abaisser a (se) lasa in jos, a (se) cobori, a reduce, abandon s.m. abandonare, parasire, renuntare/ abandonner a abandona, a parasi, a renunta la, a ceda, a lasa abasourdir vt. a asurzi (pe cineva)/ a ului, a consterna abat-jour sm. abajur abats sm.pl. maruntaie (de vita, de pasare) abattage sm. doborire, taiere / abattement sm. vlaguire, istovire/ deprimare abattis sm.pl. maruntaie de pasare, potroace abattre vt. a dobori/ a rapune, a ucide, a omori, a istovi abbaye, abei sf. manastire abbdication sf. abdicare abb sm. abate, staret abbesse sf. stareta abdiquer vt. a abdica abeille sf. albina aberration sf. aberatie abtir vt.,vr. a (se) indobitoci, s (se) timpi abtissment sm. indobitocire, timpire abmer vt. a strica, a deteriora/ vr. a se scufunda, abngation sf. abnegatie aboiement sm. latrat abois sm.pl. (in expr) tre aux abois = a fi incoltit, abolir vt. a aboli, a abroga, a suprima (o lege/hotarire) abolition sf. abolire abominable adj. oribil, monstruos abomination sf. mirsavie, ticalosie, nelegiuire abondamment adv. din belsiug, din plin abondance sf. abundenta, belsiug/ abondant, ante adj. abundent; imbelsugat abonder vi. a fi din belsug; a abunda abonnement sm. abonament abonner vt.,vr. a (se) abona abord sm.sg. (in expr.) aborder vi. (mar.) a acosta/ vt. a captura (o nava), aboutir vi. (urmat de prep. sau dans) a duce, aboutissment sm. rezultat, reusita aboyer vi. a latra abrg sm. rezumat, compediu abrgement sm. prescurtare abrger vt. a prescurta, a rezuma abreuver vt. a adapa, a imbiba, (fig.) a coplesi/ abreuvoir sm. adapatoare abrviation sf. prescurtare, abreviere abri sm. adapost, (in expr.) l'abri = la adapost abricot sm. caisa abricotier sm. caisa abriter vt. vr. a (se) adaposti abrogation sf. abrogare abroger vt. a abroga, a aboli, a suprima abrutir vt., vr. a (se) timpi, a (se) indobitoci abrutissement sm. timpire, indobitocire absence sf. absenta, lipsa absent, ente adj. smf. absent absenter vr. a absenta, a lipsi absinthe sf. (bot.) pelin absolu, ue adj. absolut, total/ sm. (cu art. hot.) absolutul absolument adv. (in mod) absolut, cu desavirsire, neaparat, absorber vt. a absorbi, a suge, (fam.) a bea si a minca/ absoudre vt. a achita (un acuzat), a ierta abstenir vr. a se abtine abstention sf. abtinere abstraction sf. abstractie, abstractiune abstrait, aite adj. abstract abstraitement adv. (in mod) abstract absurde adj., sm. absurd absurdit sf. absurditate abus sm. abuz; exces abuser vi. (cu prep. de) a abuza (de ceva)/ vt. a insela, abusif, ive adj. abuziv abusivenment adv. (in mod) abuziv acacia sm. salcim acadmicien, ienne smf. academician acadmie sf. academie acajou sm. (bot.) acaju, mahon, lemn de acaju, de mahon acaritre adj. artagos, ursuz, morocanos accablant, ante adj. coplesitor, apasator; insuportabil accabler vt. a coplesi, a impovara accalmie sf. acalmie; ragaz accaparer vt. a acapara accapareur, euse smf. acaparator accder vi (cu prep. ) a ajunge, a patrunde, a parveni acclrateur, trice adj. accelerator, de accelerare/ sm. accelerator acclrer vt., vi. a accelera accent sm. accent accentuation sf. accentuare accentuer vt. a accentua acceptable adj. acceptabil, satisfacator acceptation sf. acceptare; consimtire acceptation sf. acceptatie, acceptiune, inteles (al unui cuv.) accepter vt. a accepta; a consimti accs sm. intrate, acces/cale acces, intrare si iesire, accesible adj. accesibil accessoire adj. accesoriu, secundar, (fig.) neglijabil/ accident sm. accident, intimplare accident, e adj. (despre drumuri) accidentat, accidentel, elle adj. accidental, intimplator accidentellement adv. accidental, intimplator, din intimplare acclamation sf. aclamare; aclamatie, ovatie acclamer vt. a aclama, a ovationa acclimatation sf. aclimatizare, adaptare acclimater vt. a aclimatiza, a adapta/ vr. a (se) obisnui, accointances sf.pl. legaturi, relatii, raporturi accolade sf. imbratisare, acolada (semn grafic) accommodant, ante adj. intelegator, binevoitor, conciliant accommoder vt. a adapta, a potrivi, (despre alimente) accompagnateur, trice: smf. (muz.) acompaniator accompagnement sm. (muz.) acompaniament accompagner vt. a insoti, a intovarasi, a conduce (pe cineva), accompli, ie adj. desavirsit, perfect, indeplinit, realizat, accomplir vt. a indeplini, a face oa actiune pina la capat, accord sm. acord, intelegere, accorder vt. a armoniza, a potrivi, a acorda (ceva cuiva), accordeur sm. acordor (de instrumente muzicale) accoster vt. a acosta, a opri (pe cineva), (mar.) a acosta accouchement sm. actiunea de a naste, nastere accouder vr. (cu prep. , sur) a se rezema pe coate accountumer vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde accourir vi. a veni in fuga mare accoutrement sm. imbracaminte caraghioasa accrditer vt. a acredita, a imputernici, accroc sm. agatare, ruptura accrocher vt. a agata, a tirna, a rupe prin agatare, accroire (faire) vt. a spune gogosi accroissement sm. crestere, sporire, marire, inmultire accrotre vt., vr. a creste, a (se) mari, a spori accroupir vr. a se aseza pe vine, a se chirci accueil sm. primire, intimpinare accueillant, ante adj. primitor, afabil accueillir vt. a primi, a intimpina accumulateur sm. acumulator, baterie accumuler vt., vr. a (se) acumula, a (se) stringe accusation sf. acuzare, acuzatie accus, e smf. acuzat, pirit, inculpat/ adj. pronuntat, accuser vt. a acuza, a invinui, a accentua, acharnement sm. indirjire, patima, inversunare acharner vr. a se indirji, a se inversuna achat sm. cumparaturi, tirguiala acheminer vt., vr. a (se) indrepta (spre) acheter vt. a cumpara acheteur, euse smf. cumparator achev, e adj. desavirsit, perfect achvement sm. terminare, desavirsire achever vt., vi. a termina, a sfirsi, a ispravi (ceva), acide adj. acru, acid/ sm. acid acier sm. otel acirie sf. otelarie acompte sm. acont, arvuna acqureur sm. achizitor, cumparator acqurir vt. a dobindi, a obtine, a achizitiona, a cumpar/ acquiescement sm. consimtire, acceptare acquiescer vi. a consimti, a accepta acquisition sf. dobindire, achizitie, achizitionare, cumparare acquit m. chitanta, descarcare acquitement sm. achitare acquitter vt. a achita (un inculpat), a achita, a plati/ acrobatie sf. acrobatie acte sm. act (document), act (actiune), (teatru) act acteur, trice smf. actor actif, ive adj. activ/ sm. (cu art.) activul (financiar) action sf. actiune, fapta, act/ actiune (judecatoreasca), actionner vt. a actiona, a pune in miscare, activement adv. (in mod) activ activer vt. a activa, a grabi; a stimula activiste smf. activist activit sf. activitate actualiser vt. a actualiza actualit sf. actualitate, sf.pl. jurnal (cinema, radio, tv) actuel, elle adj. actual actuellement adv. in prezent, acum acuit sf. ascutime, acuitate, agerime, intensitate, adage sm. maxima, proverb adaptable adj. adaptabil adaptation sf. adaptare adapter vt., vr. a (se) adapta, a (se) potrivi adapteur, trice smf. autor al unei adaptari addition sf. (mat.) adunare, nota de plata la restaurant, additionner vt. (mat.) a aduna, a adauga adepte smf. adept adquat, ate adj. adecvat, potrivit, corespunzator adhrence sf. aderare, aderenta adhrer vi. (cu prep. a adera, a se alatura adhsion sf. adeziune, consimtamint adieu intej. sm. adio, ramas bun adjectif sm. (gram.) adjectiv adjudant sm. plutonier, adjudant-chef=plutonier major, adjuger vt. adjudecare (la o vinzare publica), admettre vt. a admite, a accepta; a permite administrateur, trice: smf. administrator administratif, ive adj. administrativ administration sf. administrare, administratie administrer vt., vr. a (se) administra, a (se) gospodari admirable adj. admirabil, minunat admirablement adv. (in mod) admirabil admirateur, trice smf. admirator admiration sf. admiratie admirer vt. a admira admission sf. admitere adolescence sf. adolescenta adolescent, ente adj. smf. adolescent adonner vr. (cu prep. ) a se consacra, a se dedica adopter vt. a adopta, a infia, adoptif, ive adj. adoptiv adoption sf. adoptare adorateur, trice smf. adorator adoration sf. adoratie, adorare adosser vt. (cu prep. contre, ) a sprijini, a rezema, adoucir vt. a atenua, a modera, a estompa, adresse sf. adresa (la domiciliu), indeminare, dibacie, adresser vt.,vr. a (se) adresa adroit, oite adj. indeminatic, dibaci, abil adroitement adv. cu indeminare, cu abilitate aduite adj. smf. adult adulation sf. adulare, lingusire aduler vt. a adula, a lingusi advenir v.impers. a se intimpla, a surveni adversaire smf. adversar adversit sf. imprejurari vitrege, nenorocire dme [e-] m. (med.) edem il m. ochi, cautatura, mugure, gaura; illade f. ocheada illet m. garoafa, gaurice illetonner vt. a curata de lastari, a lastari arer vt., vr. a (se) aerisi arien, ienne adj. aerian, vaporos, diafan arodrome sm. aerodrom arodynamique adj. aerodinamic, sf. aerodinamica aronautique adj. aeronautic, sf. aeronautica aronaval, ale (m.pl. als) adj. aeronaval, sf. aeronautica navala aroport sm. aeroport sophage /-/ m. esofag uf /euf/ m. ou, germene uvre f. munca, lucrare, opera, fapta; m. opera unui affabilit sf. afabilitate, amabilitate, curtoazie affable adj. afabil, amabil, curtenitor affaiblir vt., vr. a slabi, a diminua affaiblissement sm. slabire, diminuare, istovire affaire sf. chestiune, problema, caz, proces, afacere, affair, e adj. aferent, agitat affaisser vr. (despre drumuri, terenuri) a se surpa, affam, e adj. smf. infometat, flamind affecter vt. (despre lucruri) a afecta, a destina, affecteux, euse adj. afectuos, calduros affection sf. afectiune, dragoste affectionner vt. a iubi, a indragi affectueusement adv. (in mod) afectuos, cu afectiune affermir vt., vr. a (se) intari, a (se) consolida affermissement sm. intarire, consolidare affiche sf. afis afficher vt., vr. a (se) afisa affinit sf. afinitate affirmatif, ive adj. afirmativ affirmation sf. afirmare affirmativement adv. (in mod) afirmativ affirmer vt. vr. a (se) afirma affliction sf. mihnire, intristare adinca affliger vt., vr. a (se) mihni, a (se) indurera affluence sf. afluenta, aglomeratie affluent sm. afluent affol, e adj. innebunit, scos din minti affoler vt. a scoate din minti, a innebuni/ affranchir vt. a elibera, a franca, a timbra (o scrisoare),/ affranchissement sm. eliberare, francare, timbrare (a unei scrisori affreusement adv. ingrozitor, oribil affreux, euse adj. ingrozitor, infiorator, oribil affront sm. jignire, insulta, ofensa affronter vt. a infrunta (un adversar, un pericol)/ afft sm. afet (de tun), (loc de) pinda afin de loc. prep. (urmata de infinitiv) ca sa, pentru a afin que loc. conj. (urmata de conjunctiv) ca sa africain, aine adj. african, smf. (cu maj.) african (locuitor) agaant, ante adj. agasant, enervant agacement sm. enervare, iritare agacer vt. a agasa, a enerva, a irita ge sm. virsta, epoca preistorica; perioada istor.,ev. g, e adj. virstnic, batrin, in virsta, in virsta de agence sf. agentie agencement sm. aranjare, imbinare agencer vt. a imbina, a aranja, a combina agenouillement sm. ingenunchiare agenouiller vr. a ingenunchea agent sm. agent, factor agglomration sf. aglomeratie aggraver vt.,vr. a (se) agrava, a (se) inrautati agile adj. sprinten, suplu agilement adv. cu agilitate, (in mod) sprinten agilit sf. agilitate, sprinteneala agir vi. a actiona, a influenta (pe cineva), agitation sf. agitatie, neliniste agiter vt. a agita, a clatina, a scutura/ vr. a se agita, agneau sm. miel agnelet sm. mielusel agonie sf. agonie agonisant, ante adj., smf. muribund agoniser vi. a agoniza, a trage sa moara agraire adj. agrar agrandir vt.,vr. a (se) mari, a (se) dezvolta, a(se)extinde agrandissement sm. marire, extindere, copie fotografica marita agrable adj. placut agrablement adv. (in mod) placut agrer vt. a accepta, a incuvinta agresseur sm. agresor agressif, ive adj. agresiv agression sf. agresiune, atac agricole adj. agricol agriculteur sm. agricultor agriculture sf. agricultura agripper vr. a se agata, a se prinde (de) aguets sm.pl. (in expr.) a fi (a sta) la pinda, a pindi ahuri, ie adj. aiurit, zapacit, uluit ahurissant, ante adj. uluitor, uimitor aide sf. ajutor (dat cuiva)/ smf. ajutor (per.care ajut aider vt. a ajuta, a da ajutor/ vi. (cu prep. ) aeul, eule (aeuis, eules: smf. bunic aeux sm.pl. stramosi aigle smf. vultur, acvila, sf.pl. stindard cu acvila aigre adj. acru, intepator aigreur sf. acrime, acreala aigrir vt.,vi.,vr. a(se)acri, a (se) inacri, a(se)altera aigu, u adj. ascutit, patrunzator, ager, violent, acut aiguillage sm. schimbarea macazului (la o linie ferata), aiguille sf. ac de cusut, macaz, ac (de cale ferata), aiguilleur sm. acar aiguillonner vt. a imboldi (vitele), (fig.) a stimula aiguiser vt. a ascuti (un virf, un tais), (fig.) a atita, ail (pl. ails) sm. usturoi aile f. aripa ail, e adj. inaripat ailleurs adv. intr-alta parte, altundeva aimable adj. amabil, binevoitor aimant, e adj. iubitor, m. magnet (si fig.) aimanter vt. a magnetiza aimer vt. a iubi, a-i placea aine f. vintre ain adj. nascut mai inainte, mai in virsta; ainesse f. primogenitura ainsi adv. astfel, conj. asadar/ ~ que precum si, air m. aer, vint, infatisare, fel, (muz.) arie; airain m. bronz (poet.), dangat de clopot/ aire f. (agr.) arie, suprafata airelle f. un fel de afina aisance f. usurinta, indestulare, aise adj. multumit, bucuros; f. satisfactie, comoditate ais, e adj. usor, (fig.) instarit aisselle f. subsuoara ajourer vt. a ajura ajournement m. aminare ajourner vt. a amina ajouter vt. a adauga ajuster vt. a ajusta, a tinti, a aranja alambiquer vt. a alambica (si fig.) alanguir vt. a (se) molesi alarme f. alarma, (fig.) neliniste alarmer vt. vr. a (se) alarma albanais, e adj. mf. (cu maj.) albanez, m. limba labaneza albtre m. albastru albumineux, euse adj. albuminos alcali m. alcaliu alcaloide m. alcaloid alcooliser vt. a adauga alcool (intr-un lichid) alcve f. alcov aldhyde m. aldehida alatoire adj. riscant, hazardat alne f. sula alentour adv. in jur; m.pl. imprejurimi alerte f. alarma, adj. sprinten; interj. atentie ! alerter vt. a da alarma alezan m. adj. roib algbre f. algebra algrien, enne adj.mf. algerian, f. stofa vargata multicolora algue f. alga alibi m. alibi aliboron m. magar, (fig.) gagauta alination f. instrainare, nebunie aliner vt. a instraina, a aliena aligner vt., vr. a (se) alinia alimenter vt. a alimenta alina m. alineat alitement m. punere la pat (a unui bolnav), zacere aliter vt. a aseza la pat; vr. a zacea la pat aliz adj.m. (vint) alizeu allaitement m. alaptare allaiter vt. a alapta allcher vt. a ademeni alle f. alee allgation f. alegatie allgement m. usurare allger vt. a usura, (fig.) a alina allgorie f. alegorie allgresse f. veselie allguer vt. a alega allemand, e adj. mf. german; m. limba germana aller vt. a merge, a se duce, a junge (la), alliage m. aliaj alliance f. alianta, casatorie, verigheta alli, e adj.mf. aliat allier vt. vr. a (se) alia, a (se) uni allocation f. alocatie allocution f. alocutiune allonger vt. a lungi, vr. a creste, a se intinde allouer vt. a aloca alltesse f. alteta allumage m. aprindere allumer vt., vr. a (se) aprinde (si fig.) allumette f. chibrit allure f. mers, infatisare allusion f. aluzie alluvion f. aluviune almanach /-na m. almanah aloi m. soi, calitate, titlu (la un metal pretios) alors adv. atunci/ alouette f. ciocirlie alourdir vt. a ingreuia alourdissement m. ingreuiere alphabet m. alfabet, abecedar alpinisme m. alpinism altration f. alterare, denaturare, falsificare altrer vt. a altera, a denatura, a falsifica, a inseta alternatif, ive adj. f. alterantiv(a) alterner vt.,vi. a alterna altier, re adj. semet altitude f. altitudine aluminium m. aluminiu alun m. alaun alunir vt. a aseleniza alvole m. alveola amabilit f. amabilitate amadouer vt. a imbuna (prin lingusiri) amaigrir vt. a slabi amaigrissement m. slabire amande f. migdala, miez (de simbure) amandier m. migdal amant, e mf. iubit, amant, ibovnic amarre f. parima amarrer vt. a amara, a lega cu parime amas m. gramada amasser vt. a ingramadi, a stringe amateur m.adj. amator amazone f. amazoana ambages f.pl. ocolisuri ambassade f. ambasada, solie ambassadeur, drice basador, sol ambiance f. ambianta ambigu, adj. ambiguu, echivoc ambigut ambiguitate ambitieux, euse adj. mf. ambitios ambition f. ambitie ambitionner vt. a rivni (la) ambre m. chihlimbar ambroisie f. ambrozie ambulance f. ambulanta ambulant, e adj. ambulant me f. suflet (si fig.), locuitor amlioration f. imbunatatire amliorer vt.,vr. a (se) imbunatati amnagement m. amenajare amnager vt. a amenaja amende f. amenda amender vt. a imbunatati (pamintul), a aduce un amendament amener vt. a aduce, a pricinui, vr. (pop.) a veni amnit f. blindete amer, re adj. amar; m. infuzie amara amricain, e adj. american amerrir vt. a ameriza amertume f. amarala, (fig.) amaraciune ameublement m. mobilier ameutement m. asmutire ameuter vt. a asmuti ami, e mf.adj. prieten, adj. prietenesc amiante m. azbest amineir vt.vr. a (se) subtia amiraut f. amiralitate amiti f. prietenie, pl. cuvinte prietenoase ammoniac m. amoniac (gaz) ammoniaque f. amoniac (solutia) amocher vt. (pop.) a desfigura amoindrir vt.vr. a (se) misca amoindrissement m. micsorare amollir vt. a inmuia, a molesi amollisement m. inmuiere, molesire amonceler vt.,vr. a (se) ingramadi amont m. amonte amorce f. momeala (si fig.), (fig.) inceput amorcer vt. a momi (si fig.), (fig.) a incepe amorphe adj. amorf, (fig.) moale, inert amortir vt. a amortiza (si fin.) amortisseur m. amortizor amour m. iubire, dragoste amouracher (s) vr. a se indragosti amoureaux, euse adj. mf. indragostit amourette f. dragoste trecatoare amovible adj. amovibil amphibie adj. m. amfibiu amphithtre m. amfiteatru amphitryon m. amfitrion, gazda ample adj. amplu, vast, (fig.) amanuntit ampleur f. amploare amplificateur, trice m. adj. amplificator amplifier vt. a amplifica, (fig.) axagera amplitude f. amplitudine ampoule f. bec, fiola, basica amputer vt. a amputa amusement m. amuzament amuser vt.vr. a (se) amuza amygdale f. amigdala an m. an / anachronisme m. anacronism anagramme f. anagrama analogue adj. analog analphabte adj.mf. analfabet analphabtisme m. analfabetism analyse f. analiza analyser vt. analiza anarchie f. anarhie anarchique adj. anarhic anarchiste m. anarhist ancestral, e adj. ancestral, stramosesc anctre m. stramos ancien, enne adj. vechi, batrin, fost, m.pl. scriitori antici anciennet f. vechime ancre f. ancora ancrer vt.vi. a ancora; vt.vr. a (se) fixa andouille f. caltabos, (fig.pop) natarau ne, esse mf. magar, (fig.) neghiob anantir vt. a nimici, (fig.) a zdrobi anantissement m. nimicire, (fig.) zdrobire anmique adj. mf. anemie nerie f. anestezie ange m. inger / tre aux ~s=a fi in al noulea cer anglique adj. ingeresc anghine f. anghina anglais, e adj. englez(esc); mf. englez; m. limba engleza angle m. unghi, colt angoisse f. neliniste angoisser vt. a nelinisti, a ingrijora anguille f. tipar angulaire adj. unghiular, colturos anguleux, euse adj. cu unghiuri, cu colturi, (fig.) aspru anicroche f. (fam.) piedica, chichita animal, e adj. animalic; m. animal, (fig.) dobitoc animation f. animatie animer vt,vr. a (se) insufleti (si fig.); animosit f. animozitate anis m. anason ankylose f. anchiloza annales f.pl. anale anneau m. inel, cerc anne f. an annel, e adj. inelat annexe f. anexa annexer vt. a anexa annihiler vt. anihila anniversaire m. aniversare annonce f. anunt annoncer vt. a anunta, a aduce la cunostiinta annoter vt. a adnota annuaire m. anuar annuel, elle adj. anual annulaire adj.m. (degetul) inelar annuler vt. a anula anoblir vt. a innobila anoblissement m. innobilare anode f. anod anodin, e adj. (med.) calmant, (fig.) inofensiv nonner vi. ingaima anonyme adj. mf. anonim anse f. toarta, golf mic antagonique adj. antagonic antagonisme m. antagonism antan (d') loc.adj. de altadata antartique adj. antarctic antcdent, e adj. antecedent antdiluvien, enne adj. antediluvian, (fig.) demodat antenne f. antena antrieur, e adj. anterior anthologie f. antologie anthracite m. antracit; adj. invar. gri inchis anthropophagie f. antropofagie, canibalism antibiotique m. antibiotic antichambre f. anticamera anticipation f. anticipare, anticipatie anticiper vt.,vi. a anticipa anticlricalisme m. anticlericalism anticolonialiste adj.m. anticolonialist anticonstitutionnel, elle: adj. anticonstitutional anticorps m. anticorp antidater vt. antedata antidote m. antidot antiesclavagiste adj.m. antisclavagist antifasciste mf.adj. antifascist antilope f. antilopa antimilitarisme m. antimilitarism antinvralgic antiparti adj.m. antipartinic antipathie f. antipatie, nepotrivire antipode m. antipod, (fig.) contrariu antiquaire m. anticar antique adj. antic, stravechi, (fig.) demodat; antiquit f. antichitate; pl. opera de arta antice antireligieux, euse adj. antireligios antirvolutionnaire adj.m. contrarevolutionar antiseptique adj. antisepric antithse f. antiteza antonyme adj.m. antonim antre m. pestera, vagauna anxit f. anxietate, ingrijorare aorte f. aorta aot m. august apache m. apas apaisement m. potolire, linistire apaiser vt. a potoli, a linisti apathie f. apatic -pen-prs m. aproximatie apercevoir vt. a zari, vr. a baga de seama aperu m. rezumat, apreciere rapida apritif m. bautura (luata ca aperitiv) apeurer vt. a speria aphone adj. afon aphte m. afta apiculteur m. apicultor apitoiement m. induiosare apitoyer vt.,vr. a (se) induiosa aplanir vt. a nivela, a aplana aplatir vt. a turti; vr. (fig.) a se injosi aplatissement m. turtire, (fig.) injosire aplomb m. directie verticala, fel de a cadea apocalypse f. apocalips apocryphe adj.m. (document) apocrif apogee m. apogeu apolitique adj. apolitic apologtique adj.f. apologetic(a) apologiste m. apologet apophyse f. apofiza apostiller vt. a pune o apostila apostolique adj. apostolic apostrophe f. apostrof apothose f. apoteoza aptre m. apostol apparatre m. vi. a (a)parea apparat m. stralucire, mare pompa appareil m. aparat appareiller vt. a imperechea; vi. (mar.) a pregati de plecare apparemment adv. in aparenta, pe cit se pare apparence f. aparenta apparenter vt.,vr. a (se) inrudi apparier vt. a imperechea apparition f. aparitie, aratare appartement m. apartament appartenir vi. a apartine; vr. a fi independent appas m.pl. farmece appt m. momeala, (fig.) atractie appter vt. a momi, a indopa (pasari), (fig.) a atrage appauvrir vt. a saraci, a secatui appauvrissement m. saracire, secatuire appel m. chemare, (jur.) apel appelation f. denumire appeler vt.,vr. a (se) chema, a (se) numi, appendice m. apendice, anexa appentis m. sopron, polatra appesantir vt. a ingreuia; vr. a se lasa cu toata greutatea, apptence f. dorinta, pofta apptissant, e adj. apetisant apptit m. pofta applaudir vt. a aplauda; vi. a aproba; vr. a se felicita applaudissement m. aplaudare; pl. aplauze application f. aplicare, aplicatie, silinta appliquer vt. a aplica, vr. a-si da osteneala appointemets m. pl. leafa (a unui functionar) apport m. aport, contributie apporter vt. a aduce, a procura apposer vt. a aplica, apune (o semnatura) apprciation f. apreciere apprcier vt. a aprecia apprhender vt. a se teme de, a inhata, a aresta apprhesion f. teama, frica nedeslusita apprendre vt. a invata, a afla, a comunica (cuiva) apprenti, e mf. ucenic, (fig.) incepator apprentissage m. ucenicie apprt m. apret, scrobeala; pl. pregatiri apprter vt. a pregati, a apreta; vr. a fi gata de apprivoiser vt.vr. a (se) imblinzi, vr. a se obisnui cu approbation f. aprobare approchant, e adj. foarte asemanator, adv. aproximativ approche f. apropiere; pl. imprejurimi approcher vt.,vr. a (se) apropia approfondir vt. a adinci, (fig.) a aprofunda approfondissement m. adincire, (fig.) aprofundare approprier vt. a apropia, a adapta; vr. a-si insusi approvisionnement m. aprovizionare approximation f. aproximatie appruver vt. a incuvinta appui m. sprijin appuyer vt.vr. a (se) sprijini; vi. a apasa, pre adj. aspru; (fig.) aprig, lacom aprs prep. dupa; adv. pe urma, dupa (aceea) aprs-demain adv.m.invar. poimiine aprs-guerre m.f. perioada postbelica aprs-midi m. dupa-amiaza pret f. asprime (si fig.) -propos m.invar. apropo, scriere de circumstanta apte adj. apt, capabil de aptitude f. aptitudine aquarelle /-koua/ f. acuarela aquatique /-koua/ adj. acvatic aqueduc m. apeduct aquilin /-ki/ adj. acvilin aquilon /-ki/ m. vint puternic (din nord) arabe adj.mf. arab, m. limba araba arabesque f. arabesc arabique adj. arabesc arable adj. arabil arachide f. arahida araigne f. paianjen arbisseau, arbuste m. copacel arbitrage m. arbitraj arbitraire adj. arbitrar arbitre m. arbitru arborer vt. a arbora arboriculture f. pomicultura arbre m. arbore (si mec.), pom arcade f. arcada arcane m. mister, lucru ascuns arc-bouter vt. a sustine un zid cu un arc de sprijin; arc-en-ciel m. curcubeu archaique /-ka/ adj. arhaic archange /-kanj'/ m. arhanghel arche f. arca, arcada archologie /-k-/ f. arheologie archoloque /-k/ m. arheolog archer m. arcas archet m. arcus archevque m. arhiepiscop archipel m. arhipeleag architecte m. arhitect architecture f. arhitectura archives f.pl. arhive aron m. ombilic arctique adj. arctic ardemment adv. cu infocare ardent, e adj. arzator, (fig.) inflacarat ardeur f. arsita, (fig.) inflacarare ardoise f. ardezie, tablita de scris ardu, e adj. abrupt, (fig.) anevoios are m. ar arne f. arena arte f. os (de peste), barba a spicului, muchie argent m. argint, bani argent, e adj. argintat, argintiu argenterie f. argintarie argile f. argila argileux, euse adj. argilos argot m. argou arguer vi. a conchide argumenter vi. a argumenta aria m. (fam.) belele; f. (muz.) arie aridit f. ariditate, uscaciune aristocratie f. aristocratie arithmtique adj. aritmetic(a) armateur m. armator armature f. armatura arme f. arma; pl. cariera militara, scrima, emblema arme f. armata (si fig.) armement m. armament, inarmare armnien, enne adj. mf. armean; m. limba armeana armer vt. a inarma, a arma (o nava) armistice m. armistitiu armoire f. dulap armoiries f.pl. armoarii, emblema armure f. armura aromate m. mirodenie aromatique adj. aromatic arme m. aroma arpge m. arpegiu arpent m. pogon arpenter vt. a masura suprafata unui teren, arquer vt. a arcui, vi.vr. a se incovoia arrachage m. smulgere, smuls arrache-pied loc.adv. neintrerupt arracher vt.vr. a (se) smulge (si fig.) arrangement m. aranjare, aranjament arranger vt. a aranja, a rindui; vr. a se aranja, arrestation f. arestare arrt m. oprire, statie, (jur.) hotarire; arrt m. decizie, sentinta arrter vt. a opri, a aresta, a fixa, a incheia (un tirg), arrhes f.pl. arvuna, (fig.) zalog arrire m. dos, partea dinapoi, (sport) fundas; arrir, e adj. intirziat, (fig.) inapoiat; m. restanta arrire-coeur f. curtea din dos arrire-garde f. ariergarda arrire-got m. gust lasat de un aliment arrire-grand-mre f. strabunica arrire-grand-pre m. strabunic arrire-pense f. gind ascuns arrire-petit-fille f. stranepoata arrire-petit-fils m. stranepot arrire-petits- enfants: m.pl. stranepoti arrivage m. sosire (de vapoare, marfuri), marfa sosita arrive f. sosire arriver vi. a veni, a sosi (fig.) a parveni; arriviste m. arivist arrogance f. aroganta, trufie arroger (s) vr. a-si aroga, a-si lua (un drept) arrondir vt. a rotunji arrondissement m. rotunjire, raion (administrativ) arrosage m. stropire, stropit arroser vt. a stropi, a uda arrosoir m. stropitoare art m. arta, maiestrie artre f. artera (si fig.) arthritisme m. artritism artichant m. anghinare article m. articol (si gram.), marfa articulation f. articulare, articulatie articuler vt. a articula, a pronunta artifice m. artificiu, siretic artificiel, elle adj. artificial artificieux, euse adj. siret, viclean artilerie f. artilerie artilleur m. artilerist artisan m. mestesugar, (fig.) fauritor artiste m. adj. (de) artist artistique adj. artistic aryen, enne adj.mf. arian asbeste m. azbest ascendance f. ascendenta ascendent, e adj. ascendent; m. autoritate; m.pl. ascendenta ascenseur m. ascensor ascension f. ascensiune ascte m. ascet aseptique adj. aseptic asile m. azil, adapost asperge f. sparanghel asperger vt. a stropi asprit f. asprime (si fig.) asphalte m. asfalt asphyxie f. asfixie asphyxier vt. asfixia aspirant, e adj. (persoana) care aspira aspirateur m. aspirator aspiration f. aspirare, aspiratie aspirer vt. a aspira; vi. a nazui assagir vt.vr. a (se) cuminti assaillir vt. a asedia, a ataca assainir vt. a asana, a purifica assainissement m. asanare, (fig.) purificare assaisenner vt. a da gust (mincarii), a condimenta assant m. asalt assassin, e adj.m. asasin assassinat m. asasinat assassiner vt. a asasina, (fig.) a plictisi assdemblage m. imbinare, asamblare asscher vt. a seca assemble f. adunare assembler vt. a aduna, a imbina assener vt. a trage (o lovitura puternica) assentiment m. consimtamint asseoir vt.vr. a (se) aseza assertion f. asertiune asservir vt. a aservi, a subjuga asservissement m. subjugare assesseur m. asesor assez adj. destul assidu, e adj. asiduu, zelos assiduit asiduitate, zel assig, e adj. mf. asediat assiger vt. a asedia (fig.) a plictisi assiette f. farfurie, pozitie assignation f. (jur.) citatie, alocatie assigner vt. (jur.) a cita, a aloca, a fixa assimiler vt. a asimila; vr. a se compara assis, e adj. asezat, (fig.) slabit; f. fundatie; assitance f. asistenta, ajutor assiter vi. a fi de fata; vt. a sprijini, a da ajutor association f. asociere, asociatie associer vt.vr. a (se) asocia assoiff, e adj. insetat (si fig.) assoler vt. a cultiva in asolamente assombrir vt.vr. a (se) intuneca (si fig.) assommer vt. a omori (cu o lovitura puternica), assommoir m. bita, (fam.) circiuma assortiment m. asortiment, asortare assortir vt.vr. a (se) asorta; vt. a aproviziona assoupir vt.vr. a atipi; vt. (fig.) a alina assourdir vt. a asurzi, a inabusi (un sunet) assouvir vt. a potoli assouvissement m. potolire assujettir vt. a supune, a constringe, a fixa assujettissement m. supunere, inrobire, constringere assumer vt. a-si asuma assurance f. siguranta, incredere, (ec.) asigurare assurment adv. (de)sigur, cu singuranta, bineinteles assurer vt.vr. a (se) asigura asthnie f. astenie asthme m. astma asticoter vt. (fam.) a sicii astiquage m. lustruire, lustruit astiquer vt. a lustrui astre m. astru astreindre vt. a constringe; vr. a se supune astringent, e adj. astringent astuce f. siretenie, viclenie, siretlic astucieux, euse adj. siret, viclean asymtrie f. asimetrie athe adj. mf. ateu athne m. ateneu athlte m. atlet atmosphre f. atmosfera atoll m. atol atome m. atom atomique adj. atomic atomiseur m. pulverizator atours m.pl. vesminte, gateala atout m. atu, avantaj tre m. vatra atroce adj. atroce, crud atrocit f. atrocitate, cruzime atrophie f. atrofie(re) attabier (s) vr. a se aseza la masa attache f. legatura, clema, incheietura, atas; pl. relatii attachement m. atasament, afectiune attacher vt. a lega, a da (importanta), vi. a se lipi; attaque f. atac attaquer vt. a ataca; vr. (fam.) a se inhama (la o treaba) attarder vt.vr. a intirzia atteindre vt.vi. a ajunge, a atinge atteinte f. lovitura, (fig.) neajuns attelage m. inhamare, atelaj atteler vt. a inhama (si fig.) attendir vt.vr. a (se) fragezi, (fig.) a (se) induiosa attendre vt. a (se) astepta; vi. a avea nevoie de attendrissement m. induiosare attendu prep. dat fiind attent, e adj. alaturat attentat m. atentat attente f. asteptare attenter vi. a atenta attentif, ive adj. atent attention f. atentie attentisme m. (pol.) tergiversare attnuation f. atenuare, scadere attnuer vt. a atenua atterrer vt. a consterna, (fig.) a zdrobi atterrir vi. a ateriza, a acosta atterrissage m. aterizare, acostare attester vt. a atesta, a lua ca martor attibuer vt.vr. a (-si) atribui attidir vt. a incalzi, (fig.) a domoli attifer vt.vr. a (se) inzorzona attirail m. instrumentar, (fam.) catrafuse attirance f. atractie attirer vt. atrage attiser vt. a atita (focul) (si fig.) attisoir m. vatrai attitude f. atitudine attraction f. atractie, atragere; pl. (spectacol de) varietat attrait m. atractie, inclinatie; pl. nuri attrape f. capcana, pacaleala attraper vt. a prinde, a capata (o boala), a pacali, attrayant, e adj. atragator attribute m. insusire, atribut attribution f. atribuire, atributie attrister vt.vr. a (se) intrista attroupement m. ingramadire au vezi aubaine f. chilipir, pleasca aube f. zori auberge f. han aubergine f. patlagica vinata aubergiste m. hangiu aucun, e adj.nehot.pron.nehot. nici un(ul); pl. unii aucunement adv. nicidecum audace f. indrazneala audacieux, euse adj. mf. (om) indraznet au-dedans adv. inauntru au-dehors adv. in afara au-dessous adv. dedesubt au-dessus adv. deasupra au-devant adv. inaintea, in intimpinarea audience f. audienta auditeur, trice mf. ascultator audition f. audiere, auditie auditoire m. auditoriu auge f. copaie, jgheab augmentation f. marire, sporire augmenter vt.vi. a (se) mari, a spori augure m. augur, prevestire auguste adj. maiestos, august aujourd'hui adv. astazi aumne f. pomana aune m. arin, f. cot (de pinza) auparavant adv. mai inainte auprs adv. apropape / ~ de (pe) linga auquel pron.rel. caruia aurole f. aureola auriculaire adj. auricular; m. degetul mic aurochs / -rok/ m. bour aurore f. aurora (fig.) zori auspice m. auspiciu aussi adv. de asemeni, la fel de; conj. de aceea aussitt adv. imediat austre adj. auster austrit f. austeritate, severitate australien adj. mf. australian autant ad. la fel (cu), tot atit autel m. altar auteur m. autor authenticit f. autenticitate auto f. (fam.) automobil autobiographie f. autobiografie autocar m. autocar autochtone /-tok/ adj.m. autohton autocrate m. autocrat autocritique adj. f. autocritic(a) autodidacte adj.m. autodidact autographe adj.m. autograf automate m. automat (si fig.) automatique adj. automat automatiser vt. automatiza automne /-ton/ m. toamna automobile f. automobile autoportrait m. autoportret autorail m. automotor autoriser vt. a autoriza; vr. a se sprijini pe autoritaire adj. autoritar autorit f. autoritate, pl. autoritati autorization f. autorizatie, autorizare autosuggestion f. autosugestie autour adv. imprejur, (fam.) cam, m. erete / autre adj.nehot.pron.nehot. alt(ul) autrefois adv. odinioara, altadata autrement adv. altminteri, astfel, altadata, odinioara autrichien, enne adj.mf. austriac autruche f. strut autrui pron.nehot. altul auvent m. streasina (la usa, fereastra) aux vezi auxiliaire adj. auxiliar auxquels, auxquelles vezi auquel avachir (s) vr. a se labarta (fam.) a se molesi aval m. aval (si fin.) avalanche f. avalansa avaler vt. a inghiti (si fig.) avance f. avans, inaintare, iesind; pl. (fig.) avansuri avancement m. avansare, inaintare avancer vt. a intinde (un brat), a grabi, vr. a inainta; avanie f. ofensa publica avant prep. inainte, adv. inainte, tirziu, avantage m. avantaj avantageux, euse adj. avantajos, care vine bine, fudul avant-bras m.invar. antebrat avant-coureur adj.m. (fig.) prevestire avant-derniere, re adj. mf. penultim avant-garde f. avangarda avant-hier adv. alaltaieri avant-premire f. avampremiera avant-projet m. anteproiect avant-propos m.invar. cuvint inainte, prefata avant-scne f. avanscena avare adj.mf. zgircit avarice f. zgircenie avarier vt. a avaria avec prep. (impreuna) cu; fata de, in pofida, o data cu avenant, e adj. placut, amabil; m. clauza avnement m. venire (la putere) avenir m. viitor aventure f. aventura, intimplare aventureaux, euse adj. aventura aventurer vt. a risca, vr. a se aventura aventurier, re mf. aventurier avenue f. cale avrer (s) vr. a se vadi averse f. aversa aversion f. aversiune avertir vt. a avertiza avertissement m. avertisment aveu m. marturisire, recunoastere aveuglant, e adj. orbitor aveugle adj.mf. orb, / en ~ = orbeste aveuglement m. orbire (si fig.) aveugler vt. a orbi (si fig.) aveuglette ( l'~) loc. adv. pe dibuite, (fig.) la nimereala aviateur, trice mf. aviator aviation f. aviatie avide adj. avid avidit f. aviditate avilir vt.vr. a (se) deprecia, a (se) injosi avilissement m. injosire, degradare aviron m. visla avis m. parere, aviz, incunostiintare aviser vt. a aviza, a instiinta, vi. a chibzui; aviver vt. a inviora, a reimprospata avoine f. ovaz avoir vt. aux. a avea, vt. a-i fi, a obtine avoisinier vt. a se invecina cu avorter vi. a avorta, (fig.) a da gres avorton m. avorton, stirpitura avou m. (un fel de) avocat avouer vt. a marturisi, a recunoaste avril m. aprilie axe m. ax(a) axer vt. axa axiome m. axioma azote m. azot aztque adj. aztec azur, e adj. azuriu azyme adj. (in expr.) pain ~ azima baba adj. (fam.) uluit B babeurre m. zer babil m. trancaneala, ginguri babiller vi. a trancani babine f. babina, (fam.) buze babiole f. jucarica, (fig.) fleac babord m. babord babouche f. papuc babouiner vi. a se maimutari bac m. bac, pod plutitor baccalaurat, (fam.) bac(hot): m. bacalaureat baccarat m. (cristal) bacara bacchanale f. (fam.) petrecere zgomotoasa, orgie bacchante f. bacanta, (fig.) femeie desfrinata bche f. prelata bachelier, re mf. bacalaureat bachoter vi. (fam.) a se pregati in pripa (pentru un examen bachotter vi. (pop.) a trisa bacille m. bacil bclage m. treaba data peste cap, rasoleala bcler vt. a zavori, a da rasol badaud, e mf. adj. nataflet badauderie f. nerozie baderne f. (mar.) impletitura de protectie, (fig.) hodorog badigeonner vt. a spoi, (med.) a bandaja badin, e adj. mf. sugubat, f. bagheta, nuia badinage m. gluma badiner vi. a glumi badinerie f. gluma, copilarie buf m. bou, carne de vaca; bafouer vt. a batjocori bafouillage m. (fam.) biiguiala bafouiller vt. (fam.) a biingui bfre, bafre f.(pop.) chiolhan bfrer vt.vi. (pop.) a infuleca bagage m. bagaj bagarre f. taraboi, incaierare bagatelle f. fleac bagnard m. ocnas bagne ocna bagnole f. (pop.) hodoroaga, automobil bagout m. (fam.) limbutie, logoree bague f. inel baguenauder vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri) baguer vt. a insaila baguette f. betisor, bagheta bah ! interj. as ! bahut m. sipet, (arg.) scoala bahuter vi. (arg.scolar) a face taraboi bai, e adj. murg; f. golfulet, ochi (la fereastra etc.), baigner vt.vr. a (se) scalda, vi. a fi cufundat baigneur, use mf. persoana care se scalda, baies baignoire f. cada, benoar bail m. contract de inchiriere baille f. hirdau, (arg.mar.) apa billement m. cascat bailler vt. (inv.) a da biller vi. a (se) casca, a se intredeschide bailleur, eresse mf. (inv.) persoana care inchiriaza billon m. calus billonnement m. punerea unui calus, (fig.) cenzurare billonner vt. pune calus bain vt. baie; pl. localitate balneara bain-marie m. sistem de incalzire a anumitor preparate baionette f. baioneta baisemain m. sarutarea miini baiser vt. a saruta; m. sarut(are) baiseur, euse mf. pupacios baisse f. scadere (a apei, a actiunilor etc.) baisser vt.vr. a (se) lasa in jos; vi. a scadea, a slabi bajoue f. falca (la animale), obraz flasc (la oameni) baklite f. bachelita balade f. (fam.) hoinareala balader (se) vr. (fam.) a hoinari, a se plimba baladin m. saltimbanc balafre f. cicatrice (pe obraz) balai m. matura balance f. balanta, (fig.) cumpana balancement m. leganare (fig.) sovaiala balancer vt.vr. a (se) legana; vt. a cintari; vi. a sovai; balanoire f. leagan, balansoar, (fig.fam.) palavre balayage m. maturat balayer vt. a matura (si fig.) balayeur, euse mf. maturator, f. masina de maturat (strazile) balayures f.pl. gunoi (adunat la maturat) balbutiement m. bilbiiala balbutier vt.vi. a (se) bilbii balbutieur, euse mf. bilbiit, gingav baldaquin m. baldachin baldeuse f. carucior (al negustorilor ambulanti), baleine f. balena baleinire f. baleniera balze adj. (pop.) mare si puternic(fizic.); mf. huiduma balistique adj. f. balistic (a) baliverne f. baliverna ballade f. balada ballast m. balast balle f. minge, glont, hoaspa, balot, (pop.) cap ballerine f. balerina ballet m. balet ballon m. balon, minge ballonnement m. umflare, balonare ballonner vt. a umfla, a balona ballot m. balot, (fig.) prostanac ballottage m. balotaj ballottement m. hitinare ballotter vt.vi. a (se) hitina; vt. a face balotaj balnaire adj. balnear balocher vi. (pop.) a taia frunza la ciini balourd, e adj. greoi; mf. tontalau balourdise f. grosolanie balsamique adj. calmant balthasar, balthazar m. (pop.) chiolhan bambin m. copilas bambochade f. (fam.) chefulet bamboche f. paiata, (pop.) chef bambou m. bambus, (fam.) insolatie bamboula f. dans al negrilor ban m. notificare, surgiun, aplauze in cadenta banaliser vt. a banaliza banalit f. banalitate banane f. banana, (fig. pop.) tinichea, medalie banban adj. mf. (pop.) sont banc m. banca, banc (de nisip, de pesti etc.) bancaire adj. bancar bancal, e, bancroche adj. mf. (persoana) cu picioare strimbe bandage m. bandaj, legare, pansare bande f. fisie, banderola, legatura, straif, ceata bandeau m. legatura (de legat la ochi) bandelette f. bentita bander vt. a lega, a bandaja, a incorda un arc; bandouilire f. banduliera bank-note f. bancnota banlieue f. suburbie, mahala banner vt. a acoperi cu prelata, cu o tenda banni, e adj. exilat, proscris; (adj.) inlaturat bannire f. baniera, (pop.) camasa, (fig.) flamura, grupare bannir vt. a exila, a proscrie, (fig.) a inlatura banque f. (fig.) banca banqueroute f. bancruta banquet m. banchet banqueter vi. a benchetui banquette f. bancheta banquier f. bancher banquise f. banchiza banuissement m. exilare, proscriere, (fig.) inlaturare baptme m. botez baptiser vt. a boteza baptismal, e adj. de botez baquet m. hirdau baragouin m. (fam.) vorbarie stilcita, bolboroseala baragouiner vt. vi. a vorbi stilcit, a bolborosi baraque f. baraca baraquement m. baracament baraterie f. (mar.) frauda, hotie baratin m.(pop.) vorbe mincinoase, gogosi baratte f. putina barbant, e adj. (pop.) pisalog, insistent barbare adj. mf. barbar, salbatic, (om) necivilizat, barbe f. barba, (pop.) plictiseala barbeau m. mreana, albastren (pop.) sustinator barbel, e adj. ghimpat barber vt.vr. a (se) plictisi barbiche f. barbuta barbier m. barbier barbon m. mos, uncheas barbotage m. balaceala, (pop.) furt barboter vi. a se balaci, a balmaji, (pop.) a fura barbouillage, barbouillis - m. mizgaleala, (fig.) balmajeala barbouiller vt. a mizgali, a pata (un caiet, o carte) barbu, e adj. barbos; f. calcan, mic bard m. targa (pentru transportat materiale) barde m. bard, f. feliuta de slanina bardeau m. sindrila barder vt. a transporta materiale cu targa, barme m. barem barge f. slep barguignage m. codeala barguigner vi. a se codi baril m. butoias barileur m. dogar barioler vt. a impestrita baromtre m. barometru baron, onne mf. baron baroque adj. m. (stil) baroc barouf, baroufle m. (pop.) zarva, taraboi barque f. barca barrage m. baraj barre f. bara, drug barreau m. vergea, barou barrer vt. a bara, a taia, a inchide; barrette f. (un fel de) boneta, brosa lunga barricade f. baricada barricader vt.vr. a (se) baricada barrire f. bariera barrique f. butoi barrir vi. (despre elefant, rinocer) a mugi baryton m. bariton baryum /-om/ m. bariu bas m. ciorap bas, basse adj. ascund, scazut, josnic; adv. jos, incet; basalte m. bazalt basan, e adj. bronzat bas-bleu m. scriitoare pedanta basculer vi. a se legana; vt.vi. a (se) rasturna base f. baza (si chim.) temelie baser vt.vr. a (se) baza bas-fond m. teren scufundat, prag (de mare); basilic m. busuioc, sarpe legendat basilique f. bazilica basque f. pulpana; adj. mf. basc bas-relief m. basorelief basse-cour f. curte de pasari, oratanii bassesse f. josnic bassin m. lighean, bazin bassine f. lighean cu toarte bassinet m. lighenus, bazinet bastonnade f. chelfaneala bas-ventre m. vintre bt m. samar bataclan m. (fam.) calabalic bataille f. batalie batailler vi. a se bate, (fig.) a polemiza bataillon m. batalion btard, e adj. mf. bastard; f. scriere bastarda bateau m. nava bateler vt. a transporta cu vaporul; vi. a face ghidusii bateleur, euse mf. mascarici batelier, re mf. barcagiu bter vt. a pune samarul bathyscaphe m. batiscaf btiment m. cladire btir vt. a construi, a insaila btisse f. zidarie, constructie btisseur m. constructor bton m. baston, bita, batou btonner vt. a ciomagi, a sterge un (text) batraciens m.pl. batracieni battage m. batut (al laptelui etc.), treierat battant m. limba (de clopot), canat, adj. batte f. mai, scindura de spalat rufe, batere, amestecat battement m. bataie (a inimii, de aripa etc.) batterie f. baterie batteur, euse mf. treierator; f. batoza, m. bataus batteuse battre vt. a bate, a lovi, a scutura (un flacon), battu, e adj. batut, batatorit (si fig.); baudet m. magar, (fig.) dobitoc baudruche f. basica (de oaie etc.), tipla bauge f. birlog (de mistret), vizuina (de veverita), baume m. balsam bauxite f. bauxita bavard, e adj. mf. vorbaret bavardage m. vorbarie, sporovaiala bavarder vi. a sporovai bave f. bale baver vi. a-i curge bale bavette, bavoir m. barbita (pentru copii) baveux, euse adj. balos bayadre f. baladera bayer vi. a sta gura-casca bazar m. bazar (si fig.) bazarder vt. (pop.) a vinde de urgenta bant, e adj. larg deschis, (fig.) uluit, stupefiat bat, e adj. linistit, bisericos, (peior.) prostesc beau (bel), beile adj. frumos beaucoup adv. mult beau-fils m. fiu vitreg, ginere beau-frre m. frate vitreg, cumnat beau-pre m. tata vitreg, socru beaut f. frumusete beaux-arts m.pl. belle-arte beaux-parents m.pl. parinti vitregi, socri bb m. prunc bec m. plisc (si fig.) (fam.) bot, gura bcan f. (fam.) bicicleta bcarre m. becar bcasse f. becata bec-de-livre m. buza de iepure bchage m. sapare, sapat bche f. cazarma bcher vt. a scapa, (pop.) a forfeca (pe cineva) bcheur, euse mf. (pop.) birfitor, fudul bcot m. (fam.) pupic bcoter vt. (fam.) a pupa becqueter vt. a da cu ciocul, a ciuguli (si fig.) bedaine f. (fam.) burduhan bedeau m. paraclisier, om de serviciu (la o universitate) bedonner vi. (fam.) a face burta be adj. f. cascata bgayer vi. a se bilbii, a gingavi bgniement m. bilbiiala, gingavit bgue adj. mf. bilbiit, gingav bgueter vi. (despre capre) a behai bguin m. scufita (fig.fam.) dragoste trecatoare beige adj. bej beigne f. (fam.) scatoalca beitt adv. curind bjaune m. pui (de vrabie etc.), (fig.) boboc blement m. behait bler vi. a behai belette f. nevastuica belge adj. mf. belgian beliadone f. beladona blier m. berbec (si inv.mil) blire f. talanga, belciug bltre m. golan belltre adj. mf. increzut datorita frumusetii sale, belle-fille f. fica vitrega, nora bellement adv. fara sovaiala, fara mofturi; interj. belle-mre f. mama vitrega, soacra belles-lettres f.pl. beletristica belle-soeur f. sora vitrega, cumnata belligrant, e adj. mf. beligerant belliqueux, euse adj. razboinic bellot, otte adj. frumusel belluaire m. imblinzitor (de fiare) belvdre m. foisor bndiction f. binecuvintare bnfice m. beneficiu bnficier vi. a beneficia bent adj. m. nataflet bnin, igne adj. blind, (med.) benign bnir vt. a binecuvinta benjamin m. prislea benne f. vagonet ( de mina), bena benot, e adj. (inv.) blind benzine f. benzen bquele f. (fam.) fatarnicia bquille f. cirja bercail m. tirla, (fig.) casa parinteasca berceau m. leagan bercement m. leganat, leganare bercer vt. a legana (si fig.) berceuse f. cintec de leagan bret m. bereta berge f. mal abrupt berger, re mf. pastor, f. fotoliu incapator bergerie f. stina, (lit.) pastorala berine f. pierdere vremelnica a vederii berne f. aruncare in sus (cu o patura) berner vt. a arunca in sus (cu o patura), a insela bryl m. beril besace f. traista besacler, re mf. cersetor besoaneaux, euse adj. mf. nevoias besogne f. treaba besoin m. nevoie bestiaux m.pl. btail m. vite bestiole f. ginganie bte f. animal, bestie; adj. prost btise f. prostie, fleac betterave f. sfecla (de zahar) beuglant m. (pop.) santan beuglante f. (pop.) slagar beuglement m. muget, zbierat (al unui cintaret) beugler vi. a mugi, a zbiera (cintind) beurre m. unt beurrer vt. a unge cu unt beurrier, re adj. untos; m. untiera bvue f. gogomanie bey m. bei biais m. directie oblica, (fig.) ocolis; adj. piezis biaiser vi. a merge piezis (fig.) a o lua pe ocolite bibelet m. bibelou bible f. biblie bibliographie f. bibliografie bibliophile m. bibliofil bibliothcaire m. bibliotecar bibliothque f. biblioteca bicphale adj. m. (animal) bicefal biceps /-seps/ adj.m. biceps biche f. caprioara bichonner vt. dichisi, a dezmierda; vr. a se cirlionta bicoque f. maghernita bicyclette f. bicicleta bidet m. calut, bideu bidonville m. cartier de maghernite bief m. scoc, bief bielle f. biela bien m. bine(le), bun, avere; adv. bine, mult (mai), bien-tre m. bunastare bienfaisance f. binefacere bienfaisant, e adj. binefacator bienfait m. binefacere bienfaiteur, trice mf. binefacator bien-fond m. temeinicie biensant, e adj. cuvincios bienveillant, e adj. binevoitor bienvenu, e adj. mf. (oaspete) benevenit; bire f. bere, cosciug biffer vt. a sterge (cu creionul etc.) bifurcation f. bifurcare, bifurcatie bifurquer vt.vi.vr. a (se) bifurca bigame adj. mf. bigam bigarr, e adj. baltat bigarreau m. cireasa pietroasa bigarrer vt. a impestrita bigarrure f. aspect pestrit (si fig.) bigle adj. mf. sasiu bigot, e mf.adj. bigot bigoudi m. bigudiu bijou m. bijuterie bijouterie f. magazin de bijuterii bijoutier, re mf. bijutier bilan m. bilant bilboquet m. (un fel de) hopamitica bile f. fiere, (fig.) minie billard m. biliard bille f. bila, (pop.) cap billebaude f. (in expr.) la ~ alandala billet m. bilet billion m. bilion billot m. butuc binage m. prasila, prasire biner vt. a prasi binette f. sapaliga (fam.) mutra binocle m. lornion binme m. binom biographie f. biografie biologiste m. biolog biophysique f. biofizica bioxyde m. bioxid bipde adj.mf. biped birbasse f. (arg.) babatie birbe m. (arg.) bosorog bis, e adj. cenusiu; adv.m. bis bisaieul, e mf. strabunic bisbille f. (fam.) ciondaneala biscornu, e adj. de forma neregulata, (fig.) straniu biscotte f. piscot, pesmet biscuit m. biscuit, portelan nesmaltuit biscuiterie f. fabrica de biscuiti bise f. crivat, (fam.) sarut biseau m. margine (a oglinzii etc.), taiata oblic bismuth /-mut/ m. bismut bison m. bizon bissac m. traista bissectrice f. bisectoare bisser vt. bisa bistouri m. bisturiu bistre adj.invar.m. (culoarea) brun-inchis bistrot m. (pop.) crismar, circiumioara, bistrou bitume m. bitum bivouac m. bivuac bizarre adj. bizar bizarrerie f. bizarerie blafard, e adj. alburiu, palid blague f. punga pentru tutun, gluma blaguer vi. a glumi; vt. a ironiza blagueur, euse adj. mf. (om) glumet, mucalit blair m. (pop) blaireau m. bursuc, pamatuf (de barbierit), pensula blme m. dezaprobare blmer vt. a dezaproba blanc, blanche adj. alb, (fig.) nevinovat; m. culoarea alba, blanc-bec m. boboc, incepator blanchtre adj. alburiu blancheur f. albeata, (fig.) neprihanire blanchir vt. a inalbi, a spala (rufe), (fig.) a dezvinovati blanchissage m. spalat (al rufelor) blanchisserie f. spalatorie blanchisseuse f. spalatoreasa blanc-seing m. hirtie semnata in alb blandices f.pl. nuri blanquette f. ciulama blasement m. blazare blaser vt. a blaza blason m. blazon blasphme m. hulire, blestem blasphmer vt.vi. a huli, a blestema blatte f. libarca. gindac blazan, e adj. (despre cai) pintenog bl m. griu blme adj. foarte palid blmir vi. a pali blende f. blenda blennorragie f. blenoragie blser vi. a vorbi peltic bless, e adj. mf. ranit, (fig.) (om) jignit blesser vt.vr. a (se) rani; vt. a supara, a jigni blessure f. rana, (fig.) jignire blet, ette adj. rascopt bleu, e adj. albastru; m. (culoarea) albastru, albastreala bleutre adj. albastrui bleuet, bluet m. albastrea bleuir vt. vi. a (se) invineti (de frig) bleut, e adj. albastru bleuter vt. a albastri blindage m. blindare, blindaj blinder bt. blinda bloc m. bloc, (fam.) inchisoare blockbouler vt. (fam.) a trinti (la examen), blockhaus m.invar. cazemata bloc-notes m. carnetel blocus /-kuss/ m. blocada blond, e adj.mf. blonda; f. (un fel de) dantela blondir vi. a deveni galben; vt. a rumeni (in grasime) bloquer vt. a bloca blottir (se) vr. a se ghemui, a se cuibari blouse f. bluza blouser vt. (fig.fam.) a pacali; vr. a gresi, blue-jean /blou- djinn/: m. pantaloni strimti de doc bluette f. scinteie (fig.) foc de paie, bluff /bleuf/ m. (angl.) bluf bluter vt. a cerne (faina) bobard m. (fam.) minciuna, gogoasa bobche f. talger (de sfesnic) bobine f. mosor, bobina (pop.) mutra caraghioasa bobo m. (fam.) buba bocage m. cring, desis bocal m. borcan boche adj.m. (peior.) neamt bock m. tap (de bere) bohme mf. boem, f. boema (literara etc.) boire vt. a bea, (despre hirtie) a suge; m. baut(ul) bois m. lemn, padure, coarne bois, e adj. impadurit boiser vt. a impaduri, a captusi cu lemn boisseau m. oboroc (pentru masurat cereale) boisselerie f. dogarie, obiecte lucrate de dogar boisson f. bautura bote f. cutie, (fam.) local (de noapte) boiteaux, euse adj. mf. schiop boter vi. a schiopata bol m. castronas, bol. cocolos bolchevik mf. bolsevic bolchevique adj. bolsevic bolro m. bolerou bolet m. minatirca bolide m. bolid bombance f. chiolhan bombardier vt. a bombarda, (fig.) a numi deodata(intr-un post bombe f. bomba (pop.) chef bomber vt.vi. a (se) bomba bon, bonne adj. bun; adv. bine; m. partea buna, bon; bonasse adj. bleg bonbon m. bomboana bonbonnire f. bomboniera bond m. salt bonde f. cep bond, e adj. plin, intesat, ticsit bondir vi. a sari bonheur m. fericire bonhomie f. cumsecadenie bonhomme m. om cumsecade, unchias, omulet; adj. blajin boni m. beneficiu bonifier vt. a imbunatatii (un teren), vr. a se ameliora boniment m. reclama desantata bonjour m. buna ziua bonnet m. boneta, scufie, ciur (la rumegatoare) bonneterie f. industrie de tricotaje, comert cu tricotaje bonsoir m. buna seara bont f. bunatate; pl. amabilitati boom /boum/ m. (ec.) avint bord m. margine, bor (la o palarie); tarm, bordura bordage m. bordare, tivire border vt. a tivi, (despre un vas) a trece pe linga tarm bordereau m. borderou bore m. (chim.) bor borgne adj.mf. (fig.) (loc) prost intretinut, suspect borne f. borna (si electr.), limita born, e adj. marginit borner vt. a margini bosquet m. tufis bosse f. cocoasa, ridicatura (de teren), (fig)inclinatie bosseler vt. a lucra in relief (un vas de metal), bosser vt. (pop.) a trudi bossu, e mf. adj. cocosat bot, e adj. (despre picior, mina) inchircit botanique adj.f. botanic(a) botaniste mf. botanist botte f. cizma, legatura (de marar etc.), botteler vt. a stringe (intr-o legatura), a inmanunchia botter vt. a incalta cu cizme bottier m. cizmar bottine f. gheata boucan m. (fam.) taraboi, zarva bouchage m. astupare bouche f. gaura, deschizatura; pl. gura (a unui fluviu) bouche f. inghititura boucher vt. a astupa; m. macelar (si fig.) boucherie f. macelarie, (fig.) macel bouchon m. dop, circiuma, somiog boucle f. catarama, bucla, meandra (a unei ape) boucler vt. a incatarama, a bucla, bouclier m. scut (si fig.) bouddhisme m. budism bouder vi. a sta imbufnat; vt. a face mutre (cuiva) bouderie f. imbufnare boudin m. clatabos boudin, e adj. (fam.) imbracat cu haine strimte boudoir m. budoar boue f. noroi (si fig.), namol, m. tap, barbuta boue f. geamandura boueux, ense adj. noroios bouffe f. suflu (de aer), rotocol (de fum), bouffer vi. a se umfla; vt. (pop.) a hali bouffi, e adj. buhait bouffissure f. buhaiala bouffon, onne adj. comic; m. bufon bouffonnerie f. caraghioslic, bufonerie bouge m. casa murdara, cocioaba bougeoir m. sfesnic cu toarta bouger vt.vi. a (se) misca bougie f. luminare, bujie bougonner vi. a mormai bougre, esse mf. (pop) tip bougrement adv. (pop.) grozav de bouillant, e adj. clocotit, (fig.) clocotitor bouilleur m. povarna, velinta bouilli m. rasol bouillie f. terci bouillir vi. a fierbe (si fig.) bouilloire f. vas (pentru fiert apa) bouillon m. supa, clocot, basicuta; bouillonner vi. a da in clocot bouillotte f. termofor boulanger, re mf. brutar boulangerie f. brutarie boule f. bula, bulgare, (pop.) capatina bouleau m. mesteacan bouler vi. a se rostogoli boulet m. ghiulea boulette f. bula mica, cocolos (de carne, de paste etc.), boulevard m. bulevard bouleversant, e adj. tulburator bouleverser vt. a ravasi (si fig.) boulier m. (un fel) de abac boulingrin m. peluza boulon m. bulon boulot, ette adj.mf. grasun; m. (pop.) munca bouquer vi. (fig.) a constringe (la ceva) bouquet m. buchet, (la vin) aroma bouquetire f. florareasa, buchetiera bouquin m. carte veche, tap batrin, iepure mascul bouquiner vi. a cerceta carti vechi, (arg. acolar) a citi bouquiniste m. anticar bourbe f. mocirla (si fig.) bourbeux, euse adj. mocirlos bourbier m. smirc, (fig.) afacere proasta bourbillon m. virf (al unui furuncul) bourdalou m. panglica (de palarie) bourde f. (fam.) minciuna gogonata bourdon m. toiag, bondar bourdonnement m. zumzet, zbirniit bourdonner vi. a zumzai, a zbirnii bourg m. tirg bourgade f. tirgusor bourgeois, e mf. burghez bourgeoisie f. burghezie bourgeon m. mugure, cos (pe fata) bourgeonner vi. a inmuguri, a fi plin de cosuri bourlinguer vi. (fig.pop.) a se speti muncind, a calatori mult bourrade f. lovitura brusca, (fig.) cuvinte aspre bourrasque f. vijelie scurta, (fig.) val de furie bourre f. cilti, fultuiala, (fig.) umplutura bourreau m. calau bourrlement m. durere chinuitoare, chin bourrelet m. sul (de pus la ferestre etc.) bourrelier m. selar bourrer vt. a umple (cu cilti), a indopa, bourriche f. cos (pentru peste) bourrique f. magarita, (fig.) dobitoc bourriquet m. magarus bourru, e adj.mf. (om) ursuz bourse f. punga (de bani), bursa (si fin.) boursier, re mf. bursier, jucator la bursa, adj. de bursa boursoufler vt.vr. a (se) umfla boursouflure f. umflatura, (fig.) emfaza bousculade f. inghesuiala, imbulzeala bousculer vt.vr. a (se) inghesui; vt. a rasturna, bouse f. balega boussole f. busola bout m. capat, virf, bucatica boutade f. vorba de spirit muscatoare bouteille f. sticla, butelie boutique f. pravalie boutiquier, re mf. mic negustor, pravalias boutoir m. rit (de mistret) bouton m. boboc (de floare), cos (pe fata), buton boutonner vi. a imboboci; vi. a imbumba (nasturi) boutonnire f. butoniera bouture f. butas bouverie f. staul (pentru boi) bouvier m. vacar, (fig.) necioplit bouvillom m. juncan bouvreuil m. (ornit.) botgros bovin, e adj. bovin bovins, bovins m.pl. bovine box m. boxa (de grajd) boxe f. box boxer vi. a boxa boxeur m. boxer boyard, board m. boier boyau m. mat, furtun, transee (in zigzag), boycottage m. boicotare, boicot boycotter vt. a boicota brabant m. plug intorcator bracelet m. bratara braconnage m. braconaj braconnier, re m. braconier braguette f. slit (la pantaloni) braie f. (inv.) scutec; pl. (inv.) nadragi braillard, e brailleur, euse: adj. mf. zurbagiu brailler vi. a zbiera braiment m. zbierat (al magarului) braire vi. (despre magar) a zbiera braise f. jeratic braiser vt. a frige la foc domol brame, brament m. boncaluit (al cerbului) bramer vi. (despre cerbi) a boncalui brancard m. targa, huluba brancardier m. brancardier branchage m. ramuris, gramada de craci branche f. ramura, brat (al unui fluviu); bransa branchement m. bransament branchies f.pl. branhii brandir vt. a agita in aer (o sabie etc.) brandon m. somoiog aprins, lemn care arde branle m. oscilare (fig.) impuls branler vt.vi. a (se) clatina branque m. (un fel de) ciine de vinatoare; branquer vt. a atinti (privirea etc.); vi. a lua virajul bras m. brat (si fig.) braser vt. a suda (doua piese metalice) brasier m. jar, carbuni aprinsi brasiller vi. (despre mare) a scinteia; brassage m. brasaj (fig.) amestec brasse f. masura de lungime, stil de inot brasse f. un brat de brasser vt. a prepara (bere), a rascoli (amestecind) brasserie f. berarie brasseur m. berar bravache m. fanfaron bravade adj.m. viteaz; adj. cumsecade braver vt. a infrunta, a brava bravo ! interj.,m. bravo bravoure f. vitejie brebis f. oaie brche f. spartura brchet m. iades bredouillage, bredouillement: m. biiguiala bredouille f. mart (la table) bredouiller vi. a bingui, vt. a ingaima bref, ve adj. scurt, concis; adv. pe scurt breloque f. breloc brme f. platica brsiller vt. a vopsi cu bacan, a pulveriza bretelle f. bretea bretteur m. spadasin breuvage m. bautura breveter vt. a breveta brviaire m. breviar bribe f. firimituri, ramasite bric--brac m.invar. (magazin cu) marfuri de ocazie bricole f. chinga, curea (a hamalului), bricoler vi. (fam.) a-si cistiga existenta prin meserii bricoleur, euse mf. peroana care practica meserii variate bride f. friu, brida bridgeur, euse mf. jucator de bridge brivet f. concizie brigand m. tilhar brigandage m. tilharie brigue f. intriga brillamment adv. (in mod) stralucit brillant, e adj. stralucit; m. stralucire, briliant briller vi. a straluci (si fig.) brimade f. renghi (jucat nou-venitilor) brimbaler vt. balangani brimborion m. fleac brimer vt. a juca un renghi brin m. fir (de iarba etc.), (fig.) pic brinder vt. a pune friu (unui cal), (fig.) a infrina brindille f. ramurica bringue f. (pop.) chef, destrabalare brioche f. brisca, cozonac, (fig.fam.) gafa brique f. caramida briquet m. bricheta (pentru tigari) briquetier m. caramidar briquette f. bricheta (de carbune) bris m. spargere brise f. briza brise-glace m.invar. spargator de gheata briser vt. a sparge, a rupe, (fig.) a fringe; briseur, euse mf. spargator brisure f. spartura britannique adj. britanic broc m. cana brocanter vi. a face comert (cu curiozitati, antichitati etc brocard m. (fam.) batjocura broche f. frigare, brosa, fus; pl.(vin.) colti de mistret brocher vt. a tese cu fir (o stofa), a brosa (un volum), brochet m. stiuca brochette f. frigaruie brochure f. brosare, brosura brodequin m. bocanc broder vt. a broda (si fig.) broie f. melita brome m. brom bronche f. bronhie broncher vi. a se poticni, (fig.) a gresi bronssage m. periere bront m. lastar bronze m. bronz bronzer vt. (despre soare) a bronza brosse f. perie, pensula brosser vt. a peria, a picta la repezeala, brou m. coaja (de nuca) brouette f. roaba (pentru transport) brouhaha m. harmalaie brouillamini m. (fam.) confuzie brouillard m. ceata brouille f. vrajba, cearta brouiller vt. a amesteca, a invrjbi, a bruia; brouillon, onne adj. mf. zapacit; m. ciorna brouillonner vt. a scrie repede, a mizgali broussailles f.pl. maracini brousse f. hatis, sihla brouter vt. a paste broutille f. vreasc, (fig.) bagatela broyer vt. a macina bru f. nora bruine f. burnita bruiner v.impers. a burnita bruire vi. a fosni, a fremata bruissement m. fosnet, freamat bruit m. zgomotos, zvon brlage m. ardere brlant, e adj. arzator (si fig.) brl, e adj. ars, bronzat, (fam.despre oameni) demascat; brle-pourpoint () loc. adv. pe neasteptate brler vt. a arde, (despre ardei etc.) a pisca; brlet m. nava incendiatoare, brlure f. arsura brume f. negura, ceata groasa, (fig.) melancolic brumeux, euse adj. negros, cetos brun, e adj. mf. bru(et) brunir vt. (despre sare) a innegri, brunissoir m. instrument pentru lustruit metale brusque adj. brusc, aspru brusquer vt. a brusca brusquerie f. bruschete brut, e adj. f. brut(a) brutaliser vt. a brutaliza brutalit f. brutalitate bruyamment adv. (in mod) zgomotos bruyant, e adj. zgomotos bruyre f. balarie buanderie f. spalatorie bubon m. gilca buccal, e bucal bche f. buturuga, (fig.) dobitoc bcher m. rug; vt.(pop.) a ciomagi, bcheron m. taietor de lemne bcheur, euse mf. (fam.) (om) truditor, (om) zelos bucolique adj. bucolic budget m. buget buee f. abur (depus pe geam) buffet m. bufet, (pop.) stomac buffetier, re mf. bufetier buffle m. bivol buffletin m. malac bufflonne f. bivolita buire f. cana (de metal) buis m. (bot.) merisor buisson m. tufis buissonnier, re adj. care sta in tufis bulbe m. bulb (si anat.) bulgare adj. bulgar, bulgaresc, mf. bulgar bulldozer m. buldozer bulle f. basica (de aer), bula (papala), pecete bulletin m. buletin bulleux, euse adj. basicat bure f. dimie, put (de mina) bureau m. birou bureaucrate m. birocrat bureaucratique adj. birocratic burin m. instrument pentru gravat buriner vt. a grava, (pop.) a trudi neincetat burlesque adj.,m. (genul) burlesc burnous m. burnuz buse m. balena (pentru corset) buse f. (un fel de) soim, (fig.) netot, scoc (de moara) busqu, e adj. coroiat, incovoiat busquer vt.a pune balene(la un corset),a incovoia, a curba buste m. bust but m. scop (sport) gol but, e adj. (fig.) incapatinat buter vi. a se sprijini, a se impiedica, a tinde; butifolage m. zburdalnicie, zbintuiala butifoler vi. a face zburdalnicii butin m. prada (luata de la inamic) butiner vi.vt. a lua prada, a stringe provizii butoir m. (ferov.) tampon butte f. movila butteur, buttoir m. rarita butyrique adj. butiric buvable adj. potabil buvard adj. m. (hirtie) sugativa buverie f. chef buvetier, re mf. persoana care tine un bufet cu racoritoare buvette f. chisc cu racoritoare buveur, euse mf. bautor buvoter vi. a sorbi byzantin, e adj.mf. (locuitor) din Bizant a pron. dem. (fam.) asta C adv. aici; interj. hai(de)! cabale f. cabala (si fig.) cabane f. coliba, cabana cabanon m. coliba mica, celula (pentru nebunii furiosi). cabaret m. circiuma, cabaret. cabaretier, re m. f. circiumar. cabas m. cos (de papura). cabinet m. cabinet, birou, guvern; pl. closet. cble m. cablu. cbler vt. a face un cablu, a telegrafia (prin cablu). caboche f. (fam.) scafirlie, cui cu maciulia lata. cabosse f. vinataie, cucui, fructul arborelui de cacao. cabot m. (fam.) potaie. cabotin, e m.f. cabotin. caboulot m. boxa (pentru cai), (pop.) taverna. cabrer (se) vr. a se cabra, (fig.) a se revolta. cabriole f. salt sprinten (al calului) cabriolet m. cabrioleta. cacaoyer, cacaotier m. arbore de cacao. cacarder vi. a gigii. cachalot m. casalot. cachater vt. a pecetlui, a lipi (o scrisoare) cache f. ascunzatoare. cache-cache m. (jocul) de-a v-ati ascunselea. cachemire m. casmir. cache-nez m. invar. fular cacher vt. vr. a (se) ascunde cachet m. pecete, nota originala, caseta, bon de plata cachette f.ascunzatoare cachot m. carcera cachotterie f. (fam.) secret (facut dintr-un fleac). cachottier, -re adj. misterios; m.f.persoana care umbla cu mistere cacophonie f. cacofonie cactus, cactier m. cactus cadavreux, euse, adj. cadaveric cadavrique adj. cadaveric cadavre m. cadavru cadeau m. dar cadenas m. lacat cadenasser vt. a incuia (cu un lacat). cadence f. cadenta, ritm cadencer vt. a cadenta, a ritma cadet, ete adj. mai tinar, (fig.) mai neisemnat; m.f. mezin; cadinal, e adj., m. cardinal cadmium /-om'/ m. cadmiu cadre m. cadru, rama, ambianta; pl. cadre cadrer vi. a cadra, a se potrivi caduc, uque adj. caduc clentrs /s-lan-/ m.pl. celenterate cur m. inima (si fig.), (la cartile de joc) cupa, caf()ier m. arbore de cafea cafard, e adj. (fam.) ipocrit; m. libarca, (fig.fam) plictis caf m. (bob de) cafea, cafenea; adj. invar. cafeniu cafetire f. vas (pentru facut cafea) cage f. colivie, cusca, (fig.fam.) puscarie cageot m. lada cu plasa (pentru transportul pasarilor, cagnard, e adj., m.f. (fam.) puturos cagneux, euse adj. m.f. (persoana) cu picioare in X cagot, e adj., m.f. ipocrit cagoule f. cagula, gluga cahier m. caiet cahin-caha loc. adv. tiris-grapis cahot m. hurducatura, (fig.) hop cahoter vi. a fi hurducat; vt. a zdruncina cahute f. coliba mica , bordei caille f. prepelita caill m. caseina, lapte covasit cailler vt. a inchega, a coagula caillette f. cheag (al rumegatoarelor), palavragioaica caillot m. cheag (de singe) caillou m. pietricica cailloutis m. pietris, presarare de pietris caisse f. lada, casa (de bani), toba, caroserie caissier, re m.f. casier cajoler vt. a maguli, a alinta cajolerie f. magulire, alintare calamit f. calamitate calandre f. calandru, ciocirlan calcaire adj. calcaros; m. calcar calciner vt. a calcina calcium /-om / m. calciu calculateur, trice adj. calculat; m.f. calculator calculer vt. a calcula cale f. pana (de lemn), cala cal adj. (fam) toba (de carte) calebasse f. (bot.) tigva calche f. caleasca caleon m. izmana calembour m. calambur calendrier m. calendar calepin m. carnetel (pentru notat), maculator caler vt.a propti cu o pana(de lemn); vi.a se opri brusc calfater vt. a calafatui calfeutrer vt. a astupa (o crapatura); calibre m. calibru, (fig.) soi calice m. caliciu califourchon ( loc.adv. calare (pe un scaun etc.) caligraphie f. caligrafie clin, e adj.m.f. (om) dragastos, (persoana) care dezmiarda clinerie f. dezmierdare calleux, euse adj. (despre miini) batatorit, (anat.) calos calmaeu m. (fig.) lucrare literara plata, piatra fina calmant adj.m. calmant calme adj.m. calm calmer vt.vr. a (se) calma calomniateur, trice m.f.adj. calomniator calomnier vt. a calomnia calorifre m. calorifer calot m. (fam.) chipiu (politienesc) calotte f. calota, tichie, bolta (a cerului), calque m. calc, copie servila calquer vt. a calchia, a imita fidel calvaire m. calvar calville m. mar cretesc camarade m. tovaras, camarad, coleg camaraderie f. tovarasie, camaraderie cambrer vt. a arcui cambrioler vt. a face o spargere cambrioleur, euse m.f. spargator cambrure f. arcuire cambuse f. (mar.) magazie pentru provizii camlia m. camelie camelot m. vinzator ambulant camelote f. marfa de duzina camionnette f. camioneta camionneur m. camionagiu camisole f. camizol camomille f. musetel camoufler vt. a camufla camp m. tabara, lagar campagnard, e adj. taranesc, rustic; m.f. taran campagne f. cimo(ie), asezare rustica, campanie campanile m. campanila, clopotnita campement m. campament, tabara camper vi. a campa; vt. a instala (o tabara), camphre m. camfor camus, e adj. cirn canaille f. canalie, gloata canaillerie f. mirsavie canalisation f. canalizare canaliser vt. a canaliza canap m. canapea canard m. rata, stire mincinoasa, nota stridenta canarder vt. a trage cu arma (dintr-o ascunzatoare); canari m. canar cancan m. birfa, (un fel de) dans cancaner vi. a macai, (fam.) a birfi cancre m. crab, (fam.) elev lenes candeur f. candoare candi adj. m. (despre zahar) candel candir (se) vr. (despre zahar) a se cristaliza cane f. rata caner vi. (pop.) a da inapoi (in fata unei primejdii) caneton m. boboc de rata canette f. ratusca, sticla (pentru bere), cilindru canevas m. canava, (top.) canevas canicule f. arsita canif m. briceag canin,e adj. ciinesc; adj. f. (dinte) canin caniveau m. jgheab (de piatra) canne f. tresrie, baston cannelle f. canea, scortisoara cannelure f. canelura cannette f. canea cannlbale adj. m.f. canibal canon m. tun, teava a unei arme, (bis.) canon, chin canonique adj. canonic canonnade f. canonada canonner vt. a trage cu tunul canonnier m. tunar canot m. barca canotage m. canotaj canoter vi. a vislii canotier m. vislas, palarie (cu boruri drepte) cantaloup /-lou m. cantalup cantate f. cantata cantatrice f. cintareata (de opera) cantharide f. cantarida cantinier, re m.f. cantinier cantonade f. culisa cantonnement m. cantonament cantonner vt. a cantona; vi. a intra in cantonament; cantonnier m. cantonier caoutchoue /-tchou m. cauciuc caoutchouter vt. a cauciuca cap m. cap, promotoriu capable adj. capabil capacit f. capacitate (si fig.) capcuhon m. capison cape f. capa capharnam /-na-om m. harababura capillaire adj. capilar capitaine m. capitan capital, e adj. capital, principal; m. esential(ul), capitalisme m. capitalism capitaliste m., adj. capitalist capiteux, euse adj. (despre bauturi) care se suie la cap capitonner vt. a capitona capituler vi. a capitula capon, onne adj., m.f. fricos capot adj. invar. (fig.) perplex; m. manta cu gluga, capote f. manta cu gluga, palarie de dama, capoter vi. (despre vehicule) a se rasturna; cpre f. capera caprice m. capriciu capricieux, euse adj. m.f. capricios capsuler vt. a capsula capter vt. a capta capteux, euse adj. inselator captif, ive adj. m.f. captiv captiver vt. a captiva captivit f. captivitate capture f. captura, capturare capturer vt. a captura caquet m. cotcodacit caqueter vi. a cotcodaci, (fig.) a flecari car conj. caci; m. autocar caracan m. constringere, (pop.) gloanba caraco m. bluza (purtata peste fusta) caracoler vi. ( despre cai) a se invirti (in cerc), a topai caractre m. caracter (si tipogr.) caracteristica caractriser vt., vr. a (se) caracteriza caractristique adj. f. caracteristic(a) caramel m. zahar ars, caramela carbone m. carbon carbonique adj. carbonic carboniser vt. a carboniza carburateur m. carburator carburation f. carburatie carcasse f. carcasa, schelet (al unei nave etc.), carde f. darac, carda carder vt. a daraci, a carda cardiaque adj., m.f. cardiac carme m. postul Pastelui carence f. lipsa, carenta carne f. carena caresse f. mingiiere caresser vt. a mingiia (si fig.) cargaison f. incaracatura (a unei nave) cargo m. cargobot carguer vt. (mar.) a stringe pinzele caricaturer vt. a face caricaturi, (fig.) a caricaturiza carier vt., vr. a (se) caria carillon m. sunet armonios (al clopotelor), (fig.) zarva carillonner vi. a trage clopotele, a face zarva; carlingue f. carlinga carnage m. masacru carnassier, re adj. carnivor; m.pl.carnivore; carnation f. carnatie carotte f. morcov carotter vt. (fam.) a escorta caroube f. roscova carpe f. crap; m. (anat.) crap carpette f. covoras carquois m. tolba (cu sageti) carr, e adj. patrat, (despre umar) lat, carreau m. patratel, dala, ochi (de geam), caro carrefour m. rascruce (si fig.) carreler vt. a pardosi (cu dale) carrment adv. de-a dreptul, ritos carrer vt. a ridica la patrat; vr. a se aseza comod, carrire f. cariera (de piatra etc), profesiune carrosse m. radvan, careta carrosserie f. caroserie carrousel m. parada de cavalerie, calusei carrure f. latime (a spatelui) cartable m. bloc de desen, ghizodan carte f. harta, carte (de joc, de vizita etc.), cartel m. (ec.pol.) cartel cartellsation f. cartelare (a unor intreprinderi) cartsianisme m. cartezianism, filosofia lui Descartes cartilage m. cartilaj cartilagineux, euse adj. cartilaginos cartographie f. cartografie carton m. carton (si pict.) cutie de carton, harta mica cartonnage m. obiect din carton, cartonare cartonner vt. a cartona cartouche f. cartus; m. (arhit.) cartus cartouchire f. cartusiera cas m. caz (si gram.), imprejurare casanier, re m.f., adj. (persoana) care sta mereu in casa casaque f. cazaca cascader vi. a cadea in cascade case f. coliba, raft caser vt. a pune intr-un raft, (fam.) a baga caserne f. cazarma casque m. casca casquette f. sapca cassant, e adj. fragil, (fig.) poruncitor cassation f. casatie, casare casse f. spargere (de sticlarie), obiecte sparte, cass, e adj. batrin, infirm casse-cou m. invar. loc primejdios, persoana temerara casse-croute m. invar. masa frugala casse-noisettes m. invar. spargator de alune casse-noix m. invar. spargator de nuci casse-pierres m. invar. concasor casser vt., vi., vr. a (se) sparge, a (se) rupe, casserole f. cratita casse-tte m. invar. maciuca, (treaba care cere) cassette f. caseta casseur, euse m.f. spargator (de piatra etc.) cassonade f. zahar semirafinat cassure f. spartura castagnettes f.pl. castanite caste f. casta castrer vt. a castra casuel, elle adj., m. (venit) intimplator cataclysme m. cataclism catacombes f.pl. catacombe catafalque m. catafalc catalogue m. catalog cataloguer vt. a cataloga catalyser vt. a cataliza catapultaje m. catapultare cataracte f. cataracta (si med.) catarrhe m. catar, guturai catastrophe f. catastrofa catchisme m. catehism catgorie f. categorie catgorique adj. categoric cathdrale f. catedrala cathode f. catod catholicisme m. catolicism catholique adj. m.f. catolic cati m. apret (al unei stofe) catimini (en) loc.adv. (fam.) pe furis cauchemar m. cosmar causalit f. cauzalitate cause f. cauza, motiv causer vt. a cauza; vi. a sta de vorba causerie f. conversatie intima causette f. (fam.) taifas causeur, euse m.f. interlocutor placut, f. canapeluta caustique adj. caustic (si fig.) cauteleux, euse adj. viclean, perfid cautriser vt. a cauteriza caution f. cautiune, (fig.) garantie, garant cautionner vt. a depune o cautiune, a garanta (si fig.) cavalcade f. cavalcada cavaler vi. vr. (pop.) a o sterge, vt. (pop.) a plictisi cavalier, re adj. de calarie,libertin,semet; m.calaret, cavaler cave adj. scofilcit; f. pivnita, miza caveau m. cavou caver vt. a scobi, a roade caverneux, euse adj. cavernos, (despre glas) grav caviarder vt. a innegri un pasaj (cenzurat), a cenzura cavit f. cavitate ce pron. dem. (ceea) ce ce (cet), catte adj. dem. acest cans adv. (inv.) aici (inauntru) ceci pron. dem. aceasta ccite f. orbire cder vt., vi. a ceda, a se pleca cdille f. sedila cdrat m. chitara cdre m. cedru cdule f. tidula, venituri impozabile ceindre vt. a incinge, a inconjura ceinture f. centura, cingatoare ceinturom m. centirom cela pron. dem. aceasta cladon adj. invar., m. (culoarea) verde deschis clbration f. celebrare clbre adj. celebru clbrer vt. a celebra, a sarbatori clbrit f. celebritate, om renumit celer vt. a tainui cleri m. telina clrit f.iuteala, repeziciune cleste adj. ceresc clibataire adj., m.f. (persoana) necasatorita celle, celles vezi celui cellier m. crama cellophane f. celofan cellule f. celula cellulose f. celuloza celui pron. dem. acel(a) celulod m. celuloid cmenter vt. (metal) a oteli cnacle m. cenaclu cendre f. cenusa cendr,e adj. cenusiu cendrier m. cenusar, scrumiera cendrillon f. cenusareasa cne f. cina cnobite m. schimnic cens /sanss/ m. cens cens, e adj. socotit (ca) censment adv. in aparenta censeur m. cenzor censure f. cenzura, critica censurer vt. a cenzura, a critica cent num. card., m. o suta centaine f. (vreo) suta centenaire adj. , m. centenar centime num. ord. al o sutelea; m. sutime centime m. centima centimtre m. centimetru central, e adj., f. central(a) centralisation f. centralizare centraliser vt. a centraliza centre m. centru centrifuge adj. centrifug centripte adj. (in expr.) force ~ = forta centripeta centuple adj., m. insutit cep m. butuc (de vita de vie) cpe m. minatarca cependant adv. intre timp, in acest timp; conj. totusi cphalopodes m.pl. cefalopode cramique adj., f. (de) ceramica cerbre m. (fig.) paznic crud cerceau m. cerc (de joaca etc.) cercle m. cerc (si fig.) cercler vt. a pune cercuri (unui butoi) cercueil m. cosciug crale f. cereala crmonieux, euse adj. ceremonios cerf m. cerb cerfeuil m. (bot.) hasmatuchi cerise f. cireasa cerisier m. cires cerne m. cearcan, inel (de copac) cerner vt. a incercui, a impresura certain, e adj. nehot. anumit, oarecare, singur; pron. nehot. certainement adv. cu siguranta certes adv. singur certifier vt. a certifica certitude f. certitudine crulen, enne adj. azuriu cerveau m. (anat.) creier, (fig.) minte, capacitate cervelet m. creierul mic cervelle f. creier (materia), creier (de la macelarie), ces vezi ce cessation f. incetare cesse f. oprire, contenire cesser vt., vi. a inceta cessez-le-feu m. invar. incetarea focului cession f. cedare, cesiune c'est--dire loc. conj. adica cet, cette vezi ce ctacs m.pl. cetacee ceux vezi celui chacal m. sacal chacun, e pron. nehot. fiecare chadouf m. cumpana (de fintina) chaepentier m. dulgher chur /keur/ m. cor chafouin, e adj., m. (om) viclean chagrin, e adj. (in)trist(at); m. tristete, necaz, chagriner vt. a intrista chahuter vt., vi. a face taraboi chai m. depozit (de bauturi) chane f. lant, (fig.) sir, inlantuire chainette f. lantisor chanon m. veriga chair f. (anat.) carne, pulpa (de fruct) chaire f. catedra, amvon chaise f. scaun chaland m. slep., (inv.) cumparator, musteriu chle m., adj. sal chaleur f. caldura, (si fig.) chaleurex, euse adj. calduros (si fig.) chlit m. stinghie (de pat), prici chaloupe f. salupa chalumeau m. pai (pentru bauturi), (un fel de) fluier chalut m. navod de forma conica chamailler vr. a se ciondani, a se parui chamarrer vt. a inzorzona chambard m. (fam.) zarva, harababura, protest chambarder vt. (fam.) a se intoarce cu susul in jos chambellan m. sambelan chambranle m. pervaz (de usa etc.) chambre f. camera (si pol., fot.) cavitate chambrette f. camaruta, odaita chameau m. camila, (pop.) persoana antipatica chamois m. (piele de ) capra salbatica; adj.galben-deschis champ m. cimp (si fig.) champagne m. sampanie champignon m. ciuperca champion m. campion, aparator championat m. campionat chance f.noroc; pl.sanse chanceler vi. a se clatina, (fig.) a sovai chancelier m. cancelar chancellerie f. cancelarie chanceux, euse adj. norocos, hazardat chancir vi. a se mucegai chandail m. pulover chandelier m. sfesnic, luminarar chandelle f. luminare change m. schimb changement m. schimbare changer vt., vi. a (se) schimba; vr. a-si schimba (rufele) chanoine m. canonic chanson f. cintec chansonnette f. sansoneta chant m. cint(ec), cant chantage m. santaj chanteau m. bucata (de material, de piine) chantepleure f. stropire, robinet, pilnie (cu coada lunga) chanter vt., vi. a cinta chanterelle f. coarda cea mai subtire (a unui instrument), chanteur, euse adj. care cinta; m.f. cintaret, dizeur chantier m. santier chantonner vi. a fredona (o melodie) chantre m. dascal, (fig.) bard chanvre m. cinepa chaos m. haos chaotique adj. haotic chaparder vt. (fam.) a ciordi chapardeur, euse adj., m.f. (persoana) care ciordeste chapeau m. palarie chapelain m. capelan chapelet m. sirag de matanii, (fig.) sir chapelier, re m.f. palarier chapelle f. capela chapellerie f. industrie de palarii, comert cu palarii chapelure f. pesmet (din piine uscata) chaperon m. scufita, insotititoare (a unei tinere) chaptre adj. cimpenesc chapiteau m. capitel chapitrer vt. a certa aspru chapiutre m. capitol, subiect (in discutie) chapon m. clapon chaque adj., nehot. fiecare, orice char m. car, tanc charabia m. bolboroseala charade f. sarada (si fig.) charanon m. garagarita charbon m. carbune, dalac charbonner vt. a carboniza; vi. a arde mocnit charbonnier, re m.f. carbunar, m. cargobot (pentru carbuni) charcuter vt. a ciopirti (si fig.) charcuterle f. cirnatarie, mezelarie charcutier m. cirnatar, mezelar chardon m. scaiete chardonneret m. sticlete charge f. incarcatura, sarcina, taxa, functie, caricatura chargement m. incarcare, incarcatura charger m. a incarca, a insarcina (pe cineva), a exagera, chargeur m. incarcator chariot m. caruta, car (la masina de scris) charitable adj. milos charit f. mila, milostenie charivari m. galagie, muzica discordanta charlatan m. sarlatan charlatanerie f. sarlatanie charmant, e adj. fermecator charme m. carpen, farmec, (fig.) vraja; pl. nuri charmer vt. a vraji (si fig.), a alina charmeur, euse m.f., adj. (om) fermecator; m. vrajitor charnel, elle adj. carnal, senzual, trupesc charnier m. osuar, carnaj charnire f. balama charnu, e adj. carnos charogne f. hoit charpente f. sarpanta, cherestea, (fig) schema (a unei lucr. charrete f. sareta charretier m.carutas charrier vt. a duce (cu caruta), (despre ape)a cara cu sine charroi m. carausie charron m. rotar charrue f. plug charte f. carta chas /ch/ m. ureche (a Unui ac) chasse f. vinatoare, vinat, gonire chsse f. racla, rama chasser vt. a vina, a (iz)goni, a bate (nu cui); chasseur, euse m.f. vinator chassie f. urdoare chsssis m. cercevea, sasiu chaste adj. cast, curat chastet f. castitate chasuble f. patrafir chat, chatte m.f. pisica chtai, e adj. castaniu; m. culoarea castanie chtaigme f. castana, (pop.) lovitura de pumn chtaignier m. castan chteau m. castel chtelain, e m.f. castelan chat-huant m. (ornit.) ciuf chtier vt. a pedepsi, (fig.) a cizela chtiment m. pedeapsa chaton m. pisoi, montura (a unei pietre pretioase), chatouillement m. gidilare, gidilat, (fig.) magulire chatouiller vt. a gidila, (fig.) a maguli chatouillex, euse adj. gidilicios, (fig.) susceptibil chatoyer vi. (despre pietre pretioase tesaturi), a sclipi chtrer vt. a castra chatterie f. pisiceala, alintare chaud, e adj. cald, calduros, aprig, recent; m. caldura; chaudire f. caldare, cazan mare chaudron m. ceaun chaudronnier, re m.f. caldarar, cazangiu chauffage f. incalzire, incalzit chauffer vt., vi. a (se) incalzi; vt. (fam.) a grabi chauffeur m. fochist, sofer chauler vt. a ingrasa (pamintul), a stropii (pomii) chaumer vt., vi. a dezmiristi chaumire f. coliba (cu acoperis de paie) chaune m. paie, miriste, (poet.) coliba chausse f. sadila; pl. pantaloni chausse f. sosea chausser vt., vi. a incalta, (despre pantofi) a-i veni bine chaussette f. soseta chausson m. pislar, papuc de pisla chaussure f. incaltaminte chauve adj. chel chauve-souris f. (zool.) liliac chauvin, e m.f., adj. sovin chaux f. var chavaleresque adj. cavaleresc chavalerie f. (ist.) cavalerime, cavalerism chavirer vi. (despre un vehicul) a se rasturna, chef m. (inv.), cap, sef, conducator chemin m. drum, cale (si fig.) chemineau m. om care cauta de lucru (pe drumuri) cersind chemine f. vatra, horn, semineu cheminer vi. a merge, (fig.) a progresa cheminot m. feroviar chemis f. camasa, invelitoare (de carte) chenal m. senal chenapan m. snapan chne m. stejar chenille f. omida, senila, janilie chenu, e adj. carunt, (fig.) albit (de zapada) cheptel m. septel chque m. cec cher, re adj. drag, de pret; adv. scump; chercher vt. a cauta; vr. a se analiza chercherur, euse m.f. cautator, cercetator chri, e adj. iubit chrir vt. a indragi, a iubi mult chert f. scumpete chrubin m. lieruvim, (fig.) copilas frumos chtif, ive adj. plapind, (fig.) slab cheval m. cal chevalet m. sevalet chevalier m. cavaler (si ist.) chevauche f. cavalcada chevaucher vi. a calari, a se suprapune (in parte); cheveau m. (fir de) par chevelet m. capatii chevelu, e adj. paros, latos chevelure f. parul de pe cap (in totalitatea lui) cheville f. glezna, cui, cep chvre f. capra, capra (de taiat lemne) chevreau m. ied, sevro chvrefeuille m. caprifoi chevreuil m. (zool.) caprior chevrier, re m.f. pastor (de capre) chevron m. (constr.) caprior chevrotant, e adj. (despre glas) tremurat chevroter vi. a vorbi tremurat chez prep. la, pe vremea chic m., adj. sic; interj. frumos (din partea lui) chicane f. siciiala, chichita chicaner vi. a umbla cu chitibusuri; vt. a sicii chiche adj. carpanos chichi m. (fam.) furlandiseala chicore f. cicoare chicot m. ciot (de copac, de dinte spart etc.) chien, enne m.f. ciine, cocos (al unei arme) chiendent m. (bot.) pir, (fig.) necaz chiffe f. cirpa (si fig.) chiffon f. cirpa, zdreanta chiffonnage, chiffonnement: m. mototolire chiffonner vt. a mototoli, (fig.) a contraria chiffonnier m. peticar, scrin mic chiffrer vi. a calcula (cu cifre), a se cifra chignon m. coc chimre f. himera chimiste m. chimist chimpaz m. cimpanzeu chiner vt. (text) a tarca, a vrista, chinois, e adj. chinez(esc); m.f. (cu maj.) chinez; chiourme f. grup de ocnas chiper vt. (fam.) a sterpeli chipoter vi. (inv.fam.) a se mocai (la mincare, treaba), chique f. tutun (de mestecat) chiqu m. (pop.) bluf, cacialma chiquenaude f. bobirnac chiquer vt., vi. a mesteca (tutun), (fam.) a hali chiromancie /ki-/ f. chiromantie chirurgie f. chirurgie chirurgien m. chirurg chiuffre m. cifra, cifru, monograma (brodata etc.) chlore /klor/ m. clor chloroforme /klo-/ m. cloroform chlorophyle f. clorofila choc m. lovitura, soc, ciocnire chocolat m. ciocolata choir vi. a cadea choisir vt. a alege choix m. alegere cholra m. holera chmage m. somaj chmer vi. a nu lucra (in zi de sarbatoare), a soma chmeur, euse m.f. somer chope f. halba (de bere) chopine f. tap (de bere) choquer vt. a izbi, a lovi, (fig.) a contraria, chorgraphic /ko-/ f. coregrafie chorus /ko-rus/ chose f. lucru chou m. varza, funda, (un fel de) prajitura choucroute f. varza acra chouette f. cucuvea; adj. (pop.) strasnic choyer vt. a ingriji cu drag, a rasfata chrestomathie /krs-/: f. crestomatie chrtien, enne adj., m.f. crestin chrtient /kr-/ f. crestinatatea christianisme /kris-/: m. crestinism chrome /krom/ m. crom chromoithographie /kro-/: f. cromolitografie chronique /kro-/ adj., f. cronic(a) chroniqueur /kro-/ m. cronicar chronologie /kro-/ f. cronologie chronomtre /kro-/ m. cronometru chrysalide /kri-/ f. crisalida chrysantme /kri-/ m. crinzantema chuchoter vi. a susoti chuinter vi. a (vorbi) suiera(t) chut! interj. liniste chute f. cadere, cascada, (fig.) esec ci adv. aici; pron. dem. a(cea)sta ciboule, ciboulette f. arpagic cicatriser vt. a cicatriza (si fig.) cicrone m. ghid cidre m. cidru ciel m. cer, polog (la un pat), climat cierge m. faclie de ceara cigale f. greier cigare m. tigara (de foi) cigarette f. tigara cigogne f. barza cigu f. cucuta cil m. geana, cil cilice m. haina de par de capra ciller /si-y/ vt., vi. a clipi cime f. pisc (de munte), virf (de copac) cimenter vt. a cimenta (si fig.) cimeterre m. iatagan cimetire m. cimitir cimier m. creasta (de coif) cinma(tographe) m.cinema(tograf) cingl, e adj. (pop.) trasnit cingler vi. a naviga (spre); vt. a biciui (si fig.) cinq num.card., m. (cifra) cinci; num. ord. al cincilea cinquantaine f. (cam) cincizeci, cincizeci de ani cinquante num. card. cincizeci; num. ord. al cinzecilea cinquantenaire adj., m.f. (persoana) de cincizeci de ani; cinquantime num. ord. al cinzecilea; m. cincizecia parte cinquime num. ord. al cincilea; m. a cincea parte, cincime; cintre m. arc (de bolta), umeras (de haine) cintrer vt. a arcui, a bolti cirage m. crema (de ghete), vaxuire circoncslon f. circumcizie circonfrence f. circumferinta circonflexe adj. circumflex circonscription f. circumscriptie, (geom.) circumscriere circonscrire vt. a circumscrie circonstance f. circumstanta circonvenir vt. a duce (cu vorba) circonvolution f. circumvolutie circuit m. circuit, ocol circulaire adj., f. circular(a) circulation f. circulatie circulatoire adj. circulator circuler vi. a circula circumspection f. circumspectie, discretie cire f. ceara cirer vt. a cerui, a vaxui (ghete) cireur, euse m.f. lustragiu cireux, euse adj. de ceara, ceros cirque m. circ cirrhose f. ciroza cisailler vt. a taia (cu foarfecele de gradina) cisailles f. pl. foarfece (de gradina) ciseau m. dalta; pl. foarfece ciseler vt. a daltui, a cizela ciselure f. daltuire, cizelare citadelle f. citadela citadin, e m.f. orasan citation f. citatie, citat cit f. cetate, (vechiul) oras citer vt. a cita citerne f. cisterna cithare f. titera citoyen, enne m.f. cetatean citoyennet f. cetatenie citron m. lamiie, adj. invar. galben (ca lamiia) citronnier m. lamii citrouille f. dovleac civet m. mincare (de iepure, rata etc.) cu rapagic civire f. targa civil, e adj. civil, (inv.fig.) politicos; m. civil civilisateur, trice adj., m.f. civilizator civilisation f. civilizatie civiliser vt. a civiliza civilit f. curtoazie, politete civique adj. civic clabauder vi. (fig.) a face gura, a ponegri claie f. sita, impletitura de nuiele clair, e adj. luminos, limpede, clar, deschis (la culoare); clairire f. luminis, poiana clair-obscur m. clar-obscur clairon m. goarna, trimbita claironner vi. a suna goarna, trimbita; vt. (fig.) a trimbita clairsem, e adj. rar, razlet(it) clairvoyant, e adj. clarvazator, perspicace clamer vt. a striga (tare) clameur f. strigat (puternic), zgomot (mare) clandestinit f. ilegalitate clapier m. boxa pentru iepuri (de casa) clapotement, clapotis: m. clipocit (al valurilor) clapoter vi. a clipoci clappement m. plescait (din limba) claque f. palma (trasa cuiva), galerie(tocmita sa aplaude claquemurer vt., vr. a (se) inchide (intr-o camera) claquer vi. a clantani (din dinti), a pocni, a aplauda, clarifier vt. a limpezi (si fig.), a purifica clarinette f. clarinet(ist) clart f. limpezime, (si fig.) lumina classe f. clasa, categorie, contingent classement m. clasificare, clasament classer vt. a clas(ific)a classeur m. clasor classique adj. clasic claudication f. schiopatare claudiquer vi. a schiopata clause f. clauza claustrer vt. a inchide (intr-o minastire), a claustra clavicule f. clavicula clavier m. claviatura, inel de metal (pentru prins cheile) clayonnage m. cleionaj, impletitura de nuiele clef, cl f. cheie (si muz., fig.); adj. esential clmence f. indurare, mila, blindete (fig.) clment adj. indurator, milos, (fig.) blind clerc m. cleric, secretar (de avocat), carturar clerg m. cler clich m. cliseu, (fig.) loc comun client, e m.f. client, pacient clientle f. clientela cligner vt., vi. a clipi (din ochi) clignoter vt., vi. a clipi (des), a pilpii climat m. clima, climat climatique adj. climat(er)ic clin (d'il) m. clipire clinique adj., f. clinic(a) clinquant m. ornament stralucitor (pe o rochie), clique f. clica cliqueter vi. a zdrangani cliquetis m. zdranganit, zornait clisser vt. a inveli o sticla(intr-o impletitura de nuiele cloaque m. cloaca (si fig.) clochard, e m.f. (fam.) vagabond cloche f. clopot, palarie cu borurile lasate; adj. clos clocher m. clopotnita, parohie; vi. a schiopata (si fig.) clocheton m. clopotnita mica cloison f. perete subtire, membrana cloissone, e adj. separat in compartimente, cloazonat; clotre m. minastire clotrer vt. a inchide (intr-o minastire); clopin-clopant loc. adv sontic-sontic cloque f. basica (de arsura) cloquer vt., vi. a (se) inchde, (fig.) a incheia clos, e adj. inchis; m. loc imprejmuit cltre f. imprejmuire, inchidere clou m. cui, (fig.) punct de atractie, clouer vt. a tintui (si fig.) clout, e adj. cu cuie clouter vt. a pune cuie clown /kloun/ m. clovn clownerie f. clovnerie club /kleub/ m. (angl.) club clystre m. (inv.) clisma coagulation f. coagulare coaguler vt., vr. a (se) coagula coaliser (se) vr. a se coaliza coalition f. coalitie, coalizare coaper vt. a taia (o piine) (si fig.), a croi, coassement m. oracait coasser vi. a oracai cobaye /-bay'/ m. cobai cobra m. cobra cocagne f. (in expr.) cocaine f. cocaina cocarde f. cocarda, insigna cocasse adj. (pop.) ridicol coccyx m. coccis coche m. postalion, vapor remorcat de cai; cocher m. vizitiu; vt. a insemna pe raboj cochre adj.f. (in expr.) cochet m. cocosel cochinelle f. (entom.) buburuza cochon m. porc (si fig.) cochonnaille f. (pop.) afumatura de porc cochonner vt. (pop.) a lucra murdar, neingrijit cochonnerie f. porcarie coco m. (nuca de )cocos, bautura, (fam.) individ cocon m. (entom.) gogoasa cocorico m. cucurigu cocotte f. cratita, femeie de moravuri usoare cocu, e adj., m.f. (fam.) (sot) incornorat, inselat cocufier vt. (pop.) a pune coarne, a insela code m. cod, regulament codicille m. codicil codifier vt. a codifica coefficient m. coeficient coquipier, re m.f. coechipier coexistence f. coexistenta coexister vi. a coexista coffre m. cufar, lada cognac m. coniac cognassier m. guturai cognat /kogh-na/ m. ruda de singe cogne f. secure cogner vt., vr. a (se) bate, a (se) izbi; vi. a ciocani cohabiter vi. a locui impreuna cohrence f. coerenta cohsion f. coeziune cohue f. multime ingramadita, harmalaie coi, coite adj. linistit cocider vi. a coincide coiffe f. obiect care acopera capul femeilor (palarie etc coiff, e adj. coafat coiffer vt. a pune ceva pe cap (palarie etc.), a coafa; coiffeur, euse m.f. coafor coiffure f. obiect care acopera capul (palarie, sapca, etc. coin m. colt, ungher, ic (pentru lemne), (fig.) pecete coincer vt. (despre lemne) a fixa cu pene, concidence f. coincidenta coing m. gutuie coke m. cocs coktail /-tl/ m. (angl.) cocteil col m. git (de sticla etc.), guler, (geogr.) pas colchique m. brindusa colre f. minie, furie colreux, euse adj. minios, irascibil colibacille m. colibacil coliffchet m. fleac, moft, bibelou colimaon m. melc colin-maillard m. (jocul) de-a baba- oarba colique f. colica colis m. colet collaborateur, trice m.f. colaborator collaboration f. colaborare collaborer vi. a colabora collage m. lipitura, (fig.) legatura nelegitima collant, e adj. lipicios, colant, (fig.fam.) nedorit collatral, e m.f. ruda (prin alianta) collation f. gustare (usoara), colationare collationner vt. a colationa colle f. clei, lipici, (fig.fam.) intrebare (incuietoare collecte f. colecta collecteur m. adj. colector collectif, ive adj. colectiv collection f. colectie collectionneur, euse m.f. colectionar collectiouner vt. a colectiona collectivisation f. colectivizare collectiviser vt. a colectiviza collectiviste adj., m.f. colectivist collectivit f. colectivitate collge m. colegiu, liceu collgien, enne adj. de colegiu; m.f. elev (de liceu) collgue m. coleg collement m. lipire coller vt. a incleia, a (a)lipi, a inchide gura (cuiva), collerette f guleras collet m. guler, pelerina, lat (pentru vinat) colleter vt. a lua de guler; vr. a se incaiera collier m. colier, zgarda colline f. colina collision f. ciocnire (si fig.) colloque m. colocviu, convorbire collusion f. cirdasie colmater vt. a fertiliza (prin aluviuni) colombe f. (poet.) porumbel colombier m. hulubaraie colon m. colon(ist), fermier, copil clon m. (anat.) colon colonialisme m. colonialism colonialiste adj., m.f. colonialist colonisation f. colonizare coloniser vt. a coloniza colonnade f. colonada colonne f. coloana colorer vt., vr. a (se )colora colorier vt. a colora (un desen etc.) coloris m. colorit, (fig.) stralucire (a stilului) colossal, e adj. colosal colosse m. colos colphane f. saciz colporteur m. vinzator ambulant, colportor coltiner vt. a duce o greutate (pe cap, pe umeri) coltineur m. persoana care poarta greutati colza m. rapita coma m. coma combat m. lupta combativit f. combativitate combattant, e adj., m.f. combatant combattre vt., vi. a (se) lupta, a combate combien adv. cit (de), in ce cantitate combinaison f. combinatie (si fig.), combinezon, salopeta combiner vt. a combina comble m. acoperis, culme (si fig.); combler vt. a umple (cu virf), a satisface din plin combustible adj., m. combustibil combustion f. combustie comdien, enne adj. de comedie; m.f. comedian comestible adj. comestibil; m.pl. alimente comte f. cometa comique adj., m. comic comit m. comitet comma m. (muz.) coma, (tipogr.) doua puncte commandant m. comandant commande f. comanda commandement m. comanda, ordin, comandament commander vt., vi. a comanda, a ordona, a porunci; commandeur m. comandor comme adv. ca (si) cit, cum, conj. deoarece, cind commmoration f. comemorare commmorer vt. a comemora commencement m. inceput commencer vt., vi. a incepe commensal, e m.f. comesean comment adv. cum pentru ce; interj. ce!; commentaire m. comentariu commenter vt. a comenta commrage m. birfa commerant, e adj. care face comert; m.f. comerciant commerce m. comert, negustorime, commercer vi. a face comert commre f. cumatra (si peior.) commettre vt. a comite, a savirsi, a compromite; comminatorie adj. amenintator commis m. functionar comercial commisration m. comisar, membru (al unei comisii) commissariat m. comisariat commission f. comitere, comisie, insarcinare, comision commissionnaire m. curier, comisionar, misit commode adj., f. comod(a) commodit f. comoditate, avantaj; pl. placeri commotion f. comotie commuer vt. a comuta (o pedepsa etc.) commun, e adj. comun, obisnuit; communal, e adj. comunal communaut f. comunitate commune f. comuna communment adv. de obicei, in general communicatif, ive adj. comunicativ communication f. comunicatie, comunicare communier vi. a (se) impartasi (si fig.) communion f. impartasanie, comuniune (de idei) communiqu m. comunicat communiquer vt. a comunica, a transmite; vi. a comunica cu communisme m. comunism communiste adj., m.f. comunist commutateur m. comutator commutation f. comutare compagne f. insotitoare, sotie, tovarasa compagnie f. companie (si mil.), societate, cird compagnon m. companion, calfa, camarad, tovaras compagnonnage m. breasla (de calfe), stagiu de calfa comparaison f. comparatie comparatre vi. a se infatisa comparer vt. a compara comparse m. figurant (la teatru) compas m. compas, (mar.) busola compass, e adj. masurat cu compasul, (fig.) riguros, tacticos compassion f. mila compatable adj., m. contabil compatible adj. compatibil compatir vi. a compatimi compatriote m.f. compatriot compendieux, euse adj. (inv.) rezumat, laconic compensation f. compensare, compensatie compenser vt. a compensa comprage m. intelegere, cirdasie compre m. cumatru, complice comptence f. competenta comptition f. competitie compilation f. compilatie complainte f. doina complaire vi., vr. a (se) (com)placea complaisance f. complezenta, politete complment m. completare, (gram.) complement complmentaire adj. de completare, complementar complet, te adj. complet, m. costum complexe adj., m. complex complex, e adj., m.f. (persoana) care are complexe complice m.f. complice complicit f. complicitate complimenter vt. a complimenta compliquer vt., vr. a (se) complica comporter vt., vr. a (se) comporta composant, e adj., m. component compositeur, trice m.f. compozitor composition f. compozitie, compunere, acord, tranzactie compote f. compot compotier m. compotiera, fructiera comprhension f. intelegere comprendre vt. a cuprinde, a intelege compresse f. compresa compression f. comprimare (si fig.), compresie, (fig.)oprimare comprimer vt. a comprima, (fig.) a infrina compromettre vt., vr. a (se) compromite compromission f. compromitere comptabilit f. contabilitate comptant adj., adv. pesin; m. numerar, bani gheata compte m. socoteaala, (fig.) profit, cont compte-gouttes m. invar. pipeta compter vt. a socoti, a numara; vi. a conta,a avea de gind compte-rendu m. dare de seama compteur m. contor comptine f. (la jocurile de copii) numaratoare comptoir m. tejghea, camera de comert compulser vt. a verifica (registre etc.) comte, esse m.f. conte concasser vt. a zdrobi, a marunti concasseur m. concasor concder vt. a acorda, a ceda, a concesiona concentration f. concentrare, concentratie concentrer vt., vr. a (se) concentra; vt.a stapini (minia etc concentrique adj. concentric conception f. conceptie, concepere concerner vt. a privi, a fi in legatura cu concert m. concert, (fig.) acord concerter vt. a pregati, a organiza; vr. a se pune de acord concession f. concesi(un)e, loc de veci concessionnaire m.f. concesionar concevoir vt. a zamisli, a concepe (o idee etc.) concierge m.f. portar (al unui imobil) conciergerie f. functia de portar concile m. conciliu conciliabule m. conciliabul conciliateur, trice m.f. arbitru, mediator conciliation f. conciliere, impaciuire concilier vt. a pune de acord; vr. a dobindi (consideratie) concis, e adj. concis concision f. concizi(un)e concitoyen, enne m.f. concetatean concluant, e adj. concludent conclure vt. a incheia (pace etc.), a conchide; vi. a opina conclusion f. incheiere (a pacii etc.), concluzie concombre m. castravete concordance f. concordanta concorde f. concordie concourir vi. a contribui, a conlucra, a concura concours m. concurs, coincidenta, ajutor, sprijin concret, te adj. concret concrtion f. inchegare, concretiune concrtiser vt. a concretiza concubin, e m.f. concubin concurence f. concurenta concurrent, e adj., m.f. concurent concussion f. furt (de bani publici) condamnation f. condamnare condamn, e m.f., adj. condamnat condamner vt. a condamna, a interzice, a bara (o usa) condenser vt., vr. a (se) condensa condescendance f. condescendenta condescendant, e adj. condescendent condisciple m. coleg (de studii) condition f. conditie, categorie (sociala) conditionnel, elle adj. conditionat; m. (modul) conditional conditionner vt. a conditiona condolances f.pl. condoleante condominium /-om'/ m. dominatie (in comun) conducteur, trice m.f., adj. conducator, conductor conduire vt., vi. a conduce; vr. a se comporta conduit m. canal, conducta conduite f. conducere, conduita, conducta cne m. con confection f. confecti(onar)e confectionner vt. a confectiona confdration f. confederatie confrence f. conferinta confrencier, re m.f. conferentiar confrer vi. a discuta (despre o afacere); vt. a conferi confesser vt. a marturisi; vr. a se spovedi confession f. marturisire, spovedanie confetti m. invar. confeti confiance f. incredere confidence f. confidenta confidentiel, elle adj. confidential confier vt.a incredinta; vr.a se increde, a face confidete configurer vt. a da forma confiner vi. a se invecina; vt.a surghiuni; vr.a se retrage confins m.pl. hotare confire vt. a conserva (in zahar), a mura confirmation f. confirmare confirmer vt. a confirma confiscation f. confiscare confiserie f. cofetarie, dulciuri confiseur, euse m.f. cofetar confisquer vt. a confisca confit, e adj. conservat (in zahar), murat, (fig.) plin de confiture f. dulceata conflagration f. conflagratie conflit m. conflict confluence f. confluenta confluent m. confluenta confluer vi. (despre ape) a se varsa una intr-alta confondre vt. a amesteca, a confunda, a umili, a coplesi; conformation f. conformatie conforme adj. conform (cu) conformer vt. a fasona, a adapta; vr. a se conforma conformit f. conformitate, analogie confortable adj. confortabil confrre m. confrate confrontation f. confruntare confronter vt. a confrunta confus, e adj. incurcat, confuz confusion f. incurcatura, confuzie cong m. concediu, concediere, permis (de transport) congdier vt. a concedia (un om de serviciu), congeler vt., vr. a ingheta congnre adj. de acelasi gen congestion f. congestie congestionner vt. a congestiona conglomrer vt. a stringe la un loc congolais, e adj., m.f. (cu maj.) congolez congratuler vt. a felicita congre m. tipar de mare congrs m. congres congressiste m.f. congresist congru, e adj. precis, potrivit conifre m. conifer conique adj. conic conjecture f. presupunere conjoindre vt. a uni, a casatori conjoint, e adj. unit; m.f. sot conjonctif, ive adj. care leaga, (gram. anat.) conjunctiv; conjonction f. conjunctie conjoncture f. conjunctura conjugaison f. conjugare conjuguer vt. a uni, a conjuga conjuration f. complot; pl. rugaminti staruitoare conjurer vt. a conjura, a hotari, a preintimpina; connaissance f. cunostinta, cunoastere connaissement m. (mar.) conosament connaisseur, euse m.f. cunoscator connexe adj. care e in legatura, unit connexion f. conexiune conntre vt., vr. a (se) cunoaste connivance f. complicitate connsone f. consoana conqurant, e adj., m.f. cuceritor conqurir vt. a cuceri (si fig.) conqute f. cucerire consacrer vt., vr. a (se) consacra consciemment adv. (in mod) constient consciencieux, euse adj. constiincios conscient, e adj. constient conscrit m. recrut, (fig.) ageamiu conscration f. consacrare conscutif, ive adj. consecutiv conseil m. sfat, consiliu conseiller vt. a sfatui conseiller, re m.f. consilier consentement m. consimtamint consentir vi. a consimti; vt. a autoriza consquence f. consecinta, importanta consquent, e adj. consecvent conservateur, trice adj., m.f. conservator conservation f. pastrare conservatoire m. conservator; adj. menit sa pastreze conserve f. conserva; pl. ocheleri cu lentile colorate conserver vt., vr. a (se) pastra conserverie f. fabrica de conserve considrable adj. considerabil considration f. consideratie, considerent considrer vt. a considera, (fig.) a aprecia, a cumpani consignation f. consignatie consigne f. ordin, (mil.) consemnare, birou pentru bagaje consigner vt. a depozita, a consemna (si mil.) consistance f. consistenta, (fig.) tarie consister vi. a consta in consolation f. consolare console f. consola consoler vt., vr. a (se) consola consolidation f. consolidare consolider vt. a consolida consommateur, trice m.f. consumator consommation f. consumatie, consumare consomm, e adj. consumat, desavirsit; m. fiertura concentrata consommer vt. a consuma, a cheltui, a savirsi; consomption f. epuizare (progresiva) consonance f. consonanta consort adj., m. consort; m.pl. asociati consortium /-syom'/ m. consortiu conspirer vi. a conspira; vt. a planui conspuer vt. a batjocori (in public) constamment adv. in mod constant constance f. statornicie constant, e adj. statornic, singur; f. constanta constatation f. constatare constater vt. a constata constellation f. constelatie consteller vt. a insela consternation f. consternare consterner vt. a consterna constipation f. constipatie constiper vt. a constipa constituer vt. a alcatui, a constitui constitution f. constitutie, constituire, instituire constructeur, trice m.f., adj. constructor construction f. constructie, construire construire vt. a construi consultation f. consult(atie), consultare consulter vt., vi. a consulta consumer vt. (despre foc) a distruge, a arde; contacter vt. a intra in contact cu contagieux, euse adj. molipsitor; m.f. bolnav contagios contagion f. molipsire contamination f. contaminare contaminer vt. a infecta, a contamina (si fig.) conte m. povestire (scurta), basm, (fig.) nascocire contemplation f. contemplare, contemplatie contempler vt. a contempla contemporain, e adj., m.f. contemporan contempteur, trice m.f. defaimator contenance f. capacitate, intindere, (fig.) atitudine contenir vt. a contine, a include; vt., vr. a (se) infrina content, e adj. multumit contentement m. multumire contenter vt., vr. a (se) multumi contentieux, euse adj. litigios; m. contencios contenu, e adj. continut, (fig.) retinut; m. continut conter vt. a povesti contestable adj. contestabil contestation f. contestatie conteste (sans) loc. adv. fara discutie contester vt. a contesta; vi. a discuta conteur, euse adj. care povesteste; m.f. povestitor, palavragiu contigu, adj. alaturat continence f. abstinenta continent, e adj. abstinent; m. continent contingent, e adj. posibil; m. (mil.) contingent continu, e adj. continuu continuation f. continuare continuel, elle adj. continuu continuer vt., vi. a continua continuit f. continuitate continment adv. in mod continuu contor m. contur contorsion f. contorsiune contourner vt. a contura, a inconjura contrabalancer vt. a contrabalansa, (fig.) a compensa contrabandier, re adj., m.f. contrabandist contraction f. contractare, contractie, contragere contractuel, elle adj. contractual contradiction f. contradictie, contrazicere contraindre vt. a constringe, a infrina; vr. a se retine contrainte f. constringere, stinghereala, piedica contraire adj. opus, potrivnic, daunator contrarier vt. a contraria, a supara, a se opune contrarit f. necaz, suparare contraste m. contrast contraster vi. a contrasta contrat m. contract, acord contravention f. contraventie contre prep. (in) contra, linga, aproape de; contre-attaque f. contraatac contrebande f. (marfa de) contrabanda contrebas (en) loc. adv. de sus in jos, la un nivel inferior contrebasse f. contrabas(ist) contrecur () loc. adv. in sila contrecoup m. contralovitura contrediere vt., vr. a (se) contrazice contre f. tinut contre-espionnage m. contraspionaj contrefaon f. contrafacere contrefaire vt. a contraface, a imita contrefait, e adj. contrafacut, diform contre-fil m. sens opus contrefort m. contrafort contrematre, esse m.f. contramaistru contremander vt. a contramanda contremarque f. contramarca contre-mesure f. contramasura contre-offensive f. contraofensiva contrepartie f. (fig.) contrariu contre-pied m. (fig.) contrariu contrepoids m. contragreutate, (fig.) compensare contre-poil () loc. adv. in raspar contrepoint m. contrapunct contrepoison m. antidot contreproject m. contraproiect contreproposition f. contrapropunere contre-rvolution f. contrarevolutie contre-rvolutionnai re: adj., m. contrarevolutionar contreseing m. contrasemnatura contresens m. sens contrar contresigner vt. a contrasemna contretemps m. contratimp (si muz.) contre-torpilleur m. contratorpilor contre-valeur f. contravaloare contrevenir vi. a contraveni contrevent m. oblon (la o fereastra) contribuable adj. care plateste impozite; m.f. contribuabil contribuer vi. a contribui contribution f. contributie, impozit contrister vt. a intrista profund contrition f. regret profund, cainta contrle m. control contrler vt. a controla contrleur, euse m.f. controlor controrde m. revocare a unui ordin controuver vt. a scorni controverser vt., vi. a polemiza contrcter vt., vr. a (se) contracta; vt. a capata contumace f. conttumacie conturire f. croitoreasa convaincant, e adj. convingator convaincre vt. a convinge convaincu, e adj. convins convalescence f. convalescenta convalescent, e adj., m.f. convalescent convenable adj. convenabil, potrivit convenance f. utilitate, convenienta; pl. (buna-)cuviinta convenir vi. a stabili (de comun acord), a marturisi, convention f. invoiala, conventie conventionel, elle adj. conventional convergence f. convergenta converger vi. a fi convergent conversation f. conversatie converser vi. a conversa conversion f. convertire, conversiune converti, e adj., m.f. convertit convertir vt., vr. a (se) converti converture f. cuvertura, patura, prelata, camasa conviction f. convingere convier vt. a pofti, a imbina convive m. comesean convocation f. convocare convoi m. convoi (funebru, de masini etc.), tren convoiter vt. a dori (mult), a jindui convoitise f. dorinta arzatoare, lacomie convoler vi. (iron.) a se casatori convoquer vt. a convoca convoyer vt. a escorta (pe cineva ocrotindu-l) convuls, e adj. convulsionat convulsion f. convulsie cooprateur, trice m.f. cooperator coopration f. cooperatie, cooperare cooprative f. cooperativa cooprer vi. a coopera cooptation f. cooptare coopter vt. a coopta coordination f. coordonare coordonner vt. a coordona copain, copine m.f. (fam.) camarad, prieten copartager vt. a imparti (cu altii) copeau m. aschie (de lemn, metal) copier vt. a copia, (fig.) a imita copieux, euse adj. imbelsugat coposer vt. a compune, a aranja; vi. a face o tema copra(h) m. miez de nuca de cocos copropritaire m.f. copropietar copulation f. imperechere coq m. cocos, (mar.) bucatar coq--l'ne m. vorbire incoerenta, biiguiala coqetier m. negustor de oua, paharut (pentru ou) coque f. coaja (de ou), carcasa (de vapor, avion), coquelicot m. mac coqueluche f. tuse convulsiva, (fig.) vedeta coquerico, cocorico m. cucurigu coquet, ette adj., m.f. cochet coqueter vi. a cocheta coquetterie f. cochetarie coquillage m. scoica, cochilie (de scoica) coquille f. scoica, cochilie, coaja goala(de ou,de nuca etc coquin, e m.f. nemernic coquinerie f. nemernicie cor m. corn (de cerb), (muz.) corn, batatura(la picior corail m. margean corailleur m. pescuitor de margean corbeau m. corb, (fig.) om hraparet corbeille f. cos, rond (de flori) corbillard m. dric cordage m. fringhie (de manevrat), cordaj corde f. fringhie, coarda (si muz.), cordeau m. sfoara (pentru aliniat) cordelire f. snur gros (folosit la cingatoare) corder vt. a rasuci (un fir etc.), a lega (cu o fringhie) cordial, e adj. reconfortant, cordial; m. tonic cordier m. fringhie, miner (al unui instrument cu coarde) cordon m. snur, panglica (la decorati etc.), cordonnerie f. cizmarie cordonnet m. fir de matase (pentru brodat) cordonnier m. cizmar coren, enne adj., m.f. (cu maj.) coreean; m. limba coreeana coriace adj. (despre carne) tare (ca o talpa), cornac m. ingrijitor de elefanti, (fig. fam.) calauza corne f. corn (de animale, vinatoare), colt (al lunii), corne f. cornee corneille f. cioara cornemuse f. cimpoi corner vi. a suna din corn, (despre urechi) a vijii; cornet m. cornet (si anat.), trompeta mica corniche f. cornisa cornichon m. castravecior cornier, re adj. de colt; f. coltar (de metal), dolie cornouiller m. (bot.) corn cornu, e adj. cornut, (fig.) extravagant; f. retorta corole f. corola corollaire m. corolar corosif, ive adj., m. coroziv corporation f. corporatie corporel, elle adj. corporal, trupesc corps m. corp (si mil. constr. fiz. chim. astron. etc.), corpulent, e adj. corpolent corpusculaire adj. corpuscular correborer vt. a intari, a sprijini (o idee) correct, e adj. corect correcteur, trice m.f. corector correction f. corectie, corectura, corectitudine correctionnel, elle adj. de corectie; f. tribunal corectional corrlation f. corelatie correspondance f. corespondenta correspondant, e adj., m. corespondent correspondre vi. a corespunde, a coresponda corridor m. coridor corrig m. tema scolara corectata corriger vt., vr. a (se) corecta; vt. a pedepsi corroder vt. a roade, a coroda corroi m. tabacire, tabacit corrompre vt. a altera, a corupe corrosion f. coroziune corroyage m. tabacarie corroyer vt. a tabaci, a ciopli (un lemn) corrupteur, trice adj., m.f. corupator corruption f. alterare, coruptie corsage m. corrsaj, bust corsaire m. corsar cors, e adj. consistent, intarit, (fig.) scabros corser vt. a intari, a da consistenta; corve f. corvoada coryphe m. conducator (de balet, de cor etc.), cosaque m.f. (cu maj.) cazac, f. cazaceasca cosmtique adj., m. (produs) cosmetic cosmique adj. cosmic cosmonaute m. cosmonaut cosmopolite m.f., adj. cosmopolit cosse f. pastaie cossu, e adj. cu multe pastai, (fig.) instarit costaud adj., (pop.) zdravan, solid costume m. costum costumer vt. a costuma cotation f. cotare cote f. cota, (fig.) apreciere cte m. latura, parte, f. coasta coteau m. costisa, colina ctelette f. cotlet coter vt. a cota, a aprecia coterie f. clica cothurne m. coturn ctier, re adj. (nav.) de coasta; m. vas (de coasta) cotignac m. peltea de gutui cotisation f. cotizare, cotizatie cotiser vi. a cotiza; vr. a se asocia (pentru a cotiza) coton m. bumbac, vata cotonnade f. tesatura de bumbac cotonnier, re adj. de bumbac; m.f. muncitor bumbacar; m. bumbac ctoyer vt. a naviga pe linga coasta, (fig.) a fi vecin cu cotredit (sans) loc. adv. neindoios coup m. lovitura, rana, dusca, detunatura, actiune coupable adj., m.f. vinovat coupage m. taiere, amestec (de vinuri) coupant, e adj. taios (si fig.); m. tais coupe f. cupa, croiala, taiere (a parului, coupe-george m. invar. loc periculos coupe-jarret m. tilhar coupe-papier m. invar. cutitas (de taiat hirtie) couper, euse m.f. persoana care croieste couple f. pereche (de obiecte); m. cuplu coupler vt. a imperechea, a cupla couplet m. cuplet coupole f. cupola coupon m. cupon, talon coupure f. taietura (si fig.) cour f.curte (si jur.) courage m. curaj courageux, euse adj. curajos couramment adv. curgator, curent, in general courant, e adj. care alearga, care curge, in curs, obisnuit; courbe adj., f. curb(a) courber vt., vr., vr. a (se) curba courbettes f.pl. (fig.) temenele courbure f. curbura coureur, euse m.f. (bun) alergator, dezmatat courge f. dovleac courgette f. dovlecel courir vi. a alerga (si fig.), (fig.) a zbura, couronne f. coroana, (fig.) cununa couronnement m. incoronare, (fig.) incununare couronner vt., vr. a (se) incorona, (fig.) a (se) incununa, courrier m. curier, corespondenta courroie f. curea courroucer vt., vr. a (se) minia courroux m. minie cours m. curs (si fin.), bulevard course f. alergare, alergatura, cursa, mers (al soarelui court, e adj., adv. scurt; (angl.) teren de tenis courtaud, e adj., m.f. scund court-circuit m. scurt-circuit courtepointe f. macat courtilire f. coropisnita courtisan m. curtean, curtezan, (fig.) lingusitor courtiser vt. a fi curtenitor, a lingusii courtois, e adj. curtenitor courtoisie f. curtoazie couru, e adj. cu cautare cousin, e m.f. var, (fig.) cumatru cousiner vi. a trai in buna intelegere coussin m. perna coussinet m. pernita, cuzinet cousu, e adj. instarit, putred (de bogat) cot m. cost couteau m. cutit coutelas m. cutit mare (de macelar) coutelier m. cutitar, fabricant de cutite coter vi. a costa (si fig.); v.impers. (fig.) a durea coteux, euse adj. costisitor coutil /-ti/ m. dril coutume f. obicei, cutuma coutumier, re adj. obisnuit couture f. croitorie, cusatura, cicatrice couturier m. croitor (de dama) couvaison f. clocire couve f. ouale clocite o data, pui nascuti o data, couvent m. manastire couver vt. a cloci (si fig.), (fam.) a cocolosi; couverele m. capac couvert, e adj. acoperit (si fig.), imbracat, impadurit; couveuse f. closca, clocitoare couvre-chef m. (fam. iron.) acoperitoare (palarie, basca etc.) couvre-lit m. cuvertura couvreur m. tiglar couvrir vt. a acoperi (si fig.), a parcurge (o distanta), crac interj. pir crachat m. scuipat crachement m. scuipare cracher vt., vi. a scuipa crachoir m. scuipatoare craie f. creta crailler vi. a cirii craindre vt. a se teme crainte f. teama craintif, ive adj. temator, sperios cramoisi, e adj. stacojiu crampe f. crampa, circel crampon m. crampon (si fig.), (bot.) circel cramponner vt., vr. a (se) agata; vr. a se crampona cran m. crestatura, (fam.) indrazneala, (fig.) treapta crne m. craniu; adj., m. indraznet crner vi. (fam.) a se grozavi crapaud m. broasca riioasa, (fam.) strengar crapule f. desfriu, tagma desfrinatilor, (fig.) secatura craquelin m. biscuit crocant, (fig.) (om) neputincios craquelure f. crapatura (a vopselei) craquement m. piriit(ura) craquer vi. a pirii, (fam.) a incepe sa se prabuseasca crasse f. murdarie, jeg, (fig.) zgircenie, (pop.) renghi; crasseux, euse adj. jegos, (fig.) zgircit cratre m. crater cravache f. cravasa crayeux, euse adj. cretos crayon m. creion, (fig.) fel de a desena crayonner vt. a creiona (si fig.) crance f. crezare, creanta crandicer, re m.f. creditor crateur, trice m.f., adj. creator cration f. creatie, creare crature f. creatura (si peior.) crcelle f. morisca, (fig.fam.) gura sparta crche f. iesle, cresa crdit m. credit (si fig.) crditer vt. a credita credo m. invar. crez crdule adj. credul crdulit f. credulitate crer vt. a crea crmaillre f. polita (de bucatarie) crmation f. incinerare crmatoire adj. (in expr.) four ~ = crematoriu crme f. smintina, crema (si fig.); adj. invar. crem crmerie f. laptarie crmier, re m.f. propietar al unei laptarii crneau m. crenel crneler vt. a crenela crole adj., m.f. creol crosote f. creozot crpe m. crep, val de doliu; f. clatita crper vt. a increti (un material), a tapa (parul) crpi m. tencuiala crpine f. franj crpir vt. a tencui crpitation, crpitement: m.f. trosnet crpiter vi. a trosni crpu, e adj. cret crpusculaire adj. crepuscular crte f. creasta (de cocos, de munte etc.) crtin, e m.f. cretin (si fig.) crtois, e adj., m.f. (cu maj.) cretan crtonne f. creton creusage, creusement m. sapare, sapat creuser vt. a scobi, a sapa, (fig.) a aprofunda; creux, euse adj. scobit, gaunos; m. scobitura, gol crevasse f. crapatura crevasser vt. a face crapaturi; vi., vr. a (se) crapa crve-cur m. invar. necaz mare crever vt. a sparge, a crapa; vi. a se sparge, a crapa, crevette f. creveta cri m. strigat, tipat, (fig.) glas criailler vi. (fam.) a zbiera criant, e adj. strigator criard, e m.f., adj. (persoana) care tipa; adj. tipator crible m. ciur cribler vt. a cerne, (fig.) a ciurui cric / krik/ interj. hirst cric /kri/ m. cric crie f. vinzare la licitatie crier vt., vi. a striga, a tipa crime m. crima criminel, elle adj., m.f. criminal crin m. par lung si aspru (de cal) crinire f. coama (de cal), (fam.) par abundent crique f. golf mic crise f. criza crispation f. crispare, (fig.) impacienta crisper vt. a crispa, (fig.) a impacienta crissement m. scrisnire, scrisnet, scirtiit crisser vi. a scrisni (din dinti), a scirtii (sub talpi) cristallin, e adj. asemenea cristalinului, cristalin; m. (anat.) cristalliser vt., vi., vr. a (se) cristaliza critre m. criteriu, norma de apreciere criterium /-om/ m. criteriu, competitie sportiva crtique adj., m. critic; f. critica critiquer vt. a critica critiquer m. om care critica mereu vesnic nemultumit croasser vi. a croncani croc /kro/ m. cirlig, cange; pl. dinti lungi si ascutiti croc-en-jambe /krok/ m. piedica (pusa cu piciorul) crochet m. cirlig, croseta, speraclu, ocol, crocheter vt. a croseta, a forta o broasca (cu un speraclu) crocheteur m. hamal, (fig.) bruta crochu, e adj. incirligat, coroiat crocodile m. crocodil croire vt., vi. a crede (in ); vr. a se crede croisade f. cruciada crois m. cruciat croisement m. rascruce, incrucisare (de specii etc.) croiser vt., vr. a (se) incrutisa, a (se) intilni; croiseur m. crucisator croisire f. croaziera croisillon m. brat (al crucii) croissance f. crestere croissant m. semiluna, corn (din aluat) crotre vi. a creste croix f. cruce croquant, e adj. crocant, nenorocit croque-mitaine m. bau-bau croque-mort m. (fam.) cioclu croquer vi., vt. a rontai; vt. a schita repede (un desen) croquette f. chifteluta (de carne, peste etc.) croquis m. crochiu crosse f. crosa (si sport etc.), pat (al pustii) crotte f. balega (a unor animale), noroi crotter vt., vr. a (se) murdari cu noroi crouler vi. a se prabusi, a se narui croupe f. crupa croupetons () loc.adv. ghemuit, pe vine croupion m. noada, tirtita croupir vi. a se cloci, a se bihli, (fig) a se complace(in croustiller vi. a rontai, a minca pe fuga crote f. crusta, (fig. peior.) pictura neizbutita croton m. coltuc (de piine), cruton, (fig.) nating croyance f. credinta, convingere croyant, e adj., m.f. credincios cru, e adj. necopt (si fig.), crud, brutal, pe sleau; cruaut f. cruzime cruche f. urcior, (fig.) prostanac cruchon m. cainta crucifiement, crucifixion: m.f. crucificare, rastignire crucifier vt. a crucifica, a rastigni crudit f. cruditate; pl. cruditati, (fig.)cuvinte obscene crue f. crestere (a unei ape) cruel, elle adj. crud crment adv. in fata, verde crustacs m.pl.crustacee crypte f. cripta cryptogame adj., f. criptogama cubain, e adj., m.f. (cu maj.) cubanez cube m., adj. cub cubique adj. cubic cucurbitaces f.pl. cucurbutacee cueillaison, cueille f. culegere, cules (al fructelor) cueillette f. cules cueillir vt. a culege, (fam.) a aresta cuiller, cuillre f. lingura cuillere f. o lingura de cuir m. piele (de animal) cuirasse f. platosa, cuirasa cuirasse, e adj. acoperit cu o cuirasa, (fig.) calit; cuirasser vt. a prevedea cu o cuirasa; vr. (fig.) a se cali cuire vt., vi. a (se) coace; vi. (fig.) a ustura; cuisant, e adj. care se coace repede, (fig.) usturator cuisine f. bucatarie, bucate, (fam.) uneltire cuisiner vi. a gati (bucate); vt. (fam.) a interoga cuisiner, re m.f. bucatar; f. plita cuisse f. coapsa, pulpa cuissot m. ciosvirta (de carne) cuistre m. pedant, caraghios cuiter(se) vr. (pop.) a se imbata cuivre m. arama cul m. (vulg.) sezut, fund (de dimigeana etc.) culasse f. chiulasa culbute f. tumba, rasturnare (si fig.) culbuter vt. a rasturna (si fig.); vi. a se da tumba culinaire adj. culinar culminer vi. a culmina culot m. (fam.) (despre un copil) cel mai mic culotte f. chiloti culpabilit f. vinovatie culte m. cult cultivateur, trice m.f., adj. cultivator cultiv, e adj. cultivat (si fig.) cultiver vt. a cultiva cultural, e adj. referitor la cultura pamintului culture f. cultivare, cultura (si fig.) culturel, elle adj. cultural cumin m. chimen cumuler vt., vi. a cumula cupidit f. lacomie curable adj. curabil curateur, trice m.f. curator cure f. (inv.) grija, cura cur m. preot, paroh cure-dent m. scobitoare curer vt. a curata, a razui curette f. razuitor, chiureta curieux, euse adj., m.f. curios; m. partea curioasa curiosit f. curiozitate; pl. ciudatenii cursif, ive adj. cursiv, (fig.) rapid; f. scriere cursiva cutan, e adj. cutanat cuve f. putina cuve f. o putina de cuver vi. a fermenta; cuvette f. lighean, chiuveta cyanhydrique adj. cianhidric cyanure m. cianura cyberntique f. cibernetica cyclamen /-mn/ m. ciclama cycle m. ciclu cyclique adj. ciclic cyclisme m. ciclism cycliste m.f., adj. ciclist cyclone m. ciclon cyclope m. ciclop cygne m. lebada cylindre m. cilindru cylindrique adj. cilindric cymbale f. chimval cyngtique adj. cinegetic cynique adj., m. cinic cynisme m. cinism cyprs m. chiparos cyrilique adj. chirilic cystite f. (med.) cistita czar m. tara dablia m. dalie D dactylo(graphe) m.f. dactilograf dactylo(graphie) f. dactilografie dactylographier vt. a dactilografia dada m. calut, (fig.) manie dadais m. natarau dague f. daga, pumnal daigner vi. a binevoi daim m. (zool.) caprior, (piele de) antilopa dais m. baldachin, bolta dallage m. pavare, pavaj dalle f. lespede daller vt. a pava dalmate adj. dalmat; m. limba dalmata damas /-m/ m. (text.) damasc, sabie de Damasc damasser vt. a da aspect de damasc (unei tesaturi) dame f. doamna, (la carti) dama, (la sah.) regina; dam, e adj., m.f. (om) damnat, blestemat damnation f. afurisenie, blestem damner vt. a afurisi, a blestema damoiseau m. (fam.) domnisor, coconas dandin m. gagauta dandiner vi., vr. a (se) legana in mers dandy m. filfizon danger m. primejdie dangereux, euse adj. primejdios danois, e adj., m.f. (cu maj.) danez; m. limba daneza, dans prep. dupa, peste, in, aproximativ danse f. dans (pop.) perdaf danser vi., vt. a dansa danseur, euse m.f. dansator dansotter vi. (fam.) a topai danubien, enne adj. dunarean dard m. sageata, limba (a sarpelui), ac (de insecta), darder vt. a sageta, a trimite cu putere, dare-dare loc.adv. repejor date f. data dater vt., vi. a data; vi. a se invechi datte f. curmala dattier m. curmal dauber vt. a burdusi; vt., vi. a frige inabusit (carne), dauphin m. (zool.) delfin, davantage adv. mai mult de prep. (prin contractarea unui art. hot. devine du, d m. dagetar, zar d prep. chiar de la dambuler vi. a se plimba dbcle f. dezghet, (fig.) prabusire, ruina dballage m. despachetare dballer vt. a despacheta, (fam.) a-si racori inima, dbandade f. debandada dbandader vt. a dezlega; vr. (despre timp) a se imblinzi, dbaquement m. debarcare dbarbouiller vt., vr. a (se) spala pe fata; dbarcadre m. debarcader dbardeur m. hamal dbarquer vt., vi. a debarca dbarras m. debara, (fig.) usurare dbarrasser vt., vr. a (se) debarasa dbat m. dezbatere dbtir vt. a darima, a desaila dbattre vt. a dezbate; vr. a se zbate dbauchage m. concediere a unui lucrator, ademenire a unui dbauche f. orgie, (fig.) exces dbauch, e adj., m.f. dezmatat, desfrinat dbaucher vt. a concedia, a corupe, a perverti dbilit f. debilitate dbiliter vt., vr. a (se) debilita dbiner vt. (pop.) a birfi; vr. (pop.) a se cara dbit m. vinzare, debit (de tutun), datorie, dbiter vt. a vinde cu amanuntul, a debita, (fig.) a turui dbiteur, euse m.f. palavragiu dbiteur, trice m.f. datornic, debitor dblai m. debleu, darimaturi dblayer vt. a libera (locul), (fig.) a pregati (terenul) dbloquer vt. a debloca dboire m. gust rau (al unei bauturi), (fig.) deceptie dboisement m. despadurire dboiser vt. a despaduri dboitement m. scrintitura dboiter vt. a scrinti, a scoate un obiect din locul sau dbonnaire adj. blajin dbordement m. revarsare, (fig.) desfriu dborder vi. a se revarsa, a deborda; vt. a depasi, dbouch m. iesire, debuseu dbouchement m. destupare dboucher vt. a destupa; vi. (despre un riu) a se varsa (in) dboucler vt. a desface (parul, o catarama) dboulonner vt. a desuruba dbourber vt. a curata de noroi dbours m. (inv.) bani cheltuiti (din punga) dbourser vt. a plati, a cheltui debout adv. in picioare; interj. sculati! dboutonner vt., vr. a (se) descheia; dbraill, e adj. sleampat; m. tinuta neglijenta dbrayer vt. a debreia; vi. (fig.) a face greva dbrider vt. a scoate friul, (fig.fam.) a da rasol dbris m.pl. ramasite, resturi dbrouillard, e adj., m.f. descurcaret dbrouiller vt., vr. a (se) descurca; vt. a lamuri dbtant, e m.f. debitant dbut m. inceput, debut dbuter vi. a incepe, a debuta de adv. (in expr.) dcacheter vt. a desface (un plic etc.) dcadence f. decadenta dcaisser vt. a scoate din lada, a plati dcalage m. decalaj, decalare dcamper vi. a ridica tabara, (fig.) a spala puitna dcanter vt. a decanta dcapitation f. decapitare dcapiter vt a decapita dcati, e adj. (fig.fam.) trecut dcaver vt. a decava, a ruina dcder vi. a deceda dclement m. descoperire, dezvaluire dceler vt. a descoperi, a dezvalui dcembre m. decembrie dcemment adv. cuviincios dcence f. cuviinta decendre vi. a cobori, a trage (la un hotel), dcennie f. deceniu dcentraliser vt. a descentraliza dcentrer vt. a descentra dcerner vt. a decerna dcevant, e adj. care dezamageste dcevoir vt. a dezamagi, a deceptiona dchainement m. dezlantuire dchaner vt., vr. a (se) dezlantui dcharge f. descarcatura, (jur.) dezvinovatire, dchargement m. descarcare dcharger vt. a descarca (si fig.); dcharn, e adj. descarnat, slabit dchaumage, dchaussement: m. descaltare dchausser vt., vr. a (se) descalta dche f. (pop.) lipsa (de bani), mizerie dchance f. decadere dchet m. rebut, deseu dchiffrage, dchiffrement: m. descifrare dchiffrer vt. a descifra, a descurca dchiqueter vt. a rupe bucatele, a ciopirti dchirant, e adj. sfisietor dchirer vt. a sfisia, a rupe dchoir vi. a decadea dchu, e adj. decazut dcid, e adj. hotarit, fixat dcidment adv. (in mod.) hotarit, sigur dcider vt., vr., vi. a (se) hotari dcimer vt. a decima dcisif, ive adj. hotaritor, (despre glas) taios dcision f. hotarire, decizie dclamateur, trice adj., m.f. declamator dclamer vt., vi. a declama dclarer vt., vr. a (se) declara, a (se) da pe fata dclasser vt. a declasa dclenchement m. declansare dclencher vt. a declansa, a pune in miscare dclinaison f. declinare, declinatie dcliner vt. a declina, a refuza (o functie etc.); dclive adj. in panta dclouer vt. a scoate cuiele dcocher vt. a trage (cu arcul), (fig.) a lansa dcoction f. decoct dcoiffement m. ciufulire dcoiffer vt. a despieptana, a ciufuli dcoller vt. a dezlipi; vi. a decola, a se urni dcolleter vt. a decolta dcollt m. decolteu dcolorer vt. a decolora dcombres m.pl. darimaturi dcommander vt. a decomanda dcomplter vt. a descompleta dcomposer vt., vr. a (se) descompune dcomposition f. descompunere dcompter vt. a deconta, (fig.) a pierde din sperante dconcerter vt. a deconcerta, a zapaci dconfit, e adj. descumpanit dconfiture f. infringere, faliment dcongeler vt. a dezgheta dcongestioner vt. a descongestiona dconseiller vt. a povatui (pe cineva) sa nu faca ceva dconsidration f. desconsiderare dconsidrer vt., vr. a (se) desconsidera dconsu, e adj. descusut, incoerent dcontenancement m. descumpanire dcontenancer vt. a descumpani dcontract, e adj. relaxat dconvenue f. esec, dezamagire dcorateur, trice m.f. decorator dcoratif, ive adj. decorativ dcoration f. decoratie, decorare dcorer vt. a impodobi, a decora dcortiquer vt. a decortica dcoudre vt. a descoase, a sfisia (prada); dcouler vi. a decurge dcouper vt. a taia, a decupa; dcoupl, e adj. bine facut (ca statura) dcoupure, dcoupe f. taietura, decupare dcouragement m. descurajare dcourager vt., vr. a (se) descuraja dcouvert, e adj. descoperit, gol dcouverte f. descoperire dcouvrir vt., vr., vi. a (se) descoperi; dcrasser vt., vr. a (se) curata de murdarie, dcrpitude f. decrepitudine, ramolisment dcrter vt. a decreta dcrire vt. a descrie dcrocher vt. a desprinde (din cui), a ridica (receptorul), dcroiser vt. a decrucisa dcroissance dcroissement: mf. descrestere, diminuare dcrotre vi. a descreste dcrotter vt. a curata (de noroi), (fig.) a ciopli dcrottoir m. razuitoare (pentru noroi) du, e adj. deceptionat dcuplement m. inzecire dcupler vt., vi. a inzeci ddaigner vt. a dispretui ddaigneux, euse adj. dispretuitor ddain m. dispret dedans adv. inauntru; m. interior ddicace f. dedicatie ddier vt. a dedica, a consacra ddire vt. a dezavua; vr. a se dezice ddommagement m. despagubire ddommager vt. a despagubi ddoubler vt. a imparti in doua, a scoate o captusala dduction f. deductie, scadere dduire vt. a deduce, a scadea (din ceva) desse f. zeita dfatonner (se) vr. a se deforma dfaillance f. slabiciune, lesin dfaillir vi. a slabi, a lesina dfaire vt. a desface, a lua puterile, a birui; dfaite f. infringere dfaitisme m. defetism, renuntare la lupta dfalquer vt. a defalca, a reduce dfaut m. lipsa, defect, (jur.) neprezentare dfaveur f. dizgratie dfavorable adj. neprielnic dfectif, ive adj. (gram.) defectiv dfection f. defectiune, parasire (a luptei etc.) dfectueux, euse adj. defectuos dfenedre vt., vr. a (se) apara; vt. a interzice dfeneur, eresse m.f. (jur.) pirit dfense f. aparare, interzicere, colt (de elefant etc.); dfenseur m. aparator dfensif, ive adj., f. defensiv(a) dfrence f. respect dfrer vt. (jur.) a deferi, a conferi; dferier vi. (despre valuri) a se sparge cu zgomot dferrer vt., vr. a (se) despotcovi, dfeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi dfi m. sfidare dfiance f. neincredere dfiant, e adj. suspicios dficeler vt. a desface (o sfoara) dficience f. deficienta dficitaire adj. deficitar dfier vt. a provoca, a sfida; dfigurer vt. a desfigura, (fig.) a deforma realitatea dfil m. defileu, defilare dfiler vt. a desira; vi. a defila; dfini, e adj. definit dfinir vt. a defini, a caracteriza, a stabili limite dfinitif, ive adj. definitiv dflagration f. deflagratie, aprindere brusca dfleurir vi. a(-si) pierde florile; dfloraison f. cadere a florilor (unei plante) dfonage, dfoncement: m. desfundare, aratura adinca dfoncer vt. a desfunda, a ara adinc dformation f. deformare, deformatie dformer vt., vr. a (se) deforma dfrachir vt. a face sa piarda prospetimea; dfrayer vt. a suporta cheltuielile, dfrichement, dfrichage: m. defrisare, teren destelenit dfricher vt. a desteleni, (fig.) a descilci dfriper vt. a netezi (haine etc.) dfriser vt. a descreti (parul), dfroncer vt. a descreti ( cute, sprincene) dfroque f. boarfe dfroqu adj. m. (preot) raspopit dfunt, e adj., m.f. raposat dgagement m. degajare, coluar dgager vt. a degaja, a emana, a scoate din gaj, dgaine f. (fam.) alura caraghioasa dganter vt., vr. a(-si) scoate manusile dgarnir vt. a despodobi, a dezgoli; vr. a se (dez)goli dgt m. stricaciune, paguba dgel m. dezghet dgeler vt., vi., v.impers. a (se) dezgheta dgnrer vi. a degenera dgingand, e adj. (fam.) deselat dgivrer vt. a dezgheta (un frigider etc.) dglacer vt. a descleia dglutir vt. a inghiti dgobiller vt., vi. (pop.) a varsa, a vomita dgommer vt. a dezlipi, (fam.) a scoate din piine dgonfler vt. a dezumfla; vr. (fig.) a bate in retragere, dgorger vt. a vomita, a desfunda, (tehn.) a curata; dgouliner vi. (pop.) a picura dgourdir vt. a dezmorti, a incalzi usor, dgot m. dezgust, scirba dgotamment adv. in mod scirbos dgotant, e adj., m.f. dezgustator dgoter vt. a dezgusta, a scirbi dgoutter vi. a picura dgradation f. deteriorare, (mil.) degradare, (fig.) injosire dgrader vt. a deteriora, (mil.) a degrada, (fig.) a injosi dgrafer vt., vr. a (se) descheia dgraisser vt. a degresa, a scoate petele de grasime dgr m. grad, treapta dgrvement m. degrevare dgrever vt. a degreva dgringolade f. (fam.) pravalire, (fig.) decadere dgringoler vi. a se pravali, (fig.) a decadea; dgriser vt., vr. a (se) dezmetici (dupa un chef) (si fig.) dgrossir vt. a subtia, (fig.) a slefui dguchir vt. a indrepta (o suprafata), dguenill, e adj., m.f. zdrentaros dguerpir vi. a o sterge; vt. (jur) a renunta(la o mostenire dgueulasse adj. (pop.) murdar, scirbos dguisement m. deghizare dguiser vt., vr. a (se) deghiza; vr. a se ascunde dguster vt. a savura dhanchement m. deselare, mers leganat dhancher (se) vr. a se legana din solduri dharnacher vt. a deshama (si fig.) dehors adv. afara; m. exterior(ul); pl. aparente dj adv. deja, inca de pe acum djeuner m. prinz; vi. a prinzi djouer vt. a zadarnici del prep. (in expr.) dlabrer vt., vr. a (se) deteriora dlacer vt., vr. a(-si) desface sireturile dlai m. aminare, ragaz dlaissement m. delasare, abandonare dlaisser vt. a delasa, (jur.) a abandona dlassement m. odihna, destindere dlasser vt., vr. a (se) odihni dlateur, trice m.f. denuntator dlaver vt. a decolora dlayer vt. a dilua, (fig.) a lungi (vorba) dlecter vt., vr. a (se) delecta dlgation f. delegatie, imputernicire dlgu, e m.f., adj. delegat dlguer vt. a delega, a imputernici dltre adj. daunator, (fig.) corupator dlibrant, e adj. deliberant dlibratif, ive adj. deliberativ dlibration f. chibzuinta dlibrment adv. (in mod) hotarit, deliberat dlibrer vi. a chibzui, a hotari sa dlicat, e adj. delicat; m.f. nazuros dlicatese f. delicatete, debilitate dlice m., f.pl. deliciu dlicieux, euse adj. delicios dlictuex, euse adj. delictuos dli, e adj. mititel, subtire, (fig.) subtil dlier vt. a dezlega (si fig.), a elibera dlimiter vt. a delimita dlinquant, e m.f. delicvent dlirer vi. a delira, (fig.) a aiura dlit m. delict dlivrance f. eliberare dlivrer vt. a elibera, a livra dloger vi. a parasi (o locuinta); vt. (fam.) a izgoni dloyal, e adj. necinstit delta m. delta dluge m. potop dlur, e adj. vioi, dezghetat dlustrer vt. a scoate lustrul dmailler vt. a desira (o impletitura) dmailloter vt. a desfasa (un prunc) demain adv. miine dmancher vt. a desface minerul, (fig.) a disloca demande f. cerere, interbare, chemare demander vt. a cere, a intreba, a chema dmangeaison f. mincarime dmanger vt. a provoca mincarime dmantelor vt. a darima (zidurile unei cetati) dmantibuler vt., vr. a(-si) rupe falca dmantir vt. a lua gajul inapoi; vr. a se lipsi (de) dmaquiller vt. a demachia dmarcation f. demarcare, demarcatie dmarche f. mers, interventie dmarquer vt. a scoate marca, a plagia dmarrer vt., vi. a demara, (fig.fam.) a se urni dmasquer vt. a demasca demaurer vi. a locui, a ramine dml m. cearta dmler vt. a descurca, (fig.) a discerne; dmembrer vt. a dezmembra dmnager vt., vi. a (se) muta dmence f. nebunie dmener (se) vr. a se zbate, (fig.) a-si da toata osteneala dment, e adj., m.f. nebun dmenti m. dezmintire dmentir vt., vr. a (se) dezminti dmesur, e adj. nemasurat, exagerat dmettre vt. a scrinti (un os etc.), a demite; dmeubl, e adj. fara mobila demeurant, e adj. care ramine; m. persoana ramasa in viata demeure f. locuinta demi, e adj. jumatate; m. jumatate, halba, demi-cercle m. semicerc demi-finale f. senifinala demi-frre m. frate vitreg demi-heure f. jumatate de ora demi-jour m. clarobscur, lumina de amurg dmilitariser vt. a demilitariza demi-mot () loc. adv. din doua-trei vorbe demi-sur f. sora vitrega dmission f. demisie dmissionner vt. a demisiona demi-ton m. semiton dmocrate adj., m.f. democrat dmocratie f. democratie dmocratique adj. democratic dmod, e adj. demodat dmographie f. demografie demoiselle f. domnisoara, (zool.) libelula dmolation f. darimare dmolir vt. a darima, (fig.) a cotonogi dmolition vt. a demonetiza dmonstratif, ive adj. demonstrativ dmonstration f. demonstratie, demonstrare, (fig.) dovada dmontable adj. demontabil dmonter vt., vr. a (se) demonta; vt. a buimaci dmontrer vt. a demonstra dmoraliser vt. a demoraliza dmordre vi. a da drumul (din dinti), (fig.) a se dezice dmunir vt. a lipsi (de); vr. a se lasa fara dmuseler vt. a scoate botnita dnaturation f. denaturare dnaturer vt. a denatura dngation f. tagaduire dniaiser vt., vr. (fig.fam.) a (se) destepta, a(se)dezgheta dnicher vt. a lua (dintr-un cuib), (fig.) a dibui; dnier vt. a tagadui dnigrement m. ponegrire dnigrer vt. a ponegri dniveler vt. a denivela dnombrer vt. a face o numaratoare, a face recensamintul dnominateur m. nemuritor dnomination f. (de)numire dnommer vt. a (de)numi dnoncer vt. a denunta, a anula dnonciation f. denuntare, anulare dnoter vt. a denota, a vadi dnouement m. deznodamint dnourer vt. a deznoda, a dezlega (si fig.) denre f. marfa, produs alimentar densit f. densitate dent f. dinte, (geogr.) colt, (fig.) muscatura dentel, e adj. dantelat, dintat dentelle f. dantela dentier m. proteza (dentara) dentiste m.f. dentist dentition f. dentitie dentrifice adj., m. (pasta) de dinti dnuder vt. a dezgoli, a descoji dnu, e adj. lipsit de, fara dnuement m. lipsa, saracie dpanner vt. a depana dpaqueter vt. a despacheta dpareiller vt. a descompleta dparer vt. a uriti, a lipsi de podoabe dparier vt. a desperechea dpart m. plecare, inceput, separare dpartement m. departament dpartir vt. a separa, a imparti; vr. a renunta dpassement m. depasire dpasser vt. a depasi dpayser vt. a lua din locul de bastina, a dezradacina, dpecer vt. a taia in bucati dpche f. scrisoare, telegrama, depesa dpcher vt. a expedia, (fam.) a termina repede, a omori; dpeigner vt. a despieptana dpeindre vt. a zugravi, a descrie dpendamment adv. in mod dependent dpendance f. dependenta; pl. dependinte dpendre vi. a depinde (de); vt. a desprinde, a da jos dpens m.pl. cheltuieli dpense f. cheltuiala, camara pentru provizii dpenser vt., vr. a (se) cheltui dprir vi. a slabi, a se prapadi dprissement m. slabire, pieire (lenta) dpeupler vt. a depopula dphas, e adj. (fig.) care a pierdut contactul cu realitatea dpicer vt. a sfirteca dpilage dpilation: mf. depilare dpilatoire adj., m. depilator dpiler vt. a depila dpister vt. a depista dpit m. ciuda dpiter vt., vr. a (se) inciuda dplacement m. deplasare dplacer vt., vr. a (se) deplasa dplaire vi. a displacea; vr. a nu se complacea(intr-un loc dplaisant, e adj. dezagreabil dplaisir m. neplacere dplanter vt. a rasadi, a dezradacina (si fig.) dplier vt. a dezdoi, a desface (ceva) dploiement m. desfasurare dplorer vt. a deplinge, a compatimi dployer vt. a desfasura, a etala dplumer vt. a jumuli; vr. (fam.) a cheli dpolir vt. a lua lustrul dpopulation f. depopulare dportation f. deportare dporter vt. a deporta dposer vt. a depune, a pune jos, (fig.) a destitui; dposition f. depozitie, destituire dpossder vt. a deposeda dpt m. depunere, depozit, depou, inchisoare dpouille f. piele nepirlita, ramasite pamintesti, recolta; dpouillement m. jupuire, despuiere, pradare dpouiller vt. a jupui, a despuia, a prada; dpourvu, e adj. lipsit dpravation f. depravare dprcier vt. a deprecia dprdation f. pradre, delapidare dpression f. depresiune, deprimare dprimer vt. a deprima depuis prep. incepind din; adv. de atunci dput m. deputat draatiser vt. a deratiza draciner vt. a dezradacina draillement m. deraiere drailler vi. a deraia (si fig.) draisonner vt. a vorbi brambura drangement m. deranjament, dezordine dranger vt. a deranja, a strica draper vi. a derapa drayure f. hat, razor derechef adv. din nou drgler vt. a deregla, a abate (de la drumul drept) drider vt. a descreti (fruntea), a inveseli drisoire adj. derizoriu drison f. deridere, bataie de joc drivation f. derivare, derivatie drive f. deriva driver vt. a deriva, a abate; vi. a proveni din derme m. derma dernier, re adj., m.f. ultimul, cel din urma, (fig.) josnic drobade f. chiul drober vt. a sterpeli, a ascunde, a sustrage; droger vi. a deroga, a incalca (legea) drouiller vt. a scoate rugina, (fig.) a dezmorti, a ciopli; droulement m. desfasurare, evolutie drouler vt., vr. a (se) desfasura droute f. deruta, infringere drouter vt. a deruta, a abate (din drum) derrire prep. inapoi, dupa; adv. in urma, in spate; des vezi de dsabuser vt., vr. a (se) trezi la realitate dsaccord m. neintelegere dsaccorder vt., vr. (muz.) a (se) dezacorda, dsaccoutumer vt., vr. a (se) dezobisnui dsuvr, e adj. inactiv, lipsit de ocupatie dsuvrement m. inactivitate, lipsa de ocupatie dsaffectation f. schimbare a destinatiei (unei cladiri) dsaffecter vt. a schimba destinatia (unei cladiri) dsaffection m. pierdere, incetare a afectiuni dsaffectionner vt. a pierde afectiunea (pentru); dsagrable adj. neplacut dsagrger vt. a dezagrega dsagrment m. neplacere dsaltrer vt. a potoli (setea, dorintele); dsappauvrir vt. a (iz)goni saracia dsappointement m. dezamagire dsappointer vt. a dezamagi dsapprendre vt. a uita (ceva invatat), a se dezmata dsapprouver vt. a dezaproba dsaronner vt. a azvirli de pe sa, (fig.) a descumpani dsarmement m. dezarmare dsarmer vt., vi. a dezarma (si fig.) dsarroi m. dezordine, zapaceala, invalmasala dsarticuler vt. a dezarticula dsassambleur vt. a demonta (un asamblaj) dsassiger vt. a ridica asediul dsassocier vt. a desfinta o asociatie; vr. a se dezagrega dsassortir vt. a desperechea (ceva asortat) dsastre m. dezastru dsastreux, euse adj. dezastruos dsavantage m. dezavantaj, detriment, paguba dsavantager vt. a dezavantaja dsaveu m. retractare dsavouer vt. a tagadui, a dezaproba dsaxer vt. a dezaxa desceller vt. a desigila descendance f. descendenta, posteritate descendant, e adj., m.f. descendent descente f. coborire, (jur.) descindere descriptif, ive adj. descriptiv description f. descriere dsemballer vt. a despacheta dsembellir vt., vt. a (se) uriti, a (se) sluti dsembourber vt. a scoate din noroi, (fig.) a civiliza dsemparer vi. a parasi un loc; vt. a strica, dsenchaner vt. a elibera din lanturi dsenchanter vt. a deziluiona dsencombrer vt. a curata, a degaja dsenfler vt., vi. a (se) dezumfla dsenterrer vt. a dezgropa dsquilibrer vt., vr. a (se) dezechilibra dsert, e adj., m. pustiu dserter vt. a parasi; vi. a dezerta dserteur f. parasire, dezertare dsesprance f. deznadejdie dsesprment adv. la desperare dsesprer vt., vi. a despera; vr. a cadea prada deznadejdii dsespoir m. desperare dshabill m. neglijeu dshabiller vt., vr. a (se) dezbraca dshabiteur vt., vr. a (se) dezobisnui dsherber vt. a plivi dsherit, e m.f. dezmostenit dsheriter vt. a dezmosteni dshonnte adj. necinstit dshonneur m. dezonoare dshonorer vt., vr. a (se) dezonora dsignation f.desemnare, indicare dsigner vt. a desemna, a indica, a insemna dsillusion f. deziluzie, deceptie dsillusionner vt a deziluziona, a deceptiona desine f. soarta dsinence f. desinenta dsinfecter vt., vr. a (se) dezinfecta dsinfection f. dezinfectare, dezinfectie dsintgrer vt., vr. (a se) dezintegra dsintresser vt. (jur.) a despagubi; vr. a se deinteresa dsintoxiquer vt. a dezintoxica dsinvolture f. naturalete, degajare dsir m. dorinta dsirer vt. a dori dsireux, euse adj. dornic dsister (se) vr. a renunta (la un drept) dsobir vi. a nu asculta dsobissance f. neascultare dsobliger vt. a jigni dsolation f. dezolare dsoler vt. a devasta; vt., vr. a (se) intrista dsolidariser vt., vr. a (se) desolidariza dsopiler vt. a stirni risul dsordonn, e adj., m.f. dezordonat dsordre m. dezordine; pl. tulburari dsorganisation f. dezorganizare dsorganiser vt. a dezorganiza dsorienter vt. a dezorienta dsormais adv. de acum (inainte) dsosser vt. a scoate oasele (la peste etc.) despote m. despot; adj. despotic, tiranic despotisme m. despotism desquels, desquelles vezi duquel dessaisir vt. a deposeda; vr. a renunta dessaler vt. a desara, (fig., pop.) a ciopli dessangler vt. a deschinga desse adj. compact, dens desschement m. uscare, secare, (fig.) lipsa de sensibilitate desscher vt., vr. a (se) usca, a (se) ofili dessein m. scop, intentie desseler vt. a deseua desserre f. dezlegare, desfacere a pungi (de bani) desserrer vt. a desclesta, a da drumul (dintr-o strinsoare) dessert m. desert desservir vt. a stringe masa, a deservi dessiller vt. (fig.) a deschide ochii dessin m. desen dessinateur, trice m.f. desenator dessiner vt. a desena; vr. a se contura dessous adv. dedesupt; prep. sub; m. dedesubt; dessus adv. deasupra; prep. deasupra, peste; destinataire m. destinatar destination f. destinatie destiner vt. a destina destituer vt. a destitui destitution f. destituire destructeur, trice adj., m.f. (om) distrugator destructif, ive adj. destructiv destruction f. distrugere dsutude f. desuetudine dsunir vt. a dezbina dtachement m. indepartare, nepasare, detasament dtacher vt. a indeparta, a dezlega, a reliefa, dtail m. detaliu, enumerare detailata dtailler vt. a detalia, a vinde cu amanuntul, dtaler vt. a stringe marfa expusa; dtecter vt. a detecta, a descoperi dtective m. detectiv dteindre vt., vi. a (se) decolora; vi. (fig.) a inriuri dteler vt. a deshama dtendre vt., vr. a (se) destinde dtenir vt. a detine, a pastra, a tine inchis(un condamnat dtente f. tragaci, descarcare, destindere dtention f. detinere, detentiune dtenu, e adj., m.f. detinut dterer vt. a dezgropa, (fig.) a descoperi ceva rar dtriorer vt. a deteriora, a degrada dterminer vt. a determina, (gram.) a lamuri (un sens) dterminisme m. determinism dtestable adj. detestabil dtester vt. a detesta, a uri dtonant, e adj. detunator, exploziv dtonation f. detunatura dtoner vi. a detona dtonner vi. a distona dtorde vt., vr. a (se) dezrsuci dtour m. intorsatura, ocol, (fig.) subterfugiu dtourner vt. a abate, (jur.) a delapida, a denatura dtracteur, trice m.f. defaimator dtraquement m. detracare dtraquer vt. a detraca, a strica dtremper vt. a inmuia, a descali (un metal) dtresse f. mizerie, nenorocire, primejdie dtriment m. paguba, detriment dtritus m. ramasita, deseu dtroit m. (geogr.) trecatoare, strimtoare dtromper vt. a deschide ochii (cuiva) dtrner vt. a detrona dtrousser vt. a desufleca (o mineca etc.), a jefui dtruire vt. a distruge dette f. datorie, indatorire deuil m. (imbracaminte de) doliu, perioada doliului deux num. card., m. (cifra) doi; num. ord. al doilea; deuxime num.ord., m. (etajul) al doilea dvaine f. ghinion dvaler vt., vi. a cobori dvaliser vt. a devaliza, a prada dvaloriser vt. a devaloriza, a cobori valoarea (unui lucru) dvaluer vt. a cobori cursul (unei monede) devancer vt. a o lua inainte, a intrece devancier, re m.f. precursor devant adv. in fata; prep. inaintea; m. partea din fata devanture f. vitrina, fatada dvastateur, trice adj., m.f. devastator dvaster vt. a devasta, a pustii dveloppement m. desfasurare, dezvoltare, developare dvelopper vt., vr. a (se) desfasura, a (se) dezvolta; devenir vi. a deveni; m. devenire dvergondage m. dezmat dvergonder (se) vr. a se dastrabala devers prep. spre, catre dverser vi. a se apleca; vt. a face sa se scurga, a varsa dvtir vt., vr. a (se) dezbraca dvtissement m. (jur.) cedare dviation f. deviatie, deviere dviationnisme m. (pol.) dezviationism dvider vt. a depana, (fig.) a descurca dvier vi., vt. a devia devin, eresse m.f. ghicitor deviner vt., vr. a (se) ghici devinette f. ghicitoare devis m. deviz dvisager vt. a privi pe cineva (cu insistenta) devise f. deviza (si fin.) dviser vi.(pop.) a sta la taifas dvisser vt. a desuruba dvoilement m. dezvaluire dvoiler vt., vr. a (se) dezvalui devoir m. datorie, tema; pl. omagii, onoruri; vt.a datora dvolu, e adj. cuvenit (de drept); m. (relig.) pretentie, dvorer vt. a sfisia, a inghiti, (fig.) a mistui dvot, e m.f., adj. pios, bigot dvotion f. pietate, devotiune dvou, e adj. devotat dvouement m. devotament dvouer vt. a inchina; vr. a se devota dvoy, e adj. ratacit dextrit f. indeminare dia interj. hais diabte m. diabet diable m. drac; interj. drace ! diablerie f. dracovenie, rautate diablesse f. dracoaica diablotin m. dracusor (si fig.) diabolique adj. diabolic diacre m. diacon diadme m. diadema diaggamme m. diagrama diagonal, e adj., f. diagonal(a) dialectique adj., f. dialectic(a) dialogue m. dialog diamtre m. diametru diantre interj. la naiba! diapason m. diapazon, (fig.) ton, nivel diaphane adj. diafan, transparent diaphragme m. diafragma diaprer vt. a impestrita, a smalta diarrhe f. diaree dictateur m. dictator dictature f. dictatura dicte f. dictare dicter vt. a dicta, a impune diction f. dictiune dictionnaire m. dictionar didactique adj., f. didactic(a) dise m. (muz.) diez dite f. dieta, regim dieu m. zeu, idol, Dumnezeu diffamation f. defaimare diffamer vt., vr. a (se) defaima diffremment adv. in alt fel, in mod diferit diffrence f. diferenta, deosebire diffrencier vt. a diferentia, (mat.) a calcula diferentiala; diffrend m. diferend diffrent, e adj. diferit; pl. diversi, unii diffrer vt. a amina; vi. a se deosebi (unul de altul), difficile adj. greu, pretentios, cusurgiu difficult f. greutate, obiectie difforme adj. diform, pocit difformit f. diformitate diffraction f. difractie diffus, e adj. difuz, imprastiat diffuser vt. a difuza, (fig.) a imprastia diffusion f. difuzare, raspindire, prolixitate digrer vt. a digera, (fig.) a inghiti (un afront) digestif, ive adj. digestiv digne adj. demn, grav dignitaire m. demnitar dignit f. demnitate, gravitate digression f. digresiune digue f. dig, (fig.) obstacol diktat m. dictat, lucru impus dilacrer vt. a sfisia in bucati dilapider vt. a delapida dilatation f. dilatare, dilatatie dilater vt., vr. a (se) dilata dilemme m. dilema dilettante m. diletant diligemment adv. cu sirguinta, cu grija diligence f. sirguinta, grija, diligenta diligent, e adj. sirguincios, grijiuliu diluer vt. a dilua, (fig.) a atenua dimanche m. duminica dme f. disma dimension f. dimensiune diminuer vt. a micsora, a scadea, a reduce; vi.a se micsora diminution f. micsorare, scadere dinde f. curca, (fig.) toanta dindon m. curcan, (fig.) tont dindonneau m. pui de curca dindonner vt. (fam.) a duce de nas diner vi. a cina; m. cina, dineu diorama m. diorama diphtrie f. difterie diphtongue f. diftong diplomate m. diplomat diplomattique adj. diplomatic, referitor la diplomatie diplme m. diploma dire vt., vr. a(-si) spune; m. spusa (cuiva) direct, e adj. direct; m. (la box) directa directeur, trice m.f., adj. director, conducator; f. (geom.) linie direction f. directie, conducere dirigeant, e adj., m.f. conducator diriger vt. a conduce, a indrepta discernement m. discernamint, deosebire discerner vt. a deosebi disciple m. discipol discipliner vt., vr. a (se) disciplina discontinuit f. discontinuitate discordant, e adj. discordant discorde f. discordie discothque f. discoteca discourir vi. a vorbi (despre), (fig.) a palavragi discours m. vorbire, discurs discourtois, e adj. nepoliticos discracier vt. a dizgratia discracieux, euse adj. dizgratios discrdit m. discreditare discrditer vt. a discredita discret, te adj. discrtet, rezervat discrtion f. discretie discrimination f. discriminare discriminer vt. a face discriminare, a spera disculper vt. a dezvinovati discussion f. discutie, dezbatere discuter vt. a discuta, a dezbate disette f. lipsa, foamete diseur, euse m.f. recitator disgrce f. dizgratie, nenorocire disjoindre vt., vr. a (se) separa dislocation f. dislocare, luxatie, (fig.) dezmembrare disloquer vt., vr. a (se) dizloca, (fig.) a (se) dezmembra disparatre vi. a disparea disparate adj. disparat, razlet dispendieux, euse adj. costisitor dispensaire m. dispensar dispense f. dispensa dispenser vt. a scuti, a distribui; vr. a se sustrage disperser vt., vr. a (se) raspindi, a (se) dispera dispersion f. raspindire, dispersie disponible adj. disponibil dispos, e adj. (bine) dispus, vioi disposer vt. a dispune, a pregati; vi. a dispune (de); disposition f. dispozitie, aranjament; pl. inclinatie disproportion f. disproportie dispute f. cearta, controversa, disputa disputer vt., vr. a(-si) disputa, a (se) certa; disqualifier vt., vr. a (se) descalifica disque m. disc, placa dissection f. disecare, disectie (si fig.) dissemblabe adj. deosebit, care nu seamana dissemblence f. deosebire, lipsa de asemanare dissminer vt., vr. a (se) imprastia dissension f. disensiune dissquer vt. a diseca (si fig.) dissertation f. disertatie disserter vi. a face o disertatie dissidence f. disidenta dissident, e adj., m.f. disident dissimulation f. disimulare, tainuire dissimuler vt. a ascunde, a tainui; vr. a seascunde (si fig.) dissipation f. imprastiere, risipa, neatentie dissiper vt. a imprastia, a risipi dissocier vt. a disocia, a separa dissolution f. dizolvare, descompunere (si fig.) dissolvant, e adj., m. dizolvant dissonance f. disonanta dissoudre vt., vr. a (se) dizolva dissuader vt. a face (pe cineva) sa-si schimbe hotarirea distance f. distanta, la distanta (de), (fig.) distant distillation /-ti-la-/: f. distilare distiller /-ti-l/ vt. a distila distinct, e adj. distinct distinction f. distingere, distinctie, eleganta distinguer vt., vr. a (se) distinge distraction f. neatentie, amuzament, sustragere distraire vt., vr. a (se) distra, a (se) sustrage distrait, e adj. distrat distribuer vt. a distribui distribution f. distributie, distribuire, aranjament dit, e adj. zis, hotarit, (de)numit dithyrambe m. ditiramb, (fig.) tamiiere divagation f. deviere, devigatie, ratacire divaguer vi. a devia, a divaga, a bate cimpii divergence f. divergenta divergent, e adj. divergent diverger vi. (despre linii) a se indeparta una de alta divers, e adj. divers, deosebit; pl. unii diversion f. diversiune, distragere diversit f. diversitate divertir vt., vr. a (se) distra divertissement m. divertisment dividende m. dividend, (mat.) deimpartit divinateur, trice adj., m.f. ghicitor diviniser vt. a diviniza divinit f. divinitate diviser vt. a imparti, a dezbina diviseur m. (mat.) impartitor, divizor divisible adj. divizibil division f. impartire, dezbinare, diviziune divorce m. divort, despartire divorcer vi. a divorta divulguer vt. a divulga dix num. card., m. decar, ziua a zecea (a lunii) dix-huit num. card. optsprezece; num. ord.al optsprezecelea dixime num. ord. al zecelea; m. zecime dix-neuf num.card. nouasprezece; num.ord.al nouasprezecelea dix-sept num.card. saptesprezece; num. ord. al dizaine f. (vreo) zece docilit f. docilitate, supunere dock m. doc docker m. docher docteur m. doctor, invatat doctoresse f. doctorita documentaire adj., m. documentar documenter vt., vr. a (se) documenta dodeliner vt. a legana; vi. a-si legana (capul) dodo m. somn, patut dodu, e adj. bucalat, durduliu doge m. doge dogmatique adj. dogmatic dogme m. dogma doigt m. deget dolances f.pl. doleanta, plingere domaine m. domeniu dme m. dom domestique adj. de casa; m.f. sluga; m. personal casnic domestiquer vt. a domestici domicile m. domiciliu domicilier vt. a domicilia; vr. a-si stabili domiciliul dominant, e adj. dominant, caracteristic; f. trasatura majora, dominateur, trice adj. dominator, autoritar domination f. dominare dominer vt., vi., vr. a (se) domina, a (se) stapini dominical, e adj. duminical dommage m. paguba, dauna dompter vt. a subjuga, a imblinzi dompteur, euse m.f. imblinzitor don m. dar, aptitudine donateur, trice m.f. donator donation f. donatie done conj. deci, oare done f. data (a unei probleme etc.) donner vt., vr. a (se) da, a (se) darui; vi. a produce, dont pron, rel. al carui, de(spre) care, din care, dornavant adv. de acum inainte dorer vt. a auri, (fig.) a da stralucire dorloter vt. a alinta dormant, e adj. (despre ape) statator; m. (constr.) toc dormeur, euse adj. care doarme; m.f. somnoros; f. dormeza dormir vi., vt. a dormi dortoir m. dormitor (comun) dorure f. aurire dos m. spate, dos, cotor (de carte), verso dosage m. dozare, dozaj dose m. doza doser vt. a doza dossier m. spatar, dosar dot f. dota, zestre dotation f. dotare, inzestrare, utilare doter vt. a dota, a da dota douairire f. vaduva de neam, (fig.) hoasca douane f. vama douanier, re adj. vamal; m. vames double adj., adv. dublu, indoit; m. dublu, duplicat, doubl m. duble (metal aurit sau argintat) doublement m. dublare, indoire; adv. dublu, in doua feluri doubler vt. a dubla, a captusi, a ramine repetent, doublure f. captuseala, (teatru) dublura doucement adv. incet, usurel, cu blindete, (fig.) din umbra; doucereux, euse adj. dulceag, mieros douceur f. dulceata, blindete; pl. dulciuri, douche f. dus doucher vt., vr. a face dus; vt. (fam) a calma entuziasmul douer vt. a inzestra douillet, ette adj. molcut, gingas; f. pufoaica douleur f. durere douloureux, euse adj. dureros doute m. indoiala, banuiala douter vi. a se indoi douteux, euse adj. indoielnic, echivoc douve f. doaga doux, douce adj. dulce, blind, lin, (despre metale) maleabil; douzaine f. duzina, (vreo) doisprezece douze num. card. doisprezece; num. ord.al doisprezecelea doyen m. decan drage f. drageu, alica dragon m. balaur, (mil.) cavalerist, drague f. (mec.) draga, plasa conica (de pescuit) draguer vt. a draga drainer vt. a drena dramatique adj. dramatic, (fig.) emotionant dramaturge m. dramaturg drame m. drama drap m. cearceaf, postav drapeau m. steag draper vt. a drapa, (fig.) a zeflemisi; vr. a se drapa, draperie f. draperie, postavarie drapier m. postavar drastique adj., m. (purgativ) drastic drche f. borhot dressage m. ridicare, dresare, dresaj dresser vt. a ridica, a intocmi (un act), a dresa, dresser, euse m.f. imblinzitor, dresor drogue f. drog, medicament droguer vt. a droga, a indopa cu medicamente; droguerie f. drogherie droguiste m.f. droghist droit, e adj. drept, direct, vertical, (fig.) sincer; droiture f. dreptate, echitate drle adj. caraghios, ciudat; m. pehlivan drlerie f. caraghioslic, pozna dromadaire m. dromader dru, e adj. des, stufos, (fam.) voinic; adv. des du vezi de d m. ceea ce se cuvine, drept(uri) dualit f. dualitate dubitatif, ive adj. dubitativ duc m. duce duch m. (ist.) ducat duchesse f. ducesa dugne f. insotitoare, babornita duel m. duel dment adv. cum se cuvine, in regula dune f. duna duo m. duo, duet duodnum /-nom'/ m. (anat.) duoden dupe f. persoana pacalita; adj. inselat, pacalit duper vt. a pacali, a insela duperie f. potlogarie, inselatorie duplicata m. invar. duplicat duplicit f. duplicitate duquel pron. rel. al carui dur, e adj. tare, aspru, greu; adv. din greu; durabilit f. trainicie durable adj. trainic durant prep. in timpul, tot timpul durcir vt., vr., vi. a (se) intari dure f. durata durer vi. a dura, a rezista duret f. duritate, tarie, asprime durillon m. batatura duvet m. puf, tulei dynamite f. dinamita dynamiter vt. a pune dinamita dynamo f. dinam dynastie f. dinastie dynastique adj. dinamic; f. dinamica dysenterie f. dezinterie dyspepsie f. dispepsie dystrophie f. distrofie eau f. apa, (fig.) sclipire (a unei nestemate) E eau-de-vie f. rachiu, tuica eau-forte f. apa-tare, acvaforte bahir vt. a ului bahissement m. uluire bats m.pl. zburdalnicii battre (s') vr. a se zbengui baubir (s') vr. a se minuna, a ramine cu gura cascata bauchage m. schitare bauche f. schita baudir vt. a inveseli bne f. abanos bniste m. ebenist berluer vt. a ului blouir vt. a lua ochii, (fig.) a orbi blouissement m. orbire momentana, (fig.) admiratie borgner vt. a chiori bouillantage m. oparire bouillanter vt. a opari boulement m. naruire, surpare, surpatura bouler vt., vi., vr. a (se) narui, a (se) surpa boulis m. grohotis bouriffer vt. a ciufuli (parul), (fig.) a nauci brancher vt. a taia ramurile (unui copac) branlement m. punere in miscare, zdruncinare, branler vt., vr. a (se) zdruncina, a (se) clatina brchement m. stirbire brcher vt. a stirbi (si fig.) brouer (s') vr. (despre un cal) a sforai (de spaima), bruiter vt. a raspindi (o noutate) bullition f. fierbere, (fig.) agitatie cacher vt. a sfarima (o nuca) curant, e adj. scirbos, gretos curement m. scirbire, ingretosare, scirba, greata curer vt. a scirbi, a ingretosa caille f. solz, carapace, baga caillement m. curatire de solzi (a pestelui), coscovire cailler vt. a scoate (solzii, carapacea); vr. a se coscovi cailleux, euse adj. solzos cale f. coaja tare (de aluna etc.) caler vt. a dezghioca calure f. pielita (de aluna, nuca etc.) carlate adj. stacojiu; f. culoarea stacojie carquiller vt. a departa mult cart m. departare, salt lateral, abatere,loc indepartat cartlement m. sfisiere, rupere (in bucati) carteler vt. a sfisia (in bucati) cartement m. (in) departare, ecartament carter vt., vr. a (se) (in)departa (si fig.) ecballium /-om'/ m. (bot.) plesnitoare ecclsiastique adj. ecleziastic; m. cleric cervel, e adj. smintit chafaud m. esafod chafaudage m. esafodaj, schelarie, gramada, (fig.) retea (de chafauder vi. a ridica o schela; vt. a ingramadi chalas m. arac, (fig.) prajina (de om) chancrer vt. a rascroi chancrure f. rascroiala, (geogr.) golfulet change m. schimb changer vt. a schimba chanson m. paharnic chantilion m. esantion chantillonner vt. a taia (un esantion) chappatoire f. (portita de) scapare chappe f. scapare, deschizatura ingusta chappement m. scapare, esapament chapper vi. a scapa (si fig.); vr. a evada charde f. ascihie (intrata in piele) charner vt. a raziu carnea (de pe piei) charpe f. esarfa charper vt.a scarmana (lina), a rani grav,a taia in bucati chasses f.pl. piciorange chassiers m.pl. ordinul piciorangelor chaud, e adj. oparit, fript; m. gogoasa (de aluat) chauder vt. a opari, (fig.) a arde (la socoteala), chauffement m. incalzire, incingere (a cerealelor), chauffer vt., vr. a (se) incalzi (si fig.) chauffoure f. incaierare chance f. scadenta (si fig.) chant, e adj. ajuns la scadenta chec m. esec; pl. (joc de) sah chelle f. scara (si fig.) chelon m. treapta (si fig.), esalon chelonner vt. a esalona cheniller vt. a curata de omizi cheveau m. scul cheveler vt. a ciufuli chine f. sira spinarii chiner vt. a rupe sira spinarii, a bate mar, a omori; chinodermes /-ki-/ m.pl. echinoderme chiquier m. tabla de sah cho /-ko-/ m. ecou (si fig.) choir vi. a se intimpla, (despre un termen) a expira choppe f. dugheana, cutitas pentru gravat chouer vi. a esua (si fig.); vt. a face sa esueze; claboussement m. improscare clabousser vt. a improsca (cu noroi), a lua ochii (cu luxul) claboussure f. improscatura (de noroi) clair m. fulger, strafulgerare, (bucat.) ecler clairage m. luminat, (fig.) unghi de vedere claircie f. spartura (de nori), luminis, claircir vt., vr. a (se) lumina, a (se) clarifica, claircissement m. clarificare clair, e adj. (despre un om) luminat clairement m. luminare clairer vt., vr. a lumina (si fig.); vt. (mil.) a cerceta claireur m. (mil.) cercetas clanche f. ciozvirta (de berbec) clat m. ciob, zgomot infernal, stralucire, schija clatant, e adj. stralucitor, rasunator clatement m. spargere, izbucnire, explozie clater vi. a se sparge, a izbucni, a straluci clectique adj., m.f. eclectic clipser vt. a eclipsa, (fig.) a umbri; vr. a disparea clop, e adj. schilod clore vi. (despre pui) a iesi din ou, closion f. iesire din ou, deschidere (a unui mugure), cluser vt. a pune o ecluza cole f. scoala colier, re m.f. scolar conduire vt. a concedia (un inoportun), conome m.f., adj. econom conomique adj. economic(os) conomiser vt. a economisi cope, escope f. caus coper vt. a goli de apa; vi. (fam.) a incasa (o cearta) corage m. jupuire (de scoarta), cojire corcer vt. a jupui (de scoarta), a coji corchement m. jupuire (a unui animal) corcher vt. a jupui (si fig.), a zdreli, corchure f. zgirietura corner vt. a rupe coarnele, a rupe colturile cornifler vt. a trai pe spinarea cuiva cossais, e adj., m.f. (cu maj.) scotian; m. stofa ecosez cosser vt. a desface (o pastaie) cosson m. stema, placuta de metal (la o incuietoare) cot m. trunchi cu ramurile taiate, cota-parte coulement m. scurgere, desfacere rapida (a unei marfi) couler vt. a desface repede (o marfa); cource f. scoarta, coaja, (fig.) aparenta courter vt. a scurta, a reteza coute f. ascultare couter vt., vr. a (se) asculta; vt. a pleca ureche la couter, euse m.f. (inv.) ascultator; m. receptor crabouiller vt. (fam.) a zdrobi crasement m. zdrobire craser vt. a zdrobi (si fig.), a impovara crmage m. smintinire, smintinit crmer vt. a smintini, (fig.) a lua ce e mai bun crmeuse f. masina (de smintinit) crevisse f. rac crin m. scrin (pentru bijuterii) crire vt. a scrie, (fig.) a intipari (pe figura etc.) crirer (s') vr. a tipa crit m. act, conversatie scrisa; pl. scrieri (ale cuiva criteau m. tablita (cu un anunt) criture f. scriere, scris crivailler vi. (fam.) a scrie prost crivain m. scriitor crou m. piulita (la un surub), luarea in evidenta crouelles f.pl. scrofule crouer vt. a lua in evidenta (un detinut) crouir vt. a bate la rece (un metal) croulement m. prabusire crouler (s') vr. a se prabusi croter vt. a scoate coaja cru, e adj. neprelucrat cu m. scut, scud (moneda); pl. bani cueil m. colt de stinca (la suprafata apei), cuelle f. blid culer vt. a scilcia cume f. spuma, pleava (fig.) cumer vt. a lua spuma; vi. a face spuma, cumoire f. lingura (pentru luat spuma) curer vt. a curata (o fintina) cureuil m. veverita curie f. grajd curter vi. a rigii cuyer m. scutier, profesor de echitatie, eczma m. eczema den /-dn-/ m. eden dente, e adj. stirb dicter vt. a promulga (o lege) dificateur m. constructor dification f. edificare (si fig.) difice m. edificiu difier vt. a construi, a lamuri dit m. edict diter vt. a edita diteur, trice adj. care editeaza; m.f. editor dition f. editare, editie ditorial, e adj., m. editorial dredon m. plapuma de puf ducateur, trice m.f., adj. educator ducation f. educatie, educare dulcorer vt. a indulci (si fig.) duquer vt. a educa effacer vt. a sterge (si fig.), a depasi; effarer vt. a inspaiminta effaroucher vt. a pune pe fuga, a speria effectif, ive adj., m. efectiv effectuer vt. a efectua effmin, e adj. efeminat effervescence f. efervescenta, (fig.) fierbere effet m. efect, impresie; pl.(fin. mil.) efecte effeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi; vt. a rupe petalele efficace adj. eficace efficacit f. eficacitate efficience f. eficienta effigie f. efigie effil, e adj. subtirel effilocher vt., vr. a (se) destrama efflanqu, e adj. slabanog effleurer vt. a atinge usor, (fig.) a pomeni in treacat effluve m. efluviu, emanatie effondrement m. prabusire effondrer vt., vr. a (se) prabusi efforcer (s') vr. a se stradui effort m. sfortare, efort effraction f. (jur.) efractie effrayer vt., vr. a (se) speria effrn, e adj. neinfrinat, nemasurat effritement m. sfarimare, macinare effriter vt., vr. a (se) sfarima, a (se) macina; effroi m. groaza, spaima effront, e adj., m.f. nerusinat effronterie f. nerusinare effroyable adj. inspaimintator effusion f. efuziune, revarsare gaiement m. inveselire gal, e adj. egal, constant, neaccidentat; m. egal(ul) galement m. egalare; adv. inmod egal galer vt. a egala, a fi egal cu, a considera egal galisation f. egalizare galiser vt. a egaliza, a nivela galit f. egalitate, nivelare, uniformitate gard m. atentie, consideratie garement m. ratacire (si fig.) garer vt., vr. a (se) rataci (si fig.) gayer vt. a inveseli, a cruta (un copac) gide f. scut, (fig.) protectie glantier m. maces glantine f. trandafir salbatic glise f. biserica gosme m. egoism goste adj., m.f. egoist goliser (s') vr. a ragusi strigind gorger vt. a taia beregata, a omori, (fig.) a jecmani gout m. canal de scurgere, (fig.) cloaca goutter vt., vr. a (se) scurge; vt. a stoarce (rufe) gratigner vt. a zgiria, (fig.) a intepa gratignure f. zgirietura, (fig.) intepatura grenage m. dezghiocare a boabelor (de pe spic, cocean etc. grener vt. a dezghioca boabe (de pe spic, cocean etc.), grillard, e adj. hazos grugeoir m. (bucat.) piulita gruger vt. a pisa in piulita gyptien, enne adj., m.f. (cu maj.) egiptean hont, e adj., m.f. nerusinat laborer vt. a elabora laguer vt. a taia (craci uscate), lan m. elan (si zool.) lancement m. junghi, durere ascutita lancer vt. a arunca; vi. a zvicni; vr. a se avinta largir vt. a largi (si fig.), a da drumul (unui detinut) largisement m. largire, eliberare (a unui detinut) lasticit f. elasticitate (si fig.) lastique adj., m. elastic lecteur, trice m.f. alegator, elector lection f. alegere lectricien adj., m. electrician lectricit f. electricitate lectrification f. electrificare lectrifier vt. a electrifica lectrique adj. electric lectriser vt. a electriza (si fig.) lectro-aimant m. electromagnet lectrocardiogramme m. electrocardiograma lectrocution f. electrocutare lectrode f. electrod lectrolyse f. electroliza lectronique adj., f. electronic(a) lectrotraphie f. electroterapie lgamment adv. in mod elegant lgance f. eleganta, distinctie lgant, e adj., m.f. elegant, sclivist llevation f. ridicare, ridicatura (de teren), lment m. element lmentaire adj. elementar lphant m. elefant levage m. crestere (a animalelor) lvateur, trice adj., m. elevator lve m.f. elev, discipol lever vt. a ridica, a inalta, a creste, a educa; leveur, euse m.f. crescator (de animale) lider vt. a elida ligible adj. eligibil limer vt. a roade (o haina) liminer vt. a elimina linination f. eliminare eliptique adj. eliptic lire vt. a alege, a vota lision f. eliziune, suprimare lite f. elita elle pron. pers. (pe) ea, ei ellipse f. elipsa (si gram.) locuence f. elocventa, darul vorbirii loge m. elogiu logieux, euse adj. elogios loignement m. indepartare loigner vt., vr. a (se) indeparta; vt. a respinge (o idee) loquement adv. in mod elocvent loquement, e adj. elocvent lu, e m.f. ales lucider vt. a lamuri lucitadion f. elucidare lucrubration f. elucubratie, aberatie luder vt. a evita lytre m. elitra maci, e adj. sfrijit mail m. smalt, email mailler vt. a smaltui (si fig.), a emaila, a presara manation f. emanatie, emanare mancipation f. emancipare manciper vt., vr. a (se) emancipa; vt. a elibera maner vi. a emana, a exala, a decurge marger vt. a taia (marginile), a iscali (un act); masculer vt. a casra, (fig.) a slabi emballage m. ambalaj emballer vt. a ambala, (fig.) a entuziasma, a mustra; embarcadre m. ambarcader, peron embarcation f. ambarcatie embarde f. schimbare brusca a directiei (unui vehicul etc. embarquement m. imbarcare embarquer vt., vi., vr. a (se) imbarca; vt. a antrena embarras m. incurcatura, nehotarire, lipsa de bani; embarrasser vt. a incurca (si fig.), a impiedica embauchage, embauche f. angajare (de lucratori) embaucher vt. a angaja (lucratori), a ademeni embaumer vt., vi. a parfuma; vt. a imbalsama (un mort) embeille f. inseninare (dupa ploaie) embellir vt., vi. a (se) infrumuseta embellissement m. infrumusetare emberlificoter vt. (pop.) a incurca, a atrage intr-o cursa embter vt., vr. (fam.) a (se) plictisi de moarte emble (d') loc.adv. dintr-o data emblme m. emblema, stema embonpoint m. rotunjire (a trupului) emboucher vt. a duce la gura un instrument muzical embouchure f. gura (la un fluviu), mustiuc emboutage m. imbucare, imbracaminte (de carte) embouter vt. a imbuca embourber vt., vr. a (se) ingloba, embourgeoisement m. imburghezire embourgeoiser (s') vr. a se imburghezi embout m. virf de metal (la un baston, umbrela etc.) embouteillage m. imbuteliere, blocare (a vehiculelor) embouteiller vt. a trage in sticle, a bloca circulatia embranchement m. ramificare, rascruce, increngatura embrasement m. incendiu mare, vilvataie embraser vt. a aprinde (si fig.), a incendia embrassaude embrassement: m. imbratisare embrasure f. deschizatura (a unei usi, ferestre etc.),pervaz embrayage /-br-/ m. ambreiere, ambreiaj embrayer vt. a ambreia embrocher vt. a pune la frigare, (fam.) a strapunge cu sabia embrouillage, embrouillement: m. incurcatura, zapaceala embrouiller vt., vr. a (se) incurca, a (se) zapaci embrsser vt. a imbratisa (si fig.), a saruta embrumer vt. a invalui in ceata, (fig.) a intrista embrun m. cer intunecat, ploaie de stropi embryon m. embrion (si fig.) embu, e adj. culoare stearsa embche f. capcana embuer vt. a aburi embuscade f. ambuscada embusquer vt., vr. a (se) aseza in ambuscada; mch, e adj. (fam.) pilit (de bautura) meraude f. smarald mergence f. iesire (la suprafata) merger vi. a iesi (la suprafata) meri m. smirghel merillonn, e adj. vioi mrite adj. experimentat, emerit merveiller vt., vr. a (se) minuna mtique adj., m. vomitiv mettre vt. a emite, a formula (o ipoteza etc.); meute f. rascoala miettement m. farimitare mietter vt. a farimita migration f. emigrare, emigratie, migratiune (a pasarilor) migrer vi. a emigra mincer vt. a taia in feliute minence f. ridicatura, (fig.) superioritate (morala), minent, e adj. (despre un loc) ridicat, (fig.) eminent missaire m. emisar mission f. emitere, emisi(un)e emmagasiner vt. a inmagazina (si fig.) emmaillotement m. infasare (a unui prunc) emmailloter vt. a infasa (un prunc), a lega fedeles emmancher vt. a pune un miner, (fig.) a porni emmanchure f. rascroiala (a minecii) emmnager vi. a se instala (intr-o locuinta noua), a se muta emmener vt. a duce cu sine emmter vt. a amesteca, a incurca emmieller vt. a unge cu miere, a pune miere emmitonner vt. a infasura in ceva moale, emmitoufler vt., vr. a (se) incotosmana emmurer vt. a zidi de viu (un condamnat etc.) moi m. tulburare, emotie moillient, e adj., m. emoilent molument m. profit, avantaj; pl. leafa motif, ive adj. emotiv motion f. emotie motionner vt., vr. a (se) emotiona motter vt. a marunti (bulgari) mouchoir m. aparatoare de muste moudre vt. a ascuti (la tocila) mouleur m. tocilar moulu, e adj. ascutit mousser vt. a toci, (fig.) a inmuia moustiller vt. (fam.) a produce veselie mouvant, e adj. emotionant mouvoir vt., vr. a (se) tulbura; vt. a instiga empaillage, empaillement: m. impaiere empailler vt. a impaia empaler vt. a traga in teapa empaqueter vt. a impacheta emparer (s') vr. a pune mina, a acapara, empter vt. a umple cu coca, a indopa (o pasare), empaumer vt. (fig.fam.) a subjuga empchement m. piedica, obstacol empcher vt. a impiedica; vr. a se abtine empeigne f. caputa (de pantof) empennage m. ampenaj empereur m. imparat empeser vt. a scrobi empester vt., vi. a imputi, (fig.) a umple (de rele) emptrer vt. a impiedica (picioarele), emphase f. emfaza emphysme m. enfizem empicement m. platca empierrer vt. a pietrui empitement m. incalcare empiter vi. a incalca (o proprietate), (fig.) a uzurpa empiffrer (s') vt., vr. (pop.) a (se) ghiftui empiler vt., vr. a (se) ingramadi (in teanc) empire m. imperiu, (fig.) stapinire, autoritate empirer vt., vr. a (se) inrautati empirique adj. empiric, bazat pe experienta; m. sarlatan emplacement m. amplasament, asezare empltre m. plasture, (fig.fam.) moliu, (pop.) scatoalca emplette f. tirguiala emplir vt. a umple emploi m. folosire, slujba employ, e adj. folosit; m. slujbas employer vt., vr. a (se) folosi employeur, euse m.f. patron empocher vt. a viri in buzunar, empoignade f. cearta cu bataie empoigner vt. a inhata, (fam.) a aresta, (fig.) a emotiona empois m. scrobeala empoisonnement m. otravire, (fam.) necaz empoisonner vt. a otravi (si fig.) empoisser vt. a da cu smoala empoloter vt. a face ghem emport, e adj. violent, iute (la minie) emportement m. violenta, minie emporter vt. a lua, a duce, a birui, a rapune, empot, e adj. (fam.) neindeminatic empourprer vt. a impurpura empreindre vt. a imprima (si fig.) empreintre f. amprenta (si fig.) empressement m. graba, zel empresser (s') vr. a se grabi, a fi zelos emprise f. (jur.) acaparare, (fig.) influenta emprisonnement m. intepenire emprisonner vt. a intemnita emprunt m. imprumut (facut de cineva) emprunter vt. a imprumuta (de la cineva) mu, e adj. emotionat mulation f. intrecere mule m. concurent, rival mulsion f. emulsie en prep. in, in calitate de, ca, din, de; encadrement m. incadrare, bordura, chenar encadrer vt. a incadra encager vt. a baga in colivie, (fam.) a baga la zdup encaissement m. incasare encaisser vt. a pune intr-o lada, a incasa (si fig.) encan m. licitatie, mezat encanailler vt. a face sa se inhaiteze; vr. a se inhaita en-cas m.invar. (un fel de) umbrela, gustare encastique f. ceara (de parchet etc.) encastrer vt. a incastra enceindre vt. a inconjura (cu un zid) enceinte f. loc imprejmuit, incinta; adj., encens m. tamiie, (fig.) tamiiere encenser vt. a tamiia (si fig.) encensoir m. cadelnita encphale m. encefal encercler vt. a incercui enchaner vt. a inlantui, (fig.) a subjuga enchantement m. farmec, incintare enchanter vt. a fermeca, a incinta enchanter, eresse adj. fermecator; m.f. vrajitor enchsser vt. a incrusta, (fig.) a intercala enchre f. (supra)licitatie enchrir vi. a se scumpi, (fig.) a depasi; enchrissement m. scumpire enchevtrement m. incurcatura, incilceala enchevtrer vt. a pune (un capastru); enchifrnement m. infundare (a nasului) enclaver vt. a inchide, a cuprinde (un teritoriu intr-altul enclin, e adj. predispus la enclore vt. a imprejmui enclos m. loc imprejmuit enclume f. nicovala (si anat.) enclyclopdie f. enciclopedie encoche f. crestatura encoignure /-ko-/ f. ungher encoller vt. a incleia encolure f. grumaz (de cal), rascroiala (a hainei la git) encombre m. (in expr.) sans ~ = fara neplaceri encombrement m. inghesuiala (care impiedica trecerea) encombrer vt. a impiedica (trecerea), a incarca (memoria) encontre de ( l') loc.prep. in sens invers encore adv. inca, mai, din nou, pina acum, macar; interj. encouragement m. incurajare encourager vt. a incuraja encourir vt. a risca, a se expune encrasser vt., vr. a (se) murdari encre f. cerneala encrier m. calimara encroter vt., vr. a (se) acoperi cu o coaja; endettement m. indatorare endetter vt., vr. a (se) indatora endeuiller vt. a indolia, a intrista endver vi. (fam.) a muri de ciuda endiabl, e adj. indracit endiguement, endigage: m. indiguire endiguer vt. a zagazui endimancher vt., vr. a (se) gati sarbatoreste endive f. andiva endoctriner vt. a indoctrina endolorir vt. a face dureros, (fig.) a indurera endommager vt. a pagubi, a strica endormir vt., vr. a adormi (si fig.); vt. a potoli (o durer endosser vt. a pune o haina (pe spate), (fig.) a-si lua endroit m. loc, fata (a unei stofe) enduire vt. a unge enduit m. unsoare, spoiala endurance f. putere de a indura endurcir vt., vr. a (se) intari, (fig.) a (se) oteli, endurer vt. a indura nergique adj. energie nervement m. enervare nerver vt. a enerva enfance m.f. copilarie enfant m.f. copil enfantement m. nastere, (fig.) creare enfanter vt. a naste, (fig.) a crea enfantillage m. manifestare copilaroasa enfantin, e adj. copilaros enfariner vt. a presara cu faina enfer m. iad enfermer vt. a incuia, a inchide, a contine enferrer vt. a strapunge; vr. (fig.) a se incurca in minciu enfieller vt. a invenina enfivrer vt. a provoca febra, (fig.) a infierbinta enfilade f. anfilada, sir enfiler vt. a insira (pe o ata), (fam.) a imbraca, enfin adv. in sfirsit, pe scurt enflammer vt. a da foc; vt., vr. (fig.) a (se) inflacara enfler vt., vi. a (se) umfla; vt. a exagera, a se grozavi enflure f. umflatura, (fig.) emfaza enfocement m. infundare, infigere, fortare enfoncer vt. a infunda, a infige, a forta (o usa); enfouir vt. a baga in pamint, a ingropa (si fig.); enfourcher vt. a incaleca enfourchure f. bifurcare enfourner vt. a pune la cuptor, (pop.) a inghiti pe nerasufl enfreindre vt. a incalca (o dispozitie) enfuir (s') vr. a fugi, a se scurge enfumer vt. a afuma engag m., adj. (soldat) angajat voluntar; engagement m. angajare, angajament, amanetare engager vt., vr. a (se) angaja (si fig.); engainer vt. a baga (in teaca), a infasura engeance f. lifta, soi rau engelure f. degeratura engerder vt. a genera, a naste engin m. instrument, mecanism englober vt. a ingloba engloutir vt. a inghiti engloutissement m. inghitire engluer vt. a incleia, a prinde pasarele, (fig.) a ademeni engorger vt. a infunda, a gitui engouement m. obstruare, (fig.) entiziasm netarmurit engouer vt. a obstrua; vr. a se entuziasma (pentru) engouffrer vt. a inghiti (si fig.); vr. a navali puternic engoulevent m. pitigoi engourdir vt. a amorti, a intepeni engourdissement m. amortire, intepenire engrais m. ingrasamint engraissement, engraissage: m. ingrasare engraisser vt., vi. a (se) ingrasa engranger vt. a insiloza engrenage m. angrenaj (si fig.) engrener vt., vr. a (se) angrena engueulade f. (pop.) bruftuiala engueuler vt. (pop.) a bruftui enguirlander vt. a impodobi cu ghirlande, (fig.) a lua la refec enhardir vt. a insufla curaj; vr. a prinde curaj enharnacher vt. a pune hamurile, (fig.) a impopotona nigmatique adj. enigmatic enivrement m. imbatare (si fig.) enivrer vt., vr. a (se) imbata (si fig.), a (se) exalta enjambe f. pas mare (facut peste ceva) enjamber vt. a face un pas mare (peste); enjeu m. miza enjoindre vt. a ordona, a prescrie enjler vt. (fam.) a cuceri (cu vorba etc.) enjoliver vt. a infrumuseta enjou, e adj. vesel, dragalas enjouement m. dragalasenie enjuguer vt. a injuga enlacer vt. a lega (sireturi etc.), (fig.) a imbratisa enlaidir vt., vi. a (se) uriti enlaidissement m. uritire enlvement m. luare, ridicare, rapire enlever vt. a lua, a ridica, a scoate (o pata), a rapi, enliser vt., vr. a (se) impotmoli (si fig.) enluminer vt. a decora cu motive in culori vii (o carte etc. ennemi, e m.f., adj. dusman ennoblir /an-no-/ vt. a innobila ennoblissement /an-no-/: m. innobilare ennuager (s') vr. a se innora ennui m. plictiseala, necaz ennuyer vt., vr. a (se) plictisi ennuyeux, euse adj. plictisitor, suparator enomourer (s') vr. a se indragosti nonc m. enunt(are) noncer vt. a enunta enorgueillir vt. a face sa se mindreasca; vr. a se mindri normit f. enormitate enqurir (s') vt a se informa enqute f. ancheta, cercetare enquter vi. a ancheta, a face cercetari enquteur, euse m.f. anchetator enraciner vt., vr. a (se) inradacina enrager vi. a deveni furios enraiement, enrayement: m. frinare enrayer vt. a frina (si fig.); vr.a se opri enregistrement m. inregistrare, registratura enregistrer vt. a inregistra enrhumer vt. a imbolnavi de guturai; vr. a capata guturai enrichir vt. a imbogati (si fig.) enrichissement m. imbogatire enrober vt. a inveli (o marfa) enrlement m. inrolare enrler vt., vr. a (se) inrola enrouement m. raguseala enrouer vt. a face sa raguseasca enrouiller vt., vr. a rugini enroulement m. infasurare enrouler vt. a infasura ensaigne f. firma, steag, (fig.) pecete; m. portdrapel, ensanglanter vt. a insingera enseignant, e adj. care preda enseignement m. invatamint, precept, invatatura enseigner vt. a invata (pe cineva), a arata ensemble adv. impreuna; m. ansamblu ensemencement m. insamintare ensemencer vt. a insaminta enserrer vt. a cuprinde, a stringe (tare) ensevelir vt. (fig.) a inmorminta, (fig.) a ascunde; ensevelissement m. inmormintare ensiler vt. a insiloza ensoleill, e insorit ensorceler vt. a vraji (si fig.) ensorcellement m. vraja, vrajire (si fig.) ensuite adv. apoi ensuivre (s') vr., v.impers. a rezulta entaille f. taietura (mare), crestatura entamer vt. a incepe, a taia (prima bucata), a infiripa entassement m. indramadire, gramada entasser vt. a ingramadi entendement m. inteligenta, intelegere entendre vt. a auzi, a asculta, a pricepe, a avea intentia, entendu, e adj. stabilit, priceput entente f. intelegere, pricepere, acord intre natiuni enter vt. a grefa (si fig.), a sprijini pe, enterrement m. inmormintare (si fig.) enterrer vt., vr. a (se) inmorminta (si fig.) en-tte m. antet entt, e adj., m.f. incapatinat enttement m. incapatinare entter vt. a ameti (cu parfumuri); vr. a se incapatina enthousiasme m. entuziasm enthousiasmer vt., vr. a (se) entuziasma enthousiaste adj., m.f. entuziast enticher vt. a face sa tina mortis; vr. a tine mortis entier, re adj. intreg, deplin, necastrat; m. intreg entit f. entitate entoiler vt. a fixa pe pinza (o harta etc.) entonner vt. a varsa in butoi, (fig.) a inghiti, a intona entonnoir m. pilnie entorse f. scrintitura, (fig.) deformare entortiller vt. a rasuci, (fig.) a relata confuz, a suci cuiva entour m. (in expr.) l'~ = in preajma, entourage m. anturaj entourer vt., vr. a (se) inconjura; vt. (fig.) a covirsi entournure f. rascroiala (a subratului) entracte m. antract entraide f. (intr)ajutorare entraider (s') vr. a se intrajutora entrailles f.pl.maruntaie, (fig.) simtaminte entrain m. antren, veselie entranement m. chemare, antrenament entraner vt. a atrage dupa sine; vt., vr. a (se) antrena entraneur m. antrenor entraneuse f. animatoare (intr-un local) entrave f. piedica entraver vt. a impiedica entre prep. intre, in entrebillement m. intredeschidere entrebiller vt. a intredeschide entrechat m. (balet) saritura entrechoquer vt., vr. a (se) ciocni (unul de altul) entrecte f. antricot entrecouper vt. a intretaia, a intrerupe entrecroiser vt., vr. a (se) incrutisa entre-deux m.invar. obiect situat intre doua lucruri, entre-deux-guerres f. sau m. invar. perioada dinte cele doua razboaie entre f. intrare, inceput, antreu, (bucat.) felul intii entrefaites (sur ces): loc.adv. in acest moment entrefilet m. articol mic (de ziar) entrelacement m. impletire, incolacire entrelacer vt. a impleti, a incolaci entrelarder vt. a impana (cu slanina), (fig.fam.) a presara entremler vt. a amesteca entremets m. fel de mincare (servit inainte de desert) entremetteur, euse m.f. mijlocitor entremettre (s') vr. a mijloci entremise f. mijlocire entreposer vt. a pune (in antrepozit) entrept m. antrepozit entreprenant, e adj intreprinzator entreprendre vt. a intreprinde, (fig.) a lua peste picior, entrepreneur, euse m.f. antreprenor entreprise f. intreprindere, antrepriza entrer vi. a intra (si fig.); vt. a baga, a introduce entresol m. mezanin entre-temps m. interval entretenir vt. a intretine; vr. a sta de vorba (cu cineva) entretien m. intretinere, conversatie entre-tuer (s') vr. a se ucide reciproc entre-voir vt a intrevedea, (fig.) a prevedea entrevue f. intrevedere entrouvrir vt., vr. a (se) intredeschide numration f. enumerare numrer vt. a enumera envahir vt. a cotropi, a napadi envahissement m. cotropire, napadire envahisseur m. cotropitor envaser vt., vr. a (se) innmoli enveloppe f. invelis, anvelopa, plic, (fig.) aparenta enveloppement m.infasurare, acoperire envelopper vt. a infasura, (fig.) a invalui, a cuprinde, envenimer vt., vr. a (se) invenina envergure f. intindere (a pinzei unui vas, envers prep. fata de; m. dos. contrariu envi ( l') loc. adv. care mai de care enviable adj. (demn) de invidiat envie f. invidie, dorinta envier vt. a invidia, a dori grozav envieux, euse adj., m.f. invidios envron adv. aproximativ; m.pl.imprejurimi environner vt. a inconjura envisager vt. a privi (in fata), (fig.) a avea in vedere envoi m. trimitere, obiect expediat envol m. zbor, (fig.) elan envoler (s') vr. a -si lua zborul envotement m. vrajire, (fig.) subjugare envoter vt. a vraji, (fig.) a subjuga envoy m. trimis, sol envoyer vt. a trimite; vr. (pop.) a da pe git envoyeur, euse m.f. expeditor enzyme m. enzima pais, aisse adj. gros, de(n)s, (fig.) grosolan; paisseur f. grosime, desime, (fig.) incetineala paissir vt., vi., vr. a (se) ingrosa, a (se) indesi paississement m. ingrosare, indesire panchement m. scurgere, (fig.) efuziune pancher vt. (poet.) a turna; vr. a-si spune pasul pandage m. raspindire (a ingrasamintelor) pandre vt. a raspindi (ingrasamintele), panouir vt. a face sa infloreasca; vr. (despre o floare) panouissement m. inflorire (si fig.) pargne f. economie (facuta de cineva) pargner vt. a economisi, a scuti, (fig.) a cruta parpillement m. imprastiere, risipire parpiller ct. a imprastia, a risipi pars, e adj. imprastiat (pe ici pe colo), in dezordine patant, e adj. (fam.) grozav, nemaivazut pat, e adj. (in expr) nez ~ = nas turtit pater vt. (fam.) a da gata, a ului; vr. a fi uluit paule f. umar, spata pauler vt. a rupe umarul, a pune la umar (pusca), paulette f. epolet pave f. epava (si fig.) pe f. sabie, spada peler vt. a silabisi, a buchisi pellation f. silabisire, buchiseala perdu, e adj. nebun (de emotie), nebunesc perdument adv. nebuneste peron m. pinten peronner vt. a da pinteni, (fig.) a imboldi pervier m. uliu peur, e adj. infricosat phbe m. efeb phmre adj. trecator; m. (entom.) efemera pi m. spic pice f. mirodenie picer vt. a aroma (cu mirodenii), (fig.) a da gust picerie f. bacanie picier, re m.f. bacan pidmie f. epidemie pidmique adj. epidemic piderme m. epiderma pier vi. a da in spic; vt. a iscodi pierrer vt. a curata de pietre (un drum etc.) piglotte f. epiglota pigramme f. epigrama pigraphe f. epigraf pilation f. depilare pilepsie f. epilepsie pileptique adj., m.f. epileptic piler vt. a depila pilogue m. epilog piloguer vi. a cauta nod in papura, a critica pinard m. spanac pine f. spin, coloana vertebrala pineux, euse adj. spinos (si fig.) pingle f. ac cu gamalie, ac de cap, cirlig de rufe pingler vt. a prinde cu ace, (fig.fam.) a aresta pinire adj., f. (in expr.) molle ~ = maduva spinarii pique adj. epic pisode m. episod pisodique adj. epistolar pitaphe f. epitaf pithlium /-om'/ m. epiteliu pthte f. epitet ptre f. epistola plor, e adj. scaldat in lacrimi plucher vt. a curata de coaja (legume etc.), pluchure f. coaja curatata (a unei legume) point, e adj. (despre animale) beteag pointer vt. a rupe virful (unui creion) ponge f. burete ponger vt., vr. a (se) sterge (cu un burete) poque f. epoca pouiller vt. a despaduchea poumoner (s') vr. a-si sparge pieptul (repetind un lucru) pousailles f.pl. ceremonia casatoriei, cununie pouser vt. a lua in casatorie, a lua forma (unui lucru), pousseter vt. a sterge de praf poussette f. pamtuf (de sters praful) pouvantable adj. inspaimintator pouvantail m. sperietoare (de ciori), (fig.) gogorita pouvante f. spaima, groaza pouvanter vt. a inspaiminta poux, pouse m.f. sot prendre (s') vr. a se indragosti preuve f. incercare, proba, teza; pris, e adj. indragostit, iubitor de prouver vt. a incerca, a indurera, a suferi prouvette f. eprubeta pucer vt. a purica puisement m. istovire, secare puiser vt., vr. a (se) istovi, a seca puration f. epurare, purificare purer vt. a epura, a purifica qivoque /-ki-/ adj., f. echivoc quarrir vt. (constr.) a imparti in patrate, quarrissage m. impartire in patrate, ecarisaj quateur /-koua-/ m. ecuator quation /-koua-/ f. ecuatie querre f. echer questre /-kes-/ adj. ecvestru quilibrage m. echilibrare quilibre m. echilibru quilibrer /-ki-/ vt. a echilibra quinoxe /-ki-/ m. echinoctiu quipage m. echipaj, (inv.) trasura (de lux) quipe f. nazbitie, escapada quipement m. echipare, echipament quiper vt. a echipa quitable adj. echitabil quitation /-ki-/ f. echitatie quit /-ki-/ f. echitate quivalence /-ki-/ f. echivalenta quivaloir /-ki-/ vi a echivala rable m. artar rafler vt. a zgiria usor, a atinge usor raflure f. zgirietura usoara raill, e adj. (despre ochi) injectat, (despre glas) hiriit railler vt. a destrama (o tesatura) re f. era rection f. ridicare, instituire, erectie reintant, e adj. istovitor reiter vt. a slei (de puteri), ergot m. pinten (de pasare), ciot (de ramura) ergoter vi a sicii (pentru fleacuri) ergoteur, euse adj., m.f. circotas, chitibusar riger vt. a ridica, a inalta, a institui; ermitage m. schit ermite m. schimnic roder vt. a produce eroziuni rosion f. eroziune rotique adj. erotic errant, e adj. ratacitor errata m. invar. erata erremens m.pl. obiceiuri zilnice errer vi. a rataci de colo colo, (fig.) a se insela erreur f. eroare; pl. ratacir (ale tineretii) erron, e adj. gresit ructation f. rigiiala rudit, e adj., m.f. erudit rudition f. eruditie ruption f. eruptie rysiple m. erizipel s prep. (in titluri) in esbroufe f. (fa.) sclifoseala, ifose esbroufer vt. (fam.) a-si da ifose escabeau m. scaun (de bucatarie) escadrille f. escadrila escalade f. asalt, catarare, escaladare escalader vt. a sui, a se catara (pe), a escalada escalavage m. sclavie escalier m. scara escalope f. felie prajita (de carne, peste) escamotage m. escamotare (si fig.) escamoter vt. a escamota (si fig.) escampette f. (fam., in expr.) prendre la poudre d'~ = escapade f. chiul (de la o treaba), escapada escarbille f. scinteie (da la locomotiva) escarboucle f. (un fel de) piatra pretioasa escargot m. melc (cu cochilie) escarmouche f. lupta usoara, incaierare escarpe m. tilhar escarp, e adj. abrupt, (fig.) anevoios escarpin m. pantof decoltat escarpolette f. leagan, scrinciob escgriffe m. (fam.) lungan escient ( bon) loc. adv. cu buna stiinta esclaffer (s') vr. a bufni in ris esclandre m. taraboi, scandal esclavagiste m.f., adj. sclavagist esclave adj., m.f. sclav escompte m. scont escompter vt. a sconta (si fig.) escorter vt. a escorta escourge f. girbaci escrime f. scrima escrimer vi. a face scrima; vr. a se zbuciuma (in van) escroc /-kro-/ m. escroc escroquer vt. a escroca escroquerie f. escrocherie espace m. spatiu, rastimp espacement m. spatiere espacer vt. a rari, a spatia espadrille f. espadrila espagnol, e adj. spaniol(esc); m.f. (cu maj.) spaniol; espagnolette f. miner (pentru inchis fereastra) , cremona espalier m. spalier espce f. specie, fel, (peior.) creatura; pl. bani gheata esprance f. speranta; pl. perspective banesti esprer vt., vi. a spera espigle adj. zburdalnic, sugubat espiglerie f. zburdalnicie espion, onne m.f. spion espionnage m. spionaj espionner vt. a spiona espoir m. speranta esprit m. suflet, spirit (si lingv.), duh, sens, haz, esquille vt. (fam.) a istovi, a desfinta (criticind) esquisse f. schita, schitare (a unui zimbet) esquisser vt. a schita, a incepe esquiver vt. a evita; vr.a se eschiva essai m. incercare, analiza, eseu essaim m. roi (de albine), (fig.) cird, roi essaimer vi. a roi, (fig.) a emigra essayage m. incercare, proba (la o haina) essayer vt. a incerca, a proba (o haina); vi., essayeur, euse m.f. persoana care face probele (la o haina) essayiste m. eseist, autor de eseuri essence f. esenta (si fig.), benzina essentiel, elle adj., m. esential(ul) essieu m. osie essor m. (avintare in) zbor, (fig.) elan, progres essorer vt. a stoarce (rufe etc.) essoreuse f. masina de stors rufele essouffer vt. a taia respiratia essuie-glace m. stergator (al parbrizului) essuie-mains m. invar. prosop essuie-pieds m. invar. pres, stergator (de picioare) essuyer vt. a sterge, a usca, (fig.) a suporta est /st/ m. est estacade f. estacada estafette f. stafeta estafilade f. cicatrice mare (pe fata) estaminet m. (un fel de) cafenea estampe f. stampa estampille f. stampila estampiller vt. a stampila esthte m. estet esthticien, enne m.f. estetician esthtique adj., f. evaluare, apreciere estime f. stima, consideratie estimer vt. a stima, a evalua; vt., vr. a (se) considera estival, e adj. de vara, varatic estoc m. sabie lunga si subtire estocade f. lovitura de sabie, (fig.) lovitura puternica estomac m. stomac estomaquer vt. (fam.) a surprinde (neplacut); estomper vt. a estompa, (fig.) a voala estragon m. tarhon estropi, e adj., m.f. schilod estropier vt. a schilodi, (fig.) a stilci estuaire m. estuar esturgeon m. sturion et conj. si tabir vt. a stabili, a capatui, a instala; table f. staul tabli m. masa de lucru (a unui mestesugar) tablissement m. stabilire, capatuire, instaurare, asezare tage m. etaj, (fig.) categorie tager vt. a etaja tagre f. etajera tai m. proptea (de lemn), (fig.) sprijin taiement, tayage m. proptire, (fig.) sprijinire tain m. cositor tal m. butuc (de macelar), macelarie talage m. galantar, (fig.) etalare tale adj. (despre ape) nemiscat, calm; taler vt. a expune, a intinde, a desfasura, talon m. etalon, cal (de prasila), armasar tamer vt. a cositori tamine f. etamina, (bot.) stamina tanche adj. inchis, impermeabil, etans tancher vt. a opri, a potoli (setea), a etansa tang m. elesteu tape f. etapa tarnglement m. sugrumare, gituire tat m. stare, stare sociala, cariera, stat (de salarii tatiser vt. a etatiza tau m. menghina tayer vt. a propti, (fig.) a sprijini t m. vara (anotimpul) teignoir m. instrument pentru stins (o luminare), teindre vt., vr. a (se) stinge, a (se) potoli tendard m. stindard tendre vt., vr. a (se) intinde; vt. a desfasura, tendue f. intindere, durata, (fig.) importanta ternel, elle adj. vesnic; m. etern(ul); (pl.bot.) imortele terniser vt., vr. a (se) eterniza; vr. ternit f. vesnicie ternuement m. stranut ternuer vt. a stranuta tter vt. a taia virful (unui copac etc.) ther m. eter thr, e adj. eterat, aerian thique adj., f. etic(a) ethnographie f. etnografie thylne m. etilena tincelant, e adj. scinteietor (si fig.) tinceler vi. a scinteia (si fig.) tincelle f. scinteie (si fig.) tincellement m. scinteiere tiolement m. ofilire (si fig.) tioler vt., vr. a (se) ofili tique adj. slab, costeliv tiqueter vt. a eticheta tiquette f. eticheta, protocol tirage m. intindere, lungire tirer vt. a intinde, a lungi; vr. (fam.) a se intinde toffe f. stofa (si fig.), material toffer vt. (fig.) a imbogati toile f. stea (si fig.) toiler vt. a instela tonnamment adv. uluitor tonnant, e adj. uimitor tonner vt., vr. a (se) mira; vt. a produce crapaturi touffement m. inabusire, asfixie touffer vt. a inabusi; vi. a se inabusi, a se asfixia touffoir m. (fam.) incapere neaerisita toupe f. cilti touper vt. a astupa cu cilti tourderie f. nesabuinta, zapaceala tourdi, e adj., m.f. (om) nesabuit, distrat tourdir vt. a nauci, a zapaci, tourdissement m. zapaceala, ameteala tourneau m. sturz, (fig.) tinar descreierat trange adj. ciudat, straniu tranger, re adj., m.f. strain; m. strainatate trangler vt. a sugruma, (fig.) a gitui; vi. a fi sugrumat tre vi. a fi, a se afla; v.aux. (pentru formarea treindre vt. a stringe (puternic), (fig.) a gitui treinte f. strinsoare (puternica) trenne f. dar (de Anul nou), saftea trenner vt. a innoi; vi. a face saftea tres m.pl. unghere (a unei case) trier m. scara (la sa), (anat.) scarita trille f. tesala triller vt. a tesala, (fig.) a ciomagi, (fam.) a jecmani triper vt. a scoate maruntaiele triqu, e adj. strimt troit, e adj. ingust, strimt, (fig.) limitat, strins troitesse f. ingustime, strimtime (si fig.) tude f. studiu, studiere, clasa, birou (de avocat etc.) tudiant, e m.f. student tudier vt. a studia, a examina; vr. a se stradui tui m. toc (pentru ochelari etc.) tuve vt. a fierbe inabusit, a spala usor (o rana) tymololgie f. etimologie eucalyptus m. eucalipt euchariste /-ka-/ f. euhariste euh interj. cum! hm! eunuque m. eunuc euphmisme m. eufemism euphonie f. eufonie, armonie a sunetelor europen, enne adj., m.f. (cu maj.) european eux pron. pers. (pe) ei, lor vacuation f. evacuare vacuer vt. a evacua vader (s') vr. a evada, a scapa valuation f. evaluare valuer vt. a pretui vanglique adj. evanghelic vangile m. evanghelie (si fig.) vanouir (s') vt. a lesina, a disparea vanouissement m. lesin, disparitie vaporation f. evaporare vaporer vt., vr. a (se) evapora; vr. (fig.) a disparea vaser vt. a largi (o deschizatura) vasif, ive adj. evaziv vasion f. evadare, evaziune vch m. episcopie, episcopat veil m. desteptare, alarma veiller vt. a destepta (si fig.) vnement m. eveniment vent m. alterare (a vinului) ventail m. evantai ventaire m. taraba (atirnata de git) venter vt. a expune la vint, a vintura; vr. a-si face ventrer vt. a spinteca (burta), a deschide (cu forta) ventualit f. eventualitate ventuel, elle adj. eventual vque m. episcop vertuer (s') vr. a se stradui videment m. golire, (med.) evidare videmment adv. evident vidence f. evidenta vider vt. a goli, (med.) a evida vincement m. izgonire vincer vt. a izgoni, a deposeda viter vt. a ocoli, a evita vocation f. evocare voluer vi. a evolua volution f. evolutie voquer vt. a evoca ex pref. ex-, fost exacerber vt. a exacerba exaction f. spoliere exactitude f. exactitate, punctualitate exagration f. exagerare exagrer vt. a exagera exaltation f. exaltare exalter vt., vr. a (se) exalta examen m. examen, examinare examinateur, trice m.f. examinator examiner vt. a examina, a cerceta exaspration f. exasperare exasprer vt. a exaspera, a irita la culme; exaucement m. implinire (a unei rugaminti) exaucer vt. a implini (o rugaminte) excavation f. excavare, excavatie excder vt. a intrece, (fig.) a plictisi; vr. a se istovi excellemment adv. excelent excellence f. superioritate, excelenta exceller vi. a excela excentricit f. excentricitate excentrique adj., m.f. excentric except prep., adj. (in) afara de excepter vt. a excepta exception f. exceptie exceptionnel, elle adj. exceptional excs m. exces excessif, ive adj. excesiv excitation f. excitatie, excitare exciter vt. a excita, (fig.) a stirni exciure vt., vr. a (se) exclude exclamation f. exclamatie, exclamare exclamer (s') vt. a protesta exclamind, a exclama exclusif, ive adj. exclusiv exclusion f. excludere exclusivit f. exclusivitate excommunication f. excomunicare excommunier vt. a excomunica excrtion f. excretie excroissance f. excrescenta excursion f. excursie, (fig.) digresiune excuse f. scuza, iertare excuser vt., vr. a (se) scuza excrable adj. detestabil excrer vt. a detesta excutant m. interpret, executant excuter vt. a indeplini, a interpreta, excuteur, trice m.f. executor excution f. executare, executie exgse f. exgeza exgte m. exeget exemplaire adj., m. examplar exemple m. exemplu exempt, e adj. /g-zan/ scutit, ferit exempter vt. /g-zan-t/ a scuti, a feri exemption /g-zan-sayon/: f. scutire exercer vt. a exercita, a exersa; vr. a face exercitii exercice m. exercitiu, exercitare exergue m. loc de inscriptie (pe o medalie) exgeant, e adj. pretentios exgence f. pretentie, necesitate exger vt. a pretinde, a cere exhalaison f. exalatie exhaler vt. a exala; vr. a se raspindi exhaussement m. inaltare (a unei case etc.) exhausser vt. a inalta (o casa etc.) exhrder vt. a dezmosteni exhiber vt., vr. a (se) exhiba, a (se) afisa exhibition f. exhibare, expunere (voita) exhibitionniste m. exhibitionist exhorter vt. a indemna exhumer vt. a dezgropa (si fig.) exigu, adj. mic, strimt exil m. exil(are) exiler vt., vr. a (se) exila existant, e adj. existent, care traieste existence f. existenta, mod de trai exister vi. a exista, a trai exli, e m.f. exilat exode m. exod exonrer vt. a scuti (de impozit etc.), a degreva exorciser vt. a exorciza exorcisme m. descintec exotique adj. exotic expansif, ive adj. care se raspindeste, (fig.) expansiv expansion f. expansiune (si fiz., pol.) expansivit f. expansivitate expatrier vt. a exila; vr. a se expatria expectative f. expectativa expectorer vt. a expectora expdient, e adj. util; m. expedient expdier vt. a expedia (si fig.), a lichida (in graba) expditeur, trice adj., m.f. expeditor expditif, ive adj. iute expdition f. expediere, expeditie, copie (a unui act) expditionnaire m. expeditor, copist (de acte); adj. expeditionar exprience f. experienta exprimentation f. experimentare exprimenter vt. a experimenta expert, e adj., m. expert expertise f. expertiza expiation f. ispasire expirant, e adj. care expira (la un termen), care e pe moarte expiration f. expiratie, expirare expirer vt. a expira (aer); vr. a muri; a ispasi explication f. explicare, explicatie explicite adj. explicit, clar expliquer vt., vr. a (se) explica exploitation f. exploatare, exploatatie exploiter vt. a exploata explorateur, trice m.f. explorator exploration f. explorare explorer vt. a explora, a scruta exploser vi. a exploda explosif, ive adj., m. exploziv explosion f. explozie (si fig.) expolit m. fapta vitejeasca, isprava, (jur.) somatie exportation f. export(are) exporter vt. a exporta exposant, e m.f. expozant expos m. expunere exposer vt., vr. a (se) expune exposition f. expunere, expozitie exprs, esse adj. expres, lamurit; adv. dinadins, anume express m. (tren) expres, rapid expressment adv. in mod expres, lamurit expressif, ive adj. expresiv expression f. expresie (si mat.), exprimare exprimer vt., vr. a (se) exprima; vt. a presa (o lamiie etc expropier vt. a expropia expropriateur, trice m.f. expropriator expropriation f. expropiere expulser vt. a expulza expulsion f. expulzare expurger vt. a elinina (ceea ce e rau) exquis, e adj. delicios, distins, fin exquisment adv. delicios exsangue adj. lipsit de singe, palid exsudation f. transpiratie, mustire exsuder vi. a iesi prin pori; vt. a elinina prin pori extase f. extaz extasier (s') vr. a se extazia, a admira extenseur adj. care intinde; m. extensor (si sport.) extensibile adj. extensibil extensif, ive adj. extensiv extension f. extensi(un)e, extindere extnuation f. extenuare extnuer vt., vr. a (se) istovi extrieur, e adj., m. exterior; m.pl. exterioare (de film) extrioriser vt. a exterioriza extincteur m. stingator (de incendiu) extinction f. stingere, (fig.) lichidare, anulare extirpation f. extirpare, stirpire (si fig.) extirper vt. a extirpa, a stirpi (si fig.) extorquer vt. a extorca extorsion f. extorcare extra m., adj.invar. (lucru) iesit din comun, suplimenta extraction f. extractie, (fig.) origine extrader vt. a extrada extradition f. extradare extraire vt. a extrage extrait m. extras, extract, esenta (de parfum) extraordinaire adj. extraordinar extra-systole f. (med.) extrasistola extravagance f. extravaganta extravagant, e adj. extravagant extravaser (s') vr. (despre lichide etc.) a se risipi extrme adj. extrem, excesiv, grav; m. extrema extrme-onction f. maslu extrmi f. extremitate, capat; pl. acte de violenta, extremination f. exterminare extreminer vt. a extermina; vr. a se omori cu firea extrmisme m. extremism extrmiste adj., m.f. extremist extrinsque adj. extrinsec, conventional exubrance f. exuberanta exubrant, e adj. supraabundent, exuberant exulter vi. a exulta fable f. fabula, (fig.) nascocire F fabricant m. fabricant fabrication f. fabricatie, fabricare fabrique f. fabrica, fabricatie, nascocire fabriquer vt. a fabrica, (fig.) a nascoci fabuleux, euse adj. fabulos, (fig.) uimitor faade f. fatada, (fam.) chip, (fig.) aparenta face f. fata, aspect, cap (la moneda) factie f. gluma, farsa factieux, euse adj., m.f. glumet, poznas facette f. fateta fcher vt., vr. a (se) supara facheux, euse adj. suparator, neplacut facile adj. usor, amabil facilit f. usurinta, usurare; pl. inlesniri faciliter vt. a usura, a inlesni faon f. fel, mod, croiala; pl. mofturi faconde f. limbutie faonner vt. a fasona, (fig.) a forma facteur m. factor factice adj. (fig.) artificial factieux, euse m.f., adj. razvratitor faction f. factiune, garda factionnaire m. santinela facture f. factura, executie, calitate facult f. facultate, insusire fadaise f. nerozie, platitudine fade adj. searbad fadeur f. serbezeala fagot m. manunchi de vreascuri, (pop.) camarad fagotage m. legatul vreascurilor, (fig.) treaba de mintuial fagoter vt. a face o legatura de vreascuri; faible adj. slab, subred, (fig.) ingaduitor; faiblesse f. slavbiciune (si fig.), lesin, lipsa de consiste faiblir vi. a slabi, a se molesi faence f. faianta faille f. falie failli, e m.f., adj. falit faillir vi. a lipsi de la, a fi pe punctul de faillite f. faliment faim f. foame, (fig.) pofta fane f. (bot.) jir fainant, e m.f., adj. trindav fainantise f. trindavie faire vt. a face, a pune sa se faca, a confectiona, faire-part m. invar. invitatie (de nunta etc.) faisan m. fazan faisceau m. manunchi, fascicul; pl. fascie fait m. fapt, caz, actiune fate m. virf, culme (si fig.) fait-tout m. invar. oala-minune faix m. povara, incarcatura falaise f. faleza, tarm abrupt fallacieux, euse adj. inselator falloir v.impers. a trebui, a fi nevoie de falot, e adj. (despre oameni) sters, hitru; m. lanterna falsification f. falsificare falsifier vt. a falsifica fam, e adj. (in expr.) bien (mal) ~ = cu renume bun famlique adj. hamesit fameux, euse adj. renumit, vestit familiariser vt., vr. a (se) familiariza, a (se) obisnui familiarit f. familiaritate, obisnuinta, intimitate familier, re familiar, osisnuit; m. intim, de-al casei famille f. familie famine f. foamete fanal m. felinar mare fanatique m.f., adj. fanatic faner vt. a vintura finul; vt., vr. a (se) ofili fanfare f. fanfara fanfaron, onne m.f., adj. laudaros fanfaronnade f. laudarosenie fanfreluche f. zorzoane, (fig.) bagatela fange f. mocirla (si fig.) fantaisie f. fantezie, capriciu fantaisiste m., adj. (pictor, scriitor) fantezist fantasque adj. plin de fantezie, capricios, bizar fantassin m. infanterist fantastique adj., m. (genul) fantastic fantoche m. (fig.) om de paie fantme m. fantoma; adj. inexistent faon m. pui de caprioara faquin m. secatura faramineux, euse adj. (fam.) uluitor faraud, e m.f., adj. filfizon farce f. umplutura, farsa, renghi; adj. invar. farceur, euse m.f. farsor, poznas farcir vt. a umple (si fig.) fard m. fard, (fig.) prefacatorie fardeau m. povara, greutate farder vt., vr. a (se) farda; vt. (fig.) a infrumuseta, farfadet m. spiridus farfouiller vt., vi. a cotrobai farine f. faina fariner vt. a presara cu faina farineux, euse adj. fainos farouche adj. salbatic, cumplit fascicule m. fascicula fascinant, e adj. fascinant, fermecator fascine f. manunchi (de vreascuri) fascisme m. fascism fasciste m.f., adj. fascist faste m. fast, pompa fastidieux, euse adj. plictisitor, anost fastueux, euse adj. fastuos, pompos fat m. gagauta; adj. nerod, infumurat fatalit f. fatalitate, ursita fatidique adj. fatidic, profetic fatigant, e adj. obositor, plictisitor fatigue f. oboseala, truda fatiguer vt., vr. a (se) obosi, a (se) plictisi; fatras m. harababura fatuit f. suficienta, infumurare faubourg m. cartier marginas; pl. populatia suburbiilor fauchage m. cosit faucher vt. a cosi, (fig.) a secera, a distruge, faucheur, euse m.f. cosas, secerator; f. seceratoare mecanica, faucille f. secera faucon m. soim faufiler vt. a insaila, (fig.) a strecura; vi. faune m. faun; f. fauna faunesque adj. de faun faunique adj. referitor la fauna faussaire m. falsificator, excroc fausser vt. a falsifica, a denatura, a incalca; fausset m. cep, falset fausset f. falsitate, prefacatorie faute f. greseala, vina, cusur fauter vi. (pop.) a o scrinti fauteuil m. fotoliu fauteur, trice m.f. atitator, uneltitor fautif, ive adj. vinovat, eronat fauve adj. rosiatic, salbatic; m. culoare rosiatica, fauvette f. pitulice faux f. coasa faux col m. guler tare faux frre m. tradator, ipocrit faux, fausse adj. fals, grasit, simulat; m. fals; adv. fals faux-fuyant m. subterfugiu faux-monnayeur m. falsificator de bani faux-semblant m. prefacatorie faveur f. favoare, bunavointa, panglica ingusta favorable adj. favorabil, binevoitor favori, ite adj., m.f. favorit; m.pl. favoriti (pe obraji) favoriser vt. a favoriza, a inlesni fbrite adj. febril, infrigurat fcondation f. fecundare, fecundatie fconder vt. a fecunda fcondit f. fecunditate, rodnicie, fertilitate fcound, e adj. fecund, rodnic, fertil fcule f. fecula fdraliser vt., vr. a (se) federaliza fdratif, ive adj. federativ fdration f. federatie fdr, e adj. federat, unit; m. membru al unei federatii fe f. zina ferie f. feerie feindre vt. a se preface, a simula feint, e adj. prefacut, inchipuit; f. prefacatorie, fl, e adj. crapat, (despre glas) dogit, (fam.) scrintit, flicitation f. felicitare, urare flicit f. fericire, multumire deplina fliciter vt., vr. a (se) felicita flin, e adj., m. felin flon, onne adj., m.f. tradator, (om) neloial flonie f. tradare flure f. crapatura, (fig.fam.) scrinteala femelle f. femela fminin, e adj., m. (genul) feminin fminiser vt., vr. a (se) femiiniza, a (se) efemeia femme f. femeie, sotie fenaison f. (epoca) cosit(ului) fendage m. despicare fendeur m. taietor de lemne fendoir m. satir fendre vt. a despica, a crapa, a spinteca, (fig.) a rupe fentre f. fereastra fenouil m. marar fente f. despicatura, crapatura, fandare fodal, e adj., m. feudal fodalit f. feudalitate fer m. fier, pumnal; pl. forceps, lanturi, catuse fer-blanc m. tinichea ferblantier m. tinichigiu fri, e adj. de sarbatoare frir vt. (inv.) (in expr.) sans coup ~ = fara a recurge fermage m. arenda ferme adj., adv. tare, ferm, hotarit; f. ferma, arenda; fermentation f. fermentare, dospire, (fig.) fierbere fermenter vi. a termenta, a dospi, (fig.) a fierbe fermer vt. a inchide, a incheia; vi. a se inchide fermet m. ferment, drojdie fermet f. trainicie, soliditate, fermitate, tarie (morala fermeture f. inchidere, inchizatoare fermier, re m.f. arendas, fermier froce adj. feroce, crud, cumplit frocit f. ferocitate, cruzime ferraille f. fiare vechi ferrer vt. a fereca, a potcovi ferronnerie f. confectionarea de obiecte de fier, lucratura ferroviaire adj. feroviar ferrugineux, euse adj. feruginos ferrure f. ferecatura, potcovire fertile adj. fertil, rodnic, manos fertiliser vt. a fertiliza fertilit f. fertilitate fru, e adj. (despre animale) lovit, ranit, frule f. nuia (pentru pedepsit elevii), (fig.) tiranie ferveur f. ardoare, rivna fesse f. fesa fesse f. bataie la fund fesser vt. a bate la fund festin m. ospat festivit f. festivitate, serbare ftchisme m. fetisism fte f. sarbatoare, serbare, onomastica fter vt. a sarbatori, a face o primire buna cuiva ftiche m. fetis ftidit f. duhoare ftu m. pai, (fig.) fleac feu, e adj. raposat; m. foc, incendiu, foc de arma, sclip feuillage m. frunzis feuille f. frunza, foaie, petala, ziar feuillet m. fila, foios (al rumegatoarelor) feuilletage m. prajitura cu foi feuilleter vt. a rasfoi feuilleton m. foileton feuler vt. (despre tigru) a rage feutre m. (palarie de) fetru, pisla feutr, e adj. de pisla, de fetru fve f. (bot.) bob fvrier m. februarie fez m. fes fi ! interj. ptiu ! fiacre m. birja fia-fla m. invar. (fam.) parada, ostentatie fianailles f.pl. logodna fianc, e adj. logodit; m.f. logodnic fibreux, euse adj. fibros ficeler vt. a lega cu sfoara ficelle f. sfoara, (fig.) siretlic fiche f. fisa, stecar ficher vt. a infige, a bate, a atinti (privirea), a azvir fichier m. fisier fichtre ! interj. drace ! fichu, e adj. afurisit, prapadit, pocait; m. batic fictif, ive adj. fictiv fiction f. fictiune fidle adj., m. credincios fidlit f. fidelitate, devotament fiduciaire adj. fiduciar fief m. feuda fieff, e adj. (fam.) inveterat fiel m. fiere, (fig.) amaraciune fielleux, euse adj. (amar) ca fierea, veninos fiente f. balega, gainat fier (se) vr. a se increde (in) fier, re adj. mindru, falnic, (fam.) mare; m. mindru fiert f. mindrie, noblete, ingimfare fivre f. febra, infrigurare fivreux, euse adj. febril, infrigurat fifre m. (cintaret din) fluier figer vt. a inchega, (fig.) a impietri, a incremeni fignoler vt. a finisa, a pune la punct figue f. smochina figuier m. smochin figure f. fata, infatisare, atitudine, (geom.) figura figurer vt. a infatisa, a reprezenta; vi. a figura, a face fil m. fir, ata, sirma, tais, sir filandire f. femeie care toarce, torcatoare filandreux, euse adj. atos, (fig.) intortocheat filature f. filatura, filare, urmarire (de catre politie) file f. rind, sir filer vt. a toarce, a rasuci, a urmari pe cineva; filet m. firicel (si fig.), plasa, navod, fileu, muschi filiation f. filiatie filire f. filiera (si fig.) fille f. fata, fiica, prostituata fillette f. fetita filleul, e m.f. fin film m. film filou m. pungas fils m. fiu filtre m. filtru filtrer vt. a filtra; vi. a se infiltra fin f. sfirsit, incetare, scop fin, e adj. fin, subtire, delicat, siret, (despre ploaie) finale m. final; f. finala finalit f. finalitate, scop finance f. finante, financiari financer vt. a finanta financier, re adj. financiar; m. om de finante finaud, e adj., m.f. smecher finesse f. finete, subtirime, siretenie fini, e adj. sfirsit, desavirsit, finisat, epuizat; finir vt. a termina, a ispravi; vi. a se sfirsi, a incet finissage m. finisaj finlandais, e adj., m.f. (cu maj.) finlandez finnois, e adj. finic; m. limba finlandeza fioriture f. infloritura, ornament fissure f. fisura fiston m. (pop.) fiu fixation f. fixare, intepenire fixe adj. fix, intepenit, exact fixer vt., vr. a (se) fixa; vt. a intepeni fixit f. fixitate flageller vt. a flagela, (fig.) a biciui flageoler vi. a-i tremura (picioarele) flagorner vt. (fig.) a tamiia flagrant, e adj. flagrant, vadit flair m. miros fin, (fig.) perspicacitate flairer vt. a mirosi, (fig.) a adulmeca flamand, e adj., m.f. (cu maj.) flamand flambeau m. torta, faclie flambe f. vilvataie flamber vt. a trece prin flacara, (fam.) a topi; vi. a ard flamboyant, e adj. stralucitor, (despre stil) flamboaiant flamboyer vi. a arde cu flacara vie, a straluci flamme f. flacara, vapaie, stralucire, (fig.) pasiune flan m. tarta, matrita flanc m. partea corpului de la coaste la solduri, pintec flancher vi. (pop.) a ceda, a renunta flner vi. a hoinari, a umbla haihui flnerie f. hoinareala flanque f. baltoaca flanquer vt. a azvirli, a trinti, a margini pe o latura flasque adj. moale, flescait flatter vt. a mingiia, (fig.) a maguli; vr. a-si face iluz flatterie f. lingusire flatteur, euse adj., m.f. lingusitor flau m. imblaciu, tija orizontala a unei balante, flche f. sageata flchir vt. a indoi, (fig.) a induiosa; vi. a se incovoia, flegme m. flegma, (fig.) singe rece flemme f. (pop.) trindavie; m.f. puturos fltrir vt. a ofili, a infiera, a dezonora; vr. a se ofili fltrissure f. ofilire, infierare, dezonorare fleur f. floare (si fig.) fleurette f. floricica, (fig.) cuvinte galante fleurir vi. a inflori (si fig.); vt. a impodobi cu flori fleuriste m.f., adj. florar fleuve m. fluviu, (fig.) torent flexible adj. mladios flexion f. flexiune, mladiere, indoire flibustier m. pirat flic m. (pop.) curcan, vardist flirter vi. a flirta flocon m. smoc, fulg (de zapada, cereale) floraison f. inflorire florissant, e adj. infloritor flot m. val, flux, (fig.) multime flottage m. plutarit flottant, e adj. plutitor, filfiitor, larg, (fig.) sovaitor flotte f. flota, (pop.) lacarie flotter vi. a pluti, a filfii, (fig.) a sovai; flotteur m. plutas, dop al unei undite, flotor flottile f. flotila flou, e adj. imprecis, vaporos; m. aspect vag fluctuant, e adj. oscilant fluet, ette adj. firav, plapind fluide adj., m. fluid flte f. fault(ist), fluier, pahar (cu picior), flte, e adj. subtiratic fltiste m.f. faultist foi f. credinta, incredere, religie, crezare foie m. ficat foin m. fin; interj. la naiba ! foire f. tirg, iarmaroc fois f. data, oara foison f. belsug foisonnement m. inmultire exagerata, misunare foisonner vi. a se inmulti exagerat, a abunda, a misuna foltre adj. nebunatic, zburdalnic foltrer vi. a face zburdalnicii folie f. nebunie, nazbitie, manie folklore m. folclor folliculaire m. scrib, gazetaras fomentateur, trice m.f. atitator, instigator fomenter vt. a atita fonc, e adj. intunecat (la culoare) foncer vt. a pune fund, a intuneca (o culoare), a sapa; foncier, re adj. funciar, (fig.) temeinic; m. impozit funciar foncirement adv. absolut, cu desavirsire fonction f. functie, intrebuintare, slujba fonctionnaire m.f. functionar fonctionnement m. functionare fonctionner vi. a functiona fond m. fund(al), fond fondamental, e adj. fundamental, temeinic fondant, e adj. care se topeste in gura; m. (bomboana) fondan fondateur, trice m.f., adj. intemeietor fondation f. temelie, intemeiere fond, e adj. intemeiat, autorizat; fondement m. fundament, temei, baza fonder vt. a pune temelia, a intemeia fonderie f. topitorie, turnatorie fondeur adj., m. topitor, turnator fondre vt. a (con)topi, a turna (metale); vi. a se topi fondrire f. hirtoapa, teren mlastinos fonds m. teren, capital, fond (al unei biblioteci), fontaine f. fintina, (fig.) sursa fonte f. topire, turnare, fonta fonts m.pl. cristelnita footballeur m. fotbalist forage m. foraj forain, e adj. strain, de bilci; m.pl. comedianti forban m. corsar, (fig.) escroc forat m. ocnas force f. forta, tarie, (fig.) rezistenta, iscusinta; forc, e adj. fortat, inevitabil forcment adv. prin forta lucrurilor, neaparat forcen, e adj., m.f. turbat, dezlantuit forcer vt. a forta, a sili, a sparge (o usa), a incalca ( forer vt. a fora, a gauri fort m. burghiu, sfredel fort f. padure (si fig.) foreur, euse adj. care foreaza; m. sondor; f. foreza forfait m. nelegiuire, invoiala forfanterie f. laudarosenie forge f. forja, potcovarie forger vt. a forja, (fig.) a fauri, a nascoci; forgeron m. fierar forgeur m., adj. m. forjor, (fig.) fauritor, nascocitor formaliser (se) vr. a se ofensa formalit f. formalitate formation f. formare, formatie forme f. forma, chip, maniera, aparenta; formel, elle adj. categoric, formal, de forma former vt., vr. a (se) forma; vt. a concepe formidable adj. formidabil formulaire m. formular formuler vt. a formula fors prep. (inv.) in afara de fort, e adj. puternic, tare, solid, anevoios, mare; m. for forteresse f. fortareata fortification f. fortificatie, intarire (a organismului etc.) fortifier vt., vr. a (se) fortifica, a (se) intari fortiori () loc. adv. cu atit mai mult fortune f. soarta, noroc, avere fortun, e adj. norocos, fericit, instarit fosse f. groapa, sant, mormint, cavitate foss m. sant fossette f. gropita fossile m. fosila; adj. fosil fossoyeur m. gropar fou (fol), folle adj. nebun, extrem; m. nebun, mascarici foudre f. trasnet; m. (iron.) as foudroyant, e adj. fulgerator foudroyer vt. a trasni, a fulgera (cu privirea) fouet m. bici, (fig.) stimulent, (bucat.) tel fouetter vt., vi. a biciui fougre f. feriga fougue f. inflacarare, impetuozitate fougueux, euse adj. inflacarat, impetuos fouille f. sapatura, perchezitie fouiller vt. a face sapaturi, a perchezitiona; vi. a scotoc fouillis m. harababura fouine f. dihor, (fig.) (om) viclean foulard m. fular foule f. multime, gloata fouler vt. a calca in picioare, a luxa, (fig.) a strivi foulure f. scrintitura, luxatie four m. cuptor, (fig.) esec fourbe adj., m.f. viclean fourberie f. viclenie fourbir vt. a curata, a lustrui (o arma) fourbu, e adj. sfirsit (de oboseala) fourche f. furca, bifurcare fourcher vi. a se despica, a se bifurca, fourchette f. furculita, iades fourgon m. furgon, vatrai fourmi f. furnica fourmilire f. furnicar, musuroi fourmiller vi. a furnica, a misuna fournaise f. cuptor mare, (fig.) dogoare fourneau m. plita fourni, e adj. aprovizionat, stufos fournir vt. a furniza, a aproviziona; vi. a avea grija de fournisseur m. furnizor fourniture f. furnitura fourrage m. nutret fourrager vi. a stringe nutret, a cotrobai; vt. a pustii fourr, e adj. imblanit, gros, umplut; m. desis fourreau m. teaca, furou fourrer vt. a imblani, a baga, a indesa; fourrure f. (haina de) blana fourvoyer vt. a rataci, a induce in eroare; vr. a se insela foutre vt. (pop.) a (a)zvirli, a da (o palma); foutu, e adj. afurisit, curatat foyer m. vatra, camin, foaier, focar fracas m. vuiet, bubuit, (fig.) zarva fracasser vt. a face tandari; vr. (despre oase) a se fringe fraction f. fringere, fracti(un)e fractionnaire adj. fractionar fractionniste adj. fractionist, dizident fracturer vt. a fractura, a sparge fragile adj. fragil fragilit f. fragilitate fragmenter vt. a fragmenta fracheur f. racoare, prospetime frachir vi. v. impers. a se racori frais, frache adj. racoros, proaspat, fraged, recent; fraisage m. sfredelire, strunjire fraise f. fraga, prapur, burghiu, (tehn.) freza fraiser vt. a sfredeli, a strunji fraiseur, euse m.f. frezor; f. (tehn.) freza framboise f. zmeura franc, franche adj. liber, sincer, veritabil; m. franc (moneda); franais, e adj., m.f. (cu maj.) francez; m. limba franceza franchir vt. a sari (peste), a trece (peste), franchise f. (ist.) scutire (de impozit), sinceritate franc-tireur m. franctiror frange f. ciucure, breton frappant, e adj. izbitor frappe f. batere (a monedei, la masina) frapper vt. a lovi, a bate (si fig.), a frapa (o bautura), frasque f. trasnaie fraternel, elle adj. fratesc fraterniser vi. a fraterniza fraternit f. fratie, infratire fratricide adj., m.f. fratricid fraude f. frauda frauder vt., vi. a comite o frauda frauduleux, euse adj. fraudulos frayer vt. a deschide (un drum); vi. (fig.) a fi in frayeur f. spaima, groaza fredaine f. strengarie, nebunie (a tineretii) fredonner vt., vi. a fredona frein m. friu, frina freiner vt., vi. a frina frelater vt. a falsifica, (fig.) a denatura frle adj. fragil, firav frelon m. bondar freluquet m. filfizon frmir vi. a fremata, a se ingrozi frmissant, e adj. frematator frmissement m. freamat, fior frne m. frasin frntique adj. frenetic frquence f. frecventa frquent, e adj. frecvent frquenter vt. a frecventa frre m. frate frrot m. fratior fresque f. fresca frter vt. a navlosi frtillant, e adj. neastimparat, zglobiu frtiller vi. a se zvircoli, a se foi fretin m. plevusca, (fig.) om de nimic friable adj. friabil friand, e adj. pofticios, lacom de friandise f. gust pentru mincaruri alese; pl. dulciuri, fric m. (pop.) gologani fricasse f. tocana, (fig.) talmes-balmes friche f. pirloaga fricot m. (pop.) tocana fricoter vi. (pop.) a se imbuiba, a specula; vt. a gati friction f. frecare, frictie, frictiune frictionner vt. a frictiona frieasser vt. a face tocana, a toca (o avere) frigidaire m. frigider frigorifier vt. a congela frileux, euse adj. (despre persoane) friguros frimas m. chiciura frimousse f. (fam.) mutrisoara fringant, e adj. sprinten, spilcuit fringuer vi. a topai; vt. (pop.) a imbraca friper vt. a boti, a uza, (pop.) a minca cu lacomie friper, re m.f. telal fripon, onne m.f. escroc, pisicher; adj. smecher fripouille f. lichea frire vt., vi. a (se) praji frise f. friza friser vt. a ondula, (fig.) a atinge usor, a fi foarte frisette f. cirliont frisson m. frison, fior frissonner vi. a avea frisoane, (fig.) a se infiora frisure f. frizura, freza, coafura frit, e adj. fript, prajit; f. cartof prajit friture f. prajire, substanta cu care se prajeste, frivolit f. frivolitate froc m. rasa calugareasca froid, e adj. rece; m. frig, raceala (si fig.) froideur f. raceala, indiferenta frier vt. a atinge usor, a fi aproape de froisser vt., vr. a (se) boti, a (se) ofensa fromage m. brinza fromet m. griu fronce f. incretitura, cuta froncer vt. a increti, a incrunta (sprincenele) frondaison f. perioada infrunzirii, frunzis fronde f. prastie, fronda fronder vt. a trage cu prastia, a face opozitie front m. frunte, front, nerusinare frontire f. granita frontispice m. frontispiciu frottement m. frecare, contact frotter vt. a freca, a frictiona, a cerui (parchetul), frotteur, euse m.f. parchetar frou-frou m. fosnet (de tesatura), zumzet froussard, e m.f., adj. (pop.) fricos frousse f. (pop.) groaza fructifier vi. a frucfica, a rodi fructueux, euse adj. fructuos, rodnic fruit m. fruct, rod, rezultat fruitier, re adj. fructifer; m. loc de conservare a fructelor; frusques f.pl. (pop.) boarfe, vechituri fruste adj. (fig.) aspru, necioplit frustrer vt. a frustra fugace adj. trecator fugitif, ive adj. fugitiv; m.f. fugar fugue f. (muz.) fuga, (fam.) escapada fuir vi. a fugi, a curge; vt. a evita fuite f. fuga, scurgere fulgurant, e adj. fulgerator, violent fulminer vi. a exploda, (fig.) a tuna si a fulgera fume f. fum; pl. (fig.) fumuri fumer vi. a fumega, (pop.) a bufni; vt. a (a)fuma, fumet m. aroma (de carne, de vin) fumeur, euse m.f. fumator fumeux, euse adj. fumegos, neclar fumier m. gunoi, balegar fumiste m. sobar, (fig. pop.) mistificator, farsor fumisterie f. meseria de sobar, (fig.pop.) mistificare, farsa fumoir m. fumoar funbre adj. funebru, trist funrailles f.pl. funeralii funeste adj. funest, fatal fur m. (in expr.) au ~ et mesure = pe masura ce furet m. dihorul alb, (fig.) persoana iscoditoare fureter vi. (fig.) a iscodi, a cotrobai fureur f. furie, patima, (fig.) turbare furibond, e adj. furios, turbat (de minie) furie f. furie, pasiune furieux, euse adj. furios, violent furoncle m. furuncul furtivement adv. pe furis fuseau m. fus fuse f. racheta, fus (de ceas), izbucnire fuselage m. fuselaj fuser vi. a se topi (de caldura), a piri, a izbucni fusible adj. fuzibil fusil m. pusca, puscas, cremene fusillade f. impuscatura, executie prin impuscare fusiller vt. a impusca, a executa prin impuscare fusion f. fuziune, (con)topire fusionner vt., vi. a fuziona, a (se) contopi fustiger vt. a biciui (si fig.) ft m. trunchi (de copac), pat (de arma), butoi futaie f. codru, copac mare futilit f. inutilitate, frivolitate futur, e adj. viitor; m. viitor (si gram.) fuyant, e adj. care fuge, care dispare, (despre frunte) fuyard, e adj., m.f. fugar gabardine f. (impermeabil de) gabardina gabarier m. proprietar de gabara, hamal in port gabarit m. gabarit gabegie f. potlogarie, gestiune frauduloasa gabelou m. slujbas vamal gaber vt., vr. a-si ride de cineva gche f. zavor, lopata (pentru tencuit, pentru cuptor) gcher vt. a stinge (varul), (fig.) a strica, a irosi gchette f. tragaci, piedica (a zavorului) gcheur, euse m.f. zidar prost, (fig.) incurcatura gchis m. tencuiala, (fig.) incurcatura gaffe f. (mar.) cange, gafa (si fig.) gaffer vt. (mar.) a prinde cu gafa; vi. (fig.) a face gaffeur, euse m.f. (fam.) persoana care face gafe gaga m.f., adj. (fam.) (om) ramolit gage m. gaj, marturie; pl. leafa (primita de personalul gager vt. a pune prinsoare, a garanta prin gaj, a plati gageure f. (inv.) prinsoare gagnant, e m.f., adj. cistigator gagne-pain m. invar. mijloc de trai, sustinator (al unei gagner vt. a cistiga, a merita, a ajunge, a contracta ( gagneur, euse m.f. cistigator gai, e adj. vesel, placut gaiet f. veselie gaillard, e adj. vesel, vioi, voinic; m. om energic, gain m. cistig gaine f. teaca, corset, suport (al unei statui etc.) gala m. gala galamment adv. (in mod) curtenitor galant, e adj. curtenitor; m. indragostit galanterie f. politete curtenitoare, cadouri mici galantine f. (un fel de) piftie galaxie f. galaxie galbe m. contur, (arg.) sic gale f. riie, (fig.fam.) scorpie galne f. galena galre f. galera; pl. condamnare la galere, munca silnica galerie f. galerie, culoar, chibiti galrien m. condamnat la galere, ocnas galet m. pietricica rotunda (de pe litoral), galetas m. mansarda, locuinta mizerabila galette f. placinta, (pop.) gologani galeux, euse adj., m.f. riios galimatias m. balmajeala, incurcatura galle f. (bot.) gogoasa gallicisme m. galicism gallinacs m.pl. galinacee galoche f. sabot galonner vt. a pune galoane galoper vi. a galopa; vt. a mina in galop, galopin m. baiat folosit pentru comisioane, galvaniser vt. a galvaniza (si fig.) galvauder vt. a strica, (fig.fam.) a necinsti, a injosi; gambader vi. a topai, (fig.) a se agita gambette m. (pop.) picior gamelle f. gamela gamin, e m.f. strengar gaminerie f. strengarie gamme f. gama gamm, e adj. incirligat ganache f. (fig. fam.) prostovan gangrne f. cangrena, (fig.) coruptie gangrener vt., vr. a (se) cangrena ganse f. siret, cordon gant m. manusa ganter vt., vr. a (se) inmanusa; vt. (fig.) a conveni garage m. garaj garagiste m. garagist garant, e m.f. garant; m. garantie garantie f. garantie garantir vt. a garanta, a apara de garce f. (fam.) femeie stricata garon m. baiat, burlac, lucrator, picol garonne f. fata baietoasa, tinara emancipata garonnire f. baietoi, garsoniera garde f. paza, garda, seama, garda (a unei sabii), garde-cendre m. cenusar garde-fou m. balustrada, parapet garde-malade m.f. infirmier garde-manger m. dulap (pentru alimente) garder vt. a pastra, a pazi, a ingriji (de); garderie f. camin (de copii) garde-robe f. garderoba gardien, enne m.f. paznic, pastor; adj. pazitor gardon m. babusca, ocheana gare f. gara; interj. in laturi ! garer vt. a gara; vr. a pune la adapost gargariser (se) vr. a face gargara, (fig. fam.) a se desfata gargote f. birt gargouille f. jgheab (de piatra) garnement m. derbedeu garni, e adj. mobilat, prevazut (cu), garnisit; garnir vt. a prevedea (cu), a garnisi, (fam.) a intesa; garnison f. garnizoana garotter vt. a lega strins garrot m. graban, legatura pentru compresiune a unei arte gars m. (fam.) baiat, tinar gasconnade f. laudarosenie gasilleur, euse adj. m.f. risipitor gaspiliage m. risipa gaspiller vt. a risipi gastropodes m.pl.gasteropode gastrique adj. gastric gteau m. prajitura; adj. invar. (fam.) indulgent gte-mtier m. meserias care strica pretul gter vt. a strica, a rasfata gterie f. rasfat gteux, euse adj., m.f. (om) ramolit gauche adj. sting, (fig.) neindeminatic; f. mina stinga, gaucher, re m.f., adj. stingaci gaucherie f. stingacie gauchir vi. a se scoroji, a se abate (de la); gauchisme m. stingism gauchissement m. scorojire gaude f. terci (pentru porci) gaudriole f. gluma deocheata gaufrage m. aplicarea de modele in relief (pe stofa) gaufre f. fagure (de miere) gaufrer vt. a aplica modele in relief (pe stofa, piele etc gaule f. prajina, trestie (pentru undita) gauler vt. a da jos fructe cu prajina gaurgouillement m. gilgiit gausser (se) vr. a-si bate joc gaver vt., vr. a (se) indopa gaze f. (text.) gaz gazifier vt. a gazifica, a face apa gazoasa gazelle f. gazela gazer vt. (text.) a acoperi cu gaz, (fig.) a pune perdea gazette f. gazeta, (fig.) palavragiu gazeux, euse adj. gazos gazonner vt. a pune gazon gazouillement m. ciripire, susur gazouiller vi. a ciripi, a susura geal m. gaita gant, e m.f., adj. urias ghenne f. gheena, (fig.) supliciu geindre vi. a geme, (fam.) a se vaicari gel m. inghet, ger gele f. inghet, piftie, jeleu geler vt. a ingheta; vi. a fi inghetat; gelure f. degerare, degeratura gminer vt. a grupa cite doua, a ingemana gmir vt. a geme, a se tingui gmissement m. geamat, tinguiala gemme f. gema, mugure, rasina (de brad); gnant, e adj. jenant, suparator gencive f. gingie gendarme m. jandarm (si fig.) gendarmer (se) vr. a-si iesi din fire nemotivat, a se impotrivi gendarmerie f. jandarmerie gendre m. ginere gen m. (bot.) grozama gne f. jena, greutate, (fig.) sfiala, lipsa de bani gnalogie f. genealogie gner vt., vr. a (se) jena; vt. (fig.) a chinui gnral, e adj., m. general(ul); m. (mil.) general gnralit f. generalitate, majoritate gnralliser vt., vr. a (se) generaliza gnration f. generatie, generare gnreux, euse adj. generos, fertil gnrosit f. generozitate gense f. geneza gntique adj., f. genetic(a) genvrier, genivre m. ienupar gnie m. geniu (si mil.), duh, inclinatie gnisse f. junca gnitif m. genitiv genou m. genunchi, (pop.) craniu chel genouillre f. genunchiera genre m. gen (si gram.), neant, gust gens m.pl. lume, oameni; f. ginta gent, e adj. (inv.) dragalas; f. neam gentiane f. gentiana gentil, ille adj. amabil, agreabil, (fam.) considerabil gentilhomme /-ti-yom'/: m. gentilom gentillesse f. amabilitate gentiment adv. amabil, (iron.) frumos gnuflexion f. ingenunchiare; pl. linguseli gographique adj. geografic gogrphie f. geografie gele /jol'/ f. temnita gelier /j-/ m. temnicer, paznic gologique adj. geologic gometrique adj. geometrie grance f. gerare, administrare granium /-om'/ m. muscata grant m. gerant, admninistrator gerbe f. jerba, snop gerber vt. a face snopi, a ingramadi; vi. a tisni in jerb gercement m. crapare, crapatura gercer vt., vi. (despre piele) a plesni gerure f. plesnitura (a pieii etc.) grer vt. a gera, a administra germain, e adj. de frate, germanic germe m. germene (si fig.) germer vi. a germina, a incolti germination f. germinatie, germinare, dezvoltare latenta grondif m. (modul) gerunziu gsier m. pipota gsir vi. a zacea, (fig.) a consta gestation f. gestatie, sarcina geste m. gest; f. poem epic (in evul mediu) gesticuler vi a gesticula gestion f. gestiune gestionnaire m. gestionar geyser /je-zr/ m. gheizer ghetto m. ghetou giaour m. ghiaur gibbosit f. cocoasa giberne f. cartusiera, ranita giberner vt. (pop.) a plictisi, a bate la cap gibet m. spinzuratoare gibier m. vinat giboule f. ploaie scurta, uneori cu grindina giboyeux, euse adj. bogat in vinat gicler vi. a improsca gifle f. palma (trasa cuiva), (fig.) afront gifler vt. a palmui gigantesque adj. gigantic gigogne f. (in expr.) mre Gigogne = mama cu multi copii gigot m. pulpa (de animal), jigou gigoter vi. (fam.) a se bitii, a topai gilet m. jiletca, vesta gille m. paiata, gogoman gimblette f. colac ginguet, ette adj. acriu, ieftior, superficial girafe f. girafa girandole f. sfesnic cu mai multe brate giratoire adj. giratoriu girofle m. (in expr.) clous de ~ = cuisoare girofle f. micsunea giron m. poala, (fig.) sin girouette f. sfirleaza (pentru vint), (fig.) persoana care-s gisement m. zacamint gitan, e m.f. tigan gte m. culcus, vizuina iepurelui gter vi. a ramine (peste noapte); givre m. chiciura glabre adj. spin, imbreb, foarte tinar glace f. gheata, inghetata, oglinda, (fig.) raceala glac, e adj. inghetat, glasat, (fig.) rece glacer vt. a ingheta, a glasa, (fig.) a inspaiminta glacier m. ghetar, vinzator de inghetata glacire f. ghietarie, racitor, serbetiera glacis m. panta usoara glaon m. sloi de gheata, (fig.) persoana rece, indiferen gladiateur m. gladiator glaeul m. gladiola glaire f. secretie mucilaginoasa glaise f. huma glaive m. spada gland m. ghinda, pompon glane f. legatura (de spice, pere etc.) glaner vt. a culege spicele ramase dupa recolta, glapir vi. a scheuna, (fig.) a se pitigaia glapissement m. scheunat, (fig.) pitigaila glauque adj. verde-albastrui glbe f. bulgar de pamint, glie glissade f. (a)lunecare, dare pe gheata, sanius, glisser vi. a (a)luneca, a se da pe gheata, a trece usor ( glisseur, euse m.f. persoana care se da pe gheata globe m. glob globule m. globula gloire f. glorie, persoana celebra, (peior.) orgoliu glorieux, euse adj. glorios, celebru, (peior.) infumurat; glorifier vt. a glorifica; vr. a se fali gloriole f. glorie desarta glose f. glosa, (fam.) interpretare rau-voitoare glossaire m. glosar glotte f. glota glouglou m. glgit (al unui lichid), tipat al curcanului glouglouter vi. (despre curcan) a tipa gloussement m. cotcodacit glousser vi. a cotcodaci glouton, onne adj., m.f. lacom, mincacios gloutonnerie f. lacomie glu f. clei, (fig.) lipici gluant, e adj. cleios, (fig.) persistent glucose m. glucoza gluer vt. a da cu clei, a naclai glycrine f. glicerina glycine f. glicina glycogne m. glicogen gnangnan m.f., adj. invar. (fam.) moliu gneiss m. gnais gnome m. (om) pitic go (tout de) loc. adv. fara menajamente, direct goal /gl/ m. (sport) poarta, gol, portar gobelet m. pahar (fara picior) gobelin m. goblen, tapiserie, spiridus gobelotter vi. (fam.) a sorbi gober vt. a inghiti pe nemestecate, (fig.) a crede orice godailler vi. (fam.) a chefui godelureau m. fante goder vi. a face cute godet m. paharel, cuta godiche m.f., adj. nataflet godillot m. (pop.) pantof grosolan godiveau m. parisoara (de carne) gogo m. gogoman goguenard, e adj., m.f. glumet goguette f. gluma goinfre m. mincau goitre m. gusa goitreux, euse adj., m.f. gusat golf m. (sport) golf golfe m. (geogr.) golf gomme f. guma, (fig.) infumurare gommer vt. a unge cu clei, a sterge cu guma gommeux, euse adj. care produce guma; m.f. infumurat gond m. ttna gondement m. bombaneala, bubuit, vuiet gondoler vi. a se coscovi, (mar.) a se legana; gonflage, gonflement m. umflare gonfler vt., vi., vr. a (se) umfla goret m. purcel gorge f. git, gitlej, bust, sant (intr-o scindura), gorge f. inghititura, dusca gorger vt., vr. a (se) indopa; gorille m. gorila gosier m. gitlej, (fig.) voce gosse m.f. (fam.) pusti gothique adj., m. (stil) gotic; f. scriere gotica gouailler vt., vi. (fam.) a zeflemisi goudron m. gudron goudronner vt. a gudrona gouffre m. prapastie, viltoare goujat m. badaran goujon m. (constr.) ghermea, (iht.) porcusor goujonner vt. (pop.) a duce de nas goulot m. git (de sticla) goulu, e m.f., adj. mincacios goulment adv. lacom goupiller vt. (pop.) a pune la cale goupillon m. sfestoc, perie (pentru sticle) gourd, e adj., f. natinga; f. tigva, plosca (pentru apa) gourdin m. bita, retevei gourmade f. pumn (tras cuiva) gourmand, e adj., m.f. mincacios, gurmand gourmander vt. a certa aspru gourmandise f. lacomie, mincare aleasa gourme f. bube dulci gourm, e adj. (fig.) scortos gourmer vt. a pune struna (la cai), a cara la pumni gourmet m. priceput intr-ale mincarii gourmette f. struna (la cai) gousse f. pastaie, catel (de usturoi) gousset m. scobitura (la subsoara), buzunar (de vesta) got m. gust, savoare, placere, (pop.) iz goter vt. a gusta, a aprecia, a se bucura (de); goutte f. picatura, (med.) guta goutter vi. a picura gouttire f. streasina gouvernail m. cirma, (fig.) conducere gouvernant, e adj. care guverneaza; f. guvernanta; gouvernement m. guvern(are), givernamint gouverner vt. a guverna, a conduce (o nava) gouverneur m. guvernator, preceptor grabat m. pat desfundat grabuge m. (fam.) cearta grce f. gratie, favoare, iertare, gratiere gracier vt. a gratia gracieux, euse adj. gratios, amabil, gratuit grade m. grad, treapta gradin m. graden graduel, elle adj. gradat, treptat graduer vt. a grada, (fig.) a spori in mod gradat graillon m. ramasite (de mincare), miros de untura incinsa, grain m. graunte, bob (de strugure etc.), aversa, graine f. saminta graissage m. grasaj, gresare graisse f. grasime, untura graisser vt. a unge, a gresa; vi. (despre vin) a se altera graisseux, euse adj. unsuros, patat cu grasime gramines f. pl. graminee grammaire f. gramatica grammairien, enne m.f. gramatician gramme m. gram granade f. granada, rodie granadier m. grenadier, rodiu grand, e adj. mare (si fig.), inalt, puternic; grand-chose m. invar. (construit ci neg.) nu mare lucru, grandelet, ette adj. marisor grandement adv. din belsug, foarte mult, (fig.) cu noblete grandeur f. marime, maretie, (fig.) orgoliu, marie grandiloquement, e adj. grandilocvent grandir vi. a creste; vt. a mari, (fig.) a da maretie grand-mre f. bunica grand-pre m. bunic grands-parents m.pl. bunici grange f. sura, hambar granule m. granula granuler vt. a granula graphique adj., m. grafic graphite m. grafit grappe f. ciorchine (si fig.), legatura (de ceapa etc.) grappiler vi. a aduna ciorchinii ramasi dupa cules; grappin m. ancora mica, cange gras, asse adj. gras, unsuros, patat cu grasime, gros; grassement adv. (fam.) pe picior mare, cu generozitate grasseyement m. graseiere grasseyer vi. a graseia grassouillet, ette adj. grasun gratifier vt. a gratifica gratin m. (bucat.) crusta ramasa pe fundul tigaii, gratiner vt. a pune la rumenit; gratis /-tiss/ adv. gratis, gratuit gratitude f. gratitudine gratte-ciel m. invar. zgiriie-nori gratte-pieds m. invar. razatoare (de noroi) gratter vt. a razui, a scarpina, a ricii, gravats, gravois m.pl. moloz grave adj. grav, important graveler vt. a asterne pietris graver vt. a grava, (fig.) a intipari graveur m. gravor gravier m. pietris gravir vt. a urca cu greu gravit f. gravitate (si fig.) graviter vi. a gravita, a tinde (spre) gr m. voie, plac grec, grecque adj. grec(esc); m.f. (cu maj.) grec; m. limba grea gredin, e m.f. nemernic greffe f. grefa (la tribunal), altoi, altoire, (med)grefa greffer vt. a grefa, a altoi greffier m. grefier grge adj. (in expr.) soie ~ = matase bruta grle adj. inalt si subtire, (fig.) fragil, pitigaiat; grler v. impers. a cadea grindina; grlon m. bob de grindina grelot m. zurgalau, (fam.) dirdiiala grelotter vi. a dirdii grenat m. granat; adj. invar. rosu-inchis grenier m. pod, hambar, (fig.) grinar grenouille f. broasca grenu, e adj. grauntos grs m. gresie grsil /-zil/ m. mazariche, grindina marunta grsiller v. impers. a cadea grindina; vt. a face sa se grve f. plaja, greva grever vt. a greva, a incarca grviste adj., m.f. grevist gribouillage m. (fam.) pictura proasta, mizgalitura gribouille m. (fam.) natarau gribouiller vt., vi. (fam.) a mizgali grief, ve adj. (inv.) grav; m. (inv.) prejudiciu, plingere grivement adv. grav, greu griffe f. gheara, apostila, (bot.) bulb, griffer vt. a apuca cu ghearele, a zgiriia griffonnage m. mizgalitura griffonner vt. a scrie necitet, a desena in graba grignoter vt. a rontai, (fig. fam.) a cistiga, grigon m. coltuc (de piine) gril /gril'/ m. gratar grillade f. (friptura la) gratar grillage m. grilaj, frigere grille f. gratii, gratar (de soba etc.) griller vt. a frige pe gratar, a praji, a pune gratii; vi. grillon m. greier grimace f. strimbatura, (fig.) prefacatorie; pl. nazuri grimacer vi. a se strimba, (fig.) a face nazuri grimage m. fard, grima grimaud, e adj. posac; m. scriitor prost grimer vt., vr. a (se) farda, a (se) grima grimper vi., vt. a se catara grimpeur, euse adj. catarator grincement m. scrisnire, scirtiit grincer vi. a scrisni, a scirtii grincheux, euse adj., m.f. uricios griotte f. visina griottier m. visin grippe f. gripa, (fig.) antipatie gripper vt. a zgiria (cu ghearele), a inhata, a sterpeli; gris, e adj. gri, cenusiu, (fig.) posomorit, ametit ( gristre adj. in tonuri cenusii griser vt,. vr. a (se) ameti (si fig.) grisonnant, e adj. care incarunteste grisonner vi. a incarunti grisou m. grizu grive f. sturz grivois, e adj. trivial, desucheat; m. persoana desucheata grogner vi. a grohai, (fam.) a bombani grognon, onne adj. care mormaie, care bombane; m.f. persoana groin m. rit, (fig. fam.) mutra fioroasa grommeler vi,. vt. a mormai gronder vi. a bombani, a bubui, a vui; vt. a dojeni gronderie f. dojana gros, osse adj. gros, mare, grosolan, important, groseille f. coacaza groseillier m. coacaz grossesse f. sarcina (a femeii) grosseur f. grosime, tumoare grossier, re adj. grosolan, (fig.) mojic grossiret f. grosolanie, (fig.) mojicie grossir vt. a ingrosa, a spori, (despre o lupa) a mari; grotesque adj., m. grotesc grotte f. grota, pestera grougnement m. grohait, bombanit grouillement m. colcaiala, foiala grouiller vi. a colcai, a misuna; vr. (pop.) a se misca groupe m. grup(a), ceata groupement m. grupare grouper vt., vr. a (se) grupa gruau m. arpacas grue f. cocor, macara, (fam.) femeie deocheata grumeau m. cocolos, cheag grumeler (se) vr. a se face cocoloase gucule f. bot, (pop.) leoarba, mutra gu m. vad; interj. iac-asa ! guer vt. a trece printr-un vad, a spala rufe (in apa cu guenille f. zdreanta; pl. haine vechi, zdrente guenon f. maimuta (femela), (fig.) pocitanie gupe f. viespe gupier m. viespar gure adv. de loc, citusi de putin guret m. tarina gurilla f. razboi de partizani gurir vt., vi., vr. a (se) tamadui gurison f. tamaduire, vindecare (si fig.) gurite f. ghereta guerre f. razboi guerrier, re adj. de razboi, razboinic; m. razboinic guerroyer vi. a se face razboi guet m. pinda, paza guet-apens /ghe-ta-pan/: m. capcana, ambuscada gutre f. ghetra, jambiera gueulard, e m.f., adj. guraliv, scandalagiu gueuler vt., vi. (pop.) a racni gueuleton m. (pop.) chiolhan gueux, euse adj., m.f. sarantoc, calic, nemernic gui m. visc guichet m. ghiseu, vizeta guide m. ghid; f. dirlog guider vt. a ghida, (fig.) a conduce guidon m. ghidon guigne f. (un fel de) cireasa, (fam.) ghinion guigner vi. a privi cu coada ochiului; vt. (fam.) a rivni guignol m. teatru de marionete guignon m. ghilimea guilleret, ette adj. bine dispus, indraznet guillotine f. ghilotina guillotiner vt. a ghilotina guimbarde f. caruta hodorogita, (fam.) chitara proasta guindier vt. a ridica (cu o macara), guingois m. deviere guipure f. (un fel de) dantela guirlande f. ghirlanda guise f. chip, maniera guitare f. chitara guitariste m.f. chitarist gustation f. (de)gustare gutrer vt. a pindi gutta-percha /-ka/ f. gutaperca guttural, e adj. gutural gymnase m. gimnaziu gymnastique adj., f. gimnastic(a) gynce m. (bot.) pistil gyncologie f. ginecologie gyncologue, gyncologiste: m. ginegolog gypse m. ghips gypseux, euse adj. care contine ghips, asemanator cu ghipsul habile adj. indeminatic, abil, siret, apt de a habilet f. indeminare, abilitate, siretenie habiliter vt. a da dreptul de a habillement m. imbracare, imbracaminte habiller vt. a imbraca, (fig.) a sta (bine sau rau), habit m. costum; pl. haine habitant, e m.f. locuitor, (fig.) chiriasi habitat m. suprafata locuita (de o populatie etc.), salas, habitation f. locuinta habiter vt., vi. a locui, a salaslui habiteur vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde habitude f. obisninta habitu, e adj. deprins cu; m.f. obisnuit habituel, elle adj. obisnuit hblerie f. palavrageala hbleur, euse adj., m.f. palavragiu hachage, hachement m. tocare, tocat hache f. topor, barda hacher vt. a toca, (fig.) a ciopirti, a nimici hachis m. tocatura (de carne), satir hachurer vt. a hasura hagard, e adj. buimac, buimacit, ratacit hadouk, heduque m. haiduc haie f. gard (de maracini), (fig.) sir (de oameni) haillon m. zdreanta haine f. ura haineux, euse adj. dusmanos har vt., vr. a (se) ur hassable adj. demn de ura hatien, enne adj., m.f. (cu maj.) haitian hle m. arsita, bronzare (a pielii) hl, e adj. ars de soare haleine f. rasuflare haler vt. a trage la edec hler vt. a bronza (pielea) haltement m. gifiiala, gifiit haleter vi. a gifii hall m. hol halle f. hala hallier m. hatis, pazitor (al unei hale) hallucination f. halucinatie halte f. halta, oprire; interj. stai ! haltre m. haltera haltrophile m. halterofil hameau m. catun hameon m. cirlig (al unditei) hampe f. coada (de steag, de pensula) hamster m. hirciog hanche f. sold handicaper vt. a handicapa, (fig.) a dezavantaja hanneton m. carabus, (fig.) zevzec hanter vt. (inv.) a vizita fracvent, (fig.) a obseda hantise f. frecventare, (fig.) obsesie happer vt. a inghiti (cu lacomie), a inhata; haquet m. teleaga harangue f. cuvintare, (fam.) predica haranguer vt. a tine o cuvintare haras m. herghelie harasser vt. a extenua harclement m. hartuire, siciiala harceler vt. a hartui, a sicii harde f. haita, turma (de animale salbatice) hardes f.pl. boarfe hardi, e adj. indraznet, obraznic hardiesse f. indrazneala, obraznicie hardiment adv. cu indrazneala, fara inconjur hareng m. scrumbie, hering hargne f. artag hargneux, euse adj. artagos haricot m. fasole haridelle f. gloaba harmonica m. armonica harmonie f. armonie, (fig.) buna intelegere harmonieux, euse adj. armonios harmoniser vt., vr. a (se) armoniza harmonium /-om'/ m. armoniu harnachement m. harnasament, (fig. fam.) impopotonare harnacher vt. a inhama, (fig. fam.) a impopotona harnais m. ham harpagon m. zgircit harpe f. harpa harper vt. a inhata harpie f. harpie, (fig.) zgriptoroaica harpon m. harpon harponner vt. a prinde cu harponul, (fig.) a inhata, a arest hart f. curmei, streang, spinzuratoare hasard m. intimplare, noroc hasarder vt. a risca; vr. a se expune la hasardeux, euse adj. care risca, riscant hase f. iepuroaica hte f. graba htelle f. frigaruie hter vt,. vr. a (se) grabi htif, ive adj. timpuriu, pripit hauban m. cablu (la o macara, la un mcatarg etc.) hausse f. (tehn.) obiect care serveste la inaltat, creste haussement m. urcare hausser vt., vi. a (se) ridica; vt. a inalta; vi. a creste haut, e adj. inalt, ridicat, superior, stravechi, arogant, hautain, e adj. trufas, arogant hautbois m. oboi, oboist haut-de-forme m. joben haute frquence f. inalta frecventa haute tension f. inalta tensiune hautement adv. pe fata, deschis hautesse f. altete, inaltime hauteur f. inaltime, colina, (fig.) trufie, aroganta haut-fait m. fapta eroica haut-le-cur m. invar. greata, (fig.) dezgust haut-le-corps m. invar. tresarire, cabrare (a calului) haut-parleur m. difuzor havane adj. maro-deschis; m. tigara de foi hve adj. palid, jigarit havir vt. a pirpali havre m. (geogr.) port (natural) havresac m. traista heaume m. coif hebdomadaire adj. saptaminal; m. hebdomadar hbergement m.gazduire hberger vt. a gazdui hbter vt. a nauci hbtude f. nalucire hbraque adj. ebraic hbreu adj. evreiesc; m. (cu maj.) evreu; m. limba ebraic hectare m. hectar hein interj. (h)ai ! hlas interj. vai ! hler vt. a striga (de departe) hlice f. elice hlicoptre m. elicopter heline m.f. (cu maj.) elen, grec hlium /-om'/ m. heliu hellnique adj. elenic, grecesc helvtique adj. elvetic hmicycle m. hemiciclu hmione m. (zool.) hemion, colun hmisphre m. emisfera hmoptysie f. hemoptizie hmorragie f. hemoragie hmorrodes f.pl. hemoroizi henn m. arbust care da o vopsea rosie hennir vi. a necheza hennissement m. nechezat hpatique adj., m.f. hepatic hraldique adj., f. heraldic(a) hraut m. (ist.) crainic herbac, e adj. ierbos herbage m. ierburi, pasune herbe f. iarba herbeux, euse adj. ierbos herbier m. ierbar herboriser vt. a culege plante pentru studiu herboriste m. vinzator de plante medicinale herbu, e adj. acoperit cu iarba herculen, enne adj herculean hre m. (om) prapadit hrditaire adj. ereditar hrdit f. ereditate hrsie f. erezie, eroare hrtique adj., m.f. eretic hrisser vt. a zbirli, a acoperi (cu lucruri ascutite); hrisson m. arici, (fig.) om ursuz hritage m. mostenire hriter vi., vt. a mosteni hrittier, re m.f. mostenitor hermaphrodite adj., m.f. hermafrodit hermtique adj. ermetic (si fig.) hrone f. eroina, (farm.) heroina hroque adj. eroic, (med.) drastic hrosme m. eroism hron m. bitlan hros m. erou herse f. grapa herser vt. a grapa hsitation f. sovaire hsiter vi. a sovai hetman m. hatman htraie f. faget htre m. fag heu interj. he ! heur m. noroc, sansa heure f. ora, ceas heureusement adv. in chip fericit, din fericire heureux, euse adj., m.f. fericit, norocos; adj. nimerit heurter vt. a ciocni, (fig.) a rani; vi. a ciocani ( heurtoir m. ciocan (de batut in poarta), (ferov.) tampon hexagone m. hexagon hiatus /-tuss/ m. hiat, (fig.) pauza hibernation f. iernat hiberner vi. a hiberna hibou m. bufnita, (fig.) om ciufulit hic m. (fam.) chichita hideur f. hidosenie hideux, euse adj. hidos hier adv. ieri, recent hirarchie f. ierarhie hirarchique adj. ierarhic hiroglyphe m. hieroglifa hilare adj. ilar(iant) hilarit f. ilaritate, veselie hindou, e adj., m.f. (cu maj.) hindus, indian hippique adj. hipic hippisme m. hipism hippodrome m. hipodrom hippopotame m. hipopotam hircin, e adj. de tap hirondelle f. rindunica hirsute adj. zbirlit, (fig.) posac hispanique adj. hispanic, spaniol(esc) hisser vt., vr. a (se) ridica, a (se) inalta, a(se)cocota histoire f. istorie, povestire, brasoava, patanie historien, enne m.f. istoric historier vt. a istorisi cu amanunte historiette f. istorioara, anecdota historiographe m. istoriograf historique adj. istoric; m. istoric (al unui fapt etc.) histrion m. comediant, (fig.) cotcar hiver m. iarna hiverner vi. a ierna hobby m. marota hobereau m. soim mic, (fig.) nobil de tara hoche f. crestatura pe raboj, bresa hochement m. clatinare hochequeue m. codobatura hocher vt. a clatina, a scutura hochet m. jucarioara, fleac hol interj. stai ! hollandais, e adj., m.f. (cu maj.) olandez holocauste m. jertfa, victima sacrificata, ofranda homard m. homar homlie f. predica (si fig.) homopathie f. homeopatie homrique adj. homeric homicide m. omucidere, ccriminal; adj. ucigator hommage m. omagiu homme m. om, barbat, sot homogne adj. omogen homognit f. omogenitate homographe adj., m. omograf homologue adj. omolog homologuer vt. a omologa homonyme adj., m. omonim hongrois, e adj. unguresc; m.f. (cu maj.) ungur; honnte adj. cinstit, cumsecade, convenabil honntet f. cinste, amabilitate honneur m. onoare, faima; pl. onor(uri) honnir vt. a face de rusine (in public) honorabilit f. cinste, onorabilitate honorable adj. onorabil, stimabil honoraire adj. onorar, onorific; m.pl. onorar(iu) honorer vt. a onora, a cinsti honorifique adj. onorific honte f. rusine, dezonorare honteux, euse adj. rusinos, rusinat; m.f. sfios hpital m. spital hoquet m. sughit hoqueter vi. a sughita horaire adj., m. orar horde f. hoarda horgole f. orgoliu horion m. ghiont horizon m. orizont horizontal, e adj., f. orizontal(a) horloger m. ceasornicar horlogerie f. ceasornicarie hormis prep. (in) afara de, exceptind horreur f. oroare, scirba, grozavie, (fam.) persoana urita horrfier vt. a ingrozi, a scirbi horrible adj. ingrozitor horripiler vt. a infiora, (fig.) a scoate din sarite hors prep. (in) afara (de) hors-bord m. invar. (mar.) zburator hors-d'uvre m. invar. aperitiv hors-la-loi m. tilhar horticulteur m. horticultor hospice m. ospiciu, azil hospitalier, re adj. primitor hospitaliser vt. a spitaliza hospitalit f. ospitalitate hostie f. cuminecatura hostile adj. dusmanos hostilit f. dusmanie hte, euse m.f. gazda, oaspete htel m. hotel, casa mare htelier, re m.f., adj. hotelier htellerie f. pensiune, restaurant elegant hotte f. cos (de purtat in spinare) houblon m. hamei houe f. sapaliga houille f. huila houiller, re adj. bogat in huila; f. mina de huila houle f. hula, (fig.) agitatie houlette f. botau, cirja episcopala houleux, euse adj. furtunos houppe f. pamatuf, mot, smoc, ciucure houpper vt. a face ciucuri hourdage, hourdis m. zidarie grosolana hourra m., interj. ura ! houspiller vt. a chinui housse f. husa houssine f. joarda, nuia (de batut covoare) houx m. (bot.) ilex hoyau m. tirnacop hublot m. (mar.) hublou huche f. copaie (de framintat piinea), capistere hue interj. die ! hue f. haituiala, huiduiala huer vt. a huidui; vr. (despre bufnita) a tipa huile f. ulei, untdelemn, esenta (de parfum) huileux, euse adj. uleios huilier m. otetar (pentru untdelemn si otet); huis m. (in expr.) ~ clos = cu usile inchise huissier m. usier, portarel, aprod huit num. card., m. (cifra) opt; num. ord. al optulea; huitaine f. (vreo) opt, opt zile huitime num. ord. al optulea; m. optime hutre f. stridie, (fam.) neghiob humain, e adj. omenesc, milos; m.pl. oamenii humaniser vt., vr. a (se) umaniza, a (se) imblinzi humanisme m. umanism humanitaire adj. umanitar humanit f. omenire, omenie humble adj. umil, modest, respectuos; m. persoana umila humer vt. a sorbi, a adulmeca humester vt., vr. a (se) umezi; vt. a inmuia humeur f. umoare, dispozitie, toana humide adj. umed; m. umiditate humidit f. umezeala humiliant, e adj. umilitor humiliation f. umilire, injosire, umilinta humilier vt., vr. a (se) umili, a (se) injosi humilit f. umilinta humoriste m. umorist humoristique adj. umoristic humour m. umor hune f. (mar.) gabie huppe f. mot, pupaza hupp, e adj. motat, (fam.) de vaza hure f. cap (de porc, stiuca etc.) hurlement m. urlat, urlet hurler vi. a urla; vt. a cinta tare hurluberlu m. descreierat hussard m. husar hussite m. husit hutte f. coliba hutter (se) vr. a-si face o coliba, a se aseza intr-o coliba hyalin, e adj. ca sticla hybride adj. hibrid, corcit; m. hibrid, corcitura hybridit f. hibriditate hydrante m. hidrant, gura de apa hydrate m. hidrat hydraulique adj., f. hidraulic(a) hydravion m. hidroavion hydre f. hidra hydrique adj. hidric hydrocarbure m. hidrocarbura hydrogne m. hidrogen hydrographie f. hidrografie hydrolyse f. hidroliza hydromel m. hidromel hydrosphre f. hidrosfera hydrothrapie f. hidroterapie hyne f. hiena hygine f. igiena hyginique adj. igienic hymen /-mn/, hymne: m. (poet.) casatorie hymne m. imn hyperbole f. hiperbola, exagerare hyperhyrodie f. hipertiroide hypersonique adj. supersonic hypertrophie f. hipertrofie hypnose f. hipnoza, fascinatie hypnotiser vt. a hipnotiza, a fascina; vr. a-si concentra hypnotiseur m. hipnotizator hypocondrie f. ipohondrie hypocrisie f. ipocrizie hypocrite adj., m.f. ipocrit hypose f. (bot.) isop hypotnuse f. ipotenuza hypothcaire adj. ipotecar hypothque f. ipoteca hypothquer vt. a ipoteca hypothse f. ipoteza hypothtique adj. ipotetic hystrie f. isterie hystrique adj., m.f. isteric iambe m. iamb ibrique adj. iberic iceberg /as'-brg'/ m. aisberg ice-cream /as'-krim m. (angl.) inghetata ichtyologie /ik-/ f. ihtiologie ici adv. aici icitateur, trice adj., m.f. incitartor, instigator icne f. icoana iconographe m. iconograf iconostase f. iconostas ictre m. icter, galbinare idalisation f. idealizare idaliser vt. a idealiza idalisme m. idealism idaliste m.f., adj. idealist ide f. idee, parere, conceptie identification f. identificare identifier vt., vr. a (se) identifica identique adj. identic identit f. identitate idologie f. ideologie idologue m. ideolog idiome m. idiom idiotie f. idiotie idiotisme m. (lingv.) idiotism idoine adj. convenabil, capabil de idoltre adj., m.f. idolatru idoltrer vt. a idolatriza idoltrie f. idolatrie idole f. idol idylle f. idila if m. (bot.) tisa ignare adj., m.f. nestiutor, incult ign, e /igh-/ adj. (produs) de foc ignifuger vt. a face neinflamabil ignition f. (tehn.) ardere ignoble adj. josnic ignomine f. josnicie ignominieux, euse adj. josnic ignorance f. ignorare, ignoranta, nestiinta ignorer vt. a ignora, a nu sti il pron. pers. el ile f. insula iles m.pl. oase iliace iliaque adj. illiac illgal, e adj. ilegal illgalit f. ilegalitate illgitime adj. nelegitim, nejustificat illgitimit f. nelegitimitate illettr, e adj., m.f. analfabet illicite adj. ilicit, nepermis illico adv. (fam.) imediat illimit, e adj. nelimitat, nemarginit illisible adj. necitet illogisque adj. nelogistic illuminer vt. a lumina (si fig.) illusion f. iluzie, amagire illusionner vt., vr. a (se) iluziona, a (se) amagi illusionniste m. iluzionist illusoire adj. iluzoriu, amagitor illustration f. ilustratie, ilustrare illustre adj. ilustru illustrer vt. a ilustra; vr. a se remarca ilot m. ostrov, insulita ilote m. ilot, sclav ilumination f. iluminare, (fig.) inspiratie image f. imaginatie, reprezentare, icoana, asemanare imag, e adj. (despre stil) plin de imagini imagerie f. comert cu imagini colorate, cu icoane imaginaire adj. imaginar, inchipuit imagination f. imaginatie, imaginare, inchipuire imaginative f. (fam.) facultatea de a imagina imaginer vt., vr. a(-si) imagina, a(-si)inchipui imbattable adj. de nebatut, imbatabil imbcillit f. imbecilitate, neghiobie imberbe adj. imberb imbiber vt. a imbiba imbibition f. imbibare imbrication f. suprapunere partiala (ca a tiglelor) imbroglio /in-bro-lyo/: m. incurcatura imbu, e adj. imbibat imbuvable adj. de nebatut imitateure, trice adj., m.f. imitator imitation f. imitare, imitatie imiter vt. a imita immacul, e adj. nepatat (si fig.) immanence f. imanenta immangeable /in-/ adj. de nemincat immanquable /in-/ adj. inevitabil, de negresit immatriel, elle adj. imaterial immatriculation f. imatriculare immatriculer vt. a inmatricula immaturit f. lipsa de maturitate (si fig.) immdiat, e adj. nemijlocit, imediat immmorial, e adj. imemorial immense adj. imens immensit f. imensitate immerger vt. a scufunda (intr-un lichid) immrit, e adj. nemeritat immersion f. scufundare (intr-un lichid) immeuble m., adj. imobil immigration f. imigratie immigrer vi. a imigra imminence f. iminenta, amenintare directa imminent, e adj. iminent immiscer vt., vr. a (se) amesteca immixtion f. imixtiune immobile adj. nemiscat, (fig.) neclintit immobilier, re adj. imobiliar immobilisation f. imobilizare immobiliser vt. a imobiliza immobilit f. imobilitate immodr, e adj. lipsit de moderatie immodeste adj. lipsit de modestie immodestie f. lipsa de modestie immolation f. jertfire, masacrare immoler vt. a jertfi, a masacra immonde adj. murdar, (fig.) mirsav immondices f.pl. gunoaie immoralit f. imoralitate immortaliser vt. a imortaliza immortalit f. nemurire immortel, elle adj. nemuritor; f. siminoc immuable adj. imuabil, de neschimbat immunisation f. imunizare immuniser vt. a imuniza immunit f. scutire (de impozit), imuniatate impact m. ciocnire impair, e adj. impar, fara pereche; m. (fam.) gafa impardonnable adj. de neiertat imparfait, e adj. nedesavirsit; m. (timpul) imperfect imparit f. neparitate impartialit f. impartialitate, nepartinire impartir vt. a distribui, a acorda impasse f. fundatura, (fig.) impas impassibilit f. nepasare impassible adj. nepasator, impasibil impatiemment adv. cu nerabdare impatience f. nerabdare impatient, e adj. nerabdator, nelinistit impatienter vt., vr. a (se) impacienta impatroniser (s') vr. a se impune ca stapin, a se introduce impayable adj. nepretuit, (fig.) caraghios, comic impay, e adj. neplatit impeccable adj. impecabil, fara cusur impedimenta m.pl. impedimente impntrable adj. de nepatruns impnitent, e adj. perseverent in greseala impratif, ive adj. poruncitor; m. (modul) imperativ impratrice f. imparteala imperceptible adj. imperceptibil imperdable adj. de nepierdut imperfectible adj. de neperfectionat imperfection f. imperfectiune imprial, e adj. imperial; f. imperiala (a unui autobuz) imprialisme m. imperialism imprialiste m., adj. imperialist imprieux, euse adj. imperios imprissable adj. nepieritor impritie f. nepricepere, neindeminare impermabile adj., m. impermeabil impermabilisation f. impermeabilizare impermabiliser vt. a face impermeabil impersonnel, elle adj. impersonal impertinemment adv. cu impertinenta impertinence f. impertinenta impertinent, e adj., m.f. impertinent imperturbable adj. imperturbabil, neclintit imptrer vt. a obtine (o slujba, o favoare) imptueux, euse adj. impetuos, (fig.) violent imptuosit f. impetuozitate impie adj., m.f. nelegiuit, necredincios impit f. nelegiuire impitoyable adj. nemilos, necrutator implacabilit f. caracter implacabil implacable adj. implacabil, neinduplecat implantation f. implantare, implantatie implanter vt., vr. (fig.) a (se) introduce implication f. implicare, implicatie, amestec impliquer vt. a implica imploration f. implorare, rugaminte staruitoare implorer vt. a implora, a ruga staruitor impoli, e adj. nepoliticos; m. mojic impoliment adv. (in mod) nepoliticos impolitesse f. nepolitete, necuviinta impondrable adj. imponderabil impopulaire adj. nepopular impopularit f. lipsa de popularitate importance f. importanta, infumurare important, e adj. important, increzut; m. partea importanta importateur, trice adj., m.f. importator importation f. import(are) importer vi., v. impers. a avea importanta, a conta; importun, e adj. plictisitor, nepotrivit, suparator; importuner vt. a stingheri importunit f. caracter inoportun imposable adj. impozabil imposant, e adj. impunator imposer vt. a impune (si fin.); vr. a se afirma impossibilit f. imposibilitate impossible adj., m. imposibil(ul) imposteur m. impostor, sarlatan impt m. impozit impotent, e m.f., adj. impotent impracticable adj. impracticabil imprcation f. imprecatie, injurie imprcis, e adj. neprecis imprcision f. imprecizie imprgnation f. impregnare imprgner vt. a impregna, a imbiba imprenable adj. inexpugnabil impresario m. impresar impression f. (in)tiparire, imprimare, impresie impressionnable adj. impresionabil impressionner vt. a impresiona impressionnisme m. impresionism imprvisible adj. de neprevazut imprvision f. neputinta de a prevedea imprvoyance f. lipsa de prevedere imprvoyant, e adj. neprevazator imprvu, e adj., m. neprevazut(ul) imprim adj. imprimat, tiparit; m. tiparitura imprimer vt. a (in)tipari, a imprima, (fig.) a inspira imprimerie f. imprimerie, tipografie imprimeur adj., m. tipograf improbable adj. improbabil improbation f. dezaprobare improbit f. lipsa de probitate improductif, ive adj. neproductiv improductivit f. lipsa de productivitate impromptu /im-promp'-tu/: adj. invar. nepregatit; imprononable adj. de nepronuntat impropre adj. impropriu improprit f. caracter impropriu improuvable adj. de nedovedit improvisateur, trice adj., m.f. improvizator improvisation f. improvizare, improvizatie improviser vt., vi. a improviza improviste ( l') loc. adv. pe nepusa masa, prin surprindere imprudemment adv. in mod imprudent imprudence f. imprudenta imprudent, e adj., m.f. imprudent impudemment adv. cu neobrazare impudence f. neobrazare impudent, e adj., m.f. nerusinat impudeur f. indecenta impudique adj. nerusinat impuissance f. neputinta impuissant, e adj., m.f. neputincios impulsif, ive adj., m.f. impulsiv, necugetat impulsion f. impuls impulsivit f. impulsivitate impunment adv. nepedepsit impuni, e adj. nepedepsit impunit f. nepedepsire, (jur.) impunitate impur, e adj. impur, (fig.) destrabalat impuret f. impuritate, (fig.) destrabalare imputation f. imputare, imputatie imputer vt. a imputa (si cont.) imputrescible adj. inabordabil inabrit, e adj. neadapostit inaccentu, e adj. neaccentuat inacceptable adj. inacceptabil inacceptation f. neacceptare inaccessible adj. inaccesibil inaccoutum, e adj. neobisnuit inachev, e adj. neispravit inactif, ive adj. inactiv inaction f. lipsa de actiune, de lucru inactivit f. lipsa de activitate inactuel, elle adj. care nu e actual inadapt, e adj., m.f. (persoana) care nu se adapteaza inadquant, e adj. neadecvat inadmissible adj. inadmisibil inadvertance f. lipsa de atentie, inadvertenta inalinable adj. inalienabil inaltrable adj. inalterabil inamovible adj. inamovibil inanim, e adj. neinsufletit inanit, e f. zadarnicie, desertaciune inanition f. inanitie inapais, e adj. nepotolit inaperu, e adj. neobservat inapptence f. lipsa de pofta de mincare inapplicable adj. inaplicabil inapprciable adj. neinsemnat, (fig.) de nepretuit inapprivois, e adj. neimblinzit inapte adj., m. inapt inaptitude f. inaptitudine inarticul, e adj. nearticulat inassouvi, e adj. nepotolit inatentif, ive adj. neatent inattaquable adj. inatacabil inattendu, e adj. neasteptat inattention f. neatentie inauguration f. inaugurare inaugurer vt. a inaugura inauthentique adj. neautentic inavouable adj. de nemarturisit inca adj. referitor la incasi incalculable adj. incalculabil incandescence f. incandescenta, (fig.) inflacarare incandescent, e adj. incandescent, (fig.) inflacarat incantation f. vraja incapable adj. incapabil incapacit f. incapacitate incarcration f. intemnitare incarcrer vt. a intemnita incarnat, e adj. de culoarea pielii ncarnation f. incarnare ncarner vt., vr. a (se) incarna incartade f. jignire, extravaganta incassable adj. incasabil incendiaire m. incendiator; adj. incendiar, atitator incendie m. incendiu, (fig.) razvratire incendier vt. a incendia, (fig.) a atita (spiritele) incertain, e adj. nesigur, schimbator; m. partea nesigura incertitude f. nesiguranta, indoiala incessamment adv. neintirziat, fara incetare incessant, e adj. neincetat inceste m. incest; adj., m. (om) incestuos inchang, e adj. neschimbat incidemment adv. incidental, din intimplare incidence f. incidenta incident, e adj. incident, (fig.) intimplator; m. incident incidentel, elle adj. incidental incinration f. incinerare incinrer vt. a incinera inciser vt. a face o incizie incisif, ive adj. taios; f., adj. (dinte) incisiv incision f. incizie incitation f. incitare inciter vt. a incita incivilit f. nepolitete inclment adj. neinduratuor inclinaison f. inclinare, (astron.) inclinatie inclination f. inclinare, (fig.) inclinatie incliner vt., vi., vr. a (se) inclina; inclure vt. a include inclus, e adj. inclus inclusion f. includere inclusivement adv. inclusiv incoercible adj. incoercibil incognito adv. incognito incohrence f. incoerenta incohrent, e adj. incoerent incollable adj. (fam.) care nu poate fi incuiat ( incolore adj. incolor, (fig.) sters incomber vi. a reveni (cuiva) incombustible adj. care nu arde incomestible adj. care nu poate fi mincat incommensurable adj. nemesurat incommode adj. incomod, suparator incommoder vt. a incomoda, a deranja incommodit f. stinghereala, neplacere incomparable adj. incomparabil incompatibilit f. incompatibilitate incompatible adj. incompatibil incomptent, e adj. incompetent incomplet, te adj. incomplet incomprhensible adj. de neinteles incomprhension f. incapacitate de a intelege incompressible adj. de necomprimat, incompresibil incompris, e adj., m.f. neinteles inconduite f. purtare urita inconfort m. lipsa de confort incongru, e adj. necuviincios incongruit f. necuviinta inconnu, e adj., m.f. necunoscut; f. (mat.) necunoscuta inconsciemment adv. (in mod) inconstient inconscience f. inconstienta inconscient, e adj. inconstient; m. (psih.) inconstientul inconsquence f. inconsecventa inconsquent, e adj. inconsecvent inconsidr, e adj. nesocotit inconsistance f. inconsistenta inconsistant, e adj. inconsistent inconsolable adj. de nemingiiat inconsol, e adj. neconsolat inconstance f. inconstanta inconstitutionel, elle: adj. contrar constitutiei incontinence f. incontinenta (si med.) incontinent, e adj. nestapinit; adv. numaidecit incontrlable adj. de necontrolat inconvenable adj. de neinchipuit, straniu inconvenance f. necuviinta inconvenant, e adj. necuviincios inconvnient m. inconvenient incoordination f. lipsa de coordonare incorporation f. incorporare incorporer vt. a incorpora incorrect, e adj. incorect, necinstit incorrection f. incorectitudine incorrigible adj. incorigibil incorruptibilit f. incoruptibilitate incorruptible adj. incoruptibil incrdule adj. neincrezator; m. incredul, (relig.) necredinc incrdulit f. incredulitate, necredinta increvable adj. care nu poate plesni, (pop.) neobosit incrimination f. incriminare, invinuire incriminer vt. a incrimina, a invinui incroyable adj. de necrezut incroyant, e m.f., adj. (relig.) necredincios incrustation f. incrustare, incrustatie incruster vt., vr. a (se) incrusta; vr. (fam.) a nu se mai incubation f. incubatie inculpation f. inculpare inculp, e m.f. inculpat inculper vt. a inculpa inculquer vt. a intipari in minte inculte adj. (agr.) necultivat, (fig.) neingrijit, incult incultivable adj. de necultivat incurable adj. nevindecabil incurie f. neglijenta (crasa) incursion f. incursiune incurver vt. a indoi dinafara inauntru indbrouillable adj. de nedescurcat indcemment adv. (in mod) indecent indcence f. indecenta indchiffrable adj. indescifrabil indchirable adj. care nu se desira indcis, e adj. nehotarit, nesigur indcision f. nehotarire indclinable adj. indeclinabil indcrottable adj. care nu se poate curata de noroi, indfectible adj. neclintit indfini, e adj. nedefinit, (gram.) nehotarit indfiniment adv. (in mod) nedefinit indfinissable adj. care nu poate fi definit indfrichable adj. (agr.) de nedestelenit indfrisable adj. care nu se descreteste; f. ondulatie permanen indlbile adj. de nesters indlicat, e adj. nedelicat indlicatesse f. nedelicatete indemne /-dmn'/ adj. nevatamat indemniser vt. a acorda o indemnizatie, a despagubi indmnit /-dem-/ f. indemnizatie, despagubire indniable adj. de netagaduit indpendamment de loc. prep. independent de indpendance f. independenta indpendant, e adj. independent indescriptible adj. de nedescris indsirable adj., m. nedorit indestructible adj. indestructibil indterminable adj. de nedeterminat indtermination f. nedeterminare indtermin, e adj. nedeterminat index /-dks/ m. index, indice, deget aratator indexer vt. a face un index, a introduce intr-un index indicateur, trice adj., m. indicator indicatif, ive adj. care indica; m. (modul) indicativ indication f. indicatie, indicare indice m. indiciu, (mat. ec.) indice indicible adj. inexprimabil indien, enne adj., m.f. (cu maj.) indian; f. (text.) indian indiffremment adv. (in mod) indiferent indiffrence f. indiferenta indiffrent, e adj. indiferent indiffrer vt. (fam.) a lasa rece, indiferent indigence f. saracie lucie, lipsa indigne adj., m.f. bastinas indigent, e m.f., adj. nevoias indigeste adj. indigest, (fig.) greoi indigestion f. indigestie indignation f. indignare indigne adj. nedemn indigner vt., vr. a (se) indigna indignit f. lipsa de demnitate. mirsavie indigo m. (culoarea) indigo indiquer vt. a indica, a arata indiscipline f. indisciplina indiscret, te adj., m.f. indiscret indiscrtion f. indiscretie indiscutable adj. indiscutabil indispensable adj. indispensabil indispos, e adj. indispus indisposer vt. a indispune, (fig.) a face nefavorabil indisposition f. indispozitie indissoluble adj. indisolubil indistinct, e /-tikt'-/: adj. nelamurit, neclar individu m. individ individualisation f. individualizare individualiser vt. a individualiza individualit f. individualitate individuel, elle adj. individual indivis, e adj. (jur.) indiviz indivisible adj. indivizibil indivision f.indiviziune indochinois, e adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) di Indochina indocile adj., m.f. nesupus indolence f. nepasare indolore adj. nedureros indomptable /-don-ta-/: adj. de neimbinzit indompt, e /-don-t/: adj. neimblinzit indonsien, enne adj., m.f. (cu maj.) indonezian; m. limba indonezi indu, e adj. nepotrivit, (jur.) nedatorat; indubitable adj. neindoielnic induction f. inductie (si electr.) induire vt. a induce (si electr.), a indemna, a conchide indulgence f. ingaduinta indulgent, e adj. ingaduitor indment adv. pe nedrept, nepotrivit industrialisation f. industralizare industrialiser vt., vr. a (se) industrializa industrie f. (inv.) profesiune, industrie, expedient industriel, elle adj. industrial; m. industrias industrieux, euse adj. harnic inbranlable adj. de nezdruncinat, neclintit ineffable adj. inexprimabil ineffaable adj. de nesters inefficace adj. ineficace inefficacit f. ineficacitate ingal, e adj. inegal, (despre un teren) accidentat, ingalit f. inegalitate, neregularitate (a unui teren) inlgance f. lipsa de eleganta inligible adj. neeligibil inluctable adj. ineluctabil, inevitabil inemploy, e adj. nefolosit innarrable adj. de nepovestit inepte adj. inept, stupid ineptie /-s/ f. ineptie, stupiditate inpuisable adj. inepuizabil inertie /s/ f. inertie, (fig.) apatie inespr, e adj. nesperat, neasteptat inesthtique adj. inestetic inestimeble adj. de nepretuit invitable adj. inevitabil inexactitude f. inexactitate inexauc, e adj. neimplinit inexcusable adj. de nescuzat inexcut, e adj. neexecutat inexcution f. neexecutare inexistant, e adj. inexistent inexistence f. inexistenta inexorable adj. neinduplecat inexprience f. lipsa de experienta inexpriment, e adj. neexperimentat inexpiable adj. de neispasit inexplicable adj. de neexplicat inexpliqu, e adj. neexplicat inexploit, e adj. neexploatat inexplor, e adj. neexplorat inexpressif, ive adj. inexpresiv inexprimable adj. inexprimabil inexpugnable /-pugh-nabl'/: adj. inexpugnabil inextensible adj. inextensibil inextinguible /-ghu-ibl'/: adj. de nestins, (fig.) de nepotolit inextricable adj. de nedescurcat infaillibilit f. infailibilitate infaillible adj. infailibil infaisable adj. care nu se poate face infamant, e adj. degradant infme adj. infam, murdar; m. ticalos infanticide m. pruncucidere, pruncucigas infatigable adj. neobosit infatuation f. ingimfare, infumurare infatuer vt., vr. a (se) infumura infcond, e adj. steril infect, e adj. infect, (fig.) abject infecter vt. a infecta, a corupe, a face sa miroase urit infectieux, euse adj. infectios infection f. infectie, duhoare infoder vt., vr. a (se) infeuda, a (se) inrobi infrer vt. a conchide infrieur, e adj., m.f. inferior infriorit f. inferioritate infertile adj. neroditor infester vt. a infesta, a pustii, a bintui infidle adj. infidel, inexact; m. (bis.) necredincios infidlit f. infidelitate, inexactitate infiltration f. infiltrare, infiltratie infiltrer (s') vr. a se infiltra, (fig.) a se insinua infini, e adj., m. infinit(ul) infiniment adv. infinit, foarte infinit f. infinitate infinitif, ive adj. infinitival; m. (modul) infinitiv infirmation f. infirmare infirmer vt. a infirma infirmier, re m.f. infirmier infirmit f. infirmitate inflammable adj. inflamabil, (fig.) care se inflacareaza iute inflammation f. inflamare, inflamatie inflammatoire adj. inflamator inflation f. inflatie inflchir vt., vr. a (se) indoi inflexible adj. inflexibil, neinduplecat inflexion f. inflexiune, indoire infliger vt. a aplica (o corectie) influenable adj. influentabil influence f. influenta (si fig.) influencer vt. a influenta influenza f. gripa influer vi. a influenta informateur, trice m.f. informator information f. informare, informatie informe adj. inform, grosolan informer vt., vr. a (se) informa; vi. (jur.) a cerceta infortune f. nenorocire, ghinion; pl. necazuri infortun, e adj., m.f. nefericit infracteur m. infractor infraction f. infractiune infranchissable adj. de netrecut infrangible adj. care nu poate fi sfarinat infra-son m. infrasunet infrastructure f. (ec.) baza infroissable adj. care nu se boteste infructueux, euse adj. infructuos infus, e adj. innascut infuser vt. a face o infuzie, a introduce (un lichid) infusible adj. care nu se poate topi infusion f. infuzie ingambe adj. (fam.) iute de picior, vioi ingnier (s') vr. a se stradui ingnieur m. inginer ingnieux, euse adj. ingenios, dibaci ingniosit f. ingeniozitate ingnu, e adj. ingenuu, candid; f. ingenua ingnuit f. ingeniutate, candoare ingrence f. ingerinta, amestec (in treburile cuiva) ingrer vt. a ingera; vr. a se amesteca (in treburile cuiv ingestion f. ingerare ingrat, e m.f. ingrat; adj. neplacut, nerecunoscator, arid ingratitude f. nerecunostinta ingurissable adj. fara leac ingurgiter vt. a inghiti cu lacomie inhabile adj. neindeminatic inhabilit f. lipsa de indeminare inhabitable adj. de nelocuit inhabit, e adj. nelocuit inhabituel, elle adj. neobisnuit inhalation f. inhalare, inhalatie inhaler vt. a inhala inhrent, e adj. inerent inhiber vt. a inhiba inhibition f. inhibitie inhumain, e adj. inuman inhumanit f. neomenie inhumation f. inhumare inhumer vt. a inhuma inimaginable adj. de neinchipuit inimitable adj. de neimitat inimiti f. dusmanie inintelligent, e adj. neinteligent inintelligible adj. de neinteles inintressant, e adj. neinteresant ininterrompu, e adj. neintrerupt inique adj. nedrept iniquit f. nedreptate (mare) initial, e adj., m.f. initial(a) initiateur, trice adj., m.f. initiator initiation f. initiere initi vt. a initia injecter vt., vr. a (se) injecta injection f. injectare, lichid injectat injonction f. ordin categoric injure f. injurie, (fig.) vatamare injurier vt. a insulta injurieux, euse adj. insultator injuste adj. nedrept injustice f. nedreptate inlassable adj. neobosit inn, e adj. innascut innerver vt. a inerva (un organ) innocence f. nevinovatie innocent, e adj. nevinovat; m. inocent, prostanac innocenter vt. a declara inocent innombrable adj. nenumarat innommable adj. care nu poate fi numit, (fig.) dezgustator innovateur, trice adj., m.f. inovator innovation f. inovatie innover vi. a face o inovatie inobservation f. nerespectare (a unei legi) inoccupation f. lipsa de ocupatie inoccup, e adj. neocupat inoculation f. inoculare inoculer vt. a inocula inodore adj. inodor inofensif, ive adj. inofensiv inondation f. inundatie inonder vt. a inunda, (fig.) a potopi inoprable adj. care nu poate fi operat inoprant, e adj. fara efect inopin, e adj. inopinat inopportun, e adj. inoportun inorganique adj. anorganic inoubliable adj. de neuitat inou, e adj. nemaiauzit inqualifiable adj. incalificabil inquiet, te adj. nelinistit, ingrijorat inquitant, e adj. nelinistitor, ingrijorator inquiter vt.,vr. a (se) nelinisti, a (se) ingrijora; inquitude f. neliniste, ingrijorare inquisiteur m. inchizitor; adj., m. scrutator inquisition f. inchizitie, perchezitie arbitrara insaissable adj. insesizabil insalissable adj. care nu se poate murdari insalubrit f. insalubritate insanit f. nerozie insatiable adj. nesatios insatisfaction f. lipsa de satisfactie insatisfait adj. nesatisfacut insciement adv. fara stire inscription f. inscriere, inscriptie inscrire vt., vr. a (se) inscrie inscable adj. care nu se poate taia insecte m. insecta inscurit f. lipsa de securitate insmination f. fecundare artificiala insens, e m.f., vt. a face insensibil insensible adj. insensibil insensiblilit f. insensibilitate insparable adj. inseparabil insrer vt. a insera insertion f. inserare, insertie insideux, euse adj. insidios, siret insigne adj. remarcabil; m. insigna, insemn insignifiance f. neinsemnatate insignifiant, e adj. neinsemnat insinuation f. insinuare insinuer vt., vr. a (se) insinua; vt. a introduce (cu grija insipide adj. insipid (si fig.) insistance f. insistenta insister vi. a insista insociable adj. nesociabil insolation f. insolatie insolemment adv. (in mod) obraznic insolence f. obraznicie insolent, e m.f., adj. obraznic insoler vt. a expune la soare insolite adj. neuzitat, nepotrivit insolubiliser vt. a face insolubil, nedizolvabil insoluble adj. insolubil, de nerezolvat insolvable adj. insolvabil insondable adj. de nepatruns insonnieux, euse, insomniaque: adj. , m.f. (persoana) care sufera de insonore adj. nesonor, care inabusa zgomotul insonorisation f. lipsire de sonoritate, insonorizare insonoriser vt. a lipsi de sonoritate, a insonoriza insonorit f. lipsa de sonoritate insouciance f. nepasare insouciant, e adj. nepasator insoumis, e adj., m. nesupus insoumission f. nesupunere insouponnable adj. de nebanuit insoutenable adj. de nesustinut, de nesuportat inspecter vt. a inspecta, a examina atent inspecteur, trice m.f. inspector inspiration f. inspirare, inspiratie inspirer vt., vr. a (se) inspira; vt. a insufla (curaj etc. instabilit f. instabilitate instable adj. instabil installateur m. instalator installation f. instalare, instalatie installer vt., vr. a (se) instala instamment adv. staruitor instance f. insistenta, (jur.) instanta instant, e adj. insistent; (jur.) instanta instantan, e adj., m. instantaneu instar de ( l') loc. prep. in felul instauration f. instaurare instaurer vt. a instaura instigateur, trice m.f. instigator, atitator instigation f. instigare, atitare instiller /-ti-l/ vt. a instila instinct m. instinct instinctif, ive adj. instinctiv instituer vt. a institui institut m. institut instituteur, trice m.f. invatator institution f. institutie, instituire institutionnel, elle adj. referitor la institutii instructeur m. instructor instructif, ive adj. instructiv instruction f. instrictie (si jur.), instruire, invatamint; instruire vt. a instrui (si jur.), a invata instrumenter vi. (jur.) a intocmi acte publice, (muz.) a orches instrumentiste m. instrumentist insu m. (in expr.) l'~ de = fara stirea insubordination f. neascultare insubordonn, e adv. nedisciplinat insuccs m. insucces insuffisamment adv. insuficient, neindestulator insuffisance f. insuficienta, incapacitate insuffisant, e adj. insuficient, incapabil insufflation f. insuflare, (med.) insuflatie insuffler vt. a insufla (si med.), (fig.) a inspira insulaire adj., m. insular insulte f. insulta insulter vt. a insulta, a ataca; vi. a-si bate joc insupportable adj. de nesuportat insurg, e adj., m.f. rasculat insurger (s') vr. a se rascula insurmontable adj. de netrecut insurrection f. rascoala, insurectie insurrectionnel, elle: adj. insurectional intangible adj. intangibil intgration f. integrare intgre adj. integru intgrer vt. a integra intgrit f. integritate intellect m. intelect intellectuel, elle adj., m.f. intelectual intelligemment adv. (in mod) inteligent intelligence f. inteligenta intelligible adj. inteligibil intemprance f. necumpatare, (fig.) exces intemprant, e adj. necumpatat intemprie f. intemperie, vreme rea intempestif, ive adj. intempensiv, nepotrivit intemporel, elle adj. atemporal intenable adj. de nementinut, de neaparat, (fam.) de nesupor intendance f. intendenta intendant m. intendent intense adj. intens intensification f. intensificare intensifier vt. a intensifica intensit f. intensitate intenter vt. a intenta intention f. intentie interaction f. interactiune intercalation f. intercalare intercaler vt. a intercala intercder vi. a starui (in favoarea cuiva) intercepter vt. a intercepta interception f. interceptie intercession f. mijlocire, interventie interclesse m. pauza (intre doua ore de curs) intercurrent, e adj. care survine intre timp interdpendance f. interdependenta interdiction f. interzicere, interdictie interdire vt. a interzice, a surprinde interdit, e adj. interzis, surprins; m. interdictie intress, e adj., m.f. interesat intresser vt., vr. a (se) interesa intrt m. interes, dobinda intrieur adj. intern, interior; m. interior, camin, inter intrim (par) loc. adv. in mod provizoriu interissable adj. nesecat, (fig.) inepuizabil interjection f. interjectie interligne m. spatiu alb intre doua rinduri scrise interlocuteur, trice m.f. interlocutor interlope adj. interlop, suspect interloquer vt. a ului, a surprinde intermde m. intermediu, divertisment intermdiaire adj., m. intermediar interminable adj. interminabil intermittence f. intermitenta intermittent, e adj. intermitent international, e adj. international internationalisme m. internationalism internationaliste m.f., adj. internationalist interne adj., m. (elev) intern interner vt. a interna interpellation f. interpelare interpeller vt. a interpela interpntrer (s') vr. a se intrepatrunde interplantaire adj. interplaneter interpolation f. interpolare interpoler vt. a interpola interposer vt., vr. a (se) interpune; vt. (fig.) a interveni interprtation f. interpretare interprte m. interpret interprter vt., vr. a (se) interpreta interrgne m. interregn interrogateur, trice adj. intrebator; m. examinator interrogation f. interogare, intrebare interrogatoire m. interogatoriu interroger vt. a interoga, a intreba interrompre vt., vr. a (se) intrerupe interrupteur, trice adj., m. intrerupator interruption f. intrerupere intersection f. intersectie interstellaire adj. interstelar interstice m. spatiu intermediar, interstitiu interurbain, e adj. interurban intervalle m. interval intervenir vi. a interveni intervention f. interventie interventionnisme m. interventionism, amestec in treburile interne intervertir vt. a interverti interview /-viou-/ f. interviu interviewer /-viou-veur/: m. persoana care ia un interviu interviewer /-viou-v/: vt. a lua un interviu intestin, e adj. intern; m. intestin intime adj., m. intim intimer vt. a chema in judecata, a notifica cu autoritate intimidateur, trice adj. care intimideaza intimidation f. intimidare intimider vt. a intimida intimit f. intimitate intitul m. titlu (al unei carti, al unui capitol etc.) intituler vt., vr. a (se) intitula intolrance f. intoleranta ( si med.) intonation f. intonare, intonatie intoxication f. intoxicare, intoxicatie intoxiquer vt. a intoxica intra-atomique adj. cuprins in atom intraduisible adj. de netradus intraitable adj. neinduplecabil, intratabil intramusculaire adj. intramuscular intransigeance f. intransigenta intransigeant, e m.f., adj. intransigent intransitif, ive adj. intranzitiv intransmissible adj. de netransmis intravenieux, euse adj. intrevenos intrpide adj. intrepid, indraznet intrpidit f. intrepiditate, indrazneala intrigant, e m.f., adj. intrigant intrigue f. intriga intriguer vt. a intriga (pe cineva); vi. a umbla cu intrigi intrinsque adj. intrinsec introductif, ive adj. introductiv introduction f. introducere introduire vt., vr. a (se) introduce introniser vt., vr. a (se) inscauna (si fig.) introspection f. introspectie introuvable adj. de negasit intrus, e m.f., adj. intrus intuitif, ive adj. intuitiv; m. persoana care intuieste intuition f. intuitie inusable adj. care nu se uzeaza inusit, e adj. neuzitat inutile adj. inutil inutilit f. inutilitate; pl. lucruri inutile invaincu, e adj. neinvins invalide adj., m. invalid invalider vt. a invalida invalidit f. invaliditate invariable adj. invariabil invasion f. invadare, invazie invective f. invectiva invectiver vt., vi. a invectiva invendable adj. de nevindut inventaire m. inventar inventer vt. a inventa inventeur, trice m.f. inventator, descoperitor inventif, ive adj. inventiv invention f. inventie, nascocire, descoperire inventorier vt. a face inventarul invrifiable adj. de neverificat inversable adj. de nerasturnat inverse adj., m. invers(ul), opus(ul) inverser vt. a inversa inversion f. inversiune, inversare invertbr, e adj., m. nevertebrat invertir vt. a rasturna (intr-o ordine opusa) investigation f. investigatie investir vt. a investi, a asedia investissement m. investitie, asediere invtr, e adj. inveterat invincibilit f. invincibilitate invincible adj. invincibil inviolabilit f. inviolabilitate inviolable adj. inviolabil invisibilit f. caracter invizibil invisible adj. invizibil invitation f. invitare, invitatie invite f. indemn invit, e m.f. invitat inviter vt., vr. a (se) invita invocation f. invocare, invocatie involuntaire adj. involuntar invoquer vt. a invoca, a chema (in ajutor) invraisemblable adj. neverosimil invraisemblance f. caracter neverosimil invulnrabilit f. invurnerabilitate invulnrable adj. invulnerabil iode m. iod ioniser vt. a ioniza iota m. (fig.) iota iouler vi. a hauli (pe munte) irakien, enne adj., m.f. (cu maj.) irakian iranien, enne adj., m.f. (cu maj.) iranian irascibilit f. irascibilitate irascible adj. irascibil ire f. (poet.) miine iris /-riss/ m. iris (si bot.) iriser vt., vr. a (se) iriza ironique adj. ironic ironiser vi. a ironiza irrachetable adj. de nerascumparat irradiation f. iradiere, iradiatie irradier vi., vr. a iradia; vt. a supune unor radiatii irraisonn, e adj. nechibzuit irrationel, elle adj. irational irralisable adj. irealizabil irralit f. caracter ireal irrconciliable adj. de neimpacat irrductible adj. ireductibil irrel, elle adj. ireal irrflchi, e adj. necugetat irrfutable adj. de necombatut irrgularit f. neregularitate irrgulier, re adj. neregulat; m.partizan care coopereaza cu armt irrmdiable adj. iremediabil irrmissible adj. de neiertat irremplaable adj. de neinlocuit irrparable adj. ireparabil irrprochable adj. ireprosabil irrsistible adj. irezistibil irrsolu, e adj. nehotarit irrsolution f. nehotarire irrespectueux, euse adj. nerespectuos irresponsabilit f. lipsa de responsabilitate irresponsable adj. iresponsabil irrtrcissable adj. care nu intra la spalat irrverence f. lipsa de respect irrversible adj. ireversibil irrvocable adj. irevocabil irrigation f. irigare, irigatie irriguer vt. a iriga irritable adj. iritabil irritation f. iritare, iritatie irriter vt. a irita, (fig.) a stirni irruption f. izbucnire isabelle adj. invar. cafeniu-deschis islam(isme) m. islamism isochrone adj. izocron isolateur, trice adj., m. izolator isolation f. (tehn.) izolare isolationnisme m. politica de izolare isolement m. izolare isoler vt. a izola isomorphisme m. izomorfism isoscle adj. isoscele isotope m. izotop isralite adj., m.f. (cu maj.) israelit issu, e adj. proveenit (din); f. iesire (si fig.), rezulta isthume m. istm italien, enne adj., m.f. (cu maj.) italian; m. limba italiana item adv. in afara de, in plus itinraire m. intinerar itou adv. (fam.) asisderea ivaire f. neghina (si fig.) ivoire m. fildes, (fig.) albeata (a gitului) ivre adj. beat (si fig.) ivresse f. betie, imbatare ivrogne, esse adj., m.f. betiv ivrognerie f. betie jable m. gardina jabot m. gusa (de pasare), jabou, (pop.) burduhan jabotage m. (fam.) trancaneala jaboter vi., vt. (fam.) a trancani jacasser vi. a flecari, (despre pasari) a ciripi jachre f. pirloaga jacinthe f. zambila jacquerie f. rascoala taraneasca, razmerita jactance f. infatuare, fanfaronada jade m. jad jadis /-diss/ adv. odinioara, altadata jaillir vi. a tisni, a izvori jaillissement m. tisnire jalouser vt. a fi gelos (pe), a invidia jalousie f. gelozie, invidie, jaluzea jaloux, ouse adj. gelos, invidios, dornic; m.f. gelos jamais adv. niciodata, cindva jambe f. gamba, picior jambon m. sunca janissaire m. inicer janvier m. ianuarie japonais, e adj., m.f. (cu maj.) japonez; m. limba japoneza jappement m. (s)chelalaiala, (s)chelalait japper vt. a (s)chelalai jaquete f. jacheta jard m. grohotis jardin m. gradina jardinage m. gradinarit jardiner vi. a gradinari jardinier, re m.f. gradinar; f. ladita cu flori; adj. de gradina jargon m. jargon, sisiit (al giscanului) jargonner vi. (fam.) a vorbi in jargon, jarre f. urcior jarret m. partea din spate a genunchiului jarretelle, jarraetire: f. jartiera jars m. giscan jaser vi. a flecari, a birfi, (despre pasari) a ciripi, jasmin m. iasomie jasper vt. a impestrita jatonner vi. a indica un traseu cu tarusi; vt. a jalona jatte f. strachina jauge f. masura (pentru lichide), capacitate (a unei nav jauger vt. a masura capacitatea (unei nave), jaune adj., m., adv. galben jaunir vt. a vopsi in galben; vi. a se ingalbeni jaunisse f. icter, galbinare jaunissement m. ingalbenire jaunntre adj. galbui javeau m. ostrov javelot m. sulita je pron. pers. eu jeannot m. (fam.) natarau je-m'en-fichisme m. invar. (pop.) nepasare jersey m. jerseu jet m. aruncare, tisnitura, crestere rapida ( jete f. dig jeter vt. a arunca, a varsa (lacrimi), a pune (o temelie jeton m. fisa, jeton jeu m. joc, mod de a juca, mod de a functiona, jeudi m. joi jeun () loc. adv. pe stomacul gol jeune adj., m.f. tinar jene m. post jener vi. a posti jeunesse f. tinerete, tineret joaillerie /jo-a-yi-/: f. magazin de bijuterii, bijuterie joaillier, re m.f. bijutier jobard, e m.f., adj. (fam.) nerod jobarder vt. (pop.) a trage pe sfoara jocasse f. sturz jockey m. jocheu jocrisse m. nerod joie f. bucurie, veselie, placere joindre vt. a uni, a adauga; vi. a se uni, a se asocia, joint, e adj. unit, impreunat; m. articulatie jointure f. imbinare, incheietura joli, e adj. dragut, agreabil, amuzant, considerabil joliment adv. frumusel, dragut, (fam.) foarte jonc m. stuf, papura, trestie jonchaie f. stufaris jonche f. flori (presarate pe jos), morman joncher vt. a presara (flori), a acoperi jonction f. jonctiune, unire jong /jou/ m. jug (si fig.) jongler m. a jongla, (fig.) a se juca (cu) jongleur m. jongler jonquille f. narcisa galbena joue f. obraz, falca jouer vi. a se juca, a cinta (la un instrument),t jouet m. jucarie, (fig.) (obiect de) batjocura joueur, euse m.f. jucator; adj. jucaus joufflu, e adj. bucalat jouir vi. a se bucura de, a beneficia de jouissance f. placere, folosinta jouisseur, euse m.f. juisor joujou m. jucarie jour m. zi, lumina, deschizatura, viata, (fig.) aspect journal m. ziar journalier, re adj. zilnic; m. zilier journaliste m. ziarist journe f. zi, salariu (munca) pe o zi jouter vi. a se lupta, a se intrece (cu cineva) jouvence f. (inv.) junete jouvenceau, celle m.f. (fam.) baietan, fetiscana jovialit f. veselie, jovialitate joyau m. bijuterie, (fig.) comoara joyeux, euse adj. vesel, voios jubil m. jubileu jubiler vi. a jubila jucher vt., vi., vr. a (se) cocota judasme m. iudaism judas m. tradator, ferestruica (intr-o usa) judiciare adj. judiciar judicieux, euse adj. judicios juge m. judecator jugement m. judecata, sentinta, rationament juger vt. a judeca, a crede, a considera jugulaire adj. jugular; f. curelusa de piele (a unei casti) juguler vt. a sugruma, a opri, (fig.) a plictisi juif, ive adj. evreiesc; m.f. (cu maj.) evreu juillet m. iulie juin m. iunie juke-box m. tonomat jumeau, elle adj. geaman; f.pl. binoclu jumelage m. ingemanare, (fig.) asociere (a doua orase etc.) jument f. iapa jumuler vt. a ingemana, (fig.) a asocia (doua orase etc.) jungle /jongl'/ f. jungla jupe f. fusta jupon m. jupon, (fig.) femeie jur, e adj. jurat, declarat; m. jurat jurement m. juramint, injuratura jurer vt. a jura; vi. a injura, a nu se potrivi juridiction f. jurisdictie juridique adj. juridic juriste m. jurist juron m. injuratura jury m. juriu jus /ju/ m. suc jusque prep. pina (la), pina (si) juste adj. drept, exact, legitim, ( justement adv. pe drept, tocmai (pe cind) juste-milieu m. calea de mijloc justesse f. justete, exactitate justice f. justitie, dreptate justicier adj., m. (persoana) care vrea sa faca dreptate justification f. justificare, dovada justifier vt., vr. a (se) justifica; vt. a dovedi jute m. iuta juter vi. a lasa zeama juteux, euse adj. zemos juvnilit f. caracter juvenil juxtaposer vt., vr. a (se) juxtapune kaki adj. kaki kalidoscope m. caleidoscop kamikaze m. pilot care se arunca cu avionul sau asupra kandjar, kangiar m. hanger kangourou m. cangur kantisme m. doctrina lui Kant, kantianism kaolin m. caolin karpatique adj. carpatic, referitor la Carpati kayak m. caiac kfir m. chefir kpi m. chipiu kratine f. cheratina krms m. (bot.) cirmiz kermesse f. chermesa khan m. han (tatar) kidnapper vt. a rapi o persoana pentru a-i cere rascumparare kidnapping m. rapire kif-kif adj. invar. (fam.) asemanator kilo(gramme) m. kilogram, chil kilomtrage m. kilometraj kilomtre m. kilometru kilomtrique adj. kilometric kilowatt m. kilowatt kimono m. chimono kinesthsie f. chinestezie kiosque m. chiosc kirsch m. visinata klaxon m. claxon klaxonner vi. a claxona knock-out m. invar. cnocaut; adj. doborit knout m. cnut kolkhoze m. colhoz kolkhozien, enne adj., m.f. colhoznic konzern m. concern kopeck m. copeica koulak m. chiabur kraal m. sat (in Africa de Sud) krach /krak/ m. (fin.) crah kreutzer m. creitar kummel m. lichior de chimen kwas m. cvas kyrielle f. (fam.) pomelnic, sir kyste m. chist kystique adj. chistic la art. hot. f.; pron. pers. o. pe ea l adv. acolo, (fig.) acest punct, astfel label m. eticheta labeur m. munca (grea) laboratoire m. laborator laborieux, euse adj. harnic, trudnic labour m. aratura, ogor arat labourage m. arat, aratura labourer vt. a ara, a brazda (si fig.) laboureur m. plugar labyrinthe m. labirint laage, lacement m. snuruit lacer vt. a snurui, a stringe sireturile lacration f. sfisiere lacrer vt. a sfisia lacet m. siret, snur, lat, serpentina lchage m. abandonare lche adj. neincordat, moale, (fig.) las; m. las lcher vt. a desface, a scapa, a descarca, (fig.) a paras lchete f. lasitate lacis m. retea (de fire) laconique adj. concis, succint lacrymal, e adj. lacrimal lacrymogne adj. lacrimogen lacs /l/ m. snur, lat (pentru pasari), (fig.) cursa lactation f. lactatie, alaptare lact, e adj. ca laptele, laptos lactique adj. lactic lactose m. lactoza lacune f. lipsa, gol, intrerupere lacuneux, euse adj. cu lacune lacustre adj. lacustru ladre m., adj. lepros, (fig.) carpanos, zgircit ladrerie f. (inv.) lepra, (fig. fam.) zgircenie lai, e m.f., adj. mirean lac, laque m.f., adj. laic lache f. (bot.) rogoz laciseer vt. a laiciza laid, e adj. urit, diform; m. partea urita laideron, onne m.f. fata (femeie) foarte urita laideur f. uritenie laidir vi. a se uriti laie f. mistreata, poteca (intr-o padure) lainage m. tesatura din lina, lenaj laine f. lina laineux, euse adj. linos, de lina lainier, re adj. de lina laisse f. zgarda laisser vt. a lasa, a uita, a parasi, a permite, a inceta laisser-aller m. invar, neglijenta, delasare laisser-passer m. invar. permis de libera trecere lait m. lapte laitage m. produse lactate laitance, laite f. lapti laiterie f. laptarie laiteux, euse adj. laptos laitier, re adj. de lapte; m.f. laptar; f. vaca de lapte laiton m. alama laitonnage m. alamire laitue f. laptuca laus m. (arg. scolar) discurs, predica laize f. latime (a unei stofe) lama m. (zool.) lama, preot budist lambeau m. zdreanta, fisie (de carne), (fig.) fragment, lambin, e adj. mocait, moale lambiner vi. a-si irosi timpul, a se mocai lambris m. lambriu lambrisser vt. a acoperi cu lambriuri lame f. lama, tais, talaz, (fig.) spadasin lamelle f. lamela, foita lamentable adj. lamentabil lamenter vi. a boci; vr. a se lamenta laminer vt., vr. a (se) lamina lamineur adj., m. laminator laminoir m. laminor lampadaire m. lampadar lampalissade f. adevar la mintea cocosului lampant, e adj. lampant lampasser vi. (fam.) a pili, a trage la masea lampe f. (fam.) dusca lamper vt. (fam.) a trage la masea lampiste m. lampist, (fam.) functionar subaltern lampyre m. licurici lance f. lance, robinet (la un furtun) lance f. aruncare lancement m. lansare lance-pierre m. invar. prastie lancer vt. a arunca, a slobozi, a face cunoscut, a pune ( lance-raquettes m. invar. aruncator de proiectile autopropulsate lancette f. lanteta lanceur, euse m.f. aruncator, persoana care lanseaza lancier m. lancier lanciner vi. a produce junghiuri, (fig.) a chinui landau m. landou lande f. landa, baragan, ciulini landier m. pirostrie langage m. limbaj, grai lange m. scutec, fasa langer vt. a infasa langoureux, euse adj. languros, gales langouste f. langusta langue f. limba, limbaj languer f. lincezeala, tinjeala languir vi. a lincezi, a tinji languissamment adv. alene, gales languissant, e adj. linced, gales, (fig.) care se stinge lanire f. curea, fisie lant, e adj. lent, incet; f. lindina lanterne f. felinar, lanterna lanterner vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri); lanturelu m. zapauc lapement m. lapait laper vi. a lapai lapereau m. pui de iepure lapidaire m. slefuitor de pietre pretioase; adj. concis lapider vt. a lapida, a azvirli cu pietre, lapin, e m.f. iepure (de casa), lapinire f. crescatorie de iepuri, cotet pentru iepuri lapis-lazuli /-piss/ m. lapislazuli lapon, e adj., m.f. (cu maj.) lapon laps /lapss/ m. lacheu, (fig.) om slugarnic laque f. lac (de lustruit) laquelle vezi lequel laquer vt. a lacui larbin m. (peior.) sluga larcin m. furtisag, obiect furat, (fig.) plagiat lard m. slanina lardage m. impanare cu slanina larder vt. a impana cu slanina, (fig.) a strapunge, lardon m. bucatica de slanina, (fig.) sarcasm, (pop.)tinc large adj. larg, lat, mare, (fig.) bogat, generos; m. la largesse f. larghete, darnicie; pl. daruri larguer vt. (mar.) a desfasura (o pinza), (fig.) a parasi; larigot loc. adv. (in expr.) boire tirer-~ = a bea zdrav larme f. lacrima, (fig.) picatura larmier m. streasina, parte a ochiului (aflata inspre nas) larmoiement m. lacrimare, smiorcaiala larmoyant, e adj. plingacios larmoyer vi. a plinge larron m. hot larronner vi. a face pe hotul, a ciordi larve f. larva, spectru laryngite f. laringita larynx m. laringe las, lasse adj. obosit, plictisit; lascif, ive adj. lasciv lascivit f. lascivitate lasser vt. a obosi, a plictisi; vr. a-si da osteneala, lassitude f. oboseala, (fig.) plictiseala lasso m. lasou latence f. stare latenta latin, e adj. latin(esc); m.f. (cu maj.) latin; latinit f. latinitate latitude f. latitudine latrines f.pl. latrina latte f. sipca laudatif, ive adj. laudativ laurat, e adj., m.f. laureat laurier m. laur; pl. (fig.) glorie lavable adj. care se poate spala lavabo m. lavabou lavage m. spalat, spalare, spalatura lavallire f. lavaliera lavande f. lavanda lavasse f. (pop.) zeama lunga, ploaie torentiala lave f. lava lavement m. spalatura laver vt., vr. a (se) spala; vt. (fig.) a sapuni, (pop.) lavette f. spalator de vase (de sirma etc.) lavoir m. spalatorie (publica) laxatif, ive adj., m. laxativ layette f. rufarie (pentru un nou-nascut) le art. hot. m.;pron. pers. il, pe el l m. latime (a unei stofe) lche f. felioara subtire (de piine), (pop.) linguseala lcher vt., vr. a (se) linge; vt. a lingusi lcherie f. (fam.) lacomie leon f. lectie, invatatura lecteur, trice m.f. cititor, lector (universitar) lecture f. citire, lectura lgaliser vt. a legaliza lgalit f. legalitate lgataire m. legatar lgation f. legatie lgendaire adj. legendar lgende f. legenda, inscriptie lger, re adj. usor, slab, frugal, (fig.) nesocotit, vioi, lgrement adv. usor, sprinten, (fig.) nesocotit lgret f. usurinta, sprinteneala, (fig.) nesocotinta lgifrer vi. a legifera lgion f. legiune, multime lgionnaire m. soldat roman, membru al Legiunii de onoare lgislateur, trice m.f., adj. legislator lgislatif, ive adj. legislativ lgislation f. legislatie lgitimation f. legitimare lgitime adj. legitim, indreptatit lgitimer vt. a legitima, a indreptati legs /l/ m. (jur.) legat lguer vt. (jur.) a lasa prin testament lgume m. leguma; lgumier, re adj. de legume lgumineux, euse adj. leguminos lendemain m. ziua de miine, ziua urmatoare, (fig.) urmare lninisme m. leninism lniniste adj., m.f. leninist lnitif, ive adj., m. calmant; m. (fig.) indulcire lenteur f. incetineala, (fig.) greutate de intelegere lentille f. linte, lentila; pl. pistrui lonin, e adj. de leu, (fig.) inegal (ca impartire) lpre f. lepra, (fig.) viciu lpreux, euse m.f., adj. lepros lequel pron. rel. care lergeur f. largime, latime les art. hot. pl.; pron. pers. i, le, pe ei, pe ele lse adj. f. (in expr.) ~-majest = lezmajestate lser vt. a leza, a jigni lsine f. avaritie, calicie lsiner vi. a se calici lsion f. leziune, (fig.) paguba lesquels, lesquelles vezi lequel lessive f. lesie lessiver vt. a spala cu lesie lessiveuse f. masina de spalat rufe leste adj. usor, vioi, prompt, (fig.) indraznet, indecen lester vt. a incarca cu lest; vr. (fig. fam.) a se imbuib lthargie f. letargie lthargique adj. letargic, (fig.) amortit; lettre f. litera, scrisoare; pl. literatura lettr, e adj., m.f. (om) stiutor de carte; m.f. literat leucocyte m. (med.) leucocita leur adj. pos., pron. pos. al lor; pron. pers. i, le leurre m. momeala (si fig.) leurrer vt. a momi, a amagi; vr. a se legana (in iluzii) leurs adj. pos. lor levage m. ridicare levain m. plamada (de piine), (fig.) saminta levant m. rasarit; adj. m. care rasare leve f. ridicare, incoltire, percepere (a unei dari etc lever vt. a ridica, a inalta, a percepe (o dare etc.), levier m. pirghie lviger vt. a pulveriza (prin dizolvare ntr-un lichid). lvre f. buza; pl. margini levrette f. ogarca lvrier m. ogar, (fig.) copoi levure f. drojdie de bere, maia lexicographe m. lexicograf lexique m. lexic(on) lzard m. soprla lzarde f. fisura (ntr-un zid) lzarder vt., vr.a (se) produce crapaturi; a hoinari liaison f. legatura, relatie, jonctiune liant, e adj. mladios, (fig.) blnd, sociabil; m. liant liard m. gologan liarder vi. a se zgrci (la bani) liardeur, cuse m. f. zgrcit, mate-fripte liasse f. vraf (de hrti) libanais, e adj., m.f. (cu maj.) libanez libation f. libatie libelle m. pamflet libeller vt. a redacta (o cerere etc.) libellule f. libelula libral, e adj.liberal, generos, liber libraliser vt. vr. a (se) face mai liberal libralit f. liberalitate, generozitate librateur,trice adj., m.f. eliberator libration f. (e)liberare librer vt., vr. a (se) libera, a (se) elibera libert f. libertate libertin, e m.f., adj. libertin libidineux, euse adj. libidinos libraire m. librar librairie f. librarie libre adj. liber, desantat libre-change m. (ec.) liberul schimb libre-service m. autoservire libretto m. libret lice f. arena, catea de vnatoare, speteaza licence f. libertate, autorizatie, licenta (universitara) licenci, e m.f., adj. licentiat licenciement m. concediere licencier vt. a concedia licencieux, euse adj. licentios, imoral lichen /-ken/ m. lichen licher vt. (pop.) a bea licite adj. permis, legal licorne f. animal fantastic cu un singur corn licou, licol m. capastru lie f. drojdie (si fig.) lie-de-vin adj. invar. rosu-nchis lige m. pluta lien m. legatura (si fig.) lier vt., vr. a (se) lega, a (se) uni lierre m. iedera lieu m. loc, tinut, rang, descendenta lieue f. leghe lieutenant m. locotenent livre m. iepure ligaturer vt. a lega, a uni lige adj. (fig.) devotat lignage m. rasa, neam ligne f. linie, sir, undita, descendenta ligne f. neam, descendenta ligner vt.a linia ligneux, euse adj. lemnos lignite m. lignit ligoter vt. a lega fedeles ligue f. liga, complot liguer vt.,vr.a (se) uni ntr-o liga lilas m. liliac (arbustul); adj. invar. liliachiu lilial, e adj. ca crinul limace f. melc (fara cochilie) limaon m. melc (si anat.) limage m. pilire, pilit limaille f. pilitura (de fier etc.) limbe m. (bot.) limb lime f. pila (de unghii etc.) limer vt. a pili, (fig.) a slefui (o poezie etc.) limier m. copoi (si fig.) limite f. limite, margine limiter vt., vr. a (se) limita, a (se) restrnge limitrophe adj. limitrof limon m. noroi,(un fel de) lamie, (fig.) plamada limonier m. lami limousine f. limuzina limpide adj. clar, transparent limpidit f. limpezime lin m. pnza de in linceul m. giulgiu linaire adj. liniar linge m. lenjerie, rufa lingre lenjereasa lingrie lenjerie lingot m. lingou linguistique adj., f. lingvistic(a) liniment m. alifie linolum /-om'/ m. linoleum linot m., linotte f. (ornit.) cnepar linotype f. linotip linteau m. usor la o usa lion, onne m.f. leu lionceau m. pui de leu lippe f.buza inferioara, lippu, e adj. buzat liqufier vt., vr. a (se) lichefia liqueur f. licoare, lichior liquidation f. lichidare liquide adj., m. lichid liquider vt. a lichida, (fig.) a omor liquoreux, euse adj. ca lichiorul lire vt. a citi, (fig.) a descifra lis,lys m. crin lisr m. gaitan liseron m. (bot.) volbura liseur, euse m.f. cititor pasionat; f. lizeuza lisible adj. citet lisire f. liziera, margine (a unei paduri etc.) lisse adj. neted si lucios lit m. pat, asternut, strat, albie (a unui ru) litanies f. pl. litanie, (fig.) discurs plictisitor liteau m. vizuina lupului, chenar colorat la rufarie) lite f. puii fatati o data literie f. asternut (de pat) litharge f. (chim.) litarga lithographie f. litografie litire f. asternut de paie (al animalelor), lectica litige m. litigiu litigieux, euse adj. litigios litre m. litru littraire adj. literar littral, e adj. literal littrateur m. literat littrature f. literatura littoral m. litoral; de lnga tarm litutgie f. liturghie lividit f. paloare livraison f. livrare, fascicula a unui periodic) livre m. carte, livra livre f. livrea, servitorime livrer vt., vr. a (se) preda; a da, a angaja, a ceda, livret m. livret, libret livreur m. cel care elibereaza marfurile cumparate lobe m. lob local, e adj., m. local localiser vt., vr. a (se) localiza localit f. localitate locataire m. locatar location f. de nchiriere, chirie locomotion f. locomotie locution f. locutiune logarithme m. logaritm loge f. coliba. cabana, loja (de portar, de teatru) logement m. locuinta loger vi. a locui; vt. a da cu chirie, a gazdui; logicien, enne m.f. logician logique adj., f. logic(a) logis m. locuinta loi f. lege, regula, norma loin adv. departe lointain, e adj. ndepartat; m. departare loir m. harciog loisible adj. ngaduit loisir m. ragaz lombaire adj. lombar lombes m. pl. sale long, longue adj. lung, ndelungat; adv. mult, lung; longe f. curea (pt. legat un cal) longer vt. a merge de-a lungul longeron m. grinda mica longvit f. longevitate longitude f. longitudine longtemps adv. mult timp longueur f. lungime, durata, (fig.) taraganeala longue-vue f. luneta lopin m. bucata loquace /-koua-/ adj. limbut loque f. zdrenta (si fig.) loquet m. clanta loqueteux, euse adj. zdrenturos lorette f. curtezana lorgner vt. a privi (cu coada ochiului, cu lornieta), lorgnette f. lornieta, binoclu mic lorgnon m. lornion loriot m. (ornit.) grangur lors adv. atunci lorsque conj. (atunci) cand losange m. romb lot m. parte, loz, soarta loti, e adj. distribuit lotion f. spalare, lotiune lotir vt. a mparti (n loturi), a nzestra louange f. lauda, elogiu, proslavire louanger vt. a lauda, a proslavi louche adj. sasiu, (fig.) suspect; m. suspect; f. polonic loucher vi. a privi crucis, (fig.) a pofti la louer vt. a nchiria; vt., vr. a (se) lauda loufoque adj., m.f. (pop.) (om) tcnit loup, louve m.f. lup loupe f. lupa, excrescenta loup-garou m. vrcolac, (fig.) om ursuz lourd, e adj. greu, grav, greoi lourdaud, e m.f. persoana greoaie lourdeur f. greutate, ncetineala loustic m. htru loutre f. lutra, haina de lutru louveteau m. pui de lup louveterie f. vnatoare de lupi louvoyer vi. a naviga n zigzag, (fig.) a o lua pe departe loyal, e adj. sincer, cinstit loyaut f. sinceritate, cinste loyer m. chirie lubie f. (fam.) toana lubricit f. lubricitate lubrifier vt. a lubrifia lucarne f. lucarna, ferestruica (la pod) lucide adj. lucid lucidet f. luciditate, claritate n gndire luciole f. licurici lucratif, ive adj. lucrativ,banos lucre m. profit luette f. (anat.) omusor lueur f. licarire, lumina slaba luge f. saniuta luger vi. a se da cu saniuta lugubre adj. lugubru lui pron. pers. (pe) el, lui, i luire vi. a licari, a luci lumire f. lumina, zi, (fig.) lamurire, lumignon m. luminita, muc (de lummare) lumineux, euse adj. luminos, (fig.) inteligent lunatique adj. capricios, fantastic; m. lunatic lundi m. luni lune f. luna, (fig.) capriciu lunette f. luneta; pl. ochelari lurette f. (n expr.) luron, onne m.f. persoana vesela lustral, e adj. care purifica lustre m. lustru, luciu, lampa, interval de cinci ani, lustrer vt. a lustrui, a da luciu lut m. lut luth /lut/ m. lauta lutin, e adj. vioi, zburdalnic; m. spiridus lutiner vt. a tachina;vi. a face zburdalnicii lutrin m. strana lutte f. lupta, (fig.) disputa lutter vi. a lupta lutteur m. luptator luxation f. luxatie luxe m. lux luxer vt. a luxa luxueux, euse adj. luxos luzerne f. lucerna lyce m. liceu lycen, enne m.f. licean lymphatique adj., m.f. limfatic, (fig.) molu lymphe f. limfa lynchage m. linsaj lyncher vt. a linsa lynx m. linx lyre f. (muz.) lira lyrique adj., m. (poet.) liric lyrisme m. lirism ma adj., pos. f. a mea maboule, e adj., m.f. (pop.) tcnit macabre adj. macabru macaron m. pricomigdala macaroni m., invar. macaroana, (pop.) macaronar macaronique adj. burlesc macdoine f. (bucat.) ghiveci, (fig.) amestec(atura) macdonien, enne adj., m.f. (cu maj.) macedonian macration f. macerare, maceratie; pl. (fig.) mortificare macrer vt. a macera, (fig.) a mortifica mchefer m. zgura de fier mcher vt. a mesteca mchicoulis m. meterez mchiller vt. a mesteca ncet, a morfoli machin, e m.f. (pop.) cutare, (fam.) asta, aia machinal, e adj. masinal machination f. uneltire, masinatie machine f. masina, masinarie machiner vt. a unelti, a masina machinerie f. masinarie machinisme m. masinism machiniste m. masinist mchoire f. falca, (fig.) imbecil mchonnement m. molfaiala mchonner vt. a molfai mchurer vt. a mnji, a ferfeniti maon m. zidar, constructor, mason maonner vt. a zidi, a construi maonnerie f. zidarie, masonerie macque f. melita maculage m. mzgalirem, mzgalitura maculature f. maculatura, mzgalitura maculer vt. a pata, a mnji madame f. doamna, cucoana mademoiselle f. domnisoara madr, e adj. (fig.) siret madrpores m.pl. colonie de polipi madrier m. blana (de lemn), brna murs /meurss/ f. pl. obiceiuri magasin m. magasin, depozit (de marfuri) magasinage m. nmagazinare, depozitare magasinier m. magaziner magazine m. (angl.) periodic ilustrat mage m. mag, astrolog magicien, enne m.f. magician magique adj. magic, (fig.) feeric magister /-jiss-tr/ m. (nv.) nvatator (de la tara) magistral, e adj. magistral, pedant magma f. magma magnanerie f. crescatorie de viermi de matase magnanime adj. marinimos magnat /magh-na/ m. magnat magnsium /-zi-om`/ m. magneziu magntique adj. magnetic, fascinant magntiser vt. a magnetiza, a fascina magnto f. (electr.) magnetou magnificence f. maretie; pl. darnicie magnifique adj. maret, (fam.) grazav magnitude f. (astron.) magnitude magot m. maimuta fara coada, (fig.) urciune, magyar, e /-ji-/ adj., m.f. (cu maj.) maghiar mahomtan, e ad., m.f. mahomedan mai m. (luna) mai maie f. covata, paner maigre adj. slab, sarac, (fig.) mic, nentemeiat; maigrelet, ette adj. slabut maigreur f. slabiciune, (fig.) saracie maigrir vi., vt. a slabi maille f. ochi (la o mpletitura etc.), maillechort m. alpaca mailler vt. a ridica ochiur ( pentru o mpletitura); maillet m. (tehn.) mai maillon m. ochi mic (la o mpletitura) maillot m. scutec, maiou main f. mna main d`uvre f. mna de lucru, manopera mainmise f. (jur.) sechestrare, sechestru maint, e adj. nehot.nenumarat maintenent adv. acum maintenir vt., vr. a (se) mentine; vt. a sustine maintien m. mentinere, tinuta, stapnire de sine maire m. primar mairie f. primarie mais conj. dar, ci mas m. porumb maison f. casa, ntreprindere, personal casnic, familie; maisonne f. (fam.) totalitatea persoanelor dintr-o casa maisonnette f. casuta matre m. stapn, maestru, profesor, sef; matresse f. stapna matrise f. stapnire (de sine), maiestrie matriser vt., vr. a (se) stapni majest f. maiestate majesteux, euse adj. maiestuos majeur, e adj. mai mare, major, important; majolique f. (arte) majolica major m. major de administratie, medic militar majoration f. majorare, sporire majorer vt. a majora, a spori majorit f. majoritare, majorat malade m.f., adj. bolnav maladie f. boala, (fig.) pasiune maladif, ive adj. bolnavicios maladresse f. stngacie maladriot, e adj., m.f. stngaci malais, e adj. dificil, anevoios malandrin m. haimana, borfas malappris, e adj. m.f. prost crescut malaria f. malarie malaxer vt. a freca ( unt, prafuri etc.), a masa malchance f. ghinion malchanceux, euse adj., m.f. ghinionist mle adj. barbatesc, (fig.) puternic; maldiction f. blestem, nenorocire malfice m. vraja funesta malfique adj. funest, cu influenta nefasta malembouch, e adj., m.f. (om) rau de gura malemort f. moarte tragica malencontreux, euse adj. neplacut malentendu m. nentelegere, interpretare gresita malfaon f. executie defectuoasa malfaisant, e adj. raufacator, vatamator malfaiteur, trice m.f. raufacator malfam, e adj. rau famat, cu reputatie proasta malgache adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) din Madagascar malgr adv. fara voie, n ciuda malhabile adj. stngaci malheur m. nenorocire, ghinion malheureux, euse adj., m.f. nenorocit, ghinionist malhonnte adj. necinstit malhonntet f. necinste, necuviinta malice f, rautate, gluma rautacioasa maliceux, euse adj., m.f. rautacios malignit f. rautate, nclinatie spre rau malin, igne adj. rau(tacios), malign, siret, malingre adj. pricajit malle f. cufar, valiza mallable adv. maleabil (si fig.) malletier m. lucrator de cufere mallette f. cufaras, valijoara malmener vt. a ocar, a brutaliza malotru, e m.f. adj. mitocan malpropre adj. murdar (si fig.) malpropret f. murdarie (si fig.) malsain, e adj. nesanatos (si fig.) malsance f. necuviinta malsant, e adj. necuviincios malsonnant, e adj. neplacut la auz, (fig.) necuviincios malt m. (angl.) malt malthusianisme m. malthusianism malttier m. (iron.) perceptor maltraiter vt. a maltrata malveillamment adv. cu rea-vointa, (n mod) rau voitor malveillance f. rea-vointa malveillant, e adj., m.f. rau-voitor malversation f. deturnare de fonduri maman f. (fam.) mamica mamelle f. mamela mamelon m. sfrc (al snului), colina m'amie, ma mie f. draguta, iubita mammifre adj., m. pl. mamifere mammouth /mam'-mout'/ m. mamut mamours m.pl. mngieri manuvrable adj. manevrabil manuvre f. manevrare, manevra (si fig.); m. salahor manuvrer vt., vi. a manevra; vi. (fig.) a trage sforile manant m.(nv.) satean, (peior.) badaran manche m. mner; f. mneca, manchette f. manseta manchon manson manchot, e adj., m.f. ciung, (fig.) nendemnatic mandant m. alegator mandat m. mandat mandataire m. mandatar mandehou, e adj., m.f. (cu maj.) (lociutor) din Manciuria mander vt. (nv.) a comunica (n scris), a chema mandibule f. mandibula, falca mandragore f. matraguna mandrin m. (tehn.) mandrina mange m. manrj, (fig.) comportare vicleana manger vt. a dresa (un cal), (fig.) a da lectii de viata manette f. maneta manganse m. mangan mangeable adj. care se poate mnca mangeaille f. (fam.) crapelnita mangeoire f. troaca manger vt. a mnca (si fig.) a consuma; mangerie f. masa care dureaza mult, mbuibare mange-tout m. invar. (fam.) mna-sparta mangeur, euse m.f. mncacios, (fig.) risipitor maniable adj. maniabil, (fig.) suplu maniaque adj. m.f. maniac maniement m. mnuire, pipaire manier vt. a mnui, a pipai; m. pipaitul manire f. mod, fel, maniera; pl. maniere, fite manir, e adj. manierat, (fig.) afectat manifestant, e m.f. manifestant manifestation f. manifestare, manifestatie manifeste adj. evident; m. manifest manifester vt., vi., vr. a (se) manifesta manigance f. tertip, masinatie manigancer vt. a pune la cale manille m. (text.) manila manipulation f. manipiulare, (fig.) manevra manipuler vt. a manipula, a tranzita manivelle f. manivela manne f. mana, hrana abundenta, cos mare mannequin m. manechin, (fig.) om de paie manoir m. conac manomtre m. manometru manouvrier m. (nv.) hamal manquant, e adj., m.f. (om) care lipseste, absent manque m. lipsa, manco manquement m. lipsa, ncalcare (a datoriei) manquer vi. a duce lipsa de, a lipsi, a aluneca, a gresi, mansutude f. blndete manteau m. mantou, manta mantile f. sal de dantela manucure f. manichjiurista manuel, elle adj., m. manual manufacture f. manufactura manuscrit adj., m. manuscris manutention f. manutanta, administrare mappemonde f. mapamond maquereau m. scrumbie, (fig.) peste maquette f. macheta maquignon m. geambas, (fig.) misit maquignonner vt. a ascunde cusururile (unui cal), maquillage m. machiere, machiaj maquiller vt., vr. a (se) machia; vt. (fig.) a denatura maquis m. maracinis, miscare de rezistenta (n Franta), maquisard m. luptator din miscarea de rezistenta maracher, re adj. de zarzavat; m.f. zarzavagiu marais m. mlastina, gradina de zarzavat marasme m. lncezeala, (fig.) marasm marasquin m. lichior de cirese amare martre f. mama vitrega maraud, e m.f. secatura marauder vt. a ciordi, a sterpeli maraudeur m. borfas, sofer care practica autostopul marbre m. (obiect, statuie de ) marmura marbrer vt. a marmora marbrier, re adj. de marmura; m. cioplitor n marmura marbrure f. vinisoare (pe piele, hrtie etc.) asemanatoare marcassin m. mistret tnar marchand, e m.f. negustor; adj. comercial marchander vt. a(se) tocmi; vi. a ezita marchandise f. marfa marche f. mers, mars, (si muz.), treapta, (fig.) progres, march m. trg, (si fig.) piata, (fig.) conventie marchepied m. treapta (la un vehicul, la o estrada), marcher vi. a merge, a functiona, (fig.) a prospera; marcottage m. butasire marcotte f. butas mardi m. marti mare f. balta marcage m. smrc, mlastina marcageux, euse adj. mlastinos marchal m. maresal, marchausse f. jandarmerie mare f. maree, (fig.) multime marelle f. sotron, marge f. margine, bordura, (fig.) latitudine margelle f. ghizd (la o fntna) margot f. palavragioaica margotin m. legatura de vreascuri marguerite f. margareta mari m. sot, barbat mariage m. casatorie, unire mari m. mire marier vt., vr. a (se) casatori, a (se) uni marin, e adj., f. marin(a); m. marinar mariner vt. (bucat.) a marina marinier, re adj. marinaresc; m. pilot (pe un vas fluvial) marionnette f. marioneta (si fig.) maritime adj. maritim maritorne f. (fam.) femeie urta si jegoasa marivaudage m. limbaj pretios marjolaine f. marghiran marli m. usna marmaille m. liota de copii marmitage m. (fam.) bombardament marmite f. (o) oala (de) marmiter vt. (fam.) a bombarda marmiton m. rndas (la bucatarie) marmonner vt. a bombani marmot m. (fam.) plod marmotte f. (zool.) marmota marmotter vt. a mormai marne f. marna marocain, e adj., m.f. (cu maj.) marocan maronner vi. (fam.) a murmura, a bombani maroquin m. marochin, (fam.) portofoliu ministerial maroquinerie f. marochinarie marotte f. marota maroufle m. toprlan marquage m. marcaj marquant, e adj. marcant marque f. (n)semn, marca, urma, (fig.) dovada, vaza marquer vt. a nsemna, a nfiera, a lasa urme, a arata; marqueterie f. marchetarie marquis, e m.f. marchiz; f. (constr.) marchiza marraine f. nasa marrant, e adj. (pop.) caraghios marre adv. (n expr., pop.) marrer (se) vr. (pop) a se strica de rs marri, e adj. (nv.) (n)tris(at) marron m. castana, pocnitoare, (pop.) ghiont; marron, onne m.f. (nv.) sclav fugit; adj. (fig.) neoficial, marronier m. castan altoit mars m. martie marsouin m. marsuin, (fig.) aschimodie marsupiaux m. pl. marsupiale marteau m. ciocan, (iht.) rechin-ciocan, (anat.) ciocanas marteler vt. a ciocani, (fig.) a rosti raspicat martial, e adj. martial, razboinic martien, enne /-si-in/, m.f., adj. martian martinet m. (un fel de) grbaci, ciocan hidraulic martin-pcheur m. pescarus de apa dulce martre f. jder martyr, e m.f., adj. martir martyre m. martiriu marveille f. minun(ati)e marveilleux, euse adj. minunat, surprinzator; m. supranatural(ul), marxisme m. marxism marxiste adj., m.f. marxist mas /mass/ f. casuta de tara (n sudul Frantei) mascarade f. mascarada, (fig.) prefacatorie mascotte f. (fam.) talisman, mascota masculin, e adj.,m. (genul) masculin masque m. masca, persoana mascata, (fig.) expresie masquer vt., vr. a (se) masca, a (se) ascunde massacrant, e adj. moracanos, extrem de plictisitor massacre m. masacru, masacrare massacrer vt. a masacra (si fig.) massage m. masaj masse f. gramada, masa, multime, baros massepain m. martipan masser vt., vr. a (se) ngramadi; vt. a face masaj masseur, euse m.f. masor massier m. elev care strnge cotizatii (ntr-un atelier massif, ive adj. masiv, de masa, (fig.) greu, grosolan; massue f. maciuca mastic m. chit (de lipit) mastication f. mestecare mastiquer vt. a chitui, a mesteca mastoc /-stok/ adj. greoi, (pop.) badaran masure f. cocioaba mt m. catarg mat /mat'/, e adj. fara luciu, sters, (despre sunete) surd; match /mat'-ch'/ m. meci matelas m. saltea matelasser vt. a matlasa matelot m. marinar mater vt. a face sah mat, (fig.) a mblnzi matrialisation f. materializare matrialiser vt. a materializa matrialisme m. materialism matrialit f. materialitate matriaux m.,pl. materiale (de constructie, etc.) matriel, elle adj. m. material maternel, elle adj. matern, din partea memei; f. gradinita maternit f. maternitate, casa de nastere mathmaticien, enne m.f. matematician mathmatique adj. matematic, (fig.) exact; f.pl. matematica matire f. materie, (fig.) subiect matin m. dimineata; adv. devreme mtin, e m.f. (fam.) smecher; m. dulau matine f. dimineata, matineu mtiner vt. a corci, (fam.) a dojeni aspru matois, e adj., m.f. smecher matou m. cotoi, (fig.) om ncuiat matraque f. baston de cauciuc matriarcat m. matriarhat matrice f. uter, matrice matricer vt. a matrita matricule f. registru; adj., m. (numar) matricol matriculer vt. a nregistra, a nmatricula matrone f. matroana maturation f. maturizare maturment adv. cu maturitate maturit f. maturitate (si fig.) maudire vt., vr. a (se) blestema maudit, e adj., m.f. blestemat maugrer vi. a bombani; vt. a profera insulte maure, esque adj., m.f. (cu maj.) maur mausole m. mauzoleu maussade adj. urcios, mbufnat mauvais, e adj., rau, rautacios, prost, daunator; adv. urt mauve adj., m.(culoarea) mov, f. nalba maxillaire adj., m. maxilar maxime f. maxima maximum /-mom'/ adj., m. maximum mayonnaise f. maioneza mazette f. mrtoaga, (fig.) nepriceput mazout m. pacura, titei me pron. pers. ma, mi mandre m. meandra (si fig.) mec m. (arg.) ntrtinut, individ mcanicien, enne m.f., adj. mecanic mcanique adj. mecanic, automat; f. mecanica, masina(rie) mcaniser vt. a mecaniza, (pop.) a bate la cap mcanisme m. mecanism, masinarie mcaniste adj. mecanist mcano m. (fam.) mecanic mcne m. mecena mchamment adv. cu rautate mchancet f. rautate mchant, e adj. rau, prost, (fig.) muscator; m. om rau mche f. fitil, muc (de lumnare etc.), scama, sfredel, mcompte m. eroare de calcul, (fig.) dezamagire mconnaissable adj. de nerecunoscut mconnaissance f. ignorare, ne(re)cunoastere, nerecunostinta mconnatre vt., vr. a nu (se) recunoaste mcontent, e adj., m.f. nemultumit mcontenter vt. a nemultumi mcrant, e adj., m.f. (relig.) necredincios mdaille f. medalie mdaillon m. medalion (si pict.) mdecin m., adj. medic mdecine f. medicina, profesiunea de medic mdiation f. mediere, mijlocire mdiocre adj. mediocru mdiocrit f. mediocritate mdire vi. a vorbi de rau mdisance f. brfa mdisant, e m.f., adj. brfitor mditation f. meditare, meditatie mditer vt., vi. a medita mditerranen, enne adj. mediteranean mdius /-uss/ m. degetul mijlociu mdullaire adj. medular mduser vt. (fam.) a ncremeni meeting /mi-tin'g/ m. miting mfait m. fapta rea, ravagiu mfiance f. nencredere mfiant, e adj., m.f. nencrezator mfier (se) vr. a nu avea ncredere mgarde (par) loc. adv. din neatentie mgre f. mejera, femeie artagoasa mgir, mgisser vt. a argasi, a tabaci mgissier m. persoana care argaseste, tabacar mgot m. chistoc (de tigara) meilleur, e adj., m. (cel) mai bun mlancolique adj., m.f. melancolic mlange m. amestecare, amestec(atura) mlasse f. melasa, (pop.) nenorocire mle f. lupta, ncaierare, nvalmaseala, (sport) meleu mlze m. (bot.) zada mli - mlo m. (fam.) talmes-balmes mllanger vt. a amesteca mellification f. fabricare a mierii (de catre albine) mlo(drame) m. melodrama mlodieux, euse adj. melodios melon m. pepene, melon (palaria), (fig.) natarau membrane f. mambrana membre m., adj. membru (si anat., mat. etc.) membr, e adj. referitor la membre membru, e adj. adj. cu membre puternice; m.f. persoana mme adj. nehot. acelasi, identic, nsusi; mmoire f. memorie, amintire; m. memoriu, cont; mmorable adj. memorabil mmorer vt. a memora menaant, e adj. amenintator menace f. amenintare menacer vt., vr. a (se) ameninta mnage m. menaj, casnicie, pereche, gospodarie mnagement m. gospodarie, crutare mnager vt. a gospodari, (fig.) a economisi; mnager, rc adj. gospodar, casnic, econom; gospodina, menajera mnagerie f. menajerie mendiant, e m.f., adj. cersetor mendicit f. cersetorie mendier vt. a cersi mene f. uneltire mener vt. a (con)duce, a trasa, (fig.) a administra mntrier m. lautar (de la tara) meneur, euse m.f. conducator, cap ( al unui complot) mninge f. meninge mnisque m. menisc menotte f. mnuta; pl. catuse menotter vt. a pune catuse mensonge m. minciuna, nascocire mensonger, re adj. mincinos, nselator mensualit f. suma platita lunar mensuel, elle adj. lunar mensuration f. masurare, masuratoare mental, e adj. mintal mentalit f. mentalitate menterie f. (fam.) minciun(ic)a menteur, euse m.f., adj mincinos menthe /mant'/ f. menta menthol /min-/ m. mentol mention f. mentiune, mentionare mentionner vt. a mentiona mentir vi. a minti menton m. barbie mentor /min-/ m. mentor, preceptor menu, e adj. mic, marunt; m. meniu, adv. marunt menuiserie f. tmplarie menuisier m. tmplar mphistophlique adj. mefistofelic mplat, e adj. de grosime inegala; m. plan al unei suprafete mprendre (se) vr. a (se) nsela mpris m. dispret, mprisant, e adj. dispretiutor mprise f. eroare mpriser vt., vr. a (se) dispretui mer f. mare mercanti m. speculant mercantile adj. negustoresc mercenaire adj., m. mercenar merceriser vt. a merceriza merci f. mila, iertare; m. multumitre; mercier, re m.f. negustor de maruntisuri mercredi m. miercuri mercure m. mercur mercuriale f. mercurial, (fig.) mustrare mercuriel, elle adj. cu mercur merde f. (vulg.) excrement mre f. mama, calugarita; adj. principal mridien, enne adj., m. meridian; f. siesta merise f.cireasa salbatica mrite m. merit mriter vt., vr. a merita mritoire adj. meritoriu merle m. mierla merlin m. toporisca, ciocan (de abator) mes adj. pos.pl.ai mei, ale mele msalliance f. mezalianta msange f. pitigoi msaventure f. patanie msentente f. nentelegere msestimer vt., vr. a(se) subestima mesquin, e adj. meschin, mic, nensemnat, zgrcit mesquinerie f. meschinarie, zgrcenie message m. mesaj, comunicare, misiune messager, re m.f. mesager; adj. de posta messagerie f. mesagerie messe f. liturghie, (relig.) slujba messier m. pndar, jitar mesure f. masurare, masura, limita, moderatie mesur, e adj. masurat, (fig.) cumpatat mtailique adj. metalic mtallo m. (fam.) metalurgist mtallode m. metaloid mtallurgie f. metalurgie mtallurgique adj. metalurgic mtallurgiste m. metalurgist mtamorphose f. metamorfozare, metamorfoza mtamorphoser vt., vr. a (se) metamorfoza, a (se) schimba mtaphore f. metafora mtaphysique adj., f. metafizic(a) mtayage m. arenda n parte mtayer, re m.f. arendas n parte mteil m. amestec de faina de gru cu secara mtempsycose f. metempsihoza mtore m. meteor mtorite f. meteorit mtorologie f. meteorologie mtque m. venetic, strain mter vt., vr. a (se) amesteca, a (se) uni; mthane m. metan mthiylique adj. metilic mthode f. metoda mthodique adj. metodic mticuleux, euse adj. meticulos mticulosit f. meticulozitate mtier m. meserie, profesiune, functie, razboi de tesut mtis /-tiss/, iss adj., m.f. metis, corcitura mtisser vt. a corci, a amesteca mtrage m. metraj mtre m. metru mtrer vt. a masura (cu metrul) mtrique adj., f. metric(a) mtronome m. metronom mtropole f. metropola mtropolitain, e adj. de metropola; m. metro mtropolite m. mitropolit mets m. bucate mettable adj. (despre o haina) care se poate pune metteur, euse m.f. peersoana care pune mettre vt. a pune, a mbraca, a baga, a presupune, meuble adj. mobil; m. mobila, mobilier meubler vt.,vr. a (se) mobila meuglement m. muget meugler vi. a mugi meule f. piatra de moara, claie (de fn etc.) meunerie f. morarit meunier, re m.f. morar meurtre m. omor, ucidere meurtrier, re adj. ucigator, (fig.) distrugator;m.f. ucigas meurtrir vt. a umple de vnatai, (fig.) a rani de moarte meurtrissure f. vnataie meute f. haita (si fig.) mvente f. vnzare dificila mexicain, e adj., m.f. (cu maj.) mexican mi m. (muz) mi, (n compunere) jumatate miasme m. duhoare miaulement m. miorlaiala, miorlait mica m. (mineral.) mica miche f. pine rotunda micro(phone) m. microfon microbe m. microb microscope m. microscop microsillon m. microsion midi m. amiaza, sud, (cu maj.) tarile din sud mie f. miez (de pine), (fam.) prietena; miel m. miere, (fig.) blndete mielleux, euse adj. ca mierea, (fig.) mieros mien, enne adj. pos., pron. pos. al meu; m.pl. (fig.) mieux adv. mai bine, mai degraba; m. lucrul cel mai bun mivrerie f. dragaleasenie afectata, fandoseala mignard, e adj. dragalas mignarder vt. a alinta; vr. a face mofturi mignon, onne adj. dragut, micut; m. favorit; m.f. (fam.) migraine f. migrena migrateur, trice adj. migrator mijaure f. sclifosita mijoter vt., vi. a fierbe nabusit; vi. (fig.) a prepara mil num. card. o mie milan m. gaie milice f. militie milicien m. militian milieu m. mijloc, mediu (social); pl. (fig.) cercuri militaire adj. m. militar militariser vt. a militariza militer vi. a milita, a combate mille nim. card. invar. o mie; m. mie, mila (marin) millnaire adj. milenar; m. mileniu millet m. mei milliard /mi-li-ar/ m. miliard milliardaire m.f. miliardar millime num. ord. al miilea; m. miime millier m. mie million m. milion millionnaire m. milionar mime m. mim mimer vt. vi. a mima mimique adj., f. mimic(a) mimosa m. mimoza minable adj. care poate fi minat, (fig.fam.) jalnic minauder vi. a se sclifosi minauderie f. sclifoseala mince adj. subtire, (fig.) firav minceur f. subtirime mine f. nfatisare, aspect, (mineral.)mina; miner vt. a (sub)mina, (fig.) a macina ncetul cu minerai m. minereu minral, e adj., m. mineral minet, ette m.f. (fam.) pisoi mineur, eure adj.,m.f. minor; m. miner minier, re adj. minier minime adj. minim minimum /-mom'/ adj., m. minim(um) ministre m. minister, functie, guvern ministriel, elle adj. ministerial, al guvernului ministre m. ministru minium /-om'/ m. miniu minois m. (fam.) mutrisoara minorit f. minoritate minoterie f. moara mecanica, comert cu faina minuit m. miezul noptii minute f. minut(a); interj. o clipa! minutie f. minuozitate minutieux, euse adj. minutios mioche m. (fam.) mucos mirabelle f. corcodusa miracle m. miracol, minune miraculeux, euse adj. miraculos, minunat mirage m. miraj mire f. mira, tinta mirer vt. a tinti, a rvni; vr. a se admira (ntr-o mirifique adj. (fam.) minunat mirobolant, e adj. (fam.) uluitor miroir m. oglinda miroitement m. ;glindire, scnteiere miroiter vi. a oglindi, a scnteia miroitier, re m.f. negustor de oglinzi misanthrope adj., m.f. mizantrop mise f. punere, miza, mbracaminte miser vt. a miza misrable adj., m.f. mizerabil, nevoias misre f. mizerie, nimicnicie; pl. (fig.) mizerii misreux, euse adj., m.f. nevoias misricorde f. compasiune, iertare misricordeux, euse adj. milos(tiv), ndurator misogyne adj., m. misogin mission f. misiune missionnaire m. misionar missive f. scrisoare mitaine f. mitena mite f. molie mi-temps f. (sport) repriza, pauza dintre reprize, jumatate miteux, euse adj. amart mitiger vt. a tempera, a ndulci mitonner vi. a gati la foc mic; vt. (fig.) a pregati cu mitoyen, enne adj. care desparte doua lucruri mitrailler vt. a mitralia mitrailleur m. mitralior mitrailleuse f. mitraliera mitre f. (bis.) mitra mi-voix () loc. adv. cu glas scazut mixture f. amestec(atura) mobile adj. mobil, (fig.) schimbator; m. mobil, mobilier, re adj. mibiliar; m. mobilier mobiliser vt. a mobiliza mobilit f, mobilitate moche adj. (pop.) nasol modalit f. modalitate mode f. moda, obicei; pl. atelier de mbracaminte; modelage m. modelaj modle m., adj. model modeler vt., vr. a (se) modela, a (se) tempera modrer vt., vr. a (se) modera, a (se) retine moderne adj., m. modern; m. pl. moderni(i) moderniser vt. ,vr. a (se) moderniza modeste adj. modest, rusinos, simplu modification f. modificare modifier vt., vr. a (se) modifica modique adj. nensemnat modiste f. modista modulation f. modulatie moduler vt. a modula moelle f. maduva moelleux, euse adj. cu maduva, moale mofette f. mofeta moi pron. pers. eu, mi(e), pe mine; m.(filoz.) eul moignon m. ciot (al unui membru) moindre adj. (cel) mai mic moine m. calugar moineau m. vrabie moins adv. (cel) mai putin; prep. fara moire f. moar mois m. luna moisir vt., vr. a (se) mucegai moisissure f. mucegai moisson f. seceris, recolta (si fig.) moissonner vt. a secera, a recolta (si fig.) moissonneur, euse m.f. secerator; f. seceratoare moissonneuse- f. (tehn.) combina moite adj. jilav moiteur f. jilaveala moiti f. jumatate, (fam.) sotie; adv. (pe) jumatate moitir vt. a umezi mle m. dig molester vt. a maltrata, a chinui mollasse adj., m.f. (fam.) molu mollesse f. moliciune mollet, ette adj. moale; m. pulpa ( a piciorului) molletire f. moletiera molleton m. molton mollir vi. a se (n)muia mollusques m.pl. moluste molosse m. dulau mme m. (pop.) tnc, amanta moment m. moment, prilej momentan, e adj. momentan momie f. mumie, momie momifier vt., vr. a (se) mumifica mon adj. pos. m. al meu monarchie f. manarhie monarchique adj. monarhic monarque m. monarh monastre m. manastire monastique adj. manastiresc, calugaresc monceau m. morman mondain, e adj., m.f. monden mondanit f. mondenitate monde m. lume, pamnt, societate, totalitatea tarilor, montaire adj. monetar mongol, e adj., m.f. (cu maj.) mongol moniteur, trice m.f. sfatuitor, monitor monnaie f. moneda monnayer vt. a bate moneda, a preface n bani monnayeur m. persoana care lucreaza la baterea monedei monocle m. monoclu monogramme m. monograma monographie f. monografie monolithe m. adj. monolit monologue m. monolog monologuer vi. a monologa monme m. monom monopole m. monopol monopoleur, euse adj., m. monopolist monopoliser vt. a monopoliza (si fig.) monosyllabique adj. monosilabic monotone adj. monoton monseigneur m. monsenior, (arg.) speraclu monsieur m.domn(ul) monstre m. monstru; adj. (fam.) colosal monstrueux, euse adj. monstruos, ngrozitor monstruosit f. monstruozitate mont m. munte montage m. urcare, montare, montaj montagnard, e adj. de munte; m.f. muntean montagne f. muntr, gramada montagneux, euse adj. muntos montant, e adj. care urca, montan; m. cadru (al usii), total mont-de-pit m. casa de amanet monte f. urcare, monta mont, e adj. prevazut, montat, calare; f. urcus monter vi., vt. a (se) urca, a (se) sui; vi. a se scumpi monticule m. mun(ti)cel montre f. ceas(ornic), mostra, vitrina montrer vt., vr. a (se) arata; vt. a dovedi monture f. animal ( de ncalecat), montura moquer (se) vr. a-si bate joc, a nu-i pasa moquerie f. bataie de joc moquette f. mocheta, (pop.) pacaleala moqueur, euse adj. batjocoritor moraillon m. ncuietoare (la un cufar) moral, e adj., m. moral(ul); f. morala, dojana moraliser vt., vi. a moraliza, a dojeni moraliste m.f. adj. moralist moralit f. moralitate, scop, moralizator moratoire adj. m. moratoriu morbidit f. morbiditate morbleu interj. la dracu! morceau m. bucata, (si fig.) fragment morceler vt., vr. a (se mordant, e adj. muscator, caustic mordiller vt. a musca usor mordor, e adj. cafeniu-auriu mordre vt. a musca, a patrunde, a roade; vi. a se pricepe morfondre vt. (despre umezeala etc.) a patrunde; morgue f. morga, aroganta moribond, e adj., m.f. muribund moricaud, e adj., m.f. oaches morne adj. abatut, posomort morose adj. posac, morocanos morphine f. morfina morphologie f. morfologie mors m. zabala morse m. morse, morsa morsure f. muscatura mort f. moarte, (fig.) durere mare mort, e adj., m.f. mort mortaise f. (tehn.) nut mortel, elle adj. muritor, mortal, (fig.) de moarte, mortelit f. mortalitate morte-saison f. sezon mort mortier m. mortar, mojar mortification f. mortificare, (fig.) umilire mortifier vt. a mortifica, a fragezi (carnea), mort-n, e adj., m. (copil) nascut mort morue f. morua morve f. rapciuga, muci morveux, euse adj. rapciugos; m. mucos mosafque f. mozaic mosque f. moschee mot m. cuvnt, vorba, expresie, zicatoare motaire adj., f. molar moteur, trice adj., m. motor motif m. motiv motion f. motiune motiver vt. a motiva, a justifica moto(cyclette) f. motocicleta motoriser vt. a motoriza motte f. bulgare (de tarna etc.), musuroi motus /-tuss/ interj. mucles! mou (mol), molle adj. moale, (despre timp) caldut; m. bojoc mouchard m. spion, denuntator moucharder vt., vi., vr. a (se) spiona, a (se) denunta mouche f. musca, centru (al unei tinte), vaporas moucher vt. a sterge la nas, a mucari, (fam.) a chelfani moucheron m. musculita, muc (de lumnare), strengar moucheter vt. a mpestrita (o stofa) mouchette f. muche (la o cornisa); pl. mucari mouchoir m. batista, tulpan moudre vt. a macina, a rsni moue f. strmbatura (de nemultumire) mouette f. pescarus moufle f. manusa (cu un deget); pl. scripete mouillage m. (n)muiere mouiller vt. a muia, a umezi mouillette f. bucatica de pine (de nmuiat n sos) mouillure f. umezire, nmuiere moujik m. (ist.) mujic moulage m. turnare, mulaj, macinare moule m. tipar, mulaj mouler vt., vr. a (se) turna, a (se) mula; mouleur adj., m. turnator moulin m. moara, rsnita, (fig.) flecar mouliner vt. a macina moulu, e adj. macinat, (fig.) zdrobit (de oboseala) moulure f. (arhit.) mulura mourant, e adj., m.f. muribund; adj. (fig.) slab, stins mourir vt. a muri, a se pierde; vr. a trage sa moara mousse m. elev marinar; f. muschi, spuma, frisca; mousseline f, muselina mousset a face spuma mousseux, euse adj. , m. (vin) spumos mousson f. muson moustache f. mustata moustachu, e adj. mustacios moustique m. tntar mot m. must moutard m. (pop.) mucos moutarde f. mustar moutardier m. borcanas pentru mustar, fabricant de mustar mouton m. (carne de ) oaie, berbec, (mar.) spuma alba moutonner vt. a ncreti (parul etc.); vt. (despre mare) moutonnier, re adj. cu spirit de imitatie mouvant, e adj. miscator, instabil mouvement m. miscare, animatie, fluctuatie (fig.) iesire mouvement, e adj. accidentat, (fig.) animat mouvoir vt., vr. a (se) misca; vt. (fig.) a mna moyen, enne adj. mijlociu, mediocru; m. mijloc(ire), mod; moyengeux, euse adj. medieval moyennant prep. prin intermediul moyeu m. butuc (la o roata), galbenus mucilagineux, euse adj. mucilaginos mucosit f. mucozitate mue f. naprlire, piele lepadata ( de un animal), muer vt. a naprli, a schimba (pielea, vocea) muet, ette adj., m.f. mut mufle m. bot, (fam.) mutra, badaran muflerie f. badaranie muflier m. gura-leului mugir vi. a mugi, a vui mugissement m. muget, vuiet muguet m. lacrimioara multre, esse m.f. mulatru mule f. catrca mulet m. catr, papuc (de femeie) muletier m. conducator de catri mulot m. soarece de cmp mulsion f. mulgere multiple adj., m. multiplu multiplicande m. denmultit multiplicateur m. nmultitor multiplication f. nmultire multiplicit f. multiplicitate multiplier vt., vr., vi. a (se) nmulti multitude f. multime, sumedenie municipalit f. municipalitate municipe m. municipiu ( la romani) munir vt. a aproviziona, a nzestra munition f. munitie muqueux, euse adj. mucos; f. mucoasa mur m. zid, perete mr, e adj. copt, matur; f. duda muraille f. zid gros; pl. metereze murer vt. a zidi mrier m. dud mrir vt., vi. a (se) coace, (fig.) a (se) maturiza murmure m. murmur, (fig.) pl murmurer vi. a murmura, (fig.) a se plnge; vt. a sopti musarder vi. a-si irosi timpul musardise f. pierdere de timp musc m. (parfum de) mosc muscade f. nucsoara muscat adj., m. muscat, m. vin tamios muscle m. muschi muscl, e adj. musculos musculaire adj. muscular musculeux, euse adj. musculos muse f. muza museau m. bot muse m. muzeu museler vt. a pune botnita (si fig.) muselire f. botnita muser vi. a casca gura musette f. cimpoi, traista (pentru cai), ranita musicien, enne m.f. muzician, muzicant musique f. muzica, orchestra musqu, e adj. tamios, parfumat cu mosc, (fig.) afectat mutation f. mutatie, schimbare mutilation f. mutilare mutiler vt. a mutila mutin, e adj. ndaratnic, smecher; m. razvratit mutiner (se) vr. a se ncapatna, a se razvrati mutinerie f. ncapatnare, razvratire mutualit f. reciprocitate mutuel, elle adj. reciproc myope adj., m.f. miop myriapodes m. pl. miriapode myrmidon m. naprstoc myrrhe f. smirna myrte m. mirt myrtille f. afina mysotis /-zo-tiss/ m. nu-ma-uita mystre m. mister mystrieux, euse adj. misterios mysticisme m. misticism mystificateur adj., m. mistificator mystification f. mistificare mystifier vt. a mistifica, a nsela mystique adj., m. mistic mythe m. mit mythologie f. mitologie mythologique adj. mitologic nabot, e m.f. (peior.) naprstoc; adj. pitic nacelle f. ambarcatiune mica, nacela nacre f. sidef nacrer vt. a da stralucirea sidefului nud m. nod, ciot, articulatie, ncolacitura, legatura nage f. inot, natatie, vslire nageoire f. notatoare (de peste), (arg.) brat nageoter vi. (fam.) a nota prost nager vi. a nota, a pluti, a vsli, (fam.) a sovai; nageur, euse m.f. notator, vslas nagure adv. nu demult, de curnd naade f. naiada naf, ive adj., m.f.naiv, credul nain, naine m.f., adj. pitic naissance f. nastere, neam, origine, punct de plecare naissant, e adj. care se naste, n devenire natre vi. a se naste, (fig.) a proveni, a izvor, navet f. naivitate, credulitate nankin m. manechin nantir vt. a da amanet, a aproviziona cu; vr. a lua nantissement m. amanetare, amanet naphtaline f. naftalina naphte m. titei nappe f. fata de masa, ntindere (de apa) napperon m. servetel narcisse m. narcisa narcotique adj., m. narcotic nargue m. sfidare; interj. nu mai pot! narguer vt. a sfida (un pericol) narine f. nara narquois, e adj. rautacios, siret narrateur, trice m.f. povestitor narratif, ive adj. narativ narration f. povestire narrer vt. a povesti nasaliser vt. a nazaliza, a fornai nasarde f. bobrnac naseau m. nara (de animal) nasillard, e adj., m.f. fonfait nasiller vi. a fonfai nasse f. vintir, (fig.) mreaja natalit f. natalitate natation f. natatie natif, ive adj. originar, de fel, natural, nativ; nation f. natiune, neam nationalisation f. nationalizare nationaliser vt. a nationaliza nationalisme m. nationalism nationalit f. nationalitate natte f. coada (de par), mpletitura, rogojina natter vt. a mpleti (parul), a acoperi cu rogojini naturaliser vt. a ncetateni, a aclimatiza, a mpaia (un naturaliste adj., m.f. naturalist nature f. natura, fel, temperament, peisaj; adj. invar. naturel, elle adj. natural, firesc, (despre copii) nelegitim; naturellement adv. (n mod) natural, sincer, evident, (fam.) naufrage m. naufragiu, (fig.) ruina naufrag, e adj., m.f. naufragiat naufrager vi. a naufragia, (fig.) a se ruina nausabond, e adj. gretos, dezgustastor nause f. greata, dezgust nautique adj. nautic nautonier m. crmaci navet m. nap, (arg.) gagauta navette f. catuie, suveica navigable adj. navigabil navigateur, trice adj., m.f. navigator naviguer vi. a naviga navire m. nava, vapor navrant, e adj. sfsietor navrer vt. a mhni, a consterna nazi, e adj., m.f. nazist ne adv. nu n, e adj. nascut nanmois adv. cu toate astea, totusi nant m. neant, nimic(nicie) nbuleux, euse adj. nebulos; f. nebuloasa ncessaire adj. necesar, indispensabil; m. strictul necesar, ncessit f. necesitate, nevoie, lipsa ncessiter vt. a necesita, a implica ncessiteux, euse adj., m.f. (om) nevoias ncrologe m. necrolog nef f. nava, naos ngatif, ive adj. negativ ngation f. negare, negatie nglig m. neglijeu, neglijenta (n mbracaminte) ngligemment adv. (n mod) neglijent, cu nepasare ngligence f. neglijenta, nepasare negligent, e adj., m.f. neglijent, nepasator ngliger vt., vr. a (se) neglija ngoce m. negot, trg ngociant, e m.f. negutator, comerciant ngociateur, trice m.f. negociator ngociation f. negociere ngocier vi., vt. a negocia ngre, ngresse adj., m.f. negru, persoana exploatata ngrier adj. referitor la comertul cu negri; ngrillon, onne m.f. copil de negru neige f. zapada neiger v. impers. a ninge neigeux, euse adj. nins, acoperit cu zapada nenni adv. (fam.)as!; m. refuz nnuphar m. nufar no-impressionnisme m. neoimpresionism no-kantisme m. neokantism nolitique m., adj. neolitic no-malthus(ian)ism m. neomalthusianism no-pythagorisme m. neopitagorism nphrtique adj., m.f. nefritic nphrite f. nefrita npotisme m. favoritism nerf /nr/ m. nerv, (fig.) vigoare, energie nerveux, euse adj. privitor la nervi, nervos, viguros,energic nervosit f. nervozitate net, nette adj. curat, deslusit, cinstit, clar, net, limpede; nettet f. curatenie, claritate nettoieme nettoyage, m. curatare, curatenie nettoyer vt. a curata, a lua tot neuf num. card., m. (cifra) noua; num. ord. al noulea; neuf, neuve adj. nou, inedit, neexperimentat; m. nou neurasthnie f. neurastenie neurologiste neurologue, m. neurolog neutralisation f. neutralizare neutraliser vt., vr. a se neutraliza neutralit f. neutralitate neutre adj., m. (genul) neutru neuvime aum. ord. al noulea; m. noime, etajul noua; nv m. zapada nghetata neveu m. nepot nez m. nas, miros, (fam.) chip, fler ni conj. nici niable adj. care poate fi negat niais, e adj., m.f. nerod niaiserie f. nerozie nicaise m. gogoman niche f. nisa, firida, cusca, sotie niche f. totalitatea pasarilor dintr-un cuib nicher vi. a-si face ciub; vt. a plasa; vr. a se cuibari, nickel m. nichel nickeler vt. a nichela nicodme m. nataflet nid m. cuib, vizuina, locuinta nidifier vt. a construi un cuib nice f. nepoata nielle f. (bot.) neghina nier vt. a tagadui nigaud, e m.f., adj. (fam.) neghiob nihilisme m. nihilism nimbe m. nimb nimber vt. a aureola nippes f.pl. toale nippon, e adj., m.f. (cu maj.) nipon nique f. (n expr.) faire la ~ qn = a da cu tifla nitouche f. (n expr.) sainte ` = ipocrita, prefacuta nitre m. salpetru nitrique adj., m.(n expr.) acide ~ = acid nitric nitroglycerine f. nitroglicerina niveau m. nivel, trepta, grad, teapa niveler vt. a nivela, a neteza nobilaire adj. nobiliar noble adj., m.f. nobil, om distins; m. caracter nobil noblesse f. nobilime, noblete, distinctie noce f. nunta, nuntasi, chef noceur, euse adj., m.f. chefliu nocif, ive adj. nociv nocturne adj. nocturn nodulaire adj. plin de noduri, referitor la noduri Nol m. Craciun noir, e adj. negru, obscur, ntunecat, trist, cumplit, noirtre adj. negricios noiraud, e adj., m.f. oaches noirceur f. negreala, (fig.) mrsavie, melancolie noircir vt., vr., vi. a (se) nnegri; vt. a ponegri noircissement m. nnegrire noise f. glceava, disputa noisetier m. alun noisette f. aluna; adj. de culoarea alunei noix f. nuca, rotula (a genunchiului) noliser vt. a afreta nom m. nume, substantiv, reputatie nomade adj., m.f. nomad nombre m. numar, multime nombreux, euse adj. numeros nombril m. buric nominatif, ive adj. continnd nume; m. (gram.) nominativ nomination f. numire nommer vt., vr. a se numi; vt. a da un nume, a califica non adv., m. nu nonagnaire m.f., adj. nonagenar non-agression f. neagresiune nonce m. nuntiu nonchalamment adj. indolent nonchalant, e adj. nepasator, indolent non-intervention f. neinterventie nonne f. calugarita nonobstant prep. n ciuda, cu toate acestea nonpareil, eille adj. inegalabil, fara pereche non-sens m. invar. absurditate nord m. nord nordique adj. nordic normal, e adj. normal, obisnuit; f. (mat.) normala norme f. principiu, regula norvgien, enne adj., m.f. (cu maj.) norvegian nos vezi notre nostalgique adj. nostalgic nota m. invar. nota, observatie notabilit f. notabilitate, persoana de vaza notable adj., m.f. notabil notaire m. notar notamment adv. mai ales, printe altele notari, e adj. ntocmit la notariat notation f. notatie, notare note f. nsemnare, nota (diplomatica, muzicala etc.) noter vt. a nota, a da o nota, a remarca notice f. notita notifier vt. a notifica notion f. notiune notionnel, elle adj. referitor la notiune notoire adj. notoriu notorit f. notorietate, faima notre pl. nos, adj. pos. nostru, noastra ntre pron.pos. al nostru, a noastra Notre-Dame f. invar. Maica Domnului, madona nouage m. nnodare, nnodat nouer vt., vr. a (se) nnoda, a se lega noueux, euse adj. noduros nougat m. nuga nouille f. taitei, (fam.) papa-lapte nourrice f. doica, (fig.) grnar nourricier, re adj. hranitor, nutritiv nourrir vt. a hrani, a alapta, a ntretine, a nutri nourrisson m. sugaci nourriture f. hrana, mncare nous pron. pers. (pe) noi, noua, ne nouveau (nouvel) nouvelle adj. nou, recent, novice; m. nou, noutate nouveau-n m., adj. nou-nascut nouveaut f. noutate, nnoire; pl. articole la moda nouvelle f. veste, noutate, nuvela novade f. nec novembre m. noiembrie novice m., adj. novice noviciat m. noviciat, ucenicie noyau m. smbure, nucleu, centru noy, e adj., m.f. necat noyer vt., vr. a se neca; vr. a se scalda nu, e adj. gol, nud nuage m. nor nuageux, euse adj. nnorat, nelamurit, neclar nuance f. nuanta nuancer vt. a anunta nudit f. goliciune nue nor/porter aux ~ s = a ridica n slavi nue f. nor gros, sumedenie, droaie nuire vi. a vatama, a face rau nuisible adj. vatamator nuit f. noapte, ntuneric nuitamment adv. n timpul noptii nul, nulle adj. nehot. nici unul, nul; pron. nehot. numeni nullit f. nulitate nment adv. pe sleau numraire m. numerar numral, e adj. numeral numrateur m. numarator numration f. numaratoare numrique adj. numeric numro m. cufra, numar (al unui periodic, al unui numroter vt. a numerota numismatique adj., f. a numerota nuque f. ceafa, grumaz nurse f. dadaca nutritif, ive adj. nutritiv nutrition f. nutritie nymphe f.nimfa interj. oh! ah! oasis /-ziss/ f. oaza obir vi. a se supune, a asculta (de cineva) obissance f. supunere, ascultare obissant, e adj. supus, ascultator oblisque m. obelisc obrer vt., vr. a (se) ngloda n datorii obse adj., m.f. obez objecter vt. a obiecta, a contesta objectif, ive adj., m. obiectiv objection f. obiectie objectivit f. obiectivitate objet m. obiect, lucru, (fig.) scop obligation f. obligatie, datorie obligatoire adj. obligatoriu oblig, e adj. obligat, ndatorat; m.f. obligat obligeamment adv. (n mod) ndatoritor, cu amabilitate obligeance f. amabilitate obligeant, e adj. ndatoritor, amabil obliger vt., vr. a (se) obliga, a (se) ndatora oblique adj. oblic, piezis, (fig.) prefacut; f. linie oblitrer vt. a oblitera, a sterge, a anula, (med.) oblong, gue adj. lunguiet obnubiler vt. a ntuneca, a slabi (vederea etc.) obole f. obol, contributie modesta obscne adj. obscen, necuviincios obscur, e adj. obscur, confuz obscurantisme m. obscurantism obscurcir vt., vr. a (se) ntuneca obscurcissement m. ntunecare obscurment adv. (n mod) obscur obscurit f. obscuritate, (fig.) confuzie obsder vt. a obseda, (fig.) a pisalogii obsques f.pl. funeralii obsquieux, euse adj. servil, slugarnic obsquiosit f. servilitate, slugarnicie observatoire m. observator (meteorologic, etc.) observer vt. a respecta (o regula); vt., vr. a (se) observa obssesion f. obsesie obstacle m. obstacol, (fig.) dificultate obstination f. ncapatnare obstin, e adj., m.f. ncapatnat; adj. ndrjit obstinment adv. cu ncapatnare, cu ndrjire obstiner (s') vr. a se capatna, a se ndrji, (fig.) obstruction f. obstructie, mpotrivire obstruer vt. (med.) a astupa obtenir vt. a obtine obtention f. obtinere obturer vt. a obtura obtus, e adj. obtuz (si fig.), tocit obus /-bu/ m. obuz obvier vi. a prentmpina occasion f. ocazie, motiv occasionner vt. a ocaziona occident m. Occident, (cu maj.) tarile din Occident occidental, e adj. din Occident; m. pl. (cu maj.) popoarele din occlusion f. ocluzie, astupare occulte adj. ocult, ascuns occupation f. ocupatie, ocupare occuper vt., vr. a(se) ocupa; vt. a locui, (fig.) occurrence f. mprejurare ocan m. ocean, (fig.) noian, ntindere mare ocre f. adj. invar. ocru octadre m. octaedru octave f. octava octobre m. octombrie octognaire adj., m.f. octogenar octrol m. concesie, atribuire, (nv.) acciz octroyer vt. a concede, a acorda oculaire adj., m. ocular oculiste m. oculist odalisque f. odalisca ode f. oda odeur f. miros odieux, euse adj. odios; m. mrsavie odorat m. (simtul) miros(ului) odorer vt. a simti miros de odysse f. (fig.) odisee offense f. ofensa, jignire offenser vt. a ofensa, a jigni; vr. a se supara offenseur m. persoana care ofenseaza offensif, ive adj., f. ofensiv(a) offert, e adj. oferit office m. functie, serviciu (si bis.), agentie; f. camara officiel, elle adj. oficial officier vi. (bis.) a oficia; m. functionar, ofiter officieux, euse adj. oficios; m. om ndatoritor officine f. farmacie, (fig.) oficina offrande f. ofranda offre f. oferta, obiect oferit offrir vt., vr. a (se) oferi, a (se) prezenta offusquer vt. a ntuneca, a orbi, (fig.) a ofusca, ogre, esse m.f. capcaun (si fig.) oh interj. oh!, vai! oh interj. hei! oie f. gsca (si fig.) oignon /o-nyon/ m. ceapa, bulb, batatura (la picior) oindre vt. a unge, amirui oint adj., m. uns oiseau m. pasare, (fig.fam.) specimen oiselet m. pasarica oiselier m. negustor de pasari oisif, ive m.f., adj. lenes oisivet f. lene, inactivitate oison m. boboc (de gsca), (fig.fam.) om marginit olagineux, euse adj. oleaginos, uleios olfactif, ive adj. olfactiv olfaction f. (simtul) miros(ului) oligarchie f. oligarhie olivtre adj. masliniu olive f. maslina; m., adj. invar. (de) culoarea maslinei olivier m. (lemn) de maslin olympiade f. olimpiada olympien, enne adj. olimpian, (fig.) maiestuos, senin ombrage m. umbrar, (fig.) banuiala ombrager vt. a umbri, (fig.) a ntuneca ombrageux, euse adj. fricos, (fig.) banuitor ombre f. umbra, ntuneric, fantoma, (fig.) aparenta ombrelle f. umbrela (de soare) omelette f. omleta omettre vt. a omite, a neglija omission f. omisiune, omitere omnipotence f. omnipotenta omnipotent, e adj. atotputernic omoplate f. omoplat on pron. nehot. se, cineva once f. uncie, (fig.) dram, pic oncle m. unchi, onction f. ungere, miruire, (fig.) vorbire mieroasa onctueux, euse adj. unsuros, gras, (fig.) mieros onde f. unda, val, (poet.) apa onde f. rapaiala, aversa ondoiement m. unduire ondoyant, e adj. unduitor, (fig.) schimbator ondoyer vi. a undui, a flutura ondulation f. ondulatie, ondulare, unduire onduler vi. a undui; vt. a ondula onreux, euse adj. oneros, apasator, costisitor ongle m. unghie, gheara onglier m. trusa (pentru unghii) onguent m. unguent, alifie onomastique adj. onomastic onomatope f. onomatopee onyx m. onix onze num. card., m. (cifra) unsprezece; num. ord. onzime num. ord. al unsprezecelea; m. unsprezecime, opacit f. opacitate opale f. opal opalin, e adj. ca opalul, laptos opaque adj. opac, (fig.) de nepatruns opra m. opera oprateur, trice m.f. operator opration f. operatie, actiune oprer vt., vr. a (se) face, a (se) efectua, a (se) opera oprette f. opereta ophalmie f. oftalmie ophalmologiste /ophtalmologue/ m.f. oftalmolog opiner vi. a opina opinitre adj. ndaratnic, persistent, perseverent opinitret f. ndaratnicie, perseverenta opinion f. opinie, parere opium /-om'/ m. opium opportun, e adj. oportun opportunisme m. oportunism opportunit oportunitate, prilej opposant, e adj. care se opune, de opozitie; m.f. opozant oppos, e adj. opus, contrar; m. opusul opposer vt., vr. a (se) opune opposition f. opozitie, contrast oppresser vt. a apasa (puternic), (fig.) a chinui oppresseur m., adj. m. asupritor oppression f. apasare, asuprire opprimer vt. a asupri opprobre m. oprobriu, rusine optatif, ive adj. care exprima o dorinta; m. (modul) optativ opter vi. a opta opticien m. optician optimiste m.f., adj. optimist option f. optare, optiune optique adj., f. optic(a) opulence f. (m)belsug(are) opulent, e adj. mbelsugast; m. bogatas or m. aur, (fig.) bogatie; conj. or, nsa oracle m. oracol, prorocire orage m. furtuna, vijelie, (fig.) calamitate, zbucium orageux, euse adj. furtunos, vijelios, (fig.) zbuciumat oraison f. cuvntare orange f. portocala; m., adj. invar. (de) culoarea orangeade f. oranjada oranger m. portocal; vt. a vopsi n portocaliu orang-outan m. urangutan orateur m. orator oratoire adj. oratoric; m. paraclis orbe m. (astron.) orbita, (poet.) glob, disc orbite f. orbita (si anat.) orchestre /-ks-/ m. orchestra orchestrer vt. a orchestra orchide /-ki-/ f. orhidee ordinaire adj. obisnuit, vulgar; m. obicei, masa zilnica ordination f. hirotonisire ordonnance f. rnduire, aranjare, ordin, reteta, ordonanta ordonnancer vt. a ordonanta (o plata) ordonnateur, trice adj., m.f. (persoana) care ordon(anteaz)a ordonner vt. a rndui, a ordona, a hirotonisi, a prescrie ordre m. rnduiala, ordine, succesiune, cin, decoratie, ordure f. murdarie (si fig.). (fig.) gunoi ordurier, re afj. murdar, obscen oreille f. ureche, auz, ndoitura (a paginii unei carti) oreiller m. perna (de dormit) oreillette f. auricul oreillons m.pl. oreion ores adv. (nv.) acum orfvre m. argintar, aurar orfvrerie f. argintarie, aurarie organe m. organ, voce, (fig.) publicatie organique adj. organic organisateur, trice m.f., adj. organizator organisation f. organizatie, organizare, ornduire organiser vt., vr. a (se) organiza organisme m. organ(ism) , organizatie organiste m. orgasnist orge f. orz orgelet m. (med.) urcior orgue m. orga orgueil m. orgoliu, mndrie orgueilleux, euse adj., m.f. orgolios, mndru orient m. Orient, (cu maj.) tarile din Orient oriental, e adj. din Orient; m.pl. (cu maj.) popoarele din orientation f. orientare, (fig.) directie orienter vt., vr. a (se) orienta, a (se) ndrepta (si fig.) orifice m. orificiu originaire adj. originar, primitiv original, e adj. original, ciudat; m. (manuscris, om) original originalit f. originalitate, ciudatenie origine f. origine, izvor, provenienta originel, elle adj. originar oripeau m. paieta, stofa cu motive din aur sau argint fals orme m. ulm ornamental, e adj. ornamental, de podoaba ornement m. ornament, podoaba ornementer, orner vt. a orna(menta), a mpodobi ornire f. dra (de caruta), fagas, (fig.) rutina ornithologie f. ornitologie orpailleur m. cautator de aur (n ruri etc.) orphelin, e m.f., adj. orfan orphelinat m. orfelinat orteil m. deget (de la picior) orthodoxe adj.,m.f. ortodox orthographe f. ortografie orthographier vt. a scrie ortografic orthopdie f. ortopedie ortie f. urzica os /oss/ m. os; pl. (poet.) oseminte oscillation /os-si-la-/ f. oscilatie, oscilare, sovaiala oscille f. macris osciller /os-si-l/ vi. a oscila a sovai os, e adj. ndraznet, cutezator, obraznic oser vt. a ndrazni, a cuteza osier m. (nuia de) rachita ossature f. osatura, schelet (si fig.) osselet m. oscior, arsic ossements m.pl.oseminte osseux, euse adj. osos ossifier vt. a osifica ostentation f. ostentatie, laudarosenie ostraciser vt. a ostraciza ostracisme m. ostracizare otage m. ostatic, zalog otarie f. leu-de mare ter vt. a scoate, a lua; vr. a se scula (dintr-un loc) otite f. otita oto-rhino- -laryngologie: f. otorinolaringologie ottoman, e adj. otoman; f. divan ou conj. sau, ori o adv. unde, ncotro; pron. rel. n, (la) care ouailles f.pl. enoriasi ouais interj. ei drace! ouate f. vata ouater vt. a vatui oubli m. uitare, ratacire (a mintii) oublier vt. a uita, a nu se gndi, a nrglija; oubliette f. temnita subterana oublieux, euse adj. uituc ouest m. vest ouf interj. uf! oui adv. , m. da! ou-dire m. invar. lucru auzit oue f. (simtul) auzul(ui), branhie our vt. a auzi, a asculta, a audia ouragan m. uragan ourdir vt. a auzi (si fig.) ourdissage m. urzeala (de tesatura) ourdisseur, euse m.f. (muncitor) urzitor, (fig.) uneltitor ourler vt. a tivi ourlet m. tiv ours /ourss/ m. urs (si fig.) ourse f. ursoaica, (astron.) ursa oursin m. arici-de-mare, blana de urs ourson m. ursulet oust interj. afara!, sterge-o! outarde f. dropie outil m. unealta, (pop.) tont outillage m. utilaj outiller vt., vr. a (se) utila, a (se) nzestra outrage m. ultraj, insulta, (poet.) vitregie outrager vt. a ultragia, a insulta, (poet.) a degrada outrance f. exagerare outrancier, re adj. exagerat, excesiv outre f. burduf (pentru vin); prep. dincolo (de), outr, e adj. exagerat, istovit, sleit (de puteri), (fig.) outrecuidance f. impertinenta outremer m. peruzea; loc. adv. d' ~ = de peste mari outrepasser vt. a depasi outrer vt. a exagera, a slei (de puteri), (fig.) outre-tombe loc. adv. dincolo de mormnt ouvert, e adj. deschis, (fig.) patrunzator, sincer, pe fata ouverture f. deschizatura, (fug.) deschidere, propunere, ouvrage m. lucru, lucrare, opera ouvrager vt. a lucra cu migala ouvrer vi., vt. a lucra ouvreuse f. plasatoare (la teatru etc.) ouvrier, re m.f., adj. muncitor, lucrator ouvrir vt. a deschide (si fig.), a strapunge, apropune; ovaire m. ovar ovale adj., m. oval ovation f. ovatie ovationner vt. a ovationa ovin, e adj. ovin ovule m. ovul oxydation f. oxidare, oxidatie oxyde m. oxid oxyder vt., vr. a (se) oxida oxygnation f. oxidare, oxigenare oxygne m. oxigen oxygner vt. a oxigena ozokrite f. (chim.) ozocherita ozone m. ozon ozonisation f. ozonizare ozoniser vt. a ozoniza pacage m. pasune, izlaz pacager vi. a duce la pasunat pacha m. pasa pachyderme /-chi-/ m. pahiderm pacificateur, trice adj., m.f. pacificator pacifier vt. a pacifica pacifique adj. pacific, pasnic pacifiste m.f., adj. pacifist pacotille f. marfa proasta pacte m. pact, tratat pactiser vi. a pactiza, (fig.) a se ntelege pactole m. izvor de bogatie paf interj. pleosc!; adj. (pop.) beat pagaie f. vsla(nefixata) pagae, pagaille pagaye f. vraiste paganiser vi. a trai ca un pagn; vt. a pagniza page f. (o) pagina (de); m. copil de casa, paj pagination f. paginare, paginatie paginer vt. a pagina pagne m. esarfa de pnza (n jurul soldurilor) paie, paye /p/, /pey'/ f. leafa, solda, plata, (fam.) paiement, payement m. plata, suma platita paen, enne adj., m.f. pagn, (fam.) nelegiuit paillard, e m.f., adj. (persoana) care se culca pe paie, paillasse f. saltea (de paie), (pop.) burta; m. paiata paillasson m. rogojina, stergator (de rogojina) paille f. pai(e), defect (al unui metal); adj. invar. paillebart m. chirpici pailler m. patul; vt. (hort.) a nveli cu rogojini, pailleter vt. a mpodobi cu paiete paillette f. firicel de aur (n nisipul rurilor), paieta paillis m. strat de paie (pentru apararea plantelor de paillon m. mpletitura de paie ( la sticle) paillote f. coliba (de paie) pain m. pine, hrana pair, e adj. par, cu sot; m. egal(itate); f. pereche paisible adj. pasnic, linistit patre vt. a paste; vi. a duce la pascut paix f. pace, liniste pal m. teapa palabre f. dscutie ndelungata, palavre palabrer vi. a tine discursuri, (fam.) a palavragi palace m. (angl.)hotel (de lux) palais m. palat, cerul gurii, (fig.) gust palanche f. cobilita palanque f. palanca pale f. pala (a vslei, a elicei etc.) ple adj. palid, (fig.) sters palefrenier m. rndas (la cai) palefroi m. (ist.) cal de parada palolithique m., adj. paleolitic palontologie f. paleontologie palontologiste adj., m. paleontolog palozoque m. adj. paleozoic palet m. disc (de aruncat) paletot m. palton palette f. paleta ( de pictor, de ping-pong), lopatica pleur f. paloare palier m. palier (si tehn.), (fig.) treapta palinodie f. retractare plir vi. a pali; vt. a face sa paleasca, a ngalbeni palis m. par, uluca palissade f. gard (de uluci), spalier palissandre m. palisandru palisser vt. a lega ramurile (de un spalier) palliatif, ive adj. , m. paliativ pallier vt. a scunde ( un defect), a molcomi ( o durere) palme f. (ramura de) palmier, laba de cauciuc (pentru palm, e adj. (bot. zool.) palmat palmipdes m. pl. palmipede palombe f. porumbel gulerat palonnier m. orcic plot, otte adj. galbejit, ofilit palpable adj. palpabil, evident palper vt. a palpa, (fam.) a ncasa bani palpitation f. palpitatie palpiter vi. a palpita, a tresalta palsambleu interj. fir-ar sa fie! pmer (se) vr. a lesina pmoison f. lesin, pampa f. pampas pamphlet m. pamflet pamphltaire m. pamfletar pamplemousse m. grepfrut pampre m. ramura de vita cu fructe si frunze pan m. bucata de zid, pulpana; interj. buf! panace f. panaceu panache m. panas, penaj, (fig.) trmba, stralucire panacher vt. a garnisi cu pene, (fig.) a combina; panade f. (pop.) mizerie panader (se) vr. (fig.) a se umfla n pene panais m. pastrnac panama m. (palarie de ) panama panaris m. panaritiu panasserie f. produse de panificatie pancarte f. pancarta, afis pandore m. (fam.) jandarm pangyrique m. panegiric paner vt. a da prin pesmet pantiere f. desaga pentru pine, dulapior pentru pine panic m. mohor panier m. (un) cos (de) panifier vt. a panifica panique adj. (n expr.) terreur ~ = groaza subita; panne f. osnza, catifea fina, zdreanta, rol panneau m. panon, tablie, plasa (de prins iepuri), panneton m. floare a cheii, mner ( de fereastra) panorama m. panorama panoramique adj., m. (film) panoramic pansage m. tesalare (a unui animal) panse f. rumen (al rumegatoarelor), (fam.) burta pansement m. pansare, pansament panser vt. a pansa, a tesala pansu, e adj. burduhanos pantelant, e adj. gfind, palpitnd nca(dupa moarte) panteler vi. a gfi, a palpita, (fig.) a fi cu sufletul la panthisme m. panteism panthon m. panteon panthre f. pantera pantin m. marioneta (si fig.) pantois adj., m. naucit pantoufle f. papuc panzer m. tanc, car blindat paon, paonne /pan/, m.f. paun, (fig.) persoana nfumurata paonner /pa-n/ vi. (fam.) a se mpauna papa m. tatic papaut f. papalitate pape m. papa papelard,e adj., m.f. fatarnic paperasse f. hrtoaga paperassier, re m.f. birocrat papeterie f. papetarie, fabrica de hrtie papetier, re m. f. comerciant de hrtie, fabricant de hrtie papier m. hrtie, polita; pl. acte, pasaport papille f. papila papillon m. fluture, papion, afis mic, (fig.) flusturatic papillonner vi. (fig.) a zbura din floare-n floare papillotant, e adj. sclipitor papillote f. papiota (de ata), moate, bomboana nvelita n papilloter vt. a pune pe moate; vi. a clipi (din ochi), papotage m. (fam.) flecareala papoter vi. (fam.) a flecari papule f. bubulita papyrus /-russ/ m. papirus paquebot m. pachebot pquerette f. (bot.) paraluta pques m. Paste paquet m. pachet paquetage m. mpachetare paqueter vt. a mpacheta par prep. de (catre), prin, pe, din, de (catre), n, parabole f. parabola (si geom.) parachvement m. desavrsire parachever vt. a desavrsi parachute m. parasuta parachuter vt. a parasuta parade f. parada (si fig.), parare parader vi. a manevra, (fig.) a se fali paradis m. paradis, galerie (de teatru) paradisier m. pasarea paradisului paradoxe m. paradox paraffine f. parafina parage m. neam, origine; pl. regiune de tarm, meleaguri paragraphe m. paragraf paratre vi. a (a)parea, a fi publicat, a comparea, parallle adj., f. paralel(a); m. (geogr. lit.) paralela paralllpipde m. paralelipiped paralllisme m. paralelism paralllogramme m. paralelogram paralyser vt. a paraliza, (fig.) a zadarnici paralysie f. paralizie paralytique adj., m.f. paralitic parangon m. prototip, comparatie, nestemata (fara cusur) paraphe, parafe m. parafa parapher, parafer vt. a parafa paraphrase f. parafraza, discurs lung, (fam.) rastalmacire parapluie m. umbrela de ploaie parasite adj., m. parazit parasol m. umbrela de soare paratonnerre m. paratrasnet paravent m. paravan parbleu interj. zau! parc m. parc, ocol (pentru vite) parcage m. parcare, tinerea n ocol (a oilor) parce que loc. conj. pentru ca, deoarece parcelle f. parcela parcellement m. parcelare parchemin m. pergament; pl. (fam.) dilome universitare parchemin, e adj. ca pergamentul parcimonieux, euse adj. zgrcit parcourir vt. a parcurge (si fig.) parcours m. parcurs pardessus m. pardesiu pardi, pardieu, pardienne/ interj. la naiba! pardon m. iertare, scuza; pl. (bis.) indulgente pardonnable adj. care se poate ierta, scuzabil pardonner vt., vi. a ierta; vt. a scuza, vi. a cruta pare-boue m. invar. aparatoare de noroi ( unei masini) pare-brise m. invar. parbriz (al unei masini) pare-feu m. invar. stingator de incendiu pareil, eille adj. egal, asemenea; m. egal, seaman, lucru parement m. podoaba, mpodobire, perdea (de altar) parent, e m.f. ruda; parinti, stramosi parent f. rude(nie), nrudire parenthse f. paranteza (si fig.) parer vt., vr. a (se) mpodobi; vt. a para, a pregati, paresse f. lene(vie) paresser vi. a lenevi paresseux, euse adj., m.f. lenes parfaire vt. a perfectiona, a completa parfait, e adj. perfect, complet; m. perfectiune, (gram.) parfiler vt. a destrama, (fig.) a analiza n amanuntime parfois adv. uneori, cteodata parfumer vt., vr. a (se) parfuma parfumeur, euse m.f. negustor de parfumuri, fabricant de parfumuri pari m. pariu parier vt. a paria parieur, euse m.f. persoana care face un pariu paritaire adj. la paritate parit f. paritate parjure m.f., adj. sperjur parking m. loc de parcare (pentru masini) parlant. e adj. graitor, vorbaret, sonor, foarte asemanator parlement m. parlament parlementaire adj., m. parlamentar parlementer vi. a parlamenta, a duce tratative parler vi., vr. a (se) vorbi; vi. (fig.)a impune; parleur, euse adj., m.f. vorbitor; m. receptor (telefonic) parloir m. vorbitor (al unui internat etc.) parmesan m. parmesan parmi prep. dintre parodier vt. a parodia, a imita paroi f. perete paroisse f. parohie paroissien,enne m.f. enorias, (fam.) individ parole f. vorba, darul vorbirii, timbru (al vocii) paronyme m. paronim paroxysme m. paroxism parpaillot, e m.f. (fa,.) nelegiuit parquer vt. a nchide ntr-un tarc, a parca, a ngradi parquet m. parchet (si jur.) parqueteur m., adj. (persoana) care face parchetul parqueur, euse m.f. ngrijitor al vitelor ntr-un tarc parrain m. nas (de botez) parricide m., adj. paricid parsemer vt. a presara, a raspndi part m. (jur.) prunc; f. parte, portie, cota-parte, loc partage m. mparteala, partaj partageable adj. care poate fi mpartit partager vt. a mparti, (fig.) a mpartasi, a participa la, partance f. pornire (a unei nave) partant m. persoana care pleaca; conj. prin urmare partenaire m. partener, asociat parterre m. parter (la teatru), loc pentru cultivarea parti m. partid, hotarre, profit, partida partial, e /-si-al/ adj. partinitor participation f. participare participe m. (modul) participiu participer vi. a paticipa, a proveni din particularit f. particularitate, amanunt particule f. particula, particica particulier, re adj. specific, particular, special, separat, partie f. parte, portiune, specialitate, partida (de joc) partiel, elle /-si-l/ adj. partial partir vi. a pleca, a porni, a ncepe, a iesi partisan, e m.f. partizan, adept; adj. de partid, de partizani partitif, ive adj., m. partitiv partition f. mpartire, partitura partout adv. pretutindeni parure f. podoaba, gateala, garnitura (de perle) parution f. aparitie (a unei publicatii) parvenir vi. a parveni, a ajunge parvenu, e m.f. parvenit parvis m. piata (n fata unei biserici) parysillabe adj., m. parisilabic pas m. (urma de) pas (si geogr.), mers, prag (al usii) passable adj. suportabil, pasabil passade f. trecere rapida, (fig.) toana passage m. (loc de) trecere, tranzitie, pasaj (dintr-o passager, re adj., m.f. pasager passant, e m.f. trecator (de pe strada); adj. umblat passe f. trecere, pasa, (mar.) senal, (tipogr.) pass, e adj. trecut; m. trecut (si gram.); prep. dupa passe-droit m. favoare, (nv.) nedreptate passement m. ceapraz, firet passementer vt. a pune ceaprazuri passementerie f. (magazin de) ceaprazarie passe-montagne m. caciulita (care acopera urechile si gtul) passe-partout m. invar. speraclu, (fig.) modalitate de a te passe-passe m. invar. (fig.) nselatorie, cotcarie passepoil m. vipusca, tiv passeport m. pasaport passer vi. a trece (si fig.), a traversa, a pasa, passereau m. pasarica passerelle f. pasarela, podet passe-temps m. invar. distractie, ocupatie placuta passeur m. luntras, podar passible adj. (jur.) pasibil passif, ive adj., m. (gram.fin.) pasiv passion f. pasiune, suferinta passionner vt. a pasiona, a inspira pasiune; passivit f. pasivitate passoire f. filtru, strecuratoare pastel adj., m. (pict.) pastel; m. (bot.) drobusor pastelliste m. pictor de pasteluri pastque f. pepene verde pasteur m. pastor, pastor; adj. care practica pastoritul pasteuriser vt. a pasteuriza pastiche m. pastisa pastille f. pastila, bomboana pastoureau, elle m.f. ciobanas patache f. (fam.) trasura hodorogita patapouf m. (pop.) grasan, bufnitura pataqus m. greseala de pronuntare patate f. (fam.) cartof patati, patata interj. tranca-fleanca! patatras interj. zdronc! pataud, e m.f. (fam.) om greoi pataugeage m. balaceala (n noroi) patauger vi. a se balaci (n noroi), (fig.) a se mpotmoli patchouli /pat'-chou-/ m. paciulie pte f. coca, pasta, magiun, (fig.) fire pt m. pateu, (fig.) pata (de cerneala), grup de case pte f. terci (pentru ndopat pasarile etc.) patelin, ine m. (pop.) satuc, adj., m.f. pehlivan patentre f. Tatal nostru, rugaciune mormaita, balmajeala; patent, e adj. evident; f. (com.) patenta patenter vt. a patenta patre f. suport de perdea paternel, elle adj. parintesc, din partea tatalui pteux, euse adj. pastos, cleios, (lit.) greoi pathtique adj. patetic pathogne adj. patogen patibulaire adj. de spnzuratoare patiemment adv. cu rabdare patience f. rabdare, perseverenta, pasienta patient, e adj. rabdator; m.f. pacient patienter vi. a avea rabdare patin m. (sport) patina patine f. cocleala, patina (a unui monument vechi) patiner vi. a patina; vt. a acoperi cu o patina, patineur, euse m.f. patinator patinoire f. patinoar ptir vi. a suferi, a lncezi ptis m. pasune, izlaz ptisser vt. a framnta aluatul; vi. a face prajituri ptisserie f. patiserie, prajitura ptissier, re m.f. cofetar ptissoire f. masa (planseta) pentru prajituri patois m. dialect, grai patouiller vi. (fam.) a se balaci ptre m. pastor patriarche m. patriarh (si fig.) patrimoine m. patrimoniu patriote m.f. patriot patriotique adj. patriotic patriotisme m. patriotism patron, onne m.f. protector, patron; m. tipar, model patronage m. protectie, patronaj patronner vt. a proteja, a patrona, a croi (dupa model) patronymique adj. patronimic patrouille f. (mil.) patrula patrouiller vi. a se balaci n noroi, a patrula; patrouilleur m. (mil.) element component al unei patrule patte f. laba, (fam.) mna sau picior mare, picior pturable adj. bun pentru pasunat pturage m. pasune, pasunat pture f. nutret, pasunat, (fig.) hrana pturer vi. a paste paturon m. chisita (la cal etc.) paume f. palma (a minii), (un fel dde ) oina paumer vt. a lovi (cu palma), (pop.) a paierde pauprisation f. (pol.) pauperizare paupire f. pleoapa pause f. pauza pauvre adj. sarac, biet, (fig.) slab; m. nevoias pauvret f. saracie, nevoie; pl. banalitati pavage m. pavaj, pavare pavaner (se) vr. a se umfla n pene pav m. pavea, pavaj pavement m. pavare, pavaj (de lux) paver vt. a pava pavillon m. pavilion (si anat. mar.),chiosc, steag pavois m. pavaza, scut, pavoaz pavoiser vt. a pavoaza pavot m. mac de gradina payable adj. platibil payer vt. a (ras)plati, a ispasi; vi. a fi rentabil; payeur, euse m.f. persoana care face plati pays m. tara, regiune, tarm, (fig.) patrie, (fam.) paysage m. peisaj paysan, anne m.f. taran paysannerie f. taranime peau f. piele, coaja (de fruct) peccadille f. greseala nensemnata pch m. pacat pche f. piersica, pescuit, cantitsatea de peste prins pcher vi. a pacatui pcher vt. a pescui (si fig. fam.); m. piersic pcherie f. pescarie, loc bun de pescuit pcheur, euse m.f. pescar; adj. pescaresc pcheur,eresse adj., m.f. pacatos pcore f. (nv.) vita, (fam.) dobitoc pcule m. mica suma economisita pcuniaire adj. banesc pdagogie f. pedagogie pdagogue m. pedagog pdale f. pedala, teava de orga, (fig.) ciclism pdaler vi. a pedala, (pop.) a alerga pdant, e adj., m.f. pedant pdestre adj. pedestru, pe jos pdicure m.f. pedichiurist pdoncule m. peduncul, (bot.) codita pgre f. (arg.) drojdia societatii peignage m. daracire, daracit peigne m. pieptene, darac peigner vt., vr. a (se) pieptana; vt. a daraci, (pop.) peignoir m. halat (de baie) , capot peinard, e adj. (pop.) cu calm, tacticos peindre vt. a picta, a descrie peine f. pedeapsa, suferinta, truda, necaz peiner vt. a necaji; vt., vi. a (se) obosi; vi. a se peint, e adj. pictat, zugravit peintre m. pictor peinture f. pictura, vopsea, zugravire (si fig.) peinturlurer vt. (fam.) a zugravi n culori tipatoare pjoratif, ive adj. peiorativ pelage m. piele (a unui animal), jupuit (al pieilor) pel, e adj. chel, cojit. (fig.) arid; m. chel(bos) ple-mle m. invar. harababura; adv. vaiste, n neornduiala peler vt. a razui (pieile), a jupui (de coaja); plerin, e m.f., pelerin(a) pelisse f. suba pelle f. lopata, lopatica pellete f. o lopata de, (fig.) o sumedenie pelleterie f. blanarie, (magazin de) blanuri pelletier, re m.f. blanar pellicule f. matreata, pelicula, pielita pelote f. ghem, cocolos, pernita de ace peloter vt. a face ghem, (pop.) a pipai, a burdusi, peloton m. ghemotoc, pluton, roi pelotonner vt., vr. a (se) face ghem pelouse f. pajiste pelu, e adj. paros peluche f. plus pelucher vi. a se scamosa pelure f. coaja (de legume, fructe) pnaliser vt. a penaliza pnalit f. penalitate penaud, e adj. rusinat, ncurcat penchant, e adj. nclinat (si fig.); panta, nclinatie(si fig) pencher vt., vi., vr. a (se) nclina; vi. (fig.) a fi pendable adj. (bun) de spnzurat pendaison f. atrnare, spnzurare pendant, e adj. care atrna; m. pereche (a unui lucru); pendeloque f. cercel lung, ciucure de cristal (al unui pendentif m. pandantiv penderie f. garderob pendre vt., vr. a (se) spnzura; vt., vi. a atrna pendu, e adj., m.f. spnzurat pendule m. (fiz.)pendul; f. pendula pne m. zavor pntrant, e adj. patrunzator pntration f. patrundere, penetratie pntrer vt., vi. a patrunde; vt. a trece prin, (fig.) pnible adj. greu, dureros, neplacut pniche f. slep pninsulaire adj. peninsular pnitence f. penitenta, pocainta, pedeapsa pnitent, e adj. pocait penne f. pana (lunga) de pasare pnombre f. penumbra pensant, e adj. gnditor pense f. gnd(ire), memorie, intentie, parere, cugetare, penser vi. a se gndi, a medita, a baga de seama, penseur, euse adj., m.f. gnditor pensif, ive adj. gnditor pension f. pensi(un)e, pension pensionnaire m.f. pensionar, chirias ntr-o pensiune, intern pensionner vt. a acorda o pensie, a pensiona pensum /pin-som/ m. pedeapsa scrisa (data unui elev) pentagone /pin-/ m. pentagon pente f. panta, nclinare, (fig.) nclinatie ppiement m. piuit ppier vi. a piui ppin m. smbure (al anumitor fructe), (fam.) cortel, ppinire f. puiet, pepiniera (si fig.) perant, e adj. patrunzator, ascutit, (despre ochi) viu perce f. burghiu perce f. deschizatura, drum (deschis) percement m. gaurire, strapungere, deschidere (a unui drum) perce-neige f. invar. ghiocel percepteur m. perceptor perception f. percepere, perceptie (si fig.) percer vt. a gauri, a strapunge, a deschide (un drum), percevable adj. perceptibil percevoir vt. a percepe, a sesiza percher vi., vr. a (se) cocota; vt. a pune sus de tot perchoir m. stinghie (pe care se cocota pasarile) perclus, e adj. paralizat, olog percussion f. percutie (si muz.) percuter vt., vi. a (se) ciocni perdition f. pierdere (totala), (fig.) destrabalare perdre vt., vr. a (se) pierde; vt. a strica, a nenoroci; perdreau m. pui de potrniche perdrix f. potrniche perdu, e adj. pierdut, ruinat, disparut, ndepartat, (fig.) pre m. tata, parinte, mos(neag), preot; prgrination f. peregrinare, pribegie premptoire adj. peremptoriu, hotartor perfection f. perfeci(une), desavrsire, terminare completa perfectionner vt. a perfectiona, a desavrsi perfide adj., m.f. perfid perforation f. perforare, perforatie perforer vt. a perfora performance f. performanta pricarpe m. (bot.) pericarp priclitation f. periclitare, primejduire pricliter vi. a periclita, a fi n primejdie pril /-ril'/ m. primejdie, ris prilleux, euse adj. primejdios, riscant primer (se) vr. a se perima, a nu mai avea valoare primtre m. perimetru prine m. perineu priode f. perioada (si stil.), (mil.) stagiu, faza, priodicit f. periodicitate priodique adj. m. periodic prioste m. periost priptie f. peripetie periphrie f. periferie priphrase f. perifraza priple m. periplu prir vi. a pieri (si fig.) prissable adj. pieritoe, (despre marfuri) perisabil prissoire f. caiac pristyle m. peristil pritoine m. peritoneu perle f. perla (si fig.), margea, picatura transparenta perler vt. a da forma unei perle, a decortica, permanence f. permanenta, durata, garda (la spital) permanent, e adj. permanent; f. (ondulatie) permanent(a); permable adj. permeabil, (fig.) receptiv permettre vt., vr. a(-si) ngadui permission f. permisi(un)e, ngaduinta permutation f. permutare, permutatie, transfer(are) permuter vt. a permuta (si mat.), a transfera pernicieux, euse adj. pernicios, daunator pron m. peroneu pronelle f. (femeie) flecara, neroada proraison f. perorare, peroratie prorer vi. a perora perpendiculaire adj., f. perpendicular(a) perptrer vt. a comite (cu premeditare) perptuation f. perpetuare perptuel,elle adj. perpetuu, vesnic, pe viata perptuer vt. a perpetua perptuite f. perpetuitate, vesnicie perquisition f. perchezitie perquisitionner vi. a perchezitiona perron m. peron (n fata intrarii unei cladiri) perroquet m. papagal (si fig.) perruche f. femela a papagalului, (un fel de) papagal perruquier m. peruchier pers, e adj. verde-albastrui persan, e adj. persan; m.f. (cu maj) locuitor al Iranului; perscuter vt. a pesecuta, a chinui perscuteur, trice adj., m.f. prigonitor perscution f. persecutare, persecutie persvramment adv. (n mod) perseverent persvrance f. perseverenta persvrer vi. a persevera persienne f. oblon persiflage m. persiflare, ironizare persifler vt. a persifla, a ironiza persil /-si/ m. patrunjel persistance f. persistenta, staruinta persister vi. a persista, a starui personnage m. persoana de vaza, personaj personnaliser vt. a ntru(chi)pa personnalit f. personalitate; pl. aluzii jignitoare personne f. persoana, constitutie (fizica); personnel, elle adj. m. personal personnifier vt. a personifica, a ntruchipa perspective f. perspectiva (si fig.) persuader vt., vr. a (se) convinge; vr. a-si nchipui persuasion f. convingere perte f. pierddere, distrugere, moarte pertinence f. pertinenta, competenta pertinent, e adj. pertinent, competent, nimerit pertuis m. deschizatura, gtuitura perturbation f. perturbare, perturbatie pruvien, enne adj., m.f. (cu maj.) peruvian pervenche f. (bot.) brebenoc; adj. albastru-deschis pervers, e adj., m.f. pervers, vicios perversit f. perversitate, viciiiu pervertir vt., vr. a (se) perverti, a (se) corupe; pervertissement m. pervertire, corupere pesage m. cntarire, cntarit pesamment adv. greoi pesant, e adj. greu, greoi (si fig.), (fig.) apasator; pesanteur f. greutate, gravitate, ncetineala (a mintii) pese f. cntarire, obiect, cntarit, apasare peser vt. a cntari; vi. a trage greu (la cntar), pessimiste m.f., adj. pesimist peste f. ciuma, (fig.) flagel, (fam.) copil zburdalnic pester vi. a bombani, a dracui pestifr, e adj., m.f. ciumat pestilentiel, elle adj. contagios, contaminat (de ciuma), pet m. gaz intestinal, (pop.) bucluc ptale m. petala ptard m. pedarda, pocnitoare, (fig.) stire senzationala ptarde f. serie de gaze intestinale, serie de detunaturi ptaudire f. (fam.) adunare zgomotoasa pter a trage vnturi, a trosni, (fam.) a exploda ptillement m. trosnet (al lemnelor n foc), scnteiere (a ptiller vi. a trosni, a scnteia ptiole /-si-/ m.. petiol petiot, e adj. micut petit, e adj. mic, nevrstnic, nensemnat, (fig.) meschin petit-beurre m. biscuit petit-bourgeois adj., m.f. mic burghez petitement adv. (pe) putin, moderat, modest, josnic petitesse f. micime (si fig.), modicitate, josnicie petit-fille f. nepoata (de fiu, de fiica) petit-fils m. nepot (de fiu, de fiica) ptition f. petitie ptitionnaire m.f. petitionar petit-lait m.zer petit-matre petit-matresse m.f. tnar(a) fandosit(a) petit-neveu m. stranepot petit-nice f. stranepoata petit-pois m. mazare ptri, e adj. framntat, (fig.) plin de ptrification f. petrificare, lucru petrificat ptrifier vt. a petrifica, a uimi ptrin m. copaie (pentru aluat) ptrir vt. a plamadi, (fig.) a modela ptrole m. petrol, gaz lampant ptrolier adj. petrolier; m. petrolist, (vas) petrolier ptulance f. vioiciune, neastmpar ptulant, e adj. vioi, neastmparat ptuma m. petunie peu adv., m. putin peuh interj. vax! peuplade f. seminte, trib peuple m. popor, multime peupl, e adj. populat peuplement m. populare peupler vt. a popula; vi. a se nmulti peuplier m. plop peur f. frica, spaima peureux, euse adj., m.f. fricos peut-tre adv. poate; m. invar. (fig.) ndoiala, dubiu phnix m. palmier pitic phalange f. falanga (si anat.) phanrogame adj., f. pl. fanerogam(e) phantasme m. fantasma, aratare pharaon m. faraon phare m. far, (fig.) calauza pharmacie f. farmacie pharmacien, enne adj. m.f. farmacist pharyngien, enne adj. al faringelui pharynx m. faringe phase f. faza (si astron.), perioada phnix m. pasarea fenix, (fig.) persoana deosebita phnol m. fenol phnomne m. fenomen, lucru rar philanthrope m.f. filantrop philarmonique adj. (n expr.) socit ~ = societate filarmonica philatlie f. filatelie philatliste m. filatelist philistin m. filistin philologie f. filologie philologue m. filolog philosophe m.f., adj. filozof(ie) philtre m. bautura vrajita phlbite f. flebita phlegmon m. flegmon phobie f. fobie pholosophie f. filozofie phontique adj., f. fonetic(a) phonique adj. fonic, sonor phonographe m. fonograf phoque m. foca phosphore m. fosfor phosphorescent, e adj. fosforescent photo(graphie) f. fotografie photocopie f. fotocopie photognique adj. fotogenic photographe m. fotograf photographier vt. a fotografia, (fig.) a descrie amanuntit photographique adj. fotografic photogravure f. fotogravura photon m.(fiz.) foton photosphre f. (astron.) fotosfera photothque f. fototeca photoynthse f. fotosinteza phrase f. fraza phrasologie f. frazeologie phraser vi. a vorbi afectat phraseur, euse m.f. persoana care vorbeste afectat phratique adj. (n expr.) nappe ~ = pnza freatica phtisie f. ftizie phylloxra m. filoxera physicien, enne m.f. fizician physico-chimie f. fizico-chimie physiologie f. fiziologie physionomie f. fizionomie physionomiste m.f. fizionomist physique adj., m. fizic; f. fizica physocrate m.f., adj. fiziocrat piaffement m. tropait pe loc piaffer vi. (despre cai) a tropai pe loc, (fig.) piaillement m. piuit piailler vi. (despre pasari) a piui piane-piane adv. (fam.) ncetisor, domol pianino m. pianina pianiste m.f. pianist piano m. pian; adv. (muz.) piano pianoter vi. a zdrangani la pian piaule f. (pop.) odaie piaulement m. piuit, scncit piauler vi. a piui, a scnci pic m. trnacop, pisc, (ornit.) ghionoaie pichenette f. (fam.) bobrnac pichet m. urcior (pentru apa etc.) pick-up /-eup/ m. invar. (angl.) picup picorer vi. a piguli; vt. a ciuguli (de ici de colo) picot m. aschie, ciocan (de pietrar), colt (de dantela) picotement m. (senzatie de ) ntepatura, piscatura picoter vt. a ntepa, a pisca, a ciuguli, (fam.) a tachina pie f. cotofana, (fam.) femeie vorbareata; pice f. bucata, piesa, ncapere, moneda, (gura de) tun, pied m. picior, laba piciorului, poale (de munte etc.) pied--terre m. invar. locuinta sezoniera pied-de- biche m. picior curbat (de mobila), cleste (de dentist, pied-droit m. stlp de sustinere pidestal pidouche m. piedestal, (fig.) suport pige m. cursa, capcana (si fig.) pie-griche f. (ornit.) sfrncioc, (fig.) femeie cicalitoare pie-mre f. (anat.) pia-mater pierraille f. bolovanis, morman de pietre pierre f. piatra (si med.) pierreries f.pl. pietre pretioase pierreux, euse adj. pietros pierrot m. Pierrot (masca), (pop.) vrabioi pitaille f. (fam.) pedestrime pit f. cucernicie piter vi. (despre pasarele) a topai pitinement m. tropait, calcare n picioare pitiner vi. a tropai; vt. a calca n picioare piton, onne m.f. pieton; adj. referitor la pietoni pitre adj. prapadit, meschin pieu m. par, stlp, tarus pieuvre f. caracatita pieux, euse adj. pios, cucernic pif m. (pop.) nas (mare) piffrer, (se) vr. (pop.) a se ghiftui pigeon m. porumbel; (fam.) fraier pigeonnier m. porumbel piger vt. (pop.) a se zgi, a se captusi (cu o boala), pigmantation f. pigmentare, pigmentatie pignocher vi. (fam.) a mnca fara pofta pignon m. pinion, (constr.) fronton pilage m. pisare, pisat pilastre m. pilastru pile f. gramada, stlp, pila, revers (al unei meonede), piler vt. a pisa, (fam.) a chelfani pileux, euse adj. pilos, referitor la parul de pa corp pilier m. stlp (si fig.), proptea pilissonnerie f. strengarie, obscenitate pillage /pi-yaj'/ m. jaf, jefuire pillard, e /pi-yar'/ m.f., adj. jefuitor, (fig.) plagiator piller /pi-y/ vt. a jefui, (fig.) a plagia pilon m. pisalog (de lemn, metal), picior de lemn pilonnage m. pisare, batatorie pilonner vt. a pisa cu un pisalog, (mil.) a bombarda pilori m. stlp (al infamiei) pilorier vt. a pune la stlpul infamiei pilotage m. pilotare, pilotaj pilote m. pilot, crmaci, (fig.) ndrumator; adj. pilot piloter vt. a bate tarusi, a pilota (un avion, pilotis m. ansamblu de pari (batuti n pamnt, pe fundul pilou m. tesatura plusata de bumbac pilule f. pilula pimbche f. femeie ntepata si nfipta piment m. ardei iute, (fig.) picanterie pimenter vt. a ardeia, (fig.) a pipera, a face picant pimpant, e adj. spilcuit, elegant pinacle m. vrf (al unei cladiri), culme (si fig.) pinade f. ciupitura, piscatura pince f. cleste, pensa (a unei rochii), stngere pinc, e adj. (fig.) ntepat, rece pinceau m. pensula, (fig.) maniera de apicta, pictor pince f. cantitate care se poate lua cu trei degete, pince-nez m. invar. ochelari (fara brate) pincer vt. a ciupi, a pisca, a apuca (cu degetele), pince-sans-rire m. invar. persoana care ironizeaza fara a avea pincette f. penseta, vatrai pinon m. urma de piscatura pingouin m. pinguin pingre adj. (fam.) zgrcit pinson m. cintezoi pintade f, bibilica pinte f. masura de capacitate pentru lichide ( a aprox. pinter vt. a bea; vi. (pop.) a trage la masea piochage m. sapat, sapare cu hrletul, (fig., fam.) pioche f. hrlet piocher vt. a sapa cu hrletul, (fam.) a roade (cartea), pion m. (la sah) pion, (arg. scolar) pedagog pionner vi. a face munca de pionierat pionnier m. pionier (si fig.) pioupiou m. (pop.) pifan pipe f. pipa, conducta pipe f. pridere a pasarilor (cu capcana), (fig.) pipelet m. (fam.) portar (al unui imobil) pipe-line /pap'-lan'/ m. (angl.) conducta (de petrol) piper vt. a prinde pasari (cu capcane), (fig.) a nsela pipette f. pipeta piquant, e adj. ntepator, picant (si fig.); m. ac, ghimpe, pique f. sulita; m. (la jocul de carti) pica piqu, e adj. ntepat, alterat, otetit, (fam.) tcnit; pique-assiette m. invar. linge blide pique-nique m. picnic pique-niquer vi. a participa la un picnic piquer vt. a ntepa, a ustura, a face o injectie, piquet m. tarus, (mil.) pichet piqueter vt. a marca cu tarusi piquette f. tescovina, posirca piqueur, euse m.f. lucrator care da tighel; m. supraveghetor piqre f. ntepatura, piscatura, injectie, tighel pirate m. pirat, vas de pirat pire adj., m. (cel) mai rau pirogue f. piroga pirouette f. pirueta, (fig.) schimbare brusca (a parerii) pis m. uger; adv. mai rau; m. lucrul cel mai rau pisc m. chirpici pisciculteur m. piscicultor pissement m. urinare pissenlit m. papadie pisser vi., vt. a urina pistache f. fistic piste f. urma lasata de cineva, pista, poteca pistolet m. pistol, (fam.) om bizar piston m. piston, (fam.) protectie pistonner vt. (fam.) a plictisi, a proteja (pe cineva) pitance f. tain piteux, euse adsj. trist, jalnic pithcanthrope m. pitecantrop piti f. mila, compasiune piton m. piton, vrf (de munte), (pop.) nas mare pitoyable adj. milos, demn de mila, jalnic pitre m. paiata (si fig.) pittoresque adj. pitoresc pituite f. flegma, mucozitate nazala pivoine f. bujor pivot m. pivot, (fig.) baza, suport pivoter vi. a pivota placard m. dulap (n perete), afis placarder vi. a afisa, (fig.) a tintui la stlpul infamiei place f. loc, slujba, piata, rang, oras fortificat placement m. plasare, plasament, vindere, vnzare placenta m. placenta placer vt. a plasa, a pune, a vinde placidit f. placiditate placier, re m.f. plasator de marfuri plafond m. tavan, plafon plafonner vt. a construi un tavan; vi. (fig.) a plafona plafonnier m. plafoniera plage f. plaja, (poet.) meleag plaid /pld/ m. pled plaider vi., vt. a pleda plaideur, euse m.f. persoana care pledeaza plaidoirie f. playdoier m. pledoarie plaie f. rana (si fig.), plaga plaignant, e m.f. reclamant plain, e adj. neted, plat plaindre vt., vr. a (se) plnge; vr. a se vaita, a reclama plaine f. cmp(ie), ses plainte f. geamat, vaicareala, plngere, reclamatie plaire vi., vr. v. impers. a (se) placea; vr. a-i placea, plaisamment adv. (n mod) placut, caraghios plaisance f. placere, distractie plaisant, e adj. placut, amuzant, caraghios; m. mucalit, plaisanter vi. a glumi; vt. a lua n rs (pe cineva) plaisanterie f. gluma, bataie de joc, fleac plaisantin m. htru plaisir m. placere, amuzament, distractie, plac, prajitura plaitif, ive adj. plngaret plan, e adj. plan, neted; m. plan, proiect planche f. scndura, plansa, brazda, pluta (la mot); plancher m. planseu, podea planchette f. scndurica, planseta plane m. artar planer vi. a plana (si fig.), a pluti (n aer), (fig.) plante f. planeta planeur m. planor planificateur m. planificator planification f. planificare planifier vt. planifica planisphre m. planisfera planning m. (angl.) planificare planquer vt. (arg.) a pune la adapost plant m. rasad, razor (plantat) plantain m. platlagina plantaire adj. referitor la talpa piciorului plantation f. plantare, plantatie plante f. planta, talpa ( a piciorului) plant,e adj. plantat, nfipt planter vt. a planta, a mplnta, a fixa; vr. a se posta planteur m. plantator plantigrade adj., m. (animal) plantigrad plantureux, euse adj. planturos, abundent, fertil, (fam.) gras plaque f. placa, decoratie, tablita plaquer vt. a placa (un metal, un jucator), a furnirui plaquette f. placheta, placa comemorativa plasma m. plasma plasticit f. plasticitate plastique adj., f. plastic(a); m. material plastic plastronner vt. a pune un plastron; vi. a face pe grozavul plat, e adj. plat (si fig.), neted, (despre un portofel) platane m. platan plateau m. platou, tal(g)er, tava plate-bande f. (tehn.) platbanda, razor plate-forme f. platforma, (fig.) ntelegere platiner vt. a platina platitude f. platitudine, mrsavie platonique adj. platonic pltrage m. obiect din ipsos, tencuire cu ipsos pltras m. moloz pltre m. (lucrare din) ipsos pltrer vt. a tencui cu ipsos pltrier m. lucrator n ipsos pltrire f. cariera de var plausible adj. plauzibil plbe f. plebe plbien, enne adj. plebeian; m.f. plebeu plein, e adj. plin (si fig.), compact, ncarcat, complet, plein-emploi m. (ec. pol.) folosire deplina a minii de lucru plnier, re adj. plenar plnipotentiaire m., adj. plenipotentiar plnitude f. (de)plinatate, plenitudine plthore f. abundenta, surplus pleurant, e adj. plngator; pleurer vi. a (de) plnge; vt. a regreta pleureur, euse adj. plngator; f. bocitoare pleurnicher vi. a se smiorcai pleurs m.pl. lacrimi pleutre m. las pleuvoir v. impers. a ploua; vi. a curge (si fig.) plvre f. pleura plexus /-ksuss/ m. plex pli m. cuta, rid, plic, ondulatie, ndoitura, (fig.) pliant, e adj. pliant, (fig.) docil; m. scaun pliant pliement m. ndoire plier vt., vi. a (se) ndoi; vt. a ncovoia, a face plique f. ciuf slinos plissage m. plisare pliss, e adj. plisat, ncretit; m. cuta, pliseu plisser vt. a face pliuri; vi. a avea pliseuri pliure f. faltuire (a hrtiei) ploiement m. ndoire, ncovoiere plomb m. plumb. glont plombage m. plumbuire, plombare plomber vt. a plumbui, a plomba; vr. a se ntuneca plombier m. instalator plonge f. (s)cufundare plongeoir m. trambulina plongeon m. plonjon, (ornit.) cufundar plonger vt., vi., vr. a (se) (s)cufunda; vt. a baga, plongeur, euse adj. scufundator; m. scafandru ploutocratie f. plutocratie ployer /ploi-i/ vt., vi. a (se) ncovoia; vt. (fig.) pluie f. ploaie (si fig.) plumage m. penaj (al unei pasari) plumaison f. jumulire plume f. pana, penita, (fig.) scriitor, stil plumeau m. matura din pene plumer vt. a jumuli plumet m. pana de palarie plumeux, euse adj. referitor la pene, acoperit cu pene plumier m. penar plupart f. cea mai mare parte, majoritatea plural, e adj. multiplu pluralit f. pluralitate, multiplicitate pluriel, elle adj., m. plural plurivalent, e adj. (chim.) polivalent plus adv. (cel) mai mult, plus;m. maximum, (mat.) plus plusieurs adj. nehot. pl. mai multi, ctiva; plus-que-parfait m. mai mult ca perfect plus-value f. plus valoare plutt adj. mai curnd, de preferinta pluvieux, euse adj. ploios pneu m. pneu, scrisoare exprimata prin posta pneumatica pneumatique adj., f. pneumatic(a) pochade f. pictura executata n graba pocharder vt. (pop.) a mbata poche f. buzunar, punga, polonic (pentru supa), gusa pocher vt. a nvineti, a picta n graba, a face oua pochette f. buzunaras, batista mica, vioara mica pochoir m. carton decupat (folosit n (pictura) pole /poil'/ m. soba, postav (pentru acoperit sicriul) poler vt. a praji n tigaie polier m. sobar polon m. craticioara pome m. poem posie f. poezie, arta de a scrie versuri pote, potese m. f. poet potique adj., f (arta) poetic(a) potiser vt. a poetiza, a idealiza; vi. a face versuri poids m. greutate (si fig.) pondere, povara poignant, e adj. sfisietor, cumplit poignard m. pumnal poignarder vt. a injunghia, (fig) a sfisia poigne f. putere de stringere a miinii,(fig.fam) energie poigne f.o mina de, un pumn de, miner, clanta poignet m. incheietura a miinii poil m, par, peri (de pe corp) poiln, e adj. paros, acoperit cu par poinonner vt. a perfora, a marca (un metal pretios) poinonneur,euse m.f. persoana care perforeaza, taxator(de bilete) poindre vi. a rasari, a miji, (despre plante) a incolti poing m. pumn point m. punct (si mat., muz., sport), impunsatura pointe f. virf, limba de pamint care inainteaza in mare pointer vt., vr. a (se) nalta; vt. a ridica n sus, pointill m. linie punctata, gravura n puncte pointilleux, euse adj. irascibil, exigent pointu, e adj. ascutit, tuguiat, (despre glas) pitigaiat pointure f. masura (la ncaltaminte, manusi etc.) poire f. para, (fam.) natarau, (pop.) mutra poireau m. praz poirier m. par (pomul) pois m. mazare poison m. otrava (si fig.) poissard, e adj. grosolan; f. (pop.) negustoreasa de peste poisser vt. a unge cu smoala, a naclai, (arg.) a plictisi poisseux, euse adj. naclait poisson m. peste poissonnerie f. pescarie poissonneux, euse adj. plin de peste poissonnier, re m.f. pescar, negustor de peste poitrail m. piept al unui animal, curea (de ham), (un fel poitrinaire m.f., adj. tuberculos poitrine f. piept, plammi poivre m. piper, (fig.) sare (a unei povestiri) poivrire f. solnita pentru piper, pipernita poivron m. ardei iute poix f. smoala polaire adj. polar polariser vt. a polariza (si fig.) ple m. (geogr., fiz.) pol polmique adj., f. polemica polenta /-ln-/ f. mamaliga poli, e adj. lustruit, slefuit (si fig.), politicos; police f. politie, polita policer vt. a mblnzi moravurile, a civiliza polichinelle m. marioneta cu doua cocoase policier, re m.f., adj. politist policlinique f. clinica (administrata de oras) poliomylite f. poliomielita polir vt. a lustrui, a slefui polissage f. lustruire, slefuire polisson, onne m.f. vagabond, puslama, strengar; adj. deocheat polissonner vi. a vagabonda, a face strengarii, a vorbi politesse f. politete politicaillerie f. (fam.) politica meschina politicard, e m.f. (peior.) politician intrigant politicien, enne m.f. (peior.) politician politique f. politica, (fig.) iscusit; om politic politiquer vi. a discuta politica politiser vt. a politiza polka f. polca pollen /-ln/ m. polen pollinisation f. polenizare polluer vt. a spurca, a profana pollution f. spurcare, profanare, polutie polonais, e adj., m.f. (cu maj.) polonea; m. limba poloneza poltron, onne adj., m.f. las, fricos poltronnerie f. lasitate, frica polyandrie f. poliandrie polyarthrite f. poliartrita polycellulaire adj. pluricelular polychrome adj. policrom polyclinique f. policlinica polydre adj. poliedric, poliedru polygamie f. poligamie polyglotte adj., m.f. poliglot polygone m. poligon polymriser vt. (chim.) a polimeriza polymorphe adj. polimorf polynme m. polinom polype m. polip (si med.) polypier m. (zool.) colonie de polipi polytechnicien m. politehnician polytechnique adj. politehnic polythisme m. politeism polyvalent, e adj. polivalent pomiculteur m. pomicultor pommade f. pomada pommader vt. a pomada pomme f. mar, maciulie (de baston) pomm, e adj. de forma unui mar, (fig. fam.) desavrsit pommeau m. maciulie (de baston) pommele, e adj. (despre un cal) alb-cenusiu pommette f. umar al obrazului pommier m. mar pompe f. (tehn.) pompa, fast pomper vt. a pompa, (fig.) a absorbi, (pop.) a bea pompeux, euse adj. pompos, fastuos, (despre stil) umflat pompiste m. vnzator la o pompa de benzina pompon m, ciucure (de lna, de matase etc.) pomponner vt. a mpodobi cu ciucuri, (fig.) a gati; vr. ponce f. piatra ponce, cerneala din negru de fum poncer vt. a lustrui cu apiatra ponce poncif m. (lit.) lucrare banala ponction f. (med.) punctie ponctuation f. punctuatie ponctuel, elle adj. punctual, exact ponctuer vt. a aplica punctuatia, a punctua, (fig.) pondaison f. ouat (al pasarilor), perioada ouatului pondrabilit f. ponderabilitate pondration f. (fig.) achilibru, ponderatie pondrer vt. a pondera, a echilibra pondeur, euse adj. (despre pasari) oatoare, (fig. fam.) fecund pondre vt. a oua, (fig. fam.) a crea poney m. ponei pong m. tesatura fina de matase si lna pont m. pod, punte ponte f. ouare, cantitatea de oua ouate ponter vi. a ponta, a miza pontife m. pontif, (fam.) persoana care-si da importanta pontifer vi. a oficia ca pontif, (fam.) a-si da importanta pont-levis m. pod mobil (peste un sant) pope m. popa popeline f. poplin popote f. popota, (fam.) bucatarie; adj. (peior.) casnic populace f. (peior.) norod populaire adj. popular; m. (peior.) plebe populariser vt. a populariza popularit f. popularitate population f. populatie populeux, euse adj. (foarte) populat populisme m. poporanism porcelaine f. portelan porc-pic /por-k-pik'/ m. (zool.) porc spinos, (fig.) porche m. portic, pridvor porcher, re m.f. porcar porcherie f. cocina de porci pore m. por poreux, euse adj. poros pornographie f. pornografie porphyre m. pofir port m. (geogr.) port, defileu, (fig.) liman, purtare, portage m. transport efectuat de hamali portaif, ive adj. portativ, transportabil portail m. portal portant, e adj, care poarta, care sustine, intro anumita porte f. poarta, usa, (fig) cale, (geogr.) trecatoare porte- fentre f. usa-geam port, e adj. purtat, transportat, (fig) inclinat porte-affiches m. invar. afisier porte-aigle m. invar. stegar porte-aiguilles m.invar. trusa cu ace de cusut porte-avions invar. portavion porte-bagages m. invar. port-bagaj porte-billets m. invar. portofel porte-bonheur m. invar. talisman porte-cartes m. invar. portvizit (mil.) portharta porte-cigares porte-cigarettesm. invar. porttigaret porte-clefs m. invar. portchei porte-couteau m. invar. suport pentru tacim porte-crayon m. invar. suport pentru creioane porte-drapeau m. invar. portdrapel portefaix m. hamal salahor porte-feuille m. portofel, portofoliu porte-greife m. (bot.) portaltoi porte-habit m. umeras (de haine) portemanteau m. cuier (de haine), cufar (de haine) porte-mine m. invar. creion cu mina, creion automat porte-monnaie m. invar. portmoneu porte-parole m. invar. purtator de cuvnt porte-plume m. invar. toc (pentru scris) porter vt. a purta, a duce, a transporta, a ndrepte, porte-savon m. invar. sapuniera porte-serviettes m. invar. suport pentru prosoape porteur, euse adj., m.f. purtator; m. hamal porte-voix m. megafon portier, re m.f. portar; f. portiera, perdea (de pus la usa); portillon m. portita portion f. parte, portiune portique m. portic portrait m. portret, (fig.) asemanare mare, (pop.) mutra portraitiste m.f. portretist portugais, e adj., m.f. (cu maj.) portughez; m. limba posage m. punere, instalare pose f. punere, aseyare, (fig.) poza, afectare pos, e adj. pus, grav, serios poser vt. a (de)pune, a aseza, a instala, (fig.) poseur, euse adj. afectat; m. lucrator care pune ceva, positif, ive adj. pozitiv (si mat.), sigur; m. (fot. gram.) position f. pozitie (si mil.), situatie, atitudine, rang, positivisme m. pozitivism possd adj., m.f. posedat, apucat possder vt. a poseda, (fig.) a cunoaste (bine); possesseur m. posesor possessif m., adj. (gram.) posesiv possession f. posedare, posesiune possibilit f. posibilitate, putinta possible adj., adv., m. posibil postal, e adj. postal poste f. poste (si invar.), vagon postal; m. post, poster vt., vr. a (se) posta, a (se) palsa; vt. a trimite postrieur adj. posterior, ulterior postrit f. posteritate postface f. postfata posthume adj. postum postiche adj. adaugat ulterior, (fig.) fals, artificial postier, re m.f. functionar la posta postillon m. olacar, surugiu postsynchroniser vt. a postsincroniza postulant, e m.f. solicitant (pentru o slujba) postulation f. solicitare (a unei slujbe) postuler vt. a solicita (o slujba) posture f. atitudine, situatie pot m. vas, oala, (la jocul de carti) pot potable adj. potabil, (fam.) acceptabil potache m. (fam.) liceean potage m. ciorba potager, re adj. legumicol, comestibil; m. gradina de potasse f. (chim.) potasa potasseur m. (arg. scol.) a toci potassium /-om'/ m. potasiu poteau m. potou, stlp pote f. un vas de, o oala de , droaie potel,e adj. durduliu potence f. spnzuratoare, streang potentialit f, potentialitate potentiel, elle adj., m. potential poterie f. olarit, olarie, vesela potiche f. vas (mare) de portelan (chinezesc, japonez) potier m. olar potin m. cancan, brfa, zarva potiner vi. a brfi potion f. portiune potiron m. dovleac, (bot.) mnatarca pou m. paduche pouacre m.f., adj. (fam.) scrbos poubelle f. lada de gunoi pouce m. degetul gros (de la mna), deget, (unitatea de pouding /-diu'g/ m. puding poudre f. pudra, praf, pulbere (si mil.) poudrer vt. a pudra poudrerie f. pulberarie poudreux, euse adj. prafuit, prafos poudrire f. depozit de munitii, pudriera poudroiement m. prafuire poudroyer vi. a fi plin de praf; vt. a prafui, a umple de pouf interj. buf!; m. taburet rotund ccapitonat pouffer vi. a pufni (n rs) pouh interj. ptiu! pouiller vt. a paduchea, a purica, a ocar pouilleux, euse adj. paduchios, (fam.) mizer poulailler m. cotet pentru gaini, (la teatru) galerie poulain m. mnz poularde f. gaina ndopata poule f. gaina, femela (la unele pasari), miza (la joc), poulet m. pui de gaina, (fig.) scrisorica de dragoste, pouliche f. iapa tnara poulie f. (tehn.) scripete pouliner vi. (despre iepe) a fata poulpe m. caracatita pouls /po/ m. puls poumon m. plamn poupard m. copil bucalat, papusa nfasata poupe f. (mar) pupa poupe f. papusa (fig), (la tir) figurina fuior poupin, e adj. rumen (la fata), fraged poupon, onne m.f. prunc, copil dolofan pouponner vi. (fam.) a se ocupa de un prunc pouponnire f. salon de nou-nascuti pour prep. pentru, in locul, ca (si), drept, la, catre, pourboire m. bacsis pourceau m. porc pour-cent m. invar. procent pourcentage m. procentaj pourchaser vt a urmari (cu inversunare) pourchaseur m. urmaritor pourfendre vt. a spinteca pourlcher vt., vr a(-si) linge (buzele) pourparlers m. pl. convorbiri, tratative pourpre f. purpura, (fig) imbujorare; pourpr, e adj. purpuriu pourquoi adv. conj. de (pentru) ce, din ce cauza; pourri, e adj. putred, (fig) stricat pourrir vt. a strica, a face sa putrezeasca pourrissement m. (fig) degradare, stricare, deteriorare pourriture f. putreziciune, putrezire, putregai, poursuite f. urmarire; pl. insistentze poursuivre vt. a urmari (si fig), a continua pourtant adv. totusi, cu toate acestea pourtour m. inconjur pourvoi m. recurs pourvoir vi. a prevedea, a procura, a veghea pourvoyeur m. furnizor pourvu que loc. conj. numai sa, cu conditia ca pouse f. crestere, mladita pousif, ive adj. (despre cai) cu respiratia grea, pousin m. puisor (de gaina) copilas pousse f. impingere, acces (si fig) pousse-pousse m. invar. ricsa pousser vt. a impinge, a extinde (o cucerire) poussire f. pulbere, praf (si fig) poussireux, euse adj. prafuit, prafos poutre f. grinda pouvoir vt.,vr. a (se) putea; v. impers. a fi posibil; practique adj. practic, destoinic, util f, practica, practiquer vt. a practica, a profesa, a executa, praesidium -om prairie f, pajiste, fineata pralin m. pamint ingrasat, glazura praticable adj. practicabil praticien, cnne m. f. practician pr m. pajiste pralable adj. m. (discutie) prealabil(a) pralablement adv. in prealabil prambule m. preambul prau m. curte inchisa(a unei scoli, manastiri) pravis m. preaviz pravisier vt. a da preaviz prcaire adj. precar, subred, nesigur prcautinneux, euse adj. precaut prcaution precautie, prevedere prcautionner vt. a preveni; vr. a-si lua masuri de precautie prcciser vt. a preciza prcdement adv. mai inainte prcdent, e adj. m. precedent prcder vt. a preceda, a merge inainte prceller vi. (inv) a excela prcepte m. precept, povata prcepteur, trice m. f. preceptor, invatator prche m. predica prcher vt, a predica, (fig) a recomanda prcheur, cuse adj, povatuitor, m.predicator prcieux, cuse adj. pretios, de pret prciosite f. pretiozitate precipice m. prapastie, ruina prcipitament adv. (in mod) precipitat, in mare zor prcipitatior precipitare, zor, (chim.) precipitatie prcipiter vt., vr. a (se) precipita, a (se) grabi; vt. prcis, e adj. precis, fix, hotarit, clar, m. manual prcision f. precizie prcompte m. antecalculatie prconception f. idee preconceputa prconu, e adj. preconceput prconiser vt. a preconisa, a recomanda prcurseur adj, m. precursor, premergator prdcesseur m. predecesor, inaintas prdestination f. predestinare prdestiner vt. a predestina, a urzi prdterminer vt. a predetermina prdicable adj. (gram.) care se poate aplica cu referire la prdicateur, trice m.f.predicator, propovaduitor prdication f. predica, predicare prdiction f. prevestire, prezicere prdilcction f. predilectie, preferinta prdire vt. a povesti, a prezice prdisposer vt. a predispune prdisposition f. predispozitie, inclinatie prdominance predominanta, predominare, caracter predominant prdominer vi. a (pre)domina, a prevala prtablir vt. a prestabili prexistence f. preexitenta prfabrication f. prefabricare, prefabricatie prface f. prefata prfrence f. preferinta, pl. favoruri prfrer vt. a prefera prfet m. prefect prfigurer vt. a prefigura, a schita dinainte prfixation f. formarea (unui cuvnt) cu ajutorul prefixelor prfixe m. prefix prfixion f, (fur) fixare a unui termen, termen fixat prformation f. predispozitie prgnace f. pregnanta prhension f. apucare prhistoire preistorie prhistorien, enne m.f. specialist in preistorie prhistorique adj. preistoric prjudice m. prejudiciu, paguba prjudicier vi. a prejudicia prjug m. prejudecata, parere preconceputa prjugr vi., vi. a aprecia dinainte prlart m. prelata prlasser (se) vr. a se lafai (intr-un fotoliu) prlvement m. extragere a unei parti (dintr-un tot) prlever vt. a lua dinainte, a extrage o parte prliminaire adj. preliminar; m. pl. preliminarii prlude preludiu (si muz.) prluder vi.a prelua (si muz.), (fig.) a pregati prmatur, e adj. m.f. (copil) prematur prmditation f. premeditare prmditer vt. a premedita prmices f. pl. primele roade, trufandale, inceput premier, re adj. primul, initial, indispensabil, cel mai bun premier-n adj. m. prim(ul) nascut prmisse f. premisa prmonitoire adj. prevestitor prmunir vt, a feri; vr. a se apara (din timp) prenable adj. care poate fi cucerit prenant, e adj. care serveste la luat, la prins, prendre vt. a lua, a apuca, a (sur)prindre, a presupune, preneur, euse m.f. consumator, chirias; adj. care ia prnom m. prenume prnomm, e m.f. adj. (persoana) susnumit(a) preoccuoation f. preocupare proccuper vt, vr. a (se) preocupa propiner vi. a-si da parerea inaintea cuiva prparateur, trice m.f. preparator prparatifs m. pl. preparative prparation f. preparare, pregatire, preparatie, produs prparatoire adj. preparator prparer vt., vr. a (se) pregati prpondrance f. preponderenta prpos, e m.f. prepus prposer vt. a insarcina cu o misiune prposition f. prepozitie prraphalisme m. prerafaelism prrogative f. prerogativa, privilegiu prs adv, aproape; prep. (pe) linga, in apropiere de, prsage m. prezicere, prevestire presbyte m,f. adj. prezbit presbytre m. prezbiteriu, casa parohiala prescience f. cunoasterea viitorului prescription f. (jur.) prescriere, prescriptie, ordin formal prescrire vt. a prescrie, a ordona; (jur.) vr. a se prescrie prsance f. prioritate prsence f. prezenta prsent, e adj. prezent; m. (timpul) prezent cadou; pl. prsentateur, trice m.f. prezentator prsentation f. prezentare prsenter vt., vr. a (se) prezenta, a (se) recomanda prservateur, trice adj. care prezerva, apara prservation f. prezervare, aparare prserver vt. a prezerva, a apara prsidence f. functia de presedinte, presedentie prsident m. presedinte prsidentiel, elle adj. prezidential prsider vt. a prezida; vi. a supraveghea prsompteux, euse adj., m.f. nfumurat prsomptif, ive adj. prezumtiv prsomption f. prezumtie, presupunere, nfumurare presqu le f. peninsula presque adv. aproape, aproximativ pressage m. presare, presat pressant, e adj. urgent, insistent presse f. teasc, tipar, presa press, e adj. tescuit, presat, urgent, (mil.) mpresurat, presse-citron m. invar. storcatoare de lamie pressentiment m. presimtire, presentiment pressentir vt. a presimti, a ncerca sa ghicesti intentiile presse-papiers m. invar. greutate care se pune peste hrtii presser vt. a apasa, a tescui, a presa, a nghesui, pression f. presiune, apasare, (fig.) constrngere pressoir m. teasc pressurage m. stoarcere, tescuire, (fig.) epuizare pressurer vt. a stoarce, a tescui, (fig.) a epuiza prestance f. prestanta prestation f.prestare, prestaTIE preste adj. sprinten; interj. iute! prestesse f. sprinteneala prestidigitateur m. prestidigitator prestige m. prestigiu, (fig.) atractie prestigieux, euse adj. cu prestigiu prsum, e adj. presupus prsumer vt. a presupune; vi. a avea o parere prea buna prsupposer vt. a presupune prsupposition f. presupunere prsure f. cheag prt, e adj. pregatit, decis, dispus; m. (dare cu) prt--porter m. haina de gata prtendant, e m.f. pretendent prtendre vt. a pretinde, a sustine, a spera; vi. a aspira prtendu, e adj. pretins, presupus, asa-zis prtentaine f. (fam.) courir la ~ = a umbla teleleu prtentieux, euse adj., m.f. pretentios; adj. nfumurat, afectat prtention f. pretentie, nfumurare, afectare prter vt. a da cu mprumut, a atribui; vi. (despre o prteur, euse adj., m.f. (persoana) care da cu mprumut; prtexter vt. a pretexta prtre m. preot prtresse f. preoteasa (la antici) prtrise f. preotie preuvre f. proba (si mat.), dovada preux m. invar. viteaz prvaloir vi. a prevala; vr. a se prevala, a trage folos din prvariquer vi. a se lasa mituit prvenance f. atitudine prevenitoare prvenant, e adj. prevenitor prvenir vt. a prentmpina, a prevedea, a avertiza prventif, ive adj. preventiv prvention f. partinire, (jur.) preventie prventorium /-om'/ m. preventoriu prvenu, e adj. prevenit, nvinovatit; m. detinut n prvisible adj. previzibil prvision f. previziune, prevedere prvoir vt. a prevedea prvoyance f. prevedere, bagare de seama prvoyant, e adj. prevazator, prudent prie-dieu m. invar. scaunel (pentru rugaciune) prier vt., vi. a (se) ruga; vt. a insista prire f. rugaciune, rugaminte, insistenta prieur, e m.f. staret prieur m. staretie, schit primaire adj. primar, elementar, simplist primarit f. caracter primar primaut f. ntietate prime f. prima; adj. (nv.) cel dinti, initial, (mat.) primer vt. a ntrece, a da o prima; vi. a avea ntietate primesautier, re adj. spontan primeur f. noutate, prospetime; pl.trufandale primevre f. ciubotica-cucului primitif, ive adj. primitiv, stravechi; m. primitiv primo adv. (mai) nti prince m. print, principe; princesse f. printesa, principesa princier, re adj. princiar, somptuos principal, e adj., m. prinvcipal; m. capital, director de principaut f. principat principe m. origine, principiu, element constitutiv printanier, re adj. primavaratic printanisation f. (agr.) iarovizare printemps m. primavara, (fig.) tinerete, (poet.) an priorit f. prioritate, precadere pris, e adj. luat, mprumutat, nghetat, (cu) prins, priser vt. a evalua, a priza (tutun) prisme m. prisma (si fig.) prison f. nchisoare, detentiune prisonnier, re m.f. prizonier, detinut privation f. privatiune, saracie privaut f. familiaritate excesiva priv, e adj. particular, privat, lipsit de; m. viata priver vt., vr. a (se) priva, a (se) lipsi de privilge m. privilegiu privilgi, e m.f., adj. privilegiat privilgier vt. aprivilegia prix m. pret, valoare, premiu, rasplata probabilit f. probabilitate probable adj. probabil probit f. probitate problmatique adj. problematic problme m. problema, chestiune procd m. procedeu procder vi. aproveni, a proceda procs m. proces, (anat.) prelungire, evolutie procession f. procesiune, cortegiu processus /-suss/ m. dezvoltare, desfasurare prochain,e adj. apropiat, (n)vecin(at), proxim; m. aproapele proche adj. apropiat; adv. aproape; m.pl. rude; prociamation f. proclamatie, proclamare proclamer vt., vr. a (se) proclama; vt. a dezvalui procrateur, trice m.f. procreator procration f. procreatie procurer vt. a procura procureur vt. a procura prodigalit f. risipa prodige m. minune; adj. (n expres.) enfant ~ = copil prodigieux, euse adj. prodigios, considerabil prodigue m.f., adj. risipitor prodiguer vt. a risipi, a nu precupeti producteur, trice m.f., adj. producator; m. producator de film productif, ive adj. productiv production f. producere, productie, prezentare (a unui productivit f. productivitate, rentabilitate produire vt., vr. a (se) produce; vt. a prezenta produit m. produs (si mat.), beneficiu, vlastar prominence f. proeminenta, iesind profanateur, trice adj., m.f. profanator profanation f. profanare profaner vt. a profana profrer vt. a profera professer vt. a profesa, a preda, a declara (n public) professeur m. profesor profession f. profesie, declaratie (publica) professionnel, elle adj. profesional; m. profesionist professorat m. profesorat profil m. profil profiler vi., vr. a (se) profila profit m. profit, folos profitant, e adj. (fam.) economicos profiter vi. a profita, a aduce venit, a folosi, a creste; profiteur, euse m.f. profitor profond, e adj. adnc (si fig.) profondeur f. adncime, (fig.) profunzime ( a unei idei), profus, e adj. abundent profusment adv. din abundenta profusion f. abundenta progniture f. progenitura, (fam.) fiu, fiica programme m. program. proiect programmer vi. aprograma progrs m. dezvoltare, progres progresser vi. a se dezvolta, a progresa progressif, ive adj. progresiv, progresist progression f. progresie, (fig.) progres progressiste m.f., adj. progresist prohiber vt. a prohibi, a interzice prohibition f. prohibitie, interzicere proie f. prada, (fig.) victima proiecteur m. proiector project m. proiect (si tehn.) projecter vt. a arunca, a proiecta (o lumina), a planui projectile m. proiectil; adj. care arunca projection f. aruncare, proiectare, proiectie proltaire adj., m. proletar proltariat m. proletariat proltarien, enne adj. (de) proletar proltarisation f. proletarizare proltariser vt. a proletariza prolifration f. (biol.) proliferare, mnultire prolifrer vi. (biol.) aprolifera, ase nmulti prolifique adj. (biol.), prolific, fertil prolixit f. prolixitate prologue m. prolog prolongation f. prelungire (n timp) prolongement m. prelungire (n spatiu), continuare, urmare prolonger vt. a prelungi promenade f. plimbare promener vt., vr. a (se) plimba promeneur, euse m.f. persoana care se plimba promenoir m. loc de plimbare, promenada promesse f. promisiune prometteur, euse m.f., adj. (persoana) care promite promettre vt. a promite, (fig.) a anunta; vr. a-si promite promis, e adj. promis; m.f. logodnic promiscuit f. promiscuitate promontoire m. promontoriu promoteur, trice m.f. initiator promotion f. promovare, promotie promouvoir vt. a promova promptitude f. promptitudine promu, e adj. promovat promulgation f. promulgare promulguer vt. a promulga prner vt. (relig.) a propovadui, (fig.) a proslavi; pronon m. pronume prononc, e adj. apasat. pronuntat, clar, ferm prononcer vt., vr. a se pronunta prononciation f. pronuntare, pronuntie pronostiquer vt. a pronostica propagande f. propaganda propagandiste adj., m.f. propagandist propagation f. nmultire, (fig.) propagare propager vt. a propaga propension f. propensiune, (fig.) nclinatie prophte m. profet prophtie f. profetie prophtiser vr. a proroci prophylaxie f. profilaxie propice adj. propice, nimerit proportion f. proportie proportionnel, elle adj. proportional; f. reprezentare proportionala proportionner vt. a proportiona, a mentine proportiile propos m. vorba, hotarre; pl. brfeli proposer vt., vr. a se propune, a se oferi; vr. a avea proposition f. propunere, propozitie propre adj. propriu, indicat, curat; m. aspect proprement adv. curat, corect, n esenta, exact, pur si propret, ette adj. curatel propret f. curatenie propritaire m.f. proprietar proprit f. proprietate, nsusire, (gram.) sens propriu propulser vt. a propulsa propulsion f. propulsie propyle m. (arhit.)propilee proroger vt. a proroga prosaque adj. prozaic prosaser vt. a face prozaic prosateur m. prozator proscription f. proscriere, surghiunire, (fig.) abolire proscrire vt. a proscrie, a surghiuni, (fig.) a aboli proscrit, e m.f. proscris, surghiunit prose f. proza proslyte m. prozelit prospecter vt. a prospecta prospection f. prospectare, prospectiune prospectus /-tuss/ m. prospect prospre adj. prosper prosprer vi. a prospera prosprit f. prosperitate prosternation f. prosternare prosterner vt.,vr. a (se) prosterna prostituer vt., vr. a (se) prostitua; vi. (fig.) a njosi, prostitution f. prostitutie, prostituare protagoniste m. protagonist, (fig.) promotor protecteur, trice m.f., adj. protector protection f. protectie, favoare protectionnisme m. protectionism prote m. persoana nestatornica, (zool.) proteu protg, e m.f. protejat, favorit protger vt. a proteja, a favoriza protestant, e m.f., adj. protestant protestation f. protest(are) protester vi. a protesta, a dezaproba, a ncredinta (pe prothse f. proteza (si lingv.) protocolaire adj. protocolar protocole m. protocol, proces-verbal protoplasme m. potoplasma prototype m. prototip protozoaires m. pl. protozoare protubrance f. protuberanta prou adv. (n expr.) ni peu ni ~ = nici putin , proue f. prora prouesse f. vitejie, isprava prouver vt. a proba, a dovedi provenance f. provenienta, marfa provende f. (agr.) uruiala, merinde provenir vi. a proveni providence f. providenta providentiel, elle adj. providential, nesperat provin m. butas province f. (locuitorii din) provincie provincial, e adj., m.f. provincial provision f. provizie, (fin.) acoperire; pl. cumparaturi provisoire adj. provizoriu; m. provizorat provocant, e adj. provicator provocateur, trice m.f., adj. provocator provocation f. provocare provoquer vt. a provoca proximit f. proximitate prude f. mironosita; adj. ipocrit, prefacut prudemment adv. cu prudenta prudence f. prudenta pruderie f. ipocrizie, prefacatorie prud'homme m. membru al unei comisii de mpaciuire prudhommesque adj. sententios, banal pruine f. bruma (pe fructe) prune f. pruna, pruneau m. pruna uscata prunelle f. (anat.) pupila prunier m. prun psalmodier vt., vi. a psalmodia, (fig.) a vorbi monoton psaume m. psalm psautier m. psaltire pseudonyme m. pseudonim psychanalyse /-ka-/ f. psihanaliza psychiatrie /-kia-/ f. psihiatrie psychique adj. psihic psychologie /-ko-/ f. psihologie, psihic psychologue /-ko-/ m.f. psiholog psychose /-kz-/ f. psihoza psychothrapie /-ko-/ f. psihoterapie puant, e adj. urt mirositor, mputit, (fig.) sfruntat puanteur f. duhoare pubre m.f., adj. puber pubert f. pubertate public, ique adj., m. public publication f. publicare, publicatie publiciste m. publicist publicit f. publicitate publier vt. a raspndi, a publica puce f. purice pucelle f. fecioara puceron m. paduche de copac puddler vt. a transforma fonta n fier pudeur f. pudoare, sfiala pudibond, e a de o pudoare exagerata pudique adj. pudic, sfios puer vi. a duhni; vt. a mirosi tare (a ceva) purilit f. puerilitate puff m. (nv.)anunt mincinos pun, e adj., m.f. (copil) al doilea nascut puis adv. apoi, dupa aceea puisard m. (un fel de ) ciutura, hazna puiser vt., vi. a scoate apa (din fntna), (fig.) puisque conj. de vreme ce, ntruct puissamment adv. cu putere, extrem de puissance f. putere (si mat.), stat, autoritate, dominatie, puissant, e adj. puternic, influent; m.pl. (n expr.) puits m. put pullulement m. nmultire raoida, misunare, viermuiala pulluler vi. a se nmulti rapid, a misuna, a viermui pulmonaire adj. pulmonar pulpe f. pulpa (a unui fruct, a unui dinte) pulpeux, euse adj. (despre fructe) carnos pulsation f. pulsatie pulvrisateur m. pulverizator pulvrisation f. pulverizare pulvriser vt. a pulveriza, (fig.) a face praf punaise f. plosnita, pioneza punch m. (angl.) punci (lovitura), lovitura puternica puni, e adj., m.f. pedepsit punir vt. a pedepsi punissable adj. care merita o pedeapsa punitif, ive adj. de pedepsire punition f. pedeapsa, pedepsire pupe f. pupa (la insecte) pupille /-pil'/ m.f. pupul, (anat.) pupila pupitre m. pupitru pur, e adj. pur, curat, limpede, nealterat, neprihanit, pure f. pireu, (arg.) ananghie puret f. puritate, neprihanire, nevinovatie purgatif, ive adj., m. purgativ purgatoire m. purgatoriu purge f. purgativ, purgatie, (fig.) descotorosire purger vt. a administra un purgativ, (jur.) a executa purification f. purificare purifier vt. a purifica purisme m. (lingv.) purism puritain, e m.f., adj. puritan purpurin, e adj. purpuriu purulence f. purulenta pus m. puroi pusillanime adj. temator, becisnic pusillanimit f. teama, becisnicie pustule f. pustula putain f. prostituata putois m. dihor putrfaction f. putrefactie, putrezire putrfier vt. a putrezi; vr. a se descompune putrescent, e adj. intrat n putrefactie putrescible adj. supus putrefactiei putride adj. putred, putregait putridit f. putreziciune putsch /poutch'/ m. (pol.) puci puy m. vrf (de munte) pygme m. pitic, pigmeu pyjama m. pijama pylne m. pilon pylore m. (anat.) pilor pyramide f. piramida pyrite f. pirita pyrograver vt. a pirograva pyrotechnie /-tk-/ f. pirotehnie python m. (zool.) piton pythonisse f. prezicatoare quadragnaire m.f., adj. (persoana) de 40 de ani quadrature f. cvadratura, problema de nerezolvat quadriennal, e adj. care dureaza patru ani, din patru n patru quadrilatral, e adj. cu 4 laturi quadrillage m. mpartire n patratele quadrille m. cadril quadrill, e adj., m. stofa cadrilata quadriller vt. a cadrila, a pnzii cu politisti quadrimoteur adj., m.f. avion cu 4 motoare quadrupde adj. m. patruped quadruple adj. mpatrit; m. suma de 4 ori mai mare quai m. chei, peron qualificatif, ive adj., m. calificativ qualification f. calificare qualifier vt., vr. a se califica, a se considera, a se trata qualit f. calitate, proprietate quand adv. (atunci) cnd quant loc. prep. ct despre quant--soi m. invar. reticenta, retinere quantime adj. (nv.) al ctelea; m. zi, data (a lunii) quantitatif, ive adj. cantitativ quantit f. cantitate, ctime, un numar (mare) de quantum m. cuantum quarantaine f. (vreo) patruzeci, carantina, (bot.) micsandra quarante num. card. m. (cifra) patruzeci; num. ord. al quarantime num. ord. al patruzecilea; m. a patruzecea parte quart m. sfert, patrime, patrar, sticla de un sfert quarte f. cvarta quartette m. cvartet quartier m. sfert, patrar, halca, cartier, carmb, iertare quartz m. cuart quasi m. pulpa (de vaca); adv. aproape quasimodo f. la Quasimodo = duminica Tomii quaternaire adj. cuaternar quatorze num. card. m. (cifra) patrusprezece; num. ord. al quatorzime num. ord. al patrusprezecelea; m. a patruzecea quatrain m. catren quatre num. card., m. (cifra) patru; m. ziua de patru quatre-ving(s) num. card. optzeci; num. ord. al optzecilea quatrime num. ord. al patrulea; m. etajul patru; f. clasa a quatuor m. cvartet que pron. rel. (pe, n) care, cnd; pron. interog. quel, quelle adj. interog. cine, ct care, ce quelconque afj. nehot. oarecare, nensemnat, mediocru quelque adj. nehot. vreun, cteva; pl. unii; adv. aprox. quelquefois adv. cteodata quelqu'un, e pron. nehot. cineva, careva, vreunul; qumander vt., vi. a solicita, a cersi qumandeur, euse m.f., adj. persoana care solicita, persoana care qu'en-dira-t-on m. invar. gura lumii quenotte f. dintisor quenouille f. furca de tors querelle f. cearta, discutie quereller vt., vr. a (se) certa querelleur, euse m.f., adj. certaret qurir vt. a cauta qu'est-ce que pron. interog. ce? qu'est-ce qui pron. interog. cine? questeur m. chestor question f. ntrebare, problema, cazna, tortura questionnaire m. chestionar questionner vt. a ntreba questure f. chestura qute f. cercetare, cheta quter vt. a cauta; vi. a face cheta quteur, euse m.f., adj. persoana care face cheta queue f. coada (de animal, de rochie etc.), tac, sir, qui pron. rel. care, pe cine, ceea ce; pron. nehot. quiconque pron. nehot. oricine, oricare quiet adj. calm quitude f. calm, liniste quille f. popic, chila quiller vi. a ridica popicele; vt. a ochii, a tinti quinaud, e adj. ncurcat, rusinat quincaillerie f. marchitanie quincaillier, re m.f. negustor de articole de fierarie quinine f. chinina quinquagnaire, e adj. m.f. persoana de 50 de ani quinquennal, e adj. care dureaza 5 ani, din 5 n 5 ani quinquina m. arbore de chinina quint num. ord. al cincilea; m. cincime quintal m. chintal quinte f. cvinte, acces de tuse, capriciu, toana quintessence f. chintesenta, extras quintette m. cvintet quinteux, euse adj. care are accese de tuse, capricios quintuple adj.ncincit; m. suma de 5 ori mai mare quinzaine f. vreo cincisprezece, chenzina quinze num. card. m. cifra cincisprezece; num. ord. quinzime num. ord. al 15 lea; m. a 15-a parte quipriquo m. confuzie quittance f. chitanta quittancer vt. a da chitanta, a adeveri quitte /kit'/ adj. chit, (fig.) achitqat, salvat quitter vt. a parasi, a scuti de; vr. a se desparti qui-vive? interj. cine este?; m. invar. (n expres.) quoi pron. rel. care, ce; pron. interog. ce; quoique conj. desi, cu toate ca quolibet /ko-/ m. gluma nesarata quorum /ko-rom'/ m. minim (legal) de voturi quota /ko-/ m. cota, procentaj quote-part f. cota-parte quotidien, enne adj. m. cotidian quotient m. (mat.) ct quotit f. cota-parte, cotitate rabchage rabchement m. pisalogeala rabcher vt., vi. a pisalogi rabais m. rabat rabaissement m. scadere (a pretului), depreciere rabaisser vt. a scadea, a deprecia; vr. a se njosi rabat m. plastron (purtat de judecatori) rabat-joie m. invar. individ ursuz rabattage m. gonire a vntului rabattement m. scadere, reducere rabatteur m. haitas rabattre vt. a scadea, a reduce, a netezi, a goni, a umili; rabattu, e adj. lasat n jos rabbin m. rabin rabibocher vt. a crpi, a mpaca rble m. vatrai, spinare a unor animale rbl, e adj. spatos rabot m. rindea raboter vt. a da la rindea, a finisa raboteux, euse adj. noduros, necioplit; f. raboteaza rabougri, e adj. pipernicit rabouilleur, euse m.f. pescuitor, n ape tulburi rabouter, raboutir vt. a pune cap la cap rabrouer vt. a bruftui racaille f. pleava a societatii raccommodage m. reparare raccommodement a. mpacare raccommoder vt. a repara, a crpi, a mpaca raccourci, e adj. scurtat; m. prescurtare, scurtatura raccourcir vt., vi. a se scurta raccourcissement m. scurtare raccroc m. noroc neasteptat raccrocher vt. a agata, a atrna din nou, a pune receptorul race f. rasa, neam, soi rac, e adj. rasat, distins rachant m. rascumparare racheter vt., vr. a se rascumpara; vt. a cumpara din nou rachitique adj. rahitic racial, e adj. rasial racine f. radacina(gram. si mat.), origine racisme m. rasism raciste m.f., adj. rasist raclage m. razuire, raclaj racle f. chelfaneala, mardeala racler vt. a razui raclette f., racloir m. razuitoare racolage m. agatare, agatat racoler vt. a prinde cu arcanul, a racola racontar m. cancan raconter vt. a povesti racorder vt. a uni, a racorda racornir vt., vr. a se nvrtosa; vr. a se sfriji rade f. rada radeau m. pluta radiant, e adj. care radiaza radiateur m. radiator radiation f. radiatie radier vi. a radia, a straluci; vt. a sterge de pe lista radieux, euse adj. radios radio f.aparat de radio radioactivit f. radioactivitate radiodiffuzer vt. a radiodifuza radiographie f. radiografie radiologue radiologiste m.f. radiolog radiophonique adj. radiofonic radiothraphie f. radioterapie radis m. ridiche radius m. osul radius radotage m. flecareala radoter vi. a flecari radoteur, euse m.f., adj. flecar radoub m. reparatie radoucir vt., vr. a se ndulci, a se domoli rafale f. rafala raffermir vt. a ntari raffinage m. rafinare raffinement m. rafinament, cautare subtila, exagerare raffiner vt. a rafina; vi. a cauta cu subtilitate, raffinerie f. rafinarie raffoler vi. a se da n vnt dupa rafistoler vt. a pungali rafle f. ciorchine (fara boabe), jaf, razie rafler vt. a jefui, a sparli rafrachir vt. a rennoi, a rataci; vi. a pune la racit; rafrachissant, e adj. racoritor rafrachissement m. racoritoare, remprospatere; pl. bauturi rage f. turbare, durere violenta, furie rager vi. a turba rageur, euse adj., m.f. om furios ragot, e m.f., adj. om ndesat; m. brfa ragot m. tacana rai m. raza de lumina, spita de roata raid m. incursiune raide adj. adj. rigid, abrupt, nenduplecat; adv. brusc raideur f. rigiditate, nclinare ( aunei pante) raidir vt., vr., vi. a se ntepeni raidissement m. ntepenire raie f. dunga, linie, carare, un fel de calcan rail m. sina railler vt. a zeflemisi; vi. a glumi; vr. a-si bate joc de raillerie f. zeflemea, gluma railleur, euse adj., m.f. om batjocoritor rainette f. brotacel, mar renet rainure f. (tehn.) gardin raisin m. strugure raison f. ratiune, judecata, argument, motiv raisonnable adj. rational, moderat raisonnement m. rationament raisonner vi. a rationa, a judeca, a obiecta; vt. a ntelege rajeunir vt., vi., vr. a se ntineri rajeunissement m. ntinerire rajouter vt. a adauga din nou rajuster vt. a potrivi din nou, a aranja preturile rle(ment) m. horcait ralentir vt., vi. a ncetini ralentissement m. ncetinire rler vi. a horcai, a protesta ralliement m. raliere rallier vt., vr. a ralia, a strnge rndurile rallonge f. nnaditura, planseta (care alungeste masa) rallonger vt., vi. a prelungi rallumer vt. a reaprinde ramage m. ciripit, crengi desenate (pe o stafa) ramas m. adunatura (de obiecte) ramassage m. strngere ramass, e adj. bondoc ramasser vt. a aduna, a strnge, a ridica de jos; ramassis m. adunatura rame f. arac, vsla, top de hrtie, sir de vagoane rameau m. craca ramener vt. a readuce, a reduce ramer vi. a vsli rameur, euse m.f. vslas rameux, euse adj. ramuros ramier m. frunzis, porumbel gulerat ramification f. ramificare, ramificatie ramifier vt., vr. a se ramifica ramollir vt., vr. a se nmuia; vi. a se ramoli ramonage m. curatarea cosurilor de casa ramoner vt. a curata un cos ramoneur m. cosar rampant, e adj. trtor, slugarnic rampe f. rampa ramper vi. a se tr, a se catara ramure f. ramuris, coarne de cerb rancur f. ranchiuna, ura rancart m. rebut rance adj. rnced, m. rncezeala rancir vi. a rncezi ranon f. pret de rascumparare ranonner vt. a jefui, a jecmani rancune f. ranchiuna, pica randonne f. trcoala, calatorie rang m. rang, demnitate, rnd, sir rang, e adj. rnduit, aranjat, ordonat; f. rnd, sirag ranger vt. a rndui, a aranja, a trage la o parte; ranimer vt. a rensufleti, a redestepta raout m. primire, receptie rapace adj. rapace, lacom; m.pl. rapitoare rapacit f. rapacitate, lacomie rapatrier vt. a repatria rpe f. razatoare, un fel de pila rper vt. a razui, a hartani rapetasser vt. a petici rapetisser vt., vr. a se micsora raphia m. rafie rapide adj. iute, povrnis; m. repezis, tren rapid rapidit f. iuteala rapicer vt. a petici, a crpi rapin m. pictor rapine f. rapire, prada rappareiller vt. a regasi perechea unui lucru rappel m. rechemare, (mil.) semnal de adunare, reamintire rappeler vt. a rechema, a readuce; vt., vr. a-si reaminti rappliquer vi. a reveni rapport m. raport, expunere, venit, legatura, punct de rapporter vt. a readuce, a atribui, a produce (un venit), rapporteur, euse adj. care praste; m. raportor rapprendre vt. a nvata din nou rapprochement m. apropiere, mpacare rapprocher vt., vr. a se apropia; vr. a se asemana rapsodie, rhapsodie f. rapsodie rapt m. rapire raquette f. racheta rare adj. rar rarfaction f. rarefiere rarfier vt. a rarefia raret f. raritate ras, e adj. neted, plin, (despre par) ras; adv. marunt rasade f. pahar plin ochi raser vt. a rade, a distruge, a atinge usor, a pisalogi, raseur, euse m.f. pisalog rasoir m. brici; adj. plicticos rassasiement m. saturare rassasier vt., vr. a se satura; vt. a satisface rassemblement m. adunare rassembler vt. a aduna rasseoir vt., vr. a se aseza din nou; vr. a-si reveni rassrner vt., vr. a se nsenina (si fig.) rassis, e adj. asezat din nou, veche, cumpanit rassortir, rassortir vt. a asorta din nou, a aproviziona rassurer vt. a linisti rat m. sobolan, zgrie=brnza ratatiner vt., vr. a se nchirci rate f. splina, femela sobolanului rat m. ratat rteau m. grebla rtelage m. greblat rteler vt. a grebla rtelier m. iesle, rastel (pentru biciclete), dantura falsa rater vi. (despre o arma) a nu lua foc; vi., vt. a rata ratier m., adj. cine soricar ratire f. cursa de prins soareci ratification f. ratificare ratifier vt. a ratifica ration f. ratie rationalisation f. rationalizare rationaliser vt. a rationaliza rationnel, elle adj. rational rationner vt. a face portii ratisser vt. a grebla, (fam.) a ciordi raton m. sobolan mic rattacher vt. a lega din nou rattraper vt. a prinde, a ajunge din urma, a recstiga; rature f. stersatura raturer vt. a sterge, a rade rauque adj. ragusit, aspru ravage m. pustiire, paguba ravager vt. a pustii ravalement m. restaurare, razuire (a unui zid), depreciere ravaler vt. a nghiti din nou, a restaura, a deprecia; ravaudage m. crpire, crpaceala ravauder vt. a crpi, a mustrului; vi. a bate apa n piua rave f. nap ravigoter vt. a reda pofta de mncare, a da putere ravin m. albie scobita de un torent, rpa ravine f. torent raviner vt. a face rpe ravir vt. a rapi, a ncnta raviser vr. a se razgndi ravissant, e adj. rapitor, ncntator ravissement m. rapire, ncntare ravitaillement m. aprovizionare (cu hrana) ravitailler vt. a aproviziona raviver vt. a atta, a renvia ravoir vt. a avea din nou, a recapata rayer vt. a trage dungi, a sterge, a exclude rayon m. raza (si mat.), raion, raft, brazda rayonnage m. brazdare, totalitatea rafturilor (unei rayonne f. matase artificiala rayonnement m. radiere, stralucire, influenta rayonner vi. a radia, a straluci, a se raspndi rayure f. dispozitie a dungilor unei stofe raz m. curent marin puternuic ntr-o srtmtoare r m. (muz.) re rabonner vt. a abona din nou raccoutumer vt. a deprinde din nou racteur m. reactor ractif m. reactiv raction f. reactiune ractionnaire adj., m.f. reactionar radaptation f. readaptare radmettre vt. a admite din nou radmission f. o noua admitere raffirmer vt. a reafirma ragir vi. a reactiona ralisateur, trice adj. care realizeaza; m.f. realizator ralisation f. realizare raliser vt. a realiza, a preface n bani, a pricepe ralisme m. realism raliste adj., m.f. realist ralit f. realitate ranimer vt. a reanima rapparatre vi. a reaparea rapparition f. reaparitie rapprovisionner vt. a aproviziona din nou rarmement m. renarmare rassigner vt. a rechema n judecata rassorer vt. a reasigura rebaptiser vt. a boteza adoua oara rbarbatif, ive adj. respingator rebtir vt. a reconstrui rebattre vt. a bate din nou, a repeta ntr-una rebelle adj., m.f. rebel rebeller (se) vr. a se razvrati rbellion f. razvratire rebiffer vr. a se zborsi, a se ratoi reboiser vt. a rempaduri rebondi, e adj. grasur rebondir vi. a sari n sus, a se nviora rebondissement m. saritura, nviorare rebord m. margine, tiv rebours m. raspar, sens contrar reboutonner vt. a ncheia din nou (n nasturi) rebrousser vt. a lua n raspar, a zbrli rebuffade f. primire ostila, refuz brutal rebuter vt. a respinge recaler vt. a trnti la examen rcapitulation f. recapitulare rcapituler vt. a recapitula recauser vi. a discuta din nou recder vt. a ceda din nou recel, reclement m. tainuire (de lucruri furate) receler vi. a tainui receleur, euse m.f. tainuitor rcemment adv. recent recensement m. recensamnt recenser vt. a recenza (populatia) rcpiss m. recipisa rceptacle m. receptacul rcepteur, trice adj., m. receptor reception f. receptie, receptionare rceptionner vt. a receptiona rceptivit f. receptivitate rcession f. regres recette f. reteta recevable adj. care poate fi admis receveur, euse m.f. ncasator, perceptor recevoir vt. a primi, a accepta, a admite un candidat, rechange m. schimb rchapper vt. a scapa teafar rechargement m. rencarnare recharger vt. a rencarca rchaud m. resou rchauffage m. rencalzire rchauff m. lucru ncalzit (din nou), lucru rasuflat rchauffer vt. a ncalzi, a nviora; vr. a-si ncalzi rechausser vt. a ncalta din nou rche adj. aspru (la gust, la pipait) recherche f. cautare, cercetare, afectare recherch, e adj. cautat, afectat rechercher vt. a cauta, a cerceta, a afecta rechigner vi. a face nazuri, a se burzului rechute f. recadere, revenire (a unei boli) rcidiver vi. a recidiva rciprocit f. reciprocitate rciproque adj., f. reciproc rcit m. poveste rcitatif m. recitativ rcitation f. recitare rciter vt. a recita, apovesti rclamation f. reclamatie rclamer vt. a reclama, a cere insistent, a implora; vi. a reclasser vt. a clasa din nou, a rencadra reclus, e adj., m.f. om care traieste retras, singuratic rclusion f. recluziune recoiffer vt. a pieptana din nou recoin m. ungher rcoler vt. a verifica din nou, a reciti martorilor recoller vt. a lipi din nou rcolte f. recolta, rezultat rcolter vt. a recolta, a culege recommandation f. recomandare recommander vt., vr. a se recomanda; vt. a expedia recomandat, recommencement m. rencepere recommencer vt., vi. a ncepe din nou rcompense f. recompensa, daspagubire rcompenser vt. a rasplati, a despagubi recomposer vt. a compune din nou recompter vt. a socoti din nou rconciliateur m.f. reconcialitor rconciliation f.reconciliere rconcilier vt., vr. a reconcilia reconduction f. rennoire (a unui contract) reconduire vt. a nsoti (spre iesire), a da afara reconduite f. nsotire spre iesire rconfort m. mbarbatare, consolare rconforter vt. a mbarbata, a consola reconnaissance f. recunoastere (si mil.), recunostinta, reconnaissant, e adj. recunoscator reconnatre vt., vr. a se recunoaste reconqurir vt. a recuceri, a recapata reconsidrer vt. a reconsidera reconsolider vt. a consolida din nou reconstituant adj., m. fortifiant reconstituer vt. a reconstitui reconstitution f. reconstituire reconstruire vt. a reconstrui reconvertir vt. a reconverti recopier vt. a recopia recoquiller vt., vr. a se ncolaci ca un melc recorder vt. a lega din nou (cu o sfoara) recorriger vt. a corecta din nou (o lucrare) recors m. ajutor de portarel recoudre vt. a coase din nou recoupement m.. verificare (a unei stiri) recouper vt. a taia din nou, a verifica recourber vt. a ncovoia din nou recourir vi. a alerga din nou, a recurge la recours m. recurs, refugiu, scapare recouvrage m. acoperire, mbracare recouvrement m.. recapatare, regasire, ncasare recouvrer vt. a recapata, a ncasa recouvrir vt. a acoperi din nou rcration f. odihna, recreatie recrer vt., vr. a se recrea rcrer vt. a crea din nou recrpir vt. a tencui din nou rcrier vr. a exclama, a repeta rcrimination f. recriminare rcriminer vi. a recrimina rcrire vt. a scrie din nou, a rescrie; vi. a raspunde la recroqueviller (se) vr. a se usca, a se chirci recru, e adj. frnt (de oboseala); f. recrut recrudescence f. recrudescenta recrutement m. recrutare recruter vt., vr. a se recruta rectangle adj. cu unghiuri drepte; m. dreptunghi rectangulaire adj. dreptunghiular recteur m. rector rectification f. rectificare rectifier vt. a ndrepta, a rectifica rectiligne adj. rectiliniu, drept rectum m. rect reu m. chitanta recueil m. reculegere recueillement m. reculegere recuellir vt. a culege, a strnge; vr. a se reculege recuire vt. a coaace din nou reculade f. dare napoi, retragere reculer vt. a trage napoi, a amna; vi. a da napoi, reculons () loc. adv. de-a-ndaratelea rcuperation f. recuperare rcuprer vt. a recupera; vr. a se despagubi rcurer vt. a curata un tacm rcuser vt. a recuza; vr. a se declara incompetent rdacteur, trice m.f. redactor rdaction f. redactare, redactie reddition f. predare redcouvrir vt. a redescoperi redemander vt. a cere din nou rdempteur, trice adj., m.f. (persoana) care rascumpara; rdemption f. rascumparare, mntuire redevable adj. (n)dator(at) redevance f. redeventa redevenir vt. a redeveni rdiger vt. a redacta redire vt. a repeta, a marturisi; vi. a critica rediseur, euse m.f. persoana care repeta acelasi lucru redistribution f. rempartire redite f. repetare inutila redondant, e adj. (despre stil) supra ncarcat redonner vt. a da din nou, a napoia; vi. arencepe redoublement m. dublare, sporire redoubler vt. a nteti, a spori, a captusi, a repeta redoutable adj. de temut redoute f. reduta, (local de) petrecere redouter vt. a se teme de redressement m. redresare redresser vt., vr. a se redresa rduction f. reducere (mat. si chim.), supunere rduire vt. a reduce, a transforma n, a distruge rduit m. colt retras, maghernita rdifier vt. a recladi rditer vt. a reedita rdition f. reeditare, editie noua rducation f. reeducare rduquer vt. a reeduca rel, elle adj. real, adevarat; m. realul rlection f. realegere rlire vt. a realege rensemencer vt. a nsamnta din nou rvaluation f. reevaluare rvaluer vt. a reevalua rexaminer vt. a reexamina rexpdier vt. a expedia din nou rexporter vt. a exporta din nou refaire vt., vr. a se reface, a se restabili; vt. a drege, rfection f. efacere, recladire rfectoire m. refector rfrence f. referinta, referire rfrendum m. referendum rfrer vi., vr. a se raporta, a se referi refermer vt. a nchide din nou rflchi, e adj. chibzuit, (gram.) reflexiv rflchir vt., vr. a se reflecta rflecteur m. reflector reflet m. reflectare, reflex reflter vt., vr. a se reflecta refleurir vi. a nflori din nou rflexe m., adj. reflex rflexion f. reflectare, reflexie refluer vi. a se ntoarce la punctul de plecare refondre vt. a topi din nou, a reface complet refonte f. retopire, refacere rformateur, trice m.f., adj. reformator rformation f. ndreptare, corectare reformer vt. a forma din nou rformer vt. a schimba forma, a reforma, a corecta; refoulement m. comprimare, respingere, refulare refouler vt. a comprima, a nabusi, a respinge rfractaire adj. refractar rfracter vt. a refracta rfraction f. refractie refrain m. refren rfrigrant, e adj. racoritor; m. refrigerent rfrigrateur m. frigider rfrigrer vt. a refrigera refroidir vt., vi., vr. a se raci; vt. a potoli refroidissement m. racire, raceala refuge m. refugiu rfugier vr. a se refugia refus m. refuz refuser vt. a refuza; vr. a-si refuza ceva, a nu consimti rfutation f. respingere (argumentata) rfuter vt. a respinge regagner vt. a recstiga, a se napoia regain m. otrava, nflorire rgal m. ospat, desfatare rgalade f. ospatare rgaler vt., vr. a se ospata; vt. a desfata regard m. privire regarder vt. a privi, a fi ntors spre, a considera; regarnir vt. a mpodobi din nou rgence f. regenta rgnration f. regenerare rgnrer vt. a regenera, a rennoi rgent, e m.f., adj. regent rgenter vt., vi. a conduce, a comanda regimber vi. a se mpotrivi rgime m. regim, regulament rgion f. regiune, sfera de influenta rgir vt. a conduce, a administra, a impune, (gra.) rgisseur m. administrator registre m. registru rglage m. reglare, reglaj rgle f. rigla, regula, ordine, norma rglement m. reglementare, regulament rglementaire adj. reglementar rglementer vt. a reglementa rgler vt. a linia, a reglementa, a pune n ordine, rgne m. domnie, regn rgner vi. a domni, a domina regonfler vt., vi. a se umfla din nou regorger vi. a deborda, a se revarsa, a avea din belsug regratter vt. a razui din nou, a face reducere la maruntis regreffer vt. a altoi din nou rgression f. regres regrettable adj. regretabil regretter vt. a regreta regroupement m. regrupare rgulariser vt. a regulariza rgularitasion f. regularizare rgularit f. regularitate rgulateur, trice adj. care regleaza; m. pendula rgulation f. reglare rgulier, re adj. regulat, punctual rhabilitation f. reabilitare rhabiliter vt. a reabilita rhabiteur vt. a relua o deprindere rehaussement m. naltare rehausser vt. a nalta, a pune n evidenta rimporter vt. a importa din nou rimposer vt. a reimpune o taxa rimprimer vt. a retipari rein m. rinichi; pl. sale rincarner vr. a se rencarna reine f. regina rinscrire vt. a renscrie rinstaller vt. a reinstala rintgration f. reintegrare rintgrer vt. a reintegra rintroduire vt. a reintroduce ritrer vt. a repeta rejaillir vi. a tsni, a cadea asupra rejet m. respingere, nlaturare, mladita rejeter vt. a respinge, a arunca, a da ramuri noi; vr. rejeton m. mladita, vlastar rejoindre vt. a mpreuna, a ajunge din urma rejouer vt., vi. a cnta din nou rjouir vt. a nveseli, a bucura, a placea; vr. a se relche m. ragaz, relas; f. escala, popas relchement m. destindere, slabire relcher vt., vr. a se destinde, a slabi; vt. a lasa liber; relais m. releu relancer vt. a arunca din nou, a urmari (vnatul), a hartui relater vt. a relata relatif, ive adj. relativ, care se refera relation f. raport, relatie, relatare relaxation f. relaxare relaxer vt. a pune n libertate; vr. a se relaxa relayer vt. a nlocui, a schimba; vr. a lucra cu schimbul relgation f. expulzare relguer vt. a expulza, a ndeparta relent m. duhoare, gust rau relve f. nlocuire relev, e adj. iesit din comun, distins, sublim, picat; relvement m. ridicare relever vt. a ridica, a sufleca, a recladi, a nsufleti, relief m. relief relier vt. a lega din nou, a lega (o carte), a uni relieur, euse m.f. legator religieux, euse adj. religios, pios; m.f. calugar religion f. religie religiosit f. religiozitate reliquant m. rest, sechela relique f. relicva relire vt. a reciti reliure f. arta de a lega carti, legatura a unei carti relouer vt. a renchiria, a sub nchiria reluire vi. a straluci reluisant, e adj. stralucitor remcher vt. a mesteca din nou remanier vt. a mnui din nou, a modifica remarier vt., vr. a se recasatori remarquable adj. remarcabil remarque f. remarca remarquer vt. a remarca, a observa, a nsemna din nou remballer vt. a mpacheta din nou remblai m. astupare a unei gropi, rambleu remblayer vt. a stupa o groapa, a nalta un teren remboter vt. a pune la loc rembourrer vt. a umple cu clti remboursement m. rambursare rembourser vt. a rambursa remde m. remediu remdier vi. a remedia remembrer vt. a reconstitui o proprietate dezmembrata remmorer vt., vr. a-si rememora remrciement vt., vr. a-si rememora remercier vt. a multumi, a concedia remettre vt. a pune la loc, a pune din nou, a remite, remeubler vt. a remobila, a schimba mobila remilitariser vt. a remilitariza rminiscence f. reminiscenta remise f. punere la loc, remiterepredare, comision, remiser vt. a pune la remiza rmission f. iertare, emeliorare momentana remmailler vt. a remaia remonte f. remonta remonter vi. a urca, a sui, a se ridica, a se ntoarce remontrance f. avertisment, mustrare remontrer vt. a arata din nou, a demonstra remordre vt. a musca din nou remords m. remuscare remorque f. remorca remorquer vt. a remorca remorqueur m. remorcher remoudre vt. a macina din nou rmouleur m. tocilar remous m. nvolburare rempart m. ntaritura, meterez remplacement m. nlocuire remplacer vt. a nlocui, a succeda rempli, e adj. plin. nfumurat; m. cuta (pentru scurtat remplier vt. a face o cuta remplir vt. a umple din nou; a ndeplini o functie, remplissage m. umplere, umplutura remployer vt. a ntrebuinta din nou remplumer vr. a-si nnoi penele; (fam. fig.) a se ntrema rempoisonner vt. a repopula cu peste remporter vt. a lua napoi, a ridica, a obtine remprunter vt. a face din nou mprumut remuant, e adj. neastmparat, vioi remue-mnage m. invar. deranj, harababura remuement m. miscare, agitatie remuer vt., vr., vi. a se misca; vt. a emotiona; rmunration f. remuneratie rmunrer vt. a remunera rencler vi. a sforai, a se da napoi de la o treaba renaissance f., adj. invar. renastere renatre vi. a renaste renard m. vulpe, om viclean rencaisser vt. a pune din nou bani n casa renchri, e m.f., adj. om nazuros renchrir vt., vr. a se scumpi; vi. a exagera rencontre f. ntlnire, ocazie rencontrer vt., vr. a se ntlni rendement m. randament rendez-vous m. ntlnire rendormir vt., vr. a adormi din nou rendosser vt. a mbraca din nou rendre vt. a napoia, a duce,a reda, a preda, a vomita, rendu, e adj. sosit, istovit, (lucru) napoiat; rne f. hat; pl. frne renferm, e adj. necomunicativ; m. miros greu renfermer vt. a nchide din nou, a contine; vr. a se nchide renflammer vt. a aprinde din nou renfler vt., vi. a se umfla renflouer vt. a se despotmoli renfoncer vt. a nfunda mai tare renfort m. ntarire, marire de forte renfrogner vr. a se ncrunta rengagement m. reangajare, repunere n gaj rengager vt., vi., vr. a se angaja din nou; vt. a pune din rengaine f. eternul refren rengainer vt. a vr din nou n teaca, a-si nghiti vorbele rengorgement m. umflsre n pene, fudulire rengorger (se) vr. a-si umfla pieptul, a se fuduli reniement m. (re)negare renier vt. a (re)nega renifler vi., vt. a trage pe nas; vi. a face nazuri la renne m. ren renom m., renomme f. renume renommer vt. a numi din nou renoncement m. renuntare renoncer vi. a renunta renouer vt. a nnoda din nou; vi. a relua o legatura renouveau m. rentoarcere a primaverii, rennoire renouveler vt., vr. a se rennoi; vt. a reface, a reactualiza rnovation f. rennoire, renovare rnover vt. a rennoi, a renova renseignement m. informatie, lamurire renseigner vt., vr. a se informa; vr. a se lamuri rente f. renta rentier, re m.f. rentier rentraire vt. a stopa o tesatura rentre f. ntoarcere, deschidere a scolilor, percepere rentrer vi. a intra din nou, a se napoia acasa, rentrouvrir vt. a nfasura din nou renvelopper vt. a nfasura din nou renverse loc. adv. pe spate renverser vt., vr., vi. a se rasturna; vt. a trnti, renvoi m. napoiere, destituire, a mnare, concediere, renvoyer vt. a napoia, a destirui, a amna, a concedia roccuper vi. a reocupa rorganisation f. reorganizare rorganiser vt. a reorganiza rorienter vt. a orienta ntr-o noua directie rouverture f. redeschidere repaire m. vizuina repatre vt., vr. a se hrani rpandre vt., vr. a se varsa, a se raspndi; vr. a da reparatre vi. a reaparea rparation f. reparatie rparer vt. a repara, a ndrepta reparier vi. avorbi din nou repartie f. replica prompta repartir vt. a replica prompt; vi. a pleca din nou, rpartir vt. a repartiza rpartition f. mpartire, reparatie repas m.. mncare, masa (la o anumita ora) repassage m. trecere din nou peste ceva, ascutire, calcat al repasser vi. a trece din nou; vt. a traversa din nou, repasseuse f. calcatoreasa repaver vt. a pava din nou repayer vt. as plati din nou repcher vt. a pescui din nou, a salva pe cineva repeindre vt. a picta din nou repentir m. cainta repentir (se) vr. a se cai reprage m. reperare rpercussion f. rasfrngere, repercusiune rpercuter vt. a rasfrnge; vr. a se repercuta repre m. reper reprer vt. a repera, a descoperi repertoire m. repertoriu, caiet-registru rpter vt., vr. a se repeta rptiteur, trice m.f. meditator rptition f. repetitie, repetare, meditare a unui elev repeupler vt. a popula din nou repiquer vt. a mpunge din nou, a rasadi; vi. a reveni rpit m. ragaz replacement m. punere la loc replacer vt. a pune la loc, a reda o functie replanter vi. palnta din nou repltrer vt. a tencui, a repara superficial, a crpaci replet, te adj. durduliu repli m. cuta dubla; pl. sinuozitati, ascunzisuri replier vt. a mpaturi din nou; vr. a se ndoi, a se curba rplique f. replica rpliquer vt., vr. a replica replisser vt. a plisa din nou rpondre vt., vr. a raspunde, a garanta; vi. a riposta, rponse f. raspuns, riposta reportage m. reportaj reporter vt. a readuce, a muta; vr. a se referi la; repos m. odihna, liniste, ragaz reposer vt. a aseza din nou, a calma; vi. a dormi, repoussant, e adj. respingator repousser vt. a mpinge din nou, a respinge, a rezista, rprhensible adj. blamabil, criticabil reprendre vt. a lua din nou, a relua, a reangaja, a recapata reprsailles f.pl. represalii reprsentation f. reprezentare, reprezentatie reprsenter vt. a prezenta din nou, a reprezenta; vi. a avea rpressif, ive adj. represiv rpression f. represiune rprimande f. pedeapsa, mustrare rprimander vt. a mustra, a dmonesta rprimer vt. a reprima, a nnabusi reprise f. reluare, repriza, crpeala repriser vt. a crpi rprobation f. dezaprobare reproche m. repros reprocher vt., vr. a-si reprosa reproducteur, trice adj., m.f. reproducator reproduction f. reproducere, reproducere reproduire vt. a produce din nou, a imita; vr. a se reproduce rprouver vt. a dezaproba reps m. rips reptation f. trre reptiles m.pl. reptile; m. persoana josnica repu, e adj. ghiftuit; f. (n expres.) rpublicain, e adj. m.f. republican rpublique f. republica rpudiation f. reputatie rpudier vt. a repudia, a respinge rpugnance f. aversiune, dezgust repugnant, e adj. respingator, dezgustator rpulsion f. repulsie, dezgust rputation f. reputatie rputer vt. a considera, a avea reputatia requrir vt. a cere, a pretinde requte f. cerere, reclamatie requin m. rechin requinquer vt., vr. a se ntoli rquisition f. rechizitie rquisitionner vt. a rechizitiona rquisitoire m. rechizitoriu resaler vt. a sara din nou rescap, e adj., m.f. (om) scapat (dintr-un accident) rescousse loc. adv. n ajutorul rseau m. retea rsection f. rezectie rservation f. rezervare rserver vt. a rezerva; vr. a astepta rservoir m. rezervor rsidence f. resedinta rsider vi. a rezida, a consta n rsidu m. ramasita, reziduu rsignation f. resemnare rsigner vt. a renunta; vr. a se resemna resiliation f. reziliere rsilier vr. a rezilia rsille f. fileu pentru par rsine f. rasina rsineux, euse adj. rasinos rsistance f. rezistenta rsister vi. arezista rsolu, e adj. hotart rsolument adj. cu hotarre rsolution f. hotarre, rezolvare, resorbtie rsonance f. rezonanta rsonnement m. rasunet rsonner vi. a rasuna rsorber vt., vr. a se resorbi rsorption f. resorbtie rsoudre vt., vr. a se transforma, a se hotar; respectabilit f. respectabilitate respectable adj. respectabil, considerabil respecter vt., vr a (se) respecta respectif. ive adj. respectiv respectueux, euse adj. respectos respiration f. respiratie respirer vi., vt. a respira, a exprima resplendissant, e adj. stralucitor responsabilit f. responsabilitate responsable adj. responsabil ressaigner vt. a mai lua o data snge (cuiva); ressaisir vt. a redobndi, vr. a redeveni stapin pe sine ressasser vt. a cerne din nou, a verifica in amanunt ressemblance f. asemanare ressemblant, e adj. asemanator ressembler vi., vr. a se asemana ressemelage m. pingelire ressemeler vt. a pingeli ressemer vt. a semana din nou ressentiment m. resentiment ressentir vt. a (re)simti; vr. a se resimti resserrer vt. a strige (mai mult), a inchide ressort m. resort (si fig.), arc, (fig.) energie ressortir vi. a iesi din nou, a reiesi, a fi resortul cuiva ressortissant, e adj. de resort; m.f. conational ressource f. resursa; pl. resurse, bogatii ressusciter vt., vi. a reinvia ressuyer vi. a usca restant, e adj. ramas; m. ramasita restaurateur, trice m.f. restaurator, birtas restauration f. restaurare, restauratie restaurer vt. a restaura; vr. a-si reface fortele reste m. rest, ramasita, pl. ramasite pamintesti rester vi. a ramine restituer vt. a retabili (un text), a inapoia restitution f. restabilire (a unui text), restituire restreindre vt., vr. a (se) restrige restriction f. restrictie rsulter vi. a rezulta rsum m. rezumat rsummer vt., vr. a (se) rezuma rsurrection f. inviere rtablir vt., vr. a (se) restabili; vr. a se insanatosi rtablissement m. restabilire, insanatosire retailer vt. a ascuti din nou rtamer vt. a spoi din nou (o tingire) retaper vt. a drege, a araja sumar; vr. a se insanatosi retard m. intirziere retardataire adj., m.f. (persoana) care intirzie retardement m. intirziere, aminare retarder vt. a intirzia, a amina, a incetini retter vt. a talona din nou; vi. a se infrupta din nou reteindre vt. a revopsi retendre vt. a intinde din nou retenir vt. a(-si) retine; vr. a se agata, a se infrina rtention f. retentie (si jur. med.) retentir vi. a rasuna retentissant, e rasunator, sonor retentissement m. rasunet retenu, e adj. retinut; f. retinere, moderatie, (mat.) rticence f. reticenta rticule m. fileu (de par), gentulita (de dama) rtif, ive adj. indaratnic rtine f. retina retir, e adj. retras retirer vt., vr. a (se) retrage; vt. a trage din nou retomber vi. a recadea, a atirna, a reveni retondre a tunde din nou retorde vt. a rasuci rtorquer vt. a combate (cu aceleasi argumente) retors, e adj. rasucit, (fig.) viclean retoucher vt., vi. a atinge din nou, a retusa retour m. inapoiere, repetare, compensatie, vicistitudine retourner vi. a se inapoia; vt. a intoarce (pe dos) retracer vt. a trsa (din nou), a povesti; vr. a-si aminti rtractation f. retractare rtracter vt. a retracta; vr. a se dezice retrait m. retragere, (then.) diminuare retraite f. retragere (si mil.), pensionare, pensie, (lit.) retranchement m. taiere, scoatere (a unei parti) retranchament retrancher vt. a taia, a scoate (o parte); retranscrire vt. a transcrie din nou retransmettre vt. a retransmite retransmission f. retransmisie rtrcir vt. vi., vr. a (se) ingusta rtrcissement m. ingustare retremper vt. a inmuia din nou, a cali din nou rtribuer vt. a retribui rtribution f. retribuire, retributie retroacif, ive adj. retroactiv rtrocder vt. a retoceda rtrocession f. retrocedare rtrogradation f. retrogradare rtrograder vi. a regresa; vt. a retrograda rtrogression f. regres rtrospectif, ive adj. retrospectiv retrousser vt. a ridica; vr. a-si sufleca retrouver vt., vr. a (se) regasi rtroversion f. rasturnare rets r runion f. reunire, reuniune runir vt., vr. a (se) reuni russir vi., vt, a reusi; vi. a se aclimatiza russite f. reusita revacciner vt. a revaccina revaloir vt. a plati cu acceasi moneda (cuiva) revalorisser vt. a revaloriza revanchard, e adj, m.f. (fam.) revanchard revanche f. razbunare, revansa rvaser vi. a visa (intr-un somn agitat), (fig.) a visa la rve m. vis (si fig.) revche adj. acru (si fig) rveil m. desteptare rveille-matin m. invar. ceas-desteptator rveiller vi., vr. a (se) destepta (si fig.) rveillon m. revelion rveillonner vi. a petrece revelionul rvlateur, trice m. adj. (fot.) revelator rvler vt., vr. a (se) revela revenant, e adj. care revine, agreabil; m. stafie revendication f. revendicare revendiquer vt. a revendica revendre vt. a revinde revenir vi. a veni din nou, a-si reveni, a i se cuveni revenu m. venit, profit rver vi., vt. a visa (si fig.); rverbre m. felinar reverdir vt. a revopsi in verde, a inverzi rvrence f. respect, reverenta rvrencieux, euse adj, reverentios rverie f. visare revers m. dos (al unui lucru), rever(s), vicistudine reversement m. rasturnare reverser vt. a varsa din nou 2 revtement m. (constr.) captuseala revtir vt. a imbraca (din nou), (constr.) a captusi rveur, euse adj. m.f. visator, ginditor revient m.(in expr.) prix de ~ = pret de cost revirement m. reviriment (si com.) rviser, rviser vt. a revizui rviseur m. revizor revision, rvision f. revizie, revizuire revisionnisme m. revizionism revisionniste adj. m.f. revizionist revivifier vt. a reinsufleti revivre vi.,vt. a retrai; vi. a reveni la viata rvocation f. revocare revoir vt. a revedea; m. revedere rvoltant, e adj. revoltator rvolte f. revolta, rascoala rvolter vt.,vr. a (se) revolta rvolu, e adj. depasit rvolution f. revolutie (si astron.) rvolutionnaire adj. m.f. revolutionar rvolutionner vt. a revolutiona rvoquer vt. a revoca, a anula revue f. inspectie, revista rez-de-chausse m. invar. parter rhabillage, rhabillement m. reparare rhabiller vt., vr. a (se) imbraca din nou; vt. a repara rhapsodie f. (muz.) rapsodie rhteur m. orator rhtorique f. retorica rhinocros -ross rhizome m. rizom rhombe m. romb rhum m. rom rhumatisme m. reumatism rhume m. guturai riant, e adj. (su)rizator, vesel ribambelle f. liota ribaud, e adj. m.f. desfrinat ric-()-rac loc. adv. (pop.) exact ricanement m. rinjeala, rinjire ricaner vi. a rinji richard m.f. (fam.) bogatas richesse f. bogatie, abundenta, fertilitate; pl. bogatii ricocher vi. a ricosa ricochet m. ricoseu ride f. zbircitura, incretitura (a apei) rideau m. perdea, cortina rider vt, a zbirci, a increti (suprafata unei ape) ridicule adj. ridicol; m. ridicol(ul), (om) ridicol ridiculiser vt. a ridiculiza rien pron. nehot. ceva, nimic; m. nimica toata, neant rieur, euse adj., m.f. (om) care ride rigidit f. ridigitate rigolade fi. (pop.) gluma, distractie rigole f. rigola, santulet rigoler vi. (pop.)a se distra rigoureux, euse adj. riguros, aspru rigueur f. rigoare, asprime rillettes f.pl. carne de porc tocata si prajita rillons m.pl. jumari de porc rimailler vt.,vi. a face versuri proaste rimer vi. a rima, a face versuri; vt. a versifica rinage m. clatire, clatit rince f. (pop.) calcavura rincer vt. a clati rinur f. laturi (de la vase) ripaille f. (fam.) chef, petrecere riper vi. a razui (piatra) riposter vi. a raspunde, a riposta riquiqui adj. (fam.) mititel rire vi. a ride; vr. a-si bate joc, a nu se sinchisi rise f. hohot de ris, batjocura risible adj. ridicol risque m. pericol risquer vt. a risca, a incerca (la voia intimplarii) rissoler vt. a rumeni (carne etc.) rite m. rit(ual) ritournelle f. (fam.) sfat repetat rituel, elle adj. ritual rivage m. tarm rivaliser vi. a rivaliza rivalit f. rivalitate rive f. mal river vt. a mitui, a tintui riverain, e adj. riveran rivet m. nit rivire f. riu, colier (de pietre pretioase) rixe f. sfada, incaierare riz ri orez rizire f. orezarie robe f. rochie, roba, coaja (la anumite plante) robuste adj. robust, puternic roc m. stinca rocaille f. bolovanis, imitatie de stinca, de scoici rocailleux, euse adj. bolovanos (si fig.) rocambolesque adj. extraordinar roche f. stinca, roca rocher m. stinca ascutita rocheux, euse adj. stincos rococo m. (stilul) rococo; adj. invar. rococo, demodat rodage m. rodaj roder vt. a roda rder vi. a da tircoale rognage m. roadere, stirbire rogner vt. a taia, (si fig.) a stirbi rognon m. rinichi (de animal) rognure f. deseu (de hirtie) rogue adj. arogant roi m. rege rle m. lista, rol (si com. jur.) romain, e adj., m.f. (cu maj.) roman; f. cintar roman roman, e adj. romanic; m. roman romance f. romanta romancier, re m.f. romancier romanesque adj. romantios romaniser vt. a romaniza romantique adj., m. (scriitor) romantic romarin m. rozmarin rompre vt., vi. vr. a (se) rupe; vt. a sparge, a strica rompu, e adj. rupt, extenuat, deprins cu ronce f. maracine, (fig.) asprime ronchonner vi. (fam.) a mormai (printre dinti) roncier m. maracinis rond adj. rotund, (fam.) scurt si gros; rond-de-cuir m. (fam.) birocrat ronde f. (mil.) rond, scriere ronda, hora rondeau m. (lit.) rondeu rondelet, ette adj. rotunjor rondelle f. rotocol, (then.) rondela rondeur f. rotunjire, (fig,) sinceritate rond-point m. rascruce de drumuri ronflant, e adj. zgomotos, sforaitor (si fig,) ronflement m. sforait ronfler vi. a sforai (si fig.) ronger vt. a roade, a macina rongeur, euse adj. rozator; m.pl. rozatoare ronron, ronronnemen m. tors (al pisicii) ronronner vi. (despre pisica) a toarce roquet m. potaie (si fig.) rosace f. (arhit.) rozeta rosaire m. sirag de matanii rose f. trandafir, diamant plat, (arhit.) roseau m. trestie, (fig.) persoana delicata rose f. roua roseraire f. gradina de trandafiri rosette f. trandafiras, nod (de panglica) rosier m. trandafir (arbustiul) rosir vi. a deveni roz rosse f. gloaba, (si fig.) om rau rosser vt. a cotonogi, rossignol m. privighetoare rossinante f. mirtoaga rotation f. rotire, rotatie rti, rt m. friptura rtie f. bucata de piine prajita rtir vt., vi. vr. a (se) frige rtisserie f. locul unde se servesc fripturi rtisseur, euse m.f. grataragiu rtissoire f. gratar (pentru friptura) roturier, re adj. m.f. (om) de rind rouage m. ansamblu de roti (al unui mecanism) (fig.) rouble m. rubla roucoulement m. uguit roucouler vi. a ugui, (fig.) a gunguri roue f. roata rou, e adj. tras pe roata, frint (de oboseala), smecher rouer vt. a trage pe roata rouet m. virtelnita rouge adj. rosu; m. culoarea rosie, ruj rougeaud, e adj. rosu (la fata) rougeola f. rujeola rouge-rouge m. prigor rougeur f. roseala rougir vt.,vi. a (se) (in)rosi rouille f. rugina rouiller vt., vi. vr. a rugini (si fig.) roulade f. rostogolire, rulada (si muz.) roulant, e adj. rulant, continu (si fig.) foarte amuzant rouleau m. sul, rulou, tavalog roulenient m. rostogolire, uruit rouler vt., vi. a (se) rostogoli, a trece cu un tavalog roulette f. rulet, rotitz roulier m. (inv.) crus roulis m. (mar.) ruliu roulotte f. rulot, remorc amenajat cu locuint roumain, e adj. romn(esc); m.f. (cu maj.) romn; roupiller vi. (pop.) a trage un pui de somn rouqvin, e adj. (fam.) roscovan rouspter vt. (fam.) a cricni rouspteur, euse m.f. persoana care cricneste rousseur f. roseata roussi m. miros de pirlit roussir vt.,vi. a (se) pirli; vi. a deveni roscat roussissement m. roussissure f. pirlire route f. drum, rut routier, re adj. rutier m. ciclist de fond, routine f. rutin routinier, re adj., m.f. (om) tipicar rouvrir vt. a redeschide roux, rousse adj. m.f. (om) roscovan royal, e adj. regal royaliste adj., m.f. regalist royaume m. regat royaut f. regalitate ruade f. zvirlitur de copit (a unui cal), (fig.) ruban m. panglica rubaner vt. a impodobi cu panglici rubicond, e adj. rumen (la fat) rubis m. rubin rubrique f. rubric ruche f. stup (si fig.) volan plisat ruche f. albinele dintr-un stup rucher vt. a plisa (un volan de rochie etc.) rude adj. aspru, gloduros, greu (fam.) de temut rudesse f. asprime (si fig.) rudoiement m. bruftuire rudoyer vt. a bruftui rue f. strada, (bot.) ruta rue f. imbulzeala, iures ruelle f. straduta ruer vi. (despre un cal) a zvirli din copite; rugir vi. a rage, a racni rugissement m. raget, racnet rugueux, euse adj. ruinator ruisseau m. piriu, rigola, riu ruisseler vi. a curge in siroaie ruissellement m. siroaie, sclipire orbitoare rumeur f. zvon, rumuare ruminant, e adj. care rumega; m.pl. rumegatoare ruminer vt. a rumega, (si fig.); vi. a medita in tacere ruse f. siretenie, siretlic rus, e adj., m.f. siret ruser vi. a umbla cu siretlicuri russe adj. rus(esc); m.f. (cu maj.) rus, limba rusa rusticit f. rusticitate rustique adj. rustic rustre adj., m. badaran rutillant, e adj. rosu aprins rythme m. ritm, masura rythmique adj. ritmic sa adj., pos. f. a sa sabbat m. sabat, vacarm sable m. nisip sabler vt. a presara nisip (fig.) a bea dintr-o inghitura sablre f. nisiparie, (constr.) cosoroaba sablonneux, euse adj. nisipos sabordage m. sabordare saborder vt., vr. (mar.) a (se) scufunda sabot m. sabot (si constr.), copita, titirez, sabotage m. confectionarea sabotilor, (fig.) sabotaj saboter vt. a confectiona saboti, (fig.) a sabota sabotire, ire m.f. persoana care confectioneaza sau vinde saboti sabouler vt. (fam.) a zgiltii sabre m. sabie sabrer vt. a da lovituri cu sabia, a taia in carne vie sac m. sac (si anat.) pung, ranit, jaf, prdciune sacard m., adj. m. bogatan saccade f. sacada saccager vt. a prada, a putii, (fam.) a ravasi saccharine f. zaharina sacerdoce m. sacerdotiu, preotime sache f. un sac de sachet m. saculet, saculeata sacoche f. sacosa, tolba, ghiozdan sacre m. ungere (a unui suveran etc.) consacrare sacr, e adj. sfint, sfintit, sacru, hirotonist, (fam.) sacrebleu interj. ei dracie! sacrement m. taina bisericeasca, taina casatoriei sacrer vt. a unge (un suveran); vi. a injura, a blestema sacrifice m. sacrificiu, jertfa, jertfire; pl. privatiuni sacrifier vt. a sacrifica, a jertfi, (fig.) a inchina sacrilge m. sacrilegiu, pingrire; adj. profanator, sacristain m. paracliser sacrum m. (osul) sacrum sadique adj. m.f. sadic sur f. sora, calugarita surette f. surioara safran m. sofran sagace adj. perspicace, istet sagacit f. perspicacitate, istetime sage adj. intelept, prudent, cumptat; m. intelept sage-femme f. moas sagesse f. intelepciune, prudent, cumptare saignant, e adj. singerind saigne f. luare de singe, singerare, (fam.) sacrificiu saignement m. (s)curgere de singe, singerare saigner vt. a lua singe, a tia (un porc etc.) (fig.) saillant, e adj. proieminent, (fig, fam.) frapant; m. iesind saillie f. iesitur, iesind, proeminent, sritur saillir vi. a iesi in afar, a iesi in relief, a tisni sain, e adj. sanatos, salubru; m. slanina saindoux m. untura de porc saint, e adj. sfnt, sfintit, cucernic; m.f. sfnt, om saintet f. sfintenie saisie f. sechestru, proprire, confiscare saisir vt. a apuca, a nhata, a perpeli, a pune sechestru saisissable adj. care poate fi sechestrat, sesizabil saisissement m. nfiorare, uimire, emotie puternica saison f. anotimp, vreme, perioada saisonnier, re adj. de ssezon; m.f.muncitor sezonier saissisant, e adj. patrunzator, surprinzator, impresionant, salade f. salata verde, talmes-balmes saladier m. salatiera salage m. sarare salaire m. salariu, rasplata salaison f.sarare, saratura salariat m. situatie de salariat, totalitatea salariatilor salari, e adj.,m.f. salariat salarier vt. a salariza salaud m. netrebnic, om mrsav sale adj. murdar, (culoare) spalacita, obscen, sal, e adj. sarat, piperat (fam.), decoltat saler vt. a sara, a vinde scump, a pedepsi aspru salet f. murdarie, obscenitate, mrsavie salire f. solnita salin, e adj., f. salina salir vt., vr. a se murdari; vt. a mnji, a necinsti salissant, e adj. care se murdareste salissure f. pata de murdarie saliver vi. a saliva salle f. (publicul dintr-o) sala, odaie saloir m. putina cu saraturi salon m. salon, (cu maj.) expozitie (de pictura); salonet m. salonas salonnier m. ziarist care face cronici despre expozitii salope f. femeie ngalata, femeie stricata saloper vt. a face un lucru de mntuiala saloperie f. murdarie, lucru de calitate proasta, salopette f. salopeta, sortulet de copii salptre m. salpetru saltimbanque m. saltimbanc, sarlatan mascarici salubre adj. salubru salubrit f. salubritate saluer vt., vr. a saluta; vt. a aclama salut m. salut, mntuire, salvare salutaire adj. salutar, salvator salutation f. salutare salvateur, trice adj., m.f. salvator salve f. salva, ropot samedi m. smbata sanatorium m. sanatoriu sanctifier vt. asanctifica, a consfinti, a celebra sanction f. sanctionare, sanctiune, confirmare sanctionner vt. a sanctiona, a aproba, a penaliza sanctuaire m. sanctuar sandale f. sandala sandwich m. sandvis sang m. snge sanglant, e adj. sngeros, nsngerat, crncen sangle f. chinga sangler vt. a strnge cu o chinga, a biciui sanglier m. porc mistret sanglot m. hohot de plns sangloter vi. a plnge n hohote sangsue f. lipitoare sanguin, e adj. sanguin; f. portocala rosie sanguinaire adj. sngeros, crud sanie f. puroi sanieux, euse adj. purulent sanitaire adj., m. sanitar sans prep. fara sans-fil m. invar. telegrafie fara fir sans-gen m. invar. lipsa de politete, de jena sansonnet m. graur, scrumbie sans-souci adj., m.f. invar. care nu se sinchiseste de nimic sant f. sanatate, toast sape f. sapatura, sant, subminare sapement m. sapare, sapat saper vt. a sapa sapeur m. genist saphir m. safir sapin m. brad, birja, cosciug sapinire f. bradet saponifier vt. a saponifica sarcastique adj. sarcastic sarcelle f. lisita sarclage m. plivire, plivit sarcler vt. a plivi sarcophage m. sarcofag sardine f. sardea sardonique adj. batjocoritor sarment m. curpen sarrasin m. hrisca sarriette f. cimbru sas m. ciur, sas (la ecluza) sassement m. cernere, cernut sasser vt. a cerne, a purica satanique adj. diabolic satelite m. satelit satite f. satietate, saturatie satiner vt. a satina satirique adj., m. (autor) satiric satiriser vt. a satiriza satisfaction f. satisfactie, multimire satisfaire vt. a satisface; vi. a=si ndeplini satisfaisant, e adj. satisfacator, multumitor satisfait, e adj. satisfacut, multumit satrape m. satrap saturation f. saturatie saturer vt. a satura saturnales f.pl. saturnalii, orgii satyre m. satir sauce f. sos, zeama saucer vt. a nmuia n sos, a uda leoarca, a certa aspru saucire f. sosiera saucisse f. crnat saucisson m. salam sauf prep. n afara de, cu exceptia sauf, sauve adj. salvat, teafar sauf-conduit m. permis de libera trecere sauge f. salvie saugrenu, e adj. bizar, sucit saule m. salcie saumtre adj. salciu, amar saumon m. somon saumure f. saramura saunier m. muncitor care extrage sarea din apa marii, saupoudrer vt. a presara saur adj. sarat si afumat saure adj. sarg sauriens m.pl. saurieni saut m. salt, saritura, cascada saute f. schimbare brusca saute-mouton m. jocul de=a capra sauter vi. a sari, a exploda, a da faliment; vt. a sari sauterelle f. lacusta sauterie f. saritura, serata dansanta sauteur, euse m.f., adj. saritor, om schimbator; f. tigaie sautillement m. topaiala, topait sautiller vi. a topai, a sari de la una la alta sauvage adj. salbatic, necivilizat, crud, singuratic, sauvageon m. puiet nealtoit, tnar impetuos sauvagerie f. salbaticie sauvegarde f. aparare, salvgardare sauvegarder vt. a apara, a salvgarda sauve-qui-peut m. invar. panica, nvalmaseala sauver vt. a salva, a cruta, a ascunde un defect, sauvetage m. salvare sauveur m. salvator, mntuitor; adj. m. de salvare savammnet adv. (n mod) savant, cu pricepere savane f. savana savant, e adj., m.f. savant savarin m. savarina savate f. pantof uzat, papuc vechi, om nepriceput, cizma savetier m. cizmar-crpaci saveur f. savoare savoir vt. a sti, a cunoaste, a se pricepe, a se putea; savoir vivre m. invar. cunoasterea bunelor maniere savoir-faire m. invar. dibacie savon m. sapun, perdaf savonnage m. sapunire savonner vt., vr. a se sapuni; vt. vt. a trage un perdaf savonnerie f. fabrica de sapunuri savonnette f. sapun de toaleta savonneux, euse adj. ca sapunul savourer vt. a savura savoureux, euse adj. ca sapunul saxophone m. saxofon sbire m. zbir scabreux, euse adj. periculos, riscant, scabros scalper vt. a scalpa scandale m. scandal scandaleux, euse adj. scandalos scandaliser vt., vr. a se scandaliza scander vt. a scanda scaphandre m. costum de scafandru scaphandrier m. scafandru scarabe m. scarabeu scarifier vt. a scarifica sceau m. sigiliu, pecete sclrat, e adj,m.f. ticalos sclratesse f. ticalosie scellage m. aplicarea sigiliului, pecetluire sceller vt. a sigila, a pecetlui scells m.pl. sigilii scnario m. scenariu scne f. scena, cearta scnique adj. scenic scnographe m. scenograf sceptique m.f. adj. sceptic schah, shah m. sah (al Persiei) schma m. schema, plan, proiect schmatique adj. schematic schmatiser vt. a schematiza schisme m. schisma, sciziune schist m. sist schizophrnie f. schizofrenie sciage m. taiere cu ferastraul sciatique adj. m. nervul sciatic; f. sciatica scie f. ferastrau, pisalog sciemment adv. cu buna stiinta science f. cunoastere, stiinta scientifique adj. stiintific scier vt. a taia cu ferastraul, a plictisi pe cineva scierie f. joagar, fabrica de cherestea scieur m. taietor cu ferastraul scinder vt., vr. a se scinda scintillant, e adj. scnteietor scintiller vi. a scnteia scion m. altoi, mladita, vlastar scission f. sciziune, scizionare scissionniste adj. m.f. scizionist sciure f. rumegus, pilitura sclrotique f. scerotica scolaire adj. m. scolar scolariser vt. a scolariza scolarit f. scolaritate scolastique adj. m. scolastic; f. filozofia scolastica scolopendre f. scolopendra scooter m. scuter score m. scor scorie f. zgura scout m. cercetas scribe m. scrib, copist scrofule f. scrofula scrupule m. scrupul scrupuleux, euse adj. scrupulos scrupulosit f. scrupulozitate scrutateur, trice adj. scrutator, cercetator; m. pers. nsarcinata scruter vt. a scruta, a cerceta sculpter vt. a sculpta sculpteur m. sculptor scythique adj. scitic se pron. pers. se, pe sine sance f. sedinta sant, e adj. decent; m. sezut seau m. galeata, caldare sbac, e adj. sebaceu sec, sche adj. sec, uscat, sterp; taios, nepasator; scable adj. care se poate taia scante f. secanta scateur m. foarfeca de gradina scession f. secesiune scher vt., vr. a seca, a se usca; vt. a zvnta; vi. a fi scheresse f. seceta, uscaciune, raceala scherie f. uscatorie schoir m. uscatorie, aparat de uscat second, e adj. al doilea, secundar; m. al doilea, etajul secondaire adj. secundar, mediu, accesoriu seconder vt. a seconda, a sprijini secouade f. scurtatura, scarmaneala secouement m. scurtatura secouer vt. a scutura, a zglti, a zdruncina; vr. a se secourable adj. care poate fi ajutat, milos secourir vt. a ajutora; vr. a ntrajutora secours m. ajutorare; interj. au ~ = ajutor secousse f. zdruncinatura, zguduitura secret, te adj. tainic; m. secret, tainita, discretie secrtaire m. secretar, birou mic scrter vt. a secreta scrtion f. secretie sectaire m. adj. sectar secteur m. sector section f. sectionare, sectiune sectionnement m. sectionare, taiere sectionner vt. a sectiona, a taia sculaire adj. secular scularisation f. secularizare, laicizare sculariser vt. a seculariza, a laiciza sculier, re adj. m. laic scurit f. securitate, siguranta (a unei arme) sdatif, ive adj. sedativ sdentaire adj. m. om sedentar; adj. stabil sdimentaire adj. sedimentar sditieux, euse adj. seditios, razvratitor; m.f. razvratit sdition f. seditiune, razvratire sducteur, trice m.f. adj. seducator sduction f. seductie, seducere sduire vt. a seduce, a corupe sduisant adj. seducator segmantation f. segmentatie, segmentare segmenter vt. a segmenta sgrgation f. segregatie sgrgationnisme m. politica de discriminare rasiala seiche f. sepie seigle m. secara seign m. semnatura seigneur m. senior, stapn, (relig.) Domnul seigneurie f. pamnt seniorial, noblete sein m. sn, piept, inima, interior sismographe m. seismograf seize num. card., m. saisprezece; num. ord. al seizime num. ord. al saisprezecelea; m. saisprezecime sjour m. sedere (ntr-un loc) sjourner vi. a sedea un timp undeva sel m. sare; haz, spirit; pl. saruri (de aspirat) slection f. selectie, selectionare, alegere slectionner vt. a selectiona, aalege slnium m. seleniu selle f. sa; pl. scaun seller vt. a nseua sellerie f. selarie sellete f. banca a acuzatilor sellier m. selar selon prep. potrivit, dupa semailles f. pl. semanat, semanatura semaine f. saptamna, salariu saptamnal smantique adj. f. semantic smaphore m. semafor semblable adj. asemanator, asemenea; m. semen, aproape semblant m. aparenta sembler vi., v. impers. a se parea semelle f. talpa de pantof, caputa de ciorap, pas semence f. samnta semer vt. a semana, a presara, a raspndi, a scapa semestre m. semestru semeur, euse m.f. semanator, propagator semi-circulaire adj. semicircular semi-conducteur m. semiconductor smillant, e adj. vioi, sclipitor sminaire m. seminar (tatalitatea membrilor) semis m. semanatura, cmp nsamntat smite m.f. semit semoir m.. sac cu seminte, semanatoare mecanica semonce f. dojana, somatie semoule f. gris sempiternel, elle adj. vesnic snateur m. senator sn m. siminichie snilit f. senilitate sens m. simt, sens, directie, judecata sensation f. senzatie sensationnel, elle adj. senzational sens, e adj. cu bun simt, chibzuit sensibilisation f. sensibilizare sensibiliser vt. a sensibiliza sensibilit f. sensibilitate, simtire sensible adj. sensibil sensiblerie f. sensibilitate afectata sensitif, ive adj. senzitiv, miscator sensoriel, elle adj. senzual sente f. sentier m. poteca, cale sentence f. sentinta sentencieux, euse adj. sententios, afectat senteur f. miros sentiment m. sentiment, convingere, impresie sentine f. fundul calei, mediu nesanatos sentinelle f. santinela sentir vt. a resimti, a mirosi, a suferi, a da impresia; seoir vi. a fi situat, a sta bine; v. impers. a se spale m. sepala sparation f. separare, separatie sparer vt., vr. a se separa; vt. a mparti; vt. a divorta spia f. cerneala sepia, desen realizat n sepia sept num. card., m. cifra sapte; num. ord. al saptelea; septembre m. septembrie septennal, e adj. septenal septentrional, e adj. nordic; m. pl. nordicii septime nim. ord. al saptelea; f. clasa a 7-a; m. septime, septique adj. septic septuagnaire adj., m.f. septuagenar spulcre m. mormnt spulture f. loc de nmormntare squelle f. clica, sechela squence f. secventa squestre m. sechestru squestrer vt. a sechestra; vr. a se retrage sraphin m. serafim serein, e adj. senin, calm; m. racoare a serii srnite f. seninatate, calm sreux, euse adj. seros serf, serve adj. m.f. iobag serfouette f. sapaliga serge f. sserj sergent m. sergent sriciculture f. sericultura srier vt. a clasa, a aranja pe serii srieux, euse adj. serios, grav, adevarat; m. seriozitate, serin m. canar, prostut seriner vt. a mustrului seringue f. seringa seringuer vt. a injecta serment m. juramnt, promisiune sermon m. predica sermonner vi. a tine o predica; vt. a mustra srosit f. serozitate srothrapie f. seroterapie serpe f. cosor serpent m. sarpe, fluier serpenter vi. a serpui serpillire f. pnza de sac serpolet m. cimbrisor serrage m. strngere serre f. strngere, presare, tarc, sera; pl. gheare serr, e adj. strns, des, riguros; adv. cu atentie, serre-frein m. invar. frnar serrement m. strngere serrer vt., vr. a se strnge; vt. a presa serrure f. broasca de usa serrurier m. lacatus sertir vt. a monta srum m. ser servage m. iobagie, dependenta servant adj. m. care serveste; m. servant servante f. slujnica serveur, euse m.f. chelner, jucator care serveste serviabilit f. serviabilitate serviable adj. serviabil service m. serviciu, functie, treaba, ajutor, fel de serviette f. servet, servieta, prosop servile adj. slugarnic servilit f. slugarnicie servir vt. a servi, a sluji; vi. a fi bun la ceva, a tine serviteur m. servitor, slujitor servitude f. robie, servitute ses adj. pos. pl. ai sai, ale sale ssame m. susan sshage m. uscare session f. sesiune seuil, e m. prag seul, e adj. unic, singur; m. unul singur seulement adv. numai, nsa, macar, abia sve f. seva, vlaga svre adj. sever, riguros, serios svrit f. severitate, rigoare svices m. pl. maltratari svir vi. a pedepsi sever, a bntui sevrage m. ntarcare, ntarcat sevrer vt. a ntarca, a lipsi sexagnaire adj.m.f. sexagenar sexe m. sex sextuple adj. nsesit; m. numar de sapte ori mai mare sexuel, elle adj. sexual seyant, e adj. care vine bine shot m. sut shrapnel m. srapnel si m. (muz.) si; conj. daca, numai sa, n cazul sibylle f. sibila, ghicitoare sicaire m. ucigas, tocmit siccatif, ive adj. m. sicatif sidre, e adj. nmarmurit, uluit sidrurgie f. siderurgie sicle m. secol, epoca, vesnicie sige m. scaun, sediu, asediu, sezut, centru siger vi. a face parte dintr-o adunare deliberativa, sien, enne adj. pos., pron. pos. al sau; m. contributie sifflant, e adj. suierator; f. consoana siflanta sifflement m. fluierat, suierat siffler vi., vt. a fluiera, a suierasifflet sifflet m. fluier; pl. fluieraturi siffloter vi., vt. a fluiera ncetisor sigill, e adj. pecetluit signal m. semnal signalement m. semnalment signaler vt. a semnala, a atrage atentia; vr. a se signataire m. semnatar signature f. semnatura signe m. semn signer vt. a nsemna; vr. a-si face semnul crucii signet m. semn de carte signifiance f. semnificatie indiciu signifiant, e adj. semnificativ. important significatif, ive adj. semnificativ signification f. semnificatie, sens signifier vt. a nsemna, a face cunoscut silence m. tacere, liniste, pauza silensieux, euse adj. tacut, linistit silex m. cremene silhouette f. silueta, desen sillage m. siaj sillon m. brazda, ogor, dra; pl. riduri sillonner vt. a brazda silo m. siloz silt adv. imediat, ndata silure m. somn simagre f. maimutareala, mofturi simiesque adj. de maimuta similaire adj. similar, asemanator similitude f. similitudine, asemanare, potrivire simoun m. simun simple adj. simplu, lesnicios, usor, neafectat, credul; simplicit f. simplitate simplification f. simplificare simplifier vt. a simplifica simulacre m. simulacru, prefacatorie simulation f. simulare, prefacatorie simuler vt. a simula, a se preface simultan, e adj. simultan sincre adj. sincer sincrite f. sinceritate singe m. maimuta, maimutoi, pocitanie, jupn singer vt. a maimutari, a imita singerie f. maimutareala, imitatie, fandosseala singulariser vt., vr. a se deosebi, a se remarca singularit f. originalitate, ciudatenie singulier, re adj. neobisnuit, aparte, unic, ciudat; singulirement adv. deosebit, ciudat, foarte sinistre adj. sinistru; m. calamitate sinistr, e adj. , m.f. sinistrat sinon conj. daca nu, n caz contrar, dect sinueux, euse adj. sinuos sinuosit f. sinuozitate sinus m. sinus siphon m. sifon, tub sire m. senior sirne f. sirena siroter vt., vr. a sorbi putin cte o bautura sirupeux, euse adj. siropos sis, e adj. situat, amplasat sismique, sismique adj. seismic sismographe m. seismograf site m.. priveliste, pozitie situation f. situatie, pozitie, conditie situer vt., vr. a se situa six num. card. m. cifra sase; num. ord. al saselea; sixime num. ord. al saselea; f. clasa a 6-a; sixte f. sixta ski m. schi skieur, euse m.f. schior slave adj. m.f. slav smoking m. smoching sobre adj. sobru, cumpatat, retinut sobrit f. sobrietate, cumpatare, discretie sobriquet m. porecla soc m. brazdar sociabilit f. sociabilitate sociable adj. sociabil social-dmocrate adj. m.f. social democrat socialisation f. socializare socialiser vt. a socializa socialisme m. socialism socialiste adj., m.f. socialist socitaire m.f. societar socite f. societate, ornduire sociala, asociatie sociologisque adj. sociologic socle m. soclu socque m. ncaltaminte de lemn, comedia soda m. sifon de baut sodium m. sodiu sofa m. canapea soi pron. pers. sine soi-disant adj. invar. pretins, chipurile, asa-zis soie f. matase soierie f. tesatura de matase, fabrica de matase soif f. sete soign, e adj. ngrijit, curat soigner vt., vr. a se ngriji; vt. a corcoli soigneux, euse adj. grijuliu, ngrijit, meticulos soin m. grija, ngrijire, meticulozitate; soir m. seara soire f. seara, serata soit conj. fie, sau, aprox., cam, sa presupunem; soixante num. card. m. cifra 60; num. ord. al 60-lea soixantime num. ord. al 60-lea; m. a 60-a parte soja, soya m. soia sol m. pamnt, teren, sol solaire adj. solar, de soare solanaces f.pl. solanacee soldatesque adj. soldatesc; f. soldatime solde f. solda; m. sold solder vt. a plati solda, a solda sole f. sola soleil m. soare solennel, elle adj., m. caracter solemn solennit f. solemnitate solfge m. solfegiere, solfegiu solfier vt. a solfegia solidaire adj. solidar solidariser (se) vr. a se solidariza solidarit f. solidaritate solide adj. solid, rezistent, consistent, dur, temeinic; solidification f. solidificare solidifier vt. , vr. a solidifica solidit f. soliditate, consistyenta, temeinicie soliloque m.. monolog soliloquer vi. a monologa, a vorbi de unul singur soliste adj. , m.f. solist solitaire adj. solitar, singuratic; m. pustnic, diamant solitude f. singuratate, loc singuratic solive f. grinda soliveau m. grinda mica, neispravit (om) solliciter vt. a solicita, a ndemna, a invita, a provoca solliciteur, euse m.f. solicitant sollicitude f. solicitudine, preocupare solstice m. solstitiu soluble adj. solubil solution f. solutie, rezolvare, dizolvare solutionner vt. a solutiona, a rezolva solvable adj. solvabil sombre adj. sumbru, ntunecat, posomort, culori nchise sombrer vi. a se scufunda, a se narui sommaire adj. sumar, expeditiv; m. rezumat, sumar sommation f. somatie, nsumare somme f. bte de ~ = animal de povara sommeil m. somn, amorteala sommeiller vi. a motai, a vegeta sommeiller m. chelar sommer vt. a soma, a avertiza, a nsuma sommet m. vrf, culme sommier m. usor, somiera, catastif, cutia orgii sommit f. vrf, somitate somnambule m.f.adj. somnambul somnifre adj. m. somnifer somnolence f. somnolenta, toropeala somnoler vi. a picoti somptuaire adj. privitor la cheltuieli somptueux, euse adj. somptuos; m. somptuozitate son adj. pos. m. al sau sondage m. sondare, sondaj sonder vt. a sonda sondeur m. sondor songe m. vis, iluzie songe-creux m. invar. pers. care se hraneste cu himere songer vi. a se gndi, a visa songerie f. visare songeur, euse m.f. adj. visator sonique adj. sonic sonnaille f. talanga sonnant, e adj. sunator, precis sonn, e adj. exact, mplinit sonner vi. a suna. a trmbita; vt. a face sa sune, sonnerie f. sonerie, chemare de goarna sonnet m. sonet sonnette f. clopotel, sonerie sonore adj. sonor, sforaitor sonoriser vt. a sonoriza sonorit f. sonoritate sophisme m. sofism sophistication f. sifisticare, falsificare sophistique adj. f. sofistica sophistiquer vt. a sofistica, a falsifica soporifique adj.m. soporific soprano m. soprana sorbet m. bautura racoritoare sorbetire f. serbetiera sorcellerie f. vrajitorie, farmec, descntec sorcier, re m.f. vrajitor sordide adj. murdar, ngalat, josnic sorgho m. sorg sornette f. fleac, brasoava sort m. soarta, ntmplare, sort, deochi sortable adj. nimerit, convenabil sortant, e adj. m. care iese sorte f. fel, teapa, sort sortie f. iesire sortilge m. vraja, vrajitorie sortir vi. a iesi, a scapa, a se ndeparta; sos-chef m. subsef soscription f. subscriere, semnatura, subscriptie sot, sotte adj. prost, prostesc, zapacit; m. nerod sottise f. prostie, actiune prosteasca, neghiobie, sou m. gologan soubassement m. partea de jos soubresaut m. salt brusc, tresarire soubrette f. fata n casa souche f. bustean, sorginte, susa, horn, tmpit souci m. grija, preocupare, galbenea (bot.) soucier (se) vr. a se preocupa; a-i pasa; soucieux, euse adj. ngrijorat, grijuliu soucoupe f. farfurioara soudable adj. care se poate suda soudain, e adj. brusc, neasteptat; adv. deodata soudainet f. bruschete, izbucnire neasteptata soudard m. soldatoi soude f. soda souder vt. a suda soudeur, euse m.f. sudor soudoyer vt. a naimi soudure f. sudura, sudare soufflage m. suflare a sticlei souffle m. suflu, rasuflare, adiere, emantie, inspiratie, souffl, e adj. care se umfle; m. sufleu souffler vi. a rasufla; vt. a sufla, a atta, a stinge, soufflet m. foale, burduf, palma data cuiva, afront souffleter vt. a palmui, a ofensa souffleur, euse m.f. muncitor sticlar, sufler, persoana care souffrance f. suferinta souffrant, e adj. suferind, rabdator soufre m. sulf soufretteux, euse adj. bolnavicios soufrir vt. vr. a suferi; vt. a ndura, a admite; souhait m. dorinta, urare souhaitable adj. de dorit souhaiter vt., vr. a dori, a ura souiller vt. ,vr. a murdari, a pata souillon m. pers. ngalata, fata care spala vasele souillure f. pata sol adj. ghiftuit, beat; m. sat, ghiftuiala soulagement m.. usurare soulager vt. a usura, a da ajutor solant, e adj. satios, plictisitor soler vt., vr. a se satura, a se mbuiba, a se mbata soulevant, e adj. care ridica soulvement m. ridicare, revolta soulever vt. a se ridica, a rascula; vt. a strni, soulier m. pantof soulignement m. subliniere souligner vt. a sublinia soumettre vt., vr. a se supune soumission f. supunere, subordonare soupape f. supapa soupon m. banuiala, cantitate infima souponner vt. a banui; vr. a suspecta souponneux, euse adj. banuitor soupe f. supa soupente f. debara souper m. supeu, cina; vi. a supa, a cina soupsement m. cntarire soupeser vt. a cntari soupire f. castron de supa soupir m. suspin, oftat, murmur, pauza (muz.) soupirail m. rasuflatoare soupirant, e adj. care suspina; m. adorator soupirer vi. asuspina, a ofta, a duce dorul souple adj, suplu, flexibil souplesse f. suplete, flexibilitate souquenille f. gioarsa source f. izvor, sursa sourcier, re m.f. cercetator de izvoare sourcil m. sprnceana sourciller vi. a ncrunta sprncenele sourcilleux, euse adj. ncruntat, trufas sourd, e adj, surd, nabusit, neclar, ascuns; m.f. surd sourdaud, e m.f. surd sourdine f. surdina sourd-muet sourd-muette m.f. surdo-mut sourdre vi. a izvor souriant, e adj. zmbitor souriceau m. soricel souricire f. cursa pentru soareci, capcana ( a politiei) sourire vt. a zmbi; m. zmbet souris f. soarece sournois, e adj. viclean sournoiserie f. viclenie sous prep. sub, n, cu a jutorul, de, pe cu sous-alimentasion f. sub-alimentare sous-bail m. contract de subnchiriere sous-commission f. subcomisie souscripteur m. persoana care subscrie souscrire vt. a semna, a subscrie, a adera; vi. a subscrie sous-cutan, e adj. subcutanat sous-dvelopp, e adj. insuficient dezvoltat sous-directeur m.f. subdirector sous-emploi m. folosire incompleta a minii de lucru sous-enginiur m. subinginer sous-entendre vt. a subntelege sous-entendu adj., m. subnteles sous-quip adj. insuficient nzestrat cu mijloace tehnice sous-estimer vt. a subestima sous-valuer vt. a subevalua sous-inspecteur m. subinspector sous-jacent, e adj. situat dedesubt sous-lieutenant m. sublocotenent sous-locataire m. subchirias sous-location f. subnchiriere sous-louer vt. a subnchiria sous-main m. invar. mapa de birou sous-marin, e adj.m. submarin sous-multiple adj. m. submultiplu sous-officier m. subofiter sous-ordre m. invar. subaltern sous-prfet m. subprefect sous-production f. productie inferioara nevoilor consumatorilor sous-produit m. produs secundar, subprodus sous-secrtaire m. subsecretar soussign, e a.f. adj. subsemnat sous-sol m. subsol sous-tendre vt. a subntinde sous-tension f. subtensiune sous-titre m. subtitlu sous-titr adj. m. cu dialogurile traduse soustraction f. sustragere, scadere soustraire vt. a sustrage; vr. a scadea sous-traiter vt. a ceda integral sau partial o afacere sous-vtement m. obiect de lenjerie de corp soutache f. snur, gaitan soutane f. sutana, functia de preot soutenable adj. usor de ndurat, care poate fi sustinut soutenance f. sustinere soutenant adj., m.f. care sustine soutnement m. sustinere, spijin souteneur m. sustinator soutenir vt., vr. a sustine; a sprijini, a mentine; soutenu, e adj. sustinut, distins souterrain, e adj. subteran, ascuns; m. subterana, hruba soutien m. sprijin, sustinator soutirer vt. a pritoci, a sustrage souvenir m. amintire, sivenir; v. impers. a-si aduce aminte souvent adv. des souverain, e adj. suveran, suprem, absolut; m.f. suveran, souverainement adv. extrem de, definitiv souverainet f. suveranitate, teritoriul unui suveran sovhoze m. sovhoz soviet m. soviet sovitique adj., m.f. (cu maj.) sovietic soyeux, euse adj. matasos; m. fabricant de matase spacieux, euse adj. spatios spadassin m. spadasin sparterie f. mpletitura de rogoz sau fibre vegetale spartiate adj. spartan, auster; m.f. (cu maj.) spartan spasme m. spasm spath m. spat spathe f. panusa, spata spatialit f. spatialitate speaker m. crainic la radio, presedintele Camerei spcialisation f. specializare spcialiser vt. a specializa; vr. a se specializa spcialiste adj., m.f. specialist spcialit f. specialitate spcieux, euse adj. specios, amagitor; m. aparenta de adevar spcification f. specificare, specificatie spcificit f. specificitate spcifier vt. a specifica spcifique adj. m. specific; m. medicament propriu unei boli spectacle m. spectacol spectaculaire adj. spectaculos spectateur, trice m.f. spectator spectre m. stafie, spectru spculateur, trice m.f. speculant spculation f. specula, speculatie spculer vi. a specula, a face speculatii speech m. cuvntare scurta splologue m. speolog spermaceti m. spermantet sphre f. sfera, mediu sphrique adj. sferic sphinx m. sfinx, pers. enigmatica, fluture de noapte spinal, e adj. referitor la sira spinarii spinell, e adj. tepos, spinos spiral, e adj. n spirala; f. spirala spiriteux, euse adj. spirtos; m. bautura spirtoasa spiritualisation f. spiritualizare spiritualiser vt. a spiritualiza, a distila spiritualit f. spiritualitate spirituel, elle adj. spiritual, de duh, nzestrat cu umor; spleen m. plictis splendeur f. splendoare splendide adj. splendid splnique adj. referitor la splina spoliateur, trice adj.m.f. spoliator spoliation f. spoliere spolier vt. a spolia spongieux, euse adj. spongios spontan adj. spontan, spontaneu spontanit f. spontaneitate sporadique adj. sporadic spore f. spor sportif, ive adj.m.f. sportiv spoutnik m. sputnic, satelit artificial squameux, euse adj. solzos, cu pielea cojita square m. scuar squelette m. schelet, schema squelettique adj. scheletic stabilisation f. stabilizare stabiliser vt. a stabiliza stabilit f. stabilitate stable adj. stabil, statornic stade m. stadiu, stadion stage m. stagiu, totalitatea avocatilor stagiari stagiaire m.f.adj. stagiar stagnation f. stagnare, lncezeala stagner vi. a stagna, a lncezi stalle f. stal, strana, boxa stand m. stand, poligon standardisation f. standardizare, sablonizare standarliser vt. a standardiza, a sabloniza staphylocoque m. stafilococ station f. statiune, sedere stationnaire adj. stationar; m.f. persoana ostila progresului stationnement m. stationare stationner vi. a stationa statique adj. f. static statisticien, enne m.f. statistician statistique adj.f. statistica statuaire adj. de sculptat; m. sculptor; f. sculptura statue f. statuie, pers. rece statuer vt. a statua, a hotar statuette f. statueta statutaire adj. statutar stle f. stela stellaire adj. stelar, de stea stnogramme m. stenograma stnographe m.f. stenograf stnographier vt. a stenografia steppe f. stepa steppique adj. de stepa stre m. ster stroscope m. stereoscop strotype m. stereotip strilisation f. sterilizare striliser vt. a steriliza strilit f. sterilitate sternum m. stern sthnique adj. stenic sthtoscope m. stetoscop stigmate m. stigmat stigmatisation f. stigmatizare stigmatiser vt. a stigmatiza stimulation f. stimulare stimuler vt. a stimula stipe m. trunchi neramificat stipendier vt. a stipendia stipendit, e adj., m.f. stipendiat stipulation f. stipulatie stipuler vt. a stipula stock m. stoc stockage m. stocaj, stocare stocker vt. a stoca stocisme m. stoicism, drzenie stoque adj.m. stoic stomatologiste m.f. stomatolog stoppage m. stopare a unei stofe stopper vt. a stopa; vt., vi. a opri store m. jaluzea strangulation f. strangulare strapontin m. strapontina strass m. stras stratagme m. stratagema, tertip strate f. strat stratge m. magistrat suprem, conducator militar, strateg stratification f. stratificare stratifier vt. a stratifica stratosphre f. stratosfera streptocoque m. streptococ stridence f. stridenta striduler vi. a tri strie f. striatie, dunga strier vt. a stria, a trage dunci, a zgria strontium m. strontiu strophe f. strofa structuratioin f. structurare structure f. structura, mod de organizare structurer vt. a structura strychnine f. stricnina stucateur m. lucrator n stuc studieux, euse adj. studios stupfaction f. stupefactie, stupoare stupfait, e adj. stupefiat stupfiant, e adj.m. stupefiant stupfier vt. a stupefia stupeur f. stupoare stupide adj. stupid stupidit f. stupiditate style m. stil styler vt, vr. a se stila stylet m. stilet stylisation f. stilizare styliser vt. a stiliza stylo(graphe) m. stilou su m. au vu et au ~ de tout le monde = n vazul si cu suaire m. giulgiu suant, e adj. transpirant, care musteste suavit f. suavitate subalpin, e adj. subalpin subalterne adj.m.f. subaltern subconscient, e adj.m. subconstient subdiviser vt. a submparti subdivision f. subdiviziune subreux, euse adj. de pluta subir vt. a suferi, a suporta subjectif, ive adj.m. subiectiv subjectivisme m. subiectivism subjonctif m. adj. subjonctiv subjugation f. subjugare subjuguer vt. a subjuga sublimation f. sublimare sublime adj.m. sublim sublim m. sublimat sublimer vt., vr. a sublima; vt. a face sublim sublunaire adj. ntre pamnt si luna submerger vt. a inunda, a scufunda, a coplesi submersible adj. care se poate scufunda, submersibil submersion f. scufundare, inundare subordination f. subordonare subordonner vt., vr. a subordona suborner vt. a ademeni suborneur, euse m.f. adj. seducator, corupator subreptice adj. ilicit, facut pe ascuns subreption f. folosirea de mijloace ilicite subroger vt. a substitui subsquent, e adj. subsecvent, care urmeaza subside m. impozit, subsidiu subsidiaire adj. subsidiar, ajutator subsistance f. subzistenta; pl. mijloace de trai subsister vi. asubzusta, a dainui substance f. substanta, materie substantiel, elle adj. substantial substantif m. substantiv substituer vt. a substitui substitution f. substituire, substitutie subterfuge m. subterfugiu subtil, e adj. subtil, ager subtilisation f. subtilizare, sterpelire subtiliser vt. a subtiliza, a sterpeli; vi. a rationa cu subtilit f. subtilitate suburbain, e adj. suburban subvenir vi. a se ngriji de subvention f. subventie subventionner vt. a subventiona subversif, ive adj. subersiv subversion f. tulburarea ordinii publice subvertir vt. a tulbura ordinea publica succdane m. succedaneu succder vi. a veni dupa, a mosteni; vr. a se succeda succs m. succes successeur m. succesor successif, ive adj. siccesiv succession f. succesiune, mostenire succion f. sugere, supt succomber vi. a sucomba, a fi coplesit, a ceda succursale f. sucursala sucement m. sugere sucer vt. a suge, a sorbi, a stoarce sucette f. suseta sucrant, e adj. care dulceste sucre m. zahar sucr, e adj. dulce, mieros sucrer vt. a ndulci; vr. a-si lua partea leului sucrerie f. rafinarie de zahar; pl. dulciuri sucrier, re adj. de zahar; m. zaharnita sudation f. sudatie sudois, e adj. m.f. suedez; m. limba suedeza sue f. asudare, teama, corvoada suer vi. a nadusi, a asuda, atranspira, a trudi sueur f. naduseala, truda suffire vi. a ajunge, a face fata; vr. a-si ajunge suffisamment adj. suficient, destul suffisance f. ndestulare, suficienta suffisant, e adj. ndestulator, suficient; suffixe m. sufix suffocation f. sufocare, sufocatie suffoquer vt. a nabusi suffrage m. sufragiu, aprobare suggrer vt. a sugera suggestif, ive adj. sugestiv suggestion f. sugestie, sugerare suggestionner vt. a sugestiona suggestivit f. sugestivitate suicide m. sinucidere suicider (se) vr. a se sinucide suie f. funingine suif m. seu, perdaf suiffer vt. a unge cu seu suintement m. prelingere, picurare suinter vi. a prelinge, a picura suisse adj.m.f. (cu maj.) elvetian suite f. suita, ceata, serie, urmare, nlantuire suivant, e adj. urmator; f. subreta; m.pl. nsotitori, alai suivi, e adj. urmat, urmarit, frecventat, nchegat suivisme m. codism suivre vt. a urma; vt. a urmari, a merge de-a lungul, sujet, ette adj. supus, expus, nclinat spre; m.f. supus sujtion f. supunere, subordonare sulfureux, euse adj. sulfuros sulfurique adj. sulfuric superbe adj. superb; m. nfumurat; f, trufie supercherie f. smecherie superficialit f. superficialitate superficie f. suprqfata superficiel, elle adj. superficial superflu, e adj. de prisos; m. prisos superfluit f. inutilitate superforteresse f. superfortareata suprieur, e adj.m. superior supriorit f. superioritate superlatif, ive adj.m. superlativ superphosphate m. superfosfat superposer vt., vr. a suprapune superposition f. suprapunere superproduction f. supraproductie superstitieux, euse adj. m.f. superstitios superstition f. superstitie superstructure f. supraetajare, suprastructura supertin, e adj. extrafin supplanter vt. a submina pentru a lua locul supplance f. suplinire, nlocuire supplant, e adj.m.f. supleant, suplinitor suppler vt. a adauga, a suplini, a nlocui; vi. a compensa supplment m. supliment supplmentaire adj. suplimentar supplication f. rugaminte supplice m. supliciu supplicier vt. a executa la moarte, a supune la chinuri supplier vt. a implora supplique f. plngere scrisa support m. suport, sprijin supporter vt. a suporta supposer vt. a presupune supposition f. presupunere, supozitie suppositoire m. med. supozitor suppt m. sustinator, complice supprimer vt. a suprima supprossion f. suprimare suppuration f. supuratie suppurer vi. a supura supputation f. calculare, calculatie supputer vt. a calcula, a evalua supraconduction f. supraconductibilitate suprme adj. suprem, ultim sur prep. pe, spre, deasupra, peste, din, despre, sr, e adj. sigur surabondance f. supraabundenta, prisosinta surabonder vi. a fi n abundenta, a prisosi suractivit f. activitate accesiva surajouter vt. a dauga n plus suralgu, adj. foarte ascutit, foarte violent suralimentation f. supraalimentare, supraalimentatie suralimenter vt. a supraalimenta surann, e adj. perimat surbass, e adj. tesit, lasat n jos surcharge f. suprancarcare, suprasarcina surcharger vt. a suprancarca, a povara surchauffe f. suprancalzire surchauffer vt. a suprancalzi surchoix m. calitatea nti surclasser vt. a depasi un adversar surcompression f. supracomprimare surcroit m. spor surdit f. surzenie surean m. soc surchauff, e adj. suprancalzit surlvation f. supraetajare, scumpire surlever vt. a supraetaja, a scumpi surenchre f. supralicitatie surenchrir vi. a supralicita, a fagadui mai mult dect surestimation f. supraestimare, suprapretuire surestimer vt. a supraestima, a suprapretui sret f. masura de siguranta, garantie surexcitation f. surescitare surexciter vt. a surescita surface f. suprafata, aparenta surfacer vt. a slefui surfaire vt. a cere un pret exagerat, a lauda peste masura surfil m. saia, sular surfiler vt. a surfila surfin, e adj. extrafin surgir vi. a se ivi, a tsni surgissement m. ivire surhausser vt. a nalta, a mari pretul surhomme m. supraom surhumain, e adj. supraomenesc surintendant m. intendent general suriouer vt. a nchiria al pret de specula surir vi. a se acri sur-le-champ loc.adv. imediat surlendemain, e m. poimine surmener vt. a surmena surmontable adj. peste care se poate trece, care poate fi surmonter vt. a trece peste, a fi situat deasupra, a nvinge surmulot m. sobolan surnager vi. a nota la suprafata apei, a supravietui surnaturel, elle adj., m. supranatural surnom m. porecla surnombre m. excedent surnommer vt. a porecli surnourrir vt. a supraalimenta surnumraire adj. supranumerar; m. angajat extrabugetar suroffre f. supraoferta surpasser vt. a se ntrece, a depasi; vr. a ului surpazer vt. a plati suprapret surpeupl, e adj. suprapopulat surpeuplement m. suprapopulare surplis m. stihar surplomb m. iesind surplomber vi. a avea un iesind; vt. a atrna peste surplus m. surplus, excedent surpopulation f. suprapopulatie surprenant, e adj. surprinzator surprendre vt., vr. a surprinde; vt. a uimi, a nsela, surprise f. surpriza, surprindere, uimire surproduction f. supraproductie surproduire vt. a obtine o supraproductie surralisme m. suprarealism sursaturation f. suprasaturatie, saturare sursaut m. tresarire brusca sursauteur vi. a tresari sursance f. amnare de termen surseoir vt., vr. a amna sursis m. amnare surtaxe f. suprataxa surtemps m. prelungirea zilei de munca peste limita surtout m. surtuc, vas de metal; adv. mai ales surtravail m. supramunca surveillance f. supraveghere, paza surveillant, e m.f. supraveghetor, pazitor surveillier vt., vr. a supraveghea, a pazi survendre vt. a vinde cu suprapret survenir vi. a surveni survente f. vnzare cu suprapret survenue f. sosire neasteptata survie f. supravietuire survivance f. supravietuire, ramasita survivant, e m.f. supravietuitor survivre, e m.f. supravietuitor survol m. zbor la mare naltime survoler vt. a zbura pe deasupra, a examina superficial sus prep. pe, asupra; interj. haide! susceptibilit f. susceptibilitate susceptible adj. susceptibil, apt de susciter vt. a suscita, a declansa suscription f. adresa pe un plic susdit, e adj., m.f. sus-numit susmentionn, e adj. susmentionat suspect, e adj.m.f. suspect suspecter vt. a suspecta suspendre vt. a suspenda, a ntrerupe suspendu, e adj. suspendat, atent, nehotart suspens (en) loc. adv. n suspensie, amnat temporar suspense m. moment de ncordare suspension f. suspendare, suspensie suspicion f. suspiciune sustenter vt. a sustine susurrement m. susur susurrer vt., vi. a a susura suzerain, e adj., m.f. suzeran svelte adj. zvelt sveltesse f. zvelteta sybarite m.f. sibarit sycomore m. sicomor sycophante m. denuntator, fatarnic syllabe f. silaba syllogisme m. silogism sylphide f. silfida sylvestre adj. de padure sylviculture f. silvicultura symbiose f. simbioza symbole m. simbol symbolique adj., m.f. simbolic symboliser vt. a simboliza symbolisme m. simbolism symtrie f. simetrie symetrique adj. simetric symtrique adj. simetric sympathique adj. simpatic; m. sistemul nervos simpatic sympathisant, e m.f. simpatizant symphatie f. simpatie symphonie f. simfonie symposion m. simpozion symptomatique adj. simptomatic symptme m. simptom synagogue f. sinagoga synchrone adj. sincron synchronique adj. sincronic synchroniser vt. a sincroniza syncope f. sincopa syncrtisme m. sincretism synderme m. piele artificiala syndic m. sindic syndical, e adj. sindical syndicaliste adj., m.f. sindicalist syndicat m. sindicat syndiquer vt., vr. a se organiza n sindicat syndrome m. sindrom synecdoque f. sinecdoca synode m. sinod synonyme adj. m. sinonim synoptique adj. m. sinoptic synovie f. sinovie syntaxe f. sintaxa synthse f. sinteza synthtiser vt. a sintetiza syphilis f. sifilis systmatique adj. sistematic; f. sistematizare systmatisation f. sistematizare systmatiser vt. a sistematiza systme m. sistem systole f. sistola szmphatiser vi. a simpatiza sznthetique adj. sintetic ta adj. pos. f. a ta tabac m. tutun; adj. de culoarea tutunului tabatire f. tabachera table f. masa, tabel, lista, placa de marmura tableau m. pictura, tablou, lista, priveliste, aspect, tablette f. polita mica, tableta, placa tablier m. sort, usuta de soba tabou adj. sfnt, tabu tabouret m. taburet tache f. pata, cusur tche f. obligatie, nsarcinare tacher vt. a pata tcher vi., vt. a ncerca tcheron m. lucrator cu bucata tacheter vt. a mpestrita tachycardie f. tahicardie tacite adj. tacit taciturne adj. taciturn tact m. simtul tactil, tact tacticien m. tactician tactique adj.f. tactica taffetas m. tafta taie f. fata de perna, albeata la ochi taillader vt. a taia fsii, a cresta taillandier m. lucrator de obiecte ascutite taillant m. tais taille f. taiere, tais, talie, statura taill, e adj. taiat, pregatit, croit taille-crayon m. ascutitoare tailleur m. taietor, croitor; tailleuse f. croitoreasa taillis m. crng tain m. amalgam de cositor cu argint viu taire vt. a ascunde; vr. a tacea, a nu divulga talentueux, euse adj. talentat taloche f. scatoalca talocher vt. a trage palme talon m. calci, toc, bucata de pine, talon talonner vt. a da pinteni, a urmari ndeaproape talonnette f. taloneta talus m. taluz, panta tamanoir m. furnicar tambour m. toba, tobosar tambourin m. tamburina tambouriner vt., vi. a bate toba tambour-major m. tambur major tamis m. sita tamiser vi. a cerne tampon m. dop, tampon tamponner vt. a tampona tan m. argaseala tancer vt. a dojeni tanche f. lin tandis que loc. conj. pe cnd, n timp ce tangage m. tangaj tangent, e adj. f. tangent tangible adj. tangibil tanire f. vizuina tank m. tanc tannage m. argasire, tabacire tanner vt. a argasi, a tabaci tanneur m. adj. argasitor, tabacar tant adv. att de mult, de mare etc., tante f. matusa tantime f. tantiema tantt adv. n curnd, adineauri taon m. taun tapage m. galagie tapageur, euse adj. zgomotos, tipator; m.f. galagios tape f. palma data cuiva tape--l'il adj. m. invar. care sare n ochi taper vt. a palmui, a bate la masina, a mprumuta bani tapinois (en) loc. adv. pe furis, pe ascuns tapir m. tapir; vr. a se tupila tapis m. covor tapisser vt. a tapisa tapisserie f. tapiserie tapissier, re m.f. tapiter tapon m. somoiog tapoter vt. a bate usor cu palma taquet m. tarus taquin, e adj. care tachineaza, scitor taquiner vt. a tachina, a sci taquinerie f. tachinerie, sciala tarabiscoter vt. a podobi excesiv tarabuster vt. a dondani tarauder vt. a sfredeli tard adv. trziu; m. ora trzie tardif, ive adj. tardiv tardir vi. a ntrzia; v. impers. a fi nerabdator tare f. dara, tara tar, e adj. viciat, corupt tarentelle f. tarantela tarer vt. a lua taraua targette f. zavor targuer (se) vr. a se fuduli tarifer vt. a stabili un tarif tarir vt. ,vr. a seca tarissement m. secare tarse m. tars tarte f. tarta tartine f. tartina, discurs interminabil tartre m. tartru tartufe m. fatarnic tas m. gramada, vraf, multime tasse f. o ceasca de tasseau m. proptea tasser vt. a ngramadi, a ndesa; vi. a ndesi; vr. a se tter vt. a pipai, a iscodi; vi. a gusta din; vr. a-si tatillon, onne adj.m.f. care se ocupa cu fleacuri tatillonner vi. a se ocupa cu fleacuri ttonner vi. a tatona ttons () loc. adv. pe dibuite tatouage m. tatuare, tatuaj tatouer vt. a tatua taudis m. cocioaba taupe f. crtita taupiniere f. maghernita taureau m. taur taux m. pret curent, procent, taxa tavelure f. pata taxateur m. taxator taxation f. taxare taxe f. taxa, impozit taxer vt. a taxa, a califica drept tchque adj.m.f. (cu maj.) ceh; m. limba ceha te pron. pers. ti, tie t m. teu technicien, enne m.f. tehnician technique adj. tehnic teigne f. molie, chelbe, persoana nesuferita teindre vt. a vopsi teint, e adj. vopsit; m. ten; f. tenta, doza teinter vt. a vopsi teinture f. vopsea, tinctura teinturier, re m.f. boiangiu tel, telle adj. asemenea, astfel, att de; adj. nehot. tl(vision) f. televizziune tlgramme m. telegrama tlgraphe m. telegraf tlgraphier vi. a telegrafia tlguider vt. a teleghida tlpathie f. telepatie tlphrique m. teleferic tlphone m. telefon tlescope m. telescop tlviser vt. a televiza tlviseur m. televizor tellement adv. pna nt-att, att de tellure m. telur tellurique tellurien, enne adj. teluric tmraire adj.m. temerar tmrit f. temeritate tmoignage m. marturie, dovada tmoigner vt. a da dovada de; vi. a depune marturie tmoin m. martor tempe f. tmpla temprament m. temperament temprance f. temperanta, cumpatare temprer vt. a tempera tempte f. furtuna, izbucnire tempter vi. a face taraboi, a bruftui tempteux, euse adj. furtunos temple m. templu temporaire adj. temporar temporal, e adj. referitor la tmpla temporel, elle adj. lumesc, temporal temporisation f. temporizare, taraganare temporiser vi. a temporiza, a taragana temps m. timp, durata, ragaz, vreme tenable adj. care se poate mentine tnacit f. tenacitate tenailler vt. a strnge n cleste, a chinui tenailles f.pl. cleste tenancier, re m.f. patron de hotel tenant, e adj. sance ` e = pe loc tendance f. tendinta tendancieux, euse adj. tendentios tendant, e adj. care tinde tendoir m. frnghie pentru rufe tendre adj. moale, fraged, tnar, tandru, deschis; tendresse f. tandrete; pl. mngiere tnbres f. pl. ntuneric, nestiinta tnbreux, euse adj. tenebros, sumbru teneur, euse m.f. detinator; f. cuprins al unui act tnia m. tenie tenir vt. a contine, a detine, a ntretine, a ndeplini, tennis m. tenis tenon m. cep tension f. tensiune tentacule m. tentacul tente f. cort tenter vt. a ntreprinde, a ncerca, a ispiti; tenture f. tapet, tapiserie tenu, e adj. pastrat, ngrijit, obligat; f. ngrijire, tnu, e adj. subtirel tnuit f. subtirime trbenthine f. terebentina trbrant, e adj. perforant, sfredelitor tergiversation f. tergiversare tergiverser vi. a tergiversa terme m. termen, sfrsit, scadenta; pl. raporturi, terminaison f. sfrsit, terminatie terminer vt. a termina terminus m. punct extrem, capat termite m. termita terne adj. sters, palid ternir vt. a ntuneca, a terfeli terrain m. teren terrasse f. terasa terrassement m. terasament terrasser vt. a consolida, a dobor terrassier m. lucrator de terasamente terre f. pamnt, tara, domeniu, teren agricol, terre-plein m. pamnt batatorit, ridicatura de pamnt terrer vt. a aduce pamnt, a acoperi cu pamnt, terreur f. teroare, groaza terreux, euse adj. pamntos, pamntiu terrible adj. teribil terrier m. vizuina, cine de vnatoare terrifier vt. a ngrozi terrine f. strachina territoire m. teritoriu terroir m. ogor terroriser vt. a teroriza tertiaire adj. tertiar tertre m. movila tes adj. pos. pl. ai tai, ale tale tesson m. ciob test m. test, carapace tester vi. a face testamentul; vt. a supune unui test ttard m. mormoloc tte f. cap, minte, fire, caracter, vrf, sef, nceput tte--tte m. invar. ntrevedere particulara ntre doua pers. tte-bche loc. adv. unul cu capul la picioarele altuia tte-de-ngre adj. maro nchis tte f. supt ttphoner vt. a telefona tter vt. a suge ttin m. sfrc ttine f. uger, tetina tton m. tta tette f. sfrc al ugerului ttu, e adj. ncapatnat texte m. text textile adj. textil textuel, elle adj. textual th m. ceai thtral, e adj. teatral thtre m. teatru, arta dramatica thire f. ceainic thme m. tema, retroversiune thologie f. teologie thologien m. teolog thorme m. teorema thortique adj. contemplativ thoricien, enne m.f. teorician thorie f. teorie thorique adj. teoretic thrapeutique adj. f. terapeutic thermal, e adj. termal thermique adj. termic thermomtre m. termometru thermos f. termos thsaurisation f. tezaurizare thsauriser vi. a tezauriza thse f. teza, lucrare scrisa thomisme m. doctrina sf. Toma d'Aquino thon m. ton thoracique adj. toracic thorax m. torace thuya m. tuia thym m. cimbru thymus m. timus thyrode adj. tiroida tiare f. tiara ticket m. tichet tide adj.adv. caldut; lipsit de entuziasm tideur f. ncalzire usoara; lipsa de nteles tidir vi. a deveni caldut; vt. a ncalzi usor tien, enne adj. pos. pron.pos. al tau; m.pl. ai tai tiers, tierce adj. al treilea; m. treime, tert; f. terta tige tulpina tignasse f. claie tigre, esse m.f. tigru tigrer vt. a varga tilde m. tilda tilleul m. floare de tei timbale f. timpan, cupa, pahar timbalier m. timpanist timbrage m. timbrare timbre m. sunet, timbru timbr, e timbrat timbrer vt. a timbra timide adj. timid timidit f. timiditate timon m. oiste timor, e adj. nfricosat tintamarre m. taraboi tintement m. dangat, tiuit al urechilor tinter vt. a trage clopotul; vi. a suna, a tiui tintouin m. bucluc tique f. capusa tiquer vi. a avea un tic, a exprima nemultumirea tiquet, e adj. mpestritat tirage m. tragere, tiraj, piedica tiraillement m. smuceala repetata; pl. hartuieli tirailler vt. a smuci n repetate rnduri, a hartui; vt. a tirailleur m. tiralior tirant m. baiera, cordon, ureche de cizma tir, e adj. tras tire-bouchon m. tirbuson tire-d'aile () loc. adv. ca vntul tirelire f. pusculita tirer vt. a trage, a scoate, a ntinde, a importa, tiret m. cratima tirette f. tablie, snur tireur, euse m.f. tragator tiroir m. sertar tisane f. tisana tison m. taciune tisonner vi. a atta focul tisonnier m. vatrai tissage m. tesere, tesut, tesatorie tisser vt. a tese tisserand tisseur m. tesator tissu, e adj. tesut; m. tesatura, tesut titanesque titanique adj. titanic titiller vt. a gdila titre m. titlu titrer vt. a titra tituber vi. a se clatina pe picioare titulaire adj.m.f. titular titulariser vt. a numi ca titular toast m. toast, bucata de pine prajita toaster vi. a toasta tobbogan m. tobogan tocsin m. semnal de alarma, toaca toge f. toga, roba tohu-bohu m. talmes balmes toi pron. pers. tu, tie, pe tine toile f. pnza, cort, vela toilette f. toaleta, mbracaminte toiser vt. a masura toison f. lna, par toit m. acoperis, casa tle f. tabla de acoperis, gherla, puscarie tolrance f. toleranta tolrer vt. a tolera tlerie f. tinichigerie tlier m. adj. tinichigiu tomate f. patlagea rosie tombant, e adj. care cade tombe f. mormnt tombeau m. monument funerar, mormnt tombe f. cadere tomber vi. a scadea, a sosi pe neasteptate, a da peste, tombereau m. tomberon tombola f. tombola tome m. tom ton adj. post.m. al tau tonalit f. tonalitate tondaison f. tundere tondeur. euse m.f. persoana care tunde; f. masina de tuns tondre vt. a tunde, a jumuli tonicit f. tonicitate tonifier vt. a tonifica tonique adj. m. tonic; f. silaba tonica tonitruant, e adj. tunator tonnage m. tonaj tonne f. butoi mare, tona tonneau m. butoi, rostogolire tonnelier m. dogar tonnelle f. bolta tonner v. impers. a tuna; vi. a tuna si a fulgera, a tonnerre m. tunet tonsure f. tunsura, tunsoare tonte f. tuns tonton m. unchi, nene topaze m. topaz tope interj. bate palma! toper vi. a bate palma n semn de acord topinambour m. nap topographie f. topografie toponymie f. toponimie toquade f. toana toque f. toca toquer (se) vr. a se ndragosti torche f. torta torcher vt. a sterge cu crpa, a da peste cap o treaba torchis m. chirpici torchon m. crpa de sters tordant, e adj. caraghios, a muzant tordre vt. a stoarce, a rasuci torpeur f. toropeala torpille f. torpila torpiller vt. a torpila torpilleur m. torpilor torrfier vt. a praji torrent m. torent torrentiel, elle adj. torential torride adj. torid tors, e adj. strmb, sucit; m. tors al lnii torse m. tors (anat.) torsion f. rasucire, rasucit tort m. nedreptate, paguba torteux, euse adj. ntortochiat, nesincer torticolis m. ntepenire a gtului tortiller vt. a rasuci; vi. a cauta subterfugii; vr. a se tortionnaire adj. de tortura; m. calau tortu, e adj. rasucit, strmb; f. brasca testoasa torturer vt. a tortura torve adj. chiors tt adv. devreme, curnd total, e adj. m. total totalisation f. totalizare totaliser vt. a totaliza totalit f. totalitate toton m. titirez toubib m. doctor touchant, e adj. miscator; prep. cu privire la touche f. a tingere, clapa, tusa, aspect touche--tout m. invar. pers. care se amesteca n toate toucher vt. a atinge, a ncasa, a se nvecina cu, touer vt. a trage la edec touffe f. tufa touffu, e adj. des, stufos, nclcit toujours adv. ntotdeauna, nca, n permanenta touloupe f. cojoc toupet m. smoc, mot, tupeu toupie f. sfrleaza tour f. turn, tura; m. nconjur, circumferinta, tourbe f. turba, gloata tourbillon m. vrtej, vltoare tourbillonner vi. a nvolbura, a se nvrteji tourelle f. turnulet, turela touriste m.f. turist tourment m. chin, suferinta tourmente f. vitejie, tulburari tourmenter vt. a chinui, a agita; a se framnta, a se suci tournage m. slefuire, turnare a unui film tourn, e adj. fermentat, bine facut; f. turneu, cinste tournebroche m. dispozitiv de nvrtit frigarea tournemain (en un) loc. adv. ntr-o clipa tourner vt. a nvrti, a ntoarce, a ocoli, a eluda, tournerie f. strungarie tournesol m. floarea soarelui, turnesol tourneur, euse m.f. strungar tournevis m.. susubelnita tourniquet m. cruce mobila care nu lasa sa treaca o persoana tournis m. capie tournoiement m. nvrtire tournoyer vi. a se nvrti tournure f. ntorsatura, aspect, turnura tourte f. placinta rotunda, imbecil tourterelle f. turturea tous vezi tout tousser vi. a tusi tout, e adj. tot; adj. nehot. oricare, orice; tout--l'gout m. invar. sistem de canalizare toutefois adv. totusi toute-puissance f. atotputernicie toux f. tuse toxique adj. m. toxic tracas m. necaz, hartuiala tracasser vt. a necaji, a hartui trace f. urma semn ramas trac m. traseu tracement m.. trasare tracer vt. a trasa, a trage linii, a zugravii trache f. trahee tract m. manifest tractation f. negociere, trguiala tracteur m. tractor traction f. tragere, tractiune tradition f. traditie traditionnel, elle adj. traditional traducteur, trice m.f. traducator traduction f. traducere traduire vt. a traduce, a exprima, a cita; vr. a se traduisible adj. traductibil trafiquant, e m.f. traficant, negustor trafiquer vi. a trafica tragdien, enne m.f. tragedian tragique adj. tragic; m. genul tragic. tragic, autor trahir vt. a trada trahison f. tradare train m. mers, tren, galagie, convoi tranage m. trre, transport cu sania tranant, e adj. care se traste, taragant tranard m. codas, om molu trane f. trena traneau m. sanie trane f. dra, trtura traner vt. a tr, a taragana, a trage, a duce cu sine; traneur, euse m.f. pers. ca re traste train-train m. rost, rutina traire vt. a mulge trait m. sulita, sleau, ngititura, trasatura, traitable adj. cu care se poate trata, blnd traite f. mulgere, muls, etapa, polita, trafic trait m. tratat, conventie traitement m. tratare, primire, tratament, salariu traiter vt. a trata, a primi, a expune; vi. a negocia, traiteur m. restaurator, birtas tratre, esse adj.m.f. tradator, viclean tratrise f. tradare trajectoire f. traiectorie trajet m. traseu, drum tralala m. zarva, ostentatie tram(way) m. tramvai trame f. urzeala, uneltire tramer vt. a urzi, a unelti tranchant, e adj. taios, tipator; m. tais tranche f. felie, transa tranch, e adj. distinct; f. transee; pl. colici trancher vt. a taia, a reteza, a rezolva; tranchoir m. tocator tranquille adj. linistit tranquillite f. liniste transaction f. tranzactie transatlantique m. transatlantic, sezlong transborder vt. a transborda transcription f. transcriere, transcriptie transcrire vt. a transcrie transe f. neliniste, transa transfrer vt. a transfera transfert m. transferare transfigurer vt., vr. a transfigura transformation f. transformare transformer vt. a transforma transfuge m. transfug transfusion f. transfuzie transgresser vt. a ncalca o lege transhumance f. transhumanta transi, e adj. nfrigurat, ngheetat transiger vi. a se nvoi transir vt. a patrunde, a ngheta; vi. a tremura de frig transit m. tranzit transitif, ive adj. tranzitiv transition f. tranzitie transitoire adj. trecator translation f. translatie, stramutare transmettre vt. a transmite transmigrer vi. a transmigra transmission f. transmisie, transmitere transmu(t)er vt. a preschimba transparence f. transparenta transparent, e adj. transparent; m. transparent (hrtie) transpercer vt. a strapunge transpiration f. transpiratie transpirer vi. a transpira transplanter vt. a transplanta transport m. transport, pornire transporter vt. a transporta, a scoate din fire; vr. a se transporteur m. persoana care transporta, caraus transposer vt. a transpune transposition f. transpunere transvaser vt.a varsa trapze m. trapez trappe f. chepeng trappeur m. vnator trapu, e adj. bondoc traquenard m. capcana traquer vt. a haitui, a hartui traumatisme m. traumatism travail m. munca, lucru, executie, lucrare, dezbatere, travailler vi. a munci, a lucra, a fructifica, a fermenta; travailleur, euse adj.m.f. om al muncii, muncitor travailliste m. laburist travers m. curmezis, lat, cusur traverse f. traversa, scurtatura; pl. piedici traverser vt. a traversa, a trece prin traversin m. perna lunga, sul travesti, e adj. deghizat; m. deghizare travestir vt. a se travesti; vi. a parodia, a denatura travestissement m. deghizare trayon m. tta a vacii trbucher vi. a se poticni trfle m. trifoi, trefla trfonds m. subsol treillage m. zabrele treillager vt. a zabreli treille f. bolta treillis m. spalier, pnza de sac treillisser vt. a nconjura cu zabrele treize num. card. m. 13; num. ord. al 13-lea; m. ziua de treizime num. ord. al 13-lea; m. treisprezecime trma m. trema tremblant, e adj. tremurator, tremurnd tremblement m. tremuratura trembler vi. a tremura, a se cutremura trembleur, euse adj. om care tremura, fricos tremblotant, e adj. care tremura, care plpie trembloter vi. a tremura usor trmoussement m. agitare trmousser vr. a se agita trempage m. udare, muiere, cufundare n apa trempe f. calire tremper vt. a uda, a stropi, a nmuia, a cali; vi. a sta tremplin m. trambulina trentaine f. treizeci trente num. card. m. cifra 30; num. ord. al 30-lea; trentime num. ord. al 30-lea; m. a 30-a parte trpaner vt. a trepana trpas m. moarte trpasser vi. a muri trpidation f. trepidare, trepidatie trpider vi. a trepida trpignement m. tropait trpigner vi. a tropai trs adv. foarte trsor m. comoara, tezaur trsorerie f. tezaur, visterie trsorier, re m.f. casier, vistiernic tressage m. mpletire, mpletit tressaillement m. tresarire tressaillir vi. a tresalta tressauter vi. a tresari tresse f. tresa, cosita tresser vt. a mpleti trteau m. capra pentru lemne; pl. teatru de blci treuil m. troliu trve f. armistitiu triage m. triere, triaj triangle m. triunghi triangulaire adj. triunghiular tribu f. trib tribulation f. zbucium, framntare tribunal m. tribunal tributaire adj. tributar tricher vt. a trisa tricheur, euse m.f. persoana care triseaza tricolore adj. tricolor tricot m. tricotaj, tricou tricoter vt. a tricota, a merge repede tricoteur, euse m.f. pers. care tricoteaza trictrac m. table tricycle m. tricicleta triennal, e adj. trienal trier vt. a tria trifouiller vi. a rascoli trille m. tril trillion m. trilion trimbalage trimbalement m. trambalare trimbaler vt. a trambala trimer vi. a munci din rasputeri trimestre m. trimestru trimestriel, elle adj. trimestrial trnasser vt. a taragani; vi. a mosmondi, a umbla creanga trinit f. trinitate trinme m. trinom trinquer vi. a ciocni, a bea triomphal, e adj. trimfal triomphant, e adj. triumfator, hotartor triomphateur, trice adj. care a triumfat; adj.m. nvingator triomphe m. triumf, succes triompher vi. a triumfa, a nvinge, a se bucura de triparti, (it)e adj. tripartit tripatouiller vt. a se amesteca fara consimtamntul autorului tripe f. maruntaie de animal triphotongue f. triftong triple adj. m. triplu triplement m. triplare tripler vt. a tripla triplette f. bicicleta cu trei locuri tripot m. tripou tripotage m. amestec murdar, uneltire tripote f. chelfaneala, droaie tripoter vt. a mnui, a atinge; vi. a face specula triptyque m. triptic trique f. ciomag triste adj. trist, greu, sumbru tristesse f. tristete triturer vt. a macina, a faramita triumvir m. triumvir trivialit f. trivialitate troglodyte m. troglodit trogne f. obraz congestionat trognon m. cotor, inima de fruct etc. trois num. card. m. cifra 3; num. ord. al 3-lea; troisime num. ord. al 3-lea; m. etajul trei; f. clasa a 3 a trois-quarts m. invar. haina de trei sferturi trler vt. a tr dupa sine; vi. a umbla creanga trolley m. troleu trombe f. tromba trombone m. trombon trompe f. trompa trompe-l'il m. invar. aparenta nselatoare trompe-la-mort m. invar. persoana scapata din ghearele mortii tromper vt. a nsela tromperie f. nselatorie trompeter vi. a suna din trompeta; vt. a trmbita trompette f. trompeta; m. trompetist trompeur, euse adj.m.f. nselator tronc m. trunchi tronon m. tronson, bucata rupta, crmpei trononner vt. a mbucatati, a cioprti trne m. tron trner vi. a trona tronquer vt. a trunchia, a ciunti trop adv. prea mult; m. ceea ce e prea mult trope m. trofeu tropique m. tropic trop-plein m. invar. prisos troquer vt. a face schimb de obiecte trot m. trap trotter vi. a merge la trap, a umbla repede si mult, trotteur, euse adj. trapas; m.f. persoana care umbla repede trottin m. fata folosita pentru curse trottiner vi. a merge repede si cu pasi mici trottinette f. trotineta trottoir m. trotuar trou m. gaura, vizuina, maghernita, orasel uitat troublant, e adj. tulburator trouble adj. tulbure; m. tulburare; pl. rascoala trouble-fte m. invar. persoana inoportuna troubler vt. a tulbura, a zapaci; vt. a ntrerupe, troue f. spartura, deschizatura trouer vt. a gauri trouille f. frica troupe f. trupa, ceata troupeau m. turma troupier m. soldat trousse f. manunchi, trusa trousseau m. trusou, legatura de chei etc. trousser vt., vr. a sufleca; vt. a face n graba trouvable adj. care poate fi gasit trouvaille f. descoperire, gaselnita trouver vt. a gasi, a descoperi, a resimti, a socoti; vr. truble,trouble f. plasa de pescuit n forma de sac truc m. dibacie, truc, mecanism pentru schimbat trucage, triquage m. trucaj truchement m. talmaci, intermediu truculent, e adj. violent, aspru truelle f. mistrie truffe f. trufa truie f. scraofa truite f. pastrav trumeau m. ntregol truquer vt. a falsifica, a truca trust m. trust truster vt. a grupa ntr-un trust tsar m. tar tsarine f. tarina ts-ts f. invar. musca tete tu pron. pers. tu tuant, e adj. obositor tub m. baita tube m. tub, teava, joben tuber vt. a captusi cu tuburi, a spala ntr-o baita tubercule m. tubercul tuberculeux, euse adj.m.f. tuberculos tubreuse f. tuberoza tubulaire adj. tubular tudesque adj. vechi german tuer vt., vr. a se omor, a se distruge; vt. a plictisi tuerie f. macel tue-tte () loc. adv. foarte tare, zgomotos tueur, euse m.f. ucigas; m. persoan care omoara vitele, tuile f. tigla, pacoste tuilerie f. tiglarie tulipe f. lalea tulle m. tul tumfier vt. a umfla tumeur f. tumoare tumulaire adj. tumular. de mormnt tumulte m.. tumult tumultueux, euse adj. tumultos tungstne m. tungsten tunique f. tunica, nvelis tunisien, enne adj.m.f. (cu maj.) tunisian tunnel m. tunel turbin m. munca turboracteur m. turboreactor turbot m. calcan turbulence f. turbulenta turc, turque adj. turcesc; m.f. turc; m. limba turca turlupiner vi. a face glume nesarate; vt. a sci turlutaine f. pisalogeala, manie turlututu m. fluier; interj. pofta-n cui! turnant adj. care se nvrteste; m. colt de strada, turpitude f. turpitudine turquerie f. cruzime, zgrcenie exagerata turquoise f. turcoaza tutlaire adj. tutelar tutelle f. tutela tuteur, trice m.f. tutore; m. vrac tutoiement m. tutuire tutoyer vt. a tutui tutu m.. fustita de balerina tuyau m. burlan, teava, canal, stire confidentiala tuyauter vt. a comunica o stire confidentiala tuyauterie f. tevarie tympan m. timpan tympaniser vt. a critica n gura mare tympanon m. tambal type m.. tip, model, individ typhode adj. f. fivre ~ = febra tifoida typhon m. taifun typhus m. tifos typique adj. tipic typo(graphe) adj. m. tipograf typo(graphie) f. tipografie tyran m. tiran tyrannie f. tiranie tyrannique adj. tiranic tyranniser vt. a tiraniza tzigane adj. tiganesc; m.f. (cu maj.) tigan ubiquit /-ku-i-t/ f. ubicuitate uhlan m. ulan ukase m. ucaz ulcration f. ulceratie ulcre m. ulcer ulcrer vt. a ulcera, (fig.) a rani ultrieur, e adj. ulterior ultimatum /-tom'/ m. ultimatum ultime adj. ultim ultra-court,e adj. ultrasunet ultramontain, e adj. de dincolo de munti ultra-son m. ultrasunet ululement m. tipat (al pasarilor de noapte) ululer vi. (despre pasarile de noapte) a tipa un, une num. card., m. (cifra) unu; num. ord. primul; unanimit f. unanimitate uni, e adj. unit, neted, fara desene, (fig.) monoton unime num. ord. unulea unification f. unificare unifier vt., vr. a (se) unifica uniforme adj., m. uniform(a) uniformiser vt. a uniformiza uniformit f. uniformitate union f. unire, uniune, asociatie, casatorie unipolaire adj. cu un singur pol unique adj. unic, (ffig.) ciudat unir vt., vr. a (se) uni, a (se) casatori unisson m. (muz.) unison unitaire adj. unitar unit f. unitate ( si mil.) universalit f. universalitate universel, elle adj. universal universitaire adj., m.f. (profesor) universitar universit f. universitate uranium /-om'/ m. uraniu urbain, e adj. urban urbanit f. urbanitate ure f. uree uretre m. ureter urtre m. uretra urgence f. urgenta urinaire adj. urinar urine f. urina uriner vi. a urina urique adj. uric urne f. urna urticarie f. urticaire urus /-russ/, ure m. zimbru us /uss/ m.pl. obiceiuri usage m. uz(anta), obicei usag, e adj. uzat, folosit usager m. persoana care se foloseste de ceva user vi. a se folosi, a uza de; vt., vr. a (se) consuma usine f. uzina usinier, re adj. referitor la uzina; m. industrias usit, e adj. uzitat ustensile m. ustensila (de menaj), unealta usuel, elle adj. uzual usufruit m. uzufruct usure f. camata, uzura usurier, re m.f. camatar; adj. camataresc usurpateur, trice adj., m.f. uzurpator usurpation f. uzurpare usurper vt., vr. a uzurpa utrin, e adj. uterin utrus /-russ/ m. uter utile adj. folositor; m. utilul utilisateur, trice m.f., adj. persoana care utilizeaza utilisation f. folosire, utilizare utiliser vt. a folosi, a utiliza utilit f. utilitate utopique adj. utopic utopiste m. utopist uvule f. (anat.) omusor va interj. haide, fie vacance f. loc vacant; pl. vacanta, concediu vacancier m. persoana n vacanta vacarme m. vacarm vaccination f. vaccinare vacciner vt. a vaccina, a pune la adapost vache f. carne de vaca; adj. sever vacher, re m.f. vacar vacillant, e adj. tremurator, sovaitor, nehotart vacillation f. clatinatura, sovaiala, nehotarre vacillement m. clatinare, tremurare vaciller vi. a se clatina, a tremura, a sovai vacuum m. vid va-et-vient m. invar. du-te vino vu m. legamnt, urare, dorinta vagabond, e adj. m. vagabond vagabondage m. vagabondaj vagabonder vi. a vagabonda, a trece de la un lucru la altul vagir vi. a scnci vagissement m. scncet vague f. val; adj. m. vag vaguemestre m. vagmistru vaguer vi. a hoinari vaillamment adv. vitejeste vaillance f. vitejie vaillant, e adj. viteaz vain, e adj. desert, nfumurat vaincre vt. a nvinge; vr. a se stapni vaincu, e m.f. nvins vainqueur m. adj. nvingator vair m. blana pestrita vairon adj. m. ceacr vaisseau m. nava, vas vaissele f. vesela val m. vale larga valable adj. valabil valence f. valenta valetaille f. servitorime valeur f. valoare, echivalent, importanta valeureux, euse adj. viteaz validation f. validare valide adj. sanatos, care ndeplineste conditiile cerute valider vt. a valida validit f. validitate valise f. valiza, geamantan valle f. vale vallon m. vlcea valoir vi. a valora, a merita; vt. a produce; v. impers. valorisation f. valorificare valoriser vt. a valorifica valse f. vals valser vi. a valsa value f. plus ~ = plus valoare vampire m. vampir, exploatator van m. vnturatoare vandale m. vandal vanille f. vanilie vanit f. vanitate, desertaciune, mndrie vaniteux, euse adj. m.f. vanitos vannage m. vnturare vanner vt. a vntura, a slei de puteri vannier m. lucrator de obiecte din rachita vantail m. canat al usii vantard, e adj.m.f. laudaros vantardise vanterie f. laudarosenie vanter vt.a lauda va-nu-pieds m. invar. golan, coate-goale vapeur f. abur, vapor; m. golan, coate-goale vaporeux, euse adj. vaporos; neclar vaporisateur m. pulverizator vaporiser vt. a vaporiza vaquer vi. a fi n vacanta, a se ocupa cu variable adj. variabil, schimbator; m. variabil; variant, e adj. nestatornic; f. varianta variation f. variatie, variatiune (muz.) varice f. varice varicelle f. varicela varier vt. a varia; vi. a schimba, a scimba parerea, a fi varit f. varieteu, diversitate vase f. ml; m. vas, vaza vaseux, euse adj. mlos, molu, nclcit vasistas m. ferestruica vassal, e m.f. adj. vasal vassalit f. vasalitate vaste adj. vast vaudeville m. vodevil vau-l'eau loc. adv. n voia curentului unei ape vaurien, enne m.f. adj. derbedeu, netrebnic vautour m.vultur plesuv,, persoana rapace vautrer (se) vr. a se tavali n noroi veau m. vitel vecteur adj.m. vector vedette f. vedeta vgtarien, enne adj. m.f. vegetarian vgtation f. vegetatie vgter vi. a creste, a trai o viata monotona, obscura vhmence f. vehementa vhicule m. vehicul vhiculer vt. a transporta, a transmite veille f. veghe, insomnie, ajun veille f. rastimp dintre cina si culcare veiller vi. a veghea veilleur, euse m.f. persoana care sta de veghe; f. lampa mica veinard, e a.f. adj. norocos veine f. vna, filon, noroc, inspiratie vein, e adj. cu nervuri, cu vine veineux, euse adj. vnos vler vi. a fata vlin m. adj. hrtie velina vellit f. veleitate vlo,vlocipde m. bicicleta vloce adj. iute, rapid vlodrome m. velodrom velours m. catifea velout, e adj. catifelat; m. aspect catifelat velouter vt. a catifela, a ndulci velu, e adj. paros venaison f. varne de vnat vnalit f. venalitate venant, e adj. care vine; m. persoana care vine vendable adj. vandabil vendange f. cules al viilor, recolta de struguri vendanger vt., vi. a culege via vendangeur, euse m.f. culegator de struguri vendeur, euse m.f. vnzator vendre vt. a vinde vendredi m. vineri vendu, e adj.m.f. vndut venelle f. ulicioara vnneux, euse adj. otravitor, veninos vnrable adj. venerabil vnration f. veneratie vnrer vt. a venera vnerie f. vnatoare cu cini venette f. frica vengeance f. razbunare venger vt. vr. a razbuna vengeur, eresse m.f. adj. razbunator venimeux, euse adj. veninos venir vi. a veni, a se trage din, a deriva, a ajunge, vent m. curent, vnt vente f. vnzare venter v. impers. a bate vntul ventilateur m. ventilator ventilation f. ventilatie ventiler vt. a ventila ventouse f. ventuza ventouser vt. a pune ventuze ventre m. pntece, burta ventricule m. ventricul ventrloque m., adj. ventriloc ventru, e adj. pntecos venu, e adj. reusit, executat; f. venire, sosire, crestere ver m. vierme vracit f. veracitate vranda f. veranda verbaliser vi. a ncheia un proces verbal verbe m. verb, vorba verbeux, euse adj. vorbaret verbiage m., verbosit f. vorbarie verdtre adj. verzui verdet m.. piatra-acra verdir vt., vr. a nverzi verdissement m. nverzire verdoyant, e adj. nverzit verdoyer vi. a nverzi verdure f. verdeata, verdeturi veredeur f. verzaciune, tinerete, cruzime vreux, euse adj. viermanos, veros verge f. varga verg, e adj. vargat verger m. livada vergette f. vergea mica, perie verglac, e adj. cu polei verglas m. polei vergogne f. rusine vridique adj. veridic vrification f. verificare vrifier vt. a verifica vrin m. cric vritable adj. veritabil vrit f. adevar, sinceritate vermeil, eille adj. stacojiu; m. argint aurit vermicelle m. fidea vermillon m. rumeneala vermine f. vermina vermisseau m. viermisor vermoulu, e adj. viermanos, ros de carii vermouth m. vermut vernir vt. a lacui vernis m. lac, spoiala vernissage m. lacuire, vernisaj vrole f. petite ~ = varsat verrat m. vier verre m. stivla, pahar verrerie f. sticlarie verrier m. sticlar, cosulet de srma pentru pahare verroterie f. obiecte de sticla verrou m. zavor verrouiller vt. a zavor verrue f, neg vers m. vers; prep. catre, spre versatile adj. schimbator verse f. varsare, turnare vers, e adj. versat, exersat versement m. varsamnt verser vt. a varsa, a turna, a plati; vi. a se rasturna versification f. versificare, versificatie versifier vi. a face versuri version f. versiune, traducere vert, e adj. verde, crud, proaspat, n putere, obscen, vert-de-gris m. cocleala vertbre, e adj., m.pl. vertebrat vertement adv. n mod raspicat vertical, e adj. vertical vertige m. ameteala, ratacire a mintii vertigineux, euse adj. vertiginos vertu f. virtute, castitate, proprietate vertueux, euse adj. virtuos verve f. verva verveine f. verbina vsication f. basicare vsicule f. vezicula vespasienne f. vespasiana vespral, e adj. de seata vessie f. vezica veste f. vesta, nereusita vestiaire m. vestiar vestibule m. vestibul vestige m. urma, ramasita vestimentaire adj. vestimentar veston m. veston, haina vtement m. vesmnt vtrinaire adj., m. veterinar vtille f. fleac, nimica toata vtir vt. a se mbraca veto m. invar. veto vtuste adj. vetust, uzat vtust f. caracter, vetust veuf, veuve adj., m.f. vaduv veule adj. fara vlaga veuvage m. vaduvie vexant, e adj. jignitor vexation f. jignire vexer vt. a jigni; vr. a se ofusca viabilit f. viabilitate, stare buna viable adj. viabil viaduc m. viaduct viager, re adj. viager viande f. carne de gatit vibrer vi. a vibra vicaire m. vicar vice m. viciu, defect vice versa loc. adv. vice-versa vicennal, e adj. care dureaza 20 de ani vice-prsident m. vicepresedinte vice-recteur m. prorector vice-roi m. vicerege viciation f. viciere vicier vt. a vicia, a strica vicieux, euse adj. vicios vicissitude f. vicisitudine vicomte m. viconte victime f. victima victoire f. victorie victorieux, euse adj. victorios victuailles f. pl. merinde, provizii vidange f. golire vidanger vt. a goli vide adj. gol, sec; m. vid vider vt. a goli, a termina, a pleca vie f. viata, trai, biografie vieillard m. mosneag vieillesse f. batrnete vieillir vi. a mbatrni, a fi demodat; vt., vr. a se vieillissement m. mbatrnire vieillot, otte adj. vestejit, trecut viellierie f. vechitura, idee depasita vierge f. fecioara, madona; adj. virgin, pur vietnamien, enne adj., m.f. (cu maj.) vietnamez; m. limba vieux, vieille adj. batrn, vechi, trecut vif, vive adj. viu, vioi, iute, aprins, stralucitor; vif-argent m. argint-viu vigilance f. vigilenta vigilant, e adj. vigilent vigne f. vita, vie vigneron, onne m.f. podgorean vignoble m. podgorie vigoureux, euse adj. viguros vigueur f. vigoare, tarie vil, e adj. scazut ca valoare, abject vilain, e adj. urt, rau, necinstit; m. scandal vilebrequin m. vilbrochen vilenie f. mrsavie, zgrcenie vilipender vt. a discredita, a dispretui villa f. vila village m. sat villageois, e m.f. satean; adj. satesc ville f. oras villgiateur m. vilegiaturist villgiature f. vilegiatura vin m. vin vinaigrer vt. a pune otet vindicatif, ive adj. razbunator vindicte f. urmarire vineux, euse adj. tare (despre vin), bogata n vinuri vingt num. card., m. cifra 20; num. ord. al 20-lea; vingtaine f. vreo 20 vingtime num. ord. al 20-lea; m. a 20 -a parte violac, e adj. violaceu violation f. violare, ncalcare viole f. viola violemment adv. violent violence f. violenta violenter vt. a constrnge, a forta violer vt. a viola, a ncalca violet, ette adj. violet; f. viorea violon m. vioara violoncelle m. violoncel violoniste m.f. violonist vipre f. vipera virage m. virare, viraj virement m. virament virer vi. a vira, a schimba culoarea, a nclina spre; virginit f. feciorie, puritate virgule f. virgula virilit f. virilitate, barbatie virtuel, elle adj. virtual virtuose m.f. virtuos virulence f. virulenta virulent, e adj. virulent, violent vis f. surub visa m. viza visage m. fata, nfatisare, aspect vis--vis loc. adv. n fata, comparativ cu; m. persoana viscre m. viscere vise f. ochire, tintire; pl. pretentii viser vt. a ochi, a tinti, a viza, a urmari; vi. a tinti viseur m. ochitor, vizor visibilit f. vizibilitate visible adj. vizibil, evident visire f. viziera, cozoroc vision f. vedere, viziune, vedenie visionnaire adj., m.f. visator, vizionar visite f. vizita visiter vt. a vizita, a explora visiteur, euse m.f. vizitator, inspector vison m. vizon visqueux, euse adj. vscos, lipicios visser vt. a nsuruba visuel, elle adj. vizual vitalit f. vitalitate vitamine f. vitamina vite adj., adv. iute vitesse f. viteza viticole adj. viticol viticulteur m. viticultor vitrail m. vitraliu vitre f. geam vitrer vt. a pune geamuri vitrerie f. comert cu geamuri vitreux, euse adj. sticlos vitrier m. geamgiu vitrine f. vitrina vitrioler vt. a trata cu acid sulfuric, a arunca cu vitriol vituprer vt. a blama vivace adj. vivace, persistent vivacit f. vivacitate, vioiciune vivant, e adj. care traaieste, viu, animat, aidoma; m. vivat interj. traiasca! viveur m. petrecaret vivier m. bazin pentru peste vivifiant, e adj. care ntareste, care nvioreaza vivifier vt. a da vigoare, a nsufleti vivoter vi. a tine zilele vivre vi. a trai, a se ntretine, a se hrani cu ; vlan interj. poc! tronc! vocable m. cuvnt vocabulaire m. vocabular vocatif m. vocativ vocation f. vocatie vocifrer vi. a vocifara vogue f. faima, voga voguer vi. a pluti voici prep. iata aici voie f. drum, cale, mijloc voil prep. iata acolo voile m.. val, voal, aparenta; f. pnza de ambarcatie voiler vt., vr. a se voala; vt. a ascunde voilette f. voaleta voilier m. ambarcatie cu pnze voir vt. a se vedea, a se vizita; vt. a se examina voire f. administratie a drumurilor, maidan voisin, e adj. nvecinat, a propiat; m.f. vecin voisinage m. vecinatate voiture f. trasura, automobil, vagon de persoane voiturette f. trasurica, masinuta voiturier m. caraus voix f. voce, sunet, opinie, vot, diateza vol m. zbor, a vnt, furt, lucru furat volage adj. schimbator volaille f. pasare de curte volant, e adj. zburator, volant; m. volan volatile m. zburatoare, oratanie volatilisation f. volatilizare volatiliser vt. a volatiliza volcan m.. vulcan vole f. zbor, stol, tir, bataie voler vi. a zbura; vt. a fura volet m. oblon voleur, euse m.f. voleibalist volleyeur, euse m.f. voleibalist volontaire adj. voluntar, ndaratnic; m. voluntar volontariat m. voluntariat volont f. vointa, dorinta; pl. capricii volontiers adv. cu placere voltage m. voltaj volte f. volta volte-face f. invar. stnga-mprejur, schimbare subita de voltiger vi. a zbura de colo colo, a trece de la una la volume m. volum, tom volumineux, euse adj. voluminos vomir vt. a varsa, a mprosca, a frofera vomissement m. varsare, varsatura voracit f. voracitate vos vezi votre votation f. votare vote m. vot voter vi., vt. a vata votre pl. vos adj, pos. al vostru, a voastra vtre pron. pos. al vostru, a voastra vouer vt. a nchina; vt. a dedica vouloir vt. a voi, a dori, a cere, a pretinde, a binevoi; vous pron. pers. pe voi, voua, va, dumneavoastra vote f. bolta vot, e adj. boltit, nvovoiat voyage m. calatorie, drum voyager vi. a calatori voyageur, euse m.f. calator voyant, e adj. care vede, tipator (culoare); voyelle f. vocala voyou m. vagabond, huligan vrac (en) loc. adv. fara ambalaj, gramada, talmes- vrai, e adj. adevarat; m. a devar vraiment adv. n adevar vraisemblable adj., m. verosimil vraisemblance f. verosimilitate vrille f. burghiu, crcel vriller vt. a sfredeli; vi. a se ncolaci vrombissement m. huruit al unui motor vu, e adj. vazut; prep. dat fiind; m. vaz; f. vedere, vulcaniser vt. a vulcaniza vulgaire adj. vulgar, comun; m. vulg vulgarisation f. popularizare vulgariser vt. a populariza wagon m. vagon wagonne f. un vagon de wagonnet m. vagonet wagonnier m. frinar water-closet /oua-tr-klo-zt/: m. closet waterproof /oua-teur prouf/: m. manta de ploaie wattman /ouat-man'/ m. vatman week-end /ouik-nd'/ m. vacanta de sfirsit de saptamina wisigoth, e adj., m.f. (cu maj.) vizigot, x m. (litera) x monsieur X = domnul X xnophobie f. xenofobie xylographie f. xilografie xylomtrie f. cubaj al lemnului xylophone m. xilofon y adv. acolo; pron. pers. intr-insul, la acesta yacht /yak/ m. iaht yachting /yak-tin'g/ m. sport nautic yack, yak m. iac yankee / yan-k/ m. yancheu yaourt, yogoourt /-ourt'/: m. iaurt yard m. iard yatagan m. iatagan ymnite adj., m.f. (cu maj.) iemenit, (locuitor) din Yemen yiddish m. idis yoga m. yoghism, yoga yogi m. yoghist, yoga yole f. iola yougoslave adj., m.f. (cu maj.) iugoslav yourte f. iurta yprite f. iperita zain adj., m. (despre cai) fara nici un fir alb zakouski m.pl. zacusca zbre m. zebra zbrer vt. a varga zbrure f. dunga (pe piele) zlateur, trice m.f., adj. zelos zle m. sirguinta, zel zl, e adj., m.f. sirguincios, zelos znith /-nit'/ m. zenit zphir m. zefir zeppelin m. zepelin zro m. zero, (fig.) nulitate zest m. (in expr.) entre le zist et le ~ = nici bine, zeste m. coaja de citrice, (fig.) lucru de nimic zester vt. a curata de coaja (o lamiie etc.) zzaiement m. sisiiala zzayer vi. a sisii zieuter vt. (pop.) a se uita, a se chiori zig, zigue m. (pop.) tip, individ zigzaguer vi. a merge in zig-zag zinguer vt. a zinca zizanie f. vrajba, zizanie zodiacal, e adj. (astron.) zodiacal zodiaque m. zodiac zone f. zona zonier m. locuitor dintr-o zona de frontiera zoo m. gradina zoologica zooltrie f. zoolatrie zoologique adj. zoologic zoologiste, zoologue m. zoolog zoophabie f. zoofabie zootechnicien, enne m.f. zootehnician zootechnie f. zootehnie zouave m. zuav zut interj. (pop.) la naiba ! zymase f. zimaza D