1.

Alegeți afirmațiile adevărate despre eritemul nodos:

A. Reprezintă inflamația dermului și a țesutului adipos
B. Boala este autolimitată
C. De obicei leziunile cutanate se localizează la nivel pretibial
D. Artralgiile nu fac parte din tabloul clinic
E. Clinic se manifestă prin noduli dureroși
F. Poate afecta trunchiul și alte zone ale extremităților
G. Cel mai frecvent leziunile cutanate se localizează la nivel tibial posterior
H. Boala are evoluție cronică
I. Reprezintă infecția dermului și a țesutului adipos

J. Clinic se caracterizează prin tuberculi dureroși

2. În cadrul examenului clinic, eritemul nodos se caracterizează prin:

A. Leziunile cutanate se localizează cu predilecție pe toracele anterior
B. Febră
C. Stare afebrilă
D. Leziunile cutanate se localizează de obicei pretibial
E. Artralgii
F. Stare generală bună
G. Noduli eritematoi dureroi la atingere
H. Tuberculi eritematoi dureroi la atingere
I. Lipsa artralgiilor
J. Stare generală alterată

3. Următoarele elemente caracterizează eritemul nodos, cu excepția :

A. Poate fi cauzat de medicamente
B. Datele de laborator indică scăderea VSH
C. Poate fi cauzat de boli inflamatorii intestinale
D. Poate fi cauzat de o reacție imunologică de tip imediat la infecții
E. Poate fi cauzat de o reacție imunologică de tip întârziat la infecții
F. Tratamentul exclude iodura de potasiu
G. Datele de laborator indică creșterea VSH
H. Tratamentul exclude AINS
I. Biopsia cutanată indică lipsa elementelor de paniculită

J. Poate fi cauzat de boli autoimune de esut conjunctiv

4. Despre eritemul nodos putem afirma că:

A. Tratamentul include AINS
B. Clinic se caracterizează prin tuberculi dureroși
C. Datele de laborator indică scăderea VSH
D. Este cauzat de o reacție imunologică de tip imediat la infecții
E. Reprezintă infecția dermului și a țesutului adipos
F. Se caracterizează prin noduli eritematoși dureroși la atingere
G. Boala are evoluție cronică
H. De obicei leziunile cutanate se localizează la nivel pretibial

I. Poate fi cauzat de boli autoimune de esut conjunctiv

J. Boala este autolimitată

5. Alegei informaiile false despre eritemul nodos:

A. Tratamentul include AINS
B. Biopsia cutanată indică prezența elementelor de paniculită
C. De obicei leziunile cutanate se localizează la nivel tibial posterior
D. Datele de laborator indică creșterea VSH
E. Leziunile cutanate se localizează cu predilecție pe toracele anterior
F. Reprezintă infecția epidermului și a țesutului adipos
G. Se caracterizează prin stare generală bună
H. Tratamentul include iodură de potasiu
I. Poate fi cauzat de medicamente
J. Artralgiile nu fac parte din tabloul clinic

6. În cadrul examenului clinic al eritemului nodos, întâlnim următoarele, cu excepția:

A. Prurit
B. Febră
C. Stare generală alterată
D. Papule eritematoase dureroase
E. Noduli eritematoi nedureroi
F. Noduli eritematoi dureroi
G. Localizarea leziunilor cutanată este de obicei pretibială
H. Hipotermie
I. Stare generală bună
J. Artralgii

7. Care dintre următoarele elemente caracterizează eritemul nodos?:

A. Evoluție autolimitată
B. Noduli de obicei pe zona posttibială
C. Cauzat de reacție imunologică de tip întârziat la infecții
D. Noduli de obicei pe zona pretibială
 E. Tubercului eritematoi dureroi
F. Inflamaie în esutul adipos subcutanat
G. Noduli eritematoi nedureroi
H. Tuberculi de obicei pe zona posttibială
I. Tuberculi eritematoși nedureroși
J. Noduli eritematoși dureroși

8. Următoarele informații despre eritemul nodos sunt false:

A. Tratament cu AINS și Iodură de Potasiu
B. Paniculită
C. Titru crescut de antistreptolizină O când se asociază cu o infecție stafilococică
D. Titru crescut de antistreptolizină O când se asociază cu o infecție streptococică
E. Titru scăzut de antistreptolizină O când se asociază cu o infecție streptococică
F. Creterea VSH
G. Inflamația dermului și a țesutului adipos determină noduli eritematoși dureroși
H. Infecția dermului și a țesutului adipos determină noduli eritematoși dureroși
I. Scăderea VSH
J. Inflamația dermului și a țesutului adipos determină noduli eritematoși nedureroși

9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează eritemul nodos?:

A. Reprezintă infecția dermului și a țesutului adipos
B. Poate fi cauzat de medicamente
C. Prurit
D. Artralgiile nu fac parte din tabloul clinic
E. Scăderea VSH
F. Stare generală alterată
G. Poate fi cauzat de boli autoimune de esut conjunctiv
H. Clinic se manifestă prin noduli dureroși
I. Paniculită
J. Boala are evoluție cronică

10. Testele de laborator în eritemul nodos pot releva:

A. Creterea VSH
B. Sindrom inflamator
C. Biopsie cutanată indică inflamație în derm
D. Biopsie cutanată care indică inflamație în țesutul gras subcutanat
E. Scăderea titrului ASLO
F. Biopsie cutanată care indică infecție în țesutul gras subcutanat
 G. Biopsie cutanată care indică acantoliză
H. Scăderea VSH
I. Biopsie cutanată care indică paniculită

J. Pozitivarea titrului ASLO

11. Sunt trăsături ale sarcoidozei:

A. Leziunile pielii apar în 100% din cazuri -exista forme fara afectarea pielii
B. Sarcoidoza are etiologie cunoscută - neclara
C. Este o boală granulomatoasă strict cutanată - e multisistemica
D. Poate exista o afectare extinsă a nasului numită lupus pernio
E. Toți pacienții nu ar trebui să fie investigați și pentru afectarea sistemică - trebuie
F. Leziunile cutanate răspund la antibiotice locale - se trateaza cu AINS, CS si metothrexat
G. Sarcoidoza este o boală granulomatoasă multisistemică
H. Leziunile pielii apar în 20-30% din cazuri
I. În sarcoidoza acută se pot obiectiva uneori leziuni de eritem nodos

J. Are aspect de papule, noduli sau plăci roșii brune

12. Pyoderma gangrenosum:

A. La examenul histopatologic leziunile cutanate sunt bogate în neutrofile
B. Necesită tratament topic și sistemic cu corticosteroizi
C. Este o afecţiune cutanată frecventă
D. Ulcerele se vindecă fără cicatrici
E. Evoluţia clinică depinde de activitatea bolii inflamatorii intestinale asociate
F. Se poate asocia cu boli inflamatorii sistemice, în special cu boli inflamatorii intestinale
G. La examenul histopatologic leziunile cutanate sunt bogate în eozinofile
H. Este o afecţiune cutanată rară
I. Clinic se prezintă sub forma unor noduli inflamatori și ulcere purulente cu margini violacee

J. Necesită tratament topic și sistemic cu antibiotice

13. Care dintre următoarele afirmații caracterizează lupusul eritematos?:

A. În lupusul eritematos cronic discoid Imunofluorescenţa directă poate evidenţia depozite
granulare de lgM şi C3 la nivelul joncţiunii dermo-epidermice (banda lupică).
B. Anticorpii antinucleari anti-Ro şi anti-La sunt de obicei negativi în lupusul eritematos subacut
C. În lupusul eritematos sistemic afectarea organelor nu este de obicei predominantă
D. Lupusul eritematos subacut nu poate fi indus medicamentos
E. Etiologia bolii este necunoscută, dar factori genetici, expunerea la UV şi medicamentele pot fi
implicate
F. În lupusul eritematos cronic discoid afectarea scalpului determină alopecie necicatricială
G. Toate formele de lupus sunt mai frecvente la bărbați
H. În lupusul eritematos sistemic pot fi prezente semne clinice precum eritemul palmar, capilare
dilatate la nivelul repliului unghial, hemoragii în aşchie, purpură sau livedo reticularis
I. În lupusul eritematos cronic discoid tratamentul constă în creme fotoprotectoare cu factor de
protecţie ridicat şi dermatocorticoizi potenţi
J. Lupus eritematos cronic discoid se caracterizează prin plăci eritematoase, scuamoase, atrofice,
cu telangiectazii pe suprafaţă localizate la nivelul zonelor fotoexpuse

14. Dermatomiozita se caracterizează prin, cu excepția:

A. Dermatomiozita juvenilă debutează de obicei după vârsta de 10 ani
B. La examenul clinic se remarcă un edem proeminent periocular, precum şi modificări de tip
poikilodermic (pigmentaţie reticulată, atrofie şi telangiectazii)
C. Anticorpii specifici miozitei exclud anticorpii anti-Mi-2
D. Examenul histopatologic de la nivelul leziunilor cutanate este specific
E. Miozita necesită de obicei doze mici de corticosteroizi
F. La adulți unele cazuri se asociază cu neoplazii sau cu alte boli de ţesut conjunctiv
G. La nivelul repliurilor unghiale şi a cuticulei nu se observă capilare dilatate
H. Investigaţiile includ nivelul seric al enzimelor musculare, anticorpii specifici miozitei, examinarea
IRM, biopsia musculară şi electromiografia.
I. Erupția cutanată frecvent are o distribuţie „în pelerină" pe zonele fotoexpuse
J. Afectarea cutanată poate răspunde la fotoprotecţie şi antimalarice de tipul hidroxiclorochinei.

15. Care dintre următoarele afirmații caracterizează sclerodermia?:

A. Morfea reprezintă o formă de sclerodermie sistemică
B. Modificări cutanate sclerodermiforme pot să apară în infecţia cronică cu Borrelia
C. Morfea nu este mai frecventă la femei
D. Clinic morfea apare sub forma unor plăci indurate roşii-violacee, cu un centru alb strălucitor,
indurat sau atrofic
E. Sindromul CREST nu este o formă de sclerodermie sistemică
F. Formele severe de morfee liniară pot determina alopecie necicatricială
G. Dermatocorticoizii potenţi topici, corticosteroizii sistemici, metotrexatul şi fototerapia au
indicație în tratamentul sclerodermiei
H. Termenul de sclerodermie se referă la îngroşarea sau rigidizarea pielii cauzată de fibre de
colagen dermice anormale
I. În copilărie forma liniară de morfee poate determina atrofia ţesuturilor profunde subiacente

J. Morfea nu este limitată la piele sau la ţesutul celular subcutanat

16. Sindromul SWEET:

A. Se mai numește dermatoza acută afebrilă neutrofilică
B. Examenul histopatologic arată că leziunile cutanate conţin numeroase limfocite
C. Se mai numește dermatoza acută febrilă neutrofilică
D. Se mai numește dermatoza acută febrilă limfocitară
E. Se caracterizează prin hipotermie
F. Este o afecţiune frecventă
G. Examenul histopatologic arată că leziunile cutanate conţin numeroase neutrofile
H. Determină o erupţie acută cu plăci eritemato-violacee, la nivelul capului, gâtului şi trunchiului
superior
I. Este o afecţiune rară
J. Se caracterizează prin febră

17. Boala Behcet:

A. Poate avea manifestări cutanate precum eritemul nodos, leziuni acneiforme, tromboflebită
B. Se caracterizează prin ulcere orale recurente, leziuni oculare și ulcere genitale
C. Nu poate determina patergie cutanată
D. Prezintă indicație de tratament pentru leziunile cutanate colchicina sau dapsona
E. Este o afecţiune infecțioasă
F. Este o afecţiune inflamatorie
G. Se caracterizează prin vegetații orale recurente, leziuni oculare și vegetații genitale
H. Poate determina patergie cutanată
I. Nu prezintă indicație de tratament pentru leziunile cutanate colchicina sau dapsona

J. Nu poate afecta mai multe organe

18. În cadrul examenului clinic, dermatomiozita se caracterizează prin, cu excepția:

A. Capilare dilatate periunghiale
B. Erupția este întotdeauna nepruriginoasă
C. Papule Gotron pe fața dorsală a mâinilor și a suprafețelor flexoare
D. Distribuia leziunilor este frecvent pe zonele neexpuse la soare
E. Nu se remarcă aspecte de poikilodermie
F. Papule Gotron pe fața dorsală a mâinilor și a suprafețelor extensoare
G. Edem proeminent periocular
H. Atrofie A
I. Edem proeminent peribucal
J. Macule și plăci hiperpigmentate

19. Următoarele afirmații despre lupusul eritematos sunt adevărate, cu excepția:

A. Etiologia bolii este cunoscută
B. În lupusul eritematos cronic discoid afectarea scalpului determină alopecie cicatricială
C. Formele de lupus eritematos cronic discoid nu pot evolua către lupus eritematos sistemic
D. Biopsia cutanată relevă un infiltrat eozinofilic dens dispus perifollicular - limfocitar
E. În lupusul eritematos cronic discoid Imunofluorescenţa directă poate evidenţia lipsa depozitelor
granulare de lgM şi C3 la nivelul joncţiunii dermo-epidermice
F. Anticorpii antinucleari anti-Ro şi anti-La sunt de obicei negativi în lupusul eritematos subacut
G.
În etiopatogenia bolii sunt implicai factorii genetici, expunerea la radiaiile ultraviolete i medicamentele

H. Anticorpii antinucleari anti-Ro şi anti-La sunt de obicei pozitivi în lupusul eritematos subacut

I. Formele de lupus eritematos cronic discoid pot evolua către lupus eritematos sistemic

J. În lupusul eritematos sistemic afectarea organelor este de obicei predominantă

20. Următoarele afirmații caracterizează sclerodermia, cu excepția:

A. Morfea reprezintă o formă de sclerodermie sistemică
B. În copilărie forma liniară de morfee poate determina atrofia ţesuturilor profunde subiacente
C. Modificări cutanate sclerodermiforme pot să apară în infecţia cronică cu Borrelia
D. Dermatocorticoizii potenţi topici, corticosteroizii sistemici, metotrexatul şi fototerapia nu au
indicație în tratamentul sclerodermiei
E. Formele severe de morfee liniară pot determina alopecie cicatricială
F. Sindromul CREST nu este o formă de sclerodermie sistemică
G. Sclerodermia sistemică prezintă doar manifestări cutanate cu îngroşarea sau rigidizarea pielii
cauzată de fibre de colagen dermice normale
H. Clinic morfea apare sub forma unor plăci indurate roşii-violacee, cu un centru alb strălucitor,
indurat sauatrofic
I. Morfea nu este limitată la piele sau la ţesutul celular subcutanat

J. Morfea este mai frecventă la femei

21. Sunt infecii bacteriene cutanate:

A. abcese cutanate
B. zona zoster
C. psoriazis
D. fasceita necrozanta
E. celulita
F. impetigo
G. eczema
H. veruca vulgaris
I. tinea
J. gangrena
 22. Urmatoarele afirmații despre celulită sunt adevărate:
A. Prezintă leucopenie
B. Semnele cutanate sunt localizate la distanță de poarta de intrare
C. Pacienții prezintă frisoane
D. Semnele cutanate sunt localizate în apropierea porii de intrare
E. Este o infecie bacteriana
F. Este determinata de streptococul de tip Z
G. Este determinata de streptococul de tip A
H. Prezintă leucocitoză
I. Este o infectie virală
J. Pacienii sunt afebrili

23. Factori de risc pentru celulită

sunt:
A. Consumul de droguri i.v.
B. Episoade anterioare de celulită
C. Aglomeraia
D. Consumul de aspirină
E. Imunosupresia
F. Tahicardia
G. Consumul de carne
H. Diabetul zaharat
I. Insuficiența venoasă sau limfatică
J. Mersul pe bicicletă
24. Pacienții cu celulită prezintă:
A. frison
B. prurit nocturn
C. febră
D. eozinofilie
E. prurit general
F. papule poligonale pruriginoase
G. leucozitoză
H. VSH si PCR crescute
I. eritem, edem și durere locală
J. Ig E crescut

25. Urmatoarele afirmații despre tratamentul celulitei sunt adevărate:

A. La cei cu risc de MRSA se dă cotrimoxazol/linezolid sau vancomicină
B. Se tratează cu antifungice
C. Antibiotice i.v. se utilizează în cazurile severe
D. Se tratează cu cefalosporine orale
E. Se tratează cu antiinflamatoare nesteroidiene
F. Se tratează cu corticoterapie sistemică
G. Tratamentul durează 10-14 zile
H. Se tratează cu dermatocorticoizi
I. La cei cu risc de MRSA se dă cotrimoxazol/azatioprină sau vancomicină
J. Se tratează cu beta-lactamine rezistente la penicilinaze

26. Urmatoarele afirmații despre celulită sunt false:

A. Semnele cutanate sunt localizate în apropierea porții de intrare
B. Este determinata de streptococul de tip A
C. Prezintă anemie hemolitică
D. Prezintă leucocitoză, VSH si PCR crescute
E. Este o infecție bacteriana acută a dermului și țesutului subcutanat
F. Pacienții prezintă febră, frisoane, mialgii
G. Este determinata de clostridum perfringens
H. Pacienții prezintă artralgii și dureri abdominale
I. Prezintă eozinofilie, VSH si PCR crescute
J. Este o infecție bacteriana cronică a dermului și țesutului subcutanat

27. Urmatoarele afirmații despre abcese cutanate sunt adevărate:

A. Sunt colecții subcutanate de puroi
B. Sunt determinate de dermatofiți
C. Poate apărea ca o conglomerație a mai multor foliculi piloși infectați
D. Examenul microbiologic se recomandă în cazurile complicate sau recurente
E. Sunt colecii intramusculare de puroi
F. Examenul microbiologic nu se recomandă în cazurile complicate sau recurente
G. Abcesul la nivel fesier poate duce la tromboză de sinus cavernos
H. Sepsisul poate reprezenta o complicaie
I. Sunt colecii subcutanate de lipide
J. Sunt determinate de stafilococi de obicei MRSA

28. Urmatoarele afirmații despre hidradenita supurativă sunt adevărate:

A. tratamentul necesită și excizie chirurgicală
B. ocluzia foliculară cronică și inflamația glandelor ecrine determină hidradenita supurativă
C. ocluzia foliculară acută și inflamația glandelor apocrine determină hidradenita supurativă
D. tratamentul necesită antivirale
E. infecția cronică duce la apariția cicatricilor
F. infecția acută duce la apariția cicatricilor
G. tratamentul necesită și antibiotice
H. ocluzia foliculară cronică și inflamația glandelor apocrine determină hidradenita supurativă
I. se manifestă prin apariția de abcese recurente în axilă, zona inghinală și perineală
 J. ocluzia foliculară cronică și inflamația glandelor sudoripare determină hidradenita supurativă

29. Urmatoarele afirmații despre abcese cutanate sunt adevărate:

A. Cotrimoxazolul acoperă spectrul MRSA
B. Tratamentul constă în incizie și drenaj + antibiotic
C. Sunt leziuni urticariene
D. Penicilina acoperă spectrul MRSA
E. Tratamentul constă în incizie și drenaj + antimicotice
F. Sunt leziuni edematoase i eritematoase
G. Nu prezintă fluctuență în zona centrală
H. Durerea de e de obicei ameliorată la evacuarea
abcesului
I. Durerea se accentuează la evacuarea abcesului
J. Prezintă fluctuență în porțiunea central

30. Urmatoarele afirmații despre hidradenita supurativă sunt false:

A. se manifestă prin apariția de bule în axilă, zona inghinală și perineală
B. se manifestă prin apariția de vegetații în axilă, zona inghinală și perineală
C. tratamentul necesită și antibiotice
D. se manifestă prin apariția de abcese recurente în axilă, zona inghinală și perineală
E. se manifestă prin apariția de tumori în axilă, zona inghinală și perineală
F. tratamentul necesită antihistaminice
G. infecția cronică duce la apariția cicatricilor
H. tratamentul necesită antifungice
I. ocluzia foliculară cronică și inflamația glandelor apocrine determină hidradenita supurativă

J. tratamentul necesită și excizie chirurgicală

31. Urmatoarele afirmaii despre abcese cutanate sunt false:

A. Sunt determinate de gonococi
B. Examenul micologic se recomandă în cazurile complicate sau recurente
C. Examenul microbiologic se recomandă în cazurile complicate sau recurente
D. Sunt determinate de stafilococi de obicei MRSA
E. Eczema poate reprezenta o complicaie
F. Scabia poate reprezenta o complicaie
G. Sunt colecii subcutanate de lipide
H. Sunt colecii subcutanate de puroi
I. Sepsisul poate reprezenta o complicaie
J. Poate apărea ca o conglomerație a mai multor foliculi piloși infectați
32. Nu sunt infecii bacteriene cutanate:
A. psoriazisul
B. scabia
C. fasceita necrozanta
D. tinea
E. abcese cutanate
F. impetigo
G. melanomul
H. candidoza
I. gangrena
J. celulita

33. Fasceita necrozantă:

A. Duce la dezvoltarea unei urticarii
B. Este o infecție polimicrobiană
C. Duce la infecție sistemică
D. Duce lent la necroză tisulară
E. Se dezvoltă la nivelul epidermului
F. Duce rapid la necroza extinsă a țesuturilor moi
G. Evoluează lent progresiv
H. Este o infecție virală
I. Este rapid progresivă
J. Se dezvoltă la nivelul planurilor fasciale

34. Sunt false afirmațiile despre Fasceita necrozantă:

A. Se dezvoltă la nivelul planurilor fasciale
B. Evoluează lent progresiv
C. Duce la dezvoltarea unei urticarii
D. Duce la infecție sistemică
E. Duce lent la necroză tisulară
F. Este o infecție virală
G. Este o infecție polimicrobiană
H. Duce rapid la necroza extinsă a țesuturilor moi
I. Se dezvoltă la nivelul epidermului
J. Este rapid progresivă

35. Clinic Fasceita necrozantă prezintă:

A. Febră
B. Pierderea sensibilității în țesutul implicat
C. Noduli supurai
D. Durere intensă
E. Căldură locală
F. Cicatrici atrofice
G. Eritem i edem
H. Prurit predominant nocturn
I. Pustule amicrobiene
J. Prurit generalizat

36. Clinic Fasceita necrozantă NU prezintă:

A. Căldură locală
B. Noduli supurai
C. Prurit generalizat
D. Febră
E. Prurit predominant nocturn
F. Cicatrici atrofice
G. Pierderea sensibilității în țesutul implicat
H. Eritem i edem
I. Pustule amicrobiene

J. Durere intensă

37. Urmatoarele afirmații despre Fasceita necrozantă sunt adevărate:

A. Mortalitate scăzută (0,25% din pacienți)
B. CT detectează acumularea de aer subcutanatat
C. Zona zoster poate fi o complicaie
D. Tratament = debridare chirurgicală mare, incizie și drenaj; antibiotice p.o. cu spectru îngust
E. Sepsisul poate fi o complicaie
F. Angiografia de contrast detectează acumularea de aer subcutanat
G. EKG-ul detectează acumularea de aer subcutanat
H. Mortalitate ridicată (25% din pacienți)
I. Rx detectează acumularea de aer subcutanatat
J. Tratament = debridare chirurgicală mare, incizie și drenaj; antibiotice iv cu spectru larg

38. Datele de laborator în Fasceita necrozantă arată:

A. leucocitoză
B. Hiponatremie
C. PCR crescut
D. VSH scăzut
E. Cultura microbiologică nu este utilă
F. PCR scăzut
G. leucopenie
H. Hipernatremie
I. Cultura microbiologică este utilă

J. VSH crescut

39. Urmatoarele afirmații despre gangrenă sunt adevărate:

A. Descrisă ca eritematoasă sau nodulară
B. Reprezintă o necroză tisulară
C. Determinată întotdeauna de Clostridium perfringens
D. Determinată ocazional de Clostridium perfringens
E. Reprezintă o necroză osoasă
F. Determinată de prurit
G. Determinată de infecții severe
H. Descrisă ca umedă sau uscată

I. Determinată de parazitoze

J. Determinată de ischemiei

40. Urmatoarele afirmații despre gangrenă sunt adevărate:

A. Nu prezintă durere locală
B. Necesită o plagă penetrantă
C. Prezintă durere locală intensă
D. Prezintă hipotensiune arterială
E. Nu necesită o infecție anterioară a pielii
F. Prezintă hipertensiune arterială
G. Nu necesită o plagă penetrantă
H. Nu prezintă febră
I. Prezintă febră
J. Necesită o infecție anterioră a pielii

41. Urmatoarele afirmații despre gangrenă sunt adevărate:

A. Gangrena uscată este determinată de scabie
B. Gangrena uscată este determinată de insuficiența arterială
C. Prezintă crepitații cutanate
D. Laborator = culturi fungice din plagă
E. Nu prezintă febră
F. Prezintă hipertensiune arterială
G. Prezintă pielea cu miros putrid
H. Laborator = culturi microbiologică din plagă
I. Gangrena umedă este determinată de ocluzia vasculară acută sau infecție

J.Gangrena umedă este determinată de acantoliză

42. Urmatoarele afirmații despre gangrenă sunt adevărate:

A. Tratament cu antifungice sistemice
B. Laborator = culturi fungice din plagă
C. Rx poate evidenia ischemia
D. Angiografia poate evidenia ischemia
E. Amputația este adesea necesară
F. Amputația nu este necesară
G. Angiografia cu rezonanță magnetică poate evidenția ischemia
H. Prezența aerului subcutanat poate fi observată pe RX în gangrena umedă

I. Prezența aerului subcutanat poate fi observată pe CT în gangrena umedă

J. Tratament cu corticoterapie sistemică în doze mari

43. Urmatoarele afirmații despre gangrenă sunt false:

A. Gangrena uscată este determinată de insuficiența arterială
B. Amputația nu este necesară
C. Nu prezintă febră
D. Gangrena umedă este determinată de ocluzia vasculară acută sau infecție
E. Prezintă pielea cu miros putrid
F. Determinată întotdeauna de Clostridium perfringens
G. Prezintă crepitații cutanate
H. Determinată de parazitoze
I. Laborator = culturi microbiologică din plagă

J. Determinată de prurit

44. Impetigo:
A. Este o infecție fungică a pielii
B. Adesea este determinat de Treponema palidum
C. Se întâlnete mai frecvent la vârstnici
D. Adesea este determinat de Staphylococcus aureus
 E. Se întâlnete cel mai frecvent la copi i
F. Prezintă cruste gălbui-aurii
G. Este o infecție contagioasă a pielii
H. Prezintă prurit facial
I. Se întâlnete mai frecvent la aduli
J. Este o infecție virală a pielii

45. Impetigo:
A. Este localizat în jurul suprafeelor muco-cutanate
B. Prezintă lichenificare
C. Nu prezintă prurit facial
D. Prezintă eritem
E. Prezintă peteșii
F. Prezintă cruste necrotice
G. Prezintă cruste de culoarea mierii
H. Prezintă bule
I. Prezintă prurit facial
J. Prezintă vegetații
46. Impetigo:
A. Linezolid sau vancomicină
B. Tratament cu antibiotice topice
C. Tratament cu antivirale
D. Tratament cu aciclovir
E. Tratament cu mupirocin
F. Tratament cu antibiotice orale dacă evoluția este severă
G. Tratament cu antibiotice orale dacă apar focare epidemice
H. Tratament întotdeuna cu antibiotice orale
I. Tratament cu antibiotice orale dacă pacientul solicită acest lucru

J. Dicloxacilină sau cefalexină

47. Pacient de 7 ani cu apariția bruscă în urmă cu 3 zile de leziuni eritematoase și bule fragile
periorificiale faciale care se deschid și se acoperă de cruste mielicerice.:
A. Adesea este determinată de HPV
B. Diagnosticul este impetigo
C. Este o infecție fungică a pielii
D. Tratament cu antibiotice orale dacă apar focare epidemice
E. Este o infecție contagioasă a pielii
F. Tratament cu antibiotice topice
 G. Tratament cu aciclovir
H. Diagnosticul este gangrenă
I. Diagnosticul este herpes simplu
J. Adesea este determinat de Staphylococcus aureus

48. Pacient 55 ani prezintă de 3 zile durere, eritem, edem și o colecție, fluctuentă în zona
centrală, localizată pe buza superioară:
A. Pruritul generalizat reprezintă o complicație frecventă
B. Tratamentul constă în incizie și drenaj + antibiotic
C. Durerea de e de obicei ameliorată la evacuarea abcesului
D. Are mortalitate ridicată (75% din pacienți)
E. Diagnosticul este de fasceită necrozantă
F. Diagnosticul este de gangrenă
G. Poate duce la tromboză de sinus cavernos
H. Tratamentul constă în igienă adecvată
I. Diagnosticul este de abces cutanat
J. Cotrimoxazolul acoperă spectrul MRSA

49. Pacient de 66 de ani prezintă de 3 zile febră, frison, eritem, edem și durere la gamba
stangă, însoțită de leucocitoză, PCR și VSH crescut .:
A. Diagnosticul este de tinea corporis
B. Se tratează cu cefalosporine orale
C. Tratamentul durează 10-14 zile
D. Este o infecție fungică
E. Este o infecie bacteriana
F. Diagnosticul este de impetigo
G. Diagnosticul este de celulită
H. Diagnosticul este de scabie
I. Diagnosticul este de psoriazis
J. Se tratează cu beta-lactamine rezistente la penicilinaze

50. Pacient de 71 de ani cu diabet zaharat prezintă de 2 zile febră, frison, eritem, edem și
durere localizată la față, însoțită de leucocitoză, PCR și VSH crescut .:
A. Diagnosticul este de pemfigus vulgar
B. Antibiotice topice sunt utilizate în cazurile severe
C. Diagnosticul este de celulită
D. Boala este determinată de Malasezia furfur
E. Antibiotice i.v. se utilizează în cazurile severe
F. Boala este determinata de streptococul de tip A
G. Tratamentul durează 10-14 zile
H. Tratamentul durează 3-5 zile
 I. Tratamentul durează 10-14 săptămâni
J. La cei cu risc de MRSA se dă cotrimoxazol/linezolid sau vancomicină

51. Următoarele afirmații despre psoriazis sunt adevărate :

A. Psoriazisul se caracterizează prin plăci eritematoase imprecis delimitate
B. Psoriazisul se caracterizează prin hiperproliferare epidermică
C. Psoriazisul are evoluție cronică
D. Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii
E. Psoriazisul se caracterizează prin hiperproliferare hipodermică
F. Psoriazisul are evoluție autolimitată
G. Psoriazisul nu poate determina artrită psoriazică
H. Psoriazisul se caracterizează prin plăci eritematoase bine delimitate

I. Psoriazisul poate determina artrită psoriazică

J. Psoriazisul este o boală infecțioasă a pielii

52. În cadrul examenului clinic, psoriazisul se caracterizează prin:

A. Apare o sângerare ușoară la îndepărtarea scuamei
B. Leziunile cutanate prezintă scuame argintii
C. Leziunile cutanate prezintă uneori prurit
D. Plăci eritematoase bine delimitate
E. Se caracterizează prin plăci eritematoase rău delimitate
F. Apare o sângerare ușoară la îndepărtarea crustei
G. Leziunile cutanate prezintă scuame gălbui grăsoase
H. Leziunile cutanate sunt întotdeauna asimptomatice
I. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate sunt localizate pe suprafețele de flexie
J. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate sunt localizate pe suprafețele de extensie

53. Referitor la examenul de laborator al psoriazisului sunt corecte următoarele afirmații:

A. Biopsia leziunilor cutanate indică îngroșarea epidermului
B. Biopsia leziunilor cutanate indică absența stratului bazal
C. Biopsia leziunilor cutanate indică absența stratului granulos
D. Biopsia leziunilor cutanate indică subțierea epidermului
E. Se poate efectua biopsia leziunilor cutanate
F. Biopsia pielii indică îngroșarea hipodermului
G. Examenele de laborator nu sunt necesare pentru diagnostic
H. Biopsia leziunilor cutanate indică hiperplazia stratului granulos
I. Biopsia leziunilor cutanate indică prezența celulelor nucleate în stratul cornos

J. Biopsia leziunilor cutanate indică absența celulelor nucleate în stratul cornos

54. Următoarele metode de tratament sunt folosite în tratarea psoriazisului vulgar:
A. Fototerapia
B. Antibiotice topice de primă intenție
C. Corticosteroizi topici
D. Metotrexatul în formele uoare
E. Ciclosporina în formele uoare
F. Emolieni
G. Ciclosporina în formele severe
H. Metotrexatul în formele severe
I. Antibiotice sistemice de primă intenție
J. Corticosteroizi sistemici

55. Psoriazisul se poate caracteriza prin:

A. Plăci eritematoase cu scuame argintii localizate pe zonele de flexie
B. Posibile mici vezicule
C. Artrita psoriazică în 80-100% din cazuri
D. Posibile mici pustule
E. Lipsa semnului Auspitz
F. Pitting unghial
G. Desprinderea lamei unghiale de patul unghial
H. Artrita psoriazică în 10-20% din cazuri
I. Plăci eritematoase cu scuame argintii uneori cu prurit

J. Lipsa pittingului unghial

56. Următoarele afirmații despre psoriazis sunt false:

A. Semnul Auspitz arată că leziunile cutanate nu sângerează ușor la îndepărtarea scuamei
B. Leziunile cutanate prezintă întotdeauna prurit
C. Semnul Auspitz arată că leziunile cutanate sângerează ușor la îndepărtarea scuamei
D. Plăcile eritematoase au scuame argintii
E. Plăcile eritematoase sunt bine delimitate
F. Leziunile cutanate prezintă uneori prurit
G. Pittingul unghial reprezintă absența depresiunilor punctiforme ale lamei unghiale
H. Plăcile eritematoase au cruste argintii
I. Pittingul unghial reprezintă prezența depresiunilor punctiforme ale lamei unghiale

J. Plăcile eritematoase sunt rău delimitate

57. Despre psoriazis este adevărat cu excepția:

A. Se caracterizează prin atrofie epidermică
B. Este o boală infecțioasă a pielii
C. 10-20% din pacienții cu psoriazis nu au artrită psoriazică
D. Semnul Auspitz este negativ
E. Leziunile cutanate respectă suprafețele de extensie
F. Semnul Auspitz este pozitiv
G. 10-20% din pacienții cu psoriazis au artrită psoriazică
H. Este o boală inflamatorie a pielii
I. Se caracterizează prin hiperproliferare epidermică
J. Leziunile cutanate sunt localizate pe suprafeele de extensie

58. Care din următoarele afirmații nu descriu psoriazisul?:

A. Biopsia pielii arată absența celulelor nucleate în stratul cornos
B. Biopsia pielii arată prezența celulelor nucleate în stratul cornos
C. Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii
D. Psoriazisul este caracterizat prin proliferare epidermică
E. Biopsia pielii indică subțierea epidermului
F. Biopsia pielii indică îngroșarea epidermului
G. Biopsia pielii relevă absența stratului granulos
H. Biopsia pielii indică subțierea hipodermului

I. Psoriazisul este caracterizat prin atrofie epidermică

J. Biopsia pielii relevă prezența stratului granulos

59. Alegeți informațiile adevărate despre psoriazisul vulgar:

A. Tratamentul include corticosteroizi sistemici
B. Tratamentul exclude fototerapia
C. Tratamentul include corticosteroizi topici
D. Tratamentul include metotrexatul în formele severe
E. Tratamentul exclude corticosteroizi topici
F. Tratamentul include ageni emolieni
G. Tratamentul exclude ageni emolieni
H. Tratamentul nu exclude ciclosporina în formele severe
I. Tratamentul include fototerapia
J. Tratamentul include ageni sicativi

60. Despre psoriazis putem spune că:

A. Plăcile eritematoase nu au scuame argintii pe suprafață
B. Nu se poate însoți de artrită psoriazică
C. Pittingul unghial constă în prezența depresiunilor punctiforme la nivelul lamelor unghiale
 D. Semnul Auspitz reprezintă absența sângerării la îndepărtarea scuamei
E. Leziunile cutanate cu plăci eritematoase sunt imprecis delimitate
F. Leziunile cutanate cu plăci eritematoase sunt bine delimitate
G. Este posibilă apariția artrita psoriazică
H. Pittingul unghial constă în desprinderea lamei unghiale de patul unghial

I. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei

J. Plăcile eritematoase au scuame argintii pe suprafață

61.Următoarele afirmații despre psoriazis sunt adevărate:

A. Tratamentul exclude fototerapia

B. Leziunile cutanate sunt localizate pe suprafeele de extensie
C. Biopsia pielii indică subțierea epidermului
D. Semnul Auspitz este negativ
E. Se caracterizează prin plăci eritematoase bine delimitate
F. Leziunile cutanate cu plăci eritematoase sunt imprecis delimitate
G. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
H. Biopsia pielii relevă prezența stratului granulos
I. Biopsia pielii arată prezența celulelor nucleate în stratul cornos

J. Tratamentul include corticosteroizi topici

62. Următoarele leziuni elementare dermatologice sunt întâlnite în psoriazis:

A. Plăcile eritematoase au cruste argintii
B. Plăcile eritematoase rău delimitate
C. Plăcile eritematoase acoperite de scuame argintii
D. Posibile mici pustule
E. Plăcile eritematoase acoperite de cruste galbene
F. Plăcile eritematoase bine delimitate
G. Desprinderea lamei unghiale de patul unghial
H. Posibile mici vegetaii
I. Posibile mici bule
J. Pittingul unghial (depresiuni punctiforme ale lamei unghiale)

63. Următoarele afirmații sunt adevărate:

A. Psoriazisul este o boală infecțioasă a pielii
B. Pitiriazisul rozat prezintă o posibilă asociere virală
C. Psoriazisul se caracterizează prin hiperproliferare epidermică
D. Psoriazisul are evoluție autolimitată
E. Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii
F. 10-20% din pacienții cu psoriazis au artrită psoriazică
G. Pitiriazisul rozat apare la vârstnici
H. Pitiriazisul rozat este o boală cronică
I. Pitiriazisul rozat este o boală inflamatorie a pielii
J. Psoriazisul se caracterizează prin hiperproliferare hipodermică

64. Următoarele afirmații sunt false:

A. În pitiriazisul rozat se recomandă administrarea de corticosteroizi topici
B. În tratamentul pitiriazisului rozat se utilizează antihistaminice
C. Tratamentul în psoriazisul vulgar include corticosteroizii sistemici
D. În psoriazis se recomandă administrarea de corticosteroizi topici
E. Metotrexatul se administrează în formele severe de psoriazis
F. Tratamentul în psoriazis exclude agenii emolieni
G. Tratamentul în pitiriazisul rozat se bazează pe antibiotice sistemice
H. Tratamentul în psorizisul cu forme severe include ciclosporina
I. Tratamentul în psoriazis exclude corticosteroizii topici
J. În pitiriazisul rozat nu se recomandă administrarea de corticosteroizi topici

65. Semnul Auspitz prezintă următoarele caracteristici:

A. Semnul Auspitz apare la nivelul plăcilor eritematoase acoperite de scuame argintii
B. Semnul Auspitz reprezintă apariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat
C. Semnul Auspitz nu reprezintă apariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat
D. Este negativ în pitiriazisul rozat
E. Este negativ în psoriazis
F. Semnul Auspitz este însoțit de distribuția leziunilor caracteristică în formă de brad de Crăciun
G. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea crustei
H. Este prezent în pitiriazisul rozat
I. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
J. Este prezent în psoriasis

66. Despre semnul Auspitz sunt adevărate următoarele, cu excepția:

A. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
B. Semnul Auspitz nu reprezintă dispariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat
C. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea crustei
D. Este negativ în pitiriazisul rozat
E. Semnul Auspitz reprezintă dispariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat
F. Semnul Auspitz este însoțit de distribuția leziunilor caracteristică în formă de brad de Crăciun
G. Este prezent în pitiriazisul rozat
H. Este negativ în psoriazis
I. Este prezent în psoriazis
J. Semnul Auspitz apare la nivelul plăcilor eritematoase acoperite de scuame argintii

67. În cadrul examenului clinic al pitiriazisului rozat întâlnim:

A. Distribuția leziunilor este caracteristică în formă de brad de Crăciun
B. Durere locală
C. Erupție care începe cu o placă heraldică
D. Scuame gălbui
E. Tumori eritematoase ovale
F. Erupție care se termină printr-o placă heraldică
G. Papule brune ovale
H. Scuame albe
I. Prurit
J. Papule eritematoase ovale

68. Care dintre următoarele afirmații descriu pitiriazisul rozat?:

A. Apare la vârstnici
B. Leziunile cutanate se localizează strict pe mucoase
C. Leziunile cutanate se localizează pe trunchi și extremități
D. Exclude o posibilă asociere virală
E. Apare la adulii tineri i la copii
F. Este o boală inflamatorie a pielii
G. Se caracterizează prin leziuni papuloase
H. Prezintă o posibilă asociere virală
I. Se caracterizează prin leziuni veziculoase

J. Este o boală autoimună a pielii

69. Care din următoarele elemente caracterizează pitiriazisul rozat?:

A. Tratamentul exclude antihistaminicele
B. Pacienții acuză durere de intensitate crescută la nivelul leziunilor cutanate
C. Tratamentul nu include antibiotice sistemice
D. Boala are evoluție cronică
E. Tratamentul se bazează pe antibiotice sistemice
F. Pacienții acuză prurit la nivelul leziunilor cutanate
G. Tratamentul include antihistaminice
H. Boala este autolimitată
I. Se recomandă administrarea de steroizi topici
J. Nu se recomandă administrarea de steroizi topici

70. Alegei afirmaiile false referitoare la pitiriazisul rozat:

A. Leziunile sunt localizate în principal pe mucoase
B. Erupția începe cu apariția plăcii heraldice
C. Placa heraldică constă în leziuni multiple, mai mari de 5 cm în diametru
D. Placa heraldică constă în leziune unică, de până la 5 cm în diametru
E. Erupția se termină prin apariția plăcii heraldice
F. Placa heraldică apare cu câteva luni după erupția generalizată
G. Placa heraldică apare cu câteva zile înainte de erupția generalizată
H. Leziunile sunt localizate în principal pe torace și extremități
I. Erupția generalizată este sub formă de vezicule multiple, acoperite de cruste galbene
J. Erupția generalizată este sub formă de papule eritematoase multiple acoperite de scuame albe

71.Despre pitiriazisul rozat este fals că:

A. Leziunile de tip vezicule determină prurit
B. Leziunile cutanate nu afectează toracele anterior și posterior
C. Leziunile de tip papule scuamoase determină prurit
D. Papulele sunt brun maronii
E. Boala apare la copii i adulii tineri
F. Papulele scuamoase se dispun cu axul lung paralel cu linia coastelor
G. Boala nu apare la copii i adulii tineri
H. Papulele scuamoase se dispun cu axul lung perpendicular pe linia coastelor
I. Papulele sunt eritematoase

J. Leziunile cutanate sunt dispuse pe toracele anterior i posterior, producând aspectul general de brad de Craciun

72. Alegeți afirmațiile adevărate:

A. În pitiriazisul rozat erupția generalizată este sub formă de papule eritematoase multiple
acoperite de scuame albe
B. În pitiriazisul rozat pacienții acuză durere de intensitate crescută la nivelul leziunilor cutanate
C. În pitiriazisul rozat leziunile de tip vezicule determină prurit
D. În pitiriazisul rozat papulele scuamoase se dispun cu axul lung paralel cu linia coastelor
E. Pitiriazisul rozat debutează cu placa heraldică care constă într-o leziune unică, de până la 5 cm în
diametru
F. În pitiriazisul rozat leziunile sunt localizate în principal pe torace și extremități
G. Leziunile cutanate în pitiriazisul rozat nu afectează toracele anterior și posterior
H. Pitiriazisul rozat este o boală inflamatorie a pielii
I. Nu se recomandă administrarea de corticosteroizi topici în tratamentul pitiriazisului rozat
 J. Placa heraldică din pitiriazisul rozat apare cu câteva zile după erupția generalizată

73. Următoarele afirmații despre pitiriazisul rozat sunt false:

A. Este caracteristică distribuția leziunilor în brad de Crăciun
B. Ca tratament se pot folosi antibiotice i corticosteroizi sistemici
C. Boala are evoluție cronică
D. Este necaracteristică distribuția leziunilor în brad de Crăciun
E. Leziunile papuloase sunt acoperite de scuamă albă
F. Leziunile cutanate se localizează pe trunchi și extremități
G. Reprezintă o boală inflamatorie gravă
H. Cu câteva ore înainte de apariția erupției generalizate apare placa heraldică
I. Ca tratament se pot folosi antihistaminice și corticosteroizi topici
J. Prezintă o posibilă asociere virală

74. Despre afeciunile inflamatorii ale pielii putem afirma:

A. Pitiriazisul rozat prezintă o posibilă asociere virală
B. Semnul Auspitz din psoriazis reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
C. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate din psoriazis sunt dispuse pe suprafețele de
extensie
D. În pitiriazisul rozat erupția generalizată este sub formă de vezicule multiple, acoperite de cruste
galbene
E. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate din psoriazis sunt dispuse pe suprafețele de
flexie
F. În psoriazis biopsia leziunilor cutanate indică absența celulelor nucleate în stratul cornos
G. În pitiriazisul rozat leziunile cutanate nu afectează toracele anterior și posterior
H. În psoriazis biopsia leziunilor cutanate indică absența stratului bazal
I. Pitiriazisul rozat debutează cu placa heraldică care constă într-o leziune unică, de până la 5 cm
în diametru
J. În pitiriazisul rozat papulele scuamoase se dispun cu axul lung paralel cu linia coastelor

75. Alegei afirmaiile false:

A. Psoriazisul nu poate determina artrită psoriazică
B. Psoriazisul nu are evoluție cronică ci autolimitată
C. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate din psoriazis sunt dispuse pe suprafețele de
extensie
D. Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii
E. În pitiriazisul rozat erupția generalizată este sub formă de vezicule multiple, acoperite de cruste
galbene
F. Psoriazisul se poate caracteriza prin posibile mici pustule
G. Pitiriazisul rozat reprezintă o boală inflamatorie ușoară
 H. Pitiriazisul rozat nu prezintă o posibilă asociere virală
I. În pitiriazisul rozat leziunile cutanate nu afectează toracele anterior și posterior
J. Psoriazisul poate determina artrită psoriazică

76. Următoarele afirmații legate de modificările histopatologice sunt întâlnite în psoriazis:

A. Absena stratului bazal
B. Absena celulelor nucleate în stratul cornos
C. Prezena celulelor nucleate în stratul cornos
D. Îngroarea epidermului
E. Hiperplazia stratului granulos
F. Hiperproliferare epidermică
G. Subierea epidermului
H. Absena stratului granulos
I. Rezultatele de laborator nu sunt necesare pentru diagnostic
J. Îngroșarea hipodermului
77. Care dintre următoarele afirmații caracterizează lichenul plan? :
A. Clinic pe tegumente se manifestă prin papule poligonale roz-violacee, intens
pruriginoase, cu striuri albicioase pe suprafață
B. Formele hipertrofice i ale mucoaselor sunt mai puin persistente
C. Se vindecă de regulă în 1-2 ani dar poate recidiva
D. Poate determina afectare cutaneo-mucoasă
E. Este o dermatoză cronică inflamatorie
F. Leziunile cutanate și mucoase nu răspund de obicei la corticosteroizi potenți și superpotenți
G. Printre triggerii potențiali se numără virusul hepatitei B și virusul hepatitei C
H. Formele severe de lichen eroziv nu pot afecta vulva i vaginul la femei
I. Este o dermatoză cronică infecțioasă cutaneo-mucoasă
J. Prezintă afectare strict cutanată

78. Următoarele afirmații despre granulomul inelar sunt adevărate: (este granulom anular!)
A. Evoluția este cronică și nu se vindecă după câțiva ani
B. Reprezintă o dermatoză cu leziuni inelare cu centrul palid constituite din vegetații roz
C. Reprezintă o dermatoză veziculo-buloasă
D. Reprezintă o dermatoză cu leziuni inelare cu centrul palid constituite din papule roz
E. Afectează de obicei copii și adulții tineri
F. Tratamentul constă în antibiotice intralezionale
G. Evoluția este autolimitată
H. Afectează de obicei vârstnicii
I. Leziunile cutanate sunt localizate tipic pe fața dorsală a mâinilor și picioarelor
J. Etiologia nu este cunoscută

79. Alegeți afirmațiile adevărate despre lichenul scleros:

 A. Bărbații pot dezvolta lichen scleros doar la pubertate
B. Este o dermatoză inflamatorie a zonei genitale
C. Leziunile nu se localizează în mod obișnuit pe zona vulvară sau pe gland, prepuț sau pe penis.
D. La femei debutează obișnuit înainte de pubertate sau după menopauză
E. Leziunile sunt lipsite de prurit sau durere
F. Diagnosticul este de obicei clinic
G. Curele scurte de corticosteroizi topici potenți și superpotenți nu îmbunătățesc semnele și
simptomele
H. Leziunile sunt intens pruriginoase sau dureroase
I. Clinic se caracterizează prin plăci albe strălucitoare, cu fisuri pe suprafață
J. Examenul histologic arată epiderm hipertrofic și colagen subțiat în derm

80. Erupția polimorfă la lumină se caracterizează prin:

A. Pacienții cu forme severe pot fi desensibilizați prin cure scurte de fototerapie cu UVB
B. Leziunile cutanate apar la nivelul zonelor acoperite pe trunchi și pliuri
C. Este rar întâlnită la femeile tinere
D. Debut declanșat de expunerea intensă la soare
E. Remisiunea leziunilor este declanșată de expunerea intensă la soare
F. Tipic apar papule eritematoase, vezicule sau plăci eritematoase la câteva ore după expunerea la
soare
G.
Leziunile cutanate apar la nivelul zonelor expuse la soare în special la nivelul gâtului, umerilor i braelor

H. Pentru profilaxie și tratament este nerecomandată administrarea de cure scurte de prednisolon

I. Tipic apar papule eritematoase, vezicule sau plăci eritematoase la câteva luni după expunerea la
soare
J. Pentru profilaxie i tratament pot fi administrate cure scurte de prednisolon

81. In ceeea ce priveste etiopatogenia infectiilor cu transmitere sexuala, sunt corecte

urmatoarele:
A. Transmiterea sifilisului este influentata de factori socioeconomici
B. In transmiterea sifilisului nu putem avea ca modalitate leziunile deschise ale altor dermatoze
C. In transmiterea sifilisului putem avea ca modalitate leziunile deschise ale altor dermatoze
D. Sifilisul este o boala infectioasa din grupa dermatofitozelor
E. Transmiterea sifilisului nu poate fi influentata de factori socioeconomici
F. In transmiterea sifilisului nu pot sa se contureze grupe populationale cu risc
G. Treponema pallidum este foarte rezistenta, supravietuirea in afara organismului fiind foarte
frecventa
H. Treponema pallidum este foarte sensibila, supravietuirea in afara organismului redusa
I. Sifilisul este o boala infectioasa din grupa treponematozelor
J. In transmiterea sifilisului pot sa se contureze grupe populationale cu risc
 82. Din punct de vedere clinic putem afirma urmatoarele despre infectiile cu transmitere
sexuala:
A. Evolutia sifilisului este una acuta
B. Sifilisul castigat este impartit in recent si tardiv
C. Sifilisul poate nu afecta descendentii
D. Sifilisul poate afecta descendentii
E. Evolutia sifilisului este una cronica, ondulanta
F. Sifilisul secundar este o forma de sifilis congenital
G. Sifilisul recent este clasificat in: primar, secundar si latent recent
H. Sifilisul secundar este o forma de sifilis castigat
I. Sifilisul castigat este impartit in recent si precoce
J. Sifilisul recent este clasificat in: primar, secundar si tertiat

83. Din punct de vedere clinic putem afirma urmatoarele despre infectiile cu transmitere
sexuala:
A. Sancrul sifilitic se mai numeste si sancru de inoculare
B. Sancrul sifilitic este in majoritatea cazurilor nedureros
C. In sifilisul primar perioada de incubare este in medie de 3 luni
D. Sancrul sifilitic se mai numeste si sancru dur
E. Sancrul sifilitic este in majoritatea cazurilor dureros
F. Sancrul sifilitic se mai numeste si sancru moale
G. In sifilisul primar perioada de incubare este in medie de 3 saptamani
H. Sancrul sifilitic se mai numeste si sancru de incubare

I. In sifilisul primar perioada de incubare este in medie de 10-90 sptamani

J. In sifilisul primar perioada de incubare este in medie de 10-90 zile

84. Urmatoarele afirmatii sunt corecte despre infectiile cu transmitere sexuala:

A. Lezinile genitale din sifilisul primar sunt insotite de adenopatie unilaterala, monoganglionara
B. In diagnosticul diferential al sancrului sifilitic nu intra si aftele
C. Limfadenopatia regionala din sifilisul primar apare in medie la 7-10 zile de la constituirea
sancrului
D. Lezinile genitale din sifilisul primar sunt insotite de adenopatie bilaterala, poliganglionara
E. Limfadenopatia regionala din sifilisul primar apare in medie la 7-10 saptamani de la constituirea
sancrului
F. Sancrul sifilitic nu poate fi sub forma de fisura
G. Sancrul sifilitic poate fi gigant sau pitic
H. Lezinile genitale din sifilisul primar sunt insotite de adenopatie bilaterala, poliganglionara, de tip
“closca cu pui”
I. Lezinile genitale din sifilisul primar sunt insotite de adenopatie monoganglionara, de tip “closca
cu pui”
J. In diagnosticul diferential al sancrului sifilitic intra si aftele

85. Urmatoarele afirmatii sunt corecte despre infectiile cu transmitere sexuala:

A. Nodulii limfatici din sifilisul primar sunt mici ca volun si durerosi
B. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii localizate genital
C. Sifilisul secundar incepe la 6-8 luni de la aparitia sancrului
D. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii generalizate
E. Nodulii limfatici din sifilisul primar sunt neaderenti la planurile profunde
F. Nodulii limfatici din sifilisul primar post sa persiste 2-3 ani
G. Nodulii limfatici din sifilisul primar sunt aderenti la planurile profunde
H. Sifilisul secundar incepe la 6-8 saptamani de la aparitia sancrului
I. Nodulii limfatici din sifilisul primar post sa persiste 2-3 luni
J. Nodulii limfatici din sifilisul primar sunt mariti de volum, nedurerosi

86. Putem afirma urmatoarele despre infectiile cu transmitere sexuala:

A. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii asimetrice, pruriginoase
B. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii cu durata de cativa ani intretaiate de perioade
asimptomatice
C. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii de cateva saptamani intretaiate de perioade
asimptomatice
D. Sancrul se poate vindeca spontan in 3-6 luni
E. Sancrul se poate vindeca spontan in 3-6 saptamani
F. Simptomele constitutionale pot precede dar nu pot acompania leziunile din sifilisul secundar
G. Simptomele constitutionale pot precede sau acompania leziunile din sifilisul secundar
H. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii excusiv mucoase
I. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii cutanate si mucoase
J. Sifilisul secundar se caracterizeaza prin eruptii diseminate, simetrice nepruriginoase

87. Putem afirma urmatoarele despre infectiile cu transmitere sexuala:

A. In fazele precoce ale sifilisului secundar leziunile sunt localizate obisnuit palmo-plantar
B. Leziunile mucoase sunt prezente la 1/3 din pacientii cu sifilis secundar
C. Leziunile cutanate din sifilisul secundar se numesc sifilide
D. Sifilidele papuloase au tendinta spre diseminare
E. Leziunile cutanate din sifilisul secundar se numesc eczematide
F. In fazele tardive ale sifilisului secundar leziunile sunt localizate obisnuit palmo-plantar
G. Sifilidele papuloase nu disemineaza niciodata
H. Sifilidele papuloase sunt de culoare violet si sunt acoperite de o scuama fina
I. Leziunile mucoase nu sunt prezente la pacientii cu sifilis secundar, doar atingerile cutanate
J. Sifilidele papuloase sunt de culoare rosie-aramie, acoperite de o scuama fina
88. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privier la infectiile cu transmitere sexuala:
A. Leziunile unghiale din sifilis pot sa aiba aspectul de “nail pitting”
B. Alopecia sifilitica se mai numeste si “in lovitura de sabie”
C. Sifilisul latent este impartit in :latent recent si latent tardiv
D. In sifilisul primar apar si manifestari de organ cum ar fi: hepatita sau splenomegalia
E. Sifilisul latent se numeste astfel pentru ca este o etapa de liniste aparenta din punct de vedere
clinic
F. In sifilisul secundar pot sa apara si manifestari de organ cum ar fi: hepatita sau splenomegalia
G. Leziunile unghiale din sifilis pot sa aiba aspectul de onixis si perionixis
H. Alopecia sifilitica se poate prezenta ca arii mici de alopecie sau ca o alopecie
difuza
I. Sifilisul latent este impartit in :latent recent si latent precoce

J. Sifilisul latent precede sifilisul secundar

89. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privier la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Neurosifilisul poate fi asimptomatic
B. Sifilisul tardiv este o perioada evolutiva obligatorie care urmeaza celui latent
C. Sifilisul secundar se mai numeste si sifilis tardiv
D. Sifilisul tardiv nu este o perioada evolutiva obligatorie
E. Gomele sifilitice sunt noduli subcutanati
F. Neurosifilisul este tot timpul simptomatic
G. Gomele sifilitice sunt papule subcutanate
H. Sifilisul tertiar se mai numeste si sifilis tardiv
I. Sifilidele nodulare se mai numesc si sifilide gomoase
J. Sifilidele nodulare se mai numesc si sifilide tuberculoase

90. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privier la infectiile cu transmitere sexuala:

A. VDRL si RPR sunt teste treponemice
B. Sifilisul prenatal este sifilisul transmis de la mama la produsul de conceptie
C. Sifilisul congenital precoce apare de la nastere sau in primii 2 ani de viata
D. Sifilisul congenital este simptomatic in majoritatea cazurilor, diagnosticul fiind unul clinic
E. Sifilisul congenital ramane complet asimptomatic in majoritatea cazurilor, diagnosticul fiind doar
serologic
F. Sifilisul prenatal este sifilisul transmis de la produsul de conceptie la mama
G. Transmiterea transplacentara a Treponemei se produce in primele saptamani ale sarcinii
H. Sifilisul congenital precoce apare in general dupa primii 2 ani de viata
I. VDRL si RPR sunt teste non-treponemice
J. Transmiterea transplacentara a Treponemei se produce in primele saptamani ale sarcinii

91. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privier la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Infectia gonococica acuta la barbat are perioada de incubatie de 3 saptamani
B. Infectia gonococica acuta la barbat are perioada de incubatie de 3-5 zile
C. In Gonoree agentul etiologic este un coc Gram pozitiv
D. In Gonoree agentul etiologic este un coc Gram negativ din genul Chlamydia
E. In Gonoree agentul etiologic este un coc Gram negativ
F. Gonoreea este o infectie micotica cu transmitere sexuala
G. Gonoreea este o infectie bacteriana cu transmitere sexuala
H. Gonoreea este o infectie bacteriana cu transmitere sexuala intalnita doar la sexul feminin
I. Gonoreea este o infectie bacteriana cu transmitere sexuala care poate determina sterilitate

J. In Gonoree agentul etiologic este un coc Gram negativ din genul Neisseria

92.Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Uretrita gonococica anterioara nu se poate vindeca spontan
B. Infectia gonococia extragenitala poate fi unghiala
C. Infectia gonococia extragenitala poate fi oculara
D. Infectia gonococica la barbat este doar asimptomatica
E. Infectia gonococica cronica este este forma cea mai frecventa la femeie
F. Infectia gonococica la barbat poate fi simptomatica si asimptomatica
G. Infectia gonococica la fetite este o uretro-vulvo-vaginita acuta
H. Uretrita gonococica anterioara poate evolua spre vindecare spontana
I. Infectia gonococica la fetite este o uretro-vulvo-vaginita cronica
J. Infectia gonococica acuta este este forma cea mai frecventa la femeie

93. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Infectia gonococia extragenitala poate fi anorectala
B. Infectia gonococia extragenitala poate fi oro-faringiana
C. Complicatiile infectiei gonococice includ la barbat: fimoza, balanita
D. Infectia gonococia extragenitala nu poate fi anorectala
E. Complicatiile infectiei gonococice includ la femeie: fimoza, balanita
F. Complicatiile infectiei gonococice includ la barbat: prostatita, funiculita, epididimita
G. Complicatiile infectiei gonococice includ la femeie: prostatita, funiculita, epididimita
H. Infectia gonococia extragenitala nu poate fi oro-faringiana
I. Infectia gonococica diseminata se mai numeste si lues
J. Infectia gonococica diseminata se mai numeste si gonococcemie
94. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:
A. Thayer Martin este un mediu de cultura special pt diagnosticul gonoreei
B. Examenul microscopic direct in infectia gonococica nu se efectueaza de obicei
C. Cultura nu permite si efectuarea antibiogramei in infectia cu gonococica
D. Examenul microscopic direct in infectia gonococica evidentiaza diplococi Gram
negativi in citoplasma eozinofilelor
E. Cultura permite si efectuarea antibiogramei in infectia cu gonococica
F. Diagnoticul de certitudine al infectiei gonococice se face clinic
G. Diagnoticul de certitudine al infectiei gonococice se face paraclinic
H. Examenul microscopic direct in infectia gonococica evidentiaza diplococi Gram negativi in
citoplasma neutrofilelor
I. Examenul microscopic direct in infectia gonococica evidentiaza diplococi Gram
J. PCR este un mediu de cultura special pt diagnosticul gonoreei

95. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Sancrul moale este o boala cu transmitere sexuala cauzata de Haemophilus Ducreyi
B. Sancrul moale se mai numeste si maladia Dupuytren
C. Sancrul moale se mai numeste si maladia Ducrey
D. Maladia Ducrey nu este niciodata autolimitata
E. Maladia Ducrey este autolimitata
F. Pentru maladia Ducrey, diagnosticul diferential trebuie sa includa si sifilisul tertiar
G. Pentru maladia Ducrey, diagnosticul diferential trebuie sa includa si sifilisul primar
H. Sancrul moale este o boala infectioasa acuta, cu transmitere sexuala
I. Sancrul moale este o boala cu transmitere sexuala cauzata de Neisseria gonorrhoeae
J. Sancrul moale este o boala infectioasa acuta, cu transmitere pe cale aeriana

96.Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Infectiile urogenitale cu Chlamydia trachomatis sunt cea mai frecventa infectie sexuala de
etiologie bacteriana atat la femei cat si la barbati
B. Infectia cu Chlamydia trachomatis la barbati este simptomatica in proportie de 75%
C. In infectia gonococica cutanata leziunile sunt de tip papule, plane, poligonale, pruriginoase de
culoare vilolet
D. In infectia gonococica cutanata leziunile sunt de tip pustulos, ulcerativ
E. Infectia cu Chlamydia trachomatis la femei este simptomatica in proportie de 75%
F. Infectiile urogenitale cu Chlamydia trachomatis serotipurile D-K sunt cea mai frecventa infectie
sexuala de tip viral
G. Infectiile urogenitale cu Chlamydia trachomatis serotipurile D-K sunt cea mai frecventa infectie
sexuala de etiologie bacteriana
H. In infectia cu Chlamydia trachomatis perioada de incubatie este in medie de 1-4 luni
I. Infectiile urogenitale cu Chlamydia trachomatis serotipurile A si B sunt cea mai frecventa infectie
sexuala de etiologie bacteriana
J. In infectia cu Chlamydia trachomatis perioada de incubatie este in medie de 1-4 saptamani

97. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Infectia cu Chlamydia nu se intalneste si la nou-nascuti
B. Diagnosticul diferential pentru infectia cu Chlamydia trachomatis include uretritele gonococice
C. Infectia cu Chlamydia trachomatis la femei cea mai importanta manifestare este cervicita
D. In infectia cu Chlamydia trachomatis frecvent diagnosticul pozitiv este unul de excludere
E. Diagnosticul diferential pentru infectia cu Chlamydia trachomatis include meningoencefalita
F. In infectia cu Chlamydia trachomatis frecvent diagnosticul pozitiv este unul de includere
G. Infectia cu Chlamydia trachomatis la femei se poate complica cu epididimita
H. Infectia cu Chlamydia trachomatis la femei cea mai importanta manifestare este uretrita
I. Infectia cu Chlamydia trachomatis la femei complicata cu salpingita, principala consecinta este
infertilitatea
J. Infectia cu Chlamydia la nou-nascuti se manifesta prin penumonie sau conjunctivita

98. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Trichomoniaza uro-genitala este o afectiune micotica transmisa pe cale sexuala
B. Principala optiune de tratament in Trichomoniaza uro-genitala este Metronidazolul
C. Trichomoniaza este cea mai frecventa boala cu transmitere sexuala
D. Trichomoniaza uro-genitala este o afectiune parazitara transmisa pe cale
sexuala
E. Trichomonas vaginalis este un protozoar flagelat
F. Trichomonas vaginalis este un parazit flagelat
G. In trichomoniaza uro-genitala agentul cauzal este Trichomonas vaginalis
H. In trichomoniaza uro-genitala agentul cauzal este Gardnerella vaginalis
I. Trichomoniaza este cea mai rara boala cu transmitere sexuala
J. Principala optiune de tratament in Trichomoniaza uro-genitala este Penicilina

99. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Printre optiunile terapeutice ale uretritei gonococice se numara si terbinafina

B. Gonoreea poate determina sterilitate
C. Principalele optiuni de tratament in infectia cu Chlamydia trachomatis sunt: doxiciclina si
azitromicina
D. Principala optiune de tratament in sifilis este Penicilina
E. Principala optiune de tratament in infectia cu Chlamydia trachomatis este metronidazolul
F. Printre optiunile terapeutice ale uretritei gonococice se numara si ceftriaxona
G. Gonococul este fragil in mediul extrern
H. Gonoreea poate determina sterilitate
I. Principala optiune de tratament in sifilis este Metronidazolul

J. Gonococul este foarte rezistent in mediul extrern

100. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Sifilisul congenital se caracterizeaza prin prezenta sancrului
B. Sifilisul tertiar se mai numeste si sifilis tardiv
C. Leziunile din sifilisul secundar se numeste sifilide
D. In sifilisul congenital precoce leziunile sunt similare cu cele din sifilisul secundar
E. In herpesul genital este putem intalni vezicule grupate in buchet ce pot da aspectul de
pseudobule
F. In sifilisul congenital precoce leziunile sunt similare cu cele din sifilisul primar
G. Sancrul dur este leziunea caracteristica pentru sifilisul tardiv
H. In herpesul genital este putem intalni bule grupate in buchet
I. Sifilisul congenital poate avea manifestari de tip mucos ca rinita sau laringita
J. Leziunile din sifilisul primar se numeste sifilide

101. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Goma sifilitica este o leziune nedureroasa
B. Neurosifilisul este intotdeauna simptomatic
C. Goma sifilitica este un nodul cu evolutie stadiala
D. Goma sifilitica este o leziune dureroasa
E. Goma sifilitica apare la 3 zile de la infectare
F. Gomele sifilitice apar in sifilisul tardiv
G. Neurosifilisul poate fi asimptomatic
H. Goma sifilitica este o leziune de tip lichidian
I. Goma sifilitica poate ulcera
J. Goma sifilitica este o papula centrata de o vezicula

102. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Sifilidele eritematoase se mai numesc si rozeole sifilitice
B. Sifilidele papuloase sunt acoperite de o scuama pluristratificata, aderenta
C. Sifilidele eritematoase se mai numesc si gome
D. In sifilisul secundar leziunile sunt diseminate
E. Sifilidele papuloase sunt acoperite de o scuama fina
F. Sifilidele papuloase sunt pruriginoase
G. Sifilidele papuloase sunt nepruriginoase
H. Sifilidele eritematoase sunt leziuni de tip macule
I. In sifilisul secundar leziunile sunt localizate
J. Sifilidele eritematoase sunt leziuni de tip papule

103. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Penicilina are efect treponemicid
B. In cazul pacientilor nu sifilis trebuie realizata ancheta epidemiologica
C. In sancrul sifilitic diagnosticul diferential trebuie facut si cu Urticaria
D. In cazul sifilidelor papuloase leziunile sunt de aproximativ 3 cm
E. In sancrul sifilitic diagnosticul diferential trebuie facut si cu CSC
F. Penicilina are si efect treponemicid
G. Eritromicina topic este o optiune pentru tratamentul sifilisului
H. In cazul tuturor pacientilor cu sifilis trebuie realizata ancheta epidemiologica
I. Eritromicina este o optiune pentru tratamentul sifilisului
J. In sifilisul primar leziunea se mai numeste si sancrul de inoculare

104. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Leziunile mucoase sunt prezente la 1/3 din pacientii cu sifilis secundar
B. Printre leziunile mucoase de la pacientii cu sifilis secundar cel mai des intalnite sunt cele
faringiene si laringiene
C. Cresterea de 4 ori a titrului testelor nespecifice din sifilis sugereaza recaderea/reinfectarea
D. Incidenta infectiilor cu transmitere sexuala este in scadere
E. In general in cazul unui diagnostic de infectie cu transmitere sexuala se cauta si alte diagnostice
asociate din aceeasi categorie de boli
F. Scaderea de 4 ori a titrului testelor nespecifice din sifilis sugereaza recaderea/reinfectarea
G. Printre leziunile mucoase de la pacientii cu sifilis secundar cel mai des intalnite sunt cele
esofagiene
H. Gonococii nu se pot fixa la nivelul mucoaselor
I. Gonococii se fixeaza cu ajutorul pililor la nivelul mucoaselor
J. Leziunile mucoase sunt prezente la 90% din pacientii cu sifilis secundar

105. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la infectiile cu transmitere sexuala:

A. Astazi se remarca rezistenta gonococului la antibiotice
B. Infectia gonococica se caracterizeaza printr-o secretie seroasa
C. In sifilisul secundar nu putem avea atingerea fanerelor
D. Astazi rezistenta gonococului la antibiotice este foarte rara
E. In sifilisul secundar putem avea atingerea fanerelor
F. Infectia gonococica ano-rectala este adesea asimptomatica
G. Infectia gonococica se caracterizeaza prin exudat purulent galben-verzui
H. Infectia gonococica oro-faringiana este adesea simptomatica
I. Infectia gonococica ano-rectala este adesea simptomatica
J. Infectia gonococica oro-faringiana este adesea asimptomatica
106. Următoarele afirmații despre psoriazis sunt adevărate :
A. Psoriazisul este o boală infecțioasă a pielii
B. Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii
C. Psoriazisul se caracterizează prin hiperproliferare epidermică
D. Psoriazisul nu poate determina artrită psoriazică
E. Psoriazisul poate determina artrită psoriazică
F. Psoriazisul are evoluție cronică
G. Psoriazisul are evoluție autolimitată
H. Psoriazisul se caracterizează prin plăci eritematoase bine delimitate
I. Psoriazisul se caracterizează prin plăci eritematoase imprecis delimitate

J. Psoriazisul se caracterizează prin hiperproliferare hipodermică

107. În cadrul examenului clinic, psoriazisul se caracterizează prin:

A. Leziunile cutanate prezintă uneori prurit
B. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate sunt localizate pe suprafețele de extensie
C. Leziunile cutanate prezintă scuame argintii
D. Apare o sângerare ușoară la îndepărtarea crustei
E. Apare o sângerare ușoară la îndepărtarea scuamei
F. Leziunile cutanate sunt întotdeauna asimptomatice
G. Leziunile cutanate prezintă scuame gălbui grăsoase
H. Plăci eritematoase bine delimitate
I. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate sunt localizate pe suprafețele de flexie

J. Se caracterizează prin plăci eritematoase rău delimitate

108. Referitor la examenul de laborator al psoriazisului sunt corecte următoarele afirmații:

A. Se poate efectua biopsia leziunilor cutanate
B. Biopsia leziunilor cutanate indică prezența celulelor nucleate în stratul cornos
C. Biopsia leziunilor cutanate indică absența stratului granulos
D. Biopsia leziunilor cutanate indică îngroșarea epidermului
E. Biopsia leziunilor cutanate indică hiperplazia stratului granulos
F. Biopsia pielii indică îngroșarea hipodermului
G. Biopsia leziunilor cutanate indică absența stratului bazal
H. Examenele de laborator nu sunt necesare pentru diagnostic
I. Biopsia leziunilor cutanate indică subțierea epidermului
J. Biopsia leziunilor cutanate indică absența celulelor nucleate în stratul cornos
 109. Următoarele metode de tratament sunt folosite în tratarea psoriazisului vulgar:
A. Antibiotice topice de primă intenție
B. Ciclosporina în formele uoare
C. Fototerapia
D. Ciclosporina în formele severe
E. Corticosteroizi sistemici
F. Antibiotice sistemice de primă intenție
G. Metotrexatul în formele uoare
H. Emolieni
I. Metotrexatul în formele severe
J. Corticosteroizi topici

110. Psoriazisul se poate caracteriza prin:

A. Lipsa pittingului unghial
B. Pitting unghial
C. Desprinderea lamei unghiale de patul unghial
D. Lipsa semnului Auspitz
E. Plăci eritematoase cu scuame argintii uneori cu prurit
F. Plăci eritematoase cu scuame argintii localizate pe zonele de flexie
G. Posibile mici vezicule
H. Artrita psoriazică în 10-20% din cazuri
I. Posibile mici pustule
J. Artrita psoriazică în 80-100% din cazuri

111. Următoarele afirmații despre psoriazis sunt false:

A. Plăcile eritematoase au scuame argintii
B. Plăcile eritematoase au cruste argintii
C. Semnul Auspitz arată că leziunile cutanate sângerează ușor la îndepărtarea scuamei
D. Semnul Auspitz arată că leziunile cutanate nu sângerează ușor la îndepărtarea scuamei
E. Plăcile eritematoase sunt bine delimitate
F. Pittingul unghial reprezintă prezența depresiunilor punctiforme ale lamei unghiale
G. Leziunile cutanate prezintă uneori prurit
H. Pittingul unghial reprezintă absența depresiunilor punctiforme ale lamei unghiale
I. Plăcile eritematoase sunt rău delimitate
J. Leziunile cutanate prezintă întotdeauna prurit
112. Despre psoriazis este adevărat cu excepția:
A. Leziunile cutanate respectă suprafețele de extensie
B. Leziunile cutanate sunt localizate pe suprafeele de extensie
C. Semnul Auspitz este negativ
D. Se caracterizează prin hiperproliferare epidermică
E. Este o boală inflamatorie a pielii
F. 10-20% din pacienții cu psoriazis nu au artrită psoriazică
G. Semnul Auspitz este pozitiv
H. Se caracterizează prin atrofie epidermică
I. Este o boală infecțioasă a pielii
J. 10-20% din pacienții cu psoriazis au artrită psoriazică

113. Care din următoarele afirmații nu descriu psoriazisul?:

A. Biopsia pielii indică subțierea epidermului
B. Biopsia pielii relevă absența stratului granulos
C. Psoriazisul este caracterizat prin proliferare epidermică
D. Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii
E. Psoriazisul este caracterizat prin atrofie epidermică
F. Biopsia pielii indică subțierea hipodermului
G. Biopsia pielii indică îngroșarea epidermului
H. Biopsia pielii arată prezența celulelor nucleate în stratul cornos
I. Biopsia pielii relevă prezența stratului granulos
J. Biopsia pielii arată absența celulelor nucleate în stratul cornos

114. Alegeți informațiile adevărate despre psoriazisul vulgar:

A.Tratamentul nu exclude ciclosporina în formele severe
B. Tratamentul include ageni emolieni
C. Tratamentul include fototerapia
D. Tratamentul include corticosteroizi sistemici
E. Tratamentul exclude ageni emolieni
F. Tratamentul include corticosteroizi topici
G. Tratamentul exclude fototerapia
H. Tratamentul include metotrexatul în formele severe
I. Tratamentul exclude corticosteroizi topici

J. Tratamentul include ageni sicativi

115. Despre psoriazis putem spune că:
A. Nu se poate însoți de artrită psoriazică
B. Pittingul unghial constă în desprinderea lamei unghiale de patul unghial
C. Semnul Auspitz reprezintă absența sângerării la îndepărtarea scuamei
D. Leziunile cutanate sunt plăci eritematoase imprecis delimitate
E. Leziunile cutanate cu plăci eritematoase sunt bine delimitate
F. Plăcile eritematoase au scuame argintii pe suprafață
G. Plăcile eritematoase nu au scuame argintii pe suprafață
H. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
I. Pittingul unghial constă în prezența depresiunilor punctiforme la nivelul lamelor unghiale
J. Este posibilă apariția artrita psoriazică

116. Următoarele afirmații despre psoriazis sunt adevărate:

A. Tratamentul include corticosteroizi topici
B. Semnul Auspitz este negativ
C. Leziunile cutanate sunt localizate pe suprafeele de extensie
D. Biopsia pielii relevă prezența stratului granulos
E. Semnul Auspitz reprezint apariia sângerrii la îndeprtarea scuamei
F. Tratamentul exclude fototerapia
G. Leziunile cutanate sunt plăci eritematoase imprecis delimitate
H. Se caracterizează prin plăci eritematoase bine delimitate
I. Biopsia pielii indică subțierea epidermului
J. Biopsia pielii arată prezența celulelor nucleate în stratul cornos

117. Următoarele leziuni elementare dermatologice sunt întâlnite în psoriazis:

A. Posibile mici vegetaii
B. Plcile eritematoase acoperite de scuame argintii
C. Plcile eritematoase bine delimitate
D. Posibile mici pustule
E. Plăcile eritematoase au cruste argintii
F. Plăcile eritematoase rău delimitate
G. Pittingul unghial (depresiuni punctiforme ale lamei unghiale)
H. Desprinderea lamei unghiale de patul unghial
I. Plăcile eritematoase acoperite de cruste galbene
J. Posibile mici bule

118. Următoarele afirmații sunt adevărate:

A. Pitiriazisul rozat este o boală cronică
B. Pitiriazisul rozat prezint o posibil asociere viral
C. Psoriazisul se caracterizează prin hiperproliferare hipodermică
D. 10-20% din pacienii cu psoriazis au artrit psoriazic
E. Pitiriazisul rozat apare la vârstnici
F. Psoriazisul este o boal inflamatorie a pielii
G. Pitiriazisul rozat este o boal inflamatorie a pielii
H. Psoriazisul este o boală infecțioasă a pielii
I. Psoriazisul se caracterizeaz prin hiperproliferare epidermic

J. Psoriazisul are evoluție autolimitată

119. Următoarele afirmații sunt false:

A. Tratamentul în psoriazisul vulgar include corticosteroizii sistemici
B. Tratamentul în pitiriazisul rozat se bazează pe antibiotice sistemice
C. Tratamentul în psoriazis exclude agenii emolieni
D. Metotrexatul se administrează în formele severe de psoriazis
E. În psoriazis se recomandă administrarea de corticosteroizi topici
F Tratamentul în psoriazis exclude corticosteroizii topici
G. În tratamentul pitiriazisului rozat se utilizează antihistaminice
H. Tratamentul în psorizisul cu forme severe include ciclosporina
I. În pitiriazisul rozat nu se recomandă administrarea de corticosteroizi topici
J. În pitiriazisul rozat se recomandă administrarea de corticosteroizi topici

120. Semnul Auspitz prezintă următoarele caracteristici:

A. Semnul Auspitz este însoțit de distribuția leziunilor caracteristică în formă de brad de Crăciun
B. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
C. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea crustei
D. Este prezent în psoriazis
E. Semnul Auspitz apare la nivelul plăcilor eritematoase acoperite de scuame argintii
F. Este negativ în psoriazis
G. Este negativ în pitiriazisul rozat
H. Semnul Auspitz nu reprezintă apariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat
I. Semnul Auspitz reprezintă apariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat
J. Este prezent în pitiriazisul rozat

121. Despre semnul Auspitz sunt adevărate următoarele, cu excepția:

A. Semnul Auspitz apare la nivelul plăcilor eritematoase acoperite de scuame argintii
B. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
C. Este negativ în pitiriazisul rozat
D. Semnul Auspitz nu reprezintă dispariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat
E. Este prezent în psoriazis
F. Este negativ în psoriazis
G. Semnul Auspitz reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea crustei
H. Este prezent în pitiriazisul rozat
I. Semnul Auspitz este însoțit de distribuția leziunilor caracteristică în formă de brad de Crăciun
J. Semnul Auspitz reprezintă dispariția plăcii heraldice în pitiriazisul rozat

122. În cadrul examenului clinic al pitiriazisului rozat întâlnim:

A. Erupție care începe cu o placă heraldică
B. Scuame gălbui
C. Scuame albe
D. Prurit
E. Tumori eritematoase ovale
F. Papule eritematoase ovale
G. Durere locală
H. Papule brune ovale
I. Erupție care se termină printr-o placă heraldică
J. Distribuția leziunilor este caracteristică în formă de brad de Crăciun

123. Care dintre următoarele afirmații descriu pitiriazisul rozat?:

A. Este o boală inflamatorie a pielii
B. Leziunile cutanate se localizează pe trunchi și extremități
C. Este o boală autoimună a pielii
D. Exclude o posibilă asociere virală
E. Leziunile cutanate se localizează strict pe mucoase
F. Se caracterizează prin leziuni veziculoase
G. Apare la adulii tineri i la copii
H. Apare la vârstnici
I. Prezintă o posibilă asociere virală
J. Se caracterizează prin leziuni papuloase

124. Care din următoarele elemente caracterizează pitiriazisul rozat?:

A. Pacienții acuză prurit la nivelul leziunilor cutanate
B. Boala este autolimitată
C. Nu se recomandă administrarea de steroizi topici
D. Tratamentul include antihistaminice
E. Tratamentul exclude antihistaminicele
F. Tratamentul se bazează pe antibiotice sistemice
G. Se recomandă administrarea de steroizi topici
H. Boala are evoluție cronică
I. Pacienții acuză durere de intensitate crescută la nivelul leziunilor cutanate
J. Tratamentul nu include antibiotice sistemice

125. Alegei afirmaiile false referitoare la pitiriazisul rozat:

A. Leziunile sunt localizate în principal pe mucoase
B. Erupția începe cu apariția plăcii heraldice
C. Placa heraldică este o leziune unică, de până la 5 cm în diametru
D. Erupția generalizată este sub formă de papule eritematoase multiple acoperite de scuame
albe
E. Placa heraldică apare cu câteva luni după erupția generalizată
F. Placa heraldică constă în leziuni multiple, mai mari de 5 cm în diametru
G. Erupția se termină prin apariția plăcii heraldice
H. Erupția generalizată este sub formă de vezicule multiple, acoperite de cruste galbene
I. Placa heraldică apare cu câteva zile înainte de erupția generalizată

J. Leziunile sunt localizate în principal pe torace și extremități

126. Despre pitiriazisul rozat este fals că:

A. Papulele sunt eritematoase
B. Leziunile de tip papule scuamoase determină prurit
C. Boala apare la copii i adulii tineri
D. Papulele sunt brun maronii
E. Leziunile de tip vezicule determină prurit
F. Boala nu apare la copii i adulii tineri
G. Papulele scuamoase se dispun cu axul lung perpendicular pe linia coastelor
H.
Leziunile cutanate sunt dispuse pe toracele anterior i posterior, producând aspectul general de brad de Craciun

I. Leziunile cutanate nu afectează toracele anterior și posterior

J. Papulele scuamoase se dispun cu axul lung paralel cu linia coastelor

127. Alegeți afirmațiile adevărate:

A. Pitiriazisul rozat este o boală inflamatorie a pielii
B. În pitiriazisul rozat papulele scuamoase se dispun cu axul lung paralel cu linia coastelor
C. Placa heraldică din pitiriazisul rozat apare cu câteva zile după erupția generalizată
D. Leziunile cutanate în pitiriazisul rozat nu afectează toracele anterior și posterior
E. În pitiriazisul rozat leziunile sunt localizate în principal pe torace și extremități
F. În pitiriazisul rozat leziunile de tip vezicule determină prurit
G. În pitiriazisul rozat pacienții acuză durere de intensitate crescută la nivelul leziunilor cutanate
H. Nu se recomandă administrarea de corticosteroizi topici în tratamentul pitiriazisului rozat
I. Pitiriazisul rozat debutează cu placa heraldică care constă într-o leziune unică, de până la 5 cm
în diametru
J. În pitiriazisul rozat erupția generalizată este sub formă de papule eritematoase multiple
acoperite de scuame albe

128. Următoarele afirmații despre pitiriazisul rozat sunt false:

A. Ca tratament se pot folosi antihistaminice și corticosteroizi topici
B. Prezintă o posibilă asociere virală
C. Leziunile cutanate se localizează pe trunchi și extremități
D. Este caracteristică distribuția leziunilor în brad de Crăciun
E. Boala are evoluție cronică
F. Cu câteva ore înainte de apariția erupției generalizate apare placa heraldică
G. Leziunile papuloase sunt acoperite de scuamă albă
H. Este necaracteristică distribuția leziunilor în brad de Crăciun
I. Reprezintă o boală inflamatorie gravă
J. Ca tratament se pot folosi antibiotice i corticosteroizi sistemici

129. Despre afeciunile inflamatorii ale pielii putem afirma:

A. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate din psoriazis sunt dispuse pe suprafețele de
extensie
B. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate din psoriazis sunt dispuse pe suprafețele de
flexie
C. În pitiriazisul rozat erupția generalizată este sub formă de vezicule multiple, acoperite de cruste
galbene
D. În psoriazis biopsia leziunilor cutanate indică absența stratului bazal
E. În psoriazis biopsia leziunilor cutanate indică absența celulelor nucleate în stratul cornos
F. În pitiriazisul rozat leziunile cutanate nu afectează toracele anterior și posterior
G. În pitiriazisul rozat papulele scuamoase se dispun cu axul lung paralel cu linia coastelor
H. Semnul Auspitz din psoriazis reprezintă apariția sângerării la îndepărtarea scuamei
I. Pitiriazisul rozat debutează cu placa heraldică care constă într-o leziune unică, de până la 5 cm
în diametru
J. Pitiriazisul rozat prezintă o posibilă asociere virală

130. Alegei afirmaiile false:

A. În pitiriazisul rozat leziunile cutanate nu afectează toracele anterior și
posterior
B. Pitiriazisul rozat reprezintă o boală inflamatorie ușoară
C. Psoriazisul nu poate determina artrită psoriazică
D. În pitiriazisul rozat erupția generalizată este sub formă de vezicule multiple,
acoperite de cruste galbene
E. Psoriazisul se poate caracteriza prin posibile mici pustule
 F. Psoriazisul poate determina artrită psoriazică
G. Psoriazisul nu are evoluție cronică ci autolimitată
H. Pitiriazisul rozat nu prezintă o posibilă asociere virală
I. Psoriazisul este o boală inflamatorie a pielii
J. Din punct de vedere al localizării leziunile cutanate din psoriazis sunt dispuse pe suprafețele de
extensie

131. Următoarele afirmații legate de modificările histopatologice sunt întâlnite în psoriazis:

A. Îngroarea epidermului
B. Îngroarea hipodermului
C. Subierea epidermului
D. Hiperplazia stratului granulos
E. Rezultatele de laborator nu sunt necesare pentru diagnostic
F. Prezena celulelor nucleate în stratul cornos
G. Absena stratului granulos
H. Absența celulelor nucleate în stratul cornos
I. Hiperproliferare epidermică
J. Absența stratului bazal

132. Care dintre următoarele afirmații caracterizează lichenul plan? :

A. Este o dermatoză cronică inflamatorie
B. Este o dermatoză cronică infecțioasă cutaneo-mucoasă
C. Formele hipertrofice i ale mucoaselor sunt mai puin persistente
D. Prezintă afectare strict cutanată
E. Printre triggerii potențiali se numără virusul hepatitei B și virusul hepatitei C
F. Se vindecă de regulă în 1-2 ani dar poate recidiva
G. Formele severe de lichen eroziv nu pot afecta vulva i vaginul la femei
H. Clinic pe tegumente se manifestă prin papule poligonale roz-violacee, intens pruriginoase, cu
striuri albicioase pe suprafață
I. Leziunile cutanate și mucoase nu răspund de obicei la corticosteroizi potenți și superpotenți
J. Poate determina afectare cutaneo-mucoasă

133. Următoarele afirmații despre granulomul inelar sunt adevărate: (anular)

A. Afectează de obicei vârstnicii
B. Reprezintă o dermatoză cu leziuni inelare cu centrul palid constituite din vegetații roz
C. Reprezintă o dermatoză veziculo-buloasă
D. Reprezintă o dermatoză cu leziuni inelare cu centrul palid constituite din papule roz
E. Evoluția este cronică și nu se vindecă după câțiva ani
F. Leziunile cutanate sunt localizate tipic pe fața dorsală a mâinilor și picioarelor
G. Etiologia nu este cunoscută
H. Tratamentul constă în antibiotice intralezionale
I. Afectează de obicei copii și adulții tineri

J. Evoluția este autolimitată

134. Alegeți afirmațiile adevărate despre lichenul scleros:

A. Este o dermatoză inflamatorie a zonei genitale
B. Leziunile sunt lipsite de prurit sau durere
C. Leziunile nu se localizează în mod obișnuit pe zona vulvară sau pe gland, prepuț sau pe penis.
D. Curele scurte de corticosteroizi topici potenți și superpotenți nu îmbunătățesc semnele și
simptomele
E. Leziunile sunt intens pruriginoase sau dureroase
F. Examenul histologic arată epiderm hipertrofic și colagen subțiat în derm
G. Bărbații pot dezvolta lichen scleros doar la pubertate
H. La femei debutează obișnuit înainte de pubertate sau după menopauză
I. Diagnosticul este de obicei clinic
J. Clinic se caracterizează prin plăci albe strălucitoare, cu fisuri pe suprafață

135. Erupția polimorfă la lumină se caracterizează prin:

A. Leziunile cutanate apar la nivelul zonelor acoperite pe trunchi i pliuri
B. Pacienii cu forme severe pot fi desensibilizai prin cure scurte de fototerapie cu UVB
C.
Leziunile cutanate apar la nivelul zonelor expuse la soare în special la nivelul gâtului, umerilor i braelor

D. Debut declanșat de expunerea intensă la soare

E. Remisiunea leziunilor este declanșată de expunerea intensă la soare
F. Pentru profilaxie și tratament este nerecomandată administrarea de cure scurte de prednisolon
G. Este rar întâlnită la femeile tinere
H. Tipic apar papule eritematoase, vezicule sau plăci eritematoase la câteva ore după expunerea la
soare
I. Tipic apar papule eritematoase, vezicule sau plăci eritematoase la câteva luni după expunerea la
soare
J. Pentru profilaxie i tratament pot fi administrate cure scurte de prednisolon

136. Acneea vulgară:

A. Antibioticele (orale sau topice) sunt recomandate ca primă linie de tratament
B. Severitatea acneei creste la sfârşitul perioadei de adolescenţa
C. Este asociată cu hormonii androgeni şi obstrucţia foliculară determinată de exfolierea pielii sau
sau de produsele cosmetice
D. Săpunurile au un efect semnificativ asupra afecţiunii
E. Este localizata predominant pe faţă, gât, torace anterior şi posterior
F. Este asociata cu infectia produsa de Propionibacterium acnes
G. Este reprezentata de papule, pustule sau noduli eritematosi
H. Există o asociere demonstrată intre acneea vulgară şi consumul anumitor alimente
I. Acneea poate determina cicatrici permanente
J. Reprezinta inflamatia foliculilor pilosi si a glandelor sudoripare

137. Despre tratamentul acneei vulgare se poate afirma:

A. Benzoil-peroxidul topic este o terapie de linia a doua, adesea utilizat în
combinaţie cu un retinoid topic şi un antibiotic
B. Retinoizii topici sunt recomandaţi ca primă linie de tratament
C. Antibioticele topice nu pot inhiba creşterea bacteriană
D. Benzoil-peroxidul topic nu are proprietăţi antimicrobiene
E. Inainte de începerea tratamentului cu isotretinoin oral, femeile trebuie sa aibă cel puţin un test
de sarcină negativ
F. Isotretinoinul oral necesită o monitorizare atentă a enzimelor hepatice şi a contracepţiei prin
testarea lunară a hCG
G. Săpunurile au un efect major asupra afecţiunii
H. Antibioticele orale pot inhiba creşterea bacteriană (terapie de linia a doua, utilizată în combinaţie
cu un retinoid topic)
I. Isotretinoinul oral se utilizează în cazurile severe
J. Contraceptivele orale nu sunt utile in tratamentul acneei vulgare

138. Despre acneea vulgara sunt adevărate următoarele:

A. Tratamentul cu isotretinoin oral nu prezinta risc de aparitie a malformaţiilor fetale
B. Retinoizii topici sunt recomandaţi ca terapie de linia a doua
C. Isotretinoinul oral se poate utiliza în cazurile usoare si moderate
D. Leziunile se localizeaza predominant pe faţă, gât, torace posterior si member superioare
E. Isotretinoinul oral necesită o monitorizare atentă a enzimelor hepatice (risc de hepatotoxicitate)
F. Este reprezentata de papule, vezicule sau noduli eritematoşi
G. Cauze frecvente ale acneei la adulţi sunt utilizarea corticosteroizilor şi bolile în care există exces
de androgeni
H. Săpunurile au un efect redus asupra afecţiunii
I. Nu există o asociere demonstrată intre acneea vulgară şi consumul anumitor alimente
J. Acneea poate determina cicatrici permanente

139. Urmatoarele afirmații despre acneea vulgara sunt adevărate:

A. Una dintre cele mai frecvente sechele intalnite la pacientii cu piele deschisa la culoare este
hiperpigmentarea postiinflamatorie
 B. Acneea severa poate fi asociata cu diverse sindroame autoimune caracterizate prin febra si
inflamatie aseptica - autoinflamatorii
C. Leziunile sunt clasificate in neinflamatorii, inflamatorii si cicatrici
D. Este utila asocierea de doze mici de spironolactona
E. Tratamentul acneei trebuie sa tinteasca leziunea primara: microcomedonul si leziunile
inflamatorii asociate
F. Leziunile debuteaza la nivelul foliculului pilosebaceu care se blocheaza datorita hiperkeratozei
infundibulare si productiei excesive de sebuum alterat
G. Tratamentul cu lumina de mica intensitate( lumina albastra, lumina intens pulsata) poate avea
efecte benefice asupra leziunilor inflamatorii
H. Tetraciclina si Eritromicina sunt recomandate pentru tratamentul sistemic in acnee pe termen
lung
I. Retinoizii topici, acidul azelaic, acidul salicilic si peroxidul de benzoil sunt keratolitice si ajuta la
deblocarea porilor
J. Leziunile neinflamatorii ce pot apare in acnee sunt reprezentate de papule si pustule

140. Tratamentul acneei:

A. La femei, combinatia de Anticonceptionale orale si o formula ce contine Cyproteron acetat
reduce excretia de sebum
B. Tetraciclina si Peroxidul de benzoil sunt utilizate pentru tratamentul sistemic al acneei
C. Isotretinoinul sistemic este recomandat pentru acneea inflamatorie severa, cu evolutie
cicatriceala
D. La barbati, combinatia de Anticonceptionale orale si o formula ce contine Cyproteron acetat
reduce excretia de sebum
E. Isotretinoinul topic este recomandat pentru acneea inflamatorie severa, cu evolutie cicatriceala
F. Retinoizii topici, acidul azelaic, acidul salicilic si BPO sunt: Keratolitice ; blocheaza porii,
determina uscaciune cutanata descuamare cutanata
G. Tetraciclina si eritromicina sunt utilizate pentru tratamentul sistemic al acneei
H. Tratamentul trebuie sa tinteasca leziunea primara, vezicula si leziunile inflamatorii asociate
I. Tratamentul trebuie sa tinteasca leziunea primara, microcomedonul si leziunile inflamatorii
asociate
J. Retinoizii topici, acidul azelaic, acidul salicilic si BPO sunt: Keratolitice ; Ajuta la deblocarea
porilor Determina uscaciune cutanata descuamare cutanata

141. Este adevărat despre grefe și lambouri că:

A. xenogrefele sunt preluate de la acelai pacient

B. autogrefele sunt obținute din țesutul sănătos al aceluiași pacient
C. alogrefele provin de la o persoană donatoare
D. lambourile pot fi libere (lăsate parțial atașate la locul donator) sau de translație
(complet detașate de locul donator)
E. lambourile sunt de 3 feluri – ”split skin”, compozite sau cu grosime completă
F. xenogrefele provin de la un donator din specie diferită
G. reprezintă transferul pielii și al țesuturilor moi dintr-o zonă a corpului în alta
H. lambourile libere sunt rotite sau întinse pentru a acoperi rana

I. alogrefele provin de la donatori din specii diferite

J. sunt tehnici prin care se acoperă rănile

142. Următoarele enunțuri cu privire la grefe și lambouri sunt corecte:

A. lamboul fascio-cutanat nu conine i vascularizaia
B. grefa de piele despicată este compusă din epiderm și o parte din derm
C. grefa de piele despicată este compusă din epiderm și tot dermul
D. grefa split skin se folosete frecvent pentru defectele la nivelul feei i mâinilor
E. locurile donatoare uzuale pentru grefa compozită sunt degetul și urechea
F. grefa cu grosime completă conține și alte țesuturi (cartilaj, pat unghial)
G. lamboul muscular este indicat in defectele la nivelul feei
H. grefa split skin se contractă în timp
I. grefa cu grosime completă cuprinde tot epidermul și dermul
J. lamboul muscular se obine frecvent din tensorul fasciei lata, marele dorsal, muchii gluteali

143. Despre anatomia pielii sunt adevărate următoarele:

A. suprafața pielii este cuprinsă între 1,5-2 m2
B. epidermul este alcătuit din 10 straturi
C. lamina densa se găsește în hipoderm
D. dermul este stratul cel mai superficial al pielii
E. celulele majoritare din epiderm sunt adipocitele
F. populația majoritară a epidermului este reprezentată de keratinocite
G. pielea are o suprafață de cca 3-4 m2
H. grosimea cea mai mare a pielii o întâlnim în regiunile palmară și plantară
I. epidermul este alcătuit din 5 straturi
J. de la suprafață spre profunzime, pielea este alcătuită din epiderm, joncțiune dermo-epidermică,
derm, hipoderm

144. Care sunt afirmaiile false privind structura pielii?:

A. unghiile picioarelor au un ritm de cretere mai lent decât unghiile mâinilor B. epidermul este un epiteliu paviment

C. epidermul este bine vascularizat

D. pielea cea mai subțire se găsește la nivelul palmelor și tălpilor
E. dermul cuprinde 5 straturi
F. anexele pielii cuprind glandele, părul și unghiile
G. cea mai mică grosime a pielii o întâlnim la nivelul pleoapelor și prepuțului
H. din suprafață spre profunzime, pielea este alcătuită din hipoderm, derm, epiderm
I. în funcție de prezența pilozității, pielea poate fi glabră (lipsită de păr) sau păroasă (acoperită de
păr)
J. melanocitele se găsesc în hipoderm

145. Următoarele afirmații despre anatomia pielii sunt adevărate: :

A. hipodermul este format din celule adipoase
B. la nivel palmar i plantar întâlnim glande sebacee numeroase (glande sudoripare ecrine)
C. părul și unghiile nu fac parte din anexele pielii
D. suprafaa pielii este de cca 1,5-2 cm2
E. turnoverul epidermic se realizează în aproximativ 26-28 de zile F. unghiile cresc aproximativ 1
cm/zi
G. melanocitele sunt situate în epiderm
H. din profunzime spre suprafață, epidermul este alcătuit din strat bazal, spinos, granulos, lucios,
cornos
I. dermul prezintă 2 zone- una superficială (derm papilar) și una profundă (derm reticulat)
J. dermul este cel mai superficial strat al pielii

146. Tinea versicolor prezinta următoarele caracteristici:

A. Examenul micologic direct prin efectuarea preparatului pe lama cu clorură de potasiu confirmă
diagnosticul
B. Este o infecție cutanată fungică
C. Tratamentul consta în administrare de antibiotic sub formă topică
D. Leziunile cutanate sunt papule maro, acoperite de scuame fine
E. Leziunile cutanate sunt localizate cel mai frecvent pe toracele anterior i posterior
F. Agentul etiologic este Malassezia furfur
G. Este o infecție cutanată bacteriană
H. Agentul etiologic este Candida Albicans
I. Leziunile cutanate sunt macule de culoare maro deschis, acoperite de scuame
J. Se mai numete pityriasis versicolor

147. Următoarele enunțuri sunt adevărate:

A. Tratamentul în Tinea manum constă în aplicații topice de antiviral
B. În tinea versicolor, preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) arată hife scurte și spori.
C. Tinea pedis are localizare plantară.,
D. Tratamentul sistemic în Tinea capitis este recomandat pentru cazurile rezistente la tratamentul
topic
E. Pityriasis versicolor este cauzat de un fung
F. Tinea corporis este cauzată de Malassezia furfur.
G. În tinea versicolor leziunile cutanate nu se bronzează la soare precum restul pielii.
 H. Tinea corporis este o infecție virală a pielii caracterizată printr-o erupție scuamoasă pe corp, cu
centrul clar și marginile elevate.
I. Tinea cruris este caracterizată de prezența unor plăci eritematoase, localizate la nivelul scalpului.
J. Malassezia furfur este agentul bacterian implicat in patogenia pityriasisului versicolor.

148. Următoarele enunțuri sunt false, cu excepția:

A. Candida albicans nu poate fi implicată în apariția unui intertrigo.
B. În tinea versicolor se recomadă tratament topic antifungic pentru câteva saptămâni.
C. Diagnosticul paraclinic în infecțiile cutanate fungice frecvente este examenul micologic direct
prin preparat pe lamă cu KOH (hidroxid de potasiu).
D. Candida albicans poate fi agentul fungic implicat in apariia unui intertrigo.
E. La nivel cutanat, tinea versicolor este caracterizată de prezența de macule de culoarea
somonului, maro deschis sau hipopigmentate.
F. Tinea corporis este o infecție cutanată fungică frecventă.
G. Tratamentul in tinea pedis constă în aplicații topice de antibiotic.
H. În tinea versicolor se recomandă tratament topic antibiotic pentru câteva săptămâni.
I. Leziunile cutanate din tinea versicolor prezintă scuame aderente.
J. Tinea corporis este o infecție virală frecventă.

149. Care afirmaii referitoare la infeciile fungice cutanate sunt false?:

A. Tinea cruris este caracterizată de prezența unor plăci eritemato- scuamoase, localizate la nivelul
scalpului.
B. Psoriazisul vulgar este o infecție cutanată fungică.
C. Candida albicans poate fi agentul bacterian implicat in apariia unui intertrigo
D. Leziunile cutanate in intertrigo dat de Candida albicans sunt plăci eritematoase, dureroase, cu
pustule periferice.
E.
Microsporum, Tricophyton i Epidermophyton sunt fungi implicai in patogenia infeciilor cutanate fungice frecven
F. Diabetul zaharat este asociat frecvent cu infeciile fungice.
G. Tratamentul în Tinea manum constă în aplicații topice de antiviral
H. Preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) orientează diagnosticul în intertrigo.
I. După consum recent de antibiotice pacienții pot dezvolta infecții fungice.
J. Sunt frecvent asociate cu mediul rece sau cu umiditate scăzută.

150. Un copil in vârstă de 5 ani se prezintă la medic pentru apariția de aproximativ 3 zile a
unei plăci eritematoase, scuamoase, cu marginea activă si centrul atenuat, la nivelul faciesului.
Relatează ca leziunea este pruriginoasă. Semnele vitale sunt în limite normale.Care este
umătorul pas în gestionarea acestui pacient? :
A. Corticosteroid topic pentru mai multe săptămâni
B. Antihistaminic sistemic pentru atenuarea simptomelor
C. Antibiotic sistemic
D. Preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) va arăta hife
E. Preparat pe lamă cu KOH ( hidroxid de potasiu)
F. Antifungic topic pentru mai multe săptămâni
G. Corticosteroid sistemic
H. Cel mai probabil este o infecție bacteriană
I. Preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) va avea aspect de”spaghete i chiftelue”

J. Antifungic oral pentru cazurile rezistente la tratament

151. Infeciile cutanate fungice:

A. Frecvent asociate cu mediul rece
B. În urma consumului recent de antiviral, pacienii pot dezvolta infecii fungice.
C. Frecvent asociate cu umiditate crescută.
D. Pacienții cu patologie cardio-vasculară prezintă risc mai mare de a dezvolta infecții fungice.
E. Pacienții cu DZ (diabet zaharat) prezintă risc mai mare de a dezvolta infeții fungice.
F. Pacienii cu obezitate au risc mai mare de a dezvolta infeii fungice .
G. Pacienții cu patologie digestivă prezintă risc mai mare de a dezvolta infecții fungice.
H. Frecvent asociate cu mediul cald
I. În urma consumului recent de antibiotice, pacienii pot dezvolta infecii fungice.
J. Pacienii subponderali au risc mai mare de a dezvolta infecii fungice.

152. Tinea pedis:

A. Tratamentul constă in administrare de antifungic topic pentru mai multe săptămâni
B. Este nevoie ca pacientul sa fie tratat in secția de terapie intensivă
C. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Microsporum
D. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Epidermophyton
E. Tratamentul constă in administrare de corticosteroid topic pentru mai multe săptămâni
F. Preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) arată hife
G.
Preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) va avea aspect de”spaghete i chiftelue”

H. Poate avea ca agent etiologic Staphylococcus aureus

I. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Tricophyton
J. Este foarte frecventă la pacienții subponderali.

153. Tinea corporis:

A. Pacienții cu diabet zaharat asociază frecvent această infecție.
B. Leziunile cutanate sunt papule plane violacee.
C. Tratamentul constă in administrare de corticosteroid topic pentru mai multe săptămâni
D. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Microsporum
E. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Tricophyton
F. Tratamentul constă in administrare de antifungic topic pentru mai multe săptămâni
G. Leziunile cutanate sunt bule flasce
H. Afectează pielea de la nivel palmo-plantar
I. Poate avea ca agent etiologic Malassezia furfur
J. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Epidermophyton

154. Tinea cruris:

A. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Microsporum
B. Afectează pielea de la nivel palmo-plantar
C. Leziunile cutanate sunt plăci eritematoase, scuamoase, pruriginoase, cu margine activă și
atenuare centrală.
D. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Tricophyton
E. În cazut rezistenei la tratamentul topic poate fi recomandat antifungic oral
F. Tratamentul constă in administrare de antibiotic topic pentru mai multe săptămâni
G. Leziunile sunt vezicule parenchimatoase, dispuse pe o placa urticaria-like.
H. Leziunile cutanate sunt bule în tensiune
I. Poate avea ca agent etiologic Staphylococcus aureus
J. Pacienții care suferă de obezitate asociază frecvent această infecție.

155. Următoarele enunțuri despre intertrigo candidozic sunt adevărate, cu excepția:

A. Leziunile cutanate sunt plăci eritematoase, pruriginoase, cu pustule periferice
B. Preparatul pe lama cu KOH(hidroxid de potasiu) arată pseudohife
C. Agentul fungic implicat este Malassezia furfur.
D. Leziunile cutanate sunt papule eritematoase, pruriginoase, cu pustule periferice
E. Leziunile cutanate sunt localizate cel mai frecvent la nivelul pliurilor tegumentare.
F. Agentul fungic implicat este Candida albicans
G. Tratamentul constă in administrare de corticoterapie orală.
H. Leziunile cutanate sunt dispuse la nivel palmar i plantar .
I. Tratamentul constă in administrare de antifungic topic și corticosteroid topic.
J. Este o infecție bacteriană.
156. Microsporia:
A. Este o infecție bacteriană.
B. Agentul patogen cel mai frecvent implicat este Candida albicans
C. Afectează în principal adulții.
D. Firele de păr situate pe suprafața plăcilor sunt rupte la 1-3 mm de emergență.
E. Este o infecție virală.
F. Pacienții necesita internare în secția de terapie intensivă.
G. Este contagioasă.
H. Este o pilomicoză.
I. Leziunile sunt sub formă de plăci de dimensiuni mari, discret eritematoase , iar pe suprafață sunt
prezente scuame fine pitiriaziforme.
J. Afectează în principal copiii
 157. Următoarele afirmații referitoare la tricofiția uscată a scalpului sunt adevărate:
A. Leziunile sunt sub formă de plăci de dimensiuni mari, discret eritematoase , iar pe suprafață sunt
prezente scuame fine pitiriaziforme
B. Tratamentul este antifungic
C. Este o infecție bacteriană.
D. Firele de păr sunt rupte la distanțe inegale față de emergență.
E. Tratamentul constă în administrare de antibiotic pe cale orală.
F. Este o pilomicoză.
G. Se întâlnește frecvent în copilărie.
H. Se întâlnete frecvent la aduli.
I. Leziunile sunt plăci de dimensiuni mici, numeroase
J. Agentul etiologic implicat este Streptococcus pyogenes

158. Următoarele enunțuri referitoare la tricofiția inflamatorie sunt

adevărate:
A. Este o infecție virală.
B. Este o micoză de tip inflamator.
C. Epilarea firelor de păr de la nivelul leziunilor cutanate este dureroasă.
D. Tratamentul profilactic vizează administrare de antiviral pe cale orală.
E. Leziunile cutanate la adulți sunt localizate în barbă și mustață.
F. Leziunile cutanate poartă denumirea de Kerion celsi
G. Leziunile cutanate sunt localizate la nivelul scalpului la copii.
H. Agentul fungic implicat este Candida albicans
I. Nu este o patologie contagioasă.
J. Clinic sunt prezente plăci inflamatorii, cu aspect pseudotumoral

159. Următoarele enunțuri referitoare la favus sunt adevărate, cu

excepția:
A. Este o pilomicoză.
B. Evoluția favusului nu este spre alopecie cicatriceală.
C. Leziunile cutanate au miros neplăcut, comparat cu cel al urinii de șoarece.
D. Este favorizat de igiena deficitară, subalimentație.
E. Favusul cu godeuri este reprezentat de godeul favic.
F. Cultura pe mediul Sabouraud nu este utilă pentru diagnosticul speciei micologice.
G. Tratamentul general implică doar administrarea de antibiotic pe cale orală.
H. Agentul fungic implicat este Candida albicans
I. Firele de păr pot păstra lungimea normală, dar sunt lipsite de luciu.
J. Nu este o patologie contagioasă.

160. Următoarele enunțuri referitoare la pilomicoze sunt adevărate:

 A. Kerion celsi este o placă inflamatorie cu aspect pseudotumoral, prezentă în tricofiția
inflamatorie.
B. Tratamentul de elecție constă in administrarea de antibiotice timp de 4-6 săptămâni.
C. Microsporia apare cel mai frecvent la copii.
D. Microsporia este o pilomicoză contagioasă.
E. Tricofiția uscată este o pilomicoză inflamatorie.
F. Microsporia este o pilomicoză inflamatorie.
G. Interesează predominant firul de păr.
H. Afectează în principal lamele unghiale.
I. În tricofiția uscată a scalpului, firele de păr sunt rupte la distanțe inegale, unele chiar de la
emergență, iar altele la 1-3 mm de aceasta.
J. Tinea capitis afectează predominant adulții.

161. Onicomicozele (tinea unguium):

A. Afecțiunea debutează la extremitatea distală sau de la marginea laterală a unghiei.
B. Tratamenul sistemic antifungic durează 2-3 ani.
C. Tratamentul antifungic durează aproximativ 7 zile.
D. Tratamentul general este antibiotic pe cale orală.
E. Leziunea de debut este o mică pată triunghiulară, de culoare alb-gălbuie, lipsită de luciu.
F. Sunt produse de ageni fungici.
G.
Diagnosticul pozitiv este susinut de examenul micologic direct prin preparat cu KOH ( hidroxid de potasiu).

H. Frecvent întâlnită la pacienții subponderali.

I. Diagnosticul pozitiv este susinut de examenul bacteriologic.
J. Lama unghiala se îngroașă, devine mată și friabilă.

162. Un pacient in vârstă de 33 ani se prezintă la medic pentru apariția de aproximativ 2 luni
a unei erupții alcătuite din macule de culoarea somonului, maro deschis sau hipopigmentate,
ce prezintă pe suprafață scuame ușor detașabile, localizate la nivelul toracelui posterior.
Pacientul declară că leziunile nu se bronzează la soare precum restul pielii. Care este umătorul
pas în gestionarea acestui pacient?:
A. Recomandăm pacientului corticoterapie sistemică.
B. Recomandam pacientului tratament antifungic topic pentru câteva saptămâni
C. Efectuăm biopsie cutanată pentru confirmarea diagnosticului.
D. Recomandăm pacientului PUVA terapie
E. Recomandăm pacientului Ketoconazol oral pentru 1-5 zile.
F. Agentul fungic incriminat este Malassezia furfur
G. Pacientul suferă de tinea versicolor.
H. Preparat pe lamă cu KOH( hidroxid de potasiu) pentru confirmarea diagnosticului.
I. Pacientul are o patologie cu transmitere sexuală.
J. Preparatul pe lama cu KOH (hidroxid de potasiu) nu orientează diagnosticul
 163. O pacienta in vârstă de 77 ani, cunoscuta cu diabet zaharat tip 2 și obezitate, se prezintă
la medic pentru apariția de aproximativ 2 săptămâni a unor plăci eritematoase, cu scuamă fină
pe suprafață, cu marginea activă si centrul atenuat, localizate la nivelul pliurilor inghinale.
Pacienta relatează ca leziunile sunt pruriginoase. Care este umătorul pas în gestionarea acestei
paciente?:
A. Obligatoriu biopsie cutanată.
B. Examenul micologic direct prin preparat pe lamă cu KOH ( hidroxid de potasiu) nu ajută.
C. Antifungic oral în cazul rezistenței la terapia topică.
D. Cel mai probabil este o infecție fungică.
E. Tratament antibiotic pe cale orală.
F. Recomandăm pacientei tratament topic cu Aciclovir.
G. Antifungic topic pentru mai multe săptămâni.
H. Cel mai probabil pacienta are o patologie virală.
I. Cel mai probabil pacienta are tinea cruris.
J. Preparat pe lamă cu KOH ( hidroxid de potasiu) pentru confirmarea diagnosticului.

164. Următoarele afirmații despre infecțiile fungice sunt adevărate, cu excepția:

A. În tinea versicolor, preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) arată hife scurte și spori.
B. Sunt asociate cu obezitatea si diabetul zaharat.
C. Afectează doar adulții.
D. Pityriasis versicolor este cauzat de un fung
E. În urma consumului recent de antibiotice, pacienii pot dezvolta infecii fungice.
F.
Microsporum, Tricophyton i Epidermophyton sunt fungi implicai in patogenia infeciilor cutanate fungice frecven
G. Sunt foarte frecvente la pacienii subponderali.
H. Pacienții cu patologie digestivă prezintă risc mai mare de a dezvolta infecții fungice.
I. Tinea cruris este caracterizată de prezența unor plăci eritemato- scuamoase, localizate la nivel
plantar.
J. Tratamentul constă in administrare de corticosteroid topic pentru mai multe săptămâni

165. Următoarele enunțuri sunt false:

A. Tinea manum este cauzată de Malassezia furfur.
B. Leziunile cutanate din tinea pedis sunt localizate la nivel plantar.
C. Tratamentul sistemic în Tinea capitis este recomandat pentru cazurile rezistente la tratamentul
topic
D. Tratamentul în Tinea corporis constă în aplicații topice de antiviral
E. Agentul bacterian implicat in patogenia pityriasisului versicolor este Malassezia furfur
F. Pityriasis versicolor este cauzat de un fung
G. Tinea corporis este o infecție virală a pielii caracterizată printr-o erupție scuamoasă pe corp, cu
centrul clar și marginile elevate.
H. Leziunile cutanate nu se bronzează la soare precum restul pielii la pacienții cu tinea versicolor.
 I. Tinea cruris este caracterizată de prezența unor plăci eritematoase, localizate la nivelul scalpului.
J. În pityriasisul versicolor, preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) arată hife scurte și
spori.

166. Următoarele afirmații referitoare la Tinea versicolor sunt false, cu excepția:

A. Leziunile cutanate sunt papule de culoarea somonului, acoperite de scuame fine
B. Examenul micologic direct prin efectuarea preparatului pe lama cu clorură de potasiu confirmă
diagnosticul
C. Este cauzată de Candida Albicans
D. Leziunile cutanate sunt localizate cel mai frecvent pe toracele anterior i posterior
E. Se mai numete pityriasis versicolor
F. Este o infecție cutanată fungică frecventă.
G. Tratamentul consta în administrare de antibiotic sub formă topică
H. Este o infecție cutanată virală.
I. Este cauzată de Malassezia furfur
J. Leziunile cutanate sunt macule de culoarea somonului, acoperite de scuame

167. Următoarele enunțuri referitoare la tricofiția inflamatorie sunt adevărate, cu

excepția:
A. La adulți, kerion celsi este localizat în barbă și mustață.
B. Este o infecție bacteriană.
C. În kerion celsi epilarea firelor de păr este dureroasă.
D. Este o micoză de tip inflamator
E. Leziunile cutanate sunt localizate la nivelul scalpului la copii.
F. Tratamentul profilactic vizează administrare de antiviral pe cale orală.
G. Nu este o patologie contagioasă.
H. Leziunile cutanate sunt plăci inflamatorii, cu aspect pseudotumoral.
I. Agentul fungic implicat este Staphylococcus aureus.
J. Leziunile cutanate se numesc Kerion celsi
168. O femeie în vârstă de 67 ani a fost recent diagnosticată cu onicomicoză (tinea unguium)
la nivelul lamelor unghiale de la picioare. Care afirmații sunt adevărate?:
A. Leziunea de debut este o mică pată triunghiulară, de culoare alb-gălbuie, lipsită de luciu.
B. Tinea unguium este frecvent întâlnită la pacienții subponderali.
C.
Diagnosticul pozitiv este susinut de examenul micologic direct prin preparat cu KOH ( hidroxid de potasiu).
D. Diagnosticul pozitiv este susinut de examenul bacteriologic.
E. Diabetul zaharat ar putea fi un factor favorizant.
F. Recomandăm pacientei tratament antifungic topic pentru aproximativ 7 zile.
G. Pacienta prezintă o infecție fungică.
H. Cel mai probabil afecțiunea a debutat la extremitatea distală sau de la marginea laterală a
unghiei.
 I. Recomandăm pacientei tratament general cu antibiotic.
J. Recomandăm pacientei tratamenul sistemic antifungic pe o perioadă de 2-3 ani.

169. Următoarele afirmații referitoare la microsporie sunt false, cu

excepția:
A. Pacienții necesita internare în secția de terapie intensivă.
B. Este o pilomicoză.
C. Afectează în principal adulții.
D. Agentul patogen cel mai frecvent implicat este Malassezia furfur.
E. Firele de păr situate pe suprafața leziunilor cutanate sunt lipsite de luciu, dar cu tonicitate
păstrată.
F. Microsporia este o infecție virală.
G. Leziunile de la nivelul scalpului sunt dispuse sub formă de plăci de dimensiuni mari, discret
eritematoase , iar pe suprafață sunt prezente scuame fine pitiriaziforme.
H. Prezintă risc contagios.
I. Apare cel mai frecvent la copii.
J. Microsporia este o infecție bacteriană.

170. Un băiat de 5 ani care merge la grădiniță se prezintă la medic cu multiple plăci discret
eritematoase la nivelul scalpului, de dimensiuni mici, acoperite de scuame furfuracee, puțin
aderente. Firele de păr sunt rupte la distanțe diferite față de emergență și au tonus diminuat.
Semnele vitale sunt în limite normale. Care este cea mai buna opiune de tratament?:
A. Este recomandată raderea părului înainte de aplicarea tratamentului topic antifungic.
B. Este recomandată epilarea firelor de păr înainte de aplicarea tratamentului topic antifungic.
C. Ce mai probabil pacientul prezintă tricofiția uscată a scalpului.
D. Anfifungic topic și pe cale orală.
E. Agentul etiologic implicat este Streptococcus pyogenes
F. Este o infecție bacteriană.
G. Tratamentul constă în administrare de antibiotic pe cale orală.
H. Cel mai probabil pacientul are o pilomicoză.
I. Pacientul prezintă o afecțiune autoimună.
J. Examenul microscopic al firelor de păr confirmă diagnosticul.

171. Următoarele enunțuri despre tinea pedis sunt adevărate, cu excepția:

A.
Preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) va avea aspect de”spaghete i chiftelue”

B. Este foarte frecventă la pacienții cu greutate corporală în limite normale.

 C. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Tricophyton
D. Tratamentul constă in administrare de antifungic topic pentru mai multe săptămâni
E. Tratamentul constă in administrare de corticosteroid pe cale orală pentru mai multe
săptămâni
F. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Microsporum
G. Poate avea ca agent etiologic Staphylococcus aureus
H. Este nevoie ca pacientul sa fie tratat in secția de terapie intensive
I. Diagnosticul poate fi pus pe preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) care arată hife
J. Poate avea ca agent etiologic un fung din clasa Epidermophyton

172. O fetiță de 4ani care merge la grădiniță se prezintă la medic pentru apariția de
aproximativ 2 săptămâni a unor plăci de dimensiuni mari, discret eritematoase, localizate pe
scalp. Pe suprafața leziunilor sunt prezente scuame fine pitiriaziforme. Firele de păr situate pe
suprafața plăcilor sunt rupte la 1-3 mm de emergență. Care este cea mai buna conduită în
gestionarea cazului?:
A. Examenul microscopic al firelor de păr confirmă diagnosticul.
B. Este recomandată epilarea firelor de păr înainte de aplicarea tratamentului topic antifungic.
C. Agentul patogen cel mai frecvent implicat este Candida albicans
D. Recomandăm tratament antibiotic pe cale orală.
E. Este recomandată raderea părului înainte de aplicarea tratamentului topic antifungic.
F. Pacienta are o pilomicoză.
G. Cel mai probabil fetița are o patologie contagioasă.
H. Cel mai probabil pacienta are o infecție virală.
I. Pacienta are o infecție bacteriană.
J. Recomandăm antifungic topic și pe cale orală.

173. Sunt false următoarele enunțuri referitoare la tinea versicolor:

A. Se mai numete pityriasis versicolor
B. Leziunile cutanate sunt noduli maro, acoperiți de scuame fine
C. Tratamentul consta în administrare de imunosupresoare pe cale orală.
D. Este o boală autoimună.
E. Este cauzată de Malassezia furfur
F. Examenul micologic direct prin efectuarea preparatului pe lama cu clorură de potasiu confirmă
diagnosticul
G. Leziunile cutanate sunt localizate cel mai frecvent pe toracele anterior i posterior
H. Leziunile cutanate sunt macule de culoare maro deschis, acoperite de scuame
I. Este o infecție cutanată fungică frecventă.
J. Agentul etiologic este Candida Albicans

174. Următoarele enunțuri sunt adevărate, cu excepția:

A. Pityriasis versicolor este cauzat de un fung
B. Tratamentul sistemic în Tinea capitis este recomandat pentru cazurile rezistente la tratamentul
topic
C. Tinea corporis este o infecție virală a pielii caracterizată printr-o erupție scuamoasă pe corp, cu
centrul clar și marginile elevate.
D. Tinea pedis are localizare plantară.
E. Tinea corporis este cauzată de Malassezia furfur.
F. Tratamentul în Tinea manum constă în aplicații topice de imunomodulator.
G. În tinea versicolor leziunile cutanate nu se bronzează la soare precum restul pielii.
H. Malassezia furfur este agentul bacterian implicat in patogenia pityriasisului versicolor.
I. În tinea versicolor, preparatul pe lama cu KOH ( hidroxid de potasiu) arată hife scurte și spori.
J. Tinea cruris este caracterizată de prezența unor plăci eritematoase, localizate la nivelul scalpului.

175. Următoarele informații nu sunt adevărate despre infecțiile cutanate fungice:

A. Frecvent asociate cu mediul rece
B. În urma consumului recent de antiviral, pacienii pot dezvolta infecii fungice.
C. Frecvent asociate cu mediul cald
D. Pacienii subponderali au risc mai mare de a dezvolta infecii fungice.
E. În urma consumului recent de antibiotice, pacienii pot dezvolta infecii fungice.
F. Pacienii cu obezitate au risc mai mare de a dezvolta infecii fungice.
G. Frecvent asociate cu umiditate crescută.
H. Pacienții cu patologie cardio-vasculară prezintă risc mai mare de a dezvolta infeții fungice.
I. Pacienții cu DZ (diabet zaharat) prezintă risc mai mare de a dezvolta infeții fungice.
J. Pacienții cu patologie digestivă prezintă risc mai mare de a dezvolta infecții fungice.

176. Infecia cu virusul herpes simplex tip 1:

A.
Formele agresive de primoinfecie se pot manifesta prin vezicule dureroase, grupate la nivelul trunchiului.

B. O mică parte din populație este infectată din copilărie.

C. Nu dă recurențe.
D. Se poate manifesta prin gingivostomatită ulcerativă nedurerasă.
E. Poate afecta degetele la personalul medical.
F. Poate afecta zona gâtului.
G. Afectează doar fața.
H. Formele agresive de primoinfecție se pot manifesta prin gingivostomatită ulcerativă dureroasă.
I. Leziunile recurente peribucale pot fi tratate cu Aciclovir cremă.
J. Este adesea subclinică.

177. Complicațiile infecției cu HSV

includ:
A. Neuropatie motorie.
B. Ulceraii severe acute anogenitale.
 C. Nevralgia postherpetică.
D. Eczema herpeticum.
E. Vezicule dureroase la nivelul feei.
F. Eritem multimorf.
G. Ulceraii severe cronice anogenitale în infecia cu HIV.
H. Eritem polimorf.
I. Ulceraii severe cronice anogenitale în infecia cu Treponema pallidum.
J. Ulceraii la nivelul corneei.

178. Molluscum contagiosum:

A. Examenul histopatologic este esenial pentru diagnostic.
B. Este produsă de adenovirus.
C. Examenul histopatologic arată corpi de incluziune voluminoși.
D. Leziunile se pot îndepărta chimic, prin laser sau crioterapie.
E. Este produsă de poxvirus.
F. Boala produce cel mai frecvent complicaii.
G. Se caracterizează prin papule cu aspect lucios, dureroase.
H. Diagnosticul este pus adesea pe baza manifestărilor clinice.
I. Este o infecție bacteriană a pielii.
J. Zona centrală a leziunilor este ombilicată.
179. Despre varicelă sunt adevărate
următoarele:
A. Aciclovirul este folosit in cazuri severe.
B. Se poate complica cu nevralgie postherpetică.
C. Vaccinarea a scăzut semnificativ incidența bolii.
D. Aciclovirul este folosit la pacienii imunocompeteni.
E. Simptomele apar la 2 săptămâni după infecție.
F. Evoluția este mai severă la pacienții vârstnici și la gravide.
G. Se administrează adesea corticosteroizi.
H. Are distribuție limitată.
I. Afectează mai frecvent copiii.
J. Medicația antipruriginoasă este ineficientă în ameliorarea simptomelor.

180. Orf-ul:
A. Leziunile apar sub formă de papule roșii, cu marginea eritematoasă sau cu vezicule.
B. Infecia se transmite la om prin contactul cu animalul infectat.
C. Adesea determină complicații.
D. Animalele frecvent infectate sunt câinii i pisicile.
E. Mai frecvent, orf-ul apare la fermieri i veterinari.
F. Este produs de un parazit.
G. Leziunile apar la nivelul feei.
H. Leziunile se vindecă cu cicatrice.
I. Este o zoonoză.
J. Este cauzat de un poxvirus.

181. Despre zona zoster sunt adevărat următoarele:

A. Infecția poate fi precedată de un episod prodromal, manifestat prin prurit, parestezii sau rash.
B. La persoanele imunodeprimate, infecția se limitează la un dermatom.
C. Se caracterizează prin eruptie dureroasă, bilaterală, alcătuită din vezicule.
D. Leziunile se vindecă de obicei în 2-4 luni.
E. Boala este mai frecventă în copilărie.
F. Leziunile sunt mai severe la persoanele în vârstă și la imunodeprimați.
G. Complicațiile includ nevralgia post-herpetică și afectarea oculară în implicarea nervului oftalmic.
H. Neuropatia motorie este o complicație frecventă.
I. Prezintă distribuție ce respectă dermatoamele.
J. Apare ca urmare a reactivării infecției latente cu VVZ.

182. Este adevărat referitor la exantemul viral:

A. Constă într-un exantem ce afectează predominant trunchiul și porțiunea proximală a membrelor
B. Este determinat de depunerea complexelor imune în vasele sanguine din derm
C. Necesită terapie antivirală orală cu Aciclovir
D. Constă într-o erupție maculo-papuloasă diseminată
E. Printre virusurile care îl pot cauza se numără și virusul rubeolic
F. Constă într-un exantem ce afectează predominant trunchiul și porțiunea distală a membrelor
G. Este determinat de depunerea complexelor imune în vasele sanguine din epiderm
H. Cel mai frecvent virusul incriminat în etiopatogenia exantemului viral este reprezentat de virusul
hepatitic B
I. Este cea mai frecventă manifestare cutanată a infecțiilor virale
J. Constă într-o erupție maculo-papuloasă limitată la o singură regiune anatomică

183. Referitor la infecția cu virusul herpes simplex este adevărat că:

A. Infecția cu virusul herpes simplex tip 2 este o infecție cu transmitere sexuală
B. O mare parte din populație este infectată cu virusul herpes simplex tip 2 încă din copilărie
C. Infecția cu virusul herpes simplex afectează strict fața
D. Eczema herpeticum poate fi tratată cu preparate topice cu aciclovir
E. În leziunile recurente peribucale, tratamentul constă exclusiv în administrarea de terapie
antivirală orală
F. Printre complicațiile infecției cu virusul herpes simplex se numără eritemul polimorf
G. Infecia cu virusul herpes simplex de tip 2 se transmite pe cale respiratorie
H.
Formele agresive de primoinfecie cu virusul herpes simplex tip 1 se pot manifesta sub forma unei gingivostoma
 I.
Formele agresive de primoinfecie cu virusul herpes simplex tip 1 se pot manifesta sub forma unei gingivostoma
J.
Formele agresive de primoinfecie cu virusul herpes simplex tip 1 se pot manifesta sub forma unor vezicule dure

184. Este adevărat referitor la zona zoster:

A. Leziunile se vindecă deobicei în 2-4 săptămâni
B. Se caracterizează printr-o erupție dureroasă, unilaterală, alcătuită din vezicule, cu distribuție ce
nu respectă dermatoamele
C. Se caracterizează printr-o erupție dureroasă, bilaterală, alcătuită din vezicule, cu distribuție ce
respectă dermatoamele
D. Veziculele apar deobicei grupate
E. Este consecina primoinfeciei cu virusul varicelo-zosterian
F. Leziunile se vindecă deobicei în 3-5 zile
G. Se caracterizează printr-o erupție dureroasă, unilaterală, alcătuită din papulo-pustule, cu
distribuție ce respectă dermatoamele
H. Apare ca urmare a reactivării infecției latente cu virusul varicelo-zosterian
I. Infecția poate fi precedată de un episod prodromal, manifestat prin prurit, parestezii sau rash
J. Se caracterizează printr-o erupție dureroasă, unilaterală, alcătuită din vezicule, cu distribuție ce
respectă dermatoamele

185. Referitor la infecția cu virusul papilloma uman, este adevărat că:

A. Cel mai frecvent sunt afectai copiii i adolescenii
B. Tratamentul presupune administrarea sistemică de antivirale
C. Verucile vulgare sunt întâlnite mai frecvent la nivelul mâinilor i picioarelor
D. Tratamentul presupune administrarea topică de antivirale
E. Tratamentul obișnuit implică un agent keratolitic topic (ex.: uree, în concentrație de 50%)
F. Cel mai frecvent sunt afectai vârstnicii
G. Pe suprafața verucilor cutanate se identifică, în mod caracteristic, puncte mici negre,
reprezentând capilare trombozate
H. Cauzează verucile cutanate și verucile anogenitale
I. Verucile vulgare sunt întâlnite mai frecvent la nivelul feei
J. Diseminarea se face prin contact direct și este facilitată de traumatisme (ex.: raderea bărbii la
bărbați)

186. Referitor la molluscum contagiosum este adevărat că:

A. Leziunile de molluscum contagiosum sunt limitate strict la nivelul trunchiului
B. Tratamentul este obligatoriu
C. Este o infecție cauzată de virusul papilloma uman
D. Este o infecție mai frecvent întâlnită în copilărie
E. Terapiile distructive precum chiuretarea sau crioterapia pot fi de folos la copii
F. Leziunile pot interesa orice suprafață cutanată
G. Este o infecție cauzată de un poxvirus
H. Este o infecție frecvent întâlnită la vârstnici
I. Clinic, leziunile sunt reprezentate de papule mici, de 1-3 mm, multiple, translucide, ferme, cu
centrul ombilicat
J. Leziunile pot involua spontan

187. Referitor la orf este adevărat că:

A. Leziunile se resorb spontan în 4-6 săptămâni, fără cicatrice
B. Este o zoonoză cauzată de un poxvirus ce infectează capre si oi
C. Leziunile se vindecă cu cicatrice
D. Leziunile apar la nivelul feei sub forma unor papule roii
E. Sub tratament, leziunile se vindecă în 2-3 săptămâni
F. Ocazional, în evoluia bolii, s-au raportat erupii de tip eritem polimorf
G. Mai frecvent, apare la fermieri, veterinari, iar clinic, leziunile apar la nivelul degetelor sub formă
de papule roșii
H. Infecția se transmite la om pe cale fecal-orală
I. Este o zoonoză cauzată de un poxvirus ce infectează vite și porci
J. Infecția se transmite la om prin contactul cu animalul infectat
188. Referitor la infecția cu virusul varicelo-zosterian, este adevărat că:
A. În zona zoster, distribuția leziunilor poate fi extinsă
B. Infecția primară este mai frecventă la copii
C. Leziunile din zona zoster sunt, în general, asimptomatice
D. În varicelă, distribuția leziunilor este extinsă
E. Infecția recurentă se asociază cu risc crescut de a dezvolta pneumonie la gravide și la pacienții
vârstnici
F. Se poate prezenta ca boală primară (varicelă) sau recurentă (zona zoster)
G. În varicelă, distribuția leziunilor este limitată la un dermatom
H. Vaccinarea a scăzut semnificativ incidența bolii
I. În zona zoster, distribuia leziunilor este limitata la unul sau cel mult câteva dermatoame
J. Zona zoster poate fi transmisă de la mamă la făt

189. Molluscum contagiosum:

A. Este cauzată de un orthopoxvirus
B. Rar se pot întâlni i leziuni mai mari de 5cm diametru – 1 cm
C. Este o infecție frecvent întâlnită în copilărie
D. Sunt reprezentate de papule mici, de 1-3 mm
E. Tratamentul este obligatoriu
F. La copii se poate folosi lotiune de hidroxid de potasiu 5%
G. Papulele sunt multiple, translucide, ferme
H. Leziunile pot să apara timp de 6-12 săptamâni - luni
I. Terapiile distructive pot fi de folos mai mult la adolesceni
J. Leziunile de moluscum nu pot prezenta fenomenul Koebner

190. Verucile cutanate:

A. Sunt papule ferme, cu o suprafață hiperkeratozică, rugoasă
B. Diseminarea nu este facilitată de traumatisme
C. La femei zona bărbii poate fi afectată
D. Punctele mici negre de pe suprafată sunt reprezentate de venule trombozate
E. Se mai numesc i veruci vulgare
F. La nivelul feei, verucile pot fi elongate
G. Cel mai frecvent sunt afectați adulții
H. Diseminarea se face indirect
I. Pe suprafața verucilor se identifică puncte mici negre
J. Sunt întâlnite mai frecvent la nivelul mâinilor i picioarelor

191. Zona Zoster:

A. Nu sunt afectati pacientii cu istoric de varicela/Herpes zoster
B. Mai frecventa la copii
C. Are o distributie extinsa a leziunilor
D. Terapia antivirala orala trebuie initiata dupa 72h de la debutul eruptiei – in primele
E. Eruptie cutanata dureroasa, unilaterala, alcatuita din vezicule, cu distributie ce respecta
dermatoamele
F. Poate fi precedata de un episod prodromal, manifestat prin prurit, parestezii sau rash
G. Apare ca urmare a reactivarii infectiei latente cu virsul VVZ
H. Necesita corticoterapie sistemica
I. Sunt afectati pacientii cu istoric de varicela/Herpes Zoster

J. Nevralgia post-herpetica poate fi o complicatie

192. Verucile plane:

A. Se localizeaza de obicei la nivel plantar
B. Reprezentate de papule mici, aplatizate din cauza presiunii, cu aspect caracteristic verucos la
suprafata
C. Se localizeaza de obicei pe fata sau dosul mainilor
D. Sunt cauzate de anumite subtipuri de HPV
E. Reprezentata de papule ferme, cu suprafata hiperkeratozica, rugoasa
F. Sunt foarte dureroase, mai ales cand sunt situate in zonele de presiune sau dispuse periunghial
G. Este caracteristic aranjamentul liniar, pe locul unei excoriatii
H. Se observa de obicei daca pielea este iluminata bine
I. Clinic se prezinta ca papule, de mici dimensiuni, cu suprafata plana, de culoarea pielii sau
brundeschis
J. La o examinare atenta, pe suprafata verucilor se pot observa puncte mici negre (capilare
trombozate)

193. Verucile plantare:

A. Spre deosebire de calozitati, punctele mici negre se vad daca pielea de suprafata se exfoliaza
B. Clinic se prezinta ca papule, de mici dimensiuni, cu suprafata plana, de culoarea pielii sau
brundeschis
C. Tratamentul obisnuit implica un agent keratolitic topic dupa indepartarea zonei hiperkeratozice
D. Spre deosebire de calozitati, punctele mici negre se vad la suprafata, fara a fi nevoie de exfoliere
E. Apar ca papule mici, aplatizate din cauza presiunii, dar care pastreaza aspectul caracteristic
verucos la suprafata
F. Este caracteristic aranjamentul liniar, pe locul unei excoriatii
G. Se localizeaza de obicei pe fata sau dosul mainilor
H. Se observa de obicei daca pielea este iluminata bine
I. Uneori sunt foarte dureroase, mai ales cand se situeaza in zonele de presiune sau periunghial
J. Afecteaza plantele
194. Infectia cu HSV (herpes simplex virus):
A. Se prezinta prin vezicule mici, dureroase, localizate perioral sau genital
B. Este o infectie virala recurenta care afecteaza mucoasele si pielea
C. Este determinata de virusul HSV-1 sau HSV-2
D. Transmiterea de la mama infectata la nou-nascut poate provoca boala diseminata cu afectare
neurologica severa
E. tratamentul obisnuit implica un agent keratolitic topic
F. Se transmite prin contact cu secretiile orale sau genitale
G. HSV-1 determina in principal afectarea genitala, HSV-2 determina in principal afectarea orala
H. pot prezenta fenomenul Koebner
I. se prezinta prin papule mici, de 1-3 mm, multiple, translucide, ferme, cu centrul ombilicat
J. pot interesa orice suprafata cutanata

195. Verucile vulgare:

A. La o examinare atenta, pe suprafata verucilor se pot observa puncte mici negre (capilare
trombozate)
B. La barbati, zona barbiei poate fi afectata datorita raspandirii virusului prin radere
C.Tratamentul obisnuit implica terapia antivirala orala
D. Cel mai frecvent afectati sunt batranii
E. Localizarile comune sunt la nivelul mucoaselor orale sau genitale
F. Diseminarea se face prin contact cu secretiile orale sau genitale
G. La nivelul fetei, verucile pot fi elongate (filiforme)
H. Sunt papule ferme, cu o suprafata hiperkeratozica, rugoasa
I. Leziunile se remit spontan, de obicei in 2-4 saptamani
 J. Se intalnesc mai frecvent la nivelul mainilor si picioarelor, dar si in alte zone

196. Tratamentul verucilor vulgare include:

A. Crioterapia cu azot lichid
B. Agenti keratolitici topici (ex. acid salicilic in concentratie de 10-26%)
C. Laser terapie
D. Antivirale orale
E. Corticoterapie sistemica
F. Electrocauterizare
G. Dermatocorticoizi topici
H. Fototerapie
I. Chiuiretarea leziunilor
J. Antibioterapie sistemica

197. Despre tratamentul zonei zoster este adevarat:

A. Terapia antivirala orala trebuie initiata in primele 72 ore de la debutul eruptiei
B. Terapia parenterala se adreseaza pacientilor imunocompetenti
C. Necesita analgezie adecvata
D. Nu necesita terapie antivirala orala
E. Vaccinarea cu vaccin viu atenuat este disponibila pentru pacientii varstnici si reduce riscul de
dezvoltare a a eruptiei de zona zoster
F. Terapia antivirala orala se mentine 7-10 zile pentru a reduce durerea, severitatea si replicarea
virala
G. Terapia antivirala orala se mentine 14-20 zile pentru a reduce durerea, severitatea si replicarea
virala
H. Necesita antibioterapie empirica in primele 72 ore de la debutul eruptiei
I. Terapia antivirala orala trebuie initiata dupa 72 ore de la debutul eruptiei
J. Necesita antibioterapie daca este prezenta infectia bacteriana secundara

198. Despre molluscum contagiosum, sunt adevărate următoarele:

A. Este o infecie determinata de un picornavirus

B. Se poate transmite pe cale sexuală

C. Este necesar tratamentul sistemic pe baza de antivirale.
D. Leziunile Se pot remite spontan
E. Este o infecie determinata de un poxvirus
F. Leziunile pot fi dispuse oriunde pe piele
G. Pentru diagnostic este absolut necesara biopsierea leziunii
H. Poate asocia fenomenul Koebner
I. Poate asocia semnul Nikolsky
J. Nu se recomanda crioterapia
 199. DESPRE infecția cu HPV, sunt adevărate următoarele:
A. Nu este o infecție transmisibilă
B. Toate tipurile de HPV se pot asocia cu un risc crescut de tumori maligne
C. In prezent exista doar vaccinuri bivalente si quadrivalente
D. Infecția genitală cu HPV subtipurile 6, 11 se poate asocia cu cancerul de Col uterin.
E. Verucile pot fi elevate sau plane
F. Verucile pot fi doar elevate
G. Tratamentul verucilor se bazează pe crioterapie sau aplicatii locale de soluții pe baza de acid
salicilic
H. HPV poate determina infecii subclinice, tumori benigne i maligne
I. Veruca vulgara este o tumora epiteliala benignă
J. In prezent exista metode terapeutice curative, definitive ale leziunilor

200. Varicela:
A. Leziunile evoluează astfel : macula-papula-pustula-vezicula-crusta
B. Evoluia nu este mai severa in cazul gravidelor infectate.
C. Este necesar tratamentul antiviral
D. Leziunile evoluează astfel : macula-papula-vezicula- crusta
E. Este suficient tratamentul de susinere.
F. Poate asocia prurit intens
G. Leziunile evoluează astfel : macula-pustula-papula-vezicula- crusta
H. Este una dintre bolile copilăriei determinate de virusul varicelo-zoosterian
I. Vaccinul anti-varicela este un vaccin viu atenuat
J. Vaccinul anti varicela este un vaccin viu inactivat

201. Zona zoster:

A. Leziunile evoluează astfel: macule eritematoase, papule, vezicule cu conținut clar, pustule, cruste.
B. Nu se recomanda administrarea vitaminelor din complexul B
C. O complicaie tardiva poate fi reprezentata de nevralgia post herpetica
D. Este in cele mai multe cazuri asimptomatică
E. Virusul vz rămâne in forma latenta la nivelul glandelor salivare pentru a se reactiva in perioadele
de imunitate scăzută.
F. Tratamentul se bazează pe administrarea sistemica de Aciclovir
G. Poate asocia dureri intense
H. Leziunile nu pot interesa mai multe dermatomere
I. Interesează doar mucoasele
J. Leziunile pot fi dispuse de-a lungul unui dermatomer
202. Sunt adevărate următoarele:
A. Verucile vulgare nu pot fi localizate la nivel palmo-plantar.
B.
Diseminarea verucilor vulgare se face prin contact direct cu acestea i este facilitata de traumatisme

C. Antibioticoterapia este esențială in tratamentul zonei zoster

D. Leziunile din orf de obicei sunt diseminate pe tot corpul
E. Orful este o zoonoza cutanată produsă de un paramixovirus
F. Vvz poate interesa mai multe dermatomere la imunodeprimati
G. Orful este o zoonoza cutanată produsă de un poxvirus
H. De obicei orful apare după expunerea la radiații ionizante
I. leziunile din orf sunt localizate cel mai frecvent la nivelul degetelor de la mâini

J. De obicei orful apare la fermieri, veterinari

203. Sunt adevărate următoarele:

A. Boala obrajilor pălmuiți se mai numește eritemul infecțios, a treia boala a copilăriei
B. Virusul rubeolic poate determina exantem viral
C. Herpes virusul 6 poate determina exantem viral
D. De obicei sunt multiple i sunt localizate pe fata sau pe fata dorsala a mâinilor
E.
Verucile plane sunt rare i sunt determinate de anumite subtipuri de virus herpes simplex(vhs) F.
Exantemul viral este cea mai frecventa manifestare a infeciilor virale
G. Boala obrajilor pălmuiți se mai numește eritemul infecțios, a șaptea boala a copilăriei
H.
Verucile Plane sunt rare i sunt determinate de anumite subtipuri de (Human papiloma virus)hpv

I. Boala obrajilor pălmuiți se mai numește eritemul infecțios, prima boala a copilăriei
J. Boala obrajilor pălmuiți se mai numește eritemul infecțios, a șasea boala a copilăriei

204. Sunt adevărate următoarele:

A.
Aciclovir sau valgancoclovir pot fi administrate sistemic in infeciile primare severe cu hsv

B. Profilaxia prin vaccinare este adresată doar copiilor începând cu vârsta de 6 ani.
C. Leziunile din zona zoster poți fi localizate doar unilateral
D. Infecia cu hsv 2 se manifesta prin ulceratii ano-genitale
E. Infecia cu hsv 2 se manifesta prin ulceratii digitale
F. In ceea ce privete infectia cu hvs nu exista un tratament eficient
G. Infecția cu hsv2 este o infecție cu transmitere sexuală
H. Zona zoster necesita tratament sistemic administrat pe o perioada de maxim 3 zile
I. Imunodepresia și expunerea la radiații uv pot fi factori trigeri pentru recurenta infecției.

J. Printre Complicațiile infecție cu hsv pot fi ulcerații corneene și eritem polimorf

205. Care sunt factorii de risc ai scabiei?:
A. colectivități restrânse
B.dormitul în camere separate
C. dormitul în acelai pat
D. respectarea măsurilor de igienă
E.colectivitățile mari
F. sexul feminin
G. contact strâns cu alte persoane
H. igiena precară
I. folosirea în comun a prosoapelor

J. spălarea frecventă a hainelor

206. În scabie întâlnim următoarele:

A. anuri acariene în stratul superficial al epidermului
B. prurit accentuat după băi fierbinți
C. exacerbarea pruritului dimineaa
D. prurit intens
E. prurit accentuat la contact cu frigul
F. excoriaii post-grataj
G. prurit discret
H. leziuni predominant la nivelul scalpului
I. papule (vezicule perlate)
J. anuri în stratul profund al epidermului

207. În scabie NU întâlnim următoarele:

A. tunele acariene de câiva mm

B. tunele acariene de câiva cm
C. papule mari (peste 5 cm)
D. leziuni predominant la nivel facial

E. anuri în stratul superficial al epidermului

F. exacerbarea pruritului la frig

G. prurit discret
H. excoriaii post-grataj
I. papule în vecinătatea șanțurilor
J. localizare în spaiile interdigitale

208. Despre scabie sunt adevărate următoarele afirmații:

A. nu se transmite în colectivități
B. afeciunea are un grad crescut de contagiozitate
C. agentul cauzal este Sarcoptes scabiei
D. afecțiunea are un grad scăzut de contagiozitate
E. apare în special la persoane cu igienă precară
F. leziunea caracteristică este macula
G. este favorizată de contactul interpersonal
H. este o infecție fungică
I. este o infecție parazitară
J. este o infecție bacteriană

209. Următoarele afirmații privind scabia sunt adevărate:

A. simptomele se accentuează noaptea
B. nu se pot identifica paraziții prin microscopia optică
C. pacienții prezintă prurit sever
D. pruritul este absent
E. leziunile se localizează frecvent în spațiile interdigitale
F. la examenul microscopic se pot observa paraziții și ouăle lor
G. hainele și lenjeria trebuie spălate la temperaturi mici
H. leziunile se localizează frecvent la nivelul scalpului
I. este nevoie de raclare profundă a pielii pentru examenul microscopic
J. pentru examenul microscopic se raclează superficial pielea de la nivelul șanțurilor

210. Tratamentul în scabie cuprinde:

A. administrarea de antihistaminice
B. administrarea de ivermectină per os
C. administrarea orală de permetrină
D. igienizarea hainelor la temperaturi înalte
E. evitarea colectivităților
F. evitarea antihistaminicelor
G. spălarea lenjeriei în apă rece
H. aplicarea de permetrină cremă
I. aplicarea de ivermectină cremă
J. contactul intim cu alte persoane

211. Despre tratamentul în scabie sunt false următoarele:

A. este necesară igienizarea hainelor, prosoapelor, lenjeriei de pat în apă fierbinte
B. hainele se vor spăla la temperaturi mici
C. antihistaminicele sunt recomandate
D. se vor evita contactele interpersonale
E. se aplică cremă cu ivermectină
F. nu se administrează antihistaminice
G. se evită administrarea de difenhidramină
H. de elecție se aplică cremă cu permetrină
I. se poate administra difenhidramină
J. se administrează de elecție permetrină orală

212. Simptome i semne clinice prezente în scabie sunt:

A. tunele acariene la nivelul scalpului
B. anul acarian în spaiile interdigitale de la picioare
C. anul acarian în spaiile interdigitale de la mâini
D. prurit sever la locul afectat
E. agravarea simptomelor după băi fierbinți
F. prurit sever la distanță de leziuni
G. absena pruritului
H. prezena papulelor
I. durere intensă la nivelul leziunilor
J. agravarea simptomelor după băi reci

213. Despre scabie putem afirma următoarele:

A. este o infecție parazitară produsă de Sarcoptes scabiei
B. nu este o afecțiune pruriginoasă
C. este o infecție bacteriană produsă de Sarcoptes scabiei
D. leziunea caracteristică este șanțul acarian
E. este o infecție parazitară produsă de Pediculus humanus
F. este o infecție virală
G. se transmite ușor în colectivități
H. hainele trebuie igienizate la temperaturi înalte
I. este rară infestarea contacților apropiați
J. este frecventă infestarea contacților apropiați

214. Următoarele principii de tratament în scabie sunt incorecte:

A. se va evita contactul interpersonal
B. se administrează antihistaminice pentru a reduce senzația de prurit
C. administrarea sistemică de permetrină este tratamentul de elecție
D. se administrează difenhidramina cu scopul de a omorî paraziții și ouăle acestora
E. spălarea hainelor, prosoapelor și a lenjeriei se face o dată pe săptămână
F. sunt contraindicate antihistaminicele
G. nu este necesară igiena exagerată
H. ivermectina orală este o opțiune de tratament
I. spălarea hainelor se va face la temperaturi mari
J. crema cu permetrină face parte din opțiunile de tratament
215. În scabie diagnosticul se bazează pe:
A. exacerbarea simptomelor dimineaa, la trezire
B. absena pruritului
C. raclarea superficială a papulelor și examinarea la microscop
D. prezena anurilor acariene la nivelul scalpului
E. prezena pruritului sever
F. prezena anurilor acariene la nivelul faciesului
G. raclarea profundă a pielii și examinarea la microscop
H. prezena paraziilor la examenul microscopic
I. exacerbarea simptomelor noaptea, „la căldura patului”
J. prezena anurilor acariene la nivelul spaiilor interdigitale

216. Următorii sunt factori de risc în transmiterea scabiei, cu excepția:

A. contactul intim cu alte persoane
B. colectivități mici, restrânse
C. spălarea hainelor la temperaturi înalte
D. folosirea în comun a obiectelor de igienă personală
E. contacte sexuale neprotejate
F. igiena corespunzătoare
G. dormitul în camere separate
H. igiena deficitară
I. distanțarea socială
J. colectivitățile numeroase

217. Următoarele afirmații despre scabie sunt adevărate:

A. tratamentul constă în aplicarea de cremă cu permetrină
B. clinic se observă șanțurile acariene
C. leziunile sunt situate profund, la nivelul dermului
D. se localizează frecvent în spațiile interdigitale
E. ouăle și paraziții se identifică doar prin biopsie cutanată
F. este o infecție parazitară cauzată de Sarcoptes scabiei
G. nu prezintă semne clinice specifice
H. pruritul este sever, exacerbat de frig
I. nu se transmite prin contact strâns între persoane
J. este o infecție cu grad crescut de contagiozitate
218. Tratamentul în scabie constă în:
A. administrarea de permetrină per os
B. administrarea de antihistaminice, cu rol antiparazitar
C. tratarea tuturor membrilor familiei
D. aplicarea topică de difenhidramină
E. administrarea sistemică de ivermectină
F. creme cu dermatocorticoizi
G. spălarea hainelor și a lenjeriei în apă fierbinte
H. administrarea de antihistaminice, pentru reducerea pruritului
I. administrarea sistemică de antiparazitare
J. spălarea hainelor și lenjeriei în apă rece

219. Care dintre următoarele afirmații despre scabie sunt false?:

A. infestarea contacților apropiați este rară
B. tratamentul constă în administrarea sistemică de antifungice
C. scabia reprezintă o infestare cutanată produsă de Sarcoptes scabiei
D. șanțurile acariene sunt tunele săpate în derm
E. paraziții și ouăle se pot observa în microscopia optică
F. clinic pot apărea papule
G. șanțurile acariene sunt tunele săpate în stratul profund al epidermului
H. pruritul se agravează după o baie fierbinte
I. șanțurile acariene sunt tunele săpate în stratul superficial al epidermului
J. scabia nu este o afecțiune contagioasă

220. Este adevărat despre scabie:

A. pruritul este sever
B. reprezintă o afecțiune cutanată
C. este de cauză autoimună
D. reprezintă o afecțiune sistemică
E. aplicațiile topice cu ivermectină sunt de elecție
F. spaiile interdigitale sunt frecvent afectate
G. nu se transmite în colectivități
H. leziunea caracteristică este șanțul acarian
I. diagnosticul se pune doar în urma biopsiei cutanate
J. este o infecție parazitară

221. Diagnosticul clinic i de laborator al scabiei se face prin:

A. identificarea paraziților prin microscopie optică
B. absena pruritului
C. prezena anurilor acariene
D. examinarea microscopică după raclarea profundă a pielii
E. microscopie electronică
F. ecografie cutanată
G. prezena pruritului sever
H. localizarea leziunilor predominant la nivelul spaiilor interdigitale mâini i picioare
I. examinare microscopică după raclarea superficială a epidermului
J. durere intensă la nivelul leziunilor
222. Despre scabie se pot afirma următoarele:
A. reprezintă o infestare cutanată cu Sarcoptes scabiei
B. are risc mare de transmitere în colectivități
C. tratamentul constă în aplicarea de cremă cu permetrină
D. tratamentul medicamentos este suficient
E. igienizarea hainelor i a lenjeriei nu aduce beneficii suplimentare
F. diagnosticul se poate stabili după aspectul clinic
G. este o infecție parazitară sistemică
H. antihistaminicele nu sunt recomandate
I. ivermectina aplicată topic are eficiență crescută

J. pacienții prezintă excoriații post-grataj

223. În scabie următoarele afirmații sunt adevărate:

A. are un grad ridicat de contagiozitate
B. întâlnim șanțul acarian ca leziune caracteristică
C. este o infestare cutanată produsă de un parazit acarian
D. este o infecție produsă de o bacterie
E. igiena precară nu este un factor de risc
F. Pediculus scabiei este agentul cauzal
G. Sarcoptes scabiei este un virus
H. leziunile post-grataj apar sub formă de excoriații acoperite de cruste hematice
I. nu este o infecție cutanată
J. pruritul sever poate cauza insomnii

224. Alegei enunurile corecte cu privire la scabie:

A. leziunile apar predominant în spaiile interdigitale de la mâini i picioare
B. nu există risc de suprainfecție bacteriană
C. scabia nu este o afecțiune contagioasă
D. gratajul prelungit poate duce la suprainfecție bacteriană secundară
E. pruritul nu este sever
F. apar papule în vecinătatea șanțurilor acariene
G. simptomele se exacerbează la frig
H. șanțurile acariene au localizare mai profundă, în derm
I. tunelele săpate de acarieni se află superficial
J. pacienii sunt adesea recalcitrani din cauza pruritului

225. Ce NU este adevărat despre scabie?:

A. diagnosticul se pune pe baza microscopiei electronice
B. materialul de examinat la microscop se obine prin raclarea dermului
C. diagnosticul se poate realiza doar clinic
D. simptomele se agravează după băi fierbinți
E. ouăle și paraziții nu se pot observa în microscopia optică
F. infecția se transmite ușor în colectivitățile mari
G. anurile acariene nu pot fi observate cu ochiul liber
H. pruritul se intensifică noaptea, la „căldura patului”
I. colectivitățile restrânse sunt un factor de risc în transmiterea bolii
J. clinic putem observa șanțuri acariene și papule în vecinătatea acestora

226. Alegeți enunțurile adevărate privind principiile de tratament în scabie:

A. igienizarea hainelor, lenjeriei și a prosoapelor la temperaturi înalte este esențială
B. permetrina cremă este varianta ideală de tratament
C. ameliorarea pruritului nu este posibilă prin metode medicamentoase
D. Sarcoptes scabiei poate fi omorât prin aplicarea de creme specifice
E. se recomandă igienizarea hainelor în apă cu temperatura ≤ 40oC
F. în formele refractare se asociază ivermectină oral
G. paraziții și ouăle acestora pot fi distruși doar prin tratament sistemic
H. permetrina administrată oral duce la o vindecare completă
I. uneori poate fi necesar tratamentul sistemic

J. antihistaminicele nu sunt indicate

227. În tratamentul scabiei sunt corecte următoarele:

A. permetrina distruge bacteria ce cauzează scabia
B. difenhidramina este utilizată pentru reducerea pruritului
C. tratarea celorlalți membri ai familiei este necesară
D. se poate aplica aciclovir topic pentru a distruge ouăle de paraziți
E. de primă intenție sunt preparatele topice cu antibiotic
F. antihistaminicele nu ameliorează simptomatologia
G. nu există tratament curativ pentru scabie
H. se administrează permetrină cremă
I. constă în asocierea de topice cu tratamentul sistemic
J. ivermectina orală se asociază în cazurile dificil de tratat

228. Prezentarea clinică în scabie include următoarele:

A. prezena excoriaiilor post-grataj
B. scuame groase, aderente, la nivelul leziunilor
C. prurit sever
 D. anuri acariene profunde, în esutul subcutanat
E. leziuni situate predominant la nivelul extremității cefalice
F. exacerbarea simptomelor după băi fierbinți
G. prezena bulelor hemoragice produse în urma gratajului
H. pruritul discret
I. tunele acariene la nivelul spaiilor interdigitale
J. prezența de papule/vezicule perlate în vecinătatea șanțurilor acariene

229. Care dintre următoarele afirmații privind principiile generale de tratament în scabie sunt
corecte?:
A. spălarea hainelor și a lenjeriei la temperaturi mici
B. dormitul în camere separate
C. încurajarea gratajului prelungit, pentru a diminua pruritul
D. utilizarea în comun a obiectelor de uz personal
E. contactul strâns cu ceilali membri ai familiei
F. spălarea corectă a hainelor, prosoapelor, lenjeriei, la temperaturi mari (≈60o C)
G. participarea la activități în colectivitate
H. limitarea contactului interpersonal
I. evitarea colectivităților mari
J. evitarea folosirii în comun a obiectelor de uz personal

230. Dermatita seboreica este:

A. Asociata cu Malassezia
B. Asociata cu durere
C. Asociata cu Stafilococul
D. Localizata frecvent pe palme si plante
E. Hiperproliferare cronica a epidermului
F. Frecvent intalnita la adolescenti si sugari
G. Asociata cu prurit
H. Hiperproliferare a hipodermului
I. Localizata cel mai frecvent la nivelul scalpului sau fetei
J. Frecvent intalnita la varstnici

231. Dermatita seboreica prezinta:

A. Eroziuni
B. Localizare pe plante
C. Localizare pe palme
D. Prurit
E. Durere
F. Ulceratii
G. Placi eritematoase
H. Recurente frecvente
I. Scuame galbene, grasoase
J. Localizare frecvent pe scalp

232. Tratamentul dermatitei seboreice include:

A. Fototerapie
B. Sampon cu seleniu pentru scalp
C. Antibiotice topice
D. Sampon cu ketoconazol pentru scalp
E. Antivirale sistemice
F. Corticosteroizi topici
G. Antivirale topice
H. Emoliente la nou-nascuti
I. Antifungice topice
J. Antibiotice sistemice

233. Despre dermatita seboreica se poate afirma ca:

A. La nou-nascut este denumita “crusta de lapte”
B. La adult este denumita “crusta de lapte”
C. Prezinta senzatie de usturime, durere
D. Se localizeaza frecvent la nivelul scalpului sau fetei
E. Prezinta placi eritematoase, cu scuame galbene grasoase
F. Se localizeaza frecvent pe trunchi
G. Prezinta scuame alb, sidefii
H. Prezinta recurente frecvente
I. Prezinta prurit
J. Nu prezinta episoade recurente

234. Dermatita atopica se caracterizeaza prin:

A. Localizare pe mucoase
B. Prurit
C. Placi eritematoase cu xeroza cutanata
D. Arsura
E. Vegetatii
F. Vezicule, uneori
 G. Durere
H. Localizare pe scalp
I. Localizare pe fata dorsala a mainilor si picioarelor
J. Localizare pe suprafetele de flexie
235. Dermatita atopica este:
A. Caracterizata prin forme care apar la adult
B. Caracterizata prin forme infantile
C. Eruptie cronica cutanata
D. Caracterizata prin ulceratii
E. Caracterizata prin placi si zone de tegument uscat (xeroza), cu papule
F. Eruptie cronica inflamatorie
G. Caracterizata prin noduli
H. Eruptie acuta mucoasa
I. Caracterizata prin vegetatii
J. Afectiune inflamatorie acuta

236. Dermatita atopica prezinta:

A. Leziuni localizate pe suprafetele de flexie
B. Atingeri cardio-vasculare
C. Forme ale varstnicului
D. Leziuni localizate frecvent pe fata la nou nascut
E. Atingeri renale
F. Leziuni localizate pe mucoase
G. Atingeri neurologice
H. Leziuni localizate frecvent pe scalp la nou
nascut
I. Forme care apar la adult
J. Forme infantile

237. Despre dermatita atopica se poate afirma ca:

A. Este o eruptie acuta mucoasa
B. Este o eruptie cronica cutanata inflamatorie
C. Eczema herpeticum este o complicatie
D. Rinita alergica este factor de risc
E. Transformarea neoplazica este o complicatie
F. Rectocolita hemoragica este factor de risc
G. Dislipidemia este factor de risc
 H. Otita cronica este factor de risc
I. Astmul este factor de risc
J. Istoricul familial este factor de risc

238. Leziunile cutanate in dermatita atopica:

A. Prezinta uneori noduli
B. Sunt localizate pe mucoase
C. Sunt localizate pe fata dorsala a mainilor si picioarelor
D. Sunt placi eritematoase cu xeroza cutanata
E. Sunt papule plane, violacee
F. Sunt localizate pe torace anterior si posterior
G. Sunt insotite de arsura, durere
H. Sunt localizate pe suprafetele de flexie
I. Sunt fugace, tranzitorii
J. Prezinta uneori vezicule
239. Tratamentul in dermatita atopica include:
A. Utilizarea corticosteroizilor topici
B. Utilizarea antibioticelor sistemice
C. Utilizarea antihistaminicelor
D. Utilizarea antimicoticelor topice
E. Evitarea factorilor agravanti
F. Utilizarea antibioticelor topice
G. Utilizarea antiviralelor topice
H. Utilizarea cremelor emoliente
I. Utilizarea corticosteroizilor sistemici in cazurile severe

J. Utilizarea antimicoticelor sistemice

240. Leziunile intalnite in dermatita atopica sunt:

A. Papula
B. Tumora
C. Tuberculul
D. Vegetatia
E. Ulceratia
F. Xeroza
G. Eritemul
H. Scuama
 I. Nodulul
J. Vezicula

241. Dermatita atopica la adult se caracterizeaza prin:

A. Asociere cu manifestari neurologice
B. Asociere cu manifestari cardiovasculare
C. Factori de risc – rinita alergica
D. Placi violacee, edematoase
E. Asociere cu manifestari renale
F. Placi eritematoase, scuamoase
G. Factori de risc – istoricul familial
H. Factori de risc – astm
I. Leziuni localizate pe suprafetele de extensie
J. Prurit

242. Caracteristic pentru dermatita atopica este:

A. Asocierea cu afectiuni reumatologice
B. Istoricul familial
C. Asocierea cu tuberculoza pulmonara
D. Asocierea cu rinita alergica
E. Asocierea cu atingeri neurologice
F. Leziuni localizate la pliuri
G. Lipsa antecedentelor familiale
H. Asocierea cu astm
I. Asocierea cu bolile inflamatorii intestinale
J. Pruritul

243. Leziunile cutanate in dermatita seboreica sunt: :

A. Noduli
B. Localizate pe mucoase
C. Scuame galbene, grasoase
D. Vegetatii
E. Dureroase
F. Localizate pe palme si plante
G. Localizate pe scalp
H. Localizate pe fata
I. Pruriginoase
J. Placi eritematoase
244. Dermatita atopica infantila are ca si caracteristici:
A. Formele se remit in primii ani de viata
B. Leziunile apar mai frecvent pe scalp
C. Leziunile apar mai frecvent pe mucoase
D. Formele sunt acute
E. Asociaza astm, rinita alergica ca factori de risc
F. Leziunile apar frecvent pe palme si plante
G. Leziunile apar mai frecvent pe coate si genunchi, zonele de extensie
H. Leziunile apar mai frecvent lombosacrat
I. Leziunile apar mai frecvent pe fata
J. Asociaza istoric familial

245. Printre cauzele frecvente ale dermatitei de contact se numara:

A. Aurul
B. Plantele – ciresul
C. Sapunurile
D. Plantele – iedera otravitoare
E. Plantele – stejarul otravitor
F. Plantele – graul
G. Titanul
H. Plantele – ovazul
I. Latexul
J. Nichelul

246. Reactiile de hipersensibilitate ale pielii sunt:

A. Caracterizata prin reactie de hipersensibilitate de tip II
B. Eruptii eritematoase cu dispozitie distincta
C. Eruptii buloase cu dispozitie distincta
D. Reactia alergica cutanata declansata de contactul cutanat cu un alergen
E. Caracterizate prin reactie de hipersensibilitate de tip IV
F. Caracterizata prin reactie de hipersensibilitate de tip III
G. Reactie iritativa cutanata declansata de contactul cutanat cu o substanta
H. Caracterizate prin reactie de hipersensibilitate de tip I
I. Reactie iritativa mucoasa declansata de contactul cu o substanta
J. Reactia alergica cutanata declansata de ingestia unui anumit alergen

247. Reactia de hipersensibilitate cutanata de tip I se caracterizeaza prin:

A. Dureaza doar cateva ore
 B. Eruptie difuza (urticarie)
C. Apare la cateva zile de la expunere
D. Eruptie severa
E. Eruptie localizata
F. Eruptie usoara
G. Determinata de degranularea eozinofilelor
H. Determinata de degranularea mastocitelor
I. Apare la scurt timp dupa expunere
J. Dureaza cateva zile

248. Reactia de hipersensibilitate cutanata de tip IV se caracterizeaza prin:

A. Determinata de activitatea limfocitelor
B. Eruptie morbiliforma
C. Eruptie veziculoasa
D. Eruptie buloasa
E. Eruptie maculopapuloasa
F. Determinata de activitatea eozinofilelor
G. Eruptie asemanatoare rujeolei
H. Apare la cateva zile dupa a doua expunere la alergen
I. Apare imediat dupa expunere
J. Eruptie asemanatoare varicelei

249. Dermatita de contact se caracterizeaza prin:

A. Eruptie diseminata
B. Identificarea in anamneza a contactului cu alergenul
C. Apare la primul contact cu alergenul
D. Arsura
E. Asimptomatica
F. Durere
G. Apare la cateva zile dupa a doua expunere la alergen
H. Prurit
I. Identificarea in anamneza a unei reactii similare anterioare
J. Eruptie eritematoasa cu dispozitie distincta (linii, forme diverse)

250. Caracteristicile reactiilor de hipersensibilitate (urticarie) sunt:

A. Pruritul
B. Asimptomatica
C. Anamneza pentru ingestia unui aliment
D. Aparitia la scurt timp dupa expunere
E. Arsura
F. Eruptie buloasa
G. Eruptie eritematoasa
H. Durere
I. Aparitia la cateva zile dupa expunere
J. Anamneza pentru consumul unui medicament

251. Caracteristicile eruptiilor cutanate de hipersensibilitate sunt:

A. Distributie imprecis delimitata, difuza – cauza interna
B. Distributie imprecis delimitata, difuza – cauza externa
C. Asimptomatica
D. Forma bine definita – cauza interna
E. Forma bine definita – cauza externa
F. Aspect liniar al eruptiei – cauza externa
G. Durere
H. Arsura
I. Prurit
J. Durata de cateva ore (urticaria)

252. Tratamentul reactiilor de hipersensibilitate include:

A. Antimicotice topice
B. Oprirea contactului cu alergenul
C. Antibiotice sistemice
D. Corticosteroizi sistemici in cazurile grave
E. Antibiotice topice
F. Antihistaminice
G. Indepartarea agentului declansator
H. Corticosteroizi topici
I. Antimicotice sistemice
J. Antivirale topice

253. Tratamentul dermatitelor de contact alergice include:

A. Oprirea contactului cu alergenul
B. Corticosteroizi orali in cazurile mai grave
C. Identificarea agentului declansator
D. Fototerapie
E. Epinefrina
 F. Antimicotice
G. Antihistaminice
H. Antibiotice
I. Antivirale
J. Corticosteroizi topici

254. Fazele de evolutie ale eczemelor sunt:

A. Licehnificata
B. Ulcerata
C. Eritematoasa
D. Crustoasa
E. Papuloasa
F. Vegetanta
G. Tumorala
H. Veziculizare
I. Descuamare
J. Exudativa
255. Dermatita de contact alergica se caracterizeaza prin:
A. Vezicule interstitiale
B. Arsura, durere
C. Placi eritematoase extrem de bine delimitate
D. Bule profunde, sub tensiune
E. Leziuni ce depasesc zona de contact cu alergenul
F. Debutul dupa a doua expunere la alergen
G. Placi eritematoase, imprecis delimitate
H. Leziuni localizate strict pe zona de contact cu substanta
I. Prurit
J. Debut la primul contact cu substanta

256. Dermatita de contact iritativa acuta se caracterizeaza prin:

A. Debut la primul contact cu substana
B. Leziuni localizate strict pe zona de contact cu substanta
C. Placi eritematoase extrem de bine delimitate
D. Prurit
E. Leziuni ce depasesc zona de contact cu alergenul
F. Arsura, durere
G. Debutul dupa a doua expunere la alergen
H. Bule profunde, sub tensiune
I. Placi eritematoase, imprecis delimitate
J. Vezicule interstitiale
 257. Criteriile de diagnostic in dermatita atopica includ:
A. Leziuni asimptomatice
B. Istoric familial
C. Absenta istoricului familial
D. Evolutie cronica, cu pusee repetate de acutizare
E. Leziuni eritematoase imprecis delimitate
F. Asociere cu rinita alergica, conjunctivita alergica, astm
G. Localizare pe palme si plante
H. Localizare la pliuri, simetric si bilateral, pe zonele de extensie
I. Localizare la pliuri, simetric si bilateral, pe zonele de flexie
J. Leziuni eritematoase, in tinta
258. In etiologia dermatitelor de contact alergice sunt implicate frecvent:
A. Parfumurile
B. Plantele
C. Acizii puternici
D. Metalele grele
E. Antibioticele topice
F. Corticosteroizii topici
G. AINS topice
H. Bazele puternice
I. Nichelul J. Aurul

259. Clasificarea eczemelor include:

A. Pitiriazisul rozat
B. Eczema parazitara
C. Dermatita atopica
D. Neurodermita
E. Eritemul polimorf
F. Pitiriazisul acromiant
G. Dermatita de contact alergica
H. Eczema micotica
I. Eczema microbiana
J. Exantemul medicamentos

260. Eritemul polimorf este:

A. Reactie severa
B. Determinat de vaccinare
C. Determinat de alimente
D. Determinat de medicamente
E. Reactie de contact
F. Determinat de aeroalergeni
G. Determinat de infectii
H. Determinat de frig
I. Reactie severa de hipersensibilitate
J. Reactie de tip iritativ
261. Eritemul polimorf se caracterizeaza prin:
A.Debuteaza cu stare alterata, mialgii
B. Placi (leziuni mari nepalpabile)
C. Noduli
D. Vezicule
E. Adenopatie locoregionala
F. Vegetatii
G. Ulceratii
H. Macule (leziuni mici nepalpabile)
I. Prurit
J. Cruste necrotice

262. Despre eritemul polimorf se poate afirma:

A. Prezinta leziuni de tip nodular
B. Debutul este cu stare generala alterata, mialgii
C. Este o reactie cutanata de hipersensibilitate mai severa
D. Prezinta senzatie de arsura, durere
E. Prezinta prurit
F. Este o infectie cutanata streptococica
G. Este o afectiune autoimuna
H. Este o infectie cutanata fungica
I. Prezinta leziuni in tinta
J.
K. Are etiologie medicamentoasa

263. Eritemul polimorf se caracterizeaza clinic prin:

A. Localizare pe extremitati (in special palmo-plantar)
B. Noduli
C. Leziuni in banda
D. Localizare pe coapse
E. Vegetatii
F. Leziuni in tinta
G. Localizare pe trunchi
H. Macule (leziuni mici nepalpabile)
I. Placi (leziuni mari nepalpabile)
J. Vezicule

264. Printre criteriile de diagnostic ale eritemului polimorf se numara:

A. Eozinofilia
B. Leziunile in tinta
C. Distributia pe extremitati (in special palmo-plantar)
D. Biopsia cutanata ce arata un numar crescut de limfocite si keratinocite necrotice
E. Durere, arsura
F. Biopsia cutanata ce arata depozite de amiloid
G. Distributia pe trunchi si radacina membrelor
H. Leziunile in banda
I. Pruritul
J. Trombocitopenia

265. Sindromul Stevens-Johnson:

A. Nu prezinta risc de deshidratare
B. Apar placi care afecteaza < 10% din suprafata cutanata (BSA)
C. Leziunile sunt limitate la palme si plante
D. Nu exista fragilitate cutanata si decolarea pielii
E. Este o forma usoara de eritem polimorf
F. Este o forma severa de eritem polimorf
G. Prezinta risc crescut de deshidratare
H. Decolarea pielii poate fi destul de extinsa
I. Afecteaza mucoasele
J. Nu afecteaza mucoasele

266. Manifestari clinice din Sindromul Stevens-Johnson includ:

A. Macule, leziuni in tinta, eritem, bule, exfolierea pielii
B. Prodrom: stare generala alterata, dureri musculare, febra
C. Eruptie cutanata polimorfa
D. Semnul Nikolsky pozitiv
E. Leziuni ulcerate
F. Leziuni nodulare
G. Absenta manifestarilor clinice generale
H. Eruptie monomorfa
I. Leziuni purpurice
J. Decolarea pielii poate fi destul de extinsa

267. Urmatoarele afirmatii cu privire la Sindromul Stevens-Johnson sunt CORECTE:

A. Nu afecteaza mucoasele
B. Tratamentul implica oprirea agentului declansator, fluide IV
C. Afecteaza mucoasele
D. Este o forma severa de eritem polimorf
E. Nu necesita ingrijiri speciale
F. Semnul Nikolsky este pozitiv
G. Tratamentul implica administrarea de antibiotice sistemice
H. Boala este frecvent tratata in sectiile de arsi
I. Este o forma usoara de eritem polimorf
J. Semnul Nikolsky este negativ

268. Criteriile clinice de diagnostic ale Sindromului Stevens-Johnson includ:

A. Atingere doar cutanata
B. Stare generala normala, fara modificari
C. Eruptie polimorfa
D. Afectarea mucoaselor
E. Eruptie monomorfa, papuloasa
F. Prodrom: stare generala alterata, dureri musculare, febra
G. Placi care afecteaza < 10% din suprafata cutanata (BSA)
H. Eruptie localizata palmp-plantar
I. Absenta Semnului Nikolsky
J. Semnul Nikolsky pozitiv

269. Medicamentele care se asociaza frecvent cu eritemul polimorf sunt:

A. Antifungicele
B. Antiepilepticele
C. Penicilinele
D. Corticosteroizii
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
F. Sulfonamidele
G. Inhibitorii de pompa de protoni
H. Contraceptivele orale
I. Antiemeticele
J. Antiviralele

270. Printre agentii etiologici ai eritemului polimorf se numara si:

A. Dermatofitii
B. Antiepilepticele
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Sarcoptes Scabiae
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
F. HSV
G. Antibioticele (penicilinele, sulfonamidele)
H. Treponema pallidum
I. Pediculus corporis
J. HPV

271. Necroliza epidermica toxica (TEN, toxic epidermal necrolysis) se caracterizeaza prin:
A. Forma usoara de hipersensibilitate cutanata
B. Eruptie eritematoasa palmo-plantara
C. Necroza intregii grosimi a epidermului
D. Afectarea a peste 30% din suprafata corporala (BSA)
E. Biopsia cutanata arata numar crescut de limfocite si keratinocite necrotice
F. Placi care afecteaza < 10% din suprafata cutanata (BSA)
G. Cea mai severa forma de reactie de hipersensibilitate
H. Decolare extinsa a pielii
I. Absenta decolarii cutanate
J. Eruptie eritematoasa generalizata

272. Necroliza epidermica toxica prezinta:

A. Cresterea alaninaminotransferazei (ALT)
B. Scaderea hematocritului
C. Scaderea aspartataminotransferazei (AST)
D. Cresterea numarului de leucocite
E. Cresterea hematocritului
F. Scaderea hemoglobinei
G. Scaderea alaninaminotransferazei (ALT)
H. Cresterea aspartataminotransferazei (AST)
I. Scaderea numarului de leucocite
J. Cresterea hemoglobinei

273. Tratamentul necrolizei epidermice toxice implica:

A. Imunoglobuline IV
B. Oprirea agentului cauzal
C. Antalgice
D. Aciclovirul poate fi util in cazurile produse de HSV
E. Antibiotice sistemic
F. Hidratare IV
G. Tratament in sectiile de arsi
H. Antifungice
I. Antitermice sistemic
J. Chimioterapie

274. Manifestarile clinice ale reactiilor de hipersensibilitate cutanata includ:

A. Urticaria
B. Sindromul Stevens-Johnson
C. Lichenul plan
D. Dermatitele de contact
E. Erizipelul
F. Eritemul polimorf
G. Tinea corporis
H. Psoriazisul
I. Necroliza epidermica toxica
J. Celulita

275. Tratamentul eritemului polimorf include:

A. Antibiotice
B. Antimicotice
C. Oprirea agentului cauzator
D. Corticosteroizi topici
E. Antivirale
F. Analgezice
G. Boala poate fi autolimitata
H. Fototerapie
I. Antiparazitare
J. Corticosteroizi sistemici

276. Urticaria se caracterizeaza prin: ???

A. Noduli
B. Durere
C. Leziuni tranzitorii
D. Arsura
E. Dermografism
F. Bule
G. Leziuni fugace
H. Papule si placi eritematoase
I. Prurit
J. Vezicule

277. Factori etiologici frecvent intalniti in urticarie sunt:

A. Corticosteroizi topici
B. Antalgice
C. Fototerapia
D. Antiinflamatorii nesteroidiene
E. Antisepticele
F. Contraceptive orale
G. Dezinfectantii
H. Corticosteroizi sistemici
I. Antiepileptice
J. Antibiotice sistemice

278. Tratamentul in urticarie si angioedem include:

A. Antivirale
B. Antifungice
C. Antibiotice sistemic
D. Antimicotice
E. Corticosteroizi sistemici
F. Oprirea agentului cauzal
G. Desensibilizante nespecifice
H. Antiparazitare
I. Epinefrina in cazurile severe

J. Antihistaminice

279. Angioedemul se caracterizeaza prin:

A. Leziuni imprecis delimitate
B. Debut insidios
C. Palid / normal colorat
D. Prurit
E. Noduli
F. Senzatie de tensiune / durere
G. Cruste
H. Debut brusc
I. Edem
J. Scuame
280. Anafilaxia se caracterizeaza prin:
A. Insuficienta respiratorie
B. Durere
C. Bule
D. Hipotensiune
E. Semn Nikolsky pozitiv
F. Prurit
G. Angioedem si leziuni urticariene
H. Eritem difuz
I. Fisuri
J. Vezicule

281. Diagnosticul diferential in urticarie include:

A. Eritemul polimorf
B. Intepatura de insecta
C. Leziuni de tip urticarian – pemfigoid bulos
D. Mastocitoza (urticaria pigmentata)
E. Psoriazisul
F. Exantemul
G. Herpesul zoster
H. Herpesul simplu
I. Celulita
J. Erizipelul

282. Diagnosticul diferential al angioedemului include:

A. Tinea faciei
B. Erizipelul
C. Psoriazis
D. Celulita
E. Dermatita de contact
F. Lupus eritematos
G. Herpes simplu
H. Limfangita
I. Herpes zoster
J. Edem de alte etiologii
283. Investigatiile paraclinice utilizate in diagnosticul reactiilor de hipersensibilitate includ: :
A. Radiografie
B. IgE
C. Biopsia cutanata
D. RMN
E. Hemoleucograma
F. Complement seric
G. PET CT
H. AngioCT
I. CT
J. Testele epicutanate

284. Prurigourile se caracterizeaza prin:

A. Evolutie acuta sau cronica
B. Papule sau papulo-vezicule
C. Arsura
D. Tratament cu antihistaminice, corticosteroizi
E. Prurit
F. Edem imprecis delimitat
G. Reactie de hipersensibilitate
H. Placi eritemato-scuamoase
I. Durere

J. Noduli

285. In legatura cu dermatozele buloase autoimune sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. In pemfigoidul bulos leziunile sunt bule mici, flasce
B. Pemfigoidul bulos apare de obicei la varstnic
C. Pemfigusul vulgar se mai numeste si maladia Lever
D. Pruritul si durerea pot sa preceada dezvoltarea leziunilor buloase din pemfigoidul bulos
E. Pemfigusul vulgar apare de obicei la varstnic
F. Pemfigoidul bulos apare mai frecvent la copil
G. Pemfigoidul bulos debuteaza de obicei la nivelul mucoaselor
H. In pemfigusul vulgar leziunile sunt bule mici, flasce
I. Pemfigusul vulgar debuteaza de obicei la nivelul mucoaselor

J. Pemfigoidul bulos se mai numeste si maladia Lever

286. Modificarile din dermatozele buloase autoimune sunt caracterizate prin :

A. Semnul Nikolsky este: detasarea cu usurinta a epidermului atunci cand se aplica o presiune pe
bula
B. In pemfigusul cu Ig A bula este intraepidermica
C. In pemfigusul vulgar boala poate incepe cu placi eritemato-edematoase de tip urticaria-like
D. In pemfigusul cu Ig A bula este subepidermica
E. Pemfigusul vegetant este o varianta a pemfigusului vulgar
F. Citodiagnosticul Tzanck evidentiaza celule epidermice, acantolitice in pemfigoidul bulos
G. Citodiagnosticul Tzanck evidentiaza celule epidermice, acantolitice in pemfigusul vulgar
H. Pemfigusul vegetant se caracterizeaza exclusiv prin leziuni de tip vegetant
I. Semnul Nikolsky este: detasarea cu usurinta a epidermului atunci cand se aplica o presiune pe
pielea normala, la periferia leziunii
J. In pemfigoidul bulos boala poate incepe cu placi eritemato-edematoase de tip urticaria-like

287. In legatura cu dermatozele buloase autoimune sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Imunofluerescenta directa din pemfigoidul bulos arata depozite de IgG si/sau C3 la nivelul
jonctiunii dermoepidermice
B. Dermatita herpetiforma se mai numeste si maladia Lever
C. Imunofluerescenta directa din pemfigoidul bulos arata depozite de IgG si/sau C3 la nivelul zonei
intercelulare a epidermului
D. Dermatita herpetiforma este o afectiune intens pruriginoasa
E. Citodiagnosticul Tzanck evidentiaza eozinofile, celule acantolitice in pemfigoidul bulos
F. Imunofluerescenta directa din pemfigusul vulgar arata depozite de IgG si/sau C3 la nivelul zonei
intercelulare a epidemului
G. Biopsia in pemfigoidul bulos arata o bula intraepidermica
H. Biopsia in pemfigoidul bulos arata o bula subepidermica
I. Imunofluorescenta indirecta in pemfigoidul bulos arata Ac anti-substanta intercelulara
J. Imunofluerescenta directa din pemfigusul vulgar arata depozite de IgG si/sau C3 la nivelul
jonctiunii dermoepidermice

288. In legatura cu dermatozele buloase autoimune sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Enteropatia gluten sensibila se asociaza cu Pemfigoidul bulos
B. Imunofluorescenta directa din dermatita herpetiforma arata depozite de Ig A la baza papilelor
dermice
C. Dermatita herpetiforma este o afectiune specifica copilariei
D. Enteropatia gluten sensibila se asociaza cu boala Duhring-Brocq
E. In dermatita herpetiforma bulele sunt de dimeniuni mari
F. Dermatita herpetiforma este o afectiune care poate sa apara la orice varsta
G. In dermatita herpetiforma bulele sunt de dimeniuni mici
H. Enteropatia gluten sensibila se asociaza cu Pemfigusul vulgar
I. Imunofluorescenta directa din dermatita herpetiforma arata depozite de Ig A in varful papilelor
dermice
J. Histologia unei bule din dermatita herpetiforma evidentiaza eozinofile in varful papilelor
dermice

289. In legatura cu dermatozele buloase autoimune sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Corticoizii sistemici sunt tratamentul standard in penfigus
B. In diagnosticul diferential al pemfigoidului bulos intra si urticaria
C. Dermatoza lineara cu Ig A este o boala cronica a copilariei
D. In diagnosticul diferential al pemfigoidului bulos nu intra si dermatoza lineara cu Ig A
E. In pemfigusul vulgar prognosticul vital fara tratament este unul bun
F. Corticoizii sistemici nu sunt tratamentul standard in penfigus
G. Pemfigusul vulgar netratat este fatal
H. In diagnosticul diferential al pemfigusului vulgar intra si urticaria
I. In diagnosticul diferential al pemfigoidului bulos intra si dermatoza lineara cu Ig A

J. Dermatoza lineara cu Ig A este o boala cronica a pacientului varstnic

290. In legatura cu dermatozele buloase autoimune sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Imunosupresoarele sistemice intra in optiunile terapeutice ale dermatozelor buloase de tip
autoimun
B. Bulele sunt frecvente la nivelul mucoaselor in cazul unui pemfigus vulgar
C. Imunofluorescenta directa evidentiaza Ac de la nivelul pielii care a fost biopsiata
D. Imunofluorescenta indirecta evidentiaza Ac de la nivelul pielii care a fost biopsiata
E. ELISA este pozitiva pentru desmogleina 3 si desmoigleina 1 in cazul unui penfigus vulgar
F. Eroziunile la mivelul mucoaselor preced aparitia bulelor din pemfigoidul bulos
G. In pemfigusul seboreic leziunile se usuca rapid si dau cruste si scuame
H. Bulele se vad in mod exceptional la nivelul mucoaselor in cazul unui pemfigus vulgar
I. In pemfigusul seboreic leziunile se usuca rapid si apar leziuni de tip vegetant
J. ELISA este pozitiva pentru desmogleina 3 si desmoigleina 1 in cazul unei dermatite
herpetiforme

291. In legatura cu dermatozele buloase autoimune sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. In pemfigusul vulgar majoritatea pacientilor prezinta atrofia vilozitatilor, malabsorbtie, steatoree
B. In dermatita herpetiforma leziunile sunt simetric distribuite pe suprafetele de extensie
C. In pemfigoidul bulos localizat corticoizii topici cu potenta mare pot fi eficienti ca terapie sigulara
D. Pemfigoidul gestationis se mai numeste si herpes gestationis
E. In pemfigusul vulgar aspectul leziunilor se aseamana cu porfiria cutanata tardiva
F. Dermatita herpetiforma este o afectiune virala cauzata de virusul herpes simpex
G. In dermatita herpetiforma leziunile sunt simetric distribuite pe suprafetele de flexie
 H. In dermatita herpetiforma majoritatea pacientilor prezinta atrofia vilozitatilor, malabsorbtie,
steatoree
I. In epidermoliza buloasa aspectul leziunilor se aseamana cu porfiria cutanata tardiva
J. In pemfigoidul bulos localizat antibioticele sistemice pot fi eficiente ca terapie sigulara

292. Din punct de vedere al simptomatologiei, sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea
ce priveste dermatozele buloase :
A. In pemfigusul vegetant leziunile sunt localizate in zone intertriginoase
B. In pemfigusul seboreic leziunile sunt localizate in zone intertriginoase
C. In pemfigusul cu Ig A leziunile tind sa se uneasca si dau un aspect inelar sau circinat
D. In dermatita herpetiforma mucoasa orala este rar atinsa
E. Cand leziunile din pemfigusul vulgar sunt extinse putem avea hiperalbuminemie
F. Bula subepidermica este intalnita in boala Duhring Brocq
G. Bula intrapidermica este intalnita in boala Duhring Brocq
H. In pemfigusul cu Ig A leziunile sunt “in tinta” si amintesc de eritemul polimorf
I. Cand leziunile din pemfigusul vulgar sunt extinse putem vedea un dezechilibru hidroelectrolitic
sever
J. In pemfigusul vulgar mucoasa orala este rar atinsa

293. Din punct de vedere al simptomatologiei, sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea
ce priveste dermatozele buloase:
A. Leziunile din pemfigoidul bulos sunt localizate cu predilectie la nivelul ariile flexurale
B. Pemfigusul cu Ig A este o genodermatoza
C. Boala Duhring Brocq este o afectiune, subepidermica, cronica, intens proriginoasa
D. Printre optiunile terapeutice ale pemfigusului nu se numara si plasmafereza sau agentii
biologici
E. Distributia leziunilor “in buchet” este specifica pentru pemfigusul vulgar
F. In pemfigusul paraneoplazic leziunile sunt “in tinta” si amintesc de eritemul polimorf
G. Distributia leziunilor “in buchet” este specifica pentru boala Duhring Brocq
H. Leziunile din pemfigoidul bulos sunt localizate cu predilectie la nivelul zonelor de extensie
I. Dermatita herpetiforma este o afectiune acuta
J. Printre optiunile terapeutice ale pemfigusului se numara si plasmafereza sau agentii biologici

294. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase:

A. Pemfigoidul mucoaselor nu poate sa dea cecitate
B. Pemfigusul vulgar face parte din clasa colagenozelor si se caracterizeaza prin degradarea fibrelor
de locagen
C. Bula este o leziune elementara de mici dimensiuni, sub 0,5 cm
 D. Pemfigoidul mucoaselor poate sa dea cecitate
E. Bula din pemfigoidul bulos lasa hiperpigmentari reziduale
F. Pemfigoidul cicatricial se mai numeste si pemfigoidul benign al mucoaselor
G. Bula din pemfigoidul bulos este o leziunie cu lichid flasc
H. Bula din pemfigusul vulgar este o leziune de tip acantholitic
I. Bula este o leziune elementara de dimensiuni mai mari decat 0,5 cm

J. Bula este o leziune elementara care considerata deseu cutanat

295. Din punct de vedere al diagnosticului, sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce
priveste dermatozele buloase:
A. Coeziunea dermului este asigurata in mod secundar de catre desmozomi
B. Titrul Ac circulanti din pemfigusul vulgar se se coreleaza cu activitatea bolii, dar nu
intotdeauna
C. Medicamentele nu pot induce pemfigoidul bulos
D. Coeziunea dermului este asigurata in principal de catre desmozomi
E. Titrul Ac circulanti din pemfigusul vulgar se se coreleaza intotdeauna cu activitatea bolii
F. Pemfigusul vulgar este produs prin auto-Ac dirijati fata de desmogleina 13
G. In diagnosticul diferential al Pemfigoidului bulos intra verucile vulgare
H. In diagnosticul diferential al Pemfigoidului bulos intra epidermoliza buloasa
I. Pemfigusul vulgar este produs prin auto-Ac dirijati fata de desmogleina 3
J. Imunofluorescenta indirecta in pemfigusul vulgar arata Ac anti-substanta intercelulara

296. Din punct de vedere al diagnosticului, sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce
priveste dermatozele buloase:
A. In dermatita herpetiforma leziunile sunt simetric distribuite pe zonele de flexie
B. In pemfigusul vulgar putem intalni placi de tip urticaria-like
C. In dermatita herpetiforma intalnim bule de mici dimensiuni
D. In dermatita herpetiforma putem intalni placi de tip urticaria-like
E. Imunofluorescenta indirecta evidentiaza Ac din pielea lezionala in dermatozele buloase
autoimune
F. Antibioticele sunt tratamentul standard in pemfigus
G. Imunofluorescenta indirecta evidentiaza Ac serici circulanti in dermatozele buloase autoimune
H. In pemfigoidul bulos putem intalni placi de tip urticaria-like
I. In dermatita herpetiforma leziunile sunt simetric distribuite pe zonele de extensie
J. Corticoizii sunt tratamentul standard in pemfigus

297. Din punct de vedere al diagnosticului, sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce
priveste dermatozele buloase:
 A. In dermatoza liniara cu Ig A este o dermatoza buloasa autoimuna rar
intalnita
B. In dermatoza liniara cu Ig A debutul este obisnuit dupa 40 ani
C. Netratat pemfigusul vulgar este marcat de pusee repetate de aparitie a leziunilor
D. In pemfigusul vegetant leziunea caracteristica este vezicula
E. Netratat pemfigusul vulgar este fatal in 1-2 ani
F. Citodiagnosticul poate evidentia celule acantolitice de tip Tzanck
G. Citodiagnosticul poate evidentia autoanticorpii
H. Pemfigusul este o afectiune acuta
I. Pemfigusul este o afectiune cronica
J. In dermatoza liniara cu Ig A este cea mai frecventa dermatoza buloasa autoimuna

298. Din punct de vedere al diagnosticului, sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce
priveste dermatozele buloase:
A. Sulfonele nu sunt utilizate in tratamentul dermatitei
herpetiforme
B. Pemfigoidul cicatricial nu atinge niciodata mucoasele
C. Pemfigoidul cicatricial afecteaza mai ales persoanele in varsta
D. Mecanismul autoimun nu este incriminat in pemfigoidul bulos
E. Mecanismul autoimun este sugerat in pemfigoidul bulos
F. Pemfigoidul cicatricial atinge cu predilectie mucoasele
G. In boala Duhring-Brocq prognosticul vital este rezevat
H. Pemfigoidul cicatricial afecteaza mai ales persoanele
copii
I. In boala Duhring-Brocq prognosticul vital este bun
J. Sulfonele sunt utilizate in tratamentul dermatitei herpetiforme

299. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase:

A. Pemfigoidul bulos lasa cicatrici
B. Pemfigoidul bulos nu lasa cicatrici
C. Auto Ac de tip Ig G din pemfigoidul bulos sunt patognomonici

D. Medicamentele pot induce pemfigoidul bulos

E. Eruptiile buloase post medicamentoase fac parte din dignosticul diferential al pemfigoidului
bulos
F. In pemfigoidul bulos eozinofilele se acumuleaza in epiderm
G. In pemfigoidul bulos eozinofilele se acumuleaza in derm
H. Eruptiile buloase post medicamentoase nu fac parte din dignosticul diferential al pemfigoidului
bulos
I. Auto Ac de tip Ig E din pemfigoidul bulos sunt patognomonici
J. Medicamentele nu pot induce pemfigoidul bulos

300. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase:

A. Plasmafereza nu face parte din optiunile terapeutice ale pemfigusului vulgar
B. Imunoglobulinele iv nu fac parte din optiunile terapeutice ale pemfigoidului bulos
C. Impetigo bulos nu face parte din diagnosticul diferential al pemfigusului
D. In dermatita herpetiforma eruptia are un caracter polimorf
E. Imunoglobulinele iv fac parte din optiunile terapeutice ale pemfigoidului bulos
F. In dermatita herpetiforma eruptia nu are niciodata un caracter polimorf
G. Plasmafereza face parte din optiunile terapeutice ale pemfigusului vulgar
H. Dermatita herpetiforma este o afectiune buloasa subepidermica
I. Impetigo bulos face parte din diagnosticul diferential al pemfigusului
J. Dermatita herpetiforma este o afectiune buloasa supraepidermica

301. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase:

A. Sub tratament, in pemfigoidul bulos raspunsul este complet
B. In dermatita herpetiforma mucoasa orala este rar atinsa
C. In dermatita herpetiforma simptomele subiective preced uzual aparitia leziunilor
D. In dermatita herpetiforma mucoasa orala este des atinsa
E. Sub tratament, in pemfigoidul bulos raspunsul apare in doar 10% din cazuri
F. Dermatoza liniara cu Ig A se mai numeste si boala buloasa cronica a copilariei
G. Prognosticul pemfigusului paraneolazic depinde de tratamentul neoplaziei asociate
H. In dermatita herpetiforma nu se intalnesc niciodata simptome subiective
I. In dermatoza liniara cu Ig A vedem depozite de Ig A la nivelul membranei bazale
dermoepidermice
J. Prognosticul pemfigusului paraneolazic nu depinde niciodata de tratamentul neoplaziei asociate

302. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase:

A. In pemfigusul vulgar sub tratament putem obtine remisiuni de cateva zile
B. In pemfigusul vulgar sub tratament putem obtine remisiuni de durata
C. In pemfigoidul bulos eozinofilele sunt prezente in lichidul din bula
D. O eruptie similara cu pemfigoidul bulos se poate dezvolta la pacientii cu lichen plan
E. Rituximabul (Ac anti CD-20) este contraindicat in tratamentul pemfigusului vulgar
F. In pemfigoidul bulos neutrofilele sunt prezente in infiltrat
G. Rituximabul (Ac anti CD-20) poate fi utilizat in tratamentul pemfigusului vulgar
H. In pemfigoidul bulos neutrofilele sunt prezente in lichidul din bula
I. In pemfigoidul bulos eozinofilele nu sunt prezente si in lichidul din bula
 J. O eruptie similara cu dermatita herpetiforma se poate dezvolta la pacientii cu lichen plan

303. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase:

A. Pemfigusul paraneoplazic este asociat cu o manifestare proliferativa benigna sau maligna
B. In grupul dermatozelor buloase autoimune intra lichenul plan
C. Pemfigusul paraneoplazic este asociat doar cu manifestari de tip malign
D. In pemfigusul vulgar leziunile mucoase apar tardiv
E. In pemfigusul vulgar leziunile mucoase apar precoce
F. ELISA este o metoda sensibila si specifica de imunodiagnostic in pemfigus
G. Pemfigusul vulgar este considerat a fi mai frecvent la evrei si populatia mediteraneana
H. Dermatita herpetiforma este considerata a fi mai frecventa la evrei si populatia mediteraneana
I. ELISA este o metoda nespecifica de imunodiagnostic in pemfigus
J. In grupul dermatozelor buloase autoimune intra boli cronice ale pielii in care putem avea si
atingerea mucoaselor

304. In ceea ce priveste tratamentul si diagnosticul paraclinic, sunt adevarate urmatoarele

afirmatii pentru dermatozele buloase:
A. In pemfigoidul bulos este remarcata degranularea mastocitelor in apropierea membranei bazale
B. In pemfigoidul bulos degranularea mastocitelor in apropierea membranei bazale este exclusa
C. Baile prelungite zilnice sunt de ajutor in detasarea crustelor din pemfigusul vulgar
D. Decizia opririi tratamentului in pemfigusuri este una strict clinica
E. Micofenolatul de mofetil nu reprezinta o optiune terapeutica pentru pemfigusul vulgar
F. Baile prelungite zilnice sunt contraindicate in pemfigusul vulgar
G. In pemfigusul vulgar cu atingere exclusiv mucoasa testul ELISA este pozitiv pentru desmogleina
3
H. In pemfigusul vulgar cu atingere exclusiv mucoasa testul ELISA este pozitiv pentru desmogleina
7
I. Decizia opririi tratamentului in pemfigusuri este clinica si histologica
J. Micofenolatul de mofetil reprezinta o optiune terapeutica pentru pemfigusul vulgar
305. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase:
A. Leziunile din pemfigoidul bulos au tendinta la extindere prin periferie
B. Afectarile tiroidiene nu sunt intalnite la pacientii cu dermatita herpetiforma
C. Afectarile tiroidiene sunt crescute ca frecventa la pacientii cu dermatita herpetiforma
D. In dermatita herpetiforma dieta fara gluten poate reduce doza zilnica de dapsona
E. Pemfigoidul bulos este o genodermatoza
F. In diagnoticul diferential al dermatitei herpetiforme intra eritemul polimorf
G. In diagnosticul diferential al dermatitei herpetiforme nu intra eczema
H. In diagnoticul diferential al dermatitei herpetiforme nu intra eritemul polimorf
I. In dermatita herpetiforma dieta fara gluten poate creste doza zilnica de dapsona
 J. In diagnosticul diferential al dermatitei herpetiforme intra eczema

306. Urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase sunt corecte:

A. Leziunile din pemfigusul vegetant apar cu predilectie la nivelul zonelor de extensie
B. In pemfigusul vulgar imunosupresoarele pot fi folosite ca terapie singulara numai in caz de boala
limitata
C. In dermatita herpetiforma imunosupresoarele pot fi folosite ca terapie singulara
D. Leziunile din pemfigusul vegetant apar cu predilectie la nivelul ariilor intertriginoase
E. Pemfigusul vegetant debuteaza cu bule ce lasa eroziuni la nivelul carora apar vegetatiile
F. Pemfigusul vegetant debuteaza cu eroziuni la nivelul carora apar vegetatiile
G. In pemfigusul vegetant evolutia este relativ mai benigna decat in pemfugusul vulgar
H. In pemfigusul vegetant evolutia este relativ mai grava decat in pemfugusul vulgar
I. Leziunile din pemfigusul vegetant pot sa apara pe scalp si fata
J. Leziunile din pemfigusul vegetant respecta ariile intertriginoase

307. Urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste dermatozele buloase sunt corecte:

A. Infectiile bacteriene secundare pot sa apara cand leziunile sunt extinse in pemfigusul vulgar
B. In pemfigoidul bulos, imunoglobulinele iv pot fi folosite doar ca monoterapie
C. Leziunile din pemfigusul vulgar respecta mucoasele
D. Dermatita herpetiforma poate debuta la orice varsta
E. In pemfigoidul bulos, imunoglobulinele iv pot fi folosite singure sau in asociere
F. Pemfigusul eritematos se mai numeste si seboreic
G. Dermatita herpetiforma nu poate debuta la orice varsta
H. Infectiile virale secundare sunt frecvente in pemfigusul vulgar
I. Pemfigusul eritematos se mai numeste si endemic Brazilian
J. Semnul Nikolsky este pozitiv in pemfigusul vulgar
308. Din punct de vedere paraclinic, sunt corecte urmatoarele afirmatii in desore dermatozele
buloase autoimune:
A. Citodiagnosticul Tzanck evidentiaza celule acantolitice in pemfigusul vulgar
B. Citologia sau citodiagnosticul Tzanck se face prin raclarea fundului unei eroziuni
C. Citodiagnosticul Tzanck este o metoda de imunofluorescenta
D. Complicatiile terapiei cu corticoizi sistemici la persoanele in varsta sunt foarte rare si
nesemnificative
E. In pemfigoidul bulos fractiunea C3 nu este prezenta
F. In pemfigoidul bulos fractiunea C3 poate fi detectata la aproape toti pacientii
G. Complicatiile terapiei cu corticoizi sistemici la persoanele in varsta pot fi severe
H. In pemfigoidul bulos imunofluorescenta indirecta evidentiaza la majoritatea pacientilor auto Ac
de tip Ig G
I. In pemfigoidul bulos imunofluorescenta indirecta evidentiaza la o mica parte din pacienti auto
Ac de tip Ig G
 J. Citologia sau citodiagnosticul Tzanck se face prin raclarea fundului unei bule

309. Din punct de vedere paraclinic, sunt corecte urmatoarele afirmatii in desore dermatozele
buloase autoimune:
A. Citodiagnosticul Tzanck evidentiaza celule acatolitice epidermice in pemfigoidul
bulos
B. Histologia din pemfigoidul bulos arata necroza epidermica
C. In boala Duhring-Brocq leziunile in general sunt simetrice
D. Plasmafereza poate fi eficienta in pemfigoidul bulos
E. In boala Duhring-Brocq leziunile in general sunt asimetrice
F. Sub tratament, recaderile din pemfigoidul bulos apar rar
G. Leziunile din boala Duhring-Brocq sunt in general intens pruriginoase
H. Sub tratament, recaderile din pemfigoidul bulos sunt frecvente
I. In pemfigoidul bulos azatioprina este cel mai folosit medicament dupa cortisteroizi
J. Leziunile din boala Duhring-Brocq sunt in general intens asimptomatice