Vous êtes sur la page 1sur 675

FRANC ROM

prep. la, cu, spre, catre, in a


abaisser a (se) lasa in jos, a (se) cobori, a reduce,
abandon s.m. abandonare, parasire, renuntare/
abandonner a abandona, a parasi, a renunta la, a ceda, a lasa
abasourdir vt. a asurzi (pe cineva)/ a ului, a consterna
abat-jour sm. abajur
abats sm.pl. maruntaie (de vita, de pasare)
abattage sm. doborire, taiere /
abattement sm. vlaguire, istovire/ deprimare
abattis sm.pl. maruntaie de pasare, potroace
abattre vt. a dobori/ a rapune, a ucide, a omori, a istovi
abbaye, abei sf. manastire
abbdication sf. abdicare
abb sm. abate, staret
abbesse sf. stareta
abdiquer vt. a abdica
abeille sf. albina
aberration sf. aberatie
abtir vt.,vr. a (se) indobitoci, s (se) timpi
abtissment sm. indobitocire, timpire
abmer vt. a strica, a deteriora/ vr. a se scufunda,
abngation sf. abnegatie
aboiement sm. latrat
abois sm.pl. (in expr) tre aux abois = a fi incoltit,
abolir vt. a aboli, a abroga, a suprima (o lege/hotarire)
abolition sf. abolire
abominable adj. oribil, monstruos
abomination sf. mirsavie, ticalosie, nelegiuire
abondamment adv. din belsiug, din plin
abondance sf. abundenta, belsiug/
abondant, ante adj. abundent; imbelsugat
abonder vi. a fi din belsug; a abunda
abonnement sm. abonament
abonner vt.,vr. a (se) abona
abord sm.sg. (in expr.)
aborder vi. (mar.) a acosta/ vt. a captura (o nava),
aboutir vi. (urmat de prep. sau dans) a duce,
aboutissment sm. rezultat, reusita
aboyer vi. a latra
abrg sm. rezumat, compediu
abrgement sm. prescurtare
abrger vt. a prescurta, a rezuma
abreuver vt. a adapa, a imbiba, (fig.) a coplesi/
abreuvoir sm. adapatoare
abrviation sf. prescurtare, abreviere
abri sm. adapost, (in expr.) l'abri = la adapost
abricot sm. caisa
abricotier sm. caisa
abriter vt. vr. a (se) adaposti
abrogation sf. abrogare
abroger vt. a abroga, a aboli, a suprima
abrutir vt., vr. a (se) timpi, a (se) indobitoci
abrutissement sm. timpire, indobitocire
absence sf. absenta, lipsa
absent, ente adj. smf. absent
absenter vr. a absenta, a lipsi
absinthe sf. (bot.) pelin
absolu, ue adj. absolut, total/ sm. (cu art. hot.) absolutul
absolument adv. (in mod) absolut, cu desavirsire, neaparat,
absorber vt. a absorbi, a suge, (fam.) a bea si a minca/
absoudre vt. a achita (un acuzat), a ierta
abstenir vr. a se abtine
abstention sf. abtinere
abstraction sf. abstractie, abstractiune
abstrait, aite adj. abstract
abstraitement adv. (in mod) abstract
absurde adj., sm. absurd
absurdit sf. absurditate
abus sm. abuz; exces
abuser vi. (cu prep. de) a abuza (de ceva)/ vt. a insela,
abusif, ive adj. abuziv
abusivenment adv. (in mod) abuziv
acacia sm. salcim
acadmicien, ienne smf. academician
acadmie sf. academie
acajou sm. (bot.) acaju, mahon, lemn de acaju, de mahon
acaritre adj. artagos, ursuz, morocanos
accablant, ante adj. coplesitor, apasator; insuportabil
accabler vt. a coplesi, a impovara
accalmie sf. acalmie; ragaz
accaparer vt. a acapara
accapareur, euse smf. acaparator
accder vi (cu prep. ) a ajunge, a patrunde, a parveni
acclrateur, trice adj. accelerator, de accelerare/ sm. accelerator
acclrer vt., vi. a accelera
accent sm. accent
accentuation sf. accentuare
accentuer vt. a accentua
acceptable adj. acceptabil, satisfacator
acceptation sf. acceptare; consimtire
acceptation sf. acceptatie, acceptiune, inteles (al unui cuv.)
accepter vt. a accepta; a consimti
accs sm. intrate, acces/cale acces, intrare si iesire,
accesible adj. accesibil
accessoire adj. accesoriu, secundar, (fig.) neglijabil/
accident sm. accident, intimplare
accident, e adj. (despre drumuri) accidentat,
accidentel, elle adj. accidental, intimplator
accidentellement adv. accidental, intimplator, din intimplare
acclamation sf. aclamare; aclamatie, ovatie
acclamer vt. a aclama, a ovationa
acclimatation sf. aclimatizare, adaptare
acclimater vt. a aclimatiza, a adapta/ vr. a (se) obisnui,
accointances sf.pl. legaturi, relatii, raporturi
accolade sf. imbratisare, acolada (semn grafic)
accommodant, ante adj. intelegator, binevoitor, conciliant
accommoder vt. a adapta, a potrivi, (despre alimente)
accompagnateur, trice: smf. (muz.) acompaniator
accompagnement sm. (muz.) acompaniament
accompagner vt. a insoti, a intovarasi, a conduce (pe cineva),
accompli, ie adj. desavirsit, perfect, indeplinit, realizat,
accomplir vt. a indeplini, a face oa actiune pina la capat,
accord sm. acord, intelegere,
accorder vt. a armoniza, a potrivi, a acorda (ceva cuiva),
accordeur sm. acordor (de instrumente muzicale)
accoster vt. a acosta, a opri (pe cineva), (mar.) a acosta
accouchement sm. actiunea de a naste, nastere
accouder vr. (cu prep. , sur) a se rezema pe coate
accountumer vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde
accourir vi. a veni in fuga mare
accoutrement sm. imbracaminte caraghioasa
accrditer vt. a acredita, a imputernici,
accroc sm. agatare, ruptura
accrocher vt. a agata, a tirna, a rupe prin agatare,
accroire (faire) vt. a spune gogosi
accroissement sm. crestere, sporire, marire, inmultire
accrotre vt., vr. a creste, a (se) mari, a spori
accroupir vr. a se aseza pe vine, a se chirci
accueil sm. primire, intimpinare
accueillant, ante adj. primitor, afabil
accueillir vt. a primi, a intimpina
accumulateur sm. acumulator, baterie
accumuler vt., vr. a (se) acumula, a (se) stringe
accusation sf. acuzare, acuzatie
accus, e smf. acuzat, pirit, inculpat/ adj. pronuntat,
accuser vt. a acuza, a invinui, a accentua,
acharnement sm. indirjire, patima, inversunare
acharner vr. a se indirji, a se inversuna
achat sm. cumparaturi, tirguiala
acheminer vt., vr. a (se) indrepta (spre)
acheter vt. a cumpara
acheteur, euse smf. cumparator
achev, e adj. desavirsit, perfect
achvement sm. terminare, desavirsire
achever vt., vi. a termina, a sfirsi, a ispravi (ceva),
acide adj. acru, acid/ sm. acid
acier sm. otel
acirie sf. otelarie
acompte sm. acont, arvuna
acqureur sm. achizitor, cumparator
acqurir vt. a dobindi, a obtine, a achizitiona, a cumpar/
acquiescement sm. consimtire, acceptare
acquiescer vi. a consimti, a accepta
acquisition sf. dobindire, achizitie, achizitionare, cumparare
acquit m. chitanta, descarcare
acquitement sm. achitare
acquitter vt. a achita (un inculpat), a achita, a plati/
acrobatie sf. acrobatie
acte sm. act (document), act (actiune), (teatru) act
acteur, trice smf. actor
actif, ive adj. activ/ sm. (cu art.) activul (financiar)
action sf. actiune, fapta, act/ actiune (judecatoreasca),
actionner vt. a actiona, a pune in miscare,
activement adv. (in mod) activ
activer vt. a activa, a grabi; a stimula
activiste smf. activist
activit sf. activitate
actualiser vt. a actualiza
actualit sf. actualitate, sf.pl. jurnal (cinema, radio, tv)
actuel, elle adj. actual
actuellement adv. in prezent, acum
acuit sf. ascutime, acuitate, agerime, intensitate,
adage sm. maxima, proverb
adaptable adj. adaptabil
adaptation sf. adaptare
adapter vt., vr. a (se) adapta, a (se) potrivi
adapteur, trice smf. autor al unei adaptari
addition sf. (mat.) adunare, nota de plata la restaurant,
additionner vt. (mat.) a aduna, a adauga
adepte smf. adept
adquat, ate adj. adecvat, potrivit, corespunzator
adhrence sf. aderare, aderenta
adhrer vi. (cu prep. a adera, a se alatura
adhsion sf. adeziune, consimtamint
adieu intej. sm. adio, ramas bun
adjectif sm. (gram.) adjectiv
adjudant sm. plutonier, adjudant-chef=plutonier major,
adjuger vt. adjudecare (la o vinzare publica),
admettre vt. a admite, a accepta; a permite
administrateur, trice: smf. administrator
administratif, ive adj. administrativ
administration sf. administrare, administratie
administrer vt., vr. a (se) administra, a (se) gospodari
admirable adj. admirabil, minunat
admirablement adv. (in mod) admirabil
admirateur, trice smf. admirator
admiration sf. admiratie
admirer vt. a admira
admission sf. admitere
adolescence sf. adolescenta
adolescent, ente adj. smf. adolescent
adonner vr. (cu prep. ) a se consacra, a se dedica
adopter vt. a adopta, a infia,
adoptif, ive adj. adoptiv
adoption sf. adoptare
adorateur, trice smf. adorator
adoration sf. adoratie, adorare
adosser vt. (cu prep. contre, ) a sprijini, a rezema,
adoucir vt. a atenua, a modera, a estompa,
adresse sf. adresa (la domiciliu), indeminare, dibacie,
adresser vt.,vr. a (se) adresa
adroit, oite adj. indeminatic, dibaci, abil
adroitement adv. cu indeminare, cu abilitate
aduite adj. smf. adult
adulation sf. adulare, lingusire
aduler vt. a adula, a lingusi
advenir v.impers. a se intimpla, a surveni
adversaire smf. adversar
adversit sf. imprejurari vitrege, nenorocire
dme [e-] m. (med.) edem
il m. ochi, cautatura, mugure, gaura;
illade f. ocheada
illet m. garoafa, gaurice
illetonner vt. a curata de lastari, a lastari
arer vt., vr. a (se) aerisi
arien, ienne adj. aerian, vaporos, diafan
arodrome sm. aerodrom
arodynamique adj. aerodinamic, sf. aerodinamica
aronautique adj. aeronautic, sf. aeronautica
aronaval, ale (m.pl. als) adj. aeronaval, sf. aeronautica navala
aroport sm. aeroport
sophage /-/ m. esofag
uf /euf/ m. ou, germene
uvre f. munca, lucrare, opera, fapta; m. opera unui
affabilit sf. afabilitate, amabilitate, curtoazie
affable adj. afabil, amabil, curtenitor
affaiblir vt., vr. a slabi, a diminua
affaiblissement sm. slabire, diminuare, istovire
affaire sf. chestiune, problema, caz, proces, afacere,
affair, e adj. aferent, agitat
affaisser vr. (despre drumuri, terenuri) a se surpa,
affam, e adj. smf. infometat, flamind
affecter vt. (despre lucruri) a afecta, a destina,
affecteux, euse adj. afectuos, calduros
affection sf. afectiune, dragoste
affectionner vt. a iubi, a indragi
affectueusement adv. (in mod) afectuos, cu afectiune
affermir vt., vr. a (se) intari, a (se) consolida
affermissement sm. intarire, consolidare
affiche sf. afis
afficher vt., vr. a (se) afisa
affinit sf. afinitate
affirmatif, ive adj. afirmativ
affirmation sf. afirmare
affirmativement adv. (in mod) afirmativ
affirmer vt. vr. a (se) afirma
affliction sf. mihnire, intristare adinca
affliger vt., vr. a (se) mihni, a (se) indurera
affluence sf. afluenta, aglomeratie
affluent sm. afluent
affol, e adj. innebunit, scos din minti
affoler vt. a scoate din minti, a innebuni/
affranchir vt. a elibera, a franca, a timbra (o scrisoare),/
affranchissement sm. eliberare, francare, timbrare (a unei scrisori
affreusement adv. ingrozitor, oribil
affreux, euse adj. ingrozitor, infiorator, oribil
affront sm. jignire, insulta, ofensa
affronter vt. a infrunta (un adversar, un pericol)/
afft sm. afet (de tun), (loc de) pinda
afin de loc. prep. (urmata de infinitiv) ca sa, pentru a
afin que loc. conj. (urmata de conjunctiv) ca sa
africain, aine adj. african, smf. (cu maj.) african (locuitor)
agaant, ante adj. agasant, enervant
agacement sm. enervare, iritare
agacer vt. a agasa, a enerva, a irita
ge sm. virsta, epoca preistorica; perioada istor.,ev.
g, e adj. virstnic, batrin, in virsta, in virsta de
agence sf. agentie
agencement sm. aranjare, imbinare
agencer vt. a imbina, a aranja, a combina
agenouillement sm. ingenunchiare
agenouiller vr. a ingenunchea
agent sm. agent, factor
agglomration sf. aglomeratie
aggraver vt.,vr. a (se) agrava, a (se) inrautati
agile adj. sprinten, suplu
agilement adv. cu agilitate, (in mod) sprinten
agilit sf. agilitate, sprinteneala
agir vi. a actiona, a influenta (pe cineva),
agitation sf. agitatie, neliniste
agiter vt. a agita, a clatina, a scutura/ vr. a se agita,
agneau sm. miel
agnelet sm. mielusel
agonie sf. agonie
agonisant, ante adj., smf. muribund
agoniser vi. a agoniza, a trage sa moara
agraire adj. agrar
agrandir vt.,vr. a (se) mari, a (se) dezvolta, a(se)extinde
agrandissement sm. marire, extindere, copie fotografica marita
agrable adj. placut
agrablement adv. (in mod) placut
agrer vt. a accepta, a incuvinta
agresseur sm. agresor
agressif, ive adj. agresiv
agression sf. agresiune, atac
agricole adj. agricol
agriculteur sm. agricultor
agriculture sf. agricultura
agripper vr. a se agata, a se prinde (de)
aguets sm.pl. (in expr.) a fi (a sta) la pinda, a pindi
ahuri, ie adj. aiurit, zapacit, uluit
ahurissant, ante adj. uluitor, uimitor
aide sf. ajutor (dat cuiva)/ smf. ajutor (per.care ajut
aider vt. a ajuta, a da ajutor/ vi. (cu prep. )
aeul, eule (aeuis, eules: smf. bunic
aeux sm.pl. stramosi
aigle smf. vultur, acvila, sf.pl. stindard cu acvila
aigre adj. acru, intepator
aigreur sf. acrime, acreala
aigrir vt.,vi.,vr. a(se)acri, a (se) inacri, a(se)altera
aigu, u adj. ascutit, patrunzator, ager, violent, acut
aiguillage sm. schimbarea macazului (la o linie ferata),
aiguille sf. ac de cusut, macaz, ac (de cale ferata),
aiguilleur sm. acar
aiguillonner vt. a imboldi (vitele), (fig.) a stimula
aiguiser vt. a ascuti (un virf, un tais), (fig.) a atita,
ail (pl. ails) sm. usturoi
aile f. aripa
ail, e adj. inaripat
ailleurs adv. intr-alta parte, altundeva
aimable adj. amabil, binevoitor
aimant, e adj. iubitor, m. magnet (si fig.)
aimanter vt. a magnetiza
aimer vt. a iubi, a-i placea
aine f. vintre
ain adj. nascut mai inainte, mai in virsta;
ainesse f. primogenitura
ainsi adv. astfel, conj. asadar/ ~ que precum si,
air m. aer, vint, infatisare, fel, (muz.) arie;
airain m. bronz (poet.), dangat de clopot/
aire f. (agr.) arie, suprafata
airelle f. un fel de afina
aisance f. usurinta, indestulare,
aise adj. multumit, bucuros; f. satisfactie, comoditate
ais, e adj. usor, (fig.) instarit
aisselle f. subsuoara
ajourer vt. a ajura
ajournement m. aminare
ajourner vt. a amina
ajouter vt. a adauga
ajuster vt. a ajusta, a tinti, a aranja
alambiquer vt. a alambica (si fig.)
alanguir vt. a (se) molesi
alarme f. alarma, (fig.) neliniste
alarmer vt. vr. a (se) alarma
albanais, e adj. mf. (cu maj.) albanez, m. limba labaneza
albtre m. albastru
albumineux, euse adj. albuminos
alcali m. alcaliu
alcaloide m. alcaloid
alcooliser vt. a adauga alcool (intr-un lichid)
alcve f. alcov
aldhyde m. aldehida
alatoire adj. riscant, hazardat
alne f. sula
alentour adv. in jur; m.pl. imprejurimi
alerte f. alarma, adj. sprinten; interj. atentie !
alerter vt. a da alarma
alezan m. adj. roib
algbre f. algebra
algrien, enne adj.mf. algerian, f. stofa vargata multicolora
algue f. alga
alibi m. alibi
aliboron m. magar, (fig.) gagauta
alination f. instrainare, nebunie
aliner vt. a instraina, a aliena
aligner vt., vr. a (se) alinia
alimenter vt. a alimenta
alina m. alineat
alitement m. punere la pat (a unui bolnav), zacere
aliter vt. a aseza la pat; vr. a zacea la pat
aliz adj.m. (vint) alizeu
allaitement m. alaptare
allaiter vt. a alapta
allcher vt. a ademeni
alle f. alee
allgation f. alegatie
allgement m. usurare
allger vt. a usura, (fig.) a alina
allgorie f. alegorie
allgresse f. veselie
allguer vt. a alega
allemand, e adj. mf. german; m. limba germana
aller vt. a merge, a se duce, a junge (la),
alliage m. aliaj
alliance f. alianta, casatorie, verigheta
alli, e adj.mf. aliat
allier vt. vr. a (se) alia, a (se) uni
allocation f. alocatie
allocution f. alocutiune
allonger vt. a lungi, vr. a creste, a se intinde
allouer vt. a aloca
alltesse f. alteta
allumage m. aprindere
allumer vt., vr. a (se) aprinde (si fig.)
allumette f. chibrit
allure f. mers, infatisare
allusion f. aluzie
alluvion f. aluviune
almanach /-na m. almanah
aloi m. soi, calitate, titlu (la un metal pretios)
alors adv. atunci/
alouette f. ciocirlie
alourdir vt. a ingreuia
alourdissement m. ingreuiere
alphabet m. alfabet, abecedar
alpinisme m. alpinism
altration f. alterare, denaturare, falsificare
altrer vt. a altera, a denatura, a falsifica, a inseta
alternatif, ive adj. f. alterantiv(a)
alterner vt.,vi. a alterna
altier, re adj. semet
altitude f. altitudine
aluminium m. aluminiu
alun m. alaun
alunir vt. a aseleniza
alvole m. alveola
amabilit f. amabilitate
amadouer vt. a imbuna (prin lingusiri)
amaigrir vt. a slabi
amaigrissement m. slabire
amande f. migdala, miez (de simbure)
amandier m. migdal
amant, e mf. iubit, amant, ibovnic
amarre f. parima
amarrer vt. a amara, a lega cu parime
amas m. gramada
amasser vt. a ingramadi, a stringe
amateur m.adj. amator
amazone f. amazoana
ambages f.pl. ocolisuri
ambassade f. ambasada, solie
ambassadeur, drice basador, sol
ambiance f. ambianta
ambigu, adj. ambiguu, echivoc
ambigut ambiguitate
ambitieux, euse adj. mf. ambitios
ambition f. ambitie
ambitionner vt. a rivni (la)
ambre m. chihlimbar
ambroisie f. ambrozie
ambulance f. ambulanta
ambulant, e adj. ambulant
me f. suflet (si fig.), locuitor
amlioration f. imbunatatire
amliorer vt.,vr. a (se) imbunatati
amnagement m. amenajare
amnager vt. a amenaja
amende f. amenda
amender vt. a imbunatati (pamintul), a aduce un amendament
amener vt. a aduce, a pricinui, vr. (pop.) a veni
amnit f. blindete
amer, re adj. amar; m. infuzie amara
amricain, e adj. american
amerrir vt. a ameriza
amertume f. amarala, (fig.) amaraciune
ameublement m. mobilier
ameutement m. asmutire
ameuter vt. a asmuti
ami, e mf.adj. prieten, adj. prietenesc
amiante m. azbest
amineir vt.vr. a (se) subtia
amiraut f. amiralitate
amiti f. prietenie, pl. cuvinte prietenoase
ammoniac m. amoniac (gaz)
ammoniaque f. amoniac (solutia)
amocher vt. (pop.) a desfigura
amoindrir vt.vr. a (se) misca
amoindrissement m. micsorare
amollir vt. a inmuia, a molesi
amollisement m. inmuiere, molesire
amonceler vt.,vr. a (se) ingramadi
amont m. amonte
amorce f. momeala (si fig.), (fig.) inceput
amorcer vt. a momi (si fig.), (fig.) a incepe
amorphe adj. amorf, (fig.) moale, inert
amortir vt. a amortiza (si fin.)
amortisseur m. amortizor
amour m. iubire, dragoste
amouracher (s) vr. a se indragosti
amoureaux, euse adj. mf. indragostit
amourette f. dragoste trecatoare
amovible adj. amovibil
amphibie adj. m. amfibiu
amphithtre m. amfiteatru
amphitryon m. amfitrion, gazda
ample adj. amplu, vast, (fig.) amanuntit
ampleur f. amploare
amplificateur, trice m. adj. amplificator
amplifier vt. a amplifica, (fig.) axagera
amplitude f. amplitudine
ampoule f. bec, fiola, basica
amputer vt. a amputa
amusement m. amuzament
amuser vt.vr. a (se) amuza
amygdale f. amigdala
an m. an /
anachronisme m. anacronism
anagramme f. anagrama
analogue adj. analog
analphabte adj.mf. analfabet
analphabtisme m. analfabetism
analyse f. analiza
analyser vt. analiza
anarchie f. anarhie
anarchique adj. anarhic
anarchiste m. anarhist
ancestral, e adj. ancestral, stramosesc
anctre m. stramos
ancien, enne adj. vechi, batrin, fost, m.pl. scriitori antici
anciennet f. vechime
ancre f. ancora
ancrer vt.vi. a ancora; vt.vr. a (se) fixa
andouille f. caltabos, (fig.pop) natarau
ne, esse mf. magar, (fig.) neghiob
anantir vt. a nimici, (fig.) a zdrobi
anantissement m. nimicire, (fig.) zdrobire
anmique adj. mf. anemie
nerie f. anestezie
ange m. inger / tre aux ~s=a fi in al noulea cer
anglique adj. ingeresc
anghine f. anghina
anglais, e adj. englez(esc); mf. englez; m. limba engleza
angle m. unghi, colt
angoisse f. neliniste
angoisser vt. a nelinisti, a ingrijora
anguille f. tipar
angulaire adj. unghiular, colturos
anguleux, euse adj. cu unghiuri, cu colturi, (fig.) aspru
anicroche f. (fam.) piedica, chichita
animal, e adj. animalic; m. animal, (fig.) dobitoc
animation f. animatie
animer vt,vr. a (se) insufleti (si fig.);
animosit f. animozitate
anis m. anason
ankylose f. anchiloza
annales f.pl. anale
anneau m. inel, cerc
anne f. an
annel, e adj. inelat
annexe f. anexa
annexer vt. a anexa
annihiler vt. anihila
anniversaire m. aniversare
annonce f. anunt
annoncer vt. a anunta, a aduce la cunostiinta
annoter vt. a adnota
annuaire m. anuar
annuel, elle adj. anual
annulaire adj.m. (degetul) inelar
annuler vt. a anula
anoblir vt. a innobila
anoblissement m. innobilare
anode f. anod
anodin, e adj. (med.) calmant, (fig.) inofensiv
nonner vi. ingaima
anonyme adj. mf. anonim
anse f. toarta, golf mic
antagonique adj. antagonic
antagonisme m. antagonism
antan (d') loc.adj. de altadata
antartique adj. antarctic
antcdent, e adj. antecedent
antdiluvien, enne adj. antediluvian, (fig.) demodat
antenne f. antena
antrieur, e adj. anterior
anthologie f. antologie
anthracite m. antracit; adj. invar. gri inchis
anthropophagie f. antropofagie, canibalism
antibiotique m. antibiotic
antichambre f. anticamera
anticipation f. anticipare, anticipatie
anticiper vt.,vi. a anticipa
anticlricalisme m. anticlericalism
anticolonialiste adj.m. anticolonialist
anticonstitutionnel, elle: adj. anticonstitutional
anticorps m. anticorp
antidater vt. antedata
antidote m. antidot
antiesclavagiste adj.m. antisclavagist
antifasciste mf.adj. antifascist
antilope f. antilopa
antimilitarisme m. antimilitarism
antinvralgic
antiparti adj.m. antipartinic
antipathie f. antipatie, nepotrivire
antipode m. antipod, (fig.) contrariu
antiquaire m. anticar
antique adj. antic, stravechi, (fig.) demodat;
antiquit f. antichitate; pl. opera de arta antice
antireligieux, euse adj. antireligios
antirvolutionnaire adj.m. contrarevolutionar
antiseptique adj. antisepric
antithse f. antiteza
antonyme adj.m. antonim
antre m. pestera, vagauna
anxit f. anxietate, ingrijorare
aorte f. aorta
aot m. august
apache m. apas
apaisement m. potolire, linistire
apaiser vt. a potoli, a linisti
apathie f. apatic
-pen-prs m. aproximatie
apercevoir vt. a zari, vr. a baga de seama
aperu m. rezumat, apreciere rapida
apritif m. bautura (luata ca aperitiv)
apeurer vt. a speria
aphone adj. afon
aphte m. afta
apiculteur m. apicultor
apitoiement m. induiosare
apitoyer vt.,vr. a (se) induiosa
aplanir vt. a nivela, a aplana
aplatir vt. a turti; vr. (fig.) a se injosi
aplatissement m. turtire, (fig.) injosire
aplomb m. directie verticala, fel de a cadea
apocalypse f. apocalips
apocryphe adj.m. (document) apocrif
apogee m. apogeu
apolitique adj. apolitic
apologtique adj.f. apologetic(a)
apologiste m. apologet
apophyse f. apofiza
apostiller vt. a pune o apostila
apostolique adj. apostolic
apostrophe f. apostrof
apothose f. apoteoza
aptre m. apostol
apparatre m. vi. a (a)parea
apparat m. stralucire, mare pompa
appareil m. aparat
appareiller vt. a imperechea; vi. (mar.) a pregati de plecare
apparemment adv. in aparenta, pe cit se pare
apparence f. aparenta
apparenter vt.,vr. a (se) inrudi
apparier vt. a imperechea
apparition f. aparitie, aratare
appartement m. apartament
appartenir vi. a apartine; vr. a fi independent
appas m.pl. farmece
appt m. momeala, (fig.) atractie
appter vt. a momi, a indopa (pasari), (fig.) a atrage
appauvrir vt. a saraci, a secatui
appauvrissement m. saracire, secatuire
appel m. chemare, (jur.) apel
appelation f. denumire
appeler vt.,vr. a (se) chema, a (se) numi,
appendice m. apendice, anexa
appentis m. sopron, polatra
appesantir vt. a ingreuia; vr. a se lasa cu toata greutatea,
apptence f. dorinta, pofta
apptissant, e adj. apetisant
apptit m. pofta
applaudir vt. a aplauda; vi. a aproba; vr. a se felicita
applaudissement m. aplaudare; pl. aplauze
application f. aplicare, aplicatie, silinta
appliquer vt. a aplica, vr. a-si da osteneala
appointemets m. pl. leafa (a unui functionar)
apport m. aport, contributie
apporter vt. a aduce, a procura
apposer vt. a aplica, apune (o semnatura)
apprciation f. apreciere
apprcier vt. a aprecia
apprhender vt. a se teme de, a inhata, a aresta
apprhesion f. teama, frica nedeslusita
apprendre vt. a invata, a afla, a comunica (cuiva)
apprenti, e mf. ucenic, (fig.) incepator
apprentissage m. ucenicie
apprt m. apret, scrobeala; pl. pregatiri
apprter vt. a pregati, a apreta; vr. a fi gata de
apprivoiser vt.vr. a (se) imblinzi, vr. a se obisnui cu
approbation f. aprobare
approchant, e adj. foarte asemanator, adv. aproximativ
approche f. apropiere; pl. imprejurimi
approcher vt.,vr. a (se) apropia
approfondir vt. a adinci, (fig.) a aprofunda
approfondissement m. adincire, (fig.) aprofundare
approprier vt. a apropia, a adapta; vr. a-si insusi
approvisionnement m. aprovizionare
approximation f. aproximatie
appruver vt. a incuvinta
appui m. sprijin
appuyer vt.vr. a (se) sprijini; vi. a apasa,
pre adj. aspru; (fig.) aprig, lacom
aprs prep. dupa; adv. pe urma, dupa (aceea)
aprs-demain adv.m.invar. poimiine
aprs-guerre m.f. perioada postbelica
aprs-midi m. dupa-amiaza
pret f. asprime (si fig.)
-propos m.invar. apropo, scriere de circumstanta
apte adj. apt, capabil de
aptitude f. aptitudine
aquarelle /-koua/ f. acuarela
aquatique /-koua/ adj. acvatic
aqueduc m. apeduct
aquilin /-ki/ adj. acvilin
aquilon /-ki/ m. vint puternic (din nord)
arabe adj.mf. arab, m. limba araba
arabesque f. arabesc
arabique adj. arabesc
arable adj. arabil
arachide f. arahida
araigne f. paianjen
arbisseau, arbuste m. copacel
arbitrage m. arbitraj
arbitraire adj. arbitrar
arbitre m. arbitru
arborer vt. a arbora
arboriculture f. pomicultura
arbre m. arbore (si mec.), pom
arcade f. arcada
arcane m. mister, lucru ascuns
arc-bouter vt. a sustine un zid cu un arc de sprijin;
arc-en-ciel m. curcubeu
archaique /-ka/ adj. arhaic
archange /-kanj'/ m. arhanghel
arche f. arca, arcada
archologie /-k-/ f. arheologie
archoloque /-k/ m. arheolog
archer m. arcas
archet m. arcus
archevque m. arhiepiscop
archipel m. arhipeleag
architecte m. arhitect
architecture f. arhitectura
archives f.pl. arhive
aron m. ombilic
arctique adj. arctic
ardemment adv. cu infocare
ardent, e adj. arzator, (fig.) inflacarat
ardeur f. arsita, (fig.) inflacarare
ardoise f. ardezie, tablita de scris
ardu, e adj. abrupt, (fig.) anevoios
are m. ar
arne f. arena
arte f. os (de peste), barba a spicului, muchie
argent m. argint, bani
argent, e adj. argintat, argintiu
argenterie f. argintarie
argile f. argila
argileux, euse adj. argilos
argot m. argou
arguer vi. a conchide
argumenter vi. a argumenta
aria m. (fam.) belele; f. (muz.) arie
aridit f. ariditate, uscaciune
aristocratie f. aristocratie
arithmtique adj. aritmetic(a)
armateur m. armator
armature f. armatura
arme f. arma; pl. cariera militara, scrima, emblema
arme f. armata (si fig.)
armement m. armament, inarmare
armnien, enne adj. mf. armean; m. limba armeana
armer vt. a inarma, a arma (o nava)
armistice m. armistitiu
armoire f. dulap
armoiries f.pl. armoarii, emblema
armure f. armura
aromate m. mirodenie
aromatique adj. aromatic
arme m. aroma
arpge m. arpegiu
arpent m. pogon
arpenter vt. a masura suprafata unui teren,
arquer vt. a arcui, vi.vr. a se incovoia
arrachage m. smulgere, smuls
arrache-pied loc.adv. neintrerupt
arracher vt.vr. a (se) smulge (si fig.)
arrangement m. aranjare, aranjament
arranger vt. a aranja, a rindui; vr. a se aranja,
arrestation f. arestare
arrt m. oprire, statie, (jur.) hotarire;
arrt m. decizie, sentinta
arrter vt. a opri, a aresta, a fixa, a incheia (un tirg),
arrhes f.pl. arvuna, (fig.) zalog
arrire m. dos, partea dinapoi, (sport) fundas;
arrir, e adj. intirziat, (fig.) inapoiat; m. restanta
arrire-coeur f. curtea din dos
arrire-garde f. ariergarda
arrire-got m. gust lasat de un aliment
arrire-grand-mre f. strabunica
arrire-grand-pre m. strabunic
arrire-pense f. gind ascuns
arrire-petit-fille f. stranepoata
arrire-petit-fils m. stranepot
arrire-petits- enfants: m.pl. stranepoti
arrivage m. sosire (de vapoare, marfuri), marfa sosita
arrive f. sosire
arriver vi. a veni, a sosi (fig.) a parveni;
arriviste m. arivist
arrogance f. aroganta, trufie
arroger (s) vr. a-si aroga, a-si lua (un drept)
arrondir vt. a rotunji
arrondissement m. rotunjire, raion (administrativ)
arrosage m. stropire, stropit
arroser vt. a stropi, a uda
arrosoir m. stropitoare
art m. arta, maiestrie
artre f. artera (si fig.)
arthritisme m. artritism
artichant m. anghinare
article m. articol (si gram.), marfa
articulation f. articulare, articulatie
articuler vt. a articula, a pronunta
artifice m. artificiu, siretic
artificiel, elle adj. artificial
artificieux, euse adj. siret, viclean
artilerie f. artilerie
artilleur m. artilerist
artisan m. mestesugar, (fig.) fauritor
artiste m. adj. (de) artist
artistique adj. artistic
aryen, enne adj.mf. arian
asbeste m. azbest
ascendance f. ascendenta
ascendent, e adj. ascendent; m. autoritate; m.pl. ascendenta
ascenseur m. ascensor
ascension f. ascensiune
ascte m. ascet
aseptique adj. aseptic
asile m. azil, adapost
asperge f. sparanghel
asperger vt. a stropi
asprit f. asprime (si fig.)
asphalte m. asfalt
asphyxie f. asfixie
asphyxier vt. asfixia
aspirant, e adj. (persoana) care aspira
aspirateur m. aspirator
aspiration f. aspirare, aspiratie
aspirer vt. a aspira; vi. a nazui
assagir vt.vr. a (se) cuminti
assaillir vt. a asedia, a ataca
assainir vt. a asana, a purifica
assainissement m. asanare, (fig.) purificare
assaisenner vt. a da gust (mincarii), a condimenta
assant m. asalt
assassin, e adj.m. asasin
assassinat m. asasinat
assassiner vt. a asasina, (fig.) a plictisi
assdemblage m. imbinare, asamblare
asscher vt. a seca
assemble f. adunare
assembler vt. a aduna, a imbina
assener vt. a trage (o lovitura puternica)
assentiment m. consimtamint
asseoir vt.vr. a (se) aseza
assertion f. asertiune
asservir vt. a aservi, a subjuga
asservissement m. subjugare
assesseur m. asesor
assez adj. destul
assidu, e adj. asiduu, zelos
assiduit asiduitate, zel
assig, e adj. mf. asediat
assiger vt. a asedia (fig.) a plictisi
assiette f. farfurie, pozitie
assignation f. (jur.) citatie, alocatie
assigner vt. (jur.) a cita, a aloca, a fixa
assimiler vt. a asimila; vr. a se compara
assis, e adj. asezat, (fig.) slabit; f. fundatie;
assitance f. asistenta, ajutor
assiter vi. a fi de fata; vt. a sprijini, a da ajutor
association f. asociere, asociatie
associer vt.vr. a (se) asocia
assoiff, e adj. insetat (si fig.)
assoler vt. a cultiva in asolamente
assombrir vt.vr. a (se) intuneca (si fig.)
assommer vt. a omori (cu o lovitura puternica),
assommoir m. bita, (fam.) circiuma
assortiment m. asortiment, asortare
assortir vt.vr. a (se) asorta; vt. a aproviziona
assoupir vt.vr. a atipi; vt. (fig.) a alina
assourdir vt. a asurzi, a inabusi (un sunet)
assouvir vt. a potoli
assouvissement m. potolire
assujettir vt. a supune, a constringe, a fixa
assujettissement m. supunere, inrobire, constringere
assumer vt. a-si asuma
assurance f. siguranta, incredere, (ec.) asigurare
assurment adv. (de)sigur, cu singuranta, bineinteles
assurer vt.vr. a (se) asigura
asthnie f. astenie
asthme m. astma
asticoter vt. (fam.) a sicii
astiquage m. lustruire, lustruit
astiquer vt. a lustrui
astre m. astru
astreindre vt. a constringe; vr. a se supune
astringent, e adj. astringent
astuce f. siretenie, viclenie, siretlic
astucieux, euse adj. siret, viclean
asymtrie f. asimetrie
athe adj. mf. ateu
athne m. ateneu
athlte m. atlet
atmosphre f. atmosfera
atoll m. atol
atome m. atom
atomique adj. atomic
atomiseur m. pulverizator
atours m.pl. vesminte, gateala
atout m. atu, avantaj
tre m. vatra
atroce adj. atroce, crud
atrocit f. atrocitate, cruzime
atrophie f. atrofie(re)
attabier (s) vr. a se aseza la masa
attache f. legatura, clema, incheietura, atas; pl. relatii
attachement m. atasament, afectiune
attacher vt. a lega, a da (importanta), vi. a se lipi;
attaque f. atac
attaquer vt. a ataca; vr. (fam.) a se inhama (la o treaba)
attarder vt.vr. a intirzia
atteindre vt.vi. a ajunge, a atinge
atteinte f. lovitura, (fig.) neajuns
attelage m. inhamare, atelaj
atteler vt. a inhama (si fig.)
attendir vt.vr. a (se) fragezi, (fig.) a (se) induiosa
attendre vt. a (se) astepta; vi. a avea nevoie de
attendrissement m. induiosare
attendu prep. dat fiind
attent, e adj. alaturat
attentat m. atentat
attente f. asteptare
attenter vi. a atenta
attentif, ive adj. atent
attention f. atentie
attentisme m. (pol.) tergiversare
attnuation f. atenuare, scadere
attnuer vt. a atenua
atterrer vt. a consterna, (fig.) a zdrobi
atterrir vi. a ateriza, a acosta
atterrissage m. aterizare, acostare
attester vt. a atesta, a lua ca martor
attibuer vt.vr. a (-si) atribui
attidir vt. a incalzi, (fig.) a domoli
attifer vt.vr. a (se) inzorzona
attirail m. instrumentar, (fam.) catrafuse
attirance f. atractie
attirer vt. atrage
attiser vt. a atita (focul) (si fig.)
attisoir m. vatrai
attitude f. atitudine
attraction f. atractie, atragere; pl. (spectacol de) varietat
attrait m. atractie, inclinatie; pl. nuri
attrape f. capcana, pacaleala
attraper vt. a prinde, a capata (o boala), a pacali,
attrayant, e adj. atragator
attribute m. insusire, atribut
attribution f. atribuire, atributie
attrister vt.vr. a (se) intrista
attroupement m. ingramadire
au vezi
aubaine f. chilipir, pleasca
aube f. zori
auberge f. han
aubergine f. patlagica vinata
aubergiste m. hangiu
aucun, e adj.nehot.pron.nehot. nici un(ul); pl. unii
aucunement adv. nicidecum
audace f. indrazneala
audacieux, euse adj. mf. (om) indraznet
au-dedans adv. inauntru
au-dehors adv. in afara
au-dessous adv. dedesubt
au-dessus adv. deasupra
au-devant adv. inaintea, in intimpinarea
audience f. audienta
auditeur, trice mf. ascultator
audition f. audiere, auditie
auditoire m. auditoriu
auge f. copaie, jgheab
augmentation f. marire, sporire
augmenter vt.vi. a (se) mari, a spori
augure m. augur, prevestire
auguste adj. maiestos, august
aujourd'hui adv. astazi
aumne f. pomana
aune m. arin, f. cot (de pinza)
auparavant adv. mai inainte
auprs adv. apropape / ~ de (pe) linga
auquel pron.rel. caruia
aurole f. aureola
auriculaire adj. auricular; m. degetul mic
aurochs / -rok/ m. bour
aurore f. aurora (fig.) zori
auspice m. auspiciu
aussi adv. de asemeni, la fel de; conj. de aceea
aussitt adv. imediat
austre adj. auster
austrit f. austeritate, severitate
australien adj. mf. australian
autant ad. la fel (cu), tot atit
autel m. altar
auteur m. autor
authenticit f. autenticitate
auto f. (fam.) automobil
autobiographie f. autobiografie
autocar m. autocar
autochtone /-tok/ adj.m. autohton
autocrate m. autocrat
autocritique adj. f. autocritic(a)
autodidacte adj.m. autodidact
autographe adj.m. autograf
automate m. automat (si fig.)
automatique adj. automat
automatiser vt. automatiza
automne /-ton/ m. toamna
automobile f. automobile
autoportrait m. autoportret
autorail m. automotor
autoriser vt. a autoriza; vr. a se sprijini pe
autoritaire adj. autoritar
autorit f. autoritate, pl. autoritati
autorization f. autorizatie, autorizare
autosuggestion f. autosugestie
autour adv. imprejur, (fam.) cam, m. erete /
autre adj.nehot.pron.nehot. alt(ul)
autrefois adv. odinioara, altadata
autrement adv. altminteri, astfel, altadata, odinioara
autrichien, enne adj.mf. austriac
autruche f. strut
autrui pron.nehot. altul
auvent m. streasina (la usa, fereastra)
aux vezi
auxiliaire adj. auxiliar
auxquels, auxquelles vezi auquel
avachir (s) vr. a se labarta (fam.) a se molesi
aval m. aval (si fin.)
avalanche f. avalansa
avaler vt. a inghiti (si fig.)
avance f. avans, inaintare, iesind; pl. (fig.) avansuri
avancement m. avansare, inaintare
avancer vt. a intinde (un brat), a grabi, vr. a inainta;
avanie f. ofensa publica
avant prep. inainte, adv. inainte, tirziu,
avantage m. avantaj
avantageux, euse adj. avantajos, care vine bine, fudul
avant-bras m.invar. antebrat
avant-coureur adj.m. (fig.) prevestire
avant-derniere, re adj. mf. penultim
avant-garde f. avangarda
avant-hier adv. alaltaieri
avant-premire f. avampremiera
avant-projet m. anteproiect
avant-propos m.invar. cuvint inainte, prefata
avant-scne f. avanscena
avare adj.mf. zgircit
avarice f. zgircenie
avarier vt. a avaria
avec prep. (impreuna) cu; fata de, in pofida, o data cu
avenant, e adj. placut, amabil; m. clauza
avnement m. venire (la putere)
avenir m. viitor
aventure f. aventura, intimplare
aventureaux, euse adj. aventura
aventurer vt. a risca, vr. a se aventura
aventurier, re mf. aventurier
avenue f. cale
avrer (s) vr. a se vadi
averse f. aversa
aversion f. aversiune
avertir vt. a avertiza
avertissement m. avertisment
aveu m. marturisire, recunoastere
aveuglant, e adj. orbitor
aveugle adj.mf. orb, / en ~ = orbeste
aveuglement m. orbire (si fig.)
aveugler vt. a orbi (si fig.)
aveuglette ( l'~) loc. adv. pe dibuite, (fig.) la nimereala
aviateur, trice mf. aviator
aviation f. aviatie
avide adj. avid
avidit f. aviditate
avilir vt.vr. a (se) deprecia, a (se) injosi
avilissement m. injosire, degradare
aviron m. visla
avis m. parere, aviz, incunostiintare
aviser vt. a aviza, a instiinta, vi. a chibzui;
aviver vt. a inviora, a reimprospata
avoine f. ovaz
avoir vt. aux. a avea, vt. a-i fi, a obtine
avoisinier vt. a se invecina cu
avorter vi. a avorta, (fig.) a da gres
avorton m. avorton, stirpitura
avou m. (un fel de) avocat
avouer vt. a marturisi, a recunoaste
avril m. aprilie
axe m. ax(a)
axer vt. axa
axiome m. axioma
azote m. azot
aztque adj. aztec
azur, e adj. azuriu
azyme adj. (in expr.) pain ~ azima
baba adj. (fam.) uluit B
babeurre m. zer
babil m. trancaneala, ginguri
babiller vi. a trancani
babine f. babina, (fam.) buze
babiole f. jucarica, (fig.) fleac
babord m. babord
babouche f. papuc
babouiner vi. a se maimutari
bac m. bac, pod plutitor
baccalaurat, (fam.) bac(hot): m. bacalaureat
baccarat m. (cristal) bacara
bacchanale f. (fam.) petrecere zgomotoasa, orgie
bacchante f. bacanta, (fig.) femeie desfrinata
bche f. prelata
bachelier, re mf. bacalaureat
bachoter vi. (fam.) a se pregati in pripa (pentru un examen
bachotter vi. (pop.) a trisa
bacille m. bacil
bclage m. treaba data peste cap, rasoleala
bcler vt. a zavori, a da rasol
badaud, e mf. adj. nataflet
badauderie f. nerozie
baderne f. (mar.) impletitura de protectie, (fig.) hodorog
badigeonner vt. a spoi, (med.) a bandaja
badin, e adj. mf. sugubat, f. bagheta, nuia
badinage m. gluma
badiner vi. a glumi
badinerie f. gluma, copilarie
buf m. bou, carne de vaca;
bafouer vt. a batjocori
bafouillage m. (fam.) biiguiala
bafouiller vt. (fam.) a biingui
bfre, bafre f.(pop.) chiolhan
bfrer vt.vi. (pop.) a infuleca
bagage m. bagaj
bagarre f. taraboi, incaierare
bagatelle f. fleac
bagnard m. ocnas
bagne ocna
bagnole f. (pop.) hodoroaga, automobil
bagout m. (fam.) limbutie, logoree
bague f. inel
baguenauder vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri)
baguer vt. a insaila
baguette f. betisor, bagheta
bah ! interj. as !
bahut m. sipet, (arg.) scoala
bahuter vi. (arg.scolar) a face taraboi
bai, e adj. murg; f. golfulet, ochi (la fereastra etc.),
baigner vt.vr. a (se) scalda, vi. a fi cufundat
baigneur, use mf. persoana care se scalda, baies
baignoire f. cada, benoar
bail m. contract de inchiriere
baille f. hirdau, (arg.mar.) apa
billement m. cascat
bailler vt. (inv.) a da
biller vi. a (se) casca, a se intredeschide
bailleur, eresse mf. (inv.) persoana care inchiriaza
billon m. calus
billonnement m. punerea unui calus, (fig.) cenzurare
billonner vt. pune calus
bain vt. baie; pl. localitate balneara
bain-marie m. sistem de incalzire a anumitor preparate
baionette f. baioneta
baisemain m. sarutarea miini
baiser vt. a saruta; m. sarut(are)
baiseur, euse mf. pupacios
baisse f. scadere (a apei, a actiunilor etc.)
baisser vt.vr. a (se) lasa in jos; vi. a scadea, a slabi
bajoue f. falca (la animale), obraz flasc (la oameni)
baklite f. bachelita
balade f. (fam.) hoinareala
balader (se) vr. (fam.) a hoinari, a se plimba
baladin m. saltimbanc
balafre f. cicatrice (pe obraz)
balai m. matura
balance f. balanta, (fig.) cumpana
balancement m. leganare (fig.) sovaiala
balancer vt.vr. a (se) legana; vt. a cintari; vi. a sovai;
balanoire f. leagan, balansoar, (fig.fam.) palavre
balayage m. maturat
balayer vt. a matura (si fig.)
balayeur, euse mf. maturator, f. masina de maturat (strazile)
balayures f.pl. gunoi (adunat la maturat)
balbutiement m. bilbiiala
balbutier vt.vi. a (se) bilbii
balbutieur, euse mf. bilbiit, gingav
baldaquin m. baldachin
baldeuse f. carucior (al negustorilor ambulanti),
baleine f. balena
baleinire f. baleniera
balze adj. (pop.) mare si puternic(fizic.); mf. huiduma
balistique adj. f. balistic (a)
baliverne f. baliverna
ballade f. balada
ballast m. balast
balle f. minge, glont, hoaspa, balot, (pop.) cap
ballerine f. balerina
ballet m. balet
ballon m. balon, minge
ballonnement m. umflare, balonare
ballonner vt. a umfla, a balona
ballot m. balot, (fig.) prostanac
ballottage m. balotaj
ballottement m. hitinare
ballotter vt.vi. a (se) hitina; vt. a face balotaj
balnaire adj. balnear
balocher vi. (pop.) a taia frunza la ciini
balourd, e adj. greoi; mf. tontalau
balourdise f. grosolanie
balsamique adj. calmant
balthasar, balthazar m. (pop.) chiolhan
bambin m. copilas
bambochade f. (fam.) chefulet
bamboche f. paiata, (pop.) chef
bambou m. bambus, (fam.) insolatie
bamboula f. dans al negrilor
ban m. notificare, surgiun, aplauze in cadenta
banaliser vt. a banaliza
banalit f. banalitate
banane f. banana, (fig. pop.) tinichea, medalie
banban adj. mf. (pop.) sont
banc m. banca, banc (de nisip, de pesti etc.)
bancaire adj. bancar
bancal, e, bancroche adj. mf. (persoana) cu picioare strimbe
bandage m. bandaj, legare, pansare
bande f. fisie, banderola, legatura, straif, ceata
bandeau m. legatura (de legat la ochi)
bandelette f. bentita
bander vt. a lega, a bandaja, a incorda un arc;
bandouilire f. banduliera
bank-note f. bancnota
banlieue f. suburbie, mahala
banner vt. a acoperi cu prelata, cu o tenda
banni, e adj. exilat, proscris; (adj.) inlaturat
bannire f. baniera, (pop.) camasa, (fig.) flamura, grupare
bannir vt. a exila, a proscrie, (fig.) a inlatura
banque f. (fig.) banca
banqueroute f. bancruta
banquet m. banchet
banqueter vi. a benchetui
banquette f. bancheta
banquier f. bancher
banquise f. banchiza
banuissement m. exilare, proscriere, (fig.) inlaturare
baptme m. botez
baptiser vt. a boteza
baptismal, e adj. de botez
baquet m. hirdau
baragouin m. (fam.) vorbarie stilcita, bolboroseala
baragouiner vt. vi. a vorbi stilcit, a bolborosi
baraque f. baraca
baraquement m. baracament
baraterie f. (mar.) frauda, hotie
baratin m.(pop.) vorbe mincinoase, gogosi
baratte f. putina
barbant, e adj. (pop.) pisalog, insistent
barbare adj. mf. barbar, salbatic, (om) necivilizat,
barbe f. barba, (pop.) plictiseala
barbeau m. mreana, albastren (pop.) sustinator
barbel, e adj. ghimpat
barber vt.vr. a (se) plictisi
barbiche f. barbuta
barbier m. barbier
barbon m. mos, uncheas
barbotage m. balaceala, (pop.) furt
barboter vi. a se balaci, a balmaji, (pop.) a fura
barbouillage, barbouillis - m. mizgaleala, (fig.) balmajeala
barbouiller vt. a mizgali, a pata (un caiet, o carte)
barbu, e adj. barbos; f. calcan, mic
bard m. targa (pentru transportat materiale)
barde m. bard, f. feliuta de slanina
bardeau m. sindrila
barder vt. a transporta materiale cu targa,
barme m. barem
barge f. slep
barguignage m. codeala
barguigner vi. a se codi
baril m. butoias
barileur m. dogar
barioler vt. a impestrita
baromtre m. barometru
baron, onne mf. baron
baroque adj. m. (stil) baroc
barouf, baroufle m. (pop.) zarva, taraboi
barque f. barca
barrage m. baraj
barre f. bara, drug
barreau m. vergea, barou
barrer vt. a bara, a taia, a inchide;
barrette f. (un fel de) boneta, brosa lunga
barricade f. baricada
barricader vt.vr. a (se) baricada
barrire f. bariera
barrique f. butoi
barrir vi. (despre elefant, rinocer) a mugi
baryton m. bariton
baryum /-om/ m. bariu
bas m. ciorap
bas, basse adj. ascund, scazut, josnic; adv. jos, incet;
basalte m. bazalt
basan, e adj. bronzat
bas-bleu m. scriitoare pedanta
basculer vi. a se legana; vt.vi. a (se) rasturna
base f. baza (si chim.) temelie
baser vt.vr. a (se) baza
bas-fond m. teren scufundat, prag (de mare);
basilic m. busuioc, sarpe legendat
basilique f. bazilica
basque f. pulpana; adj. mf. basc
bas-relief m. basorelief
basse-cour f. curte de pasari, oratanii
bassesse f. josnic
bassin m. lighean, bazin
bassine f. lighean cu toarte
bassinet m. lighenus, bazinet
bastonnade f. chelfaneala
bas-ventre m. vintre
bt m. samar
bataclan m. (fam.) calabalic
bataille f. batalie
batailler vi. a se bate, (fig.) a polemiza
bataillon m. batalion
btard, e adj. mf. bastard; f. scriere bastarda
bateau m. nava
bateler vt. a transporta cu vaporul; vi. a face ghidusii
bateleur, euse mf. mascarici
batelier, re mf. barcagiu
bter vt. a pune samarul
bathyscaphe m. batiscaf
btiment m. cladire
btir vt. a construi, a insaila
btisse f. zidarie, constructie
btisseur m. constructor
bton m. baston, bita, batou
btonner vt. a ciomagi, a sterge un (text)
batraciens m.pl. batracieni
battage m. batut (al laptelui etc.), treierat
battant m. limba (de clopot), canat, adj.
batte f. mai, scindura de spalat rufe, batere, amestecat
battement m. bataie (a inimii, de aripa etc.)
batterie f. baterie
batteur, euse mf. treierator; f. batoza, m. bataus
batteuse
battre vt. a bate, a lovi, a scutura (un flacon),
battu, e adj. batut, batatorit (si fig.);
baudet m. magar, (fig.) dobitoc
baudruche f. basica (de oaie etc.), tipla
bauge f. birlog (de mistret), vizuina (de veverita),
baume m. balsam
bauxite f. bauxita
bavard, e adj. mf. vorbaret
bavardage m. vorbarie, sporovaiala
bavarder vi. a sporovai
bave f. bale
baver vi. a-i curge bale
bavette, bavoir m. barbita (pentru copii)
baveux, euse adj. balos
bayadre f. baladera
bayer vi. a sta gura-casca
bazar m. bazar (si fig.)
bazarder vt. (pop.) a vinde de urgenta
bant, e adj. larg deschis, (fig.) uluit, stupefiat
bat, e adj. linistit, bisericos, (peior.) prostesc
beau (bel), beile adj. frumos
beaucoup adv. mult
beau-fils m. fiu vitreg, ginere
beau-frre m. frate vitreg, cumnat
beau-pre m. tata vitreg, socru
beaut f. frumusete
beaux-arts m.pl. belle-arte
beaux-parents m.pl. parinti vitregi, socri
bb m. prunc
bec m. plisc (si fig.) (fam.) bot, gura
bcan f. (fam.) bicicleta
bcarre m. becar
bcasse f. becata
bec-de-livre m. buza de iepure
bchage m. sapare, sapat
bche f. cazarma
bcher vt. a scapa, (pop.) a forfeca (pe cineva)
bcheur, euse mf. (pop.) birfitor, fudul
bcot m. (fam.) pupic
bcoter vt. (fam.) a pupa
becqueter vt. a da cu ciocul, a ciuguli (si fig.)
bedaine f. (fam.) burduhan
bedeau m. paraclisier, om de serviciu (la o universitate)
bedonner vi. (fam.) a face burta
be adj. f. cascata
bgayer vi. a se bilbii, a gingavi
bgniement m. bilbiiala, gingavit
bgue adj. mf. bilbiit, gingav
bgueter vi. (despre capre) a behai
bguin m. scufita (fig.fam.) dragoste trecatoare
beige adj. bej
beigne f. (fam.) scatoalca
beitt adv. curind
bjaune m. pui (de vrabie etc.), (fig.) boboc
blement m. behait
bler vi. a behai
belette f. nevastuica
belge adj. mf. belgian
beliadone f. beladona
blier m. berbec (si inv.mil)
blire f. talanga, belciug
bltre m. golan
belltre adj. mf. increzut datorita frumusetii sale,
belle-fille f. fica vitrega, nora
bellement adv. fara sovaiala, fara mofturi; interj.
belle-mre f. mama vitrega, soacra
belles-lettres f.pl. beletristica
belle-soeur f. sora vitrega, cumnata
belligrant, e adj. mf. beligerant
belliqueux, euse adj. razboinic
bellot, otte adj. frumusel
belluaire m. imblinzitor (de fiare)
belvdre m. foisor
bndiction f. binecuvintare
bnfice m. beneficiu
bnficier vi. a beneficia
bent adj. m. nataflet
bnin, igne adj. blind, (med.) benign
bnir vt. a binecuvinta
benjamin m. prislea
benne f. vagonet ( de mina), bena
benot, e adj. (inv.) blind
benzine f. benzen
bquele f. (fam.) fatarnicia
bquille f. cirja
bercail m. tirla, (fig.) casa parinteasca
berceau m. leagan
bercement m. leganat, leganare
bercer vt. a legana (si fig.)
berceuse f. cintec de leagan
bret m. bereta
berge f. mal abrupt
berger, re mf. pastor, f. fotoliu incapator
bergerie f. stina, (lit.) pastorala
berine f. pierdere vremelnica a vederii
berne f. aruncare in sus (cu o patura)
berner vt. a arunca in sus (cu o patura), a insela
bryl m. beril
besace f. traista
besacler, re mf. cersetor
besoaneaux, euse adj. mf. nevoias
besogne f. treaba
besoin m. nevoie
bestiaux m.pl. btail m. vite
bestiole f. ginganie
bte f. animal, bestie; adj. prost
btise f. prostie, fleac
betterave f. sfecla (de zahar)
beuglant m. (pop.) santan
beuglante f. (pop.) slagar
beuglement m. muget, zbierat (al unui cintaret)
beugler vi. a mugi, a zbiera (cintind)
beurre m. unt
beurrer vt. a unge cu unt
beurrier, re adj. untos; m. untiera
bvue f. gogomanie
bey m. bei
biais m. directie oblica, (fig.) ocolis; adj. piezis
biaiser vi. a merge piezis (fig.) a o lua pe ocolite
bibelet m. bibelou
bible f. biblie
bibliographie f. bibliografie
bibliophile m. bibliofil
bibliothcaire m. bibliotecar
bibliothque f. biblioteca
bicphale adj. m. (animal) bicefal
biceps /-seps/ adj.m. biceps
biche f. caprioara
bichonner vt. dichisi, a dezmierda; vr. a se cirlionta
bicoque f. maghernita
bicyclette f. bicicleta
bidet m. calut, bideu
bidonville m. cartier de maghernite
bief m. scoc, bief
bielle f. biela
bien m. bine(le), bun, avere; adv. bine, mult (mai),
bien-tre m. bunastare
bienfaisance f. binefacere
bienfaisant, e adj. binefacator
bienfait m. binefacere
bienfaiteur, trice mf. binefacator
bien-fond m. temeinicie
biensant, e adj. cuvincios
bienveillant, e adj. binevoitor
bienvenu, e adj. mf. (oaspete) benevenit;
bire f. bere, cosciug
biffer vt. a sterge (cu creionul etc.)
bifurcation f. bifurcare, bifurcatie
bifurquer vt.vi.vr. a (se) bifurca
bigame adj. mf. bigam
bigarr, e adj. baltat
bigarreau m. cireasa pietroasa
bigarrer vt. a impestrita
bigarrure f. aspect pestrit (si fig.)
bigle adj. mf. sasiu
bigot, e mf.adj. bigot
bigoudi m. bigudiu
bijou m. bijuterie
bijouterie f. magazin de bijuterii
bijoutier, re mf. bijutier
bilan m. bilant
bilboquet m. (un fel de) hopamitica
bile f. fiere, (fig.) minie
billard m. biliard
bille f. bila, (pop.) cap
billebaude f. (in expr.) la ~ alandala
billet m. bilet
billion m. bilion
billot m. butuc
binage m. prasila, prasire
biner vt. a prasi
binette f. sapaliga (fam.) mutra
binocle m. lornion
binme m. binom
biographie f. biografie
biologiste m. biolog
biophysique f. biofizica
bioxyde m. bioxid
bipde adj.mf. biped
birbasse f. (arg.) babatie
birbe m. (arg.) bosorog
bis, e adj. cenusiu; adv.m. bis
bisaieul, e mf. strabunic
bisbille f. (fam.) ciondaneala
biscornu, e adj. de forma neregulata, (fig.) straniu
biscotte f. piscot, pesmet
biscuit m. biscuit, portelan nesmaltuit
biscuiterie f. fabrica de biscuiti
bise f. crivat, (fam.) sarut
biseau m. margine (a oglinzii etc.), taiata oblic
bismuth /-mut/ m. bismut
bison m. bizon
bissac m. traista
bissectrice f. bisectoare
bisser vt. bisa
bistouri m. bisturiu
bistre adj.invar.m. (culoarea) brun-inchis
bistrot m. (pop.) crismar, circiumioara, bistrou
bitume m. bitum
bivouac m. bivuac
bizarre adj. bizar
bizarrerie f. bizarerie
blafard, e adj. alburiu, palid
blague f. punga pentru tutun, gluma
blaguer vi. a glumi; vt. a ironiza
blagueur, euse adj. mf. (om) glumet, mucalit
blair m. (pop)
blaireau m. bursuc, pamatuf (de barbierit), pensula
blme m. dezaprobare
blmer vt. a dezaproba
blanc, blanche adj. alb, (fig.) nevinovat; m. culoarea alba,
blanc-bec m. boboc, incepator
blanchtre adj. alburiu
blancheur f. albeata, (fig.) neprihanire
blanchir vt. a inalbi, a spala (rufe), (fig.) a dezvinovati
blanchissage m. spalat (al rufelor)
blanchisserie f. spalatorie
blanchisseuse f. spalatoreasa
blanc-seing m. hirtie semnata in alb
blandices f.pl. nuri
blanquette f. ciulama
blasement m. blazare
blaser vt. a blaza
blason m. blazon
blasphme m. hulire, blestem
blasphmer vt.vi. a huli, a blestema
blatte f. libarca. gindac
blazan, e adj. (despre cai) pintenog
bl m. griu
blme adj. foarte palid
blmir vi. a pali
blende f. blenda
blennorragie f. blenoragie
blser vi. a vorbi peltic
bless, e adj. mf. ranit, (fig.) (om) jignit
blesser vt.vr. a (se) rani; vt. a supara, a jigni
blessure f. rana, (fig.) jignire
blet, ette adj. rascopt
bleu, e adj. albastru; m. (culoarea) albastru, albastreala
bleutre adj. albastrui
bleuet, bluet m. albastrea
bleuir vt. vi. a (se) invineti (de frig)
bleut, e adj. albastru
bleuter vt. a albastri
blindage m. blindare, blindaj
blinder bt. blinda
bloc m. bloc, (fam.) inchisoare
blockbouler vt. (fam.) a trinti (la examen),
blockhaus m.invar. cazemata
bloc-notes m. carnetel
blocus /-kuss/ m. blocada
blond, e adj.mf. blonda; f. (un fel de) dantela
blondir vi. a deveni galben; vt. a rumeni (in grasime)
bloquer vt. a bloca
blottir (se) vr. a se ghemui, a se cuibari
blouse f. bluza
blouser vt. (fig.fam.) a pacali; vr. a gresi,
blue-jean /blou- djinn/: m. pantaloni strimti de doc
bluette f. scinteie (fig.) foc de paie,
bluff /bleuf/ m. (angl.) bluf
bluter vt. a cerne (faina)
bobard m. (fam.) minciuna, gogoasa
bobche f. talger (de sfesnic)
bobine f. mosor, bobina (pop.) mutra caraghioasa
bobo m. (fam.) buba
bocage m. cring, desis
bocal m. borcan
boche adj.m. (peior.) neamt
bock m. tap (de bere)
bohme mf. boem, f. boema (literara etc.)
boire vt. a bea, (despre hirtie) a suge; m. baut(ul)
bois m. lemn, padure, coarne
bois, e adj. impadurit
boiser vt. a impaduri, a captusi cu lemn
boisseau m. oboroc (pentru masurat cereale)
boisselerie f. dogarie, obiecte lucrate de dogar
boisson f. bautura
bote f. cutie, (fam.) local (de noapte)
boiteaux, euse adj. mf. schiop
boter vi. a schiopata
bol m. castronas, bol. cocolos
bolchevik mf. bolsevic
bolchevique adj. bolsevic
bolro m. bolerou
bolet m. minatirca
bolide m. bolid
bombance f. chiolhan
bombardier vt. a bombarda, (fig.) a numi deodata(intr-un post
bombe f. bomba (pop.) chef
bomber vt.vi. a (se) bomba
bon, bonne adj. bun; adv. bine; m. partea buna, bon;
bonasse adj. bleg
bonbon m. bomboana
bonbonnire f. bomboniera
bond m. salt
bonde f. cep
bond, e adj. plin, intesat, ticsit
bondir vi. a sari
bonheur m. fericire
bonhomie f. cumsecadenie
bonhomme m. om cumsecade, unchias, omulet; adj. blajin
boni m. beneficiu
bonifier vt. a imbunatatii (un teren), vr. a se ameliora
boniment m. reclama desantata
bonjour m. buna ziua
bonnet m. boneta, scufie, ciur (la rumegatoare)
bonneterie f. industrie de tricotaje, comert cu tricotaje
bonsoir m. buna seara
bont f. bunatate; pl. amabilitati
boom /boum/ m. (ec.) avint
bord m. margine, bor (la o palarie); tarm, bordura
bordage m. bordare, tivire
border vt. a tivi, (despre un vas) a trece pe linga tarm
bordereau m. borderou
bore m. (chim.) bor
borgne adj.mf. (fig.) (loc) prost intretinut, suspect
borne f. borna (si electr.), limita
born, e adj. marginit
borner vt. a margini
bosquet m. tufis
bosse f. cocoasa, ridicatura (de teren), (fig)inclinatie
bosseler vt. a lucra in relief (un vas de metal),
bosser vt. (pop.) a trudi
bossu, e mf. adj. cocosat
bot, e adj. (despre picior, mina) inchircit
botanique adj.f. botanic(a)
botaniste mf. botanist
botte f. cizma, legatura (de marar etc.),
botteler vt. a stringe (intr-o legatura), a inmanunchia
botter vt. a incalta cu cizme
bottier m. cizmar
bottine f. gheata
boucan m. (fam.) taraboi, zarva
bouchage m. astupare
bouche f. gaura, deschizatura; pl. gura (a unui fluviu)
bouche f. inghititura
boucher vt. a astupa; m. macelar (si fig.)
boucherie f. macelarie, (fig.) macel
bouchon m. dop, circiuma, somiog
boucle f. catarama, bucla, meandra (a unei ape)
boucler vt. a incatarama, a bucla,
bouclier m. scut (si fig.)
bouddhisme m. budism
bouder vi. a sta imbufnat; vt. a face mutre (cuiva)
bouderie f. imbufnare
boudin m. clatabos
boudin, e adj. (fam.) imbracat cu haine strimte
boudoir m. budoar
boue f. noroi (si fig.), namol, m. tap, barbuta
boue f. geamandura
boueux, ense adj. noroios
bouffe f. suflu (de aer), rotocol (de fum),
bouffer vi. a se umfla; vt. (pop.) a hali
bouffi, e adj. buhait
bouffissure f. buhaiala
bouffon, onne adj. comic; m. bufon
bouffonnerie f. caraghioslic, bufonerie
bouge m. casa murdara, cocioaba
bougeoir m. sfesnic cu toarta
bouger vt.vi. a (se) misca
bougie f. luminare, bujie
bougonner vi. a mormai
bougre, esse mf. (pop) tip
bougrement adv. (pop.) grozav de
bouillant, e adj. clocotit, (fig.) clocotitor
bouilleur m. povarna, velinta
bouilli m. rasol
bouillie f. terci
bouillir vi. a fierbe (si fig.)
bouilloire f. vas (pentru fiert apa)
bouillon m. supa, clocot, basicuta;
bouillonner vi. a da in clocot
bouillotte f. termofor
boulanger, re mf. brutar
boulangerie f. brutarie
boule f. bula, bulgare, (pop.) capatina
bouleau m. mesteacan
bouler vi. a se rostogoli
boulet m. ghiulea
boulette f. bula mica, cocolos (de carne, de paste etc.),
boulevard m. bulevard
bouleversant, e adj. tulburator
bouleverser vt. a ravasi (si fig.)
boulier m. (un fel) de abac
boulingrin m. peluza
boulon m. bulon
boulot, ette adj.mf. grasun; m. (pop.) munca
bouquer vi. (fig.) a constringe (la ceva)
bouquet m. buchet, (la vin) aroma
bouquetire f. florareasa, buchetiera
bouquin m. carte veche, tap batrin, iepure mascul
bouquiner vi. a cerceta carti vechi, (arg. acolar) a citi
bouquiniste m. anticar
bourbe f. mocirla (si fig.)
bourbeux, euse adj. mocirlos
bourbier m. smirc, (fig.) afacere proasta
bourbillon m. virf (al unui furuncul)
bourdalou m. panglica (de palarie)
bourde f. (fam.) minciuna gogonata
bourdon m. toiag, bondar
bourdonnement m. zumzet, zbirniit
bourdonner vi. a zumzai, a zbirnii
bourg m. tirg
bourgade f. tirgusor
bourgeois, e mf. burghez
bourgeoisie f. burghezie
bourgeon m. mugure, cos (pe fata)
bourgeonner vi. a inmuguri, a fi plin de cosuri
bourlinguer vi. (fig.pop.) a se speti muncind, a calatori mult
bourrade f. lovitura brusca, (fig.) cuvinte aspre
bourrasque f. vijelie scurta, (fig.) val de furie
bourre f. cilti, fultuiala, (fig.) umplutura
bourreau m. calau
bourrlement m. durere chinuitoare, chin
bourrelet m. sul (de pus la ferestre etc.)
bourrelier m. selar
bourrer vt. a umple (cu cilti), a indopa,
bourriche f. cos (pentru peste)
bourrique f. magarita, (fig.) dobitoc
bourriquet m. magarus
bourru, e adj.mf. (om) ursuz
bourse f. punga (de bani), bursa (si fin.)
boursier, re mf. bursier, jucator la bursa, adj. de bursa
boursoufler vt.vr. a (se) umfla
boursouflure f. umflatura, (fig.) emfaza
bousculade f. inghesuiala, imbulzeala
bousculer vt.vr. a (se) inghesui; vt. a rasturna,
bouse f. balega
boussole f. busola
bout m. capat, virf, bucatica
boutade f. vorba de spirit muscatoare
bouteille f. sticla, butelie
boutique f. pravalie
boutiquier, re mf. mic negustor, pravalias
boutoir m. rit (de mistret)
bouton m. boboc (de floare), cos (pe fata), buton
boutonner vi. a imboboci; vi. a imbumba (nasturi)
boutonnire f. butoniera
bouture f. butas
bouverie f. staul (pentru boi)
bouvier m. vacar, (fig.) necioplit
bouvillom m. juncan
bouvreuil m. (ornit.) botgros
bovin, e adj. bovin
bovins, bovins m.pl. bovine
box m. boxa (de grajd)
boxe f. box
boxer vi. a boxa
boxeur m. boxer
boyard, board m. boier
boyau m. mat, furtun, transee (in zigzag),
boycottage m. boicotare, boicot
boycotter vt. a boicota
brabant m. plug intorcator
bracelet m. bratara
braconnage m. braconaj
braconnier, re m. braconier
braguette f. slit (la pantaloni)
braie f. (inv.) scutec; pl. (inv.) nadragi
braillard, e brailleur, euse: adj. mf. zurbagiu
brailler vi. a zbiera
braiment m. zbierat (al magarului)
braire vi. (despre magar) a zbiera
braise f. jeratic
braiser vt. a frige la foc domol
brame, brament m. boncaluit (al cerbului)
bramer vi. (despre cerbi) a boncalui
brancard m. targa, huluba
brancardier m. brancardier
branchage m. ramuris, gramada de craci
branche f. ramura, brat (al unui fluviu); bransa
branchement m. bransament
branchies f.pl. branhii
brandir vt. a agita in aer (o sabie etc.)
brandon m. somoiog aprins, lemn care arde
branle m. oscilare (fig.) impuls
branler vt.vi. a (se) clatina
branque m. (un fel de) ciine de vinatoare;
branquer vt. a atinti (privirea etc.); vi. a lua virajul
bras m. brat (si fig.)
braser vt. a suda (doua piese metalice)
brasier m. jar, carbuni aprinsi
brasiller vi. (despre mare) a scinteia;
brassage m. brasaj (fig.) amestec
brasse f. masura de lungime, stil de inot
brasse f. un brat de
brasser vt. a prepara (bere), a rascoli (amestecind)
brasserie f. berarie
brasseur m. berar
bravache m. fanfaron
bravade adj.m. viteaz; adj. cumsecade
braver vt. a infrunta, a brava
bravo ! interj.,m. bravo
bravoure f. vitejie
brebis f. oaie
brche f. spartura
brchet m. iades
bredouillage, bredouillement: m. biiguiala
bredouille f. mart (la table)
bredouiller vi. a bingui, vt. a ingaima
bref, ve adj. scurt, concis; adv. pe scurt
breloque f. breloc
brme f. platica
brsiller vt. a vopsi cu bacan, a pulveriza
bretelle f. bretea
bretteur m. spadasin
breuvage m. bautura
breveter vt. a breveta
brviaire m. breviar
bribe f. firimituri, ramasite
bric--brac m.invar. (magazin cu) marfuri de ocazie
bricole f. chinga, curea (a hamalului),
bricoler vi. (fam.) a-si cistiga existenta prin meserii
bricoleur, euse mf. peroana care practica meserii variate
bride f. friu, brida
bridgeur, euse mf. jucator de bridge
brivet f. concizie
brigand m. tilhar
brigandage m. tilharie
brigue f. intriga
brillamment adv. (in mod) stralucit
brillant, e adj. stralucit; m. stralucire, briliant
briller vi. a straluci (si fig.)
brimade f. renghi (jucat nou-venitilor)
brimbaler vt. balangani
brimborion m. fleac
brimer vt. a juca un renghi
brin m. fir (de iarba etc.), (fig.) pic
brinder vt. a pune friu (unui cal), (fig.) a infrina
brindille f. ramurica
bringue f. (pop.) chef, destrabalare
brioche f. brisca, cozonac, (fig.fam.) gafa
brique f. caramida
briquet m. bricheta (pentru tigari)
briquetier m. caramidar
briquette f. bricheta (de carbune)
bris m. spargere
brise f. briza
brise-glace m.invar. spargator de gheata
briser vt. a sparge, a rupe, (fig.) a fringe;
briseur, euse mf. spargator
brisure f. spartura
britannique adj. britanic
broc m. cana
brocanter vi. a face comert (cu curiozitati, antichitati etc
brocard m. (fam.) batjocura
broche f. frigare, brosa, fus; pl.(vin.) colti de mistret
brocher vt. a tese cu fir (o stofa), a brosa (un volum),
brochet m. stiuca
brochette f. frigaruie
brochure f. brosare, brosura
brodequin m. bocanc
broder vt. a broda (si fig.)
broie f. melita
brome m. brom
bronche f. bronhie
broncher vi. a se poticni, (fig.) a gresi
bronssage m. periere
bront m. lastar
bronze m. bronz
bronzer vt. (despre soare) a bronza
brosse f. perie, pensula
brosser vt. a peria, a picta la repezeala,
brou m. coaja (de nuca)
brouette f. roaba (pentru transport)
brouhaha m. harmalaie
brouillamini m. (fam.) confuzie
brouillard m. ceata
brouille f. vrajba, cearta
brouiller vt. a amesteca, a invrjbi, a bruia;
brouillon, onne adj. mf. zapacit; m. ciorna
brouillonner vt. a scrie repede, a mizgali
broussailles f.pl. maracini
brousse f. hatis, sihla
brouter vt. a paste
broutille f. vreasc, (fig.) bagatela
broyer vt. a macina
bru f. nora
bruine f. burnita
bruiner v.impers. a burnita
bruire vi. a fosni, a fremata
bruissement m. fosnet, freamat
bruit m. zgomotos, zvon
brlage m. ardere
brlant, e adj. arzator (si fig.)
brl, e adj. ars, bronzat, (fam.despre oameni) demascat;
brle-pourpoint () loc. adv. pe neasteptate
brler vt. a arde, (despre ardei etc.) a pisca;
brlet m. nava incendiatoare,
brlure f. arsura
brume f. negura, ceata groasa, (fig.) melancolic
brumeux, euse adj. negros, cetos
brun, e adj. mf. bru(et)
brunir vt. (despre sare) a innegri,
brunissoir m. instrument pentru lustruit metale
brusque adj. brusc, aspru
brusquer vt. a brusca
brusquerie f. bruschete
brut, e adj. f. brut(a)
brutaliser vt. a brutaliza
brutalit f. brutalitate
bruyamment adv. (in mod) zgomotos
bruyant, e adj. zgomotos
bruyre f. balarie
buanderie f. spalatorie
bubon m. gilca
buccal, e bucal
bche f. buturuga, (fig.) dobitoc
bcher m. rug; vt.(pop.) a ciomagi,
bcheron m. taietor de lemne
bcheur, euse mf. (fam.) (om) truditor, (om) zelos
bucolique adj. bucolic
budget m. buget
buee f. abur (depus pe geam)
buffet m. bufet, (pop.) stomac
buffetier, re mf. bufetier
buffle m. bivol
buffletin m. malac
bufflonne f. bivolita
buire f. cana (de metal)
buis m. (bot.) merisor
buisson m. tufis
buissonnier, re adj. care sta in tufis
bulbe m. bulb (si anat.)
bulgare adj. bulgar, bulgaresc, mf. bulgar
bulldozer m. buldozer
bulle f. basica (de aer), bula (papala), pecete
bulletin m. buletin
bulleux, euse adj. basicat
bure f. dimie, put (de mina)
bureau m. birou
bureaucrate m. birocrat
bureaucratique adj. birocratic
burin m. instrument pentru gravat
buriner vt. a grava, (pop.) a trudi neincetat
burlesque adj.,m. (genul) burlesc
burnous m. burnuz
buse m. balena (pentru corset)
buse f. (un fel de) soim, (fig.) netot, scoc (de moara)
busqu, e adj. coroiat, incovoiat
busquer vt.a pune balene(la un corset),a incovoia, a curba
buste m. bust
but m. scop (sport) gol
but, e adj. (fig.) incapatinat
buter vi. a se sprijini, a se impiedica, a tinde;
butifolage m. zburdalnicie, zbintuiala
butifoler vi. a face zburdalnicii
butin m. prada (luata de la inamic)
butiner vi.vt. a lua prada, a stringe provizii
butoir m. (ferov.) tampon
butte f. movila
butteur, buttoir m. rarita
butyrique adj. butiric
buvable adj. potabil
buvard adj. m. (hirtie) sugativa
buverie f. chef
buvetier, re mf. persoana care tine un bufet cu racoritoare
buvette f. chisc cu racoritoare
buveur, euse mf. bautor
buvoter vi. a sorbi
byzantin, e adj.mf. (locuitor) din Bizant
a pron. dem. (fam.) asta C
adv. aici; interj. hai(de)!
cabale f. cabala (si fig.)
cabane f. coliba, cabana
cabanon m. coliba mica, celula (pentru nebunii furiosi).
cabaret m. circiuma, cabaret.
cabaretier, re m. f. circiumar.
cabas m. cos (de papura).
cabinet m. cabinet, birou, guvern; pl. closet.
cble m. cablu.
cbler vt. a face un cablu, a telegrafia (prin cablu).
caboche f. (fam.) scafirlie, cui cu maciulia lata.
cabosse f. vinataie, cucui, fructul arborelui de cacao.
cabot m. (fam.) potaie.
cabotin, e m.f. cabotin.
caboulot m. boxa (pentru cai), (pop.) taverna.
cabrer (se) vr. a se cabra, (fig.) a se revolta.
cabriole f. salt sprinten (al calului)
cabriolet m. cabrioleta.
cacaoyer, cacaotier m. arbore de cacao.
cacarder vi. a gigii.
cachalot m. casalot.
cachater vt. a pecetlui, a lipi (o scrisoare)
cache f. ascunzatoare.
cache-cache m. (jocul) de-a v-ati ascunselea.
cachemire m. casmir.
cache-nez m. invar. fular
cacher vt. vr. a (se) ascunde
cachet m. pecete, nota originala, caseta, bon de plata
cachette f.ascunzatoare
cachot m. carcera
cachotterie f. (fam.) secret (facut dintr-un fleac).
cachottier, -re adj. misterios; m.f.persoana care umbla cu mistere
cacophonie f. cacofonie
cactus, cactier m. cactus
cadavreux, euse, adj. cadaveric
cadavrique adj. cadaveric
cadavre m. cadavru
cadeau m. dar
cadenas m. lacat
cadenasser vt. a incuia (cu un lacat).
cadence f. cadenta, ritm
cadencer vt. a cadenta, a ritma
cadet, ete adj. mai tinar, (fig.) mai neisemnat; m.f. mezin;
cadinal, e adj., m. cardinal
cadmium /-om'/ m. cadmiu
cadre m. cadru, rama, ambianta; pl. cadre
cadrer vi. a cadra, a se potrivi
caduc, uque adj. caduc
clentrs /s-lan-/ m.pl. celenterate
cur m. inima (si fig.), (la cartile de joc) cupa,
caf()ier m. arbore de cafea
cafard, e adj. (fam.) ipocrit; m. libarca, (fig.fam) plictis
caf m. (bob de) cafea, cafenea; adj. invar. cafeniu
cafetire f. vas (pentru facut cafea)
cage f. colivie, cusca, (fig.fam.) puscarie
cageot m. lada cu plasa (pentru transportul pasarilor,
cagnard, e adj., m.f. (fam.) puturos
cagneux, euse adj. m.f. (persoana) cu picioare in X
cagot, e adj., m.f. ipocrit
cagoule f. cagula, gluga
cahier m. caiet
cahin-caha loc. adv. tiris-grapis
cahot m. hurducatura, (fig.) hop
cahoter vi. a fi hurducat; vt. a zdruncina
cahute f. coliba mica , bordei
caille f. prepelita
caill m. caseina, lapte covasit
cailler vt. a inchega, a coagula
caillette f. cheag (al rumegatoarelor), palavragioaica
caillot m. cheag (de singe)
caillou m. pietricica
cailloutis m. pietris, presarare de pietris
caisse f. lada, casa (de bani), toba, caroserie
caissier, re m.f. casier
cajoler vt. a maguli, a alinta
cajolerie f. magulire, alintare
calamit f. calamitate
calandre f. calandru, ciocirlan
calcaire adj. calcaros; m. calcar
calciner vt. a calcina
calcium /-om / m. calciu
calculateur, trice adj. calculat; m.f. calculator
calculer vt. a calcula
cale f. pana (de lemn), cala
cal adj. (fam) toba (de carte)
calebasse f. (bot.) tigva
calche f. caleasca
caleon m. izmana
calembour m. calambur
calendrier m. calendar
calepin m. carnetel (pentru notat), maculator
caler vt.a propti cu o pana(de lemn); vi.a se opri brusc
calfater vt. a calafatui
calfeutrer vt. a astupa (o crapatura);
calibre m. calibru, (fig.) soi
calice m. caliciu
califourchon ( loc.adv. calare (pe un scaun etc.)
caligraphie f. caligrafie
clin, e adj.m.f. (om) dragastos, (persoana) care dezmiarda
clinerie f. dezmierdare
calleux, euse adj. (despre miini) batatorit, (anat.) calos
calmaeu m. (fig.) lucrare literara plata, piatra fina
calmant adj.m. calmant
calme adj.m. calm
calmer vt.vr. a (se) calma
calomniateur, trice m.f.adj. calomniator
calomnier vt. a calomnia
calorifre m. calorifer
calot m. (fam.) chipiu (politienesc)
calotte f. calota, tichie, bolta (a cerului),
calque m. calc, copie servila
calquer vt. a calchia, a imita fidel
calvaire m. calvar
calville m. mar cretesc
camarade m. tovaras, camarad, coleg
camaraderie f. tovarasie, camaraderie
cambrer vt. a arcui
cambrioler vt. a face o spargere
cambrioleur, euse m.f. spargator
cambrure f. arcuire
cambuse f. (mar.) magazie pentru provizii
camlia m. camelie
camelot m. vinzator ambulant
camelote f. marfa de duzina
camionnette f. camioneta
camionneur m. camionagiu
camisole f. camizol
camomille f. musetel
camoufler vt. a camufla
camp m. tabara, lagar
campagnard, e adj. taranesc, rustic; m.f. taran
campagne f. cimo(ie), asezare rustica, campanie
campanile m. campanila, clopotnita
campement m. campament, tabara
camper vi. a campa; vt. a instala (o tabara),
camphre m. camfor
camus, e adj. cirn
canaille f. canalie, gloata
canaillerie f. mirsavie
canalisation f. canalizare
canaliser vt. a canaliza
canap m. canapea
canard m. rata, stire mincinoasa, nota stridenta
canarder vt. a trage cu arma (dintr-o ascunzatoare);
canari m. canar
cancan m. birfa, (un fel de) dans
cancaner vi. a macai, (fam.) a birfi
cancre m. crab, (fam.) elev lenes
candeur f. candoare
candi adj. m. (despre zahar) candel
candir (se) vr. (despre zahar) a se cristaliza
cane f. rata
caner vi. (pop.) a da inapoi (in fata unei primejdii)
caneton m. boboc de rata
canette f. ratusca, sticla (pentru bere), cilindru
canevas m. canava, (top.) canevas
canicule f. arsita
canif m. briceag
canin,e adj. ciinesc; adj. f. (dinte) canin
caniveau m. jgheab (de piatra)
canne f. tresrie, baston
cannelle f. canea, scortisoara
cannelure f. canelura
cannette f. canea
cannlbale adj. m.f. canibal
canon m. tun, teava a unei arme, (bis.) canon, chin
canonique adj. canonic
canonnade f. canonada
canonner vt. a trage cu tunul
canonnier m. tunar
canot m. barca
canotage m. canotaj
canoter vi. a vislii
canotier m. vislas, palarie (cu boruri drepte)
cantaloup /-lou m. cantalup
cantate f. cantata
cantatrice f. cintareata (de opera)
cantharide f. cantarida
cantinier, re m.f. cantinier
cantonade f. culisa
cantonnement m. cantonament
cantonner vt. a cantona; vi. a intra in cantonament;
cantonnier m. cantonier
caoutchoue /-tchou m. cauciuc
caoutchouter vt. a cauciuca
cap m. cap, promotoriu
capable adj. capabil
capacit f. capacitate (si fig.)
capcuhon m. capison
cape f. capa
capharnam /-na-om m. harababura
capillaire adj. capilar
capitaine m. capitan
capital, e adj. capital, principal; m. esential(ul),
capitalisme m. capitalism
capitaliste m., adj. capitalist
capiteux, euse adj. (despre bauturi) care se suie la cap
capitonner vt. a capitona
capituler vi. a capitula
capon, onne adj., m.f. fricos
capot adj. invar. (fig.) perplex; m. manta cu gluga,
capote f. manta cu gluga, palarie de dama,
capoter vi. (despre vehicule) a se rasturna;
cpre f. capera
caprice m. capriciu
capricieux, euse adj. m.f. capricios
capsuler vt. a capsula
capter vt. a capta
capteux, euse adj. inselator
captif, ive adj. m.f. captiv
captiver vt. a captiva
captivit f. captivitate
capture f. captura, capturare
capturer vt. a captura
caquet m. cotcodacit
caqueter vi. a cotcodaci, (fig.) a flecari
car conj. caci; m. autocar
caracan m. constringere, (pop.) gloanba
caraco m. bluza (purtata peste fusta)
caracoler vi. ( despre cai) a se invirti (in cerc), a topai
caractre m. caracter (si tipogr.) caracteristica
caractriser vt., vr. a (se) caracteriza
caractristique adj. f. caracteristic(a)
caramel m. zahar ars, caramela
carbone m. carbon
carbonique adj. carbonic
carboniser vt. a carboniza
carburateur m. carburator
carburation f. carburatie
carcasse f. carcasa, schelet (al unei nave etc.),
carde f. darac, carda
carder vt. a daraci, a carda
cardiaque adj., m.f. cardiac
carme m. postul Pastelui
carence f. lipsa, carenta
carne f. carena
caresse f. mingiiere
caresser vt. a mingiia (si fig.)
cargaison f. incaracatura (a unei nave)
cargo m. cargobot
carguer vt. (mar.) a stringe pinzele
caricaturer vt. a face caricaturi, (fig.) a caricaturiza
carier vt., vr. a (se) caria
carillon m. sunet armonios (al clopotelor), (fig.) zarva
carillonner vi. a trage clopotele, a face zarva;
carlingue f. carlinga
carnage m. masacru
carnassier, re adj. carnivor; m.pl.carnivore;
carnation f. carnatie
carotte f. morcov
carotter vt. (fam.) a escorta
caroube f. roscova
carpe f. crap; m. (anat.) crap
carpette f. covoras
carquois m. tolba (cu sageti)
carr, e adj. patrat, (despre umar) lat,
carreau m. patratel, dala, ochi (de geam), caro
carrefour m. rascruce (si fig.)
carreler vt. a pardosi (cu dale)
carrment adv. de-a dreptul, ritos
carrer vt. a ridica la patrat; vr. a se aseza comod,
carrire f. cariera (de piatra etc), profesiune
carrosse m. radvan, careta
carrosserie f. caroserie
carrousel m. parada de cavalerie, calusei
carrure f. latime (a spatelui)
cartable m. bloc de desen, ghizodan
carte f. harta, carte (de joc, de vizita etc.),
cartel m. (ec.pol.) cartel
cartellsation f. cartelare (a unor intreprinderi)
cartsianisme m. cartezianism, filosofia lui Descartes
cartilage m. cartilaj
cartilagineux, euse adj. cartilaginos
cartographie f. cartografie
carton m. carton (si pict.) cutie de carton, harta mica
cartonnage m. obiect din carton, cartonare
cartonner vt. a cartona
cartouche f. cartus; m. (arhit.) cartus
cartouchire f. cartusiera
cas m. caz (si gram.), imprejurare
casanier, re m.f., adj. (persoana) care sta mereu in casa
casaque f. cazaca
cascader vi. a cadea in cascade
case f. coliba, raft
caser vt. a pune intr-un raft, (fam.) a baga
caserne f. cazarma
casque m. casca
casquette f. sapca
cassant, e adj. fragil, (fig.) poruncitor
cassation f. casatie, casare
casse f. spargere (de sticlarie), obiecte sparte,
cass, e adj. batrin, infirm
casse-cou m. invar. loc primejdios, persoana temerara
casse-croute m. invar. masa frugala
casse-noisettes m. invar. spargator de alune
casse-noix m. invar. spargator de nuci
casse-pierres m. invar. concasor
casser vt., vi., vr. a (se) sparge, a (se) rupe,
casserole f. cratita
casse-tte m. invar. maciuca, (treaba care cere)
cassette f. caseta
casseur, euse m.f. spargator (de piatra etc.)
cassonade f. zahar semirafinat
cassure f. spartura
castagnettes f.pl. castanite
caste f. casta
castrer vt. a castra
casuel, elle adj., m. (venit) intimplator
cataclysme m. cataclism
catacombes f.pl. catacombe
catafalque m. catafalc
catalogue m. catalog
cataloguer vt. a cataloga
catalyser vt. a cataliza
catapultaje m. catapultare
cataracte f. cataracta (si med.)
catarrhe m. catar, guturai
catastrophe f. catastrofa
catchisme m. catehism
catgorie f. categorie
catgorique adj. categoric
cathdrale f. catedrala
cathode f. catod
catholicisme m. catolicism
catholique adj. m.f. catolic
cati m. apret (al unei stofe)
catimini (en) loc.adv. (fam.) pe furis
cauchemar m. cosmar
causalit f. cauzalitate
cause f. cauza, motiv
causer vt. a cauza; vi. a sta de vorba
causerie f. conversatie intima
causette f. (fam.) taifas
causeur, euse m.f. interlocutor placut, f. canapeluta
caustique adj. caustic (si fig.)
cauteleux, euse adj. viclean, perfid
cautriser vt. a cauteriza
caution f. cautiune, (fig.) garantie, garant
cautionner vt. a depune o cautiune, a garanta (si fig.)
cavalcade f. cavalcada
cavaler vi. vr. (pop.) a o sterge, vt. (pop.) a plictisi
cavalier, re adj. de calarie,libertin,semet; m.calaret, cavaler
cave adj. scofilcit; f. pivnita, miza
caveau m. cavou
caver vt. a scobi, a roade
caverneux, euse adj. cavernos, (despre glas) grav
caviarder vt. a innegri un pasaj (cenzurat), a cenzura
cavit f. cavitate
ce pron. dem. (ceea) ce
ce (cet), catte adj. dem. acest
cans adv. (inv.) aici (inauntru)
ceci pron. dem. aceasta
ccite f. orbire
cder vt., vi. a ceda, a se pleca
cdille f. sedila
cdrat m. chitara
cdre m. cedru
cdule f. tidula, venituri impozabile
ceindre vt. a incinge, a inconjura
ceinture f. centura, cingatoare
ceinturom m. centirom
cela pron. dem. aceasta
cladon adj. invar., m. (culoarea) verde deschis
clbration f. celebrare
clbre adj. celebru
clbrer vt. a celebra, a sarbatori
clbrit f. celebritate, om renumit
celer vt. a tainui
cleri m. telina
clrit f.iuteala, repeziciune
cleste adj. ceresc
clibataire adj., m.f. (persoana) necasatorita
celle, celles vezi celui
cellier m. crama
cellophane f. celofan
cellule f. celula
cellulose f. celuloza
celui pron. dem. acel(a)
celulod m. celuloid
cmenter vt. (metal) a oteli
cnacle m. cenaclu
cendre f. cenusa
cendr,e adj. cenusiu
cendrier m. cenusar, scrumiera
cendrillon f. cenusareasa
cne f. cina
cnobite m. schimnic
cens /sanss/ m. cens
cens, e adj. socotit (ca)
censment adv. in aparenta
censeur m. cenzor
censure f. cenzura, critica
censurer vt. a cenzura, a critica
cent num. card., m. o suta
centaine f. (vreo) suta
centenaire adj. , m. centenar
centime num. ord. al o sutelea; m. sutime
centime m. centima
centimtre m. centimetru
central, e adj., f. central(a)
centralisation f. centralizare
centraliser vt. a centraliza
centre m. centru
centrifuge adj. centrifug
centripte adj. (in expr.) force ~ = forta centripeta
centuple adj., m. insutit
cep m. butuc (de vita de vie)
cpe m. minatarca
cependant adv. intre timp, in acest timp; conj. totusi
cphalopodes m.pl. cefalopode
cramique adj., f. (de) ceramica
cerbre m. (fig.) paznic crud
cerceau m. cerc (de joaca etc.)
cercle m. cerc (si fig.)
cercler vt. a pune cercuri (unui butoi)
cercueil m. cosciug
crale f. cereala
crmonieux, euse adj. ceremonios
cerf m. cerb
cerfeuil m. (bot.) hasmatuchi
cerise f. cireasa
cerisier m. cires
cerne m. cearcan, inel (de copac)
cerner vt. a incercui, a impresura
certain, e adj. nehot. anumit, oarecare, singur; pron. nehot.
certainement adv. cu siguranta
certes adv. singur
certifier vt. a certifica
certitude f. certitudine
crulen, enne adj. azuriu
cerveau m. (anat.) creier, (fig.) minte, capacitate
cervelet m. creierul mic
cervelle f. creier (materia), creier (de la macelarie),
ces vezi ce
cessation f. incetare
cesse f. oprire, contenire
cesser vt., vi. a inceta
cessez-le-feu m. invar. incetarea focului
cession f. cedare, cesiune
c'est--dire loc. conj. adica
cet, cette vezi ce
ctacs m.pl. cetacee
ceux vezi celui
chacal m. sacal
chacun, e pron. nehot. fiecare
chadouf m. cumpana (de fintina)
chaepentier m. dulgher
chur /keur/ m. cor
chafouin, e adj., m. (om) viclean
chagrin, e adj. (in)trist(at); m. tristete, necaz,
chagriner vt. a intrista
chahuter vt., vi. a face taraboi
chai m. depozit (de bauturi)
chane f. lant, (fig.) sir, inlantuire
chainette f. lantisor
chanon m. veriga
chair f. (anat.) carne, pulpa (de fruct)
chaire f. catedra, amvon
chaise f. scaun
chaland m. slep., (inv.) cumparator, musteriu
chle m., adj. sal
chaleur f. caldura, (si fig.)
chaleurex, euse adj. calduros (si fig.)
chlit m. stinghie (de pat), prici
chaloupe f. salupa
chalumeau m. pai (pentru bauturi), (un fel de) fluier
chalut m. navod de forma conica
chamailler vr. a se ciondani, a se parui
chamarrer vt. a inzorzona
chambard m. (fam.) zarva, harababura, protest
chambarder vt. (fam.) a se intoarce cu susul in jos
chambellan m. sambelan
chambranle m. pervaz (de usa etc.)
chambre f. camera (si pol., fot.) cavitate
chambrette f. camaruta, odaita
chameau m. camila, (pop.) persoana antipatica
chamois m. (piele de ) capra salbatica; adj.galben-deschis
champ m. cimp (si fig.)
champagne m. sampanie
champignon m. ciuperca
champion m. campion, aparator
championat m. campionat
chance f.noroc; pl.sanse
chanceler vi. a se clatina, (fig.) a sovai
chancelier m. cancelar
chancellerie f. cancelarie
chanceux, euse adj. norocos, hazardat
chancir vi. a se mucegai
chandail m. pulover
chandelier m. sfesnic, luminarar
chandelle f. luminare
change m. schimb
changement m. schimbare
changer vt., vi. a (se) schimba; vr. a-si schimba (rufele)
chanoine m. canonic
chanson f. cintec
chansonnette f. sansoneta
chant m. cint(ec), cant
chantage m. santaj
chanteau m. bucata (de material, de piine)
chantepleure f. stropire, robinet, pilnie (cu coada lunga)
chanter vt., vi. a cinta
chanterelle f. coarda cea mai subtire (a unui instrument),
chanteur, euse adj. care cinta; m.f. cintaret, dizeur
chantier m. santier
chantonner vi. a fredona (o melodie)
chantre m. dascal, (fig.) bard
chanvre m. cinepa
chaos m. haos
chaotique adj. haotic
chaparder vt. (fam.) a ciordi
chapardeur, euse adj., m.f. (persoana) care ciordeste
chapeau m. palarie
chapelain m. capelan
chapelet m. sirag de matanii, (fig.) sir
chapelier, re m.f. palarier
chapelle f. capela
chapellerie f. industrie de palarii, comert cu palarii
chapelure f. pesmet (din piine uscata)
chaperon m. scufita, insotititoare (a unei tinere)
chaptre adj. cimpenesc
chapiteau m. capitel
chapitrer vt. a certa aspru
chapiutre m. capitol, subiect (in discutie)
chapon m. clapon
chaque adj., nehot. fiecare, orice
char m. car, tanc
charabia m. bolboroseala
charade f. sarada (si fig.)
charanon m. garagarita
charbon m. carbune, dalac
charbonner vt. a carboniza; vi. a arde mocnit
charbonnier, re m.f. carbunar, m. cargobot (pentru carbuni)
charcuter vt. a ciopirti (si fig.)
charcuterle f. cirnatarie, mezelarie
charcutier m. cirnatar, mezelar
chardon m. scaiete
chardonneret m. sticlete
charge f. incarcatura, sarcina, taxa, functie, caricatura
chargement m. incarcare, incarcatura
charger m. a incarca, a insarcina (pe cineva), a exagera,
chargeur m. incarcator
chariot m. caruta, car (la masina de scris)
charitable adj. milos
charit f. mila, milostenie
charivari m. galagie, muzica discordanta
charlatan m. sarlatan
charlatanerie f. sarlatanie
charmant, e adj. fermecator
charme m. carpen, farmec, (fig.) vraja; pl. nuri
charmer vt. a vraji (si fig.), a alina
charmeur, euse m.f., adj. (om) fermecator; m. vrajitor
charnel, elle adj. carnal, senzual, trupesc
charnier m. osuar, carnaj
charnire f. balama
charnu, e adj. carnos
charogne f. hoit
charpente f. sarpanta, cherestea, (fig) schema (a unei lucr.
charrete f. sareta
charretier m.carutas
charrier vt. a duce (cu caruta), (despre ape)a cara cu sine
charroi m. carausie
charron m. rotar
charrue f. plug
charte f. carta
chas /ch/ m. ureche (a Unui ac)
chasse f. vinatoare, vinat, gonire
chsse f. racla, rama
chasser vt. a vina, a (iz)goni, a bate (nu cui);
chasseur, euse m.f. vinator
chassie f. urdoare
chsssis m. cercevea, sasiu
chaste adj. cast, curat
chastet f. castitate
chasuble f. patrafir
chat, chatte m.f. pisica
chtai, e adj. castaniu; m. culoarea castanie
chtaigme f. castana, (pop.) lovitura de pumn
chtaignier m. castan
chteau m. castel
chtelain, e m.f. castelan
chat-huant m. (ornit.) ciuf
chtier vt. a pedepsi, (fig.) a cizela
chtiment m. pedeapsa
chaton m. pisoi, montura (a unei pietre pretioase),
chatouillement m. gidilare, gidilat, (fig.) magulire
chatouiller vt. a gidila, (fig.) a maguli
chatouillex, euse adj. gidilicios, (fig.) susceptibil
chatoyer vi. (despre pietre pretioase tesaturi), a sclipi
chtrer vt. a castra
chatterie f. pisiceala, alintare
chaud, e adj. cald, calduros, aprig, recent; m. caldura;
chaudire f. caldare, cazan mare
chaudron m. ceaun
chaudronnier, re m.f. caldarar, cazangiu
chauffage f. incalzire, incalzit
chauffer vt., vi. a (se) incalzi; vt. (fam.) a grabi
chauffeur m. fochist, sofer
chauler vt. a ingrasa (pamintul), a stropii (pomii)
chaumer vt., vi. a dezmiristi
chaumire f. coliba (cu acoperis de paie)
chaune m. paie, miriste, (poet.) coliba
chausse f. sadila; pl. pantaloni
chausse f. sosea
chausser vt., vi. a incalta, (despre pantofi) a-i veni bine
chaussette f. soseta
chausson m. pislar, papuc de pisla
chaussure f. incaltaminte
chauve adj. chel
chauve-souris f. (zool.) liliac
chauvin, e m.f., adj. sovin
chaux f. var
chavaleresque adj. cavaleresc
chavalerie f. (ist.) cavalerime, cavalerism
chavirer vi. (despre un vehicul) a se rasturna,
chef m. (inv.), cap, sef, conducator
chemin m. drum, cale (si fig.)
chemineau m. om care cauta de lucru (pe drumuri) cersind
chemine f. vatra, horn, semineu
cheminer vi. a merge, (fig.) a progresa
cheminot m. feroviar
chemis f. camasa, invelitoare (de carte)
chenal m. senal
chenapan m. snapan
chne m. stejar
chenille f. omida, senila, janilie
chenu, e adj. carunt, (fig.) albit (de zapada)
cheptel m. septel
chque m. cec
cher, re adj. drag, de pret; adv. scump;
chercher vt. a cauta; vr. a se analiza
chercherur, euse m.f. cautator, cercetator
chri, e adj. iubit
chrir vt. a indragi, a iubi mult
chert f. scumpete
chrubin m. lieruvim, (fig.) copilas frumos
chtif, ive adj. plapind, (fig.) slab
cheval m. cal
chevalet m. sevalet
chevalier m. cavaler (si ist.)
chevauche f. cavalcada
chevaucher vi. a calari, a se suprapune (in parte);
cheveau m. (fir de) par
chevelet m. capatii
chevelu, e adj. paros, latos
chevelure f. parul de pe cap (in totalitatea lui)
cheville f. glezna, cui, cep
chvre f. capra, capra (de taiat lemne)
chevreau m. ied, sevro
chvrefeuille m. caprifoi
chevreuil m. (zool.) caprior
chevrier, re m.f. pastor (de capre)
chevron m. (constr.) caprior
chevrotant, e adj. (despre glas) tremurat
chevroter vi. a vorbi tremurat
chez prep. la, pe vremea
chic m., adj. sic; interj. frumos (din partea lui)
chicane f. siciiala, chichita
chicaner vi. a umbla cu chitibusuri; vt. a sicii
chiche adj. carpanos
chichi m. (fam.) furlandiseala
chicore f. cicoare
chicot m. ciot (de copac, de dinte spart etc.)
chien, enne m.f. ciine, cocos (al unei arme)
chiendent m. (bot.) pir, (fig.) necaz
chiffe f. cirpa (si fig.)
chiffon f. cirpa, zdreanta
chiffonnage, chiffonnement: m. mototolire
chiffonner vt. a mototoli, (fig.) a contraria
chiffonnier m. peticar, scrin mic
chiffrer vi. a calcula (cu cifre), a se cifra
chignon m. coc
chimre f. himera
chimiste m. chimist
chimpaz m. cimpanzeu
chiner vt. (text) a tarca, a vrista,
chinois, e adj. chinez(esc); m.f. (cu maj.) chinez;
chiourme f. grup de ocnas
chiper vt. (fam.) a sterpeli
chipoter vi. (inv.fam.) a se mocai (la mincare, treaba),
chique f. tutun (de mestecat)
chiqu m. (pop.) bluf, cacialma
chiquenaude f. bobirnac
chiquer vt., vi. a mesteca (tutun), (fam.) a hali
chiromancie /ki-/ f. chiromantie
chirurgie f. chirurgie
chirurgien m. chirurg
chiuffre m. cifra, cifru, monograma (brodata etc.)
chlore /klor/ m. clor
chloroforme /klo-/ m. cloroform
chlorophyle f. clorofila
choc m. lovitura, soc, ciocnire
chocolat m. ciocolata
choir vi. a cadea
choisir vt. a alege
choix m. alegere
cholra m. holera
chmage m. somaj
chmer vi. a nu lucra (in zi de sarbatoare), a soma
chmeur, euse m.f. somer
chope f. halba (de bere)
chopine f. tap (de bere)
choquer vt. a izbi, a lovi, (fig.) a contraria,
chorgraphic /ko-/ f. coregrafie
chorus /ko-rus/
chose f. lucru
chou m. varza, funda, (un fel de) prajitura
choucroute f. varza acra
chouette f. cucuvea; adj. (pop.) strasnic
choyer vt. a ingriji cu drag, a rasfata
chrestomathie /krs-/: f. crestomatie
chrtien, enne adj., m.f. crestin
chrtient /kr-/ f. crestinatatea
christianisme /kris-/: m. crestinism
chrome /krom/ m. crom
chromoithographie /kro-/: f. cromolitografie
chronique /kro-/ adj., f. cronic(a)
chroniqueur /kro-/ m. cronicar
chronologie /kro-/ f. cronologie
chronomtre /kro-/ m. cronometru
chrysalide /kri-/ f. crisalida
chrysantme /kri-/ m. crinzantema
chuchoter vi. a susoti
chuinter vi. a (vorbi) suiera(t)
chut! interj. liniste
chute f. cadere, cascada, (fig.) esec
ci adv. aici; pron. dem. a(cea)sta
ciboule, ciboulette f. arpagic
cicatriser vt. a cicatriza (si fig.)
cicrone m. ghid
cidre m. cidru
ciel m. cer, polog (la un pat), climat
cierge m. faclie de ceara
cigale f. greier
cigare m. tigara (de foi)
cigarette f. tigara
cigogne f. barza
cigu f. cucuta
cil m. geana, cil
cilice m. haina de par de capra
ciller /si-y/ vt., vi. a clipi
cime f. pisc (de munte), virf (de copac)
cimenter vt. a cimenta (si fig.)
cimeterre m. iatagan
cimetire m. cimitir
cimier m. creasta (de coif)
cinma(tographe) m.cinema(tograf)
cingl, e adj. (pop.) trasnit
cingler vi. a naviga (spre); vt. a biciui (si fig.)
cinq num.card., m. (cifra) cinci; num. ord. al cincilea
cinquantaine f. (cam) cincizeci, cincizeci de ani
cinquante num. card. cincizeci; num. ord. al cinzecilea
cinquantenaire adj., m.f. (persoana) de cincizeci de ani;
cinquantime num. ord. al cinzecilea; m. cincizecia parte
cinquime num. ord. al cincilea; m. a cincea parte, cincime;
cintre m. arc (de bolta), umeras (de haine)
cintrer vt. a arcui, a bolti
cirage m. crema (de ghete), vaxuire
circoncslon f. circumcizie
circonfrence f. circumferinta
circonflexe adj. circumflex
circonscription f. circumscriptie, (geom.) circumscriere
circonscrire vt. a circumscrie
circonstance f. circumstanta
circonvenir vt. a duce (cu vorba)
circonvolution f. circumvolutie
circuit m. circuit, ocol
circulaire adj., f. circular(a)
circulation f. circulatie
circulatoire adj. circulator
circuler vi. a circula
circumspection f. circumspectie, discretie
cire f. ceara
cirer vt. a cerui, a vaxui (ghete)
cireur, euse m.f. lustragiu
cireux, euse adj. de ceara, ceros
cirque m. circ
cirrhose f. ciroza
cisailler vt. a taia (cu foarfecele de gradina)
cisailles f. pl. foarfece (de gradina)
ciseau m. dalta; pl. foarfece
ciseler vt. a daltui, a cizela
ciselure f. daltuire, cizelare
citadelle f. citadela
citadin, e m.f. orasan
citation f. citatie, citat
cit f. cetate, (vechiul) oras
citer vt. a cita
citerne f. cisterna
cithare f. titera
citoyen, enne m.f. cetatean
citoyennet f. cetatenie
citron m. lamiie, adj. invar. galben (ca lamiia)
citronnier m. lamii
citrouille f. dovleac
civet m. mincare (de iepure, rata etc.) cu rapagic
civire f. targa
civil, e adj. civil, (inv.fig.) politicos; m. civil
civilisateur, trice adj., m.f. civilizator
civilisation f. civilizatie
civiliser vt. a civiliza
civilit f. curtoazie, politete
civique adj. civic
clabauder vi. (fig.) a face gura, a ponegri
claie f. sita, impletitura de nuiele
clair, e adj. luminos, limpede, clar, deschis (la culoare);
clairire f. luminis, poiana
clair-obscur m. clar-obscur
clairon m. goarna, trimbita
claironner vi. a suna goarna, trimbita; vt. (fig.) a trimbita
clairsem, e adj. rar, razlet(it)
clairvoyant, e adj. clarvazator, perspicace
clamer vt. a striga (tare)
clameur f. strigat (puternic), zgomot (mare)
clandestinit f. ilegalitate
clapier m. boxa pentru iepuri (de casa)
clapotement, clapotis: m. clipocit (al valurilor)
clapoter vi. a clipoci
clappement m. plescait (din limba)
claque f. palma (trasa cuiva), galerie(tocmita sa aplaude
claquemurer vt., vr. a (se) inchide (intr-o camera)
claquer vi. a clantani (din dinti), a pocni, a aplauda,
clarifier vt. a limpezi (si fig.), a purifica
clarinette f. clarinet(ist)
clart f. limpezime, (si fig.) lumina
classe f. clasa, categorie, contingent
classement m. clasificare, clasament
classer vt. a clas(ific)a
classeur m. clasor
classique adj. clasic
claudication f. schiopatare
claudiquer vi. a schiopata
clause f. clauza
claustrer vt. a inchide (intr-o minastire), a claustra
clavicule f. clavicula
clavier m. claviatura, inel de metal (pentru prins cheile)
clayonnage m. cleionaj, impletitura de nuiele
clef, cl f. cheie (si muz., fig.); adj. esential
clmence f. indurare, mila, blindete (fig.)
clment adj. indurator, milos, (fig.) blind
clerc m. cleric, secretar (de avocat), carturar
clerg m. cler
clich m. cliseu, (fig.) loc comun
client, e m.f. client, pacient
clientle f. clientela
cligner vt., vi. a clipi (din ochi)
clignoter vt., vi. a clipi (des), a pilpii
climat m. clima, climat
climatique adj. climat(er)ic
clin (d'il) m. clipire
clinique adj., f. clinic(a)
clinquant m. ornament stralucitor (pe o rochie),
clique f. clica
cliqueter vi. a zdrangani
cliquetis m. zdranganit, zornait
clisser vt. a inveli o sticla(intr-o impletitura de nuiele
cloaque m. cloaca (si fig.)
clochard, e m.f. (fam.) vagabond
cloche f. clopot, palarie cu borurile lasate; adj. clos
clocher m. clopotnita, parohie; vi. a schiopata (si fig.)
clocheton m. clopotnita mica
cloison f. perete subtire, membrana
cloissone, e adj. separat in compartimente, cloazonat;
clotre m. minastire
clotrer vt. a inchide (intr-o minastire);
clopin-clopant loc. adv sontic-sontic
cloque f. basica (de arsura)
cloquer vt., vi. a (se) inchde, (fig.) a incheia
clos, e adj. inchis; m. loc imprejmuit
cltre f. imprejmuire, inchidere
clou m. cui, (fig.) punct de atractie,
clouer vt. a tintui (si fig.)
clout, e adj. cu cuie
clouter vt. a pune cuie
clown /kloun/ m. clovn
clownerie f. clovnerie
club /kleub/ m. (angl.) club
clystre m. (inv.) clisma
coagulation f. coagulare
coaguler vt., vr. a (se) coagula
coaliser (se) vr. a se coaliza
coalition f. coalitie, coalizare
coaper vt. a taia (o piine) (si fig.), a croi,
coassement m. oracait
coasser vi. a oracai
cobaye /-bay'/ m. cobai
cobra m. cobra
cocagne f. (in expr.)
cocaine f. cocaina
cocarde f. cocarda, insigna
cocasse adj. (pop.) ridicol
coccyx m. coccis
coche m. postalion, vapor remorcat de cai;
cocher m. vizitiu; vt. a insemna pe raboj
cochre adj.f. (in expr.)
cochet m. cocosel
cochinelle f. (entom.) buburuza
cochon m. porc (si fig.)
cochonnaille f. (pop.) afumatura de porc
cochonner vt. (pop.) a lucra murdar, neingrijit
cochonnerie f. porcarie
coco m. (nuca de )cocos, bautura, (fam.) individ
cocon m. (entom.) gogoasa
cocorico m. cucurigu
cocotte f. cratita, femeie de moravuri usoare
cocu, e adj., m.f. (fam.) (sot) incornorat, inselat
cocufier vt. (pop.) a pune coarne, a insela
code m. cod, regulament
codicille m. codicil
codifier vt. a codifica
coefficient m. coeficient
coquipier, re m.f. coechipier
coexistence f. coexistenta
coexister vi. a coexista
coffre m. cufar, lada
cognac m. coniac
cognassier m. guturai
cognat /kogh-na/ m. ruda de singe
cogne f. secure
cogner vt., vr. a (se) bate, a (se) izbi; vi. a ciocani
cohabiter vi. a locui impreuna
cohrence f. coerenta
cohsion f. coeziune
cohue f. multime ingramadita, harmalaie
coi, coite adj. linistit
cocider vi. a coincide
coiffe f. obiect care acopera capul femeilor (palarie etc
coiff, e adj. coafat
coiffer vt. a pune ceva pe cap (palarie etc.), a coafa;
coiffeur, euse m.f. coafor
coiffure f. obiect care acopera capul (palarie, sapca, etc.
coin m. colt, ungher, ic (pentru lemne), (fig.) pecete
coincer vt. (despre lemne) a fixa cu pene,
concidence f. coincidenta
coing m. gutuie
coke m. cocs
coktail /-tl/ m. (angl.) cocteil
col m. git (de sticla etc.), guler, (geogr.) pas
colchique m. brindusa
colre f. minie, furie
colreux, euse adj. minios, irascibil
colibacille m. colibacil
coliffchet m. fleac, moft, bibelou
colimaon m. melc
colin-maillard m. (jocul) de-a baba- oarba
colique f. colica
colis m. colet
collaborateur, trice m.f. colaborator
collaboration f. colaborare
collaborer vi. a colabora
collage m. lipitura, (fig.) legatura nelegitima
collant, e adj. lipicios, colant, (fig.fam.) nedorit
collatral, e m.f. ruda (prin alianta)
collation f. gustare (usoara), colationare
collationner vt. a colationa
colle f. clei, lipici, (fig.fam.) intrebare (incuietoare
collecte f. colecta
collecteur m. adj. colector
collectif, ive adj. colectiv
collection f. colectie
collectionneur, euse m.f. colectionar
collectiouner vt. a colectiona
collectivisation f. colectivizare
collectiviser vt. a colectiviza
collectiviste adj., m.f. colectivist
collectivit f. colectivitate
collge m. colegiu, liceu
collgien, enne adj. de colegiu; m.f. elev (de liceu)
collgue m. coleg
collement m. lipire
coller vt. a incleia, a (a)lipi, a inchide gura (cuiva),
collerette f guleras
collet m. guler, pelerina, lat (pentru vinat)
colleter vt. a lua de guler; vr. a se incaiera
collier m. colier, zgarda
colline f. colina
collision f. ciocnire (si fig.)
colloque m. colocviu, convorbire
collusion f. cirdasie
colmater vt. a fertiliza (prin aluviuni)
colombe f. (poet.) porumbel
colombier m. hulubaraie
colon m. colon(ist), fermier, copil
clon m. (anat.) colon
colonialisme m. colonialism
colonialiste adj., m.f. colonialist
colonisation f. colonizare
coloniser vt. a coloniza
colonnade f. colonada
colonne f. coloana
colorer vt., vr. a (se )colora
colorier vt. a colora (un desen etc.)
coloris m. colorit, (fig.) stralucire (a stilului)
colossal, e adj. colosal
colosse m. colos
colphane f. saciz
colporteur m. vinzator ambulant, colportor
coltiner vt. a duce o greutate (pe cap, pe umeri)
coltineur m. persoana care poarta greutati
colza m. rapita
coma m. coma
combat m. lupta
combativit f. combativitate
combattant, e adj., m.f. combatant
combattre vt., vi. a (se) lupta, a combate
combien adv. cit (de), in ce cantitate
combinaison f. combinatie (si fig.), combinezon, salopeta
combiner vt. a combina
comble m. acoperis, culme (si fig.);
combler vt. a umple (cu virf), a satisface din plin
combustible adj., m. combustibil
combustion f. combustie
comdien, enne adj. de comedie; m.f. comedian
comestible adj. comestibil; m.pl. alimente
comte f. cometa
comique adj., m. comic
comit m. comitet
comma m. (muz.) coma, (tipogr.) doua puncte
commandant m. comandant
commande f. comanda
commandement m. comanda, ordin, comandament
commander vt., vi. a comanda, a ordona, a porunci;
commandeur m. comandor
comme adv. ca (si) cit, cum, conj. deoarece, cind
commmoration f. comemorare
commmorer vt. a comemora
commencement m. inceput
commencer vt., vi. a incepe
commensal, e m.f. comesean
comment adv. cum pentru ce; interj. ce!;
commentaire m. comentariu
commenter vt. a comenta
commrage m. birfa
commerant, e adj. care face comert; m.f. comerciant
commerce m. comert, negustorime,
commercer vi. a face comert
commre f. cumatra (si peior.)
commettre vt. a comite, a savirsi, a compromite;
comminatorie adj. amenintator
commis m. functionar comercial
commisration m. comisar, membru (al unei comisii)
commissariat m. comisariat
commission f. comitere, comisie, insarcinare, comision
commissionnaire m. curier, comisionar, misit
commode adj., f. comod(a)
commodit f. comoditate, avantaj; pl. placeri
commotion f. comotie
commuer vt. a comuta (o pedepsa etc.)
commun, e adj. comun, obisnuit;
communal, e adj. comunal
communaut f. comunitate
commune f. comuna
communment adv. de obicei, in general
communicatif, ive adj. comunicativ
communication f. comunicatie, comunicare
communier vi. a (se) impartasi (si fig.)
communion f. impartasanie, comuniune (de idei)
communiqu m. comunicat
communiquer vt. a comunica, a transmite; vi. a comunica cu
communisme m. comunism
communiste adj., m.f. comunist
commutateur m. comutator
commutation f. comutare
compagne f. insotitoare, sotie, tovarasa
compagnie f. companie (si mil.), societate, cird
compagnon m. companion, calfa, camarad, tovaras
compagnonnage m. breasla (de calfe), stagiu de calfa
comparaison f. comparatie
comparatre vi. a se infatisa
comparer vt. a compara
comparse m. figurant (la teatru)
compas m. compas, (mar.) busola
compass, e adj. masurat cu compasul, (fig.) riguros, tacticos
compassion f. mila
compatable adj., m. contabil
compatible adj. compatibil
compatir vi. a compatimi
compatriote m.f. compatriot
compendieux, euse adj. (inv.) rezumat, laconic
compensation f. compensare, compensatie
compenser vt. a compensa
comprage m. intelegere, cirdasie
compre m. cumatru, complice
comptence f. competenta
comptition f. competitie
compilation f. compilatie
complainte f. doina
complaire vi., vr. a (se) (com)placea
complaisance f. complezenta, politete
complment m. completare, (gram.) complement
complmentaire adj. de completare, complementar
complet, te adj. complet, m. costum
complexe adj., m. complex
complex, e adj., m.f. (persoana) care are complexe
complice m.f. complice
complicit f. complicitate
complimenter vt. a complimenta
compliquer vt., vr. a (se) complica
comporter vt., vr. a (se) comporta
composant, e adj., m. component
compositeur, trice m.f. compozitor
composition f. compozitie, compunere, acord, tranzactie
compote f. compot
compotier m. compotiera, fructiera
comprhension f. intelegere
comprendre vt. a cuprinde, a intelege
compresse f. compresa
compression f. comprimare (si fig.), compresie, (fig.)oprimare
comprimer vt. a comprima, (fig.) a infrina
compromettre vt., vr. a (se) compromite
compromission f. compromitere
comptabilit f. contabilitate
comptant adj., adv. pesin; m. numerar, bani gheata
compte m. socoteaala, (fig.) profit, cont
compte-gouttes m. invar. pipeta
compter vt. a socoti, a numara; vi. a conta,a avea de gind
compte-rendu m. dare de seama
compteur m. contor
comptine f. (la jocurile de copii) numaratoare
comptoir m. tejghea, camera de comert
compulser vt. a verifica (registre etc.)
comte, esse m.f. conte
concasser vt. a zdrobi, a marunti
concasseur m. concasor
concder vt. a acorda, a ceda, a concesiona
concentration f. concentrare, concentratie
concentrer vt., vr. a (se) concentra; vt.a stapini (minia etc
concentrique adj. concentric
conception f. conceptie, concepere
concerner vt. a privi, a fi in legatura cu
concert m. concert, (fig.) acord
concerter vt. a pregati, a organiza; vr. a se pune de acord
concession f. concesi(un)e, loc de veci
concessionnaire m.f. concesionar
concevoir vt. a zamisli, a concepe (o idee etc.)
concierge m.f. portar (al unui imobil)
conciergerie f. functia de portar
concile m. conciliu
conciliabule m. conciliabul
conciliateur, trice m.f. arbitru, mediator
conciliation f. conciliere, impaciuire
concilier vt. a pune de acord; vr. a dobindi (consideratie)
concis, e adj. concis
concision f. concizi(un)e
concitoyen, enne m.f. concetatean
concluant, e adj. concludent
conclure vt. a incheia (pace etc.), a conchide; vi. a opina
conclusion f. incheiere (a pacii etc.), concluzie
concombre m. castravete
concordance f. concordanta
concorde f. concordie
concourir vi. a contribui, a conlucra, a concura
concours m. concurs, coincidenta, ajutor, sprijin
concret, te adj. concret
concrtion f. inchegare, concretiune
concrtiser vt. a concretiza
concubin, e m.f. concubin
concurence f. concurenta
concurrent, e adj., m.f. concurent
concussion f. furt (de bani publici)
condamnation f. condamnare
condamn, e m.f., adj. condamnat
condamner vt. a condamna, a interzice, a bara (o usa)
condenser vt., vr. a (se) condensa
condescendance f. condescendenta
condescendant, e adj. condescendent
condisciple m. coleg (de studii)
condition f. conditie, categorie (sociala)
conditionnel, elle adj. conditionat; m. (modul) conditional
conditionner vt. a conditiona
condolances f.pl. condoleante
condominium /-om'/ m. dominatie (in comun)
conducteur, trice m.f., adj. conducator, conductor
conduire vt., vi. a conduce; vr. a se comporta
conduit m. canal, conducta
conduite f. conducere, conduita, conducta
cne m. con
confection f. confecti(onar)e
confectionner vt. a confectiona
confdration f. confederatie
confrence f. conferinta
confrencier, re m.f. conferentiar
confrer vi. a discuta (despre o afacere); vt. a conferi
confesser vt. a marturisi; vr. a se spovedi
confession f. marturisire, spovedanie
confetti m. invar. confeti
confiance f. incredere
confidence f. confidenta
confidentiel, elle adj. confidential
confier vt.a incredinta; vr.a se increde, a face confidete
configurer vt. a da forma
confiner vi. a se invecina; vt.a surghiuni; vr.a se retrage
confins m.pl. hotare
confire vt. a conserva (in zahar), a mura
confirmation f. confirmare
confirmer vt. a confirma
confiscation f. confiscare
confiserie f. cofetarie, dulciuri
confiseur, euse m.f. cofetar
confisquer vt. a confisca
confit, e adj. conservat (in zahar), murat, (fig.) plin de
confiture f. dulceata
conflagration f. conflagratie
conflit m. conflict
confluence f. confluenta
confluent m. confluenta
confluer vi. (despre ape) a se varsa una intr-alta
confondre vt. a amesteca, a confunda, a umili, a coplesi;
conformation f. conformatie
conforme adj. conform (cu)
conformer vt. a fasona, a adapta; vr. a se conforma
conformit f. conformitate, analogie
confortable adj. confortabil
confrre m. confrate
confrontation f. confruntare
confronter vt. a confrunta
confus, e adj. incurcat, confuz
confusion f. incurcatura, confuzie
cong m. concediu, concediere, permis (de transport)
congdier vt. a concedia (un om de serviciu),
congeler vt., vr. a ingheta
congnre adj. de acelasi gen
congestion f. congestie
congestionner vt. a congestiona
conglomrer vt. a stringe la un loc
congolais, e adj., m.f. (cu maj.) congolez
congratuler vt. a felicita
congre m. tipar de mare
congrs m. congres
congressiste m.f. congresist
congru, e adj. precis, potrivit
conifre m. conifer
conique adj. conic
conjecture f. presupunere
conjoindre vt. a uni, a casatori
conjoint, e adj. unit; m.f. sot
conjonctif, ive adj. care leaga, (gram. anat.) conjunctiv;
conjonction f. conjunctie
conjoncture f. conjunctura
conjugaison f. conjugare
conjuguer vt. a uni, a conjuga
conjuration f. complot; pl. rugaminti staruitoare
conjurer vt. a conjura, a hotari, a preintimpina;
connaissance f. cunostinta, cunoastere
connaissement m. (mar.) conosament
connaisseur, euse m.f. cunoscator
connexe adj. care e in legatura, unit
connexion f. conexiune
conntre vt., vr. a (se) cunoaste
connivance f. complicitate
connsone f. consoana
conqurant, e adj., m.f. cuceritor
conqurir vt. a cuceri (si fig.)
conqute f. cucerire
consacrer vt., vr. a (se) consacra
consciemment adv. (in mod) constient
consciencieux, euse adj. constiincios
conscient, e adj. constient
conscrit m. recrut, (fig.) ageamiu
conscration f. consacrare
conscutif, ive adj. consecutiv
conseil m. sfat, consiliu
conseiller vt. a sfatui
conseiller, re m.f. consilier
consentement m. consimtamint
consentir vi. a consimti; vt. a autoriza
consquence f. consecinta, importanta
consquent, e adj. consecvent
conservateur, trice adj., m.f. conservator
conservation f. pastrare
conservatoire m. conservator; adj. menit sa pastreze
conserve f. conserva; pl. ocheleri cu lentile colorate
conserver vt., vr. a (se) pastra
conserverie f. fabrica de conserve
considrable adj. considerabil
considration f. consideratie, considerent
considrer vt. a considera, (fig.) a aprecia, a cumpani
consignation f. consignatie
consigne f. ordin, (mil.) consemnare, birou pentru bagaje
consigner vt. a depozita, a consemna (si mil.)
consistance f. consistenta, (fig.) tarie
consister vi. a consta in
consolation f. consolare
console f. consola
consoler vt., vr. a (se) consola
consolidation f. consolidare
consolider vt. a consolida
consommateur, trice m.f. consumator
consommation f. consumatie, consumare
consomm, e adj. consumat, desavirsit; m. fiertura concentrata
consommer vt. a consuma, a cheltui, a savirsi;
consomption f. epuizare (progresiva)
consonance f. consonanta
consort adj., m. consort; m.pl. asociati
consortium /-syom'/ m. consortiu
conspirer vi. a conspira; vt. a planui
conspuer vt. a batjocori (in public)
constamment adv. in mod constant
constance f. statornicie
constant, e adj. statornic, singur; f. constanta
constatation f. constatare
constater vt. a constata
constellation f. constelatie
consteller vt. a insela
consternation f. consternare
consterner vt. a consterna
constipation f. constipatie
constiper vt. a constipa
constituer vt. a alcatui, a constitui
constitution f. constitutie, constituire, instituire
constructeur, trice m.f., adj. constructor
construction f. constructie, construire
construire vt. a construi
consultation f. consult(atie), consultare
consulter vt., vi. a consulta
consumer vt. (despre foc) a distruge, a arde;
contacter vt. a intra in contact cu
contagieux, euse adj. molipsitor; m.f. bolnav contagios
contagion f. molipsire
contamination f. contaminare
contaminer vt. a infecta, a contamina (si fig.)
conte m. povestire (scurta), basm, (fig.) nascocire
contemplation f. contemplare, contemplatie
contempler vt. a contempla
contemporain, e adj., m.f. contemporan
contempteur, trice m.f. defaimator
contenance f. capacitate, intindere, (fig.) atitudine
contenir vt. a contine, a include; vt., vr. a (se) infrina
content, e adj. multumit
contentement m. multumire
contenter vt., vr. a (se) multumi
contentieux, euse adj. litigios; m. contencios
contenu, e adj. continut, (fig.) retinut; m. continut
conter vt. a povesti
contestable adj. contestabil
contestation f. contestatie
conteste (sans) loc. adv. fara discutie
contester vt. a contesta; vi. a discuta
conteur, euse adj. care povesteste; m.f. povestitor, palavragiu
contigu, adj. alaturat
continence f. abstinenta
continent, e adj. abstinent; m. continent
contingent, e adj. posibil; m. (mil.) contingent
continu, e adj. continuu
continuation f. continuare
continuel, elle adj. continuu
continuer vt., vi. a continua
continuit f. continuitate
continment adv. in mod continuu
contor m. contur
contorsion f. contorsiune
contourner vt. a contura, a inconjura
contrabalancer vt. a contrabalansa, (fig.) a compensa
contrabandier, re adj., m.f. contrabandist
contraction f. contractare, contractie, contragere
contractuel, elle adj. contractual
contradiction f. contradictie, contrazicere
contraindre vt. a constringe, a infrina; vr. a se retine
contrainte f. constringere, stinghereala, piedica
contraire adj. opus, potrivnic, daunator
contrarier vt. a contraria, a supara, a se opune
contrarit f. necaz, suparare
contraste m. contrast
contraster vi. a contrasta
contrat m. contract, acord
contravention f. contraventie
contre prep. (in) contra, linga, aproape de;
contre-attaque f. contraatac
contrebande f. (marfa de) contrabanda
contrebas (en) loc. adv. de sus in jos, la un nivel inferior
contrebasse f. contrabas(ist)
contrecur () loc. adv. in sila
contrecoup m. contralovitura
contrediere vt., vr. a (se) contrazice
contre f. tinut
contre-espionnage m. contraspionaj
contrefaon f. contrafacere
contrefaire vt. a contraface, a imita
contrefait, e adj. contrafacut, diform
contre-fil m. sens opus
contrefort m. contrafort
contrematre, esse m.f. contramaistru
contremander vt. a contramanda
contremarque f. contramarca
contre-mesure f. contramasura
contre-offensive f. contraofensiva
contrepartie f. (fig.) contrariu
contre-pied m. (fig.) contrariu
contrepoids m. contragreutate, (fig.) compensare
contre-poil () loc. adv. in raspar
contrepoint m. contrapunct
contrepoison m. antidot
contreproject m. contraproiect
contreproposition f. contrapropunere
contre-rvolution f. contrarevolutie
contre-rvolutionnai re: adj., m. contrarevolutionar
contreseing m. contrasemnatura
contresens m. sens contrar
contresigner vt. a contrasemna
contretemps m. contratimp (si muz.)
contre-torpilleur m. contratorpilor
contre-valeur f. contravaloare
contrevenir vi. a contraveni
contrevent m. oblon (la o fereastra)
contribuable adj. care plateste impozite; m.f. contribuabil
contribuer vi. a contribui
contribution f. contributie, impozit
contrister vt. a intrista profund
contrition f. regret profund, cainta
contrle m. control
contrler vt. a controla
contrleur, euse m.f. controlor
controrde m. revocare a unui ordin
controuver vt. a scorni
controverser vt., vi. a polemiza
contrcter vt., vr. a (se) contracta; vt. a capata
contumace f. conttumacie
conturire f. croitoreasa
convaincant, e adj. convingator
convaincre vt. a convinge
convaincu, e adj. convins
convalescence f. convalescenta
convalescent, e adj., m.f. convalescent
convenable adj. convenabil, potrivit
convenance f. utilitate, convenienta; pl. (buna-)cuviinta
convenir vi. a stabili (de comun acord), a marturisi,
convention f. invoiala, conventie
conventionel, elle adj. conventional
convergence f. convergenta
converger vi. a fi convergent
conversation f. conversatie
converser vi. a conversa
conversion f. convertire, conversiune
converti, e adj., m.f. convertit
convertir vt., vr. a (se) converti
converture f. cuvertura, patura, prelata, camasa
conviction f. convingere
convier vt. a pofti, a imbina
convive m. comesean
convocation f. convocare
convoi m. convoi (funebru, de masini etc.), tren
convoiter vt. a dori (mult), a jindui
convoitise f. dorinta arzatoare, lacomie
convoler vi. (iron.) a se casatori
convoquer vt. a convoca
convoyer vt. a escorta (pe cineva ocrotindu-l)
convuls, e adj. convulsionat
convulsion f. convulsie
cooprateur, trice m.f. cooperator
coopration f. cooperatie, cooperare
cooprative f. cooperativa
cooprer vi. a coopera
cooptation f. cooptare
coopter vt. a coopta
coordination f. coordonare
coordonner vt. a coordona
copain, copine m.f. (fam.) camarad, prieten
copartager vt. a imparti (cu altii)
copeau m. aschie (de lemn, metal)
copier vt. a copia, (fig.) a imita
copieux, euse adj. imbelsugat
coposer vt. a compune, a aranja; vi. a face o tema
copra(h) m. miez de nuca de cocos
copropritaire m.f. copropietar
copulation f. imperechere
coq m. cocos, (mar.) bucatar
coq--l'ne m. vorbire incoerenta, biiguiala
coqetier m. negustor de oua, paharut (pentru ou)
coque f. coaja (de ou), carcasa (de vapor, avion),
coquelicot m. mac
coqueluche f. tuse convulsiva, (fig.) vedeta
coquerico, cocorico m. cucurigu
coquet, ette adj., m.f. cochet
coqueter vi. a cocheta
coquetterie f. cochetarie
coquillage m. scoica, cochilie (de scoica)
coquille f. scoica, cochilie, coaja goala(de ou,de nuca etc
coquin, e m.f. nemernic
coquinerie f. nemernicie
cor m. corn (de cerb), (muz.) corn, batatura(la picior
corail m. margean
corailleur m. pescuitor de margean
corbeau m. corb, (fig.) om hraparet
corbeille f. cos, rond (de flori)
corbillard m. dric
cordage m. fringhie (de manevrat), cordaj
corde f. fringhie, coarda (si muz.),
cordeau m. sfoara (pentru aliniat)
cordelire f. snur gros (folosit la cingatoare)
corder vt. a rasuci (un fir etc.), a lega (cu o fringhie)
cordial, e adj. reconfortant, cordial; m. tonic
cordier m. fringhie, miner (al unui instrument cu coarde)
cordon m. snur, panglica (la decorati etc.),
cordonnerie f. cizmarie
cordonnet m. fir de matase (pentru brodat)
cordonnier m. cizmar
coren, enne adj., m.f. (cu maj.) coreean; m. limba coreeana
coriace adj. (despre carne) tare (ca o talpa),
cornac m. ingrijitor de elefanti, (fig. fam.) calauza
corne f. corn (de animale, vinatoare), colt (al lunii),
corne f. cornee
corneille f. cioara
cornemuse f. cimpoi
corner vi. a suna din corn, (despre urechi) a vijii;
cornet m. cornet (si anat.), trompeta mica
corniche f. cornisa
cornichon m. castravecior
cornier, re adj. de colt; f. coltar (de metal), dolie
cornouiller m. (bot.) corn
cornu, e adj. cornut, (fig.) extravagant; f. retorta
corole f. corola
corollaire m. corolar
corosif, ive adj., m. coroziv
corporation f. corporatie
corporel, elle adj. corporal, trupesc
corps m. corp (si mil. constr. fiz. chim. astron. etc.),
corpulent, e adj. corpolent
corpusculaire adj. corpuscular
correborer vt. a intari, a sprijini (o idee)
correct, e adj. corect
correcteur, trice m.f. corector
correction f. corectie, corectura, corectitudine
correctionnel, elle adj. de corectie; f. tribunal corectional
corrlation f. corelatie
correspondance f. corespondenta
correspondant, e adj., m. corespondent
correspondre vi. a corespunde, a coresponda
corridor m. coridor
corrig m. tema scolara corectata
corriger vt., vr. a (se) corecta; vt. a pedepsi
corroder vt. a roade, a coroda
corroi m. tabacire, tabacit
corrompre vt. a altera, a corupe
corrosion f. coroziune
corroyage m. tabacarie
corroyer vt. a tabaci, a ciopli (un lemn)
corrupteur, trice adj., m.f. corupator
corruption f. alterare, coruptie
corsage m. corrsaj, bust
corsaire m. corsar
cors, e adj. consistent, intarit, (fig.) scabros
corser vt. a intari, a da consistenta;
corve f. corvoada
coryphe m. conducator (de balet, de cor etc.),
cosaque m.f. (cu maj.) cazac, f. cazaceasca
cosmtique adj., m. (produs) cosmetic
cosmique adj. cosmic
cosmonaute m. cosmonaut
cosmopolite m.f., adj. cosmopolit
cosse f. pastaie
cossu, e adj. cu multe pastai, (fig.) instarit
costaud adj., (pop.) zdravan, solid
costume m. costum
costumer vt. a costuma
cotation f. cotare
cote f. cota, (fig.) apreciere
cte m. latura, parte, f. coasta
coteau m. costisa, colina
ctelette f. cotlet
coter vt. a cota, a aprecia
coterie f. clica
cothurne m. coturn
ctier, re adj. (nav.) de coasta; m. vas (de coasta)
cotignac m. peltea de gutui
cotisation f. cotizare, cotizatie
cotiser vi. a cotiza; vr. a se asocia (pentru a cotiza)
coton m. bumbac, vata
cotonnade f. tesatura de bumbac
cotonnier, re adj. de bumbac; m.f. muncitor bumbacar; m. bumbac
ctoyer vt. a naviga pe linga coasta, (fig.) a fi vecin cu
cotredit (sans) loc. adv. neindoios
coup m. lovitura, rana, dusca, detunatura, actiune
coupable adj., m.f. vinovat
coupage m. taiere, amestec (de vinuri)
coupant, e adj. taios (si fig.); m. tais
coupe f. cupa, croiala, taiere (a parului,
coupe-george m. invar. loc periculos
coupe-jarret m. tilhar
coupe-papier m. invar. cutitas (de taiat hirtie)
couper, euse m.f. persoana care croieste
couple f. pereche (de obiecte); m. cuplu
coupler vt. a imperechea, a cupla
couplet m. cuplet
coupole f. cupola
coupon m. cupon, talon
coupure f. taietura (si fig.)
cour f.curte (si jur.)
courage m. curaj
courageux, euse adj. curajos
couramment adv. curgator, curent, in general
courant, e adj. care alearga, care curge, in curs, obisnuit;
courbe adj., f. curb(a)
courber vt., vr., vr. a (se) curba
courbettes f.pl. (fig.) temenele
courbure f. curbura
coureur, euse m.f. (bun) alergator, dezmatat
courge f. dovleac
courgette f. dovlecel
courir vi. a alerga (si fig.), (fig.) a zbura,
couronne f. coroana, (fig.) cununa
couronnement m. incoronare, (fig.) incununare
couronner vt., vr. a (se) incorona, (fig.) a (se) incununa,
courrier m. curier, corespondenta
courroie f. curea
courroucer vt., vr. a (se) minia
courroux m. minie
cours m. curs (si fin.), bulevard
course f. alergare, alergatura, cursa, mers (al soarelui
court, e adj., adv. scurt; (angl.) teren de tenis
courtaud, e adj., m.f. scund
court-circuit m. scurt-circuit
courtepointe f. macat
courtilire f. coropisnita
courtisan m. curtean, curtezan, (fig.) lingusitor
courtiser vt. a fi curtenitor, a lingusii
courtois, e adj. curtenitor
courtoisie f. curtoazie
couru, e adj. cu cautare
cousin, e m.f. var, (fig.) cumatru
cousiner vi. a trai in buna intelegere
coussin m. perna
coussinet m. pernita, cuzinet
cousu, e adj. instarit, putred (de bogat)
cot m. cost
couteau m. cutit
coutelas m. cutit mare (de macelar)
coutelier m. cutitar, fabricant de cutite
coter vi. a costa (si fig.); v.impers. (fig.) a durea
coteux, euse adj. costisitor
coutil /-ti/ m. dril
coutume f. obicei, cutuma
coutumier, re adj. obisnuit
couture f. croitorie, cusatura, cicatrice
couturier m. croitor (de dama)
couvaison f. clocire
couve f. ouale clocite o data, pui nascuti o data,
couvent m. manastire
couver vt. a cloci (si fig.), (fam.) a cocolosi;
couverele m. capac
couvert, e adj. acoperit (si fig.), imbracat, impadurit;
couveuse f. closca, clocitoare
couvre-chef m. (fam. iron.) acoperitoare (palarie, basca etc.)
couvre-lit m. cuvertura
couvreur m. tiglar
couvrir vt. a acoperi (si fig.), a parcurge (o distanta),
crac interj. pir
crachat m. scuipat
crachement m. scuipare
cracher vt., vi. a scuipa
crachoir m. scuipatoare
craie f. creta
crailler vi. a cirii
craindre vt. a se teme
crainte f. teama
craintif, ive adj. temator, sperios
cramoisi, e adj. stacojiu
crampe f. crampa, circel
crampon m. crampon (si fig.), (bot.) circel
cramponner vt., vr. a (se) agata; vr. a se crampona
cran m. crestatura, (fam.) indrazneala, (fig.) treapta
crne m. craniu; adj., m. indraznet
crner vi. (fam.) a se grozavi
crapaud m. broasca riioasa, (fam.) strengar
crapule f. desfriu, tagma desfrinatilor, (fig.) secatura
craquelin m. biscuit crocant, (fig.) (om) neputincios
craquelure f. crapatura (a vopselei)
craquement m. piriit(ura)
craquer vi. a pirii, (fam.) a incepe sa se prabuseasca
crasse f. murdarie, jeg, (fig.) zgircenie, (pop.) renghi;
crasseux, euse adj. jegos, (fig.) zgircit
cratre m. crater
cravache f. cravasa
crayeux, euse adj. cretos
crayon m. creion, (fig.) fel de a desena
crayonner vt. a creiona (si fig.)
crance f. crezare, creanta
crandicer, re m.f. creditor
crateur, trice m.f., adj. creator
cration f. creatie, creare
crature f. creatura (si peior.)
crcelle f. morisca, (fig.fam.) gura sparta
crche f. iesle, cresa
crdit m. credit (si fig.)
crditer vt. a credita
credo m. invar. crez
crdule adj. credul
crdulit f. credulitate
crer vt. a crea
crmaillre f. polita (de bucatarie)
crmation f. incinerare
crmatoire adj. (in expr.) four ~ = crematoriu
crme f. smintina, crema (si fig.); adj. invar. crem
crmerie f. laptarie
crmier, re m.f. propietar al unei laptarii
crneau m. crenel
crneler vt. a crenela
crole adj., m.f. creol
crosote f. creozot
crpe m. crep, val de doliu; f. clatita
crper vt. a increti (un material), a tapa (parul)
crpi m. tencuiala
crpine f. franj
crpir vt. a tencui
crpitation, crpitement: m.f. trosnet
crpiter vi. a trosni
crpu, e adj. cret
crpusculaire adj. crepuscular
crte f. creasta (de cocos, de munte etc.)
crtin, e m.f. cretin (si fig.)
crtois, e adj., m.f. (cu maj.) cretan
crtonne f. creton
creusage, creusement m. sapare, sapat
creuser vt. a scobi, a sapa, (fig.) a aprofunda;
creux, euse adj. scobit, gaunos; m. scobitura, gol
crevasse f. crapatura
crevasser vt. a face crapaturi; vi., vr. a (se) crapa
crve-cur m. invar. necaz mare
crever vt. a sparge, a crapa; vi. a se sparge, a crapa,
crevette f. creveta
cri m. strigat, tipat, (fig.) glas
criailler vi. (fam.) a zbiera
criant, e adj. strigator
criard, e m.f., adj. (persoana) care tipa; adj. tipator
crible m. ciur
cribler vt. a cerne, (fig.) a ciurui
cric / krik/ interj. hirst
cric /kri/ m. cric
crie f. vinzare la licitatie
crier vt., vi. a striga, a tipa
crime m. crima
criminel, elle adj., m.f. criminal
crin m. par lung si aspru (de cal)
crinire f. coama (de cal), (fam.) par abundent
crique f. golf mic
crise f. criza
crispation f. crispare, (fig.) impacienta
crisper vt. a crispa, (fig.) a impacienta
crissement m. scrisnire, scrisnet, scirtiit
crisser vi. a scrisni (din dinti), a scirtii (sub talpi)
cristallin, e adj. asemenea cristalinului, cristalin; m. (anat.)
cristalliser vt., vi., vr. a (se) cristaliza
critre m. criteriu, norma de apreciere
criterium /-om/ m. criteriu, competitie sportiva
crtique adj., m. critic; f. critica
critiquer vt. a critica
critiquer m. om care critica mereu vesnic nemultumit
croasser vi. a croncani
croc /kro/ m. cirlig, cange; pl. dinti lungi si ascutiti
croc-en-jambe /krok/ m. piedica (pusa cu piciorul)
crochet m. cirlig, croseta, speraclu, ocol,
crocheter vt. a croseta, a forta o broasca (cu un speraclu)
crocheteur m. hamal, (fig.) bruta
crochu, e adj. incirligat, coroiat
crocodile m. crocodil
croire vt., vi. a crede (in ); vr. a se crede
croisade f. cruciada
crois m. cruciat
croisement m. rascruce, incrucisare (de specii etc.)
croiser vt., vr. a (se) incrutisa, a (se) intilni;
croiseur m. crucisator
croisire f. croaziera
croisillon m. brat (al crucii)
croissance f. crestere
croissant m. semiluna, corn (din aluat)
crotre vi. a creste
croix f. cruce
croquant, e adj. crocant, nenorocit
croque-mitaine m. bau-bau
croque-mort m. (fam.) cioclu
croquer vi., vt. a rontai; vt. a schita repede (un desen)
croquette f. chifteluta (de carne, peste etc.)
croquis m. crochiu
crosse f. crosa (si sport etc.), pat (al pustii)
crotte f. balega (a unor animale), noroi
crotter vt., vr. a (se) murdari cu noroi
crouler vi. a se prabusi, a se narui
croupe f. crupa
croupetons () loc.adv. ghemuit, pe vine
croupion m. noada, tirtita
croupir vi. a se cloci, a se bihli, (fig) a se complace(in
croustiller vi. a rontai, a minca pe fuga
crote f. crusta, (fig. peior.) pictura neizbutita
croton m. coltuc (de piine), cruton, (fig.) nating
croyance f. credinta, convingere
croyant, e adj., m.f. credincios
cru, e adj. necopt (si fig.), crud, brutal, pe sleau;
cruaut f. cruzime
cruche f. urcior, (fig.) prostanac
cruchon m. cainta
crucifiement, crucifixion: m.f. crucificare, rastignire
crucifier vt. a crucifica, a rastigni
crudit f. cruditate; pl. cruditati, (fig.)cuvinte obscene
crue f. crestere (a unei ape)
cruel, elle adj. crud
crment adv. in fata, verde
crustacs m.pl.crustacee
crypte f. cripta
cryptogame adj., f. criptogama
cubain, e adj., m.f. (cu maj.) cubanez
cube m., adj. cub
cubique adj. cubic
cucurbitaces f.pl. cucurbutacee
cueillaison, cueille f. culegere, cules (al fructelor)
cueillette f. cules
cueillir vt. a culege, (fam.) a aresta
cuiller, cuillre f. lingura
cuillere f. o lingura de
cuir m. piele (de animal)
cuirasse f. platosa, cuirasa
cuirasse, e adj. acoperit cu o cuirasa, (fig.) calit;
cuirasser vt. a prevedea cu o cuirasa; vr. (fig.) a se cali
cuire vt., vi. a (se) coace; vi. (fig.) a ustura;
cuisant, e adj. care se coace repede, (fig.) usturator
cuisine f. bucatarie, bucate, (fam.) uneltire
cuisiner vi. a gati (bucate); vt. (fam.) a interoga
cuisiner, re m.f. bucatar; f. plita
cuisse f. coapsa, pulpa
cuissot m. ciosvirta (de carne)
cuistre m. pedant, caraghios
cuiter(se) vr. (pop.) a se imbata
cuivre m. arama
cul m. (vulg.) sezut, fund (de dimigeana etc.)
culasse f. chiulasa
culbute f. tumba, rasturnare (si fig.)
culbuter vt. a rasturna (si fig.); vi. a se da tumba
culinaire adj. culinar
culminer vi. a culmina
culot m. (fam.) (despre un copil) cel mai mic
culotte f. chiloti
culpabilit f. vinovatie
culte m. cult
cultivateur, trice m.f., adj. cultivator
cultiv, e adj. cultivat (si fig.)
cultiver vt. a cultiva
cultural, e adj. referitor la cultura pamintului
culture f. cultivare, cultura (si fig.)
culturel, elle adj. cultural
cumin m. chimen
cumuler vt., vi. a cumula
cupidit f. lacomie
curable adj. curabil
curateur, trice m.f. curator
cure f. (inv.) grija, cura
cur m. preot, paroh
cure-dent m. scobitoare
curer vt. a curata, a razui
curette f. razuitor, chiureta
curieux, euse adj., m.f. curios; m. partea curioasa
curiosit f. curiozitate; pl. ciudatenii
cursif, ive adj. cursiv, (fig.) rapid; f. scriere cursiva
cutan, e adj. cutanat
cuve f. putina
cuve f. o putina de
cuver vi. a fermenta;
cuvette f. lighean, chiuveta
cyanhydrique adj. cianhidric
cyanure m. cianura
cyberntique f. cibernetica
cyclamen /-mn/ m. ciclama
cycle m. ciclu
cyclique adj. ciclic
cyclisme m. ciclism
cycliste m.f., adj. ciclist
cyclone m. ciclon
cyclope m. ciclop
cygne m. lebada
cylindre m. cilindru
cylindrique adj. cilindric
cymbale f. chimval
cyngtique adj. cinegetic
cynique adj., m. cinic
cynisme m. cinism
cyprs m. chiparos
cyrilique adj. chirilic
cystite f. (med.) cistita
czar m. tara
dablia m. dalie D
dactylo(graphe) m.f. dactilograf
dactylo(graphie) f. dactilografie
dactylographier vt. a dactilografia
dada m. calut, (fig.) manie
dadais m. natarau
dague f. daga, pumnal
daigner vi. a binevoi
daim m. (zool.) caprior, (piele de) antilopa
dais m. baldachin, bolta
dallage m. pavare, pavaj
dalle f. lespede
daller vt. a pava
dalmate adj. dalmat; m. limba dalmata
damas /-m/ m. (text.) damasc, sabie de Damasc
damasser vt. a da aspect de damasc (unei tesaturi)
dame f. doamna, (la carti) dama, (la sah.) regina;
dam, e adj., m.f. (om) damnat, blestemat
damnation f. afurisenie, blestem
damner vt. a afurisi, a blestema
damoiseau m. (fam.) domnisor, coconas
dandin m. gagauta
dandiner vi., vr. a (se) legana in mers
dandy m. filfizon
danger m. primejdie
dangereux, euse adj. primejdios
danois, e adj., m.f. (cu maj.) danez; m. limba daneza,
dans prep. dupa, peste, in, aproximativ
danse f. dans (pop.) perdaf
danser vi., vt. a dansa
danseur, euse m.f. dansator
dansotter vi. (fam.) a topai
danubien, enne adj. dunarean
dard m. sageata, limba (a sarpelui), ac (de insecta),
darder vt. a sageta, a trimite cu putere,
dare-dare loc.adv. repejor
date f. data
dater vt., vi. a data; vi. a se invechi
datte f. curmala
dattier m. curmal
dauber vt. a burdusi; vt., vi. a frige inabusit (carne),
dauphin m. (zool.) delfin,
davantage adv. mai mult
de prep. (prin contractarea unui art. hot. devine du,
d m. dagetar, zar
d prep. chiar de la
dambuler vi. a se plimba
dbcle f. dezghet, (fig.) prabusire, ruina
dballage m. despachetare
dballer vt. a despacheta, (fam.) a-si racori inima,
dbandade f. debandada
dbandader vt. a dezlega; vr. (despre timp) a se imblinzi,
dbaquement m. debarcare
dbarbouiller vt., vr. a (se) spala pe fata;
dbarcadre m. debarcader
dbardeur m. hamal
dbarquer vt., vi. a debarca
dbarras m. debara, (fig.) usurare
dbarrasser vt., vr. a (se) debarasa
dbat m. dezbatere
dbtir vt. a darima, a desaila
dbattre vt. a dezbate; vr. a se zbate
dbauchage m. concediere a unui lucrator, ademenire a unui
dbauche f. orgie, (fig.) exces
dbauch, e adj., m.f. dezmatat, desfrinat
dbaucher vt. a concedia, a corupe, a perverti
dbilit f. debilitate
dbiliter vt., vr. a (se) debilita
dbiner vt. (pop.) a birfi; vr. (pop.) a se cara
dbit m. vinzare, debit (de tutun), datorie,
dbiter vt. a vinde cu amanuntul, a debita, (fig.) a turui
dbiteur, euse m.f. palavragiu
dbiteur, trice m.f. datornic, debitor
dblai m. debleu, darimaturi
dblayer vt. a libera (locul), (fig.) a pregati (terenul)
dbloquer vt. a debloca
dboire m. gust rau (al unei bauturi), (fig.) deceptie
dboisement m. despadurire
dboiser vt. a despaduri
dboitement m. scrintitura
dboiter vt. a scrinti, a scoate un obiect din locul sau
dbonnaire adj. blajin
dbordement m. revarsare, (fig.) desfriu
dborder vi. a se revarsa, a deborda; vt. a depasi,
dbouch m. iesire, debuseu
dbouchement m. destupare
dboucher vt. a destupa; vi. (despre un riu) a se varsa (in)
dboucler vt. a desface (parul, o catarama)
dboulonner vt. a desuruba
dbourber vt. a curata de noroi
dbours m. (inv.) bani cheltuiti (din punga)
dbourser vt. a plati, a cheltui
debout adv. in picioare; interj. sculati!
dboutonner vt., vr. a (se) descheia;
dbraill, e adj. sleampat; m. tinuta neglijenta
dbrayer vt. a debreia; vi. (fig.) a face greva
dbrider vt. a scoate friul, (fig.fam.) a da rasol
dbris m.pl. ramasite, resturi
dbrouillard, e adj., m.f. descurcaret
dbrouiller vt., vr. a (se) descurca; vt. a lamuri
dbtant, e m.f. debitant
dbut m. inceput, debut
dbuter vi. a incepe, a debuta
de adv. (in expr.)
dcacheter vt. a desface (un plic etc.)
dcadence f. decadenta
dcaisser vt. a scoate din lada, a plati
dcalage m. decalaj, decalare
dcamper vi. a ridica tabara, (fig.) a spala puitna
dcanter vt. a decanta
dcapitation f. decapitare
dcapiter vt a decapita
dcati, e adj. (fig.fam.) trecut
dcaver vt. a decava, a ruina
dcder vi. a deceda
dclement m. descoperire, dezvaluire
dceler vt. a descoperi, a dezvalui
dcembre m. decembrie
dcemment adv. cuviincios
dcence f. cuviinta
decendre vi. a cobori, a trage (la un hotel),
dcennie f. deceniu
dcentraliser vt. a descentraliza
dcentrer vt. a descentra
dcerner vt. a decerna
dcevant, e adj. care dezamageste
dcevoir vt. a dezamagi, a deceptiona
dchainement m. dezlantuire
dchaner vt., vr. a (se) dezlantui
dcharge f. descarcatura, (jur.) dezvinovatire,
dchargement m. descarcare
dcharger vt. a descarca (si fig.);
dcharn, e adj. descarnat, slabit
dchaumage, dchaussement: m. descaltare
dchausser vt., vr. a (se) descalta
dche f. (pop.) lipsa (de bani), mizerie
dchance f. decadere
dchet m. rebut, deseu
dchiffrage, dchiffrement: m. descifrare
dchiffrer vt. a descifra, a descurca
dchiqueter vt. a rupe bucatele, a ciopirti
dchirant, e adj. sfisietor
dchirer vt. a sfisia, a rupe
dchoir vi. a decadea
dchu, e adj. decazut
dcid, e adj. hotarit, fixat
dcidment adv. (in mod.) hotarit, sigur
dcider vt., vr., vi. a (se) hotari
dcimer vt. a decima
dcisif, ive adj. hotaritor, (despre glas) taios
dcision f. hotarire, decizie
dclamateur, trice adj., m.f. declamator
dclamer vt., vi. a declama
dclarer vt., vr. a (se) declara, a (se) da pe fata
dclasser vt. a declasa
dclenchement m. declansare
dclencher vt. a declansa, a pune in miscare
dclinaison f. declinare, declinatie
dcliner vt. a declina, a refuza (o functie etc.);
dclive adj. in panta
dclouer vt. a scoate cuiele
dcocher vt. a trage (cu arcul), (fig.) a lansa
dcoction f. decoct
dcoiffement m. ciufulire
dcoiffer vt. a despieptana, a ciufuli
dcoller vt. a dezlipi; vi. a decola, a se urni
dcolleter vt. a decolta
dcollt m. decolteu
dcolorer vt. a decolora
dcombres m.pl. darimaturi
dcommander vt. a decomanda
dcomplter vt. a descompleta
dcomposer vt., vr. a (se) descompune
dcomposition f. descompunere
dcompter vt. a deconta, (fig.) a pierde din sperante
dconcerter vt. a deconcerta, a zapaci
dconfit, e adj. descumpanit
dconfiture f. infringere, faliment
dcongeler vt. a dezgheta
dcongestioner vt. a descongestiona
dconseiller vt. a povatui (pe cineva) sa nu faca ceva
dconsidration f. desconsiderare
dconsidrer vt., vr. a (se) desconsidera
dconsu, e adj. descusut, incoerent
dcontenancement m. descumpanire
dcontenancer vt. a descumpani
dcontract, e adj. relaxat
dconvenue f. esec, dezamagire
dcorateur, trice m.f. decorator
dcoratif, ive adj. decorativ
dcoration f. decoratie, decorare
dcorer vt. a impodobi, a decora
dcortiquer vt. a decortica
dcoudre vt. a descoase, a sfisia (prada);
dcouler vi. a decurge
dcouper vt. a taia, a decupa;
dcoupl, e adj. bine facut (ca statura)
dcoupure, dcoupe f. taietura, decupare
dcouragement m. descurajare
dcourager vt., vr. a (se) descuraja
dcouvert, e adj. descoperit, gol
dcouverte f. descoperire
dcouvrir vt., vr., vi. a (se) descoperi;
dcrasser vt., vr. a (se) curata de murdarie,
dcrpitude f. decrepitudine, ramolisment
dcrter vt. a decreta
dcrire vt. a descrie
dcrocher vt. a desprinde (din cui), a ridica (receptorul),
dcroiser vt. a decrucisa
dcroissance dcroissement: mf. descrestere, diminuare
dcrotre vi. a descreste
dcrotter vt. a curata (de noroi), (fig.) a ciopli
dcrottoir m. razuitoare (pentru noroi)
du, e adj. deceptionat
dcuplement m. inzecire
dcupler vt., vi. a inzeci
ddaigner vt. a dispretui
ddaigneux, euse adj. dispretuitor
ddain m. dispret
dedans adv. inauntru; m. interior
ddicace f. dedicatie
ddier vt. a dedica, a consacra
ddire vt. a dezavua; vr. a se dezice
ddommagement m. despagubire
ddommager vt. a despagubi
ddoubler vt. a imparti in doua, a scoate o captusala
dduction f. deductie, scadere
dduire vt. a deduce, a scadea (din ceva)
desse f. zeita
dfatonner (se) vr. a se deforma
dfaillance f. slabiciune, lesin
dfaillir vi. a slabi, a lesina
dfaire vt. a desface, a lua puterile, a birui;
dfaite f. infringere
dfaitisme m. defetism, renuntare la lupta
dfalquer vt. a defalca, a reduce
dfaut m. lipsa, defect, (jur.) neprezentare
dfaveur f. dizgratie
dfavorable adj. neprielnic
dfectif, ive adj. (gram.) defectiv
dfection f. defectiune, parasire (a luptei etc.)
dfectueux, euse adj. defectuos
dfenedre vt., vr. a (se) apara; vt. a interzice
dfeneur, eresse m.f. (jur.) pirit
dfense f. aparare, interzicere, colt (de elefant etc.);
dfenseur m. aparator
dfensif, ive adj., f. defensiv(a)
dfrence f. respect
dfrer vt. (jur.) a deferi, a conferi;
dferier vi. (despre valuri) a se sparge cu zgomot
dferrer vt., vr. a (se) despotcovi,
dfeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi
dfi m. sfidare
dfiance f. neincredere
dfiant, e adj. suspicios
dficeler vt. a desface (o sfoara)
dficience f. deficienta
dficitaire adj. deficitar
dfier vt. a provoca, a sfida;
dfigurer vt. a desfigura, (fig.) a deforma realitatea
dfil m. defileu, defilare
dfiler vt. a desira; vi. a defila;
dfini, e adj. definit
dfinir vt. a defini, a caracteriza, a stabili limite
dfinitif, ive adj. definitiv
dflagration f. deflagratie, aprindere brusca
dfleurir vi. a(-si) pierde florile;
dfloraison f. cadere a florilor (unei plante)
dfonage, dfoncement: m. desfundare, aratura adinca
dfoncer vt. a desfunda, a ara adinc
dformation f. deformare, deformatie
dformer vt., vr. a (se) deforma
dfrachir vt. a face sa piarda prospetimea;
dfrayer vt. a suporta cheltuielile,
dfrichement, dfrichage: m. defrisare, teren destelenit
dfricher vt. a desteleni, (fig.) a descilci
dfriper vt. a netezi (haine etc.)
dfriser vt. a descreti (parul),
dfroncer vt. a descreti ( cute, sprincene)
dfroque f. boarfe
dfroqu adj. m. (preot) raspopit
dfunt, e adj., m.f. raposat
dgagement m. degajare, coluar
dgager vt. a degaja, a emana, a scoate din gaj,
dgaine f. (fam.) alura caraghioasa
dganter vt., vr. a(-si) scoate manusile
dgarnir vt. a despodobi, a dezgoli; vr. a se (dez)goli
dgt m. stricaciune, paguba
dgel m. dezghet
dgeler vt., vi., v.impers. a (se) dezgheta
dgnrer vi. a degenera
dgingand, e adj. (fam.) deselat
dgivrer vt. a dezgheta (un frigider etc.)
dglacer vt. a descleia
dglutir vt. a inghiti
dgobiller vt., vi. (pop.) a varsa, a vomita
dgommer vt. a dezlipi, (fam.) a scoate din piine
dgonfler vt. a dezumfla; vr. (fig.) a bate in retragere,
dgorger vt. a vomita, a desfunda, (tehn.) a curata;
dgouliner vi. (pop.) a picura
dgourdir vt. a dezmorti, a incalzi usor,
dgot m. dezgust, scirba
dgotamment adv. in mod scirbos
dgotant, e adj., m.f. dezgustator
dgoter vt. a dezgusta, a scirbi
dgoutter vi. a picura
dgradation f. deteriorare, (mil.) degradare, (fig.) injosire
dgrader vt. a deteriora, (mil.) a degrada, (fig.) a injosi
dgrafer vt., vr. a (se) descheia
dgraisser vt. a degresa, a scoate petele de grasime
dgr m. grad, treapta
dgrvement m. degrevare
dgrever vt. a degreva
dgringolade f. (fam.) pravalire, (fig.) decadere
dgringoler vi. a se pravali, (fig.) a decadea;
dgriser vt., vr. a (se) dezmetici (dupa un chef) (si fig.)
dgrossir vt. a subtia, (fig.) a slefui
dguchir vt. a indrepta (o suprafata),
dguenill, e adj., m.f. zdrentaros
dguerpir vi. a o sterge; vt. (jur) a renunta(la o mostenire
dgueulasse adj. (pop.) murdar, scirbos
dguisement m. deghizare
dguiser vt., vr. a (se) deghiza; vr. a se ascunde
dguster vt. a savura
dhanchement m. deselare, mers leganat
dhancher (se) vr. a se legana din solduri
dharnacher vt. a deshama (si fig.)
dehors adv. afara; m. exterior(ul); pl. aparente
dj adv. deja, inca de pe acum
djeuner m. prinz; vi. a prinzi
djouer vt. a zadarnici
del prep. (in expr.)
dlabrer vt., vr. a (se) deteriora
dlacer vt., vr. a(-si) desface sireturile
dlai m. aminare, ragaz
dlaissement m. delasare, abandonare
dlaisser vt. a delasa, (jur.) a abandona
dlassement m. odihna, destindere
dlasser vt., vr. a (se) odihni
dlateur, trice m.f. denuntator
dlaver vt. a decolora
dlayer vt. a dilua, (fig.) a lungi (vorba)
dlecter vt., vr. a (se) delecta
dlgation f. delegatie, imputernicire
dlgu, e m.f., adj. delegat
dlguer vt. a delega, a imputernici
dltre adj. daunator, (fig.) corupator
dlibrant, e adj. deliberant
dlibratif, ive adj. deliberativ
dlibration f. chibzuinta
dlibrment adv. (in mod) hotarit, deliberat
dlibrer vi. a chibzui, a hotari sa
dlicat, e adj. delicat; m.f. nazuros
dlicatese f. delicatete, debilitate
dlice m., f.pl. deliciu
dlicieux, euse adj. delicios
dlictuex, euse adj. delictuos
dli, e adj. mititel, subtire, (fig.) subtil
dlier vt. a dezlega (si fig.), a elibera
dlimiter vt. a delimita
dlinquant, e m.f. delicvent
dlirer vi. a delira, (fig.) a aiura
dlit m. delict
dlivrance f. eliberare
dlivrer vt. a elibera, a livra
dloger vi. a parasi (o locuinta); vt. (fam.) a izgoni
dloyal, e adj. necinstit
delta m. delta
dluge m. potop
dlur, e adj. vioi, dezghetat
dlustrer vt. a scoate lustrul
dmailler vt. a desira (o impletitura)
dmailloter vt. a desfasa (un prunc)
demain adv. miine
dmancher vt. a desface minerul, (fig.) a disloca
demande f. cerere, interbare, chemare
demander vt. a cere, a intreba, a chema
dmangeaison f. mincarime
dmanger vt. a provoca mincarime
dmantelor vt. a darima (zidurile unei cetati)
dmantibuler vt., vr. a(-si) rupe falca
dmantir vt. a lua gajul inapoi; vr. a se lipsi (de)
dmaquiller vt. a demachia
dmarcation f. demarcare, demarcatie
dmarche f. mers, interventie
dmarquer vt. a scoate marca, a plagia
dmarrer vt., vi. a demara, (fig.fam.) a se urni
dmasquer vt. a demasca
demaurer vi. a locui, a ramine
dml m. cearta
dmler vt. a descurca, (fig.) a discerne;
dmembrer vt. a dezmembra
dmnager vt., vi. a (se) muta
dmence f. nebunie
dmener (se) vr. a se zbate, (fig.) a-si da toata osteneala
dment, e adj., m.f. nebun
dmenti m. dezmintire
dmentir vt., vr. a (se) dezminti
dmesur, e adj. nemasurat, exagerat
dmettre vt. a scrinti (un os etc.), a demite;
dmeubl, e adj. fara mobila
demeurant, e adj. care ramine; m. persoana ramasa in viata
demeure f. locuinta
demi, e adj. jumatate; m. jumatate, halba,
demi-cercle m. semicerc
demi-finale f. senifinala
demi-frre m. frate vitreg
demi-heure f. jumatate de ora
demi-jour m. clarobscur, lumina de amurg
dmilitariser vt. a demilitariza
demi-mot () loc. adv. din doua-trei vorbe
demi-sur f. sora vitrega
dmission f. demisie
dmissionner vt. a demisiona
demi-ton m. semiton
dmocrate adj., m.f. democrat
dmocratie f. democratie
dmocratique adj. democratic
dmod, e adj. demodat
dmographie f. demografie
demoiselle f. domnisoara, (zool.) libelula
dmolation f. darimare
dmolir vt. a darima, (fig.) a cotonogi
dmolition vt. a demonetiza
dmonstratif, ive adj. demonstrativ
dmonstration f. demonstratie, demonstrare, (fig.) dovada
dmontable adj. demontabil
dmonter vt., vr. a (se) demonta; vt. a buimaci
dmontrer vt. a demonstra
dmoraliser vt. a demoraliza
dmordre vi. a da drumul (din dinti), (fig.) a se dezice
dmunir vt. a lipsi (de); vr. a se lasa fara
dmuseler vt. a scoate botnita
dnaturation f. denaturare
dnaturer vt. a denatura
dngation f. tagaduire
dniaiser vt., vr. (fig.fam.) a (se) destepta, a(se)dezgheta
dnicher vt. a lua (dintr-un cuib), (fig.) a dibui;
dnier vt. a tagadui
dnigrement m. ponegrire
dnigrer vt. a ponegri
dniveler vt. a denivela
dnombrer vt. a face o numaratoare, a face recensamintul
dnominateur m. nemuritor
dnomination f. (de)numire
dnommer vt. a (de)numi
dnoncer vt. a denunta, a anula
dnonciation f. denuntare, anulare
dnoter vt. a denota, a vadi
dnouement m. deznodamint
dnourer vt. a deznoda, a dezlega (si fig.)
denre f. marfa, produs alimentar
densit f. densitate
dent f. dinte, (geogr.) colt, (fig.) muscatura
dentel, e adj. dantelat, dintat
dentelle f. dantela
dentier m. proteza (dentara)
dentiste m.f. dentist
dentition f. dentitie
dentrifice adj., m. (pasta) de dinti
dnuder vt. a dezgoli, a descoji
dnu, e adj. lipsit de, fara
dnuement m. lipsa, saracie
dpanner vt. a depana
dpaqueter vt. a despacheta
dpareiller vt. a descompleta
dparer vt. a uriti, a lipsi de podoabe
dparier vt. a desperechea
dpart m. plecare, inceput, separare
dpartement m. departament
dpartir vt. a separa, a imparti; vr. a renunta
dpassement m. depasire
dpasser vt. a depasi
dpayser vt. a lua din locul de bastina, a dezradacina,
dpecer vt. a taia in bucati
dpche f. scrisoare, telegrama, depesa
dpcher vt. a expedia, (fam.) a termina repede, a omori;
dpeigner vt. a despieptana
dpeindre vt. a zugravi, a descrie
dpendamment adv. in mod dependent
dpendance f. dependenta; pl. dependinte
dpendre vi. a depinde (de); vt. a desprinde, a da jos
dpens m.pl. cheltuieli
dpense f. cheltuiala, camara pentru provizii
dpenser vt., vr. a (se) cheltui
dprir vi. a slabi, a se prapadi
dprissement m. slabire, pieire (lenta)
dpeupler vt. a depopula
dphas, e adj. (fig.) care a pierdut contactul cu realitatea
dpicer vt. a sfirteca
dpilage dpilation: mf. depilare
dpilatoire adj., m. depilator
dpiler vt. a depila
dpister vt. a depista
dpit m. ciuda
dpiter vt., vr. a (se) inciuda
dplacement m. deplasare
dplacer vt., vr. a (se) deplasa
dplaire vi. a displacea; vr. a nu se complacea(intr-un loc
dplaisant, e adj. dezagreabil
dplaisir m. neplacere
dplanter vt. a rasadi, a dezradacina (si fig.)
dplier vt. a dezdoi, a desface (ceva)
dploiement m. desfasurare
dplorer vt. a deplinge, a compatimi
dployer vt. a desfasura, a etala
dplumer vt. a jumuli; vr. (fam.) a cheli
dpolir vt. a lua lustrul
dpopulation f. depopulare
dportation f. deportare
dporter vt. a deporta
dposer vt. a depune, a pune jos, (fig.) a destitui;
dposition f. depozitie, destituire
dpossder vt. a deposeda
dpt m. depunere, depozit, depou, inchisoare
dpouille f. piele nepirlita, ramasite pamintesti, recolta;
dpouillement m. jupuire, despuiere, pradare
dpouiller vt. a jupui, a despuia, a prada;
dpourvu, e adj. lipsit
dpravation f. depravare
dprcier vt. a deprecia
dprdation f. pradre, delapidare
dpression f. depresiune, deprimare
dprimer vt. a deprima
depuis prep. incepind din; adv. de atunci
dput m. deputat
draatiser vt. a deratiza
draciner vt. a dezradacina
draillement m. deraiere
drailler vi. a deraia (si fig.)
draisonner vt. a vorbi brambura
drangement m. deranjament, dezordine
dranger vt. a deranja, a strica
draper vi. a derapa
drayure f. hat, razor
derechef adv. din nou
drgler vt. a deregla, a abate (de la drumul drept)
drider vt. a descreti (fruntea), a inveseli
drisoire adj. derizoriu
drison f. deridere, bataie de joc
drivation f. derivare, derivatie
drive f. deriva
driver vt. a deriva, a abate; vi. a proveni din
derme m. derma
dernier, re adj., m.f. ultimul, cel din urma, (fig.) josnic
drobade f. chiul
drober vt. a sterpeli, a ascunde, a sustrage;
droger vi. a deroga, a incalca (legea)
drouiller vt. a scoate rugina, (fig.) a dezmorti, a ciopli;
droulement m. desfasurare, evolutie
drouler vt., vr. a (se) desfasura
droute f. deruta, infringere
drouter vt. a deruta, a abate (din drum)
derrire prep. inapoi, dupa; adv. in urma, in spate;
des vezi de
dsabuser vt., vr. a (se) trezi la realitate
dsaccord m. neintelegere
dsaccorder vt., vr. (muz.) a (se) dezacorda,
dsaccoutumer vt., vr. a (se) dezobisnui
dsuvr, e adj. inactiv, lipsit de ocupatie
dsuvrement m. inactivitate, lipsa de ocupatie
dsaffectation f. schimbare a destinatiei (unei cladiri)
dsaffecter vt. a schimba destinatia (unei cladiri)
dsaffection m. pierdere, incetare a afectiuni
dsaffectionner vt. a pierde afectiunea (pentru);
dsagrable adj. neplacut
dsagrger vt. a dezagrega
dsagrment m. neplacere
dsaltrer vt. a potoli (setea, dorintele);
dsappauvrir vt. a (iz)goni saracia
dsappointement m. dezamagire
dsappointer vt. a dezamagi
dsapprendre vt. a uita (ceva invatat), a se dezmata
dsapprouver vt. a dezaproba
dsaronner vt. a azvirli de pe sa, (fig.) a descumpani
dsarmement m. dezarmare
dsarmer vt., vi. a dezarma (si fig.)
dsarroi m. dezordine, zapaceala, invalmasala
dsarticuler vt. a dezarticula
dsassambleur vt. a demonta (un asamblaj)
dsassiger vt. a ridica asediul
dsassocier vt. a desfinta o asociatie; vr. a se dezagrega
dsassortir vt. a desperechea (ceva asortat)
dsastre m. dezastru
dsastreux, euse adj. dezastruos
dsavantage m. dezavantaj, detriment, paguba
dsavantager vt. a dezavantaja
dsaveu m. retractare
dsavouer vt. a tagadui, a dezaproba
dsaxer vt. a dezaxa
desceller vt. a desigila
descendance f. descendenta, posteritate
descendant, e adj., m.f. descendent
descente f. coborire, (jur.) descindere
descriptif, ive adj. descriptiv
description f. descriere
dsemballer vt. a despacheta
dsembellir vt., vt. a (se) uriti, a (se) sluti
dsembourber vt. a scoate din noroi, (fig.) a civiliza
dsemparer vi. a parasi un loc; vt. a strica,
dsenchaner vt. a elibera din lanturi
dsenchanter vt. a deziluiona
dsencombrer vt. a curata, a degaja
dsenfler vt., vi. a (se) dezumfla
dsenterrer vt. a dezgropa
dsquilibrer vt., vr. a (se) dezechilibra
dsert, e adj., m. pustiu
dserter vt. a parasi; vi. a dezerta
dserteur f. parasire, dezertare
dsesprance f. deznadejdie
dsesprment adv. la desperare
dsesprer vt., vi. a despera; vr. a cadea prada deznadejdii
dsespoir m. desperare
dshabill m. neglijeu
dshabiller vt., vr. a (se) dezbraca
dshabiteur vt., vr. a (se) dezobisnui
dsherber vt. a plivi
dsherit, e m.f. dezmostenit
dsheriter vt. a dezmosteni
dshonnte adj. necinstit
dshonneur m. dezonoare
dshonorer vt., vr. a (se) dezonora
dsignation f.desemnare, indicare
dsigner vt. a desemna, a indica, a insemna
dsillusion f. deziluzie, deceptie
dsillusionner vt a deziluziona, a deceptiona
desine f. soarta
dsinence f. desinenta
dsinfecter vt., vr. a (se) dezinfecta
dsinfection f. dezinfectare, dezinfectie
dsintgrer vt., vr. (a se) dezintegra
dsintresser vt. (jur.) a despagubi; vr. a se deinteresa
dsintoxiquer vt. a dezintoxica
dsinvolture f. naturalete, degajare
dsir m. dorinta
dsirer vt. a dori
dsireux, euse adj. dornic
dsister (se) vr. a renunta (la un drept)
dsobir vi. a nu asculta
dsobissance f. neascultare
dsobliger vt. a jigni
dsolation f. dezolare
dsoler vt. a devasta; vt., vr. a (se) intrista
dsolidariser vt., vr. a (se) desolidariza
dsopiler vt. a stirni risul
dsordonn, e adj., m.f. dezordonat
dsordre m. dezordine; pl. tulburari
dsorganisation f. dezorganizare
dsorganiser vt. a dezorganiza
dsorienter vt. a dezorienta
dsormais adv. de acum (inainte)
dsosser vt. a scoate oasele (la peste etc.)
despote m. despot; adj. despotic, tiranic
despotisme m. despotism
desquels, desquelles vezi duquel
dessaisir vt. a deposeda; vr. a renunta
dessaler vt. a desara, (fig., pop.) a ciopli
dessangler vt. a deschinga
desse adj. compact, dens
desschement m. uscare, secare, (fig.) lipsa de sensibilitate
desscher vt., vr. a (se) usca, a (se) ofili
dessein m. scop, intentie
desseler vt. a deseua
desserre f. dezlegare, desfacere a pungi (de bani)
desserrer vt. a desclesta, a da drumul (dintr-o strinsoare)
dessert m. desert
desservir vt. a stringe masa, a deservi
dessiller vt. (fig.) a deschide ochii
dessin m. desen
dessinateur, trice m.f. desenator
dessiner vt. a desena; vr. a se contura
dessous adv. dedesupt; prep. sub; m. dedesubt;
dessus adv. deasupra; prep. deasupra, peste;
destinataire m. destinatar
destination f. destinatie
destiner vt. a destina
destituer vt. a destitui
destitution f. destituire
destructeur, trice adj., m.f. (om) distrugator
destructif, ive adj. destructiv
destruction f. distrugere
dsutude f. desuetudine
dsunir vt. a dezbina
dtachement m. indepartare, nepasare, detasament
dtacher vt. a indeparta, a dezlega, a reliefa,
dtail m. detaliu, enumerare detailata
dtailler vt. a detalia, a vinde cu amanuntul,
dtaler vt. a stringe marfa expusa;
dtecter vt. a detecta, a descoperi
dtective m. detectiv
dteindre vt., vi. a (se) decolora; vi. (fig.) a inriuri
dteler vt. a deshama
dtendre vt., vr. a (se) destinde
dtenir vt. a detine, a pastra, a tine inchis(un condamnat
dtente f. tragaci, descarcare, destindere
dtention f. detinere, detentiune
dtenu, e adj., m.f. detinut
dterer vt. a dezgropa, (fig.) a descoperi ceva rar
dtriorer vt. a deteriora, a degrada
dterminer vt. a determina, (gram.) a lamuri (un sens)
dterminisme m. determinism
dtestable adj. detestabil
dtester vt. a detesta, a uri
dtonant, e adj. detunator, exploziv
dtonation f. detunatura
dtoner vi. a detona
dtonner vi. a distona
dtorde vt., vr. a (se) dezrsuci
dtour m. intorsatura, ocol, (fig.) subterfugiu
dtourner vt. a abate, (jur.) a delapida, a denatura
dtracteur, trice m.f. defaimator
dtraquement m. detracare
dtraquer vt. a detraca, a strica
dtremper vt. a inmuia, a descali (un metal)
dtresse f. mizerie, nenorocire, primejdie
dtriment m. paguba, detriment
dtritus m. ramasita, deseu
dtroit m. (geogr.) trecatoare, strimtoare
dtromper vt. a deschide ochii (cuiva)
dtrner vt. a detrona
dtrousser vt. a desufleca (o mineca etc.), a jefui
dtruire vt. a distruge
dette f. datorie, indatorire
deuil m. (imbracaminte de) doliu, perioada doliului
deux num. card., m. (cifra) doi; num. ord. al doilea;
deuxime num.ord., m. (etajul) al doilea
dvaine f. ghinion
dvaler vt., vi. a cobori
dvaliser vt. a devaliza, a prada
dvaloriser vt. a devaloriza, a cobori valoarea (unui lucru)
dvaluer vt. a cobori cursul (unei monede)
devancer vt. a o lua inainte, a intrece
devancier, re m.f. precursor
devant adv. in fata; prep. inaintea; m. partea din fata
devanture f. vitrina, fatada
dvastateur, trice adj., m.f. devastator
dvaster vt. a devasta, a pustii
dveloppement m. desfasurare, dezvoltare, developare
dvelopper vt., vr. a (se) desfasura, a (se) dezvolta;
devenir vi. a deveni; m. devenire
dvergondage m. dezmat
dvergonder (se) vr. a se dastrabala
devers prep. spre, catre
dverser vi. a se apleca; vt. a face sa se scurga, a varsa
dvtir vt., vr. a (se) dezbraca
dvtissement m. (jur.) cedare
dviation f. deviatie, deviere
dviationnisme m. (pol.) dezviationism
dvider vt. a depana, (fig.) a descurca
dvier vi., vt. a devia
devin, eresse m.f. ghicitor
deviner vt., vr. a (se) ghici
devinette f. ghicitoare
devis m. deviz
dvisager vt. a privi pe cineva (cu insistenta)
devise f. deviza (si fin.)
dviser vi.(pop.) a sta la taifas
dvisser vt. a desuruba
dvoilement m. dezvaluire
dvoiler vt., vr. a (se) dezvalui
devoir m. datorie, tema; pl. omagii, onoruri; vt.a datora
dvolu, e adj. cuvenit (de drept); m. (relig.) pretentie,
dvorer vt. a sfisia, a inghiti, (fig.) a mistui
dvot, e m.f., adj. pios, bigot
dvotion f. pietate, devotiune
dvou, e adj. devotat
dvouement m. devotament
dvouer vt. a inchina; vr. a se devota
dvoy, e adj. ratacit
dextrit f. indeminare
dia interj. hais
diabte m. diabet
diable m. drac; interj. drace !
diablerie f. dracovenie, rautate
diablesse f. dracoaica
diablotin m. dracusor (si fig.)
diabolique adj. diabolic
diacre m. diacon
diadme m. diadema
diaggamme m. diagrama
diagonal, e adj., f. diagonal(a)
dialectique adj., f. dialectic(a)
dialogue m. dialog
diamtre m. diametru
diantre interj. la naiba!
diapason m. diapazon, (fig.) ton, nivel
diaphane adj. diafan, transparent
diaphragme m. diafragma
diaprer vt. a impestrita, a smalta
diarrhe f. diaree
dictateur m. dictator
dictature f. dictatura
dicte f. dictare
dicter vt. a dicta, a impune
diction f. dictiune
dictionnaire m. dictionar
didactique adj., f. didactic(a)
dise m. (muz.) diez
dite f. dieta, regim
dieu m. zeu, idol, Dumnezeu
diffamation f. defaimare
diffamer vt., vr. a (se) defaima
diffremment adv. in alt fel, in mod diferit
diffrence f. diferenta, deosebire
diffrencier vt. a diferentia, (mat.) a calcula diferentiala;
diffrend m. diferend
diffrent, e adj. diferit; pl. diversi, unii
diffrer vt. a amina; vi. a se deosebi (unul de altul),
difficile adj. greu, pretentios, cusurgiu
difficult f. greutate, obiectie
difforme adj. diform, pocit
difformit f. diformitate
diffraction f. difractie
diffus, e adj. difuz, imprastiat
diffuser vt. a difuza, (fig.) a imprastia
diffusion f. difuzare, raspindire, prolixitate
digrer vt. a digera, (fig.) a inghiti (un afront)
digestif, ive adj. digestiv
digne adj. demn, grav
dignitaire m. demnitar
dignit f. demnitate, gravitate
digression f. digresiune
digue f. dig, (fig.) obstacol
diktat m. dictat, lucru impus
dilacrer vt. a sfisia in bucati
dilapider vt. a delapida
dilatation f. dilatare, dilatatie
dilater vt., vr. a (se) dilata
dilemme m. dilema
dilettante m. diletant
diligemment adv. cu sirguinta, cu grija
diligence f. sirguinta, grija, diligenta
diligent, e adj. sirguincios, grijiuliu
diluer vt. a dilua, (fig.) a atenua
dimanche m. duminica
dme f. disma
dimension f. dimensiune
diminuer vt. a micsora, a scadea, a reduce; vi.a se micsora
diminution f. micsorare, scadere
dinde f. curca, (fig.) toanta
dindon m. curcan, (fig.) tont
dindonneau m. pui de curca
dindonner vt. (fam.) a duce de nas
diner vi. a cina; m. cina, dineu
diorama m. diorama
diphtrie f. difterie
diphtongue f. diftong
diplomate m. diplomat
diplomattique adj. diplomatic, referitor la diplomatie
diplme m. diploma
dire vt., vr. a(-si) spune; m. spusa (cuiva)
direct, e adj. direct; m. (la box) directa
directeur, trice m.f., adj. director, conducator; f. (geom.) linie
direction f. directie, conducere
dirigeant, e adj., m.f. conducator
diriger vt. a conduce, a indrepta
discernement m. discernamint, deosebire
discerner vt. a deosebi
disciple m. discipol
discipliner vt., vr. a (se) disciplina
discontinuit f. discontinuitate
discordant, e adj. discordant
discorde f. discordie
discothque f. discoteca
discourir vi. a vorbi (despre), (fig.) a palavragi
discours m. vorbire, discurs
discourtois, e adj. nepoliticos
discracier vt. a dizgratia
discracieux, euse adj. dizgratios
discrdit m. discreditare
discrditer vt. a discredita
discret, te adj. discrtet, rezervat
discrtion f. discretie
discrimination f. discriminare
discriminer vt. a face discriminare, a spera
disculper vt. a dezvinovati
discussion f. discutie, dezbatere
discuter vt. a discuta, a dezbate
disette f. lipsa, foamete
diseur, euse m.f. recitator
disgrce f. dizgratie, nenorocire
disjoindre vt., vr. a (se) separa
dislocation f. dislocare, luxatie, (fig.) dezmembrare
disloquer vt., vr. a (se) dizloca, (fig.) a (se) dezmembra
disparatre vi. a disparea
disparate adj. disparat, razlet
dispendieux, euse adj. costisitor
dispensaire m. dispensar
dispense f. dispensa
dispenser vt. a scuti, a distribui; vr. a se sustrage
disperser vt., vr. a (se) raspindi, a (se) dispera
dispersion f. raspindire, dispersie
disponible adj. disponibil
dispos, e adj. (bine) dispus, vioi
disposer vt. a dispune, a pregati; vi. a dispune (de);
disposition f. dispozitie, aranjament; pl. inclinatie
disproportion f. disproportie
dispute f. cearta, controversa, disputa
disputer vt., vr. a(-si) disputa, a (se) certa;
disqualifier vt., vr. a (se) descalifica
disque m. disc, placa
dissection f. disecare, disectie (si fig.)
dissemblabe adj. deosebit, care nu seamana
dissemblence f. deosebire, lipsa de asemanare
dissminer vt., vr. a (se) imprastia
dissension f. disensiune
dissquer vt. a diseca (si fig.)
dissertation f. disertatie
disserter vi. a face o disertatie
dissidence f. disidenta
dissident, e adj., m.f. disident
dissimulation f. disimulare, tainuire
dissimuler vt. a ascunde, a tainui; vr. a seascunde (si fig.)
dissipation f. imprastiere, risipa, neatentie
dissiper vt. a imprastia, a risipi
dissocier vt. a disocia, a separa
dissolution f. dizolvare, descompunere (si fig.)
dissolvant, e adj., m. dizolvant
dissonance f. disonanta
dissoudre vt., vr. a (se) dizolva
dissuader vt. a face (pe cineva) sa-si schimbe hotarirea
distance f. distanta, la distanta (de), (fig.) distant
distillation /-ti-la-/: f. distilare
distiller /-ti-l/ vt. a distila
distinct, e adj. distinct
distinction f. distingere, distinctie, eleganta
distinguer vt., vr. a (se) distinge
distraction f. neatentie, amuzament, sustragere
distraire vt., vr. a (se) distra, a (se) sustrage
distrait, e adj. distrat
distribuer vt. a distribui
distribution f. distributie, distribuire, aranjament
dit, e adj. zis, hotarit, (de)numit
dithyrambe m. ditiramb, (fig.) tamiiere
divagation f. deviere, devigatie, ratacire
divaguer vi. a devia, a divaga, a bate cimpii
divergence f. divergenta
divergent, e adj. divergent
diverger vi. (despre linii) a se indeparta una de alta
divers, e adj. divers, deosebit; pl. unii
diversion f. diversiune, distragere
diversit f. diversitate
divertir vt., vr. a (se) distra
divertissement m. divertisment
dividende m. dividend, (mat.) deimpartit
divinateur, trice adj., m.f. ghicitor
diviniser vt. a diviniza
divinit f. divinitate
diviser vt. a imparti, a dezbina
diviseur m. (mat.) impartitor, divizor
divisible adj. divizibil
division f. impartire, dezbinare, diviziune
divorce m. divort, despartire
divorcer vi. a divorta
divulguer vt. a divulga
dix num. card., m. decar, ziua a zecea (a lunii)
dix-huit num. card. optsprezece; num. ord.al optsprezecelea
dixime num. ord. al zecelea; m. zecime
dix-neuf num.card. nouasprezece; num.ord.al nouasprezecelea
dix-sept num.card. saptesprezece; num. ord. al
dizaine f. (vreo) zece
docilit f. docilitate, supunere
dock m. doc
docker m. docher
docteur m. doctor, invatat
doctoresse f. doctorita
documentaire adj., m. documentar
documenter vt., vr. a (se) documenta
dodeliner vt. a legana; vi. a-si legana (capul)
dodo m. somn, patut
dodu, e adj. bucalat, durduliu
doge m. doge
dogmatique adj. dogmatic
dogme m. dogma
doigt m. deget
dolances f.pl. doleanta, plingere
domaine m. domeniu
dme m. dom
domestique adj. de casa; m.f. sluga; m. personal casnic
domestiquer vt. a domestici
domicile m. domiciliu
domicilier vt. a domicilia; vr. a-si stabili domiciliul
dominant, e adj. dominant, caracteristic; f. trasatura majora,
dominateur, trice adj. dominator, autoritar
domination f. dominare
dominer vt., vi., vr. a (se) domina, a (se) stapini
dominical, e adj. duminical
dommage m. paguba, dauna
dompter vt. a subjuga, a imblinzi
dompteur, euse m.f. imblinzitor
don m. dar, aptitudine
donateur, trice m.f. donator
donation f. donatie
done conj. deci, oare
done f. data (a unei probleme etc.)
donner vt., vr. a (se) da, a (se) darui; vi. a produce,
dont pron, rel. al carui, de(spre) care, din care,
dornavant adv. de acum inainte
dorer vt. a auri, (fig.) a da stralucire
dorloter vt. a alinta
dormant, e adj. (despre ape) statator; m. (constr.) toc
dormeur, euse adj. care doarme; m.f. somnoros; f. dormeza
dormir vi., vt. a dormi
dortoir m. dormitor (comun)
dorure f. aurire
dos m. spate, dos, cotor (de carte), verso
dosage m. dozare, dozaj
dose m. doza
doser vt. a doza
dossier m. spatar, dosar
dot f. dota, zestre
dotation f. dotare, inzestrare, utilare
doter vt. a dota, a da dota
douairire f. vaduva de neam, (fig.) hoasca
douane f. vama
douanier, re adj. vamal; m. vames
double adj., adv. dublu, indoit; m. dublu, duplicat,
doubl m. duble (metal aurit sau argintat)
doublement m. dublare, indoire; adv. dublu, in doua feluri
doubler vt. a dubla, a captusi, a ramine repetent,
doublure f. captuseala, (teatru) dublura
doucement adv. incet, usurel, cu blindete, (fig.) din umbra;
doucereux, euse adj. dulceag, mieros
douceur f. dulceata, blindete; pl. dulciuri,
douche f. dus
doucher vt., vr. a face dus; vt. (fam) a calma entuziasmul
douer vt. a inzestra
douillet, ette adj. molcut, gingas; f. pufoaica
douleur f. durere
douloureux, euse adj. dureros
doute m. indoiala, banuiala
douter vi. a se indoi
douteux, euse adj. indoielnic, echivoc
douve f. doaga
doux, douce adj. dulce, blind, lin, (despre metale) maleabil;
douzaine f. duzina, (vreo) doisprezece
douze num. card. doisprezece; num. ord.al doisprezecelea
doyen m. decan
drage f. drageu, alica
dragon m. balaur, (mil.) cavalerist,
drague f. (mec.) draga, plasa conica (de pescuit)
draguer vt. a draga
drainer vt. a drena
dramatique adj. dramatic, (fig.) emotionant
dramaturge m. dramaturg
drame m. drama
drap m. cearceaf, postav
drapeau m. steag
draper vt. a drapa, (fig.) a zeflemisi; vr. a se drapa,
draperie f. draperie, postavarie
drapier m. postavar
drastique adj., m. (purgativ) drastic
drche f. borhot
dressage m. ridicare, dresare, dresaj
dresser vt. a ridica, a intocmi (un act), a dresa,
dresser, euse m.f. imblinzitor, dresor
drogue f. drog, medicament
droguer vt. a droga, a indopa cu medicamente;
droguerie f. drogherie
droguiste m.f. droghist
droit, e adj. drept, direct, vertical, (fig.) sincer;
droiture f. dreptate, echitate
drle adj. caraghios, ciudat; m. pehlivan
drlerie f. caraghioslic, pozna
dromadaire m. dromader
dru, e adj. des, stufos, (fam.) voinic; adv. des
du vezi de
d m. ceea ce se cuvine, drept(uri)
dualit f. dualitate
dubitatif, ive adj. dubitativ
duc m. duce
duch m. (ist.) ducat
duchesse f. ducesa
dugne f. insotitoare, babornita
duel m. duel
dment adv. cum se cuvine, in regula
dune f. duna
duo m. duo, duet
duodnum /-nom'/ m. (anat.) duoden
dupe f. persoana pacalita; adj. inselat, pacalit
duper vt. a pacali, a insela
duperie f. potlogarie, inselatorie
duplicata m. invar. duplicat
duplicit f. duplicitate
duquel pron. rel. al carui
dur, e adj. tare, aspru, greu; adv. din greu;
durabilit f. trainicie
durable adj. trainic
durant prep. in timpul, tot timpul
durcir vt., vr., vi. a (se) intari
dure f. durata
durer vi. a dura, a rezista
duret f. duritate, tarie, asprime
durillon m. batatura
duvet m. puf, tulei
dynamite f. dinamita
dynamiter vt. a pune dinamita
dynamo f. dinam
dynastie f. dinastie
dynastique adj. dinamic; f. dinamica
dysenterie f. dezinterie
dyspepsie f. dispepsie
dystrophie f. distrofie
eau f. apa, (fig.) sclipire (a unei nestemate) E
eau-de-vie f. rachiu, tuica
eau-forte f. apa-tare, acvaforte
bahir vt. a ului
bahissement m. uluire
bats m.pl. zburdalnicii
battre (s') vr. a se zbengui
baubir (s') vr. a se minuna, a ramine cu gura cascata
bauchage m. schitare
bauche f. schita
baudir vt. a inveseli
bne f. abanos
bniste m. ebenist
berluer vt. a ului
blouir vt. a lua ochii, (fig.) a orbi
blouissement m. orbire momentana, (fig.) admiratie
borgner vt. a chiori
bouillantage m. oparire
bouillanter vt. a opari
boulement m. naruire, surpare, surpatura
bouler vt., vi., vr. a (se) narui, a (se) surpa
boulis m. grohotis
bouriffer vt. a ciufuli (parul), (fig.) a nauci
brancher vt. a taia ramurile (unui copac)
branlement m. punere in miscare, zdruncinare,
branler vt., vr. a (se) zdruncina, a (se) clatina
brchement m. stirbire
brcher vt. a stirbi (si fig.)
brouer (s') vr. (despre un cal) a sforai (de spaima),
bruiter vt. a raspindi (o noutate)
bullition f. fierbere, (fig.) agitatie
cacher vt. a sfarima (o nuca)
curant, e adj. scirbos, gretos
curement m. scirbire, ingretosare, scirba, greata
curer vt. a scirbi, a ingretosa
caille f. solz, carapace, baga
caillement m. curatire de solzi (a pestelui), coscovire
cailler vt. a scoate (solzii, carapacea); vr. a se coscovi
cailleux, euse adj. solzos
cale f. coaja tare (de aluna etc.)
caler vt. a dezghioca
calure f. pielita (de aluna, nuca etc.)
carlate adj. stacojiu; f. culoarea stacojie
carquiller vt. a departa mult
cart m. departare, salt lateral, abatere,loc indepartat
cartlement m. sfisiere, rupere (in bucati)
carteler vt. a sfisia (in bucati)
cartement m. (in) departare, ecartament
carter vt., vr. a (se) (in)departa (si fig.)
ecballium /-om'/ m. (bot.) plesnitoare
ecclsiastique adj. ecleziastic; m. cleric
cervel, e adj. smintit
chafaud m. esafod
chafaudage m. esafodaj, schelarie, gramada, (fig.) retea (de
chafauder vi. a ridica o schela; vt. a ingramadi
chalas m. arac, (fig.) prajina (de om)
chancrer vt. a rascroi
chancrure f. rascroiala, (geogr.) golfulet
change m. schimb
changer vt. a schimba
chanson m. paharnic
chantilion m. esantion
chantillonner vt. a taia (un esantion)
chappatoire f. (portita de) scapare
chappe f. scapare, deschizatura ingusta
chappement m. scapare, esapament
chapper vi. a scapa (si fig.); vr. a evada
charde f. ascihie (intrata in piele)
charner vt. a raziu carnea (de pe piei)
charpe f. esarfa
charper vt.a scarmana (lina), a rani grav,a taia in bucati
chasses f.pl. piciorange
chassiers m.pl. ordinul piciorangelor
chaud, e adj. oparit, fript; m. gogoasa (de aluat)
chauder vt. a opari, (fig.) a arde (la socoteala),
chauffement m. incalzire, incingere (a cerealelor),
chauffer vt., vr. a (se) incalzi (si fig.)
chauffoure f. incaierare
chance f. scadenta (si fig.)
chant, e adj. ajuns la scadenta
chec m. esec; pl. (joc de) sah
chelle f. scara (si fig.)
chelon m. treapta (si fig.), esalon
chelonner vt. a esalona
cheniller vt. a curata de omizi
cheveau m. scul
cheveler vt. a ciufuli
chine f. sira spinarii
chiner vt. a rupe sira spinarii, a bate mar, a omori;
chinodermes /-ki-/ m.pl. echinoderme
chiquier m. tabla de sah
cho /-ko-/ m. ecou (si fig.)
choir vi. a se intimpla, (despre un termen) a expira
choppe f. dugheana, cutitas pentru gravat
chouer vi. a esua (si fig.); vt. a face sa esueze;
claboussement m. improscare
clabousser vt. a improsca (cu noroi), a lua ochii (cu luxul)
claboussure f. improscatura (de noroi)
clair m. fulger, strafulgerare, (bucat.) ecler
clairage m. luminat, (fig.) unghi de vedere
claircie f. spartura (de nori), luminis,
claircir vt., vr. a (se) lumina, a (se) clarifica,
claircissement m. clarificare
clair, e adj. (despre un om) luminat
clairement m. luminare
clairer vt., vr. a lumina (si fig.); vt. (mil.) a cerceta
claireur m. (mil.) cercetas
clanche f. ciozvirta (de berbec)
clat m. ciob, zgomot infernal, stralucire, schija
clatant, e adj. stralucitor, rasunator
clatement m. spargere, izbucnire, explozie
clater vi. a se sparge, a izbucni, a straluci
clectique adj., m.f. eclectic
clipser vt. a eclipsa, (fig.) a umbri; vr. a disparea
clop, e adj. schilod
clore vi. (despre pui) a iesi din ou,
closion f. iesire din ou, deschidere (a unui mugure),
cluser vt. a pune o ecluza
cole f. scoala
colier, re m.f. scolar
conduire vt. a concedia (un inoportun),
conome m.f., adj. econom
conomique adj. economic(os)
conomiser vt. a economisi
cope, escope f. caus
coper vt. a goli de apa; vi. (fam.) a incasa (o cearta)
corage m. jupuire (de scoarta), cojire
corcer vt. a jupui (de scoarta), a coji
corchement m. jupuire (a unui animal)
corcher vt. a jupui (si fig.), a zdreli,
corchure f. zgirietura
corner vt. a rupe coarnele, a rupe colturile
cornifler vt. a trai pe spinarea cuiva
cossais, e adj., m.f. (cu maj.) scotian; m. stofa ecosez
cosser vt. a desface (o pastaie)
cosson m. stema, placuta de metal (la o incuietoare)
cot m. trunchi cu ramurile taiate, cota-parte
coulement m. scurgere, desfacere rapida (a unei marfi)
couler vt. a desface repede (o marfa);
cource f. scoarta, coaja, (fig.) aparenta
courter vt. a scurta, a reteza
coute f. ascultare
couter vt., vr. a (se) asculta; vt. a pleca ureche la
couter, euse m.f. (inv.) ascultator; m. receptor
crabouiller vt. (fam.) a zdrobi
crasement m. zdrobire
craser vt. a zdrobi (si fig.), a impovara
crmage m. smintinire, smintinit
crmer vt. a smintini, (fig.) a lua ce e mai bun
crmeuse f. masina (de smintinit)
crevisse f. rac
crin m. scrin (pentru bijuterii)
crire vt. a scrie, (fig.) a intipari (pe figura etc.)
crirer (s') vr. a tipa
crit m. act, conversatie scrisa; pl. scrieri (ale cuiva
criteau m. tablita (cu un anunt)
criture f. scriere, scris
crivailler vi. (fam.) a scrie prost
crivain m. scriitor
crou m. piulita (la un surub), luarea in evidenta
crouelles f.pl. scrofule
crouer vt. a lua in evidenta (un detinut)
crouir vt. a bate la rece (un metal)
croulement m. prabusire
crouler (s') vr. a se prabusi
croter vt. a scoate coaja
cru, e adj. neprelucrat
cu m. scut, scud (moneda); pl. bani
cueil m. colt de stinca (la suprafata apei),
cuelle f. blid
culer vt. a scilcia
cume f. spuma, pleava (fig.)
cumer vt. a lua spuma; vi. a face spuma,
cumoire f. lingura (pentru luat spuma)
curer vt. a curata (o fintina)
cureuil m. veverita
curie f. grajd
curter vi. a rigii
cuyer m. scutier, profesor de echitatie,
eczma m. eczema
den /-dn-/ m. eden
dente, e adj. stirb
dicter vt. a promulga (o lege)
dificateur m. constructor
dification f. edificare (si fig.)
difice m. edificiu
difier vt. a construi, a lamuri
dit m. edict
diter vt. a edita
diteur, trice adj. care editeaza; m.f. editor
dition f. editare, editie
ditorial, e adj., m. editorial
dredon m. plapuma de puf
ducateur, trice m.f., adj. educator
ducation f. educatie, educare
dulcorer vt. a indulci (si fig.)
duquer vt. a educa
effacer vt. a sterge (si fig.), a depasi;
effarer vt. a inspaiminta
effaroucher vt. a pune pe fuga, a speria
effectif, ive adj., m. efectiv
effectuer vt. a efectua
effmin, e adj. efeminat
effervescence f. efervescenta, (fig.) fierbere
effet m. efect, impresie; pl.(fin. mil.) efecte
effeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi; vt. a rupe petalele
efficace adj. eficace
efficacit f. eficacitate
efficience f. eficienta
effigie f. efigie
effil, e adj. subtirel
effilocher vt., vr. a (se) destrama
efflanqu, e adj. slabanog
effleurer vt. a atinge usor, (fig.) a pomeni in treacat
effluve m. efluviu, emanatie
effondrement m. prabusire
effondrer vt., vr. a (se) prabusi
efforcer (s') vr. a se stradui
effort m. sfortare, efort
effraction f. (jur.) efractie
effrayer vt., vr. a (se) speria
effrn, e adj. neinfrinat, nemasurat
effritement m. sfarimare, macinare
effriter vt., vr. a (se) sfarima, a (se) macina;
effroi m. groaza, spaima
effront, e adj., m.f. nerusinat
effronterie f. nerusinare
effroyable adj. inspaimintator
effusion f. efuziune, revarsare
gaiement m. inveselire
gal, e adj. egal, constant, neaccidentat; m. egal(ul)
galement m. egalare; adv. inmod egal
galer vt. a egala, a fi egal cu, a considera egal
galisation f. egalizare
galiser vt. a egaliza, a nivela
galit f. egalitate, nivelare, uniformitate
gard m. atentie, consideratie
garement m. ratacire (si fig.)
garer vt., vr. a (se) rataci (si fig.)
gayer vt. a inveseli, a cruta (un copac)
gide f. scut, (fig.) protectie
glantier m. maces
glantine f. trandafir salbatic
glise f. biserica
gosme m. egoism
goste adj., m.f. egoist
goliser (s') vr. a ragusi strigind
gorger vt. a taia beregata, a omori, (fig.) a jecmani
gout m. canal de scurgere, (fig.) cloaca
goutter vt., vr. a (se) scurge; vt. a stoarce (rufe)
gratigner vt. a zgiria, (fig.) a intepa
gratignure f. zgirietura, (fig.) intepatura
grenage m. dezghiocare a boabelor (de pe spic, cocean etc.
grener vt. a dezghioca boabe (de pe spic, cocean etc.),
grillard, e adj. hazos
grugeoir m. (bucat.) piulita
gruger vt. a pisa in piulita
gyptien, enne adj., m.f. (cu maj.) egiptean
hont, e adj., m.f. nerusinat
laborer vt. a elabora
laguer vt. a taia (craci uscate),
lan m. elan (si zool.)
lancement m. junghi, durere ascutita
lancer vt. a arunca; vi. a zvicni; vr. a se avinta
largir vt. a largi (si fig.), a da drumul (unui detinut)
largisement m. largire, eliberare (a unui detinut)
lasticit f. elasticitate (si fig.)
lastique adj., m. elastic
lecteur, trice m.f. alegator, elector
lection f. alegere
lectricien adj., m. electrician
lectricit f. electricitate
lectrification f. electrificare
lectrifier vt. a electrifica
lectrique adj. electric
lectriser vt. a electriza (si fig.)
lectro-aimant m. electromagnet
lectrocardiogramme m. electrocardiograma
lectrocution f. electrocutare
lectrode f. electrod
lectrolyse f. electroliza
lectronique adj., f. electronic(a)
lectrotraphie f. electroterapie
lgamment adv. in mod elegant
lgance f. eleganta, distinctie
lgant, e adj., m.f. elegant, sclivist
llevation f. ridicare, ridicatura (de teren),
lment m. element
lmentaire adj. elementar
lphant m. elefant
levage m. crestere (a animalelor)
lvateur, trice adj., m. elevator
lve m.f. elev, discipol
lever vt. a ridica, a inalta, a creste, a educa;
leveur, euse m.f. crescator (de animale)
lider vt. a elida
ligible adj. eligibil
limer vt. a roade (o haina)
liminer vt. a elimina
linination f. eliminare
eliptique adj. eliptic
lire vt. a alege, a vota
lision f. eliziune, suprimare
lite f. elita
elle pron. pers. (pe) ea, ei
ellipse f. elipsa (si gram.)
locuence f. elocventa, darul vorbirii
loge m. elogiu
logieux, euse adj. elogios
loignement m. indepartare
loigner vt., vr. a (se) indeparta; vt. a respinge (o idee)
loquement adv. in mod elocvent
loquement, e adj. elocvent
lu, e m.f. ales
lucider vt. a lamuri
lucitadion f. elucidare
lucrubration f. elucubratie, aberatie
luder vt. a evita
lytre m. elitra
maci, e adj. sfrijit
mail m. smalt, email
mailler vt. a smaltui (si fig.), a emaila, a presara
manation f. emanatie, emanare
mancipation f. emancipare
manciper vt., vr. a (se) emancipa; vt. a elibera
maner vi. a emana, a exala, a decurge
marger vt. a taia (marginile), a iscali (un act);
masculer vt. a casra, (fig.) a slabi
emballage m. ambalaj
emballer vt. a ambala, (fig.) a entuziasma, a mustra;
embarcadre m. ambarcader, peron
embarcation f. ambarcatie
embarde f. schimbare brusca a directiei (unui vehicul etc.
embarquement m. imbarcare
embarquer vt., vi., vr. a (se) imbarca; vt. a antrena
embarras m. incurcatura, nehotarire, lipsa de bani;
embarrasser vt. a incurca (si fig.), a impiedica
embauchage, embauche f. angajare (de lucratori)
embaucher vt. a angaja (lucratori), a ademeni
embaumer vt., vi. a parfuma; vt. a imbalsama (un mort)
embeille f. inseninare (dupa ploaie)
embellir vt., vi. a (se) infrumuseta
embellissement m. infrumusetare
emberlificoter vt. (pop.) a incurca, a atrage intr-o cursa
embter vt., vr. (fam.) a (se) plictisi de moarte
emble (d') loc.adv. dintr-o data
emblme m. emblema, stema
embonpoint m. rotunjire (a trupului)
emboucher vt. a duce la gura un instrument muzical
embouchure f. gura (la un fluviu), mustiuc
emboutage m. imbucare, imbracaminte (de carte)
embouter vt. a imbuca
embourber vt., vr. a (se) ingloba,
embourgeoisement m. imburghezire
embourgeoiser (s') vr. a se imburghezi
embout m. virf de metal (la un baston, umbrela etc.)
embouteillage m. imbuteliere, blocare (a vehiculelor)
embouteiller vt. a trage in sticle, a bloca circulatia
embranchement m. ramificare, rascruce, increngatura
embrasement m. incendiu mare, vilvataie
embraser vt. a aprinde (si fig.), a incendia
embrassaude embrassement: m. imbratisare
embrasure f. deschizatura (a unei usi, ferestre etc.),pervaz
embrayage /-br-/ m. ambreiere, ambreiaj
embrayer vt. a ambreia
embrocher vt. a pune la frigare, (fam.) a strapunge cu sabia
embrouillage, embrouillement: m. incurcatura, zapaceala
embrouiller vt., vr. a (se) incurca, a (se) zapaci
embrsser vt. a imbratisa (si fig.), a saruta
embrumer vt. a invalui in ceata, (fig.) a intrista
embrun m. cer intunecat, ploaie de stropi
embryon m. embrion (si fig.)
embu, e adj. culoare stearsa
embche f. capcana
embuer vt. a aburi
embuscade f. ambuscada
embusquer vt., vr. a (se) aseza in ambuscada;
mch, e adj. (fam.) pilit (de bautura)
meraude f. smarald
mergence f. iesire (la suprafata)
merger vi. a iesi (la suprafata)
meri m. smirghel
merillonn, e adj. vioi
mrite adj. experimentat, emerit
merveiller vt., vr. a (se) minuna
mtique adj., m. vomitiv
mettre vt. a emite, a formula (o ipoteza etc.);
meute f. rascoala
miettement m. farimitare
mietter vt. a farimita
migration f. emigrare, emigratie, migratiune (a pasarilor)
migrer vi. a emigra
mincer vt. a taia in feliute
minence f. ridicatura, (fig.) superioritate (morala),
minent, e adj. (despre un loc) ridicat, (fig.) eminent
missaire m. emisar
mission f. emitere, emisi(un)e
emmagasiner vt. a inmagazina (si fig.)
emmaillotement m. infasare (a unui prunc)
emmailloter vt. a infasa (un prunc), a lega fedeles
emmancher vt. a pune un miner, (fig.) a porni
emmanchure f. rascroiala (a minecii)
emmnager vi. a se instala (intr-o locuinta noua), a se muta
emmener vt. a duce cu sine
emmter vt. a amesteca, a incurca
emmieller vt. a unge cu miere, a pune miere
emmitonner vt. a infasura in ceva moale,
emmitoufler vt., vr. a (se) incotosmana
emmurer vt. a zidi de viu (un condamnat etc.)
moi m. tulburare, emotie
moillient, e adj., m. emoilent
molument m. profit, avantaj; pl. leafa
motif, ive adj. emotiv
motion f. emotie
motionner vt., vr. a (se) emotiona
motter vt. a marunti (bulgari)
mouchoir m. aparatoare de muste
moudre vt. a ascuti (la tocila)
mouleur m. tocilar
moulu, e adj. ascutit
mousser vt. a toci, (fig.) a inmuia
moustiller vt. (fam.) a produce veselie
mouvant, e adj. emotionant
mouvoir vt., vr. a (se) tulbura; vt. a instiga
empaillage, empaillement: m. impaiere
empailler vt. a impaia
empaler vt. a traga in teapa
empaqueter vt. a impacheta
emparer (s') vr. a pune mina, a acapara,
empter vt. a umple cu coca, a indopa (o pasare),
empaumer vt. (fig.fam.) a subjuga
empchement m. piedica, obstacol
empcher vt. a impiedica; vr. a se abtine
empeigne f. caputa (de pantof)
empennage m. ampenaj
empereur m. imparat
empeser vt. a scrobi
empester vt., vi. a imputi, (fig.) a umple (de rele)
emptrer vt. a impiedica (picioarele),
emphase f. emfaza
emphysme m. enfizem
empicement m. platca
empierrer vt. a pietrui
empitement m. incalcare
empiter vi. a incalca (o proprietate), (fig.) a uzurpa
empiffrer (s') vt., vr. (pop.) a (se) ghiftui
empiler vt., vr. a (se) ingramadi (in teanc)
empire m. imperiu, (fig.) stapinire, autoritate
empirer vt., vr. a (se) inrautati
empirique adj. empiric, bazat pe experienta; m. sarlatan
emplacement m. amplasament, asezare
empltre m. plasture, (fig.fam.) moliu, (pop.) scatoalca
emplette f. tirguiala
emplir vt. a umple
emploi m. folosire, slujba
employ, e adj. folosit; m. slujbas
employer vt., vr. a (se) folosi
employeur, euse m.f. patron
empocher vt. a viri in buzunar,
empoignade f. cearta cu bataie
empoigner vt. a inhata, (fam.) a aresta, (fig.) a emotiona
empois m. scrobeala
empoisonnement m. otravire, (fam.) necaz
empoisonner vt. a otravi (si fig.)
empoisser vt. a da cu smoala
empoloter vt. a face ghem
emport, e adj. violent, iute (la minie)
emportement m. violenta, minie
emporter vt. a lua, a duce, a birui, a rapune,
empot, e adj. (fam.) neindeminatic
empourprer vt. a impurpura
empreindre vt. a imprima (si fig.)
empreintre f. amprenta (si fig.)
empressement m. graba, zel
empresser (s') vr. a se grabi, a fi zelos
emprise f. (jur.) acaparare, (fig.) influenta
emprisonnement m. intepenire
emprisonner vt. a intemnita
emprunt m. imprumut (facut de cineva)
emprunter vt. a imprumuta (de la cineva)
mu, e adj. emotionat
mulation f. intrecere
mule m. concurent, rival
mulsion f. emulsie
en prep. in, in calitate de, ca, din, de;
encadrement m. incadrare, bordura, chenar
encadrer vt. a incadra
encager vt. a baga in colivie, (fam.) a baga la zdup
encaissement m. incasare
encaisser vt. a pune intr-o lada, a incasa (si fig.)
encan m. licitatie, mezat
encanailler vt. a face sa se inhaiteze; vr. a se inhaita
en-cas m.invar. (un fel de) umbrela, gustare
encastique f. ceara (de parchet etc.)
encastrer vt. a incastra
enceindre vt. a inconjura (cu un zid)
enceinte f. loc imprejmuit, incinta; adj.,
encens m. tamiie, (fig.) tamiiere
encenser vt. a tamiia (si fig.)
encensoir m. cadelnita
encphale m. encefal
encercler vt. a incercui
enchaner vt. a inlantui, (fig.) a subjuga
enchantement m. farmec, incintare
enchanter vt. a fermeca, a incinta
enchanter, eresse adj. fermecator; m.f. vrajitor
enchsser vt. a incrusta, (fig.) a intercala
enchre f. (supra)licitatie
enchrir vi. a se scumpi, (fig.) a depasi;
enchrissement m. scumpire
enchevtrement m. incurcatura, incilceala
enchevtrer vt. a pune (un capastru);
enchifrnement m. infundare (a nasului)
enclaver vt. a inchide, a cuprinde (un teritoriu intr-altul
enclin, e adj. predispus la
enclore vt. a imprejmui
enclos m. loc imprejmuit
enclume f. nicovala (si anat.)
enclyclopdie f. enciclopedie
encoche f. crestatura
encoignure /-ko-/ f. ungher
encoller vt. a incleia
encolure f. grumaz (de cal), rascroiala (a hainei la git)
encombre m. (in expr.) sans ~ = fara neplaceri
encombrement m. inghesuiala (care impiedica trecerea)
encombrer vt. a impiedica (trecerea), a incarca (memoria)
encontre de ( l') loc.prep. in sens invers
encore adv. inca, mai, din nou, pina acum, macar; interj.
encouragement m. incurajare
encourager vt. a incuraja
encourir vt. a risca, a se expune
encrasser vt., vr. a (se) murdari
encre f. cerneala
encrier m. calimara
encroter vt., vr. a (se) acoperi cu o coaja;
endettement m. indatorare
endetter vt., vr. a (se) indatora
endeuiller vt. a indolia, a intrista
endver vi. (fam.) a muri de ciuda
endiabl, e adj. indracit
endiguement, endigage: m. indiguire
endiguer vt. a zagazui
endimancher vt., vr. a (se) gati sarbatoreste
endive f. andiva
endoctriner vt. a indoctrina
endolorir vt. a face dureros, (fig.) a indurera
endommager vt. a pagubi, a strica
endormir vt., vr. a adormi (si fig.); vt. a potoli (o durer
endosser vt. a pune o haina (pe spate), (fig.) a-si lua
endroit m. loc, fata (a unei stofe)
enduire vt. a unge
enduit m. unsoare, spoiala
endurance f. putere de a indura
endurcir vt., vr. a (se) intari, (fig.) a (se) oteli,
endurer vt. a indura
nergique adj. energie
nervement m. enervare
nerver vt. a enerva
enfance m.f. copilarie
enfant m.f. copil
enfantement m. nastere, (fig.) creare
enfanter vt. a naste, (fig.) a crea
enfantillage m. manifestare copilaroasa
enfantin, e adj. copilaros
enfariner vt. a presara cu faina
enfer m. iad
enfermer vt. a incuia, a inchide, a contine
enferrer vt. a strapunge; vr. (fig.) a se incurca in minciu
enfieller vt. a invenina
enfivrer vt. a provoca febra, (fig.) a infierbinta
enfilade f. anfilada, sir
enfiler vt. a insira (pe o ata), (fam.) a imbraca,
enfin adv. in sfirsit, pe scurt
enflammer vt. a da foc; vt., vr. (fig.) a (se) inflacara
enfler vt., vi. a (se) umfla; vt. a exagera, a se grozavi
enflure f. umflatura, (fig.) emfaza
enfocement m. infundare, infigere, fortare
enfoncer vt. a infunda, a infige, a forta (o usa);
enfouir vt. a baga in pamint, a ingropa (si fig.);
enfourcher vt. a incaleca
enfourchure f. bifurcare
enfourner vt. a pune la cuptor, (pop.) a inghiti pe nerasufl
enfreindre vt. a incalca (o dispozitie)
enfuir (s') vr. a fugi, a se scurge
enfumer vt. a afuma
engag m., adj. (soldat) angajat voluntar;
engagement m. angajare, angajament, amanetare
engager vt., vr. a (se) angaja (si fig.);
engainer vt. a baga (in teaca), a infasura
engeance f. lifta, soi rau
engelure f. degeratura
engerder vt. a genera, a naste
engin m. instrument, mecanism
englober vt. a ingloba
engloutir vt. a inghiti
engloutissement m. inghitire
engluer vt. a incleia, a prinde pasarele, (fig.) a ademeni
engorger vt. a infunda, a gitui
engouement m. obstruare, (fig.) entiziasm netarmurit
engouer vt. a obstrua; vr. a se entuziasma (pentru)
engouffrer vt. a inghiti (si fig.); vr. a navali puternic
engoulevent m. pitigoi
engourdir vt. a amorti, a intepeni
engourdissement m. amortire, intepenire
engrais m. ingrasamint
engraissement, engraissage: m. ingrasare
engraisser vt., vi. a (se) ingrasa
engranger vt. a insiloza
engrenage m. angrenaj (si fig.)
engrener vt., vr. a (se) angrena
engueulade f. (pop.) bruftuiala
engueuler vt. (pop.) a bruftui
enguirlander vt. a impodobi cu ghirlande, (fig.) a lua la refec
enhardir vt. a insufla curaj; vr. a prinde curaj
enharnacher vt. a pune hamurile, (fig.) a impopotona
nigmatique adj. enigmatic
enivrement m. imbatare (si fig.)
enivrer vt., vr. a (se) imbata (si fig.), a (se) exalta
enjambe f. pas mare (facut peste ceva)
enjamber vt. a face un pas mare (peste);
enjeu m. miza
enjoindre vt. a ordona, a prescrie
enjler vt. (fam.) a cuceri (cu vorba etc.)
enjoliver vt. a infrumuseta
enjou, e adj. vesel, dragalas
enjouement m. dragalasenie
enjuguer vt. a injuga
enlacer vt. a lega (sireturi etc.), (fig.) a imbratisa
enlaidir vt., vi. a (se) uriti
enlaidissement m. uritire
enlvement m. luare, ridicare, rapire
enlever vt. a lua, a ridica, a scoate (o pata), a rapi,
enliser vt., vr. a (se) impotmoli (si fig.)
enluminer vt. a decora cu motive in culori vii (o carte etc.
ennemi, e m.f., adj. dusman
ennoblir /an-no-/ vt. a innobila
ennoblissement /an-no-/: m. innobilare
ennuager (s') vr. a se innora
ennui m. plictiseala, necaz
ennuyer vt., vr. a (se) plictisi
ennuyeux, euse adj. plictisitor, suparator
enomourer (s') vr. a se indragosti
nonc m. enunt(are)
noncer vt. a enunta
enorgueillir vt. a face sa se mindreasca; vr. a se mindri
normit f. enormitate
enqurir (s') vt a se informa
enqute f. ancheta, cercetare
enquter vi. a ancheta, a face cercetari
enquteur, euse m.f. anchetator
enraciner vt., vr. a (se) inradacina
enrager vi. a deveni furios
enraiement, enrayement: m. frinare
enrayer vt. a frina (si fig.); vr.a se opri
enregistrement m. inregistrare, registratura
enregistrer vt. a inregistra
enrhumer vt. a imbolnavi de guturai; vr. a capata guturai
enrichir vt. a imbogati (si fig.)
enrichissement m. imbogatire
enrober vt. a inveli (o marfa)
enrlement m. inrolare
enrler vt., vr. a (se) inrola
enrouement m. raguseala
enrouer vt. a face sa raguseasca
enrouiller vt., vr. a rugini
enroulement m. infasurare
enrouler vt. a infasura
ensaigne f. firma, steag, (fig.) pecete; m. portdrapel,
ensanglanter vt. a insingera
enseignant, e adj. care preda
enseignement m. invatamint, precept, invatatura
enseigner vt. a invata (pe cineva), a arata
ensemble adv. impreuna; m. ansamblu
ensemencement m. insamintare
ensemencer vt. a insaminta
enserrer vt. a cuprinde, a stringe (tare)
ensevelir vt. (fig.) a inmorminta, (fig.) a ascunde;
ensevelissement m. inmormintare
ensiler vt. a insiloza
ensoleill, e insorit
ensorceler vt. a vraji (si fig.)
ensorcellement m. vraja, vrajire (si fig.)
ensuite adv. apoi
ensuivre (s') vr., v.impers. a rezulta
entaille f. taietura (mare), crestatura
entamer vt. a incepe, a taia (prima bucata), a infiripa
entassement m. indramadire, gramada
entasser vt. a ingramadi
entendement m. inteligenta, intelegere
entendre vt. a auzi, a asculta, a pricepe, a avea intentia,
entendu, e adj. stabilit, priceput
entente f. intelegere, pricepere, acord intre natiuni
enter vt. a grefa (si fig.), a sprijini pe,
enterrement m. inmormintare (si fig.)
enterrer vt., vr. a (se) inmorminta (si fig.)
en-tte m. antet
entt, e adj., m.f. incapatinat
enttement m. incapatinare
entter vt. a ameti (cu parfumuri); vr. a se incapatina
enthousiasme m. entuziasm
enthousiasmer vt., vr. a (se) entuziasma
enthousiaste adj., m.f. entuziast
enticher vt. a face sa tina mortis; vr. a tine mortis
entier, re adj. intreg, deplin, necastrat; m. intreg
entit f. entitate
entoiler vt. a fixa pe pinza (o harta etc.)
entonner vt. a varsa in butoi, (fig.) a inghiti, a intona
entonnoir m. pilnie
entorse f. scrintitura, (fig.) deformare
entortiller vt. a rasuci, (fig.) a relata confuz, a suci cuiva
entour m. (in expr.) l'~ = in preajma,
entourage m. anturaj
entourer vt., vr. a (se) inconjura; vt. (fig.) a covirsi
entournure f. rascroiala (a subratului)
entracte m. antract
entraide f. (intr)ajutorare
entraider (s') vr. a se intrajutora
entrailles f.pl.maruntaie, (fig.) simtaminte
entrain m. antren, veselie
entranement m. chemare, antrenament
entraner vt. a atrage dupa sine; vt., vr. a (se) antrena
entraneur m. antrenor
entraneuse f. animatoare (intr-un local)
entrave f. piedica
entraver vt. a impiedica
entre prep. intre, in
entrebillement m. intredeschidere
entrebiller vt. a intredeschide
entrechat m. (balet) saritura
entrechoquer vt., vr. a (se) ciocni (unul de altul)
entrecte f. antricot
entrecouper vt. a intretaia, a intrerupe
entrecroiser vt., vr. a (se) incrutisa
entre-deux m.invar. obiect situat intre doua lucruri,
entre-deux-guerres f. sau m. invar. perioada dinte cele doua razboaie
entre f. intrare, inceput, antreu, (bucat.) felul intii
entrefaites (sur ces): loc.adv. in acest moment
entrefilet m. articol mic (de ziar)
entrelacement m. impletire, incolacire
entrelacer vt. a impleti, a incolaci
entrelarder vt. a impana (cu slanina), (fig.fam.) a presara
entremler vt. a amesteca
entremets m. fel de mincare (servit inainte de desert)
entremetteur, euse m.f. mijlocitor
entremettre (s') vr. a mijloci
entremise f. mijlocire
entreposer vt. a pune (in antrepozit)
entrept m. antrepozit
entreprenant, e adj intreprinzator
entreprendre vt. a intreprinde, (fig.) a lua peste picior,
entrepreneur, euse m.f. antreprenor
entreprise f. intreprindere, antrepriza
entrer vi. a intra (si fig.); vt. a baga, a introduce
entresol m. mezanin
entre-temps m. interval
entretenir vt. a intretine; vr. a sta de vorba (cu cineva)
entretien m. intretinere, conversatie
entre-tuer (s') vr. a se ucide reciproc
entre-voir vt a intrevedea, (fig.) a prevedea
entrevue f. intrevedere
entrouvrir vt., vr. a (se) intredeschide
numration f. enumerare
numrer vt. a enumera
envahir vt. a cotropi, a napadi
envahissement m. cotropire, napadire
envahisseur m. cotropitor
envaser vt., vr. a (se) innmoli
enveloppe f. invelis, anvelopa, plic, (fig.) aparenta
enveloppement m.infasurare, acoperire
envelopper vt. a infasura, (fig.) a invalui, a cuprinde,
envenimer vt., vr. a (se) invenina
envergure f. intindere (a pinzei unui vas,
envers prep. fata de; m. dos. contrariu
envi ( l') loc. adv. care mai de care
enviable adj. (demn) de invidiat
envie f. invidie, dorinta
envier vt. a invidia, a dori grozav
envieux, euse adj., m.f. invidios
envron adv. aproximativ; m.pl.imprejurimi
environner vt. a inconjura
envisager vt. a privi (in fata), (fig.) a avea in vedere
envoi m. trimitere, obiect expediat
envol m. zbor, (fig.) elan
envoler (s') vr. a -si lua zborul
envotement m. vrajire, (fig.) subjugare
envoter vt. a vraji, (fig.) a subjuga
envoy m. trimis, sol
envoyer vt. a trimite; vr. (pop.) a da pe git
envoyeur, euse m.f. expeditor
enzyme m. enzima
pais, aisse adj. gros, de(n)s, (fig.) grosolan;
paisseur f. grosime, desime, (fig.) incetineala
paissir vt., vi., vr. a (se) ingrosa, a (se) indesi
paississement m. ingrosare, indesire
panchement m. scurgere, (fig.) efuziune
pancher vt. (poet.) a turna; vr. a-si spune pasul
pandage m. raspindire (a ingrasamintelor)
pandre vt. a raspindi (ingrasamintele),
panouir vt. a face sa infloreasca; vr. (despre o floare)
panouissement m. inflorire (si fig.)
pargne f. economie (facuta de cineva)
pargner vt. a economisi, a scuti, (fig.) a cruta
parpillement m. imprastiere, risipire
parpiller ct. a imprastia, a risipi
pars, e adj. imprastiat (pe ici pe colo), in dezordine
patant, e adj. (fam.) grozav, nemaivazut
pat, e adj. (in expr) nez ~ = nas turtit
pater vt. (fam.) a da gata, a ului; vr. a fi uluit
paule f. umar, spata
pauler vt. a rupe umarul, a pune la umar (pusca),
paulette f. epolet
pave f. epava (si fig.)
pe f. sabie, spada
peler vt. a silabisi, a buchisi
pellation f. silabisire, buchiseala
perdu, e adj. nebun (de emotie), nebunesc
perdument adv. nebuneste
peron m. pinten
peronner vt. a da pinteni, (fig.) a imboldi
pervier m. uliu
peur, e adj. infricosat
phbe m. efeb
phmre adj. trecator; m. (entom.) efemera
pi m. spic
pice f. mirodenie
picer vt. a aroma (cu mirodenii), (fig.) a da gust
picerie f. bacanie
picier, re m.f. bacan
pidmie f. epidemie
pidmique adj. epidemic
piderme m. epiderma
pier vi. a da in spic; vt. a iscodi
pierrer vt. a curata de pietre (un drum etc.)
piglotte f. epiglota
pigramme f. epigrama
pigraphe f. epigraf
pilation f. depilare
pilepsie f. epilepsie
pileptique adj., m.f. epileptic
piler vt. a depila
pilogue m. epilog
piloguer vi. a cauta nod in papura, a critica
pinard m. spanac
pine f. spin, coloana vertebrala
pineux, euse adj. spinos (si fig.)
pingle f. ac cu gamalie, ac de cap, cirlig de rufe
pingler vt. a prinde cu ace, (fig.fam.) a aresta
pinire adj., f. (in expr.) molle ~ = maduva spinarii
pique adj. epic
pisode m. episod
pisodique adj. epistolar
pitaphe f. epitaf
pithlium /-om'/ m. epiteliu
pthte f. epitet
ptre f. epistola
plor, e adj. scaldat in lacrimi
plucher vt. a curata de coaja (legume etc.),
pluchure f. coaja curatata (a unei legume)
point, e adj. (despre animale) beteag
pointer vt. a rupe virful (unui creion)
ponge f. burete
ponger vt., vr. a (se) sterge (cu un burete)
poque f. epoca
pouiller vt. a despaduchea
poumoner (s') vr. a-si sparge pieptul (repetind un lucru)
pousailles f.pl. ceremonia casatoriei, cununie
pouser vt. a lua in casatorie, a lua forma (unui lucru),
pousseter vt. a sterge de praf
poussette f. pamtuf (de sters praful)
pouvantable adj. inspaimintator
pouvantail m. sperietoare (de ciori), (fig.) gogorita
pouvante f. spaima, groaza
pouvanter vt. a inspaiminta
poux, pouse m.f. sot
prendre (s') vr. a se indragosti
preuve f. incercare, proba, teza;
pris, e adj. indragostit, iubitor de
prouver vt. a incerca, a indurera, a suferi
prouvette f. eprubeta
pucer vt. a purica
puisement m. istovire, secare
puiser vt., vr. a (se) istovi, a seca
puration f. epurare, purificare
purer vt. a epura, a purifica
qivoque /-ki-/ adj., f. echivoc
quarrir vt. (constr.) a imparti in patrate,
quarrissage m. impartire in patrate, ecarisaj
quateur /-koua-/ m. ecuator
quation /-koua-/ f. ecuatie
querre f. echer
questre /-kes-/ adj. ecvestru
quilibrage m. echilibrare
quilibre m. echilibru
quilibrer /-ki-/ vt. a echilibra
quinoxe /-ki-/ m. echinoctiu
quipage m. echipaj, (inv.) trasura (de lux)
quipe f. nazbitie, escapada
quipement m. echipare, echipament
quiper vt. a echipa
quitable adj. echitabil
quitation /-ki-/ f. echitatie
quit /-ki-/ f. echitate
quivalence /-ki-/ f. echivalenta
quivaloir /-ki-/ vi a echivala
rable m. artar
rafler vt. a zgiria usor, a atinge usor
raflure f. zgirietura usoara
raill, e adj. (despre ochi) injectat, (despre glas) hiriit
railler vt. a destrama (o tesatura)
re f. era
rection f. ridicare, instituire, erectie
reintant, e adj. istovitor
reiter vt. a slei (de puteri),
ergot m. pinten (de pasare), ciot (de ramura)
ergoter vi a sicii (pentru fleacuri)
ergoteur, euse adj., m.f. circotas, chitibusar
riger vt. a ridica, a inalta, a institui;
ermitage m. schit
ermite m. schimnic
roder vt. a produce eroziuni
rosion f. eroziune
rotique adj. erotic
errant, e adj. ratacitor
errata m. invar. erata
erremens m.pl. obiceiuri zilnice
errer vi. a rataci de colo colo, (fig.) a se insela
erreur f. eroare; pl. ratacir (ale tineretii)
erron, e adj. gresit
ructation f. rigiiala
rudit, e adj., m.f. erudit
rudition f. eruditie
ruption f. eruptie
rysiple m. erizipel
s prep. (in titluri) in
esbroufe f. (fa.) sclifoseala, ifose
esbroufer vt. (fam.) a-si da ifose
escabeau m. scaun (de bucatarie)
escadrille f. escadrila
escalade f. asalt, catarare, escaladare
escalader vt. a sui, a se catara (pe), a escalada
escalavage m. sclavie
escalier m. scara
escalope f. felie prajita (de carne, peste)
escamotage m. escamotare (si fig.)
escamoter vt. a escamota (si fig.)
escampette f. (fam., in expr.) prendre la poudre d'~ =
escapade f. chiul (de la o treaba), escapada
escarbille f. scinteie (da la locomotiva)
escarboucle f. (un fel de) piatra pretioasa
escargot m. melc (cu cochilie)
escarmouche f. lupta usoara, incaierare
escarpe m. tilhar
escarp, e adj. abrupt, (fig.) anevoios
escarpin m. pantof decoltat
escarpolette f. leagan, scrinciob
escgriffe m. (fam.) lungan
escient ( bon) loc. adv. cu buna stiinta
esclaffer (s') vr. a bufni in ris
esclandre m. taraboi, scandal
esclavagiste m.f., adj. sclavagist
esclave adj., m.f. sclav
escompte m. scont
escompter vt. a sconta (si fig.)
escorter vt. a escorta
escourge f. girbaci
escrime f. scrima
escrimer vi. a face scrima; vr. a se zbuciuma (in van)
escroc /-kro-/ m. escroc
escroquer vt. a escroca
escroquerie f. escrocherie
espace m. spatiu, rastimp
espacement m. spatiere
espacer vt. a rari, a spatia
espadrille f. espadrila
espagnol, e adj. spaniol(esc); m.f. (cu maj.) spaniol;
espagnolette f. miner (pentru inchis fereastra) , cremona
espalier m. spalier
espce f. specie, fel, (peior.) creatura; pl. bani gheata
esprance f. speranta; pl. perspective banesti
esprer vt., vi. a spera
espigle adj. zburdalnic, sugubat
espiglerie f. zburdalnicie
espion, onne m.f. spion
espionnage m. spionaj
espionner vt. a spiona
espoir m. speranta
esprit m. suflet, spirit (si lingv.), duh, sens, haz,
esquille vt. (fam.) a istovi, a desfinta (criticind)
esquisse f. schita, schitare (a unui zimbet)
esquisser vt. a schita, a incepe
esquiver vt. a evita; vr.a se eschiva
essai m. incercare, analiza, eseu
essaim m. roi (de albine), (fig.) cird, roi
essaimer vi. a roi, (fig.) a emigra
essayage m. incercare, proba (la o haina)
essayer vt. a incerca, a proba (o haina); vi.,
essayeur, euse m.f. persoana care face probele (la o haina)
essayiste m. eseist, autor de eseuri
essence f. esenta (si fig.), benzina
essentiel, elle adj., m. esential(ul)
essieu m. osie
essor m. (avintare in) zbor, (fig.) elan, progres
essorer vt. a stoarce (rufe etc.)
essoreuse f. masina de stors rufele
essouffer vt. a taia respiratia
essuie-glace m. stergator (al parbrizului)
essuie-mains m. invar. prosop
essuie-pieds m. invar. pres, stergator (de picioare)
essuyer vt. a sterge, a usca, (fig.) a suporta
est /st/ m. est
estacade f. estacada
estafette f. stafeta
estafilade f. cicatrice mare (pe fata)
estaminet m. (un fel de) cafenea
estampe f. stampa
estampille f. stampila
estampiller vt. a stampila
esthte m. estet
esthticien, enne m.f. estetician
esthtique adj., f. evaluare, apreciere
estime f. stima, consideratie
estimer vt. a stima, a evalua; vt., vr. a (se) considera
estival, e adj. de vara, varatic
estoc m. sabie lunga si subtire
estocade f. lovitura de sabie, (fig.) lovitura puternica
estomac m. stomac
estomaquer vt. (fam.) a surprinde (neplacut);
estomper vt. a estompa, (fig.) a voala
estragon m. tarhon
estropi, e adj., m.f. schilod
estropier vt. a schilodi, (fig.) a stilci
estuaire m. estuar
esturgeon m. sturion
et conj. si
tabir vt. a stabili, a capatui, a instala;
table f. staul
tabli m. masa de lucru (a unui mestesugar)
tablissement m. stabilire, capatuire, instaurare, asezare
tage m. etaj, (fig.) categorie
tager vt. a etaja
tagre f. etajera
tai m. proptea (de lemn), (fig.) sprijin
taiement, tayage m. proptire, (fig.) sprijinire
tain m. cositor
tal m. butuc (de macelar), macelarie
talage m. galantar, (fig.) etalare
tale adj. (despre ape) nemiscat, calm;
taler vt. a expune, a intinde, a desfasura,
talon m. etalon, cal (de prasila), armasar
tamer vt. a cositori
tamine f. etamina, (bot.) stamina
tanche adj. inchis, impermeabil, etans
tancher vt. a opri, a potoli (setea), a etansa
tang m. elesteu
tape f. etapa
tarnglement m. sugrumare, gituire
tat m. stare, stare sociala, cariera, stat (de salarii
tatiser vt. a etatiza
tau m. menghina
tayer vt. a propti, (fig.) a sprijini
t m. vara (anotimpul)
teignoir m. instrument pentru stins (o luminare),
teindre vt., vr. a (se) stinge, a (se) potoli
tendard m. stindard
tendre vt., vr. a (se) intinde; vt. a desfasura,
tendue f. intindere, durata, (fig.) importanta
ternel, elle adj. vesnic; m. etern(ul); (pl.bot.) imortele
terniser vt., vr. a (se) eterniza; vr.
ternit f. vesnicie
ternuement m. stranut
ternuer vt. a stranuta
tter vt. a taia virful (unui copac etc.)
ther m. eter
thr, e adj. eterat, aerian
thique adj., f. etic(a)
ethnographie f. etnografie
thylne m. etilena
tincelant, e adj. scinteietor (si fig.)
tinceler vi. a scinteia (si fig.)
tincelle f. scinteie (si fig.)
tincellement m. scinteiere
tiolement m. ofilire (si fig.)
tioler vt., vr. a (se) ofili
tique adj. slab, costeliv
tiqueter vt. a eticheta
tiquette f. eticheta, protocol
tirage m. intindere, lungire
tirer vt. a intinde, a lungi; vr. (fam.) a se intinde
toffe f. stofa (si fig.), material
toffer vt. (fig.) a imbogati
toile f. stea (si fig.)
toiler vt. a instela
tonnamment adv. uluitor
tonnant, e adj. uimitor
tonner vt., vr. a (se) mira; vt. a produce crapaturi
touffement m. inabusire, asfixie
touffer vt. a inabusi; vi. a se inabusi, a se asfixia
touffoir m. (fam.) incapere neaerisita
toupe f. cilti
touper vt. a astupa cu cilti
tourderie f. nesabuinta, zapaceala
tourdi, e adj., m.f. (om) nesabuit, distrat
tourdir vt. a nauci, a zapaci,
tourdissement m. zapaceala, ameteala
tourneau m. sturz, (fig.) tinar descreierat
trange adj. ciudat, straniu
tranger, re adj., m.f. strain; m. strainatate
trangler vt. a sugruma, (fig.) a gitui; vi. a fi sugrumat
tre vi. a fi, a se afla; v.aux. (pentru formarea
treindre vt. a stringe (puternic), (fig.) a gitui
treinte f. strinsoare (puternica)
trenne f. dar (de Anul nou), saftea
trenner vt. a innoi; vi. a face saftea
tres m.pl. unghere (a unei case)
trier m. scara (la sa), (anat.) scarita
trille f. tesala
triller vt. a tesala, (fig.) a ciomagi, (fam.) a jecmani
triper vt. a scoate maruntaiele
triqu, e adj. strimt
troit, e adj. ingust, strimt, (fig.) limitat, strins
troitesse f. ingustime, strimtime (si fig.)
tude f. studiu, studiere, clasa, birou (de avocat etc.)
tudiant, e m.f. student
tudier vt. a studia, a examina; vr. a se stradui
tui m. toc (pentru ochelari etc.)
tuve vt. a fierbe inabusit, a spala usor (o rana)
tymololgie f. etimologie
eucalyptus m. eucalipt
euchariste /-ka-/ f. euhariste
euh interj. cum! hm!
eunuque m. eunuc
euphmisme m. eufemism
euphonie f. eufonie, armonie a sunetelor
europen, enne adj., m.f. (cu maj.) european
eux pron. pers. (pe) ei, lor
vacuation f. evacuare
vacuer vt. a evacua
vader (s') vr. a evada, a scapa
valuation f. evaluare
valuer vt. a pretui
vanglique adj. evanghelic
vangile m. evanghelie (si fig.)
vanouir (s') vt. a lesina, a disparea
vanouissement m. lesin, disparitie
vaporation f. evaporare
vaporer vt., vr. a (se) evapora; vr. (fig.) a disparea
vaser vt. a largi (o deschizatura)
vasif, ive adj. evaziv
vasion f. evadare, evaziune
vch m. episcopie, episcopat
veil m. desteptare, alarma
veiller vt. a destepta (si fig.)
vnement m. eveniment
vent m. alterare (a vinului)
ventail m. evantai
ventaire m. taraba (atirnata de git)
venter vt. a expune la vint, a vintura; vr. a-si face
ventrer vt. a spinteca (burta), a deschide (cu forta)
ventualit f. eventualitate
ventuel, elle adj. eventual
vque m. episcop
vertuer (s') vr. a se stradui
videment m. golire, (med.) evidare
videmment adv. evident
vidence f. evidenta
vider vt. a goli, (med.) a evida
vincement m. izgonire
vincer vt. a izgoni, a deposeda
viter vt. a ocoli, a evita
vocation f. evocare
voluer vi. a evolua
volution f. evolutie
voquer vt. a evoca
ex pref. ex-, fost
exacerber vt. a exacerba
exaction f. spoliere
exactitude f. exactitate, punctualitate
exagration f. exagerare
exagrer vt. a exagera
exaltation f. exaltare
exalter vt., vr. a (se) exalta
examen m. examen, examinare
examinateur, trice m.f. examinator
examiner vt. a examina, a cerceta
exaspration f. exasperare
exasprer vt. a exaspera, a irita la culme;
exaucement m. implinire (a unei rugaminti)
exaucer vt. a implini (o rugaminte)
excavation f. excavare, excavatie
excder vt. a intrece, (fig.) a plictisi; vr. a se istovi
excellemment adv. excelent
excellence f. superioritate, excelenta
exceller vi. a excela
excentricit f. excentricitate
excentrique adj., m.f. excentric
except prep., adj. (in) afara de
excepter vt. a excepta
exception f. exceptie
exceptionnel, elle adj. exceptional
excs m. exces
excessif, ive adj. excesiv
excitation f. excitatie, excitare
exciter vt. a excita, (fig.) a stirni
exciure vt., vr. a (se) exclude
exclamation f. exclamatie, exclamare
exclamer (s') vt. a protesta exclamind, a exclama
exclusif, ive adj. exclusiv
exclusion f. excludere
exclusivit f. exclusivitate
excommunication f. excomunicare
excommunier vt. a excomunica
excrtion f. excretie
excroissance f. excrescenta
excursion f. excursie, (fig.) digresiune
excuse f. scuza, iertare
excuser vt., vr. a (se) scuza
excrable adj. detestabil
excrer vt. a detesta
excutant m. interpret, executant
excuter vt. a indeplini, a interpreta,
excuteur, trice m.f. executor
excution f. executare, executie
exgse f. exgeza
exgte m. exeget
exemplaire adj., m. examplar
exemple m. exemplu
exempt, e adj. /g-zan/ scutit, ferit
exempter vt. /g-zan-t/ a scuti, a feri
exemption /g-zan-sayon/: f. scutire
exercer vt. a exercita, a exersa; vr. a face exercitii
exercice m. exercitiu, exercitare
exergue m. loc de inscriptie (pe o medalie)
exgeant, e adj. pretentios
exgence f. pretentie, necesitate
exger vt. a pretinde, a cere
exhalaison f. exalatie
exhaler vt. a exala; vr. a se raspindi
exhaussement m. inaltare (a unei case etc.)
exhausser vt. a inalta (o casa etc.)
exhrder vt. a dezmosteni
exhiber vt., vr. a (se) exhiba, a (se) afisa
exhibition f. exhibare, expunere (voita)
exhibitionniste m. exhibitionist
exhorter vt. a indemna
exhumer vt. a dezgropa (si fig.)
exigu, adj. mic, strimt
exil m. exil(are)
exiler vt., vr. a (se) exila
existant, e adj. existent, care traieste
existence f. existenta, mod de trai
exister vi. a exista, a trai
exli, e m.f. exilat
exode m. exod
exonrer vt. a scuti (de impozit etc.), a degreva
exorciser vt. a exorciza
exorcisme m. descintec
exotique adj. exotic
expansif, ive adj. care se raspindeste, (fig.) expansiv
expansion f. expansiune (si fiz., pol.)
expansivit f. expansivitate
expatrier vt. a exila; vr. a se expatria
expectative f. expectativa
expectorer vt. a expectora
expdient, e adj. util; m. expedient
expdier vt. a expedia (si fig.), a lichida (in graba)
expditeur, trice adj., m.f. expeditor
expditif, ive adj. iute
expdition f. expediere, expeditie, copie (a unui act)
expditionnaire m. expeditor, copist (de acte); adj. expeditionar
exprience f. experienta
exprimentation f. experimentare
exprimenter vt. a experimenta
expert, e adj., m. expert
expertise f. expertiza
expiation f. ispasire
expirant, e adj. care expira (la un termen), care e pe moarte
expiration f. expiratie, expirare
expirer vt. a expira (aer); vr. a muri; a ispasi
explication f. explicare, explicatie
explicite adj. explicit, clar
expliquer vt., vr. a (se) explica
exploitation f. exploatare, exploatatie
exploiter vt. a exploata
explorateur, trice m.f. explorator
exploration f. explorare
explorer vt. a explora, a scruta
exploser vi. a exploda
explosif, ive adj., m. exploziv
explosion f. explozie (si fig.)
expolit m. fapta vitejeasca, isprava, (jur.) somatie
exportation f. export(are)
exporter vt. a exporta
exposant, e m.f. expozant
expos m. expunere
exposer vt., vr. a (se) expune
exposition f. expunere, expozitie
exprs, esse adj. expres, lamurit; adv. dinadins, anume
express m. (tren) expres, rapid
expressment adv. in mod expres, lamurit
expressif, ive adj. expresiv
expression f. expresie (si mat.), exprimare
exprimer vt., vr. a (se) exprima; vt. a presa (o lamiie etc
expropier vt. a expropia
expropriateur, trice m.f. expropriator
expropriation f. expropiere
expulser vt. a expulza
expulsion f. expulzare
expurger vt. a elinina (ceea ce e rau)
exquis, e adj. delicios, distins, fin
exquisment adv. delicios
exsangue adj. lipsit de singe, palid
exsudation f. transpiratie, mustire
exsuder vi. a iesi prin pori; vt. a elinina prin pori
extase f. extaz
extasier (s') vr. a se extazia, a admira
extenseur adj. care intinde; m. extensor (si sport.)
extensibile adj. extensibil
extensif, ive adj. extensiv
extension f. extensi(un)e, extindere
extnuation f. extenuare
extnuer vt., vr. a (se) istovi
extrieur, e adj., m. exterior; m.pl. exterioare (de film)
extrioriser vt. a exterioriza
extincteur m. stingator (de incendiu)
extinction f. stingere, (fig.) lichidare, anulare
extirpation f. extirpare, stirpire (si fig.)
extirper vt. a extirpa, a stirpi (si fig.)
extorquer vt. a extorca
extorsion f. extorcare
extra m., adj.invar. (lucru) iesit din comun, suplimenta
extraction f. extractie, (fig.) origine
extrader vt. a extrada
extradition f. extradare
extraire vt. a extrage
extrait m. extras, extract, esenta (de parfum)
extraordinaire adj. extraordinar
extra-systole f. (med.) extrasistola
extravagance f. extravaganta
extravagant, e adj. extravagant
extravaser (s') vr. (despre lichide etc.) a se risipi
extrme adj. extrem, excesiv, grav; m. extrema
extrme-onction f. maslu
extrmi f. extremitate, capat; pl. acte de violenta,
extremination f. exterminare
extreminer vt. a extermina; vr. a se omori cu firea
extrmisme m. extremism
extrmiste adj., m.f. extremist
extrinsque adj. extrinsec, conventional
exubrance f. exuberanta
exubrant, e adj. supraabundent, exuberant
exulter vi. a exulta
fable f. fabula, (fig.) nascocire F
fabricant m. fabricant
fabrication f. fabricatie, fabricare
fabrique f. fabrica, fabricatie, nascocire
fabriquer vt. a fabrica, (fig.) a nascoci
fabuleux, euse adj. fabulos, (fig.) uimitor
faade f. fatada, (fam.) chip, (fig.) aparenta
face f. fata, aspect, cap (la moneda)
factie f. gluma, farsa
factieux, euse adj., m.f. glumet, poznas
facette f. fateta
fcher vt., vr. a (se) supara
facheux, euse adj. suparator, neplacut
facile adj. usor, amabil
facilit f. usurinta, usurare; pl. inlesniri
faciliter vt. a usura, a inlesni
faon f. fel, mod, croiala; pl. mofturi
faconde f. limbutie
faonner vt. a fasona, (fig.) a forma
facteur m. factor
factice adj. (fig.) artificial
factieux, euse m.f., adj. razvratitor
faction f. factiune, garda
factionnaire m. santinela
facture f. factura, executie, calitate
facult f. facultate, insusire
fadaise f. nerozie, platitudine
fade adj. searbad
fadeur f. serbezeala
fagot m. manunchi de vreascuri, (pop.) camarad
fagotage m. legatul vreascurilor, (fig.) treaba de mintuial
fagoter vt. a face o legatura de vreascuri;
faible adj. slab, subred, (fig.) ingaduitor;
faiblesse f. slavbiciune (si fig.), lesin, lipsa de consiste
faiblir vi. a slabi, a se molesi
faence f. faianta
faille f. falie
failli, e m.f., adj. falit
faillir vi. a lipsi de la, a fi pe punctul de
faillite f. faliment
faim f. foame, (fig.) pofta
fane f. (bot.) jir
fainant, e m.f., adj. trindav
fainantise f. trindavie
faire vt. a face, a pune sa se faca, a confectiona,
faire-part m. invar. invitatie (de nunta etc.)
faisan m. fazan
faisceau m. manunchi, fascicul; pl. fascie
fait m. fapt, caz, actiune
fate m. virf, culme (si fig.)
fait-tout m. invar. oala-minune
faix m. povara, incarcatura
falaise f. faleza, tarm abrupt
fallacieux, euse adj. inselator
falloir v.impers. a trebui, a fi nevoie de
falot, e adj. (despre oameni) sters, hitru; m. lanterna
falsification f. falsificare
falsifier vt. a falsifica
fam, e adj. (in expr.) bien (mal) ~ = cu renume bun
famlique adj. hamesit
fameux, euse adj. renumit, vestit
familiariser vt., vr. a (se) familiariza, a (se) obisnui
familiarit f. familiaritate, obisnuinta, intimitate
familier, re familiar, osisnuit; m. intim, de-al casei
famille f. familie
famine f. foamete
fanal m. felinar mare
fanatique m.f., adj. fanatic
faner vt. a vintura finul; vt., vr. a (se) ofili
fanfare f. fanfara
fanfaron, onne m.f., adj. laudaros
fanfaronnade f. laudarosenie
fanfreluche f. zorzoane, (fig.) bagatela
fange f. mocirla (si fig.)
fantaisie f. fantezie, capriciu
fantaisiste m., adj. (pictor, scriitor) fantezist
fantasque adj. plin de fantezie, capricios, bizar
fantassin m. infanterist
fantastique adj., m. (genul) fantastic
fantoche m. (fig.) om de paie
fantme m. fantoma; adj. inexistent
faon m. pui de caprioara
faquin m. secatura
faramineux, euse adj. (fam.) uluitor
faraud, e m.f., adj. filfizon
farce f. umplutura, farsa, renghi; adj. invar.
farceur, euse m.f. farsor, poznas
farcir vt. a umple (si fig.)
fard m. fard, (fig.) prefacatorie
fardeau m. povara, greutate
farder vt., vr. a (se) farda; vt. (fig.) a infrumuseta,
farfadet m. spiridus
farfouiller vt., vi. a cotrobai
farine f. faina
fariner vt. a presara cu faina
farineux, euse adj. fainos
farouche adj. salbatic, cumplit
fascicule m. fascicula
fascinant, e adj. fascinant, fermecator
fascine f. manunchi (de vreascuri)
fascisme m. fascism
fasciste m.f., adj. fascist
faste m. fast, pompa
fastidieux, euse adj. plictisitor, anost
fastueux, euse adj. fastuos, pompos
fat m. gagauta; adj. nerod, infumurat
fatalit f. fatalitate, ursita
fatidique adj. fatidic, profetic
fatigant, e adj. obositor, plictisitor
fatigue f. oboseala, truda
fatiguer vt., vr. a (se) obosi, a (se) plictisi;
fatras m. harababura
fatuit f. suficienta, infumurare
faubourg m. cartier marginas; pl. populatia suburbiilor
fauchage m. cosit
faucher vt. a cosi, (fig.) a secera, a distruge,
faucheur, euse m.f. cosas, secerator; f. seceratoare mecanica,
faucille f. secera
faucon m. soim
faufiler vt. a insaila, (fig.) a strecura; vi.
faune m. faun; f. fauna
faunesque adj. de faun
faunique adj. referitor la fauna
faussaire m. falsificator, excroc
fausser vt. a falsifica, a denatura, a incalca;
fausset m. cep, falset
fausset f. falsitate, prefacatorie
faute f. greseala, vina, cusur
fauter vi. (pop.) a o scrinti
fauteuil m. fotoliu
fauteur, trice m.f. atitator, uneltitor
fautif, ive adj. vinovat, eronat
fauve adj. rosiatic, salbatic; m. culoare rosiatica,
fauvette f. pitulice
faux f. coasa
faux col m. guler tare
faux frre m. tradator, ipocrit
faux, fausse adj. fals, grasit, simulat; m. fals; adv. fals
faux-fuyant m. subterfugiu
faux-monnayeur m. falsificator de bani
faux-semblant m. prefacatorie
faveur f. favoare, bunavointa, panglica ingusta
favorable adj. favorabil, binevoitor
favori, ite adj., m.f. favorit; m.pl. favoriti (pe obraji)
favoriser vt. a favoriza, a inlesni
fbrite adj. febril, infrigurat
fcondation f. fecundare, fecundatie
fconder vt. a fecunda
fcondit f. fecunditate, rodnicie, fertilitate
fcound, e adj. fecund, rodnic, fertil
fcule f. fecula
fdraliser vt., vr. a (se) federaliza
fdratif, ive adj. federativ
fdration f. federatie
fdr, e adj. federat, unit; m. membru al unei federatii
fe f. zina
ferie f. feerie
feindre vt. a se preface, a simula
feint, e adj. prefacut, inchipuit; f. prefacatorie,
fl, e adj. crapat, (despre glas) dogit, (fam.) scrintit,
flicitation f. felicitare, urare
flicit f. fericire, multumire deplina
fliciter vt., vr. a (se) felicita
flin, e adj., m. felin
flon, onne adj., m.f. tradator, (om) neloial
flonie f. tradare
flure f. crapatura, (fig.fam.) scrinteala
femelle f. femela
fminin, e adj., m. (genul) feminin
fminiser vt., vr. a (se) femiiniza, a (se) efemeia
femme f. femeie, sotie
fenaison f. (epoca) cosit(ului)
fendage m. despicare
fendeur m. taietor de lemne
fendoir m. satir
fendre vt. a despica, a crapa, a spinteca, (fig.) a rupe
fentre f. fereastra
fenouil m. marar
fente f. despicatura, crapatura, fandare
fodal, e adj., m. feudal
fodalit f. feudalitate
fer m. fier, pumnal; pl. forceps, lanturi, catuse
fer-blanc m. tinichea
ferblantier m. tinichigiu
fri, e adj. de sarbatoare
frir vt. (inv.) (in expr.) sans coup ~ = fara a recurge
fermage m. arenda
ferme adj., adv. tare, ferm, hotarit; f. ferma, arenda;
fermentation f. fermentare, dospire, (fig.) fierbere
fermenter vi. a termenta, a dospi, (fig.) a fierbe
fermer vt. a inchide, a incheia; vi. a se inchide
fermet m. ferment, drojdie
fermet f. trainicie, soliditate, fermitate, tarie (morala
fermeture f. inchidere, inchizatoare
fermier, re m.f. arendas, fermier
froce adj. feroce, crud, cumplit
frocit f. ferocitate, cruzime
ferraille f. fiare vechi
ferrer vt. a fereca, a potcovi
ferronnerie f. confectionarea de obiecte de fier, lucratura
ferroviaire adj. feroviar
ferrugineux, euse adj. feruginos
ferrure f. ferecatura, potcovire
fertile adj. fertil, rodnic, manos
fertiliser vt. a fertiliza
fertilit f. fertilitate
fru, e adj. (despre animale) lovit, ranit,
frule f. nuia (pentru pedepsit elevii), (fig.) tiranie
ferveur f. ardoare, rivna
fesse f. fesa
fesse f. bataie la fund
fesser vt. a bate la fund
festin m. ospat
festivit f. festivitate, serbare
ftchisme m. fetisism
fte f. sarbatoare, serbare, onomastica
fter vt. a sarbatori, a face o primire buna cuiva
ftiche m. fetis
ftidit f. duhoare
ftu m. pai, (fig.) fleac
feu, e adj. raposat; m. foc, incendiu, foc de arma, sclip
feuillage m. frunzis
feuille f. frunza, foaie, petala, ziar
feuillet m. fila, foios (al rumegatoarelor)
feuilletage m. prajitura cu foi
feuilleter vt. a rasfoi
feuilleton m. foileton
feuler vt. (despre tigru) a rage
feutre m. (palarie de) fetru, pisla
feutr, e adj. de pisla, de fetru
fve f. (bot.) bob
fvrier m. februarie
fez m. fes
fi ! interj. ptiu !
fiacre m. birja
fia-fla m. invar. (fam.) parada, ostentatie
fianailles f.pl. logodna
fianc, e adj. logodit; m.f. logodnic
fibreux, euse adj. fibros
ficeler vt. a lega cu sfoara
ficelle f. sfoara, (fig.) siretlic
fiche f. fisa, stecar
ficher vt. a infige, a bate, a atinti (privirea), a azvir
fichier m. fisier
fichtre ! interj. drace !
fichu, e adj. afurisit, prapadit, pocait; m. batic
fictif, ive adj. fictiv
fiction f. fictiune
fidle adj., m. credincios
fidlit f. fidelitate, devotament
fiduciaire adj. fiduciar
fief m. feuda
fieff, e adj. (fam.) inveterat
fiel m. fiere, (fig.) amaraciune
fielleux, euse adj. (amar) ca fierea, veninos
fiente f. balega, gainat
fier (se) vr. a se increde (in)
fier, re adj. mindru, falnic, (fam.) mare; m. mindru
fiert f. mindrie, noblete, ingimfare
fivre f. febra, infrigurare
fivreux, euse adj. febril, infrigurat
fifre m. (cintaret din) fluier
figer vt. a inchega, (fig.) a impietri, a incremeni
fignoler vt. a finisa, a pune la punct
figue f. smochina
figuier m. smochin
figure f. fata, infatisare, atitudine, (geom.) figura
figurer vt. a infatisa, a reprezenta; vi. a figura, a face
fil m. fir, ata, sirma, tais, sir
filandire f. femeie care toarce, torcatoare
filandreux, euse adj. atos, (fig.) intortocheat
filature f. filatura, filare, urmarire (de catre politie)
file f. rind, sir
filer vt. a toarce, a rasuci, a urmari pe cineva;
filet m. firicel (si fig.), plasa, navod, fileu, muschi
filiation f. filiatie
filire f. filiera (si fig.)
fille f. fata, fiica, prostituata
fillette f. fetita
filleul, e m.f. fin
film m. film
filou m. pungas
fils m. fiu
filtre m. filtru
filtrer vt. a filtra; vi. a se infiltra
fin f. sfirsit, incetare, scop
fin, e adj. fin, subtire, delicat, siret, (despre ploaie)
finale m. final; f. finala
finalit f. finalitate, scop
finance f. finante, financiari
financer vt. a finanta
financier, re adj. financiar; m. om de finante
finaud, e adj., m.f. smecher
finesse f. finete, subtirime, siretenie
fini, e adj. sfirsit, desavirsit, finisat, epuizat;
finir vt. a termina, a ispravi; vi. a se sfirsi, a incet
finissage m. finisaj
finlandais, e adj., m.f. (cu maj.) finlandez
finnois, e adj. finic; m. limba finlandeza
fioriture f. infloritura, ornament
fissure f. fisura
fiston m. (pop.) fiu
fixation f. fixare, intepenire
fixe adj. fix, intepenit, exact
fixer vt., vr. a (se) fixa; vt. a intepeni
fixit f. fixitate
flageller vt. a flagela, (fig.) a biciui
flageoler vi. a-i tremura (picioarele)
flagorner vt. (fig.) a tamiia
flagrant, e adj. flagrant, vadit
flair m. miros fin, (fig.) perspicacitate
flairer vt. a mirosi, (fig.) a adulmeca
flamand, e adj., m.f. (cu maj.) flamand
flambeau m. torta, faclie
flambe f. vilvataie
flamber vt. a trece prin flacara, (fam.) a topi; vi. a ard
flamboyant, e adj. stralucitor, (despre stil) flamboaiant
flamboyer vi. a arde cu flacara vie, a straluci
flamme f. flacara, vapaie, stralucire, (fig.) pasiune
flan m. tarta, matrita
flanc m. partea corpului de la coaste la solduri, pintec
flancher vi. (pop.) a ceda, a renunta
flner vi. a hoinari, a umbla haihui
flnerie f. hoinareala
flanque f. baltoaca
flanquer vt. a azvirli, a trinti, a margini pe o latura
flasque adj. moale, flescait
flatter vt. a mingiia, (fig.) a maguli; vr. a-si face iluz
flatterie f. lingusire
flatteur, euse adj., m.f. lingusitor
flau m. imblaciu, tija orizontala a unei balante,
flche f. sageata
flchir vt. a indoi, (fig.) a induiosa; vi. a se incovoia,
flegme m. flegma, (fig.) singe rece
flemme f. (pop.) trindavie; m.f. puturos
fltrir vt. a ofili, a infiera, a dezonora; vr. a se ofili
fltrissure f. ofilire, infierare, dezonorare
fleur f. floare (si fig.)
fleurette f. floricica, (fig.) cuvinte galante
fleurir vi. a inflori (si fig.); vt. a impodobi cu flori
fleuriste m.f., adj. florar
fleuve m. fluviu, (fig.) torent
flexible adj. mladios
flexion f. flexiune, mladiere, indoire
flibustier m. pirat
flic m. (pop.) curcan, vardist
flirter vi. a flirta
flocon m. smoc, fulg (de zapada, cereale)
floraison f. inflorire
florissant, e adj. infloritor
flot m. val, flux, (fig.) multime
flottage m. plutarit
flottant, e adj. plutitor, filfiitor, larg, (fig.) sovaitor
flotte f. flota, (pop.) lacarie
flotter vi. a pluti, a filfii, (fig.) a sovai;
flotteur m. plutas, dop al unei undite, flotor
flottile f. flotila
flou, e adj. imprecis, vaporos; m. aspect vag
fluctuant, e adj. oscilant
fluet, ette adj. firav, plapind
fluide adj., m. fluid
flte f. fault(ist), fluier, pahar (cu picior),
flte, e adj. subtiratic
fltiste m.f. faultist
foi f. credinta, incredere, religie, crezare
foie m. ficat
foin m. fin; interj. la naiba !
foire f. tirg, iarmaroc
fois f. data, oara
foison f. belsug
foisonnement m. inmultire exagerata, misunare
foisonner vi. a se inmulti exagerat, a abunda, a misuna
foltre adj. nebunatic, zburdalnic
foltrer vi. a face zburdalnicii
folie f. nebunie, nazbitie, manie
folklore m. folclor
folliculaire m. scrib, gazetaras
fomentateur, trice m.f. atitator, instigator
fomenter vt. a atita
fonc, e adj. intunecat (la culoare)
foncer vt. a pune fund, a intuneca (o culoare), a sapa;
foncier, re adj. funciar, (fig.) temeinic; m. impozit funciar
foncirement adv. absolut, cu desavirsire
fonction f. functie, intrebuintare, slujba
fonctionnaire m.f. functionar
fonctionnement m. functionare
fonctionner vi. a functiona
fond m. fund(al), fond
fondamental, e adj. fundamental, temeinic
fondant, e adj. care se topeste in gura; m. (bomboana) fondan
fondateur, trice m.f., adj. intemeietor
fondation f. temelie, intemeiere
fond, e adj. intemeiat, autorizat;
fondement m. fundament, temei, baza
fonder vt. a pune temelia, a intemeia
fonderie f. topitorie, turnatorie
fondeur adj., m. topitor, turnator
fondre vt. a (con)topi, a turna (metale); vi. a se topi
fondrire f. hirtoapa, teren mlastinos
fonds m. teren, capital, fond (al unei biblioteci),
fontaine f. fintina, (fig.) sursa
fonte f. topire, turnare, fonta
fonts m.pl. cristelnita
footballeur m. fotbalist
forage m. foraj
forain, e adj. strain, de bilci; m.pl. comedianti
forban m. corsar, (fig.) escroc
forat m. ocnas
force f. forta, tarie, (fig.) rezistenta, iscusinta;
forc, e adj. fortat, inevitabil
forcment adv. prin forta lucrurilor, neaparat
forcen, e adj., m.f. turbat, dezlantuit
forcer vt. a forta, a sili, a sparge (o usa), a incalca (
forer vt. a fora, a gauri
fort m. burghiu, sfredel
fort f. padure (si fig.)
foreur, euse adj. care foreaza; m. sondor; f. foreza
forfait m. nelegiuire, invoiala
forfanterie f. laudarosenie
forge f. forja, potcovarie
forger vt. a forja, (fig.) a fauri, a nascoci;
forgeron m. fierar
forgeur m., adj. m. forjor, (fig.) fauritor, nascocitor
formaliser (se) vr. a se ofensa
formalit f. formalitate
formation f. formare, formatie
forme f. forma, chip, maniera, aparenta;
formel, elle adj. categoric, formal, de forma
former vt., vr. a (se) forma; vt. a concepe
formidable adj. formidabil
formulaire m. formular
formuler vt. a formula
fors prep. (inv.) in afara de
fort, e adj. puternic, tare, solid, anevoios, mare; m. for
forteresse f. fortareata
fortification f. fortificatie, intarire (a organismului etc.)
fortifier vt., vr. a (se) fortifica, a (se) intari
fortiori () loc. adv. cu atit mai mult
fortune f. soarta, noroc, avere
fortun, e adj. norocos, fericit, instarit
fosse f. groapa, sant, mormint, cavitate
foss m. sant
fossette f. gropita
fossile m. fosila; adj. fosil
fossoyeur m. gropar
fou (fol), folle adj. nebun, extrem; m. nebun, mascarici
foudre f. trasnet; m. (iron.) as
foudroyant, e adj. fulgerator
foudroyer vt. a trasni, a fulgera (cu privirea)
fouet m. bici, (fig.) stimulent, (bucat.) tel
fouetter vt., vi. a biciui
fougre f. feriga
fougue f. inflacarare, impetuozitate
fougueux, euse adj. inflacarat, impetuos
fouille f. sapatura, perchezitie
fouiller vt. a face sapaturi, a perchezitiona; vi. a scotoc
fouillis m. harababura
fouine f. dihor, (fig.) (om) viclean
foulard m. fular
foule f. multime, gloata
fouler vt. a calca in picioare, a luxa, (fig.) a strivi
foulure f. scrintitura, luxatie
four m. cuptor, (fig.) esec
fourbe adj., m.f. viclean
fourberie f. viclenie
fourbir vt. a curata, a lustrui (o arma)
fourbu, e adj. sfirsit (de oboseala)
fourche f. furca, bifurcare
fourcher vi. a se despica, a se bifurca,
fourchette f. furculita, iades
fourgon m. furgon, vatrai
fourmi f. furnica
fourmilire f. furnicar, musuroi
fourmiller vi. a furnica, a misuna
fournaise f. cuptor mare, (fig.) dogoare
fourneau m. plita
fourni, e adj. aprovizionat, stufos
fournir vt. a furniza, a aproviziona; vi. a avea grija de
fournisseur m. furnizor
fourniture f. furnitura
fourrage m. nutret
fourrager vi. a stringe nutret, a cotrobai; vt. a pustii
fourr, e adj. imblanit, gros, umplut; m. desis
fourreau m. teaca, furou
fourrer vt. a imblani, a baga, a indesa;
fourrure f. (haina de) blana
fourvoyer vt. a rataci, a induce in eroare; vr. a se insela
foutre vt. (pop.) a (a)zvirli, a da (o palma);
foutu, e adj. afurisit, curatat
foyer m. vatra, camin, foaier, focar
fracas m. vuiet, bubuit, (fig.) zarva
fracasser vt. a face tandari; vr. (despre oase) a se fringe
fraction f. fringere, fracti(un)e
fractionnaire adj. fractionar
fractionniste adj. fractionist, dizident
fracturer vt. a fractura, a sparge
fragile adj. fragil
fragilit f. fragilitate
fragmenter vt. a fragmenta
fracheur f. racoare, prospetime
frachir vi. v. impers. a se racori
frais, frache adj. racoros, proaspat, fraged, recent;
fraisage m. sfredelire, strunjire
fraise f. fraga, prapur, burghiu, (tehn.) freza
fraiser vt. a sfredeli, a strunji
fraiseur, euse m.f. frezor; f. (tehn.) freza
framboise f. zmeura
franc, franche adj. liber, sincer, veritabil; m. franc (moneda);
franais, e adj., m.f. (cu maj.) francez; m. limba franceza
franchir vt. a sari (peste), a trece (peste),
franchise f. (ist.) scutire (de impozit), sinceritate
franc-tireur m. franctiror
frange f. ciucure, breton
frappant, e adj. izbitor
frappe f. batere (a monedei, la masina)
frapper vt. a lovi, a bate (si fig.), a frapa (o bautura),
frasque f. trasnaie
fraternel, elle adj. fratesc
fraterniser vi. a fraterniza
fraternit f. fratie, infratire
fratricide adj., m.f. fratricid
fraude f. frauda
frauder vt., vi. a comite o frauda
frauduleux, euse adj. fraudulos
frayer vt. a deschide (un drum); vi. (fig.) a fi in
frayeur f. spaima, groaza
fredaine f. strengarie, nebunie (a tineretii)
fredonner vt., vi. a fredona
frein m. friu, frina
freiner vt., vi. a frina
frelater vt. a falsifica, (fig.) a denatura
frle adj. fragil, firav
frelon m. bondar
freluquet m. filfizon
frmir vi. a fremata, a se ingrozi
frmissant, e adj. frematator
frmissement m. freamat, fior
frne m. frasin
frntique adj. frenetic
frquence f. frecventa
frquent, e adj. frecvent
frquenter vt. a frecventa
frre m. frate
frrot m. fratior
fresque f. fresca
frter vt. a navlosi
frtillant, e adj. neastimparat, zglobiu
frtiller vi. a se zvircoli, a se foi
fretin m. plevusca, (fig.) om de nimic
friable adj. friabil
friand, e adj. pofticios, lacom de
friandise f. gust pentru mincaruri alese; pl. dulciuri,
fric m. (pop.) gologani
fricasse f. tocana, (fig.) talmes-balmes
friche f. pirloaga
fricot m. (pop.) tocana
fricoter vi. (pop.) a se imbuiba, a specula; vt. a gati
friction f. frecare, frictie, frictiune
frictionner vt. a frictiona
frieasser vt. a face tocana, a toca (o avere)
frigidaire m. frigider
frigorifier vt. a congela
frileux, euse adj. (despre persoane) friguros
frimas m. chiciura
frimousse f. (fam.) mutrisoara
fringant, e adj. sprinten, spilcuit
fringuer vi. a topai; vt. (pop.) a imbraca
friper vt. a boti, a uza, (pop.) a minca cu lacomie
friper, re m.f. telal
fripon, onne m.f. escroc, pisicher; adj. smecher
fripouille f. lichea
frire vt., vi. a (se) praji
frise f. friza
friser vt. a ondula, (fig.) a atinge usor, a fi foarte
frisette f. cirliont
frisson m. frison, fior
frissonner vi. a avea frisoane, (fig.) a se infiora
frisure f. frizura, freza, coafura
frit, e adj. fript, prajit; f. cartof prajit
friture f. prajire, substanta cu care se prajeste,
frivolit f. frivolitate
froc m. rasa calugareasca
froid, e adj. rece; m. frig, raceala (si fig.)
froideur f. raceala, indiferenta
frier vt. a atinge usor, a fi aproape de
froisser vt., vr. a (se) boti, a (se) ofensa
fromage m. brinza
fromet m. griu
fronce f. incretitura, cuta
froncer vt. a increti, a incrunta (sprincenele)
frondaison f. perioada infrunzirii, frunzis
fronde f. prastie, fronda
fronder vt. a trage cu prastia, a face opozitie
front m. frunte, front, nerusinare
frontire f. granita
frontispice m. frontispiciu
frottement m. frecare, contact
frotter vt. a freca, a frictiona, a cerui (parchetul),
frotteur, euse m.f. parchetar
frou-frou m. fosnet (de tesatura), zumzet
froussard, e m.f., adj. (pop.) fricos
frousse f. (pop.) groaza
fructifier vi. a frucfica, a rodi
fructueux, euse adj. fructuos, rodnic
fruit m. fruct, rod, rezultat
fruitier, re adj. fructifer; m. loc de conservare a fructelor;
frusques f.pl. (pop.) boarfe, vechituri
fruste adj. (fig.) aspru, necioplit
frustrer vt. a frustra
fugace adj. trecator
fugitif, ive adj. fugitiv; m.f. fugar
fugue f. (muz.) fuga, (fam.) escapada
fuir vi. a fugi, a curge; vt. a evita
fuite f. fuga, scurgere
fulgurant, e adj. fulgerator, violent
fulminer vi. a exploda, (fig.) a tuna si a fulgera
fume f. fum; pl. (fig.) fumuri
fumer vi. a fumega, (pop.) a bufni; vt. a (a)fuma,
fumet m. aroma (de carne, de vin)
fumeur, euse m.f. fumator
fumeux, euse adj. fumegos, neclar
fumier m. gunoi, balegar
fumiste m. sobar, (fig. pop.) mistificator, farsor
fumisterie f. meseria de sobar, (fig.pop.) mistificare, farsa
fumoir m. fumoar
funbre adj. funebru, trist
funrailles f.pl. funeralii
funeste adj. funest, fatal
fur m. (in expr.) au ~ et mesure = pe masura ce
furet m. dihorul alb, (fig.) persoana iscoditoare
fureter vi. (fig.) a iscodi, a cotrobai
fureur f. furie, patima, (fig.) turbare
furibond, e adj. furios, turbat (de minie)
furie f. furie, pasiune
furieux, euse adj. furios, violent
furoncle m. furuncul
furtivement adv. pe furis
fuseau m. fus
fuse f. racheta, fus (de ceas), izbucnire
fuselage m. fuselaj
fuser vi. a se topi (de caldura), a piri, a izbucni
fusible adj. fuzibil
fusil m. pusca, puscas, cremene
fusillade f. impuscatura, executie prin impuscare
fusiller vt. a impusca, a executa prin impuscare
fusion f. fuziune, (con)topire
fusionner vt., vi. a fuziona, a (se) contopi
fustiger vt. a biciui (si fig.)
ft m. trunchi (de copac), pat (de arma), butoi
futaie f. codru, copac mare
futilit f. inutilitate, frivolitate
futur, e adj. viitor; m. viitor (si gram.)
fuyant, e adj. care fuge, care dispare, (despre frunte)
fuyard, e adj., m.f. fugar
gabardine f. (impermeabil de) gabardina
gabarier m. proprietar de gabara, hamal in port
gabarit m. gabarit
gabegie f. potlogarie, gestiune frauduloasa
gabelou m. slujbas vamal
gaber vt., vr. a-si ride de cineva
gche f. zavor, lopata (pentru tencuit, pentru cuptor)
gcher vt. a stinge (varul), (fig.) a strica, a irosi
gchette f. tragaci, piedica (a zavorului)
gcheur, euse m.f. zidar prost, (fig.) incurcatura
gchis m. tencuiala, (fig.) incurcatura
gaffe f. (mar.) cange, gafa (si fig.)
gaffer vt. (mar.) a prinde cu gafa; vi. (fig.) a face
gaffeur, euse m.f. (fam.) persoana care face gafe
gaga m.f., adj. (fam.) (om) ramolit
gage m. gaj, marturie; pl. leafa (primita de personalul
gager vt. a pune prinsoare, a garanta prin gaj, a plati
gageure f. (inv.) prinsoare
gagnant, e m.f., adj. cistigator
gagne-pain m. invar. mijloc de trai, sustinator (al unei
gagner vt. a cistiga, a merita, a ajunge, a contracta (
gagneur, euse m.f. cistigator
gai, e adj. vesel, placut
gaiet f. veselie
gaillard, e adj. vesel, vioi, voinic; m. om energic,
gain m. cistig
gaine f. teaca, corset, suport (al unei statui etc.)
gala m. gala
galamment adv. (in mod) curtenitor
galant, e adj. curtenitor; m. indragostit
galanterie f. politete curtenitoare, cadouri mici
galantine f. (un fel de) piftie
galaxie f. galaxie
galbe m. contur, (arg.) sic
gale f. riie, (fig.fam.) scorpie
galne f. galena
galre f. galera; pl. condamnare la galere, munca silnica
galerie f. galerie, culoar, chibiti
galrien m. condamnat la galere, ocnas
galet m. pietricica rotunda (de pe litoral),
galetas m. mansarda, locuinta mizerabila
galette f. placinta, (pop.) gologani
galeux, euse adj., m.f. riios
galimatias m. balmajeala, incurcatura
galle f. (bot.) gogoasa
gallicisme m. galicism
gallinacs m.pl. galinacee
galoche f. sabot
galonner vt. a pune galoane
galoper vi. a galopa; vt. a mina in galop,
galopin m. baiat folosit pentru comisioane,
galvaniser vt. a galvaniza (si fig.)
galvauder vt. a strica, (fig.fam.) a necinsti, a injosi;
gambader vi. a topai, (fig.) a se agita
gambette m. (pop.) picior
gamelle f. gamela
gamin, e m.f. strengar
gaminerie f. strengarie
gamme f. gama
gamm, e adj. incirligat
ganache f. (fig. fam.) prostovan
gangrne f. cangrena, (fig.) coruptie
gangrener vt., vr. a (se) cangrena
ganse f. siret, cordon
gant m. manusa
ganter vt., vr. a (se) inmanusa; vt. (fig.) a conveni
garage m. garaj
garagiste m. garagist
garant, e m.f. garant; m. garantie
garantie f. garantie
garantir vt. a garanta, a apara de
garce f. (fam.) femeie stricata
garon m. baiat, burlac, lucrator, picol
garonne f. fata baietoasa, tinara emancipata
garonnire f. baietoi, garsoniera
garde f. paza, garda, seama, garda (a unei sabii),
garde-cendre m. cenusar
garde-fou m. balustrada, parapet
garde-malade m.f. infirmier
garde-manger m. dulap (pentru alimente)
garder vt. a pastra, a pazi, a ingriji (de);
garderie f. camin (de copii)
garde-robe f. garderoba
gardien, enne m.f. paznic, pastor; adj. pazitor
gardon m. babusca, ocheana
gare f. gara; interj. in laturi !
garer vt. a gara; vr. a pune la adapost
gargariser (se) vr. a face gargara, (fig. fam.) a se desfata
gargote f. birt
gargouille f. jgheab (de piatra)
garnement m. derbedeu
garni, e adj. mobilat, prevazut (cu), garnisit;
garnir vt. a prevedea (cu), a garnisi, (fam.) a intesa;
garnison f. garnizoana
garotter vt. a lega strins
garrot m. graban, legatura pentru compresiune a unei arte
gars m. (fam.) baiat, tinar
gasconnade f. laudarosenie
gasilleur, euse adj. m.f. risipitor
gaspiliage m. risipa
gaspiller vt. a risipi
gastropodes m.pl.gasteropode
gastrique adj. gastric
gteau m. prajitura; adj. invar. (fam.) indulgent
gte-mtier m. meserias care strica pretul
gter vt. a strica, a rasfata
gterie f. rasfat
gteux, euse adj., m.f. (om) ramolit
gauche adj. sting, (fig.) neindeminatic; f. mina stinga,
gaucher, re m.f., adj. stingaci
gaucherie f. stingacie
gauchir vi. a se scoroji, a se abate (de la);
gauchisme m. stingism
gauchissement m. scorojire
gaude f. terci (pentru porci)
gaudriole f. gluma deocheata
gaufrage m. aplicarea de modele in relief (pe stofa)
gaufre f. fagure (de miere)
gaufrer vt. a aplica modele in relief (pe stofa, piele etc
gaule f. prajina, trestie (pentru undita)
gauler vt. a da jos fructe cu prajina
gaurgouillement m. gilgiit
gausser (se) vr. a-si bate joc
gaver vt., vr. a (se) indopa
gaze f. (text.) gaz
gazifier vt. a gazifica, a face apa gazoasa
gazelle f. gazela
gazer vt. (text.) a acoperi cu gaz, (fig.) a pune perdea
gazette f. gazeta, (fig.) palavragiu
gazeux, euse adj. gazos
gazonner vt. a pune gazon
gazouillement m. ciripire, susur
gazouiller vi. a ciripi, a susura
geal m. gaita
gant, e m.f., adj. urias
ghenne f. gheena, (fig.) supliciu
geindre vi. a geme, (fam.) a se vaicari
gel m. inghet, ger
gele f. inghet, piftie, jeleu
geler vt. a ingheta; vi. a fi inghetat;
gelure f. degerare, degeratura
gminer vt. a grupa cite doua, a ingemana
gmir vt. a geme, a se tingui
gmissement m. geamat, tinguiala
gemme f. gema, mugure, rasina (de brad);
gnant, e adj. jenant, suparator
gencive f. gingie
gendarme m. jandarm (si fig.)
gendarmer (se) vr. a-si iesi din fire nemotivat, a se impotrivi
gendarmerie f. jandarmerie
gendre m. ginere
gen m. (bot.) grozama
gne f. jena, greutate, (fig.) sfiala, lipsa de bani
gnalogie f. genealogie
gner vt., vr. a (se) jena; vt. (fig.) a chinui
gnral, e adj., m. general(ul); m. (mil.) general
gnralit f. generalitate, majoritate
gnralliser vt., vr. a (se) generaliza
gnration f. generatie, generare
gnreux, euse adj. generos, fertil
gnrosit f. generozitate
gense f. geneza
gntique adj., f. genetic(a)
genvrier, genivre m. ienupar
gnie m. geniu (si mil.), duh, inclinatie
gnisse f. junca
gnitif m. genitiv
genou m. genunchi, (pop.) craniu chel
genouillre f. genunchiera
genre m. gen (si gram.), neant, gust
gens m.pl. lume, oameni; f. ginta
gent, e adj. (inv.) dragalas; f. neam
gentiane f. gentiana
gentil, ille adj. amabil, agreabil, (fam.) considerabil
gentilhomme /-ti-yom'/: m. gentilom
gentillesse f. amabilitate
gentiment adv. amabil, (iron.) frumos
gnuflexion f. ingenunchiare; pl. linguseli
gographique adj. geografic
gogrphie f. geografie
gele /jol'/ f. temnita
gelier /j-/ m. temnicer, paznic
gologique adj. geologic
gometrique adj. geometrie
grance f. gerare, administrare
granium /-om'/ m. muscata
grant m. gerant, admninistrator
gerbe f. jerba, snop
gerber vt. a face snopi, a ingramadi; vi. a tisni in jerb
gercement m. crapare, crapatura
gercer vt., vi. (despre piele) a plesni
gerure f. plesnitura (a pieii etc.)
grer vt. a gera, a administra
germain, e adj. de frate, germanic
germe m. germene (si fig.)
germer vi. a germina, a incolti
germination f. germinatie, germinare, dezvoltare latenta
grondif m. (modul) gerunziu
gsier m. pipota
gsir vi. a zacea, (fig.) a consta
gestation f. gestatie, sarcina
geste m. gest; f. poem epic (in evul mediu)
gesticuler vi a gesticula
gestion f. gestiune
gestionnaire m. gestionar
geyser /je-zr/ m. gheizer
ghetto m. ghetou
giaour m. ghiaur
gibbosit f. cocoasa
giberne f. cartusiera, ranita
giberner vt. (pop.) a plictisi, a bate la cap
gibet m. spinzuratoare
gibier m. vinat
giboule f. ploaie scurta, uneori cu grindina
giboyeux, euse adj. bogat in vinat
gicler vi. a improsca
gifle f. palma (trasa cuiva), (fig.) afront
gifler vt. a palmui
gigantesque adj. gigantic
gigogne f. (in expr.) mre Gigogne = mama cu multi copii
gigot m. pulpa (de animal), jigou
gigoter vi. (fam.) a se bitii, a topai
gilet m. jiletca, vesta
gille m. paiata, gogoman
gimblette f. colac
ginguet, ette adj. acriu, ieftior, superficial
girafe f. girafa
girandole f. sfesnic cu mai multe brate
giratoire adj. giratoriu
girofle m. (in expr.) clous de ~ = cuisoare
girofle f. micsunea
giron m. poala, (fig.) sin
girouette f. sfirleaza (pentru vint), (fig.) persoana care-s
gisement m. zacamint
gitan, e m.f. tigan
gte m. culcus, vizuina iepurelui
gter vi. a ramine (peste noapte);
givre m. chiciura
glabre adj. spin, imbreb, foarte tinar
glace f. gheata, inghetata, oglinda, (fig.) raceala
glac, e adj. inghetat, glasat, (fig.) rece
glacer vt. a ingheta, a glasa, (fig.) a inspaiminta
glacier m. ghetar, vinzator de inghetata
glacire f. ghietarie, racitor, serbetiera
glacis m. panta usoara
glaon m. sloi de gheata, (fig.) persoana rece, indiferen
gladiateur m. gladiator
glaeul m. gladiola
glaire f. secretie mucilaginoasa
glaise f. huma
glaive m. spada
gland m. ghinda, pompon
glane f. legatura (de spice, pere etc.)
glaner vt. a culege spicele ramase dupa recolta,
glapir vi. a scheuna, (fig.) a se pitigaia
glapissement m. scheunat, (fig.) pitigaila
glauque adj. verde-albastrui
glbe f. bulgar de pamint, glie
glissade f. (a)lunecare, dare pe gheata, sanius,
glisser vi. a (a)luneca, a se da pe gheata, a trece usor (
glisseur, euse m.f. persoana care se da pe gheata
globe m. glob
globule m. globula
gloire f. glorie, persoana celebra, (peior.) orgoliu
glorieux, euse adj. glorios, celebru, (peior.) infumurat;
glorifier vt. a glorifica; vr. a se fali
gloriole f. glorie desarta
glose f. glosa, (fam.) interpretare rau-voitoare
glossaire m. glosar
glotte f. glota
glouglou m. glgit (al unui lichid), tipat al curcanului
glouglouter vi. (despre curcan) a tipa
gloussement m. cotcodacit
glousser vi. a cotcodaci
glouton, onne adj., m.f. lacom, mincacios
gloutonnerie f. lacomie
glu f. clei, (fig.) lipici
gluant, e adj. cleios, (fig.) persistent
glucose m. glucoza
gluer vt. a da cu clei, a naclai
glycrine f. glicerina
glycine f. glicina
glycogne m. glicogen
gnangnan m.f., adj. invar. (fam.) moliu
gneiss m. gnais
gnome m. (om) pitic
go (tout de) loc. adv. fara menajamente, direct
goal /gl/ m. (sport) poarta, gol, portar
gobelet m. pahar (fara picior)
gobelin m. goblen, tapiserie, spiridus
gobelotter vi. (fam.) a sorbi
gober vt. a inghiti pe nemestecate, (fig.) a crede orice
godailler vi. (fam.) a chefui
godelureau m. fante
goder vi. a face cute
godet m. paharel, cuta
godiche m.f., adj. nataflet
godillot m. (pop.) pantof grosolan
godiveau m. parisoara (de carne)
gogo m. gogoman
goguenard, e adj., m.f. glumet
goguette f. gluma
goinfre m. mincau
goitre m. gusa
goitreux, euse adj., m.f. gusat
golf m. (sport) golf
golfe m. (geogr.) golf
gomme f. guma, (fig.) infumurare
gommer vt. a unge cu clei, a sterge cu guma
gommeux, euse adj. care produce guma; m.f. infumurat
gond m. ttna
gondement m. bombaneala, bubuit, vuiet
gondoler vi. a se coscovi, (mar.) a se legana;
gonflage, gonflement m. umflare
gonfler vt., vi., vr. a (se) umfla
goret m. purcel
gorge f. git, gitlej, bust, sant (intr-o scindura),
gorge f. inghititura, dusca
gorger vt., vr. a (se) indopa;
gorille m. gorila
gosier m. gitlej, (fig.) voce
gosse m.f. (fam.) pusti
gothique adj., m. (stil) gotic; f. scriere gotica
gouailler vt., vi. (fam.) a zeflemisi
goudron m. gudron
goudronner vt. a gudrona
gouffre m. prapastie, viltoare
goujat m. badaran
goujon m. (constr.) ghermea, (iht.) porcusor
goujonner vt. (pop.) a duce de nas
goulot m. git (de sticla)
goulu, e m.f., adj. mincacios
goulment adv. lacom
goupiller vt. (pop.) a pune la cale
goupillon m. sfestoc, perie (pentru sticle)
gourd, e adj., f. natinga; f. tigva, plosca (pentru apa)
gourdin m. bita, retevei
gourmade f. pumn (tras cuiva)
gourmand, e adj., m.f. mincacios, gurmand
gourmander vt. a certa aspru
gourmandise f. lacomie, mincare aleasa
gourme f. bube dulci
gourm, e adj. (fig.) scortos
gourmer vt. a pune struna (la cai), a cara la pumni
gourmet m. priceput intr-ale mincarii
gourmette f. struna (la cai)
gousse f. pastaie, catel (de usturoi)
gousset m. scobitura (la subsoara), buzunar (de vesta)
got m. gust, savoare, placere, (pop.) iz
goter vt. a gusta, a aprecia, a se bucura (de);
goutte f. picatura, (med.) guta
goutter vi. a picura
gouttire f. streasina
gouvernail m. cirma, (fig.) conducere
gouvernant, e adj. care guverneaza; f. guvernanta;
gouvernement m. guvern(are), givernamint
gouverner vt. a guverna, a conduce (o nava)
gouverneur m. guvernator, preceptor
grabat m. pat desfundat
grabuge m. (fam.) cearta
grce f. gratie, favoare, iertare, gratiere
gracier vt. a gratia
gracieux, euse adj. gratios, amabil, gratuit
grade m. grad, treapta
gradin m. graden
graduel, elle adj. gradat, treptat
graduer vt. a grada, (fig.) a spori in mod gradat
graillon m. ramasite (de mincare), miros de untura incinsa,
grain m. graunte, bob (de strugure etc.), aversa,
graine f. saminta
graissage m. grasaj, gresare
graisse f. grasime, untura
graisser vt. a unge, a gresa; vi. (despre vin) a se altera
graisseux, euse adj. unsuros, patat cu grasime
gramines f. pl. graminee
grammaire f. gramatica
grammairien, enne m.f. gramatician
gramme m. gram
granade f. granada, rodie
granadier m. grenadier, rodiu
grand, e adj. mare (si fig.), inalt, puternic;
grand-chose m. invar. (construit ci neg.) nu mare lucru,
grandelet, ette adj. marisor
grandement adv. din belsug, foarte mult, (fig.) cu noblete
grandeur f. marime, maretie, (fig.) orgoliu, marie
grandiloquement, e adj. grandilocvent
grandir vi. a creste; vt. a mari, (fig.) a da maretie
grand-mre f. bunica
grand-pre m. bunic
grands-parents m.pl. bunici
grange f. sura, hambar
granule m. granula
granuler vt. a granula
graphique adj., m. grafic
graphite m. grafit
grappe f. ciorchine (si fig.), legatura (de ceapa etc.)
grappiler vi. a aduna ciorchinii ramasi dupa cules;
grappin m. ancora mica, cange
gras, asse adj. gras, unsuros, patat cu grasime, gros;
grassement adv. (fam.) pe picior mare, cu generozitate
grasseyement m. graseiere
grasseyer vi. a graseia
grassouillet, ette adj. grasun
gratifier vt. a gratifica
gratin m. (bucat.) crusta ramasa pe fundul tigaii,
gratiner vt. a pune la rumenit;
gratis /-tiss/ adv. gratis, gratuit
gratitude f. gratitudine
gratte-ciel m. invar. zgiriie-nori
gratte-pieds m. invar. razatoare (de noroi)
gratter vt. a razui, a scarpina, a ricii,
gravats, gravois m.pl. moloz
grave adj. grav, important
graveler vt. a asterne pietris
graver vt. a grava, (fig.) a intipari
graveur m. gravor
gravier m. pietris
gravir vt. a urca cu greu
gravit f. gravitate (si fig.)
graviter vi. a gravita, a tinde (spre)
gr m. voie, plac
grec, grecque adj. grec(esc); m.f. (cu maj.) grec; m. limba grea
gredin, e m.f. nemernic
greffe f. grefa (la tribunal), altoi, altoire, (med)grefa
greffer vt. a grefa, a altoi
greffier m. grefier
grge adj. (in expr.) soie ~ = matase bruta
grle adj. inalt si subtire, (fig.) fragil, pitigaiat;
grler v. impers. a cadea grindina;
grlon m. bob de grindina
grelot m. zurgalau, (fam.) dirdiiala
grelotter vi. a dirdii
grenat m. granat; adj. invar. rosu-inchis
grenier m. pod, hambar, (fig.) grinar
grenouille f. broasca
grenu, e adj. grauntos
grs m. gresie
grsil /-zil/ m. mazariche, grindina marunta
grsiller v. impers. a cadea grindina; vt. a face sa se
grve f. plaja, greva
grever vt. a greva, a incarca
grviste adj., m.f. grevist
gribouillage m. (fam.) pictura proasta, mizgalitura
gribouille m. (fam.) natarau
gribouiller vt., vi. (fam.) a mizgali
grief, ve adj. (inv.) grav; m. (inv.) prejudiciu, plingere
grivement adv. grav, greu
griffe f. gheara, apostila, (bot.) bulb,
griffer vt. a apuca cu ghearele, a zgiriia
griffonnage m. mizgalitura
griffonner vt. a scrie necitet, a desena in graba
grignoter vt. a rontai, (fig. fam.) a cistiga,
grigon m. coltuc (de piine)
gril /gril'/ m. gratar
grillade f. (friptura la) gratar
grillage m. grilaj, frigere
grille f. gratii, gratar (de soba etc.)
griller vt. a frige pe gratar, a praji, a pune gratii; vi.
grillon m. greier
grimace f. strimbatura, (fig.) prefacatorie; pl. nazuri
grimacer vi. a se strimba, (fig.) a face nazuri
grimage m. fard, grima
grimaud, e adj. posac; m. scriitor prost
grimer vt., vr. a (se) farda, a (se) grima
grimper vi., vt. a se catara
grimpeur, euse adj. catarator
grincement m. scrisnire, scirtiit
grincer vi. a scrisni, a scirtii
grincheux, euse adj., m.f. uricios
griotte f. visina
griottier m. visin
grippe f. gripa, (fig.) antipatie
gripper vt. a zgiria (cu ghearele), a inhata, a sterpeli;
gris, e adj. gri, cenusiu, (fig.) posomorit, ametit (
gristre adj. in tonuri cenusii
griser vt,. vr. a (se) ameti (si fig.)
grisonnant, e adj. care incarunteste
grisonner vi. a incarunti
grisou m. grizu
grive f. sturz
grivois, e adj. trivial, desucheat; m. persoana desucheata
grogner vi. a grohai, (fam.) a bombani
grognon, onne adj. care mormaie, care bombane; m.f. persoana
groin m. rit, (fig. fam.) mutra fioroasa
grommeler vi,. vt. a mormai
gronder vi. a bombani, a bubui, a vui; vt. a dojeni
gronderie f. dojana
gros, osse adj. gros, mare, grosolan, important,
groseille f. coacaza
groseillier m. coacaz
grossesse f. sarcina (a femeii)
grosseur f. grosime, tumoare
grossier, re adj. grosolan, (fig.) mojic
grossiret f. grosolanie, (fig.) mojicie
grossir vt. a ingrosa, a spori, (despre o lupa) a mari;
grotesque adj., m. grotesc
grotte f. grota, pestera
grougnement m. grohait, bombanit
grouillement m. colcaiala, foiala
grouiller vi. a colcai, a misuna; vr. (pop.) a se misca
groupe m. grup(a), ceata
groupement m. grupare
grouper vt., vr. a (se) grupa
gruau m. arpacas
grue f. cocor, macara, (fam.) femeie deocheata
grumeau m. cocolos, cheag
grumeler (se) vr. a se face cocoloase
gucule f. bot, (pop.) leoarba, mutra
gu m. vad; interj. iac-asa !
guer vt. a trece printr-un vad, a spala rufe (in apa cu
guenille f. zdreanta; pl. haine vechi, zdrente
guenon f. maimuta (femela), (fig.) pocitanie
gupe f. viespe
gupier m. viespar
gure adv. de loc, citusi de putin
guret m. tarina
gurilla f. razboi de partizani
gurir vt., vi., vr. a (se) tamadui
gurison f. tamaduire, vindecare (si fig.)
gurite f. ghereta
guerre f. razboi
guerrier, re adj. de razboi, razboinic; m. razboinic
guerroyer vi. a se face razboi
guet m. pinda, paza
guet-apens /ghe-ta-pan/: m. capcana, ambuscada
gutre f. ghetra, jambiera
gueulard, e m.f., adj. guraliv, scandalagiu
gueuler vt., vi. (pop.) a racni
gueuleton m. (pop.) chiolhan
gueux, euse adj., m.f. sarantoc, calic, nemernic
gui m. visc
guichet m. ghiseu, vizeta
guide m. ghid; f. dirlog
guider vt. a ghida, (fig.) a conduce
guidon m. ghidon
guigne f. (un fel de) cireasa, (fam.) ghinion
guigner vi. a privi cu coada ochiului; vt. (fam.) a rivni
guignol m. teatru de marionete
guignon m. ghilimea
guilleret, ette adj. bine dispus, indraznet
guillotine f. ghilotina
guillotiner vt. a ghilotina
guimbarde f. caruta hodorogita, (fam.) chitara proasta
guindier vt. a ridica (cu o macara),
guingois m. deviere
guipure f. (un fel de) dantela
guirlande f. ghirlanda
guise f. chip, maniera
guitare f. chitara
guitariste m.f. chitarist
gustation f. (de)gustare
gutrer vt. a pindi
gutta-percha /-ka/ f. gutaperca
guttural, e adj. gutural
gymnase m. gimnaziu
gymnastique adj., f. gimnastic(a)
gynce m. (bot.) pistil
gyncologie f. ginecologie
gyncologue, gyncologiste: m. ginegolog
gypse m. ghips
gypseux, euse adj. care contine ghips, asemanator cu ghipsul
habile adj. indeminatic, abil, siret, apt de a
habilet f. indeminare, abilitate, siretenie
habiliter vt. a da dreptul de a
habillement m. imbracare, imbracaminte
habiller vt. a imbraca, (fig.) a sta (bine sau rau),
habit m. costum; pl. haine
habitant, e m.f. locuitor, (fig.) chiriasi
habitat m. suprafata locuita (de o populatie etc.), salas,
habitation f. locuinta
habiter vt., vi. a locui, a salaslui
habiteur vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde
habitude f. obisninta
habitu, e adj. deprins cu; m.f. obisnuit
habituel, elle adj. obisnuit
hblerie f. palavrageala
hbleur, euse adj., m.f. palavragiu
hachage, hachement m. tocare, tocat
hache f. topor, barda
hacher vt. a toca, (fig.) a ciopirti, a nimici
hachis m. tocatura (de carne), satir
hachurer vt. a hasura
hagard, e adj. buimac, buimacit, ratacit
hadouk, heduque m. haiduc
haie f. gard (de maracini), (fig.) sir (de oameni)
haillon m. zdreanta
haine f. ura
haineux, euse adj. dusmanos
har vt., vr. a (se) ur
hassable adj. demn de ura
hatien, enne adj., m.f. (cu maj.) haitian
hle m. arsita, bronzare (a pielii)
hl, e adj. ars de soare
haleine f. rasuflare
haler vt. a trage la edec
hler vt. a bronza (pielea)
haltement m. gifiiala, gifiit
haleter vi. a gifii
hall m. hol
halle f. hala
hallier m. hatis, pazitor (al unei hale)
hallucination f. halucinatie
halte f. halta, oprire; interj. stai !
haltre m. haltera
haltrophile m. halterofil
hameau m. catun
hameon m. cirlig (al unditei)
hampe f. coada (de steag, de pensula)
hamster m. hirciog
hanche f. sold
handicaper vt. a handicapa, (fig.) a dezavantaja
hanneton m. carabus, (fig.) zevzec
hanter vt. (inv.) a vizita fracvent, (fig.) a obseda
hantise f. frecventare, (fig.) obsesie
happer vt. a inghiti (cu lacomie), a inhata;
haquet m. teleaga
harangue f. cuvintare, (fam.) predica
haranguer vt. a tine o cuvintare
haras m. herghelie
harasser vt. a extenua
harclement m. hartuire, siciiala
harceler vt. a hartui, a sicii
harde f. haita, turma (de animale salbatice)
hardes f.pl. boarfe
hardi, e adj. indraznet, obraznic
hardiesse f. indrazneala, obraznicie
hardiment adv. cu indrazneala, fara inconjur
hareng m. scrumbie, hering
hargne f. artag
hargneux, euse adj. artagos
haricot m. fasole
haridelle f. gloaba
harmonica m. armonica
harmonie f. armonie, (fig.) buna intelegere
harmonieux, euse adj. armonios
harmoniser vt., vr. a (se) armoniza
harmonium /-om'/ m. armoniu
harnachement m. harnasament, (fig. fam.) impopotonare
harnacher vt. a inhama, (fig. fam.) a impopotona
harnais m. ham
harpagon m. zgircit
harpe f. harpa
harper vt. a inhata
harpie f. harpie, (fig.) zgriptoroaica
harpon m. harpon
harponner vt. a prinde cu harponul, (fig.) a inhata, a arest
hart f. curmei, streang, spinzuratoare
hasard m. intimplare, noroc
hasarder vt. a risca; vr. a se expune la
hasardeux, euse adj. care risca, riscant
hase f. iepuroaica
hte f. graba
htelle f. frigaruie
hter vt,. vr. a (se) grabi
htif, ive adj. timpuriu, pripit
hauban m. cablu (la o macara, la un mcatarg etc.)
hausse f. (tehn.) obiect care serveste la inaltat, creste
haussement m. urcare
hausser vt., vi. a (se) ridica; vt. a inalta; vi. a creste
haut, e adj. inalt, ridicat, superior, stravechi, arogant,
hautain, e adj. trufas, arogant
hautbois m. oboi, oboist
haut-de-forme m. joben
haute frquence f. inalta frecventa
haute tension f. inalta tensiune
hautement adv. pe fata, deschis
hautesse f. altete, inaltime
hauteur f. inaltime, colina, (fig.) trufie, aroganta
haut-fait m. fapta eroica
haut-le-cur m. invar. greata, (fig.) dezgust
haut-le-corps m. invar. tresarire, cabrare (a calului)
haut-parleur m. difuzor
havane adj. maro-deschis; m. tigara de foi
hve adj. palid, jigarit
havir vt. a pirpali
havre m. (geogr.) port (natural)
havresac m. traista
heaume m. coif
hebdomadaire adj. saptaminal; m. hebdomadar
hbergement m.gazduire
hberger vt. a gazdui
hbter vt. a nauci
hbtude f. nalucire
hbraque adj. ebraic
hbreu adj. evreiesc; m. (cu maj.) evreu; m. limba ebraic
hectare m. hectar
hein interj. (h)ai !
hlas interj. vai !
hler vt. a striga (de departe)
hlice f. elice
hlicoptre m. elicopter
heline m.f. (cu maj.) elen, grec
hlium /-om'/ m. heliu
hellnique adj. elenic, grecesc
helvtique adj. elvetic
hmicycle m. hemiciclu
hmione m. (zool.) hemion, colun
hmisphre m. emisfera
hmoptysie f. hemoptizie
hmorragie f. hemoragie
hmorrodes f.pl. hemoroizi
henn m. arbust care da o vopsea rosie
hennir vi. a necheza
hennissement m. nechezat
hpatique adj., m.f. hepatic
hraldique adj., f. heraldic(a)
hraut m. (ist.) crainic
herbac, e adj. ierbos
herbage m. ierburi, pasune
herbe f. iarba
herbeux, euse adj. ierbos
herbier m. ierbar
herboriser vt. a culege plante pentru studiu
herboriste m. vinzator de plante medicinale
herbu, e adj. acoperit cu iarba
herculen, enne adj herculean
hre m. (om) prapadit
hrditaire adj. ereditar
hrdit f. ereditate
hrsie f. erezie, eroare
hrtique adj., m.f. eretic
hrisser vt. a zbirli, a acoperi (cu lucruri ascutite);
hrisson m. arici, (fig.) om ursuz
hritage m. mostenire
hriter vi., vt. a mosteni
hrittier, re m.f. mostenitor
hermaphrodite adj., m.f. hermafrodit
hermtique adj. ermetic (si fig.)
hrone f. eroina, (farm.) heroina
hroque adj. eroic, (med.) drastic
hrosme m. eroism
hron m. bitlan
hros m. erou
herse f. grapa
herser vt. a grapa
hsitation f. sovaire
hsiter vi. a sovai
hetman m. hatman
htraie f. faget
htre m. fag
heu interj. he !
heur m. noroc, sansa
heure f. ora, ceas
heureusement adv. in chip fericit, din fericire
heureux, euse adj., m.f. fericit, norocos; adj. nimerit
heurter vt. a ciocni, (fig.) a rani; vi. a ciocani (
heurtoir m. ciocan (de batut in poarta), (ferov.) tampon
hexagone m. hexagon
hiatus /-tuss/ m. hiat, (fig.) pauza
hibernation f. iernat
hiberner vi. a hiberna
hibou m. bufnita, (fig.) om ciufulit
hic m. (fam.) chichita
hideur f. hidosenie
hideux, euse adj. hidos
hier adv. ieri, recent
hirarchie f. ierarhie
hirarchique adj. ierarhic
hiroglyphe m. hieroglifa
hilare adj. ilar(iant)
hilarit f. ilaritate, veselie
hindou, e adj., m.f. (cu maj.) hindus, indian
hippique adj. hipic
hippisme m. hipism
hippodrome m. hipodrom
hippopotame m. hipopotam
hircin, e adj. de tap
hirondelle f. rindunica
hirsute adj. zbirlit, (fig.) posac
hispanique adj. hispanic, spaniol(esc)
hisser vt., vr. a (se) ridica, a (se) inalta, a(se)cocota
histoire f. istorie, povestire, brasoava, patanie
historien, enne m.f. istoric
historier vt. a istorisi cu amanunte
historiette f. istorioara, anecdota
historiographe m. istoriograf
historique adj. istoric; m. istoric (al unui fapt etc.)
histrion m. comediant, (fig.) cotcar
hiver m. iarna
hiverner vi. a ierna
hobby m. marota
hobereau m. soim mic, (fig.) nobil de tara
hoche f. crestatura pe raboj, bresa
hochement m. clatinare
hochequeue m. codobatura
hocher vt. a clatina, a scutura
hochet m. jucarioara, fleac
hol interj. stai !
hollandais, e adj., m.f. (cu maj.) olandez
holocauste m. jertfa, victima sacrificata, ofranda
homard m. homar
homlie f. predica (si fig.)
homopathie f. homeopatie
homrique adj. homeric
homicide m. omucidere, ccriminal; adj. ucigator
hommage m. omagiu
homme m. om, barbat, sot
homogne adj. omogen
homognit f. omogenitate
homographe adj., m. omograf
homologue adj. omolog
homologuer vt. a omologa
homonyme adj., m. omonim
hongrois, e adj. unguresc; m.f. (cu maj.) ungur;
honnte adj. cinstit, cumsecade, convenabil
honntet f. cinste, amabilitate
honneur m. onoare, faima; pl. onor(uri)
honnir vt. a face de rusine (in public)
honorabilit f. cinste, onorabilitate
honorable adj. onorabil, stimabil
honoraire adj. onorar, onorific; m.pl. onorar(iu)
honorer vt. a onora, a cinsti
honorifique adj. onorific
honte f. rusine, dezonorare
honteux, euse adj. rusinos, rusinat; m.f. sfios
hpital m. spital
hoquet m. sughit
hoqueter vi. a sughita
horaire adj., m. orar
horde f. hoarda
horgole f. orgoliu
horion m. ghiont
horizon m. orizont
horizontal, e adj., f. orizontal(a)
horloger m. ceasornicar
horlogerie f. ceasornicarie
hormis prep. (in) afara de, exceptind
horreur f. oroare, scirba, grozavie, (fam.) persoana urita
horrfier vt. a ingrozi, a scirbi
horrible adj. ingrozitor
horripiler vt. a infiora, (fig.) a scoate din sarite
hors prep. (in) afara (de)
hors-bord m. invar. (mar.) zburator
hors-d'uvre m. invar. aperitiv
hors-la-loi m. tilhar
horticulteur m. horticultor
hospice m. ospiciu, azil
hospitalier, re adj. primitor
hospitaliser vt. a spitaliza
hospitalit f. ospitalitate
hostie f. cuminecatura
hostile adj. dusmanos
hostilit f. dusmanie
hte, euse m.f. gazda, oaspete
htel m. hotel, casa mare
htelier, re m.f., adj. hotelier
htellerie f. pensiune, restaurant elegant
hotte f. cos (de purtat in spinare)
houblon m. hamei
houe f. sapaliga
houille f. huila
houiller, re adj. bogat in huila; f. mina de huila
houle f. hula, (fig.) agitatie
houlette f. botau, cirja episcopala
houleux, euse adj. furtunos
houppe f. pamatuf, mot, smoc, ciucure
houpper vt. a face ciucuri
hourdage, hourdis m. zidarie grosolana
hourra m., interj. ura !
houspiller vt. a chinui
housse f. husa
houssine f. joarda, nuia (de batut covoare)
houx m. (bot.) ilex
hoyau m. tirnacop
hublot m. (mar.) hublou
huche f. copaie (de framintat piinea), capistere
hue interj. die !
hue f. haituiala, huiduiala
huer vt. a huidui; vr. (despre bufnita) a tipa
huile f. ulei, untdelemn, esenta (de parfum)
huileux, euse adj. uleios
huilier m. otetar (pentru untdelemn si otet);
huis m. (in expr.) ~ clos = cu usile inchise
huissier m. usier, portarel, aprod
huit num. card., m. (cifra) opt; num. ord. al optulea;
huitaine f. (vreo) opt, opt zile
huitime num. ord. al optulea; m. optime
hutre f. stridie, (fam.) neghiob
humain, e adj. omenesc, milos; m.pl. oamenii
humaniser vt., vr. a (se) umaniza, a (se) imblinzi
humanisme m. umanism
humanitaire adj. umanitar
humanit f. omenire, omenie
humble adj. umil, modest, respectuos; m. persoana umila
humer vt. a sorbi, a adulmeca
humester vt., vr. a (se) umezi; vt. a inmuia
humeur f. umoare, dispozitie, toana
humide adj. umed; m. umiditate
humidit f. umezeala
humiliant, e adj. umilitor
humiliation f. umilire, injosire, umilinta
humilier vt., vr. a (se) umili, a (se) injosi
humilit f. umilinta
humoriste m. umorist
humoristique adj. umoristic
humour m. umor
hune f. (mar.) gabie
huppe f. mot, pupaza
hupp, e adj. motat, (fam.) de vaza
hure f. cap (de porc, stiuca etc.)
hurlement m. urlat, urlet
hurler vi. a urla; vt. a cinta tare
hurluberlu m. descreierat
hussard m. husar
hussite m. husit
hutte f. coliba
hutter (se) vr. a-si face o coliba, a se aseza intr-o coliba
hyalin, e adj. ca sticla
hybride adj. hibrid, corcit; m. hibrid, corcitura
hybridit f. hibriditate
hydrante m. hidrant, gura de apa
hydrate m. hidrat
hydraulique adj., f. hidraulic(a)
hydravion m. hidroavion
hydre f. hidra
hydrique adj. hidric
hydrocarbure m. hidrocarbura
hydrogne m. hidrogen
hydrographie f. hidrografie
hydrolyse f. hidroliza
hydromel m. hidromel
hydrosphre f. hidrosfera
hydrothrapie f. hidroterapie
hyne f. hiena
hygine f. igiena
hyginique adj. igienic
hymen /-mn/, hymne: m. (poet.) casatorie
hymne m. imn
hyperbole f. hiperbola, exagerare
hyperhyrodie f. hipertiroide
hypersonique adj. supersonic
hypertrophie f. hipertrofie
hypnose f. hipnoza, fascinatie
hypnotiser vt. a hipnotiza, a fascina; vr. a-si concentra
hypnotiseur m. hipnotizator
hypocondrie f. ipohondrie
hypocrisie f. ipocrizie
hypocrite adj., m.f. ipocrit
hypose f. (bot.) isop
hypotnuse f. ipotenuza
hypothcaire adj. ipotecar
hypothque f. ipoteca
hypothquer vt. a ipoteca
hypothse f. ipoteza
hypothtique adj. ipotetic
hystrie f. isterie
hystrique adj., m.f. isteric
iambe m. iamb
ibrique adj. iberic
iceberg /as'-brg'/ m. aisberg
ice-cream /as'-krim m. (angl.) inghetata
ichtyologie /ik-/ f. ihtiologie
ici adv. aici
icitateur, trice adj., m.f. incitartor, instigator
icne f. icoana
iconographe m. iconograf
iconostase f. iconostas
ictre m. icter, galbinare
idalisation f. idealizare
idaliser vt. a idealiza
idalisme m. idealism
idaliste m.f., adj. idealist
ide f. idee, parere, conceptie
identification f. identificare
identifier vt., vr. a (se) identifica
identique adj. identic
identit f. identitate
idologie f. ideologie
idologue m. ideolog
idiome m. idiom
idiotie f. idiotie
idiotisme m. (lingv.) idiotism
idoine adj. convenabil, capabil de
idoltre adj., m.f. idolatru
idoltrer vt. a idolatriza
idoltrie f. idolatrie
idole f. idol
idylle f. idila
if m. (bot.) tisa
ignare adj., m.f. nestiutor, incult
ign, e /igh-/ adj. (produs) de foc
ignifuger vt. a face neinflamabil
ignition f. (tehn.) ardere
ignoble adj. josnic
ignomine f. josnicie
ignominieux, euse adj. josnic
ignorance f. ignorare, ignoranta, nestiinta
ignorer vt. a ignora, a nu sti
il pron. pers. el
ile f. insula
iles m.pl. oase iliace
iliaque adj. illiac
illgal, e adj. ilegal
illgalit f. ilegalitate
illgitime adj. nelegitim, nejustificat
illgitimit f. nelegitimitate
illettr, e adj., m.f. analfabet
illicite adj. ilicit, nepermis
illico adv. (fam.) imediat
illimit, e adj. nelimitat, nemarginit
illisible adj. necitet
illogisque adj. nelogistic
illuminer vt. a lumina (si fig.)
illusion f. iluzie, amagire
illusionner vt., vr. a (se) iluziona, a (se) amagi
illusionniste m. iluzionist
illusoire adj. iluzoriu, amagitor
illustration f. ilustratie, ilustrare
illustre adj. ilustru
illustrer vt. a ilustra; vr. a se remarca
ilot m. ostrov, insulita
ilote m. ilot, sclav
ilumination f. iluminare, (fig.) inspiratie
image f. imaginatie, reprezentare, icoana, asemanare
imag, e adj. (despre stil) plin de imagini
imagerie f. comert cu imagini colorate, cu icoane
imaginaire adj. imaginar, inchipuit
imagination f. imaginatie, imaginare, inchipuire
imaginative f. (fam.) facultatea de a imagina
imaginer vt., vr. a(-si) imagina, a(-si)inchipui
imbattable adj. de nebatut, imbatabil
imbcillit f. imbecilitate, neghiobie
imberbe adj. imberb
imbiber vt. a imbiba
imbibition f. imbibare
imbrication f. suprapunere partiala (ca a tiglelor)
imbroglio /in-bro-lyo/: m. incurcatura
imbu, e adj. imbibat
imbuvable adj. de nebatut
imitateure, trice adj., m.f. imitator
imitation f. imitare, imitatie
imiter vt. a imita
immacul, e adj. nepatat (si fig.)
immanence f. imanenta
immangeable /in-/ adj. de nemincat
immanquable /in-/ adj. inevitabil, de negresit
immatriel, elle adj. imaterial
immatriculation f. imatriculare
immatriculer vt. a inmatricula
immaturit f. lipsa de maturitate (si fig.)
immdiat, e adj. nemijlocit, imediat
immmorial, e adj. imemorial
immense adj. imens
immensit f. imensitate
immerger vt. a scufunda (intr-un lichid)
immrit, e adj. nemeritat
immersion f. scufundare (intr-un lichid)
immeuble m., adj. imobil
immigration f. imigratie
immigrer vi. a imigra
imminence f. iminenta, amenintare directa
imminent, e adj. iminent
immiscer vt., vr. a (se) amesteca
immixtion f. imixtiune
immobile adj. nemiscat, (fig.) neclintit
immobilier, re adj. imobiliar
immobilisation f. imobilizare
immobiliser vt. a imobiliza
immobilit f. imobilitate
immodr, e adj. lipsit de moderatie
immodeste adj. lipsit de modestie
immodestie f. lipsa de modestie
immolation f. jertfire, masacrare
immoler vt. a jertfi, a masacra
immonde adj. murdar, (fig.) mirsav
immondices f.pl. gunoaie
immoralit f. imoralitate
immortaliser vt. a imortaliza
immortalit f. nemurire
immortel, elle adj. nemuritor; f. siminoc
immuable adj. imuabil, de neschimbat
immunisation f. imunizare
immuniser vt. a imuniza
immunit f. scutire (de impozit), imuniatate
impact m. ciocnire
impair, e adj. impar, fara pereche; m. (fam.) gafa
impardonnable adj. de neiertat
imparfait, e adj. nedesavirsit; m. (timpul) imperfect
imparit f. neparitate
impartialit f. impartialitate, nepartinire
impartir vt. a distribui, a acorda
impasse f. fundatura, (fig.) impas
impassibilit f. nepasare
impassible adj. nepasator, impasibil
impatiemment adv. cu nerabdare
impatience f. nerabdare
impatient, e adj. nerabdator, nelinistit
impatienter vt., vr. a (se) impacienta
impatroniser (s') vr. a se impune ca stapin, a se introduce
impayable adj. nepretuit, (fig.) caraghios, comic
impay, e adj. neplatit
impeccable adj. impecabil, fara cusur
impedimenta m.pl. impedimente
impntrable adj. de nepatruns
impnitent, e adj. perseverent in greseala
impratif, ive adj. poruncitor; m. (modul) imperativ
impratrice f. imparteala
imperceptible adj. imperceptibil
imperdable adj. de nepierdut
imperfectible adj. de neperfectionat
imperfection f. imperfectiune
imprial, e adj. imperial; f. imperiala (a unui autobuz)
imprialisme m. imperialism
imprialiste m., adj. imperialist
imprieux, euse adj. imperios
imprissable adj. nepieritor
impritie f. nepricepere, neindeminare
impermabile adj., m. impermeabil
impermabilisation f. impermeabilizare
impermabiliser vt. a face impermeabil
impersonnel, elle adj. impersonal
impertinemment adv. cu impertinenta
impertinence f. impertinenta
impertinent, e adj., m.f. impertinent
imperturbable adj. imperturbabil, neclintit
imptrer vt. a obtine (o slujba, o favoare)
imptueux, euse adj. impetuos, (fig.) violent
imptuosit f. impetuozitate
impie adj., m.f. nelegiuit, necredincios
impit f. nelegiuire
impitoyable adj. nemilos, necrutator
implacabilit f. caracter implacabil
implacable adj. implacabil, neinduplecat
implantation f. implantare, implantatie
implanter vt., vr. (fig.) a (se) introduce
implication f. implicare, implicatie, amestec
impliquer vt. a implica
imploration f. implorare, rugaminte staruitoare
implorer vt. a implora, a ruga staruitor
impoli, e adj. nepoliticos; m. mojic
impoliment adv. (in mod) nepoliticos
impolitesse f. nepolitete, necuviinta
impondrable adj. imponderabil
impopulaire adj. nepopular
impopularit f. lipsa de popularitate
importance f. importanta, infumurare
important, e adj. important, increzut; m. partea importanta
importateur, trice adj., m.f. importator
importation f. import(are)
importer vi., v. impers. a avea importanta, a conta;
importun, e adj. plictisitor, nepotrivit, suparator;
importuner vt. a stingheri
importunit f. caracter inoportun
imposable adj. impozabil
imposant, e adj. impunator
imposer vt. a impune (si fin.); vr. a se afirma
impossibilit f. imposibilitate
impossible adj., m. imposibil(ul)
imposteur m. impostor, sarlatan
impt m. impozit
impotent, e m.f., adj. impotent
impracticable adj. impracticabil
imprcation f. imprecatie, injurie
imprcis, e adj. neprecis
imprcision f. imprecizie
imprgnation f. impregnare
imprgner vt. a impregna, a imbiba
imprenable adj. inexpugnabil
impresario m. impresar
impression f. (in)tiparire, imprimare, impresie
impressionnable adj. impresionabil
impressionner vt. a impresiona
impressionnisme m. impresionism
imprvisible adj. de neprevazut
imprvision f. neputinta de a prevedea
imprvoyance f. lipsa de prevedere
imprvoyant, e adj. neprevazator
imprvu, e adj., m. neprevazut(ul)
imprim adj. imprimat, tiparit; m. tiparitura
imprimer vt. a (in)tipari, a imprima, (fig.) a inspira
imprimerie f. imprimerie, tipografie
imprimeur adj., m. tipograf
improbable adj. improbabil
improbation f. dezaprobare
improbit f. lipsa de probitate
improductif, ive adj. neproductiv
improductivit f. lipsa de productivitate
impromptu /im-promp'-tu/: adj. invar. nepregatit;
imprononable adj. de nepronuntat
impropre adj. impropriu
improprit f. caracter impropriu
improuvable adj. de nedovedit
improvisateur, trice adj., m.f. improvizator
improvisation f. improvizare, improvizatie
improviser vt., vi. a improviza
improviste ( l') loc. adv. pe nepusa masa, prin surprindere
imprudemment adv. in mod imprudent
imprudence f. imprudenta
imprudent, e adj., m.f. imprudent
impudemment adv. cu neobrazare
impudence f. neobrazare
impudent, e adj., m.f. nerusinat
impudeur f. indecenta
impudique adj. nerusinat
impuissance f. neputinta
impuissant, e adj., m.f. neputincios
impulsif, ive adj., m.f. impulsiv, necugetat
impulsion f. impuls
impulsivit f. impulsivitate
impunment adv. nepedepsit
impuni, e adj. nepedepsit
impunit f. nepedepsire, (jur.) impunitate
impur, e adj. impur, (fig.) destrabalat
impuret f. impuritate, (fig.) destrabalare
imputation f. imputare, imputatie
imputer vt. a imputa (si cont.)
imputrescible adj. inabordabil
inabrit, e adj. neadapostit
inaccentu, e adj. neaccentuat
inacceptable adj. inacceptabil
inacceptation f. neacceptare
inaccessible adj. inaccesibil
inaccoutum, e adj. neobisnuit
inachev, e adj. neispravit
inactif, ive adj. inactiv
inaction f. lipsa de actiune, de lucru
inactivit f. lipsa de activitate
inactuel, elle adj. care nu e actual
inadapt, e adj., m.f. (persoana) care nu se adapteaza
inadquant, e adj. neadecvat
inadmissible adj. inadmisibil
inadvertance f. lipsa de atentie, inadvertenta
inalinable adj. inalienabil
inaltrable adj. inalterabil
inamovible adj. inamovibil
inanim, e adj. neinsufletit
inanit, e f. zadarnicie, desertaciune
inanition f. inanitie
inapais, e adj. nepotolit
inaperu, e adj. neobservat
inapptence f. lipsa de pofta de mincare
inapplicable adj. inaplicabil
inapprciable adj. neinsemnat, (fig.) de nepretuit
inapprivois, e adj. neimblinzit
inapte adj., m. inapt
inaptitude f. inaptitudine
inarticul, e adj. nearticulat
inassouvi, e adj. nepotolit
inatentif, ive adj. neatent
inattaquable adj. inatacabil
inattendu, e adj. neasteptat
inattention f. neatentie
inauguration f. inaugurare
inaugurer vt. a inaugura
inauthentique adj. neautentic
inavouable adj. de nemarturisit
inca adj. referitor la incasi
incalculable adj. incalculabil
incandescence f. incandescenta, (fig.) inflacarare
incandescent, e adj. incandescent, (fig.) inflacarat
incantation f. vraja
incapable adj. incapabil
incapacit f. incapacitate
incarcration f. intemnitare
incarcrer vt. a intemnita
incarnat, e adj. de culoarea pielii
ncarnation f. incarnare
ncarner vt., vr. a (se) incarna
incartade f. jignire, extravaganta
incassable adj. incasabil
incendiaire m. incendiator; adj. incendiar, atitator
incendie m. incendiu, (fig.) razvratire
incendier vt. a incendia, (fig.) a atita (spiritele)
incertain, e adj. nesigur, schimbator; m. partea nesigura
incertitude f. nesiguranta, indoiala
incessamment adv. neintirziat, fara incetare
incessant, e adj. neincetat
inceste m. incest; adj., m. (om) incestuos
inchang, e adj. neschimbat
incidemment adv. incidental, din intimplare
incidence f. incidenta
incident, e adj. incident, (fig.) intimplator; m. incident
incidentel, elle adj. incidental
incinration f. incinerare
incinrer vt. a incinera
inciser vt. a face o incizie
incisif, ive adj. taios; f., adj. (dinte) incisiv
incision f. incizie
incitation f. incitare
inciter vt. a incita
incivilit f. nepolitete
inclment adj. neinduratuor
inclinaison f. inclinare, (astron.) inclinatie
inclination f. inclinare, (fig.) inclinatie
incliner vt., vi., vr. a (se) inclina;
inclure vt. a include
inclus, e adj. inclus
inclusion f. includere
inclusivement adv. inclusiv
incoercible adj. incoercibil
incognito adv. incognito
incohrence f. incoerenta
incohrent, e adj. incoerent
incollable adj. (fam.) care nu poate fi incuiat (
incolore adj. incolor, (fig.) sters
incomber vi. a reveni (cuiva)
incombustible adj. care nu arde
incomestible adj. care nu poate fi mincat
incommensurable adj. nemesurat
incommode adj. incomod, suparator
incommoder vt. a incomoda, a deranja
incommodit f. stinghereala, neplacere
incomparable adj. incomparabil
incompatibilit f. incompatibilitate
incompatible adj. incompatibil
incomptent, e adj. incompetent
incomplet, te adj. incomplet
incomprhensible adj. de neinteles
incomprhension f. incapacitate de a intelege
incompressible adj. de necomprimat, incompresibil
incompris, e adj., m.f. neinteles
inconduite f. purtare urita
inconfort m. lipsa de confort
incongru, e adj. necuviincios
incongruit f. necuviinta
inconnu, e adj., m.f. necunoscut; f. (mat.) necunoscuta
inconsciemment adv. (in mod) inconstient
inconscience f. inconstienta
inconscient, e adj. inconstient; m. (psih.) inconstientul
inconsquence f. inconsecventa
inconsquent, e adj. inconsecvent
inconsidr, e adj. nesocotit
inconsistance f. inconsistenta
inconsistant, e adj. inconsistent
inconsolable adj. de nemingiiat
inconsol, e adj. neconsolat
inconstance f. inconstanta
inconstitutionel, elle: adj. contrar constitutiei
incontinence f. incontinenta (si med.)
incontinent, e adj. nestapinit; adv. numaidecit
incontrlable adj. de necontrolat
inconvenable adj. de neinchipuit, straniu
inconvenance f. necuviinta
inconvenant, e adj. necuviincios
inconvnient m. inconvenient
incoordination f. lipsa de coordonare
incorporation f. incorporare
incorporer vt. a incorpora
incorrect, e adj. incorect, necinstit
incorrection f. incorectitudine
incorrigible adj. incorigibil
incorruptibilit f. incoruptibilitate
incorruptible adj. incoruptibil
incrdule adj. neincrezator; m. incredul, (relig.) necredinc
incrdulit f. incredulitate, necredinta
increvable adj. care nu poate plesni, (pop.) neobosit
incrimination f. incriminare, invinuire
incriminer vt. a incrimina, a invinui
incroyable adj. de necrezut
incroyant, e m.f., adj. (relig.) necredincios
incrustation f. incrustare, incrustatie
incruster vt., vr. a (se) incrusta; vr. (fam.) a nu se mai
incubation f. incubatie
inculpation f. inculpare
inculp, e m.f. inculpat
inculper vt. a inculpa
inculquer vt. a intipari in minte
inculte adj. (agr.) necultivat, (fig.) neingrijit, incult
incultivable adj. de necultivat
incurable adj. nevindecabil
incurie f. neglijenta (crasa)
incursion f. incursiune
incurver vt. a indoi dinafara inauntru
indbrouillable adj. de nedescurcat
indcemment adv. (in mod) indecent
indcence f. indecenta
indchiffrable adj. indescifrabil
indchirable adj. care nu se desira
indcis, e adj. nehotarit, nesigur
indcision f. nehotarire
indclinable adj. indeclinabil
indcrottable adj. care nu se poate curata de noroi,
indfectible adj. neclintit
indfini, e adj. nedefinit, (gram.) nehotarit
indfiniment adv. (in mod) nedefinit
indfinissable adj. care nu poate fi definit
indfrichable adj. (agr.) de nedestelenit
indfrisable adj. care nu se descreteste; f. ondulatie permanen
indlbile adj. de nesters
indlicat, e adj. nedelicat
indlicatesse f. nedelicatete
indemne /-dmn'/ adj. nevatamat
indemniser vt. a acorda o indemnizatie, a despagubi
indmnit /-dem-/ f. indemnizatie, despagubire
indniable adj. de netagaduit
indpendamment de loc. prep. independent de
indpendance f. independenta
indpendant, e adj. independent
indescriptible adj. de nedescris
indsirable adj., m. nedorit
indestructible adj. indestructibil
indterminable adj. de nedeterminat
indtermination f. nedeterminare
indtermin, e adj. nedeterminat
index /-dks/ m. index, indice, deget aratator
indexer vt. a face un index, a introduce intr-un index
indicateur, trice adj., m. indicator
indicatif, ive adj. care indica; m. (modul) indicativ
indication f. indicatie, indicare
indice m. indiciu, (mat. ec.) indice
indicible adj. inexprimabil
indien, enne adj., m.f. (cu maj.) indian; f. (text.) indian
indiffremment adv. (in mod) indiferent
indiffrence f. indiferenta
indiffrent, e adj. indiferent
indiffrer vt. (fam.) a lasa rece, indiferent
indigence f. saracie lucie, lipsa
indigne adj., m.f. bastinas
indigent, e m.f., adj. nevoias
indigeste adj. indigest, (fig.) greoi
indigestion f. indigestie
indignation f. indignare
indigne adj. nedemn
indigner vt., vr. a (se) indigna
indignit f. lipsa de demnitate. mirsavie
indigo m. (culoarea) indigo
indiquer vt. a indica, a arata
indiscipline f. indisciplina
indiscret, te adj., m.f. indiscret
indiscrtion f. indiscretie
indiscutable adj. indiscutabil
indispensable adj. indispensabil
indispos, e adj. indispus
indisposer vt. a indispune, (fig.) a face nefavorabil
indisposition f. indispozitie
indissoluble adj. indisolubil
indistinct, e /-tikt'-/: adj. nelamurit, neclar
individu m. individ
individualisation f. individualizare
individualiser vt. a individualiza
individualit f. individualitate
individuel, elle adj. individual
indivis, e adj. (jur.) indiviz
indivisible adj. indivizibil
indivision f.indiviziune
indochinois, e adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) di Indochina
indocile adj., m.f. nesupus
indolence f. nepasare
indolore adj. nedureros
indomptable /-don-ta-/: adj. de neimbinzit
indompt, e /-don-t/: adj. neimblinzit
indonsien, enne adj., m.f. (cu maj.) indonezian; m. limba indonezi
indu, e adj. nepotrivit, (jur.) nedatorat;
indubitable adj. neindoielnic
induction f. inductie (si electr.)
induire vt. a induce (si electr.), a indemna, a conchide
indulgence f. ingaduinta
indulgent, e adj. ingaduitor
indment adv. pe nedrept, nepotrivit
industrialisation f. industralizare
industrialiser vt., vr. a (se) industrializa
industrie f. (inv.) profesiune, industrie, expedient
industriel, elle adj. industrial; m. industrias
industrieux, euse adj. harnic
inbranlable adj. de nezdruncinat, neclintit
ineffable adj. inexprimabil
ineffaable adj. de nesters
inefficace adj. ineficace
inefficacit f. ineficacitate
ingal, e adj. inegal, (despre un teren) accidentat,
ingalit f. inegalitate, neregularitate (a unui teren)
inlgance f. lipsa de eleganta
inligible adj. neeligibil
inluctable adj. ineluctabil, inevitabil
inemploy, e adj. nefolosit
innarrable adj. de nepovestit
inepte adj. inept, stupid
ineptie /-s/ f. ineptie, stupiditate
inpuisable adj. inepuizabil
inertie /s/ f. inertie, (fig.) apatie
inespr, e adj. nesperat, neasteptat
inesthtique adj. inestetic
inestimeble adj. de nepretuit
invitable adj. inevitabil
inexactitude f. inexactitate
inexauc, e adj. neimplinit
inexcusable adj. de nescuzat
inexcut, e adj. neexecutat
inexcution f. neexecutare
inexistant, e adj. inexistent
inexistence f. inexistenta
inexorable adj. neinduplecat
inexprience f. lipsa de experienta
inexpriment, e adj. neexperimentat
inexpiable adj. de neispasit
inexplicable adj. de neexplicat
inexpliqu, e adj. neexplicat
inexploit, e adj. neexploatat
inexplor, e adj. neexplorat
inexpressif, ive adj. inexpresiv
inexprimable adj. inexprimabil
inexpugnable /-pugh-nabl'/: adj. inexpugnabil
inextensible adj. inextensibil
inextinguible /-ghu-ibl'/: adj. de nestins, (fig.) de nepotolit
inextricable adj. de nedescurcat
infaillibilit f. infailibilitate
infaillible adj. infailibil
infaisable adj. care nu se poate face
infamant, e adj. degradant
infme adj. infam, murdar; m. ticalos
infanticide m. pruncucidere, pruncucigas
infatigable adj. neobosit
infatuation f. ingimfare, infumurare
infatuer vt., vr. a (se) infumura
infcond, e adj. steril
infect, e adj. infect, (fig.) abject
infecter vt. a infecta, a corupe, a face sa miroase urit
infectieux, euse adj. infectios
infection f. infectie, duhoare
infoder vt., vr. a (se) infeuda, a (se) inrobi
infrer vt. a conchide
infrieur, e adj., m.f. inferior
infriorit f. inferioritate
infertile adj. neroditor
infester vt. a infesta, a pustii, a bintui
infidle adj. infidel, inexact; m. (bis.) necredincios
infidlit f. infidelitate, inexactitate
infiltration f. infiltrare, infiltratie
infiltrer (s') vr. a se infiltra, (fig.) a se insinua
infini, e adj., m. infinit(ul)
infiniment adv. infinit, foarte
infinit f. infinitate
infinitif, ive adj. infinitival; m. (modul) infinitiv
infirmation f. infirmare
infirmer vt. a infirma
infirmier, re m.f. infirmier
infirmit f. infirmitate
inflammable adj. inflamabil, (fig.) care se inflacareaza iute
inflammation f. inflamare, inflamatie
inflammatoire adj. inflamator
inflation f. inflatie
inflchir vt., vr. a (se) indoi
inflexible adj. inflexibil, neinduplecat
inflexion f. inflexiune, indoire
infliger vt. a aplica (o corectie)
influenable adj. influentabil
influence f. influenta (si fig.)
influencer vt. a influenta
influenza f. gripa
influer vi. a influenta
informateur, trice m.f. informator
information f. informare, informatie
informe adj. inform, grosolan
informer vt., vr. a (se) informa; vi. (jur.) a cerceta
infortune f. nenorocire, ghinion; pl. necazuri
infortun, e adj., m.f. nefericit
infracteur m. infractor
infraction f. infractiune
infranchissable adj. de netrecut
infrangible adj. care nu poate fi sfarinat
infra-son m. infrasunet
infrastructure f. (ec.) baza
infroissable adj. care nu se boteste
infructueux, euse adj. infructuos
infus, e adj. innascut
infuser vt. a face o infuzie, a introduce (un lichid)
infusible adj. care nu se poate topi
infusion f. infuzie
ingambe adj. (fam.) iute de picior, vioi
ingnier (s') vr. a se stradui
ingnieur m. inginer
ingnieux, euse adj. ingenios, dibaci
ingniosit f. ingeniozitate
ingnu, e adj. ingenuu, candid; f. ingenua
ingnuit f. ingeniutate, candoare
ingrence f. ingerinta, amestec (in treburile cuiva)
ingrer vt. a ingera; vr. a se amesteca (in treburile cuiv
ingestion f. ingerare
ingrat, e m.f. ingrat; adj. neplacut, nerecunoscator, arid
ingratitude f. nerecunostinta
ingurissable adj. fara leac
ingurgiter vt. a inghiti cu lacomie
inhabile adj. neindeminatic
inhabilit f. lipsa de indeminare
inhabitable adj. de nelocuit
inhabit, e adj. nelocuit
inhabituel, elle adj. neobisnuit
inhalation f. inhalare, inhalatie
inhaler vt. a inhala
inhrent, e adj. inerent
inhiber vt. a inhiba
inhibition f. inhibitie
inhumain, e adj. inuman
inhumanit f. neomenie
inhumation f. inhumare
inhumer vt. a inhuma
inimaginable adj. de neinchipuit
inimitable adj. de neimitat
inimiti f. dusmanie
inintelligent, e adj. neinteligent
inintelligible adj. de neinteles
inintressant, e adj. neinteresant
ininterrompu, e adj. neintrerupt
inique adj. nedrept
iniquit f. nedreptate (mare)
initial, e adj., m.f. initial(a)
initiateur, trice adj., m.f. initiator
initiation f. initiere
initi vt. a initia
injecter vt., vr. a (se) injecta
injection f. injectare, lichid injectat
injonction f. ordin categoric
injure f. injurie, (fig.) vatamare
injurier vt. a insulta
injurieux, euse adj. insultator
injuste adj. nedrept
injustice f. nedreptate
inlassable adj. neobosit
inn, e adj. innascut
innerver vt. a inerva (un organ)
innocence f. nevinovatie
innocent, e adj. nevinovat; m. inocent, prostanac
innocenter vt. a declara inocent
innombrable adj. nenumarat
innommable adj. care nu poate fi numit, (fig.) dezgustator
innovateur, trice adj., m.f. inovator
innovation f. inovatie
innover vi. a face o inovatie
inobservation f. nerespectare (a unei legi)
inoccupation f. lipsa de ocupatie
inoccup, e adj. neocupat
inoculation f. inoculare
inoculer vt. a inocula
inodore adj. inodor
inofensif, ive adj. inofensiv
inondation f. inundatie
inonder vt. a inunda, (fig.) a potopi
inoprable adj. care nu poate fi operat
inoprant, e adj. fara efect
inopin, e adj. inopinat
inopportun, e adj. inoportun
inorganique adj. anorganic
inoubliable adj. de neuitat
inou, e adj. nemaiauzit
inqualifiable adj. incalificabil
inquiet, te adj. nelinistit, ingrijorat
inquitant, e adj. nelinistitor, ingrijorator
inquiter vt.,vr. a (se) nelinisti, a (se) ingrijora;
inquitude f. neliniste, ingrijorare
inquisiteur m. inchizitor; adj., m. scrutator
inquisition f. inchizitie, perchezitie arbitrara
insaissable adj. insesizabil
insalissable adj. care nu se poate murdari
insalubrit f. insalubritate
insanit f. nerozie
insatiable adj. nesatios
insatisfaction f. lipsa de satisfactie
insatisfait adj. nesatisfacut
insciement adv. fara stire
inscription f. inscriere, inscriptie
inscrire vt., vr. a (se) inscrie
inscable adj. care nu se poate taia
insecte m. insecta
inscurit f. lipsa de securitate
insmination f. fecundare artificiala
insens, e m.f., vt. a face insensibil
insensible adj. insensibil
insensiblilit f. insensibilitate
insparable adj. inseparabil
insrer vt. a insera
insertion f. inserare, insertie
insideux, euse adj. insidios, siret
insigne adj. remarcabil; m. insigna, insemn
insignifiance f. neinsemnatate
insignifiant, e adj. neinsemnat
insinuation f. insinuare
insinuer vt., vr. a (se) insinua; vt. a introduce (cu grija
insipide adj. insipid (si fig.)
insistance f. insistenta
insister vi. a insista
insociable adj. nesociabil
insolation f. insolatie
insolemment adv. (in mod) obraznic
insolence f. obraznicie
insolent, e m.f., adj. obraznic
insoler vt. a expune la soare
insolite adj. neuzitat, nepotrivit
insolubiliser vt. a face insolubil, nedizolvabil
insoluble adj. insolubil, de nerezolvat
insolvable adj. insolvabil
insondable adj. de nepatruns
insonnieux, euse, insomniaque: adj. , m.f. (persoana) care sufera de
insonore adj. nesonor, care inabusa zgomotul
insonorisation f. lipsire de sonoritate, insonorizare
insonoriser vt. a lipsi de sonoritate, a insonoriza
insonorit f. lipsa de sonoritate
insouciance f. nepasare
insouciant, e adj. nepasator
insoumis, e adj., m. nesupus
insoumission f. nesupunere
insouponnable adj. de nebanuit
insoutenable adj. de nesustinut, de nesuportat
inspecter vt. a inspecta, a examina atent
inspecteur, trice m.f. inspector
inspiration f. inspirare, inspiratie
inspirer vt., vr. a (se) inspira; vt. a insufla (curaj etc.
instabilit f. instabilitate
instable adj. instabil
installateur m. instalator
installation f. instalare, instalatie
installer vt., vr. a (se) instala
instamment adv. staruitor
instance f. insistenta, (jur.) instanta
instant, e adj. insistent; (jur.) instanta
instantan, e adj., m. instantaneu
instar de ( l') loc. prep. in felul
instauration f. instaurare
instaurer vt. a instaura
instigateur, trice m.f. instigator, atitator
instigation f. instigare, atitare
instiller /-ti-l/ vt. a instila
instinct m. instinct
instinctif, ive adj. instinctiv
instituer vt. a institui
institut m. institut
instituteur, trice m.f. invatator
institution f. institutie, instituire
institutionnel, elle adj. referitor la institutii
instructeur m. instructor
instructif, ive adj. instructiv
instruction f. instrictie (si jur.), instruire, invatamint;
instruire vt. a instrui (si jur.), a invata
instrumenter vi. (jur.) a intocmi acte publice, (muz.) a orches
instrumentiste m. instrumentist
insu m. (in expr.) l'~ de = fara stirea
insubordination f. neascultare
insubordonn, e adv. nedisciplinat
insuccs m. insucces
insuffisamment adv. insuficient, neindestulator
insuffisance f. insuficienta, incapacitate
insuffisant, e adj. insuficient, incapabil
insufflation f. insuflare, (med.) insuflatie
insuffler vt. a insufla (si med.), (fig.) a inspira
insulaire adj., m. insular
insulte f. insulta
insulter vt. a insulta, a ataca; vi. a-si bate joc
insupportable adj. de nesuportat
insurg, e adj., m.f. rasculat
insurger (s') vr. a se rascula
insurmontable adj. de netrecut
insurrection f. rascoala, insurectie
insurrectionnel, elle: adj. insurectional
intangible adj. intangibil
intgration f. integrare
intgre adj. integru
intgrer vt. a integra
intgrit f. integritate
intellect m. intelect
intellectuel, elle adj., m.f. intelectual
intelligemment adv. (in mod) inteligent
intelligence f. inteligenta
intelligible adj. inteligibil
intemprance f. necumpatare, (fig.) exces
intemprant, e adj. necumpatat
intemprie f. intemperie, vreme rea
intempestif, ive adj. intempensiv, nepotrivit
intemporel, elle adj. atemporal
intenable adj. de nementinut, de neaparat, (fam.) de nesupor
intendance f. intendenta
intendant m. intendent
intense adj. intens
intensification f. intensificare
intensifier vt. a intensifica
intensit f. intensitate
intenter vt. a intenta
intention f. intentie
interaction f. interactiune
intercalation f. intercalare
intercaler vt. a intercala
intercder vi. a starui (in favoarea cuiva)
intercepter vt. a intercepta
interception f. interceptie
intercession f. mijlocire, interventie
interclesse m. pauza (intre doua ore de curs)
intercurrent, e adj. care survine intre timp
interdpendance f. interdependenta
interdiction f. interzicere, interdictie
interdire vt. a interzice, a surprinde
interdit, e adj. interzis, surprins; m. interdictie
intress, e adj., m.f. interesat
intresser vt., vr. a (se) interesa
intrt m. interes, dobinda
intrieur adj. intern, interior; m. interior, camin, inter
intrim (par) loc. adv. in mod provizoriu
interissable adj. nesecat, (fig.) inepuizabil
interjection f. interjectie
interligne m. spatiu alb intre doua rinduri scrise
interlocuteur, trice m.f. interlocutor
interlope adj. interlop, suspect
interloquer vt. a ului, a surprinde
intermde m. intermediu, divertisment
intermdiaire adj., m. intermediar
interminable adj. interminabil
intermittence f. intermitenta
intermittent, e adj. intermitent
international, e adj. international
internationalisme m. internationalism
internationaliste m.f., adj. internationalist
interne adj., m. (elev) intern
interner vt. a interna
interpellation f. interpelare
interpeller vt. a interpela
interpntrer (s') vr. a se intrepatrunde
interplantaire adj. interplaneter
interpolation f. interpolare
interpoler vt. a interpola
interposer vt., vr. a (se) interpune; vt. (fig.) a interveni
interprtation f. interpretare
interprte m. interpret
interprter vt., vr. a (se) interpreta
interrgne m. interregn
interrogateur, trice adj. intrebator; m. examinator
interrogation f. interogare, intrebare
interrogatoire m. interogatoriu
interroger vt. a interoga, a intreba
interrompre vt., vr. a (se) intrerupe
interrupteur, trice adj., m. intrerupator
interruption f. intrerupere
intersection f. intersectie
interstellaire adj. interstelar
interstice m. spatiu intermediar, interstitiu
interurbain, e adj. interurban
intervalle m. interval
intervenir vi. a interveni
intervention f. interventie
interventionnisme m. interventionism, amestec in treburile interne
intervertir vt. a interverti
interview /-viou-/ f. interviu
interviewer /-viou-veur/: m. persoana care ia un interviu
interviewer /-viou-v/: vt. a lua un interviu
intestin, e adj. intern; m. intestin
intime adj., m. intim
intimer vt. a chema in judecata, a notifica cu autoritate
intimidateur, trice adj. care intimideaza
intimidation f. intimidare
intimider vt. a intimida
intimit f. intimitate
intitul m. titlu (al unei carti, al unui capitol etc.)
intituler vt., vr. a (se) intitula
intolrance f. intoleranta ( si med.)
intonation f. intonare, intonatie
intoxication f. intoxicare, intoxicatie
intoxiquer vt. a intoxica
intra-atomique adj. cuprins in atom
intraduisible adj. de netradus
intraitable adj. neinduplecabil, intratabil
intramusculaire adj. intramuscular
intransigeance f. intransigenta
intransigeant, e m.f., adj. intransigent
intransitif, ive adj. intranzitiv
intransmissible adj. de netransmis
intravenieux, euse adj. intrevenos
intrpide adj. intrepid, indraznet
intrpidit f. intrepiditate, indrazneala
intrigant, e m.f., adj. intrigant
intrigue f. intriga
intriguer vt. a intriga (pe cineva); vi. a umbla cu intrigi
intrinsque adj. intrinsec
introductif, ive adj. introductiv
introduction f. introducere
introduire vt., vr. a (se) introduce
introniser vt., vr. a (se) inscauna (si fig.)
introspection f. introspectie
introuvable adj. de negasit
intrus, e m.f., adj. intrus
intuitif, ive adj. intuitiv; m. persoana care intuieste
intuition f. intuitie
inusable adj. care nu se uzeaza
inusit, e adj. neuzitat
inutile adj. inutil
inutilit f. inutilitate; pl. lucruri inutile
invaincu, e adj. neinvins
invalide adj., m. invalid
invalider vt. a invalida
invalidit f. invaliditate
invariable adj. invariabil
invasion f. invadare, invazie
invective f. invectiva
invectiver vt., vi. a invectiva
invendable adj. de nevindut
inventaire m. inventar
inventer vt. a inventa
inventeur, trice m.f. inventator, descoperitor
inventif, ive adj. inventiv
invention f. inventie, nascocire, descoperire
inventorier vt. a face inventarul
invrifiable adj. de neverificat
inversable adj. de nerasturnat
inverse adj., m. invers(ul), opus(ul)
inverser vt. a inversa
inversion f. inversiune, inversare
invertbr, e adj., m. nevertebrat
invertir vt. a rasturna (intr-o ordine opusa)
investigation f. investigatie
investir vt. a investi, a asedia
investissement m. investitie, asediere
invtr, e adj. inveterat
invincibilit f. invincibilitate
invincible adj. invincibil
inviolabilit f. inviolabilitate
inviolable adj. inviolabil
invisibilit f. caracter invizibil
invisible adj. invizibil
invitation f. invitare, invitatie
invite f. indemn
invit, e m.f. invitat
inviter vt., vr. a (se) invita
invocation f. invocare, invocatie
involuntaire adj. involuntar
invoquer vt. a invoca, a chema (in ajutor)
invraisemblable adj. neverosimil
invraisemblance f. caracter neverosimil
invulnrabilit f. invurnerabilitate
invulnrable adj. invulnerabil
iode m. iod
ioniser vt. a ioniza
iota m. (fig.) iota
iouler vi. a hauli (pe munte)
irakien, enne adj., m.f. (cu maj.) irakian
iranien, enne adj., m.f. (cu maj.) iranian
irascibilit f. irascibilitate
irascible adj. irascibil
ire f. (poet.) miine
iris /-riss/ m. iris (si bot.)
iriser vt., vr. a (se) iriza
ironique adj. ironic
ironiser vi. a ironiza
irrachetable adj. de nerascumparat
irradiation f. iradiere, iradiatie
irradier vi., vr. a iradia; vt. a supune unor radiatii
irraisonn, e adj. nechibzuit
irrationel, elle adj. irational
irralisable adj. irealizabil
irralit f. caracter ireal
irrconciliable adj. de neimpacat
irrductible adj. ireductibil
irrel, elle adj. ireal
irrflchi, e adj. necugetat
irrfutable adj. de necombatut
irrgularit f. neregularitate
irrgulier, re adj. neregulat; m.partizan care coopereaza cu armt
irrmdiable adj. iremediabil
irrmissible adj. de neiertat
irremplaable adj. de neinlocuit
irrparable adj. ireparabil
irrprochable adj. ireprosabil
irrsistible adj. irezistibil
irrsolu, e adj. nehotarit
irrsolution f. nehotarire
irrespectueux, euse adj. nerespectuos
irresponsabilit f. lipsa de responsabilitate
irresponsable adj. iresponsabil
irrtrcissable adj. care nu intra la spalat
irrverence f. lipsa de respect
irrversible adj. ireversibil
irrvocable adj. irevocabil
irrigation f. irigare, irigatie
irriguer vt. a iriga
irritable adj. iritabil
irritation f. iritare, iritatie
irriter vt. a irita, (fig.) a stirni
irruption f. izbucnire
isabelle adj. invar. cafeniu-deschis
islam(isme) m. islamism
isochrone adj. izocron
isolateur, trice adj., m. izolator
isolation f. (tehn.) izolare
isolationnisme m. politica de izolare
isolement m. izolare
isoler vt. a izola
isomorphisme m. izomorfism
isoscle adj. isoscele
isotope m. izotop
isralite adj., m.f. (cu maj.) israelit
issu, e adj. proveenit (din); f. iesire (si fig.), rezulta
isthume m. istm
italien, enne adj., m.f. (cu maj.) italian; m. limba italiana
item adv. in afara de, in plus
itinraire m. intinerar
itou adv. (fam.) asisderea
ivaire f. neghina (si fig.)
ivoire m. fildes, (fig.) albeata (a gitului)
ivre adj. beat (si fig.)
ivresse f. betie, imbatare
ivrogne, esse adj., m.f. betiv
ivrognerie f. betie
jable m. gardina
jabot m. gusa (de pasare), jabou, (pop.) burduhan
jabotage m. (fam.) trancaneala
jaboter vi., vt. (fam.) a trancani
jacasser vi. a flecari, (despre pasari) a ciripi
jachre f. pirloaga
jacinthe f. zambila
jacquerie f. rascoala taraneasca, razmerita
jactance f. infatuare, fanfaronada
jade m. jad
jadis /-diss/ adv. odinioara, altadata
jaillir vi. a tisni, a izvori
jaillissement m. tisnire
jalouser vt. a fi gelos (pe), a invidia
jalousie f. gelozie, invidie, jaluzea
jaloux, ouse adj. gelos, invidios, dornic; m.f. gelos
jamais adv. niciodata, cindva
jambe f. gamba, picior
jambon m. sunca
janissaire m. inicer
janvier m. ianuarie
japonais, e adj., m.f. (cu maj.) japonez; m. limba japoneza
jappement m. (s)chelalaiala, (s)chelalait
japper vt. a (s)chelalai
jaquete f. jacheta
jard m. grohotis
jardin m. gradina
jardinage m. gradinarit
jardiner vi. a gradinari
jardinier, re m.f. gradinar; f. ladita cu flori; adj. de gradina
jargon m. jargon, sisiit (al giscanului)
jargonner vi. (fam.) a vorbi in jargon,
jarre f. urcior
jarret m. partea din spate a genunchiului
jarretelle, jarraetire: f. jartiera
jars m. giscan
jaser vi. a flecari, a birfi, (despre pasari) a ciripi,
jasmin m. iasomie
jasper vt. a impestrita
jatonner vi. a indica un traseu cu tarusi; vt. a jalona
jatte f. strachina
jauge f. masura (pentru lichide), capacitate (a unei nav
jauger vt. a masura capacitatea (unei nave),
jaune adj., m., adv. galben
jaunir vt. a vopsi in galben; vi. a se ingalbeni
jaunisse f. icter, galbinare
jaunissement m. ingalbenire
jaunntre adj. galbui
javeau m. ostrov
javelot m. sulita
je pron. pers. eu
jeannot m. (fam.) natarau
je-m'en-fichisme m. invar. (pop.) nepasare
jersey m. jerseu
jet m. aruncare, tisnitura, crestere rapida (
jete f. dig
jeter vt. a arunca, a varsa (lacrimi), a pune (o temelie
jeton m. fisa, jeton
jeu m. joc, mod de a juca, mod de a functiona,
jeudi m. joi
jeun () loc. adv. pe stomacul gol
jeune adj., m.f. tinar
jene m. post
jener vi. a posti
jeunesse f. tinerete, tineret
joaillerie /jo-a-yi-/: f. magazin de bijuterii, bijuterie
joaillier, re m.f. bijutier
jobard, e m.f., adj. (fam.) nerod
jobarder vt. (pop.) a trage pe sfoara
jocasse f. sturz
jockey m. jocheu
jocrisse m. nerod
joie f. bucurie, veselie, placere
joindre vt. a uni, a adauga; vi. a se uni, a se asocia,
joint, e adj. unit, impreunat; m. articulatie
jointure f. imbinare, incheietura
joli, e adj. dragut, agreabil, amuzant, considerabil
joliment adv. frumusel, dragut, (fam.) foarte
jonc m. stuf, papura, trestie
jonchaie f. stufaris
jonche f. flori (presarate pe jos), morman
joncher vt. a presara (flori), a acoperi
jonction f. jonctiune, unire
jong /jou/ m. jug (si fig.)
jongler m. a jongla, (fig.) a se juca (cu)
jongleur m. jongler
jonquille f. narcisa galbena
joue f. obraz, falca
jouer vi. a se juca, a cinta (la un instrument),t
jouet m. jucarie, (fig.) (obiect de) batjocura
joueur, euse m.f. jucator; adj. jucaus
joufflu, e adj. bucalat
jouir vi. a se bucura de, a beneficia de
jouissance f. placere, folosinta
jouisseur, euse m.f. juisor
joujou m. jucarie
jour m. zi, lumina, deschizatura, viata, (fig.) aspect
journal m. ziar
journalier, re adj. zilnic; m. zilier
journaliste m. ziarist
journe f. zi, salariu (munca) pe o zi
jouter vi. a se lupta, a se intrece (cu cineva)
jouvence f. (inv.) junete
jouvenceau, celle m.f. (fam.) baietan, fetiscana
jovialit f. veselie, jovialitate
joyau m. bijuterie, (fig.) comoara
joyeux, euse adj. vesel, voios
jubil m. jubileu
jubiler vi. a jubila
jucher vt., vi., vr. a (se) cocota
judasme m. iudaism
judas m. tradator, ferestruica (intr-o usa)
judiciare adj. judiciar
judicieux, euse adj. judicios
juge m. judecator
jugement m. judecata, sentinta, rationament
juger vt. a judeca, a crede, a considera
jugulaire adj. jugular; f. curelusa de piele (a unei casti)
juguler vt. a sugruma, a opri, (fig.) a plictisi
juif, ive adj. evreiesc; m.f. (cu maj.) evreu
juillet m. iulie
juin m. iunie
juke-box m. tonomat
jumeau, elle adj. geaman; f.pl. binoclu
jumelage m. ingemanare, (fig.) asociere (a doua orase etc.)
jument f. iapa
jumuler vt. a ingemana, (fig.) a asocia (doua orase etc.)
jungle /jongl'/ f. jungla
jupe f. fusta
jupon m. jupon, (fig.) femeie
jur, e adj. jurat, declarat; m. jurat
jurement m. juramint, injuratura
jurer vt. a jura; vi. a injura, a nu se potrivi
juridiction f. jurisdictie
juridique adj. juridic
juriste m. jurist
juron m. injuratura
jury m. juriu
jus /ju/ m. suc
jusque prep. pina (la), pina (si)
juste adj. drept, exact, legitim, (
justement adv. pe drept, tocmai (pe cind)
juste-milieu m. calea de mijloc
justesse f. justete, exactitate
justice f. justitie, dreptate
justicier adj., m. (persoana) care vrea sa faca dreptate
justification f. justificare, dovada
justifier vt., vr. a (se) justifica; vt. a dovedi
jute m. iuta
juter vi. a lasa zeama
juteux, euse adj. zemos
juvnilit f. caracter juvenil
juxtaposer vt., vr. a (se) juxtapune
kaki adj. kaki
kalidoscope m. caleidoscop
kamikaze m. pilot care se arunca cu avionul sau asupra
kandjar, kangiar m. hanger
kangourou m. cangur
kantisme m. doctrina lui Kant, kantianism
kaolin m. caolin
karpatique adj. carpatic, referitor la Carpati
kayak m. caiac
kfir m. chefir
kpi m. chipiu
kratine f. cheratina
krms m. (bot.) cirmiz
kermesse f. chermesa
khan m. han (tatar)
kidnapper vt. a rapi o persoana pentru a-i cere rascumparare
kidnapping m. rapire
kif-kif adj. invar. (fam.) asemanator
kilo(gramme) m. kilogram, chil
kilomtrage m. kilometraj
kilomtre m. kilometru
kilomtrique adj. kilometric
kilowatt m. kilowatt
kimono m. chimono
kinesthsie f. chinestezie
kiosque m. chiosc
kirsch m. visinata
klaxon m. claxon
klaxonner vi. a claxona
knock-out m. invar. cnocaut; adj. doborit
knout m. cnut
kolkhoze m. colhoz
kolkhozien, enne adj., m.f. colhoznic
konzern m. concern
kopeck m. copeica
koulak m. chiabur
kraal m. sat (in Africa de Sud)
krach /krak/ m. (fin.) crah
kreutzer m. creitar
kummel m. lichior de chimen
kwas m. cvas
kyrielle f. (fam.) pomelnic, sir
kyste m. chist
kystique adj. chistic
la art. hot. f.; pron. pers. o. pe ea
l adv. acolo, (fig.) acest punct, astfel
label m. eticheta
labeur m. munca (grea)
laboratoire m. laborator
laborieux, euse adj. harnic, trudnic
labour m. aratura, ogor arat
labourage m. arat, aratura
labourer vt. a ara, a brazda (si fig.)
laboureur m. plugar
labyrinthe m. labirint
laage, lacement m. snuruit
lacer vt. a snurui, a stringe sireturile
lacration f. sfisiere
lacrer vt. a sfisia
lacet m. siret, snur, lat, serpentina
lchage m. abandonare
lche adj. neincordat, moale, (fig.) las; m. las
lcher vt. a desface, a scapa, a descarca, (fig.) a paras
lchete f. lasitate
lacis m. retea (de fire)
laconique adj. concis, succint
lacrymal, e adj. lacrimal
lacrymogne adj. lacrimogen
lacs /l/ m. snur, lat (pentru pasari), (fig.) cursa
lactation f. lactatie, alaptare
lact, e adj. ca laptele, laptos
lactique adj. lactic
lactose m. lactoza
lacune f. lipsa, gol, intrerupere
lacuneux, euse adj. cu lacune
lacustre adj. lacustru
ladre m., adj. lepros, (fig.) carpanos, zgircit
ladrerie f. (inv.) lepra, (fig. fam.) zgircenie
lai, e m.f., adj. mirean
lac, laque m.f., adj. laic
lache f. (bot.) rogoz
laciseer vt. a laiciza
laid, e adj. urit, diform; m. partea urita
laideron, onne m.f. fata (femeie) foarte urita
laideur f. uritenie
laidir vi. a se uriti
laie f. mistreata, poteca (intr-o padure)
lainage m. tesatura din lina, lenaj
laine f. lina
laineux, euse adj. linos, de lina
lainier, re adj. de lina
laisse f. zgarda
laisser vt. a lasa, a uita, a parasi, a permite, a inceta
laisser-aller m. invar, neglijenta, delasare
laisser-passer m. invar. permis de libera trecere
lait m. lapte
laitage m. produse lactate
laitance, laite f. lapti
laiterie f. laptarie
laiteux, euse adj. laptos
laitier, re adj. de lapte; m.f. laptar; f. vaca de lapte
laiton m. alama
laitonnage m. alamire
laitue f. laptuca
laus m. (arg. scolar) discurs, predica
laize f. latime (a unei stofe)
lama m. (zool.) lama, preot budist
lambeau m. zdreanta, fisie (de carne), (fig.) fragment,
lambin, e adj. mocait, moale
lambiner vi. a-si irosi timpul, a se mocai
lambris m. lambriu
lambrisser vt. a acoperi cu lambriuri
lame f. lama, tais, talaz, (fig.) spadasin
lamelle f. lamela, foita
lamentable adj. lamentabil
lamenter vi. a boci; vr. a se lamenta
laminer vt., vr. a (se) lamina
lamineur adj., m. laminator
laminoir m. laminor
lampadaire m. lampadar
lampalissade f. adevar la mintea cocosului
lampant, e adj. lampant
lampasser vi. (fam.) a pili, a trage la masea
lampe f. (fam.) dusca
lamper vt. (fam.) a trage la masea
lampiste m. lampist, (fam.) functionar subaltern
lampyre m. licurici
lance f. lance, robinet (la un furtun)
lance f. aruncare
lancement m. lansare
lance-pierre m. invar. prastie
lancer vt. a arunca, a slobozi, a face cunoscut, a pune (
lance-raquettes m. invar. aruncator de proiectile autopropulsate
lancette f. lanteta
lanceur, euse m.f. aruncator, persoana care lanseaza
lancier m. lancier
lanciner vi. a produce junghiuri, (fig.) a chinui
landau m. landou
lande f. landa, baragan, ciulini
landier m. pirostrie
langage m. limbaj, grai
lange m. scutec, fasa
langer vt. a infasa
langoureux, euse adj. languros, gales
langouste f. langusta
langue f. limba, limbaj
languer f. lincezeala, tinjeala
languir vi. a lincezi, a tinji
languissamment adv. alene, gales
languissant, e adj. linced, gales, (fig.) care se stinge
lanire f. curea, fisie
lant, e adj. lent, incet; f. lindina
lanterne f. felinar, lanterna
lanterner vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri);
lanturelu m. zapauc
lapement m. lapait
laper vi. a lapai
lapereau m. pui de iepure
lapidaire m. slefuitor de pietre pretioase; adj. concis
lapider vt. a lapida, a azvirli cu pietre,
lapin, e m.f. iepure (de casa),
lapinire f. crescatorie de iepuri, cotet pentru iepuri
lapis-lazuli /-piss/ m. lapislazuli
lapon, e adj., m.f. (cu maj.) lapon
laps /lapss/ m. lacheu, (fig.) om slugarnic
laque f. lac (de lustruit)
laquelle vezi lequel
laquer vt. a lacui
larbin m. (peior.) sluga
larcin m. furtisag, obiect furat, (fig.) plagiat
lard m. slanina
lardage m. impanare cu slanina
larder vt. a impana cu slanina, (fig.) a strapunge,
lardon m. bucatica de slanina, (fig.) sarcasm, (pop.)tinc
large adj. larg, lat, mare, (fig.) bogat, generos; m. la
largesse f. larghete, darnicie; pl. daruri
larguer vt. (mar.) a desfasura (o pinza), (fig.) a parasi;
larigot loc. adv. (in expr.) boire tirer-~ = a bea zdrav
larme f. lacrima, (fig.) picatura
larmier m. streasina, parte a ochiului (aflata inspre nas)
larmoiement m. lacrimare, smiorcaiala
larmoyant, e adj. plingacios
larmoyer vi. a plinge
larron m. hot
larronner vi. a face pe hotul, a ciordi
larve f. larva, spectru
laryngite f. laringita
larynx m. laringe
las, lasse adj. obosit, plictisit;
lascif, ive adj. lasciv
lascivit f. lascivitate
lasser vt. a obosi, a plictisi; vr. a-si da osteneala,
lassitude f. oboseala, (fig.) plictiseala
lasso m. lasou
latence f. stare latenta
latin, e adj. latin(esc); m.f. (cu maj.) latin;
latinit f. latinitate
latitude f. latitudine
latrines f.pl. latrina
latte f. sipca
laudatif, ive adj. laudativ
laurat, e adj., m.f. laureat
laurier m. laur; pl. (fig.) glorie
lavable adj. care se poate spala
lavabo m. lavabou
lavage m. spalat, spalare, spalatura
lavallire f. lavaliera
lavande f. lavanda
lavasse f. (pop.) zeama lunga, ploaie torentiala
lave f. lava
lavement m. spalatura
laver vt., vr. a (se) spala; vt. (fig.) a sapuni, (pop.)
lavette f. spalator de vase (de sirma etc.)
lavoir m. spalatorie (publica)
laxatif, ive adj., m. laxativ
layette f. rufarie (pentru un nou-nascut)
le art. hot. m.;pron. pers. il, pe el
l m. latime (a unei stofe)
lche f. felioara subtire (de piine), (pop.) linguseala
lcher vt., vr. a (se) linge; vt. a lingusi
lcherie f. (fam.) lacomie
leon f. lectie, invatatura
lecteur, trice m.f. cititor, lector (universitar)
lecture f. citire, lectura
lgaliser vt. a legaliza
lgalit f. legalitate
lgataire m. legatar
lgation f. legatie
lgendaire adj. legendar
lgende f. legenda, inscriptie
lger, re adj. usor, slab, frugal, (fig.) nesocotit, vioi,
lgrement adv. usor, sprinten, (fig.) nesocotit
lgret f. usurinta, sprinteneala, (fig.) nesocotinta
lgifrer vi. a legifera
lgion f. legiune, multime
lgionnaire m. soldat roman, membru al Legiunii de onoare
lgislateur, trice m.f., adj. legislator
lgislatif, ive adj. legislativ
lgislation f. legislatie
lgitimation f. legitimare
lgitime adj. legitim, indreptatit
lgitimer vt. a legitima, a indreptati
legs /l/ m. (jur.) legat
lguer vt. (jur.) a lasa prin testament
lgume m. leguma;
lgumier, re adj. de legume
lgumineux, euse adj. leguminos
lendemain m. ziua de miine, ziua urmatoare, (fig.) urmare
lninisme m. leninism
lniniste adj., m.f. leninist
lnitif, ive adj., m. calmant; m. (fig.) indulcire
lenteur f. incetineala, (fig.) greutate de intelegere
lentille f. linte, lentila; pl. pistrui
lonin, e adj. de leu, (fig.) inegal (ca impartire)
lpre f. lepra, (fig.) viciu
lpreux, euse m.f., adj. lepros
lequel pron. rel. care
lergeur f. largime, latime
les art. hot. pl.; pron. pers. i, le, pe ei, pe ele
lse adj. f. (in expr.) ~-majest = lezmajestate
lser vt. a leza, a jigni
lsine f. avaritie, calicie
lsiner vi. a se calici
lsion f. leziune, (fig.) paguba
lesquels, lesquelles vezi lequel
lessive f. lesie
lessiver vt. a spala cu lesie
lessiveuse f. masina de spalat rufe
leste adj. usor, vioi, prompt, (fig.) indraznet, indecen
lester vt. a incarca cu lest; vr. (fig. fam.) a se imbuib
lthargie f. letargie
lthargique adj. letargic, (fig.) amortit;
lettre f. litera, scrisoare; pl. literatura
lettr, e adj., m.f. (om) stiutor de carte; m.f. literat
leucocyte m. (med.) leucocita
leur adj. pos., pron. pos. al lor; pron. pers. i, le
leurre m. momeala (si fig.)
leurrer vt. a momi, a amagi; vr. a se legana (in iluzii)
leurs adj. pos. lor
levage m. ridicare
levain m. plamada (de piine), (fig.) saminta
levant m. rasarit; adj. m. care rasare
leve f. ridicare, incoltire, percepere (a unei dari etc
lever vt. a ridica, a inalta, a percepe (o dare etc.),
levier m. pirghie
lviger vt. a pulveriza (prin dizolvare ntr-un lichid).
lvre f. buza; pl. margini
levrette f. ogarca
lvrier m. ogar, (fig.) copoi
levure f. drojdie de bere, maia
lexicographe m. lexicograf
lexique m. lexic(on)
lzard m. soprla
lzarde f. fisura (ntr-un zid)
lzarder vt., vr.a (se) produce crapaturi; a hoinari
liaison f. legatura, relatie, jonctiune
liant, e adj. mladios, (fig.) blnd, sociabil; m. liant
liard m. gologan
liarder vi. a se zgrci (la bani)
liardeur, cuse m. f. zgrcit, mate-fripte
liasse f. vraf (de hrti)
libanais, e adj., m.f. (cu maj.) libanez
libation f. libatie
libelle m. pamflet
libeller vt. a redacta (o cerere etc.)
libellule f. libelula
libral, e adj.liberal, generos, liber
libraliser vt. vr. a (se) face mai liberal
libralit f. liberalitate, generozitate
librateur,trice adj., m.f. eliberator
libration f. (e)liberare
librer vt., vr. a (se) libera, a (se) elibera
libert f. libertate
libertin, e m.f., adj. libertin
libidineux, euse adj. libidinos
libraire m. librar
librairie f. librarie
libre adj. liber, desantat
libre-change m. (ec.) liberul schimb
libre-service m. autoservire
libretto m. libret
lice f. arena, catea de vnatoare, speteaza
licence f. libertate, autorizatie, licenta (universitara)
licenci, e m.f., adj. licentiat
licenciement m. concediere
licencier vt. a concedia
licencieux, euse adj. licentios, imoral
lichen /-ken/ m. lichen
licher vt. (pop.) a bea
licite adj. permis, legal
licorne f. animal fantastic cu un singur corn
licou, licol m. capastru
lie f. drojdie (si fig.)
lie-de-vin adj. invar. rosu-nchis
lige m. pluta
lien m. legatura (si fig.)
lier vt., vr. a (se) lega, a (se) uni
lierre m. iedera
lieu m. loc, tinut, rang, descendenta
lieue f. leghe
lieutenant m. locotenent
livre m. iepure
ligaturer vt. a lega, a uni
lige adj. (fig.) devotat
lignage m. rasa, neam
ligne f. linie, sir, undita, descendenta
ligne f. neam, descendenta
ligner vt.a linia
ligneux, euse adj. lemnos
lignite m. lignit
ligoter vt. a lega fedeles
ligue f. liga, complot
liguer vt.,vr.a (se) uni ntr-o liga
lilas m. liliac (arbustul); adj. invar. liliachiu
lilial, e adj. ca crinul
limace f. melc (fara cochilie)
limaon m. melc (si anat.)
limage m. pilire, pilit
limaille f. pilitura (de fier etc.)
limbe m. (bot.) limb
lime f. pila (de unghii etc.)
limer vt. a pili, (fig.) a slefui (o poezie etc.)
limier m. copoi (si fig.)
limite f. limite, margine
limiter vt., vr. a (se) limita, a (se) restrnge
limitrophe adj. limitrof
limon m. noroi,(un fel de) lamie, (fig.) plamada
limonier m. lami
limousine f. limuzina
limpide adj. clar, transparent
limpidit f. limpezime
lin m. pnza de in
linceul m. giulgiu
linaire adj. liniar
linge m. lenjerie, rufa
lingre lenjereasa
lingrie lenjerie
lingot m. lingou
linguistique adj., f. lingvistic(a)
liniment m. alifie
linolum /-om'/ m. linoleum
linot m., linotte f. (ornit.) cnepar
linotype f. linotip
linteau m. usor la o usa
lion, onne m.f. leu
lionceau m. pui de leu
lippe f.buza inferioara,
lippu, e adj. buzat
liqufier vt., vr. a (se) lichefia
liqueur f. licoare, lichior
liquidation f. lichidare
liquide adj., m. lichid
liquider vt. a lichida, (fig.) a omor
liquoreux, euse adj. ca lichiorul
lire vt. a citi, (fig.) a descifra
lis,lys m. crin
lisr m. gaitan
liseron m. (bot.) volbura
liseur, euse m.f. cititor pasionat; f. lizeuza
lisible adj. citet
lisire f. liziera, margine (a unei paduri etc.)
lisse adj. neted si lucios
lit m. pat, asternut, strat, albie (a unui ru)
litanies f. pl. litanie, (fig.) discurs plictisitor
liteau m. vizuina lupului, chenar colorat la rufarie)
lite f. puii fatati o data
literie f. asternut (de pat)
litharge f. (chim.) litarga
lithographie f. litografie
litire f. asternut de paie (al animalelor), lectica
litige m. litigiu
litigieux, euse adj. litigios
litre m. litru
littraire adj. literar
littral, e adj. literal
littrateur m. literat
littrature f. literatura
littoral m. litoral; de lnga tarm
litutgie f. liturghie
lividit f. paloare
livraison f. livrare, fascicula a unui periodic)
livre m. carte, livra
livre f. livrea, servitorime
livrer vt., vr. a (se) preda; a da, a angaja, a ceda,
livret m. livret, libret
livreur m. cel care elibereaza marfurile cumparate
lobe m. lob
local, e adj., m. local
localiser vt., vr. a (se) localiza
localit f. localitate
locataire m. locatar
location f. de nchiriere, chirie
locomotion f. locomotie
locution f. locutiune
logarithme m. logaritm
loge f. coliba. cabana, loja (de portar, de teatru)
logement m. locuinta
loger vi. a locui; vt. a da cu chirie, a gazdui;
logicien, enne m.f. logician
logique adj., f. logic(a)
logis m. locuinta
loi f. lege, regula, norma
loin adv. departe
lointain, e adj. ndepartat; m. departare
loir m. harciog
loisible adj. ngaduit
loisir m. ragaz
lombaire adj. lombar
lombes m. pl. sale
long, longue adj. lung, ndelungat; adv. mult, lung;
longe f. curea (pt. legat un cal)
longer vt. a merge de-a lungul
longeron m. grinda mica
longvit f. longevitate
longitude f. longitudine
longtemps adv. mult timp
longueur f. lungime, durata, (fig.) taraganeala
longue-vue f. luneta
lopin m. bucata
loquace /-koua-/ adj. limbut
loque f. zdrenta (si fig.)
loquet m. clanta
loqueteux, euse adj. zdrenturos
lorette f. curtezana
lorgner vt. a privi (cu coada ochiului, cu lornieta),
lorgnette f. lornieta, binoclu mic
lorgnon m. lornion
loriot m. (ornit.) grangur
lors adv. atunci
lorsque conj. (atunci) cand
losange m. romb
lot m. parte, loz, soarta
loti, e adj. distribuit
lotion f. spalare, lotiune
lotir vt. a mparti (n loturi), a nzestra
louange f. lauda, elogiu, proslavire
louanger vt. a lauda, a proslavi
louche adj. sasiu, (fig.) suspect; m. suspect; f. polonic
loucher vi. a privi crucis, (fig.) a pofti la
louer vt. a nchiria; vt., vr. a (se) lauda
loufoque adj., m.f. (pop.) (om) tcnit
loup, louve m.f. lup
loupe f. lupa, excrescenta
loup-garou m. vrcolac, (fig.) om ursuz
lourd, e adj. greu, grav, greoi
lourdaud, e m.f. persoana greoaie
lourdeur f. greutate, ncetineala
loustic m. htru
loutre f. lutra, haina de lutru
louveteau m. pui de lup
louveterie f. vnatoare de lupi
louvoyer vi. a naviga n zigzag, (fig.) a o lua pe departe
loyal, e adj. sincer, cinstit
loyaut f. sinceritate, cinste
loyer m. chirie
lubie f. (fam.) toana
lubricit f. lubricitate
lubrifier vt. a lubrifia
lucarne f. lucarna, ferestruica (la pod)
lucide adj. lucid
lucidet f. luciditate, claritate n gndire
luciole f. licurici
lucratif, ive adj. lucrativ,banos
lucre m. profit
luette f. (anat.) omusor
lueur f. licarire, lumina slaba
luge f. saniuta
luger vi. a se da cu saniuta
lugubre adj. lugubru
lui pron. pers. (pe) el, lui, i
luire vi. a licari, a luci
lumire f. lumina, zi, (fig.) lamurire,
lumignon m. luminita, muc (de lummare)
lumineux, euse adj. luminos, (fig.) inteligent
lunatique adj. capricios, fantastic; m. lunatic
lundi m. luni
lune f. luna, (fig.) capriciu
lunette f. luneta; pl. ochelari
lurette f. (n expr.)
luron, onne m.f. persoana vesela
lustral, e adj. care purifica
lustre m. lustru, luciu, lampa, interval de cinci ani,
lustrer vt. a lustrui, a da luciu
lut m. lut
luth /lut/ m. lauta
lutin, e adj. vioi, zburdalnic; m. spiridus
lutiner vt. a tachina;vi. a face zburdalnicii
lutrin m. strana
lutte f. lupta, (fig.) disputa
lutter vi. a lupta
lutteur m. luptator
luxation f. luxatie
luxe m. lux
luxer vt. a luxa
luxueux, euse adj. luxos
luzerne f. lucerna
lyce m. liceu
lycen, enne m.f. licean
lymphatique adj., m.f. limfatic, (fig.) molu
lymphe f. limfa
lynchage m. linsaj
lyncher vt. a linsa
lynx m. linx
lyre f. (muz.) lira
lyrique adj., m. (poet.) liric
lyrisme m. lirism
ma adj., pos. f. a mea
maboule, e adj., m.f. (pop.) tcnit
macabre adj. macabru
macaron m. pricomigdala
macaroni m., invar. macaroana, (pop.) macaronar
macaronique adj. burlesc
macdoine f. (bucat.) ghiveci, (fig.) amestec(atura)
macdonien, enne adj., m.f. (cu maj.) macedonian
macration f. macerare, maceratie; pl. (fig.) mortificare
macrer vt. a macera, (fig.) a mortifica
mchefer m. zgura de fier
mcher vt. a mesteca
mchicoulis m. meterez
mchiller vt. a mesteca ncet, a morfoli
machin, e m.f. (pop.) cutare, (fam.) asta, aia
machinal, e adj. masinal
machination f. uneltire, masinatie
machine f. masina, masinarie
machiner vt. a unelti, a masina
machinerie f. masinarie
machinisme m. masinism
machiniste m. masinist
mchoire f. falca, (fig.) imbecil
mchonnement m. molfaiala
mchonner vt. a molfai
mchurer vt. a mnji, a ferfeniti
maon m. zidar, constructor, mason
maonner vt. a zidi, a construi
maonnerie f. zidarie, masonerie
macque f. melita
maculage m. mzgalirem, mzgalitura
maculature f. maculatura, mzgalitura
maculer vt. a pata, a mnji
madame f. doamna, cucoana
mademoiselle f. domnisoara
madr, e adj. (fig.) siret
madrpores m.pl. colonie de polipi
madrier m. blana (de lemn), brna
murs /meurss/ f. pl. obiceiuri
magasin m. magasin, depozit (de marfuri)
magasinage m. nmagazinare, depozitare
magasinier m. magaziner
magazine m. (angl.) periodic ilustrat
mage m. mag, astrolog
magicien, enne m.f. magician
magique adj. magic, (fig.) feeric
magister /-jiss-tr/ m. (nv.) nvatator (de la tara)
magistral, e adj. magistral, pedant
magma f. magma
magnanerie f. crescatorie de viermi de matase
magnanime adj. marinimos
magnat /magh-na/ m. magnat
magnsium /-zi-om`/ m. magneziu
magntique adj. magnetic, fascinant
magntiser vt. a magnetiza, a fascina
magnto f. (electr.) magnetou
magnificence f. maretie; pl. darnicie
magnifique adj. maret, (fam.) grazav
magnitude f. (astron.) magnitude
magot m. maimuta fara coada, (fig.) urciune,
magyar, e /-ji-/ adj., m.f. (cu maj.) maghiar
mahomtan, e ad., m.f. mahomedan
mai m. (luna) mai
maie f. covata, paner
maigre adj. slab, sarac, (fig.) mic, nentemeiat;
maigrelet, ette adj. slabut
maigreur f. slabiciune, (fig.) saracie
maigrir vi., vt. a slabi
maille f. ochi (la o mpletitura etc.),
maillechort m. alpaca
mailler vt. a ridica ochiur ( pentru o mpletitura);
maillet m. (tehn.) mai
maillon m. ochi mic (la o mpletitura)
maillot m. scutec, maiou
main f. mna
main d`uvre f. mna de lucru, manopera
mainmise f. (jur.) sechestrare, sechestru
maint, e adj. nehot.nenumarat
maintenent adv. acum
maintenir vt., vr. a (se) mentine; vt. a sustine
maintien m. mentinere, tinuta, stapnire de sine
maire m. primar
mairie f. primarie
mais conj. dar, ci
mas m. porumb
maison f. casa, ntreprindere, personal casnic, familie;
maisonne f. (fam.) totalitatea persoanelor dintr-o casa
maisonnette f. casuta
matre m. stapn, maestru, profesor, sef;
matresse f. stapna
matrise f. stapnire (de sine), maiestrie
matriser vt., vr. a (se) stapni
majest f. maiestate
majesteux, euse adj. maiestuos
majeur, e adj. mai mare, major, important;
majolique f. (arte) majolica
major m. major de administratie, medic militar
majoration f. majorare, sporire
majorer vt. a majora, a spori
majorit f. majoritare, majorat
malade m.f., adj. bolnav
maladie f. boala, (fig.) pasiune
maladif, ive adj. bolnavicios
maladresse f. stngacie
maladriot, e adj., m.f. stngaci
malais, e adj. dificil, anevoios
malandrin m. haimana, borfas
malappris, e adj. m.f. prost crescut
malaria f. malarie
malaxer vt. a freca ( unt, prafuri etc.), a masa
malchance f. ghinion
malchanceux, euse adj., m.f. ghinionist
mle adj. barbatesc, (fig.) puternic;
maldiction f. blestem, nenorocire
malfice m. vraja funesta
malfique adj. funest, cu influenta nefasta
malembouch, e adj., m.f. (om) rau de gura
malemort f. moarte tragica
malencontreux, euse adj. neplacut
malentendu m. nentelegere, interpretare gresita
malfaon f. executie defectuoasa
malfaisant, e adj. raufacator, vatamator
malfaiteur, trice m.f. raufacator
malfam, e adj. rau famat, cu reputatie proasta
malgache adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) din Madagascar
malgr adv. fara voie, n ciuda
malhabile adj. stngaci
malheur m. nenorocire, ghinion
malheureux, euse adj., m.f. nenorocit, ghinionist
malhonnte adj. necinstit
malhonntet f. necinste, necuviinta
malice f, rautate, gluma rautacioasa
maliceux, euse adj., m.f. rautacios
malignit f. rautate, nclinatie spre rau
malin, igne adj. rau(tacios), malign, siret,
malingre adj. pricajit
malle f. cufar, valiza
mallable adv. maleabil (si fig.)
malletier m. lucrator de cufere
mallette f. cufaras, valijoara
malmener vt. a ocar, a brutaliza
malotru, e m.f. adj. mitocan
malpropre adj. murdar (si fig.)
malpropret f. murdarie (si fig.)
malsain, e adj. nesanatos (si fig.)
malsance f. necuviinta
malsant, e adj. necuviincios
malsonnant, e adj. neplacut la auz, (fig.) necuviincios
malt m. (angl.) malt
malthusianisme m. malthusianism
malttier m. (iron.) perceptor
maltraiter vt. a maltrata
malveillamment adv. cu rea-vointa, (n mod) rau voitor
malveillance f. rea-vointa
malveillant, e adj., m.f. rau-voitor
malversation f. deturnare de fonduri
maman f. (fam.) mamica
mamelle f. mamela
mamelon m. sfrc (al snului), colina
m'amie, ma mie f. draguta, iubita
mammifre adj., m. pl. mamifere
mammouth /mam'-mout'/ m. mamut
mamours m.pl. mngieri
manuvrable adj. manevrabil
manuvre f. manevrare, manevra (si fig.); m. salahor
manuvrer vt., vi. a manevra; vi. (fig.) a trage sforile
manant m.(nv.) satean, (peior.) badaran
manche m. mner; f. mneca,
manchette f. manseta
manchon manson
manchot, e adj., m.f. ciung, (fig.) nendemnatic
mandant m. alegator
mandat m. mandat
mandataire m. mandatar
mandehou, e adj., m.f. (cu maj.) (lociutor) din Manciuria
mander vt. (nv.) a comunica (n scris), a chema
mandibule f. mandibula, falca
mandragore f. matraguna
mandrin m. (tehn.) mandrina
mange m. manrj, (fig.) comportare vicleana
manger vt. a dresa (un cal), (fig.) a da lectii de viata
manette f. maneta
manganse m. mangan
mangeable adj. care se poate mnca
mangeaille f. (fam.) crapelnita
mangeoire f. troaca
manger vt. a mnca (si fig.) a consuma;
mangerie f. masa care dureaza mult, mbuibare
mange-tout m. invar. (fam.) mna-sparta
mangeur, euse m.f. mncacios, (fig.) risipitor
maniable adj. maniabil, (fig.) suplu
maniaque adj. m.f. maniac
maniement m. mnuire, pipaire
manier vt. a mnui, a pipai; m. pipaitul
manire f. mod, fel, maniera; pl. maniere, fite
manir, e adj. manierat, (fig.) afectat
manifestant, e m.f. manifestant
manifestation f. manifestare, manifestatie
manifeste adj. evident; m. manifest
manifester vt., vi., vr. a (se) manifesta
manigance f. tertip, masinatie
manigancer vt. a pune la cale
manille m. (text.) manila
manipulation f. manipiulare, (fig.) manevra
manipuler vt. a manipula, a tranzita
manivelle f. manivela
manne f. mana, hrana abundenta, cos mare
mannequin m. manechin, (fig.) om de paie
manoir m. conac
manomtre m. manometru
manouvrier m. (nv.) hamal
manquant, e adj., m.f. (om) care lipseste, absent
manque m. lipsa, manco
manquement m. lipsa, ncalcare (a datoriei)
manquer vi. a duce lipsa de, a lipsi, a aluneca, a gresi,
mansutude f. blndete
manteau m. mantou, manta
mantile f. sal de dantela
manucure f. manichjiurista
manuel, elle adj., m. manual
manufacture f. manufactura
manuscrit adj., m. manuscris
manutention f. manutanta, administrare
mappemonde f. mapamond
maquereau m. scrumbie, (fig.) peste
maquette f. macheta
maquignon m. geambas, (fig.) misit
maquignonner vt. a ascunde cusururile (unui cal),
maquillage m. machiere, machiaj
maquiller vt., vr. a (se) machia; vt. (fig.) a denatura
maquis m. maracinis, miscare de rezistenta (n Franta),
maquisard m. luptator din miscarea de rezistenta
maracher, re adj. de zarzavat; m.f. zarzavagiu
marais m. mlastina, gradina de zarzavat
marasme m. lncezeala, (fig.) marasm
marasquin m. lichior de cirese amare
martre f. mama vitrega
maraud, e m.f. secatura
marauder vt. a ciordi, a sterpeli
maraudeur m. borfas, sofer care practica autostopul
marbre m. (obiect, statuie de ) marmura
marbrer vt. a marmora
marbrier, re adj. de marmura; m. cioplitor n marmura
marbrure f. vinisoare (pe piele, hrtie etc.) asemanatoare
marcassin m. mistret tnar
marchand, e m.f. negustor; adj. comercial
marchander vt. a(se) tocmi; vi. a ezita
marchandise f. marfa
marche f. mers, mars, (si muz.), treapta, (fig.) progres,
march m. trg, (si fig.) piata, (fig.) conventie
marchepied m. treapta (la un vehicul, la o estrada),
marcher vi. a merge, a functiona, (fig.) a prospera;
marcottage m. butasire
marcotte f. butas
mardi m. marti
mare f. balta
marcage m. smrc, mlastina
marcageux, euse adj. mlastinos
marchal m. maresal,
marchausse f. jandarmerie
mare f. maree, (fig.) multime
marelle f. sotron,
marge f. margine, bordura, (fig.) latitudine
margelle f. ghizd (la o fntna)
margot f. palavragioaica
margotin m. legatura de vreascuri
marguerite f. margareta
mari m. sot, barbat
mariage m. casatorie, unire
mari m. mire
marier vt., vr. a (se) casatori, a (se) uni
marin, e adj., f. marin(a); m. marinar
mariner vt. (bucat.) a marina
marinier, re adj. marinaresc; m. pilot (pe un vas fluvial)
marionnette f. marioneta (si fig.)
maritime adj. maritim
maritorne f. (fam.) femeie urta si jegoasa
marivaudage m. limbaj pretios
marjolaine f. marghiran
marli m. usna
marmaille m. liota de copii
marmitage m. (fam.) bombardament
marmite f. (o) oala (de)
marmiter vt. (fam.) a bombarda
marmiton m. rndas (la bucatarie)
marmonner vt. a bombani
marmot m. (fam.) plod
marmotte f. (zool.) marmota
marmotter vt. a mormai
marne f. marna
marocain, e adj., m.f. (cu maj.) marocan
maronner vi. (fam.) a murmura, a bombani
maroquin m. marochin, (fam.) portofoliu ministerial
maroquinerie f. marochinarie
marotte f. marota
maroufle m. toprlan
marquage m. marcaj
marquant, e adj. marcant
marque f. (n)semn, marca, urma, (fig.) dovada, vaza
marquer vt. a nsemna, a nfiera, a lasa urme, a arata;
marqueterie f. marchetarie
marquis, e m.f. marchiz; f. (constr.) marchiza
marraine f. nasa
marrant, e adj. (pop.) caraghios
marre adv. (n expr., pop.)
marrer (se) vr. (pop) a se strica de rs
marri, e adj. (nv.) (n)tris(at)
marron m. castana, pocnitoare, (pop.) ghiont;
marron, onne m.f. (nv.) sclav fugit; adj. (fig.) neoficial,
marronier m. castan altoit
mars m. martie
marsouin m. marsuin, (fig.) aschimodie
marsupiaux m. pl. marsupiale
marteau m. ciocan, (iht.) rechin-ciocan, (anat.) ciocanas
marteler vt. a ciocani, (fig.) a rosti raspicat
martial, e adj. martial, razboinic
martien, enne /-si-in/, m.f., adj. martian
martinet m. (un fel de) grbaci, ciocan hidraulic
martin-pcheur m. pescarus de apa dulce
martre f. jder
martyr, e m.f., adj. martir
martyre m. martiriu
marveille f. minun(ati)e
marveilleux, euse adj. minunat, surprinzator; m. supranatural(ul),
marxisme m. marxism
marxiste adj., m.f. marxist
mas /mass/ f. casuta de tara (n sudul Frantei)
mascarade f. mascarada, (fig.) prefacatorie
mascotte f. (fam.) talisman, mascota
masculin, e adj.,m. (genul) masculin
masque m. masca, persoana mascata, (fig.) expresie
masquer vt., vr. a (se) masca, a (se) ascunde
massacrant, e adj. moracanos, extrem de plictisitor
massacre m. masacru, masacrare
massacrer vt. a masacra (si fig.)
massage m. masaj
masse f. gramada, masa, multime, baros
massepain m. martipan
masser vt., vr. a (se) ngramadi; vt. a face masaj
masseur, euse m.f. masor
massier m. elev care strnge cotizatii (ntr-un atelier
massif, ive adj. masiv, de masa, (fig.) greu, grosolan;
massue f. maciuca
mastic m. chit (de lipit)
mastication f. mestecare
mastiquer vt. a chitui, a mesteca
mastoc /-stok/ adj. greoi, (pop.) badaran
masure f. cocioaba
mt m. catarg
mat /mat'/, e adj. fara luciu, sters, (despre sunete) surd;
match /mat'-ch'/ m. meci
matelas m. saltea
matelasser vt. a matlasa
matelot m. marinar
mater vt. a face sah mat, (fig.) a mblnzi
matrialisation f. materializare
matrialiser vt. a materializa
matrialisme m. materialism
matrialit f. materialitate
matriaux m.,pl. materiale (de constructie, etc.)
matriel, elle adj. m. material
maternel, elle adj. matern, din partea memei; f. gradinita
maternit f. maternitate, casa de nastere
mathmaticien, enne m.f. matematician
mathmatique adj. matematic, (fig.) exact; f.pl. matematica
matire f. materie, (fig.) subiect
matin m. dimineata; adv. devreme
mtin, e m.f. (fam.) smecher; m. dulau
matine f. dimineata, matineu
mtiner vt. a corci, (fam.) a dojeni aspru
matois, e adj., m.f. smecher
matou m. cotoi, (fig.) om ncuiat
matraque f. baston de cauciuc
matriarcat m. matriarhat
matrice f. uter, matrice
matricer vt. a matrita
matricule f. registru; adj., m. (numar) matricol
matriculer vt. a nregistra, a nmatricula
matrone f. matroana
maturation f. maturizare
maturment adv. cu maturitate
maturit f. maturitate (si fig.)
maudire vt., vr. a (se) blestema
maudit, e adj., m.f. blestemat
maugrer vi. a bombani; vt. a profera insulte
maure, esque adj., m.f. (cu maj.) maur
mausole m. mauzoleu
maussade adj. urcios, mbufnat
mauvais, e adj., rau, rautacios, prost, daunator; adv. urt
mauve adj., m.(culoarea) mov, f. nalba
maxillaire adj., m. maxilar
maxime f. maxima
maximum /-mom'/ adj., m. maximum
mayonnaise f. maioneza
mazette f. mrtoaga, (fig.) nepriceput
mazout m. pacura, titei
me pron. pers. ma, mi
mandre m. meandra (si fig.)
mec m. (arg.) ntrtinut, individ
mcanicien, enne m.f., adj. mecanic
mcanique adj. mecanic, automat; f. mecanica, masina(rie)
mcaniser vt. a mecaniza, (pop.) a bate la cap
mcanisme m. mecanism, masinarie
mcaniste adj. mecanist
mcano m. (fam.) mecanic
mcne m. mecena
mchamment adv. cu rautate
mchancet f. rautate
mchant, e adj. rau, prost, (fig.) muscator; m. om rau
mche f. fitil, muc (de lumnare etc.), scama, sfredel,
mcompte m. eroare de calcul, (fig.) dezamagire
mconnaissable adj. de nerecunoscut
mconnaissance f. ignorare, ne(re)cunoastere, nerecunostinta
mconnatre vt., vr. a nu (se) recunoaste
mcontent, e adj., m.f. nemultumit
mcontenter vt. a nemultumi
mcrant, e adj., m.f. (relig.) necredincios
mdaille f. medalie
mdaillon m. medalion (si pict.)
mdecin m., adj. medic
mdecine f. medicina, profesiunea de medic
mdiation f. mediere, mijlocire
mdiocre adj. mediocru
mdiocrit f. mediocritate
mdire vi. a vorbi de rau
mdisance f. brfa
mdisant, e m.f., adj. brfitor
mditation f. meditare, meditatie
mditer vt., vi. a medita
mditerranen, enne adj. mediteranean
mdius /-uss/ m. degetul mijlociu
mdullaire adj. medular
mduser vt. (fam.) a ncremeni
meeting /mi-tin'g/ m. miting
mfait m. fapta rea, ravagiu
mfiance f. nencredere
mfiant, e adj., m.f. nencrezator
mfier (se) vr. a nu avea ncredere
mgarde (par) loc. adv. din neatentie
mgre f. mejera, femeie artagoasa
mgir, mgisser vt. a argasi, a tabaci
mgissier m. persoana care argaseste, tabacar
mgot m. chistoc (de tigara)
meilleur, e adj., m. (cel) mai bun
mlancolique adj., m.f. melancolic
mlange m. amestecare, amestec(atura)
mlasse f. melasa, (pop.) nenorocire
mle f. lupta, ncaierare, nvalmaseala, (sport) meleu
mlze m. (bot.) zada
mli - mlo m. (fam.) talmes-balmes
mllanger vt. a amesteca
mellification f. fabricare a mierii (de catre albine)
mlo(drame) m. melodrama
mlodieux, euse adj. melodios
melon m. pepene, melon (palaria), (fig.) natarau
membrane f. mambrana
membre m., adj. membru (si anat., mat. etc.)
membr, e adj. referitor la membre
membru, e adj. adj. cu membre puternice; m.f. persoana
mme adj. nehot. acelasi, identic, nsusi;
mmoire f. memorie, amintire; m. memoriu, cont;
mmorable adj. memorabil
mmorer vt. a memora
menaant, e adj. amenintator
menace f. amenintare
menacer vt., vr. a (se) ameninta
mnage m. menaj, casnicie, pereche, gospodarie
mnagement m. gospodarie, crutare
mnager vt. a gospodari, (fig.) a economisi;
mnager, rc adj. gospodar, casnic, econom; gospodina, menajera
mnagerie f. menajerie
mendiant, e m.f., adj. cersetor
mendicit f. cersetorie
mendier vt. a cersi
mene f. uneltire
mener vt. a (con)duce, a trasa, (fig.) a administra
mntrier m. lautar (de la tara)
meneur, euse m.f. conducator, cap ( al unui complot)
mninge f. meninge
mnisque m. menisc
menotte f. mnuta; pl. catuse
menotter vt. a pune catuse
mensonge m. minciuna, nascocire
mensonger, re adj. mincinos, nselator
mensualit f. suma platita lunar
mensuel, elle adj. lunar
mensuration f. masurare, masuratoare
mental, e adj. mintal
mentalit f. mentalitate
menterie f. (fam.) minciun(ic)a
menteur, euse m.f., adj mincinos
menthe /mant'/ f. menta
menthol /min-/ m. mentol
mention f. mentiune, mentionare
mentionner vt. a mentiona
mentir vi. a minti
menton m. barbie
mentor /min-/ m. mentor, preceptor
menu, e adj. mic, marunt; m. meniu, adv. marunt
menuiserie f. tmplarie
menuisier m. tmplar
mphistophlique adj. mefistofelic
mplat, e adj. de grosime inegala; m. plan al unei suprafete
mprendre (se) vr. a (se) nsela
mpris m. dispret,
mprisant, e adj. dispretiutor
mprise f. eroare
mpriser vt., vr. a (se) dispretui
mer f. mare
mercanti m. speculant
mercantile adj. negustoresc
mercenaire adj., m. mercenar
merceriser vt. a merceriza
merci f. mila, iertare; m. multumitre;
mercier, re m.f. negustor de maruntisuri
mercredi m. miercuri
mercure m. mercur
mercuriale f. mercurial, (fig.) mustrare
mercuriel, elle adj. cu mercur
merde f. (vulg.) excrement
mre f. mama, calugarita; adj. principal
mridien, enne adj., m. meridian; f. siesta
merise f.cireasa salbatica
mrite m. merit
mriter vt., vr. a merita
mritoire adj. meritoriu
merle m. mierla
merlin m. toporisca, ciocan (de abator)
mes adj. pos.pl.ai mei, ale mele
msalliance f. mezalianta
msange f. pitigoi
msaventure f. patanie
msentente f. nentelegere
msestimer vt., vr. a(se) subestima
mesquin, e adj. meschin, mic, nensemnat, zgrcit
mesquinerie f. meschinarie, zgrcenie
message m. mesaj, comunicare, misiune
messager, re m.f. mesager; adj. de posta
messagerie f. mesagerie
messe f. liturghie, (relig.) slujba
messier m. pndar, jitar
mesure f. masurare, masura, limita, moderatie
mesur, e adj. masurat, (fig.) cumpatat
mtailique adj. metalic
mtallo m. (fam.) metalurgist
mtallode m. metaloid
mtallurgie f. metalurgie
mtallurgique adj. metalurgic
mtallurgiste m. metalurgist
mtamorphose f. metamorfozare, metamorfoza
mtamorphoser vt., vr. a (se) metamorfoza, a (se) schimba
mtaphore f. metafora
mtaphysique adj., f. metafizic(a)
mtayage m. arenda n parte
mtayer, re m.f. arendas n parte
mteil m. amestec de faina de gru cu secara
mtempsycose f. metempsihoza
mtore m. meteor
mtorite f. meteorit
mtorologie f. meteorologie
mtque m. venetic, strain
mter vt., vr. a (se) amesteca, a (se) uni;
mthane m. metan
mthiylique adj. metilic
mthode f. metoda
mthodique adj. metodic
mticuleux, euse adj. meticulos
mticulosit f. meticulozitate
mtier m. meserie, profesiune, functie, razboi de tesut
mtis /-tiss/, iss adj., m.f. metis, corcitura
mtisser vt. a corci, a amesteca
mtrage m. metraj
mtre m. metru
mtrer vt. a masura (cu metrul)
mtrique adj., f. metric(a)
mtronome m. metronom
mtropole f. metropola
mtropolitain, e adj. de metropola; m. metro
mtropolite m. mitropolit
mets m. bucate
mettable adj. (despre o haina) care se poate pune
metteur, euse m.f. peersoana care pune
mettre vt. a pune, a mbraca, a baga, a presupune,
meuble adj. mobil; m. mobila, mobilier
meubler vt.,vr. a (se) mobila
meuglement m. muget
meugler vi. a mugi
meule f. piatra de moara, claie (de fn etc.)
meunerie f. morarit
meunier, re m.f. morar
meurtre m. omor, ucidere
meurtrier, re adj. ucigator, (fig.) distrugator;m.f. ucigas
meurtrir vt. a umple de vnatai, (fig.) a rani de moarte
meurtrissure f. vnataie
meute f. haita (si fig.)
mvente f. vnzare dificila
mexicain, e adj., m.f. (cu maj.) mexican
mi m. (muz) mi, (n compunere) jumatate
miasme m. duhoare
miaulement m. miorlaiala, miorlait
mica m. (mineral.) mica
miche f. pine rotunda
micro(phone) m. microfon
microbe m. microb
microscope m. microscop
microsillon m. microsion
midi m. amiaza, sud, (cu maj.) tarile din sud
mie f. miez (de pine), (fam.) prietena;
miel m. miere, (fig.) blndete
mielleux, euse adj. ca mierea, (fig.) mieros
mien, enne adj. pos., pron. pos. al meu; m.pl. (fig.)
mieux adv. mai bine, mai degraba; m. lucrul cel mai bun
mivrerie f. dragaleasenie afectata, fandoseala
mignard, e adj. dragalas
mignarder vt. a alinta; vr. a face mofturi
mignon, onne adj. dragut, micut; m. favorit; m.f. (fam.)
migraine f. migrena
migrateur, trice adj. migrator
mijaure f. sclifosita
mijoter vt., vi. a fierbe nabusit; vi. (fig.) a prepara
mil num. card. o mie
milan m. gaie
milice f. militie
milicien m. militian
milieu m. mijloc, mediu (social); pl. (fig.) cercuri
militaire adj. m. militar
militariser vt. a militariza
militer vi. a milita, a combate
mille nim. card. invar. o mie; m. mie, mila (marin)
millnaire adj. milenar; m. mileniu
millet m. mei
milliard /mi-li-ar/ m. miliard
milliardaire m.f. miliardar
millime num. ord. al miilea; m. miime
millier m. mie
million m. milion
millionnaire m. milionar
mime m. mim
mimer vt. vi. a mima
mimique adj., f. mimic(a)
mimosa m. mimoza
minable adj. care poate fi minat, (fig.fam.) jalnic
minauder vi. a se sclifosi
minauderie f. sclifoseala
mince adj. subtire, (fig.) firav
minceur f. subtirime
mine f. nfatisare, aspect, (mineral.)mina;
miner vt. a (sub)mina, (fig.) a macina ncetul cu
minerai m. minereu
minral, e adj., m. mineral
minet, ette m.f. (fam.) pisoi
mineur, eure adj.,m.f. minor; m. miner
minier, re adj. minier
minime adj. minim
minimum /-mom'/ adj., m. minim(um)
ministre m. minister, functie, guvern
ministriel, elle adj. ministerial, al guvernului
ministre m. ministru
minium /-om'/ m. miniu
minois m. (fam.) mutrisoara
minorit f. minoritate
minoterie f. moara mecanica, comert cu faina
minuit m. miezul noptii
minute f. minut(a); interj. o clipa!
minutie f. minuozitate
minutieux, euse adj. minutios
mioche m. (fam.) mucos
mirabelle f. corcodusa
miracle m. miracol, minune
miraculeux, euse adj. miraculos, minunat
mirage m. miraj
mire f. mira, tinta
mirer vt. a tinti, a rvni; vr. a se admira (ntr-o
mirifique adj. (fam.) minunat
mirobolant, e adj. (fam.) uluitor
miroir m. oglinda
miroitement m. ;glindire, scnteiere
miroiter vi. a oglindi, a scnteia
miroitier, re m.f. negustor de oglinzi
misanthrope adj., m.f. mizantrop
mise f. punere, miza, mbracaminte
miser vt. a miza
misrable adj., m.f. mizerabil, nevoias
misre f. mizerie, nimicnicie; pl. (fig.) mizerii
misreux, euse adj., m.f. nevoias
misricorde f. compasiune, iertare
misricordeux, euse adj. milos(tiv), ndurator
misogyne adj., m. misogin
mission f. misiune
missionnaire m. misionar
missive f. scrisoare
mitaine f. mitena
mite f. molie
mi-temps f. (sport) repriza, pauza dintre reprize, jumatate
miteux, euse adj. amart
mitiger vt. a tempera, a ndulci
mitonner vi. a gati la foc mic; vt. (fig.) a pregati cu
mitoyen, enne adj. care desparte doua lucruri
mitrailler vt. a mitralia
mitrailleur m. mitralior
mitrailleuse f. mitraliera
mitre f. (bis.) mitra
mi-voix () loc. adv. cu glas scazut
mixture f. amestec(atura)
mobile adj. mobil, (fig.) schimbator; m. mobil,
mobilier, re adj. mibiliar; m. mobilier
mobiliser vt. a mobiliza
mobilit f, mobilitate
moche adj. (pop.) nasol
modalit f. modalitate
mode f. moda, obicei; pl. atelier de mbracaminte;
modelage m. modelaj
modle m., adj. model
modeler vt., vr. a (se) modela, a (se) tempera
modrer vt., vr. a (se) modera, a (se) retine
moderne adj., m. modern; m. pl. moderni(i)
moderniser vt. ,vr. a (se) moderniza
modeste adj. modest, rusinos, simplu
modification f. modificare
modifier vt., vr. a (se) modifica
modique adj. nensemnat
modiste f. modista
modulation f. modulatie
moduler vt. a modula
moelle f. maduva
moelleux, euse adj. cu maduva, moale
mofette f. mofeta
moi pron. pers. eu, mi(e), pe mine; m.(filoz.) eul
moignon m. ciot (al unui membru)
moindre adj. (cel) mai mic
moine m. calugar
moineau m. vrabie
moins adv. (cel) mai putin; prep. fara
moire f. moar
mois m. luna
moisir vt., vr. a (se) mucegai
moisissure f. mucegai
moisson f. seceris, recolta (si fig.)
moissonner vt. a secera, a recolta (si fig.)
moissonneur, euse m.f. secerator; f. seceratoare
moissonneuse- f. (tehn.) combina
moite adj. jilav
moiteur f. jilaveala
moiti f. jumatate, (fam.) sotie; adv. (pe) jumatate
moitir vt. a umezi
mle m. dig
molester vt. a maltrata, a chinui
mollasse adj., m.f. (fam.) molu
mollesse f. moliciune
mollet, ette adj. moale; m. pulpa ( a piciorului)
molletire f. moletiera
molleton m. molton
mollir vi. a se (n)muia
mollusques m.pl. moluste
molosse m. dulau
mme m. (pop.) tnc, amanta
moment m. moment, prilej
momentan, e adj. momentan
momie f. mumie, momie
momifier vt., vr. a (se) mumifica
mon adj. pos. m. al meu
monarchie f. manarhie
monarchique adj. monarhic
monarque m. monarh
monastre m. manastire
monastique adj. manastiresc, calugaresc
monceau m. morman
mondain, e adj., m.f. monden
mondanit f. mondenitate
monde m. lume, pamnt, societate, totalitatea tarilor,
montaire adj. monetar
mongol, e adj., m.f. (cu maj.) mongol
moniteur, trice m.f. sfatuitor, monitor
monnaie f. moneda
monnayer vt. a bate moneda, a preface n bani
monnayeur m. persoana care lucreaza la baterea monedei
monocle m. monoclu
monogramme m. monograma
monographie f. monografie
monolithe m. adj. monolit
monologue m. monolog
monologuer vi. a monologa
monme m. monom
monopole m. monopol
monopoleur, euse adj., m. monopolist
monopoliser vt. a monopoliza (si fig.)
monosyllabique adj. monosilabic
monotone adj. monoton
monseigneur m. monsenior, (arg.) speraclu
monsieur m.domn(ul)
monstre m. monstru; adj. (fam.) colosal
monstrueux, euse adj. monstruos, ngrozitor
monstruosit f. monstruozitate
mont m. munte
montage m. urcare, montare, montaj
montagnard, e adj. de munte; m.f. muntean
montagne f. muntr, gramada
montagneux, euse adj. muntos
montant, e adj. care urca, montan; m. cadru (al usii), total
mont-de-pit m. casa de amanet
monte f. urcare, monta
mont, e adj. prevazut, montat, calare; f. urcus
monter vi., vt. a (se) urca, a (se) sui; vi. a se scumpi
monticule m. mun(ti)cel
montre f. ceas(ornic), mostra, vitrina
montrer vt., vr. a (se) arata; vt. a dovedi
monture f. animal ( de ncalecat), montura
moquer (se) vr. a-si bate joc, a nu-i pasa
moquerie f. bataie de joc
moquette f. mocheta, (pop.) pacaleala
moqueur, euse adj. batjocoritor
moraillon m. ncuietoare (la un cufar)
moral, e adj., m. moral(ul); f. morala, dojana
moraliser vt., vi. a moraliza, a dojeni
moraliste m.f. adj. moralist
moralit f. moralitate, scop, moralizator
moratoire adj. m. moratoriu
morbidit f. morbiditate
morbleu interj. la dracu!
morceau m. bucata, (si fig.) fragment
morceler vt., vr. a (se
mordant, e adj. muscator, caustic
mordiller vt. a musca usor
mordor, e adj. cafeniu-auriu
mordre vt. a musca, a patrunde, a roade; vi. a se pricepe
morfondre vt. (despre umezeala etc.) a patrunde;
morgue f. morga, aroganta
moribond, e adj., m.f. muribund
moricaud, e adj., m.f. oaches
morne adj. abatut, posomort
morose adj. posac, morocanos
morphine f. morfina
morphologie f. morfologie
mors m. zabala
morse m. morse, morsa
morsure f. muscatura
mort f. moarte, (fig.) durere mare
mort, e adj., m.f. mort
mortaise f. (tehn.) nut
mortel, elle adj. muritor, mortal, (fig.) de moarte,
mortelit f. mortalitate
morte-saison f. sezon mort
mortier m. mortar, mojar
mortification f. mortificare, (fig.) umilire
mortifier vt. a mortifica, a fragezi (carnea),
mort-n, e adj., m. (copil) nascut mort
morue f. morua
morve f. rapciuga, muci
morveux, euse adj. rapciugos; m. mucos
mosafque f. mozaic
mosque f. moschee
mot m. cuvnt, vorba, expresie, zicatoare
motaire adj., f. molar
moteur, trice adj., m. motor
motif m. motiv
motion f. motiune
motiver vt. a motiva, a justifica
moto(cyclette) f. motocicleta
motoriser vt. a motoriza
motte f. bulgare (de tarna etc.), musuroi
motus /-tuss/ interj. mucles!
mou (mol), molle adj. moale, (despre timp) caldut; m. bojoc
mouchard m. spion, denuntator
moucharder vt., vi., vr. a (se) spiona, a (se) denunta
mouche f. musca, centru (al unei tinte), vaporas
moucher vt. a sterge la nas, a mucari, (fam.) a chelfani
moucheron m. musculita, muc (de lumnare), strengar
moucheter vt. a mpestrita (o stofa)
mouchette f. muche (la o cornisa); pl. mucari
mouchoir m. batista, tulpan
moudre vt. a macina, a rsni
moue f. strmbatura (de nemultumire)
mouette f. pescarus
moufle f. manusa (cu un deget); pl. scripete
mouillage m. (n)muiere
mouiller vt. a muia, a umezi
mouillette f. bucatica de pine (de nmuiat n sos)
mouillure f. umezire, nmuiere
moujik m. (ist.) mujic
moulage m. turnare, mulaj, macinare
moule m. tipar, mulaj
mouler vt., vr. a (se) turna, a (se) mula;
mouleur adj., m. turnator
moulin m. moara, rsnita, (fig.) flecar
mouliner vt. a macina
moulu, e adj. macinat, (fig.) zdrobit (de oboseala)
moulure f. (arhit.) mulura
mourant, e adj., m.f. muribund; adj. (fig.) slab, stins
mourir vt. a muri, a se pierde; vr. a trage sa moara
mousse m. elev marinar; f. muschi, spuma, frisca;
mousseline f, muselina
mousset a face spuma
mousseux, euse adj. , m. (vin) spumos
mousson f. muson
moustache f. mustata
moustachu, e adj. mustacios
moustique m. tntar
mot m. must
moutard m. (pop.) mucos
moutarde f. mustar
moutardier m. borcanas pentru mustar, fabricant de mustar
mouton m. (carne de ) oaie, berbec, (mar.) spuma alba
moutonner vt. a ncreti (parul etc.); vt. (despre mare)
moutonnier, re adj. cu spirit de imitatie
mouvant, e adj. miscator, instabil
mouvement m. miscare, animatie, fluctuatie (fig.) iesire
mouvement, e adj. accidentat, (fig.) animat
mouvoir vt., vr. a (se) misca; vt. (fig.) a mna
moyen, enne adj. mijlociu, mediocru; m. mijloc(ire), mod;
moyengeux, euse adj. medieval
moyennant prep. prin intermediul
moyeu m. butuc (la o roata), galbenus
mucilagineux, euse adj. mucilaginos
mucosit f. mucozitate
mue f. naprlire, piele lepadata ( de un animal),
muer vt. a naprli, a schimba (pielea, vocea)
muet, ette adj., m.f. mut
mufle m. bot, (fam.) mutra, badaran
muflerie f. badaranie
muflier m. gura-leului
mugir vi. a mugi, a vui
mugissement m. muget, vuiet
muguet m. lacrimioara
multre, esse m.f. mulatru
mule f. catrca
mulet m. catr, papuc (de femeie)
muletier m. conducator de catri
mulot m. soarece de cmp
mulsion f. mulgere
multiple adj., m. multiplu
multiplicande m. denmultit
multiplicateur m. nmultitor
multiplication f. nmultire
multiplicit f. multiplicitate
multiplier vt., vr., vi. a (se) nmulti
multitude f. multime, sumedenie
municipalit f. municipalitate
municipe m. municipiu ( la romani)
munir vt. a aproviziona, a nzestra
munition f. munitie
muqueux, euse adj. mucos; f. mucoasa
mur m. zid, perete
mr, e adj. copt, matur; f. duda
muraille f. zid gros; pl. metereze
murer vt. a zidi
mrier m. dud
mrir vt., vi. a (se) coace, (fig.) a (se) maturiza
murmure m. murmur, (fig.) pl
murmurer vi. a murmura, (fig.) a se plnge; vt. a sopti
musarder vi. a-si irosi timpul
musardise f. pierdere de timp
musc m. (parfum de) mosc
muscade f. nucsoara
muscat adj., m. muscat, m. vin tamios
muscle m. muschi
muscl, e adj. musculos
musculaire adj. muscular
musculeux, euse adj. musculos
muse f. muza
museau m. bot
muse m. muzeu
museler vt. a pune botnita (si fig.)
muselire f. botnita
muser vi. a casca gura
musette f. cimpoi, traista (pentru cai), ranita
musicien, enne m.f. muzician, muzicant
musique f. muzica, orchestra
musqu, e adj. tamios, parfumat cu mosc, (fig.) afectat
mutation f. mutatie, schimbare
mutilation f. mutilare
mutiler vt. a mutila
mutin, e adj. ndaratnic, smecher; m. razvratit
mutiner (se) vr. a se ncapatna, a se razvrati
mutinerie f. ncapatnare, razvratire
mutualit f. reciprocitate
mutuel, elle adj. reciproc
myope adj., m.f. miop
myriapodes m. pl. miriapode
myrmidon m. naprstoc
myrrhe f. smirna
myrte m. mirt
myrtille f. afina
mysotis /-zo-tiss/ m. nu-ma-uita
mystre m. mister
mystrieux, euse adj. misterios
mysticisme m. misticism
mystificateur adj., m. mistificator
mystification f. mistificare
mystifier vt. a mistifica, a nsela
mystique adj., m. mistic
mythe m. mit
mythologie f. mitologie
mythologique adj. mitologic
nabot, e m.f. (peior.) naprstoc; adj. pitic
nacelle f. ambarcatiune mica, nacela
nacre f. sidef
nacrer vt. a da stralucirea sidefului
nud m. nod, ciot, articulatie, ncolacitura, legatura
nage f. inot, natatie, vslire
nageoire f. notatoare (de peste), (arg.) brat
nageoter vi. (fam.) a nota prost
nager vi. a nota, a pluti, a vsli, (fam.) a sovai;
nageur, euse m.f. notator, vslas
nagure adv. nu demult, de curnd
naade f. naiada
naf, ive adj., m.f.naiv, credul
nain, naine m.f., adj. pitic
naissance f. nastere, neam, origine, punct de plecare
naissant, e adj. care se naste, n devenire
natre vi. a se naste, (fig.) a proveni, a izvor,
navet f. naivitate, credulitate
nankin m. manechin
nantir vt. a da amanet, a aproviziona cu; vr. a lua
nantissement m. amanetare, amanet
naphtaline f. naftalina
naphte m. titei
nappe f. fata de masa, ntindere (de apa)
napperon m. servetel
narcisse m. narcisa
narcotique adj., m. narcotic
nargue m. sfidare; interj. nu mai pot!
narguer vt. a sfida (un pericol)
narine f. nara
narquois, e adj. rautacios, siret
narrateur, trice m.f. povestitor
narratif, ive adj. narativ
narration f. povestire
narrer vt. a povesti
nasaliser vt. a nazaliza, a fornai
nasarde f. bobrnac
naseau m. nara (de animal)
nasillard, e adj., m.f. fonfait
nasiller vi. a fonfai
nasse f. vintir, (fig.) mreaja
natalit f. natalitate
natation f. natatie
natif, ive adj. originar, de fel, natural, nativ;
nation f. natiune, neam
nationalisation f. nationalizare
nationaliser vt. a nationaliza
nationalisme m. nationalism
nationalit f. nationalitate
natte f. coada (de par), mpletitura, rogojina
natter vt. a mpleti (parul), a acoperi cu rogojini
naturaliser vt. a ncetateni, a aclimatiza, a mpaia (un
naturaliste adj., m.f. naturalist
nature f. natura, fel, temperament, peisaj; adj. invar.
naturel, elle adj. natural, firesc, (despre copii) nelegitim;
naturellement adv. (n mod) natural, sincer, evident, (fam.)
naufrage m. naufragiu, (fig.) ruina
naufrag, e adj., m.f. naufragiat
naufrager vi. a naufragia, (fig.) a se ruina
nausabond, e adj. gretos, dezgustastor
nause f. greata, dezgust
nautique adj. nautic
nautonier m. crmaci
navet m. nap, (arg.) gagauta
navette f. catuie, suveica
navigable adj. navigabil
navigateur, trice adj., m.f. navigator
naviguer vi. a naviga
navire m. nava, vapor
navrant, e adj. sfsietor
navrer vt. a mhni, a consterna
nazi, e adj., m.f. nazist
ne adv. nu
n, e adj. nascut
nanmois adv. cu toate astea, totusi
nant m. neant, nimic(nicie)
nbuleux, euse adj. nebulos; f. nebuloasa
ncessaire adj. necesar, indispensabil; m. strictul necesar,
ncessit f. necesitate, nevoie, lipsa
ncessiter vt. a necesita, a implica
ncessiteux, euse adj., m.f. (om) nevoias
ncrologe m. necrolog
nef f. nava, naos
ngatif, ive adj. negativ
ngation f. negare, negatie
nglig m. neglijeu, neglijenta (n mbracaminte)
ngligemment adv. (n mod) neglijent, cu nepasare
ngligence f. neglijenta, nepasare
negligent, e adj., m.f. neglijent, nepasator
ngliger vt., vr. a (se) neglija
ngoce m. negot, trg
ngociant, e m.f. negutator, comerciant
ngociateur, trice m.f. negociator
ngociation f. negociere
ngocier vi., vt. a negocia
ngre, ngresse adj., m.f. negru, persoana exploatata
ngrier adj. referitor la comertul cu negri;
ngrillon, onne m.f. copil de negru
neige f. zapada
neiger v. impers. a ninge
neigeux, euse adj. nins, acoperit cu zapada
nenni adv. (fam.)as!; m. refuz
nnuphar m. nufar
no-impressionnisme m. neoimpresionism
no-kantisme m. neokantism
nolitique m., adj. neolitic
no-malthus(ian)ism m. neomalthusianism
no-pythagorisme m. neopitagorism
nphrtique adj., m.f. nefritic
nphrite f. nefrita
npotisme m. favoritism
nerf /nr/ m. nerv, (fig.) vigoare, energie
nerveux, euse adj. privitor la nervi, nervos, viguros,energic
nervosit f. nervozitate
net, nette adj. curat, deslusit, cinstit, clar, net, limpede;
nettet f. curatenie, claritate
nettoieme nettoyage, m. curatare, curatenie
nettoyer vt. a curata, a lua tot
neuf num. card., m. (cifra) noua; num. ord. al noulea;
neuf, neuve adj. nou, inedit, neexperimentat; m. nou
neurasthnie f. neurastenie
neurologiste neurologue, m. neurolog
neutralisation f. neutralizare
neutraliser vt., vr. a se neutraliza
neutralit f. neutralitate
neutre adj., m. (genul) neutru
neuvime aum. ord. al noulea; m. noime, etajul noua;
nv m. zapada nghetata
neveu m. nepot
nez m. nas, miros, (fam.) chip, fler
ni conj. nici
niable adj. care poate fi negat
niais, e adj., m.f. nerod
niaiserie f. nerozie
nicaise m. gogoman
niche f. nisa, firida, cusca, sotie
niche f. totalitatea pasarilor dintr-un cuib
nicher vi. a-si face ciub; vt. a plasa; vr. a se cuibari,
nickel m. nichel
nickeler vt. a nichela
nicodme m. nataflet
nid m. cuib, vizuina, locuinta
nidifier vt. a construi un cuib
nice f. nepoata
nielle f. (bot.) neghina
nier vt. a tagadui
nigaud, e m.f., adj. (fam.) neghiob
nihilisme m. nihilism
nimbe m. nimb
nimber vt. a aureola
nippes f.pl. toale
nippon, e adj., m.f. (cu maj.) nipon
nique f. (n expr.) faire la ~ qn = a da cu tifla
nitouche f. (n expr.) sainte ` = ipocrita, prefacuta
nitre m. salpetru
nitrique adj., m.(n expr.) acide ~ = acid nitric
nitroglycerine f. nitroglicerina
niveau m. nivel, trepta, grad, teapa
niveler vt. a nivela, a neteza
nobilaire adj. nobiliar
noble adj., m.f. nobil, om distins; m. caracter nobil
noblesse f. nobilime, noblete, distinctie
noce f. nunta, nuntasi, chef
noceur, euse adj., m.f. chefliu
nocif, ive adj. nociv
nocturne adj. nocturn
nodulaire adj. plin de noduri, referitor la noduri
Nol m. Craciun
noir, e adj. negru, obscur, ntunecat, trist, cumplit,
noirtre adj. negricios
noiraud, e adj., m.f. oaches
noirceur f. negreala, (fig.) mrsavie, melancolie
noircir vt., vr., vi. a (se) nnegri; vt. a ponegri
noircissement m. nnegrire
noise f. glceava, disputa
noisetier m. alun
noisette f. aluna; adj. de culoarea alunei
noix f. nuca, rotula (a genunchiului)
noliser vt. a afreta
nom m. nume, substantiv, reputatie
nomade adj., m.f. nomad
nombre m. numar, multime
nombreux, euse adj. numeros
nombril m. buric
nominatif, ive adj. continnd nume; m. (gram.) nominativ
nomination f. numire
nommer vt., vr. a se numi; vt. a da un nume, a califica
non adv., m. nu
nonagnaire m.f., adj. nonagenar
non-agression f. neagresiune
nonce m. nuntiu
nonchalamment adj. indolent
nonchalant, e adj. nepasator, indolent
non-intervention f. neinterventie
nonne f. calugarita
nonobstant prep. n ciuda, cu toate acestea
nonpareil, eille adj. inegalabil, fara pereche
non-sens m. invar. absurditate
nord m. nord
nordique adj. nordic
normal, e adj. normal, obisnuit; f. (mat.) normala
norme f. principiu, regula
norvgien, enne adj., m.f. (cu maj.) norvegian
nos vezi notre
nostalgique adj. nostalgic
nota m. invar. nota, observatie
notabilit f. notabilitate, persoana de vaza
notable adj., m.f. notabil
notaire m. notar
notamment adv. mai ales, printe altele
notari, e adj. ntocmit la notariat
notation f. notatie, notare
note f. nsemnare, nota (diplomatica, muzicala etc.)
noter vt. a nota, a da o nota, a remarca
notice f. notita
notifier vt. a notifica
notion f. notiune
notionnel, elle adj. referitor la notiune
notoire adj. notoriu
notorit f. notorietate, faima
notre pl. nos, adj. pos. nostru, noastra
ntre pron.pos. al nostru, a noastra
Notre-Dame f. invar. Maica Domnului, madona
nouage m. nnodare, nnodat
nouer vt., vr. a (se) nnoda, a se lega
noueux, euse adj. noduros
nougat m. nuga
nouille f. taitei, (fam.) papa-lapte
nourrice f. doica, (fig.) grnar
nourricier, re adj. hranitor, nutritiv
nourrir vt. a hrani, a alapta, a ntretine, a nutri
nourrisson m. sugaci
nourriture f. hrana, mncare
nous pron. pers. (pe) noi, noua, ne
nouveau (nouvel) nouvelle adj. nou, recent, novice; m. nou, noutate
nouveau-n m., adj. nou-nascut
nouveaut f. noutate, nnoire; pl. articole la moda
nouvelle f. veste, noutate, nuvela
novade f. nec
novembre m. noiembrie
novice m., adj. novice
noviciat m. noviciat, ucenicie
noyau m. smbure, nucleu, centru
noy, e adj., m.f. necat
noyer vt., vr. a se neca; vr. a se scalda
nu, e adj. gol, nud
nuage m. nor
nuageux, euse adj. nnorat, nelamurit, neclar
nuance f. nuanta
nuancer vt. a anunta
nudit f. goliciune
nue nor/porter aux ~ s = a ridica n slavi
nue f. nor gros, sumedenie, droaie
nuire vi. a vatama, a face rau
nuisible adj. vatamator
nuit f. noapte, ntuneric
nuitamment adv. n timpul noptii
nul, nulle adj. nehot. nici unul, nul; pron. nehot. numeni
nullit f. nulitate
nment adv. pe sleau
numraire m. numerar
numral, e adj. numeral
numrateur m. numarator
numration f. numaratoare
numrique adj. numeric
numro m. cufra, numar (al unui periodic, al unui
numroter vt. a numerota
numismatique adj., f. a numerota
nuque f. ceafa, grumaz
nurse f. dadaca
nutritif, ive adj. nutritiv
nutrition f. nutritie
nymphe f.nimfa
interj. oh! ah!
oasis /-ziss/ f. oaza
obir vi. a se supune, a asculta (de cineva)
obissance f. supunere, ascultare
obissant, e adj. supus, ascultator
oblisque m. obelisc
obrer vt., vr. a (se) ngloda n datorii
obse adj., m.f. obez
objecter vt. a obiecta, a contesta
objectif, ive adj., m. obiectiv
objection f. obiectie
objectivit f. obiectivitate
objet m. obiect, lucru, (fig.) scop
obligation f. obligatie, datorie
obligatoire adj. obligatoriu
oblig, e adj. obligat, ndatorat; m.f. obligat
obligeamment adv. (n mod) ndatoritor, cu amabilitate
obligeance f. amabilitate
obligeant, e adj. ndatoritor, amabil
obliger vt., vr. a (se) obliga, a (se) ndatora
oblique adj. oblic, piezis, (fig.) prefacut; f. linie
oblitrer vt. a oblitera, a sterge, a anula, (med.)
oblong, gue adj. lunguiet
obnubiler vt. a ntuneca, a slabi (vederea etc.)
obole f. obol, contributie modesta
obscne adj. obscen, necuviincios
obscur, e adj. obscur, confuz
obscurantisme m. obscurantism
obscurcir vt., vr. a (se) ntuneca
obscurcissement m. ntunecare
obscurment adv. (n mod) obscur
obscurit f. obscuritate, (fig.) confuzie
obsder vt. a obseda, (fig.) a pisalogii
obsques f.pl. funeralii
obsquieux, euse adj. servil, slugarnic
obsquiosit f. servilitate, slugarnicie
observatoire m. observator (meteorologic, etc.)
observer vt. a respecta (o regula); vt., vr. a (se) observa
obssesion f. obsesie
obstacle m. obstacol, (fig.) dificultate
obstination f. ncapatnare
obstin, e adj., m.f. ncapatnat; adj. ndrjit
obstinment adv. cu ncapatnare, cu ndrjire
obstiner (s') vr. a se capatna, a se ndrji, (fig.)
obstruction f. obstructie, mpotrivire
obstruer vt. (med.) a astupa
obtenir vt. a obtine
obtention f. obtinere
obturer vt. a obtura
obtus, e adj. obtuz (si fig.), tocit
obus /-bu/ m. obuz
obvier vi. a prentmpina
occasion f. ocazie, motiv
occasionner vt. a ocaziona
occident m. Occident, (cu maj.) tarile din Occident
occidental, e adj. din Occident; m. pl. (cu maj.) popoarele din
occlusion f. ocluzie, astupare
occulte adj. ocult, ascuns
occupation f. ocupatie, ocupare
occuper vt., vr. a(se) ocupa; vt. a locui, (fig.)
occurrence f. mprejurare
ocan m. ocean, (fig.) noian, ntindere mare
ocre f. adj. invar. ocru
octadre m. octaedru
octave f. octava
octobre m. octombrie
octognaire adj., m.f. octogenar
octrol m. concesie, atribuire, (nv.) acciz
octroyer vt. a concede, a acorda
oculaire adj., m. ocular
oculiste m. oculist
odalisque f. odalisca
ode f. oda
odeur f. miros
odieux, euse adj. odios; m. mrsavie
odorat m. (simtul) miros(ului)
odorer vt. a simti miros de
odysse f. (fig.) odisee
offense f. ofensa, jignire
offenser vt. a ofensa, a jigni; vr. a se supara
offenseur m. persoana care ofenseaza
offensif, ive adj., f. ofensiv(a)
offert, e adj. oferit
office m. functie, serviciu (si bis.), agentie; f. camara
officiel, elle adj. oficial
officier vi. (bis.) a oficia; m. functionar, ofiter
officieux, euse adj. oficios; m. om ndatoritor
officine f. farmacie, (fig.) oficina
offrande f. ofranda
offre f. oferta, obiect oferit
offrir vt., vr. a (se) oferi, a (se) prezenta
offusquer vt. a ntuneca, a orbi, (fig.) a ofusca,
ogre, esse m.f. capcaun (si fig.)
oh interj. oh!, vai!
oh interj. hei!
oie f. gsca (si fig.)
oignon /o-nyon/ m. ceapa, bulb, batatura (la picior)
oindre vt. a unge, amirui
oint adj., m. uns
oiseau m. pasare, (fig.fam.) specimen
oiselet m. pasarica
oiselier m. negustor de pasari
oisif, ive m.f., adj. lenes
oisivet f. lene, inactivitate
oison m. boboc (de gsca), (fig.fam.) om marginit
olagineux, euse adj. oleaginos, uleios
olfactif, ive adj. olfactiv
olfaction f. (simtul) miros(ului)
oligarchie f. oligarhie
olivtre adj. masliniu
olive f. maslina; m., adj. invar. (de) culoarea maslinei
olivier m. (lemn) de maslin
olympiade f. olimpiada
olympien, enne adj. olimpian, (fig.) maiestuos, senin
ombrage m. umbrar, (fig.) banuiala
ombrager vt. a umbri, (fig.) a ntuneca
ombrageux, euse adj. fricos, (fig.) banuitor
ombre f. umbra, ntuneric, fantoma, (fig.) aparenta
ombrelle f. umbrela (de soare)
omelette f. omleta
omettre vt. a omite, a neglija
omission f. omisiune, omitere
omnipotence f. omnipotenta
omnipotent, e adj. atotputernic
omoplate f. omoplat
on pron. nehot. se, cineva
once f. uncie, (fig.) dram, pic
oncle m. unchi,
onction f. ungere, miruire, (fig.) vorbire mieroasa
onctueux, euse adj. unsuros, gras, (fig.) mieros
onde f. unda, val, (poet.) apa
onde f. rapaiala, aversa
ondoiement m. unduire
ondoyant, e adj. unduitor, (fig.) schimbator
ondoyer vi. a undui, a flutura
ondulation f. ondulatie, ondulare, unduire
onduler vi. a undui; vt. a ondula
onreux, euse adj. oneros, apasator, costisitor
ongle m. unghie, gheara
onglier m. trusa (pentru unghii)
onguent m. unguent, alifie
onomastique adj. onomastic
onomatope f. onomatopee
onyx m. onix
onze num. card., m. (cifra) unsprezece; num. ord.
onzime num. ord. al unsprezecelea; m. unsprezecime,
opacit f. opacitate
opale f. opal
opalin, e adj. ca opalul, laptos
opaque adj. opac, (fig.) de nepatruns
opra m. opera
oprateur, trice m.f. operator
opration f. operatie, actiune
oprer vt., vr. a (se) face, a (se) efectua, a (se) opera
oprette f. opereta
ophalmie f. oftalmie
ophalmologiste /ophtalmologue/ m.f. oftalmolog
opiner vi. a opina
opinitre adj. ndaratnic, persistent, perseverent
opinitret f. ndaratnicie, perseverenta
opinion f. opinie, parere
opium /-om'/ m. opium
opportun, e adj. oportun
opportunisme m. oportunism
opportunit oportunitate, prilej
opposant, e adj. care se opune, de opozitie; m.f. opozant
oppos, e adj. opus, contrar; m. opusul
opposer vt., vr. a (se) opune
opposition f. opozitie, contrast
oppresser vt. a apasa (puternic), (fig.) a chinui
oppresseur m., adj. m. asupritor
oppression f. apasare, asuprire
opprimer vt. a asupri
opprobre m. oprobriu, rusine
optatif, ive adj. care exprima o dorinta; m. (modul) optativ
opter vi. a opta
opticien m. optician
optimiste m.f., adj. optimist
option f. optare, optiune
optique adj., f. optic(a)
opulence f. (m)belsug(are)
opulent, e adj. mbelsugast; m. bogatas
or m. aur, (fig.) bogatie; conj. or, nsa
oracle m. oracol, prorocire
orage m. furtuna, vijelie, (fig.) calamitate, zbucium
orageux, euse adj. furtunos, vijelios, (fig.) zbuciumat
oraison f. cuvntare
orange f. portocala; m., adj. invar. (de) culoarea
orangeade f. oranjada
oranger m. portocal; vt. a vopsi n portocaliu
orang-outan m. urangutan
orateur m. orator
oratoire adj. oratoric; m. paraclis
orbe m. (astron.) orbita, (poet.) glob, disc
orbite f. orbita (si anat.)
orchestre /-ks-/ m. orchestra
orchestrer vt. a orchestra
orchide /-ki-/ f. orhidee
ordinaire adj. obisnuit, vulgar; m. obicei, masa zilnica
ordination f. hirotonisire
ordonnance f. rnduire, aranjare, ordin, reteta, ordonanta
ordonnancer vt. a ordonanta (o plata)
ordonnateur, trice adj., m.f. (persoana) care ordon(anteaz)a
ordonner vt. a rndui, a ordona, a hirotonisi, a prescrie
ordre m. rnduiala, ordine, succesiune, cin, decoratie,
ordure f. murdarie (si fig.). (fig.) gunoi
ordurier, re afj. murdar, obscen
oreille f. ureche, auz, ndoitura (a paginii unei carti)
oreiller m. perna (de dormit)
oreillette f. auricul
oreillons m.pl. oreion
ores adv. (nv.) acum
orfvre m. argintar, aurar
orfvrerie f. argintarie, aurarie
organe m. organ, voce, (fig.) publicatie
organique adj. organic
organisateur, trice m.f., adj. organizator
organisation f. organizatie, organizare, ornduire
organiser vt., vr. a (se) organiza
organisme m. organ(ism) , organizatie
organiste m. orgasnist
orge f. orz
orgelet m. (med.) urcior
orgue m. orga
orgueil m. orgoliu, mndrie
orgueilleux, euse adj., m.f. orgolios, mndru
orient m. Orient, (cu maj.) tarile din Orient
oriental, e adj. din Orient; m.pl. (cu maj.) popoarele din
orientation f. orientare, (fig.) directie
orienter vt., vr. a (se) orienta, a (se) ndrepta (si fig.)
orifice m. orificiu
originaire adj. originar, primitiv
original, e adj. original, ciudat; m. (manuscris, om) original
originalit f. originalitate, ciudatenie
origine f. origine, izvor, provenienta
originel, elle adj. originar
oripeau m. paieta, stofa cu motive din aur sau argint fals
orme m. ulm
ornamental, e adj. ornamental, de podoaba
ornement m. ornament, podoaba
ornementer, orner vt. a orna(menta), a mpodobi
ornire f. dra (de caruta), fagas, (fig.) rutina
ornithologie f. ornitologie
orpailleur m. cautator de aur (n ruri etc.)
orphelin, e m.f., adj. orfan
orphelinat m. orfelinat
orteil m. deget (de la picior)
orthodoxe adj.,m.f. ortodox
orthographe f. ortografie
orthographier vt. a scrie ortografic
orthopdie f. ortopedie
ortie f. urzica
os /oss/ m. os; pl. (poet.) oseminte
oscillation /os-si-la-/ f. oscilatie, oscilare, sovaiala
oscille f. macris
osciller /os-si-l/ vi. a oscila a sovai
os, e adj. ndraznet, cutezator, obraznic
oser vt. a ndrazni, a cuteza
osier m. (nuia de) rachita
ossature f. osatura, schelet (si fig.)
osselet m. oscior, arsic
ossements m.pl.oseminte
osseux, euse adj. osos
ossifier vt. a osifica
ostentation f. ostentatie, laudarosenie
ostraciser vt. a ostraciza
ostracisme m. ostracizare
otage m. ostatic, zalog
otarie f. leu-de mare
ter vt. a scoate, a lua; vr. a se scula (dintr-un loc)
otite f. otita
oto-rhino- -laryngologie: f. otorinolaringologie
ottoman, e adj. otoman; f. divan
ou conj. sau, ori
o adv. unde, ncotro; pron. rel. n, (la) care
ouailles f.pl. enoriasi
ouais interj. ei drace!
ouate f. vata
ouater vt. a vatui
oubli m. uitare, ratacire (a mintii)
oublier vt. a uita, a nu se gndi, a nrglija;
oubliette f. temnita subterana
oublieux, euse adj. uituc
ouest m. vest
ouf interj. uf!
oui adv. , m. da!
ou-dire m. invar. lucru auzit
oue f. (simtul) auzul(ui), branhie
our vt. a auzi, a asculta, a audia
ouragan m. uragan
ourdir vt. a auzi (si fig.)
ourdissage m. urzeala (de tesatura)
ourdisseur, euse m.f. (muncitor) urzitor, (fig.) uneltitor
ourler vt. a tivi
ourlet m. tiv
ours /ourss/ m. urs (si fig.)
ourse f. ursoaica, (astron.) ursa
oursin m. arici-de-mare, blana de urs
ourson m. ursulet
oust interj. afara!, sterge-o!
outarde f. dropie
outil m. unealta, (pop.) tont
outillage m. utilaj
outiller vt., vr. a (se) utila, a (se) nzestra
outrage m. ultraj, insulta, (poet.) vitregie
outrager vt. a ultragia, a insulta, (poet.) a degrada
outrance f. exagerare
outrancier, re adj. exagerat, excesiv
outre f. burduf (pentru vin); prep. dincolo (de),
outr, e adj. exagerat, istovit, sleit (de puteri), (fig.)
outrecuidance f. impertinenta
outremer m. peruzea; loc. adv. d' ~ = de peste mari
outrepasser vt. a depasi
outrer vt. a exagera, a slei (de puteri), (fig.)
outre-tombe loc. adv. dincolo de mormnt
ouvert, e adj. deschis, (fig.) patrunzator, sincer, pe fata
ouverture f. deschizatura, (fug.) deschidere, propunere,
ouvrage m. lucru, lucrare, opera
ouvrager vt. a lucra cu migala
ouvrer vi., vt. a lucra
ouvreuse f. plasatoare (la teatru etc.)
ouvrier, re m.f., adj. muncitor, lucrator
ouvrir vt. a deschide (si fig.), a strapunge, apropune;
ovaire m. ovar
ovale adj., m. oval
ovation f. ovatie
ovationner vt. a ovationa
ovin, e adj. ovin
ovule m. ovul
oxydation f. oxidare, oxidatie
oxyde m. oxid
oxyder vt., vr. a (se) oxida
oxygnation f. oxidare, oxigenare
oxygne m. oxigen
oxygner vt. a oxigena
ozokrite f. (chim.) ozocherita
ozone m. ozon
ozonisation f. ozonizare
ozoniser vt. a ozoniza
pacage m. pasune, izlaz
pacager vi. a duce la pasunat
pacha m. pasa
pachyderme /-chi-/ m. pahiderm
pacificateur, trice adj., m.f. pacificator
pacifier vt. a pacifica
pacifique adj. pacific, pasnic
pacifiste m.f., adj. pacifist
pacotille f. marfa proasta
pacte m. pact, tratat
pactiser vi. a pactiza, (fig.) a se ntelege
pactole m. izvor de bogatie
paf interj. pleosc!; adj. (pop.) beat
pagaie f. vsla(nefixata)
pagae, pagaille pagaye f. vraiste
paganiser vi. a trai ca un pagn; vt. a pagniza
page f. (o) pagina (de); m. copil de casa, paj
pagination f. paginare, paginatie
paginer vt. a pagina
pagne m. esarfa de pnza (n jurul soldurilor)
paie, paye /p/, /pey'/ f. leafa, solda, plata, (fam.)
paiement, payement m. plata, suma platita
paen, enne adj., m.f. pagn, (fam.) nelegiuit
paillard, e m.f., adj. (persoana) care se culca pe paie,
paillasse f. saltea (de paie), (pop.) burta; m. paiata
paillasson m. rogojina, stergator (de rogojina)
paille f. pai(e), defect (al unui metal); adj. invar.
paillebart m. chirpici
pailler m. patul; vt. (hort.) a nveli cu rogojini,
pailleter vt. a mpodobi cu paiete
paillette f. firicel de aur (n nisipul rurilor), paieta
paillis m. strat de paie (pentru apararea plantelor de
paillon m. mpletitura de paie ( la sticle)
paillote f. coliba (de paie)
pain m. pine, hrana
pair, e adj. par, cu sot; m. egal(itate); f. pereche
paisible adj. pasnic, linistit
patre vt. a paste; vi. a duce la pascut
paix f. pace, liniste
pal m. teapa
palabre f. dscutie ndelungata, palavre
palabrer vi. a tine discursuri, (fam.) a palavragi
palace m. (angl.)hotel (de lux)
palais m. palat, cerul gurii, (fig.) gust
palanche f. cobilita
palanque f. palanca
pale f. pala (a vslei, a elicei etc.)
ple adj. palid, (fig.) sters
palefrenier m. rndas (la cai)
palefroi m. (ist.) cal de parada
palolithique m., adj. paleolitic
palontologie f. paleontologie
palontologiste adj., m. paleontolog
palozoque m. adj. paleozoic
palet m. disc (de aruncat)
paletot m. palton
palette f. paleta ( de pictor, de ping-pong), lopatica
pleur f. paloare
palier m. palier (si tehn.), (fig.) treapta
palinodie f. retractare
plir vi. a pali; vt. a face sa paleasca, a ngalbeni
palis m. par, uluca
palissade f. gard (de uluci), spalier
palissandre m. palisandru
palisser vt. a lega ramurile (de un spalier)
palliatif, ive adj. , m. paliativ
pallier vt. a scunde ( un defect), a molcomi ( o durere)
palme f. (ramura de) palmier, laba de cauciuc (pentru
palm, e adj. (bot. zool.) palmat
palmipdes m. pl. palmipede
palombe f. porumbel gulerat
palonnier m. orcic
plot, otte adj. galbejit, ofilit
palpable adj. palpabil, evident
palper vt. a palpa, (fam.) a ncasa bani
palpitation f. palpitatie
palpiter vi. a palpita, a tresalta
palsambleu interj. fir-ar sa fie!
pmer (se) vr. a lesina
pmoison f. lesin,
pampa f. pampas
pamphlet m. pamflet
pamphltaire m. pamfletar
pamplemousse m. grepfrut
pampre m. ramura de vita cu fructe si frunze
pan m. bucata de zid, pulpana; interj. buf!
panace f. panaceu
panache m. panas, penaj, (fig.) trmba, stralucire
panacher vt. a garnisi cu pene, (fig.) a combina;
panade f. (pop.) mizerie
panader (se) vr. (fig.) a se umfla n pene
panais m. pastrnac
panama m. (palarie de ) panama
panaris m. panaritiu
panasserie f. produse de panificatie
pancarte f. pancarta, afis
pandore m. (fam.) jandarm
pangyrique m. panegiric
paner vt. a da prin pesmet
pantiere f. desaga pentru pine, dulapior pentru pine
panic m. mohor
panier m. (un) cos (de)
panifier vt. a panifica
panique adj. (n expr.) terreur ~ = groaza subita;
panne f. osnza, catifea fina, zdreanta, rol
panneau m. panon, tablie, plasa (de prins iepuri),
panneton m. floare a cheii, mner ( de fereastra)
panorama m. panorama
panoramique adj., m. (film) panoramic
pansage m. tesalare (a unui animal)
panse f. rumen (al rumegatoarelor), (fam.) burta
pansement m. pansare, pansament
panser vt. a pansa, a tesala
pansu, e adj. burduhanos
pantelant, e adj. gfind, palpitnd nca(dupa moarte)
panteler vi. a gfi, a palpita, (fig.) a fi cu sufletul la
panthisme m. panteism
panthon m. panteon
panthre f. pantera
pantin m. marioneta (si fig.)
pantois adj., m. naucit
pantoufle f. papuc
panzer m. tanc, car blindat
paon, paonne /pan/, m.f. paun, (fig.) persoana nfumurata
paonner /pa-n/ vi. (fam.) a se mpauna
papa m. tatic
papaut f. papalitate
pape m. papa
papelard,e adj., m.f. fatarnic
paperasse f. hrtoaga
paperassier, re m.f. birocrat
papeterie f. papetarie, fabrica de hrtie
papetier, re m. f. comerciant de hrtie, fabricant de hrtie
papier m. hrtie, polita; pl. acte, pasaport
papille f. papila
papillon m. fluture, papion, afis mic, (fig.) flusturatic
papillonner vi. (fig.) a zbura din floare-n floare
papillotant, e adj. sclipitor
papillote f. papiota (de ata), moate, bomboana nvelita n
papilloter vt. a pune pe moate; vi. a clipi (din ochi),
papotage m. (fam.) flecareala
papoter vi. (fam.) a flecari
papule f. bubulita
papyrus /-russ/ m. papirus
paquebot m. pachebot
pquerette f. (bot.) paraluta
pques m. Paste
paquet m. pachet
paquetage m. mpachetare
paqueter vt. a mpacheta
par prep. de (catre), prin, pe, din, de (catre), n,
parabole f. parabola (si geom.)
parachvement m. desavrsire
parachever vt. a desavrsi
parachute m. parasuta
parachuter vt. a parasuta
parade f. parada (si fig.), parare
parader vi. a manevra, (fig.) a se fali
paradis m. paradis, galerie (de teatru)
paradisier m. pasarea paradisului
paradoxe m. paradox
paraffine f. parafina
parage m. neam, origine; pl. regiune de tarm, meleaguri
paragraphe m. paragraf
paratre vi. a (a)parea, a fi publicat, a comparea,
parallle adj., f. paralel(a); m. (geogr. lit.) paralela
paralllpipde m. paralelipiped
paralllisme m. paralelism
paralllogramme m. paralelogram
paralyser vt. a paraliza, (fig.) a zadarnici
paralysie f. paralizie
paralytique adj., m.f. paralitic
parangon m. prototip, comparatie, nestemata (fara cusur)
paraphe, parafe m. parafa
parapher, parafer vt. a parafa
paraphrase f. parafraza, discurs lung, (fam.) rastalmacire
parapluie m. umbrela de ploaie
parasite adj., m. parazit
parasol m. umbrela de soare
paratonnerre m. paratrasnet
paravent m. paravan
parbleu interj. zau!
parc m. parc, ocol (pentru vite)
parcage m. parcare, tinerea n ocol (a oilor)
parce que loc. conj. pentru ca, deoarece
parcelle f. parcela
parcellement m. parcelare
parchemin m. pergament; pl. (fam.) dilome universitare
parchemin, e adj. ca pergamentul
parcimonieux, euse adj. zgrcit
parcourir vt. a parcurge (si fig.)
parcours m. parcurs
pardessus m. pardesiu
pardi, pardieu, pardienne/ interj. la naiba!
pardon m. iertare, scuza; pl. (bis.) indulgente
pardonnable adj. care se poate ierta, scuzabil
pardonner vt., vi. a ierta; vt. a scuza, vi. a cruta
pare-boue m. invar. aparatoare de noroi ( unei masini)
pare-brise m. invar. parbriz (al unei masini)
pare-feu m. invar. stingator de incendiu
pareil, eille adj. egal, asemenea; m. egal, seaman, lucru
parement m. podoaba, mpodobire, perdea (de altar)
parent, e m.f. ruda; parinti, stramosi
parent f. rude(nie), nrudire
parenthse f. paranteza (si fig.)
parer vt., vr. a (se) mpodobi; vt. a para, a pregati,
paresse f. lene(vie)
paresser vi. a lenevi
paresseux, euse adj., m.f. lenes
parfaire vt. a perfectiona, a completa
parfait, e adj. perfect, complet; m. perfectiune, (gram.)
parfiler vt. a destrama, (fig.) a analiza n amanuntime
parfois adv. uneori, cteodata
parfumer vt., vr. a (se) parfuma
parfumeur, euse m.f. negustor de parfumuri, fabricant de parfumuri
pari m. pariu
parier vt. a paria
parieur, euse m.f. persoana care face un pariu
paritaire adj. la paritate
parit f. paritate
parjure m.f., adj. sperjur
parking m. loc de parcare (pentru masini)
parlant. e adj. graitor, vorbaret, sonor, foarte asemanator
parlement m. parlament
parlementaire adj., m. parlamentar
parlementer vi. a parlamenta, a duce tratative
parler vi., vr. a (se) vorbi; vi. (fig.)a impune;
parleur, euse adj., m.f. vorbitor; m. receptor (telefonic)
parloir m. vorbitor (al unui internat etc.)
parmesan m. parmesan
parmi prep. dintre
parodier vt. a parodia, a imita
paroi f. perete
paroisse f. parohie
paroissien,enne m.f. enorias, (fam.) individ
parole f. vorba, darul vorbirii, timbru (al vocii)
paronyme m. paronim
paroxysme m. paroxism
parpaillot, e m.f. (fa,.) nelegiuit
parquer vt. a nchide ntr-un tarc, a parca, a ngradi
parquet m. parchet (si jur.)
parqueteur m., adj. (persoana) care face parchetul
parqueur, euse m.f. ngrijitor al vitelor ntr-un tarc
parrain m. nas (de botez)
parricide m., adj. paricid
parsemer vt. a presara, a raspndi
part m. (jur.) prunc; f. parte, portie, cota-parte, loc
partage m. mparteala, partaj
partageable adj. care poate fi mpartit
partager vt. a mparti, (fig.) a mpartasi, a participa la,
partance f. pornire (a unei nave)
partant m. persoana care pleaca; conj. prin urmare
partenaire m. partener, asociat
parterre m. parter (la teatru), loc pentru cultivarea
parti m. partid, hotarre, profit, partida
partial, e /-si-al/ adj. partinitor
participation f. participare
participe m. (modul) participiu
participer vi. a paticipa, a proveni din
particularit f. particularitate, amanunt
particule f. particula, particica
particulier, re adj. specific, particular, special, separat,
partie f. parte, portiune, specialitate, partida (de joc)
partiel, elle /-si-l/ adj. partial
partir vi. a pleca, a porni, a ncepe, a iesi
partisan, e m.f. partizan, adept; adj. de partid, de partizani
partitif, ive adj., m. partitiv
partition f. mpartire, partitura
partout adv. pretutindeni
parure f. podoaba, gateala, garnitura (de perle)
parution f. aparitie (a unei publicatii)
parvenir vi. a parveni, a ajunge
parvenu, e m.f. parvenit
parvis m. piata (n fata unei biserici)
parysillabe adj., m. parisilabic
pas m. (urma de) pas (si geogr.), mers, prag (al usii)
passable adj. suportabil, pasabil
passade f. trecere rapida, (fig.) toana
passage m. (loc de) trecere, tranzitie, pasaj (dintr-o
passager, re adj., m.f. pasager
passant, e m.f. trecator (de pe strada); adj. umblat
passe f. trecere, pasa, (mar.) senal, (tipogr.)
pass, e adj. trecut; m. trecut (si gram.); prep. dupa
passe-droit m. favoare, (nv.) nedreptate
passement m. ceapraz, firet
passementer vt. a pune ceaprazuri
passementerie f. (magazin de) ceaprazarie
passe-montagne m. caciulita (care acopera urechile si gtul)
passe-partout m. invar. speraclu, (fig.) modalitate de a te
passe-passe m. invar. (fig.) nselatorie, cotcarie
passepoil m. vipusca, tiv
passeport m. pasaport
passer vi. a trece (si fig.), a traversa, a pasa,
passereau m. pasarica
passerelle f. pasarela, podet
passe-temps m. invar. distractie, ocupatie placuta
passeur m. luntras, podar
passible adj. (jur.) pasibil
passif, ive adj., m. (gram.fin.) pasiv
passion f. pasiune, suferinta
passionner vt. a pasiona, a inspira pasiune;
passivit f. pasivitate
passoire f. filtru, strecuratoare
pastel adj., m. (pict.) pastel; m. (bot.) drobusor
pastelliste m. pictor de pasteluri
pastque f. pepene verde
pasteur m. pastor, pastor; adj. care practica pastoritul
pasteuriser vt. a pasteuriza
pastiche m. pastisa
pastille f. pastila, bomboana
pastoureau, elle m.f. ciobanas
patache f. (fam.) trasura hodorogita
patapouf m. (pop.) grasan, bufnitura
pataqus m. greseala de pronuntare
patate f. (fam.) cartof
patati, patata interj. tranca-fleanca!
patatras interj. zdronc!
pataud, e m.f. (fam.) om greoi
pataugeage m. balaceala (n noroi)
patauger vi. a se balaci (n noroi), (fig.) a se mpotmoli
patchouli /pat'-chou-/ m. paciulie
pte f. coca, pasta, magiun, (fig.) fire
pt m. pateu, (fig.) pata (de cerneala), grup de case
pte f. terci (pentru ndopat pasarile etc.)
patelin, ine m. (pop.) satuc, adj., m.f. pehlivan
patentre f. Tatal nostru, rugaciune mormaita, balmajeala;
patent, e adj. evident; f. (com.) patenta
patenter vt. a patenta
patre f. suport de perdea
paternel, elle adj. parintesc, din partea tatalui
pteux, euse adj. pastos, cleios, (lit.) greoi
pathtique adj. patetic
pathogne adj. patogen
patibulaire adj. de spnzuratoare
patiemment adv. cu rabdare
patience f. rabdare, perseverenta, pasienta
patient, e adj. rabdator; m.f. pacient
patienter vi. a avea rabdare
patin m. (sport) patina
patine f. cocleala, patina (a unui monument vechi)
patiner vi. a patina; vt. a acoperi cu o patina,
patineur, euse m.f. patinator
patinoire f. patinoar
ptir vi. a suferi, a lncezi
ptis m. pasune, izlaz
ptisser vt. a framnta aluatul; vi. a face prajituri
ptisserie f. patiserie, prajitura
ptissier, re m.f. cofetar
ptissoire f. masa (planseta) pentru prajituri
patois m. dialect, grai
patouiller vi. (fam.) a se balaci
ptre m. pastor
patriarche m. patriarh (si fig.)
patrimoine m. patrimoniu
patriote m.f. patriot
patriotique adj. patriotic
patriotisme m. patriotism
patron, onne m.f. protector, patron; m. tipar, model
patronage m. protectie, patronaj
patronner vt. a proteja, a patrona, a croi (dupa model)
patronymique adj. patronimic
patrouille f. (mil.) patrula
patrouiller vi. a se balaci n noroi, a patrula;
patrouilleur m. (mil.) element component al unei patrule
patte f. laba, (fam.) mna sau picior mare, picior
pturable adj. bun pentru pasunat
pturage m. pasune, pasunat
pture f. nutret, pasunat, (fig.) hrana
pturer vi. a paste
paturon m. chisita (la cal etc.)
paume f. palma (a minii), (un fel dde ) oina
paumer vt. a lovi (cu palma), (pop.) a paierde
pauprisation f. (pol.) pauperizare
paupire f. pleoapa
pause f. pauza
pauvre adj. sarac, biet, (fig.) slab; m. nevoias
pauvret f. saracie, nevoie; pl. banalitati
pavage m. pavaj, pavare
pavaner (se) vr. a se umfla n pene
pav m. pavea, pavaj
pavement m. pavare, pavaj (de lux)
paver vt. a pava
pavillon m. pavilion (si anat. mar.),chiosc, steag
pavois m. pavaza, scut, pavoaz
pavoiser vt. a pavoaza
pavot m. mac de gradina
payable adj. platibil
payer vt. a (ras)plati, a ispasi; vi. a fi rentabil;
payeur, euse m.f. persoana care face plati
pays m. tara, regiune, tarm, (fig.) patrie, (fam.)
paysage m. peisaj
paysan, anne m.f. taran
paysannerie f. taranime
peau f. piele, coaja (de fruct)
peccadille f. greseala nensemnata
pch m. pacat
pche f. piersica, pescuit, cantitsatea de peste prins
pcher vi. a pacatui
pcher vt. a pescui (si fig. fam.); m. piersic
pcherie f. pescarie, loc bun de pescuit
pcheur, euse m.f. pescar; adj. pescaresc
pcheur,eresse adj., m.f. pacatos
pcore f. (nv.) vita, (fam.) dobitoc
pcule m. mica suma economisita
pcuniaire adj. banesc
pdagogie f. pedagogie
pdagogue m. pedagog
pdale f. pedala, teava de orga, (fig.) ciclism
pdaler vi. a pedala, (pop.) a alerga
pdant, e adj., m.f. pedant
pdestre adj. pedestru, pe jos
pdicure m.f. pedichiurist
pdoncule m. peduncul, (bot.) codita
pgre f. (arg.) drojdia societatii
peignage m. daracire, daracit
peigne m. pieptene, darac
peigner vt., vr. a (se) pieptana; vt. a daraci, (pop.)
peignoir m. halat (de baie) , capot
peinard, e adj. (pop.) cu calm, tacticos
peindre vt. a picta, a descrie
peine f. pedeapsa, suferinta, truda, necaz
peiner vt. a necaji; vt., vi. a (se) obosi; vi. a se
peint, e adj. pictat, zugravit
peintre m. pictor
peinture f. pictura, vopsea, zugravire (si fig.)
peinturlurer vt. (fam.) a zugravi n culori tipatoare
pjoratif, ive adj. peiorativ
pelage m. piele (a unui animal), jupuit (al pieilor)
pel, e adj. chel, cojit. (fig.) arid; m. chel(bos)
ple-mle m. invar. harababura; adv. vaiste, n neornduiala
peler vt. a razui (pieile), a jupui (de coaja);
plerin, e m.f., pelerin(a)
pelisse f. suba
pelle f. lopata, lopatica
pellete f. o lopata de, (fig.) o sumedenie
pelleterie f. blanarie, (magazin de) blanuri
pelletier, re m.f. blanar
pellicule f. matreata, pelicula, pielita
pelote f. ghem, cocolos, pernita de ace
peloter vt. a face ghem, (pop.) a pipai, a burdusi,
peloton m. ghemotoc, pluton, roi
pelotonner vt., vr. a (se) face ghem
pelouse f. pajiste
pelu, e adj. paros
peluche f. plus
pelucher vi. a se scamosa
pelure f. coaja (de legume, fructe)
pnaliser vt. a penaliza
pnalit f. penalitate
penaud, e adj. rusinat, ncurcat
penchant, e adj. nclinat (si fig.); panta, nclinatie(si fig)
pencher vt., vi., vr. a (se) nclina; vi. (fig.) a fi
pendable adj. (bun) de spnzurat
pendaison f. atrnare, spnzurare
pendant, e adj. care atrna; m. pereche (a unui lucru);
pendeloque f. cercel lung, ciucure de cristal (al unui
pendentif m. pandantiv
penderie f. garderob
pendre vt., vr. a (se) spnzura; vt., vi. a atrna
pendu, e adj., m.f. spnzurat
pendule m. (fiz.)pendul; f. pendula
pne m. zavor
pntrant, e adj. patrunzator
pntration f. patrundere, penetratie
pntrer vt., vi. a patrunde; vt. a trece prin, (fig.)
pnible adj. greu, dureros, neplacut
pniche f. slep
pninsulaire adj. peninsular
pnitence f. penitenta, pocainta, pedeapsa
pnitent, e adj. pocait
penne f. pana (lunga) de pasare
pnombre f. penumbra
pensant, e adj. gnditor
pense f. gnd(ire), memorie, intentie, parere, cugetare,
penser vi. a se gndi, a medita, a baga de seama,
penseur, euse adj., m.f. gnditor
pensif, ive adj. gnditor
pension f. pensi(un)e, pension
pensionnaire m.f. pensionar, chirias ntr-o pensiune, intern
pensionner vt. a acorda o pensie, a pensiona
pensum /pin-som/ m. pedeapsa scrisa (data unui elev)
pentagone /pin-/ m. pentagon
pente f. panta, nclinare, (fig.) nclinatie
ppiement m. piuit
ppier vi. a piui
ppin m. smbure (al anumitor fructe), (fam.) cortel,
ppinire f. puiet, pepiniera (si fig.)
perant, e adj. patrunzator, ascutit, (despre ochi) viu
perce f. burghiu
perce f. deschizatura, drum (deschis)
percement m. gaurire, strapungere, deschidere (a unui drum)
perce-neige f. invar. ghiocel
percepteur m. perceptor
perception f. percepere, perceptie (si fig.)
percer vt. a gauri, a strapunge, a deschide (un drum),
percevable adj. perceptibil
percevoir vt. a percepe, a sesiza
percher vi., vr. a (se) cocota; vt. a pune sus de tot
perchoir m. stinghie (pe care se cocota pasarile)
perclus, e adj. paralizat, olog
percussion f. percutie (si muz.)
percuter vt., vi. a (se) ciocni
perdition f. pierdere (totala), (fig.) destrabalare
perdre vt., vr. a (se) pierde; vt. a strica, a nenoroci;
perdreau m. pui de potrniche
perdrix f. potrniche
perdu, e adj. pierdut, ruinat, disparut, ndepartat, (fig.)
pre m. tata, parinte, mos(neag), preot;
prgrination f. peregrinare, pribegie
premptoire adj. peremptoriu, hotartor
perfection f. perfeci(une), desavrsire, terminare completa
perfectionner vt. a perfectiona, a desavrsi
perfide adj., m.f. perfid
perforation f. perforare, perforatie
perforer vt. a perfora
performance f. performanta
pricarpe m. (bot.) pericarp
priclitation f. periclitare, primejduire
pricliter vi. a periclita, a fi n primejdie
pril /-ril'/ m. primejdie, ris
prilleux, euse adj. primejdios, riscant
primer (se) vr. a se perima, a nu mai avea valoare
primtre m. perimetru
prine m. perineu
priode f. perioada (si stil.), (mil.) stagiu, faza,
priodicit f. periodicitate
priodique adj. m. periodic
prioste m. periost
priptie f. peripetie
periphrie f. periferie
priphrase f. perifraza
priple m. periplu
prir vi. a pieri (si fig.)
prissable adj. pieritoe, (despre marfuri) perisabil
prissoire f. caiac
pristyle m. peristil
pritoine m. peritoneu
perle f. perla (si fig.), margea, picatura transparenta
perler vt. a da forma unei perle, a decortica,
permanence f. permanenta, durata, garda (la spital)
permanent, e adj. permanent; f. (ondulatie) permanent(a);
permable adj. permeabil, (fig.) receptiv
permettre vt., vr. a(-si) ngadui
permission f. permisi(un)e, ngaduinta
permutation f. permutare, permutatie, transfer(are)
permuter vt. a permuta (si mat.), a transfera
pernicieux, euse adj. pernicios, daunator
pron m. peroneu
pronelle f. (femeie) flecara, neroada
proraison f. perorare, peroratie
prorer vi. a perora
perpendiculaire adj., f. perpendicular(a)
perptrer vt. a comite (cu premeditare)
perptuation f. perpetuare
perptuel,elle adj. perpetuu, vesnic, pe viata
perptuer vt. a perpetua
perptuite f. perpetuitate, vesnicie
perquisition f. perchezitie
perquisitionner vi. a perchezitiona
perron m. peron (n fata intrarii unei cladiri)
perroquet m. papagal (si fig.)
perruche f. femela a papagalului, (un fel de) papagal
perruquier m. peruchier
pers, e adj. verde-albastrui
persan, e adj. persan; m.f. (cu maj) locuitor al Iranului;
perscuter vt. a pesecuta, a chinui
perscuteur, trice adj., m.f. prigonitor
perscution f. persecutare, persecutie
persvramment adv. (n mod) perseverent
persvrance f. perseverenta
persvrer vi. a persevera
persienne f. oblon
persiflage m. persiflare, ironizare
persifler vt. a persifla, a ironiza
persil /-si/ m. patrunjel
persistance f. persistenta, staruinta
persister vi. a persista, a starui
personnage m. persoana de vaza, personaj
personnaliser vt. a ntru(chi)pa
personnalit f. personalitate; pl. aluzii jignitoare
personne f. persoana, constitutie (fizica);
personnel, elle adj. m. personal
personnifier vt. a personifica, a ntruchipa
perspective f. perspectiva (si fig.)
persuader vt., vr. a (se) convinge; vr. a-si nchipui
persuasion f. convingere
perte f. pierddere, distrugere, moarte
pertinence f. pertinenta, competenta
pertinent, e adj. pertinent, competent, nimerit
pertuis m. deschizatura, gtuitura
perturbation f. perturbare, perturbatie
pruvien, enne adj., m.f. (cu maj.) peruvian
pervenche f. (bot.) brebenoc; adj. albastru-deschis
pervers, e adj., m.f. pervers, vicios
perversit f. perversitate, viciiiu
pervertir vt., vr. a (se) perverti, a (se) corupe;
pervertissement m. pervertire, corupere
pesage m. cntarire, cntarit
pesamment adv. greoi
pesant, e adj. greu, greoi (si fig.), (fig.) apasator;
pesanteur f. greutate, gravitate, ncetineala (a mintii)
pese f. cntarire, obiect, cntarit, apasare
peser vt. a cntari; vi. a trage greu (la cntar),
pessimiste m.f., adj. pesimist
peste f. ciuma, (fig.) flagel, (fam.) copil zburdalnic
pester vi. a bombani, a dracui
pestifr, e adj., m.f. ciumat
pestilentiel, elle adj. contagios, contaminat (de ciuma),
pet m. gaz intestinal, (pop.) bucluc
ptale m. petala
ptard m. pedarda, pocnitoare, (fig.) stire senzationala
ptarde f. serie de gaze intestinale, serie de detunaturi
ptaudire f. (fam.) adunare zgomotoasa
pter a trage vnturi, a trosni, (fam.) a exploda
ptillement m. trosnet (al lemnelor n foc), scnteiere (a
ptiller vi. a trosni, a scnteia
ptiole /-si-/ m.. petiol
petiot, e adj. micut
petit, e adj. mic, nevrstnic, nensemnat, (fig.) meschin
petit-beurre m. biscuit
petit-bourgeois adj., m.f. mic burghez
petitement adv. (pe) putin, moderat, modest, josnic
petitesse f. micime (si fig.), modicitate, josnicie
petit-fille f. nepoata (de fiu, de fiica)
petit-fils m. nepot (de fiu, de fiica)
ptition f. petitie
ptitionnaire m.f. petitionar
petit-lait m.zer
petit-matre petit-matresse m.f. tnar(a) fandosit(a)
petit-neveu m. stranepot
petit-nice f. stranepoata
petit-pois m. mazare
ptri, e adj. framntat, (fig.) plin de
ptrification f. petrificare, lucru petrificat
ptrifier vt. a petrifica, a uimi
ptrin m. copaie (pentru aluat)
ptrir vt. a plamadi, (fig.) a modela
ptrole m. petrol, gaz lampant
ptrolier adj. petrolier; m. petrolist, (vas) petrolier
ptulance f. vioiciune, neastmpar
ptulant, e adj. vioi, neastmparat
ptuma m. petunie
peu adv., m. putin
peuh interj. vax!
peuplade f. seminte, trib
peuple m. popor, multime
peupl, e adj. populat
peuplement m. populare
peupler vt. a popula; vi. a se nmulti
peuplier m. plop
peur f. frica, spaima
peureux, euse adj., m.f. fricos
peut-tre adv. poate; m. invar. (fig.) ndoiala, dubiu
phnix m. palmier pitic
phalange f. falanga (si anat.)
phanrogame adj., f. pl. fanerogam(e)
phantasme m. fantasma, aratare
pharaon m. faraon
phare m. far, (fig.) calauza
pharmacie f. farmacie
pharmacien, enne adj. m.f. farmacist
pharyngien, enne adj. al faringelui
pharynx m. faringe
phase f. faza (si astron.), perioada
phnix m. pasarea fenix, (fig.) persoana deosebita
phnol m. fenol
phnomne m. fenomen, lucru rar
philanthrope m.f. filantrop
philarmonique adj. (n expr.) socit ~ = societate filarmonica
philatlie f. filatelie
philatliste m. filatelist
philistin m. filistin
philologie f. filologie
philologue m. filolog
philosophe m.f., adj. filozof(ie)
philtre m. bautura vrajita
phlbite f. flebita
phlegmon m. flegmon
phobie f. fobie
pholosophie f. filozofie
phontique adj., f. fonetic(a)
phonique adj. fonic, sonor
phonographe m. fonograf
phoque m. foca
phosphore m. fosfor
phosphorescent, e adj. fosforescent
photo(graphie) f. fotografie
photocopie f. fotocopie
photognique adj. fotogenic
photographe m. fotograf
photographier vt. a fotografia, (fig.) a descrie amanuntit
photographique adj. fotografic
photogravure f. fotogravura
photon m.(fiz.) foton
photosphre f. (astron.) fotosfera
photothque f. fototeca
photoynthse f. fotosinteza
phrase f. fraza
phrasologie f. frazeologie
phraser vi. a vorbi afectat
phraseur, euse m.f. persoana care vorbeste afectat
phratique adj. (n expr.) nappe ~ = pnza freatica
phtisie f. ftizie
phylloxra m. filoxera
physicien, enne m.f. fizician
physico-chimie f. fizico-chimie
physiologie f. fiziologie
physionomie f. fizionomie
physionomiste m.f. fizionomist
physique adj., m. fizic; f. fizica
physocrate m.f., adj. fiziocrat
piaffement m. tropait pe loc
piaffer vi. (despre cai) a tropai pe loc, (fig.)
piaillement m. piuit
piailler vi. (despre pasari) a piui
piane-piane adv. (fam.) ncetisor, domol
pianino m. pianina
pianiste m.f. pianist
piano m. pian; adv. (muz.) piano
pianoter vi. a zdrangani la pian
piaule f. (pop.) odaie
piaulement m. piuit, scncit
piauler vi. a piui, a scnci
pic m. trnacop, pisc, (ornit.) ghionoaie
pichenette f. (fam.) bobrnac
pichet m. urcior (pentru apa etc.)
pick-up /-eup/ m. invar. (angl.) picup
picorer vi. a piguli; vt. a ciuguli (de ici de colo)
picot m. aschie, ciocan (de pietrar), colt (de dantela)
picotement m. (senzatie de ) ntepatura, piscatura
picoter vt. a ntepa, a pisca, a ciuguli, (fam.) a tachina
pie f. cotofana, (fam.) femeie vorbareata;
pice f. bucata, piesa, ncapere, moneda, (gura de) tun,
pied m. picior, laba piciorului, poale (de munte etc.)
pied--terre m. invar. locuinta sezoniera
pied-de- biche m. picior curbat (de mobila), cleste (de dentist,
pied-droit m. stlp de sustinere
pidestal pidouche m. piedestal, (fig.) suport
pige m. cursa, capcana (si fig.)
pie-griche f. (ornit.) sfrncioc, (fig.) femeie cicalitoare
pie-mre f. (anat.) pia-mater
pierraille f. bolovanis, morman de pietre
pierre f. piatra (si med.)
pierreries f.pl. pietre pretioase
pierreux, euse adj. pietros
pierrot m. Pierrot (masca), (pop.) vrabioi
pitaille f. (fam.) pedestrime
pit f. cucernicie
piter vi. (despre pasarele) a topai
pitinement m. tropait, calcare n picioare
pitiner vi. a tropai; vt. a calca n picioare
piton, onne m.f. pieton; adj. referitor la pietoni
pitre adj. prapadit, meschin
pieu m. par, stlp, tarus
pieuvre f. caracatita
pieux, euse adj. pios, cucernic
pif m. (pop.) nas (mare)
piffrer, (se) vr. (pop.) a se ghiftui
pigeon m. porumbel; (fam.) fraier
pigeonnier m. porumbel
piger vt. (pop.) a se zgi, a se captusi (cu o boala),
pigmantation f. pigmentare, pigmentatie
pignocher vi. (fam.) a mnca fara pofta
pignon m. pinion, (constr.) fronton
pilage m. pisare, pisat
pilastre m. pilastru
pile f. gramada, stlp, pila, revers (al unei meonede),
piler vt. a pisa, (fam.) a chelfani
pileux, euse adj. pilos, referitor la parul de pa corp
pilier m. stlp (si fig.), proptea
pilissonnerie f. strengarie, obscenitate
pillage /pi-yaj'/ m. jaf, jefuire
pillard, e /pi-yar'/ m.f., adj. jefuitor, (fig.) plagiator
piller /pi-y/ vt. a jefui, (fig.) a plagia
pilon m. pisalog (de lemn, metal), picior de lemn
pilonnage m. pisare, batatorie
pilonner vt. a pisa cu un pisalog, (mil.) a bombarda
pilori m. stlp (al infamiei)
pilorier vt. a pune la stlpul infamiei
pilotage m. pilotare, pilotaj
pilote m. pilot, crmaci, (fig.) ndrumator; adj. pilot
piloter vt. a bate tarusi, a pilota (un avion,
pilotis m. ansamblu de pari (batuti n pamnt, pe fundul
pilou m. tesatura plusata de bumbac
pilule f. pilula
pimbche f. femeie ntepata si nfipta
piment m. ardei iute, (fig.) picanterie
pimenter vt. a ardeia, (fig.) a pipera, a face picant
pimpant, e adj. spilcuit, elegant
pinacle m. vrf (al unei cladiri), culme (si fig.)
pinade f. ciupitura, piscatura
pince f. cleste, pensa (a unei rochii), stngere
pinc, e adj. (fig.) ntepat, rece
pinceau m. pensula, (fig.) maniera de apicta, pictor
pince f. cantitate care se poate lua cu trei degete,
pince-nez m. invar. ochelari (fara brate)
pincer vt. a ciupi, a pisca, a apuca (cu degetele),
pince-sans-rire m. invar. persoana care ironizeaza fara a avea
pincette f. penseta, vatrai
pinon m. urma de piscatura
pingouin m. pinguin
pingre adj. (fam.) zgrcit
pinson m. cintezoi
pintade f, bibilica
pinte f. masura de capacitate pentru lichide ( a aprox.
pinter vt. a bea; vi. (pop.) a trage la masea
piochage m. sapat, sapare cu hrletul, (fig., fam.)
pioche f. hrlet
piocher vt. a sapa cu hrletul, (fam.) a roade (cartea),
pion m. (la sah) pion, (arg. scolar) pedagog
pionner vi. a face munca de pionierat
pionnier m. pionier (si fig.)
pioupiou m. (pop.) pifan
pipe f. pipa, conducta
pipe f. pridere a pasarilor (cu capcana), (fig.)
pipelet m. (fam.) portar (al unui imobil)
pipe-line /pap'-lan'/ m. (angl.) conducta (de petrol)
piper vt. a prinde pasari (cu capcane), (fig.) a nsela
pipette f. pipeta
piquant, e adj. ntepator, picant (si fig.); m. ac, ghimpe,
pique f. sulita; m. (la jocul de carti) pica
piqu, e adj. ntepat, alterat, otetit, (fam.) tcnit;
pique-assiette m. invar. linge blide
pique-nique m. picnic
pique-niquer vi. a participa la un picnic
piquer vt. a ntepa, a ustura, a face o injectie,
piquet m. tarus, (mil.) pichet
piqueter vt. a marca cu tarusi
piquette f. tescovina, posirca
piqueur, euse m.f. lucrator care da tighel; m. supraveghetor
piqre f. ntepatura, piscatura, injectie, tighel
pirate m. pirat, vas de pirat
pire adj., m. (cel) mai rau
pirogue f. piroga
pirouette f. pirueta, (fig.) schimbare brusca (a parerii)
pis m. uger; adv. mai rau; m. lucrul cel mai rau
pisc m. chirpici
pisciculteur m. piscicultor
pissement m. urinare
pissenlit m. papadie
pisser vi., vt. a urina
pistache f. fistic
piste f. urma lasata de cineva, pista, poteca
pistolet m. pistol, (fam.) om bizar
piston m. piston, (fam.) protectie
pistonner vt. (fam.) a plictisi, a proteja (pe cineva)
pitance f. tain
piteux, euse adsj. trist, jalnic
pithcanthrope m. pitecantrop
piti f. mila, compasiune
piton m. piton, vrf (de munte), (pop.) nas mare
pitoyable adj. milos, demn de mila, jalnic
pitre m. paiata (si fig.)
pittoresque adj. pitoresc
pituite f. flegma, mucozitate nazala
pivoine f. bujor
pivot m. pivot, (fig.) baza, suport
pivoter vi. a pivota
placard m. dulap (n perete), afis
placarder vi. a afisa, (fig.) a tintui la stlpul infamiei
place f. loc, slujba, piata, rang, oras fortificat
placement m. plasare, plasament, vindere, vnzare
placenta m. placenta
placer vt. a plasa, a pune, a vinde
placidit f. placiditate
placier, re m.f. plasator de marfuri
plafond m. tavan, plafon
plafonner vt. a construi un tavan; vi. (fig.) a plafona
plafonnier m. plafoniera
plage f. plaja, (poet.) meleag
plaid /pld/ m. pled
plaider vi., vt. a pleda
plaideur, euse m.f. persoana care pledeaza
plaidoirie f. playdoier m. pledoarie
plaie f. rana (si fig.), plaga
plaignant, e m.f. reclamant
plain, e adj. neted, plat
plaindre vt., vr. a (se) plnge; vr. a se vaita, a reclama
plaine f. cmp(ie), ses
plainte f. geamat, vaicareala, plngere, reclamatie
plaire vi., vr. v. impers. a (se) placea; vr. a-i placea,
plaisamment adv. (n mod) placut, caraghios
plaisance f. placere, distractie
plaisant, e adj. placut, amuzant, caraghios; m. mucalit,
plaisanter vi. a glumi; vt. a lua n rs (pe cineva)
plaisanterie f. gluma, bataie de joc, fleac
plaisantin m. htru
plaisir m. placere, amuzament, distractie, plac, prajitura
plaitif, ive adj. plngaret
plan, e adj. plan, neted; m. plan, proiect
planche f. scndura, plansa, brazda, pluta (la mot);
plancher m. planseu, podea
planchette f. scndurica, planseta
plane m. artar
planer vi. a plana (si fig.), a pluti (n aer), (fig.)
plante f. planeta
planeur m. planor
planificateur m. planificator
planification f. planificare
planifier vt. planifica
planisphre m. planisfera
planning m. (angl.) planificare
planquer vt. (arg.) a pune la adapost
plant m. rasad, razor (plantat)
plantain m. platlagina
plantaire adj. referitor la talpa piciorului
plantation f. plantare, plantatie
plante f. planta, talpa ( a piciorului)
plant,e adj. plantat, nfipt
planter vt. a planta, a mplnta, a fixa; vr. a se posta
planteur m. plantator
plantigrade adj., m. (animal) plantigrad
plantureux, euse adj. planturos, abundent, fertil, (fam.) gras
plaque f. placa, decoratie, tablita
plaquer vt. a placa (un metal, un jucator), a furnirui
plaquette f. placheta, placa comemorativa
plasma m. plasma
plasticit f. plasticitate
plastique adj., f. plastic(a); m. material plastic
plastronner vt. a pune un plastron; vi. a face pe grozavul
plat, e adj. plat (si fig.), neted, (despre un portofel)
platane m. platan
plateau m. platou, tal(g)er, tava
plate-bande f. (tehn.) platbanda, razor
plate-forme f. platforma, (fig.) ntelegere
platiner vt. a platina
platitude f. platitudine, mrsavie
platonique adj. platonic
pltrage m. obiect din ipsos, tencuire cu ipsos
pltras m. moloz
pltre m. (lucrare din) ipsos
pltrer vt. a tencui cu ipsos
pltrier m. lucrator n ipsos
pltrire f. cariera de var
plausible adj. plauzibil
plbe f. plebe
plbien, enne adj. plebeian; m.f. plebeu
plein, e adj. plin (si fig.), compact, ncarcat, complet,
plein-emploi m. (ec. pol.) folosire deplina a minii de lucru
plnier, re adj. plenar
plnipotentiaire m., adj. plenipotentiar
plnitude f. (de)plinatate, plenitudine
plthore f. abundenta, surplus
pleurant, e adj. plngator;
pleurer vi. a (de) plnge; vt. a regreta
pleureur, euse adj. plngator; f. bocitoare
pleurnicher vi. a se smiorcai
pleurs m.pl. lacrimi
pleutre m. las
pleuvoir v. impers. a ploua; vi. a curge (si fig.)
plvre f. pleura
plexus /-ksuss/ m. plex
pli m. cuta, rid, plic, ondulatie, ndoitura, (fig.)
pliant, e adj. pliant, (fig.) docil; m. scaun pliant
pliement m. ndoire
plier vt., vi. a (se) ndoi; vt. a ncovoia, a face
plique f. ciuf slinos
plissage m. plisare
pliss, e adj. plisat, ncretit; m. cuta, pliseu
plisser vt. a face pliuri; vi. a avea pliseuri
pliure f. faltuire (a hrtiei)
ploiement m. ndoire, ncovoiere
plomb m. plumb. glont
plombage m. plumbuire, plombare
plomber vt. a plumbui, a plomba; vr. a se ntuneca
plombier m. instalator
plonge f. (s)cufundare
plongeoir m. trambulina
plongeon m. plonjon, (ornit.) cufundar
plonger vt., vi., vr. a (se) (s)cufunda; vt. a baga,
plongeur, euse adj. scufundator; m. scafandru
ploutocratie f. plutocratie
ployer /ploi-i/ vt., vi. a (se) ncovoia; vt. (fig.)
pluie f. ploaie (si fig.)
plumage m. penaj (al unei pasari)
plumaison f. jumulire
plume f. pana, penita, (fig.) scriitor, stil
plumeau m. matura din pene
plumer vt. a jumuli
plumet m. pana de palarie
plumeux, euse adj. referitor la pene, acoperit cu pene
plumier m. penar
plupart f. cea mai mare parte, majoritatea
plural, e adj. multiplu
pluralit f. pluralitate, multiplicitate
pluriel, elle adj., m. plural
plurivalent, e adj. (chim.) polivalent
plus adv. (cel) mai mult, plus;m. maximum, (mat.) plus
plusieurs adj. nehot. pl. mai multi, ctiva;
plus-que-parfait m. mai mult ca perfect
plus-value f. plus valoare
plutt adj. mai curnd, de preferinta
pluvieux, euse adj. ploios
pneu m. pneu, scrisoare exprimata prin posta pneumatica
pneumatique adj., f. pneumatic(a)
pochade f. pictura executata n graba
pocharder vt. (pop.) a mbata
poche f. buzunar, punga, polonic (pentru supa), gusa
pocher vt. a nvineti, a picta n graba, a face oua
pochette f. buzunaras, batista mica, vioara mica
pochoir m. carton decupat (folosit n (pictura)
pole /poil'/ m. soba, postav (pentru acoperit sicriul)
poler vt. a praji n tigaie
polier m. sobar
polon m. craticioara
pome m. poem
posie f. poezie, arta de a scrie versuri
pote, potese m. f. poet
potique adj., f (arta) poetic(a)
potiser vt. a poetiza, a idealiza; vi. a face versuri
poids m. greutate (si fig.) pondere, povara
poignant, e adj. sfisietor, cumplit
poignard m. pumnal
poignarder vt. a injunghia, (fig) a sfisia
poigne f. putere de stringere a miinii,(fig.fam) energie
poigne f.o mina de, un pumn de, miner, clanta
poignet m. incheietura a miinii
poil m, par, peri (de pe corp)
poiln, e adj. paros, acoperit cu par
poinonner vt. a perfora, a marca (un metal pretios)
poinonneur,euse m.f. persoana care perforeaza, taxator(de bilete)
poindre vi. a rasari, a miji, (despre plante) a incolti
poing m. pumn
point m. punct (si mat., muz., sport), impunsatura
pointe f. virf, limba de pamint care inainteaza in mare
pointer vt., vr. a (se) nalta; vt. a ridica n sus,
pointill m. linie punctata, gravura n puncte
pointilleux, euse adj. irascibil, exigent
pointu, e adj. ascutit, tuguiat, (despre glas) pitigaiat
pointure f. masura (la ncaltaminte, manusi etc.)
poire f. para, (fam.) natarau, (pop.) mutra
poireau m. praz
poirier m. par (pomul)
pois m. mazare
poison m. otrava (si fig.)
poissard, e adj. grosolan; f. (pop.) negustoreasa de peste
poisser vt. a unge cu smoala, a naclai, (arg.) a plictisi
poisseux, euse adj. naclait
poisson m. peste
poissonnerie f. pescarie
poissonneux, euse adj. plin de peste
poissonnier, re m.f. pescar, negustor de peste
poitrail m. piept al unui animal, curea (de ham), (un fel
poitrinaire m.f., adj. tuberculos
poitrine f. piept, plammi
poivre m. piper, (fig.) sare (a unei povestiri)
poivrire f. solnita pentru piper, pipernita
poivron m. ardei iute
poix f. smoala
polaire adj. polar
polariser vt. a polariza (si fig.)
ple m. (geogr., fiz.) pol
polmique adj., f. polemica
polenta /-ln-/ f. mamaliga
poli, e adj. lustruit, slefuit (si fig.), politicos;
police f. politie, polita
policer vt. a mblnzi moravurile, a civiliza
polichinelle m. marioneta cu doua cocoase
policier, re m.f., adj. politist
policlinique f. clinica (administrata de oras)
poliomylite f. poliomielita
polir vt. a lustrui, a slefui
polissage f. lustruire, slefuire
polisson, onne m.f. vagabond, puslama, strengar; adj. deocheat
polissonner vi. a vagabonda, a face strengarii, a vorbi
politesse f. politete
politicaillerie f. (fam.) politica meschina
politicard, e m.f. (peior.) politician intrigant
politicien, enne m.f. (peior.) politician
politique f. politica, (fig.) iscusit; om politic
politiquer vi. a discuta politica
politiser vt. a politiza
polka f. polca
pollen /-ln/ m. polen
pollinisation f. polenizare
polluer vt. a spurca, a profana
pollution f. spurcare, profanare, polutie
polonais, e adj., m.f. (cu maj.) polonea; m. limba poloneza
poltron, onne adj., m.f. las, fricos
poltronnerie f. lasitate, frica
polyandrie f. poliandrie
polyarthrite f. poliartrita
polycellulaire adj. pluricelular
polychrome adj. policrom
polyclinique f. policlinica
polydre adj. poliedric, poliedru
polygamie f. poligamie
polyglotte adj., m.f. poliglot
polygone m. poligon
polymriser vt. (chim.) a polimeriza
polymorphe adj. polimorf
polynme m. polinom
polype m. polip (si med.)
polypier m. (zool.) colonie de polipi
polytechnicien m. politehnician
polytechnique adj. politehnic
polythisme m. politeism
polyvalent, e adj. polivalent
pomiculteur m. pomicultor
pommade f. pomada
pommader vt. a pomada
pomme f. mar, maciulie (de baston)
pomm, e adj. de forma unui mar, (fig. fam.) desavrsit
pommeau m. maciulie (de baston)
pommele, e adj. (despre un cal) alb-cenusiu
pommette f. umar al obrazului
pommier m. mar
pompe f. (tehn.) pompa, fast
pomper vt. a pompa, (fig.) a absorbi, (pop.) a bea
pompeux, euse adj. pompos, fastuos, (despre stil) umflat
pompiste m. vnzator la o pompa de benzina
pompon m, ciucure (de lna, de matase etc.)
pomponner vt. a mpodobi cu ciucuri, (fig.) a gati; vr.
ponce f. piatra ponce, cerneala din negru de fum
poncer vt. a lustrui cu apiatra ponce
poncif m. (lit.) lucrare banala
ponction f. (med.) punctie
ponctuation f. punctuatie
ponctuel, elle adj. punctual, exact
ponctuer vt. a aplica punctuatia, a punctua, (fig.)
pondaison f. ouat (al pasarilor), perioada ouatului
pondrabilit f. ponderabilitate
pondration f. (fig.) achilibru, ponderatie
pondrer vt. a pondera, a echilibra
pondeur, euse adj. (despre pasari) oatoare, (fig. fam.) fecund
pondre vt. a oua, (fig. fam.) a crea
poney m. ponei
pong m. tesatura fina de matase si lna
pont m. pod, punte
ponte f. ouare, cantitatea de oua ouate
ponter vi. a ponta, a miza
pontife m. pontif, (fam.) persoana care-si da importanta
pontifer vi. a oficia ca pontif, (fam.) a-si da importanta
pont-levis m. pod mobil (peste un sant)
pope m. popa
popeline f. poplin
popote f. popota, (fam.) bucatarie; adj. (peior.) casnic
populace f. (peior.) norod
populaire adj. popular; m. (peior.) plebe
populariser vt. a populariza
popularit f. popularitate
population f. populatie
populeux, euse adj. (foarte) populat
populisme m. poporanism
porcelaine f. portelan
porc-pic /por-k-pik'/ m. (zool.) porc spinos, (fig.)
porche m. portic, pridvor
porcher, re m.f. porcar
porcherie f. cocina de porci
pore m. por
poreux, euse adj. poros
pornographie f. pornografie
porphyre m. pofir
port m. (geogr.) port, defileu, (fig.) liman, purtare,
portage m. transport efectuat de hamali
portaif, ive adj. portativ, transportabil
portail m. portal
portant, e adj, care poarta, care sustine, intro anumita
porte f. poarta, usa, (fig) cale, (geogr.) trecatoare
porte- fentre f. usa-geam
port, e adj. purtat, transportat, (fig) inclinat
porte-affiches m. invar. afisier
porte-aigle m. invar. stegar
porte-aiguilles m.invar. trusa cu ace de cusut
porte-avions invar. portavion
porte-bagages m. invar. port-bagaj
porte-billets m. invar. portofel
porte-bonheur m. invar. talisman
porte-cartes m. invar. portvizit (mil.) portharta
porte-cigares porte-cigarettesm. invar. porttigaret
porte-clefs m. invar. portchei
porte-couteau m. invar. suport pentru tacim
porte-crayon m. invar. suport pentru creioane
porte-drapeau m. invar. portdrapel
portefaix m. hamal salahor
porte-feuille m. portofel, portofoliu
porte-greife m. (bot.) portaltoi
porte-habit m. umeras (de haine)
portemanteau m. cuier (de haine), cufar (de haine)
porte-mine m. invar. creion cu mina, creion automat
porte-monnaie m. invar. portmoneu
porte-parole m. invar. purtator de cuvnt
porte-plume m. invar. toc (pentru scris)
porter vt. a purta, a duce, a transporta, a ndrepte,
porte-savon m. invar. sapuniera
porte-serviettes m. invar. suport pentru prosoape
porteur, euse adj., m.f. purtator; m. hamal
porte-voix m. megafon
portier, re m.f. portar; f. portiera, perdea (de pus la usa);
portillon m. portita
portion f. parte, portiune
portique m. portic
portrait m. portret, (fig.) asemanare mare, (pop.) mutra
portraitiste m.f. portretist
portugais, e adj., m.f. (cu maj.) portughez; m. limba
posage m. punere, instalare
pose f. punere, aseyare, (fig.) poza, afectare
pos, e adj. pus, grav, serios
poser vt. a (de)pune, a aseza, a instala, (fig.)
poseur, euse adj. afectat; m. lucrator care pune ceva,
positif, ive adj. pozitiv (si mat.), sigur; m. (fot. gram.)
position f. pozitie (si mil.), situatie, atitudine, rang,
positivisme m. pozitivism
possd adj., m.f. posedat, apucat
possder vt. a poseda, (fig.) a cunoaste (bine);
possesseur m. posesor
possessif m., adj. (gram.) posesiv
possession f. posedare, posesiune
possibilit f. posibilitate, putinta
possible adj., adv., m. posibil
postal, e adj. postal
poste f. poste (si invar.), vagon postal; m. post,
poster vt., vr. a (se) posta, a (se) palsa; vt. a trimite
postrieur adj. posterior, ulterior
postrit f. posteritate
postface f. postfata
posthume adj. postum
postiche adj. adaugat ulterior, (fig.) fals, artificial
postier, re m.f. functionar la posta
postillon m. olacar, surugiu
postsynchroniser vt. a postsincroniza
postulant, e m.f. solicitant (pentru o slujba)
postulation f. solicitare (a unei slujbe)
postuler vt. a solicita (o slujba)
posture f. atitudine, situatie
pot m. vas, oala, (la jocul de carti) pot
potable adj. potabil, (fam.) acceptabil
potache m. (fam.) liceean
potage m. ciorba
potager, re adj. legumicol, comestibil; m. gradina de
potasse f. (chim.) potasa
potasseur m. (arg. scol.) a toci
potassium /-om'/ m. potasiu
poteau m. potou, stlp
pote f. un vas de, o oala de , droaie
potel,e adj. durduliu
potence f. spnzuratoare, streang
potentialit f, potentialitate
potentiel, elle adj., m. potential
poterie f. olarit, olarie, vesela
potiche f. vas (mare) de portelan (chinezesc, japonez)
potier m. olar
potin m. cancan, brfa, zarva
potiner vi. a brfi
potion f. portiune
potiron m. dovleac, (bot.) mnatarca
pou m. paduche
pouacre m.f., adj. (fam.) scrbos
poubelle f. lada de gunoi
pouce m. degetul gros (de la mna), deget, (unitatea de
pouding /-diu'g/ m. puding
poudre f. pudra, praf, pulbere (si mil.)
poudrer vt. a pudra
poudrerie f. pulberarie
poudreux, euse adj. prafuit, prafos
poudrire f. depozit de munitii, pudriera
poudroiement m. prafuire
poudroyer vi. a fi plin de praf; vt. a prafui, a umple de
pouf interj. buf!; m. taburet rotund ccapitonat
pouffer vi. a pufni (n rs)
pouh interj. ptiu!
pouiller vt. a paduchea, a purica, a ocar
pouilleux, euse adj. paduchios, (fam.) mizer
poulailler m. cotet pentru gaini, (la teatru) galerie
poulain m. mnz
poularde f. gaina ndopata
poule f. gaina, femela (la unele pasari), miza (la joc),
poulet m. pui de gaina, (fig.) scrisorica de dragoste,
pouliche f. iapa tnara
poulie f. (tehn.) scripete
pouliner vi. (despre iepe) a fata
poulpe m. caracatita
pouls /po/ m. puls
poumon m. plamn
poupard m. copil bucalat, papusa nfasata
poupe f. (mar) pupa
poupe f. papusa (fig), (la tir) figurina fuior
poupin, e adj. rumen (la fata), fraged
poupon, onne m.f. prunc, copil dolofan
pouponner vi. (fam.) a se ocupa de un prunc
pouponnire f. salon de nou-nascuti
pour prep. pentru, in locul, ca (si), drept, la, catre,
pourboire m. bacsis
pourceau m. porc
pour-cent m. invar. procent
pourcentage m. procentaj
pourchaser vt a urmari (cu inversunare)
pourchaseur m. urmaritor
pourfendre vt. a spinteca
pourlcher vt., vr a(-si) linge (buzele)
pourparlers m. pl. convorbiri, tratative
pourpre f. purpura, (fig) imbujorare;
pourpr, e adj. purpuriu
pourquoi adv. conj. de (pentru) ce, din ce cauza;
pourri, e adj. putred, (fig) stricat
pourrir vt. a strica, a face sa putrezeasca
pourrissement m. (fig) degradare, stricare, deteriorare
pourriture f. putreziciune, putrezire, putregai,
poursuite f. urmarire; pl. insistentze
poursuivre vt. a urmari (si fig), a continua
pourtant adv. totusi, cu toate acestea
pourtour m. inconjur
pourvoi m. recurs
pourvoir vi. a prevedea, a procura, a veghea
pourvoyeur m. furnizor
pourvu que loc. conj. numai sa, cu conditia ca
pouse f. crestere, mladita
pousif, ive adj. (despre cai) cu respiratia grea,
pousin m. puisor (de gaina) copilas
pousse f. impingere, acces (si fig)
pousse-pousse m. invar. ricsa
pousser vt. a impinge, a extinde (o cucerire)
poussire f. pulbere, praf (si fig)
poussireux, euse adj. prafuit, prafos
poutre f. grinda
pouvoir vt.,vr. a (se) putea; v. impers. a fi posibil;
practique adj. practic, destoinic, util f, practica,
practiquer vt. a practica, a profesa, a executa,
praesidium -om
prairie f, pajiste, fineata
pralin m. pamint ingrasat, glazura
praticable adj. practicabil
praticien, cnne m. f. practician
pr m. pajiste
pralable adj. m. (discutie) prealabil(a)
pralablement adv. in prealabil
prambule m. preambul
prau m. curte inchisa(a unei scoli, manastiri)
pravis m. preaviz
pravisier vt. a da preaviz
prcaire adj. precar, subred, nesigur
prcautinneux, euse adj. precaut
prcaution precautie, prevedere
prcautionner vt. a preveni; vr. a-si lua masuri de precautie
prcciser vt. a preciza
prcdement adv. mai inainte
prcdent, e adj. m. precedent
prcder vt. a preceda, a merge inainte
prceller vi. (inv) a excela
prcepte m. precept, povata
prcepteur, trice m. f. preceptor, invatator
prche m. predica
prcher vt, a predica, (fig) a recomanda
prcheur, cuse adj, povatuitor, m.predicator
prcieux, cuse adj. pretios, de pret
prciosite f. pretiozitate
precipice m. prapastie, ruina
prcipitament adv. (in mod) precipitat, in mare zor
prcipitatior precipitare, zor, (chim.) precipitatie
prcipiter vt., vr. a (se) precipita, a (se) grabi; vt.
prcis, e adj. precis, fix, hotarit, clar, m. manual
prcision f. precizie
prcompte m. antecalculatie
prconception f. idee preconceputa
prconu, e adj. preconceput
prconiser vt. a preconisa, a recomanda
prcurseur adj, m. precursor, premergator
prdcesseur m. predecesor, inaintas
prdestination f. predestinare
prdestiner vt. a predestina, a urzi
prdterminer vt. a predetermina
prdicable adj. (gram.) care se poate aplica cu referire la
prdicateur, trice m.f.predicator, propovaduitor
prdication f. predica, predicare
prdiction f. prevestire, prezicere
prdilcction f. predilectie, preferinta
prdire vt. a povesti, a prezice
prdisposer vt. a predispune
prdisposition f. predispozitie, inclinatie
prdominance predominanta, predominare, caracter predominant
prdominer vi. a (pre)domina, a prevala
prtablir vt. a prestabili
prexistence f. preexitenta
prfabrication f. prefabricare, prefabricatie
prface f. prefata
prfrence f. preferinta, pl. favoruri
prfrer vt. a prefera
prfet m. prefect
prfigurer vt. a prefigura, a schita dinainte
prfixation f. formarea (unui cuvnt) cu ajutorul prefixelor
prfixe m. prefix
prfixion f, (fur) fixare a unui termen, termen fixat
prformation f. predispozitie
prgnace f. pregnanta
prhension f. apucare
prhistoire preistorie
prhistorien, enne m.f. specialist in preistorie
prhistorique adj. preistoric
prjudice m. prejudiciu, paguba
prjudicier vi. a prejudicia
prjug m. prejudecata, parere preconceputa
prjugr vi., vi. a aprecia dinainte
prlart m. prelata
prlasser (se) vr. a se lafai (intr-un fotoliu)
prlvement m. extragere a unei parti (dintr-un tot)
prlever vt. a lua dinainte, a extrage o parte
prliminaire adj. preliminar; m. pl. preliminarii
prlude preludiu (si muz.)
prluder vi.a prelua (si muz.), (fig.) a pregati
prmatur, e adj. m.f. (copil) prematur
prmditation f. premeditare
prmditer vt. a premedita
prmices f. pl. primele roade, trufandale, inceput
premier, re adj. primul, initial, indispensabil, cel mai bun
premier-n adj. m. prim(ul) nascut
prmisse f. premisa
prmonitoire adj. prevestitor
prmunir vt, a feri; vr. a se apara (din timp)
prenable adj. care poate fi cucerit
prenant, e adj. care serveste la luat, la prins,
prendre vt. a lua, a apuca, a (sur)prindre, a presupune,
preneur, euse m.f. consumator, chirias; adj. care ia
prnom m. prenume
prnomm, e m.f. adj. (persoana) susnumit(a)
preoccuoation f. preocupare
proccuper vt, vr. a (se) preocupa
propiner vi. a-si da parerea inaintea cuiva
prparateur, trice m.f. preparator
prparatifs m. pl. preparative
prparation f. preparare, pregatire, preparatie, produs
prparatoire adj. preparator
prparer vt., vr. a (se) pregati
prpondrance f. preponderenta
prpos, e m.f. prepus
prposer vt. a insarcina cu o misiune
prposition f. prepozitie
prraphalisme m. prerafaelism
prrogative f. prerogativa, privilegiu
prs adv, aproape; prep. (pe) linga, in apropiere de,
prsage m. prezicere, prevestire
presbyte m,f. adj. prezbit
presbytre m. prezbiteriu, casa parohiala
prescience f. cunoasterea viitorului
prescription f. (jur.) prescriere, prescriptie, ordin formal
prescrire vt. a prescrie, a ordona; (jur.) vr. a se prescrie
prsance f. prioritate
prsence f. prezenta
prsent, e adj. prezent; m. (timpul) prezent cadou; pl.
prsentateur, trice m.f. prezentator
prsentation f. prezentare
prsenter vt., vr. a (se) prezenta, a (se) recomanda
prservateur, trice adj. care prezerva, apara
prservation f. prezervare, aparare
prserver vt. a prezerva, a apara
prsidence f. functia de presedinte, presedentie
prsident m. presedinte
prsidentiel, elle adj. prezidential
prsider vt. a prezida; vi. a supraveghea
prsompteux, euse adj., m.f. nfumurat
prsomptif, ive adj. prezumtiv
prsomption f. prezumtie, presupunere, nfumurare
presqu le f. peninsula
presque adv. aproape, aproximativ
pressage m. presare, presat
pressant, e adj. urgent, insistent
presse f. teasc, tipar, presa
press, e adj. tescuit, presat, urgent, (mil.) mpresurat,
presse-citron m. invar. storcatoare de lamie
pressentiment m. presimtire, presentiment
pressentir vt. a presimti, a ncerca sa ghicesti intentiile
presse-papiers m. invar. greutate care se pune peste hrtii
presser vt. a apasa, a tescui, a presa, a nghesui,
pression f. presiune, apasare, (fig.) constrngere
pressoir m. teasc
pressurage m. stoarcere, tescuire, (fig.) epuizare
pressurer vt. a stoarce, a tescui, (fig.) a epuiza
prestance f. prestanta
prestation f.prestare, prestaTIE
preste adj. sprinten; interj. iute!
prestesse f. sprinteneala
prestidigitateur m. prestidigitator
prestige m. prestigiu, (fig.) atractie
prestigieux, euse adj. cu prestigiu
prsum, e adj. presupus
prsumer vt. a presupune; vi. a avea o parere prea buna
prsupposer vt. a presupune
prsupposition f. presupunere
prsure f. cheag
prt, e adj. pregatit, decis, dispus; m. (dare cu)
prt--porter m. haina de gata
prtendant, e m.f. pretendent
prtendre vt. a pretinde, a sustine, a spera; vi. a aspira
prtendu, e adj. pretins, presupus, asa-zis
prtentaine f. (fam.) courir la ~ = a umbla teleleu
prtentieux, euse adj., m.f. pretentios; adj. nfumurat, afectat
prtention f. pretentie, nfumurare, afectare
prter vt. a da cu mprumut, a atribui; vi. (despre o
prteur, euse adj., m.f. (persoana) care da cu mprumut;
prtexter vt. a pretexta
prtre m. preot
prtresse f. preoteasa (la antici)
prtrise f. preotie
preuvre f. proba (si mat.), dovada
preux m. invar. viteaz
prvaloir vi. a prevala; vr. a se prevala, a trage folos din
prvariquer vi. a se lasa mituit
prvenance f. atitudine prevenitoare
prvenant, e adj. prevenitor
prvenir vt. a prentmpina, a prevedea, a avertiza
prventif, ive adj. preventiv
prvention f. partinire, (jur.) preventie
prventorium /-om'/ m. preventoriu
prvenu, e adj. prevenit, nvinovatit; m. detinut n
prvisible adj. previzibil
prvision f. previziune, prevedere
prvoir vt. a prevedea
prvoyance f. prevedere, bagare de seama
prvoyant, e adj. prevazator, prudent
prie-dieu m. invar. scaunel (pentru rugaciune)
prier vt., vi. a (se) ruga; vt. a insista
prire f. rugaciune, rugaminte, insistenta
prieur, e m.f. staret
prieur m. staretie, schit
primaire adj. primar, elementar, simplist
primarit f. caracter primar
primaut f. ntietate
prime f. prima; adj. (nv.) cel dinti, initial, (mat.)
primer vt. a ntrece, a da o prima; vi. a avea ntietate
primesautier, re adj. spontan
primeur f. noutate, prospetime; pl.trufandale
primevre f. ciubotica-cucului
primitif, ive adj. primitiv, stravechi; m. primitiv
primo adv. (mai) nti
prince m. print, principe;
princesse f. printesa, principesa
princier, re adj. princiar, somptuos
principal, e adj., m. prinvcipal; m. capital, director de
principaut f. principat
principe m. origine, principiu, element constitutiv
printanier, re adj. primavaratic
printanisation f. (agr.) iarovizare
printemps m. primavara, (fig.) tinerete, (poet.) an
priorit f. prioritate, precadere
pris, e adj. luat, mprumutat, nghetat, (cu) prins,
priser vt. a evalua, a priza (tutun)
prisme m. prisma (si fig.)
prison f. nchisoare, detentiune
prisonnier, re m.f. prizonier, detinut
privation f. privatiune, saracie
privaut f. familiaritate excesiva
priv, e adj. particular, privat, lipsit de; m. viata
priver vt., vr. a (se) priva, a (se) lipsi de
privilge m. privilegiu
privilgi, e m.f., adj. privilegiat
privilgier vt. aprivilegia
prix m. pret, valoare, premiu, rasplata
probabilit f. probabilitate
probable adj. probabil
probit f. probitate
problmatique adj. problematic
problme m. problema, chestiune
procd m. procedeu
procder vi. aproveni, a proceda
procs m. proces, (anat.) prelungire, evolutie
procession f. procesiune, cortegiu
processus /-suss/ m. dezvoltare, desfasurare
prochain,e adj. apropiat, (n)vecin(at), proxim; m. aproapele
proche adj. apropiat; adv. aproape; m.pl. rude;
prociamation f. proclamatie, proclamare
proclamer vt., vr. a (se) proclama; vt. a dezvalui
procrateur, trice m.f. procreator
procration f. procreatie
procurer vt. a procura
procureur vt. a procura
prodigalit f. risipa
prodige m. minune; adj. (n expres.) enfant ~ = copil
prodigieux, euse adj. prodigios, considerabil
prodigue m.f., adj. risipitor
prodiguer vt. a risipi, a nu precupeti
producteur, trice m.f., adj. producator; m. producator de film
productif, ive adj. productiv
production f. producere, productie, prezentare (a unui
productivit f. productivitate, rentabilitate
produire vt., vr. a (se) produce; vt. a prezenta
produit m. produs (si mat.), beneficiu, vlastar
prominence f. proeminenta, iesind
profanateur, trice adj., m.f. profanator
profanation f. profanare
profaner vt. a profana
profrer vt. a profera
professer vt. a profesa, a preda, a declara (n public)
professeur m. profesor
profession f. profesie, declaratie (publica)
professionnel, elle adj. profesional; m. profesionist
professorat m. profesorat
profil m. profil
profiler vi., vr. a (se) profila
profit m. profit, folos
profitant, e adj. (fam.) economicos
profiter vi. a profita, a aduce venit, a folosi, a creste;
profiteur, euse m.f. profitor
profond, e adj. adnc (si fig.)
profondeur f. adncime, (fig.) profunzime ( a unei idei),
profus, e adj. abundent
profusment adv. din abundenta
profusion f. abundenta
progniture f. progenitura, (fam.) fiu, fiica
programme m. program. proiect
programmer vi. aprograma
progrs m. dezvoltare, progres
progresser vi. a se dezvolta, a progresa
progressif, ive adj. progresiv, progresist
progression f. progresie, (fig.) progres
progressiste m.f., adj. progresist
prohiber vt. a prohibi, a interzice
prohibition f. prohibitie, interzicere
proie f. prada, (fig.) victima
proiecteur m. proiector
project m. proiect (si tehn.)
projecter vt. a arunca, a proiecta (o lumina), a planui
projectile m. proiectil; adj. care arunca
projection f. aruncare, proiectare, proiectie
proltaire adj., m. proletar
proltariat m. proletariat
proltarien, enne adj. (de) proletar
proltarisation f. proletarizare
proltariser vt. a proletariza
prolifration f. (biol.) proliferare, mnultire
prolifrer vi. (biol.) aprolifera, ase nmulti
prolifique adj. (biol.), prolific, fertil
prolixit f. prolixitate
prologue m. prolog
prolongation f. prelungire (n timp)
prolongement m. prelungire (n spatiu), continuare, urmare
prolonger vt. a prelungi
promenade f. plimbare
promener vt., vr. a (se) plimba
promeneur, euse m.f. persoana care se plimba
promenoir m. loc de plimbare, promenada
promesse f. promisiune
prometteur, euse m.f., adj. (persoana) care promite
promettre vt. a promite, (fig.) a anunta; vr. a-si promite
promis, e adj. promis; m.f. logodnic
promiscuit f. promiscuitate
promontoire m. promontoriu
promoteur, trice m.f. initiator
promotion f. promovare, promotie
promouvoir vt. a promova
promptitude f. promptitudine
promu, e adj. promovat
promulgation f. promulgare
promulguer vt. a promulga
prner vt. (relig.) a propovadui, (fig.) a proslavi;
pronon m. pronume
prononc, e adj. apasat. pronuntat, clar, ferm
prononcer vt., vr. a se pronunta
prononciation f. pronuntare, pronuntie
pronostiquer vt. a pronostica
propagande f. propaganda
propagandiste adj., m.f. propagandist
propagation f. nmultire, (fig.) propagare
propager vt. a propaga
propension f. propensiune, (fig.) nclinatie
prophte m. profet
prophtie f. profetie
prophtiser vr. a proroci
prophylaxie f. profilaxie
propice adj. propice, nimerit
proportion f. proportie
proportionnel, elle adj. proportional; f. reprezentare proportionala
proportionner vt. a proportiona, a mentine proportiile
propos m. vorba, hotarre; pl. brfeli
proposer vt., vr. a se propune, a se oferi; vr. a avea
proposition f. propunere, propozitie
propre adj. propriu, indicat, curat; m. aspect
proprement adv. curat, corect, n esenta, exact, pur si
propret, ette adj. curatel
propret f. curatenie
propritaire m.f. proprietar
proprit f. proprietate, nsusire, (gram.) sens propriu
propulser vt. a propulsa
propulsion f. propulsie
propyle m. (arhit.)propilee
proroger vt. a proroga
prosaque adj. prozaic
prosaser vt. a face prozaic
prosateur m. prozator
proscription f. proscriere, surghiunire, (fig.) abolire
proscrire vt. a proscrie, a surghiuni, (fig.) a aboli
proscrit, e m.f. proscris, surghiunit
prose f. proza
proslyte m. prozelit
prospecter vt. a prospecta
prospection f. prospectare, prospectiune
prospectus /-tuss/ m. prospect
prospre adj. prosper
prosprer vi. a prospera
prosprit f. prosperitate
prosternation f. prosternare
prosterner vt.,vr. a (se) prosterna
prostituer vt., vr. a (se) prostitua; vi. (fig.) a njosi,
prostitution f. prostitutie, prostituare
protagoniste m. protagonist, (fig.) promotor
protecteur, trice m.f., adj. protector
protection f. protectie, favoare
protectionnisme m. protectionism
prote m. persoana nestatornica, (zool.) proteu
protg, e m.f. protejat, favorit
protger vt. a proteja, a favoriza
protestant, e m.f., adj. protestant
protestation f. protest(are)
protester vi. a protesta, a dezaproba, a ncredinta (pe
prothse f. proteza (si lingv.)
protocolaire adj. protocolar
protocole m. protocol, proces-verbal
protoplasme m. potoplasma
prototype m. prototip
protozoaires m. pl. protozoare
protubrance f. protuberanta
prou adv. (n expr.) ni peu ni ~ = nici putin ,
proue f. prora
prouesse f. vitejie, isprava
prouver vt. a proba, a dovedi
provenance f. provenienta, marfa
provende f. (agr.) uruiala, merinde
provenir vi. a proveni
providence f. providenta
providentiel, elle adj. providential, nesperat
provin m. butas
province f. (locuitorii din) provincie
provincial, e adj., m.f. provincial
provision f. provizie, (fin.) acoperire; pl. cumparaturi
provisoire adj. provizoriu; m. provizorat
provocant, e adj. provicator
provocateur, trice m.f., adj. provocator
provocation f. provocare
provoquer vt. a provoca
proximit f. proximitate
prude f. mironosita; adj. ipocrit, prefacut
prudemment adv. cu prudenta
prudence f. prudenta
pruderie f. ipocrizie, prefacatorie
prud'homme m. membru al unei comisii de mpaciuire
prudhommesque adj. sententios, banal
pruine f. bruma (pe fructe)
prune f. pruna,
pruneau m. pruna uscata
prunelle f. (anat.) pupila
prunier m. prun
psalmodier vt., vi. a psalmodia, (fig.) a vorbi monoton
psaume m. psalm
psautier m. psaltire
pseudonyme m. pseudonim
psychanalyse /-ka-/ f. psihanaliza
psychiatrie /-kia-/ f. psihiatrie
psychique adj. psihic
psychologie /-ko-/ f. psihologie, psihic
psychologue /-ko-/ m.f. psiholog
psychose /-kz-/ f. psihoza
psychothrapie /-ko-/ f. psihoterapie
puant, e adj. urt mirositor, mputit, (fig.) sfruntat
puanteur f. duhoare
pubre m.f., adj. puber
pubert f. pubertate
public, ique adj., m. public
publication f. publicare, publicatie
publiciste m. publicist
publicit f. publicitate
publier vt. a raspndi, a publica
puce f. purice
pucelle f. fecioara
puceron m. paduche de copac
puddler vt. a transforma fonta n fier
pudeur f. pudoare, sfiala
pudibond, e a de o pudoare exagerata
pudique adj. pudic, sfios
puer vi. a duhni; vt. a mirosi tare (a ceva)
purilit f. puerilitate
puff m. (nv.)anunt mincinos
pun, e adj., m.f. (copil) al doilea nascut
puis adv. apoi, dupa aceea
puisard m. (un fel de ) ciutura, hazna
puiser vt., vi. a scoate apa (din fntna), (fig.)
puisque conj. de vreme ce, ntruct
puissamment adv. cu putere, extrem de
puissance f. putere (si mat.), stat, autoritate, dominatie,
puissant, e adj. puternic, influent; m.pl. (n expr.)
puits m. put
pullulement m. nmultire raoida, misunare, viermuiala
pulluler vi. a se nmulti rapid, a misuna, a viermui
pulmonaire adj. pulmonar
pulpe f. pulpa (a unui fruct, a unui dinte)
pulpeux, euse adj. (despre fructe) carnos
pulsation f. pulsatie
pulvrisateur m. pulverizator
pulvrisation f. pulverizare
pulvriser vt. a pulveriza, (fig.) a face praf
punaise f. plosnita, pioneza
punch m. (angl.) punci (lovitura), lovitura puternica
puni, e adj., m.f. pedepsit
punir vt. a pedepsi
punissable adj. care merita o pedeapsa
punitif, ive adj. de pedepsire
punition f. pedeapsa, pedepsire
pupe f. pupa (la insecte)
pupille /-pil'/ m.f. pupul, (anat.) pupila
pupitre m. pupitru
pur, e adj. pur, curat, limpede, nealterat, neprihanit,
pure f. pireu, (arg.) ananghie
puret f. puritate, neprihanire, nevinovatie
purgatif, ive adj., m. purgativ
purgatoire m. purgatoriu
purge f. purgativ, purgatie, (fig.) descotorosire
purger vt. a administra un purgativ, (jur.) a executa
purification f. purificare
purifier vt. a purifica
purisme m. (lingv.) purism
puritain, e m.f., adj. puritan
purpurin, e adj. purpuriu
purulence f. purulenta
pus m. puroi
pusillanime adj. temator, becisnic
pusillanimit f. teama, becisnicie
pustule f. pustula
putain f. prostituata
putois m. dihor
putrfaction f. putrefactie, putrezire
putrfier vt. a putrezi; vr. a se descompune
putrescent, e adj. intrat n putrefactie
putrescible adj. supus putrefactiei
putride adj. putred, putregait
putridit f. putreziciune
putsch /poutch'/ m. (pol.) puci
puy m. vrf (de munte)
pygme m. pitic, pigmeu
pyjama m. pijama
pylne m. pilon
pylore m. (anat.) pilor
pyramide f. piramida
pyrite f. pirita
pyrograver vt. a pirograva
pyrotechnie /-tk-/ f. pirotehnie
python m. (zool.) piton
pythonisse f. prezicatoare
quadragnaire m.f., adj. (persoana) de 40 de ani
quadrature f. cvadratura, problema de nerezolvat
quadriennal, e adj. care dureaza patru ani, din patru n patru
quadrilatral, e adj. cu 4 laturi
quadrillage m. mpartire n patratele
quadrille m. cadril
quadrill, e adj., m. stofa cadrilata
quadriller vt. a cadrila, a pnzii cu politisti
quadrimoteur adj., m.f. avion cu 4 motoare
quadrupde adj. m. patruped
quadruple adj. mpatrit; m. suma de 4 ori mai mare
quai m. chei, peron
qualificatif, ive adj., m. calificativ
qualification f. calificare
qualifier vt., vr. a se califica, a se considera, a se trata
qualit f. calitate, proprietate
quand adv. (atunci) cnd
quant loc. prep. ct despre
quant--soi m. invar. reticenta, retinere
quantime adj. (nv.) al ctelea; m. zi, data (a lunii)
quantitatif, ive adj. cantitativ
quantit f. cantitate, ctime, un numar (mare) de
quantum m. cuantum
quarantaine f. (vreo) patruzeci, carantina, (bot.) micsandra
quarante num. card. m. (cifra) patruzeci; num. ord. al
quarantime num. ord. al patruzecilea; m. a patruzecea parte
quart m. sfert, patrime, patrar, sticla de un sfert
quarte f. cvarta
quartette m. cvartet
quartier m. sfert, patrar, halca, cartier, carmb, iertare
quartz m. cuart
quasi m. pulpa (de vaca); adv. aproape
quasimodo f. la Quasimodo = duminica Tomii
quaternaire adj. cuaternar
quatorze num. card. m. (cifra) patrusprezece; num. ord. al
quatorzime num. ord. al patrusprezecelea; m. a patruzecea
quatrain m. catren
quatre num. card., m. (cifra) patru; m. ziua de patru
quatre-ving(s) num. card. optzeci; num. ord. al optzecilea
quatrime num. ord. al patrulea; m. etajul patru; f. clasa a
quatuor m. cvartet
que pron. rel. (pe, n) care, cnd; pron. interog.
quel, quelle adj. interog. cine, ct care, ce
quelconque afj. nehot. oarecare, nensemnat, mediocru
quelque adj. nehot. vreun, cteva; pl. unii; adv. aprox.
quelquefois adv. cteodata
quelqu'un, e pron. nehot. cineva, careva, vreunul;
qumander vt., vi. a solicita, a cersi
qumandeur, euse m.f., adj. persoana care solicita, persoana care
qu'en-dira-t-on m. invar. gura lumii
quenotte f. dintisor
quenouille f. furca de tors
querelle f. cearta, discutie
quereller vt., vr. a (se) certa
querelleur, euse m.f., adj. certaret
qurir vt. a cauta
qu'est-ce que pron. interog. ce?
qu'est-ce qui pron. interog. cine?
questeur m. chestor
question f. ntrebare, problema, cazna, tortura
questionnaire m. chestionar
questionner vt. a ntreba
questure f. chestura
qute f. cercetare, cheta
quter vt. a cauta; vi. a face cheta
quteur, euse m.f., adj. persoana care face cheta
queue f. coada (de animal, de rochie etc.), tac, sir,
qui pron. rel. care, pe cine, ceea ce; pron. nehot.
quiconque pron. nehot. oricine, oricare
quiet adj. calm
quitude f. calm, liniste
quille f. popic, chila
quiller vi. a ridica popicele; vt. a ochii, a tinti
quinaud, e adj. ncurcat, rusinat
quincaillerie f. marchitanie
quincaillier, re m.f. negustor de articole de fierarie
quinine f. chinina
quinquagnaire, e adj. m.f. persoana de 50 de ani
quinquennal, e adj. care dureaza 5 ani, din 5 n 5 ani
quinquina m. arbore de chinina
quint num. ord. al cincilea; m. cincime
quintal m. chintal
quinte f. cvinte, acces de tuse, capriciu, toana
quintessence f. chintesenta, extras
quintette m. cvintet
quinteux, euse adj. care are accese de tuse, capricios
quintuple adj.ncincit; m. suma de 5 ori mai mare
quinzaine f. vreo cincisprezece, chenzina
quinze num. card. m. cifra cincisprezece; num. ord.
quinzime num. ord. al 15 lea; m. a 15-a parte
quipriquo m. confuzie
quittance f. chitanta
quittancer vt. a da chitanta, a adeveri
quitte /kit'/ adj. chit, (fig.) achitqat, salvat
quitter vt. a parasi, a scuti de; vr. a se desparti
qui-vive? interj. cine este?; m. invar. (n expres.)
quoi pron. rel. care, ce; pron. interog. ce;
quoique conj. desi, cu toate ca
quolibet /ko-/ m. gluma nesarata
quorum /ko-rom'/ m. minim (legal) de voturi
quota /ko-/ m. cota, procentaj
quote-part f. cota-parte
quotidien, enne adj. m. cotidian
quotient m. (mat.) ct
quotit f. cota-parte, cotitate
rabchage rabchement m. pisalogeala
rabcher vt., vi. a pisalogi
rabais m. rabat
rabaissement m. scadere (a pretului), depreciere
rabaisser vt. a scadea, a deprecia; vr. a se njosi
rabat m. plastron (purtat de judecatori)
rabat-joie m. invar. individ ursuz
rabattage m. gonire a vntului
rabattement m. scadere, reducere
rabatteur m. haitas
rabattre vt. a scadea, a reduce, a netezi, a goni, a umili;
rabattu, e adj. lasat n jos
rabbin m. rabin
rabibocher vt. a crpi, a mpaca
rble m. vatrai, spinare a unor animale
rbl, e adj. spatos
rabot m. rindea
raboter vt. a da la rindea, a finisa
raboteux, euse adj. noduros, necioplit; f. raboteaza
rabougri, e adj. pipernicit
rabouilleur, euse m.f. pescuitor, n ape tulburi
rabouter, raboutir vt. a pune cap la cap
rabrouer vt. a bruftui
racaille f. pleava a societatii
raccommodage m. reparare
raccommodement a. mpacare
raccommoder vt. a repara, a crpi, a mpaca
raccourci, e adj. scurtat; m. prescurtare, scurtatura
raccourcir vt., vi. a se scurta
raccourcissement m. scurtare
raccroc m. noroc neasteptat
raccrocher vt. a agata, a atrna din nou, a pune receptorul
race f. rasa, neam, soi
rac, e adj. rasat, distins
rachant m. rascumparare
racheter vt., vr. a se rascumpara; vt. a cumpara din nou
rachitique adj. rahitic
racial, e adj. rasial
racine f. radacina(gram. si mat.), origine
racisme m. rasism
raciste m.f., adj. rasist
raclage m. razuire, raclaj
racle f. chelfaneala, mardeala
racler vt. a razui
raclette f., racloir m. razuitoare
racolage m. agatare, agatat
racoler vt. a prinde cu arcanul, a racola
racontar m. cancan
raconter vt. a povesti
racorder vt. a uni, a racorda
racornir vt., vr. a se nvrtosa; vr. a se sfriji
rade f. rada
radeau m. pluta
radiant, e adj. care radiaza
radiateur m. radiator
radiation f. radiatie
radier vi. a radia, a straluci; vt. a sterge de pe lista
radieux, euse adj. radios
radio f.aparat de radio
radioactivit f. radioactivitate
radiodiffuzer vt. a radiodifuza
radiographie f. radiografie
radiologue radiologiste m.f. radiolog
radiophonique adj. radiofonic
radiothraphie f. radioterapie
radis m. ridiche
radius m. osul radius
radotage m. flecareala
radoter vi. a flecari
radoteur, euse m.f., adj. flecar
radoub m. reparatie
radoucir vt., vr. a se ndulci, a se domoli
rafale f. rafala
raffermir vt. a ntari
raffinage m. rafinare
raffinement m. rafinament, cautare subtila, exagerare
raffiner vt. a rafina; vi. a cauta cu subtilitate,
raffinerie f. rafinarie
raffoler vi. a se da n vnt dupa
rafistoler vt. a pungali
rafle f. ciorchine (fara boabe), jaf, razie
rafler vt. a jefui, a sparli
rafrachir vt. a rennoi, a rataci; vi. a pune la racit;
rafrachissant, e adj. racoritor
rafrachissement m. racoritoare, remprospatere; pl. bauturi
rage f. turbare, durere violenta, furie
rager vi. a turba
rageur, euse adj., m.f. om furios
ragot, e m.f., adj. om ndesat; m. brfa
ragot m. tacana
rai m. raza de lumina, spita de roata
raid m. incursiune
raide adj. adj. rigid, abrupt, nenduplecat; adv. brusc
raideur f. rigiditate, nclinare ( aunei pante)
raidir vt., vr., vi. a se ntepeni
raidissement m. ntepenire
raie f. dunga, linie, carare, un fel de calcan
rail m. sina
railler vt. a zeflemisi; vi. a glumi; vr. a-si bate joc de
raillerie f. zeflemea, gluma
railleur, euse adj., m.f. om batjocoritor
rainette f. brotacel, mar renet
rainure f. (tehn.) gardin
raisin m. strugure
raison f. ratiune, judecata, argument, motiv
raisonnable adj. rational, moderat
raisonnement m. rationament
raisonner vi. a rationa, a judeca, a obiecta; vt. a ntelege
rajeunir vt., vi., vr. a se ntineri
rajeunissement m. ntinerire
rajouter vt. a adauga din nou
rajuster vt. a potrivi din nou, a aranja preturile
rle(ment) m. horcait
ralentir vt., vi. a ncetini
ralentissement m. ncetinire
rler vi. a horcai, a protesta
ralliement m. raliere
rallier vt., vr. a ralia, a strnge rndurile
rallonge f. nnaditura, planseta (care alungeste masa)
rallonger vt., vi. a prelungi
rallumer vt. a reaprinde
ramage m. ciripit, crengi desenate (pe o stafa)
ramas m. adunatura (de obiecte)
ramassage m. strngere
ramass, e adj. bondoc
ramasser vt. a aduna, a strnge, a ridica de jos;
ramassis m. adunatura
rame f. arac, vsla, top de hrtie, sir de vagoane
rameau m. craca
ramener vt. a readuce, a reduce
ramer vi. a vsli
rameur, euse m.f. vslas
rameux, euse adj. ramuros
ramier m. frunzis, porumbel gulerat
ramification f. ramificare, ramificatie
ramifier vt., vr. a se ramifica
ramollir vt., vr. a se nmuia; vi. a se ramoli
ramonage m. curatarea cosurilor de casa
ramoner vt. a curata un cos
ramoneur m. cosar
rampant, e adj. trtor, slugarnic
rampe f. rampa
ramper vi. a se tr, a se catara
ramure f. ramuris, coarne de cerb
rancur f. ranchiuna, ura
rancart m. rebut
rance adj. rnced, m. rncezeala
rancir vi. a rncezi
ranon f. pret de rascumparare
ranonner vt. a jefui, a jecmani
rancune f. ranchiuna, pica
randonne f. trcoala, calatorie
rang m. rang, demnitate, rnd, sir
rang, e adj. rnduit, aranjat, ordonat; f. rnd, sirag
ranger vt. a rndui, a aranja, a trage la o parte;
ranimer vt. a rensufleti, a redestepta
raout m. primire, receptie
rapace adj. rapace, lacom; m.pl. rapitoare
rapacit f. rapacitate, lacomie
rapatrier vt. a repatria
rpe f. razatoare, un fel de pila
rper vt. a razui, a hartani
rapetasser vt. a petici
rapetisser vt., vr. a se micsora
raphia m. rafie
rapide adj. iute, povrnis; m. repezis, tren rapid
rapidit f. iuteala
rapicer vt. a petici, a crpi
rapin m. pictor
rapine f. rapire, prada
rappareiller vt. a regasi perechea unui lucru
rappel m. rechemare, (mil.) semnal de adunare, reamintire
rappeler vt. a rechema, a readuce; vt., vr. a-si reaminti
rappliquer vi. a reveni
rapport m. raport, expunere, venit, legatura, punct de
rapporter vt. a readuce, a atribui, a produce (un venit),
rapporteur, euse adj. care praste; m. raportor
rapprendre vt. a nvata din nou
rapprochement m. apropiere, mpacare
rapprocher vt., vr. a se apropia; vr. a se asemana
rapsodie, rhapsodie f. rapsodie
rapt m. rapire
raquette f. racheta
rare adj. rar
rarfaction f. rarefiere
rarfier vt. a rarefia
raret f. raritate
ras, e adj. neted, plin, (despre par) ras; adv. marunt
rasade f. pahar plin ochi
raser vt. a rade, a distruge, a atinge usor, a pisalogi,
raseur, euse m.f. pisalog
rasoir m. brici; adj. plicticos
rassasiement m. saturare
rassasier vt., vr. a se satura; vt. a satisface
rassemblement m. adunare
rassembler vt. a aduna
rasseoir vt., vr. a se aseza din nou; vr. a-si reveni
rassrner vt., vr. a se nsenina (si fig.)
rassis, e adj. asezat din nou, veche, cumpanit
rassortir, rassortir vt. a asorta din nou, a aproviziona
rassurer vt. a linisti
rat m. sobolan, zgrie=brnza
ratatiner vt., vr. a se nchirci
rate f. splina, femela sobolanului
rat m. ratat
rteau m. grebla
rtelage m. greblat
rteler vt. a grebla
rtelier m. iesle, rastel (pentru biciclete), dantura falsa
rater vi. (despre o arma) a nu lua foc; vi., vt. a rata
ratier m., adj. cine soricar
ratire f. cursa de prins soareci
ratification f. ratificare
ratifier vt. a ratifica
ration f. ratie
rationalisation f. rationalizare
rationaliser vt. a rationaliza
rationnel, elle adj. rational
rationner vt. a face portii
ratisser vt. a grebla, (fam.) a ciordi
raton m. sobolan mic
rattacher vt. a lega din nou
rattraper vt. a prinde, a ajunge din urma, a recstiga;
rature f. stersatura
raturer vt. a sterge, a rade
rauque adj. ragusit, aspru
ravage m. pustiire, paguba
ravager vt. a pustii
ravalement m. restaurare, razuire (a unui zid), depreciere
ravaler vt. a nghiti din nou, a restaura, a deprecia;
ravaudage m. crpire, crpaceala
ravauder vt. a crpi, a mustrului; vi. a bate apa n piua
rave f. nap
ravigoter vt. a reda pofta de mncare, a da putere
ravin m. albie scobita de un torent, rpa
ravine f. torent
raviner vt. a face rpe
ravir vt. a rapi, a ncnta
raviser vr. a se razgndi
ravissant, e adj. rapitor, ncntator
ravissement m. rapire, ncntare
ravitaillement m. aprovizionare (cu hrana)
ravitailler vt. a aproviziona
raviver vt. a atta, a renvia
ravoir vt. a avea din nou, a recapata
rayer vt. a trage dungi, a sterge, a exclude
rayon m. raza (si mat.), raion, raft, brazda
rayonnage m. brazdare, totalitatea rafturilor (unei
rayonne f. matase artificiala
rayonnement m. radiere, stralucire, influenta
rayonner vi. a radia, a straluci, a se raspndi
rayure f. dispozitie a dungilor unei stofe
raz m. curent marin puternuic ntr-o srtmtoare
r m. (muz.) re
rabonner vt. a abona din nou
raccoutumer vt. a deprinde din nou
racteur m. reactor
ractif m. reactiv
raction f. reactiune
ractionnaire adj., m.f. reactionar
radaptation f. readaptare
radmettre vt. a admite din nou
radmission f. o noua admitere
raffirmer vt. a reafirma
ragir vi. a reactiona
ralisateur, trice adj. care realizeaza; m.f. realizator
ralisation f. realizare
raliser vt. a realiza, a preface n bani, a pricepe
ralisme m. realism
raliste adj., m.f. realist
ralit f. realitate
ranimer vt. a reanima
rapparatre vi. a reaparea
rapparition f. reaparitie
rapprovisionner vt. a aproviziona din nou
rarmement m. renarmare
rassigner vt. a rechema n judecata
rassorer vt. a reasigura
rebaptiser vt. a boteza adoua oara
rbarbatif, ive adj. respingator
rebtir vt. a reconstrui
rebattre vt. a bate din nou, a repeta ntr-una
rebelle adj., m.f. rebel
rebeller (se) vr. a se razvrati
rbellion f. razvratire
rebiffer vr. a se zborsi, a se ratoi
reboiser vt. a rempaduri
rebondi, e adj. grasur
rebondir vi. a sari n sus, a se nviora
rebondissement m. saritura, nviorare
rebord m. margine, tiv
rebours m. raspar, sens contrar
reboutonner vt. a ncheia din nou (n nasturi)
rebrousser vt. a lua n raspar, a zbrli
rebuffade f. primire ostila, refuz brutal
rebuter vt. a respinge
recaler vt. a trnti la examen
rcapitulation f. recapitulare
rcapituler vt. a recapitula
recauser vi. a discuta din nou
recder vt. a ceda din nou
recel, reclement m. tainuire (de lucruri furate)
receler vi. a tainui
receleur, euse m.f. tainuitor
rcemment adv. recent
recensement m. recensamnt
recenser vt. a recenza (populatia)
rcpiss m. recipisa
rceptacle m. receptacul
rcepteur, trice adj., m. receptor
reception f. receptie, receptionare
rceptionner vt. a receptiona
rceptivit f. receptivitate
rcession f. regres
recette f. reteta
recevable adj. care poate fi admis
receveur, euse m.f. ncasator, perceptor
recevoir vt. a primi, a accepta, a admite un candidat,
rechange m. schimb
rchapper vt. a scapa teafar
rechargement m. rencarnare
recharger vt. a rencarca
rchaud m. resou
rchauffage m. rencalzire
rchauff m. lucru ncalzit (din nou), lucru rasuflat
rchauffer vt. a ncalzi, a nviora; vr. a-si ncalzi
rechausser vt. a ncalta din nou
rche adj. aspru (la gust, la pipait)
recherche f. cautare, cercetare, afectare
recherch, e adj. cautat, afectat
rechercher vt. a cauta, a cerceta, a afecta
rechigner vi. a face nazuri, a se burzului
rechute f. recadere, revenire (a unei boli)
rcidiver vi. a recidiva
rciprocit f. reciprocitate
rciproque adj., f. reciproc
rcit m. poveste
rcitatif m. recitativ
rcitation f. recitare
rciter vt. a recita, apovesti
rclamation f. reclamatie
rclamer vt. a reclama, a cere insistent, a implora; vi. a
reclasser vt. a clasa din nou, a rencadra
reclus, e adj., m.f. om care traieste retras, singuratic
rclusion f. recluziune
recoiffer vt. a pieptana din nou
recoin m. ungher
rcoler vt. a verifica din nou, a reciti martorilor
recoller vt. a lipi din nou
rcolte f. recolta, rezultat
rcolter vt. a recolta, a culege
recommandation f. recomandare
recommander vt., vr. a se recomanda; vt. a expedia recomandat,
recommencement m. rencepere
recommencer vt., vi. a ncepe din nou
rcompense f. recompensa, daspagubire
rcompenser vt. a rasplati, a despagubi
recomposer vt. a compune din nou
recompter vt. a socoti din nou
rconciliateur m.f. reconcialitor
rconciliation f.reconciliere
rconcilier vt., vr. a reconcilia
reconduction f. rennoire (a unui contract)
reconduire vt. a nsoti (spre iesire), a da afara
reconduite f. nsotire spre iesire
rconfort m. mbarbatare, consolare
rconforter vt. a mbarbata, a consola
reconnaissance f. recunoastere (si mil.), recunostinta,
reconnaissant, e adj. recunoscator
reconnatre vt., vr. a se recunoaste
reconqurir vt. a recuceri, a recapata
reconsidrer vt. a reconsidera
reconsolider vt. a consolida din nou
reconstituant adj., m. fortifiant
reconstituer vt. a reconstitui
reconstitution f. reconstituire
reconstruire vt. a reconstrui
reconvertir vt. a reconverti
recopier vt. a recopia
recoquiller vt., vr. a se ncolaci ca un melc
recorder vt. a lega din nou (cu o sfoara)
recorriger vt. a corecta din nou (o lucrare)
recors m. ajutor de portarel
recoudre vt. a coase din nou
recoupement m.. verificare (a unei stiri)
recouper vt. a taia din nou, a verifica
recourber vt. a ncovoia din nou
recourir vi. a alerga din nou, a recurge la
recours m. recurs, refugiu, scapare
recouvrage m. acoperire, mbracare
recouvrement m.. recapatare, regasire, ncasare
recouvrer vt. a recapata, a ncasa
recouvrir vt. a acoperi din nou
rcration f. odihna, recreatie
recrer vt., vr. a se recrea
rcrer vt. a crea din nou
recrpir vt. a tencui din nou
rcrier vr. a exclama, a repeta
rcrimination f. recriminare
rcriminer vi. a recrimina
rcrire vt. a scrie din nou, a rescrie; vi. a raspunde la
recroqueviller (se) vr. a se usca, a se chirci
recru, e adj. frnt (de oboseala); f. recrut
recrudescence f. recrudescenta
recrutement m. recrutare
recruter vt., vr. a se recruta
rectangle adj. cu unghiuri drepte; m. dreptunghi
rectangulaire adj. dreptunghiular
recteur m. rector
rectification f. rectificare
rectifier vt. a ndrepta, a rectifica
rectiligne adj. rectiliniu, drept
rectum m. rect
reu m. chitanta
recueil m. reculegere
recueillement m. reculegere
recuellir vt. a culege, a strnge; vr. a se reculege
recuire vt. a coaace din nou
reculade f. dare napoi, retragere
reculer vt. a trage napoi, a amna; vi. a da napoi,
reculons () loc. adv. de-a-ndaratelea
rcuperation f. recuperare
rcuprer vt. a recupera; vr. a se despagubi
rcurer vt. a curata un tacm
rcuser vt. a recuza; vr. a se declara incompetent
rdacteur, trice m.f. redactor
rdaction f. redactare, redactie
reddition f. predare
redcouvrir vt. a redescoperi
redemander vt. a cere din nou
rdempteur, trice adj., m.f. (persoana) care rascumpara;
rdemption f. rascumparare, mntuire
redevable adj. (n)dator(at)
redevance f. redeventa
redevenir vt. a redeveni
rdiger vt. a redacta
redire vt. a repeta, a marturisi; vi. a critica
rediseur, euse m.f. persoana care repeta acelasi lucru
redistribution f. rempartire
redite f. repetare inutila
redondant, e adj. (despre stil) supra ncarcat
redonner vt. a da din nou, a napoia; vi. arencepe
redoublement m. dublare, sporire
redoubler vt. a nteti, a spori, a captusi, a repeta
redoutable adj. de temut
redoute f. reduta, (local de) petrecere
redouter vt. a se teme de
redressement m. redresare
redresser vt., vr. a se redresa
rduction f. reducere (mat. si chim.), supunere
rduire vt. a reduce, a transforma n, a distruge
rduit m. colt retras, maghernita
rdifier vt. a recladi
rditer vt. a reedita
rdition f. reeditare, editie noua
rducation f. reeducare
rduquer vt. a reeduca
rel, elle adj. real, adevarat; m. realul
rlection f. realegere
rlire vt. a realege
rensemencer vt. a nsamnta din nou
rvaluation f. reevaluare
rvaluer vt. a reevalua
rexaminer vt. a reexamina
rexpdier vt. a expedia din nou
rexporter vt. a exporta din nou
refaire vt., vr. a se reface, a se restabili; vt. a drege,
rfection f. efacere, recladire
rfectoire m. refector
rfrence f. referinta, referire
rfrendum m. referendum
rfrer vi., vr. a se raporta, a se referi
refermer vt. a nchide din nou
rflchi, e adj. chibzuit, (gram.) reflexiv
rflchir vt., vr. a se reflecta
rflecteur m. reflector
reflet m. reflectare, reflex
reflter vt., vr. a se reflecta
refleurir vi. a nflori din nou
rflexe m., adj. reflex
rflexion f. reflectare, reflexie
refluer vi. a se ntoarce la punctul de plecare
refondre vt. a topi din nou, a reface complet
refonte f. retopire, refacere
rformateur, trice m.f., adj. reformator
rformation f. ndreptare, corectare
reformer vt. a forma din nou
rformer vt. a schimba forma, a reforma, a corecta;
refoulement m. comprimare, respingere, refulare
refouler vt. a comprima, a nabusi, a respinge
rfractaire adj. refractar
rfracter vt. a refracta
rfraction f. refractie
refrain m. refren
rfrigrant, e adj. racoritor; m. refrigerent
rfrigrateur m. frigider
rfrigrer vt. a refrigera
refroidir vt., vi., vr. a se raci; vt. a potoli
refroidissement m. racire, raceala
refuge m. refugiu
rfugier vr. a se refugia
refus m. refuz
refuser vt. a refuza; vr. a-si refuza ceva, a nu consimti
rfutation f. respingere (argumentata)
rfuter vt. a respinge
regagner vt. a recstiga, a se napoia
regain m. otrava, nflorire
rgal m. ospat, desfatare
rgalade f. ospatare
rgaler vt., vr. a se ospata; vt. a desfata
regard m. privire
regarder vt. a privi, a fi ntors spre, a considera;
regarnir vt. a mpodobi din nou
rgence f. regenta
rgnration f. regenerare
rgnrer vt. a regenera, a rennoi
rgent, e m.f., adj. regent
rgenter vt., vi. a conduce, a comanda
regimber vi. a se mpotrivi
rgime m. regim, regulament
rgion f. regiune, sfera de influenta
rgir vt. a conduce, a administra, a impune, (gra.)
rgisseur m. administrator
registre m. registru
rglage m. reglare, reglaj
rgle f. rigla, regula, ordine, norma
rglement m. reglementare, regulament
rglementaire adj. reglementar
rglementer vt. a reglementa
rgler vt. a linia, a reglementa, a pune n ordine,
rgne m. domnie, regn
rgner vi. a domni, a domina
regonfler vt., vi. a se umfla din nou
regorger vi. a deborda, a se revarsa, a avea din belsug
regratter vt. a razui din nou, a face reducere la maruntis
regreffer vt. a altoi din nou
rgression f. regres
regrettable adj. regretabil
regretter vt. a regreta
regroupement m. regrupare
rgulariser vt. a regulariza
rgularitasion f. regularizare
rgularit f. regularitate
rgulateur, trice adj. care regleaza; m. pendula
rgulation f. reglare
rgulier, re adj. regulat, punctual
rhabilitation f. reabilitare
rhabiliter vt. a reabilita
rhabiteur vt. a relua o deprindere
rehaussement m. naltare
rehausser vt. a nalta, a pune n evidenta
rimporter vt. a importa din nou
rimposer vt. a reimpune o taxa
rimprimer vt. a retipari
rein m. rinichi; pl. sale
rincarner vr. a se rencarna
reine f. regina
rinscrire vt. a renscrie
rinstaller vt. a reinstala
rintgration f. reintegrare
rintgrer vt. a reintegra
rintroduire vt. a reintroduce
ritrer vt. a repeta
rejaillir vi. a tsni, a cadea asupra
rejet m. respingere, nlaturare, mladita
rejeter vt. a respinge, a arunca, a da ramuri noi; vr.
rejeton m. mladita, vlastar
rejoindre vt. a mpreuna, a ajunge din urma
rejouer vt., vi. a cnta din nou
rjouir vt. a nveseli, a bucura, a placea; vr. a se
relche m. ragaz, relas; f. escala, popas
relchement m. destindere, slabire
relcher vt., vr. a se destinde, a slabi; vt. a lasa liber;
relais m. releu
relancer vt. a arunca din nou, a urmari (vnatul), a hartui
relater vt. a relata
relatif, ive adj. relativ, care se refera
relation f. raport, relatie, relatare
relaxation f. relaxare
relaxer vt. a pune n libertate; vr. a se relaxa
relayer vt. a nlocui, a schimba; vr. a lucra cu schimbul
relgation f. expulzare
relguer vt. a expulza, a ndeparta
relent m. duhoare, gust rau
relve f. nlocuire
relev, e adj. iesit din comun, distins, sublim, picat;
relvement m. ridicare
relever vt. a ridica, a sufleca, a recladi, a nsufleti,
relief m. relief
relier vt. a lega din nou, a lega (o carte), a uni
relieur, euse m.f. legator
religieux, euse adj. religios, pios; m.f. calugar
religion f. religie
religiosit f. religiozitate
reliquant m. rest, sechela
relique f. relicva
relire vt. a reciti
reliure f. arta de a lega carti, legatura a unei carti
relouer vt. a renchiria, a sub nchiria
reluire vi. a straluci
reluisant, e adj. stralucitor
remcher vt. a mesteca din nou
remanier vt. a mnui din nou, a modifica
remarier vt., vr. a se recasatori
remarquable adj. remarcabil
remarque f. remarca
remarquer vt. a remarca, a observa, a nsemna din nou
remballer vt. a mpacheta din nou
remblai m. astupare a unei gropi, rambleu
remblayer vt. a stupa o groapa, a nalta un teren
remboter vt. a pune la loc
rembourrer vt. a umple cu clti
remboursement m. rambursare
rembourser vt. a rambursa
remde m. remediu
remdier vi. a remedia
remembrer vt. a reconstitui o proprietate dezmembrata
remmorer vt., vr. a-si rememora
remrciement vt., vr. a-si rememora
remercier vt. a multumi, a concedia
remettre vt. a pune la loc, a pune din nou, a remite,
remeubler vt. a remobila, a schimba mobila
remilitariser vt. a remilitariza
rminiscence f. reminiscenta
remise f. punere la loc, remiterepredare, comision,
remiser vt. a pune la remiza
rmission f. iertare, emeliorare momentana
remmailler vt. a remaia
remonte f. remonta
remonter vi. a urca, a sui, a se ridica, a se ntoarce
remontrance f. avertisment, mustrare
remontrer vt. a arata din nou, a demonstra
remordre vt. a musca din nou
remords m. remuscare
remorque f. remorca
remorquer vt. a remorca
remorqueur m. remorcher
remoudre vt. a macina din nou
rmouleur m. tocilar
remous m. nvolburare
rempart m. ntaritura, meterez
remplacement m. nlocuire
remplacer vt. a nlocui, a succeda
rempli, e adj. plin. nfumurat; m. cuta (pentru scurtat
remplier vt. a face o cuta
remplir vt. a umple din nou; a ndeplini o functie,
remplissage m. umplere, umplutura
remployer vt. a ntrebuinta din nou
remplumer vr. a-si nnoi penele; (fam. fig.) a se ntrema
rempoisonner vt. a repopula cu peste
remporter vt. a lua napoi, a ridica, a obtine
remprunter vt. a face din nou mprumut
remuant, e adj. neastmparat, vioi
remue-mnage m. invar. deranj, harababura
remuement m. miscare, agitatie
remuer vt., vr., vi. a se misca; vt. a emotiona;
rmunration f. remuneratie
rmunrer vt. a remunera
rencler vi. a sforai, a se da napoi de la o treaba
renaissance f., adj. invar. renastere
renatre vi. a renaste
renard m. vulpe, om viclean
rencaisser vt. a pune din nou bani n casa
renchri, e m.f., adj. om nazuros
renchrir vt., vr. a se scumpi; vi. a exagera
rencontre f. ntlnire, ocazie
rencontrer vt., vr. a se ntlni
rendement m. randament
rendez-vous m. ntlnire
rendormir vt., vr. a adormi din nou
rendosser vt. a mbraca din nou
rendre vt. a napoia, a duce,a reda, a preda, a vomita,
rendu, e adj. sosit, istovit, (lucru) napoiat;
rne f. hat; pl. frne
renferm, e adj. necomunicativ; m. miros greu
renfermer vt. a nchide din nou, a contine; vr. a se nchide
renflammer vt. a aprinde din nou
renfler vt., vi. a se umfla
renflouer vt. a se despotmoli
renfoncer vt. a nfunda mai tare
renfort m. ntarire, marire de forte
renfrogner vr. a se ncrunta
rengagement m. reangajare, repunere n gaj
rengager vt., vi., vr. a se angaja din nou; vt. a pune din
rengaine f. eternul refren
rengainer vt. a vr din nou n teaca, a-si nghiti vorbele
rengorgement m. umflsre n pene, fudulire
rengorger (se) vr. a-si umfla pieptul, a se fuduli
reniement m. (re)negare
renier vt. a (re)nega
renifler vi., vt. a trage pe nas; vi. a face nazuri la
renne m. ren
renom m., renomme f. renume
renommer vt. a numi din nou
renoncement m. renuntare
renoncer vi. a renunta
renouer vt. a nnoda din nou; vi. a relua o legatura
renouveau m. rentoarcere a primaverii, rennoire
renouveler vt., vr. a se rennoi; vt. a reface, a reactualiza
rnovation f. rennoire, renovare
rnover vt. a rennoi, a renova
renseignement m. informatie, lamurire
renseigner vt., vr. a se informa; vr. a se lamuri
rente f. renta
rentier, re m.f. rentier
rentraire vt. a stopa o tesatura
rentre f. ntoarcere, deschidere a scolilor, percepere
rentrer vi. a intra din nou, a se napoia acasa,
rentrouvrir vt. a nfasura din nou
renvelopper vt. a nfasura din nou
renverse loc. adv. pe spate
renverser vt., vr., vi. a se rasturna; vt. a trnti,
renvoi m. napoiere, destituire, a mnare, concediere,
renvoyer vt. a napoia, a destirui, a amna, a concedia
roccuper vi. a reocupa
rorganisation f. reorganizare
rorganiser vt. a reorganiza
rorienter vt. a orienta ntr-o noua directie
rouverture f. redeschidere
repaire m. vizuina
repatre vt., vr. a se hrani
rpandre vt., vr. a se varsa, a se raspndi; vr. a da
reparatre vi. a reaparea
rparation f. reparatie
rparer vt. a repara, a ndrepta
reparier vi. avorbi din nou
repartie f. replica prompta
repartir vt. a replica prompt; vi. a pleca din nou,
rpartir vt. a repartiza
rpartition f. mpartire, reparatie
repas m.. mncare, masa (la o anumita ora)
repassage m. trecere din nou peste ceva, ascutire, calcat al
repasser vi. a trece din nou; vt. a traversa din nou,
repasseuse f. calcatoreasa
repaver vt. a pava din nou
repayer vt. as plati din nou
repcher vt. a pescui din nou, a salva pe cineva
repeindre vt. a picta din nou
repentir m. cainta
repentir (se) vr. a se cai
reprage m. reperare
rpercussion f. rasfrngere, repercusiune
rpercuter vt. a rasfrnge; vr. a se repercuta
repre m. reper
reprer vt. a repera, a descoperi
repertoire m. repertoriu, caiet-registru
rpter vt., vr. a se repeta
rptiteur, trice m.f. meditator
rptition f. repetitie, repetare, meditare a unui elev
repeupler vt. a popula din nou
repiquer vt. a mpunge din nou, a rasadi; vi. a reveni
rpit m. ragaz
replacement m. punere la loc
replacer vt. a pune la loc, a reda o functie
replanter vi. palnta din nou
repltrer vt. a tencui, a repara superficial, a crpaci
replet, te adj. durduliu
repli m. cuta dubla; pl. sinuozitati, ascunzisuri
replier vt. a mpaturi din nou; vr. a se ndoi, a se curba
rplique f. replica
rpliquer vt., vr. a replica
replisser vt. a plisa din nou
rpondre vt., vr. a raspunde, a garanta; vi. a riposta,
rponse f. raspuns, riposta
reportage m. reportaj
reporter vt. a readuce, a muta; vr. a se referi la;
repos m. odihna, liniste, ragaz
reposer vt. a aseza din nou, a calma; vi. a dormi,
repoussant, e adj. respingator
repousser vt. a mpinge din nou, a respinge, a rezista,
rprhensible adj. blamabil, criticabil
reprendre vt. a lua din nou, a relua, a reangaja, a recapata
reprsailles f.pl. represalii
reprsentation f. reprezentare, reprezentatie
reprsenter vt. a prezenta din nou, a reprezenta; vi. a avea
rpressif, ive adj. represiv
rpression f. represiune
rprimande f. pedeapsa, mustrare
rprimander vt. a mustra, a dmonesta
rprimer vt. a reprima, a nnabusi
reprise f. reluare, repriza, crpeala
repriser vt. a crpi
rprobation f. dezaprobare
reproche m. repros
reprocher vt., vr. a-si reprosa
reproducteur, trice adj., m.f. reproducator
reproduction f. reproducere, reproducere
reproduire vt. a produce din nou, a imita; vr. a se reproduce
rprouver vt. a dezaproba
reps m. rips
reptation f. trre
reptiles m.pl. reptile; m. persoana josnica
repu, e adj. ghiftuit; f. (n expres.)
rpublicain, e adj. m.f. republican
rpublique f. republica
rpudiation f. reputatie
rpudier vt. a repudia, a respinge
rpugnance f. aversiune, dezgust
repugnant, e adj. respingator, dezgustator
rpulsion f. repulsie, dezgust
rputation f. reputatie
rputer vt. a considera, a avea reputatia
requrir vt. a cere, a pretinde
requte f. cerere, reclamatie
requin m. rechin
requinquer vt., vr. a se ntoli
rquisition f. rechizitie
rquisitionner vt. a rechizitiona
rquisitoire m. rechizitoriu
resaler vt. a sara din nou
rescap, e adj., m.f. (om) scapat (dintr-un accident)
rescousse loc. adv. n ajutorul
rseau m. retea
rsection f. rezectie
rservation f. rezervare
rserver vt. a rezerva; vr. a astepta
rservoir m. rezervor
rsidence f. resedinta
rsider vi. a rezida, a consta n
rsidu m. ramasita, reziduu
rsignation f. resemnare
rsigner vt. a renunta; vr. a se resemna
resiliation f. reziliere
rsilier vr. a rezilia
rsille f. fileu pentru par
rsine f. rasina
rsineux, euse adj. rasinos
rsistance f. rezistenta
rsister vi. arezista
rsolu, e adj. hotart
rsolument adj. cu hotarre
rsolution f. hotarre, rezolvare, resorbtie
rsonance f. rezonanta
rsonnement m. rasunet
rsonner vi. a rasuna
rsorber vt., vr. a se resorbi
rsorption f. resorbtie
rsoudre vt., vr. a se transforma, a se hotar;
respectabilit f. respectabilitate
respectable adj. respectabil, considerabil
respecter vt., vr a (se) respecta
respectif. ive adj. respectiv
respectueux, euse adj. respectos
respiration f. respiratie
respirer vi., vt. a respira, a exprima
resplendissant, e adj. stralucitor
responsabilit f. responsabilitate
responsable adj. responsabil
ressaigner vt. a mai lua o data snge (cuiva);
ressaisir vt. a redobndi, vr. a redeveni stapin pe sine
ressasser vt. a cerne din nou, a verifica in amanunt
ressemblance f. asemanare
ressemblant, e adj. asemanator
ressembler vi., vr. a se asemana
ressemelage m. pingelire
ressemeler vt. a pingeli
ressemer vt. a semana din nou
ressentiment m. resentiment
ressentir vt. a (re)simti; vr. a se resimti
resserrer vt. a strige (mai mult), a inchide
ressort m. resort (si fig.), arc, (fig.) energie
ressortir vi. a iesi din nou, a reiesi, a fi resortul cuiva
ressortissant, e adj. de resort; m.f. conational
ressource f. resursa; pl. resurse, bogatii
ressusciter vt., vi. a reinvia
ressuyer vi. a usca
restant, e adj. ramas; m. ramasita
restaurateur, trice m.f. restaurator, birtas
restauration f. restaurare, restauratie
restaurer vt. a restaura; vr. a-si reface fortele
reste m. rest, ramasita, pl. ramasite pamintesti
rester vi. a ramine
restituer vt. a retabili (un text), a inapoia
restitution f. restabilire (a unui text), restituire
restreindre vt., vr. a (se) restrige
restriction f. restrictie
rsulter vi. a rezulta
rsum m. rezumat
rsummer vt., vr. a (se) rezuma
rsurrection f. inviere
rtablir vt., vr. a (se) restabili; vr. a se insanatosi
rtablissement m. restabilire, insanatosire
retailer vt. a ascuti din nou
rtamer vt. a spoi din nou (o tingire)
retaper vt. a drege, a araja sumar; vr. a se insanatosi
retard m. intirziere
retardataire adj., m.f. (persoana) care intirzie
retardement m. intirziere, aminare
retarder vt. a intirzia, a amina, a incetini
retter vt. a talona din nou; vi. a se infrupta din nou
reteindre vt. a revopsi
retendre vt. a intinde din nou
retenir vt. a(-si) retine; vr. a se agata, a se infrina
rtention f. retentie (si jur. med.)
retentir vi. a rasuna
retentissant, e rasunator, sonor
retentissement m. rasunet
retenu, e adj. retinut; f. retinere, moderatie, (mat.)
rticence f. reticenta
rticule m. fileu (de par), gentulita (de dama)
rtif, ive adj. indaratnic
rtine f. retina
retir, e adj. retras
retirer vt., vr. a (se) retrage; vt. a trage din nou
retomber vi. a recadea, a atirna, a reveni
retondre a tunde din nou
retorde vt. a rasuci
rtorquer vt. a combate (cu aceleasi argumente)
retors, e adj. rasucit, (fig.) viclean
retoucher vt., vi. a atinge din nou, a retusa
retour m. inapoiere, repetare, compensatie, vicistitudine
retourner vi. a se inapoia; vt. a intoarce (pe dos)
retracer vt. a trsa (din nou), a povesti; vr. a-si aminti
rtractation f. retractare
rtracter vt. a retracta; vr. a se dezice
retrait m. retragere, (then.) diminuare
retraite f. retragere (si mil.), pensionare, pensie, (lit.)
retranchement m. taiere, scoatere (a unei parti) retranchament
retrancher vt. a taia, a scoate (o parte);
retranscrire vt. a transcrie din nou
retransmettre vt. a retransmite
retransmission f. retransmisie
rtrcir vt. vi., vr. a (se) ingusta
rtrcissement m. ingustare
retremper vt. a inmuia din nou, a cali din nou
rtribuer vt. a retribui
rtribution f. retribuire, retributie
retroacif, ive adj. retroactiv
rtrocder vt. a retoceda
rtrocession f. retrocedare
rtrogradation f. retrogradare
rtrograder vi. a regresa; vt. a retrograda
rtrogression f. regres
rtrospectif, ive adj. retrospectiv
retrousser vt. a ridica; vr. a-si sufleca
retrouver vt., vr. a (se) regasi
rtroversion f. rasturnare
rets r
runion f. reunire, reuniune
runir vt., vr. a (se) reuni
russir vi., vt, a reusi; vi. a se aclimatiza
russite f. reusita
revacciner vt. a revaccina
revaloir vt. a plati cu acceasi moneda (cuiva)
revalorisser vt. a revaloriza
revanchard, e adj, m.f. (fam.) revanchard
revanche f. razbunare, revansa
rvaser vi. a visa (intr-un somn agitat), (fig.) a visa la
rve m. vis (si fig.)
revche adj. acru (si fig)
rveil m. desteptare
rveille-matin m. invar. ceas-desteptator
rveiller vi., vr. a (se) destepta (si fig.)
rveillon m. revelion
rveillonner vi. a petrece revelionul
rvlateur, trice m. adj. (fot.) revelator
rvler vt., vr. a (se) revela
revenant, e adj. care revine, agreabil; m. stafie
revendication f. revendicare
revendiquer vt. a revendica
revendre vt. a revinde
revenir vi. a veni din nou, a-si reveni, a i se cuveni
revenu m. venit, profit
rver vi., vt. a visa (si fig.);
rverbre m. felinar
reverdir vt. a revopsi in verde, a inverzi
rvrence f. respect, reverenta
rvrencieux, euse adj, reverentios
rverie f. visare
revers m. dos (al unui lucru), rever(s), vicistudine
reversement m. rasturnare
reverser vt. a varsa din nou 2
revtement m. (constr.) captuseala
revtir vt. a imbraca (din nou), (constr.) a captusi
rveur, euse adj. m.f. visator, ginditor
revient m.(in expr.) prix de ~ = pret de cost
revirement m. reviriment (si com.)
rviser, rviser vt. a revizui
rviseur m. revizor
revision, rvision f. revizie, revizuire
revisionnisme m. revizionism
revisionniste adj. m.f. revizionist
revivifier vt. a reinsufleti
revivre vi.,vt. a retrai; vi. a reveni la viata
rvocation f. revocare
revoir vt. a revedea; m. revedere
rvoltant, e adj. revoltator
rvolte f. revolta, rascoala
rvolter vt.,vr. a (se) revolta
rvolu, e adj. depasit
rvolution f. revolutie (si astron.)
rvolutionnaire adj. m.f. revolutionar
rvolutionner vt. a revolutiona
rvoquer vt. a revoca, a anula
revue f. inspectie, revista
rez-de-chausse m. invar. parter
rhabillage, rhabillement m. reparare
rhabiller vt., vr. a (se) imbraca din nou; vt. a repara
rhapsodie f. (muz.) rapsodie
rhteur m. orator
rhtorique f. retorica
rhinocros -ross
rhizome m. rizom
rhombe m. romb
rhum m. rom
rhumatisme m. reumatism
rhume m. guturai
riant, e adj. (su)rizator, vesel
ribambelle f. liota
ribaud, e adj. m.f. desfrinat
ric-()-rac loc. adv. (pop.) exact
ricanement m. rinjeala, rinjire
ricaner vi. a rinji
richard m.f. (fam.) bogatas
richesse f. bogatie, abundenta, fertilitate; pl. bogatii
ricocher vi. a ricosa
ricochet m. ricoseu
ride f. zbircitura, incretitura (a apei)
rideau m. perdea, cortina
rider vt, a zbirci, a increti (suprafata unei ape)
ridicule adj. ridicol; m. ridicol(ul), (om) ridicol
ridiculiser vt. a ridiculiza
rien pron. nehot. ceva, nimic; m. nimica toata, neant
rieur, euse adj., m.f. (om) care ride
rigidit f. ridigitate
rigolade fi. (pop.) gluma, distractie
rigole f. rigola, santulet
rigoler vi. (pop.)a se distra
rigoureux, euse adj. riguros, aspru
rigueur f. rigoare, asprime
rillettes f.pl. carne de porc tocata si prajita
rillons m.pl. jumari de porc
rimailler vt.,vi. a face versuri proaste
rimer vi. a rima, a face versuri; vt. a versifica
rinage m. clatire, clatit
rince f. (pop.) calcavura
rincer vt. a clati
rinur f. laturi (de la vase)
ripaille f. (fam.) chef, petrecere
riper vi. a razui (piatra)
riposter vi. a raspunde, a riposta
riquiqui adj. (fam.) mititel
rire vi. a ride; vr. a-si bate joc, a nu se sinchisi
rise f. hohot de ris, batjocura
risible adj. ridicol
risque m. pericol
risquer vt. a risca, a incerca (la voia intimplarii)
rissoler vt. a rumeni (carne etc.)
rite m. rit(ual)
ritournelle f. (fam.) sfat repetat
rituel, elle adj. ritual
rivage m. tarm
rivaliser vi. a rivaliza
rivalit f. rivalitate
rive f. mal
river vt. a mitui, a tintui
riverain, e adj. riveran
rivet m. nit
rivire f. riu, colier (de pietre pretioase)
rixe f. sfada, incaierare
riz ri orez
rizire f. orezarie
robe f. rochie, roba, coaja (la anumite plante)
robuste adj. robust, puternic
roc m. stinca
rocaille f. bolovanis, imitatie de stinca, de scoici
rocailleux, euse adj. bolovanos (si fig.)
rocambolesque adj. extraordinar
roche f. stinca, roca
rocher m. stinca ascutita
rocheux, euse adj. stincos
rococo m. (stilul) rococo; adj. invar. rococo, demodat
rodage m. rodaj
roder vt. a roda
rder vi. a da tircoale
rognage m. roadere, stirbire
rogner vt. a taia, (si fig.) a stirbi
rognon m. rinichi (de animal)
rognure f. deseu (de hirtie)
rogue adj. arogant
roi m. rege
rle m. lista, rol (si com. jur.)
romain, e adj., m.f. (cu maj.) roman; f. cintar roman
roman, e adj. romanic; m. roman
romance f. romanta
romancier, re m.f. romancier
romanesque adj. romantios
romaniser vt. a romaniza
romantique adj., m. (scriitor) romantic
romarin m. rozmarin
rompre vt., vi. vr. a (se) rupe; vt. a sparge, a strica
rompu, e adj. rupt, extenuat, deprins cu
ronce f. maracine, (fig.) asprime
ronchonner vi. (fam.) a mormai (printre dinti)
roncier m. maracinis
rond adj. rotund, (fam.) scurt si gros;
rond-de-cuir m. (fam.) birocrat
ronde f. (mil.) rond, scriere ronda, hora
rondeau m. (lit.) rondeu
rondelet, ette adj. rotunjor
rondelle f. rotocol, (then.) rondela
rondeur f. rotunjire, (fig,) sinceritate
rond-point m. rascruce de drumuri
ronflant, e adj. zgomotos, sforaitor (si fig,)
ronflement m. sforait
ronfler vi. a sforai (si fig.)
ronger vt. a roade, a macina
rongeur, euse adj. rozator; m.pl. rozatoare
ronron, ronronnemen m. tors (al pisicii)
ronronner vi. (despre pisica) a toarce
roquet m. potaie (si fig.)
rosace f. (arhit.) rozeta
rosaire m. sirag de matanii
rose f. trandafir, diamant plat, (arhit.)
roseau m. trestie, (fig.) persoana delicata
rose f. roua
roseraire f. gradina de trandafiri
rosette f. trandafiras, nod (de panglica)
rosier m. trandafir (arbustiul)
rosir vi. a deveni roz
rosse f. gloaba, (si fig.) om rau
rosser vt. a cotonogi,
rossignol m. privighetoare
rossinante f. mirtoaga
rotation f. rotire, rotatie
rti, rt m. friptura
rtie f. bucata de piine prajita
rtir vt., vi. vr. a (se) frige
rtisserie f. locul unde se servesc fripturi
rtisseur, euse m.f. grataragiu
rtissoire f. gratar (pentru friptura)
roturier, re adj. m.f. (om) de rind
rouage m. ansamblu de roti (al unui mecanism) (fig.)
rouble m. rubla
roucoulement m. uguit
roucouler vi. a ugui, (fig.) a gunguri
roue f. roata
rou, e adj. tras pe roata, frint (de oboseala), smecher
rouer vt. a trage pe roata
rouet m. virtelnita
rouge adj. rosu; m. culoarea rosie, ruj
rougeaud, e adj. rosu (la fata)
rougeola f. rujeola
rouge-rouge m. prigor
rougeur f. roseala
rougir vt.,vi. a (se) (in)rosi
rouille f. rugina
rouiller vt., vi. vr. a rugini (si fig.)
roulade f. rostogolire, rulada (si muz.)
roulant, e adj. rulant, continu (si fig.) foarte amuzant
rouleau m. sul, rulou, tavalog
roulenient m. rostogolire, uruit
rouler vt., vi. a (se) rostogoli, a trece cu un tavalog
roulette f. rulet, rotitz
roulier m. (inv.) crus
roulis m. (mar.) ruliu
roulotte f. rulot, remorc amenajat cu locuint
roumain, e adj. romn(esc); m.f. (cu maj.) romn;
roupiller vi. (pop.) a trage un pui de somn
rouqvin, e adj. (fam.) roscovan
rouspter vt. (fam.) a cricni
rouspteur, euse m.f. persoana care cricneste
rousseur f. roseata
roussi m. miros de pirlit
roussir vt.,vi. a (se) pirli; vi. a deveni roscat
roussissement m. roussissure f. pirlire
route f. drum, rut
routier, re adj. rutier m. ciclist de fond,
routine f. rutin
routinier, re adj., m.f. (om) tipicar
rouvrir vt. a redeschide
roux, rousse adj. m.f. (om) roscovan
royal, e adj. regal
royaliste adj., m.f. regalist
royaume m. regat
royaut f. regalitate
ruade f. zvirlitur de copit (a unui cal), (fig.)
ruban m. panglica
rubaner vt. a impodobi cu panglici
rubicond, e adj. rumen (la fat)
rubis m. rubin
rubrique f. rubric
ruche f. stup (si fig.) volan plisat
ruche f. albinele dintr-un stup
rucher vt. a plisa (un volan de rochie etc.)
rude adj. aspru, gloduros, greu (fam.) de temut
rudesse f. asprime (si fig.)
rudoiement m. bruftuire
rudoyer vt. a bruftui
rue f. strada, (bot.) ruta
rue f. imbulzeala, iures
ruelle f. straduta
ruer vi. (despre un cal) a zvirli din copite;
rugir vi. a rage, a racni
rugissement m. raget, racnet
rugueux, euse adj. ruinator
ruisseau m. piriu, rigola, riu
ruisseler vi. a curge in siroaie
ruissellement m. siroaie, sclipire orbitoare
rumeur f. zvon, rumuare
ruminant, e adj. care rumega; m.pl. rumegatoare
ruminer vt. a rumega, (si fig.); vi. a medita in tacere
ruse f. siretenie, siretlic
rus, e adj., m.f. siret
ruser vi. a umbla cu siretlicuri
russe adj. rus(esc); m.f. (cu maj.) rus, limba rusa
rusticit f. rusticitate
rustique adj. rustic
rustre adj., m. badaran
rutillant, e adj. rosu aprins
rythme m. ritm, masura
rythmique adj. ritmic
sa adj., pos. f. a sa
sabbat m. sabat, vacarm
sable m. nisip
sabler vt. a presara nisip (fig.) a bea dintr-o inghitura
sablre f. nisiparie, (constr.) cosoroaba
sablonneux, euse adj. nisipos
sabordage m. sabordare
saborder vt., vr. (mar.) a (se) scufunda
sabot m. sabot (si constr.), copita, titirez,
sabotage m. confectionarea sabotilor, (fig.) sabotaj
saboter vt. a confectiona saboti, (fig.) a sabota
sabotire, ire m.f. persoana care confectioneaza sau vinde saboti
sabouler vt. (fam.) a zgiltii
sabre m. sabie
sabrer vt. a da lovituri cu sabia, a taia in carne vie
sac m. sac (si anat.) pung, ranit, jaf, prdciune
sacard m., adj. m. bogatan
saccade f. sacada
saccager vt. a prada, a putii, (fam.) a ravasi
saccharine f. zaharina
sacerdoce m. sacerdotiu, preotime
sache f. un sac de
sachet m. saculet, saculeata
sacoche f. sacosa, tolba, ghiozdan
sacre m. ungere (a unui suveran etc.) consacrare
sacr, e adj. sfint, sfintit, sacru, hirotonist, (fam.)
sacrebleu interj. ei dracie!
sacrement m. taina bisericeasca, taina casatoriei
sacrer vt. a unge (un suveran); vi. a injura, a blestema
sacrifice m. sacrificiu, jertfa, jertfire; pl. privatiuni
sacrifier vt. a sacrifica, a jertfi, (fig.) a inchina
sacrilge m. sacrilegiu, pingrire; adj. profanator,
sacristain m. paracliser
sacrum m. (osul) sacrum
sadique adj. m.f. sadic
sur f. sora, calugarita
surette f. surioara
safran m. sofran
sagace adj. perspicace, istet
sagacit f. perspicacitate, istetime
sage adj. intelept, prudent, cumptat; m. intelept
sage-femme f. moas
sagesse f. intelepciune, prudent, cumptare
saignant, e adj. singerind
saigne f. luare de singe, singerare, (fam.) sacrificiu
saignement m. (s)curgere de singe, singerare
saigner vt. a lua singe, a tia (un porc etc.) (fig.)
saillant, e adj. proieminent, (fig, fam.) frapant; m. iesind
saillie f. iesitur, iesind, proeminent, sritur
saillir vi. a iesi in afar, a iesi in relief, a tisni
sain, e adj. sanatos, salubru; m. slanina
saindoux m. untura de porc
saint, e adj. sfnt, sfintit, cucernic; m.f. sfnt, om
saintet f. sfintenie
saisie f. sechestru, proprire, confiscare
saisir vt. a apuca, a nhata, a perpeli, a pune sechestru
saisissable adj. care poate fi sechestrat, sesizabil
saisissement m. nfiorare, uimire, emotie puternica
saison f. anotimp, vreme, perioada
saisonnier, re adj. de ssezon; m.f.muncitor sezonier
saissisant, e adj. patrunzator, surprinzator, impresionant,
salade f. salata verde, talmes-balmes
saladier m. salatiera
salage m. sarare
salaire m. salariu, rasplata
salaison f.sarare, saratura
salariat m. situatie de salariat, totalitatea salariatilor
salari, e adj.,m.f. salariat
salarier vt. a salariza
salaud m. netrebnic, om mrsav
sale adj. murdar, (culoare) spalacita, obscen,
sal, e adj. sarat, piperat (fam.), decoltat
saler vt. a sara, a vinde scump, a pedepsi aspru
salet f. murdarie, obscenitate, mrsavie
salire f. solnita
salin, e adj., f. salina
salir vt., vr. a se murdari; vt. a mnji, a necinsti
salissant, e adj. care se murdareste
salissure f. pata de murdarie
saliver vi. a saliva
salle f. (publicul dintr-o) sala, odaie
saloir m. putina cu saraturi
salon m. salon, (cu maj.) expozitie (de pictura);
salonet m. salonas
salonnier m. ziarist care face cronici despre expozitii
salope f. femeie ngalata, femeie stricata
saloper vt. a face un lucru de mntuiala
saloperie f. murdarie, lucru de calitate proasta,
salopette f. salopeta, sortulet de copii
salptre m. salpetru
saltimbanque m. saltimbanc, sarlatan mascarici
salubre adj. salubru
salubrit f. salubritate
saluer vt., vr. a saluta; vt. a aclama
salut m. salut, mntuire, salvare
salutaire adj. salutar, salvator
salutation f. salutare
salvateur, trice adj., m.f. salvator
salve f. salva, ropot
samedi m. smbata
sanatorium m. sanatoriu
sanctifier vt. asanctifica, a consfinti, a celebra
sanction f. sanctionare, sanctiune, confirmare
sanctionner vt. a sanctiona, a aproba, a penaliza
sanctuaire m. sanctuar
sandale f. sandala
sandwich m. sandvis
sang m. snge
sanglant, e adj. sngeros, nsngerat, crncen
sangle f. chinga
sangler vt. a strnge cu o chinga, a biciui
sanglier m. porc mistret
sanglot m. hohot de plns
sangloter vi. a plnge n hohote
sangsue f. lipitoare
sanguin, e adj. sanguin; f. portocala rosie
sanguinaire adj. sngeros, crud
sanie f. puroi
sanieux, euse adj. purulent
sanitaire adj., m. sanitar
sans prep. fara
sans-fil m. invar. telegrafie fara fir
sans-gen m. invar. lipsa de politete, de jena
sansonnet m. graur, scrumbie
sans-souci adj., m.f. invar. care nu se sinchiseste de nimic
sant f. sanatate, toast
sape f. sapatura, sant, subminare
sapement m. sapare, sapat
saper vt. a sapa
sapeur m. genist
saphir m. safir
sapin m. brad, birja, cosciug
sapinire f. bradet
saponifier vt. a saponifica
sarcastique adj. sarcastic
sarcelle f. lisita
sarclage m. plivire, plivit
sarcler vt. a plivi
sarcophage m. sarcofag
sardine f. sardea
sardonique adj. batjocoritor
sarment m. curpen
sarrasin m. hrisca
sarriette f. cimbru
sas m. ciur, sas (la ecluza)
sassement m. cernere, cernut
sasser vt. a cerne, a purica
satanique adj. diabolic
satelite m. satelit
satite f. satietate, saturatie
satiner vt. a satina
satirique adj., m. (autor) satiric
satiriser vt. a satiriza
satisfaction f. satisfactie, multimire
satisfaire vt. a satisface; vi. a=si ndeplini
satisfaisant, e adj. satisfacator, multumitor
satisfait, e adj. satisfacut, multumit
satrape m. satrap
saturation f. saturatie
saturer vt. a satura
saturnales f.pl. saturnalii, orgii
satyre m. satir
sauce f. sos, zeama
saucer vt. a nmuia n sos, a uda leoarca, a certa aspru
saucire f. sosiera
saucisse f. crnat
saucisson m. salam
sauf prep. n afara de, cu exceptia
sauf, sauve adj. salvat, teafar
sauf-conduit m. permis de libera trecere
sauge f. salvie
saugrenu, e adj. bizar, sucit
saule m. salcie
saumtre adj. salciu, amar
saumon m. somon
saumure f. saramura
saunier m. muncitor care extrage sarea din apa marii,
saupoudrer vt. a presara
saur adj. sarat si afumat
saure adj. sarg
sauriens m.pl. saurieni
saut m. salt, saritura, cascada
saute f. schimbare brusca
saute-mouton m. jocul de=a capra
sauter vi. a sari, a exploda, a da faliment; vt. a sari
sauterelle f. lacusta
sauterie f. saritura, serata dansanta
sauteur, euse m.f., adj. saritor, om schimbator; f. tigaie
sautillement m. topaiala, topait
sautiller vi. a topai, a sari de la una la alta
sauvage adj. salbatic, necivilizat, crud, singuratic,
sauvageon m. puiet nealtoit, tnar impetuos
sauvagerie f. salbaticie
sauvegarde f. aparare, salvgardare
sauvegarder vt. a apara, a salvgarda
sauve-qui-peut m. invar. panica, nvalmaseala
sauver vt. a salva, a cruta, a ascunde un defect,
sauvetage m. salvare
sauveur m. salvator, mntuitor; adj. m. de salvare
savammnet adv. (n mod) savant, cu pricepere
savane f. savana
savant, e adj., m.f. savant
savarin m. savarina
savate f. pantof uzat, papuc vechi, om nepriceput, cizma
savetier m. cizmar-crpaci
saveur f. savoare
savoir vt. a sti, a cunoaste, a se pricepe, a se putea;
savoir vivre m. invar. cunoasterea bunelor maniere
savoir-faire m. invar. dibacie
savon m. sapun, perdaf
savonnage m. sapunire
savonner vt., vr. a se sapuni; vt. vt. a trage un perdaf
savonnerie f. fabrica de sapunuri
savonnette f. sapun de toaleta
savonneux, euse adj. ca sapunul
savourer vt. a savura
savoureux, euse adj. ca sapunul
saxophone m. saxofon
sbire m. zbir
scabreux, euse adj. periculos, riscant, scabros
scalper vt. a scalpa
scandale m. scandal
scandaleux, euse adj. scandalos
scandaliser vt., vr. a se scandaliza
scander vt. a scanda
scaphandre m. costum de scafandru
scaphandrier m. scafandru
scarabe m. scarabeu
scarifier vt. a scarifica
sceau m. sigiliu, pecete
sclrat, e adj,m.f. ticalos
sclratesse f. ticalosie
scellage m. aplicarea sigiliului, pecetluire
sceller vt. a sigila, a pecetlui
scells m.pl. sigilii
scnario m. scenariu
scne f. scena, cearta
scnique adj. scenic
scnographe m. scenograf
sceptique m.f. adj. sceptic
schah, shah m. sah (al Persiei)
schma m. schema, plan, proiect
schmatique adj. schematic
schmatiser vt. a schematiza
schisme m. schisma, sciziune
schist m. sist
schizophrnie f. schizofrenie
sciage m. taiere cu ferastraul
sciatique adj. m. nervul sciatic; f. sciatica
scie f. ferastrau, pisalog
sciemment adv. cu buna stiinta
science f. cunoastere, stiinta
scientifique adj. stiintific
scier vt. a taia cu ferastraul, a plictisi pe cineva
scierie f. joagar, fabrica de cherestea
scieur m. taietor cu ferastraul
scinder vt., vr. a se scinda
scintillant, e adj. scnteietor
scintiller vi. a scnteia
scion m. altoi, mladita, vlastar
scission f. sciziune, scizionare
scissionniste adj. m.f. scizionist
sciure f. rumegus, pilitura
sclrotique f. scerotica
scolaire adj. m. scolar
scolariser vt. a scolariza
scolarit f. scolaritate
scolastique adj. m. scolastic; f. filozofia scolastica
scolopendre f. scolopendra
scooter m. scuter
score m. scor
scorie f. zgura
scout m. cercetas
scribe m. scrib, copist
scrofule f. scrofula
scrupule m. scrupul
scrupuleux, euse adj. scrupulos
scrupulosit f. scrupulozitate
scrutateur, trice adj. scrutator, cercetator; m. pers. nsarcinata
scruter vt. a scruta, a cerceta
sculpter vt. a sculpta
sculpteur m. sculptor
scythique adj. scitic
se pron. pers. se, pe sine
sance f. sedinta
sant, e adj. decent; m. sezut
seau m. galeata, caldare
sbac, e adj. sebaceu
sec, sche adj. sec, uscat, sterp; taios, nepasator;
scable adj. care se poate taia
scante f. secanta
scateur m. foarfeca de gradina
scession f. secesiune
scher vt., vr. a seca, a se usca; vt. a zvnta; vi. a fi
scheresse f. seceta, uscaciune, raceala
scherie f. uscatorie
schoir m. uscatorie, aparat de uscat
second, e adj. al doilea, secundar; m. al doilea, etajul
secondaire adj. secundar, mediu, accesoriu
seconder vt. a seconda, a sprijini
secouade f. scurtatura, scarmaneala
secouement m. scurtatura
secouer vt. a scutura, a zglti, a zdruncina; vr. a se
secourable adj. care poate fi ajutat, milos
secourir vt. a ajutora; vr. a ntrajutora
secours m. ajutorare; interj. au ~ = ajutor
secousse f. zdruncinatura, zguduitura
secret, te adj. tainic; m. secret, tainita, discretie
secrtaire m. secretar, birou mic
scrter vt. a secreta
scrtion f. secretie
sectaire m. adj. sectar
secteur m. sector
section f. sectionare, sectiune
sectionnement m. sectionare, taiere
sectionner vt. a sectiona, a taia
sculaire adj. secular
scularisation f. secularizare, laicizare
sculariser vt. a seculariza, a laiciza
sculier, re adj. m. laic
scurit f. securitate, siguranta (a unei arme)
sdatif, ive adj. sedativ
sdentaire adj. m. om sedentar; adj. stabil
sdimentaire adj. sedimentar
sditieux, euse adj. seditios, razvratitor; m.f. razvratit
sdition f. seditiune, razvratire
sducteur, trice m.f. adj. seducator
sduction f. seductie, seducere
sduire vt. a seduce, a corupe
sduisant adj. seducator
segmantation f. segmentatie, segmentare
segmenter vt. a segmenta
sgrgation f. segregatie
sgrgationnisme m. politica de discriminare rasiala
seiche f. sepie
seigle m. secara
seign m. semnatura
seigneur m. senior, stapn, (relig.) Domnul
seigneurie f. pamnt seniorial, noblete
sein m. sn, piept, inima, interior
sismographe m. seismograf
seize num. card., m. saisprezece; num. ord. al
seizime num. ord. al saisprezecelea; m. saisprezecime
sjour m. sedere (ntr-un loc)
sjourner vi. a sedea un timp undeva
sel m. sare; haz, spirit; pl. saruri (de aspirat)
slection f. selectie, selectionare, alegere
slectionner vt. a selectiona, aalege
slnium m. seleniu
selle f. sa; pl. scaun
seller vt. a nseua
sellerie f. selarie
sellete f. banca a acuzatilor
sellier m. selar
selon prep. potrivit, dupa
semailles f. pl. semanat, semanatura
semaine f. saptamna, salariu saptamnal
smantique adj. f. semantic
smaphore m. semafor
semblable adj. asemanator, asemenea; m. semen, aproape
semblant m. aparenta
sembler vi., v. impers. a se parea
semelle f. talpa de pantof, caputa de ciorap, pas
semence f. samnta
semer vt. a semana, a presara, a raspndi, a scapa
semestre m. semestru
semeur, euse m.f. semanator, propagator
semi-circulaire adj. semicircular
semi-conducteur m. semiconductor
smillant, e adj. vioi, sclipitor
sminaire m. seminar (tatalitatea membrilor)
semis m. semanatura, cmp nsamntat
smite m.f. semit
semoir m.. sac cu seminte, semanatoare mecanica
semonce f. dojana, somatie
semoule f. gris
sempiternel, elle adj. vesnic
snateur m. senator
sn m. siminichie
snilit f. senilitate
sens m. simt, sens, directie, judecata
sensation f. senzatie
sensationnel, elle adj. senzational
sens, e adj. cu bun simt, chibzuit
sensibilisation f. sensibilizare
sensibiliser vt. a sensibiliza
sensibilit f. sensibilitate, simtire
sensible adj. sensibil
sensiblerie f. sensibilitate afectata
sensitif, ive adj. senzitiv, miscator
sensoriel, elle adj. senzual
sente f. sentier m. poteca, cale
sentence f. sentinta
sentencieux, euse adj. sententios, afectat
senteur f. miros
sentiment m. sentiment, convingere, impresie
sentine f. fundul calei, mediu nesanatos
sentinelle f. santinela
sentir vt. a resimti, a mirosi, a suferi, a da impresia;
seoir vi. a fi situat, a sta bine; v. impers. a se
spale m. sepala
sparation f. separare, separatie
sparer vt., vr. a se separa; vt. a mparti; vt. a divorta
spia f. cerneala sepia, desen realizat n sepia
sept num. card., m. cifra sapte; num. ord. al saptelea;
septembre m. septembrie
septennal, e adj. septenal
septentrional, e adj. nordic; m. pl. nordicii
septime nim. ord. al saptelea; f. clasa a 7-a; m. septime,
septique adj. septic
septuagnaire adj., m.f. septuagenar
spulcre m. mormnt
spulture f. loc de nmormntare
squelle f. clica, sechela
squence f. secventa
squestre m. sechestru
squestrer vt. a sechestra; vr. a se retrage
sraphin m. serafim
serein, e adj. senin, calm; m. racoare a serii
srnite f. seninatate, calm
sreux, euse adj. seros
serf, serve adj. m.f. iobag
serfouette f. sapaliga
serge f. sserj
sergent m. sergent
sriciculture f. sericultura
srier vt. a clasa, a aranja pe serii
srieux, euse adj. serios, grav, adevarat; m. seriozitate,
serin m. canar, prostut
seriner vt. a mustrului
seringue f. seringa
seringuer vt. a injecta
serment m. juramnt, promisiune
sermon m. predica
sermonner vi. a tine o predica; vt. a mustra
srosit f. serozitate
srothrapie f. seroterapie
serpe f. cosor
serpent m. sarpe, fluier
serpenter vi. a serpui
serpillire f. pnza de sac
serpolet m. cimbrisor
serrage m. strngere
serre f. strngere, presare, tarc, sera; pl. gheare
serr, e adj. strns, des, riguros; adv. cu atentie,
serre-frein m. invar. frnar
serrement m. strngere
serrer vt., vr. a se strnge; vt. a presa
serrure f. broasca de usa
serrurier m. lacatus
sertir vt. a monta
srum m. ser
servage m. iobagie, dependenta
servant adj. m. care serveste; m. servant
servante f. slujnica
serveur, euse m.f. chelner, jucator care serveste
serviabilit f. serviabilitate
serviable adj. serviabil
service m. serviciu, functie, treaba, ajutor, fel de
serviette f. servet, servieta, prosop
servile adj. slugarnic
servilit f. slugarnicie
servir vt. a servi, a sluji; vi. a fi bun la ceva, a tine
serviteur m. servitor, slujitor
servitude f. robie, servitute
ses adj. pos. pl. ai sai, ale sale
ssame m. susan
sshage m. uscare
session f. sesiune
seuil, e m. prag
seul, e adj. unic, singur; m. unul singur
seulement adv. numai, nsa, macar, abia
sve f. seva, vlaga
svre adj. sever, riguros, serios
svrit f. severitate, rigoare
svices m. pl. maltratari
svir vi. a pedepsi sever, a bntui
sevrage m. ntarcare, ntarcat
sevrer vt. a ntarca, a lipsi
sexagnaire adj.m.f. sexagenar
sexe m. sex
sextuple adj. nsesit; m. numar de sapte ori mai mare
sexuel, elle adj. sexual
seyant, e adj. care vine bine
shot m. sut
shrapnel m. srapnel
si m. (muz.) si; conj. daca, numai sa, n cazul
sibylle f. sibila, ghicitoare
sicaire m. ucigas, tocmit
siccatif, ive adj. m. sicatif
sidre, e adj. nmarmurit, uluit
sidrurgie f. siderurgie
sicle m. secol, epoca, vesnicie
sige m. scaun, sediu, asediu, sezut, centru
siger vi. a face parte dintr-o adunare deliberativa,
sien, enne adj. pos., pron. pos. al sau; m. contributie
sifflant, e adj. suierator; f. consoana siflanta
sifflement m. fluierat, suierat
siffler vi., vt. a fluiera, a suierasifflet
sifflet m. fluier; pl. fluieraturi
siffloter vi., vt. a fluiera ncetisor
sigill, e adj. pecetluit
signal m. semnal
signalement m. semnalment
signaler vt. a semnala, a atrage atentia; vr. a se
signataire m. semnatar
signature f. semnatura
signe m. semn
signer vt. a nsemna; vr. a-si face semnul crucii
signet m. semn de carte
signifiance f. semnificatie indiciu
signifiant, e adj. semnificativ. important
significatif, ive adj. semnificativ
signification f. semnificatie, sens
signifier vt. a nsemna, a face cunoscut
silence m. tacere, liniste, pauza
silensieux, euse adj. tacut, linistit
silex m. cremene
silhouette f. silueta, desen
sillage m. siaj
sillon m. brazda, ogor, dra; pl. riduri
sillonner vt. a brazda
silo m. siloz
silt adv. imediat, ndata
silure m. somn
simagre f. maimutareala, mofturi
simiesque adj. de maimuta
similaire adj. similar, asemanator
similitude f. similitudine, asemanare, potrivire
simoun m. simun
simple adj. simplu, lesnicios, usor, neafectat, credul;
simplicit f. simplitate
simplification f. simplificare
simplifier vt. a simplifica
simulacre m. simulacru, prefacatorie
simulation f. simulare, prefacatorie
simuler vt. a simula, a se preface
simultan, e adj. simultan
sincre adj. sincer
sincrite f. sinceritate
singe m. maimuta, maimutoi, pocitanie, jupn
singer vt. a maimutari, a imita
singerie f. maimutareala, imitatie, fandosseala
singulariser vt., vr. a se deosebi, a se remarca
singularit f. originalitate, ciudatenie
singulier, re adj. neobisnuit, aparte, unic, ciudat;
singulirement adv. deosebit, ciudat, foarte
sinistre adj. sinistru; m. calamitate
sinistr, e adj. , m.f. sinistrat
sinon conj. daca nu, n caz contrar, dect
sinueux, euse adj. sinuos
sinuosit f. sinuozitate
sinus m. sinus
siphon m. sifon, tub
sire m. senior
sirne f. sirena
siroter vt., vr. a sorbi putin cte o bautura
sirupeux, euse adj. siropos
sis, e adj. situat, amplasat
sismique, sismique adj. seismic
sismographe m. seismograf
site m.. priveliste, pozitie
situation f. situatie, pozitie, conditie
situer vt., vr. a se situa
six num. card. m. cifra sase; num. ord. al saselea;
sixime num. ord. al saselea; f. clasa a 6-a;
sixte f. sixta
ski m. schi
skieur, euse m.f. schior
slave adj. m.f. slav
smoking m. smoching
sobre adj. sobru, cumpatat, retinut
sobrit f. sobrietate, cumpatare, discretie
sobriquet m. porecla
soc m. brazdar
sociabilit f. sociabilitate
sociable adj. sociabil
social-dmocrate adj. m.f. social democrat
socialisation f. socializare
socialiser vt. a socializa
socialisme m. socialism
socialiste adj., m.f. socialist
socitaire m.f. societar
socite f. societate, ornduire sociala, asociatie
sociologisque adj. sociologic
socle m. soclu
socque m. ncaltaminte de lemn, comedia
soda m. sifon de baut
sodium m. sodiu
sofa m. canapea
soi pron. pers. sine
soi-disant adj. invar. pretins, chipurile, asa-zis
soie f. matase
soierie f. tesatura de matase, fabrica de matase
soif f. sete
soign, e adj. ngrijit, curat
soigner vt., vr. a se ngriji; vt. a corcoli
soigneux, euse adj. grijuliu, ngrijit, meticulos
soin m. grija, ngrijire, meticulozitate;
soir m. seara
soire f. seara, serata
soit conj. fie, sau, aprox., cam, sa presupunem;
soixante num. card. m. cifra 60; num. ord. al 60-lea
soixantime num. ord. al 60-lea; m. a 60-a parte
soja, soya m. soia
sol m. pamnt, teren, sol
solaire adj. solar, de soare
solanaces f.pl. solanacee
soldatesque adj. soldatesc; f. soldatime
solde f. solda; m. sold
solder vt. a plati solda, a solda
sole f. sola
soleil m. soare
solennel, elle adj., m. caracter solemn
solennit f. solemnitate
solfge m. solfegiere, solfegiu
solfier vt. a solfegia
solidaire adj. solidar
solidariser (se) vr. a se solidariza
solidarit f. solidaritate
solide adj. solid, rezistent, consistent, dur, temeinic;
solidification f. solidificare
solidifier vt. , vr. a solidifica
solidit f. soliditate, consistyenta, temeinicie
soliloque m.. monolog
soliloquer vi. a monologa, a vorbi de unul singur
soliste adj. , m.f. solist
solitaire adj. solitar, singuratic; m. pustnic, diamant
solitude f. singuratate, loc singuratic
solive f. grinda
soliveau m. grinda mica, neispravit (om)
solliciter vt. a solicita, a ndemna, a invita, a provoca
solliciteur, euse m.f. solicitant
sollicitude f. solicitudine, preocupare
solstice m. solstitiu
soluble adj. solubil
solution f. solutie, rezolvare, dizolvare
solutionner vt. a solutiona, a rezolva
solvable adj. solvabil
sombre adj. sumbru, ntunecat, posomort, culori nchise
sombrer vi. a se scufunda, a se narui
sommaire adj. sumar, expeditiv; m. rezumat, sumar
sommation f. somatie, nsumare
somme f. bte de ~ = animal de povara
sommeil m. somn, amorteala
sommeiller vi. a motai, a vegeta
sommeiller m. chelar
sommer vt. a soma, a avertiza, a nsuma
sommet m. vrf, culme
sommier m. usor, somiera, catastif, cutia orgii
sommit f. vrf, somitate
somnambule m.f.adj. somnambul
somnifre adj. m. somnifer
somnolence f. somnolenta, toropeala
somnoler vi. a picoti
somptuaire adj. privitor la cheltuieli
somptueux, euse adj. somptuos; m. somptuozitate
son adj. pos. m. al sau
sondage m. sondare, sondaj
sonder vt. a sonda
sondeur m. sondor
songe m. vis, iluzie
songe-creux m. invar. pers. care se hraneste cu himere
songer vi. a se gndi, a visa
songerie f. visare
songeur, euse m.f. adj. visator
sonique adj. sonic
sonnaille f. talanga
sonnant, e adj. sunator, precis
sonn, e adj. exact, mplinit
sonner vi. a suna. a trmbita; vt. a face sa sune,
sonnerie f. sonerie, chemare de goarna
sonnet m. sonet
sonnette f. clopotel, sonerie
sonore adj. sonor, sforaitor
sonoriser vt. a sonoriza
sonorit f. sonoritate
sophisme m. sofism
sophistication f. sifisticare, falsificare
sophistique adj. f. sofistica
sophistiquer vt. a sofistica, a falsifica
soporifique adj.m. soporific
soprano m. soprana
sorbet m. bautura racoritoare
sorbetire f. serbetiera
sorcellerie f. vrajitorie, farmec, descntec
sorcier, re m.f. vrajitor
sordide adj. murdar, ngalat, josnic
sorgho m. sorg
sornette f. fleac, brasoava
sort m. soarta, ntmplare, sort, deochi
sortable adj. nimerit, convenabil
sortant, e adj. m. care iese
sorte f. fel, teapa, sort
sortie f. iesire
sortilge m. vraja, vrajitorie
sortir vi. a iesi, a scapa, a se ndeparta;
sos-chef m. subsef
soscription f. subscriere, semnatura, subscriptie
sot, sotte adj. prost, prostesc, zapacit; m. nerod
sottise f. prostie, actiune prosteasca, neghiobie,
sou m. gologan
soubassement m. partea de jos
soubresaut m. salt brusc, tresarire
soubrette f. fata n casa
souche f. bustean, sorginte, susa, horn, tmpit
souci m. grija, preocupare, galbenea (bot.)
soucier (se) vr. a se preocupa; a-i pasa;
soucieux, euse adj. ngrijorat, grijuliu
soucoupe f. farfurioara
soudable adj. care se poate suda
soudain, e adj. brusc, neasteptat; adv. deodata
soudainet f. bruschete, izbucnire neasteptata
soudard m. soldatoi
soude f. soda
souder vt. a suda
soudeur, euse m.f. sudor
soudoyer vt. a naimi
soudure f. sudura, sudare
soufflage m. suflare a sticlei
souffle m. suflu, rasuflare, adiere, emantie, inspiratie,
souffl, e adj. care se umfle; m. sufleu
souffler vi. a rasufla; vt. a sufla, a atta, a stinge,
soufflet m. foale, burduf, palma data cuiva, afront
souffleter vt. a palmui, a ofensa
souffleur, euse m.f. muncitor sticlar, sufler, persoana care
souffrance f. suferinta
souffrant, e adj. suferind, rabdator
soufre m. sulf
soufretteux, euse adj. bolnavicios
soufrir vt. vr. a suferi; vt. a ndura, a admite;
souhait m. dorinta, urare
souhaitable adj. de dorit
souhaiter vt., vr. a dori, a ura
souiller vt. ,vr. a murdari, a pata
souillon m. pers. ngalata, fata care spala vasele
souillure f. pata
sol adj. ghiftuit, beat; m. sat, ghiftuiala
soulagement m.. usurare
soulager vt. a usura, a da ajutor
solant, e adj. satios, plictisitor
soler vt., vr. a se satura, a se mbuiba, a se mbata
soulevant, e adj. care ridica
soulvement m. ridicare, revolta
soulever vt. a se ridica, a rascula; vt. a strni,
soulier m. pantof
soulignement m. subliniere
souligner vt. a sublinia
soumettre vt., vr. a se supune
soumission f. supunere, subordonare
soupape f. supapa
soupon m. banuiala, cantitate infima
souponner vt. a banui; vr. a suspecta
souponneux, euse adj. banuitor
soupe f. supa
soupente f. debara
souper m. supeu, cina; vi. a supa, a cina
soupsement m. cntarire
soupeser vt. a cntari
soupire f. castron de supa
soupir m. suspin, oftat, murmur, pauza (muz.)
soupirail m. rasuflatoare
soupirant, e adj. care suspina; m. adorator
soupirer vi. asuspina, a ofta, a duce dorul
souple adj, suplu, flexibil
souplesse f. suplete, flexibilitate
souquenille f. gioarsa
source f. izvor, sursa
sourcier, re m.f. cercetator de izvoare
sourcil m. sprnceana
sourciller vi. a ncrunta sprncenele
sourcilleux, euse adj. ncruntat, trufas
sourd, e adj, surd, nabusit, neclar, ascuns; m.f. surd
sourdaud, e m.f. surd
sourdine f. surdina
sourd-muet sourd-muette m.f. surdo-mut
sourdre vi. a izvor
souriant, e adj. zmbitor
souriceau m. soricel
souricire f. cursa pentru soareci, capcana ( a politiei)
sourire vt. a zmbi; m. zmbet
souris f. soarece
sournois, e adj. viclean
sournoiserie f. viclenie
sous prep. sub, n, cu a jutorul, de, pe cu
sous-alimentasion f. sub-alimentare
sous-bail m. contract de subnchiriere
sous-commission f. subcomisie
souscripteur m. persoana care subscrie
souscrire vt. a semna, a subscrie, a adera; vi. a subscrie
sous-cutan, e adj. subcutanat
sous-dvelopp, e adj. insuficient dezvoltat
sous-directeur m.f. subdirector
sous-emploi m. folosire incompleta a minii de lucru
sous-enginiur m. subinginer
sous-entendre vt. a subntelege
sous-entendu adj., m. subnteles
sous-quip adj. insuficient nzestrat cu mijloace tehnice
sous-estimer vt. a subestima
sous-valuer vt. a subevalua
sous-inspecteur m. subinspector
sous-jacent, e adj. situat dedesubt
sous-lieutenant m. sublocotenent
sous-locataire m. subchirias
sous-location f. subnchiriere
sous-louer vt. a subnchiria
sous-main m. invar. mapa de birou
sous-marin, e adj.m. submarin
sous-multiple adj. m. submultiplu
sous-officier m. subofiter
sous-ordre m. invar. subaltern
sous-prfet m. subprefect
sous-production f. productie inferioara nevoilor consumatorilor
sous-produit m. produs secundar, subprodus
sous-secrtaire m. subsecretar
soussign, e a.f. adj. subsemnat
sous-sol m. subsol
sous-tendre vt. a subntinde
sous-tension f. subtensiune
sous-titre m. subtitlu
sous-titr adj. m. cu dialogurile traduse
soustraction f. sustragere, scadere
soustraire vt. a sustrage; vr. a scadea
sous-traiter vt. a ceda integral sau partial o afacere
sous-vtement m. obiect de lenjerie de corp
soutache f. snur, gaitan
soutane f. sutana, functia de preot
soutenable adj. usor de ndurat, care poate fi sustinut
soutenance f. sustinere
soutenant adj., m.f. care sustine
soutnement m. sustinere, spijin
souteneur m. sustinator
soutenir vt., vr. a sustine; a sprijini, a mentine;
soutenu, e adj. sustinut, distins
souterrain, e adj. subteran, ascuns; m. subterana, hruba
soutien m. sprijin, sustinator
soutirer vt. a pritoci, a sustrage
souvenir m. amintire, sivenir; v. impers. a-si aduce aminte
souvent adv. des
souverain, e adj. suveran, suprem, absolut; m.f. suveran,
souverainement adv. extrem de, definitiv
souverainet f. suveranitate, teritoriul unui suveran
sovhoze m. sovhoz
soviet m. soviet
sovitique adj., m.f. (cu maj.) sovietic
soyeux, euse adj. matasos; m. fabricant de matase
spacieux, euse adj. spatios
spadassin m. spadasin
sparterie f. mpletitura de rogoz sau fibre vegetale
spartiate adj. spartan, auster; m.f. (cu maj.) spartan
spasme m. spasm
spath m. spat
spathe f. panusa, spata
spatialit f. spatialitate
speaker m. crainic la radio, presedintele Camerei
spcialisation f. specializare
spcialiser vt. a specializa; vr. a se specializa
spcialiste adj., m.f. specialist
spcialit f. specialitate
spcieux, euse adj. specios, amagitor; m. aparenta de adevar
spcification f. specificare, specificatie
spcificit f. specificitate
spcifier vt. a specifica
spcifique adj. m. specific; m. medicament propriu unei boli
spectacle m. spectacol
spectaculaire adj. spectaculos
spectateur, trice m.f. spectator
spectre m. stafie, spectru
spculateur, trice m.f. speculant
spculation f. specula, speculatie
spculer vi. a specula, a face speculatii
speech m. cuvntare scurta
splologue m. speolog
spermaceti m. spermantet
sphre f. sfera, mediu
sphrique adj. sferic
sphinx m. sfinx, pers. enigmatica, fluture de noapte
spinal, e adj. referitor la sira spinarii
spinell, e adj. tepos, spinos
spiral, e adj. n spirala; f. spirala
spiriteux, euse adj. spirtos; m. bautura spirtoasa
spiritualisation f. spiritualizare
spiritualiser vt. a spiritualiza, a distila
spiritualit f. spiritualitate
spirituel, elle adj. spiritual, de duh, nzestrat cu umor;
spleen m. plictis
splendeur f. splendoare
splendide adj. splendid
splnique adj. referitor la splina
spoliateur, trice adj.m.f. spoliator
spoliation f. spoliere
spolier vt. a spolia
spongieux, euse adj. spongios
spontan adj. spontan, spontaneu
spontanit f. spontaneitate
sporadique adj. sporadic
spore f. spor
sportif, ive adj.m.f. sportiv
spoutnik m. sputnic, satelit artificial
squameux, euse adj. solzos, cu pielea cojita
square m. scuar
squelette m. schelet, schema
squelettique adj. scheletic
stabilisation f. stabilizare
stabiliser vt. a stabiliza
stabilit f. stabilitate
stable adj. stabil, statornic
stade m. stadiu, stadion
stage m. stagiu, totalitatea avocatilor stagiari
stagiaire m.f.adj. stagiar
stagnation f. stagnare, lncezeala
stagner vi. a stagna, a lncezi
stalle f. stal, strana, boxa
stand m. stand, poligon
standardisation f. standardizare, sablonizare
standarliser vt. a standardiza, a sabloniza
staphylocoque m. stafilococ
station f. statiune, sedere
stationnaire adj. stationar; m.f. persoana ostila progresului
stationnement m. stationare
stationner vi. a stationa
statique adj. f. static
statisticien, enne m.f. statistician
statistique adj.f. statistica
statuaire adj. de sculptat; m. sculptor; f. sculptura
statue f. statuie, pers. rece
statuer vt. a statua, a hotar
statuette f. statueta
statutaire adj. statutar
stle f. stela
stellaire adj. stelar, de stea
stnogramme m. stenograma
stnographe m.f. stenograf
stnographier vt. a stenografia
steppe f. stepa
steppique adj. de stepa
stre m. ster
stroscope m. stereoscop
strotype m. stereotip
strilisation f. sterilizare
striliser vt. a steriliza
strilit f. sterilitate
sternum m. stern
sthnique adj. stenic
sthtoscope m. stetoscop
stigmate m. stigmat
stigmatisation f. stigmatizare
stigmatiser vt. a stigmatiza
stimulation f. stimulare
stimuler vt. a stimula
stipe m. trunchi neramificat
stipendier vt. a stipendia
stipendit, e adj., m.f. stipendiat
stipulation f. stipulatie
stipuler vt. a stipula
stock m. stoc
stockage m. stocaj, stocare
stocker vt. a stoca
stocisme m. stoicism, drzenie
stoque adj.m. stoic
stomatologiste m.f. stomatolog
stoppage m. stopare a unei stofe
stopper vt. a stopa; vt., vi. a opri
store m. jaluzea
strangulation f. strangulare
strapontin m. strapontina
strass m. stras
stratagme m. stratagema, tertip
strate f. strat
stratge m. magistrat suprem, conducator militar, strateg
stratification f. stratificare
stratifier vt. a stratifica
stratosphre f. stratosfera
streptocoque m. streptococ
stridence f. stridenta
striduler vi. a tri
strie f. striatie, dunga
strier vt. a stria, a trage dunci, a zgria
strontium m. strontiu
strophe f. strofa
structuratioin f. structurare
structure f. structura, mod de organizare
structurer vt. a structura
strychnine f. stricnina
stucateur m. lucrator n stuc
studieux, euse adj. studios
stupfaction f. stupefactie, stupoare
stupfait, e adj. stupefiat
stupfiant, e adj.m. stupefiant
stupfier vt. a stupefia
stupeur f. stupoare
stupide adj. stupid
stupidit f. stupiditate
style m. stil
styler vt, vr. a se stila
stylet m. stilet
stylisation f. stilizare
styliser vt. a stiliza
stylo(graphe) m. stilou
su m. au vu et au ~ de tout le monde = n vazul si cu
suaire m. giulgiu
suant, e adj. transpirant, care musteste
suavit f. suavitate
subalpin, e adj. subalpin
subalterne adj.m.f. subaltern
subconscient, e adj.m. subconstient
subdiviser vt. a submparti
subdivision f. subdiviziune
subreux, euse adj. de pluta
subir vt. a suferi, a suporta
subjectif, ive adj.m. subiectiv
subjectivisme m. subiectivism
subjonctif m. adj. subjonctiv
subjugation f. subjugare
subjuguer vt. a subjuga
sublimation f. sublimare
sublime adj.m. sublim
sublim m. sublimat
sublimer vt., vr. a sublima; vt. a face sublim
sublunaire adj. ntre pamnt si luna
submerger vt. a inunda, a scufunda, a coplesi
submersible adj. care se poate scufunda, submersibil
submersion f. scufundare, inundare
subordination f. subordonare
subordonner vt., vr. a subordona
suborner vt. a ademeni
suborneur, euse m.f. adj. seducator, corupator
subreptice adj. ilicit, facut pe ascuns
subreption f. folosirea de mijloace ilicite
subroger vt. a substitui
subsquent, e adj. subsecvent, care urmeaza
subside m. impozit, subsidiu
subsidiaire adj. subsidiar, ajutator
subsistance f. subzistenta; pl. mijloace de trai
subsister vi. asubzusta, a dainui
substance f. substanta, materie
substantiel, elle adj. substantial
substantif m. substantiv
substituer vt. a substitui
substitution f. substituire, substitutie
subterfuge m. subterfugiu
subtil, e adj. subtil, ager
subtilisation f. subtilizare, sterpelire
subtiliser vt. a subtiliza, a sterpeli; vi. a rationa cu
subtilit f. subtilitate
suburbain, e adj. suburban
subvenir vi. a se ngriji de
subvention f. subventie
subventionner vt. a subventiona
subversif, ive adj. subersiv
subversion f. tulburarea ordinii publice
subvertir vt. a tulbura ordinea publica
succdane m. succedaneu
succder vi. a veni dupa, a mosteni; vr. a se succeda
succs m. succes
successeur m. succesor
successif, ive adj. siccesiv
succession f. succesiune, mostenire
succion f. sugere, supt
succomber vi. a sucomba, a fi coplesit, a ceda
succursale f. sucursala
sucement m. sugere
sucer vt. a suge, a sorbi, a stoarce
sucette f. suseta
sucrant, e adj. care dulceste
sucre m. zahar
sucr, e adj. dulce, mieros
sucrer vt. a ndulci; vr. a-si lua partea leului
sucrerie f. rafinarie de zahar; pl. dulciuri
sucrier, re adj. de zahar; m. zaharnita
sudation f. sudatie
sudois, e adj. m.f. suedez; m. limba suedeza
sue f. asudare, teama, corvoada
suer vi. a nadusi, a asuda, atranspira, a trudi
sueur f. naduseala, truda
suffire vi. a ajunge, a face fata; vr. a-si ajunge
suffisamment adj. suficient, destul
suffisance f. ndestulare, suficienta
suffisant, e adj. ndestulator, suficient;
suffixe m. sufix
suffocation f. sufocare, sufocatie
suffoquer vt. a nabusi
suffrage m. sufragiu, aprobare
suggrer vt. a sugera
suggestif, ive adj. sugestiv
suggestion f. sugestie, sugerare
suggestionner vt. a sugestiona
suggestivit f. sugestivitate
suicide m. sinucidere
suicider (se) vr. a se sinucide
suie f. funingine
suif m. seu, perdaf
suiffer vt. a unge cu seu
suintement m. prelingere, picurare
suinter vi. a prelinge, a picura
suisse adj.m.f. (cu maj.) elvetian
suite f. suita, ceata, serie, urmare, nlantuire
suivant, e adj. urmator; f. subreta; m.pl. nsotitori, alai
suivi, e adj. urmat, urmarit, frecventat, nchegat
suivisme m. codism
suivre vt. a urma; vt. a urmari, a merge de-a lungul,
sujet, ette adj. supus, expus, nclinat spre; m.f. supus
sujtion f. supunere, subordonare
sulfureux, euse adj. sulfuros
sulfurique adj. sulfuric
superbe adj. superb; m. nfumurat; f, trufie
supercherie f. smecherie
superficialit f. superficialitate
superficie f. suprqfata
superficiel, elle adj. superficial
superflu, e adj. de prisos; m. prisos
superfluit f. inutilitate
superforteresse f. superfortareata
suprieur, e adj.m. superior
supriorit f. superioritate
superlatif, ive adj.m. superlativ
superphosphate m. superfosfat
superposer vt., vr. a suprapune
superposition f. suprapunere
superproduction f. supraproductie
superstitieux, euse adj. m.f. superstitios
superstition f. superstitie
superstructure f. supraetajare, suprastructura
supertin, e adj. extrafin
supplanter vt. a submina pentru a lua locul
supplance f. suplinire, nlocuire
supplant, e adj.m.f. supleant, suplinitor
suppler vt. a adauga, a suplini, a nlocui; vi. a compensa
supplment m. supliment
supplmentaire adj. suplimentar
supplication f. rugaminte
supplice m. supliciu
supplicier vt. a executa la moarte, a supune la chinuri
supplier vt. a implora
supplique f. plngere scrisa
support m. suport, sprijin
supporter vt. a suporta
supposer vt. a presupune
supposition f. presupunere, supozitie
suppositoire m. med. supozitor
suppt m. sustinator, complice
supprimer vt. a suprima
supprossion f. suprimare
suppuration f. supuratie
suppurer vi. a supura
supputation f. calculare, calculatie
supputer vt. a calcula, a evalua
supraconduction f. supraconductibilitate
suprme adj. suprem, ultim
sur prep. pe, spre, deasupra, peste, din, despre,
sr, e adj. sigur
surabondance f. supraabundenta, prisosinta
surabonder vi. a fi n abundenta, a prisosi
suractivit f. activitate accesiva
surajouter vt. a dauga n plus
suralgu, adj. foarte ascutit, foarte violent
suralimentation f. supraalimentare, supraalimentatie
suralimenter vt. a supraalimenta
surann, e adj. perimat
surbass, e adj. tesit, lasat n jos
surcharge f. suprancarcare, suprasarcina
surcharger vt. a suprancarca, a povara
surchauffe f. suprancalzire
surchauffer vt. a suprancalzi
surchoix m. calitatea nti
surclasser vt. a depasi un adversar
surcompression f. supracomprimare
surcroit m. spor
surdit f. surzenie
surean m. soc
surchauff, e adj. suprancalzit
surlvation f. supraetajare, scumpire
surlever vt. a supraetaja, a scumpi
surenchre f. supralicitatie
surenchrir vi. a supralicita, a fagadui mai mult dect
surestimation f. supraestimare, suprapretuire
surestimer vt. a supraestima, a suprapretui
sret f. masura de siguranta, garantie
surexcitation f. surescitare
surexciter vt. a surescita
surface f. suprafata, aparenta
surfacer vt. a slefui
surfaire vt. a cere un pret exagerat, a lauda peste masura
surfil m. saia, sular
surfiler vt. a surfila
surfin, e adj. extrafin
surgir vi. a se ivi, a tsni
surgissement m. ivire
surhausser vt. a nalta, a mari pretul
surhomme m. supraom
surhumain, e adj. supraomenesc
surintendant m. intendent general
suriouer vt. a nchiria al pret de specula
surir vi. a se acri
sur-le-champ loc.adv. imediat
surlendemain, e m. poimine
surmener vt. a surmena
surmontable adj. peste care se poate trece, care poate fi
surmonter vt. a trece peste, a fi situat deasupra, a nvinge
surmulot m. sobolan
surnager vi. a nota la suprafata apei, a supravietui
surnaturel, elle adj., m. supranatural
surnom m. porecla
surnombre m. excedent
surnommer vt. a porecli
surnourrir vt. a supraalimenta
surnumraire adj. supranumerar; m. angajat extrabugetar
suroffre f. supraoferta
surpasser vt. a se ntrece, a depasi; vr. a ului
surpazer vt. a plati suprapret
surpeupl, e adj. suprapopulat
surpeuplement m. suprapopulare
surplis m. stihar
surplomb m. iesind
surplomber vi. a avea un iesind; vt. a atrna peste
surplus m. surplus, excedent
surpopulation f. suprapopulatie
surprenant, e adj. surprinzator
surprendre vt., vr. a surprinde; vt. a uimi, a nsela,
surprise f. surpriza, surprindere, uimire
surproduction f. supraproductie
surproduire vt. a obtine o supraproductie
surralisme m. suprarealism
sursaturation f. suprasaturatie, saturare
sursaut m. tresarire brusca
sursauteur vi. a tresari
sursance f. amnare de termen
surseoir vt., vr. a amna
sursis m. amnare
surtaxe f. suprataxa
surtemps m. prelungirea zilei de munca peste limita
surtout m. surtuc, vas de metal; adv. mai ales
surtravail m. supramunca
surveillance f. supraveghere, paza
surveillant, e m.f. supraveghetor, pazitor
surveillier vt., vr. a supraveghea, a pazi
survendre vt. a vinde cu suprapret
survenir vi. a surveni
survente f. vnzare cu suprapret
survenue f. sosire neasteptata
survie f. supravietuire
survivance f. supravietuire, ramasita
survivant, e m.f. supravietuitor
survivre, e m.f. supravietuitor
survol m. zbor la mare naltime
survoler vt. a zbura pe deasupra, a examina superficial
sus prep. pe, asupra; interj. haide!
susceptibilit f. susceptibilitate
susceptible adj. susceptibil, apt de
susciter vt. a suscita, a declansa
suscription f. adresa pe un plic
susdit, e adj., m.f. sus-numit
susmentionn, e adj. susmentionat
suspect, e adj.m.f. suspect
suspecter vt. a suspecta
suspendre vt. a suspenda, a ntrerupe
suspendu, e adj. suspendat, atent, nehotart
suspens (en) loc. adv. n suspensie, amnat temporar
suspense m. moment de ncordare
suspension f. suspendare, suspensie
suspicion f. suspiciune
sustenter vt. a sustine
susurrement m. susur
susurrer vt., vi. a a susura
suzerain, e adj., m.f. suzeran
svelte adj. zvelt
sveltesse f. zvelteta
sybarite m.f. sibarit
sycomore m. sicomor
sycophante m. denuntator, fatarnic
syllabe f. silaba
syllogisme m. silogism
sylphide f. silfida
sylvestre adj. de padure
sylviculture f. silvicultura
symbiose f. simbioza
symbole m. simbol
symbolique adj., m.f. simbolic
symboliser vt. a simboliza
symbolisme m. simbolism
symtrie f. simetrie
symetrique adj. simetric
symtrique adj. simetric
sympathique adj. simpatic; m. sistemul nervos simpatic
sympathisant, e m.f. simpatizant
symphatie f. simpatie
symphonie f. simfonie
symposion m. simpozion
symptomatique adj. simptomatic
symptme m. simptom
synagogue f. sinagoga
synchrone adj. sincron
synchronique adj. sincronic
synchroniser vt. a sincroniza
syncope f. sincopa
syncrtisme m. sincretism
synderme m. piele artificiala
syndic m. sindic
syndical, e adj. sindical
syndicaliste adj., m.f. sindicalist
syndicat m. sindicat
syndiquer vt., vr. a se organiza n sindicat
syndrome m. sindrom
synecdoque f. sinecdoca
synode m. sinod
synonyme adj. m. sinonim
synoptique adj. m. sinoptic
synovie f. sinovie
syntaxe f. sintaxa
synthse f. sinteza
synthtiser vt. a sintetiza
syphilis f. sifilis
systmatique adj. sistematic; f. sistematizare
systmatisation f. sistematizare
systmatiser vt. a sistematiza
systme m. sistem
systole f. sistola
szmphatiser vi. a simpatiza
sznthetique adj. sintetic
ta adj. pos. f. a ta
tabac m. tutun; adj. de culoarea tutunului
tabatire f. tabachera
table f. masa, tabel, lista, placa de marmura
tableau m. pictura, tablou, lista, priveliste, aspect,
tablette f. polita mica, tableta, placa
tablier m. sort, usuta de soba
tabou adj. sfnt, tabu
tabouret m. taburet
tache f. pata, cusur
tche f. obligatie, nsarcinare
tacher vt. a pata
tcher vi., vt. a ncerca
tcheron m. lucrator cu bucata
tacheter vt. a mpestrita
tachycardie f. tahicardie
tacite adj. tacit
taciturne adj. taciturn
tact m. simtul tactil, tact
tacticien m. tactician
tactique adj.f. tactica
taffetas m. tafta
taie f. fata de perna, albeata la ochi
taillader vt. a taia fsii, a cresta
taillandier m. lucrator de obiecte ascutite
taillant m. tais
taille f. taiere, tais, talie, statura
taill, e adj. taiat, pregatit, croit
taille-crayon m. ascutitoare
tailleur m. taietor, croitor;
tailleuse f. croitoreasa
taillis m. crng
tain m. amalgam de cositor cu argint viu
taire vt. a ascunde; vr. a tacea, a nu divulga
talentueux, euse adj. talentat
taloche f. scatoalca
talocher vt. a trage palme
talon m. calci, toc, bucata de pine, talon
talonner vt. a da pinteni, a urmari ndeaproape
talonnette f. taloneta
talus m. taluz, panta
tamanoir m. furnicar
tambour m. toba, tobosar
tambourin m. tamburina
tambouriner vt., vi. a bate toba
tambour-major m. tambur major
tamis m. sita
tamiser vi. a cerne
tampon m. dop, tampon
tamponner vt. a tampona
tan m. argaseala
tancer vt. a dojeni
tanche f. lin
tandis que loc. conj. pe cnd, n timp ce
tangage m. tangaj
tangent, e adj. f. tangent
tangible adj. tangibil
tanire f. vizuina
tank m. tanc
tannage m. argasire, tabacire
tanner vt. a argasi, a tabaci
tanneur m. adj. argasitor, tabacar
tant adv. att de mult, de mare etc.,
tante f. matusa
tantime f. tantiema
tantt adv. n curnd, adineauri
taon m. taun
tapage m. galagie
tapageur, euse adj. zgomotos, tipator; m.f. galagios
tape f. palma data cuiva
tape--l'il adj. m. invar. care sare n ochi
taper vt. a palmui, a bate la masina, a mprumuta bani
tapinois (en) loc. adv. pe furis, pe ascuns
tapir m. tapir; vr. a se tupila
tapis m. covor
tapisser vt. a tapisa
tapisserie f. tapiserie
tapissier, re m.f. tapiter
tapon m. somoiog
tapoter vt. a bate usor cu palma
taquet m. tarus
taquin, e adj. care tachineaza, scitor
taquiner vt. a tachina, a sci
taquinerie f. tachinerie, sciala
tarabiscoter vt. a podobi excesiv
tarabuster vt. a dondani
tarauder vt. a sfredeli
tard adv. trziu; m. ora trzie
tardif, ive adj. tardiv
tardir vi. a ntrzia; v. impers. a fi nerabdator
tare f. dara, tara
tar, e adj. viciat, corupt
tarentelle f. tarantela
tarer vt. a lua taraua
targette f. zavor
targuer (se) vr. a se fuduli
tarifer vt. a stabili un tarif
tarir vt. ,vr. a seca
tarissement m. secare
tarse m. tars
tarte f. tarta
tartine f. tartina, discurs interminabil
tartre m. tartru
tartufe m. fatarnic
tas m. gramada, vraf, multime
tasse f. o ceasca de
tasseau m. proptea
tasser vt. a ngramadi, a ndesa; vi. a ndesi; vr. a se
tter vt. a pipai, a iscodi; vi. a gusta din; vr. a-si
tatillon, onne adj.m.f. care se ocupa cu fleacuri
tatillonner vi. a se ocupa cu fleacuri
ttonner vi. a tatona
ttons () loc. adv. pe dibuite
tatouage m. tatuare, tatuaj
tatouer vt. a tatua
taudis m. cocioaba
taupe f. crtita
taupiniere f. maghernita
taureau m. taur
taux m. pret curent, procent, taxa
tavelure f. pata
taxateur m. taxator
taxation f. taxare
taxe f. taxa, impozit
taxer vt. a taxa, a califica drept
tchque adj.m.f. (cu maj.) ceh; m. limba ceha
te pron. pers. ti, tie
t m. teu
technicien, enne m.f. tehnician
technique adj. tehnic
teigne f. molie, chelbe, persoana nesuferita
teindre vt. a vopsi
teint, e adj. vopsit; m. ten; f. tenta, doza
teinter vt. a vopsi
teinture f. vopsea, tinctura
teinturier, re m.f. boiangiu
tel, telle adj. asemenea, astfel, att de; adj. nehot.
tl(vision) f. televizziune
tlgramme m. telegrama
tlgraphe m. telegraf
tlgraphier vi. a telegrafia
tlguider vt. a teleghida
tlpathie f. telepatie
tlphrique m. teleferic
tlphone m. telefon
tlescope m. telescop
tlviser vt. a televiza
tlviseur m. televizor
tellement adv. pna nt-att, att de
tellure m. telur
tellurique tellurien, enne adj. teluric
tmraire adj.m. temerar
tmrit f. temeritate
tmoignage m. marturie, dovada
tmoigner vt. a da dovada de; vi. a depune marturie
tmoin m. martor
tempe f. tmpla
temprament m. temperament
temprance f. temperanta, cumpatare
temprer vt. a tempera
tempte f. furtuna, izbucnire
tempter vi. a face taraboi, a bruftui
tempteux, euse adj. furtunos
temple m. templu
temporaire adj. temporar
temporal, e adj. referitor la tmpla
temporel, elle adj. lumesc, temporal
temporisation f. temporizare, taraganare
temporiser vi. a temporiza, a taragana
temps m. timp, durata, ragaz, vreme
tenable adj. care se poate mentine
tnacit f. tenacitate
tenailler vt. a strnge n cleste, a chinui
tenailles f.pl. cleste
tenancier, re m.f. patron de hotel
tenant, e adj. sance ` e = pe loc
tendance f. tendinta
tendancieux, euse adj. tendentios
tendant, e adj. care tinde
tendoir m. frnghie pentru rufe
tendre adj. moale, fraged, tnar, tandru, deschis;
tendresse f. tandrete; pl. mngiere
tnbres f. pl. ntuneric, nestiinta
tnbreux, euse adj. tenebros, sumbru
teneur, euse m.f. detinator; f. cuprins al unui act
tnia m. tenie
tenir vt. a contine, a detine, a ntretine, a ndeplini,
tennis m. tenis
tenon m. cep
tension f. tensiune
tentacule m. tentacul
tente f. cort
tenter vt. a ntreprinde, a ncerca, a ispiti;
tenture f. tapet, tapiserie
tenu, e adj. pastrat, ngrijit, obligat; f. ngrijire,
tnu, e adj. subtirel
tnuit f. subtirime
trbenthine f. terebentina
trbrant, e adj. perforant, sfredelitor
tergiversation f. tergiversare
tergiverser vi. a tergiversa
terme m. termen, sfrsit, scadenta; pl. raporturi,
terminaison f. sfrsit, terminatie
terminer vt. a termina
terminus m. punct extrem, capat
termite m. termita
terne adj. sters, palid
ternir vt. a ntuneca, a terfeli
terrain m. teren
terrasse f. terasa
terrassement m. terasament
terrasser vt. a consolida, a dobor
terrassier m. lucrator de terasamente
terre f. pamnt, tara, domeniu, teren agricol,
terre-plein m. pamnt batatorit, ridicatura de pamnt
terrer vt. a aduce pamnt, a acoperi cu pamnt,
terreur f. teroare, groaza
terreux, euse adj. pamntos, pamntiu
terrible adj. teribil
terrier m. vizuina, cine de vnatoare
terrifier vt. a ngrozi
terrine f. strachina
territoire m. teritoriu
terroir m. ogor
terroriser vt. a teroriza
tertiaire adj. tertiar
tertre m. movila
tes adj. pos. pl. ai tai, ale tale
tesson m. ciob
test m. test, carapace
tester vi. a face testamentul; vt. a supune unui test
ttard m. mormoloc
tte f. cap, minte, fire, caracter, vrf, sef, nceput
tte--tte m. invar. ntrevedere particulara ntre doua pers.
tte-bche loc. adv. unul cu capul la picioarele altuia
tte-de-ngre adj. maro nchis
tte f. supt
ttphoner vt. a telefona
tter vt. a suge
ttin m. sfrc
ttine f. uger, tetina
tton m. tta
tette f. sfrc al ugerului
ttu, e adj. ncapatnat
texte m. text
textile adj. textil
textuel, elle adj. textual
th m. ceai
thtral, e adj. teatral
thtre m. teatru, arta dramatica
thire f. ceainic
thme m. tema, retroversiune
thologie f. teologie
thologien m. teolog
thorme m. teorema
thortique adj. contemplativ
thoricien, enne m.f. teorician
thorie f. teorie
thorique adj. teoretic
thrapeutique adj. f. terapeutic
thermal, e adj. termal
thermique adj. termic
thermomtre m. termometru
thermos f. termos
thsaurisation f. tezaurizare
thsauriser vi. a tezauriza
thse f. teza, lucrare scrisa
thomisme m. doctrina sf. Toma d'Aquino
thon m. ton
thoracique adj. toracic
thorax m. torace
thuya m. tuia
thym m. cimbru
thymus m. timus
thyrode adj. tiroida
tiare f. tiara
ticket m. tichet
tide adj.adv. caldut; lipsit de entuziasm
tideur f. ncalzire usoara; lipsa de nteles
tidir vi. a deveni caldut; vt. a ncalzi usor
tien, enne adj. pos. pron.pos. al tau; m.pl. ai tai
tiers, tierce adj. al treilea; m. treime, tert; f. terta
tige tulpina
tignasse f. claie
tigre, esse m.f. tigru
tigrer vt. a varga
tilde m. tilda
tilleul m. floare de tei
timbale f. timpan, cupa, pahar
timbalier m. timpanist
timbrage m. timbrare
timbre m. sunet, timbru
timbr, e timbrat
timbrer vt. a timbra
timide adj. timid
timidit f. timiditate
timon m. oiste
timor, e adj. nfricosat
tintamarre m. taraboi
tintement m. dangat, tiuit al urechilor
tinter vt. a trage clopotul; vi. a suna, a tiui
tintouin m. bucluc
tique f. capusa
tiquer vi. a avea un tic, a exprima nemultumirea
tiquet, e adj. mpestritat
tirage m. tragere, tiraj, piedica
tiraillement m. smuceala repetata; pl. hartuieli
tirailler vt. a smuci n repetate rnduri, a hartui; vt. a
tirailleur m. tiralior
tirant m. baiera, cordon, ureche de cizma
tir, e adj. tras
tire-bouchon m. tirbuson
tire-d'aile () loc. adv. ca vntul
tirelire f. pusculita
tirer vt. a trage, a scoate, a ntinde, a importa,
tiret m. cratima
tirette f. tablie, snur
tireur, euse m.f. tragator
tiroir m. sertar
tisane f. tisana
tison m. taciune
tisonner vi. a atta focul
tisonnier m. vatrai
tissage m. tesere, tesut, tesatorie
tisser vt. a tese
tisserand tisseur m. tesator
tissu, e adj. tesut; m. tesatura, tesut
titanesque titanique adj. titanic
titiller vt. a gdila
titre m. titlu
titrer vt. a titra
tituber vi. a se clatina pe picioare
titulaire adj.m.f. titular
titulariser vt. a numi ca titular
toast m. toast, bucata de pine prajita
toaster vi. a toasta
tobbogan m. tobogan
tocsin m. semnal de alarma, toaca
toge f. toga, roba
tohu-bohu m. talmes balmes
toi pron. pers. tu, tie, pe tine
toile f. pnza, cort, vela
toilette f. toaleta, mbracaminte
toiser vt. a masura
toison f. lna, par
toit m. acoperis, casa
tle f. tabla de acoperis, gherla, puscarie
tolrance f. toleranta
tolrer vt. a tolera
tlerie f. tinichigerie
tlier m. adj. tinichigiu
tomate f. patlagea rosie
tombant, e adj. care cade
tombe f. mormnt
tombeau m. monument funerar, mormnt
tombe f. cadere
tomber vi. a scadea, a sosi pe neasteptate, a da peste,
tombereau m. tomberon
tombola f. tombola
tome m. tom
ton adj. post.m. al tau
tonalit f. tonalitate
tondaison f. tundere
tondeur. euse m.f. persoana care tunde; f. masina de tuns
tondre vt. a tunde, a jumuli
tonicit f. tonicitate
tonifier vt. a tonifica
tonique adj. m. tonic; f. silaba tonica
tonitruant, e adj. tunator
tonnage m. tonaj
tonne f. butoi mare, tona
tonneau m. butoi, rostogolire
tonnelier m. dogar
tonnelle f. bolta
tonner v. impers. a tuna; vi. a tuna si a fulgera, a
tonnerre m. tunet
tonsure f. tunsura, tunsoare
tonte f. tuns
tonton m. unchi, nene
topaze m. topaz
tope interj. bate palma!
toper vi. a bate palma n semn de acord
topinambour m. nap
topographie f. topografie
toponymie f. toponimie
toquade f. toana
toque f. toca
toquer (se) vr. a se ndragosti
torche f. torta
torcher vt. a sterge cu crpa, a da peste cap o treaba
torchis m. chirpici
torchon m. crpa de sters
tordant, e adj. caraghios, a muzant
tordre vt. a stoarce, a rasuci
torpeur f. toropeala
torpille f. torpila
torpiller vt. a torpila
torpilleur m. torpilor
torrfier vt. a praji
torrent m. torent
torrentiel, elle adj. torential
torride adj. torid
tors, e adj. strmb, sucit; m. tors al lnii
torse m. tors (anat.)
torsion f. rasucire, rasucit
tort m. nedreptate, paguba
torteux, euse adj. ntortochiat, nesincer
torticolis m. ntepenire a gtului
tortiller vt. a rasuci; vi. a cauta subterfugii; vr. a se
tortionnaire adj. de tortura; m. calau
tortu, e adj. rasucit, strmb; f. brasca testoasa
torturer vt. a tortura
torve adj. chiors
tt adv. devreme, curnd
total, e adj. m. total
totalisation f. totalizare
totaliser vt. a totaliza
totalit f. totalitate
toton m. titirez
toubib m. doctor
touchant, e adj. miscator; prep. cu privire la
touche f. a tingere, clapa, tusa, aspect
touche--tout m. invar. pers. care se amesteca n toate
toucher vt. a atinge, a ncasa, a se nvecina cu,
touer vt. a trage la edec
touffe f. tufa
touffu, e adj. des, stufos, nclcit
toujours adv. ntotdeauna, nca, n permanenta
touloupe f. cojoc
toupet m. smoc, mot, tupeu
toupie f. sfrleaza
tour f. turn, tura; m. nconjur, circumferinta,
tourbe f. turba, gloata
tourbillon m. vrtej, vltoare
tourbillonner vi. a nvolbura, a se nvrteji
tourelle f. turnulet, turela
touriste m.f. turist
tourment m. chin, suferinta
tourmente f. vitejie, tulburari
tourmenter vt. a chinui, a agita; a se framnta, a se suci
tournage m. slefuire, turnare a unui film
tourn, e adj. fermentat, bine facut; f. turneu, cinste
tournebroche m. dispozitiv de nvrtit frigarea
tournemain (en un) loc. adv. ntr-o clipa
tourner vt. a nvrti, a ntoarce, a ocoli, a eluda,
tournerie f. strungarie
tournesol m. floarea soarelui, turnesol
tourneur, euse m.f. strungar
tournevis m.. susubelnita
tourniquet m. cruce mobila care nu lasa sa treaca o persoana
tournis m. capie
tournoiement m. nvrtire
tournoyer vi. a se nvrti
tournure f. ntorsatura, aspect, turnura
tourte f. placinta rotunda, imbecil
tourterelle f. turturea
tous vezi tout
tousser vi. a tusi
tout, e adj. tot; adj. nehot. oricare, orice;
tout--l'gout m. invar. sistem de canalizare
toutefois adv. totusi
toute-puissance f. atotputernicie
toux f. tuse
toxique adj. m. toxic
tracas m. necaz, hartuiala
tracasser vt. a necaji, a hartui
trace f. urma semn ramas
trac m. traseu
tracement m.. trasare
tracer vt. a trasa, a trage linii, a zugravii
trache f. trahee
tract m. manifest
tractation f. negociere, trguiala
tracteur m. tractor
traction f. tragere, tractiune
tradition f. traditie
traditionnel, elle adj. traditional
traducteur, trice m.f. traducator
traduction f. traducere
traduire vt. a traduce, a exprima, a cita; vr. a se
traduisible adj. traductibil
trafiquant, e m.f. traficant, negustor
trafiquer vi. a trafica
tragdien, enne m.f. tragedian
tragique adj. tragic; m. genul tragic. tragic, autor
trahir vt. a trada
trahison f. tradare
train m. mers, tren, galagie, convoi
tranage m. trre, transport cu sania
tranant, e adj. care se traste, taragant
tranard m. codas, om molu
trane f. trena
traneau m. sanie
trane f. dra, trtura
traner vt. a tr, a taragana, a trage, a duce cu sine;
traneur, euse m.f. pers. ca re traste
train-train m. rost, rutina
traire vt. a mulge
trait m. sulita, sleau, ngititura, trasatura,
traitable adj. cu care se poate trata, blnd
traite f. mulgere, muls, etapa, polita, trafic
trait m. tratat, conventie
traitement m. tratare, primire, tratament, salariu
traiter vt. a trata, a primi, a expune; vi. a negocia,
traiteur m. restaurator, birtas
tratre, esse adj.m.f. tradator, viclean
tratrise f. tradare
trajectoire f. traiectorie
trajet m. traseu, drum
tralala m. zarva, ostentatie
tram(way) m. tramvai
trame f. urzeala, uneltire
tramer vt. a urzi, a unelti
tranchant, e adj. taios, tipator; m. tais
tranche f. felie, transa
tranch, e adj. distinct; f. transee; pl. colici
trancher vt. a taia, a reteza, a rezolva;
tranchoir m. tocator
tranquille adj. linistit
tranquillite f. liniste
transaction f. tranzactie
transatlantique m. transatlantic, sezlong
transborder vt. a transborda
transcription f. transcriere, transcriptie
transcrire vt. a transcrie
transe f. neliniste, transa
transfrer vt. a transfera
transfert m. transferare
transfigurer vt., vr. a transfigura
transformation f. transformare
transformer vt. a transforma
transfuge m. transfug
transfusion f. transfuzie
transgresser vt. a ncalca o lege
transhumance f. transhumanta
transi, e adj. nfrigurat, ngheetat
transiger vi. a se nvoi
transir vt. a patrunde, a ngheta; vi. a tremura de frig
transit m. tranzit
transitif, ive adj. tranzitiv
transition f. tranzitie
transitoire adj. trecator
translation f. translatie, stramutare
transmettre vt. a transmite
transmigrer vi. a transmigra
transmission f. transmisie, transmitere
transmu(t)er vt. a preschimba
transparence f. transparenta
transparent, e adj. transparent; m. transparent (hrtie)
transpercer vt. a strapunge
transpiration f. transpiratie
transpirer vi. a transpira
transplanter vt. a transplanta
transport m. transport, pornire
transporter vt. a transporta, a scoate din fire; vr. a se
transporteur m. persoana care transporta, caraus
transposer vt. a transpune
transposition f. transpunere
transvaser vt.a varsa
trapze m. trapez
trappe f. chepeng
trappeur m. vnator
trapu, e adj. bondoc
traquenard m. capcana
traquer vt. a haitui, a hartui
traumatisme m. traumatism
travail m. munca, lucru, executie, lucrare, dezbatere,
travailler vi. a munci, a lucra, a fructifica, a fermenta;
travailleur, euse adj.m.f. om al muncii, muncitor
travailliste m. laburist
travers m. curmezis, lat, cusur
traverse f. traversa, scurtatura; pl. piedici
traverser vt. a traversa, a trece prin
traversin m. perna lunga, sul
travesti, e adj. deghizat; m. deghizare
travestir vt. a se travesti; vi. a parodia, a denatura
travestissement m. deghizare
trayon m. tta a vacii
trbucher vi. a se poticni
trfle m. trifoi, trefla
trfonds m. subsol
treillage m. zabrele
treillager vt. a zabreli
treille f. bolta
treillis m. spalier, pnza de sac
treillisser vt. a nconjura cu zabrele
treize num. card. m. 13; num. ord. al 13-lea; m. ziua de
treizime num. ord. al 13-lea; m. treisprezecime
trma m. trema
tremblant, e adj. tremurator, tremurnd
tremblement m. tremuratura
trembler vi. a tremura, a se cutremura
trembleur, euse adj. om care tremura, fricos
tremblotant, e adj. care tremura, care plpie
trembloter vi. a tremura usor
trmoussement m. agitare
trmousser vr. a se agita
trempage m. udare, muiere, cufundare n apa
trempe f. calire
tremper vt. a uda, a stropi, a nmuia, a cali; vi. a sta
tremplin m. trambulina
trentaine f. treizeci
trente num. card. m. cifra 30; num. ord. al 30-lea;
trentime num. ord. al 30-lea; m. a 30-a parte
trpaner vt. a trepana
trpas m. moarte
trpasser vi. a muri
trpidation f. trepidare, trepidatie
trpider vi. a trepida
trpignement m. tropait
trpigner vi. a tropai
trs adv. foarte
trsor m. comoara, tezaur
trsorerie f. tezaur, visterie
trsorier, re m.f. casier, vistiernic
tressage m. mpletire, mpletit
tressaillement m. tresarire
tressaillir vi. a tresalta
tressauter vi. a tresari
tresse f. tresa, cosita
tresser vt. a mpleti
trteau m. capra pentru lemne; pl. teatru de blci
treuil m. troliu
trve f. armistitiu
triage m. triere, triaj
triangle m. triunghi
triangulaire adj. triunghiular
tribu f. trib
tribulation f. zbucium, framntare
tribunal m. tribunal
tributaire adj. tributar
tricher vt. a trisa
tricheur, euse m.f. persoana care triseaza
tricolore adj. tricolor
tricot m. tricotaj, tricou
tricoter vt. a tricota, a merge repede
tricoteur, euse m.f. pers. care tricoteaza
trictrac m. table
tricycle m. tricicleta
triennal, e adj. trienal
trier vt. a tria
trifouiller vi. a rascoli
trille m. tril
trillion m. trilion
trimbalage trimbalement m. trambalare
trimbaler vt. a trambala
trimer vi. a munci din rasputeri
trimestre m. trimestru
trimestriel, elle adj. trimestrial
trnasser vt. a taragani; vi. a mosmondi, a umbla creanga
trinit f. trinitate
trinme m. trinom
trinquer vi. a ciocni, a bea
triomphal, e adj. trimfal
triomphant, e adj. triumfator, hotartor
triomphateur, trice adj. care a triumfat; adj.m. nvingator
triomphe m. triumf, succes
triompher vi. a triumfa, a nvinge, a se bucura de
triparti, (it)e adj. tripartit
tripatouiller vt. a se amesteca fara consimtamntul autorului
tripe f. maruntaie de animal
triphotongue f. triftong
triple adj. m. triplu
triplement m. triplare
tripler vt. a tripla
triplette f. bicicleta cu trei locuri
tripot m. tripou
tripotage m. amestec murdar, uneltire
tripote f. chelfaneala, droaie
tripoter vt. a mnui, a atinge; vi. a face specula
triptyque m. triptic
trique f. ciomag
triste adj. trist, greu, sumbru
tristesse f. tristete
triturer vt. a macina, a faramita
triumvir m. triumvir
trivialit f. trivialitate
troglodyte m. troglodit
trogne f. obraz congestionat
trognon m. cotor, inima de fruct etc.
trois num. card. m. cifra 3; num. ord. al 3-lea;
troisime num. ord. al 3-lea; m. etajul trei; f. clasa a 3 a
trois-quarts m. invar. haina de trei sferturi
trler vt. a tr dupa sine; vi. a umbla creanga
trolley m. troleu
trombe f. tromba
trombone m. trombon
trompe f. trompa
trompe-l'il m. invar. aparenta nselatoare
trompe-la-mort m. invar. persoana scapata din ghearele mortii
tromper vt. a nsela
tromperie f. nselatorie
trompeter vi. a suna din trompeta; vt. a trmbita
trompette f. trompeta; m. trompetist
trompeur, euse adj.m.f. nselator
tronc m. trunchi
tronon m. tronson, bucata rupta, crmpei
trononner vt. a mbucatati, a cioprti
trne m. tron
trner vi. a trona
tronquer vt. a trunchia, a ciunti
trop adv. prea mult; m. ceea ce e prea mult
trope m. trofeu
tropique m. tropic
trop-plein m. invar. prisos
troquer vt. a face schimb de obiecte
trot m. trap
trotter vi. a merge la trap, a umbla repede si mult,
trotteur, euse adj. trapas; m.f. persoana care umbla repede
trottin m. fata folosita pentru curse
trottiner vi. a merge repede si cu pasi mici
trottinette f. trotineta
trottoir m. trotuar
trou m. gaura, vizuina, maghernita, orasel uitat
troublant, e adj. tulburator
trouble adj. tulbure; m. tulburare; pl. rascoala
trouble-fte m. invar. persoana inoportuna
troubler vt. a tulbura, a zapaci; vt. a ntrerupe,
troue f. spartura, deschizatura
trouer vt. a gauri
trouille f. frica
troupe f. trupa, ceata
troupeau m. turma
troupier m. soldat
trousse f. manunchi, trusa
trousseau m. trusou, legatura de chei etc.
trousser vt., vr. a sufleca; vt. a face n graba
trouvable adj. care poate fi gasit
trouvaille f. descoperire, gaselnita
trouver vt. a gasi, a descoperi, a resimti, a socoti; vr.
truble,trouble f. plasa de pescuit n forma de sac
truc m. dibacie, truc, mecanism pentru schimbat
trucage, triquage m. trucaj
truchement m. talmaci, intermediu
truculent, e adj. violent, aspru
truelle f. mistrie
truffe f. trufa
truie f. scraofa
truite f. pastrav
trumeau m. ntregol
truquer vt. a falsifica, a truca
trust m. trust
truster vt. a grupa ntr-un trust
tsar m. tar
tsarine f. tarina
ts-ts f. invar. musca tete
tu pron. pers. tu
tuant, e adj. obositor
tub m. baita
tube m. tub, teava, joben
tuber vt. a captusi cu tuburi, a spala ntr-o baita
tubercule m. tubercul
tuberculeux, euse adj.m.f. tuberculos
tubreuse f. tuberoza
tubulaire adj. tubular
tudesque adj. vechi german
tuer vt., vr. a se omor, a se distruge; vt. a plictisi
tuerie f. macel
tue-tte () loc. adv. foarte tare, zgomotos
tueur, euse m.f. ucigas; m. persoan care omoara vitele,
tuile f. tigla, pacoste
tuilerie f. tiglarie
tulipe f. lalea
tulle m. tul
tumfier vt. a umfla
tumeur f. tumoare
tumulaire adj. tumular. de mormnt
tumulte m.. tumult
tumultueux, euse adj. tumultos
tungstne m. tungsten
tunique f. tunica, nvelis
tunisien, enne adj.m.f. (cu maj.) tunisian
tunnel m. tunel
turbin m. munca
turboracteur m. turboreactor
turbot m. calcan
turbulence f. turbulenta
turc, turque adj. turcesc; m.f. turc; m. limba turca
turlupiner vi. a face glume nesarate; vt. a sci
turlutaine f. pisalogeala, manie
turlututu m. fluier; interj. pofta-n cui!
turnant adj. care se nvrteste; m. colt de strada,
turpitude f. turpitudine
turquerie f. cruzime, zgrcenie exagerata
turquoise f. turcoaza
tutlaire adj. tutelar
tutelle f. tutela
tuteur, trice m.f. tutore; m. vrac
tutoiement m. tutuire
tutoyer vt. a tutui
tutu m.. fustita de balerina
tuyau m. burlan, teava, canal, stire confidentiala
tuyauter vt. a comunica o stire confidentiala
tuyauterie f. tevarie
tympan m. timpan
tympaniser vt. a critica n gura mare
tympanon m. tambal
type m.. tip, model, individ
typhode adj. f. fivre ~ = febra tifoida
typhon m. taifun
typhus m. tifos
typique adj. tipic
typo(graphe) adj. m. tipograf
typo(graphie) f. tipografie
tyran m. tiran
tyrannie f. tiranie
tyrannique adj. tiranic
tyranniser vt. a tiraniza
tzigane adj. tiganesc; m.f. (cu maj.) tigan
ubiquit /-ku-i-t/ f. ubicuitate
uhlan m. ulan
ukase m. ucaz
ulcration f. ulceratie
ulcre m. ulcer
ulcrer vt. a ulcera, (fig.) a rani
ultrieur, e adj. ulterior
ultimatum /-tom'/ m. ultimatum
ultime adj. ultim
ultra-court,e adj. ultrasunet
ultramontain, e adj. de dincolo de munti
ultra-son m. ultrasunet
ululement m. tipat (al pasarilor de noapte)
ululer vi. (despre pasarile de noapte) a tipa
un, une num. card., m. (cifra) unu; num. ord. primul;
unanimit f. unanimitate
uni, e adj. unit, neted, fara desene, (fig.) monoton
unime num. ord. unulea
unification f. unificare
unifier vt., vr. a (se) unifica
uniforme adj., m. uniform(a)
uniformiser vt. a uniformiza
uniformit f. uniformitate
union f. unire, uniune, asociatie, casatorie
unipolaire adj. cu un singur pol
unique adj. unic, (ffig.) ciudat
unir vt., vr. a (se) uni, a (se) casatori
unisson m. (muz.) unison
unitaire adj. unitar
unit f. unitate ( si mil.)
universalit f. universalitate
universel, elle adj. universal
universitaire adj., m.f. (profesor) universitar
universit f. universitate
uranium /-om'/ m. uraniu
urbain, e adj. urban
urbanit f. urbanitate
ure f. uree
uretre m. ureter
urtre m. uretra
urgence f. urgenta
urinaire adj. urinar
urine f. urina
uriner vi. a urina
urique adj. uric
urne f. urna
urticarie f. urticaire
urus /-russ/, ure m. zimbru
us /uss/ m.pl. obiceiuri
usage m. uz(anta), obicei
usag, e adj. uzat, folosit
usager m. persoana care se foloseste de ceva
user vi. a se folosi, a uza de; vt., vr. a (se) consuma
usine f. uzina
usinier, re adj. referitor la uzina; m. industrias
usit, e adj. uzitat
ustensile m. ustensila (de menaj), unealta
usuel, elle adj. uzual
usufruit m. uzufruct
usure f. camata, uzura
usurier, re m.f. camatar; adj. camataresc
usurpateur, trice adj., m.f. uzurpator
usurpation f. uzurpare
usurper vt., vr. a uzurpa
utrin, e adj. uterin
utrus /-russ/ m. uter
utile adj. folositor; m. utilul
utilisateur, trice m.f., adj. persoana care utilizeaza
utilisation f. folosire, utilizare
utiliser vt. a folosi, a utiliza
utilit f. utilitate
utopique adj. utopic
utopiste m. utopist
uvule f. (anat.) omusor
va interj. haide, fie
vacance f. loc vacant; pl. vacanta, concediu
vacancier m. persoana n vacanta
vacarme m. vacarm
vaccination f. vaccinare
vacciner vt. a vaccina, a pune la adapost
vache f. carne de vaca; adj. sever
vacher, re m.f. vacar
vacillant, e adj. tremurator, sovaitor, nehotart
vacillation f. clatinatura, sovaiala, nehotarre
vacillement m. clatinare, tremurare
vaciller vi. a se clatina, a tremura, a sovai
vacuum m. vid
va-et-vient m. invar. du-te vino
vu m. legamnt, urare, dorinta
vagabond, e adj. m. vagabond
vagabondage m. vagabondaj
vagabonder vi. a vagabonda, a trece de la un lucru la altul
vagir vi. a scnci
vagissement m. scncet
vague f. val; adj. m. vag
vaguemestre m. vagmistru
vaguer vi. a hoinari
vaillamment adv. vitejeste
vaillance f. vitejie
vaillant, e adj. viteaz
vain, e adj. desert, nfumurat
vaincre vt. a nvinge; vr. a se stapni
vaincu, e m.f. nvins
vainqueur m. adj. nvingator
vair m. blana pestrita
vairon adj. m. ceacr
vaisseau m. nava, vas
vaissele f. vesela
val m. vale larga
valable adj. valabil
valence f. valenta
valetaille f. servitorime
valeur f. valoare, echivalent, importanta
valeureux, euse adj. viteaz
validation f. validare
valide adj. sanatos, care ndeplineste conditiile cerute
valider vt. a valida
validit f. validitate
valise f. valiza, geamantan
valle f. vale
vallon m. vlcea
valoir vi. a valora, a merita; vt. a produce; v. impers.
valorisation f. valorificare
valoriser vt. a valorifica
valse f. vals
valser vi. a valsa
value f. plus ~ = plus valoare
vampire m. vampir, exploatator
van m. vnturatoare
vandale m. vandal
vanille f. vanilie
vanit f. vanitate, desertaciune, mndrie
vaniteux, euse adj. m.f. vanitos
vannage m. vnturare
vanner vt. a vntura, a slei de puteri
vannier m. lucrator de obiecte din rachita
vantail m. canat al usii
vantard, e adj.m.f. laudaros
vantardise vanterie f. laudarosenie
vanter vt.a lauda
va-nu-pieds m. invar. golan, coate-goale
vapeur f. abur, vapor; m. golan, coate-goale
vaporeux, euse adj. vaporos; neclar
vaporisateur m. pulverizator
vaporiser vt. a vaporiza
vaquer vi. a fi n vacanta, a se ocupa cu
variable adj. variabil, schimbator; m. variabil;
variant, e adj. nestatornic; f. varianta
variation f. variatie, variatiune (muz.)
varice f. varice
varicelle f. varicela
varier vt. a varia; vi. a schimba, a scimba parerea, a fi
varit f. varieteu, diversitate
vase f. ml; m. vas, vaza
vaseux, euse adj. mlos, molu, nclcit
vasistas m. ferestruica
vassal, e m.f. adj. vasal
vassalit f. vasalitate
vaste adj. vast
vaudeville m. vodevil
vau-l'eau loc. adv. n voia curentului unei ape
vaurien, enne m.f. adj. derbedeu, netrebnic
vautour m.vultur plesuv,, persoana rapace
vautrer (se) vr. a se tavali n noroi
veau m. vitel
vecteur adj.m. vector
vedette f. vedeta
vgtarien, enne adj. m.f. vegetarian
vgtation f. vegetatie
vgter vi. a creste, a trai o viata monotona, obscura
vhmence f. vehementa
vhicule m. vehicul
vhiculer vt. a transporta, a transmite
veille f. veghe, insomnie, ajun
veille f. rastimp dintre cina si culcare
veiller vi. a veghea
veilleur, euse m.f. persoana care sta de veghe; f. lampa mica
veinard, e a.f. adj. norocos
veine f. vna, filon, noroc, inspiratie
vein, e adj. cu nervuri, cu vine
veineux, euse adj. vnos
vler vi. a fata
vlin m. adj. hrtie velina
vellit f. veleitate
vlo,vlocipde m. bicicleta
vloce adj. iute, rapid
vlodrome m. velodrom
velours m. catifea
velout, e adj. catifelat; m. aspect catifelat
velouter vt. a catifela, a ndulci
velu, e adj. paros
venaison f. varne de vnat
vnalit f. venalitate
venant, e adj. care vine; m. persoana care vine
vendable adj. vandabil
vendange f. cules al viilor, recolta de struguri
vendanger vt., vi. a culege via
vendangeur, euse m.f. culegator de struguri
vendeur, euse m.f. vnzator
vendre vt. a vinde
vendredi m. vineri
vendu, e adj.m.f. vndut
venelle f. ulicioara
vnneux, euse adj. otravitor, veninos
vnrable adj. venerabil
vnration f. veneratie
vnrer vt. a venera
vnerie f. vnatoare cu cini
venette f. frica
vengeance f. razbunare
venger vt. vr. a razbuna
vengeur, eresse m.f. adj. razbunator
venimeux, euse adj. veninos
venir vi. a veni, a se trage din, a deriva, a ajunge,
vent m. curent, vnt
vente f. vnzare
venter v. impers. a bate vntul
ventilateur m. ventilator
ventilation f. ventilatie
ventiler vt. a ventila
ventouse f. ventuza
ventouser vt. a pune ventuze
ventre m. pntece, burta
ventricule m. ventricul
ventrloque m., adj. ventriloc
ventru, e adj. pntecos
venu, e adj. reusit, executat; f. venire, sosire, crestere
ver m. vierme
vracit f. veracitate
vranda f. veranda
verbaliser vi. a ncheia un proces verbal
verbe m. verb, vorba
verbeux, euse adj. vorbaret
verbiage m., verbosit f. vorbarie
verdtre adj. verzui
verdet m.. piatra-acra
verdir vt., vr. a nverzi
verdissement m. nverzire
verdoyant, e adj. nverzit
verdoyer vi. a nverzi
verdure f. verdeata, verdeturi
veredeur f. verzaciune, tinerete, cruzime
vreux, euse adj. viermanos, veros
verge f. varga
verg, e adj. vargat
verger m. livada
vergette f. vergea mica, perie
verglac, e adj. cu polei
verglas m. polei
vergogne f. rusine
vridique adj. veridic
vrification f. verificare
vrifier vt. a verifica
vrin m. cric
vritable adj. veritabil
vrit f. adevar, sinceritate
vermeil, eille adj. stacojiu; m. argint aurit
vermicelle m. fidea
vermillon m. rumeneala
vermine f. vermina
vermisseau m. viermisor
vermoulu, e adj. viermanos, ros de carii
vermouth m. vermut
vernir vt. a lacui
vernis m. lac, spoiala
vernissage m. lacuire, vernisaj
vrole f. petite ~ = varsat
verrat m. vier
verre m. stivla, pahar
verrerie f. sticlarie
verrier m. sticlar, cosulet de srma pentru pahare
verroterie f. obiecte de sticla
verrou m. zavor
verrouiller vt. a zavor
verrue f, neg
vers m. vers; prep. catre, spre
versatile adj. schimbator
verse f. varsare, turnare
vers, e adj. versat, exersat
versement m. varsamnt
verser vt. a varsa, a turna, a plati; vi. a se rasturna
versification f. versificare, versificatie
versifier vi. a face versuri
version f. versiune, traducere
vert, e adj. verde, crud, proaspat, n putere, obscen,
vert-de-gris m. cocleala
vertbre, e adj., m.pl. vertebrat
vertement adv. n mod raspicat
vertical, e adj. vertical
vertige m. ameteala, ratacire a mintii
vertigineux, euse adj. vertiginos
vertu f. virtute, castitate, proprietate
vertueux, euse adj. virtuos
verve f. verva
verveine f. verbina
vsication f. basicare
vsicule f. vezicula
vespasienne f. vespasiana
vespral, e adj. de seata
vessie f. vezica
veste f. vesta, nereusita
vestiaire m. vestiar
vestibule m. vestibul
vestige m. urma, ramasita
vestimentaire adj. vestimentar
veston m. veston, haina
vtement m. vesmnt
vtrinaire adj., m. veterinar
vtille f. fleac, nimica toata
vtir vt. a se mbraca
veto m. invar. veto
vtuste adj. vetust, uzat
vtust f. caracter, vetust
veuf, veuve adj., m.f. vaduv
veule adj. fara vlaga
veuvage m. vaduvie
vexant, e adj. jignitor
vexation f. jignire
vexer vt. a jigni; vr. a se ofusca
viabilit f. viabilitate, stare buna
viable adj. viabil
viaduc m. viaduct
viager, re adj. viager
viande f. carne de gatit
vibrer vi. a vibra
vicaire m. vicar
vice m. viciu, defect
vice versa loc. adv. vice-versa
vicennal, e adj. care dureaza 20 de ani
vice-prsident m. vicepresedinte
vice-recteur m. prorector
vice-roi m. vicerege
viciation f. viciere
vicier vt. a vicia, a strica
vicieux, euse adj. vicios
vicissitude f. vicisitudine
vicomte m. viconte
victime f. victima
victoire f. victorie
victorieux, euse adj. victorios
victuailles f. pl. merinde, provizii
vidange f. golire
vidanger vt. a goli
vide adj. gol, sec; m. vid
vider vt. a goli, a termina, a pleca
vie f. viata, trai, biografie
vieillard m. mosneag
vieillesse f. batrnete
vieillir vi. a mbatrni, a fi demodat; vt., vr. a se
vieillissement m. mbatrnire
vieillot, otte adj. vestejit, trecut
viellierie f. vechitura, idee depasita
vierge f. fecioara, madona; adj. virgin, pur
vietnamien, enne adj., m.f. (cu maj.) vietnamez; m. limba
vieux, vieille adj. batrn, vechi, trecut
vif, vive adj. viu, vioi, iute, aprins, stralucitor;
vif-argent m. argint-viu
vigilance f. vigilenta
vigilant, e adj. vigilent
vigne f. vita, vie
vigneron, onne m.f. podgorean
vignoble m. podgorie
vigoureux, euse adj. viguros
vigueur f. vigoare, tarie
vil, e adj. scazut ca valoare, abject
vilain, e adj. urt, rau, necinstit; m. scandal
vilebrequin m. vilbrochen
vilenie f. mrsavie, zgrcenie
vilipender vt. a discredita, a dispretui
villa f. vila
village m. sat
villageois, e m.f. satean; adj. satesc
ville f. oras
villgiateur m. vilegiaturist
villgiature f. vilegiatura
vin m. vin
vinaigrer vt. a pune otet
vindicatif, ive adj. razbunator
vindicte f. urmarire
vineux, euse adj. tare (despre vin), bogata n vinuri
vingt num. card., m. cifra 20; num. ord. al 20-lea;
vingtaine f. vreo 20
vingtime num. ord. al 20-lea; m. a 20 -a parte
violac, e adj. violaceu
violation f. violare, ncalcare
viole f. viola
violemment adv. violent
violence f. violenta
violenter vt. a constrnge, a forta
violer vt. a viola, a ncalca
violet, ette adj. violet; f. viorea
violon m. vioara
violoncelle m. violoncel
violoniste m.f. violonist
vipre f. vipera
virage m. virare, viraj
virement m. virament
virer vi. a vira, a schimba culoarea, a nclina spre;
virginit f. feciorie, puritate
virgule f. virgula
virilit f. virilitate, barbatie
virtuel, elle adj. virtual
virtuose m.f. virtuos
virulence f. virulenta
virulent, e adj. virulent, violent
vis f. surub
visa m. viza
visage m. fata, nfatisare, aspect
vis--vis loc. adv. n fata, comparativ cu; m. persoana
viscre m. viscere
vise f. ochire, tintire; pl. pretentii
viser vt. a ochi, a tinti, a viza, a urmari; vi. a tinti
viseur m. ochitor, vizor
visibilit f. vizibilitate
visible adj. vizibil, evident
visire f. viziera, cozoroc
vision f. vedere, viziune, vedenie
visionnaire adj., m.f. visator, vizionar
visite f. vizita
visiter vt. a vizita, a explora
visiteur, euse m.f. vizitator, inspector
vison m. vizon
visqueux, euse adj. vscos, lipicios
visser vt. a nsuruba
visuel, elle adj. vizual
vitalit f. vitalitate
vitamine f. vitamina
vite adj., adv. iute
vitesse f. viteza
viticole adj. viticol
viticulteur m. viticultor
vitrail m. vitraliu
vitre f. geam
vitrer vt. a pune geamuri
vitrerie f. comert cu geamuri
vitreux, euse adj. sticlos
vitrier m. geamgiu
vitrine f. vitrina
vitrioler vt. a trata cu acid sulfuric, a arunca cu vitriol
vituprer vt. a blama
vivace adj. vivace, persistent
vivacit f. vivacitate, vioiciune
vivant, e adj. care traaieste, viu, animat, aidoma; m.
vivat interj. traiasca!
viveur m. petrecaret
vivier m. bazin pentru peste
vivifiant, e adj. care ntareste, care nvioreaza
vivifier vt. a da vigoare, a nsufleti
vivoter vi. a tine zilele
vivre vi. a trai, a se ntretine, a se hrani cu ;
vlan interj. poc! tronc!
vocable m. cuvnt
vocabulaire m. vocabular
vocatif m. vocativ
vocation f. vocatie
vocifrer vi. a vocifara
vogue f. faima, voga
voguer vi. a pluti
voici prep. iata aici
voie f. drum, cale, mijloc
voil prep. iata acolo
voile m.. val, voal, aparenta; f. pnza de ambarcatie
voiler vt., vr. a se voala; vt. a ascunde
voilette f. voaleta
voilier m. ambarcatie cu pnze
voir vt. a se vedea, a se vizita; vt. a se examina
voire f. administratie a drumurilor, maidan
voisin, e adj. nvecinat, a propiat; m.f. vecin
voisinage m. vecinatate
voiture f. trasura, automobil, vagon de persoane
voiturette f. trasurica, masinuta
voiturier m. caraus
voix f. voce, sunet, opinie, vot, diateza
vol m. zbor, a vnt, furt, lucru furat
volage adj. schimbator
volaille f. pasare de curte
volant, e adj. zburator, volant; m. volan
volatile m. zburatoare, oratanie
volatilisation f. volatilizare
volatiliser vt. a volatiliza
volcan m.. vulcan
vole f. zbor, stol, tir, bataie
voler vi. a zbura; vt. a fura
volet m. oblon
voleur, euse m.f. voleibalist
volleyeur, euse m.f. voleibalist
volontaire adj. voluntar, ndaratnic; m. voluntar
volontariat m. voluntariat
volont f. vointa, dorinta; pl. capricii
volontiers adv. cu placere
voltage m. voltaj
volte f. volta
volte-face f. invar. stnga-mprejur, schimbare subita de
voltiger vi. a zbura de colo colo, a trece de la una la
volume m. volum, tom
volumineux, euse adj. voluminos
vomir vt. a varsa, a mprosca, a frofera
vomissement m. varsare, varsatura
voracit f. voracitate
vos vezi votre
votation f. votare
vote m. vot
voter vi., vt. a vata
votre pl. vos adj, pos. al vostru, a voastra
vtre pron. pos. al vostru, a voastra
vouer vt. a nchina; vt. a dedica
vouloir vt. a voi, a dori, a cere, a pretinde, a binevoi;
vous pron. pers. pe voi, voua, va, dumneavoastra
vote f. bolta
vot, e adj. boltit, nvovoiat
voyage m. calatorie, drum
voyager vi. a calatori
voyageur, euse m.f. calator
voyant, e adj. care vede, tipator (culoare);
voyelle f. vocala
voyou m. vagabond, huligan
vrac (en) loc. adv. fara ambalaj, gramada, talmes-
vrai, e adj. adevarat; m. a devar
vraiment adv. n adevar
vraisemblable adj., m. verosimil
vraisemblance f. verosimilitate
vrille f. burghiu, crcel
vriller vt. a sfredeli; vi. a se ncolaci
vrombissement m. huruit al unui motor
vu, e adj. vazut; prep. dat fiind; m. vaz; f. vedere,
vulcaniser vt. a vulcaniza
vulgaire adj. vulgar, comun; m. vulg
vulgarisation f. popularizare
vulgariser vt. a populariza
wagon m. vagon
wagonne f. un vagon de
wagonnet m. vagonet
wagonnier m. frinar
water-closet /oua-tr-klo-zt/: m. closet
waterproof /oua-teur prouf/: m. manta de ploaie
wattman /ouat-man'/ m. vatman
week-end /ouik-nd'/ m. vacanta de sfirsit de saptamina
wisigoth, e adj., m.f. (cu maj.) vizigot,
x m. (litera) x monsieur X = domnul X
xnophobie f. xenofobie
xylographie f. xilografie
xylomtrie f. cubaj al lemnului
xylophone m. xilofon
y adv. acolo; pron. pers. intr-insul, la acesta
yacht /yak/ m. iaht
yachting /yak-tin'g/ m. sport nautic
yack, yak m. iac
yankee / yan-k/ m. yancheu
yaourt, yogoourt /-ourt'/: m. iaurt
yard m. iard
yatagan m. iatagan
ymnite adj., m.f. (cu maj.) iemenit, (locuitor) din Yemen
yiddish m. idis
yoga m. yoghism, yoga
yogi m. yoghist, yoga
yole f. iola
yougoslave adj., m.f. (cu maj.) iugoslav
yourte f. iurta
yprite f. iperita
zain adj., m. (despre cai) fara nici un fir alb
zakouski m.pl. zacusca
zbre m. zebra
zbrer vt. a varga
zbrure f. dunga (pe piele)
zlateur, trice m.f., adj. zelos
zle m. sirguinta, zel
zl, e adj., m.f. sirguincios, zelos
znith /-nit'/ m. zenit
zphir m. zefir
zeppelin m. zepelin
zro m. zero, (fig.) nulitate
zest m. (in expr.) entre le zist et le ~ = nici bine,
zeste m. coaja de citrice, (fig.) lucru de nimic
zester vt. a curata de coaja (o lamiie etc.)
zzaiement m. sisiiala
zzayer vi. a sisii
zieuter vt. (pop.) a se uita, a se chiori
zig, zigue m. (pop.) tip, individ
zigzaguer vi. a merge in zig-zag
zinguer vt. a zinca
zizanie f. vrajba, zizanie
zodiacal, e adj. (astron.) zodiacal
zodiaque m. zodiac
zone f. zona
zonier m. locuitor dintr-o zona de frontiera
zoo m. gradina zoologica
zooltrie f. zoolatrie
zoologique adj. zoologic
zoologiste, zoologue m. zoolog
zoophabie f. zoofabie
zootechnicien, enne m.f. zootehnician
zootechnie f. zootehnie
zouave m. zuav
zut interj. (pop.) la naiba !
zymase f. zimaza
D

Vous aimerez peut-être aussi