Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Farmacie

Corelatii intre necesarul energetic si bolile de nutritie

Indrumator prof. Busuricu Florica Student Crisan Pirlea Minodora Stavroulakis Vasilis An IV grupa 3 Nov 2013

Cuprins
1 Obiective................................................................................................3 2Introducere...........................................................................................3 3 Continut 3.1 Necesitati energetice........................................................................3 3.1.1 Energia bazala..............................................................................4 3.1.2 Actiunea dinamica specifica..........................................................5 3.1.3 Cheltuieli energetice suplimentare...............................................5 3.1.4 Energia legata de boli....................................................................5 3.2 Principiile nutritive ...........................................................................6 3.2.1 Glucide .............................................................................................6 3.2.2 Proteine.............................................................................................7 3.2 3 Grasimi...............................................................................................7 3.3 Efectele aportului neacvat de energie ......................................................7 3.4 Greutatea ideala............................................................................. ........8 3.5 Dezechilibru alimentar ...........................................................................8 4Stastici la scara nationala si internationala................................................10 5Supraponderabilitatea in randul scolarilor si adultilor.............................11 6Diete de slabire ........................................................................................11 7 Concluzie.................................................................................................14 8 Bibliografie..................................................................................................15

1.OBIECTIVE
studiul si informarea corecta a beneficiarilor acestui proiect despre necesarul energetic al organismului uman furnizarea de informatii asupra dezechilibrelor nutrititionale si bolile de nutritie furnizarea de informatii asupra incidentei mari a bolilor nutritionale si implicatiile lor asupra calitatii vietii personale si a celor din jur

2.INTRODUCERE
NECESAR= De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. . Care nu poate s nu existe sau s nu se ntmple (n condiii date). Din fr. ncessaire, lat. necessarius, it. necessario.

ENERGIE

= - activitate, "" avnd semnificaia "n" i "" avnd semnificaia lucru)

Corpul uman poate fi comparat cu o main, ca mod de funcionare. Sau ......o main poate fi comparat cu omul, cci noi am aprut primii i le-am construit pe ele, dup priceperea noastr. De ce aceast analogie? i omul i maina au nevoie de energie pentru a funciona.
3

Homeostazia energiei este esenial pentru supravieuirea speciei. Prin urmare, mecanismele multiple i complexe au evoluat pentru a reglementa consumul de energie i cheltuielile pentru a mentine greutatea corpului. . Pentru a putea funciona normal, organismul uman necesit un aportconstant de energie, aport care se realizeaz prin intermediul principiilor alimentare obinut prin desfacerea legturilor chimice din structura alimentelor. Pentru meninerea greutii, nu numai c aportul de energie trebuie s se potriveasc consumul de energie, dar, de asemenea, aportul de macronutrieni trebuie s echilibreze oxidare macronutrientiilor

3. CONTINUT 3.1 NECESITATILE ENERGETICE

. Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului umancombustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape distincte, perioada alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate sunt diferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice. NECESARUL DE ENERGIE =Valoarea energetica a alimentelor cit si necesarul ener se exprima in kilocalorii kcal /24 h sau kilojouli KJ /24 h

getic

kilocalorie (kcal = 4,184 kj) =-cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa de la 15C la 16C kilojoule (1 kj = 0,239 kcal-cantitate de energie necesara pentru deplasarea unei mase de 1kg pe 10510n1316k o distanta de 1m cu o forta de 1N Se admite ca organismul are nevoie de un necesar energetic total C E T alcatuit din Energie bazala Energie dinamica Energie pentru activitate Energie legata de boli 3.1.1ENERGIA BAZALA =METABOLISMUL BAZAL

 Metabolismul bazal este nivelul cel mai scazut de energie necesar intretinerii functiilor vitale ale organismului digesttie , respiratie ,circulatia , excretia , activitatea sistemulii nervos in stare de repaos absolut . valorile MB sint in functie de factori exogeni si endogeni . Exista mai multe metode de a se stabili nevoile energetice personalizate ale organismului uman. (RMB) si se masoara in stare de repaus total. Exista deasemenea mai multe formule de calcul pentru RMB. Cea mai cunoscuta si cea mai folosita este formula Harrison-Benedict (1919), dar cea mai noua (1980) si utilizata in prezent de cunoscatori, este urmatoarea: RMB (kCal / zi) = 10 x G + 6.25 x H 5 * V + 166 x S 161 in care G este greutatea in kg, H este inaltimea in cm, V este varsta in ani iar constanta S depinde sexul persoanei si are valoarea 1 pentru barbati si 0 pentru femei.

2,2-2,5 kcal/kg corp/ora pentru copil ( 120-150%) 1,5-1,7 kcal/kg corp/ora pentru adolescent ( 50-70%) 1 kcal/kg corp/ora pentru adult 0,8 kcal/kg corp/ora pentru batran peste 60 ani ( 20%) 0,7 kcal/kg corp/ora pentru batran peste 80 ani ( 30%) 1,25 kcal/kg corp/ora pentru gravida in a doua a sarcinii ( 25%)

3.1.2 ACTIUNEA DINAMICA SPECIFICA (ADS)

-cheltuiala de energie suplimentara (fata de MB) care rezulta din ingestia de alimente si incepe la circa ora dupa masa atingand maximum peste 2 -3 ore dupa care scade treptat pana la disparitie care are loc la 10-12ore 6-8% pentru glucide 2-5% pentru lipide 20-40% pentru proteine

3.1.3 CHELTUIELI ENERGETICE SUPLIMENTARE

.termoreglare-muncitori cu profesii care se desfasoara in frig, vant, etc. precum forestieri, constructori, paznici, scafandri, militari pot cheltui pana la 200-300kcal in plus pentru mentinerea constanta a temperaturii corporale efort fizic-daca simpla trecere din clinostatism in ortostatism necesita o crestere a consumului de energie de 30-50%, profesiunile grele si sportul pot necesita o cresterea a consumului de energie de 8-10x sarcina-ducerea la termen a unei sarcini costa 80000kcal din care 36000kcal sunt tezaurizate sub forma a 4kg de grasime iar restul se repartizeaza in cca 150kcal/zi in primul trimestru si cca 350kcal/zi in trimestrele urmatoare alaptare-in primele sase luni postpartum, produce in medie 800ml lapte/zi care costa 600kcal la care se adauga efortul secretor care costa 150kcal astfel incat este recomandat un aport suplimentar.

3.1.4ENERGIA LEGATA DE BOLI

Evident pentru a cunoaste necesarul total de energie zilnica trebuie luat in considerare si necesarul de energie pentru acoperirea efortului zilnic. O metoda aproximativa dar utila pentru estimarea necesarului zilnic de energie, este cea a factorilor medii de efort (Fmef). Necesarul zilnic de energie (Qnec), va fi: Qnec (5kCal / zi) = Fmef x RMB Factorii medii de efort fizic, au valori intre 1,2 si 1,9 astfel: pentru somn, Fmef = 1; pentru activitati sedentare, Fmef = 1,2; Ex : munca de birou, lucrul in picioare, conducere auto si similare, fara miscare fizica; pentru activitati usoare, Fmef = 1,375; Ex. : mers cu 4 4.8 km / h, gatit, spalat, ingrijire copii, si similare; pentru activitati moderate, Fmef = 1.55; Ex : mers cu 5.6 6.4 km / h, lucru in gradina, transportul unei greutati, activitate sportiva de intensitate moderata si similare; - pentru activitati grele, Fmef=1,725; Ex : Urcatul unui deal cu o greutate, munca manuala grea, activitati sportive de mare intensitate si similare. - pentru activitati foarte grele, Fmef = 1,9; Ex : Munca fizica foarte grea si / sau sport de performanta Energia de care orgnismul are nevoie este generata de trofine , adica substantele nutritine prin care arderea in organism genereaza energie . 3.2 PRINCIPIILE NUTRITIVE MACRONUTRIENTI
6

GLUCIDE LIPIDE PROTEINE Pentru calcularea valorii energetice a unui aliment se tine cont de

continutul procentual al trofinelor cantitatatea de energie eliberata de fiecare gram de trofina in parte 1gr glucide ----------4,1 Kcal 1gr de lipide ...........9,3 kcal 1gr de proteine ........4,3 kcal 3.2.1GLUCIDECARBOHIDRATI Carbohidratii sunt nutrientul de care avem nevoie in cantitati mari. Conform Aportul alimentar de referin publicate de USDA, de 45% - 65% din calorii trebuie sa provina din carbohidrati. Avem nevoie de aceast cantitate de carbohidrati, deoarece:

Carbohidratii sunt principala sursa de combustibil al organismului. Carbohidratii sunt uor de utilizat de ctre organism pentru energie. Toate esuturile i celulele din corpul nostru poate folosi glucoza pentru energie. Carbohidrati sunt necesari pentru sistemul nervos central, rinichii, creierul, muchii (inclusiv a inimii) pentru a funciona corespunztor. Carbohidratii pot fi stocatI n muchi i ficat, i mai trziu folositi pentru energie. .

Carbohidratii se gasesc in principal in alimente bogate in amidon (cum ar fi cereale i cartofi), fructe, lapte i iaurt. Alte alimente cum ar fi legume, fasole, nuci, seminte si branza de vaci contin carbohidrati, dar n cantiti mai mici.

3.2.2 PROTEINE
Conform Aportul alimentar de referin publicate de USDA 10% - 35% din calorii trebuie sa provina din proteine. Majoritatea americanilor a lua o multime de proteine, i pentru a ndeplini cu uurin Avem nevoie de proteine pentru: Energie atunci cnd carbohidratii nu sint disponibili

Proteina se gaseste in carne, pasre, pete, nlocuitori de carne, branza, lapte, nuci, legume, si in cantitati mai mici in alimente si legume bogate in amidon.
7

3.2.3 GRASIMI
Cu toate grasimile au primit o reputaie proast pentru care provoaca cresterea in greutate, unele grsime este esenial pentru supravieuire. Conform Aportul alimentar de referin publicate de USDA 20% - 35% din calorii trebuie sa provina din grasimi. Avem nevoie de aceast cantitate de grasime pentru: Energie (grsimea este cea mai concentrata sursa de energie)

Grasimea se gaseste in carne, pasre, nuci, produse lactate, unt si margarina, uleiuri, untur, pete, produse din cereale i sosuri pentru salate. Exist trei tipuri principale de grasimi, grasimi saturate, grasimi nesaturate si grasimi trans. Grasimile saturate ( in produsele alimentare, cum ar fi carne, unt, untura, i smntn) i de grsimi trans ( n produse de patiserie, snack-uri, alimente prajite, i margarina) s-au dovedit a fi responsabile pentru cresterea riscului bolilor de inima. nlocuirea grasimi saturate si trans din dieta cu grasimi nesaturate ( din produsele alimentare, cum ar fi uleiul de masline, avocado, nuci i ulei de canola) a fost demonstrat ca reduce riscul de a dezvolta boli de inima.

3.3 EFECTELE APORTULUI NEADECVAT BOLILE DE NUTRITIE

DE ENERGIE SI

Starea de sntate a fiecrui individ, evaluat adesea prin ceea ce senumeste un status nutriional optim deriv din echilibrul obinut ntre necesarul i aportul nutriional. Existena unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea organismului, menine starea de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i particip la protecia organismului fa de diverse agresiuni sau boli. n determinarea statusului nutriional, un rol aparte l deine balana energetic a organismului ce st la baza stabilitii ponderale i a echilibruluimediului intern. Pe un talger al balanei sunt aporturile energetice (reprezentate aa cum am artat de alimente) iar pe cellalt consumurile energetice pentru meninerea funciilor organismului, termoreglare si activitate fizic n cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu i variabiln timp ce consumul energetic este permanent.

3.4 GREUTATEA IDEALA

Se calculeaza dupa mai multe formule BROCA -G=T-100 , unde G = greutatea T= inaltimea im cm Se accepta mici variatii 10-15% LORENTZ este complicata si nu se utlizeaza
8

INDICELE DE MASA CORPORALA -IMC=G/T2 unde T =G in kg iar T inaltimea in m Importana modificrilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului, modificri survenite n urma dezechilibrului dintre aportul i consumul energetic, depinde de durata acestui dezechilibru. Necesarul energetic zilnic la majoritatea indivizilor se afl n intervalul 15003000 kcal; datorit existenei depozitelor energetice ale organismului.Dezechilibrul acestei balane energetice pe timp scurt (aa cum apare ntre mese sau de la o zi la alta) nu determin modificri semnificative n ceea ce privete energia total a organismului, deci nu modific greutatea corporal. Dezechilibrele ce apar i se menin pe o perioad de cteva zile, sptmni sau luni pot duce la modificrisubstaniale ale energiei totale i, deci, la modificri corespunztoare ale greutii corporale dar i la tulburr imetabolice . Cind se ajunge la un dezechilibru alimentar se instaleaza starile patologice, numit generic

3.5 DEZECHILIBRU ALIMENTAR - BOLI DE NUTRITIE . 3.5. 1 SUBPONDERALITATE greutate sub doua deviatii standard sau 20% din
greutatea ideala cauzata de: boala Simmonds, sdr. Sheehan, boala Addison, sdr. de malabsorbtie neoplazii, insuficiente cardiace, hepatice sau renale cronice, infectii cronice, alcoolism cronic, diabet zaharat, hipertiroidism sau tulburari psihice precum anorexia nervosa sau bulimia nervosa TAB 1 BMI (kg/m2) <20 <15 <10 <5 grad de subponderalitate Slabire Emaciere Casexie Marasm Caracteristici tesutul adipos subcutanat slab reprezentat dispare bula lui Bichat si apare astenia atrofie musuculara generalizata edem de foame, hipoalbuminemia, anemie

3.5.2 SUPRAPONDERALITATE-greutate peste doua deviatii standard sau 20% din greutatea ideala cauzata de: sdr. Cushing, sdr. Prader-Willi, 3 sdr. Babinski-Frohlich, insulinom, hipotiroidism tulburari psihice precum binge eating TAB 2 BMI (kg/m2) >25 >30 >35 >40 grad de supraponderalitate Hiperponderalitate obezitate clasa I-a obezitate clasa a II-a obezitate clasa a III-a Caracteristici tesut adipos subcutanat bine reprezentat apare barbia dubla si dispneea de efort abdomen protruziv cu sort adipos prepubian factor de risc pentru DZ, ateroscleroza, IMA si AVC

TAB 1 SI 2 CORELATIE INTRE IMC SI BOLI NUTRITIONLE

4. STATISTICI LA SCARA NATIONALA SI INTERNATIONALA

Asociaia European pentru Studiul Obezitii arat c prevalena obezitii pe continentul nostru este de 10-25% la brbai i 10-30% la femei . In ultimii 10 ani prevalena obezitii a crescut cu 10-40% n majoritatea rilor europene. In majoritatea rilor peste 50% din populaie este suproponderal sau obez. Prevalena obezitii a fost mai mare la brbai dect la femei n 14 din 36 ri sau regiuni pentru ambele sexe, iar prevalen supraponderabilitii a fost mai mare la brbai n toate cele 36 de ri. (sursa: www.easo.org)

10

TABELELE 3 I 4 Supraponderabilitatea i obezitatea n Uniunea European bazat pe msurtori , respectiv autoraportare sursa: www.easo.org)

5.SUPRAPONDERABILITATEA IN RINDUL SCOLARILOR SI ADULTILOR

Numrul cazurilor de obezitate la elevii din nvmntul primar s-a dublat in ultimii 8 ani. Potrivit studiului realizat de Institutul de Sntate Public Bucureti, cauza principal este stilul de via nesntos al colarilor: mai multe gustri pe parcursul unei zile, constnd in dulciuri, minuturi, snacks-uri i rareori, consum de fructe. In alimentaia copiilor i adolescenilor supraponderali i obezi se regsete de mai multe ori pe zi consumul de produse fast-food, dulciuri, buturi rcoritoare carbogazoase . Studiul arat c se constat o
11

cretere mai accentuat a obezitii pe grupe de vrst la copiii din nvmntul primar. Dac n 2001, in clasa a IV-a, obezitatea neendocrin a fost de 1,6%, in 2008 a ajuns la 3,6%. (sursa:www.euractiv.ro) . Date statistice pentru Romnia. Indicator Copii sub vrsta de 5 ani suproponderali (%) Prevalena adulilor (vrsta 15 ani) de sex feminin obezi (%) ? Prevalena adulilor (vrsta 15 ani) de sex masculin obezi (%)? Valoare (an) 8.3 (2002) 9.5 (2000)

7.7 (2000)

TAB 5 DATE STATISTICE PENTRU ROMANIA Sursa: www.apps.who.int

6.DIETE DE SLABIRE
Mancarea este o chestie nedreapta. Fiecare imbucatura ramane cel mult doua minute in gura, doua ore in stomac, dar trei luni pe solduri. Christian Dior Mare parte dintre noi trim sub tirania unor norme culturale care impun pstrarea corpului ct mai perfect cu ajutorul dietelor. Astzi, grsimea este rea iar norma este dieta. Cu toate acestea dac aruncm o privire n trecut, observm c exist o adevrat industrie care st n spatele dietelor. Chiar i aa, continum s inem diete n sperana de a pierde ct mai mult din greutate, ntr-o perioad ct mai scurt. n cartea sa Calories and Corsets: a history of dieting, Louise Foxcroft explic fap tul c, iniial, cei care in diete pierd ntre 5 i 10% din masa corporal, dar n majoritatea cazurilor, kilogramele pierdute prin mult trud revin dup puin timp. Exist rapoarte care, dup analizarea mai multor studii cu privire la diete, au concluzionat c, la doi ani dup ce au inut diete, dou treimi dintre indivizi cntresc mai mult dect o fceau nainte de a ine regimul. Alte studii au susinut c regimurile stricte, care impun un consum foarte limitat de calorii, nu au rolul de a prelungi viaa, aa cum considera muli dintre oameni. De fapt, se parc, spre deosebire de exerciiile fizice care sunt benefice, dietele repetate pot afecta inima. Cert este c, potrivit cercetrilor din ultimii ani, s-a constatat c obezitatea fcea parte din viaa omului din paleolitic. Este posibil ca ngrarea s fi devenit un fenomen comun odat ce oamenii au nceput s devin din vntori-culegtori, agricultori, acum 12.000 de ani.

12

Regina Hatchepsut, care a devenit faraon n 1479 .e.n. i care este privit drept unul dintre cei mai buni conductori, specialitii spun c s-ar putea s fi fost supraponderal, iar acest lucru este susinut de dovezi istorice printre care i nite cercetri realizate pe baza rmielor ei. Hipocrate, , recomanda, pentru persoanele obeze cu laxitate a musculaturii i tenul rou, o diet pe baz de alimente uscate care s completeze constituia lor jilav, dar i una bazat pe emolieni care s ajute la curarea intestinelor. Micul dejun nu trebuia ratat niciodat, iar dup aceast mas individul putea trage un pui de somn pentru ca apoi fie s fac plimbri lungi sau s practice un sport. Una dintre cele mai inedite diete a fost cea pe baz de alcool. Wiliam Cuceritorul a fost cel care, n 1087 a pus temelia acestei diete bazate doar pe alcool, dar totul a ajuns s se sfreasc ntr-un mod tragic. n loc s piard din greutate, Wiliam Cuceritorul umbla tot timpul beat i ntr-una din zile a czut de pe armsarul su. n urma acestui eveniment nefericit, Wiliam s-a stins din via lsndu-i slujitorii s caute un cociug suficient de mare pentru a-l ncpea. ntre timp, cu un secol n urm ncepuser s apar unele dintre cele mai faimoase cri despre slbit, printre care i: The Art of Living Long a lui Luigi Cornaro. Conform lui, oamenii ar trebui s consume zilnic 350 de grame de alimente precum pine, supe, glbenuuri de ou sau carne i 400 de grame de vin pe zi. George Cheyne, un adevrat guru al dietelor. Dei el cntrea peste 200 de kilograme, asta nu l-a mpiedicat s le vorbeasc prietenilor despre legtura dintre minte i corp i s le dea sfaturi privitoare la diete. De asemenea, el a publicat o serie de lucrri, unele dintre ele fiind traduse i n alte limbi i aprnd n mai multe ediii. Tratamentele recomandate de el pentru combaterea obezitii erau bazate pe cumptare i vegetarianism. Una dintre victimele dietelor a fost prinesa Sisi care dup 3 sarcini n doar 4 ani, suferea de anemie i era extenuat. Desigur asta nu ar trebui s ne mire dac lum n considerare faptul c pentru a se asigura c arat bine, ea i administra purgative i se supunea la nenumrate exreciii fizice, avnd propria ei sal de gimnastic i practicnd drumeii sau echitaie. Vestit pentru corsetele ei, Sisi reuea s se mbrace n 3 ore. Mai mult, ea mnca foarte puin la micul dejun, la cin prefera doar supele, iar alimentele sale preferate erau portocalele i laptele. Se spune c prinesa lua cu ea aparate de gimnastic atunci cnd pleca n cltorii i c a practicat exerciii fizice intense pn n anul n care a murit. Lordului Byron care a fost unul dintre oamenii ce au inut cele mai multe diete n scopul de a avea o nfiare demn de un poet romantic. Aa cum fac i vedetele din ziua de astzi, Byron a depus eforturi uriae pentru a scpa de obezitatea morbid. n 1820, poetul fcea popular dieta bazat pe ap i oet. Byron era anorexic i bulimic, iar consumul mare de ap i oet din cidru de mere i-a cauzat acestuia diaree i vom. (n prezent, oamenii de tiin spun c apa i oetul nu ajut la pierderea kilogramelor n plus).
13

Sylvester Graham, un mare nutriionist al secolului al 19-lea este cel care a pus bazele uneia dintre cele mai cunoscute diete. Aceast diet i poart numele nutriionistului american i are la baz legumele i fructele. Dieta Graham presupunea un consum echilibrat de fructe, legume, zarzavaturi, cereale integrale i alte alimente bogate n fibre alimentare. n aceeai perioad intr n scen dieta bazat pe carbohidrai puini. n anul 1864, William Banting publica Letter of Corpulence, n care descria cum o alimentaie bazat pe un consum sczut de carbohidrai l-au ajutat s slbeasc 23 de kilograme. n 1961, apare pentru prima dat n, cartea medicului Herman Taller, dieta cal oriile nu conteaz. Taller susinea faptul c nu conteaz cte calorii mnnci, atta timp ct nu consumi carbohidrai, iar ziua i-o ncepi prin a bea un phru de ulei de ofran. Desigur, toate acestea erau doar minciuni, iar doctorul Taller a fost amendat pentru afirmaii nefondate, infraciune ce a dus la ruinarea reputaiei acestuia. Dieta Hay care i poart numele creatorului, la rndul su o persoan supraponderal. Aceast diet pune accentul pe mestecarea ct mai bine a mncrii, evitarea alimen telor care pot produce aciditate n fluxul sangvin prin consumarea amidonului separat de fructe i de proteine. Desigur, reeta nu d rezultate reale dar asta nu l-a mpiedicat pe Henry Ford, care consuma doar fructe la micul dejun, alimente bogate n amidon la prnz i proteine la cin, s se declare mulumit de efectele sale. Optimizat un pic, aceste regim devine, n anii 1980, bine cunoscuta diet Beverly Hills. Aceast diet a fost optimizat de Beverly Mazel n 1981, iar cartea sa a stat pe primul loc al listei de bestseller-uri a celor de la New York Times timp de 30 de sptmni. Dieta Beverly Hills spunea c n primele zece zile trebuie s consumi doar fructe. Dup acest succes rsuntor, Mazel i-a deschis un cabinet n care celebritile veneau pentru a fi tratate de kilogramele n plus. Desigur, aceast diet a fost aspru criticat la vremea ei, doctorii spunnd c un consum excesiv de fructe poate duce la diaree, deshidratare, iar n cazuri extreme putea cauza moartea din cauza scderii mari a presiunii sangvine. n acelai fel, regimul Atkins, bogat n proteine, a devenit recent dieta Dukan, a doctorului francez cu acelai nume. Implorat de un pacient obez s l ajute s slbeasc, Dukan i recomand acestuia s mnnce doar carne macr i s bea ap din belug. Dup 5 zile, rezultatele au fost uimitoare, pacientul a slbit 5 kilograme. Aceast diet i mulumete pe oameni deoarece ei pot mnca ct au nevoie pentru a nu le fi foame. .

7.CONCLUZIE
Dac nainte obezitatea si bolile dezechilibrelor era o problem a celor bogai, astzi, cnd sedentarismul i mncarea de tip junk food sunt la putere, ea invadeaz oamenii din toate
14

clasele sociale.Datele de mai sus subliniaz nc o dat im portana adoptrii unui stil de via sntos nc din copilrie, implicarea n cunotin de cauz a familiei fiind indispensabile cu recomandari si directionare catre cadrele de specialitate , nutritionistii .

8 .BIBLIOGRAFIE
1,http://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-

perfect 2. Voiculescu, I C, Petricu,I C Anatomia si fiziologia omului 3.Busuricu Florica- Chimia si igiena alimentului 4 J Galgani i E Ravussin Metabolismul energetic, de selecie a combustibilului i Regulamentul greutatea corpului
15

5.www.ms.gov.ro/.../1%20echilibru%20energetic%20si%20stare%20nutriti.

16