APAR PATRU NUMERE PE AN

ARHIVA
PENTRU
REFORMA SOCIALA

INSTITUTULUI
SOCIAL
DIRECTOR D. GUSTI

RUL 3-4
EDITURA
INSTITUTUL SOCIAL
ESTI:

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
I. STUDII: Pagina

VORGANISATION LA PAIX de J. T. SHOTWELL, la

Universitatea din Columbia 231
DES NATIONS ET L'ASSAINISSEMENT FINANCIER DE
L'AUTRICHE de C. ZIMMERMANN, comisar general al
la Viena . . . 241
CAPITALISMUL REFORMA de ARGE-
TOIANU, ministru 255
CAPITALISMUL IN EUROPEI de V. N. MADGEARU,
la Academia de Studii Cofnerciale qi Industriale . . 265
AGRICULTURA CAPITALISMUL de G. direc-
tor general al agriculturii 282
CLASELOR SOCIALE IN TRECUTUL PRINCIPATELOR
ROMANE (II) de C. FILITTI, corespondent al Academiei
Române

ARHIVA DOCUMENTARÁ:

ROCKEFELLER CARNEGIE DIN STATELE-UNITE

ALE AMERICII de AURELIU ION POPESCU . . 347
-ORGANIZAREA MONOGRAFIILOR INDUSTRIALE de ION SETLACEC
director general al Muncii. 376

III. IDEILOR:

CULTURA GENERALA de M.
NIELEVICI, director general al soc. Generala" 395
REFORMA IN GERMANIA de TUDOR VIANU,
conlerentiar Universitar 424
OLIGARHIA (V) de LOTAR doctor in 435

IV. PECENZII:
WILLIAM MITH CULBERTSON: International Economic Policies. (V. Mad-
gearu) 460
DICTIONARY OF TARIF INFORMATION, ISSUED SEPTEMBER 1924,
BY THE UNITED TARIFF COMMISSION (Mihail Manoilescu). .

www.dacoromanica.ro
 -HANS RICHERT: .Richtlinien für die der höheren Schulen Preussens. (M
Sanielevici)
BERNARD LAVERGNE: L'Ordre coopératif (Nicolae . 464
R. COUDENHOVE-KALERGI: Kamp/ von Paneuropa icolae Petrescu). 470
Dr. FR. SIGERUS: Wirtschalts-Statistik fahrbuch. Stoicescu) . 47r!
EMILE DURKHEIM: Sociologie et Philosophie. (C. Sudeteanu) 472
MAURICE HALBWACHS: Les cadres sociaux de la (T. . 473.
MANOILESCU: Cekul. (C. Stoicescu)
TRANSACTIONS OF THE GROTIUS SOCIETY. Problems of Peace and Var
(Aureliu Ion Popescu). 476
THE EUROPA YEAR-BOOK 1926 Eu ropa Publishing (Aureliu Ion Popescu)
. G. FRAZER: The Worship of Nature (Nicolae Petrescu) 484
OLOF HOIJER: La solution panfique des litiges internationaux, avant et depuis la
Société des Nations (Eugen Titeanu) 484.
V. V. PELLA: La criminalité collective des États et le Droit Pénal de l'Avenir (D.
I. Suchianu)
LEO Erlebte Erdteile (Nicolae Petrescu)
EMILE DURKHEIM: L'éducation morale (C. Sudeteanu) 492

V. CRONICA:

CENTENARUL LUI PESTALOZZI, Zürich, (I. Rddulescu-Pogoneanu)

AL PATRULEA CONGRES INTERNATIONAL DE EDUCATIE
Roma, 1926 (I. Rddulescu-Pogoneanu)
CONGRESUL DE SEXUOLOGIE, Berlin 1926 (Dr. G. Marinescu)
AL CINCILEA CONGRES GERMAN DE SOCIOLOGIE,
CONGRESUL INTERNATIONAL DE AGRICULTURA DIN ROMA, 1927 (G.
Ionescu-Sisesti)
A. W. SMALL, 1854-1926 (Nicolae Petrescu). 514

VI. BULETINUL INSTITUTULUI SOCIAL ROMAN:

ADUNAREA DIN IUNIE 1926
BILANTUL INSTITUTULUI SOCIAL INCHEIAT LA 31 Decemvrie
1925
DE CHELTUELI
ANEXE: Municipiul Bucuretti dd un I. S. R. Incheierea delegatiei perma-
nente; 2. Act de comodat
NOUL SEDIU AL I. S. R. Scrisoarea Academiei de Studii Comerciale
Industriale Institut; 2. Rdspunsul Institutului
DE DESPRE ACTIVITATEA SECTIILOR:
SECTIA
SECTIA DE
SECTIA DE STUDII FEMENINE
.....
. 522
525
PREMIUL BUCURA 527
SCRISOAREA ELENAGr. Rom. ROMNICEANU 527
RASPUNSUL D-lui D. GUSTI 527
REGULAMENTUL PREMIULUI BUCURA
CONFERINTELE I. S. R. DIN
DUMBRAVA, NECROLOG (Constanta Georgescu) .....

www.dacoromanica.ro
 L'ORGANISATION DE LA
PAR J. T.
Monsieur le Président,
le Ministre,
Mesdames,
Messieurs,
éloges les plus bienveillants m'ont été adressés en ma qualité de Direc-
teur seule division de la grande Dotation Carnegie pour la
Paix. Je ne puis les accepter, mais j'essayerai d'interpréter quelques
idées concernant un point l'histoire de notre époque, de -vous parler d'une
initiative pourra changer radicalement les bases des relations entre nations,
initiative laquelle je me suis trouvé en quelque sorte associé.
Si taisonnements que je vais m'efforcer de ne vous semblent pas
absolument justes- on pas assez logiquement moins pourrez-vous assis-
ter' ce -paradoxe : un pacifiste convaincu en lutte avec la langue française. .
les difficultés que je vaincre chaque-pas pour trouver l'expression
française susceptible de bien rendre ma pensée américaine, j'espre vous montrer,
Mesdames et Messieurs, ce me semble un tournant de l'histoire
poraine et qui peut-étre changera les bases des relations entre nations.
seulement, je crois que nous sommes commencement d'un mouvement,
mais par un mouvement supprimera la guerre d'agression entre
nations civilisées. Je ne parle pas des guerres ni des peuples non-civi-
Ce mouvement, sans doute, est au universel, et il touche les bases de la
société les plus profondes : mais dans la réalité actuelle, il se limitera probablement
nations assez pour pouvoir coopérer avec intelligence, et dans cette
curité qui repose sur une confiance mutuelle et de bonne foi. Je ne crois pas que
guerre puisse jamais abolie, mais je crois que nous assistons
attaque vigoureuse contre la : la guerre d'agression, non de
Examinons, vous le voulez bien, Mesdames et Messieurs, nous en sommes
ce de vue, et est possible de concevoir l'hypothese d'un changement tel-
lenient vaste et des relations politiques internationales.
(r) la Institutul Social Roman.
J. T. Shotwell e profesor la Universitatea din Columbia (Statele-Unite) director
al sectiei de economie istorie de pe Dotatia Carnegie. In din
calitate, d-sa publicarea foarta cunoscute de despre
in are ei aparte. In d-1 Shotwell a lost un
al delegatiei americane pentru pace, in 1920 a inspirat principiile dela Geneva
prin scrierile sale: A practical Disarmament (International Conciliation,
Plan and Protocols to war (International
PENTRU
231 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ST UDII ,

une époque toute récente, la guerre - n'importe quelle guerre -a

été légitime pour chaque pouvoir souverain. Le symbole de la souveraineté n'était
justement, en somme, que ce pouvoir de décider la guerre. C'était un principe du
droit international Vous n'avez tourner les pages des manuels du
XVIII-e ou du XIX-e sicle, prendre, par rexposé de Vattel dans
son manuel sur Droit des qui était probablement le plus consulté dans
les modernes du XIX-e Vous y trouverez que moderne,
l'État souverain, est seul juge de son action en temps de guerre comme en temps
de paix. symbole de souveraineté consiste précisément dans ce fait qu'il n'y
a pas d'autre pouvoir supérieur qui puisse juger l'action sonveraine, soit dans les
avec d'autres soit dans Si le droit international
reconnait la liberté d'action en temps de guerre, et si les relations diplomatiques
sont basées stir la en temps de crise, un a la liberté absolue
de frapper son adversaire, d'imposer sa par la force et d'établir ses fron-
de son plein gré, jusqu'aux limites de son pouvoir. Ainsi, la force des
ments était bien la mesure de la force réelle, laquelle les diplomates discu-
taient avec autres pouvoirs les possibilités de réaliser, dans le monde interna-
tional, ce qu'ils estimaient en étre les besoins.
Le droit international, le droit diplomatique, basé sur la liberté d'aller en guerre,
personne ne pouvait le discuter.
Cette idée de souveraineté avait elle tout un mouveinent historique :
car la réalisation d'un moderne n'était pas seulement la réalisation idéal
éclos soudain dans le monde, elle était aussi, comme vous particulièrement
de le savoir, le résultat du mouvement historique de toute rhistoire de l'Eu-
rope. L'histoire prouve que la guerre été l'instrument réalisateur aussi bien
chaque époque critique de l'histoire, que les modernes. Voyez la grande
Révolution française: c'est par la guerre qu'elle a ses résultats en
qu'elle a affirmé droits de la démocratie. C'est par la guerre pue on a fixé
limites des territoires- que nous possédons actuellement, c'est la guerre qui, au
sein a créé les pouvoirs et assuré leslibertés. Pendant toute l'histoire de
rhumanité, elle a été rultima ratio. Il semble que toujours, dans les questions
litiques, il a fallu qu'on soit libre, non seulement de mettie contribution les
chesses nations, mais aussi la vie des citoyens. La guerre a donc joué dans
rôle que rhistoire n'a pas toujours apprécié sa valeur.
Puisqu'il en est ainsi, peut-on se montrer la révolutionnaire et bon histo-
rient et croire que le monde civilisé peut laisser se perdre un instrument si
efficace? Nous assisterions ce paradoxe, avoir fait servir la guerre
l'avènement des libertés, au triomphe de la démocratie, la des
modernes, nous la rejeterions, nous roublierions? On se passerait instrument
de cette valeur'? Un tel paradoxe, évidemment, n'aurait son pareil au monde.
On doit mme ajouter ceci: non seulement, la guerre un instrument
derne, a existé le commencement de l'histoire, avant toute autre in-
stitution, avant les lois; elle este plus ancienne que la civilisation, elle a persisté
ARHIVA
REFORMA 232

www.dacoromanica.ro
L'ORGANISATION DE LA PAIX

travers toute l'histoire de la civilisation. Eh bien, malgré cela, je crois que nous
abolir la guerre d'agression.
Ayons un peu de courage et parcourons les pages de l'histoire : nous allons y
voir que la suppression de resclavage, qui n'est qu'un pas dans le de
la civilisation moderne, était pour l'antiquité une absolument incroya-
ble. On ne pourrait méme pas concevoir la civilisation de rantiquité sans resclavage.
Songez que les les penseurs, les philosophes, les gran& créateurs de l'art
et de la science de rantiquité ont accepté resclavage comme une chose établie
depuis le commencement, comme une nécessaire ; c'est sur elle que se
basait le développement des sciences et des- arts'. Platon, avec ses d'avenir,
tote, avec ses considérations universelles de la vie et de la civilisation, tous ces
sophes qui, travers les suivants, ont évoqué des réves de révolutions sociales,
tous ont pourtant accept& toutes les réformes qu'ils resclavage.
Pendant les premiers chrétiens, du moyen âge a combattu
'les conditions plutôt l'institution de resclavage. Il est vrai que, de
temps en temps, il trouvé des ou des qui ont vu dans res-
clavage quelque chose qui choquait la conscience chrétienne ; mais, jusqu'au dix-
sicle, aucun effort sérieux n'a été fait abolir resclavage, est ce n'est
que de nos jours que rinstitution a été compltement supprimée.
Qui a libéré l'humanité de ?
Si examinez la question de mais toujours d'une générale,
vous verrez qu'au XVIII-e et au XIX-e lorsque le trafic des a- été
supprimé, y avait mouvement qui n'était pas par la religion mais
qui venait en aide la pensée religieuse, un mouvement de libération rapport
avec le travail quotidien ,des hommes s'appelle la science. réussissait enfin
maîtriser les forces de la nature, les faire travailler pour nous ; et c'est ainsi,
sans savoir pourquoi, sans la relation existant entre ces deux
questions: l'esclavage d'une part, vie industrielle moderne de l'autre, que l'hu-
manité a resclavage.
Je crois réellement qu'on peut fournir générale expliquant ce fait :
c'est le de rintelligence moderne qui a pu capter les forces de la nature et
les substituer au travail humain. Assurément, le mouvement qui a abouti la sup-
pression de resclavage aux Etats-Unis dépendait, un haut degré, du développe-
ment industriel du Nord.
Maintenant, personne dans le monde civilisi, ne croit plus que
clavage soit encore nécessaire - je parle resclavage lgal, pas d'un autre. L'es-
davage était pourtant une institution qui avait des racines tout aussi
profondes dans rhistoire que la guerre, une institution peut-ètre plus nécessaire,
puisque par-elle s'accomplissait le travail de chaque jour ; une institution qui a
,permis au monde d'acquérir sa civilisation ; tandis que la guerre n'était pas
manente, elle sévissait, tantôt ici, tantôt et ses effets étaient oubliés.
Eh bien, si examinez la question de la guerre l'histoire, consta-
tez une analogie qui persiste jusque dans les détails. noun trouvons
PENTRU
233 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII J. T. SHOTWELL:

dans une concurrence, avec la science qui n'est passagère, méme si la guerre
n'est pas constante; concurrence beaucoup plus importante que dans le
maine concurrence fatale, puisqu'il s'agit de la science qui
Je crois que la guerre mondiale a été non seulement xévolutionnaire par la
niére dont s'est étendue au monde entier, mais encore en montrant un chan-
gement fondamental dans la situation militaire et navale. Nous avons été élevés
dans que la guerre était instrument qu'on pouvait utiliser son gré
résoudre telle ou question, que la était un instrument dont on conser-
toujours le contrôle ; eh bien, la guerre mondiale a prouvé que, par suite des
perfectionnements apportés la science de tuer, la d'aujourd'hui échappe
au contrôle des hommes. Si vous étudiez la question de la préparation d'une guerre
- préparation nécessaire aussi longtemps que l'on trouvé d'au-
tre solution , si vous-suivez progrés réalisés par la chimie, la physique, l'avia-
tion, les gaz asphyxiants, les explosifs, vous devez que la science de la
guerre s'est perfectionnée au point qu'elle peut, non seulement, tuer un
bien déterminé, mais détruire notre
Insistons un peu sur ce point. Examinóns ce peut accomplir
dans ce sens : dans les usines, actuellement en marche pro-
duire des milliers de tonnes de nitrate d'ammonium destinées l'engrais des terrains
de culture, on -peut en temps puiser le nitrate d'ammonium de l'air et fournir
des quantités énormes d'explosifs, ainsi extraites des ressources inépuisables de
l'air et de substances explosives qui, lancées des avions, pourraieut
de fond en comble, et en peu de une vale comme Bucarest, par exemple.
Or, dans une guerre prochaine, on. sera forcé d'attaquer non seulement les militai-
res, mais toute la population puisque la nation attaquée emploiera
ment se défendre les procédés chimiques.
n'est plus nécessaire d'insister beaucoup pour faire .comprendre que
la science est en de changer radicalement la conception que l'on a eu jus-
qu'ici de la guerre, que la. guerre mondiale est pivot de l'histoire des guerres.
Peut-on l'emploi de tels moyens Peut-on les de la
science ? Non. Peut-on limiter la production des qui contribuent la
chesse ? C'est Eh bien, c'est ces procédés scientifiques,
qui rendent la vie plus facile, qui permettent de tous du pain en abondance,
procédés plus nécessaires aujourd'hui que partout la résulte de la.
guerre mondiale, c'est ces procédés qui apportent la vie ces
peine modifiées, doivent de pouvoir fabriquer les explosifs suffisants pour
détruire toute notre civilisation. Les savants, avec les formules
dans un laboratoire, peuvent accomplir cette oeuvre double. Je me rappelle,
par exemple, avoir visité un établissement pendant la guerre on a les
gaz asphyxiants je besoin de vous dire - Eh bien, tout' côté du
laboratoire o ces gaz étaient labriqués, d'autres travaillaient
la vie et ils se servaient presque des formules. Les pre-
qui servaient fabriquer des engins de mort servaient aussi préserver la
PENTRU
REFORMA 234

www.dacoromanica.ro
L'ORGANISATION DE LA PAIX

vie; les uns tuaient, guérissaient. J'ajoute, en passant, que les savants
de cette institution ont trouvé la formule qui guérira la maladie du sommeil et qu'ils
sauveront peut-étre autant de vies qu'il en a été perdu dans la guerre. Je
le répéte, ces deux laboratoires étaient mitoyens et les savants appliquaient la méme
méthode.
Tel est le pouvoir de la science. C'est un pouvoir fort nous. Nous nous
trouvons peu au point, dans l'histoire de la guerre, que celui o nous
nous trouvions, y a un demi-siècle, dans celle de resclavage. Mais la concurrence
avec la science a des résultats plus graves. Nous sommes- ce moment de l'histoire
faut choisir entre la possibilité de destruction de toute la civilisation et la
possibilité d'assurer le bien-etre des par rabolition de la guerre d'agression.

* *

Voyons maintenant les résultats obtenus.

Tout d'abord, on est tombé d'accord n'était pas possible
de supprimer la guerre de défense. D'ailleurs, chaque guerre moderne est censée
n'avoir été qu'une guerre de défense, chaque nation son bon droit et
refusant de se reconnaitre agresseur. Les modernes, conscients de leur souve-
raineté, ne g'accommodaient d'un tribunal compétent sur ce point, arguant
aurait porté atteinte souveraineté. trouver autre chose,
non pas un tribunal, mais une sorte de définition qui, pouvant étre acceptée d'avance
et universellement, formule automatique lequel est
était difficile de trouver formule, ou, pour parler en termes
d'isoler le microbe de la guerre d'agression. En effet, il est impossible, au
point de de faire une distihction entre la défense l'agression. 'Si,
par exemple, de votre y a, kilomètres, une
qui domine votre territoire, y agression de la part de votre voisin
installait un armemént susceptible de détruire vos villes dans toute la région, ou
de rendre facile une invasion? D'autre part, dans ces conditions, est-il possible
qu'un homme d'Etat, responsable de sécurité de son pays, méconnaisse faut
absolument prendre des précautions ? Devra-t-on attendre que les aéroplanes
nemis viennent lancer tonnes d'explosifs sur vos villes, alors que tout expert
admet que la seule défense efficace contre les aéroplanes est d'attaquer avant qu'ils
ne viennent ?
Je parle, en ce moment, en réaliste, et je suis obligé de que
la défense exige parfois qd'on attaque le premier. opinion est admise
partout, si non par le grand public, du moins par ceux auxquels on confie la
curité des pays. Le monde militaire est dédarer n'y a pas de pos-
en termes militaires une distinction entre l'agression et la défense.
Alors, que devait-on faire?
La Société des Nations, il y a deux ans environ, s'est préoccupée du problème.
distinction pratique, elle a néanmoins énoncé un grand principe,
PENTRU
235

www.dacoromanica.ro
STUDII SHOTW ELL:

qui sera base d'un droit international nouveau ; le eprincipe qu'une guerre
d'agression est un crime.
Cette declaration attaquait les bases. du droit international en vigueur
dont je vous ai parlé au début de cette conference. C'était une chose nouvelle et
grande que de devant le monde entier que la guerre d'agression était un
crime, alors qu'on avait toujours que chaque libre
de faire la guerre.
Cependant, affirmer que la guerre d'agression était un crime, ce n'était pas
définir l'agression. Afin cette question, nous avons, en Amérique,
de trouVer formule - Monsieur le President en a fait mention il y a
ques instants. - Nous avons une formule tout fait révolutionnaire, en
sant: l'agresseur est celui qui part en guerre en refusant arbitrage, en refusant
de soumettre le litige un tribunal, en refusant le moyen qui avait été
en temps de paix comme propre résoudre le différend.
Donc, le moyen de determiner l'agresseur ne consistait plus chercher le
premier franchit la frontière voisine, mais celui refuse de se soumettre l'arbi-
trage d'un tribunal.
Ceci comporte non' seulement. definition, mais une demande: substituer
quelque chose la d'aller en ce qui revient trouver une substitu-
tion la guerre elle-méme.
Mr. Ramsay Macdonald, premier ministre de Grande-Bretagne, et M. Herriot,
premier ministre de France, l'ont accepte l'année ; puis les
représentants des divers gouvernements dans l'Assemblée de la des
tions ont adopté l'idée; elle forme partie du protocole de la
semaine passée, Locarno, on a accord qui est comme l'aurore jour
nouveau l'Europe et le monde. Si en examinez le texte, trouverez
la conception d'agression. Vous y verrez que l'Angleterre donne sa
entre la France et l'Allemagne, dans les conditions que avons
Si l'un des deux gouvernements la guerre, l'Angleterre se bat contre
des qui mobilise en refusant l'arbitrage de la cour permanente de La
Haye, les questions de droit international, ou l'arbitrage de la Commission
manente de conciliation. Pareillement, la France ou l'Allemagne garantissent la paix
que d'autres violeraient sans recourir aux procédés d'arbitrage ou de conciliation.
Telle est l'idée nouvelle a possible. l'accord de Locarno. Dorénavant,
les puissances européennes, l'agresseur sera sans contredit qui
s'engagera dans une guerre en refusant l'arbitrage.
le progrés par une idée. Cependant, cela ne veut pas dire la
question est définitivement tranché; ce n'est commencement de realisation.
Car méme si les puissances acceptent cette idée son application présen-
tera encore de nombreuses difficultés. Avant tout, faut nouvelle education
en science politique.
Comme je l'ai indiqué, la pratique et la théorie de la politique avaient consacré le
principe que chaque était juge, non seulement de sa liberté d'aller en guerre, mais
ARHIVA PENTRU
REFORMA 236

www.dacoromanica.ro
PORGANISATION DE LA PAIX STUDII
aussi de la justice sa cause. Est-il possible d'y renoncer et de confier autrui, des
personnes moins bien qualifiées que nous-mtmes, le soin de juger justice de notre
cause ? Est-ce que les nations sont vraiment se contenter de cette formule
la crise surviendra? Songez un tout ce que cette idée représente. La
formule de Locarno - formule qui était derrière le protocole de - préco-
nise qu'on accepte la sentence des autres au lieu d'aller en guerre.
J'admets que cette solution ne donnera pas une grande puissance le méme
espoir de gagner sa cause qu'en comptant sa force. J'admets que, si elle
accepte la de Locarno, sa cause risquera d'ètre souvent perdue et que ce
qui semble étre son ne sera pas reconnu. Alors, on peut se demander: est-il
vraiment nécessaire d'accepter cette adinition . Pour avoir la paix ;
oui. Car, la &ape vers le contrôle de la guerre
Comme le voyez, le probléme est encore loin d'ètre simple et de nouveaux
problmes se posent incessamment.

* *

nouveau je vous invite considérer les pages de l'histoire. Ceux

de nous qui pensent que la justice est chose absolue doivent lire l'histoire. La
humaine est toujours- imparfaite et relative. Notre la justice que
nous accordons autrui, la que les autres nous rendent, n'est pas absolu-
ment juste. le demande aux personnes ici présentes: avez-vous, dans les affai-
res votre vie, la qui vous était due? La justice absolue?
La justice -absolue n'existe pas dans les affaires humaines. Le mieux que
avons pu faire a été de créer un instrument constituant une sauvegarde cotre les
abus de pouvoir, contre les crimes reconnus et établis: la sauvegarde des tribunaux,
que nous 'appelons de justice. Nous avons construit des
de droit destinés réaliser tant bien que mal les éléments de justice. Si nous
exigeons la absolue, c'est-à-dire celle est enotre
rons an des des tribus non civilisées. Mais si concédons un
peu de notre droit, arriyerons au qui nous donnera, en d'autres circon-
stances, le maximum de justice. C'est l'histoire des cours de justice, c'est l'histoire
du droit civil et criminel.
Eh bien, faut établir entre nations les mames distinctions: il faut, non seu-
lement proclamer que la nation s'engage dans une guerre en refusant
trage de la permanente ou de la de Conciliation est criminelle, mais
faut admettre aussi que criminalité implique les conséquences que
dans la vie Si les nations en peuvent désignées, soit comme des
victimes, soit comme des criminelles par tout le monde, peut alors organiser un
systéme de justice qui remplacera la toute l'histoire de la jurisprudence
enseigne que le résulte de l'institution et de la pratique des
causes bien plus que de l'énonciation de principes. Je ne sais si j'ai réussi
me fain comprendre. Consultez l'histoire, puis faites la comparaison avec nos
rARHIVA PENTRU STIINTA
($1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII . T. SHOTWELL:

jours et vous verrez que sommes au commencement d'un mouvement inter-

national tout-A-fait semblable au mouvement social qui a les tribunaux muni-
cipaux, devant lesquels citoyens ont pris l'habitude de soumettre leurs causes.
S'il en est ainsi, définir l'agression a beaucoup plus de valeur qu'une simple
definition, puisque cela nous donne l'espoir d'arriver supprimer l'agression en
les institutions de la justice.

* *

Voyez-vous comment je conçois la situation ? Tel est le travail Lo-

carno, Genve, La Haye. On cherche le substitut de la guerre.
La difficulté se pose l'atteinte port& la souveraineté : on
peut craindre qu'un tat moderne ne soit plus libre de faire la guerre,
estime qu'il doit se protéger ou défendre sa cause; perde en méme temps sa
liberté et sa sécurité en se trouvant un recours aux instruments
de la paix.
Je ne pas un pacifiste dans le vieux sens dif mot. Je crois qu'il n'y a pas
de mouvement en faveur de paix qui puisse réussir si on n'admet pas le droit de
un droit Je crois au droit de de l'individu contre
l'attaque d'autrui ; je au droit de de la famille, du foyer ; et je au
droit de de la patrie. C'est un droit qui engagesnon seulement les
mais qui constitue une sécurité pour les futures.
Il est impossible de concevoir un mouvement en faveur de paix si on ne veut
as tenir compte de la nécessité de la si la ne peut isolée
de l'agression, on aura toujours la guerre. En revanche, si on peut supprimer
l'agression, n'y aura que d'occasions de

S'il n'y avait d'agressions, quelles sont les occasions de guerre qui
raient encore? Il pourrait y avoir des guerres de ; des guerres
ce qui a été obtenu, protéger les trésors de la civilisation ou aussi
pour faire accepter des
Si vous admettez la possibilité d'une guerre de police, elle pourra probablement
jugée comme une agression l'autre partie. Je l'admets, et je pense qu'il ne suffit-
pas de dire simplement que l'agression est un crime. Il faut en plus l'expérience de
l'humanité. n'a pas suffi aux grands jurisconsultes romains d'enoncer dans les
Instituts de Justinien les principes qui sont la base de la justice, il a fallu aussi
les appliquer les découvrir - l'expérience de bien des
rations.
De méme, nous avons quelques idées dans cette ; nous nous
sommes tournés vers la paix avec des propositions nouvelles; mais ce ne sera que
bien plus tard, les nombreux tAtonnements des futures, que la
ARHIVA PENTRU STUNTA
$1 REFORMA SOCIALA 238

www.dacoromanica.ro
L'ORGANISATION DE LA PAIX STUDII
paix sera définitivement Je ne serai pas découragé si la guerre surve-
nait encore ici ou puisque ce sont les fautes qui permettent de trouver la vérité,
puisque c'est fexpérience qui donne la solution de toute difficulté. n'est pas en
adoptant des idées d'ordre général, mais par le travail cipiniâtre des hommes d'État
responsables de leur pays -qui examineront chaque s'il est temps d'ap-
pliquer la solution devant la situation qui se présente - que le résultat
sera atteint. le temps, on verra de plus en plus dans les tribunaux internatio-
nau.x un véritable instrument de justice et de paix.
Jene crois pas suffise de dire, comme beaucoup le font en Amérique, aux
Atats-Unis, que la peut exterminée par la Cour Permanente. n'y
suffit pas parce que la plupart des questions amenant la guerre ne sont pas que des
oppositions de droit entre nations. Je crois que nQtre définition doit étre assez sub-
tile, assez maléable et en méme temps assez forte pour s'appliquer toutes les
gories de difficult& diplomatiques aussi bien celles dérivant du droit inter-
national. n'est pas difficile, ainsi que le montre la qui est le centre
de l'accord de Locarno. devons introduire les deux éléments dans les rela-
tions internationales, - politiques et éléments juridiques. C'est une ques-
tion de temps, d'expérience.
Pour conelure, je que le mouvement vers la justice est assez marqué
pour étre un phénoméne historique ; je crois que cette génération, qui a été acca-
blée par une catastrophe sans pareille, génération a souffert comme nulle
autre dans le passé, peut servir la cause de la paix par le droit avec plus de passiol,
plus de force que génératious futures. Au moins, je crois que c'est notre devoir.
Cet après-midi, je me suis rendu o repose le soldat inconnu de votre armée,
et, devant sa tombe, je me suis rappelé les paroles immortelles que notre Lincoln a
prononcées sur le champ de bataille de Gettysburg: «C'est notre devoir de faire
aussi quelque chose pour cause laquelle tant de soldats ont fait le sacrifice su-
Cette cause était non seulement celle de la paix, mais aussi celle de la
sécurité de patrie. je sa sauvegarde non seulement dans
des instruments de mais plus encore dans le développement de la justice ; parce
que, comme je vous l'ai dit, la guerre n'est plus dorénavant le contrôle des
hommes, et qu'il faut la remplacer par quelque chose reste sous notre contrôle.
La guerre a été autrefois une arme dont on pouvait se servir discretion pour
river au but poursuivi: aujourd'hui, la guerre est comme une explosion qui retombe
sur la nation qui la provoque.
Pendant ces cinq dernires années, j'ai été appelé examiner les effets de la guerre
dans toute l'Europe, ses effets économiques et sociaux. Je pas besoin de vous
dire que cette m'a dévoilé, dans toutes les nations, belligérantes et neutres,
des conséquences économiques et sociales montrent que la guerre moderne
menace non seulement les institutions de liberté acquises par l'effort et le sacrifice
de nombreuses générations, mais aussi l'héritage de culture, et de science créa-
trice qui est le fond de notre civilisation. Mais toutes ces pertes, et plus grande
qu'elle, y en a surtout une autre ne taut pas oublier : c'est la perte de vies.
ARHIVA PENTRU
239 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII
Avez vous jamais songé ce que représente la perte des vies dans la derniere guerre?
Si tous les soldats tués sortaient de leur tombe, se reformaiept en régiments, en
compagnies, et défilaient en rangs devant nous, eh bien, cette armée de
hélas réels, s'échelonnerait depuis Constantinople jusqu'au de Paris.
Toutes ces vies ont été sacrifiées pour quelque chose, je pense. Le défilé en
parade de cette armée fantôme, jeunes gens des universités, pourrait passer devant
vos Facultés, jour par jour, sans discontinuer, pendant la durée semestres
de vos quatre années d'études.
ce qu'a fait la guerre. Parmi les hommes d'État lequel osera dorénavant
assumer la responsabilité d'une nouvelle guerre, alors est de sauver
la patrie tant de vies par l'adoption, dans la politique internationale, de prin-
cipes analogues ceux qu'on pratique dans la intérieure de l'État ? Cela
peut ne pas mais, en réalité, tel changement introduirait
dans l'Histoire une de ses plus grandes révolutions.
Est-ce possible ? le problme qui se pose notre génération.

PENTRU
51 REFORMA
240

www.dacoromanica.ro
 STUDII

LA SOCMTÉ DES NATIONS ET

FINANCIER
DE L'AUTRICHE(')
PAR C. ZIMMERMANN
Messieurs Mesdames,
C'EST avec un plaisir tout particulier que je me suis rendu votre invi-
tation de faire dans ce milieu, une conférence sur les résultats de l'action
de que la Société des Nations a entreprise en et
touche sa fin. Cette action a été suivie avec attention par ceux qui désirent
voir se rétablir en des conditions Cette attention a été, suis
persuadé, particulirement soutenue dans les qui, comme la Roumanie, sont
liés l'Autriche par des relations commerciales et économiques. L'effondrement
de aurait eu sans doute une répercussion grave sur la situation de
toute l'Europe Centrale et de l'Europe du Sud-Est; elle aurait affecté les
de tous les Successeurs et la Roumanie en aurait ressenti les contre-coups
sur le terrain économique aussi bien que dans d'autres domaines. Ainsi, il est tout-
naturel que la Roumanie, les milieux officiels aussi bien que le monde des
affaires, ait suivi avec l'action de Société Nations et, pour cette
raison, je me flatte de pouvoir trouver ce centre, non le désir de
connaître ce qu'on a fait,pour l'Autriche, mais également faculté de juger,
en pleine connaissance de cause, les résultats atteints.
Pour personnellement, ma visite Bucarest est la réalisation d'un désir
de longue date, parce qu'au cours d'une activité de années comme Bourgmestre
Rotterdam, je me suis trouvé plusieurs fois en contact avec les intéréts de la
Rounaanie. Le de Rotterdam a touj ours fréquenté par les bateaux
le blé et le mais de vos plaines fertiles et dans la prospérité de tette ces
importations ont toujours joué un rôle important. En outre, de grands capitaux
hollandais ont été investis dans les richeSses du sol rotimain et par conséquent,
on s'intéresse chez nous au développement économique de votre pays, on étudie
les rapports aonsulaires et on s'est toujours rendu compte qu'entre la Roumanie
et la Hollande, entre la Mer Noire et la Mer du Nord, il y a sur plusieurs points
une communauté d'intéréts qui crée des liens naturels et relations précieuses.
Le a été élaboré en automne 1922 pour le salut financier et économique
de l'Autriche est sans doute une des plus mémorables de l'époque

la Institutul Social
D-1 C. Zimmermann a fost comisar general al Natiunilor la Viena. Privitor
la subiectul documenteie publicate de L. S. R. volumul «Politica externk
pag. 457-462 (Reconstruction de l'Autricbe).

41 PENTRU $THNTA
REFORMA SOCI

www.dacoromanica.ro
STUDII C. ZIMMERMANN: L'ASSAINI&SEMENT

d'apres guerre et constituait vraiment â cette époque un fait sans

l'histoire. Ce fut un bel exemple de solidarité internationale lorsqu'on vit une
association d'ntats se venir en aide de ses membres dont l'existence
était en lui ouvrir la voie de la guérison ; et plusieurs nations assumer la
garantie emprunt qui devait lui accordé dans ce but. Cet exemple était
d'autant plus encourageant qu'il était époque o les sentiments de
haine qui avaient survécu â la conclusion des traités de paix pesaient encore lourde-
ment sur Europe et faisaient entrevoir l'avenir de ce continent sous les plus sombres
couleurs. cette obscurité, le geste de la des Nations jeta une
lueur ; modeste tentative l'origine, cette lumiére en meme temps que le
de l'entreprise et enfin la voie vers le et le relèvement.
plan a été plus tard pour l'assainissement de la Hongrie, et
qui étudient avec attention le plan Dawes y reconnaissent quelques importantes
dispositions qui ont été empruntées l'action d'assainissement de l'Autriche
ou se sont inspirées de l'expérience.acquise au cours de la mise pratique de
ce plan.
Dans quelle situation se trouvait l'Autriche quand elle l'aide de la
des Nations ? Chacun s'en souvient. Comme en d'autres c'était
la guerre elle-meme que les gouvernementales d'apres-guerre qui avaient
complètement déprécié la valeur monétaire. Les consequences de malheu-
reuse de guerre, qui a été l'Autriche une grande catastrophe nationale.
ne pouvaient conjurées que par un travail opiniâtre et la plus économie,
Malheureusement, par suite de la mentalité qui régnait alors, elles ont eu une
toute différente. Ce fut ni le travail ni l'économie qu'on prècha
la population, mais on fit croire bien au. contraire qu'une nouvelle s'inau-
gurait, dans laquelle les masses pourraient jouir d'un bien et d'une
prospérité au temps de paix. Beaucoup de ce qui, avant la guerre,
cette époque de grande richesse et de bien-are était considéré par la
majorité de la population comme financierement et économiquement inaccessible,
cru facile obtenir, et beaucoup d'aspirations que personne n'aurait
alors exprimer, furent entièrement satisfaites, comme s'agissait de cho-
ses toutes naturelles. Les consequences de ce systme ne se firent pas
attendre.
Comme veritable richesse était considérablement diminuée, l'inflation pouvait
seule fournir les moyens des prodigalités de l'État. presses billets fonction-
sans répit et un chaos complet s'introduisait dans les finances-publiques ;
inlassablement la valeur tombait et les montaient- Le budget de
l'État ne fut plus qu'une fiction. Les dépenses s'enflaient et la valeur-or des recettes
fiscales n'était plus, moment de l'encaissement, qu'une faible fraction de ce qu'elle
était lors de la fixation du montant des impôts. L'étranger, pour secourir l'Autriche,
mit â sa disposition sommes mais tout fut englouti dans le tourbillon
des méthodes gouvernementales de cette époque. On vit s'approcher le moment
o serait impossible d'acheter l'étranger, avec une monnaie dépréciée, les
PENTRU
REFORMA SOCIALA 242

www.dacoromanica.ro
FINANCIER DE L'AUTRICHE STUDII
marchandises indispensables. La famine menaçait ainsi que Yeffondrement complet
l'intérieur l'écroulement du pays.
cette époque, grosse de pails, automne le Gouvernement autri-
chien -s'adressa la Société des Nations et lui confia le sort du pays. Cet appel fut
entendu et un d'assainissement durable du. budget 'autrichien fut élaboré
hors de doute que la politique internationale joua un rôle dans cette
affaire, car on devait s'attendre nouvelles complications et de nouveaux
si l'un des jeunes créés par les trait& de paix s'effondrait et était
considéré par les voisins comme #res Dans la mosalque d'États de l'é-
poque d'après-guerre, faut convenir que celui nous occupe pas un des
plus robustes et l'on devait s'attendre des difficult& sérieuses dans le cas o le
Gouvernement autrichien aurait déclaré, comme avait exprimé l'intention,
ne pouvoir assumer plus longtemps la responsabilité de l'administration pays.
côté de considerations politiques, on pouvait constater pourtant le désir
sérieux d'apporter solution au chaos économique et financier dans lequel la
guerre avait laissé une grande partie du continent.
On élabora u.n plan cette idée fondamentale que l'Autriche
devait cesser dans un court délai l'émission de billets non converts, stabiliser
sa valeur monétaire et remettre budget en un niveau convenu,
par l'augmentation de recettes et la reduction de ses dépenses.
On lui aecorderait un emprunt garanti dont le produit serait destiné couvrir
le déficit budgétaire ce l'équilibre budgétaire fut-atteint.
Les nécessaires furent par accord conclu entre le
'vernement et délégation de la Société Nations, réunies en programme
et la -consécration législative du Parlement.
contrôle fut créé la surveillance de la mise en vigueur des réformes
et de l'emploi du produit de l'emprunt.
Les préparatifs du placement de furent immédiatement entamés
six peine l'émission des.différentes tranches de l'emprunt
avec grand dans les grands centres financiers de et de
l'Amérique.
* *

Le plan de réformes est en depuis trois ans se divie en deux paties

principales, étroitement liées, il est vrai, dont l'une traite la valeur et
l'autre le budget.
stabiliser la valeur monétaire, on créa nouvelle banque d'émission.
Les statuts ont rédigés avec le grand soin pour rendre absolument impos-
sible de non converts, l'escompte de-traites financires et l'accord
d'avances b. l'État. La Banque a commencé ses fonctions le janvier 1923 avec
un capital de millions de et, augmenter la confiance de l'é-
tranger envers le nodvel institut financier, un &ranger a été nommé conseiller
PENTRU
243 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. ZIMMERMANN: L'ASSAINISSEMENT

auprs de la Banque sur la proposition du Génral. fonctions

continueront trois ans encore après la suppression du contrôle, parce qu'on pense,
avec raison, que la confiance en la stabilité de la politique de la banque ne
que gagner mesure. La politique suivie présent a eu pour effet que
la couronne et ensuite le schilling, sont demeurés inébranlables, pendant
la grave crise de la Bourse de Vienne qui produite au commencement de
l'année 1924 et a été suivie d'une crise économique qui n'a pas été Surmontée
présent. Quoique la Banque se soit vue obligée de soutenir le marché et
d'étendre considérablement par ce moyen ses accords de crédits, le cours de la
valeur monétaire n'a pas été influencé par mesures. a satisfait
entièrement toutes les.. demandes en devises étrangères ont été faites et
a pu par maintenir fermement le rapport la yaleur monétaire autrichienne
avec le dollar. Peu peu, règlements qui restreignaient commerce des devises
été abrogés et, au mois de juillet la situation pouvait tre considérée
comme suffisamment consolidée pour qu'on laisser varier le rapport entre le
dollar et le schilling dans les limites des points or selon la loi naturelle de offre et
de la demande et permettre l'entrée et la sortie de l'or. La masse circulation
s'est maintenue au mème niveau depuis un et demi et pas.
en comparaison avec les autres pays dans lesquels l'industrie et le commerce
sont fortement dévefoppés et possédent une grande ville. Comme dans les autres
pays, la valeur monétaire repose en Autriche premièrement sur la politique de la
Banque peut étre considérée comme énergique et n'a pas reculé
culminant de la crise de la Bourse devant un taux d'escompte de 15% et
deuxièmement, sur une encaisse qui, de courtes interruptions, va constam-
ment en s'accroissant. Dans cette encaisse, l'or n'occupe qu'une place secondaire,
surtout en créances libellées en celles des devises sont les plus
Cette méthode sera-t-elle considérée la longue comme la meilleure, ou faudra-t-i1
conseiller augmentation des réserves-or ? C'est une question dont l'importance
ne saurait échapper l'administration de la Banque et son Conseiller.
La monétaire autrichienne qui, en ne tenant pas compte de la monnaie
russe, a été la au monde le d'une dépréciation presque
complète, a été également la stabilisée. reconstruction .des finances
publiques et de l'organisme économique privé a été par rendue possible. Une
monnaie d'un cours -invariable est peut-ètre trop considérée partout elle existe
un phénomène tout naturel et je ne suis pas persuadé que chacun Autriche se
soit suffisamment rendu compte de cet inappreciable bienfait de l'action de la
Société des Nations. Il est certain que sans cette action le pays pas pu réaliser
cette stabilisation par ses propres forces et il est également certain que cet
résultat ne durera qu'aussi longtemps que la politique qui l'a procuré sera continuée,
c'est-à-dire aussi longtemps que la confiance en la stabaité de la situation politique
et en la Direction de la Banque persévèrera.

PENTRU
REFORMA 244

www.dacoromanica.ro
FIVNCIER DE VAUTRICHE

Le but que se proposait le plan d'assainissement était d'asseoir le

budget de l'État sur une base saine, de réduire les dépenses, d'accroître les recettes
et de réaliser l'équilibre budgétaire.
Pour ce qui concerne cette partie de l'action, indéniables ont été
également obtenus. Le but principal, l'équilibre du budget, est en général atteint ;
pour la couverture du déficit, on n'a eu besoin de prélever sur le produit de l'emprunt
de la Société des Nations qu'une portion bien inférieure aux montants prévus
l'origine et on que d'une générale, le reste de l'emprunt ne
sera investissements.
Mais, demandera-t-on, la voie par laquelle le but désiré a ét cherché et
enfin atteint, est-elle exactement celle qui avait été indiquée en automne de
1922? bien, non. Premièrement, le niveau de l'équilibre budgétaire consi-
dérablement élevé que le montant maximum sur lequel l'accord s'était fait,
- presque le double - et deuxièmement, on a obtenu beaucoup moins de résultats
par réduction des dépenses que par la majoration des recettes. Par cette con-
statation, je n'ai nullement l'intention d'infliger â priori u.n blâme. IL est difficile
de fixer les limites d'un budget et l'on doit considérer comme impossible
de quelques années l'avance d'une façon irrévocable, le montant
dépenses d'un État. Les accords primitifs ont subi l'influence la situation ca-
tastrophale de l'époque laquelle ils été conclus et ont sous-estimé la capacité
financière de l'organisme économique autrichien. L'action de la Société des Nations
était la action entreprise la stabilisation d'une valeur monétaire ;
elle ne pouvait tenir compte pkénomne s'est manifesté depuis partout
dans des circonstances analogues, je veux dire que l'énorme effet récupératif,
insoupçonné, de la résurrection d'une valeur tnonétaire stable. Les recettes
venant des impôts, douanes, des monopoles de l'État et des entreprises, s'aug-
mentèrent automatiquement paiements ne fluent phis inférieurs en
valeur réelle au moment du versement, la valeur det montants de la au
moment ces paiements étaient ordonnés. Un mouvement puissant et général
de se produisit. La situation économique aussi bien que les fortunes
et revenus privés se réadaptèrent la valeur fixe de l'argent. La fuite des
capitaux prit et bien des fortunes qui avaient un refuge l'étranger
revinrent. A ceci, s'ajoutérent les nouvelles réglementations et relèvements des
impôts; taxes et tarifs, et, en particulier, l'introduction de la taxe sur le chiffre
d'affaires dont l'énorme importance le budget se par les chiffres suivants :
son montant était prévu dans le budget de 1923, trois trimestres, 45
millions de schillings. Le résultat fut d'environ 56 millions de ; les pré-
visions budgétaires 1924 cette taxe, augmentée entre temps, avait été portée
millions de le résultat réel fut de millions de schillings ; dans le
get de 1925, il était prévu pour millions et en rapportait 215, ce qui représente
35% du produit de les impôts directs, impôts de consommation et taxes.
Personne ne contestera que des facteurs si favorables aux recettes de lÉtat
rendaient légitime un relèvement des limites budgétaires accordées en 1922,
ARHIVA PENTRU
245

www.dacoromanica.ro
 ZIMMERMANN: L'ASSAINISSRMENT

condition pourtant que les réformes et les économies qui avaient été fixées alors
et qui se proposaient principalement la suppression d'abus et l'ablation de parasites
budgétaires démesurément grossis, issus de l'époque de la et de l'inflation,
ne fussent pas pour cela négligés.
Malheureusement sur ce terrain, il est impossible de porter un jugement aussi
favorable que celui du développement des recettes. Certaines réformes impor-
tantes ont été, il est vrai, effectuées dans certaines branches, des économies ont
été réalisées et d'heureuses simplifications et restrictions ont été introduites. Mais,
pourtant, je ne crois pas que ceux qui connaissent exactement l'état des
puissent déclarer en toute conscience que l'idée fondamentale du plan d'assai-
nissement élaboré en l'automne de 1922 ait été complètement et entièrement réalisé
dans l'esprit qui avait présidé sa rédaction.
Lorsqu'on récapitule Distoire du monde, on constate des certaines époques
et dans certains pays un ébranlement des finances publiques. Les causes n'en
étaient pas toujours et partout les elks présentaient trois aspects diffé-
rents: dans un pays ce sont les prodigalités d'une cour qui ont conduit une ca-
tastrophe, dans autre, guerre ou les préparatifs de la guerre et dans un autre
pays encore c'est le nombre trop considérable de personnes qui vivaient aux dépens
de l'État.
Dans l'effondrement des finances autrichiennes, cause que nous avons men-
tionnée troisième ligne a certainement joué le rôle trincipal. Le nombre des
employés était élevé l'ancienne Autriche. La tendance constante
de élargir progressivement son réglementatrice et administrative
n'avait pas peu contribué cet état de choses. Le développement de la législation
concernant les groupements professionnels et la création des assurances sociales
rendirent nécessaire une augmentation continuelle du nombre des employés de
l'État... Les efforts compréhensibles s différentes nationalités faire
entrer un nombre aussi grand que possible de compatriotes au service de
l'État favorisent enore cette augmentation. Pendant la guerre, le nombre des
fonctionnaires s'enfla d'une façon et au moment de la débâcle une nouvelle
charge l'Autriche résulta du fait qu'elle prit tout simplement sevice
les _employés de langue allemande qui exerçaient leurs fonctions le territoire
des autres successeurs.
Il est compréhensible que la délégation de la Société des Na-
tions ait vu dans ce fait la cause principale de maladie financière de l'Autriche
et ait voulu y gorter bistouri. On demanda le licenciement de onction-
naires et, fait au cours de annéesylus de employés furent licenciés.
Pourtant cette ne procura pas la grande économie qu'on aurait pu attendre
nombre aussi considérable de licenciements, car, les salaires
été pendant e laps de temps plusieurs fois augmentés, deuxièmement, le régime
des retraites fut réglé d'une si généreuse que je n'en connais d'analogue
dans autre État. Les pensions pouvaient atteindre du salaire
des employés dont râge ne dépassait ans, et ce
ARHWA PENTRU $TUNTA
246

www.dacoromanica.ro
FINANCIER DE L'AUTRICHE STUDII
appelle le des augmentations automatiques a eu pour conséquence que tous
les relvements de traitements, y compris ceux qui motivés par une hausse
de l'indice du de la vie, entraînaient également un relèvement des pensions
dans les mames proportions. Je dois faire remarquer que sous la pression des organes
de la Société des Nations, ces dispositions libérales ont été atténuées avec le temps,
mais il y a encore des dizaines et des dizaines de milliers de retraites qui sont cal-
culées sur cette base et il existe encore un nombre énorme de retraités, principalement
parmi les nouveaux retraités, qui jouissent actuellement d'une pension plus élevée
que ne l'était leur traitement l'époque de démission.
Si j'ajoute que le nombre des fonctionnaires est toujours encore trop élevé,
personne ne s'étonnera plus que l'état de frais du personnel présente pour 1926
un chiffre de beaucoup plus considérable - de 75% - que celui qui était porté
ce du budget au commencement de la période d'assainissement.
dépenses occasionnées par les fonctionnaires constituent un si haut
centage du des dépenses que cette proportion ne se rencontre que dans
peu d'États. Il serait superflu de démontrer par des explications étendues que de
grands intéréts souffrent de cet état de choses. Les dépenses pour les Universités,
la remise en des routes, les améliorations agricoles, etc., ont restreintes
au minimum strictement nécessaire et peut-ètre encomau-dessous de ce minimum.
Lorsque les fonctionnaires obtinrent, il y a quelques mois, par une menace de gréve,
nouvelle subvention extraordinaire, le Gouvernement annonça le montant
de cette dépense devait étre couvert par de nouvelles restrictions dans les dépenses
les frais de matériel, garce que -et tous étaient d'accord sur ce point -
un relvement des impôts et des tarifs devait considéré comme inadmissible.
C'est pour ces motifs que l'intention qu'on avait eue l'origine d'assainir
les finances par une compression énergique des dépenses par une majoration
modérée des recettes n'a étre réalisée et c'est seulement grâce cette circonstance

-
que la richesse du pays a dépassé les prévisions
le moyen d'un lourd effort fiscal et
dépenses de matériel souvent
est parvenu présent
de regrettables restrictions de
nécessaires et pour le plus grand dommage de l'orga-
nisme économique du pays couvrir les frais occasionnés par le personnel de l'État.
Ainsi tjue, la question des fonctionnaires reste aujourd'hui autrefois le
de l'Autriche, et - je n'hésite pas le proclamer - le grand
de l'évolution future de la situation financière de l'État. On comprendra que nous
nous trouvons ici en instance en présence d'un politique, si l'on
se rend compte de l'immense influence électorale qu'un corps de fonctionnaires,
qui comprend 190.000 employés et 122.000 retraités, sans compter leurs familles,
doit exercer dans un de 6 millions et demi d'habitants.
*
* *

ce point de vue donc, les finances autrichiennes ont supportez une charge
extrémement lourde. Heureusement qu'il existe d'autres chapitres o le budget
-ARI-UVA PENTRU
247 REFORMA SOCIALA

2.

www.dacoromanica.ro
STUDII C. ZIMMERMANN: L'ASSAINISSEMENT

donne une plus favorable impression que dans la plupart des autres ; je veux
parler ici des dépenses pour rarmée et pour la dette publique qui - en compa-
raison avec les autres budgets, produisent une impression extrèmement heureuse.
Le budget de l'armée grve chaque habitant d'une somme de 8 francs suisses
ment, alors Suisse et qu'en Hollande - pays qu'on ne peut accuser de pra-
tiquer militarisme - cette charge est de w et de francs suisses par d'ha-
bitant. L'Autriche présente sous cet ordre d'idées les chiffres les plus favorables
de toute l'Europe, l'exception peut-ètre de la Hongrie. Pour ce qui concerne la
dette d'État, elle paraît en pratique avoir été la plus grande partie amortie
par rinflation et le service la dette n'exige plus que les et
tissement de l'emprunt de la Société des Nations, c'est-à-dire 17 francs
d'habitant, ce qui est également ici le chiffre le faible de l'Europe
l'exception de la Hongrie.
Le budget autrichien présente pourtant encore d'autres aspects encoura-
geants.
Si aussitôt que la stabilité de la valeur monétaire a été obtenue et malgré le
fardeau écrasant des salaires des fonctionnaires, force de résistance et une
possibilité d'éxpansion dont personne ne s'était rendu exactement compte
paravant, se sont révélées, ce fait est cette circonstance que la ville de Vienne
est restée, meme aprs le démembrement de monarchie, un des facteurs
principaux de la commerciale et de l'Europe Centrale, orientale et mé-
ridionale, un centre o vient encore affluer portion importante du produit
de la totalit des territoires de l'ancien empire. La République d'Autriche
tire son profit de ces par le moyen des impôts directs, des douanes et de
la taxe sur le chiffre d'affaires ainsi que le moyen des recettes des chemins de
fer et du monopole des tabacs. la ville de Vienne constitue un actif
impottant de la balance paiements de l'Autriche, car le passif de la balance
commerciale est sans contredit compensé dans large mesure par le mouvement
des éttangers et par les recettes réalisées rétranger par les entreprises et les per-
sonfies qui ont domicile Vienne.
outre, facteur favorable d budget est constitué par la situation du réseau
ferroviaire qui offre la possibilité dassurer le transit des voyageurs et des marchan-
dises entre le Nord et le Sud, l'Et et l'Ouest de l'Europe et par réalise des
recettes supérieures celles rseau qui tire ses principaux revenus de simple
circulation rintérieur des frontires.
Ce sont ces heureuses circonstances qui ont rétabli et maintenu réquilibre bud-
gétaire et continueront le maintenir l'avenir, conditions toutefois:
la est que la situation politique intérieure rendra possible un Gouverne-
ment qui sera en état de résister la poussée vers une augmentation des dépenses
et particulièrement reffroyable pression tendant au relèvement des traitements
des centaines et des centaines de milliers de citoyens qui, comme les fonctionnaires,
les retraités, les chômeurs, les inyalides de guerre ne comptent que
assurer leurs moyens d'existence.
PENTRU
REFORMA SOCIALA 248

www.dacoromanica.ro
 L'AUTICHE STUDII
La seconde condition est que la situation économique ne continuera pas
pirer et ne se fera pas trop sentir dans le rendement des impôts et dans les
penses pour les chameurs.

* *

Je considère comme superflu de proclamer que la situation économique actuelle

est mauvaise. de la depression économique ressort clairement de la
statistique du chômage qui présente le nombre enorm de 200.000 sans-travail,
c'est-A-dire un quart du nombre total des ouvriers - proportion qui est
blablement la plus défavorable au monde, y compris l'Angleterre, et encore faut-il
songer que l'Angleterre est un pays entirement industriel, tandis qu'en Autriche
plus de la moitié de la population tire sa subsistence de ragriculture et de l'exploi-
tation des forts, le chômage n'existe ainsi dire pas.
Ces 200.000 chômeurs vivent, ainsi que leurs familles, des subventions qui doi-
vent étre par les classes qui gagnent Je ai
le nombre et retraités peut évalué en totalité 312.000
je compte encore 6o.000 invalides de guerre - tous leurs families. On peut
s'imaginer ces differents chiffres, auxquels viennent encore s'ajouter les
et retraités des provinces et des vines, quelle portion effrayante de
population la généralité doit procurer les moyens d'existence.
On s'est beaucoup préoccupé de la situation économique de l'Autriche au cours
de rannée - au sein du Conseil de la des egalement - et
chacun est que le définitif de l'action d'assainissement
de de la situation économique du pays et que les deux questions sont
indissolublement liées. On a alors grande importance relations de
politique ainsi que de la question de son marché et
l'on a bien certainement touché l'un des facteurs principaux du
économique. Les industries qui se trouvent sur le territoire de la nouvelle Autriche
ont été fondées avant la guerre et agrandies pendant la guerre en vue de subvenir
aux besoins toujours croissants des vastes territoires de la monarchie protégés par
un unique de douanes. Le démembrement l'industrie autrichienne
-et non seulement autrichienne, car l'industrie tchéco-slovaque se
trouve actuellement la situation - de la grande partie de ses
et, parce que les besoins sont peu considérables, elle doit
une large pouvoir exister, exporter ses produits
ans les anciens les nouveaux &rangers. Elle souffre donc
beaucoup du systme des douanes élevées et des autres reglementations entravant
les importations sont en la plus grande partie de l'Europe Centrale.
va sans dire qu'on s'efforce d'écarter ou tout au moins d'adoucir les causes de
cette depression économique. Pour arriver ce but on a différentes mesures,
on a en vue un de douanes préférentielles entre l'Autriche et les
voisins. Je ne m'étendrai pas sur rintroduction pratique d'un
ARHIVA PENTRU
249 51 REFORMA SOCIA LA

www.dacoromanica.ro
 ZIMMERMANN: L'ASSAINISSEMENT

ce genre et me borierai constater avec satisfaction que la question générale des

facilités et des rapprochements introduire dans les relations commerciales inter-
nationales a l'attention de tant de personnalités compétentes. ne faut
pourtant pas attendre de négociations de ce genre une immediate et
decisive. Les questions de politique commerciale sont trop compliquées
de la situation politique de l'Europe joue en outre un trop grand rôle. La puis-
sance de consommation de ce continent est actuellement, sans aucun con-
sidérablement plus faible qu'avant la guerre. Les tats-Unis de l'Amérique septen-
trionale ont fortement développé industrie et importent beaucoup moins
qu'autrefois des produits de l'ancien monde; on estime que l'exportation des
Européens est d'environ inférieure ce qu'elle était en 1914. outre, on
doit chercher un facteur &favorable dans le fait que toutes les valeurs monétaires
européennes ne sont pas encore stabilisées. côté, ce fait conduit une con-
currence armes et autre côté, essaient, en apportant des
obstacles aux importations, faible valeur monétaire et influencer
favorablement leur balance commerciale.
egalement penser qu'un des plus grands empires du monde ne peut pas
encore étre considéré comme un facteur normal dans réchange des marchandises
entre nations. Je suis que l'on s'illusionne si l'on croit que la pros-
périté d'autrefois pourra revenir avant que rempire russe, qui domie sur d'immenses
en Europe et en Asie et qui, côté, représentait une réserve énorme de
produits bruts et de alimentaires et autre côté était capable d'importer
de rétranger quantité gigantique de produits ait repris son ancienne
importance dans les relations
Le économique autrichien est lié intimement rensemble de la situa-
tion du monde et en particulier toutes les conditions valutaires et productives
de rEurope. Tout ce qui pourra favoriser la stabilisation de ces conditions, tout
ce pourra assurer la paix internationale et contribuer au retour d'une situation
daps les différents pays, aura une répercussion salutaire sur l'Autriche
et classes laborieuses et vraisemblablement dans une beaucoup plus large
sure qu'une des relations commerciales avec les immédiatement
voisins.
La dépression économique en Autriche a pourtant encore d'autres causes que
celles que je viens d'énumerer et qui peuvent comptées parmi les causes sur
lesquelles rinfluence du pays pouvait beaucoup plus facilement s'exercer
que sur les relations de politique commerciale: je parler des frais de production.
Je me rends parfaitement compte que je touche un point plus ou moins
délicat. Quand au courant de il a été question du problme éco-
nomique autrichien, soit dans des rapports d'experts, soit dans des négociations,
l'attention s'est presque uniquement ditigée sur diminution des possibilités
d'exportations.
Je pense moi aussi peut attendre beaucoup de bien d'un rapprochement
dans les rapports de politique commerciale, mais je dois m'empresser d'ajouter

REFORMA 250

www.dacoromanica.ro
FINANCIER DE L'AUTRICHE STUDII
que la situation regrettable de l'organisme économique autrichien, doit également
son d'autres facteurs sur lesquels l'Autriche peut exercer une
influence décisive. Ce n'est pas par diagnostic incomplet qu'on sauvera ce pays
et aussi longtemps que l'on n'osera pas courageusement et fond question
des frais de production, il ne sera pas permis d'espérer une amélioration durable.
Il est clair en effet que ce facteur aura le dernier mot dans lutte de la concurrence
et que tous les systémes des privilèges de politique commerciale devront tôt on
tard céder le pas au privilge naturel et automatique de la production bon marché.
d'abord taux de l'intér&t. Au point de vile des frais de pro-
duction, joue naturellement grand rôle. Il est élevé en Autriche et constitte
une lourde charge qui pse sur l'industrie. Bien certainement, des facteurs qui exer-
cent une influence sur le taux de l'intért, échappent l'influence de l'Autriche.
Je mentionnerai par exemple l'énorme recherche de -crédits dans l'Europe
et la destruction grande partie de la richesse mobiliére. y a également
ce qui concerne le taux de l'intérét des facteurs qui peuvent régis par
Mtat lui-même. Il est bien clair que entre les intéréts payés par une Banque
et ceux perçus par elle doit grand un pays o les banques doivent payer
sous le nom de «taxe de prévoyance sociale> un égar 8% des traitements
de leurs employés et sont mises dans l'impossibilité de personnel
un effectif correspondant l'importance de leurs par l'obligation légale
de verser des indemnit4s dont le montant &passe leurs moyens financiers.
Bien certainement, l'appareil des banques est trop considérable et
trop les besoins actuels, ce qui exerce également une répercussion
sur le de La concentration par la fusion et la liquidation de ces insti-
financiers, qui serait si désirable, est pourtant rendue trés difficile par les dis-
positions législatives édictées en faveur du personuel devenant
A avis d'autres mesures législatives ont également contribué relever
le de l'intérét. Je suis persuadé a été trés défavorablement influencé
par le maintien son impitoyable rigueur de la loi de protection des locataires.
Dans chaque pays, la fortune immobiliére constitue la base du crédit bon marché.
Or, en -Autriche, cette fortune ne rapporte, ce qui concerne les immeubles,
absolument rien s'est produit une expropriation presque totale
des recettes provenant des loyers. La propriété d'immeubles n'entre donc ainsi phis
en de Compte les hypothécaires et naturellement, par ce fait, chaque
crédit est devenu plus onéreux.
La loi de protection des locataires a naturellement encore d'autres
quences économiques que celles qui se reflétent dans le de l'intérét. Elle
lyse les constructions privées, augmente le des ouvriers et
de de toutes les industries qui ont besoin pour donner plein rendement
commandes pour la construction et l'aménagement des logements.
Ce n'est pas cependant seulement le domaine du de l'intérét
serait possible l'État de _contribuer la réduction des frais de mais
également par un allégement des charges et sociales.
ARHIVA PENTRU STIINTA
251 SI REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUD C. ZIMMERMANN: L'ASSAINISSEMENT

Pour ce qui concerne les charges fiscales, il ne faut pas seulement tenir compte
des impôts perçus par la Confédération, mais aussi de ceux qui doivent payés
aux Provinces et aux L'ensemble de ce systéme d'impôts fonctionne
sous haute pression et gréve souvent non. seulement les nettes, mais égale-
ment les frais de production Ces charges constituent une
de production trés considérable pour ne pas dire insupportable et leur réduction,
qui pourrait étre rendue possible par restrictions dans les dépenses
publiques, aurait une heureuse répercussion sur rensemble de rorganisme écono-
mique, par le fait également le poids des impôti rend difficile la de
capitaux nouveaux et exerce encore en &favorable influence sur le
de
Les charges sociales qui dépassent certainement celles de tous les concur-
rents et constituent un plus importants facteurs du problme économique
autrichien, présentent les inconvénients. En abordant cette question, je
veux tout d'abord dissiper tout malentendu. Je ne prétends pas que l'expression
de production peu élevés> soit synonyme faibles salaires. Le salaire
l'unité de temps est de moindre importance que le salaire, les et les autres
frais réunis par unité de production, et ce sont ces .derniers bien certainement qui,
par la durée et rintensité du travail, l'organisation de rexploitation, routillage
technique de l'entreprise et les différentes charges, qui la pro-
duction.
est clair comme le que la gestion budgétaire et la législation de
peuvent influencer dans une large mesure plusieurs de ces facteurs. Les avantages
d'une gestion économe des fonds publics et des restrictions énergiques dans rappa-
reil administratif de l'État se font ressentir bien des limites du budget
et atteignent rensemble de l'organisme économique l'ensemble des classes
laborieuses, sans faire de différence entre les employeurs et les ouvriers.
J'insiste sur ce point: sans hire une différence entre les employeurs et les
ouvriers, car au fond de la question, ce point de vue, leurs intéréts sont les
parce que si les entreprises sont pas prospéres, le bien-ètre ne pas se
maintenir dans ouvriére.
Je considre les entreprises centres de la vie éconot4ique,
unit& dont la et la prospérité signifient le bien-étre du pays, comme
la colonne sur laquelle repose ce bien-étre. Avec le actuel de prOduction
-et présent autre n'a pu en pratique se maintenir
grandes -communautés de travail représentent la source de l'existence matérielle
des employeurs et des employ& et il est absolument certain que, souvent,
les mesures qui sont dirigées les employeurs et les gains réalisent,
atteignent en réalité l'entreprise elle-méme, la communauté de travail
composée de milliers et de nlilliers
ce point de vue les organes de Société ont demandé de notables
réductions et, point de vue également, devra certainement aller
encore beaucoup plus avant dans la voie des allégements ces car sans

REFORMA 252

www.dacoromanica.ro
FINANCIER DE L'AUTRICHE STUDII
ni l'organisme économique, ni réquilibre budgétaire qui repose sur lui, ne
pourront se maintenir.
* *

Je suis fermement convaincu qu'aucun de ceux qui, dans rintérét du pays,

voudront rechercher d'une façon toute objective et sans idées préconçues les véri-
tables causes de la dépression économique dont souffre l'Autriche ne pourront
se dispenser d'étudier les questions que je viens d'esquisser. les décisives
pour l'avenir de l'Autriche et elles resteront l'ordre du ce qu'elles
aient reçu une solution. De cette solution dépendra la question de savoir si l'industrie
redeviendra capable de concurrence, si la situation économique s'améliorera, si les
énormes charges des subventions aux chômeurs pourront étre réduites et si les
recettes fiscales et avec elles la situation favorable actuelle du budget pourront
se maintenir.
Je ne me hasarderais pas vouloir jouer le rôle de dans ces questions.
Je me suis efforcé de vous faire de l'action de la des Nations
et de sa répercussion sur le budget autrichien. ai fait ressortir les
favorables, sans pourtant dissimuler ses points faibles. J'ai en outre essayé de
montrer dans quelle mesure la dépression économique actuelle attribuée
causes lesquelles l'Autriche n'a aucune influence et dans quelle mesure
également l'Autriche elle-méme est capable de contribuer sa guérison.
Personne de ont vécu longtemps en Autriche ne doute de la viabilité
et de l'avenir de ce pays. Certainement en comme les autres pays
la vie une grande ville n'a pas toujours une influence heureuse, mais d'une
façon générale la population est loyale, laborieuse et intelligente. Elle est dpuée
d'un jugement sain, d'un de la juste mesure, de talents heureusement variés,
bon et grand sens artistique. vient s'ajouter une
une joie de vivre et une patience souvent pleine d'humeur dans radversité
qui l'aide surmonter les difficultés. Si ont en la destinée de ce
peuple le conduisent avec sagesse et énergie, pourra certainement se maintenir,
se consolidera également et la stabilité durable ses finances -pourra
considérée comme assurée.
le budget n'est pas une en soi, n'est pas un_but par lui-
mme, plus que le baromètre n'en est un. n'est instrument qui nous
permet de connaître la force des influences auxquelles il est soumis et auxquelles
obéit. Ces influences, dont le budget constitue réchelle graduée, sont en général
de deux sortes: premirement, la situation économique pays, et deuxièmement,
Je comprends sous ce terme la sagesse du Parlement,
nergie et la force du Gouvernement et enfin refficacité de l'organisme administratif.
Vévolution de ces facteurs, dont le second est le plus important, parce
que la situation économique un haut de la legislation et de
nistration, cette évolution aura le dernier mot dans le autrichien et
définitivement de la permanence de l'oeuvre de la Société des Nations.
ARHIVA PENTRU
253 $1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ST
J'en suis la fin de mon exposé et il ne me reste qu'une tâche, dont
l'accomplissement m'est extrémement agréable: celle d'exprimer ma profonde
reconnaissance de l'acciieil qu'on m'a fait en Roumanie.
C'est en premier lieu vers le Gouvernement royal que se dirigent mes
ments respectueux pour tout ce qui selon ses ordres a été fait pour rendre mon
séjour Bucarest aussi agréable et aussi instructif que possible. Vhospitalité
qu'on m'a témoignée m'a profondément touché et laissera des souvenirs durables.
Je n'oublierai jamais les jours que j'ai passés ici et je me rappelerai encore -sou-
vent les conversations que j'ai avec les hommes d'État et avec les représentants
de la Science, des finances et de la technique, avec des hommes dont chaque pays
pourrait fier.
J'ai utilisé séjour pour me renseigner autant que possible sur la situation
de ce pays trop peu connu en Occident, mais qu'on ne peut visiter sans frappé
de l'énorme richesse de ses ressources naturelles et de la ferme volonté nationale
d'acquérir le développement, il semble destiné.
Nous savons que pour la réalisation des aspirations légitimes de la Roumanie
sur le terrain économique, il y a encore des obstacles surmonter, mais je suis
vaincu qu'avec la stabilisation graduelle de la situation politique et économique
en ces difficultés vaincues et que le jour viendra o la Roumanie
occupera dans le monde place laquelle elle a droit la richesse de son sol.
grâce aux qualités de sa population, grâce la sagesse de ses hommes dirigeants.

(ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA 254

www.dacoromanica.ro
 STUDII
CAPITALISMUL
REFORMA
DE C. ARGETOIANU
trebuie de obiceiu o de incununatá de
zultate practice, ca sä-si o reputatie. Noi, ne de
privilegiu ne facem o reputatie mai ori
multá mai totdeauna rezultate practice apreciabile. Eu until, am
o reputatie bine stabilitk reputatia de a fi un timid.
un timid, vá märturisesc fi avut nici o datä indräzneala
prezint d-voastrá un conferintá de abstract: «Capitalismul
reforma administrativb. Nu 1-am ales eu: mi-a fost propus de Comitetul
tutului Social,
La nu am priceput subtilitátea acestor douä notiuni:
capitalism ref ormä administrativä ; am reflectiune mi-am
dat eu seama ar de interes se procedeze la o a notiunei
prin prisma notrunei «capitalism.
vreau o sau mai bine zis, cadrul acestei analize vreau
idei, sä conturez câteva raporturi despre
o completä nu poate fi vorba scurtul timp pe care a binevoit Insti-
tutul Social räbdarea d-voastrá mi-1 sacrifice.
Doamnelor domnilor, nu am debalez d-voastra un bagaj de
diti de specialist: nu stint nici profesor de economie nici profesor
de drept administrativ ; eel mai mai neexperimentat dintre
le despre aceste notiuni de capitalism reformá administrativk
stint suficiente pentru ceeace am eu spun.
Ceeace vreau spun eu aici, s'ar räspunsul la
toarele noi sub un capitalist?
sub un regim capitalist, care este asezarea administrativá cea
eu acesta? tindem mimai spre un regiin capitalist, atunci
care ar fi asezarea administrativa cea mai a ne face
la pe urmárim, am aceastä spre un
Regim capitalist este acela evolutia economia a societätei
se face de toate, prosperitatii capitalului, sau, vreti,
vers: regim capitalist este regimul care interesele capitalului impe-
rativ tutulor fenomenelor sociale, economice politice. Tráiin noi azi.
sub asemenea regim?

(r) la Institutul Social Capitalismul vista

PENTRU
255 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII . AÄGETOIANU: CAPITALISMUL

Aparentele räspund ; realitatea nu. Istorfa ne cá

tatea moderná europeanä, din care facem parte noi, s'a desvoltat a evoluat
de o mie de ani printr'o serie de schimbäri, cari au fost grupate, grosso
modo, sub trei regimuri. Societatea europeanä a trecut mai prin regimul
in care fortele individuale se se intâlneau, luptau cu altele
care drepturile fiecäruia, ca individ sau ca reprezentant al unei comunitäti,
sä se impunä prin fortä. Regimul feudal, prin urmare, a fost regimul fortei.
Dupä feudalitate societatea a trecut, nu brusc ci pe nesimtite, ceeace se
regimul absolutist, regim care, istovirea fortelor individuale in luptä
unele cu altele, s'a cristalizat ideea de Stat, in ideea puterei monarhice. In
ceastä perioadä luptele individuale societatea evolutia
stau sub influenta ideilor concretizate Stat monarhia absolutä.. Este perioada
pe care am putea-o numi a dreptului divin.
Avem fine perioada modernä, care veacului al XVIII-lea
inceputul veacului al XIX-lea, regimul constitutional, burghez, care, in ultima
perioadä in care träim, a devenit capitalist.
aruncäm o privire asupra desvoltärii acestor diferite regimuri, ne dám
seama cá in regimul feudal ca regimul absolutist elementele politice sunt pre-
domnitoare. Blementele politice sunt acelea caracterul regi-
mului feudal celui absolutist ; elementele economice, in acele regimuri, foarte
nu fac se acomodeze regimului politic, se adapteze lui.
care inaugurat de marea
ca tot mai importante interesele economice perioadä este caracterizatä
prin faptul cä pentru prima nu numai elementele directia
evolutiei sociale, mai intervin alte elemente anume: elementele sociale
apoi cele economice.
foarte bine acest regim constitutional, creat la veacului al
XVIII-lea, a prin curente de ideologie. socialá a fost aceea care
a dat caracter acestei perioade moderne. Incetul cu prin des-
voltarea industriilor, prin toate inventiile mecanke care s'au fäcut cursul
colului al prin intrarea a proletariatului muncitoresci
intereselor economice devine tot mai mare la acestei perioade,
parar al secolului al XIX-lea primul pátrar al secolului al XX-lea,
elementele economice devin predomnitoare.
Zic la acestei perioade se pare noi suntem la
acestui constitutional burghez, sau capitalist; cum vreti, -
de vedere care ne punem pentru a-1 cá suntem la zorii unui nou
care va fi probabil regimul socialist.
Suntem noi, România, in etapa care se celelalte state de din
Europa, in etapa regimului capitalist?
spus, doamnelor domnilor, aparentele zic da, dar realitatea zice: nu!
Realitatea zice nu, spre a un regim, capitalist, trebuie mai
existe capitalul noi, nu avem capital. Capitalul nu e
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA 256

www.dacoromanica.ro
 REFORMA ADMINISTRATIV A STUDII
munca a trecutului, s'a spus, capitalul este rezerva de
pe generatiilor trecute, de pe munca chiar a generatiei prezente, din
tineretea ei. Capitalul este o rezervä. Noi n'am putut aceste rezerve; noi
n'avem capital Româneascá atunci, am puta noi sub un
gim capitalist ? In realitate, doamnelor domtilor, avons brülé les étapes
cum zice francezul.
In inaintatä, nu s'a trecut de a dreptul din absolu-
tist la cel capitalist. Regimul capitalist a fost pregait aproape un secol, o jumä-
tate de secol perioadä ideologicá, o pe care am putea-o
definl perioada echilibrárei drepturilor datoriilor care a fost
prielnicä desvoltärei initiativei individuale, desvoltärei muncei prin. urmare,
indirect, strângerei capitalului, sub formä de Dacä oamenii n'ar fi putut
toatä libertatea, dacá mtfnca n'ar fi fost ingräditä de toate
legale necesare, sigurantä nu s'ar fi putut Occident acele rezerve
de capital care au constituit la un moment dat baza stärilor care aceste se
care se rezumä sub numele de regim capitalist.
Noi am grim de a dreptul din absolutist capitalist,
trecând peste faza preparatorie a acestui regim capitalist atunci ne-am trezit cu
legiferki adaptate in Occident regimului capitalist, initiative analoage initia-
tivelor din acele färä substratul pe care aceste initiative puteau se
desvolte mod util, substratul pe care o legiferare, vederea unui
asemenea substrat, dea roade.
Cu alte cuvinte , domnilor, pe terenul economic, ne-am o
cum cu o fictiune ne-am multumit pe multe alte terenuri pe cari
astäzi nu vreau sä le abordez pentrucá,_pe de o parte, nu fac parte din
mele, iar pentru pe de alta vreau feresc de incursiuni
litice.
Ziceam ficthme: träim numele un regim dar
nu de fapt. Regimul sub care träim de fapt este nu regimul capitalist un regim
bancar, ceeace nu e de Regimul capitalist e menit -ocroteascá
acea utilä, atacatá de multi, - care este ca-
pitalul; regimul bancar nu are ce directie, el
o fictiune atunci ce se vedeti apucáturi sociale
economice, care stint vietei economice regim capitalist
care nu existä regim banear, pot sä zic, Europa aproape
numai la noi, suntem singura tara Europa sub
menea regim bancar. Unealta regimului capitalist este societatea anonimä cecul;
unealta regimului este societatea cointeresatä polita.
noi, afacerile industriale, exploatärile de bogátii naturale, se fac prin
plasamentul capital disponibil al cetätenilor, care nu se fac de
pe de investitiuni fictive. fac societäti care nu filiale
ale obtin concesiune dela Stat exploatarea unei bogátii, sau privilegiul nnei
industrii. Acest aport constituie cea mare parte a capitatuhii, iar capitalul
PENTRU
257 REFORMA SOCIAL

www.dacoromanica.ro
STUDII C. ARGETOIANU: CAPITALISMUL

in numerar absolut necesar pentru rulement exploatare, acela se pe

cale de credit prin combinatiuni de ce se fac pe baza unei de
numerar foarte Un capital circulá din afacere in afacere regäsim
acela capital in toate afacerile, toate exploatärile din
Am inventat noi, domnilor, acest regim? Nu. cä noi copiat din
Germania. permiteti câteva cuvinte de lämuriri.
Dela jumätatea la secolului XIX-lea progresele politice ale
Germaniei n'au fost in raport cu rezervele, cu resursele sale capitaliste. Germania,
din nu ca Anglia, ca Franta, Belgia, ca un
Stat mari capitaliste. timp Germania, in unitatea ei, s'a
multumit europeank regimul economic capitalist n'a avut de
suferit. pe la veacului trecut, Germania a vrut joace, bazatá
pe forta ei politick un rol mondial a intrat concurentä tocmai aceste
capitaliste, mari rezerve capitaliste, ea s'a lipsa capital care
pe american chiar francez. Atunci lipsk Ger-
mania a inconjurat-o multumitä acestui regim bancar pe care inaugurat,
care a fost caracterizat prin jocul nelimitat al creditelor bancare. Vedeti unde a dus
greealá pe Germania! S'a sais s'a eu cred, cu multá dreptate-
cá nu este exclus ca marele räsboiu mondial din 1914 fi fost provocat tocmai
din cauza acestei situatii economice care se piata germank din
acestei umflári extraordinare, din cauza, de credite
care la lichidare, dar care, ajungând la lichidare in timp
de pace, nu duce decât la bancrutä. Atunci Germania a fost nevoitá facá
rásboiul, sperând ca printr'un räsboiu norocitvictorios, sä resursele
rare poatá deficitul de capital.
Noi am imprumutat dela Germania, dela incoace, acest sistem bancar,
noi 1-am exagerat; Germania intrebuintat numai ca un adju-
vant. o rezervä ei bancar nu decât
completeze deficitul. Noi nu aveam capital regimul nostru a devenit
bancar.
analizati mai de aproape situatia noastre, veti fi izbiti de
diferentele care intre tara noasträ un adevärat regim capitalist.
In tärile adevärat regim capitalist, bäncile ele un plasament
al capitalului. nu sunt, evident, numai unplasament al capitahilui mai joacä
rolul regulator al economice, dar nu intru chestiune.
in aceste stint mai totdeauna capital mare dividende
La noi, domnilor, sunt societäti capital dividende mari. dati
seama d-voastrá astázi, noastre cele mai mari n'au un_capital care
dep4eascä 6-7 milioane lei aur?
Se va trecem printr'o de rásboiu chiar banca cea
mai mare Tara Româneascä aveâ un capital de 25 milioane. bine, in acela
timp erau mai multe Franta un capital de milioane, in
Germania, Anglia, capital de peste o sutä de milioane numeroase.
ARHIVA PENTRU STIINTA
SI REFORMA SOCIALA 258

www.dacoromanica.ro
 REFORMA ADMINISTRATIV A STUDII
in stare de Franta, la la Londra
cu capital de peste 250 milioane franci prin urmare 2 3 miliarde lei.
Dacä vsti bilantul acestor dela fundatia nu
un dividend care de 5, 6-7%. Paceti acest examen
dar cetind cum trebuie cetit, lucruri extraordinare:
veti bilantele noastre se dela fundatia aproape din
primul an cu dividende care ajung uneori la .5o% din capital.
Vedeti, la noi banca nu e un plasament al capitaluluf, banca constituie organul
de directie al vieti economice, banca venitul, nu capitalul
plasat in intreprindere. Banca venituri; relatiile sale Statul
influenta ce i-o scontarea particularilor, banca este aceea care
directive in toatá viata
explicati un fenomen de ordin politic: (nu politica, constat un
fapt) este singura tard care banca de emisiune, Nationala, este
odioasá opiniei De ce? Pentruca, vedeti d-voasträ, massele, intuitie,
simt anume lucruri pe care nu le explicá. Banca nu contest
meritele, care sunt mari, dar aceasta este - este boltä
a regimului bancar oprimant massa opiniei publice, prin intuitie, simte cd acesta
este vrájmasul. Nu dacá sunteti politicieni, dar eu asigur dacä unii
dintre d-voastra sunteti aveti un succes usor intrunire
atacati Banca Nationald! Veti aved mai mult succes
pe oricine, tara aceasta. Este un delir la «Dacia» se de
Banca Nationalä.
Credeti d-voastra mai o sub regim capitalist in care politician
ar cel mai succes banca de Credeti d-voastra s'ar
un politic Pranta, publicá, atace Banca Frantei
sau, Anglia, Banca Angliei ori Germania Reichsbank, din simple motive
politice? Aceasta nu se aceste institute rolul ca
organismul economic al Statului, sunt, spusei, organe de direc-
tie, cheia de bola a unui intreg regim.
dar, domnilor, putem spune in nu sub un regim
capitalist, ci sub un regim bancar, ceeace e de identic. Atunci se pune a doua
chestiune: este vre-un interes ca trecem dela regim bancar regim
capitalist? foarte scurt: da.
Evident, este mai pentru este un interes de ordin etic: e
bine punem la pas celelalte natiuni care pretindem suntem
prin cultura prin De ce numai noi n'am fi la
a evolutiei sociale ca celelalte din Occident?
Dar mai este interes mult mai important, un interes vital: regimul
este sinonim cu regimul de investitie; regimul nu. bancar nu
are ce investitie ; bancar exploateze poate, mod
economicos, ceeace ca beneficii mari. Nu poate
nu are ce, nu are capital. Pe noi, tocmai ca ajungem la starea de desvol-
PENTRU
259 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. ARGETOIANU: CAPITALISMUL

tare la care avem nevoie momentul acesta inainte de toate de investitii.

Prin urmare ne trebuie negresit la regimul capitalist adaog: ajungem
repede la regimul capitalist pentru iar pierdem Am mai
pierdut trenul societatea a trecut de la regiinul absolutist la
cel burghez noi nu am trecut ideologic constitutional prin
care au trecut acele State ca prepare rezervele,
tárile vor fi trecut regimul socialist noi vom fi lipsit trecem prin
gimul capitalist, fi pierdut o etapä cu tot neajunsuri pe care le avem
astázi. de ce trebuie ajungem repede la capitalist.
bine, domnilor, cum putem ajunge la acest regim capitalist?
simplu: capital.
putem capital? Pe una mai alta mai Cea
dar pe care nu trebuie o este aceea de a capital din
rezervele noastre, intensificand productia, ingrädind-o prin
noastre, protejand prin ele munca muncitorul, dar mai ales capitalul.
Am curajul sä o spun: toate tendintele care s'au manifestat
tara impotriva capitalului, au fost gresite. Capitalul poate el fi impus
nedreptätit atunci datoria - este ingrati-
tudine, e lumea, - dar vii capitalul el este for-
matie, aproape nu prin legiferarea ta numai piedeci
la desvoltarea lui, este o mare gresealä Greselile economice noi le facem
totdeauna din motive politice.
Oricum, calea aceasta a capitalului este vor trebui de zile
pentru ca, se capital din rezerve se investeasca
aceste rezerve ca fie de alte rezerve. Drumul e lung nu
avem vreme. Avem o cale mai Calea mai scura este
ceea ce nu avem, larg noastre care nu
are ce face in tara lui de origine pentru acolo datoria, care nu cere
deck tarä fai datoria sa de aceasta.
Sub acest punct de vedere trebuie chestiunea colaborarei capitalului
Capitalul ne este indispensabil. Nu ne-ar
noui, nu ar pune mai valoare anumite ceeace
este un merit, dar este absolua nevoie ca noi iesim din
a regimului bancar, regim fictiv, beneficii Tepartizate numai la anumite coterii
de oameni, trecem regimul capitalist care, ori ce s'ar este un regim
democratic de bancar oligarhic. zice regimul bancar este o
dernizare a regimului feudal, pe vreme regimul capitalist este o modernizare
a regimului absolutist. Regimul bancar este esentialmente personal oligarhic ;
capitalist este anonim prin urmare democratic.
i atunci, domnilor, cum se lege cele notiuni cari
titlul conferintei mele?
Care este regimul administrativ eel apropriat pentru evolutie
ARHIVA PENTRUSTIINTA 260
R-EFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 REFORMA ADMINISTRATIVA

care se impune, evolutie care ne-ar face trecem de la regimul bancar la

regimul capitalist?
de a chestiune, voiu spune vorbe asupra
acestei notiuni:
administrativa» nu fac la un proiect de lege,
la legea administrativä de adtualul guvern nid la proiectul guvernului
precedent pe care am avut onoarea prezint la unul din corpurile
legiuitoare, nici la celelalte legi mai vechi. Cred notiune trebuie fie
ca o notiune de lucru continuu. Reforma administrativä nu poate fi
consideratä ca ; asezarea administrativá a trebuie
in continuu in continuu modificata nu dar de multe
ori chiar chestiuni mai principiale, atund dovedeste
o schimbare trebuie Eu cred administrativ de Stat
trebul supus unui control anual, sunt supuse acestui control
tuelile Bugetul nu e numai o bugetul -de multe ori
raporturile anumite organe ale Statului, bugetul este o revizuire
atunci este discutat votat trebuie fie discutat votat. Tot
sens eu cred trebul existe b revizuire a asezámantului
strativ. merge chiar mai departe zice: aceste revizuiri continue
anuale ale asezámantului financiar ale administrativ, ar
fi singurele activitati ale parlamentului. Toate celelalte legi speciale n'ar mai
nevoie prin parlament. Ar fi poate atunci mai bine
s'ar de spedalisti s'ar numai de guvern. Discutarea legilor
parlament sub regimul majoritätilor de partid face se vreme
a se aduce cred rolul reprezentatiunei natiunei ar fi mai ales
acesta: revizuirea, rectificarea a administrativ a
financiar.
La noi, opinia publicä, aceste verbe de administrativa» nu
asemenea idei, ci altä idee care cuvintele admi-
nistrativa» sunt unite, aceea de miescentralizare». Cine zice la noi admi-
nistrativa, se numai la descentralizare. Aceastä descentralizare
a fost o ideologicä la noi, una foarte veche, una din cele
In programele partidelor nostre, atunci au inceput acum
50-60 de ani, veti in toate, ale tutulor partidelor, ca punct esential
centralizarea administrativ&
Chiar epoca aceea nu administratie, partidele voiau descentra-
lizeze. Noi, generatia de am crescut de aceste cuvinte ;
universal» a venit mai descentralizarea administrativä.
Ei, domnilor, ne nitef de idee a descentralizkii admi-
nistrative. Chestiunea jurul a trei alte notiuni anume: tutela,
initiativa.
adevaratä descentralizare presupune initiativa organelor autonome, admite
controlul autoritätii centrale, respinge tutela. Atunci eu: care ar fi
PENTRU STUNTA
261. SI REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. ARGETOIANU: CAPITALISMUL

posibilitatile de descentralizare ? posibilä o descentra-

lizare teoretica, idealä, ca aceea a autonomiei celulare a comunei?
Este posibil starea de lucruri, dai comunei initiativa,
iei tutela numai controlul?
sá aici mai bine decât argumente, exemple de pe timpul când
eram ministru de interne ca vedeti poate initiativa celulei. Pe
acele vremuri - domnilor, tiu spun, comisiile interimare pe care le
aveam noi atunci nu erau comisii politice,. erau comisii compuse
din oameni cari fâceau cu noi, dar din oameni cari
altii de multe ori cari nu nid o politica, alesi toti, pe s'a putut,
din cei mai buni gospodari. Vreau spun erau comisii, - dealtminteri ca
multe din cele actuale - mai bune cele ce vor din alegeri
Ei bine, domnilor, s'a demontat motorul dela baia popularä ca
se instaleze la teatru, baia a de a dar teatrul electricitate.
In mare, foarte insemnatä, comisia interimará a vândut un
- locul pe vânduse un domeniu, situat oras,
vorba de un teren de peste 450.000 m.p. - pe reprezent exact
a sau parte din pretul care se vânzarile acel moment
oras. In alte orase, mari acestea, celula a vrut instaleze electrid
tramvai a caiete de sarcini incheiase gontracte - care na-
nu s'au realizat pentru n'au fost aprobate - contracte care, ar fi ajuns
la infäptuire, ar fi luminat fata celui ce le-a dar de sigur nu sträzile orasului.
Exemple de felul acesta citez ore intregi.
Atunci putem noi acestor celule initiativa
spuneti: aveti controlul ! Când vom cu controlul
stiti nu mai in Controhil vine post factum, pentru
controlul vine ante factum, atunci nu mai este ci ne-am
ca o simplä fictiune.
In proiectui pe prezentasem eu parlamentuhii, introdusesem notiunea
pentru voiam fac o descentralizare. Nu completä,
dar la regiime. un inceput de educatie pentru descentralizare.
In am un aparat administrativ centralizat tara, aveam o serie
de aparate care, mai aproape de celulá, puteau sä le indrumeze, le
educatia treptat. spuneam asezarea -administrativa trebuie
fiecare an, ei bine s'ar fi putut ajunge astfel cu incetul la descentra-
celulara. procedura pe etape.
Acestea sunt consideratiile de ordin administrativ. le leg de
cele ce am spus
Necesitatea descentralizkei pe regiuni este de necesitatea care
ne de a trece din regimul bancar capitalist. pentru. ce.
Regimul capitalist este prin el centralist. capitalismului este
foarte bine in regim capitalist infloritor s'au
chiar trusturi, care reprezinta excesul centralizkii. am sub un regim
PENTRU
51 REFORMA SOCIALA 262

www.dacoromanica.ro
 REFORMA ADMINISTRATIVA

capitalist format, am urmare un antagonism regimul capitalist

sub care tendinta administrativa de descentralizare. Dar noi
nu trEm sub un regim capitalist, ci sub un regim bancar, vrem ajungem la
un regim capitalist. Pentru ca ajungem la un regim capitalist, ne trebuiesc
lucruri, precum. am spus: productiei, crearea de rezerve interne,
colaborarea capitalului strain.
Domnilor, la aceste douä scopuri nu putem ajunge mai bine sub regim
de descentralizare regionala. Pricepeti -voasträ foarte bine o tutelä care este
mai aproape poate da bine seama de toate unei
Nu numai dar poate mult bine punerea valoare,
aplicarea legilor protejarea muncei. Dar mai este ceva: Credeti va
veni capitalul investitii la noi färä
se va multuml garantii individuale sau celulare? Eu nu cred. atunci Statul
dea aceasta-pentru toate aceste celule? Trebuie intervina aici un or-
gan, regiunea, care e o solidarizare a tutulor celulelor aceleasi inte-
rese, solidarizare care apare de necesará, chiar in proiectul de lege al
raportor a fost d-1 Dimitriu, aici prezent, in care nu s'a primit ideea
giunei s'a primit ideea asociatillor comune judete. Aceste asociatii
n'ar fi mai bine reprezentate in ideea pe regiuni.
giunea ar fi organul administrativ cel mai indicat care ar trecerea
de la regimul bancar la. cel capitalist ajutorul capitalului
Dar regiunea mai are alt are folosul de-a legaturile
ale popor.
boamnelor domnilor, examinäm nitel evolutia politic de cul-
turá, de obiceiu, descentrali7area s'a acele mod istoric,
iar nu pe calea reformei legale. Viata in acele a inceput
descentralizarea chiar de la inceput. De la comuna s'a urcat la provin-
cie fine, prin procesul istoric care este cunoscut, la unitatea de
descentralizare pe cale de lege este fapt foarte e foarte greu
dai organ, unei celule o educatie nouä. La noi, la este
alcatuitä educatia descentralizarea s'ar la o sin-
provincie: Bucovina, care, Austria, a sub regimul descentralizárei,
Vechiul regat, Transilvania, Basarabia, n'au cunoscut
In toate aceste provincii trebuie educatie a celulei direct
de ceeace este un lucru imposibil. Nevoia organ intermediar, care
ar fi regiunea, se impune.
care ar fi argumentul adus regiunei? Faimosul regionalism. Opinia
a fost tot felul de argumente care nu se nemereaii. Regiona-
lismul ar fi lucru däunätor Statului, ar fi sinonim separatism.
Dar care in mai a care te-ai
dorinta de a face infloreascä
a acelui colt, iatä regionalism foarte legitim. rog
ce acest regionalism poate vietei unitare a unui Stat?
PENTRU STIINTA
263 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII
Noi de unitate, model de disciplinate, este de exemplu
ea 3 popoare, Germati, Francezi Italieni dom-
acolo un regionalism de complet fiecare canton nu numai
are sale, dar constitutia sa deosebitä. Cu toate acestea cine s'ar puteä
regionalismul duce la separatism unitatea Elvetiei
nu fi cea mai dintre Dar priviti Statele Unite ale Americei,
unde acolo fiecare Stat are constitutia sale. este intru
promisä ideia de Stat? Atunci de de ne dela crearea acestui
in viata necesar vietei noastre
vietei noastre politice mai ales noastre economice ? indispensabil
etapei care ne aflgm, de dela regimul bancar spre regimul
capitalist ?
Doamnelor domnilor,
ora e târzie. Am in pun câteva ja-
boane mai noui care trebuie fie medi-
tatiei d-voasträ, noi de viatá de moarte. Nu am
izbutit conving pe cineva. N'am avut preteutie. Am voit numai
dau un de de meditgie. mai cevá de
este nu ademeniti de de a tot puternicia
regimului bancar sub care de zisul antinationalism al ideilor
liste, de zisul antidemocratism legat de oropsitul regim capitalist.
lucrurile prin influenta d-voasträ, cercurile
politice care au rgspunderea acestei ca ele, la rândul a
pe un drum pe care 1-ar de mai aprobat de d-voasträ.
5tiu malt. trebuie curaj cuiva ca nepläceri
de ordin material, care se pot dintr'o actiune impotriva regimului bancar
.care ne nepläceri de ordin sentimental luptând impotriva unor
idei adânc atâtor oameni. Eu o
aceste cuvinte ale mele cuvântul adresat de Saint-Just
Conventiei Nationale:

PENTRU 264
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
CAPITALISMUL IN RASÀRITUL EUROPEI
DE V. N.
CUPRINSUL Problema.- Noliunea de capitalism.- 3. spre
poporanistii 4. vedere
postum al lui K. Marx.- 4specte istorice: -a)
capitalismului; b) mercantilismul desvoltarea consecinfele
ei sociale; e) emanciparea industrial social-economics:
d) desvoltarea orayelor.-6. Structura social-economicd din Europei.

fie doriiita pe care am

exprimat-o de marele savant german
Werner Sombart sä auzim cuvântul «Capita-
lismului Modem», asupra evolutiei din Europei, deoarece
sa Werner Sombart se raporteazá in deosebi, la cercul romanice
germanice nu la din dar mai ales
de o bucatá de vreme la noi este a se transplantä asupra evo-
lutiei capitalismului din Occident asupra european, f
o Unii din sociologii aceasta, aproape exclusiv
eldsr pe teoria lui Werner Sombart asupra evolutiei
altii teoria evolutionismului marxist. Cu totii par fi
original, e absolut original soclal-econo-
a aceea a european.
Problema aceasta este pent= sociologia Sociologii
ni§i au desbätut-o, ei
ideia originalitätii Complete, particula-
liniile de ale vietii sociale rus (3).

Prelegere, la Social Capitalismul

socialä.
timpul corecturilor al operei lui Werner Sombart: Das
Wirtschaftsleben im Zeitalter des (Duncker In
despre problema debuseului ca factor de a sistemului capitalist,
controversa dintre la desvoltarea
Pe aceasta, yolum cuprinde o de sugestii noui un
de o rara trebue regretim ca nu 1-am putut la
elaborarea ce publicam. dam o desyoltare mai mare chestiunii,
a fost acel prilej, In considerare
noua opera a lui W. Sombart.
(3) cercetatorii slavofili occidentali, primii
originalitatii absolute, a miei relative,
nu se Intru nimic Occidentuluir, G. a
sociale de la Russie (Paris pag. Ceeace contestau existenta
PENTRU
265 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII V. CAPITALISMUL

2. Odatá ce problema a fost la noi, ea trebuie sä fie cercetare.

a descoperl, evolutia social-economic& din Europei a
urmat pe a creiat forme, cu acelea ale capitalismului
occidental, de toate este necesar sá cädem de asupra se
prin capitalism.
Expresia de capitalism e-mai mult de origine decât Ea
face din arsenalul sociale a socialismului. Ca atare ea nu num.ai
caracterizarea structurii vietii economice moderne, ci toate
pe care aceasta le-a produs.
Dupá originea expresiei, capitalismul s'a denumit «ordinea contim-
privitä prin ochelarii socialismului» (x). Dar notiunea capitalism trebuit sä
fie vocabularul academice oficiale. E de remarcat
ultima editie a marelui de de Stat german, se pentru
o contributie despre capitalism, in manualele de eco-
nomice, chiar nu se dä definitia capitalismului, expresiile «capitalism, capi-
talist, mod de capitalistä, ordine capitalistä», se foarte frecvent.
Cu toate notiunea a fost introdusä social economid, recunoastem
continutul ei n'a fost definit precis, fie acceptat de lumea. El este
destul de vag de elastic (2).
Notiunea este multe ceeace a pe un cercetätor
german (3) sä eliminarea ei din vocabularul economice.
Voiu dau definitia capitalismului prin ceeace este general acceptat,
deoparte ceeace poate fi controversä.
premise trebuie fie prezente ca se poatä vorbi societatea
de ordinea capitalistä. este existenta unei ordine economice indi-
vidualiste. Ordinea presupune existenta dreptului de pro-.
prietate privatä libertatea economicá, regimul liberei libertätii
muncii. A doua premisä este intrarea vietii economice in etapa productiei de
gospodáriile individuale mai cele
sare din munca proprie, economie casnid prin

originalitAti absolute. Astfel, ei afirman nu poate o intre struc-

tura vechei structura a Occidentului. In lipsa acestei
tale, pot existe secundare Icare acestui proces un anume de originalitate»
(pag. 4 op. cit.). G. Plekhanov, care tine de aceste teze,
aSociologia nu originalitäti absolute f apt este cA evolutia se deosebeste de
a prin de o mare Anume reamintesc evolutia
despotii orientale, aceasta complicA mai mult próblerna - aceste
o cale de originalA. sporesc, diminueazA, Rusia pare a oscilâ
Occident Orient» 4 op. cit.). istoricul Kliucewski constatA tedificiul social
care s'a ridicat pe rus fapt, o structurA originall forme 7 op. cit.).
L. Kapitalismus, in Handwörterbuch der Staatswissenschaften ed. IV vol. V
pag. 584.
(2) R. Passow: eKapitalismus». Eine begrifflich-terminologische Studie 19x8.
(3) R. Passow: op. citat.
ARHWA
$1 REFORMA 266

www.dacoromanica.ro
IN RÄSÄRITUL EUROPEI STUDIl
producatorii, cu sau cu producatori, ci prin
organizatü speciale de desfacere, prin mijlocirea organizatiilor comerciale.
capitalismul nu apare nu poate fi socotit ca prezent momentul,
se exploatarea mare industrialä intreprinderea devine forma
de activitate celula a organismului social.
In viata nu pot existe de productie: modul
de productie sau modul de productie cooperatist. Modul de
este acela in care organizarea productiei se pe salariat
pe sträduinta care valorificare, care modul de productie cooperatist
se pe asociatii de pe eliminarea profitului capitalul
remunerat, surplusul, prin valorificarea muncei asociate,
repartizat, fie sub forma primei de fie sub-forma risturnei,
rilor
ce procesul desvoltärei economice s'a separat de
industrialä, de productie achizitiv a fost care a biruit, modul de
productie cooperativ a fost tot Occidentul Europei, pe planul al doilea.
Putem, prin sä definim capitalismul, ca ordine economica
dualista, care satisfacerea trebuintelor se face, genere, mijlocirea
intreprinderilor economice
e vorba, deci, se constate b sau o anume parte a
omenirii poate fie caracterizatä drept capitalista, trebuie se vedere
organizatia e trebuintele ei nu pot fie satis-
genere, de prin mijlocirea intreprinderilor economice. Numai atunci
putem vorbim de existenta unei ordine economice capitaliste, ne
inchipuim o a economice, avem imaginea totale
a societatii, printr'o de satisfacere a trebuintelor (i).
3. Capitalismul, se pune intrebarea: toate lumii ?
Ordinea economica capitalista trebuie fie un produs fatal al evolutiei
Capitalismul se cu din a doua a al
Occident.
Este din veacul al XVI-lea au existat apusene
prinderi capitaliste, dar este tot de aceste intreprinderi capi-
taliste din secolul al XVI-lea ar fi fost distruse, ordinea a fi
suferit foarte putin.
dintre cei mai mari sociologi apuseni, Max Weber, categoric
organizatia capitalista a este proprie Occidentului, chiar aici
din a doua a XIX-lea. spune el -nu
mai regasim aceastä organizare a muncii de intreprindere, cum o
Occidentul» (2).

(r) L. op. cit. p. 585 urm.

(2) M. Weber: Wirtschaftsgeschichte (München 239.

PENTRU
267

www.dacoromanica.ro
 V. N. MADGEARU: CAPITALISMUL

produs numai Occident - Weber - mo-

tivul din a sale,
stint numai cunoaste un Seat modern,
functionari speciali drept ase-
minätoare Antichitate Orient desvoltare
drept rational, de interpretat aplicat
Occident se gäseste notiunea de citoyen, bour-
geois) pentruc& numai In specific al expresiei. Mai
al teologie,
asupra ultimelor probleme ale
poate profunzhne, ea niciodatá
acelor cultura
deosebefe de oricare alta prin prezenta unor oameni ethos rational
cerea Mate gäsim pretutindeni. o religioasä a conduitei
care a trebuit In la rationalism specific, este caracte-
procesul de evolutie toate trebuie
f rusi, ale au
coltit de prin au negat trecerea prin etapa este legea
de evolutie a tuturor ei au
va trece spre socialism treacä prin faza capitalist& burghez&.
Astfel, de pildä, Cernifewscki, rus
econotnice in popoarelor forma capitalist& nu e
necesar al economice nu e faza treatoare obligatorie care
producerea tip superior de economicA.
Un al doilea poporanist W. W. Voronrov, demonstreze
capitalistnul n'ar prospere Rusia, vetlit prea de
din Occident. Teza e cunoscutl. se desvoltk
existenta -unor piete externe de desfacere ; coloniile ocupate dinainte de
din Occidentul nu se dobbidirea unor debuseuri
importante, de care este orgsnizarea productiei capitaliste. In
fi o din Räskitul Europei,
de a organiza o toate toate
industrie n'are asigurate, incercarea fi fost zädärnicit& de
renta tärilor care au ocupat dintâiu sub soare.
Tat etmoscutul scriitor poporanist Danielson (Nicolas-on) In faimoasa
lucrare sur l'economie russe
Rusia care s'a prin de Stat, departe de a fi
pitalistn de valori este capitalism nil capitalism mani-
toate mizeriile, a binefacerile cunoscute lu regimul
apusean.
(r) M. Weber op. cit. pag.
ARHIVA PENTRU
268

www.dacoromanica.ro
IN STUDII
Impotriva acestei teze a poporanismrilut s'a ridicat in Rusia, 1890-1900
social-democratiei Social-democratia, principiile marxiste,
Rusia.n'ar trece chip fatal faza capitalista destinele
ei proprii legea evolutiei economice se in chip fatal desvol-
tarea Rusiei.
rusi tocmai miezul doctrinei poporaniste, care se pe
tenta Rusia a mirului, agrare, pe care se intemeiau toate
sperantele Rusia va, trece direct socialism, vor mai sau
de Mai mult ei au
Rusia va burgheza, prin au trecut toate statele
din Occident va capitalism industrial puternic, care va da
luptei de proletariat al fatal va fi transformarea
capitaliste societate socialista, ca in toate celelalte din
Apusul Europei.
4. intemeiau acest atac impotriva poporanismului pe
lui Karl Marx.
S'a ziele noastre, un fapt foarte interesant, mai ales pentru
psihologii, bolnavicioase ale spiritului omenesc S'a
descoperit o Vera asulici, o Karl Marx.
Marx este de Vera Zasulici, acum 45 ani, la Februarie ce are
evolutiei sociale a Rusiei, mai ales existenta
a mirului rusesc. Marx un Despre aceasta corespondenta,
timp de 45 ani lumea n'a absolut nimic. In timpul din
conceptele acestei scrisori a lui Vera Zasulici arhivele lui
fargue. Inteun calendar rus 1889 (Kalendar narodny voly) se aminteä: ce
dispozitie s'a Karl Marx ani ai sale, la chemarea
comitetului din St. Petersburg, special pentru Rusia o asupra evo-
lutiei posibile a comunitatii noastre agrare, asupra chestiuni de interes
pentru In vara anului 1923 s'a aflat in arhiva lui Axelrod,
alt socialist rus, care a Bucuresti, s'a o scrisoare a lui Karl Marx.
o comparatie conceptele gásite scrisoare, s'a identificat
rispunsul dat de Karl Marx Verei Zasulici (2).
Editorul, care a publicat scrisoare, n'a putut surprinderea
nu astázi, motive pentru care scrisoare a

(s) I. Delewski: des inarodnikis russes Revue politique année

4
de vedere marxist din controversd expune Luxemburg in opera
ei: des (1921) p. 239-295.
recapitulare a disputei in faza a Achile Loria, La controversia del
in Rusia Antologia citat de W. Sombart: Das Wirtschafts-
leben Zeitalter des Hochkapitalismus (1927) 410.
(2) Marx-Engels Zeitscbrift des (1925) editat de
D. Rjazanov vol. I 309-345.

269 51 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII V. N. MADGEARU: CAPITALISMUL

lui Marx, care se la o de cercurile revolulio-

nare ruse, a fost datä a rämas necunoscutä. nici Plekhanov
Vera Zasulici nu adus aminte de aceastä scrisoare a lui Karl Marx. doar
Vera Zasulici, in scrisoarea cätre Karl Marx, autorizarea räspunsul
sän, traducându-1 in a pune pe ru§i despre
ceeace crede maestrul socialismului european in aceastä
Din analiza acestui schimb de se va pentru ce n'a fost dat publi-
timp de 45 ani.
Vera pe Marx despre pärerile sale asupra evblutiei
a Rusiei, pune urmätoarea alternativä rusesc: «Comma
de nemäsurate ale fiscuhii, de la feudali de
administratia arbitratä, este se pe calea socialistä, adicä sä orga-
nizeze, câte productia ei distributia pe baze colectiviste» ; sau:
dimpotrivá comuna este destinatä nu rämâne socialistului, ca atare,
decât a se la calcule mai mult sau mai putin intemeiate a aflá, in
ani pämântul táranilor rusi va trece din mâinile acelea ale burgheziei,
in câte sute de ani poate capitalismul va atinge in desvoltarea asemänátoare
celei din Europa apuseaná».
Räspunsul lui Marx reiesepai din concept, care ideile sunt mai
desvoltate, toate duse la capät. Iatä ce spune Marx:
despre geneza productiei capitaliste am zis (secretul ei este)
existä in fond separatia a producätorului de de productie»
(pag. 315 col. I editia a Capitalului) acestei evolutii este
cultivatorilor. Ea nu s'a formá pânä acum
Anglia. Dar toate celelalte ale Europei occidentale parcurg miscare»
(1. C. II).
«Deci am restrâns istoricd a acestei m4cdri la
accidentale. vá rog cap. XXXII se cete§te: rniscarea de eliminare,
transformând mijloacele de productie individualá disparatà mijloace de pro-
ductie social concentrate, fäcând din proprietatea a marelui proprie-
tatea colosalá a câtorva, dureroasá, ingrozitoare expropriere a poporului
muncitor, iatä originile, iatä geneza Proprietatea intemeiatá
pe personalä, va fi proprietatea privatä capitalistä, intemeiatá
pe exploatarea muncij altora, pe salariat» (pag. C. II).
«Astfel, este transformarea unei de proprietate
de proprietate (m4carea occidentald)».
Marx cd a restrdns expres istoricd» a
la occidentale.
Mai departe Marx se se va petrece in Rusia aceastä
mâinile rusi, n'a fost niciodatá proprietatea ?»
El relevá faptul istoric, au existat comunitáti agrare dizolvat,
presupusa inevitabilitate istoricá a comunitätilor agrare,
Rusia, combinatii de unice, comuna sta-
ARHIVA PENTRU STIINTA 270
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
IN EUROPEI

pe o scarä nationalá, poate desf ace treptat de caracterele sale primitive

direct, ca un element al productiei colective pe o scará nationalä. Tocmai
datoritä. contemporanitätii productiei capitaliste, ea poate toate dobândi-
rile pozitive färä a trece peripetiile ei teribilo
conceptul al doilea, ce cursul occidentale a pro-
Marx se ar fi introdusä pämântul
fost niciodatä «proprietate privatä» a cultivatorului, :
«Pentru a se productia capitalistä Rusia, ea trebuie
abolirea comunale exproprierea täranilor, a marei masse popo-
rului. Dealtminteri, aceasta este liberalilor
mai mult decât Caterinei II de a in solul rus regimul occidental
al Evului de inijloc?» (2).
«Cert. este ca productia capitalistä a§eze regimul ei in Rusia, marea
majoritate a täranilor, a poporului trebuie fie transformatá in salariati
expropriatá abolirea prealabilä a sale comune.
in caz precedentul oriental n'ar dovedi nimic «fatalitatea a
acestui proces»
Rezultä cercetâncl evolutia a Rusiei, Marx cä acolo
comuna agrará, existând (la pe o scarä ea poate, tocmai din
in moment, când ale se un regim
capitalist, se transforme pe baze cooperative, anumite elemente
nice astfel trecerea Rusiei la forma a productiei
colective, faza capitalistd.
Marx deci problema social-economice a Rusiei ca poporanir
expunând teoria fazei capitafiste.
Mai mult ca poporani§tii, el precizeazä cá introducerea,
«pe cheltuiala táranilor de a ramurilor sistemului capitalismului
apusean, fárá a nici un conditiile de productie ale agriculturii, este
cel mai pentru a furtul roadelor ei, interme-
diari parazitari» (4).
indoialä cä darea a acestei a lui Marx, Vera Zasulici,
e§afodaj teoretic sociologilor, cari, räzimati pe teoria
privire la merkl evolutiei economice a popoarelor, au incercat plauzibilä
ipoteza ideptitátü eyolutiei capitalismului occidental, cu a realitätilor social
economicé din Räskitul Europei.
5. ce am constatat un sociologte valoarea lui Max Weber descopere cá
evolutia este specific occidentará, am dovedit Marx datali-
tatea istoricl» a evolutiei capitaliste este restrânsä la din. Europa occidentalá.

Op. citat 319.

citat pag.
(3) Op. citat pag. 331.
(4) dtat pag. 327.
PENTRU
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII V. MADGEARU: C4PITALISMUL

verificäm aceste asertiuni teoretice la lumina faptelor, o

asupra aspecte pregnante din desvoltarea social-economica a
Am ales special Rusia ca de observatie a social-economice
din Europei, mai seama de extinderea populatia ei apoi,
pentru a privi cu mare obiectivitate ceeace se acolo,
s'ar fi presupus se poate face, de noastre social-economice ; dar
pentru noi facem parte din regiune a Europei linie
ceeace priveste desvoltarea civilizatiei ; pentru motivul
acolo se fenomenele cele proprii lumineze proble-
mele in
Unii sociologi au pus aproape dela la mercanti-
cu desvoltarea capitalismului
4) Mercantilismul nu este o doctrina, ci este politica de statele
absolutiste din sec. XVI sec. scopul organizarii fortei indepen-
Imboldul politici 1-a dat centralizarea
al rezultat a fost formarea statelor tendintele
de consolidare expansiune
Indeplinirea sarcinilor publice fortei Statului inlauntru
necesitau resurse financiare insenmate. Acestea nu se sau prin
de special exploatarea minelor de metal pretios,
sau prin deschiderea unor noui izvoare de impozite. nu fi
folosit de care a o parte din metalele pretioase
din America India, fie direct prin participarea la exploatarea fie indirect, prin
extern ale navigatiei, menite -a aduce aurul argintul
tara proprie.
fi identificat avutia moneda, practica mercantilista mai ales
printr'o serie de realizarea unei comerciale active pentru a se aduce
moneda de care nevoie, nu pentru Stat (administratie armata),
ci viata economica Mijlocul impozitelor taxelor nu
de care Stat, posibilitätilor economice. Se deci,
de toate, se sporeascd avutia ei productive. Aceasta se
dela vietii economice a sporirea populatiei
a ei de activitate.
Unificarea economice s'a sistemul monetar de másuri
greutáti s'a prin inlesnirea schimburilor interné
vämilor _construirea de druniuri,
Politica cáláuzitá de ideea oamenii temelia
unei natiuni. In consecint s'a aplicat un sistem de másuri privitoare la
casátoriilor, grija de copiilor, ingrijirea saracilor, oprirea
acordarea de exercitiuri de impozite, etc.
(I) Astfel St. Zeletin: Burghezia Nationalá Olercantilismul e faza de
formatie a burghezieb pag.
PENTRU STIINTA 272
51 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
IN RÄSARITUL EUROPEI I
Politica de productie de ideea Statul trebuie
reguleze.. controleze economica. Ea
toate mijloacele, a industriei, comertului, dar a agriculturii. Ceeace colo-
specific este stráduinta de promovare a extern protectia
a mamifacturilor.
Pehtru crearea de industrii se acordau monopoluri, prin legi avantagii speciale
- subventii, scutiri de impozite, cesiuni de terenuri, -se intemeiau manufac-
de Stat, se secrete de fabricatie, etc. ; productia
in caz de nevoie bratele de erau cu forta in manufacturi
sau puse la dispozitie din aziluri de orfani inchisori. Atragerea intreprinzatorilor
precum a tehnicienilor necesari seria acestor
másuri.
Pentru a se consumul productiei interne, se importul produ-
similare ; exportul chiar acordarea de prime.
Pentru stimularea comertului exterior, se monopolul unor comp,anii pri-
vilegiate, lar toloniile erau rezervate ca debuseuri pentru mame.
protejata, rigurozitate dela
pescuit transport.
Nu trebuie se creadá, a politicei mercantiliste
gasit aplicarea intocmai, toate statele. oMercantilismul nu este ci
o vie a tuturor de Stat Carol al la Frideric cel
Mare» Bücher). In realitate fiecare a avut practica mercantilista,
organizarea regimului absolutist, economice de

In sale mari, mercantilismul apare ca o asotiere a Statului cu interesele

c4pitaliste. Statul este considerat ca compus exclusiv din capitalisti
toatkpolitica este de impulsurile date de inte-
resele capitaliste (2).
Mercantilismul, privit ca uniunea cu interesele capitaliste, a
Anglia sub Sub aspectul. mercantilismului monopolist, crearea de
dustrii se face numai pe de monopol privilegiate, care
subordonate intereselor controlului fiscal al Regelui, in specie al Stuartilor,
pe vremea s'a iDaugurat. sistem este mercantilismul lui
Colbert Franta.
Impotriva mercantilismului monopolist, britanic, au lupta Puritanii. Lupta
in contra a avut drept «contra monopolurilor», care se acordau
strainilor favoritilor. Crupul de cari s'au format
breslekr, dar a bituit momentul in care Parlameatul a decretat
a

Vezi I. W. Horrocks: A short hystory of mercantilism (Londra 1925) ; Georg

Merkantilismus, in Handwörterbuch der Staatswissenschaften ed. IV vol. VI (1925).
(2) M. Weber: Wirtschaftsgeschichte (München 1923)
PENTRU
273 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII V. N. MADG.EARU:

Al doilea aspect al britanic este care se

in a protege industriile existente, nu pe acelea create prin monopoluri.
ce s'a constatat toate creatiile artificiale ale Stuartilor, bazate pe
nopol, s'a mercantilismul national nu trebuie protege
decât ceeace se desvoltá in chip liber.
In genere, s'a constatat efectele practicei mercantiliste au fost dubioase. Sis-
temul patentelor charter-elor, prin care se acordau monopoluri, s'a dovedit a fi
fost mai págubitor. Acordarea de monopoluri a dus la excese, impunându-se
consumatorii in favoarea persoane, care nu aduceau niciun serviciu public.
Companiile pentru comert s'au a fi cauza urcárii de preturi a unor conflicte
eu sträine cu care comert.
Toate aceste creatii supravietuit nicäieri.
<?Deaceea mercantilismul nu punctul de plecare al evolutiei capitaliste,
ci aceasta s'a indeplinit, mai in Anglia de politica monopolistä-
scalá a mercaroitilismului anume, fel, o categorie de cari
s'au ridicat independent de Statului, politicii monopoliste fis-
cale a Stuartilor, aflat in sec. XVIII concursul sistematic al Parlamentului. Pentru
cea din oará aflat luptä capitalismul irational rational, capitalismul,
orientat la fiscale coloniale la monopolurile de Stat, capitalismul
tat la pietei, cercetate automat in virtutea serviciilor proprii comer
dale. Punctul unde isbit a lost Banca Angliei. Ea fusese
de Peterson, aventurier capitalist din cultivati de Stuarti
acordarea de monopoluri. Insá din Bancá parte oameni de
puritani. Cea din urmá oará-când Banca a directia canitalului
aventurier, a fost chestia Companiei de Sud. fäcând abstractie
de aceasta, putem urmári gestiunea ei, pas cu pas, influenta lui Peterson
semenilor a dat favoarea influentei categoriei rationale din
membrii cari de directá sau indirectä sau eran
sub influentä
Mercantilismul monopolist a fost aplicat in toate formele sale toatá
gerarea Rusia de care Petru-cel-Mare la inceputul sec. XVIII. El a
aseze bazele Stat national, complet independent ,economiceste, intrebuintând
aproape toate mijloacele din Apus altele noui, puterea
de Stat, la paroxism Nu s'a crutat nimic a se aduce
sträini ca invete pe nativi. S'au creiat industrii noui, ca acelea a
lânei, pentru a se intensificá productia acestor industrii, acordat
prohibiri de import. scutiri de privilegü monopoliste.
Manufacturile erau creatii ale Statului sau ale particularilor, subventionate
prin toate mijloacele de Stat. Deoarece nu societatea
rusa, o de oameni liberi, din care se recruteze muncitori aceste

(r) M. Weber op. citat 299.

$1
PENTRU 274

www.dacoromanica.ro
IN RÄSARITUL EUROPEI STUDII
manufacturi cei aserviti Statului, fie
din aserviti domeniilor boeresti

-
urmare, toate mauufacturile intemeiate, aveau
a sistem de organizare a muncii,
ca cultivarea
inferioritatea
scumpetea productiei, ceeace ca toate acele manufacturi sä nu-poatä decât
atât timp se de subsidii, scutiri de impozite privilegii monopoliste.
nu profitul administratie economica a
ci in subsidiile privilegiile de tot felul.
Existenta acestor manufacturi nu dealtminteri, nimic structura
a Satele, populate de servi, traiau aproape exclusiv din
munca gospodäriei afarä. Manufacturile mai ales pentru
clasa boereasc foarte putin pentru Sistemul servajului in
desvoltare a oraselor, o desvoltare industrialä
exceptie o face industria extractivâ, special a desvoltata de
sträini, intrebuintau tot servi ca ; apoi
manufactura sub imboldul necesitätilor
Toate aceste creatii ale politicii lui Petru-cel-Mare au fost efemere. Ecaterina
putut constate rezultatele triste ale acestor artificiale, care se
rând pe erau numai nominal fabricanti» (2) s'a
sä monopolurilor personale libera concurentá.
Efectul sigur al politicii mercantifiste a lui Petru-cel-Mare a fost descresterea
populatiei. Ea produs ca o miscare fireascá a regimului de aservire a
care tine dela Petru-cel-Mare la generalul Kisseleff, conditia
rus s'a apropiat din ce ce mai de clasa servilor din despotiile orien-
folosul stapânilor sau a din ce
ce mai Ue sub Petru-cel-Mare conditia rus se con-
siderabil. Miliukow, comparând cifrele generale ale populatiei Rusiei dupá
mintele 1678 a demonstrat populatie n'a crescut, s'ar fi
putut ci Aceasta este pretul pe l-a
a Rusiei pentru reforma lui Petru-cel-Mare
Pe când Apus mercantilismul coincide cu desvoltarea din
Rusia reformele mercantiliste ale lui Petru-cel-Mare se introduc
paralel apogeul aservirii masselor este deci de mirare pe la 1700
face poporul rus legenda, lumii se apropie Anti-
s'a urcat pe tron persoana lui Petru-cel-Mare
James Manor: An economic history of Russia (ed. II 1925). Asupra pohticii lui Petru
cel-Mare vol. I cap. V pag. zoz urm.; asupra industriale sub regimul servajului
cartea III pag. 431
(2) Dr Karel Die russische Krisis 1925) pag. Din cele
cari trEau timpul lui Petru-cel-Mare mai 22, acestea
viala comenzilor Statului.
(3) G. Plekhanov: op. cit. pag.
(4) Plekhanov: op. cit. pag.
'275 ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ST UDII V. N. MADGEARU: CAPITALISMUL

c) In asemenea este realitate, la emanciparea

toate manufacturile din Rusia au vegetat, primul n'au avut
o piatä de desfacere rus iobag nu el mai
departe in «econontia naturalb, nevoi foarte putine mijloace putine,
de feudal de fisc al doilea pentru de
cipare nu exista o de lucratori salariati liberi.
Numai emanciparea dela sä se fortneze o
in economice a se anumite industrii.
emanciparea a avut o pecetie asiatica. emancipat a
un drept de Stat, care se vechea forma de proprietate
periodice ale campurilor comunele rurale. Astfel, t.-
a sa a impiedecat pietei interne pentru
produsele industriale ca urmare desvoltarea
Cu toate acestea, emanciparea dela se oarecare indu-
strial, sub imboldul protectiei vamale, dar anume chiar independent de
acesta. Exemplul desvoltarea industriei textile, care s'a färä
alt ajutor din partea Statului, pentru a in largi ale liberati
un pe Weme, industria fierului färä Subventii dela Stat
putut erau prea ca masini
unelte agricole, articole de fier
In se extensiunea pietei crearea
de muncitori industriali, ca urmare a unei opere de emancipare a
se pot pune temeliile o industrie real, s'a
cercat da imbold unui industrialism fortat protectionism exagerat
la prohibirii continue ale tarifului sub
presiunea special ale moscovite, a industriilor metalurgice
din Ural, care in mod primitiv, brate superflue
cu in de produceau scump,--au avut dezastruoase
pentruIntreaga desvoltare economica a Astfel, sub regimul taxelor
vamale, care se industria a fierului, se desvoltarea
industriei masinilor agricole deci rationalizarea agriculturii. Dar pe aceastä cale
s'a mers mai departe. In s'au pus taxe mari pe agricole pe
adicá pe ceeace necesar a se
productie nationala: agricultura lucrau cu pluguri de
barierile vamale opreau introducerea masinilor agricole pe care gospodä-
nu le
a acestui sistem de protectie exagerat a fost extra-
ordinar de capital In Rusia. Preturile fierului erau de mari, benefi-
cari se din industria metalurgicä erau extrem de importante.
Aceste beneficii atingeau in industria metalurgick 40 %. cine aceste beneficii

(i) Dr. Karel cit. pag.

ARNIVA PENTRU
SOCIALA 276

www.dacoromanica.ro
IN RÁSÁRITUL EUROPEI STUDII
extraordinare, care se de prin dividende
poane ? mai mare de fier, el monopolul
ferate care de fier.
Efectul acestor insemnate plasamente de streine a fost deviere a
desvoltárii economice a Exportul fortat artificial, favorizat de tarife reduse de
ferate, subventionarea pe socoteala agriculturii, a la mizeria
masselor suprataxate -
Partizanii acestui protectionism extraordinar fost pârghiile absolutismului
sesc, cari räsplata dela absoluti, pe cari la
un raport reciproc de interese ei. Economistul
crede intfun regim absolutist nu se poate descoperl cât de e
cari influenteazá economicä a Statului, pe când
Parlament raportul numeric real se descopere. Pe aceasta este mai usor sä se
influenteze de care interesati la protectie extraordinará, un
regim absolutist Parlament ; cabinet absolutist este
mai restrâns decât numärul membrilor unui Parlament exercitarea controlului
asupra sa este mai usoará Parlament care este el la
säu controlat de provinciali de preg, care dä alarma nu se poate ajunge
la rezultate de absurde ca tariful rusesc din 1891, care aproape
pentnt importul agricole tará in se
pluguri de lemn
Cu politicá de proteCtionism exagerat, capitalismul industrial
sesc bilantul dinainte de mondial cu cifre foarte modeste
ceeace desvoltarea productiunei industriale. Este cá industria
a zahárului, industria luaserá proportii destul de
cota parte a productiei fatá de productia agricolá extractivá
este extrem de redug.
Industria s'a putut pentru drept client Statul, dar
ea, mai ales industria a trecut crizä in crizá, ca urmare a recoltelor
proaste a foametelor periodice.
Ce efecte sociale a produs acest regim al monopolist al
industrial 'exagerat, aceasta este amintirea tuturor
citit istoria contimporanä a care a fost caracterizatá prin
ca rezultat tocmai al mentinerei sistemului de exploatare feudalist
al masselor a suprapunerei regim de exploatare indu-
monopol protectii vamale exagerate, care storceau ultimul ban
pe care sä-1 rural.
d) privim acum transformarea organizarea sociale, pe care at fi
trebuit o capitalismuLin Rusia desvoltarea oraselor - observäm,

L. L. T'ang (Thung Liang Lee) and M. S. Miller: The political aspect of International
Russia and China, in revista (Londra 1925) No. 13 pag. 73.
op. cit. pag. 96.
PENTRU
277 51 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 N, CAPITALISMUL

primul nu o culturä putina care existat a

fost un produs recent al capitalismului de import, lipsWe traditia
Rusia a avut bogate republici puternice in evul de ca Nov-
gorod Pskov, care de origine o administratie
Principii moscoviti au zadärnicit desvoltarea unor asemenea centre urbane
spiritul in contrazicere principiul servajuhii, pe care
l-a promovat absolutismul bizantin al In consecinta,
celelalte erau centre administrative militare, fará niciun drept de
proprie, nimic din apanagiile avut orasul apusean, creatie a
evului din ceeace el a pentru
generatia actual
A lipsit necesitatea de a mari, nu in
Rusia conditiile pentru vieti burgheze. Economia a durat
la emanciparea ; industria prototipul organizatiei econo-
mice ; eran rari, cari din streinätate erau au
rámas-
Deaceea s'au format Rusia asezári cu case joase de
curti mari, dar a lipsit caracterul
de emanciparea când s'a introdus la baza econo-
miei economia s'a desvoltat industria, ca urmare a afluxului de
capital strein, n'a putut mai s'a intemeiat pe un
regim agrar feudal. Deaceea la 13,7% din populatie la ora§e
restul de 86,3%, la In Rusia erau 678 sate.
chiar americana a oraeIor, poate inlesneascá sporirea popu-
latiei, sträzilor, a caselor chiar a Sky-scrapers-ilor, ea nu poate
creeze peste noapte o influente ca cele produse de apusene.
desvoltarea a dânsa un pericol mare social,
pentrucä comunitatea de care civilizatiei
asemenea populatie nu poate fi de prin
nitatea deprinderilor, necesitatilor reciproce, instinctelor, pläcerilor, pe care le
poate mai in aglorneratii omene§ti.
Desigur aceasta de ora§e cu caracter Rusia, aiurea
Europei, n'a putut n'aibá sociale politice. in Rusia
absolutismul bizantin, indolent pasiv - spre deosebire de absolutismul luminat
progresiv al Apusului - acest absolutism a fost privit, la revolutia
1905, ca o institutie aceasta se
Rusia n'a existat o cu cultura sa proprie.
se prin aceasta existat categorii sociale burgheze, interese capi
taliste. Straturile superioare ale acestora se asemanauchiar cele burgheziei occi -
dentale. Dar acestei s'a atmosfera de protectionism,
subventii, monopohni, astfel ea n'a putut desvolte manifeste un
spirit de independentä,s ingurele ei preocupari de ordin public aranjamentele
directe guvernele pentru subventii, prime protectie a nationale».
PENTRU 278
REF9RMA

www.dacoromanica.ro
IN RASARITUL EUROPEI

marxistul prin caracterul original

al burgheziei ruse
Totdeodatä, in Rusia, nu s'a desvoltat o clag täräneascl
independentä, ci s'a intronat un nou feudalism, care sub influenta industrialismului
fortat al politicii de Stat mercantiliste, a dus la ceeace tfäsätura
fundamentalä a structurii sociale a Rusiei regimul foametei cronice.
In aceste este lesne de absolutismul s'a mentinut dealungul
veacuri, dar tot de explicabill apare sa in revolutia
(2).
6. Revolutia a desvaluit, a ei mistuitoare, struc-
tura social-economica a Rusiei este produsul unei evolutii speciale caracteristi-
ei, fundamental deosebite de acelea ale lumii occidentale.
In Rusia ca in tot Europei, sociologul, privirea deschisä asupra
realitätilor sociale, descopere existenta unui media social agrar täränesc, care implia
desvoltarea ordine economice, deosebita de ordinea economicä capitalistä. Dacä
se desparte harta Europei, linie, care dela Baltica
in spre Adriatica, toatä intinderea dinspre Rasäritul ei este de a
organizatie este de economiile rurale
Revolutiile agrare care au avut 1917-1922 Rusia, Estonia, Letonia,
Polonia, Ceho-Slovacia, Jugo-Slavia prin lichidarea
resturilor feudale extensiunea domeniului proprietätii pe calea
exproprierei, avut drept urinate toate aceste a structurii
social-agrare täränesti.
In de aceasta, nu se poate trece vederea, din milioane locuitori
de pe globul Asia, majoritatea in China, India
ponia, nu tot in Rusia Europeana din 133 milioane oameni,
milioane sunt tárani.
In toate aceste ale forma de organizare este econo-
mia familiara sau semifamiliara, care nu salariati.
Este deci timpul ca liberati de balastul teoriilor economiei clasice, sau marxiste,
care au social-economic, o structurä deosebitä, se
cerceteze realitatea din Rásaritul
au intreprins, de studii asupra structurii
dividuale a economiilor ca'si asupra economiei nationale a popoarelor
care acelea tipul dominant
Aceste au fäcut traditia, care in economicä
dela David Ricardo, de a se socoti regimul economic actual, exclusiv

(r) Plekhanov: op. cit. pag. 54-X55.

(2) Dr. Karel Die russische Krisis pag. 77
A. Ciajanov: Die Lehre der bäuerlichen Wirtschaft, Versuch einer Theorie der Fanti-
lienwirtschaft in Landbau (Berlin V. N. Madgearu: Bconomiei
VIII pag. 3-4.
ARHIVA PENTRU
279 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 V. N. CAPITALISMUL

capitalist, trebuie In toate productie dominant nu

este eel economiei capitaliste, ci al economiei care nu intrebuinteazá sa-
lariati. Aceste economii familiare au o conceptie totul diferitä despre
profit o organizatie de exploatare deosebitä. Categoriile economice clasice,
proprii economiei capitaliste t salariul, profitul, renta, etc. nu se regäsesc economia
incercarea de a fenomenele ei vitale
dá gres.
Milioanele de economii familiare nu stau astfel una alta, acea-
sta fie izolatä de cealaltä, ci sunt legate ele printr'un sistem de
recIproce complex o tesáturá social-economicA specificä, devin oarecum
o national-economicä.
Cercetându-se agriculturii se constatä capitalismul ca sistem
mic mondial nu massa largá a economiilor transformarea
de productie, pe capitaliste, ci prin aparatul comercial,
a economiilor pietei capitaliste
din in forma comercial.
economiilor capitalist economiei mondiale o
face treptat de intensificare capitalistä, economia
intrá tot mai sub influenta sistemului capitalist, care economia mon-
dialá, mai când intensificare se razing pe capital pe
pune la dispozitie piata generalä, se acum siste-
mului desvoltat al creditului
comercial financiar cäile care fac legätura butte
economiile mondialä, el complet neatins modul de pro-
ductie, bazele pe care le face sale
exploatatoare.
ca toate care duc la de märfuri ca-
pital, fie aduse in stäpânirea economiilor organizarea
sistem de cooperative, menite in posesiune aparat de credit,
careserveste In acesta, ceeace poate fi astázi un de
exploatare devine un instrument technic prin care economia
miliará existenta (2).
In f social-economice din statele social-agrare din
deosebite ca structurá de statele capitaliste industriale, se impune o revi-
a politice.
Once de Stat se intemeiazä pe o economie nationalä, al rende-
ment conditioneazä manifestare a nationale desfásurarea civiliza-
tiei proprii a popor.
A. Ciajanov aceastá probleml, cu teoria economic studiul
sau: Frage einer Theorie der nichtkapitalistischen Wirtschaftssysteme, Archiv f.
Sozialwissenschaft u. Sozialpolitik si Bd. III
(2) A. Ciajanov: Die volkswirtSchaftliche Bedeutung der landwirtschaftlichen Genossen-
schatfen, in Weltwirtschaftliches Archiv vd.
PENTRU
REFORMA SOCIALA 280

www.dacoromanica.ro
 RÄSARITUL EUROPEI STUDII
Orientarea politicii Stat nu poate fi deci in dezacord structura social-eco-
a societOtii. Cand fundamentalä a organizatiei ecouomice este for-
matä de milioane de economii familiaxe care nu cunosc aproape sis-
temul au o conceptie deosebitä despre profit rentabilitate,
prinderile economice nu sunt elementul predominant in vieata socialä, prin
urmare ordinea economicä este capitalistd, Statul aflat in
aceastä situatie, trebuie sá-si sa politicO, fel,
deschidä drumul larg pentru desvoltarea, in a celulelor fundamentale
ale organismului social, a economiilor
Ordinei economice social agrare, necapitaliste, corespunde regimul cooperatist.
Capitalismul nu poate avei nicio de productie a econo-
miilor In schimb el le face obiectul exploatárii sale sfera procesului de
circulatie, prin. aparatul de comert de credit. Rezultatele acestei se
traduc printr'o a productivitätii economiilor familiare rurale o pauperi-
zare progresivá a membrilor acestora. Regimul cooperatist, posesilme toate
comertului care stabileste contactul cu pietele mondiale de
furl capitaluri, salveazä economiile rurale de pauperizare, organizand
productia, pe rationale, desvoltarea maximá a de productie
nationalä.
cooperatizarea ordinei economice a Statelor social-agrare nu
o tendintä de a formelor de intreprindere capitalistä, din celelalte
ale vietii social-economice, ci limitare a de activitate, impusä
de conditii de ordin natural de necesitäti

PENTRU

www.dacoromanica.ro
STUDII
AGRICULTURA CAPITALISMUL
DE G. IONESCU-ETI
CUPRINSUL: I. Caracterele ale economiei familiale $ ale capitalis-
Economia familiald. 2. Obdrfia capitalismului. Fenomene
pitaliste in lumea 2. Intreprinderi capitaliste timpurii. 3. Libertatea Descope-
4. Agricultura sistemul capitalist. Angrenarea
agriculturii capitalistd. 2. Modul de capitalist agriculturd. 3. Ferma.
4. Exploatarea 5. Cooperatia. IV. Forme de a in
ale Europa. Occidentul Europei. 2. din V.
ajunsurile agriculturii capitalists. Examinarea altar economice de agricold.
Critica regimului capitalist. 2. factorulesenfial
in structura capitalistd. 3. Primejdiile ce se pot ivi pentru agricultura ; parce-
larea excesivd. Proprietatea de muncd. VI.

I. INTRODUCERE: CARACTEIZELE ALE

FAMILIALE ALE

dCONOMIA familiald. Problema productiei dominä desvoltarea

societate trebuie de toate existe, prospere, deci pro-
In sale, societatea o stare de echilibru care
productia celor trebuincioase vietii.
Nu se azi stare de echilibru, ci desvoltarea
culturalä economicá forme diferite ale stadiului de evolutie.
din pämântului stare care a fqst
terizatá cuvântul de economie sau de economie In aceastä
structurá socialá, familia este organul activ al procesului de productie. Scopul pro-
ductiei este asigurarea necesitätilor familiei. Schimbul este foarte el nu
putinele bunuri, care nu pot produce gospodäria proprie.
care se procurá de viata oamenilor
ocialä rol secundar: hrana, adäpostul sunt asigurate de munca
familiei Creatiile spirituale; muzica, artistic, poezia
religia, nu implicá nici miscarea nici miscarea valorilor. Societatea
rutiná traditionalà, care-i garanteazá multumirea de
Conditiile necesare pentru ca stare sä se sunt
unele materiale altele spirituale: materiale: stagnarea numárului populatiei
sau unor de pámânt in special, de rezervá/ care acopere
nevoile sporului de populatie.
Conditia näzuintelor, atitudine contem-
de lume de univers, psihologie, poti acest
cuvânt, staticá.
(1) linutá Institutul Social Român ciclul Capitalismul via4a
ARHIVA PENTRU
RE,FORMA 282

www.dacoromanica.ro
 Continentul asiatic este care oferä tabloul tipic structurii sociale,
pe gospodaria familialä dintr'un suflet contemplativ static.
e zis reprezinta o stare culturala, cáci cultura nu
e numai de sau de materiale, ci cultura e de
de nobilare, de finete sufleteasca a popor, a unei societati.
sau patriarhala a Asiei nu a impiedecat crearea unor mari valori artistice
spirituale pentru omenire.
Dar are oroare de miscare de inovatie. Tipul ei reprezen-
tativ este profetul Indiei, care simplä
de in, pretutindeni roata de tors compatrio-
ti1or lui continue a trai ca mai nu abandoneze nid nid
Mcirile stravechi.
2. Capiktlismul. Europa a realizat epoca o structura
din alt spirit. E spirit care creeze,
E dorinta putere de a ceti tainele
naturii de a-i puterile. nu din fata unei probleme. In
atitudinii contemplative tihnite, apare un spirit critic rationalist, apar
stiintele experimentale.
Spiritul acesta doritor de setos de biruinta, rationalist
-a creat Europa America o structurä economica -care
a fost botezatá structura sau capitalism - rolul proeminent pe
acest sistem capitalul.
Capitalul reprezintk de productie sau provizie de bunuri, acumulate de o
anterioara. Dar nu existenta pecetia sistemului capitalist sau
pitalisinului ; ci alte caractere. Capital in economia sau
reprezentat prin instrumente de vite, .provizii, metale pretioase.
Caracterele capitalismului el s'a Europa al
XIX-lea, Werner Sombart sunt
a) Organizatia economica este pe schimb ;
b) In procesul de productie colaboreaza grupe ale productiei proprie-
tarii mijloacelor de sunt conducatorii intreprinderilor economice
lucratorii proprietate ;
c) organizatie este dominatá de principiul beneficiului
de rationalismul economic
Nu se mai produce dar pentru satisfacerea trebuintelor familiei, mod
nemijlocit, ci aceste trebuinte sunt satisfacute cu o serie de bumuri,
care piata le pune la dispozitia ins, fiecare intreprindere la ei pro-
duce pentru Produsele ajung la destinatie prin schimbul se face
cu ajutorul monedei. motiv pentru care moneda, banul, eco-
nomia o importantä covarsitoare. Cu e mai bine
cu ea va procesul de productie mai putine bunuri va
(I) Werner Sombart, Der Moderne Kapitalismus VI-e Auflage 1924.
PENTRU
283 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII G. IONESCU-I5E5TI: AGRICULTURA

produce mai Aceastä diferentä se numeric in bani. Când valo-

rilor produse intrece pe aceea a celor cheltuite, inclusiv bine valoarea muncii
intrebuintate, atunci intreprinderea beneficiu.
beneficiului, exprimatá bani, astfel mäsura succesului
prinderii.
Prin acest mecanism banul simbolul de
mädire al avutiei. al doilea motiv care banul dobândeste o
hotäritoare capitalistä.
In centrul preocupärilor economice capitaliste nu mai este satisfacerea trebuin-
telor, nu mai este o persoanä cu nevoile ei mod nemijlocit -ci este acu-
mularea de capital, ca rezultat beneficiului. Capitalul se confundä in conceptia
curentä banul. Acest simbol al valorii, abstract, lipsit de limitare,
peazá näizuinta de putere näizuinta spre ilimitare a spiritului modern.
Rationalismul economic al capitalismului este adaptarea cea mai
a mijloacelor actiunilor la scopul cum el a fost definit mai sus. El
se sub forma unui plan, alegerii mijloacelor pentru aducerea
lui la indeplinire controlul permanent al mijloacelor al succesului
realizat prin inregistrarea contabilá.
Organul acestui sistem economic este intreprinderea, care o insti-
tutie economicä, de sine stätätoare, de familie, sau de gospodária pro-
prietarului ori conducátorului. Ea opereazä cu contracte de valori sau contracte
de prestatii, din sä totdeauna un plus, Toate feno-
menele economice pierd prin aceasta aspectul calitativ devin ce sunt
sau se pot in bani.
Omul reprezentativ al acestei structuri economice este con-
ducátorul intreprinderii. Functiunile lui esentiale stmt puterea de organizare, acti-
vitatea calculatorie, gospodäresc de
Colaboratorii lui amploiatii puterea de organizare
a pe fiecare la lui, a face sfortárile convergente prin stabilirea
a unei discipline gruparea a fortei in timp spatiu.
Istoriograful capitalismului modern, care este Werner Sombart, aceste carac-
teristice, rezumate de noi mai sus, pentru economic al capitalismului,
nu reprezintá numai un sistem economic ci carac-
terizeazá toatá viata a Europei a Americei, a Japoniei a pose-
siunilor transoceanice curentul de evolutie europeanä.
Aspectul social al structurii capitaliste este burghezia, aspectul filozofic este
individualismul, aspectul politic este liberalismul, egalitatea inaintea legilor,
ranitatea nationalä, parlamentarismul.
Intrebarea, pe care ne-o la care vom a este ce
raport agricultura de afirmare tot mai completá a capitalismului,
dacä ea ca de productie este succeptibilä de a fi dupá normele
capitaliste, ce inconveniente rezultá pentru agriculturá din sistemul capitalist dacá
putem aceste inconveniente prin vreun sau prin alt sistem economic.
PENTRU $MNTA 284

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDII
IL
Fenomene veche. capitalist a cucerit Europa
America a ajuns la apogeul veacul al XIX-lea zilele noastre.
Dar ar fi gresit dacá am crede el a apärut legáturá
anterioare.
In antichitatea apar multe fenomene economice comune sistemului
capitalist de azi. Se desvoltase imperiul roman im de mkfuri foarte in-
tens, existan intreprinderi comerciale, agricole industriale, im sistem
netar, un spirit de o acumulare de foarte spi-
rituhede intreprindere acumulárii de avutii de azi.
Se o deosebire faptul economia veche se
pe economia modernä, pe salariat.
Stint autori cari stabilesc o analogie foarte roman
dreptul roman apoi capitalismul modern dreptuhii roman
ca fiind mai conform en structura capitalismuhii
2. Intreprinderi Evul a reprezentat o de
regres din punct de vedere al organizárii economice a Europei. Decadenta
periului roman a fäcut ca acumulatä se sau
indepärtate unde Intreprinderile dezorga-
nizat, drumurile de pustiit, spiritul de intreprindere s'a
nismul la bunurile
Europa a regresat economiceste s'a la starea de
economie familialä.
In tot evul mediu e la cea mai mare parte
Gospodäria liber sau organizatä fel ca sä
ei tot ce-i trebuie. Intreprinderea agricolá a seniorului feudal la f el: ea
de gospodárla lui. In ea se produceau nu numai produsele agricole
trebuincioase hranei dar se exercitau toate meseriile. Seniorul
nu nevoie sä la decât pentru rare : arme, stofe fine,
produse alimentare din alte Pentru piatä se putin, aproape de
pentru bunul motiv, nu piatä nu exista.0 mijloace de transport.
chiar când drumuri, enorm de din cauza vexa-
tiunilor nesigurantei din acea
Evul mediu a cunoscut astfel economia naturalä economia for-
mele ei tipice, existä din timpuri imemoriale Asia.
Foarte de apar forme de exploatare capitalistä, seniorii
intreprinderi comerciale, a cazul nobilii din italiene.
intreprinderi industriale: a fost cazul cu din Anglia
din Franta din Incepe un proces de burghezire a nobilimii, prin amestecu
acestora intreprinderi pe cari mai nobilimea nu le demne de ea

St. Conceptiunea economic& a dreptului.

ARHIVA PENTRU
285 $1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 AGRICULTURA

burghezi sunt ridicati rândurile multi nobili se

cu fete de burghezi aceastä infuziune de burghez capacitatea nobi-
lilor de a se la metodele capitaliste.
Care a fost impulsul preludiu al capitalismlui ? Cari au fost
tele cari au declansat spiritul. european? Impulsul trebuie sporirea
o care lucreze pentru a se pute& sustine
care numai pe feudalilor. Primele manufacturi s'au creat de unii
stareti scopuri umanitare pentru a da de lucru oamenilor disponibili. moti-
vele acestea stint de sigur o raritate. Cei mai multi nobili doreau pur simplu
afirme puterea produse manufacturate sau doreau se uti-
bratele ce stäteau zadarnice.
altá pricinä, care a concomitent cu populatiei, primele
inceputuri ale capitalismului a fost noul flux de metale pretioase, ce
sä Occident. Cruciatii au adus din Orient mult metal nobil, mai
târziu exploratorii Americei apoi in secolul al XVIII-lea, cuceritorii
Formele de viatä se prin stabilirea ordine mai
nice statelor, prin consolidarea Drumurile devin mai sigure,
oameni mai intense.
In agriculturä relatiunea de unele tinuturi din Oci-
dent multi libertatea pämântul prin o prestatie bani.
3. Descoperirile In pragul veacului XIX-lea se
petrec evenimente, cari immormânteazá regimul feudal economia des-
chid drum larg capitalismului triumfätor.
Revolutia francezä inaugureazA libertatea, relatiunea patriar-
nobil serv, proprietatea individualä pentru altii.
o serie de descoperiri geniale, alte descoperiri mai vechi puse
in legáturä cu cuceririle serie de-aplicatiuni stint puse
de serviciul productiei. Cantitatea de bunuri devine mai
usoará.
Smuls din intocmirile lui strävechi, omul aruncá cu curaj lupta vietii, unii
cad, alti biruesc. selectie implacabilá se aplicá uman. Cei mai
devin pionerii capitalismului.
rapid. Cuceririle medicinii fac dispará din Europa
boale cari secerau de oameni.
Pe acest spor de oameni pe cuceririle european
neastämpärat robust capitalismul modern.
4. Civilizatia Suntem expresia lui Guglielmo Ferrero
cantitative. Oameni multi, brate multe, fac uzina. Uzina e cu
mai rentabili cât se produce mai mult. Pentru enorma productie de märfuri
trebuie populatie ca le consume. Trebuie debuseuri, debuseurile
apärate sau cucerite. Statul, fie tare, trebuie aibe soldati, o mare
din care recruteze. Puterea statelor se dupä
forta de expansiune. populatie trebuie ea
ARHIVA PENTRIJ
REFORMA SOCIALA 286

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDII
trebuie ca agonisi ceeace-i trebuie, o
incordare mai mare procesul de productie. Fabricile massä produse
uniforme, de serie.
Adesea stocurile de produse nu se pot scurge, care se produc. Se
fenomenul de supraproductie. Atunci salariile scad, un de lucrätori
pe se naste proletariatul, apare lipsa de lucru.
Ca se produsele se nase intreprinderi, sau grupurile de
treprinderi, sau intre state, lupte
State le trebuie o imperialista, pentru a desface
pletora de msärfuri, pentru a se aprovizioneze prime,
a da lucru populatiei
Toatä aceastä pune la grea incercare puterea de organizare a
prinzätorului, capacitatea lui comercialä sau calculatorie. cad zdrobiti drum,
din tree peste corpul Eo
In goana aceasta, e eel mai adesea victima. Capitalistul intreprinzätor
pune cea mai grea pe umerii lui.
goanä nebunä care nu pe pe intreprinzátor, pe
crätor criticii implacabile a
Nu-i mai putin cä sfortarea aceasta a creat secolul al XIX-le intre-
prinderi uriase. Geniul organizat a creat opere pe cari veacurile dinainte
nu le puteau Cantitatea de bunuri a spoxit mereu populatia Europei,
Americei coloniilor a crescut vertiginos, vietii s'a ridicat, can-
este in apogeul ei.

III. AGRICULTURA IN SISTEMUI, CAPITALIST

Angrenarea agriculturii capitalistd. Desvoltarea a capita-
lismului a avut industrie comert. Clasa a creat capitalismul in
formele lui moderne, este burghezia prin burghezie se mai ales
populatia industriall a Orasele au avut totdeauna o viatä
mai mai din care a transformarea eco-

Agricultorii prin munca prin izolarea dependenta mai

strânsä de fenomenele naturii, au inaintat mai pe evolutiei.
Agricultura se formele economiei Europa secohil
al XVIII-lea când sistemul capitalist cucerise complet orasele Occident. Tran-
sformarea se impune agriculturä.
Nu pot sä existe societate sisteme economice diferite, unul tre-
buie cedeze fata celuilalt.
Economia ; ea nu se Europa
ca o a economice.
In secolul al XWII-lea incepe Occident lichidarea ei: Statul impozite
PENTRU $TIINTA
287

www.dacoromanica.ro
STUDII G. IONESCU-TI: AGRICULTURA

bani impozite din ce ce mai sporite. Pentru a se obtine bani

sä se piatä. Populatia a nevoie de
industriile nevoie de materii prime (plante textile, cereale, piei, lemn),
astfel produsele activitätii rurale se desface orase pentru consutnul
sau pentru alimentarea fabricilor. de parte fabrica ave. nevoie
de un cerc de consumatori din ce in ce mai mare - populatia
ofere un considerabil.
Schimbul de produse devine tot mai intens, dorinta de a ago-
nisi mai prinde populatia dela Agonisind, de
puta un rol din ce ce mai noua organizare ; agoni-
sind el pas cu ascensiunea formidabila a burgheziei, agonisind táranul
se ridice din conditia lui.
Nevoia de a agonisi, nevoia de a produce pentru invioreaza schimbul,
impune agriculturä principiul.beneficiuhti, pe agricultor, fie el mare, fie
organizeze rational exploatarea lui, metodele capitaliste.
Cu acea.sta räspundem la prima intrebare ce ne-am pus-o : agricultura nu se
poate sustrage capitaliste.
* *

2. Modul de agriculturd. Dintre toate caracterele capita-

lismului fost formulate de Sombart, productia pentru schimb, princi-
piul rationalismul economic aplicat intreprinderii generale
exploatarea agricola capitalistäl. Diviziunea patron intreprinzátor de
o parte lucratorii de parte nu este tot de pentru
tarea
un mare agricultori cari
mod cu totul Ei lucreazá cu membrii familiei indepli-
nesc functiunea lucratorilor. Organizatorul acestei el ce o distribuie timp
spatiu, este täranul cap de familie, care astfel rolul
din industrie.
o exploatare pentru a vinde produse,
pentru tendinta este de a agonisi, rationalizeaza
exploatarea mai ales in vederea beneficiu - ea e angrenatä
sistemul capitalist.
Principiul central dominant al capitalismului este beneficiului,
i s'a general principiul economic.
Din acest punct de vedere, precursorii capitalismului agricultura - precur-
sorii teoriei economice capitaliste genere - sunt Quesnay, vede pro-
gresul economic intärirea proprietätii, fundamental capitaliste.
Apoi el spune (maxima XIII) : Wiecare fie liber, cultive pe lui acele
producte, pe cari interesul sale natura terenului le dicteazä, pentru
a trage mai mare cu putintd*.
ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA 288

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDI I
Principiul gândirea lui Quesnay, ceeace
raporturile economiei publice economia nu fie distructtv
sau disproportionat massa venitului national».
Fiziocratii sunt párintii capitali5mului teoretic. Ei puneau. greutatea
pe singura indeletnicire, productivä, dupá conceptia
cu toate acestea agriculturá sistemul capitalist se ce el
rise orasele, comertul industria. Aceasta este explicabil, cáci industrie se
creek din ; agriculturä de schimbat o sträveche de deprinderi
milenare.
Capitalismul exploatärile agricole le organizeazä dupá cadrul
in secolul al XIX-lea, exploatärile man.
Este foarte caracteristic pentru agricultuni faptul intemeetorii
stiintei agricole sunt timp pionerü capitalismului agricultura practicä.
Albrecht Tbaer pe Continent, la inceputul secolului al XIX-lea, dintr'o
Anglia, metode agricole perfectionate.
Din experienta sa de agricultor, din cultura sa naturalistä, el scoate o teorie a
agriculturii, prima lucrare sistematicá de agronomie. constructia sa
tificä culmineazá volumul economia In aceastä a intre-
gului domeniu al agronomiei, el dezvoltä principiul beneficiului.
Beneficiul e intreprinderi agricole ; márimea beneficiului,
an de an, se ei succesul ei. Toate datele tehnice, din
partea refentoare la plantelor, la animalelor etc., cântárite
din nou in partea sinteticä a agronomiei, adicá economia ruralä, cântarul bene-
ficiului. Ele nu dacä concurá la beneficiu.
doctriná rupe cu literatura corespunzátoare economiei fami-
feudale.
Ea moment capitalismul biruise industrie. Doctrina
aceasta, tot atât de mult, ba poate mai decât normele tehnice din
opera sa, a creeat gloria lui Thaer a fäcut fie considerat ca pärinte al agrono-
miei moderne.
nu a numai teoretic cärtile sale, ci a aplicat-o practic fermele
creeate de el.
Succesul doctrinei al intreprinderilor lui agricole a fost de mare, el
a avut elevi toatä Germania din Europa cultä.
Interesant este aspectul politic social al personalitätii lui
cu doctrina activitatea sa.
El a luptat Prusia pentru. desfiintarea feudale proprietari
ost lui Stein Hardenberg autorul tehnic al reformei
de a táranilor (r).
In prima a secolului al XIX-lea, de Dombasle
ereeazä Franta capitalistá a agriculturii ferma sa Roville
Adolph Buchenberger: Agrarwesen und Agrarpolitik.
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIAL A

www.dacoromanica.ro
STUDII G. AGRICULTURA

Ferma sa ajunge o pentru un mare de tineri cari veneau din toate

Europei se prepare pentru agriculturii feudale.
In «Anna les de «Succés et Revers» in «Tratatul de agronomie» tipärit
moartea sa, principiul culminant este principiul beneficiului.
azi este de acest principiu.
Agronomia desparte intreprinderea agricoa de familie face din ea o
unitate economica de sine stätätoare. Ca celelalte intreprinderi, in exploatarea
in procesul de productiune fortele naturale, capitaluf munca.
Este indiferent pentru este salariatá sau e
de membrii familiei.
Stiinta valorifica sau munca f el, indiferent de origina ei
Rolul intreprinzátorului agricol, mare, mijlociu sau este de a
fortele naturale, capitalul munca, in mai posibil, in raport
fizic economic, este de a factorii de productie. sunt bine
sau organizati acesti factori, se vede din beneficial intreprinderii, exprimat
bani. Contabilitatea este astfel indispensabilá
tare de márime, tot ca exploatare industrialä sau co
merciala.
Cum satisface familia trebuintele beneficiul rezultat din exploatarea agri-
este o problemä care nu mai agronomia.
Metodele tehnice, din aplicatiunile biologiei,
canicei la procesul de agricola, nu au valabilitate nu sunt
dabile in mäsura in care intrebuintarea mai multe valori
(valori exprimate numeric bani) - sau alte vorbe nu valabile
la beneficiu.
ca o de productie sau de economie este
astfel elaboratä cadrul conceptiunii generale capitaliste (z).
Desfiintarea relatiunilor feudale, därâmarea economiei adoptarea
modului de productie capitalist, au dus la prosperitate extraordinarä agriculturá
secolul al XIX-lea. Ea a prosperat in sferturi de veac mai mie
(i) Agronomul I. dela Brad, pärintele agricole este lui
basic. dela Brad pentru rationalizarea agriculturii pentru emanci-
parea táranilor.
(2) un agricultor intreprinde lucruri cari nu rspund principiului beneficiului, el
buie acopere paguba sau din alte surse de ale sale. Astfel de
investitii zicem cai de curse, - dacA nu prod= beneficiu sunt din punct de vedere al
tei agricole, cari exploatarea, cari trebuese eliminate trecute in comptul
cheltuelilor consumtive ale ca cheltueli cari nu au aface
exploatarea agricolA.
Aceastä situatie poate sA survie exploatarea micA Stint Polonia exploa-
tAri organizate, cari produc beneficiu in sensul de mai sus. Dar
muncile doi sau douA vaci, doi cai din motive de de
cere personall. Agronomii din contabilizarea gospoddriei cA doi o
parte sau tot venitul ei. tree atunci in domeniul cheltuelilor fastuoase, cheltuelilor de con-
sum personal.
ARHIVA PENTRU 290
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDII
de ani de economie Agricultura dela al XVIII-lea
genere viata din aceastä aceleia de pe
vremea lui Carol sau Wilhelm Cuceritorul.
In secolul agricultura a fost completamente revolutionata.
modeste la ale exploatárii agricole au fost investite tot intreprindere.
Agricultura nu procedare, ci pentru feudali ago-
aiseala an, regulata, se scopuri consumative.
un feudal mai veniturile sale de noui
mosii.
In agricultura capitalistá o parte din merge la scopuri conslim restul
se investitiuni capabile sporeasca productivitatea
tului. .
Revolutionarea a agriculturii a necesar pentru
tare creditul ameliorare. Institutii anume pentru agriculturii
s'au intemeeat in toate
prin plasarea disponibilitätilor din fie prin intrebuintarea
a creditului, proprietatile au fost ameliorate mod considerabil: s'au
de disecare sau de drenaj, pe locurile umede, de indiguire pentru
contra viiturilor de innecurilor, de irigatie, de transformarea
paraginelor terenuri cultivabile.
s'a prin lucrári anuale din ce ce mai bune prin
repetate, prin culturi prin o successiune ratio-
a acestor culturi.
S'au construit pe proprietätile mari de exploatare: locuinte pro-
prietari, pentru amploiati lucratori, grajduri pentru. \rite, remize pentru masini,
magazii pentru producte.
intemeeat industrii pentru prelucrarea nemijlocitä a
produselor agricole: distilerii de alcool, fabrici de bere, de de
de conserve alimentare, mori, etc.
Rezidurile acestor industrii exploatare, servesc la hrana animalelor,
dejectiunile merg pe ca
animalelor nu se mai face extensiv la ci intensiv la grajd. Pro-
ductia de lapte, productia de carne, ajung o industrie.
Pentru a secaul se considerabile de
gar pe care-1 produc grajdurile fermei. Adesea nevoia de
celelalte utilizari ale animalelor animalele se tin primul pentru rolul
de a produce materia fertilizantá din deseurile intreprinderii.
tot mai cere i se restitue tot mai mult
din ceeace
America de Sud trimite Europa milioane de tone de salpetru de sodiu,
de tone de guano.
nu mai e o de productie, el e un mediu care prepará
artificial, intocrnai se prepará agarul sau gelatina pentru bacterii.
ARHIVA PENTRU
291

www.dacoromanica.ro
 G. AGRICULTURA

Când gunoiul de grajd nu mai când depozitele din Chili Peru au

se secâtuiasa, agricultura capitalistä nu a bratele. Cu ajutorul
al tehnicei a gäsit imediat alte izvoare fertilizante
Industria fierului ne-a dat reziduri cari sunt de fosfor, distilarea
cárbunelui pentru gazul de ihuninat ne-a dat reziduri care sunt
de azot.
S'au descoperit de de potasiu la Stassfurt Prusia, lu Mul-
house Alsacia aceste zäcäminte au devenit imense rezervoare de substante
fertilizante pentru Din depozitele naturale de fosfat de calciu din oase se
deasemenea anual de tone de fosfatic. In ultimele
decenü a pus la uzinei procedeul de a face din azotul atmos-
feric, acest gaz inert nefolositor vietii, pe sinteticá salpetru alte
de azot.
Capitalul productia a deschis agriculturá ca industrie o
perspectivá ilimitatä. veacuhii trecut Liebig, marele .chimist agricol, care
a luminat taina plantelor a intemeeat moderná a
mântului, alarma, in sa cu mai
se
..
Cifrele referitoare la consumul de chimice le
grafie a Institutului International de agriculturä din Roma, din case extragem:
chimice pentru anul 1922
6.741.720 quintale m. de superfosfat
zgurä de defosfatare
potasice
309.610 salpetru de sodiu
11.791.420 sulfat de amoniac
cianamia de
Consumul Franlei 1922:
20.957.830 quintale de superfosf
3.308.190 » de defosfatare
7.284.210 sáruri potasice
salpetru de sodiu
1.393.690 sulfat de
314.980 de
.Poloniei 1922:
quintale de superfosfat
de defosfotare
246.450 0
salpetru de sodiu
224.170 sulfat de amoniac
459.640 de

Cf. Production et consommation des engrais chimiques le monde, Inst. Interna-

tional d'agriculture de Rome, III ed.
PENTRU
REFORMA SOCIALA
292

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDII
de productie a pámântului. Populatia nu se poate mentine
la actual, el, decât printr'un miracol divin ar redobandi
rodnicia care i-a fost rApitä prin prostie ignorantä s'ar descoperi mine de
ori de guano felul minelor de cárbuni din Anglia. un rezonabil,
el, nu probabilá sau realizarea acestor conditii»
putin de jumätate,de veac spiritul european creator
a miracolul, a gäsit zäcämintele de potashi cele de fosfor, cât
mina a devenit atmosfera.
sens pämântul de a fi limitat: procedee de
sporesc mereu puterea sa de productie.
putere de se conservä printr'o succesiune rationalá a
culturilor celor felurite. Lucrul acesta imposibil agricultura
când lumea sä producá la fel cele necesare vietii. Azi piata absoarbe
produsele cele mai variate face rotatia culturilor cultivarea
plante convin bine pe
Lucrarea pámântului se face adânc repetat unelte bune vite mult
perioare celor din secolele anterioare. Aburul, motorul explozie electricitatea
au fost puse in agriculturei.
la jumätatea secolubi al XIX-lea se plugul aburi, care a permis
cultura intensivä de suprafete. In ultimele decenii explozie a fost
pus serviciul tractiunii agricole pentru pentru transportul produselor ca
pentru lucrárile de recoltá sau pentru treer.
Electricitatea revolutioneazá viata sens : ea luminä, tractiune,
ateliere in industriile agricole.
cele mai perfectionate, construite oará Anglia America,
inlocuesc cu bratele animalele. de plugul aburi sau
de motorul explozie, agricultura are de la secolului al XIX-lea la dis-
pozitia sa masini de semánat, de de secerat, de cosit, batoze pentru
treerat multe alte scopurile cele felurite.
Varietatea ramurilor diferite, animale, industrii, reparti-
tot nu numai anotimpul de vegetatie.
economic, cu care Sombart capitalismul, a fost
aplicat exploatärile agricole tot de complet ca cele industriale.
investitiunilor de capital, a inovatiunilor
optime a ca productia la hectar productia agricolä creasd
proportii cu un veac
nu se poat agricultura europeaná eel putin, un fenomen
supra productie ca industrie. Disponibilul de produse agricole din orientale
ale Europei se absoarbe cu relativá Occident. pentru debuseuri,
imperialism rezultat din excesul de productie agricolä, nu poate constatA,
e cazul pentru productia industrialá. Acest productia
productia industrialä faza capitalistä.
Productia are azi o de crestere. ca Italia,
293 ARMVA
$1 SOCIA LA

www.dacoromanica.ro
 STUDII G. AGRICULTURA

Germania, desvoltate din punct de vedere industrial, tind se mic§oreze

importul agricol cele necesare propria
necontenit noui arme intreprinzätorului agricol
pentru procluctia beneficiul. Ca in industrie
fost pusä in serviciul moduhii de capitalist - ori poate nu
putut valorifica mai bine cuceririle sale ca in epoca structurii capitaliste.
in la intreprinzatorul capitalul ne-
cesar pentru a face dintr'o inventie o utilitate.
a creat in agriculturi, pe acele perfectiuni
caracterizeazä intreprindere o serie de mij-
loace de o finete pentru a productia beneficiul.
Astfel §tiintele biologice ne putinta activäm viata s'o punem
in serviciul fertilitätii solului, bacterii amelioratoare,
animalele, combatem boalele la animale plante, laborator fer-
menti diferite fermentatiuni.
Putem dirige desvoltarea plantelor animalelor sens voit, cáci cunoa-
variabilitätei ale ereditätii. creat rase de animale pentru diferite
scopuri adaptate la climate cum construit ma§ini pentru
diferite Din plante rustice de o productivitate mediocrá s'au creat
superioare printeo tenace. E destul
spunem atunci s'a in sfecla de la inceputul veacului trecu.t,
continutul ei de zahk de 8%, continutul ei este de 16-20% pro-
ductia la hectar a crescut in proportie.
In ca biologice agronomul pune neincetat la contributie
tele fizice chimice, matematica, mecanica, constructive, ingineria.
Intreprinderea nu mai este la satisfacerea trebuintelor nemij-
ale
Telurile ei sunt ilimitate in acomodate la o ce cre§te cere
meren-ca telurile productiei industriale.
Intreprinzatorul agricol fie el proprietar mare ori e scos din
echilibrul tihnit vietii feudale, din dependenta de Proprietarul mare in
special, de a fi un beneficiar al rentei
Ci intreprinderea cere dela conducnorul ei Sombart
caracterizeaza pe orice capitalist. Spirit de organizare, pentru a face con-
vergente elementele sale, pentru a pe lucratori timp spa-
tiu, a dispune pe fiecare la munca cea mai urgentä pentru care e mai potrivit.
Intreprinzátorul agricol trebuie spirit comercial, cunoasa piata,
cumpere avantajos, sursele de credit, sä inspire incredere.
Trebuie spirit gospodäresc sau, cum zice Sombart parte, spirit
burghez, a a a mentine.
Se cere aibä o culturá profesionalä, pentru a datele generale
ale agricole la particulare ale intreprinderii sale, pentru a tine
pas cu progresul.
PENTRU $THNTA
REFORMA SOCIALA 294

www.dacoromanica.ro
 CANTALISMUL

Am ráspuns astfel la a intrebare ce ne-am pus-o am agricultura

este a ji organizata modul de productie capitalist
acestui mod de aunt tot de bogate ca in industrie.
3. Ferma. Porma a agricole capitaliste este exploatarea care
dre dela 100-500 ha. s'a in Occident, Germania,
Belgia, Cehoslovacia, in Ungaria, Polonia : este ferma.
astfel de este un tot organic ca o Se plan de
de mai lungä un plan de exploatare anual, care tinde
la cea mai mare rentabilitate cu conditiunile pietei. Diferite ramuri ale
intreprinderii se reciproc. unele produse, se
imediat pe altele se valorificä transformate ori produse
altele merg la industrie. Industria rezidurile pentru animale, animalele. dan
pentru câmpuri. E un circuit al materiei prime un circuit al capi-
ca in industrie. Munca e prin colonii de pe
mosie. Cererea enormä de brate perioada recoltei se tempereaza ajutorul
pentru sezonul agricol de repaos, sunt intrebuintati industriile
agricole, ale cu campania agricola. Pentru utili-
zarea a muncii servesc anumite speciale ale agriculturii, pepi-
de pomi vitä care lucrarea cea mai grea, desfundatul, se face iarna,
crescatorii, industrii, etc.
profesionale ale conducatorului intreprinderii trebuie fie
dar nu trebuie sä-i lipseascä nici simtul comercial.
Agricultorul cu el ceteste mercurialele e atent asupra
momentului când
Contabilitatea cu preciziune miscarea valorilor,
valoarea muncii intreprindere. Proprietarul are un cont personal, chiar când el
conduce, cont care e separat de conturile intreprinderii. Cheltuelile lui perso-
nale mai ori mai mici nu altereazä de rentabilitate, care
treprinderea ca pe o unitate de sine
astfel de organizatie o anume ea nu se poate pe o
mai dar nici pe o prea mare. Latifundiul nu se
sistemului de productie capitalist e divizat multe serme.
capitaliste reprezinta azi Occident generalitatea exploatarilor agricole
mari mijlocii. La noi _s'ar puteä da ca intreprinderea a d-lui
B. la Buftea, la P.-Olt, ferma Seceleanu la
ferme Nordul Moldovei. In Vechiul Regat nuinárul este restrâns. In
provinciile de peste Carpati stint mai numerose Banat Ardeal.
4. Eiploatarea Exploatarea din a pro-
portiilor ei, nu poate toate caracterele tipice fermelor capitaliste.
exploatarea nu se poate sustrage de capi-
talist, de f apt Occident, marea, covâxsitoarea majoritate a
nesti capitaliste.
Principiul beneficiului e acela care nu
PENTRU
295

www.dacoromanica.ro
STUDII G. IONESCU-5I5E5TI: AGRICULTURA

satilacerea directä a trebuintelor. Se produce pentru. ceeace e mai

date se de pe piatá cele trebuincioase chiar produse de
Renuntarea la productia pentru satisfacerea propriilor nevoi are din punctul
de vedere al economiei generale o mare superioritate.
Fiecare intreprindere se specializeazä anumitä de productie
unul produce altul struguri, altul altul fructe, altul porci
toti aduc cele trebuincioase hranei, de pildä cerealele de pe
Schimbul e intens, circulatia-rapidä intreprinderea strânsä de
Impulsul de cäpetenie al täranului ca al marelui capitalist este dorinta de a
Ea trece primul plan. Satisfacerea nevoilor nu mai e un scop, ea e
de de a táranului. Satisfacerea nevoilor devine un lucru
elementar de sine economicä.
intrebuinteazä sau nu lucrätori sträini nu este pentru a
intreprinperea capitalistä. In majoritatea cazurilor munca salariatä nu
lipsete: ea apare sub forma ziva sau bani sau cu schimb de muncá,
a argatului, a ucenicului, a slujnicii. Bratele familiei caz o mare
parte de muncá. Prestatiunea e examinatá tot dupá norma capitalistä adesea
mai avantajos, mai rentabil, ca fiul lui lucreze la altul nu la sine,
Esentialul prin urmare pentru a caracteria táráneascä capitalistä
este predominarea principiului beneficiului, goana agonisire, productia pentru
piatá, specializarea productiei, dupá pámânt, situatie, reprezentarea
inericá bani a tuturor produselor, rationalizarea exploatkii.
Caracterele acestea le pretutindeni ferme din Franta,
din Germania, din Danemarca, Olanda, din America mai ales
elvetieni sunt puternicá organizatie economicá: Uniunea
sediul la Brugg. Directiunea Uniunii conduce adaptabilitatea
elvetiene la conditiunile pietei nationale internationale.
Secretariatul ajutorul unor formulare completate de
contabilitatea a 20.000 de Pe temeiul acestor
intreprinderi, secretariatul redacteazä comunicate periodice de modul cum
trebuie intocmite pentru a da maximum de beneficiu.
Suntem cum se vede departe de gospodäria famitialä.
Chiar foarte din punctul de vedere al organizkii capitaliste,
cum e Rusia, cercetätorii anume dintre adversarii capitalismului, au
gäsit eä un numár de sunt organizate capitalist
salariatii (2). nu se poate constati. prin grupki intinderea
suprafetelor cultivate ci prin analizarea momentelor capitaliste, adicá dacá se
trebuinteazä gospodkii salariati ce másurb.

(I) Asupra a fermelor din America vd. Kropot-

kin: poate ajunge agricultura, româneste de P. Musoiu.
(2) Teoria economiei de Alex. Ciajanov, analizatá de d-1 V. Indepen-
denta No. 3-4/925.
PENTRU $T1INTA 296
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDI I
In România intreprinderi mid capitaliste au existat in multe
ale chiar de reforma agrará, epoca de tranzitie spre structura
cuvântul neoiobägie.
din unele comune din Ilfov, dela de cari produc cartofi,
varzä cumpárá cereale. au de mult din economia
familialä. care merge cu in obor se el
fi vândut, pretul este prea este cucerit pentru economia capitalistä.
Tot a$ täranul din Banat Transilvania care nmnai porci pentru piatá
ventru nu se de când s'au instituit taxele de export.
reforma agrará, noastrá este transfor-
mare precum vom mai la vale.
Nu putem aid problema exploatarea mare ori cea este mai pro-
ductivá, mai economicá sensul principiului economic capitalist. Am tratat aceastä
cu alt prilej
Este dintr'un anume punct de vedere, pentru
in capital, disponibil sunt Polonia, România celelalte din Orientul Europei,
adaptarea intreprinderilor la sistemul de productie capitalist este mai
adaptarea celor mari. In acestea urmá cerintele de capital stint
mari, lipsa capitaluhii nu se poate cu nimic, bratele lucrátoare trebuie
plätite. In capitalul munca se pot reciproc.
Täranul poate capitalului cu o mai a sa a
membrilor familiei sale (2).
5. Inconvenientele pe le are intreprinderea micä capitalistä fatá
de intreprinderea mare, sunt cunoscute: neputinta de a mari,
de a se aprovizionä dela cele necesare agriculturii, de a reproducátori
de de a vinde partizi intermediari, de a obtine credite, etc.
Aceste inconveniente se remediazä prin cooperatie. Ce structurä
socialä omenirii educatia cooperatie nu se poate
profetizà.
Deocamdatä cooperatia se incadreazä in sistemul capitalist.
D-1 Zeletin in conferinta sa din acesta la Institutul social «Capitalismul
ce accentueazá strânsa capitalism profit :

socialismul nu distrug productia dar profitub. Socialismul

cooperatia socialistä tind structura eco-
nomicä nu se pot capitaliste profit
profit. Ci organizarea se asupra tuturor
fie sub formá de dividende, fie sub de prime de consumatie, fie
chiar sub de economie de pret.

Vd. Reforma agrarä productiunea de G. Editura Institutului Econo-

1925.
(2) Comp. Poniatovseld: Refer4t la Congresul International de agriculturl din Varsovia,

297 PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII G. AGRIGULTURA

economic al xationalismul economic, proprietatea,

prinderea, salariatul nu dispar orgaaizarea
D-1 a demonstrat foarte conferinta-sa roman
cooperatia» acest mod de productie este capitalismului, a. putut
aparä (intocmai ca societatea a cärei o
capitalismul. Ca societatea ea este pe proprietatea
de pxoductie ce apartin societarilor. nu suprimä profitul. Din
de vedere productiei, ea este curat (I).
Socialistii nu cooperatia o spre ci
dintre ai socialismului,
«Cooperativele de credit sunt pentru de cea mai mare
mijloace de progres economic, nu zic ca cätre socialism, .

se dar progrese capitalism acest progres este o mare

valoare economic&
Tot Vandervelde afirmä asociatiile de productie mai o
de spre socialism capitalism (3)
eooperativelor un rol de exploatare a bunei
a face din o cauzä de decädere pentru
conceptia eooperatia care vor
aduce ca aport parcelele vor lucrátori pentru apoi pro-
dusele muncü comun -aceasta o rezervä Kautsky când se va
societatea structura socialist/.
atunci se sistemul capitalist.
Agricultura de productie este astfel suscceptibilä de a fi organizatä
normele capitaliste fie este vorba de exploatarea mare, fie e de
cea fie e vorba de cooperative. De f apt agricul-
tura de economie a dispärut din Occidentul Europei e pe cale
Orientul acestui continet.
IV. FORME DE EVOLUTIE A AGRICULTURII
IN DIFERITE ALE
EVOLUTIA DIN ROMANIA
Europei. Trecerea agriculturii spre forma de productie
capitalistä s'a chip tempo diferite ale Europei.
De obiceiu se punct de separatie economia economia
capitalistä, care au fost emancipati Am arátat cä eman-
ciparea multor se fäcuse de consacrarea ei legalá, cum a fost cazul
Franta. In alte regimul feudal a durat emanciparea a täranilor
acesta a fost In România.
G. : Capitalismul cooperatia.
K. Kautsky : La question agraire. Trad. par Milhaud et Polak
(3) Socialismul agricultura. Trad. de Voinea.
ARHIVA PENTRU
$1 REFORMA 298

www.dacoromanica.ro
 STUDII
In cele mai multe aceasta mentinerea
Intr'o europeana, desfiintarea
de feudale a aproape a
Domeniul apartine& ca pretutindeni
domeniul util, fermierlior áranilor. eminent al
celor fost transforrnat proprietate sens capitalist, sacrificarea
evolutie a marea desvoltare industriei
o de foarte se dispensi
de fermierlior täranilor Fermele desfiintate,
pinsi spre orase, sau colonii. Proprietätile comunale ele acaparate
dite de lorzi, ales al XVIII-lea, industria din
tot mai
a fost astfa prin violentá ce e mai regretabil nu
pentrn a.creste oi, ci a nu arareori au fost transformate
la de vanätoare.
In Karl Marx aceste asprimea care carac-
terizeaza critica sa.
In continentale din Occident in in Germania, Belgia, Dane-
marca, in Olanda, emanciparea de fapt de consacrarea
ei in drept, a fost fárá sacrificarea acestei categorii sociale. Dar nu a fost
sacrificata categoria marilor mijlociilor agricultori.
S'a intre aceste categorii o stare de echilibrtt, care este se
cea mai de productie capitalist. fapt agricultura acestor
este complet angrenata structura capitalistä. diferitelor cate-
gorii de agricultori apar convergente, ceeace face dezolarea sodalistilor,
clasa calculele bor.
Constructia observatia fenomenelor din industrie,
nu se poate vom vedea, agriculturii. Cei vechi, Marx,
au crezut pot surprinde exploatarea o de centralizare spre
mare intreprindere. Faptele i-au Kautsky credea tendin-
de concentrare de ales pe cea
din David este pentru
Fapt e in Occident agricultura capitalistä toate ei o
tendintä de sens socialist e neputintá de stabilit.
2. Evolutia omeinia. In structurii sociale feudale
pe economia familialä, se face a doua jumätate a secolului XIX-lea.
Cerceeárile d-lor St..Zeletin V. Madgearu au problema au stabilit
evolutiei in veacul vor fie la un
altul la cealalt faptelor cercetate de d-lor, faptele
asupra ei sunt de acord. C. Garoflid a adus o foarte pretioasä contri-
in sa la Institutul Social Rolul social al proprietätei
mijlocii.

299 ARHIVA

www.dacoromanica.ro
 G. AGRICULTURA

In ceeace privWe explicarea interpretarea acestor fapte vom face noi

observatii.
Transformarea sensul economiei capitaliste a societätii pe
la cu deschiderea drumului Dunärei, odatá primul ce-1
burghea occidentalà principatele Zeletin influenta capita-
lismului incipient produce ideologia liberalä, care se näscându-se
prhicipate epocá care ajunge de in seco-
al XIX-lea. Zeletin rena#erea a României
ca a capitalismului.
acesta materialist al d-lui Zeletin este dezolant, prin unilate-
ralitatea schematismul säu. De un determinism sufletesc, de vreo
sau nu e vorba in opera d-lui Zeletin. au fäurit
rena§terea culturalá, nationalá in secolul al XIX-lea au fost dinapoi
capitalismul invadant, dupä d-1 Zeletin. dar lui Gheorghe lec-
tiile lui surghiunul lui Bälcescu-desmormântarea cronicarilor, le-au
produs capitalul destructiv
Noi nu putem peste bord valorile sufletWi nu ideologia
liberalá e produsul capitalismului. Pentru noi ideologia nu e
structurä» ci fenomenul initial primordial. Ideologia a se capita-
lismul, nu. invers.
De ce capitalismul de puternic penetrant nu poate economia
familialä din Mongolia, de acolo nu poate ideologia,
spiritual prealabil, care a transformat sens capitalist Japonia.
spiritul european.
Dealtfel aceasta nu e numai pärerea noastrá. Sombart - maestrul d-lui Zele-
- vorbWe de spiritul european, ca de cauza generatoare a capitalismului :
<Capitalismul s'a näscut din temelia a sufletului european. spirit
din care s'a Statul religia cea din care s'a näscut
tot l-creeaz noua viatä economicä»
feudale dintre proprietari au fost desfiintate la 1864.
Zeletin astfel noua situatie a Capitalismul zmulge din vechea
legáturä pe dar nu e incä stare le de lucru, cáci industria nu e
De mizeria a in a doua jumätate a secolului al XIX-lea
din perioada botezatá neoiobágie. Dar oare, ne noi, (2) cum fuseserä
mai nu ar fi putut fi hräniti mai departe agriculturä,
dintr'un regim mult mai productiv punct de vedere economic, in regimul ca-

(r) Werner Sombart. Der moderne Kapitalismus.

(2) Inteo a lucrärii noastre productiunea* care pusesem
intrebare, d-1 Zeletin ne mai pot fi in cad
in mizerie, produsul muncii se Explicatia e numai in parte
numai o parte relativ din productie se pentru partea
de din el un care procurá alte bunuri necesare sale.

ARMVA PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL

pitalist ? De fapt acest regim nici nu a fost aplicat agricultura toatá

ciparea táranilor, instituirea proclamarea libertätii.
Agriculture a mai departe in economia producand
pe mosia boerului minimum de existentä, proprietarul renta, pe care o
scopuri consumtive.
in ultimele decenii noi nu am avut ferme capitalist,
cum am mai sus.
proprietari au conservat tot spiritul feudal, spi-
.ritul de rentier, care e cel mai mare dusman al capitalist. Venitul
asigurat prin contracte de agricolä, proprietarul nu mai nici o grij
aceea a cheltuelilor consumtive, exact ca economia feudalá. venitul
mai mare, cheltuelile consumtive erau mare parte din munca
taranilor, din nationala s'a risipit cheltueli somptuoase in sträinätate. Ba
adesea consumtive mai mari rentele multe vechi
boeresti au sombrat, mai ales din priciná. Investitii agri-
in scopul de a se transform& mosiile ferme capitaliste, n'au fost aceastä
de majoritatea mosiilor din Moldova Muntenia sunt lipsite
de constructii, de lipsite de locuinte pentru lipsite de inventar,
de animale, de masini, de face caracteristica unei exploatari capitaliste.
nu inzestrate cu poseadamijloacele
de exploatare.
un de capital asigurau productia. Neexistand.
un de de investitie, ci numai scopul de productia
la nivel. Societatea pietrificatä In nici una din
vecine tot de inapoiate din punct de vedere al capitaliste, nu mai
psihologie oomplet refractar& spiritului
capitalist.
Sunt Basarabia ferme celor din regiune
mai tinuturile Occidentului european nu se poate zice evolutia
capitalista inaintatä Rusia ca la noi.
incapacitate de a din economia a proprietarilor nostril o
insuficientei de insuficientei de pregatire, insuficientei
spiritului de prevedere, unei insuficiente dar culturale. La noi
majoritatea marilor proprietari au fost contra rationalismului economic, contra
investirilor contra agricole. S'au pietrificat cele mostenite:
Aceastä a fost de proprietari cei mai
de sau burgheza, numai pe alocurea. Arendasii au contri-
buit ei la distrugerea feudale aceea au creeat intreprinderea
agricolä, au capitalul ce se astfel de pro-
prea adesea in au introdus in agriculturä unele inovatii teh-
nice: masini Dar majoritatea nu la soarta
proprietarului: asigurarea rentei cheltueli consumtive multi din ei au deveni
proprietari in acest
PENTRU
301 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII G.

Dacä reforma agrarä ar fi fost mai larga la 1864, populatia ar fi

avut o de nevoie de pe care acceptl dela pro-
prietar in conditiuni, de sigur situatia ar fi fost alta. Dar se va zice agri-
cultura se organiz capitalist, capitalul. La aceasta am
puns acest capital care se an de an din munca se in
tueli consumtive.
un disponibil de capital, care se se investea in intreprinderi capi-
taliste, in intreprinderi industriale.
epoc este de ideca generalizatä, populari-
de liberalismul politic putem deveni un Stat modern, intemeind o
industrie Industria fabrica, uzina, este civilizatia;
de de capitalistä, este barbarie, agraria-
nismul feudal, retrograd.
teorie la politica a contribuit agri-
cultura in timp de ani. D-1 Zeletin
D-sa industriei viata o particularg rol
dominant Agricultura capitalistg nu numai se functie detles-
voltarea industrialg, dar in permanenta de ea, zice d-sa.
a fost s'a creat sacrificii voit, o industrie artificialä, in depen-
permanentg de incurajarea Statului.
Noi credem agricultura e o induStrie ca alta, am demonstrat ea se
poate organiz. capitalist.
pentru cea mai de cgpetenie industrie, care ne-a posi-
productia ei existellta care e
de de prosperitate mult mai industria.
In industria in agriculturg, se pot anumite popoare cari au
conditii naturale sociale prielnice pentru aceasta, cum altele se specia-
industria fierului a
e mare de energie omeneascg in tendinta, pe care o
de nu nurnai la noi, dar la multe popoare de a la autarhie economicg,
de a face de toate. In timp pace aceasta nu la nimic, data inten-
sitatea schimbului, dar nu timp de räsboiu, a dovedit
exemplul Germaniei.
Noi risipim mijloacele energia poporului nostru la o industrie
factice incercand sä pe Euglezi, pe
industria, pentru care avem cele mai prielnice conditii.
sfortärile noastre domeniul capitalismului industrial ne
specializgm agricol.
In am compara. industria am : Credit,
pentru agriculturä fost totul insuficient. Creditul funciar organizat ca
de credit n'a conttibuit prea putin la desvoltarea
insuficienta creditului e mai simtitá o con-
raportul consiliului de administratie al Bäncü Nationale.
PENTRU 302
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL

Industria are o lege de are avantagii ; agri-

nu are nimic are o largä proteetie - agri-
cultuta luptd epoca de taxe de
profesionalä mijloace mari, pe o a agricultorilor nu
a existat.
Când ce se face Occident America pentru indrumarea agri-
culturii, pentru a pune la agricultorilor toate datele stiintei, pentru a
la problemá, de noastrá.
aceasta de de dispret, zice,
a fost atitudinea burgheziei a e de mirate
un cercetätot de obiectiv ca d-1 Zeletin o acceptä
Partidele conservatoare, la soarta ca
ori Getmania, pietrificat atitudine eu vremea.
Asupra lucru suntem de acord d-1 Zeletin. Conservatorii crezut
mântuirea stä celor mostenite.
-Traditionalismul aristocratic militant in culturä, la Junimea aiurea.
In ceeace priveste desvoltarea ei au avut o atitudine pasivä,
n'au putut opine libetalismului o Ei se puteau oarecum spe-
in a agricultu.ra la forme de productie, in a scoate din ocrotirea
ei tot folosul pentru N'au ci au fost
va fi rámânä la economia familiar& scoti din ancestral.
Dealtminteri ei precum am arätat, exploatárile agricole, nu au dat dovada
de spirit de ci au psihologia venitul pentru consum.
Dar ceeace n'a liberalismul, ceeace conservatorii au fäcut
de desvoltare, care in mijlocul acestei
Täränimea a putut o cooperativä tot puterea ei a determinat
reforma
Reforma eo a capitalismului ci evolutia capi-
pe care o
Reforma agrará a rapt interdependenta reciproca proprietari.
rupere a ultimelor vestigii, a raporturilor a aruncat pe proprietar
lupta de el organizeze exploatarea mijloacele lui capi-
taliste nu mai poate pe agricole.
Dealtminterea micsorate expropriere, sunt mai a fi orga-
nizate normele capitaliste.
la rându-le deslegati de patronaj economic, care initiatiVa
energia celor vrednici, vor se adapteze situatiei celei noui. .

In in care face aceasta, táránimea va cápátà. o mare in

organismul al Statului deci viata Zeletin nu vede
aceastá conseevent sale agriculturii, afirmä táránimea nu
e in stare creeze o proprie.
Noi credem cä va aceastä va fie clasa a
agriculturii, faza capitalistd.

303 $1

www.dacoromanica.ro
 I G. IONESCU-I5E5TI: AGRICULTURA

reforma agrará din 1918 sistemul capitalist deabi intrase pe alocuri

româná. el o toate elementele
ei. Reforma a ultimele vestigii feudale immormântat economia

V. NEAJTJNSURILE AGRICULTURII CAPITALISTE EXAMINAREA

ALTOR SISTEME ECONOMICE DE PRODUCTIE.
Critica regimului agricol capitalist. Sistemul de productie
capitalist aplicat la agriculturä, nu poate fi considerat ca un sistem fix, d el e prins
.intr'un mers de adaptare la nevoile
agriculturä apar in industrie cauze de stânjenire a productiei, elemente
de deprimare a spiritului de intreprindere, conflicte sociale, cari fac ca econemistii
sociologii intrebarea, aceste neajunsuri se pot ce fel
merge
cari sunt adversarii structurii capitaliste, asupra
agriculturii critica au cäutat dovedeascá cá agricolá nu poate
toate descoperirile stiintei, nu poate cele mai bune metode tehnice
nu serveste pacea dreptatea - in organizarea ei capitalistä de azi.
Origina agricole, care a bântuit ultimele decenii Occident, o vád socia-
in institutia private a urmarea ei necesará care
este renta solului. cum explid crid
E o rentä diferentialä care din diferenta de calitate a pámântului, din apro-
pierea mai mare mai de centrul de consumatie din mai mari
mai de capital. o rentä absolutä, care din caracterul de
monopol al solului. Renta este in-permanentä crestere, din cauza caracterului
de monopol al
In general agricultorii aruncá rentei pe umerii consumatorilor, prin
sporirea produselor agricole. Când a apärut concurenta agricolá a Ame-
ricei a celorlalte atunci sporul de nu a mai putut fi aruncat pe umerii
consumatorilor. S'a näscut o crizá gravä drei consecinte nu putut remedià.
decât prin mäsuri de protectie artificialä, in contra consumatorilor.
Din tärile transoceanice produsele veneau mai ieftin, renta solului este
nu cheltuelile de productie.
Dar chiar afará de aceasta renta este o de deprimare a productiei,
pentrud ea absoarbe la fiecare transfert de proprietate, la fiecare o mare
parte capitalul disponibil - care ar puta fi investit in
Proprietatea a solului beneficiul rentei, care decurge acest
drept de proprietate, creazá o de oameni preferä sä nu munceascä, nu
se adapteazä spirituhii intreprindere, clasa rentierilor a absenteistilor.
Un alt mare neajuns al productiei agricole capitaliste pe proprietate
pulverizarea excesivá a proprietätii, ceeace impieded din motive tehnice
Kautsky: La question agraire.
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA 304

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDII
o bunk organizare a exploatärii. Pulverizarea aceasta din dorinta
a lucfátorilor rurali de a-si o bucatá de pámânt.
pot preturi cari mai mari decât renta capitalizatà, pentru pentru
pâmântul nu e investitie de capital, ci un de Pentru
lucrätorii rurali o bucatá de este o indispensabilá a menajului, este
adesea singurul de a o gospodárie.
Pulverizarea pämântului rezula din dreptul comun de care impune
in naturá.
S'au cäutat remedii la acest neajuns. S'a pästrat mai ales germanice
vechi feudale de drept, proprietatea intactá (Pideicomisul
pentru marea proprietate, Anerbenrecht pentru cea
Dar acest sistem de are el urmäri foarte pentru
ductie. Unicul este impovärat cu de a despägubi pe
tree adesea puterile sale sustrag exploatärii tot capitalul
disponibil. Cele mai adesea el cade pradä creditorilor.
Apoi proprietarul intreprinzätor, ruineazá prin
incapacitatea sa intreprinderea, el nu poate fi un fel cum se
economia liberä capitalistä, vânzarea duce bunul mâna celui mai
stoinic. Incapabilul rámâne de drept legat de proprietate.
Greutätile agriculturii sunt din zi zi mai mari. Impozitele Statului capitalist
sunt apäsätoare, acestor impozite se face mai ales in favoarea
oraselor a claselor zic
Tehnica agricolá devine tot mai dificilá, se boalele plantelor ani-
malelor, se epuizeazä cere cantitäti de tot mai mari. Bratele de
muncá se scumpesc se räresc prin exodul populatiei agricole orase,
brate1or in industrie.
Datoriile cresc, multi agricultori muncesc numai creditorii bor. AdevIratii
ai rentei acest caz creditorii.
Criza rezultând din concurenta transoceanicá se accentueazá, fata preten-
din industrie de a hraná ieftiná, Statul nu mai poate ocroti
indeajuns agricultura, nu mai poate mentine urcat nivelul
Industria face o mare concurentä agriculturii perfectionarea metodelor
tehnice, cari fac se micsoreze cantitatea de materie pentru
cantitate de fabricat prepararea de succedanee cari inlocuesc produsele
agricole, (margarina, oleiul de coton, etc.).
Exploatarea mare e paralizatá prin aceste greutáti. Cea tinde se pro-
letarizeze prin pulverizarea nu se poate mentine, dupä expresia
decât prin barbarie, prin exces de economie de hranä.
Când la munca exploatatiunile parcelare se adaugá munca
sub forma de la domiciliu, sau sub forma fabricile intemeeate
la - atunci proletarizakea täränimii nu e opritä in ci adesea dimpotrivá.
Cooperatia are care avantagii momentane pentru proprietatea
neascá,

303 ARHTVA PENTRU

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 T IONESCUTI: AGRICULTURA
«Acolo se a se o cooperativä de agricolá,
ea face un capitalist permite sa
fructele expfoatärii sale capitaliste, o o
ridice mai sus».
«Toatá chestiunea este se va acest fortá magic, care face
dintr'un täran proletariat, un capitalist
Asadar agricultura, origina ei pe proprietate
ei capitalistä, germeneleparaliziei. Ea nu poate fi ocrotirea Statului,
adaptare prin párásirea cerealelor cari vin de peste ocean,
prin industrializare, prin Ea nu poate salvatá,
decât prin socializare.
Asupra criticii ei stint acord, de a socializarea,
etapelor la integrará, socialiste o
deosebire de
Karl Marx organizarea socialistä a derivând direct prin
din capitalism. Concentrarea mari se face
dat eliminarea patronului va fi foarte el
va ca un fruct copt intreprinderea se va socializà. vede luerurile
in agriculturd. El crede exploatárile mid vor fi de cele
Realitatea l-a desmintit pe Marx. se la poarta intreprin-
agricole.
pe un contimporan, care putut cá lui Marx
nu se agriculturii, pe Vandervelde (2).
Vandervelde dela axioma fiecare trebuie se de produstil
integral al muncii sale. feluri de oameni se agricultura:
cultivatorul arenda fermierul capitalist.
axiomei de mai sus, ca se
agricultura devinä proprietari, lucrätori asociati, posedând
mijloacele productie. «Individualism sau colectivism, stint
dilemeio.
Bine Vandervelde este pentru colectivism. Sodalizarea soluhfi nu se va
puta face tot ca socializarea industriei. Ea se va face treptat.
pämântuhii e de proprietatea separá tot mai
e muncit de arendasi sau e muncit pentru creditor,.. care e
proprietar.
In un caz nu se gândesc pe a cäror proprietate
e muncá. exproprierii o zice Vandervelde, capi-
proprietarilor
Se va restul treptat: apoi
bundle alb

(i) Kautsky: op. cit. -

(z) Vandervelde; Agricultura socialismul.
PENTRU
306

www.dacoromanica.ro
 vor de pentru industrii.
terenurilor de e mai
terenurilor arabile, zice Vandervelde. el continuä: toate .elementele
enumerate sus, valoarea sa. sau lui
e
va apoi proprietate, adia a marilor proprietari cari
renta
e s'ar aceste proprietäti täranilor, Statul
iul
lucru acut in cadrul capitaiiste, sustine Vander-
velde cu el multi alti Dar la acest lucru opus alti
mai Kautsky rationeaa astfel: partizani
timp celelalte productiune, dar considerám
fi totdeodatá nefolositor, costisitor urmärim
a solului in
Vandervelde lui Kautsky cari s'ar
a chiar Statului S'ar comassä.
parcelele, s'ar impune uzufructuarilor cultivatori preturi mai mici
nivelul arenzilor
Statul ar o putere mare, dar aceasta ar fi un inconvenient,
Statul e organizat democratic. Vandervelde se de inetodele s'ar
aceastá socializare treptatä.
Metoda lui Gide in expropriere peste de
Metoda Colins constá suprimarea colaterale impunerea
succesiunilor testamentare.
Pentru a se realiza. aceastá socializare socialismului integral,
o serie de reforme clemocratice. Trebuie ca dela dela
cá au interese..«Inziva care vor fi aceasta, socia-
lismul se va apropiat de
Teza lui Vandervelde este foarte ingratá: el dela socializárii
dar poate ignora tendintele ei anticolectiviste. Socializarea
soluhn apare lui Vandervelde ca operatia grea, care trebuie fácutá trep-
tat, procedAnd acele elemente ale lui se pot proprie-
tatea tAráneascá existentá pämântul socializat tot la dispozitia táranilor.
Cu altfel rationeazá ortodoxii. Ei nu admit nici o tranactie tárálnimea:
«Cu mai devreme se va socialismul usor va
el pe adversarul säu cel -periculos, care e reprezintá
nu numai o puternicá economicá, dar o fizicá, care poate devinä
in anumite foarte primejdioase regimului proletar zice Kautsky.
In consecintä Kautsky nu sá procedeze in etape ci socializarea
Dar el crede .agricultura nu ea elementele care s'o
Kautsky Die Proletarische Revolution und 1922.

ARHWA
307

www.dacoromanica.ro
STUDII G. IONESCU-TI: AGRICULTURA

spre socialism. Ci aceste elemente din afara. Intocmai cum

sistemul capitalist a agriculturá prin intermediul industriei, tot se
va parunderea socialismului.
Industria resortul nu numai al propriei sale dar al evolutiei
agricole Apäsatä sub greutätile ce nase din capitalism, agriculture nu are
terea sá reactioneze trebuie primeascá impulsiunile din
evolutia industrii merge senzul socialismului marea
dustrie este in societatea puterea dominana, ea va pentru socialism
va la nevoile sale domeniile cari nu sunt susceptibile de a prin ele
conditiile preliminare acestei Trebuie ca ea facá aceasta in interesul
unitätii, armoniei
industria ar spre socialism agriculture spre individualism
nu ar impune sistemul säu, am o mare rásboiul
civil
Socializarea agriculturii va fi usuratä de ipotecilor, de desvoltarea
fermelor mari capitaliste de industrializarea agricole.
Tehnica moderná care se numai anumite ferme se va peste
tot, socializare.
Kautsky ne apoi un tablou foarte de cum va fi societatea
socializarea solului ; acesta se va de hicrátori suficient de numerosi,
inteligenti, bine dispusi särguincio,i.
Micile exploatäri vor fi absorbite in exploatári socialiste,
situatia in acestea din urmä va fi mai bunä decât a independent
pe parcela lui: «Pentru Oran va fi o desrobire - barbaria va dispare dela
Evolutia socialá merge industrie marea exploatare
cialistä. Agricultura se vor uni din Munca vor
fi distribuite omogen. aglomeratii urbane vor dispare. Unirea agriculturii a
deveni atunci legea universalá a ansamblului productiei sociale.
Nu e intentiunea noastrá argumentarea care s'a adus impotriva
constructiei socialiste a societätii. Vom spune numai ea se bazeazá pe postulatul
oamenilor, postulat care e contra elementare ale
Kautsky simte obiectiune fundamental& a o prevem : «0
rivalitate membrii selectiunea celor -mai bine
este conditia indispensabilä a progres social, ce zic, ea este indispensabilä
pentru ca societatea pästreze cucerite. Dar e o eroare a declará
unei societäti socialiste este incompatibilä cu aceastä rivalitate aceastä
Dimpotrivä pentru a o a o face trebuie punem
mai conditie de egalitate».

(i) Ideea aceasta a lui Kautsky d-1 Zeletin la transformarea economiei

societátii umane in sec.
(2) K. ; La question agraire.
PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 STUD.II
Dar pe noi, dupä ce se va fi produs diferentiarea va sä revi-
zuim mereu spre a-i pune pe oameni conditie de egalitate ? Dar atunci
nu pe cei mai buni nu vom omori emulatia ?
Postulatul al dezinteresárii absolute, al integrärii altruiste totale
in societate, presupune o revolutie in spiritul uman. Pentru a rea-
socialistä, se cer nu numai individuale, ci se
zice Kautsky, capacitatea, social de disciplinä a celorlalti, putin des-
voltate la micul mestesugar ori Wan.
Pentru ce cari pretind a proceda potrivit unui determinism
nu vor conteze cu aceastä de elemente spirituale indispensabile realizärii
idealului ? De ce nu conteazä cu fanatismul täranilor pentru proprietatea indi-
fapt pe care recunosc opera
altä a socialismului este oroarea de salariat. Salariatul e o calamitate
a omenirii. Oricum fi societatea capitalistä, lucrátorul e exploatat salarii.
Din insuficienta salariului plus valoarea prbdusä pentru patron.
Marx spune situatia sclavului e mai bunä ca a salariatului, -
sclavului este deadreptul interesat la conservarea lui ca la o parte a capi-
In mod analog servul are o mai bunä situatie ca salariatul. aici ca
teoria mari sunt mai rationale o mai mare productivitate,
se intâlnesc reactionarii feudali.
Libertatea salariatului sau a ar fi o iluzie scump astfel
critica lui Marx ca un regret sentimental epoci mai pentru epoca
patriarhala a a economiei familiale, o impotriva inovatinnilor
tehnice au puterea au scoborit o
atitudine romanticä, s'ar zice
a salariatului de patron, de scoborire a nivelului
salariului (desmintitä de evolutie) nu mestesugarul care e patron
nu la a fost de marea industrie,
dar täranul sä se
critica socialistä constructia ei despre modul cum trebuie organi-
societatea cade fata agriculturii
Vieata a desmintit sistemul socialist.
el este ei altä relatie decât
tronul din industrie, relatie de egalitate: ei
exploatárile mari mijlocii agricole, situatia lucrätorului e cu totul
alta ca industrie. Critica de de a lui referitoare la
derea lucratorului prin concentrarea ateliere, diviziunea a muncii, efectul
abrutizant al acestei diviziuni al lucrului cu masina, referitoare la de
noapte, la epuizarea nu se potriveste exploatatiunea agri-
nici chiar cea mare.
Se poate zice astfel sistemul de productie capitalist
mult mai putine industrie tocmai deaceea agricultura nu in ea
impulsiunea socialism.

309 $1

www.dacoromanica.ro
 G. AGRICULTURA

Lipsa de lucru nu agriculturä, din e un

Dogma socialistä a condamnärii pierde astfel fundamentul ei.
agricultura socialistä salariatul nu dispare, devine gene-
tosi agricultorii sunt salariatii colective. Acei vor
o situatie mai azi,
Dar azi pe salariat la un social superior,
deosebirea dintre patron - oare tot ar trebul
? privim ?
Se chiar industrie, desvatarea a ameliorat foarte
stárile dela când mai exploatator slab.
de slab chiar ocrotirea Azi viciile capitalismului
au fost corectate de legislatie de mai prielnic al fortelor joc. Când
e cuhnea atotputerniciei lui, el se face cel mai putin de lucrátori, e
intreprinderi prospere bine organizate, - Ford
de
Lucritorii salariati in agriculturi ca in structurä
o categorie inevitabilä. aunt yezultatul fenomenului de
sporire a caracterul de canritative a veacului.
ei nu fi putut economia capitalistä.
In cuvinte a dogmä a socialismului: Proprie-
tatea trebuie revie Principial capitalist cel mai nedrept este
A solul proprietate individuali e o inechitate: aceasta nu
se poate justifici prin dreptul de ocupatie, nici prin munca depusä,
prin nu e nu reprezinti acumulati,
el e preexistent, posesiunea lui e un monopol, un drept
Solul deci trecut in societätii. Ba social-revolutionarii
se sä intrebuinteze expresia de proprietate a solului chiar când vorba de
proprietatea Statului: Pentru ei este al cetätean are dreptul la
cum are alt drept natural. trebuie atâta
cât la existenta sa Ad trebuie origina zisei

Teoria foarte ademenitoare din punct de vedere teoretic ademenitoare

ales pentru sau
revolutia a este ci s'a putut acestor siraci acest
limbaj ei au putut fi astfel asociati proletarilor
Socializarea socialismul agrar, trebui dupi
mai bine Rusia, cid acolo a colective
pe o pe care se asezä socializarea. In. ei, sociali-

(I) «Combination act* din in Anglia Legea lui

contra a878.
Legile de agricole din România.
ARI-UVA PENTRU
REFORMA 310

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDI
zarea nu acolo, soc'etatea prea mult
natá de spiritul
era legat de economia familial& Stolypin a sä-1 desfiinteze
reformele lui, ca contrar progresului. aplicarea acestor reforme majori-
tatea acestor s'a dizolvat solul a trecut proprietatea individual&
ca al economiei capitaliste.
Revolutionarii rusi au voit scurteze lege economia socialist&
de cea
Täranii incepuserá mâna pe proprietätile mari imediat detronarea
zadarnic o ordonatá.
Bolsevicii puserá pe putere formula e al un decret
sumar confiscarea proprietätii, imediat constituirea Sovietului
tral. Decretul 19 Fevruarie 1918 socializarea solului lui
de distribuire. Fiecare cetätean are dreptul un lot de pämânt conditia de a-1
cultiva salariatul interzis. Intinderea lotului ce sä
terea de de consum a Repartitia trebuia se &care an.
Dar nu socialistä. Pentru a au
infiintat exploatäri in munca organizatä o
foarte costisitoare, aceste intreprinderi colective att lichidat mod lamentabil.
Pe de parte prisosul produselor de pe loturile individuale rechizitionat
de soviet.
acestei politici agrare a fost o scIdere de Ingrijitoare a productiei,
incât bolsevicii trebuit renunte la acest sistem din 1921.
S'a iaugurat, dupä directivele lui Lenin o economicá,
care o renuntare la socialismul integral, un compromis metodele
capitaliste, o retragere strategic& a bolsevismului pe mai cerut
sátenilor impozitele pentru ca Statul sä proviziile cari hrá-
armata lucrátorii.
acest sistem nu a dat roade.
Din introdus, extinderea regimului monetar, plata impozi-
telor in bard s'a permis
de necesitate, au elaborarea din 1922 unui cod
agrar. Statul domeniul eminent, dar are folosinta pämântului
toatä a pute& vinde sau Se permite intrebuintarea salariatilor.
Comertul pe de altá parte liber, se o diferentiare de sfortäri
productia creste - creste aceasta se diferentiazä
proletari, in mai mai bogati, elemente mai active
mai Pe bolsevicii moderatf in sporirea
rezolvarea crizei

(z) Die russische Igrarrevolution von Boris Brutzkus in Zeitschrift die gesamte Staats,
wissenschaft, 2 Heft 1924 G. Mantu: Problema Independ. conoinic.
1925 No. 3-4.
ARHIVA PENTRU
311 $1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 G. AGRICULTURA

pun urmare cum printr'o experientä realä dureroasä, foarte scump

plätitä, s'a fäcut dovada agriculture nu conditiile de evolutie spre
socialism. nici socializarea industriei, transformarea integralä a Statului
Stat socialist, ca Rusia, nu poate impune din afark regimul socialist agriculturii.
S'a dovedit sunt marea piedecá, agricultura nu poate sä se
meeze epoca decât pe principiile economice burgheze capitaliste,
categoria care reprezintá intrupeazá agricultura in ei de rezistentá
de creatie, e täränimea.
2. esenfial al Intr'un regim
agrar normal, devin apärätorii proprietätii ai ai
piilor fundamentale, pe se intemeeazä capitalismul. aranjeazä exploa-
tärile dupá normele capitaliste. Problema socialá pierde din
acuitatea ei.
exploatarea mare agricolá precum väzut, nu apar acele vidi
caracterizeazá industria : aglomerarea lucrätorilor, lucrul de noapte, abrutizarea
prin diviziunea muncii, lipsa de lucru, exploatarea copiilor
etc. atât mai putin apar aceste agricultura unde problema sala-
nu nici o gravitate. au zis cä agricultura nu
poartá ea cauzele s'o ducä la socialism.
Agricultura nu ea acele impulsiuni
la concurente competitia internationalä, la imperialism spirit rásboinic.
Ea e pacificá alatueste regimul capitalist modern o contra greutate a
telor de cucerire a burghezii industriale.
Dacä este prin azi o necesitate de a capitalismul, apoi in
el este mai acceptabil. El nu e caduc, omenirea nu e coaptá pentru alt
regim.
Sunt nu au apucat sä toate foloasele din acest regim, pen-
el este la inceputul desvoltärii sale, - cum sunt Orientul Europei.
Pentru a din aceste trebuie ne amintim un sistem eco-
nomic social se naste ratiuni cauze puternice, el
nu e o intâmplare. El nu poate de a-si fi complet evolutia, adia
de a fi dat toate roadele ce poate da.
Socialismul integral marxist a fäcut fiasco in el s'a dovedit incapabil
a asigura productia, deci desvoltarea societätii.
europeanä din ultimele decenii special din Orientul Europei,
a dovedit agricultura viitorului va fi o agriculturä de burghezi o pro-
moderatä de 'ferme Aceste ferme stint pionierii
dezvoltärii capitaliste ai progresului tehnic.
Chiar partidde
partidului
ha., cari stint a
radicale admit
prevede conservarea
necesitate a
pvticulare de
cele mai moderne metode de productie a
-
Programul

munca disponibilä a prea pämânt, nu plasament in

industrie.

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL

Latifundiile au dispärut, socializarea e imposibilk e situatiei.

de a táránimea nu e caracteristic6 munai pentru din Orientul
Europei cari aveau o structurl agrará semifeudatá, ci occidentale (r).
In Anglia chiar o miscare de spre agriculturä de refacere a
nimii, miscare de partidul liberal.
3. ce se Parcelarea excesivd.
de Dar se va agricultura ?
Este ea susceptibilä de progres ? Este ea sä productia deci des-
voltarea societätii ?
Cauza care ar pute agricultura ar fi parcelarea excesivá prin vânzare
de parcele Sub o limitä nu mai e
fie muncit vite, instrumente Productivitatea lui scade din motive
pur tehnice, de aplicatiunea muncii.
Primejdia aceasta o conducAtorii in programele partidelor
táránesti se prevede impiedecarea diviziunii sub o de co-
massarea proprietätii.
Parcelarea excesivä ar generatii proletarizarea
paralizia
Sunt cari o justificare socia-
sä construiascä un sistem economic social care nu fie socialist - dar
care nu fie nid capitalist.
Aceastä justificare ar fi de
proprietatea de muncä se intinderea de pe care o poate.
un familia lui, de muna salariatá. pro-
prietate trebuie sä asigure existenta a familiei
Origina este precum se vede cu doctrina socialistä - de care o
deosebeste admiterea principiului proprietätii individuale.
Vom analiz aceastä vom a ori e strict consecventä
ne va duce la regresul economic eo care
se justifice reformele fäcute favoarea atunci ea se incadreazd
sistemul capitalist burghez.
a) Proprietatea de muncá e un drept al täran valid la pämântul care
trebuie se pe sine sau familia sa. Intr'o sänátoasä, mii
ori sau de de noui familii se intemeeazä pe fiecare an. Presu-
punem aceasta este pentru Orientul Europei de
populatie nu poate fi absorbit in industrie, sau poate acei tárani vor
la beneficiile doctrinei de Concluzia care se impune nece-
este va se periodice. Dar atunci ideea de proprie-
tate este compromisä, proprietar nu mai fi täranul ci acel ce face
periodic : Dar nu aceasta ne ingrijoreazä nu aceasta e obiec-
(i) Vd. productiunea de G. legak
rea diferite dupd pentru Reforma socialá 4, t924
PENTRU

www.dacoromanica.ro
STUDII G. AGRICULTURA

tia Ci obiectia este fiecare periodicä zisa

proprietate de a familiei täränesti se va Consecinta va fi
pamântului, scäderea productiei, proletarizarea, egalitatea mizerie pentru
b) Proprietatea de exclude salariatul, conform postulatului socialist (I)
examinäm consecintele Sunt familii cu un numär mijlociu de membri cari
intrebuinteazámunca pe lotul respectiv. Dar ce se familiile foarte
numeroase ? vor ele pe membrii capabili de
e ? Dar mai ales ce se va familiile pe cari intâmparile vietii le
fac putin numeroase ? Pämânturile se vor sau vor fi stare
de Societatea va tine neintrebuintati pämânt necultivat sau
cultivat. la date scurte, de pildá anual, a pámântuluf va fi imposibil
de
cä se va din acest motiv o scädere a productiei.
c) Sunt vor o destinatie specialä propriefätii, o
intensivä sau industrialä, care nu se poate face numai familiei :
o pepinierä, o de plante medicinale, o crescAtorie, o grádinärie, etc. Nu o .va
face nu-i e permis a salariati. Aptitudinile speciale ale unui
nu se vor puteb. valorifica, toate exploatárile vor pe de
mediocritate.
d) Consecinta a acestei doctrine este familia munca ei
-trebuie sä producä cele necesare existentei ei. Aceasta insemneazá intoarcerea la
economia farnilialä. va sä poarte aproape aceleasi plante pretutin-
deni, o specializare dupá caracterele regiunii respective va fi posibilá.
Iatä deci o nouä cauzä de productiei. Spiritul de intreprindere va
productia va attmci ce va face economia generalá, ce va
face rcstul ?
conomia nu nu are inconveniente primitive nedi-
ferentiate, care toatá lumea la produsele muncii proprii mod
nemijlocit.
Dar a consecvent doctrina proprietätii de in tárile europene a.
ne la economia familialá, insemneazá realizárile capitalismului desvol-
tarea pe care el o vor de parcelark
a sombrat capitalismul antic.
de teren poate sä fie o la menaj, pentru o care
existenta altä decât cea agricolä, dar nu poate fi un instrument
de productie. In analiza noasträ, noi nu am considerat pämântul ca un drept
natural abstract, ci ca un instrument de productie.
In vecine nouä nici nu s'a pus problema de prilejul
reformei agrare, ci reformele din Cehoslovacia Polonia au avut ca tel sä creeze
de productie pentru schimb, de productie pentru piatá.
loturile de : s'a pus greutatea pe proprietatea mijlocie.
prin a realizeze aceasta Bulgaria.
PENTRU $T1INTA
314

www.dacoromanica.ro
 CAPITALISMUL STUDII
Dar in Rusia, doctrina prinde consistentä. Economia familialä
pe proprietatea (färä salariati), este ca un sistem economic
aparte (deosebit de capitalist de cel socialist) cartea Ciajanov despre
economia pe care o analizeazä Madgearu in
anul din Independenta
Deosebirea economia capitalistä economia salariati este,
dupä Ciajanov, urmätoarea : la cea dintâi benefiiul net, beneficiul care se
atinge la anumit grad de märime, la cea de a doua nu rezultä beneficiul net, pen-
trucâ nu avem factorul salariu. Deaceea economia subsistä, chiar când
cea capitalistä Rezultatul exploatärii nu se poate astfel
beneficiul ci greutatea efectul muncii raport nevoile de
consumatie. Este greutatea muncii mare, este efectul ei slab, fatä cu aceste
exploatarea nu cele mai rezultate.
Constructia lui Ciajnov este cáci e vorba de a cât de peni-
viata táranul, este mai practic mai metodic miscarea
valorilor in täräneascä numeric, dupá metoda capitalistä introdu-
calcul valoarea muncii prin echivalentä. rezultatul dife-
ritelor gospodárii apare in cifre comparabile nu in. vagi despre eficaci-
tatea muncii in raport trebuintele.
mod de a organizare a este eu atât
mai justificat cu cât Ciajanov adesea täranul lasä lucrul merge
aiurea, i se un mai bun pentru o mai
In fapt, in Rusia chiar azi, printre micile zise de se
intercaleazá exploatäri salariati. Ele imediat dupá parcelarea
nului, toatá oprelistea decretului sovietic din 1919, care amenintä retra-
gerea dreptului de a folosi pe aceia cari ar brate
plátite.
Diversitatea gospodäriilor nu este un proces istoric al trecutului ci
trebuie sä fie natura economiei zice chiar Ciajanov.
economia táráneascä ruseascá din mir din socialist
recent, nu oferä elementele pentru a justifid proprietatea de muncá, atât mai
putin economia europeanä.
economie europeana nu mai produce azi decât o parte din
ceeace este necesar consumului direct. Restul trebuie producä piatä,
pentru ca din produsul vânzárii unelte,
pentru sol, materiale de constructie, etc., pentru impozitele,
satisface nevoile culturale: copiilor etc.
Exploatarea care produse de vânzare de acoperire a acestor nevoi, este
necesttate de legea profitului. fi gospodária
topi ca lumânarea de deficitul ei an de an.
Conchidem : gospodária familiall pe venitul brut, pe produsele

Teoria Economiei de V. N. Madgearu. Econ. No./3-4 925.

PENTRU
315 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 G. AGRICULTURA

satisfacerea trebuintelor, nu se poate mentine societate primitivá, a

structurä politicä economicá, corespunde
economie familialä táráneasca nu poate baza unei doctrine
nomice aparte. Ea e un fenomen cunoscut teoriei care-i numai
o importantä episodicá istoricä, odatá ce a dispärut din Europa occidentalá se
mentine numai in alte continente ca o stare primitivd.
proprietatea nu poate fi temelia unui economic a
parte, ea se in regimul capitalist burghez nu ar puted fi din
el, decât spre a fi aruncatä inapoi primitivä

VI. CONCLUZIE
Am cele de mai sus, cá agricultura este evolulia capitalistä
care e viata. economicá toatá structura a Europei in veacul
XIX-lea. Am arätat este susceptibild de a fi organizatá
normele capitaliste pentru schimb. Aceste norme aplicate au dus la
progrese extraordinare de productie, la o sporire nemaipomenitá
a mijloacelor de la o enormä a in State le europene.
Evolutia agriculturii in epoca capitalistä se in sensul exploatdrii
Dispar sau se restrâng latifundiile, se organizeazá ferme capitaliste
mijlodi, proprietatea insemnátatea
Inconvenientele semnalate exploatarea, industrialä stint ate-
nuate cea agricold mare, iar in cea ele dispar.
Planurile de a agricultura prin socializarea solului nu
in picioare. Socialismul rämâne problema viitorului. Experimentul in Rusia
tot in din peste de socializare.
Agricultura incadratá structura capitalistá e amenintatä de o
primejdie: färâmitirea excesivä. Teoria de muncá
tatá din ideologia inseamná, dacä s'ar impune in practicá, färâmitarea
intoarcerea la economia Europa cred
o astfel de primej die este exdusd.
Pentru noi Românii problema care se pune este aceasta: privim spre Occident
sau spre
äjutäm unei care devind o clasä
mijlocie, sau proprietatea de muncá consideräm preferabil a la
economia familialá ? Cred intrebarea nu mai asupra räspunsului.
imposibil, am admite aplicarea teoriei de
am pierde foloasele fazei economice a capitalismului pentru agricultura
Statul român ar sä numai din industrie
ranii s'ar atund ca chinezi, minusculele familiale,
deabia le-ar cele trebuindoase. Este a crede in Stat,
societate organizatä sisteme economice diferite
intre ele. Este a in formidabila luptä internationald.
PENTRU
REFORMA 316

www.dacoromanica.ro
 STUDII
merge in alt sens: sensul proprietäti täränWi
organizatä rational, productivá; de salariati, stimulatä de principiul bene-
ficiului. Ea va asigua viata táránimii putinta de existentá a celorlalte
sociale. Ea va permite o desvoltare culturalä o regenerare a claselor
zise conducAtoare, printr'un flux de energie proaspätä.
Latifundiile au fost cea mai mare parte a pämântUlui este azi
mâna dar de sigur nu pentru a primi impulsiunile desvoltärii agricul-
turii din Rusia Asia, nu pentru a ne stare eco-
primitivá
Täränimea româneascá are fortele necesare pentru ca
o burghezie ruralá, puternicA, capabilá de culturá, o adeváratá clasá mijlocie, trezitá
la coWiinta de Stat la Spiritul european.

ARHIVA PENTRU STIINTA

317 $1

www.dacoromanica.ro
STUDII
EVOLUTIA CLASELOR SOCI-ALE IN
TRECUTUL PRINCIPATELOR
DE C.

asupra repartifiei solului. Deposeddri acaPardri in

sdnul clasei de proprietari. Alienarea chiar a Formarea
latifundiilor. noud categorie de
Breslele de
a) Nobilimea teritoriald; deosebirea
- sau
Evolufia claselor sociale sub
aceasta nobilimea sdrdciri
in ei; divizd sau boiereascd cea sau
b) Nobilimea de ei
boierimii de despre o nobilitate ereditard.- Negustorii mici
seriasii negustorii mari de origine sirdind, mai ales Greci sau grecizanfi. Rolul
politic social al Originile explicafia impotriva Grecilor. ce n'am avut o
burghezie in occidental.- 53. Deosebirea legald
fiscald.

economicefinanciare pe care le-am descris au avut o adâncg.

asupra repartitiei solului Principate.
In nobilimii teritoriale a sec. XVI, un dureros proces,
pe care ni-1 numeroase documente. clase de
proprietari, la ridicarea unora la scoborlrea altora (2).
Un foarte mare de proprietari din cauza vând
pierd trebuie fatá indatoririi pläteascg
impozitele tot mai numeroase; Domnii silesc la imprumuturi, prea grele
chiar pentru cd avuti; fiindc apasä asupra rgspunderea colectivg,
care numai pentru impozite, dar pentru amenzi pentru ruinätoarele
; fiindcä infractiunile chiar crimele se räscumpärau bani dati
dregátorilor sau pentru de a pe vinovatii
Vezi Arhiva p. reforma anul n. 3-4 p.-71-113
337-370.
(2) Cf. I. Bogdan, Doc. 368.
(3) Mihaiu Viteazul mosie Chichineti lui Doha Vlad, pentrucá
pe oamenii cari au avut au fost Mihaiu Vodá a duse-
dela acei Doha Vlad (Filitti, Arh. G. Gr. Cantacuzino, p. 204 doc. 654)
(4) Astfel marele vornic Dimitrie Goia o la (Melhisedec, Cronica
65. - Cf. Notite istorice despre 55, 5636). --
La un om care a furat un rudele lui .voesc sä-1 pläteascá
curmeis: ca scape, ocina lui de St. doc. V,
nota - Acest obiceiu pe vremea Merovingienilor vinovatul scäp de pedeapsi
devenind robul lui. (Fustel de Coulanges, Hist des instit. poi.
p. 283).
ARHIVA PENTRU
RtFORMA 318

www.dacoromanica.ro
reali sau ;partea civilá, cum am zice azi, nu numai sä
nunte la dar sä actiunea publicä, dacá vinovatul o
proprietarii cari in 'robie trebuiau pentru
a se räscumpärk sume adeseori peste puterile erau astfel
mosia (2).
In toate aceste imprejurári, raritatea numerarului, proprietarul debitor
nu altä decât sau vânzarea imediatä a ocinei, sau imprumutul cu
care, mai curând sau mai târziu, tot la proprietätii.
Situatia cea mai bunä a dregátor care se personal
de oarecare avantagii fiscale, de scutiri Pentru oamenii de lui, de venituri
din slujbe de putinta de a de-a asupri. Veniau apoi proprietarii avuti
cari putean face fatá indatoririi sarcinilor fiscale. proprietarii
märunti solutia de a se in vreo de slujitori militari sau
Pe imprumutul camätä vânzarea- silitä. Dregätorii
putean pierde favoarea ; bogatii erau uneori de Domni peste
puterile ; nu totdeauna stare sarcinilor puse asu-
In asemenea vremuri de feroce, când se aplia färä restrictie ma-
xima homini nu-i de mirare ca puternici sä fi abuzat de situa-
bor..
Domnii necrutätoriincasarea därilor. Pe neplatnici dädeau iobagi
celor ce pläteau pentru ei, sauluau, pe seama
tare de a-i vinde la nevoie de de a-i da compensatie boierilor
pentru imprumuturile ce impuneau acestora Viteazul a fost dintre acesti
Domni neindurati (4). Mai de adicá de
La Elena Moise Cândescu cu cu tot, lui din Sibiciu,
pentrucá au cu bani ce le incredintase sotul ei. Mosia fusese de
la (Aricescu, Indice, II 7-8). La de däruind
doc. V, nota 2).
La se in Moldova o polonä din robie de un Evreu
pe 120 galbeni. Pentru a se ei, a starostele de Hotin, Teodor,
se puie pe Evreu pentru suma ce acesta (Arh. ist. 83). - C. Giurescu,
Vechimea rumâniei, 35. - In lit. 54 (1922), p. Marga Craiovescv
vinde lui Radu Vodá Paisie de mosia pentrucá avut din ai
ei in tara n'a avut bani de cätre Turci».
(3) C. Giurescu, Vechimea rumâniei, 33 nota - Filitti, G. Gr. Cantacuzino, p. 209
(anul 1620).
de bir adunându-se pe Mihai pe seama dom-
neascá ; sub Simeon Movilä, oamenii se plâng au fost rumâniti cu Donmul
fie (Hrisov din St. doc. V, 437). La 1629, se vând
lui Nicula vistier (ibid. 438) ; mai târziu, unii din ei se räscumpärä, la 1682
slujitori din Scárisoreni (ibid. 451). Radu Vodá
a fost Mihaiu Vodä in Ardeal când s'a fost ridicat toate satele din tará se
satul ei 'au sculat dus la la Mihaiu Vodá s'an plâns
la picioarele lui cum sluga D-niei mele, Stoica log., ist. I,
p. 222-3).

319 ARHIVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA SOCIALE

pentru a averi care le aträsese atentia Infine, profitând de strâmtorarea

unor proprietari cari puteau la timp, acestora:
astfel procedat Mihai Viteazul (2) Matei Basarab Constantin
veanu (4).
Cum procedau procedau boierii-dregâtori. Unii, prin chiar
sau luau impozitele arendá, erau de incasarea aces-
tora siliti le pláteascá ei, se despágubiau repede, averea
deseori mai mare datoria, a debitorilor (5), sau de proprietarii
cirora le ajutor (6). admis din dreptul bizantin
cel ce birul pentru altul, sistemul räspunderii colective, folosi
pämântul -acestuia folosinta, dregätorii abuzivi o transformau proprie-
tate (8).
La fel procedau mitropoliile, episcopiile Luau ca rumâni oameni
sufletele asezämintelor sfinte, voiau se urmäzirilor
penale ; la acte pentru a despuiä. pe mosneni (io).
deposedare reciprocä se practicá dealtfel pe toatá scara

al Moldovei satele lui Luca Arbore Studii doc., V,

212). - La 1541 se confisa averea (Arh. ist. P, 112). - La 1615,
satele lui Stoian, biv user, care venise asupra lui Vodá. o. 215). -
e taiat la de Radu Mihnea averea lui (Acad. rom. pach. 139
doc. - Vezi lui Tomsa contra lui Balica hatmanul, in V. A. Urechia,
M. Costin, - Averea lui Costea Bucioc e domneasa a Gaspar
Vodá. (Arh. ist., 125).
(2) I. Bogdan, Patru doc. dela Mihaiu Viteazul. In Prinos lui D. A. Sturdza, p.
149, 152, - I. Nddejde, 1. II, 54. o. 207-8 (doc. din 209 (doc.
din 1620).
(3) Spre pe Izbiceni 1655 Const. constatá
Matei Vodá spinare dreptate, le-a satul in silk fárá
le-a lepádat band (Filitti, o. 20). cf. ibid. p. 227, doc. 1672.
Cronicarul Radu Popescu islujitorimea, care de ea haraciul impárátesc,
pe i-a stins, de i-a podani pe satele lui ale rudelor lui, Cantacuzinii». (C. Giurescu,
Despre rumâni, 3 nota 2).
Vezi § 4.
(6) Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, p. - La 1637, din
mosie post. Dumitrasco opentrucá i-a din mare nevoie la vreme de peire». (Acad. rom.,
pach. 47)
Zacharia von Lingenthal, Gesch. des griech.-röm. Rechts, 1892, p. 254 nota.
(8) Grigore Ureche a pe Gabor pe fiul lui pe räzasii zicând
de ale ceeace s'a dovedit nu (lorga, St. doc.,
V, 216, anul 1623). - La 1724, Dositei pretindeA din (Gorj) fusese
de tatäl banul Cornea, dela In realitate, banul Cornea, ca
mare pe judetul apucase pe bind de fugiserä
lipsa acestora, arat...ce a fost lui, ca pe fárá de stápânc
T.-Jiului, p.
Exemplu de inchinare la mitropolie, a de moarte, 1727, lorga, St.
doc., V, 104.
o. 44. - lorga, 555, citat de Xenopol, Proprietatea mare cea
mick p. 174.
PENTRU
SOCIALA 320

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMANE

Bogatii ajutä pe sáraci apoi se ramburseazá luându-le ; dar

se inlesnesc ei apoi se despoaie unii pe altii (2).
T.Jneori proprietarii constrânsi de nevoi, vând rezervându-si
libertatea ; dar libertate e greu de Mai libertate pe
pämântul altuia, nu este lib ertate ; apoi, chiar omul particular,
nu este liber fatä de fisc (s). Deaceea, cele mai multe cazuri, proprietarul
vinde numai mosia, ci, odatá cu ea, libertatea ; la o neatârnare mai
mult preferá devie rumânul altuia (6). Astfel de vânzäri sunt
sec. XVI deaceea s'a crezut, gresit, rumânia numai de pe atunci (7).
In realitate, avem de acum o categorie de rumâni. Pe ab
antiquo, oameni cari nu fuseserä niciodatá proprietari, ci locuitori pe
altuia, avem de acum rumâni derivati din proprietaili, pe fiscalitatea i-a
alieneze proprietatea odatä ea, libertatea. Astfel de acte de vânzare
stint motivate prin aceea avut de ce ne mai prinde, muriam* (8), sau
pentru a de doamete» sau proprietarul ajunsese vreme de nevoie»
S'a produs astfel la noi, din sec. XVI, un fenomen cunoscut imperiul bizantin
din sec. V. Oameni liberi, dar mosie, se vindeau rumâni, feciorii
pentru bani Micii ce le rämäsese, unor boieri
influenti, numai sä le fie deciori», sä le Decât o

(i) La 1569, vase mid proprietari din Balad neptitând birul, vând de
lui Dragomir din (C. Giurescu, Vechimea rumâniei, p. - La 1629,
un proprietar st-mi in toate bucatele ocinile carte donmeasct,
am cu rugAciune i-am vândut d-lui vel log. (I. Bianu, Doc. I,
z .
(2) un popa se introduce prin printre mosnenii Vultureni (Arge»)
abuzând de credinta $ nevoile din care lungi
procese. in de ist. arheol. filol., p.
(3) La 1620: D-nia mea pe Stan Pârvului... cum fie rumân, ci
am numai Gorjul p. 103).
(4) partea I § 5.
partea § 3.
(6) C. Giurescu, Vechimea rumâniei, p.
(7) Ibid., p.
(8) C. Giurescu, Despre rumâni, nota 3 (anul
(9) Arh. G. Gr. Cantacuzino, p. 19-20 (anul - Ibid. p. (anul
- La 1652 vinde doi copii st fie de robi) unui preot din
Piatra-Neamt, pentru et a cu bani et muret de foame (Papadopol-Calimah,
in lit. XXI,
Ibid., p. 202 - La 1595, proprietarii dela Gro»eneasca (Meteleu,
ajung «la de nevoie de i-au impresurat »i biruri mari, ingreuiându-se
multe Ei deci st fie rumâni se vând lui vistierul. p. 51).
- La vândut d-lui cu toate noastre». Gorjul istoric, p. XV).
I. Bianu, Doc. I, 197, anul 1632: drept aspri.
(12) La un fiu al hotnogului de Costesti unui jupân et vrea fie
d-tale, slujesc d-tale, alte slugi ale d-tale, et am strac de ne-
nu pot Ii ofert de gata la Costesti,
lângt Docolina. St. doc., V,
ARI-UVA PENTRU
321. REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA

libertate nominalä, o proprietate care hräneste pe Proprietar pentru

care trebuie mai pläteascä impozite, este mai avantajoaa comendarea
un puternic care-ti traiu (I).
In vâltoare se formeze latifundfile. Este destul ca prin
nire, cumpárare sau danie, vreuna din imprejurárile un boier puternic
devie mosnean hotar, pentru ca apoi, treptat, cumpere, cu
silnicie, nevoie ; a format astfel un singur
trup important de mo§ie, cere domneasa pentru
Formarea, aceste conditii, a proprietätii mari, divize, este caracte-
risticá sec. XVII (2). Este o necesitate impusä de fiscalitatea
cesivá.
Pe astfel, pe de o parte, se o categorie de
de rumâni proprietari - de parte, tot din cauza numárul
oamenilor liberi prin emancipärile de rumâni cari nu fuseserá nicioclatä
proprietari.
Pe când atâtia proprietari säräciau, nu se mai mentina situatia
erau siliti renunte la neatârnare, se rumâni cari izbutirä strângá
numerar cari, profitând de strâmtorarea 'stäpânilor, libertatea
deveniau liberi prin bunävointa, de obiceiu testamentard, a stäpânilor,
ocupati de a-si sufletele prin acte de generozitate. Amândouä felurile de
cmancipare erau numite oiertare» de rumânie, considerate
ea acte de milostivire, ca
S'a constatat de obiceiu, iertärile de rumânie se fáceau numai cu capetele,
fárá de mosie (5). Explicatia principald este se emancipau mai rumânii
ab adicá acei n'avuseserä niciodatä mosie. mai greu, fireste, ca
avuseserä mosie, categorie care apare mai ales din sec. XVI,
curând mijloacele de a se cu mosia bor. Se räscumpärá
de obiceiu cu mosia aceia cari rumâniti mod fortat de un Domn sau de
un dregâtor abuziv, cari le aruncaserä banii (6).

Fustel de Coulanges, Recherches sur quelques problémes d'histoire, p. 142. -Zacharia

von O. 259.
(2) Astfel, de pe la din Negrasi (Arges) se lui vel
vistier, neamului boierilor Pärscoveni din Oltenia (Filitti, Arhiva G. Gr. Canta-
cuzino, p. 540). - Dela inceputul sec. XVII se formeazá trupul de dela Alexeni
al marelui ban Ghiorma. (Acte colectia Tot pe atunci face latifundii marele log.
Tudosie prin dela altii. La vorniceasa Ana
vinde pentru a de lei 13 a ei. (Acad. rom.,
pach. 138, doc. 52 genere citate in colectiilor, p. 238). - Pe la
se latifundiul dela altele din ale lui Radu vel
Cändescu. (Acad. row.
(3) C. Giurescu,
partea I § 3,
col.
rumâniei, p.
p.
- Despre rumâni, p.
(5) Xenopol, Proprietatea mare cea p. n. Studii doc., V,
4-5.
(6) § io.
I5ENTRU 322
$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
IN PRINCIPATELOR ROMANE

Wine, Domnii, de bani, liberau rumâni de pe

sau chiar, färä voia stäpânului, de pe mosii particulare apoi
reo breaslä de slujitori Din nevoie de bani iberau
iobagii
Numárul oamenilor liberi a mai sporit prin obiceiul de a ca liberi
pe robie la stráini, návälirilor räsboaielor cari
izbutiau scape. In vremea lui Mihaiu Viteazul, robitilor de Turci
liberati apoi de a fost foarte mare (3).
La situatia omului liber asezat pe mosia altuia, se de a iobagului
prin aceea nu legat de prin servitute personalä se
in alt autorizapa prealabilä a proprietaruhri. Dar, pe mosie s'ar fi
asezat, ca fireste, primeascI puse
de proprietar (5). Deaceea, proprietarii, emancipând rumâni, nu pierdeau mult din
punctul de vedere al economiei agrare. Mai vârtos Donmii nu pierdeau emancipare
de rumâni de pe mosii putin probabil ca astfel de eman-
cipati se aseze pe particulare unde, pe indatoririle Stat,
se altele proprietar ; pe mosie s'ar fi dus, sau
care erau privite tot ca domnesti, erau tot cele
vechi.
Infine, emancipatii erau liberi sensul nu.mai depindeau de un parti-
cular, dar nu erau liberi de fisc, fie la in sate, fie cä intrau
in vreo
Immultirea oamenilor movie este cauza noui bresle
fiscale, aceea a
spre sec. XVI, la noi au fost, mai din
vechile târguri dela poalele Carpatilor (6), apoi colonii iobagii de pe
particulare robii (8).

spre Mihnea Vodl, zice un din

(2) C. Giurescu, Vechimea
mold. 1631: permite unui proprietar vecinii unde au fugit,
oriunde va ori din sat boieresc, ori din ori (I. Bianu, Doc-
rom., I, - La Socol clucerul un rumân, cu marha»
doc., X, - Vecini la (Urechia, M.
I,
(5) Proprietarii amenintare de expulzare, impus liberi daca,
pe an. (C. 45-7. - Urechia, 169-170).
(6) lorga, Negotul p.
la Giurescu, Despre rumâni, p. 3 nota 7, p. 33, 46, 53. - St. doc., X,
142 (anul boari, baci,

X,
(8) La
- Alte
Domnul Tismanei
din sec. XV, tot
lucrau lenmul;
de
favoarea
de toate
ibid.,
piepteni
- (Arh.
St. doc.,
de bou
bidinele din pár Robii servit ca meseriasi boierilor in sec. XIX
Amintiri,
PENTRU
323 $1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. PILITTI: EVOLUTIA CLASELOR SOCIALE

Specializarea se in sate aptitudinile s'a accentuat odatä

fiscalitatea ; sarcini tot mai mari apäsând asupra nu-i
mai rägaz pentru confectionarea casnicä a unora din obiectele necesare gos-
podáriei: mai ales a celor ce cereau o deosebitä se confectionau
mai rar, uzându-se mai cá dintre specializati
proprietarii pe pentru cari cereau apoi scutiri dela Domni pe colo-
pe cari-i tot pe baza scutirilor domne§ti
Devenind oameni liberi, multi din meseria0, coloni iobagi, se
spre vechile târguri, chiar spre capitalä, unde serviciile puteau
fi mai pretuite (4). Astfel se explicä românizarea vechilor târguri, prin aportul
populatiei sate
De altä parte, coloni sau. iobagi, scutirile ce proprietarii ob-
tineau ei, au recurs la sistemul tocmelii sau ruptei cu vistieria, pentru
a fi apärati hi noua situatie de oameni liberi, de ale poporului
de rând Sistemul tocmelii cu visteria cunoscut Ardeal, s'a aplicat
dela 1636, companiei din Sibiu (7) Dealtfel, nici nu se cera un numár
mare de spre a constitut o la 1714, breasla
rarilor din Boto*ani nu cinci membri (8),
noastre deci, ca cele din Occident, din caracter
totodatá religios, politic militar, menite a viata autonomá a comunelor
a face cu rezistenta de senior. Dar la noi constituit incetul
cu deoarece cauzele lormärii urcá numai pe la

i) partea I 8.
la 1619, se scutesc de ca poslusnici, cojocari, un curelar, un butnar ai
episcopiei de Husi. (Melhisedec, Cronica p. 33); la 1633, un cojocar, un
curelar, olari. (Ibid.,II, specializati aveau numai servituti personale au fost
folositi, din timpurile cele vechi, mai ales de mlnastiri.
Notite despre slobozli, 1. c., 156 (pentru épiscopia Buzáului, la 1632 este
lucreze dreagás), 157, 161. - bulgari unguri sunt
de episcopia de . La 1667, vecin dintr'un sat de Dorohoiu, fiul
adus din rom., pach. 139, doc. 121).
(4) la cizmar (Acad. rom., pach. doc. 96); Enache
Dumitru, croitori, Dima
cizmar Buzäu, (Aricescu, Indice,. II, -
papumari, la 1630.
Cârstea cojocar, Stan tinichigiu, Marco tabac, la Bucuresti
Bianu, Doc. rom.,
croitor la -
172). - Hera,

col. p. 73. 731). - in sec. XVII, ctoitori, cizmari,

potcovari, un ceasornicar (Gaspar un cofetar. (Acad.
pach. 125, doc. ; pach. 139, doc. St. doc., V, 89).
(5) comertului, I, 158, 269 266
165-6 (Buzän), (BrAila), 234 (Suceava), 173 (Hârläu), 241 (Baia).
-(6) mai pentru 156, anul - Iorga,
338. - Cf. Madgearu, Zur industriellen Entwickelung 17.
Condica acestei companii,11639-1848, la Acad. rom. col. 168). - lorga,
St. doc., XII, III-XV.
(8), Madgearu, 86, nota 4.
(o) C., 699
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATEOR ROMANE STUDII
sec. nu- de mirare apar in documente o de ani
târziu
Cât organizarea breslelor, a fost imitata. din Occident, prin Ardeal,
de veniau, din cele mai vechi de tot felul, tocmai
pentru tot ce cadrul foarte strâmt al celor mai simple gos-
podârii (2). Caracterul religios pe care l-au la noi breslele, corespunde
cerintelor ale ; nu este specific breslelor dela noi nevoie
de speciale (3).
Breslele de meseriasi aveau, ca cele de slujitori, indatorire de a da oameni
la (4) schimbul privilegiilor fiscale.
Constituirea breslelor de va fi de cârmuire pentru a
incasarea impozitelor dela aceastä categorie de oameni liberi; pentru a
fabricarea a din obiectele ce de obiceiu se importau
pentru a mai iesirea numerarului, tot mai cäutat. In asemenea
scopuri, de sigur, a infiintat Matei Basarab dela Târgoviste, se
materie primä adusä din Ardeal (5).
Meseriasii nostri n'au produs decât pentru consumatia internä mimai
anumite fabricate ordinare, destinate claselor skace sau genere gos-
podkii zilnice ; nusunt, urme de export de fabricate indigene Mica
industrie n'a totus, pe cea S'a observat sunt fabri-
&te care inträ mai repede altele in domeniul al breslasilor (8), dar

(I) Melhisedec, Cronica II, - Staroste de butnari Piatra, ist.

Staroste la Pitesti, o. c., 86). - Breslele din amintite
la (Ibid.).
(2> Basarab cel cere Brasovenilor, pe la zidari
care altpl s4-mi o de
(I. Bogdan, I, 177). - Radu cel pe la 1504, cere Brasovenilor,
vie la (Ibid., de inapoiate
sugurile la noi, se vede din tot ce se (Partea I § - Vasile Lupu cere din Ardeal
bine la bolt (Tudor
'Industria casnick p. 383). - Baia-de-Aram& erau (Paul de
Alep, CAlátoriile lui Trad. Cioranu, 185). - dela a cumnatei lui Matei
opera stráini. (Ibid.,
Spre mai ales au avut poslusnici. (Madgearu, o.
87)
(4) La 1665, din Piatra vândut din Dabija
cerut
St.
facA
doc., X,
de
-(Arh.
existA pe vremea lui
- Cf. Urechia, Ist. Rom., V, 203-4: sticlaria dela
Negotul
(Dâmbovita)
la
(6) Chiar cojoace pentru eprostime», pentru de se importau
(lorga, la 5703 se cereau de peste hotar, zidari doc., X,
p. 553), la 1712, Matei Filipescu, cerând Brasovenilor pietrari; aici aunt
destui, dar buni putini». (Ibid.,
(7) Angelescu, o.
(8) Madgearu, c.,

PENTRU
325 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA CLASELOR SOCIALE

la tará tesätoria, olária, fabricarea blidelor de ; sunt mai departe

la sate, pietrari, rotari'(i).
12. cercetäm evolutia selor noastre sociale sub fiscalitätii.
Mai nobilimea teritorialä. S'a resimtit, de vicisitudinile la care
fiscalitatea a expus pe proprietarii de
In primele timpuri, -nobilimea de
solului ; de nobil legatá de aceea de proprietar de se
de deosebire de omul, libertate mai mult
-mai putin asezat pe altuia proprietatea
era. indatorirea de a la oaste pe proprie cheltuealä Celei
caractere ale apusene au nobilimii noastre teritoriale. Poate
sub occidentale de care a fost ificonjuratá la ar fi evoluat
cu timpul in sens, dar ivirea Turcilor la Dunäre Principatele
fata spre
In organizarea care la noi nu s'a de nobil a devenit
; independentä uneori de unui feod, alteori o
astfel de dar fárá a se pierde cu feodul (4). La noi,
de nobil se confunda. aceea de proprietar se proprietatea.
In occidentul feodal, nobletea de ab antiquo - rage» se
marturiile trecutului: mosi cari prestaserá militará hi ierarhia
sau participasera la adunärile provinciale ori generale ale nobilimii, sau fusesera
scutiti de impozitele- poporului de (5) la noi, nu boier cine hi
prezent, proprietar sau dregátor.
in occident «nobletea. .. absolut independentá de titluri, care nu con-
un ornament. .. adáugat Lipsa nu o
fie de tot de veche noblete ca alta mai favorizatá de soartä sau de
principe Dar totus, titlurile au putut fi, occident, semnul exterior, trans-
misibil dealungul veacnrilor, a siluatiei dobandite la un
moment de o familie ; aceastä situatie apoi ierarhia
independent de ulterioare ale de situatiileeperso-
nale mernbrilor ei.. La noi, o lege, titlu, nu o situatie dobanditä.
Fiecare generatie lupte a sau o situatie.
In dela o vreme organizarea feodalá, a existat pentru nobili
un drept de precum oarecare inalienabilitate a p4rimoniului,
care asigurau conservarea averii in nobile, substrat situatiei sociale.
noi, in imperiul bizantin, aceste nu s'au putut introduce. La noi,

C., 159-164.
(2) Vezi I§4
(3) Vezi I § 4.
(4) Vezi I. §
Ed. de La noblesse en citat de Maigne, Abrégé de science des
armoiries. Paris, 1885, p. 425.
(6) Ibid., 446.
PENTRU STIINTA
REFORMA SOCIALA 326

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMANE STUDII
ca acolo, a rämas totdeauna in vigoare sistemul egale a averii între
alienärile vii erau numai pânä la un ingrädite nu
numai favoarea rudelor, dar a vecinilor. La noi, ca imperiul
singura garantie a situatiei sociale averea, ca Occident de organizarea
Se mentineä, sau se cine se incuscreascá,
obtie favoruri Cei slabi, neadaptabili, nepriceputi, apatici, 'sau prea
Odatä averea, pierdeau situatia. Deaceea
la noi, ca in imperiul bizantin prea familii au izbutit, mod excep-
tional, sä se mentie infloritoare timp de mai multe generatii.
nobilimii noastre teritoriale au odatá fiscalitatea.
S'a petrecut astfel la noi fenomen ca spre sfarsitul imperiului roman ca
cele State barbare din Occident A fi proprietar de devine o sarciná
prea grea decând la costisitoarea indatorire se impozitele tot
mai numeroase. Sunt tot mai putini aceia cari pot situatia de proprietari.
Devine mai avantajos pentru multi sä se personal sau chiar,
sub ocrotirea puternic. Numai cei puternici se pot mai
pot Concenträrile de proprietate, se ivesc ca o a
economice politice Proprietatea se poate ;
proprietari cad repede stare de coloni (2). Numerarui, atât de rar tot
mai necesar, ei pot mai de la marele proprietar vecin; dead,
apoi vânzarea. «Câti un din sec. V - cari
vecinätatea bogat, färä ca acesta sä mâna pe averea
pe persoana la noi, micul proprietar, izolat redus la propriile
lui mijloace, se pierde, celui puternic, devine chiar colon pe
mântul altuia, cele mai adeseori pe pämântul pe stápânise atunci
Astfel, clase de boieri-proprietari, se mai ales din
sec. XVI, un dureros continuu proces de säräcire deposedare a de
vutire ridicare a altora. Mai malt, din rândul proprietarilor codevälmasi pe un
hotar, rude de sânge, autor comun, se ridicá unii cad
o selectie nemiloasá
cari se hotärnicesc de obiceiu pärtile de mosie de
Este o de diferentiare, de iesire din rândurile celor cu cari

Zacharid von Lingenthal, 204.

(2) Viollet, Hist. des inst. I, -Guizot, Origines du gouvernement représentatif
en Europe. Bruxelles, 1851, I, 171, Esmein, Hist. du français, 133.
(3) de Coulanges, Hist. des instit. pol. de l'ancienne France. germanique,
p. 197-S, 564.
Vezi §
(5) La 1532, jupân Spaté, cu fedorii cu fratii lui, de indivizi,
in Balad (Teleorman). partea cea mare din pret. La 1556 e
el pornese Despre urma»ii nu »tim nimic. D. Grecianu,
Genealogii I, 96-7). lui cum le zice doc. sau
un doc. dela 1556, erau rude lui, se vede din atâtea alte de
la 1695, Brâncoveanu lui ceata
PENTRU
7 REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA SOCIALE

nu mai simt deopotrivg o necesitate Asemenea hotärniciri nu se

indeplinesc totdeauna rezistentä protestäri din partea
Termenii de megias, mosnean, judec, cneaz, ajung nu se mai
micilor proprietari indivizie. Proprietarii mari, cari s'au hotgrnicit,
de fo0ii dispretuesc acesti termeni. Ei mai zic
boiyri, cuhi zic dreggtorii dreptate, situatia de proprietari
mari hotärniciti, o au
putut o situatie materialg. Este o slujbele
proprieatile ; uncle sunt in functie de celelalte. Proprietatea divizá,
se ea boiereascg, spre deosebire de cea indivizg, care este
judeceascg (3).
Avem de deoparte proprietatea indivizá, de altá parte pe cea
hotárnicitg. Cea dintâiu tot pasul celei divize, este absorbitg de aceasta (4).
Pe proprietatea indivizg, singura rnosneneascä se
grámädesc tot multi descendenti ai autorului comun, sau ai
; ei se simt tot mai la strâmtoare pe tot mai ne-
(5). Nu numai ajung sä mai pentru a coloni, dar au
de a se exclude unii pe altii din hotar (6). se mai zice oficial,
acestor proprietari indivisi, dar termenul va fi acaparat,
din sec. XVII, de mari, divisi.
proprietari indivisi, sunt indivisi in fata ; stint
pe mosie, cete fiscale. Unii (in Moldova), sau rosii (in
Muntenia), altii diferite bresle militare sau civile. Ei nu mai
pot impozitele indatoririle militare de unul singur, pe ci

Poiana din alt din 1696 pe cu verii

din Poiana». (Acad. 1. 14 17 La un eptelici
% din din dela rude ai ca el bátrânului eptelici.
(R. Rosetti, Pámântul, atenii 261).
Spre pildá, lui C. pentru pricina Bräiloi code-
din Surete izvoade, VI,
Xenopol, Proprietatea mare cea 1. 167.- R. Rosetti, o. nota.
Limp a mai existat termenii de megia§, jude, au continuat a pe omul
liber. (C. Giurescu, Despre p. 69 nota; p.
(3) C. Giurescu, 63-4, 66, III, 124.
(4) Cf. P. Poni, Statistica Buc. 1921.
(5) Spre la 1591, pe Micláusani, in 20 de ai vornicului
intemeietorul satului pe vremea lui Alexandru cel Bun. (I. Nddejcle, 1. I,
Vezi Xenopol, 1. 168-9).
(6) La 1765, la Horodelu-de-sus din Mehedinti,
verii nepotii, scoboritori din 5 mari, sau bätrâni, cari adela
Dan Voevod, pentru dreapta slujba cum se un hrisov dela Gavriil
a fost neamul ne mai a totii au
venit la aseze ei, cáci cäutau a se exclude unii pe (Revista Oltenia, I,
33-7).
(7) C. Giurescu, Despre 49-50. - Vechimea rumaniei, 48, 52. - ist.,
VIII (1922,) p. 173 (anul 1699).

SOCIALA 328

www.dacoromanica.ro
 PRINCIPATELOR ROMANE STUDII
in cruce, sunt grupati cete, räspundere Ca aspect, imbräcäminte,
fel de unii sä semene cu COugärul catolic care
Muntenia pe vremea lui Cantacuzino, defineste megiasi: liberi,
cari au mai mari sau mai (i). Despre Dimitrie Cantemir
zice se pot muni «mai bine decât ei locuesc «mai multi
un sat pämânturile ei singuri, ori slugi tocmite»;
unii vândut prin strâmbätatea boierilor
au fost siliti a jugul supunerii iobägesti» (2).
Când istoria noastrá a a fi studiatä prisma revendicArilor demo-
cratice, in vremurile de reactiune contra «protipendadeio s'a formulat teoria
unei proprietäti mosnenesti sau adicä vechi, contrast pro-
prietatea boiereascá, nouä, scop de a opune noui, care mono-
polizase cârmuirea Statului, boierimea cea veche care sate.
Aceastä teorie, pentru a fi serioasá, fi trebuit cerceteze mai cine
sunt urmasii nobilimii teritoriale ab antiquo, adicä ai acelei mai vieata
de Stat a Principatelor, vremea de formatie a poporului român.
Inteadevär, inchegarea daniile domnesti -
sunt simple confirmäri de proprietäli -se fac un individ, pe care Domnul
; aceasta se vede mai ales Moldova,
se cunosc indivizii ai atâtor sate pe de ;

urmasii acestor boieri-proprietari rämânând indivizie, atâtea

sau deci din originar divize (4).
Dar divize, zise formate din sec. XVI incoace, puteau
redeveni indivize boierului divis. Urmasii acestuia,
vicisitudinile la care conditia proprietarilor a fost supusä in tot trecutul românesc,
se puteau iar la situatia de proprietari de mosneni sau
Apoi, proprietatea zisä boiereasa, din sec. XVI a derivat tot
din cea indiviza, mosneneascä sau räzäseascä; proprietari mari, boieri
deci, au iesit din rândurile sau prin cutropiri
asupra codevälmasilor rudelor
Infine, regulele pentru dobândirea transmisiunea aceleasi pentru
cele divize, ca pentru cele indivize. in altele se prin zestre,
infiere, ca prin danie prin cumpärätoare, cu
rudelor vecinilor. In mosiile indivize, mosnenesti sau ca cele divize,

(r) Mag. ist., 58.

Descrierea Moldovei. G. p. 148.
Acte doc. privitoare la ist. V, 2001-3. 242.
(4) Spre pildá, Miron Costin, vel vornic, 167o suret pentru
vistierului Sarce. Acesta a patru copii, fiice. Descendentii
fiecaruia iau párti din fiecare mosie. (V. A. Urechia,, Miron Costin, I, 698-9).
La se privilegiile lui Ursache cupetul, nepotul lui Tudor sluger, lui Radu
Simion zet Radu, nepotii lui Mihai clucerul mosneni (Urechia
Ist. Rom., VII, 87).
329 ARI-UVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
 STUDII AN C. EVOLUT IA SOCIALE

boiereti, se pot deci, deopotriva, dela un proprietari cari nu scoboarä

In linie din proprietarii primitivi (r), sau chiar n'au o
de ei (2). In neamuri de origine pot fi pe acele
nu in boiere§ti divize, dar in. cele sau
originea se fi uitat mai repede sau n'avusesera nume
_patronimice, sau au adoptat numele
Teoria mod principial, proprietatea sau ar
fi de mai veche, mai sau mai cea boiereaseä,
n'are Ea nu s'ar fi putut s'ar fi cercetat mai
de aproape actele de proprietate ale mai multor s'ar fi stabilit filiatia
proprietarilor, lucrare centralizate civiliza-
tie recent& pasiune cercetarea dezinteresatä obiectivä a trecu-
tului.
12 b. Cu indatorirea mai costisitoare, fiscalitatea tot
numerarul tot mai necesar, situatia de
fie Dregätoria venituri, legale sau abnzive, favoarea
donmeasca, danii sau direct pentru dregätor, fie pentu oamenii
de pe lui; de importanta tot mare a
boieriei de Prin dregátorie se la avutie; puternic
bogat, pe cel nevoia4.
Dregatorii se douä categorii: superiori, cei mid zisi
vechime slugi, mai slujitori In fata unii
tot slugi: Domnul zice boierilor, indiferent, boieri shigi
dregatorii superiori, se ei mari
sunt titularii functiilor de sfat de divan. Lista se completeazä
treptat, din sec. XIV In sec. XVII.
In Muntenia: (6), vornicul, logofatul, spätarul, vistierul, clucerul

Spre Brâncovenii din Craiovesti. Craiovestii in 54 (1922),

p. 211
(2) Boierii Greceni, de boierii mai vechi din Greci (Ilfov). (Compara D.
Istoricul unei cu . Filitti, Neamul Doamnei Neaga, Revista
arhivelor, I, No. 2).
scoboritori din grecul Trufanda; din familia Caliarh .
Arhiva G. Gr. Cantacuzino. Arborii genealogici respectivi, la volumului),
(4) §
credincios Domniei mele» D. al 1632 (I. Bianu, Doc.
rom., I, 206). - Hadâmbul, post. 1665. St. doc., V, 39).
Domnului, Miron Bucioc, slugei N. Buhus, biv vel
Domnului, Lupu Präjescu ce a fost postelnic, 1631. (Bianu, 1. c.,
Gheuca pitar Zaharia (Urechia, Costin, I,
--
(Ibid., 33).

noasträ» Rosca 1622 688).

(6) I. C. Filitti, caimacamii Craiovei. românese, Craiova, 1924, p.
(7) Incidental, din a doua a sec. XVI, la post.; reapare,
in prima juniAtate a XVII, sau vistier.

REFORMA SOCIALA 330

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMANE STUDII
paharnicul, stolnicul, postelnicul slugerul, pitarul cei
12 mari de pe vremea lui Brancoveanu (4), la cari se ada uneori, din a
doua a sec. XVII, medelnicerul cari se completeaza
de 14 mari ce un raport din vremea lui Cantacu-
zino (5). Rar apare serdarul, comis sluger ca din clucerul
de arie.
In Moldova, in vremea lui Mare, ordinea boierilor de divan era.:
starostele de Hotin, vornicul, 2 de 2 de China, unul de
Neamt, de Cetatea-Noua, de Orheiu, portarul de Suceava,
vistierul, postelnicul, ceasnicul sau paharnicul, stolnicul, comisul, la
hrisoavelor formula: am poruncit boierului
nostru, d-sale a pecete pe aceastä carte s'o lego (6).
sec. XVI: vornicul, de Neamt, Cetatea-Noua, portarul de
Suceava, vistierul, postelnicul, comisul, ispravnic,
executor, Pe vremea lui Costin a lui Dimitrie Cante-
mir, luau parte de drept la divan: logofatul, vornici mari, (8), pos-
telnicul, spätarul, vistierul; puteau fi chemati participe: stol-
nicul, comisul, medelnicerul, serdarul, clucerul, jicnicerul (echivalentul
clucerului de arie din Muntenia), pitarul, setrarul, aga
nu mai erau ca boieri mari (io), de se
la boieri ; numai de Suceava
de mare hetman.
se imediat subordonati boierilor mari.
titluri dar in de veliti (mari), erau doilea),
sau treilea) (12). In categoria de de al doilea» intrau, Moldova
vornicii de (13).

In sec. XV deobiceiu, ordinea stolnic, comis, paharnic, comis, paharnic, stolnic.

(2) In sec. XV-XVI zis erau doi. Dela sec. XVII, trece
clucer.
(3) din a doua jumätate a sec. XVII.
Vezi § 6 a.
(5) Mag. ist., V,
(6) I. Bogdan, lui eel Mare, I, 234.
(7) St. doc., VII, 73 (anul 1547)
(8) Dovedit la 1588. Tanoviceanu, Contributii la biografiile unora din
An. Ac. XXVII. 232.
(9) Costin, ed. V. A. II, 129 Doc. din sec. XVII, ibid., 91, 113,
125. - D. Cantemir, Descrierea Moldovei. Trad. Pascu, 99, 133.
(ro) Miron e de Hotin la devine la 1665.
La 1713, erau de Roman, Solomon biv vel medelnicer »i
Capotici biv post. doc., VII, 379).
(12) Deaceea, cronica moldo-poloná dela sec. XVI, trei
vistieri, stolnici, paharnici, (I. Vechile cronice moldo-
p. 233). Cantemir, 144. - (Mihai Cantacuzino, trad.
Sion, p. 26-7.
dela 1667 ist. X (1924) p.
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA CLASELOR SOCIALE

Nu de când s'a introdus imprumutat evident dela Turci, de a

pe boieri caftane. la mijlocul sec. XVI-lea. Boierii mari se
caftan, prezenta Domnului, de marele postelnic ; boierii, de
postelnicul al doilea sau al treilea (2).
slugile erau mici ; din serviciul curtii
de curte». In categoria slugilor intrau comandantii cetelor de slujitori militari
civili, incepând chpitanii nu se cu caftan (4).
se mai genere toti câti indepliniau o insärcinare
din ordin domnesc, ori ce categorie socialá ar fi fost
Clasa boierilor-dregâtori, mai ales a boierilor mari, din XVI amin-
in multe privinte pe a senatorilor romani din sec. IV. Ajungeai senator dupä
ce te ce treceai «cursus pânä la cele
mai care conferiau titlul de senator. Acest titlu ajunsese legat de
avutie, avutie mai ales o vastä proprietate teritorialä, un scriitor
roman intrebuinteazá chiar termenul de senator pentru a pe mare
proprietar. Demnitatea senatorialä ereditarä numai de senator
situatia materiali ; in acest caz trece mai repede un
prin «cursus ajunge mai la rându-i, senator (6).
senatori exercitau un patronat asupra unui numär tot mai mare de
oameni, depindeau de ei fel sau altul la noi, depindeau de boierul
mare dregâtor, nu numai subalternii lui ierarhici, dar bresle fiscale, (8) apoi,
fireste, oamenii de pe lui, dar mici proprietari scäpätati cari sau se

(r) De caftane un hrisov de la de ist. arheol.

Un caftan in valoare de aspri, act de la 1607 Arh. G. Gr. C. p. 205).
- La 1679, testament. Simeon clugárul Bozianu, fost boier, de acaftanul«
St. doc., V,
D. Cantemir, 104, 144. - Tunusli, 1.
(3) Cantemir, 107. Hrisovul din 1728 pentru desetiná, al lui Gr. Ghica al Mold.
deosebeste: boierie in functie); de boierie,
de de curte la vel user; vel cápitani, cápitani de steaguri, etc.
adicá slujitori militari civili. (Acad. rom., ms. 5-7). - Cronica dela
sec. XVI citeazä câte trei: dieci mari, ai curtenilor ca la noi
dworzane»), aprozi pivniceri. (I. - Miron Costin el boieriile
I, 510.
Cantemir, O. C., 144.
Exemple. La mai multi martori: Mihul vel Drágan
vátaf, negu(ätor (I. Bianu, Doc. I, La 1644 la o :

Ureche vel trei vornici de gloatá, Caciaun (Arh. ist., La 1653

Cazan ispravnicul Duniitru cojocarul din Toader croitorul...
de ist. arheol. filol., XI, 289). - La 1733, carte a lui Ghica:
Leul de Jane ot Boldu, pärintele Teoctist
egumen la Sf. din Focsani, Tänase ot mânästirea Focsanilor. St. doc., 84).
- In zapise, adesea, expresia este buni
(6) Fustel de Coulanges, 1.
(7) Ibid.
(8) Vezi § 6 g.

$1 REFORMA
PENTRU 332

www.dacoromanica.ro
 TRECUTUL .PRINCIPATELOR ROMANE

vincleau rumâni, sau veneau mimai sä se adáposteascä pe lângä el, caute pe

el sprijin, sau ei ori influenta lui, o carierä
Chiar dregätori mari, se adresau, din sec. XVI, la cei in functie sau
la favoritii Domnului, spre a redobândi un rost oficial, astfel puteau
situatia materialá in pe cea socialä. toate aceste favoruri
pe care marele dregátor cu trecere la Domn le distribui, i se de cei
interesati (2). Boierii-mari dregaori dela noi, se pot deci cu deudes»
din statele barbare.
Aceastä nobilime de dregätorfi a fost la aceleasi vicisitudini ca nobi-
limea teritorialä cauze. sec. XVI incoace, familiile care au stat
fruntea vechii clase conducátoare preinnoit necontenit.
Astfel in divanele Moldovei, 1400-1550, familiile
tompan, Ponici, Zbiere, Arbore, Barbovschi, Danu,
Tut aproape toate se pare aveau urmasi sec. XVIII
poate mai au azi, n'a mai figurat dregätoriile cele mari ale Mol-
dovei sec. XVII-XIX; au chiar rândul breslelor fiscale al
(4). Afará de Arbore de lipsese chiar din lista familiffor nobile datá
de Cantemir boierul Ion Jumätate care un rol pe vremea
lui Alexandru cel Bun, rostul politic al acestei familii, ea nu se
stinge (6).
Alte familii se din veacul XVI, dar dedad al sau al XVIII-lea.
Astfel a fost de familia Stroici. Din cele sec. XVI, singurele care
s'au mentinut in situatia la epocii privilegiilor, au fost, pe câte
stiu, familiile Sturdza Bals. Cea dintâiu se din unul din lui Nan, boier
proprietar pe vremea lui Alexandru cel Bun, pe când descendeutii ai
lui Nan n'au ajuns la dregátorfi

(I) Astfel, la 1627, väduva post. Dumitrache Paleologu din are slujbä
de copil, pe Mardarie, fiul lui Toma fost de Botosani. (Acad. rom., col., 1912,
p. - Cantemir zice din vechime obiceiul rang mai copiii
la case de sä serveascá la odaia apoi, prin protectia
lui intre boierii inainteze. (Descrierea Mold. Trad.
(2) Danciul biv vel din o lui lane vel
pentru ca acesta obtie o dregätorie dela tefan Surdul, (Acte din 1603, la
St. doc., V, 292).
(3) Spre (Acad. rom.. pach. 138, doc. St. doc., 386). -
Barbovschi b. 396, Popescid, Câteva doc. mold., p. 28. - Acad. rom.
pach. 139, doc. 53). Dingo (Acad. mom., col. 1905, p. o9; p. p.
p. 265, 274, 276; p. 120). - Dann (ibid.). - Hudici (ibid., 1911, p. ; 2912,
p. 142). (Melhisedec, Romanului. - St. doc., V. Acad. rom.,
col. 1907, 3920, 1912).- Cf. R. Roseau, etc., 237 urm. Totus, simplele
de ume pot duce eroare.
1. 1780, rândul ruptasilor. St. V, 427)
(5) Mold. Trad. 140.
(6) Bogdan, lui tefan Mare, I, 500.
(7) Ibid., II, 54.
ARHIVA PENTRU
333 $1

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA CLASELOR SOCIALE

Costinii, cari se sec. XVII, decad la sec. XVIII (I).

Tot familiile Rusu (2), Rosca urmasii lui Constantin Duca beizadea
care la 1730 dator la Turci (4).
familiilor de dregaori mari se din cauza absorbirii
proprietätilor latifundii. Cantemir zice din curti boieresti câte
fuseserá in vechime, nu se pastraserá pe vremea lui decât cinci (5). Aceasta
cinci mai pástraserá strámosestile asezäri la Can-
adaogä de de care pomeneste istoria dela
toate acum; unele au foarte ,
dar familia a rämas tot aceea din (6). Când trece la enumerare,
nu-i vin sub 75 printre ele multe care nu din cele care pome-
neste moldoveneascä dela incepub>, ci- mai (7).
De parte, este de observat chiar Cantemir, care de existenta
teritoriale independente de dregatorli (8), prin familii
pe cele de dregatori ;- la fel este terminologia cronicari dela
sec. XVII inceputul cuvântului evoluase:
boier numai dregâtorul, care de proprietar hotärnicit.
Dacá in nu nici o dispozitie care garanteze familiilor boieresti
pastrarea situatiei dobândite, chiar
ai boierilor, sunt tot des1 oficial nu li se da acest titlu.
In Occident a existat pe lângä «noblesse de charges*:
deplinirea, mäcar timp de generatii, a anumite functii la curtea
sau a unor mari nobletea La noi, acest sistem n'a
existat. Boierul care din numit se de obiceiu la
tará (io) ; e drept, titulatura ce avusese, cu adaosul de
dar privilegiile situatia juridicä a tmui erau altele ale boier
titular functie, boier. lui, aveau creeze
ei o ; nu pe a bor. Miron Costin scrie:
la domnie.pe feciorii poftesc ; boierii la ; slujitorul se
de slujitorie pe feciorul harnic»
La 1783, Mutenco, lui Miron Costin, erá rândul mazililor. (V.
A. Urechia, Miron Costin, I, 193). La 1716, Costinii aveau la Greci Turci. (Ibid., I,
(2) Ibid., I, .
(3) Ibid., 688. - Acad. rom., pach.. doc. 41.
(4) c., I, 179. -Au fost in Moldova mai multe familii cu dc Duca.
(5) Descrierea Moldove,, trad. p.
(6) Ibid.
(7) Ibid.
(8) Vezi § 12 a.
(9) o. c., 417-418.
Costin postelnicul mazil la tarb, Miron Costin (ed. V. 519).
-Un act oficial muntean din 1698 de cei mari de la tinuturi*.
doc., V, 97).
Vezi § 6 b.
Ed. V. A. Urechia, I, 547.
ARHIVA PENTRU STIINTA 334
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMANE STUDII
totus, a fost o ciocnire sistemul legal care din gene-
ratie fäuritoarea propriei ei sentimentul intim care recunoste4, o nobilitate
Despre un se ridicat din «prostime>. despre Constantin
Cantemir, ni se spune erá «din oameni prosti din (i). Tot din
s'au ridicat, Duca mai Callimachi ; portile au
fost totdeauna deschise: Domnul singur (2). Dar, opozitie
un instinct voia ca celui ridicat fie privit ca apartinând ace-
conditii sociale. Existau notiunea expresia «de bun neam», de «bun

mai se ca imediati,
se mentie stare de boieri dela Dabija spune venind Constantin
Duca domn la 1693 bucurat de vor cäutare, cáci Constantin
Cantemir miluise pe oamenii iar pe de (4). Au fost chiar
Domni cari au acordat «fiilor de speciale ; o incercare
de ereditate a
Pe urmasii mai depärtati, dregätorli, boier, situatia
mai sau chiar recunoasterea amintirea, platonice, erau de
neam boieresc. Cu vremea ca urmasii se mai ridice, cu atât
amintirea mai vagá, la interesati. Cu totul, nu s'a ;
ea la multi mosneni sau
aceasta a nobile ereditare, s'a vädit limpede prilejul
anexärii Bucovinei de Austriaci. au gäsit acolo, breslelor fiscale,
scápätati ai unor de seamä ai Moldovei ; au voit ce cate-
gorie trebuiau asezati conceptiile au cerut divanului
dela Astfel, lui Mutenco, stränepot al lui Miron Costin care
rândul mazAlilor, divanul ascendenta dreptatea este
fie neamului boieresc, alte rude ai sái, iar nu
crede divanul cere dreptatea fie sub legilor
acest rämäsese un Tot astf el, la marele
vistier Vasile Rosetti lui Eremia Tut, care rândul ruptasilor,

(I) Letop. dela Ed. C. Giurescu, p.

(2) Miron Costin Radu (1616-1619 1623-6) nu
pe un care-i slulise din copilgrie, pentruc5. socotiá nu-i este de
(Ed. V. Urechia, I, 509).
Tranzactie adeveritá la 1667 de feciori de cu mari ai
doilea ist., X, 1924, p. 119).
(4) Ed. C. Giurescu, p. 87.
Mavrocordat la. 1712, scuteste de desetiná V. 248).
Gr. Ghica, pentru desetinA, la 1728, considera ca o categorie aparte. (Acad.
1, f. 5-7).
(6) V, A .Urechia, Miron Costin, I,
sensul acestui cuvânt dela reforma lui C. Mavrocordat inçoace, de care ne
in partea a treia a studiului de fatá.
PENTRU
335 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA SOCIALE

ascoboarä din logofät Tut» este apoi confirmatá

prin act (2). Asemenea adeverinte de nobilitate, contrazicere organi-
zarea oficialá din s'au dat mai pentru de din Basa-
rabia de La divanul Moldovei ziee a dat ade-
verintá neamurilor ce se locuind in pärti (4). Situatia acestora
avantajoasä decât a celor rämase in Moldova.
La petrecut lucrurile Muntenia. Nu descendenti
linie ai boierilor-dregAtori din divanele ale sec. XIV
XV. Neamul Craiove0ilor, care se sec. XV, se stinge, linie bárbäteascá,
secolului (5). Märginenii, cunoscuti sec. XV, s'au
continuat linie sub numele de cari decad de spre
sec. XVII (6). Neamuri care se sec. XVI, ca Buc§ani-MánWi,
Rudeni etc., sec. sau chiar in al XVII. sec. XVI se pot
Bálenii (7), Bäläcenii (8), poate neamuri care
au izbutit se mentie rang in sec. XIX. Alte se
la sec. XVI sau sec. XVII, dar nu toate se pot ca Brâncovenii
cei noui (n), (12),
in Moldova, sunt de cari, sub povara fiscali-
lipsind din slujbe, ajung in rândurile mici, categoria
fiscali, a mopenilor pe un neindestulätor sau se chiar vând
uniâni devin coloni pe fosta proprietate.
Invers, se aici, treptat, oameni noui, de provenientele cele mai
vechi proprietari negustori, iobagi emancipati proprietari, ocrotiti de ai

lorga, St. doc., V, 427.

Revista Ion 1923, 3.
(3) Cf. Sever Zotta, Despre nobilimea Basarabiei. In Arhiva I p. 49.
- lorga, räzasi Bucovina Basarabia. Extras din An. Ac. rom., 1912, p. 5 7
V. Urechia, Miron
I. Filitti, In lit., 54 (1922), p. 200 urm.
(6) Ibid., 405 urm.
(7) a din boierii-proprietari dela Slätioare, din neamul Voica
lui Vodä cel Bun. (Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, 20 110. - Acelas,
Mama lui Mihaiu Viteazul. Cony. 53, 1921, p. 609).
(8) Din lui, cumpärä la Balaci, Teleorman.
(5't. D. Grecianu, Genealogii, doc. I, 96-7)
D. Grecianu, voevozilor divane, p. 51.- ist. X, 1924, p. 270.
se cum se pare, din dela
(ri) Neamul lui Coust. dela un David post. la inceputul
sec. XVII Maria din Brancovenii cei vechi sau (Filitii, Craiovestii, 1. arr).
(12) Din Fierea vel la XVI, al fiu Papa (nu
cum D. Grecianu) mosia Grecii din Ilfov la 1625. D. Grecianu, unei
Grecii.
(13) 1656 se lui Balaci sAi din (Mehedinti)
peste Smedovita, de dela Basarab VodA, cu dreaptä cu
prin tiíri (Acad. rom., p. 19).
Vezi notele precedente.
ARHIVA
$1 REFORMA 336

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMÂNE STUDII
boierilor mari tot de bine indigeni ca
neascá este singurul criteria se poate diferite chipuri.
Dar rare precum am arätat, in Principatele, familiile care se
pot rang timp de mai multe generatii. In acest sens trebuie
spusele lui la sec. XVII, nid un boier dela curtea lui
Vasile Lupu n'ar fi putut o genealogie mai veche de roo de ani cá originea
virtutile sträbunilor sunt la o parte, pretuindu-se numai situatia pre-
zentä (3). Tot acest f el trebuie interpretate arätärile stolnicului C. Cantacuzino
cä in vremea lui, preajma anului multe din familiile n'aveau o
vechime mare de de (4). Pretutindeni se familiile de boieri-
dregátori.
Cât de nesigur vechiul criteriu legal deosebirea unei clase boieresti-
cât de corespunde cu de sine a case, se vede dar
din ce s'a petrecut timpul ocupatiei Olteniei de cätre Austriaci. au
servat cá dupä datinele loculuf, boier opersoana care ocupä o importantä,
sau ai pärinti sau mosi au stat, serie continuk astfel de slujbek
conchideau, obisnuiti cu nobletea occidental& independentá de functii,
boierie nu este este consideratä ca atare
Au deosebit Austriacii trei categorii de privilegiati: boierii pe cari i-au
gäsit in functie pe cart i-au considerat ca «ex familia antiqua»; boiernasi,
adicä dregátorii ; breslele fiscale (acei cari nu au dupá sistemul
cislei adicá slujitorii militari civili
Acest a prezintat neajunsuri a provocat
Dacá mari functie gäsiti de Austriaci Oltenia!, apartineau
la 24 cele mai de acolo totus, criteriul functiilor
actuale, se excludeau din categoria boierilor alte care avuseserá
situatii fruntase, oameni «ex familia veterum bojaronum, sed temporum con-
tingentiis in paupertatem reductik Se astfel, Rudeni,
etc. (8).
s'au plâns, de a fi pusi in categorie cu oameni niai noui,
ridicati la dregatorli acum intâmplätor egali cu ei functii dar nu
ca spre pildá Racoviceni de de sat boieresc),
Rosieni dela de preot), Gioroceni (sutasi), fine, feciori de
negustori, ori chiar de slugi boieresti Tot de nemultumiti de a fi confundati

Vezi p. 35.
(2) Vezi p. 24-5.
Codex Bandinus, publicat de V. A. in An. Ac. row., XVI, 154.
(4) Operele Const. Cantacuzino, 53.
C. Giurescu, Material p. ist. Olteniei sub Austriaci, I, 594
(6) lorga, St. doc., V,
Giurescu, 486.
(8) Ibid., 568.
(9) Ibid., 568-574, 644 (raport din 1724).
PENTRU
337 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 STUDII C. FILITTI: EVOLUTIA CLASELOR SOCIALE

de vechi-proprietari, chiar nu
functii
Erau situatii care se timp erau mimai de fapt, deci
compensate cunostinta ce fiecare despre originea diferitelor familii ;
nu se admite ca aceste situatii accidentale de temei pentru
crearea unor categorii definitive voiau Austriacii. .
Acestora le sä admitä privilegiati sistemul nccidental
câtesi trele categóriile mentionate, ar fi fost prea mare pentru
fisc (2), desi pe cale s'ar fi lumea ; dar,

dintre categoriile inferioare, nemultumiau pe urmasii de

acum ele. criteriul gresit se dealtfel din
imprejurarea in categoriile inferioare membri ai celor 24
apartineau cei mari
din toate acestea românesc o de
ereditate pentru toti urmasii dregatorilor - dar tot mai putin accen-
sau - pentru urmasii vechilor proprietari, mai ales pentru acei cari
se la de danie sau de pentru aduse
de un Aceasta adevarata a cu toate aparentele formale
contrare pe urma atâtia, in timpurile din sau vrere,
au sustinut o
Vom in a treia parte a studiului, Domnul fanariot Coast. Mavrocordat
a incercat dea o sanctiune acestei traditii, ce pe urmasii dre-
gatorilor.
negustorii.
Avem negustori de al numár odatá cu oamenilor
liberi (5) negustori stráini. (6)
Mich negustori de ca meseriasii, cei din rândurile
(7), n'aveau nici mijloace, pregátirea, nici autoritatea, pentru a da extindere

(i) Ibid.
(2) Ibid. (rap. din 1723).
(3) La Bugeniu de boierii Oltenia*,
66 de de toate treptele chiar (telulescu, 102-106).
C. Giurescu, o.
(5) §
(6) § 8.
(7) rau calificati de ca Basarab eel (1478-1482) Bra-
i cari sunt (I. Bogdan, I, 176).
- Boierul (1482-1507) de Neagoe din care a venit
acolo la una alta, ca un (I. .Bogdan, lui cel Mare, I, 301).
- Radu Mare (1496-1507) Braovenilor: al nostru, lui dela
s'a jeluit are acolo la Bra§ov un datornic... ; i se acestui al
nostru, el a dela care (I. Bogdan, Relatiile, I, 235).
nego izbuteau agoniseasca. Mare vie
la 6 oameni (I. Bogdan, lui Mare, I,
-Negustorii din nu pe pámânt
PENTRU
REFORMA 338

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMANE STUDII
afacerilor Dead a derivat lipsa de aptitudine pentru pe care
Bandini o constata. la Moldoveni la sec. XVII (2) pe care D. Cantemir
o pe socoteala sau trufiei o
ca urmare, o dispretuire a unei indeletniciri deosebite de cea a poporului
Dimpotriva, negustorii sträini disptmeau de capitalul necesar pentru transportul
de departe, corabii costisitoare; aveau avantajul
de a mai multe limbi de a intinde astfel cercul tranzactiilor.
Infine, provinciile ale imperiului otoman, de veneau la noi
cei mai negustori, se desvoltase o comerciall cu
mai cu ramuri de activitate erau deacum
Levantinii (4) cari au intrat sub turceasca, continuat
traditia nobilimii din republicile sau din sudul care
contact care, departe de a dispretui practicau (5). Ca unele orase
germane ca orasele-mari din Ardeal (6), tot in unele orase sau
mai insemnate (comopolis) din Grecia de sub turceascä, afacerile
comunale se in de negustori bogati
oare-care zise in Occident, patricieni, in Orientul grecizant, eupa-
trizi
priveste categorüle sociale ale negustorilor, mai ales greci sau grecizanti,
cari au venit in Principatele erau, cele mai variate. Au fost
de bizantine cunoscute; de proprietari-stapani (toparhi) iviti odatä
puterii centrale imperiul bizantin; de proprietari de sate
ab antiquo, in felul celor mosnenesti dela noi respectate de turceasca;
au fost, fine, oameni dela de (8).
Negotul a fost deci considerat ca o indeletnicire onorabilä in imperiul otoman
a fost practicat de urmasii celor mai de familii din vremea imperiului
bizantin

domnesc Indeletnicirile in parte agricole. (Vezi partea I § 13 c).- Cantemir

zice oräsenii stint supusi de (Descrierea Moldovei. Trad. G. Pascu,
146-7.
(i) ocupau mai ales cu intern transportul märfurilor interior. §8
(2) Codex Bandinus, V. A. Urechia, An. Ac. rom., XVI,
(3) Descrierea Moldovei. Trad. G. Pascu, p. 98 146.
(4) Cei catolici aunt zisi izvoarele noastre Levantini Ecaterinei
Salvaresi, lui Alexandra (1568-1577) ale Amirali,
Schiopu. XIV, 57, 74).
Les compagnies du corail. Paris 1908, p. 19-20. tot Occidental
nobililor sáraci f maritim in
marilor (Maigne, o. 429)
(6) Fr. Lehrbuch der Geschichte RumAniens, 1922, p. 146.
Aravantino, Hronografia Epirului Atena, II, 271.
(8) Arhiva G. Cantacuzino, p. 245
Mihaiu Cantacuzino Saitanoglu, la mijlocul XVI p. XX).
mitrie Cantacuzino de a Moldova. (Cantemir, o. 65).
ARHIVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
 STUDII C. CLASELOR SOCIALE

Domnii români s'au obisnuit ei curând sä acorde

negustori de peste hotare cari intrau in raporturi chiar,
adeseori, amici (I). Este firesc ca ei fi intâmpinat pe
gustorii cart aduceau, numerarul atât de stabilire
de relatii vecinii. unor limbi sträine, oarecare mândrie despre im-
portanta rolului social chiar traditii sau pretentii nobiliare (2).
Negustorii cari averi mari se cu ; apar in costume
pompoase pe zidurile ct;toriilor ; odraslele la Lemberg, Venetia,
sau chiar la Roma ; purtatori ai culturii (5), cu nume-
rarul. strâng avere, se gändese la Fac oficiu de judecátori in pricini
negustoresti ; de Domni in misiuni diplomatice, ca unii cari
au abilitatea de a negociä (7). Se mari (8)
chiar Donmii

Dracul, la pe negustorii din Polonia ist., 85) -

Cf. Bogdan, lui Mare,' II, 338. - Basarab I,aiot la 1474-6,
a sosit la turc e bun prieten domniei-
mele, mi-e foarte prieten domniei-mele». Relatiile, I, 124). - La 1593,
hrisov lui Bogdan Donovacovici, din al
fusese Suceava. (Rev. Ion Neculce, 3, p. - ePrietenul nostru
mari ai Moldovei act dela (V. A. Urechia, Miron
Costin, I, 91).
(2) Nicolae Nevridi obtine deta un cardinal, la 1587, atestat din Giusti-
niani din Hios.
Corniact, mare al Mold., intr'o din Lemberg. I,
(4) o. 219, 221. - Acelaq, despre comertul veacurile XVII
XVIII. Extras din An. Ac. rom., 1915. Passim.
I. N. Angelesca, capitalismului modern, p.
(6) Ist. corn., I, 2o9. Acelas, St. doc., (amtl 1678).
(7) Spre Nicolae Nevridi, trimis de in Polonia la 1592. (Jorge, St. doc.,
p. 440).
(Baptista) Vevelli, negustor originar din Rettimo Creta, dovedit la
are fiu pe «Constantin Vaptistan Vevelli, räsplatit la de Radu Mihnea buna
-
an un
dragostea ce i-a ist., arheol. filol., XI,
St. doc., XXIII, p. 133, 448, 452). cu
- Hurmuz., S.
lui Nestor
Nestor. (Acad. rom., pach. 275, doc. 40). - lane cojocarul din Bucuresti, la
204.

ginerele lui vornicul (Gion, 449). - lui Dona Pepanb -prietenul

C. Cantacuzino despre nostru, 1. Arhiva
G. Gr. Cantacuzino, p. 254) se boieri (Gion, 1. - Dela Nico cupetul
care pe la bani pe boieri dela lui, Pantazi Anastase
zaraful un neam de Silivrianó. (Filitti, o. arborele Silivrianó
la volumului).- Dela Apostol negutátorul, ctitorul Nicolae-Selari din
Bucuresti, Bucsanu, prin fiul starostea (1696), o Candescu,
se trag tabloul Bucsanu-Manescu). lui Isar a
fost a doua a lui Chiriac Sturdza in sec. XVII. (Jorge, doc., V,
Epirotul Zotu ginerele lui (Cf. Melhisedec, Relatii istorice,
In An. Ac.
poreclit
Seria 2, vol. 3
Principate
-0 familie
din cauza negotului
dela epirotul Con-
(Lamprtdi, Epiroticé,
IX, nota). - Maria, fiica lui Ghetea negustor de abale, originar din Nicopole, Doamna
lui Serban Cantacuziuo (Cronica lui Grecianu, ed. D. p. r4).
PENTRU 340

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMANE STUDII
sec. XV se intâmpinä Greci vanele Domnilor ; nu-i
de mirare ca mai vârtos din sec. XVI Domnii chemat in dregátorli negustori
bogati luminati, cari deveneau astfel Mai slujba de mare vame,
legatä cu afacerile cometului (2). Apoi, in dregätoria de mare vistier ;
se de ce: pentru intocmirea regimului fiscal necesar din cauza exigentelor
turcWi a economice, firesc ca facá apel mai degrabá
la negustori mânuitori ai capitalului de interesati la sporirea
veniturilor, decât la proprietarii cari tocmai nouile impozite loveau
mai crud. a pornit ura impotriva a grecizanti, care
s'a manifestat räscoalele din a sec. XVII (4) care-0
ecoul scrierile boierilor-cronicari din jumätate a sec. Cel
este Ion Neculce (5) - mai ales, ceeace nu s'a relevat, când vorbWe
de Domnii cari-1 scoteau din slujbá - de§1 el mai mult grec de origine ;
dar acest fenomen se prin comunitatea de interese ce se repede
Sarandino Nan Sculota la 1431 (I. Bogdan, Relatiile, I, 35, 68). -
Albu Tocsabes, eel mai influent boier intre 1415-1431 251). -- Spanopol, emisar
al lui Vlad Dracul la Brasov, intre 1433-1446 (Ibid., 84). Tot de el este vorba intr'o scrisoare
a lui Vlad Dracul, unde s'a (Kirika ?) (Hau) sponopolumt (Ibid., -
(2) Vezi partea I §
Mold.
-
Sinadin, socrul lui Basarab Laiot, 2476 (Ibid., 289).

(V. A. Urechia, Miron Costin, I, 692, 696).

St. doc., V, 183). . vel

uneori, in vechile timpuri, aceea de Chiracol, vistier la 2480--4

Bucium. (I. Bogdan, lui Mare, II, 369). -
Caloghera, vistier Mold. contimporanul lane epirotul, vistier muntean,
lui Mihaiu Mama lui Mihaiu Viteazul. In lit., 53, p. 616).
- Stavrinos Nica, vistieri ai lui Mihain Viteazul. Arhiva G. Gr. Cantacuzino, p. XXIII.
- Lampridi, Epirotice, VI, - Biser. ortod. rom., XXIII, 278). - vistier mun-
tean ; Stirian6, vist. boierilor
din Oltenia) vist. Stoian, rudalui Apostol ctitorul dela Sf. Nicolae-
devine comis, apoi vistier pe la
Florescu la
1684
volumului. -
St. doc., V,
St. VII, -
ginere al post. C. Cantacuzino (Filitti,
(State)
- Ursachi, vel vist. Mold. 1664 (V. A. Urechia, Miron
tabloul
vist. muntean
692, 696). - Mavrodin, vel vist. Mold. St. VI, 246, 278. - Hurmuz.,
etc.
Rascoalele contra Radu Mihnea, Alexandru Alexandru Coconul,
lui Mavrodin vistierul, lui Coast. Vevelli povestite, dupt cronicari, de
C. V. Obedeanu, Grecü Tara Rom., p. 26 urm. pornesc proprietari
cari formau breslele § Hrisovul lui Leon la 1631, contra Grecilor,
um fie pace de vinäricic (Mag. ist., I, ceeace
aratt et din cauza financiare, satuitorii greci ai Domnului trecusera peste privilegiile
fiscale ale Grecii mai slujbe le-au le-au ridicat fárá seam&
«au impresurat camete» (Ibid.). din hrisov la
atunci.
Pasagiile respective, reproduse de rom. I,
(6) 0 greact sau a Vasile Lupu, se un
acesta avusese. dintr'o un Neculce care gre-
se cu o Cantacuzino. Sunt cronicarului. (Tanoviceanu, Contributii
la biografiile unora din cronicarii moldoveni. In An. Ac. rom., 27 (2904-5), p. 242. -
Marinescu, Ion Neculce, in Bulet. ist. a Romaniei, IV (1925) p.
PENTRU
341. REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. EVOLUTIA SOCIALE

boierii de tarä greci definitiv Principate, cäsätoriti aici

lipsiti de gând de intoarcere patria asimilati se simtiau tot
de boierii de sá lupte impotriva Grecilor noui cari veneau
cu Donmii tot mai des un simt comun de conservare care-i
se solidarizeze contra candidati la foloasele reale ce decurgeau din
dregAtorii
Mai pe functiile care asigurau relatiile cu
sau de care siguranta persoanei Deaceea, sunt foarte
des mari spátari mari postelnid Comanda cetätilor de margine le este uneori
incredintatá (3). Bine diverse alte dregátorli
Infine, Domni chiar au din rândurile negustorilor (5) nu-i de mirare deci
negustori fruntasi din sec. XVII refuzau se descopere ei cei dintâiu
marelui Cârstea, fratele socrul negustorului Arsenie (6).
Mândrindu-se averea influenta, situatia, sau uneori cu
putina superioará mediului unii cu a se face de
muri mari», cum Miron Costin acesti insträinau cu totul
C. Filitti, Un grecromânat, stolnicul §tefanache Cremidi. In ist., I p. 105
(2) Zotu e spätar. - Negustorul Stelea, ctitorul bisericilor din
Bucurepti devine Un brisov din 3 Martie 1582, lui
Bucov, Cacaleti, Dâlga. El a de piaträ bisericile
din (Arh. Stat., Radu Vodá, pach. 8, 2). - Tot
Catargi, Miho Necula Catargi, lane
postelnici: Necula Catargi, Apostol Catargi, 1628;
Chiritä Dumitrache Paleologu Mold. 1612; Grama, Mold. 1631 (Bianu, Doc. rom. I, ;
Const. Cantaeuzino, in tot timpul donmiei lui Basarab ; Stamate la Vasile
Lupu. (Letop. ed. Kogdlniceanu,
(3) La 1605, de Hotin e Gheorghe Cataratos (Iorga, St. doc., V, 614), a
Elisaveta a fost lui Movilä (cf. Zotta, Arhiva genealogica,
p. - La 1622-3, de Hotin este un Tudor! 83).
Ghinea Ruste, negustor la 1648 ibid., 183) apoi Väleanu, Váleni
s'a la 1659 fiica lui Chirca Rudeanu dela Curtipoara (Olt). A devenit
portar x66g-1672, post. a avut pe Maria (t 1696),
a vornicului Dräghici Cantacuzino. - negustor, Ghetea, originar din
Nicopole, devine clucer sa Maria (t la 1662 viitorului
Domn Cantacuzino (Filitti, Arh. G. Gr. Cantacuzino, p.a). - Simös loan, negustor
-1648 (lorga, o. V, 183) este probabil Sima, muntean la 1657 (ibid., 185). - Grec este
Vergos (cum sau Vergu, clucer muntean la dela care se trage numele mahalalei
Vergului. Etc.
lui Vasile Lupu, arvanitohoritul grecizant Nicolae, muntean,
fi fost negustor boierit. Fratele lui Vasile Gavriil hatmanul, la 1634
o. V, 22). - Cele mai multe rude ale acestui sunt negustori
sotul nepoate de frate (ibid., VII, 317) Stamate Hadâmbul, Hios; clucerul
(Hurmuz., XIV, - Acad. rom., col. p. 274. - Iorga, St. doc., III, 31-3).
-0 primará a lui Vasile
cronicarului Ion Neculce. - Taal lui Antonie
postelnic se
din eriMihaiu
un bunicul,
negustor ajuns mila lui Mihaia Viteazul. Geneal., doc 198-205).
(6) Arh. ist., 182 1669).
(7) Ed. V. A. Urechia, II,
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA 342

www.dacoromanica.ro
IN TRECUTUL .PRINCIPATELOR STUDI I
simpatiile impotriva care a violent la 1821, este astfel
cu mai veche epoca fanariotä, care a fost fäcutä pe nedrept
toare de o situatie intolerabilä ale cäreia origini se tocmai in sec. XVI
exigentelor ambitiilor rivalitätilor nostri.
au fost mimai uneltele, ca ai capitalului.
Am avut astfel, in trecutul românesc, o categorie mijlocie, mai ales de
negustori de origine dar care n'a format o clasä o bur-
ghezie.
nu fi vorba nici la noi, nu Occident,
de o burghezie economic, nicf in Apus conditiile desvoltgrii ei
ivit decât tocmai spre sfârsitul sec. XVIII. mäcar o burghezie
sens politic-social (2) n'ani avut nu puteam
Mai n'ain avut feodalitate. Târgurile noastre, prin chiar ori-
ginea n'au fost mediul pentru formarea «burgheze>,
conceptiilor feodale; n'au fost azilul acelora opuneau acestor conceptii princi-
de pretuire desvoltare a de acces nestânjenit la functiile publice,
de o lege de un singur pentru toatä lumea, ca se obtie, pe
intinderi cât mai mari, de care negustorul nevoie pentru transportul
f al pentru executgrea tranzactiilor La noi, n'aveg
impotriva cui se formeze asociatii de oameni sunt stânjeniti sau
amenintati, mai altii, culegerea muncii desvoltarea
personalitätii Nu s'a format la noi o nu corespundeg
unei nevoi sociale.
Boierimea nu origine, feodale; ea nu
particulare puterii privilegiile ei foarte de
totdeaima variabile, depinzând de de nevoile
financiare ale Statului. Aceste privilegii nu derivau, de din nastere,
ci din exercitarea unor anumite functii pierdeau cu acestea; erau legate,
deci, de prestarea unor servicii publice. Ca atare, nu erau jicnitoare, cum
au devenit, in Occident, privilegiile nobilimii atunci când aceasta le-a pästrat
ce n'a mai un rol social, ci a rämas o intemeiatä pe
In din aceast nobilimea a devenit acolo, ca la
noi, ei nu ambitii pe avere, capri-
principelui sau nevoile lui oricând cadrele.
Importanta claselor a variat odatä nevoile sociale resimtite diferite
in diferite In evul Occident, ca in primele
ale existentei Principatelor române, principalul rol social proprietarului-
ostas. Zvolutia economicg de la noi a asezat apoi rang pe

(i) la sec. XVII, putinii intelectuali din sau

Cf. Principes d'économie politigue. Trad. G. Platon,
Alexis de L'ancien régime et la révolution.

ARHIVA PENTRU
343 $1REFORMA

www.dacoromanica.ro
STUDII C. CLASELOR SOCIALE

; dead desvoltarea la noi a de a

totul in nobilimea teritorialä.
Pentru din imperiul otoman, factorul social principal erá Marele
smgurul rol social posibil, in de cariera
in ca din a doua jumátate sec. XVII studiul medicinii per-
spective de rosturi politice pe Poarta
-Transportati la noi, negustorii dela sudul avut prilej de a
o .clasá socialä distinctà, bine definitä. socialá presupune numai aceleasi
obiceiuri, ocupatii, interese, la un grup de indivizi la un moment ; presupune
transmiterea prin generaPi, in timp, unui caracter special, prin izolarea pre-
a grup de cAtre celelalte (r). La noi, aceastä izolare h'a existat.
treceau destul de usor in categoria boierilor-dregätori; se repede,
prin ocupatii cäsätorii, cu ; alte obiceiuri alte interese.
deci prelungitä, necesará pentru clase mijlocii.
Cu cât deci a fost putinä nevoie la noi de de luptá, de grupare,
de a intereselor comune, categoria noasträ s'a desvoltat ca
organizatie ereditafá. Lucrurile s'au petrecut la not mai de ca spre
imperiului când clasa de mid proprietari, curiali, profe-
libere onorabile (medici, profesori), n'a putut constitul niciodatá o
de membrii ei dispäreau succesiv sau
in clasa a marilor proprietari senatori, rândurile plebei de
mid negustori coloni pe altora
13. Evoluia socialá derivatä fiscalitate noul aspect al sfatului
al legale.
moldoveneascä a lui Eftimie, care merge la 1553, zice
lui Rares, a adunat la sfat pe tosi boierii de curte de pe intreg
sfatul Numai boieri deci, dar de toate categoriile
Cronica lui Teodosie Rudeanu, unul din principalii sfetnici ai Mihaiu Viteazul,
publicatä silezianul Walter, spune Domnul, pentru a lupta
contra Turcilor, s'a sfátuit cu druntasii cu (4). sf at restrâns.
Intr'un hrisov din 1627, Barnovschi zice cá a «pe
boieri mari feciorii (5), deci numai pe dregátorii de toate
treptele.
Hrisovul Leon Tomsa Grecilor la 1631, este dat consul-
tarea und mai numeroase, compuse din mici
dregátorii de toate treptele,

Schmolter, o. c.
(2) de Coulanges, Hist. des inst. de l'ancienne L'invasion getmanique,
p. 175-8, 20r, .
(3) I. Bogdan, Vechile cronice moldov., p. 216.
(4) Tezaur, I, 13.
V. A. Urecisia, I, 201.
(6) Mag. ist., I, 122.

PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 TRECUTUL PRINCIPATELOR ROMANE STUDII
in functie din noua organizare, cetele de
mid proprietari, reprezentate prin comandantii bor.
Cronica lui Ureche, sec. XVII, povestind alegerea lui eel Mare,
de a se rose, ca analele putnene, adunat toatä tara... Teoctist* (r),
zice Vodá strâns-au boierii mari curte
dimpreunä mitropolitul... la locul ce se Direptateo (2). Tara sunt boierii-
; cetele au asteptat pe la Direptate, rezultatul
alegerii au asistat la ungerea Domnului.
In despre moartea lui eel Mare, se «che-
mat-au toti sfetnicii mari altii toti câti s'au prilejit» (3)
i-a se inchine Turcilor. boierii de toate treptele.
nespre moartea lui alegerea lui Petru Rares, ni
cá «strânsu-s'au boierii de s'au sfätuit pe cine vor alege» (4). Ad
corespunde «curtea din pasagiul despre alegerea lui eel Mare.
letopiset zice la 1538, invadând Soliman Moldova
s'au de sfätuit ce vor face» (5).

la 1655, pentru a un
tarii stint numai mitropolitul, episcopii boierii mari, cari dau declaratie
alti locuitorii (6)
In contra Grecilor la 1669, Vodä Leon zice: strâns
tara, mari mazâlii toti slujitorii» (7), ca hrisovul
lui Leon Tomsa, pe dregätori, cetele de de slujbasi.
a cronicii lui Ludescu trimise de se strânse
curtea tosi slujitorii, dându-le veste de lui Matei Voevod
se toti aleserá din pe Constantin postelnic sin
Voevod» (8). Deci, cetele.
Miron Costin vorbind de au ales pe Miron Barnovschi,
pe slujitori
Radu Popescu cá Brâncoveanu a fost ales de
mari ai doilea ce seintâmplase in (ro). Radu Grecianu zice el la
moartea lui Cantacuzino boierimea la mitropolie adunându-se,
sfat Domnului dela la au ales

I. Vechile moldov., p. 194,

(2) Mold. la Vodä. Giurescu, 43.
Ibid.,
(4) Ibid.,
(5) Ibid., 145-6.
(6) lorga, St. IV, 44-5.
(7) Mag. ist., I, 131.
(8) St. IV, 268.
V. I,
Mag. ist.,

345 PENTRU V1INTA

www.dacoromanica.ro
STUDII
pe Brâncoveanu, dar departe cronicarul adunati la mitro-
polie boierimea slujitorii> El mai de mai multe ori, la
ceremonii, soboare -oaste se strângeau «boierii slujitorii» (2).
La 1712 Moldova, Mavrocordat, pentru scutirea diferitelor bresle fiscale
de «arhiereii, boierii mari preotii» (3).
In concluzie, feluri de unele la care participa. numai boierii d
toate treptele, altele la care vin slujitorii.
Rostul acestora din sunt convocati, pe deplin de
Alep Dimitrie Cantemir.
de Alep de a-§i da Matei Basarab sufletul, mitropolitul
se pe Constantin erban ; apoi
mitropolitul cetele de slujitori civili militari alegerea
pe placul bor. Când noul ales se venirá särute mâna boierii
cetelor. aceea, boierii biserica,
cetelor in curte (4).
Dimitrie Cantemir el Domn «toti boierii
curtenii, cu toti slujbasii militari, se intorceau la Boierii intrau
in divanul eel trupele de ostasi... se asezau curtea clivanului...
inaugurarea noului Dupä instalarea acestuia, ii särutau pe
mâna «boierii mari, boierii, trupelo (slujitorii), negustorii alti
de seamá din Ia§i» (5).
Astf el se lämureste intelesul tuturor documentelor citate se vede din cine se
compund. «tam. .

Prin se deci tara cum ne-am azi: cei aveau

de vorbi in numele are astfel, din punct de vedere
politic-social ca «regnicola» Ungaria dela XIV
nu desemneaza pe privilegiati, spre deosebire de oamenii de
mai de colonii iobagii asezati pe mosii particulare (6).
Din punct de vedere fiscal cuvântul are diametral opus.
Desemneaza pe cei darile cari proprietar.
Esenta privilegiului legale este tocmai de a nu impozitele
mod ca «tara» de
privilegiati sau nu, toti locuitorii asezati definitiv in sunt tarb, spre
deosebire de Avem slujitori, breslasi alte gloate de (7).

(z) Viata lui D. p.

Ibid., 94, 105.
(3) V, 248.
Macarie. Trad. -p. 109, 113.
(5) Descrierea Moldovei. Trad. G. 86.
R. Rosetti, Teoria lui Giurcscu In X1I p.
(7) dela Dabija, Giurescu, p. 99 1704).

PENTRU STIINTA
51 REFORMA SOCIA LA
346

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA DOCUMENTARA
FUNDATIILE ROCKEFELLER
CARNEGIE DIN UNITE
ALE
DE ION POPESCU
CUPRINSUL: I. de Fundatii - Introducere. r. Consiliul al In-.
; 2. Laura Rockefeller ; 3. Institutul Rockefeller pentru cer-
medicale; Rockefeller a) ; b) Principii cdlduzitoare poli-
; c) Consiliul Sanitar; d) Consiliul medical chinez; e)
medical; f) Studiilor, g) 'Concluzii. - II. Grupurile de
Carnegie A. In Statele-Unite ; Carnegie din Pittsburgh; 2. Carnegie de
la Washington ; 3. Comisia pentru fondul al Eroilor ; 4. Carnegie pentru
Promovarea 5. Carnegie pentru Pacea Internationald; 6. Corpo-
ratia Carnegie din New-York. B. In Carnegie pentru Universiatile
din Carnegie din Dunfermline; 3) din Insulele
Britanice. C. Carnegie pentru Pacea a) Generalitdfi; b)
; International; d) de Economie
Istorie. - III. Incheiere.

acestor rânduri este de a da informatie publicului asupra a Fun-

datü caracter american, dar câmp de international: Fu.ndatia
Rockefeller (Rockefeller Foundation) Fundatia Carnegie pentru Pacea
Internationalá (Carnegie Foundation for International Peace), fundatii care au
ceput cele din intinde activitatea România, unde au fost in -
tâmpinate de multi foarte multá solicitudine, iar de altii cu oarecare scepticism.
In secolul nostru de internationale atât de intense o cunoWere a
Institutiilor astfel de cara6ter a o importantä nationalä,
posibil a ne sustrage ei, mai ales când influentá se transformä
la rându-i capital national international de netägäduit. mentio-
nate au legáturi strânse neoficiale organele oficiale ale vietü internationale
pe care le vom descrie rândurile de mai jos.
de a de fundatiile de Rockefeller de
Fundatia Carnegie pentru Pacea Internationalä, o introducere asupra
fondatorilor asupra gruparilor de din care acestea fac parte ar fi
poate ventru a mentalitatea, ca nu zicem ideologia celor mai
oameni de ai noui, cadrul care se acestea.

I. GRUPUL DE FUNDATII ROCKEFELLER. - John Davison Ro-

ckefeller 1839 districtul Tioga, New-York), a cárui biografie este
de cunoscutd lumii a ca contabil in 1855. In a
fondat o de de comision de in 1862 a intrat in petrol,
cumpárând o rafinárie. Dupá cateva rezultate bune, Rockefeller care a
PENTRU
347 REFORMA

www.dacoromanica.ro
A RHIVA ION POPESCU: FUNDA

simtit importanta cererea de petrol a fondat 1870 un

frate säu trei asociati, firma Standard Oil un capital de un milion
de dolari, ale cärei metoade de lucru au stärnit poate acerbi
decât orke alt trust din lume, dar care au adus averi imense proprietarilor.
Rockefeller a fost primul presedinte al trustului, sub administratia sa el
controluI asupra productii de petrol din Statele-Unite. In 1882 trustul
a fost märit s'au societäti separate Stat pentru a
mai nestingherit mai ferit. .

In Rockefeller s'a retras din viata activä, trustul a devenit in secolul

al XX-lea prototipul organizatiilor de felul acesta cea mai mare societate
din lume.
Dupä ce s'a retras Standard Oil, Rockefeller a mai cumparatintreprinderi
mari pe lacul Superior pe care le-a vândut celuilalt mare trust
rican - United States Steel Corporation - pentru a se retrage definitiv din
de ca mai bogat din lume.
J. D. a däruit peste milioane dolari, din patru
cincimi reprezintä capitalul celor patru mari fundatii Rockefeller de care vom
mai jos, restul diverse precum: Chicago
pe care a fondat-o 1892, suma de 45 milioane dolari, a däruit apoi sume mari
coalei de Rush (Rush Medical College) din Chicago, Spitalului John
Hopkins din Baltimore ; Colegiului Barnard New-York, apoi peste
de dolari Biseridi Baptiste (Societätii Misionare Baptiste) altora (Rockefeller
a fost este acum un devotat membru al Bisericii Baptiste), in fine
a däruit suma de milion dolari pentru a o comisie pentru a face
investigatii asupra boalei helminthiasis ao de pe su-
prafata pämântului. Din aceastä a luat fiintä mai târziu Roche-
care define azi un capital de aproape milioane de dolari, care va
obiectul nostru de descriere amänuntitä.
Grupul de Fundatii Rockefeller se astfel ca eel mai mare grup de fun-
datii din lume. 1920 J. D. Rockefeller a dispus mare parte de averea sa
atât care aceste fundatii câtre copiii la rândul an continuat a
face donatii in spirit (i).
Iatä cele patru mari Fundatii care au absorbit patru cincimi din donatiile
cute de J. Rockefeller:
I. Rockefeller Foundation Rockefeller) ;
2. General Education Board (Cosiliul General al ;
3. Laura Spelman Rockefeller Memorial (Fundatia Laura Sp. Rockefeller -
este al sotiei sale) ;

(r) Astfel J. D. Jr. a z mil. dolari pentru refacerea repararea Palatelor

VersaillesFontainebleau a dela a Guvernului Egip-
tean suma de ro milioane dolari pentru construirea unui de la Cairo con-
difia ca anumite fie dAruite mu7eului similar New-York, care a fost
ARHIVA PENTRU 348
$1

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE DOCUMENTA RA

4. Rockefeller Institute for Medical Research (Institutul Rockefeller pentru

cercetäri medicale).
In fondarea acestor institutii Rockefeller a fost animat de de
altii a face astfel de donatii de a o socialä sale.
Toate aceste institutii sunt guvernate de un Comitet de administratori (Board
of Trustees), cari sunt liberi dispuie de aceste sume cum crede de cu-
Nid restrictie nu a fost impusä acestora, cá au libertate de a
fie capitalul fie venitul, vor crede de Intentia administrato-
rilor a fost manifestatá acum este aceea de a scopurile Pun-
datiei nevoilor schimbätoare ale nouilor generatii.
I) CONSILIUL GENERAL AL INVIMMANTULUI este a doua mare
creatä de Rockefeller ; a obtinut la 1924 suma de aproximativ
de -dolari a cárui venit s'a «pentru promovarea
mântului Statele-Unite ale Americii, färä deosebire de tassa, sex sau crez».
Majoritatea acestor sume au fost donate conditional ca sume egale celor donate
fie adunate de institutille respective din alte pärti. Acesta este de fapt una
Anglo-Saxone pentru stimularea interesului public in institutii de
de utilitate
In modul acesta se obtine un control mai sever al banului se poate
la ce punct se simte nevoia acestei de lôcalnici (r).
Sumele däruite au fst intrebuintate mare parte pentru dotarea colegiilor
sectiile de practic profesional. 1919, când colegiile
profesori de valoare din cauza urcarea salarillor nu a mers mânä
urcarea preturilor Rockefeller a mai däruit suma de milioane de dolari ca
spre a colegiile a dupä descris alte sume
salariilor profesorilor prin ConsiliurGeneral al care a
putut impiedeca crize serioase Mai o sumä
de milioane de a fost däruitä comitet pentru intrebuintare
Statele-Unite. Din bani Comitetul a donat 500.000 dolari pentru dotarea
de pedagogic la Harvard 1920 milion de

fuzatá de Guvernul Egiptean. Apoi biuroului de suma de 2 ;

ganizatiei Baptiste din Nord suma de 2,3 milioane dolari ; Universitätii Brown suma de
mii ; de apropiere a bisericilor din lume r.5 mil. dolari; Cáminului International
(International House), un cämin International, 2,360' dolari ; Bibliotecii
din New-York 3,500 mil. dolari ; Comitetului International al Asociatiei
(Young Men Chrislian Association) 1,500 milioane , institutului pentru negri (Hampton
Tuskegee Institute» suma de 2,500 de Metropolitan de Artá din New-
York suma de 2 milioane dolari ; pentru reconstiuirea Universitätii Imperiale dela
Consiliului International de Educatie pentru promovarea
tifice a pentru stimularea agricole pe tot globului suma
de milioane de dolari. in Britannica» institutie
parte).
(I) Principiul a fost adoptat ad de cunoscutul fondator al institutii de culturá
(Case Nationale), de d-1 G-ral I. Manolescu, care nu fonduri
pentru Case Nationale ce anumite sume nu au fost local.
PENTRU
SI kEPORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENT A RELIU ION PESCU :.FUNDA

pentru fondul de a pedagogice atasate Universiatii Columbia

(New-York).
2) LAURA SPELMAN ROCKEFELLER a primit in 1924
aproximativ 74 milioane dolari in mare parte cu de a opera de
asupra femeilor de care se sotia sa 1915).
3) INSTITUTUL ROCKEFELLER PENTRU CERCETARI MEDICALE (Rocke-
feller for Medical Research) (I) a fost fondat 1901 scopul de a
boalele descoperindu-le origina. Acesta a primit in ultimul timp suma de
4)
de
ROCKEFELLER (Rockefeller a)
mai mare din Fundatiile Rockefeller a fost fondati prin lege in 1913
-
scopul de a starea omenirii pe tot globului»
Ea are caracter international, spre deosebire de celelalte care sunt limitate la
o de actiune interná.
1925 aceasta primise din partea Rockefeller suma de 183
dolari investiti bonuri cu venit fix de 4%. Pe 1924 venitul net a fost 8.191.009
aproximativ lei pe cursul mediu al dolanilui din
La program de activitate variat Fundatia ingustat trep-
tat câmpul de activitate azi la promovarea medical
a publice.
Fundatia are patru sectii importante
r. Consiliul Sanitar International (International Health Board);
2. Consiliul Medical Chinez (China Medical Board) ;
3. Sectia Invätámantului Medical
4. Sectia Studiilor.
Cum opera Fundatiei are continuitate este azi con-
centratä asupra unui de activitate definit, este deajuns räsfoirea unui raport
anual pentru a ne da seama de opera ei. Astfel raportul pe 1924
acelui an Fundatia a avut urmgtoarea activitate:
r. Toate cele patru seetii ale au suma de 350.000

ce privinta aceasta raportul consular al d-lui V. Stoica din Februarie

«Ina din August Profesorul S. I. dela Rockefeller Institute primind o
soare dela d-1 Dr. care i se situatia a spitalelor noastre lipsa
de material, m6. dau asupra ajutorului ce fi mai necesar. Eu toate
ce eram in stare a-i da vreine cablai in tará pentru amAnunte.
formarea unui comitet de medici pentru a tara In vreme
discutai cu dânsul posibilitatea la noi a «Institut Medical Rockefeller*
transformarea acestui institut fel de centru al cercetkilor medicale pentru Europa
o idee de care dânsul fu foarte pentru care o actiune
d-lui Marinescu cerându-i baza actiunea. Din nenorocire
d-rul muri la 7 Noemvrie. chemat nu mai avui putinta de a
aceastá chestiune importantA. Am convingerea directia Rockefeller,
care in anul trecut a pentru un institut medical in Londra o de peste un milion
un de livre sterline, poate fi institut similar la
ARHIVA PENTRU STIINTA
SI REFORMA SOCIA A 350

www.dacoromanica.ro
 CARNEGIE ARHIVA

pentru publicarea reviste internationale care sä rezume toate

tributiile serioase din acest domeniu;
publicat buletine asupra progresului medicinii multe ;
3. A ajutat a pe tot globul asupra echipamentului
medical metodelor de cercetari Mute de Fundatiei,
de comisiile de savanti, profesori vizitatori (visiting professors profesori
cinati cu supravegherea operelor incepute) agregati (ai Fundatiei);
4. A facerea de medicale ale Universitatilor din
Oxford, Cambridge, Edinburgh, Wales, Montreal, Mc. Sill, Paolo,
Siam Universitatea Americana dela Beirut;
5. A de medicinä un spital de la
Peking ;
6. A ajutat trei alte de spitale China;
A ajutat la fizicei, chimiei biologiei douä
institutii din China Universitatea de Stat din Siam;
8. A ajutat la desvoltarea pregatirii profesionale a sanitarilor higienistilor
la Universitatea din Harvard institute la Londra, Praga, Varsovia
Paolo ;
9. A dat fonduri pentru de burse la Universitatea din Yale
spitale in Brazilia, Franta, Iugoslavia, Polonia ;
A mentinut o contra frigurilor galbene Mexico America
;
ix. La rugämintea Braziliei s'a la un atac contra acestei boale din
dealungul coastei nordice a acestei ;
12. A ajutat in a posibilitatile controlului malariei state ameri-
cane a sau studii malarice Haiti, Porto-Rico, Nicaragua, Bra-
zilia, Italia, Palestina, Queenslanda Filipine;
13. A continuat sau a inceput campanie limbricilor 32
State Indiile de Vest, America Mexico, America de Sud
Orientul ;

14. A la bugetele serviciilor sanitare rurale 207 districte din 24

de State americane in New-Brunswick, Brazilia, Franta Cehoslovacia ;
15. A continuat a Serviciul Epidemiologic al Sectiei Sanitare a Ligii
Natiunilor ;
A contribuit la internationale de ale
la schimbul a de functionari din 2) de ;
17. A servit direct sau indirect burse pentru 864 de a treizeci trei
de natiuni ;
A trimis membri fundatiei pentru consultatii ajutor a multor
guverne institutii daruri mai mid de diverse feluri de ajutoare avizul
asupra diferitelor chestiuni ;
19. A ajutat proiecte de higitnd Statele Unite Canada,
stratii de noui dispensare New-York, desvoltarea
PENTRU
351 SI REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 A DOCUMENT AURELIU POPESCU:

antiftizice in Franta intreprinderi de s,änätate publick

dical domenii similare.
Punctele de sus dau o de varietatea problemelor abordate de
Rapoartele speciale Direetorilor publicate In raport al celor patru
sectii dau detalii complete a,supra fiecäreia.
b) Principii politica - Venitul Fundatiei, care
cum am vázut se la suma de aproximativ 8 milioane dolari anual reprezintä
spune Fundatiei, George E. Vincent, un capital
de un dolar jumätate venit de cen pe cap de om. Din acest venit
s'a 1924:
pentru publicä, . , 3.195.951 dolari
peutru medical , 3.225.027
pentru . »
pentru administratie 167.181 »
Total. ,- . 7.288.822 dolari ;

Sumele necheltuite an contul anului viitor.

Comparatä cu terenul de activitate al Fundatiei suma nu este mare, «de aceea,
spune Presedintele Fundatiei, a face ceva de valoare permanentä ce meritá
truda, concentrarea pe timp îndelungat asupra activitltilor vitale câmpuri li-
mitate pare a fi singurul mijloc. Momentan Fundatiei aunt concentrate
cum am väzut asupra publice a medical, dar
administratorii au totdeauna vedere posibilitatea aparitiei timpul altor
de lucru. Concentrarea vreun oarecare nu este interpretatä
ca sau
cautä relatii directe cu responsabile care sunt
continuarea anumit lucru pe viitor. Aceasta nu se
ce nu s'a fäcut un studiu amänuntit de mâna de cátre reprézentantii
Fundatiei. Astfel, când se fac demonstratii de controlare a boalelor Consiliul
International Sanitar (International Health Board) trateazá numai cu Institutii
guvernamentale. Deasemenea, planurile pentru desvoltarea de
sunt conjunctura cu universitáti permanent stabilite. Mai
asteaptá ca guvernele dea chiar dela o contributie in
bani sau sau servicii. Cu alte cuvinte ajutorul este conditionat de o
contributie substantialä din alte surse. Deasemenea ajutorul se numai
demonstratii de inovatii
«Pe nu o intereseazä expansiunea cantitativá a activitätilor
tinare. Ea trebuie sá aibá o promisiune de progres calitativ
administrativä sau educationalb.
Wundatia are un alt principiu cálhuzitor. Se retrage complet dintr'un
proiect imediat ce acesta a devenit de sine conduator se sustine singur».
PENTRI) SI 352
$1 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ROCICEFELLER CARNEGIE A

mai departe spune raportul:

In unei de sau de Institut de Higienk imediat
ce Universitatea sau Guvernul s'a conformat conditiilor, Fundatia partea
sa nu mai are nid o ráspundere. Ea se abtine mod scrupulos dela
terventie administratia institutieii,
Acestea de mai sus se aplid in mod strict numai la operele mai mari.
este gata, la cerere, dea avizul ei de expert sau dea neconditionat ajutoare
mai mid cazuri neprevAzute sau altele, departamentelor sanitare,
institutelor de higienä câtorva centre de pregâtire a femeilor de cari-
rate, aceasta e posibil».
Cereri de jutoare. In 1924 s'a primit 622 cereri formale de ajutor care au fost
refuzate. Cererile adresate au urmätoarele
. . 29
medical . . 148
general . 52
Institutii locale. . . . 120
Ajutoare personale 194
Diverse 79

oCererile nu au fost admise pentrud nu ddeau in directia politicii urmate acum

de Fundatie. Administratorii refud sä. sau imprumuturi persoanelor
contribuie la construirea sau mentinarea bisericilor, spitalelor sau
altor institutii locale, exceptia cazurilor anumite amenajamente
sunt de medical, sau sprijine campanii spre a
opinia asupra chestiunilor sodale sau politice»
Toate cererile refuzate nu se dau publicitätii constituind un material confi-
dential.
In 1924, s'a cooperat 32 State americane 77 alte State
Când când câte cineva a dacä nu cumva acest ajutor din nu
un fel de condescendentk nu cumva nu la rolul
al Medicinii. Ráspunsul este natura a operei opreste sentimente
de patronaj. Vizitarea atâtor observarea lucrurilor care fie-
care excelead, de oameni cari contribue la stocul omenirii de cunos
tinte talent
schimbul
a ceva despre planul nevoile
facilitarea schimbului de idei care
a aveá o parte in toate aceste lucruri
a
toate
a-ti da seama progresul
-
desvoltarea invätâmântului, protej area artelor frumoase, nu este opera unei
sau rasse ci a unor relatii internationale continue. Fundatia Rockefeller in câmpul
ei a parte la ca un mijloc de a hrisovului
ei: starea omenirii pe tot
Sanitar Internagonal (International Health Board) este sectia
ARHIVA HINTA
353 $1

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMEN TARA AURELIU ION POPESCU: FUNDATHLE

principald a Fundatiei, o organizatie independentä.

sectie este de fapt o desvoltare a Rockefeller, organizatd
1909 pentru combaterea boalei helminthiasis provinciile din Sud ale Statelor-
Unite, comisie atunci de Rockefeller cu suma de milion dolari. Odatd
luarea de fiintä a Fundatiei Rockefeller, Comisia s'a transformat Consiliu
International Sanitar ducând o pentru stârpirea limbricilor a
frigurilor galbene de pe tot globul, limbricii constituind calde umede
un flagel. de cercetkile provincia
Madras din India se presupune mai mult 70% din populatie sufere de
aceastä boalä.
FRIGURILE GALBENE. - Centre istorice de friguri galbene ca Havanna,
Rio de Janeiro Panama au fost asanate, dar Nordul Braziliei, pe coasta
Pacificului din Mexico pând hi Peru rämäseserá multe focare periculoase. Din
1916 azi guvernele cu ajutorul comitetului au gonit frigurile galbene din
Ecuador, Peru, Mexico Columbia. La sfârsitul anului 1924 singurele teritorii
suspecte emisfera de Vest erau interioarele anumitor State pe coasta de Nord
a Braziliei, o sectie a Americei Centrale.
Astfel acum Fundatia a lucrat contra frigurilor galbene cinci State
din America Centrald de Sud contra in State ale Statelor-Unite.
HELMINTHIASIS. - In cooperatie autoritätile locale a fäcut
demonstratii pentru stkpirea limbricilor in State de Sud ale Statelor Unite
in 32 de sträine.
In contrast cu frigurile galbene malaria helminthiasis e o relativ
care se cald umed, pätrund
pielea ajungând cele din urmá intestinul este bine
fi usor explicat chiar celui mai ignorant. Vermifugele care expulseazd
parazitii stint simple ieftine. Construirea uzajul latrinelor opresc infectarea
pämântului proteguesc populatia contra A a
care vitalitatea, ologeste chiar omoará milioane pe
tot regiunilor calde umede ale este vital de important sine.
International este, am spus, chiar o amplificare a
Comisiei Sanitare originale «Rockefeller* care a fost organizatä 1909 pentru
combaterea acestei Statele Sud. Deatunci campania s'a
cincizeci de tári ale celor continente 29 insule ale märilor.
Dar infrânarea acesteia este, ceva mai decât desrädäcinarea unei
este o lectie de sanitatie publicä. Ea aratá ceeace poate face o
sfortare organizath concentratä sub scutul unor versati. Consiliul a coo-
perat cu scopul de a aceastä boalä a face ca
cale centrale sä sau extindä organizatiile generale sanitare. Astfel
Statele-Unite, Brazilia, Australia aiurea sectii contra boalei helminthiasis au
fost incluse serviciile obisnuite sanitare.
PENTRU 5TIINTA
51 REFORMA SOCIALA 354

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE A RHIV A TA

Aiurea contra -acestei boll au continuat. In 1924 Consiliul a ajutat

24 de State din Indiile de Vest in Siam, lava Ceylon boalei,
in 8 a cercetari spre a problemei acestei
Asupra tuberculozei Consiliul a incetat deocamdatä de a mai Singura
a lucrat pe o a fost a organizat 1917, parte
ca o de o Comisie pentru combaterea tuberculozei. Comisie
a condus regiuni o companie viguroasä de educatie- populará
instruirea femeilor ca sanitare. Continuarea operei a fost
1920 de franceze.
altele Ponsiliul International Sanitar a legendei
care satelor oraselor fi mai aceea a oraselor
mari. cercetäri foarte scrupuloase stabilit tocmai contrariul. azi
fapt bine ctmoscut, spune un functionar. sanitar american, avantajele naturale
pe care le au districtele rurale sunt mai mult contrabalansate de protectia
sanitarä mai pe care o are Dealtfel la noi acest
este destul de palpabil chiar nespecialistului. Ca urmare acestui unul
din scopurile Comitetului a devenit extinderea acestor protectii asupra oraselor
satelor.
a sprijinit apoi pe posibil o mai cooperatie internationalä
serviciile sanitare de diverse sisteme diverse tári.
Miscarea o cooperatie mai a sistemelor de sanitatie
publia este importanti in directie au fost
dela Paris in 1851 1859 spre a
de carantinä special contra holerei, frigurilor galbene ;
2. Infiintarea in 1907 a Oficiului International de dela ;
3. Crearea Biurou Sanitar Pan - American ;
4. Organizarea Sectiei Sanitare a Ligii Natiunilor ;
Ajungerea la o de Oficiu Pan American.
acest scop Consiliul a organizat de studii a sustinut planul
Ligii Natiunilor pentru schimbul de personal sanitar ca acestia
sä perfectioneze personalul din Wile mai putin inaintate
directie..
In de schimbul oficial Ligii, Consiliul Sanitar a adus pe
socoteala sa ca oaspeti Statele Unite functionari sanitari oameni de
din Mexico, Norvegia, Suedia, Danemarca, Australia Settlements.
In de acestea Consiliul serviciul de laboratoare sanitare
State ale Statelor Unite ; a fkut diverse
a trimis experti cunoscitori pentru da avizul asupra diverselor
atunci a fost solicitat.
Infine o altá activitate a Consiliului Sanitar International a fost acordarea
de care fac parte politica Institutiei ; ele sunt un mijloc spre a
planuri in nu un scop sine.
un sistem rigid de burse, nici o impartire pe diferite

355 STIINTA
$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 RHIVA AU.RELIU POPESCU: FUNDA THLE

uici o obligatie pentru viitor de a promisiuni f indivizilor.

Fundatia nu cereri mod public, ci alege cu avizul Guvernelor Univer-
functionari tineri studenti titrati de promisiune pentru cari s'au asi-
gurat situatii de important& in completarea studiilor profesionale
in
modul cel peremptoriu nu deloc vederile
de a induce sau face uurinte ca persoanele se stabileascä pèrmanent
ale bor. -este prepararea pentru servicii mai
Wile Intre primitoare de burse Polonia 45, Iugoslavia
36, Ungaria Brazilia 21, Cehoslovacia 13, Bulgaria, 2, etc.

d) Consiliul medical Chinez (China Medical Board,) a doua sectie a Fundatiei,

a fost de Rockefeller in 1904 pentru promovarea medicinii in
China prin medicale, spitale de surori de medical
dela a fost fondat de acest Consiliu deschis 1919, cu scopul final de
a le incetul in chineze. a altor
institutii China care au pregatitoare pentru (e vorba de licee
sectii unde se predä chimia spitalelor.
1924 Consiliul a donat suma deaproape i6 milioane dolari pentru a
medical chinez.
In metodei din China a avut de ales
una momentan China trebuie studentii
numai. Alta ambele sunt complimentare. a aderat la ultima
care- o sustine in. modul urmätor:
«Este de sigur de este esenfal, ca metodele occidentale fie
adaptate cu ingrijire la conditiile chinezesti pe ce se admite aceasta pare
a fi dela de acel spirit de cercetare care este intretinut
de studiul tiintelor pentru ele
Infine Consiliul a continuat a speciale spi-
laboratoare, etc.
e) Secfid Medical (Division Medical Education) a fost
in 1920 prin ea s'a dat ani sume importante pentru desvoltarea
medicale Londra diverse orase din Canada. A apoi
Universitatii John Hopkins din Baltimore, Statele Unite, pentru predarea higienii
la acea Universitate o la Paolo, Brazilia,
Iatä ce spune raportul pe 1924 al Directorului acestei sectü:
«In timpul anului sectia Invätámantului Medical a continuat politica sa de a
face studii asupra de azi ale medical de a face pro-
grame pentru ajutorarea de altele Statele-Unite
China».
oPersonalul sectiei cooperand. din pe care le-au
vizitat, au cules asupra conditillor
1IINTA 356

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE A A DOCUMENT

medical s'a crezut potrivit au au propus

membrilor Consiliului Ftmdatiei Rockefeller programe pentru ajutorare
nätätirea conditiilor acest câmp».
In acest scop in Estonia, Letonia, Lituania,
Italia, Turcia, Siria, Egipt, Africa de Sud, Australia, Noua Zelanda
lava, pentru studiul desvoltárii progtamelor discutie sau aprobate sau
s'an revizitat : Canada, Anglia, Germania, Danemarca, Polonia,
Jugoslavia, Cehoslovaciá, Austria, Bulgaria, Pilipinele Straits Settlements,
In 1924 sectia Invärámântului Medical a direct administrat 98
burse pentru -savanti din pentru a-i pregâti pentru situatii in
(I), situatii garantate obligat a se
terininarea burselor anume: 13, 9, Canada Ger-
mania Iugoslavia 8, România 7, Polonia 7, Japonia 5, Cehoslovacia 6, Olanda
3, Bulgaria 3, Siria 3, etc.
Când se ivise teama din cauza continue a márcii, cercetárile
medicale din Germania nu se vor mai puteâ continui, cercetári de mare valoare
pentru lumen Fundatia a intervenit. In 1924 s'au
intr'atâta ajutorul Fundatiei a devenit putin necesar.
Tot sectia a mai o listá completá de toate de din lume (456
total) le informatii asupra_diverselor chestiuni. inti-
tulat : «Metode Probleme medical» a Septembrie 1924.
medicale excelente din mari, spune raportul, au
pentru dar nu au fondurile necesare pentru le duce la bun
obiceiu guvernele nu dan bani pentru sau pentru educatia prbfesionalb.
acolo intervine impuls. de 1924 a dat fonduri
pentru urmátoarele: Universitätii din Edinburgh pentru dotarea unei catedre de
hirurgie, Universitätii din Galia (Wales) pentru desvoltarea Facultátii de
dela Cardiff, din Oxford pentru local intretinerea departamentului
de biohimie, Universitätii din McGill din Montreal pentru o universitará de
Universitätii din Hongkong pentru fondarea unei catedre de
TJniversitátii din Montreal pentru continuerea ajutornlui dat
prealabil medicinii. cerere a Universitätii dela Kopenhaga pentru a
aducerea la un laborator a cinci departamente de fiziologie
care acum sunt räsfirate prin a dus la promisiunea sume substantiale
pentru acest scop.
Am mentionat planul Revistei de pentru care toate sec-
tille donat suma de 350.000
haosul stiintific de azi atâtea jurnale, reviste, medicale, se
de forte cercetare e poate simultan fácutá la Londra
Berlin, pe faptul multe rezultate valoroase nu sunt cunoscute

deosebire de bursele date International Sanitar, care aunt date

pentru ce vor in sanitatie

PENTRU
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARA AURELIU ION

foarte târziu de interesati. Pentru a aceasta, Pundatia a luat in

deratie «un plan pentru crearea, probabil la Geneva, a unui centru mondial de
bibliografie de rezumate, de cataloage internationale, indexuri reviste
de rezumate se distribuie oamenilor de ai tutulor tärilor».
«Dar, continuá raportul, linguistice, plasarea marilor biblioteci di-
ferite capitale , interesele revistelor existente, rivalitätile ambitiile nationale
fac ca prezent un asemenea plan parä putin utopio. Cu toate acestea
Fundatia incearcä facá lucrul pe o scará cu revista de biologie.
f) Sectia Studiilor - (Division of Studies) s'a creat in 1924 scopul
de a i se da studiu opere neincluse in sectiile existente ale pentru
a face studii asupra unor de -lucru pe care Fundatia ar le
din când in când. Cum in prezent, invátámântul medical sanitatia
publicä sunt privite drept câmpuri principale ale Fundatiei,
nouei sectii o oarecare flexibilitate de program un instrument
studiul executarea altor activitäti. Sectia Studiilor a luat asupra ei un
numár de sarcini care azi erau executate de functionarii Fundatiei din
ministratia centralá. In afará de aceasta a studiat cu alte câmpuri de
lucru a a face pentru o concentrare de sfortári in grupul
de ce sunt in legälturá cu biologia medicalä, sunt higiena
mintalá, psihologia, fizica, chimia chiar matematicile.
Tot sectie a inceput de câtvä timp o activitate in chestia scoalelor de
surori de (nursing education), sectia asmnându-si S'a
cercetári in 12 1924 au $ primit subventii pentru expan-
shine intretinere:
institutie sub directia din Cracovia ;
2. 0 de guvern in Zagreb (Iugoslavia).
Ambele au fost
surorilor de caritate, Fundatia nu e se mentie la
vreun tip special de sau la o teorie oarecare de Ea este gata sä
coopereze autoritätile guvernamentak sau universitare in a cládirea
a ceeace pare a fi centre de propagare concordantä program pare
a se potrivi mai tara respectivä.
Departamentul a dat burse acest scop conditiile obisnuite: Belgiei, 5,
5, 2, Siamului Poloniei 9. Deasemenea matroanele nouilor
din Cracovia Zagreb au fost trimise de studii tári
e) Din cele de mai sus se poate usor Fundatia a la
noi mult mai putin aiurea pentru motive ce le vom la finele
acestui studiu. acum toatá activitatea s'a márginit la câteva burse acor-
date studentilor acum ca al sfortärilor d-nei Ethel
Greening Pantazzi s'a decis a se o de doici
stitut de a fost pus discutie si d-1 G. Banu, secretaru
ARHIVA PENTRU STIINTA 358
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELL:ER ARHIVA

general al Ministerului a fost la Budapesta spre a Institutul

fiintat de Fundatie acolo.
Ca apreciere asupra operei Fundatiei s'a -susfnut de unii ea este
un capitalism deghizat fond nu decât
capacit4ii de a claselor mtmcitoare spre produce mai
pentru burghezia pentru a interese Un
acestor nu credem de a da.
IL GRUPUL DE CARNEGIE. Origina Andrew Carnegie
a fost mai decât a lui Rockefeller. la Dunfermline in
Scotia 1837, Carnegie emigreazá tatäl sän dupá esuarea Chartiste
din 1848, miscare la care acesta aderase. Incepând de mic copil ca supraveghetor
de fuse de tors bumbac bäiatul s'a angajat mai ca telegrafist,
care a atras atentia d-lui T. A. Scott, dela Ferate Pensilvaniene
care l-a angajat ca secretar. yice-presedinte al Scott pe
Carnegie supraveghetor liniei de Vest, in care functie a adus multe
tiri, care introducerea trenurilor de dormit care a fost prima sa
de enorme, a doua cumpArarea unui teren petrolifer: Storey Farm
on Oil Creek. Dar lui mari au 'venit tot
mari ale lui Rockefeller venit din petrol. Preväzând cererea mare de fier
ce va yenl, Carnegie a fondat in jurul orasuhti Pittsburgh mari societäti metalurgice
pe care incetul le-a cumpäräri extinderi, in 1901
când au fost contopite United Steel Corporation, dupá Standard
mai mare trust al Americei al a primit suma de
Tot atunci Carnegie s'a retras din .viata activä. Spre deosebire de Rocke-
feller, nu a contribuit activ la fonnarea acestui trust nid l-a condus.
Cu din acest ai Carnegie indreptat atentia care
filantropice punându-si capacitatea sa in aceastä directie. Ideile sale asupra
chestiilor sociale asupra räspunderii ce avutiile incumbä publicate
lucrärile sale: Democratia (Triumphant Democracy, in Evan-
ghelia Bogätiei (The Gospel of 1900).
Cea mai mare din partea lui Carnegie-bibliotecile publice, ca
lacuna ce o simtise tineretea sa, când cartea un lux avutului.
Tot dupá Rockefeller a celebru mai opera sa
Carnegie a devenit sale biblioteci cunoscute sub de
Biblioteci Carnegie>, fäspândite toate colturile anglo-saxone. Metoda
sa a fost cea a donatorilor de a face donatii
conditii incumbe obligatii din primitorilor, obligatii care
de vädit pentru primite. de bibliotecile au fost
clädite cu conditia ca localnicii, fie particulari, fie autoritäti, dea.
locul de la 1918 Carnegie donase peste 56 milioane
de dolari pentru fondarea de biblioteci, anume: 2502 din 1679 in
tele-Unite ale Americei, 66o in Marea Britanie Irlanda, 125 Canada 41
PENTRU

www.dacoromanica.ro
 ION POPESCU: FUNDA TIME

In afarä de de vorbi mai jos Carnegie a mai

fäcut urmaoarele care sumele ce capitalul Funda-
tiilor se la suma de milioane dolari, mil. dolari mai
decât Rockefeller: Institutului Xuskegee pentru educarea negrilor, fonduri de
pensii pentru functioAri pentru profesoril
cane. In a ridicat Pan -Americane la Washington
85o.000 dolari), iar in a fost Palatul Haga care a costat
1.5oo.000 Deasemenea a mai donat 7.624 orgi de mai niult in tärile
anglotsaxone (costând 6.220.000 La moartea sa nu a läsat decât suma de
22.880.000 care a fost däruitä prin testament ,Carnegie de care
vorbi, dar care nu a putut primi din restul reve-
nind conform familiei, de care Carnegie dealtfel avusese grije. Astfel n'a
murit cum cerea el ca fiecare sä el dáruise mai totul din
averea sa exceptia unei (a 25-a parte).
Idealurile sale se oglindesc donatiile Iatá cum Carnegie
teoria sa asupra avutiei: «Prin urmare, aceasta este datoria otnului bogat: dea
exemplu de neostentativä, ferindu-se de etalare sau
asigure mod moderat celor ce depind de el; ce a fácut aceasta,
sä considere surplusuri de venit care-i vin pur simplu ca date lui
depozit (in trust), pe care are obligatia a le omul bogat devenind
astfel pur simplu depozitar pentru sárack.
Pe acestea Carnegie dominat de o incredere mare in viitorul
popoarelor anglo-saxone, in guvernarea alianta scopul pácü
al pe fágasuri nesectare. A
fost puternic sustinnor al pentru limbii engleze.
Carnegie este urmätoarelor An American Four-in-Hand
in Britain (1883) ; 2. Round the world (1884) ; 3. The Empire of Business
(1902) ; A life of James Watt Problems of To-day (1908) ;
autobiografia sa a apärut in
Grupul de Carnegie fondate spiritul expuse mai sus
Fundatiile Carnegie ordinea märimii al. doilea grup de de binefacere
din lume. o scurtá enumerare a
A. IN STATELE UNITE. - Institutul Carnegie din Pittsburgh
negie Institute of Pittsburgh) este format dintfun de institutii culturale
municipale, de concerte, pinacotecá.
Aceastä Fundatie care azi are un capital de de a pornit din
donatia unei biblioteci, acceptatä In s'a fondat sub forma de Institut.
Institutul Carnegie dela Washington (Carnegie Institute of Washington) are
un fond de 23.300.000 a fost fondat la 1902. Este un institut stiintific de
cercetári ce colectiv. Sectiile sunt urmaoarele.: Evolutie experimentalá
(fondatá 1903).; biologie (1903) ; cercetäri istorice (1902) ; Economie
ciologie la dar abandonatä in 1917) ; Magnetism terestru (1904) ;

PENTRU

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE ARHIVA DOCUMENTARÁ

Observatorul Mount Wilson (1904); LaPorator Geofizic (1905) ; Cercetári Botanica

cuprinzând un laborator in Monterey, California (1903) ; Nutritie (1906) ; Astro-
metrie meridiana (1907) ; Embriologie (1914) ; Oficiul de dosare eugenice (un oficiu
de inregistrare a evolutiei unor familii care se fenomenele eugenice),
Institutul rapoarte asupra cercetärilor sale, rapoarte. ce se trimit tuturor
bibliotecilor cari lac cereri celor
3. Comisia pentru Carnegie al Eroilor din (Carnegie Hero
Fund este un grup de fundatii ce dateazä dela 1904 având de scop
darea de recompense (medalii, bani, pensii, ajutor, pentru copiilor,
etc.) persoanelor din ocupatii pasnice pun vieta pericol pentru a vieta
altora. Pondul pentru State le-Unite, Canada Terra-Nova se la 5 milioane
dolari (1914) ; pentru Insulele Britanice la 1.250.000 (1908) ; pentru Franta la
milion ; pentru Germania la 1.500.000 dolari pentru Nor-
vegia la dolari (i9rx); Elvetia 130.000 dolari ; Olanda 200.000
; Suedia Danemarca 125.000 Mari ; Belgia 230.000
dolari 750.000 dolari Fondul total se astfel la 10.540.000
Fundalia Carnegie Promovarea având azi un capital
de milioane a fost dotati 1905 scopul de a pensii profesorilor
ca contribue. Mai târziu a fost refkut fel contribue
profesorii, colegiile pe baze obisnuite de calcule de asigurare. Fun-
datia a cercetäri pe terenul invätämântului, publicând foarte multe
5. Carnegie Pacea creatä este o fundatie
cu caracter International va o atentie deosebitä in rândurile de mai jos.
6. Corporatia Carnegie din New-York a fost fondatá 1911 este cea
Mare din fondatiile Carnegie având un fond de 125 milioane de dolari. Scopul ei
este vromovarea in populatia Statelor-Unite»,
1917 extins activitatea in Canada Coloniile Britanice. caracteristicä
a acesteia este faptul venitul prin cinci
Carnegie sau chiar prin alte institutii. Ca la Fundatia Rockefeller, de care am
fondatonil acesteia a avut grije lase libertatea de actiune
tratorilor a se situatiilor dela o la alta. ce spune Carnegie
privintä: #conditiile de pe pämânt se schimbá mod inevitabil... Las
administratorilor mei putere a politica sau cauzele ajutate
atunci când aceasta a devenit necesar sau dezirabil».
acum lucrat mult pentru serviciul american de biblioteci
pentru eclucatia adultifor generak, anume predarea artelor frumoase,
studiul limbilor moderne, al dreptului al

B. IN ANGLIA. - sa de origine in special Scotia, provincia

oameni dârzi suflete care a dat pe Carnegie, a fost favorizatä mod
deosebit. In Insulele Carnegie a creat fondatii:
PENTRU

www.dacoromanica.ro
ARHIVA AURELM ION POPESCU: FUNDA

r) Carnegie din Edinburgh (Carnegie

Trust for the Universities of Scottland) are un fond de 2 milioane de lire sterline
a venit este jumg.tate pentru mârirea celor patru
scotiene jumátate pentru plata integralá sau a taxelor
universitare (foarte mari in Anglia Statele-Unite) sau
in Scotia ;
2) Fundatia Carnegie din Dunfermline, din. oráselul de CarneEie,
a primit suma de lire sterline (peste 22.500.000 lei
al din Pittsburgh. Venitul poate fi cheltuit pe tinde a aduce
luminä acum s'a fondat din acest venit «un
de Institute, o clinicá, o de meserii, o de un colegiu de
educatie fizicä, au ajutat mod generos biblioteca mare
de societâti locale cu caracter educational, literar artiatic»;
3) Fundatia Carnegie din Insulele Britanice- Dunfermline - (Carnegie United
Kingdom Trust) a fost fondatá 1913 capital de 2 milioane lire sterline
(peste milioane lei este institutia Corporatiei Carnegie din New-
York. Scopul ei este bunei stári a masselor poporului din Marea Britanie
Wanda astfel de mijloace ce cuvântului Aceastá
fundatie a continuat politica relativ la bibliote de atre fondator,
un de biblioteci publice, a mai de biblioteci judetene
a ajutat multe biblioteci speciale... S'au dát apoi subveniii pentru a
6 centre model pentru copiilor, pentru Teatrele Old Victoria Sadler's
Well din Londra in calitate de nuclee viitoare ale Teatru englez
tor intreprinderi muzicale dramatice. a luat apoi o parte in des-
voltarea rurale prin fondarea consiliilor judetene
«Toate fundatiile de mai sus, exceptia Cosporatiei Carnegie din New-York.
a Fundatiei Carnegie din Insulele Brftanice, au limitatiuni functionale sau
Cele douä trusturi mari generale aproape pe aceleasi
a educatia mai larg sens al cuvântului pentru a face
sibile publicului mare resursele culturale ale special pentru a
ingrijire experimente pionere pentru care, demonstratii practice, nu se pot
subventii din partea Statului sau din partea
Acestea sunt pe scurt Carnegie scopurile Cei ce se intereseazá
mai de opera vreuneia din acestga pot usor informatii din
rapoartele anuale ale fjecâreia, scriind secretarilof respectivi sau consultând lucrarea
apárutá la 1920: Manualul Donatiilor publice ale Andrew Carnegie (Washington).

C. CARNEGIE INTERNATIONALÀ (Carnegie

for International Peace) A fost
Carnegie a donat suma de milioane scrisoare
administratorilor acesteia:
Domnilor, «V'am trecut calitate de ai Fondului de
Pace Carnegie, zece milioane de de prim rang
PENTRU
$1 362

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE ARHIVA DOCUMENTARA

de 5%, venitul fie de spre a grábi

suprimarea räsboiului, international, cea mai patá a civilizatiei noastre».
nu-ne mai semenii nu mai prizonierii, nid nu mai
orasele nu mai locuitorii, ucidem ca barbarii.
Numai animalelor sälbatice le este a mai face acest lucru in secolul al
XX-lea al erei crima räsboiului inerentá, deoarece nu decide in
dreptului ci totdeauna favoarea celui tare. E natiunea care refuzá
arbitrajul adversarul la un tribunal care nimic despre
judecata
apoi de tratatele internationale de arbitraj de incercárile
de a face o miscare in aceastá directie apoi mai departe
«Liniile de actiune viitoare nu pot fi indicate. Multe vor trebul
toatá increderea in administratorii mei le dau toaa mâna privinta
surilor politicii ce vor din in când conditionând numai ca singurul
scop ce vor fie repedea desfiintare a räsboiului international
natiunile civilizate>. viitorul, Carnegie cu clarviziunea
sa de scotian astfel:
«Când natiunile civilizate vor astfel de tratate ca cele mentionate
când rásboiul va fi inláturat ca dezonorant pentru oamenii civilizati, tot
cum rásboiul personal (duelul) cumpárarea de (sclavia)
fost largi ale rassei anglo-saxone, administratorii
binevoeascá atunci a care este atund sau relele cele mari a
eliminare - sau ce alt element sau elemente introduse sau
tivate, ambele combinate - ar progresul, fericirea omului,
mai departe din secol secol administratorii din fiecare
cum pot mai bine ajutá pe eurmare mersul
cendent spre trepte din ce ce mai cáci acum omul a fost creat
nu cu instincte de autodegradare, ci de dorintá putere de perfectionare, la care
poate hu limitá decâtperfectia chiar ad hi viata depe acest
«Deaceea idnnistratorii mei se din timp timp, din
cum pot mai bine omul urcarea sa glorioasä sus a
fondul acestui
stint rare de sublim devotament social timp aratá o
solidá conceptie sociologick asupra omenesc.
Comitetul acceptând donatia lui Carnegie nouile studiat diverse
proiecte vechi moderne de a se asupra plan de
In primele intruniri s'a ajuns la formularea a postulate in virtutea
s'a organizat Fundatia infiintându-se trei sectii anume:
SECTIA azi sub directia
Nicholas Butler, care este presedintele actual al având urmá-
toarele atributii:

(I) acestei secmii este West 117-th Street, New-York City, S. A.

ARHIVA PENTRU
363

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARA AURELIÜ .POPESCU;

a) A räspândi informatii a opinia privinta cauzelor,

efectelor rásboiului asupra mijloacelor pentru prevenirea inláturarea ;
b) A prietenesti locuitorii a
uneia alta a diferitelor natiuni;
c) A mentine, organizatii, asociatii agentii cari
fi socotite necesare sau utile in scopurilor Fundatiei sau a
din ele.
2. SECTIA DREPTULUI INTERNATIONAL azi sub d-lui James
Brown Scott, cu urmätoarele
a) A ajutk la desvoltarea dreptului international la o
asupra regulélor lui acceptarea acestuia de natiuni;
A o acceptare a metodelor pasnice lichidarea conflic-
telor internationale;
A o maj a drepturilor datoriilor internationale
un perfect de justitie international& printre cetätenii civilizate.
3. SECTIA ECONOMICÁ ISTORIa (2), azi sub directia James
Thomson cu urmätoare:
a) A o investigatie studiu al cauzelor räsboiului al
todelor practice spre a-1 preveni
Aceste puncte au fost trecute hrisovul Fundapei sectia II-a a
acestuia.
Vom pe rând fiecare din aceste trei sectii expunându-le activitatea avutá
pânä azi pe baza rapoartelor publicate de Fundatie a brosurilor informative.
- (3) Opera Rela-
tilior Invátámântului cum implicá numele, lucrând pentru viitdr
este ocupatá in mod mai imediat cu problemele foarte grabnice vitale ale
opiniei publice de azi.
Opera sa a avut de a face cu chestiuni concrete probleme de ale momentului
contacte personale acestor zile epoci.
La s'a lucrat prin alte institutii existente din Statele-Unite sau de aiu-
dându-le posibilitatea de a face care in programul
Departamentului.
S'a recunoscut ca de cea mai mare a face opera Departamen-
tului cu international& dela a ea cea mai
bunävointä, simpatie cooperatie. Pentru aceasta s'a chiar de
la Paris o sectie sub decedatului Baron d'Estournelles de Con-
stant. (4) S'a de organizatie ar economisi timp

(r) Adresa acestei sectii este 2 Jackson Place, Washington D. C. Tot aci
tariatul intregei
(2) Adresa acestei sectii este 405-407 West Street, New-York U. S. A.
(3) Vezi o dare de chiar de d-1 Nicholas Murray Butler Inter-
national Conciliation, din care noi pasagiile explicative fárd a le mai cita.
(4) Biuroului de la Paris este; Dotation Carnegie pour la Faix Internationale,
PENTRU
-REFORMA 364

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER RNEGIE ARHIVA

oarecare cheltueala, mai impörtant este ar

fácute sensul Carnegie ar fi o institutie pur americana, care ar
tinde la instruirea influentarea opiniei din
S'a apoi un comitet consultativ onorar din a.cesta un comitet exe-
cutiv pentru opera ce se va Europa. Cei mai distinsi oameni de pe con-
tinent au fost invitati parte din el.
S'au numit apoi patru corespondenti principali, un austriac, un englez,
german japonez spre a pe directorul Departamentului asupra po-
liticilor internationale conduitei internationale, se la tara bor.
Aceasta scopul de a tine curent pe ca acesta ce ia
spre a influenta favoarea
a incurajat opera Pacifice, dar primul
massa opiniei publice. In acest scop tradus tipárit pacifice
este aceea a lui Norman «Marea care rásboiului
din toate punctele de vedere (traducerea a fost in 7-8 limbi). La fel s'a
procedat o a Haldane. Apoi s'au dat subventii «Bu-
reau International Permanent de la din precum pentru «Office Central
des Associations Internationales» dela Bruxelles a-si
opera. Revistele cu scop pacifist international au f2st ate sectia
a ajutat vizitele persoanelor competente ce cuvântul de la o natie la alta.
In 1923 tot sectie a fondat o inter-americana nu scopul de a
ca popoarele diverselor republici americane se bine.
intervenind a adus multe schimbari opera sectiei. Astfel timpul
räsboiului toate date diverselor publicatii pacifice fost oprite,
aceasta pentru totdeauna de ce: Sectia a observat cu timpul experienta
opera sa trebuie fie sub propria sa supraveghere cum s'a pro-
cedat cazul Sectiei Intera-mericane, pentru ca banul fie bine intrebuintat,
altfel se din de coordonare a institutiilor subventionate. de
exemplu o mare parte din subventia Biuroului International al s'a chel-
tuit scoaterea unei reviste 20.000 exemplare limbile franceza, engleza
pe sectia reviste pacifice existente. Acum
schimbat politica numai scopuri specifice pentru
o de timp limitatá.
In afará de acestea sectia a mai dat ajutoare la diversi savanti spre a
la congrese internationale.
Multe din operele de sectie Fundatiei au trebuit trecute
Corporatiei Carnegie din New-York (vezi mai sus) din cauza lipsei de fonduri.

»3 Boulevard Saint Germain, Paris VIe. Biuroul publica limba

gratuit multe original limba Biuroul trimite la
rere publicate. se fceau corecturile sala de a I. S.
R. a primit al revistei pe care o editeaa «Dotation Centre européen
sub Internationals care este o editie francezá a revistei
mentionatá acest studiu.
ARHIVA PENTRU
365 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMEN TA RA AURELIU ION PQP.ESCU:

In Biuroul dela Paris nu a fäcut vremuri

mai bune. El a facut atunci urmatoarea declaratie:
«Noi credem cu tárie rasboiul actual va fortifica opiia in hotärirea
de a relatii internationale pe o mai putin Mai
mult ca opera va fi pentru a pe posibil
a rezultatele acestei pe care noi am prezis-o, dar care nu am
tut-o
rásboin comitetul consultativ s'a märit membri din mai toate
tärile. Numärul corespondentilor speciali s'a la
Apo,i a urmat o concentrare asupra relatiilor arnericano-japoneze spre a le elu-
indulci, atunci la o oarecare incordare.
a incurajat apoi Cluburi de internationale (International Relation
Clubs), cercuri de studii internationale le-a dat arti, date, bro-
suri precum programe In 1925 existau 84 de cluburi de acest fel pe
universitätile americane%
In 1920, 21-22 aceste au fost supraveghiate de Institutul International
de Educatie. Acesta a atins acum al 8-lea an de fondat sub auspi-
Fnndatiei sustinut ani de de sectie. Misiunea
sa pe scurt este a servi drept clearing-house de informatie sfaturi pentru
privinta chestiunilor de pentru privinta
acelorasi lucruri in Statele-Unite.
Cu privire la acest Institut avem o informatie interesanta:
In Februarie Presedintele acestui Institut a oferit spune
portul consular al d-lui V. Stoica din 23 Aprilie schimb de profesori
studenti darul uneia sau biblioteci de opere americane pentru universitatile
noastre. Eu am transmis scrisoarea la Ministerul de Instructie, nu s'a
prima. Acum Institutul, scrisoarea sa din Decemvrie 1920 ne din
de studenti ; noi burse la doi studenti americani ca
la Universitätile noastre, siAmericanii vor da la doi
ca poatä la Universitätile târziu acest numár
va fi sporib. I,ucrurile inaintase chiar subsemnatul fusese oficial
de .sa una din bursele americane. Guvernul
nu a acceptat reciprocitatea burselor «din de fonduri» astf el schimbul de
studenti nu a mai avut propaganda ungureascä general mino-
ritará ne atâta in Statele-Unite, poate cineva
de ieftin ne-ar fi costat aceste burse date studentilor americani ce valoare
ar fi avut pleiade de tineri cari ne-ar fi cunoscut cari ar fi
pregetat un moment conationalilor Dar
Social Român sau «Prietenii Statelor-Unite» nu ar nimic mai util reluarea
acestor posibilitati nu sunt pierdute.
Institutuf International de Educatie- a fost preluat, din lipsä de fonduri, de
Carnegie Foundation for the Advancement of Teaching, de care am sus.
Tot sectia a f darmi de biblioteci subiecte determinate, de
PENTRU
REFORMA SOCIALA 366

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE A DOCU MENT

istorie americana, marilor biblioteci strEne atunci acestea au cerut. Astf el

de biblioteci au primit urmatoarele Peru, Chile, Brazilia, Uruguay, Paraguay,
apoi bibliotecile mari din Londra, Paris, Roma, Zürich, Peking, Strassbourg,
Belgrad Praga.
de bibliotecdpentru crearea spirit international (International Mind
Alcoves) create de sectie, dintr'o colectie de ce tratea4 despre
viata de toate zilele, istoria altor popoare cele ale Statelor-Unite.
Ele stint populare caracter stint alese scopul primordial de a
cetitorul de a material pentru de§l pot servi
acestui scop. acum astfel de biblioteci nu au fost fondate in ora§ele
mici din Statele-Unite sectii in bibliotecile locale. Acceptand aceste
bibliotecarul se recomande presä direct cetirea
1925 de biblioteci aveau astfel de sectii.
In timpul rasboiului Fundatia nu a cheltuit tot venitul anual a pus deo-
parte din care dolari au fost dati acestei sectii spre fi cheltuiti pentru,
reconstructia postbelica. ace§ti bani sectia, credincioasä idealurilor lui Carnegie,
a construit biblioteca din Belgrad, cu ocazia rasboiului, apoi cele din Lou-
vain Reims un square model de publice primarie, etc...),
la Fargniers, parte din au fost cu ajutorarea refugiatilor
din Rusia.
In 1924 sectia spre a la clarificarea raporturilor franco-ge'rmane a publicat
un raport asupra acestora un asupra conflictului din Ruhr. A mai
subventionat apoi Uniunea Inter-parlamentara., Liga pentru arbitrajul international
Spcietatea pentru Bibliotecile japoneze distruse de cutremue
au primit ele ajutoare. Tot acest Asociatia pentru Conciliarea
nationala s'a contopit cu sectia de bro§urile ce publicate de
asociatie azi publicate direct de prin sectie. Prin ele
o multime de oameni tinuti la toate problemele internationale de
competente de
In 1924 caracter international popular (International Mind
Alcoves) au fost ate trecut.
Conferintele internationale au continuat a ajutate fonduri a
un mai mare mai reprezentativ de participanti (Conferinta
a Profesorilor de Istorie, Adunarea Consiliului
natioal al Pemeilor care a fost tinut Statele-Unite in 1925, Conf. Internationala
de Filozofie, Conf. Pan-Americana a ora§elor, a 22-a a Uniunii Inter-parla-
mentare Congresul International Pan-American).
Subventilie date Soc. Americane de Pace a Ligii Internationale de arbitraj
fost continuate s'a dat o pentru Mobilierul American
dela Praga.
Acest Institut, spune raportul, a fost cu scopul de a servi ca un
de contact Americani reprezentantii popoarelor din Sudestul
Europei. Cam peste 28.000 de studenti din diferite Europene sunt azi adunati
ARHIVA PENTRU
367

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARÄ AURELIU ION POPESCU:

la un la Praga. Sectia a decis o pe faptul acest

Institut va mai servi drept centru de informatii pentru studentii profesorii
ce stint prin Praga. Deasemenea el va activiati educationale
sub auspicii americane.
1925, moartea Baronului d'Estournelles de Constant, Biuroul European
a fost pus sub ingrijirea Profesorului Earle B. Babcok. Vechile comitete consul-
tative executive au fost dizolvate in locul instituit un de
onoare un Comitet administrativ. a permite expansiunea operei sale
Europa, Fundatia a márit pentru acest scop dela 24.000 la 5o.000.
Raportul pe 1925 confine declarata foarte pretioase din partea opiniei
publice americane. ce trece in elementele principale ale
nationale pe care le a fi: siguranta, judiciare de judecare a con-
flictelor internationale limitarea armamentelor, d-1N. Murray Butler, ce
tratatele dela Locarno spune: In curs siguranta a fost aproape
instantele judiciare internationale au fost definitiv stabilite
vieata a popoarelor.
Ultima a mai putin progres din cauza de atacare a probleme.
Ea nu este o matematicd de reducere proportionalk un proces psiho-
logic de mai mare complexitate: eficace a armamentelor trebuie
bazeze pe ceva adânc decât pe o ea trebuie se bazeze
pe convingerea armamentele nu aduc sigurantá ci rásboiu. Când se va
atinge atunci vom obtine o limitare repede eficace. vom atinge acest
punct nu vom decât desbateri mai mult sau mai putin superficiale).
Dar «in de limita aranjamentelor dela Locarno Statele Balcanice,
cari timp de generatii sau au fost in conflict sau in acea formä de care
nu este decât ce precedeazd furtuna. Origina probleinelor care
Statele balcanice au adânci in istorie situatia nu poate fi
sau interpretatä asupra deosebirilor etnologice,
gioase, economice politice ale cäror efecte sunt totdeauna evidente. problemä
pentru solutionare pacea popoare fie stabi-
fundamente ferme este aceea a organizdrii Statelor Balcanice federatie
spre a da popor bune de desvoltare industrialä
culturald legându-le oarecare de cooperatie federativd, fie
politick fie economicd, care sä la minimum pericolele care le
azi care ar pitted, din cauza sgudue fundamentul
Europa en acest pasaj, care este dealtfel dezi-
deratul anglo-saxon de peste de asupra Balcanilor nu fi
tesant decât un preliminar monografic intreprins sub auspiciile
Social Roma care schiteze toate problemele federatie
România este punctul cel mai din chestitmile
Balcanilor se mai patimk de unde, de au trecut
mari de Stat acestora. Nu e nevoie amintim
de locatie ale au permis inceputurile de liberare a Greciei de sub dominatia
PENTRU
51 REFORMA 368

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE A RHIVA DOCUMENTA RA

turcá precum similare bulgare. Aceasta, cea constructivk de reinte-

grare a acestei peninsule in câteva aspecte, sub o autoritate interbalcanicá normal
tot dead ar problemä crescânde
de internationale strânse care reclamä o mai valorizare a solului
a unitätii administrative ceeace priveste ferate, maritithe,
comertul international, ce ce România ca Stat
interesele atât de egal Balcani de parte Europa de
alta, trebuie sä Balcani initiativa unei asociatii de State, Micii Intelegeri
dat roade de frumoase.
ceeace priveste obstacolele puse d-1 Butler mai
«Acesta acele care au fie temporar, fie permanent, e prea de
vreme o spunem, din idealul democratic care au permis sau suferit instituirea
sau aceeace este de f apt o de
mânt. Despotismul este un pericol pentru pace. Vremea vine totdeauna când
acesta nu se poate mentine decât prin räscolirea populare transf or-
marea conflicte internationale. Lumea civilizatä trebuie
cu temere cädere din democratie despotism ca amenintätoare päcii bunei
ordini a natiunilor».
Ca o amplificare a operei Centrul European al Fundatiei, Comitetul
Administrativ al acestuia acum problema cum s'ar de
Fundatie bine pe tot globului. La Paris
nu se va nici deoarece opera«Uniunii Universitare este destul
de eficace ; dar la Berlin, Varsovia, Praga, Roma, Madrid, in vreun punct
oarecare din Peninsula altul in contact apropiat cu himea arabä se
astfel de institutii vor fi puse functiune in câtiva ani, dacá fondurile
vor permite.
sau vor fi incluse America de Sud, unul Mexico, China
Japonia. Aceste institute se vor stabili ca mici biblioteci americane
puse sarcina permanent care va fi vizitat anual de un profesor-
vizitator (visiting profesor). Obiectul acestor Institute va fi serveascá ca un centru
de influentá interes american pentru studenti, profesori pentru
schimbul de activitäti de tot felul aceeaparte a Se va chestiunei,
care a fost recomandatä de Comitetul Administrativ, cum vor
fi mai bine orgatlizate desvoltate acestea ca noui agentii de organizare
cooperatie internationalä.
Infine, d-1 Butler se aratá satisfäcut de vizita intreprinsä de Shotwell
Balcani in cursul anului 1925. Vizita a fost la rugdmilitea Comitetului
Executiv cu scopul de a mai departe opera Fundatiei. D-1 Shotwell a fost
rugat :
explice in private functionarilor publici leaderilor de opinie
vizitate, organizarea, metodele de lucru scopurile Fundatiei ;
2. afle dela care sunt problemele speciale referitoare la
internationalä care
PENTRU
369 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARA ION POPESCU: FUNDA

3. sugestiile in privinta adopte urmeze

care fie utile de ajutor parte a implinirea
purilor existentii
Dr. Shotwell a stat Iugoslavia, Bulgaria, Turcia Greda
-ceeace impre-sionat mai mult a fost conditiilor in Balcani ca
rezultat actiunii Ligii Natiunilor in conflictul Greco-Bulgar precum atitu-
capilor Bisericii ortodoxe in Iugoslavia, Bulgaria care recunosc
in mod oficial problema implicata distinctiunea dintre agresiune
rare rásboiu, exrcitand presiune asupra guvernelor favoarea und
pe cale de a conflictelor internationale. Shotwell nu a
nici o opozitie din nici o parte tot ce a avut a fost primit cu apreciere
interes.(r)
Directorului aceste de cea mai mare
posibilitati aproape nelimitate ca utilitate in planuirea extinderea operei Fundatiei.
-Tot sectia a mai ajutat reorganizarea Confederatiei Internationale a
dentilor a mai subventionat bibliotecar ceh care a venit in State
Unite spre a metodele bibliotecilor amerigane.
In 1925 Comitetul executiv luat consideratie la mai multe
a räsboiului mondial», aprobandu-se adi-
tionale seria europeana ca rezultat al Balcani de Directorul
de Istorie, a autorizat adaugarea balcanice care este
incá curs de plänuire.
in 1926 treimi din lucrärile monografice erau
nile Editorului General. Din cele a d-lui Antipa a fost terminatä.
Celelalte sunt curs de pregätire. Un volum a fost seriei
a se fi desemnat autorul, «Efectul räsboiului asupra
economice a Romaniei».
In volumului d-lui Brätianu, mentionat mai sus, ce spune
raportul:
importantä la seria la Istorie general s'a f
timpul vizitei Editorului General la Octomvrie. Ministrul de Fi-
V. a acceptat prepare istoria financiará de a
s'o cu documentatia D-1 poate o contributie,
aceastä care ar fi ini storia Statelor sud-est europene. Cea mai
mare parte din istoria chestiune, este relatarea propriei sale administratii
politici sunt unison cu aderentii säi ceeace sa de
a acest subiect. Celelalte monografii avansate se publi-
carea va anul
Astfel sectia a activ pentru crearea unei mentalitäti activarea,
internationale ale mutuale a popoarelor. «Politica sectiei (2)

(i) Vezi primul studiu din acest numär.

(2) Vezi lucrarea sa «International (Spiritul international).
PENTRU 370

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER DOCUMEN TA RA

spune d-1 M. Butler, a pe credinta räsboiul va fi numai

atunci legea justitia locul fortei nu numai in lichidarea diferendelor
dintre popoare, dar in
2)
cu opera sau
- la
oamenilor».
sectia a decis sä nu concureze
satisfácátor de indivizi, sau corporatii,
ci din contra sä opera eficace. Sectia a
pe mai toti savantii de drept international asupra lot
in-privinta ce cred de cuviintä sectia. Ca rezultat al acestei corespon-
dente Institutul de Drept International, dela Christiania din August 1912
acceptat titlul functiunea de General al Sectiei de Drept International
Fundatiei alegandu-se membri spre a in calitate de comitet special con-
sultativ chestiile de ale
La adunarea Institutului care a avut la Roma 1921, comitetul consultativ
fost reconstituit acum e format din reprezentanti ai Austriei, Belgiei,
Frantei, Germaniei, Angliei, Italiei, Norvegiei, Poloniei, Elvetiei. ,
Ca rezultat al consultatiilor avizurilor cerute mai multe proiecte au fost puse
in practicá.
S'a väzut dela inceput opera acestei sectii trebue fie ráspandirea,
nerea ideilor progresive fructuoase asupra arbitrajulni,
dreptätii internationale legáturá cu acest subject precum desvoltarea
practicá a dreptului international.
In acest scop s'a-u infiintat in 1917 burse de drept international, mai
pus bazele unei de asupra dteptului international. Au acordat sub-
anuale organizatiilor internationale ca oInstitut de Droit International»,
«Société de Legislation «American Society for judicial settlement of
international «Grotius Society» din «American Institute of
International Law». de lucrári importante de drept care din
cauza limitate a lucrárilor de felul acesta nu le-ar fi putut publicâ au fost
deaqemenea Tot 1923 sectia a dat o desvoltare Academtei de
Drept International, cursuri Palatul dela Haga.
Dar sectia a dat ajutor efectiv guvernelor autoritätilor internationale.
Astfel 1917 ajutat guvernul american in a materialul necesar
vederea eventualei Conferinte de Pace, ajutor a fost fácut confidential.
Aceleasi servicii au fost aduse de sectie guvernului american cu ocazia conferintei
pentru limitarea armamentului tot sectia a mare la fon-
darea Ctirtü Internationale de dela Haga, adoptat de Liga
Natiunilor 1920 proiectul Fundatiei cu oarecafi
Astfel sectia vi-a pus munca slujba a trei cauze: Curtea
ternationalá de Justitie Conferinta de Pace dela ; 3) Conferinta pentru
limitarea dela Washington.
acestea 1923. In 1924 s'a continuat operele
altele mai ales chestiunea codifickii dreptului international a primit o deosebitä
atentie. In de revistele existente subventionate, patru altele au fost puse pe
PENTRU
1.

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARÁ AURELIU ION POPESCU:

liste. Opera pregAtitoare de codificare a fost continuatä 1925 care a lost de

f apt activitatea principalä a sectiei din acest an. In acest scop american
de drept international a lucrat asiduitate de proiecte de codificatie
cari au fost prezentate diverselor republici americane pentru a
deratie,
Apoi sectia a märit burselor de (kept international la II. Incolo toate
au fost continuate de..drept interna-
tional.
timpul sectia a publicat trei volume de documente ale
Unite emancipárii natiunilor din
Publicatia de cätre sectia bibliotecii de clasice de drept international
nu trebuie constituie azi textele principale de referintá acest domeniu.
1920 Academia de Drept International dela Haga a tinut a dona
La inchiderea sesiunii 1924 a Academiei d-1 J. B. Scott, directorul sectiei
care administratorii Fundatiei mentioneazä numele fonclatorilor
acestei Academii, precursorii printre cele nume figureaza cel al lui
(Pag. 99 a Raportului pe 1924).
In 1925 Academia a functionat cu un succes care a toate
Guvernul olandez a infiintat 5 burse de dolariyentru
cari au articole sau au dat serioase dreptul
national cari doresc a cursurile Acadenriei (se tin vara sunt de
duratá).
3) de Economie Istorie. -Opera Departamentului a fost organizatä
la la Berna (Elvetia) August convocatá de Fundatie
sub directia directorului Dr. John Bates Clark. La a luat parte
din cei mai distinsi publicisti ai diverselor europene
cum ai Japoniei Statelor-Unite.
Chestiunea discutata a fost cum pune la cale: investigatie
pletä a catizelor rezultatului rasboaelor».
Ca rezultat al acestei s'a o listá de subiecte pentru
studiu. Scopul acestor studii sä arate consecintele directe indirecte ale
boiului a pregáti astfel o stiintificä pentru o asupra
acestuia afacerile internationale.. un subject de de prejudicü
vehi, se se va face serviciu fundamental cauzei pkii prin stu-
obiectiv al faptelor ale räsboiului al dislocärilor cauzate viata normalä
a natiunilor..
S'a format apoi un comitet din cei ce au participat la Conferintä de Berna
cärora s'a mai adäugat persoane, care a devenit apoi parte
din aceastä sectie.
Sarcina comitetului persoane competente pentru tratarea subiec-
telor se consulte asupra de lucru, manu-
scrisele refere asupra nu
PENTRU
REFORMA SOCIALÁ 372

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER ARHIVA DOCUMENTARA

a intervenit Asboiul lucru 54 de monografii

gata.
Imediät sectia propus adaptaze programul cercetarilor ei nouilor pro-
bleme prezentate de Scopul: masurarea, printr'o privire istorica, a
economic al dislocarea de in civilizatiei.
Seria de fie istorie socialá a rásboiului». In 1919
d-1 Shotwell, actuahd director al sectiei, a a fi redactor
al acestei ce a fost liberat din sarcina de membru al
legatiei Americane Conferinta de Pace a elaborat pentru istoria
pe care a fost mai In Septembrie 1919 s'a tinut o con-
comitetul de cercetäri s'a disolvat s'au munit
dactori pentru fiecare in parte. descriere a plannlui istoriei nu mai
a de d-1 Mitrany (Vezi IV, No. 4-5, pag. 586-
594-: 0 a rásboiului), care este prim redactorul seriei
urmatoarele lucrári au plánuite:
Revolutia in Sud;estul de D. Mitrany ;
2. Efectul ocupatiei Inamice in de Dr. G. Antipa ;
3. Efectul räsboiului asupra Publice de Prof. I.
tacuzino ;
4. Finantele de ale de Brátianu.
In 1924 s'a decis ca seria europeana a istoriei -la volume
in limbile originale, iar editia a volume.
total a fast fixat la 605.000 dolari 500.000 dolari au dati de Corporatia
Carnegie din New-York.
In 1925 sectia a acordat ajutorul cerut de Camera de Comert
sediul la Paris pregätirea materialului publicarea rapoarte
probleme in reconstruirea Europei afará de planul Dawes.
Fundaliei. In de cele ale Sectiei de Economie Istorie
de cele ale Sectiei de Drept International Fundatia publicä o serie de lucrári ce
servesc la clarificarea unei probleme ocazionále. Toate aceste distri-
buite bibliotecilor de pe lista Fundatiei de (1925). In ani Fun-
datia a aranjamente fel acestea obtine librárii
pe un pret aproape de cel de cost.
serie de brosuri de dincare s'au riublicat acum
se pot obtine gratuit scriind secretarului Fundatiei (adresa o mai sus
nota).
Fundatiei care reprezintä reznitatele cercetarilor se trimit la
noi biblioteti:
Eiblioteca Social ;
Universitatea
» ;
4. ;
Cluj.

373 ARHIVA PENTRU

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTARÄ ION POPESCU:

pe 1925 Fundatiei a fost

. . . . 500.000 Aolari
2.500
Venit total: . -2.5 »
Cheltuelt . . .. .- 502.500
.
Administratie 49.900 »
Diverse 27.200 »
Sectia 131.300 »
Sectia International . . . 138.370
Sectia de Economie Istorie. . . , 30.000 »
dolari
Venit gajat pe 1926. . . 125.730
502.500 dolari

INCHEI - Acestea sunt operele marilor americani, opere

care se mai toate la -secolului de oameni ce au
atmosfera secolului trecut. Cu toate acestea operele
pecetia mai modern spirit in domeniile sociologic, revenind
vechea nu este bun organizat.
Ambii au utilizat capacitate din domeniul economic transpunand-0
in domeniul operelor umanitare spirit care le-a adus imen.sele averi,
adaptabilitatea la economice, au recunoscut-o au inscris-o drept
conditie administrarea Nici o anchilozanta nu a legat
celor au primit insarcinarea de a fondurile imense ale fun-
datiilor.. descrise. Tocmai caracteristica principalg a acestora este spiritul modern
care in hrisoave activitatea Este
evolutia Fundatiei Rocks/slier, dela vechea conceptie a de
când Fundatia se devotase altor scopuri, la a operelor publics
a ajutorului contingentar care se poate cuvint8e: ajutá-te
ajutoare au fost fäcute neconditionat banii nu au primit
cea mai intrebuintare nu au dat mai bune rezultate acele iniprejuräri.
In operele fondatori se grija
atentia deosebita universitar. In spiritul lot
contrasteazä izbitor spiritul lui Eord, care la rândul lui cea mai
mare avere din Statele-Unite lume (r). Ford profeseaza mod public o
de. respect .pentru universitar. Plimbat de un profesor
Universitätii prin acesteia, Ford s'ar fi exprimat ar da
im.singur cent pentru universitar. Ford estee un adept fervent al

In 1926 sá se cam la: r de calculatori mai largi au

REFORMA 374

www.dacoromanica.ro
ROCKEFELLER CARNEGIE ARHIVA

muncii este contra binefacerilor sub ar fi ele chiar a spitalelor

gratuite, infiintate de el sunt comerciale, care
unde elevii ca lucrätor. activitatea
a lui Ford s'a Märginit pânä acum la expeditia aceea din 1915, când
s'a convins de anumiti pacifisti de origine ar fi posibil se termine
dacä.s'ar face un gest In urma acestui lucru Ford a un vas
s'a dus la Christiania Norvegia. Apoi convins cá misiunea s'a
Ca ceilalti doi donatori Ford nu crede - aceasta contrar
celor ce cá rásboiul este datorat masinatiunilor marilor dar mai
cáci nu mai este pacifist militant. Astfel nu este probabil cá Ford
va multimilionarilor americani de rassâ, ca Rockefeller Carnegie.

Ca o chestiune pentru noi asupra faptului fundatiile

din motive usor nu pot colaborarea nici guvern,
sau particular. Ele fie solicitate, sunt
strict Ca o concluzie relativ la activitatea acestor institutii in
putem spune e foarte comparativ
Apus sau din Centrald. de exemplu Iu-
goslavia ambele Fundatii au lucrat din rapoarte.
Aceasta este rezultatul politicü noastre trecut de a
-economic din afará, atitudine care a avut repercusiuni psihologice asupra tuturor
domeniilor fäcándu-se analogii poate nu tptdeauna juste. mai este datorat
lipselor noastre de intelectualiranglo-saxoni, le suntem comparativ
mai putin cunoscuti decât sau Germania, unde intelectualii au
un oarecare de poate atâtea câte am aveá.
Cu toate acestea lumea dela noi din a beneficiat acum de
atentia Fundatiei Rockefeller probabil opera ei se va intensificà. In
timp, special, s'a vorbit mult de aceasta vizite de infor-
matie s'au
In 1926 bucurat una din Fundatille Rockefeller, Consiliur Gene-.
arätat ea interes pentru noi trimitând pe d-1 Prof.
gelbach, care a venit România a la f asupra nevoilor
nostru a intelectuale dintre noi Statele-
Unite ajutarea istorico-sociologic, care
acuma nu a dat dar pe le cu incredere in viitorul apropiat.
AURELIU ION POPESCU

Ne referim la vizita d-lui Secretar Banu, in Ungaria Iugoslavia spre a cer-

Institutele de HigienA fondate de Rockefeller in
PENTRU
375 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA

ORGANIZAREA
MONOGRAFIILOR
DE ION SETLACEC
cunoasterea realitätii sociale trebuie sä-si infemeieze activitatea
ganele oficiale cele particulare, menite sä se ocupe chestiuni
de
Constatarea, oarecum in formularea ei generalä, pentru
o importantä deosebita, suntem departe de a puteâ afirma
posedám, bazati pe date concrete, de organe in afará de suspicitme,
elementele fundamentale caracterIstice ale vietii sociale noi.
Anchetele statistice intreprinse de Ministerul sunt sau unilaterale, sau
partiale, sau intrunesc ambele caractere, in faza actualä ele nu pot oglindi
realitatea toatá complexitatea ei. Inceputurile, mijloacele modeste de
care dispune,acel departament, sunt dar nu satisfat.
Cu trebuiesc privite anchetele de
fesionale interesate, caremai sufär uneori de lipsa de obiectivitate
Deaceea, hotärarea de sectia de de a contribuL la
cunoasterea obiectiva a realitätii ni se pare profund justificata
de starea de fapt.
Intre metodele de a sociale,
primul plan.
Prin metoda a cuprinde grupa in cifre un de
rapte insemnat. aceastä cauzá anchetele statistice sunt unilaterale,
ele neputând fi expresia complexelor de fenomene a legáturilor dintre ;
din motiv ele sunt tot abstracte.
Neajunsurile anchetei statistice le -completeazá monografia, care având in
mai dar mai complex, poate sub toate mani-
festárile sale variate, tot odatá raporturile de dintre
fenomene. Procedând cale, monografia este oglindeascá mai
multá realitatea de - aceea pentru anumite scopuri ea devine instru-
mentul mai indicat de a grupárilor
Este de remarcat metoda monograficä nu poate fi sinceritate
decât pentru studiul sociale mai reduse de ce
intindem analiza la superioare, metoda statistich devine indispen-
intrucât fenömenele similare prea numeroase, ele nu pot alt mod
de exprimare num5rul. In acesta ajungem la numitele anchete
grafice, in care sunt concomitent.
*
(r) Comunicare in sectia de politicá

PENTRU
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA DOCUMENTARA

Cercetarea monografica, care obiectul de preocupare al

monografiilor industriale, o pentru de Frederic Le Play,
inginer. Acesta, de de a precizie viata sociali, con-
cepe ideea de a o pe informatii
diul de studiat. Analizand diferitele de sociale, Le Play ajunge
la concluzia familia este gruparea de ca atare aceastä
investigatiile sale. diverse State ale Europei, el stu-
organizarea familiilor, degajeze caracterele comune pe acelea
specifice. Rezultatele sale le Les ouvriers
Européens.
Metoda ce-o la baza cercetärilor lui Le Play din: r. alegerea
familiei-tip 2. studiul bugetului acestei familii-tip.
In spre a organizarea unei din o regiune determinati,
prima de a alege pe cea mai dintre ele. Este curios Le
Play se opreste alegerea sa la familia cea mai prosperä. stabilit tipul,
Play considera bugetul unei familii este cel mai indicat de a
de prosperitate al social ca atare cercetarea sa monograficä se
cea mai parte la examinarea bugetuhti.
Aceste puncte de plecare au format obiectul criticilor aduse monografiilor
lui Le Play.
S'a obiectat, prim alegerea tipului familia cea mai este
o ea exceptia ; monografia, pentru a fi trebuie
sä vedere unifatea cea mai reprezentativa, aceea caractere comune
generale.
In al doilea s'a afirmat bugetul nu este in stare exprime feno-
menele ce p6t fi puse ftmctie de aceasta foarte fragmen-
neglijand cu raporturile extra-familiare, neglijand apoi raportu.-
rile cauzale fenomene, precum de importantá ce fiecare din ele
are in familiei.
Infine, s'a adus obiectia de studiul familiei nu este. suficient
pentru a viata care nu poate fi numai
la raporturile de
Pentru aceste motive, metoda a Le completata
corijata. Acel a încercat acest este Henry de utilizand metoda,
a nomenclaturei sociale. In ce ea?
Ca Le Play, Henry de gäseste necesar de a la cercetarea
a faptelor, dar nu cadrul cercetarilor la un singur grup: familia,
nu a face in functie de buget. Pentru a normele
care anchetatorii, el un numár de fapte de observat,
dupä ordinea in care conditioneaza se
tablou, de unde metodei: nomenclatura
Intre categoriile ce sunt de nomenclaturei stabilita de Henry
Touriille, mediul, munca, proprietatea, bunurile mobiliare,
ARHIVA PENTRU
377

www.dacoromanica.ro
ARHIVA ION SETLACEC:

economiile, familia modul existentä, cultura intelectualä, religia

mai departe, ce ajunge la notiunile sociale cele cuprinzätoare ca stat,
rasá, influentele exterioare rolul rasei.
sigur servind nomenclatura lui Tourville, nu ne vom de a face
o a categ ce ci vom completä cercetarea
pararea culese apoi clasificare a pentru a cele din
la inläntuirea
Sistemul monografic al lui Tourville a servit de la numeroase
mai ales dând la de nomenclaturi
umärite.
* *

Dupä aceste introductive, trecem partea a doua a care

are de de a expune tehnica monografii industriale.
Am in faze operatiile impuse de injghebarea
Faza preparatorii ;
2. Faza propriu zise;
3. Faza sistematiasii adunat;
4. Expunerea.
In prima fazä se impune cât se poate de obiectul
scopul ce-1 Astfel, dacá este vorba de ancheta unui atelier sau
a grup de este necesar de ce anume grup de asemenea
este vorba (de marele atelier, atelierul de atelierul cutare sau
cutare este vorba de ancheta salariatilor din
trebuie precizäm cine a cuprinde in categorie),
este necesar de a extinderea in a anchetei, ea
la o comuná, sau provincie.
Se recomandä ca de obiectul sä fie cât mai restrâns
la grupki sociale mai bine determinate spatiu, de ex.:
comuna etc., pentru ca apoi, treptat, se altele mai complexe mai
in suprafatä. Tot faza lucrärilor preparatorii trebuie socotitá pregátirea
a chestiunei, aceasta mai apropiatá a
obiectului sub raportul tehnic, social.
cunoasterea vom ne punem la curent cu
ordin In cadrul de activitate al supus cercetkii. Astfel
bunäoarä, vom cunoastem detaliile ale muncii agricole, sau ale
industriale pentru a puteä pe
toatá autoritatea.
Cunostintele istorice, dobândite din cercetarea lucrärilor tratând despre obiectul
anchetei, din cercetarea arhivelor publice sau particulate, din alte docu-
mente ne vor prezentului ne vor da timp pufinta
de a ne familiarizâ mai cu mediul ce avem de cercetat.
PENTRU
REFORMA 378

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIILOR INDUSTRIALE ARHIVA DOCUMENTARA

Infine, existá asupra chestiunei de cercetat alte de ordin eco-

nomic sau consultarea va la fenome-
nelor constatate cursul anchetei, poate teorii sau idei
conducktoare, care yor fie verificate prin analiza ulterioark a faptelor.
II. Dupä ce anchetatorul s'a documentat felul expus mai sus, el poate pás1
la facerea anchetei propriu zise, având ea momente bind distincte: a)
cheta indirectä, b) ancheta directá. .
Ancheta cuprinde operatiile de recunoastere de investigatii.
chetatorul, inzestrat scritori de recomandare, se deplaseazä regiunea de
chetat adreskndu-se persoanelor capabile de a-i toate datele ce-1 intere-
seazä, persoane care nu stint cuprinse direct câmpul anchetei,
ali o asupra grupului, elementele culese
cele dobândite din prima fazá. Cu ocazie, anchetatorul va
formuleze fixeze tipurile sociale ce va de cercetat pe calea anchetei directe.
Ce stint aceste tipuri sociale? specimene reprezéntative ale categorii
oarecare. De exemplu, vom de cercetat de muncitori ; dat
mare al acestor familii, desigur anchetatortil se va obligat de a
care va fi tipul social sociale putând fi considerate ca reprezentând
o categorie de famine. Cu ocazie anchetatorul va avei sk-determine câte
tipuri caractere distincte specifice, pot fi consideratie apoi
va sä la alegerea elementelor reprezentative din fiecare tip-social.
Se recomandá alegerea tipuri care poatá fi comparate tele
dintâiu, considerate ca normale.
toate elementele de mai sus, anchetatorul va
numita anchetá directá, interogând pe cei in câmpul
rilor. In cazul unei anchete industriale, de exemplu, se va patronilor
salariatilor din ramura respectivä.
In anchetarea se cere pátrmidere tact. intrare
materie poate acolo anchetei este lesne Inteles; de cele mai
multe ori scopul trebuie necunoscut anchetatorul caute pe
alte obtinä datele de are nevoie, totdeauna preocupat de a
crederea anchetat. de desvoltare intelectuall a celui cercetat nu tre-
buie pierdut vedere; dtscutia astfel nu oboseascl
destepte susceptibilitäti; repetate rânduri practicatä, acolo
increderea nu e depliná. Complectarea controlul datelor culese prin persoanele
din imprejurimi, sau pe alte este deasemenea Se obi-
ceiu ca introducerea casa celui anchetat se prin intermediul per-
soane cunoscute, f apt care usureazá apropierea
Cu ocazia acestor anchete directe, vom de a ne mai precis
asupra tipurilor sociale ca asupra elementelor reprezentative asemenea
tipuri.
Se vor timpul Un ráspuns precis nu se poate
lucrul depinde, parte, de mentalitatea celui anchetat ; este de recomandat
ARHIVA PENTRU
379 SOCIALÀ

www.dacoromanica.ro
 RRIVA DOCUMENTARA ION SETLACEC: ORGANIZAREA

ca ele sä fie pe posibil acolo unde pot increderea de care are ne-
voie anchetatoruL Ordinea intrebárilor fi aceea fixatä prin nomenclaturá, pre-
moment spiritul anchetatorului.
aceastá operatie, se poate trece la sistematizarea coor-
donarea materialului cules. Operatia se va face de obiceiu prin fise care se
faptele observate, pentru ca apoi acestea fie grupate pe chestiuni, con-
fruntate comparate intre ele verificate din nou, acolo nu
aceasta se va la faptelor, la stabilirea de zone sau
de tipuri, caracteristicilor pentru fiecare din ele in cele din urmá,
se va stabilirea raporturilor de dependentä de reciproa a
faptelor, fixând ideile diriguitoare, cárora graviteazá t9ate celelalte.
IV. Ancheta monografia este terminatá nu decât
la expunerea rezultatelor, care trebuie fie cât mai vie interesantä.

* *

Fixând precedente fazele anchetei monografice, putem trece la partea

a treia a expunerii noastre, anume: cum putem organizä practic facerea de anchete ?
Dela simtim nevoia delimitärii obiectului, de conce-
perea de executie practicá, este necesar de câmpul de investi-
gatie, de care depinde nomenclatura ce trebuie la indernâna
anchetatorilor.
Thilizând sugestiile dintr'o sectiei de politicá a I. S. R.am fixat
ca scop al monografiei: anchetarea uzinelor, dat avem de a face ad uni-
tate socialä bine inchegatä, cu o aparte caracteristicä. Plecând de aci, am
tocmit un plan de monografiere atelier, mai propriu a unei poate,
cred, atelierelor mai modeste, dar convine de preferintä atelierelor mari,
uzinelor. M'am servit, in generale, acestui plan de de
monografiere a atelier,Intocmit de Cheysson, pe care 1-am adaptat insá situatiei
specifice noastre, modificându-L dar mai ales completându-1 in privi-
toare la muncii aproape nu mai este de recunoscut.
Am planul monografic in cinci mari capitole anume:
asupra regiunei industriei ; 2. organizarea economico-financiará ; 3. organizarea
monografic de referent, suphs discutiilor sectiei de politick-so-
a completari importante la capitolul personalului, la acel al regimului
de propriu cum la acel al in favoaxea salariatilor. Nu am introdus
dela monografica a uzinei, completärile propuse de sectie, con-
planul peste rolul
exprimatä de sectiei de a un mai complet, care la
voie ar fi pentru adaptare simplificare la anume situatii, am modificat schema
toate completärile cerute de No. r
nografia sectiei cu aproape toate modificdrile sugerate de dânsa. Au participa
deosebi la completarea planuhd monografic D. Constantinescu, Stavri Cunescu,
Ing. Picgnescu, d-soara Cristina Galitzi, dr. Ghelerter, Gusti, Ilie Moscovici.
ARHIVA
380

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIILOR INDUSTRIALE DOCUMENTARA

; 4. organizarea, reglementarea ocrotirea 5. creiate

in favoarea salariatilor.
Nu vom cercetarea detailatä a acestor capitole, câteva lamuriri
se impun. Primele trei capitole au de scop a introduce pe cercetator
familiarizandu-1 conditiile generale de ordin cosmic, economic, financiar
care träieste industria, Capitolele care se
deosebi de problema sunt ultimele fapt care extinderea
disproportionatg ce o au de cele S'a dat o importanti deose-
regimului muncii in genere, prevgzându-se toate detaliile de organizare, de
reglementare de ocrotire muncitoreasca, pentru ca precisa a
cestora se trage mai exacte. necontestat
monografiei din ultimele capitole mult cercetarea pe
teren ; totus, dat de ordin social stint putin
tara am socotit util de a o monograficä com-
care in toate amänuntele pe anchetatori, ca la
nevoie ea fie restransä imprejuräri.
In capitolul IV, se lesne in anexa No. ne-am preo-
cupat primul de recrutárea personalului salariat, chestiune care
un interes deosebit specific pentru tara noasträ. In de
intregire, in posesiunea unei industrii importante, problema
calificati apare intensitatea. Imposibilitatea de a satisface
trebuintele noastre recrutarea lucratorilor calificati din interior,
dorinta de a caracterul national al directie,
statul la unor speciale pentru pregatirea viitorilor sala-
pe vremelnicä a problemei, a in
genere, dificultatile ce se semnaleaza in recrutarea personalului,
acestuia de precum de prevenire a relelor constatate,
sau de promovare a stärilor de progres.
In recrutarea personalului este problema orgnnizärii
stiintifice a a profesionale, de care se b de sub
capitol. deobste cunoscut tara ne gäsim cu totul la
acest domeniu, e bine consemnäm rezultatele de modeste, acolo
unde ele
la regimul de propriu zis, am socotit util caracterul
(conventional, verbal, scris), asociatiilor profesionale in stabilirea lui
fine, conditiile care se (durata muncii, repaus, con-
remunerarea, higiena regimul pedepselor concedierile)
toate detaliile ce fiecare din chestiuni.
In capitohil V am atras atentia anchetatorului asupra institutiilor creiate in
folosul salariatilor, aceste In: a) de b) de asigurare
de recreare reconfortare, de economie credit, e) de apro-
vizionare.
Acest capitol, aláturi de ultimele despre fenomenele extraordinare
PENTRU
381 REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIV A DOCUMENTAM ION

vieata intreprinderii (greve, lockouturi, de lucru etc.) despre natura

caracterizarea raporturilor dintre VI VII)
tabloul muncii din sub toate aspectele sale.
Considerând pentru o cât mai a vietii .

este necesar extindem ancheta din cuprinsul uzinei, la viata sa din

la viata de familie cea in genere, am schemele monogra-
fice din anexele No. 2 3. Prima monografia unei familii de
urmäreste fixeze care se familia uvrierá
acesteia.
Problema cadrului este din punct de vedere cosmic, biologic psiho-
logic, aceea a manifestärilor, sub raportul economic, cultural, juridico-admi-
n¡strativ politic. Aláturi de monografia uvriere (anexa No. 2),
planul unei monografü intocmitä de seminarul de
sociologie al de Litere Filozofie din de sub conducerea d-lui
profesor D. Gusti; am socitit util completez cercetarea
prin analiza bugetului unei familii de considerat
izolat singur, nu este capabil mod complet viata de familie,
el este un instrument insenmat de a progreselor realizate,
vine adauge sale la acelea culese pe calea monografiei de familie
a monografiei de atelier.
Intrebuintarea a celor 3 scheme monografice (de uzink de familie
de venituri cheltuieli) pe pune la anchetatorului un ma-
terial complet din viata muncitorului, sub -aspectele ei variate,
mai pune la un serios de control asupra datelor
culese.
Cele trei anchete dar, departe de a se exclude, se
zá se completeazä.
* *

Am ajuns la planului de privind uzina, familia muncitorului

bitetul acestuia, a nomenclaturei.
Cum acest plan se poate la uzine de ramuri industriale diferite, se pune
intrebarea din ce regiune din ce grup de industrii vom alege sau uzinele
de monografiat? Exprimasem a sectiei ideea ca prima lucrare o
in valea-Jiului, avem o imitate distinctá sub
toate raporturile.
Dat .fiind faptul o monografich in acea regiune ar cere depla-
sarea anchetatorilor pentru timp indelungat, dat lipsa de fonduri a insti-
tutului, pentru ideea de a monografia in CapitalL Se astfel
usor contactul cu sectia ulterioare relatiuni indrumári, anche-
tatorii vor fi mai lesne deplasarea mai putin costisitoare. In de
acestea, bunavointa generale a Industriasilor ca a Uniunei meta-
au sediul ad, vom obtine mai patronilor
PENTRU
REFORMA 382

www.dacoromanica.ro
'MONOGRAFMOR ARHIVA DOCUMENTARA

de spre permite pätrunderea anchetatorilor spre a

culegerea informatiilor.
Din ce grup de industrii vom uzinele?
S'a sugerat a sectiei ideea de a alege metahtrgist cred
cä o putem pentru motivul metalurgia dupá
räsboiu fenomene foarte importante sub raportul economic social.
Asadar, propun a ne de industria metalurgicá din
S'a mai anchetarea unei industrii in care micul este regula
generall. De sigur e necesar a o asemenea monografie;
de diversitatea atelierelor, fi de pärere, ca moment nu o incercám,
dat mijloacele timpul de care fiecare din noi dispune.
Se pune acum o altä categorie de ateliere vom
metalurgie uzine ateliere Vom. ancheta
numai la In aceasta se pune o
ce vom demara marea de atelierul mijlociu de micul
lier? De sigur ne vom conduce numärul lucrätorilor
forta motrice.
Dupä ce ajunge fixäm concursul de
care, va intreprinderile intrând in fieckui grup,
apoi intreprinderile mai reprezentative, care fie anchetate. Sunt de
pärere ca ancheta se asupra micului patron metalurgist spre a obtine
astfel o oglindá'cât mai concretä a precizez ca imitate
atelierul nu pe lucrätorul metahirgist ; rezultatul acestui punct de
dere este cä vom exclude din pe la
intreprinderi din alte industriale.
Ajungând ad, am fixat deajuns obiectul monografiei.
Prin informatii culese la Ministerul de Industrie, la Ministerul
corporatia la patronale muncitoresti metalurgiste - vom
-
sá stabilim, oarecare precizie, intreprinderile metalurgice existente, pent=
a apoi care din ele a fi anchetate, ca reprezentând vreuna din cate-
goriile de care am vorbit mai sus.
Se va in la sectoarelor de cu
ceastá ocazie ca fiecare sector cel câte o intreprindere din cate-
amintite.
Determinate sectoarele, se va la gäsirea anchetatorilor, corespunzätor
sectoarelor stabilite. Cum in fiecare sector se vor chestiuni de ordin
chestiuni de ordin economico-social chestiuni de industrial&
casnicá, cred fi bine pentru fiecare sector fie desemnati trei ancheta-
fiecare din ei având pregitirea de specialitate in directia respectivá. In
de faptul ochiul va fi triplat, se va prin diviziunea muncii
specializarea, o aprofundare cât mai a chestiunilor cuprinse
câmpul anchetei. unitatea in scopuri este necesar toti anche-
tatorii fie sub o conducere.
PENTRU
383 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA ION SETLACEG: ORGANIZAREA

In curent otiectul anchetei, sarcina fiecaruia,

cu metodele de procedare cu materialul tehnic bibliografic existent, anche-
tatorii vor de- a mai departe., in directie pentru a
se document& cu toate datele ar mai asupra problemei,
reciproc culese.
. astfel utilati, vor proceda la ancheta propriu
vor face de noi indirectä, se vor per-
soanelor masurä de a da relatii, fárá ca aceste persoane
fie direct anchetei. Ar organele oficiale: Ministerul
de Industrie Comert, breslele respective, Uniu-
nea industriasilor, mari mici, directia C. F. R. directia altor intreprinderi similare
din restul casele sticursale in persoane cunoscute mediul
muncitoresc,'rude ale fanüliilor mimcitoresti etc. In se va
pe posibil fixarea tipurilor de familii ce vor fi anchetate ulterior la
Terminatá operatie, anchetatorul va pätrunde se va
asupra punctelor cuprinse anexat, contact direct
cu patronul cu salariatul. Din crecetarile va fixeze definitiv tipurile
de cum persoanele reprezentand aceste tipuri.
mult in directie, dar cred ar fi se studieze una sau mai multe familii
de maestri!, apoi familii de lticratori calificati din cei mai buni, cei
din cei considerati ca slabi de camarazü apot familii de
necalificati.
Interesant ar fi poate se studieze tipuri de familii din de vedere
national, a diferenta de traiu dintre unele altele (f de
de sasi, de unguri etc.). In acest caz vor trebul alesi lucratorii aceleasi
turi pe posibil sarcini.
Inarmati cu aceste date anchetatorii vor uzina spre a locuinta
cu deosebire se va tot anchetatorului, care primul
va se bucure de increderea Nu necesar re-
asupra celorlalte recomandari, mentionate.
In tot timpul anchetei, anchetatorli vor se mai des
a unitatea de a face chiar confruntarea verificarea datelor
Am astfel la faza a a anchetei, la coordonarea sistematizarea
teriahilui. Se vor datele, se vor face noui verificari acolo unde
contradictiuni, se vor raporturi de sau de cauzalitate dintre
fenomene se va astfel materialul adunat pentru expunere, care va fi
cu anumite idei capitale ce se din cercetarea

ARHIVA PENTRU $TIINTA

SOCIALA 384

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIILOR INDUSTRIALE DOCUMENT ARA

ANEXA No.
MONOGRAFIA UNUI ATELIER SAU A UNEI FABRICI
I.
a) Asupra regiunei Imprejurimile, subsolul, aerul apele.
Date monografice etnografice.
Repartitia a locuitorilor.
Reteaua de comunicatie.
Asupra industriel Importanta acestei industrii. Impärtirea sa geograficá.
aclimatizarea fazele ei principale.
Procedeele transformárile ei.
Tendintele ei. Crizele, cauzele, durata
Legea de incurajarea industriei, foloasele sau defectele ei in raport
cu industria in
ei.
Propunerile acestei de sau de prosperitate.

II. ORGANIZAREA ECONOMICO-PINANCIARÁ

Intemeierea atelierului sau fabricei; forma lui Constituirea importanta
talului. Creditul; avantajüle obtinute prin creditul industrial; rolul particulate
de credit.
Aprovizionarea materii prime; inmate; de transport adoptate; pre-
turile la locurile de cumpgrare la uziná.
Debuseuri; raza de actiune; mijloacele de transport; modificarea
transporturile; lupta similari din mijloacele
intrebuintate pentru a pástrá vechile debuseuri a cuceri altele noui. Pretul de
corespunzAtoare. Activarea productii sau impiedicarea supraproductii.
Influents asupra productii.
Rohil asociatiilor organizarea financiará conierciald; nu ce au
impiedicat formarea

ORGANIZAREA
pentru adaptarea la. telmica economie
de materie prime, combustibil personal realizat, divizunea I sectii raportul dintre ele
de conducere.

IV. ORGANIZAREA, REGLEMENTAREA OCROTIREA MTJNCII

A. RECRUTAREA

a) De directie conducere. persoanelor categorie

tiunea rolului a locului de a nationalitätii, cetäteniei, titlurilor.
b) De supraveghere control. Compunerea categorii profesionale (ingineri, admi-
de servicii, inspectori, de sectil, maetrii-sefi, contra Repartitia
nationalitate,
ARHIVA PENTRU
385

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOCUMENTARA ION SETLACEC: ORGANIZAREA

administratie. repartifia nationalitate,

locul de originä, sex.
De executie. Numärul lucrätorilor, fiecare cate-
gorie stare profesie sex, apoi, nationalitate varstä (sub ;
18-45 45-60 sus);
e) De ucenicie. ucenicilor al ucenicelor repartitia dupä nationalitate,
de locul de originA (sate, (sub 12-18 peste

2. Pregdtirea prolesionald
a) de supraveghereli control. Precizäri privire la de specialitate absol-
genere de ingineri admifiistratori, serviciu, inspectori, de contra
mae9trii.
b) Persona de din ai fabricei au absolvit pri-
? sunt ? au terminat o meserie sau, genere, o de
specialitate ? au devenit prin ucenicie ? Dintre au cursuri
perfectionare ? le
din ai fabricei au absolvit cursul sunt analfabeti
Câti urmeazä de adulti ?
Ucenicia. de angaj are: examen medical, concurs, salar,
mine
Modul de angaj are: contract verbal
angajArii, perioada de incercare,
sau lipsA ucenici--,,cauzele - remediile.
se face In ateliere speciale sau la un
Cine e sau instruirea ucenicilor?
PregAtirea profesionalä teoreticA, de ucenici organizate de atelier. Procentul uce-
nicilor cauzele.
3.
De unde tecruteazA fabrica calificali: sau strAinAtate? Cam In
ce proportie in caz?
aunt (meseriile) pentru care personalul de calificat se recru-
din ? Din ce se face apel la sträinätate pentru din aceste
cialitäti? Din ce se personalul de
Din ce anume regiuni se recruteazA personalul de executie Care e procentul
personal provenit dela de provenit ?
De unde recruteazA necalificaii: din sau din Cam
in ce proportie?
Din ce se face apel la pentru necalificati? Din ce
se recruteazA personalul ?
din ce anume regiune se ? Care e procentul necalificati
dela de provenit ?
Ce remedii se pr2pun pentru a recrutarea. din elemente indigene ?
adaptärile necesare la personalul de supraveghere control
la personalul de administratie de conducere).
4. Mifroacele de recrutare a personalului de execuie
Personalul de este recrutat oferte directe sau alte mijloace ?
In caz când personalul se recruteazA oferte directe, ce norme este el ?
Personalul angajat este la un timp de probá ?
PENTRU
REFORMA SOCIALA 386

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA DOCUMENTARA

Are fabrica personal de supraveghere afectat special la recrutarea personalului de ene-

se compune care e rolul acestui personal?
(Special pentru metalurgie) se recruteaza personalul de provenind din
nAtate?
Pentru recxutarea personalului de fabrica se de birouri de plasare ?
De care ? Aceste birouri organizate .(publice sau particularepatronale,
astfel selectionarea personalului? Prefers modul de recrutare a perso-
nalului biroUrile de plasare celui oferte directe ? De ce anume?
(Aceleaai precizari la mijloacele de recrutare ale ucenicilor).
5. de
Fabrica duce de personal de executie? Din care anume categorie ? e
sau se observA numai anumite epoci ? Aceste sunt accidentale sau regu-
late ? Corespund ele ow perioadele ale industriei sau sunt independente de
acestea? Care cauzele lipsei de personal ?
Care din petsonalul este mai stabil: eel calificat Din totalul
torilor din fiecare categorie au un an de vechime, au doi ani etc.? Care sunt cauzele
personalului ? Ce mijloace fabrica pentru Stabilireaza personalului
prime sau recompense pentru lucritorii au atins o ? Care e
acea vechime prime sau recompense ?

B. MUNCH

Ce luat:
a) pentru utilajului sporirea rendementului perfectionarea ?
b) economisirea materiel prime a fortei omenesti?
specializarea mai pronuntati?
d) pentru pierderilor de timp materiilor prime uneltelor ?
pentru a face de sA fie efectiv prestate?
pentru a da fieciruia cea mai aptitudinele specializarea ?
g) pentru a pe aptitudini Si tot odatá ?
yentru a zelul de al ?

C. MUNCA
Caracterul sdu: legal sau conventional, colective sau Tndividuale, verbale
pentru un din punct de vedere patronal salariat.
2. Rolul patronale sau salariate in stabilirea regimului de
3. in care se presteazd munea
a) Durata
Durata a angajArilor, timp limitat, nelimitat, bucata etc.;
Durata..muncii sau Se regimul sau conventional?
suplimentare.
3. ore un intreprindere ?
4. Toti supusi la conditii du-
ratei muncii, sau se face deosebire etate, sex, ori natura lucrului ? Care
aunt anume acele ?
5. DacA lucrul se mai multe echipe, ore fiecare ?

ARHIVA PENTRU STIINTA

387

www.dacoromanica.ro
ARHIV A DOCUMENT ION SETLACEC:

6. Durata a este in tot timpul sau dela o zi la alta? In cazul

din surplusul de din unele zile este recuperat prin o a
ratei munch in alte sau prin de repaus extraordinar?
7. Lucrul comportA ore suplimentare ? ore aunt obhgatorii sau facultative
? Care este maxim de ore suplimentare indeplinit sau de
un in ?
8. ce se seara care considerate
ca efectiv intrebuintate la lucru?
se presteazg In continuu sau cu ?
ele orele de lucrul normal ?
ro. Aveti lucru de noapte ? De cine este executat (lucrgtori, femei sub x6
ani peste ani) ? se ? Care sunt intreruperile normale ale acestui
xx. ori ajunul se lucrul mai de vreme ? Cu ceasuri
se acest caz normal de lucru? prescurtare pe toti
sau numai pe anume cari?
12. Durata a munch este in tot timpul sau anotimpuri
In cazul din care este orelor de In perioada cea mai care
in perioada cea de lucru? aceste
13. reducerii orelor de rendementului. Rendementul
b) Repaus,
z. ale lucrului au zilnic, in obisnuit, ?
fiecare ?
Se fac deosebiri lucrAtori sex, sau natura ocupa-
?
3. In de repausul mai alte exceptionale ale lucrului,
felul ?
4. In caz lucru sau de noapte intreprinderea
este reglementat timpul de repaus ?
In timpul repausului lucrgtorii pot
6. care au copii pot intrerupe lucrul pentru copiilor ? pe ce
unde copiii ?
7. zile de repaus dispun lucrgtorii In cursul ? Repausul
se pentru sau De ori pe repausul cade
pentru fiecare sau de ? Ce sau confesionale)
In anului ?
. 8. se repausul ?
9. lucrgtorilor pent= caz de sau alte
? ce norme la anual pentru un ? Dar timpul
sarcinei facere ? timp ?
de concedii de se
de repaus de concediu la un din ? Care este acesta?
12. In cazul din aunt de diferite ce stabilit
confesionale ? lucrgtorii pentru aceste rile?

Ce salariu normal minim maxim ?

Un lucrgtor: calificat: bärbat
f emeie
necalificat:
femeie
Un at

ARHIVA 388
$1 REFORMA SOCIALÄ

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIILOR INDUSTRIALE ARHIVA ARA

2. Care sunt salariile

de activitate ?
3. Cum se suplimentare din zilele de lucru cum cele efectuate
4. La revine mediu orele suplimentare?
5. bucata ? un in cursul unei
luni?
6. lucritori earl se calculeazi salariile
acest caz? La revine mediu cuantumul ?
7. lucritori acordul? Ce cursul
8. lucru pe echipe ? se global cum se repatizeazi membrii ?
g. Plata se face zilnic, la Se
de lucru au incetarea lucrului?
avansuri din salarii ? In ce conditii se se
iau parte la In ce ? Care este suma
atribuiti lucrätorilor ultimului
12. Se gratificatii lucrátorilor ? ce ?
13. Ce avantajii (alimente, iluminat, etc.) -primesc
Cum pretuite aceste avantaje materiale se retine din in caz
se asemenea retineri?
Lucritorilor nu li se astfel de avantaje, li se o compensatie in bani
cum fi indemnizatia de ?
Se prime ce conditii, la ce ridicat ele in
luna precedentä ?
In. cazul se lucrätorilor pentru procurare de- unelte, ce condi-
se dau aceste avan.suri cum se retin din salarii?
17. Ce din se fac pentru lipsite dela pentru neindemanare, stri-
care de material, alte vini imputabile lucrätorilor ?
de repaus (de ori altele) sau se din salarii?
Cine de asigurare impozitele datorate, conform legilor de ?
Intreruperile excepponale de pe o datorite concentririlor mili-
tare, altar evenimente din viata lucrätorilor sau patronului, de comenzi, acci-
dentelor etc. salariul, dau la ce sau
obisnuit ?
21. primesc pe timpul concediului de facere la
luarea lucrului ? Leafa ? Sau cu la ? Pe tifnp ? Dacä vreo
contractati in timpul cauza ar face pe femeie de
-
la xpirarea concediului amintit, ce se
Salaxiile sunt fixate
la ?
sau stabilite
Este
conventii eofective,
? I se

mente de atelier ori alte dispozitii ? In acest caz cuantumul cifrele maxime
sau minima adoptate pentru luna precedent&
23. un minim fixat de Cum pe categorii ?
24. In de obisnuit (de se un spor de seumpete ? va-
vreun raport indicele de scumpete ? In caz afirmativ, cine acestindice ?
? Cum compuse ? Cum lucreazi?
alocatii de ? cum?
d)
e sub higienei?
Sälile de lucu; cubajul general al fiecärei pentru
3. Ferestre: numárul, orientatia sau
Sunt camere care au ? Este lumina timpul ori mai

ARHIVA PENTRU STIINTA

389 REFORM.A

www.dacoromanica.ro
ARHIVA DOUMENTARI ION ORGANIZAREA

e nevoie parte zi sau anotimpuri de artificiald ? Se

risirea aceste ferestre? deschiderea totald sau
Este de parchet ciment? In ce se ? se
uscat sau etc.? In timpul lucrului la ce
tervale ?
5. Peretii: Sunt peretii uleiuri se sau reinoiesc?
6. Iluminat; Cu gaz ? e repartizatd lumina?
7. Scuipâtori: ? De ce ? Pe picior, pe dupumea, cu de ?
de tine se ?
8. Sobe de paragini, centrald ? Sunt la sobele de
? Se cu sau ? IncAlzirea e sau cu
?
9. Closete: ce depArtare (de atelier sau f In sufi-
ciente pentru personal? Bunt cabine pentru femei? jet de
Cum se starea etc.? Sunt la turque, scaun sau cum?
de ? Vine dela sau se aduce
se pästreazd ? Cu ce beau ?
? Sub ce- sau
12. Lavoare: ? atelierelor sau ? ? ervete?
Vestiare: sau atelierului? Lucrätorii au haine speciale
pentru ?
14. Ventilatia: deschiderea ferestrelor, ventilatoare fixate in ferestre, ven-
tilatoare mecanice ?
De ce este? vapori de zinc, plumb?
gaze toxice atelier, din arderea vapori? Cum se absorb
elimineazd toate
Dormitoare: Dorm personalul dormitoare
speciale, departe de fabricei, ce (cubaj, paturi etc.)?
17. Stint? Pentru ce categorie de personal? In sau ? La ce ?
constructiei, confortnlui.
de Existá ? personalul care la
prindere? Are posibilitate de mäncarea? se znâncarea?
Cantind.: Se debiteazd spirtoase? In contul salariatului? Din ordinul
intreprinderii ? Cui
20. Alcool tutun: Este introducerea alcoolice in
bricA timpul lucrului sau repausulni ? fumatul In' lucrulni
21. Camere de ? camere de
torilor? pentru timpul aunt in pot
timpul lucrului?
post de prim ajutor, farmacie de
23. Are infirmerie proprie ? Me medic de ? Este medicul
oficial? de se ajutoare medicale In caz accident?
24. Starea Se la angajare ? Dar ucenicii controleazA
lucrAtorii pentru boalele contagioase ?
ExistA inspectati de la speciale etc.?
Ce se pentru
25. materialelor folosite de lucru profesionale care
? constatat ele? Se vreun medic cercetarea, prevenirea sau vindecarea
asupra Turburdrile de reumatisme etc.
26. Accidentele de Care cauzele mai Statistica Procentul
accidentelor de totalul
27. Ce de prevenire mijloace de in transmi-
apchiilor metalice De ce fel)?

ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA
390

www.dacoromanica.ro
 e) Regimul pedepselor: fixarea regulamente
natura acestor pedepse; organele insärcinate aplicarea
La ce se amenzile mod obisnuit ce destinafie fondul din
perceperea ?
f) Concedierile: Cauzele obisnuite de lucru, incapacitate, vicii, insubordonate, boalä,
accidente, concentrAri etc.), care se fac concedierile: preaviz sau In pri-
durata preavizului sa cauza care concedierii, cum
vechimea Intreprindere.
Procentul celor reprimifi când au concediati pentru concenträri sau
V. INSTITUTII CREIATE IN FAVOAREA
Prin coucursul Statului, patronului, salariafilor.
a)
Natura (de ucenicie, de orientare profesionalä, de perfecfionare
de cine sunt subvenfionate conduse; elevilor, repartifia nafionalitate free-
materiile predate; timpul durata de functionare; rezultatele obfinute cu ocazia
absolvirei absolvire, de adulti.
2. Unde sunt organizate (in sau de cine le
subvenfioneaza; programul aunt la care au compunerea
publicului auditor dupA sex, care sunt subiectele cele aträgatoare?
5. sunt organizate (In de cine le subvenfioneazA,
repartifia categoriilor de nafionalitate sex
consultate.
4. diverse centre de educafie: (muzee, cazinouri etc.).
5. Burse pentru bor. se acordä de cine pentru
sau ateliere sau acestor bursieri dupA
terminarea studiilor
confesionale.
b) De
Asigtirarea caz de organizarea caselor de asigurare, conducerea administra-
rea .contribufia patronului conducerea constituirea fon-
dului de asigurare de acest gen; ce cotizatii se incasärilor; natura ajutoarelor
medicale primite (consultafii, medicamente); variafia a ajutoarelor in
; ce condifii se dau ce termene simt aceste ajutoare proporfie cotizafiile
de asigurare; semnalate caselor de asigurare.
2. Asigurarea contra accidentelor: organizarea acestui sistem de asigurare,
3 factori semnalate mai sus, variafia-minimä a primelor
pentru reeducarea profesionelä; de
3. Asigurarea contra invaliditätii din pentru bâtrânete. Organizarea
respective; 3 factori amintifi, varialia minimA maximA a pensiilor
tite ;. obQervafii.
4. Asigurarea in contra
5. Asigurarea caz de contribufiile; ajutoarele medicale
cestora, durata dupA nastere.
6. Asocialli de ajutor mutual: scopul, ajutoarele plátite.
7. Spitale, servicii fartnaceutice.
8. Locuinfe
de ucenici sau de lucrAtori (organizatea, subvenfionarea).
De recreare
Asociafii sportive, turistice. de joc, sportive, etc.
unde lucrAtorii timpul liber reprizele lucru, dupA
narea ?

PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
ARHIVA ION S.ETLACEC: ORGANIZAREA

d)
Cooperative de credit, etc.
e)
Consumuri, cooperative de consum.
din categorille de se va contributia Statnlui, patronului
salariatului).
f)
(Pentru transportul lucrátorilor de la locurile de sau Intreprinderea este
pe o suprafatd in interiorul ei).
VI. EXTRAORDINARE IN VIATA
de lucru, sezon mort, cauzele, periodicitatea, efetele.
Greve, cauzele,..efectele, producerea in o mai
VII. NATURA CARACTERIZAREA IN GENER A RAPORTURILOR
INTREPRINZATORI
a) Chile care se stabilesc asemenea raporturi de ateliere, asociatil profe-
diverse alte al nesindicalizatilor).
b) Limita se opresc aceste raporturi.
Cauzele care sau desvoltarea
Conceptia asupra Aapitalului muncii din ambele izvoare.

ANEXA No. 2
.FAMILIA LUCRATORULUI
A. CADRULUI IN CARE SE
I. -CADRULUI COSMIC:
Solul, subsolul supra-solul.
ANALIZA CADRULIJI BIOLOGIC:
A. Aspectul a) Statura,
de b) Origina antecedente, evolutie, caractersitici, perturbári, (acci-
dente, decese, crime etc.).
Natalitatea, celor legitimi, naturali,
Sánátatea, alcoolismul.
e) Mortalitatea.
t) Capacitatea fiziologich a
Modul de obisnuite cele accesorii.
Odihna, au and, in ce Intrebuin-
tarea timpului
alimente principale, ca4titatea, calitatea, modul de con-
sumare, locul, timpul.
spatiu,
ena.

PENTRU 392
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 MONOGRAFTILOR INDUSTRIALE ARHIV A

III. ANAZIZA CADRULIJI PSICHOLOOIC:

a) f Religioase.

b) Mora litate:
f
Vied.
c)
Caracteristice: Sentiment ;

B.
I. MANIPESTARRA ECONOMICA

Bunuri f Case.
Teren.

Masini, instrumente de
Animale domestice;
2. Bunuri mobiliare: Mobilier propriu
Mobilier personal alte

In
a) In In
Alte ajutoare: gratificatii, prime, beneficii,
de scumpete, familie etc.
3. Munca.
Remunerare.
r. ManufacturierA: pentru pentru un
b) La alt patron.
2. CemercialA.
traiul familiei in genere, economii, de favorizarea credi-
tului economiilor, cooperative sau de
Bugetul familiei.

II. MANIFESTAREA CT/LTURALÄ

r. Cultul, frecventarea bisericii, respectarea religioass,
secte religioase.
2. Moralitatea. Fapte morale, manifestäri altruiste, fapte imorale (crime, delicte,
incest),
3. Arta. Arhitectura, arta (sculpture, picture), decorativ.
(bnpodobirea casei, etc.), arte
basme), muzica, dansul.
cul- Precventarea de ucenici, de adulti,
tura teatre, biblioteci, frecventarea puMice,
ziare, distractü etc. sociale.

ARHIVA PENTRU
393

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTARI

III. MANIFESTAREA JURIDICO-ADMINISTRATIVÄ:

Cum e privitä (legea sindicatelor profesionale, a persoanelor juridice,
a conflictelor colective de legea asigurarilor sociale, a meseriilor) ; ce se preco-
pentru ?

MANIPESTAREA POLITICK:
a lucratorului, curentele politice de care e influentat, rol activ sau
mijloacele de propaganda.
No. 3
BUGETUL UNEI FAMILII DE LUCRATOR
A.
Din indemnizatii de ale mente, combusti-
ale membrilor familiei, In caz lu-
iluminat) spor de scumpete,
(a se specific& veniturile de prime, gratificatii,
pentru membru parte). lucratorul, cap familie.

2. Din produse industriale sau manufacturate la

(a se natura produselor persoanele
ce le produc. A se specific& deasemenea membrii f familiei.
suut ocupati in
brici cum produsele sunt direct consuma-
unor intreprinzatori).
3. Din sau transporturi.
Din produse animale.
5. Din produse vegetale.
6. Din sau terenuri arendate.
7. Din economii, cupoane etc.
8. Din alte diverse surse (ajutoare in caz de lipsä de lucru, ajutoare de
burse etc.).
B.
Alimentare: Cereale; Gräsimi ; Lapte, ; 'Legume, Pructe ; Coloniale
; Condimente, Stimulente,
2. Locuintd: ; ; ; Reparatii.
3. Imbrdaminte: Ghete ; Lingerie.
4. Trebuinte de ordin cultural moral: Jurnale; Educatia copiilor ; Cultul religios ;
Diverse de binefacere.
5. Trebuinte de ordin prolesional: intretinerea .uneltelor, Procurarea
de diverse materii prime.
6. Trebuinte. de ordin higienic: rufe, medic, medicamente.
7. Pentru excursii teatre, cinematografe,
8. pentru asigurarea de lucru.
9. care Stat,
mo. Alte diverse sarcini: gajuri, amanete).

ARFUVA PENTRU STIINTA

51 REFORMA 394

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR
INVÄTÄMÂNTUL
$1 CULTURA
M. SANIELEVICI
CUPRINSUL: clasic-reald z economico-sociald a idealului peda-
gogic.- 3. Aplicarea istorice la gdsirea 4. Educatia
popoarele primitive. - .Rohd preolimei. - 5.
porul grec.- 6. Egipteni.- 7. Grecii creatori ai
sociald
.
educatiei la

- perioada alexandrind. -
Lipsa interesului pentru
economicd
la Greci.- Medicina greacd
la Romani.
a lumii antice aparilia
antichitate.-
veacul de secolul al - 15. Desvoltarea a
aceastd epocd. -

secundar menit sä dea generatiei viitoare cultura

este, timpurile noastre, unei lupte tendinte
culturale, una alta
Ciocnirea acestor douá tendinte la valuri de ondulatie adesea destul
de puternice, agitând publicistica chiar politica.
Nu este multä vreme de când a fost la noi
secundar lozinca la clasicism» completatä una
spre filozofie.
Tot astfel, in Italia, filozoful fost ministru fascist de instruc-
autorul unei reforme importante a
program vechiul este destinat a rámâne pe viitor
a claselor superioare ale natiunei» reforma sa a organizat
un liceu clasic foarte putinä matematicá totul naturale.
Aceleasi tendinte se Franta, sub trecutul guvern Poincaré, de
dupá prilejul reformei proiectate de ministrul Bérard. Pe de parte,
matematicianul Borel (2), membru al care a proiectul
aláturi de Painlevé, Herriot Leygues, caracterizeazä cu vehementá
articol de cuvintele urmätoare, scopul inspiratorilor reformei Bérard:
«d'écarter un certain nombre d'enfants issus des moyennes de certaines car-
les réserver prétendue en fait, aux enfants
«de la classe la plus riche et la plus conservatrice), pentru a nu pe
tinti elevi la nesupunere, contra eventualei legi, pe din
«de faire semblant de faire du latin pendant quelques socotind
obligatie mai ridicolá odioasä.
guvernul francez de stânga, urmätor, de sub clasicistului
(i) G. Gentile. La riforma scuola. 1924 Ed. Laterza Bari.
E. Borel. Organiser. F. Paris 1925.
PENTRU
395 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR M. SANIELEVICI:

se gräbeste declare ministrul Instructiei lke François Albert noua

directivä a Frantei nu urmeze dasicism ale
ministru Bérard, pentru care realist o educatie
utilitaristá lipsitä de ideal (r).
Aceste câteva exemple sunt suficiente pentru a actualitatea proble-
Am putut tot de bine urmäri polemicile respective din Austria Ger-
mania, unde guvernele socialiste de dupá au imprime politicei
scolare mai mult realistä, opritá in de câtre guvernele de dreapta,
care le-au succedat
Pe de o parte, himist (2) reprezentând curentul de
stânga, considerá latine destinat a de
la odraslele clasei stápânitoare.
limbá nu ca veacurile trecute, cunostin-
telor alcktuind cultura generalk, cu toate este inutia, nu poate
de scop decât de a deprinde pe viitorii functionari ai stäpânirii urmeze,
a se gândi la cuprinsul luate de
De principiul o exceptie», de filo-
bogie, constituie, dupá o pronuntatá analogie anti-democratick.
Autoritatea memoriu oficial sub ministe-
riatul aratá e departe de a aceastá
nu se teme ca introducerea prea mari invá-
támânt nu se sacrifice clasic, distrugându-se tconvingeri sfin-
tite vechi traditii», dar cere chiar ca toate profesiile continue a un
numkr suficient de oameni cu adâncä pentru antichitate.
reforma introdusk pe baza in toate catego-
de liceie numárul orelor prevazute pe pentru
tific, suprimând cu totul biologiei.
Nu vorbim de existenta unei post-belice, ntmeroase Ori, care
aduce «intelectualismului respingátor» acuzarea cá duce la amoralitate
toate tineretului actual proven! din faptul a invätat
prea !

Aceastá mentalitate, foarte curioask rolul jucat de timpul

rásboiului problema refaced!, fi unii, de oboseala
din progreselor rapide ale tehnicei fatá de puterea de
absorbire a. oamenilor
dati voie deschid ad o parentezá.
antipatie de care se in invätámântul stiintific in
special matematic, este in invátámântului. De

Bérard. La réforme classique de renseignement secondaire,

(2) W. zur Erziehungs-Reform, 1919.
(3) Die Neuordnung des preussischen Schulwesens. Berlin 1924.
(4) F. Klein, Mathematik vom hoeheren Standpunkte II, pag. 278.

PENTRU $TIINTA
REFORMA 396

www.dacoromanica.ro
fapt acei cari materie de nu se la de
pe care nu o cunose din copiilor, ci la aceea de pe vre-
mea lot. Aceasta destul de intunecat
faptul pe care o a se conceptiei cul-
turale a timpului.
nenorocire o faptul absolventul de &en, care nuse dedia
cuprins nu
la materie, ceeace e celelalte Literatura de
popularizare intrebuintarea ori matematice, de
de a nu pe ; fac articolele din ziare.
$i totus, -n'au scrierile fdozofice ale
caté, dea desl nu formule, presupun adesea
foarte inaintate matematici.
de popularizare fácând moderat de
ar contribui poate la modificarea sentimentuhn public de discipliná.
Aceasta, bine ceeace lumea sincer doritoare de culturá,
si snobii vor preferâ totdeauna manifestarea alte care
mai usor lumea, cu mai posibilitate de control.
6unt astfel sperante odatá progresul cultural pedagogic,
prejudecata matematica este o chestiune de
care face se elev cá e prost, nu cunoaste alte
du-1 cu motivare biologick când nu la matematici.
In. fond, matematicile contin materii foarte variate, care pot cere talente deo-
sebite. Until este ceL intuitiv geometric, abstract analitic.
De f apt, este creiatä vederea elementelor inijlocii cercetärile
statistice au arätat un talent deosebit la limbi o nepricepere complea la
matematici se gäsesc rar impreunä, chiar la femei (r). Inchid parenteza.
Vedem once caz, antiteza clasic-real a intrat in preocupärile politicei
litante. Cum rämâne atunci cu teoria politica nu are ce chestii
acestea trebuind pe tehnice a dascälilor?
2. Desigur lucrul este scopurile imediate ale
militante ale partidelor sau ale dascálilor Nimenea nu este in drept
catedra a zápáci capul elevilor pasiunile
rentele schimbRoare ale zilei. Asta nu organizatia chiar
pot fi socotite ca un lucru aparte, independent de
diul social de care Omul cunoaste natura prisma
lumea viata cea a filozofiei epocei, a natiei sale
a clasei sociale din care face parte. este morala tot idealul
care este determinat de celelalte. idealul pe care vrea sá-1
creieze se pot oglindi idei filozofice, mari curente internationale ale tim-
dar interese speciale chiar de socialá.
Vezi Lietzmann, Methodik des mathematischen Unterrichts, vol. 1919.

397 PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 M. INVATÄMANTUL

Mci, cum se pedagogul Durckheim educatia nu este de fapt decât

-socializarea nouilor generatii de cele anterioare, ceeace coincide cu defini-
profesorului Barth ea este propagarea timp a unei forme de societate..
Nu trebuie deci ne mire, tot prestigiul incontestabil de care
se matematice asupra se poate un
dezacord, foarte aprinse se pot când e vorba de rolul de dat mate-
maticei in formarea generatiei viitoare.
Incä din secolul al XVIII-lea, filozoful rationalist Hobbes, ocupându-se
cartea sa «The elements of de chestiunea de ce in câmpul actiunü omenesti
direa nu lezultate tot de sigure ca matematica, räspunde câtä
vreme avem de a face numai figuri, interesul nu se pot ex-
clude, când vorba de omenesti, se «de
ce intelepciunea este contra unui acesta va fi contra intelepciunei».
. 3. Dacä lucrurile stau astfel, care trebuie sä fie metoda de cercetare obiectivä a
problemei titlul studiului de Va examinäm mai intâiu
decursul veacurilor, in legäturä
generale ale acestea determinate de ideile filozofice
morale ale timpului, ele un al economice sociale; apoi ple-
dela care se desemneazá evolutia zilele sä vedem
ce invätämântul stiintifico-matematic poate fi socotit ca important
pentru a generatiilor vütoare.
In aceastä privire istorieä, va special asupra
telor ce ne-a rnostenire antichitatea greco-romanä, intrucât numele
traditiei acestei antichitáti, este disconsiderat combätut;
iar de a starea stiintific cauzele sociale care
favorizeazá, vom studiä putin economice sociale care se
spiritul pe care invätämântul respectiv
formeze. dupä ce fi obtinut rezultatele date de aplicarea meto-
dei istorice, examinare sistematieä obiectivä a diferitelor peda-
gogice ale vom meritele valoarea acestui
invätämânt in legäturä cu metodele intrebuintate predarea lui.
4. evolutia dela viata a hoardelor
primitive, este evident la ele educatia se realizeazá mod spontan, nici
o organizatie, ca la animale.
Toate experientele cunostintele adunate de generatiile adulte, se referä nu-
mai la viata de toate zilele, astfel copilul are dela sine prilejul de a
mod foarte firesc. Uniformitatea vietii sociale are drept o perfectä
uniformitate a educatiei pentru toti indivizü apartinând acelei societäti primitive.

(i) E. Durchheim, Education et Sociologie, 1922.

(2) Dr. Barth, Die Geschichte der Erziehung in soziologischer und geistesgeschicht-
licher Beleuchtung,

PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
$TIINTIFIC CULTURA GENERALA MI$CAREA IDEILOR

S'a constatat de unü cercetátori ai popoarelor primitive, existenta

la ele a foarte modernului fenomen al alintárii copülor a lipsei autoritate a
párintilor. Lucrul este firesc, cât timp nevoia creiärii unei sociale
corespunzátoare unor interese ale societátii.
Conflictele rásboaiele rezultând din ele, creiazä
voia educatii a copiilor, spre a-i deprinde reziste mai bine la nevoi, sä
fie curagiosi in rámâie
Poate nu e interes cá expresia «modestia» inseamnä,
in afará de virtutea a o deplângem de des, disciplina
militará care i-a stat la
De ce, progresul vietii sociale duce la diferentiarea societatii pri-
mitive in clase superioare sau stápânitoare clase inferioare, lucrurile se
In genere, numai clasa stápânitoare este purtátoarea propriu a vietii
ciale, clasele inferioare füml mai un obiect al acestei vieti in
deobste stare foarte primithl.
Ideile deci, care se in culturä educatie, le sunt date de cátre clasa
gentá aceasta cautá sä impuie claselor stäpânite, primul rând, idealul supu-
nerii interesul mentinerii organizatiei sociale,
contrá, clasele stäpânitoare se iveste idealul vitejiei al disciplinei,
dar exclusivismul de de clasele inferioare, cea a
triotismului.
homerice se respectul foarte pronuntat pentru
trâni, de asemenea idealizarea talentului oratoric; guvernarea regilor din
nu absolutá toate treburile se decideau sfaturi, tre-
buiau fie pledate.
Cu progresul care a adus sine pe acela al organizatiei sociale,
se treptat un fond de bunuri spirituale, constând din tehnice
din afar& vietii de toate zilele, din regule religioase din principü de drept, care
peste trebuintele zilnice determinä din cauzá de a fi
pästrate si transmise pentru viitoare.
Astfel se naste oará contrastul intre realitate idee,
fizicä cea intelectualá.
Pe de altá parte, clasa stápânitoare, liberatá de necesitatea muncei giele, se
poate mai cu la inclinatiile de care duc la desvoltarea
muzick dans, poezie, legende.
Aceste dau ca organ de pástrare transmitere culturei
unei clase speciale, aceea a preotilor, ai bunurilor spirituale cei
creatori ai
In timp se creiazá diferentiarea educatiei, dupá clasa socialá.
Astfel, bungoará, in India, superioarä rämâne un privilegiu
dusiv al brahmanilor. ad constatäm felul in care clasele stápânitoare
mutá ideologia claselor stápânite, care ele creadä inferioritatea
Ultima este dela Un
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 M.

nu are voie, potrivit religiei, sá ceteascá sau nid mkar casta

negustorilor sau nu dreptul studieze sfinte
voirea Inteo veche carte se spune:
din cártile Veda invoierea profesorului (un brahman), se face vinovat
«de furt»
creatiei spirituale devine repede
o piedicá a ulterioare, degenerând traditionalism rigid
rutinier. Astfel se de ce, Egiptenii autorii a numeroase
ei nu pot socotiti ca fiuritori ai propriu
aceastá onoare poporului grec.
5. Poporul din antichitate care a mult, direct sau prin
cirea Romanilor, cultura moderná, este grec. Ne vom
opri deci mult asupra creiate de el.
Pentru a mai bine caracterele acesteia, e nevoie putin
asupra istoriei sociale a Grecilor.
Sensul culturale a poporului grec este determinat de
geografice climaterice ale locuite de el (2). ,
Tara in locuri un fertil, ploaia destul de
fatä de alte mai märginitá la câteva pe an.
de unitate mai caracterizeaza Grecia. Diferite de munti
o in lung comunicatii suficiente pentru con-
tactul cultural, au impiedicat constituirea economice ca urmare
a uneia politice, Aceasta atât mai adevärat pentru numeroasele insule gre-
cesti.
In schimb greceascá e atât de dantelatä o suprafatä de tará mai
micá a Portugaliei, corespunde o lungime de mai mare a
Din punct din interiorul Peloponezului sau al centrale nu e mai
departe pâná la mare de cincizeci adicá douä sau trei zile de
mars. Se el a putut marea unitatea de limbä de
a acestui popor, la care au contribuit in mare centrele econo-
mice constituite de bogate ale oracolelor, jocurile

Miscarea de expansiune de colonizare de indepártate,

secolul al VII-lea, de Cristos, din cetätile bogate ale Asiei
contact hinterland mai productiv. In fruntea acestor stä
Miletul, cäruia traditia la colonii.
In timp, din cauza a de câtre pro-
prietari, are o emigrare din Grecia care ajunge
(I) sus exceptii. la Evrei, a
o a au fost tot timpul comune pentru tot po-
Chinezii o rolul ei a de o biurocratie
neereditara, aceea mandarinilor.
E. Ciccolti, Stori a Greca.
ARHIVA PENTRU
REFORMA 400

www.dacoromanica.ro
 TIINTIFIC CULTURA IDEILOR

in sudul cetätile mame colonii se acel

intens de produse industriale agricole specializate, arme, stofe, faiante,
sare, peste care sunt exportate colbnii in schimbul importärei de materii
prime in special de sclavi. Astfel se ajunge foarte repede la economia bineascá,
cele monede gäsite in Lydia datând din secolul VII-lea.
desvoltare a vietii econonaice produse repede schimbäri sdrunci-
sociale. rapidá a bunurilor nevoia de numerar, produse o
a dobânzilor, produselor agricole din cauza concurentei
coloniilor.
Se astfel o avere o clasá corespunzaoare a-arei putere
impune egalitatea de Spiritul comer-
cial la egalitarism, la democratie. La aceasta contribuie luptele con-
tinue numeroasele State-oras, care populatiile in interiorul centrelor
fortificate, dând vieti
la asezämântului constitutional corespunzblor nouilor stäri
sociale, Statele pe cale de a oligarhiile agrare, trec dictaturile
sub de
In aceste timpuri se formará ca incarnatie a diferitelor clase
sociale, partidele politice au dat publice caracterul civil exclu-
pentru totdeauna regimul de dominatie teocratic.
Singur Statul spartan constituie o desvoltare. Situat
valea fertilá a râu izolat de restul Peloponezului de douä de
de peste mii de metri, acest Stat constituit de o stratificare de invingRori
de separati caste diferite, vreme indelungatä neschimbat
turor influentelor exterioare. In de stäpânitoare improductivi preo-
cupatä numai de militare de cea stápâniti de legati de
pämânt numiti iloti, putinul exercitat ca meseriile de clasa
cilor, cati se bucurau de un tratament mai liberal. constitutie de caracter
agricol aristocratic a fäcut din Sparta un element politic negativ de
culturá. s'au ferit de economice de teama reformelor
politice apärat u egoism privilegiile grevând cu
lastul parazitismului bor. Fárá a puterea de expansiune ce i-ar fi dat-o o
de economie neputând unitatea. a Greciei sub
egemonia ei, Sparta a fost destul de puternicA pentru a unirea
Grecilor sub conducerea cultural
lásám deci de o parte prima indepártatä, a patriarhale,
ce dureazá vremea creatiei 000---goo d. Cr.)
putem deosebi viata socialä greceascá douä perioade: una, pe la
500 Cr., caracterizatá viata agricolä, la inceput in parte
economia naturalä, cu preponderenta tendintelor corporative ale vietei de
regim politic aristocratic, obtinut alungarea vechilor regi (in Atena
682 in. d. Cr.), alta, caracterizatä emigrarea la orase, ridicarea
gheziei comerciale, introducerea economiei bánesti, desvoltarea insemnatä a comer-
PENTRU

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR M. INVATAMANTUL

maritim la un punct chiar a industriei, sub regimul politic mai

al tiranilor poi absolutismul macedonian care
la cucerirea Greciei, Asiei, de atre Romani
risipirea poporului grec pe toate coastele insulele Medi-
terane, nu este pretutindeni, la o datk ci evolu-
tia se face, mai repede unele decât altele. Alta
este deci situatia in secol, pe coastele Asiei alta Atena
a mai vorbi de cea totul diferitä din Sparta conservatoare.
In prima individul complet subordonat scopurilor sociale.
de care se Statul ca principal gimnastica, interesul
Pe acele timpuri, nu poetul, nid cugetätorul nu primeau cele mai
ci invingátorii la jocurile olimpice. Pe Statul se
de muzicei, ca purtatoare a
Scrisul, cetitul socotitul erau acele considerate ca mai putin
interesante pe seama private. Necesitatea nici nu
prea evidenta. Raporturile sociale eran de cele mai multe ori verbale,
ce priveste in ce viata economica Nid po-
liticianul, nid negustorul, nu prea aveau nevoie de a scrie sau de a ceti.
se mai de In caz, ptofesorul dispretuit.
un dat ca «disparub>, se despre este sau sau
de
Copiii educati silnice. Nuiaua mai insemnat expo-
nent pedagogic autoritatea o drept blazon.
Aceasta este ceeace se poate spune despre grecesc la Platon.
este vorba o privire generala asupra din acele
putem ea caracterul de de cum
se zice in pedagpgia modernk tinzând la desvoltarea talentelor
teoretick aceastä a dat rezultate de frumoase,
formând artisti geniali.
A doua a culturii antice, se poate caracterizà prin victoria individu-
prin unor idealuri de educatie situatiunea
a individului.
Platon Aristotel ocupat numai de educatia claselor superioam.
La este vizibil muncii manuale, clasä
nitoare simbolizat legenda Adam al ,de agonisi

Aristotel incepe din ce in ce individualismul

cugetarii ea acela al vointei. In acest timp clasele se sus-
din ce ce mai des dela obligatiile sociale pentru idealul
individual, armata mercenari, viata
(i) Vezi, pentru studiul mai al clestiunei: K. Breysig, Kulturgeschichte der
Neuzeit, vol. II, partea Altertum und Mittelalter.

PENTRU
REFORMA 402

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR

din ce in ce acele caractere care se potrivesc cu ceeace timpurile noastre

s'a numit .

Inflorirea a industriei, intemiate pe (r), acumularéa bo-

gätiilor, sporirea proletariatului aduc repede o decádere a vietii publice
a micilor State
Dar Statul decade din ce ce se constatá, un progres
al culturii chiar al
Retorisa ne dä aceste timpuri pe un care duce la perfectii
necunoscute, comedie avem pe Menander, tragedia decade pentrucá este mai
strânsä legáturä cu viata de Stat cu ideile In se ajunge
o expresie perfectá a sentimentelor individuale.
moralá este progres. se micsoreazá,
litatea publicá nu mai admite ca Grecii se
Decäderea vietii de Stat face ca din
intelectualä a fi organizatä ca un scop culturä
lectualá se compu.ne la ca principale, din retoricL
Prima cuprinde, de exprimarea a limbei, istorie a
literaturei cu analizared diferitelor opere literare.
Retorica, a cärei e mult sub regimul democratic-dema-
gogic, nu se cu discursul politic, ci cup`rinde sine confe-
de teoreticä asupra diverselor probleme morale filozofice.
Cine studiile mai departe trece la al treilea obiect, filozofia, aceasta
constituind pe la 300 in. de Cr., La ele se
celelalte fecomandate de Platon, pentru stápânitoare: geometria,
zica teoretica astronomia.
Pentru oarä noua educatie tinde dea teoretice, in con-
cu educatie, care tinda mimai la indemânare.
cartea a VII-a a Republicii lui Platon informatii pretioase clespre con-
epocei de referitoare la ce priveste clasele supe-
rioare, cea a cea a militarilor, pe socotim interesant le
rezumäm:
La trei copiii se joacä camarazi ascultând povesti
ligioase, instructive morale dela profesoarele
La ani, copilul trece mâna care se prima linie
un soldat formându-i toate aptitudinile fizice morale respec-
tive. cetitului a scrisului la ani. Intre 13-16

izbucnirea peloponeziac (430 d. Cr.) Atena locuitori de

20.000 la de Cr., Corintul Atica In Atena se
sesc peloponeziac cu 120 lucratori. de credit devin foarte
importante, altele templele fac numeroase bancare fondurile (Breysig).
(2) Gardienii sau ca un de reprezentanti supremi al puterii
vile, cu rolul de a impiedech generali sä se foloseascá de puterea sau popularitatea
a introduce vreo

403 SOCIA LA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR M.

in de literature In timp el primese sub

o formä elementare de aritmetici, geometrie astronomie.
cei ce aratä deosebit talent, primesc de o instructie
mai
Pe la 17% studiile intrerupte pentru a se tot timpul
catiei militare. Deabik dupá aceea se aleg tinerii cari vor face studii superioare
vor fi meniti a situatü de conducere Stat.
superioarä, matematici, ani. La 30 de ani,
absolventilor este la studiul dialecticei, timp de 5 dupá care,
fine, voie ocupe politicá, pentru din
studiile filozofice.
culturá prin creiarea imperiului devine un
bun comun al bazin mediteranian, se apoi sub
dureazá chiar mai imperiul de gratie
exceptionale ale poporului grec a faptului care Statul aunt
mai slabi.
* * *

6. starea a antichitate, vedem cum se

comportá acela special al matematice, datele care ni le-au transmis
cercetärile istorice. anume, ne vom mai putin de profesional
mai mult de cel general, generalá a timpului.
ne mod principal de se nu numai
insemnátátii acestei ci antic de a inglobá denu-
mire o de aplicatii azi .constituie speciale: astronomia, meca-
mica, fizica, geografia, etc.
de a ne ocupá al timpului, este foarte
important ne seama- de spiritului in
acele menite a o asupra cul-
turii-europene.
IVIatematicile s'au desvoltat mai in acele viata
economicá a ajuns curând la o desvoltare insemnatá la o mai
pronuntatä. Trebuintele practice au fost acelea care au determinat
acestei
Astfel la gipteni, cu cari avem in prima linie, dupä Eudemus,
retragerea a dat nastere geometriei, tnásurarea
mântului,
construirea piramidelor a o serie
de geometrice, mai legáturá
liniei oblice egiptean.
Caracterul practic al geometriei egiptene este vädit prin aceea ea nu
gksirea de exacte teoretice, ci numai de solutü practice, chiar
numai aproximative.
PENTRU
REFORMA
404

www.dacoromanica.ro
 CULTURA GENERALA IDEILOR

Este interesant -aceste formule practice s'au transmis veacuri

dearândul, trecând mai la la Romani, chiar ce geometria
ajunsese de la solutiile exacte. De clase sociale diferite
au purtatoare ale celor preotimea sau birocratia trebuie
fi aceea. care a transmis nemodificabil care de nu mai
corespundei cercetärilor libere ale independenti.
dela sä se desvolte matematica teoretica, indepen-
de nevoile vietii practice.
simple ale numerelor ale figurilof prin mijlocirea fel de
mi,sticism matematic, conduceau la ale vesnice permanente
fenomenele naturii. Acest spirit s'a transmis lumea a veacnlui
de
sigur regularitatea fenomenelor astronomice a fost cea. care a
acest sens.
Mai departe, culegerile de probleme care ne-au dela
Egipteni, datând de pe la de Cr., putem constata
tematic ei, vederea valorii lui cu ceeace se
numeste timpurile noastre a spiritului», pentru
de a elevilor. se o de probleme lipsite
complet de aplicatie foarte numeroase .pro-
bleme de elementara, care noastre de
In desvoltare, clasa preotilor trebuie fi jucat rolul mai in-
cum s'a intâmplat mai in prima parte a mediu.
Chestiunea calendaruhii de competenta exclusiva a care
la edificiilor religioase trebuie fi avu.t rol
In caz, pretuirea despartite de viata practica, cum ne-a l'asat-o
traditia nu exist& la Egipteni, din contra, vedem
regii reprezentati pe monumente, echeruri de constructori
Creatorii adeväratului spirit rationalist sunt
7. minunatä se datoreste unui popor putin numeros,
zatie träind in porturile insulele Mediteranei,
o parte intensä la comerciale, schimbul de
diversele popoare. Extragerea conceptiei din numeroasele idei
diverse prhnite dela aceste popoare, nu s'a f o elaborare destul de ane-
viata este chiar suporte conditii de
destul de asupra vietii economice, ea este limi-
tatá la diferitele filozofice, care se regiuni foarte
Mediteranei se mod neregulat, profitand de civilizatii ce
strälucesc vremelnic bazate pe fericite

Vezi A. Histoire des Sciences exactes et naturelles dans l'antiquité gréco-

PENTRU
405 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR

pe Asiei in contact imediat civilizatiile

orientale, ea se urma decäderii a robirei de dtre
Asirieni Persani, tocmai Greciei situate la sudul Italiei de
De acolo deabia se focare Grecia
in cele mai depärtate dela coasta africaná la aceea a märei de
Marmara. mai vechi geometru grec, care a pe la
de Cristos, nu din Grecia propriu zig, ci din un soi de frate de
contact mai direct cu lumea civilizatä a timpuhti.
Desi Tales socotit la Greci drept reprezentantul toate dome-
e curios de constatat problemele geometrice tratate de el se refera
numai la scopuri practice anunie la calcularea de departári prin
surare de unghiuri. -
Totus, nu este mai putin reprezentativ faptul prin Tales matematica
vine de nu al profesionist, care are nevoie de ea, ci filo-
zof, care nu despre natura lucrurilor.
Acest punct de vedere se la Pitagora, care a in Italia,
VI-lea de Christos. Tot la Pitagora constatam intensitate
desvoltarea cifrelor simbolice, cu caracter religios filozofic. (Secta pita-
goricienilor in o miscare
popor, referindu-se la lui Dionisos, care a fost
de progresul Religia oficialä n'a cunoscut
simismul frica de viata viitoare; deasemenea, preotimea nu a avut
la acest celeia din Asiria sau Egipt).
La Pitagora, in de aritmetica geometria teoretica, gäsim pentru
studiul proportiilor la o desvoltare
care a astronomiei sferice. Pitagora trage deci numitul «quadri-
care s'a transmis in evul mediu (geometria, aritmetica, astronomia
muzica), care gramatica, retorica dialectica au format cele-
liberales».
De atunci putem precizarea cultura gene-
a doua a publice grecesti, atunci joace
un rol mare de in decadere, a
se mai manualul lui Ipocrate din CMos lui Leon,
la Platon conditionarea filozofic de o pregatire
Clasa greceasca din ce in ce mai petrecea timpul liber
intr'un de sport spiritual, sá rezolve tot soiul de probleme teoretice,
färä. o en viata ; la o indeletnicire practicä,
treburile publice rasboiul.
De aceea Platon citeag ca aplicatii ale matematicii numai pe cele militare,
nimic de acele referitoare la arte iar de e vorba despre apli-
catia artimeticei la el se exprimä mai dispret. Pentru
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 T.IINTIFIC CULTURA GENERALA MISCAREA IDEILOR

dânsul matematica este numai o frumoasá aplicatie a logicei, a puterei de

foarte foYositoare pentru judecata elevilor, conceptie pe care o gäsim
timpurile la pedagogiei.
(Din contrá, se pare recomandau matematica
vederea apticatiilor, ca nepermis cercetarea secretelor adânci
8. Cea mai inflorire a are cáderea
sub stápânirea lui Alexandru cel Mare.
Acesta o despotick organizatie politicá
având o biurocratie fruntea administratiei greceascä
ca dominantá, care se pe intindere a Noua
situatie este geniului artistic, literatura nu mai pro-
duce opere originale ca in vremea micilor cetáti independente. concen-
activitatea mai Alexandria, capitala marelui regat al Pto-
lomeilor, ajunge la o stare de inflorire precedent.
operele literare produse In Alexandria limba greceascá ne mai
putând fi gustate de massele populare cunosatoare ale acestei stint nevoite
se adreseze unor cercuri intelectuale restrânse, din prea.
rafinate, pretioase erudite, mult de pe culturii
numeroasele noui oraqe fondate de Alexandru cel Mare genere la
clasele din regiunea orientalá a Mediteranei.
le independente ale Greciei, in prada revolutiilor a räsboaielor,
nu puteau muncii nici continuitatea ce-i sunt de
cesare, nici mijloacele materiale indestulätoare. Pe când noua stare de
pot gási colegi cari stabili-
tatea politicá. le asigurá Ptolomeilor, pe o
inflorire a comertului generale, pune la
mâna savantilor mijloace materiale indestulätoare.
Se special Plolomeu al II-lea, suptanumit a fondat un
muzeu, a construit biblioteci, de unde, gratie fabricatiei intense de
papyrus, care constituiä un monopol al s'au in toate pärtile
côpii ale tuturor operelor de valoare.
In matematice se complect de filozofie. mate-
maticieni Euclide, Arhimede Apolonius se specialitätii bor.
Pentru istoria a matematicei, poate cei doi din urmá mai
interesanti decât
Arhimede a descoperit metode de integral, iar Apolonius
este geometriei noi cari avem in vedere
vätämântul influenta lui asupra generale, Euclide este de o
covârsitoare.
traduse servit secundar
Anglia secohilui al XIX-lea. Aceste elemente nu sunt creatia
personará a lui Euclide, ci numai coordonarea logicä a
ARHIVA PENTRU
407 REFORMA SOCIALÁ

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR M. SANIELEVIGI:

cuno§tintelor principale, geometrice, ale al XIX-lea

acest edificiu logic a fost criticat multä pátrun4ere, gäsindu-se nu distinge
destul de precis axiomele de lucrurile peste 2000 de ani,
el a fost considerat ca modelul cel mai perfect al claritátii, rigurozitätii perfec-
tiei pedagogice.
Nu trebuie -crezut elementele lui Euclide au totdeauna parte din
cultura a oamenilor instruiti. Numai zilele noastre ele au
venit bunlhintelectual unor päturi mai largi trecut constituiau o
turá rezervatä cugetätorilor exceptionali.
Astfel, câteva secole, Grecia care a creiat opere incomparabile
in arhitecturä care a toate literare astázi
folosite, a pus temeha a celei mai insemnate
a numeroaselor cuno§tinte empirice fragmentare, adunate
greu de popoarele din Orient deafungul veacurilor, Grecia anticä introduce pentru
oarä spiritul ratibnalist, care cerceteazá legätura fenomene,
concepând putinta deducerii riguroase a unor grupe intregi de adeväruri dintr'un
numär de principü potrivit alése.
Tot au redus prin gândirea vorbirea la elementele
constitutive, deosebire rationamentului datele pe care le
intrebuinteazä.
dacá Europa se fruntea toate celelalte
continente cu vechimea civilizatiilor pe care le cuprind, lucrul se datorete
nu superioritätii numerice nici organizatiei sociale mai inaintate, ci armelor
infinit superioare indpstriei perfectionate care au la desvoltarea progresivá
.a mateniatice fizice, intemeiate de Greci, fáuritori a
de care desvoltându-se dela determinat
moderná, rasa de purtätor principal
Ei au simtit cei dintâi nevoia riguroase, bine ordonate,
frumoase armonioase aceste au mers atât de departe, au pre-
ferat limiteze câmpul decât o cu ce li se
destul de
Numerele incomensurabile i-au fácut dea la o parte timp de secole aritme-
tica, toate curbele mecanice au fost din geometrie, cäreia i-au ca
constructiile posibile cu rigla compasul, repulsiunea f de
notiunile obscure, de continuitate, de infinit mare, i-a impiedicat
abordeze cu succes dinamica metodele analizei moderne in special aplice
fenomenelor fizice nietodele matematice.
Aceastá menire a rezervatá civilizatiei capitaliste, in care
purtátoare de sunt contact imediat munca productivá.

(I) A. cit.
PENTRU
REFORMA 408

www.dacoromanica.ro
 CULTURA M4APEA
g. Ideea Grecii pasionati problemele fundamentale ale
pentru teoriile nu avut nici o pricepere pentru
tale aplicatiile este nu corespunde
scos la de ultimele cercetári istorice
Credinta din trecut se câtva faptul pe de o parte
filologii clasici de filozofia idealist& nu se preocupau Indeajuns de
cunoasterea practice ale vietii antice, iar pe de parte
având oroare de formalismul idealismul filologilor, nici nu studiile inte-
resante ce se face acestui
La aparitia mai toate inventiile privitoare la
letnicirile din timp de pace sau de f de popoa-
rele orientale.
Totu§, din epopeele homerice, din felul degajat cum ele vorbesc despre
zei, se autonomie a gândirii care i-a pe Greci mai târziu
filozofi oameni de Tar in tendinta de nnificare a conceplor religioase
politice ale diferitelor se vede spiritul rationalist trebuinta
de generalizare unificare care a dat mai târziu greceascá.
Cel mai vechiu filozof grec mentionat de istorie, Tales din n'a fost un
savant retras de lume ci negustor priceput tehnician iscusit.
pomeneste a fost chemat ajunul unei realizeze abaterea albiei
pe la al VI-lea, astronomul Harpalos a fost
construiascá un pod plutitor peste Helespont, care reziste mai
bine curentilor vânturilor decât constructiile inginerilor egipteni fenicieni.
Ceva mai se gäsesc urme de mari lucrári tehnice Samos, patria
lui Pitagora, la o treapt& de culturá tehnicä.
Herodot socoteste templul Herei din Samos ca una din cele mai
arhitectonice ale ale armonioase dovedesc
matematice.
'Tot pe insula Samos se un tunel, sub muntele Castro, prin care trece
o de apá despre pasaj Heron, se gäurirea sa
deodat. din ambele iar lucrátorii la mijloc, ceeace
constituie o destul de complicatá chiar pentru noastre.
Pitagora plecat din aceste tinuturi, trebuie fi posedat
deosebite, tehnia a vremei derivând din influenta
trului comercial, constituit de frecventatul al Miletului, uncle, Tales,
Anaximander Anaximene. Anaximander se in
de ideile filozofice a fost tehnician, a construit o a cunoscute
chiar pentru orientarea timpul ceeace i-a
adus partea onoarea
Secolul al V-lea, influentat de lui Pitagora de cercearile ei asupra
armoniei muzicale, este toate domeniile dominat de ideea
Hermann ls, Antike Technik, Teubner
ARHIVA PENTRU
409 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 M. TAMANTUL

la exces. Astfel, arhitect din din ordinul

lui Pericles un nou plan al Pireului, de o regularitate matematica
s'au lucrurile secolul
Dar acest nu se cu aplicatia armoniei matematice la
ci autorul triunghiulare cu trei clase sociale,
trei feluri de proprietate, trei feluri de procese, etc.
sculptura artistica se vede tendinta de introducere formulei
matice.
Cea mai aplicatie a matematicei o la fabricarea
de Cei au fost intrebuintati pe la anul
de Dionisiu contra Cartaginezilor, spre a
pendenta Siciliei a cetatilor italiene.
ingineri militari cu cunostinte matematice, nu fi
membri ai pitagorice, ca renumitul mecanician $ matematic Ar-
din
mIcar idealistul Platon nu a dispretuit inventia el invert-
tin ceas In momentul unei clepsidre, la
nirea intervalului de timp umple vas receptor, se produce o
de care, comprimanda recipient, face sä printr'un
trezeasca din pe elevii academiei.
Mai epoca alexandrina, preocuparile ajung la o astfel de
Heron le un tratat special mai multe
Totus, nu poate himea mai putin interes ca noi
mai ales pentru inventatori. Gloria care a
roneze pe dela nu se antichitate, de
cazul medicinei al artei militare.
Istoricii povestesc tot de despre asedierea unor
numele cari au %cut diferite a nimic despre
inginerul care a condus toate armatei lui Alexandru a
ventat noui a scris un tratat asupra acestei arte (Diades).
Acest al culturei antice pentru tehnician are o
ciologica. In fie forma de Stat aristocraticä, fie republicana,
totul se numai la clase suprapuse, astf el public
caz aristocratic. .

chiar artisti geniali ca Phidias nu au aristocratic

monopolizator al bunului socotiti tot ca plebei.
De altminteri, productia la era de interes
pentru inventia de care economiseasca de lucru.
Tot astfel timpurile masinismul se introduce cu greu China supra-
de perfectie America de brate.
se caracterul de de salon al cuprinsuhii al
mari din opera lui Heron, care de diferite mecanice (automat
la templu, taxametru, etc.).
ARHIVA PENTRU STIINTA
51 SOCIALA j

www.dacoromanica.ro
5TINITIFIC CULTURA IDEILOR

Mai târziu, timpul imperiuki roman, disparitia de cucerire

(Pax romana), ne mai posibilitatea de procurare de ieftini, s'ar fi
produs necesare desvoltäsi telmice.
Din nenorocire, la murise ea posibilitate de
a spiritului tehnic, ceeace a determinat pe unii savanti considere acest fenomen
drept pentru care decAderea economic& nu s'a mai putut
Cel mai mare erou este contestare Arhimede din Sira-
de märetie totus, o sutá de moartea lui, aristo-
cratia siracuzanä atât de putin despre el, incât Cicero a trebuit le aräte mor-
mântul lui, uitat, burureni.
Arhimede ktruneste modul mai perfect teoretic cu simtul practic.
Instruit in ale astronomiei de säu, el nu se observa-
tii, ci din tinerete un planetarium minunat, reproducând
rile corpurilor ceresti. Deasemenea cunoscutul scripetele.
de pátruns Arhimede de spiritul mecanic, in
1906, el foloseste mecanica pentru a rezolvi probleme matematice, intrebuintând
notiunea de fel totul
La vietii gäsim pe Arhimede intrebuintând tot geniul mecanic
pentru apârarea patriei sale Siracuza in contra Romanilor.
Arhimede este o de progresele uriase ce se pot când cercetarea
viata Acest este afirmat
de Vitruv la vastei sale opere de compilatie asupra arhitecturei. Nu este
nevoie insistäm ce lectie pedagogic& se desprinde din aceastä traditie ce ne-o
lasá antichitatea.
* *

Io. nu de antichitatea ne
nedreptatea ce s'a fäcut de a priceperea la matematica
filozofia abstractä.
Medicina având o vieatá independent& al VI-lea,
de ne principiile fundamentale ale experimentale,
astfel le-a desvoltat la inceputul timpurilor moderne,
nu erau necunoscute vechilor Greci. având la origine magia, preotii au
canalizeze arta spre o desvoltar fundarea de
meroase sub denumirea de temple ale lui Esculap.
Dar de acestea se laice
Deasemenea se atletilor li se gimnazii regim dietetic.
secolul al VI-lea greci un mare având
speciale, din care cele mai celebre fiintau Cnida.
Democedes din este prizonier de cätre Darius devine

A. Raymond, Histoire des et naturelles dans l'antiquité

romaine.

SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR M.

sfetnicul din disectia asupra animalelor

descopere nervii cei mai El boala ca o de ecbilibru
elementele contrarii ce constituiesc corpul, frig
umiditate, etc.
cea a medicinei antice este Hypocrat, fäuritontl medi-
cinei care a träit a doua jumätate a al VI-lea.
La la Cnida, in de se face despre
teoretic, ucenicie practia. Medicilor li se cere o
a menirei depun jurämânt nu vor face niciodatä o rea intrebuintare a
cápätate; vor da otravá celor ce o ; nu vor pro-
avorturi, vor strictete secretul profesional.
Deasemenea li se cea mai evitarea oricärei
de sarlatanism, modestie privire la onorarii pe care nu le
de a fi pe bolnav,Ae de a a-i starea.
Aceste frumoase percepte, mai minunate cu lipsa control
de Stat ele dela organizatia de breaslä a medicilor, cuprinse
culegeri purtând lui Hypocrat, dar care de fapt din izvoare
multiple anterioare.
aceste culegeri se observatii consemnate zi asupra bolnavilor.
interesant acest spirit de observatie este unit cu critici violente contra
supranaturalului misticei aritmetice pitagorice.
Astfel, asemenea scriere se iau bátaie de cari vor explice
toate printr'un principiu postulat mod arbitrar.
astfel de procedare -ni se spune - se poate speculatiile filozo-
fice, dar nu când viata Din se recomandä stu-
dierea efectelor diferitelor cauze generale, frig, uscáciune, umiditate,
fiecare caz -particular. Medicul trebuie natura amänuntele ei, teo-
generale ale filozofiei neavând o valoare pentru medicinä. Nu specular
desarte ci observatie a cazurilor individuale studiate zi
Intr'un fragment tratând despre sfântá (epilepsie), se batjocoresc aceia
cari o explicându-se aceastä nu este mai
ca este datoritá acelorasi naturaie, boalele trebuind
fie tratate, ca toate celelalte, regim apropriat.
Nu ne putem asupra teoriilor lui Hypocrat, care a fost
birurg renumiteAjunge la cele expuse din
diagnosticului, ea recomandä examinarea a scaunelor, a
transpiratiei, a respiratiei a temperaturei.
Este interesant din recomandá mai mult combate
buintarea medicamentelor fietturilor de obisnuite de din
Cnida.
acelor timpuri cunosc anatomia cât se poate din disectia anima-
lelor, ceea interzig. Hirurgia este foarte inaintatä. ceeace se
prin rolul gimnasticei sporturilor la Greci.
ARHIVA PENTRU
REFORMA 412

www.dacoromanica.ro
5TIINTIFIC CULTURA GENERALA MI5CAREA IDEILOR

Scrierile hypocratice au avut un mare in antichitate. Cel mai mare

mentator al a fost Galien, medic roman renumit, a träit in al
II-lea Cristos.
Desvoltarea a unei medicine nu ne
asupra culturale generale a acestor timpuri ; interventia magiei a tuturor
mijloacelor intemeiate pe supranatural, de sigur mult mai obisnuite.
Aceastä traditie medicalä ne de ce Aristotel, de medic,
s'a indreptat spre studiul naturale al metodei inductive, päräsind cäile
dascál Platon.
In peripateticiand, stiintelor naturale un avânt insemnat.
In el se reveleazá geniale Aristotel, observatiei, facultatea
de a descoperi a analogiile, interpretarea finalistä a fenomenelot.
este creatorul zoologiei al anatomiei comparate. obtine rezultate
remarcabile culegerea dela tosi profesionistii, pe care
le supune control dar observatie proprie.
seama de tuturor predecesorilor pe care le cu
ingrijire, Aristotel este si creatorul metodei istorice, aplicatä diferite domenii
de cátre elevii
lui Aristotet a fost stare descrie claseze toate speciile necunoscute
atunci de florá de care au fost aduse din India, urma expeditiei
Alexandru Mare.
Mai târziu, in epoca alexandriná, medicina face noui progrese,
disectiei Egipt, din cauza cadavrelor omenesti
Ba se chiar Ptolomeii ar fi pus la dispozitia medicilor corpurile vii
criminalilor condamnati la
Creatorul anatomiei omenesti fimdatorul alexandrine este Hao/il
din Calcedonia, elev din Cos. El descopere functiunile
nervos, studiazá anatomia ochiului a ficatului pune importanta
pulsului pentru diagnostic.
Dar alexandrinä pierde repede vigoarea, un dogmatism
sterp.
In Roma republicanä, medicina este tot de apreciatä ca celelalte
Catone, in medicamentele varza
creatä ca remediu pentru toate si fracturile prin cuvinte magice.
Cu progresul pftrunde aceastä care
ne dä mai medici renumiti: A sclepiade, Temison din Laodicea,
Soranos din Ephes, celebrul ginecolog, autorul unor sfaturi despre
jirea lauzelor, alegerea tratamentul sugacilor.
Scrierile acestor medici nu pästrate original, ele inte-
resul din cauzá au fost concentrate vastele opere ale Claudiu
Vedem astfel mediciná naturale, Grecii care
conceptiile bazate pe supra-datural, ventru oará ra-
tionalismul.
PENTRU
413 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR M. SANIELEVICI: INVATAMANTUL

se despre nu se
de procedeie
Medicina este desvoltatä progres continua, intemeiându-se pe anatomie
evitând teoriile filozofice necontrolabile prin experiente.
este foarte hirurgie, o dovedesc
gäsite la stimuleazä studiul naturale
pe arätate de au vedere ales interpretarea finalistá
serviciul stint puse mecanice. Aceste principii teleologice au
dus la descoperire de cu toate greselile adesea ridicole (r).

* *

Ne mai este aportul romane la pro-

gresul antice la
zice Heiberg orizontul de miopul
vractici, intotdeauna in fundul sufletului pentru liberá,
acel amestec special de dispret, se azi la se
aceasta la ocazie. Marele diletant undevä compatriotii
ei nu aunt, donmului, ca Grecii, ci matematicii al
la ceeace se i este folositor.
Dar ei mai dispre pentru alt lucru. Tot Cicero spune
are intotdeauna ceva necinstit ; dar negustorul reintrat din marea
port, se intoarce bogat mosia lui, se poate numi, drept un onorat».
Nu eate deci nevoie fenomenul lipsei de a Romanilor pentru
printr'o ci ajuns seama de
a aestui pbpor.
Cercetárile arheologice moderne conchid Romanii se exclusiv agri-
multe secole de vorbeste istoria despre ei recunosteau din
primele timpuri proprietatea individualk, nici o formä de comunistn
ar desvoltarea juridic, principalul
care si-au dat stiintificä. Tot interesul social se
la pämânt desvoltarea bine sau in este legatá de chestia
de problema micei Victoriile succesive intinderea
au atras toate energiile, capitalul spre dobandirea de pämânturi,
neglijänd complet pe mare industria. Simtul politic superior al aristo-
romane a la timp pröblemelor sociale,
tarea intelectualä a poporului a prelungirea regimului de Stat agrar,
perioadá mai cea la istetul
popor grec.
Gino Loria, Pagine di storia della scienza,
(2) Naturwissenschaften, Mathematik Medizin klassischen Altertum,
Teubner,
Tenney Frank, Storia economica di Roma, din de B. Laragnini, 1923.
ARHIVA PENTRU STIINTA
414

www.dacoromanica.ro
5:THNTIFIC CULTURA GENERALA IDEILOR

trecerea perioadei pur agrare, când. in special Caius cautä

proteagä clasa cavalerilor, reprezentând burghezia romanä, aceasta nu se
dreapt comertul liber industria de sine stätfitoare, ci
parazitare, in pblitica bugetul Statului, devenind prin aceasta
mai antipaticä.
Când se nu Romanii sunt aceea care detin industria
ci din sudul Italiei (Pozzu.oli este mai maie port
comercial), in liberati de originä
contra lui Emilian spune a la Roma
lanturi pe aceia cari propunerile revolutionare ale adversarului
(aluzie la cavaleri). De el politica de Grachus, a de grâu
la populatia romaná, a pus piedici unei industrii
Ultimul al traditionalismului aristocratic-roman este Cato (sec. II,
de Cristos). El este acela care cere, la inainte de Cristos, expulzarea
din Roma a filozofilor sträini, adic5. greci. Un secol târziu, intreaga societate
romaná repeziciune cultura robitului popor grec, ca admi-
rator entuziast pe
a cum a fost rapidä transformare, trebuie
avem minte populatia suferise adânci.
Vechea rasä dispâruse aproape din cauza greului serviciu militar de
a colonizkilor depärtate, etc., timp ce acasá s'au voie.
exploatarea sclavagistä transformare, fäcând
din cauza ei, poporului
germani erau prea pentru. a fi domesticiti,
majoritatea celor veniti de Asia se pricepeau la diferite meserii
-repede cariera, obtinând libertatea, politicei liberale a Romei. In
prof. Franck spune in lucrarea in timpul imperiului
din Romei de
schimbare a in parte, nevoia schimbärii mete-
delor de guvernare - trecerea la despotismul oriental favorabil
r6spândirii religiilor mistice din Orient.
Infine, creiarea imperiului roman, care lupte aprige
imitate economicá apusul preponderenta Romei
curând cea a
proprietari agricoli, cari ajutaserä Roma in expansiunea ei pentru a
pâmânturi pentru copü, serviciul militar lumea
sunt complet acasá de economia sclavagistä a latifundiilor.
este nevoit proprietarilor lege sá pe
täranii putin de o a mânei de ; dar
lege rämâne neaplicatá.
Când sä stabileascä pacea inlocuind recrutarea
Tenney Frank cit.

41.5 ARHIVA PENTRU

$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
MICAREA IDEILOR INV4TÄMANTUL

de soldati prin mercenari mai putin numerosi, pe de o parte numärul sclavilor

se iar pe de parte proletariatul de armatä se
ca muncitori agricoli..
Astfel ia colonatul, lucrarea pimântului de in
toate mizeriile ce ne sunt atât de bine cunoscute, având ca
productiei cele din a prin epidefniile de
räsboaiele din secolul II-lea al
Atuncea se a Statului, de a prin
decrete mersul fatal al decäderii economice. oficial suprimarea
libertätii de a legându-1 de conceptie este
treptat la toate clasele la toate care se transformä in caste
ereditare, libertatea de miscare rámânând vigoare mimai pentru putinii consti-
tuind vârful sociale. ca a acestei regulki silnice a productiei
se decreteazá maximale sau traiuhti,
valabile tot pentru vecie, apoi márfurile se ascund
preturile cresc, cu modestie, seama de conditiile locale (can-
titatea recoltei, etc.).
tendinte tiranice nu sá efecte sociale nenorocite.
merosi luau lumea cap, pentru a de obligale corporative,
fugind chiar la barbari. In cele din Statul roman nu mai este stare su-
porte obligatiile de productie cele militare.
Proprietarii conrup pentru a scápá de de a
armata ajunge la germani, dusmanii Statului.
Pe de parte, impozitele exagerate, solidarizarea membrilor corporatiilor
pentru plata suplimentele cerute de birocratia lacomá pe cont
caracterizeazá svârcoliri ale ale finantei Statului roman,
prábusirea ei intoarcerea Europei economia naturalä,
care caracterizeazá veacul de
Cu astfel de desvoltare astfel de economice, Romanii,
ce arta n'au arätat nici
o pentru vreo discipliná fie de rationament, fie de
servatie.
Dacá putin filozofie au ideile sistemele imaginate de Greci, in
priceput prea putin din scrierile lui Euclid de operele savante
ale lui Arhimede Apolonius.
Din ei nu iau act decât de aplicatiile practice. In intereseazá
calculele de problemele referitoare la dreptul de ; geometrie
másurarea suprafetelor Pentru chestii mai subtiri au recurs totdeauna
la vreun grecusor dispretuit, fie el Heron Sosigene, ale Cezar
a modificat calendarul, In naturale Romanii au dat imensa, dar
mediocra a lui Pliniu lucru putându-se spune
despre autori au pästrat o faptul utili-
zärii cursul veacului de la inceputul
ARHIVA PENTRU
REFORMA 416

www.dacoromanica.ro
 In categorie intrá compendiul general al matematice
ale timpului redactat de profesorul Papus din precum enumitul
al lui .Piolomeu. Redactarea de comentarii la studiul operelor
originale ale o a acestei epoci de decädere a spiritului
care se adânc veacul de
Din creiatä antichitate, putin lucru a
mântul general. De naturale aproape nici nu poate fi vorba.
In de cetit scris, copiii la ani socotitul
enciclopedic al Ephebilor 20 de ani
tica, geometria. astronomia. cuvântul «aritmeticb este luat
mai teoretic, socotirea purtând de «logismus».
Numai in a doua a elenismului se geometria in invátámântul
elementar.
Socotitul antichitate o invätäturá foarte din cauza
lui zero a sistemuhn de notatie intro-
duse mai Europa de dtre Arabi. Intrebuintarea pe degete
pe pietricele (calculi), numite «abacus», mari greutäti ele-
vilor. la in cor (bis bina quattuor decantare),
cântec adesea de plesnitul nuelei urletul elevului lovit. la Greci
se vede o pretuire a valorii educative formale a aritmeticei geo-

erau liberi dea sau nu copiilor, Statul neocu-

de acest nici de formarea profesorilor, foarte dis-
cere supravegherea obligativitatea lui,
ce gäsim parte realizat ultimele secole de Cristos.

* *

13. toatá viata economicá a antichitátii, toate aparentele de inflorire a civi-

lizatiei creiatä de ea, germenele
clasä sfäpânitoare din ce ce mai putin numeroasä, purtätoare de
existenta pe munca milioanelor de nu
un mijloc de exploatare nemiloassä.
e deci de mirare primitiv, purtätor al mas-
selor, opozitia contra spiritului Mintile devin mai inclinate
spre o mai mare valorilor morale ; ca o a
nouilor tendinte, Pelagios, voia impäratului Teodosiu, multimea
din Alexandria distruge imensa omorind timp
pe nobila Ipatia, fiica lui Teon, autoarea comentar despre
lonius
Surparea din temelie a asez5mântului economic al antichitätii, cu decáderea
ARI-HVA PENTRU
$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 REA IDEILOR M. SANIELEVICI: INVATAMANTUL

oraselor intoarcerea la economia a veacului de aduce dupa sine

aproape completá a tuturor cuceririlor antice.
Câteva exceptii räziete nu fac decât confirme fenomenul general. Cu toate
de a vechia interesul ideiei de Stat, fäcute de
cei mai de din romani, se din ce in ce mai
cá popoarele nu mai cred idee, iar toate sociale se transferá
succesiv asupra bisericei crestine care in cele din urmä devine singura
purtätoare de civilizatie.
Aceasta are urmare o transformare corespunzátoare a conceptiei despre
lume. Valorificarea personalitätii, pretuirea instinctelor naturale a cäror satisfacere
e limitatá numai de obiceiurile traditionale pe care virtutea le toate aceste
idealuri ale lumei antice sunt negate de filozofia patristicl locul idealul
religios aduce negaréa personalitätii, combaterea instinctelor naturale chiar a
Megalopsibia. mândria Aristotel ca o virtute, devine un
este inlocuitá prin noua virtute a umilintei. Auguqin roagá pe -
zeu sá-1 ajute la de sine, pe care cei vechi o considerau ca
expresia unei morale.
Toate bunurile pretuite de vechi, putere
dispretuit, bun pämântesc. Organizarea este
Pe când sau Romanii Statul ca o bucatä ânsii.
pentru Statul pämântesc este numai un necesar, o trecRoare,
patria adeväratä dei», Statul lui Dumnezeu.
Sfântul loan Crisostom considerá Statul o creatie a Cain, fratricidul,
sorgintea egoismului a dispretului de Dumnezeu.
Totus, contribuie pe noui la europeene
de mai prin sporirea individului prin räspandirea
tuturor oamenilor. nu a suprimat totul
nu e mai adevärat vietii religioase stäpânii sunt soco-
nimic nu se opune, bunäoarA, ca un sclav devie episcop. trata-
sclavilor este din ce ce mai
mai târziu, in societatea servul medieval - socotit mai prejos
decât oameni. nu este atât de dispretuit ca antic,
de Romani oinstrumentum vocale» adia unealta glas, spre deosebire de bou,
care e de plug mutum».
Uciderea unui antichitate sine numai despägubirea
de paguba materialä, pe când in veacul de uciderea unui sew este
un delict penal.
14. Ce devin aceste imprejuräri cultura generalá?
Chiar inceput, studiul filozofiei cade päräsire, gramatica retorica
a fi sprijinul bisericei, special din oratoria se
mod, predica
Dar are, cultura, o Bl introduce
ARHIVA PENTRU
418

www.dacoromanica.ro
 TIINTIFIC ÇULTURA GENERALA IDEILOR

pentru un general pentru toti oamenii,

religios. Cum epoci de a botezul nu se
imediat dupä ci pe ce oamenii convinsi, s'a simtit
voia de a se religios, prin membrii speciali ai comunitátii,
cateheti.
invátämántul gimnasticel pentru vechiul Stat antic, devine acum
interesul bisericii dar al sufletului individului. Acest
secolul al V-lea, odatä cu
a Atunci singura culturalá toatä lumea
nmnai
Dintre diferitele sociale veacului de clasa nu
nici un fel de aspiratie sau posibilitate de la Carol cel Mare
pentru o clipá ideea unei generale a principiilor religiei
pentru tot norodul anume limba nationalä. idee este
de nu duce la nici o realizare, reluatá numai mult mai
de revolutia protestantä.
nu ci mäcar clasa feudalá stápânitoare nu se
peste formele ale Copilul scutul,
spada, dreseze toate necesare eroului. Bine
dela obiceiurile religioase, färá a beneficià de nici un fel
de invätäturä, de noi elementará, care nu cuvânt fie
medievale.
Exemplul Carol cel Mare, care la de 40 de ani a scrie,
a mai fost
din secolul al XI-lea se 4obililor germani li
pare pierdere de timp rusine dacä nu se destinau cleruhn.
acesta chiar cea mai elementarä instructie, se vede din faptul
limba un se clerc, adicá cleric, fiindcä veacul
chiar cari slujbä de scriitorii erau
Dar aceastä lume pe deasupra stäpánilor feudali a táranilor,
imensa putere lumeascä a ea Occident
o treime din tot plmántul, jumätate din venitul general chiar douä treimi
averea Astfel preotimea devine cea mai Puterea ei
se mentine mulumit poate alege urmasii
printre elementele cele mai vrednice.
Biserica rämâne purtitoare a restului de toatá lumea
apuseanä, singura mânástirea.
Aceasta de restul societätii, devine ea o societate trebuie
ingrijeascá de propagarea ei educatia tinerilor. Odatá cu aceea a
rilor se face educatia unor elemente menite a viata civilä.
are caracter cu totul special. In ce
educatia vointei, ea sensul principalei virtuti religioase a
supunerei. Aceastä virtute mod special promovatä prin

419 PENTRU MINTA

www.dacoromanica.ro
 M.

depse grele. aveau in comun doua ori de

sease ori in timpul durând total patru ore.
cu nuiaua pe corpul gol un lucru foarte obisnuit pentru cea mai
micá neatentie, pentru a nu mai vorbi de biciului la greseli mai mari.
pedagogie se pe proverb al lui Solomon:
nuiaua cine il acela pedepseascá
Deasemenea ascetismul foarte pretuit. Mâncarea foarte redusä, timpul liber
foarte limitat, convorbirea rar permisä, convorbirea ele-
vilor cu calugärii aproape intotdeauna
In ce materia invátámântului, este evident se refere mai mult
la religie. Cum nu nici o instructie publicá, elementar
dat tot de mânästirilor ale bisericilor. In de acest
mentar, se mai cântarea bisericeascl, limba latiná, ca a bisericii, con-
stituind cea mai grea parte a Peste aceste scopuri modeste rareori se
ridicau programele.
gramaticei nu nevoie de justificare, refera la limba
bisericeascá, Hrabanus Maurus cá figurilor orato-
rice este pentru intelegerea sfinte, metrica pentru a
versurilor din v7chiul testament. aceea gratnatica, este lmneascá,
nu trebuie
Retorica ne räspândim cuvântul Domnului scurt limpede, acest
de convingere nu trebuie ci acela care are talentul poate
studieze arta oratoriei.Dialectica sau trebuie o clericii, ca sä poatá
ascutit la ereziile ascunse fie in stare concluziile
In'realitate erá destul de desvoltat, dacá se ocupá primele
trei gramatica, retorica dialectica. Retorica a de a fi arta
vorbii a se transforma dictanti», a de a redact&
documente. Celelalte arte liberale au fost predate cazuri foarte
exceptionale. culturá nu un educatia organizatá din acele
gäsim pentru oará, spre veacului din
economice schimbate.
15. Ce devine aceastá .stare de exactä res-
pectiv ?
Despre o productie nu este nisi o ; istoria se
de a care din operele antichitätii au mai fost cunoscute
transcrise. Gândirea originalä nu numai nu acele de
toritatea constituitä de o opinie in antichitate sau timpurile noastre,
dar legatá de primejdü serioase.
Afará de aceasta, nävälizile barbarilor, rIsboaiele, devastärile epidemiile
frecvente nu adeau indispensabill

Gino cit.

ARI-UVA PENTRU
REFORMA SOC1ALA 420

www.dacoromanica.ro
 IIINTIFIC CULTURA IDEILOR

In aceste cari au pästrat antice un merit

egal al acelora cari timpuri mai prielnice au noui
Cele douä care trecerea dela la
veacului de sunt Cassiodor (48o-524).
secretar particular al Teodoric, regele Gotilor, a un soiu de
enciclopedie asupra qnadriviului, care a servit ca izvor de
in tot timpul veacului Al doilea, dupá ce a träit timp
ca sfetnic la cmtea Teodoric, a a fi chinuit condamnat
la moarte. la el ne-a o aritmetice» in care-
de quadriviu. lui a fost de mare in veacul de mijloc. s'a
-un manual didactic asupra geometriei. In afará de au mai
manuale de Isidor de Sevilla (secolul al VI-lea),
Beda (secolul al VII-lea) infine invätatul sfetnic al Carol cel Mare, Alcuin
al VIII-lea), autorul colectii de probleme usoare scop de formate
a puterii de judecatá, cum feiese din titlul ei.;4Propositiones ad Acuendos
Juvenes». Infine, secolul al X-lea, ultimul la se de
de savantt a lui Gerbert, devenit la 2 Aprilie roor sub numele
de al II-lea.
Care nivelul matematice epocá, se poate din
celebra al lui Gerbert nu merge mai departe de descoperirile contimpo-
ranilor Platon, iar un alt autor al vremii dovedeste necunoasterea numerelor
descoperite de Pitagora cu 16 secole urmá.
Ce pretuire aceste matematica in
Aug'ustin o socoteste drept un accesoriu teologiei. In lucrarea sa despre
«cantitatea sufletului», el vrând sá sufletul de
care nu se pot ochii se de abstracte ale geome-
punct, linie,
episcopul Gregoire din Tours, matematica studiului
teologiei.
Hrabanus Maurus justific4 aritmeticei aceea este nece-
sará multor pasagii din cärtile sfinte, mai a intelesului ale-
goric al cifrelor ce se intâlnesc biblie.
Geometria este- pentrucá a la
bisericilor, astronomia este pentru credinciosi o importantä, astrologia
ne sá socotim data grbátorii
In este aci, cum spune el,
Cristos, nu mai avem nevoie cercetare.
Isidor de Sevilla lumesti trezesc mândrie
suflet.
zis, croit pentru aducerea "barbarilor la culturá rudi-
mentará, se ocupä mai calculul practic pe degete cu socotitul aju-
abacelor, indispensabile celor mai elementare operatii sistemul notatiei
a numerelor.
ARHIVA PENTRU STUNTA
421 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR M.

Geometria, la câteva de obiceiu

grafia. Se spune rostul ei climaterice ale
diferitelor care se orienteze prescriptiile pentru
carea bolilor.
In general, se poate spune in acele timpuri, a fost totdeauna
drept ceva greoiu Un din secolul al
numai la gândul matematicei i-se strânge obiectele limbistice sunt;
in comparatie cu matematica, un de copii.
sfksitul acestei epoci se o mai sistematicâ a
aritmeticei, ca parte a profesional comercial. Despre aceasta vom
mai prilejul partea a doua a studiului de f
Aceasta este educatia medievalá care a dat oameni de ideea religioasá,
cáreia viata, intoleranti fatá de alte idei, nu le
datorindu-si succesele bor.

in acest punct de al curbei civilizatiei expunerea noastrá,

lásând pentru a doua a examinarea in care
european6 a evoluat cele mai modeste lickiri la strálucirea
epocei noastre. Prima impresie ce se desprinde din cele examinate este
complexitatea fenomenelor dificultatile interpretarii; un adânc
al problemelor sociale antice, al istoriei al exacte ar auto-
ritatea necesará pentru a cauzele efectele desvoltkii
stiintifice din antichitate.
Voiu impresiile prin concluzii.
Intre de ale artei cele coloane ale edifi-
ciului cultural, existá o deosebire
Arta poate in mai primitive. Nu popor fárá
carte poate produce scoarte sau cântece de o fabri-
rafinate sau melodiilor de un vioarei, dar chiar
referindu-ne la cultura simplicitatea stilurilor ionic sau scullitura
lui Phidias, pot fi mai rafinatá a ale-
xandrine.
Nu tot astfel stau lucrurile a ckei desvoltare in antichitate pare strâns
legatá de Grecii producä opere mai
semnate numai inflorirei economiei a maritim;
se mai repede in care constituie centre de acti-
vitate activitatea se mutä schimbarea
economice. Ea este -un produs al Grecii au. fondat
inceputul civilizatiei iar cel fondat numeroase
a dat desvoltare comertului, ceeace constituie bazele civili7atiei
perioadei alexandrine.

422

www.dacoromanica.ro
 CULTURA GENERALA IDEILOR

Romanii, nu o productie originalä ; când

statorniceascä o mare cu libertatea de circulatie a bunurilor,
tot Grecii sunt purtätorii culturii, ca regimul alexandrin. In fine,
economicä a imperiului aduce sine o decädere a culturii
0iintifice, care se aproape complet Europa occidentald odatá cu
intoarcerea ei la economia naturalä la regimul feudal.
culturii moderne antichitatea se face tot prin mai inaintate
economice0e, Imperiul Bizantin eel al Arabilor - cum vom vedeä
partea a doua a nostru.
altá observatie este caz antichitatea a produs mari valori
tifice, pe care studiindu-le chiar limba noastrá .nationalá, putem spune ne
dela clasicismului tot cei cari filologia
bilor respective, deci lozinca la clasicisno nu este dreptate adresatá
acelora cari aprofundeazä lui Euclid sau Arhimede.

23 ARHIVA
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR

REFORMA INVATÁMÂNTULUI IN
DE TUDOR VIANU
CTJPRINSUL: Con a Imfoeriului din germane
trecut. - Prevederi tehnicd a public
particular.
II. A)
aibd o
intelectual,
comund. 2. Sd fie un sistem practicabil
de meserii.- Liceul. 3. Sd
toate
un sistem care
-
unitard.
diferen-
4. Sd fie un organism de valoros toate Unitatea
pedagogice. 5. Sd fie-un organism de un spirit social comun. -
nomic Renan gi Nietzsche impotriva Solufia
III. vie a - Stipuldrile Constitufiei. -
dologic muncii lucrul manual ca object de predare. - Motivele muncii: r. Interi-
orizare. - ca confinuturi. 2. Proecfiunea sau muncii sens
Sistemul dr. 3, Solidarism. -Ferme gcolare. - Motivele muncii.
IV. B) fesional complimentar: Cu preparafie primard; a) Dupd
o activitale b) profesionale. 2. prepara-
secundarci o activitate gospoddregti. C)
complimentar. - populare.

REPORMA in Germania nu este o intreprindere termina

Ea se gäse§te de analize, incercäri. Nu
prin de referat aici asupra institutii inchegate, cât asupra
generale vor expresitmea obiectivä in organizarea Auto-
ritatea s'a arätat preocupatá de a precizarea acestor tendinte,
gând initiativa oficialá nu se poate lipsi de speciali§tilor. astfel,
invitatia Ministerului tiintä, Educatie prusian, Institutul
central de educatie instructie din Berlin o mare
nie Octomvrie Conferinta fu pregätitä printr'o voluminoasä lucrare (Die Deu-
tsche Schulreform. Ein Handbuch die Reichsschulkonferenz) in care se trec in
toate de ordin pedagogic, care pe participanti. Dis-
pe rezultatele la care se ajunse prin majoritate de voturi,
formulate in titluri, articole naragrafe. acestea, de rezumate
ale desbaterilor, alt volum publicat de Institutul Central
din Berlin (Die Reichsschulkonferenz in ihren Ergebnissen). Aceste
ne-au servit ca bazá de de cápetenie in expunerea de mai jos. Un
al treilea volum, cuprinzand rapoartele speciale ale votbitorilor, a fost anuntat.

sectia a I. S. R.
ARHIVA PENTRU
REFORMA SOCIALA 424

www.dacoromanica.ro
 MICAREA IDEILOR

Scoala sub descentralizäri aproape complete.

institutiile tipice, sunt gimnaziul real,
superioarä a. m. d. au ajuns timpul se generalizeze, distributia cuprinsul
Germaniei nu s'a totdeauna proportie numárul locuitorilor regiunii sau
oravului pe care trebuiau le deserveascá. Anul nu organizat.
Sistemul de articulatie a treptelor varia dela provincie la provincie. ceeace
mai primejdios pentru consistenta internä a Imperiului, certificatele
eliberate de nu aveau valabilitate tara veciná confederatá.
Tipul valabiliatea examenebor de capacitate ele restrânse la intinderea
singure provincii.
Regimul pedagogice Germania nu trebuie ne surprindä.
nitatea imperiului german este un act politic tardiv ridicat pe o
foarte diferentiatä. Aaturi de organele Imperiuhti, restul
Germania tráiau proprie peisagiul. Prima a legiuitorilor
oamenilor de a fost deci firesc fi privit chestiunea
sistemului de § al Nouii Constitutii a Imperiului trece asupra
acestuia dreptul de a asupra principiilor care au
In prevedere ratiunea convocärii Conferintei a Imperiului ;
sarcina ei tocmai elaborarea de care
Conferinta adunatá, ei se tot asupra chestiunii unificäxii.
Se stipuleazI astfel crearea unui oficiu de instructie central independent,
ca o desvoltare a sectiunii din Ministerul de Interne Imperiului. Grija
tehnice urmätoarele alte Inceperea
a anului Durata egalá b. vacantelor 3. Denumirea
a treptele claselor. 4. Denumirea a membrilor didactic
in raport (dar vreunei de valoare defavora-
bile). 5. in Imperiu a tuturor examenelor de
capacitate. 6. Rectmoavterea in intregul Xmperiu a diplomelor
a examenelor.
Mivcatä de un interes identic, Conferinta problema
public particular. Rezultatul desbaterilor sale cred se poate bine
urmátoarea este public ; când este particular el. trebuie
uxmeze normele public. Supus riguros control in ce
programul metodele, justa salarizare a corpului didactic, onestitatea intreprin-
derii recomandându-1 financiar al particular
poate deveni un auxiliar pretios al public. Deaceea Conferinta admite
pial egalizarea celor specii rezervä unei precizarea condi-
in care egalizarea poate se de fapt.
In acest Conferinta crez poatä centralizat
unificat opus sistemului provincial din trecut, care spiritul unor
restrânse regionaliste. prin aceasta nu. se obtine
o unitate externá in definitiv Spiritul democratiei cere
o unitate interná. de fapt din sistem bine
ARHIVA PENTRU
425 $1 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR TUDOR VIANU: REFORMA

precis articulat un organism, adicä un manifeständu-se imanent toate

lui egal de valoroase.
Cu aceasta ajungem la problema specialä unitare (Einheitsschule). Este
una dintre cele mai grele mai insuficient De f apt ea contine o multiplici-
tate de momente pe care ne-am aplicat a le distinge, de fiecare punct parte
chestiunile respective de organizare Prin aceasta nu ne mai de
ordinea publicatiei Institutului Central ; dar credem obtinem o expimere mai
de toate tinem observäm chestiunile luate desbatere de Con-
ferintä s'ar grupa distribul printre aceste trei categorii mai largi: a) Invä-
intelectual, cetätenesc profesional; b) profesional com-
plementar ; general complementar. numai
prima categorie.
Iatä acum momentele pe care am crezut a le distinge ideea imitare:
coala o german nu o
numitele «Volksschulen», <deutsche Schulen», etc., pästrau incá
toate marca originei pregaind pentru una sau alta din treptele urmátoare de
ascensiunea a copilului indicatiile diferen-
tiale lui contribuiau la mentinerea contrastelor statisticá
din - 1917 populatia a ziselor Worschulen», care pregätesc
gimnaziu, un procent de 25% de copü venind din de titrati
academici, ofiteri numai 2,3% copii (E. Witte, Die
Einheitschule, München 1922, p. 23). Sub regimul votuhii universal o asemenea
stare de lucruri devenise intolerabilä. de nu
apartine grädina de copii, care este ca un adjutant al educatiei
care nu este obligatorie care este recomandatä mai ales pentru regiunile
unde femeea merge in pentru regiunile industriale. de va
eel mult o pentru copiii S'a preconizat o de
clase eventual cu o suprastructurä de alte douá sau patru clase ; care caz ulti-
mele vor o sectiune pentru dotati. comune de
este furnizarea elementare necesare'fiecärui individ sporirea senti-
mentului sociale prin Intrunirea tuturor claselor -

cul ei.
2. ..coala unitard fie un sistem toate directiile. Din
de (Grundschule) se poate trece, aptitudini, in
(Bürgerschule) menitä sä dea o indrumare mai mult profesionalä sau
medie (Mittelschule) pentru o indrumare mai mult teoretia. Continuarea
a o constitue de meserii (Berufschule). poate primi ele-
mente medie cärora le deschis Liceul (Oberschule). diumul
elementelor dela teoreticä medie care de este deschis ; nu
drumul elementelor din cetaeneascá spre care solicitá
profesionalä. Cu toate acestea a acordat absolven-
tilor de meserii speciale (despre acestea ne vom ocupä cu ocazia
PENTRU
426

www.dacoromanica.ro
 IN GERMANIA MI5CAREA IDEILOR

tämântului profesional complementar) spre a audi chiar a se ca

studenti ordinari la Universitäti superioare.
3. sd fie un sistem care diferenliarea. Acest
perativ este parte cuprins cele formulate mai Am väzut in cazul
unei comune de o de patru. clase, s'a propus ca ulti-
melor trei li se afecteze o sectie pentru copiii dotati 2). Ideea unitare
sistem practicabil toate directiile la rândul ei faptului psihologic
inclinarea a insului poate mai curând sau mai târziu. Astfel un
angajat directie poate schimbe la orientarea confor-
mitate cu progresul diferentierii sale. In s'a prevkzut inclinatie
nifestä pentru arte, sau trebuie luatá considerare cuprinsul
treptelor superioare ale ramuri de Se vor orele
mânale ale materiilor pentru care elevul un interes mai pronuntat se
va reduce orelor pentru specialitatea care intereseazä mai putin ; rezul-
tatele muncii elevului domeniul de inclinatie vor inträ pretuirea sa
4. trebuie sd fie un organism egal de valoros
Pedagogii germani cred adâncirea diferentei specifice viata indivi-
dului maximul de umanitate. Deaceea trebuie tendinta de
care a unora din ramurile de in favoarea altora, ca de p. a
favoa,rea gimnaziului. Toate ramurile de trebuesc socotite ca
egal de valoroase. In cu aceasta se ideea profesiunii
stand) a profesorilor.sle toate categoriile. Ea din
egala pregatire a tuturor membrilor corpului didactic. Aceasta la rândul ei se
sau pregairea general-
; cadrul superioare al unui Institut de Peda-
gogie. Numai profesorii superioare maestrii profesionale comple-
mentare scutiti de pregktirea generalá pedagogicá.
5. .5'coala unitard trebuie sd fie un organism de un spirit social comun.
Elementele de drept constitutional administrativ de economie pe care
Conferinta le prevede pentru ultima a de
parte acestei nevoi. Inform* despre procesele ale economiei le
vor primi elevii cu fiecare materie de fiecare E
un invätämânt difuz ; o atmosferä care circulä printre toate
tile.
Intre aceste cinci puncte credem sä fi bine multiplicitatea momentelor
in ideea imitare.

In aceastá ordine de idei trebuie amintit felul in care de baza este organizatä
numitul System»: Sectie principal& pentru copiii normali; 2. Pentru sub-
normali ; 3. Pentru anormali; 4. Pentru supranormali: a) Subsectie de pregátire pentru trep-
tele superioare in al treilea al patrulea an b) Subsectie cu o cu pro-
gramul 5. Pentru. copii normali cari aud 6. Preclasá usor
inapoiati la Sickinger: Arbeitsunterricht. etc. Leipzig, Witte,
op. cit. 35

PENTRU
427 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR TUDOR VIANU: REFORMA

ne apare ca un rezultat chemat de spiritul demo-

cratiei. Ne gäsirn in f sohitii fericite. o temere care constiin-
tele conducatorilor intelectuali de acum patruzeci-cincizeci de ani ca nu cumva
extensiunea pericliteze conCentrarea lui. Pe la
treaga lume se discuta chestiunea primar, Renan,
de Brandes, se termeni impotriva lui. Exista teama ca
din a bunurilor culturii nu rezulte un efect uria grotesc
de superficialitate prost gust semidoct. «E convingerea mea nesträmutatä., spunea
Renan, elementar constitue pur simplu un Ce poate fi un
care citeascá, adicá un care nu sá ?
I)ati oamenilor dacá puteti cincisprezece, douäzeci de de sau le
dati nimic ! Ceeace se aceste douá extreme e departe de a-i face mai
nu face dimpotrivá spontaneitatea naturii instinctul,
bunul sims le dea o (G. Brandes, Essais
choisis, trad. fr. p. 46). vreme Fr. Nietzsche ne-a läsat un document
foarte important pentru tendintelor pedagogice ale Este de
rare n'au o mai largá cercurile specialiste paginile postume care
reproduc cele cinci conferinte pe care Nietzsche le tin la Basel, din
in Martie 1872. Nietzsche reprezentä acolo punctul de vedere al violente
tiuni aristocratice. micul preparator pe care
anului 1871, el astfel, polemizand, democratic:
stint curentele opuse, in actiunea de stricOcioase rezulta-
tele perfect coincidente, care institutele noastre de culturá, ori-
ginarvridicate pe felurite: mai tendinta cätre o mai mare
siune a apoi de a In virtutea primei
tendinte instructia trebuie purtatä cercuri mai largi, sensul celei de a doua
sä renunte la scopurile ei personale sä se subardoneze unei alte forme de
anume Statului*. Impotriva acestei primejdii, Nietzsche care
instructiei, un pendant al marei ei extensiuni tendinta
de a instructiei, ca pendant al micsorárii (Uber die Zukunft
unserer Bildungsanstalten, Werke, Taschen Ausgabe, vol. I., p. 277). Ca in alte
privinte desvoltarea moderne merse impotriva ideilor lui Nietzsche. Principiul
obligativitätii elementar, care asemenea pe
Renan, cele din urmá. Reforma Germania consacrá pe
deasupra obligativitatea profesional complementar. Dependenta
Stat face parte dintre veclerile cele mai ale reformei. Initiativa
este tocmai actul care mod definitiv printre
democratic. este care neutralizeazá primejdia
realä a extensiune. seamá de diferenta a insuhii
care se instrueste sau cu progresul diferentierii sale,
efectul de inadaptare pe care condamnäm de fapt in
profesiuni sau care trece immládiere dela o
la alta a In locul dispretuitoare sau violente
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IN MLFCAREA IDEILOR

care un Nietzsche sau Renan socoteau a se puta autoriza, nu

face prepare conditiunile unei selectiuni firesti dovedeste aceasta
un mai delicat pentru misterul variat al vietii.

.Cele spuse acum nu epuizeazg continutul reformei Germania.

Poate in spiritul general care va sträbate sistemul organismul pe care
schitargm acum stä originalitatea ce se E vorba de
qcoala vie a muncii. tocmai ad Conferinta ajunse la cele mai putine
Constitutia Imperiului formuleazg in principiul:
este maerie de predare pentru toate (Arbeitsunterricht
ist ordentlicher Lehrgegenstand in allen Schulen). muncii
mai mult o materie de Conferinta pe
principiul consacrat prin Constitutie ideea de ordin mai metodologie,
anume: productiv (das schaffende Lernen) este baza
desbaterile Conferintei au fost cupioase, ne sur-
prinde schimb repeziciunea cu care s'a trecut peste organizarea
manual Conferinta se enumere speciile posibile de lucru
manual: cioplire, desemn, tesätorie, fiergrie, gospo-
ingrijirea copiilor. etc., rezervand discutii aparte tuturor
acestor ramurile treptele de Cititorul nu
face nici o idee despre modalitätile nu i-ar veni ajutor
excelenta contributie pe care dr. Max Löweneck o in volumul preparator
al Conferintei. Se pare desbaterile dela Institutul Central, astfel
impotriva accepthmii unilaterale care figureazg in Constitutie, au mai ales
stabileasca intinderea domeniului ideei de Analiza se impune
aici. asadar momentele felurite pe care am crezut a le puteä deosebi in con-
a muncii:
Interiorizare. Fiecare moment al trebuie un prilej
de interiorizare. Am in chipul urmätor aceastá vedere,
pe care cuprinsul Conferintei o reprezintg grupul «reformatorilor (die
entschiedenen Schulreformer) in frunte cu Paul Oestreich: pune in
activitate intregul de functiuni care individului. Este
vorba de a transformit-fiecare conlinut de cum se
vede, intrebuintäm vechea distinctiune scolasticä dintre act continut. Este vorba
de a actele ca continuturi ! Functiunile corpului tineresc, judecata
impulsiunile morale, toate generoase ale spiri-
tualitäti trebuesc oarecum oprite de un moment dat din repedea devenire
ca devenite. De fapt omul care face d. p. o nu
realizeaza o valoare in in care fapta ca stare.
porneste din suflet, dar valoarea apare numai sufletul o intoarce
sine. dintr'un proces de resubiectivare. (cp. R. Müller-Freinfels,
PENTRU
429 $1

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR TUDOR VIANU: REFORMA

Philosophie der Individualität, 1921). Astfel toate ocaziile pentru

toate functiunile, vie vrea sä domeniul valorilor. Este o

Opunem interiorizärii, Activitatea se cu

in sens restrans. Dar aici avem de distins a) p;incipiul muncii
ca de intuire b) munca ca materie de este-evi-
dent nu toate speciile de activitate pe care le enumerá Conferinta stint potrivite
pentru toate ramurile treptele Apoi printre speciile stint unele care
nu pot fi organizate ca materie de predare altele care pot fi puse
materiile teoretic. Organizarea muncii trebuie
de ei functiune. lui Löweneck
o moclalitate Ea desvoltarea spiritului copilului dela
apropiate peste precizarea formelor intuitiei
coala primeste copilul in momentul curio-
pentru lucrurile naturii i se o activitate a
sinrturilor. Este o de experimente, de descoperiri organizare a reflexelor.
In acest moment trebuie desvolte in sine un sistem logic de notiuni, supra-
puse lucrurilor naturii. coala vie a nnmcii dezideratul ca
a lucrurilor sä din tendinta activä a Astfel pe
o prezentare mai a obiectelor prin interesarea tuturor simturilor,
prin copilul este incurajat la mai relief, prin
lut sau apoi la descrierea plan colationare de bu-
colorate de apoi desemn colorat alb a ajunge la scriere.
logic, cuvantul, apare astfel ca sublimarea cés sensitiv-activ.. Cam
dela al treilea an interesul se asupra precizarii formelor intuitiei
sens kantian). Se recomandä la construire de forme
geometrice, etc. Mai departe descrieri in lut sau plastilina de ordin mai mult
conceptual, al realitati geografice sau din coala vie a muncii
se la cea precedenta mai ales ca un de intuire.
al al optulea an de special in se
profesionisti, muncii organizarea materii sepa-
rate de predare. De ad scopul ei intuirea, ea devine reaTmente
constructiva. Sintetizand oarecum momentele precedente, ea foloseste
lumii concrete de intuitiei tinde la aplicarea conceptelor
legilor. Se deprinde instrumentelor de sfredel, ciocan,
etc. ; se procedeaza apoi la desemnul proiectiv
la de aparate pentru aplicarea legilor fizice.
Aparatul masina, considerate ca materiale brute plasticizate vederea
concept sau a legi, este tocmai ocaziunea care permite imbinarea des-
voltarea dobandite fazele anterioare. In clasele superioare
ale secundar, din non o valoare mai in-
tuitivä. matematicei, naturale, fizicei, etc. Elevii vor fi pusi
la citiri la aparate, determinarea centrului de gravitate, a
PENTRU 430
REFORMA

www.dacoromanica.ro
INVÁTAMÂNTULUI IN GERMANIA IDEILOR

greutätii specifice, a punctului de topire fierbere, presiunea gazelor, directia curen-

telor a. m. d. In genere predarea tuturor materiilor se va face pe baza
active a elevului. Totul va caracterul unei cercetäri personale pe cât e cu
putintä va fi legat senzatii motorice.
3. Solidarism. coala muncii are scop social. sporeste dragostea
telegerea pentru omul muncitor. In ateliere laboratorii sentimentul de
lidaritate al Munca are mai departe o imanent
Oricare ar fi egoismul el se integreazá scopurilor societätii.
Nu egoistá ; numai muncá solidaristä. In deprinderea
de a cu acuratete, indemânarea tária
caracterdui.
amintim aici recomandárile Conferintei pentru crearea unor ferme
Acestea nu sunt institute ; ele planul general
o dintre fortele educative ale casei ale
saesc (Landschulheim) au prin urmare organizeze programul de
lucru din complexul conditiunilor vii in care existá.
pe care vie a nnmcii va fi agentul tehnice a
Occidentului. ne numai cá in colarul cel mai bun nu va
fi acela care cea mai predispozitie intelectualá, ci
care dexteritatea cu cea mai Deasemenea
nu va sä sporeascá informatia apetitul de cunostere al uce-
säu, cât organizeze el reflexe sigure sä-i ingeniozitatea
practicá. Cáci din acest ucenic ea nu vrea obtie nici un diletant al culturü generale,
dar nici nu cercetätor cabinetul de nid un functionar subor-
donat muncii vrea eminamente con-
structivá, practicä, silitoare, cu seriozitate functiunile la care desti-
neazá sa specificsá. Rolul omenesc se va astfel cadrul eco-
nomiei generale a societätii ; drept care i se suflet deprinderea la
spiritul camaraderiei profesionale iubirea pentru masele muncitoare ale popo-
o tendintä de compensatie individualä care creste raport
direct cu mobilizarea a insului la munca a societätii. Conferinta
a Imperiului se ea preocupatá ca ce a asigurat conditiile
educatii practice4i sociale, acestor cerinte intime ale sufletului. Dupä
specializare, completare. Ne dar spunem câteva cuvinte despre
extensivä.

Sub numele de extensivd, profesional comple-

mentar. 2. Invátámântul general complementar. ce priveste prima categorie
tinta ei párea exclusiv adâncirea instructiei profesionale,
Conferinta trece printre scopurile ei «solicitarea tendintelor de culturá generalb.
Din profesional complementar fac parte: speciale care
presupun o pregatire printre acestea a) care au inaintea acti-
PENTRU
431 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR VIANU: REFORMA

profesionale: de ucenici, de comert, de menaj ; b) altele care sunt vizi-

tate de dupá un an oarecare de activitate profesionalä: pentru mecanici,
de bonstructii, de etc. 2. speciale care presupun pregâtire
secundar-realä ne intereseazä numai acelea cari stint precedate de o activitate
profesionalá efectivä: superioare de constructiuni de de tesätorie, de
agronomie, etc. Tinerii asadar cari, fie nu 'pot cursurile unei
secundare, fie greutátile vietii i-au angajat profesiune de a se fi
putut o de meserii tehnicá superioará, vin aici
pentru a se sens special, cât in sens cultural general.
profesional complementar trebuie astfel conceput un corectiv adus nedreptä-
tilor sociale. Este prin excelentä o institutie a masselor
In profesional complémentar, numitele gospo-
sau economice (Wirtschaftschulen) destinate indivizilor de ambe
intre douázeci treizeci cinci de pregätire primará. Se predá economie
politick contabilitate etc.; ca materii fa-
cultative, stenografie, stenotipie, o limbä a. d. prin pentru
functionarii din intreprinderile comerciale industriale create mai mult
vederea profesionale Cultura este neapärat
ea reprezentatä ; câmpul ei trebuie in general
complementar, in Universitätile populare.
Universitatea este intregirea de f apt a unitare. Cei cari au fost
in de bazä se Alcätuirea unei
sitare nu se mai din raportul tipic al conferentiar eu auditoriul
Nu mai avem de a face cu cursuri care vine vrea retine ce poate.
a Universitätii populare este o comunitate de in jurul unei biblioteci
de un profesor, care trebuie fie un adevärat indsumátor. Problemele
care le vor cercetare aceste grupári nu fi organizate program
rigid, ci vor din nevoile vii ale membrilor grupului. In cercetare,
va sfat limpezire sufletului. La capätul acestor
sfortäri, Universitatea popularä vrea organizeze adeptii ei un complex organic
de atitudine eticä, Ea trebuie formeze aceä elitä de
câteva sute de oameni mijlocul multimii a poporului care, dupä
Jacob Burckhardt Nietzsche, pot fi lucrätorii unei Renaste, ai
ceri, der grossen cum spune, inspirat de o nostalgie socialk
german.

ADAUS
Dela data conferintelor la Institutul Central din Berlin, din principiile
stabilite acolo, au gäsit o realizare. practicd. Chiar atunci când s'a päsit pe calea
infäptuirilor, au mijloacele menite tinä o evolutie care nu
fi pe placul elementelor politice. punct de program, la a
realizare practicá gândit problema comune
PENTRU
REFORMA 432

www.dacoromanica.ro
 IN GERMANIA IDEILOR

de Astfel, legea din 28 Aprilie 1920 (Grundschulgesetz)

de pentru patru ani de scolaritate un program care
limba religia, local (Heimatkunde), instructia
inunca manualá. La 4 Maiu 1923, State le publicá regulamentul acestei legi. Cu
legea din 28 Aprilie, problema nu rezolvatá, o.dispozitie
a legii admite educatia in famine sau familiar». Autorizându-se dela
aceastä dispozitie, luará o multime de institute private destinatia sá
posteascg. proveniti din clasele numite abuzul
evident, o din 1923 interzise institutelor private
sä mai primeascä elevi; ele sá de ce ultimul elev
inscris le va párási. Principiul mai suferi o prin
din 3 Aprilie 1925 care prevede cä un bine inzestrat poate,
mântul institutorului autorizatia sá páräseascá
de chiar trei ani de scolaritate, a se
Un regulament federal din 1923 transformá public
spiritul active, dar despre o a acestui regulament nu poate
fi vorba. Un Minister federal al Instructiei lice nu s'a creat
Cea mai serioasá dintre piedicile care se provine din
pricina confesional. Spiritul al partidelor de stânga pe
aceasa chestie irezolvabil conflict tendintele reprezentate de partidele
centrului ale dreptei. Conflicte deasemenea au zádárnicit pânä acum
de legiferare ele au pe un publicist german, d-1 H. Schulz,
secretar de Stat Ministenil de Interne al Imperiului, caracterizeze drept un
drumul pe care a fost menitá inainteze pâná acum,
scolará scurt -elementele peripetiile conflict.
Constitutia germaná prevede la art. 146, al. 2, creeacea cererea pärintilor
de (Erziehungsberechtigte), populare conforme credintelor sau concep-
tiilor despre lume, másurá care prin aceasta, o scolaritate
zatá, sensul alineatului prim, nu s'ar stânjenitá. de
trebuie sá fie, limita posibilitátilor, luatá consideratie...». Pe de altá parte
art. 146 al. Constitutia prevede religiei parte din programul
ordinar al exceptiunea neconfesionale). desvoltarea
stor dispozitii se produse 1921, proiectul de lege de Interne Koch.
Proiectul Koch prevede trei categorii de populare (Volksschulen): Acelea
pe care le numest&«Gemeinschaftsschulen» care stau deschise tuturor scolarilor,
in care religia este obiect de sensul art. al. I din Constitutie.
2. confesionale, destinate mai ales scolarilor de o amunitá confesiune, accesi-
bile toate acestea scolarilor de confesiune, dar care corpul didactic tre-
buie apartiná unei singure confesiuni. 3. In laice
liche- oder Weltanschauungsschulen), in care invätámântul religiei este exclus
confesiunea elevilor institutorilor rämâne indiferentá.

Vezi: H. Schulz, Der Leidensweg des Reichsschulgesetzes, Berlin,

ARHIVA PENTRU
433 REFORMA

www.dacoromanica.ro
MI5CAREA IDEILOR

Proiectul Koch nu elementele radicale. Existenta confesionale

räspundeä ce e drept prevederii constitutionale, dar, ele urmau pe de
parte sä fie deservite de institutori confesionali, iar pe de parte erau acce-
sibile scolarilor de confesiune, temerea unei influente
care prevederea Opozitia de care proectul Koch se in
Reichstag, fäc imposibilä votarea lui.
In 1925, Ministrul de Interne Schiele prezintá Reichstagului un al doilea proiect
de lege in chetiunea desvolfärii art. 146 al. 2 din Constitutia Imperiului. Proiectul
a fost judecat cu mult mai putin liberal proiectul anterior soarta
lui nu fu mai
In adevär, proiectul Schiele numai douä categorii de
confesionale, create pentru de o anumitá confesiune, accesibile
cu corp didactic confesional; 2. inspirate de o anumitä
conceptie despre lume (Weltanschauungsschulen), pentru proveniti din
cercuri insufletite de conceptie despre lume, sau pentru oricare altii, dar
corp didactic inspirat de despre lume pentru care fost
hotäritä.
Proiectul Schiele a fost judecat drept mai putin liberal, aläturi
de mäsurile relative la confesionale, pe care le pástreazä dela proiectul
anterior, preconizeazä un adaus de mäsuri menite sä favorizeze niste sociale
a realitate nimeni nu puteä s'o identifice. Ce in adevär
ciale inspirate de o conceptie despre Toleranta proiectului Schiele
se deci realitäti iluzorii ; mäsurile lui favorizeze
de fapt numai intreprinderile confesionale. numitele «Weltanschauungs-
schulen» sunt arätate de Schulz drept niste «producte artificiale de niste ju-
departati de vietii spatele arora nu stä niciun cerc al poporului
german nimeni nu le doreste». Pentru aceste injghebäri, comentarul lui Schulz
nu decât accente de sarcasm.
Aceasta este situatia reformei in Germania, ultimele relatiuni p e
care putut culege. Conturul säu este departe de a fi inchegat. Lucrarea
se in stadiul desbaterilor. Dar atâtea idei noui, atâtea tendinte servite de
o pasiune uneori exclusivá, aceluia care le ia cercetare un tablou variat
demn de a retine.

ARIIVA PENTRU
SOCIALA
434

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR

OLIGARHIA
ASUPRA ISTORIEI CAPITALISMULUI IN ROMANIA
DE LOTAR
CUPRINSUL: Cap. V continuare). Forme le burgheze. 5'. Tendinta oligarhiei de
a se burghezie. 6. Burghezia burghezd 7. Abso-
burghez. 8. Perspective le imediale ale burgheze. VI. le
echilibrului economic extern prin stagnatia capitalista.
Necesitatea capitalist politica a oligarhiei. 3. oligarhiei.
- Capitalul
burgheze
sub capitalism. -
desvoltarea capitalista a
4. capitalismul. 5.
Problema
ca -
politica a
burghezo-capitalistd. 6. Problema concentrafiei capitaliste
ei
agri-
culturd. 7. Idem (urmare). 8. un fenomen 9. Primejdia
reactiunii verzi. so. Neputinta - Muncitorimea

CAP. V
REVOLUTIEI
5. E deci evident societatea a cursul desvoltarii ;
necesitatea burghez. Dar a rämas deschisä marea problemä, cum pe
ce cale se va indeplini aceastä necesitate. Am amintit d-lui Zeletin dupä
care o nu este posibilä deoarece condi-
tiunea fundamentala, separatia puterea de Stat desvoltarea economica,
nu este in societatea Dar am arätat caracterul
reactionar al burgheziei nu posibilitatea unei atitudini revo-
lutionare a altor clase, nu am deplinä claritate. Cáci d-1 Zeletin,
punctul d-sale de vedere, nu a uitat de existenta proletariatului

(I) Vezi Socialeo. An. V, p. An. VI. p. Lucra-

rea de fatä incheiatä vara anului 1923, a avut soarta de a nu vedel pe deplin lumina
apare -
tiparului decât
care a fost redactatä la
aproape patru ani
Situatia
redactare considerabil
nu este, in
proportii. Ea
abstragem de scurtärile impuse, de consideratiuni de spatiu - in forma
ca In
domeniul politic cât cel economie social s'au produs schimbari predzdri
care necesia imperios o prelucrare punere la zi a studiului. Cu toate acestea nu am nici
o modificare M'am márginit eliminez câteva pasagii de
lipsite de interes In rectific anumite amânunte In cadrul strict al
redactárii Cum afirmatiile mele asupra evolutiei oligarhiei
a noastre moderne in genere nu au putut fi sdrundnate de cele petrecute dela
ci au fost cred e suficient sá subliniez aid pentru cetitori
de timp, compunerea care apare astfel ca un tot organic unitar, ca o
icoaná a române cum se observatorului patru ani. viitoare
dactare completá la care lucrez, va da forma definitivá.
atunci numai puncte mai importante. In societatea
se sub impresia valului revolutionar postrevolutionar, miscarea
s'a afirmat ca factor politic de ordin. reconsolidarea definitivá a regimului

435 PENTRU STIINTA

REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR LO TA R :

nimii. D-sa foarte bine «ar trebul ne la o ro-

Dar, dupá d-sa, prefacere istoricá se sguduire,
«deoarece aici desvoltarea burgheze se confuna cu procesul de pref acere
al oligarhiei» (I). Cu alte-euvinte, d-1 Zeletin, revolutia se va
fäptul prin totala a capitaliste de care oligarhie, prin iden-
tificarea a oligarhiei burghezia. Nu intelegem cum se poate
aceste conditiuni absolutismul at apusean care doar nu a fäcut
de bancá nu a acapärat nici când intreprinderi industriale. Se vede
acesta e singurul fenomen abnorm in ,desvoltarea, de absolut
conformitate cu chipul apusean, a capitalismului român. Dar afirmatia
d-lui Zeletin trebuie cercetatä mai deaproape, deoarece de fapt oligarhia care, ce-i
drept, nu e nici absolutismul ei, ca burghezie,
nifestä tendinta de a se cu desvoltarea capitalistä existentä.
Probabilitatea identificäri cu burghezia sau mai bine zis a unei prefaceri
burghezie nu pare deci, prima vedere,
E cel putin penetratia oligarhieä numai rezultatele
ei cantitative, la un moment dat românese ar putea fi complet acaparat
de oligarhie. e asemenea limpede cd indeplinirea acestui proces ar preface
ghezia mai intâiu in ologarhie, dar apoi aceasta ar putea sub pre-
siunea legilor inerente cari n'ar mai fi stingherite
burghezie admitând rezultatul final economic
al revolutiei burgheze s'ar pe o cale relativ pasnicâ, amenintarea
existentei politice a oligarhiei.
Nu se poate, cd o aseinenea desvoltare ar
totodatä cealaltá lature a revolutiei: democratia. Oligarhia nu se va
prin economica, democratie nici
când ea nu o a influentei ei, la un proces
oligarhic, precum altor asupra nu pot aid, importanta
este mult A vorbi de ea ca de un factor revolutionar ax fi prezent
foarte hazardat. Tot astfel aprecierile asupra reformei asupra regimului agrar actual
din nu mai pot fi in azi rezultatele pot fi
v&zute mai In schimb, muncitorimea, acum nu nici im rol,
a se reafirma, potrivit ale evolutiei sociale. Dupá incheierea victorioasi a aca-
oligarhice, nu se mai poate vorbi de o burghezie ca Can-
acestei pe scurt numai parte, articol intitulat
publicat din Martie Pe de parte, identificarea
capitalismul, eventualitatea pe care o mai pe larg capitolul V (5-8) nu s'a produs,
acapArarea economic& atins, parte, scopul. capitalismul, in
actualá reclaml ca corolar politic, oligarhia a ceeace a foat
atunci a posesia a economice, luptele politice pierd din ce
ce mai de lupte da masse devin tot mai pronuntat lupte fractiile
oligarhice adverse. faptele principale de care de n'a mai putut
In ultimul timp, s'a Italia ca putere de invadare
capitalistA, fapt care cele expuse pag. 447. - L. R.
(I) Op. cit. III, 2-3 pag. 263.

ARHIVA PENTRU
51 REFORMA SOCIALA 436

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA ROMANA

de descentralizare», cum sperä d-1 (r). procesul de

pe care 1-am presupus-, presupune la rândul säu ca oligarhia
deplinä posesie a puterii de Stat deoarece mimai astfel ea are putinta se apere,
pe de o parte, de atacurile muncitore$i cucereasca, pe de
parte, pozitiile economice ale burgheziei independente. Oligarhia
ghezie va schimbe deci absolutismul ei oligarhic un absolutism
ghez, indreptat impotrivä muncitorimii cari, din lipsei
regim politic democrat, vor trebul sä fie mai departe opozitie. per-
care e admitem posibilitatea zgu-
duiri politice, evidentieaza oligarhia nu reprezintä clasa cea mai a
societatii nici am admite identificarea capitalismul
este adevär, misiunea ei istorica, ceeace pare putin probabil. rezultat
economic,intregit de democratiei, poate fi realizat, prin räpunerea
a oligarhiei de politica..
E, evident tocmai din solqie nu poate convenl
gheziei de bine ca solutia care i-ar trans-
capitaliste, o situatie mai favorabila. Deaceea e foarte pro-
babil ca sä se un motiv in de a
gheze la o atitudine de oligarhie sau, mai bun la
o opozitie Bine nu este vorba de prevedere.
imprejurärilor deosebite ale transformärii capitaliste române, lupta de
a täränirnii n'a fost prezent nici când secondatä de burghezie.
Prin urmare, a o independentä a ei. e firesc ca,
pentru motive, partidele fie lipsite chiar asazi, ca oligarhia,
de baza electorala pe in toate capitaliste täränimea o oferä
selor burgheze putin importante ca situatie, burghezia
nu fie de la regim democratic ce ar puta aduce la putere
nu muncitorimea industrialä, atimci eel ca in Bulgaria, o stapânire anti-
capitalistä Mai ales din perspectivá se pe
foarte evidente. Am cum românä prin atitudinea
ei revolutionara nu numai dobândirea drepturilor integrale politice, ci, ultima
asigurarea intereselor ei economice pentru a se impune ca factor dominant
de productie. De sigur, mai sau mai puternica,
la tuturor Dar in politicä a acestei
binatii de revendiari e nemäsurat mai mare, prin faptul s'a produs mijlocul
unei aflate in pragul revolutiei burgheze a unei revolutii care,
din punct de vedere a brute sociale, este de
nine. Deaceea o revolutie burghezä, sub influenta
ar necesitate, pe rezultatele ei politice un efect economic de o semni-
ficatie specific biruinta politicei economice Aceasta

Op. cit. pag. 422

ARHIVA PENTRU STIINTA
437 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR LOTAR RÁDÁCEANU:

aduce, prin caracterul ei agrar mai ales baza calitItii de producent al

ranului atât mai grave prejudicii desvoltärii capitaliste, cât nu e vorba
numai de un simplu antagonism de clase interne, ci de problema propäsirii
economice a României. In adevär, conditiile actuale care nu se vor
curând; cârmuirea Statului prima linie sarcina refacerii echilibrului
economic sträinätatea prin o potrivitá economicI
pe când partid burghez va trebui caute a sarciná prin
sporirea productiei industriale prin valorificarea, tot cale industrialä ca-
pitalist& a bogátiilor naturale de sol subsol, täránimea ajunsä la putere va face
tocinai contrarul. Ea va pune mai mare pe promovarea micii productii
agricole pentru a face din ea temelia a aceastá
inseamnä, neglijarea, ba chiar sfruntarea intereselor burghezo-capitaliste im-
plicit, capitalist genere, fata unei discordii
de care tocmai acum, când societatea se aflá la o de
e deosebit de importantá.
7. Este, asadar, foarte explicabil absolutismul burghez atât forma sa mai
ideologick din prezent, cât ce probabilitatea lui de realizare
viitoare. in cazul nostru, el e un fenomen specific desi burghezia
ca atare este, faza de evolutie prin firea ei Desigur, in
f apt fiinta capitalismului principiul absolutist. aceastá pri-
existente tocmai un capitalism foarte inaintat, ca
d. p. in Anglia Germania, sunt o puternicd dacá in alte forma
de Stat corespunde o dictaturá deghizatá, dar a burgheziei cauza e
inapoierea sau a societätii genere In situatie se
b. o. unde acum caracterul burghez al economiei nationale este
amenintat de marea industrie imperialistä, creatá fie timpul rásboiului pentru
nevoile de fie dupá prin acumulatiile de speculä anexarea
Alsaciei, Lorenei Saarului. Dar oricât de vádit ar fi toate capitaliste,
procesul de democratizare merge paralel desvoltarea capitalismului, aceasta nu
burghezia ar fi ea democraticá. Nu avem nici un motiv
burghezia doreste in toate disparitia tuturor demo-
cratice, in special a celor ea este pretutindeni foarte dispusá
de a preveni democratia proletará o foarte putin democratieá dictaturá burghezd.
Evident, burghezia nu este materialmente stare realizeze asemenea intentii
deoarece al capitaliste o de mare putere poli-
a celorlalte desconsiderarea este, mai bun caz, numai
vremelnic posibilä. Pe de parte, burghezia gratie fapt, puter-
nice subsidii politice páturile sociale interesate la ei pe aceasta,

(r) D-1 Madgearu este autorul acestei aprecieri. articolul sau neoliberalismo,
d-sa spune de desvoltare ale capitalismului contimporan
teresele bancare forma de Stat Mai ar fi,
dictatorial*.

ARHIVA PENTRU
SI REFORMA SOCIA LA 438

www.dacoromanica.ro
suficiente mijloace materiale morale a le mod
paniile electorale- Statele apusene in deosebit de eiocvente.
ne arati cum burghezie, intelectualii bund parte dhitre
salariati bloc partidele politice- burgheze parla-
mentare ce le o guvernare din cauza
tätii moderne capitaliste, chiar acolo din
tive a politice proletare, remit creeze dictaturi
(Ungaria, Italia), imposibilitatea gavernaii se invedereazá tot mai
toate acestea burghezia de a
prefacerea inaintarea proletariatului
ei devine antidemocratick dictatura hi mod
pilduitor realizatá de care tind inai
mai energie toate burgheziile totul alt caracter are,
numitul absolutism burghez in notiunea are,
conceptiunea ei originalä, nimic din nuanta o primeste e
regimului burghez, Ba, din acest punct vedere,
oligarhic nu poate fi absolutist. Absolutismal este, in capitalismului,
un de organizare politica, care- nu reactionare
de opresiune, ci din lipsa unei clase burgheze inchegate in timpul mai
febrile infloriri capitaliste. El reprezinta, asadar, un regim tranzitie spre
burgheza. Deaceea, regimul oligarhic se poate absolutist, bine
nu ca misiune istorica, ci ca mimai vreme societgtea
n'a trecut la structura general a capitaliste. Dar
trecere a se dispar conditiunile obiective ale absolu-
tismului oligarhic, acesta se sub presiunea priniejdfilor ce, subit
joark din tutelar in opresiv devine astfel dictatura Singura legiti-
mare ce mai poate intrebuintarea termenului aceste
e dictatura mi este pentru oligarhie numai o trecatoare, ci
forma de ce corespunde existentei ei societate proces
de formare burghezo-capitalistl. Cu totul alta este semnificatia
burghez despre care am vorbit. Burghezia româná, neputând
de f apt, precum o. burghezille apusene, auzá cá democratia
este pentru ea o die tot atât de mare ca pentru oligarhie,
ca un mijloc de la revenirea la conservatism
crearea mior intinse mijlocii cointeresate la capitalism. Acest proces
eu desvoltarea proletariat drept campion al demo-
cratiei. burghez apare nu ca
a clasei noastre burgheze, ci, cu claritate ca un produs al regimului oligarhic.
cavil presupus al miei contopiri burghezo-oligarhice, el va din
ideologie nu vom caracterizäm mai bine decât numindu-1
o bine dela oligarhia
8. am cele precedente penetratia oligarhicl, din
de vedere cantitativ, poate duce, putin in la probleniei
PENTRU
439 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
MICAREA IDEILOR LOTAR

economice a revolutiei burgheze, problema de gravá a

democratiei politice, aceasta nu pentru cercetarea foarte
dintre rezultatele obtinute putem retine definitiv doar am con-
statat atitudinei politice a burgheziei. Incolo e evident penetratia
nu este mimai de ordin cantitativ, ea este identicá numai schim-
barea a detinatorilor capitalului, ci, prin caracterul ei politic, cu o
prefacere calitativä de fond Prin urmare, urmeazá vedem cum
se problema din acest punct de vedere. In numai dacá lupta ce
se in intre capitalul oligarhic tendintele burghezo-capitaliste inde-
pendente ar fi comparata ce, scopuri de acapa-
rare economiéä, au marele grupuri financiare ale Apusului, am drept
ne in cercetarea ei, inregistrarea succeselor dobandite de parte
sau de alta de totul in voia jocului liber al fortelor economice
in Cum, nu mai incape pe Apus
ce se dau capitalului sunt indiciul progresului capitalist dela formele pri-
mitive de anarhie la forma superioara a capitalului financiar mo-
nopolist, in ofensiva economica a oligarhiei tocmai contrarul,
adia oprirea progresului capitalist acompaniat de primejdii politice. Aici
penetratia -nu numai rezistenta naturala a puterii economice
pe care cantitatea lui independent. I se
impotrivesc tendintele vrajmase ale istoriei cele economice cele
politice care, potrivit ei inerente, imping societatea spre
capitalism. Urmarea acestei rezistente e problema pierde caracterul ei
pur economic devine, in primul politica. Nu organizatii
financiare puterile, in intre capitalul oligarhic eel
burghez, ci clase cu interese deosebite pozitii bine stabilite structura.
economica
Astf el tocmai laturea calitativa a penetratiei oligarhice se a fi de
importantä cercetarea problemei. odatä ce e fapt stabilit
este vorba mimai de un aspect izolat al generale ce oligarhia o depune
pe toate pentru asigurarea ei politice, nu mai avem a per-
spectivele ce identificarea burgheziei le are din punct de vedere al
probabilitätii calculative. actualmente identi-
ficare este departe de a fi ne numai ne convingem de
gradul de inaintare la care ajuns revolutia clasele ce o
reprezinta conchidem apoi oligarhia posedá unei
destul de indelungate pentru contopirii burghezo-oligar-
E evident, o cercetare directie nu poate duce la rezul-
tate pozitive ; pare iluzoarie oligarhia va fi pe
cale Considerand puterea aproape pe care ea
o in Stat, putere pe care nu o pierde chiar se in opozitie parlamen-
care este secondata de o formidabilä putere economicá, ne
ARHWA PENTRU
51 REFORMA 440

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA MI5CAREA

pare putin Pe de parte - chiar cä partidele democratice

burgheze vor la putere - este foarte probabil ele vor
sistemul oligarhic ca atare. Chiar venite la putere, nu stint ca opozitia
temeliilie juridice economice ale oligarhiei: consti-
legea administrativä, dreptul electoral-majoritar, legea
Nationale, etc., etc., vorbim de spiritul reactionar ce s'a
de in politia de in aparatul administrativ.
Doborirea sistemului oligarhic penetratiei oligarhice pare
vreme baza de fortä a oligarhiei, ei in Stat, nu este desfiintaa.
ne indoim dominatie poate fi desfüntatä pe obisnuite ale
luptei politice legale pe care, burghezia nici le va care consti-
tue singura posibilitate de manifestare a Vom
in capitolul urmätor care in privinta, perspectivele de evolutie. In
caz, nu este vorba numai de puterea de combativitate pe care reprezen-
tantii politici ai revolutiei burgheze o au asaltul impotriva oligarhiei. Simpla
existenta a organism economic cu tendinte de transformare capitalistä aduce
cu sine de grave turburäri economice este stingherit
a acestor tendinte, nu mai este mentinerea metodelor de
grumare oligarhiei. Acesta este faptul decisiv ce se pune deacurmezisul
tratiei oligarhice. nu trebuie uitat, peste consideratiunile politice de
acum, scopul ei e, in fond, paralizarea progresului capitalist acest
scop, realizat in intregime parte, nu se poate nu se efecte
de economia nationalä.

CAP. VI
REVOLUTIEI

Este fapt de dominatia care impiedica

toate tendintele progresului capitalist pentru a capitalul
national a preface din nuclee de expansiune capitalistä
de câstiguri parazitare, nu fiinteaza de
de rásboiu, ci alipirea unor provincü mai inaintate ea
progresata a avantului general capitalist a f
unor clase revolutionare. Pe vechiul Regat
neoiobag industria in genere, capitalismul nu jucau un rol
in economia nationalä, in capitalismul este chemat fie un factor
economic Dela intrarea balanta
comercialá e toate statisticile o
a. de export, ajung chiar fie - putin formal - active,
cresterea a importului restabilirea real echilibru eco-

441 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR AR

nomic al exterior favoarea Cäci, mai

articol de export cerealele, pierdut eco-
de odinioarä. Mictd Regat 1912 cereale cautitate de peste
douá jumätate miliarde tone, mai mult a exportului
In 1923 renumite.care sunt
Banatul Basarabia a la 1.754.991 tone (3). Cauza, reforma
care a redus, prin efectele ei imediate, productia a
a contribuit, cresterea a consumului a fost
in prima de alipirea vaste teritorii deficitare din punct de
vedere a productiei alimentare de a
Pe de altá parte, necesitatea consum intern sporit
nevoile mari ale industriel, importul enorm de fabricate, sennfabricate,
brute, care are o atät de mare asupra comerciale. In
asemenea sporirea exportuini este o extrem de grea.
portul prin care s'a ultimii ani, contrabalantarea
cu toatá evidenta caracterul export export de foamete (4).
Nu avem putinta de a expune in cadrele restränse ale acestui stu-
diu, aceastä situatie a exterior. Ne propunem a reveni pe Iarg
asupra problemei viitoare editie completatä care, va apare
Credem, consideratiile de mai stint suficiente
a de evolutie la care a ajuns societatea din acest
punct de vedere. nu mai e relativ
mic de produse agricole o dovedeste. Dar ea nu este nici industrialä, deoarece
desvoltarea capitalistä - de altfel - este stagnatie de care
oligarhie. Ea este, deci, silitá continue importul de articole industriale
proportie ca anibileze astfel, sä vreä, eventualele efecte eConomice
ale exportului care, intrece importul, in interesele vitale ale

In eStatistica.anuará a pe 1923, Iconomu

deficitele noastre comerciale 1920 (pag. 64-65). In balan-
1921-1923 vezi Dr. Georgianu, exterior al Romániei 1923,
statistic României 1924, No. 4.
Vezi Staicovici op. cit. pag.
Vezi Georgianu, op. cit.
Dacá tabelele din «Statistics anualb citatá statisticile oficiale ale anilor
1921-1923, convingem lesne cele mai ale cifrelor de-export sfau realitzai
In alimentelor de prima necesitate. Cifra de export creste mai la cereale, vite
in genere, la produsele agricole. e, mod firesc, scumpetea grozavá interiorul
Acestei imprejuräri se de indoealä, regimul nestatornic al exportului care
incearcá, bineinteles zádarnic,- cele variate metode (prohibitiuni temporare, comprimarea
preturilor, cote, taie variabile etc.) pentru a pe de o parte, consumului intern
de ieftine a crek, pe de parte, exportului de multá libertate. In
oligarhia a profitat de aceste experimente de economicä spre a
paguba binelui public. Dar aceasta e numai o urmare a regimului oligarhic,
obisnuit din másurá de izvor de
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 A IDEILOR

exterior corespunde, in mod

este, in parte, cauza, parte, efectul ei. Stagnatia
de politica a oligarhiei intensili-
carea productiei industriale satisfacerea a intern
ci face ca tara - care tinde spre capitalism se
de o cria de capital. national nu ajunge pentru a
face de expansiune ale industriei, ba acele de menti
nere a nivelului atins. Urmarea e o industrialä care aduce sine lipsa de lucru,
sederea de consum a paturilor mtmcitoare din cauza regimului
scumpirea disproportionata a inärfurilor industriale la producitor.
Dar trebuie sufere direct urma de capital care,
el, se preface de credite convenabile. Urmarea e stagnatia eco-
criza Pe de altä parte, produ.ctia agricola nu este sufi-
pentru a criza capitalista. Precum am amintit mai sus,
poate fi sustinut scumpetei interne care, astfel, se intinde
asupra alimentelor de prima necesitate. Dar acest pret destul de scamp el nu
fi másurä sä formeze baza echilibru extern sänätos
2. In situatie, are de desvoltare: sau
spre agrarä pentru a tral, ca de räsb6iu, din exportul agricol, sau
spre tara industriala un nou echilibru economic. Abi t ce
alternativä va fi situatia a va primi
regimul economic de oligarhie, aceastä necesitate
nu poate fi un caz pentru promo-
varea industriei pentru valorificarea naturale, care nu se poate
face industrie, cere continuarea libef a capitaliste,
ambele solutiuni se metodele -presupun schimbarea
politicianist acaparator interventionism de protectie
promovare generalä, precum abandonarea politicei de oprire a
portului de capital. Astfel desvoltarea industriala in genere, care in
veche a putut fi neglijatä .de clasa devine acum pro-
blema fundamentala a societatii (2).

Pasagiile din acest capitol, privitoare la problema echilibrului economic, au

väzute in Primul an activä a fost exportul a luat pentru
prima un mai Activul mare de aproape ce se
in se numai relative. a importului care a fost numai temporarA.
cedentul din este din nou foarte in balanta comercialä este defici-
tará pentru a deveni apoi activá datoria taxelor de export. Aceste fapte
o adâncire a expunerilor noastre, mai ales privinta tendintelor agrariene
economic& care sunt, prin lucrurilor, opuse intereselor industriale capitaliste
chiar intereselor oligarhiei. vom face acest lucru, dat4, amploarea.
tParalizia progresivA a economiei nationale). D-1 Gr. Antipa,
lucrare, a sugestivä caracterizare a situatiei noastre econontice. Recomandäm
consultarea acestei ale incheieri confirmA cele spuse de noi asupra
import-export.
PENTRU 5TIINTA
443 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR LOTAR RADACEANU:

penetratia este ei prin faptul baza

ei, stagnatia artificiala a capitaliste, mt se mai poate mentine ca
criza degenereze. complet. Ceeace, cu toate
puterea a claselor revolutionare nil a fost a
fost deci realizat de istorie: a ajuns drumul ei spre capi-
talism la decisiva. criza de capital, deprecierea valutei cre-
a scumpetei impun o revizuire a politicei economice
garhice implicit, a care aceasta ultima expresie,
chestiunei, partea ei nu e nici ea de mai Dimpotriva,
lipsa unei situatiuni intermediare acapararea desvoltárii capitaliste de care
oligarhie libera ei precum o interesele burgheze,
face ca abondonarea politicei de penetratie fie fatalmente cu
politici sensul mai sus expus. Atât continuarea desvol-
industriale valorificarea naturale stint conditionate, nu
mimai de incetarea piedecilor ce pentru functionarea capitalului intern
pentru de capital, ci, in timp, de un al capitalismuhil
ca atare. acest nu ne poate din interior nici chiar
gimul oligarhic ar dispare peste noapte de pe fata capitalismul
s'ar pute bucura, prinurmare, de depline de libertate de sprijinul sincer
al Statului. bazele istorice ale societatii actuale
posibilitate, de inexistenta cauza crizei de capital. Inceputurile ca-
pitalismului sunt prea artificiale ca ele fi putut de unor
de capital mai importante. apoi regimul oligarhic a
hileazá sistematic toate de expansiune pe care chiar acei germeni
anemici ai capitalismuhii au trebuit le virtutea tendintelor gene-
rale ale capitalului.
De sigur, dela s'a inregistrat un progres acumulári
comerciale politicianiste precum alipirea fostelor provincii austro-ungare.
Dar capitalismul real ce se desvoltat acestea din nu dispuna
de forte politice care reprezinte in viata de Stat principiile de
burgheze, in timp ce oligarhia la de Stat,
nu veche a fost orbita desvoltkii nouilor tinuturi, ci acestea,
desfacute din organismul economic care pozitia integrantä prin
mare, desorientate, au trebuit capituleze f vechiului regat oLigarhic. Am
mai sus ce mod s'a oglindit acest proces in suprastructura a socie-
: de mari fi fost desbinarile nationale unna Unirii, ele nu ar fi putut
o atât de unilateralä reprezentare a provinciilor
noui, acestea fi fost, ca vechiul regat, o imitate
relativ de sine acest caz, nu nationalä a românismului
transcarpatin, ci Banatul Ardealul burghezo-capitalist s'ar fi exprimat, ne-
cesitate, alegerile parlamentare lui s'ar fi resimtit puter e
litica Dar fapt rämâne unificarea, inevitabila mai ales
economic, a pornit dela ei in materie
RENTRU
REFORMA SOCIA LA 444

www.dacoromanica.ro
OLIGARKIA IDEILOR

succesele economice se din zi in zi. Astfel, o expresie popu-

spiritul oamenii mici biruit mare. dintr'o
oligarhica a deVenit o mare tot irele-
vante deosebiri in structura ei generalä.
aportul de elemente burghezo-capitaliste ce-1 putem inregistra epoca post-
nu a putut nimic din soarta a ce i-a fost pregatitä
dela originile ei: de a fi in progresul ei istoric, in toate momentele decisiveb
la sprijinul influenta inaintate. invazie capitalistä a pus
la noi bazele capitaliste nu poate continua ea
pe care a apucat, tot numai o invazie de capital o ya face
evolutia la 1829 prin trecerea definitivä integralä la formele
de organizare capitalistä. In ce am solutionarea
crizei economice e fond continuarea desvoltárii noastre
spre capitalism, ce ne-am convins apoi economicä nu este
cu mari de tpital care dea viatä organismului
capitalist.0 ce am fine, nu este nici nu poate fi ca-
de a sau a produce prin acumulare aceste capitaluri, dela
sine concluzia acum influentei apusene.
3. Dar oligarhia nu poate admite, din punctul ei de vedere, realitatea necesitä-
tilor ce se desprind din istoria situatia a Ori-
de ar fi, oligarhia sä prin continuarea penetratiei, burghe-
zia pe intreaga economie nationala pentru a se pre-
face apoi, sub presiunea burghezie adeväratä, ea nu poate
bine formarea unui capitalism liber controlul conducerea
ei. Cáci sub aspectul economic, in ambele cazuri rezultatul final ar fi
sub politic emanciparea capitalismuhri fie prin propriile lui pu-
fie ajutorul capitalului ar fi cu burgheziei
stente in cu inlocuirea oligarhiei de aceasta. explicabil, deci,
numai perspectiva dezastrului economic ce se deschide cazul mentinerii
politicii oligarhice, oligarhia se seziseze de nevoile evidentiate in
nomia nationalä se la unor solutiuni potrivite. Impasul
ei e, foarte gray. Pe de o parte, politica trecutului a dat
faliment a fost la marginea prápastiei economice. Pe de
parte, capitahrl aduce site toate libere capitaliste
care au fost paralizate interiorul Dar oligarhia nu se toate acestea,
De vreme ea a asigure, legiferarea unei cores-
punzatoare intereselor oligarhice, politicä constitutie,
ea a trecut toate de subsol toate apele utilizabile din punct de vedere
economic proprietatea Statului devenit, forme legale, patrim6niul ei.
acum problema continuärii evolutiei capitaliste a trecut acutá
forma problemei capitalului ea se posesia de f apt a bazelor natu-
rale pe care ar continue prima linie progresul productiei capitaliste.
Ea poate deci cel putin o solutie intermediarä lansarea formulei
ARHIVA PENTRU
45 51 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
MI$CAREA

va la
chiar numai de %, restul de
fi de Stat recte oligarhic in
la Un realizare acestei eonstitue
-a intreprinderi ale Statului ajutorul
vedere al problemei stain,
particular.
comercializarea nu
Din
nici problemä se pune pentru modul de
exploatare ci intreaga economie nationali.
Aceste sunt, definitivi a punctului de
materia capitalului sträin. Nu ne o clipä ele
fi modificate schimbate la aparentä, ba de fapt se vor
mai tari de autoconservare a oligarbiei. Ceeace, ne pare
sigur e nu vor alte principii aceastä
celui mai iscusit economist oligarbic se
putin modul mai fericit necesitatea inevitabilä a importului
de capital interesul politic oligarbiei de a nu din puterea econo-
de Deaceea nationalizärii subsolului nu poate
fi intregimea ei dacä nu o considerdm drept mäsurä de precautie luatá
vederea asigurärii depline a regimului oligarhic in interior a apärärii lui de
invazia De fapt, nu ar fi putintä o eficace din partea oligar-
hiei acea garantie trecerii terenurilor petrolifere, a
miniere, etc. neautorizate ale capitahdui independent. Decât,
indicii neindoioase toatá dibkia care transpirá din aceastä poli-
a oligarhiei a fost, dela in zadar cheltuitä. capitalul sträin nu
intre România conditiuni restrictive fie stäpânit la nevoie,
gâtuit el de oligarhic. Astfel oligarhia rámâne in impasul care
a fost adusä de vremea nemiloasá.
Nu ne indoim a face din urmá afirmatie nu este de ajuns
pe experientele fäcute de d-1 cu ocazia calátoriilor
d-sale apusene. e perfect adevärat situatia internationaa nu a fost
nici din punct de vedere politic, din economic favorabilä apel la
laborarea capitalului stráin. Pe de altá parte e neindoielnic acest apel
de reprezentantul unei politici al economic e notoric
tate, nu atra0, nici inspire incredere. toate acestea, nu
trebuie crezut numai motive se datoreste esecul demer-
oligarbic. de important fi faptul nici State capitaliste
nu de capital o ofertá de ca aceea
«colaborärii politicei economice nationale fie
dela afará de aceea, atmosfera de
politicä ce in toatä Europa impune capitalului international cea mai
mare de plasare; de ar fi antipatia
neincrederea care România oligarhicä este de grupuri financiare
sträine, nu accidentalitatea acestor imprejutári este decisivá, ci gene-
ARHIVA
51 REFORMA SOCIALA 446

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA ROMANA IDEILOR

a lie
strain. mai de invazii capi-
taliste care desvoltarea
am arätat aceastä necesitate putere economia
Insk, capitalismului international care,
enzei economice generale, se de febrilii, este
angajat in apropiat, Deamea invazia
de care are este obiectiv
cucerirea Romaniei ca odiuioari, inte-
rese adusesera european.
este deci nesolutionatá
aceasta, se pot face prognosticari precise asupra mersului viitor desvoltärii
noastre capitaliste. In mice caz, o absolutisti a oligarhiei pare
pentru motivele expuse cele precede*. Nimeni poate,
formele concrete in ,eari se va produce trecerea inevitabilk la o organi-
zare cu Perspectivele ei nu pot
perite cercetandu-se pozitia täränimei a
actualei a viitoare de burghezo-

4- aceastä mai cä, interesate po-

liticeste la revolutia burghez6., täränimea un rol important. Am
veche lipsa unor alte clase, misiunea revolutiei burgheze a
trebuit sä in mod vremehlic, asupra táränimei neoiobage tinute cea
mai mare robie de clasá desvoltatä a oligarhice: de
oligarhia Lunga duratä a çalvarului a invederat,
lipsä de combativitate maturitate politicä
$i nu ar fi intervenit mondial cu toate urmärile lui revolutio-
nare, cine s'ar fi putut baza a revolutiei
burgheze române in ea poatä aproape nemijlocit
acutä pe care ne-o evidentiazd luptele politice dificultätile economice ale
contimporane. Dar cu toate cá, räsboiului, s'a ivit un pro-
letariat puternic, täränimea a râmas, deocamdatä mai departe
reprezentativâ a burgheze. Cáci- pe importanta ei
o importantä covarsitoare, proletare a
fâcut ca ea singura revolutionark politick. Trecgtoa-
rele partide din principiu antioligarhice nu
ale partidelor burgheze
acest fapt.
Am expus mai sus din care interese economice politice actiunea
antioligarhicr a actiune care scopurile ei democratice, se identificä
revolutia burghezä. Am dad, pe o parte, am consider&
actiune ca specific antioligarhid dad., pe de altá parte, am dela biruinta
ei revolutiei burgheze burghezo-capitalist. teroarea
politicá pe care oligarhia a de táránime impune acesteía din
PENTRU
447 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR LOTAR

o pentru cucerirea drepturilor politice integrale care cu

realizarea ei de economicd viata de Stat, de
aceea, antagonismul de.clasä oligarhie se datore§te unor inte-
rese economice deosebite, aceasta nu oligarhia ar fi singura
care pe robie dela valorificarea produselor
am burghezia va trebul sä fie prima ei fazá
de absolutista ca oligarhia. oligarhia nu reprezinta monopolismul
comercial al din cauza ei specific oligarhice, ci pentru ea este
in o inzestratä multe interese caracteristice burgheziei.
Deaceea opozitia va continue sub regimul eventual
absolutism burghez, vreme foloasele ce decurg din existenta uui
capitalism desvoltat pentru (ldrgirea care spo-
rirea necesitätii de a industriale temelia infloririi
gospodariilor primenirea administratiei, democratizarea vietii de Stat,
etc.) vor in inferioritate de desavantagiile lui ce din tendin-
tete monopoliste ale materie comerciala, din §istemele fiscale prin care
burghezia, bugetofaga ea social (nu in individual ca
oligarhia) trece sarcinile publice asupra celorlalte clase, etc. Incolo
va trebul conservatoare ne-am sill intereselor ei anticapi-
taliste o nemeritata, Dar chestiune ne va mai de aproape
ordine de idei.
Deocamdata stabilit nu face oligarhiei,
e oligarhie nu burgheile, ci actualmente oligarhia e clasa reprezenta-
concluzia prin urmare, mi§carea anti-
capitalistä a nu e expresia nationala a unui fenomen
international, este cu totul lumea. contimporana capita-
nu o revolutionard e cea nu sá
ci sd doboare oligarhia. Pretutindeni capitaliste inaintate,
nimea in sensul de noi face o politicä reactionarä, timp ce
muncitorii agricoli se partidelor socialiste. In Austria Bavaria
ea guverneaza chiar numele capitalismului impotriva muncitorimii a
nu poate fi contrabalantata prin ea. In celelalte
unde capitalismul se poate pe largi de burghezi
intelectuali e cel putin pe partea reactiunii, nu
chiar reprezentintul ei principal. Numai mai putin desvoltate din punct
de vedere capitalist, de ex. Iugoslavia Bulgaria,
antiburgheze cu acel revolutionar care abiä legitimeaza unui
conflict de fundamental. Dar Iugoslavia, impäcarea partidului croat cu

se deosebirea oligarhie burghezie.

Aceasta din e prin faptul pe cale bugetará interesele capitalismului
genere. Oligarhia e bugetofaga sensul original al cuvântului: ea se individual
din averea
ARHIVA PENTRU 448
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 ROMANA IDEILOR

radicaa täränimea cu
spre conservatorism. Deosebirea de atitudini este deci atât de evidenti, nu
se poate de o internationala a se poate,
indoealá, vorbi de o international& a proletariatului. In cadrul inter-
national nu este anticapitalistä, reactionara. Atitudinea ei
dela la Internationala proletarä este o realitate vie prin faptul
prezintä o näscut. din structura societatii capitaliste.
ternationala capitalistá, dar foarte puternica, are ea o pozi-
tie bine de proportii internationale: ea rezistenta soli-
dará a capitalismului de -asalturile uniforme ale proletariatului international.
Dar care poate fi misiunea internationale verzi ? oare interese
identice ale täranimii tuturor de suficienta pentru a impune
sau a face numai o colaborare internationala pe baza acelorasi principii
scopuri finale este mai ales stabilirea ideal social
precum un tip ideal de soicietate
putin, un social proletar ?
5. Chiar constatarile noastre generale &supra cleosebirii de .atitudini
litre tärile inaintate cele inapoiate cuprind räspunsul la aceste e
limpede acest nu poate decât negativ. ceeace am spus
deosebirea nu este numai o formulare de fapte politice, ci, sub un aspect
mai adeverirea a regulei generale
cu ei in era capitalista, de a fi o Ea poate fi considerata o clasä
vreme se in are, in calitate, o situatie
proces de productie la care participä atât din punet de vedere juridic din
economic nu numai ea, ci boierii feudali. Odatä emancipata, ea se
o pozitie intermediará proletariat burghezie,
micii burghezii, mimai mai putin materie
unor alte legi economice. In adevär, táránimea apuseana, revolutionará vreme
o sistemul feudal, pierde atât mentalitatea revolutionará caracterul
ei de uniform care massa de iobagi e prin
emanciparea economicä, procesul de diferentiere fatal sub
domnia capitalismului. d-1 Madgearu (I) cu nu mai este permis a
duce la mari» cari proprietäti
aceasta poate fi exact anumite pentru epoca ce imediat
feudalismului. Atunci, emancipati se prefac de fapt in mici o semni-
ficatie putere economic& aproape de cari putinii mari, nu au
nici o importantä Dar timpul uniformitate nu poate
influentei capitaliste, se scizioneazá, cu foarte variate forme interme-
diare, producatori proletari agricoli, astfel ea, in pro-
portii reduse, antagonismul general al societätii antagonismul de clasá
capital acest caz, nu poate fi acea

Doctrina 1923, pag. 13.

ARHIVA PENIRU
449 51 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 1DEILOR LOTAR RADACEANU:

a fi bazatá pe proprietlti mari, productia agri-

se mari, iar devin astfel toemai tipul reprezentativ
când poate vorba de o exploatare
capitalistä sensul ar mod
riati, eu alte cuvinte, proprietate de bine nu
sensul ci ea stare de fapt regimul agrar, kerurile
nu se nimic. Cáci, mai iscusite pro-
nu acumulárile de repartitia
averii câte vreme capitalismul societate, e atunci
proprietatea de ea o formá de organizare midi
agricole corespunzátoare capitalist, lar faptul aceasta, dispare
antagonismul direct Intre de proletari este absolut irelevant.
Cáci acest antagonism rámâne in mod aceastá imprejurare ajunge
a evidentia diferentierea socialá ce, din capitalismului, se produce
e a calitatea de muncitor,
proprietar al mijloacelor de productie cadru individual, apropie pe de
muncitorul proletar, numai al puterii sale de Cáci numai
exploatarea muncii stráine, ci prima linie proprietatea pe care se
meiezá aceastá exploatare, formeazá baza principalá a ideologiei specific burghezo-
capitaliste care, cât agredientele ei monarhiste, nationaliste
elericale, e conservatoare, dacá nu chiar reactionara. viata táranului
este conditionatä ea de proprietate privatá din care nu ideea pro-
prietätii munch, ci cea a proprietátii trebuie fie conser-
vator, ba mäsura influentei capitalismului societate
Dar nu numai Faptul baza existentei proprietatea privatá
intreprinderea individualá mai mult sau mai la adäpostul concurentei
marilor exploatári, face ca reactionarismul fie numai accidental
ca eel al burghezii al fluctuante proletariat
ránime, ci de caracter stabil ca reactionarismul burghez, deoarece are la baza
sa element general de organizare ca burghezia. aceleasi
mai departe unic burghezo-täränese muncitorimii
in ultima imposibilitatea de a-1 sparge socialismul
biruitor nu va lovi in prima linie proprietätile pentru aunt
atât mai hotáritoare - prejudecátile sale imëdiate, cu
a situatiunilor economice istorice nu este
márginirea fatalá a perspectivelor lui intelectuale. pe când astfel de
a de burghezie trebuie gres, aceasta din depune
succes toate stráduintele pentru a antagonismul de interese, de
putin pronuntat, burghezie táränime. In privintá, mondial
a creat, chipul conditiunile unei mai bune
Conjuncturile favorabile din decursul lui au usurat se deseurce de da-
permanentizarea a fácut ca ace lipsä de bani care odi-
nioará aservise satele capitalului de ipotecar, dispará definitiv. Tot-
ARHIVA PENTRU
REFORMA 450

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA

incetat de a fi de atractie atrasi mai

de comerciale industriale. burghezia a
posibilitate consolideze relatiile cu ea nu se mul-
Apredând merit marele rol electoral al
ea o cimentare mai trainia a tine
de interesele economic& a indeosebi sub raport
6. Dar economice ce se a
firesc burghezie nu argumentele de
daca se legea marxiste despre exploatärii mari
celei mici s'a adeverit nude mai ales evolutia ultimekr
ani pare a tocmai exploatarea deat
lege nu este de valabilitate In Anglia, Marx a studiat
transformarea capitalist& a agriculturii, ea s'a confinnat pe In
ropei apusene centrale, a san proprietatea sau s'a format un
regim caracterizat prin coexistenta ambelor forme exploatare. Am descris
acest proces in cap. I nude am dat formula Aici
junil problemei concentratiei capitaliste
a devenit deplasata de persistenta a ambelor forme de
exploatare, eel putin in Apus. Nu ne care din ele
cele din ci care cauzele ce pästrarea
sub regimul capitalist, acesta a capital,
tendintde de concentratie ale acestuia.
In privinta, Kautsky marea este
voltarea ei de conditiunile ce i se de cätre capitalism institutitmile pro-
private salariate Mai extraprofitul, acest puternic
imbold pentru fortelor productive in industrie, are mimai la siste-
ci la regia proprie, de a a
opri desvoltarea tehnicä, din cauza lui cu renta (3).
Apoi faptul exploatärile mari agricole, bazate pe proprietatea a
nu pot adapta cu anevoie maximuhd teoretic
pe care progresul ca pentru intensificarea
productiei atingerea maximului de rentabilitate (4), constitue un obstacol
In Austria unde, táranii aunt putin dintre toate strdale,.
burghezia a la unele prohibitive pentru importul de articole alimentare.
menea acum in Cehoslovada Germania. In Polonia reactiunea a asemenea
simpatiile pe ridicol de
in Polonia. se partidulni care guvernase
in a apoi un Cabinet de coalitie partidele
burgheziei reactionare el un al Aceasta, desi im-
plicit se desavantajeaza consumátoare
(2) Die der Landwirtschaft, Ed. II, Berlin cap. I.
(3) Op. cit., pag. 16, a se toate
(4) Op. cit.,

451 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR LOTAR

mai important al avântului- capitalist in agricultura. La aceste obstacole ce

zultä din proprietatea se adaogä, in mai al acumu-
de capital agriculturä munca salariatä care, pentru diferite motive, este
mai productivä in agricultura mare in industrie
tarea mare agricolä este, grevatá de o serie de organice
cari lipsesc in exploatarea mare industrialä., dimpotrivá,
intreprinderile, nu le desavantajeazä, mijloacele de productie
instalatiile tehnice nu primul adaptarea la maximul
de exploatare cerut de progresul este mai lesne de
procesul de este mai rapid, ba uneori chiar vertiginos fine,
munca are o mai potrivitá poate fi mai usor con-
intensificatä. i cum superioritatea exploatarii asupra celei
tocmai posibilitatea valorificAri mai intense a progre'sului tehnic
a sporirii implicite a productivitätii muncii, e foarte explicabil dacá, in agricul-
marea exploatare nu a putut dobândi acel rol dominant pe care il are in
dustrie.
Nu se poate zice, in agriculturá ar o spre
exploatarea mare sau exploatarea micá. Oricât tinde capitalul agricul-
spre concentratie, dificultatile econoniice pe care i le conditiunile spe-
cifice ale agriculturei, fac ca mica exploatare rolul ei de factor impor-
tant productia agricolä. cele din ambele forme de exploatare sunt deci
reprezentative pentru agriculturá in societatea capitalistä. Ce
tiunea alternativd, exploatarea ar aveä de realizare,
dovedite prin revolutia verde din aproape tot räsäritul Europei (2), ea este respinsä,
prin simpla constatare care de fapt a in atinse
de ea preponderenta micei exploatäri asupra celei mari, nu a avut functie
de desvoltare capitalistä, ci ca urinate a lichiddrii feudalismului agrar. Ea nu a
nimicit marea exploatare ci feudale semifeudale, pentru a
astfel transformarea a agriculturii. ea nu poate servi ca pre-
misä pentru o asupra desvoltärii agriculturii sub capitalism. Nu
exploatarea atare, a biruit din räsäritul Europei, proprietatea
revendicatd de tdrdnimea din feudalism care a
biruintd, nu a o concurentd doud forme de organizare a
care frma a o de
boieri a$ cum pretutindeni la inceputurile transformdrii caPitaliste a
agriculturei.
7. Este deci foarte riscat a sustine exploatarea ar fi cuvânt al
desvoltdrii capitaliste agriculturä. Nicäieri in capitaliste inaintate nu se
poate observa o bine spre exploatarea spre exploatarea

(z) Cit., pag. 23 urm. .

Vezi Madgearu, agrará Arhiva pentru
reforma anul IV, No. 3, pag. 288 urm.
PENTRU 452
$1 SOCIALA

www.dacoromanica.ro
OLIGARFIIA IDEILOR

mare, iar inapoiate al nu exploatarea ci proprie-

Aceastä stabilitate a formelor de exploatare agricolá este,
de cauza pentru care faimoasá Kautsky David nu a fost
incheiatá nici s'ar fi manifestat proces
limpede de concentratie care, industrie, a exploatarea
factor de productie, sau ar fi avut dimpotrivk un proces de
tare a proprietátii faptele istorice ar fi dat dreptate fie tezei lui fie
celei lui David. insä, repartitia rámânând mai peste tot
neschimbatk fárá ca sá revendice marei sau pro-
prietarii mari stil mare mosioare respectiv creieze
noui proprietáti mari prin asemenea acumulári, chestiunea a rámas deschisá.
lemicile jurul ei nu se pot pe analize asupra productivi-
tátii gen de desvoltare care pot in apoteoza exploatári
rezultate contrare asupra nu se poate de acord.
deci inoportun a aceste polemici prea sterile când faptele ne o
atât de coexistentá a ambelor forme de exploatare când, pe deasupra,
aceastá coexistentä gáseste pe deplin explicatia conditiile economice deose-
bite ale agriculturei capitaliste. Situatia realá e, dupá noi, decisivá ea ne
atât exploatarea mare cea drept cele forme de exploatare pe care
capitalismul le creiazá le mentine in agriculturá.
Deaceea, constatând nu poate fi vorba cá dendinta de a
agriculturii... inâná elementará spre dominatia exploatärii nu
restabilim mimai un adevär istoric, ci zdruncinám totodatá bazele tuturor
antagonismului de interese burghezo-táränesc. Cáci
tarea micá e una dintre capitaliste ale agriculturei, nici chiar ei
integralá pe care o unii savanti nu poate rezolvarea
blemei sociale domeniul agricol. Am atins acum aceastä problemá remarcând
cá lipsa conflict de interese direct micul producätor munci-
salariat nu este másurá contrabalanseze conservativk ce fatal,
se din institutia private. e chiar pentru acest motiv
se poate sustine mica proprietate, chiar limitele de
ar fi consideratá drept trecerea mijloacelor de productie in proprietatea
celor muncesc ele. Dar pe deasupra e evident mica exploatare, oricât
s'ar sustine are avantagiul unei absolute de productivitate renta-
bilitate, sufere de grave piedeci de desvoltare. Foarte bine a zis Kautsky
cu privire la sä fie decisiv punctul de vedere al muncii,
chestiunea care de exploatae produce mult pe baza unei chel-
tuieli de egale» (2). Cáci chiar am micii exploa-
judecatá de lucrate, productivitatea micei exploa-
pe cea a marei exploatári, nu se poate timp,

(I) Madgearu, op. cit., pag.

Op. cit., pag. 48.
ARHIVA PENTRU
453 REFORMA
1

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR LOTAR

cantitatea depuse, marea exploatare produse

mai mari in timp mica se poate mimai prin supramunca
proprietaruhii (r). e foarte deoarece ea
pentru care mica exploatare, at productivitatea
e unnä mica exploatare poate
metodele de gospodärire mai
sului astfel inferieritate (2). necesare din
de vedere care la valorilor de schimb (3) face ca
metoda de productie sá aduc sine cáderea chiar desffintarea
de la a metodelor de
superioare. Dar mica exploatare, nutritá de mica proprietate de ca-
pital, poate face acestei care cere, pentru ei
de de aceea, cele mai masini agricole mai
brme, se pot exploatarea ExpIoatarea e cea mai
mare a progresului tehnic (4).
Acest adevár este de exploatári
tate unde se practicá ptincipiul private ca
economic& a micii agricole se trece tot mai la forme
cooperative de productie care, inlesnese procurarea colectivä de
seminte, etc. posibilitatea de concurentá a
nilor de proprietatea mare. abandonarea individuale,
pe aceasta e exploatarea micá, abandonarea acesteia
a se manifest& chiar capitaliste. e evident cá,
cooperativä mentinândtt-se, ea nu ne va duce la proprietatea de ci, treptat
in care odatá transformarea socieatii capitaliste socialist& va
dispare ideologia individualist& a proprietátii, la proprietatea
Se evidentiazá aid ceeace de altfel se toate domeniile econo-
capitaliste: bazele economice ale productiei sodaliste se formeazá prin
necesitätile de desvoltare ale eapitalismului sub regimul acestuia.
8. In eonsecintä, pot fi gásite nicgri elementele sociale economice din
cari rezulte un antagonism de interese natural burghezie. Dim-
câte vreme se in posesia exploatarea a
de productie, vreme, alte cuvinte, ei economic& e bazatá
pe proprietatea individualk ei e atât mai aláturi de burghezie cu cât,
(r) Vezi op. pag. 48
Vezi Bauer als supliment la lucrarea citatá a lui in
care se aratá inferioritate a inferioritate din care, mod ne-
cesar; inferioritatea productivitätii
(3) Vezi Das Kapital, Vol. I, pag. din punct de vedere social e numai
acel tip de de care e nevoie pentru a produce o valoare de intrebuintare
normale existente de mediu social de ittensitate
de muncb.
op. cit, pag. 23.

PENTRU
$1 REFORMA
454

www.dacoromanica.ro
OLIG A

gratie politicei a acestei din urmá, antagonismul firesc satul

produator orasul consumator devine an antagonism prima linie proletaro-
täränesc, Deaceea oricine táränimii un rol politic care, trecând
peste limitele reprezentäri a intereselor ei particulare cadrele generale ale
intereselor burghezo-capitaliste, ia. misiuni istorice de prefacere
socialä.
Aceastä afirmatie este, indoialä, imediat valabilä pentru táränimea Apu-
In o täränime anticapitalist& revo-
lutionarä, lucrurile par a un alt aspect. cu toate cä miscarea täräneasc&
este, din punct de vedere istoric, cu miscarea de emancipare a târanilor
de sub feudalism, cbricrete care ea se produce totul altele.
Are foarte multä dreptate d-1 Madgearu, sustinând la o
care care s'a nu este identicä aceea din vremea revolutiei
franceze. aceste pärti, inglobatä regim de neo-
feudal nu imprejuräri de economie casnicä de emanciparea ei defi-
nitivä de acum, ci influenta puternicA a pietii. Apoi momentul In care are
liberarea ei deplinä punerea ei in stäpanirea pämântului, coincide o ridicare
a gradului de de datoritä exagerärii antagonismelor de
D-sa greseste, când astfel sunt date conditiunile unei dis-
pozitiuni anticapitaliste definitive deosebite de cea constatatá
tárgnimii apusene cursul desvoltArii capitaliste. Desigur, «dacä dispozitia
capitalist& a s'ar fi produs Europa N. A.)
care ar fi dominat un regim politic democratic o miscare muncitoreasc&
insemnatä, nimic durabil n'ar fi se aláturi de munci-
torimea oraselor» (2). Dar, pe cä acest adevär este numai fictiv
realitate nu se poate concepe o miscare anticapitalist& societate
de inaintatá dispune acum de un «regim politic democratic» un
letariat puternic, nu trebuie uitat dispozitia a táränimei române
se indreaptá capitalismului oligarhic. Nu contrazicem aceastá con-
statare o fácutá mai sus, dupä care täränimea combate oligarhia
e burghezá, nu e oligarhie. Spunem la noi, dispozitia ge-
anticapitalist& de fapt oligarhie, nu. burghezie
adeváratä, imprejurare care este de pentru caracterizarea
istoric social care se produce lupta táränimii De
vedem nici nu este nevoie de «un regim politic democratic» de
muncitoreascä pentru ca miscarea sä
aibä un anticapitalist. Acesta se exclusiv
din a capitalismului care, desvoltându-se fie
paniat de o emancipare paralea a introducând economia

Op. cit., 304.

op. cit., pag. 303.
PENTRU
5 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 RADACEAN :

In acesteia, se tocmai clipele ráspantiei sale decisive cu o

abia emancipata. neadaptata conditiilor de
capitalistä speculatá afará de aceea de capitalul comercial, nu numai
interesele ei particulare limita intereselor generale burgheze, ci
chiar unei politici speciale de clasá e evident
radicalismul anticapitalist al täränimii
nu se datoreste regimului democratic miscärii
care lipsesc (r), ci istorice
trezirea dispozitiei anticapitaliste a taránimii. Aceste fenomene sunt
riceste despärtite Apusului. se produce revolutia care
gáseste burghezia aliantá feudalismului.
Apoi abia, desvoltarea capitalistä realizat oarecari progrese, se produc
tendinte anticapitaliste pentru a se potoll, in cu
statornicirea a capitalismului. In aceasta din se pro-
duce, cauzelor simultan cum totodatä
revoltitia rezistenta oligarhiei, a clasei reprezentative a
capitalismului, trebuie fie cu mai mult
anticapitalismul ei,.,fiind indreptat impotriva oligarhiei, direct acea revo-
lutie dela care ea drepturi politice reale satisfacerei intereselor
ei economice. Deaceea nu se poate o deosebire scopurile istorice ale
Apus Numai formele nu sunt,
toate, identice.
Dispozitia anticapitalistä a aspiratiile democratice ce se
sub oligarhic, pe aceastä dispozitie, fot, dar, dáinul numai vreme
,oligarhia clasa resp. burghezia ajunsä putere mentine
absolutist, din epoca oligarhica. Dar evident nici apoi
nu va fie democraticä: ea va pierde numai dispozitia ei anti-
.capitalistä. o mare deosebire o democratie care tinde a
pune dominatia minoritäti opresive democratia defensiva care, bazatä pe
majoritate poate drumul progresului. In acest din caz,
democratia devine un principiu reactionar progrea
ar impune, indoialä, abandonarea ei rnetodelor violente,
democratia ar tirnp evoluarea minoritätilor progresive
de la majoritatea revolutionarä de Dar aceasta este o care
nu ne poate aid. caz, democratismul are
bine distincte nu poate fi considerat ca o
a progresului social. lui fund determinatä de de satisfacere
al intereselor imediate täränesti, acestea, la conditionate de
de a capitalismulti, se situatia istoricá in care se mani-
(i) Madgearu, op. cit., pag. pare a Nu se poate agádul
democratia e un ideal muncitorimea nu un rol im-
portant.
PENTRU
$1

www.dacoromanica.ro
OLIGARHIA ROMANA IDEILOR

festá fac ca nu un caracter progresist anume impre-

istorice.
Dar nu TärAnimea chiar actuala ei fazä antioli-
o primej die reactionarä prin faptul cä, emanciparea ei petrecându-se
o traditie de economie raporturi de antagonismul
general burghezo-taränesc a luat un caracter de biruinta po-
a presupunând ar posibilá - s'ar puta identificä nu cu
capitalismului gâtuit de oligarhié, ci cu lui din non prin
antiburghezä. Am arätat mai sus când am vorbit
despre caracterul absolutist al .burgheziei sub regimul oligarhic, asesta se
politicei independente pe care, datoritä imprejurárilor istorice speciale,
a reusit sä o inaugureze. nu este o odatä
ce desvoltarea societätii românesti e spre capitalismului,
biruinta alte clase, exceptionând bine biruinta proletariatului con-
comitentá cu o biruintä a proletare mondiale, trebuie fie
progresului istoric. Chiar numai o puternica a unui partid agrarian
o primejdie. Avem aceastä
pe de o parte Rusia, unde dictatura cu perspective progresive
vreme se la isbucnirea a devenit reactio-
consolidarea-reactiunei internationale, deoarece a curmat evolutia
capitalistá a realizeze societatea socialistä pe de parte
Bulgaria, unde dictatura a impiedecat fáti desvoltarea capitalistä
pentru a cele de ea.
Decât, democratia a biruintä nu este, urmare, de dorif
nu are din fericire de reusitä pe compt propriu. In lipsa regim demo-
cratic care asigure majoriatii puterea, dictatura oligar-
hice poate fi decât o violentä. firea
exclude dela inceput unei asemenea revolutii. Capitalismul a con-
centrat puterea mai mare,
Astfel acestea au devenit câmp de a revolutiilor politice, In
orase a biruit butghezia revolutionarl a apusene, orase a .biruit pro-
letariatul rusesc cu toate biruinta nu ar fi fost desigur
cu actiunea a orasului nu fi secondatá
de elementará a fapt este au avut-o
totdeauna massele tot ele au fost acelea care au dat vechilor
Bauer foarte cum dictatura proletariatului Rusia nu este
de tranzitie democralle (Bolschewismus oder Sozialdemokratie, Cap.
pag. 64) curs» ce s'a inaugurat tinde a restabill conditiunile obiective ale
economiei capitaliste. orientaree In In de Maria
1922). Dar toate Otfel dictatura sovietia se prezintá drept inceputul revolu-
Rusia, e aceasta din nu poate fi succes prezidaa de o
ideologie De f apt vedem cum dictaturs devine din ce ce mai
o dictatura fond social lrrghezo-capitalist.

ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 IDEILOR LOTAR RADACEANU:

muri lovitura decisivá nouilor regimuri, produse de revolutie, forma

aspiralor bor. Oricât de ar fi, asadar, Stat, faptul
contact direct mii de sate mai mult sau putin
izolate grija gospodkiei o deosebire timpul sezonului agricol,
se deplaseze la orase, face cu neputintá altä manifestare ordonatá
decât pe calea a votului universal. Acesta desfiintat, ca
democratie, de oligarhie, singura care täränimea poate
este nedisciplinatá, isbucnire elementará a
nemultumirilor ajunse la culme. Asemenea isbucniri pot fi, cu poto-
lite puterea organizatä a Statului (r).
asemenea e evident nu táränimea poate fi clasa revolutiei
burgheze România. istoria, interesele ei anticapitaliste demo-
cartice tocmai când oligarhia se la raspântia prefacerii capitaliste, a
din ea o clasá antioligarhicä deci, constelatia revolutionard.
toate cá trebul reprezinte un democratism sincer radical,
vreme regimul oligarhic o va va interpsele econo-
mice, perspectiva desvoltarea capitalismului va antagonismul burghezo-
va astfel o schimbare spre reactioarism -atitudinea
este ca sigur. impotenta care caracterizeag sub aspectul politic
de conducerea unei clase ca faza revo-
lutionará, stráduintele ei democratice fie condamnate de a zadarnice.
Dat caracterul absolutist burgheziei numai proletariatul poate da
de al poporului capul care stápâneascä
acest corp de Dar proletariatului românesc, prea slab
pentru a conducerea revolutiei burgheze, este conditionatá de desvoltare
a capitalismului care va preface tkänimea din anticapitalist& antiproletará,
inomentul care proletariatul se va puteä gândi, in baza puterii sale
sporite, sä se in fruntea revolutiei burgheze, va coincide cu izolarea lui aproape
totalä. Nu ne putem urmare, la nimic dela miscarea
la o'opozitie tot atât de zadarnicá, pe cât de toate aceasta nu
ea nu va succese partiale, unele
pozitii din formidabila fortdreatá reactionará care oligarhia a prefäcut Statul
concluzia e totus, nici o a nu este, pentra
oarecare vreme, periculoasá oligarhiei cá nimic nu o de a
(i) In neputinte politice a foarte edificatoare
din Bulgaria. burghezia a reuait dela timp de scurt
succes de radical guvernul agrarian bazat pe verzi pe Increderea imensei majori-
a poporului bulgar, ocupati ampului de cen-
trele nu putut la yreme, organizA, implicit, o actiune de
impotriva bine diseiplinate a ora.gelor. apoi a
In toamna anului cu o generalkea a trebuit apeleze la sprijinul partidului
comunist.
(2) Bolschewismus oder Sozialdemokratie, pas. 26.

REFORMA
458

www.dacoromanica.ro
 ROMANA MI5CAREA IDEILOR

la economice provocate de stingherirea evolutiei

aici, sträinätatea va spune, probabil, decisiv.
Deaceea numai clasa muncitoare, singura permanent la demo-
va realizà, cel sub aspectul politic, revolutia burghezá Ro-
mânia. Am evolutia economicá a e in aceastä pri-
cá oligarhia se mentine, fie cá ei ia burghezia, prin-
cipiul de al conducatoare va fie, in caz, abso-
lutismul. dáinuirea regimului oligarhic corespunzând cu o
toreascá slabA, proletariatul se poate manifesta cu succes abia depliná
a capitalismului, dacá, din intâmplare, evolutia nu este precipitatá de izbucnirea
revolutiei proletare forme acute Apus. putintä i era capitalistä
revolutia burghezä democraticá se va identifick prin intrarea României in orbita
Apusului revolutia proletarä. Aceasta va fi, de deslegarea
finitivä a tuturor problemelor românesti.

PENTRU
459 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
WILLIAM CULBERTSON: In- economice de sine
Economic Policies. A Survey of sociale culturale, d-1 Culbertson
the Economies of Diplomacy. New-York socoate ei, de a se
London 1925. independent& In politica
acestei Statelor dus la rezultat, egoismele nationale
Unite este un de contracarat, ducAnd la
cunoscut prin sale anterioare conflicte armate, ca urmare a manifestärilor
(*Commercial Policy in War Time and de expansiune imperfalistA.
1919 Materials an Deaceea, rolul
stuffs in the Cpmmercial Policies of the este sA fie un agent de cooperare interna-
aptirutA in ca un specialist In Liga Natiunilor este
chestiunile de economic& in special destinat& sA orienteze natiunile In
In calitate, el a ocupat D. Culbertson are incredere
intre 1917-1925 locul de membru al misiunea unei
de tarife a Statelor Unite a
cursuri de spiritul internationalist pre-
la Universitatea. din Washington la mult dreptul
de tiinte Politice din Williams- buna convietuire a natiunilor.
town. Culbertson astfel un interna-
Opera aceasta din se prezintá ca tionalist, o care In mijlocul rea-.
o a cercetArilor acest domeniu, contimporane, poate
care se asupra utopisti. Dar utopiile de azi sunt
internationale, din perioada de rázboiu. de In haosul mondial de
Ea are un mai expozitiv, se intrevede de
dogmatic, ceeace o valoare mai mare, stare este dependent de
sugestiilor observatiilor ce ea cuprinde, se din ce In ce mai
concluziilor de economic& se poate
ternationalA. cooperarea internationalá.
In cele douAsprezece capitole, Succesul diplomatice nu se poste,
se de de comert, azi, sA fie asigurat, dacA ea purcede
mai favorizate, principiile acest spirit este mai
metodele de negociare a tarifelor, conducerea economice
nism tratament preferential, acestei convingeri, in opera
investitiuni, carte- sa, care se fapt ca Elemente eco-
lare In de nomice pentru diplomatie, D-1 Culbertson se
in de eeonomici determinanti in
In din aceste capitole speciale. concurenta pentru
autorul o stäpilnire a furnizarea de materii prime, Impru-
referitoare spirit de muturi externe, concesiuni, investitiuni de
prezentarea capital d.
faptelor in degajarea Pe Mai ales din acest motiv opera d-lui Cul-
aceste care chestiunilor bertson un aspect de originalitate
celor mai aride atractivA, interesul este spo- de noutate, stimulAnd economicA,
rit prin ale autorului. In care
In eel din capitol, d-1 tele sale pot o-fructificare neobisnuit
-pune concluziile rezultate din faptele expuse de In rezultate,
In capitolele conchide de a politicii de ca
litica mercantilist& a fost un fiasco,
sistem al vechii diplomatii late- Selectionarea sistematizarea materia-
meiat pe dat lului de fapte, claritatea a expunerii
ment. spiritul idealist care purcede din comprehen-
Examinând sub intreitul aspect: a contimporane
-al politice de sine stAttoare, al se desprinde concluziile sugestiile
ARHIVA PENTRU
51 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

autorului, fac ca opera d-lui Culbertson Este evident comisia a pus in

mai valoarea unei aparat administrativ, foarte
de tionat, cum este al Statelor Unite, pentru
unei reprezentative. a imensul material informativ
Madgearu-- acest volum. rubricile
istorice pur sau econo-
mice) o de profesori universitari americani
Dictionary of Tariff Information, issued o pretioasg nici
SepteMber 2924, by the United States tare o nefiind
Commission_ Washington 4-to 1036 pentru a o mai
pagini, 2,25 dolari. exacta.
Totdeauna, mai ales dela Vom aminti comisia
Statele Unite indreptat spre un regim care luat rgspunderea acestui
protectionist. dietionar a avut un
de marea nomist de o valoare putin Numele
toare, este de a transferal d-lui William S. Culbertson, actualul
melor datorate de Statele Europei ca american la care pe prima.
u nu se contesta a volumului, este confirmat prin seriozi-
misia care a avut drept de-a tatea valoarea
din 1922, azi vi- Volumul este destinat
goare, a documentatg in mod stralucit. Ideea unui astfel de dictionar
Cu practic, de desvoltat poate ne Ea poate fi
rica, cotnisia a socotit cu noastre. de
documentare pusá la dispo- Studii infiintat trecut pe
zitia niarelui public accesibilg, de Finante de f apt de
sub aceea a dictionar, atinge.aproape la vamal
românesc, in care se vor
practice. mai complete exacte asupra
Sub care noastre directie sau
explicatie definitia ei, de o alta. va mai o
descriere a metodelor de fabricatie, a mate- descriere economica a
riilor prime intrebuintate, etc. importul, exportul, consumati a
tele asupra productiei cele ale im- frele ale importului de consum.
portului exportului ce pri- Prin firea lucrurilor, prima incercare de
Statele Unite. evi- tuire a unui dictionar românese nu va
dent foarte lungime impor- pretinde la de
tanta a descrise Culbertson prietenii d-sale din comisia
datele pe care comisia le-a avut la dictio-
Dictionarul nu numai in pregätire va el
de a da negustorilor, functionarilor reale nu numai celor cari
oamendor politici destinati politica
informatii complete asupra ciala, tuturor celor cari cu interes
face obiectul unor tranzactii ce- desvoltarea economicg a
merciale natiuni, este manual care succesul
administrativ continand o toate eforturile economice, sociale
a sistemelor de tarif, a metodelor fice ale toate popoarele
de aplicare a acestora, precum un istoric Europei trebuie caute exemple pentru
interminabilei controverse intre Marea Republica.
decursul veacurilor, In acelor modele americane, a
Grecia la Statele lucrarea d-lui Culberston, care constitue
Moderne din. res- un exemplu de organizare a vietii
(Tariff History) astfel o Statului, este a face pe cale cel mai
a politicii vamale a fericit
Mihail Manoilescu
ARHIVA PENTRU $TIINTA
461 REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

HANS : Richtlinien die &supra elevului, vedere mai

Lehrpldne der Schulen Preussens. scopul educativ, forma,rea unei
Berlin Weidmannsne Buchhandlung echilibrate, cetiteneasca, adancirea
2 vol. artistici filozofici a In acest
Lucrarea de constitue ultima scop reforma imagineazi nu numai
de pregatire indrumare a rea mai multor profesori de
forme a secundar din Prusia. spre a in timp de materie
DupA o autorul dela ea scop unitar, dar chiar reciproce
se memoriul Ministerului de de ore de curs profesori.
structie asupra reorganizarii Intreaga este bine conceputi
din 2924, pe care am avut ca o (Arbeitsschule). Ea nu se
dej prilejul si transmit& materia de
trecut al Arhivei. De fapt primele ci vesnic preocupata de fortele desvoltate
directoare ale acestei.reforme se chiar elev, sau care se pot desvolti: autonomie
(art. 142- a sentiment,
care vorbeste de de in prima
etc. linie metoda de a In acest scop se
caracteristica a reformei reiese combinarea potrivita a
din titlul Nu se de pro- viduale acasi a prelucririi colective
ci de norm, directive pentru Nu se a se face prea
tuirea bor. Cu conditia de a se satisface uz de de executat acasi. Acestea
prevAzute pentru an, pistreaza se vor referi la aplicatiunea memoriei, vor
o libertate de miscare suficient& pentru in prima linie din personale
programele desvoltarea a
profesorilor de cari dispun autonome, mai superior.
resului ce pot la o noutate o constitue numitele asocia-
anume chestiuni, la nevoie liuni libere de lucru (freie Arbeitsgemeinschaf-
face dela un an la ten). Programele le rezervi ore speciale.
Nu e dar de ajuns cA se vreo Ele au menirea de a opera
patru feluri de hceie, elevilor o cultural& a categoriei respective de
generali diferia, dar chiar in douA liceie simi- Participarea la aceste este
are din din nu facultativA, formandu-se grupe de elevi
vor exact materie. dovedesc talent interes chestiunile ce
Suntem astfel departe de idealul pedagogic a se Acestea se
director din conferinta profesorilor in
pare nu va mai fi dat pot fi. diferite
unui Ministru prusian de instructie publicA si o pe din
se poati uitandu-se la ceasornic patru, trebuie filozofice,
toti copiii Prusia din cutare reforma le o deosebiti.
clasii analizeazii poezia cutare Din toate acestea reiese de
regulei de al dintre profesori. Con-
Dar reforma di ca libertate cu o profesorale simt menite a echi.-
mini, ia cealalta. In trecut, fiecare interesul individual al specialita-
socotea materia lui ca unicul scop de eel al In aceasti
turi al elevilor nu vroia nimic-de chestiune rolul directorului de este foarte
lelalte de ceilalti colegi. deli cat.
Noua introduce ca Cu aceste lucrarea intri
in concentraliunii, in examinarea metodelor de aplicat predarea
a in Nu se mai diferitelor mai
tinde ca materie si fie predati numitele fundamentale),
complet si capete mai celelalte, totdeauna
multe Se cere ca prin ochilor problema culturali de
rarea profesori armonizarea a categoriei respective de secundara.
si se un efect de In fine, volumul al doilea al con-
PENTRU
462

www.dacoromanica.ro
stitue partea propriu programaticA, chiar considerarea a
pentru fiecare obiect nu-se liceu
din care se va siege a constitui etc.).
prograniul original de Conferinta Despre studiul istoriei, se spune este inenit
profesorilor. o cetire a acestor formeze critic al elevului de
poate da o despre probleme ce-i poate pune desvoltAndu-i
culturA la care aspia secun- de rAspundere. AmAnuntele istorice
noua nu constitue un scop sine, ci mai interesantA
Este imposibil se analizeze este formareu de a percepe
recenzie de noul de just fenomenele cauzele Deosebirea con-
sugestiuni coprinse in instructiunile Ministe- despre lume nu trebuies1 micsoreze
riale redate de lucrarea de Ne stima adversar, ci studiul istoriei trebuie
numai spicuind ducá la o Se va
conceptiuni ce ni s'au pärut mai caracteristice. special istoria domnitorilor, a intrigilor
plomatice a conflictelor de succesiune.
punot de vedere artistic, se accentueazA va din stu-
importanta nu numai a literaturii ideea de drept cunosterea
ci a artei a muzicii, diferitele a principiilor ordinei sociale, intemelate pe
epoci istorice, in care scop se va conlu- solidaritatea Se vor in acest
crarea profesorii de desen scop rapoarte despre indeplinirea functiunilor
In cursul superior se va vizite la publice pri-
arhitectonice, gotic, baroc, vate, etc.
etc. secolelor respective, folosindu-se Se prevede deasemenea predarea de
acest scop vizitarea muzeelor. despre dreptul despre Liga
adâncirea poate fi la
acest conceptia despre filozoficl se va la expli-
lume in diferitele opere literare. care
astfel va folosi din nimentele istorice, lecturi din
cetirea operelor cafe pun raportu- mai ales libere.
rilor individ societate. Intre scopurile finale ale
Se special unei se ca cea
nationale, nu trebuie prin putere omeneascl.
de elevilor li se va matematica trebuie
poeti ai celelalte obiecte. Se va
nu ai unei clase sau confesiuni, ci ai geometriei proiective arta. Se vor
natiunii constituind un bun comun istorice ale
menit cimenteze sentimentul nilor matematice, profesorii de matematicA
nationale. completând pe de istorie in
materne are, culturale a omenirei.
puncte de contact evidente, istoria trebuie
cu geografia Dar chiar obiecte din studiul matematicei, care trebuie
totul se pot legAturi. Astfel, in trateze, se poate, aplicatiuni
liceul se va mai mult asupra toare la de Stat la economia
influentei formarea literaturii Se va deasemenea mate-
diferitelor epoci, modern influenta maticei pentru celelalte exacte pentru
romane a marilor natiuni
liceul real studiilor Nu vom celelalte spi-
matematice pentru anumiti gAnditori ai tre- rezultAnd destul de limpede din
cutului. exen;ple examinate.
Pentru asociatiile libere se Profesorii vor un material
cirea unor probleme de esteticA, introducerea foarte bogat interesant studiarea acestor
elevilor 'in metodele literare, studii directive. un. numai, privire
despre a diverse popoare, la folosirea libere scop fi-
in curente de lozofic.

463 [ARHIVA PENTRU

REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

In aceste ore se va adâncl, prin lecturi cum, credem, va râmâne definitiv

priate, cuprinsul-filozofic al diferitelor social-economicá.
Se va tine de scopul cultural al cooperativd, o
categtmiei respective de secundarä. social-economicit. Cooperatia un
Prin cetirea de se vor de toate direc-
elevii pentru acestui gen de lite- Statele atâta
Nu se o siste- ea nu mai poate forma de sistem.
a ci o asupra economic, de celelalte, cooperatia prin
metodei a- felului de al tinta ei este ratiunei
marilor asupra atitudinei noastre ea superioar& sistemului capitalist,
de problemele-filozofice. sistemului marxist, sau celui ne
de a formarea de ne gândim seriozitate la o
precise, de rationamente riguroase de con- ordine sodal-economica, pe coope-
structiuni logice complicate la filozofi, ratism. Se pare ziva ordinei cooperative nu
are menirea de a preveni pe elevi contra jude- este departe.
categorice ce se ivesc in mod Statul capitalist, de
ales in tineretului. an dat rezultate neindestuláto are.
Deosebit de utilé, este studiarea acelor filo- Nenumárate a'u in chip
zofi ale opere pot la neindoios publice sunt lipsite de
unei epoci istorice. aptitudim economice, este necesar
M. Sanielevici se caute mijlocul care se
avantagiile sociale ale de Stat
cu valoarea a
BERNARD LAVERGNE: derei private.
ratif. générale de la coopération de con- Se observá pretutindeni tendinta de a
sommation. L Les faits. Un type économique se administratia a Statuiui,
nouveau: La Régie coopérative. Paris, comunei, de administratia intreprinderilor
Alcan, publice. Se pretutindeni se acorde
literature socialist& e mai o autonomie ce ce mai largá
literature trebuie se pentru a se obtine o gestiune
cá acestui din sis- din ce In ce mai mai
social-economic este cu mult de deficite. interesant este admi-
decât a celui dintâiu. Socialismul este in des- mistratia aceasta a
compunere, este decädere, pe când tinde de ori forma organi-
ratismul este in pliná printr'o
nu a inregistrat nid un esec. lucrare diará de regie apoi
despre cooperatism este o este toate principille cooperatiste de
un pas pentru doctrinei ordine dreptate socialá.
cooperatiste, de rezultatele practice Se vede astfel capitalismul care a stat
strälucite ale cooperatiei, singura experimen- la baza gestiunilor publice,
tare socialá, singura de gimul socialist, care a zadarnic
care a deplin. Noua lucrare a d-lui -.scum se pot
profesor Bernard Lavergne: l'Ordre care toate
mai-departe, definitiv doc- a le slábiciunile.
cooperatismului locul ei sistemul desemneaz& regimul
nostra social-economic. care consumatorul va rolul
Prim@ volum expunerea faptelor, mai important, contra ordinei capitaliste
din care va deduce al doilea volum doctrina de rolul prim este jucat de pro-
cooperatismului. Cu toate acestea introdu- sau ordinei marxiste sau sindicaliste
cerea acestui volum de peste pagini prim este jucat muncitor, socotit
apoi dealungul expuneri a faptelor ca factor producAtor societate.
a concluziilor pe care le trage, se Cooperatismul rástoarn& ,conceptie.
In chip luminos principiile doctrinei Ideea cooperativa a in chip numai-
cooperatiste cum o d-1 Lavergne, ce conceptul de consumator a devenit
ARHIVA PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
familiar ganditorului pu- echitätii. Cooperatismul in doc-
Ideea de consumator e evolutionist&
producAtorului. Ideea cooperativg ideea de
Doctrina cooperativ& dreptul con- ramuri gemene, practice
controleze, ale ideei generale a gconsumatorului-suzeran».
mijloacele de productie, La bunurilor economice corespunde
scop de a satisface trebuintele sale. conceptul cooperativ, la aceea a serviciilor
Ideea de consumator consecintele publice corespunde
intregului nostru concept social: in 'Idea de cetätean, ideea s'a näscut
ordinea in ordinea politi in a sa cuideea de consumator,
economicA. ideea cooperativ& n'a niciodat&
In sa lucrare, d-1 Bernard Lavergne ur-
problema cooperatismului acest Ideea de nu a fost toate
treit dotneniu. El un scop timpurile, niciodat& in trecut nu s'a
anume: determine locul care se cetätean se
in viata social-economicl, cu dreptul de a la
explice dreptul politic, dreptatea economic& gestiunea afacerilor dreptul de a
democratia ideea de consumator ; vointa sa la conducerea a
demonstreze structura Statului.
productiei, nu In functie de o Egalitatea nu are
a profitului sistemul care egalitatea in drept a
cooperativ poate cu sistemul de fieclruia de a satisfacl multiplele
productie capitalist cu modul ei social de necesitäti pe care le are.
consumatori-nlscuti ai serviciilor
In ideéa nu este cum ei au drepturi egale de a
altceva ideea constunator desvoltat& putin rlu cu au dea-
In toate sale doctrinale, nu este de semenea, dreptul egal de a face se ce
a drepturilor sociale mijloace preferabile pentru
economice consumatorului. Potrivit ganizarea puterii serviciilor publice. Membrii
acestei observatii unui popor se ca -ai Stat
in ordinea suveranitatea numai consumatorii
apartine In ordinea publice. In acest societatea este
hegemonia trebuie in chip o cooperatie care au egali
normal consumatoruhli nu producAtorului toti au de serviciile
astfel cum doctrinele ei, fie ele materiale sau
economice capitaliste, sau sócialiste au ideea democraticl de e mai
trat-o de judecata publicl. veche aceea de cooperatie, doctrina
cooperatia, corespunzAtor democratiei acesteia din trage din aceea
politice, regimul democratiei a democratiei polifice. Doctrina cooperatistä
economice. s'a din analiza sub
poate e bine comparatia fie impulsia faptelor cooperative
prea departe. Expresia prea declamatoare de doctrinarg.
de econsumator-rege* e bine sl fie inläturatl.
Ea poate fi in chip util inlocuit& aceea de democratia care
*consumator-zuveran». Suzeranitatea exclude cooperativ, este deplin.
ideea de suveranitate absoluta. acest Bernard Lavergne
Ad eo cu pe Gide, E. Poinon B.
de sociale econo- Webb. Pentru d-sa ideea cooperativi
mice de prin cooperatism nu trebuie din
se o doctrini revolutionarg. In ten- chin: cl nu este decât o varietate de
dinta ca ce are sl fie consumator, Statul nu este o coope-
conducAtor al cooperatismul nu de servicii publice.
se gândeste la alte actiuni deck la Ideea de consumator este In la baza
acelea conforme celei stricte, dar econolnice moderne. Ea a
ARHIVA PENTRU
465' SI

www.dacoromanica.ro
RECENZII

de psihologicA, trei- Privind economia din punctul

zeci de ani ce a fost de cinstitii vedere al consumatorului, d-1 Bernard
pionieri din Rochdale. Deatunci teoria valorii vergne schiteazA o magistrala economie
pune valoarea pe pe care o adânceascA
pe dorinta de consumare care o desvolte ulterioare.
resimte pentru acele E vorba concluziile acestei noui
raritatea pe obiectul ceptii deosebit insemnate. ele
ochii consumatorului, care face putem deduce chip limpede cA este
in adevAratul al regimul capitalist de un
In conceptie a in regim cooperatist.
nile consumatorilor trebuie proiect de schimbare
a tuturor proble- nu este posibil suntem perfect
melor economice. asupra importantei beneficiilor
conceptie Lavergne mului social-economic actual. Lavergne
pune in minunata pe care o dovedeste al
face consumator-suzeran capitalist e relativ nu e
domeniul economic, centrul dom- ca de fie ra-
notiune, domeniul a portat la capital ceeace numai
nu poate fi rezolvatA pe capitalist -ci cifra de afaceri
de metoda cooperativa. domeniul - ceeace intereseaza intreagâ.
politic, notiunea de consumator obligat Ordinea cooperativA se opune, d-1
al serviciilor Statului face fundamentul solid I,avergne, ordinei capitaliste numai aceea
al drepturilor noastre politice. ea ia ca scop final satisfacerea
Obiectul propriu al economicului, cum de a
Lavergne, de a progresiv inegalitatea a veniturilor.
se determina valoarea tuturor obiectelor- Regimul cooperatist
duse destinate consumatiei, o suna de probleme noui economice sociale.
loace agenti de productie, monede Societatea va regimul cooperatist
strumente de de o nouA economica, care trebuie
examineze asupra a pre- nainte studiata. deci
fäcute de diferitii agenti ai zultatele sociale ale
ductiei de Stat. Repartitia cooperativ trebuie dinainte examinate.
decurge valoarea atribuita obiectelor fa- aceste douA se valoarea
bricate agenti sau mijloace ale ordinei cooperative de aceea capitalistA,
Productia ca repartitia, astfel, folosul rezultat pentru societate din schim-
sunt in teoria valorii a preturilor. regimului su social-economic.
dintre economia cooperatista Lavergne
regimul cooperativ, nu poate fi vorba expunere:
de mecanismului monetar ; ordinea cooperatistä; economic-al
cooperativA, nu poate nu se regimul valbarea a
mecanismului legilor care determing gramului cooperatist.
bune sau In de problema, toate
toate chestiunile care faciobiectul tiunile politice sociale contimporane, este
trebuie sa fie din discutate privite din de a se
punctul de vedere ideei de consumator. tehnice
Aceasta dintr'un punct de vedere. interesele legitime ale consumator.
dintr'o doctrinarA, e bine se Capitalismul s'a dovedit ca
la ce punct ideea de necesitate zatiei de el productia nu fi
a consumatorului este elementul esential a ajuns de Capitalismul
explicatii a al este izvorul sociale
doilea, dinteo ratiune practicA, e de nedreptate bene-
cesar se valoare coope- omenirea
rativ de celelalte principii de organizare douA clase antagoniste ireconciliabile, ceeace
nu la chestiunea dar la
PENTRU $TIINTA
REFORMAtOCIALA 466

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

toate noastre sociale. idealizeazA mobilul economic repar-

aid este dilema. Societatea de astAzi nu poate mai multi.
la productiei de la Deasemenea, suprimarea salariatului ar
la care a ajuns, publicul consu- reinvierea regimului meseriilor, ceeace
membrii societátii totalitatea nu mai este putintA, nu poate
nu mai pot repartitiei nedrept la marea intreprindere, la concentrarea
de productiei, la metodele tehnice de
aid mândra ambitie a cooperatiei. de Suprimarea salariatului fi
Ea o b ordinea cooperativA ajunge la o
satisfacere a intereselor legitime ale ameliorare a eonditiilor de salariat de
matorilor, subsiste tendinta face nu un regim
industriale unul de nerecunoscut.
a productiei moderne, In fine, de aptituditii gustul de
responsabilitatea unui a stabili diferente de venituri mentine
care initiativa totdeauna clase sociale. nu des-
conducerea intreprinderii. Ordinea coope- fiinteazA sociale, dar le
rativá antinomiile aparente : pro- treptat temeiul calitAtii de consumator
gresul industriale
conditiilor de ale regimuhii de- Pentru d-1 Bernard Lavergne, cooperatismul
mocratic. este altceva deck o
. Originalitatea a regimului coope- metodicA de a introduce cea mai mare dreptate
d-1 Lavergne, este coope economice, primind
ratismul diferentiarea ierarhia primordiale individual
a In stinctele fundamentale ale omului,
acestea veniturilor respectând legea economice
clase, suprimAnd distributie de dividende care, este pe atât de de
-nete, numai plus-va- este in lumea faptelor.
lute negociabile a Pentru fixarea doctrinei este
Ordinea cooperativA chestiunea absolut necesar se ne anaiizeze faptele
care s'a din convingerea pentru a se dela
e o prea mare neegalitate remunerarea ideile preconcepute arbitrare. Trebnie
claselor bogate aceea a claselor Coo- se treptat dela observatia la
peratismul este posibil sA se facA precisA a caracterelor perma-
a mai mai nente ale cooperatiei, la doctrinei
democratick fArA a pro- ratismului.
care am este cale o d-1
Prin aceasta el dA o desmintire definitivA cre- opera sa.
dintei-seculare valoarea organizatiei capi- expune luminos interes ant
taliste. Repartitia atenueaz5. - ceeace s'a expus de ori - originea
de la desfiintarea ei, cooperatiei mecanismul de
regimul salariatului se consum, introduce de
funde salariatul intreprinzAtorul vedere nou, totul original prezentarea
ficiarul organizatiei, toate nemultu- -faptelor cooperative. D-sa miscarea
sociale cooperativA este expunerea ei ttebuie
Pentru intemeierea doctrine definitive considere pe cooperativele distribu-
d-1 Bernard Lavergne cere verificarea anon
cooperatismul care au fost cercetate -
tive ordinare, sau cooperativele libere - sin-

ideea mult
Doctrina cooperatiei are a
salariatul
cA cooperatismul
clasele sociale.
-
cooperativele autorizate sau
la
dela Universitatea din
cooperative
de savantul profesor
nu profitnl, reduce Acest punct de vedere prin lui,
la .proportii dupA consecintele nebAnuite pe care le are,
alte decât regimul capitalist. Nu face valoarea importanta intâiului volum
profitul, scop al al operei Lavergne. principal
467 PENTRU
$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
.RECENZII

al acestui volum devine astfel scoaterea drept (Vandervelde-Socialisme

a importantelor organisme l'Etat), sau «SocietAti anonime de colectivi-
care se pe principii/e cooperative, tAti (Ed. Milhaud Les régies et
care ne o judecata d-lui Lavergne
cooperative,
cooperatiei.
Din cercetarea laptelor cooperative suntem
a avut d-sa de
de ideea cooperativelor
pe descoperitori
- preocupat
o

siliti deosebim douA mari categorii numai norocul Intr'o

perative de In primul care a tinut-o la. Lyon, 3 Februarie
treprinderile cooperative libere sau 1914, Lavergne - nebAnuind
cooperativele de consum cuni desvoltat cooperative din Belgia emis idees
dela 1844 (Rochdale) astAzi, al fi folositor consumatorilor, de mare
doilea Intreprinderile cooperative auto- ajutor pentru cooperatism, colectivitAtile
rizate publice, acelea datoresc organizA pe cooperative
parte decizii a colee- marea industrie exploatatoare a
publice, acord cu Statului - mine, metalurgice, textile -
mai mare precizie, Lavergne serviciile publice de consum circulatie
e de se foloseascA termenul de coope- electricitate, ferate.
rative autorizate, sau mai bine regii cooperalive, Intreaga sa idee
cooperative publice. complet realizatA Belgia, de
cooperativA a profesat mult timp de secol a ise fi
contact moral sau material consecintele sociale.
autoritatea publicA. AstAzi acest puritanism Regia cooperativk dupA defineste
a fost a colaborarea Lavergne, este o societate
cu puterea publicA e din cele de membri capital variabile, a
fecunde. este de a ca ,membri nu
economie tinde sA se particular!, ca noastre cooperative
substitue economiei private, care aproape ordinare sau libere, ci persoane morale,
veacului nostru, a. anumite publice, judete
asigurat proprietatea economicl. comune sau publice, uneori
evolutie este unul din cele mai mari cooperative alcAtuite de consumatori ai pro-
fenomene caracteristice ale primilor dusului pe care regia are misiunea f
veacului al Puterile publice se actionari
In noua care Lavergne pre- In regie dubla calitate de
miscarea coperativI perspec- directe ale produsului de reprezentante
tivele cooperativ are nerale ale publicului de consumatori.
puternici cooperatia Regia cooperativA e chip limpede o
sau regia treprindere Caracterele-funda-
de joss, chip mentale ei sunt:
spontan din A doua, scooperatia de Regia cooperativd datoreste crearea
decurge supreme decizii a publics act de
ale Statului: Parlament puterile constituite. autoritate, o lege, un o decizie.
Prin ambele chemate cazuri se : a) puterea publicA
sA se o concesie, dar nu participl ; b) puterea
rative. concesia puterea
cooperativA, a fost prea participa la regie, a fi nevoie
cunoscutA. Pentru d-1 Ber- dea vreo concesie.
nard pune ei 2. a coopera-
social& sale.
Lavergne a descoperit acest Autonomia e : administrativl,
Belgia, alti -autori vorbiserA financiarl. Deficitele ei nu sunt
despre ea, acoperite din bugetul puterilor publice, dar
cooperativA, nume su- elementele politice, ale puterei executive
alte sociale: de sau legiuitbare, nu au o putere asupra ei.
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 3. In economicl, se
consumatori dire* ai distinge o a Statului mo-
tor ei. o separare din ce In ce mai
4. guvernarea a oamenilor
colectivitate sau societate ministrarea economic& a lucrurilor. Statul
cooperativa, are drept aderize cunoscAnd din ce ce mai profund defectele
conditii ca actionarii actuali Regiei coops- intreprinderii de regie proprie
de delegati directi ai are acorde
5. Principiul con- intreprinderilor serviciilor sale o autonomie
sumatofilor, sau vdrsdrii la fondurile din ce in ce mai
rezenid. cooperativ& aplica fiscale, regii sociale, semi-cooperative, sau
cooperativ al mie chiar cooperative.
profitului, ca surplus incasare, Aceastá ca productia fie
proportional suma vederea publicului, a
lacultatea a sau in consumatori, nu fiscului,
parte, la fondurile o regimul coopera-
capitalul, acestuia nu i se tist.
datoratä capitalului vrsat sau Nu putem pe Lavergne
prumutat. asupra tuturor Regiilor
cum se vede, din cele patru criterii ale cooperative Belgia, Italia Franta.
cooperatiei libere - calitatea de oonsumatori Acele multe pagini de
beneficiari ai tuturor actionarilor; principiul fie cetite din ele se
deschise; xestituirea beneficiilor desprinde pentru prima caracterul acestei
tional un vot minunate publice. Suntem datori
fiecare oricare fi actiunilor ad subliniem Lavergne care
pe care le - primele adoptate va doctrina cooperatiei.
de Regia cooperativA. Sin- patruzeci de dela
gurul ultimul al cooperatiei libere, cooperativei pionierilor din Rochdale, Ch.
egalitatea de vot, nu este de Gide B. Potter-Webb, descoperit acest
cooperativA. este logic, persoanele morale, de asociatie economicl, atunci
lipsite de egoism individual, economice, au fixat
roluri diferite asociatie, nu pot drept doctrina libere, tot astfel,
vot egal. federalele sasezeci de ani
de cooperative libere nu este egal, ci cooperative: du credit communal de
pfoportional membrilor asociati, Bernard Lavergne a descoperit
de capital a fieciruia asociatie. acest gen de asociatie
cooperative mai bine conduse necunoscutl a fixat
Regiei cooperative. In coowratismului,
cooperative conduse de ce, toate, numele Bernard va fi pentru
au mai mare interes la mersul bun al ser- totdeauna aláturi de d-lui Charles
-viciilor, nu pot o conducere ca fluritorii doctrinei acestei
autonomia de puterile de
-publice, ele buna organizare mult, apostolu/
- oricare alte sub liber, d-1 Ch. Gide, a idealul cope-
biurocratiei a practicilor 'lipsite rativ: cooperativd, dar care pe
de al gestiunei publice. ce treceau tot mai departe,
Inteo magistrall a Regiei publice B. descoperirea punerea
d-1 Lavergne pune in definitiv a Regiei cooperative, poate
Regia cooperativá fruntea tuturor Regiilor Ordinei cooperative e
publice. aproape..
Regia cooperativ& face socializarea In conlucrarea Stat
etatizare separe guvernarea cooperatie deosebit de de
oamenilor de administratia lucrurilor. Ba folositoare Numai
atinge conducerea vietii publice. Statului, transforniarea Statului
ARHIVA PENTRU
469 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

Stat cooperatist, putem puterea- mondial&

cooperatiei, regimului ca- - sau Wepte
pitalist de introducerea viata fi sau de
a celelalte popoare mondiale» (p.
Dupá Coudenhove crearea Pan-Europa
N. Ghiulea este o necesitate pentru Asa,
autorul ne pentru Germania o
R. N. COUDENHOVE-KALERGI: asemenea constructie ces
Paneuropa, 1925, Paneuropa-Verlag, Wien- mai buná garantie pentru desvoltatea fortelor
Leipzig, pp. 172. ei etnice. dredentismul distrugerea
In acest volum cunoscutul publicist german a Germanisxnului dincolo de hotare ;
cetátean cehoslovac in Viena adunä prezervarea lui*
articolele revista PAN EUROPA Germania Rusia
asupra uniuni europene. Intr'o distrugerea Europei (p.
uniune sunt cuprinse toate statele Rusia un Stat cu interese
din Europa, exceptia Rusiei Angliei, Asia.
singurä, sistemul la de est ale Pan-Europei
vietic intinderea geograficá un continent autorul crede ele fie rotunjite
aparte, Anglia dinteun alt cedarea Basarabiei, care reprezina
sistem continental, Britanic. mare pacea Europei (p.
hove alcAtuirea unei Pan-Europa Cedarea cuprinde, totus, nordul
sensul TJniunei Pan-americane, pe Basarabiei a fost
zele doctrinei Monroe, mutatis mutandis, provincie intre din Paris Tratatul
Europa de pe din Berlin. Ceva ca pentru
care se autorul este necesitatea eco- judetelor din Basarabiei,
a unei mutuale care renunte la tezaurul
previe rásboiu viitor, Rusiei pe timpul se
nu pe nimeni ci face partea sacrificatá din trupul fos-
lumea piardá. motivare tului Imperiu moscovit acordarea
prea cunoscutá, care ne scrierile credit in benefidul
pacifiste dinainte de ale Englezului vietice (p. 149).
Norman apare se de
realizeze un Pau-Europa. timp
plan de Mai instituirea constructiilor abstractc
uniuni vamale (Zoilverein), gandindu-se analogiilor plauzibile, care o
la precedentul din istoria Germaniei In secolul poate aproba.
trecut. De altf el intreaga a lui Kou- Dar intre in detalii, stabi-
analogü din o armonieintre punctele cele mai ireduc-
mersul ar repe- tibile politica utopismul sán devine
titie a evenimentelor din Pe .cu inoportun
o uniune pact de resate.
drepturilor ne facem o iluzie posibilitatea
din fiecare la pacea Pan-Europa actuale de
a Europei. catie ale natiuni, vagi
Dar toate acestea nu ajung prezerve pe care ni le dexteritate
pacea Pan-Europei. In peri- de diletant. Problema Europa este mai
colului din afará, din partea celorlalte uniuni
sisteme continentale, ca Rusia, modelul Panamericane, la
tanic, etc., Statele din Pan-Europa trebuie ei nu este o apropiere platonic& in li-
o (p. geografice ale continent.
Coudenhove Pan-Europa. este nu se vorbi in Europa de o
este o chestiune de de moarte. In uniune politic&, care sá toate statele
logicei sale rigide nu o acestui continent,
Popoarele Europei nu au : astäzi nu mult timp o
PENTRU STIINTA
REFORMA
470

www.dacoromanica.ro
 sufleteascá un spirit care se referá munai la sau
asemenea realitate la - 1924, (numai statistica
viitorului, dar conditia de fi de e pe
printeo mai mai aunt cu mult_prea vechi, tocinai
toare de fapt a omenirei. relative la agriculturt cele
Nicolae Petrescu care se publict datele cele mai recente, la
noi. Lucrul e mai regretabil, cu d-I
Sigerus face In prefata sale
Dr. FR. care comentárii asupra datelor noastre
Ruminiens, 1926 Verlag Wirt- statistice, et drept nesigure
schaftliche Mittelstelle. uneori tendentioase», ne spue
Dr. Fr. un sta- sunt nesigure pe care le
tistic rezumatil al pentru drept tendentioase. D-sa chiar declará
minoritarilor de aceste chestiuni intrec eompetenta d-sale.
special poltru informarea lumei germane din Dar atunci nu obligat d-sa dea
despre chestiuniles mai importante ale germane, pe care yrea st o informeze, ca ele-
economiei In acest sens ment de rezultatele sta-
lucrarea este fie rspanditt. tistic noastre, la ulti-
Anuarul d-lui dr. Sigerus este o lucrare de mele date d-sa
alcatuitá extragerea, coin- a fäcut-o ? Este admistbil ca, ce ai
pararea alegerea celor mai impor- o insinuatie ca cea de mai sus, insinuatie
tante din toate publicatiunile noastre stati- pe care nu competent st o justifici,
oficiale, precum din studii de pe urmá, pretentia de a inspira incredere,
specialitate, pe care le In lucrarea sa. et statistics romaneasct nu
Pentru ilustrarea ramuri de 1926, ce a produs agricultura
activitate economict, d-sa a alcátuit tabele la la inceputul fiectrel toamne noi
rezumative, foarte sugestive, eliminand ce s'a produs
intereseazá pe anume spe- lucru e de despre vitelor,
Din acest punct de vedere etc. A impresia statistica
d-sale este foarte mai mult, colt, una cele mai pentru noi,
care are multe incontestabil, dar de
acela de toate datele mai impor- altd e de inapoiatá .ca
tante, din toate noastre stati- aproape pentru conducerea economiei
stice, destul de greu de gäsit un sau de noastre nu este tendentios ? D-1
procurat mai ales In afará de Sigerus, alti minoritari, cari prefert st
tablourile relative la chestiunile agri- anonimi, dar au pretentie de a
industrie; finante, relevám fi mai increderes
informatii, relative la: face un real serviciu
(a Statului, a particularior, st ne arate ce fi de
a institutii publice) ; páduri, felul organizatiilor pentru a
statistica productiunii ; bine scopului pentru care
a petrolului; a produselor de export creiate, s'ar pune mult mai
de destinatie; a uzinelor electrice; a bunt, s'ar nunumai delainsinuári
electric In teritoriile nejustificate, dar fapte, care ne-ar sill
consumatori; a elementul st-i acolo, st fact
utilizat la producere ; etc. presie.
ca dea Regrettm lucrarea dr. Sigerus, care
esentialul interesant important din de altfel e bunt ca intentii, ne-a provocat la o
vedere asupra celor Insemnate asemenea digresiune ; dar observa-
ranturi economice. Iiile de mai sus vor fi de la viitoarele
acest punct de vedere lucrarea pe care le
se de interesantá, ea are, In de vechimea datelor pe care ni le
care ar fi putut fi evitate, mai de observat, relativ la
de ex., toate relative la parte a statisticilor statistica
ARHIVA PENTRU

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

mai ca a oricärei productiuni, in de realitate. Capitolul II despre deter-

general, nu poate fi de mare minarea moral este urmat de
e datá pentru un an sau punsuri diferite la ce i s'au
eel mult pentru doi, face d-sa. Sta- comunicárii sale, asupra subject,
este un de nu filozofie. Nu este
prin cifrele absolute pe care ni le
importanta
cá ne dá posibilitatea de a
- tare
prin
de a
nevoie expunem pe larg aceste studü,
conceptiile generale ale teoriilor expuse
cunoscute in
ele
din operele ante-
de multe ori de a o evolu- rioare ale lui Durkheim.
tiune, sau posibilitatea evolutiuni, pe Astfel, in primul studiu despre Reprezentári
-care omul practic o poate sau folosi, individuale reprezentári -colective, Durkheim
in anume imprejurári. Statistica analogiile dintre sociologice
nu este numai din punctul de ve- psihologice. colectivA, viata
dere stiintific, ci acest punct de vedere a indivizilor este din reprezen-
pe care Sigerus tAri din acest de vedere, ele se pot
primul ne spune d-sa. Din dupA individuale,
acest punct de vedere lucrarea d-sale este dependente de substratul nervos, nu se
incompletá, dovedeste aceastá absorb in acesta, ci pástreazá o viatá
competenta d-sale nu corespunde autonomA, tot
dependente de substratul
In ce exactitatea impresia nu acesta in grad sA se
este sunt adunate soarbá, ci devin autonome cu o viatä
redate. Uncle nepotriviri, ca de productia de proprie. Cu alte viata reprezentativA
care ar fi fost numai de 2.000 tone, nu poate format de
in sau productia de fi fost diverselor elemente precum
de metri in 1923, etc. par a fi viata colectivA nu existA decât format
simple greseli de una minus, de indivizilor. caz
in plus, un zero. verificare minutioasá a tul tkebuie sA seams de ceeace
cifrelor nu am putut-o face, ne-a totdeauna tot este
timpul material, mai ales date in sale $
aunt calculate sau combinate, deci origina este ereiatoaré, ea opera totului
trebuie mai Ne-a surprins in el. Astfel cA sociologia individua-
am gásit redatá statistica dato- listA se contrazice sA explice complexul
cum a fost de prin simplu, cum metafizica idea-
sterul de ; in forma aceasta, ea este listA nu poate derive partea din
complet vom tot. Nu decât sA explicám
studiu de ce. plexulprin complex,
relative la activitatea econo- societate, care este un tot proprietátile ca-
a Sase din Ardeal foarte racteristice. Tot cum in psihologie
ihteresante de pentru noi. s'a ideologia introspectionistá
C. Stoicescu veche naturalismul biologic o psihologie
propriu respectând. specificitatea
fenomenelor, sociologie, ideolo-
Philo- psiho-sociologilor naturalismuL mate-
sophie. r vol. in Alcan. Paris p. XV 142 rialist socio-antropologiei se poate un
de 1924. naturalism sociologic, care fenomenele
In acest apárut 1924, Bouglé, care sociale in dar, reprezen-
prefata, la un Joe câteva colective au o deosebitá ele
ale lui Purkheim, apärute societatea, care este o reali-
de métaphysique et de morale Bulletin tate
de la société française de philosophte. Sunt In al despre determinarea
deosebire studii : faptului moral. Durkheim se care
viduale reprezentárii colective, 2. Determi- aunt caracterele deosebitoare ale faptului moral.
narea faptului moral, 3. de Deoarece se un
PENTRU 472.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

de de conduita, regulele morale zise, care exprime

se deosebiasca de altele prin anumite ca- aunt, altele idealele de valoare, a
ractere. Inteadevr, regula are funetiune e transfigureze realitätile la care
aspecte deopotriva de se
sau datoria, singurul caracter de Kant. dar, sociologia nu este
2. pentru ca un act fie de ideal, ea se
fie comandat, ci apará agentului care este domeniul adu Ea face
un bun in sine deci intere- idealului, nu
lui; iar acest dezirabil sui ci analizeze
generis nu este binele. In trebuie in
regasim deci o parte teoria
prima parte a In aceste studii se
raid, pe care am analizat-o; ded vom lui Durkheim, conceptia sa
asupra analizel. Un deosebit aid este sistematica mai asupra
apropierea notiunü faptului moral de notiunea omului, In ce i le
saarrdui. dualithte sociologia.
de aspecte, parte contradictorii. G..
este tot
fiinta In -acest sens MAURICE HALBWACHS: Les cadres
ne mai apare ca sacru, contim- ciaux de la mémoire de philoso-
personalitatea phie contemporaine. Travaux de l'Année
la de al studiu, logique) - Librairie P. Alcan. Paris 1925.
volumul de de valoare o deputere* in disci-
de realitate, amintim el a fost tendilita de a sub punctul
obiectul und comunicari la Congresul de vedere celorlalte, scopul de a
de filozofie din Bolonia in face ad socotite
anul publicata Revue de Métaphysi- eterogene, spiritul Aceasta este
que et de una din formele care vechiul
acestui studiu este cunoscut spirit de a vreme
mai expus (z). filozofia. devin din ce mai
Am in studiu cari se la reconstruirea
faptele un tot tabloului integral sistematic al
formele de ideal creiate Tipul modern al savantului se
de societate se impune dela sine. acel al specialistului; dar
de valoare sunt opera care este uneori iimitele domeniului
ereiatoare de ideal. In societate Vechile tind dar
au uncle de respectat comun, care reapard, cé de data' aceasta
reprezentarile de fie animate de acea
care ei valori. Societates se mbicuitate care constructii
deasupra individului devine un isvor din veacul al XVIII-lea ; ele
permanent de valori. Criteriul valorilor ad se intemeieze pe metode
colectiva. Nu diierente de incercate explorarea unor regiuni particulare.
Intré cele feluri de cáci o jude- la trecut se
de valoare relatia lucru primat al psihologiei, a trebuit
cu un ideal. Dar idealul este dat ca lucrul, o sociologie psihologica : numele G.
intealt chip. Relatia nu este Tarde este legat de intreprindere.
doui ca in de se organizeazé un primat
deosebire prin aceea este o
idealurile puse in lucru de logic In acestei incercäri,
de feluri. conceptelepropriu trebuie lucrarea
Halbwachs profesor la Universitatea din Stras-
bourg.
Sociologia, Regulele metodei sociologice Dintre problemele psihologiei,
Durkheim trad. la Cultura a ales pe aceea a Criteriul sociologic

473 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 deci fie valorificat sale pot fi atribuite
care, scum, drept din cele se arate tocmai
legate de a face memo-
Este drept se de o ni cadrele sociale
de suma amintirilor
depuse traditiile,* automatizate deprin- In ordine de Halbwachs
derile unei societäti. Nu de aceasta se are ocazia corecteze din
lucrarea d-lui Halbwachs. Obiec- vechei psihologii. Mai Halbwachs se
invstigatiilor sale deocanidata de existenta acelor care
fie tot individul, numai o de reproduc calitativ evenimentele ale
noui interesante ne nuanitele
o individului termenul pregnat de D-1 Halb-
este eu viata semenilor se integreazd
o sistemului de notiuni al grupului din care
ce devine memoria face parte la fiecare din epocile
individului careeste sustras safe, acestei ti
Acest caz visul. tatea pe care o are d. p. care
categoria Nimeni nu fel ad pe copilul care a fost
ceva. care care Observatie
este totdeauna actorul scenelor care se partial deoarece printre adulti unii
privirei sale interioare. cari pot diferitele epoci ale
visele pot se din elemente tului nuanta Este cazul care
imprumutate experientei a se petrece in acele momente, atentia
; dar aceste elemente nu dela considerarea lucrurilor din
o a trecutului, ci ele de vedere intereselor prezentului, permite o
combinatii Apoi elemente perceptiune dezinteresata trecutului. Astfel
sunt percepute ca trecutului, de au de ori descrise,
pot fi oarecare este de mirare ele pot fi
Se poate D-1 Halbwachs are motive
omului care se la repro- pentru a crede altfel. sócoteste
ducere, localizarea mod latent
lipsesc o localizare. Localizarea apoi,
actiunei nu este posibild deck raportare la
ciale este de caracterele visului, social in care amintirea a fost
se completeaza ordine de fapte persoand pe
care al proble- o recunosc numai fizionomia
melor observat adeseori con- sa transmite de a o in unul
din grupurile din am parte:
nile de spatiu timp sunt deplasate, per- conscolari, de calátorie, comeseni,
sonagiile visate ambigue, se etc. amintire este concrescutá
succed cu precipitare nefireascd. organic alte amintiri ale grupului, d-1
chip wachs nuanta sa se ate-
foarte delirul parafazicilor. Aceastá la
prejurare pe Halbwachs Nu numai recunoasterea presupune
la o asupra rolului limbagiului localizarea, dar aceasta sate presupusa
vis. fiecare reprezentare de-a de reproducere. se
este de de a articuld in noi, numai trecem
care-i corespimde, atunci trebuie luritele sociale ale
vis are o noastre. dar, pe in psihologia
In vis, controlului se completa din seria
nu-1 se exprime corect, de seproducere
sa interioara cade anarhia localizare, cercetarea d-lui Halbwacbs ne
verbal. Lipsa sociale caracterizeaza acum concepem trei-momente
dar pe care insuficien- mai Este
ARIIIVA PENTRU
REFORMA 474

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

pas mai departe sinteticA a vietii autori pot, trebuie din acest
exemplu o de felul se poate
Pe aceste generale se aplicA Halb- ajunga la cunoaaterea completA a
studieze memoriei colective unei chestiuni de practicA.
familie, apoi religiei ale am de recomandat
selor sociale. cArtei intreprinde noilescu, pentru sale viitoare, fi o
sA social memoria mai concentrate sistematizare a
individuall. expunerif. Unele idei, de ex.: dintre
Interesanta carte a d-lui Halbwachs utilizarea cekului concentrarea capitalurilor
psihologului sociologului nouile mobiliare la economia de numerar
care le stabileate cele douA cekului, dintre
atiinte, deschid multe sugestive cek monetA, etc. revin mereu se
T. Vianu impletesc de forme de cu des-
rieri de de
pentru se de falsificare,
GRIGORE MANOILESCU: Cekul. -Tip. metode de conturilor,
Bernat, Cluj, 1926. clientilor, numerotarea cekurilor, etc.)
frumoasá promisiune. de cu chestiuni cu strAine, ca ;
tuziasm, de pasiune pentru de pasilme aceea a contului curent care toate
-pentru subiectul ; impresii pe care rar extrem de interesante, din punct de vedere
care practic, chiar mai considera-
fruntea obser- de superior economic, dar care
credem ca, fi mai plasate capitol special,
din and, sA se atragA tineretu- care sA trateze numai despre aceste In
lui nostru asnpra celor ce are de dovedit pri- de informatii de naturA pe
se sA ni le d-1 Manoilescu, consideratiile asupra
Lucrarea d-lui Manoilescu nu are economice a cekului se pierd, sunt
aceste D-sa a sA ne dea un greu de nu se pot
studiu se poate de complet asupra cekului, Separarea acestor grupe de
a reuait sA cuprindä, cele 200 pagini ale fi dat,de sigur, autorului desvolte
d-sale, chestiunea cekului sub mai insiste asupra chestiunilor
aspectele sub care poate prezenti: fundamentale, care se pun cu
caracterizare, economice ale ce- ale cekului: chestiunea atra-
kului, studiul al cekului. mobiliare la ai
Acest din urinA aspect partea cea stiunea economiei de din
a urmA este bine de
care ne-a interesat pe asupra. d-1 Manoilescu, ambele nu aunt puse
cáreia vom insistA, este cea cadrul care se poate relief
care cekul este privit din punct de vedere eco- importanta. In special, acestor che-
nomic, caracterizarea cekului. stiuni cu problema
Autorul ne parte o sume- dipse de numerars noi, cu
de o informatie completA chestiunea capitalurilor -nu numai
despre toate sub care se poate a numerarului un capitol
cekul in viata practicA, mai o pe larg tratat, pentru aceste chestiuni, fi
despre tehnica privi- cadrat bine cu restul fi de o
toare la cek Cu aceasta do- utilitate De a avut
vada a sA se foloseascA bine, nu numai de a scrie in o lucrare
de pe care a utilizat-o,ci de practica dar a dat laturei
pe care a in Utilizarea economice a chestiunii cekului, lucrarea
acestor cunoatiinte, dobAndite propria parte, dacA proble-
dau un aer de mele care se pun, fi mai
unele detalii, de care mai grupate, caracterizate bine
asemenea subject necomplet, separate de
mai ales cei ce vor sA din carte. Am de
ARHIVA PENTRU
475 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

asupra unor chestiuni de fond. In entuziasmul venitá la noastrá econo-

cek, autorul merge acolo, mai ales o promisiune, pe care
compard moneta de hârtie, chiar ca autorul o va fine.
cerceteazd care a fi mijloacele de a C. Stoicescu
o extrem de
de cekuri. Nu in detalii, the Grotius Society.
atragem mimai atentia autorului asupra con- Pease and War. Volume
fuziunii pe cam o face moneta Sweet & Maxwell. 1924.
hârtie, a Societatea Grotius a fost 1915
monete, ca a alte monete. Cecul nu scopul de a cred pentru discutarea
poate nu va nici gdatä nici un legilor de pace pentru
de este un ce de de páreri asupra aplicárii acestora cât pentru
diferit moneta. a sugera reforme general pentru promo-
Cekul nu este un mijloc tehnic de a varea studiului dreptului international public
moneta, circule sume exprimate Activitatea forma
in altfel efediv. Mai apro- sunt invitate com-
piere cek aceasta, nu sau personalitáti care au luat parte la
existd. Deaceea este gresit a crede a popoarelor care lie direct prin
America au avut o inflatie mult funntiile indirect prin lot dau
mai celelalte care au oarecare fizionomie Aces-
cipat la este gratie cd te de - 12 pe an, se
usurat circulatia uzul cekului. in volume anuale ca despre care
Cauzele monetare cu totul vorbim acum.
apropiere intre aceste chestiuni este se din taxele de inscriere
imposibild. Dealtfel, ale membrilor din o subventie de
din vedere cd Anglia, pe care o a Carnegie pentru Internationalds
exemplu, a avut o forinidabild, de suma de lire sterline, subventie ce
care nu a totul. incepere din 1917. ce ra-
Tot astfel nu se poate cekul poate portul Carnegie pe 1924 1925 in
rol mare economicd aceastá sMembrii influenta acestei
a unei poate da el anual credem cd mica
la o de credit. de credit care o contribue la sustinerea ei
produce a un singur cek. cekul nu a fi de , dar
pune la dispozitia solide considerabil la promovarea scopurilor
mijloc tehnic perfectionat, care s'a
de credit poate repede mai Societatea este prestigiul
iars numai, cekul este prin faptul cd la adundrile sale
admirabil instrument tehnic, care cuvântul la mari
la la rele, dar nu este decât un recunoscute din
tehnic, prin care se realizeazd alte operatiuni ternationald. Suficient spunem
sau fenomene. tele,Camerii Lorzilor a venit deseori in mij-
Mai atragem autorului asupra capi- profesorii de drept inter-
tolului care se forma *Cashier's Statelor sträine aproape
deosebirea dintre aceste cekuri ceku- nu lipsese conferintele ei.
rile pe care obisnuesc noastre le Hugh Bellot, profesor de drept interna-
asupra pentru voiajori, nu secretarul Grotius,
este de bine la confu- discursul sdu de deschidere al anului 1923
ziunea unora celelalte. urnatoarele cuvinte destul de edificatoare:
Despre partea a lucrárii am dorl este interesant de
se ocupe un jurist pur, ad fie este faptul luerdrile care se
apreciatá unui adevdrat care ehestiuni specifice, de
specialist ale dreptului.
Lucrarea, in intregimea ei, este de
teres, este un studin serios o contributie bine Veal mai sus 371

$1
PENTRU 476

www.dacoromanica.ro
drept fi recunoscute d informatii foarte asupru
din ce nu Anglia dar mentalitatii cercurilor conducatoare
aiurea, ca valoroase Ia ca de o cu mult dar de
ele sunt citate tratate cred facem astfel detasare, detasare expli de faptul
de dreptului inter- interesele directe ale tárii sale nu erau de
national: Opera este cu adevarat mari s-i creeze privirea
valoroasa cred este singura societate ce chestiunilor importante de
chestfile internationale primul este importanta prin
rind din punct de vedere britanic XXII iscusinta care Sir Maurice itele
a prefetei). politicii austro-ungare in Balcani.
conferintele volumul al Sir Maurice diplomatia
austro-ungará se jurul Bal-
Un pacifist medieval- Pierre Bois de canilor, Austro-Ungaria de
W. S. M. Knight, B. Litt; o parte, Rusia de alta. situatie a de-.
Intrebuintarea gazului oträvitor timpul curs mod firesc dela congresul dela Berlin
räsboiului de H. Manistr; când Puterile, la propunerea Lordului
Viena in de Sir Maurice de bury, au conferit Austro-Upgariei dreptul de
(fost Marei Britanii guvernare a Bosniei Herzegovinei: astfel
s'au pul-bazele Austro-Ungare in Bal-
Conflictul Anglo-Prancez asupra Tunisulut. cani 36 de ani au separat congresul
de W. Latey ; Berlin de mondial. de fapt
Transilvania de Roland E L., Vaughan atunci recunoasterea a Rusiei a prin.
Williams. K. ; cipiului ea aveau aspiratii
Dreptul Intelnational bancruta legitime Balcani s'ar
lichidarea de Leslie Burgin; ele timpul procesului de desvoltare
Apele teritoriale, de C. J. de realizare a acestor aspiratii ar fi esentialä
Impártirea Statelor: efectul ei &supra obli- mentinerea intre ambele iniperii a unei
de Tb. Baty; care s presupuna un oarecare do ut
Tratamentul prizonierilor de de des pe posibils.
General Sir Herbert Belfield; La 1897 cei doi se a.
Ocupalia militará teritoriu sprijini o de status quo
timp de pace, de P. Jones L. cu numele lui Goluchow-
celor ce s'ar deduce din ski la retragerea sa din
drept inernational 1-am interpret& strict capul Ministerului de Externe. Dar progra-
conferintele depsesc cadrul. Unele din ele, trasat 1903 de ambele Puteri, zisul
'vorn jos, se deadreptul program Mürzsteg convenit contele
ca de internationalä care Goluchowski contele prin care
au aspecte de drept internatio-
nal dar care aunt tratate integral,
civili austro-ungari
supravegheze introtlucerea reformelor necesare
s
din punct de vedere politico-economic in Macedonia a in principalmente
din punct de al dreptului international. cauza amestecului celorlalte...Puteri cari
Altele tratate numai din acest de atunci nu au voit s recunoasca cele
ca s fie cu totul abstracte. Imperil drept naturali» ai
In. rândurile de mai jos ne a da Imperiului Din acest moment se
câteva note din din aceste conferinte care interesul general European in Balcani
ne intereseaza pe special anume incep Tot atunci Rusia
cea a lui Sir Maurice de Bunsen cea a d-lui. se de Imperiul Austro-Ungar
Williams. politicii Angliei: In
intervine cunoscuta a Rusiei
Viena de Sir de Bunsen. sub contele Aerenthal politica bal-
a fost Ministru al Marei cu totul alt aspect.
Imperiul Austro-Ungar in rästimpul de cu ocazia revolutid Junilor
nou de izbucnirea Austro-Ungaria. Bosnia
Conferinta este de impiedic astfel alegerea de deputati
PENTRU $TIINTA
477 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

acestor provincii in parlamentul dela Marea AdriaticA : mentinerea balantei

din 1908 nu a adus european, Adriatic& Monarhie Italia,
Sir Maurice, din cauza excluzand putere, a lost indicatA
Austro-Ungaria astfel pozitia ei in mai sus ca una din cerintele politicii
Balcani de o Rusie de Berchtold.
japonez. Austria intinsese tentaculele in Dar asasinarea Arhiducelui a ca eve
spre Salonicul. nimentele st se augurul
Lupta cea pentru dominarea Adriaticei vremurilor. Arhiduceluf la
se cu Italia se obtinea a precipitat venirea rAsboiului.
Balcani. de fir Serbiei Poate se crede dealtfel
Serbia urma fi venit fot nimic nepu-
de Austria. Dar balcanic isbucnirea lui mai sau
calculele Mica mai Dar fi putut altfel cred
Vienei, Bulgaria desmembrarea Imperiului Austriac,
Tratatul dela Bucuresti menit desruptiunü s'ar
Revelator al fi ar fi mai
europene apare faptul succesul Ser- convulsiune internA printr'un
incepe a fi de extern Arhiducele avut
tunci drept un al Ententei Rusia ocazia dirijeze un timp oarecare
ca o infrangere a In justificA Sir Maurice
cest moment la Viena ca sale:
(Ministrul al Sales. gura Con- un violent, extre-
telui Berchtold Austria acel an la mist cu putini
Salonicului expo- mai mare prejudecatA a sa poate lipsa de
zeu eu anexarea Bosniei Herzego- simpatie pentru Unguri, pe care nu cAuta
Monarhia completat expansiunea te- st o ascundt. Nici o nu a
Austria va privi bit de a sparge predominatia
patie, a contele Berchtold, desvoltarea a supuse
a Statelor Balcanice, conditia ca spre Din acest punct
teresele ei fie respectate. interese vedere el a toate problemele
-tereau crearea unei Albanii independente, politice ale monarhieis. Dorinta Arhiducelui
evitarea puterilor AdriaticA dupA cum se poate pe larg volu-
la mijloace a lui Czernin Weltkrieges, transfor-
permanente S'ar marea. Imperiului din dual federal prin
fi putut spune cA o situatie de lichidáre a de State nationale,-mai
lupte care toti combatantii erau mult sau mai putin autonome. Contele Czernin
Sir Maurice categoric el, dealtfel, cA imperiul prea
mentalitatea guvernantilor subminat pentru a o astfel de
mau o stare care izbucnirea rtsboiului mon- operatie Sir Maurice confirmA
dial cA s'ar fi putut sNici cA rere o asemenea experimentare
posibil se o convulsiune fi rezultat in civil Monarhie
mai mare cea 1912 - 1913 Arhiducele fi pierit sArhiducele,
expluzarea din aproape spune, Sir Maurice, nu schema sa
toate posesiunile Europenes con- in detaliu, avea asupra
Londra Lordului ensamblului. Monarhia fie cIA-
Grey Contele Berchtold nationalistA. aceasta nu
au lucru lui Sir Mau- s'ar fi putut face puterea
evite conflictele dintre ghiarilor, el special favorizeze
In ajunul marelui chestiunea alba- din granitele special
era de mare moment pe Romani. El adoptase o solutie a problemei,
Albanii preconizatA de Contele Czernin la sugestia
pendente a fost decisA la unui mare de Stat (numele lui
sub marea presiune a Vienei care sustinea Popovici e usor de .gliicit), ideea
astfel va Serbia fi de a satisface bine
ARHIVA PENTRU
REFORMA 478

www.dacoromanica.ro
imediat Transilvania o nu fi
Regatului Roman, ca apoi regatul el fi
fie adus cadrul Monarhiei Habsbur- Monarbia de avantajele ce s'ar fi
gice aceleia care se dintr'o asupra
de Imperiul
Austria, de Ungaria devie cele grupuri ale puterilor
complex provincii spume Sir Maurice,
ne, slave de sud poloneze. In uncle datorita., numai puterii superioare a grupului
aceste aveau fie complet auto- puterilor centrale plus
nome ; in nu bine definite, a venit a trecut. Politica
dependente de Viena». Legátura constea nu a cred, desmembrarea
primul puternic centra- riului Austriac. Imperiul desmembrat
lizatá. singur, incapabil loViturii räsboiului.
. Speculatiile asupra evenimentelor in cazul Tratatul de aproape nu a
fi guvernat nu mai ratifice existentes.
un interes. un asupra posibilitáfii noui fede-
Contele fi o balcanice Sir Maurice numai
principiului dualist reintoarcerea Turcilor Europa ar putea-o
de predecesorul Contele v. Sir infäptui din Lupta se azi,
Maurice bine mentalitatea Maurice, intre Serbia Italia pentru
rilor acea -nu ar fi ac- Adriaticii. s'au schimbat, dar
-ceptat o ca devie numai Pactorul economic geografic
simplu al de state mai departe internatio-
federaiizate, drepturi egale. Pro-
babil Monarhia s'ar fi disrupt in convul- Conferinta lui Sir Maurice este
siunile civil. E greu de spus una din analize impartiale
s'ar fi putut menfine
conflict. Rezultatul lui mondial.
civil poate tot de
dependente ca Dar ceeace doresc Transylvania de Roland E. L.
afirm este faptul Arhiducele Williams este o din pricinä
devenit cum pe punctuf lipsa ei de impartialitate.
de a deveni anului 1914, se Ea nu este o reeditare angle -
unchiul sAu pe punctul de a muri, a punctelor de vedere asupra
el nu fi la problemelor Ea este
mondial; trebuia fi venit evident de acea
cu totul altele impartialitate care suntem a ad-
mai decât in prieteni, nu
Dar lucrurile au evoluat altfel. In decizia dea un punct vedere nou sau
Iulie Berchtold a fost sugestie asupra problemelor. Este
de tot cabinetul cu Con- sterilitatea a studiu atunci
telui Tisza care afirmat la urmA cAnd premisele se concluziile se
Utica sa pacifista. Se cA a preco- impun.
nizatorul convins eloquent al politici D-1 Williams face istoricul
alternative, de scop restabilirea presti- teoria des-
giului austriac Balcani mijloace poporului la sudul
nice. Dar contele nu a putut impiedeca a infiltrarii lui pämanturile transilvane.
/ucrurile. Politica Contelui Berchtold a La A. D. anul cuceririi Daciei de Traian,
In cuvintele Contelui Serbia d-1 Williams a fi
la pentru totdeauna». In mintea fost de o despre care se
de ai Monarhiei care pare a fi dispdrut in
privit ca o loviturá disperatA care fi ale hoardelor migratorii din
fostincununatä de succes fi salvat Asia, a
dela Se o domniei lui Aurelian ; i

ARHIVA PENTRU
479 REFORMA

www.dacoromanica.ro
RÉCENZII

departe o la di- `barea poate le fie suportabilá, dar popula-

numai de un urma inva- tiei nevalahe, schimbarea nu e de feri-
harbare Dacii ai Valahiei TransilvAnenii multi
pare a se la sudul afara lunga de
din naintea acestor hoardec inceperea ((self-government» (autoguvernare) nu fi
acestor invazii pare a fi fost complet salvat Transilvania de a fi
pulatá. tot cazul câteva sute de ani se toriile României».
de oragelor sau chiar satelor Este conceptia oligarhii de rasA pentru
ceva locuitori, trebue infrângerea am luptat mondial
in pe când nu se care a prin acceptarea principiului
toponimia a autodeterminarii ca
a transilvane e gura bazA de organizare
se conjectura o economic&
continuitate a habitatului al In discutia con-
poporului ambele depresiuni obiceiului din anglo-saxone, Sir
tine. Williams are nevoe de a Graham Bower spune:
terenul pentru sale superioare pe aransilvania este din punctele peri-
ni-le aduce pe culoase ale Europei. Este o itustratie a con-
Secuii vin cam pe la apoi mai diferitele civilizatii in care
de Intre aceste mai puse sub alto-
trei popoare domnia fericirea armonia ra inferioare.
ce se alt eveniment care nu párea D-I Stowell e surprins
tocmai de serios ce nu au populatiile supuse.
Transilvania, dar care a marcat inceputul unei sa este cA superioare
treptate care trebuia in sA contra acestor
noastre pierderea nu a puterii civilizatiilor inferioare-spre a le oprima.
privilegiilor politice, pierderea to- D-I Williams d-lui spune
a aproape tutulor opresiune o chestiune
nale». e de ghicit. controversata. In tot acestea
Vlahii un popor vor- inevitabile ale unei
bind un dialect fost din Balcani cate. Limba in
peste yalahia Moldova de aceasta erA privitä ca oprimant pentm po-
(d-I Williams a avut grije ne-maghiarA, dar de fapt nu erA
Valahia Moldova neocu- irational aceasta: In Anglia
pate an Stabilindu-se la limbii engleze obligatoriu In
ceput acele districte,
a ex-istat de inconsecventA se In atitudinea
strecurat cuincetul peste d-lui Williams se poate vedea acest argu-
Transilvania chiar dincolo in care se poate eu lo-
mai de vest a TJngariei. au venit nu in noastrA'.
ca inamici sau cuceritori, ci ca muncitori, chestia se reduce la un
pádurari, etc. Valahii presupuue libertatea
pleau o nevoe economic& au a popor, nu un
devenit mai sau putin pe popor care sA fi desvoltat o
mântul posedat de Maghiaxi, tocmai libertate prietenii
la numAr la ei s'au d-lui Williams nu au dat-o poporului
pede la din Transilvania. Nu mai atingem
Nu e de partea a de informare a d-lui
Williams, venind Williams metodele eminent
au ceeace erau ei sa e un
aveau drepturi sau puteri politico, nu pune, un
Prin dela Versailles linia de rezolvare a problemei
a fost Regatului o Noi credem
de Valahi. Valahilor din Transilvania vor poate un rol mai

REFORMA

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

timpul G. Wells serie (intitulat 'Perspec-

ce flacAra urei de se va tive») despre sRefacerea
stinge aceste insulete de populatie nold Toynbee despre ;
servi ca o unire Fridtjof Nansen despre sProblemele refugia-
mai mari pe care k reprezintA. Cu tilor despre
desvoltarea educatiei nu este irational a se In Europa
un asemenea (din rAspunsul Prof. I. Redlich despre
nostru dat Lordului Newton Westminster Europa»; Charles Roden Buxton,
Noemvrie 1921). atunci cercetAtor Balcanilor
d-1 Williams pentru noi oarecare Balcanicef ; iar H. P. Spen-
fata inevitabile der despre aProblema Statelor
ale unei populatii amestecate» aceasta o va câteva spicuiri din articolele ce ne
face mai este noi mod direct sau indirect.
de majoritatea locuitorilor unei provincii nu Toynbee
pentru vre'o oligarhie de ca cea care un progres general speci-
d-sa o transparentA abilitate. al Europa a
Aureliu Popescu unei mai constiuctive care o
au popoarele est-europene este de nu-
de conventii tehnice referitoare la
The Europa ear-Book 1926 (Europa Pu- zit, sanitatie, chestiuni judiciare care
blishing Co. Ltd., 6 Duke Street, Lon- au fost negociate succes 1425
don W. C. . 55 guvern care atunci au fost prea
Anuarul Europa pe anul 1926 mai profund de altul
ca ca prezen- alte intre ele de
tare iese cu totul din obisnuitelor «anua- ultimate rAzboirea»; mai departe
re». Este editat de Michael Farbman, Ramsay alt indiciu al progresului real Europa
Muir Hugh-Spender, toti trei printre publici- este de evolutia.
de ai kngliei pontemporane. Antantea. La ei acest grup
desvoltarea legeturilor a avut scopul pur negativ de contra
internationale se de nevoia iredentismului ungar achizitiile teritoriale ale
care dea informatie celor trei «State succesoarea.
asupra. ceeace este 5i protocoalelor de reconstructie
mai a da adresele institutiilor echi- acest motiv a deoarece
valente din pentru a de reconstructie al Ungariei lucrat aus-
informatii direct la a piciile garantia
la canalul de anevoios al a frontierelor existente care anticipan
care nu se totdeauna de tratatelor
intelectuali cari da pre- anul viitor la Locarno. cu toate aces-
colegilor Europa Year-Book Mica mai constructiv&
a vrut suprime aceste scopurile ei mai largA conceptii.
direct la dispozitia tuturor un a fost incheierea de con-
de informatii asupra precum modelul Micei Antente,
sursele cele mai sigure pentru obtinereainfor-
aditionale de detaliu ce eventual
interesi. Pentru a da o idee asupra
-
misiunea
Jugoslavia
a clauzelor
Italia, Cehoslovacia
Cehoslovacia Italia- la
suprafetei acestui da o principalul arhitect al
a Volumul are cinci Antante, Dr. ajucat un rol principal
Partea este intitulat: Privire in construirea instrument ge-
asupra Europei a doua: Un indicator con- neral- al protocoluhd dela Geneva. In 1915
al Europei; a Evenimentele isto sistemul a
rice importante ; a Un rezumat sta- coneluderea tratat Cehoslo-
tistic sociale vacia Polonia la Locarno
in fine a cincea este o bibliografie de acestor
partea din capitole H. mai perspective mai construe-
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

se anticipase. La acest Mica slavia,

la inceput principale pureed dela
drumul de a se un sistem a guvernare au fost
pean general en un caracter marl ale României arátat
Toynbce o de excep- a constA tensiunea dintre ea Rusia sovi-
autoritate in politica eticá asupra Basarabiei continuele
gliei - d-sa are foarte strânse eu suri de represiune luate nu numai contra na-
Institutul Britanic de probleme supuse, dar chiar contra
,(British Institute of International nilor industriali care Incep In
fairs) ale volume de cronici internatio- mod din ce ce mai constient a pu-
nale le chiar d-sa au aproa- terii unei autocratii capitaliste
pe un caracter oficios Internati9nal vreun alt stat
Survey, 1920- de Arnold Toynbee. Pentru toate In
Oxford Press. Londra 1925, 526 o vede d-sa LigaNatiunilor, dar initia-
tive balcanice: sPropuneri importante au
Balcanii au atras totdeanna eagle- fost mai multe
zilor f indu-le un de sperietoare. Balcani pent= un pact de arbitraj obligator
multi s'au ocupat parte alternativ pentru reinvierea balca-
a dar serioase obiective nice defensive. este
nu au foarte putini D-1 Charles ideal mai dar ideea
Rotten Buxton este din vamale foarte mult conducând
din probabil la o uniune care tinde
ce spune altele: probabil la o federatia politicA mai
sPeninsula BalcanicA ocupa o pozitie de apoi celelalte 9 capitole cu
dominând drumurile mere neegale de articole asupra Nati-
principale din Europa spre Orientul apropiat armate, problemelor
din Rusia Mediteranä e usor de datoriilor reparatiilor, a-
de ce de factorul eel cesta articole de Sir Arthur Salter
mai important in nelinistea balcanicA K. C. B directoral economice a
valitatea imperii apropiate Austro- Natiunilor care a la noi spre
departe da asupra stabilizArii de
Sud-estului Macedoniei Sir Stamp membru Comisia pentru
Yugoslavia a creat Dawes autoritatea Anglia
Balcanilor. Tratatele dela au dat o- de publice in fine de
acestuia altos pericole - R. G. care este J. M.
ocazie care nu a niciodatA Keynes, expertii monetari principali ai Euro-
nu va mai Este important a tine pei. Capitolul aProbleme Politice
seama de faptul presupunând bunAvoin- contine arricole semnate de Laski, T.
eu ajutorul fi posibil H. Cole (Profesor de Economie
se traseze frontiere Balcani care, nu la Oxford). Probleme industriale, probleme,
corespunde absolut frontierele etnice, economice (cu semnate de Layton
fi mult mai juste cele existente Bonn, Ch. Rist, Loncheur. Davenport).
nu face in tot -prea mari in fine unde
pentru a sau articolul intitulat aPrimul de veac
stractie de chestiune de in lui Enescu nu
acest fapt marea de Partea a a un
din de vedere al sau a tAri informatii succinte concise
operaii fructuoase familia pe A: Lista ministrilor
Rezumând problemele balcanice din date biografice; B: Poli-
d-1 Buxton le reduce la Proble- tice, compozitia camerelor, enumer4rea par-
ma macedoneanA, problema tidelor ettrema dreaptá la extrema
problema privinta a partid
generale a guvesnelor scurte indicatii asupra programelor, adresa
nice, Buxton «Yugo- secxetariatelor generale, numele adresele
PENTRU
REFORMA 482

www.dacoromanica.ro
secretarilor presedintilor, presa de partid, R. Jacobsson. Belgia:
Parlament, Marea mai
anume: Politica 1925 ;
; Protectia altul
Scurte note asupra organizatiei judecAto- asupra Presei. La Legislatia
cea mai superioarg. toare la vânzarea ; la Rusia: Bugetul
Sectia (Pres1). completä. a Republicii Sovietice pe 1925; La Suedia:
palelor reviste importante numele Restrictiile Suedia. Constitutiile
directorilor, redactiei, de lucrate de H. (ori-
adresele numele presedintilor ginar din Bucovina)..- Prof. la Universitatea
secretarilor. Lista editorilor principali. din Londra. Cea a conline un
Sectia D: scurt o a Monarhiei, a sis-
principale data fondärii, capitalul, rezer- temului electoral a amendamentelor electo-
vele, depozitele, total al branselor, Ultimul capitolas
etc... Asociatiile bancherilor, Asigurari. confine urnatoare apreciere
Sectia Industrie. Principalele heft ca ceara agentilor
burse adresele, numele
cretarilor. Idem pentru, Camerele de Partea IV-a. conline un de tabele
sindicalo-patronale. Transport, statistice comparative, foarte interesante,
comunicatii tereste, maritime asupra economice ale
P: Organizatiile de Europei: populafie, apärare nationalä, sta-
toate nuantele asupra presedin- agricole,
secretarului, Biurourilor, etc.., exterior, transport comunicafii, condifii de
Sectia Lumea savantä, dând muna, financiarA.
stiintifice presedintii, secretarli adresele, Partea V-a bibliografia princi-
universitäfile, marile tehnice cu datele pale dela tratând principalele
necesare, din toate probleme europene.
domeniile scurte date biografice Meritele mari ale constau
domeniul specific wide respectiv faptul a colaborarea unni
a adus sale. remarcabil de
Sectia H: de de care au dat articole de de
arhitectur& de scrise limbaj diplomatic.
o a de
celei a dela sectia obtectivitate
sus. adus câteva pe
I: lucru pentru Literaturá, 1926 anume: din lipsa legdturilor,
(asociatiile literare lista de au fost lucrate complet cele
note scurte). Bibliotecile muzeele mari, o ce s'a remediat in pe
succinte asupra 1927 care a In al doilea rând
fiecAreia. separarea de nu este
: religioasä. Descriere a e justificatA, ce deasemenea s'a
biserici, procentul de populatie avut vedere la noua
nând Numele scurte date bio- este pentru o orientare
grafice a capilor dar viefii politice,
In partea UI-a fiecare este din artistice intelectusle ale
dând: 0 privire statistic& asupra europene ca atare este
; 2. Constitutia; 3. Cronica evenimentelor ziarelor,
importante ce au avut in respectivi. ce au legáturi internationale sau
La unele din se sau mai sau le menfie. este impor-
articole suplimentare anumite fine prin faptul a
probleme specifice dar de un in- bine prin le ade-
ternational. de ex. la Austria un seori drept de inspiratie pentru artico-
orticol tratând despre stadiu al Con- lele prime.
trolului Liga semnat de Ion
PENTRU
483 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 J. G. Worship Nature, vol. tatea de spirit care se la baza tuturor
&Co., London, 1926 pp. XXVI+ superstitiilor la diferitele popoare
grupuri spatiu timp.
Aceasta este o documentatk vechea chestiune desbgtutä de etnologi,
asupra credintelor popoarelor primitive de se datoresc Imprumutului
cunoscutul etnolog antropolog dela de contingente istorice sau
Universitatea ratiunei spontane a spirit omenesc,
titlul de nerezolvatg. B deo-
va In curând un al doilea sebire in legenda
se mistice despre diu Biblie se un trib (Baholoholo)
sau, dupá cum ne autorul, despre din La legenda,
pe care lnapoiatele ale Dumnezeu trimise primul prima
onienirei le-au despre natura precum Dorind
a ei cu lumea* (p. 13). Chestiunea el cgte In
aceasta de fapt munita (until continând mortalitatea,
pe care la toate grupurile litatea) spuse femeei
primitive, incliferent de forma de organizare alese sâmburele mortalitatii, pe
sau de lor de desvoltare sarpele pe acela pare
forme, una zise femeei, ai ales moartea, pe
ocultul naturei, alta cultul Prin a ales viata
se feno- legenda, nu pe când
menelor aturale ca animate, constiente oamenii mor. observatiile misio-
puterea de a face bine opinia triburilor din Tanganika
sau Astfel concepute, fenomenele naturei pele nu ci pielea (p.
privite drept vii, ca oamenii, cu 222). Frazer fi fost posibil ea
cari se specie se deosi- genda bibbed despre care
de ei sarpele cunoscut, fi fost
Animismul este caracteristic nu vechii (ca multe altele, de ex.
grupurilor primitive, ci popoarelor din Potopului), mitologia Babilonieni-
care se bucuran de o dar o nu se
Astfel toate popoarele ariene Egiptenii literatura acestora. Tinând de
aveau n.aturei. Cultul se a printre din
deopotrivg la popoarele India, la de misionarilor anglo-
Japonezi Egipteni, se saxoni, se poate foarte
la negrii din Africa (pp. Dea- bilitate mitul are Africa, de
semenea cultul pimântului se In a apoi imprumutat de
antiehitate la toate popoarele civilizate, (p. Cf. pp.
se la primitive. Nicolae Petrescu
E.de notat in pe
care o pentru tribul Guros din
interiorul Africei, care o divinitate HOIJER: solution pacifique
mare ca autorul morale (p. litiges internationaux, avant et depuis la
408). Mai departe, care s'ar des de Droit inter-
pretutindeni, este national et d'histoire diplomatique) Ed.
absent la popoarele Africa, cu 1925
exceptia numai a triburilor din nordul Nigeriei. . Specializat de drept
Asemenea se la indigenii din ternarional d-1 Olof Hoijer ne-a dat pe
Australia, Melanesia théorie de équilibre et le droit des
este faptul observat deja de Bastian un Pelone). Scandinavisme dans le passé
al soarelui se mai la popoa- et le présentr, (ed. Bossard). comte
fie confirmat de ulti- la politique de (ed.
mele 442) directA ultimele
Faptul interesant care se desprinde din luate de Societatea «Le de
lucrare a lui este et d'autres Spes).
PENTRU
REFORMA 484

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

d-sa ne sub forma unui volum a Statelor, organizatt pe

de aproape sute de pagini -format mare, comune, dar foarte vagi principli de
un istoric complet al pacifice date se substitue o a Natiunilor, mai
litigillor internationale. D-1 Hoijer nu tendinta uuei organiztri
nimic sfortarea de a 4n de obligatiuni, en
politic& dreptul international, strict prev&zute. o pre-
intrerupt al tendintei acordând incercárilor de constructie
a simpla a unei
disparate, dar donvergente prin
origina de realizare,
scopul Fapte in deobste cunoscute, tate trebuie recunoscut vechiu-
spete de arbitraj clasice, se lui drept international, cäruia unii ca
sese astfel grupate, prezentate eu vgdita titlul discipline
teniune de -a in de o prezentându-1 ca de
organizare preocu- se substitue un sistem juridic si-
permanentá a a al civile. Lipsa de
rarea a Statelor. tiuni, cea a dreptului inter-
cea mai eficace, ea de organi-
a megocierilor diplomatice directe», Hoijer zare a mijloacelor In
analizeazt, rând pe capitole separate acestui dublu pivot Societatea iunilor
»Bundle sub diferitele -pe planul Curtea Perm
ei forme, mediatiune oferia sau ; de internationalä dela Haga : 1
-sau obligatorie; individualt sau colec- pur juridic - se reorganizeazt, in loculveche i
; de ; imperfectei a Statelor- o Societate
4Arbitrajul» diferitele sale- ; a Natiunilor,
bitraj jurisconsult, d-1
arbitral. Hoijer un material arhi-
Aceasta prima a studiului cunoscut, plus literature. un portret
editura «Spew A doua o al Frideric eel Mare. Vom deasemenea,
un studiu asupra un portret al lui Bismarck. a lui Tal-
care se teoria Super-Sta- cartea imprumutd aspecte de
tului ; ; protectia istorie diplomatied, din capitolele
abandonarta sale. acestea sub o
absolute ;. dezatmarea; tilt frazeologie,
; revizuirea pacified a tratatelor, desvol- Mai e
tarea internationale. in catolicA. Dealtfel
deasemenea minutiozitate constitue ea singurd o Itmurire.
procedure Hoijer un trecut
de sMoratoriul al evului de de
(art. Pact). Sanctiunile, litigiile autoritate «In epoca
concerând State care nu fac parte din de din punct de vedere al organi-
Natiunilor. zatiei internationale datorite erarhiztrii
Hoijer apoi istoric o ana- terilor foarte a
a Curtii Permanente de interna- de contract, religia nu se de
Haga. Intr'un ultim e morald : Autoritatea reclamasuperio-
Protocolul dela Geneva, in com- ritatea sa politict, moralei.
paratie
actiunea
Pactul. Sunt analizate, -pe rând,
a deter- ea, prima
la propriile ei principii,
-
ea st antreneze
Politica,
fu
a studiului, de a de a forst
distincte, epoca anterioart posterioard tenie. de jug salutar, de un parapet
Societatii intreaga trebuincios, politica se de piedect
structie a d-lui Hoijer. drept pentru a ajunge la anarhia international&
cuvânt. international post este la o justA reintoarcere a panismuluis.
o renovare a acestei discipline. In Plecând conceptie, pentru a
PENTRU
485

www.dacoromanica.ro
ajunge la o concluzie de propriul punct de vedere In
-
apologie a
Hoijer
vedere al
politica internationall
expune un punct de
o atitudine personali - igno-
e pácat.
D-1 Hoijer a regrupat un material cunoscut.
Acesta nu va o
deconcertantä o Spetele separat patru volume
miscare existenth care d-sa se Inca- de Fauchille, de o pildá --vor usor
logic poate la urmärit acest care vrea
n'a fost restränsä la pro- fie unde Sistematizare
raporturilor economice. Ea vine usureze consultarea. -un index
o extindere politicii al dxep- fabetic. de Intoc-
tului international. Exista mai In aceastä pentru un bogat. o biblio-
un o strälucità traditie, grafie. In rezumat: o carte vor
aceea a scolasticilor a interesante, cari au urmärit
a teologilor au acordat intotdeauna o de putin dreptul luternational nu vor
deosebit atentiune chestiunilor de drept de
public genere, considerate sub raportul Eugen Titeanu
moral, rásboiului, din
de vedere superior, al eticei.
studiati de d-1 V. V. PELLA: La Criminalité collective Ides
Vanderpol In droit de guerre les États le de l'Avenir. Bucarest
thiologiens et les canonistes du moyen (Imprimerie de l'État),
volum de précédée d'une enquéte internationale conte-
doctrine scolastique droit de (1919). nant les opinions de M. M. Barthou,
Dar miscare: de lemy, Ambroise Colin, Ferri, Garofalo,
In 1912, Garraud, Lapradelle, Larnaude, Lyon-Caen,
In Belgia, Elvetia, Olanda, Poincaré, A. Weiss, etc., etc. pag. in 8°,
Anglia, In mod vag pur teoretic,
Pentru d-1 Hoijer din acestea deauna a privit ca un fel de
nu un cuvânt despre In tot cazul, definitia pe care o ddei
un despre miscarea de drept faptelor delictuoase: ce
crestin al gintilor. putin problemele anumite puternice ale
doctrina pentru a se colective» - aproape se
actualitate conexe atitudinea boiului, care el axe darul de a
d-sale ca militant de o pildä pozitia 'violent durabil sufletul A
de Societatea Natiunilor cé eo este a
mai exact, atitudinea acesteia f de un sentiment, vechiu de totdeauna, al
nul Pontif. de pretutindeni.
Papa Suveran ? Controversä. Din de
fie admis la ca-atare, n'a fost admis. crul nu mai fie
Ne-am fi gäsim in o des- vreo carte s'ar fi tipärit anume pentru aceasta
batere totalá a chestiunii, In drept f apt, o nu i-ar fi gäsit nici eel in-
prezentare completä a dosarului - acestei
probleme delicate -putin se pare cé ceva a se fi
pentru schimbat in .vechea stare de lucruri : cáci
Hoijer. D-sa ajunge la o concluzie 1925 apare o lucrare al cärui cuprins este
care nu e evident, decât o liturghie bisericeas- demonstrarea caracterului
Numai se restabill delictuos al räsboaielor care totus, In
pacea - dar f fi sau, de scepticism fáré discutiune, mai
prezentat problema. Atitudinea d-lui scepticism. cartea
Hoijer e rezumatá In fraze introductive, Pella, care a
paginá de numele editurei ca- de public. -f apt mai simpto-
tolice. In parentezä a copertelor, d-sa -de amintim
a unistoric al arbitraje- pretentiunile autorului aunt neobisnuit de
cunoscute. N'a urmärit aproape de D-sa incearcé a face un fel de in-
ARHIVA PENTRU $THNTA
SOCIALA 486

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

ventar deoparte diversele manifestAri ale rAsL bliografices propriu zise, ci ca simple
boiului, pe dealta variile categorii ale tehnicei ca simptome, ca ca
penale pozitive, pentru ca, dintr'o simple bibliografie veritabilá a che-
asemenea juxtapunere, a stiunei nu dacá n'ar fi
trezári penal inter-static», a problema nu s'a mai pus. Scrierile In
viitor apropiat, in care Statul fie ju- care se sustine criminalitatea faptului de
considerat ca o individualitate sunt opere de
ficient de contuFatá pentru a fi, nu pentru o personal& sentimentall.
numai deliquent inculpat, dar non- profesii de in
damnat. cu argumente foarte amestecate, expun o
Cu toatá temeritatea unei asemenea pro- proprie a ea a
juristii din toate nu s'au mai fost sau va mai fi de
scandalizati. E profetia nu-i In scurt, asemenea nu-s
parte, in realizare, de zilele noastre. Cáci istorice», ci numai tdocumente
sunt piatra de incercare verifi- fapte intamplate, ci doar constitue
utopiilor. Omul de lege, are testimonii care, pot permite
sarcina exorbitantá de a la zeci de infereze o de
milioane de se teme in chip firesc de opiniune» existA, Europa, dela 5954
a prea des asemenea ordine ea ar merge creditul
semnalate de colectivp.
este nevoit, prin lui, la un In deosebi, nu prin f apt
profesionalo. Este impesionantA literature declanatá de
Pentru toate aceste motive, este iinpresio- pretutindeni din primul moment al isbucnirei
nant faptul cá profesori de drept din cele rAsboiului trecut. manifestaie
continente i-au trimes Pella publicA prezintá o ea are
rabile relative la fenomenul descris de D-sa. un scop precis : descoperirea unui inculpal.
semn -cum am mai - ceva s'a noutate, dela
cA fiecare din
este faptul
dela. incoace, in de beligerante s'a crezut
in publicului. Dar vo- de a
lumul. vinovat. Germanii vorbeau de culpabilitatea
Autorul in chip neregulat, imperialismului britanic; Anglo-francezii de
atitudini, Una este normativá a industriei germane care
profeticA. Aceasta ne intereseaz1 mai cu sabia.
putin nici nu avem ao vorbeau de anomalia Stat antina-
atitudine e constatativA. ca Austro-Ungaria, a
Ea ne va retine deosebi mai se
prin catastrofa. S'a vorbit
de eforturile concertate ale burboni
acelea ale marilor sindicate industriale din
D-1 Pella a faptul. Pare care au eforturile pacifiste
putin. Dar este prima oará un sociolog ale lui Caillaux, - etc., etc. au fost
atrage atentiunea nu el, personal, crede pe chemate sA la ju-
caracterul al räsboiului, dar cá natiunile importante. pe
obiectiv, de foarte vreme, o publicA a trimes mandate
-nevoie nu numai de dezaprobare, dar de aducere tuturor luptátorilor. Este pro-
chiar de inculpare a autorilor rAsboiu babil ea nu-i deplin
modern.
Pentru a face existentei unei ase- Steinmetz, Westermark Pauconnet ne
de d-1 Pella cum, e de o
diverse cari le Entwickelung de; principalul e ca
de 1914. D-sa,. in opinia publicA de a
prefata ne atrage atentiunea sá exerciti, indiferent contra
asupra caracterului foarte al cui. mai - adaogá Pauconnet
citate. Ele nu privite ca bi- s'a ajuns la eindividualizare a -a
487 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

din motive de comoditate

concentrAnd vindicta publicA f mpotriva unui
reusita represiunei erA mai
:
a da
vArat
A
-
la o asemenea intrebare este
- la chestiunea de a
ade-
ratA. un sistem ptmctul de plecare constructiunilor d-lui
mediar intre aceea riguros Pella este dad, dim-
subiectiv risct a pe rätteite infertile
Am. amintit de toate acestea pentru a in ulterioare.
ct rsboiul Este de a spune problema astfel
numai toate eletnentele ale din cele mai ispititoare din cAte
categorii penale niscânde, deci de sociologici. de
uomenul care 'a d-lui Pella este cA nu in
este nou, real, menit evolueze, fi Socotim totus, asupra
mereu sociologilor sunt
cAnd d-1 Pella, de de Inaintate intrevedet,
diversele institutii ale dreptului criminal po- titlu de-sugestie, putin
zitiv, ca ele, insereze verosimil.
faptul de - exagereazt poate putin. In IndividualitAtii»
Dealtfel erA normal se fi antrenat de se moments cAnd persona-
identificA
subiect*. In tot cazul, experienta pe care o litatea omeneasd ajunge la o de egoism
institue D-sa: apropierea categoriilor penale $ aceluia pe
pozitive de faptul delictuos al
s'a principial este tot ce
-, care cunosc Statele europene contemporane,
nationalism e mai intransigent ca
vroiam niciodatä in Istoria. Este:
de principial - terei, descris de Burkhardt. omnicom-
se poate de un penal petentregal de capabil in toate specialltAtile,
de dreptul penal international, natiunile moderne
care se ocupA indivizilor fi integral suficiente ;
in nu ca penal terei, de un imperialism personal Analog exclu-
fiecare natiune e de sivistnului «autarchic» al natiunilor de
drepturi, o individualitate juridicd distinctA, aceste care xniliteazt princi-
un «individ de al se favoarea punctului de vedere al d-lui
Ceeace a spune: Pella, ne aratA, pe parte, cA analogia
Stat - individualitate a poate prea departe
Individ - individualitate... tot so- d-sa. un drept
la urma - este ea presupune o evolutie a individualismului eta-
? tist mai inaintatt este realitate.
personalitatea Statului-este o sonalitatea este
- cum zie unii sau chiar o sociologii orezultanta
«realitate» -cum cred cA au cercuri un
altii - aceasta e o discutie de prisos, individ apartine, mt SocietAtii
sociologiceste, o fictiune, Australianul aborigen), in
este, -e dejA o realitate, o realitate patriei, confesiunei, pro-
dreptul sociald, o partidului, etc., este
realitate totns, tocmai din acelea de care se apartinA mai putin
de care se - sociolo- fiectrui cAt ele sunt mai multe.
juristul... Dar toate acestea presupun
Intrebarea pe ni-o e una cercurilor sociale», din neutralizarea reciprocA
veritabil-sociólogid, -anume: liberatA spo-
Statul este o individualitate ritt, cA d
poate fi colnparabil felul In Individul este probabil -o de
este ? Se poste vorbi de o oamcare a repetat-o la satietate -
-tate de sociale cele douA feno- inmultirea natiunilor, precum frequenta
? Prezina ele oarecari de raporturilor comerciale, departe de a robi
turA de evolutiune ? pe uncle,

SOCIALA 488

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
fiecireia. pentru moment situatia e totua, este singurul adevirat. Un exemplu
-alta, am amintit care : natiunile ne va
temporane faza sindividualismului presupunem in x4,
vrem ducem mai departe de nedreptatea Alsaciei-Lorenei,
problema caracterul delictuos, numele principiilor de Umanitate
nu pierdem din vedere momentul nu se pot acordi un asemenea fapt
istoric pe care Statul actual unei subt o guver-
a propriu. care nu o -ci deci
Pentru a ne da atacat pe Germani. Si presupu-
un drept penal nntar-staticr ger- nem, de alti parte, ci risboinl fi
mene» eel mai sigur e tot victoria Francezilor -
toarcerea la fapte. faptul e acesta : dela 1914 insemnate pagube in oameni,
opinia e unanimi a percepe sufleteati pentru Un ase-
ca metaforic, menea un risboin de agresiune,
criminal, ci realmente constitui o Dar o impotriva
lictuos. se observe. de 1914, erau ? Impotriva Nu el a
foarte nu excep- lost tocmai numele pentru cauza
ca Nietzsche, Treitschke sau Cham- a Impotriva
berlain ci burghezi normali curenti, cari Dar ei vinovatii cari tocmai o
credeau teoria visbolului-purificator-moral- asemenea «Strafexpedition», vederea
mente», a räsboiului selector eugenic, a nedreptitii
boiului-afacere. Azi, asemenea sunt atunci o
definitiv In fata istoriei, au Este poporul francer carer din pricina ordi-
recunoscut sau nulni dela a de
shu defensoare, beligeranW se doliuri, ruine, de vreme de
gäsesc, la semnarea vreme favorabile,
indistinct págubite. in oameni, pierderi toate acestea un
in bani, in in forta de sufle- problematic, iar realizat, categoric dis-
; sleire de avutie, de vigoare, de echilibru proportionat de imensitatea pagubelor
moral rezultatele pe care statisticile incercate.
de pretutindeni silesc pe oameni recu- o asemena socoteali nu justificat&
discutiune. «Marea de ratiune - putin deajuns ca ea
care un englez izolat vorbise de 1914, si se produci. Logici -o ase-
este un fapt experimentat un menea opinia
experimental credinta contemporanilor. francezä. Nenumirate fapte ni-o
Aaadar, ceeace partea obiectivi de a lui
apt penal, elementul: Alsacia calea agresiunei, de
este perceput de opinia indeajuns de scumpi le-ar fi fost aceasti provincie. Apoi
limpede de precis. In schimb, am politica constant pacifisti a de a treia
o el precizia republicis, in din al
nu-i egaM ceeace un alt element suport electoral a lost tocmai chestiunea
al f aptului ? Guvern ? dezarmirii. Si se mai adaoge exemplul ce
Casti ? Opinia bine le de peste canal, unde Istoria se
Dar mai un al treilea element' al a ea automat serviciul militar
categorii penale. Pe ca atentator la timpul util al
fiptuitor, mai e elementul impresionant, mai pentru Francezi,
al ochii cirora anglo-saxone
mai concret, al prejudiciate. Cine bucurat intotdeauna de un credit exceptional.
este ea cazul care ne preocupi ? Impotriva Dupi incheierea alte fapte au venit
constitue o ? Impottiva si intireasci pretutindeni de opiniune
? Statului atacat de care vorbeam. S'a constatat, mod obiectiv
Statului atacator ? indiscutabil, ci fi mobilurile
cum vedem pot fi rispunsurile. rezultatele militare ale unni existi
de al treilea ar a priori absurd; necesarmente o categorie de cari, chiar
ARHIVA PENTRU STIINTA
489 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

trag din de care populatia se

de pe timpul S'a In ochii siii de ieri.
putut pe alte avantagii, se agatá de o teorie vinovati e
industriale de pitura guvernantii
scumpirea pretmilor (inevitabil& de -nu nimic, este interesul
In al doilea de nainii o
de lucru quesi-gratuia a meseriasilor mobili- faptul invingitorii ei
zati pe fericiti pe acesta, eel important pe care au In
pun la adApost). Aceste chestia reparatiunilor, se treptat
plus-valute, fatale automate, stabilesc la o asemenea e un incontesta-
o ci aceasta din existi.
de culpabilitate contra marilor Asadar, este- unor
ecoul acestei ggsim in sufletul penale noui, In carecterul
tuturor dela mai cultivati la delictuos al Dar aceasti infrac-
mai profelori universitari de eco- nu - sau mai bine
nomie limbaj nu relevi drept penal interna-
aceastá credint& in avantagiile tional oarecare, ci de o a
pe care detinitorii marelui dreptului intern. Sanctiunile sale
capital, le prelungirea presive sunt diverse nu totdeauna
sine die a In de doc- grevi la dela boicot
torat din Charles Rist inventariazi meeting-uri la decapitarea guvernan-
diversele justificiri teoretice ale rizboiului,
a conchide acesta din nu poate
-o
dreptul
de mijloace represive
penale surescitate a
ca fundament de «stare de-nece- publics de despre
economici, ci perspective ele multe dar usor
suplimentar beneficiul anumite sintetizabile notiunea de
minoritare natiunei in crafie, adici toate acele practice care au,
restului majoritar In presus de in vedere publicitatea
limbajul sentimental al constiintei colective, ndrii, tinerea curent a ultimului dintre
massele, cetiteni planurile de ale
simplificati a aversiunei sale pentru pe care alege. Istoria ne o
pentru de mai a acestei sanctiuni
Credinte pe care economistul Sombatt ventive, sau a telorlalte, represive, aceasta nu
le-a crezut de importante pentru a le putem In tot cazul de
amplifick sistematizindu-le fizionomia a normelor
lucrare mid Kapitalismus), care deji de pe acum constitue,
arati tulburärile repartitia eel putin in chip debutul dreptului
tagillor, survenite din pe propus
acum percepute de masse, aunt despre celalalt drept penal in pe
fenomen de totdeauna, care U intrevede d-1 Pella, al
ment necesar mai-tuturor pe Cici constituirea drept penal po-
le Istoria. litic -intern axe drept consecintá nu
Aceste de f apt un criteriu poate si drept - unul
obiectiv de apreciere a d-lui V. Pella. tinter-static». Cel determini pe
D-sa de aurora drept penal in- de al necesarmente
Am putin de vreme ce chip
mai s'ar putek de un de consistent,
penal pe care am eel de al doilea nu mai are
fi atunci a condu- de Vorbeam mai sus' de
natiuneb. preyentivi a In guvernare? Si ne
o asemenea dispozilie incriminatoare amintim acriminalitatea
azi
faptele
deosebit de
publici, ni-o
mai sus, unul,
este simpatia cre-
matic» a
Wilson,
actualului
ideea
-
al
a
s'ar nice - al

PENTRU 490
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

semn cafegorii de drept penal in 1.893), unèle date interesante despre

au comune. gynocratie sau care pare
Asadar dacA viitor mai depArtat fie o destul de
viitor mai apropiat - este ca vii- Africa centralA. special reprezintatä
sA fie necesarmente determinat de ante- tribul (p. 76). La intrebarea,
cedente, ca el, sA existe cum se a devenit
mod egal de aceasta e faptul divizinnea
tocmai situatia oDreptului Penal Inter-Statio, s'a adesvoltat
de cartea d-lui V. V. Pella. Bärbatul nu nimic, pe femeia
D. I. Suchianu toate muncile necesare pentru
zilnic (pp. 92-93, cf. p.
In studiul religiei din punctul de
LEO FROBENIUS: Erdteile, Bd I. vedere al etnologiei 1897), care ni
Ausfahrt von der Völkerkunde zum Kultur- se pare eel mai mai bogat
problem. Frankfurter Societäts-Druckerei, secinte stadiul de
Frankfurt-am-Main, 1925. se mare parte pe cunoscuta lege-
Cunoscutul etnolog german formulatA de TransformArii
sub auspiciul Institutului de Morfologie Scopurilor, care un
din Frankfurt-am-Main cercetArile f adesea neschimbat in forma lui, pe scopul
cute ritstimp de mai bine de treizeci pe care-I se Frobenius vede
de ani. volum cuprinde studü asupra lege drept cuvAnt un inijloc de
conceptiilor primitivilor din Kongo din a imaginile turburi ale
ale religiei din punctul primitivilor posibilitatea de a obtine o
de vedere al etnologiei, asupra etnografiei vedere clarA asupra materialului
geografice altele. al lui altii. legii
Un plan de naturA autobiograficA precede lui Schurtz fost imposibil se
republicarea acestor un fel o lege, numita lege inversiunii,
de bazat pe autocriticA, pe case Frobenius a ilustrat-o in studiul mai
sA stabileascI evolutia sale sus amintit gynocratiei. Tot pe baza
pe care o unei legi a se
upte pentru a lumii* (Weltanschauung) obtine legea interpolArii sau insertiei (Ein-
ceva o manifestare per- schaltung), sensul vorbelor se
(p. 19). Cu toate acestea, nu schimbä timpul. Exemple de de
pare sA fie de obiectiv In consideratiile le In cuvintele de
pe care ni le comunicA supra propriilor sale etc. (p. Procesul acestei trans-
mai cuvintelor se
nationale nu lipsesc din vederile sale. Mai Nu numai
tâiu afirmatia cA pentru cul- dar forma
este o opert dela un popor strAin se transform& in
Bacon, Hobbes Hume sunt idiomul introdus. numele lui Cook
pentru materialismul spiri- Tahiti devenid Tuti, lui Kotzebue Radak
tului unei «Weltanschauung», de Totabu, etc. Pe baza acestui proces
teristice timpului modern (pp. 28-29). Crearea a stabilit de nume ale din Africa
etnologiei apare autorului ca produs (p. 232). Metoda de Frobenius
eminamente german. Peschel, Bastian care se desprinde din sale
Ratzel astfel reprezentantii adevArati primitivilor, se
ai acestei (p. 35), cum autorii pe nu nimic
englezi, americanN francezi au contribuit despre nativi. aceasta de
la acestei nu ar trebuie raportatä la putin perspi-
fie pomeniti. cace a la instinctivA
RetipArirea lucrArilor etnologice mai vechi a nativilor, apoi la insuficienta
ale autorului prezintä un interes noastre de lipsa prietenii care
studiul asupra evolutiei Statelor sA se deschidA sA
situatia Kongo de Sud (apärut cimea sufletului strAin (pp. 234-236).
PENTRU
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

studiul asupra
nius crede faptul
poate fi
culturii, Frobe-
diferitelor
prin conceptia
cum din primul curs asupra
Stiiutei educatiei, tinut la Sorbona
sub aspectul
-
naturalisg, problema moral, care i se pare eel important.
culturilor nu moilistoric, Dealtininteri, nu e de mirare fie
ci In sensul evolutionist, nu avem Durkheim cum Bough.,
de a face en timpuri, ci cu forme (p. 264). concentrat atentia asupra problemelor
De trebuie con- morale, si esenta
siderate ca organisme pot fi supuse unei rolul ei In
cercetiri fiziologiee (pp. 266 269). ca moralitatea preocupe
autorul se o cercetare morfologick grad oarecum centrul
a problemei pedagogice. lucrare este
care morfologia fi adoctrina opera pedagogic& sociolog, care
despre a culturilon (p.
Studiul acesta a apärut 1897. scolar.
a etnologiei nu se cristalizase acum prindem firul condu-
pe lucrArile lui Taylor -al operei acesteia, ne
vreo decenii lucrärile mai In lui stares
recente lui fi putut care se pedagogic
conceptie mai malt pe nal introducerea in a unei
pe fapte. educatii morale laice. Deaceea
Intr'un studiu mai educatiei morale.
Frobenius revine asupra doctrinei naturaliste Aceasta, se respinge
a care analogiile unei interpretilri partea religillor revelate
naturaliste sunt desvoltate
dar- Intrebarea este se peate ? Pentru
al luptei la varietatea o eduatie pur rational& nu
desvoltarea culturilor (p. 369) nu ne numai logiceste posibilA, se desprinde
prea explicarea acestor feno- desvoltarea edu-
mene. Celelalte din de catia treptat chiar ajutorul
mai mult istoric. care este o religie esential
aparitia. celorlalte volume proiectate, umani. .&tunci educatorul va
prin vedem realizatl evolutia autorului seams de realitatea asupra este
etnografie (Völkerkunde) la problema chemat lucreze.
culturii ne-o pro- Mai actiunea educatorului
mite se exercite asupra dispozitiilor fundamentale
ale temperamentului moral, care elemen-

vol. Alcan, Paris,

tele esentiale ale
te, a
jurul
din
le

Dar morale
-
323. 1925. total de definite
Durkheim a predat pedagogia, ciale, care determini. imperativ conduita,
aláturi de sotiologie, viata sa. din De o mo-
1922 a gducation et Sociologie regularizeaz1 actiunile oamenilor, ea
cu o introducere a lui Fauconnet, discipol la individ o dispozitie
al despre opera pedagogicA lui Datoria este totdeauba
heim. In continAnd esentialul Al morale
unei cUrsurile sale pedagogice, se eonduita lui afar., ca indi-
aratii primul raportul dintre superioritatea fortelor morale
sociologie punctul de vedere sociologic in ca o valoare mai sim-
educatie. in apare tul regularitätii al nu
lucrare despre morali, aspecte ale stiri de spirit
in care se. vede complex& care este de disciplink
heim pune pe deantregul prima dispozitie Dis-

ARHIVA PENTRU
SOC1ALA

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

ciplina ne apare un de bun cere o autonomic

trebuie ne supunem ei efective. Spre a lucra moral, mai trebuie
ne comanda. nu la mo- motivelor conduitei
propriu ci ea un rol mare noastre, Durkheim. Autonomia devine
caracterului a In opera prin mo-
general, de ralei. Astfel, in rezumat, are
Vointa ohisnuit la da- multiple: o a o
Al doilea element al rationale.
In (attachement) un ce in prima parte a Durkheim.
guip social, din care face parte individul. a diferitele elemente ale
Dealtfel, noi morale partea a doua in ce chip e posibil
suntein sociale. le constituim sau le la copil.
ea trebuie lege pe necesar De prima parte este numai
de cercul intereselor indi- inductive, aceasta a doua va fi pedagogico-
viduale (pag. Dar e de sociologice mai deductive. Expunerea
nu e societatea anterioare ne-ar de o
la care se poate alipi vointa mai departe ne la
deci ea slujl de obiectiv puncte speciale de vedere
stre. Durkheim care atrag o
cheie educatie-moralitate-socie- atentie deosebitaasupra mai
in perspective punctului de vedere socio- vorba de aplicarea la terenul
logic. ; - ceeace poate in
Pentru aceasta, ca societatea deosebi de
ea ea nu numai astfel priinul element al
care individului. A - spiritul de - metoda de
la societate, a tine la social. urmat se desemneazá dela sine ; cunos-
par foarte deosebite, discipline scopul spre care pe
idealul colectiv nu sunt aspeotele ace- copil, chipul care se cuvine de-
- societatea. Aceste ele- pinde de este in punctul
mente corespund exact la ceeace se de plecare. cunoastem
obisnuit pe de o parte, proprie acestuia. Astfel
pe de- alta copil predispozitii fundamentale cores-
binele, moralitatea ne apare punzatoare elemente ale
un lucru bun un ideal iubit. de deschid influenta
Mai este a treilea element, al Traditionalismul copilaresc 2.
aid individuale apare receptivitatea copilului la sugestie ales
Dar
de o lege, care nu este opera sa.
autonomia voihtei,
pentru sine
admite pasivi-
-
la sugestia imperative. In
ne apare
totdeodat& un
de
rutinar,
caz, copi-
este
tatea formarea regulii morale. Singura a contractat ele au asupra lui o
tonomie la care pretinde, nu este mai mare adultului
una gata ne-o Pe receptivitatea sa la
noi pe ce avem o sugestii se un exterior ce se
a lucrurilor. devine li- poate la dorintele copilului
beratoarea vointei. Aceasta e pentru el nu
pentru o materialä, ci este la o idee
lumen lucru- altcineva, o stare
morale. In chestiunea autonomiei Durk-
beim se
o ratiune este
de Kant, obiectindu-i
de real nu poate
s'a
caracterele ei intrinsece.
la oameni
prima notiune despre
la
zisa autoritate
-
institul morale, aceasta dar, educatorul are in
real este mijloace puternice de asupra copilulni,
societatea. Deaceea autonomia la Kant este de puternice chiar abuzeze
humai logicest real ; de ; ceeace se de fapt in
ARI-UVA
493 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
RECENZII

famine, este acela singurul mediti de sanctiunile n'au disciplinei

a copilului, pe poate un mare, trebuie sé fie o
de dependentA prea ideea de regulA aceea de
Nu ajunge ca aceste mijloace sA lu- pentru abaterea ea. pe-
creze sensul sine predispozitille depsei depinde de ce ne facem despre
din copilului ninaic moral totul penalitatea functiunea sa. Astfel
de care sunt intrebuintate. ni se aici cele doué clasice,
Astfel respectul regulii nu se poate pedeapsa este
in mediul faihiliei, care are sa un simplu de prevenire a ncobservérii
afectivA ; deaceea regulü din
se facA
la o
la care
unde copilul are sA se
de obligatii.
e
totalul obligatiilor,
se
rezultatA.
functiunea pedepsei at fi
-
ei este esential preventiv
greseala,
-
intimidarea

prin ea copilul ea o virtute compensatoare a

se de de disciplinA. moral gresealé. Dar
este clasei este o ratul al disciplinei este impiedece ca
societate, care este mai aproape de autoritatea, pe care
tatea adultilor deck familia. abaterile comise i-ar n'ar fi
este un instrument de educatie o depsite. Totul este reduci linistea in con-
nedisciplinatA se demoralizeazA. turburate regulii deci
o societate, implicA conduitei singur reparator.
exercitaté de toti asupra fiearuia. functiunea pedepsei se trebuie
zarea face sensibilA preponde- fie ea, spre ajunge scopul. Aici se com-
renta ce o in ei comunA bate teoria naturale,
tele de cea mai valoare moralA,precum Rousseau formulatA de Spencer,
politice la elemen- aceea parte din naturale ale
tele de mare tulburare, conduitei se vor numai dupé
Dealtfel, ca popoarele copiii sunt a din in viata serioasé dacA copilul
se bine o disciplinl Spre a atunci, ca dea de
duce efectele ce am e rAu ca totul actele sale, fi prea dar, a
sé fie reglementat nu a pentru copil, pedeapsa nu
la viata un material, prim care se traduce
Dar mai este ceva. Deoarece regula se reve- o stare sau sentimentul ce
copilului sAu, ea nu actul Din acest principiu decurge
poate autoritate aceea ce i-o preceptul al penalitAti
el, a ideie el o sugereaa copi- scolare, adicA a pedepselor
Mai de el trebuie sé porale, ele jignesc respectul religios da-
el prezenta a ce este chemat persoanei Pedeapsa corporal&
sé copiilor. Autoritatea sé este admisibilff pentru dresaj, nu
el el creadA in sa pentru din
mAretia ei, ca preotul sa... scoalé. pedepsele corporale au
este, ca acesta, organul unei mari avut un deosebit educatia trecutului,
realitAti morale Autoritatea se aceea
-in acest - este calitatea primor- educatie desvoltarea civilizatiei a
a care poate fost direct proportional,
increderea ce-i copiii. depsele corporale, sistem organizat,
pe a sa in acest punct, el ca de pur Inceputurile cultu-
omul de Stat, care nu poate armul un popor aduc pedepsele corporale, la
deat dacA are opiniunea de partea sa; tot eopilul tot de
trebuie in ce are nevoie, ea atare
dar, respectul -disciplinei e are adultilor
izvorul in de sanctiuni, a prea com-
bine disciplinatA se plexé. chiar
pedepse merg pas. este ceva, care in acest sens, prin
PENTRU
494

www.dacoromanica.ro
 RECENZII

aceea in se face copiilor goiste, n'ar putet

de catre adulti. pedepse- Apoi, copilul apare ca un pur egoist
corporale nu este un particular inceput, constitue pe
al care doua populatii sau grupuri deantregul dispozitiile altruiste, de care este
de indivizi, de inegalA, vin In fi o transformare impli-
atingere continui, grupul eel mai este o creatie din nimic. Spre a
violenteze pe se punct, o putem
de reprezentantilk pe scurt cu Durkheim
europene exploratorilor, egoiste alturiste nimic
port cu o civilizafie aunt absolut, dupt cum personalitatea nu
de megalomanie prin superioritatea ce este o inetafizicA, un absolut limite
pe care vor afirme exacte fixe in raport cu
; de unor for- Deaceea, fond, egoism altruism sunt
morale, ei devin asemeni despotului, manifestAri contimporane unite ale
nimic nu-i In lui. vieti (p. 248).
raporturi se copilul nu este acel pur egoist, ca con-
nu fi de rudimentart fi
de o mai mare ca ei, sa, el este capabil de altruism,
copiii de civilizatie, iar copil din ai
de ea. Dar produce ne siguri cA la se
efect. se ca fel de altruism, pe care n'are
de culturt se desvolte, vedem tnijloacele
in colonii oarecare, care se obtine desvoltare. Tre-
pe ca pe buie copilului o idee despre
explicare a este grupurile sociale, din care face
desigur ingenioast ne caz jar repetitie se lege
ce roade da metoda reprezentare de mai multe de
bine domeniul pedagogiei. Edu- a le readuce minte ; toto-
au de seamá reprezentarea grupurilor
unei desvAluie laturi de de Acestea treptele,
nebAnuite in complexul care se poate copilul de scopurile
In ce a recom- colective. metode
penselor, Durkheim este mai scurt. Re- in avem douA feluri de mijloace
se in deosebi diul 2. feluritele ce se
nu se admite ca meritul moral fie
compensat la talentul. In punct, este grup real,
a este In de din care face parte natural
timp un grup familiar.
Trecem la mijloacelor, care timp, nu
permit constituim la copil al doilea element de spre a simtul
al de un se impune mai aceasta deck
social in patria.
general, dar in deosebi de spiritului de asociatie ce
gxpunerea acestui capitol din a doua In jurul nostru. copilul, la din
va fi mai familie la este tArit
despre altruisinul copilului curentul sociale, el.
znediului orientat tot mersul hti.
mai cunoscute. De a
Intr'adevAr, izvorul acestei a In ziva de
morale este totalul tendintelor altrui- pot exercite asupra
dezinteresate. De unde prima pilului o asemenea actiune. In acest punct, ca
care se pune, este de a asemeni Durkhim se referA la
la copil sub ce de Franfa.
237). De obiceiu, se o a
e- trebuie st ne ofere prilejul de a de
PENTRU

www.dacoromanica.ro
RECENZII

asociatie, care se copiii in estetice. Acesteia din el nu-i

ele, ca facem a prinde gust de o un seimdar accesoriu opera
mai mai impersonal& educatiei morale la Chiar
aceea care obisnuiti. In brice nu de pArere, trebuie
comunä este ceva care admitem din
(p. se care autorul un antagonism
ce transformare se petrece in copilul, privind arta ca. un iar
care bine ca despre
acolo totul schimbat. Pentru mântulistoriei, el poate o idee
aceasta trebuie sä existe adevärat de ce este societatea raporturile ei
a pe care individul. Societatea este
provoace. Chiar cuvintele clasei aceasta sufletul
ei fie pentru suflete copilului .Spre a copiilorspiritul eolectiv,
expresii abstracte. Rolul dealt- trebuie pusi in contact cu ea; tocmai ceeace
minteri, mt este pläsmueasc& face istoria. de istotie este, aceast&
voie, ci s'o cirmueascá tot o lectie deintuitie.
o miscare mai urmeze un capitol
in toti clase (p. despre autonomia vointei, a fost
Un alt care duce la senti- partea a doua
.copil, fi folosinta din tratindu-le dintr'un punct de
pedepselor recompen- vedere propriu pedagogic. educatia
colective. autonomiei ea
Mai este
prin
viefii
al doilea fel de mijloace,
duce pe copil la
grup. Aceasta se face
-
spune un-alt curs al lui Durkheim
moralei in
care nu s'a publicat
-,
verselor materii predate in pare este lucrare
ciudat ca instructia educatiei posibilitätilor de realizare a metodei
rale, conduita se resimte de ciologice aplicate in educatiei.
ne reprezentim lucririle la care se aplicA ac- o idee lui Durkheim
Moralitatea deci are chiar, se pot vldi
temeiuri in Din acest punct care ne de societatea
vedere se cerceteazi pe rind fie oarecum sansibilizatd In ochii
Cartea aceasta poate din acest punct
istoriei. De data aceasta nu vedere, pentru toti ce iubesc
desvoltäri cuprinse carte, putea-o ca un pendant
noastri. este prea nunat al cunoscutei opere a lui Payot -
märginim numai a Durkheim L'-éducation de la volonté.
educatia
un rol mai al cul- C.

ARHIVA PENTRU 496

$1

www.dacoromanica.ro
 generatiilor
PESTALOZZI a mai nobili
ai
Luna luna aceasta. s'au Biroul central al a un
zoo de de la moartea a doi care comilet de care
au prin In serbärile comemorative. Acest comitet
menii deosebite ale -o culme a u- (sefi de departamente
: Pestalozzi Beethoven. ale instructiunii publice in cantoane, profe,
Ngzuintele, faptele cugetarea, unuia institutori, delegati a di-
genialele ale celuilalt au intrat ferite asociatii sau culturale),
patrimoniul comun al omeniri, ca prezident pe departamentului
de-a pururi izvoare nesecate de luminare, de din cantonul Zürich ca
frumusete de pentru toate ueamu- profesori tot din Zürich, acolo
rile ei, a de comemorare, iar ca pre-
turor fi fost mai de onoare pe din
In spre ai
ceea ce este ideal in simtirea In Ziva de Fevruarie fie
omeneati. nu ca o de doliu, ci o zi de
De aceea, nu cred fi fost-vreo natiune care In toji sputerea a
care fi mtit ca de pietate de birii dezinteresate,
a Pentru din mentul ca temelie a vieti
ei cea mai umane demne de acest nume,
fie locurile unde au vietuit, au meditat, ambitiunea de a ce mai bine
au suferit au creat pride influenta pentru pentru progresul
personalg a geniului moral material al omenirii,
o Apoi comitetul a socotit aniversarea lui
deosebi imprejurimile lui pentru Pestalozzi, mai a nu trebue
unul, Viena pentru celalalt. Acolo au venit se numai la vorbe, ci trebue
vor ca in pelerinaj, oameni toate se in fapte, bun de a
rile a aduce un pios-omagiu de amintirea lui de a manifesti
ce-i e fund cautareaprincipiilor care
Pentru comemorarea lui Pestalozzi, Elvetia se din vieata din opera sa, spre a
se pregatise de acum doi le pune practicas.
institutiilor sale politice, spre Pentru aceasta, toate
o manifestare a recunostintei popo- cile toate locurile a o serbare
rului organizarea acestei coinemoräri de pomenire a lui Pestalozzi s'au organizat
nu a luat-o asupra sa sConsiliul colecte, care, depuse la Banca
care, de un department constitue un fond la
publice, aceasta pozitia comitetului de actiune, pentru spriji-
a canton), 4Societatea nirea toate a asezamintelor
de utilitate ,operelor de a tinerimii a
tiilor oficiale sau private de prevedere de
Apelul adresat membrilor comitetelor ajutorare, care slujesc Pestalozzi
cantonale vieata sa
Elvetiei - ide ce a Pestalozzi ca Comitetul a atras mai ales
ca ca educator ; se de asupra a federale, legate de
asemenea la stralucirea aproape de lui Pestalozzi:
s'a asupra patriei noastre de la fiunea Pestalozzi. de In
modesta sa persoang, Biuroul central al cantonul Aargau din
de a socotit Züri .
avem o datorie onoare de o datorie Cea casa lui
patriotica de implinit: prindem ocaziunea Pestalozzi pe lui proprietate (care au
acestui centenar spre a face din fost acest scop in anal
PENTRU
497 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
CRONICA
printr'o subscriptie a elevilor din astfel in lui Pestalozzi,
a o idee tmântuitorul orfanilore,
lui Pestaozzi, a sa de jindu-se de educatia acelor tineri
din casa sa (din 1774 - o (Institutia are trei sectiuni: una de
spirit mai precis mijloace mai agriculturh alta de croitorie
mari e o colonie in alta de cismArie. Cu fondurile adunate acum
care sint tineri de 14-18 cari, au de adauge sectiuni :
terminarea primar una de alta de (2).
din cauza Pestalozzianum cuprinde arhivele
sau prmejdie de a pe centrale pentru studiul operelor lui
acesta national Pestalozzi, o colectie de manu-

(I) de grele ce cad sarcina auto-

elvetieni*, eSocietatea de utilitate institutiei»,
de directorilor Neuhof, din care am de mai sus,
din toate cantoanele de instruc- se au avut alegere,
din cantoanele Elvetiei) ; la institutia e de
anului 1912 se de franci. pereche care a deschis-o la 12 lanuarie
la care adunarea consiliul federal Acest Pestalozzi, colonie agricolA-
o subventie de 6o.000 de franci. pentru educatie
(2) E poate de spre a se spiritul e de indreptare pentru
in care normele care un popor cult ca de desvoltare de
elvetian organizeazA institutiile sale au de luptat cu greutAti de caracter (ti-
- sA se de cine- e administrat& neri cari n'au o idee de sau cari
e din nu pot sau nu vor sA sau cari au
putinele institutii efederale» ale Elvetiei, schimpat scurt timp, ca ucenici,
intregi fi de vreun, sau .

instructie publicA de ori sau sau descura-

educatie dc ajutorare ale cantoanelor sau sau- certali
sau ale comunelor ; chiar sau incapabili de concentrare, sau
alte superioare ; dintre acestea numai de patima a jocului, a
ePolytechnicum» din Zürich e al Nu-s slabii de
ratiei» intregi). Pundatiunea nu e admi- nid de boale).
nistratA de o autoritate de Stat, ci de o scomi- potrivitA educatie cores-
de de 15 vrea
3 delegati ai Consiliului federal; 2 ni Con- sA fi dupA aceea dati
directorilor departamentelor instruc- tAtii ca membri primiti
tiei, ai cantonului Aargau (unde acest pentru doi ; scopul
se aflA Neuhof), 3 ai de educatiei e mai dati
utilitate publicb, 2 ai gAsociatiei familiei sau la o meserie un an, rAmA-
elvetieni cate al pedagogice a san epitropi mai
Elvetiei romando, al de utilitate departe sub supraveghierea clminului. Cine
publicA a femeilor al se incapabil de imposibil de
comitet de indreptat sau pentru co-
membri dintre se poate locuind
pe e sau ce ingrijesc
nu departe de de afacerile de el, alte
Prezident al amAnduror acestor e In
este de specializare; In I
de al cantonului Aargau. comunA (de culturA generalA),
Colonia e de un copiii 2-3 clase
sa, ale* de tComisiunea de supra- slab!) de 6-8 colari; in
veghefe, dintre con- predominA profesional,
ducAtorilor unei de educatie e pe
ARI-UVA PENTRU 49.8
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 CRONICA
ale lui Pestalozzi, ale rudelor franci elvetieni, peste r000 de lei
ale sprijinitorilor institutorii aju-
e in acelat timp un institut de cercetAri torul unor subsidü din partea cantoanelor
privitoare la istoria a instruc- a
tiunii, o S'a publicat deasemenea o serie de 20
permanentd. I se va un mai -litografii originale (*Pestalozzi-Stätten von
mare, fonduri date de de canto», Otto Rotapfel-Verlag, Zürich u.
din subscriptie din colectele de- Leipzig), legate lui Pestalozzi,
acum. In de acestea, au apárut.» de
Comitetul de actiune s'a apoi ea la monografii Pestalozzi (Guyer, Delekat,
inceputul acestui an de sub tipar Konzelmann, Medicus, Schäfer, Reinhart,
un volum de comemorare a educator, Ernst, Haller, Giittenberger, Weidemann,
in fiecare trei limbi ale cel a.), editii ale operele sale sau
de profesorul Ernst Aeppli alese din ele, articole ilustratii in
din (*Heinrich Pestalozzi. Ein Gedenk- reviste ziare, diapozitive pentru
Füssli Verlag, Leipzig, scene din lui Pestalozzi,
eel limba de ale lui sub dramaticA de roman,
Albert din Geneva de ilustrate, de la
Payot & Co.), limba de din Zürich, portrete ale lui
Carlo Sganzini de la universitatea Pestalozzi sau vederi ale casei mormintului
din (*Giovanni Enrico Pestalozzi. Vita, lui... Mai ales centenaxului,
opera, pensiero e significato presente della cred n'a care
figura spiritualec Tipografia cantonale nu se despre Pestalozzi,
Grossi & Co., Bellinzona) - toate admirabil n'a ziat care nu se fi
tipArite, pe numeroase articole despre el de seamä despre
autografe. centenarului, n'a casä
*Societatea pentru care nu se fi despre
bunelor a scos o noua editie a ves- au decurs participare,
titei pentru popor» «Leonard o de gravitate impunAtoare,
de Rudolf Hunziker (Zü- de pätrundere
rich, P927). In ziva de 17 cele
S'a la cale o a ope- toate satele
relor lui Pestalozzi, a trei biserici, conferinte publice, in
cari ocupat cu pedagog ; tot felul, de negustori de
Buchenau, de studii superioare profesiuni libere s'a o pietate
Eduard Spranger, profesor la uni- marelui educator.
versitatea din Berlin Hans Stettbacher, pro- De dimineatb, un de
fesor la universitatea din Zürich telor tuturor a chiemat la adunare
tPestalozzianum», colabo pentru lui Pestalozzi. Toate
-rarea mai Multor lele, uncle localul cele mai
va 20-24 de volume, câte 3 biserici pline la ultimul
pe an. Pentru centenar au apärut cântece de orgä con,
volume (Pestalozzi Sämtliche Werke. din lui Pestalozzi sau
Band, Bchriften aus der Zeit 1766 bis despre el, productiuni gimuastice
bearbeitet, von Walter Feilchenfeld- (acestea din numai in
material inedit 2. Band, Lien- pretutindenea lui
hard und Gertrud. u. Teil, bearbeitet von sau o reproducere a
Gotthilf u. Leipzig 1927. monument din inconjurat de laur
Walter-de & Co.). palmieri.
in de bibliotecile coplilor din s'a
publice, de pentru elevi de amintire: de
cele pentru profesori, la grüdinile de copli din clasele
completä nu e prea mare, reproducerea a
de cele volume apärute tablou al lui Konrad Grob (in muzeul din
ARHIVA PENTRU
499 SOCIA

www.dacoromanica.ro
CRONICA
Basel) «Pestalozzi - (primind cu la otel, ajun partea
iubire pe impodobeasca un in
el ; celor mai mari, celor programa a
din IV-VII din indicatii precise, o
secundar, o de 48 de pagini, cu planul o
de Josef «Heinrich Pesta- vederi din Suisse pittoresque»,
lozzi. Dar de la a o suta aniversare a de al
zilei murit. Pebruarie tabloul despre
pe a coplilor Elvetiei, despre
figurii Pestalozzi, portretul Brugg Neuhof, douA de
al al incomparabilei sotii, portrete ale lui Pestalozzi sau de
alte portrete ale lui Pestalozzi, legate de numele
ale locurilor unde a a lucrat el, o In zilei de Joi 57 Pevruarie,
a
scene caracteristice,
talozzi, extrase
sale
ale lui Pes-
din
trenul de 7,35 pornit
(in vagoane de
spun cA
III,
Zürich
curate,
Brugg
mem-
-
sale. Comitetului central, delegatiisireini
Dar nu numai au primit, ci au Zürich in ajun), oficialitatea. din Zürich,
contribuit el, din economiile frunte de
la colectele zi pentrn de s'a vagoane de
opere de ajutorare spiritul lui III, aceastä democratl, poate din-
Pestalozzi. tr'o pentru participanti;
-Cred s'an nu erA gratuitA: fiecare
dupA un caz de care am avut teA biletul, 4,25 fr., Ziva erA
la masa pe care o drum a sA
clubului din Zürich (la care o de orA, am ajuns Brugg,
toti delegatiLstreini veniti de 4300 locuitori, curati cu aceea
pentru centenar masa s'a caracteristica tuturor
o despre a mari, din de culturA
unui pastor dintr'un sat vecinautor al unei Intrerupti: instalatii
scrieri recente aPestalozzis Botschaft«) ; dar care cu pietate
prezidentul clubului au vechi solide monumente
admis cu aplauze sA dea sala de care trecutul de
bibliotecii populare a dA ce se perindeaza
Zürich 2000 de franci din fon- soliditate
clubului. care obligA parcA de la sine pe
Comemorarea Pestalozzi s'a care la serioasä demnitate a
toate Elvetiei ; cu mai mare vechiului roman Vin-
solemnitate, ei universitare, e pomenit documente
Zürich, Geneva, Lausanne, Basel. 1227, va sA de intemeierea
Serbarea la care au cipatului ; erA una din
au asistat delegatii a fost Habsburgilor ; (latineascA)
de comitetul la .Brugg secolul XIV; are din
unde a Pestalozzi), la romanA cea a
la Zürich case veacurile.XIV-XVIII,
s'a - cele veacul XV, slat de
la o de trenul depArtare de mai toate .din
. Ruropa apuseanA) stil
cum au decurs serbärile in aceste secolul XIII, clopote din
locuri, veacul XV XVII, un muzeu o
un program executat o preciziune arheologicA vechei
matematicA (Piecare delegat streiti romane, pe din lui lu-
de invitarea ce o primise luni poaica de un sculptor modern ; muzeul
de programul serbärilor, e al particulate e clädit
ARHIVA PENTRU
REFORMA 500

www.dacoromanica.ro
 particulare, ceva din anuntate glas tare un
partea gonfederatiei, a cantonului a bru al din Brugg.
nei, ca spitalul ; are multe intre prezidentul comitetului
care o de iarni, o de de actiune elvetian Dr. H. Mousson, odirectorul
agricol de educatiel* Zürich:
local cládit 1555) ; o special
bibliotcA o de ; apoi o de asemeneadiferitelor
fundatiune pentru comitete, persoane, care s'au ostenit
profesorilor pentru serbare colectele fäcute, adre-
Secretariatul Din de
Brugg Stapfer Rengger, ai care lui
efemerei republice helvetice de la 1799-1803, stalozzi, mai
prieteui sprijinitori ai lui Pestalozzi. Stapfer copii
care a lui Pestalozzi a dat wade
nea lui Burgdorf]. sutite a devenit bun al
De la trecut la ibiroul de infor- planul de a pe o mai
instalat ad hoc, de am oamenii
care un tichet pentru de la e pretutindeni cea mai
drumul eu trenul la Birr a a Statului; e de
; la un otel apoi s'a dat (gratuit) ca- pe drumularltat de el spre
ea cu lapte ceaiu, care am pornit a o mai umaná omenire greutatea
vedem in a murit Pestalozzi ; pe mai mare ce muncá
ei are o de marmurá, spre pome- cietatea de azi, care a pierit
din initiativa cu cheltueala multe de familie pen-
din canton. Pestalozzi, a
La ora deaf morale fizice ale
peste de oameni, tácere nirii ; exemplul lui Pestalozzi ne araitä
Pe bisericii se care sant care avem
asociatiilor de a duce departe opera de el,
ai de care pe el
ai societátilor oPestalozzi», publicul; pe cele in cercetare, slujire,
pe laterale din partea 'pe credinta,
dicatá a pardoselei, Consiliului speranta iubirea ; pe mai ales
federal guvernelor cantonale, delegatiile pe a le a le
comitetelor cantonale, reprezentantii univer- oameni - aceasta fie
delegatii partea din omagiul amintirii noastre despre Pestalozzi.
fund a bisericii pe galeria orgii, la cuvânt federal
rul Brugg ; partea a Chuard, departamentului internelor
bisericii (mai fundul-rotondei, co- al Confederatiei, care, (o
din Aargau accent
de insi, cari. alb), la Consiliului federal
marginea acestei rotonde, apre cantonului Aargau, care püstreazá pietate
tribunä lature a ei amintirea lui Pestalozzi au mult ca
reproducerea gips a monumentului lui al sáu Neuhof ce
stalozzi Yverdon (Pestalozzi fie: o model educarea
iubire la doi copii), 'de cultura profesional& copiilor
lauri Serbarea a apoi de a in limbs
clopotelor bisericn de un sfert sa materná ; Consiliului
de Apoi,ca de federal, de pentru organi-
scorul din au dat, in lui
cutat Preludiul C moil a lui Bach Pestalozzi, de simplitate de mo-
imnul Himmel pe delegatii constatá
al lui Beethoven. Incepe apoi veneratia, iubirea cultul pare
vântürilor, numele calitafea fiecárui vorbitor e pretutindeni lui
PENTRU
501 $1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
talozzi. marile gäsesc astäzi ocrotire din in ce
a numit un po ate fi initiativa a Statului.
apropiat, pentru virtutüle lui Cea mai ce o da lui
iubirea de umili- de Pestalozzi e sé sé avem
d'Assisi, a pomenire a and ni se adreseazé o chemare
toamna Vieata lui opera de educare ajutorare a
Pestalozzi a in doua prin eveni-
mentele din cei Tine apoi cuvântarea zisé de
urmätori, cari au dus la vechei Con- morare (trei sferturi de oré, tempo
federatii la inlocuirea ei prin «Republica vertiginos, vorbind liber -
elveticd», de doar cetisera o uimitoare a
se de planurile lui vietii
scrierilor lui Pestalozzil,
Statul, ministrul Stapfer, o adirectorul cantonul Thurgau,
ofrumosul vis de la apoi Burgdorf Dr. Leutenegger. Vrea «enigma Pes-
prilejul de a sa de ; Pestalozzi, ideal scopurile
a-i da o formá mai mult sau mai intentiile sale, im spirit
a rezultate, ale nepractic, a totdeauna un insucces
cunosc. al tuturor sale ; ca
o piatrá Pestalozzi séri- vátátor educator a o a
de ; ai rämas un un profet al umanitätii,
d-tale de a párintele nemuritor al mai
un izvor a eu nu o nou, reformator social de o viziune genialé,
Chuard, un al umanitätii. Papta lui cea mai
mare a cé a
o asemenea märturisire mai ales o merite». unind activitatea lui inbi-
Bvenimentele n'au permis o colaborare mai rea devotaté pentru A face bine nu e
departe a lui Stapfer Pestalozzi cu la el actiune izolatá, ci program de
Girard, el; prin de va fi pururea un conduclitor al
atunci s'a statorhicit idea cetate care va putere ca
buie se ingrijeascl de instructia sine pantry
poporului ; noul regim al pri- sine.
mar, pregItirea invátátorilor, de a A apoi der Geister den
; aceasta este opera cea de Franz Schubert, admirabil
cea mai ce a de din
sédit de Pestalozzi s'a Dupé aceea perindat la tribuné
voltat a dat roade ; veac delegalii (in program pentru
dupé moartea marelui educator, e o mare notita: Durata : maximum 5-6
schimbare mbravuri, ; la ordinea stabilitä.
aceasta a contribuit mare opera a vorbit cunoscutul pedagog, realiza-
sa. o educare a tinerimii Pestalozzi despre alá ea
poate pune mizeriei dacé -qcoalä a profesorul
aceasté zi nu a sosit putem Georg Kerschensteiner de la universitatea din
omenirea se apropie de ea din ce ce. München (alb La
Sérécia, sub care suspiné Pesta slab, cu voce puternicé), numele Asociatiei
lozzi, aproape toate germane.. Trei patrii a avut
vilizate i sedé Germania ; in
s'a transformat: din sa a a lucrat, i-a dat
s'a activé, de onoare ; in Germania pedagogia
potrivit cardinale a lui Pestalozzi ; lui a gäsit mai puternic
de el, acum rile lui mai pasionati
un bun ; de meserii succesului este numai iubirea care se
iau ce li se dar mai presus de bunfitatea care nu se nu
toate nenorociti, neajutorati, numai devotainentul ca al lui Christos la
mai vieti opera de pentru des-
PENTRU STUNTA 502
REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 nu numai de a se comemoreaz& zi marele
ci mintii sale al
care i-a dat putinta de a netezi dru- la aceastä venit din
mul marilor principii ale procederilor reprezentant opere de
mult mai departe care se din ideile
contemporanii lozzi in actiunea sa de ridicare econo-
A urtuat apoi consilierul orasenesc a (generalul
Dr. Schmitz Düsseldorf, din partea L venit ca reprezent al
a oraselor germane», care vede nationale» al national de
Pestalozzi modelul unui educator social; educatie fizica»), aduce omagiile guvernului
superior Dr. A. din ale corpului didactic ale
Berlin, prezidentul de initiativä pentru educatia popo-
germani din Germania Danzig», in numele din pentru mare
Asociatii de membri) a a va
al central de educatie unul izvoarele nesecate ale peda-
din un accent de ale pedagogii sociale
impresionantA vor pentru toate timpurile.
vestitorii spiritului pestalozzian; Ináltatoarea pomenire s'a apoi (la
din Mannheim, din ora trei de mai
partea german pentru cu psalmului
educatia fizieä, muneamai 23 e nädejdea de
Pestalozzi pionier pe de din.
educative. Aargau.
aceasla, John La masa care a urmat
Pressland de la universitatea din Cambridge cetit telegramele primite: de la
numele acesteia al asociatülor de tatea Estonia, de la Aso-
engleze costumul oficial al ciatia de la
irofesorilor elvetiana din Barcelona, la Societatea
Londra se come- pedagogicA din Budapesta, a., primarul
ziva aceea, bisetici, a salutat pe oaspeti.
marele pedagog care a rostit minunata La 1,30, un tren am
in felicitä (acum vreo 400 de in pelerinaj la
ca tara In care au mormantul lui Pestalozzi Birr la caso
de pentru sa din am
de pastorul Bion din Zürich, aduce la minute la de apoi,
institutia medicului a fost pe jos, prin de pe
in modelul de pe pornit depär-
Englezi- tare de vreun ceva.
pentru buna tratarea lui Pestalozzi e peietele
englazi internati timpul curtea bisericii ; peretele ca un fond
razboiului mondial. al In partea de sus,
F. normale triptic, slut grafit scene de
din Saint-Cloud, delegatul Ministeruluiln a orfani
tiunii Publice din mai rea acestora de Pestalozzi; apoi, in jos,
a lui Pestalozzi vede el subtmedalionul lui Pestalozzi, din trei
incarnarea ; lungimea peretelui .cuprind cu
tor natiuni State la aurite pe fond
e semnul timpuri de de rotunjit sus,
Dr. Gunning, de la (eentenarul lui Pestalozzi), rezu-
Utrecht, aduce omagiul Olandei (in pregnante
din profesorul tatea fiintei lui pe lume:
iescu-Pogoneanu, al Ministerului Heinrich Pestalozzi,
al universitatii din in Zürich la 12 Brugg
aduce la in 17 Pebruarie 1827. Mantuitor al, säracilor
PENTRU $TUNTA
REFORMA LA

www.dacoromanica.ro
la Neuhof. . Predicator poporului in de peste woo
La tatä al orfanilor. La de oameni. Inteo orga
Münchenbuchsee intemeietor Preludiul de Bach, corul invätätorilor,
apoporuhd. La Yverdon educator acompaniat de .Ave'verum de Mozart,
al 0m, crestin, cetAtean. Totul pen- »Wanderers Nachtlied» al lui muzica
tru pentru sine Binecuvântat fie de Philipp Christoph Kayser (Zürich, 9)
care-1 in
In curtea copli de la Ghertrudap Ghertruda ei: dulce
jur; pe de doi al päcii, Ce-alini dureri
; apoi in f inceputul din Requiem de iar
odirectorul educatiei cantonului aceste cântece o cuvântare a primarului ora-
care corul cântä un cvânt de pomenire de profesorul
o de Nägeli o Hans Stettbacher. La cântec
cu sentiment de adorare de orgä, Andante C.
(mai splendidul refren mein Heimat- doua Februarie, la in
land, mein Vaterlandr mein Schweizerlando) aulA a maiestoasei a
cântec al lui Gottfried Keller academia». In sala
mein Heimatland», cu muzica de W. Baum- fund, ferestre
gartner. apoi depuneri peretii acoperiji la cu marmurä de
de coroane la mormânt, din partea repre- culoare cu console
zentant de ajutorare pereti, pentru busturi, cu o tribunA tot de
Germania, din partea Asociatiei germane profesori, oficialitatea,
erband (d-ra Droescher Ber- ; portret mare al
din partea ger- Pestalozzi, loja se
mane (exprimând tuturor deschide amfiteatru,sus in zid, in dreapta,
educatoarelorn), din partea repre- orga corul studentilor; loja stânga,
zentant Ministerului de Instructie studenti.
din Spania a al Ministe- DupA un de orgá (Fantazia F-moll
rului de Instructie al Asociatiei dlui Mozart) o scurtä cuvântare a rectorului,
rilor Jugoslavia. romanistul Louis Gauchat (m'a de
Birr, am pe jos, Ovidiu Densusanu, cu care a
câmp, la Neuhof, serbarea astfel unA la Paris cprsurile lui
cu o a a lui tând e de viu cultul lui Pestalozzi Zürich
Pestalozzi. Cele cäi pentru pro-
s nt : una a sistematicilor, a
profesionalA, pentru tificilor, ; alta a profetilor,
Peretii inimii, cea lui Pestalozzi» a urmat cuvân-
la de un metru, tarea profesorplui Eduard
sus, ca o frizA, desenuri acuarele ger.
ale elevilor, din in cu-vorbe Blond, spanatec, purtând ochelari, in
de-ale lui Pestalozzi: maturitate, ton solemn, in fraze
de plâng largi, de o prea
nu e de Rentru o citind, imaginea sa :
nu uitati pe cele grele mari»... Pestalozzi e o unick nu se
sala de mâncare, parchet Suflet complex, centrul fiintei sale
tablouri, camere de de o mare energie, subt
singur, date cât timp vreau, eu pot, eu trebue
tori cu e deviza lui. Insuccesul
La ora 4,40, am pornit trenul la mai poporului de la
Brugg de-acolo la Zürich, unde, la orh 8 seara mai a cop ilor, CautA pricinile
a fast in biserica a predicat le in
Lavater) serbarea orânduitA de »societatea imaginea a timp ce
Pestalozzi» de unei se sub
Zürich». lui pâná la aceea a roman sätesc, el
PENTRU
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 CRONICA
vede in autoritatea lntre Stat e familia funda-
Statului educatorul natiunii. adevärate generale
la cercul mai restrâns de nationale. Pestalozzi e intemeietorul filosofiei
dintre pune
vietii raporturile omului Pestalozzi e Pesta-
Dunmezeu. Vieata fiecArui are Ceea ce e mare el e ceva ce edn
säu de gravitate potrivit aptitudinilor sale circula azi
din legAturilor sale particulare äpiritul educatorului, sfânt
lumea care de cercul care nu cautA folosul
lui din acest punct trebue fapte istorice de la Pestalozzi:
porneascA el sá se Pestalozzi a descoperit ;a
a lui. dezastrul a poporul a spus ceea ce
din Stans au dus mai departe idea despre de el nu putuse erA
elementarás in simplu. 2. a cel dintku marea idee
Ideile lui, nu imaginate, apoporului, idea unei
in se limpezesc, ajung temelia vAri a poporului intreg, ca culturA elementar&
a acelei arte a educatiei, care in a lei primare, ca culturA activA
sine nu vrea sä fie altceva decât un ajutor ça culturA profesionalA, ca
pentru desvoltare a copilului a a a spre adevá-
omului de la stadiul de de aim- umanitate, putere rAspundere pro-
turi de la stadiul de fiintá moralá. prie, ca desvoltare a puterilor suflete ti
e drumul a deveni svre a a A dat
face din naturii operá a sa a
Vieata ; arta educatorului omenesti, eredinta iubirii, care
numai cu de a nu dis- pe deasupra
truge ce e bun ce e el, trastele pe In
de a din sufletnlui lui ceea ce cimea sufleteasa a apropierii de
e divin In cuvântarea sa aplauzelé cáldu-
cugetarea lui e Kant Fichte, dar roase ale tuturor ziva
se deosebeste de ei punct la din de la
el legea nu ci s'a aplaudat),
el contraziceri, cA universitatea din Berlin, ca de
e In Burgdorf, adânc respect a ceea ce
in Yverdon activitatea lui devine Pestalozzi pentru educatia poporului.
o europeanä pedagogie: alci se a pe un an care
o a pedagogiei, merite
egalá a filoSofiei literaturii clasice germane. sufleteascA a lui Pestalozzi: pe Dr.
a ideilor pedagogice Zollinger
asupra contemporane are Zürich, prezidentul, de mai bine- de 25 de
o explicare prin al Zürich -o sode-
politice sociale ale vremii: tate pentru masselor, de
a deveni admirabil
nitatea liberi din ce organizate biblioteci
-o lumea poate
la ascultare oarbä concerte, expozifii..).
Uhiversitatea din Berlin i-adat titlul de doctor
e a Statului ; al Facultätii de drept de
e acum care trebue ridi- de dA cetire, cu
culturá ; educatia poporului trebue solemnitatea, diplomei
-tinä pasul cu desvoltarea a DupA aceea mai departe, cA aceeasi
vieata economicA pierde con- universitate a acest prilej, titlul
tactul vieata de doctor honoris causa al Facultätii de filoso-
; a prefesorul Mulhesi-
muncitoare are o insemnAtate us (directorul normale Weimar
pentru vigoarea moralitatea netiuni. ate reviste pedagogice),
ARHIVA
505 REFARMA

www.dacoromanica.ro
 diplo- (pe din
le. lui Pestalozzi, mimosa
la ora o de palmier sub prezidentia consi-
de Nägeli prieten al lui Pesta- Wilhelm un foarte
de superioare
la ora 3 dupa de a Zürich (cuprinzand laolaltä
bibliotecii centrale, un de fete, o cu
Pestalozzic manuscrise, docu- de aplicatie de copii toate
mente, portrete (ale lui Pestalozzi, local impartit
familiei, colaboratorilor, priete- cele mai moderne, o
pe
adversardor ale loeurilor
el, editii ale scrierilor lui
asupra -s a o
a pedagogica in onoarea lui
Pestalozzi,qbiecte ce apartinut al- referate
tele, lui, o de bastonul, Richard directorul
orga lui, steagul institutului din 4Comenius-Bücherei» din Lipaca
Un catalog 532 de numere), adresase In lumea un apel se
indicatii explicari pretioas'e, informatii despre
ceperea. Cu citeai scrisul elegant al operelor a Pestalgzzi
al duioasei respectiva: din scrierile lui,
dintr'un de lecturi sau articole de reviste despre el, institutii...)
unele in frantuzeste - pe dosul a despre Pesteozzi in
de mentiunea sale 'in condica (<Weltgeltung Pestalozzis»). Apoi
bisericii lui, in Kerschensteiner a vorbit, felul
familiar dar despre peda-
Pevruarie, la delegatii gogice ale prezentului
la de toare_pentru
Clubs, seara, la de guvernul In vrémea din s'a de
cantonblui consiliul comunal adânc e Pestalozzi, de departe a privit
Zürich. viitor, avem de la dânsul
tinut cuvântäri prezidentul guvernului organizarea adaptai
accent dialectal), mai rea lui la copilului la
cari un chinez, situatiei lui sociale.
câteva fraze in chinezeste, dele- o educare
gatul care a Pestalozzi. pda-
portretul lui Pestalozzi nepotul lui au fost formulate de
pentru centenary, universi- matoarele cinci puncte.:
din (in delegatul al (idea socialä) ; 2.
a. spontaneitatii sau al activitätii pro-
Spre a da acestui notä specific 3. principiul echilibrului
elvetiana oaspetilor ceva puterilor al (desvoltarea peri
din vieatä a Elvetiei, sonalitatii) principiul intuitiei al
ca la mesei intre metodei. La acestea s-nt de
In un grup de tantäreti -nu 6. principiul individualitätii (nu tra-
membri societiti tare cop:ilor, nu -tip de
de cor institutori,functionari la in tara) 7. principiul
tramvaie; toti
grup caracteristic pentru vieata democratic& tipul altfel nu
a din cântece popu- centralizam prea
lare de la munte, inimitabile triluri demotratia a
ale lox, au acompaniament de man- autonomia s'a imputinat.
cântece glumete de ce au lust parte la discutie,
trei limbi observat
vefiei). de e e un comp strein
Fevruatie, de la poporului ;
PENTRU
506

www.dacoromanica.ro
 copiilor, e rece ; nu lu- in vAzul
pe pe. meserias, ce ca ? canalize'
trebue pentru copilul Trebue cu instalatii
a familiei tre- dubasuri vaporase
buintele ei speciale. de sAnAtate, de inlesnire a
In Fevruarie, vietii economice. (La noi, vor
märeata a »halei o bucatá din in
(Tonhalle), a fost iconcertul de- comemorare eentrul ca o mai
lui Pestalozzi*, aranj at de iSocietatea depozifde nu se mai
stalozzio, executat de coml. insfitutorilor nimeni la orInduire a ei arterk
din Zürich, concursul de atmosferef
strei sälii de concerte a patru
reputatie (doi, din Germania). Sala la o librärie eu de zoo
tot ce are Zürichul mai s'a dat- restul monedA de
un actor de frunte a recitat un pro- Pavajul stradelor, pretutindeni, ca
log ad hoc al unui poet ; s'a executat principalA, strada asfaltul
magistral, uvertura No. 3 la Leonora, de Beet- parchet ori stAncA. Pe strada a
hoven, Requiem in Ave de orasului, dimineti pe pe
Mozart. trotoarele de fructe, zarzavat
Cu plutire s'au pe
memorabilele ale centenarului lui la ora ; la ora un sfert, -pare
talozzi. Ele n'au avut un caracter de visat: nici urmä de tarabl, strada
ci, -voit, un caracter de de o curätenie Cépiii de
cime concentrate convine de
democratite de proportii fnodeste. sA-i ; dar rosii la
de aceastä supriruare a bine bine La biblioteca
fastului exterior se din centralá, vestibul,citesti,sApat
din program toaletei: peretelui Donatori ai Bibliotecii, 1902-23:
minte de doninii cilia- Prof. Adolf 1903:
; doar Spaniolul Dr. Boepli, Milano (cunoscutul editor librar
eilindru). näseut in Dr. C.
Escher, 17.500 fr., societate de
Impresii din ? asigurare, 20.000 fr.
e ca o bine ; fr.... de bunävoie, 1903-16,
din mai euminti, mai cinstiti, mai Inceputul clädirii: 25 1915,
chiar muncitoare, din receptia ei
cei mai de pe lume - Pentru ca la
poporul In toate clasele ; stA superioarA culturA a
politice, care au Elvetia un tregi, se au imprejuräri
model de a publice un prielnice: o desfásurare relativ
al asezAmintelor care neturburatA din eu in
Vor dea fiintii ei colec- de o
a solidaritAtii sale umane. - de famine o pe temeiurl
La note din Zürich (pre. Profunde, care puterile
cum mai industrial mai mare creatoare, politice de
Pe din camerei de la micA intindere, ocrotite de naturk
otel aflam, dimineata-o Pe
lacul Zürich, la malul din spre orai pe un control efeetiv al asupra
care se scurge lacul care trece prin priceperii gestiunii Dar
mijlocul orasului), centru al orasului, o ceva. de ani a contribirit
rate silbatece, ca la ei Ce ridicare moralä a natiunii, bunä
binecrescut trebue fie acest popor, parte, inarele fiu, al centenar
de la copiii la serbat, minunea vietii lui, sugestia
bile acestea, pe care la noi nu vezi ce o continua asupra celor
-ARHIVA
507 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
telor toti de onoare, sub prezidentia prof. Scialoja,
printrInsol, ei, un popor ministru de externe, capul
devenit lume un popor mare, la Societatea Natiunilor, un
sentimentul mitet de organizare, sub- prof.
Au intre ei pilda eroismului moral. Pie- Francesco Orestano, din
simte, când la seriitoir dc frunte ai contemporane
lui Pestalozzi, (priefen de aproape lui d'An-
va face se nunzio).
iar fiecare se simte Aceste congrese au ca de
lui intiniti de a prim exe-
tatea In ei. cutiv, temele care vor form&
Se poate zice cá Pestalozzi e un obiectul de discutie al congresolui, de a
element constitutiv din Elvetiei, referate asupra pe doi
moral activa a natiuni deosebite, de a tipdri
sale. referate a le trimite luni
I. Radulescu-Potoneanu la cari au moat parte la
7 Martie 1927 congrese sau cunoscute ca
ocupându-se cu educatiei,
du-le transmit& comitetului orga-
AL CONGRES nizator al congresului observárile ce au rie
TIONAL DE EDUCATIE asupra referatelor, pe care
apoi comitetul le expediaza
la Roma dela Septemvrie-2 Octom- referatele principale tuturor celor
vrie 1926. ce pentru congres. Astfel, ches-
'supuse deliber&rilor congresului au
Aceste se 4 4 sunt totdeauna un obiect bine determinat, p
organizate de un executiv international de discutiune Nu se nici un vot
permanent, cu sediul la Londra. asupra celor desbatute. Referatele, memoriile
Cel din aceste s'a tinut desbaterile apoi
la al 1912 Haga, al acestui copgres au scum, volume,
(din cauza mondial) in 1922 Stabil. tipogr. C. Colombo, 1926;
la Geneva. Al V-lea se va la Paris la biblioteca Institutului Social Ro-
Congresele acestea au ca scop lucreze Pentru acest de-al patrulea congres
pentru educatia cooperarea será fixate teme:
menilor de de natiune de Fosibilitatea unui universal
credinta», iar ca program reprezinta a
opiniunile unei ale 2. Personalitatea; de a o
dau tuturor
catia - cari se intereseaza de edu-
fi convingerile
religioase sau filosofice, nationalitatea sau
Pentru
referenti
in societate.
designati
profesor
punctele de vedere particulare ocaziunea la colegiul oIslamia» din
de a le confrunt& italian Francesco Orestano (autorul operei
acelea ale altora». «Nuovi Principi», alla scienza
central executiv a creat la Geneva bene e male», a.). Pentru
un de cea de-a doua, raportori au fost americanul
pentru informatii chestiuni de Felix Adler, promotorul de cul-
(d. e., de curând, a instituit eticá» din lumea anglo-saxon&
o asupra patriotismului», printr'un pedagogul francez Gustave
chestionar in toate Belot.
organizarea congres, La tema, pe când concluziile
executiv e ajutat de un indian de natura sceptica,
din tara In care se tine congresul. Pentru con- indeosebi asupra
gresul acesta Roma, comitet ita- dintre luinea cea

PENTRU
$1 REFORMA SOCIALA
508

www.dacoromanica.ro
 CRONICA
europeanä concluziile filosofuluiitallan Pentru a doua temi, amândoi referentii
optimiste. (Belot in expuneri de o
Prin multiplicitatea ce la concluzie : cultura
ce mai mare economice de educarea tinerinni trebuie urmärim
Intre deosebitele popoare ale omenirii, omeni- transmiterea de
Orestano, merge o imitate acum a ornenirii, ci desvoltarea
Nu e vorba de un cod zis, care ar terilor creatoare, aptitudinilor
fi impus ca o lege, ci de norme ; desvoltarea acestora fie
morale care caläuzesc popoarele totdeauna nu de scopuri
indivizii in relatiile dintre ei. Idea ordine mijloace individuate, de preocupiri
morale universale este un proces formatiune; sociale, nationale, umanitare, valori care
morale colectivitate dincolo de.sfera
juridice, Persanalitatea, zice Belot, are multe
esistem de valorile protej ate aspecte. Ea e mai consisten stabilitate
sau In folosul In organizarea sufleteascä, auto-
e in lucrare protegiunea la influente externe la fluctuatii
dela popor la popor dela o la -alta ; launtrice ale ale apoi
de este pentru toate. e originalitate personali
toate se reduc privinte, opusä celei dintâiu, cici
la o a unei valori e inteo oarecare legati de
valoarea trecând ca oarecare omogeneitate sociali per-
de considerate ca esentiale, ca sonalitatea - printr'un alt aspect care
a li se pe celetalte -e autonomie, posesiune de
dreptul de a valorile sine libertate de
de un minimum spre un de caracter: aceasti lature, mai ales, distinge
protectoare a este o o individualitatejlevenitä
necesard, pe care o regäsim cu prescriptii iden- Sodeatile primitive si desvoite
tice (de in toate sodetätile deosebire din trei as pecte ;
toate vremile,.constituind unitate a cele moderne stäruesc mai asupra
genului uman rprescriptille celor din socotind asigurati
din format incetul, dinea socialii, ele se ingrijesc. mai de
succesive, pe con- desvoltarea care progresul.
stiintei de comunitate a adâncirii Astizi dezordinea morali adusi
valorii pozitive a vietii, a de de avem nevoie si cultivim
eficacitate a procederilor nu originalitatea,
protectoare ale Statului ale pentru individualism
desvoltarea vietii in fiecare activitatea lumea
tivitate in literari
Se poate dar de o morali a nemai având timp,
omenirii, dar nu In sensul traditional, static, cugete se hotirasca
ci de o care tinde personalitatea
la unificarea a orhenirii pe sau se suggestülor
ce lume spiritualitatea, snail (clasele intelec-
solidaritatea muncii tualii) nemai nid autoritatea nid pu-
care nu mai izolate, ca o de a bundle traditii.
toare, ci circuli se ca dar, problema pedagogica desvol-
organism viu. Procesul de solidarizare pro- personalitatii trebuie si in vedere
gresivi, spirituali economici, ce asigurarea consistentii morale a
s'a alcatuesc vizilor apoi cultivarea
puteri europene de astizi, e pe cale autonomiei personale.
de trece peste frontierele nationale de Adler,
impunând pretutindeni respectul sine elemente distinctivitate,
ca pentru to ate posibilitatile ei infinite militudine distinctiune
de valorizare. : cea dintâiu arati ce este un indi-
PENTRU
509 REFORMA

www.dacoromanica.ro
vidualitatea ; cea de-a doua aplicA aceste principii
luare, realizat tiunea ce revine familiei, coalei
astandardul» a ceea ce a sa de
societätii desvpltarea
Desvoltarea personalitatii trebuie rezolve nalitätilor. aceasta mai ales douA
un paradox etic: in pun : oegotisinul» individual
oameni care sä stare de profesional - egoismul care face
mutual& Societatea ne este tot serviciu societAtii numai in vederea
ca ce-1 respiräm; gului de avere, a plAcerilor
ea este un a da a reciproc ; losul personal e pe plan,
de aceea oameni care social pe-al doilea. Raportul
vrea fie nu un frontonul imaginatiei oamenilor
sine, ci pentru scopurile serviciul ce aduc, nu. averea,
un mijloc instrument, rile sau prestigiul . inte-
ci. sensul schimb de servicii dife- rese majore ale omenirii incredintate
rite, telor' Aceste interese
grupele sociale din care parte scum prin sistemul unice. Stiinta
- familia, grupele d. e. tinde la a se pre-
tiunea... - au un dublu scop pentru care de efectele ce pot descoperirile
existA : un scop concret, firesc, de metodele ei asupra omene*ti asupra
propagarea gru- celotlalte manifestäri ale activitätii umane
pului) scop spiritual, ideal. (ex. gazelor asfixiante). Tot astfel t impul
jungle! este socoteala arta a fost o
hedonismului este: unicA rezultatul a conruperea societAtii
legea spiri- putin contribuire la punerea
tualä este ajutind pe Statelor italiene la bunul plac streinilor.
Obiectul natural al con- Sau scum, interesele comertului
grup aocial e de a servi drept popoare, distrug industria
organ de transmitere a cuno*tintelor, -a a sacrificA de vieti in
trecutului, prin Africa... De asemenea religia, erA
generatiilor Obiectul in oprei pro-
ideal sau spiritual in fiecare caz e de a pro- gresul
duce grupului func- suveranl, tinde paralizeze religia
: de a jucA propriul sAu rol sA descurajeze aspiratiile spirituale
in asociatillor ale
de ei rolul mai bun mod adevärat, cA rezultatele
posibil. are cea cele n'au fost urmArite, de
desvoltarea personalitate. Trebuie, deaci incolo,
Personalitatea, poate fi constA tine rime o stare de spirit care incite
in atitudine a spiritului a fiintei a luA in deplinä
totale de fiinta altora. In : actele efectele serviciilor ce
scopul pentru care grupul este aduc interesela ale omenirii
ocaziunea zic pretextul) de a in succesul multumirea dup&
scopul ideal... CautA a descoperl tot care li se asupra inaintArii
ce e mai bun in trezi vei artelor,
mai care e in tine. a celor
Acest in altii pot definesc Vieata se va
ca cea indeplinire a functiunilor... másura care idealismul va
Astfel, conflictul dintre egoism e a fiecAruia.
urmA. conduce la o exa-
gerare a propriu la dissociarea ; Discutiunile urinate cele opt ale
altruismul conduce la o sub-pietuire a eului congresului adus interesante
cu Adevärata iubire sine problemele,
e tot de ca antiteza sa...». Au luat parte la 400 de membri

PENTRU
SOCIALA
510

www.dacoromanica.ro
 CRONICA
39 de State, dintre care delega0 oficiali care pára
guvernelor ai diferitelor pentru un bun,
generalul I. Mano- spune, recreatie, unui
lescu, din partea 4tCaselor hationalea a peste cap, de
de general fericit ceeace adineaori
a dare de de- doamna La o de profesoara
congres =vista Decem- de de
vrie 5926 d-na a conduce a pune fetite,
dulescu-Pogoneanu, dela Universitatea din cea mai mai din
d-na in subiectele sunt bine
Basarabia, la Capri), a pot desveli trásâturi ale personaliatii
d-nei Montessori, G. ca copiilor. Ar li se dea ocazii mai
delegat oficial al de cooperare de lucru liber la preferintele
Liga Natiunilor ; toti an manual, laborator,
luat parte la discutii, ales la tema exercitii matematice. o in
a doua. d. e.
La discutiunea problemei d-na fie pe copil
l'ogoneanu a asupra colaborgrii ochii unei mame, care n'admite
familia intru desvoltarea ei st nu fie bun la pe lumea ; st
a copiilor: Afará de cazuri rare, de talente pe capete
exceptionale, (mai mult familia) a muncii afle
e locul care se reveleazá se mai cale a destinului
bine, contrast, prin pus apoi discutiune, de cAtre prof.
aptitudinile coplilor. nu Lhéritier dela international de
despretueascg perare rolul istoriei in
desvoltarea personalitätii tiune, care ea st contribue
cu iubire. mamá, de la desvoltarea
o iesind un colaboraren
care o profesoará intrebase cu eleve tatea dintre natiuni clase sociale con-
preggtite familie, a exclamat, de flictele. dintre ele, desvoltând sentimentul ade-
felul pärintesc al profesoarei: al a parte la
d-na cutare n'a feminitatea sa, desbaterea acestei chestiuni
devenind ! Cea mai mare parte dulescu-Pogoneanu: A recunoscut e
dintre profesoare nu-s profesoare-i- necesar pentru desvoltarea spiritului de drep-
ca copilul st tot, la toate; tate de probitate in omenire,
de aceasta, copilul n'are o astfel
loare bor. Ele nu se st-I pri- fact tineri a pricepe dreptatea sen-
surori, ca mame, care timentele natiuni, serviciile ce ne-au
$iu ce e un suflet de copil ele nouA poi nu
de poate pierde mijloacele in ne-a sau ne pentru
fata strein Care e profesorul, care e tarea sinceritatea
profesoara, care nu se intrebe neliniste, mea a fi chiar cu
nu cumva ei au fost de multe ori cari am st o ajute
surzi ,la voce tainict ce le a se spre sufleteascg la
incredintat e iubit lumea care ca la
aceasta de fiinte cu iubire ce a umane, o patria
o are el, profesorul, pentru propriü copli pe a Crede
prin al literaturei nationale
ce le pun el copil strein au ca de- cgpetenie, contributia
devine o pentru la desfásurarea personalitAtii coplilor, de
care se substitue moment a-i face mai ales st le fie scumpt
copilulhi. despre propriei mijlocul
scolar. trebul tinut un cu toate omenirii, le dea sentimentul morale
ce avem despre multe a mândria (nu trufia) pentru

5H $1 REFORMA SOCIA

www.dacoromanica.ro
 ce a opera ce a infäptuit Congresul s'a tinut
lu entusiasmul lui, cum Roma Italia le
inorederea destinele naliunii sale hotárirea a Capitoliului s'a
de a fiecare ce are mai bun ceptia a dupá care s'an
la colectiva a sale. la bufet privire
G. Oprescu a explicat sensul recoman- asupra roman, cu venerabilele- lui
därilor sugestiilor pornite ruine ; in zi s'a o de Palatin,
tatea Natiunilor, a eunoscute In grandioasele ruine ale palatului Cezarilor ;
retului principille care la baza intr'alta au lost condupi la Ostia, de an
Pactului ei, a pe de manuale vizitat vechiului port, la supra-
erorile de fapte ca Pompei, apoi noua Ostie, la
care In contrazicere principii mare.
de colaborare internationalá a cari aveau timp, puteau face cinci
de cooperare intelectualä» pe calea spre alte ale
dela Soeietatea Natiunilor ca concertele cu pe vizitarea muzeelor erá
copii care se muzica gratuitä.
altor popoare) fie generalizate
graiul di- Precum foarte bine prospectul de
rect splendid muzicei va cele invitare la congres: Roma totul devine
urmári asupra educatiei tineri-
1927.
D-na Härjeu-Caterinici reamintit
rea metodelor d-nei Montessori pentru
voltarea cophlor $ a propus CONGRESUL DE SEXUOLOGIE
se pedagoge Con-
gresului. tinut la Berlin 17
i o cinste deosebitä: ca
prezident de deschidere a congre- Congresul de sexuologie este din
a profesorul Pogoneanu, mai impOrtante congrese ce au avut In
care a multumit pentru onoarea ce se face Europa, nu numai din multiplelor
sale, considerând un stiuni legáturá aparatul sexual, care
semn al spiritului non de de soli- constitue substratul organic hereBitar al
daritate apoi generalul permanentei rassei, dar prin ori-
d-na au lost designati ca zonturile care le deschide imense.
ai din sedintele urmá- s'ar fi stins
toare, d-na Pogoneanu propunerea viata care e In
englezi, a parte de evolutia aparatului sexual, n'ar mai
ta de inchidere a congresului, de a Deaceea, am väzut la
numele Rectorului (sedintele Congresul de sexuologie, dela Berlin, filozofi,
s'au tinut in aula a Uni- teologi, sociologi, magistrati, psihiatri,
versitätii),-prezidentului comitetului de etc., cari au privitoare
ganizare guvernului italian, pentru primi- la aparatul sexual din de vedere
rea intr'adevär sacrificiile special. Pentru prima datá,
semnate acute pentru congres. Cuprinsul se la In afará de
forma cuvântärii d-nei Pogoneanu au produs reprezentanti ai din Europa
in toti o prof undá imotiune. America, numär de Francezi, printre
Delegatii români au astfel cari trebuie sä pe
streinii culti cari au participat,la Pézard, Charnpy,
acest congres pentru tara Fiecare delegat al diferitelor tári a tinut
noastrh. Un semn al acestei consideratii e ale- salute Congresul, a de
gerea de consiliul executiv permanent chidere a avut ro 5926,
Londra (in dela 15 Dec. 1926) de a Reichstagului, in prezenta
a membru per- a doi a rectorului universitätii ber-
soana Pogoireanu. lineze a altor
ARHIVA PENTRU 512
$1 REFORMA

www.dacoromanica.ro
 CRONICA
Una din chestiimile importante diseutate probleme, in de cele de biologie,
a fost aceea a aparatului sexual, care au fost la Comuni-
discutie la dare a- parte mai ales referatele se referA la
Pézard, ca conceptii logie, pafologie psihologie
diferite, primul existA o gogie ; higiená socialá ; sociologic
care determin& caracterele sexuale ; criminologie dreptul popu-
secundare, opinie care a adus la teoria latie demografie. S'a mai vorbit chiarde
lui Steinach, pe de -altA parte, de a etice evangelice.
pArerea de Champy, dupA asupra acestor probleme
cari sexual nu e loealizat in glanda va apare de sub tipar de completé
interstitialA, çi chiar in. testi- a Dr. G. Marinescu.
Cu toale muneroase, rezultatul
nu a decisiv, a noui CINCILEA GERMAN
aderenti. DE SOCIOLOGIE
CercetArile lui Pézard asupra
caracterelor secundare, dupé Societatea germanA de sociologie a chemat
glandei testiculare sau ale rezidului ovarial, pesociologii germani congres la Viena,
au fostioarte interesante. In zilele de 26, 27, 29 Septemvrie 1926.
aceasta a Sellheim dela Chemarea de prese-
o comunicare asupra unei femei, care, la dinte, de Wiese ca secretar de Rudolf
dat, pierde aspectul Gottscheicl ca presedinte al socio-
femenin, caractere masculine. logice din Viena presedinte al conaitetului
aceasta ea consideratA ca o local de- a congresului.
vrAjitoare. de aproape s'a gásit s'a la Universitate a
la ea o care, ridicaté, face printr'o la Presedintele
caracterele secundare masculine zis s'a
caracterele femenine dupé o de adunare a comitetului o
acest autor a dat la o de la-27 Au tinut con-
reactie Wassermann, care Tönnies Kelsen despre
permite se facA diagnosticul intre caneer Au urmat La au
pe de parte, dife- avut subgrupa (Metodologie) sub
conducerea lui Sombart, subgrupa B (Drept
Riddle din Washington_aduce deasemenea natural) sub conducerea lui Rudolf
fapte relative la transformarea expe- 28 C (Stiinta raporturilor) sub
a sexului, lui conducerea lui Wiese. de inchidere
Steinach. Acesta din care asteptat a smut discute Starea ca
cu nu a sosit de la superioare.
patra dela inceputul Congresului s'au
dar biologist dela Viena CONGRESUL INTERNATIONAL
a avut prudenta chestii de biologie, DE AGRICULTURA DIN ROMA
e a masculinizArli, atingé,
de putin care a fost (23-28 Main 1927)
de prof. G. Marinescu, din
numeroase probe de ordin Comisia International& de
cA fenomenele vietii sunt ire- la Varsovia celui de al
versibile, realitate atri- congres din a ca con-
depind de o reactivare tre- din 1927 se lie la Roma. Comisia
D-1 Steinach a cA a dat unei speciale a
reacfivare corespunde bine faptelor, guvernului italian.
acela de Roma a dat ospitalitate 1903 congresului
S'a reluat care a din ospitalitate repre-
un 'adversar ireductibil. agriculturii din lumea intreagé.
Este imposibil, chiar de a numeroa- Comitetul de organizare italian a lucrat de
-ARHIVA PENTRU
513 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
CRONICA
comun acord -eu Comisia din VI-a se va de
Paris, Ministerul Economiei Nationale de de economie
Italian Institutul InternationaLde agri- de vietii
din Roma. Congresul va la Pentru a se organiza-participarea
23-28 acesta. va la acest congres, s'a constituit un comitet de
6 sectii: propagand& participare sub
Sectia I-a: Conferinta internationalá a d-lui Ministru al Agri culturii. Din acest comitet
ciatiilor agricole. fac parte ai Comisiei inter-
Sectia II-a: Culturi industrii agricole. de agriculturA reprezentantii tu-
III-a: Zootehnie: agricole din
Sectia IV-a: cooperatie, Date fiind legaturile noastre çu Italia
agricole. importanta ce fac obiectul acestui
Sectia V-a: Agrologie climatologie. va fi numeroasä.
Sectia VI-a: Sectia Congresul din va
Congresul va trei feluri de la Bucuresti potrivit invitatiei de
rapoarte. conferinte. din la
rapoartele vor fi desbAtute in sedintele acceptatä de Comisia internationalA agri-
gresului. ComunicArile
actele congresului; comitetul decide G.
ele vor fi prezentate in
zumat discutate. Conferintele vor fi A. W.
urinate de
Rapoartele vor sá fie Cu incetarea din viatá a Wood-
prezentate congresului eel mai la bury dispare din mai
31 promotori ai sociologic
Limbile oficiale ale congresului vor fi Statele-Unite. se
ceza -italiana. din Chicago Harper, presedintele
In fiecare sectie se vor din (rectorul) de atunci, al acestei institutii
problemele cele mai de mai. cu conducerea departamentului
importante pentru economia mondialä. de sociologie, in America. Aceastä
sectia I-a va situatia el o ilusträ o energie deosebitä
a a asociatiilor agricole timp de treizeci de ani,
diferite tári ; punctul de vedere al 1925, din motive de trebul sA se
ciatiilor agricole de conferinta retragA din
din Geneva. Opera.sociologica a lui Small este mai mult
Sectia II-a va desbate culturii didacticA creativa. Lucrarea sa prin-
ceredlelor punct de vedere economic cipalá este o sociologie (General
social, problema observatii Chicago, 1905), care se
reconstituirea atinse filoxerä o expunere a sociologice Spencer
combaterea parazitilor animali vegetali. la Ratzenhofer. *Sociologia estee,
Sectia III-a se va de productia Small aceastä oamenilor
de lapte punct de considerati ca (affecting) ea
dere economic social. (affected) de asociaties (p. 23),
Sectia IV-a va problema orga- obiectul al
muncii, ridicarea nivelului lucrare lui Small,
moral, tehnic material lucrAtorului; mai interesantá rezultate, Smith
organizatia agricultorilor in diferite Sociologia (Adam
ambulant agricol. Modern Sociology, Chicago, care
V-a se va problema autorul tsociologia modernA este de
rärilor agricole hidraulice, fapt o incercare de programul mai
noui contributii domeniul bacterio- de interpretare socialá, care
chimiei solului in vederea implicat filozofia moralä a lui
noui metode de lucrare a Smith, dar fusese suprimat timp de un
noui substante fertilizante. secol de interesul predonmitor pro-
PENTRU
REFORMA 51.4

www.dacoromanica.ro
ducerii (p. 238). Problema fost student In Germani , a toatá
sociale in un cult deosebit pentru
faptelor civilizatiei este de Small pe care o ca nu
in sa a culturii americane, ci a cul-
(The Meaning Social Cbicago, turi din secolul al XIX-lea, o
se emite pArere care, de uncle centre
a este de a interpret& nizate, ea Chicago nu un rásunet
oamenilor trecând dela un stagiu la altul Statele-Unite
a valorilor apare Pe activitatea
optimismul robust al americanului Small a o propagandA
este de entuziasm pentru
asupra in care oamenii studiilor In
vor sA inteligenta opera este mai
ce ce mai economicos a dela fondarea revistei Journal of
bilul toate in care experienta Sociology* in 1895, Small direcfia acestei
dat pe care o
In ultima moment. Spiritul sAu de organizare
«Originile Sociologiei* (The Origins Socio- sa de profesor i-au fost de ajutor in
logy, mai in intreprindere. In 1912-13 Small a
revista «American Journal of (Ian. fost distins ca presedinte al
1924) titlul ricane de 1922 ca
la istoria sociologiein, Small a clutat sA al Institutului de sociologie din
dea a sbciologiei, Paris. Small a o de elevi, mun-
pul de a pe câmpul siciologiei, cari
in Statele-Unite nu este un fenomen pretentii de originalitate contribue-, dupA
independent de profesorului vasta socio-
ap. Autowl convins mare din Statele-Unite.
la. gândirea sociologicA americanA
avut-o Germanii (p. 328). Small, Pelrescu

REFORAA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL INSTITUTULUI
SOCIAL
DELA 20 nistere, etc. spre lepune in folosinta
UNIE 1926 a vietii pro-
fesionale. D-sa ceteste un snteproect redac-
s'a deschis la ora dim. sub tat In scop de a oficial
sedintia d-lui Em. Miclescu, vice-presedinte. a I. S.. R., de a
D. Gusti, I. S. R. face rile sale de a centralizá
constatarea activitatea este in bibliotecile
desvoltare, mai bine de 5 D-1 M. Manoilescu,. In
de Prezentand prospectul proiectul, dar are o de
care activitate anume nu este
d-sa cuvintele care s'au bibliotecilor de la diferitele
rostit la adresa Institutului, 4i este preferabil S. R.
tinutii. Academia ocazia biblioteca sa proprie. Ar Institutul
M. S. In ce- fie pentru ca legitime
presedintia Miclescu, care ale lui se realizeze, com-
rolul opera care are f Statului,
s'o acest Institut. drept pentru serviciile pretioase
ordinea de aduse culturii noastre publice.
AL Costin, secretarul general al I. S. R., D. Gusti, se
care activitatea Institutului centralizeze bibliotecile publice, In
prelegeri publice publieatii, de la data ulti- scop de a le ca instrumente de
generale dela 8 Noembrie, spre anu ca astzi,
N. Petrescu, In calitate simple de se va
de financiarg, in lipsa ca- la fiecare activitate public& un
raportul adu- cleu de care se necesar
pentru acea activitate.
ziva de Decemvrie desegrcare D-1 M. Djuvara in principiu, pro-
Comitetului pentru gestiunea in- iectul se autonomia
terval. completg. D-sa cere ca toate shestiile
D-1 cuvantul, fie in sarcina
aduse vietii de I. Andrei Radulescu observ in primul
S. R. nevoia local propriu nu va fi posibil se legifereze tre-
care n'ar da numai un sediu obisnuit Institu- cerea tuturor bilbiotecilor pe seama Insti-
tului, ci cadrul absolut necesar care tutului, al doilea nu este
activitate, stinghe- se lege S, ca
acum de procure Statului studii, proiecte sau
Localul Institutului neri, se ajunge la autono
pentru bibliotecg, de depozitare a la impovárarea cu
de de ca fi salariatii Statului. Mai adaugä
a diferitelor sectii, pentru nu poate admite control al Statului
administratia Arhivel diferitelor publicatii asupra modului de iunctionare din punct
ale Institutului, un pentru oaspeti e vedere cultural, a Institutului.
sau membri corespondenti in trecere. D-1 Dr. sunt biblioteel
la de bine precum este
sociale Institut este a sta aceea a Ministerului publice, sta-
Universitatea. de propaganda, - astfel
Pe de parte I. S. R. nu poate generalizanit poate cere
centralizeze reorganizeze diversele strangerea tuturor bibliotecilor la I. S. R.
biblioteci aflgtoare pe la diverse mi- V. Athanasovici crede fi
51.6
SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULUI

se un local fonduri,chier continuare)

dar se impune sA ne independents, DELA
-excluzAnd control Statului. Cere ca
pro ectul definitiv va fi aprobat e edinta se la 21% sub-presedin-
supus adunare Em. Miclescu, vice-presedinte.
a I. S. R. prin noua presedinte D. Gusti, propune
lege a Creditului el Statutelor cere ca secretarul gene-
pentru chiar dea proiectului de
de de construire. secretar general, Al. Costin,
G. Tascd ideea d-lui Gusti pri- articolele din statute care propun fie
vitoare la centralizarea Nu modificate, In
controlul Statului, prin decursul I. S. aratA
Consiliului de minitr un stiunea este de a organele
control s'ar conducere ale Institutului. Anume
I. S. R. ca Institutul sA mitet compus din prese-
obligatia de a procurA Statului lucrá- Zinti ai I. S. R., presedinte fosti presedinti
rile .sale. ai secretarul general fostii
I. Institutul nu generali ai Inst., de
se a da Statului opiniuni membri de Adunarea Generalä,
avize lucreze indepen- o delegatie executivä, numai
dent. membri, vice-
I. Ionescn-Dolj aratA este necesar *secretarial general al
local pentru Institut, fie numal cooptA caz de necesitate
pentru el, alte institutii. membri, sub rezerva aprobárii
rapprturile Statul cere ca Institutul generale,
completA. Nu crede D-1 Presedinte D. Gusti, ca In
nimerit se centralizeze la I. S. R. bibliote- de 2 organe, Instittitul ad albA
cile publice. un Consiliu care parte
C. de pArere Institutul ale
fonduri de la dar economice, etc.
alieneze din autonomia sa. Anibal Teodorescu observA un
I. Glogoveanu liotecile siliu, constituit, ca un
publice se pot centralizA prejudicii pen- corp de Institut deaceea in el
public. -principiul independentei decât de, ai
I. S. R. propune se apel tutului, sau mai bine sA nu se forma-
publice pentru nevoile Institu- rea acestui organ.
V. lapin se un
Al. Costin dA. relativ Comitet general un Comitet
demersurile acute la PrimArie dupA exemplul
central pentru I. S. R. mitetul nu persoane din
cere se pronunte adunarea -de Institut, ci membri din fiecare
asupra chestiilor desbAtute. fie
Em. ne adunarea Comitetul restrâna poate sA fie constifuit
generalA decide a) a autorizA Comitetul sA felul s'a propus.
continue demersurile necesare spre a obtine V. Madgearn exprimA
de PrimAria Municipiului un Consiliul general sA figureze amicii I. S. R.
central a se adic& din lumea
al I. S. b) autorizA Comitetul etc. sensul ca sA
cuvenite se Institutului.
acorde lege, o subventie desbaterile -urinate, presedinte
In favoarea I. S. R. c) autorizA Comitetul Miclescu
sA realizeze, lege organitarea mite chestiune a Consiliului,
tionarea I. S. cu Intregei sale fie la viitoarea adunare generall,
autononaii. se modificarea statutelor respec-
ARHIVA PENTRU $
51.7 REFORM A LA

www.dacoromanica.ro
 BULETINVL INSTITUTULUI

tive din Statute, in sensul se ca or- I. R. s'ar sau

de conducere un scopul pentru s'a creat,
s'a propus. Se va de drept proprietatea Comunei.
presedintele Institutului secretarul general d-lui Anibal
redactarea textelor respective cu Teodorescu, n'a uitat, sa
tare sA se urmAtoatele sArcinare, este membru al Institutului
a pentru el tot ce i-a stat
Adunarea general& alege pe 3 ani r
2-3 vicepresediuti secretar general. D-1 D. Gusti aduce deasemenea
Comitetului d-lui al Capitalei,
Comitetul poate coopta majoritate de creat fapta sa un mare titlu de glorie pe
dintre membrii sub rezerva I. S. R. Institutul, care are
generale. sA uite totdeauna recmioscAtor.
Adunarea pe de 3 Al. Costin
urmAtorul presedinte, Gustt, care tot mai
vice Em. Miclescu, C. ; rescu de Institut, tot sale se dato-
cretar Al. Costin; membri : d-na trecerea prin Parlament a pentru
Calypso Botez, C. Cipkanu, juridice a I. R.
I. Dolj, T. Madgearu, M. D-1 D. Gusti o serisoare pe care
Manoilescu, C. RAdulescu-Motru, M. Oro- adresat-o d-na Elena Romniceanp, niembrA
I. Räducanu, Andrei Gh. sectiei de studii uni-
M. Sanielevici, Oh. moqtenirii Fanny Seculici
bal V. Emanoil Dumbrav1). In scrisoare se propane
Casier: V. tarea unui
Cenzori: S. dat anual
valoare de lei pentru o lucrare de
D-1- Anibal Teodorescu, in calitate pri-
al comunicA adu- recuno-
propunerea d-nei Romniceanu
decizia datA delegatia permanetA. a fad. un regulament
Consiliului Comunal general al Municipiului Bucura
la a cedat I. S. R. proprieta- Adunarea decide ca
tea Comunei din B-dol Str. stul chestiunilor ordinea de
de -d-na Gen. Poenaru, rezolvat de organele
care va fi Institut, ale ales
de va fie localul, existent se la orele 24.
localul, ce I. S. Gusti
R.
eesiune s'a cu titlul de co- Secretat general, Costin

INSTITUTULVI SOCIAL ROMAN 31 DECEMVRIE 1925

Casa:
Efecte
numerar .
.
1.136
80.000
- Pond din gestiune . . .
Pond M. Manoilescu . . .
84.852
--
Efecte Venit fond M. Manoilescu 9.818
Mobilier..
.
,
.

. . .
.
,
270.320
-
75 Abonati
Creditori diversi
I
155.578 75
'

Lei . . 75 Lei . .
Presedinte D. Contabil, Saragea
conform registrele Dr.
ARHIVA PENTRU
SOCIAL"

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULUI

DE VENITURI (2925)

Bibliotecl
avansate p.: editura re-
4.645
32.928 - Val. dobanzilor la depozitele
de numerar aflate la
Val. din
-
Cheltueli generale
. , 174.353
6.596 --
50 1925 284.872

Spese p. conferinfe . .
.
. -
Diverse publicatii
Val. plus venituri J925
298.396
- -
D. Gusti Contabil, Saragea
Verificat conform registrele ; Cenzori: Nicolas Petrescu, Dr.

ANEXE Institutul Social s'ar sau

scopul pentru care s'a creat,
Muni cipiul un term I. S. R. imobilul va de drept
Comunei.
X. INCHEIEREA DELEGATIBI Primarul Municipiului, Teodorescu
Secretar
permanenta a Consiliului 2. ACT DE COMODAT
munal General al Municipiului
dela 23 2926, Intre Municipiului Bucuresti,
de consiliu in baza delegaliunii data de prezentata prin. d-1 Barbu Dimitrescu,
Consiliul General prin decizitmea NoS. din lier delegat bazasdelegatiunii
Aprilie vedere No. 21266/926
No. 52 dela Maiu decizia No. 104 23 2926,
continuata la 2 9 a. o., s'a aprobat Social cu sediul
in principiu a da Institutului Social Victoriel No. etaj reprezentat
un comunal constructia unui d-1 profesor universitar D. Gusti,
local propriu cu de : Academiei calitate de
vedere propunerea d-lui al §edinte al Institutului Social conform
Municipiului, ce avut statutului, a intervenit prezentul, act de
majoritate de voturi a se modat.
Institutului Social proprietatea Municipiului baza
comunei I. C. Consiliului Comunal. General al
str. Al. Lahovari care a fost trecut nicipiului No. din 23
instalata legiunea cercetasilor azi folosinta Institutulni So-
este d-na General Poenaru, ca cial terenul cu imobilul pro-
chiriase. prietatea situat I.
In ce va sau cu ocazia tiana Al. Lahovari
ce face actualului imobil, de 564 p. (cincisute patru
Institutul Social va pune cu metri unu) forma
la dispozitia d-nei Poenaru, apartament aläturata schitä
pe tot timpul va de plan de ambele care fac
cedare se va un act de parte integranta din prezentul contract.
comodat se va indatá Institutul Social ce

PENTRU
519 REFORMA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL INSTITUTULUI

construl pe terenul cedat sau cu ocaziunea chiar studentii Academiei noastre

ce va face imobil, dat faptul Munici-
pune cu chirie la dispozitia Maria Gene- Bucuresti v'a donat un local propriu,
Poenaru un apartament pe tot timpul D-voastra aveti folosinta
va trM. de autoritatea donatoare, in
Social Institutul d-voastra dela
sau s'ar scopul pentru care lui a fost la ;
Institutui Social s'a creat, te- Consiliul de al de
renul imobilul va in patri- Studii Comerciale Inustriale din
comunei somatie, punere in Bucuresti 29 Decemvrie 1926,
judecata, Institutul Social p aprobat vi se
neavând pentru aceasta la un de cele trei camere dela
de despagubiri. mansard& ce in mod provizoriu.
In asemenea caz printr'o Chiria este de lei una mie.
cerere acest act cu for- Termenul este- de cu drept de
executorie procedeze evacuarea prelungire pentru
cetor ce ar constructiile. curge dela data adresei d-voastra
Pentru indeplinirea oricaror. de confirmare, a prezentei pe care rugam
acest act Institutul Social ao trei zile libere dela primirea pre-
face alegerea domiciliului la sediul zentei.
Barbu Dimitrescu pentru Rector 1.
Municipiului subsemna- Secretar general,
tul profesor D. Gusti pentru Institutul Social
conditiunile Räspunsul I. S. R. de
prezentului act de comodat. Comerciale Industriale.
dublu exemplar
parte Institutul Social
p. Municipiului Bucuresti No. Iattuarie 1927
Barbu Dimitrescu
Presedintele S. R. Domnule
D. onoarea a am adus
Redactor martor, Alerandrescu, advocat la cunostinta Comitetului I. S. R. adresa
No. din 27/I 927, care
autentificarea Tribunalului Ilfov ne comunicati decizia Consiliului
Notariat cu Procesul-verabl No. 20514 al Academiei de Comerciale
din 1926 transcrierea cu No. Industriale, de a se propune Institutului
din 1926. Social pe termen de 5
cu drept de prelungire
AL I. S. R. lei,- cu de si a
trei camere pe care le mod
Scrisoarea Academiei de Studii provi zoriu.
Comerciale Industriale, Institut Comitetul I, S. R.
ne-a a
Ministerul Industriei via sa satisfactie pentru justele apre-
Comertului ale sacrificiului care I S. R. le face,
Academia de de peste 6 realizarea scopului
Comerciale Industriale
Comitetul transmite de
No. 1927. profundele sale 5i
celor mai distinse sentimente.
Domnule Prefedinte, Pre,edinte, D. Gusti
vedere scopul cultural al
Social I. S. R., general, Al. Costin
cu mari sacrificii care trag reale foloase de una m'e

REFORMA
PENTRU 520

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL .INSTITUTULUI

DÁRI DE D-1 Al. crede nu sA

ACTIVITATEA SECTIILOR impunem provinciilor alipite vechiu-
lui regat, iar unificarea sA o facem
$ECTIA tor nevoilor actuale in vederea progresului
stiintific; vor fi necesari mai multi
In Pebruarie 1924 Cor- pentru realizarea legiferare
consilier la de in vederea nu
Casa desvoltat comunicarea sa privi- o crede
toare la functionarea jurati D-1 Ion Fin"escu covingerea
legea in Bucovina, in nu. este refacerea legislatiei comer-
Martie Aprilie 1924 d-sa In sensul cod de
exp us asupra anteproiectului de cod cA câteva
penal, de Comisia tiuni mai bine organizate codurile regiunilor
la Ministerul Justitiel alipite (de exemplu falimentul dupA legea
In dela Decemvrie Decem- austriacA), restul codului comercial din ve-
1924, Al. a o regat tara.
nicare relativA la organizarea competenta Andrei crede nu trebuie
Consiliului -Legislativ, In interesul national unificarea legis-
cemvrie 1924, inembrii sectiei au reinoit pe lativA ei. s'ar
period de 3 ani, conform statutelor, mandatul imediat tara co-
secretarului sectiei Incepere 13 din vechiul regat, codul
Februarie 1924, au cooptat se- penal de Comisia care
cret, ca titular,pe d-1 Vespasian pe Ministerul Dea-
ceanu, Consilier la Curte Casatie. semeni se vor aplicA administra-
In dela 3 Aprilie d-1 Vladimir tive, de pensiuni de
Atitanasovici a analizat problema unificArii
legislative conchizand cA este Al. aratA inconvenientele unifi.
necesar sA se o unificare mai ales o pregaire
ca se introducA observA cA Legislatjv
alipitelegislatia din regat, va o grea misiune de a
pectarea unor anumite institutiuni, care, fundamentale, va
apreciate ca utile, fi ocupat studierea legilor regulamentelor
tara. D-sa a In urgente, astfel cA colaborarea tu-
pentru unificarea legislativA acest turor va bine a
D-1 Djuvara crede cA s'ar o contribul la strangerea necesar
unificare adoptându-se unificarea legislativä.
tara institutiile ce s'ar folositoare D-1 I. Finlescu o comunicare
vreuna din cele 4 in vigoare. cambiale, M.
D-1 deosebirile dintre regimului Dobrogea
tara noastr, din punctul de vedere noua.
al unificArii legislative ; Alsacia-Lorena In 5 1925 sectiei
raport cu Franta, pe -când realeg ca presedinte, conform statutelor, pe
alipite intrec regat. Tot diferen- Emanuel Miclescu, pe un de 3
tele legislative sunt mai diferitele incepere Iunie 1924,
României actuale. aleg, vot secret, ca pe
Victor Andrei, Emanoil Antonescu,
Barbu Dumitrescu, Gh. Popescu, Petre
(z) comisie a functionat, lescu Micescu. D-1 M.
celelalte comisii munite la o comunicare asupra situatiei
Justitiei, pentru unificarea la a minoritAtilor
z 1925, când au fost desfiintate In 3 d-1
rile au fost trecute Consiliului Legislativ constafarea sa unificarea legis-
din 25 Peliruarie 5925, care a creat lativA trebuie perfectionarea
Consiliu. operei de unificare n'ar fi ma
PENTRU
521. REFORMA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL INSTITUTULUI

concursul actul autentificat de Trib. la

cere multä vreme. No. 20.54/926 transcris No.
Oteteloanu subventiile acordate, publicatii, conferinte).
teria comercial se ajunge mai . In d-1 I. Dolj o
usor la unificare, extinzandu-se municare privire la rezultatele date de
comercial din vechiul mid cares legii pentru dobändirea
din teritoriilot alipite, la care practica le-a
dar materia dreptului este un ca necesare.
studiu desvoltat cam mai comunicári:
câtiva pentru a ave& valoarea D-1 Andru despre organizarea
cu expunerea a
V. observá unifi- din alte D-1 C. Partheniu asupra
carea urgentä se pot ratiuni de produse de revolutia I.
nu se pot vreunul din goveanu despre silvicá
actuale, trebuie se proprietatea
o unitarO. uniunea Secretarul Sectiei
din vechea Austrie a Costin
respins propuneri legislative.
Anibal Teodorescu activitatea SECTIA SOCIALI
fie la publicului
prin iau conferinte. In Sectia de a Institutului
1925 Ernst MandiCewski Social a fiintá la 23 Abruarie
desvoltat comunicarea sa 1925.
legislative, aConsiliul Legislativ ce a multumit
codului civil generals, (care a publi- adresate de S. R., rofesor D.
catá No. 2, VI, 1926, al acestei Gusti a citit diferite adeziuni primite,
reviste). care acelea ale d-lor: D. Chirculescu, pe
In dela Decemvrie 21 atund ministru al -cooperatiei
expus sociale, telegrama de regre-
asupra «reformei cam- Marzescu, atund ministru al
adeziunea d-lui Gr. L.
In Februarie 1926 S. Inginer C. etc., scuzat nu
a fácut o comunicare asupra la von
parte efeetiv la sectiei.
etc. No. -2, 1926). D-sa a apoi alegerea
In secretarul sectiei 'atrage atentia s'a condus criteriul ca
este a 50-a dela parte reprezentantii mai
Institutului Social care a ai ai practicei deo-
13 Februarie 1926 ani de de credinte politice. lista
continuä activitate, de ex. peste de brilor, care va fi
prelegeri publice. asupra cärora
dela 22 1926 P. spune
lescu desvoltat expunerea sa la d-sa - cercetári,
unificarea contribuind. la sociale
In Februarie 1927 secretarul din alte State. Organizatia
sectiei face un raport despre activitatea gene- a prevázutá de partea
I. S. R. evenimentele petrecute a Tratatului Versailles, la nu este
ultima locului din cunoscutl. Opera de docu-
b-dul str. Lahovary, ce- a Biuroului Geneva, al
dat de Municipiului Bucuresti, acestei internationale,
nu se cunoaste in Sectiei de
revine remedierea neajuns.
(z) comunicare a publicatá In alte State infiintat diverse asodatii
aCurierul Judiciars, 1926. pentru stärilor sociale respective.
ARHIVA PENTRU
REFORMA 522

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULUI

activitatea in fie un de al
de social cehoslovac din de teorie al prac-
Praga, -care este anexat Ministerului ticei sociale, deosebire de
Crede e bine ca Institutul Social litice, in vederea unei comune
deosebire de cehoslovac interesul progresului social.
se bucure de o autonomie, 3. in
f de f de partide, ganizatiei internationale a Munch Ge-
lipsa de mijloace materiale de care neva.
sufere. a din 4. stabileasca Biuroul
stitutul Roman un suplinitor al Uni- national Munch, alte insti-
partea al Statului de nationale ori inter-
prin latura lui practica, a tot- nationale.
deauna sä concWeze teoria practice, 5. Si creeze arhive sociale pentru
influenteze reciproc a Intreprins a stärilor noi.
teoretice in contact 6. Si fie un centru de documentare pentru
practice. elaborarea legislatiei sociale.
Gusti a ajunge Gusti a
la e ne documentam. asupra programului schitat asupra
Va facem abonamente la diverse organizarii sectiei.
publicatii periodice, ne Dupi o scurtj la care au
statistice, monografii, etc., de care pat aproape toti membrii prezenti, cari au
Va ne curent cu recunoscut necesitatea de
miscarea bibliograficA, organizam dosare sociala au adresat d-lui prese-
pe chestiuni, vor fi astfel clasate
pbatä fi puse cu
acelora cari au nevoie de ele
la
dinte al Institutului
initiative
Dr. Ghelerter
- pentru
Ing. C. R. Mircea,
Moscovici
Sectia un de info:- tot concursul organizallilor profesionale
matie cercetatorii problemelor de tronale inundtoresti- s'a pus chestiunea
din cat pentru straini. acestei sectii, pentru ca se
noi numai persoane, ajunge la mai rezultate. In
pe care adesea caracterizeaza unanimitate, membrii -prezenti au aclamat
omniincompetenta, au posibilitatea ca presedinte al sectiei pe profesor D.
formeze. Informatia democra- Gusti, care a propus la alegerea
Sectia trebuie secretar a unui bibliotecar.
bine ce membri
la diferitele congrese internationale, chiar rea in privinta d-1 pro-
membrii congresul de fesor Gusti expunerile acute, pro-
dela tinut pune ca o comisie
anului 1924, care n'a fost stiunea prezinte un plan de organizare
oficial reprezentata un program minimal de Din aceastii
absente nu trebuie se mai Mai comisie, desemnata de sectiei, au
ocazia vizitei de d-s la parte profesor D. Gusti, pro-
Biuroul international al Munch Geneva fecor D. R. Ioanitecu, profesor G.
1924, a aflat unele State profesor V. Madgearu, Inginer C. R. Mircea,
au atasati sociali pe ace! Biurou, Moscovici, I. Setlacec, Ing. M.
le tin curent cu tot ce se Gr. Mladenatz
-acolo. Asemenea atasati va Comisia a infiintarea
noi. ei putea subsectii, in care si se discute chestiunile
elemente active sectia de caracter de specialitate, cele interesand
sectie a fi discutate in
In rezumat, sectia de dinte plenare. Subsectiile stabilite aunt
misiunea:
de r. subsectie care se va pro-
de in domeniul politicei sociale. blema genere.
PENTRU
523 1

www.dacoromanica.ro
 INSTITUTULUI

0 subsectie a higienei, asistentei tante in sectiei de so-

-gurärilor sociale. ei
3. 0 subsectie a Inteo d-1 I. Setlacec a
4. 0 care sä se ocupe cu prezentat referatul asupra chestiunii cu care
blemele claselot de . . fusese insotit de schita plan
5. 0 subsectie care va activitatea de monografie a alt plan
International al dela Ge- pentru facerea bugetului unei de
neva. In unor la care
In care a avut au participat mai sectiei, s'a
aceea, d-1 profesor Gusti a cerut un comitet din
membrilor e binese chiar d-nü: Dr. Ghelerter, Ficsinescu, I.
dela propuse de comitetul covici, St. Cunescu, D. Constan-
pentru organizarea sectiei, sau fi tinescu, d-ra Christina Galitzi I. Argesanu
mai nimerit ca de sub- studieze schitat de
sectii, se desemneze referenti pentru Setlacec asupra monografiilor industriale
ce se vor studid de sectia de propund eventual amendarea lui. Comi-
socialä. In propunerilor de tetul s'a intrunit mai multe
membri, Ing. Arapu a prezentat
I. Setlacec, profesor Gusti propune mentele sale, Setlacec a primit dele-
se admite ca sectia dea definitivä a planului
pe M. Barasch, pentru publi- de propunerile de amendare
catia *Informations Sociales», a Biuroului In- de comitet admise de in plenul
ternational al Muncii, pentru viata Acest plan, cum a iesit din desbate-
pe d-1 Ing. Arapu, pentru viata sectiei, referatul d-lui 1. Setlacec,
muncitoreasca pe d-1 C. sunt publicate acest al Arhivei.
trescu, pentru viata a altor profe- In privinta celeilalte scheme de plan asu-
pe d-1 I. Setlacec, pentru pra bugetului familii de pre-
profesional pe Cunescu, de I. Setlacec, aceasta va fi
tru asigurari I. Argesanu, pentru
d-1 in viitoare.
piata muncii migratii C. Stanescu, stabilirea planului usei monografii
pentru cooperatie d-1 Gr. Mladenatz, pen- industriale, a discute aplicarea
lipsa de lucru, pe Tug. Mircea pentru plan. S'a ca se face deo-
problema pe d-1 Moscovici. o industria
Alti referenti vor fi desemnati la nevoie. din anume 2
profesor mai ca I. din fiecare categorie: industria mare
Setlacc un asupra industria cea Din
anchetelor monografiilor pen- cauza lipsei de fonduri nu s'a putut
tru cunoasterea sociale din tar& cursul anului 1926. Cum
la prezentarea acestui referat, s'au tinut o de lei,
mai multe in care fäcut de Ministerul in de reluare
toarele comunicäri: a pe la Martie a.
Dr. L. Ghelerter despre: s'a ca ad se cu acest
muniste evul popasul uneia din fond lucrärile in vederea anchetei
ele amintite. fi de o
D-1 Constantinescu despre: de studenti, cari vor primi preala-
nternationala a din despre toate tecesare acest scop.
munca de noapte In Martie a. c. de poli-
asupra acestei materii). tied sociald a desemnat un comitet,
D-ra Christina Galitzi despre Tehnica din profesor Gusti, Dr.
organizata New-York asupra plescu, Ing. Ficsinescu, Dr. Ghelerter, Narly,
copiilor din cartierele Setlacec, D. Constantinescu St. Cunescu,
M. Barasch despre: Consiliul economiei cari vor da instructii echipei de atudenti.
nationale Franta. In viitoare se vor intreprinderile
Aceste comunicari au dat la impor- care se va face ancheta.

REFORMA
PENTRU 524

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULUI

dela a. c., nescu asupra contractului individual de

profesor Gusti a reamintit rostul sectiei d-1 M. asupra conventiei
de activitatea de
Conform normelor stabilite cu D.
ocazia órganizArii sectiei de
vedere cererile a membri,
d-sa propune subsectiei de studii FEMENINE
cooperatiste,
Cooperatia printre militantii Sectia de Studii femenine a
vreo patru categorii: sentimentali-dogmatici, la 21 1025. Scopul sectiei este de a
a categorie a deosebi problemele la
fine, categoria cari sunt copii femei, considerati social
preocupati de acordul teorie prac- care se viata activitatea pro-
spiritul cooperatist propriu problemele de so-
zis. Noua subsectie ce trebuie sá-si hi cu situatia ce se femeii
consacre in deosebi activitatea ei desvol- de nevoile victim actuale, a de
acestui spirit, care lip- participare a femeii la aceastá
seste de mult actiunii cooperatiste dela de nouile cdnceptii asupra Statului.
noi. In acest cadru participarea colaborarea
In al doilea rând ea fie o cen- masculinA la studiile sectiei este larg deschisä.
informativä documentar& asupra Crearea Sectiei tinde a stimulA interesul
rilor de lucruri din membrilor S. R. al marelui public ge-
Trebuie intreprinsá acest scop o actiune neral ceeace situatia a
de cercetäri monografice cooperatiste pe piilor a femeilor societatea
pentru a adevárata realitate. precum reformele necesare perfec-
Subsectia va de buletin tionarea vietii acestor elemente de o
cooperatist, care va fi de des- tate de pentru omenirii.
voltare a spiritului cooperatist. Superioritatea a prin -
cu vremea cercuri de studii tre membrii Sectiei de Studii femenine nu
centre regionale, sub supravegherea sub- poate decât ad fie bucurie de cAtre
sociologii reformatori. Opinia, interpretarea
o discutie la care participá mai toti dezideratele asupra chestiunilor, care in
membrii prezenti, se sub- special privesc femeia copilul, trebuesc
sectiel, care va ca secretar pe d-1 Gr. consideratie o se
D-sa, luând cuvântul, face o de spi,ritul de7interesat al drep-
punere a problemelor ce tAtii, al al reformei
preocupe subsectia. Programul este admis realizeze binele cel mai mare al
de sectie.
D-1 profesor Gusti cá sub- Sectia sub Presidentia d-nei
sectia dea o atentie deosebit& Botez. Chiar dela
in 4 chestiuni: a) care s'a majoritatea membrelor, s'a
organizarea mai discutat programul de lucru.
plea a informatiei ; ) scoa- S'a adoptat metoda a
terea buletinului de ; a monografiei sociale, preconizate de cele-
unui plan de monografie ; sectii Institutului Social
d) militarea pentru introducerea ales pentru an ca de studiu .
cooperatist in Copilul din punct de al
T. Axente a promis tot sprijiflul ma- nirii biologice in lui
terial al Casei centrale a popu- social economic cultural.
pentru ificeperea. subsectiei. copilului a fost
S'a apoi punerea in a con- care- intrunit
tractului de Au fost sA speciale pentru a o
prezinte referate : d-1 St. Cunescu asupra a problemei, plan ana-
contractului de ucenicie, D. Constanti- litic:
ARHIVA PENTRU
525 REFORMA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL 1NSTITUTULUI

Drepturile copiltdui din de vedere al Copii legitimi.

2. Copii nelegitimi.
3.
I. fiziologice: 4.
Legiferare referentA.
r, Tare de (Tuberculoza,
2. Sifi lis, venerice. V.
3. a
ste aglomerarea averi indispensa-
Certificat medical de féricirea ?
5. Educatia (Educatia 2. i prefere o pregAtire profe-
inteleetuald ?
6, Ingrijirea copiilor: Munca determinantä a dreptului de
a) familie;
b) Dispensare; 4. Legiferarea de lucru copiilor.
peutru mame Mamele lucrätoare copilul.
6. copilul mama.
7. Eperientele Apusului.
Mentalitatea copilului din punct de
vedere al cadrul VI.
nearnionice:
T. sotilor. 2. Copii sAraci.
2. Ciocniri de idei caracter in copi- vagabonzi.
4. criminali.
3. Formarea caraeterului a individuali Tribunalul
-5 sOcietatea copillor.
6. Tribunalul de relatii domestice.
7. Datoriile de copii.
4.
5.. Problema recreatiei. 8. Umanizarea tratarea pur-
6. Tendinte nevropatice. de copii
7. Educatia familia in perioda
Un doilea de studii ,asupra femeii
z mergem
meile?)
r. de normele
etice. a) a socielatea-
2. copilului ca
ca b) Clasificarea din de vedere de eco-
3. "Lipsa de indrumare de autoritate nomie sociald.
-Pemeia pentru lupta vietii
egoistä a de printr'o
5. Educatia copilului:
a) In familie; 2. nici o specializare
b) In ; rin pregAtire
In societate. c) Consecin(ele sociale ale acestor categorii
6. Probleme de educatie. Program impus d) Defectele lacunele
stereotypat. Lipsa de orientare PregAtirea pentru
Lipsa de educatie de pregAtire In familie.
In timpul profe-
7. Universítáti de Experient a Apu-
In societate.
2. Alegerea sotului.
IV.
ARHIVA
526

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULUI

4.
Contributia datorille Stimate Pregedinte,
are.
e) Concluzii. pierderea de toti plânsei Bucura
moderne venit mie, prietenei,
la cereri multiple asupra femeii. nesc sá zic, mai apropiate,
producltoare. o mai
Cum s'ar problema? Dintre de culturá care
f) Remedii propuse au avut-o ca membrá preocu-
Reforma educatei, acas4, la ei puteau un legat
cietate. amintire, dat seama nu lipsi
2. Meseri sau profesia Institutul Social Deaceea,
stimate Presedinte, primiti pro-
Studii speciale asupra femeilor punerea mea ca Institutia
aportul omenirii Respectul de sine. un premiu, numit Bucura
nu la dar demnä ca- Cred subiect general de fi
maradä de potrivit cu urmárite de Insti-
4. Pregátirea femeii ideale conceptia tut, problema de cApetenie a
a femenin. lizatiei noastre gândul statornic al celei
care numele acestui premiu. Dau acest
In un al treilea ciclu 20.000 (donAzeci lei anual.
aceasta reprezintá o parte din
Prostitufia: an al de Bucura
crezut
biologice, economice, prin lui din acest venit, un
morale, sociale. Din opere scrise cu
b) Istoricul, evolutia, realitatea. iubire, alte iubire,
o necesitate ? Exemplul vechiul cuvânt liturgic: din Lu-
Anglo-Saxone. afle la adápostul
de restrdnzere. adeverire.
bucurá data când se acest
Vechi premiu putea fi luna care
Bucura a intrat
a) Controlul ; toare pámântul dintre trei continente dela
b) Controlul localurilor imorale; Port-Said -dacá membri
c) Comert de carne vie. s'ar
dinta sectiei de femenine, unde titulara
Moderne lui a lucrat ca membrá, d-nul
Bucuta, ca prieten mai vechiu foarte
a) Prohibitia localurilor votat noastre prietene.
b) Tratament medical, psihologie; Primiti stimate d-le Presedinte,
de pregâtire ; asigurarea mele consideratiuni,
di Politia femei. Elena Gr. Romniceanu
Adresa permanentä, Geneva (Elvetia) 17
Boulevard Helvétique.
PR.EMIUL
2.
La Mai Presedintele
Social Român a primit urmátoarea scrisoare doamnd
a Romniceanu, care
premiului Dumbravá». Ronân a luat cunostinté,
primirea de comitet elabora- prin eu multumire emotie de
rea unui regulament de functionare, Prese- punerea Dv. premiu
dintele a prin scrisoarea dela Bucura Posta a

PENTRU STIINTA
527 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL

stat prea printre noi persona- Art. 4. rezultatului se va face,

prea rará ca sá nu ne bucure acest pe putintä, Raportul
prilej de prelungire Institut a asupra va apare Arhiva pentru
Reforma
Premiul Bucura Dumbravä se va an nu s'a putut.
trivit pe care ne-o In el se sumei care
totul, pentru o lucrare de generalä, se dea viitor, se acordá astfel
anual de de lei. Un regu- sporit sau de
lament special de Comitetul misie.
de In caz de dizolvare a Institutului
nunt. ca potrivit acelui regula- se trece Academiei
din comitetul care Române.
inaintate sau recomandate la concurs,
faceti parte d-v. de
Institutului, de secretarial general, de I. S. R. DIN
presedinta sectiei de studii femenine de o
delegatä a el, de de Conferintelor Institutului Social
Sectiei Culturale precum de in 1927 (9
tarul de redactie Arhivei. problemele fiecárei notiuni parie legá-
Primiti, vá rog, Sat prelegeri
mele incredintarea
deosebitelor ce pástrez, 9, D. Metoda
satelor
D. Gusti Duminecä Ianuarie, C.
Sufletul satelor 23
PREMIULUI rie, Al. Thigara-Samurcal: la
Dumbravd Ianuarie, Dr. 9.
tului. 6 Febfnarie, S.
Se un premiu de 20.000 Viata a 13
de lei, Dumbravá, arie, G. Viata economic a
care se va da al fiecärui an. Andrei
Suma e la de legatara uni- Viata juridicá a satelor.
a (Bucura 27 Nasta: modeL
d-na Elena Romniceanu. 6 C.C. Giurescu: Sate vechi
2. se va unei sate Dr. D.
de etkä generalá, fie in sincescu: 20
fie anului. Zeletin: Nationalizarea oraselor.
nu se sau nu sunt de pro- 27 Martie, V. N. Madgearu: Orasul,
corespunzätoare, comisia poate centru economic. 3 G.
propune ea un care Orasul, centru cultural. I)umined
din timp la publicitate. I.
Art. 3. Premiul se acordá de o comisie din C. Argetoianu: Çapitald.
care fac parte Institutului, r Main, N.
cretarul general, presedinta o delegatá a 8 M. Manoilescu:
sectiei de educator economic al natiunii.
secretarul sectiei culturale, sau ai acelei G. Raporturile economice
sectii care sectia culturall, sate 22 Main, Mihai
de Arhivei, precum Popovici: Raporturile sociale sate
d-na Romniceanu. 29 Main,
Un al comisiei, de aceasta, sätean. 5
va asupra Solidaritatea
Comitetul de
acordarea premiului, care aceea
se se distribuie.
PENTRU 528
REFORMA

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INST1TUTULUI

LTCU RA Moartea axe

Necrolog- (I) viata, care o märginind-o
din ea - Iuminoase puncte
toti mai nerabdare de reper - clipele expresive, din care face-
dar tara pluti- subit sinteza Dar moartea a
toare peste nu ne-a venit o tele- fost prea fulgerátoare noi prea aproape, ca
vestea cea mai putem desprinde limpede a
fulgeratoare. noastre de lucru.
noua $i e eu te la
Injghebare a Sectiei pentru care idea- Bucura dai
lismul ei viata, curiozitatea expe- ceeace o ea
pe erau opera e tocmai i-a fost
de opera-i ori traitá in viata, firea, le-a oglin-
zäminte de ea intemeiate -o dit de ulinitoare unitate.
de pe eran intemeiate
a Haiducului Pandurului, a ea
Muntilor a Ceasurilor Sfinte ea fäcuse frumusetea sfintenia de
dovada cunoptinte de ticaloasä i-ar fi fost vremelnica
a noastre a A slujit crezului ei un cuget neatarnat,
noastre in trecut. aproape bär-
sau pärtape la fondarea eu suflet de copil, o energie.
Societäti:
munca ei pe
Regina
social insemnase dorul
etc., dru
litatea
in vremea de -
nebiruita. Idealismul ei
robia lutului ;
rea-
piept
sänätoase pe vitregiei imprejuxärilor, se chiar dea-
vrednicia supra ränilor de care ei
cea mai de aproape a fostei chiar peste contraziceri - laturi intime
amintirea ist6ria de,-vremelnicie.
a ani de Zilele i-au
viata-i pasul ei atent se noscut. Munca 0-ainchinat-o cercetarii atente,
se de culmile Carpatilor pe serioase, a dumnezeesc
Alpilor, prin toate mari apusene, vepnic al firei, al omenirii
ale suflet putine taine in se ea.
pentru ea. In trei lucruri lui
Pe deasupra tuturor un caracter din aceastä dragoste a bu-
puterea din mai a opera ei :
Acum ea se muntele, care o adoptase trecutul
din de pe meleagurile licäre ei, omenirea, 'care o prin
mai
tara lui Tagore Gandhi, pe care, i-a Muntele smulge pe din care-i
cunoscut. mintea sufletul. Din lumina de
Deaceea de femenine argint albastru a culmilor nu mai
a I. S. R. inscrierea ei, fericit
ei nerabdare. pagul de jos. Minunata a codrilor
E crud sä care te poenelor, luciul isvoarelor din
golul läsat cäldarea de te
de puternica pesonalitate a plecate deasupra ta a tuturor
pentru totdeauna. crud pentru Duhul lucrurilor al frintelor ne-a däruit
fost rara trista o vräjitä, a vrednivie
tumire de a fi de ea. ineiat pe sufleteasca a trecutului. Din
peste puntea clipei de
chip viitorului.
Citit de comemorare, a In mocirla patimilor din vremile cele ma.
sectiei de sttdii femenine. cunaplite, celor mai umili, al

529 $1 REFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL INSTITUTULUI

stuitilor, Bucura uneori ea gratie copiM-

floarea omeniei, floarea
apuse. o ca Lumii largi i-a deschis, cu infiorarea
viitor. sufletelor alese, poarta bucuriilor celor mai de
au fost pentru ea, nu clisee pentru ea, pe cele
pe cari le-a cunoscut carne ale E de generozi-
oase. Au dus-o, pe poteci creierii tate capitolul din
au baci, seara al Muntilor: Despre
; i-au cumintenia tate.
evlaviei au cinstit-o Haiducul pureed din
tindu-i ce inspiratie. Marea .de a trece peste
chip ei. Firea ariStocraticg, lipsurile condeiului ca
in ei al armoniei al ierarhiei sufletul zugrgvelii vii, a
o peste hotarul prieteniei al
eu insem- tilor poarte darul grijei dragostei sa-
le asupra tuturor oamenilor.
topirea Despre prietenia ei nu vorbesc, e
se dureros de mai vrednici
atunci imprejurul sure, mine o a dragostei sale
amestecate $ de a dorintei de a-i
tratul euminte de ultimul ei pelerinaj in India.
de lupi, de figuri au trezit intotdeauna
de nebunia El demult Dumbravg. Mai eturistul
s'ar lume drepturile pute- care, Ureche, prietenul tova-
rile ei, ea nu munca baciului de drumetie al noastre,
a fratelui intru cinste hgrnicie, plu- rezemat de de 2 metri dela Gara
la ; pe care o a
Bucurei supranumise pentru nepotrivita-i
haiducii, :
pusnicii. fi putut ceeace ori- Al tip ceeace
cine $ des- tremolo In voce ori de e vorba de
? comori, culese din gura acestor dar care o
singuratici, ne-a adus Se lui. In fine veneau
din cutreergrile pe Bucegilor. muritorb cum un prohod mo-
rice zi am dern» acelor ce habar nu aveau de tainica fru-
auzit glas de musete a vietii desprinsg din
SA nu se toate acestea Un farmec nespus al
chip egoist. Dimpotrivg, a zeflemelii usoare, uscate, distrugg-
nu o singuratecg, nu se toare, din umorul ei
dru in recea incremenita a turnurilor al echilibrului sufletesc.
de De. o sociabilitate totdeauna Bucura
ajutor farmecul ei unic, Nefericitii drumeti murmurau
$ acel dar rar de a da ea adeseori impotriva negurilor rgpitoare
a ajutat pe fosta a tului de sus.
o curte, a creeze
mijlocul proasperei noastre un unul. «Cum a putut oare supravie-
o atmosferg ori fi Ceva acestei Un
mai darurile bucuriile le temut de suflarea
tuturor. Social a orizontul una din isprgvile atuncb...
cAtre care s'a lndreptat tot interesul incepe el. cevaistorich, i-a
zitatea interes numai in gust, Bucura
egoist, nearipat nu fi niciodatg - «De ce le-ai o
chip Si doctoral Ureche, prilejul
chiar impotriva dorinte sfintirii dela Ialomicioara,
PENTRU
$1 RtFORMA SOCIALA

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULUI

partidelor de Bucura Dumbravá. Subiectul aproape se

petee. impungâ, date convinge-
- «Pentrucl... nu pot vreo rile ei petsonale, temperamentul gusturile
ea. . ei. de din
lt s'a Bucura gestul haiducilor pandurilor, pe
tind trecutul neamului, al omenirii, fondul epoci de cea mare
din ori lucruri a
vii, precum obiceiuri pregatire sistematicä, savantd,
lenare. spune aceasta o care ea de a
sigurd o tinereasca stinse. pentru ea trecutul, in toate
ei ascunsd matura-i seninatate lui. farinecul deosebit
deapururi acestor in sculele
rice ea e de bucuria e atât de arta veche - infiinfase pent=
mare inima o creadb. strarea Soc. Chindia dar nu se
A cunoscut mulpunirea mai se amintirile trecutului, le
haina a tainele void adevärate, exacte,
adânci cercetate deslegate de ea cu incordare ochii ei forme vii duhului.
Memorie, imaginatie, curiozitate, privirile
Dragostei sale de de trecut se trecut. lung
romanele Haiducul in lat. nu ca dile-
gostei de Cartea Muniilor, la ceeace tantA, ci toad seriozitatea. Alege
ultima in ei, Ceasu- o intuitie, pe care i-ar
rile
de
in dela 52 ani, -
e
e
-
putea-o invidid. E
degrabá de
de scrupule alegerea
de siguranta eruditului -
de
codrul, toati chiar ale Lucreazd
praful zice Carmen in tihnit, o
prefata Pandurului, cetirile pe care le Astfel, lárgind epic,
istorisirile pe care le intuitia relief putere, coloare
in ea continuitatii vietii o ne dea o ce se impune ca model
anume .romanului istorio,
despärtimânt poezie istoriei, in care au
pe temeinice neexac- Iatä adeváratului istoric :
de fapt, dar care infloresc Tara e joe nu numai doi palizi
ale sufletului neam, constitu- indrágostiti. eroilor
legendelor. sunt gandurile unei
la de doamna intregi, ale neamului Eroii, astfel
una alta de devin simboluri ale dragostei de neam, aie
de adoptie, iubeau de aie instinctului de rás-
mucenicia ei in Trecut n'aveau sub
o : s'o scoatá din In care Jianu Tudor Vladimirescu stint figuri
o nepasarea locul pe- istorice, pe cari instinctul sigur al po-
hartá nu i se atuncia, Carmen porului, de just de de
Sylva precuvantarea Pandurului. de i-a din aurul
romantismului pragul istoriei
literatura Ei aunt intruparea perioade
nationale de a din a
trecutul in icoane colorate puternice, inijlocul de tablouri, care
de trainicia virtutea neamului putere necunoscutä
nostru. Astfel se nuvela a lui cea mai socialä
C. Negruzzi, de aceea a lui Odobescu a vremii.
de romanul neispravit al lui Filimon venit Cartea aduce in pagini de antologie,
mai in in de - cum se
in chip pe un entuziast ei, - de
PENTRU
REFORMA SOCIÁLA

www.dacoromanica.ro
BULETINUL

drumetie muntii, pe cari Bucura de privighetorilor, plaurii -

fi stare dea tineretuhii sulele plutitoare din iezerele - se
nostru. de ; vara caldurile ei grele,
stint in Carpatii roiuri de de friguri... baltä
rile pe care le ea pe care le-a toate au proportii
nadajduim tineretul, cuprins tot la la nuferii, cari in
de gustul hoinarelii peste ii padurilor -de unele
va umbra glasul adevaratei ochiuri de petalele lungi
dragoste de mosie troita, pe care Hanul .

Drumetilor, cel de ea vrea i-o Ce de de toate cele ce

Crucii, la Ialomicioara, ne-ar fi in sectia I. S. R.
ce se va a sub pahnierii verzi pe alba-.
Cessurile Sfinte, a a doua editie este strul golf ului de Bengal de terase albe,
acum sub ne vor aduce ei cu Tagore, Gandhi prietenul economi-
limpede, rotund, armonios, inflorind indian Suba-Rao, care se
rile-i mistice, umanitariste. de initiere Indiei
Un vraf manuscripte Se Madras la ?
oare manuscriptul romanului »Am adunat impresü material pentru zece
eare departe de preziva
firul istoriei moderne Pandurul Adyar.
o carte a cartea greu numai se la atitudinea pe
rice ea puternicelor care o ea: cerul e intunecat
dunärene, : tul bate a ploaie, atunci
pe intinderi numai cueascezimbetul soareluic
viscolul lupii ;
se Georgescu
cu balta de care

PENTRU 532
REFORMA

www.dacoromanica.ro