Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Urbanistica Speciala Partea A 2 A Sfintescu PDF
Urbanistica Speciala Partea A 2 A Sfintescu PDF
ro
CINCINAT I. SFINTESCU
In,_,,iner Inspector General
URBINISTICA SPECIALA
PARTEA II
TECNOLOGIA - URBANOHISTOLOGIA
URBANOTHERAPIA
www.dacoromanica.ro
I.
RESUME
L'URBANISTIQUE SPECIALE
Technologie
IV
tion, plan directeur, plan topographique, alignments, alignement des constructions, jardins de fa-
i'ntes.
cette
VI
posseder un reglement fixant leur mode de fonctionnement et souvent aussi d'un vlictateur urba
nistiq-ue>>.
technique local qu'on devra avoir recours a l'instant pour les plans de detail et l'application du projet sur le terrain.
Lorsque l'initiative du projet a ete etablie, it ya lieu de proceder aux travaux preparatoires du
projet: documentation, programme, formation du
dossier.
La documentation urbanistique
VII
citoyens et recevoir l'approbation de leurs representants legaux avant que ne scit commencee l'etude
du projet. Certains auteurs entendent par programme l'esquisse d'un plan directeur, mais nous
VIII
Le dossier urbanistique comprend toutes les pieces du projet, qui sont necessaires pour clue le plan
soit valide et mis en application legale.
Dans certains pays, les lois prevoient quelles sont
Ix
(de Paris).
Le systeme ci-dessus est particulierement propre
aux terrains de plaine. Pour les terrains accidentes,
on recommande plutot la suTreoplioto7arametrie
qui est l'application d'un plienornZne inverse de la
stereoscopic.
Lin nouveau plan topographique est indispensable a l'etablissement d'un bon projet d'amenagement urbanistiaue.
Urbanohistologie
La constitution et les fonctions du <<corps urbanis-
tipue>> sont: d'une part les elements terrain, constructions et population; d'autre part, les fonctions
hygieniques (vitales, defense, alimentation, elimination), economiquqes (elaboration et transports)
et esthetiques (embellissements c. a. d. sensoriels,
sentimentaux, intellectuels). La documentation et
le programme urbanistiques aident a la realisation
de la synthese fonctionnelle urbanistique.
Le terrain est organise au moyen de plans: superurbanistiques (nationaux), regionaux et locaux,
chacun de ces divers plans ayant des fonctions caracteristiques.
La population est un element essentiellement variable et c'est d'elle que nait la circulation.
poursuivra un style ou plusieurs styles urbanistiques actuels, tandis qu'aux vieilles creations est reserve le chapitre de l'urbanothgrapie.
L'organisation territoriale. Elle est comprise dans
le plan urbanistique des categories ci-dessus.
www.dacoromanica.ro
X1
tX11
La Rournanje a besoin de certains plans regionaux, mais la question n'a meme pas encore ete
posee d'une maniere categorique pour Bucarest si
ce" n'est pour un plan quasi-regional (37.000 ha.).
-111Outefo. is, C. Sfintescu a public plusieurs etudes
relatives a un' plan regional'de Bucarest.
D'apres les etudes de C. Sfincescu faites en 1932,
le plan regional
Bucare.,t separe la metropole des
faubourgs par des, espaces libres. Les constructions
Il'est propose ''adopter un plafond pour la population de la region de Bucarest jusqu'a la ceinture
www.dacoromanica.ro
Xllt
rees et leurs -annexes (gares,triages, etc:).Les espaces qibres'' 'dans :la metrOpole devront totaliser '600'
ha.' et 1700 utres4ta, devront encore eici4era. p&-,
ripherie et dansiles foubourgs. Les faubourgs satelliteg seront' alriefiages et' cites-jardins 'poor environ
20.000 'habitants. La' surface,gtotale construite ne de-
naturel.'
La dElimitation"pres'ent- 1 nx althrnatil es
ou ag-
www.dacoromanica.ro
xw
20.000 a 60.000 habitants. La densite territoriale
pent etre de 100 a 150 habitants par ha. Dans les
villes satellites de Paris, ii en est qui demandent
qu'il ne soit pas admis plus de 100 habitants par
hectare. Dans tons les cas, it importe d'tre fixe
prealablement sur le sol futur de l'agglomeration
nouvelle afin de pouvoir etablir la densite, puis la
superficie qu'occupera la ville. A cette superficie it
y a lieu d'ajouter les supplements neeessaires pour
la ceinture agricole, les industries, les pares.
Dans le cas d'extension des agglomerations
deja existentes, it faut etudier d'abord la courIle indignant Paccroissemeitt de la population afin
de determiner son evolution future; ensuite it faut
examiner la densite et enfin la superficie qu'occupera l'agglomeration. A cette superficie, it faut
XV
population est plus dense et s'etend plus rapidement (Londres et Paris, cette derniere a depasse
quatre ceintures de fortifications).
L'extension peut etre annulaire (cas aujourd'hui
assez rare) ou tentaculaire (cas frequent dans les
grandes vines situees le long de voies de communication par exemple Berlin). Les Brands fleuves s'opposent souvent aux extensions sur les deux
rives (Cologne, Vienne). Baumeister a indique une
methode pour l'etude des extensions qui entrainent
souvent la creation de communes, chose qui est arrivee a Bucarest.
La repartition du territoire en zones comprend les
espaces libres et les espaces a construire. Ces der-
XVI
.'"
www.dacoromanica.ro
XVII
XV1i1
Le profit en long doit etre etudie en ce qui regarde la cote de la rue par rapport an niveau des eaux
souterraines, au niveau du terrain des proprietes riveraines et surtout aux declivites qui prennent naissance, en tenant compte de la nature et de l'intensite de la circulation.
XIX
deblayer. Dans un grand nombre d'importantes arteres des villes des Etats-Unis, les declivites ont ete
ameliorees par des travaux ulterieurs. La declivite
admissible est plus grande lorsqu'il s'agit de terrains
acidentes (ou l'on recourt parfois aux escaliers) et
dans les rues de faible circulation, que dans les terrains plats et dans les arteres de circulation active.
Le choix du pavage doit etre fait en tenant compte de la declivite de la rue. Toutefois, des declivites minima sont necessaires pour l'ecoulement des
'eaux superficielles et menageres vers les egouts.
XX
d'apres les indications de Goodrich (bonnes pourles villes des Etats-Unis), soit d'apres la formule de
la << commission de la circulation de la ville de.
New York:
T=K. R"
dans laquelle T represente le trafic, K une constante, R le nombre des vehicules qu'on estime devoir etre enregistre dans l'avenir, n un indite qui
pour New York varie entre 0,37 et 0,98. On fixe
ensuite le nombre des files de vehicules dans une
artere par rapport a la vitesse admise en utilisant.
les diagrammes de Lewis, mais rectifies, ainsi, quel'indique Liibke, en raison des obstacles qui s'interposent dans la circulation et surtout des croisements. Le coefficient de reduction pent etre important selon la nature de l'obstacle. Par exemple, dans.
le cas d'une interruption de la circulation a ura,
croisement, ce coefficient de reduction X% est:
3600
X %-
3600
n.
-c
100
T.
le temps de l'interruption de la circulation a.un croisement. Les obstacles les plus frequents sont, a Phiradelphie par exemple, les croisements (83%), Landis que les autres obstacles sont a peu pres negli-
geables. C'est pourquoi, pour les arteres de penetration, a Bucarest meme, it est recommande. d'adop-
C'est une erreur de croire qu'une artere de circulation doit avoir un profil transversal constant
et it est aise de prouver que, lorsque les croisements
www.dacoromanica.ro
XXI
XXII
ments en dents de scie, en redans; dans les citesjardin, Unwin a execute une grande variete de dispositions pour cette sorte de retraits. Les alignements des constructions devront autant que possible
etre paralleles a ceux des rues et non obliques. Sierki.
a indique que dans certains cas it est desavantageux
que le front des immeubles soit oblique par rapport
a l'alignement de la rue, par exemple dans les rues.
commerciales et meme au point de vue hygienique.
L'alignement dans le plan vertical (alignement descorniches des immeubles) a de l'importance au
point de vue esthetique.
Les arcades forment un cadre esthetique et pratique en ce sens que dans les rues de grande circula-
verts
XXIII
XXIV
XXV
XXVI
XXViA
_XXVIII
XXIX_
xxx
Les terrains de golf exigent une grande superficie (30 a 60 ha.) et les .hippodromes de plus grande
-encore (50 a 100 ha.) Les autodromes, plus recents,
exigent 120 ha. comme celui de Linas-Montlhery
(pres de Paris) et leur amenagement est tres coil%
teux.
En dehors des squares. les parts interieurs d'une
vine peuvent etre tantot :eulement decoratifs, soit
populaires (Londres). Quelques jardins peuvent
-etre botaniques, zoologiques. Les eaux, (rivieres,
lacs) naviga!)les ou non, sont en etroite liaison avec
les pares (itucarest, Chicago, Berlin, etc.).
En 1932 it existait en Allemagne 44500 terrains
XXXI
A Bucarest, Sfintescu a recomande que les constructions soient alignees egalement a l'interieur du
bloc et non pas seulement sur la rue, afin de pouvoir obtenir des espaces libres particuliers a l'interieur du bloc, suffisants et groupes. Les reglements
actuels en vigueur dans differents pays, laissent aujourd'hui grandement a desirer en cette matiere.
Les espaces libres particuliers exterieurs sont assures par le zoning sous forme d'espaces <<non aedificandi. Il n'est pas recommande aue ces espaces
non aedificandi soient 'declares seulement temporaires (comme a Vienne), mais quils soient declares seulement temporaires (comme a Vienne), mais
culls soient permanents, car autrement la dispersion se peril et la ville s'etend exagerement. Il importe enfin d'instituer et de surveiller une servitude des arbres, comme it a ete propose par le plan
regional de Paris et comme it existe depuis longtemps dans d'autres pays.
Construction.
examine la construction au point de vue fonctionnel. c'est--dire en taut que logement, qu'edifice
d'interet public (propriete publique ou privee),
que construction industrielle (publique ou privee) ;
on l'examine encore sous l'angle des rapports reciproques, c'est-h-dire du groupement, afin de fixer
le mode de lotissernent et de formation des blocs
(Rots) dans une ville.
Les conditions architecturales, comme par exem-
XXXII
logements a bon marche qui, depuis 1910, a construit sans arret des logements familiaux dont le locataire reste proprietaire; exceptionnellement, cette
societe execute egalement pour les autorit(s des constructions avec des logements collectifs.
XXXIII
Autour des edifices publics se reunissent de nombreux vehicules dont le nombre pent etre apprecie
d'apres le tableau de Goodrich, de sorte qu'il est
possible de calculer les espaces libres necessaires et
d'etudier la circulation pour l'acces en bon ordre
ces edifices.
Constructions industrielles.
Les constructions
industrielles peuvent egalement etre publiques corn-
me par exemple celles qui se rapportent a l'alimentation, a l'approvisionnement de la vine ou a Pevaeuation; it en est egalement d'interet purement hygienique et d'autres enfin de caractere economique
( mines, etc.).
Parmi les premieres figurent les abattoires, les
marches au betail et aux fourrages et les industries
dependant des abattoirs. Les superficies necessaires
ces constructions varient avec la population des villes. On cite ,differents exemples d'abattoirs.
Il y a encore les laiteries communales qui exigent
une organisation speciale avec des quais reserves
dans les gares et des citernes isothermes, comme
dans les gares des environs de Paris.
Il faut compter encore les depots, comme ceux de
combustibles qui exigent en general de vastes superficies (surtout les combustibles solides). Ces depots
sont le plus souvent etablis aupres des gares de marwww.dacoromanica.ro
XX XIV
XXXV
pourquoi les lotissements doivent etre projetes uniquement par des urbanistes.
Dans les quartiers de villas, les lotissements peuvent etre tr.& varies tandis clue dans les quartiers
d'habitations a bon marche, ils doivent etre uniformes et demandent une grande economie sur les rues.
En Roumanie le rencherissement rationnel du me-
tre carre loti, revient, par suite des travaux edilitaires, a 200 lei pour les lots d'une profondeur de
20 m. et a 100 lei pour ceux d'une profondeur de
40 m. En general les lotissements de terrain dans
les zones centrales des villes sont beaucoup plus remunerateurs que ceux de la peripherie.
Bartholomew a demontre que, clans les villes des
Etats-Unis ayant une population inferieure a
XXXVI
XXXVIL
XXXVII1
XXXIX
dues sur cette ligne le long des talus de la Dambovitza qui suit approximativement un axe de la ville.
XL
de largeur, des lignes d'un rayon de courbure minimum de 75 m., des declivites maxima de 40 mm
par metre. Les quais des gares ant 4 m. de largeur
et 75 m. de longueur et les gares sont distantes de
500 m. les unes des autres. Le reseau comprend approximativement 170 klm. Le prix de revient a ete
chaque ville dont la population depasse 50.000 habitants, Bien que parfois et surtout dans le centre
des grandes villes, it y ait tendance a les rempla::er
par des trolleybus ou des autobus.
Dans les villes dont la population ne depasse pas
200.000 habitants, les lignes de tramway ont generalement une disposition radiale et sont independantes les unes des autres; dans les grandes villes
seulement elles sont reliees entre elles par des anneaux circulaires (Schimpff ). En moyenne, on calwww.dacoromanica.ro
XL!
XL11
revient meilleur marche si elle est construite en immeubles peu eleves que si elle est construite en immeubles eleves, toutes conditions hygieniques restant par ailleurs egales. De meme, it a etabli que le
prix d'une ville a l'hectare n'est pas une proportion
simple avec la surface de la vine, mais une fonction
plus complexe cn rapport avec la superficie totale.
Considerant le bloc de 80 m. de prof ondeur et
de 250 m. de longueur et les rues environnantes de
XL111
tare (150 habitants a l'ha.) a un prix de 10 millions de lei, dont 7,2 millions pour les logements
dans des constructions a rez-de-chaussee et a 2 etages et le reste pour le terrain et les travaux edilitaires et sanitaires (eau, egaits, pavages, eclairage et
edifices publics).
Dans une grande ville, it y a lieu d'ajouter le prix
des differents moyens de transport qui est susceptible d'elever de 4 millions environ le prix de l'hectare.
211 millions de lei; a Berlin (prix total 11 milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectare serait de 230 millions de lei; a Vienne (prix total 6,5
milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectare
serait de 93 millions de lei; a Rome (prix total 3,5
milliards de dollars) la valeur moyenne de l'hectare
serait de 109 millions de lei.
D'apres les calculs affiches a l'exposition urbawww.dacoromanica.ro
XLIV
L'Urbanotherapie
XLV
L'evolution de l'urbanothjrapie sous l'aspect militaire s'est conformee aux moyens d'attaque et de
defense de l'epoque et peut se resumer dans la construction de murs de protection, dans la creation
d'un certain nombre de places d'armes et des routes
ncessaires au mouvement des combattants, et a l'approvisionnement. Cette evolution est visible a At/1;41es, depuis les murs pelasgiques jusqu'a ceux de
Pisistrate, de Themistocle et meme de Nricles. On
la suit egalement a Rome depuis la Roma quadrata
jusqu'a la Rome de Servius et a celle aux murs de
l'empereur Aurelien.
Le moyen-age a vu naitre les cites autonomes, puis
les unions bourgeoises ( Marseille, Bruges, etc.) avec
XLVE
XLVII
XLVIII
ces villes, si bien qu'apres le grand incendie de Londres en 1666, Sir Cristophe Wren proposa un plan
de reconstruction qui accordait une importance par-
XL1X
villes presentant une valeur historique ou archeologique; dans celles dont la population s'accroit rapidement (villes industrielles, minieres, de transit,
ports, etc.) ; clans celles dont la population subit des
variations periodiques (cites climateriques, balneaires, estivales) ; dans les villes insalubres. La thera-
peutique s'applique en considerant le cas par rapport a la situation economique et sociale de la population, a la disposition physique du ierritoire, ainsi
qu'il a etc dit dans la technologic urbanistique.
On etablit d'abord les besoins, puis le diagnostic,
4
www.dacoromanica.ro
therapie proprement militaire. Les questions suivantes se posent: 1) Queues sont les villes qui doivent etre transformees? 2) A quelles neeessites doivent-elles etre adaptees? 3) De quelle maniere peut
etre realisee l'adaptation?
La derniere experience a montre qu'actuellement
les guerres sont nationales et sant menees sur le territoire tout entier, que les armees sant extremement
mobiles, que certaines conventions ne sont parfais
nullement respectees. Ainsi done, Purbanotherapie
LI
verture des maisons, dans l'emploi de materiel ininflammable, dans un ecartement plus grand des
maisons.
Les bombes toxiques peuvent etre irritantes (lacrymogenes, sternutatoires) afin de forcer l'evacua-
till
blemes a resoudre, apres quoi on examine les ma.'
yens dont on dispose et ceux qu'il y a lieu de creer
pour chercher enfin les solutions a adopter. Dan.
ger a indique dans ce sens une procedure a suivre
avec des images analytiques (plan historique, plan
economique, plan sanitaire).
Les moyens d'action sont, les uns, d'ordre projectif, tels que: les alignements, les percements, les
commassages, les
assainissements, la police de
alignements car on risque de voir le plan d'amenagement rester non applique. Guerard appelle
l'elargissement par alignements du vandalisme,
Mais la raison d'tre de ce quAificatif disparait lorsque l'elargissement est fait en une seule fois, ainsi
www.dacoromanica.ro
LIV
siderables en fonds disponibles car it doit etre execute dans un temps tres court. On a applique le systeme des percements a Chicago, a &Andres, a Rome
(Imperia) et on se propose de les employer aussi
pour l'amenagement d'un quartier de Stockholm. On
a execute des percements en vue de decharger les arteres (parades avec des arteres de circulation) ou
pour collecter, en vue d'eviter de trop nombreuses
intersections avec des aretres principales. Il n'est
pas recommande de perforer la surface de la ville
par de trop nombreux percements.
Les commassages ont ete proposes des l'annee
LV
L,V1
LVII
LVIII
qui interessent des agglomerations allant respectiveinent jusqu'a 100.000 et 30.000 habitants. Le
LIX
riques environnants Il peut arriver qu'il soit strictement necessaire d'ouvrir une artere an milieu
d'un quartier historique et de nombreux inconvenients peuvent alors surgir car l'artere devra presenter des brisures et des sinuosites sans qu'il soit
possible d'eviter l'apparition de certaines positions
defavorables des monuments par rapport a la nouvelle artere. C'est pourquoi on a propose parfois de
realiser ces arteres au moyen de tunnels comme il a
ete fait a Genes.
www.dacoromanica.ro
LX
eente des urbanistes et certains l'ont appele l'urbanisme rural. Il est important en effet de s'opposer
it
La ferme a pris une extension notable it la periplierie des villes et a celle de Bucarest et elle peut
jotter un role urbanistique important; c'est pourquoi it est bien qu'elle soit reglementee au point de
vue de la superficie, de l'utilisation, de l'acces, du
-gePre de plantations, de l'indivisibilite minimum,
LXi
LXII
Les tres grands centres entretiennent les budgets des Etats et leur amenagement est parfois extremement coilteux si bien que les fonds necessaires
ne peuvent etre souvent reunis que par l'institution
de certaines taxes supplementaires ad-hoc. De telwww.dacoromanica.ro
LX111
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
and Town Planning Bulletin, al Federatiei internationale pentru urbanism din Londra; in dirbanis.
me, revista urbanismului francez; in Urbanistica, revista Institutului national Italian de urbanistica; in a'Architecture, in Catalunya Municipal; in fine in <<Union Internationale des Vines et
de Pouvoirs Locaux, care a i reprodus in exten.o
www.dacoromanica.ro
LXVI
Intregul capitol asupra evolutiei urbanistice din incrarea noastra, in mai multe fascicole; apoi aprecierile unor publicatii din lark precum <<Revista Stienfifica Adamachi>> .1 altele; to ate aceste dovezi ne far
sa speram ca gi aceasta ultima parte va avea aceiai
primire.
De altfel, dupa cunotintele noastre, o astfel de
lucrare implinete o nevoie nu numai in literatura
tecnica romaneasca, dar i in cea internationals, in
care, dupa cum am aratat la aparitia primului vohim (Urbanistica Genera la), nu a aparut Inc a. o lucrare de ansamblu asupra tuturor problemelor ce
se pun actualmente urbanistului i nici una prezentandu-le sub aspectele dezvoltate in aceste doua volume.
Autorul
Bucurefti, 12 Octomvrie 1934.
www.dacoromanica.ro
CAP. IX
TECNOLOGIA
760
Vom vedea insa ca numai acele tan can au adoptat si fixat o tecnica urbanistica an putut sa realizeze lucrari de valoare urbanistica reala. Prin urmare aceasta parte <<Urbanistica Speciala va cuprinde tecnica urbanisticei aplicate.
Tecnica urbanisticei poate fi una de procedure administrative; alta, am putea sa o numim de histologie urbana (in formarea tesutului orasului) ; in
761
functionare a diferitor tipuri de orae, cari au diferite cerinte sau suferinte. Aceasta ar fi urbanotherapia.
Terminologie. In orice tecnica, de la Inceput se
simte nevoia stabilirei unei terminologii, care sa-i
inlesneasca practica. In urbanistica aceasta terminologic, mai ales in liinba romans, nu este Inca fixata.
<<Federatia internationalii pentru locuinte i amenajarea orarlor>> are inteun program, stabilit de congresele internationale urbanistice, i alcatuirea unui
dictionar urbanistic, care sa stabileasca terminologia
urbanistica in diferitele lin1bi moderne.
Mai jos Inlesnim aceasta prin definirea catorva
notiuni urbanistice curente, care pans acum au intrat i la not oarecum in practica.
Plan de amenajare urbanistic (plan de urbanizare) este un proect urbanistic, reprezentat prin desenarea pe un plan topografic a lucrarilor viitoare
de realizat pe teritoriul unei aglomeratiuni sau pe
terenul vecin ei, pentru a rezolvi problemele de interes general ale ormului.
Plan de amenajare (urbanizare) local este planul de amenajare urbanistic care intereseaza numai
teritoriul unei aglomeratiuni i cel liber imediat vecin.
Plan de amenajare (urbanizare) regional este acela care intereseaza un teritoriu vast, pe care se.
afla o serie de aglomeratiuni (orae, sate, etc.) 1
care forneaza impreuna o unitate economics, mai
larg, o comunitate de interese urbanistice.
Planul superurbanistic (national) se ocuna cu
organizarea urbanistica a teritoriului unei tari intregi, a unui stat, eaci statul are la randu-i interese
comune tuturor regiunilor Iui.
www.dacoromanica.ro
762
Prin plan de sistematizare intelegem un plan urbanistic de amenajare, insa cu objective mai restranse, adica numai pentru o strada sau piata, sau chiar
stmt tratate in alte plane ale planului de amenajare, sau sunt lasate a fi studiate mai tarziu, cand
nevoile vor impune cunoaterea detaliilor.
Platitopografic este desenul in proectie ortogonala
care reprezinta situatia exacta a unui teritoriu dat,
adica relieful, apele, constructiile, lucrarlle de arta,
delimitkile proprietati/or marl, etc. adica tot ceea ce se gasegte Ca nemicator pe acel teritoriu.
Planul topografic poate fi desenat la diferite
scarf, obtinut cu diferite procedeuri (fotogrametric,
topometric, stereofotogrametric), i poate fi de diferite categorii, in ce privete detaliile ce cuprinde
(de situatie, parcelar, cadastral).
Prin aliniere intelegem linia trecuta inteun plan
de amenajare sau de sistematizare pe care in mod
obligator trebuie sa o urmeze in viitor marginirea
763
confunda cu aceasta. Se pot stabili linii ale constructiilor gi spre fundul proprietatilor pentru a determina spatiul liber in centrul blocului.
Gradini de latada" se numesc fagiile de teren cuprinse intre alinierea stradei sau a unui spatiu public gi alinierea cladirilor din drept, lasate in scopul de a fi ingrijite ca gradini de catre proprietarii
for gi a fi intrebuintate in caz de nevoie la largirea
stradei.
Spaciu liber se numegte mice teren stabilit, prin
un plan de amenajare, sa ramana permanent neconstruit, fie ci acel teren face parte din domeniul public, fie ca e proprietate particularii.
Zonii <mon aedificandi>> este teritoriul cuprinzand
o suprafaca intinsa in afar de limita administrative a comunei, exceptional gi in interiorul acelei iimite, zona in care nu se admite nici constructii de
locuinte, nici de fabrici, ci sunt rezervate vegetatiei,
adica pentru plantatii, agriculture, gradinarit, etc.
Plan de utilizare (Nutzungsplan) este o parte a
planului de amenajare prin care se determine teritoriile rezervate pentru constructii gi regiunile non
acdificandi>> cuprinse in suprafata de amenajat conssiderata.
www.dacoromanica.ro
764
(zona locuintelor, zona industrials, zona parcurilor, zona comerciala, zona agricola, etc.).
cartierul universitar, cartierul militar, cartierul industriei incomode, cartierul industriei insalubre
. a.).
Centru civic este o concentrare, prin gruparea pe
un spatiu mai restrans, a unor edificii in care se des-
765
lasat pe proprietatile destinate acelei clase de constructie, cum 1 numarul locuintelor, ceiace depinde
de zona in care se afla i de categoria stradei pe care
constructia are faitada.
Parcelare (lotizare) este divizarea unei propriesau a mai multora comassate,- deschizand sau
nu cai de comunicatie, fie in scopul de a-le repartiza la diferiti proprietari, fie in scopul de a utiliza
separat fiecare lot:
Bloc de constructie (insula) este suprafata de telen dintr'o aglomeratiune, inconjurata de toate partile de strazi sau alei de circulatie, i care este formate din una sau mai multe proprietati, numite parcele (loturi).
Parcel6 (lot) este partea elementara, in principiu nediviribila ca suprafata, facand parte dintr'un
bloc de constructie, suprafata destinate a fi cladita
indepedent 1 cu un singur corp de cladire.
Vila este constructia, in genere destinate a fi locuita de o singura familie, Cladita izolata de toate
partile 1 retrasa cat mai mull din alinierea stradei.
Densitatea teritoriala a unei aglomeratiuni se considers raportul intre populatia totals a unei aglomeratiuni i suprafata totals a aglomeratiunei.
Densitatea fonduarii a unei aglomeratiuni este raportul intre populatia totals a aglomeratiune 1 to-
766
pentru o familie (in mediu locuita de 4-5 persoane) existente sau admise pe hectarul de suprafata
de bloc.
Documentarea urbanistica este totalitatea informatiunilor necesare i adunate asupra unei aglomeratiuni i asupra teritoriului ce va cuprinde un plan
de amenajare, pentru ca urbanistul sa poata prevede
cat mai precis nevoile i tendinlele viitoare 1 stabili
solutiunile problemelor urbanistice ale aglomeratiunei. Este dar, un fel de ancheta monografica.
Program urbanistic este aratarea metodica i rezumata, bazata pe documentare, a problemelor generale, ce se vor pure 'intr'un interval de timp hotarat, uneia sau mai multor aglomeratiuni invecinate,.
pentru teritoriul ocupat in prezent i de extindere
in viitor aa ca pe baza acelui program urbanistul
sa poata trece la intocmirea planului de amenajare.
Styl urbanistic este modul de intrebuintare a spa tiului liber 1 spatiului cladit, in raport cu circulatia cu viala socials, in o aglomeratiune la un moment dat (styl medieval, styl seniorial, styl ora-grading, styl supra-inaltat, etc.).
www.dacoromanica.ro
767
Prin urmare trebuie sa examinam mai intai difeHtele moduri de organiz6ri legale relative la modalitatile intocmirei i validarei (aprobarei) planurilor urbanistice.
Am aratat in capitolul legislaciei din Urbanistica
Genera/a' ca legislatia urbanistice variaza de la tara la Tara: variaza din punctul de vedere al obligativitatei planului urbanistic, din punctul de vedere
al modalitatei intocmirei planului, din punctul de
vedere al con:tinutului planului 1 al drepturilor ce
decurg din el, din punctul de vedere al autoritatei
care intervine, fie ca supraveghetor, ca aprobator i
chiar ca proectator in caz de neconformare la lege.
768
www.dacoromanica.ro
769
unde sunt tot comisiuni ale planului de sistematizare, avfind, desigur, organe executive. Legea planu-
ne, iar intocmirea for are la baza principiul comisiunilor de specialiti. Acea lege insa are in vedere,
ca organ de actiune directa, serviciile municipale.
Nu exclude insa ,Si angajarea urbanitilor reputati,
nici concursurile publice.
La Paris 1 in alte orae mari s'au tinut concur
surf publice. Nici un plan insa, pentru rap mari,
rezultat din concursuri publice, nu a putut fi pus
in aplicare, chiar partial; aa ca a trebuit sfi se intocmeasca. tot prin serviciile municipale planuri
realizabile. Iar legea din 1932 pentru planul regional al Parisului, recurge la un <<comitet superior
cu anchete pe specialitfiti, care sa intocmeascfi un
program i plan director pentru lucrari de circa 7a
miliarde lei, in timp de 18 luni, alocandu-i-se un
1) C. Slimescu: lUrbanistica Generalau pag. 703 i urmitoareie-
www.dacoromanica.ro
770
nut concurs public, a trebuit ulterior ca sa se intocmeasca un nou plan de ckre serviciile municipale. Concursul de sistematizare pentru Barcelona,
dei a avut ca rezultat premierea unor planuri, nici
unul nu este urmrit, ci altele au fost intocmite treptat prin serviciile comunale. Nu tim Ge s'a intimplat
cu planurile din concursul mai recent pentru amenajarea ormului Madrid, din 1930.
In Italia se petrece acela lucru. Planul Romei,
de curand pus in aplicare, este rezultatul unei colaborAri de specialiti in comisiuni. In oraele mici se
pun insa in aplicare 1 planuri rezultate din concursuri publice sau intocmite de specialiti urbaniti
an gaj ati.
In Romcinia urbaniti specialiti sunt inca in numar extrem de redus. Legea in vigoare din 1929 prevede obligativitatea planurilor i comisiunea, dar ca
organ direct de executie serviciul tecnic local, gi in
caz de lipsa angajarea specialistului. Legea din 1925
prevedea i concursul public. S'ar putea interpreta
ca, acolo unde nu exists serviciu tecnic competeitt se
www.dacoromanica.ro
771
www.dacoromanica.ro
772
e) 0 combinatiune, care poate avea diferite variante, a factorilor aratati sub literile a, b, c gi d.
Din cele mai sus aratate nu se poate conchide ca
un sistem este in mod absolut mai bun sau mai ram
de cat altul, de oarece se poate intampla ,sa fi fost
nu sistemul gregit, ci imprejurarile sau Ate cauze
can au contribuit in mare masura la obtinerea unui
rezultat defavorabil.
Este dar mai util s examinam aci avantajele gi
inconvenientele fiecarui sistem, in diferitele ipoteze
ce se pot prezenta mai des in practica, gi numai in
urma vom putea sa ne pronuntam cu un coeficient
oarecare de probabilitate asupra rezultatului.
a) Concursul public este sistemul cel mai cerut
in epoca noastra de democratizare universals, eel
mai iubit in anume cercuri, nu numai in materie de
urbanism, dar mai ales in arhitectura (unde dealtfel
concursul este intrebuintat pe o scara mai intinsa)
gi obligator in materie de executie a Heard lucrari
773
multe dificultati sunt eliminate i anume: cunoaterea terenului 1 formularea problemei (programul) sunt mai upare, acestea depinzand in genere
de factorul politic (guvern) sau de intreprinzator;
juriul poate fi mai redus i cu mai putini specialiti; numarul specialitilor participanti la concurs
est totdeauna mai important, fiindca zona de actine a fantaziei i abilitatei for este mai larga.
Intr'un ora vechi insa chestiunea se complica cu
1) Pentru o lucrare mai mica, eAmenajarea regiunei malului
stang al raului Escaum la Anvers, (Noul Anvers), concursul tinut in
1933 prevedea premii de 175.000 fr. belgieni, fie 875.000 lei.
www.dacoromanica.ro
774
775
on este strein de ora? Este exclus. Programul urbanistic trebuie sa corespunda 1 unei congtiinte puMice. Dar asupra programului vom reveni la locul
mai potrivit.
Este dar dela sine inteles ca numarul concurentilor serioi pentru asemenea orae este fatalmente
mult redus, 1 ca atare redusa este i probabilitatea
ca un concurs sa dea roade satisfacatoare. De altfel
experienta a dovedit in mod constant ca adevarat
acest rationament. Nu exists oral mare Si vechi
capitala de caret'
care sa realizeze un plan de amenajare rezultat at unui concurs public.
Oraele mai mici i mai noi, cu probleme mai sim-
ple, pot recurge, cum am aratat mai sus, la concursul public; i acesta este chiar recomandabil, daca
se asigura conditiile favorabile concursului public,
specificate.
Este insa posibil pretutindeni a Lit, asigura aceste
conditii?
Este momentul a examina concursul national fats
de cel international. In primul rand numarul concurentilor. Intr'o tars in care urbanitii aunt putini
numeroi, nefiind indeplinita conditia esentiala a
concursului
concurenta
rezultatul concursului national nu poate fi de cat submediocru, caci in
genere fortele reale nu se prezinta la concurs. Speram insa, de exemplu in Tara noastra, ca tinerii, arhitecti i ingineri, vor cauta sa-gi perfectioneze studiile urbanistice primite in coala, i vor asigura un
contingent mai mare in viitor de urbaniti cali ficaci.
Pans atunci, gustul i emulatia vor putea fi incuraj ate prin concursuri mai mici, mai simple, de importanta mai limitata, la care contributia incepatorilor sa fie de folos reciproc: i comunei, i concuwww.dacoromanica.ro
776
777
778
In rezumat, o lege urbanistica, sau macar un regulament, ar trebui sa stabileasca cazurile i felul
de a se tine un concurs public pentru lucrari urbanistice. In Italia <<Sindicatul National Fascist al Inginerilor a intocmit un astfel de regulament pe care
cauta sa-1 faca adoptat de orae, dtgi proectul are,
dupa noi, unele lacune 1).
b) Angajarea unui specialist reputat am vazut ca
Desigur ca s'ar putea replica: dar care este procentul acestor roade bune fafa de atatea cazuri de
insuccese nementionate de istorie, dar multe Inca
sub vazul publicului, rezultate din aplicarea acestui
sistem?.
Rispunsul este uor de dat: uneori specialistul angajat nu era reputat>>, foarte deseori nu era de cat
cpseudo-specialist i fara vre-o calitate (am aratat
in terminologie ca trebuie sa intrebuinfam cuvintele
gi raspun-
www.dacoromanica.ro
779
Unui astfel de specialist, de valoare gi de caracter probate, i se poate mai greu impune ,gi el mai
greu accepts, sa is asupra lui gi sa raspunda de program gi solu/ii, in neconformitate cu vederile gi convingerile lui.
Sistemul are deci gi avantajul stabilirei raspunde-
rilor gi al sanc/ionarei.
Avem dar o seleclie naturals a valorilor, lira inXerventii artificiale a unor jurii restrfinse. Cu o singurfi conditie: cel ce alege specialistul reputat sa
aiba contiinta reputatieb>.
780
781
plicate sau mai simple. Se va prevede i cazul lucriirilor suplimentare sau numai partiale 1), pentru
a) Proecte de sistematiziiri:
Nr.
u locuitorilor
pang la
Pret de baza
lei/cap de locuitor
Observatii
Lucrari
mai
simple
Lucrari
mai
complexe
20.000
20
15
10
30
22
2
1('0 009
3 pests 100.000
15
dii de comasski,
,L2:
4
1
a.
1) Detalii pot fi gisite in broura <<Prospect cu conditii de angajament pentru proectarea unui plan de sistematizare>> de C. Sfinlescu.
www.dacoromanica.ro
782
20.000X20+80.000X15+10.000X10=
1.700.000 lei
10)
2
3
200
400
4
E0 i
5 peste 800
750
675
1125
1000
450
300
910
675
450
60
Observatii
Lucthi mai
complexe sunt:
terenuri accio
dentate, studii
de comasari, etc.
Calculul se va face tot pe intervale, dar de suprafete, in felul aratat la exemplul tabloului precedent.
783
10
20.000
7.510
6.750
20
6.LCO
5 peste 20
5.250
2
3
4
30.000
15.000
13.500
12.(,00
10.500
Observatii
Lucrari mai
complexe sunt :
terenuri accidentate, perspecti:
ye, planse, sc5ri
mai mari s. a.
,
;
2
3
4
5
6
5
10
20
40
80
160
7 peste 160
Pret de baza
in lei / hectare
Lucrari
mai simple
Lucrari
mai complexe
10.000
5.000
1.350
1,125
975
825
750
15.000
7,500
2.025
Observatii
1.7 5
accidentat,
eladiri existente,
s. a.
1.425
1.275
1.125
784
Felul lucrarei
considerate izolat
Z
Adunarea documenlari:
Procentul dui
onorariul total
calculat cu
tabloul a) de
mai sus
30 0/0
30 o/o
nizeaza comuna).
2 Programul sistematizas
rei (data nu se furnis
zeaza de comuna in
b WS cu tabloul a) de
mai sus.
clusiv recunoasterea
terenului).
Memoriul justificativ,
regulamentul si piesele
anexe.
Observa tii
600/6
200/0
785
c) Comisiunea de specialivi poate fi formats numai pentru dirigere sau i pentru proectare. In pri-
www.dacoromanica.ro
786
cialist capabil i de actiune, au dat deseori la iveala luciari de mare valoare urbanisticA, emitand cercetari i teorii noi, adeva'ruri noi urbanistice, lucrari
cari an facut s'a progreseze tiinta urbanistica% E
sufficient sa mentiona'm publicatiile recente ale Comisiunei Marei Londre>> i mai ales cele 11 volume
ale Comisiunei planului regional al oraqului NewYork care cuprind studii i solutiuni de o valoare
remarcabila.
Comisiunea planului regional al ormului NewYork era formafa in 1927 dintr'un comitet de 10
3nembri, cu un preedinte i cu un director general al Planului, care era Th. Adams; apoi avea o
diviziune a inginerilor>> cu tin comitet format din
787
In ee consta dar secretul ca unele comisiuni luereazi i competent, 1 cu folos, iar altele paralizeaza? In selectionare i organizare.
Seleetionarea, trebuie si urmareasca regula ca, o
comisiune care are rolul a elabora i dirige, trebuie
sit fie formats din elementele strict necesare elaborarii i conducerei, adica din specialiti cari in adevar sunt de folos real fiecareia din problemele urbanistice ce urmeaza a fi cercetate de comisiune 1 pe
care o singura persoana nu le-ar putea rezolvi. Aa
dar comisiunea, cand e necesara, trebuie si cuprinda urbaniti calificati, ingineri specialiti in comunicacii i transporturi (cai ferate, tramvaie, navigatie,
1) (Urbanisme) din Ianuarie 1934: (Vauban, les legons d'un
compagnon du Tour de France) de M. Menabrea.
www.dacoromanica.ro
788
popoare insa trebuie neaparat luate astfel de masuri pentru ca sa fie o comisie de folos, ca sa se
desminta zicatoarea ptisa pe seama unui geniu al
omenirei: qcand vrei sa nu se rezolve o chestiune,
da-o in studiul unei comisiuni. Nu putem accepta
propaganda demagogica <<tout le monde a plus d'es-
789
mului i eventual numai pentru controlul proectelor intocmite de alt organ, spre a se constata ci s'a
respectat programul stabilit; iar pentru planurile
regionale importante se recomand5 o comisiune organizati pe specialifaci, care s intocmeasca i programul i proectul, bineinteles avAnd pentru acestea organe de executie in sub ordine cum i un Director General, specialist urbanist, pentru coordonare.
790
Practica unor astfel de servicii tecnice de urbanism invata de ce planurile directoare rezultate din
concursuri, din angajeri de specialiti sau chiar din
comisiuni, in marea for majoritate sunt neexecutabile i au trista soarta de a ramane amintiri, deseori
atArnate pe un perete de biurou. Ace le planuri nu
au fost studiate amanuntit, au.fost intocmite in grabs gi superficial, in necunotinfa de toate angajamentele comunale i de sterile de fapt, care adesea
influenteaz5 imens solutia practice fats de cea teoretica. Inmultirea unor astfel de cazuri, cari apar
pe m'asura ce trece timpul 1 sunt intocmite planurile de detalii, conduc constant autorifatile comunale sa paraseasc5 chiar sugestiile din proectele
directoare acceptate pripit 1 sa adopte altele, stu(hate in serviciile for tecnice, dac5 acestea au competenta necesar5; sau s5 recurga la noi angajamente cu alti urbaniti on la alte comisii, etc. dupe cum
e conjunctura. Deci ocazioneaza noi cheltueli, noi
intarzieri, noi frictiuni. Avem cunotinta ca aa s'a
intamplat mai recent cu unele orar din lark i am
aratat c5 s'a intamplat i in Bucureti 1).
Suntem de p5rere dar ca serviciul tecnic urbanistic local trebuie sa aib5 o parte efectiv5 in proectarea planului urbanistic, oricare ar fi calea, din cele
examinate pada aici, intrebuintat5 spre a se obtine
www.dacoromanica.ro
791
792
Tot pentru planuri regionale, o clasare mai specials gi aplicabila gi la regiuni intens industriale, ar
fi aceia propusa in 1920 de comitetul Russell Sage
Foundation') i expusa de d. Thomas Adam in congresul international urbanistic dela New-York din
19,25 4).
2) (Raports sur la conference internationale de ramenagementdes villes, Amsterdam 1924, premiere partie, pag. 48.
3) C. Sfintescu: (Urbanistica Genera lib pag. 371-377.
4) (Report of International TownPlanning Conference, NewYork 1925, pag. 230.
www.dacoromanica.ro
793
situatia proprietatei publice gi private; planul arterelor de circulatie in orag; vederi fotografice ale
strazilor caracteristice; repartitia densitktei populatiunei; spatii libere.
Am aratat in studiul asupra Superurbanismului>>
ca oragele din Romania s'ar putea clasa dupa impor-
tanta for in orage tip primar (mici), orage tip secundar (mijlocii) gi orage tip teniar (mai mari).
Dupa parerea noastra s'ar putea deci obtine la not
In tars trei tipuri de clasare a materialului docuanentar pentru sistematizari de orage. In cele de mai
jos urmarim schita clasificarei unei astfel de documentari.
Ancheta
geologic ; relief, meteorologie; hidrologie; flora; fauna gi repartizarea populatiei cu
demografia (morti, nascuti, nationalitati, etc.).
Ancheta istoridi Si estetidi : istoricul aezarei
populatiei; modul gi felul cregterei suprafetei cladite la diferite epoci; monumente istorice, arhitec-
794
cartiere de locuit; scara veniturilor la diferite tipuri de locuinte, apoi din industrii, agriculture 1.
sub-sof,.
ape; china
vent, ploaie, temperaturi) ; istoria,
(politica; economics gi plan istoric) ; demografia
www.dacoromanica.ro
795
www.dacoromanica.ro
796
Redont:
<<Comment
www.dacoromanica.ro
reconstruire
nos
797
www.dacoromanica.ro
798
www.dacoromanica.ro
799
teles in sensul arkat de not la inceput, este indispensabil. Acesta sa fie intocmit de municipalitate,i
prin o comisiuse de studii, i sa cuprind5:
a) cauzele determinante ale dezvoltarei efective
a orasului (port, linie ferat5, industrie, suprimarea
fortificatiilorl : b) elementele vechi de conservat gi
serviciile publice de deplasat; cl indicatii generale
asupra nevoilor, cartiere de creiat, trafic, circulatie,
800
De fapt este impropriu a declara ca un plan urbanistic este facut pentru ut. anumit numar de ani;
fiindca, anumite organe, elemente urbane, sunt, am
putea zice, perpetue. Studiul evolutiei oraylor a
aratat ca dintre cele ce evoluiaza greu i .putin sunt
marile artere de circulatie, unele piete, unele spatii
libere, porturile i chiar chile ferate; cele ce variaza mai mult de obicei sunt suprafetele cladite ale oraului, inaltimile cladirilor i arhitectura lor, densitatea locuintelor, intinderea zonelor . a. Prin urmare trebuie ca programul sa face distinctie intre
factorii variabili in timp relativ mai scurt 1 cei
quasi invariabili, Ultimii vor trebui prevazuti dela
inceput cu largheta i studiati cu toata seriozitatea
ceruta de o lucrare definitive.
.1)
www.dacoromanica.ro
801
c) Dosarul urbanistic trebuie format dup5 anumite norme i cu anumit continut, pentru ca organele administrative, chemate a aproba planul urbanistic, in vederea validarei acelui plan spre a fi pus,
in aplicare, s5 poata intreprinde o astfel de operatic
in deplina cunogtint5, cu controlul necesar gi cu
raspunderea ce se exige la orice act public.
Nu ne vom ocupa de modul cum acest dosar peregrineazi prin diferite consilii, comisiuni, autori -tati erarhizate ale administratiei locale gi chiar prin_
diverse ministere, pans ce planul s'5 fie validat, fiindci procedura variaza de la taxi' la tarsi (am dat.
unele indicatii la capitolul legislatiei), iar in Romania aceste dispozitii se schimb5 prea des.
In privinta formarei dosarului urbanistic, din nenorocire, aproape nu exists prevedere in legile gi
regulamentele romaneti. De aceia, aceast5 neprevedere a rasa libere numeroase abuzuri
gi de di-ferite categorii
unele congtiente, altele izvorand
din ignoranta autoritatilor comunale in materie.
Din cele ce cunoagtem putem afirma ca in Franta
aceast5 tecnic5 administrativ5 este bine puss lapunct, dup5 ce a trecut gi acolo prin o evolutie, gi
c5, acea tecnic5 este ceia care se potrivete mai
mult cu sistemul de lucru din Romania.
Inainte de a expune aceast5 tecnica, menition5m,.
de pild5, c5 dosarul planului de sistematizare al Flu.
curevilor1), decretat gi devenit lege in 1921, a fost
destul de complet in raport cu cerintele legilor in
vigoare atunci, c5ci dosarul cuprindea: a) programul stabilit de consiliul comunal; b) memoriul justificativ al proectului cu toate indicatiunile nece-1) C. Sfintescu: 1Bucuretii in viitor>' 1919.
www.dacoromanica.ro
802
803
de ani. Prin urmare este bine a fi stabilit de la inceput daci se cere un ante- proect sau un proect definitiv. Se pare ca legea franceza cere proectul definitiv, iar nu numai ante-proectul (planul director). Este insa bine a nu se trece cu lucrul la proectul definitiv de cat dupa ce s'a aprobat Si validat
eel director, spre a nu se pierde o munca in zadar
cu refaceri de planuri cu caracter definitiv, in caz
ca se cer modificari.
Dupa Danger, dosarul trebuie sa aiba la baza un
plan topografic la scara 1 : 2000 pentru aglomeratia
existents, i la scara 1 : 5000 pentru zona de exten-
siune. Dosarul va cuprinde cinci parti: documentele anchetei, documentele proectului, dosarul asanarei, regulamentele i piesele procedurei administrative. La acestea sunt ca detalii; a) raportul mono-
la scara 1 : 5000; d) raportul justificativ al proectului; e) programul servitudinilor edilitare; f) regulamentul politiei sanitare; g) regulamentul strawww.dacoromanica.ro
804
zilor i al constructiilor; h) proectul pentru ordonanta primariala; i) detalii iplanuri, profile, elevatii, perspective) ; j) planuritketelei conductelor de
ape; k) idem al retelei de egtkuri; 1) basinele scurgerilor (la 1:5000) ; m) note asupra apei, canalulu
deratiunea internationala pentru locuinte Si urbanism din Londra a stabilit cateva norme de reprezentare care sa faciliteze intelegerea proectelor i
comparatia tor, in caz de concurs sau inteo expozitie.
In Germania aunt stabilite norme foarte detailate 2), ca cele din Februarie 1932, formand 8 foi,
1) C. Sf intescu aSistematizarea oraelor in cadrul organizatiei
actuates> (Monitorul Uniunei Orayelor din Romania, 1927, Nr.
7-8).
2) Deutschen Normenausschuss
(Berlin
N. W.
str. 47).
www.dacoromanica.ro
Dorotheen
r.,_VILLE
E LYON
Liw.:Nis111
v.:
Pt AN .DIRECTSEUR
rr .Y
rLrIN II EXTENSION I
,.
to
f.
k
1
14. 4
.%
4".
1N.1.t
.1.
. ?:
II
Ar,
ee;,.j.
Ar-ci
:- -
411
; er-
..r
rz
'.\\,
N!"
\I\
www.dacoromanica.ro
to:W.
liCROM INCI-115
II
ROC PC.esCH15 cu
'TERRE OD S. CrtrIC
tRULLEc cu Bow
(GRAicurIARel)
itlf21.34
13ORDUW.D IJEIRDC
PURA VERDE.
WW1
uvoLn-r
BONE INDCASTRIALE
ZONE COMEPCIALE
ZONE QE LQCUINTE
41=MT OCiaLit
-L-
CARMIM ocecwe
.\\.\\*;
14.54)7e 1../ CR DE
50:F11 PARTIC:LIBERE
siErINE
(casaoinolo-f .ig:221)
.+DISURS -rC9RC DC
I+G6U RI u'oLcr cu
BOR 0 w sa.
J_
!7...:"
ZONE COMERCtaLE
ZONE DE LOCLIINTE
errULc. cu
soRpuno vCROE
vloltr
%l/./i4
w.oLD-1
'.a
_YPISUNI ocowrrolc.al.,,
`;
806
807
808
809
portanta pentru o tara i este destul de dificila, ceand timp indelungat i cheltueli foarte mari, dar
cari ar putea fi recuperate repede pe alte cai prin
utilizarea integrals a cadastrului.
Dam mai jos cateva relatiuni asupra cadastrelor
din diferite tari.
In Franca s'a ordonat de Napoleon I, in 1807, executarea cadastrului, care insa abia s'a terminat pe la
1850 i a trebuit sa fie ulterior revizuit, din cauza
ca era numai fiscal. Prin legea din 1898 s'a propus
refacerea cadastrului francez dupa modelul din Australia, al lui Sir Robert Torrens (Torrens Act). Sistemul la Inceput a fost facultativ pentru proprietari, dar totui a obtinut o aplicare integrals.
Registrul fonciar francez (cartea fonduara) dupa
aceasta lege trebuie sa cuprinda: a) determinarea
fizica a imobilului (numarul matricol al proprietadenumirea locurilor, suptafata i numarul parcelelor, vecinatatile i servitutile active sau pasive) ;
b) determinarea juridica (numele proprietarilor cu
datele inscriptiunilot sarcinelor ce greveaza imobilul, privilegiile i hypotecile).
Totusi pada in 1934 Inca. planurile cadastrale
franceze nu sunt toate puse la zi, dei in ultimii ani
s'a hicrat intens. In 1924. afara de Paris, din cele 78
comune ale departamentului Senei, 76 aveau pla-Duni cadastrale din epoci destul de indepartate, care
nu eras tinute la zi, i devenisera practiceste neuti-
810
lui 5).
In cartea fonduara fiecare lot are rezervata o foaie
sau chiar mai multe proprietati se gasesc pe aceiai
foaie, daca proprietarul for este acela. 0 foaie din
cartea fonduara este tiparita Si cuprinde rubricele
necesare pentru datele topografice i fiscale ale proprietatei pentru datele asupra dreptului de proprie-
811
Commune
Civiere
de
65
66
\
66
6'
A la Vig-ne++e
<
r..
mai mult fiscal. Dupa regulamentul belgian, geometrii cadastrului sunt obligati a tine la zi planul ca-
812
813
1852 de Maiorul Borroczyn (fig. 454) i altul pentru o suprafata mai mare, ridicat intre 1893-1895,
de Institutul Geografic al Armatei (fig. 455) cornpletat cu altul fotogrametric in 1928. Ambele sunt
fapt planuri parcelare, nu cadastrale, de aceia
dupa putin timp de la ridicarea for nu mai corespundeau situatiei reale, din cauza modificarilor pe
teren survenite i neinregistrate pe plan.
Pentru intocmirea unui plan cadastral trebuiesc
facute forme juridice pe baza unei legi cadastrale,
cum s'a procedat in alte tari, pentru a se stabili adewww.dacoromanica.ro
814
SW-.:111111M11
111241" 1P323271..
t.eacr111111:111
815
Fotograinetria este o metoda rapids pentru ridicarea planurilor parcelare. In acest scop se utilizeaza mai des fotografierea aeriaita, i uneori (acum
tat).
Fotografierea aeriana chiar inainte de razboi s'a
utilizat pentru ridicarea de planuri topografice repezi. Profesorul Parro (Milan) a propus Inca din
1853 ca fotografia ea slujeasca la ridicari de planuri.
Bazele fotogrametriei an fost puse insa de Co lone-
816
Ifir"4"1117
V44111431 11--"'"'
817
giunei exterioare Bucuretilor, pana in zona fortificatiilor, prin fotografierea aeriana, plan necesar la
intocmirea proectului de amenajare regionala. Oraul Cluj a obtinut un plan aerofotografic, neredresat
818
lizat lucrari (cite -va) in bune conditii fotogrametrice. Este o mare diferenta intre ante-planurile fotog,rafice, simple asamblaje. facute in trecut de avia-
fica se ageaza la intrebuintare vertical. Cu alte aparate se poate fotografia gi cu placa inclinata gi
atunci se numesc fototeodolite universale sau fotouniversale, cari au fost perfectionate neincetat, aga
ca acum sunt aparate mult mai practice, ca de ex.
fototeodolitul Wild (fig. 457).
Cand terenul este prea ondulat (accidentat) atunci trebuie sa recurgem la metoda zisa stereotopometrie (terestra), adica se intrebuinteaza aparate
1) Pentru detalii recomandAm: a) Roussilhe: 4Emploi de la
photographic aerienne' aux levers topographiques>>; b) H. Dock:
-cPhotogrammetrie rind Stereophotogrammetriex.; c) I. Vidracu
Fotogrammetria (1932).
www.dacoromanica.ro
819
pentru stereofotogrametrie, lansati, se pare, de ca"t.re Devi lle in 1902, i de Pulfrich in 1901. Aceasta
Ili
`..e".1
1.
da putinta a avea pe plan punctele in pozitia relativa reala, cum i a trece curbele de nivel pe hartile
www.dacoromanica.ro
$20
Pig. 458
Orice punct pe teren C, se poate determina cu ajutorul altor doua puncte cunoscute A i B, dace
pozitiile dreptelor ce unesc A cu B i B cu C sunt
determinate, adica dace cunontem in spatial atat
unghiurile de direetie a i /3 ce fiecare din razele A
C i B C fac cu planurile verticale ce trec respectiv
prin ele, cu un plan vertical fix cunoscut; cat 1 unghiurile w i W pe care it fac in acele planuri verticale fiecare din razele A C 1 B C cu orizontalele
aflate in acela plan vertical. Dace A', B' i C' sunt
proectiile pe un plan orizontal a celor trei puncte,
- 821
in /3
sin (a+13)
sin p . tr
i C' C" = A' C' tg. = d.sin(a +g)
(1)
(2)
822
823
mirea planurilor i hartilor. Teodolitul adaptat uncori la aparatul aerofotografic servete a masura unghiurile de directie 1 de inaltime ale centrului fotogrametric cu punctele respective in natura in momentul fotografierei. Fig. 459 reprezinta camera aeriana Wild, cu dispozitiv de suspensiune la avion.
824
Un aparat german pentru karli aeriene era, putin inainte de razboiul mondial, bazat pe invencia
lui Scheimpflug, care lua deodatA vederi fotografice
825
iii
II E[ I II
de 5 on cat cel al unei singure camere, aga ca suprafetele ce puteau fi fotografiate de la diverse inaltimi
erau:
3000 m.
>>
>>
<<Compania Aeriadii Francezil>>, care a ridicat gi
40
80
180
>>
>>
>>
826
827
828
trebuie sa o mai transformam data fats de orizontala, facand uz de reperele terestre trigonometrice
829
acela focar ca al aparatului de fotografiat, precum i un ecran de proectie. Port-clieul i ecranul au toate micarile de rotatie i translatie
i se manevreaza pans cele 4 puncte-repere de pe
clieu se proecteaza pe ecran exact pe cele 4 puncte
ale planului topografic al for ridicat pe teren. Daca
La Serviciul Aerofotografic din Bucureti, al Ministerulni Apararei Nationale, exists aparate practice pentru redresare sistem Zeiss (fig. .466) i altul
mai perfectionat, sistem Aerotopograph>> (fig. 467)
www.dacoromanica.ro
830
____
831
www.dacoromanica.ro
832
dere, dar gi pentru c5 prin prisme se sporegte distanta dintre axele ochilor, aga ca se pot obtine vedeH cu mult mai reliefate de cat cu ochii liberi.
Avem astfel stereotelemetrele Zeiss, uncle cu 50 cm.
clistant5 intre objective gi cu o putere de marire de
www.dacoromanica.ro
8.33
eroarea este mai mica. Din punct de vedere constructiv insa aceasta distanta nu se poate mari on
cat, mai ales dace aparatul servegte pentru adaptare
la ochij omului. Dace insa in locul ochilor se apaza
o place fotografic5, atunci distanta intre objective
se poate m5ri mult.
al perspectivei. Cu alte cuvinte, dupe cum in stereoscopie relieful apare prin suprapunerea imaginilor din cei 2 ochi ale aceluiag object, stereograme-
834
rat se suprapune in cele dourt imagini. Astfel de aparate aunt: stereograful Zeiss, autograful Wild (fig.
469), care se afla gi la Institutul Geografie al Armatei, (ins'a costa cam 2,5 milioane lei), stereotopometrul Predhumeau, fotocartograful italian Nistri
835
836
.11kr,
11%
4144 ?2_04:4F:p
.11111.^,
Prin fotografia in culori se poate obtine harti cromatice foarte interesante, mai ales data aunt luate
vara, cand campiile sunt verzi iar muntii inalti sunt
plini de zapada.
tice. Indiferent pe ce ca13 s'a oblinut planul topografic al unei aglomeratiuni, pe urbanist it intereseaza gradul de precizie al acelui plan i coeficientul de folosinta in aplicatiunile lui la proectele de
amenajare viitoare a ormului.
www.dacoromanica.ro
y .."Tr","--
..
,1111.001M11111111
77's
c.se
-1
Ayr
M
"%.
:;!'
LI
1; To
',.'.4i i
e:
'1
II
!.i "4
,
:,
tit
4.
-,
...,
; kt.. ?: ,..
..
liz
eV N.
.
-''
'II: --'-''-
ir-Yr1
::,,a.
A -Nil
1.
,,,...,
v...
-.4 i
)1
e..
--.
":t
*..
i'
'.'1%.
7%.
.-...
.4
1
Vk
11
L');
'
'..
1%
1
Fig. 472. Plant fotografic executat de catre Campagnie Aerienne Francaise din Paris in 1928, pentru Bucureti
din coinuna suburbans Grivital_
(0 portions
www.dacoromanica.ro
t
,
8.37
Gradul de preciziune al planului topografic desigur ca trebuie si corespunda scopului urmarit. Astlel pentru proecte de amenajare generate (directodre) sau de extensiune, care in genere se fac pe planurile topografice la scara 1:: 5000, preciziunea planimetrica a Wiwi nu este necesara sa fie prea mare.
La o asemenea harts un milimetru reprezintand 5
m. gi cum un bun desenator poate aprecia gi trasa
838
mare planul topografic trebuie sa corespunda realmente unor astfel de preciziuni cari depind de scara
planului.
Fotogrametria en mijloacele actuale poate da o
>>
www.dacoromanica.ro
839
>>
50-200 puncte cotate pe kmp. dcci o operatie penibili adesea, care totui lass loc i fantaziei in trasarea acelor curbe de nivel. Cu aparatele autografe
stereofotogrametriee curbele aunt precis filate i eroarea e sub 0,80 m.
Costuri. La congresul din New-York pentru amenajarea oraelor (1926) s'a aratat ca o scare potrivita este de 1 : 5000, cu cliee de 18 X24 cm. Se utilizeaza numai partite centrale ale clirelor din cauza perspectivei. Se poate lua pe zi, sand atmosfera
e buns, cam 120-250 kmp. Planurile executate apoi pe panza sunt recomandahile, dar mai scumpe.
Costul aerofotografiei cu toate luerarile pe teren
revenea la 90.000 lei/kmp. in State le Unite (ceeace
era foarte stump).
www.dacoromanica.ro
840
La Marsilia in 1924 planul fotografic fara nivelment, la scara 1 : 5000 gi 1 : 1000 a revenit la 17.000
lei/kmp.
Lucrarea a fost executata de, <<Comprznia Aerianii
Francezil>> din Paris ') . In fig. 372 se vede o portiune din planul acesta restituit pentru comuna suburbans Grivita, la nord-vestul Bucuregtilor.
Preturile planurilor parcelare, avand curbele de
nivel, la aceleag sari. adesea revin la de 3, gi chiar
5 on mai scumpe, afara de durata mult mai mare a
confectionarei for in deosebi pentru oragele mari si
gese.
Pentru Snagov un plan fotografic neredresat, adica numai asamblat, a costat circa 4000 lei/kmp. si
a fost executat de aviatia militara. Acel plan nu poate servi cleat pentru indicatii sumare urbanistice.
Totugi, dacg se tine seama de toate cheltuelile en
acrofotografia, uneori costurile se echivaleaza in
www.dacoromanica.ro
M1fo-
841
www.dacoromanica.ro
CAP. X
URBANOHISTOLOGIA
844
urbanistic i apoi in realizarea urbanistica, o suprafata de teren, un teritoriu urbanistic>> mai mic
sau mai mare, dupa cum proectul de amenajare urbanistica este local, regional sau superurbanistic
(national). Fiecare din aceste categorii de planuri
avand functiuni diferentiate, designr organizarea
teritoriului respectiv se va prezenta cu o structure
deosebita, dei materialul va fi acela.
Astfel in planurile urbanistice locale toate functiunile sus aratate trebuiesc satisfacute, in detaliu,
cu multa precizie i pentru toate elementele componente ale corpului urbanistic>>; in planurile re-
te la completarea tuturor functiunilor pe care planul urbanistic trebuie sa le indeplineasca impreuna cu terenul, acesta bine inteles avand i alte actiuni. Dar cladirea, element produs artificial, dupil
cum vom vedea, poate fi mai ugor standardizati din
www.dacoromanica.ro
845
punct de vedere urbanistic, urmarind strict funcin primul rand cele de igien5 i de estiunile
tetici.
Populatia este privity ca element urbanistic esentialmente mobil, deci variabil; Ins totdeauna in co-
846
A) Planul superurbanistic (national). Am indicat deja o metoda sintetica a organizarei teritoriului, in deosebi pentru Romania (U. G. paragr. 21).
Aceia se rezuma in preocuparea noastra de a pregati folosirea in mod optim a teritoriului tirei pentru
www.dacoromanica.ro
847
Se va evita repartitia rea a populatiei, descentra'lizand centrele prea mari cu multi gomeri, can consume gi nu mai pot produce.. Se va recurge la not
recentraliz5ri. 0 astfel de actiune este altceva cleat
numai urbanism rural>>, cum inteleg, incomplet,
unii.
Chiar Statele Unite, tara care pang de curand garanta libertatea tuturor initiativelor gi era principial
contra dirijerei etatiste in once fel de economie
(more business in government, less government in
business), acum se gandegte, intocmegte chiar, sub
influenta Rooseveltiana>> o aonificare integrala,
gen italian. Dar urbanigtii for propag5 aplicarea
'principilor superurbanistice (nationale), cAci multi
recunosc c5 a sosit gi acolo ziva cand trebuie s5 se
inceap5 organizarea pentru menajarea resurselor
farei, s5 se termine cu risipa de materie gi energie.
Mai inainte erau in Statele Unite regiuni intregi in
care gazul natural egea de pretutindeni gi care asfazi aunt cu totul sleite; sau altele care aveau p5manturi excelente in cat nu cereau nici un ingr5g5mant, iar acum cer o gunoiere costisitoare; padurile au fost distruse in mod barbar, age ca acum
www.dacoromanica.ro
848
www.dacoromanica.ro
849
B) Planul regional. Amalgamele de orae industriale an dat natere la planuri urbanistice regionale Inca dinainte de 1914 (in Anglia i Germania) dar mai categoric dupa 1920, (U. G. pag. 170
i 360) insa totdeauna desvoltate in jurul unei metropole (metropolitan areas).
R. Unwin a scos in relief, in congresul international urbanistic din Amsterdam din 1924, necesitatea Intocmirei in uncle cazuri a planurilor regionale, necesitate aparuta mai ales cu infiintarea
oraelor gradini satelite in Anglia. Numai astfel
se poate opri confuzia, provocata de congestiune 1
extensiune la intamplare, a periferiilor marilor ora-
850
-4D-4 4101
A.CENTE
B. SUBURBS
CE,D,SATEWTE
TOWNS.
*//af
,4)
Q
0
suprafetele lasate agriculturei, horticulturei, silviculturei, de o parte; gi suprafetele destinate constructiilor (dar acestea cuprinzand zonificarea, cu,
inaltimile gi densitatile admise pentru cladiri) de
alts parte.
Zonificarea cats sa nu reprezinte de cat un egafodaj pe care se va sprijini planurile locale din regiune impreuna cu regulamentele respective. Totut
insa si se bizuie pe un studiu economic gi social
complet al regiunei, adica cu valorile terenurilor gi
www.dacoromanica.ro
851
cu conditiile fizice, spre a determina precis tendintele pentru viitor. 0 zonificare la intinnplare poate
produce mai mult.rau de cat bine. De aceia Russell
Sage Foundation a anchetat foarte detailat chestiile
economice pentru New-York (U. G. pag. 361).
Cane de cominicatie i transporturile trebuie sa
fie proportionate densitatei cladirilor admise i marimei afacerilor ce vor deservi (fig. 280) separate
functional, ca in fig. 474.
852
Fig. 475. Schema dezvoltirii planului regional Los Angeles cu satelitele sale la 10-16 km. distantil.
83
nevoif a accepta mai multe debugeuri ale unor canalizari independente, insa nu cand suntem fortati
sa recurgem la purificarea apelor prea concentrate,
solutie care prin centralizare ar putea fi mai economics de cat altele cu tratari independente.
Chiar in regiunea Bucurevi va trebui ca uncle
suburbane sa se asocieze pentru canalizari comune.
La alimen,feirile cu apa studiul regional este i
mai necesar fiindea sursele de apa, gi mai ales cele
bune, nu se gasesc pretutindeni. De aceia Inca de
mult timp unele comune se sindicalizau pentru lucrari comune de alimentare cu api, independent de
existenta unui plan urbanistic regional, cum s'a intamplat chiar in Romania cu oragele Iasi, Roman gi
Parani pentru aducerea apei de la Timigegti. Pentru
suburbanele din regiunea oragului Bucureti proectele prevad lucrari de alimentare cu apa, comune
cu ale metropolei.
Mai ales lucrarile de apa 1 canalizarile cats a fi
coordonate prin planurile regionale. A facut senzatie cazul mentionat in Congresul International de
Igiena din 1930 de la Madrid, cu dour( comune din
Franta, care nu se intelegeau la intrebuintarea unui
lac mic vecin: una voia sa se alimenteze cu apa din
acel lac, pe cand cealalta voia 851i deverseze acolo
.
eanalele de scurgere.
Italienii considers aceasta problems mai mult ca
una administrativa '), englezii mai mult ca una eco
nomica 2), iar francezii ca una de autoritate 3).
Exeinple de planuri regionale. Actualmente in An_
glia exists 60 planuri urbanistice regionale cuprin1) Natoli: Piani regolatori regionali) (Urbanistica, Dec. 1933)..
www.dacoromanica.ro
854
zind un total de 900 administratii locale gi un teritoxin de 40500 km. p. Rolul acestor planuri este
in deosebi sa coordoneze serviciile publice gi sa stil
uieasca concurenta antieconomicii, in.deosebi a mijloacclor de transport.
855
push din 320 persoane 1), care urcmirete intocmirea planului urbanistic regional cu zonificarea terenului, organizarea ciilor de comunicatie, stabilirea
suprafelelor de construit, a parcelilrilor i a zonelor
de extensiune. Teritoriul a fost impirlit in 9 subzone repartizate la 9 subcomisiuni cari lucrau coordonat dupi un program comun. (Joint Commettees).
1) Pregedintele comiaiunei este Peppier.
www.dacoromanica.ro
856
In State le Unite sunt aa zisele <organizatiuni metropoliane>>. Exists acum peste 12 comisiuni ce lu-
CN ISLAND
Planul regional pentru Philadelphia are o zonificare pentru 50 ani (pans la 1980) cuprinzand:
suprafetele construite i cele pentru extindere (locuinte i comert) ; apoi separat cele pentru industrii, cele pentru spatii libere sau cu constructii
izolate.
857
VOCE ve Hive
s....
ton
fl.OIL/RE. BLIALOPAILNT
19Z7,
.....
./.... "0*
Mee4
t
I
,-'
-.,
:.
.u. p...
r-
SCI.O.
IN
www.dacoromanica.ro
858
SCHEDULE CAPACITY OF
RAPID TRANSIT SERVICE
ENTERING
ea
Ao
tIOROUGH. OF MANHATTAN
vat
00
Y=2, QM.
LEGVO
fl
AP...,
IMOI
.4"P RAPP'
INM
......11
CORONA
STINCI
OSO
qtabwm.
REAM Or NEW VCR.
ANC. TS ENVIRONS
NANAANA 0AN
vrmIller
859
uncle in partea de sud sosesc zilnic aproape 3 milioane de ,calatori. Actualmente acolo se congestioneaza traficul cum este indicat schematic in fig.
480, sau descompus pe mijloace de transport, ca in
fig. 481.
In planul regional an fost studiate atat pozitia to(curbele pozitiilor cu acela prey de transport in City) ca in fig. 482 (cu preturi de 1a.15 la
8b0
www.dacoromanica.ro
861
ne-am mai ocupat (U. G. pag. 362) 1 a carei configuratie i compunere se vede in fig. 486, au mai fost
intocmite Inc a 18 diferite planuri regionale.
0 propunere interesanta este cea facuta de Bangert pentru planul regional al oraului Colonia i
care consta in gruparea pe benzi> (Sammeltangen-
862
obtine in viitor dezvoltari lineare (U. G. pag. 174).In fig. 487 este sboasii In relief aceastii propunere-
'
WATERFRONT POLLUTION
AND
.. AVAILABILITY OF WATERS
/,
..acKLN
'`.41
te
IR
,::`
I.5
55C5
JZ.
7:,>.?
*.!;.1
e ..
t
rCIN
DI M.G.
LEGEND
NONeuer
,neeee
yyy
EEE3
L.=
x.5 a met, u
CM
nee r
Wwe rites
or o sa badly
co
recur,"
comc,,,,,fta
ct
tit
o ne
., , erre.
de-
863
Sled lungskerne.
Ish
Mr
.....
13.1ra
www.dacoromanica.ro
864
r"'
24.
.12
10.1111.00
4111L.M.
en ammat
Man..
merritumuirt
andi.JC.N
04%.1101.0m.sall
VIM dar3s.a.sn.
ISM
LLLLLL LAC1.1
Vann .144.1.1
1051.141.1.
:
.
88.000 ha. cu 59 comune, uncle sa locuiascii in viitor aproape 10 milioane locuitori (fig. 489). De la
acea data a inceput coordonarea i unificarea serviciilor publice pe specialitati: ap5, canal, gaz, electricitate, transporturi, urbanism, locuinte. Dificultali au fost resimtite numai din pun ct de vedere politico-administrativ, din cauza celor 20 administratii pe circumscriptii, care dedeau natere la excesiv
www.dacoromanica.ro
865
""4""14' knt
NtetwkiiIntw
866
867
IISJIII.ILY0l..14 CPI
UBE RSKIRSOLAN
117,41Te. 011.1111,
Isontsrtme
SMI:140.1.1.11
te,-
NOKIANIP MIS
AA.,
anarros.a.rua
68
Si6a'Ar0e eawerorenke
Chafi/ofiendk
RdE,Ze er.i.Bevittrainten
/Yr, ,egxerananyufelebnie
1..... 1
Owl+
Ausfall-u.limgehungsstral3en in Berlin
tunter Verwendung vorhandener StraDenzUqe)
f-
nvnevy 1
111 Ohl
W%
3 5 I "Tal It
ria4itA,
. ...... .
AI"%.!.t
'tat%
fL
aallIBM1
Fig. 492. Arterele de penetratie i inelare existence in Berlinul Mare
www.dacoromanica.ro
869
--0
buierbannhafe
Ha tenni:igen
incomode, periculoase) unde locuintele si fie interzise; i zonele de locuinTe (de 4 clase, dupi densiBERLINER FLUGHAFEN
www.dacoromanica.ro
870
II'
I
I
I
1
II
,I..zv I
-,(
I
I
f
I
1
III
I
(
i
1,.,:":: '.'...;',....,,.
,--
1
1
'/
f
,
.'I
j-
I(2I y
)4J,J
11111
--....../
Air-- '
.4,
fir .1
I
_L
6,3\-,-
I
I
/ At
7;:;7:1::,,,
1
-4
_,_
_.1
::..:.:.1 i-ssi
.2,,
I
V i Ic:I,1'feliEVDOV., -..'. ; `i7.-14.6.
r.
//
,VERSNLLES
:;:.1.=11.....1--r
fl
7:4
0111
1.7--1
J-,,I
I
I.
cRREVES
1
...,
,
elaje,locuinte.comerfnuca
Industrie).
sgarie
V. Ver3aillesj
871
872
Acea comisiune are patru sectii: a planului; a aplicarei planului; a serviciilor publice; a transporturilor i circulatiei1).
In Italia de exemplu planul regional al Romei trebuie sa aiba in vedere 2) : apararea privelitilor panoramice, ameliorarea traficului, economia 1 perfe...ctionarea serviciilor publice.
Mai ales din punctul de vedere al circulatiei rapi-
de s'a facut diferite propuneri de amenajeri regionale in unele parti ale Italiei (Milano i regiunea
lacurilor, Napoli, Venetia, Genova), caci i in Italia se resimte mult defectul constructiilor inirate
dealungul marilor artere de penetratie. In fig. 496
,reproducem schema arterelor de mare circulatie
pentru planul regional al Romei.
Mai inainte de a ne opri asupra situatiei i oportunitatei aplicarei planului urbanistic regional in
Romania, vom cerceta mai detailat planul regional
al Marei Londre.
Pentru noul plan regional al comitatului Londrei
www.dacoromanica.ro
873
Institutului Urbanistic, este Secretarul General; urbanistul R. Unwin este expertul tecnic (fig. 497).
874
ca Vara acum sa se lase acele terenuri cu un potential constructiv; apoi ca nevoile de spatii libere publice in regifinea Marei Londrei %sunt aga de mari
incat este foarte indoelnic a putea fi satisfacute pe
adevarata scars (a calculat ca e nevoia Inca de circa
rilor in natura adesea se falsifica solutia urbanisflea. Fondul comun de despagubiri si fie format
din taxele ce s'ar pune.asupra celor ce ar profita de
dreptul de constructie, iar celor ce li s'ar ridica
acest drept sa li se' plateasca despagubiri din ace!
fond.
875
s pentru Londra, caci a produs incapacitatea nutrilor aitere radiale. De aceia recomand51 si se achiziVoneze benzi late de teren dealungul oselelor. jar
Fig. 498. Evitarea constructiilor dealungul marilor artere de comunicatie, prin accese laterale unite.
876
Unwin mai recomanda ca sa se creieze o autoritate speciala care sa aib5 atributia sa achizitioneze
i sa amenajeze spatiile libere prevazute in planul
regional.
877
Iden
Clone eleopoblen liMeg Oahe
Idtna. toef.a)
7"0e"
878
(fig. 500). Numai aceste doui cartograme considerate i aunt suficiente spre a demonstra urgenta mi
surlier pentru valoarea spatiilor libere de la lotizA.
rile care se succed intr'un timp rapid.
0
ex-
F-1
et
C.)
)CCI
oo
ao
PV
7,5
MrIe
0
E
4)
0
:z
cc
eZ
$4
(04
.11
4=Wi
CD
4)
CI;
"4
co
Fo4
0eci 0 44 0
0
.0,0
C ler
Is 16,17:r"
ereowira
/Afro"-
879
locuitori. Totalul general este astfel de 8.65 milioane locuitori pe o suprafata de circa 1847 mile pa-.
trate.
Plecand de la ipoteza ca la fiecare 1000 locuitori,
500 au intre 10-40 ant gi pot face exercitii in aer
www.dacoromanica.ro
980
al
881
882
Aah4..
REGIMEA INDUSTRIAU
CLIN11TERICA
e.43
CAMPNA-PRED
s c ara
fees we lac ease See,"
bc.--'-',-..
wo
4
www.dacoromanica.ro
Neagni)..
Fig. 504. Regiunea Mamaiaqusla (Mum
www.dacoromanica.ro
884
`'
Delimitate.? re-
ok-
1:738hindorpiforesti
*ha/
it
On*/
as.
1,Vanikri:r
jrt
0 E-'4121k'Ve vA5,6)K.ilamein
www.dacoromanica.ro
885
locuitori) ; apoi degea pentru infrumusetarea imprejurimilor Capitalei>> din 9 Februarie 1931, a mai
I.
Einr.
'
.4
...koictikaa.4,_.,41i.:
tratata de not mai amanuntit in o lucrare separata 1), cand ne-am ocupat de elementele naturale de
estetica din jurul Bucuretilor, i cand am reprodus
i o harts regionals (a problemelor de estetica) ea
1) C. S[intescu: cEstetica Bucureptilor,
1931.
www.dacoromanica.ro
S(1 I i
indicatiuni asupra punctelor mai interesante ca frumusete naturals (fig. .505), cum i o serie de fotografii
vederi pitoregti (fig. 340, 354, 506, 507
i 508) cele mai atractive fiind paysagele din zona
*<4Fir.v
,,-:.., -,,
,,
if
I!,, c :
..',./....4,
, r;
.:
&
'2
..i
4.
..
'... If 2. .
..
,
.
4,..
At
, =5
'
-Milla
.
1..
, ,.
P
et
...
.
.4*
u
...
12A
re.- re.
1-
'
7'
lacului Snagov (fig. 509) pentru care exists un program de amenajare locals intocmit de C. Sfincescu 2). In fig. 510 gi 511 se v5d doui paysagii caracteristice de la Snagov.
Planul regional al Bucuregtilor, anume planga
problemelor estetice>> la care si fie anexate cat mai
www.dacoromanica.ro
887
oCI-1KH
RA
trcre
PA,cr.,/ h'ene.vew
/PA?.
oP
o
0
o
.
01
0
o
0
.
..... .
e4.
00
?.e.,
Ts... 0
."
C.
a
0
'.
0
:-
o
0
VI asia
'
Coo0c0/o
0
O
...---
::o
0.
I)
www.dacoromanica.ro
0
0
0
0
0
o
o
Obi:kw?!
fe.
Ab
-.
o:1
.c06a;,..teptc
*;.
.0
.4::
.e:.::
' ..1..
*a.
'.
.....s.'7
....-
'`'`t ',
e:., ..,..
..:
!5:
-Ls ile4 '44
'.. I?' ,-- '' ..
41 .:'.
4.
.'
.4 .
.,
a:
.A.
...-:-.
03.4
...
".
it_ ''
44
-,r,i,, 4 --
t-
,P
:4*
7.
Ar,
.;
11...10 :
i
1
ft
v,,
kft`
k'
s,
4
;
Tr-
sLift,
#
:
'
www.dacoromanica.ro
891
fl
non aedificandi, dam aci cate-va relaiii asupra rezultatelor de pans acum 1).
Rolul urbanisticei fund sa stabileasca prin planuri raporturile permanente ce trebuie sa existe intre aglomeratiunile omeneti, cladirile pe care le ocupi i suprafetele de teren ce se acopera cu acele
cladiri, bineinteles ca astfel de rapotturi urmeaza
sii contribuie la pastrarea sau chiar la creiarea unei
1) C. Sfirgescu: ,tPentru Bucuretii-Noi studii urbanistice).
www.dacoromanica.ro
,,1 11
11.1
II
'Igi
I
t
I:
'
1.
P ti
i 1'
it
At
.1..a. ',
1
il
tl
f ";
1I
fi"'
1, t
VII'
,it
1
Lt
a
I I,
I.
i
I
;i ,
www.dacoromanica.ro
893
losire al teritoriului este mai uor de stabilit; intr'unul de amenajare regionalii, chestiunea am Ira-
De aceia in planul general de sistematizare>> alcatuit in 1914-1916, pe baza legei din 1894 a <<Ca-
www.dacoromanica.ro
894
www.dacoromanica.ro
895
...asemenea extensiuni.
Stabilirea acestor zone ca marirne, pozitie, delimitare, se face pe baza calculelor creterei populatiel
.
www.dacoromanica.ro
895
depresiuni, paduri, etc. In regiunile prea aceidentate zonele construite sunt de obicei vaile, dar portiunile neinundabile 1 cu soare; iar zonele rezervate pentru plantatii sunt 2,oastele, culmile. In regiunile ese, din contra, zonele construite sunt furnizate de terenurile mai ridicate, bine aerisite i expuse, iar cele mai joase, care aunt uneori m,u greu
de canalizat i considerate deci ca nesanatoas;:, stint
curwilor.
Aici nu s'a tinut seams la stabilirea delimitarilor
administative de conditiile topografice. dei rareori
exists motive serioase de alt ordin care sa precurnpaneasca, adica in sensul nerespectarei delimitarilor
topografice, atunci cand se propune o delimitare fie
administrative, fie una urbanistica.
me pot fi utilizate deodata inteun plan de amenajare, dupe conditiile speciale ale regiunei.
Primul mod de delimitare, adica prin borne, poate servi cel mult la delimitarile administrative. Si
chiar atunci acesta s'a dovedit in Bucureti ca nesatisfackor, caci reprezinta ceva urea instabil, de o
importanta prea redusa. j cu o influents aproape
neinsemnata, mai ales data administratia este insu.
www.dacoromanica.ro
897
898
legiferati in uncle cari, der Inca nelimurita suficient in legile administrative din Romania (U. G.
pag. 735).
Este cert ca sunt necesare anumite artere pentru
leg5tura direct5 intre comunele suburbane gi periferia Bucuregtilor, pentru a desarca centrul oraguiui, precum gi combinarea functiunei circulatorii a
acestor artere fats de nevoile tailor ferate. De aceia
vom.trasa data' cu delimitarea gi uncle not cal de
comunicatii periferice, pe cari le vom utiliza in acelag timp cu zonele non aedificandi. La stabilirea
acestor artere trebuie sa avem in vedere gi reteaua
de &Ai ferate ce urmeazit a fi stability de acord cu
Regia Autonomy a Callor Ferate.
Trebuie insa in prealabil sa ne fixAm o coneeptie
asupra felului cum va fi construit oragul, adica asupra densiteicei locuintelor factor in legAturi cu per-
899
Valoarea personalititei unui orag rezidi in perfectionarea pe cai artificiale a caracterelor naturale
existente ale solului gi ale societatei omenegti co
tralegte pe acel sol, pentru o diferentiare cat mai
.
www.dacoromanica.ro
900
www.dacoromanica.ro
901
m. p.) ; sa nu consume de loc sume pentru intretinere, ba chiar sa produci, iar pentru exteriorul b,
curetilor sa asiguram spatii libere daci se poate
gratuit.
De aceia vom elimina de la inceput loturile pentru gradinitele-colonii de culturi (allotements gardens) pare au de obicei cam 200-300 m. p. fiecare
lot, caci amenajarea acestora cu toate cele necesare
costa prea mult, cam 80.000 lei un lot. Ar fi eronat
deci sa se cheltuiasca sute de milioane lei pentru
cateva mii de asemenea. gradinite.
Pentru locuitorii metropolei cari locuiesc centrul,
adica zona pada la bulevardele inconjuratoare (Ba-
902
903
www.dacoromanica.ro
904
in vedere vecinatatea for cu un orag mare, o densitate mai mare a locuintelor i un numar mai redus
al populatiei din aceste aglomeratiuni suburbane,
nu am putea s'a reducem suprafata totals construita
a fiecarei comune sub 200 hectare.
Tragem, pe baza principiilor de mai sus gi din
planul topografic, urmatoarele concluzii:
a) Exists un pericol permanent ca suburbanele
G.
In tabloul de mai jos indicam suprafetele si papulatiile prezente (recensimantul 1930) gi viitoare
ale acestor comune, cum gi modul lor de regrupare
(lipsesc cele -din afara zonei administrative a municipiului) :
www.dacoromanica.ro
905
Populatia
00
.c"
Comuna
z
Rs
cn fss
Bucureati
. .
5.900
actuala
(rec. 1930)
564.575
3.225
2 Baneasa
3 ColentinaFundeni
64
116
4 Pr. Nicolac . .
5 Pantelimon . . . .
6 DudeOCioplea .
7 $crban.Voda . .
180
6.460
44
80
2.031
128
9.975
8 Mi litari
9 Rosu
186
7.263
10 Voevodul Mihai
11
Grivita
12 Lupeasca
13 PopcstiLcurdeni
Totaluri .
.
.
7.044
33
846
138
4.777
5.759
638
104
6.061
110
7.721
9.805
3.467
65 0
0u
.4
CI. 2
Populatia uo >
viitoarc a ;Zi
Ca t1.1
320
260
330
340
850.000 30-60
20.000 20
33.000 20
32.000 20
26.000 20
33.000 20
34.000 20
290
400
460
450
220
29.000 20
40.000 20
46.000 20
45.000 20
22.0 00 20
4700
200
330
puniiitoare pentru comunele Chiajna, Pipera, Barzeti, Capin, can se aflii tot in regiunea municipiului, degi uncle aunt lasate afar din punct de vedere
administrativ. Populatia totals va atinge deci 1,5
milioane locuitori, iar suprafata cliditi cam 9,000
h. a.
Din suprafata totalii a terenului pima' la centura
de fortificatii, care este de circa 37.000 hectare, sciziind suprafetele totale ce vor fi construite in viitor,
de circa 9000 hectare, rezulta ca limane o supraCala* <mon aedificandi>>, exterioara zonelor claAite,
906
907
Bucuregti 1) intrevaza.nd un canal' navigabil la audul oragului cu o eventuala legatura navigabili spre
local Fundeni, pe la estul gi nord estul oragului. Observand intin.derea posibila a spatiilor libere verzi
in aceasta parte, constatAm ca ele pot servi in viitor
gi la furnizarea terenului necesar acestor canale i
2) C. Sfinpscti: 4A.supra liniei ferate traversand Capitals in lungul Dambovitei.), (Buletinul Moe. G1e a Inginerilor din Romania,
Septemvrie, 1925).
www.dacoromanica.ro
908
Cioplea-Obor, pe care se aflh acum ghrile ce vor ramane de mhrfuri: Nord, Mogovaia, Obor, Cioplea,.
Vhchreti, Filaret, Dealu-Spirei. Traficul de marfuri va fi ajutat de triajul Chitila, impreunh cu cel
ce va fi de executat spre Pantelimon on Cioplea,.
cat mai departe, precum gi de cel din viitorul port.
Este convenabil ca o bunh parte din traseul liniilor ferate sa meargh paralel cu un viitor canal navigabil i mai e recomandabil ca paralelismul sh fie
phstrat gi cu o viitoare gosea de legatura intre su.
burbane gi periferia oragului in spre sud-est. Toate
aceste artere impreuni e de dorit sh fie incadrate in
o zonh verde de izolare. Am obt,ine maximum de e
conomie gi avantaje. (U. G. fig. 273).
Benzile de teren ce se expropriazh de obicei pen-
www.dacoromanica.ro
909
910
prafata este mai mare sau mai mica, iar terenul mai
accidentat sau mai es.
Totugi, la planurile urbanistice locale este reco-
www.dacoromanica.ro
scAfig 1. 1000.000
www.dacoromanica.ro
912
913
914
)
,...e.0 L.,..,......
0 ...,.....,...
....
nt puklipto.
IV
'
I. 4.
IV. Ane-e.........t
.
r osn
..!?...
---
C
__.
IN
1.,. is.
tf1:1
T........y Wet.m...
"....."....r.".r6."--
1,0. a,......-
JED OR
Fig. 518. Planul oraului Timipara.
915
nica este de 100-150 loc./hect. maximum. Chestiu-nea densitatei teritoriale a fost puss la 1913 in con-gresul dnstitutului International de Statistica>> la
Viena, de cave Guisti.
In Romcinia, vechiul regat, am gasit, ca densitate
teritoriali, trei tipuri de orage 1 anume: orage rare
ha.; la locuinte colective 200-250 loc./ha. Din aceste cifre scoate ca un orag 'Ana la 10.000 locuitori
ar ocupa 50 ha.; unul pana la 20.000 locuitori 100'
'ha.; unul pada la 50.000 loc. cam 250 ha.; pana la
1.000.000 loc. cam. 5000 ha. Dupa Le Corbusier la
fiecare 1.000 loc. e nevoe de 333 ha.
www.dacoromanica.ro
916
:asupra populatiei totale dintr'o epoca viitoare a oraului, cum i asupra densitatei sale teritoriale. Vom
putea apoi determina suprafata necesarri. Va trebui
917
5600
8700
12500
17500
22500
Numarul locuinfelor
pe hectar
35
30
27
25
20
Daca socotim in medie 5 persoane la locuincii re-zulta ca densitatea variaza, dupi acest tablou, intre
165 i 100 locuitori pe hectar. In realitate densitatea
teritoriala este mai mare, fiindca densitatile locuintelor sunt date pe hectarul de bloc, deci o densitao
igienei urbanistice (U. G. pag. 289-340) constatam ca densitatea teritoriala nu poate varia in li-www.dacoromanica.ro
918
ea, pe deoparte cartierele existente afanate aunt:.gregit concepute, gi dau un rau exemplu, iar cele cu
aconstructii inalte, deci suprapopulate, au locuintele
rau conditionate ca aerare, expunere solara gi circulatie, etc. gi nu li se examineaza aceste defecte.
Constructia inalta cere strazi proportional mai
largi, incrucigeri mai multe, circulatia se face mai
greu gi deci se pierde timp mai mult pentru transport, din cauza parcajului automobileor gi incrucigerilor; apoi mortalitatea cregte in raport cu densitatea populatiei, iarorganizatia oragului devine mai
;rea prin o concentratie prea mare; in fine pretul terenului crete prea mult, viala se scumpegte in general.
La expozitia internationala urbanistica>> de la
Berlin din 1931 s'a demonstrat ca oragul construit
1931) p. 48.
3) Urbanismub>, 1934, pag. 71.
www.dacoromanica.ro
919
suprafetei totale gi de suplimentele de teren, cu diferite destinatii (parcuri, gradini, industrii, ape,
etc.), ce se adaogit de obicei pe langa suprafata hotarifa a fi numai de locuit. Aceste suplimente va-
920
921
CRESTE1=ZEP PO1=ULF1T1E1
VA% coRoasE
L C
C7 ma.
cOnUnt
>0174M
IA
Zone 1675031170806
to
%ills.-
CLC1771
k,
6800
Cl
peso
Li 8.
Ct817660
07
tie.
C.
.100
moo
LO rIDRA
nEU.OroMr
6100
1800
11100 07
PHILADELPHIA
e. romans
00.177007.70671C
o Tori
0.721602 0E77
1170
LtiErtp.
17
77ZESM:11
1100
Moo 07
..7.4
ECM RZST I
www.dacoromanica.ro
922
923
posibilitatile,i tendenta de .concentratie a populatiei in limitele lui existente 1 deci revarsarea in extensiune numai a surplusului; regulamentele de
924
925
Cand oragul se dezvolta pe o vale, evident di extensiunea va urma lungul vaei gi deci problema este
simplificatl. Orage le de pe coasta m'arei urmeaza
mai ales coasta, g. a. m. d.
Deseori dezvoltarea oragelor mici moderne (mai
ales cele de ges) este gi acum inelara, pentru moti-
926
Fig. 520.
La expozilia internatibnala urbanistica din Berlin, 1931, aceasta dezvoltare tentaculara a suprafeIelor construite ale acestui orag erau plastic redate
in nigte tablouri ca in fig. 521, 522 gi 523, ultima
figura fiind faza actuala.
Prin urmare pentru a determina precis forma gi
pozi/ia suprafetei de extensiune trebuie, urmarind
principiile lui Baumeister,. sa stabilim mai intai li
niile principale de circulatiune, dinspre exterior in
interior,pana in, centrul oragului gi pentru toate
mijloacele de transport, precum: gosele, tramvaie,
cal ferate, cai navigabile; gi sa cercetiim gi agezarile
www.dacoromanica.ro
927
sankoase, cu scurgeri naturale, cu vederi panoramice frumoase. De cele mai multe on ins directia
...
-
in
,
111__11.11.811._111111,J1111_111.1RJR#11_,INV,A1.3111,111.WASW.4
AN
,247_,OPLUMIl.1111
www.dacoromanica.ro
928
Extensiunile impun de cele mai multe on incomuniirile, adici alipirea la administratia oragnlui
metropoli a aglomeratiunilor imediat vecine. Aceste incomunari trebuie insa acute pe baza planului
In 1894 oragul Bucuregi a fost extins peste ocolul IV, ingloband aglomeratiuni gi terenuri de circa
929
tropoli.
Extensiunea Bueurestilor
: 20 0 0 0 0
LEGEND m
WIWI, WM.. (Own &Wine)
F55
.
=Ann Onnan..011
Fig. 524.
930
un studiu detailat asupra expunerei solare a terenului, pentru a obtine un plan at insolcirei, dq care.
re tot igiena cere ca zonele destinate in special loruincelor si fie cele mai expuse la soare.
D-ra inginer Th. Danger 1) a indicat o metodi
www.dacoromanica.ro
931
In fig. 525 se vede planul de insolare al regiunei hivernale Menton, de pe Mediterana, o regiune de
Tian d ensoleillement
de Menton
le jou dusolsfice d' hives
Fig. 525.
00'.
Pentru punctele TT' Danger formeaza mai intai
o scars -abac E1 cu modululi spre a evita sal deseneze
www.dacoromanica.ro
932
014
Cl
C2
..
%
Fig. *26.
933
(fig.-
528).
Fig. 527.
Desigur di urbanistul va face mai multe planuri de insolare ale regiunei, corespunzand orelor
din timpul zilei care 1'1 intereseazi pentru un term
934
linii mai evidente <<refeaua liniilor maxi de relief (crestele i talvegurile) cum se vede in planul. de insolare pentru regiunea Menton, susmentionat. In genere punctele T sunt apropiate de creste, iar despre punctele 0 se poate examina uor &di
se affi sau .nu dincolo de crestele vecine. Dupil a-ceia se face uz de scfirile Et i E2.
Fig. 528.
935
ri numerice. Un tablou A numeric ne va da numeric, dupii Wagner, nirtrimea spaciifor libere ver-,
Destinatia spatiilor
4.3 yCE
d) Parcuri exterioare
. .
E
"E
0
.Mel
libere verzi
orasului
tut
Distanta
maxims de
influenta
(in m.)
g 2, 5
0.E
8' 15'
2,5
4000
50(t 800
,6
10000
1500-2000
".0
20' 25'
2,0
(du'p'a
Siiibben)13
50000 1500-2000
20'
100000
Daca tinem seams ca densitatile medii ale locuitorilor pe hectar variazi in ora, gi ca la fiecare 25
hectare de suprafat5 construit5 se recomandA un
936
TABLOUL B
al
o o.
'4 8
V. 7 v3
.5 kt
Jocuri de
copii
On. P.)
Sporturi
Parcuri
m. p.
m. p.
0.
0
"")
c74
to
50
12500
8000
10000
14
100
25000
16000
20000
150
37500
24000
30000
200
50009
32000
40000
250
62500
40000
50000
300
75000
48000
60000
1-4
1-4
1-4
937
'Jack' tinem seams ca pentru viitor admitem densitatea de 300 loc./hect. in o zone centralA anumiti i ca actualele spatii verzi publice amenajate au
938
giunile un.de in raport cu cele sus aritate i in raport cu zonificarea terenului oraului i cu centura
ZONELE .DE FIFLUErITA CU SUP RAFETE
51
GRADNLOLDos-rErirt ALE
ORASULUI.BUCUREFI
LEGE
re* eael
"ocuivro,
CrYere, to ..,....Ienwed.,p,r,r7.4
ever.a.,,sas
Oc...or .7,1
niterTZ
evwerr
,32,2 rem
4f.er
00
AG,. ,/ ROW 1.
,,
eatr,..2
ar.mewr2o
.pa./
a troor
prZ
SCnan
Pe eg,,ext
Mr
411,7
Bueuretilor.
93g
"
----r
A.SUPRTh fXTEKSailt1
.
indi
Stitt
00754.,-
L E OEMOR
epr
io rrrnIff0 &MO l *
..rn barerlAas
smra
1.7wIPTATM0 WINGir. MOW
I.', <1.0w~0111.IN.W.I.Moneg-Ce x NNW&
r toe.expao.ve.rnmoats.Ocalln
:,..--_,........,
.17,
6,--
MASA
as
940
941
ascundem cat mai mult vederei, atunci cand natura prezinta conditii remarcabile estetice. Nu o vom
.arza deci in imediata vecinatate a malurilor pitoreti ale unei ape, pe liziera unei paduri-part, sau
pe o creasta formand silueta, de cat in cazuri de
imperioasi necesitate; gi atunci, prin cladiri de. o
arhitectura meritorie, vom cauta a ameliora incon-
I a Viena linia ferata este arzata in trangee dealungul canalului Dunarei gi ramane aproape neobservata ochiului spectatorului care se plimba dealungul bulevardului-cheu; ca gi la Paris, uncle linia fermi devine subterana spre a ajunge la tiara
942
buie constant sa puns in valoare frumusetile naturale. In Germania chiar s'a legiferat 1), la 9 Marr
ties 1929, promenadele dealungul maim. ilor apelor. La Bucureti, dealungul lacurilor Colentinei,
s'au propus astfel de strazi de comunicatie i promenade respectand situl .natural 1 ameliorandu-1:
prin creiarea unui lant de parcuri..
La terenurile accidentate trebuie sa observim in
genere regula c5, pe vai, totdeaurra tree arterele
largi de comunicatie, atat din cauza unor declivit5ti de regula mai dulci,. (ceeace face posibila alege.\
1},eltionitorul Uniunei Onafelor, 1930, M.. 12, pag. 12.
www.dacoromanica.ro
943
.rea unui traseu ark' prea multe curbe gi deci atrage o circulacie mai intense), cat gi din cauza ca
acele artere trebuie se primeasea gi marile canale
colectoare subterane, care aduna toate apele de ploi
gi cele uzate de pe teritoriul situat la o cots mai
ridicate, gi lark mai trebuie a!, primeasci gi conductele de. diametru mare ale reTelei de alimentare
944
41111111111111111111111 11111
fEENNESEI7EMMERN
Fig. 532. Diapozitie de plan i sancta de orag, propusi
de J. Raymond.
formand o silueta ca in fig. 532; iar in plan o dispozitie in stea, cu strazile mai largi spre centru gi
mai inguste la periferie, desigur, fiindca, gi igiena
gi circulatia, cer o astfel de variatie a lArgimel, mai
ales cand populatia e mai concentrate la centru.
945
Londra,
Selinunt, Atena,
Salamanca,
el1110:707,arzi,
.
Fig. 533. Coronament cu vedere spre apus eau risirit dupe Bruno
Taut.
www.dacoromanica.ro
946
acolo se vede pane peste fluviul Potomac, spre Lincoln Memorial (fig. 535).
Ni
06
4te t
rVt..171/
."..
^,I
KNJ434.
sa
1ff
tOvsi201.
'Irk
Fn
t".1
'
ch.
L..
.'t.
._
...v.--
...-
irof '
.
-,..
.- P7-7 ,.
1-vit_icalik
rerINVI
Am aritat ') cum chiar la un teren prea putin ondulat. precurn acel al Bucureoilor i imprejurimilor lui, situl natural poate si fie utilizat pentru etetica urbanistici. de narece i aici avem aa zisele gorgane, eolinelc Thimhovitei si Colentinci. cu
1) C. Sfirgescu: Urbanism gi inviitainnt 'superior in Americas
(rev. tUrbanismuls 1933, pag. 417-425).
2) C. Sfintescu: eE,tetica Bucurestilor,, pag. 28, 31, 41. 60. 61.
www.dacoromanica.ro
947
sip-
Sosea.
'Cornice.':(
77:
..nenal us +ellen&
948
gi
deductiuni,
.1
949
Intrand in detaliile urbanohistologice ale teritoriului, urmeazil sa ne ocupam de spaciul liber, dar
in raport cu spaciul dada (cladirile) i cu circulacia (populatia), cari, impreuna, formeaza cele trei
mijloace de exprimare urbanistica (U. G. pag. 13).
Spatiul liber poate fi constituit in o lucrare urbanistica din trei organe, cu functiuni principale
distincte: A) strada, B) plata, C) parcul; i adica,
strada pentru circulatie, 'Ana pentru stationare,,
parcul pentru reconfortare.
De aceia studiul trebuie facut separat, gi din
puncte de vedere in care sa predomine aceste funcOuni, care in o lucrare de sintezi trebuie sa fie net.
satisfacute, fare hug a compromite solutiile problemelor de baza enuntate, adica de economic, de
igiena. de estetica.
www.dacoromanica.ro
950
A. Strada
/
AWAL
A/
lir
\ //
/
\/
-1/
ii
951
952
regti ,spre parcuri, sau malurile apelor, pe ele agezandu-se cladirile monumentale.
b) Strada in aparatul circulatoriu, adica in repane de circulacie, determine ceace se mai numegte
gi schema oraului.
Fiindca in acest aparat strada indeplinegte functia sa predominanta, de aceia vechii urbanigti, gi
chiar actualmente unii, mai stint sub hipnoza siste-
melor de retele de circulacie sau a schemelor urbane. Aceste scheme constitue o buns parte din romantismul urbanistic.
Astfel de scheme, unele destul de cunoscute Inca
din antichitate, pot fi clasate in scheme geometrice
gi scheme mecanice (cele mai recente). Fiindca totugi schemele pot servi uneori ca suggestii de ex. la
terenurile gese, le vom indica.
Scheme (sisteme) geomettiiee aunt: triunghiulare.
(fig. 538) propuse de inginerul Lalanne, forma care
da nagtere la col/uri rau utilizabile gi la piete uniform stelate; dreptunghiulare, intrebuin/ate din antichitate de egipteni, de. greci (Hippodamus) gi de
romani (fig. 10, 17, 2, U. G.) gi mult in timpul renagterei (fig. 71, 91, 94, U. G.) pans in epoca moderns (fig. 114, 119, 182 U. G.), chiar in Romania,
(fig. 75, 78, 95, 102, 134, 136 U. G.) mult preferit in Fran/a, formand gi varianta numita <<in romburb> (fig. 541), care prezinta inconveniente analoage cu ale sistemului triunghiular gi care a foss
propus pe la 1807 pentru Detroit (State le Unite),
www.dacoromanica.ro
Eat
gadalp
.
6tS
MDE30
vq:3c
1100
313JR01
www.dacoromanica.ro
953
,a3i 333 3
.313
--,,,
mouton
10
c....,
-
DUBU,313
,,,,.
OTTAWA
ILL
19 MO
Oa
poibilv/
IOWA
EAST
PEOPLt
itote
1.3M1333
N & URBANA
ILL
beaft
KANKAKEE
....
Ii, re en xi to <,..
7 At.
.,losimi
.4 1"
e..A
.
`,,,,
ro surroog
, #4,
-,....,
13.
ale
O..
CHAMPA
ILL
ei
la 84001MG.
Nit Ai
i
ar
lb.!,
CLINTON
1,
eD
S elk?'
:"
DAN'VILLE
ILL
e melee
A
er.
4k
CM We
i
:;..
PoLA
ILL
MN
.
RI 0-
1
M IMI
le .11
954
ww-5
sisteoori
00t),
cdalisL,st,
`'Vf4
45si
P4pCe'
ZA-47-?
le*
.4,41
ors r
10,
14A, pe
4t
1,,A4k
G2g1017;4)C,C2
ter nap.
NV_
of VI U.
955
e0. 0
4*
41i110Q)
dtA
1010'
101
117
II
4 be
4 bee),
0 so
00
E.1
p*0 0
41111.
P
t.
4r
likv1p1
db.*
-_=-IfLe17241
P"%000.0.0*
0011114,0011iiir
OSS
APO 04
7/41114
c? YIN
Fig, 543. Sistemul exagonal propus de Cauehon.
.
956
me insa privesc numai marile artere de comunicatitfaIa de polii de atractie ai circulatiei, i pot fi combinate cu oricare din schemele geometrice sus ara-
tate intre ochiurile acelor artere principale. Schemele mecanice polare, revin de fapt Ia scheme geometrice stelate.
Bucurevii prezinta la arterele de mare circula
o schema radio-concentrica.
Erklarung
.
w
wasse,.. .0"
(Ate $0107(Din
.1 Amen%
.141.1AAPI
Hae
11
957
(alei, infundituri),
Artera de circulatie (strada principals) este sau
una de penetratie (radia') pentru legaturA interurbana; sau de ocol (inelara), de legatura intre
cartiere; on diagonals, care poate lega direct doi
poli de atractie, de circulatie sau transport (pag.
www.dacoromanica.ro
958
gi
nici o schema, cand terenul e accidentat. Mai curand se cautli scheme igienice, ca cele antifonice gi
antistaubice (fig. 282 U. G.), sau cele actinometrice
on heliotropice (fig. 249, U. G.).
In ce privegte insa
moderne pentru
strazile secundare, dam in fig. 546 un tip belgian.
de lotizare de la Liege, asemanator cu tipul olandez din fig., 547 de la Nieuwendam; in fig. 548 unul
www.dacoromanica.ro
959
II
1 r\-'1
`),-
.,
1Lit.
\"
;
1 1.1.1
1.I I I
1i
\*.
JO 441 xi 1%,
II I
IN
II
...
.1
, 10,,1
_
=nif [Ili
mil
Nim
'..,'";\,\
/t!517.,
I,
.1
,
WO;
se
co,
t; .
b7.1.)0e.1VN5PLAN NIY.C.IVZNDAI,! I
1,
--
9E 0
ilinllll
Intnumma
munnmunii
nnummonui \
LITI1F1 ig\
unninmummunk
IM1111 1111011111111
mnm II
III
miumminumni,
mull
=MI IM
111111111111111
961
962
963
Villacros i Maca din Bucuregti. In unele (mar eugleze 86 intrebuinteazi pasagiile ca alei nu nai de
cALE,,
tEi
R DA
CAT:G
li
1-/Z/
.01
r-i
2
pl
O
serviciu, unde accesul principal este pe o stradii norxi-mitt de locuit (fig. 552).
www.dacoromanica.ro
964
chestiune.care se pune la fixarea retelei arterelor principale de circulatie este aceia a market
ochiurilor retelei, in vedere ca acea retea sa deser-veasca cat mai bine circulatia, fara a fi in acela
timp prea oneroasa pentru ora. Daca aplicam i aici
k
'
eA ',
./.'"
x.'
_._
.. _
ff4
.,.
r, x
,
W7Z7/4
4"
Szv
,/ .// A
40
,A7/ 4'
.-
:_.
'
r-zAT :u[4.7,7
.',451"M f
v.
y / , il,..4.A0 , 4,74
. ,(A ...N.7w.4:03
.."
/Z/414 1/2
////////7.,/ /Z.
.%//:// //7.
1.)
7 7 77
...
-t
www.dacoromanica.ro
965
1932,
pag. 353,
www.dacoromanica.ro
gi:
966
;6,..- ,
Kr8
.;7'- .
,......',
4v ,,..,-44,....
2 : iie
_...
1,
..,k,
,-
bx,, 'r
pe or gi largimi de circa 12 m. la partea carutabilk, iar la colturi cladirile si aibi tegituri (retrageri) de cel f)utin 10 m. pentru a rasa libera vederea. La iuteli de 20 km. /ors raza minima pentru
vederea libera necesara este de 48 m. iar la iuteli
de 100 km. /ors raza minima de curbura este de
880 m.
,t,
www.dacoromanica.ro
967
*4614
.
-7
d -.1
www.dacoromanica.ro
968
pete colorate alb gi negru, atat spre taluzul in umplutura, cat gi pe taluzul in taieturA, iar axul traseului si fie indicat in pavaj pentru a se evita coliziunile, ca in fig. 555, care reprezint5 o astfel de gosea
in apropiere de Genova.
Pe tend avenue-urile cer traseul drept, de o Jun
gime nu prea mare (de 25-30 on latimea stradei)
inchise de perspective, ca la Avenue des Champs
Elysees din Paris, fig. 556 (gi fig. 323 U. G.) espla-
.41'
Alt
=-.16.'
969
. .
970
//,
//
www.dacoromanica.ro
9'11
972
i
1.-4,,
0.
077.651.
0zi
IPII
MI
IlLak
r,
rsi/mj
IN= kis
NV
4N
ll
I4 WA
AN
I.
Lei Li
4,
=IL f.1
=MN'
MIMM'9I
V\NVi\
W.,"&w..NNr".
x's7
r4
74
Fig. 561. PsendoimpassurH en diferite forme.
ZOA
e
mi
rr
"1111
Ini
1111
973
Champs Elysees) asemenea pasagii an luat un caracter monumental, dar totdeodati utilitariste, precum les Areades>> i. des Portiques>>.
974
> <"
975
-'.'11111111111linj irl
ingbegh,,B714.,.2.----, ...,-,,,,
: ---........,
,,_
,ft
7-i
f
,,
r
ryr
V,
/1. Ar
--J 1----__-_,_
ifentiffillialkam
lii
1190741114
Tie
AZIII al I Allar
.--_--..
a PP/
11-11
Mannill
%
144/4e/m
976
treaca ca, la o or din zi, influenta razelor ultraviolete asupra cligeelor este aproape constants, oricare
ar fi orientarea placei fats de cer (fig. 566). Deci
orientarea cea mai avantajoasa a stradei este aceia
1) Neuman: <Influenta luminei solare 1a orientarea $i liirgimea
strizilorx. (Gesundheits Ingenieur, 25 Febr. 1933) gi (Urbanismul",
1933, pagina 366.
www.dacoromanica.ro
977
11/4
12/
'
I.
978
strfinsi dependentii. Acesfprofil cats sa indeplineasea conditii suplimentare pe 15110 cele cerute la o
osea sau la un drum obinuit. Astfel, pe linga conditiunile de esteticA i igiena, mai trebuie sa. indeplineasci i conditiuni tecnice i economice, speciale strazilor oriieneti.
Trebuie c5utat ca axul str5zei s5 se afle la cel putin 0,60 m. deasupra nivelului cel mai ridicat al apelor in timpul ploilor mad 1 repezi, de oarece canalizarea de sub strizi s'ar putea umple cu ap5 gi produce inundatii, care s5 intrerupi circulatia pietoni-
979
en rosturi rampe mai man ca la cele. lisse; la strazile cu circulatie pur locals se admit rampe mai mari
gi mai putin, adica pans la 1,5%, Strazile de circulatie mare sa nu alba rampe mai man ca 30i0;.
cele de circulatie secundara nu mai man ca 5%, pe
cand cele de locuit pot avea rampe chiar de 10%...
Tranivaiele nu admit pante mai man ca 6%, clegi
uneori eau executat gi cu rampe de 100/0, in care'
caz exploatarea for nu este destul de sigura, mai ales.
iarna. Trolleybuzul admite rampe mai man.
Trotoarele in genere pot avea rampe mai pronuir'
late, pans la 15%, gi chiar trepte, dacil rampa trece
www.dacoromanica.ro
980
Constructia strizilor.
www.dacoromanica.ro
981
_
Rofunpv
RainP
CoFe proectuki
Colt, terenului
naPural
Pc7/7/4
1111111111111111111111111111114
1111111111111111111111111111111
a) prio curbura
10
,14,,,zillte,Itettillifel.:11:_......,...--...
ill*///flifflf/V4MaIMMIllyildaii
TIT7711717,7,771,77177717,71
(1 ) frin largire
.11 aRzaree
unui monument
www.dacoromanica.ro
982
Fig. 569. Sos. Jianu din Bucureti (vedere spre Plata Victoriei)
983
984
suficienta aerare oi expunere solara; in fine, in raport cu inaltimea cladirilor ce limiteaza strada, cu
destinatia for (congestionarea temporary a stradei)
oi chiar cu monumentalitatea ce voim a i-o da.
Fig. 571.
Largimea ce se da stradei spre a satisface circulatia formeazi alinierea stradei; pe cand largimea
ce se Iasi intre fronturile cladirilor, spre a satisface cerintele igienei i adeseori ale esteticei, forrneaza alinierea cladirilor.
Largimea strazilor de mare circulacie a fost examinati, in raport cu felul traficului, in Urbanistica
Genera la (pag. 420-426), cu care ocazie am indicat
tipuri de profile transversale pentru arterele de eftculatie proprii pentru regiunea Bucuresti (fig. 274
U. G.). Pe and strazile de locuit au mai totdeauna
Largimea suficietia circulatiei for locale viitoare,
strazile destinate circulatiei intense primesc in genere o circulatie din ce in ce mai mare, pe masura ce
se desvoltit oraoul. De aceia acestora trebuie sa li se
dea de la inceput o largime suficienta, care sa satisfaci atat nevoile actuale, cat of cele ale viitorului
www.dacoromanica.ro
985
12,C-ILVA1 .
'PRIX%
tPL 33;krnaCairri 01 VrA If 16
rf
16.6e- - -I
40.
-
- -1.4.e...
'ISOSERAC.J.C\ BON/CAP/A R TE
.*
r *1=
7. J-0
i. 6 co
13:
STR s/D, G CI N
In-rpm 5T GOLLSCLI Si B. IBRAIIN.
, cc,,,,,,
BULEV tr-iDEENDENTEI
;r1-1-Rt
rr-4.-r- - Lee
eo -
BCILEL/ COTROCEri )
INTTAL BLIL .111DLI.
PTALJ-CINGIT
sosEpc_IA PaxANTELimor,
(BULLV FEB DI ri
24.o o-
NID)
986
data se mail a deplasa polii de atractie ai circulatiei in alte pirti ale oragului, spre a desscarca astfel
de un trafic prea mare o stradi sau un carder devenit insuficient i astfel sa se canalizeze circulatia
in alte pirti ale ormului, pe alte strazi mai largi,
cu care ocazie se recurge 1 la o selectionare a traficului.
II. Ell
2 Fiji
Am
'
.
s-or.+4:4'...taa+aa'-of.1.-23::-.3--Islo" , ; 6 4, 9-0-erl40--,
I
Lt
eraa
t n' U. i
0
r ."
Walk
isSlow
..halo. Inolley
!e.,
k ..litilsely owned!
t.
:kw.".
II
3I
I. sal
'etudes
l reales I
Sic.
vehicles
95,41t
circulabile numai atunci and circulatia se intensifica i s ;rada a devenit insuficienta. In acest scop
ti
987
lethal
&NA/ 11,47
INDUSTRIAL, INITIAL MAGI
_J
rk-S
to:
Malt:
mV ; Tw.M i hrlanslas
WC
P.."1
ay.IY :wee;
Twee
yew.
W.a 71.0.1
Atli
...,....4.
Eil,
.., -
.NA
8/...ILAA.ha
NUL
988
Mn dat unele indicatiuni in Urbanistica Genevan' asupra modului cum se apreciaza prin calcule
largimea definitive necesara unei artere de circulatie. In acest stop pentru marile artere trebuie stabilit nuideirul vehiculelor ce pot trece pe era' pe o
T = K. Rn
in care T este traficul, K o constants, R este numil
rul vehiculelor ce vor fi inregistrate Ia acea data,
1) A. Prescoo-Folsvell: fMunicipal Engineering Practice 1926.
C. Sfinfrscu: tOrae Amerieane) (eUrbanismul anul 1934,
2)
pag. 49).
www.dacoromanica.ro
989
iar n este uu exponent care depinde de orag gi de pozitia. stradei considerate, exponent mai mare spre
centrul oragului gi mai mic la periferie (de ex. n
variaza in New York intre 0,37 gi.0,98).
Prin urmare trebuie studiata curba cregterei numarului vehiculelor in oragul respectiv dealungul
anilor.
0 metoda analoaga not am aplicat in studiui ar-
terelor de penetratie din planul regional al' Bucuregilor, cand am stabilit largimea acelor artere pentru traficul apropiat gi departat pe gosele1). Comparand numarul maxim viitor al vehiculelor auto,'
www.dacoromanica.ro
990
rent continuu, fare obstacole, pentru diferite categorii de mobile III G. pag. 425).
De fapt rose intervin tot felul de obstacole care
micoreazi acele debite; iar in ce privete automoMiele, care pot avea iuteli variabile in intervale des..
'.....e.
E'
4.
34
.,..r
1' '
e
Z.'
,,
4
'.4.
2Si
NIL
m n' ,3
./IIIIIIIIN
.
25
So
4o
23
to
.... --
a
Ko
,
44
So
SS
urbano), 1930.
www.dacoromanica.ro
991
MI
..... rismials
=72==========
r=i1=011MUWarIVIIMIMMINIIIII
MIME BEIM MI MIMI MN
JON: Sal
111111=
owlINIINCOMINIMMIlhow NW%
sr
au
elm=====........as.
z
immeaslilm
h m.
IxIIIurmcau
Wrmnr=
1====M =P
NM=
MNSN
IIIMININIINNO
II
NM OM MI Mei
SS
IS
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
993
390-394).
lark s'a stabilit de Liibke, cum ca influenta defa.
vorabila a traficului amestecat scacle data fkiile de
circulatie sporesc, astfel ca str'azile largi au o capa
citate mai mare, nu numai absoluta, dar i relation,
fatri de cele inguste i aceastii observatie e in deosebi importanta pentru strazile de tranzit.
S'a cautat a se stabili la diferitele feluri de obstacole coeficientul de reductiune a capaciecifei de traffic at unei strazi.
V/0
3600n .
3600
T.
100
994
n.T
3600
100
36000
Vo (1
-11
A+
si X =
Tit
r4 =
sS
+ v. T
100
intepenire (pane)
0,61%
www.dacoromanica.ro
995
circulatie in orae not on in extensiuni. In centrele oragelur vechi putem admite o Iajime --de
2,50 m.
Pentru a avea largimea totals circulabila a strazei vom mai adioga largimea trotoarelor.
Mai inainte vreme se recomanda nigte formule
simple pentru determinarea largimilor, i adica:
Lstr.
learnt. + 2 Itrol.1
vehic. pe oral
unde 1 cart* = 2,59 X (2 un). max.250
iar
pieloni pe ors)
trot. = 0,75 X (2 num. max.3600
996
423-424).
Daci voim a avea in profil gi plantatii bogate,
largimi de 100-120 m. nu sunt fara sens ').
Multi urbanigti, earl Inca nu au studiat de aproape chestiunile de circulatie, dar mai ales profanii,
propun gi pretind in genere o leirgime constants pe
toata lungimea unei artere, motivand pur gi simplu
ca aga cere circulatia.
www.dacoromanica.ro
997
Vom scoate, prin un exemplu numeric, in evidenta acest adevar. Presupunem o portiune de artera,.
cuprinsa intre douri incrucigeri, lung de 100 in.; pe
care s'ar circula in mediu cu 20 km. pe ore, deci ea
6 m. pe sec.; atunci portiunea de 100 m. s'ariparcurge in circa 15 secunde.
tia pentru traversarea celor de pe strada perpendiculark rezulta ca lungimea de 100 in. a arterei
va fi parcursa realmente in 45 sec. Am spus ca. artera este de mare circulaite gi deci plina de vehicule (caci not stabilim largimea spre a satisface traficul in aceasta ipoteza) ; rezulta ca incrucigerile dis-
rale.
Concluzia evidenta.este ca largimile constante ce
998
latia era slabi si strazile suficiente, iar ceeace determina lirgimea arterelor erau numai motivele de
igieni si de esteticit, iar nu gi rezultatul unui calcul
stiintific bazat pe legile migarei.
Largimea strazilor secundare. Pe strAzile din ocag circuli: pietoni, calareti, bicicligti, vehicule tra-
precum tramvaiele, gi in urmi se trece la o separalle i pentru cele cu traseu variabil (automobile,
tractiune animali). 0 stradi de circulatie importan-
999
etc. se incarci fare socotealii, strazile trebuie sa depigeasca adesea aceasta latime. Trebuie gi la not sa
fie strict aplicate regulamentele de circulalie in a-
WOOS.
Pow
11.11
110
4.-- s
4 so
0.40.110
1.00.4
NW.
NOW*
4'N
ooomoo..4111,1.
I.
I SO
---t-tr-J-f
- -- .-1
.4- .
Fig. 578.
multor vehicule sunt mai mici: trasurile gi automobilele au 1,60 panil la 1,80 litime, iar autobuzele mari sau tramvaiele au 2,30 m. Totugi in oravle-gradini s'au executat strazi gi de 4,70 m. liirgime, ca Ph Road din Letchworth (fig. 579).
Pentru a ramane in orice caz gi un joc intre fiecare din cele n giruri de vehicule admise sa circule
sau sa stationeze pe o strada, largimea pirtei caru-
1000
tanta intre axele liniilor duble este de 2,50 m. Calea ingusta .este preferita in orarle vechi cu strazi
inguste gi cu sinuozitati pronuntate.
In genere Emilie de tramvai se arazi langa axul
strazei in centrul oraului (caci ,strazile aci suet mai
inguste i mai comerciale) i la bordura trotoarului
aa ca
www.dacoromanica.ro
1001
.,,,
0'0
20
Z3
._ 0 4....
Am .1%
4..""c-----Q7.1'
,,,a
4 2.0
1
tginr,t
SJO
440
020
416
ar
Val
00
14
2.9
5:170
0.9k
"AV
000
..felf I
-446-
000
eW
h511
1002
1003
5 goo
?Ark_
2 50
,t
18 oe
Fig. 582.
www.dacoromanica.ro
1004
.Profilele transversale, ca largimi, aunt foarte variate. La expoziila din Drezda din 1903 au fost pre-
zentate 130 profile de strazi cu 50 de lalimi diferite, munai pentru partea carutabila.
Unele (war igi impart strazile in clase, dupa lirgimea lor. Oraul Charlottenburg (Berlin) are 5
clase de stra'zi cu urmatoarele latimi minimale: 30,
26, 22, 16 i 12 metri. In clasa I intra strazile de circulatie mare, cu trotuare de minimum 5 m. i cu o
r- 7 So -4*
0 SE CJ
_1_ _ _
15. o 0 - - J. - 7 go
K 1 SE-I_E"f
1'
P'
- - 14 oa - - -
- - - 12 oo- -
- - 14 o o- - -
Fig. 583.
1005
-Gre cr.
10.0.
- e...- .7. -
-40.00
.00
4. 4."
Fig. 584.
13 aLr_Li. sr;thrTimrici
RE STR 1J i
N Si ST-R D " SYCIRZA
,,
14- -700-
Fig. 585.
1006
14-FAT.P3.5 M Ft Iv( ra
Er ST MICHEL - PARIS
.\\
8oo
14. o o
V. a
3 0 ee
0 .._
.N
Fig. 586.
SOSEP..22,
.23230
Y,7
4.
cAlftrer 4, ...
;..
.65
82
SPLRa,OL 13/31v130,..re
---GLI1C17/41-
1sat
1-,
p2
_
se
;.; 1; ;
I.
-tal-
sl,
CAL 3/1C3,31i1.1
V13 1.0750m,-.
)
(son
mum out
Fig. 587.
.5. 5 sY
fit
unlo
in. en numeroase alei (fig. 587) dupil cum cu timpul vor putea deveni monumentale i splaiurile
www.dacoromanica.ro
1007
-1. 12
10
- 2100
120
.bensmn at
th
_
Fig. 588.
III
A-ao
5 50
51.--..-10 010
z.2.bo
Fig. 589.
www.dacoromanica.ro
1008
Fig. 590.
44*,
I.
4WIO.
Fig. 591.
Fig. 592.
1009
diversele capace cu robinete ale conductelor, ediculele (precum chiogcurile de ziare, bufete, orologii,
closete, lampadere, panouri sau coloane pentru afigarea reclamelor, table cu numele strazilor gi numerile proprietatilor, firme, reclame luminoase, indicatoare de statiuni, gherete de agteptare, etc.).
www.dacoromanica.ro
1010
1011
rr
'ti
.m
D.
I; Imi-
"21
1 ,,.'Y'b
1;
1-
,, ,
, I-,.
nA--9..
.i -b
..."
.....-A,,f,:k; S
1012
'''',..
., ""'
14' -Yee
'
.4...-f::
_.,
7.
:".
... 1.'"
. ""="...c.
.r24(4!,.4 U,
F"---1471'W
.
6'
bare, de maximum 0,50-1,00 m. sistem care gi astazi este foarte uzitat in oragele italiene. Gisim gi
astiizi la Roma resturi de asemenea pavaje pe Via
Apia gi in Forul Roman. Alteori asememenea pavaje sunt combinate cu cel de bolovani, formand un
fel de figag pentru roti (fig. 595).
Chinezii aveau acelag sistem de pavaje. Fig. 596
reprezinti pavajul unei artere importante din Peking, care de curand s'a repavat dupa sistemele moderne.
www.dacoromanica.ro
1013
Inveligul lis (meted) este de obicei din asfalt comprimat (pante maximum 1,56/o i circulatia mare),
sau asfalt turnat, (unde circulatia este mai mica)
gi chiar din beton (State le Unite) ; sau pavaje moderne bituminoase, din care a inceput a se raspandi
gi in' Romania.
1014
este de cel pulin 15 cm. 1). Mai de curand s'a propus pavaje din pavele aezate pe o re/ea (armature
de fier) care formeazi fundalia 2).
www.dacoromanica.ro
1015
attNI
feigt
"'WM
'War
Ismaiiimt
1.1
;NINEINniita.
NI
Mg
INEmaol-mn
Prifi IMIIIIIIIIIMINIM
Fig. 599. Fundalia de pietrii eparti.
1016
race, rareori se intrebuinleaza pavajele cu fundamente. Pe arterele cu circulatie intense se recomanda pavajul cu piatra cioplita, pe cele cu circulatie, locals, pavajul cu calapuri sau mozaic. In once caz,
trebuie avut in vedere costul pavajelor, cad acestea
cumuleaza sume foarte importante in orage, gi anu-
in piata Sf. Petru de la Roma (fig. 97 U. G.), pavagiul s'a executat dupi un anumit desen al lui Ber-
1017
revin
Pavement
- C
40:#0:41
1-11111z.
Estetica pavajului unei strade o ridica gi calitatea gi modul de agezare a bordurelor gi executia rigolelor de scurgere. Se recomand5 ca aceste borduri
sa fie cat mai late, c5ci au mai multa stabilitate gi
sunt mai frumoase. Cu cat bombamentul pavajului
e mai mare, cu atat bordura trebuie sa fie mai bine
incastrati, condi:tie proportionate i cu circulatia
stradei. Rigolele sa fie cat mai ingrijit executate, ca
s5 scurg5 apele i si se intretina curat. Bordurcie de
bolovani sunt neregulat executate, on r5sturnate gi
dau un aspect dezastruos stradei. In unele orage din
www.dacoromanica.ro
1018
'
61 WNW
4 Val Leila Ratnin:
Fig. 601. Alee de alareti (stanga).
1019
Florile, fie plantate, fie ca glastre in cosuri suspendate de stalpii lampilor, etc. ridica aspectal estetic, data sunt ingrijite, data strada e curata si dacii
florile abunda concurand la inflorarea cladirilor.
Ghirlande cu plante agatatoare -uneori se intrebuinteaza si pe stradele monumentale, ea pe Bismarckstrasse din Charlottenburg.
Arborii fructiferi nu se intrebuinteaza pe caile
publice in orase, ci numai arborii de umbra, bine
aclimatizati in regiune. In piete se cauta a face uz
de diversi-arbori ornamentali. Trebuie observat ca
arborii mari sa se aseze la o distanta de minimum
7,50 m. intre ei si tot atat de departe de fatadele
caselor. Cei mai mici se pot aseza si la 5 m. distan-,
111, iar de la bordura la cel putin 0,75-1,00 in. In
Romania se recomandi teiul, ulmul, ca arbori de
umbra, ca si nucill, care este si ornamental; platanul si castanul de India s'a intrebuintat melt in
Bucuresti ca arbori de aliniament pe strazi. Plopul,
bradul, moliftul, se intrebuinteaza ades ca arbori
ornamentali. Pluta, roscovul nu sunt recomantlabili
din cauza pufului sau a roscovelor ce rispandesc.
Din cauza marei circulatii din orase (fum si gaze
de la automobile si praf) din ce in ce arborii de pe
strazi- se intretin mai greu si de aceia trebuiese selectionati ca esente Si plantati numai acolo uncle
sunt necesari, fie pentru umbra (drumurile de umbra), fie pentru ornamentatie- (in squaruri, arbori
izolati pe langa curti sau gradini, refugii, etc.).
Uneori acesti arbori se tund, in forme prismatice
1020
diva Bobo li din Florenta (fig. 347, U. G.), la parcul palatului din Versailles (fig. 103, U. G.) etc.
Arborii insa in nici un caz nu trebuie agezati aga Ca
sa acopere perspectiva cladirilor importante sau a
vederile pitoregti, dar pot fi agezati exceptional acolo unde fatadele aunt prea banale gi cer o tami5are
a vederei prin frunzigul copacilor.
Frumoase gi pitoregti decoruri de arbori se pot ve-
1021
1022
4111.
r
t
141
;1
.1
az AC
r-774
1
mtetz
1023
1024
face uz de cat mai putini stalpi pentru iluminat, telegraf, fire de tramvaie, etc. fiindca dau un aspect
inestetic oragului. De aceia in alte orage, toate cablurile, chiar pentru tramvaiul electric, se ageaza
subteran, la locuri bine stabilite sub trotuare prin
regulamentele edilitare (de ex. la Brandenburgertor
in Berlin sunt excluse on -ce potouri).
Pentru iluminatul electric se recomanda amm,
din motive de estetica gi clara iluminare, lampile
www.dacoromanica.ro
1025
1026
nume imprimate in pavaj (fig. 608). Mai cu deosebire si fie studiate in detaliu estetica acestor edicule. Nu trebuie considerate aceste chestiuni ca nigte
accesorii de care nu gtim cum si ne seipam. Ediculele trebuie si ajute la infrumusetarea unui crag gi
la formarea gustului, iar nu si-i distrugi estetica gi
spori starea de neglijenli.
Guerard se ridici contra acestei adevirate armate de combitut contra acelor mici chiogeuri gi
1027
rative (statui, busturi, g. a.). can se wadi prim piete, colturi de strade, etc. Agezarea acestora necesitil
un studiu deosebit.
1028
1029
1030
www.dacoromanica.ro
1031
5.00
3.75
Co/cc& i
Fig. 612. Infrastructura unei strizi en colector.
_RYA_
ado_
if_ 7...Mil
www.dacoromanica.ro
1032
I0
unei strade, am atins i chestiunea incadrarei strazei cu cladiri. Un studiu detailat se ocupa cu linia
pe care o urmeaza acest cadiu, atat in plan orizontal (alinierea cladirilor) cat si in ,el vertical (linia
acoperiurilor), a inaltimilor.
1034
,5 -
[
c,,,
..1T4
../..:
2"X
Lis2c).
53-
,, -..:.,
z--. c-si
vr.r.
..f":6:::-es
NrIrviv7
,.......c., ' ,,
7'
.4
-- ...,..
-.-
M;;E114
1
Fig. 616.
1035
fall de
www.dacoromanica.ro
soare,
1036
4.1 AIM
Wr711111111
1111'
1ff
lor, (gra plata, de despagubiri. Pe arterele monumentale retragerile vor fi impuse gi mai adanci. De
ex. pe gos. Kiselef din Bucurevi s'a impus pe o por-,
1037
/17.
&-
7 :s
!$111
III
iou
!IT
I !tit 1,
WWI udu
II
oa
ta
V Itt
01
HT
/II
III 7 liti,LtIf
al
Veil
1:
IN.
:pm
)11
it wale
-M
^ TIM
sir
.e
cr.1,.ap-or.
in 1,4
'
.41,
'A
-.
;.:4
to m
I;
41.
,
i-
r
.0111.V..
1038
rectificarile de proprietati (fig. 620). Cu toate acestea s'au executat in noile cartiere din Berlin cladiri
cu astfel de dispozitii, fara aceasta motivare (fig.
621).
Cand voim a obtine la mai multe proprietati o
privire, fie spre un munte, spre mare, spre un peisagiu, atunci asemenea putem admite linii de con-
Gradinile de fa.tada, mai ales in Anglia i America, au inceput a nu se mai imprejmui, dispozitie
care se imita acum i in Franta i Germania, fiind
o solutie i economics i estetica. In orice caz se recomandi5 c, imprejmuirile gradinilor de fatada sa
1039
Sierks recomanda fronturile oblice fats de alinierea strazilor, pentru avantajele urmatoare: a) se
obtine o varietate a imaginilor; b) din punct de
vedere comercial, caci, vitrinele au orizonturi mai
marl. (unghiuri vizuale mai mari) ca in fig. 624, c;
i chiar din punct de vedere igienic, caci se sporeste astfel distanta intre ferestre. Deci limitele pro7
prietktilor pot cadea si oblic pe alinierea strazilor,
fara vre-un inconvenient.
In regulamentul orasului Bucurevi se interzice
a se aeza cladirea neparalela cu alinierea strazei,
www.dacoromanica.ro
1040
--
--....
--1.--
\ -
-linia de refragere
--k\
-\A\ ST )RA DA
-4,_
A41\
_
Lima de retragere
1041
1042
(fig. 37, U. G.). In Italia din epoca renaterei, gash-a excutate multe asemenea arcade, insa trotoarele se afla in afara, iar cele de pe sub arcade au aspectul unor tinde cu scarf, de ex. piata Anunziatta
11
1..
...ei,
,,
i,4%
r iiii.
I tb
- -,
'P.'
.
41!!'
I, p
r,..1- IP
0 W'
-fc%11,
--u,
II
tzt
.ip
4.;.;
..4._}..
111 lit
7%
il --ti--...41r..
4
. .. t.....,.
"01
77
; !--
j.
, a.
...1/1.6-Li-7-3
-----E.,
iot,
ini,
,_
tl
at,-
"
44a
J 4 4 iar
Ill
r.
111
'
4--
1'
st
4
'fir.44 .
? k.? :II!,
,G1.-ji, ,I
41;Akr. --=A......,...,
iar in unele orae din Anglia gasim trotoarele acoperite chiar la doua etaje, de ex. in Chester, unde
pe o strada comerciala pravaliile sunt la garter i
etaj, iar trotoarele pentru pietoni sunt acoperite la
ambele etaje (fig. 626). Si in Italia, in epoca moderna, s'au preNazut trotoare acoperite i ornate cu
arcade, de ex. in jurul domului din Milan, sau la
1043
a fost des intrebuintat (de ex. in Munchen, Braunschweig, etc.) din vechi timpuri.
Asemenea trotoare acoperite sunt recomandabile
mult pe strizile centrale i mai ales pe cele cornerciale, la parter, de oarece acolo fund pravalii, marfurile din vitrine sunt ferite de actiunea distrugitoare a razelor soarelui (cazul tarilor meridionale,
la Cairo i. Alexandria in Egipt); iar mai la nord,
'
,.
pietonii sunt feriti de internperii vara pe timp ploios, iar iarna, cand este ninsoare i cand pe trotoare se forrneaza alunecuuri sau cad glieturi de pe
acoperiuri, arcadele iar sunt binevenite. In Bitcure5ti in deosebi este recomandabil sistemul tocmai din acest punct de vedere. Putem obtine o lirgire a strazilor inguste actuale din ora, data am
pune trotoarele sub arcade pe terenul proprietaruwww.dacoromanica.ro
1044
lui, atunci cand se construete din nou sau se repara radical cladirile. Se catiga astfel pentru vehicule actualele trotoare.
Pe strazile Lipscani, Smardan, Gabroveni, etc.
trecerea judicioasa, dar nu uoara din punct de vedere estetic, a trotoarelor sub arcade, ar fi i economics, i practica, i estetica. De altfel in trecut ar-
for de la parter. In fig. 628 se vede o astfel de situatie din oraul Bistrita.
Fig. 629 este un profil de strada cu trotoare sub
arcade la Cassablanca (Maroc) de o latime de 5,00
in. Este de remarcat ca intre bordura trotoarului,
care iimane exterioara arcadei, i stalpul sau coloa-
1045
II A
0.30
55,0
(1-1.20
'0.5-
15,60
1.1, 1.20
-
590.1
1046
bilitatea sa circule 1 sa stationeze on unde. Strazile, cum erau alckuite in oracle vechi i cum din
nefericire aunt proectate i acum in aa zise planuri urbanistice, chiar premiate, refuz'a sa satisfaci
.8
"ON
-art 2000
1750
tsis 1500
O
4, 1250
0.
1000
414
750
t,
,rt
500
250
16 25
50
75
100
aceste necesitiiti ale circulatiei. Acum in/eala admisi in uncle orate Este de 16 km. pe ora, pe and fabricile fac mari eforturi ca mainile for sa alerge
pima' la 200 km. pe ora i chiar mai mult. Tata dar
la ce distanla suntem cu organizatia circulatiei. Ori,
din fig. 630, indicatii de Le Corbusier, se vede ca;
www.dacoromanica.ro
1047
data cinem seams de principiul ca fiecare conducator de trasura trebuie sa aiba vederea libera necesari ca sa aiba timpul suficient sa stopeze franand
la orice iuteala, atunci in adevar debitul maximum
1049
formidabil. La oraele obinuite, cu o circulatie normala, vom studia separat incruciprile; a) pentru
arterele de circulatie; b) pentru strazile cu circulatie locals 1 iuteala redusa.
Pentru prima categorie de strazi, am vazut i in
Urbanistica Genera la (pag. 390-394) ca trebuie sa
reducem cat mai mult incrucirrile strazilor principale cu cele secundare sau cu altele principale. Vom
'Astra incrucierile numai acolo unde ele sunt necesare pentru o distributie rationale a traficului
dintr'un centru al unei aglomeratiuni spre alt centru al aceleiai aglomeratiuni, mai ales ca acolo tre-
2 A.
4
-6
75
8 re .4-6
3o.ee -- .4
buie sa stationeze i un numar important de vehicule pentru deservirea cartierelor sau anumitor edificii publice (teatre, hoteluri, ministere, OH, etc.).
La astfel de strazi se recomanda ca incrucirrile sa
fie indepartate de la 800-1000 m. pe o aceia artera principals. ceeace se poate face data luam dispozitii speciale pentru blocuri, sau intrebuintam strazile colectoare paralele (Abfangstrassen).
Suprapunerea tailor la incrucieri se face numai
in oraele marl sau la autostrade. Am aratat in Urwww.dacoromanica.ro
1049
1050
1
ladelphia, uncle circula de la 20.000 la 60.000 automobile in 24 ore, caci erifoiul a sporit debitul
oselei in acest punct cu peste 300%. Fiecare din
separate cu un zid-
1051
La Paris s'a executat in 1929 un tunel de incrueigare la Porte Dauphine (fig. 633 gi fig. 634) intre
artera inelara gi cea radials. cu o largime de 12 m.
(pentru patru giruri de automobile) gi cu dou'a trotoare de cite 0,75 m. Tunelul are 3,50-5 m. inallime (ca s5 treacii gi pompierii), rampe de acces de
61/4 gi o lungime totals, cu rampe cu tot, (le 410 m.
1052
In Bucureti, au propus, chiar in reviste cu caracter technic, si ca lucrare urgeneii, unii ineepatori.
www.dacoromanica.ro
1053
pot fi accesibile oricarui orag i in.orice iniprejurari. In Bucureti ar fi suficient, i este i necesar, ca
si se transforme, cat mai curand, macar cateva din
www.dacoromanica.ro
1054
-S.
g
1
NOM__MIN
www.dacoromanica.ro
1055
-..,
Fig.
tie (fig. 639) gi cu rampele speciale de acces, starnette curiozitate, mai molt de cat tunelul de la
Hamburg pe sub Elba, care are un debit redus, din
cauza ascensoarelor greoaie gi de capacitate mica.
lark demn de semnalat este podul-viaduct-autostrada Littorio ce deservete Venetia. de curand
inaugurat (fig. 640).
www.dacoromanica.ro
1056
pentru ca el sa poata stopa la timp. Brix, in emigresill international de urbanism de la New York din
1057
Se poate obtine, din punctul de vedere al circulaliei, acela efect al vederei libere tegind numai
1) 1. Raymond: aGuide Pratique de 'Trimming., 1933.
2) C. Sfintescu: .tTeaiturile la colturile strizilor. (Urbanismul,
1933, peg. 189).
www.dacoromanica.ro
1058
Se reeomanda ca incrucirrile sa se faca in unghiu drept, care sunt mai putin periculoase de cat
cele sub unghiu ascutit. Unghiul ascutit este gi neestetic, dupa cum am aratat.
Gaud incrncigarea se face totugi sub un unghiu
ascutit, atunci se poate obtine vederea libera prin
mai multe mijloace, gi anume: a) curband strada in
unghiu drept gi introducand tegituri curbe (fig.
642, a); b) facand o teitura cu atilt mai mare cu
cat unghiul incrucierei este mai mic (fig. 636, b) ;
c) forrnand o piateta dreptunghiulara la intersectia
strazilor (fig. 642, c.).
Cand strazile se traverseaza oblic, se poate obtine
o plata' prin introducerea de teituri mai mari sau
mai mici (fig. 642 d i fig. 642 e).
La incrucigerile in unghiu drept, spre a nu obtine solutii monotone prin repetarea prea des a tegiturilor, sau data voim a creia 1 piatete pentru stationarea vehiculelor, putem proceda in diverse mo-
,,
www.dacoromanica.ro
A\
\\ \M7M\
\.k%Wk,Nai,\ A
SaN
1060
//7
Fig. 643. Vedere liberi prin retrageri in unghiu drept concav la cot;
1061
1062
MS). Unii urbanigti germani sustin totugi ca sistemul deplasiirei unei axe are avantajul ca face pe cont
ducitorul vehicului sit micgoreze iuteala, pe cand,
din contra, traversarea cu tederea liber5 inainte, it
face sit mareascil instinctiv iuteala gi deci probabilitatea unui accident la incrucigare. Dar aceasti afirmatie este valabili numai in cazul cand nici stri-
44. Plata
Piata ca spatiu liber poate avea simultan mai
multe funetiuni, adici de ordin economic (circulatie), de ordin estetic sau chiar de ordin igienic. Mai
totdeauna insa, una din funetiuni este predominant;, gi de acolo provine gi obiceiul de a clasa pietele
in: a) piece de circulatie (functie economic;) ; b)
piece arhitecturale' (functie estetic5) ; c) piece de ex-
t
1063
absolut necesare in orarle moderne, unde mijloacele de transport i directiile de transport fiind foarte variate, este nevoie de piece prin care sa se faci
legatura intre acele transporturi pentru diferite directii, caci astfel se eastiga timp. In arest caz suntem
nevoiti sa creiam piete de degajare, i desigur cu aceasta ocazie nu vom pierde din vedere nisi partea
estetica a spatiului liber.
Trebuie dar sa cautam a creia un cadru pietei (U.
0.4ag. 5231:, adica sa" obtinem fatade cat mai fungi,
plinuri cat mai lungi_ spre a putea dezvolta un ansamblu 'arhitectonic. Aceste consideratii, pe langa
1064
singur punt.
www.dacoromanica.ro
1065
Mrau ht.
ark
0 Fanhini
I"; at
a Domuki
lel
oi
2r
1;2500
7 110 5,0 0,0
be
915 tr
Un sistem mai complicit, deci mai putin clar, intrebuintat dese ori, mai ales in oraple vechi germane,
consta in desfacerea convergentei axelor in o serie
de puncte grupate doua ate doua, aa a se creiaza
fortat inchideri de perspective strazilor. Acest procedeu nu este recomandabil, mai ales la intersectiile arterelor de circulatie irnportante, ci este de adwww.dacoromanica.ro
1 066
al.ican
Piaafa
CIE!
p7
1067
vergenc5 s5 o facem in dou5, trei 1 chiar patru spa ii libere (piece) iar nu inteo singurA pia(5. Avem
atunci o grupare de piece (U. G. pag. 655).
Francezii, dupe Italieni, an intrebuintat mutt sistemul de grupare a doua piece, prin desfacerea convergentei in dou'i, formand ceeace se numete piata
gc antepiata. Italienii an fAcut aceasta mai ales and
terenui era accidentat, de ex. la antepiata din Plata
Spaniola din Roma formati din scarile spaniole, ee
8
sow
Fig. 649. Piata Domului din Salzburg.
1068
JUOU
4
77177A
77/7//A
1069
www.dacoromanica.ro
1070
national Gallery
014n,
s j.fna0o_
Trafal9ar Scivare
ier
';
I;
14 awe oc
1 1
Iw
la!
rimea spatiului liber rezervat circulatiei; 3) cu ce
accesorii, pentru iniesnirea circulatiei, trebuie sa fie
inzestrat5. piata.
www.dacoromanica.ro
1072
1073
voie de o permanents ordonare poliTieneasca" la gurile stiazilor de mare circulat,ie ce intra in piaci'.
1074
Principiile de circulatie aratate la pietele cu forme de giratie pot fi aplicate la orice forme de piete.
Pe exempiu foarte deseori suntem nevoiti a admite
i piete truinghiulare, la care aplicam fie circulatia
giratorie, fie cea incrucipti. U ameliorare a formei
1075
8
AI A 1000 1200
;7:::"-"
vq11111(111N
..;,;
1 e : (//
900 1100
f,::411,111(1111111111M11111,._g_i
oc,
h9::
=- --I
M..,
-----.7_---
W.
AO"-ANIIIIIIIIIMiliWiliP11111
-M-% I ;
4'
S-1. 'e
;k
,_ : ;
Fiy 657
gt
Fig. 658.
www.dacoromanica.ro
1076,
Fig. 659.
In fig. 658 circulatie inteitsa. este tangentiala piepe care o presupnn em orizontala, intensitatile
pe directii fiind indicate prin cifrele din figura 657;
fig. 658 arata ea trebuie introdusa o circulatie giratorie in punctul A, in alte puncte ramane circulatia incrucipta.
Fig. 659 considera Belle-Aliance Platz gi Blucher
P/ETE/ V/CTOR/47
1-
LEGEND/A
112ili ?ere,/ de. verdet9/j"--
C/zilliri ,oroeciai.`e.
Linil de frcwvaie.
Curenle de cirea,:he
:=11(.57/ay/49 exisien/a.
ra
mmrt,14-
Scaftv :
.f 26'
10 10 to 49 iv To 19
Fig. 660
www.dacoromanica.ro
go icvmehi
1077
In Bucureoi exists Piata Victoriei ca piata de circulatie fara contradictie '), dar tratata actualmente
pentru circulatia giratorie tangentiala, fara a se fi
reus,it a obtine o circulatie sigura, dei suprafata este
cu prisos satisfacatoare traficului actual. Circulatia
se face acurn giratoriu ainestecat.
rea prea multor artere inteun singur nod, cand traficul devine intens.
Se pune dar chestiunea amenajerei acestei piete
astfel ea actualmente circulatia sa fie mai lipsita de
accidente (vehicule 1 pietoni), iar pentru viitor
piata sa poata satisface i debitul circulatoriu necesar.
www.dacoromanica.ro
1078
1079
tie tangenliala. Pentru stabilirea celei mai bune sotrebuie sa precizain debitele maxime ale
lutii
fiecarei strazi ce debuaza in piaci', cum i daci
tramvaiele electrice raman mai departe sa traverseze piata i eventual in ce directii. Un studiu al Ca.pacitalei circuilatorii maxime a arterelor ce debueaza din spre centrul oraului in aceasta piata, pasirandu-se largimile actuale intre fronturile cladiri
Tor, ne arata ca, spre a ajunge ca un debit de cate
Ili ill
T.
Fig. 661.
targi, pentru a putea spori capacitaIile acestor artere. In aceasta ipoteza, admitem ca trafic pentru
faza cea mai congestionata, grosso-modo cirrele din
fig. 661. Deoarece Str. Buzeti, Ca lea V ictoriei, Bd.
www.dacoromanica.ro
1080
ooluna ,24
8610asa ab
aA34serab
Solute
Bv. &setae
Borgavre
44,7
Rrh
ss d
tyC
"IC
Fig. 662.
Solutia A, cu varianta A', cer creiarea unei not artere, cel putin pentru arcul a b c, prin executarea
unor exproprieri intre a i b, caci b c, exista (Str.
Gr. Alexandrescu). Solutia B poate fi realizata uor
www.dacoromanica.ro
1081
solutia C introduce o artera inelara exterioara pielei, i aceasta da natere la exproprieri importante,
fara a reu.ji sa elimine coliziuni prin incrucirri inire directii cu trafic intens, astfel ca mita dificuItatile din piaci in exteriorul ei, cu toate ca in piata
ramane numai o incruciere importanta. Spre a se
evita'intreruperile eel pulin in punctele imoortante
www.dacoromanica.ro
1082
I C83
= n.
:1.
.tr
Fig. 665.
1084
Fig. 666.
privete forma pietei, aceasta uu este in stricta dependents de felul circulatiei, de cat data voim a economisi mult terenul; altfel forma poate fi adaptata cadrului ce voim a obtine pentru estetica
3. Accesoriile pentru circulatia pietei sunt trotoa-
rele i refugiile, tare trebuie sa organizeze circulatia in piete. Acestea trebuie astfel studiate, ca
sa asigure un timp de vizibilitate cat mai lung i tot.
IUD
Fig. 667.
www.dacoromanica.ro
1085
piatete fac ca portalul din punctul a sa nu fie pericolos circulatiei, pe cand eel din punctul b sa fie
foarte pericolos; sau cum refugiile din fig. 668 organizeaza circulasia, separand directiile de mare trafie, de cele de un trafic mai redus.
'/
ni
Fig. 668.
1086.,
-1
Jl
-1
AuFolo..
.1.
Fig. 670.
1087
\
r
1..
rl
e7-11-
PIETONI -4-1/
10-17nriff
OCRE'riNg CD,
GRESIT
'tb,PIET01-1 I
4OE'r
44
13U
Fig. 671. Dispozitic de refugii in fata cladirilor publice.
V1111:1 g
141---
1088
AUTOSTRADA
b) Pietele arhitecturale desigur ca au functia predominanta cea estetica. Acestea pot primi un cadru
format total sau partial din constructii, sau mini format total sau partial din paysagiu (ca la piata Concordiei din Paris
fig. 130, U, G.). In amid de
piete. urmeaza sa aplicam cat mai atent principiile
de estetica urbanistica, de care ne-am ocupat detai-
1089
rale ce cata a fi, puse in valoare; deci pietele arhitecturale au totdeauna un cadru format macar in
ims /
Fig. 674. Pia la Sf. Anunziatta- din Floren/a.
parte din cradiri, ca in fig. 674, care reptezinta. incadrarea pietei S-ta Anunziatta din Florenta, on fig.
raga
ii/I /11////////////A
Fig. 675. Pia/a Domului din Pistoja.
1090
Asa dar forma -i dimensiunile pietei, cu respectarea privirei .de ansamblu, de relief. de perspective, de predominant5, de eurytmie, de coloare, etc.
1091
Royale de Bordeaux1).
Raymond a propus o solutie pe care o numete
triunghiul de vedere>> pentru piete sau esplanadein pante, spre un obiectiv estetic, care corespunde;
principiilor dezvoltate' de not in trrbanistica Generals. Fig. 677 explica suficient digpozitia. '
Unwin, mai ales, a executat o serie de solutiuni arliitecturale pentru piete -sau piatete estetice, (tar economice, in deosebi in otarle-gradini, patii libere
]) .The American Vitruviuo.
www.dacoromanica.ro
1092
r
-
..p?-..o :7 &l. n
a 1 .4
:NM'
IMF.
MEM.
XV
OF 19
N,
ID;
.,!::.r.
,111F
Aid
N
.
MMUt
4.7
Fig. 678.
In cazul incrueirrei a doui strazi de aceiai importanta, in loc de a se face teituri pentru vederea
libera, se poate obtine un rezultat avantajos tratand
spatiul cu cladiri inchise formand piatete; sau ca
in fig. 679, cu cladiri speciale arzate oblic, adica
pe directia unor teituri mai importante.
Cand trei strazi se intersecteaza intr'un punet, o
piateta economics i estetica se poate obtine prin
gruparea cladirilor ca in fig. 680 (sus 1 jos). Chiar
la curbelle strazilor, se pot propune dispozitii de cladiri practice, care creiaza piatete, fie data curba este
ttoara (cum am indicat in fig. 623) ; fie data este
1093
Fig. 679.
1094
t..10
[
-.
..,
...,
..,..,
.--
...-
JAIN
..- '
..<
---i
I-
. 4114I Cl*
I
..
' \\
..."
vuouom
0"
Fig. 680.
1095
Ar
7Pr
Arr
LJ
''
.,;4112116
EMI
1-17-i
51-
A'
Ar
17/
Al
it
Fig. 681.
litecturale anexe vor fi accidentale. Uncle din cladirile monumentale sunt iark accidentale, dar sunt
i cladiri importante publice care trebuie sa se gaseasca in toate orarle, deci permanente, precum:
primaria, teatrul, tribunalul, biserica, coala, . a. Si
care pot fi grupate late piata arhitecturala. Nu mai
vorbim de acele cladiri i parcuri publice de impor-
1096
1097
www.dacoromanica.ro
1098
nizate in fata Primariei, pentru o mai buns supraveghere i pentru pozitia centrals a acestei cladiri,
care totdeauna avea dinainte un spatiu liber cu funetiune multipla. Este recomandabil 1 astazi ca acea-
Atunci cand oragul este intins i relativ rar construit, piefele de cartier in mod necesar cats a fi inmultite. Locul lor este in apropierea, dar lateral nodurilor importante de circulatie, pentru a asigura i
accesul lor lesnicios 1 vizibilitatea lor. Cand ambele
1099
Piete le pentru desfacerea alimentelor pot fi descoperite, deci volante, sau acoperite, cu simple mar-
1100
, e_ , ,
+.,,., ,_
'...";:
4,c' 51,i..it
L
I.rvoitt
-r
1,
-ftr
...
t. ,
1,
11
Mill ii I rf,)4 t tf 29
-1
trt,-47,,,a442g;
'' MA
At*
t,--f:- ,
..=
,
iittr-7-4412)
F.52
1
jr;
It;_.74.1035111-r'
.1:,fak4r..142.12:cut.
www.dacoromanica.ro
1101
Fig. 686. Plata semiacoperitii la St. Paul (S. U.) deasupra nivelului
otriizei.
came
www.dacoromanica.ro
1102
L'
I
;!'113
12;
- led
.
perite iau acum aspecte monumentale, precut') Neustadter din Dresda (fig. 688) sau mai ales cele exe-
ill In
I
;7111111111U1
www.dacoromanica.ro
1103
intrebuintate, mai ales in fArile din apus i in oraele din Romania, pentru cazurile cand desfacerea
produselor se face numai in anumite zile (asa zisele
targuri s'iptamanale, etc.). Au avantajul de a fi foarte economice, fiinda ocup5 spatiul numai cateva
www.dacoromanica.ro
1104
In 6
dupa ridicarea marfurilor. Pietele medievale de alimentare din fata Primariilor erau aproape toate volante (sub cerul liber). In fig. 695 se vede o astfel
de piata din Odessa (Ucraina), iar in fig. 696 una
www.dacoromanica.ro
I,
11,11'I
Il
4L
www.dacoromanica.ro
1105
pie.te este desfacerea directs a produselor alinientare i deci reducerea preturilor alimentelor.
www.dacoromanica.ro
1106
0,?;:!,
;lime
Fig. 695. Pima deseoperita din Odessa (Ucraina).
www.dacoromanica.ro
1107
1108
1i
6.1111-i
TT
r--
-4
2
<1T.
241
114.;
-6
1-724-7
II.
11711
fr
L
Fig. 697. Planul halelor din Ploeti.
www.dacoromanica.ro
n-71.
1109
prietatea comunei, nu se pot prevede in toate orarle, ci numai in cele mai importante, sau in cele cu
un rol special in produqiune. Dar in Virile agricole,
uncle se pastreaza Inca traditia si se simte nevoid balwww.dacoromanica.ro
1110
gash i mai potrivit terenul din jurul podului Alexandru III cu Esplanada Invalizilor pentru Expozitia de Arte Decorative din 1925, din cauza situatiei
centrale i existentei in vecinatate a marei cladiri
nutnita Grand Palais, adaptabila la tot genul de expozitii. Ca lea ferata i fluviul Sena deservesc foarte
nine aceste terenuri.
/17171,1111
.--par*.!,,AtilJ
.14111111111131
Suprafetele necesare pentru expozitii cresc neincetat. Astfel expozilia din Paris din 1855 a ocupat
10 ha., cea din 1925 o suprafata de circa 40 ha. Tewww.dacoromanica.ro
142
--
31
LAKE
't\
MICHIGAN
'SO
7011
ricT
We.
SOUTH
LAGOON
NORTH
L A GOoX
I-1'4-
----".
ottG
.LEGEND.
,',::::.- tertkii
J'..*.--'
\u \ 60
___------
=17.
_.-----
,4"---
_,---- --(--1
7_7
JL
ig,L217.ii,LiC_Ii1T-711--1 rI
Fig. 699. Planul expoziliei 4un secol de progreo din Chicago (1933)
www.dacoromanica.ro
1[
0.
1112
nerala a halelor de expozilie din Berlin la Kaiserdamm, unde stint 3 hale care ocupa in total 30.000
m. p.
Parcul Carol din Bucurevi a fost executat pentru
a avea loc acolo expozitia nationals din 1906, care a
1113
1114
sa, de ex. in jurul teatrelor, bancilor, cladirilor puLlice, etc. Acolo unde spatiul necesar nu exists, se
recurge la piete-garaje subterane (sub pietele publice) sau chiar la garaje in cladiri particulare cu
multe etaje, uneori fara rampe, ci numai cu ascensoare pater-noster pentru automobile, ca cel din Detroit, care are 12 etaje pentru circa 1200 maini (fig.
701). In New-York City exista un astfel de garaj
R.;
lo . J.,
tt1
.."
1::.,ei
5.
II it
31
OOP
aura 11
11
0 0.11
i 11111 II
1111- 11.11
111
II
li
ii
it
11.ji P;
ow ti
;1
"
II
0
0
-..
gig
pga
stair
Seg5
II;
iI
ii
11
q.
1,,
II
11:101.11I II li 161 g II
-,*4t.
u4.1.4.;
A
:0;1:4 11 1
:
if -1 1 1 1 1 I
a a al I I I 1..-iit
410 il-11-
-,lasi
if
i
ti
tiul pentru parcajul automobilelor in centrul afacerilor nu este suficient decat pentru 2500 vehicule,
pe cand cele inregistrate sunt in numar de 120.000.
La Bucureti de mai multi ani not am propus in
cateva puncte, i in special sub scuarul Sarindar, o
www.dacoromanica.ro
1115
La Paris s'a pus in executie cateva astfel de parcaje subterane. In acest ora s'a pretins ca suprafata circulabila totals a strazilor metropolei este
mai mica de cat suprafata tuturor vehiculelor inregistrate. Asa dar pielte noi pentru parcajul automobilelor in stationare sunt de o necesitate stringent.
La Buenos-Aires s'a Propus in 1932 construirea
unei retele de 6 garaje sub pietele centrale pentru
stationare in zona congestionata a oraului. In ora.ele mai putin importante, sau in cele prevazute cu
scuaruri numeroase, acestea sunt cele mai potrivite piete i pentru parcajul automobilelor. De aceia
in zonele de extensiune sau in proectele de orage noi
1116
rile de intt--;res predominant igienic, mai ales in orarle in care se admite constructia inalta i densa, cat
gator pastrati, i adica: scuaruri interioare blocurilor (in impasuri), specifice cartierelor de locuinte (fig. 133, 288 i 295 U. G. i 561, 562 U. G.) ;
seuaruii intersectiile a doua artere sub un unghiu
Area ascutit, ca in fig. 235, U. G.; scuaruri formand
.1
1117
jr.
1118
.1
-J
Fig. 704. Teren particular intre calcane amenajat ca scuar (Paris).
1119
.1.6:,.
-7-
,,F.
21----.7., _
11
, jr
1,
-,
PL.
-- ---
, ..
vl -;'
-
ftita Um
cu Prinaria
varoshSviv,11
podara sau planA (influenta ca distanta i ca suprafat5), potrivit cifrelor din tabloul lui Wagner sau al
lui Sfintescu, ce am dat clind ne-am ocupat cu teritoriul in planul local (U. G. paragr. 42) sau din tabloul lui Miggel).
Nr.
Suprafata necla,
etajelor
ditA a. lotului
Pentru
parcuri,
jocuri,
sporturi
(m. p.)
0,2-0,3
0,3-0,4
0,4-0,5
0,5-0,6
4
5
6
7
Felul constructiei
2
3
4
5
Pentru
Pentru
grAdinite
padure
perma.
nenta
(m. p.)
de culturi
in colonii
(m. p.)
13
3
6
9
13
13
13
Suprafata
libera
totals
(111. 13.)
17
21
25
29
www.dacoromanica.ro
1120
nou, fie ca in fig. 220 U. B. (stanga pentru extensiuni i dreapta pentru interiorul ormului) in Cazul uiiei aglonaeratiuni existente, cum s'a procedat
la Londra (fig. 501 1 502, U. G.).
Terenurile pentru jocuri de copii sunt de doua
1121
1122
Uneori asemenea terenuri sunt adaptate in scuaruri, cum s'a facut la Chicago, in Davis Square (fig.
708) sau la Reims (fig. 702 i 703).
nine
.,1krelrtl.,,,071.,,,
.1
.4,,
14,,,,
11
,fes,
Dimensiunile pentru terenurile proprii la diferite sporturi sunt indicate in fig. 709, iar in fig. 230
1123
1124
Teren de Hockey
Limits publiculub
ti
:31
LIST
/5,
95 -jg42,,,
rn
Teren de tens'
Teren de foot-ball ass ociabe
.ammIrt veg.:
.z=m
23 BO
fa,
Teren de croquet
de o pistj de alergari
LLrn
df /00.._
Teren de 0 /na
4j
.
_91n_
1125
Piste le pentru alergiri cu piciorul au o lungimede 400 m. i acestea de obicei inconjoar5 terenul
pentru foot-ball.
Pentru recordurile olimpice sunt necesare distantele: 45 m. pentru aruncarea cu discuI; 15.50 m. la
Pentru recreatia activa, care cere conditiile igienice generale aritate, se cauta terenuri in deosebi
six parcuri, mai ales in cele exterioare oraselor sau
dela periferia oraplui. Acolo sunt instalatii de tennis, foot-ball, golf, polo, chiar hipodromuri, plaje i
basine de innot, etc. i dada exists lacuri naturale,
rauri sau fluvii navigabile on farm de lac sau mare,.
se fac i organiza'ri de yachting-club, ca cel de la
Snagov de langi Bucureti, construit in 1933 ;fig_
714 i 715).
www.dacoromanica.ro
1126
1127
ICS17117,1,./.
TMir=
::-Ir,
-.-= :.-:-.--7--------
....0.
Ak
.111
1114I
--..k.:
-----------:---'"--L,
--,,,
NW
,-,
i Tr-=7-7-tJ
it
111
II
--:-.A.Li_Licli:L__;_..*-;---:
www.dacoromanica.ro
mi
1128
bile de mare; alte infectii intestinale pot fi produse tot prin imbaieri in ape ce curg natural (Jae-.
ger- Vaugbau . a.). In fig. 484 U. B. am dat o eartograma indicand situatia larmurilor fluviilor Hudson Si East River i apelor oceanului prea infectate,
la New-York unde nu se admit arzarea strandurilor de acest gen.
--
1933).
www.dacoromanica.ro
1129
In basinele de innot pot fi cauzate infectii intestinale, ale conjuctivei, ale urechii medii i sinusului
000000 000000
0000
'
7
O0 occonoo000
Ed
ELI
0
Fig. 715. Yachting club (plan) de la Snagov (Bucure2ti)
1130
pereti verticali, nu inclinati, acetia fiind periculai), dreptunghiular, mai adanc la un capat cu minimum 20 m. lungime i pentru largime un multiplu de 1,6 ca sa se obtina uor o lungime de 100 m.
pentru concursuri.
o raze de 3,2 m. in jurul fiecarui trambuline. Suprafata basinului de inotatori si fie de cel putin
www.dacoromanica.ro
1131
7X17 m. Intrarile i eirile din basine sa fie totdeaIna la partea cu adancimea mai mica.
In jurtill basinului sa fie etecutat uri ant cu conducts care sa colecteze apa murdara din jurul basinului, spre a nu se prelinge in basin.
Trambulinele sa nu fie mai inalte ca 3,2 m. deasupra nivelului apei.. Corespund urmatoarele adan-
Basinul trebuie sa aiba conducte care sa-1 goleasca in cel mult 4 ore. Scarile sa fie de 1,30 m.
largime i cu o inclinare de eel putin 0,5 m. departe
de verticals.
sinul functioneaza continuu 1 alte murdarii se introduc 1 daca apa e filtrata, iar pompele dau T,
ajungem la un echilibru de murdarie cand 58% din
murdarie e eliminata in 9 zile; pe and cu 2 T echilibrul e la a 4-a zi, cu 16N; cu 3 T la a 3-a zi cu 5%;
cu 4T la a 2-a zi cu 2%. hr daca se introduce in 24
www.dacoromanica.ro
1132
In fig. 717 se vede scaldatoarea (un fel de piscina) executata in Bd. Maria din Bucurqti.
www.dacoromanica.ro
1.:
.'1,
.1
Agry
.01..
--rjt
V471477,,IF
`11
Fig. 718.
www.dacoromanica.ro
1133
La Rappenwort langii Karlsruhe pe Rin e un basin de 500X140 m., care a costat vre-o 35 milioane
lei i a avut 135.000 vizitatori.
Un basin la Arnhem (Olanda) poate fi deschis
i inchis prin nigte invelitori pe patine, cari au avut
1131
1.
h.
Fw
..
puma
Vitt.
pn
ti
, Fig. 720. Bill .pe canalul Letten (Elvetia).
1135
"
---......-Z ,
' ."
-
...,
..
'.. -._- -..
..
:.-,
'.72*----,4-----!:--;.---, ---_-:-----
, .ti .
- ', x. -,--0
...
11.
-se'
*.
. :1' .
.
.
44.
RST fpricuPa
.'
tiCl
VI
....
.isa
...11k*-.).
4r,
AI I.
www.dacoromanica.ro
-4...4
1136
BucureoL
exterioare 1200-1500 m.; largirnea minima a pistei 12-15 m.; lungimea liniei drepte de sosire 300-
1137
Montlhery
la
25
Jew,'
Soo^
(PaTr' is )
rurile de ex. cele englezeti, de care ne-am ocupat, acestea sunt realizate mai molt pentru preumblare, odihna, in genere reerenie, zisa pasiva. In
www.dacoromanica.ro
1138
interiorul oragului terenul fiind scump, rareori astfel de palcuri sau gradini sent aga de man Inca pot
fi amenajate acolo gi terenuri pentru recreatia aetiva.
223 U. G.) din Bucurevi nu pot avea loc gi terenuri pentru recreatie, pe 0 suprafata redusa la 15
ha. in care o buns suprafata este ocupata de apa
lacului.
"
dini se fac cu puIine alei, dar mult curbate, sinuoase, pentru a da posibilitatea unei plimbari mari
lungi gi iluzia unui adevarat parc. Nu se recomand5 faramitarea unei astfel de gradini cu prea multe
gi variate podoabe, fie paysagiste, floriste sau arhitecturale. Mai ales pe marginea gradinei publice sa
fie arbori stufogi, care sa opreasca praful gi fumul
arterelor din vecinatate. Uneori insa asemenea grawww.dacoromanica.ro
1139
dini sunt numai decorative, de ex. gradin Tuilcriilor din Paris (fig. 314 U. G.).
Parcul Monceau din Paris (fig. 217 U. G.) este
,un model de amenajare a unei gradini mici interioare. In Pucureti exists parcul loanid (fig. 207 gi
208, U. G.), dei foarte mic, dar amenajat analog cu
parcul Monceau din Paris. Parcul Carol I din Bucureti, este o tranzipe intre parcul francei i cel
englez (fig. 186, 331 i 332, U. G.
111..
---
JACKSON PARK
rna
111,
-.A,-
eLle%
IL
1'
1-1 .4
1-1
www.dacoromanica.ro
1140
Uneori parcurile intraurbane (mai rar cele extraurbane), cuprind i gradini zoologice on gradini botanice. Exemple de gradini zoologice gasim la
"
it
T,
41
K.
gen"
1141
"
an--Tr
fo
,.
..77n
tot:0
41$4,40
4.41
.
Wrist*
.
Atilt E.,
Fig. 730. Exercitii tcolare in aer Tiber inteun pare din New-York.
1142
York.
Amenajarea apelor superficiale.
Intelegem prin
aceasta utilizarea for ca spatii libere, suprafata ocupata de apa, gi in deosebi malurile Tor. Acestea pot
fi intrebuintate nu numai pentru scopuri eornerciale, dar Si pentru sporturi, canotaj, innot, hal publice, etc. Malurile gi terenurile imediat vecine se
recomanda a fi intrebuintate ca parcuri i ca tarenuri de sport sau de recreatii. In Timipara s'a aplicat acest principiu. Cand apa este curgatoare jar malurile prezinta taluze, Ca Dambovita la Bucurevi,
trebuie ca acestea sa fie intrebuintate in condi/A cat
mai estetice.
Lacurile din jurul Berlinului sunt foarte intrebuintate pentru sporturi, iar pe maluri ,se Insita
parcuri. Am. aratat CO oragul Chicago a c reiat aga
zisele <<parcuri lagunare prin umplerea unei parti
din lac. (fig. 216, U, G.).
Lacurile din nordul Bucuregtilor pot deveni ugor
adevarate regiuni de sport gi recreatie la periferia
oragulni (fig. 225 qi 226, U. G.).
Cimitirele. Desi acestea au un alt rob, in multe tari
tari sunt in acelag timp adevarate parcuri.
1143
Fig. 731. Vechiul cimitir dela Bis. Sf. Paul din New-York.
1144
444%
6.0211111111111111111.r1
Fig. 732. Ciinitirul de Nord din Munchen.
1145
Munchen, iar in fig. 733 o vedere interioara a cimitirului Din Plidure>> din Munchen. Cimitirele eroilor adesea prezint'A o estetia impresionanta a spa-
zo-je--,At
".
4,4"*.k
1146
IVA Nb%175.1147.17/
11--
II
ma
a;
Awng
,-.
clusiv aleele i plantaliile. C2rcetand deci mortalitatea medie a ormului si admiland o durata de 30
www.dacoromanica.ro
1147
ani liana ce terenul si fie complectat. se poate determina suprafata totals a cimitirului. In oraele
maxi terenurile pentru cimitire sunt din ce in cc mai
scumpe, aa ca se mai a se infiinta din ce in ce mai
mute crematoria umane. Chiar in Bacu-qti s'a
Conferinte, 1933).
www.dacoromanica.ro
1148
in State -Unite s'a cheltuit in 1930 peste 100 milioane dolari pentru intretinerea parcurilor.
In Romdnia din 74 orae cercetate numai 4 orage
au parcuri ce revin la peste 40 mp. de cap de locuitor (Orhei cu 58 mp., Buziiu cu 54 mp., Turda cu
1149
,,
leti e
itt
(i
;'
-,-
Zrr.
7,
i,
....
,..;,....1.3....::.,,,:i.:---_-_,_;,-:,
.t i i .
N.
,-,
:LT i;
,,:,, :1,----1:_a
'_,
'11";
,,:
..;
.-.."- .1.-'-'7,-.=4,40;,-4_
.: ..'
':
.7.-.
t
1
'-'' ''''
., :,
;. .".;
1150
1151
1 .)- -,1
..1
1-: 3 -4
I i 7'1 Tr 1
sii
.....
c?
.1
,
.
)4
--1
. J
,
,-...)
.&..).
51 r
L--
4. ''a
,"
Li.,
-.1.
1.1
.J.
.).
4- 2 .2,;:
,33
,:-
..
--
.:01
:.
a1
r---.1:71- ;
:1 :. L !.!
...
'
1152
200
40.000
200
35,000
175
30.000
175
25,000
150
20,000
125
150
145
-15
15,000
M000
100
13,000 -
(2,000 - 0
90
1 1,000 -
80
75
70
-25
-3
.c
6,000
5.500 5,000
4.500 -
""
325
35
..
135
.7
4.000-
S000
-35
0( -4
7,500-
45
-2
9.000
coo()-
50
140
(0,000
7,000 6,500 -
ILL
....
0-
125
!,..! -43
120
t,
41
40
115
to
-39
105
g. :3;
100
c -36
-35
95
90
85
t -31
- 30
10
I/
12
2,500
... .....
0 45
130
410"
1.5
17,.
GO
13
14
is
16
2.000
25
www.dacoromanica.ro
1153
www.dacoromanica.ro
1154
1155
ii111011II
41;111111
'
11
ONE
www.dacoromanica.ro
1156
este cea mai avantajoasa marime i forma a spa tiilor libere particulare din punct de vedere igienic.
Este un mod de a aplica cele aratate in Urbanistica
Generals, pag. 332-339.
In Bueureti spatiile libere particulare au inconvenientul urbanistic ca sunt astfel dimensionate i
situate in raport cu cladirile 1 sPatiile libere incon-
in vigoare al oraului Bucurevi nu rezolva chestiunea, ci mai malt o complica, prin felul neprecis
cum e redactat. Trebuie introdus principiul adinie-
ticular comassat la un be (fig. 745). Acesta conduce in adevar la o solutie urbanistica utila i a
lost aplicat la planul de amenajare recent pentru
comma Biineasa, de langa Bucureti, (fig. 746).
b) Sunt prea mici in raport fie cu inaltimea admisa cladirilor inconjuratoare, fie cu destinatia lor.
www.dacoromanica.ro
1157
cerc, regulamentul admite curti de lumina i de serviciu, numai de 5 m. dimensiune pe o lature i retragerile in gabarit nu se impun macar i spre curti.
Cladirile cu multe apartamente, foarte adesea au
tAGIOURI 113060..
,
a
4
:tt nigumsen,
Oil NNW.
fturenstsawnsp
1158
i dimensiuni foarte reduse, age ci aceste zise gra.dini sunt inutilizabile scopului pentru care au fost
lasate. In ce prive5te orientarea gradinilor, aceasta
nu este aproape niciodata cercetata in vederea unui
folos maxim. Regulamentul nu impune comassarea
abligatorie a curtilor vecine, ci o lass facultative;
nu exclude cur.tile in forma de puturi, deli acestea
nu pot fi nici bine curalite i nici bine aerisite; tolereaza adesea calcanele spre curtea vecinului care
transforms oraul in un conglomerat de zidarie cu
aer inchis, in loc sa lase larga circulatja aerului.
Chiar la construcliile facute pe lotizari aprobate
de comuna, wide la in.ceput se impune aplicarea
unor dispozitii la arzarea cladirilor in sensul respectarei unei bune distribuIii a spqiului liber particullar, cu timpul, prin noi cladiri, tolerate de comuna, se strica planul general, fie prin subdivizarea
loturilor initiate, fie prin suprapuneri de etaje, fie
mai ales prin noi cladiri care micpreaza curtile,
astfel ca lotizarea initials devine de nerecunoscut i
i se mic5oreaza mult valoarea.
Regulamentul nu trebuie sa se ocupe numai de
materialul 51 marimea incaperei de locuit, dar 5i de
gruparea acelor incaperi in raport cu spatiile libere,
fie pe proprietatea solicitantului, fie de pe cele yecal e.
adica delimitarea orarlor 5i suburhanelor, cu repartiltia zonelor claaitc in o zone mare necladita.
Am spus ca principiul este sa se pastreze ora5elor
www.dacoromanica.ro
I/
PLRNUL DE SISTEMATIZARE
COMUNEi
BANERSR
SCRRR 'U5000
,LfGENOR
= STRAZI EXAVEIrTf
02,131R/C/7 E.X/31"Ctqf
PPOZCTI/L Of 419WPIRT/Z9Pe171 aeovadaz
www.dacoromanica.ro
1153
caracterul unor insule de cladiri in marea de verdeata.">>, iar nu insule de verde* intr'o mare de
cladiri.
tentatia de parcelare a lor. Fermele, de 1-5 hectare suprafata, constitue un mijloc preventiv, impreuna cu nepermiterea ca industriile sau depozitele s se arze in alte parti decat in cartierele ape dale (in zonele industriale sau de depozite), caci
acestea dau natere apoi la aglomerari de locuinte
in jurul lor, i deci la distrugerea zonelor verzi.
Dupa cum oraul trebuie sa pluteasca in marea
verde, tot aa casede trebuie sa fie pe cat posibil
inconjurate de spatial liber particular sau public.
0 servitute a arborilor, chiar aflati pe proprietatile
particulare, trebuie degiferata, iar regulamentele lotizarilor trebuie sa fie cat mai restrictive: sa nu se
admita spatii libere prea mici sau stricarea in viitor
a caracterului initial al lotizarilor.
www.dacoromanica.ro
1160
46. Cladirea.
J.i
<<Urbanistica Generarii>>,
pag.
459
506,
ma i proportie, pentru armonia ansamblului; aceste conditii creiaza un styl. Un styl arhitectonic
poate urmari insa anumite tipuri, proprii anumitor
precum cele clasate de Simionescu-Retmnicearuu: tipul celular (la locuinte, ca in fig. 747);
tipul opac (la teatre, cinematografe, sali de intruniai, de expozitie, etc. ca in fig. 748) ; tipul transpawww.dacoromanica.ro
1161
1162
,
1:
alkuri de una executata inteun styl cu linii accentuat orizontale (fugatoare). Goticul nu se impaca cu clasicul, i stylul neo-romfinesc cu cel modern actual.
1163
a) Locuinta. Cladirea, avand ca fuoctie principara locuinta, poate fi de diferite tipuri, dupi gradul de dezvoltare a oraului i starea socials a aglo-
meratiei. Totdeauna itn(si locuinta trebuie sa asigure oanului linitea necesara odihnei in conditii cat
mai igienice i economice, cum i agrementul necesar.
1164
tru toti. Aceste eonditii au fort expuse in Urbanistica Genera la i nu mai revenim asupra for (pag.
230-342).
In ce privete conditiile economice i de grement,
1165
1166
1167
fare discernamant, la intamplare, price tip de locuinta populara. Criteria!, care sa conkluca la alegerea unui tip sau al altuia, trebuie sa fie cel social
rHJ
"
r-1
gi cel national. Un astfel de criteriu este insa stabilit de regula de guvernele firei. De aceia urbanitii
pretind ca guvernele sa cunoasca bine gi sa judece
desinteresat aceasta importanta lature socials gi nationals in stransa legatura cu urbanismul. Dace se
stabilegte a Incuraja tipul de locuinti populara familiala, se va adopta atunci oragul-grading gi chiar
1168
punct de vedere urbanistic, locuinta fiind combinata cu comertul gi chiar cu uzina, cu spatiile libere
ry
'
-,"
Fig.
1169
..
T. la&
Fig. 755. Locuinta izolata populara, preiniati la congresul international pentru combaterea tuberculozei
1170
PARTER
4 62
PAR TER
42
www.dacoromanica.ro
1171
Fig. 757. Locuinte duble de cate 2 camere gi o salii, sau 3 cameregi o soli.
In ornele din Statele Unite intalnim foarte des locuinie populare in sir, de felul celor din fig. 761.
b) Edificiul (public sau cu caracter public) cere.
in primul rand un spaIiu important intonjurator
pentru circulatie si agezare, i o executie cat mai
estetica.
www.dacoromanica.ro
1172
L.,
...
etaj.
cestea se mai adaoga i alte edificii comune i celorlalte orae, adica: primarie, prefectura, servicii co-
1173
ZIAN
21.30
In Franta nu se admit coli maternele sau primare cu suprafete construite mai mici de 500 mp. i
curti mai mici de 200 nip. 0 coal primara tip trebuie sa aiba o suprafata de teren de circa 2000 mp.
din care circa 800 mp. construiti.
0 biserica, cu terenul inconjurator. necesita iara5
cel putin 1500 mp. Terenurile institutiilor imporwww.dacoromanica.ro
1174
loeuime
din
in
oragele
State le-Unite.
Fig. 762.
din Wa.hington,
www.dacoromanica.ro
1173
.r.---n----po
, ........,
..
/-..---!.."-7
T--.,-....---,......,
-)1 h
..
;2 1
1,4
--
,---,
.r.::
agm::
___
lil
R, wind rl
L.
ii If
.,...i.arri.
le'
xs-7' -7; :
ail
mr,
iii
T.
f....n e.rf,
,
ill
s
..-:-.z---
167,
-....7111 .'
rA
r_.5-.....-, .....1....0..:...L.a.... ..
Fig.
<<Congrequlubs.
din \\ ashington.
1176
IC ,OkV.
D
M MEC NAN ICAL LABOILATIkr
CeMBJEITMICst
NMAJY AZAD 4V.WFL
Rurcovam
A ACADEMIC BUILDING
P
11. I C L. LABORATOILV
X 31713 TOR PILOPOSID DOWNES
c 3 min AVILD.0.1 BY
MpICSDJXVIL:MOLOIT lV VIL.O.11*
4
F.Ct. 'VP
tne
www.dacoromanica.ro
1177
www.dacoromanica.ro
1178
1179
de cavalerie 1, 5-2, 5 ha. iar un regiment de cavalerie 5-7, 5 h. a. un divizion de artilerie 2-4 hectare. In fig. 771 dam planul dispozitiei terenului
pentru o cazarma de artilerie, iar in fig. 772 dispozitia unei tabere cu baracamente.
h) Recreatie: teatre, cinematografe, sali de serbari. Cand teatrul este liber, cu piete de jur impre-
Ir
t
4114
Id
a a
it
:7111
r
t
I 11
tcY:
lk
:I
S.
111-1:1
1180
r
Fig. 768. Centrul clinic din New-York.
1181
-tem servi in/ anumita masura, la stabilirea suprafetelor de acces pentru edificiile ce concentreazii,
populatie la un moment dat.
c) nadir& industriale (publice sau particulare)
cer, ca i locuintele, anumite conditii tecnice de indeplinit, atat din cele relative la teren (Ca situatie
i marime), cat i din cele relative la modul de constructie (aezare, dispozitie generala, compozitie).
Berlin
cu gara
Cat privete suprafata de destinat zonelor industriale, Rappaport corstata ca 18 -34 o din populatia oraului este formata din lucratori industriali,
www.dacoromanica.ro
1182
.,v
, 11 -
*.".
....
1111111i17.
,...
:-,r_,...,7-0.--4-_-,:----......
_.....,
II MO
ur$
YarnmergeoAud
Str
instalatiuni deservind fie alimentarea (cu apa, carne, legume, frigoriferele); fie aprovizionarea (cu
1) C. Sfinefscu: lAl XIII-lea congres urbanistic din Berlin, 19311.
www.dacoromanica.ro
1 183
.
.
I.tva .40
W4,//r
.
v.
.1
-11%47-4'
- /,Z
,7\f.
--,0:"F;;;;-.7
Numai unele din cladirile publice en caracter industrial sunt de recoinandat a fi aezate in cartiere
industriale, i anume cele insalubre sau incomode
(abatoriile, crematoriile, targurile de furaje, statiu-
www.dacoromanica.ro
1184
www.dacoromanica.ro
1185
1186
'1,114'
74115,jamediCryz 1:7&te
Forma cea mai potrivit5 a terenului este cea 0trata" sau dreptunghiularA.
1187
a abatorului din Gelsenkirchen, iar in fig. 777 cornpartimentele frigoriferului abatorului din Bide.
Oboarele trebuesc prevazute eu crematorii pentru
1188
1189
1190
teori gazul comprimat (de ex. propan) este furnizat in obuze speciale, la domiciliu, uncle servete la
incalzit, utilizand un regulator de presiune (fig.
780), ca in comunele din Danemarca.
1191
Combustibilul solid este cel mai uzitat, dar i acesta cere o depozitare specials. Lemnele i carbu-
1192
ferAstrae mecanice pentru faiat, dar numai la depozitele mari, cu ridicata, nu i la cele de desfacere
in detaliu, uncle leinnele vor fi aduse Bata triate i
1193
rea se face on in regie, on se da in concesiune. Oraul Bucurevi de ex. are mai multe depozite pentru
lemne (ar trebui sa aiba i pentru carbunii) i anu-
t47.T1
krIii2=0
-/
spatiul cel mai mare din port este lasat pentru instalarea industriilor 1 depozitelor unde ajung liniile ferate i arterele importante (strazi) de legatura
cu ormul.
In fig. 781 se Nede depozitul de carbuni al uzinei
de gaz din Berlin, limitrof cu portul, iar in fig. 782
se vad instalatiile de incarcat i descarcat al materialului in on ce punct al depozitului.
Suprafata necesara a unui depozit centralizat depinde de marimea ormului. In Bucurevi, unde lemnele se consuma in cantitatea cea mai mare, nu nuwww.dacoromanica.ro
1194
cam la 2 milioane de steri anual. Cum transporturile trebuiesc asigurate complet vara 1 toamna, ca
astfel popula.tia sa fie aprovizionata inainte de a
intra in iarna, desigur ca un depozit central de aprovizionare ar trebui sa cu.prinda cel putin 1/4 din con-
16thienspvcher Nr f
\\
1,,
\4:1
a Ausleger
6
Beladelreiche
tt, Hangebahminge
Ranglerwelehe
cd
1195
cartiere.
Aprovizionarea industriilor Si comercului. Imp or-
tanta acestor aprovizionari depinde de viata industrials 1 eomerciala a oragului. Industria cladirilor
este una permanents i existents in mai toate cende: nisip,
Laramida, var, ciment, cherestea,
piatra i alte materiale voluminoase gi grele. De obicei insa nisipul, pietrigul, caramida se produce
la marginea oragului. In alte tari se aduce 1 din
alts parte astfel de materiale gi de aceia exists acolo
depozite mari de materiale de constructie (de ex.
cele de pe cheiurile Senei, la Paris) gi atunci ramane sa prevedem locul numai pentru dei_
de var, de ciment 1 de cherestea, ultimele de obice:
vecine cu depozitele de combustibil, de care he
ocupat mai sus.
Cat privegte aprovizionarea celorlalte industrii cu
Prin urmare in cartierul industrial, fiecare industrie ii va avea depozitul sau. In schimb camertul se
inlesnete prin antrepozite de milrfuri, care sm., c_
preferinta ale statului, caci acolo se face gi vamuirea, sau ale comunei, cand aceasta incurajeaza intreprinderile. In Bucureti exists antrepozitele particui ale Statului (calea Rahovei). I
.rg
semenea antrepozite aduc multe .avantaje in deose-
1196
ca suprafafa ocupata, ca numar de etaje, ca dispozitii, fiindca acestea depind de doua variabile in limite largi: felul industriei (grea sau ugoara), capitalul laves& (capacitatea de productie). Sunt industrii care cer, chiar la o mica productie, o mare
suprafata de teren (ca cele extractive, siderurgice,
industria lemnului, unele chimice on alimentare, in
genere cele de prelucrare bruta a materiilor prime;.
acestea intrebuinteaza in genere cladiri joase, in Omni acoperite cu ferme uniforme, zise sheds, caci
cele mai multe din aceste industrii evita transporturile grel,e pe verticals. In fig. 783 se vede la ex-
Fig,.
www.dacoromanica.ro
1197
terior cladirile industriale ale fabricei de locomotive Borsig din Berlin, iar in fig. 784 o balk interioara de montare, toate and acoperiurile cu
sheds, spre a fi bine luminate. Sunt insa i industrii care au nevoie de suprafete mici de teren pen-
tru productii importante (precum cele de tesatorie, de mecanica fins, unele chimice i alimen-
1198
Eau igienice (fig. 201, U. G.); celelalte sunt repayfixate in cartierele industriale adequate. Planul de
amenajare al cartierelor industriale trebuie sa aiba
anexat i un regulament de clasare i organizare pen-
1199
FIE
rrfl
1200
_J
A
a
Mov.
,
.
'et,
mi.*.
11111f11
.# \
sv,VW
1201
1202
i particulare. De aceia lotizarile trebuie sa fie lacute numai cle urbaniti calificati i in perfecta cunotinfa de planul de amenajare al oraului respectiv.
1) Oragul Bucuregti nu are pang acum un regulament legal pentru lotizari, degi am intocmit unul din 1919, de oarece Consiliul
Comunal a amanat rezolvirea acestei chestiuni, devenitrt din ce in
ce mai acute in acest orag.
www.dacoromanica.ro
1203
tate, in schimb sa lasam distance mari intre fronturile caselor, sa asiguram insorarea gi ventilacia locuincelor. Mai ales la parcelarile din zona de !xt isiune trebuie sa apliclm aceste masuri, fiindca acolo-
cheltuelile cu lucrarile edilitare sunt mult mai resimcite in raport cu valoarea terenului neparcelat.
Vom arata ca in diferitele zone gi cartiere pro.
centul terenului pierdut cu strazile gi piecele nece
www.dacoromanica.ro
1204
= (1a+d2a3...ar)-PDar se mai poate adaoga la pret i un spor pro-venit din costul lucrarilor edilitare (ape, canal, pa-vaj, luminat, plantatii, etc.) ce trebuie executate pe
strazi, piece, scuaruri. Fate de preturile actuale, revine pentru metrul linear de strada, avand 10-12
m. latime, circa 8000 lei, adica 4000 lei pe m. 1. de
fatada de lot. Scumpirea metrului patrat de lot va
fi din cauza lucrarilor edilitare cut atat mai mica,
cu cat adancimea parcelei va fi mai mare, Astfel,
data parcela va avea adjncimea de 20 m. scumpirea
.P a
AR FA
ARIA IN ACRES
TWO FAMILY
IN ACRES
SINGLE FAMILY
ARIA
IN ACRES
AREA
MULTIPLE DWELLING
111 ACRES
COMMERCE
ilr1111111M11
IMMEL111 MMMMM MI
MU
1117/
E U MMMMMM
N MI I
MEW/
. 1111,' MMMMMMM
MIWAININIIIM11111
EIP/1111.
An"
1111
RAILROAD PROPERTY"
.AR LA
IN
ACRES
STREETS
AREA
IN ACRES
PARKS
ARIA
IN ACRES
PUBLIC U SEMI-PUBLIC
Fig. 788. Varigii lineare a diferitelor zone i spatii libere fn report Cu populatia orarlui,
www.dacoromanica.ro
AREA
IN ACRES
VACANT
1206
LEGENDA
--.
.7"=.
----
LINII DE GARAJ(racorduri)ALINIERI
PANTE L I
0 ri
Fig. 789. Indicatie pentru organizarea unui Cartier industrial din Buouresti.
www.dacoromanica.ro
1207
38,7 on mai mare ca cea pentru cladiri multifamiliale. A mai constatat ca suprafata ocupata de
industrii i cai ferate e mai mare de cat cea ocupata de cartierele cu locuinte de doua sau mai mul
to familii gi cele comerciale la un loc, dar considerabil mai mica de cat suprafata cartierelor cu cladiri avand cate o singura locuinta.
Am vazut ca exists legaturi matematice intre marimea blocurilor, largimea strazilor unei lotizari si
inaltimea cladirilor admise. Trebue dar sa gisim relatiunea justa intre economia gi igiena gi chiar estetica lotizarei (U. G. pag. 472-473). Cateva reguli
practice merits a fi cunoscute spre a fi aplicate la
lotizarile curente.
Sierks1), pentru a arata risipa ce se face cu strazi
www.dacoromanica.ro
1208
doua on adancimea lui. Cerintele circulatiei conyin la alegerea acestei dimensiuni, caci dupa datele
de mai sus lungimea ar varia de la 100-240 m. De
alts parte insa, arterele de mare iuteala cata sa fie
traversate de alte strazi cat mai rar. Vom tine deci
seams, dupa caz, i de aceasta cerinfa, adica blocu-
1209
pierdut pentru strazi. De aceia administratiile comunale au mari cheltueli de suportat cu pavarea 1
intretinerea strazilor centrale.
In cartierul cicidirilor colective (cazifrmi de locuit), terenul de constructie, forma 1 dimensiunile
blocului i parcelei sunt cam acelea ale celor din
cartierul comercial. Conditiile sanitare ce se vor impune vor fi mai severe, fiindca aici este nevoie de
mai multa linite, mai mult soare, mai mult spatiu
liber.
www.dacoromanica.ro
1210
1211
tru o singura familie i 35-50 m. adancimea parcelei, ceace gasim cam mare pentru oraele din Romania. La Bucurevi doming tipul 12-14 m. fatada
1 de 20-25 m. adancime.
eftine grupate in iruri, dar cu fronturi reduce, atunci blocul va avea adancimi de 80-100 m. i cu
lungimi de circa 250 m. cuprinse intre nilte alei
pentru pietoni, on lungimi de 500 m. intre strazile
:',.uEversale.
toarcere sa fie un adevarat scuar, in care distantele intre fronturile cladirilor sa fie sporite la cel
putin 1,5 on distanta intre fronturile cladirilor pe
www.dacoromanica.ro
1212
In cartierul industrial cerinIele lotului sunt aproape contrarii fats de cele din cartierul cornercial. Totui dimensiunile depind mai ales de felul
industriei, eaci am vazut, sunt industrii la care construcIiile se desvolta in inaltime, allele in suprafata.
Este nevoc ca la un asemenea cartier sa se prevadi
de la ineeput arterele de eomunicatie de prima necPsitate, adica linii ferate, canale de navigatie, strazi de acces, dupa care se vor face lotizarile indusstriale de care se Nra sinii mai tarziu nevoie, dar cu
traseuri cat mai reetilinii.
In fig. 789 dam o indicatie ce am propus pentru
amenajarea unui cartier industrial in Bucureti intre
locul Fundeni i linia ferata Obor-Oltenita, cartier
care insa in ultimii ani aproape s'a acoperit cu locuinte fara un plan unitar.
www.dacoromanica.ro
1213
zonifiarei, cat
www.dacoromanica.ro
1214
mare parte din cei circa 900.000 locuitori in viitor, adica de fapt circa 750.000, ii vom repartiza ca
permanenti pe restul de circa 4700 hectare ale orasului, in cartierele cu locuinte colective, de vile i de
locuinte populare.
Statistica oraului ne arata ca in genere in cartierele cu locuinte colective densitatea locuitorilor este
mai mare de cat cea din cartierele cu locuinte eftine, iar la aceastea ultime, mai mare de cat cea din
cartierele de vile. Recensamantul din 1930 ne arata
ca in Bucurqd densitatile acestea variaza intre 120
i 190 locuitori pe h. a. in cartierul locuintelor colective; intre 50 locuitori pe h. a. i 200 locuitori
pe h. a. in cartierele populare; i intre 40 1 80 loc.
ha. in cartierele de vile. Vom admire cu oarecare
elasticitate, tinand seams ca largimile strazilor suns
variabile, cum i de suprafetele curtilor necesare.
www.dacoromanica.ro
1215
cuinte colective. Facand apoi calculul pe suprafetele repartizate acestor cartiere, gasim ca densitatile medii rotunjite vor fi in viitor 220 loc./hect. in
cartierul locuintelor colective; 140 loc./hect. in cartierele populare gi 80 loc./ha. in cartierele de vile,
astfel ca pe suprafetele de respectiv 1500 ha. i 650
ha. vor locui respctiv 330.000 locuitori, 370000 locuitori, 1 50.000 locuitori. Aceleai zone actualmen-
1216
tar. In fine, in cartierele de vile vont admite ca spatiul particular sa cuprinda cel mult 65/o din totalul
suprafetei, aa dar densitatea fonduara va fi aici de
circa 30 locuinte/hectar.
Acum putem trece la determinarea procentelor
maxime de admis a fi construite pe un lot.
In cartierul locuintelor colective, cu 75.3/0 teren
particular, unde media fonduara va fi de 60 locuinte pe hectar, i unde am constatat ca sunt actualmente cam 15 proprietati pe hectar avand fiecare proprietate o medie de circa 500 m. p. teren,
rezulta Ca pe fiecare lot vor putea intra cam 4 locuinte. Pe de alta parte o locuinta cu anexele ei
ocupand cam 150 m. p., iar strazile avAnd in mediu
in acest cartier 12 m. largime, urmeaza ca inaltimea
www.dacoromanica.ro
1217
Daca o proprietate din un cartier de locuit cuprinde mai multe loturi, vona admite a se construi
un maximum de numar de locuinte corespunzator
acelui numar de loturi. Proprietktile mai mici (sub
unitatea de lot) ar fi comassat.
www.dacoromanica.ro
1218
la 5/10, iar inaltimile cladirilor sa nu treaci largimea stradei. Prospectele vor fi tot de 1/2 din inaltimea cladirei i de fiecare parte a hotarului, iar
caturi. Loturile vor avea deci cam 250 m. p. Rezulta ca vom admite un maximum de constructie de
www.dacoromanica.ro
1219
20 locuinte pe
hectar i admitand 6 membri inteo locuinta familiala, vom avea in suburbane o densitate medie de
120 locuitori pe hectar, fats de 20-53 cum se afla
acum. Astfel ca populatia totals in suburbane, care
220.000 lo-
cuitori.
CI ,g
Industrials sau de
depozite . . .
Afaceri .
.
.
Locuinte colective
Locuinte populare
Vile . . . . .
In suburbane . .
.....,
72:5:
;I, N
Prospect
7a
Zona sau carticrul
pe
`',
varia.
60
35
30
28
4
1
2
1
3000
bi
500
200
430
250
4
1
2
1
5/10
5/10
3/10
4/10
5/10
3/10
4/10
1/2 h.
1/2 h.
/2 h.
1/2 h.
1/2 h.
1220
directia i felul for (U. G. pag. 389-459). In Urbanistica Specials am aratat pana aici cum se trateaza strada Si piata pentru a satisface nevoile aces-
piciorul on pe trotuare rulante; transporturi suspendate, de ex. cu monocablul; apoi cu avionul sau
urbana, atilt in utilajul lor, cat i la caile de comunicatie i la statiunile pe care le intrebuinteaza.
Aceste conditii tecnice se refers la traseu, la amenajeri urbane, la legaturile reciproce intre linii,
etc.
1221
1222
W., s 14"
Canlal
PORTLIL CONSTANT
40.aC.I.
11 CO
ao,
:I
T..".. 3 MA7I
m.o. so
7431
-1,14
OX MOM 1 &CO
www.dacoromanica.ro
SCAFIA
1223
porturile pe apa sunt in genere recomandabile pentru marfurile eftine i mai ales pentru distante maH,
caci transportul pe apa costa mult mai putin de cat
cel pe calea ferata, dei iuteala comerciala este de
bill pe Dunare, 700 km. pe Prut, 700 km. pe Nistru i alte 100 km. pe celelalte rauri, in total cca.
2600 km. i se mai pot obtine alti 400 km. navigabili pe rauri 1 500 flotabili, in total s'ar putea ajunge la 3500 km. Alti 3500 km. s'ar obtine prin canale de navigatie. Prin urmare o viitoare retea de navigatie interioara va putea deservi orarle Rom:.
niei.
1224
')
-13,5276
1116iiimorw.
k- 8c2
--
ap..0
.
Fig. 793. Profil transversal uzitat pentru ulnae navigabile.
- - -20 a
Fig. 794. Cheu la un canal navigabil.
1225
wswar-sr_iiin
MIL
j0+,
0 em
rfft
5.4-Ztr,041;k7:775 :4_ee
1226
- --..6
,? 4,
--- C.
d .00 k
La Villeste.,..
A6enevil4rs
Molerlitz
\ Si.vres
P /my
. Pore fier
.N.
www.dacoromanica.ro
1227
V.....---
\.\j /,
H. m6urg
370 Km/
19,7,71/9
Oder
aefin
Ago gm)
.earl
et,c Bromberg
Mao Km
Kona/
VC
Otn.sbors
(610 Aemi
/greJ47C/
(425 Rm./
Ore..rad
14304...1
www.dacoromanica.ro
lease/
1228
1229
Intre axele inelor i rar cel ingust. In Rusia i Spania existi cel larg.
La liniile ferate in terufbane se admite i calea
,_ -' -AO
6.
.13P-4
.4..
tip,131
.7
c.
I '''
r-.
I.- ..
-,
ek.11476
'...1
. 1.1 c.71-
t4.:
' .1.:Nii-,1.0..,,-.4,
_ M.,___rmasel
...-,-...,--_
'
k..._
"Via .6. .
at&Aele.1 , ,
r;?1.-- .
:=-0,--17.-
-..---
?! -... lilt
ir
"".....,1
"
....
,0-'."
_-_,
.--, -- -
.4z
-:',.
" -.:
.idttes
ingusfa, de exemplu de un metru ecartement. Rflzele de curburii i declivitatile sunt alte detalii tee-
www.dacoromanica.ro
1230
Bugatti (fig. 802) care lucreaza cu benzol sau alcool 1 merg cu 200 km. pe ors, ducand 52-118
calatori. (linia Paris-Deauville).
Garile pentru liniile interurbane cats a fi in yecinatatea, i chiar o anexa a garilor principale pentru liniile ferate de distantA, i uneori pot fi utilizate Si pentru marfuri, ceeace nu se admite acum
la garile importante pentru traficul indepartat. In
Berlin unele gari servesc i traficul local i pe eel
indep5rtat, dupa schema din fig. 803. In fig. 804 se
www.dacoromanica.ro
1231
Trenuri
Tienuri locale
,Wro /ndefie,/
/*tenon/ locale
teen
Peron
Reran
11111
entry
A-enori locale
71
munica;ie orkeneti (prin pasagii superioare, inferioare sau de nivel). Numai la orayle mare i intense se pure i problema separarei traficului de car&
1232
tensitatea acestor doua feluri de traficuri i specializarea cartierelor in ora (zonificarea). Cu acestea
ne-am ocupat in Urbanistica Genera la.
Liniile ferate de mare trafic nu trebuie sa aiba
curbe, mai mici de 500 m. raze i declivitati mai
fie cat mai aproape de centru, cu acces cat mai lesnicios in toate directiile oraului, sa intercepteze cat
mai putine artere in ora.
Une le inconveniente ale intreruperii strazilor prin
linii ferate be amelioreaza prin construiri de strazi
de degajare itn lungul acelora linii ferate, ceeace,
permite i o infrumusetare a ,aspectului intrarei cu
trenul in ora, caci atunci se expun fatadele cladirilor spre linia ferata, iar nu accesoriile curitilor
i ealcane neglijate, ce dau un aspect adesea des gustator.
1233
1234
4ggr
jp.
1235
4410171*
[;
!"-
ii111111
.7,,4.STIVAfr
1236
Alfore
\\..
actualelor gari pe cartiere din acest ora (propunerea reprezinta la gara Justitiei). Totui este dificil a gasi spatiul suficient necesar unei gari intr'un ora mare in centrul lui. 0 variants a acestei
dispozitii este gara de trecere cu linia ferata tangents la samburele central al oraului (la centrul
comercial) care ar fi mai eftin de realizat caci putern gasi mai uor terenul necesar, iar pentru carttori distanta de parcurs nu este prea mare.
Pentru a nu veni in conflict cu cerintele tailor
www.dacoromanica.ro
1237
ferate, urbanistul trebuie sa tie uncle detalii esentiale. De exemplu sa tie ca este de evitat curba i-
itut
.."--Artt: 11 1 I 'I I
t 11. v. iliu
.10
.,
D.
I.
..
5.0.401 1.90b
,,,,,
11.0
m.
11
111,.
the Imp...,
dm, MOH
II
0. Vv. er,Ln40
Is
..11
iP
1.en
reartet
e0'
it
Fig. 812. Cartograma traficului central pe ciiile ferate ale oratului
Berlin.
www.dacoromanica.ro
1238
normale paralele este de 4,50 m.; ca urighiul de racordare la schimbatorii de cale (macazuri) variaza
1100116_
3,070:./14.lerITIE1too.,
2
1
es%
stassa. smarms
www.dacoromanica.ro
1239
--------
>
In fig. 818 darn planul unei statiuni ( BueureoiGrivica) cu ateliere pentru locomotive.
Incheiem cu observatia ca nu trebuie studiata reteaua liniilor ferate intrun ora de cat concomitent
www.dacoromanica.ro
1240
Ord1P21/211.1.411211,
11,21APWW4511.
MadadrillaPIPM
a.
larareaP21241:
L.% 4,../prArallar
NM%
MIKOWIPSIP2/2/21,211,
or
40#,
aidpkrawarawar.
1111/21WM
ad,
ar,a"
MIPWAIrermo
Nuararsararand.
11.111WAPIP20%
IMP1120051/0.
10/1/42/4/441211,
oursotanaMenour
1241
PL AN DE
SItUATE.
C.
www.dacoromanica.ro
1141
trick necesark, din firul aerian, dar dublat, al fostului tramvai electric. In Bucureti s'a constatat, prin
o statistics a accidentelor de tramvaie, de automo-
Fig. 820. Dimensinnik cid la an viaduct metalic pentrn metropolitanul din Berlin.
1243
si fie cu totul independents de aceia a altor mijloace de transport, de unde nevoia de a intra sub
- J
fl-ediJ
1.21
LTL_ I
Hai/
_ 1
11
r
Ir._ 2 440 _Lt. f.440
p.019
_ _ 4./P_
/0
_,.1
/3.50
La-
/6.50
1244
?%..,=f
",
AHO
www.dacoromanica.ro
cCr
1245
1246
vede organizarea interioara a unei statiuni de metroplitan pe viaduct in Berlin, iar in fig. 828' organizarea uneia subterane tot la Berlin. cu dimensimile transversale din fig. 829. In fig. 830 se vede
dispozi.tia de trecere a metropolitanului pe sub cla-
KuNICCRATZERSTR.
LANDWEHRKANAL
477-4-n'
diri importante la Berlin (pe sub bazarul Wertheim), iar in fig. 831 1 832 dispoziTia in acela
www.dacoromanica.ro
1247
Mai sunt metropolitane cu retea iaitinsa apartinand la mai multe coinpanii, ca in Londra (fig.
614), New-York (fig. 615), Chicago etc. Metropo7/0
t....
A_
,.-
710
-r
Y.
t Rd,
Po
3:L2
J.
J /2
.?*
www.dacoromanica.ro
1248
celona i Budapesta metropolitanul nu era o stricta necesitate, fiindca aceste orar nu indeplinesc
Fig. 827. Organizarea interioara a unei Bari de metropolitan deasupra strizilor in Berlin (Danziger Strasse).
1249
la nici urrul din aceste orae. La Napoli declivifatile au impus o linie scurta de metropolitan, ca i
la Constantinopole.
_:,
Rad
r
_3.0 0 _ _..i
_3.50
-r
- -r-
3.4,0
'
-,
1
12 00_
Pentru ca o linie de metropolitan sa se poata sustine economic trebue sa aiba un trafic de eateva milioane de calatori pe an i pe km.
L
l
ontwolni._0111011.11_
=mull
Tt--T1-
III
so
dim
1250
1251
SIVAWAIM,
'4,111
4-
1252
ca o astfel de Intreprindere ar fi aici cu total nerentabila. Ar costa sa zicem cel putin 200 milioane lei
actuali un km. de linie (5000 lei our pe m. 1.), i
1253
Liniile inelare sunt mai putin rentabile dei folosesc Si descongestion'arei circulatiei in ora, darn
ele inconjoara un sambure comercial central, cu un
diametru de circa 2 km. La acest inel s'ar opri liniile radiale 1 1-ar urmari apoi spre oricare alts
directie radials. Acest sistem da bune rezultate la
Viena. In Bucurqti nu avem un asemenea inel, nici
ca artera, nici ca lithe de tramvai, 1 de aceia aproa-
pe toate liniile sunt radiale, vagoanele congestionand prea mult circulatia mai ales in centru.
Schmipff recomanda ca in orarle pant la 200.000
locuitori, fiecare linie de tramvai sa aiba traseul
independent de celelalte linii, afara de cazuri speciale (fig. 833). In orarle cu peste 200.000 locuitori liniile vor converge in anumite puncte (noduri
de circulatie) unde caTatorii sa poata schimba liniile pentru mice destinatie. In Bucureti avem puwww.dacoromanica.ro
1254
ble pentru ca tramvaele sa circule in ambele directii. Regiunea astfel va fi bine legate cu central
i linia va fi folosita.
In ce privete executia liniilor se va considera
www.dacoromanica.ro
1255
1256
is
1257
tea carutabila are 7.50 m. latime, atunci cele 2 linii se pun aa ca sa rimana loc pentru vehicule numai pe o parte a stradei, i anume pe partea cea mai
circulate de vehicule; iar dace e o singura linie, a-
tunci la o latime de 7,50 m. se pune linia la mijloc. De fapt insa o buni circulatie cere ca strazile
R,,
J
Fig. 836. Dispozitia liniei la colturile strazilor inguste.
cu tramvaie sa aiba o parte carutabila de cel putin 10 m. latime, i atunci liniile se aeaza la mijloc simetric LP de ax. Dace strazile au o circulatie
mare, atunci partea carutabila trebuie sa aiba cel
putim 15 m. (mai bine 17 m.) spre a fi loc, atat
pentru circulatia veliiculelor pe laturi, cat i o bands de stationare a vehiculelor (in cazul latimei de
17 m. se pun i refugii pentru ateptarea calatorilor la statiuni de cate 1 m. latime). Cand partea
*
www.dacoromanica.ro
1258
eiruIabili e i mai largi, atunci se Iasi' bande speciale numai pentru tramvaie, i acestea se arazi
fie la margine, ceeace are inconveniente pentru circulatia vehiculelor, dei sunit comode pentru cilitorii cu tramvaiele; fie, mai bine, la mijloc, cand
se recomandi refugii speciale pentru cilitori.
La 22 m. licime a pirtei ciruIabile se poate executa la mijloc o bandi numai pentru tramvae, ceeace eviti accidentele i fac posibili sporirea iutelei
comerciale a tramvaielor.
DerivaIiile de linii ocupi peste 14 m. lungime i
ele se fac cu schimbitori (ace, macazuri) la unghiuri de 1:3 pada la 1:6 i cu raze de curburi de
18-25 m.; iar incrucigerie se recomandi a se face
mai bine sub unghiu ascutit ca rotile si calce succesiv pe liniile transversale.
1259
45^
.16"
...1.
aeaza staIiile ca in fig. 842, iar intr'una triunghiulara cu trei linii, ca in fig. 843.
inele se araza in pavajul strazei legate intre ele
1260
Costul pe kilometru de linie simpla cu toate accesoriile revine la Bucurevi la circa 3.000.000 lei.
4 kzzzzaziAJ
Izz(z_
///,2
go
rff
www.dacoromanica.ro
1261
-44
a)
4-
a)
6)
/1/7/1//
I
Fig. 840. Liniile de tramvaie cu atatiune in fata unei gad.
1262
/8
4.4
www.dacoromanica.ro
L.
1263
c515tori in acel an. In; fig. 264, U. G. am dat repartitia liniilor gi a caTatorilor la tramvai in Bucureati.
Atat metropolitanele, cat ai tramvaiele gi alte mijloace de transport in comun, trebuie sa colaboreze
a
t
Gaffe
4:)
Standard Tie R.
mom -4ason
.11
eo.
1mq
,83.
t. per Ft 14 5 Lb
4>.
810'
H1'6"117(
'tqf
laudard Paves
'1
--ix
Slops
"
e) Autobuzele, gi anume cele cu motoare cu bensunt cele ce intervin acum mai mult, ca'ci omnibuzele cu cai an disparut pretutindeni, iar trolleybuzele sunt in curs de dezvoltare. Numarul for create
www.dacoromanica.ro
1264
neincetat. In Berlin in 1912 erau 9 trasee de autobuze cu 207 linii de autobuze, cu 207 trasuri i
lungime de 81,8 km.; in Paris erau.48 linii, cu 1000
de trasuri i traseuri de 280 km. in total.
Avantajele autobuzelor fats de tramvaie constau
in faptul ca acestea pot urma trasee mult mai dificile ca cele cerute de tramvaie, pot urma 1 strazi
mai Inguste i cu curburi mai multe i mai pronuntate, i cu rampe i pante mai maxi.
Traseele liniilor de autobuze pot fi schimbate on
cand, dupii nevoile circulatiei.
In ce privete pavajul strazilor pentru astfel de
vehicule, cel mai potrivit este cel neted, precum asfaltul, betonul sau lemnul.
In Bucureti actualmente nu este Inca organizata
reteaua de transporturi cu autobuzele.
Amintim ca la stabilirea reteiclor pentru diferitele mijloace de transport in comun in iriteriorul
oraului trebuie facut studiul liniilor de influen0
in felul cum am aratat in Urbanistica Genera la
(pag. 439) ca recomanda Sierks.
In fig. 846 dam vederea unui tip nou de autobuz
<<Greyhound care a avut succes la expozitia din
Chicago din 1933, fiindca se poate uor evacua i
incarca voiajorii, i cuprinde mai multe locuri.
Autobuzele luand o mare desvoltare gi pentru
transporturi la distante pe osele, in multe rap,
mai ales in cele turistice sau in cele foarte mari. au
inceput sa is fiinta adevarate gari pentru autobuze
(autogari). Cladsrile avand astfel de destinatii au
toate serviciile speciale ale companiilor de trans-
1265
,,..r.,,,......,..,
1-si.ri.E....4.1-'
,I.
t
.I
,....._.47,',
?IP
I At
_-.
t. ---:
maamiWara,aimaa. Itr
parcurgand cabluri electrice, din care unul inlocuete inele. In fig. 849 se vede tipul de trolleybus
cu imperials introdus in 1928 la Maidstone, iar in
fig. 850 dispozilia interiors a vagonului. Inventa-
_
_
142.
www.dacoromanica.ro
1266
lit
I l ?,!51
III
in I III
- 5$;
rye
4.411
ta sau stamp cablului cu cite 4 m., deci deplasarea totals laterals e de 8 m. Trolleybuzul nu degaje gaze ca autobuzul, i nici nu produce smucituri in mers ca acesta.
Costul autobuzului pe trasura-kilometru revine
www.dacoromanica.ro
1267
ro
1,4
N
vro
111111111111111111=1. v
.
Ith1DSIretIlt
111.T.
www.dacoromanica.ro
1268
vaiul. In schimb reinoirile sunt mai eftine is trolleybus. Cand traficul este cu o frecvenci sub 10
nuoase i inguste.
g) Aeroporturile, Cand am studiat technica spa1iilor libere am aratat unele condilii de amenajare
www.dacoromanica.ro
1269
mult ca 4 asemenea piste (de lungimi variind intre 150 m. la 2200 m.).
Costul aeroportului se repartizeazi: la curatirea
terenului (cam 70.000 lei pe hectar); pentru aplanare (cam 85.000 lei pe beam.); pentru amenajarea pistelor (cam 75.000 lei pe h.a.); pentru drenaj cam 75.000 pe hectar); pentru luminat, lucrari
de arhitectura, etc.
www.dacoromanica.ro
1270
Costal de exploatare si intretinere al unui aeroport este in State le-Lnite cam de 4 milioane lei anual.
Distanta unui aeroport de calea fermi sa fie intre 1 km. si 8 km. si timpul de parcurs in central
.-&.rurzat:E
1=1:1:111!amulrgeim
17111111111111111
IMAIRPXINIFKIPU
al 67.
naimmagillw
Unite.
www.dacoromanica.ro
1271
Mari de avioane transporturile aeriane pot fi acute gi cu aeronavele. State le-Unite, Anglia, Franla i mai ales Germania au staruit gi in acest mijloc de transport, dar foarte costisitor din cauza aeronavei. Pentru distanIe foarte mari, caci instalatiile
de aterisat gi hangarele sunt scumpe; sau pentru distante mici, ca agrement, sistemul este intrebuintat
de aeronave germane, cu sediul Friedrichshafen,
1272
retiPloeti), dar care sa-1 deserveasca 1 pe latura de rasarit, ar fi necesara mai ales pentru cir
culatie in caz de meetinguri de avialie. Aeroportul
Pipera are un acces mai putin convenabil, care a
trebui imbunatitit, prin o artera ce s'ar ramific.i
din cea noua aratata mai sus, anume din satul He
rastrau spre Pipera.
4
1273
hangarele pe diverse aliniamente in interiorul aeroportului ceeace a micgorat mutt suprafata active a
rJ
1274
1275
pentru urbanist i chiar pentru profan, este evident, caci aprecierea justei valori i deci a posibilitatilor, nu se poate obtine fara evaluare, deci fara
deviz.
in condicii egale igienice, este in fun* de inOcimea constructiilor sau este independent de aceastii
variabila?
Si apoi: costul de instalare a unui ora intreg
este o functie linear'ii a costului pe hectar, sau este
in simply proporcie cu suprafaca lui?
Costul oravilui i inacimea clildirilor. Am vazut
ca satisfacerea cooditiilor ideale igienice ale unui
ora in zonele construite cer ca acolo cladirile sa
fie astfel distantate ca in orice epoca a anului 1),
fatadele for i toate incaperge sa fie cat mai bine
insorate Si ventilate. La o anumita latitudine, am aratat, aceasta conditie se satisface printr'un raport
minimal intre distanta d i inriltimea h (corespunzatare pentru solstitiul de iarna in hemisferul nordic)
i pentru anumite orientari ale planului de umbra,
care corespund la o inclinare certa a razelor soarelui pe linia orizontului. Aceste inclinari ale razelor
solare impun in centrele europene in genere ca inaltimea constructiei (a planului de umbra) sa fie mai
mica decat distanta intre cladiri.
Se observa ca in aceste conditii, la o cretere hi a
inaltimei trebuie sa corespunda o cretere di a distantei, mai mare de cat h, spre a se pAstra aceleai
1) La expozilia din Berlin (1931) se preconiza ca distanlele intre cladiri sa fie de 11/2 inaltimea for spre fatadele la sud, si de
2 on Zniiltimea spre fatadele rasarit sau apus. C. Sfintescu: (Al
13-lea Congres international de Urbanism.
www.dacoromanica.ro
1276
Fig. 858
1277
to 1), ca costul pe m. p. locuibil in o constructie revine mai scump dela un numar de etaje anumit in
sus (uneori dela 3 caturi in sus).
Sa vedem acum variatia costului de instalare a
unui ora in functie de suprafata ce ocupa.
terasamentului,
3)
5) costul lucrarilor de alimentare cu apa, fiindca trebuiesc sporite mult diametrele unor coniducte-
www.dacoromanica.ro
1278
diu pe hectarul de ora mic, ora care nu are nevoie de traiAporturi in comun, dar s5 fie construit
cu case 1 prev5zut cu toate lucrarile edilitare necesare, in ipoteza unor strati de 12 m. fatime, suficienta in genere pentru un astfel de ora (o strada de 12 m. poate avea 2 trotoare de cat 2,25 m. 1
o parte c5rutabil5 de 7,50 m. adic5 pentru 3 randuri de vehicule).
Daca admitem o schema dreptunghiularA, cu
blocuri adanci de 80 m. i lungi de 250 m., deci cu
o suprafat5 de 2 ha. un bloc, atunci circa 4000 mp.
sunt pierduti cu strazile, adica 200/0 dirt teren.
Aceste strazi standard ar costa grosso-modo cu pa-
1279
Mai stint de adaogat costurile unor lucrari i instalatii, care sent concentrate in afara hectarului
cladit, i care pot fi evaluate pe cap de locuitor,
spre a le calcula apoi pe hectar.
Acestea ar fi acele pentru captarile de apa, uzini,
colectoare Si epurarea apelor, diferite edificii publice cu scopuri determinate. etc. pe care le evaluam
www.dacoromanica.ro
1280
Bineinteles ca data inteun ora se executa cladiri mult mai luxoase i mai dense, atunci pretul
hectarului va fi sporit considerabil. Aa se explicI
de ce s'a ajuns la evaluari totale pentru unele orate
existente, ca cele de mai jos i dupa care revine pe
hectar cifrele calculate pe baza suprafetelor din tabloul dat la pag. 297 U. G.:
New-York o valoare de 30 miliarde dolari, fie
4500 miliarde lei, adica pe hectar 53,5 milioane lei.
1281
(pans la 50.000 locuitori), fira a socoti suplimentele pentru largirea tailor de comunicatie, sporuri
de pavagii g. a.
www.dacoromanica.ro
aro
1282
0'
1283
1284
www.dacoromanica.ro
CAP. XI
URBANOTHERAPIA
1286
pitol special se cuvine insa sa intram in unele detalii ale evolutiei metodelor, spre a intelege mai bine
urbanotherapia speciala de recomandat 1 de adop-
1287
www.dacoromanica.ro
1288
*
Z
MI
MA .1
La IA a
1289
ET LONGS MURS
Metres
2002
tow
ti'
q.
3000
Stades
15
20
1
pif
0; 2- 9
By
I.
0.
I a'Ath
AT HE NES
I Paris do able4.17Fylen,
"moo..im
aranienne.
DtocAdares
4Acharnae.
LE PIREE
I eutela
11721.,r1-
Ast_f nN.va.
.a executat al treilea zid, intermediar celor doua anteritoare ale lui Cimon (<<cele doua picioare>>). Pe la
1290
hortorum
Comer, ur7
Murvs SerV,dnUS
Scoperie preistonche
.er*
ji
.,,fl'51furrinahs
. .....
Cd-Mpus.
Aid rtlq.5
raC
0
CapitalluVcl f- o ,.,
Veldbrym
IA
bura
vn
QIN"
.47
own
,11
Caelius
tAventin 3,4,
m,ear
4.
k
n cr.
.:."...ekv."';-7
Arid'
7,4,7
,'S.M" Test,. ezio
1291
www.dacoromanica.ro
1292
(chiar cu 7 etaje zise inquilini), ca acele ale bogatului Crasus, care era proprietarul unor blocuri intregi
(insulae), cu strazi inguste i intortochiate, pe care
1293
Dar epoca barbarilor sosete i Roma e ameninlata. Aurelian pornind intr'un razboi contra Zenobiei, regina Palmyrei, a vrut sa lase in sig-uranfa
Roma i de aceia a executat prin Probus o /Jodi centura, inceputa la 271 d. Chr. i lungs de 12 km. (fig.
864). Aceasta a servit, pana la 1870 d. Cr., i de centura oraul Papilor. El incbidea i cartierull Transtevere, pana la Janiculum. Barbarii sosira insa la
Roma abia peste un secol i jumkate, i, cu toate
zidurile ei, Roma a cazut sub barbari, a fost jefuita,
1294
Oraele italiene evoluau insa mai rapid, i de aeeia au fost imitate i de cele din alte tari. De exem-
plu la Marsilia, pe la 1100, cetatenii au format uniuni (universitas) pentru aliante cu unele orae
ale Ita liei (Genova, Pisa) ; pe cand in regiunile de
www.dacoromanica.ro
1295
(cetatuile) autonome, pe pozitii cat mai greu accesibile, cu dispozitii cat mai complicate gi mai concentrate, formatiuni locale, din care am indicat numeroase exemple in Urbanistica Genera la, capito-
curti marl interioare (fig. 61 U. G.) inehise cu ziduri foarte inalte de piatra, spre deosebire de zidurile altor cetati moldovenegti, care au fost executate din caramida, dar in care se inecau gi pietre in
ciment. Cele doda curti maxi, ce an mai ramas la
Cetatea Alba, sunt flancate cu turnuri de observatie.
1226
unele luciari de adaptare interioara chiar la oraele existente ce trebuiau s5 fie aparate.
Cu toate c5 un Machiavelli nu prevedea marea
transformare pe care o va aduce apar5rei oraelor
armele de foc, in Italia au ap5rut primele orae cu
fortificatii bastionate executate din zidarie, cu anturi uneori pline cu apa, avand trasee stelate pentru tir de amfilada, cu drumuri de acces interioare
www.dacoromanica.ro
1297
t"
-3s,
i itara. El a stabilit, la cele peste 50 de asedii decetati ce a condus, ca totdeauna reuete sistemul
de atac al cetatilor, aplicat pada dupes 1870, i concretizat in imagina din fig. 866, daci se des atacul
unei cetati prin o alts cetate mobiles.
1298
Sistemul lui Vauban, adoptat de intreaga Europa, a schimbat faciesul urbanistic al multor orae,
gi a durat pans in sec. XIX, rand, aparand sistemul
poligonal al lui Brialmont, contra tunurilor cu bataia departe i cu mare putere bizanta, aceasta i-a
luat local, ca dupa cateva decenii sa fie revizuit i
acesta. Centura din continua a devenit intrerupta,
www.dacoromanica.ro
1299
din stransa, foarte larga. S'a ajuns la forturile izolate. Aceasta noua eita.0." a artei militare a uurat urbanotherapia estetica, igienica i economics a ora-
ylor cu putere de expasiune, caci vechile fortificatii stranse au servit, cum am vazut, la amenajarea de spatii libere pentru aerisire i circulatie (fig.
43-47 U. G.).
Armele de foc au impus astfel oraylor o evolutie
spre o aezare in cerc>>, sa formeze aa zisele ca-
pete de pod, cu drumuri ce diverg dela centrul oraului in exteriorul lui. La portile ormului eirile
se faceau cu drumuri formand doua cottui, contra
atacurilor de front Si de flanc. Cand aceste drumuri
erau drepte, se realizau stramtori intermediare, adevarate baraje la inaintare.
Tunul a adus luptele dela distanta, i Vauban a
impus therapeutic-a specials oragelor existente, spre
a putea fi aparate de efectele acestei not acme. Gla-
cisul lui Vauban a fast raspandit ca o retea de aparare pe intregul cuprins al farilor.
Aceasta a fost evolutia urbanotherapiei militare
pada la 1914. De atunci o noua arms s'a desvoliat
perfectionat formidabil pentru atac. Este avionul.
Avionul rastoarna complet i modul de aparare, i
modul de constitutie i constructie ale aglomerati-u1
gem prin aceasta lucrarille efeettuate asupra oraylor in decursul timpurilor, in scopul de a satisface
www.dacoromanica.ro
1300
variatele nevoi ale organizatiei politice, ale celei religioase, ale unei diferentieri din ce in ce mai pronuntate a claselor sociale. 0 caracteristia a acestei
se la gynmaziu. Aceste lucrari ridica Athena tiranilor Pisistratizi la un nivel chiar mai stralucitor
www.dacoromanica.ro
1301
dar urmand i o doctrines esteticci inspirata din idealismul dui Anaxagoras, prin care el a sirutit cu
claritate viitorul.
Inteadevar el avea credinta in progres, era optimist i mai ales era om de stat patriot. El era convirts ca echilibrul social este prima conditie a fericirei; el combate anarhia, mizeria, lenea i ignoranta i se traduete sa inalte persoana morals a cetateanului, sa garanteze demnitatea institutiilor, in
timp ce asigura i prosperitatea generals, prin infiintarea de colonii la adapostul armatei i marinei.
A inceput lucrari somptuoase pe acropole, din
acele care au fixat pentru totdeauna idealul colectiv cel mai sublim. Dela 446 la 438 i. Cr., a construit Parthenonul; de la 437 la 432 i. Cr. Propyleele, i numai aceste ultime, au costat 2000 de talanti (peste 12.000.000 fr. fr.) i aheseionul; apoi a complectat gymnaziul.
In toate aceste lucrari aa de unitare in factures,
s'a simtit conducerea de stapan a lui Phidias, care
impunea o discipline severs tuturor artitilor pui
sub directiva sa i carora le distribuia o educatie comtma, conditii atat de neintelese i detestate astazi.
www.dacoromanica.ro
1302
Cu toate ,acestea executia aoestui program de urbanotherapie estetica era subordonata unor consideratiuni foarte diferite, uncle tecnice, altele politice
sau religioase, care ingradeau mult libertatea in alegerea solOunilor. Cu oat autoritatea lui, Pericles Inca nu era stapan ca sa aleaga, dupa voia lui,
PLAN DE L'ERECHTHEION
Metres
I Eta astuel COMpieL64
PORTIQUE
CLLLA DE
CEIL,A
....
POSEIDON-
ATHENA
ERECHTHEE.
POLI;AS
Substructions
- IF
,
byzaritines__
111
Pos:e.
:on
t,ch:thee:
www.dacoromanica.ro
1303
ri,-erteniet9?
rF
EI
-c
.1-
1304
Ceramic, in jurul agorei vechi de aci, care era dreptunghiulara gi de cateva sute de metri lungime, se
aflau porticuri, temple, edificii administrative; jar
alaturi era agora comerciala, dar cu hemicicluri pe
specialitati negustoregti. Aceasta agora era inconjurata de strazi Inghesuite cu pravalioare, dupa care
se desvolta cartierul popular Melites, pans in cartierul de mizerie numit Koiles (scobitura). Aci saracimea igi facuse nigte locuinte, adevarate alveole,
cand scobite in inel, ca acele de troglodyti, cand adosate la rapa stancoasa sau implantate pe mici terase taiate in calcar, ansamblul dand un aspect de
scobituri ca de vietuitoare subterane.
Mai era gi un alt targ sub cerul liber, langa care
se gasea biuroul agoranomilor (inspectorii targului), apoi porticul cu 100 coloane al bibliotecei, daruit de imparatul Adrian oragului, care avea doua
etaje.
1303
luliu Cesar a fost primul care a imaginat pla-.nun pentru infrumusetarea Romei, dar adevarata
era de infrumusetare a fost sub Octavian August.
Pacea de care s'a bucurat, i-a permis ca inteun
singur an (28 i. Cr.) sa reconstruiasca 82 de temple. De aceia nu avem intentia sa inirarn aci toate
lucrarile de amenajare a Romei in timpul lui August, ci numai sa arAtim metoda lui, care consta
in congtructii i in organizarea administratiei ur-
lane.
Augustus a vrut sa transforme o parte din Roma,
care era inghesuita i incalcita, strapungand strazi
noi i ridicand constructii noi in cartierele vechi.
www.dacoromanica.ro
1306
1307
tul imparatului, celebrul Agrippa, care s'a inrudit prin alianta cu Octavian August, casatorindu-se cu sora lui Marcellus, a devenit marele edil
al Romei, i a construit terme i bai publice de
mare lux i. apoi Pantheanul, consacrat zeilor protectori ai casei lui Augustus. Acest monument avea
o arpanta in bronz, dar materialul a fost ridicat
la 1625 de papa Urban VIII, din familia Barberini, care a facut din bronz tunuri pentru Castelul
Ingerului. Aceasta a facut ca populatia sa spuie ca
ceeace nu au facut barbarii, a facut Barberini>>.
Dar Augustus a infrumusetat i malurile Tibrului 1 insula. In timpul lui majoritatea edificiilor
s'au executat in marmora greaca i italics. sau din
porfir sau granit din Numidia i Egipt, in loc de
caramida ca mai inainte, aa ea nu este metaforica
pretentia ca acest irnparat a primit Roma de caramicla si a lasat-o de marmora.
Sub Nero s'au realizat not transformari. 2n urma
incendiului din anul 64 d. Cr .din cartierul marelui tire, in mijlocul magazinelor pline cu corabusail. Sase zile i base nopti, 1 apoi dupa o intrerupere, alte trei zile, focul a mistuit doua treirni
din Boma. Din cele 14 arondismente ale Romei lui
Augustus, numai 4 au scapat. Pierderile istorice Si
de bogatii de art an fost considerabile. Neron a
profitat de aceasta ca sa reconstruiasca un ora
nou, cu strazi mai largi i mai drepte i cu uiete.
Am putea spune ca primul plan de therapeutics
urbanistica a fost conceput de Nero, urmarind In
primul rand problemele de estetica. Aa afirru5
Tacit. De pe Palatin, Nero a intins o cale suspendata peste acoperiurile caselor, ca el sa paatI
merge de la palatul sau sa faca vizite frateilui sau,
www.dacoromanica.ro
1308
Jupiter Capitolmul. In jurul Palatinului el ii sporea necontenit gradinile sale, fie prin moteuire,
fie prin simple confiscari; i apoi, ingloband 5i un
cartier ars, a rotunjit un intreg domeniu, unde i-a
construit <<casa de aur>>, inalta de 35 metri. In fata
ca 1
Colossul din Rhodes>> una din minunile antichitatei, Descriptiile ce au limas asupra palatului i
gradinilor si a ingtalatiilor minunate de aci, arata
de ce visuri monstruoase si fara masura era animat Neron.
Imparatii ce urmara an intrebuintat vastul teren pentru alte lucrari de utilitate publics, precum therme, temple, colosseum. Traian a dat ordonante care limitau inaltimea constructiilor la
Roma la 60 i 70 picioare.
Tot ca lucrari de urbanotherapie socials putem
considera programul intocmit sub Imparatul Con-
evul
1309
ne, care formau in totul un schelet stelat triunghiular de artere, in care acele objective sa fie
puncte de perspectiva. Trei secole au avut de aucru, pe baza acestei scheme de plan cu obiectiv
estetic, in care timp s'au creiat in ochiurile dintre
acele artere man spatii libere, in care lucrarile de
arhitectura au incadrat piete celebre, ca Piata Sf.
Petru, Piata di Spagna, Piata Navona g. a. 11.
Tot ca lucrari de urbanotherapie cu caracter
politico-social gi cu o pronuntata grije de estetica,
consideritn gj lucrarile lui Napoleon III, executate in Paris, intrebuintand in acest stop energia
unui Haussmann. Am aratat ca Napoleon III a avut
aceiag conceptie despre tutilitatea politica a infrumugetarei oragrului-capitals, ca gi Octavian August;
gi ca, Inca astazi opera haussmanniana este consi-
Roma).
www.dacoromanica.ro
1310
Inv* Inca odata ca estetica procura in majoritatea cazurilor mai mult probleme de therapeutics
locals, de cat generals gi ca, acei mecenati care se
ingrijeau de opere estetice urbane gi le foloseau,
le s pl'iiteau din fondurile lor.
In epoca corutemporana, sa zicem de adevarata
democratie, insa, politica urbanistica a statelor a
devenit o politica economico-sociala gi una igienico-socia15, cea estetica ramanand pe planul al doilea.
Ne vom ocupa dar separat de acest aspect al urbantherapiei sociale gi vom vedea astfel marea diswww.dacoromanica.ro
1311
finele republicei i in timpul imperiului, toate bogatiile au afluiat i odata cu acestea toti. meteugarii
i artitii orientului. Daci in Roma, pans in zidurile aureliane, nu gasim lucrari importante cu caracter pronuntat economic, sau speciale pentru circulatie afara de acele de pe malurile Tibrului; dar
intalnism in timpul imparatului Octavian August
marl lucrari pentru portul Romei, la Ostia, la gurile Tibrului (Ostia Tiberiana), ora de pur comer!.
www.dacoromanica.ro
1312
1313
mei de la 1663, adusa de parecii corabiilor olandeze i cuibariti in vechile case de lemn din port.
1314
Parisul este oraul pe care it putem lua ca exampin de evolutie al urbanotherapiei in interesul circulatiei, insa dup5 1852, dei Inca dinainte de Ludovic XIV se executau acolo lucr5ri de transformare, dar in conceptia infrumuset5rei oragului, conceptie rAmas5 la not papa astazi, neevoluati chiar
la specialiti. Caci in adev5r, se lucra sistematic
numai pentru interesul politic i estetic, cu creatiuni sporadice i fragmentare: ici un palat, dincolo
www.dacoromanica.ro
1315
144).
1316
www.dacoromanica.ro
1.7V;
tuiliondir s
t.
st,17-6e;...7-W
''
_,.
t7..
I
V.
.. ( 3.
/ L'i-
4.....
.1.....-,..
''Y
:....1.il!2-+,-- .:
,..:.7.
'''-..7,rt
,- 1
,..;.-J -ti
.,
---r -17
,,,, (6,e.:.:-
.L'4
'''' V. "..1
., ..4".'",...
---'-ie'
, , -..
"'sr.-.
li
."-
A. ,
..-...
;a.
,
.
s
s)'s
,-
&Its
:.
www.dacoromanica.ro
1317
de care se simtea mare nevoie (dei apa la un moment dat se pompa din Sena tocmai de langa gura
unui egou) ; cimitire noi, abatoare, mai ales canale
de navigatie i poduri peste Sena, caci Napoleon
spunea: inainte de a face cheltueli inutile, sa le
facem pe cele utile>>; i: sa ne gandim intai la oameni, i apoi la arhitecti>>.
1318
Planul lui Napoleon III i realiz5rile lui Hausmann an cuprins: creiarea de noi artere de comunicatie cat mai largi, pentru legarea ga.rilor; asanarea unor cartiere i crearea unor perspective; cateva spatii libere, piste Si parcuri (ca Monceau 1
cel de la Vincennes); o extensiune spre Bois de
Boulogne de care s'a interesat in deosebi Napoleon i), cu cateva incomunari, (adic5 a celor 400.000
www.dacoromanica.ro
1319
riclicau 1 protestari puternice, an adus marl duTnanii lui Haussmann, in cat mereu se anunra
public (lisp aria lui. Imparatul a trebuit sa inainteze pe Haussmann ca Ministru al Parisului, spre a-i
4a mai multa libertate de actiune. Totui, 'Ana' la
urma, Haussmann a fost revocat, dupa 17 ani de
.conducere, din cauza atacurilor politice pe motive
financiare i din cauza conjuncturilor politice. Dar
www.dacoromanica.ro
1320
predominarea in conceptie a interesului politienese, sau prin lipsa de estetica (Souza), sau prin
abuzul liniei drepte (Morizet). Se da ca exempla
chiar cuvintele lui Haussmann, relative la actualut
bulevard Voltaire (fost Bd. Prince Eugene) ..raspunde evident la nevoia militara. El taie cu o tale
dreapta de vedere libera, proprie tirului artileriei.
cel mai periculos focar de insurectie>>.
www.dacoromanica.ro
....
l
,,--
, .'-'
%.
.."
<ft....7'
__:.......,,
,.....):\
----z,,--.
/7
,-.?:,.-4-,-.
....''..3
...
-,..
,,,._
X..,.....
.......
,..
'
.
1,
-',
\-,...
/-5'.,
...,
i.......
''N
'.
---....
..,
.7
-1
\/
:.
A,
'
.
_,
..4..,..
'
N.'
..'
,,./.
.....
_..,,eit't '`-
.r-
..Z.;'7....,
....,.
4.
/
:
sr
....,..:.:
\ i ..,
:WO
1i
..........1,...-.--,
'k
r-
e.
4.,
,,,
'.7.-----.h
,V/,,,
y.,
_,,
..-..A..,--;
\,...,/.
,,%-,i,
4
',.,,..::
.
-----c:
..,A;.,./.
_.,
. ...
..,..
;....,..........
iv --.L.....
v.
i-4".
/,,
7
..--
4i.\'' `1..
/...,..t3...A
,..
\ ''''R'
',,
.I
''7.
'''''k''`,..--
0
%
' ''',*
.....
*...
--".......
'''.--..7..-'''''
,
..,
`,.
1
4
..:
11
.,,,,t? 3 4. t .,..
..
...
--........,'
.4-
-4''
\k
.-
,,,,,t7A.---,---
/,.-
oe \
0,
i"S. t: -
";7"---:...,..
'.."---..-1/
1/41
, .....-r---_- .......
116,
if
...
www.dacoromanica.ro
132!
pocei sent iertate, din cauza amplitudinei lucrarilor efectuate i din cauza noutktei lor, din cauza
serviciilor ce acele lucrari aduc astazi, indiferent
data cu cheltuelile facute se putea realiza ceva
mult mai bun (ceeace este sigur), de ex. prin un
Chabrol. care a trait o epoca prea defavorabila spiritului i pregatirei lui. In urbanism, cum pe drept
spume Morizet, numai realizarile conteaza.
Operaciunile financiare. Lucrarile, comandate de
Napoleon i executate de Haussmann, cereau fonduri imense, pe care Ministrul Parisului le-a gasit
1322
zilnic al ormului.
Dar Haussmann a scomptat i mai mult
El a jucat pe viitorul imperiului, pe continua cre:::tere a Parisului, i a facut uz mare de credite nelegale, spre a evita formalititile plicticoase ale imprurnutului.In acest stop a lucrat cu aa zisa Cassel
a lucriirilor>>, pe care a infiintat-o la 1858 pentru
acordarea cle aN ansuri, si cu sistemul Bonin-dor de
(lelegatie>>, care constituia o a doua cas'a, distinct
de prima, servind special ca sa aehite indemniza'rile
www.dacoromanica.ro
1323
peutica urbana, ci poate mai curand, mutilare urbana; in mice caz, se incarca de o raspundere care
poate fi cand-va sanctionata.
Asa dar concluzia noastra este: lucrarile haussmanniene nu reprezinta tot ce se putea face mai
bun, nu stint nici lucrari a caror repetare mai poate
www.dacoromanica.ro
1324
www.dacoromanica.ro
1325
intr'un euv5nt lucrarile care transformau o aglomeratiune existents dupa principiile desvoltate de
not in Urbanistica Genera la la capitolul igienei urI)anistice.
Toti urbanistii moderni pun acest fel de therapeutica urbana in fruntea oricaror alte preocupari
-urbanistice. Este adevarat ca astfel de lucrari sent
www.dacoromanica.ro
1326
1327
1328
0 chestiune prelabila ce se pune este: toate oraele trebuie supuse acestei operatiuni sau numai unele din ele, i care anume? Dupa aceia von examina care sunt cerintele pentru o astfel de adaptare i la urma in cc mod i in ce miisura s'ar putea
realiza acea adaptare?
Experienta recenta ne-a aratat ca razboaiele se
due intre natiuni tot aa de intens ca i intre annate. Prin unnare va fi supus atacului intregul teritoriu national, nu numai cel ocupat la un moment
flat de o armata in pozitie de lupta. Pe de alts par.
te din ce in ce mobilitatea armatelor este mai mare.
grin multiplicarea i perfectionarea atat a mijloacelor de transport, cat i a tailor de transport, cat
i a posibilitatilor de creiare de adaposturi, depozite, etc. De asemenea nu trebue sa admitem a priori
.Nalabilitatea unor conventii de nonagresiune sat].
www.dacoromanica.ro
1329
sa ne arzam in ipoteza unei not evolutii a artei militare care ar face inutile atacnrile sau apararile arum cunoscute.
www.dacoromanica.ro
1330
germanii pretind ca au doborat cam 6800). Se pretinde ca francezii ar fi fabricat in timpul razboiului
peste 67.000 avioane, englezii cam 50.000, germanii
cam 47.600 1 Statele Unite peste 11.000. In fig. 873
1331
Prin urmare atacatul avand i el destule resurse nu va fi lovit de cat in adevar la objective
unde pagubele cauzate pot fi foarte mari, caci i
riscurile 1 costul atacului sunt destul de mari.
1332
In acela limp insa desigur ea este bine, este reeomandabil ca tot ceeace se sporete sau se realizeazI
peutica urbanistica.
In acest stop trebuie sa trecem la a doua chestiune, adica sa examinam cerintele pentru o astfel deadaptare i ca urmare se impune sa eunoatem efectele noilor mijloace de atac.
Noile mijloace de atac, i care mint conjugate, au di-
ferite aspecte pentru studiu: tunul, aviatia, chimiabombele, bacteriologia, care toate concurs sa produe.1 diferite feluri de efecte distrugkoare: sfaraii.eendii, otraviri, epidemii.
Vom examina aceste efecte numai din punct de
vedere urbanistic, adica in deosebi efectele asupra oraului in general i asupra cladirei in special.
Bombe le pot produce on care din efectele sus aratate, dar bineinteles acestea sunt specializate pentru fiecare efect deosebit. Tunul i aviatia sunt aparatele de lansare a bombelor asupra ormelor.
Bombe le brizante produc efecte contra carora a-
proape nu este de luptat. 0 bombs de 50 kgr. ruineaza o case cu 4 etaje, una de 300 kgr. distruge mai
www.dacoromanica.ro
1333
tra bombelor explozibile (brizante) adaposturi subterane i adaposturi aeriene, bazandu-se ca un strat
de 4 in. beton rezista 14 efectele bombelor de o toilia', care distrug pe o rdzii de 3 m. Adapostul subteran nu ar apara cladirea, ci numai persoanele ce
se refugiaza la timp acolo. Adapostul aerian protejeaza i cladirea i economisete i din stratul de
;-
3'"
--T
_1
1m
A
- o.o8
3^
--4. o.2ct
.
c/;
/.;%
I B 1=
0.08
uu
beton, data se iau masuri Si se evita burajul (incaperi puternic inchise, unde ar patrunde bomba explosibila). Conditiile de constructie ale acestuia se
vede schematic in fig. 874. Ventilatia sa fie asigurata; accesul sa nu se surpe; se va ajuta ricoeul; stalpii cladirilor sa fie de otel (osatura puternica, iar cloazonarea orizontala upara mai ales
in etajele superioare). Insa zidurile exterioare sa
fie puternice, mai ales la partile joase ale eladirei
(contra suflului bombelor). Se pot face protectii
ale zidurilor i ferestrelor prin un fel de scuturi
4'
www.dacoromanica.ro
1334
Fig. 875.
Divozilii la rliIdi
i <anti-unit>
<ainiga/..>
pc. to 2000 grade; iar apa in loc sa le stinga produce amestecuri explozibile cu efect i mai distrugator. Americanii au construit bombe incendiare cu
fosfor alb, i acest material stropete mari suprafete producand arderi si distrugand tot ce ating, to-
13.35
\I/
/ //,'M'
//
// //
7/'
/ AI
z
/
"/ "/7//
/ /
.7/
NAVEL L SJI
".1(4.1fr
1
ow,
ILI
1-1-rV2-1-..2-.
pAMANT-VECET.IL-
4,
...,
I'.,-.5,..:..s1:.;C-7::---11-!:!i-f-1.
...-.ALL-
LAE
//,/
Yentiiator
o/
CraTercle nvel:
sew
511
\.
SC,
Fig. 877.
cat a se intrebuinta in orar materiale neinflamabile, de ex. beton armat, i o constructie cat mai rara
ca sa se propage greu incendiul Si a se reduce prowww.dacoromanica.ro
1336
babilitatea lovirei tintei. Bombe le incendiare find upare, un acoperi mull inclinat i din beton
armat sau din grinzi de fier invelite in beton, este
o aparare eficace.
Bombe le toxice servesc la ceeace se numete ga-
ferite metode, din care unele par exagerate i impocibil de realizat, mai ales in centrele existente dense,
cu atat mai putin realizabile in centrele unde populatia e mai rara i deci mai putin sub influenta economica a marelui capital.
Unele metode pot fi aplicate numai la oraele noi
comandate, cum s'a intamplat in Biusia Sovietica sau
in Turcia (Ankara) sau chiar la extinderilc realizate prin executarea unor cartiere noi.
In orice caz apararea contra gazelor impune ca
pe viitor sa se evite dezvoltarea orarlor pe fundul
vailor (contrar ceeace se facea pada acum), ci sa se
aleaga pantele dulci, spre o vale catre care gazele
www.dacoromanica.ro
1337
s5 se scurga usor spre terenuri nelocuite, tar strazile sa fie dirijate spre acea direccie.
.cite metode pot fi aplicate deseori nu numai
contra gazelor, dar si contra distrugerilor, de exempin masurile pentru asigurarea subterana a canalizarilor (apa, canal, electricitate, comunicacii) prin
pavaje de ex. de beton armat (nu de lemn, caci acesta se imbiba cu substance toxice) ; prin fractionarea conductelor (sau asezarea for in canale intarite) ; prin strazi largi si mai ales introducand gradini de facada, pentru inlesnirea circulaciei si ventilatiei gazelor, on pentru evitarea intreruperei comunicaciei prin efectul distrugerilor bombelor. sa
se evite strazile infundate.
1338
.0fiLori
115
/111.1171r,
S1,CTIE
-__,
FTEL1171.
$1'
S'S
Ti
'
j
4,14.1_171.
IM
14..ac
POST II CUPVICE
nOt,12
SUGLA
Autoritktile vor fi risipite in orag, nu concentrate. Din acestea vor amine in oral numai cele
www.dacoromanica.ro
1339
comunale, uncle de judet i cateva de stat. Clidirile pericoloase vor fi scoase din ora la distante
mai mari sau mai midi, dupa caz, precum fabricile,
uzinele de alimentare cu apa, cazarmile, depozitele
(mai bine ascunse in paduri sau executate subteran), aeroporturile 1 hangarele de mioane (uncle
tari au ascuns subteran hangarele).
Cladirile cu caracter public, care atrag aglomeratiuni (biserici, teatre, coli, etc.) nu Nor fi admise
de cat in parcuri sau in mari piete, de uncle publicul sa se risipeasca repede in caz de atac. Deci cetatile unn ersitare concentrate, nu stint recomaadabile.
1340
rezerva de tuburi de oxigen, scule de sapat etc, Intrarile trebuie sa fie etanr i se acopera cu panza,
formand gas (ea la jaluzele). 0 alts perdea-cortina
este arzata in interior, impiedicand eirea aerului
de acolo.
4 Arr
.' I' M.
,.
, ,, 4
ir
tfasrazie
eAr/Ar
..4
4,
Tratans.
O
IX
LI
9.steptarep
Dins
gr,
Er
ep r e
Cr
dr t I WV
Ca/,r
Uentil.etie
Oct
.0 1
OeeeZ01
Des beacat
./A7.42
410
Zilyarywrosis..
V C. -
ZA4 110774/7122.
Fi
cralle
VgAA
r "mom- #
Ivbricat
0 Tratans.
Asiam
//,4
IMPASO
VR CU.912f
/rya br4 c at
R ezermi
IS/RI
W. C.
iii i/
De.shriia
'Vedic
SCAR A:
ri
"-"I
3
4
s
Fig. 879. Post de ajutor medical.
I
Sy.t
) /J.
./
t
%As
..
pr
Irt.V.
fI
Ain
ft
r..
41.
4')
frc
r
Let
;.
:gi
7I
AO.;
'1
2
r.
www.dacoromanica.ro
1342
alta pentru sufocati) ; doua sali de tratament, doua pentru vezicati (una barbati, alta pentru femei), doua sali de duuri, doua sali de imbracare, o sala de evacuare.
In fig. 880 dam o vedere din avion a centrului oraului Bucure,ti, din care se ede cat de putin corespunde cerintelor urbanistice militare actuale; iar
in fig. 881 o transfortuare propusa in acest stop de
catre Lt. Colonel Roatii, care face tabula rasa cu
proprietatile i cladirile existente, dar ne surprinde
faptul ca. daca s'a conceput ca posibila o astfel de
operatie s'a pastrat totui nerationala dispozitie a
strazilor existente (eel putin a celor secundare) care in urbanotberapia radicala propusa nu mai reprezintau nici tin impediment.
\Afel tie solutii nu stint realizabile oraselor exist .nte, ci numai unor cartiere noi, i Inca i acolo in anumite conditii prielnice, economice ti
legislathe. In cazul acesta. o urbanotberapie adequata ar fi cea numitia prin duminare marginal4>>.
combinata en asanarea, i de care ne N om ocupa
mai jos. Urbanitii. ingineri si arhitecti, sunt pregatiti pentru astfel de solutiuni. (idea li se pun la dispozitie asa dar, instrumentele necesare de ordin fiN
nanciar i legislativ.
52. Urbunotherapia sociala avtualii.
Fig. 881. Transformarea rentrului (Universitatea) Bum retilor sere a core -punde cerintelor urbanismului
www.dacoromanica.ro
1344
vor fi in cele mai multe tari, desigur in grade diferite, influentate puternic de nevoile generale ale
populatiei, adica in timpul de fata, cele economice
i igienice in primul rand, 1 apoi i cele estetice,
dar in vederea educatiei corpului i sufletului masselor.
1345
Bucu-
www.dacoromanica.ro
1346
lutionare a problemelor ce se pun, repetam ca trehuesc studiate la inceput nevoile reale ale orasului
considerat, i numai apoi se trece la fixarea yi enuntarea chestiunilor de rezolvat. Iar dupa ce se
stabilesc tnifloacele posibile, atilt existente cat i de
creiat, se cauta i se determine solutiunile spre a fi
concretizate in proectul urhanistic.
Nevoile reale, de pilda pot fi stabilite dupa normele generale ale technologiei urbanistice, cu care
ocazie recomandam din non sistemul cu <dinagitti
analitice>> al lui Danger, fie pentru planul istoric,
fie pentru cel sanitar, fie pentru cel economic 1).
1) R. Danger: (KCours d'Urbanisme).
www.dacoromanica.ro
1347
Reproducem in fig. 882 planul sanitar pentru oratail Angers (Frantal la care s'a avut in edere ca
date constante creterea populatiei. mortalitatea.
.DtlinKT10f11.$
rdkAli141
AROTA 71i K....;01,1!
aCC64117144
OK.WrAti fi,1.
re4riia
nataliatea, tuberculoza, febra tifoida, starea generals sanitary i cauzele acelei stari. toate acestea in
a.
1348
menajare al regiunei Bueurqti1) pot fi gAsite procedeuri pentru stabilirea nevoilor unei regiuni, cu
care ocazie am fixat problemele principale urbanistice, care trebuie s5 stea i vor sta in once caz_
la baza unui astfel de plan. Tot acolo and aratat i
in ce sens pot fi eisite solutiunile realizabile prin
mijloacele de care se poate dispune in epoca noastr5
aici.
Mijloacele de actiune urbaRotherapeutice. Inoricare din grupele sus aratate ar c5dea un ora,
stint de aplicat dou5 categorii de mijloace de actin-:
ne: unele de concepcie proectivii 1 altele de realizare.
. .
1932.
www.dacoromanica.ro
1349
de ridicarea sau coborirea nivelului axului existent al partei carutabile a strazei sau pietei pe unele portiuni, sau numai a nivelului trotoarelor.
Sa se evite insa trutoarele cu trepte in sus sau in
jos fats de partea carutabia, caci e nepractic, neestetic Si uneori denuta i lipsa de pricepere sau neglijenta in executarea lucrarilor. Pe Bd. Brkianu,
din Bucureti, care nu e nici macar devenit istoric,
se observa astfel de solutii nerecomandabile.
In ce privete profilul transversal, ameliorarile
pot prevede largiri sau stramptari ale strazilor sau
ale unor portiuni din ele, sau chiar -creeri de spatii
libere, laterale sau cuprinse in traseu, precum piete, gradini, . a. cum s'a procedat cu terenurile unor foste fortificatii.
Cand se proecteaza asemenea lucrari de ameliorare, trebuie sa se alba in vedere mai ales situatia
financiara a oraului, precum i legile speciale ale
tarei, adica in Romania legea de expropriere, legea
administratiei locale . a. cum am aratat. Caci in oraele existente lucrarile acestea de ameliorare nu
se put face fara a introduce modificari proprieta-
tilor_ particulare on fara restrictii la cladirile existente. Prin urmare dau namere la cheltueli mari,
1350
De aci rezulta ca practica ameliorarilor prin aliniere la strazile existente din oral, adeseori nu
poate corespunde decat partial principiilor teoretice indicate in Urbanistica Genera la, aa ca va
fi rezultanta unei intregi serii de conditiuni speciale locale.
Este de observat ca ameliorari importante la traseurile i mai ales la profilele in lung ale strazilor
sa nu se aduca de cat in caz de necesitate i daci
se poate, numai la arterele importante de circula-
dificarile profilului transversal, care sunt mai adesea largiri de strazi, sunt 1 mai costisitoare, iar
realizarea for cere im timp foarte indelungat, daca
nu se recurge la exproprieri deodata pe intreaga
strada cum s'a procedat la Chicago (fig. 252, U. G.)
1351
Dar prima condicie a eficacitacei unei therapeutice urbane prin mijlocul alinierei este tocmai stabilitatea ei. Nu se poate ameliora ceva care in esen-la are ca atribut imobilitatea, prin o continua oscilatie; calificacia de vandalism, Guerard ar schimba-o
in canibalism. www.dacoromanica.ro
ti
/Y"":44.'/Zr
t
t
.I
Yri.ki
,Vonh,
(.
S.
:1)';')'"?1
1).44pri
.1'
44:..,
416
'A
o
-''
I'n
,.......,
V.
4;
.1
r.D
I,
n _,-,----*"..
,h.., . ""
CX.1
.:
I'
If ..
.1.2
....i
\ \FO
\
'T`.-. "*"..
4.-1
14.
,
4J C
...
'4..,..riell"
$., - I
L
-.
-
Fig, 803. Exemph; de ptodificriri continui in plauuri do aliniere din Bucureti, instate de 19141
www.dacoromanica.ro
1353
ca acelea ale pietelor, sau pentru obtinerea unei veJeri libere necesare circulatiei la colturile strazilor.
Cu totul exceptional se face apel la procedeul ali-
1354
t.
g0
to
top
toe
1355
1356
1357
favorabile unor astfel de idei din cauza dificultaTilor ce intalnesc cu proprietarii riverani.
PLL1111.1 MAMMAL CARTIERULUI FUNC11011ARLOR
611ff az.
Sr c.
cc--)c-3:=E300,30c3p
gala
rc=3::3E:=1:3dF3P:3C331=I:1_3'==
,:611
Leven( fa
Cand intervin largirile, fie pentru mini rectificari, fie pentru inlesnirea in o masura oarecare a
circulgiei, se pune int
'data largirea sa se
faca numai pe o parte a strazei, i pe care parte a_flume, sau data e bine a se face pe ambele part,i ale
strazei.
www.dacoromanica.ro
1358
1359
pe langa largire, se urrn5rete, la o artery important5 de circulatie, realizarea unei perspective anumite, sau oarecare modific5ri in directiunea axului str5zei. Atunci suntem fortati a impune uneori
Firgiri pe ambele laturi ale str5zei i cu cantit5ti
chiar inegale i variabile pe diversele portiuni.
Cand urm5rim sa deschidem piece sau spatii libere, adesea trebuie s5 recurgem la exproprieri totale, chiar pe zone adic5 pe suprafete mari dincolo de aliniamentele noi proectate. Alteori se procedeaz5 concomitent la comass5ri, despre care ne
vom ocupa mai jos.
Odat5 cu alinierile, uneori mai trebuie s5 prevedem, de obicei la nodurile de circulatie sau in ime-
diata for apropiere, spatii libere suficiente, necesare pentru statiuni de tr5suri, diferite accesorii edilitare, etc.
In urbanohistologie am ar5tat c5 alinierile pot fi
ale stradei, ale cladirilor sau ale ambelor confundate sau independente (pag. 984). Utilizarea fleareia din aceste alinieri sau combinate intre ele, se
face dupi cele sus aritate.
Alinierea numai a cl5dirilor se poate face mai cu
uurinti in cartierele noi, este de o aplicare econornie5, dar nu poate fi realizate lari lege precise i
f5ra planuri de detaliu.
Uneori alinierea cla'dirilor a fost consideratA ca o
<<expropriere deghizat5>> i atunci intreg-ul avantaj
financiar dispare.
1360
111! Ma
1111,11tp
NEIN& Mali
11111n,1111 P
.110k 1111i
rz- pr w
;
ai
Jrw
faimin awl
fit
NM MN I I eta
../
a;
1111
Pi
f..
NM ea
41
!.,11W1
Fig. 888. Proectul Humie i Erith pentru amenajarea prin strapungeri a cartierului Norrmalm din Stockholm.
genie pentru motive estetice reprezinta un lux costisitor, spre deosebire de cele pentru circulatie, care,
In anumite conditii, pot fi frumos ,Si inteligent lux.
Am propus mai recent unele artere de obtinut prin
strapungeri i la Bucurevi, de ex. artera inelara, fig.
281 U. G. Proectul premiat in 1933 al lui Humie gi
Erith pentru amenajarea cartierului Norrmalm din
Stokhohn, propane asemenea mai multe strapunwww.dacoromanica.ro
1361'
geri (fig. 888; comparata cu fig 889)'. La Kama, fuerari multe pe scare mare, an fort realizate asemenea pe calea strapungeribar, ca de 'ex.. cele pentrir,
calea Imperia (fig.. 355, U.. G.)...
Aceste exemple nu ieamna.ca sl se abuzeze destrapungeri. De oarece eel sum recomandabile numai in interesul cireulatiei, proectul for trebuie sal
\ v770 L_DLDri
I
Jr-71Q
LI;
; IL;
41
moms@
ts
\//%';
mi
Is
40E7,
te4lIkt
'ks
mixft-,
4s.:,
st4.1k7th
2."M
DIEffritE9
OCSZ5
0
OltiLAR.
F-65
ASV
,8
E)
N/7
eiT51.40,
EIV4-11r
!IC
NORA
470.
014.
fl Ct,*
Ot CI=
1
I
*:"%
de strapungeri; in toate directii14 fans, a. ne. prect,eupa de scopull noiro crearjuni: i: de rimcgas stra-zilor existente. gi propuse as inteo; retea: de. camas
san. de, confluetea.
www.dacoromanica.ro
1362
.A.
441, .P:";.,:;.
'-
ware, adic, unele iau o parte din traficul unei artere importante (ca unele stfazi din fig. 281 U. G.)
altele care evitii desele incrucieri, spre a nu intreta'ia o artery important i de eireulalie, cci i-ar micnra enorm debitul (fig. 262 i 263 U. G. ) .
www.dacoromanica.ro
1363
411API
ygrags avjgr4
(ArpsonfInN
se -"'"
`1
C
1 L. I_ IL
r
Fig. 891. Comassitri dupii planul dela 1847 executat in cartierul
Sf. Gheorghe din Bucuretti.
portanti, altfel circulaIia in loc sa fie tnlesnita, devine i mai incurcatg, i mai expusi accidentelor.
A ciuta creiarea de sisteme de retele de &a de
www.dacoromanica.ro
1364
tru prima oars in proetcele din 1847 pentru reconstructia cartierului Sf. Gheorglie din Bucure.gi,
ars in acel an (fig. 173 U. G.). Proectul, indieand
i situatia.anterioara, se vede in fig. 890; iar in fig.
1365
Uneori insa comasarile proprietktilor suet absolut necesare i in cazul cand blocurile (insulele)
cer o ameliorare a formelor on 'dimensiilor for (a
le sport sau micora adancimea on lungimea, asu
chiar a le da forme regulate). Recurgem in acest
scop fie la alinieri importante cu rectificari de
strazi, fie la strapungeri de not strazi sau chiar la
inchiderea unora existente. Numeroase astfe,1 de ca-
-4- -VNs
-Ws
\\\
N,
......
.1.
1366
rile prin buns invoiala sunt foarte dificil de realizat in practica, dei teoretic par foarte lesnicioase.
J. Stiibben in Durchfiihrung von Stadteerweiterung mit besonderer Beriicksichtigung der Eigentumverhilltnissen>> explica astfel greutktile: Uneori nu se gasete nici un inputernicit pentru a trata
asupra proprietatii; altadata sunt mai multi procprietari din cari unii se afla in Australia sau in
Jamaica, sau sunt mai multi motenitori can se
cearta, i altele ca acestea. Mai trebuie Inca sa se
cerceteze registrele de mutatii de proprietki, spre
Fig. 893
1367
Pentru ca procedeul de comassari prin bunk invoiala are un coeficient de folosinta aa de mic, s'a
recurs atunci la ameliorarile i comassarile foliate,
adica legiferate.
mow
1vnbehnntgo.
I;
AMINO
SRL
11_
4.11111
Sr
&wal14114,4'W
1,
a I
Kauer
.7/
'ye
nr-
it
ye
_turab.841/842asft
11111
If
3'
ef -Aug
as
No
ail
Fig. 894.
136S
Ten; asemenea in Baden,, dela 1896, prin ditadische Ortstrassen Gesetz>>, Si mai ales la Franc furt pe
Main, de la 1902, prin legea Adickes, numiti <<Gesetz der Umlegung von. Grundstiicken>>.
ElveTia (Zurich) cand loturile se afli pe strazi existente, in cartiere construite aproape complect Si
consta din regulele urmaoare..
La fel se proeedeaza i cu loturile c ar o adancime prea mica masurata de la strada, dar atuuci
se is facia necesara de la proprietatea din fund, afara de cazul ca vecinul din fund nu este dispus
plati el facia de la fats, dinspre strada, pentru: a c
comassa cu proprietatea lui.
Neintelegerile se rezolva fie pe cafe administrativ5, fie pe tale judiciara, ca in cazurile obinuite
de exproprier.
Metoda judiciara, adica comas'eirile pe cartiere,
se aplica la terenurile rau constructibile, in scoput
1369
1370
tatilor, pe can comuna le cedeaza pentru aplicarea planului de aliniere ale strazilor, gasim uncle
www.dacoromanica.ro
1371
realizari de mini rectificiiri de 'Unite, dar i in aceste cazuri foarte adesea nesatisfacatoare.
De aceia in starea actuala a legislatiei, suntem de
41"
SO
1,
offs4.4,
,41
49Pi*
40-44//
In Franta, din punt de vedere legislativ, comassarea nu se afla la un stadiu prea inaintat. Este legiferata numai pentru comunele rurale. Pentru orae s'a legiferat numai in colonii (de ex. Maroc),
unde s'a aplicat cu bune rezultate.
b) Prin exprorierile pe zone se pot realiza iarai
ameliorari de loturi sau comassari avantajoase. Procedeul este insa costisitor, caci comma trebuie sa
achiziTioneze, platind in numerar, proprietatile
1372
Rd
0773: "/0
71
Jr
LP
la
fp
ler
to
/./
t,
re
e7
93
71,
1373
.1,---
"1-e4"-telill
0
i.01111r."....1.......'
Areiiimi
11;74311
71 *:4
0.
retitza_ L fatostk,..e,--,
6,
.Truelloalluirr
roitem
*
.
IMIE,e,r,
,t
mil.
1$0,4.1
Tivici
earn
0
w la IA
als
Nig_iiie
halqp
/PO JO 6 0
20
1r
-I
"
/06
ZOO in
B-dului Bratianu prin centrul comercial al oraului, ca doua faii de latime constants de ea-Le 30 in.
Gtj
003
uU
,Vgi
,,..Aiwrigt11111**4ifit446
go 0,44 watritkq
r07:4741
*eof,99.:9
V;Pc
9\
kt
q\
cy
sit,
,-;0
,3Nbe
n IT
s
-d rnC,
e,
1.
.d
pe cele (buil laturi ale blvardului, si fie expropriate ita plus, peste o
de.. 50 In. circulabil,
www.dacoromanica.ro
1374
spre a se aplica exproprierea pe zone, lira a se observa ea proprietatile nu urincaresc acele linii ideale
schematice trasate pe plan i ignorand c5, in acest
caz, odat5 cu exproprierea pe zone, cum am aratat,
trebuie studiat i planul comass5rei 1 relotiz5rei. A-
loturilor este un camp larg de activitate pentru progresul urbanistic al unei tari, Si e regretabil ca acestor chestiuni nu li se da in Romania nici pe departe atentia ce merits.
Asandrile intervin in principal mai totdeauna in
urbantherapie, dar mai ales in oraele vechi, unde
terenul a fost exploatat pada la refuz, unde curtile
au fost desfiintate prin construirea lor, unde casele
re&
.77N Wi
\Ts.`o Fq
""\
www.dacoromanica.ro
1376
a.
e,
."t..
www.dacoromanica.ro
1377
mania se duce o mare lupta contra expIoatarei neomenoase a populniei indesate in locuinle
de mizerie. In fig. 900 se vede cum intr'un coridor
din Konigsberg suet amestecate bueafariiIe a 4 familii ; iar in fig. 901 dormitorul unei intregi familii
din Senttenberg.
www.dacoromanica.ro
1378
www.dacoromanica.ro
1379
Astfel de masuri legislative insa, nu au dat natere la realizari prea importante, ci, numai in caz
de ealamitati, ca la Napoli dupa 1884, ele au contribuit la exproprierea pe zone a unui intreg cartier; in genere insa, mai pretutindeni actiunea s'a
marginit la daramarea sporadica a unui numar
Fig. 904. Starca unui bloc din Braunschm eig, inainte de asanare:
1380
1 ig.
metode, este eel care s'a aplicat in oragul Braunschweig. In acest oral, cu aspect' tipic medieval, unde
in centru constructiile stint foarte inghesuite, Inca-
gi
promiscuitatea fara aeratie gi lumina, a devenit inimaginabila (fig. 904). Procedeul de asanare, numit
www.dacoromanica.ro
1381
i al luminiirei marginate, are is haza rilrirea loeuintelor pe blocuri, i anume pastrand cladirile
munai cele din spre stracla i daramand pe cele din
interior, spre a spori curtile i a le aerisi (fig. 905).
canner
asanare fora largirea strazei. Fig. 906 este edificatoare, i reprezinta o stradil din Neisse.
Sistmul de asanare din Braunschweig a fost :1doptat liotarat din 1926 de ormul Kassel, uncle muricipalitatea a proectat asanarea cartierului central,
1382
rttp.13:Va
1:4141:1
lam'
OPie
II
Jar' It:44
titio Pib.,
'?"4v4,4Piettg
4448
,i4:01
Aiq
4.414.1.
cr.z.,61-1/..,,,
1,,It.mso
11; Zan
Piumm
L
V
41.2.7 pu 4pie
.-.2-4fi 110'Iii:
110....'
la,
% v,
,...,
7.15,
7
IZ7r
stx..
titi7:410'
111
r
vik...7141,m,
A.A.Ap
(,)111r
Fig. 907. Cartier central insalubru din Kassel (Germania) in
starea actualg.
1383
?5,z'
=31i
<0, IkvINN"-e
te9i,
1.4
Fig. 908. Proectul asanarei prin metoda lumingrei marginate"
a until earlier din Kassel (cel din fig. 907).
1384
Po li(ja circulatiei. Cand ne-am ocupat de problemele circulatiei in Urbanfstica Genera la, am sea;
ruit la paragr. 24 i asupra politiei circulatiei; ca la
o problems generals urbanistica. Am aratat cu acea
1385
3600n. T.
3600
v
V
X 100
este valabila i pentru a arata influenta unei semnalizari optice sau acustice, dar sufera modificari,
dupa cum semnalizarea este dupa sistemul progre-
punct, astfel ca debitul incrucirrei este atunci 'independent de nunthrul strazilor ce se intalnesc
acolo. Sistemul are inconvenientul ca aceasta proprietate e valabila numai pentru curgeri pe un singur ir de vehicule, astfel ca sistemul nu este aplicabil de cat in cazuri speciale. Trebuie sa se inclice
pe tabele in apropierea semnalelor, care este iu_teala medic cu care sa se circule spre a corespunde
schimbarei colorilor.
Sist.mul sincronic face ca sa se uniformizeze cir-
1386
tervale mai maxi de timp intre schimbarile luminilor si atunci avantajul ca debit scade. Dar data pe
directia principala circulatia c molt mai mare ca pe
cea transversals, atunci pentru strada principala sistemul e avantajos, caci se reduce pentru ea la minimum timpul de intrerupere. De aceia mai des este
intrebuintat sistemul progresiv, care avantajeaza pe
pietoni.
Sistemul combinat, adica la o incruciere se aplica sistemul progresiv, dar sincronic cu acel semnal
se schimba i cateva din vecinatatea lui, adica in felul cum am propus pentru semnalul din Ca lea Victoriei colt cu B-dul Elisabeta din Bucurevi, i unele vecine tot de pe bulevard. 0 conditie de aplicare
insa este ca distanta intre incrucierile \ ecine 3i1 fie
cat mai egalizata. Sistemul e des intrebuintat la Berlin, uncle aproape 85% din N ell i cu I e ii adapteaza
mersul en durata sincronica a grupului de semnalizare.
1387
1388
1389
Tlfl L.E
FATE DC CHELTLIELILE
riscurfrt DC ritazeot
Weal
r- 111
.
77.5
12-
I.
5,;33:
Will
4895
1111151,.
5- 21: I=
o 5. IQ I45 ZS 112
zz,
1905
SOO
4910
612
1915
1913
71077-
'3511
otPA a4zsct4
I'
124. IR
err, wane
r)
14CEZD
5 .46
MN
0,...17,00r try
67.5
Mg:an
anft sio
R.R44^.
1920
1 z-,21 z
.4112.
.517:
1921
1922
923
045, au 22::
341f.
1921*
1925
1926
1927
Fig. 909.
1390
zut in planul urbanistic i cu timpul lui de realizare. Am Nana ce efort a facut Parisul i Franta
spre a realiza proectul lui Napoleon III. Este inadmisibil, de exemplu, ca un ora Ca fitecurqti, en
atiltea probleme urbanistice nesolutionate sa sacrifice in time def?-ani, adica intre 1910 i 1927 numni
o medie de 3010 din 1 eniturile sale bugetare, i ca
in anul de maximum de sacrificiu, acel procent sa
nu intreaca 5%; pe cand in anul 1895, cand Tara
avea mull riiai putine pretentii i acest ora avea
mult mai putine nevoi urbanistice, acest procent al
sacrificiilor s'a ridicit in 33/o din venituri (a se vedea diagramele din fig. 909). In astfel de cazuri ii
trebuie desigur mult curaj cuiva ca sa condamne
chiar proiectul eel mai timid, eel mai economic, eel
mai ponderat de therapeutics urbana, data cei the
mati a-1 infaptui nu se gandesc serios, sau nu giisese
mijloacele serioase de realizare. Urbanistul nu cunoate magii ca sa puna in actiune oamenii! Un anu-
1391
1392
merit dat, si anume variatii periodice; apoi, populatia flotanta este in genere bine situate, deci en pre-
1393
1394
Aceasta lege da 1 mai putine indicatiuni urlianistice decat cele ce erau indicate asupra planurilor
de amenajare pentru astfel de localitati, s'ar putea
chiar crede ca anuleaza unele din dispozitiile anterioare stabilite prin legile sus aratate.
Toate aceste statiuni au urmatoarele puncte comune, in ce privete conditiile pe care recomandam
sa le indeplinineasca planui for de amenajare:
a) Sa caute a inmulti cat mai mutt plantatiunile
(arbori) atat in interiorul statiunei, cat i pe o zone
cat mai intense (cel putin cat se vede cu chin') in
jurul statiunei. Prin urmare sa se aplice larg semitutea plantatiunilor, mai ales pe nite zone de protectie a izvoarelor (la statiunile hidrominerale).
1395
vete suprafata strazilor; in schimb pavajele trebuesc foarte bine executate 1 intretinute, caci altfel
statiunea ar fi compromise. In acest stop este suficient sa se prevada:
.
1396
1397
www.dacoromanica.ro
1358
cand Austria in 1928 aproape 4 miliarde lei. Germania inainte de razboi avea un venit din asemenea
statiuni de peste un miliard marci aur, pe cand
Franta unul de circa 200 milioane franci aur in
1928. Italia a suhventionat oraul San Remo cu 180
milioane lei anual pentru infrumusetari, amenin;and situatia oraului Monte Carlo; la fel s'a procedat cu localitatea Montecatini.
. .
In Romania gasim: a) statiuni balneare sau hidrominerale cu izvoare termale on cu lacuri cloro-sodice concentrate; allele cu ape sarate slabe, cu iod,
brom i sulf; apoi ape alcaline cloro-sodice; ape alcaline cu acid carbonic, feruginoase 1 cu acid carbonic, on sulfuroase reci; b) statiuni balneo-climaterice maritime; c) statiuni climaterice i balneoclimaterice sau simple localitati chiar <<uvale sau
de vilegiatura sau de unde se clebiteaza ape in sticle. Toate acestea insumeaza pada acum in Romania 106 localitati. Asa dar urbanistul poate gasi o
vasta i variata aplicatiune a unor principii ca cele
de mai sus.
1399
ne francez, de la 5 Martie 1920, pe care am repro dus-o partial in Urbanistica Genera la pag. 698.
Majoritatea oraplor din Romania fac parte din
aceasta grupa.
Dam ca exemplu de procedure pentru planurile
de amenajare a unor astfel de orae, lucrarea Planul de sistematizare al oraului Bazargic de C.
Sfintescu.
Din nenorocire astfel de orae nu poseda Inc a nici
sa fie concentrate, ceeace ar da natere i la cheltueli mai mici cu lucrarile edilitare i intretinere a
lor; apoi ca aceste transformari i adaptari lente sa
se face in masura stricta a utilitatei i prin o metoda
cat mai elastics. Procedeul alinierilor strazilor existente este adesea cel mai comod in astfel de orar.
www.dacoromanica.ro
1400
In acela timp trebuie cautat ca cel putin cartierul industrial s5 fie separat de celelalte.
Formarea unui centru civic in fiecare ora mijlociu sau mic este mijlocul 1 util i sib it de a obtine i efecte estetice.
1401
1402
mare valoare care trebuie si rimana neatinse pentru a strecura printre ele o noua artera. Aceasta
totui adesea prezinta multe inconveniente de ordin
estetic, fie uneori pentruca apaza pe noua comunicatie edificii de diferite styluri sau epoci ce nu mai
1403
6 monumentele istorice
1933).
www.dacoromanica.ro
(Urbanismul,
1404
este aeela lucre cu un monument artistic: alonumentul istoric constitue o marturie, un document
pretios, ca surse de informatii in cercetarile viitoare si de aceia trebuiesc conservate fara alterare.
Dar ele au importanta i din punct de vedere turistic i ca urmare, i din punct de vedere economic.
Ele pot creia uneori o personalitate ormului. Caci
ramura artei bizantine ce o reprezinta bisericile
muntene si moldovene se deosebete de tot ce se
poate vedea in celelalte regiuui ale acestei arte.
Sunt orar in Rom5nia, ca Suceava si T iirgov4te
www.dacoromanica.ro
1406
ta, unde fenomenul despopurarei rurale s'a accentuat, iar actin in urine, acolo unde crica economics
a impus o reintoareere la sate>> precum in Germania ti State le Unite. Este explicabila aeeasta initcare
si prin lipsa de confort la sate in raport cu oratele,
missare ce s'ar putea muni 5i ruralism, dar un ruralist-it care adopts principii urbanistice adequate.
pentru ridicarea nivelului de viata la sate. La congre6u1 urbanistic de la Bordeaux din 1934 s'a discutat ti chestiunea de urbanism rural in conceptia ca
ti la sate urbanismul trebuie sa conserve ti sa dirijeze. Multe sate ale Frantei stint prea concentrate i
trebuiesc acolo luate inasuri de afanare, de ap.arare a
Vom distinge cinci tipuri de planuri de amenajeri urbanistice rurale: ferma, satul agricol, satul
industrial, colonia industrials (a unei intreprinderi
capitaliste) 1 colonia agricoli periferica.
In privinta planurilor de amenajare pentru sate,
legea romans pentru administracia locale (art. 115
i urmatoarele), prevede ca serviciile tecnice ale judctului sa intocmeasca acele planuri in marginile
nevoilor locale ,pe baza unui program intocmit de
cornisia judeteana i subcomisiuni formate din pretor, medicul plasei, inginerul sau conductorul, subrevizond colar, un agronom 1 un silvicultor, dad*
exists.
Prin urmare legile actuale nu fac distinctie intre
www.dacoromanica.ro
1407
1408
eirelor suburbanelor lui, sunt interzise parcelarile si constructiile de locuinte. Permite insa, in
-uncle conditii, organizarea fermelor, adica numai
pe suprafete de cateva hectare, apoi data planurile
de instalare respects unele conditii minimale urbanistice: a) de suprafata; b) de acces; c) de planta-tiuni; d) de utilizare; e) de indivizibilitate (pastrare a situatiei initiale aprobate); f) de distributie
a constructiilor. Un proect de regulament sperrun
sa fie eandva aprobat cu toate formele legale.
Pastrarea peisajului si conditiile economice si
igienice cer ca astfel de ferme sa aiba o suprafata
regulat dreptunghiulara de minimum 2 hectare, adica de circa 100X200 m. Cu cat mai maxi fermele.
cu atat mai bine corespunde scopului planului de
urbanizare regional.
Calea de acces poate fi cat de stramta, chiar de 5
in. in schimb sa fie cat mai rectilinie si mai ales cat
mai bine pavata i intretinuta, pentru a nu produce
noroi 1 praf. Drumurile impietruite cu macadam
gudronat sunt foarte potrivite pentru circulatia redusa dintre ferme. La aceste drumuri tie acces, fermele sa alba ca fatade laturile for cele mai scurte,
de ex. 100 m. cand adancimea lotului de ferma va fi
tie la 200 m. in sus.
Este dar bine sa se studieze prin planuri de ansamblu si comassare utilizarea unor zone in jurul
oraselor, pentru organizarea fermelor, odata cu intocmirea planului de urbanizare regionals.
Peisajul castiga data plantatiunile arborescente
sunt asezate de obicei pe hotarele fermei, si cats a
elimina cat mai mult uratele imprejmuiri de scana
1409
prinderi cu caracter pronuntat industrial. Agricultura, pomicultura, apicultura Si avicultura, horticultura, viticultura si chiar cultura Nitelor sunt recomandabile. Nu insa industriile de fermentare, de
conserve alimentare, tabacarii, de cresterea porcilor
i alte intreprinderi, can produc inconveniente vecinatatilor Si cer o izolare i departare mai mare de
oral.
1410
In ce privete distributia constructiilor neproductive gi felul for pe o fermi, aceasta depinde de fon-
i sAill
MR
.11.:11-17
I11:.3
r..-
lta
i I
- -,/: v1_
---11-43
.q
.1-t,,;41 3
4141
..
tris r
L....aux
J.
ei si de regiunea tarei in care ferma se afla. Este recomandabil ca sa se ceara de la inceput planul de
ansamblu al cladirilor ce vor fi edificate i ordinea
de succesiune in executarea lor. Consideram gresita
www.dacoromanica.ro
1411
ideia de a resfira diferitele constructii pe toati suprafata fermei. 0 concentratie pe cat posibil mai
mare, gra' a deveni inghesuire, trebuie c5utat5, caci
este economics, estetic5, practici. Numai instalatiile
ce produc anumite inonveniente s5 fie indep5rtate
i de ecini la minimum de distant admisibil.
Arh. Seiinculescu a publicat cateva crochiuri pentru ferme mijlocii 1 mari, care ins5 nu satisfac toa-
t5ti de cultur5; terenul pentru instalatiile de exploatare agricol5 (grajduri, rernize, ateliere, cotete,
magazii, . a.) ; in fine, terenul pentru conducere i
agrement. cu locuinte, gr5dinii i plantatii decorati-'
ve t. a. Dezvoltarea ce se va da fiec5reia din cele
trei parti, depinde de scopul urrn5rit. felul culturei
i fondurile de care se dispune.
b) Satul agricol, Tara noastr5, Inca considerat5
eminamente agrico15, trebuie sa (lea atentia cuvenit5 unei organiz5ri tiintifice a satelor. in care tr5ete
circa 800/o din populatie. Am arkat in principiile
ce am dezvoltat pentru un <<Superurbartism>> normele dupa care ne putem conduce in general, pentru o desvoltare a vietei in centre mici de populatie, centre ce le-ann numit primare (U. G. pag. 354
www.dacoromanica.ro
1412
cu instalatia de deparazitare, Wein' (targul). Aeestea pot fi concentrate inteun centru civic.
Ansamblul satului poate fi massat (la ses) sau
resfirat (mai ales in BlIC01 ina), dupa regiune. Suprafata satului \ a tine seams de numarul total al
gospodariilor, de ocupatia 3e capetenie a satenilor.
de repartitia proprietatilor, de comassari, de valoarea terenului, de dimensionarea strazilor si pietelor,
de natalitate.
Natalitatea in Romania era in 1924 de 36,00, a
doua din Europa, dupa Jugoslavia cu 38,60/a; iar
densitatea inedie de 57 loc. pe kmp. fats de 245
loc./kmp. in Belgia si de 127 in Germania. In satele noastre boalele infectioase sunt mai frecventate decat la orase. Astfel in 1921 in Transilvania
1) idem ; Satul model" (Arhiva, 1927).
www.dacoromanica.ro
1413
a-
www.dacoromanica.ro
1414
1415
data cu tut fond de 26 milioane dolari pentru aceasta actiune gi un serviciu al colonizarilor agricole. Dintre colonizari se considers a fi cele mai avantajoase acele de pe langa micile centre industriale. Lotul este insa mai mare Ca la Stuttgart (de
1416
molt, din cauza enormelor dificultkti in aplicarea unei urbanotherapeutici la oraele mari i
vechi sau r5u dezvoltate, s'a evoluat aciun chiar la
p5r5sirea unei astfel de concemii Invechite de adaptare, 1 anume s'a trecut la masuri de pro fil axie.
Greber, sustine in 1933, nu f5r5 temei, ca dada
se amenajeaz5 rational cartierele periferice, ins5n5togirea color centrale se face dela sine. Deci &erapeutica sii se inceapil de la periferie spre centru, iar
nu de la centru spre periferie ca plin4 acum. Este gi
mai rapid, gi mai eficace, gi mai ales Inuit mai economic. Este docul sa ne exprim5in profundul regret
c5 nu ni s'a dat sprijinul necesar s5 ducem la bun
sfarit programul ce intocmisem dup5 un astfel de
principiu, Inca din 1929 pentru Bucureti, de a acMai:
1933
www.dacoromanica.ro
1417
nu s'ar termina niciodata. sau polite atunci cand proprietatea particulara ar dispare din constitutia tarei.
Greber a aratat clan aceste conceptii moderne in planul sau recent de amenajare a Marsiliei, care ca idei
generale are o valoare recunoscuta, dei multi se indoesc data va fi aplicat, proectul rasturnand o intreaga situatie prea adanc incastrata.
1418
Oraul Paris platete o treime din veniturile statului pe cifra de afaceri. In schimb statul nu achita
drept ceace i se da. De aceia diferitele comisiuni
sau subcamisiuni care eau ocupat de arida chestiune a mijloacelor financiare pentru realizarea prevederilor unui plan de amenajare al unui ora foarte mare (Chicago, Paris) an ajuns la concluzia ca
un astfel de fond nu poate fi format de cat pe Calea unei taxe de ex. 1960) asupra valoarei venale a
proprietiitei cladite i nechidite cuprinse in planul
regional. 0 astfel de taxa ar produce 100 milioane
fr. pe an, ceeace ar asigura anuitatea unui imprumut
de 2 miliarde. Lacroix, care s'a ocupat de aceasta
chestiune, conchide: sunt 120 de consilieri generali
ai Parisului. Ei au un mandat sa exercite. Pans nu
vor avea aceasta lege votata, eu ii desfid sa. poata
face altceva de cat sa dehiteze palavre.
Morizet, referindu-se la Paris, adaoga: Se aude
adesea, ne trebuie un nou Haussmann! Este a yedea Area simplist lucrurile. Haussmann ar eua astazi, tot cum ar fi quat 1 Napoleon in razhoinl
<de tranre. Istoria nu reincepe pe un plan identic.
Dictatura unui functionar sprijinit pe iui guvern';imant necontrolat, obtinand chtig de cauza contra
ministrilor i Consiliilor de Stat, varand in buzunar legile, aceasta corespunde timpurilor trecute>>.
9) Urbanotherapeutica Bucurestilor. Evolutia aces-
1419
1420
Sf. Vineri spre periferie), Serban Voda (de la Sanatoriul Gr. Alexandrescu spre periferie), str. dr.
Lister (Cotroceni), .Sos. Mihai Bravit, Calea Dudesti, si multe altele.
Parcuri noi: Parcul Sf. Maria (fost Gropile Ouatu) ; eel de la Arhivele Statului; executia partial5 a
www.dacoromanica.ro
1421
FINE
www.dacoromanica.ro
A
TABLA MATERIEI
(Cifte le din paranteza indica pagina)
CAPITOLUL IX
'Fi.elinologia .
.
.
,
.
pp. 759-841
37. Introducere Si terminologie (759).
38. Organizarea, intocmirea si validarea planului
urbanistic (767).
(Initjativa proiectarii ; proiecte de sisternatizari, proiecte de detalii si proiecte de parcelari ; lucrari partiale ; lucrarile pregatitoare
proiectului ; documentarea ; programul ; dosa'rul urbarustic ; nedactarea planselor).
39. Planul topografic (806).
(Clasificare ; pianuri cadastrale, parcelare,
fotografice ; fotogrametria ; stereofotogrametria ; costuri).
CAPITOLLIL X
Urbanohistologia
pp.843-1284
teritoriului ;
aglomeratiunea
www.dacoromanica.ro
1424
sitului natural).
44. Spatiul liber (949).
(Strada in organism& orasului. in aparatul
circulatoriu; structura strazii).
45. Plata (1062).
(Plata de circulatie).
46. Diverse spatii libere (1118).
(Parcurile publice ; hipodromul ; autodromurile ; gradini si parcuri interioare orasului;
ainienajarea apelor superficiale ; spatiile libere particulare exterioare orasului).
47. Cladirea ( 1160 ) .
(Locuinta: locuinta popul&ra; locuinta fami_
liala; cazarmi pentru chiriasi; edificiul: administrativ, instructie si culte, economice, justitie, siguranta, armata, edificii de recreatie,
culturale; cladirile industriale; gruparea claclirilor. Cartierele si lotizarile).
48. Transporturile (1220).
Urbanotherapia .
pp. 1285-1409
www.dacoromanica.ro
1425
www.dacoromanica.ro
TABLA FIGURILOR
Portiune din planul cadastral belgian (fig. 453)
Portiunea dela bis. Stelea-Bucuresti in planul parcelar Maior Borroczyn ridicat in 1847 (fig. 454).
Planul parcelar zis cadastral, ridicat de Institutul
Geografic al Armatei la 1890-1894 pentru BID.
.
.
.
curesti (fig. 455)
Orasul Isphahan, cu caseinghesuite (fig. 456) .
Fototeodolit Wild (fig. 457) . . . . . .
Determinarea unui punct pe teren cu ajutorul altor
.
.
dou'a puncte cunoscute (fig. 458)
.
Pag.
811
813
814
816
819
829
826
827
.
Fotoperspectograf (fig. 465).
.
.
.
.
.
.
Aparat redresor Zeiss (fig. 466) .
Aerotopograph G. M. B. H.
Aparat redresor
.
.
.
.
(fig. 467) .
.
.
.
.
.
Intrebuintarea telemetrelor pe teren (fig. 468)
.
Autograful Wild (fig. 469) . .
Autocartograf Prof. Hugershoff, model 1923 (fig.
.
829
830
831
www.dacoromanica.ro
832
834
1427
Pag.
470) .
.
.
.
.
.
Relieful regiunei Jena (fig. 471)
.
.
835
836
850
851
475)
852
854
.
.
York (fig. 480) . . . . .
858
Traficul central in New-York, descompus pe mijloace de transporturi ( fig. 481) .
.
.
.
85(1
Liniile pozitiilor cu acelas pret de transport la centrul orasului New-York ( fig. 482) .
.
.
.
860
Liniile de transport isocrone la centrul orasului
New-York ( fig. 483) .
.
.
.
861
.Cartograma starii, de infectare a apelor din regiunea New-York (fig. 484) .
862
instalatii de epurare a apelor din regiunea New.
863
1428
Pag.
491)
868
868
869
869
496)
870
871
Raymond Unwin fost Presedinte al Uniunei Internationale pentru Unbanism si Lacuinte din Londra si proiectatorul primului oras-grading Letchworth (fig. 497) . . .
.
.
.
.
.
873
Evitarea constructiilor dealungul marilor artere de
comunicatie, prin accese laterale unite (fig. 498) 875
Densitatea populatiei pe zone concentrice in Marea
Londra, in 1928 ( fig. 499)
506)
877
878
879
881
881
885
886
887
888
www.dacoromanica.ro
891
1429
Pag.
892
910
911
912
913
914
.
&Thrall cu comunele vecine (fig. 520) . .
Berlinul construit, in faza initials (fig. 521) .
Berlinul construit, in faza intermediary (fig. 522) .
Berlinul construit, in faza actuala (fig. 523) . .
Cresterea suprafetei Bucurestilor (fig. 524) . .
Plan d'ensoleillement de Menton fig. 525).
.
.
Determinarea pozitiei si a duratei umbrei muntilor
(fig. 526) .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Abacele Danger pentru determinarea pozitiei si a
duratei umbrei (fig. 527) .
.
.
.
.
.
Planul insorarii dupa curbele de nivel ale solului
(fig. 528) .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Zonele de influents a spatiilor verzi publice din interiorul Bucurestilor (fig. 529) .
.
.
.
Zonele de influents ale spatiilor verzi publice existente si viitoare propuse in Bucuresti (fig. 530).
Artera Hudson Drive din New-York, dealungul
apei (fig. 531) . .
.
.
.
.
.
.
.
Dispozitiile de plan si silueta de Gras, propuse de
J. Raymond (fig. 532) .
.
.
.
.
.
Coronament cu vedere spre apus sau rasarit dupa
Bruno Taut (fig. 533) . .
.
.
.
.
.
Maiorul L'Enfant (1754-1825) planuitorul orasului Washington (fig. 534) . .
.
.
.
.
Vedere panoramica dela Capitoliul din Washington spre fluviul Potomac (fig. 535) .
.
Principiul servitudinei non altius tollendi" (fig.
.
536)
926
927
927
928
929
931
932
933
934
938
939
948
941
945
945
946
947
www.dacoromanica.ro
948
1430
Pag.
950
953
954
954
955
956
957
961
962
963
964
965
966
967
.
.
.
.
968
968
969
970
563)
973
www.dacoromanica.ro
14 31
Pan.
975
977
980
981
982
983
984
98i
Profil elastic (fig. 573) .
.
.
.
.
986
Profile elastice pentru strazi industrials si corner.
987
1004
1005
1005
100n
www.dacoromanica.ro
1432
Pag.
1008
1008
1008
1009
1010
1011
.
.
1012
1013
1014
1015
1021
1022
1023
.
.
Indicatii pe pavajele strazilor (fig. 604) .
Edicul (W. C. si sala de asteptare) la New-York
1024
pe Hudson Drive (fig. 605) .
Tip de felinar intrebuintat in Statele Unite (fig.
606)
1025
607)
www.dacoromanica.ro
( fig.
.
1031
1433
Pag.
1032
1033
1034
.
.
.
.
Strada pitoreasca (fig. 617) .
. 1035
Retrageri in dinti triunghiulari, dupa Henard (fig.
618)
1036
1036
1037
1037
1038
1039
1041
.
.
1043
1044
1045
632)
1048
1049
www.dacoromanica.ro
1050.
1051
1052
1434
Pag.
1054
1054
1055
1056
1057
1059
1060
1060
648)
.
.
.
.
1066
1067
106S
1068
1069
1069
1070
1073
1075
1075
1075
.1076
www.dacoromanica.ro
1435
Pag.
.
1084
taluri (fig. 667) . . . . . .
Dispozitia refugiilor intro pima de circulatie (fig.
668)
1085
1087
673)
1092
1093
678)
....
.
1094
683)
1099
.
.
.
.
www.dacoromanica.ro
1101
1102
1102
1103
1436
Pag.
.
.
.
.
1105
1106
1106
1108
1110
1112
1118
1119
1120
1122
1114
1116
1117
1123
1124
1125
1126
1127
1127
1128
1129
www.dacoromanica.ro
1135
1437
Pag.
1146
1146
1147
1148
1149
1151
1152
Tip cetular de arhitectura pentru locuinpe la NewYork (the Campanille), ( fig. 747) .
.
.
. 1161
www.dacoromanica.ro
1438
Pag.
1162
753)
1167
1166
......
1171
117'2
672)
1174
.
.
.
1439
Pag.
1182
772)
1183
1185
776)
1188
1190
1191
786)
www.dacoromanica.ro
1193
1194
1196
1197
1198
1199
1200
1205
1222
1223
1224
1440
erg.
1224
1225
1229
1230
1231
1231
1232
1235
1236
1238
( fig.
.
1238
1239
J441
Pad.
1239
1241
823)
1245
Dimensiunea transversals a unei statiuni de metropolitan pe viaduct la Berlin (fig. 824) . . . 1246
Tunel de metropolitan la Paris (fig. 825) . . . 1247
.
.1247
Tunel de metropolitan la Berlin (fig. 826)
Organizarea interioara a unei gari de metropolitan
deasupra strazilor la Berlin (Danziger Strasse),
1248
.
.
.
.
.
.
.
.
(fig. 827) . .
Organizarea interioara a unei statiuni subterane la
.
1248
.
.
.
Berlin (fig. 828) .
.
.
.
Sectiunea prin o statie de metropolitan subterana la
. 1249
.
.
.
.
.
.
Berlin (fig. 829) .
Trecerea metropolitanului pe sub bazarul Wet._
theim la Berlin (fig. 830) . . . . . . 1249
Dispozitia incruciarei la nivele diferite a viaduc.
1250
tului in punctul Dreieck la Berlin (fig. 831) .
1251
1254
1257
www.dacoromanica.ro
1442
Pag .
1260
1261
1261
1262
1262
.....
.
856) .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. 1273
Aeroportul Baneasa (Bucuresti) in vechea stare
(fig. 857) .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1274
Inaltimea cladirilor si distanta intre ele (fig. 858) . 1276
...
www.dacoromanica.ro
1287
1288
1289
1290
1292
1293
1297
1443
Pag.
1298
1306
1313
1330
1333
1334
1334
1335
1338
1340
1347
1352
1353
www.dacoromanica.ro
1366
1499
Pag
1370
1372
1373
1375
1376
1377
1378
1378
1379.
1380
1383
.
.
.
.
. 1389
pe ani (fig. 909)
Sat in Franta, care trebuie amenajat prin afjnare
.
(fig. 910)
1405
1409
www.dacoromanica.ro
1445
C.
804
805
836
883
885
1105
1223
44) Planul Comisiunei Artistilor pentru infrumusetarea 5i asanarea Parisului (fig. 871) .
.
.
1330
45) Caile de comunicatie deschise de Haussmann
in Paris (fig. 872) . . . . . . . . 1330
www.dacoromanica.ro
1446
D.
TABLOURI NUMERICE
Pag.
15. Onorariul urbanistului in functie de numarul locuitorilor, pentru zonele construite ale orasului.
16. Onorariul urbanistrului pentru zonele de exten.
.
.
.
.
siune si planurile regionale .
17. Onorariul urbanistrului pentru proiectele de
detalii
781
782
783
783
784
20. Tabloul numeric al suprafetelor ce pot fi fotografiate de la diverse inaltimi cu aparatul Scheimpflug
825
21. Tabloul diferentelor admisibile dintre masuratarile de pe planul grafic si cele de pe teren .
.
838
22. Echidistanta curbelor de nivel in functie de panta terenului .
.
.
.
.
.
.
.
.
839
23. Suprafetele si numarul populatiei prezente si viitoare a Bucurestilor si a comunelor suburbane . 905
24. Densitatea locuintelor in orasele-gradini engleze.
25. Marimea spatiilor libere verzi publice, dupa
Wagner
917
935
www.dacoromanica.ro
INDEX
A
Angers, 947, 48
Anghelescu (str.), 1420
Anibal, 1291
Ankara, 1336
Antiquite, 1291
Antibes, 1264
Antoine A., 1014
1284
Adrianopol, 945
Aerotopograpf, 818, 29
Agache, 792, 96, 99, 802
Agrippa, 1307
Agricultura (Koala) 903
Aix-les-Bains, 1134
Akademos, 1300
Akerman, 1295
Akropole, 1310
Albertini, 1153
Alphand, 1318
America, 785, 1086, 1141
Americanii, 1129, 30, 39
Amsterdam, 792, 849, 1895
Anaxagoras, 1301
Angelo (Michel). 771
Aristot, 1324
Arlington, 1145
Arnhem, 1133
Arracoelli, 1291
Aspern, 925
Atanasiu Oreste. 1413
Athena, 945, 1286, 87, 88,
39
www.dacoromanica.ro
1448
Augsburg, 945
Augustus, 1291, 1305, 06, 07, 09,
11, 12
Australia, 768, 808, 09
Babylon, 1300
Bacau, 1413
Baden, 1367
Badische Ortstrassen Gesetz, 1367
Baia Mare, 1148
Balcic, 1128
Bale, 1187
1099
www.dacoromanica.ro
1449
1420.
Braunschweig, 1380, 81
Brennus, 1291
Brialmont, 1298
Brix-Genzmer, 919, 1056
Buda, 881
www.dacoromanica.ro
1450
1413
.Chabrol, 1317, 21
Chalumeau, 798
Champs Elysees (Avenue) 848,
968, 72, 80, 07, 23, 47
Chiajna, 905
1403
1315
Cdoplea, 908
1420
Claudio, 1311
Clepsidra, 1287
1346
D.
46, 1420, 21
Colbert, 1314
Dambovita
(splaiul)
1007
Dambussoen. 959
www.dacoromanica.ro
Bucuresti,
1451
1115,
1254
Erith, 1360
Escaut, 773, 1298
Esquilin, 1291, 1300
Estetica Bucurestilar, 882, 946
Etienne Saint, 866
E.
F.
Earswick, 1002
East River, 1128. 1221
Ebenezer Howard, 1325
www.dacoromanica.ro
804, 1283,
1452
89, 1312
Fluchtlinienplane, 806
Bucuresti,
1420
Forester, 1120
Fougere (Gustave), 1287, 1302
Franklin (part), 1139
Goodrich, 988
Govora (Romania), 1396
Greber, 1354, 1416, 17
Grenzbereinigung, 1364, 65, 67
Grifith, 768
Grimita, 840, 24, 1282, 1420
Grundbuchamt, 810
Guerard, 870, 1026, 1351
Guide practigue de l'urbaniste,
1057
Frankfurt pe Main,
925, 1008,
1122, 1367
H.
Friedman, 926
Friederichstrasse
(Berlin) ,
971,
1231
Frochot, 1316
Fundeni (lac) Bucuresti 907
17,
G.
Gabriel, 1315, 18
Gabroveni, 1044
Gattemalata, 1029
Geneva, 942
Genova, 778, 872, 968, 1026, 1294,
95, 1354, 1403
Naga, 899
Hamburg, 1055, 1221, 47, 53, 54
Hampstead, 1038
Harvard University, 1283
Haussmann (Bd.) ,1006, 1309, 14,
18,
www.dacoromanica.ro
1453
Hipparc, 1287
Hippodamos, 771, 952, 1289, 94
Hittorf, 1318
Hoffmann, 1318
Holborn, 1354, 73
Hubbard, 1213, 69
Hudson, 1052, 55
Hugershoff, 818, 24, 34
Humie, 1360
Janiculum, 1293
Japonia, 769, 1372
Jaussely, 867
Jena, 835
Jersey City, 1012
Jianu (soseaua)-Bucuresti, 971,
Hate, 784
Hyde Park, 1139
83, 1006
Kammerer, 827
Karlsruhe, 795
Kartographischer Reliefgesellschaft, 835
Khoutatu, 1300
Kiselef (sosea)-liticuresti. 1005
30, 36
Koiles, 1304
Kolonos agoraios, 1290
Konigsberg, 1347
Kydatheraion. 1304
Lacroix, 1418
www.dacoromanica.ro
j454
Lake Shore Drive (Chicago), 942,
1052
Lalanne, 952
Lancashire, 854
Latour F., 853
Laussedat (Colonel), 815
Luvru, 1314
Machiavelli, 1296
Madeleine, (Bd)-Paris, 97.1
.
Madera, 975
Madrid, 770, 853
www.dacoromanica.ro
1455
.i
Muenchen, 835
Munster, 1294
Municipal Engineering Practice,
41
Neisse, 1381
Nero, 1307, 08
Neuman, 976
New-Jersey, 1050
Niagara, 856
Nice, 866, 941, 1007
Nicola-See (Berlin), 926
Niederrad, 975
Nieuwendam, 958
Nistrl, 834
Nurnberg, 1294
988
Muscel, 1413
N
Nadisa, 1413
Nancy ,1015, 1030
Oberrad, 925
Obor (gara)-Bucuresti, 908, 1420
Oficiul Cadastral, 810
www.dacoromanica.ro
l'
1456
1007
Pascani, 853
Passavant, 1177
Patriarhiei (esplanada)-Bucuresti,
968
Padua, 1029
Paganini, 815
Palais (Grand)-Paris, 1110
Palais Royal, 1151
Palatin, 1020 ,1291, 92, 1307, 08
Palatul Regal din Budapesta, 1172
Palmyra, 1293
Pante linnon, 908, 30
Parcelare, 765
Parcul National, 902, 30
Paris (Mare le), 853, 67
Paris (str.) Bucuresti, 1077, 78
Paris, 769, 809, 40, 48, 66, 70, 71,
95, 99, 915, 19, 23, 24, 41, 45,
61, 68, 71, 72, 77, 80, 1006, 07,
20, 21, 22, 23, 27, 29, 30, 37, 42,
47, 49, 51, 52, 62, 65, 68, 69,
74, 88, 91, 96, 97, 1110, 12, 15,
17, 37, 39, 40, 44, 51, 52, 53, 66,
77, 89, 95, 98, 1224, 25, 30, 35,
43, 44, 46, 50, 64, 70, 80, 1305,
09, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 17, IS,
19, 20, 21, 22, 22, 24, 45, 59, 79,
87, 90, 1403, 17, 18
Parro, 815
Parthenonul, 1288, 1301, 03, 07
11
Pittsburgh, 979
Fix Road, 999
Planul general
893
www.dacoromanica.ro
de sistematizare,
1457
regional
al
comitetului
(Londra), 872
Plan regional Bucuresti, 1418
Plan regional Manchester, 854
Planul regional al 1?arisului, 870
Plan superurbanistic
761, 846
Plessis-Robinson, 919
Ploeti, 1103, 07
Poete M., 796
Polonia, 1329
Po lona (Str.) Bucuresti, 1420
Pompei, c98
Ponorul (Romania), 1413
Port Sunlight, 1414
Portigues (les) - Paris, 973
Ponta Central,a, 1035
Potomac, 946
Potsdam, 926
Praga, 980
(national),
Pulfrich 819, 20
Purdom C. B., 853
Reghin, 1148
Regulamentul organic, 1350
Regulament pentru concursurile
urbanistice in Italia, 778
Reichsplanung, 846, 47
www.dacoromanica.ro
12,
60, 1401,
1/.58
(Str.)-Bucuresti,
1420
Rouen, 1224, 25
Roussilhe, 818, 24, 20, 39
Royale (place)-Paris, 1042, 91,
1314
95 851
Rusticucci (Piazza), 1067
Rygner, 960
Senftenberg, 1377
Septimiu Sever, 1030
Servicitd aerofabografic, 818, 20,
34, 35
Serviciul cadastral, 812
Servisus, 1291
S.
Sabaudia, 915
68
Silvestre, 771
Simionescu-Ramniceanu, 1160
Salamanca, 945
Salamina, 1287
Salzburg, 945, 1067
San Remo, 1398
1029,
Saone, 1224
Sarindar (squar)-13ucuresti, 1114
www.dacoromanica.ro
1459
910,
13,
Suwey, 880
S.
1067, 1309
793,
1411
Tacit, 1307
Tamisa, 1332
Targoviste, 1404
Temple, 924
Templul lui Esculap, 1020
Telcirghiol, 942, 1396
Teritoriul tu-banistic, 844
Termindlogie, 761
Terrero, 816
Tesituri, 1057
Theba, 1300, 04
Themistocles, 1288
Thermopyle, 1287
Theseion, 1301
www.dacoromanica.ro
1460
Topo-Serge, 822
Utrecht, 945
Uzdnele Comunale
(Bucure46),
1000
V.
U.
Vacaresti, 908, 24
Vaclayska Namesti( Braga), 980
Vauban, 771, 87, 1296, 97, 98,
99
Vauthier, 1322
www.dacoromanica.ro
1053,
1461
1051
Viminal, 1308
Visrgiliu, 1303
Vitruvisus, 1312, 25
Y.
York, 1002
Yorkshire, 854
Z.
W.
Zeiss, 818, 29, 32, 34
Wagner, 935
Wansee (Berlin), 926
Wards Island, 1052
Washington, 848, 57, 946, 1052,
1385
7, ur
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro