
9. De la stîlpu cel de piatră, 27. Acolo iesti-o kilie
10. De la mamă, de la tată; 28. Un' şede Sfînta Marie;
11. De la grădina cu flori, 29. Ia to' şede şî tot scrie.
12. De la fraţ', de la surori; 30. Vii-i scrie cu roşală,
13. De la bir de tămăiţă, 31. Să mai steie-ntr-a lor ţară ;
14. De la fete din uliţă; 32. Morţî-i scrie cu cernială,
15. De la fire de cicoare,
16. De la fete din şes'toare; 33. Să iasă din ţar-afară.
17. De la bir de busuioc, 34. Şi Ana a alergat
18. De la feciori de la joc. 35. Şi din gur-a cuvîntat:
36. - Alelei Sfîntă Marie,
37. Da' scrie-mă şî pe mine,
38. Şi mă scrie cu roşală,
.19. Pe cel deal îndelungat, 39. Să mai stau într-a mea ţarr1 !
20. Mergi-un car împovărat. 40. - Of, tare-ai întîrziat,
21. După car cine aleargă?
22. Mumă-sa, inimă niagră.
41. Căş' roşala s-o gr1tat !
23. Ori aleargă, ori să lasă, 42. Dar ti-oi seric cu cerneală,
24. Gtş' de Ana ie rămasă. "13. Ca să icş' din ţar-afarrt. 1
222. [C ÎNTECUL ĂL MARE]
mg. 31}01 V(I)b Mihăilcnl - Sibiu
dntat mg.
1: 1. - Alei, moarte :I groaznică, 1: 1. :1

I: 2. Tu în sat dnd ai intratu, :I I: 2. :1 intrat, 2
ă !: 3. Luai satu de-a rîndu, :1 1: 3. :1
1: 4. Casă le de-a zmăruntu. :I I: 4. :1
1: 5. Nicăirea n-ai tunatu, :I I: 5. :1 tunat, 2
I: 6. Făr' la Măria-i strigatu :1 I: 6. :1 striga' 2
1: 7. Ş-y9-ai strigat de la f ereastă: :1 I: 7. :I Ş-ai fcrcas': 2
I: 8. -Ia ieşi, Mărie, afară! :I I: 8. :I afar' ! 2·
j: 9 -Aş ieşi, nu poci ieşiu, :I I: 9. :1 • ieşi, 2
1: 10. Nu mă pot răscumpărau 1
:I I: 10. :1 răscumpăra 2
I: 11. De la draga maica meau. :I' I: 11. :1· mea. 2
I: 12. Şi-ai striga' ş-a doua oară: :I I: 12. :I oar': 2
1: 13. - la ieşi, Mărie, afară! :1 I: 13. :1 afar' ! 2
I: 14. -Aş ieşi, nu poci ieşiu, :I I: 14. :I ICŞI, 2
I: 15. Nu mă .Pot răscumpărau :J I: 15. :I rrtscumpăra 2
I: 16. De· la grădina cu flori, :I I: 16. :I flor ', 2
I: 17. De la fraţi, de la surori. :1 1: 17. :! suron. 2
I: 18. Şi-a strigat ş-a treia oară: :1 I: 18. :I oar': 2
641
1: 19. - Ia ni-ieşi, Mărie, afar' ! :I I: t 9. :1
I: 20. - Aş ieşi, nu poci ieşiu, :I 1: 20. :I ieşi, 2
I: 21. Nu mă po' răscumpărau :I I: 21. :I răscumpăra 2
I: 22. De la fir de busuiocu, :I 1: 22. :I busuioc, 2
I: 23. De la fete de la jocu. 2 : I I: 23. :I juoc. 2
mg. 3901 V(l)d Bîrghiş - Sibiu
c întat mg.
I: 1. Alei, moartea grabnica :I I: 1. :I

1: 2. A luat satu de-a rindu :I I: 2. :I
1: 3. Şi căsîle de-a zmăruntu. :I J: 3. :J
I: 4. Nicăierea n-au intrat, :I I: 4. Nicăirea :J
I: 5. Aicea s-au alinat. :I I: 5. :1
J: 6. Strigă moartea la fereastă: :1 J: 6. :J fereastră 2
J: 7. - Ia-mi ieşi, Ană, pin-afară ! :I J: 7. Ia ieşi :J
1: 8. -Aj ieşi, nu poci ieşi, :J J: 8. Aş :1 ieşi, 2
I: 9. Că nu mă poci despărţi : I 1: 9. poţi :I
J: 10. De drag soţiorul meu, : I I: 10. :1
J: 11. C-am trăit prea bin' cu iei. :J I: 11. :J
1: 12. Ş-au strigat ş-a doua oară: :I I: 12. :J
I: 13. - Ia ieşi, Ană, pin-afară! :1 1: 13. :J
J: 14. -Aj ieşi, nu pot ieşi, :J I: 14. Aş ·I
.,
J: 15. Că nu mă poci despărţi :I 1: 15. pot :J

I: 16. De dragi copilaşii mei, :I I: 16. drag 1 :1
J: 17. M-am avut prea bin' cu iei. :J I: 17. :I
"
1: 18. Ş-au strigat ş-a triia oară: :1 I: 18. Şi-au şi-a :I
1: 19. - Ia-m' ieşi, Ană, pin-afară! :1 I: 19. Ia ieşi :I
I: 20. Ea afară au ieşit, : I J: 20. a :I
I: 21. Pragul uşii l-au păşit, :I J: 21. :I
I: 22. Din picioare-au imbrincit, :J J: 22. :J
J: 23. La inimă s-au slăbit. :I I: 23. :I slăbi'. 2
I: 24. Cocoşgaia 1 au cîntat, :J J: 24. a 1 :I
1: 25. Sufletul i l-a luat. :I J: 25. :I Sufletu au 2
I: 26. - Aleargă, Ană, aleargă, :1 J: 26. :1
642
I: 27. Ş-aleargă pe la kilie, : I I: 27. Aleargă :I
---
I: 28. Pin' la sfînta !rodie :I 1: 28. :I
I: 29. Care şade şi tot scrie, :I I: 29. to' :I
1: 30. Scrie viii cu viii :I 1: 30. :I
1: 31. Şi pe morţii cu morţii, :I I: 31. morţii 1 morţi, 1 :1
1: 32. Pe viii cu veselii, : I I: 32. :I

1: 33. Nu cu morţii veştejii. :1 I: 33 Şi pc :I
„Nu mai putem" (au obosit cin tind).
*
dictat 43. Vameşul vama-şi cerea.
34. Scrie viii cu roşeală 44. Ea n-avînd nimic ~ă-i dea,.
35. Şi pe morţii cu cerneală. 45. Făr' trupu şi sufletu,
36. Te roagă, Ană, te roagă 46. Sufletu şi cugetu.
37. Să te scrie cu roşală.
38. -Ană, ai intîrziat, „A ici nu mai ştim cum vine."
39. Că roşala s-au gătat ;
47. - Naş'-ta cin' te-o botezat,
40. Da' ti-aş scrie cu cerneală,
48. Bun veşmint ţie ţi-o dat.
41. Că de aia-i multă-n ţară.
49. Să-l hi grijit, dragă, bine,
„Să mai cîntă ceva, dar am ititat „. Pe 50. Acuma I-aveai cu tine. 2
itrmă vine:"
42. Că la vama c:ea clintii, „Nu mai ştim."
224. „ZINA BĂTRIN Ă"
fg. 1261 b Rucăr - Braşov
fg.
I: 1. Strigă muartea la feriastă: : I feriast' :12

1: 2. - Spoveditu-te-ai nievastă? :1 nievast'? 2
şi I: 3. - Ba io nu m-am spovieditu, :I spovedit, 2
I
şi 1: 4. Caj' la muartie n-am gînditu. :I gîndit. 2
şî 5. Suz la vîrfu nucului,
6. Şade-ş' puiu cucului,
dictat „!ncă zice:"

7. Scrîie morţi cu cernială
8. Şi pe viii cu roşala. 12. Scrie viii cu roşală
9. Şi mai în jo' la rădăcină, 13. Şî pe morţi cu ccrnială.
10. Şade-ş' cuca cea bătrînă
11. Şi to' scrie pe hîrtie. „A icca să zice de duc! uri." 1
6-13
fg. 8915 b Vărd- Sibiu
-dictat fg.
1. Colo susu, mai din sus, I: 1. susu, :j

2. Sub cel dial de răsărit, I: 2. răsăritu, :j
3. Iesti-o kilie de tămîie j: 3. Ie-o <he :j
4. Şi şade Sfîntă Mărie, 1: 4. :j
5. Şi to' scrie pe hîrtie; *

6. Scrie ghiii cu ghiii 36. Face la om supărare,
7. Şî-ncă morţi cu morţi. 37. Căsile le pustieşte
8. Pi-acolo cin' să primbla? 38. Şi copiii-i năpusteşte,
9. Paraskiva veşteda; 39. Şi bărbaţii-m văduveşte.
10. De departe să ruga, 4.0. Da' primăvara va veni
11. De aproape-ngenuncia: 1 4.1. Şi io în codru m-oi sui
12. - Alele, Sfîntă Mărie, 4.2. Ş-oi începe-a glăsui,
13. Da' scrie-mă şi pe mine! 4.3. Oamenii s-or veseli.
14. Şi mă scrie cu argint, 4.4.. Ziuori de zi să făcia,
15. Să mai rămii pe pămînt. 4.5. Ion afară ieşa,
16. - Alelele, Marie, 4.6. Cu Ziuări să-ntilnia
17. Că tare-ai întîrziat, 4. 7. Şi cită ziuări zicia:
18. Că argintu l-am sfîrşît 4.8. - Ziuări, Zîuări, dragi Ziuări,
19. Şi condeiu l-am pierdut. 4.9. Nu grăghiţ' cu răvărsatu,
20. Da' ti-oi scrie cu cernială, 50. Pănă nu v-oi întreba:
21. Că de aia-i multă-n ţară. 51. N-aţ' văs' 2 pe soţîia mea,
22. Pe cea luncă poleită, 52. Ori pin cimpii rătăcită,
23. Mere-o şeică coperită. 53. Ori pin codri adurmită?
24. Dar în şeică cine zace? 54.. Ziuorii din grai grăia:
25. Zace Maria veşteda. 55. - Zău, noi nu ţi u-am văzut
26. Da' la cap cini-o păzeşte? 56. N eş' 3 pin dropii rătăcită,
27. Şade moartea, grabnica. 57. Neş' pin codri adormită,
28. La kicioare, cine şade? 58. Dară noi ţi u-am văzut
29. Şade cucu voinicu. 59. La vama da dintîi,
30. Iar moartea din grai grăia: 60. Vămaşu vama-i ceria,
31. - Hai, cucule, să skimbăm 61. la n-avea vamă să-i dea;
32. Glasu tău, pe glasu nieu. 62. Ş-apoi vamă tot i-o dat
33. Iar cucu din grai grăia: 63. Sufletu şi inelu.
34. - Ba io, moarte, n-oi skimba ! 64. De nu credeţ', voi vedeţ',
35. Că glasu tău-i jalnic tare, 65. Zace trup făr' de suflet. 4
226. [CIN~CUL ĂL MARE]
mg. 3899 R(II) I Avrig- Sibiu
cîntat mg.
1. - Ciete, brade, dete, dete 1 ? 1.

2. - Da cum, foc, să nu mă leagăn? 2.
3. - Ce te usd din rădăcină ?
4. - Da' cum, foc, să nu mă uscu,
I: 5. Că pe mine m-o taiatu; :I j: 5. :!
644
l: 6. M-u tăiat din rădăcină, :I 1: 6. :1
I: 7. Ca să facă-o casă noauă, :I 1: 7. :I
I: 8. Casă noauă de vecie, :I J: 8. :1
I: 9. Amin, Doamne, slavă Ţîie ! :I 1: 9. :J
10. Strigrt moartea la fereastră: 10.
11.
11. - la ieşi, dragă, pin-afară !
1: 12. :J
I: 12. la cu greu îi răspundeară: :J
*
\: 13. - Bucuros, moarte,- aş ieşiră, :J I: 27. Ierea Ana veşteda. :I
\: 14. Da' nu mă poci despărţitu :I I: 28. Şi la cap cine ierea? :I
\: 15. De dragi copilaşi miei, :J I: 29. Ierea moartea jalnica. : I
I: 16. C-am trăit prea bin' cu iei. : J I: 30. La picioare cine sta? : I
I: 17. Şi strigă ş-a doua oară: :I I: 31. lerea cucu voinicu. : I
\: 18. -Ia ieşi, dragă, pin-afară! :I \: 32. Moartea cătrrt cuc zicea: :I
I: 19. Ea cu greu îi răspundeară: :I \: 33. - Haide, cuce, să skimbămu, 3
:I
1: 20. - Bucuros, moarte,- aş ieşire, :j I: 34. Să skimbăm cu glasurile. :I
I: 21. Dar nu mă poţi despărţitu 2 : I I: 35. - lară ieu cînd glăsuiesc, :I
\: 22. De drag vecinele mele. :I I: 36. Ies muieri cu pînzălc : I
\: 23. Colo-n sus şi mai în susu, :I I: 37. Şi voinici cu plugurile ; : I
\: 24. Ieste-oii măr şi ieste-oft păru, :I I: 38. lară tu cînd glăsuieşti, : I
I: 25. Ieste-oii pat mare de brad1t; :! I: 39. Pe copii îi sărăceşti, : I
I: 26. Iar în pat cine zăcea? : I I: 40. Pc bărbat îl văduveşti. : I 4
'
227. CINTECUL ĂL MARE 1
mg. 3899 V(I) b Brufu - Sibiu
2
cîntat mg.
1. Colo-n sus şi mai în suosuo, 1.

2. Lunca Rusalimuluiu, 2.
---
1: 3. I-o kilie de tămiie. :I I: 3. :1
4. Da-n kilie cine şade? 4.
5. Şade Domnul scriitoriul 5.
---
6. Şi-m' tot scrie pe-o hirtie, 6.
7. Judecă viii şi morţii. 7.
şi 8. Merge, Doamneo, cine-ţi merge? ş~ 8.
9. Merge Ion de să roagă: şi 9.
şi 10. - Ale, Doamneo, scriitoriu, 10. Domnul scriitoru,"'-.
scriitoriu,/
11. Dar scrie-mă şi pe mine ! 11.
12. Nu mă scrie d-oi cu morţii 12.
13. Şi scrie-mă d-oi cu viii. 13.
14. Dar Domnul i-a cuvintatu: 14.
15. - Prea tare-ai întîrziatu . 15 . întîrzîia tu,
16. Că cerneala s-o gătatu 16.
17. Şi condeiul l-am perdutu. 17.
645
18. Al doilea cine-ş' merge? 18.
19. Merge Ion şi să roagă: 19.
20. - Ale, Domnul, scriitoriul, 20.
21. Dar scrie-mă şi pe mine ! 21.
22. Nu mă scrie d-oi cu viii 22.
23. Şi scrie-mă d-oi cu morţii. 23. morţii.
24. Bradu nalt şi minunatu 24.

25. Stă cu crengile-aplecatu. 25. crăngile-aplecat.
26. - Ce t-e tiie, bradule, J 26.

2 7. De trei ziie şi trei nuopţi
28. Te tuot plingi şi te tuot vai ţiu? 28.
29. - Cum să nu mă vaier ieu? 29.
30. Vin bărdaşii să mă taie, 30. Că vin bărdaşi
---
31. Să mă taie-n trei sfirtare 31. sfirtaie
32. Şi pe mine să mă bage 32.
33. ln fundul pămintului, 33. pămîntuluiu,
34. Unde-i casă fără boare 34.
35. Şi casă fără fereşti, 35. ţă~' de fereştiu
36. U~ă n-ai pe un' să ieşio, 36. ieşm,
37. Acolo să vecuieştio. 37.

38. Doamne iartă-i păcatele! 38.
• tAt a-i
„ Ş i-ai "li
• '
fg. 8912 b Floreşti - Sibiu

•
dictat fg.
1. Umblă moartea citu-i satu

. .
2. Si sălas n-au căpătat;
3. Vine moartea la fereastă: I: 3. Strigă :1
4. - leş', Steluţă, păn-afară ! 4. -leş', tu, Stielă,
---
5. - Bucuros, moarte,- aj ieşi, da 1: 5. ieşîuo, :I
6. Dar nu mă pot despărţi 02 1: 6. despărţiuo :I
7. De iubita mama mea, 7. maica meauo,
8. M-am avut bine cu ia. 8. C-am trăit la iau.
*
9. Strigă moartea-a doua oară: 15. Strigă moarte-a triia oară:
10. - leş', Steluţă, păn-afară ! 16. - leş', Steluţă, păn-afară !
11. -_Bucuros, moarte,- aj ieşi, 17. - Bucuros, moarte,- aj ieşi,
12. Dar nu mă pot despărţi 18. Dar nu mă pot despărţi
13. De iubit tăicuţu mieu, 19. De draj' frăţîourii miei,
14.· C-am trăi' bine cu iel. 20. C-am trăi' binie cu iei. 1
646
229. „CIN·1·Ecu ĂL MARE"
fg. 5383 c Ighişu - Sibiu
fg.
I: 1. sus şi dăina-n juăs, :I
Dăina-n 26. - Aş ieşi. nu poci ieşi.
ă2 I: 2. curtea lu Iuăn. :I
Dăina-n 27. Că nu mă poş' despărţi
I: î 3. Dar în curte cine şiede? :I 28. De draj' frăţiorii niei,
I: 4. Şiede duamna Irodie, :I 29. Car' ni-am vecuit cu iei;
I: 5. Die tot scrie pi-o hirtie. :I 30. De draj' surorile mele,
31. Car' ni-am petrecut cu iele.
dictat 32. Şistrigi1 ş-a tria oari1 :
6. Scrie viii cu viii 1 33. - leş' afară, mă, Ioane!
7. Şi pe morţii cu morţii. 34. - Aş ieşi, nu poci ieşi,
8. Iar Iuăn din grai grăia: 35. Că nu mă poj' despi1rţî
9. - Dale, doamnă lrodie, 36. De draj' niamurile mele
10. Da' scrie-mă şi pe mine! 37. Şi de dra j' prietenii ni ei,
11. Nu mă scrie cu morţi, 38. Cari ni-am. vecui' cu iei.
12. Da' mă scrie cu viii. 39. Citu-i dialu dialungat,
13. - leu cu viii nu ti-oi scrie 40. Mere-un car întunecat ;
14. Că roşala u-am sfirşît 41. Caru-i negru, boi-s negri,
15. Şi condeiu l-am pierdut,
42. Pogăniciu încă-i negru. ~
16. Da' te-oi scrie cu morţi,
17. Că cerneală-i multă-n ţară 43. După car, cine-ni aliargă?
18. Şi condei ni-oi căpăta! 44. Aliargă. părinţi lui
19. Strigă muartia la fereastă: 45. Şi cu frăţiorii lui.
20. - leş' afară, mă, Ioane! 46. Ion din graiu-m grăic:
21. - Aş ieşi, nu poci ieşi, 47. - Uă-alergaţ', yă 2 vă lăsaţ',
22. Că nu mă poş' despărţi
48. Că die min' sănteţ' scăpaţ';
23. De dragi părinţi niei.
24. Ş-o străgat ş-a doaua oară~ 49. De az', de mîne-ncolea,
25. - leş· afară, mă, Ioane! 50. Ştiu că nu mi-ţ' mai vedea.
mg. 3899 R(II) b Bradu - Sibiu
mg.
I: 1. - Cetin, cetin, brade, cetin, :11 1: 16. Să ţi-mpărţească şi ţîie :I

I: 2. Ce te usci din rădăcină? :I I: 17. Cit coprinzi cu braţăleie, :1
I: 18. Cit razămi cu spatelie. :I
I: 3. - Da' io cum să nu mă uscu? :1 19. Colo sus şi mai în sus, : I
1:
\: 4. Că pe mine m-o tăiatu, :I 1: 20. lesti-un măr şi iesti-on părn, 3 :\
\: 5. M-o tăiat din rădăcină, :I \: 21. Iesti-un pat mare de bradu. :I
\: 6. Să mă facă casă nouă, :1 1: 22. Dar în pat ce-i aşternutu? :\
\: 7. Casă nouă de vecie, :I 1: 23. Iarbă verde, pinză noauă. :I
\: 8. La Ion de moştenire. :I 2 \: 24. Dar in pat cine-i culcatu? :\
\: 9. - Ieşi, Ioane, păn-afară :I \: 25. Dară Ion veştedu. :I
I: 10. Şi te uită-n sus Şl-n JOSU, :I \: 26. Dar la cap cine-l păzea? :1
I: 11. Mai tare spre răsăritu, :1 1: 27. Dară moartea grabnica. :I
• I:
\:
12.
13.
De ni-ţi vezi pre Dumnezău
Cu-o ieşit cu plugurile, :I
:1 1: 28. La picioare cine şede? :\
I: 29. Şede cucu,
\: 14. De-mparte păminturile. :1 voinicu. :\
1·,• 15. Te roagă, Ioane, roagă, :I I: 30. Moartea din grai îi grăia: :I
647
I: 31. - Haida, cuce, să skimbămu, :I 58. Tot cu haine-mpărăteşti,
I: 32. Să skimbăm cu glasurile! : I 59. Să umbli pin curţi cereşti.
I: 33. - Baio, moarte, n-oi skimba, :I mg.
I: 34. Că cînd începi tu-a cînta, : I I: 60. Strigă moartea la fereastă: :I
I: 35. Nevestile văduveşti, :I I: 61. - Ieşi, Ioane, pin-afară! :I
I: 36. Copii mici-m sărăceşti. : I I: 62. - Bucuros, moarte,- aş ieşi, :I
I: 37. Dar cînd încep io-a cînta, :I I: 63. Dar nu mă poţi despărţi :I
I: 38. Ies voinici cu plugurile, :I· I: 64. De dragi de părinţii mei, :I
I: 39. Nievestile cu pînzăle. :I 4 I: 65. C-am trăit bine cu iei. :I
dict1t dictat
40. Colo sus şi mai în susu, 66. Strigă moarte-a doua oară:
41. Colo sus la răsărit, 67. - Ieşi, Ioane, pin-afară!
42. "t\Endră şaică s-o ivit, 68. - Bucuros, moarte,- aş ieşi,
43. C-on covor negru cernit, 69. Dar nu mă poci despărţi
44. Cu ciucuri pînă-n pămînt. 70. De dragă soţiia mea,
45. După şaică cine-aleargă? 71. Că ni-i drag tare de ea.
46. Dar sotiia lu Ion; 72. Strigă moarte-a triia oară:
47. Şi ea f~umos mi să roagă 73. - Ieşi, Ioane, pin-afară!
48. Pe Ion să i-l sloboadă. , 74. - Bucuros, moarte, -aş ieşi,
49. - Ba noi nu 1-om slobozi, 75, Dar nu mă poci despărţi
50. C-a mincat iarbă din rai 76. Ori de dragi heciorii 5 niei,
51. Ş-o beut apă din plai. 77. Că mi-e drag tare de iei.
52. După şaică cin-aleargă? 78. Azi mă duc pe-o cale lungă,•
53. Dar copiii lu Ion; 79. N-am nimica să mi-ajungă
54. Şi iei frumos mi să roagă 80. La pirlita judecată,
"'· 55. Pe tată-său să-l sloboadă. 81. Unde n-am fost niciodată.
56. - Ba noi nu 1-om slobozi,
57. Ct frumos 1-om 'podobi, „Numai atîta, gata."
231. „CINTECU ĂL MARE" 1
fg. 7601 a Părău - Braşov
dictat
1. Strigă moartea la feriastă: 23. Scrie viii cu roşală

2. - Spoveditu-te-ai nevastă? 24. Şi pe morţi cu cerneală.
3. - Ba io nu m-am spovedit, 25. Iară Ghiţă, veştedu,
4. La d-asta nu m-am gindit. 26. Să <lucia şi să ruga:
5. Şi strigă ş-a doua oară: 27. - Drăguţă Sfîntă Mărie,
6. - leş' femeie, pin-afară, 28. Da' mă scrie şi pă mine,
7. Că pe-afară-i drum de ţară 29. Da' mă scrie cu roşală,
8. Şi-ţ' arde curtea cu pară! 30. Nu cu morţii cu cernială.
9. - Bucuros, moarte,-aş ieşi, 31. O tu, Ghiţă, veştede,
10. Da' nu mă poş' despărţi 32. Prea tîrziu te-ai pomenit, ,
11. De drag soţioru meu, 33. Că roşala s-a sfîrşit
12. C-am trăit bine cu iel. 34. Şi cerniala s-a 'mulţit.
13. Şade moartea-ntr-un kicior, 35. Da' ti-oi scrie cu cernială,
14 .. Răzimată de stobor 36. Că de-aia-i destulă-n ţară.
15. Şi judecă un ficior, 37. Colo sus şi mai în sus,
16. Un ficior nevecuit, 38. Vine-un car niegru, cernit ;
17. De trei zile-i logodit. 2 39. Dar în car cine şedea?
18. Colo sus şi mai în sus, 40. Şade moartea grabnica
19. I-o kilie de tămîie 41. Şi cu cucu voinicu
20. Şi şade-m Sfînta Marie 42. Şi din grai aşa-m grăia:
21. Şi to' scrie p-o hîrtie; 43. - Haide, cuce, să skimbăm,
22. Scrie viii şi morţi. 44. Să skimbăm glasurile!
648
45. Iar cucu din grai gra1a: 62. Maică-sa din grai grăia:
46. - Ba io, moarte, n-oi skimba, 63. - Fico, ficuliţa mea,
47. Că tu dnd îm' glăsuieşti, 64. Oari aleargă, oari te lasă,
48. Tu curţ' mari im' pustieşti 65. Că de min' tot ieş' rămasă;
49. Şi neveste-mi văduieşti, 66. Mai bine fă-mi o cunună,
50. Copii mici im' sărăceşti. 67. Să ştii că ţ-am fost io mumă;
51. Da' io cînd im' glăsuiesc, 68. Cunună de viorele
52. To' cîmpu mi-l înverzesc, 69. Ca tine de tinercle. 4
53. Ies voinici cu plugurile, 70. Colo sus şi mai în sus,
54. Nevestele cu pînzele. 71. Un' să-mparte pămîntu
55. Colo-n sus, spre răsărit, 72. Cu mietru, cu stînjenu,
56. Vine-un cal niegru cernit. 73. Iar Măria, veşteda,
57. Dar în car cine domnia? 74. Să ducia şi să ruga:
58. Da' Maria, veşteda. 3 75. - Fă-m', Doamne, şi nie parte,
59. După car cine-m aliargă? 76. Că nu-m' trebui aşa mult,
60. Fiica ei şi to' să roagă 77. Făr' dt ţi' cu spatele
61. Pc maid-sa s-o sloboază. 78. Şi coprinz' cu braţele.
232. [C ÎNTECUL ĂL MARE]1
fg. 5469 a Hetlur- Mureş
fg.
I: 1. Pe cel deal îndelungat, :I 13. o· te-aleargă,

o' te lasă,
I: 2. Mere-un căruţ ferecat. :I 14. Că
de min' tot ieş' rrtmasă,
C-am călcat iarbă din rai
15.
I: 3. Caru-i negru, boi-s negri, : I
Ş-am beut pahar amar. 4
16.
I: 4. Pogoniciu-i şi mai negru. : I
Bucină harhanghelu
17.
I: 5. Dar în car cine-i culcat? : I De tri ori pe su' pămînt,
18.
I: 6. Dar zo', Ghiorghie, jalnicu. 2 :j A patra oară pe sub nori,
19.
20. Să s-adune sufletile,
dictat 21. Că-mpărţă' păminturile.
7. După car cine s-aleargă? 22. - lmpărţîţ', fraţi, cu dercptatc,
8. Da' mumă-sa, jalnica,
9. To' s-aleargă şi să roagă •23. Să-m' rămîie şi nii parte,
10. Ca pe Ghiorghe să-l sloboază. 24. Că ieu nu v-oi cere mult,
11. Da Ghiorghe din grai grăia: 25. Numa-n latu spatelor
12. - O maică, sufleta mea, 3 26. Şi-n lungu picioarelor.
233. „ZIORILE" 1
mg. 3900 V(I) c Şelimbăr - Sibiu
cîntat mg.
1. - Zîuori, zîuori, dragi zîuori 1.

2. Nu grăbiţi cu revărsatuo 2 , 2.
---
3. Că azi-noapte n-am somnatu, 3.
4. Făr' numai ne-am tot gătatuo 4.
---
649
5. Pe cea cale-ndelungată, ~-
6. Unde n-am fost niciodată. 6.
7. Colo-n sus şi mai în susu, 7.
8. Ieste, Doamneo, o kilie, 8.
----
9. O kilie de tămîie, 9.
10. Şade prea Sfînta Marie 10.
----
11. Şi tot scrie la 'îrtie, 11. hîrtie,
12. Scrie viii şi morţîre. 12.
3
dictat
13. Scrie viii cu roşeală 13.
14. Şi pe morţi cu cerneală. 14.
cîntat
15. Vine marna Mariei
16. De departe-ngenukind, 4
17. Mai aproape se rugind:
18. -Alelei, Sfîntă Marie,
Scrie-mi şi pe hia mea;
19.
Nu mi-o scrie cu morţi,
20.
Şi mi-o scrie cu viii ;
21.
Nu rne-o scrie cu cerneală,
22.
---
23. Şi me-o scrie cu roşală !
24. - Bucuros ce te-o-aş scrie,
---
25. Dar porumbu mi-o zburat
26. Şi roşala o vărsat
---
1: 27. Şi cerneala o 'mulţiţ. :I
28. Colo sus şi mai în sus, 28.
29. Ieste, Doamne, un păr mare 29.
---
30. Şi în vîrfu părului 30.
31. Cintă cucu, voinicure. 31. Şade
---
*
di clat 46. De la dragi părinţii mei,
32. - Alelei, cuce, voinice, 4 7. Că rămîne singurei.
33. Hai skirnbăm cu glasurile! 48. Strigă moarte-a doua oară:
34. - Ba io, moarte, n-oi skirnba, 49. - Ieşi, Mărie, pin-afară!
35. Că tu cînd im' glăsuieşti, 50. - Bucuros io aş ieşi,
36. Om tînăr im' văduveşti, 51. Da' nu mă poci despărţi
37. Copii mici îmi sărăceşti.• 52. De la dragi copiii miei,
38. Da' io cînd îmi glăsuiesc, 53. Că rărnîne singujei.
39. Ies voinici cu plugurile, 54. Strigă moartea-a triia oară:
40. Nevestiele cu pinzele, 55. - Ieşi, Mario, pin-afară! '
41. Fete mari pe la grădini. 56. - Bucuros, moarteo,-aş ieşi,
'42. Strigă moartea la fereastă: 57. Da' nu mă poci despărţi
43. - Ieşi, Mărie, pin-afară! 58. De drag soţioru mieu,
44. - Bucuros io aş ieşi,
59. C-am trăit puţin cu iel.
45. Da' nu mă poci despărţi „Nu mai ştiu."
234. [CINTECUL ĂL MARE]1

mg. 3900- R(II) b Micăsasa - Sibiu
mg.
1. Rusalirn la ţintirim ă 3. De săteni, de poporeni.

n 2. Mare hor' că-i adunat' ei 4. - Voi săteni, voi poporeni
650
ei 5. Care-mpărţiţi pămintu, 57. De suspini aghia grăia:
ăi 6. Pămintu cu stinjenu, 58. - Măi ghiriş. măi pogonici,
----- 59. Staţi în loc cu carăle,
7. Împărţiţi în direptate, 60. De-i mai dati leacurile!
8. Faceţi lu Vasile part', 61. -Tu, muier'e supăratr1,
-----
ei 9. Că nu vă cere-aşe mult, 62. Leacu la ficioru tău
hei 10. Numa-on stînjin de pămîn', 63. Boi-n coarne l-o luat
----- 64. Şi-n picioare l-o dilcat,
11. Cit îi statu omului 65. Boii cu picioarele,
ei 12. Şi braţăle kieptului. 66. Carăle cu roatele.
·----- 67. Kiar leacu de ţî l-am da,
13. Moartea-n sat că şi-o tunat
ei 14. Şi-o luat satu de-arîn' 68. To' nu s-ar mai inturna,
----- 69. C-o mtncat pită 'din rai
ă 15. Şi căsîle de-amăruntu. 70. Ş-o beut apă din plai. 4
ei 16. Nimeni sălaş nu i-o dat, 71. Colo-n josu, mai în jos,
----- 72. Iesti-un măr şi iest i-un prtr;
hei 17. La Vasile şi-o plecat, 73. La tulkina mr1rului,
18. La f creastă l-o strigat: 74. Mr1rului şi-a pr1rului,
-----
hei 19. - Ieşi, Vasile, pin-afară! 75. lesti-un pat albuţ de brad.
20. - Bucuros, moarte,-aş ieşi, 76. Dar în pat ce-i aşternut?
----- 77. Iarbă verde din cest rit.
21. Da' nu mă poşi despărţi 78. Dar la cap ce-i aşternut?
ă 22. De drăguliţ tata nieu, 79. O pcrinuţă-nvărgată,
80. De la maică-sa lui datrt.
ei 23. C-am trăit puţin cu iel. 81. Dar la cap cine-l jeleşte?
hei(t) 2
24. Ş-o strigat ş-a doua oar': 82. Da' maică-sa, jalnica.
83. La miljoc cine-l păzeşte?
25. - leş', Vasile, pin-afară! 84. La kicioare cine şede?
ei 26. - Bucuros, m119arte,-aş ieşi, 85. Şede moartea grabnica,
----- 86. Să tot mustră cu cucu:
cîntat
27. Dar nu mă pot despărţi 87. - Cucule, voinicule,
28. De dragă maicuţa mea, 88. Hai, skimbăm glasurile!
----- 89. - Ba io, moarte, grabnică,
e 29. Că ni-o fos' prea drag de ea. 90. Glasu nu ni 1-oi skimba,
e 30. Şi-o strigat ş-a triia oar': 91. C-a vini primă vara
92. Şi io frumos ni-oi cînta.
I
dictat 93. Ciţi plugari, cîţi pădurari,
94. Toţ' stau în loc şi ascultă
31. - leş', Vasile, pin-afară!
95. Şi din gură-aşa-şi cuvîntă:
32. - Bucuros, moarte,-aş ieşi,
33. Dar nu mă pot despărţi 96. -Auzi cucu, voinicu,
34. De dragi frăţiorii miei, 97. Cum veseleşte codru?
35. C-am trăit puţin cu iei. 98. Tu ieşti moartea grabnică,
36. Ş-o strigat ş-a patra oară 99. Că tu, unde te porneşti,
37. Şi Vasile n-a plecat, 100. Cujbe 5 negre putrezeşti,
38. Moartea rău s-o supărat, 101. Fete mari îmi despleteşti, 6
39. Sufletu i l-o luat. 102. Copii mici îmi sărăceşti.
40. A lor rău s-o supărat, 103. - Măi, Vasile, dus din lume,
41. Tuturor de ştire-o dat, 104. Să iei, dragă, sama bine,
42. La tineri şi la bătrini 105. Pe la nouă vămi îi trece;
43. Şi la cari s-o avut bini; 106. Şi la vama dintîia,
44. La fete şi la ficiori, 107. Ţ-or cere pălăria ;
45. Să vie să-l jeluicească . 108. Pălăria nu ţ-o da,
46. Batir pîn' a triia zi, 109. c~ ai veac de ţ-a purta.
47. Pin' de-a lor s-a despărţî. 110. Ş1 la vama d-a doua,
48. Cum să nu ni-l jeluicească, 111. lei t-or cere brăcia ·
49. Că ţi fete, şi ficiori, 112. Bră~ia nu ţ-o da, '
50. Toţi cu braţele cu flori. 113. Că ai veac de ţ-a purta.
51. Pe dinentu-acestor sat 114. Şi la vama de-a triia,
52. Trecm. 3 , Doamne, nouă• cară, 115. Iei pe tin' te-or întreba:
53. Nouă cară ferecate, 116. - Ce-ai făcut de-ai zăbăghit 7 ?
54. Tot cu leacuri încărcate. 117. - Da' pînă m-am despărţit
55. Mama Vasilii işea, 118. De dragi neamurile mele,
56. De lacrini aghia zăria, 119. C-am trăit puţin cu iele.
651
120. - Măi, Vasile, dus din lume, 142. Cale lungă,
121. Roagă-te de tatăl tău, fără umbră.,
122. Să te ierte tatăl tău, 143. Pe care nimeni nu umblă,
123. Cum te-a iertat Dumnezău 144. Cale late.,
124. Şi să-ţ' scrie numele neumblată,
125. Pe coarnele plugului; 145. Pe un' n-ai fost niciodată,
126. Cin' cu plugu va umbla, 146. Şi pe mina de-a stinga,
127. Tot Vasîle va striga, 147. Nu mai vii pină-i lumea.
128. Tu nu-i hi nidicrea 148. Măi, Vasile, dus din lume,
129. Şi cu lacrîni te-a uda. 149. Ui' 8 , noi ţiie ţ-am făcu' 9
130. Roagă-te de maică-ta, 150. O peană de busuioc,
131. Să te ierte maică-ta, 151. Să vii cu noi pin' la joc;
132. Cum te-a iertat Precista 152. Peană verde de muşcată,
133. Şi să-ţ' scrie numele 153. Să vii cu noi pin' la PlJQartă;
134. Pe toarta ciubărului; 154. - Fetelor, drajile mele,
135. Cind după apă va pleca, 155. Şi io vouă v-am făcut
136. Tot Vasile va striga 156. Peană verde de zaskiu ,10
13 7. Şi nu-i fi nicăierea 157. Să iertaţi că nu mai vin.
138. Şi cu lacrimi te-o uda.
158. - Măi, Vasile, dus din lume,
139. Măi, Vasile, dus din lume,
140. Să iei sama, dragă, ghine, 159. De fete să fi cîntat
141. Că pc calea cari meri tu, 160. Şi de Dumnezeu să hi iertat.
235. [CÎNTECU ĂL MARE]1
fg. 4819 b Glacăş - Sibiu
cîntat
1. Sus în poarta ceriului :I 27. Maria din grai grăia:

2. Ieste-un pat mare de bradu :I 28. - Maică, măiculeana mea,
3. Da', zo,-n 2 pat cine-i culcatu? 29. Ori te-aleargă, ori te lasă,
4. Da' Maria floare-nvoaltă. 30. Că de mine ieş' rămasă ;
5. Da' la cap cine-o păzăşte? 31. C-am pornit pe-o cale lungă,
I: e 6. Da', zo, cucu voinicurie. : I 32. N-am nimică să ni-ajungă;
I: e 7. La kicioare cine şade? : I 33. Ş-am pornit la Rusalim,
I: e 8. Da', zo, .moartea jalnicare. :I 34. Beserică de tămiie,
9. Iar moartia din grai grăi ere: 35. Scaunele de făclie.
1: 10. - Hai noi, cuce, să skirnbămu, :I 36. Da-n scaone ·cine şade?
1: i 11. Să skimbăm cu glasurile. :I 37. Da' harhanghel Mihailă,
1: i 12. - Ba io, moarte, n-oi skimbare, :I 38. Scrie morţi cu cerneală,
13. Căş' cînd încep io-a cîntare, 39. Pe viii cu rumeneală.
dictat 40. Iar Marja din grai grăia:
14. Ies voinici cu plugurile, 41. - Nu mă scrieţ' cu cerneală,
15. Copii mici cu fluierile; 42. Scrie-mă-ţi cu rumeneală,
16. Da' cînd înceki tu-a cînta, 43. Că cerneala izvorăşte,
17. Multe căşi im' pustiieşti, 44. Rumeneala să sfirşăşte.
18. Neveste văduhăieşti, 45. Bucinat-o harhanghelu,
19. Copii nici îni sărăceşti. 46. C-un bucin galben de ceară,
20. Pe-acest 'deal îndelungat, 47. În patru cornuri de ţară,
21. Mere-un car inferecat. 48. Să s-adune sufletile.
22. Caru-i negru, boi-s negri, 49. Suflete s-o adunat,
23. Pogăniciu-i şi mai negru.
24. După car cine s-aleargă?
50. Da' Maria o-ntirziat.
25. Da' maică-sa să tot roagă 51. Da' nici ia n-o-ntirziat,
26. Pe-a ei hică s-o sloboadă. 52. Făr' luindu-j' iertăciuni
652
53. De la soare, de la lună, 57. De la hir de busuioc,
54. De la tată, de la mumă; 58. De la ficiorii din joc;
55. De la fraţ', de la surori, 59. De la bir de tămîită,
56. De la grădina cu flori; 60. De la fete din uliţă.
236. [CINTECUL ĂL MARE]1
fg. S32 Boholţ - Braşov
fg.
I: 1. Sus, sus, sus, sus şi mai sus, :I 15. Rumeneala s-a sfîrşit
1: 2. Sus, în poarta raiului, :I 16. Şi cerneala s-a-nmulţit.
I: 3. Este-un scaun de argint. :I 17. Dinaintea-acestei porţi,
I: 4. Dar pe scaun cin' şedea? :I 18. Stau săteni, stau lătureni
1: 5. Şedea Maica Precista, :I 19. De-mi împărţesc pămîntu,
I: 6. Şedea cu condeiu-n mină, :I 20. Pămîntu cu stînjenu.
~: 7. De scria viii şi morţii. :I 21. Dar şi tata se ruga:
dictat 22. - Dragi săteni, dragi lătureni,
8. Pe viii cu urmieneală 2 23. Da-mpărţiţi cu dereptate
9. Şi pe morţii cu cerneală. 24. Şi-mi faceţi şi mie parte,
10. Dar şi tata se ruga 25. Nu mai .lung ca stînjenu,
11. Să mi-l scrie şi pe el
26. Să-mi încap eu cu trupu;
12. Cu viii, cu rumeneali,
13. Nu cu morţii, cu cerneală. 27. Şi de lat ca braţele,
14. - Dar prea mult ai zăbăvit, 28. Să-mi încap cu spatele.
237. DUMBRAVA 1
fg. 6154 a Buia- Sibiu
dictat fg.
1. Dumbravă, dumbravă, I: 1. :I dumbrav', 2

2. Pleacă-ţi ramurile, i 1: 2. :I ramuril', 2
3. Ca să mă umbresc, e 1: 3. :I
4. Să mă răcoresc, şi I: 4. hodinescu, :I hodines', 2
5. Că sînt obosit, ei 1: 5. :1
6. De moarte-ngrozît. n I: 6. -ngrozîtî. :I -ngrozît. 2
238. DUMBRAVA
fg. 6172 a Şalcău - Sibiu
{ 2·
,g.
I: 1. Dumbravă, dumbravă, :I I: 4. Şi să hodinesc, :I

I: 2. Pleacă-ţ' ramurile, :I I: 5. Că sunt obosită, :I
I: 3. Ca să mă d-umbresc :I I: 6. De moarte-ngrozîtă. :I
653
[: 7. După mine vine : I 14. :Ku-i pară de fo:::,
[: 8. O pară de foc. :[ 15. Că-i dor de la fraţ'
dictat 16. Şi de la surori ;
9. Nu-i pară de foc, 17. După mine vine
10. Că-i dor de la maică 18. O pară de foc.
11. Şi dor de la taică; 19. Nu-i pară de foc,
12. După mine vine 20. Că-i dor de la tuş'
13. O pară de foc. 21. Şi de la mă tuş'.
239. DUMBRAVA 1
mg. 3900 R(II) s Mihăileni - Sibiu
mg.
1: 1. - Dumbravă, dumbravă, :I
I: 2. Pleacă-ţi ramurile, :I
[: 3. Ca să mă umbresc :I
d-umbres' 2
[: 4. Şi să hodinesc, :1
I: 5. sint obosit, :I
Că
sunt 2
I: 6. De moarte-ngrozit. :[
„Numa atîta ie."
240. „HORA MORTULUI"
mg. 4477 I a Budureasa - Bihor
mg.
[: 1. Luaiu-mă, dusăiu-mă :I ,.I· 11. Păs tă iarbă-o babă 3 dalbă, :[

I: 2. Păn grădina greciloru, :[ I: 12. Păs tă babă Şl-0 perină :!
[: 3. la umbra nuciloru, :I i
Pă [: 13. La Tţodoră de hodină. :[
nucilor, 2 di 2
[: 4. Păn frunza chersăciloru. :[ '
[: 14. Dar în pat Clill-1 culcatu? :[
chersăcilor. 2
[: 5. Dar acolo ce-mi aflaiu? :I I: 15. Ori Tţodoră s-o-mbătatu? :[
J: 1n. Oare cini 1-o-mbătatu? :[
I: 6. D-un pătuţ mindru-nkietu :[
[: 17. Ori ie moartea grabnicale :[
[: 7. Din cloştii dalbi 2
di bradu. :[
i 2
[: 8. D:::.r în pat ce-i aşternutu? :[
--- I: 18. Cari i-o legat limbale? :I
Î2
1.
I· 9. Iarbă verdi di pă ritu, :[ n [: 19. Dar la cap cini-i şidiele? :I
I: 10. floriccli di pă cimpu ; :[ !: 20. Şedi moartea grabnicale :I
654
I: 21. Cari i-o legat limbale. :I I: 43. Di-or sta boii la uogoru ; :I
I: 22. Dar la sfintie d-umereli :I I: 44. După mini-asculta-oru :I
I: 23. Şedi dou surorile; :I t \: 45. Văcăreii de la vaci, :I
două
surorieli 2
t I: 46. Păcurarii di la uoi, :I
1: 24. Tăt împletesc şi dăspletesc, :I
daspletesc, 2 t I: 47. Stăvăreii di la cai, :I
I: 25. Die lacrămi abia zărescu. :I m I: 48. Purcăreii di la porci. :I
zăresc. "'-
zărescu./
2 I: 49. Adă, soaţ,-oii ol cu vmu, :I
I: 26. Da' la sfintili picioare :I I: 50. Că mă duc şi nu mai viu; :I
picioari 2
I: 27. Şedi-ş' cucu jclnicule. :I \: 51. Adă, soaţ,-oii ol cu apă, :I
\: 28. Da' moartea din grai grăiele: :1 n \: 52. Că mă duc de-aici la groapă. :\
I: 29. - /Hoi, cuculi, jalnicule, :I m I: 53. Fii curţi împărăteşti, :I
"Hai ti \: 54. Cînd vini moartea li leşi; :\
n \: 30. Să-nşkimbăm cu glasurile! :I
t I: 55. Fii curţi inauriti, :I
I: 31. Da' cucu din grai grăi ele: :I
Dar 2 I: 56. Vini moartea, li leşi titi. :I 4
---
\: m 32. - Ba io, zo', n-oio-nşkimbale, :\ I: 5 7. Iest i-un măr şi iesti-on păru; :I
I: 33. Că tu, cu glăsuţu tău, :I t \: 58. Măru face mere-amară, :\
\: î 34. Soţ di soţu-i d~ăspărţeşti, :I \: 59. Pă Tţodoro-1 scoati-afară; :\
\: 35. Fii de maică-i sărăceşti :\

I: 60. Păru face peri dulci, :I
I: 61. Pă Tţodorel la groapă-I duci. :\
\: 36. Da' iv, di cu primăvară, :I
\: 37. Ieşi-oi la codru-afară, :\ „No I gata-i." [totuşi, continuă:}
I: 38. ln crangă verde puni-m-oi : I ctntat

î \: 39. Şi di-acole cinta-oiu. :\ I:
62. Pă Tţodorel scrii-I-omu :I
I:
63. Pă colţuţu măşiile; :I
\: 40. Şi-aş-oi cinta di cu jeli, :i I:
64. Cînd ii pe mas-or prînzile, :I
î \: 41. De-o sta apa-n loc, n-o meri; "'- ·j I:
65. Pă ielu I-om pomenile. : I
mere / · I:
66. Pă Tţodorel scrii-I-omu :I
meri 2 \: 67. Tă' pă coada olului; :\
I: 68. Cînd cu olu ap-om duce, : I
I: 42. Şi-aş-oi cin ta di cu doru, :I
n \: 69. Pe ielu tăţt I-om plînji. :\
241. HORA MORTULUI

mg. 4477 Ii Budureasa - Bihor
mg.
1. Luaiu-mă, dusăiu-mă 7. Da-n pătuţ ce-i-eşternutu ?

2. Păn grădina grecilor, 8. Floriceli di pă cîmp,
--- ---
\: 3. La umbra chiersăcilor. :\ 8. Floriceli di pă cîmpu
Păn 2 9. Iarbă verdi di pă rit.
---
4. Dar acolo ce văzuiu? m I: 10. Păstă iarb-0 babă dalbă, :I
5. D-oft pătuţ mîndru-nkiiat,
--- 11. Păstă babă şi-o perină,
I: 6. Di
mz cloştii dalbi di bradu. : I 12. La Todora di hodină.
655
242. „HORA MORTULUl' 11
mg. 4016 A o Sltitclcc - Bihor
mg.
n 1. Vievielit-o 2 Dumniezău, n I: 21. Da' moartia dîn grai grăi ele: :I

n 2. Vievielit-ofi măr şi-on păru;
22. - Măi, cuculie, jelniculie,
I: 3. Mărul face mere bunie, :I 23. Hai şi şkimbăm glasurilie !
---
I: 4. Sî-mbuniască pă străini; :I 1: 24. - Io, moarti, n-01 înşkimbalie ! :I
I: n 5. Părul face piere-amarie, :I m I: 25. Că io, moartie, cu-al mieu glasu :I
I: 6. La niamuri dă supărarie. :I m 2 I: 26. Căci io iesu-n primă vară, :I
ieu 2
7. Vicvielit-uo Dumniezău,
8. Vievielit-~on pat dă bradu. I: 27. Mă sui înt-o zmidişioară. 4 :I
---
9. Iar în pat cinie-i culcatu? I: 28. Cînd 01 începe-a dntale, : I
10 . .ţă Mihai, i mort dă batu.
29. Plugurilie-m brazd-or stalie,
n 11. D-a fi bat, iel s-a scula, măi,
12. D-a fi mort, 1-om îngropalie, n 30. Dăpă mini-or d-ascultale.
--- I: n 31. Da' tu, moartie, cu-al tău glasu, : I
n 13. C-arc oki şi nu clipieştie,
n 14. Cu gura nu voroveştie, I: 32. Multi maice dăsplietieşti, :I
15. Ş-are brincc, 3 nu clătieştie, 33. Prietini dăscununiceşti 5
n 16., Cu picioaric nu păşcştie. n 34. Şi nievestie văduveşti.
17. Iară la cap cin ie şedie?
n I: 35. Mă luai pă cale verdie, :I
18. Şcdi moartea groaznicalie.
--- I: 36. Dumniczău sfîntu şi-l iertie. :I
n 19. La picioare cinie şedie?
î 20. Şedie cucu jelniculie. Dumniezo 2
243. „HORA MORTULUl" 1
mg. 4013 R a Dumbrăviţa de Codru - Bihor
dictat mg.
1. Haide linu kikilinî 2 I: 1. Haidă lină kiukiulină :1 Haida 2

2. Şi suim la Rusalim, 1: 2. Rusalimî, :I -limu 2
3. Acolo şi 3
nie-ntîlnim 1: 3. D-acolo -ntîlnimu :I Acolo 2
4. Şapti cari de-ncărcatie I: 4. carrt dă-n :1
5. Tăt de popi şi de dieci. n2· I: 5. Tot cu cu dieci. :1 Tăt de pop' 2
6. - Inghi miereţi, popi şi dieci? J: 6. merieţ', pop' dieci? :J
7. - Şi-mpărţîm pămînturile. J: 7. pămînturele. :j
---
8. - Lc-mpărţîţi în direptakie J: 8. Şi-mpărţîmu-n direptatic :I Le- 2
656
9. Şi faceţi mortului partie, 1: 9. făcem :j
10. Dă lunguţ, dă doi cotuţi, n2 I: 10. cotuţî :I trei 2

11. Dă lătuţ, cit on strătuţ. I: 11. un strătuţu. :I
12. La capu mormîntului, I: 12. mormîntului, :1
13. Venitu-ş-o Dumniezău I: 13. Dumniezău :1
•
14. D-un pătuţ mindru-nkiiat, I: 14. -nkiiatu, :I -nkietu 2
15. Den patru sdnduri de brad. I: 15. Din dă bradu. :/

16. Dar în pat ce-i aşternut? n2 I:· 16. aşternutu? :1
17. Iarbă verde de la rit. /: 17. verdie dă ritu. :/
18. Iarbă cini o cosit? 1: 18. Iarba cinie uo cuosătu? :I
19. Mortu, pini o trăit. I: 19. pînă uo trăitu.
:/
20. Iarba cini-o adunat? I: 20. cinie o-adunatu? :1
4
21. Mortu pini o custat • I: 21. pînă uo custatu. :l
22. Păstă iarbă-ii cergă dalbă, I: 22. iarbă-i :J

23. Pastă cergă-i ş-o perină, 1: 23. :I
24. Şi d-aibă mortu hodină. n J: 24. aibă :1
25. La capu mormintului 1: 25. monnîntuluie :11
26. Venitu-ş-o Dumnezeu I: 26. Velitu- Dumniezău :I
27. D-un măruţ şi d-on păruţ J: 27. d-un păruţu; :J
28. Păru face peri-amari, n I: 28. pere--amară, :J
29. D-amaru cileghiului 8 ; I: 29. cileghiului; :/
30. Măru faci mere dulci, I: 30. miere dulci, :I
31. Dulceaţa străinilor. I: 31. străiniloru. :/
32. La capu rnonnintului, I: 32. monnintului, :I
33. Şede-şi moartea grabnica. I: 33. Şedi-j' moartie :j
34. La picioare cini şedi? I: 34. ~di? :/ şăde? 2

35. Şedi-şi cucu jelnicu. I: 35. :1
36. Şi moartea din grai grăie: S-au oprit.

37. - Haide, cuci, şi cîntărn
38. Şi-n glasuri şi ni şkimbărn r •
39. - Ba io, rnoarti, n-oi cînta,
-43. Fii de mamă-i sărăceşti;
40. Nici-n glas nu i şkimba I
44. Da' io, moarte, p-înghi umblu,
41. Că tu, moarti, p-inghi umbli, 45. Stau plugari cu plugurile
42. Soţ de soţ îl despărţeşti, 46. Şi-mi d-ascultă glasurile.
657
244. BRADULl
fg. 10.268 a Cerbii - Hunedoara
jg.
î 2 •3 I : 1. Şetină die bradu, : I 2 Şietină die /\ /\ 4

ă2 • 3 I : 2. Şie ti-ai dobrincitu 3 : I Şie ti-ai dobri' /\ /\ 4
*
dictat 23. Pe-o rare cărare,
3. Din codru-ai pornit, 24. P-o rază die soare,
4. Din isvoară răşi, 25. Cătă sat, la vale.
5. La hăş' 4 petri săci? 26. Unie fu strinsură,
6. - Io n-aş fi pornit, 27. Aco' s-abătură,
7. Da' m-o d-obricit 28. La vraniţ-aleasă,
8. Un fratce jurat; 29. La fratiele-acasă;
9. Ala ş-o minat 30. 'n ocol mă băgară,
10. Doi voiniş' din sat, 31. Frumos mă-nflorară
11. Cu două topoară, 32. Cu flori din izlaz,
12. Jos să mă doboară. 33. Să le fac năcaz;
13. Jos mă doborîră 34. Cu flori die fomfiu,
14. Şi mă curăţară, 35. Di-amar să le fiu;
15. Sus mă ridicară, 36. Chişchinieu rotat,
16. Pă umeri mă luară 37. Grecul de ti-o dat
17. Şi cu min' plecară,
38. Rău ti-o blăstămat;
39. Soare să tie ardă,
18. P-on dieluţ frumbs, 40. Vîntu să tie bată,
19. Cătă sat în jos. 41, Faţa ta să piardă;
20. Cinci nievestie naltie, 42. Ploaia să tie ploaie,
21. Frumos înşkimbatie, 43 Faţa ta să moaie.
22. ln calea mea veniră „Asta-i gata."
245. BRADUL1
fg.10.253 b Muncelu Mare - Hunedoara
dictat fg.
1. - Şetină die brad, 1. bradu,

2. Şe ti-ai doblicat
A
şi2 I: 2. Rău doblicatu :I dobli' /\A 2
3. Din codru-ai plecat? Î3 I: 3. plecatu : I ai ple' A /\ 5
n 2, m3 I: De la livezi verziu : I livezi /\ A !J
4. - Io m-am doblicat,
5. La mini-or minat 10. Şetina m-o luară
6. Tri voiniş' din sat; 11. Şî cu min' plecară
7. În codru-i minară, 12. P-o rară cărare,
8. Pă minie m-aflară, 13. P-o rază die soare;
9. Fain mă curăţară, 14.. P-on dieluţ frumos,
658
15. Cătă sat în jos. 26. Cu cetina-n dgial,
16. În calia mia veniră 27. Să-i fiu pom amar;
17. Fetei cîşkigatie, 28. Cu şetina-n prag,
18. Tri nievestie naltie. 29. Să-i fiu pom dă viac.
19. Ş-apoi mă cîntară
30. Ş-apo' mă-nflorară
20. Şi-n sat mă băgară,
31. Tăt cu viorele,
21. La vraniţ-aleasă,
32. Că li-am făcut jăle;
22. La sora acasă.
33. Cu flori dgin islaz,
23. Şi pă min' m-or pus
34. Plîns şi mui' năcaz.
24. Cu şetina-n sus,
25. Să-i fiu pom ghi-ajuns; „Gata."
246. BRADUL'
fg. 10.195 a Alun - Hunedoara
fg.2
I\ 1. - Bradge, brăduţ, bradge, ~I 3
2. Şe ci-ai doblieit,
I: 3. Din codri-ai pornit? : I 4
I ; 4. - Io n-aş fi pornit, i I 6
dictat 19. La prunduri uscatce,

5. Da' m-or porunşit, 20. La isvoară caldge;
6. Că iel ş-o minat 21. La prundariuri săşi,
·1. Doi voiniş' din sat, 22. La izvoară răşi. 6
8. Cu două topoară, 23. Kişkineu rotat,
Y. Jo' _:5ă mă doboară; 24. Grecu-ăl die ti-o dat
10. Şi la min' sosiră 25. Rău tei-o blăstămat,
11. ~i mă doborîră ; 26. Că tu să nu stai
12. T ri ieşkii săriră 27. În ladă-mpăturat,
13. Şi-ntri braz' sbumniră, 28. Niş' la fetie-n cap,
14. Brazi s-obidiră; 29. Numa-n vîr' dge brad,
15. Şi mă curăţară, 30. Ploaia să tce ploaie,
16. Pe umeri mă luară 31. J erul să tce strîngă,
17. Şi cu min' tunară, 32. Lumea să tce plîngă.
18. Tăt în jos, la ţară, „No, acuma-i gata!"
247. BRADUL1
fg. 10.258 a Poieniţa Tomil - Hunedoara
dictat fg.2
1. - Şetină die brad, I: 1. bradu, :I
2. Rău tei-ai duplecat, şi I: 2. duplecatu, :I duple' /\ /\ 2
3. Dgin codru-ai plecat, I i 3. plecatu, ~ I ple~ /\ /\ 4
659
4. Din hal livez' verz',
5. Din isvoară răş',
6. La hăş' petri săşi?
7. - leu n-aş fi venit, Ij 7. plecatu, j I plie' /\ /\ 4
8. Dară am avut *
9. Un frate~ jurat, 2 7." Fain mă înflorară
10. Ş-ala o minat 28. Cu flori di fomfiu,
11. Doi f işiori din sat 29. Di-amar să le fiu,
12. Cu două topoară, 30. Cu flori dge islaz,
13. ] o' să mă doboară. 31. Să le fac năcaz.
14. Jos mă doborîră, „Să mai m-aduc amintie, că-i lungii
15. Sus mă rădgicară,
şî am zoitat." 3
16. Fain mă curăţară
17. Şi cu min' plecară, 32. Chişchinieu rotat,
18. P-o rare cărare, 33. Grecu-ăl die ti-o dat
19. P-o rază die soare; 34. Rău tei-o blăstămat,
20. P-on geluţ frumos, 35. Niaua să tce ningă,
21. Cătă sat in jos. 36. Faţa să ţ-o frigă ;
22. Cu min' s-abătură, 37. Vîntu să tce bată,
23. Unie fu strinsură, 38. Faţa să t·o piardă;
39. Ploaia să tce ploaie,
24. La poartă aliasă, <!O. Faţa să ţ-o moaie.
25. La fratce acasă.
26. Şi jos mă lăsară, „Atîta, - nu mai ştiu d-ici."
248. BRADUL1
fg. 14. 232 Lelese - Hunedoara
fg.2
I: 1. - Şetină die bradu, :I

I: 2. Şe ţ-ai d-obilicittt :I d-obn • A /\ 23
I: 3. Din codru-ai pornitu? :I
t I: 4. -leu n-aş fi pornitu, :J por' A A2
I: 5. Da' m-o poruncitu :I
4
I: 6. O soră jurată, :I ju' A /, 2
I: 7. Aia ş-o minatu :I
I: 8. Doi voiniş' din satu :I din A A2
I: 9. Cu două topoare, :I
*
dictat 20. Cu mini-apucară
10. Jo' să mă doboară. 6 21. P-o rară cărare,
11. Iei, dacă sosiră, 22. Pin poiana mare.
12. Nu mă doboriră; 23. Cin' vrură să iasă
13. In sus să uitară 24. Cu mini din poiană,
14. Dacă le plăşia 25. Bradzii s-ăşădzară
15. Die şetina mia. 26. Şi să-ntuniecară.
16. Prada şi-o făşia, 27. leu dgin grai grăii:
17. Jios mă doborea, 28. - Dragii mei şei braz',
18. Sor' cu capul gol. 29. Sus vă ridicat'
19. Pă wneri mă luară, 30. Şi vă răzbu~aţ·,
660
31. Şi voi mie-m' daţ' 54. Cu min' s-abătură
32. Cale răzbunată 55. Unie fu s.trinsură,
33. Şî pă min' mă iartă. 56. La vraniţ-aliasă, 6
34. Bradzî s-ajutară 57. La soruţ-acasă
35. Şi să răzbunară. 58 ..Şi sus rn-ajutară,
36. Sori cu capul gol 59. Pă casă, la dial,
37. Pă umeri mă luară, 60. Să le fiu di-amar,
38. Cu mini-apucară 61. De jelie-nt-on an.
39. Tăt p-un dial în jos
40. Şî p-on cîmp frumos.
41. Cîn' s-apropiiară
42. Cu minie die sat, 62. Chişchini;u rotat,
43. Jos im' hodinia 63. Grecu-ăl die ti-o dat,
44. Şi mă aştiepta 64. Rău tei-o blăstămat,
45. Fetce căştigatie 65. Sft nu ş;'tz' în ladft,
46. Şî nievestic 'naltce,
66. În ladă-mpăturat,
47. (Pă min' s;i m~i cîntie).
48. Sori cu capul gol 67. La f ctcc prt cap;
49. Pă. umeri mă luari"t, 68. Ca şi tu si'i şf1dz
50. Cu mini-apucară 69. lnt-on vîr' dic brad,
51. Pă uliţa mare. 70. Soare să tce ardă,
52. leu mul' m-am uitat, 71. Vîntu să tce bată.
53. Să văd un' s-abat. „Gata, atft, niai mul' nu stiu,"
•
249. BRADUL1
fg. 14.131 Cerlşor - Huned~ara
cîntat fg.
ă I: 1. - Şekină ghe bradtt, : I 2 I ~ 1.

ă2, es j I de /\ /\ 4
--~
ei, as I l 2. Ghin codru-ai plecaţu, i !3 ple' f\ f\ -4 aa I j 2. ~ I ple', /\ /\ 4

---
ăs I l 3. Ghin izvoare reşiu l I 4 izvoară /\ /\ 4
--- I: 4. La ieş' pietri săşiu : I 6 pietri /\ f\ 3
e2 I ~ 3.
I ~ 4.
răşiu, ~ I izvoară
~ I petri
/\ /\ 4
/\ /\ 4
---
dictat *
5. Ce ţ-ai dobrîntşit 18. P-o rare
6. Aiş' ai venit? cărare,
7. - Eu n-aş' fi venit, 19. Prin sădgiş la vale, 7
8. Numa mi-am d-avut
9. Un frace jurat „îs mulce vorbe"
10. Şi icl ş-o minat
11. Doi voiniş' ghin sat 20. P-o poaină marie,
12. Cu doo topoară, 21. P-o rază ghie soarie.
13. Jos să mă doboară, 22. Cu min' s-abătură
14. Dacă le plăşerie, 6 23. La albă strînsură.
15. Ghe şetina mere. 24. Ciscinieu rotat,
16. Jos mă doborîre 25. Rău ki-o blăstămat
17. Şi cu mini-o luară 26. Grecu de ki-o dat.
661
250. BRADUL1
fg. 14.553 b Cerbăl - Hunedoara
fg.
11 1. - Şetcină die bradu, ~I 2
I~ 2. Şe tce-ai d-oblişitu ~ I 3
I ~ 3. Dgin codru-ai pornitu? ~ Iu
251. BRADUL 1
mg. 115 g Sohodol - Hune4oara
dictat 2 mg.
1. - Şekină ghe brad, ea I: 1. bradu, :Ia

2. Şe ţ-ai doblîncit i1.3 I: 2. doblişitu
:I dobli' /\ /\ 3
3. Gin codru-ai pornit ? I: 3. pornitu? : I Ghin 2, 3 po' /\ /\ ~
4. - leu n-aş fi pornit, e I: 4. pornitu : I po' /\ /\ 3
*
5. Numa m-am d-avut 20. Unie s-abătură
6. O soră jiurată, 21. La vraniţ-aleasă,
7. Ş-aia ş-o minat 22. La soră acasă.
8. Doi voinici ghin sat
9. Cu doă topoară, „asta cîn' îl duce la progaghie: "
10. Jios să mă doboară. 23. Kişkinieu rotat,
11. Mul' mă-ncunjiurară, 24. Rău ki-o blăstămat
12. Dacă i-o plăşe 25. Grecu-ăl ghe ki-o dat.
13. Ghe şekina me. 26. Pună t ki-o ţăsut,
14. Jios mă doboră, 27. T ri fire s-o rupt.
15. Pă umeri mă luară
28. Vintu să ce bată,,
16. Şi cu min' plecară
17. P-o rare cărare, 29. Ploaia să kie ploaie,
18. Pin poiana mare; 30. Niaua să kie ningă,
19. Po- gheluţ la vale, B1. J eru să kie stringă.
252. BRADUL1
fg. 10.260 a Feregi - Hunedoara
dictat fg. 2
1. - Şetcină dge brad, 6. T ri bărdaş', cu tri topoară

2. Dgin codru-ai plecat, 7. Pă min' jo' să mă doboară;
3. Dgin isvoară răşi. 8. Şi mă şiocăniră,
4. - Io n-aş fi pornit, 9. Jios mă doboriră
· 5. Veste m-o venitu: \O. Şi mă curăţară,
662
11. Pă umeri mă luară, 20. Griecu-ăl ge ti-o dat
12. Cu mini-apucară 21. Rău tei-o blăstămat,
13. P-o rare cărare, 22. Să nu stai împăturat,
14. P-o radză die soare, 23. Numa-n suliţă dge brad,
15. P-on geluţ frumos, 24. Niaua să tce ningă,
16. P-on pripor în jos,
25. Vîntu să tce bată.
17. La cotare casă,
26. Soare să tce ardă.
18. La dragă nievastă.
19. Cişchinieu rotat, „A tîta ştciu io."
253. BRADUL 1
fg. 10.257 b Merişoru de Munte -Hunedoara
dictat Jg.
1. - Şetină die brad I: t. bradu :I bradui 2
2. Şe ti-ai duplecat 1: 2. du pleca tu .:I duplecatui 2
3. Din codru-ai plecat /: 3. plecatu :/
4. P-o rare cărare,
5. P-o rază die soare?
Io n-aş fi plecatui :j 2
6. -Tri voiniş' vemra *

7. Şi mă ciocăniră 10. P-o rară cărare,
8. Cu două topoară, 11. P-o radză die soare,
9. Pă umeri mă luară 12. P-on dieluţ frumos. 3
254. ZORILE 1
Drg., Bnţ., p. 77 Bellnţ- Timiş
1. Tri 2 cocoşi negri cintară (bis) 22. Şi mărul îl scutura

2. Şi zorile se vărsară. 23. Trei golumbei suri în pene.
3. - Zorilor, surorilor, 24. Mere Lae îmi stringea
4. Nu grăbireţi de zorit, 25. Şi în sin şi le băga,
5. Pin' pe Lae l-am gătit 26. Să-i ducă la maică-sa.
6. Cu nouă colaci de rană 3 27. Cînd Lae gata era,
7. Şi cu nouă luminări, 28. Că iar se lua şi pleca,
8. Şi cu nouă criţărei. 29. Iar pe-o cale ducătoare
9. Cînd Lae gata era, !30. Şi-napoi ne-ntorcătoare.
10. Că iar se lua şi pleca, ~ 1. Cu cine el se-ntîlnea?
11. Iar pe-o cale ducătoare 32. Cu trei măistorei in cale.
12. Şi-napoi neintorcătoare. 33. Măistoreii ce-i lucrau?
13. Unde Lae ajunge? 34. Casa lui ii bărduiau,
14. La o lină de fîntină !35. Casă cu nouă f creşti.
15. Şi cu scaunu de hodină. !36. P-o fereastră dor să-i vină,
16. Lae pe scaun hodinea 37. Dor să-i vină de la maică;
17. Şi apă rece el bea. 38. P-o fereastră dor să-i vină,
18. La fîntină ce era? !39. Dor să-i vină de la taică;
19. Era un măr mare rodit, 40. P-o fereastră dor să-i vină,
20. Cu crengile la pămînt, 41. Dor să-i vină de la fraţi,
21. Cu merele de argint 42. C-atunci Lae-o mai întoarce,
663
43. Cind griul s-o secera 53. Unde nime' nu-l mai vede.
44. ln postul Crăciunului 54. Auziţi măicuţelor,
45. Şi ciutele l-or minca 55. Ţineţi minte ce vă spun:
46. In virful alunului, 56. Să veniţi la serbători,
47. Şi atunci, şi nici atunci, 57. Să mă-npodobiţi cu flori,
'48. Că şi moartea i-o venit 58. Cu florile cîmpului.
49. De pe el 1-o-nceluit. 39. Mă udaţi cu apă rece,
60. Că de dor mie mi-o trece,
50. La cap moartea i-a suflat 61. De dor la copiii mei
51. Şi la pămînt l-a culcat, 62. Şi la toate neamurile.
52. La pămint, la iarbă verde, 63. Acum Dumnezeu să-l ertf.
255. ZORILE I
lg. 6772 a Jdloara - Timiş
dictRt fg.
1. - Zorilor, suriorilor, 1. surioriloro,

2. Nu grăbirieţ' dă zorit 2. dzorito,
3. Pănă [Ion 2 mi] s-o găcit. 3. Ion mi găcito.
4. - Ioane, loanie, dragă Ioanie, 3 4. Ioanie,
· 5. Nu ce ruga tu dă minie, 5. tce
6. Roagă-ce dă injerei. 6. injereio.
7. Injerii bine-or străjit 7. străjito
8. Păna sufliet o ieşit. 8. d-o
9. Dumedză.u d-o d-auzit, 9.
!
10. Legăniel l-o slobodzit,
11. Suflieţălu l-o suit, 27. Să d-întorş', drago, cu ielie
12. Dă driapta 1mi l-o pus 28. To' la căscioare d-a tălie 5
13. Cu ăi noauă colăşei 29. Şi la mumiţa d-a tălie,
14. Şi cu noauă baft dă iei, 80. Şi la tăicuţu d-a tieu,
1.5. Şi cu noauă luminioare, B1. Şi la toţ' veşinii tiei,
16. Să-ş' vegiară călilie,• :32. Şi la toatce niemurielie,
17. Să-ş' plăcească vămilie. :33. Şi la fraţ', şi la suruori,
18. Ioanie, Ioanie, dragă Ioanie, :34. Şi la grăgina cu fluori.
19. Să nu cauţ' tu apiluor, :35. D-atunş', dragă, vi dă-ntoarşe,
20. Că apili-s ducătoarie B6. Cind o faşe juguri muguri
21. Şi 'năpuoi nă-ntorcătoarie; 37. Şi tînjala lăstar vierge.
22. Şi să cauţ' tu-a soarielui, 38. Dumedzău să mi tce iertce !
23. Că suarili-i ducător
24. Şi 'năpoi întorcător; 39. Da' iel 8 şcie tarie binie
25. Şi să cauţ' a cucului, 40. Că 'năpoi iel nu măi vinie.
26. Că cucu-i cu rîndunielie, ~ ' ga t a.I"
„ Ş i-t
256. ZORILE 1
r1 • 6772 11 Ttncova - Caraş.S6T6riD

Jdioara - Timiş
1. - Zorilor, suroriloro,
2. Nu grăbiereţ dă zorito
664
3. Păna Ion mi s-o gătcito.
4. - Ionie, Ionie, dragă Ioneo,
5. Nu tec roga tu dă minio!
6. Roagă-tce dă injereio
7. Ănjerei bine-or străjîto
8. Păn' sufliet o ieşito
9. Dumedzăn d-o d-auzîto. 3
257. [PODURILE]
f!!. 2593 b Secu Buhaln(ţa - Neamţ
dictat
1. - Hai cu toţi în petrecane,

2. Păn' la podul cel de-alamă I
3. Cum 1-ii trece făr' de mamă?
4. - Eu, fată, 1-oi trece bine,
5. C-a merge mama cu mine!
6. - Hai cu toţi în petrecane,
7. Păn' la podul cel de pia tr1'1. !
258. [PODURILE]
fg. 2648 Secu Buhalnlţa - Neamţ
1. - Hai cu toţi în petrecane, 11. - Hai cu toţi în petrecane,

2. Păn' la podul cel de-alamă! 12. Păn' la podul cel de brazi!
3. Cum 1-ei trece făr' de mamă? 13. Cum 1-ei trece făr' de fraţi?.
4. - Eu podul 1-oi trece bine, 14. - Eu podul 1-oi trece bine,
5. C-a merge mama cu mine. 15. C-or merge fraţii cu mine.
6. - Hai cu toţi în petrecane, 16. - Hai cu toţi în petrecane,
7. Păn' la podul cel de piatră! 17. Păn' la podul cel de flori!
8. Cum I-ei trece făr' de tată? 18. Cum 1-ei treci făr' de surori?
9. - Eu podul I-oi trece bine, 19. - Eu podul 1-oi trece bine,
10. C-a merge tata cu mine. 20. Merg surorile cu mine. 1
259. BRADUL
fg. 4912 a Geoagiu de Sus - Alba
iictat
1. - Bradule, bradule 1, 6. Die la loc vrenic,

2. Ce boare-ai horit 7. La mormîn' jelnic?
3. Die ti-ai coborît 8. - N-aş fi coborît,
4. Die la loc kietros, dar 9. După mini-or vint
5. La loc moienos, 10. Tri-patru voinici
665
11. Ca patru hăiduşi. B4. Şi ti-or lăcrăma,
12. Die jos mă tăiară, 35. De nu te-i usca ;
13. Die virf mă plecară. 36. Şi Maria-ş' are
14 .. Pănă m-or tăiat, 37. Veri şi verişoare,
15. Iei or fluierat; 38. Şi s-or aduna
16. Iei s-or lăudat 39. Şi ti-or lăcrăma,
17. Căş' pe min' m-or pune 40. De nu te-i usca ;
18. 'n mijloc de grădină, 41. Şi Măria-ş' are
19. La lină fintină; 42. Pretini şi pretinie,
20. Dar iei ş-or minţit, 43. Şi s-or aduna
21. Căş' pe min' m-or pus 44. Şi ti-or lăcrăma,
22. La un cap de junie, 45. De nu ti-i usca ;
23. La o putrejunie. 46. Şi Maria-ş' are
24. - Bradule, bradule, 47. Şi un(chi) 2 , şi mătuş',
25. Nu te supăra, 48. Şi s-or aduna
26. Căci Maria-ş' are 49. Şi ti-or lăcrăma,
27. Şi mamă, şi tată, 50. De nu te-i usca.
28. Şi s-or aduna „Cîn' să punie bradu:"
29. Şi ti-or lăcrăma, 51. - Bradule, bradule,
30. De nu ti-i usca ; 52. Neaua să te ningă,
. .
31. Sî Maria-s' are
32. Şi fraţ', şi surori,
53. Maică-ta să plingă,
54. Soare să te arză,
33. Şi s-or aduna 55. l\faică-ta să crează.
260. BRADUL 1
fg. 4939 b Cetea-Alba
1. - Bradule, bradule 2 29. Şi m-or tot uda,

2. Şi verde lemnule, 30. De nu m-oi usca,
3. Ce boare-a borit, 31. Şi frunzuţa mea
4. De te-ai coborît 32. Tot verde va sta.
5. De la loc pietros, 33. Dar ei m-or minţit
6. La loc moinos 3 , (Că) 34. Pe mine m-or pune
7. De la loc veşnic, 35. La o putrejune,
8. La mormînt jalnic? 36. La un cap de june,
9. Din vîrfuţ de munte, 37. La un mormînt gol,
10. Dintre flori mai multe, · 38. La cap de ficior
11. Dintr-un loc de sus B9. Şi frunzuţa mea
12. Cine te-a adus? 40. Ştiu că s-a usca.
B. - Dară n-aş fi vint, 41. M-or adus în jos,
14. După mine-au vint
15. Cinci-şase voinici, 42. M-or văpsit frumos,
16. Ca nişte hăiduci, 43. M-or gătat cu flori
17. Cu şasă topoară, 44. Ca de sărbători.
45. Dacă m-or adus,
18. Ca să mă doboară,
19. Şi-or zis că m-or pune 46. M-au ridicat sus
20. La un cap de june. 47. In pămînt uşor,
21. Mi-au tot fluierat, 48. La cap di ficior.
22. Pin' m-au înşelat; 49. - Brad încetinat,
23. De vîrf m-au plecat, 50. Nu fi supărat
51. Că [...]"' te cere,
24. Din jos m-au tăiat. 52. Ca să-i fii muiere.
25. Ei aşa au zis, 53. Ei or tot umblat,
26. Că pe min' m-or duce 54. Tot din sat în sat
27. La lină fintînă, 55. Şi nu i-au găsit,
28. ln miljoc de grădină 56. Pin~ la tine-or vint.
666
57. Ei te-or înşelat, 91. Şi te-or lăcrăma
58. Pin' ce te-or tăiat. 92. De nu te-i usca.
59. Te-or adus în jos 93. Bradule, bradule
60. La (un) monnînt jălos. 94. Şi verde lemnule,
61. El o poruncit 95. Nu te supăra,
62. La şase voinici, 96. Că nu te-i usca,
63. Să-i coate pe munte 97. Că [...] ***** -şi are
64. Nevasta de frunte. 98. Veri şi verişoare,
65. Ei au tot umblat 99. Şi te-or lăcrăma
66. Şi nu i-au aflat 100. De nu te-i usca.
67. Nevastă pe plac, 101. Bradule, bradule
68. Păn' i-au adus brad. 102. Şi verde lemnule,
69. Bradule, bradule 103. Nu te supăra,
70. Şi verde lemnule, 104. Că nu te-i usca,
71. Nu te supăra, 105. Că [...] ****** -şi are
72. Că nu te-i usca, 106. Şi dragă iubită;
73. (Că) [...] ** -şi are 107. Ea te-o lăcrăma
74. Şi IDamă, şi tată, 108. De nu te-i usca.
75. Şi te-or lăcrăma 109. - Dacă m-oi usca,
76. De nu te-i usca. 110. Aşa-i soartea mea,
77. Bradule, bradule 111. Nu-mi îmbănuesc
78. Şi verde lemnule, 112. C-am fost frumuşel.
79. Nu te supăra, 113. - Năfrămă din brad,
80. Că nu te-i usca, 114. Mîndru încorn(at).
81. Că [...1*** -şi are 115. Cine te-a gătat,
82. Şi frate, şi soră, 116. Rău te-au blăstămat,
83. Şi te-or lăcrăma 117. Furtuni să te-ajungă,
84. De nu te-i usca. 118. Iarna să te ningă,
85. Bradule, bradule 119. Vînturi să te bată,
86. Şi verde lemnule, 120. Soare să te ardă,
87. Nu te supăra, 121. Nime să nu-ţi creadă,
88. Că nu te-i usca, 122. Să te obideşti,
89. Că [...] **** -şi are 123. Să te mucezeşti,
90. Cumnaţi şi cumnate, 124. Să te putrezeşti.
261. BRADUL1
fg. 491? a Sebeşel- Alba
/g.2
g 1. - Bradule, bradule, ;I 10 . De jos m-au tăiat,

11. De virf m-au plecat,
I: 2. De ce te-ai grăbit :I 12~ Cătă mini-or zis
I: 3. De te-ai coborit :I 13. Că pe min' m-or punie
I: 4. De la ·Ioc ketros, :I 14. La fund de grădină,
ă I: 5. La loc roghinos? :I 15. La lină fîntînă;
16. Dar iei m-or minţit,
I: 6. - leu nu m-am grăbit, :I 17. Că pe min' m-or pus
i I: 7. După mini-or vint :I 18. La groapă săpată,
19. Cu lacrămi udată.
dictat 20. - Bradule, bradule,
8. Patru ficiori juni, 21. Nu te supăra,
9. Cu topoară-n mîni, 22. Căci (Pătru) îmi are
• - • • • • • • Se adaptează numele.
667
23. Surori cu duriere, 26. Şi
ti-or lăcrăma,
24. Veri şi Yerişoare, 27. De nu ti-i usca.
25. Şi ei ti-or cînta
262. BRADUL
fg. 4926 b Sebe~I - Alba
fg.
I: 1. - Bradule, brad11le, :I
ă I: 2. Di ce-ai coborît : ~
De 2
---
1: 3. De la loc kietros :l
Die 2
I: 4. La loc rughinos? :1 1
263. BRADUL 1
fi:-. 495.~ „ Crlc4u - Alba
fg.
1. - Bradule, bradule
2. Şi verde lemnule,
I: 3. La ce-ai pogoritu :I
pogorit 2
4. Di la loc veşnicu
5. La pămin' jelnic?
6. - Io n-aş hi coborît,
7. Da' după mini-o vint
---
8. Tri-patru voinici,
9. Ca nişte hăiduci,
10. Cu patru topoară,
l 1. Ca să mă doboară.
dictat 23. La-un voinic la cap.

12. Ei s-or lăudat, 24. Bradule, bradule,
13. Pănă m-or tăiat, 25. Nu tie supăra,
14. Că pe min' m-or duce 26. Că Ionel are
15. La mijloc die sat 27. Veri şi verişoare,
16. Şi pe mini m-or punie 28. lei s-or aduna
17. La lină fintînă, 29. Şi-apă ţ-or căra,
18. Unghi 2-oameni s-adună 30. Pe tinj, ti-or uda
19. Şi fetie cu bertie. 3 B1. Şi
nu ti-i usca.
20. Da' iei că m-or dus B2. - Bradule, bradule,
21. Şi pe min' m-or pus 63. Nu te supăra,
22. Die lături die sat, &4. Că Ionel are
668
35. Fraţ' şi suron, 42. G1 Ionel are
36. Iei s-or aduna 43. Mă.tuşi şi unki.
37. Şi-apă ţ-or căra, 44. Iei s-or aduna
38. Pe tini ti-or uda 45. Şi-apă ţ-or căra,.
39. Şi nu ti-i usca.
40. - Bradule, bradule, 46. Pe tini ti-or uda
41. Nu te supăra, 47. Şi nu ti-i usca.
1
264. „A BRADULUI"
fg. 4957 b Crlcău - Alba
fg. „
I: 1. - Bradule, bradule :I
I: 2. Şi verdie lemnule, :I
I: 3. Ce boare-ai boritu :I
I: 4. Die ti-ai coboritu :I
dictat S6. Pe tin' ti-om uda,

5. Di la loc kietros, 87. Tu nu ti-i usca.
6. La mormin' jălos? 88. - Bradule, bradule,
7. - N-aş şi coborit, 89. Nu tie supăra,
8. După mini-or vint 40. Că Ionu-ş' are
9. Doi-şasă voinişi, 41. O taică ş-o maică,
10. Ca şasă hăiduci, 42. Ei or alerga
11. Cu şasă topoară, 43. Şi ti-o lăcrăma,
12. Jos să mă doboară; 44. Die nu ti-i usca;
13. Şi iei ni-or minţit, 45. - Bradule, bradule,
14. Păn' m-or doborît ; 46. Nu tie supăra,
15. Iei m-or înşălat, 47. Că Ionu-ş' are
16. Pănă m-or tăiat; 48. Fraţi şi surori,
17. Şi iei c-o şi zis 49. Iei or alerga
18. Că pe mini m-or punie 50. Sub şetina ta
19. 1n niljoc 2 die sat, 51. Şi or lăcrăma,
20. Un' vinturi nu bat,
21. La lină fintînă, 52. Pe tin' ti-or uda,
22. La verdie grădină, 53. Die nu ti-i usca.
23. Undie mulţ' s-adună,
24. Tăt fetie cu bertie
25. Şi juni cu mununi. 54. - Kişkinieurotat,
26. Da' iei c-or · minţit, 55. Şinie ki-o lucrat
27. Că pe mini m-or pus 56. Rău ti-o blăstămat
28. Die lături die sat, 57. Să stai actiţat
29. Un' vinturi nu bat, 58. Într-un vir' die brad,
30. La un cap de junie, 59. Ploaia să tie ploaie,
:31. La o putrejunie. 60. Niaua să tie ningă
:32. - Bradule, bradule, 61. Şi să nu ti-atingă;
:33. Nu tie supăra, 62. Vîntu să tie bată,
34. Că noi om alerga 63. Să tic tăt vekeşti,
35. Sub cetina ta, 64. Păn' tie putr ezăşti.
669
1
265. „A BRADULUI''
fg. 4965 a Gaida de jos - Alba
fg.2
I: 1. - Bradule, bradule :I bradu' 2

2. Şi verdie lemnule, 3
s I: 3. Di ci-ai coboritu :I coborit 2
I: 4. Die la loc pietrosu, :I pietros, 2
I: 5. La loc năsiposu? : I năsipos? 2
dictat
6. - N-a' şi 4 coborit,
7. După mini-or vint 17. Şi iei pe min' m-or pus
8. Şei şeptie voinici, 18. Afară die sat,
9. Ca şeptie hăiduci. 19. La un cap die junie,
10. Ei ni-or fluierat, 20. Niaua să mă ningă,
11. Pănă m-or tăiat 21. Ploaia să mă ploaie,
12. Şi iei s-or lăudat 22. Pe min' să mă moaie;
B. Că pe min' m-or punie
14. În niljoc de sat, 23, Yintu să mă bată,
15. La lină fîntină, 24. Maica să mă vadă
16. Unde-i apă bună ; 25. Şi să nu mă creadă.
1
266. „A BRADULUI"
fg. 5276 Gaida de Jos - Alba
fg.
I: 1. - Bradule, bradule :I bradul' 2

I: 2. Şi vierde lemnule, :I verde lemnu~ 2
I: 3. Die ce-ai coboritu :I coborit 2
I: 4. Die la loc petroso :I petro' 2
ă I: 5. La loc mojiloso, :I mojilos 2
ăi I: 6. Di la loc cu piatră :I piat' 2
ăi I: 7. La cap de săjeată? :I săjea'? 2
ă1 e2 I: 8. - N-aş fi coborito, :I coborit, 2
dictat 18. Nu tie supăra,

19. Că noi pe tin' te-om punie
9. După mine-o vint
20. În miljoc die sat,
10. Cei şăpte voinici, 21. Un' vinturi nu bat,
11. Ca şăpte haiduci. 22. La lină fîntînă,
12. Ei mi-or fluerat, 23. Unde-i apa bună;
13. Pin' ce m-or tăiat ; 24. la te-o iz,vora,
14. Cu fluiera-or <lzis, 25. De nu ti-i usca.
15. Pin' ce m-or adus. 26. lei că m-or minţit
16. Iei s-or lăudat: 27. Şi pe min' m-or pus
17. - Bradulie, bradulie, 28. Afară die sat,
670
29. Că mari vînturi bat ~5. Niaua să tie ningă,
30. La fişor la cap. 36. Ploaia să tie ploaie
31. - Chişchinieu rotat, 37. Şi să mi tie moaie;
32. Cine te-o lucrat 38. Maica să tie vadă
!33. Rău ti-o blăstămat, 39. Şî să nu tie creadă.
!H. Vîntul să tie bată, „Asta-i gata."
267. BRADUL 1
mg. 4169 I c Tăuţu AmpoiuluJ - Alba
dictat mg.
1. - Bradule, bradule 1.
2. Şi verdie lemnule, 2.
3. De ce ti-ai grăbghit 3.
4. Die ti-ei cobărît 4. te-ai coborît
5. Di la loc chetros 5. De
6. La log roghinos? 2 6.
7. - Io nu m-am grăghit ; 7. -leu
8. După mini-or vint 8.
9. Op'-noo voinici, 9. nouă
10. Ca nişte haiduci. 10. nouă
11. Or vint cu topoară, ce 11. ~-or
12. Ca să mă doboară. 12.
13. Pină m-or tăiat, 13.
14. Or tăt fluierat; 3 14.
15. Pin' m-or cobărit, 15.
16. M-au înceluit; 16. M-or
*
17. Ş-or zis că m-or duce !32. Şi s-or aduna
18. Unde-i apa dulce, 33. La cetina ta
19. La lină fintînă, 34. Şi ti-or lăcrima,
20. La loc die hodină; !35. Di nu ti-i usca;
21. Dară iei m-or pus, 36. Şi ti-or mai jeli,
22. Dacă m-or adus, 37. Di nu-i putrezi.
23. La cap die mormînt, 38. - Gheorghe, dragă Gheorghe,
24. Loc die putriezît. 39. Nouă nu nie place,
25. -Brad încetinat, 40. Ce fecior ierai,
26. Nu fii supărat, 41. Ce mireasă ai,
27. Că doar Gheorghe are 42. 'Naltă şi subţire,
28. Fras' şi sorioare, 43. Crescută-n prtdure,
29. Veri şi verişoare, 44. Tăiatrt-n săcurc !
30. Taică şi măicuţă 45. Soacră-ţ' ieste moartea,
31. Şi-o mîndră drăguţă 46. Asta ţ-o fos' soartia.
671
268. BRAD1]L1
mg. 4169 II a Tăuţu Ampoiului - Alba
mg.
J: 1. - Bradule, bradule, :J I: 19. La lină fîntînă, :J

J: 2. Verde lemnule, :J J: 20. La loc de hodină. :J
m J: 3. Die ce te-ai grăbit :J I: 21. Dacă iei m-or pus, :I
I: 4. De ti-ai coborît :I I: 22. Dacă m-or adus :I
n I: 5. Die la loc pietros :I J: 23. La cap de mormînt, :J
petros) I: 24. Loc de putrezit. :J
pietros 2 putrezi' 2
J: 6. La loc morghilos? :J
J: 7. - leu n-am coborit, :J J: 25. - Brad încetinat, :J
I: 8. După mini-or vint :I J: 26. Nu fii supărat :I
J: 9. Opt-nouă voinici, :J I: 27. Că doar Gheorghe are :I
J: 10. Ca neşte haiduci, :J I: 28. Fraţ' şi sorioare, :I
nişte 2 surioare 2
I: 11. Or vint cu topoară, :I I: 29. Veri şi verişoare, :I
I: 12. Ca să mă doboară. :I I: 30. Taică şi măicuţă :I
J: 13. Pînă m-or tăiat, :J
I: 14. Or tăt fluierat; :I
J: 31. Şi-o mîndră drăguţă; :I
32. Şi s-or aduna
J: 15. Pin' m-or coborît, :I 33. La cetina ta
J: 16. M-au inceluit :I
I: 34. Şi
te-or lăcrăma, :J
1: 17. Şi-or
zis că m-or duce :J I: 35. De nu te-i usca; :J
zis 2
I: 18. Unde-i apa dulce, :I I: 36. Şi ti-or mai jeli, :I
Onde-i 2 I: 37. De nu-i putrezi. :I
269. „A BRADULUI" 1
mg. 2830 Ie Coste,tt - Hunedoara
mg.
J: 1. - Ce, brăduţ 'năltuţu, :I

I: 2. Ce, te-ai dobliecitu :I
I: 3. Ieri ti-ai scoborîtu :I
J: 4. Die la vîrf de muntie, :J
I: 5. Cu virvu 'năintie, : I
J: 6. Die la virv-ei 'nalţi, :J
dictat 13. Ca să mă doboară.

7. Dic la hftia fraţi, 14. Toţi or dat odată
8. Die la loc chetros 15. Şi-am chicat dă vatră.
9. La loc rovinos? 16. Pină m-or tăiat,
10. - După min' şi-or vint 17. Ei şi-or fluierat
11. Ăi nouă voinici, 18. Şi şi-or socotit
12. Cu nouă topoară, 19. Pe un' să mă ducă,
672
20. Ca să nu mă rupă, 36. Că de 'naltă-ar fi 'naltă,
21. De lături die sat, 37. Da-i cam motălancă,
22. Ca p-un ciung uscat, 38. Cu cin' să-ntîlnieştie,
23. La lină fintînă, 39. Ea nu povesteştie.
24. Miljoc die grădină,
25. La lină livadă,
33. - O, Ioană dragă,
26. Miljoc die progadie,
34. Nouă nu ne place
27. Vînturi să mă bată, ' 35. Die mirele tău,
28. Cetina să-mi cadă; 36. Die 'nalt, e 'nalt,
29. Ploaia să mă ploaie, 37. Da-i cam motălanc,
30. Să meargă şiroaie; 38. Cu cin' să-ntilneştie,
31. Niaua să mă ningă, 39. El nu povesteştie. 2
32. Măicuţa să-mi plingă.
„Ar mai fi, da-i prea lungă: " 40. - Unic, l9ane, ţi-ai plecat
4 l. Tăt în hainie die bumbac,
33. - O, Ioane dragă, 42. La niamuri înt-altu sat;
34. Nouă nu ne place 43. Tăt în hainie d-ăl die vară,
35. De nevasta ta, 44. La niamuri înt-altă ţară?
'
270. BRADUL'
mg. 4119 I c Vinerea - Alba
mg.
';
I: 1. - Bradule, bradule, :I 2
m2 I: Bradule, bradule, :\
2. Cie rău mi-ai avutu, 16. Pină m-or adusu,
3. De mi-ai coborîtu 17. Jos nu m-or mai pusu;
---
I: Bradule, bradule, : I m2 \: Bradule, bradule, :\
4. Die la munţ' înalţi, I: 18. Şi-or zis că m-or punie :\
5. Die la ai tăi fraţi, m \: Bradule, bradule, :\
I: '
Bradule, bradule, :I 19. La lină fintină,
20. Mijloc de grădină;
6. Die la loc kietroszt ---
7. La loc moghilosu, 3 \: Bradule, bradule, :\
--- 21. Dar iei m-or minţitu
1: Bradule, bradule, : I 22. Şi m-o-nceluitu,
8. Die la locul tău, ---
m2I: Bradule, bradule, :\
9. La locul cel rău? I: 23. Că pe mini m-or punie :I
pus 2
I: Bradule, bradule, :I
I: 10. - Cum să nu coboru? :\ \: Bradule, bradule, :\
24. La lină livadă,
I: Bradule, bradule, :\ 25. 'n mijloc de progadă,
I: 11. Căci la mini-or vintu, :\ ---
m2 \: Bradule, bradule, :I
I: Bradule, bradule, :\ 26. În mijloc die satu,
27. La cap die bărbatu,
12. Doispră'ce voinici, ---
13. Cu săcuri pie hrinci 4 • \: Bradule, bradule, :I
28. Ca să-i fiu sotie
I: Bradule, bradule, :I 29. Pină la vecie. '
14. Pînă m-or tăiatu,
„Mai trebuia să repetâm «Bradule,
15. Mi-or tot fluieratu; bradule» ."
673
271. BRADUL 1
mg. 4.170 I d Vinerea - Alba
mg.
J: 1. - Voinice, voinice, :I 2 I: • Voinice, voinicie, :J

J: 2. 'Ntoarce, nu te ducie, :J 9. 'Naltă Şl subţirie,
10. Crescută-ii pădure;
J: Voinfre, voinice, :J
3. Că uoile zghiară, J: Voinice, voinicie, :J
4. Că li-i dor de ţară; J: 11. Cu ce-i îmbrăcată? :I
J: Voinice, voinice, :I I: Voinice, voinice, :I
I: 5. Şi boii mu1escu, :J I: 12. Cu scoarţă uscată; :J
J: Voinice, voinice, :I 1: Voinice, voinice, :I
6. Cu capul pie jugu, J: 13. Cu ce-i În\'ălită? :I
7. Că li-e dor de plugu. J: Voinicie, voinicie, :J
1: Voinice, voinicie, :J J: 14. Cu cetină-ncriştită. :J
J: 8. Ce nevastă mi-ai? :J Voinice, voinice. :J
J:
272. BRADUL1
mg. 1507 d Valdei- Hunedoara
dictat
l. - Bradule, bradule, şi I: t. :J
2. Ce rău mi-ai avut J: 2. avutu :J
3. De mi-ai coborît J: 3. coborîtu :J
4. De la locul tău
5. La locul hăl rău,
6. De la loc petros
7. La loc morghilos? ,
8. - Io n-aş hi venit, 8. venitu,
9. Dar la mine-or vint 9. vintu
10. Cei nouă voinici, 10.
11. Încălţaţi cu-opinci, J: 11. opinci :I opmc1 2
12. Cu nouă topoară, 12.
13. Jos să mă doboară. 13. doboare.
14. Pînă m-au cotat, 14. Şi m-o
15. Mi-au tot fluerat; 15. fhierato;
16. Pînă m-au găsit, 16. găsitu,
17. Cu lăuta mi-au zis. 17. zisu.
18. Şi ei că mi-o zis, 18. zisu,
19. Căci pe mine m-or pune 19.
20. La lină fintînă, 20.
21. În loc de grădină; 21. miljoc
Şi ei m-or uda
Şi nu m-oi usca;
22. Dar ei m-or minţit 22. Şi
Şi
m-o-nceluit,
23. ·Şi m-or coborît, 23.
24. Şi pe min' m-or pus 24. pusu
25. În loc de livadă, 25. În verde
26. ln verde poJgradă, 26. Miljoc ·de
674
273.· BRADUL1
mg. 4169 II b Miceşti - Alba
mg.2
1: 1. - Bradule, bradule, :I bradul', 2

I: 2. Tare te-ai grăbitu :I grăbi' 2
I: 3. De 'nalt ai crescutu, :1
I: 4. Nalt şi-ncetănatu, :I 'ncetănat 2
I: 5. La Ion gătatu; :I
I: 6. Nalt şi clomborosu :I clomboro' 2
I: 7. La Ion frumosu. :I
I: 8. - Bradule, bradule,:I bradu' 2
I: 9. Ce vînt te-o bătutu, :I
1: 10. Die la noi ai vintu, :I vint 2
I: 11. Vînt cald de cu seară, :I de cu sară 2
I: 12., Să cobori la ţară, :I
I: 13. Die la hăia munţi :I munţi, 2
I: 14. Die la brazi ăi mulţi :I mulţ' 2
I: 15. Die la munţi-ăi 'nalţt :I 'nalţ' 2
I: 16. Die la hăia fraţî? :I fraţ' 2
I: 17. - leu n-am coborîht, :I
ăi I: 18. După mini-or vintu :I vin' 2
I: 19. Cei şa să voinici, :I
I: 20. Ca şasă hăiduci, :I haidu' 2
I: 21. Cu şasă topoară, :I
I: 22. Jos să mă doboară. :I doboar' 2
1: 23. Pînă m-or tăiatu, :I
I: 24. Ni-or tăt fluieratu; :I fluierat 2
I: 25. Pin' m-or doborîtu :I
I: 26. S-or tăt socotitu :I
1: 27. Pe un'~ mă ducă : :I uii 2
I: 28. Ca să nu mă rupă. :J rup' 2
I: 29. Iei aşe ni-or zîstt, :I
I: 30. Că pe mini m-or duce :I Căş' du' 2
I: 31. La lină fîntînă, :I
I: 32. ln cap die grădină, :I
I: 33. Unde mulţi s-adună, :I Undie 2
I: 34. Tăt fietie cu berte 3 : I berţ' 2
I: 35. Şi juni cu peuni. : I
I: 36. Iei că m-or minţitu : I minţît 2
I: 37. Şi pe mini m-or dusu :I
J: 38. Ăntr-ofi sintirimu, :I sintirim 2
J: 39. La cap die mormîntu, :I
J: 40. La trup die voinicu. :J
J: 42. Nu tie supăra, :J
J: 43. Că Ion mai arie :I
J: 44. Şi mamă, şi tată, :J ta' 2
J: 45. Şi fraţi, şi surori, :J
J: 46. Veri şi verişoarie; :I
I: 47. lei, dnd ti-or vedeare, :J
I: 48. Iei ti-or lăcrămare :J lăcrăma 2
I: 49. Pe cetăna tale, :I ta, 2
I: 50. Die nu tie-i µsca. :I
I: 51. Bradul veştejăşte, :j
I: 52. Ion putrezăşte. :I
675
274.· BRADUL
mg. 4168 I I Ampoiţa - Alba
mg.
grup I i2 mulţ' s-adună, :I

I: 19. Unie
11 I: 1. - Bradulie, bradulie, :I
~----
Undie s-adun' 2
grup II i 2 I: 20. Tăt fetie cu pletie :I
II I: 2. Ce boare-ai horit :I Tot 2
-----
I I: 3. Die ti-ai coboritî :I 1 t 2 I: 21. Şi JUm cu peuni, :I
coborît 2 II I: 22. Şi m-or tăt uda, :I
II I: 4. Die la loc die muntie, :I I I: 23. Die nu tn-oi usca. :I
I i2 I: 5. Aicea în curtie, :I II I: 24. Dară iei m-or punie :I
puni 2
II î2 · I: 6. Die la loc kietros :I
I I: 25. La o putrejunie. :I
I I: 7. La mormin' jelos? :I putrejuni. 2
II i I: 8. - N-aş fi coborît, :I II eiz I: 26. - Bradule, bradule, :I
bradul' '\,_
I iz I: 9. După mini-or vint :I bradulie/ 2
II i2 I: 10. Tăt şasă voinici, :I I I: 27. Nu tie supărare, :I
supăra, 2
I •z I: 11. Ca şasă haiduci, :I
II i 2 I: 28. Că Saveta are :I
II i2 I: 12. Şi ni-or tă' cintat, :I
I I: 29. Tot tată şi mamă, :I
I i2 I: 13. Pănă m-or tăiat; :I
II i 2 I: 30. Lacrămi or vărsa :I
II î2 I: 14. Şi ni-or tăt horit, :I I i 2 I: 31. Pie cetina ta :I
I I: 15. Păn' m-or duoborît; :I II i 2 I: 32. Şi nu ti-ei usca ; :I
II i2 I: 16. Ş-or zis că m-or punie : I I î 1 I: 33. Tuot Savieta are :I
pun' 2 II I: 34. Fraţ' şi surioare, :I
I I: 17. In fund die grădină, :I I I: 35. Lacrămi or vărsa :I
II I: 18. La lină fîntînă, :I II iz I: 36. Pe cetina ta, :I
fîntin', 2 I n 2 I: 37. Die nu ti-ci usca. :I
275 BRADUL1
fg. 6013 a Rusca Montană- Caraş-Severin

•
dictat
1. - Brad încrucişat, 8. - Io am ulmat,

2. Şe foc ai dulmat, 2 9. Că m-o porunşit
3. Şine ce-o tăiat 1O. Cineriel voinic.
4. Dgintr-un vîrf dge munce, 11. Dge un an, dge doi,
5. Dgi la flori mărunce, 12. Crac s-a şionguit
6. Dgi la-isvoară răşi, 13. Şi s-o potopit,
7. Aiş' în pietre săşi? 14. Şi iel m-o poronşit. 3
676
276. ZORILE 1
fg. 6009 a Rusca Montană - Caraş-Severin
fg.2
„1\Jăi întîi gimineaţa sfrune :"

I: 1. Cocoşi dntară, :I
I: 2. Z1Jori să răvărsară. :I
I: 3. - ZlJori dalbe de zori, :I
surori, 3 2
1: 4. Dgi şe n-aţ' dzoritî :I
I: 5. Astă gimineaţă :I
I: 6. Ca ieri gimineaţă? :I
7. - Noi că n-am dzoritî,
8. Că ne-o zăbăvitî, 4
„Dacă-i fată, îi spui numili, şi dacă-i
nievastă - iar aşa, şi dacă-i fişior, spui
iar aşa."
dictat 5 17. Dge şe n-aţ' dzorit

9. Păn' am dgespărţît pă Floare 18. Astă dgimineaţă
10. Dge surori, 19. Ca ieri dgimineaţă?
11. Ba dge mamă 20: - Noi că n-am dzorit,
12. Şi dge tată, 21. Că ne-am zăbăvit,
13. Dge fraţ', 22. Păn' am dăspărţit
14. Dge sur9ri , 23. Pă Ana dge casă
15. Dge grăgina cu flori. 24. Şi dge soţ,
25. Dge copii ;
.............. -· ............. . 26. Şăd pe la fereastră,
„la mamă": 27. Gîngesc că-i în casă.
16. - ZlJori,, dalbe dge ZlJori, „După ficior, ca )a fată."
277. (P ĂMINTUL] 1
fg. 6011 „ Rusca Montană - Caraş-Severin
fg.2
1. - Pămînce, pămînce, ·I: 9. Noauă meşceri mari, I:

2. Rogu-ce, morrnînce, I: 10. Ţiie să-ţ' măi lasă :I
I: •3. Nu ce lăsa grieu :I )
dictat
C-aşi-i neamu mieu 3 11. Noauă ferestuişi,
---
4. Pă ăle space lace, 12. Şapce zăbreluişi;
5. Pă-ăle mini bărbace. 13. Pă una să-ţ' vină
I: 6. Roagă-mi-ce, roagă, :I 14. Zarea soarelui,
15. Boarea vintului,
I: 7. Iară, drago Ano, 16. Să nu putrăzasci
(„Dragă Floare'']
17. Pănă-n patruzăşi;
I: 8. Dge şapce zidari, :I 18. Pă una să-ţ' vină
677
19. Lacrămi fierbinţ', St. Pă alta să-ţ' vină
20. Dor dgi la părinţ'; 32. Dor dge lumea albă,
21. Pă una să-ţ' vină 33. Că ţ-o fi fost dragă;
22. Kituşăl dge flori, 34. Pă alta să-ţ' vină
23. Că ţ-o veni dor; 35. Dor dge maică-ta,
24. Pă alta să-ţ' vină 36. Ca ce-o asciepta
25. Kituşăl dge fraji, 37. La Pasei, la Rusalie,
26. Că ţ-o fi fost draji; 38. Cin' îi dziua marie,
27. Pă alta să-ţ' vină 39. Cu miesăle-ntcinsă,
28. !zvorel dă lapce; 40. Cu făclii· aprinsă;
29. Pă alta să-ţ' vină 41. Cu haine spălace,
30. lzvorel dă apă; 42. Cu lacrămi picatce.
278. BRADUL
fg. 6035 Miru - Caraş· Severin
dictat fg.
1. - Brage-nşetcinatce, I: 1. :I
2. Şin' ţ-o porunşit 2. porunşito
3. Dge mi-ai coborit 3. coborito
4.
5.
Dgi 1-al muntce marie,
Dge la locu-ăl tarie,
„.
5.
6. Dgi la luoc pietruos, 6. pietruoso,
7. La luoc răvenuos? 7. răvenuoso ?
---
8. - Mie m-o porunşit 1: 8. Mi' m-o porunşito:I
9. lară, Tatăl Sfînt I: 9. Sfînto :I
---
10. Ca io să-m' cobuor 1: 10. cobuoro :I
4.
5.
6.
7.
I: 8. :1
I: 10. ·:1
11. Cu şecina-n juos, I: 11. JUOSO :1 1
12. Ca să tun frumuos; *

13. Cu şiecina-n valie, 20. Şi iel o minat
14. Ca să tun măi tarie. 21. Un fişior dgin sat;
15. - Brage-nşecinatce, 22. Pa min' m-o taiat
16. Şin', ţ-o porunşit, 23. Şi jios m-o tunat,
17. Dgin muntce-ai venit? 24. Dge m-o pus la cap,
18. - Mi' m-o porunşit 25. Că mi-s voinişel
19. lară, Tatăl Sfînt 26. Şi mi-s cinieriel.
279. [PĂMINTUL]1 („ZORI")

fg. 8112 a Marga - Caraş-SeverlA
dictat fg.
l. - Pamînce, pamînce, ' 1: 1. :I

2. Nu ce lăsa grieu 1: 2. :1
3. P-ale space lace, 1: 3. :I
4. P-ele mîfi' barbace. I: 4. Şi pă t :I P-ele 2
*
678
5. - Roagă, drago, roagă 16. Şi gi la cumnatce;
6. Ge şapce zidari, 17. Pă una să-t' vină
7. Zidu să-l zigiască. '
18. Radza soarelui,
8. Şi ţiie să-ţ' lasă
19. Că să ce-ncăldzască,
9. Şapce ferestui~';
10. Pă una să-ţ' .vină 20. Suflietu să iesă;
11. Dor gi la ortac; 21. Pă una srl-ţ' vină
12. Pă una să-ţ' vină
22. Radza vintului,
13. Dor gi la copii; 23. Să ce răcorească,
14. Pă una sr1.-ţ' vină
24. Suflietu să-l potolcasd\.
15. Dor gi la cumnaţ' „Gata !"
280. [ZORILE, BRADUL, P ĂMINTUL]1
fg. 6022 a Măru - Caraş-Severin
dictat fg.
1. - Roagă, drago, ruoagă I ~ t. ~ I

2. Pă zidarii tiei I ~ 2. ăi zidurieiu ~ I
*
3. Care tce zigesc 9. lară Tatăl Sfînt,
4. Şi nu să glumiesc, 10. Ca io să-m cobuor
5. Iei binie să facă, 11. Cu şecina-n juos,
6. Ia, drago, să-ţ' lasă: 12. Ca să tun frumuos;
7. Noauă ferestuiş', 13. Cu şiecina-n valie,
8. Noauă zăbrieluiş': 14. Ca să tun măi tarie.
9. Pă una să-ţ' vină
10. Raza soarelui, 15. - Brage-nşecinatce,
11. Boarea vîntului ; 16. Şin' ţ-o porunşit
12. Pă una să-ţ' vină 17. Dgin muntce-ai venit?
13. Miros dgi la fluori ; 18. - Mi m-o porunşit
14. Pă una să-ţ' vină 19. Iară Tatăl Sfînt
15. Doru dgi la mamă; 20. Şi iel o minat
16. Pă una să-ţ' vină 21. Un fişior dgin sat.
17. Duoru dgi la tată; 22. Pe min' m-o taiat
18. Pă una să-ţ' vină 23. Şi jios m-o tunat,
19. Duoru dgi la fra ţ' 24. Dge m-o pus la cap,
20. Şi dgi la suruori, 25. Că mi-s voinişel
21. Dgi la cimp cu. fluori. 26. Şi mi-s cinieriel.
1. - Brage-nşetşinatce, 2
1. - Pămintce, pămintce,
2. Şin' ţ-o porunşit 2. Să nu tce laş' grieu,
3. Dge mi-ai coborit 3. Să nu baş grăbeşci
4. Dgi 1-al muntie marie, 4. Să mi-l putrădzăsci;
5. Dgi la locu-ăl tarie, 5. Ţarină, ţarină,
6. Dgi la luoc pietruos 6. Să nu tce laş' gria
7. La luoc răvenuos? 7. P-ale spatce Iace,
8. - Mie m-o porunşit 8. P-alie mini bărbatce. 3
679
281. ZORILE'
fg. 6019 Miru - Caraş-Severin
dictat fg.
1. - Zorilor, zorilor, I l t. 11
2. Dgi şe n-aţ' zuorit I ~ 2. zuoritu 11
3. Astă dgimineaţă 11 3. Ş-astă 11
4. Ca ieri dgimineaţă? 11 4. 11
5. - Nuoi am fi dzorit, I 1 5. dzorito, 11
6. Num-am zăbovit
*
7. Pin' am dgesparţit 20. Dge dmp cu brinduş' ;
8. Suflet di la trup, 21. Şi dge-a lui nepuatce,
9. Pin' s-a desparţît 22. Dge niarnurili tuatce,
10. Dge lumie, 23. Şi dge iarbă vierge,
dge suare, 24. C-acu n-o măi viege.
11. Dge-apă mergătuarie; 25. Cintă-un cocoş gai
12. Dge mamă, 26. Dgin puartă dge rai.
dge tată, 2 27. Cocoşi dntară,
13. Dge izvuor dge apă;
14. Dge fraţ', 28. Zl}ori să ră vărsară.
dge suru6ri, 29. Da' duoi injerei
15. Dge grăgini cu fluori ; 30. Cu sufletu ei 3
16. Dge vieri, 31. Zburară la şieri,
dge văruiş' ; 32. lntr-o vrieme, ieri,
17. Şi am zăbovit,
18. Pin' am dgespărţît 33. Luocu să i-l cautce
19. Dge unki, 34. Şi să i-l găsască
dge mă tuş', 35. Un' să hoginiască.
282. „ZORILE"
disc 970 a• Miru - Caraş-Severin
disc
I~ 1. - Zorilor, Zorilor, i I
I~ 2. Dgi şe n-aţi zuoritu ~ I
Il 3. Ş-astă dgiminiaţă 11 1
• Vezi textul la ur. 281.
680
„
283. ZORILE
fg. 6780 a Crivina de Jos - Timiş
dictat fg.
1. - ZQori, draji-m' suruon, 1: 1. suruori, :I

2. Şe v-aţ' zăbovit 2. zăbovitî
3. Dă nu mi-aţ' zl)orit 3.
4. Mai dă giminiaţă 4.
5. Ca ieri giminiaţă? 5. giminia'?
6. Noauă luminioarie,
7. Noauă colăşei, 7.
8. Noauă piţărăi 8. pieţărăi
9. Ş-o scară dă şiarrt 1: 9. :I

10. Lungă, pîn' la şen s-ajungrt I: 10. :1
„şî nu măi sciu."
284. ZORILE 1
fg. 5967 a Gllmboca - Caraş-Severin
fg.2
I: 1. - 21).ori, dalbie surorio, :I 23. Dgi şe n-aţ' dzorit

I: 2. Dgi şe n-aţ' dzorito :I 24. Dge-astădz dgimineaţă
3. Dge-astădz dgimineaţă 3 25. Ca ieri dgimineaţă?
4. Ca ieri dgimineaţă? 26. - Dge-aia n-am dzorit,
--- 27. Că ne-am zăbăvit
1: \ 5. - Dge-aia n-am dzorit, :I 28. Pin' s-o dgespărţit
I: 6. Că ne-am zăbăvito :I 29. Suoţ dgi cătă suoţ;
I: 7. ~în' s-o dgespărţito : I 30. Dgi-aia n-am dzorit,
I: 8. Sufliet dgi la trupu, ' :I 31. Că ne-am zăbăvit
32. Pin' s-o dgespărţit
I: 9. Că rău• i-o păruto. :I !B. Şi iară şi Ion
I: 10. Suflietu să-ntoarşe, :I 34. Dge lume, dge soarie,
35. Dge-apă curătoarie;
I: 11. Să-ntoarşe, să-nvoalbie :I
36. Dge casă,
I: 12. Vuolbura-n grăgină, :I
dge masă,
I: 13. Mreana-n apă lină, :I 37. Dge mamă,
dictat dge tată,
14. Albina-n stupină, 38. Dge ortacu lui
15. Mielu-n stăulină, 39. Şi dge copii buni.
(
16. Cocoşă! dge gai 40. Strigă moarcea, strigă,
17. În poartă dge rai. 41. Strigă la fereastră:
18. Cocoş' or dntat, 42. - O' ce-ai pregăcit?
19. Z1J.ori s-or răzvărsat, 43. - Nu m-am pregăcit,
20. Rai s-o dgescuniat, 44. Că am dge crişit
21. Sufletu-o tunat. 45. La ortacu mieu
22. - Z1J.ori, dalbie surori, 46. Şi la copii buni;
681
4 7. Sgtrigă moarcea, strigă, 68. Cu flori semănată.
48. Strigă la fereastră: 69. Sus, la răsărit,
49. - O' ce-ai priegăcit? 70. I-un pom înflorit.
50. - Nu 11}-am priegăcit, 71. ln iel şinie şăgea?
51. Că am dge crişit 72. Maica Presista.
52. La tată, 73. Jios să mi ce-apleş',
la mamă 74. Poale să-i sărut'
53. Si la vesini buni, 75. 'ntră uoki să c~ uiţ',
54. Si la ni~murielie, 76. Că ie 5 de-o-ntrăba
55. Că şi lor li jălie. 77. Dgi şe viţă iesci,
56. Jalie ni şî noauă, 78. Tu aşa să-i spuni:
57. Şi noi ţ-om crişi 79. lesei dge viţă bună,
58. Să iei sama binie, 80. Că ie mi ce-o lua
59. Şi iară şi Ioanie, 81. Şi-n rai ce-o băga,
60. Pă şe calie-apuş'; 82. To' la miesă-ncinsă, 6
61. Să n-apuş' la stinga, 83. La făclii aprinsit, ·
62. Că mi calea strimbă, 84. La păhară plinie
63. Cu sapa-i săpată, 85. Şî la livedz' vierdz',
64. Cu spini sămănată;
86. L~ izvoară raş',
65. S-apuş' la gireapta
66. Pe cale dgireaptă, 87. Izvoară niecurmatce,
67. Cu plugu-i arată, 88. Iartă-să pitcatce.
285. ZORILE 1
fg. 5974 b Gllmbooa - Caraş-Severin
dictat
1. - Z11ori, dalbie surori, 25. - Să iei sama binie

2. Dgi şe n-aţ' dzorit 26. Iară şi Măce'lie, 3
3. Dge-astă clgimineaţă 27. Pă şe cale-apuş'.
4. Ca ieri dgimineaţă? 28. Să n-apuş' la stîriga,
5. - Dge-aia n-am dzorit, 29. Că mi calea strimbă,
6. Că ne-am zăbăvit 30. Cu sapa-i săpată,
7. Pin' s-o dgespărţit 31. Cu spini sămănată;
8. Sufliet dgi la trup, 32. S-apuş' la gireapta,
9. Că rău i-o părut 33. Că-i calea gireaptă,
10. Dge casă, 34. Cu plugu-i arată,
dge masă. 35. Cu grapa-i grăpată,
11. Suflietu să-ntoarşe, 2 36. Cu fluori sămănată.
12. Să-ntoarşe, să-nvoalbe 37. Strigă moarcea, strigă,
13. Ca puiu-n ghioaşe, 38. Strigă la fereastră:
14. Miel la stăulină, 39. - Gata esci, Măcei?
15. Mreana-n apă lină, 40. - Moarce, nu-l grăbi,
16. Albina-n stupină. 41. C-are dge-a crişi
17. Cocoş' or cîntat, 42. Iar lu moaşa lui,
18. Z11ori s-or răvărsat, 43. Lu tata ce-i a lui.
19. Rai s-o dgeşcuniat, 44 .. Să iei sama binie
20. Sufliet o tunat, 45. Iară şi Măcei;
21. Cocoş!l dge gai 46. Moaşa ţ-o crişi:
22. ln poartă dge rai, 47. Sus la răsărit,
23. Fir dge busuioc 48. Ie-un pom înflorit. •
24. În vatră dge foc. 49. ln iel şine şăgea?
682
50. Maica Preşista, 58. Că ie mi ce-o lua,
51. Jios să mi ce-aplieşi, 59. În rai ce-o băga,
52. Poale să-i săruţ', 60. To' la miesă-ncinsă,
53. Intră oki să ce uiţ', 61. La făclii aprinsă,
54. Că ie ce-o-ntrăba 62. La izvoară răşi,
55. Dgi şe viţă iesci. 63. La livedz' verdz',
56. Tu aşa să-i spuni: 64. lzvoară niecunnace,
57. lesei dge viţă bun~,, 65. Iartă-i-să păcace.
286. BRADUL
fg. 5974 a Gllmboca - Caraş-Severin
dictat fg.
1. - Brage-nsăcinace, I: 1. :1
2. Şin' ţ-o porunşit 1: 2. porunşito :I
3. Dgi ce-ai coborit · 1: Dge tu mi-ai tuna to :1
4. Dgi la munţ' cărunţ', 1: 4. cărunţo, :1
5. Dge la pietri săşi, I: 5. săşio, :I
6. Dgi la-izvoară răşi? 1: 6. răşio? :I
7. - Dge-aia am tunat, 1: 7. tuna to, :1
8. Porunc-am căpătat,
9. Ca să-i mai fiu 9. fiuo
10. Lu Ion dge ortac. 10. ortac o.
11. Doamnie, nunta lui I: 11. lui o :1
12. Nu-i/cu cununie 1: 12. :1
13. ji-i cu jalnişie; I: 13. :1
14. n loc dge ortac,
15. I-un mindru dge brad;
16. În loc dge lăutaş', 1: 16. lăutaşo, :I
17. Is patru gropaş'. 1 I: 17. gropaşo. :I
287. ZORILE 1
fg. 6906 a Ohaba Distra - Caraş-Severin
dictat fg.
1. Cocoşi cîntară, I: t. :1
2. La apă pliecară, 1: 2. :1
3. Pă min' să spălară, 1: 3. :1
4. Pă rnin' pină-n cuatce, 1: 4. :I
5. Pă oasăli tuatce, I: 5. :I
6. Cu fiori ge moarce. I: 6. :I
683
7. - Zuori dalbie dă zuori, 3 4. - Zorilor, zorilor,
8. Dgi şe n-aţ' dzorit 35. Di şe n-aţ' dzorit
9. Mai ge giminiaţă, 36. Mai ge giminiaţă
10. Ca ieri giminiaţă? 3 7. Ca ieri giminiaţă?
11. -Vedz' că n-am putut, 38. - Vedzi că n-am putut,
12. Păni am gespărţit 39. Păn' am gespărţit
13. Iară noi pă Ana 2 40. Iară noi pă Ana
14. Ge ca tr-a iei casă 41. Ge cătră-a iei niamuri,
15. Şi ge cătră masă; 42. Ge cătră vcşin',
16. Ge lumie, ge suarie, 43. Că şi luor, şi luor
17. Apă mergătuarie, 44. Le parie măi rău,
18. Că şî ie, şî ie, 45. Ia scie binie,
19. Şî ia scie binie 46. Năpuoi nu măi vm1e.
20. Că năpoi nu măi vm1e. 47. Atunş' o v1em
21. - Zorilor, zorilor, 48. Cîn' o răsări
22. Di şe n-aţ' dzorit 49. Fir ge busuioc
23. Mai dă giminiaţă 50. În vatră ge fuoc.
24. Ca ieri giminiaţă? 51. Cocoşă! ge gai
25. - Vezi că n-am putut, 52. În poartă ge ra1,
26. Pîn' am gespărţît 53. Raiu să geaşcunie 3 ,
27. Iară noi pă Ana 54. Suflieţăl să tunie
28. Gi cătră ortac 55. La făclii aprinsă
29. Şi ge cătră copu, 56. Şî la miesă-ncinsă;
30. Că şî luor, şî luor 57. La păhără plinie,
31. Li-o păria 1}1ăi rău; 58. Năpuoi nu măi vm1e.
32. Şî tel sc1e binie
33. Nftpuoi nu măi v.m1e. A •
„ii ga t a .!"
288. BRADUL1
fg. 6855 a
, Uric-Hunedoara
fg.2 I: 8. Cei noauă voinici : I

I: 9. Cu nouă topoară. 4 :I
I: 1. - Brad încetcinatu, : I
I: 2. Die un' ieş tunatu, : I dictat
\ 10. Toţ' or dat odată
3. (Di la muntie-nalt) 3
11. Şi m-or pus la vatră.
--- 12. Di-aco' m-or tunat
1: 4. Di la vîr' die muntie, :I 13. La cap die voinic,
I: 5. Dintre nouă ciutie, :I 14. La lină fintînă,
I: 6. Cin' poruncitu? : I
ţ-o 15. La verdie grădină,
16. De la loc pietros,
1: 7. - Mi m-o poruncitu :1 17. La loc mlaştinos. 5
684
289. BRADUL1
/
fg. 6850 a Valea Lupului-Hunedoara
/g.2
I: 1. - Bradule, Bradule, 3 :I 52. Şi ei ti-or uda,

I: 2. Brad intceteinatu, : I 53. De nu ti usca.
I: 3. Die uni-ai plecatu? : I
I: 4. - Die la vir' dic muntie, :1 4 „ A tuncia cîn' tună rn bradu acasă zice:" 6
I: 5. De la: flori măruntie, : I
54. - Bradule, 'Bradule,
I: 6. Din isvoară răciu, : I
I: 7. La isvoară săciu. : I 55. Nu fi-nciştigat,
56. Că voinic îş' are
dictat 57. Veri şi verişoare,
58. Pe tin' ti-or sădi
8. - Bradule-, Bradule, 59. ln verdie grădină,
9. Cin' ţ-a poruncit 60. La lină fin tină;
10. De ţ-ai coborît? 61. Şi voinic îş' are
11. - Tiniericl vomic, 62. Mamă harnică
12. Iei mi-o poruncit 63. Şi ia s-o scula
13. Die m-am coborît. 64. 'n zori die dimineaţă,
14. Iei o poruncit 65. Cu găleata-n braţă,
15. La şăptie voinici, 66. Pe tin' ti-o uda
16. Cu topoară mici. · 67. Şi nu ti usca.
17. Ei cînd or sosit,
18. Toţ' or dat odată „Tăt atunci cin' nzerj' pe cale la progadie
19. Ş-am picat la vatră. sc'i zice:"
20. Pe umeri m-or pus,
21. Cu capu la vale, 68. Dar m-or înşălat,
22. Fără pic die cale, 69. Pănă m-or tăiat,
23. Nievastă să-m fie 70. Că mie mi-or spus
24. Pănă la veşie. 71. Că pe min' m-or punie
25. - Tinierel băiat, 72. La lină fintină,
26. Ştim adievărat 73. La verdie grădină ;
27. Că nu ţî pe plac 74. Dar pe min' m-or pus
28. Ce nevastă ai: 75. La un cap die junie,
29. Naltă şi brădoasă, 76. La o putrejunie. 7
30.' Ca tini die frumoasă;
31. Tinierel băiat, Var. 8
!32. Ştim adievărat
33. Că nu ţi pe plac 1. - Bradule, Bradule,
34. Cu ce-i îmbrăcată: 2. Cin' ţ-o poruncit
35. Cu haina uscată;
36. Cu ce-i învelită: 3. Die ti-ai coborît,
37. Cu frunza-ncreţîtă. 4. De la loc pietros,
. •.• .............. . 5. La loc rovinos?
38. - Bradule, Bradule 5, 6. - Tinierel băiat
39. Nu tie supăra, 7. Ţări-o-nconjurat
40. Că voinicu-ş' are 8. Şi nu ş-o aflat
41. O dulce die ··mamă 9. Nievastă pe plac.
42. Ş-o dulce de soră.
43. Dalbă dimineaţă,
44. Iele ş-or pleca 10. - Tinierel băiat,
45. Cu găleata-n braţă 11. Ştim adevărat,
46. Şi mi ti-or uda, 12. Nu-ţ' place, nu, nu,
47. De nu ti usca, 13. Ce nevastă ţ-ai: ·
48. Bradule, Bradule,
49. Nu te speria, 14. Naltă şi subţire,
50. Că voinicu-ş' are 15. Tăiată-n săcure,
51. Veri şi verişoare 16. Tăcută la fire.
685
„AIai trăbe aci două vorbe, nu s-o lăsăm B. Chişchinieu rotat,
num-aşa, că vez' că-i şkioapă." 24. Rău ti-o blăstămat
„! n progad1:e :" 25. Griecu şie ti-o dat:
I
26. Să tie speli in roauă,
17. - Bradule, Bradule, 27. Ploaia să tie ploaie,
18. Nu tie supăra 28. Niaua să tie ningă,
19. Că ti-or înşălat,
20. Că pe tin' ti-or pus
29. Vîntu să tie frîngă,
21. La loc ridicat, 30. Soare să tie ardă,
22. Undie vînturi bat. 31. Nime să nu-t', criadă.
290. „AL P ĂMÎNTULUI" 1
fg. 6850 b Valea Lupului - Hunedoara
fg.
I: 1. - Pămîntie, pămintie, :I 29. Rabdă, dragă, rabdă,

ă I: 2. Să nu tie laş' greu, :I 30. Că moartia nu-i pe dare,
ă I: 3. Că nic parc rău. :I 31. Numai pe răbdare,
ă I: 4. Tinieră nicvastă, :I 32. Că di-ar fi pe dare,
J: 5. Sorioara noastă, :I 33. Că noi ce ni-am dare:
ă I: 6. Roagă-tic, măi roagă :I 34. Plu' cu şase boi,
ă I: 7. Die şăptie zidariu, :I 35. Să mai şăz' cu noi*.
ă I: 8. Zidu şie-I zidiescu, :I 36. - Tînără nievastă,
ă I: 9. Să nu-l pre zîdiască, :I 37. Surioara noastă,
38. Şî noi ti-om ruga
dictat
39. Să mai vii năpoi,
10. Ţiic să-z' mai lase
11. Şaptic ferestui, 40. Dic nu măi- în grabă,
12. Nouă zăbrclui: 41. La sfintiele Paşti,
13. Pe una să-z' vină 42. Că ti-o aşteptare
14. Borca vîntului, 43. Soţu dumetale
15. Să tie răcoreşti, 44. Cu prînjoru-n mcasă,
16. Să nu putrezăşti; 45. Cu vin în fcreastă,
17. Pe alta să-z' vină 46. Apă rece-n vasă.
18. Isvorel de apă, '17. - Lasă, dragă, le.să,
19. Dorul di la tată; 48. Die pc partia me,
20. Pe alta să-z' vină 49. Prînzu s-o răci,
21. Isvorel de lapte, 50. Vinu s-o trăzi,
22. Dorul die la fratie; 51. Apa s-o-ncălzî,
23. Pe alta să-z' vină 52. Io n-oi mai veni.
24. U' mărunki die flori, 53. Atunci oi veni,
25. Dor di la surori; 54. Cînd or sămăna
26. Pe alta să-z' vină 55. Fir die busuio.c
27. Doru soţului 56. In vatră die foc
28. Ş-al copiilor. 57. Şi di-o răsări,
58. Atunci oi vini.
• Var.: Să tic-ntor' napoi.
686
291. BRADUL1
fg. 6834 • Merişor - Hunedoara
fg.
I: 1. Brad incetcinatu, :I
I: 2. Die uni-ai tunatu, : I
I: 3. Di la loc pkietrosu, :I
I: 4. La l~c mlăştinosu? :I 2
292. BRADUL1
mg. 99 X Merla - H uncdoara
dictat mg.
1. - Şetină die brad, I: t. bradu. :I

2. Die une-ai pliecat, I: 2. Dgc pliccatu, :I Dic 2
3. Da di şe-ai pliecat?
4. - Io n-aş fi pliecat, I: 4. leu pliecatuo :I
5. Numa m-or tăiat I: 5. tăiatu :I
6. Şeptie f eşioraş',
7. Tăţ' c-on toporaş. *
8. Tăţ' or dat odată, 17. Chişchinicu frumos,
9. Pin' m-or pus în vatră 18. Rău caier ai fost !
10. Şi m-or curăţat, 19. Grecu-ăl dic ti-o dat
11. Şi-fi circă m-or luat, 20. Rău te-o blăstămat:
12. Şi-fi sat m-o tunat, 21. Tu să nu mai şădz
13. Şi m-or ridicat
22. In ladă-mpăturat,
23. Numa tu să şădz
14. La miljoc die drum, 24. La vîrşuor die brad,
15. Neaua să-l ningă, 25. Vîntu să tce bată,
16. Vintu să-l bată. 26. Soare să tce ardă.
„gata !" Apoi: „Gata !"
293. [ZORI IN CAS!]: SOARELE ŞI MOARTEA'

fg. 1818 Lunca Cernii de jos - Hunedoara
dictat
1. - Kinierel vomic, 12. Multă lume-ncălze.

2. Ieşi-rn' păn' d-afară 13. Moarcia-aşa dzăcea,
3. Pă turtă ge şiară, 14. Că ia mi-i mai mare,
4. Ge vez' şe-i vegea: 15. Că ia, un' să punie,
5. Soarele cu moarcia 16. Capu i-l răpunie;
6. Tăt mi să vorbesc 17. Şi ia nu mi-ş poace
7. Şi să comăniesc 18. Pănă nu-m' desparce
8. De care-i mai marie. 19. Soţ de cătă soţ,
9. Soarele-rn' zişia 20. Fiu ge cătă maică I
10. Că iel mi-i mai mare,

11. Că iel, cin' răsare,
21. Şi ge cătă taică, ---
22. Sor' ge că tă fracie. 2
687
294. BRADUL
fg. 1821 Lunca Cunll de Jos - Hunedoara
dictat
\
1. - Brad inşecinat, 14. Păn' m-or pus în vatră;
2. Di şe m-ai tunat 15. Şi iei m-or minţit,
3. Gin vîrşor ge munce, 16. Că pe min' m-or punie
4. Ge la flori mai mulce, 17. La lină fîntînă,
5. Din munţi cu piatră, 18. Cîţ' oamini or treşe,
6. Cu capu la vale, 19. Tos' biau apă reşc;
7. Fără pic ge cale? 20. Ciţ' m-or hogini,
8. - Ce să mă loviască? 21. Toţ' m-or mulţămi;
9. M-o minat, minat
10. Fraci-mio-1 jurat 22. Dar iei m"-or minţit,
11. Şapce fişioraş', 23. Că pe min' m-or punie
12. Toţ' c-on toporaş. 24. La un cap ge junie,
13. Toţ' or dat odată, 25. La o putrejunie. 1
295. BRADUL'
disc 670 II a 1
Clopotlva - Hunedoara
disc
I j 1. - Tinicrie voinicu, j I
I j 2. Cie rînd ţ-ai avutu, j I
I ~ 3. Dic tot ţ-ai minatu, j I
fg. 5786 Clopotlva - Hunedoara
jg.2 dictat
Il 1. - Cinerel voinicu, l I 8. -Brad incetinat,

9. Ce rind ţ-ai avut
Il 2. Ce rînd ţ-ai avutu l I 10. Ge tu ţ-ai tunat
I: 3. Ge tu ţ-ai minatit l I 11. Gin virvuţ ge muncc
12. Cu virvu naince,
I: 4. Ficiorii gin satu :I 13. Gi la loc petros,
I: 5. Cu topor legatu, :I
14. La locu-ăl: frumos?
I~ 6. Ţîie să-ţ' aducă lI 15. Brad incecinat,
I: 7. Brad încetinatu? :1 3 16. Nu fi supărat
688
17. Pă cin' ci-or săgi 28. Nu fii suparat !
18. La largă livage, 29. În vîrvuţu tău,
19. Mijloc gc progagie; 30. Pune-or cingătău,
20. La lină fintînă, 31. Cingătău liegat.
21. Mijloc ge grăgină, 32. - Chişchineu rotat,
22. Fără rădăcină. 33. Cine ce-o lucrat
23. Cinerel voinic 34. Rău ce-o blăstămat .
24. Are neamuri mulce, 35. Vîntn să ce bată,

25. Pă cin • ce-or uda, 36. Soare să cc ardă,
26. Ge nu ci usca. 37. Neaua să ce ningă,
27. Brad încetinat, 38. Fece să ce plîngă.
297. BRADUL1
fg. 1780 Peştenlţa - Hunedoara
fg.
I: 1. - Bradie-ncetin atie, :I
I: 2. Cifi.' ţi-o porîncitu :I
I: 3. Ge tu ţi-ai tunatu : I
I: 4. Din vîrşuri de muntie? :I
I: - 5. - Tuot m-o porincitu :I
I: 6. Tinieriel voinicit :I
şi I: 7. Dic cîn' am fost micu :I
I: 8. Şi-fi codri uopritu, :I
I: 9. La poale-nvălitu, :I
I: 10. Că iel m-o-nsemnat u :I
n I: 11. leu să-i fiu soţie : /
I: 12. Pînă la vecie. :I
„No /"
298. BRADUL1
mg. 503 a Goleş - Hunedoara
dictat mg.
2
1. - Şetină die brad, I: 1. bradu ~1
2. Şe ti-ai d-oblişit I: Şin' ţ-o porîncitu :I
3. Die tu ai pornit
4. Die sus die la codru,
5. Die uni n-o foz' modru?
6. - leu n-aş fi pornit,
7. Da' m-o porînşit
8. Fratiele Aron,
9. Că lui să-i aducă
10. Tinierea nievastă;
I: Tinierel voinicu, :I
11. Că iel ş-o mînat I: 11. lel şi i-o minatu : I
689
12. Tri voinij' din sat, I: 12. Doi voiniş' satu, :I
13. Tri cu tri topoară, I: 13. Cu doă :I
14. Jios să mă doboară.
15. Mult or alergat *
16. Pună m-or aflat 32. D-ingă dulşie maica me.
17. Şi m-or doborît. 33. - Chişchinieu rotat,
18. Cin' m-or doborît, :34. Şini ti-o blăst~mat?
19. Tri eşki-or sărit, 35. Grecu-ăl die te-o dat,
20. În tri braz' or bumnit. 36. Că cin' te-o ţăsut
21. Cin' cu mini' porniră, 37. Tri fire s-o rupt;
22. Brazi s-obidiră; 38. Doă le-am nodat,
23. Cin' cu mini plecară, :39. Unu l-o lăsat
24. Brazi să uştară. 40. Şi te-o blăstămat
25. - Soare zorzărel, 3 41. Tu să nu ti~ rupi
42. La fetie pă cap,
26. Di ş.e n-ai zărit 43. Numa-n vir' die brad,
27. Şi-n haz' dimineaţă 44. Neaua să tie ningă,
28. Ca ieri dimineaţă? 45. J eru să tie strîngă,
29. - leu aş fi zărit, 46. Vint să· biorească,
47. Soarele tie zbişească.
30. Dar m-am zăbăvit
31 .. Pin' m-am diespărţit „Nu mai iestă."
299. BRADUL1
fg. 14.194 b Boşorod - Hunedoara
dictat fg.
1. - Brad încecinat, I: 1. încecinatu, :1 2

2. Die un' şe-ai tunat,
I: 2. tunatu, :I
:3. Din virşor ge munce,
4. Din loc rovinos
5. La cel loc pietros? I: 5. De la kietrosu, : I
1: Di' izvoari reciu : I
I: Cu ierburi intrejiu? :I
6. - La min' ş-o trimes
7. Iară Ion voinicu *
8. Tot noo voiniş' 27. Şi-n sin le-o băga,
9. Cu topoară miş'. 28. Dor ş-o stimpăra;
10. Toţ' or dat odată, 29. În uliţă-o ieşi
11. Păn' m-or pus în vatră ; :30. Şi mierelie le-o da, 4
12. Tăţ' m-or hondrănit, 31. Dor ş-o stîmpăra.
13. Pin' m-or doborît. 32. - Bradu-ncecinat,
14. Cătă min' s-or zis, :33. Nu fii supărat,
15. Că iei că mă duc :34. Că iel că mi-ş' d-arie
16. În corn 3 die grădină, :35. Şi taică, şi maică,
17. În lină grădină. 36. Şi ce-or lăcrăma
18. - Brad încecinat, 37. Şi nu tci-i usca.
19. Nu fi supărat! :38. - Polviene, polvenie, 6 /
20. Nu ţi-o fi urit, :39. Să spun' maicii mele,
6
21. Că mi-o răsări 40. Ie să nu-m' d-aştieptie

22. Tot un măr ş-un păr; 41. D-ast' sară cu cina
23. Păru face piere, 42. Şi minie cu prînzu,
24. Măru face miere. 43. Că ieu mi-s plecat,
25. Draga maica lui 44. Din cale lungată,
26. Şi le-o aduna 45. Nu vin niciodată.
690
300. ZORILE 1
rg. s183 Clopotiva - Hunedoara
/g.2
\: 1. Zori, niegrie suroriu, : \ dictat

\: 2. Zori s-or răvarsatu, :\ 10. Că noi că i-on dare
\: 3. Cocoş' or cîntatu, :\ 11. Ciorgiţă 4 ge vaci
4. Cocoşăl gin gai, 3 12. Cu viţăl alaci 5 ;
5. Gin poartă ge rai, 13. Şi iei că i-on dare
\: 6. Să se pomenească : \ 14. Cioporăţ' ge oi
\: 7. Cincre nevastă, : \
I: 8. Că ş-o d-adurmitit : \ 15. Cu niei oceşăi,
adurmitu 2 16. Da' nu i-s pă darie
\: 9. Somn niepomenitu; :\ 17. Şî i-s pe rabdarie.
301. BRADUL'
fg. 10.199 a Alun -Hunedoara
fg.2
\~ 1. - Brade-ncetinatc ~ \
\: 2. Ce ţ-ai d-oblicitu : \
\: 3. Din codru-ai pornitu? :\
pornitito 2
302. BRADUL'
fg. 10.203 a Poieniţa Voinil- Hunedoara
dictat
1. - J3rage şetinatie, 15. Pă umeri mă luară

2. Şe ţ-ai doblicit, 16. Şî cu min' plecară
3. Din codru-ai pornit? 17. Tăt în jos la ţară;
4. - leu n-aş fi pornit, 18. Da' io m-am gîndgit,
5. Da' ş-o porunşit 19. Că pe min' m-or punie
6. T cinierel voinic ; 20. Înt-on şes frumos,
7. Şî iel ş-o mînat 21. Vîntu să mă bată,
8. Doi voiniş' din sat 22. 'Niaua să mă ningă,
23. Jieru să mă strîngă.
9. Cu două topoară, 24. - Chişchinieu rotat,
10. Jo' să mă doboară. 25. Grecul de ti-o dat
11. Cin' la min' sosîră, 26. Rrrn tei-o blrtstămat,
12. În sus să uitarr1 27. Si'i nu stai împr1turat,
13. La cetina me, 28. Să stai înt-on vîr' die brad.
14. Dacă li-oi plăşic. „Acu-i gata!"
691
303. BRADUL 1
mg. 1714 p Bunlla - Hunedoara
mg.2
I ~ 1. - Bradie şetinatie, ~ I
I ~ 2. Şe ţ-ai d-oblişitu, ~ I
I ~ 3. Din codru-ai pornitu? ~ I
I ~ 4. - leu n-aş fi pornitu, ~ I 3
dictat 17. Şi mă curăţară

5. Da' m-o porinşit 18. Şi cu mine-o luară
6. On frakie jiurat, 19. Tăt în jios la ţară,
7. Că iel ş-o minat 20. Ghi la izvoară răci,
8. Doi voinici ghifi sat, 21. Jios, la prunduri săci;
9. Cu doă topoară, 22. Ghi la izvoară calghe
10. Jios să mă doboară. 23. La prunduri uscake.
11. Cin' la min' sosiră, 24. Aco' doar m-or punie
12. În sus să uitară 25. Într-oft loc frumos,
13. La şekina me, 26. Ca să fiu fălos.
14. Dacă le-o plăşe;
15. Şi iei să vorbiră, „Acu să cîntă a chişchineului, care-i
16. Jios mă doboriră în brad."
La cererea noastră, reiau:
mg.
27. Chişchinieu rotat, I ~ 27. rotatu, ~ I

28. Grecu ghe ki-o dat I ~ 28. Grecul die te-o datu l I
29. Rău ke-a blăstămat, I ~ 29. te-o blăstămatu, ~ I
30. Tu să nu măi stai I ~ 30. staiu ~ I
31. 'n patru-mpăturat, I ~ 31. 'm -mpăturatu ~ I
It La fotie pă capu; l I
*
32. Numa tu să stai 37. Neaua să ke ningă,
33. Înt-on virv ghe brad, 38. J eru să ke stringă.
34. Ploaia să ke ploaie,
35. Vînt să biurească „No, acuma-i gata."
36. Şi să ke zbişească ;
304. „CINTECA B1tADULUI"

disc 742 b• Gaida de jos - Alba
disc
1. Dinăintea cestei căşi,

2. Cestor căşi, cestor palăţi,
3. Este-un măr şi ieste-un păru.
4. Păru face pere-amare,
---
i 5. Mărul face mere dulci,
6. Mere dulci străinilor 1
• Vezi textul nr. 30.5.
692
305. „CINTECA BRADULUI" 1
fg. 4966 Gaida de Jos-Alba
fg.
I: 1. Dinaintea ceştei căşî :I căş' 2

I: 2. Ieşti-un măr şi ieşti-un păru; :I păr 2
I: i 3. Păru faşie piere-amară, :I -amar' 2
I: 4. Măru faşie mierie dulci, :I 2
dulci, 2
I: 5. Mere dulci străiniloru, :I
î I: 6. Pere-amar' părinţiloru. :I părinţilor 2
dictat 23. Fetie mari cu prînzurile.

7. La trukin 3 la măr, la păr, 24. Da' tu pe un' glăsuieşti,
8. Iest i-un pat mare de brad; 25. Soţ cu soţ îi despărţăşti,
9. Dar în pat ce-i aşternut? 26. Fetie mari le despletieşti,
,10. Iarbă verdi di pe rit, 27. Cuşmă niagră-ndupliceşti.
11. Peste iarb-o ciarcă 4 niagră, 28. Citu-i dialu-ndielungat,
12. Peşte şarg-o perinuţă. 29. Mere-un car mare-ncărcat;
13. Iar în pat cine-i culcat?
14. Iulianu-i răposat. 30. Dar în car cinie-i culcat?
15. Da' la cap cinie-1 jăleştie? 31. Iulian o răposat.
16. Dară moartia jalnica 32. După car cinic aleargă?
17. Să tăt muştră cu cucu, 33. Aleargă mama lui dragă,
18. Să-ş inşkimbe glasurile. 34. Tăt plîngin' şi suspinin'
19. Iar cucu din grai grăia:
35. Şi pămîntu măsurîn',
20. - (Io) glasu nu 1-oi-nskimba,
21. Că ieu pe un' glăsuiesc, 36. Di-a lungu cu stinjinu
22. Ies voiniş' cu plugurile, 37. Şi di-a-n latu cu bradti.
306. MOLINUL1
fg. 740 a Glrbova de Sus - Alba

•
dictat fg.
1. Molin mic şi molin mare, 1: 1. şî marie, :1 mar', 2

2. La umbra molinului i2 I: 2. uămbra molinului :I mol inului 2
3. Iesti-un pad
mindru de brad. Î2 1: 3. rnindrul die bradu. :I rnîndru brad. 2
4. Da' zo-n pat
cine-i culcat? 2
1: 4. cinie-i culcatu :1 culcat 2
5. Da' Maria-a răposat. i2 I: 5. răposatu. :1 răposat. 2
6. Şi la cap şine şedia? I: 6. Da' cinie şădia? :I
7. Şedia măiculeană-sa.
„Nu ştiu cum zice că ieste-o şaică neagră."
8. După şaică cine-aleargă?

9. Tot aleargă maica-sa;
10. Tot aleargă şi să roagă, 3
693
307. MOLINUL1
fg. 4903 a Girbova de Sus - Alba
cîntat
I: 1. Molenic şi mole' mare, 2 :I 32. Strigă moarti-a triia oară:

1: 2. Molenic, umbra ie mare. :I 33. - leş', Valerie, păn-afară !
I: 3. La umbra malinului :I 34. - Bucuroz, moarti, -aj ieşi,
i · I: 4. Este-un pat mare de bradu. :I 35. Da' nu mă poj' diespărţi
5. Da' zo-n pat cine-i culcat? 36. Die draj' frăţiorii niei,
6. Da' Valeria-o răposatu. 37. C-am trăi' binie cu iei.
7. Da' la cap şinie săgia? 38. Strigă moartei-a patra oară:
8. Şadgie moartcia grabnica. 39. - leş', Valerie, păn' afară!
9. La kişioare şin' şădia? 40. - Bucuros, moarti,-aj ieşi,
10. Şadie cucu jalnicu, 41. Da' nu mă poj' despărţi
11. Să tă' mustră cu moartia: 42. Die draj' niamurile mele,
12. - Haida, 'cuse, să skimbămu, 43. C-am trăit binie cu iele.
13. Să stcimbăm' cu glasurile! 44. Strigă moartia-a şinşia oară:
I: 14. - Ba zo, io n-oi instcimba, :J 45. - leş', Valerie, păn' afară!
15. Că pe unde umbli tu, 46. - Bucuros, moartci,-aş ieşi,
16. Fete mari le despărţăşti 47. Da' nu mă poş' despărţi
17. Şi copii i sărăceşti; 48. Vai, die draj' veşinii mei,
18. Da' pe unde umblu io, 49. C-am trăit binie cu iei.
19. Mer' plugari cu plugurile, 50. Pe din sus die răsăritu
51. Mindră saică s-o ivit;
20. Fete mari cu prinzurile. 52. După saică şini-aleargă ?
53. Tăt aleargă şi să ruagă:
21. Strigă moartcia la fereastă: şî 54. - Lăsaţ' voi şiuţa nostă!
22. - leş', Valerie, păn' afară! 55. - Ba zo, noi nu vom lăsa,
23. - Bucuros, moartci,-aş ieşi, 56. C-o mincat mălai din plaiu
24. Da' nu mă poci diespărţî 57. Ş-o beut apă din raiu;
25. Die dragă măicuţa mea, 58. Datorii să le plătiască,
26. C-am trăit binie cu ia. e 59. Cu capu· le mintuiască.
27. Strigă moartcia-a doua oară. 60. Şi Valeria s-o rugat
28. - Bucuros, moartei, -aş ieşi, 61. Ca să scrie ş-a iei nume,
29. Da' nu mă poci diespărţi,
30. Vai, die drag tătucu nieu, 62. Nu cu morţi, cu sernială,
31. C-am trăit binie cu iel. 63. Cu jiii, cu rumenială.
308. PENTRU COPIL [ZINA BĂTRIN Ă]1
mg. 4170 I f Vinerea - Alba
mg.
1. Frăsăniel cu umbra groasă,

2. uo plecat Ion di-acasă.
---
3. Dar Iuon nu cere mult,
4. Numa iarbă şi pămint;
I: 5. Pieştie iarb-o pînză dalbă; :I
6. Pieşte pinz-o perinuţă
7. Cu lacrimi di la măicuţă. 2
694
309. [ZINA B ĂTRIN Ă]1
fg. 4956 Cricău - Alba
fg.
1. Tună moartea-n cesta satu 50. lertie-mrt cu inima;

2. Şi ia satul di-a lungu, 51. Die i-am calea' cuvintu,
3. Căşile di-a număru 52. lertie-mă cu sufletu.
4. Şi sosi la ciasta casă. 53. Strigă moarti-a cincia oară:
5. Strigă * moartia la fereastă: 54. - leş', [... ], păn' afară!
6. - l eş ' , [ . . .J, pan
~' a f ar ,1
~1. 55. - Bucuros, moarti, -aj ieşi,
7. - Bucuros, moarti, -aj ieşi, 56. Da' nu mă poş' despr1rţi
8. Da' nu mă poş' despărţi 57. De draj' trităiş' a melc,
58. C-am trăi'· binie cu iele.
9. Die draj' fetiţile mele,
59. Citu-n lume s-am trăit,
10. C-am trăi' binie cu iele. 60. Poate că i-oi' şi greşit;
11. Citu-n lume ş-am trăit1t, 61. Dic i-oi şi greşit ceva,
12. Poate că i-oi şi greşitu. 62. lertie-mă cu inima;
2
dictat /
63. Die i-am dtlca' cuvintu,
13. Die i-oi şi greşit cţva, 64. lertie-mă cu sufletu.
14. lertie-mă cu inima; 65. Strigă moarti-a şasa oară:
15. Die i-am calea' cuvintu, 66. - leş', [... ], prrn' afară!
16. lertie-mă cu sufletu. 67. - Bucuros, moarti,-aj ieşi,
17. Strigă moarti-a doua oară: 68. Da' nu mă poş' despărţi
18. - leş', [... ], păn' afară! 69. Ba de draj' cumnaţ' ai mei,
19. - Bucuros, moarti, -aj ieşi, 70. C-am trăi' binie cu iei.
20. Da' nu mă poş' despărţi 71. Cîtu-n lume ş-am trăit,
21. De dragă măicuţa mea, 72. Poate că i-oi şi greşit.
22. C-C\lm trăi' binie cu ia. 73. Die i-oi şi greşit ceva,
23. Citu-n lume ş-am trăit, 74. lertie-mă cu inima;
24. Poate că i-oi şi greşit. , 75. Die i-am călca' cuvintu,
25. Die i-oi şi greşit ceva, 76. lertie-mă cu sufletu.
26. lertie-mă cu inima; 77. Strigă moarti-a şăptia oară:
27. Die i-am călca' cuvintu, 78. - leş', [... ], păn' afară!
28. lertie-mă cu sufletu. 79. - Bucuros, moarti,-aj ieşi,
29. Strigă moarti-a tria oară: 80. Da' nu mă poş' despărţi
30. - leş', [...] păn' afară! 81. Die draj' mătuşile mele,
31. -_.Bucuros, moarti,-aj ieşi, 82. C-am trăi' .binie cu iele.
32. Da' nu mă poş' despărţi 83. Citu-n lume ş-am trăit,
33. Da de draj' fraţi niei, 84. Poate că i-oi şi greşit.
34. C-am trăit binie cu iei. 85. Die i-oi şi greşit ceva,
35. Citu-n lume ş-am trăitu, 86. Iertie-mă cu inima;
36. Poate că i-oi şi greşitu. 87. Die i-am calea' cuvîntu,
37. Die i-oi şi greşit ceva, 88. Iertie-mă cu sufletu.
38. lertie-mă cu inima; 89. Strigă moarti-a opta oară:
39. Die i-am calea' cuvintu, 90. - leş', [...], păn' afară!
40. Iertie-mă cu sufletu. 91. - Bucuros, moarti,-aj ieşi,
41. Strigă moarti-a patra oară: 92. Da' nu mă poş' despărţi
42. -. leş', [...], păn' afară! 93. De dra j' vecinile mele,
43. - Bucuros, moarti, -aj ·ieşi, 94. C-am trăi' binie cu iele.
44. Da' nu mă poş' despărţi 95. Citu-n lume ş-am trăit,
45. De draj' surorile mele, 96. Poate că i-oi şi greşit.
46. C-am trăi' binie cu iele. 97. Die i-oi şi greşit ceva,
47. Citu-n lume ş-am trăitu, 98. Iertie-mă cu inima;
48. Poate că i-oi -şi greşitu.
49. Die i-oi şi greşit ceva, 99. Die i-am calea' cuvintu,
100. Iertie-mă cu sufletu.
* Var.: Tună.
[„.] = Se adaptează numele,
695
101. Strigă moarti-a noua oară: 117. C-un covor niegru cernit,
102. - leş', [... ], păn' afară! 118. Cu ciucuri pănă-n pămint.
103. - Bucuros, moarti,-aj ieşi, 119. Şi-n trukina mărului,
104. Da' nu mă poş' despărţi 120. Şădie moartia gravnica,
105. Die draj' pretinile mele, 121. Să tă' mustră cu cucu,
106. C-am trăi' binie cu iele. 122. Ca să-şi inşkimbe glasu;
107. Citu-n lume ş-am trăit, 123. Da' cucu din grai grăia:
108. Poate că i-oi şi greşit. 124. - Glasu io nu 1-oi şkimba !
109. Die i-oi şi greşit ceva, 125. Glasu nieu pe un' soseşte
110. Iertie-mă cu inima; 126. Ies plugari cu plugurile,
11 I. Die i-am calea' cuvintu, 127. Fetie mari cu prinzurile;
112. Iertie-mă cu sufletu.
128. Da' glasu tău pe un' soseştie,
113. - Ieşi, [... ]. păn' afară,
129. Văduoi invăduveşte,
114. uite-n sus şi uite-n jos,
115. Uitie-n jo' spre răsărit, 130. Copii mici i sărăceşte,
116. Grabnică moarti-a pornit 131. Fetie mari le despletieşte.
310. [MĂRUL ŞI PĂRUL]1
fg. 4949 Gaida de Sus - Alba
fg.2
1. Dinaintea căsii tele,

2. Eşte-un măr şi ieşti-un păr.
------
ăi2 I: 3. Păru faşie pere-amară, :I
ăi şi 2 I: 4. Di-aiş' n-aj ieşi afară; :I
1: ăi şi 5. Măru faşie ă mere dulşi, :I
I: ăi 6. De-aişia nu m-aş mai duşie. :I
311. MĂRUL ŞI PĂRUL, PATUL DE BRAD, CUCUL ŞI MOARTEA 1
mg. 4169 II c Miceşti - Alba
mg.
1. lnăintia ceştei curţî n 9. Di-aşternut, cin' i-o-aşternutu?

n 2. Iesti-on măr şi ieşti-on păru. ă 10. I-o aşternut maică-sale.
3. Pe tulkina măr şi-on păru n 11. Dar în pat cinie-i culcatu?
4. lesti-ofi pat marie de bradu. n 12. Dară Ionu răposatu;.
m 5. Dar ăfi pat ce-i aştiernutu? n 13. La picioare cinie şedie?
m 6. Iarbă verdie die pe ritu. 14. Şedie cucul voiniculu.
n 7. De cosit, cin' i-o cosit-o? n 15. Dar la cap cine-l păzăştie?
8. I-o cosit-o tatăl său. m 16. Dară moartea grabnicale
696
!: 17. Să tăt muştră cu cuculu: :I I: ei 22. Copii mici ii sărăceşti , :I
tă' 2
23. Dar 10 cîndu-m' glrtsuiesc?t,
I: ei 18. - Hai să şkimbăm glasurile! :I 24. Merg voinici cu plugurile,
---
m 19. - Ba io glasul nu l-o şkimbu, 1: 25. Fietie mari cu prînzurile, :I
20. Că tu cîndu-m' glăsuieşti,
I: ei 26.' Moşi bă trîni cu gindurile. ""- 2 •
I: 21. Soţ cu soţ imi diespărţrtşti, : I cirdurile./ · 1
312. STRIGĂ MOARTEA 1
fg. 10.187 a Ruda - Hunedoara
dictat
1. Strigă moartcia la f eriastă: 43. Le dau mina dge iertare

2. - Să ieş', Ioanie, din casă! 44. Şi gura dgc sărutare.
3. - D-aş ieşi, moartio, ieşi, 45. Strigă moare i-a cincia oară:
4. Da' nu mă poci dgespărţi 46. - Să ieş', Ioanie, din casă!
5. Dge drajii părinţi mniei, 47. - D-aş ieşi, moartio, ieşi,
6. C-am trăit bine cu iei, 48. Da' nu mă poci dgespă.rţi
7. Şi dge astăzi incole, 49. Die dragii moşi d-a mniei,
8. Pă mi' nu m-or mai ave. 50. C-am trăit bine cu iei,
9. Ş-acu-i vremea dge plecare, 51. Şi dge astăzi incole,
10. Vă dau mina dge iertare 52. Pă mi' nu m-or mai ave.
11. Şi gura dge sărutare. 53. Vinie vremea dge plecare,
12. Strîgă moartei-a doua oară: 54. Le dau mina dge iertare
13. - Să ieş', Ioanie, din casr1 ! 55. Şi gura dge sărutare.
14. - D-aş ieşi, moartio, ieşi, 56. Strîgă moarti-a şasa oară:
16. Dge draj' surorile mele, 58. - D-aş ieşi. moartio, ieşi,
17. C-am trăit bine cu iele, 59. Da' nu mă poci dgespărţi
18. Şi dge astăzi incole, 60. Dge dragii untcii d-a miei,
19. Pă mi' nu m-or mai ave. 61. C-am trăit bine cu iei,
20. Ş-acu-i vremea dge plecare, 62. Şi dge astăzi incole,
21. Vă dau mina dge iertare 63. Pă mi' nu m-or mai ave.
22. Şi gura dge sărutare. 64. Şi ie vremea dge plecare,
23. Strîgă moartei-a triia oară: 65. Le dau mina dge iertare
24. - Să ieş', Ioanie, afară! 66. Şi gura dge sărutare.
25. - D-aş ieşi, moartio, ieşi, 67. Strigă moartei-a şepcia oară:
27. Dge dragii fraţi d-a mniei, 69. - D-aş ieşi, moartio, ieşi,
28. C-am trăit bine cu iei, 70. Da' nu mă poci dgespărţi
29. Şi dge astăzi incole, · 7 l. Die dragi mătuşăle mele,
30. Pă mi' nu m-or mai ave. 72. C-am trăit bine cu iele,
31. Vinie vremea ge plecare, 73. Şi dge astăzi incole.
32. Le dau mina dge iertare 74. Pă mi' nu m-or mai ave.
33. Şi gura dge sărutare. 75. Şi ie vremea dge plecare,
34. Strigă moartei-a patra oară: 76. Le dau mina dge iertare
35. - Să ieş', Ioanie, din casă! 77. Şi gura dge sărutare.
36. - D-aş ieşi, moartio, ieşi, 78. Strigrt moartei-a opta oară:
38. Dge dulcii nănaşi mei, 80. - D-aş ieşi, moart~o, ieşi,
39. C-am trăit bine cu iei, 81. Da' nu mă poci dgespărţi
40. Şi dge astăzi incole, 82. Die drage neamur'le mele,
41. Pă mi' nu m-or mai ave. 83. C-am tri'i it binie cu iele,
42. Veni vremea dge plecare, 84. Şi <lge astă.zi inc ole,
697
85. Pă mi' nu m-or mai ave. 97. Strigă moartei-a zecea oară:
86. Şi ie vremea ge plecare, 98. - Să ieş', Ioanie, din casă!
87. Le dau mina dge iertare 99. - Oi ieşi, moartci,-oi eşi,
88. Şi gura dge sărutare. 100. C-acu-s gata di-a porni
89. Strigă moartei-a noua oară: 101. La casă die-ntuniecat,
90. - Să ieş', Ioanie, din casă! 102. C-acu-s tătie die lăsat.
91. - D-aş ieşi, moartio, ieşi, 103. Zuua bună m-oi lua
92. Da' nu mă poci dgerpărţi
104. Dgi la fir ge rujuliţă,
93. De drage marhăle 2 mele,
94. Că mi-ş pare rău dge iele, 105. Dgi la f etce dgin uliţă;
95. Şi dge astăzi încole, 106. Dgi la fir dge busuioc,
96. Pă mi' nu m-or mai ave. 107. Dgi la ficiori dgi la joc.
313. BRADUL1
fg. 10.178 a Ghelarl- Hunedoara
dictat fg.
1. - Bradie, bradie, văruţ bradie, 1.

2. Ce, bradie, ţ-ai doblîncit, 2. doblincitu, :I
3. Die din codri ţ-ai pornit, I: e 3. pornitu, :I
4. Din codri, din codri verz' I: i 4. verzu :I 2
5. Şî die la isvoară reci, J: e 5. reciu, :I 3
6. Aicia, la petri săci? J: ă 6. săciu ? :I
7. - O, o, o, soruţă dragă, 7.4
8. Nice ieu n-aş fi- pornit *

9. Die uni-am fos' răsărit, 38. Cin fuserămla un sat,
10. Numa io că ş-am avut, 39. Iacă noaptia ne-o călcat.
11. Soro, un fratie jurat, 40. Iei pă minie m-or lăsat,
12. Aicia, la voi în sat. 41. Doamnie, die lături dă sat,
13. Veasta-n codru m-o venit, 42. Acolo, proptit p-un gard,
14. Să fiu gata die pornit, 43. Pănă s-or dus di-or cinat
15. Că moartea l-o cotropit. 44. La fratie-mnio hăl giurat
16. Veasta-n codri m-o tunat, 45. Şi noaptia l-or priveghiat.
17. Să fiu gata die plecat, 46. Cin' soarele răsărea,
18. Că moartea l-o mai călcat. 47. Iei după minie pornia,
19. După minie ş-or minat 48. Tăt haringile trăgin',
20. Doi vărut' a lui din sat. 49. Surorile jălcuin';
21. Mul' pin 'codri ş-or umblat 50. Dar surori aşa dzîciau:
22. Şi ca min' n-or mai aflat, 51. - Die uni, bradie, ti-or adus?
23. Aşa 'nal' ş-aşa ciudat. 52. - Di-acolo, die cit-apus!
24. Mul' mă mir cum m-or găsit, 53. - Die uni, bradie, ti-or tunat?
25. Uni-am fost ieu răsărit, 54. - Di-aiş', din codri die brad!
26. Tă' di niegrul die pămînt, 55. Şi-n uocol că m-or băgat,
27. O 5 doi, cu două topoară, 56. La fratie-mnieu hăl jiurat.
28. Pă minie să mă doboară ; 57. Dară draj' părinţi lui,
29. Şi iei dacă m-or tăiat, 58. Că iei că şi-or căpătat
30. Tăt în voie m-or lăsat, 59. Vo doi meşcetei di"ţt sat,
31. De ieu gios că am picat. 60. Cu topoară m-or cioplit,
32. Cu topoară m-or cioplit, 61. Cu bărdz' m-or bărduit
33. Pă două rudz m-or tcitcit 6 62. Şi pă cruce m-or tcikit,
34. Şi cu minie ş-or pornit 63. Şi pă casă m-or proptcit.
35. In gios cătă răsărit; 64. Unie popa săvirşa,
36. Ş-apucară gios p-o vale, 65. Iei cu minie că pornia
37. Cătă răsărit de soare. 66. La beserica să tiască,
691
67. Acolo să ,mă sădiască, 81. Şi tu nu ti-i mai usca.
68. Cel voinic să să umbrască,
69. Faţa să nu-i veştedzască.
„.S i-i ga t a.
A ' H 7
70. În progaghie iei m-or băgat.

71. Ochii niegri-am aruncat 82. Kişkinieu mare rotat,
72. Ş-am vădzut că mai sin' bradz', 83. Greconiţa cari ti-o dat
73. Şi aia că-s tăţ uscaţ'. 84. Rău tare ti-o blăstămat:
7 4. Dar surori aşa dzîce : 85. Să nu stai împăturat
75. - Nu 'tie, bradie, supăra,
76. Că diminiata om veni, 86. (Şi) să stai lungit pă brad,
77. Cin' soarel~-o răsări, 87. Vînturile să tie bată,
78. Şi cu lacrămi ti-om stropi 88. Soare galben să te ardă.
79. Şi tu nu ti-i mai pirli;
80. Şi cu laorămi ti-om uda „No, ş-apoi nu mai estis."
314. BRADUL 1
mg. 495 a Ghelari - Hunedoara
dictat ·mg.
I
l. - Bradie, bradie, văruţ bradie, e 1.
2. Ce, bradie, ţ-ai doblecit, I: ie 2. doblecitu :I
3. Die din codri ţ-ai pornit, J: ie 3. pornitu :J
4. Din codri, din codri verdzi J: ie 4. Di fi vcrdziu :J
5. Şi di la izvoare reci, 1: ie 5. izvoară rcciu :I
6. Aicea, la pietre săci? e 6. petri săciu ?
7. O, o, o, soruţă dragă, I: 7. Uo, soruţă :I
8. Nice io n-aş fi pornit 8. Niece ieu pornitu :I
*
9. De uni-am fos' răsărit, 33. Ş-dr văzut că mi-s ciudat.
10. Tă' din niegru die pămin'; 34. O, doi, cu două topoară,
11. Numai io că ş-am avut, 35. Pă min' jos să mă doboară.
12. Soro, un fratce jurat, 36. Dar iei dacă m-Qr tăiat,
13. Aisea, la voi în sat. 37. Tăt în voie m-or lăsat,
14. V e'stea-n codri mi-o venit, 38. Cloambele 2 mele or stat,
15. Să fiu gata die pornit, 39. Iele nu s-or dgesginat. 3
16. Că moartea l-o cu trupit ; 40. Dar iei dacă m-or văzut
17. Vestea-n codrim-o tunat, 41. Că croambele or stătut,
.18. Să fiu gata die plecat, 42. Nice una nu s-o rupt,
19. Că moartea mi l-o călcat. 43. Doamne, binie le-or părut.
20. După minie ş-or minat 44. Cu topoară m-or cioplit
21. Tri văruţ a lui din sat. 45. Şi cu bărzi m-or bărduit,
22. Mult prin codri ş-or umblat 46. Pă două ruji m-or chitcit.
23. Şi ca min' n-or căpătat, 47. Iei cu mine ş-or pornit,
24. Aşe 'nalt ş-aşe ciudat. 48. În gios, cătră răsărit;
25. Dar iei nu m-ar fi găsit, 49. Ş-apucarăm p-o cărarie,
26. Numai vîntu ş-o bătut, 50. Că tă răsărit die soarie;
27. Din tulpini m-am cletinit; 51. Cin' fusărăm gios p-o vale,
28. Iei pe minie m-or văzut 52. Iacă noaptea nie călcară;
29. Şi la minie ş-or venit, 53. Cin' fuserăm la un sat,
30. Pîngă minie s-or întors 54. Iacă noaptea ne-o călcat.
31. Ş-or văzut că mi-s frumos; 55. Iei pă mine m-or lăsat,
32. Pîngă minie rînd s-or dat 56. O,iar rădzimat p-un gard;
699
57. Urîtu ce m-o mîncat, 69. - Die un', bradie, ti-or tunat?
58. Pină s-or dus dgi-or cinat 70. - Di-aco' din codri .die brad!
59. La frati-miu hăl giurat 71. Şi cu bărzi m-or bărduit,
60. Şi noaptea l-or priveghiat ! 72. Cu topoare m-or cioplit
61. Dara dar dgimineaţa 73. Şi pă cruce m-or kitit.
62. Tăt in zori să răvărsa, 74. Pin' popa slujbă făcea,
63. Iei după minie plecară, 75. Atita am hodginit
64. Tăt harîngile trăgin',
76. Şi cu mini-or şi pornit
65. Surorile j elcuin'.
66. Dar surori aşe-mi zicea: 77. La biserica sătiască,
67. - Die un', bradie, ti-or adus? 78. Acolo să mă zidiască,
68. - Di-acolo di cătă-apus ! 79. Vinturile să mă batrt. 4
315. BRADUL1
fg. 10.184 a Ruda -H•nedoara
fg.
1. - Bradge, bradge, brăduţ, bradge,

2. Ce, brăde, ţ-ai d-ombecitu,
3. Din codriţ' cin' ai pornitu,
4. Din codriţ', din livez' vcrzlt
---
1: 5. Şi gi la isvoară răciu, :I
I: 6. Aiş', la pietril-iH sr1ri11? :I
dictat 37. După mm1 iar or minat

7. - Da' mei ieu n-aş fi plecat, 38. Patru veri a lui dgin sat
8. D-am avut fratce jurat, 39. Şi cu patru verişoare;
9. Aişia, la voi în sat. 40. Şi verii mă legăna,
10. După minie ş-o minat 41. Verisoare mă cînta
11. Pe doi veri a lui din sat, 42. Şî c~ lacrămi mă uda,
12. Codru l-or înconjurat, 43. Că doară nu m-oi usca.
13. Păn' pă min' m-or căpătat, 44. Cu mm1 acas' ajunge,
14. Aşa 'nalt ş-aşa tcitat; 45. Pă două ruj mă tcitce,
15. P-îngă minie s-or înters, 46. Cu barda mă bărduie
16. Dac-or văs' că mi-s frumos; 47. Şi pă cruşe mă punie ;
17. P-îngă minie s-or suşit, 48. Cu piroanie mă prindie
18. C-or văzut că-s unvelit 49. Şi cu min' iară pornie,
19. Şi la minie s-or uitat, 50. La besereca sătiască,
20. C-or văzut că-s aşa 'nalt. 51. Acolo să mă sădiască.
21. Cu topoară m-or tăiat 52. Tciştcineu mare rotat,
22. Jos de vatră ş-am picat, 53. Greconita die tei-o dat,
23. Croambele s-or dejghinat, 54. Cin' pe ·tcinie tei-o ţăsut,
24. Cu bărgiţ' m-or curăţat. 55. T ri fire dgin tcini-o rupt
25. Şi cu mini iar or pleca,t, 56. Şi pă dauă li-o-nodat,
26. Cin' soarele-o scăpătat; 57. Şi pă unu l-o lăsat,
27. Şi cu mini-or însărat, 58. Ş-aşa rău l-o blăstămat,
28. Pă gi-o lăture dge sat ; 59. Că tu să nu stai pă cap,
29. Şi pă minie m-or lăsat 60. Nice-n ladă-mpăturat,
30. Ao, io propcit p-un gard, 61. Numa-ntr-o croambă dge brad,
31. Pin' s-or dus de ş-or cinat. 62. Să tce ploaie ploile,
32. Vai şe urît m-o mîncat, 63. Să tce ardă soarele,
33. Pin' cocoşi m-or cîntat, 64. Să tce bată vîntur'le,
34. Cin' să zăre zările, 65. Să tce ningă nieile.
35. Dge-m porne muierile,
36. Să mi-j' minie marbăle! . . ga ta.!"
„şi
700
fg. 14.493. a Bunila - Hunedoara
dictat fg.
1. Strigă moarkca la fcrcastă: I: ă 1. :1

2. - Să ieş', Ioanie, giii casă! I: 2. :I
3. - Ieşî-uoi, moarkie, ieşi,
4. C-acu-s gata ghe-a porni.
5. Strigă moarke-a doa oară:
6. - Să ieş', Ioanie, afară!
7. - Io, moarkie, nu mă poş' duce, j: 7. leu, :j
8. Că am o soţîie dulşe. j: 8. uo :I
*
9. Strîgă moarke-a triia oară: 18. Da' nu mă poci ghicspărţi
10. - Să ieş', Ioane, afară! 19. Iar, ghingă copilu mnieu,
11. - Moarkie, nu mă tă' grăbi,
„aci nu şkiu cum s-o mai cikiesc. " 2
12. Că nu mă poci ghiespărţi
„dacă arie fată":
20. C-am trăit binie cu iel.
21. Zua-i bună, părinţ', fraţ',
că 13. O, iar ghingă fata me, 22. Faceţ' binie, mă iertaţ'
14. Că n-are cui răminie. 23. Şi mă conjuraţ' cu flori,
15. Strigă moarke-a şinşa 'oară: 24. Că io nu mai vin 'năpoi;
16. - Să ieş', loanie, afară! 25. Şi mă picurat' cu vin,
17. - Icşi-uoi, moarkie, ieşi, 26. Că io la voi nu măi vin.

fg. 10.203 b Poieniţa Volnll - Hunedoara
dictat
1. Strigă moartcia la feriastă: 9. Ş-am avut un taică slab,

2. - Să ieş' tu, Petre, dgin casă! 10. Ş-o rămas plîngin' pă prag.
3. - Aş ieşi, moarce, ieşi, 11. Strigă moartei-a doua oară:
4. Da' nu mă poş' despărţi 12. - Să ieş' tu, Peţre, dgin casă!
5. Dgingă draj' părinţi mei, 13. - Aş ieşi, moarce, ieşi,
6. C-am trăit binie cu iei; 14. Da' nu mă poş despărţi
7. C-am avut o maică slabă 15. Dgingă niamurile mele,
8. Ş-o rămas plingin' pă iarbă; 16. C-am trăit binie cu iele.
318. „PE DRUM" 1

disc 970 b Măru - Caraş-Severin
disc
I : 1. - Ia ie-ţ', drago, dziua bună :I

I : 2. Şi pliacă cu voie bună : I
I : 3. Dgi la lume, dgi la soare : I 2
4. Dgi la apă miergătuarie.
etc.
701
319. ZINA BĂTRÎNĂ 1
fg. 4806 b Cetatea de Baltă - Alba
fg.2
1. Cine trece pe Tîrnavă? 14. Să rămîi şî ieu-ntre vii.

--- 15. -Tu, Mari,-ai întîrziat,
1: ă 2. Trece-o coci u ţă neagră. :I 16. Că scumkia .s-o gătat,
I: 3. Da-n cocie cine şede? :I 17. Că te-oi scrie cu cerneală,
I: 4. Şede doamna Holăziie :I 18. Că de a-i 5 mai multă-n ţară.
I: 5. Cu Maica Sîntă Mărie :I
I: 6. Şi to' scrie pi-o hîrtie, :I 19. Bate moartia la fereastă:
I: 7. Scrie viii şi morţire. : I 20. - leş', nevastă, păn' afară!
dictat 21. - Bucuros, ,moarte,-aş ieşi,
8. Vii-i scrie cu cernială, 22. Da' nu mă poci despărţi
9. Că de ai' 3 mai multă-n ţară. 23. De drag soţiuoru nieu,
10. Şi Maria-o auzit . 24. C-am trăit prea bin' cu iel;
11. Şi 'naintie li-o ieşit:
12. - Să mă scrieţ' şi pe mine, 25. De draj' copilaşii mei,
13. Să mă scrieţ' cu scumkie 4 26. Că rămîn prea streinei.
320. [PLECAREA]
fg. 1779 Peşteniţa - Hunedoara
fg.l
I : 1. - Bună ziua, voinicielie, : I

I: 2. Mulţămieşte-mi, di-oi putierie. : I
îi I : 3. - Da' io nu-ţi poci mulţămirie, :I
I: 4. Că mi-s gata de-a pornire, : I
I: 5. Că m-am pus picioru-ii scară :I
I : 6. Ş-am trecut iii haia ţară ; :I
I: 7. Şi m-am pus picioru-ii culmie : I
I : 8. Ş-aii trecut în haia lumie. : I
321. HARÎNGUL1
mg. 99 aa Meria - Hunedoara
mg.
I: 1. Haringu să traje-fi luncă, :I
I: 2. Mortu ie-n cîmpu 2 die luptă, :I
I: 3. Harîngu să traje-ii satu, :J
702
ctntat
I: 4. Mortu nu-i aişia-ngropatu. :I
I: 5. Soarie, soarie rotogolu, :I
I: 6. Ia du-tie mai co 3 domolu, :I
I: 7. Păn-oi ieşi dgift ocolu, :I
I: 8. C-apăi di-aşiia-ncolere, :I
I: 9. Tu ti-i duşe cum îi vriere. :I
I: 10. Io mă dbc cum oi putcerc. :I
322. CINTECUL RUGI1 1
D.ij;. 99 bb Meda - Hunedoara
dictat ma
o· 2
_ l, Măi fratie, fiu die ţăran, I: 1. mă :I

2. Ţ-o dat Dumniezău oft plan I: 2. mă :I
3. Ca să-ş' faşi oft ieroplan. i 1: 3. mă :I
4. Tu iroplan ţ-ai făcut
5. Şi Vilcanu l-ai trecut.
6. Cîn' o fos' să-s treş' Caucaţi 3,, *
7. Ca să-z' dai mina cu fraţi, 17. Colo-n fundu Rusiei.
' 8. Benzina' ţi s-o gătat 18. Uni-o fi mormintu 'nalt,
19. Acolo sun', maico,-ngropat;
9. Şi die pămînt ai picat; 20. Uni-o fi mormînturi multie,
10. Die pămin', dgi stan' die piatră, 21. Acolo-s vină tori die muntie;
11. Plînje mamă, plînje tată. 22. Uni-o fi mormintu nou,
12. - Maico, maiculeana mea, 23. Acolo-s, măicuţă, ieu.
13. Die ti-ajunje dor die minie; 24. La pişioare am o floare,
14. Ia-o drumu di-a lungu 25. Rău inima mă doare;
'15. Şi oraşăle di-a rîndu, 26. Şi la cap fonfiu-mflorit,
16. Că pă minie mi-i gasi 27. Că gre muartie am murit.
323. [CUCUL ŞI MOARTEA]1
mg. 4169 Ig Tăuţu Ampoiului - Alba
mg.
şi 1. Pe deluţu de-a lungu,

şi I: 2. Merge moartea cu cucu. :I
-:----
Mere 2
şi I: 3. Grăi cucu că tă moarte: :I
4. - Bată-te-amaru de-o moarte,
---
1: 5. Că nu umbli-n direptatie, :I
6. Că pe unie umbli tu
703
7. Soţ cu soţu-îi despărţeş',
I: · 8. Feti mari le despleti eşti, :I
1 Fete despletie', 2
---
1: 9. Copii mici îi sărăceşti; :I
10. Dar pe unie umblu ieu,
---
10. Dar pe unie umblu ieu,
11. Stau plugari cu plugurile
12. Şi ni-ascultă versurile. 2
324. BRADUL, „CÎND ÎL ÎMPEAN Ă" (1) 1

mg. 4168 II(R)a Ampoiţa - Alba
mg.
I: 1. - Bradulic cu flori măruntie, :I

I: 2. Die ti-ai hi uscatu-n muntic, :I uscat munt ', 2
I: 3. Să nu vii la noi în curtie; :I
I: 4. Die ti-ai fi uscat în coastă, :J hi coast', 2
I: 5. Să nu vii la casa nuastă ! :I 2
325. BRADUL (A CHIŞCHINEULUl) 1
mg. 4168 II c Ampolţa - Alba
mg.
I: I. Chişchinicu rotat în brad, :I

I: 2. Taric rău ti-o blăstămat :I
J: 3. Toţu 2 care ti-o lucrat, :I

I: 4. Să ajungi în vîrf die brad, :I
I: 5. Să tie bată vînturilie, :I
I: 6. Să tie plingă niamurilie; :J
I: 7. Vînturile să tie bată :I
I: 8. Şi soarielie să tie ardă :I
arză 2
I: 9. Şi nimefi' să nu tie creadă. :j a
326 .. BRADUL
mg, 2724 II jj Feneş-Alba
mg.
I: 1. - Ai, tu, brad încetinatu, :I dictat

încetinat, 2 5. Ş-acolo ti-i vestezî.
J: 2. De la munte ce-ai plecatu, :J 6. - Ba io nu m-oi vestezî,
plecat, 2 7. C-am o maică cam mniloasă
J: 3. De la muntele petrosu, :1 8. Şi la minie· o vini
petro', 2 9. Şî cu lacrimi m-o stropi
I: 4. La ţintirim .revenosu? :I 10. Şi io nu m-oi vesteji. 1
/
reveno'? 2 „atîta !"
704
327. [ZINA BĂTRÎNĂ]1
fg. 14.19S b Boşorod - Hunedoara
I
fg.
I: 1. Dint-o sară, pă-nsărat, :I 14. Şi mic mi-o fi păcat

2. Strigă moarkea la fcreastă: 15. Ca să mă duc şi să-l las;
--- „dacă arc fraţi, repetează şi de fraţi.
1: 3. - Ieşi tu, }Qană, pîn' afară! :I Nu pot despărţi de soţie sau:"
I: 4. - Ieşi-re-aş, moarte, ieşi, :I 16. Nu mă poci despărţi
I: 5. Dară nu poşi despărţi :I 17. De dulce fiuţ a meu,
I: 6. Die dulşe măicuţa mea, :I 18. Că rămîne micuţ rău;
„sau dacă-i fiică:"
dictat 19. De dulce ficuţa me,
7. C-am trăit
binie cu ia. 20. Că rămine pustie ;
8. Strigămoarke-a doa oară:
„după cum are omu o stare, dacă are oi,
9. - leş' tu, l9ană, pin' afară!
10. - Aş ieşi, moarte, ieşi,
zîcem":
11. Dar nu mă poci despărţi 21. Da' nu mă po' ghespărţi
12. De dulce tăicuţu meu 22. Ghe păstoriu oilor;
„san dacă-i barbat, dă nume de bărbat."
13. Că ghe minie-i pare rău. 23. Ghe boariu boilor.
328. [ZÎNA BĂTRÎN Ă, PĂMÎNTUL Ş.A.]1
mg. 99 y Meria - Hunedoara
cîntat mg.
11 1. Strigă moartea la fereastă: ~ I I ~ 1. muartcea 1 ~ I

I 1 2. - Să ieş'. tu, soro, dgin casă ! !I I i 2. soră 1 ~ I
I~ 3. - Stăi, moartie, nu mă grăbire, I ~ 3. moartce, : I
*
I 4. Că mai am de-a zăbovire l I I ; 17. Şî nu tce poatce ţîniere. i I
I 5. Pănă m-oi lua dzua bună ~ I I i 18. Fii, progadiie, făluoasă, j I
I 6. Dge la soare, dge la lună, i I Ii 19. Că-z' vine-o fluare frumuasă ; I
I 7. Dge la maica me ha bună. ~ I I~ 20. Şi nu vinie să-nverdzască, ~ I
I 8. Veniţ' fraţ', veniţ' suroriu l I I~ 21. Şî vinic să putrădzască ! i I
I 9. Dge mă-ftcunjiuraţ' cu floriu i I Ij 22. Cum mai strigă harîngure ~I
I 10. Şi ma picuraţ' cu vinu, j I Ii 23. Pa tătce părăielere ! j I
I 11. Că io la voi nu mai vinu. i I Ii 24. Vină tătce neamurile!~ I
I 12. Să-m' daz' car cu patru boiit, i I
I 13. Şî io nu mai vin 'napoiu. j I Ii 25. Lasaţ', veşini, lasaz' lucru i I
I 14. - Pămîntce, dragă pamîntce, j I I; 26. Ma pietrieşieţ' sî ma ducu. ~ I
I 15. Să nu tie laş' aşa grieu, ~ I
I 16. C-o dzăcut o boală grere ; I „Asta-i gata!"
705
329. LA AŞEZAREA INCASĂ
!g. 1820 Lunca Cernii de Jos - Hunedoara
dict«t
1. - Unie, frace, m-ai plecat 6. Bradu-i rău ge putredzit;

2. Ge frumos ci-ai căşcigat? 7. Dar să-ţ' faşi casă ge măr,
3. - Co', la tirg, la Ţăligrad, 8. Cu tălponile ge păr;
-4. Să-m' cumpăr casă ge brad. 9. Măru, păru uo-nfluri,
5. - Rău, frace, ci-ai sococit, 10. Florile ci-or podobi. 1
330. [ZINA BĂTRÎNĂ]1

c,. 14.139 a Cerişor -Hunedoara
~tnllft fg.
J: 1. Strigă moartea la f ereastă: :J ăiz I: 1. :1

moarcea 2
i J: 2. - Spo\'editi-te-ai, nicvastă? :J az I: 2. :J
-ce-ai 2
I: B. - Ba icu nu m-aii. spovcditu, :J J: ii, 3. :J
I: 4. Die asta nu m-aii. ginditu; :J ez J: 4. Ghe ginitu :J
ginitu; 2
I: 5. Gt ieu cin,' m-oi spovedire :J ăi 2 J: 5. :J
I: 6. ~ăpce pop m-or trăbuirc, :J ai2 I: 6. :1
•
J: 7. Şapce popi, şă pce ghiicşitt, :J J: 11. - leu, moarci, bini-aş ieşireo, :I
J: 8. Să mă spoviediesc pă veşiu. :J J: 12. Dar nu mă poci diespărţî :I
veşi. 2 J: 13. Die dragă soţiia merie, :1
J: 9. Strigă moarcea la f ereastă: :I J: 14. C-am trăit binie cu ie. :I
ă J: 10. - Ieşi, tu, nievastă, din casă! :I J: 15. Strigă moarce-a triia oară: :J
331. „ZORILE AFARĂ" 1

Cc. 14.S59 b Bătrlna -Hunedoara
dictat fg.
1. - Draga me şi sora mere, e2·3 I: 1. :I

2. Ia scoală-tec, dragă, scoală, ez,3 J: 2. :I
B. Că Zorile s-or zorit ăl 3. zoritu
ez
ia
4. Şi tu nu tce-ai pomenit; I: ă 4. pomenitu; :1 2
5. Zorilie s-or reversat *

6. Şi tu nu tce-ai dăşteptat. 9. Că io sunt la moartce-n braţă;
7. - Dragilie mele şi Zori, şî 10. Nu grăbiriez' cu zoritu,
8. Nu zoriz' dge dgimineaţă, 11. Că io nu m-am pomenit.
7f)6
332. LA FEREASTRĂ [ZORILE, P ĂMÎNTUL ]'
fg. 5785 Clopotiva - Hunedoara
Jg.
I ă I: 1. - Dragă cincrc nievastă, :I
ă I : 2. Floare albă ~a fcreastă, : I
ă I: 3. Unie, draguţ,-ai plecato, :I
4. De-aşa frumos te-ai gatato
---
a I: 5. Cu inel ge pacilatn, :I
6. Cu-opreg negru ge Banat o?
dictat 17. Ca-i un noore ieşit;

7. - Dragă cinere nicvastă, 18. Da' nu-i noorc ieşit,
8. Ia ia-ţ', drago, ziua bună 19. Şi mi-i negru gc pamint.
9. Gi la mic şi gi la mare,
10. Ca îi zi ge gesparţanie. II 1. - Dragă cinerel voinic,
11. Să-ţ' iei, drago, zîua bună, 2. Ia ieş', dragă, pin' afară,
12. Gi la maică, gi la taică, 3. Ge ce uita-n jios şi-n sus,
13. Gi la fir ge busuioc, 4. Cie nevastă ţ-or adus,
5. Dragă, 'naltă, sprînccnată,
14. Gi la soţîie gin loc. 6. Ge vîrv tare rîgicată.
15. Ce uită, drago, ce uită, 7. Mult i 'naltă şi subţire,
16. Ce uită la rasarit, 8. Vai, Doamne, bună-i la fire!
fg. 14.559 a Bătrîna - Hunedoara
cîntat Jg.
1. - Setcină verdge dge bradu I : 1.
a I: 2. Şine,-amar, tec-o blăstămatu, :I ă I: 2.
dictat
3. Die de la codru-ai plecat? m 2 I : 3. plecatu : I
4. - Nimen' nu m-o blăstămat, *

5. D-avui un fratce jurat 12. Kiskineu frumos rotat,
6. Şi azi la mine-o minat 13. Şine,-amar, tce-o blăstămat
7. Doi voiniş' cu doi topoară, 14. Să nu stai împăturat
8. Pă min' jos să mă doboară 15. Şi să stai în vîrv dge brad,
16. Vînturile să tce bată
9. ~i pă mine să mă bue 2
17. Şi soarilc să tce ardă?
10. Dgin mijlocu codrului,
11. În mijlocu-oraşului.
„Mai zîşe dge nişfce fire 3, Cornelia
. . . . „mai zîc" . . Berci îl ştie tot."
707
334. cztNA e ..tTRIN Ar
mg. 503 b Goleş - Hunedoara
dictat mg.
1. - Bună sara, miez die noaptie, I~ t. miezu nopţi, ~I

2. C-o venit şeasu die moartie; I~ 2. Că o şeasu morţi ~ I
3. Cocoşi or cîntat I ~ 3. Şi cocoşi ~ I
4. Şi tu, dragă, n-ai plecat. •

5. -Taş', moartie, nu mă grăbi, 23. Da' nu mă poş' diespărţi
6. Ş-acu-z gata de-a porni, 24. Di la fir die brebeniei,
7. Da' nu mă poj' diespărţî. 25. Di la draj' parinţi mniei.
8. Strigă moartea-a doa oară:
9. - O' nu ieş' tu, dragă 2 ,-afară? „Di la draj' fraţi mei, dacă n-are părinţ'."
10. - Aş ieşi, moartie, ieşi, 26. Strigă moartea-a cincia oară:
11. Da' nu mă poj' diespărţi 27. - O' nu ieş', tu, drag', afară?
12. Die on fir die viorie, 28. -Taj' moarteo, nu mă grăbi,
13. Die dragă nievasta me.* 29. C-acu-z gata de-a porni,
14. Strigă moartea-a triia oară :
30. Da' nu tnă poj' diespărţi
15. - O' nu ieş', dragă,-afară? 31. Die la fir die vioriele,
16. -Aş ieşi, moartie, ieşi, 32. Di la dra j' surorile mele. 3
17. Da' nu mă poj' diespărţi 33. Strigă moartea-a şasa oară:
18. De Jm fir die brebenieu 34. - O' nu ieş', tu, drag', afară?
19. Die la dulşie tata mnieu. 35. -Taj', moartie, nu mă grăbi,
36. C-acu-z gata de-a porni,
20. Strigă moartea-a patra oară:
37. Da' nu mă poj' diespărţi
21. - O' nu ieş' tu, dragă, -afară? 38. Di la fir die busuioc,
22. - Aş ieşi, moartie, ieşi, 39. Die la fetiele din jioc.
335. ZORILE
fg. 1757 Petrila (PredonU) - Bune4oua
1 fg.
cîntat
I: 1. Cocoş o cintato, :I ă I: 1. cîntatu, :I

2. Zor' s-o răzvărsato, 2. răzvărsatu,
I: 3. Toată lumea lucră, :I şil, e2 I~ 3. :J

4. Tu tie gaz' 2 die ducă. 4.
I: 5. Şiarcă 3 de-z' ridică : I
I: 6. Die ej'' pănă-afară, :I 6.
7. Da' ej' păn' la soarie, 7.
8. Nu sta la răcoare. 8.
--- „
• Var. Die on fir clie brebenieu,
Die dragu soţu mnieu;
sau: Di la tir die viorie,
De la draga maica me.
708
9. Şiarcă de-z' ridică 9.
10. J enie la sprincenie, 10.
11. Buză subţîrielie, 11.
12. Grăieştie cu iele, I: 12. :I
13. Die-z' mai mulţămieştie
14. La hăi buni vecinia 1: 14. :1
1.~t Cari-o făcut binie 15.
16. Di-o vinit la tine, 16.
17. Să ti mai petriacă 17.
18. Dintr-o ţară-nt-alta 18.
19. Din ţara die susu I: 19. :I
20. ln ţara de josu, I: 20. )lOSU :1
21. Că-i locu frumosu 21.
21.
22. Şî-z holdiele-aratie, 22.
23. Grînie sămanatie. 23.
24. Capu holdelorn 24.
25. Iesti-un paltinioru 25.
26. Cu frunza măruntă, 26.
I: 27. Cu umbra rătundă. : I
28. Să tie bai 6 la umbră,
29. Sa tie răcorieştiu,
30. Sa nu potrezăştio.
NOTE LA TEXJELE POETICE
1.
1 Pe bandă se anunţă „Zorile ,de afară", însă informatoarele cîntă în continuare şi „Zorile din cas4".
2 Cîntecul se repetă de cite trei ori în contextul ceremonial real.
3.
1 top = mai multe la un Joc, pachet de luminări.
4.
1 La versul I fl, se greşeşte mai întii: stinsă in loc de aprit1sd.
s.
/
1 Culegătorul nu a delimitat strofele melodice.

2 „Se cîntă afară la fereastră, fiecare cu o luminare şi o năframă în mină. Trei luminări sînt aprinse la stîlp. Ele [Zorile]
sint surori ca şi ursătorile, ele ursăsc şi iele. Ele-i ursăsc drumul." Cîntecul este executat de trei femei.
8 Probabil vdlusel.
t Probabil top. ·
& Vezi nota 3.
6.
Se cîntă în picioare, afară, la fereastră, cu faţa la răsărit. În mină poa:rtă cite o batistă cu un ban şi luminări aprinse
0
1
Se intercalează semnalul gorniştilor. Cin tecul se repetă de trei ori. Cin tă trei femei; pe timpuri cintau şi cinci. Numărul trebuie
să fie impar; femeile nu cunosc explicaţia.
7.
1 0-ndrdvenit = „Ocllţepenit".
1 Se cîntă de trei ori.
1 - „Dacă nu se cintă „Zorile" s-a ridi lumea."
8.
1 cleant = steiu, stîncă.

2 Cind' se cintă? - a) „Cînd vin cn bradul din munte"
h) „După ce-l împodobesc"
c) „De acasă pin la cimitir".
Numărul cintăreţelor nelimitat.
9.
1 1S-au oprit singure.
710
10.
l Culegătorul nu a delimitat strofele rnelodice.

1 După ce se termină Zorile la geam, se cîntă în casă. (Zorile în cast!/).
11.
l După înregistrare, interpretele spun că înaintea acestui vers ar fi trebuit să cînte: „Cari ni 1-az luat",· iar dupl versul
68 urmau versurile (pe care le-au sărit): „ 'V oi şi ghiocelu,/C-ala-i frăţioru/ Creşte su' :dpadd, / Nima sd nu-l vad4."
12.
1 C11lf'gătornl nu a df'limitat strofrle mf'lodice.
13.
1 Culegătoml nu a delimitat strofele melodicf'.

z Obs. fişa mg.: „Se lt>agă doi flăcăi la cap cu cite o năframă, îşi scot dl.ciula şi pleac~. Se duc rude la pldure, tlu}ill
brad. In drnm n-au voie sii ·rorbea.scă. Mănînd't înainte de a începe să doboare bradul."
14.
1 Text 'reconstituit după transcrierea muzicali!..

9 „Le ştiu de mul', de cin' m-am căsătorit. Da nu-l prea ,~tiu mult, vn', nu le prea ştiu aşa." (Inf. fişa ff.)
15.
tVezi notele la melodie.

8„Acu io astea le ştiu, astea vi le spusei".
(Se cîntă şi în casă?) - „Zicem vo trei-patru cu·rinte şi-n casă." [Zorile din casd]. „Da, vezi, le zicem de cîte trei ori."
(De la cine le ştiţi?) - „Di la o muiere bătrină, în tinereţe. La Stroieşti."
16.
1 Var.: să ddm.
2 „Afară, la răsărit. Pe urmă mergi în casă" .
• 17.
Var.: grăbeascd.
1
Var.: Si una de tuict'l.
2
Var.: trei.
3 '
4 [Cintă] „trei muieri". [Cu] „faţa la răsărit." [Cu] „o lumină în mină. Afară. De trei ori."
Fişa continuă cu textul Zorilor în casă şi cu informaţii db·erse la Zori şi Braâ.
18.
1 Vezi Note la nr. 17 - fg. 2776 h.
19.
t „pachet".
711
23.
1 Se cîntă:
,.La primirea bradului; pină acasă şi pin la cimitir, tot lista merge."
1 !n fg.: I:
La hal plioştinosî:I
8 In fişa textului se află încă 2 versuri intre paranteze: Tinerel voinic/ Anume, Dumitru.
4 Var.: Ia mi-a mai trimesî.
11 O altă informatoare, Ilinca Iordache, spune: Cu berde de brîu.
8 Versuri adăugate de altă informatoare (Ilinca Iordache): „Cu vărvu nainti /A jele morminti,· /Cu poale lcJsate /A jele
de moarte."
7 Ilinca Iordache adaugă versurile: „ Că mă pun', pun• / Căpiori de casă / Să mă şindileasciJ / Şi pe min • m-a pus / I n
tot mijlo' de cîmp / La cap de mormînt."

8 „Sfîrşit". Fişa continuă cu textul de Brad în episodul ceremonial final, cu un comentariu (prealabil) al informatoarei.
Textul este alcătuit din motivele: Pămîntul, Firul defoiamfir, Bucură-te, măndstire. Pe parcursul textului, comentarii ale infor-
matoarei.
8 Începînd de la versul 17, mss. nu mai consemnează, repetarea versurilor.
24.
1 În fg. versul 11 vine după versul 12.

2 „Asta-i ăsta. Atita-1 ştiu. Îl cîntăm de multe ori". (Învăţat) De la cine? - „De la muieri, da o murit muierile alea."
În interpretarea noastră, numai prima strofă are 1 rinduri melodice; în continuare se insistă pe a II-a jumătate a st1ofei
melodice.
25.
1 „Acuma ala iară să-ntoarce de trei or'. Cine poate să zică."
26.
1 „Zorile, dimineaţa în faptu zilii." (Comentariul interpretei).

2 Am dat altfL interpretare formei arhitectonice. (Vezi melodia).
8 „g4tire, aşa zice". (Preci?.area informatoarei).
' „Nu mai e, nu mai ştiu. Asta, Domnule, să-ntoarce de trei ori."
27.
1 „Atlta ieste, o zice de trei ori. Din bătrini le-am aflat, din muieri bătrlne."
28.
1 (Învăţat?) - „Iaca di pi muieri".
29.
1 „Atîta este, o zice de trei ori. Din bătrîni Ie-am aflat, din muieri bătrîne". Id. text ca la nr. 27 (fg. 10012 b).
32.
1 „Din cuscra asta am învăţat-o şi io (Maria Gh. Coiculescu). de vreo 20 de ani".
33.
1 Este clar că interpreta nu cunoştea bine textul, de aceea nu am reprodus versiunea dinaintea înregistrării, care este
diferită de cea cîntată.
34.
1 „Dacă le termin [cuvintele], nu iasă cîntecu".
712
35.
1 „Acu sA g!l.tară. Nu mai sînt. Aştia fură". Fişa continuă cu informaţii despre momentul cîntării: „După ce intrăm
fn casă, zicem mai puţin: ScoaltJ, cutare, scoaltJ/ (cum l-o chema, Ion, Gheorghe, cum l-o chema): Scoală de vorbe,~te / De le mul-
ţifmeşte".„ Urmează un text de „ZMi în casii". (De unde ştie?) - „A auzit o muiere ici, alta colea". ·
36.
1 „Aia sin'. Da' 11oi, vez', le zicem de trei ori." (În casă?) - „Păi zicem şi-n casă, altele, da' altă modă. Se cîntă şi cele
din casă, de trei ori".
37.
1 „Asta-i". "
(De unde le ştie?) - „N-am afla' din mamele noastre, nu ştim." (N-au ştiut să cînte mamele informatoarelor, ci alte femei
din sat).
38.
1 „Aştea sunt. Io aştea le ştiu, Zorile de dimineaţtl". Apoi îşi mai aminteşte cîteva versuri.
1„Le zice de trei ori afară. Tot astea care le ziserăm. În casă zice de elelalte: „Scoal' cutare„."
(Cite femei cîntll. ?) - „Cite trei. În tindă ori şi pe prag afară. Cum să brodeşte. Dispră r1'lsărit".
(Ţineţi ceva în mină?) - „Nu. N-avem nimic."
39.
1 (Cite femei cîntă ?) - „Care s-o pricepe: doul-trei-patru-cinci, cite s-or brodi".
40.
1 „Al din casă". (Pe fişa de fg. indicat: „Bradul"; de fapt, textul este al Zorilor din casd).
1 „Atîta-i . De mult. !eram de doispre'ce ani" (cfnd l-a fnvăţat).
42.
1 „Atîta ieste. Fepiei bătrîne, de mult. Cînta şi muma, cu ia mă loveam". ( = Se potriveau gJasurile).
44.
1 Fişa fg„: „ZMile". „Dimineaţa cin' să varsă zorile." „Le ştim din copii, c-aşa-i obişnuinţa la noi".
2 La sfîrş1tul textului „Z01'il01'" apare un fragment din (balada) „Trei surori la flori"; informatoarele susţin că aşa înct>p
Z01'ile (cu aceste versuri) şi după aceea se continuă cu cele deja înregistrate.
45.
1 bucium =
butuc de vie.
1 „Io pe aştea
le ştiu" (fişa text).
3 chiţi = buchete.
46.
„De la o mătuşoaică b!trîd care a murit". (Fişa fg.).
713
47.
I Noi am dat o altă interpretare formei arhitectonice.

1 mlăştinos.
48.
1 „De mul', de mul' I Sin' vro şaizej de ani. Dint-o mătuşă a mea. A murit."
1 ?n timpul înregistrării s-a întrerupt. Text reconstituit după transcrierea muzicală.
49.
1 „Atîta-1 ştiu" (fişa text).
so.
1 „Aşa le-am afla' şi noi din bătrîni." I
1 Vers supranumerar. Interpreta, rugată de culegător să cinte acest vers, la cîntare l-a redresat metric: „Nou' care cu
lemne."
51.
1 „Asta ieste, domnule. To' de trei ori să-ntoarce."
52.
1Versurile de la nr. 11-25 inclusiv aparţin, de fapt, „Zorilor din casd".

„Iar le ia 'napoi" (repetă textul, n.n.). „De trei ori." „Asta-i Zorile, afară ieste. În casă altfel ieste. După ce că le ter·
2
mini, tuni în casă''. llrmează cîteva versuri din „Zorile din casd''.
53.
1 de adăpost.
54.
1 Continuă cu alte teme: [Zorile din casdl [Pe drum], Bucurd-te, cimitire, Ţdrîna. tn continuarea textului, interpreta
&pune: „mai este, da' nu mai mi-aduc aminte". lncearcă să-şi amintească, dar nu poate, şi dictează fragmentele indicate mai
sus „.
„Toate astea se ciută pe melodia «Zorile~" (nota cuîegătorului).
55.
1 Am dat o altă interpretare formei arhitectonice a melodiei. (V. transcrierea melodie!)~

2 „Asta-i tot acuma. S-a terminat."
56.
1 Textul Bradului continuă cu Al ţdrînii.
57.
I şindilească.
1 „De la femei; în sat". (Au învăţat cîntecul).
714
58.
t Ceea ce numerotează culegătorul ca versurile 8, 9, sînt, de fapt, relatări fn proză ale subiectului. ln fişă se mai adaug!I.
(nenumerotate): „Şi la mumd/Şi la soră". .
2 Continuare incoerentă a textului; de aceea nu l-am mat reprodus.
59.
1 „De trei ori zice Ia rînd asta".
60.
1Am dat altă interpretare formei arhitectonice decît cea dată de culegător în schema din fişa textului.
2„Da' vezi, noi lăsăm glasu al' fel. Nu ca cin' seri. Laj' glasu dielung aşa.„ De trei ori zicem vorbele astea. Şi-afarl colea,
dinaintea casei."
În continuare, în fişa de text se află „Z01'ile din casii".
61.
1 „Acuma nu mai ştiu" „.
62.
1 „Acuma sl terminară". În continuare: „Z01'ile din casii" şi „Ale drumului".
63.
1 Culegătorul consemnează inexistenţa Cinfernlui Ţilrînii.
64.
1 Pe fişa de fg. se află însemnarea privind stilul de cintare: „Maria Cirlig acompaniază ln c•1inte sistematic''.
65.
1 Completat după dictarea textului de către interpreta Stanca Al. Voiculescu.

2 Sublinierea aparţine culegătorului (C.B.) şi echivalează cu sic I
3 În_continuarea textului se află consemnate textele: „Zorile de afard", „Zorile din casii", „A le drumului", „Al bradului".
66.
1 Numărul ·1ersului a fost consemnat în fişa textului; presupunem că ar fi fost o variantă la: (Cutare) mi-a porun,it.
Versul însă lipseşte atît din fişa textului cit şi din documentul sonor (fg.), deşi a fost indicat de culegător în schemă„.
2 Ca la nota 1.
\
67.
1 Anacruza apare abia la a treia cintare a versului.

1 (Zorile) se cin tă de trei ori şi afară şi în casă.
68.
1 (Capuiegati') ~ „Să obijnuia cin' pleca să reteze plopu, să lega la cap cu peşkire; acu cu cirpe se leagă".
2 ( PcJru ldsati') - „Nu să mai tundeau, ţinea doliu (6 săptămîni). Şi acum".
715
a „Din rude. 3 sunt" (cei care taie bradul, plopul).
• Nu poate explica sensul versului.
• (Colacii') - „Cu colaci din pline, cu pline aşa, pleacă la iei."
72.
l „Atîta-1 ştiu. Acu nu-l mai ştiu."

La întrebarea: (învăţat cînd ?) interpreta P. Băcanu răspunde: „Din primele timpuri ale căsA.toriei. Aşa l-am pomenit, de cînd
s-a pomenit"; cealaltă interpretă răspunde: „De vreo 3-4 ani" ... Continuă cu Zorile din cast!.
79.
1 „Muierile: mi, mi, de kiamă viţelu să-l dea la vacă".

1 „Atîta-i cîntecu. Da vezi, îl luăm to' dintîi: haiti, haiti, haiti, de trei ori."
80.
„Aşa să cîntă. Le ia de trei ori, vezi 'mneata. În cîntec, ZMile ăştia sunt. Şi Bradu-i alfel."
81.
1 Am dat o altă interpretare strofei melodice la început. (V. melodia.)

I
82.
l „Asta se cfntă pe drum". (Fişa de text).
84.
l fnregist rarea întreruptă.
8~.
1 Au sărit versul: „De şapte zidari".

1 zăbrelui.
1
„comîndje", comîndare: „să nu tie uitie, să-i dea amărîtu de colac" [de pomană).
86.
1
Nota culeg. privind comentariul uncia dintre foterprete, care şi-a auzit înregistrarea: „Cum luă ala vorbele mele,
şOtea curat I"
87.
1
„ Este un brad anume ... Dacă nu-l nimereşte pe ăla, nu să taie bradul bine: ori i să rupe cetina, o cracă, ori i sl. rupe
vîrfu, pînă-1 nimere bun."
1 „ Une nu ie piatră" [mlăştinos].
88.
1
Schema fg. completatll prin coroborarea cu transcrierea muzicală.
716
89.
1 Urmează în fişa textului informaţia asupra Zorilor di" casă la Bîlta, unde motivul Corboaiui este înlocuit cu cel al
Firului de trandafir.
90.
1 „De trei ori" (se cintă).

La Bilta nu se cin tă versurile: U11 cuptor de pîinc,/[ ... ] o vacd grasd, ci se spune: „Pind s-o gdtiscJ /De-o turtii de eearll /
Fie-i de vedcalcJ / Di-un braţ de pcşkirc / Pentru pomenire."
Pe fişa de fg. culegătorul notează răspunsul interpretei la rubrica (i11vcJ/at de la cine.)): „Din mama mamei".
91.
1 (Se cintă) „Dimineaţa cin' să crapă de ziuă".

1 În contţnuarea textului Zorilor de afară sînt notate Zorile din cascJ. (Zorile se ştiu): „Din bătr[nele noaste". (Fişa fg.).
94.
1 Interpretele au continuat să cinte, dar înregistrarea s-a întrerupt în cursul acestui vers.
98.
1 Anacruzele, repetiţiile şi delimitarea strofelor au fosţ făcute de noi.

2 „Păi de mult. De cind ieram copii" (ştiu cintecul). In continuare, pe fişa de text !le mai află notate versuri din
„Zorile în cascJ", „Lemnul", „B1·adul".
99.
1 Versiunile cintat/dictat nefiind clar consemnate, am optat pentru cea clntată, versurile 1- 16.
1 În continuare, fragment din „Zorile din casd".
3 (Ştiu cin tecul) „Din tinereţe, de la bătrîne; alea a muri' toate".
100.
1 Ca la nr. 99, nota I.

1 lnf. Păuna G. Rădulescu a dictat „cărare". (Nota culeg.).
101.
1 Se pare că textul a ~st scris în continuare în timpul cin tării, dar fără a se consemna toate detaliile antrenate de muzici.
2 „Zicem de trei ori". [Cîntecul].
102.
1 (Se cintă) „Cînd primesc bradu şi pe drum."
1 Vezi nota 1 de la nr. 101.
3
Versurile 13-17, dictate de interpretă în continuare, aparţin, de fapt, cîntecului „Lemnului".
103.
1 „To' ca la d.emnt să spune" ...
105.
1 S-a continuat înregistrarea cu un chestionar.
717
106.
1 Triftong.
I De la „a ciupi". I n C•'
107.
1 Consemnăm sumar schema mg. la textul poetic notat de Mihai Pop.

2 La înregistrare, interpretele au sărit versurile de la 15-32, pe care le-au cîntat înaintea înregistrării.
3 În fişa de text urmează chestionar asupra obiceiului. , I
110
1 În continuarea textului găsim informaţia: „Şi cin' ajunge acolo de zişe: Pana Ion s-o gătci, f S-o gatci s-o desparţi;
zi~e: - Zorilor, surorilor,/ Nu pripireţ' a zori/ Pana omu s-a gatci ! f-
Noi, Zorile, n-am pripi, Şi ne pripiez' rădzile /"; f
urmează versurile 4-7, apoi: „Ş-încă Ion că ş-o găti/ Noă cuptoare de pînie /Noă buz' de băutură/ Noă oale cu legume/
f
Ş-încă noă răvăşele / Ca să trimeată Pe la nemurele / Ca să mai vină şi ele / Să vadă şe foc şi jele / Şi şe cale dielungată /
Cum n-a mai foz' nişiodată."
Textul continuă apoi cu motivele: Zorile din casă, Lemnul ş.a.
112.
1 De asemenea: „Al suliţei".
113.
I
Prima. silabă
Ca la nota. 1
triftong: Ioana.
-
115.
1 Primele 10 ver!:iuri au fust scrise după ciutare, dar semnele de repetiţie uu figurează dccit pe alocuri.
2 vegirezî = vedereze = să devină viziuil.
116
1 Textul a fost scris în timpul înregistrării, dar culegătorul nu a consemnat decit completările ·1ersurilor.
z Primul vers l-au cîntat înainte de începerea înregistrării, iar la semnul culegătorului au continuat cîntarea cu versul 2.
a scucit = scutit = adăpostit. v
4 „h gătcirăm. Alea le ştiu, alea ţi le spun." În continuare pe fişa textului se află: Ale drumului, Al~llpului.
1 Vezi neta la. melodie.

117.
-
•
118.
,
1 Textul poetic reconstituit după transcrierea muzicală.
119.
1 Ca la 118, nota 1.
121.
1 Textul a fost notat prouabil după dictare, iar culegătorul a adăugat modificările intervenite în timpul cîntării.
I La dictare: Tînăru cutare .'. .. („cum o fi iel'').
3 Versurile 11, 12 au fost dictate anterior, dar lipsesc din fonogramă.
4 Adaugă la text: Bradule, bradule,/ Noi să fi ştiut,/ Noi am fi trimies /To' triei voinicei/ Cu .~acur' la iei,/ StJ ti
fi taiat /Ca tu ni-ai sacat.
718
122.
l „gaică" =-= „111oartea"

z „o-11drevenit" = „o murit". (Spun că termenul uu există în limbajul curent).
3 Interpretele spun că motivul Trei surori la flori se află „uumai la Zori".
123.
1 „Atîta ştiu". „De la femeile din sat" (fişa mg.).
124.
t Cule"'-.ătorul a notat mai întîi textul după dictare şi apoi a adăugat modificările din documentul înregistrat, fărl
a delimita Strofele melodice.
În continuare, pe fişa de text sînt date şi alte texte: Al drmnului, Al jirnliii ş.a.
2 Adăugat la înregistrare. '\ '
126.
l Textul reconstituit după transcrierea muzicală.
127.
l „l\laicili să jeluie, să ciută" ... „To' de trei uri să zice ~i aici".
128.
1 o' =ochi.
2 „Aştia sunt în casă. De trei ori Ic zicem". În continuare sîut consemnate şi alte texte.
129.
1 Fişa cuprinde şi alte teme: Ale drimmlui, Ale brad11lui, Al pămî11tirlui ş.a.
130.
1 Cilindrul pare să se fi terminat.
131.
1
ln continuare, pe fişă mai sînt următoarele texte: Fire, tra11dajirc, Al vămilor, Al lumilldrilor.
132.
1
Textul reconstituit după transcrierea muzicală.
133.
1
ln conti11u<1-rea textului cîntat se mai află fragmentul „La plecarea de acas~".
134.
1
Interpretele continuînd să cînte după oprirea fonografului, culegătorul a notat pe textul dictat unele adaosuri pro-
venite din cîntare.
719
136.
1 Textul reconstituit după. transcrierea muzicală..
137.
1 Textul reconstituit după transcrierea muzicală.
138.
1 Textul a fost notat mai întîi ·după dictare şi apoi completat de culegător după. fonogramă.,.
2 Versurile 9 şi 10 lipsesc d~n fonogramă..
3 La dictare: Că iel ma sadieşte.
4 Versurile 13, H lipsesc din fonogramă.
139.
1 Ca la 138, nota l.
2 „Şi de trii ori zici tot asta".
140.
141.
1 Textul a fost reconstituit după transcrierea muzicală..

2 Vezi Note la melodii.
3 Ca la nota 2.
4 Varianta fg. 8514 b continuă cu motivul Firul de trandafir.
143.
1 Textul reconstituit după. transcrierea muzicală.
146.
1 Aşa cum apare din fişă., culegătorul a notat textul în timpul înregistrării, care s-a oprit după. versul 4; după aceea,
probabil că.
femeile au mai cîntat două. versuri, după care au dictat textul în continuare.
2 „azestat" = aşezat.
3 Ulterior adaugă versurile: Bradule, bradule, /A pleacd-ţ' crîngările /Ca să-z' punem florile; /Mai în vale, la mijlo~.
Punem kiţ' de busuioc/ Şi tie uscă, brade,-n loc./ „Asta-i Al suliţii".
147.
l Motiv deosebit de cele îndeobşte cunoscute, cu text octosilabic de Verş. Fişa cuprinde diverse motive obişnuite
în „Zorile din casă". .J...
148.
1 Primele trei versuri sînt, de fapt, hexasilabice, prima lor silabă îndeplinind funcţie anacruzică.
z „nuocoţele" = „nişte flori mici".
149.
1 „Asta cin vinie cu bradu". „Nu s-a mai cîntat de vro 30 di ani mai binie. Nu s-a mai obişnuit, s-a schimbat
lumea". Urmează informaţii asupra obiceiului (fişa text).
720
150.
l „Di mult. Aşa să cînta la noi, la Beba Veche, că io-s d-acolo".

„Eu ştiu singură a cînta. Numai la tineri se cîntă oZorileo şi numai femeile" (cintă) ..
„Se cîntă în uliţă, pe urmă în uşă la tindă şi în curte. Nu [se cintă] la fereastră sau înăuntru".
„Se cintă în grup de 9, 11 sau 13 femei".
151.
l De la versul t!, nu s-a mai înregistrat.
152 .
.. t „anglie" = „o cerneală scumpă care numai în rai se află".

2 Unele Interprete pronunţă: scoaltJ; altele: iară.
3 Copiat de pe manuscris în scriere literară.
4 „Să cintă la o femeie sau un bărbat tinăr, cum v-am spus".
(Se cintă acelaşi cintec la toţi?) - „După caz i-l prefacem, dacă are o femeie 2 copii ii cintăm nişte vorbe, dacă n-are copii
i-l prefacem altcumva".
(Cum se cintă?) - „La noi să clntă asta. în două părţi". (Două grupuri de femei cintă antifonic).
- „Ce zicem noi, ziceţi şi dumneavoastră" spune Eugenia Petca către cel de al doilea grup. (S-a înregistrat Cîntecul
dl Mare cu ambele grupuri).
(Pentru cine se cintă?) - „Numai pentru o femeie tinără, un om tînăr sau o fată sau un june să ciută asta, la
4 dimineaţa, înainte de a se face ziuă, în zori; cin' să face ziuă-i gata cintarea."
(Cine cintă?) - „Un grup de femei cintă la geam în stradă, şi alt grup de femei la geam în curte şi dacă-i naltă casa,
să urcă sus pă scaune, ca să ajungă oblu cu geamurile" [chiar în dreptul geamurilor] „si s-auzî-n casă."
(Cite cintă?) - „Cite 5 şi .5 adică deolaltă ar fi cel mult 10, şi cel mai puţin şase: trii deoparte şi trii de alta."
„În noaptea aceea tot satu vine şi ascultă". Fişa continuă cu informaţii asupra obiceiului.
153.
1 Am apreciat că textul a fost scris în timpul cintării, dată fiind consemnarea silabelor de completare.
155.
1 :.Notat după cinta.t şi completat cuvinte prin dicta.re, de aceea lipsesc completările." (Obs. culeg.).
11 Continuă Maria Ba.nuş. (Obs. fişă).
3 Continuă Maria Imbrescu, .5.5 ani. (Obs. fişă).
4 Continuă Careba Trandafira, .5.5 ani. (Obs. fişă).
5
Sfîrtitul benzii întrerupe înregistrarea; de la aceeaşi interpretă s-a cules o variantă, scrisă în continuare tn fişa de text .
. I
156.
1 Cîntat antifonic. Primele 5 versuri au fost notate în timpul cîntA.rii, consemnîndu-se doar o parte din· aspectele datorate
cîntării. Acestea sînt reprezentate în schema mg. Urmează informaţii în legătură cu obiceiul.
Numărul interpre.telor este mare, nelimitat. Interpretele susţin că acest text se îmbină numai cu această melodir..
11 Noi am dat altă interpretare formei arhitecţonice.
3 Schema a fost dată în fişă numai pinii. aci.
• „zdtrit" = „întîrziat", „trecut".

• „preavin'" = privind.
8
Graiul dialectal şi colorarea lui u spre o au derutat la notarea versului în fişa de text.
7
„înfitatce" = „încrengurat".
8 „vîlvîru" = „vîrful".
11
„nenea" = „numele" (celui cîntat).
10 „şerb" = „cerb".
11 „fimbri" = „fringhii".
12 „potrocole" = „registru".
18 Ca la nota 9.
14 Ca la nota 9.
H „naslapi" = „talazuri care vin pră mare, pră Dunăre".
18 „s4lcind" = „apă curată".
721
1S1.
Scris astfel de culegător.

1
z Ca la nota 1.
a Ca la nota 1.
4 (Învăţat) de la Zosim Flităr şi Rahira Dan (fraţi), acum 30 de ani, în sat". Informatoarea spune că l-a auzit cîntat de
Zosim Flităr din fluier şi Rahira Dan cu vocea, in casă, la moartea nurorii lui Zosim Flităr. (Obs. fişă).
158.
I Textul rescris după fg.

1 vi' = vie (eliziunrj.
161.
1 Ascultind înregistrarea, o informatoare comentează: „Cintă mai frumos ca noi!" Adaugă apoi: „Ştii c.ă-i lucrare fru-
moasă asta!" (Fişa mg.).
(De cite ori se cintă ?) - „Odată-I zişim. Cin' nu să gyăbiesc muierile, ii zic şi de doo-tri uor' ".
162.
1 Textul ret:onstituit după transcrierea muzicală.
163.
1 Textul a fost scris după dictare, apai completat de culegător, la primele 8 versuri, după fonogramă.
a La dictare: cucosei.
1 Şaţa = ceaţa.
• Şiard = ceară.
1 Obs. fişă: Nu se mai ciută nimic [alt text] pe aceastll melodie.
164.
1 „Astea sun' de-afară, de dimineaţă, de noapte." (Clnd au învăţat?) - „De mult iole ştiu, de cin' ieram mică copilă,
de la o mătuşe a mea" (spune Filoteia Coteţ).
- „Io ştiu de la mama mea" (răspunde Elena S. Butiuc).
165.
1 „De la multe, gi la babe, aşa l"am prins, aşa I-avem noi, tot nuniai bătrtne. Dimineaţa ne ducem să strigăm Zorile".
166.
1 Culegătorul a notat textul mai intîi după dictare şi a adăugat la acesta semnele corespunzătoare fonogramei.
167.
1 Primele .5 versuri au fost omise la înregistrare.

1
Vocala î care precede pe i reprezintă o colorare vocalică în cintare.
3 Frecvente completări cu să în textele din zonă.
• Se ciută afară de către un grup de trei femei.
168.
1
..• „cine-o fi ala".
z După fragme~tul din a II-a repriză a cîntecului, suspendă şi trec la „Zorile din casd".
722
169.
„De trei ori. Afară, dimineaţa, cin' rasare soarile să zic Zorile aştia".
Pe fişa de text sînt notate în continuare: „Zorile din casd", „Al tronului", „La lumîndt i", „Ale dl'umului", „BucutdAe,
mdndstire", „A l pdmîtitului". '
171.
1Versurile de b 17-31 aparţin, de fapt, „Zorilor diK casd".

1 Ştie cintecul de la mama ei.
Pe aceeaşi fişă se află textele „Zorilor din casd", „Al boilor", „Ale drumului", „Bucurd-te, mdudstit'e" şi „Zorile de seartJ".
172.
Tcemie = frunte. Sensul versului: „dge sus pană juos".

1
a [Ştie cintecul] „Din copilărie, dgi la batrinii miei, dgi cin' ă fos' dge paisprizişe ani, c-am a,,.u· nacazuri" - spune Ioana
M. Rusu.
173.
1 Luvat = luat.
174.
1 A structJm = acoperim.
1 (Cite femei îl cîntă?) - „ ... Tăt tri." 11 cintă dnd aduc bradul acasă şi pe drumul final, cu excepţia opririlor.
175.
1 Cîntă zilnic, două-trei zile cit durează ceremonialul. Cîntll afară, în bătătură, cu faţa spre răsărit.
(Cite femei?) - „Trei. Todiauna triei trebuie să fie, chiar dacă una nu cintă. Aşa a fost obişnuiţ' bătrînii".
(Glasul acelaşi?) : - „Nu să prea loveşte" [potriveşte) cu satele vecine.
(Cuptoare de piine ?) : - „Păi la noi să faşe pomană".
(Oluri cu legume?): - „Tot la aia [pomană). Tot ce-i trebuie viului."
(Dar mortului?): - „Da parcă mortu mai mănincă? Da spunem noi ca proştii, noi ce ştim?!".
176.
1 Aici se inserează numele.

" Cîntă trei femei, dintre care una începe strofele melodice: „ia [ea] o ia nainte şi iele după ia".
177.
1 Schema reconstituită după transcrierea muzicală.

1 Pe aceeaşi fişă, în continuare, textul „al Bradului" cu unele observaţii ale culegătorului.
178.

1 Versul neînţeles.
1 Nesigur.
• Rîndul melodic corespunzător acestui vers are aspect aberant din cauza trecerii spre alt tip melodic.
1
Cu acest vers începe alt tip melodic. (Vezi in Colecţia de melodii nr. 117).
. 723
179.
1 „t>un pînza păstă îel" (l-au acoperit).

1 „Lele, ca un fel de jelet". Cu două zile mai înainte au dictat în prealabil versul: „LaliJ, de n-az mai zorit".
1 Cu două zile în urmă au cîntat: „Pan Grigore s-a gătcit / Cd pleacd dgi pie piJmînt". (Cf. fişa text).
• Unele interprete cîntă primul vers, celelalte, concomitent, al doilea vers.
• Altădati adaugă: „Şi die grădina cu crini".
• Adaugă cîteva versuri de V erş.
7 Altădată adaugă un fragment de Verş.
1 La întrebare, femeile răspund că lotru uscat înseamnă om tnort, dar nu ştiu să explice mai mult. Profesorul Grama,
di• sat, crede că ar fi fost corect „lut uscat". Femeile, însă, nu se lasă con·rinse şi răspund: „Asta noi dgin babele bitrîne am
auzit şi-a;;a zişiem şi noi".
181.
l Informatoarea principală a ţinut să cinte pe melodia ca la Podeni, spunînd el se cintă şi la Jupineşti.

Se execută după cintecul „Cu fim" (Firul de trandafir).
Textul se poa.te cînta şi pe melodia Zorilor, cf. mg. 3092 I a, V. Colecţia de melodii, nr. 161.
182.
l „ To' dgie triei uor' " (se execută cin tecul).
183.
l (Se dotă?) - „To' dge triei uori, carie după cum i-ajută pucieria."
18•.
1 lebînca = pătura de pe cal, sub şea.

1 La sfîrşit, comentariul informatoarelor: „Aşa I O făcurăm, şi pic-asta".
- „Rău o făcurăm!" (Nu le-a plăcut cum au cintat).
185.
l Nu-şi amiutesc mai departe textul.
186.
1 „Iar nu-l mai ştim". Îşi amintesc apoi şi dictează: Die fraţ', tlie surori, / Die grddiHi cu flori. „A tlt".
187.
t VaspoamiJ = „Uşoară cum ie lina tnfoiatâ."

:11 Nuvdr =nor.
1 Nij' = nici.
188.
1 La plecş4 = „la cîmp".
189.
1 „După a ta poruncă".
• Floare galbenă.
1 Şiete = cete.
• = Să vă adunaţi în pilcuri.
724
•= Diminutiv de la verişoare.
•=Vedeţi.
1 = Pribeagă. (VersuL următor: pribegi).
A = Butoiaşe.
' Bădiţa l.'ntariu spune că ştie fragmentul adăugat, pe care l-a dictat, de la Ioana Gherghescu. Aceasta fiind de faţă,
afirmă. că a uitat textul şi că. l-a auzit „dgi la o babă bătrînă.; a murit dge mult".
Hl.
1 „Nu mai ştiu"; apoi, reamintindu-şi, dictează: C-acolo mai sini/ $etie d11pcJ şetie / .„. etc. (vezi textul inreg. la
mg. 3093 I d, Col., nr. 189.)
193
1 „Mlaştini:'.
:a „Aşa ştiu, aşa zic".
195.
t În transcrierea muzicală textul fg. diferă.

2 = Hirtie.
3 „Asta l-am învăţat io dă cin' am fos' mică, dă li ani, aişi în sat."
(Se cintă ?) - „ Dgimineaţa cin' să faşe ziuă; la fereastă, afară. În fiecare dgimineaţă, pin' pleacă."
(Cite femei?) - „Cîtce opt-noauă, citce sint. Începe care ştiie ş-alelaltce zîc după ia."
196.
1 Reproducem text ul aşa cum a fost publicat de :mtor, exceptînd scurtarf'a vocalelor.
1 De aici încolo versurile sînt spuse, nu cintate (nota autorului).
3 Versuri cintate (nota antorului).
197.
1 Versurile 1 şi 5 au fost omise la înregistrare.

1 Pă·1işcia/prăvişcia = pri-firea (cf. Bihl. 83, p. 262).
1 „Cin' vrei să inv'eţ', în·1eţ'. Jo le sciu ge mult."
•.
198.
1 „Păi l-am audzit şi noi la li.le bătrine, cari or murit. Cin ieram mică, aia-m icra măi drag să 1tsc1dt „."
199.
1 Omis din fg., probabil dictat anterior înregistrării.
1
Omis din fg., prohahil dictat înaintea înregistrării, după care urmează explicaţia: „Acuma spuniem cum îl chiamă"„
3
[învăţat) „Aşa, din muieri d-ale bătrine. Mă chema cîtce una dă 1tlic bătrînc, mă chiema că aviam glas bun."
201.
1Vezi inform. în voi. cit.
Am reprodus textul ca în volumul citat, e:xceptînd scurtarea vocalelor.
1 Şiecie = cetină.
3
Începînd de la.versul 6, textul a fost, probabil, dictat.
202.
1
Sublinierea culegătorului; urmează. semn de întrebare = [du·te ?]
1
[învăţat): „Di la mătuşa mea, din Reşiţa"„.
,,Îl strigi la fereastră gimineaţa, cin' sJ. varsl Zuorile,"
725
203.
1 Interpretat antifonic, fiecare grup cîntînd acelaşi vers de două ori; din această cauză, schema indică versurile cîntate
de '4 ori.
1 [învăţat]: „Dă cind ieram io micucea, cin' ieram la şcoală."
Pe fişa fg. cnlegătorul notează: antifonic cu ison (două voci).
204.
1 „Şi nu mai ştiu. Sin' mai multce, da' nu le ştiu. Am ştiut mai demult, da' am uitat."·
205.
1 Cunie = „cuie".
1 „Nu mai sciu acu. Atîta-i". „Apoi aista să cînta la noi la Ruspierc."
I
207.
\
1 A cintat mai întîi: „La şeapti-aleşi din satu".
208.
1 începutul melodiei stricat de acul de înregistrare.

1 Prăvălie = coastă, prăvăliş.
3 Cauc: = lingură de supă, polonic.
• Ştie cin tecul „gin babe bătrine".
209.
1 Textul pare să fi fost scris ln timpul clntlrii, dar ln fişă nu se specifică nimic. Sublinierea silabelor de completare ne
aparţine.
, 1 La fg. a greşit: „a patra".
1 Nota culegătorului pentru fragmentul care urmează: neînregistrat la fg.
' „No, cine-o şti mai mult, 1puie I".
210.
1 Io
alte variante: „nesc:ai piatrd".
1 Pronunţat cu consoana muiată, echivalează în graiul regional cu singularul mi.
1 „Numa atita-1 ştiu". „D-apăi tot aşa. l-am auzit io ... " Se cîntA. la tineri „dimineaţa în făcutu zlui „."
( ?) - „Afară la ferea.stă, cite s-adună: tri, patru, cinci, şapte".
211.
1 [învăţat:)„De la bătrîne din sat."

„Asta-i lungă, da vezi că mi-am uitat-o" ...
„O scrie cari-o ştie bine şi o dă la fiecare". •
212.
1 (Motivul cucului?) - „Nu".

lşi amintesc de motivul „Strigd moartea lafereastrd", dar nu mai ştiu textul.
„Asta nici n-o prea cintă; cîntă tot alte" (cintece). „Acuma sint şi cărţ' de ce sll. cînte ... da, mai de mult nu ierau" (fişa fg.)
213.
1
Textul a fost, probabil, scris după dictare, iar în timpul înregistrării culegătorul a adăugat unele semne privitoare la
fonogramă.
2 La înregistrare.
3
La înregistrare cîntă astfel numai prima dată (în mod greşit); la repetare se corectează, relu.înd vei;-sul dictat,,
726
• Se reiau versurile 11- 13.
• „De la bătrînele noaste, de 1a mamele noaste. A~a ni-am pomeni' cu cîntecu' ăla",
Cin tă cite patru-cinci. femei, în z.orii iilei,
214.
I
„Aicea-I cînt11.m dimineaţa".„ ,,În făcutu zi!JÎ, îl cîntăm afară, apoi s-aude citu-i satu. Gura mea s-aude cînd oi vrea il·i
t
dau drumu'.„" (cf. fişa fg.)
215.
Culegătorul -a scris textul în timpul cin tării, după cit se pare, şi a notat repetările doar la început; în continuare apar
numai unele indicii ale cîntării, în măsura în care i-a permis ·1itcza interpretării.
2 Cnvîntul lipseşte din fişl'i.
3 l\loti-1111 acesta inrrpc dc ohicri cu ritc'"ta ·1rrsnri care lipsl'~C" din fişă şi carr prohahil i-au scitpat culegătoruJJi în viteza
cin tării.
• Vers incomplet, din otcl'laşi motb ca în razul prrccdcnt. (V. nota 3).
5 ( ?) - „De la mama m"a, şi io-s hăt rină.".
216.
t În fişa de fonogramă: „Cocoşdaia". fn fişa textului: Cocoşdai.

2 „Apă' acum ar trebui să pui pe cineva. Punem pe Lazăr, care-o murit acum: :Vmnai La:dr ,~i r4spundt /Şi Lazdr din
grai p,răi·a :. •
3 leş', Lazăre, păr-afard.
~ De drag4 soţiia mea.
• ~-am
trăit p11ţi11 cu ia.
1In continuare, versurile incomplete, dar culegătorul indică schema textului pentru variaţiile ultimului motiv. Ultimul
vers ar reveni cu schimbarea numeralului: a patra oară, a cincea oar[l ele. Versurile 11, 12, L1 rlmîn constante, versurile 11 'i
15 se adaptează la cazul concret. Culegătorul dă următoarea schemă:
l) De soţior" meu,
2) De draj' copilaşii mei (pentru a treia oară),
3) De drăg11ţ' părinţii mei (pentru a patra oară),
1) De draj' surorile mele (pentru a cincea oară),
5) De drdg11ţi vecinii miei }
(pentru a şasea oară),
De dragi veci11ele mele
6) De dragi mam11rile mele,
7) De dragi preti11ile mele.
tn cazurile 1, 5 si 6, ·1ersnl 15 de·.rine: C-am trdit bine w ele.
În continuare, p~imele trei versuri din motivul [patului de brad).
218,
1 Nie =mie.
1 „Să cîntă noaptia de cită ziuă, ip priv.eki, fomeile. ".
219.
1 Există două fişe

de text la acest document, care prezintă. mici deosebiri, m1a redactată de Constantin Brăiloio, cealaltă
redactată de Harry Drauncr. Fişa întocmită de Harry Brauner cuprinde 16 •1ersuri finale snplimen tare; de a.ceea am reprodus
textul din această fişă. · •
2
Ni "° mi. 0
2 ţn fişa Constantin Brăiloiu urmează versurile: Pe morţi scrii cu cerniald / Pe viii cu rmnmialcf f.
• !n fişa Constantin Brăiloiu var.: Da' prea tare-ai întîrziatuo..
1
!n fişa Constantin Brăiloiu urmează versurile: De draj' pdrinciorii miei/ C-am trăi bine cu iei;/.
• In fişa Constantin Brăiloiu urmează versurile: Şi-n strigă ş-a doă oară:/ - Ia iej', Ghiorghe, păr-afariJ !/ - Bucuroz,
"!uarte,-aj ieşii/ Da' nu m4 poj' despărţii/.
7 In fişa Constantin Brli.iloin : a treia.
11
In fişa Constantin Brăiloiu urmead versurile: De draj' veciniieii miei/ C-an trăi' bine c11 iei.
• Vocala u colorată în Q din cauza registrul"i înalt.
11 Sic!
11
Din motivul care urmează (cearta cucului cu moartea) lipsesc versurile iniţiale obişnuite în alte variante.
11 Cîn'u = cindu.
13 V ~ieşti = îmi văduveşti.
14 Sic I
727
220.
1 Probabil că textul a fost scris după dictare, iar în timpul înregistrării culegătorul a adăugat unele semne referitoare
la fonogramă.
2 „Cum îi kiamă pe t•tă, ori pe ficior".
I /n =îmi.
• [se cîntă:] „Şi dimineaţa, la amiaz', sara şi cfad o duc pan la groapă; la fete şi la feciori".
221.
1 Se cîntă pentru tineri, în casă şi pe drum.
222.
1 desparţi, aşa cred", spune Paraschiva Stănilă. (De fapt, nu ştiu să explice).
„Nu mii pot
2 (?) - „Mai ştie Dumnezeu cum o fi mai departe." (Viaţa).
(Cînd se cîntă ?) - „Să cîntă de trei ori pe zi: dimineaţa, la prinz şi seara; numai la o fată sau fecior".
(Se cîntă, însă, şi pentru cei căsătoriţi, dacă sunt tineri).
„Dimineaţa - în timpul verii - pe la şase, cînd e lumină bine; iarna pe la uopt; la prinz, adică la 12, şisara, atunci
cînd prinde a însera şi încă nu-i noapte, fie iarna, fie vara."
(Cine?) - „o cîntă fetele, nu nevestele."
(Cite zile?) - „Cit îl ţine, în fiecare zi cîntă de 3 ori; dacă-l ţine o zi, într-o singură zi îi cîntă, dacă-l ţine 2 -3 zile,
apoi în fiecare din aceste două şi trei zile, fetele cîntă acest cîntec de trei ori" .
•
223.
1 „Cocoşgai11" = „o hi ciovică, de-aia" - spune Ghizăşan Maria, 31 ani; „o fi aia care ia sufletu la _morţi" - spune
ittănuţ Ion, i9 ani.
1 Se cîntă „la 12 noaptea".
(?) - „Noi muierile-o cîntăm".
(?) - „Şi bărbaţii cîntă, cum sl nu, care ştiu".
Pentru pasajul cu cocoşgaia stau pe gînduri (nu-şi amintesc locul unde se inseread. versurile). Nu toate ştiu bine textul,
deşi cîntecul .e încă prezent în ceremonial.
Ana F. Roman, de 58 ani, ştie textul complet. Celelalte se iau dupl ea şi învaţă parte din text la repetiţia dinaintea înre-
gistrării. S-au oprit spre sfîrşitul cîntecului: au uitat textul mai departe. (Dealtfel, şi mai înainte s-au încurcat).
224.
1 Textul continuă cu două fragmente, unul asemănător cu mothul despărţirii de casă, celălalt - un motiv liber,
care evocă bocetul.
225.
1 Sic!
2 Văs' = văs't =văzut.
3 J;:leş' = nici.
• Intrebată de „Strigă moartea": - „Nu, nu, nu să cin tă. la noi aşa".
226.
1 „Asta-i cetina bradului" - spune Maria Gafton; probabil~ Ce te „. (vezi versul J).
2 Una din femei cîntă „despărţiru".
3 Concomitent, unele femei completează, altele nu completează versul.
• „Cîntă i-5 ~emei la început, da' pînă-1 gaţi să string multe femei şi cîntă şi pînă la 20 de fimei".
227.
1 Se cîntă la i dimineaţa (afară, la fereastră, cu faţa la geam) şi la 12 noaptea (în casă). Femeile ll cintl.,
1
Nu au fost delimitate decît primele strofe.
728
228.
1 Continuă cu text de Verş.
229.
1 Începînd cu ·1ersul 6, textul a fost dictat de Ana. Bărbat, .59 ani.

2 Ud = ori.
230.
1 Se face brad numai pentru cei tineri. Cîntecul dl mare se execută în zori, pentru aproape oricine, exceptînd pe cei de peste
50 de ani. Numărul interpretelor este nelimitat. Ciută „cu faţa la geam, cum colindă şi ficiorii la geam". Yechimea: „to' de la
moşi-strămoşi, de la mama mC'a, de la hunica."
Un profesor localnic spune că textul nu c-ste unitar in sat, cons tind dintr-un amestec liber de motive.
Strofa melodiC:t cuprinde un singur vc-rs, rc-petat. Am delimitat numai primele trei strofe, spre exc-mplificarc.
2 „Mai bine Ana sau Ion, că se potri"lcşte mai bine."
3 Au greşit cîntînd acest ·1ers şi s-au corectat la versul următor.
4 La înregistrare au cîntat în continuare ·1ersurile de la 60-65. S-au oprit spunînd: „nu mai putem". Ulterior au revenit
asupra succesiunii versurilor, indicind succesiunea de la 10-59 ca fiind corectă şi adăugind la sfîrşit versurile de la 66 la 81.
6 Sic!
231.
1 Se cîntă pentru tineri, la dou11sprezece noaptea. „Mai de mult cîntau de trei ori: sara la douăsp'ce şi la ziuă, aşa pe
la tri, pi la patru."
2 „Cînd are familie strigi'i pe mulţi şi cere iertare la toţi".
3 „Asta-i pentru femeie."

4 „Asta o cîntă Crihălmenele". (Femeile din Crihalma).
232.
1 s~ Cintă „în priveki".

2 Dictat: vestedu. ~
3 Grupul de' versuri de la 12 la 15 se poate adapta la fiecare membru al familiei.
4 Versurile următoare au fost dictate de Maria Deac, 65 ani.
233.
(?) - „Aşa, de cînd ieram fetişoare aşa; aşa am cînta.t-o, aşa ne-am obişnuit."
1
Cîntăfemei străine, nu rude, în număr nelimitat. Se cîntă în zori, zilnic, pînă la terminarea ceremonialului. Nu s-a mai
ctntat de 20 de ani şi şi l-au amintit cu greutate.
2
Vocala o nu formează silabă de completare, ci colorează vocala precedentă.
3 Informatoarele alternează fragmentele cîntate cu cele dictate.
4 Sic!
234.
Se cîntă numai pentru tinerii necăsătoriţi şi pentru copii, în casă, dimineaţa, la prînz şi seara.
1
2
Anacruze diferite concomitent.
3 Formă veche.
4 „Ca să să Io·1cască cuvintele" (ca să. se potrivească). Nu pot explica sensul versului.
• Cujbă =lemn care se fixează în pămint sau într-un zid, de care se atîrnă cu un laaţ ceaunul. (V. Dicţionarul Limbii
6
'Române Moderne, 1958). Unele interprete indici sinonimul: „că.ciuli".

8 „La fetele mari, cînd mureu, nu li se mai împleteau cozile, le lăsau despletite."
1 Zăbăghit = zăbovit.
e Ui' = uită-te.
8 „Acum fetele-i zic".
to Zaskiu = „o plantă verde din pădure".
729
235,
1 Se cîntă în casă, pentru tineri necăsătoriţi, de trei ori pe zi („dimineaţa, la amiază şi sara"). Cîntă un grup de fete.
2 Zo =zău.
236.
1 „Se cîntă sara în priveghiu, de fete".

2 Unneniald = rumeneală.
237.
1 Se cîntă pentru tineri, în casă, pînă la terminarea ceremonhlului, de trei ori pe zi (dimineaţa, la prînz şi seara) de către
un număr nelimitat de frtc.
238.
1 Se cînti't cînd se apropie episodul final al ceremonialului.

~ Prohahil c:"t textul a fost scris mai întii după dictare, iar în timpul înregistrării culegătorul a adăugat unele semne în
legă 1 nrit cu fonograma.
239.
1 Se cin ta pentru tineri. Informatoarele se contrazic asupra prilejului cin tării: a) în pragul episodului fia.al, b) pc drum,
după plecarea de acasă.
Nu l-au mai auzit de cca. 30 de ani.
240.
1 După modelul primelor trei strofe delimitate, strofa melodică eş-te formată şi îo continuare din două rînduri, obţinute
prin repetarea fiecărui vers. Exceptează. str. J5.
2 Doştii dalbi = scînduri dalbe.
3 Habă = „cearceaf alb, lepedeu".
' Titi = toate.
242.
1 „Din bătrini, da-i lungă".

(Cine cîntă ?) - „Muierile, ce ştiu ieu, c.înta aşa-n priveghi, mai multi, cari cwn ştiu. SI cin tă şi amu."
2 Vievielit-o = „s-o ivit, aşa s-o zis din bltrîni."
3 Brînce = mîini.
' Zmidişioar4 = „crean~. dintr-o tufA." [desiş format din copaci tineri = smidă].
6 Dăscununiceşti = „ Rămîne fără pretini, c-o murit".
!43.
1 La înregistrare particip!!. şi bărbaţi, dar de obicei cîntecul este executat de femei (2-3 femei bA.trine), deşi este posibil
să se adauge şi tinerii care participă la priveghi. „Sara o cîntl, la miezu-nopţii, pînă de cătră ziuă, acircîndu".
Se cîntă două nopţi la rind.
Se pare că textul nu mai este bine cunoscut, deoarece la înregistrare cîntă citind textul scris în ziua precedentA de Con-
stantin Grigore (Costan a Icni), de 56 ani. S-au oprit unde s-au încurcat.
2
„Nu ştiu, 'doamnă, aşa am pomenit" (probabil citilin).
3 Şi = să (în Bihor).
4 O custat = „pînă o trăit, adică".
ş Vocala e colorează pe i.
6
Cileghiu = „familie" („Păi dacă io, am on copil, .io zic că-i cileghiu meu").
730
244.
1 Se aduce brad pentru cei tineri: „ş-apoi cîntă cîteva neveste, şinşi, şăpte, cite nea să tceme".
t Strofa melodică este formată din 4 rînduri melodice, prin repetarea aceluiaşi vers. A patra oară versul este elidat de
ultimele două silabe.
3 Dobrîcit [doblicit] = aflat, prins de veste.
• Hăş' = ăşti (acestea).
24!1.
I „Aşa ni-am pomenit cu ia" [cu cîntarea].
246.
l (Se cin tă?) - „Cin' aducem bradu din pădure. Să duc doi oameni şî noi ieşim în cal ia lui".
( ?) - „ lei aşteaptă-11 vîrfu dealului p[1nă III' ducem noi".
Cîntă pe drum pînă ajung acasf1.
( ?) - „Şapcc femei trăbă. să-l cîntce".
Se mai cin tă pe drumul final, cu acelaşi text, tot de către şapte femei.
(Ştie cîntecul ?) - „O, ho, dgin hr1t rîni".
2 Textul a fost scris după dictare, iar Ia înregistrare culegăt.orul a adăugat doar spmnele rf'petiţiei.
a La a patra repetare, versul prezintă dublă eliziune finală. Strofa mt>lodică t'Ste astfel alcătuită din patru rînduri. Noi
am delimitat strofele melodice conform fonogramt'i.
• Ambele versuri completate cu 11; la ultima repetare: dublă eliziune finali\.
6 Ca la nota 4.
e La întrebarea culeg!Horului, continuă cu motivul chişchineului.
247.
1 „Dgin bătrîni". „La noi îl cîntit cum îl cînt1\ la Ct-rLăl".

2 Culegătorul a scris textul după dictare şi a adăugJ.t numai cite·1a semne pri'1ito::ue la fonogramă; de aceea, am completat
noi schema fg.
a Mothrul care urmează e precedat de un semn de întrebare; probabil că întrebarea culegătorului a ajutat interpretei.
248. '
„Din bătrîni; astea aşa s-or pomenit". „In Cerişor altfeli îl ciută .„ la noi îl cintă mai frumos."
1
2 Culegătorul
a notat, probabil, textul în timpul înregistrării, nereuşind să consemneze, în viteza cin tării, decît o parte din
elementele versificaţiei antrenate de muzică. După terminarea înregistrării, a notat după dictare.
Noi am delimitat strofele melodice şi am consemnat repetiţiile scăpate de culegător.
3 Dublă eliziune finală.
• „Vezi, la glasu ăsta nu să gată juratu, nu să poate". (Referire la dubla eliziune, comentariu în afara fonogramei. Expli-
caţia a fost dată, probabil, după• terminarea înregistrării, cînd culegătorul a comentat textul cu interpretele).
6 Înregistrarea întreruptă în cursul primei expuneri a versului.
8 La 11raniţ-aliasd = „poarta care o deschide să bage braciu".
249.
1 Se cîntă la aducerea bradului şi pe drum, după plecarea de ac;asă, de către şapte sau nouă femei („fără soţ trebă, uu-i
bine cu soţ"), femei cu calităţi vocale deosebite („care cîntă mai fain, glasnice").
(Vechime:) - „Glasu-i din moş-strămoş' ".
„ ln to' satu să cintă alfel, d~ fajn ca aiş' nu să cîntă-n niş-un sat". ,
„Astea ţin mult, că le ziş' lin aşa.„ ghe trei ori le ziş' vorbele [fiecare vers], tă' ghe tre' ori zîşe".
2 Probabil că a treia oară versul prezintă dublă eliziune finală. La înregistrare, aceasta se intim piă a patra oară: strofa melo-
dică a avut, deci, 3 rîaduri cînd au cîntat-o femeile prima oară şi 4 rinduri cînd au înregistrat.
8 A patra oară: dublă eliziune finală (şi la prima cîntare şi la înregistrare).
• Ca la nota 3.
6
Dublă eliziune finală a treia oară; la înregistrare; a patra oară.
8 Dictat cu completări (n. culeg.).
7
Sădgiş = „arbust care creşte încilcit prin păduri" (n. culeg.).
250.
„Asta-i mai grieu ·ghe zis, cite vorbe are. Asta· triebă să ai piept" (spune Vlad Valeria, referindu-se la dificultatea
1
cîntăriicu vocea puternică de piept).
(Se mai cînta undeva aşa?) - „Numa la Şirişor, şi-i modificat. La Poiana-i fain. (Poiana Răchiţele). (În satul Ulm?)
- „Or înşiercat să-l cinte şi n-o mers." Adaugă că tot ele au cîntat şi în Ulm: „iei nu ştiu". (Vlad Valeria, Vălica).
731
1 A patra oară: dublă eliziune finală.
3 Ca la nota 2.
' Ca la nota 2.
5 Textul cunoscut din culegerile anterioare. Informa tnarele nu-l ştiu (n. culeg.).
2.51.
1 Îl cîntă femeile dimineaţa (cînd vin bărbaţii cu bradul din păilure, pe drum pini acasă), apoi la amiază şi, în sfîrşit,
în ultima zi a ceremonialului (după plecarea de acasă, pe drum).
Femeile care cîntă merg înaintea bradului.
Cîteva femei din Cerişor. ascultînd ulterior înregistrarea, aprecia1ă: „ Îi mai fain aicea" [în Cerişor]. „Ca aicea nu-i nici-
ier' de fain."
2 La cererea culegătorului de ai se dicta versurile, femeile replică: „Pă', vorbele numa' dacă-l cînţ'."
3 A treia oară: dublă eliziune finală. La fel în toate strofele.
4 Pună = pină.
2.52.
1 „Meri în calia bradului ş-apoi vi cu iei în sat şi merem pînll. dgincolo clge sat, patru-şinşi nievestie, şi cîntă cum cîntarll.m
noi, pînă la om acasă."
Se mai cintfi în ultima zi, după plecarea de acasă, pe drum: „alea nc·1C'ste iară merg, cu bradu şi cîntă." (Cîntecul în·1ă
ţat:) „Dgin bătrîni".
2 Culegătorul nu a dat o schemă. fg., ci a indicat doar că informatoarele an cintat primele două versuri ca probă înaintea
înregistrării, apoi, în faţa aparatului, nu au reînceput cu primul vers, ci cu al treilea, la care rlmăseseră, şi au continuat cu ver-
surile de la i la 7, modificind metrica versurilor 6 şi 7 potrivit cerinţelor muzicale: /arcJ tri bărdaş11 / Tăt cu tri tcpoară, /Jo' sll
mel doboară.
253.
1,).sta l-am auzit aşa cîntînd pin sat."

(Pentru cine se cin tă?) - „La fişiori şi la fetie, la şinie <luşe bradu îl cîntă, da d-iei tineri .... " „ ... la noi zic glasu ca la
Runcu Mare".
2 Textul a fost, probabil, dictat de Marina Marea şi cîntat apoi de Maria Gura. Versul acesta a fost adăugat la înregistra-
re. Probabil la o întrebare a culegătorului, aceasta i-a recomandat: „Lasă-le-aşa cum îs scrise, că io nu le ştiu".
3
„Nu mai pot să le mai dzîc, le ştiu io toate, da' nu le mai pun pe cum trăbue, mai ales îs şi bolna·d1 şî toatie-s pă
capu mieu".
2.54.
1 Strofa melodică este formată din două rinduri prin repetarea ··1ersului: primul rînd estţ cintat <le solistă, iar al doilea
de grup. Interpretare antifonică (Vezi Note la melodii şi Bibi.)
2 Sub portativ: Tri; în textul separat: Trei. Am făcut unele modificări în scrierea textelor, în conformitate cu normele
actuale (ex.: i în Joc de â).
3 Rană = [hrană].
25.5.
1 Informatoarea este originară din Tincova. Ea spune că la Tincova „vorbele-" sînt mai frumoase, dar că le-a uitat şi
cîntăcu textul şi cu melodia din Jdioara, unde trăieşte şi unde s-a făcut culegerea. (La fg. 6772 b, mel. nr. 2.56, cîntă cu melodia
din Tinco'!a.) Vezi şi notele la melodii.
2 „ Ii spuni numili„."
3 ,,lară-i spunie num.ili".
' Vegiară călilie = (să.-şi) vadă căile.
li Silaba lic diu versurile 28 şi 29 este silabă de completare cu funcţie de rimă.
11 „Cum îi numili".
256.
1 Melodia din Tinco•1a, textul din Jdioara (vezi Note la melodiţ; vezi nota l la nr. 2.5.5). Acelaşi text ca la nr. 255.
2 Delimitarea strofelor melodice ne aparţine, ea fiind omisă din fişa textului.
a Strofa melodică rămasă incompletă.
Pentru restul textului, vezi nr. 255.
732 '
2~8.
1 (Ştie cintecul:) „Din sat". „Se cintă la priveghiu".
259.
1 Primul vers se repetă şi constituie refren care alternează cu fiecare vers al textului. DcoareccJi~a textului cuprinde doar
pe alocuri indicii ale fonogramei, am reprodus textul după dictare. ·
3 Fonemele aflate intre paranteze nu sint pronunţate.
260.
1Textul poetic a fost reprodus după un caiet al femeii Maria Medrea, de JO de ani, şi nu este sens fonetic. Culegătorul
notează că stilul de tîntare al acestei informatoare este puternic influenţat de şcoală.
2 Primul vers se repetă. şi constituie refren care ocupă sistematic primele două rinduri ale st rcfl'i mdodicc. Cull'gătorul
notează că Ana Boldea repetă de fiecare dată acest vers pentru că nu cunoaşte decit începutul textului şi că Maria Medrea, din
caietul căreia a copiat textul, repetă acest vers doar din cind în cind.
a Var.: La morminl jdlos.
261.
1 „Păi
nu ştiu de la cine I-am învăţat, de mult şi de douăzeci de ani, nu ţii minte."
(Din sat?) - „Da, de Ia un ficior. De obicei am cintat şi după ce m-am măritat, că nu puteau făr' ele mine''.
„. „Pe aişea au vorbite, da nu ştiu ghiersu şi nu pot cinta.
L-am dat în Cacova, da' dacă cintam io, cîntau şi iele, dacă nu, nu". Textul a fost dictat de pe foaia de hîrtie pe care-l
avea scris.
Se cintă pentru tineri.
a Am completat noi schema fg. în cazul unor omisiuni.
262.
l Textul în continuare, ca la nr. 261.
263.
1
„De cin' am fost io acasă, fată, cam de vo douăzeşi şi şaptie de ani, din GallUu'', [Galtiu) (Alba), unde s-a uăscut. „Ş-aicea
tot aşa să cin tă".
3 Unghi = unde.
a Berle = panglici.
264.
1
„Niş' nu le ştiu acuma care-s tiniere. La }urca Aurel a fos' musai să mă duc în calea lor, că nu ştiau să cînte". „Le ştiu
din sat de la bătrîni".
a Miljoc = mijloc.
265.
1
Intitulat.de ~menea: „Ridicarea bradului", datorită \Domentului în care se execută (episodul final al ceremonialului).
~e cîntă pentru tmt"n, de către fete, cu acompaniament instrumental (viori). Una din interprete a învăţat cîntecul de la mama
et: cealaltă dintr-o carte, îu satul Mesentea, de unde era originară.
2
Culegătorul a notat tl'xt ul mai întîi după dictare, iar în timpul înregistrării a adăugat unele semne în Jeglt ură cu
fonograma.
3 Nu au cîntat acest vers la înregistrare.
• N-a' ~i = n-aş fi.
733
266.
1 (Învăţat?) - „Din buna mea. Ea m-o învăţat tă.te cîntările al' bătrinie". Se cîntă „cin' ridică bradul ... " (la sfirşitul
ceremonialului bradului).
267.
J (fnvăţat?) - „Di Ia mama mea, di la bunica, tăt aşa s-o cintat". Se cintă pentru tineri.
Terminologie: cfotă bradul, cintaţi bradul, să cintă bradul.
Fişa textului mai cuprinde informaţii.
2 Roghinos = „unde-i apă multă".
3 Femeia nu ştie să explice semtil ?ersului.
268.
t A fost nevoie să le scrie culegătorul textul, în prealabil, după versiunea Elenei Bodea, 51 ani. (Vezi nr. 267).
Au repetat pentru a se pune de acord. Ileana Gherman (a lu Dănilă), 51 ani, cîntă la repetiţie fără să. privească textul scris.
De obicei cintă într-un registru mai gra·1, cu voce de piept, dar registrul grav era inconvenabil altei interprete, Marioara Bolea
(„a li To<loruţ"), "40 ani.
!69.
1 Cin tecul este executat de fete şi feciori atunci cind aduc feciorii bradul din munte; ei merg înainte, purtlnd bradul
pe umeri.
2 liltimele pseudo-strofe se adaptează. la situaţia concretă, după sex.
270.
t Informatoarea principală nu şi-a amintit textul decît după ce a început să-l cinte.
1 Primul vers devine refren.
1 Moghilos = „mai cu mlaştină".
' Brinci = mîini.
271.
1 Afiliat cin tecului bradului de către informatoare. Textul acesta se cin tă ca episod final şi invocă tînărul căruia ii este
dresat.
1 In·1ocaţia iniţială de'line refren.
272.
1Nota culeg.: „ Îl cin tă în capul satului, cînd se aduce bradul, pînă acasă".
Se cintă pentru feciori şi fete; acompaniază lăutarii: „ăsta-i ospăţu lor, nunta lor".
(Ştie cîntecul:) „de cind m-am pomenit".
Variantă melodică la Voinice, Voinice, mg. 1507 f. (Nota culeg.)
1 Probabil că nu este schema mg., deoarece pe alocuri nu coincide cu înregistrarea.
273.
1 Se cintă pentru tineri. Femeile spun, mai întîi, că bradul nu s-a ll}ai cîntat de vreo 20 de ani, apoi reduc timpul la
zece ani şi,în sfîrşit, Ia unu-doi ani. Susţin că şi feciorii cîntau bradul, seara fn cimitir, timp de şase săptămîni.
1 Am delimitat primele şase strofe melodice; următoarele se delimitează după acelaşi model.
3 Berte = panglici.
274.
1 Antifonic, cîte un vers alternativ cîntat de grupe pe rînd: I = prima grupă, II = a doua grupă.
734
275.
1 Cîntecul a fost învăţat din sat.

1 Dultnat = ulmat = adulmecat.
a „M-am dzuitat cum să le tomnesc".
276.
1 (Ştierintecul :) „Aşa dgin muieri. O sciu dgf' la noi. Aiş' m-am pornit şi icu la Zuot'i".
1 Culegătorul a scris textul mai intii după dictare, iar apoi a introdus unele modificări aduse de fonogramă. Noi am dP
limitat strofele melodice in măsura semnalării fonogramei de către culegător.
1 La dictare: surori; la înregistrare: de Zori.
• Suspendă strofa la mijloc, spunfnd: „Nu mai pot".

1 Dictea:iă în proiă. Probabil d•
interpreta. nu mai ştia bine textul.
277.
1 (Ştie
cintecul:) „Dgi la babe. Dgi la biata doda mea. Ia cinta Zuori Ia Văislo•ra [Voislova], la toată lumia."
1 a scris textul mai intii după dictare şi apoi a adăugat unele modificllri aduse de fonograml. Noi am deli-
Culegătorul
mitat strofele melodice.
1 Versul acesta omis la iiuegistrare.
278.
t Cilindrul întrerupt îndată după. reluarea versului.
279.
1 (Ştie cintecul:) „Gi la babie".
280.
1 „Dgin bătrîni". (Ştie cin tecul).

1 Acela.şi text al bradului ca Ia nr. 278
1 Continuă cu un fragment de Verş.
281.
1 (!nvăţat:) „Păi, iacă or măi fuost bătrîne. Din alea am furat nuoi. Mai tllcuim din cap fe sl caghe" [ce se cade].
• „Dacă-i tcinăr".
1 („îi muierie") - explică una din interprete.
282.
'
l Pentru continuarea textului vezi textul precei:leut: nr. 281.
284.
1
„Dgimineaţa cîn' să d1'i să. să fac.'i. dge zîu1'i, atunş' sll. strigă
dzorili. La cinerirne strigă, în drum, la fereastră. La bltrlni
mi-i strigă şi-n
ocol."
Se cîntă în fiecare dimineaţă, cit durează ceremonialul.
1
Culegătorul a notat mai întli textul după dictare, apoi a adAugat modifidl.rile sur·renite la înregistrare. Prima strofll.
melodici delimitată de cnlegătOT, celelalte delimitate ele noi.
1
Versurile 3 şi i omise la îmegii;trare.
• De asemenea: trupo.
1 Ie= ea.
1
M es&-ncinst!J = mese-ntinsc.
735
285.
1 „Dge mult, dge şaispeşe ani". „La noi îs din vekime".

1 „Cin iesă dgin trup".
1 Mdcelie = Măce' =Matei +silabă de completare lie.
286.
1 „Măi ie;;t', numa ·resiz', n~-mi"ai:lnc ·amince~ Atita

~m strigat; că atita am sciut": :: .
(Ştiu cintecul:) „Dge mult." „Măi năince şi măi f.rwnos scor cintat.. Asta:~ f_ost.lung, !ia.' .tot s-o uitat di.ii vorbe".:'.,
287.
1 (Se cin tă:) „Gimineaţa la jumătat' la cinş' ... Afară, la feriastă, cu faţa la răsărit ... "
(~tiu cintecul:) „Gi la babele bătrine" ...
1 „Fieşinie" ...
1 Geascunie = descuie.
288.
1 „Apăi din bătriii aşe am pomenit. Tot aşă am auzit din unu şi altu plnă răminie şi de noi, tU aşa".
• Culegătorul a notat textul mai intii după dictare şi apoi a adăugat modificările survenite la înregistrare.
Am completat noi repetările unor versuri şi delimitările strofelor melodice scăpate de culegător în viteza înregistrării.
• Omis la înregistrare.
• Omis la dictare.
1 Continuă cu al te motive: Pdnai11trcl, Firul de siminic (Zorile = A le drumului].
289.
1 „Cin' ieşam înaintea hradului, asta ziciam şi cin' plecam cu iei di-acasă, iarl ziceam altu." Ascultind lnregistrarea:
„Noul nie vinie să plinjem cind auzim versuri d-estia". ·
1
Culegătorul a scris mai intii textul după dictare şi apoi a adăugat unele modificări survenite la înregistrare.
1 Scris de culegător cu majusculi..
• Variantă = Din vîr~or die muntie.

1 Alic Sintioana dictează motivul care urmează.
1 Alic Sanfira, de faţă la culegere, îşi aminteşte motivul care urmează.
' Întrebată cint! se cintă, informatoarea răspunde: „Nu ti tieme, că dacă-i progadia diepartle, tăt caută să le nădi şi
11 tie mai apuş' de colo, nu şti' ce să mai zici alta".
„Asta am înădit-o noi cin' cu bătaia [primul război mondial], de trebuia la brad multe, că mureau băieţ' în război şt
scoteam braz' la cimp." [Referire, probabil, la adaptări improvizate ale textului].
290.
1 „Asta tot pe melodia Bradului. mere".

„Asta tot pe a Bradului, tot aşa."
291.
Interpreta indică: „Cîntare die jele la brad."

1
(Cîntecul învăţat:) „Păi di la muierile bătrînie, dic vo zece ani" ... „Ori tunat brad die la muntie ;i-atunci o cîntat muie-
rile bltrînie ş-am asculta' după iele".
1 Fişa cuprinde, în continuare, fragmente incoerente de texte „Ale Bradului" sau „Zorilor", date de informatoarea
Lucreţia Marc, de 37 ani, care şi le-a amintit cu foarte mare greutate, după cuni menţionează culegătorul.
292.
1 Se cin tă la plecarea de acasă, pe drumul final. Cîntă un grup mare, nelimitat, de femei şi fete, acompania.te cu Ouierul,
nu neacompaniate. Fişa cuprinde informaţii asupra obiceiului.
736
293.
l Se cîntă la aşezarea ceremonială a defunctului.

1 (A învăţat:) „Iară cin' am fost cineră am învăţat-o gi la ăle bătrine".
294.
l „Asta-i a Bradufoi" . .-
(?) - „Se cintă la aducerea bradului din munte".
295.
l Fragmentul de text reconstituit după transcrierea muzicală. A tit a fost înregistrat pe disc. \'ezi pentru continuarea
textului nr. 296.
296.
l (Se cintă:) „Cin' vin cu bradu ge la munce".

(Cin tecul învăţat:) „Iară. cin' am fost cineră, am iw1ăţat gi la ăle bătrine".
i Culegătorul a notat textul mai intii după dictare şi apoi a adăugat unele modificări survenite la fnregistrare.
Noi am delimitat strofele melodice.
1 Sfirşitul înregistrării.
297.
1 Textul reconstituit după fg.
298.
1 Se cintll. pentru tineri. Cele şapte sau nouă femei care cîntă merg departe de sat pentru a intimpina pe cei care aduc
bradul din pădure şi cîntă pe drum pină acasă. Ele merg înainte atingind virful bradului. Cintecul se mai execută dupl plecarea
de acasă, (pe drumul final) cu eventual acompaniament instrumental (torogoatll., fluier).
Au învăţat cin tecul de la femei bătrine. Şi femeile tinere îl ştiu.
Fişa cuprinde un amplu chestionar asupra obiceiului.
3 (Se cintă :) „Asta cin' pleşi cu iei di la pădure". <;:intă pe drum, pină in sat, pînll. la versul 2't inclusiv. De la intrarea
fn sat, pină acasă, cqntinuă de Ia versul 2.5. La prinz reiau de la versul 2.5.
1 Vezi nota 2 pentru motivul care urmează.
299.
1 (Se cîntă:) „Cin' coboară bradu, feke, femei, şeptie sau noo, fărl soţ. Cam to' noo".
1 Prima strofă cuprinde numai rindurile 3 şi 4.
• Corn = colţ.
• Explicaţia cintăreţei: „Ştii, dă la copii, c-aşa-i obişeriu".
• Polvene = „floare".
' Spun' (pentru spunj) = spui.
300.
l (Ştie cin tecul:) „Gin bătrîni, cin' m-am ridicat fată".

1 Culegătorul a notat textul mai întîi după dictare, apoi a adăugat unele modificări survenite la înregistrare.
1 Versurile 4 şi .5 omise la înregistrare.
• Ciorgi/tJ = diminutiv de la ciurdă.
1 Alaci = bălţat, pestriţ. Var.: viţelaş alaci.
301.
1 (lnvăţat ?) : „Di-aicia, die la noi din comună".
737
302.
1 „Asta să ştie din bătrîni".

Se cîntă pentru tineri: „Cînd I-aducem bradu de la pădure, din capătu satului pînă-n curte". „tn curtie iară asta spunie".
Se reia la plecarea de acasă, pe drumul final.
303.
l Cf. fg. 14'192 (preliminarii la culegerea mg. 17H p), se cintă la aducerea bradului din pădure şi după plecarea de acasl,
pe Eirumul final.
(Ştie cintecul :) „Păi, aşa m-am pomenit io cintin' ". Informaţii suplimentare în fişa textului fg.
1 Delimitarea strofelor a fost adăugată de noi.
1 Femeile s-au oprit singure: „Asta-i grieu" - spune una din ele. Apoi adaugă: „La Vadu Dobrii cintă doo clce doo".
(Probabil antifonic - obs. culeg.).
Textul continuă conform fg. 11192 (indicaţia culegătorului) şi îl reproducem aci.
304.
l lnregistrarea se- întrerupe.
30~.
t (Ştiu cintecul:) „Io am învăţat din carte. Am avut cartia mea". (Spune Medrea Anuţa.)
„Mie mama mi-o fos' spus". (Vînt Saveta)
(Se cintă:) „La brad îl cîntă pe drum" .„ (pe drumul final) (femeia Creţ Paraschiva, de faţă la culegere).
(Cine cintă ?) : - „Fetile şi nievestile, că fetiele nu-l ştiu".
La împlintarea bradului se execută alt cîntec (vezi nr. 26-').
1 Cilindrul se termină după prima expunere a versului. Femeile· continuînd, însă, să cin te, culegltorul a consemnat ln
continuare două versuri cintate.
• TrucAinCI = tulpină.
• Ciarcd, şiargtl = cergă (pătură).
306.
1 Interpreta spune că: „Se cinta un cintec anume pentru băieţi şi fete, sara, cînd U privegheşte".
(Cîntau :) „Spre miezul nopţii, în casă, toate fetele şi toz' băieţi": un bărbat cinta din fluier. Cîntau şi ziua, la anriazl.
I se mai spune „Cîntecu molidvului". Nu se cin tă în timpul împlintării bradului.
Informaţii mai ample în fişa textului.
• „Îl pui cu numele, cine ie".
1 Nu dictează mai departe.
307
l Secintă rentru tineri, cu prilejul priveghiului, de către un grup nelimitat. (Se ştie): „Din sat".
1 Molenic =desigur de la molin mic, vocala e provenind din colorarea lui i; în continuare mole de la molin.
308.
t „Cintat de copii. Nu se mai cintă acum de vreo treizeci de ani." Maria Herlea, de -'8 ani, ştie cintecul de .50 de ani.
1 S-au întrerupt pentru că nu şi-au amintit textul mai departe („mai icra, da' nu mai ştiu").
309.
t „Cînteca morţi". „Să cintă sara, aşa, la tinerime, păn pe la miezu nopţi."
(Cine cîntă ?) - „Nievestiele după nievestie şi fetie după fetie. Acum fetile nu să mai ştiu cînta niş' la brad, i musai l i
nie ducem noi."
1 Probabil că incepind de aici, textul a fost scris de culegător după dictare, pentru că nu mai apar silabe de completare
sau alte semne ale cintării.
Strofa melodică, nedelimitată de culegător, grupează cite două versuri diferite.
738
310.
1 (Învăţat cintecul?) - „D-apăi io nu ştiu, de nu de la Gaida de Jos?"

1 Culegătorul a scris textul, probabil, mai întîi după dictare şi apoi a adăugat unele semne în legăturii. cu lnregistrarea.
Am adăugat noi semnele de repetiţie omise de culegător şi delimitarea strofelor melodice.
311.
1 (Ştiu cintecul :) „Di la bătrinii noştl ". Cîntau şi fetele şi femeile, dar mai ales fetele; feciorii „mai ajutau" (daci
,tiau). Se cinta la priveghi.
1 Bătrina Bărbănţan l\laria (l\lilica), de 77 de ani, spune: „Ce-aţi zis cu giHdurilt, aţi greşit; să zice: fli oşi MltîKi cu cîr-
tlurile. adică cu cîrdurile de oi".
Tot ea: „Tă' di două ori trebuia fiecare să fie cintat." (Se referă la fiecare vers).
312.
1 Se cintă dimineaţa, în casă, după ce au cintat bradul afară fn curte; cintă cite patru sau şa~e femei, dupl cum sunt
chemate.
(Ştie cin tecul:) „Di la străbunele noaste".
1 Mar/111. = vite.
313.
1 ( ?) - „Apoi îl ştiu de cin' am fos' fată mică, de la buna mea „."

( ?) - „Nu să mai cîntă, că aia s-o desfiinţat."
( ?) - „Api n-or mai vrut să aducă, i scumpietie şi năcaz pe lume şi mai spuniau ş-aşa că-i obicei prost să clnţ' dupA
lemnu' Ma".
1 A doua strofă melodică se încheie cu prima expunere a versului '1. A treia strofă melodică începe cu repetarea versului .of.
1 tn fonogramă versul nu se repetă. Semnul de repetiţie a fost pus de culegător din eroare. A treia strofă melodică
este formată din repetarea versului .of şi versul .5 (două rînduri melodice).
• Ultima strofă melodică înregistrată are trei rinduri melodice formate din versul 6 repetat şi versul 7.
•O= Vreoi>
' Teilcil = cicil = potrivit.
7 La întrebarea culegătorului, adaugă motivul Chişchitaeului.
314.
Se cîntA pentru tineri.
l
(Ştiu
cîntecul:) - „Apăi din muieri din astea bătrînie; şi di-o sută di ani vorbele astea. Apli, daci nu le-au mai ctntat
die mult ni-am şi zăuitat" „. „iele bătrînie ni-or luat pă eştia tcinere să-nvăţăm".
(Cine cîntă ?) - „Asta - patru femei, aşa mere vocea bine, ca coru."
1 Cloambe, croambe = crengi.
3 Dgesginal = desginat = desfăcut.
• „A păi mai sînt vorbe, da' nu le mai ştiu", spune Sirb Aniţa.
31S.
1 Se cîntl dimineaţa (la aducerea bradului din codru), la amiază şi la plecarea de acasă, pe drumul final.
( ?) - „Am învăţat de femei mai bătrinie".
316.
1 Se cîntă în casă. şi afară., la fereastră, după aducerea bradului acasă.

CîntA. aceleaşi femei care au participat şi la cîntecul bradului.
(Ştie cintecul:) „Iar ghin muieri bătrînie".
1
Cikiesc = potrivesc.
317.
1 (Ştiu cîntecul :) „Apll.i dgintre bătrinie, o rămas dă la elea bătrinie la noi."
318.
1
Se cînta după plecarea de acasă, pe drumul. final. Cu prilejul unei culeieri anterioare (fg. 6021), aceeaşi interpret&,
lntrebatli. de unde ştie cîntecul, a răspuns: „Iar aşa. Dgin mintiia mia."
1
Textul continuă ca în fg. 6021 (neinclus în Corpus).
739
319.
t (Învăţat cîntecul:) „De la bătrîni o rămas". Se cintă de către fete şi feciori, pentru tineri, în casă şi după plecarea de
acasă, pe drumul final. .
1 Culegătorul a scris textul mai întîi după dictare şi apoi a adăugat unele modificări survenite la înregistrare.
Delimitarea st.rofelor melodice am făcut-o noi.
Înregistrarea începe cu ultimul rînd melodic al strofei.
• Ai' pentru aia-i.
• Scumkic = Scumpic = arbust cu flori galbene verzui. În partea de vest a Transilvaniei, numele liliacului şi mllinului.
5 a-i =- aia e[ste].
320.
1 Textul reconstituit după fg.
321.
' Se cintă dimineaţa, la amiazi şi după amiaza, de către un grup de fete şi femei, pentru cei tineri sau maturi, displruţi
dt:parte de sat.
Strofa melodică este formată din două rînduri obţinute prin repetarea fiecărui vers.
1 De Japt se aude cămpo prin deschiderea vocalelor în cintare.
a Ca la nota 2.
322.
' S-a cintat la rugd (troiţă), pentru tinerii dispăruţi în război, ca substitut al Cîntecului Bradului, prin adaptarea C{nte-
ndui lui Vlairn; de aici caracterul echivoc al unor versuri. Cintecul a fost adus de la Lunca Cernii, de ciţiva ani.
1 Strofa melodică binară prin repetarea fiecărui vers.
• În loc de Carpa/ii.
323 .
•
l Se cîntă în casă.
(Ştie cintecul :) „Di la buna mea, dl. ia m-o tăt învăţat".
I Continuă cu text de Verş.
324.
1
Textul are caracter de bocet. O altă versiune (II = mg. -.168 II (R) b), tot cu caracter de bocet, este axată pe motivul
nvoziţiei nuntă/ moarte.
1 Înregistrarea se termină aici.
325.
1
Vezi pentru acelaşi sat, textul clasic al bradului la nr. 21-..
1 Toţu = „vînzător".
1
Strofa melodică rămasă în suspensie la terminarea textului.
326.
1
La întrebarea culegătorului, femeile neagă existenţa motivului chişchineului.
327.
1
După plecarea de acasă, pe drumul final.
740
328.
l Se cîntă zilnic, dimineaţa, la amiază şi la plecarea pe drumul final, de către un grup de femei, în număr nelimitat.
Se cîntă si în casă si afară.
z Rugată să dicteze textul, Pilrlurean Solomic spune: „Ştiu numa dacă cint."
0 0
329.
1 „Asta-i fişioriască".
330.
1 Se cintă pentru tineri, afară, la fereastră, de către un grup de femei.
331.
1 Se cintă pentru tineri, afară, dimineaţa, la fereastră, de către un grup de femei, în număr nelimitat.
1 Cilindrul terminat după al doilea rînd melodic.
332.
1 (?) - „Gin muieri hătrîne l-am auzit şi ieu."
333.
1 Destinat tinerilor, se cin tă pe drumul de la pădure acasă. în episodul final al ceremonialului se cin tă motivul chişchinerdui.
I Bite = „coboare".
3 Fire, trandafirt? (se întreabă culeg.):
334.
1 Cîntec de priveghi. „Asta să zice-n casă, la mniezu-nopţî".

Se cîntă două nopţi la rînd, de către un grup de fete şi femei, şi este destinat tinerilor şi maturilor. Se cinHI. şi se ascultA
!n picioare.
(De cind ?) : - „Die mult, aşa m-am pomenit ieu."
Culegătorul insistind să afle dacă nu este recent acest cintec, femeia răspunde: „Ba nu, die mult."
2 „Soro, dacă-i muiere".
a „Dacă-i fată".
335.
1
Unele semne care oglindesc cintarea lipsesc (repetiţii, delimitarea strofelor). În schema fg. am delimitat noi strofele
melodice. ·
1 Gaz' = gaţi.
1
Şiarctl = cearcil = încearcă.
" Ej' =ieşi.
1 Bai= Bagi.
CATALOGUL PIESELOR CUPRINSE
.
IN CORPUSUL DE MELODII SI TEXTE POETICE
'
mg. 3038 Ra Runcu - Gorj.

Maria P. Arbagic 1 , 66 ani, Ana (Anica) Cănllvoiu, 70 ani, Elisabeta Gr. Iordache (Popescu), 60 ani.
culeg.: Mariana Kahane, telm.: Eugen Iacobovski, 8.6.1966.
mg. 3038 Re Ca la I. mg. 3038 Ra.
mg. 3039 Va Runcu - Gorj.

voce: Maria P. Arbagic, 66 ani, Ana (Anica) Cănăvoiu, 70 ani, Iuliana Popescu, 67 ani.
goarne: Ionicii Stllnciulcscu, Gheorghe Logofetcscu.
culeg.: Mariana Rabane, tehn.: Eugen Iacobovski, 10.6.1966.
mg. 3039 V a' Ca la 3. mg. 3039 V a.

'
mg. 3239 II a Runcu - Gorj.

Maria P. Arbagic, 68 ani 1, Anica. lanJş, VO ani, Elisabeta Gr. Popescu (Iordache), 61 ani.
culeg.: Constantin Eretcscu, 6.1.1967.
mg. 1199 Ix Runcu - Gorj.

Ana I. Bîrzan, 58 ani, Ioana Purece („Ioana lu Micşu"). 67 ani („acum& crie' cA-s lmpliniţi"), An& Ariblşeiu
(„Ana lu Burtoi"), 68 ani.
culeg.: Mariana Rabane, Şerban Anghelescu, tehn.: Radu Don, 28.7.1971.
mg. 1199 I y Ca la 6. mg. 1199 I x.
mg. 1199 II a Ca la 6. mg. H99 I x.
mg. 119911 b Ca la 6. mg. 1199 I x.
10
mg. 3239 II b Ca la -'· mg. 3239 II a.
1) Originară din Ctmpofeni, căsătorită Io Runcu.

2) Inadvertenţa se datorează confuziei interpretei. Mai sunt şi alt,e cazuri.
742
11
mg. 3038 Rb Ca la 1. mg. 3038 Ra.
12
mg. 3239 II d Ca ·1a 5. mg. 3239 II a.
13
mg. 3239 li c Ca la 5. mg. 3239 II a.
14
fg.6316a Stroieşti - Gorj.

Paraschiva I. Mercioiu, 55 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 23.4.1938.
15
ig. 6315 Stroieşti - Gorj.

Aniţa I. Mercioiu 3 , cca 76- 77 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 23:1.1938.
16
fg. 7000 a Polata - Gorj.

Ioana Meleca, 50 ani.
17
fg. 2776 b Diltişoara - Gorj.

Ecaterina Tivig, 43 ani.
cultg.: Constantin Brăiloiu [.Mihai Pop], 10.8.1930.
18
d. 521 I Bîltişoara- Gorj.

Ecaterina Tivig, 43 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu.
19
fg. 2713 Runcu - Gorj.

Ana C. Cuşlea, 29 ani, Uliana Cănăvoiu, 30 ani, Uliana Simion Voiculescu, iO ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu [,Mihai Pop, Harry BraunerJ, 27.8.1930.
20
fg. 2714 Ca la 19. fg. 2713.
21
d. 412 a Runcu - Gorj.
Maria P. Arbagic, 34 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 2.9. l93l.
22
fg.2974 Runcu - Gorj.
Maria P. Arbagic, 34 ani.
culeg.: Constantin Brliloiu [.Henri H. Stahl], 14.1.1933.
3) Originarii din Rasoviţa - Gorj. Informatoarea nu·şi aminteşte vtrsta,
743
23
fg. 29.59 Ca la 22. fg. 2974.

eul.: 2.1.1933.
24
fg. 7001 a. Căleşti - Gorj.

Maria Renghea, .50 ani.
culeg.: Con~tantin Brăiloiu, 21.9.1939.
25
fg. 3097 b Schela. -· Gorj.

Dochia V. Bălescu, .5.5 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 6 . .5.193.5.
26
fg. 3097 a Schela - Gorj.

Maria Nic. Lupu, .50 ani, şi Dochia V. Bălescu, -'-' ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 6 . .5.193.5.
27
fg. 10.012 b Vaidei - Gorj.

Paraschiva I. Dolofan, 60 ani, llina N. Dudău, 60 ani.
culeg.: Tiberiu Alexandru, 2.10.1913.
28
fg. 10.043 c Ca la 27. fg. 10.042 b•.
29
fg. 10.043 a Ca la 27. fg. 10.042 b.
30
fg. 1.5.061 a Cimpofeni - Gorj.

Elena Grigore Cătană, 64 ani.
culeg.: George Breazul, 20.7.1948.
31
fg. 3363 c Cîmpofeni - Gorj.

Elena Grig. Cătană, .53 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 17 ..5.1937.
32
fg. 3363 a Ca la 31. lg. 3363 c.
33
mg. 773 b Cîmpofeni - Gorj.
Maria Berca, 27 ani.
culeg.: Alexandru Amzulescu, Ghizela Suliţeanu, tehn,: ing. Paul Ciocos, 12 ..5. 19.56 ..
34
mg. 774 b Cîmpofeni - Gorj.

Maria Berca, 27 ani, Maria Coiculescu, .56 ani, Elena Popescu, .54 ani.
culeg.: Alexandru Amzulescu, Ghizela Suliţeanu, Adriana Sachelarie, ţehn.: ing. Paul Ciocos, 12 ..5.19.56.
4) la fişele fg. 10.042 b (mel. ar. 27) şi fg. 10.043 a (mel. ar. 29) apare: lliaa.
744
35
fg. 3089 Arcani - Gorj.

l\faria Juveloiu („Maria lui Gheorghe Dincll. Ju-1eloiu"), 51 ani.
culeg.: Constantin Ilrăiloiu, 2.5.1935.
36
fg. 7006 a llrsaţi - Gorj.

Ioana P. ~crbănoiu, 55 ani, Stanca P. Huidu, -'I ani.
mlcg.: Constantin Ilrăiloiu, 2i.9.1938.
37
fg. 7006 b Ca Ia 36. fg. 7006 a.
38
fg. 3100 a Curpen - Gorj.

Maria G. Popescu, 75 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, '1 ..5.1935.
39
fg. 3100 b Ca la 38. fg. 3 IOOa.
40
fg. 7806 b Corneşti, Găvăneşti - Gorj.

Ioana Alex. Schiau, 18 ani, Cristina Gb. Pa•1el, 21 ani, 1'tariţa Glig. I. Grama, 21 ani.
culeg.: Tiberi1; Alexandru, 21.10.1939.
41
Ca Ia iO. fg. 7806 h 1.

d. 1266 I b
42
fg. 7806 a Ca Ia 10. fg. 7806 b.
43
d. 1266 I a Ca Ia 10. fg. 7806 b.
44
fg. 7805 b Ca la 10. fg. 7806 b.

•
mg. 3011 Re Cîmpofeni - Gorj.

Maria I. Daviţoiu, 13 ani, Ioana I. Popescu, 19 ani, Ana I. Mutulescu, 38 ani.
culeg.: Mariana I<abane, tehn.: Eugen Iacobovski, 12.6.1966.
5) Pe fişa de disc, la rubrica orii:., apare: Corneşti·Găvăncşti, unele interprete fiind din Corneşti, altele din Găvăneşti.
745
46
I
fg. J079 a Rasoviţa - Gorj.
Sanda Simion Dănău, 40 ani.
'uleg.: Constantin Brăiloiu, 30.9.1934,
fg. 3080 b Ca la 46. fg. 3079 a.
fg. 3363 b Cîmpofeni - Gorj.

Maria Gr. Coiculescu, 79 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 17.,.1937.
49
mg. 774 c Ca la 33. mg. 773 b.
50
fg. 6311 Arcani - Gorj.

Paraschiva Ion Nicolici, 63 ani, Paraschiva Vas. Coman, i9 ani, lo.ina Gh. !\'icolici, 59 ani.
51
tg. 3101 b Hr!!.diceni - Gorj.

Anght'liua Anescu, 4.5 ani.
culeg.: Constantin Hrăiloiu, .5 ..5.193,.
5l
fg. 3101 a Ca la .51. tg. 3101 b.
53
mg. 1236 m Şişeşti - Mehedinţi.

Paulina Ungureanu, '6 ani.
culeg.: Vasile D. Nicolescu, 29.11.19.51.
5'
mc. 1236 n Ca la -'3. mg. 1236 m.
55
Cg. 3U9 Runcu - Gorf.

•
Maria P. Arbagic, 3'1 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, ~7.9.1936.
56
fg. 3068 Valea Mare - Gorj.

Floarea C. Nemeşu, 1-' ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 29.9.1931,
'146
S7
mg. 3039 R c Valea Mare - Gorj.

Maria P. Andrei, 5-4 ani, Maria lu Vasile Logăscu, 67 ani.
culeg.: Mariana Kaha.ne, tehn.: Eugen Iacobovski, 6.1966,
S8
fg. 8051 a Rasova - Gorj.

Ilinca I. N. Udriştioiu.
c11leg.: Emilia Comişel, 16.12.1939.
59
fg. 2956 Ca la 22. fg. 1971.

eul.: 2.1.1933.
60
fg, 3130 a Ursăţei - Gorj.

Ilina Grigore Talabă, 82 ani.
61
fg. 3130 b Ca la 60. fg. 3130 a.
62
fg. 6313 a Arcani - Gorj.

Ioana M. Cioran, Maria Ion Lăpădatescu, 16 ani.
cultg.: Constantin Bră.iloiu, 22.1.19J1'.
63
fg, 6313 b Ca la 62. fg. 6313 a.
64
fff. 3078 a Frăteşti - Gorj.

Stanca Al. Voiculescu, 60 ani, Maria I. V. Cirlig, 30 ani.
culeg.: Constantin BrAiloiu, 30.9.1931.
65
fg. 3078 b Frăteşti - Gorj.

Stanca Al. Voiculescu, 60 ani.
66
fff. 3091 Stolojani - Gorj.

Paraschiva Cocheci, 18 ani.
rnleg.: Constantin Brliloiu, 3.-'.193-'.
67
mg. 30i3 R j Timăşeştii de Jos - Gorj.

1li11Ca Popescu („Licuţa Prună"), .U ani.
culeg.: Mariana Kahane, telm.: Eugen Iacobovski, 6.1966.
747
mg. 3044Va Ca la 67. mg. 3043 R j.
69
d. 1290 I a HasO'liţa. - C.orj.

l\faria Popescu, 34 a.ni, Polina Popescu, 28 ani.
rnlcg.: Tiberiu Alexandru, Emilia Comişel, 10.7.1940.
70
fg. 8135 c Haso·1iţa - Gorj.

Maria Popescu, 31 ani.
culeg.: Emilia Comişel, 9.1.1940.
71
tg. 8136 a Ca la 69. d. 1290 I a.
72
fg. 6305 a Cîmpofeni - C.orj.

Paraschiva C. Băcanu, Elena Cătană, .53 ani.
culeg.: Constantin Drăiloiu, 21.1.1938.
73
fg. 6302 a Cimpofeni - Gorj.

Maria N. Coiculescu, 64 ani.
74
fg. 10.037 b Tălpăşeşti - Gorj.

Ilinca Mihu („Mihoaca"), .53 ani.
culeg.: Constantin Brliloiu, 29.9.1943.
75
fg. 8137 a Ca la 69. d. 1290 I a.
76
fg. 3041 Dobriţa - Gorj.

Ilinca M. Beura, 1.5 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 2V.9.193'4.
77
fg. 3042 a Ca la V6. fg. 30-41.
78
fg. 10.03, b Bă.lava - Gorj.

Maria Găvan.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 2'.9.19-43.
79
fg. 3096 Stroieşti - Gorj.

Ilinca V. C. Daviţoiu, 7.5 ani.
auleg.: Constantin Brăiloiu, 6.,.193.5.
748
8ft
'
f g. 309-' Ca la 79. fg. 3096.
81
fg. 72H a Teleşti - Gorj.

Ecaterina Drăghici, 27 ani.
culeg.: Gheorghe Ciobanu, 2.2.1939.
,
82
fg. 72'4'4 b Ca la 81. fg. 72H a.
83
fg. 283'4 Runcu - Gorj.

Maria C. Popescu, .50 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu [.Harry BraunerJ, 22.'11.1930
84
fg. 2836 Ca la 83. fg. 2834.
85
mg. 30-f3 V f Bota şi Dobriţa - Gorj.

Stanca V. Pupăză, 66 ani, Păuna Săvulescu, 80 ani, Paraschiva S. Pupăii, CH ani.
culeg.: Mariana Kahane, tehn.: Eugen Iacobovski, 13.6.1966.
86
mg. 30H V d Ca Ja 8.5. mg. 30H V f.
87
mg. 30-f3 V e Ca la 8.5. mg. 30-tJ V f.
88
fg. JOH Le]eşti - Gorj.

Ana Eremia Mărgulescu, Maria Dumitru Prandea.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 30.9.193-f.
89
fg. 813.5 b Rasoviţa - Gorj.

Maria Popescu, 3-4 ani, şi Polina Popescu, 28 ani.
90
fg. 813.5 a Ca la 89. fg. 813.5 b.
91
I
fg. V00.5 a Alexeni - Gorj.
Ioana C. Popescu, .5i ani.
92
lg. 3088 a Runcu - Gorj.

Domnica Simion Bălu, iO ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 2 ..5.193-'.
749
mg. 3012 V· a Cîmpofeni - Gorj.
Elena I. Nicolescu, 73 ani, Elena. C. DaviţS>iu, 70 a.ni, Elena D. Rădoi, 61 ani.
culeg.: Mariana Kahane, teh".: Eugen Iacobov8ki, 12.6.1966.
94
mg. 3011 ru Ca la 4.5. mg. 3011 Re.
mg. 3092 II d Negruşa - Mehedinţi.

Ioana M. Rusu, .53 ani, Lisaveta P. Toloş, 73 ani, Maria Vacuţ, 73 ani, Maria Dtru Trlilescu, 68 ani.
cultg.: Mariana Kahane, tehn.: Eugen Iacobovski, 22.10.1966.
96
,,, 10.011 b Brădiceni - Gorj.

Polina V. Popescu, ~O ani.
97
.,. 3080 • Rasoviţa - Gorj.

Polina D. Popescu, 2.5 ani.
'ultg.: Constantin Brăiloiu, 30.9.1931.
98
ff. 3073 Ca la 88. fg. 3071.
99
fg. 3077 a Frlteşti - Gorj.

Maria I. V. Cîrlig, 30 ani, PAuna Gligore Rldescu, .52 ani.
culeg.: Constantin Brliloiu, 30.9.1931.
100
fg. 3077 b Ca la 99. fg. 3077 a.
101
fg. 2991 b Stăneşti - Gorj.

Paraschiva P. Mija, .53 ani, Ana T. Voiculescu, 30 ani, Marina Ion Popovici.
c.uleg.: Constantin Brăiloiu [.Henri H. Stahl, Mihai Pop], 22.9.1933.
102
fg. 2991 a Ca la 101. fg. 2991 b.
103
ff. 8137 b Ca la 69. d. 1290 I a.
104
(g. 210.5 Ca la 83. fg. 2831.
750
105
mg. 198'4 l Lupşa de Sus - Mehedinţi.

Elena Afrim („Lena"), 76 ani•. şi Paraschiva Lăcătuş („Kiţa"), 58 uni.
culeg.: Mariana Kaha11e, Ghizela Suliţ.eanu., td1n.: ing. Mihai Pirvăncscu, J-0.10.1961.
106
mg. 1988 a Ca la l0.5. mg. 1981 f.

eul. : 31.10.1961.
107
mg. 1913 h Lupşa de Sus - Mehedinţi.

Elena Afrim („Lena"), 76 ani, Paraschiva UcAtuş („Chiţa"), .58 ani.
culeg.: Mihai Pop, Maria11a Kahane, teTin.: Nicolae Mlnescu, .5.7.1961.
108
mg. 1943 i Ca la 107. mg. 1913 h.
109
mg. 1913 j Ca la 107. mg. 1913 h.
110
fg. 6912 Costeni - Gorj.

Stanca Ion Tatomir, 67 ani, Maria Bolotoi, to ani, Ileana Ionescu, 6.5 ani.
culeg.: Constantin Brliloiu, l.5.8.1938.
111
fg. 1268 a Mltăsari - Gorj.

Constanţa Stănescu, 2.5 ani.
r,uleg.: Gheorghe Ciobanu, 2f. l. l939.
112
d. 99.5 Ca la 111. fi. 7268 a.

eul.: 1.2.1939.
113
fg. 7268 c Ca la 111. fg. 7268 &.
114
fg. 3105 b Godineşti - Gorj.

Floare G. Topală., 77 ani, Elena A. Popescu, Ana I. Ecobici, .56 ani.
culeg.: Ilarion Cocişiu, 20.6.193!1.
115
fg. 310.5 a Ca la 111. tg. 310.5 b.
6) Originari din Cioviroăşani. Cooducătoarea gru1>ului.
751
fg. 3106 a Ca la 114. fg. 310.5 b.
117
fg. 3 ll l.11 7 Pocruia - Gorj.

Maria Gh. Foca, .53 ani, Elena P. Foca, 60 ani.
culeg.: llarion Cocişiu, 21.6.193.5.
118
fg. 3112 & Pocruia - Gorj.

Maria Gh. Foca, .53 ani.
119
fg. 3112 b Cala 117. fg. 3111.
' 120
fg. 2964 Tismana - Gorj.

Maria Simion Duicu, 70 ani 1 .
culeg.: Constantin Brăiloiu, 6.1. 1933.
121
(g. IJ,~!7 Negoeşti - Mehedinţi.

Elena Nic. Sfia, 69 ani. li.lariţa Miron tnariu, 40 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, Henri H. Stahl, 24.9.1933.
122
mg. 3039 Rb Ca la .57. mg. 3039 Re.
123
mg. 3039 Ra Ca la .57. mg. 3039 Re.
124
fg. 3067 Valea Mare - Gorj.

Ana Cimpeanu, 60 ani.
125
fg. 3113 b Boroşteni - Gorj.

Maria St. M. GoriţJ.
126
{g. 3114 b Gureni - Gorj.

Macrina A. Şîpanu, 37 ani, Ana I. P!\s!\ril1', 18 ani.
i.1 Cilindrul include două melodii diferite. (V. colecţia de melodi, nr. 117 [aci II] şi nr. 178 [ll).
t;! 70 ani? (60, după spusele ei; peste 70, după spuselt. informatoarelor Floarea Tomoniu şi Maria Nicolici.)
752
127
lg . .1104 a Peştîşanî - Gorj.

Maria Nicolcioiu, 55 ani? 70 ani? („oi avea vo şcaişej' de ani, i<;> cc ştiu? Vo cinscjcînci, oi avea şaptezeci~
Nu mai ţiu sokoteala de kînd ieram mikotikă.").
culeg.: Constantin Brăiloiu, -'.5.1935.
128
fg. 3103 Ca la 127. fg. 3104 a.
129
fg. 9784 b Pcşlişani - Gorj.

Elena Simion Butiuc, 13 ani, şi Filotcia C. Coteţ („Cotieţ"), -'7 ani.
130
fg. 14.911 d Tismana - Gorj.

Floarea I. Tomoianu. 60 ani.
rnlcg.: Nelu Ionescu, Constantin A. Calotcscu, 14.1.1931.
131

Floarea I. Tomoniu, "" a.ni, Maria I. Nicoliclu, 65 ani, Maria C. Croitoru, 43 ani.
culeg.: Constantin Brăilofo [,Mihai· Pop], I l.8. l93U.
132

Maria I. Nicoliciu, 6-' ani, Floarea Ion Tomoniu, "" ani.
culeg.: Constântin Brăiloiu [, Henri H. Sta.hi], 6.1.1933.
133
fg. 2982 Topeşti - Gorj.

Maria Gr. Iordăconiu. 10 ani, Paraschiva Priuteasa, Frăsina Băltianu.
culeg.: Constantin Brăiloiu [,Henri H. Stahl], 20.9.1933.
134
fg. 6913 a. Costeni - Gorj.

Stanca I. Tatomir. 67 ani, Maria Bololoi, · 7ff ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, U.8.1938.
135
~g. 3393 II e Podeni - Mehedinţi.

Elisabeta Melica, 57. ani, Stana Petculescu, 51 ani. ·
culeg.: C. E„ F. L„ H.3.1967.
136
fg. 3108 a. Racoţi - Gorj.

Sanda C. Dă.neţ, 50 ani, Paraschiva Popol.
culeg.: llarion Cocişiu, 21.6.1935.
137
fg. 3108 b Racoţi - Gorj.

Sanda C. Dăncţ, 50 ani.
753
138
fg. 3031 Sohodol - Gorj. .

Floarea Drăghiescu, .H ani, Maria Alexe Drăghieseu, 36 ani, Ilinca Gh. Gavrileseu, -'6 ani, Stan& Ion Frăţi
Iescu, 70 ani.
139
fg. 3032 Ca Ia 138. fg. 3031.
140
fg. 3109 b Celei - Gorj.

Elena I. Gruiescu, .50 ani, Ioana I. Pieptan, ~. ani.
culeg.: llarion Cocişiu, 21.6.193-'.
141
d. 133.5 I a Celei - Gorj.

Domnica Tutunaru, H ani, Polina Iaeobiei, ?7 ani.
HZ
mg. 1912 j Lupşa do Jos - Mehedinţi.

Maria I. Vasile, 61 ani.
culeg.: Mihai Pop, Mariana Kahane, teltn.: Nicolae Mlnescu, .f. 7.196 l.
1'3
fg. 6917 Jsvarna - Gorj.

Salomia Rilea, Maria Gh. Simescu, .5.5 ani.
culeg.: Constantin Brliloiu, 1.5.8.1938.
144
d. 1037 I b lsverna - Mehedinţi.

Maria Tărfăloagă, .56 ani, Maria Moşneanu (;,Mojneii.nu"), .f8 ani.
1'5
d. 719 a lsverna - Mehedinţi.

l\laria Tărfăloagă, .51 ani, :Maria Moşneanu („Moj~eanu"), .f6 ani.
146
fg. 1358 b Isverna - Mehedinţi.

Maria I. Moşneanu („Mojneanu"), 12 ani, Maria TArflJoagl, -'O ani, Domnita N. Copilu, 18 ani.
1'7
fg. 1359 a Ca la 116. fg. 1358 b.

eul.: 30.9.1932.
148
fg. 11.739 c Seliştea - Mehedinţi.

Păuna Popescu.
culeg.: Emilia Comişel, 2.5.8.19-'0.
754
149
mg. 3029 I d
' leşelniţa. - Mehedinţi.
Ecaterina Rădulescu, 63 ani, Aurica Iancovici, 58 ani.
culeg.: Nicolae Ursu, Ovidiu Birlea, 22.6.1966.
150
mg. 3059 Ij Beba Yeche - Timiş.

Iuliana Flori, 65 ani.
rnleg.: Lucilia Georgescu, Elisabeta Dolinescu, tclm.: Eugen Iacobovski, 9.7.1966.
151
mg. 2821 II a Sasca Homână - Caraş Severin.

Floarea lu Costea Simion, 72 ani.
culeg.: Gheorghe Ciobanu, Lucilia Georgescu, Elisabeta Dolinescu, teh11.: Nicolae Mănescu, 10.7.1965.
152
mg. 3900 V a Săcădate - Sibiu.

(antifonic} grup I: Eugenia Petca, 44 ani, Eugenia Maxim, 44 ani, Ana Maxim, 62 ani.
grup II: Maria Damian, 61 ani, Ana Petca, 61 ani, Eugenia Stanciu, 58 ani, Cornelia 1\lăniţ, 31 ani.
culeg.: Mariana l\:ahane, Lucilia Georgescu, teh11.: Eugen Iacobovski, l. I l.1970.
153
N. Ursu, Val. Rudăria - Caraş-Severin.

A 1111. (Bibi. Părăschiva Murgu.
83}, nr. 210 ettleg.: Nicolae Ursu, l.8.1939.
154
fg. 5820 Prigor - Caraş-Severin.

Elisabeta Rotariu, 66 ani.
155
mg. 1045 c Bor10·1enii Vechi - Caraş-Severin.

Floarea Imbrescu, 19 ani, Maria Imbrescu, 55 ani, Trandafira Careba, 51 ani, Paraschiva Bănuş, 40 ani,
Maria Bănuş, 37 ani, Maria David, 51 ani.
culeg.: Paula Carp, Ghizela Suliţeanu, tehn.: ing. Ion Georgescu, 5.3.1957.
156
mg. 1044 a Borlovenii Vechi - Caraş-Severin.

(antifonic} grup I: Floarea Imbrescu, 49 ani, „purtătoare", Maria Bănuş, 37 ani, Maria Imbrescu, 55 ani.
grup II: Paraschiva Bănuş, 10 ani, „purtătoare", Trandafira Careba, 51 ani, Maria David, 54 ani.
culeg.: Paula Carp, Ghizela Suliţeanu, Adriana Sachelarie, Liviu Brumaru, tehn.: ing. Ion Georgescu,7.3.1957
157
fg . .5126 Retiş - Sibiu.

Irina Moldovan, 67 ani.
158
fg . .5182 Ca la 157. fg. 5126.
755
U9
mg. 3092 I f Jupîneşti - Mehedinţi.

Maria Gh. Cărbunariu, 63 ani, Maria N. Bogdan, 61 ani, Paraschiva C. Cărbunaru, 66 ani.
160
mg. 3092 I e Ca la 159. mg. 3092 I f.
161
mg. 3092 I a Ca la 159. mg. 3092 I f.
162
d. 1037 I a Ca la Hi. d. 1037 I b.
163
fg. 13.58 Is·1erna - l\fehedinţi.

l\faria Moşneanu („Mojneanu"), 42 ani, Marill. Tărfil.loagă, 50 ani, Marina Mâţu.
164
fg. 978'1 a Ca la 129. fg. 978i b.
165
fg. 11.739 a Ca la 1'18. fg. 11739 c.
166
fg. 2981 Ca la 133. fg. 2982.
167
fg. 2777 Ca la 131. fg. 2778.
168
fg. 3102 Ca la 127. fg. 3104 a.
169
fg. 1356 Ca la 121. fg. 1357.
170
fg. 7002 b Pocruia - Gorj.
Maria Cocina.
171
fg. 7002 a Ca la 170. fg. 7002 b.
756
172
mg. 3092 I k N'egruşa - Mehedinţi.

Ioana M. Rusu, 53 ani, Lisaveta P. Toloş, 77 ani, Maria Vacuţ, 73 ani.
173
mg. 3093 II c Cireşu - Mehedinţi.

Maria Partenie, 70 ani, Marina Burcu, 52 ani, loa'1a Gherghescu, 67 ani, Bădiţa Untariu, 55 a11i.
culeg.: Mariana I\ahane, tehn.: Eugen Iacobovski, 30.10.1966.
174
mg. 2544 b Godeanu - Mehedinţi.

Stana Gheorghiesc, Maria Bratu, 63 ani, Opriţa Ml!l.dinesc, -'O ani.
culeg.: 0'1idiu Bîrlea, tehn.: Nicolae Mănescu, 3.7.1963.
175
mg. 2544 a Ca la 17'1. mg. 2544 b.
176
fg, 11.816 c Godeanu - Mehedinţi.

Maria Cococeanu, 3"1 ani, Calistiţa Crăciun Groapă, 48 ani.
177
fg. 2963 Ca la 120. fg. 296"1.
178
fg.3111/JU Ca la 117. fg. 3111/II.
179
mg. 3093 Ic Ca la 173. mg. 3093 II c.
180
d. 10"10 I a Ca la 144. d. 1037 I b.

eul.: 1.6.1939.
181
mg. 3092 I c Ca la 159. mg. 3092 I f.
182
mg. 3092 II a Negruşa - Mehedinţi.
Ioana M.. Rusu, 53 ani, Lisaveta P. Toloş, 73 ani, Maria Vacuţ, 73 ani, Lena lu Pătru Dodu, 71 ani, Maria
Dtru Tră1lescu, 68 ani.
culeg.: Mariana Kahane, tehn.: Eugen Iacobovskl, 29.10.1966.
183
mg. 3092 I m Ca la 182. mg. 3092 II a.
9) Ca la nota 7.
757
184
mg. 3092 II e Ca la 95. mg. 3092 II d.
185
mg. 3092 II b Ca la 95. mg. 3092 II d.
186
mg. 3092 I b Ca la 159. mg. 3092 I f.
187
mg. 3092 I h Ca la 159. mg. 3092 I f.
188
mg. 3092 I i Ca la 159. mg. 3092 I f.
189
mg. 3093 I d Ca la 173. mg. 3093 II c.
190
mg. 3093 I g Ca la 173. mg. 3093 II c.
191
mg. 3093 I e Ca la 173. mg. 3093 II c.
192
mg. 3093 II b Ca la 173. mg. 3093 II c.
193
mg. 3093 I f Ca la 173. mg. 3093 II c.
194
mg. 3093 II e Ca la 173. mg. 3093 II c.
195
fg. 10.085 a Cornereva - Caras-Severin.

Maria Stroiţa, 50 "ani, Maria Laitin, 50 ani.
culeg.: Tiberiu Alexandru, 14.7 .1946.
196
Ursu, Val.Alm. Moceriş - Caraş-St;.veri n.

(Bibi. 83). Iancuţa Stoina, 72 ani.
nr. 192 culig.: Nicolae Ursu, 193 9.,
758
197
fg. 5813 Ca la 151. fg. 5820.

eul.: 19.1.1936.
198
fg. 5823 Rudăria - Caras-Severin.

Stana Rădulea, '60 ani, Floarea Rl!.dulea, 12 ani.
199
fg. 5989 Borlova - Cara~-Se„erin.

Coanda Ursulescu, 59 ani.
rnleg.: Tiberiu Alexandru, 22.8.1936.
200
Lighezan, Brădişoru de Jos (fost Maidan) - Oraviţa - Cara,-Severin.

Folcl. muz. bdn.
(Bibi. 57),
nr. 318
201
Ursu, Val.Alm. Dalboşeţ - Caraş-Severin.

(Bibi. 83), Maria Cucu, 50 ani.
nr. 217 culeg.: Nicolae Ursu, 27-28.7.1939.
202
fg. 5862 Măru - Caraş-Severin.

Persida Oprea, 18 ani.
culeg.: Tiberiu Alexandru, 1-'.8.1936.
203
fg. 5872 Tîrnova - Caras-Severin.

Lena Borcill, 18 ani, Lena Poica.
'1'1eg.: Tiberiu Alexandru, Ui.8.1936.
204
fg. 772 a Tibiscu - Caraş-Severin.

Catarina Zglvârdea, 28 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, :H.-'.193-'.
lOS
fg. 6012 Rusca Montanll - Caraş-Severin.

Maria Faorl, 57 ani, Mlriţa Nicoarl, 70 ani.
206
Ursu, Val.Alm. Upuşnicu Mare - Caraş-Severin.

(Bibi. 83), Ana Ciocloda („Turcoane"), 58 ani.
nr. 215 culeg.: Nicolae Ursu, l0-31.7.1939.
207
fg. 1756 Predoni-Petrila - Hunedoara.

llina („llena") Jura, 60 ani.
culeg.: Constantin Brliloiu [.Henri H. Stahl], 23.9.1933.
759
208
fg. 5962 a Feneş - Caraş-Severin.

Măgdălina Nucşorean, 64 ani.
culeg.: Tiberiu Aleµndru, 26.10.1935.
209
fg. 1312 Arpaşu de Sus - Sibiu.

Maria Dobrilă, 64 ani, Ioana Munteanu, 53 ani.
culeg.: Henri H. Stahl, 19.4.1933.
210
fg. 7660 a Porumbacu de Jos - Sibiu.

Maria Albean, 33 ani.
211
fg. 5481 b Vînători - Mureş.

Veronica Ponei, 35 ani, Silvia Maior, 20 ani.
212
fg. 5422 b .
B OlU .a.:a....:.....~
- <:JIDIU. '
Ana Fintoc, 45 ani.
213
fg. 7711 a (Oprea -J Cirţişoara - Sibiu.

Maria Gheţa, 5.5 ani, Drosida Banciu, 38 ani.
rnleg.: llarion Cocişiu, 27.8.1939.
214
fg. 1637 a Porumbacu de Jos - Sibiu.

Paraschiva I. Comşuţa, ~4 ani.
culeg.: llarion Cocişiu, V.8.1939.
215
fg. 7722 b Scoreiu - Sibiu.

Ana D. Ciungu, .58 ani, Gheorghina Vulc.
216
fg. J39Ci (Oprea - ) Cîrţişoara - Sibiu.

Drosida Banciu, 37 ani.
euleg.: Constantin Brăiloiu, 10. .5.193i
217
fg. 701 b Arpaşu de Jos - Sibiu.

Paraschiva Mandan, 28 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 24.8.19~4.
760
218
fg . .5161 a Co•1es - Sibiu.

Para~chiva Păcurar, .56 ani.
culeg.: Ilarion Cocişiu, 26.1.1937.
219
fg. 5265 Arpaşu de Jos - Sihiu.

\'ersavă N. Selaghie, 55 ani, Ana Neculai Bogdan, 36 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, 22.9.1937.
220
fg. 6172 b Şalcll.u - Sibiu.

Mărie Gherghel. 68 ani, Maria Comşa, 30 ani.
rnleg.: Ilarion Cocişiu, 6.1.1938.
221
fg. 6179 Stenea - Sibiu.

Maria Ştirbeţ, 16 ani.
c1deg.: llarion Cocişiu, 7.1.1938.
222
•
mg. 390 I V b Mihăileni - Sibiu.
Paraschiva Stănilă, .51 ani, Maria Bian, 17 ani, Sora Bian, 10 ani, Paraschiva Ionaş, 51 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Eugen Iacobovski, 7:11.1970.
223
mg. 3901 V d Birghiş - Sibiu.

Maria M. Blaga, 52 ani, Ion Stănuţ, 19 ani, Elisabeta Stănuţ, 13 ani, Maria Ghizăşan, 31 ani, Ana F. Roman,
.58 ani, Veroniţa Sîrbu, .56 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, telm.: Eugen Iacobovski, 8.11.1970.
224
fg. 1261 b Rucăr - Brasov.

Ana Gîrbea, ' 10 ani.
225
fg. 8915 b Vărd - Sibiu.

Lisaveta Avram, Anica Ţerbea.
226
mg. 3899 R i Avrig - Sibiu.

Ana Roman, 56 ani, Maria Gafton, 67 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Eugen Iacobovski, 1.11.1970.
227
mg. 3899 V b Bruiu - Sibiu.

Ana Păcurari („a lu Cuţa"), 13 ani, Verona Subţirelu („ Virona lu Florean"), 15 ani, Aurelia Făţan („a lu Miki"),
37 ani, Livia Făţan („a lu Medeşan"), 11 ani.
761
228
fg. 8912 b Floresti - Sibiu.

Elisa.;eta Dragomir.
229
fg. 5383 c Ighişu - Sibiu.

Ana Bărbat, 59 ani, Ana Oros, 38 ani, Ana Birsan, 29 ani, Maria Rusu, 29 ani.
rnleg.: llarion Cocişiu, 26.5.193.5.
230
mg. 3899 R b Bradu - Sibiu.

Maria Vasile, 55 ani, Maria Ursu, 67 ani, Ana Balea, 70 ani, Ikani Ursu, 61 ani, Valeria Brincu, 5.5 ani, Livia
Durdun, 40 ani.
culeg. : Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Eugen lacobovski, 31.10.1970.
231
fg. 7601 a Părău - Braşov.

Elena ltoafă, Eugenia Şulea.
•
232
fg . .5'169 Hetiur - Mures.

Ioana Ţifrea, Âna V. Mihai, 41 ani.
233
mg. 3900 V c Şelimbăr - Sibiu.

Paraschiva Crăciun, 6.5 ani, Ana Mur~ • .58 ani.
234
mg. 3900 R h Micăsasa - Sibiu.

Paraschiva Damian, 78 ani, Anghelina Frincu, 62 ani.
235
fg. 4819 b Giacăş - Sibiu.

Aurelia Suciu, Maria Bleahu, 16 ani.
236
fg. 532 Boholţ - Sibiu.

Bucura Tulbure, 21 ani.
culeg.: Caliopi Gheorghiu, 24.2.1932.
237
fg. 6154 a Buia - Sibiu.

Ana I. Păştllă, 47 ani.
762
238
fg. 6172 a Şalcău - Sibiu.

Mărie Gherghel, 68 ani, Maria Comşa, 30 ani.
cideg.: llarion Cocişiu, 6.1.1938.
239
mg. 3900 R s Mihăileni - Sibiu.

Paraschiva Stănilă, 51 ani, Maria Bian, 47 ani, Sora Bian, 40 ani.
rnleg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Eugen Iacobovski, 7.11.1970.
240
mg. 4477 I a Budureasa - Bihor.

Firoanda Laza („a Gugii"), 55 ani, Floare Laza („a Savului leni"), 63 ani, Hortenzie Laza („Tinza lu
leni"), 56 ani.
rnleg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, 28.5.1974.
241
mg. 4177 Ii Budureasa - Bihor.

Florica Ciobriş, 15 ani.
rnleg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, 29.5.1971.
242
mg. 4016 A o Sititelec - Bihor.

Maria Jurca („a lu Lali Blebi"), 55 ani, Marie Vlădica („a Oani Domnului"), 38 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Radu Don, 1.10.1971.
243
mg. 4013 R a Dumbrăviţa de Codru - Bihor.

Constantin Grigore („Gligor", „Costan a leni"), .56 ani, Maria Petruţ („a Ileni"), JO ani şi grup 10 : Floare
Nistor („a Droanki"), 52 ani, Floare Filip („a Bubi"), 39 ani, Floare Vaida („a Vaidi"), 34 ani, Nicolae
Nistor („a Cioară"), 40 ani, Teodo.r Aburdan („a Pătrariu"), 31 ani, Catiţa Medrea („a Lecului"), 10 ani,
Ecaterina Blaj („Tînahacu"), 40 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Radu Don, 21.9.1971.
244
fg. 10.268 a Cerbăl - Hunedoara.

Liuţa Lăscuş, 20 ani, Pătruţa Ispas, 25 ani.
245
fg. 10.2..53 b Muncelu Mare - Hunedoara.

Măriuţa Duma („Măruţa"), 58-60 ani, Valeria Diriga, 22 ani.
246
fg. 10.195 a Alun - Hunedoara.

Maria Popa, 32 ani.
247
fg. 10.258 a Poieniţa Tomii - Hunedoara.

Salvina Costa, 27 ani.
10) Bărbatul este conducătorul grupului pentru text, iar femeia pentru melodie,
763
248
fg. 14.232 Lelese - Hunedoara.

Maria Muşa („a lu Kriţari"), 46 ani, Valeria Muşa („a lu Tălankă"), 33 ani, Lucreţia Pătrău, 37 ani.
249
fg. 14.131 Cerisor - Hunedoara.

Maria Ticula, 37 ani, Măriuţa Poanta, 26 ani.
rnleg.: 0'1idiu Bîrlea, Emilia Dragnea-Comişel, 29.12.1950.
250
fg. H.553 Cerbăl - Hunedoara.

Maria Costa („Betoane"). 34 ani, Valeria Vlad („ Vălica a lu Praizu").
rnleg.: Emilia Comişel, Mariana Rabinovici (Kahane), 10.7.19.H.
251
mg. 115 g Sohodol - Hunedoara.

Sai'.rina Lupes(cu), 38 ani, Suzana Enăşes(cu), 50 ani, Paraschi'la Oprinescu, 38 ani, Maria Oprineţ, 10 ani,
Veronica Oprinesc(u), '45 ani.
rnleg.: Ovidiu Birlea, Mariana Rabinovici (Kahane), 27.12. 1951.
252
fg. 10.260 a Feregi - Hunedoara.

Treja Bistrean, Floare Mărină.
253
fg. 10.257 b Merişoru de Munte - Hunedoara.

Maria Gura (Marina Marea).
culeg.: llarion Cocişiu, H.8.1916.
254
Drg. Bnţ., Belinţ - Timiş.
(Bibi. 39), Maria Damian, 70 ani.
p. 77 culeg.: Sabin V. Drăgoi, 8.7.193'4.
255
fg. 6772 a Jdioara - Timiş.

Susana Jurmă 11 , .50 ani.
culeg.: Tiberiu Alexandru, .5.8.1938.
256
fg. 6772 b Ca la 2.55. fg. 6772 a.
257
fg. 2593 b Secu (Buhalniţa) - Neamţ.
Ileana Cojoc, 35 ani, şi Ileana Calistru, 28 ani.
rnleg.: Gavriil Galinescu, 16.8.1932.
258
fg. 2618 Secu (Buhalniţa) - Neamţ.
Lisaveta Gicovanu („Gicoveanu"), 21 ani.
culeg.: Gavriil Galinescu, 8.9.1935.
1 Ii Originara din Tincova - Caraş·Sevtrio.
764
2S9
fg. 4912 a Geoagiu de Sus - Alba.

Elena Baldea, 40 ani, Maria Tecşa.
260
fg. -4939 b
•
Cetea - Alba.
•
Ana Baldea.
261
fg. 4919 a Sebeşcl - Alba.

Maria Bilcu, 44 ani, Ecaterina Dican, 39 ani.
262
fg. -4926 b Sebeşel - Alba.

Maria Bilcu, H ani.
culeg.: Ilar ion Cocişiu, 28.3.1936.
263
fg. -4953 a Cricău - Alba.

Anica Bolea, 46 ani.
264
fg. -4957 b Cricău - Alba.

Frăsina Rus, 36 ani, Valeria Popa.
culeg.: llarion Cocişiu,25.4.1936.
265
fg. -4965 a Gaida de Jos - Alba.

Anuţa Medrea, 30 ani, Saveta Vint, 37 ani.
culeg.: llarion ·Cocişiu, 26.-4.1936.
266
fg. 5276 • Gaida de Jos - Alba.

Anuţa Medrea, 31 ani.
267
mg. '4169 I c Tăuţu Ampoiului - Alba.

Elena Bodea („Lenuţa lu Romanu"), 51 ani.
culeg.: Mariana Kah<"!ne, Lucilia Georgescu, tehn.: Constantin Breazna, 31.5.1972.
268
mg. '4169 II a Tăuţu Ampoiului - Alba.

Ileana Gherman („a lu Dănilă"), 51 ani, Valeria Doica („ Valerica lui Manoilă"J, 45 ani, Marioara Bolea
(„a lu Todoruţ"), 40 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Constantin Breaina, 1.6.1972.
765
269
mg. 2830 I e Costeşti - Hunedoara.

Sa·1eta Dinşoreanu, 69 ani.
culeg.: Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 23.7.1965.
\ 270
mg. 4170 I c Yinl!rea - Alba. •

l\laria Herlea („a lu Jinu"), 58 ani, Victor.ia Mihu („Torica lu Tomoşu"), 43 ani, Iulian Popa („alu Pampa"),
'18 ani, Elena Marcu („a lu Ion a lu l\larcu"), 32 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Constantin Breazna, 2.6.19f2.
271
mg. '1170 Id Ca la 270. mg. 4170 I c.
272
mg. 1507 d Vaidei - Hunedoara.

Sa·1eta Groza, 30 ani.
culeg.: Adrian Fochi, Ghizcla Suliţeanu, 14.2.1959.
273
mg. 'I 169 II b Miceşti - Alba.

Elena Crăciun („Danoaic", „Ciupa"), 50 ani, l\laria Bărbănţan („l\lilica"), 77 ani, Victoria Contor („Rejina"),
53 ani, Veronica Draşovean („a lu Pătru'', „a lui J{imuţ Cantoncru"), 65 ani.
culeg.: Mariana l{ahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Constantin Ilrcazna, 1.6.1972,
274
mg. '4168 I i Ampoiţa - Alba.

(antifonic) grnp I („Partea I-a"): Dochia Bădilă („a Sudului"), 61 ani, Raveca Bodea („Dodica"), 62 ani, Ileana
Buciuman („a lu Artenic"), '16 ani, Raveca Faur („Măcinica"), '48 ani, Valeria Varvară („a Bumbului"),
'15 ani, Floarea Opriţa („Cuca"), 56 ani, Ioana Bolea („a Gheorghe Ionului"), 7' ani.
grnp II („Partea a II-a"): Maria Bodea („a li Traian"), 61 ani, Valeria Zbutea („a li Avei"), H ani,
Todorica Tomescu („a li Anghel"), 33 ani, Maria Nicoară („a lu Licanor"), 52 ani, Dochia Feneşer („Bol-
taşului"), 37 ani, Leontina Varvară („Lina Tomii"), 38 ani, Ioana Miron („a lu Miron"), 38 ani, Susana
Zbutea („Susana li Miron"), 32 ani, Ileana Miron („Leana li Merjel"), 37 ani.
culeg.: l\lariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Constantin Breazna, 29.5.1972
275
fg. 6013 a Rusca l\lontană - Caraş-Severin.

Maria Faoră, 57 ani.
culeg.: Tiberiu Alexandru, 19. 7.1936.
276
fg. 6009 a Rusca Montană- Caraş-Severin.

Măriţa Nicoară, 70 ani.
277
fg. 6011 Ca la 276. fg. 6009 a.
278
fg. 6035 Măru - Caraş-Severin.

Persida Popovici, 63 ani.
766
219
fg. 8112 a Marga - Caraş-Severin.

Ilca Lepăduş, 30 ani, Lena Agliceri, 37 ani.
280
fg. 6022 a Măru - Caraş-Severin.

Persida Popovici, 63 ani, Opriţa Table, 55 ani.
281
fg. 6019 Ca la 280, fg. 6022 a.
282
d. 970 a Măru - Caraş-Severin.

Persida Popovici, 64 ani, Brinduşa Popovici, 38 ani.
283
fg. 6780 a Crivina de Jos - Timiş.

Maria Oprişoiu, 12 ani.
284
fg. 5967 Glimboca - Caraş-Severin.

Talia Român, 50 ani. ,
rnlcg.: Tiberiu Alexandru, 26.7.1936.
285
fg. 5974 b Glimboca - Caraş-Severin.

Măriuţa Pocinog, 42 ani, Ana Moisescu („l\foisăscu"), 40 ani,
rnleg.: Tiberiu Alexandru, 26. 7.1936.
286
fg. 5974 a Ca la 285. fg. 5974 b.
287
fg. 6906 a Oţelu Roşu (a înglobat Ohaba Distra) - Caraş-Severin.

Ana Tău, 67 ani, Ana Căciulat, 42 ani, Ana Mâţu, Vasile Icoml.
288
fg. 6855 a Uric - Hunedoara.

Ana Poroabă.
289
fg. 6850 a Valea Lupului - Hunedoara.

Dochia Şoldea, 49 ani, Sîntioana Alic, 41 ani.
767
290
fg. 6850 b Ca Ia 289. fg. 6850 a.
291
fg. 6834 l\Jerişor (Băniţa) - Hunedoara.

l\laria Miclăuş, 39 ani.
culeg.: llarion Cocişiu, 18. 7 .1938.
292
mg. 99 X l\leria - Hunedoara.

Solomie Pădurean, 63 ani, Maria Gălăşan, Marinca Bumbescu, Florica Pădurean, 14 ani, Viorica Pădureau.
culeg.: Ovidiu Bîrlea, 8.6.1952.
293
fg. 1818 Lunca Cernii de Jos - Hunedoara.

Sofia Ştefoni („Fica lui !oaie"), 42 ani, Niţa Ştefoni şi grup femei.
294
fg. 1821 Ca Ja 293. fg. 1818.

eul. fără grup femei.
295
d. 670 II a Clopotiva - Hunedoara.

Meniţa Ivane, 51 ani, Aniţa Jurconi („Boriţana"), 66 ani.
296
fg . .5786 Clopotiva - Hunedoara.

Meniţa Ivane, .53 ani.
culeg.: Tiberiu Alexandru, 1.5.10.193.5.
297
fg. 1780 Pcşteniţa - Hunedoara.

Eva Minciună, 51 ani.
298
mg. 503 a Goleş - Hunedoara.

Aniţ.a Tăm.ăşă.se,Lucreţia Tieula, 15 ani, Anişca Ticula, 60 ani, Armina Catrina, Maria Popa., Victoria
Bogdan.
culeg.: Ovidiu Birlea, Mariana Rabinovici (Kahane), 8.6.1955 u.
299
fg. 11.194 b Iloşorod - Hunedoara.

Sînziana Buciuman, 53 ani, (voce), Ion Dănecscu, 19 ani, (fluier).
culeg.: Emilia Comişel, Rodica Weiss (Friedmann), 7.1.1951.
12) Textul cules la 23.3.1955; inrci:islral ulterior.
768
300
'\
fg . .5783 Clopotiva - Hunedoara.
Vîrvara Filan, .51 ani.
•
301
f g. 10.199 a Alun - Hunedoara.

Maria Popa, 32 ani.
302
fg. 10.203 Poieniţa Voinii - Hunedoara.

Susana Rădoane, Maria Rădoane, 23 ani.
ţ;ulcg.: llarion Cocişiu, 15.7.1946.
303
mg. 1714 p Bunila - Hunedoara.

Sofia Bobora, 60 ani, Eva Gheorghesc, Petra Ghiura, Ileana Grumiţan, 31 a ni.
culeg.: ~milia Comişel, Ovidiu Bîrlea, 24.7.1960.
304
d. 742 b Ca la 266. fg. 5276.

eul.: 29.9.1937.
305
fg. 4966 Ca la 265. fg. 496.5 a.
306
fg. 740 a Gîrbova de Sus - Alba.

Veronica Cotoară, 34 ani.
culeg.: Constantin Brăiloiu, 2 l. l.1935.
307
fg. 1903 a ' Gîrbova de Sus - Alba.

Florica Ciungan, 24 ani.
culeg.: llarion Cocişiu, 193.5.
308
mg. 4170 I f Vinerea - Alba.

Maria Herka, 58 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, 2.6.1972.
309
fg. 49.56 Ca la 264. fg. 49.57 b.
310
fg. 49'1.9 Gaida de Sus - Alba.

Raveca Crişan.
cul,g.: Uarion Cocişiu, 21.1.1936.
311
mg. 4169 II c Ca la 273. mg. 'I. 169 II b.
769
312
fg. 10.187 a Ruda - Hunedoara.

Saveta Dan, 39 ani.
•
313
fg. 10.178 a Ghelari - Hunedoara.

Maria Alic, .52 ani.
culeg.: llarion Cocişiu, 10. 7.1946.
314
mg. 49.5 a Ghclari - Hunedoara.

Aniţa Sîrb („a lu Personu"), .58 ani, Maria Lascodan („a lu Tonoke"), .57 ani, Safta Toma („a lu Pupu"),
.51 ani.
culeg.: l\Iariana Rabinovici (Kahane), Rodica Weiss (Friedmann), tehn.: Gheorghe Allălaşei, 17.3.19.55,
315
fg. 10.184 Ruda - Hunedoara.

Ileana Toma.
culeg.': llarion Cocişiu, 11. 7 .1946.
316
fg. 14.493 a Bunila - Hunedoara.

Sofica Bohora, Ana Gheorghesc, Eva Gheorghesc, Petra Ghiura, Eva Nandra.
culeg.: Ovidiu 13irlea, 21.12.19.51.
•
317
fg. 10 .203 b Poieniţa Voinii - Hunedoara.

Maria Rădoane, 23 ani, Maria Pătrău, 23 ani.
318
d. 970 b Ca la 282. d. 970 a.
319
fg. 4806 b Cetatea de Baltă - Alba.

Fira Sălcudean, Maria Boacă.
320
fg. 1779 Ca la 297. fg. 1780 .
321
mg. 99 aa Mcria - Hunedoara.

Solomie Pădurean, 63 ani, Florica Pădurean, 14 ani, Viorica Pădurean.
culeg.: Ovidiu Bîrlea, tehn.: Gheorghe Abălaşei, 8.6.19.52.
322
mg. 99 bb Meria - Hunedoara.

Ioana Golăşei, 30 ani, Maria Gălăşanu.
culeg.: Ovidiu Bîrlea, tehn.: Gheorghe Abălaşei, 9.6.19.52.
770
323
mg. 4169 I g Tăuţu Ampoiului - Alba.

Raveca Faur („Ticuleasa"), 63 ani.
culeg.: Mariana Kahane, Lucilia Georgescu, tehn.: Constantin Breazna, 29 . .5.1972.
324
mg. 4168 R a Ca la 274. mg. 4168 I i.
325
mg. 4168 R c Ca la 274. mg. 4168 I i.
326
mg. 2724 II jj Feneş - Alba.
Salvina Tomuş şi grup.
culeg.: Ovidiu Bîrlea, 26.12.1964.
327
fg. H.195 b Ca la 299. fg. H. l9i b.
328
mg. 99 y Ca la 292. mg. 99 x.
329
fg. 1820 J:,a la 293. fg. 1818
•
eul. fără grup femei.
330
fg.
.
H.130 a Ca la 249. fg. H.131.
331
fg. H.559 b Ilălrina - Hunedoara.

Aniţa Homan, Solomic llistrcan, Ana Ilcnteu, Mărioara Cost!.
culeg.: Emilia Comişel, Mariana Rabinovici (Kahanc), Rodica Weiss (Priedmann), 7.11. l9.5i.
332
fg.' -'785 Clopoliva - Hunedoara. J
Niţa Foarcca, 51 ani.
culeg.: Tiberiu Alexandru, 2.5.10.1935.
333
fg. 14.559 a Ca la 33 l. fg. H.559 b.
334
mg. 503 b Goleş - Hunedoara.
Aniţa Tămăşăsc, Lucreţia Ticula, 15 ani, Armina Catrina, Maria Popa, 16 ani, Victoria Bogdan, 16 ani.
culeg.: Ovidiu Birlea, Mariana Rabinovici (Kahane), 8.6.195.5 13 •
335
fg. 1757 Ca la 207. fg. 1756.
13) Textul ~ules la 24.3.1955; inreb'1>lral ulterior.
771
INDICE DE TITLURI
1. 'Bradul (A/ Al/ Ale bradultti}: 8, 9, 11, 13, 22, 23-28, 31, 37, H, '42, H, -49, .51, .56, .57, 61, 63-, 68, 70, 73, 7.5,
77, 79, 82, 87, 88, 92, 104, 106, 109, Jll, 112, 118, 121, 125, 126, 13'1, 136, 138, H5, H6, 1.55, 170, 17'4, 182, 193, 201,206,
24'1-253, 259-263, 267, 268, 270-275, 278, 280, 286, 288, 289, 291, 292, 29'4, 295, 297-299, 301-303, 313-315, 326;
(39, 66! 100, 149, 26'1-266, 269, 296, 333; 53, 102, 127, 207; 116, HO).
Bradul, cînd îl împea11ă: 324.
Cîntica bradului: 304, 305.
A chişcliineului: 325.
[Steagul]: La steag: 111, 112.
[Suliţa]: A/ Al/ Ale suliţii/ Cu suliţa: 155; 138, H.5; 170; 206.
Gorunul: 188.
Malinul: 306, 307.
Patul de brad: 311.
Pe cruce: V. Gorunul. •
2. Cî11tccu(l} ăl Marc: 152, 210, 211, 212, 214, 21.5, 217, 218-223, 22.5-232, 231-236.
Cocoşdaia: 216.
Cocoş daiu: 213.
3. Cîntcrnl rngii: 322.
'4. Cttcul şi ~foartca: 311, 323 .
.5. Dumbrava: 237-239.
6. Hari11gul: 321.
7. Hora mortului: 2'10-2'13.
8. La aşc:arca în casd: 329. •
9. Lc1111111 (I): 9, 12, 71, 85, 183, 190.
Cintccul lo1111ttllli (Go1·u11e, gorunc): 18.5.
Stilpttl: 12.
10. Mărul şi părul: 310, 311.
11. Pămîntul (Al cu pdmi11t /Al pdmlntului): 13.5; 130, 290; 9, 22, 8.5, 187 ,277, 279 („Zori"), 280, 328, 332.
Ţări na (Ale ţdrînii): 65, 119; 68, 7.5, 103, 108, 191.
12. Plecarea: 320. •
Al boilor/ Boilor, golîmbilor: lH, 159, 173.
La plecarea (cortegiului) de acasiJ: 2; 160.
Pc drum: 318.
13. Podurile: 257, 258 .•
14. Strigd Moartea: 312, 316, 317.
Pentru copil [Zî11a biJtrî11d]: 308.
15. Trei surori la flori /Joi de diminea/d: 1.57, 1.58.
16. Zorile (Zîorile; Zori,· Zuorile): 9, 22, 8.5, 107, 117, 1.53, 15'4, 19.5, 199, 200, 202, 20'1, 20.5, 208, 254-2.56._ 276,
280-285, 287, 332, 335; (233; 150, 203, 279; 209).
Zorile (de} afard: 1, 3, .5, H-20, 26, 27, 29, 30, 32-36,•38, H-46, .50, 52, 5'1, 60, 62, 67, 69, 72, 74, 76, 78,
80, 81, 84, 90, 91, 93, 98, 99, 101, 110, 113, 123, 12'4, 136, 139, H 1, H2, 161-169, 171, 172, 175-179; 331.
Zorile de dimineaţă: 8-4, 115, 136.
Zorile de la fcreastriJ /La f creastrd: 6; 332.
Zorile de seard: 143.
Zori(le) din/în casd: 293; 1, '4, 7, 10, 21, '40, '48, .5.5, .59, 6-4, 67, 83, 86, 89, 9'4-97, 122, 128, 129, 131-133, 1'17,
148, 181, 184, 186, 189, l~ 1, 300; 120.
Zorile la amiazd: 11 'I.
Al lumîndrilor / La lumînt!lri: 133; 132.
Al muierilor ale multe: 147.
Ale drumului: 61.
Calul mohorît: 180, 191.
Cîntarea de petrecut, veche: 180.
Cu firu (Firul de trandafir)/ Fire, trandafire: 186; 1561 197, 198.
De petrecut: 151, 156, 196-198.
Iorgovan (u): 105-107.
Soarele şi moartea: 293. I
Vămurile: 58.
Zina bătrînă: 181, 192, 22'1, 308, 309, 319, 327, 328, 330, 334.
772
\
INDICE DE ASOCIA ŢII CENTRALE (GRUPE DE VARIANTE)
I
LA TABEL 37 A
1: fg. 3088 b (str. 2-4), mg. 1984 c I (str. O)

2: fg. 6306 a (~r. 1-6)
3: 81 (str. 1, 2), 82 (str. 1, 2), fg. 7244 c (str. 1, 2)
4: 83 (str. 1-18), 84 (str. 1-17), 104 (str. 2-17),/g. 2841 (str. 1-13) (str. 14 incompletă)
5: 85 (str. 1-52), 86 (str. 1-38), 87 (str. 1-10, 12-37), mg. 3043 Vc (str. 1-16 a, 17-38 a,
39), mg. 3423 Re (str. 1-22), mg. 3423 Rd (str. [l]-5)
6: 87 (str: 11), mg. 3043 Vc (str. 16 b, 38 b)
7: 93 (str. 1 b, 17 b, 18 b, 22 b, 26 b, 27 b, 29 b)
8: 64 (str. O) •
9: 98 (str. 10)
10: 19 (str. 9 c), fg. 15061 d (str. 1)
11: 14 (str. 2, 5-:--7), 15 (str. 2), 16 (str. 2-10, 12), 19 (str. 6-9 a, b, 11, 13, 14 a), 20 ([str. 1
incompletă] 2-4, 6, 8, 10), 24 (str. 7, 8), 41 (str. 4 b), 43 (st.r. 6 b, 7 b), 88 (str. 1--:-24),
89 (str. 1 b, 3 b), 93 (str. 7), 96 (str. 5), 97 (str. 3-7), 98 (2-9, 11-18), 99 (str. 2-5, 7,
8, 11, 12), 100 (str. 3-5), 103 (str. 1, 2, 7 b, 8 b), fg. 15061 d (str. 3), mg. 3042 Vd (str. 6 b,
12 b, 49 b)
12:/g. 15061 d (str. 2)
13 : 69 (str. 1)
14: 70 (str. 1)
15: 69 (str. [2b], 3 b, 5 [6 b])
16: mg. 3042 V d (str. 48)
17: 19 (str. 2)
18: 92 (str. 5, 6)
19: 5 (str. 1), 7 (str. 10), 8 (str. 7, 25 a), 9 (str. 9), 15 (str. 3-14), 16 (str. 13), 19 (str. 14 b),
22 (str. 1). 23 (str. 1), 24 (str. 2-6, 9), 28 (str. 3), 30 (str. O), 33 (str. 2, 4, 6, 8, 9, 11, 12,
15, 18-21), 34 (str. 2 a, b, 3 a, b, 4), 35 (str. 2-13), 36 (2-r-12), 37 (str. 1 a, 2 a, 3 a=
= 2b - 6a = 5b). 40 (str. 3 a, b), 41 (str. 3, 4 a), 42 (str. 2, 3, 6), 43 (str. 1 b, 5, 6 a, 7 a,
9), 44 (str. 4), 45 (str. 4 b, 5 b, 9 a, 15 a), 47 (str. 2-6, 9, 10), 50 (str. [3-18]). 51 (str. 2),
52 (str. 4), 70 (str. 2-4), 71 (str. 1-8), 72 (str. 1-9), 73 (str. 1-7), 74 (str. 1, 2, 4-9),
75 (str. 1 b, 2 b, 3 b, 4 b), 77 (str. 3), 81 (str. 5), 82 (str. 5), 89 (str. 1 a, 2, 5). 90 (str. 1-6),
91' (str. 1-11), 92 (str. 1-4, 7-9), 93 (str. 1 a, 2-6, 8-17 a, 18 a, 19-22 a, 23-26 a, 27 a,
28, 29 a), 94 (str. 7 c, 9 c, 15), 95 (str. 9, 14 b, 16 b, c, 17 b, 18 b), 96 (str. 1-3), 97 (str. 1),
101 fstr. 4, 7), 102 (str. 2), 103 (str. 3 a, 4 b, 5-7 a, 8 a, 9, 10), fg. 6302 a (str. 1-11),fg. 6305
(str. 1-7), fg. 10041 a (str. 4),. mg. 3042 Vd (str. 1-6 a, 7-12 a, 13-19a, 20-42a, 43-47.
49 a, 50-57)
20: 95 (str. l-3a, 4-8, 10, lla, c, 12-14a, 15, 16a, 17a, 18a, 19, 20)
21: 95 (str. 3b, 1 lb)
22: 43 (str. la), 44 (str. 5, 7), 45 (str. 2a, 3a, 6, 7a, 8a, 10, lla, 12a, 13a, 14a, 16a, 17a, l&b,
19, 20a, 2la, 22, 23a, 24a, 25a, 26, 27a, 28a, 29a, 30a, 31a, 32a, 33a, 34, 35, 36a, 37a,
38-41, 42a), 94 (str. 1-4a, 5a, 7b, 8b, 9a, 10, 1 la, 12-14, 16-22b, 23, 24a, 25b, 26-30a,
31-33a, 34, 35a, 36a, 37b, 38b, 39-4lb, 42, 43a, 44a, 45a, 46b, 47a, 49, 50b, 51, 52a, [53-
incomplet]), 101 \str. 3, 5, 6, 8), 102 (str. 3, 4, 6-9)
23: 69 (str. 2a, 3a, 4, 6a)
24: 12 (str. 24), 19 (str. 1, 3), 79 (str. 1, 4-6, 8, 10, 12). 80 (str. 3-11), 100 (str. 1), 101 (str. 2}
25: 45 (str. 2b, 3b, 4a, Sa, 7b, 8b, 9b, llb, 12b, 13b, 14b, 15b, 16b, 17b, 18b, 20b, 2lb, 23b, 24b,
25b, 27b, 28b, 29b, 30b, 31b, 32b, 33b, 36b, 37b, 42b), 94 (str. 4b, 5b, 6, 7a, Sa, 9b, l lb,
22a, 24b, 25a, 30b, 33b, .35b, 36b, 37a, 38a, 41a, 43b, Hb, 45b, 46a, 47b, 48, 50a, 52b),
102 (str„ 5)
26: 80 (str. 1)
27: 79 (str. 2, 3, 7, 11 [13 incomplet]), 80 (str. 2)
775
28: 8 (str. 25b), 34 (str. 5), 46 (str. 2-7), 47 (str. 7, 8), 50 (mel. I, str. 1), 74 (str. 3), 75 (str. la,
2a, 3a, 5, 7), 76 (str. 1-16), 77 (str. 1, 2, 4-9), 78 (str. 1-5), 79 (str. 9), 81 (str. 3, 6), 82
(str. 3, 4, 6), 89 (str. 3a, 4), mg. 3042 Vd (str. 19b, 42b)
29: fg. 3088 b (str. 1)
30: fg. 10041 c (str. 1)
31: 76 (str. 11)
32: mg. 1984 c III (str. 1, 2, 4)
33: /g. 7244 c (str. 6), mg. 1984 c I (str. 1-3), II (str. 1-5), III (str. 3, 5, ~)
34: 54 (str. 1, 2)
3'5: 81 (str. 4), fg. 7244 c (str. 3-5)
36: mg. 1984 el (str. 4), II (str. 6), III (str. 7)
37: 53 '(str. 4)
38: 104 (str. 1) •
39: 8 (str. 12b), 9 (str. l'lb), 56 (str. 2-9), 57 (str. 2, 3a, 4a, 5, 7, 13-15a, 17b, 18, 21b, 22a)
(Heteromorfii: 3b + 4b = ql + qII)
40: 57 (str. 6, 9)
41: 57 (str. 8, 10-12, 15b, 16, 17a, 19-2la, 22b) ,
42: 15 (str. 1), 19 (str. 12), 20 (str. 5, 7a), 60 (str. 2), 64 (str. 2-4), 65 (str. 2-4a), fg. 10041 e
. (str. 2, 3) ·.
43: 19 (str. Sa, 10, 12b), 40 (str. 4b), 41 (str. 2b), 42 (str. 5b), 43 (str. lOb)
•
44: 43 (str. 4b)
45 : 12 (str. 1)
46: 65 (str. 4b), 99 (str. 9, 10)
47: '4 (str. I 1b), 9 (str. lOb), · 10 (str. 43a)
48: 25 (str. 4)
49: R (str. 13)
50: 5.5 (str. 3-5, 7, 8 [9 incompl.])
51: 55 (str. 2, 6)
52: 58 (str. 2)
53: 58 (str. 3 - [str. 4 incompletă]), 59 (str. 3)
54: 22 (str. 8), 59 (str. 4-8), 66 (str. 2-7)
55: 8 (str. 27b)
56: 63 (str. 1, 3)
57: 1 (str. 1-32), 2 (str. la, 2, 3a, 4-11), 3 I (str. 1-15), II (str. 1-14), III (str. 1, 2, 4-12b,
13-15), 4 I (str. la, 2, 3a, 4-9a, lOa, 11-24), II (str. 1, 2-9a 10-17a, 18-25), 5 (str. 2-
12b, 13-16b, 17-28), 6 '(str. 1-17), 7 (str. l-5a, 6, 7a, 8, 9, l la, 12-22), 8 (str. la, 2a,
3-6, 8a, 9-11 a, 12a, 14, 15a, 16a, l 7a, 18, 19a, 20, 2 la, 22-24, 26a, 27a), 9 (str. 1, 2a,
3-8, 1 l-14a, 15-17), 10 (stt. 28b), 13 (str. 1), 17 (str. 5), 18 (str. 5)
58: 4 (st_r. II 9b), 8 (str. 26b)
59: 8 (str. 1 lb)
60: 17 (str. 1-4, 6), 18 (str. 1-4, 6)
9
61: 14 (str, 3, 4, 8), 16 (str. 1), 19 (str. 4, 5b), 20 (str. 7b, 9), 40 (str. lb), 41 (str. lb), 43
(str. 2b, 8b), 61 (str. 2), 96 (str. 4), 97 (str. 2), 98 (str. 1), fg. 10041 c (str. 4)
62: fg. 10041 a (str. 2)
63: 14 (str. 1)
64: 21 (str. 3), 32 (str. 1)
65: 24 (str. 1)
66. 28 (str. 2)
67: 27 (str. 1)
68: 21 (str. 1, 2, 4), 22 (str. 2-7), 23 (str. 2-9), 25 (str. 1-3), 26 (str. 1-5), 27 (str. 2-4),
28 (str. 1), 29 (str. 2, 3,), 30 (str. 1, 2), 31 (str. 1, 2), 32 (str. 2, 4, 5, 7), 33 (str. 1, 3, 7,
13, 14, 17), 34 (str. 1), 35 (str. 1), 36 (str. 1), 37 (str. lb), 38 (str. 1-4), 39 (str. 2), 40 (str. la,
2, 4a), 41 (str. 2a), 42 (str. lb, 4, 5a), 43 (str. 3b, 8a, lOa), 49 (str. 4), 59 (str. 2), 103 (str. 3b)
69: 33 (str. 5, 10, 16), 47 (str. 2), 48 (str. 1)
70: 4 (str. II 17b)
71: 12 (str. 9a)
72: 8 (str. 8h, 16b, 17b, 19b~, 12 (str. ~a, 15a), 13 (str. 14a, 27a, 30a)
73: 41 (str. la), 42 (str. la), 43 (str. 2a, 3a, 4a), 44 (str: la, 2a, 3, 6a), l01 (str. 1), 102 (str. 1, 10)
~
776
74: 44 (str. lb, 2b, 6b), 45 (str. la)
75: 13 (str. 40a)
76: 13 (str. 13a, 24a, 36a)
77: 13 (str. ·26a)
78: 2 (str. lb, 3b), 4 (str. I 9b), 7 (str. 5b, 7b, l lb), 8 (str. lb, 2b, 15b, 2lb), 9 (str. lOa), 10
(str. 1-28, 29-43b, 44-46), 11 (str. 1-62), 12 (str. 2-5b, 6-9b, 10-15b, 16-23), 13 (str. 2-
13b, 14b-24b, C, 25, 26b, 27b, 28-30b, 31-36b, 37-40b, 41-44, 46)
79: 99 (str. 1, 6), 100 (str. 2)
80: 29 (str. 1)
81: Jg. 15009 (str. 1-4, 6)
82: 13 (str. 45)
83: 45 (str. lb)
84: 68 (str. 2)
85: 4 (str. I 3b)
86: _67 (str. 11)
87: 51 (str. 1), 52 (str. 2, 3)
88: 52 (str. 1)
89: 51 (str. 3)
90: 3 (str. III 3, 12a, 16), 4 (str. I lOb), 5 (str. 12a, 16a), 9 (str. 2b)
91: f g. 70041 a (str. 3)
92: 32 (str. 3, 6), 39 (str. 1, 3), 48 (str. 2 [3]), 49 (str. 1), 50 (str. [2] =mel. 12 + 11 1 ), 103 (str. 4a)
93: 46 (str. 1), 49 (str. 2, 3)
94: 53 (str. 1-3, 5, 6), 54 (str. 3, 4)
95:/g. 15009 (str. 5)
96: 67 (str. 6)
97: 55 (str. 1)
98: 58 (str. 1)
99: 62 (str. 1).
100: 60 (str. 1)
· 101: 60 (str. 3)
102: 61 (str. 1)
103: 67 (str. 8, 12, 13), 68 (str. 4, 9, 14, 17, 20, 22, 24)
104: 68 (str. 8, 13)
105: 68 (str. 10, 18, 19)
106: 68 (str. 16)
107: 67 (str. 4, 10), 68 (str. 3, 6, 12) ·
108: 67 (str. 5)
109: 67 (str. 9)
110: 67 (str. 7, 15)
111: 67 (str. 2)
112: 67 (str. 17, 20), 68 (str. 1)
113: 65 (str. l)
114: 64 (str. 1)
115: 63 (str. 2)
116: 62 _(str. 3)
117: 62 (str. 2)
118: 56 (str. 1)
119: 57 (str. 1, 3b + 4b)
120: 59 (str. 1) '
121: 68 (str. 11, 21)
122: 67 (str. 21}
123: 68. (str. 7)
124: 67 (str. 1) '
125: 67 (str. 14, 16) 68 (str. 5, 23)
126: 67 (str. 18, 19), 68 (str. 1;5)
127: 66 (str. 1)
128: 67 .(str. 3)
777
LA TABEL 37 B
1: 109 (str. la, 2a)

2: 109 (str. lb)
3 : 105 (str. 1)
4: 109 (str. 2b)
5 : 106 (str. 1b)
6 : 106 (str. 1a)
7: mg. 1983 l (str. la)
8: mg. 1984 g (str. 9)
9: mg. 1983 l (str. lb)
10: mg. 1943 o (str. 9)
11: 106 (str. 3a)
12: mg. 1943 l (str. 8, 9, 11, 14, 16), mg. 1943 o (str. 2-6)
13: mg. 1943 l (str. 15)
14: 106 (str. 15), mg. 1983 _i (str. 16b)
15: 106 (str. 3b)
16: mg. 1943 l (str. 12)
17: 107 (str. 22b)
18: 107 (str. 22a)
19: 106 (str. 2b, l 8b, l 9b)
20: 106 (str. 2a, 7, 9-11, 14, 16-18a, ·19a)
21: 108 (str. 4a), 109 (str. 5), mg. 1943 l (str.1 10), mg. 1943 o (str. 1)
22: 105 (str. 9, 11-13, 16, 19, 21-24), 106 (str. 12, 13, 15a), 107 (str. 20, 21, 31), 108 (str. ib),
109 (str. 3, 6), mg. 19-13 l (str. 5, 7), mg. 1983 j (str. 2, 4, 8-14, 16a),· mg. 1983 l (str. 11, 12,
15-17, 19), mg. 1984 g (str. 2, 3, 7, 10-15), mg. 19S4 h (str. 1, 2, 9-11, 13-15), mg. 1989 h
(str. lb, 2, 3, 5-8) ·
23: mg. 1988 b (str. la)
24: mg. 198.1 g (str. 6)
25: mg. 19.13 l (str. 1)
26: mg. 19R3 j (str. la)
27: mg. 1983 j (str. lb)
28: mg. 1943 l (str. 3)
29 : 108 (str. 1b)
30: 1,08 (str. la)
31: 107 (str. 7), mg. 1984 g (str. la)
32: 108 (str. 3b)
33: 108 (str. 3a), mg. 1984 g (str. lb) ·
34: 106 (str. 4)
35: 109 (str. 4a, 9a), mg. 1943 o (str. 7)
36: mg. 1943 l (str. 6)
37: mg. 1943 o (str. 8)
38: 109 (str. 7a)
39: 109 (str. 7b)
40: 109 (str. 9b)
41: 107 str. 9b, 13a)
42: 109 (str. 8b)
43: mg. 1983 j (str. l 9b)
44: mg. 1983 j (str. 5b)
45: mg. 1983 j (str. 6b)
46: mg. 1983 l (str. 4b)
47: 106 (str. 5, 6, 8) ,
48: 107 (str. 13b)
49: 108 (str. 2a)
50: 109 (str. 4b)
51: 108 (str. 6a)
52: mg. 1984 g (str. 8)
53: 107 (str. 2, 4-6, 8, 9a, 10, 1 la, 12, 15, 17, 19, 26a, 27, 28, 30), 108 (str. 2b, 5, 6b), 109 (str. 8a)
54: 107 (str. 1lb, 18, 29)
55: 105 (str. 7), 107 (str. 25a)
778
56: 105 (str., 8, 10), mg. 7983 j (str. 3a, Sa, 7a, 15a, 17a, 18a, 19a), mg. 1983 l (str. 2, 6, 7, 9, 10, 14),
mg. 7988 b (str. 9, 10)
57: mg. 1983 j (str. 3b)
58: 105 (str. 2, 4-6, 14, 15, 17, 18, 20), mg. 1983 j (str. 6a), mg. 7983 l (str. 8, 13), mg. 1984 h
(str. 3, 5-7, 12)
59: 107 (str. 23a)
60: 707 (str. 23b, 26b)
61: 707 (str. 25b)
62: mg. 1983 j (str. 7b, 17b, 18b)
63: mg. 7983 j (str. 15b) •
64: 707 (str. 16a)
65: 707 (str. 14, 16b, 24a)
66: mg. 1983 l (str. 18a)
67: mg. 1983 l (str. 3, 4a, 5)
68: 105 (str. 3), mg. 1983 l (str. 18b, 20)
69: 707 (str. 24b)
70: mg. 1943 l (str. 13)
71: '107 (str. l)
72: mg. 1984 h (str. 8b)
73: mg. 7984 h (str. 8a)
74: mg. 1988 b (str. 4b)
75: mg. 1943 l (str. 2)
76: mg. 1988 b (str. 4a)
77: mg. 1943 l (str. 4)
78: 107 (str. 3), mg. 1984 g (str. 4a)
79: mg. 1984 g (str. 5)
80: mg. 1984 h (str. 4)
81: mg. 1984 g (str. 4h)
LA TABEL 37 C
1: 110 (str. 7)
2: 110 (str. 15)
3: 770 (str. 2-6; 8-14, 16)
4: 110 (str. 1, 17)
5: 111 (str. 4)
6: 111(str.2), 112 (str. 1), 113 (str. 1-6),jg. 7268 b (str. 1-4)
7: 111 (str. 3), 112 (str. 2-4)
8: 111 (str. 1)
LA TABEL 38 A
1: Jg. 5290 c (str. t) I

2: 115 (str. 5), jg. 3106 b (str. 5)
3: 114 (str. 2-4 [5 incompletă]), 115 (str. 7), jg. 3106 b (str. 2)
4: 116 (str. 2, 3, 5- 7), 117 (str. 2, 5a, 6, 7), 118 (str. 3, 5, 7)
5: 118 (str. 4, 6)
6: 117 (str. 5b)
7: 119 (str. 2)
8: 119 (str. 3)
CJ: 120 (str. 1-10), 130 (str. 2, [3 incompl.]), 131 (str. 5)
10: Jg. 14910 b (str. 2 [4] [str. 4 incompl.J), jg. 14911 b (str. 2 [incornpl.])
„
779
11: 121 (str. 2, 6-9) ,
12: 121 (str. 1, 3, 5)
13: 124 (str. 8-11)
14: 124 (str. 5)
.15: 124 (str. 1, 3, 4, 7)
16: 124 (str. 2, 6)
17: 122 (str. 1-48), 123 (str. 1-29) •
18: 125 (str. 1, 3-6)
19: 126 (str. 1-4), 127 (str. 1-6), 128 (str. 1-11), 129 (str. 1-3), jg. 3114 a (str. 2-5)
20: 130 (str. 1), 131 (str. 7), 132 (str. 1-8) jg. 14910 b (str. 1, 3)
21: 125 (str. 2). 131 (str. 1-4, 6), jg. 14911 a (str. 1, 2), fg. 14911 b (str. 1, 2 incornpl. [întreruptă
înreg.]) -
22: jg. 2982 a (str. 1, 3, 4)
23: 133 (str. 1-6), jg. 2982 a (str. 2), Bibl. 17, pg. 3 (str. 1) (şi în Bibl. 21, pg. 280, nr. 251)
24: jg. 3118 a (str. 2, 3)
25: jg. 3118 a (str. 1)
26: jg. 3114 a (str. 1)
27: 116 ~str. 4)
28: 114 (str. 1), 115 (str. 1-4, 6, 8), jg. 3106 b (str. 1, 3, 4)
29: 116 (str. 1), 117 (str. 1, 3, 4), 118 (str. 1, 2)
30: 119 (str. 4, [5 incompletă])
31: 121 (str. 4)
32: 119 (str. 1)
LA TABEL 38 B
1: 140 (str. 5)
2: 137 (str. 6) .
3: 140 (str. 1-4, 6), 141 (str. 1-8), jg. 3109 a (str, 1- 7), jg. 8514 b (str. 1-7), jg. 8516 a (str. 1,
4, 5, 6)
4: jg. 8516 a (str. 2, 3, 7, 8)
5:jg. 3135 (str. 1-3)
6: 134 (str. 6)
7: 136 (str. 6)
8: 134 (str. 2)
9: 137 (str. 2, 4, 5)
10: 139 (str. 7a)
11: 136 (str. 3, 4), 138 (str. 1-13), 139 (str. 1-7b, 8-13), mg. 3393 !Ic (str. 2-5 [incornpl. 1])
12: 136 (str. 2, 5), 137 (str. 1, 3)
13: 136 (str. 1)
14: 135 (str. 1-18)
15: 134 (str. 1}
16: jg. 11789 c (str. 1, 3, 4)
17: 134 (str. 3, 4)
18: 134 (str. .5)
19: jg. 11789 c (str. 2)
LA TABEL 38 C
1: 142 (str. 1)
2: 143 1 (str. 1)
3: 14311 (str. I) .
4: 145 (str. 1), 146 (str. 1), 147 (str. 1), 148 (str. 4), jg. 11739 b (str. 1), jg. 11789 b (str. 1)
780
5: 144 (str. 1)
6: 148 (str. 1)
7: 149 (str. l)
8: 142 (str. 2, 3)
9: 143 II (str. 2, 4)
10: 149 (str. 2)
11: 143 I (str. 2), 143 I I (str. 5)
12: 143 I I (str: 3)
13: 143 II (str. 6)
14: 145 (str. 2-5), 146 (str. 2, 3), 147 (str. 2-4), 148 (str. 3), jg. 11739 b (str. 2-4), jg. 11789 b
(str. 2) '
15: 144 (str. 2- 7)
16: 148 (str. 2)
17: 149 (str. 3b)
18: 149 (str. 3a)
19: 149 (str. 4b)
20: 149 (str. 4a)
LA TABEL 39
I
1: 150 (str. 2-11)

2: Brz., Melos, p. 181 (str. 1)
3: 150 (str. l, 12), ml{. 3059 Ie (str. 2, 3), Bibl. 7, II, 635 (str. 1)
4: mg. 3059 Ie (str. l)
5: 151 (str. 2)
6: 151 (str. 1, 3)
7: 151 (str. 4)
8: 151 (str. 5)
LA TABEL 40
1: 152 (str. 2 II b)
2: 152 (str. 3 Ilb, 8 Ilb)
3: 152 (str. 25 Ila)
4: 152 (str. 2 lb) •
5: 152 (str. l Ila, 8 Ila', 12 II, 22 II, 23 Ila)
6: 152 (str. 13 II, 18 Ila, 24 Ila)
7: 152 (str. 24 Ilb)
8: 152 (str. 18 Ilb)
9: 152 (str. 2 Ila)
10: 152 (str. l Ilb)
11: 152 (str. 25 Ilb)
12: 152 (str. 17 II)
13: 152 (str. 6 Ilb)
14: 152 (str. 5 II, -9 Ilb, 10 Ilb, 20 II)
15: 152 (str. 1 lb, 4 lb, 5 Ib, 6 lb, 21 Ib, 23 lb)
16: 152 (str. 6 Ila, 26 II)
17: 152 (str. 7 II, 11 II, 14 lb, 14 Ilb, 15 II, 16 II, 19 Ila, 21 II)
18: 152 (str. 8 lb, 10 lb, 14 Ila, 22 lb, 25 Ib)
19: 152 (str. 9 I, 19 Ilb)
20: 152 (str. 1 Ia, 2 Ia, 5 Ia, 6 Ia, 7 I, 11 I, 12 I, 21 Ia, 23 Ia, 24 I)
21: 152 (str-. 9 Ila, 10 Ila)
781
22: 152 (str. 4 Ia, 8 Ia, 10 Ia, 13 I, 14 Ia, 15 I, 16 I, 17 I, 19 I, 22 Ia, 25 Ia)
23: 152 (str. 8 Ila)
24: 152 (str. 4 llb)
25: 152 (str. 23 llb)
26: 152 (str. 3 Ila, 4 Ila)
27: 152 (str. 20 lb)
28: 152 (str. 3 lb, 18 Ib)
29: 152 (str. 20 Ia, 26 I)
30: 152 (str. 3 Ia, 18 Ia)
.LA TABEL 41 A
1: 154 (str. 1,2)

2: 154 (str. 4)
3: 154 (str. 5)
4: 153 (str. 1)
5: 154 (str. 3)
'
LA TABEL 41 B
1: mg. 10J7 d (str. lb)

2: Bibl. 22, nr. 27 (str. 1)
3: mg. 1047 d (str. la)
4: mg. 1045 b (str. 2)
5: mg. 1047 d (str. 2b)
6: mg. 1047 d (str. 2a)
7: 155 (str. 4) •
8: mg. 1045 b (str. 4)
9: 155 (str. 1, 5, 6)
10: 155 (str. 2) I
11: mg. 1046 a (str. 1, 2)
12: 155 (str. 3)
13: mg. 1045 b (str. I, 3)
14: mg. 10.J7 d (str. 3b)
15: mg. 10.J7 d (str. 3a)
•
LA TABEL 42
1: Bibl. 83, Val. Alm., 213 (str. 1)

2: Bibl. 83, Val. Alm., 212 (str. 1)
3: Bibl. 83, Val. Alm„ 203 (str. 1)
4: 156 (str. 2 llb), mg. 1045 a (str. 1 II)
5: 156 (str. 1 II)
6: 156 (str. 3 II)
7: 156 (str. 2 I)
8: mg. 1045 a (str. 2 I [2 II incompl.])
782
9: 156 (str. 3 I)
10: 156 (str. 2 Ila)
11: 156 (str. 1 lb) ,
12: 156 (str. 1 la)
13: mg. 1045 a (str. 1 I)
LA TABEL 43
1: 157 (str. 2, 3). 158 (str. 2)

2: 157 (str. 1, 4), 158 (str. 1)
LA TABEL 44
1: fg. 1J910 a (str. 2b, 3a, 5b)

2: 167 (str. 1 lb), fg. f.1910 a (str. la, 2a, 3b, 4, 5a), fg. 14911 c (str. 2, 3)
3: fg. 13325 (str. 5)
4: 167 (str. 12)
5: mg. 3043 Vi (str. la, 4a)
6: mg. 3043 Vi (str. 2, 3a, 6)
7: mg. 3043 Rb (str. 1-5)
8: mg. 3043 Vi (str. 5)
9: mg. 3043 Vi (str. lb, 3b, 4b)
10: Bibl. 52, p. 169 (str. 1)
11: 167 (str. 1, 3, lla),/g. 14910 a (str. lb),/g. 14911 c (str. 1)
12: fg. 13325 (str. 3)
13: fg. 13325 (str. 4)
14: 169 (str. 1-10)
15: 177 (str. 1, 4-6, 11)
16: 161 (str. 8)
17: mg. 3092 !Ic (str. 12a)
18: mg. 3092 !Ic (str. 12b)
19: 175 (reluare str. 2b, 4c)
20: 175 (reluare str. 31)), mg. 2544 c (str. 2b)
21: 174 (str. 2b), mg. "i544 c (str. lb) ,
22: 172 (str. 1-11), 173 (str. 1-6, 8, 9), 179 (str. 2-5, 7-17, 18b, 20, 22, 23, 24, 25b, 26-32,
33b), mg. 3092 !Ic (la, 2, 3a, 4a, 5, 6a, 9a, 10, 11, 14a, 17, 18), mg. 3093 Ila (str. 2), mg. 3093
!Id (str. 2b, c, 3)
23: 179 (str. 33a), mg. 3092 II c (str. lb, 4b)
24: 159 (str; 2-9), 160 (str. 2a, 3, 4, 5b, 6-12, 14-28), 161 (str. 2b, 3-7), mg. 3092 Ig (str. 2-9)
25: 160 (str. 2b, 5a)
26: 175 (str. 2b)
27: 175 (reluare 6b)
28: 179 (str. 19a, 21), mg. 3092 !Ic (str. 7a, 13a, 14c, 15, 16)
29: mg. 3092 !Ic (str. 8)
30: mg. 3 092 !Ic (str. 9b, 13b)
31: fg. 15 061 c (str. 2, [str. 3 defect., omisă])
32: fg. 15061 c (str. 4)
33: 175 (str. lb)
34: 174 (str. 1, 2a, 3-5), ns (str. la, 2a, reluat: la, 2a, 3a, 4a, b, 5a, 6a), mg. 2 544 c (str. la)
35: mg. 2 544 c (str. 2a)
36: mg. 3 093 !Id (str. 2a) I
I
37: 175 (reluare str. lb, 5b)
783
38: 179 (str. 19b), mg. 3092 Jlc (str. 7b, 14b) L
39: 179 (str. 18a, 2Sa) /"
40: 161 (str. 2a)
41: 173 (str. 7), 179 (str. 6a, c)
42: 179 (str. 6b)
43: 162 (str. 2b, 3b, 4b, Sb, 6b), 163 (str. 4b, 6b, 7b), 176 (str. 2b)
44: fg. 3 113 a (str. 1-S)
45: 162 (sfr. 2a, 4a), 163 (str. 7a), 176 (str. lb, 4b)
46: 162 (str. 3a, Sa, 6a), 163 (str. 2, 3, 4a, 5, 6a), fg. 11 ~89 a (str. lb, 2b, 3b, 4b)
47: mg. 3 092 !Ic (str. 3b)
48: mg. 3 092 !Ic (str. 6b)
49: 165 (str. 1)
50: 176 (str. 3)
51: fg. 11 789 a (str. la, 2a, 3a, 4.a)
52: 165 (str. 2-4), 176 (str. 2a)
53: 176 (str. la, 4a)
54: 178 (str. 3, 4) (strofa S aberantă)
55: 178 (str. 1)
56: 178 (str. 2)
57: 177 (str. 10)
58: 167 (str. 8-10)
59: 167 (str. 2, 4-7)
60: 177 (str. 2, 3, 7-9)
61: fg. 13 325 (str. 2) ( 1 incompl.)
62: 164 (str. 1-3), 166 (str. 3-S, 8, 9, 11-lJ), Bibl. 21, p. 482 (str. 1)
63: 168 (str. 1-13)
64: 170 (str. S)
65: 170 (str. 6)
66: 170 (str. 1-4), 171 (str. 1-S)
67: 166 (str. 1, 2, 6, 7, 10)
68: mg. 1942 q (str. 1-17), mg. 1987 g (str. 1-24) (str. 3: lipsă rd. 2; str. 4: lipsă rd. 1)
69: 159 (str. 1), 160 (str. la, 13), 161 (str. lb)
70: 161 (str. la)
71: 179 (str. 1), mg. 3093 Ila (str. 1), mg. J09J !Id (str. 1)
72: 160 (str. lb), mg. 3092 Ig (str. 1)
73: 162 (str. lb), 163 (str. lb)
74:'-162 (str. la)
75: fg. 15 061 c (str. 1)
76: 163 (str. la)
LA TABEL 45 A
1: 180 (str. 1-9)

2: 182 (str. II Se), 184 (str. lOc)
3: 184 (str. 10 b)
4: 182 (str. II Sb)
5: 184 (str. 3 b) (aberant)
6: 184 (str. 6, 11) ·
7: 182 (str. II lOc)
8: 182 (str. II lOb)
9: 182 (str. II lOa)
10: ·182 (str. II 3c, 4c, 6c, 9c). 184 (str. 22a, 28a, 29b)
11: 182 I (str. le, 2b, 3b, 4b, 6a, b, 7a), II (str. 4b, 8c), 183 (str. le, 2c, 4c, Se, 9c, lOc, 13c, 14c),
184 (str. 4b, 12b, c, 16a, 18a, 20a, 21a, 2Sa, 26a, 33a), mg. ·3092 I l (str. 14a, 17b, 18)
12: 182 I (str. la, b, 2a, 3a, 4a, Sa, 6c, 7b, 8-13), II '(str. 1-3a, b, 4a, Sa, 6a, b, 7, 8a, b, 9a, b),
183 (str. la,b, 2a, b, 3, 4a, b, Sa, b, 6, 7, 8, 9a, b, lOa, b, l 1-13a, b, 14a, b, lS), 184 (str. 1-3a,
4a, S, 7-lOa, 12a, 13-lS, 16b, 17, 18b, 19, 20b, 21b, 22b, 23-2Sb, 26b, 27a, 28b, 29a, 30,
31, 32, 33b), mg. 3 092 I l (str. 3-13, 14b, 1S-17a)
784
13: mg. J 092 I l (str. 2 ([l aberantă])
14: 182 (str. I Sb), 184 (str. 27b [aberantă])
15: 181 (str. 1-8, 10-12)
16: 181 (str. 9)
LA TABEL 45 B
1: 185 (str. 7, 8), mg. J 092 Ilf (str. 1, 6a, 7a)

2: mg. 3 092. II/ (str. 6b, 7b)
3: 185 (str. 9, 11), mg. J 092 II/ (str. 10, l la, 12a, 13a, Ha)
4: mg. 3092 II/ (str. 4a, Sa)
5: mg. 3092 II/ (str. 2, 8, llb, 12b, 13b, 14b)
6: mg. 3 092 II/ (str. 3, 4b, 5b)
7: 185 (str. 12)
8: 185 (str. 1-6, 10). mg. 3 092 I I f (str. 9)
9: 189 (str. 2a)
10: 189 (str. 2b)
11: 193 (str. 8c)
12: 190 (str. Sb, 16b)
13: 190 (str. lb, 4b, 8b, 9b, 1 lb, 13b, 17b), 193 (str. 4)
14: 191 (str. Sb)
15: 193 (str. 9b)
16: 193 (str. 9c)
17: 193 (str. 7b)
18: 189 (str. lb)
19: 189 (str. la)
20: 193 •(str. lb)
21: 189 (str. 6b), 190 (str. 2b, 6b, lOb), 193 (str. 6b), 194 (str. 6a)
22: 189 (str. 4b)
23: 189 (str. 3a, 4c, 5a, 6a, 7a), 190 (la, 2a, 4a, Sa, 6a, 7, 8a, 9a, lOa, 12, 13a, 14, 15, 16a, 17a),
191 (str.' la, 2a, 4a, 5a), 192 (str. .la, 2, 3a, 4a, 5a), 193 (str. la, 3, 5, 6a), 194 (str. la, 2a,
3a, 4a, 5a, 7a)
24: 191 (str. lb, 2b, 4b, 6b), 192 (str. lb, 3b), 193 (str. 8a), 194 (str. lb, 2b, Sb, 6b, 7b)
25: 193 (str. 7a)
26: 193 (str. 2)
27: 193 (str. 9a)
28: 189 (str. 7b). 193 (str. 8b)
29: 189 (str. 4a), 190 (str. l la)
30: 189 (str. 3b, Sb), 191 (str. 6a), 192 (str. 4b, 5b), 194 (str. 3b, 4b)
31: mg. 3 092 I d (str. lb)
32: 186 (str. lb), mg. 3 092 Id (str. la)
33: 186 (str. 2b, 3b), 188 (str. 3)
34: 186 (str. 4b)
35: mg. 3 092 Id (str. 2b)
36: mg. 3 092 Id (str. 2a)
37: 190 (str. 3b)
38: 191 (str. 3b)
39: 191 (str. 3a)
40: 186 (str. 7d)
41: 186 (str. 4a, 7b)
42: 186 (str. 8b)
'43: 186 (str. la)
44: 186 (str. Sa)
45: 186 (str. 7c) _
46: 188 (str. 2)
47: 186 (str. 3a), mg. 3 092 Id (str. 3b)
48: mg. 3 092 Id (str. 3a)
49: 186 (str. 6c), 188 (str. 1)
50: 186 (str. 6b)
51: 188 (str. 4)
52: 187 (str. la, 2-7), mg. 3 092 Ig (primele 9 str. alt tip; 10 = 1, 11 = 2, 12 = 3, 13 = 4)
53: 186 (str. 2a)
54: 187 (str. lb)
55: 186 (str. 5b)
56: 190 (str. 3a)
57: 194 (str. 8)
58: 186 (str. 8c)
59: 186 (str. 'le, 7a)
60: 186 (str. le)
61: 186 (str. 5a), mg. 3092 Id (str. '4b}
62: 186 (str. 6a)
63: mg. 3 092 Id (~tr. 4.a)
64: 193 (str. lOc)
65: 193 (str. lOa)
66: 193 (str. lOb)
67: 186 (str. 9b), mg. 3 092 Id (str. 5)
68: 186 (str. 9a), 187 (str. 8), 188 (str. 5b)
69: 186 (str. 9c), 188 (str. 5a)
LA TABEL 46 A
1: Bibl. 83, Ursu, Val. Alm., 193 (str. 1)

2: 195 (str. 1)
4: 196 (str. 1)
5: 197 (str. 2) I
6: mg. 2753 la (str. 2 I)
7: 197 (str. 5)
8: mg. 2752 Rl (str. 21, II)
9: mg. 2 753 la (str. 1 II)
10: mg. 2 752 Rl (str. 1 II), mg. 2 753 Ia (str. 2 II)
11: mg. 2 752 Rl (str. 1 I), mg. 2 753 la (str. 1 I)
12: Bibl. 83, Ursu, Val. Alm., 194 (str. 2), Bibi. 83, Ursu, Val. Alm., 200 (str. 1)
13: 197 (str. 4)
14: 195 (str. 3 b)
15: 198 (str. 6)
16: 198 (str. 3, 4, 5)
17: 195 (str. 2)
18: 195 (str. 3a, 5, 6)
19: 195 (str. 4)
20: 198 (str. 2)
22: mg. 2 823 !Ic (str. 1, 2)
23: Bibl. 83, Ursu, Val. Alm., 191 (str. 1-[7])
24: 198 (str. 1)
25: 197 (str. 3)
26: 197 (str. 1)
28: 198 (str. 7)
29: Bibl. 83, Ursu, Val. Al1n., 219 (str. 1 [rd. 2 dubios])
786
LA TABEL 46 B
1: fg. 5890 b (str. 1)

•
2: f g. 5890 b (str. 2) •
3: fg. 5890 b (str. 3, 4), Bibl. 16, p. 481 (str. 1)
4: 199 (str. 4, 5, 8, 9) '
5: 199 (str. 1-3, 6, 7, 10-13)
6 : 200 (str. 1)
LA TABEL 46 C
1: 201 (str. 1)
2: Bibl. 83, Ursu, Val. Al1n., 218 (str. 1)
3: 201 (str. 2)
LA TABEL 47
1: 202 (str. 3)
2: 202 (str. 2)
3:'·202 (str. 1)
4:f20Jl(str. 5 I. 8 I, 9 I)
5: 203 (str. 6 I)
6: 203 (str. 9 II)
7: 203 (str. 1 I, II, 2 I, II, 3 I, II, .f I, II, 5 II, 7 I, II, 8 II)
8: 203 (str. 6 II)
9: 202 (str. 4)
LA TABEL 48

2: 205 (str. 1-6)
3: 204 (str. 1, 2)
4: 204 (str. 3)
5: Bibl. 7, II, 636 d (str. 1)
6: Bibl. 7, II, 636 d (str. 4)
7: Bibl. 7, II, 636 d (str. 3, 5)
8: Bibl. 7, II, 636 c (str. 1-3), Bibl. 7, II, 636 d (str. 2)
9: Bibl. 16, p. 483 (str. 1)
10: Bibl. 16, p. 483 (str. 2)
11: 204 (str. 4)
•
LA TABEL 49 A
1: 206 (str. 1)
787
'
LA TABEL ,49 B „
(
•
1: 207 (str. 1-14), fg. 1753 b (str. 4, 5)
2: fg. 1753 b (str. 2, 3) (str. 1 aberantă)
LA TABEL 50
1: Bibl. 83, Ursu, Val. Al1n., 214 (str. 1)

2: fg. 5962 b (str. 6)
3: fg. 5962 b (str. 4)
4: fg. 5962 a (str. 2-7) (str. 1 incompl.), fg. 5962 b (str. 2, 3, 5) (str. 1 incompl.)
LA TABEL 51 A
1: fg. 760-1 c (str. 2)

2: 210 (str. 3)
3: 210 (str. 2)
4: 210 (str. 4)
5: 210 (str. I)
6: Bibl. 83, Ursu, Val. Alm., 211 (str. 1 b)
7: Bibi. 83, Ursu, Val. Alm., 211 (str. 1 a)
8: 220 (str. 4)
9: 220 (str. 1, 3, 5)
10: fg. 7604 c (str. 1)
11: 220 (str. 2), 221 (str. 1-4), 222 (str. 1-3, [4-33]), fg. 6161 a (sk. 1, 2)
12:/g. 6154 b (str. 1)
13: 228 (str. 2)
14: 209 (str. 1-5), fg. 1313 (str. 2-4)
15: 211 (str. 3a)
16: 226 (str. 1, 2)
17: 229 (str. 3 b)
18: 229 (str. 3a)
19: 227 (str. 1-3)
20: 228 (str. 4)
21: 225 (str. 1)
22: 211 (str. 5b)
23: Bibl. 7, II, 636 a (str. 1)
24: 225 (str. 3b)
25: 225 (str. 4b)
26: 225 (str. 2)
27: fg. 5393 c (str. 1)
28: 225 (str. 3a)
29: 225 (str. 4a)
30: 212 (str. 3)
31: 211 (str. 2)
32: 211 (str. 4)
33: fg. 5393 c (str. 2, 3)
•
34: 212 (str. 4, 5)
35: 211 (str. 3b)
36: 229 (str. 5)
37: fg. 5389 a (str. 1)
788
38: fg. 5429 a (str. 3, 4)
39: fg. 5374 b (str. 1, 2)
40: 229 (str. 4)
41: Bibl. 83, 206 (str. l)
42: 218 (str. 1-5)
43: 229 (str. l)
44: 224 (str. l)
45: 216 (str. 1)
46: 214 (str. 1)
47: 214 (str. 2-5)
48: 213 (str. 2-5), 216 (str. 2-4)
49 : 213 (str. l )
50: 217 (str. 1-6), 219 (str. 1-5)
51:/g. 6582 c (str. 1)
52: 215 (str. 1-4)
53: 212 (str. 1)
54: 212 (str. 2)
55: 211 (str. Sa)
56: 230 (str. 1)
57: 211 (str. 1), fg. 5402 b (str. I, [3])
58: 226 (str. 3)
59: 230 (str. 2-4)
60: 231 (str. 3)
61: 22.t (str. 3)
62: 22.J (str. 4)
63: 231 (str. 1, 2, 4b, 5)
64: 231 (str. 4a)
65: fg. 6142 a (str. 3)
66: 229 (str. 2)
67: fg. 6142 a (str. 1, 2, 4)
68: 223 (str. 1-[33])
69: 224 (str. 2)
70: 228 (str. 3)
71: 228 (str. l)
72: fg. 4790 b (str. 3, 4)
73: jg. 4790 b (str. l)
74: fg. 4790 b (str. 2)
75: fg. 885 b (str. 1-3)
76: fg. 885 b (str. 4)
77: fg. 6804 a (str. 1, 3)
78: fg. 6804 a (str. 2)
79: fg. 7604 c (str. 4)
80: fg. 1313 (str. 1)
81: Bibl. 83, 211 (str. 2b, etc. b)
82: Bibl. 83, 211 (str. 2a, etc. a)
83: Jg. 7604 c (str. 3) (aberantă)
84: fg. 5429 a (str. 1, 2) •
85: fg. 5402 a (str. 2)
86: fg. 5402 a (str. 1)
87: fg. 5402 b (str. 2 (, 4, 5])
8 8: 232 (str. 2)
89: 232 (str. 3)
90: 232 (str. 1)
LA TABEL 51 B
1: 23.1 (str. 5)
2: 233 (str. 3) (4 neconsemnat)
3: 233 (str. 1, 2)
• 789
4: 234 (str. 3)
5: 234 (str. 1, [4-8])
6: 234 (str. 2)
7: 236 (str. 7)
8: 236 (str. 1-6)
9: 235 (str. 2, 3)
10: 235 (str. 1, 4)
LA TABEL 52
1: 238 (str. lb, 2b, 3b, 4b)

2: 238 (str. la, 2a, 3a)
3: 237 (str. 1-3)
4: 238 (str. 4a)
5: 239 (str. 1-3), fg. 6161 b (str. 1-4)
LA TABEL 53
1: 240 (str. le, 2b, 3c, 4c)

2: 240 (str. 5b)
3: mg. 4477 Ij (str. 2)
4: 240 (str. lb, 3b, 4b)
5: 241 (str. 1, 3-6)
6: 241 (str. 7)
7: 240 (str. 2a, 5a, 6, 7) ·
8: 241 (str. 2, 8)
9: 240 (str. 1a, 3a, 4a)
10: mg. 4477 Ij (str. 1)
LA TABEL 54
•
1: 242 (str. 10, il)
2: 242 (str. 7-9, 11, 12a, 13, 14, 15a, 16-20, 22-25)
3: Bibl. 61, p. 207, nr. 179 (str. 1)
4: Bibl. 7, II, 644 a (str. 1, 2)
5: Bibl. 61, p. 207, nr. 179 (str. 2)
6: 242 (str. 2)
7: 243 (str. 1-3, 5, 6)
8: 243 (str. 4)
9: 242 (str. 4, 5) •
10: mg. 4486 Ic (str. 1, 2)
11: 242 (str. 1, 3, 6, [12b], [15b])
12: Bibl. 7, II, 644 b (str. 1)
13: Bibl. 7, I I, 644 b (str. 2)
14: Bibl. 7, II, 644 b (str. 3)
15: Bibl. 61, p. 209, nr. 182 (str. 1)
790
LA TABEL 55 A
1 : 244 (str. 1)
2: Bibl. 7, II, 639 a (str. 1)
3: 247 (str. 2)
4:/g. 7911 a (str. 2)
5: Bibl. 7, II, 639 b (str. 1)
.6: Bibl. 7, II, 639 a (str. 2)
7: 244 (str. 2)
8: 250 (str. 1)
9: 248 (str. 3)
10: mg. 1711 i (str. 2)
11: 246 (str. 1)
12: mg. 1710 b (str. 1 b)
13: mg. 1710 b (str. la)
14: 247 (str. 3)
15:/g. 7911 a (str. 1)
16: mg. 1710 b (str. 2 b)
17: 248 (str. 4)
18: 248 (str. 1)
19: 2'8 (str. 2)
20: 247 (str. 1)
2l: 246 (str. 3)
22: 246 (str. 2)
23: Bibl. 7, II, 636 c (str. 2)
24: Bibl. 7. II, 636 c (str. 1)
25: mg. 1710 b (str. 2a) •
26: 250 (str. 2)
27: 250 (str. 3)
28: 249 (str. 1)
29: 249 (str. 3, 4)
30: 249 (str. 2)
31: 245 ·(str. 2b)
32: 245 (str. 3b)
33: 245 (str. lb)
34: 245 (str. 2a)
35: mg. 1711 i (str. 1)
36: 245 (str. 3a)
37: 245 (str. la)
38: 251 (str. 2)
39: 251 (str. la, 3a, 4a)
40: 251 (str. 1 b, 3b, 4b)
LA TABEL 55 B
1: Bibl. 7, II, 639 d (str. 1)

2: Bibl. 7, II, 639 d (str. 2)
3: 253 (str. 2)
4: 253 (str. 1)
5: 252 (str. 2)
6: 252 (str. la)
7: 252 (str. lb)
791
LA TABEL 56 ~
1: 254 (str. 2)
2: 256 (str. 1, 2, 3)
3: 254 (str. 1)
4: 255 (str. 4, 6-8)
5: 255 (str. 1, 2, 5, 9)
6: 255 (str. , 3)
LA TABEL 56 B
1: 258 (str. 3)
2: 258 (str. 2)
3: 258 (str. 1)
4: 257 (str. 3b)
5: 257 (str. 3a~
6: 257 (str. 1, 2)
•
LA TABEL 57 A
1: 273 (str. la)

2: 273 (str. lb)
3: 260 (str. 3)
4: d. 742 a (str. 1)
5: 265 (str. 2)
6: 266 (str. 4)
7: 266 (str. 1)
-
8: 266 (str. 2)
9: 261 (str. 3)
10: 261 (str. 4)
11: d. 742 a (str. 2) •
12: 262 (str. 1)
13: 261 (str. 1)
14: 260 (str. 4)
15: 260 (str. 2)
16: 260 (str. 1)
17: 262 (str. 2)
18: 261 (str. 2)
19: 266 (str. 3)
20: d. 742 a (str. 4)
21: d. 742 a (str. 3)
22: 259 (str. 1-3)
23: 267 (str. 2)
24: 263 (str. 1, 2), 264 (str. 1, 2)
25: 263 (str. 3)
26: fg. 4948 a (str. 1)
27: Bibi. 63, I, 177 (str. 1)
28: f g. 4948 a (str. 2)
29: fg. 4948 a (str. 3)
30: 265 (str. 1)
31: 272 (str. 1, 2)
792
32: 272 (str. 6)
33: 269 (str. 1, 2, 3)
34: 272 (str. 8)
35: 267 (str. 3)
36: 267 (str. 4)
37: 272 (str. 3-5)
38: mg. 4169 I b (str. 4)
39: 273 (str. 2-4)
40: 267 (str. 1)
41: 268 (str. 4b)
42; 272 (str. 7, 9)
43: 268 (str. 4a•)
44: 268 (str. 3)
45: mg. 4169 Ib (str. 1)
46: 268 (str. 1, 2)
47: 268 (str. 6a)
48: 268 (str. 5b)
49: 268 (str. 5a)
50: Bibl. 20, p. 187 (str. 1)
51: 268 (str. 6 b)
52: 271 (str. 2)
53: 270 (str. 1-4) (şi o var. strof. )
54: 270 (var. str.), 271 (str. 1, 3)
55: mg. 4169 lb (str. 2) (aberantă)
56: mg. 4169 Ib (str. 3) (aberantă)
57: 274 (str. 1-3)
58: 274 (str. 4). mg. 272.J I a (str. 2-5)
59: mg. 272.J Ia (str. 1)
LA TABEL 57 B
1: 284 (str. 1-5) , 285 (str. 1, 2)

2: 286 (str. 3-5)
3: 275 (str. 2)
275 (str. 1, 4) \
4:
5: 275 (str. 3)
6: 277 (str. 3)
7: 277 (str. 5)
8: fg. 14614 c (str. 1)
9: fg. 8111 a (str. 1, 2)
10: 279 (str. 1)
11: 279 (str. 2)
12: 282 (str. 3 b)
13: 280 (str. lb)
14: 282 (str. 2b)
15: 281 (str. lb)
16: 281 (str. 2b)
17: 281 (str. la, 2a)
18: 281 (str. 3b)
19: 281 (str. 3a)
20: 276 (str. 3)
21: 281 (str. 5a)
22: 281 (str. 5b)
23: 276 (str. 2)
24: 276 {str. 1)
25: fg. 8952 (str. 1, 2)
26: 277 (str. 2)
27: 281 (str. 4b)
793
28: 280 (str. 2b)
29: 280 (str. 2a)
30: 277 (str. 1)
31: 277 (str. 4)
32: 278 (str. 4)
33: 278 (str. 1)
34: 278 (str. 3)
35: 278 (str. 6)
36: 278 (str. 2)
37: 278 (str. 5)
38: 276 (str. 4)
39: mg. 3102 R e (s•r. 1b, ab)
40: mg. 3102 R e (str. la, 2, 3a)
41: fg. 14614 d (str. 1)
42: 280 (str. la)
43: 281 (str. 4a)
44: 282 (str. lb)
45: 282 (str. 1a)
46: 282 (str. 2a)
47: 282 (str. 3a)
48: 286 (str. 1, 2)
49: 283 (str. 1-6), Bibl. 82, nr. 77 (str. 1)
50: 284 (str. 6)
51: 287 (str. 6b)
52: 287 (str. 1-6a)
53: Bibl. 82, 75 (str. 1), Bibl. 82, 78 (str. 1)
54: 286 (str. 6)
55: Bibl. 7, II, 634 (str. 4)
56: Bibl. 7, II, 634 (str. 2)
57: Bibl. 7, II, 634 (str. 1, 3)
58: Bibl. 82, 76 (str. 1)
LA TABEL 57 C
1: 292 (str. 2b)

2: 292 (str. la)
3: 292 (str. lb)
4: 292 (str. 2a)
5: mg. 94 d (str. 1, 2)
6: 291 (str. 2)
7: mg. 3021 R c (str. 2)
8: mg. 100 y (str. 3)
9: 291 (str. 1)
10: 290 (str. 2b)
11: 296 (str. 1)
12: 296 (str. 2)
13: 298 (str. 1)
14: 289 (str. 3)
15: 296 (str. 5)
16: 296 (str. 4)
17: 298 (str. 2 b)
18: 298 (str. 3)
19: 298 (str. 2 a)
20: 295 (str. 1,2)
21: 290 (str. lb)
22: 289 (str. la, 2a)
23: 289 (str. lb, 2b)
24: 288 (str. 3)
794
25: 288 (str. 1)
26: 288 (str. 2)
27: 290 (str. la)
28: 290 (str. -3)
29: 290 (str. 2a)
30: 290 (str. 4)
31: 299 (str. 2 [1 incompl.])
32: 299 (str. 3)
33: mg. 100 y (str. 1, 2)
34: mg. 94 d (str. 4)
35: 297 (str. 1, 4, 5)
36: 297 (str. 2, 3)
, 37: 297 (str. 6)
38: 288 (str. 4)
39: 293 (str. 5a)
40: 293 (str. 3 h)
41: 293 (str. 4a)
42: 293 (str. 4b)
43: 293 (str. lb)
44: 293 (str. la)
45: 293 (str. 2b)
46: 293 (str. 5b, 6), 294 (str. 1-7)
47: 293 (str. 2a)
48: 293 (str. 3a)
49: mg. 94 d (str. 3)
50: Bibl. 7, II, 637 a (str. 2)
51: 296 (str. 3)
52: 295 (str. 3b)
53: 295 (str. 3a)
54: 296 (str. 6)
55: d. 862 a (str. 1)
56: 300 (str. 1-7)
57: mg. 3021 Re (str. 1)
58: Bibl. 7, II, 637 b (str. 1-4)
59: Bibl. 7, II, 637 c (str. 2)
60: Bibl. 7, II, 637 c (str. 1)
61: Bibl. 7, II, 637 a (str. 1)
62: mg. 3023 I I a (str. 4)
63: mg. 3023 II a (str. 2)
'64: mg. 3023 II a (str. 1, 3)
LA TABEL 57 D
1: 301 (str. 2)
2: 303 (str. 2, 4) I
3: 303 (str. 1)
4: 303 (str. 3)
5: fg. 14492 (str. 4)
6: fg. 14492 (str. la, 2a, 1)
7: mg. 1714 q (str. lb)
8: mg. 1714 q (str. la, 3a, 4-6)
9: mg. 1714 q (str. 3b)
10: 302 (str. 1)
11: mg. 1714 q (str. 2b)
12: mg. 1714 q (str. 2a)
13: 301 (str. 1)
14: fg. 14492 (str. lb, 2b)
15: 302 (str. 2b)
16: 302 (str. 2a)
795
LA TABEL 58
1: Bibi. 61, 178 (str. 1)

2: 305 (str. 2)
3: 304 (str. 1)
4: 305 (str. la)
5: 305 (str. lb)
6: 304 (str. 2)
7: 309 (str. 3)
8: 308 (str. 1-4)
9: 309 (str. 1)
10: 309 (str. 4)
11: 309 (str. 5)
12: 309 (str. 2)
13: fg. 4445 a (str. 1, 2)
14: fg. 4445 a (str. 3)
15: 306 (str. 1)
16: 306 (str. 2)
17: 306 (str. 5)
18: 306 (str. 4, 6)
19: 306 (str. 3)
20: Bibl. 7, II, 646 a (str, 1)
21: J07 (str. 2)
22: 307 (str. 3)
23: 307 (str. 1)
24: fg. 10287 b (str. 2)
25: 311 (str. 4-6)
26: 311 (~tr. 3)
27: 311 (str. 2)
28: 311 (str. 1)
29: Bibl. 7, II, 646 b (str.l, 2)
30:/g. 10287 b (str. 3)
31: 310 (str. 1, 4, 5)
32: 310 (str. 2, 3)
33: Bibl. 7, II, 646 a (str. 2)
34: fg. 10287 b (str. 1)
LA TABEL ·59 A
1: 312 (str. 1)
2: mg. 495 b (str. 5b)
3: mg. 495 b (str. 3 b)
4: mg. 495 b (str. 2 b)
5: mg. 495 b (str. 4b)
6: mg. 495 b (str. 5a)
7: mg. 495 b (str. 3a)
8: mg. 495 b (str. 2a)
9: mg. 495 b (str. 4a)
10:,mg. 495 b (str. 1 b)
11: mg. 495 b (str. la)
12: _312 (str. 2)
13: 313 (str. 2)
14: 313 (str. 4)
15: 313 (str. 1)
16: 313(str. 3) •
796
LA TABEL 59 B
1: 314 (str. 2)
2: 314 (str. 3, 4b)
,
3: 314 (str. 4a)
4: Bibl. 7, I I, 640 (str. 2)
5: Bibl. 7, II, 640 (str. 1)
6: 314 (str. lb)
7: 314 (str. la)
8: 315 (str. 4)
9: mg. 1714 a (str. 2)
10: mg. 1714 a (str. 1, 3, 4, 5)
11: 315 (str. 1-3)
LA TABEL 59 C
1:~316 (str. 1)
2: 316 (str. 2)
3: 317 (str. 1)
4: 317 (str. 2)
LA TABEL 60 A
1: 318 (str.
3b)
2: 318 (str.
3a)
3: 318 (str.
2a)
4: 318 (str.
2b)
5: 318 (str.
lb)
6: 318 (str.
la)
7: fg. 6021 (str. 1)
•
LA TABEL 60 B
1: 319 (str. 2-4)

2: 319 (str. 1)
3: 320 (str. 2)
4:: 320 (str. 3, 8)
5: 320 (str. 7)
6: 320 (str. 1, 4-6)
7: fg. 8111 b (str. 1, 2)
8: 322 (str. 1-3)
9: 321 (str. la, b, 3a, b, 4b)
10: 321 (str. 4a)
11: 321 (str. 2)
797
LA TABEL 61
1: 325 (str. 2, 3) .„
2: 324 (str. 2b)
3: 324 (str. 2a)
4: 324 (str. lb)
5: 324 (str. la)
6: 325 (str.1)
7: mg. 4168 R (II) b (str. 1)
8: mg. 4168 R (II) b (str. 3)
9: 327(str. 1)
10: 327(str. 2)
11: 327(str. 3)
12: Bibl. 7, II, 656 (str. 2 [3, '4])
13: Bibl. 7, II, 656 (str. 1)
14: 326 (str. la)
15: 326 (str. lb)
16: 326 (str. 2)
17: mg. 2724 I c (str. 2a)
18: mg. 2724 Ic (str. 1)
19: mg. 2724 Ic (str. 2b)
20: 323 (str. 5)
21: 323 (str. 3)
22: 323 (str. 2)
23: 323 (str. 6)
24: mg. 4169 If (str. I)
25: mg. 4169 If (str. 2)
26: 323 (str. 4)
/
27: mg. 4169 Ii (str. 2)
28: mg. 4169 Ii (str. 4)
29: 323 (str. 1)
30: mg. 4169 I i (str. 1, 3)
31: mg. 4168 U (I I) b (str. 2)
32: 324 (str. 3)
LA TABEL 62 A
1: 329 (str. 2, 3)
2: 329 (str. 4)
3: 328 (str. lb, 3)
4: 328 (str. 2)
5: 328 (str. la)
6 : 329 (str. 1)
7: 330 (str. 2)
8: 330 (str 3)
9: 330 (str. 1)
10: 331 (str. I)
11: 331 (str. 3)
12: 331 (str. 2b)
13: 331 (str. 2a)
14: 331 (str. 4)
798
LA TABEL 62 B
1: Bibl. 7, II, 647 d (str. 1)

2: 332 (str. 2, 3)
3: Bibl. 7, II, 647 d (str. 2)
4: Bibl. 7, II, 647 c (str. 3)
5: Bibl. 7, II, 647 c (str. 2 [str. 1 incompl.])
6: 332 (str. 1) ·
7: Bibl. 7, II, 647 e (str. [2])
8: Bibl. 7, II, 647 e (str. 1)
9: Bibl. 7, II, 647 e (str. [3])
LA TABEL 62 C
1: 333 (str. 1)
2: 333 (str. 2)
3: 333 (str. 3 b)
4: 333 (str. 3a)
LA TABEL 63
1: 334 (str. 1, 2a)

2: 334 (str. 2b, 3)
LA TABEL 64
1: 335 (str. 1, 5)
2: 335 (str. 2-4, 6-11)
3: jg. 10226 b (str. 1)
INDICE DE LOCALIT ĂTI,
REFERITOR LA MATERIALUL DIN COLECTIE

,
I. JUDEŢUL ALBA V. JUDEŢUL GORJ
1. Ampoiţa 274, 324, 325 1. Alexeni 91

2. Cetatea de Baltă 319 2. Arcani 35, 50, 62, 63
3. Cetea 260 3. Bălava (desfiinţat, înglobat la satul Tălpăşeşti) 78
4. Cricău 263, 264, 309 4. Biltişoara 17, · 18
5. Feneş 326 5. Boroşteni 125
6. Gaida de Jos 265, 266, 304, 305 6. Brădiceni 51, 52, 96
7. Gaida de Sus 310 7. Căleşti 24
8. Geoagiu de Sus 259 8. Celei 140, 14 I
9. Girbova de Sus 306, 307 9. Cîrnpofeni 30; 31, 32 •. 33, 34, 45, 48, 49, 72, 73, 93, 94
10. Miceşti 273, 311 10. Corneşti (inel. Găvăneşli) 40, 41, 42, 43, 44
11. Sebeşel 261, 262 11. Costcni 110, 134
12. Tăuţu Ampoiului 267, 268, 323 12. Curpen 38, ·39
13. Vinerea 270, 271, 308 13. Dobriţa 76; 77; (Dobriţa inel. Bota) 85, 86, 87
14. Frăteşti 64, 65, 99, 100
15. Godineşti 114, 115, 116
16. Gureni 126
17. lsvarna 143
18. Leleşti 88, 98
II. JUDEŢUL BIHOR 19. Mătăsari 111, 112, 113
20. Peştişani 127, 128, 129, 164, 168
21. Pocruia 117, 118, 119, 170, 171, 178
22. Polata 16
1. Budureasa 240, 241 23. Racoţi 136, 137
2. Dumbrăviţa de Codru 243 2'4. Rasova 58
3. Sititelec 242 25. Rasoviţa 46, 47, 69, 70, 71, 75, 89, 90, 97, 103
26. Runcu l, 2, 3, '4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 19, 20, 21,
22, 23, 55, 59, 83, 84, 92, 104.
27. Schela 25, 26
28. Sohodol 138, 139.
III. JUDEŢUL BRAŞOV 29. Stăneşti 101, 102
30. Stolojani 66
31. Stroieşti 14, 15, 79, 80 •
32. · Tălpăşeşti 74
1. Boholţ 236 33. Tărnăşeştii de Jos 67, 68
2. Părău 231 34. Teleşti 81, 82
3. Rucăr 224 35. Tismana 120, 130, 131, 132, 167, 177
36. Topeşti 133, 166
37. Ursaţi 36, 37
38. Ursăţei (înglobat la satul Leleşti) 60, 61
39. Vaidei 27, 28, 29
40. Valea Mare 56, 57, 122, 123, 124
IV. JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
1. Borlova 199
2. Borlovenii Vechi 155, 156 VI. JUDEŢUL HUNEDOARA
3. Brădişorul de Jos (fost Maidan) 200
4. Cornereva 195
5. Dalboşeţ 201
6. Feneş 208 1. Alun 246, 30 1
7. Glirnboca 284, 285, 286 2. Bătrîna 331, 333
8. Lăpuşnicu Mare 206 3. Boşorod 299, 327
9. Marga 279 4. Bunila 303, 316
10. Măru 278, 280, 281, 282, 318 5. Cerbăl 244, 250
11. Moceriş 196 6. Cerişor 249, 330
12. Ohaba-Bistra (înglobat oraşului Oţelu-Roşu) 287 7. Clopotiva 295, 296, 300, 332
13. Prigor 154, 197 8. Costeşti 269
14. Rudăria 153, 198 9. Feregi 252
15. Rusca Montană 205, 275, 276, 277 10. Ghelari 313, 314
16. Sasca Română 151 11. Golcş 298, 334
17. Soceni 202 12. Lelese 248
18. Tibi1cu 204 13. Lunca Cernii de Jos 293, 294, 329
19. Tîrnova 203 14. Meria 292, 321, 322, 328
20. Tincova 256 (pentru melodie; textul din J dioara - vezi 15. Merişor (Băniţa) 291
Timiş) 16. Merişoru de Munte 253
803
17. Muncelu Mare 245 IX. JUDEŢUL NEAMŢ
18. Peşteniţa 297, 320
19. Petrila Predonii 207, .3.35 (Predonii, înglobat oraşului
Petrila)
20. Poieniţa Tomii 247 1. Secu-Buhalniţa 257, 258
21. Poieniţa Voinii 302, 317
22. Ruda 312, .315
23. Sohodol 251
24. liric 288
25. Vaidei 272 X. JUDEŢUL SIBIU
26. Valea Lupului 289, 290
1. Arpaşn de Jos 217, 219

2. Arpaşu de Sus 209
3. Avrig 226
YII. JUDEŢUL MEHEDINŢI 4. Birghiş 223
5. Bradu 230
6. Bruiu 227
1. Buia 237
8. Coveş 218
I. Cireşu 173, 179, 189, 190, 191, 192, 19~. 194 9. Floreşti 228
2. Godeanu 174, 175, 176 10. Giacăş 235
3. leşelniţa 149 11. Ighişu 229
4. lsverna lH, 145, 146, 147, 162, 163, 180 12. Micăsasa 234
5. ] upîneşti 159, 160, 161, 181, 186, 187, 188 13. Mihăileni 222, 239
6. Lupşa de ] os 1'42 11. (Oprea) Clrţişoara (înglobat la satul Cîrţişoara) 213, 216
7. Lupşa de Sus 105, 106, 107, 108, 109 1-'. Porumbacu de Jos 210
8. Negoeşti 121, 169 16. Retiş 157, 158
17. Săcădate 152
9. Negruşa 95, 172, 182, 183, 184, 185 18. Scoreiu 2 H. 215
10. Podeni 135 19. Şalcău 220, 238
11. Seliştea 148. 165 20. Şelimbăr 233
21. Ştenea 221
12. Şişeşti 53, 54
22. Vărd 225
YIII. JUDEŢUL MUREŞ XI. JUDEŢUL TIMIŞ
1. Boiu (component al co~unei sulmrbane Albeşti, muni- 1. Beba-Veche 150

cipiul Sighişoara) 212 2. Belinţ 254
.3. Crivina de Jos 283
2. Hetiur 232 4. Jdioare. 255, 256 (pt. text; melodia din Tincova - vezi
3. Vînători 211 Caraş-Severin).
ANEXE
ANEXA t •,
(Supliment documentar la colecţie, în clasa 4 = 113 docum.)
Fg,: 885 b, 1313, 17.53 b, 2841, 2982 a, 3088 b, 3106 b, 3109 a, 3113 a, 311'4 a, 3118, 3135, 4790 b, 5290 e, 53H b, 5389 a
5393 e, 5402 b, 5429 a, .5890 b, 5962 b, 6 H2 a, 6154 b, 6161 a, b, 6302 a, 6305 b, 6306 a, 6582 e, 680'4 a, 72H e, 7268 b
7604 e, 8511b,8516 a, l004l a, e, 11739 b, 11789 a, b, e, 13325, 1'4910 a, b, 1'4911 a, b, d, 15009, 15061 e, d.
Mg,: 1045 a, b, 1046 a, 1047 d, 1912 q, 1913 l, o, 1983 j, l, 1984 e, g, h, 1987 g, 1988 b, 25H e, 2752 RI, 2753 Ia, 2823 lle,
3042 Vd, 3043 Ve, i, Rb, 3059 Ie, 3092 Id, g, I, lle, f, 3093 II a, d, 3393 II e, 3423 Re, d, 4476 Ij, 4486 Ic.
Bibi. : 7, II, 63.5, 636 a, e, d, 6H a, b; 16, p. '181, 483; 17, p. 3 (cit şi în alte Bibl.); 20, p. 181; 22, nr. 27; 52, p. 169;
61, p. 207, 209; 83, nr. 191, 193, 194, 200, 203, 206, 209, 211-2 H, 216, 218, 219.
ANEXA 2
(Supliment documentar la colecţie, ln clasa 5 -= 53 docum.)
Fg.: 1718, H45 a, 4948 a, 6021, 7911 a, 8111 a, b, 8952, 10226 b, 10287 b, 14492, H6M e, d.
D.: 742 a, 862 a.
Mg. : 94 d, 100 y, 49.5 b, 1710 b, 1711 i, 1714 a, q, 272.of Ia, e, 3021 Re, 3023 Ila, 3102 Re, 4168 II (R) b, 4169 lb, f. L
Bibi, : 7, II, 634, 637 a, b, e, 639 a, b, e, d, 610, 6-46 a, b, 617 c, d, e, 656; 20, p. 187; 61, nr. 178; 63, nr. 177; 82, nr. 75- 78.
A1''EXA 3
(Suplim. docum. la col., în fam. de tip. 4 d = 51 docum.)
Fg.: 2841, 2982 a, 3088 b, 3106 b, 3109 a, 3111 a, 3118, 3135, 5290 e, 6302 a, 6305 b, 6306 a, 72H e, 7268 b, 8514 b, 8516 a,
10041a,e, ll739b, 11789b,e, l1910b, l191la,b, 15009, 1506ld,
Mg. : 1045 a, b, 1 046 a, 1 047 d, 1943 1, o, 1 983 j, l, 1981 e, g, h, 1988 b, 3 042 Vd, 3 Oi3 Vc, 3 059 Ie, 3 393 Ile,
3 423 Re, f.
BibL: 7, II, 635; 17, p. 3; 20, p, 181; 22, nr. 27; 83, nr. 203, 212, 213.
ANEXA 4
(Suplim. docum. la col., în fam. de tip. 4 f diez = 38 docum.)
Fg. : 1753 b, 3 113 a, .5 890 b, .5 962 b, 11 789 a, 13 32.5; 11 910 a, H 911 c, 15 061 e.
Mg. : 1 942 q, 1 987 g, 2 5H e, 2 n2 Rl, 2 7.53 Ia, 2 823 Ile, 3 043 Vi, Rb, 3 092 Id, g, l, II e, f, 3 093 II a, d.
Bibl.: 1, II, 636 e,d; 16, p. 4~1, 483; 52, p. 169; 83, nr. 191, 193, 194, 200, 209, 214, 216, 218, 219.
•Trimiterile la Fg., D. şi Mg. din Anexe se referă la do:uruentele din arhiva ICED,
807
ANEXA 5
(Suplim. docum. la col., în fam. t..ip. 4 f = 24 docum.)
Fg.: 885, 1313, 4 790 b, 5 374 b, 5 389 a, 5 393 c, 5 402 b, 5 429 a, 6 142 a, 6 154 b, 6 161 a, b, 6 582 c, 6 804 a, 7 604 c.
Mg.: 4 477 Ij, 4 486 Ic.
Bibi. : 7, II, 636 a, 614 a, b; 61, p. 207, 209; 83, nr. 206, 211.
ANEXA 6
(Suplim.' docum. la col., ln fam. tip. 5 (R8 ) = 44 docum.)
Fg.: 1718 a, 4 4-iS a, 1948 a, 6 021, 7 911 a, 8 111 a, b, 8 952, li() 287 b, li 192, 11611 c, d.
D. : 742 a, 862 a.
Mg.: 94 d, 100 y, 49-' b, 1 710 b, 1711 i, 1711 a, q, 2 721 la, 3 021 Re, 3 023 Ila, 3 102 Re, 4 169 Ib.
Bibl.: 7, II, 634, 637 a, b, c, 639 a, b, c, d, 610, 646 a, b; 20, p. 187; 61, nr. 178; 63, nr. 177; 82, nr. 75-78.
ANEXA 7
(Suplim. docum. la col., în fam. tip. 5 M8 = 8 docum.)
Mg.: 2 724 Ic, 4 168 II (R)b, 4 169 lf, i.

Bibl-,: 7, II, 647 c, d, e, 656.
TIPURI
ANEXA 8
(Supliment documentar ref, la Tab. 37 = 23 docum.)
Fg.: 2841, 3088 b, 6302 a, 6305 b, 6306 a, 72H c, 7268 b, 10041 a,c, 15009, 15061 d.
Mg.: 1943 I, o, 1983 j, I, 1984 c, g, h, 1988 b, 3 042 Vd, 3 043 Vc, 3 423 Re, d.
ANEXA 9
(Supliment documentar ref. la Tab. 38 = 17 docum.)
Fg.: 2982 a, 3106 b, 3109a, 3114 a, 3 l18,3135,5290c,851ib, 8516a, 11739b, 11789 b,c, 11910 b, 1191la, b.
Mg.: 3393 II c.
Bibl.: 17, p. 3 (cit. în alte bibl.).
808
ANEXA 10
'
Mg.: 3059 Ie.

Bibi. : 7, II, 635; 20, p. 181.
ANEXA 11
Mg.: 1045 b, 10"16 a, 1047 d.

Bibi.: 22, nr. 27.
ANEXA 12
Mg.: 1045 a.
Bibi.: 83, nr. 203, 212, 213.
ANEXA 13
Fg.: 3 113 a, 11 789 a, 1J 325, H 910 a, li 911 c, 15 061 c.

Mg.: 19"12 q, 1 987 g, 2 .Hi c, 3 043 Vi, Rb, 3 092 Ig, II c, 3 093 Ila, d.
Bibi. : 52, p. 169,
ANEXA 14
Mg.: 3 092 Id, 1, II f.
ANEXA 15
Fg.: -' 890 b.

Mg.: 2 752 Rl, 2 753 Ia, 2 823 II c.
Bibi. : 16, p. 481; 83, nr. 191, 193, 194, 200, 218, 219.
809
ANEXA 16
Bibi. : 7, II, 636 c, d; 16, p. -483; 83, nr. 209.
ANEXA 17
(Supliment documentar ref. la Tab. 49, 2 docum.)
Fg.: 1753b.
Bibi. : 83, nr. 216.
ANEXA 18
Fg. : .5 962 b.
Bibi. : 83, nr. 21-4.
ANEXA 19
Fg.: 88.5 b, 1313, 1790 b, .5 374 b, .5 389 a, .5 393 c, .5102 b, .5-429 a, 6 142 a, 6 1.54 b, 6 161a,6582 c, 6 804 a,
7 601 c.
Bibl.: 7, II, 636 a; 83, nr. 206, 211.
ANEXA 20
Fg.: 6jl61 b.
ANEXA 21
Mg.: 4417 I j.
810
ANEXA 22
(Supliment documentar ref. la Tab. 54 -= 4 docum.)
Mg.: 4 486 I c.
Bibl.: 7, II, 644 a. b; 61, p. 207, 209.
ANEXA 23
Fg. :
Mg.:
7 911 a.
l 710 b, l 711 i.
,
Bi~l. : 7, II, 639 a, b, c, d
ANEXA 24
Fg.: 1718 a, 1948 a, 8 111 a, 8 9.52, H 192, H 6l1 c, d.

D1 : 742 a, 862 a.
Mg. : 91 d, 100 y, l 7 l1 q, 2 721 Ia, 3 021 Re, 3 023 Ila, 3 102 Re, 4 169 Ib.
Bibi.: 7, li, 631, 637 a, b, c; 20, p. 187; 63, 177; 82, nr. 7.5-78.
ANEXA 25
Fg.: 1 413 a, 10 287 b.

Bibl.: 7, li, 646 a, b; 61, nr. 178 (p. 206).
ANEXA 26
Mg.: 193 b, 1711 a.

Bibi.: 7, II, 640.
ANEXA 27
Fg.: 6 021, 8 111 b.
811
ANEXA 28
(Suplime'1t documentar ref. la Tab. 61 = 5 docum.)
Mg.: 2 724 Ic, 4 168 II(R) b, 4 169 I f. i.

Ribl. : 7, II, 656.
ANEXA 29
Bibl. : 7, II, 647 c, d, e.
'
ANEXA 30
F~.: JO 226 h.
SUBTIPURI
ANEXA 31
(Supliment documentar ref. la Tab. 37 A = 15 docum.)
Fg.: 2841, 3088 b, 6302 a, 6305 b, 6306 a, 7214 c, 10041 a,c, 15009, 15061 d.
Mg.: 1 981 c, 3 042 Yd, 3 043 Vc, 3 423 R c, d .
ANEXA 32
(Supliment documentar ref. la Tab. 37 B = 7 docum.)
Mg.: 19"!3 1, o, 1 983 j, 1, 1984 g, h, 1988 b.
ANEXA 33
(Supliment documentar ref. la Tab. 37 C = 1 docum.)
Fg.: 7 268 b.
812
ANEXA 34
Fg.: 2 982 a, 3 106 b, 3 114 a, 3 118, 5 290 c, 14 910 b, 14 911 a, b.

Bibl.: 17, p. 3 (cit. în alte Bibi.).
ANEXA 35
Fg.: 3 109 a, 3 135, 8 514 b, 8 516 a, 11 789 c.

Mg.: 3 393 li c.
ANEXA 36
Fg.: 11 739 b, 11789 b.
ANEXA 37
(Supliment documentar ref. la Tab. 41 B == 4 docum.)
'
'
Mg.: 1045 b, 1046 a, 1047 d.
Bibl.: 22, nr. 27.
ANEXA 38
(Supliment documentar ref• .la Tab. -45 A = 3 docqm.)
Mg. : 3 092 Id, 1, II f.
ANEXA 39
Mg.: 2752 R I, 2753 Ia, 2823 II c.

Bibi.: 83, nr. 191, 193, 194, 200, 219.
813
ANEXA 40
Fg.: 5 890 b.
Bibi. : 16, p. 481.
ANEXA 41
Bibi.: 83, nr. 218.
ANEXA 42
(Supliment documentar ref. la Tab. 49 A= 1 docum.)
Bibl.: 83, nr. 216.
ANEXA 43
Fg.: 1 7.53 b.
ANEXA 44
(Supliment documentar .ref. la Tab. 51 A= 17 docwn.)
Fg.: 885 b, l 313, 4 i90 b, 5 374 b, 5 38-9 a, 5 393 c, 5 402 b, 5 429 a, 6 112 a, 6 154 b, 6 161 a, 6 .582 c, 6 804 a
7 604 c.
Bibi.: 7, II, 636 a; 83, nr. 206, 211.
ANEXA 45
FR.: 7911 a.
J/ r:. : 1 710 b, 1 711 i.
Bibi. : 7, II, 639 a, b, c.
814
ANEXA 46
Bibl. : 7, II, 639 d.
ANEXA 47
Fg.: 4 9'18 a.
D.: 742 a.
Mg.: 2 724 Ia, 4 169 Ih.
Bibl.: 20, p. 187; 63, 177.
ANEXA 48
Fg.: 8 111 a, 8 952, H 6H c, d.

Mg.: 3 102 Re. '
Bibi.: 7, II, 634; 82, nr. 75-78.
ANEXA 49
Fg.: 1718a.
D.: 8"62 a.
Mg.: 94 d, 100 y, 3 021 Re, 3 023 II a.
Bibl.: 7, II, 637 a, b, c.
ANEXA 50
(Supliment documentar ref. la Tab. 57 D = 2 d«?cwn.)
Fg.: H 492.
Mg.: 1 714 q.
ANEXA 51
(Supliment documentar ref. la Tab. 59 A= 1 docwn.)
•
Mg.: 495 b.
815
ANEXA 52
Mg.: 1714 a.
Bibl.: 7, II, 640.
ANEXA 53
(Supliment documentar ref. Ja

Mariana Kahane, Lucila Georgescu-Stănculeanu, Cântecul Zorilor Și Bradului. Tipologie Muzicală (1988)

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Mariana Kahane, Lucila Georgescu-Stănculeanu, Cântecul Zorilor Și Bradului. Tipologie Muzicală (1988)

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

~~::~ COLECTIA

~~ /6-koL ~~l.A jr'Â-;/"e' ]

MARIANA l<AHANE LUCILIA GEO RGESCU-

THE NATIONAL FOLKLORE COLLECTION

MARIANA KAHANE LUCILIA GEORGESCU-

T~1E SONGS OF DAWN

THE MUSIC PUBLISHING HOUSE

COLECŢIA NAŢIONALĂ DE FOLCLOR

MARIANA KAHANE LUCILIA GEORGESCU-

Conlents ••.......................................... · ... · · · · · · · · .. • • · · · · · • .. · • · • · • ...• · · · · · · · · • • · • · · • · • • 6

1'' oliJ asupra ediţiei ...........•............................ · • · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · 10

Authors' Nore ............................................................•..........•.......•............ 11

Caracterizarea şi clasif icarca material11l11i ...............•...................................................... 19

A. Textul poetic . _. ..................................... · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · • · · · · · · · · · · · · · · · • · • · · · · 20

II. Versificaţia ................................................................................ 23

B. Afe/odia .................................................•.................. · · .. · · · ..... · · · · · · · · 27

II. Segmente şi echilibrul sonor ...................................................... : . . . . . . . . . . . 34

III. Cadenţele .....................................................•................... '. . . . . . . . . 38

IV. Forma arhitectonică . . . . . . . . . . . .. . . . . .•.. . . . .. . . . . . . . . . . . .•. . . . . .. . . . . . . .. . .. . . . . . . .. . . . . . . 12

C. Ritmul .... , . . . . . . . . • • . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . • . • • • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . • . . . '17

D. Particularitdţi ale interpretdrii . . . . . . . . . . • • . • . • . • . • • • . . . • . • . • . • ..• . . . . . • . . . . . . . • . . . • . . . . . . . • . • . . . . . . .50

Corpus de melodii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . • . . . • . • . . . . . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287

Note la melodii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . '179

Texte poetice .............................................................................................

Note la textele poetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 l

Catalogul pieselor cuprinse în Corpusul de melodii şi texte poetice . . . . . . . . . . • . . . . . . . . • . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7'12

Indice de localittJţi ..........•..................•.........•••..••.•..••.•.•.•.•...•••.•.•....•...•.. ~ ·... '. . • 80i

Anue (Suplimente documentare la Corpusul de melodii) .....•. , ................ : ....•.....•...........•..... , . . 80..5

Cutri11s (Ca«tents, io Romanian) ........................................ · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · 5

Introtlu&lion ••••........................................................ · · · · · . · · · · · · .. · · · · · · · · · · .. · ... · . 7

Authors' Note (in Romanian) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Authors' Note (in English) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Des,ription ond Clossificotion of the Material ....... : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

A. The Poetical Text ......................................... .'...................................... 20

I. The Pitch System ..... _. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

II. Segments and the Pitch Balance . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

IV. The Architectonic Form • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '42

The Corpus of Melodits . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287

Notes on the Melodies . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . '479

Tlu Poelical Texts . ........................•................... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . 501

Notes on the Poelical Texts . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 711

Index of Central A ssociations (<Aoups of Variants) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 5

Inde;r of Places . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 801

Annues (Documentary Supplements to the Corpus of Melodies) . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 805

uşoară a lui pînă la un nivel nedeterminat.

lowering, of the vibrato sound.

Crossed symbol of fonn = incomp/d,· form (e.{!..:J')

l\fotive din a) şi b) pot funcţicna asociate sau disociate în:

1.4. Plecarea antrenează două secvenţe ceremoniale, cu motive specifice:

(Ultima secvenţă ceremonială include, pc alocuri în Oltenia, un cîntec ceremonializat, creaţie

11 Secu-Buhalniţa - Neamţ. Motive aluzive în Banat. (V. Bibi. 13, p. "1~2).

28 Zonele Sibiu, Bihor, Alba, Mureş.

H În Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara.

Informaţii consemnate în unele zone cu privire la repertoriu relevă d în timp ce etnomuzicologii

co V. Bibi. 13, p. 171-172. Id., Bibi. 12, p. 361-107.

(87, str. 32; similar în 68, str. 8, 12)

(similar în str. )8)

În repertoriul acesta remarcăm următoarele tipuri frecvente de strofizări ale versurilor:

Alte tipuri de strofă_au caracter excepţional.

Sprincie···! =nie , ie···[ :le ( 97 )

Sculatu 0 ---ti--·a ( 154 )

lesîuo , 1auo (228)

Asupra cauzelor acestui fenomen nu este cazul să ne oprim aciu.

/6-koL l.A jr'Â-;/"e' ]

Durata prelungirii variază între ~- şi o··• (uneori chiar qp.._9 ) în interiorul