Vous êtes sur la page 1sur 132

1

LA CROISSANCE DE LA NATION RWANDAISE


DANS UNE MONARCHIE THEOCRATIQUE
2

TABLES DES MATIERES

0. INTRODUCTION GENERALE

1ère PARTIE: GIHANGA QUI A CREE LA NATION RWANDAISE

2 ème PARTIE : RUGANZU NDOLI QUI A LIBERE ET AGRANDI LA NATION


RWANDAISE

3ème PARTIE : LES ROIS GUERRIERS, CHARGES D’AGRANDIR LE PAYS

4 ème partie : LES CONQUETES DES ROIS NON GUERRIERS, DANS DES
GUERRES DEFENSIVES

5 ème PARTIE : LES TROIS CARACTERISTIQUES DU ROYAUME NYIGINYA

0. CONCLUSION GENERALE
3

0. INTRODUCTION GENERALE

Le Rwanda d’aujourd’hui est un petit pays de 26 338 km 2. Il est entouré par quatre
pays : A l’Est la Tanzanie, au Nord l’Uganda, à l’Ouest le Congo Démocratique et au
Sud le Burundi. Sa population est actuellement en 2014 à onze million d’individus.
Voilà un rappel presque banal.

L’histoire de cette Nation remonte, nous aurons l’occasion de le préciser, à la date de


sa création par son premier roi Gihanga Ngomijana qui lui a donné ce nom Rwanda,
aux environs de l’année 970 après Jésus-Christ. Etymologiquement, le nom Rwanda
(ru-aanda= large etendue) signifie large territoire, un grand pays. Nous verrons plus
tard que l’intention de l’auteur de ce nom est le programme qu’il lui assignait, en
d’autre terme  son projet de société. Nous constaterons que ce nom est donné à
plusieurs localités, se trouvant aujourd’hui en Uganda et au Rwanda. Les grandes
étapes de son histoire, nous pouvons les simplifier en les ramenant à 3 grandes
étapes : Le Rwanda précolonial, le Rwanda pendant la colinisation et le Rwanda
postcolonial. Notre présent propos qui se veut modeste, se limite à l’histoire du
Rwanda précolonial, plus exactement nous ciblons l’histoire du Rwanda tel qu’elle a
été réalisée par les Monarques Nyiginya. Nous laissons donc de côté, d’une part la
période pré-Nyiginya pendant laquelle l’actuel territoire rwandais était habité et
gouverné par des monarchies claniques. De l’autre côté, nous arretons cette histoire à
l’arrivé du Colonisateur qui a stoppé sa croissance, lui a emputé un tiers de son
territoire et a aliené sa souveraineté pendant une soixantaine d’année.

En ce qui concerne cette histoire de la Nation rwandaise, dans les limites si


indiquées, nous allons parler des principaux acteurs qui ont posé ses jalons. Le premier
jalon revient à l’action du fondateur de la Nation à savoir Gihanga Ngomijana. Le
deuxième jalon revient à l’action de Ruganzu Ndoli qui a mis le pays en selle après 11
ans d’occupation par les Banyabungo et la discension interne. Le troisième jalon
revient à l’action des rois dits de la guerre, chargés de l’élargissement du territoire
national. Les rois en question sont les porteurs des noms dynastiques de Kigeli et
Mibambwe. Comme on va le voir, notre propos se limitera aux monarques qui,
effectivement ont agrandi le territoire du Rwanda actuel. Il s’agit des rois guerriers,
porteurs des noms de Kigeli et de Mibambwe. Il s’agit également des rois non
guerriers qui ont dû se battre pour défendre le territoire national et, se faisant, ont
agrandi le pays. Ces rois sont : Cyilima Rujugira et Mutara Rwogera. Toutes ses
précautions prises, nous allons parler de l’histoire de dix rois : Gihanga Ngomijana,
Ruganzu Ndoli, Kigeli Mukobanya, Kigeli Nyamuheshera, Kigeli Ndabarasa,
Mibambwe I Mutabazi, Mibambwe III Sentabyo, Mutara I Semugeshi Muyenzi
Cyilima II Rujugira et Mutara II Rwogera.
4

1ère PARTIE: GIHANGA QUI A CREE LA NATION RWANDAISE

-1 er roi de la lignée nyiginya, de 970 à 1000


-Sa mère : Nyirarukangaga, du clan des Abazigaba

- Son épouse : Nyamususa, du clan des Abasinga

0. Introduction

Ce qui se conçoit bien s’énonce clairement, et les mots pour le dire arrivent aisément, comme l’a
dit un écrivain français, Nicolas Boileau. Cette phrase annoncent la méthode que nous allons suivre
pour raconter l’histoire du royaume du Rwanda fondé par GIHANGA NGOMIJANA. Nous allons
essayer d’actualiser ce récit en le mettant dans le contexte d’aujourd’hui, en 2015. Nous allons
utiliser les dates de notre Historien Alexis kagame, en y ajoutant des compléments utiles. Pour ce qui
est des délimitations géographiques, nous suivons celles des Cartes politiques et géographiques du
Rwanda d’aujourd’hui. Voici maintenant le plan que nous allons suivre.

1. Qui est GIHANGA ?


2. Le royaume de Gihanga
3. La philosophie politique du pouvoir de Gihanga
4. Conclusion : que pouvons-nous retenir  de la conception du pouvoir de Gihanga ?
5

CHAP. I. QUI EST GIHANGA

Le nom propre de ce personnage n’est pas passé dans la tradition. Nous connaissons seulement
celui de sa fonction royale qui est GIHANGA. A ce nom, on ajoute souvent le complément de
NGOMIJANA, pour indiquer la pérennité de sa dynastie. Il est présenté comme le fondateur du
royaume des Abanyiginya. La tradition lui ajoute le titre louangeur de Gihanga cyahanze inka
n’ingoma= Gihanga qui a apporté la vache et inauguré le royaume.

Gihanga était fils de Kigwa et de sa mère Nyirarukangaga, fille de Nyamigezi, celui-ci fils de
Kabeja, roi du Mubali.

Il avait 3 femmes et une concubine dont voici leurs noms :

La principale était Nyamususa, fille de Jeni, celui-ci fils de Rurenge roi du royaume des Singa. Elle
avait 3 fils : Kanyarwanda Gahima, héritier du royaume du Rwanda, père de Yuhi I Musindi  ancêtre
des Sindi. Son deuxième fils était Kanyandorwa Sabugabo, héritier du royoume du Ndorwa, père de
Mushambo, ancêtre des Shambo. Son troisième fils était Kanyabugesera Mugondo, héritier du
royaume du Bugesera, père de Muhondogo, ancêtre des Hondogo. Elle avait aussi une fille du nom
de Nyirarucyaba mère du clan des Abacyaba. La deuxieme femme de Gihanga était Nyangobero,
fille d’un prince du Bushi. La troisième femme était Nyirampirangwe, mère de Gashubi, fondateur
de la dynastie du Bushubi. Il a eu aussi une concubine, Nyirarutsobe, mère de Rutsobe ancêtre des
Tsobe.

Les origines de Gihanga se perdent dans la nuit des temps. Le mythe des Ibimanuka donne
à penser que son père Kigwa, Alias Kimanuka, est descendue du ciel. Nous verrons plus tard la
fonction exacte de ce mythe qu’il ne faut pas prendre à la lettre. L’origine historique réelle de
Gihanga, il faut la situer dans les régions du Nord du Rwanda, dans l’Uganda actuel. Le père de
Gihanga était, sans doute, un pasteur Hima descendu de l’Ankole, conduisant son troupeau de vaches
en transhumance, à la recherche de verts pâturages.
6

CHAP.II. LE ROYAUME DE GIHANGA

II.1 Où était ce royaume

Le royaume de Gihanga, aux dires des Traditions, débordait largement les limites du Rwanda
actuel. Les Hauts Fonctionnaires de la Cour ont parlé de plusieurs de ses résidences. Ils nous
signalent deux dans L’actuel République Démocratique du Congo. L’une était au Bushi, sur la rive
occidentale du lac Kivu. L’autre se trouvait à Buhindangoma, au Rucuru. A l’intérieur du Rwanda,
Gihanga a eu plusieurs résidences .L’une était au Buhanga près-de Nyakinama dans le District de
Musanze. La deuxième était à Kangomba, elle aussi dans le même District de Musanze. C’est à
partir de cette dernière Résidence que Gihanga a fait creuser un puits appelé Ngomba au sommet du
mont Kabuye, dans lequel on puisait de l’eau utilisée dans le rite de l ‘intronisation des Rois. Une
famille nommé Kwa Mwijuka, devait garder ce puits pour éviter sa profanation.

La troisième résidence, la plus importante, se trouvait à Nyamirembe lez Humure, dans le Mutara.
C’est dans cette résidence que Gihanga a distribué ces héritages à ces 5 fils.

Il est difficile de savoir si toutes ses résidences se trouvaient dans des pays conquis et gouverné par
Gihanga ou si elles se trouvaient dans d’autre pays. Ce que nous savons, c’est que Gihanga était un
Roi supérieur à d’autre Roi subalternes dans un système Confédéral. Alex Kagame nous a indiqué la
liste de ces royaumes confédérés. En voici les noms :

1. Le Buganza, domaine particulier du roi supérieur de la confédération, dont l’autorité suprême


était symbolisée par le Tambour Rwoga.
2. Le Buriza, premier pays conquis par la Dynastie Sindi, qui avait gardé le tambour de règne
Bushizimbeho, de l’ancienne principauté de son nom.
3. Le Bwanacyambwe, dont le monarque subalterne appartenait au clan des Abongera dont le
tambour de règne s’appelait Kamuhagama.
4. Le Bumbogo qui fut plustard le fief des Tsobe, Fonctionnaires de la Cour, gardiens du code de
succession des rois.
5. Le Busigi, gouverné par une dynastie de Pluviateurs, dont l’un de ses rois s’appelait Minyaruko
fils de Nyamikenke, enterré à la colline Tumba dans le district de Rulindo.
6. Les Massifs du Mont Kigali, Mageregere et du Nyamweru, ancien territoire du Bugesera cédée
par Nsoro I Bihembe au roi Cyilima 1er Rugwe.

II.2 Le Rwanda une monarchie absolue

Ce système de principautés confédérées dans le Rwanda primitif de Gihanga Ngomijana,


fut supprimé par Kigeli I Mukobanya qui le remplaça par la monarchie absolue.

Le nom de ce royaume de Gihanga, arrivé au stade d’une monarchie absolue grâce à


l’intervention de Kigeli I Mukobanya, est celui d’Urwanda rugari rwa Gasabo= Le large
Rwanda de Gasabo. Comme on le voit, ce nom est un programme qui indique les ambitions de
son auteur.
Le choix de cette localité de Gasabo qui constitue le berceau du royaume est très significatif.
Gasabo est une colline à la pointe occidentale du lac Muhazi. Le nom de ce Lac, dans sa
primitive prononciation, était, on, Muhaazi= Celui qui rassasie les troupeaux. Il était donc choisi
pour abreuver à satiété les troupeaux de Gihanga. En face de cette colline de Gasabo, se trouve
celle de Rutunga.
7

Le nom de celle-ci est, probablement, symbolique aussi. Il signifie : « Urwuri rutunga inka »=


Le pâturage qui rassasie les vaches. Dans cette logique du symbolisme, il faut retenir évidement,
le nom de Gasabo lui-même = la Baratte dans laquelle on separe le lait du beurre. Un roi pasteur
ne pouvait pas trouver un meilleur lieu pour placer le berceau de son royaume si ambitieux !
Où Gihanga a-t-il trouvé ce nom de Rwanda ?
Ce nom est donné à plusieurs localité qui signalent, certainement, l’itinéraire de la migration des
Abanyiginya, depuis les régions de l’Uganda jusqu’à celle du Rwanda. Voici ses différentes
localités :

1°-Rwanda rwa Busoga = Une localité dans la région du Busoga en Uganda.


2°-Rwanda rwa Gashara = Une localité de l’Ankole en Uganda, qui est proche de la frontière
du Rwanda.
3°-Rwanda rwa Binaga = Nom donné par le premier fondateur de la dynastie Sindi, Kigwa, à
la localité où il atterrit et qui se trouve dans l’actuel Parc National de l’Akagera. A cet endroit
se trouvait un rocher nommé Ikinani sur lequel il alluma son foyer pastoral.
4°-Rwanda rwa Gasabo = Une petite localité près de la première résidence royale de Gasabo,
au bord du lac Muhazi, dans l’actuel district du même nom
5°-Rwanda rwa Kamonyi = Une autre localité, à Kamonyi, dans le district actuel de ce nom.

CHAP .III LA PHILOSOPHIE POLITIQUE DU POUVOIR DE GIHANGA

III.1 Le sens du mythe des Ibimanuka

On peut être tenté de penser que le mythe des Ibimanuka n’a aucune valeur, et qu’il faut le
jeter aux oubliettes. Il est vrai, sa dimension historique est nulle. Cependant sa fonction symbolique,
philosophique et même religieuse est hautement appréciable. Pour en trouver une exégèse facile, nous
allons analyser les noms des personnages cités dans le mythe. En voici d’abord la liste : Nkuba Alias
Shyerezo, Gasani, Sabizeze Alias Kigwa, Nyampundu, Mututsi Alias Mwega wa Kulya, Sukiranya.

Les créateurs de ce mythe avait une intention qu’on devine facilement : rendre acceptable le
pouvoir du fondateur de la Dynastie Sindi. En effet, Gihanga le fondateur, aux origines étrangères
avait besoin d’un appui particulier pour faire accepter sa légitimité royale dans son nouveau pays. Les
créateurs de ce mythe ne pouvaient pas trouver mieux que de faire descendre du ciel ce Monarque
d’origine inconnu. Ce faisant, ce royaume devenait une théocratie, par conséquent de droit divin. Tous
les noms des personnages intervenant dans ce mythe, concrétisent cette intention. Passons-les en
revue, l’un après l’autre, en commençant par le premier jusqu’au dernier.

1. Nkuba – Shyerezo : Ce premier nom est porté par le personnage considéré comme le roi qui
gouverne le royaume d’en haut ou du ciel. Sa puissance est comparable à celle d’Inkuba= la
foudre. Ce roi n’est rien d’autre que le Dieu du ciel, le Créateur et maître de l’Univers. Voilà
pourquoi ce Maître du ciel et de la terre peut être appelé aussi Shyerezo= Le Principe, la
Cause Première, l’Etre suprême, que les Rwandais appellent Imana. Voilà l’idée de base
ainsi que la finalité de ce mythe. La suite donne des noms qui marquent les étapes de la mise
en exécution de ce projet. Les Fonctionnaires de la Cour royal, nommé Abiru et
Abacurabwenge, qui ont inventé ce mythe étaient des politiciens de grande qualité. Ils ont
réussi à faire accepter aux Rwandais ce mythe comme une réalité historique qui a guidé toute
l’histoire de notre pays.
8

2. Gasani : Ce personnage est présenté comme étant la femme de Nkuba, donc la mère de la
Dynastie des Ibimanuka. En clair, la première reine-mère des rois de la monarchie des
Abanyiginya. Aussi, ce nom qui lui est attribué, à savoir Gasani, en dit long. Agasani
signifie : le Bien, le Bonheur, le Bienfait. Gasani est donc qualifiée d’être la source de
bonheur et de bénédiction qui doivent s’attacher aux pas des Monarques qui descendent d’elle.
C’est cette fonction de Gasani que remplira la reine-mère dans la Dynastie Sindi.
3. Sabizeze=porte le talissement de bonheur  -Kigwa: Ce personnage est considéré comme fils
de Nkuba- Shyerezo et de sa mère Gasani. Sa naissance s’enveloppe d’un autre mythe. Sa
mère Gasani était stérile. Grâce à l’intervention d’une servante la nommée Impamvu= la
cause, elle a pu avoir miraculeusement cet enfant. Un bon jour, dit le mythe, les devins de la
Cour ont procédé à la consultation divinatoire qui consiste à tuer un taureau et à lire dans ses
viscères le message souhaité. Le message divinatoire augura le bonheur.
La servante Impamvu qui surveillait discrètement cet opération, retira le cœur de ce taureau
qui avait auguré le bonheur et le porta à Gasani. Elle lui dit : met ce cœur du taureau qui a
auguré le bonheur dans une jarre de lait et dépose là dans un lieu sûr. Tous les jours tu feras
verser du lait dans cette jarre et cela pendant neuf mois. Après cette période, on trouva un
bébé qui flottait dans le lait de cette jarre. La nouvelle fut répandue partout. La mère de
Gasani vint la visiter et se fit raconter les détails de cette histoire alors que, elle devait être, au
dire de la servante Impamvu, strictement secrète. Apprenant qu’il n’était pas un vrai fils de
son père Nkuba et que sa mère avait divulgué sa mystérieuse naissance, somme toute
humiliante, Sabizeze décida de quitter le ciel pour se réfugier sur la terre. Il prit également la
décision de se faire accompagner dans sa descente par sa sœur Nyampundu=le crie
d’allegresse et son frère Mututsi=le noble. Arrivés sur la terre, les terricoles les nommèrent
Ibimanuka= Les descendus. Sabizeze fut appelé Kigwa= Le tombé du ciel. C’est lui qui
devint ainsi le père de Gihanga, le fondateur de la dynastie Sindi et Souverain du royaume
théocratique. Arrivés sur la terre, un problème grave se posa à eux dans leurs situations.
Comment allaient-ils trouver une progéniture alors qu’ils n’avaient pas l’intention de prendre
femme parmi les filles des indigènes ! Après le débat entre les deux frères, Kigwa épousa sa
sœur Nyampundu avec laquelle il eut une fille qu’il nomma Sukiranya=engendre sans arrêt.
Devenue nubile, son oncle Mututsi l’épousa et elle lui donna trois enfants : Mukono,
Ntandayera et Serwega. Pour pouvoir accepter d’épouser sa sœur, Mututsi avait dû opérer un
éloignement géographique par rapport à son frère Sabizeze. Il a dû aller habiter sur une colline
séparée de celle de son frère pour se faire considérer comme un étranger par rapport à lui,
couper ainsi la relation familiale qui les liés et pouvoir devenir ainsi son gendre. En cette
qualité, il s’appela Umwega wa Kulya= L’Habitant de l’autre rive.
Voilà comment le mythe des Ibimanuka résolut tous les problèmes majeurs des
immigrants venu des régions du Nord du Rwanda.
Il les fait descendre du ciel, il les fait accepter par les indigènes des habitants de nos régions et
confère à leurs pouvoirs la qualité de droit divin. Bravo!

III.2 L’influence de la conception politique des Abarenge sur la Dynastie des Abasindi

Nous allons utiliser fréquemment un terme qui exige une explication au départ. Ce terme est
Ubwiru et son dérivé Umwiru. Le radical de ce terme, en langue du Gihima, est iiru qu’on peut
traduire approximativement par : service, fonction, Ministère. Les agents de ce service peuvent être
nommée ainsi : les serviteurs, les fonctionnaires, les ministres. Abiru était donc des Fonctionnaires
assermenté, chargé de conseiller le roi dans toutes les affaires importantes du pays.
9

Pour faire court, nous pourions les nommer les sages de la Couronne. Les membres du Collège des
Abiru étaient recrutés parmi les personnages qui avaient joué un rôle exceptionnel pour le pays. Dans
ce qui suit, nous allons voir le rôle qu’à jouer cette sagesse d’Ubwiru des Renge dans la vision
politique de la dynastie Sindi.

Le fondateur de la Monarchie Nyiginya, Kigwa, pour se faire accepter dans sa nouvelle zone
culturelle, a utilisé deux moyens : la vache et la femme. Son premier pays d’atterrissage fut le Mubali
dirigé par la Dynastie des Zigaba. Pour s’y faire accepter, Kigwa a obtenu la main de
Nyirarukangaga, fille du Monarque de ce pays, Kabeja.Il a dû, sans doute, lui verser une dote de
plusieurs vaches.

Son fils Gihanga Ngomijana a suivi la même politique dans la zone du Mutara, gouverné par la
Dynastie des Singa. En effet, il a épousé Nyamususa, la fille de Jeni, celui-ci fils de Rurenge. Cette
épouse a conféré à la Monarchie Nyiginya une sorte de droit de succession à l’empire Renge dont la
puissance était en pleine décadence. Devenu reine dans le royaume des Nyiginya, Nyamususa a fait
appel aux gardiens du Code Dynastique de son père pour communiquer à sa nouvelle famille la
philosophie politique du pouvoir des Singa. C’est ainsi que nous voyons venir à la Cour de Gihanga
le grand fonctionnaire du code royal de son père, Rubunga que la tradition a qualifié de Mwungura
Wunguye Ingoma Ubwiru= Mwungura qui a enrichit le royaume Nyiginya de la sagesse des Singa.
De fait, nous constatons que ce Rubunga est devenu le grand personnage, parmi les gardiens des
institutions Etatique du royaume de Gihanga. En effet, sa fonction d’intronisateur des rois est devenue
héréditaire pour ses descendants nommé Abatege, du nom de Nyabutege, le plus illustre de ses
descendants. L’influence de Nyamususa sur la Dynastie Sindi a permis d’atteindre le nombre record
de 10 reines-mères de son clan. La dernière de celles-ci fut la célèbre Nyiraruganzu II Nyirarumaga,
une poétesse qui a créé pour le Rwanda la poésie historiographique. C’est à partir de cette initiative
que le Rwanda a pu enregistrer son histoire et perpétué sa mémoire. Cette grande Dame a créée, non
seulement ce genre littéraire mais également elle a créée à la Cour une académie de poète, dénommée
Intebe y’abasizi, chargée de créer des poèmes historiographiques et de les enseigner à leurs
descendants pour perpétuer la mémoire du pays.

III.3 Un apport particulier de Rubunga

Ce fonctionnaire de la Cour des Renge a introduit une innovation remarquable dans la


Dynastie Nyiginya. Il a inauguré le symbole du tambour comme emblème de la royauté. Au
paravent, l’emblème de la Dynastie des Sindi était un marteau et un instrument de musique appelé
Nyamiringa. Ce double emblème fut remplacé par le tambour nommé Rwoga, pour servir
d’emblème du royaume comme c’était le cas chez les rois Singa.

Au demeurant, le lien entre le tambour et le royaume ou la royauté est tel que, dans notre langue, ils
sont désignés par le même terme, Ingoma.

Voilà un deuxième apport à signaler en ce qui concerne l’influence de La Dynastie des Singa sur celle
des Sindi, en plus, évidement, de la reine Nyamususa une Singa, devenu reine dans la Dynastie des
Nyiginya. Et comme nous le savons, elle sera suivie à ce titre par 9 autres reines mères du même clan.
La dernière de cette liste, la poétesse Nyiraruganzu II Nyirarumaga, a dédié à cette digne aînée de ses
ancêtres le poème suivant : Umunsi ameza imiryango yose= Le jour où elle devint la mère de toutes
les familles. Pour faire plaisir à nos lecteurs, voici le texte de ce poème :
10

LE JOUR OU ELLE DEVINT LA MERE DE TOUTES LES FAMILLES


------------------------------------------------------------------------------------------------
Le jour où Nyamususa est devenu la mère de toutes les familles, elle qui avait une origine
célèbre,
Laquelle avait toujours régné et engendré des rois,Cette femme qui était une mère
prédestinée,Celle qu’on a dû protéger avec des armes.
Lorsque le redressement national a créé une situation dangereuse pour elle,
Ce jour-là a été celui pendant lequel Rugira a choisi vos ancêtres
Et les a établi près d’un lac pour abreuver leurs bovidés
En vue de les combler de ses bénédictions.
C’est à ce moment-là que Rugira a intimé à Nyamususa l’ordre d’aller fonder
leur royaume à Gasabo, En passant par les régions
Où nous avons déjà tissé des relations amicales.
C’est en ce jour-là qu’elle a posé les fondations en sa demeure définitive,
Oh la Beauté de Bwojo !
Celle qui pouvait être une femme ordinaire, Sache-le ô peuple de Gihanga,
Celle-là est devenue la Mère du peuple rwandais.
C’est à ce jour que le nom d’UBUSINDI est devenu indélébile
« Au vaste rwanda de Gasabo », Et y demeure jusqu’à présent.
J’ignore encore qui leur a cédé ce pays.

III.4 Le Testament de succession des rois

La philosophie politique du pouvoir se traduit concrètement par la succession des rois de


père à fils. Depuis la réforme de Mutara I Semugeshi, un cycle de quatre règnes fut retenu
pour signifier cette philosophie. Cinq noms étaient retenus pour se succéder en ces quatre
cycles. Le premier, Mutara étaient les rois vacher ou de la prospérité. Il alternait avec le
nom de Cyilima qui avait la même fonction de roi de l’abondance. Les trois autres noms
étaient successivement : Kigeli, roi de la guerre, Mibambwe, de la même fonction, Yuhi, roi
du feu ou de la pérennité de la lignée. On voit bien qu’il y avait trois objectifs successifs dans
la conception du pouvoir Nyiginya : la prospérité du pays, la croissance du pays et la
pérennité de la dynastie. La philosophie qui est derrière cette conception est claire.

Ce pouvoir supposé descendre du ciel et devant s’imposer à toute la terre, avait dû mettre au
point une stratégie de réussite. Le pays devait être riche pour avoir les moyens nécessaires qui
permettent d’être supérieur au pays voisins. Les rois aux noms de Mutara et Cyilima
assumaient cette fonction par alternance. Les guerres de conquêtes étaient les objectifs
majeurs pour que le royaume des Abanyiginya soit le Rwanda(Ruaanda) au sens littéral du
mot, c’est-à-dire, un pays sans limites géographique. Yuhi, le roi du feu, devait signifier un
pouvoir sans fin. Tel est la mise en pratique du projet contenu dans le mythe des Ibimanuka
et qui a servi à la fondation du royaume de Gihanga et de ses successeurs. En langage
religieux, ce royaume était une théocratie.
11

Le roi visible était considéré comme le Lieu-tenant du Souverain suprême et invisible :


Imana y’i Rwanda. C’est la colonisation qui a mis à ce programme d’extension illimité, dans
l’espace et dans le temps, de ce Rwanda de Gihanga.

Cette réforme de Mutara I Semugeshi, on le voit bien, a éliminé de la liste des trente rois
successifs, le plus grand nombre pour n’en garder que cinq noms qui fonctionnent en quatre
cycles. Pour quelle raison et à quel fin ? La première élimination concerne les rois dits Abami
b’Umushumi= Les rois de la ceinture. Nous allons en parler dans la suite. La deuxième
élimination concerne les noms de Ndahiro, de Ruganzu et de Nsoro. Pour quelle raison ? Pour
ce premier nom, voici ce qu’en dit Alexis Kagamé : Par ce qu’il avait été tué par les étranger
et s’était fait arracher le tambour-emblème. Ce n’était plus dès lors un nom auquel on
pouvait confier le sort du Karinga.Concernant le nom de Ruganzu, voilà ce qu’en dit
Kagame : Il en fût de même pour celui de Ruganzu, parce que ces deux titulaires avaient été
tués par l’ennemi. Le nom s’avérait vulnérable. Il en fût de même aussi pour celui de Nsoro,
parce que ce nom était porté au Bugesera, le royaume puissant à l’époque. Le Rwanda devait
avoir ses propres noms dynastiques aux attributions symboliques déterminées. (E.H, p.113-
114)

III.5 Les Rois de la Ceinture

Cette catégorie de nos rois pose un problème à l’historien. Notre référence habituelle est
Alexis Kagamé. Pour ce qui est de la datation, il n’y a pas unanimité entre cet auteur et les
autres. Nous préférons garder les datations de Kagame pour des raisons qu’il a expliquées
dans son ouvrage La notion de génération appliquée à la généalogie et à l’histoire du
Rwanda du 10émè siècles à nos jours (Bruxelles, 1959).

Tout en acceptant les dates données par Alexis Kagame, nous faisons une exception
concernant la période des rois anhistoriques, depuis Gihanga jusqu’à Ruganzu I Bwimba,
premier roi historique.

Concernant donc les rois dit Abami b’Umushumi(Les rois de la Ceinture), notre
informateur Kagame considèrent quatre d’entre eux comme des monarques peut être fictifs.
Voici ce qu’il en dit : Sur les dix monarques, successeurs immédiats de Gihanga, formant la
catégorie dite « rois de la peine », nous devons affirmer l’existence de 6 que personne ne
saurait raisonnablement rejeter. Les 4 autres- Rumeza, Nyarume, Rukuge, Rubanda- ont
peut-être existé réellement, mais aucune autre source de nos traditions ne vient confirmer les
données du poème généalogique à leur sujet (Idem, p.85).

Son doute est donc fondé sur deux raisons. La première est qu’ils ne nous sont communiqués
que par une seule tradition. La deuxième raison est que leurs noms semblent plutôt
symboliques. Pour mettre en doute leur existence, il faut avoir des raisons rationnellement
valables. Que leur existence soit affirmée par une seule source, c’est la source officielle et qui
fait autorité et cela suffit. Le deuxième argument, invoqué ailleurs, et que leurs noms
semblent plutôt symbolique, donc fictifs. Mais ce cas existe pour les autres noms similaires
dont, pourtant, on ne nie pas l’existence.
12

Par exemple Gihanga est un symbolique aussi.

Nous préférons les garder et supposé que l’absence d’informations concernant leur histoire est
due à la période de leur existence des débuts du royaume du Rwanda, qui n’avait pas encore
d’historiens. Leurs noms indiquent les tâches qui furent les leurs à cette époque du début du
Rwanda. Voici maintenant, les noms de ces quatre Rois de la Ceinture :

Rumeza=Celui qui fait germer l’herbe. Il s’agit d’un roi pasteur qui a développé l’élevage
du gros bétail, à partir surtout de la région du Mutara. Cette activité a fait que dans le cycle
Dynastique des rois, le premier du cycle s’appelle Mutara, nom dérivé de cette région très
favorable à l’élevage des troupeaux de vache. C’est, selon cette tradition, que dans
l’administration ultérieure du Rwanda, il y aura une section des Responsables des pâturages
qu’on a nommés Abatware b’Umukenke= les Chefs du Gazon.

Le deuxième Roi de la Ceinture s’appelle Nyarume= Le maître de la rosée. Il s’agit plus


exactement du Roi qui s’occupe de la pluie qui arrose le pays, amollit le sol et facilite le
défrichage de la terre. C’est donc le Roi des cultures. Dans le cycle Dynastique des rois, la
fonction de Nyarume a été héritée par le Roi au nom de Cyirima. Faisons attention au sens
littéral de ce nom. Son radical est rima. Il a donné naissance au verbe ku-rima = défricher,
cultiver et au substantif umu-rima= champs. Le nom Dynastique Cyilima est donc le symbole
de la fonction des rois dont l’une de leurs responsabilités est de faire tomber la pluie pour
arroser les cultures. Cette fonction est signifiée par le nom Umuhinza, devenu
Umuhindisha= le pluviateur suprême contrôlant le régime des pluies. Dans l’histoire du
Rwanda, cette fonction de pluviateur était attribuée spécialement au Roi du Busigi. Dans
le rite d’Ubwiru, nous connaissons aussi le rite connu sous le nom de Inzira ya
Rukungugu= La Voie du Temps Poussiéreux et celle d’Inzira ya Kivu= La Voie de
l’Inondation. Ces deux rites consistaient à faire tomber la pluie quand elle manque ou à la
faire cesser quand elle devient trop abondante et abîment les récoltes.

La fonction du roi Cyilima a été appliquée plus tard aux régimes administratifs et confiée aux
Chefs du sol= Abatware b’ubutaka. Ainsi donc, dans la conception globale du pouvoir des
Banyiginya, les deux premiers Rois du cycle dynastique, Mutara et Cyilima, ont pour fonction
globale de promouvoir la richesse du pays par l’élevage et l’agriculture.

Rukuge= Une barque-géante. Ce roi fut le premier à s’occuper spécialement de la pêche


dans les nombreux lacs de la région. Quant au dernier Roi de la Ceinture nommée Rubanda=
le peuple du Rwanda, est une louange adressée à ce peuple qui a servi de mains d’œuvre pour
développer ce pays. C’est aussi une invite adressé à ce vaillant peuple Rwandais pour rendre
ce pays capable de nourrir ses habitants.

A chacun de ces quatre monarques sont désigné les noms de leurs mères ainsi que le clan de
chacune. Durant toute la tradition orale de notre histoire, personne n’a contesté l’existence de
ces rois. Alors, on ne peut pas se permettre de la nier si tardivement et sans raison absolument
convaincante. Au demeurant, une telle ignorance pour ceux qui ont créé les conditions de vies
de ce pays seraient une souveraine ingratitude de notre part. De plus, les reconnaître ne
13

modifie en rien la trame de notre histoire. Il suffit de garder les dates des rois historiques
donné par A. Kagame, à savoir trente et trente-trois ans approximatives. C’est ce que nous
allons indiquer sur le tableau ci-après.

N0 Roi Reine-Mère Clan des Reines- Le temps de


Mères leurs règnes
1 Gihanga Nyirarukangaga Zigaba 970-1000
2 Kanyarwanda Gahima Nyirakanyarwanda Singa 1000-1030
Nyamususa
3 Yuhi I Musindi Nyirayuhi I Nyamata Singa 1030-1060
4 Rumeza Kirezi Singa 1060-1090
5 Nyarume Nyirashyoza Singa 1090-1120
6 Rukuge Nyirankindi Singa 1120-1150
7 Rubanda Nkundwa Singa 1150-1180
8 Ndahiro I Ruyange Nyirandahiro I Singa 1180-1213
Cyizigira
9 Ndoba Monde Eega 1213-1246
10 Samembe Magondo Ha 1246-1279
11 Nsoro I Samukondo Nyiransoro I Singa 1279-1312
Nyakanga

Si l’on accepte le contenu de ce tableau, il ne change pas l’ensemble de notre histoire


habituelle, sauf qu’il la prolonge dans les débuts.

III.6 Le rôle des Sages de la Couronne

La philosophie politique du pouvoir Nyiginya dépend essentiellement de ces sages de la


Couronne.

Les membres de ce collège étaient recrutés dans quatre familles descendantes des personnages
historiques qui ont eu des mérites insignes pour le pays. Le premier groupe est constitué par
les descendants de Rutsobe, fils de Gihanga et de sa concubine Nyirarutsobe. Ce Rutsobe,
alors que ses frères ont reçu en héritage des pays à gouverner, il a reçu en héritage le ministère
Sacerdotal d’intercéder pour le pays auprès d’Imana. Cette fonction est passée à sa
descendance à perpétuité. Ce rôle lui a conférer la dignité d’être le deuxième personnage du
pays après le roi. Ce rôle est joué dans les différents rites d’Ubwiru qu’on nomme Inzira= les
voies. Le deuxième groupe est constitué par les descendants de Rubunga, ce Mwiru venu de
la Dynastie des Renge et qui a transmis à Gihanga le rite de l’intronisation des rois par le
tambour Dynastique. C’est lui qui lui a donné le premier tambour emblème de la royauté
nommé Rwoga. Son rôle a été légué à trois branches de ses descendants.

La première branche se nommait Abene-Nyabirungu descendants de ce personnage


Nyabirungu, qui avait joué un rôle très important dans ce service de la Couronne. La
deuxième branche se nommait Abatege descendant de Nyabutege, celui-ci fils de
Tegerangoma.
14

Sous le règne de Ndahiro Cyamatare, celui-ci fut fait prisonnier par les envahisseurs du
Bushi et emmené dans l’île Ijwi où il eut les doigts coupés. A l’avènement de Ruganzu
Ndoli il put échapper de l’île et rejoindre le nouveau roi à Mata dans la province de
Marangara. Ce courage et cette fidélité a rehaussé la valeur de ses descendants. La troisième
branche se nommait Abanyakabagari parce que le fief de cette famille se trouvait dans la
province du Kabagari où ils constituaient une dynastie honoraire, avec leur tambour
dynastique appelé Busarure. La quatrième branche est Abakaraza : Il s’agit d’un groupe de
cette même famille attaché spécialement au Tambour des audiences, Indamutsa. Ce groupe
constituait la branche haute gradée de tous les tambourinaires de la Cour. Le troisième groupe
est celui des Abakono, descendant de Nkima.Ce personnage avait joué un rôle spéciale dans
le mariage de Nyanguge avec Cyilima I Rugwe.Ce Nkima était du clan des Abakono, dont
la dynastie régnait dans une région de l’actuelle Tanzanie. C’est ce personnage qui avait servi
d’intermédiaire pour ce mariage dont est né le roi Mukobanya, intronisé sous le nom de
Kigeli I.

En récompense de ce service, il reçut la royauté honorifique sur l’enclave du Nyamweru. Ce


groupe des Abakono fut intégré au collège des Abiru, au troisième rang après
Abenenyabirungu. Leur fonction particulière fut de s’occuper de la fertilité des
cultures=Umuganura.Le quatrième groupe du Collège des Abiru est celui des Abakobwa.

Ce leur vient de leur ancêtre Cyenge, du clan des Abakobwa, qui avait joué un rôle important
après la mort du roi Ruganzu I Bwimba. C’est ce personnage qui avait rempli la fonction de
régence pendant la minorité de Cyilima I Rugwe. Dès que celui-ci atteignit la majorité d’âge,
le Régent Cyenge lui céda dignement la place. Pour récompenser cette grandeur d’âme, la
Cour lui conféra ainsi qu’à sa descendance une primauté d’honneur sur tous les Abiru mais
sans charge spécifique.

III.7 Les Auxiliaires de ces sages de la Couronne

Ces Auxiliaires étaient des Fonctionnaires chargés d’offrir leurs services spécialisés aux
sages de la Couronne. Ces spécialistes comprenaient cinq catégories : La première
catégorie était nommée Abo kwa Myaka=les descendants de Myaka.Cette famille habitait à
Huro dans le Bumbogo.Elle avait un ancêtre légendaire nommé Gihe =le Temps, tandis que
leur ancêtre vraiment connu était Musana. Ce lignage de cultivateurs était chargé de
produire de l’éleusine(Uburo) et le sorgho(Amasaka) destinés aux cérémonies de la double
fête des prémices : Umurorano= la manducation de la pâte de l’éleusine et Umuganura= la
manducation de la pâte du sorgho.Cette famille jouissait du privilège d’avoir une dynastie
rituelle dont voici les noms de ses membres : Nyamurasa, Musana et Mumbogo. La
deuxième catégorie s’appelait Abene-Mpeka= Les descendants de Mpeka. Ce personnage
était le préfet du troupeau de Gihanga, nommé Insanga. Il intervenait dans le rite de la
prospérité des bovidés= Inzira y’Ishora.

La troisième catégorie s’appelait Abene-Muhinda= Les descendants de Muhinda.


15

Ce personnage fut le célèbre forgeron du Bugarura qui extrayait ses matériaux dans la
carrière de Mushongi pour la fabrication des marteaux royaux. Le chef de ces forgerons avait
une fonction spécifique dans les rites d’Ubwiru où intervenaient ces marteaux. La quatrième
catégorie s’appelait Abaroha= les descendants de Ndoha. Un groupe de devins chargés
d’utiliser Icyuhagiro= l’aspersoir, soit pour bénir ou purifier, soit pour maudire ou chasser
les malheurs du pays. La cinquième catégorie s’appelait Abarembo=Les habitants de la
région du Burembo entourant le massif montagneux du Ndiza, dans le district actuel de
Muhanga. Ce groupe de ritualistes devait intervenir dans les rites de régulations des pluies
trop abondantes. En général, ce groupe était chargé depuis le roi Mibambwe II Gisanura
d’éloigner toutes sortes de calamités.

III.8 Les 18 voies d’Ubwiru

Le vénérable rituel royal dit Ubwiru mérite d’être placé ici comme conclusion de ce
chapitre sur la philosophie politique du pouvoir de Gihanga. C’est un document
extrêmement riche à bien des égards.

Il contient des informations à trois dimensions : Dimension historique, Dimension politique et


Dimension philosophico-religieuse. Nous venons de parler des Agents de ce rituel.

Présentons maintenant la liste de ces rites dis inzira et leur objectif propre à chacune. A
travers cette énumération on se fait déjà l’idée de la philosophie politique de leurs auteurs.
Ces rites étaient des supplications adressées à Imana, par l’intercession des Monarques, ayant
la vocation de résoudre ces problèmes spécifiques. Voici la liste de ces 18 rites ou procédures.
I. Les rites à objectif économique.

Ces supplications étaient adressé à Imana par l’intercession des rois vachers Mutara et
Cyilima chargés de la prospérité du pays.

1. Inzira ya Rukungugu= La Voie du Temps Poussiéreux. Ce rite consiste à poser des


actes nécessaires pour arrêter la sécheresse qui abîme les cultures.
2. Inzira ya Kivu= La Voie de l’Inondation. Ce rite devenait nécessaire quand la pluie
devenait trop abondante dans le pays et abimait les cultures.
3. Inzira y’Inzuki= La voie des Abeilles. Ce rite intervenait lorsque les ruches ne
donnaient plus le Miel en quantité normale.
4. Inzira y’umuhigo= La voie de la Chasse. Ce rite était exécuté lorsque le roi allait à la
chasse pour qu’il ramene du gibier en abondance.
5. Inzira ya Muhekenyi= La Voie de la maladie du Bétail. Ce rite consistait à faire
disparaître cette maladie des vaches.
6. Inzira y’Ishoora=La voie de l’Abreuvage. Ce rite consistait à demander la
bénédiction d’Imana sur les bovidés par la médiation des rois vachers.
7. Inzira y’Umuganura= La Voie des Prémices du sorgho.
Ce rite est une prière d’action de grâces adressée à Imana après la récolte annuelle et
une demande pour une plus grande fertilité des champs.
16

La fête de la récolte de l’éleusine s’appelait Umurorano tandis que celle du sorgho


s’appelait Umuganura. C’était des fêtes annuelles célébré d’abord à la Cour royal
ensuite dans toutes les familles du pays.

II. Les rites à objectif militaire

Ces supplications étaient adressées à Imana par l’intercession des rois de la guerre, Kigeli et
Mibambwe.

8. Inzira y’Inteko=La voie de la guerre. Les guerres, fréquentes au Rwanda, avaient


deux objectives, la croissance du territoire national ou sa défense contre un agresseur
extérieur.
9. Inzira yo kwambika Ingoma= La Voie du garnissage du tambour. Ce rite consistait à
célébrer la victoire du Rwanda sur l’ennemi. Les dépouilles du roi vaincu et tué, était
fabriqué en amulette et servait à décorer le tambour emblème de la royauté.
10. Inzira yo Kwasiira= La voie de la décoration. Ce rite était une répétition du
précédent, lors qu’il fallait répéter cette cérémonie pour la septième ou la neuvième
fois.
11. Inzira y’Inkiiko yabyay’umugaru= La voie de la frontière troublée. Ce rite
consistait à conjurer la menace d’un ennemi contre le pays, par des gestes de
supplications adressés à Imana.
12. Inzira y’urwihisho= La voie de la cachette. A l’annonce de la mort d’un roi du
Burundi, son homologue rwandais devait se tenir dans un endroit secret pendant huit
jours de deuil observé au Burundi. Pendant ce temps, il implorait la protection
d’Imana contre les invasions venant du Burundi.

III. Les rites à objectif de la stabilité du royaume.


Ces rites sont de deux catégories. Les uns ont pour but d’écarter les malheurs contre
le pays. Les autres ont la finalité de promouvoir la pérennité de la Monarchie.

13. Inzira ya Gicuurasi= La voie de Gicuurasi. Chaque année, au mois de Gicurasi,le


pays organisait une cérémonie de deuil. Celle-ci consistait à faire le deuil de tous les
malheurs survenu au pays pendant cette année et implorait Imana pour les écarter à
l’avenir.
14. Inzira y’Ikirogoto=La voie de l’inconvenance. Ce rite est exécuté lors que le
Monarque est décédé, pour signifier le deuil national. Il consiste à invoquer la
protection divine sur la nation et pour éloigner tous les dangers qui peuvent profiter de
l’absence du roi.
15. Inzira y’Urugomo= La voie de la compétition. Ce rite intervient après le précèdent.
Lors que le Monarque est décédé, il y a toujours le danger de compétition pour le trône
entre les princes rivaux. C’est pour conjurer cette menace que l’on procède à ce rite
pour calme l’appétit des compétiteurs royaux.
Dans l’histoire du pays, cette compétition a eu lieu maintes fois dont voici quelques
exemples.
17

Karimbi contre Kigeli I Mukobanya, Juru contre Ndahiro II Cyamatare, Bicura et


Nama contre Cyilima II Rujugira, Gatarabuhura contre Mibambwe III Sentabyo et
contre Yuhi IV Gahindiro et enfin Yuhi V Musinga contre Mibambwe IV Rutarindwa.
Ce dernier cas et le seul exemple où le compétiteur a renversé le roi légitime.
16. Inzira y’Ubwimika= La voie de l’intronisation. Ce rite consistait, cela va sans dire,
en la plus grande solennité du pays. Il ressemblait tout le Collège des Haut
Fonctionnaires de la Cour pour fêter l’avènement du nouveau roi et implorer sur lui la
protection d’Imana.
17. Inzira y’amapfizi= La voie des taureaux. Cette voie, par exception aux autres, n’est
pas une céremonie particulière. Il s’agit d’un testament de succession au trône confié
à deux Hauts Fonctionnaires de la Couronne. L’exécution de ce testament se faisait
devant la tombe du roi défunt.
18. Inzira y’umuriro=La voie du feu. Ce rite est exécuté par le roi du nom Yuhi. Son
objectif est d’assurer la stabilité et la pérennité de la lignée royale.
Par des gestes symboliques, le Monarque allume un feu qui ne doit être alimenté
continuellement pour symboliser la pérennité de ce royaume théocratique.

0. LA CONCLUSION

Dans cette conclusion, nous allons revenir sur trois idées : A. La philosophie politique de
Gihanga, B. Ses traces matérielles, C. Le nombre de la population du Rwanda sous le règne
de Gihanga.

A. La philosophie politique de Gihanga

1. L’idée de base de toute la philosophie politique de Gihanga est que tout pouvoir
légitime vient d’en haut. Cet «  en haut » est le Créateur qui a créé le monde et le
gouverne par ses Lieu-tenants, dûment mandatés. En bref, il s’agit d’un régime
théocratique. Dans le cycle des rois, cette idée est concrétisée par l’objectif du
pouvoir des rois du nom Yuhi : rois du feu.
2. Selon l’intuition politique de Gihanga, le pouvoir monarchique est partagé entre le roi et
la reine-mère. Le roi est issu du clan Nyiginya et la reine-mère est issue des autres clans
du pays. Cette bipolarité permet d’avoir d’une part le partage du pouvoir entre les
personnes des deux sexes et entre les Banyiginya et les autres clans du pays. Cette
conception du pouvoir ouvert, permet l’unité dans la multiplicité. Il est proche de la
démocratie actuelle, tout en évitant son défaut de pouvoir confier aux populistes
aventuriers.
3. Le programme inscrit dans le nom Rwanda, comme réalisation du royaume de Dieu sur la
terre, suppose un développement illimité dans l’espace et dans le temps. Cet objectif était
appliqué par les rois du nom Kigeli et Mibambwe, les rois de la guerre.
18

Ces deux rois étaient le fer de lance du royaume Nyiginya. Cette conception peut garder
aujourd’hui toutes ses ambitions qualitatives et laisser tomber sa dimension de guerres de
conquêtes géographiques, devenue inapproprié dans le contexte actuel.
4. Dans la conception du pouvoir Nyiginya, sa dimension économique reçoit la part de lion.
Sur 18 voies qui constituent les rites du Bwiru, 7 sont consacrés à cet objectif
économique. Les rois Mutara et Cyilima en avaient la responsabilité particulière. Les
sages de la Couronne du pouvoir de Gihanga avaientt compris ce que dit l’adage Latin :
primum vivere, deinde phirosophari (=il faut d’abord manger avant de philosopher).

B. Les traces matérielles de la présence de Gihanga

Les traces matérielles que nous présentons ici prouvent que Gihanga n’est pas un
personnage imaginaire. En voici quelques une :

1. Les localités portant le nom de Rwanda, comme marque de l’itinéraire de sa Dyanastie:


Rwanda rwa Busoga, Rwanda rwa Gashara, Rwanda rwa Binaga, Rwanda rwa Gasabo,
Rwanda rwa Kamonyi

2. Ses résidences :
A la rive occidentale du lac Kivu, au Bushi ; à Buhindangoma, au Rucuru ; au Buhanga , près-de
Nyakinama dans le District de Musanze ; à Kangomba, dans le même District de Musanze ; à
Nyamirembe lez Humure, dans le Mutara ; à Gasabo, Principale résidence de Gihanga, au bord du
Lac Muhazi  

3.Ses épouses : Nyamususa, fille de Jeni de Rurenge ; Nyangobero, fille d’un prince du
Bunyabungo ;Nyirampirangwe, fille d’un prince du Bushubi ; Nyirarutsobe, sa concubine.

4.Ses enfants : Kanyarwanda Gahima, Kanyandorwa Sabugabo, Kanyanyabugesera


Mugondo,Nyirarucyaba, Kanyabungo Ngabo,Gashubi et Gafomo, Rutsobe.

5. Son tombeau à Muganza de Kayenzi, dans le district de Kamonyi

C. Le nombre de la population du Rwanda sous le règne de Gihanga

Nous venons de presenter l’histoire de Gihanga qui contient des éléments mythiques
et d’autres historiques. Un historien d’aujourd’hui en 2014 ne peut pas ne pas se poser
la question du nombre de populations sur laquelle ce roi a regné. Pour ne pas naviguer
dans l’ambiguité, partons des chiffres donnés par l’ethnographe allemand Jan
Czekanowski, concernant les enquêtes démographiques sur la population rwandaise
faite dans l’année 1907. De ces chiffres donnés par ces recensements, nous pourrons
faire une extrapolation qui nous fait remonter à l’époque de Gihanga.
19

L’estimation du nombre d’habitants que les chercheurs semblent prendre comme


acceptable ou plus réaliste pour cette période de 1907 est celle de l’ethnographe
allemand Jan Czekanowski. A cette date, la population rwandaise comptait 1,5
million d’ individus (Facil Tesfaye, CIRST, 2009-2011, Canada).

Faisons maintenant notre extrapolation à partir de ce chiffre d’1,5 million que


comptait la population rwandaise en 1907. D’après la chronologie d’Alexis Kagame,
le règne de Gihanga aurait débuté en 1091. Comme nous l’avons dit, nous ajoutons les
années des quatre règnes des rois de la ceinture que cet auteur a indument supprimées.
Si nous donnons 30 ans au règne de chacun de ses quatre rois, cette correction fait
remonter le règne de Gihanga en l’année 970. Alors, de cette année de Gihanga 970 à
l’anné 1907, il y a 937 ans. Pendant ces 937 ans, cette population n’a atteint que le
chiffre total de 1,5million. Il est donc évident que sans nous perdre en des calculs
impossibles, le peuple rwandais de Gihanga équivalait à peu près à une famille d’un
grand chef Hima. Sa population comprenait ses femmes, ses enfants, ses serviteurs et
sa parenté plus ou moins proche. Si on lui accorde génereusement une population de
1000 personnes, on n’est pas loin de la réalité. A sa mort, on s’en souviens, il a placé
ses héritiers en quatre zones portant les noms suivants : Kanyarwanda au Rwanda,
Kanyandorwa au Ndorwa, Kanyabugesera au Bugesera. Ses trois enfants étaient de sa
principale femme Nyamususa. Il a placé ses deux autres femmes avec leurs enfants
dans deux autres zones. Sa femme Nyangobero et son fils Kanyabungo Ngabo au
Bunyabungo et Nyirampirangwe mère de Gashubi et Gafomo au Bushubi. Ses cinq
noms étaient des régions que Gihanga avaient sans doute visitées mais on imagine mal
que c’étaient des pays déjà habitées, conquis ou annexés par Gihanga. C’étaient
probablement des régions inhabitées que ces fils ont du occuper et organiser au fil des
ans. C’est probablement là que se trouve aussi l’explication des quatres rois successifs
nommés les rois de la ceinture dont l’histoire est perdue dans la nuit des temps. Dans
ses débuts, Gihanga a concentré ses efforts sur la zone qu’il a nommée le Rwanda et
sur laquelle il a placé son fils Kanyarwanda comme chef de la famille. Le
dévelopement ulteriel de l’action de ces cinq fils de Gihanga a donné naissance à un
système de gouvernement fédéral dont Kanyarwanda et ses succeseurs sont devenues
des chefs de la conféderation à l’egard de ses frères devenus des rois subalternes ou
suffragants.
20

2 ème PARTIE : RUGANZU NDOLI QUI A LIBERE ET AGRANDI LA NATION


RWANDAISE
-18émè Roi de la lignée nyiginya, de 1510 à 1543

-Sa mère : Nyabacuzi, du clan des Abakono

- Son épouse : Nyirakabogo, du clan des Abega

0. Introduction
L’histoire de ce roi comprend trois périodes :
1. Les poèmes introductoire au règne de Ruganzu Ndoli
2. Le retour de Ndoli
3. Ses conquêtes
4. La fin de son règne
5. Les souvenirs populaires liés au règne de Ruganzu Ndoli

CHAP.I : LES POEMES DE REFERENCE

Tout le monde est d’accord pour dire que Ruganzu Ndoli est le plus grand de nos
Monarques à bien des égards. Deux poèmes vont nous introduire dans l’histoire de ce grand
Monarque. Le premier, celui de Nyakayonga, confirme ce jugement que toute la tradition l’a
considéré comme héro sans égal. Le second, celui de la reine mère Nyirarumaga, nous
présente la situation catastrophique du pays avant le règne de ce Roi. Voici ces deux poèmes :

1. Se reproduire en ses enfants, réjouis les parents

Le Miséricordieux, ce roi qui a eu pitié de nous tandis qu’il rentrait de son exil,

Lui aussi, je le salue aimablement et je le laisse prendre la première place.


Qu’il prenne la parole le Casseur des chaînes de notre servitude,
Le Munificent, le Vengeur, le Sauveur, le Recouvreur de ce qui était égaré, le Restaurateur
de ce qu’il trouve.
Ce Poseur de fondements a lutté pour nous d’une façon inoubliable, et a tué tous nos
ennemis.
De sa résidence de Nyundo, ce roi a été l’acteur de l’élargissement du territoire rwandais,
et s’est imposé parmi les pays voisins qui ont reconnu sa grandeur.

Le Consolateur, peut-il être inférieur à quelqu’un d’autre?

Avec ardeur, il a vengé la mort de son père, il a promené son bouclier jusqu’au Bugara,
21

Et porté la frontière de son pays au lac Kivu, Où vous n’étiez pas encore arrivés.

A qui oseriez-vous comparer ce Vaillant !

2. Aho ishokeye inshotsi ya Gitarama

Ce poème fut composé par Nyirarumaga pour pleurer la mort de Ndahiro Cyamatare.
Malheureusement, il est incompréhensible aux non-initiés aux arcanes de la poésie
antique. De plus, il se réfère au nom de personnes et de lieux qui nous sont
inconnu.C’est pourquoi, au lieu de présenter tous le texte du poème, nous allons
montrer son contenue sémantique.

- Le sens du titre

Dans ce langage poétique, Inshotsi= l’Altéré qui court après l’eau vive. Le verbe
Gushoka = dévaler vers l’abreuvoir. Dans ce cas de Ndahiro, dévaler vers
l’abreuvoir signifie concrètement mourir en martyr pour la nation (Umucengeli).
Gitarama dont il est question ici est la colline sur laquelle Ndahiro a été tué. Cette
colline se trouve dans le Cyingogo, dans le District actuel de Rubavu.

- L’événement

De tous les malheurs qui ont fondu sur le Rwanda des temps anciens, aucun n’est
comparable à la catastrophe du règne de Ndahiro Cyamatare, prédécesseur immédiat
de notre historienne. Même depuis lors, rien de pareil, hors mis, bien sûr,
l’inqualifiable génocide de 1994. Ce qui est arrivé au temps de Ndahiro fut un double
malheur que voici :

A l’intérieur du pays, il y eut une rébellion : le prince Juru avec ses nombreux et
puissants partisans a refusé de reconnaître la légitimité de Ndahiro et régna sur la
zone orientale de la Nyabarongo.

Le reste du pays, depuis la Nyabarongo jusqu’au lac Kivu, fut occupé par les
Abanyabungo, onze ans durant. Cette occupation suivait ce que la tradition a nommé
« Urubi rw’i Nyundo = le Lugubre événement de la localité de Nyundo ». Ce lugubre
événement fut celui de la mort de Ndahiro, de la reine-mère, de la mère de Ndoli
Nyabacuzi, et de tous les dignitaires de la Cour royale. Le tambour de règne Rwoga
fut capturé et emporté. Cette capture signifiait l’annexion en bonne et due forme. La
22

partie orientale du pays qui était laissée au rebelle Juru, avait perdu également la
souveraineté nationale avec la perte du tambour de règne. Ainsi Ruganzu II Ndoli
était orphelin de père et de mère et arrivait dans un pays veuf de tambour de règne et
occupé. Le premier souci fut d’introniser un autre tambour-emblème. Ce fut le fameux
Karinga.
Ce fut, ensuite, la vengeance sur tous les fronts et instauration d’un royaume puissant
qui met à genoux tous ses anciens rivaux. Que le sang de Ndahiro versé sur le champ
de bataille en de circonstances si exceptionnellement graves soit considéré comme
celui d’Umucengeli, rien d’étonnant. Il est allé au combat en se sachant en effet
d’avance perdu et devant perdre la bataille. Il voulait donner toutes les chances à son
fils en exil au Karagwe. Il fallait donc mourir les armes à la main pour ne pas être
capturé vivant et devoir abdiquer en faveur d’un étranger.

- L’histoire de ce poème

De tous les événements du pays dont Nyirarumaga tenait à perpétuer le souvenir, la


fin du règne de Ndahiro était en première place. La grandeur du règne suivant fut la
riposte appropriée qui fut l’œuvre de la narratrice avec son co-régnant. Le poème note
en détails les personnages impliqués dans ces lugubres événements dans un but
évident de ne laisser personne échapper à la vengeance impitoyable qui les attendait.

Lorsque, en 1942, A. Kagame se fit dicter ce poème par le rhapsode Kanyabutega


habitant au Marangara, celui-ci lui assura que ce poème a servi à la Cour de Ruganzu
II pour découvrir les meurtriers de Ndahiro, grâce aux noms propres cités dans le
présent poème. Malheureusement pour nous, ces noms au sens « figuré » sont
indéchiffrables. Malgré son ancienneté du 16ème siècle, malgré sa longueur, 115 vers,
il semble être au complet. Cela veut dire qu’il était tenu comme très précieux à la Cour
royale pour ce qui concerne l’histoire du pays. Sa transmission a dû bénéficier d’une
vigilance permanente.
23

CHAP.II : LE RETOUR DE NDOLI


II.1 L’intronisation de Ndoli et de Nyirarumaga

Ndoli est monté au trône après un vide de pouvoir dans le pays. Son père Ndahiro
Cyamatare avait été tué par Ntsibura I Nyebunga, monarque du Bushi, aidé par Nzira
fils de Muramira roi du Bugara. Après cet assassinat, le Rwanda de l’Ouest de la
Nyabarongo fut occupé par les Bashi onze ans durant. Pendant cette même période, la
partie du Rwanda de l’Est de la Nyabarongo été occupée par Bamara frère ainé de
Ndoli qui ne reconnaissait pas sa légitimité de succession de leur père.

Avant sa mort, Ndahiro Cyamatare avait pris la précaution élémentaire de l’envoyer


chez sa tante paternelle Nyabunyana, épouse de Karemera Ndagara roi du Karagwe,
dans l’actuel Tanzanie. C’est là que ce jeune prince passa 11 ans à se préparer pour
effacer la honte subie par son pays.

Ce choix était soigneusement préparé par les féaux, nommée Abalya-nkuna qui était restés
dans le pays. Ceux-ci avaient préparé une reine-mère suppléante pour remplacer la mère de
Ndoli, tuée avec son mari. Cette élue se nommait Nyirarumaga, une poétesse du clan des
Abasinga.
Ce choix obéissait au désir de faire descendre sur elle les vertus de la mère du premier
Ruganzu, qui était elle aussi une Singa. Ce nouveau couple royal fut mis sous la protection de
Ruganzu Bwimba et sa sœur Robwa, tous les deux martyrs pour la nation.

A la mort de Ntsibura, les fidèles de Ndoli comprirent que le temps était venu pour amener
l’héritier au Rwanda. Ils préparèrent en pleine clandestinité, deux voyages où les concernés
devaient se rejoindre à Gatsibo, localité où Gihanga avait habité. D’un côté, Ndoli arrivait du
Karagwe accompagné par une escorte militaire donnée par le roi du Karagwe. De l’autre côté
du Rwanda, les Abiru amené la future reine-mère Nyirarumaga ainsi que le nouveau tambour
emblème, Nangamadumbu. Celui-ci devait tenir lieu de Rwoga capturé naguère par le roi du
Bushi. Ces ritualistes accomplirent en ce lieu les cérémonies de l’intronisation et imposèrent
au nouveau monarque le nom dynastique de Ruganzu II Ndoli. Nyirarumaga fut intronisée en
même temps que Ndoli sous le nom dynastique de Nyiraruganzu II par le même acte
indivisible. Après cette double intronisation, voyons les mérites de chacun des membres de ce
couple royal.

II.2 Le rôle de Nyiraruganzu II Nyirarumaga

Les deux Co-régnants, Ndoli et Nyirarumaga, ont marqué l’histoire du Rwanda d’une
empreinte indélébile au 16ème siècle. A leur avènement, le Rwanda était dans un double vide :
vide politique et vide culturel. Ndoli s’est attelé à combler le vide politique. Nyirarumaga a
libéré le pays du vide culturelle séculaire : celui d’être un pays sans mémoire de son passée.
24

Voyons successivement le rôle de chacun de ses acteurs placés au sommet du pays. A tous
seigneurs, tout honneur, commençons par la reine mère.

Concernant Nyirarumaga, signalons au départ, une erreur commise par les rédacteurs de la
liste généalogique de la dynastie Nyiginya. Sur cette liste, la co-régnante de Ruganzu II Ndoli
est Nyabacuzi, mère de Ndoli. La vérité est que, à l’intronisation de Ndoli, sa mère Nyabacuzi
avait été tuée depuis longtemps en même temps que son mari Ndahiro Cyamatare, par les
Bashi. Il fallait donc dire que la reine-mère Nyiraruganzu II fut Nyirarumaga, reine adoptive
par suppléance.

On se souviendra que cette nouvelle reine mère a apporté à l’histoire du Rwanda un apport
inoubliable. Depuis la fondation du royaume Nyiginya, le pays ne disposait d’aucun moyen
pour perpétuer sa mémoire.
En effet, depuis Gihanga jusqu’à Ruganzu 1er Bwimba, cette longue période de onze règnes,
occupée par des rois dits rois de la ceintures, restaient anhistoriques. Placée à la tête du pays,
Nyirarumaga comprit que parmi ces différentes tâches, la priorité était de relever ce défi.
Utilisant ces talents de poétesse, elle inventa un genre poétique nommée impakanizi. Il dota ce
poème d’une structure capable de véhiculer l’histoire, règne par règne, du premier au dernier
monarque.

Le refrain qui séparait ces différents règnes s’appelait impakanizi. Il permettait ainsi
d’identifier les évènements de chaque règne et laissait l’ouverture à la suite de l’histoire. A ce
moment-là, Nyirarumaga a pu remonter le cours de l’histoire jusqu’à Ruganzu 1 er Bwimba,
sixième de ces prédécesseurs. Cette remontée dans la mémoire de l’histoire du pays était
d’autant plus facile que la mort martyre pour la nation de Ruganzu Bwimba et de sa sœur
Robwa était un évènement inoubliable dans la conscience du peuple rwandais.
Ainsi donc, depuis la période de la création de ce poème impakanizi par Nyirarumaga,
l’histoire du Rwanda depuis Ruganzu Bwimba jusqu’au dernier, les principaux évènements du
pays sont connus à travers les écrits d’Alexis Kagame. Toute l’histoire évènementiel du pays
remonte donc jusqu’à Nyirarumaga, en passant par Alexis Kagame qui a mis par écrit, le tout
premier, cette histoire dans son ouvrage Inganji Kalinga. Celui-ci a été traduit en français dans
deux livres : Un abregé de l’ethno histoire du Rwanda et Un abregé de l’histoire du Rwanda.
Tout historien de ce pays devrait être reconnaissant à l’égard de ces deux personnages qui
nous ont permis de connaître l’histoire de notre pays.

Alexis Kagame est mort en 1981 avant d’achever la publication de la collection de ces
poèmes historiographiques. Cette collection comprenait cent soixante-seize unités, qu’il a
présentées dans son ouvrage la poésie dynastique au Rwanda. Pour présenter au grand public
le texte intégral de cette collection inédite de Kagame, j’ai pris l’initiative de la publier en la
complétant de quatorze nouvelles unités. Le résultat ainsi obtenu fut de cent quatre-vingt-dix
poèmes historiographiques, publiées dans ma revue les cahiers lumières et société. Cette
collection est aujourd’hui disponible sur un site Internet approprié.

II. 3 Les préalables du combat de Ruganzu Ndoli

Que signifie ce nom ? Ruganzu, du verbe Kuganza = vaincre. Ruganzu signifie donc le
vainqueur. Ndoli, du verbe kurora= regarder. Ce nom signifie alors l’admirable. Nous allons
voir comment ce jeune monarque a mis en pratique le programme de son nom. Ce monarque
25

trouvait le Rwanda dans l’anarchie la plus complète et le remit en selle, pour lui ajouter
ensuite des conquêtes d’une superficie supérieure à celle du domaine de ses prédécesseurs.
Dans une situation exceptionnellement défavorable, il fut l’homme qu’il fallait, comme il s’en
est sporadiquement rencontré en différentes époques de l’Histoire ( E.H.P.93-94).

Avant de poursuivre la trame des évènements, il convient de signaler les noms de ses
collaborateurs qui ont facilité le démarrage de son action. Les principaux sont les suivants :

2. Le prince Kibogo, fils de Ndahiro II et demi-frère de Ndoli ;


3. Le prince Karangana, fils de Yuhi II Gahima II ;
4. Le prince Binama, fils de Yuhi II Gahima II ;
5. Nyirampilima, fils de Rubuga ;
6. Mpande ya Rusanga ;
7. Nyiragahira ;
8. Nkoma fils de Nkondogoro, fameux sorcier du Marangara ;
9. Mpyisi,fils de Sagisengo, le grand Mwiru ;
10. Mugobe, fils de Ngwije ;
11. Buseyimana ;
12. Nkima, fils de Butare le Mwiru-roi du Nyamweru ;
13. Bukarara, fils de Bunyege ;
14. Minyaruko, fils de Nyamikenke roi-pluviateur du Busigi ;
15. Le Mutwa Mihwabaro, surnommé Bwami bwa Muliro ;
16. Le Mwiru Gitandura le jeune, gardien du tambour Cyimumugizi ;
17. Kavuna, le Féal qui avait accompagné Ndoli au Karagwe et n’a pas pu revenir avec lui au
Rwanda, à cause d’un malheureux interdit dont il fut victime ;(Ibidem p.94-96).

Avant de commencer le travail de remise en selle du pays, Ruganzu avait un problème


prioritaire à résoudre. Le tambour emblème de la dynastie, Rwoga, avait été emporté par les
Bashi. Et son compagnon Cyimumugizi n’était pas encore retrouvé de la cachette où l’avait
laissé son gardien. Pour éviter que se répète la même situation du Rwanda qui n’a pas de
tambour emblème, Ruganzu décida de tailler un nouveau tambour emblème avec plusieurs
suppléances possibles. Il chargea le Mwiru pluviateur du Busigi de lui procurer le bois de ce
nouveau tambour. Alors celui-ci alla au Buberuka, dans la localité appellé Cyungo où se
trouvaient des arbres géants nommé Imyungo. Ayant choisi l’arbre qui lui convenait,
Nyamigezi le coupa en trois tranches qu’il transforma en trois tambours sous la direction des
Abiru. Le tambour de la tranche de base du tronc devint le Bariba, la tranche suivante fut le
Karinga et la troisième devint le Kalihejuru. Le Karinga fut choisi comme le tambour
emblème de la dynastie. Les deux autres seraient successivement suppléantes, en cas de
disparition de Karinga. Ce préalable achevé Ruganzu pouvait commencer son combat qui
devait le conduire loin jusqu’à sa mort.

Pour son combat, Ruganzu compta sur plusieurs Milices capables de mener à bonne fin cette
tâche gigantesque de remettre le pays en ordre. Il recruta lui-même la fameuse Milice
Ibisumizi qui comprenait les compagnies suivantes :

Ibisumizi = les Lutteurs-en-corps-à corps.

Ingagurarugo= Assaillants-d’avant-garde.
26

Imisambi= les Grues-couronnées.

Udusambi = Les Elegantes-grues-couronnées.

Insambuzi= les Destructeurs-d’habitations.

Abadakonja= les Réfractaires-au-froid.

Abakonjabyuma= les Tordeurs-d’armes-en-fer.

Abaganda= les Marteleurs.

Le prince Semugeshi, futur Mutara I fut recruté parmi les Abaganda qui lui serviront de garde
personnelle. Le commandant en second de toute cette Milice s’appelait Muvunyi, fils de
Karema, de la Compagnie d’Ibisumizi. En plus de cette Milice personnelle d’Ibisumizi,
Ruganzu II compta sur les autres Milices qui existaient sous son règne. Le premier fut
Abaruhije, commandé par le chef Mpande-ya-Rusanga.

Le deuxième fut Nyakare dont le noyau était formé par de guerriers immigrés du Burundi en
compagnie de leur chef Bashana l’ancien, de la famille du clan des Abashingo. Le troisième
fut la Milice Nyantango dont les effectifs les plus nombreux étaient concentrés dans la région
à laquelle elle a donné son nom (la province du Nyantango).
27

CHAP.III LES CONQUETES DE RUGANZU NDOLI

III.1 L’élimination de l’usurpateur Byinshi

Avant de penser aux conquêtes, le jeune monarque devait remettre de l’ordre dans sa
famille en chassant du pouvoir son cousin l’usurpateur Byinshi. Une fois les cérémonies du
couronnement terminées, Ruganzu passa la frontière du Ndorwa et arriva incognito dans la
zone orientale du Rwanda, où régnait son cousin Byinshi. Le rapatrié comptait certainement
sur de nombreux légitimistes en cette zone. Il attaqua à l’improviste l’usurpateur de l’Est en
sa résidence de Bweramvura près Kabuye et le tua sans rencontrer aucune résistance, du fait
que Byinshi ne s’attendait pas à cette attaque (Ibidem, p.99).

III.2 Ruganzu réalise la vengeance de son père

Après cette remise en ordre dans la maison familiale, Ruganzu avait la hantise de venger
son père. La première cible était donc le Bunyabungo et le Bugara qui avaient été coalisé
pour effectuer les atrocités contre son père, contre les membres de sa dynastie et contre tout le
pays qu’ils avaient mis en veuvage, pendant 11 ans. Avant de s’attaquer directement au Bushi,
Ruganzu conquit d’abord toute la rive orientale du lac Kivu, jusqu’à la Rusizi. Il conquit
ensuite l’île Ijwi. Les traditions racontent que le Bushi fut attaqué et ravagé à plusieurs
reprises mais le pays ne fut pas conquis. Probablement que les habitants fuyaient l’armée de
Ruganzu II et revenaient après le retour des Rwandais. Ruganzu s’attaqua ensuite à Nzira, fils
de Muramira, Roi du Bugara dont les guerriers avaient secondé Ntsibura I Nyebunga lors de
la mort de Ndahiro II. Après avoir séjourné à la Cour de Nzira, déguisé en simple serviteur
sous le nom de Cyambara-ntama, Ruganzu finit par le tuer en le clouant au sol par sa hache en
déclamant son ode guerrier . Sa Compagnie Ibisumizi qui siégeait discrètement le palais,
arriva immédiatement auprès de Ruganzu pour maitriser les combattants de Muramira et
célébrer la victoire de leur monarque. Le Bugara fut dès lors définitivement rattaché au
Rwanda. Le Bugara était situé dans le Nord du Rwanda. La plus grande partie de son territoire
a été englobée dans le Kigezi Britannique, lors de la délimitation coloniale de 1910.

Le bilan du combat de Ruganzu, en cette première phase, comprenait cinq victoires :

10 L’élimination de son cousin Byinshi et la libération du Rwanda de l’Est de la Nyabarongo ;

20 La libération du territoire de la zone Ouest de la Nyabarongo jusqu’au lac Kivu ;

30 La conquête de l’île Ijwi ;

40 L’invasion de tout le Bushi mais sans conquête définitive ;

50 La conquête du Bugara.

Il est difficile de savoir en combien de temps ce jeune roi a réalisé tous ses exploits. En tous
les cas, ce travail lui a permis de mettre point toute une stratégie de combat qu’il a mise en
pratique pour les conquêtes que nous allons mentionner.
28

La deuxième phase de son combat s’est orientée vers le Sud du pays. Il annexa
successivement les principautés suivantes :

10 Il annexa le Bunyambiriri situe dans l’actuel district de Nyamagabe et tua son roitelet
Gisurera qui habitait à Suti. Cependant, il laissa en place sa lignée à cause de sa fonction de
maudisseurs des fléaux menaçant l’agriculture(Abavumyi).

20 Ensuite il s’attaqua aux roitelets du Bwanamukali. D’abord à Nyakarashi qui habitait à


zivu. Ensuite à Mpandahande qui habitait à Ruhande.

Enfin il s’attaqua à Nyaruzi, fils de Haramanga, roitelet du Burwi, qui fut tué dans le
Mukindo près Makwaza. Il était le dernier représentant de l’ancienne Dynastie des
Abarenge.

Après ces victoires contre les roitelets du Bwanamukali, Ruganzu tourna ses armes vers les
régions du Nord-Ouest du Rwanda. Il tua Kamima, fils de Kamirogosa, roitelet qui habitait
dans la forêt de Ngabo, sur la rive Nord-orientale du lac Kivu, dans le district actuel de
Rubavu. Après cette victoire, Ruganzu contourna la Dorsale Congo-Nil et conquit les zones
situées au Nord-Ouest du Bwishaza qui était déjà conquis par son grand père Yuhi Gahima.
Après ces exploits du Nord-Ouest du pays, Ruganzu revint au centre du pays, sans doute pour
prendre un peu de répit. A ce moment-là, Rwagitare roi du Bugesera demanda son secours
contre le roi du Burundi, Ntare II Kibogora, qui avait attaqué son pays. Ruganzu II envoya sa
Compagnie Ibisumizi au secours du Bugesera. Les armées du Burundi furent battues à plate
couture.
29

CHAP.IV LA FIN DU REGNE DE RUGANZU NDOLI


IV.1 Sa mort

Après s’être couvert de gloire sur tous les fronts, le grand guerrier devait mourir
tragiquement dans une embuscade tendue par les sauvages montagnards de Rusenyi. Voici ce
qu’en dit Alexis Kagame : revenant du Kinyaga, Ruganzu tomba dans une embuscade tendue
par des montagnards de la région du Rusenyi, dans l’actuel district de Karongi. Le monarque
et son escorte engagèrent le combat, contre les assaillants. Mais il fut blessé d’une flèche
barbelée qui lui crevant un œil et ne put être retirée. On le transporta dans cet état jusqu’à
Matyazo, dans l’ancienne province du Nyantango. Il y avait là des forgerons qui purent
enlever la flèche. Sur le champ, le monarque expira de cette blessure. Cette localité où il
expira fut appelée dès lors ku Gaciro= lieu de dernier soupir. Ladite famille de forgerons fut
appelée depuis Abakuro en souvenir de ce que leurs ancêtres avaient arraché la flèche
barbelée.

IV.2 Son escorte dans l’outre-tombe

Après sa mort, certains de ses compagnons d’armes n’ont pas pu survivre à sa disparition.
Parmi ceux-ci, se trouvaient son échanson, un Hutu, appelée Rusenge. Celui-ci se suicida pour
accompagner son maître dans sa nouvelle demeure. Ce que voyant, la compagnie d’Ibisumizi
décida de faire de même. Ils ne voulaient pas se montrer moins attachés à leur maître qu’un
simple serviteur de la cour. Les guerriers se seraient mis en route au début de la nuit et le jour
se serait levé au moment où ils atteignaient la localité appelé Butantsinda, dans l’actuel
district de Ruhango. Là, ils se seraient divisés en deux camps et se seraient entre-tués.
Dès que l’un des deux camps avait perdu beaucoup d’hommes, on rompait les rangs pour
faire un nouveau partage. Ruganzu II fut enterré à Butangampundu, cimetière des monarques
décédaient de mort violente. Ce cimetière se trouve à Mugambazi, dans l’actuel district de
Rulindo.
30

CHAP.V LES SOUVENIRS POPULAIRES LIES AU REGNE DE RUGANZU


NDOLI

Voici une brève liste des noms qui évoquent ces souvenirs :

V. I Cyambara-ntama et Nzira

Après avoir conquis l’île Ijwi et puni le Bushi, Ruganzu Ndoli tourna ses armes contre
Nzira, roi du Bugara qui avait aidé Ntsibura I Nyebunga roi du Bushi à tuer son père Ndahiro
Cyamatare. Comme il était encore plus faible par rapport à ce pays, il s’y prit habilement de la
façon suivante. Les traditions populaires rapportent que Nzira fut tué par Ruganzu en
personne, après s’être déguisé, pendant un temps, en serviteur de sa Cour, portant le nom de
Cyambara-ntama (le Porteur-de-peau- de-mouton). Il l’aurait cloué au sol par sa propre hache.
Une manière populaire de souligner la satisfaction que le Rwanda retira de cette vengeance.
N’oublions pas que le lieu des malheurs de Ndahiro, Rubi rw’i Nyundo, était passé dans la
zone depuis lors contrôlée par le Bugara.

V.II La Milice Ibisumizi et leur chef Muvunyi

Les performances militaires de Ruganzu Ndoli, si populaire dans la tradition, sont en


partie, dues à ses Milices en particulier à celles de sa Milice Ibisumizi commandée par
son chef le fabuleux Muvunyi, fils de Karema. Nous avons indiqués plus haut le
nombre des Milices qui ont aidé Ruganzu dans ses exploits militaires. En particulier,
nous avons mis en relief la part de la première Milice, les Ibisumizi qui comprenaient
à elles seuls huit Compagnies. On voit bien que Ruganzu étaient, non seulement
extraordinaire en pugnacité, mais aussi un stratège avisé en moyens militaires. Aucun
monarque n’a rendit service au Rwanda autant que ce Cyantambara-ntama. Le
territoire rwandais qu’il a conquis et stabilisé est resté définitivement le noyau du
Rwanda actuel. Qu’on le sache comme nous le savons.

V. III Sa tante Nyabunyana et le royaume du Karagwe

Dans la tradition rwandaise, la princesse Nyabunyana occupe une place de choix parmi les
dignes dames de ce pays. Alors qu’elle était épouse du roi Karemera Ndagara du Karagwe,
elle est restée patriote de son pays d’origine. Le roi Ndahiro Cyamatare, se voyant dans une
situation dramatique, a confié son jeune héritier Ndoli chez sa sœur Nyabunyana, avec des
recommandations bien précises : protège mon fils et aide-le pour son retour au moment
opportun. Garde toi de le présenter aux visiteurs inconnus qui ne connaîtrons pas le mot de
passe que je vais t’indiquer. Nous avons mentionné ce mot ci- dessus.

Comme une Ambassadrice du Rwanda au Karagwe, Nyabunyana protégea son neveu, arriva
même à faire mourir son frère qui venait tuer Ndoli. Le moment venu de retourner dans son
pays, Ndoli reçu une escorte militaire pour l’accompagner sur la route et l’aider à se faire
31

accepter dans son pays. Depuis lors, le Rwanda et le Karagwe conclurent une alliance
d’amitié indéfectible et Nyabunyana fut le modèle du patriotisme pour tous les Rwandais
vivant à l’extérieur du pays. Pour les Rwandais, elle mérite le titre de Nyampinga par
excellence. Nos frères et sœurs qui vivent actuellement dans la diaspora, ont en elles, un
modèle de patriotisme exemplaire.

V. IV Kavuna, le fidèle infortuné et les Balyankuna

Le retour de l’exile et l’accueil de Ndoli dans le pays a bénéficié d’une fidélité


exceptionnelle d’un grand nombre de féaux susmentionné (Abalya-nkuna = les mangeurs
des écailles des lèvres). Malgré l’occupation du pays pendant 11 ans doublée d’une rébellion
intestine de la part du prince Bamara et son fils Byinshi et leurs partisans, les légitimistes qui
ont aidé le jeune monarque à mettre de l’ordre dans le pays constituent un autre modèle
exemplaire de patriotisme hautement louable. Les rwandais d’aujourd’hui qui pratiquent la
zizanie et la trahison de leur pays, feraient bien de s’inspirer de ce modèle de nos ancêtres.
Quant au sort de Kavuna, ce fidèle parmi les fidèles, mérite aussi un souvenir inoubliable. La
tradition ne s’y est pas trompé en liant à son souvenir un proverbe bien connu : Kuruha uwa
Kavuna = peiner vainement à l’instar de Kavuna. La croyance magique faisait croire qu’un
serviteur qui a vécu avec un héritier en exile ne pouvait pas rentrer avec son maître. C’est
ainsi que Kavuna, qui avait servi d’intermédiaire entre Ndoli et les légitimistes restés dans le
pays, était injustement frappé par un tabou qui l’empêchait de revenir au Rwanda avec son
maître. Ne pouvant pas supporter cet affront, il se noyant dans la rivière qui sépare le
Rwanda du Karagwe. Aujourd’hui, nous pouvons regretter cette injustice et bannir de tels
tabous qui peuvent exister encore sous certaine forme.

V.V Byinshi et les Banyabyinshi

La tradition raconte qu’à l’avènement de Ndahiro Cyamatare, ses frères refusèrent


d’accepter son autorité. Cette compétition au trône, facilita l’invasion du Rwanda par les
Bashi conduit par leur roi Ntsibura Nyebunga. Cette rébellion intestine compliqua le retour
de Ndoli comme nous le décrit Alexis Kagame. A la mort de Yuhi II Gahima, il se forma un
parti d’opposition à son successeur Ndahiro II Cyamatare. Les princes Juru, Bamara,
Bwimba et Mutezi étaient de ce parti. Ils intronisèrent Juru. Après la première phase de ces
luttes intestines, Ndahiro Cyamatare ne put imposer son autorité à tout le territoire du
Rwanda. Toutes les provinces situées à l’Est de la Nyabarongo furent occupées par Juru,
tandis que Ndahiro Cyamatare régna sur les régions sises à l’Ouest de la rivière. Après
l’assassinat de l’usurpateur Juru, son frère Bamara lui succéda dans la zone orientale de la
Nyabarongo. A sa mort, celui-ci y fut remplacé par son fils Byinshi au temps où Ndoli
revenait au Rwanda après le départ des Bashi. Nous avons vu comment ce Byinshi fut la
première cible de la vengeance de Ruganzu Ndoli.

C’est à la mort de ce Byinshi et la dispersion de ces partisans que remonte le problème actuel
des Abanyabyinshi, connu sous l’appellation des Abanyamurenge du Congo actuel. Nous
connaissons actuellement beaucoup de ses Banyamurenge qui sont revenu au Rwanda après le
32

génocide de 1994. Ils sont revenu au Rwanda parce qu’il était persécuté au Congo qui
contestait leur nationalité Congolaise sous prétexte qu’ils étaient des Tutsi. Alors qu’ils
étaient là avant la délimitation coloniale décidait au Conseil de Berlin de 1884. Ils habitaient
les montagnes de Minembwe qu’ils ont occupé avant tout autre population indigène.
Souvenons-nous que les premiers immigrants de ces Banyabyinshi ont quitté le Rwanda à la
mort de leur ancêtre Byinshi, tué par son cousin Ruganzu Nndoli qui a régné de 1510 à 1543.
Ces détails historiques montrent combien la contestation de la nationalité congolaise des
Abanyamurenge est une souveraine injustice. Bien plus, c’est le résultat d’une politique
raciste qui vise les Tutsi partout où ils sont à la suite du génocide qui les a frappé au Rwanda
en 1994.

V.VI Le suicide collectif des Ibisumizi

Parmi les souvenirs concernant le règne de Ruganzu, il y en a un qui mérite une attention
particulière. Nous avons vu plus haut qu’après la mort accidentelle de Ruganzu, l’un de ses
échanson et toute la Compagnie des Ibisumizi se sont données la mort pour ne pas survivre à
leur maître. Un tel geste interpelle notre jugement : est-ce un geste louable ou blâmable ?
Objectivement parlant, il faut le désapprouver comme tout suicide. La vie humaine est donnée
et reprise par son Créateur. Subjectivement, c’est-à-dire selon la croyance religieuse et
culturelle de l’époque, ces gens ont crus poser un acte non seulement louable mais aussi
héroïque. Cet acte exprime l’attachement de ces gens à leur maître bien aimé. L’affection à
un bienfaiteur est un sentiment de reconnaissance certainement louable.

V.VII Les actions thaumaturgique de Ruganzu Ndoli

Terminons cette mention des souvenirs attachés au règne de Ruganzu Ndoli par la mention
d’un trait qui lui est propre : le pouvoir thaumaturgique. Ecoutons encore une fois Alexis
Kagame qui nous rappelle la légende concernant le pouvoir thaumaturgique de ce roi.
Ruganzu II Ndoli est sans conteste le plus fameux monarque de la lignée des Banyiginya. Sa
popularité en a fait un personnage légendaire. On lui a attribué un pouvoir surhumain : Tel
cavité curieuse est supposée imprimée par sa massue ; des dessins vaguement esquissés par
les pluies millénaires ou par les caprices de la nature nous sont représentés comme
l’empreinte de ses pieds. Une pierre appelée Ibuye lya Bagenge était supposé se promener la
nuit dans la localité de Gakenke. Lors que Ruganzu logea chez Bagenge et entendit cette
rumeur, le poursuivit la nuit, lui asséna un coup de massue et lui donna l’ordre de ne plus
bouger de là. Depuis lors la pierre ne bougea plus. Les nombreux récits purement littéraires
consacrés à son règne nous ressassent ses innombrables prodiges et ses exploits imaginaires.
Ce monarque a trouvé le Rwanda dans l’anarchie la plus complète et l’a remis en selle, pour
lui ajouter ensuite des conquêtes d’une superficie supérieure à celle du domaine de ses
prédécesseurs.

Dans une situation exceptionnellement défavorable, il fut l’homme qu’il fallait, comme il s’en
est sporadiquement rencontré en différentes époques de l’histoire. Le jugement des
33

générations suivantes ne fut du reste pas trop partial : ses guerriers d’élite, les Ibisumizi,
partagent à leur échelon la même popularité.

En conclusion général sur l’histoire du règne de Ruganzu Ndoli, en ce temps qui est le nôtre
après vingt ans du génocide de 1994, il est difficile d’éviter la comparaison entre les deux plus
grands malheurs qui sont arrivés au Rwanda : 11 ans d’occupation du pays par les Bashi après
le massacre du roi et de tous ses dignitaires et le génocide qui a emporté plus d’un million de
Tutsi. D’un côté, Ndoli, un réfugier, avec sa Milice Ibisumizi, a pu bouter dehors les
occupants, maitrisé la rébellion intestine et mettre ainsi le pays en selle. De l’autre côté, le
général Fred Gisa Rwigema a été remplacé par le général Paul Kagame à la tête de la Milice
Inkotanyi. Si tôt après, celui-ci a pu mettre hors combat les génocidaires et mis le pays en
selle dans un gouvernement d’union nationale. Décidément, rien n’est nouveau sous le soleil,
dit le proverbe. La sagesse rwandaise nous l’avait-elle pas dit : Imana yirirwa ahandi igataha
i Rwanda= le malfaiteur n’a pas le dernier mot dans l’histoire du Rwanda.
34

3ème PARTIE : LES ROIS GUERRIERS, CHARGES D’AGRANDIR LE PAYS

0. Introduction

Nous voici à la troisième partie de notre étude sur l’histoire de la nation rwandaise. La
première partie concernait la personne et l’œuvre de Gihanga Ngomijana, le fondateur
de la monarchie Nyiginya. La deuxième partie concernait la personne et l’œuvre de
Ruganzu Ndoli. Nous entamons maintenant la troisième partie qui concerne les rois
guerriers portant le nom dynastique de Kigeli et de Mibambwe et qui ont agrandit
effectivement le pays. Au total, ils sont au nombre de cinq : Kigeli Mukobanya, Kigeli
Nyamuheshera, Kigeli Ndabarasa, Mibambwe I Mutabazi et Mibambwe III
Sentabyo. Au sujet de ces cinq rois, nous allons étudier la contribution de chacun en ce
qui concerne un seul point : La pierre que chacun a apportée à la construction de
l’édifice dénommés la nation rwandaise.
35

CHAP.I : KIGELI MUKOBANYA


-14 ème Roi de la lignée nyiginya, de 1378 à 1411
-Sa mère : Nyanguge, du clan des Abakono

- Son épouse : Nyabadaha, du clan des Abega

I.1 Un poème de réference

Le poème en question a été composé par le poète Nyakayonga, fils de Musare. Il


porte le titre : Se reproduire en ses enfants réjouis les parents. Voici le passage
concerné:

Mukobanya est trop grand je ne saurais lui barrer la route,


Lui aussi, je le salue aimablement et je le laisse prendre la première place.
Qu’il prenne la parole en premier lieu, le défenseur des vaches en présence de leur
propriétaire.
Le libérateur du tambour, qui a libéré son père du danger trouvé à l’étranger !
Ils se sont levés pour combattre le maître de la zone,
Le subversif, le rebelle, le Mushi qui a posé son bouclier en travers le chemin.

Permettez-lui de narrer ses hauts faits,

Décernez-lui le prix de bravoure, Car il a grandement mérité pour le pays.

Dans le Bwiyando il a tenu bon, et y a brisé la résistance du Mugoyi.

I.2 La révolution politique de MUKOBANYA

Lorsque Mukobanya a eu l’âge de s’intéresser aux affaires du pays, il a trouvé celui-ci


paralysé par le système politique d’une confédération comprenant un roi supérieur et des rois
subalternes. Le monarque rwandais exercé une autorité supérieur sur ces sufragants de la
confédération. Nous avons indiqué la liste de ces roitelets subalternes au règne de roi
Gihanga. Le désordre qui provenait de ce système était que, régulièrement, l’un ou l’autre de
ces roitelets se rendait indépendant de l’autorité du roi supérieur chaque fois que celle-ci
devenait faible. En face de ce mal du pays, avec la compagnie Ibidafungura formation à
laquelle il appartenait, Mukobanya prit la décision de supprimer ce système. Il attaqua
successivement chacun de ces rois subalternes. Après les avoir mis tous hors jeux, à leurs
places, il nomma des chefs administratifs qu’il pouvait démettre en cas de besoin.
36

Le résultat de cette réforme de Mukobanya justifiait la louange du poète à son adresse  :


Mugabo mu nka nyirazo azirimwo= le responsable du pays, en presence de Sa Majesté, le Roi.
Ainsi donc, par l’action de Mukobanya, à la place de la confédération, il n’y avait plus qu’un
seul pays, un seul roi, un seul tambour de règne.

I.3 Mukobanya fait franchir la Nyabarongo le frontiere du Rwanda

Encouragé par les succès à l’Est de la nyabarongo, Mukobanya décida d’affermir


l’autorité de son père sur le pays devenu une monarchie absolue en franchissant la
nyabarongo. La première attaque fut dirigée contre Murinda, dont le territoire était limité à
l’Est par la Nyabarongo, face au Rwanda. Murinda infligea une cuisante défaite aux
envahisseurs, qui n’avaient même plus la possibilité de repasser la rivière sans s’exposer à
l’extermination. Pour leur permettre de regagner la rive orientale, le vainqueur imposa à
Cyilima I Rugwe trois conditions :

1. La main de la princesse Nyabarondo, sœur de Mukobanya ;


2. Lui remettre le taureau dynastique appelé Munono ;
3. Le tambour-emblème de la dynastie des Abongera, le Kamuhagama, que Cyilima I avait
enlevé à Nkuba, fils de Nyabakonjo.

Le roi Cyilima accepta les conditions imposées par Murinda, mais Mukobanya refusa la
livraison du tambour Kamuhagama. Bienque ce tambour ne soit pas de notre lignée, aurait-il
dit, il n’empêche qu’il symbolise la royauté. Nous en dessaisir, était symboliquement,
abdiquer la royauté. La nuit où le camp des vainqueurs s’attendait à recevoir la princesse
Nyabarondo, le prince Mukobanya attaqua à l’improviste, contre l’avis de son père. La
bataille se déroula dans les localités appelées Kabare et Bwiyando près Kinyambi à l’est de la
Paroisse Catholique de Kamonyi.

La lutte se termina par le triomphe de Mukobanya, et Murinda fut tué au Bwiyando. Tandis
que les guerriers victorieux défilaient sur le sommet du Mont Kamonyi, Cyilima I Rugwe
proclama Mukobanya co-régnant, sous le nom de Kigeli I, en récompense de ses exploits.

Ce bref aperçu de l’action politique de Kigeli Mukobanya vient de nous montrer sa


contribution dans la construction de la nation rwandaise. Cette contribution comprend trois
résultats. Le premier consistait à supprimer le désordre qu’il a trouvé dans l’administration du
pays. Le second consistait à supprimer le système de gouvernement confédéral qui causait des
rebellions répétitive des rois subalternes. Le troisième résultat fut de porter les limites du pays
aux frontières du Rwanda de Kamonyi qu’y avaient tracées Gihanga, le fondateur de la
nation. Tel est le bon exemple laissé à ses successeurs du nom de Kigeli.
37

CHAP.II : KIGELI NYAMUHESHERA

-20 ème Roi de la lignée nyiginya, de 1576 à 1609

-Sa mère : Ncendeli, du clan des Abega

- Son épouse : Nyabuhoro, du clan des Abaha

0 : INTRODUCTION

Ce monarque est connu comme celui qui a porté les frontières du Rwanda le plus loin
par rapport à ses homologues. Malheureusement, ces conquêtes, à l’ouest du Rwanda
actuel, ont été supprimées par la délimitation coloniale au profit du Congo Kinshasa.
Malgré cette perte pour le Rwanda, ces conquetes sont à l’origine des populations
rwandophones qui habitent tout le long de la côte du Congo en face du Rwanda. Cette
affinité des populations congolaises rwandophones avec les Rwandais remontent à
cette époque du 16 ème siècle du temps de Kigeli Nyamuheshera. Elle n’est donc pas à
confondre avec le phénomène de la récente immigration des rwandais de 1994. Les
conquêtes de Nyamuheshera nous sont narrées dans maints poèmes. Nous en donnons
un seul exemple car les autres sont exprimés dans un langage figuré difficile à
comprendre aujourd’hui.

II.1 : UN POEME DE REFERENCE

Ce poème intitulé BAMBARIYE INKURU NKOMATI a été composé par


Munyanganzo fils de Barembe et offert à Kigeli IV Rwabugili. A ce moment-là,
l’Armée rwandaise venait de perdre toute une compagnie au Bunyabungo. Le poète
console le roi en lui rappelant les victoires de son ancêtre Nyamuheshera qui ont été, elles
aussi, sans lendemain. Mais que ce qui est important, c’est le courage d’aller toujours de
l’avant. Voici le passage en question.

Console toi, ô le miséricordieux,


Tu as fait comme tous les rois,
C’est normal qu’une Armée soit sacrifiée pour le royaume.
Un pareil malheur est déjà arrivé
Et a emporté beaucoup de héros.

Ô triomphateur, avant toi il y a eu le Dévoue


Qui a ravi le Rukiga de son protecteur.
Il a tué les ennemis au Buyungu et à Gishali
Et a conquis ces régions
Et les a annexées au Rwanda.
38

II.2 : LES CONQUETES DE KIGELI NYAMUHESHERA

Alexis Kagame, qui a eu la chance de rencontrer les poètes qui comprenaient le


langage employé dans les poèmes concernant le Roi Kigeli Nyamuheshera, nous a
fait le résumé des conquêtes de ce grand roi guerrier. Il nous parle des conquêtes
faites dans les régions se trouvant aujourd’hui, les unes au Rwanda, les autres au
Congo-Kinshasa. Parlons d’abord des conquêtes au Congo pour terminer par celle au
Rwanda.

La première sortie militaire de Nyamuheshera au-delà du Lac Kivu fut une


véritable catastrophe. Sa Compagnie Iziruguru fut anéantie dans une expédition
dirigée contre le Bunyabungo. Loin de se décourager, le grand guerroyeur continua
sur le Bishugi, qui était au Sud du Bunyabungo. Il soumit cette région sans difficultés
avec sa Milice d’élite Inkingi. Les chefs de cette région furent cependant laissés en
place et furent simplement obligés de reconnaître, par tribut annuel, l’autorité du
Rwanda.

Complétant les conquêtes de son grand père Ruganzu Ndoli au dèla des volcans,
kigeli II conquit le Kamuronsi, le Gishali et la zone appelée Tongo au Masisi. Il
atteignit la grande forêt supposée être la fin du pays habité par les humains. Après cet
exploit, Nyamuheshera tourna ses armes vers la rive Nord-occidentale du Lac Kivu.
Il conquit le Buhunde et le Buzi. Les roitelets de ces deux régions devaient
reconnaître l’autorité du Rwanda par le versement de tributs annuels. En réalité
cependant, ces régions ne s’acquittaient pas régulièrement de ces obligations, ce qui
leurs attiraient des expéditions militaires punitives de la part du Rwanda. Continua
vers le Nord, Nyamuheshera soumit les régions autour du lac Rwicanzige et il fixa
définitivement la limite du Rwanda à l’escarpement de Kabasha. Au dela de cette
localité se trouvait le Gitara, pays de Lyangombe, interdit à toute attaque venant du
Rwanda.

Considérons maintenant les conquêtes dans les zones comprises aujourd’hui dans les
territoires du Rwanda. Pour une question de méthodes, nous avions parlé de conquêtes
faites au-delà du lac Kivu en sautant celles qu’il avait faites au Kinyaga. Ainsi donc,
toutes les conquêtes de Nyamuheshera que nous venons de voir, ont commencé par
celle du Bukunzi et du Busozo au Kinyaga. C’est de là qu’il a franchi la Rusizi pour
attaquer les zones situés dans le Congo actuel et que nous venons de mentionner.
C’est après son parcours des zones du Congo qu’il conquit le Buberuka après avoir
tué son roi Mweru. Peu après, il envoya plusieurs expéditions contre les régions du
Kigezi dans l’actuel Uganda. Ce fut de la région du Bushengero que l’une des
expéditions rapporta le haricot de l’espèce actuellement cultivée au Rwanda. Une
autre expédition dans le même Kigezi razzia un troupeau de chèvres géantes par
39

rapport à celles connues au Rwanda. Le monarque se réserva ce troupeau et lui


imposa le surnom de Akamenesho. Ces chèvres ont été gardées à la cour, à la
manière d’un troupeau de vache, qu’on faisait défiler à certaines fêtes.
Malheureusement, ces chèvres n’ont pas été distribuées à la population pour améliorer
l’alimentation en lait plus nourrissant que celui des vaches. La dernière conquête que
Nyamuheshera, au demeurant la plus utile, fut celle du Bwanacyambwe. Depuis que
Kimenyi Shumbusho, roi du Gisaka, avait annexé cette région et d’autres situées
plus à l’Est, le Rwanda ne s’était jamais senti de force à affronter le Gisaka. En
réalité, le Bwanacyambwe ne revint pas dans la mère patrie par une victoire militaire.
La province ne fut rétrocédée au Rwanda que comme récompense. Que s’était-il
passé ? Le roi du Gisaka, Kimenyi Rwahashya était attaqué par le roi du Burundi et
du Ndorwa en même temps. Se sentant incapable de résister contre les deux rois
coalisés contre lui, il demanda secours à Kigeli Nyamuheshera. Celui-ci, vint à son
secours, bouta dehors les deux rois coalisés contre le Gisaka. Après cette victoire,
Nyamuheshera demanda à Rwahashya comme récompense de lui rétrocéder la
province du Bwanacyambwe qui faisait partie du Rwanda génuine. Le jeune
monarque ne pouvait que dire oui. On peut se demander pourquoi Nyamuheshera
s’est contenté de cette récompense alors qu’il pouvait annexé purement et simplement
tout le pays du Gisaka qui était dans ses mains. En tous les cas, à partir de ce
moment-là, le Gisaka était devenu comme un satellite du Rwanda. Il sera
définitivement conquis par Mutara II Rwogera. Malheureusement, la colline de
Gasabo où se trouvait le berceau du Rwanda, ne faisait pas partie du Bwanacyambwe
annexée par le Gisaka. Elle était dans la partie du Rwanda annexée par le Ndorwa.
Elle reviendra dans les conquêtes de Kigeli Ndabarasa.

Finalement, que nous est-il resté de toutes ces conquêtes de ce grand conquérant ? Les
conquêtes faites sur tout le territoire du Congo actuelle nous ont été ravies par la
délimitation coloniale qui a donné le tiers du Rwanda à nos voisins. Le seul gain
définitif fut le Bukunzi et le Busozo au Kinyaga, le Buberuka et le
Bwanacyambwe. Cette dernière reconquête a mérité au Rwanda la récupération du
mont Kigali, capitale cœur du Rwanda. Il est difficile d’évaluer le temps pour faire ce
parcours guerriers. Il n’empêche que Nyamuheshera reste dans la mémoire des
Rwandais le plus grand guerroyeur même si il s’est dépensé pour un résultat définitif
inférieur à celui de Ruganzu Ndoli. Les deux Kigeli qui vont le suivre imiteront son
exemple mais ils n’auront pas la taille de sa pugnacité.
40

CHAP.III: KIGELI III NDABARASA


-24 ème Roi de la lignée des nyiginya, de 1708 à 1741

-Sa mère : Rwesero, du clan des Abagesera

- Son épouse : Nyiratamba, du clan des Abega

0. INTRODUCTION

Le Roi Kigeli III Ndabarasa, comme son ancêtre Kigeli I Mukobanya, est entré dans les
affaires du pays du vivant de son père. De même que cet ancêtre, il a été intronisé co-régnant
par son père. Avec ses nombreux frères, il a participé à la grande stratégie militaire de son
père Cyilima Rujugira, pour résister à la coalition des rois voisins qui s’était coalisé contre
son pays. Ses ennemis étaient le Burundi, le Gisaka et le Ndorwa. Cette stratégie militaire
de Cyilima consistait à fixer les Camps des marches autour du Rwanda en face des pays
ennemis. Ndabarasa avait la garde des territoires du Nord-Est : Ndorwa, Gisaka et le petit
royaume du Mubali. Comme en témoignent plusieurs poèmes ci-dessous indiqués,
Ndabarasa s’est éternisait au Ndorwa dans le but de le conquérir par ce que son tambour
emblème Murorwa n’avait pas pu être capturé. Suite à une maladie des nerfs, Ndabarasa est
mort dans cette région du Ndorwa et son corps a été transporté au Rwanda pour y être
inhumé. Présentons maintenant trois poèmes concernant ce roi et nous verrons après, le bilan
de ses combats qui ont agrandi le pays.

III.1 Les poèmes de réference

1. Le poème Mbwire Umwami uko abandi bami bantumye = Que je dise au Roi le
message des autres Rois, est composé par Musare fils de Karimunda, du clan des
Abasinga Abenenyamurorwa. Il est envoyé par les femmes du monarque qui ont la
nostalgie de le voir revenir dans le pays car après avoir vaincu le Ndorwa, il s’y était
attardé des années durant afin de le conquérir définitivement.
2. Le poème Batewe n’iki uburake= qui les a couroucés ?, est composé par Kigeli III
Ndabarasa aidé par Kibarake fils de Bagorozi. Ce poème est une réponse au précèdent.
Le roi dit qu’il n’a pas encore terminé son travail au Ndorwa. Comme il n’avait pas pu
capturer le Murorwa, tambour emblème de ce pays, il avait peur qu’après son départ le
Ndorwa ne se révolte contre l’occupant.

3. Le poème None wamaze ubuhingwa= puis que tu as terminé le labour, est la


composition du même poète Musare. Il revient à la charge pour inviter le roi à rentrer
dans le pays étant donné que son travail est largement terminé.

III.2 Les conquêtes de Kigeli Ndabarasa

1. La reconquête du Rwanda primitif


41

La toute première victoire de Ndabarasa a revêtu un caractère symbolique


extrêmement significatif.
Elle concernait la zone du Rwanda primitif de Gasabo, qui était annexée au Gisaka.
Dans la stratégie militaire de Cyilima, c’est son fils Sharangabo qui était chargé de
combattre le Gisaka. Mais pour libérer Gasabo, son frère Ndabarasa est venu à son
secours. Ils ont donc chassé de leur mère patrie ces intrus du Gisaka. De cette façon le
berceau du Rwanda reprenait sa place comme le nombril du pays. Ndabarasa y érigea
sa résidence avant de poursuivre sa tâche spécifique de conquérir le Ndorwa. Ouvrant
ses hostilités sur le Ndorwa, Ndabarasa conquit le massif du Rutare. Enfin, après tant
de générations, le tombeau de Kigeli I Mukobanya situé à Nyansenge, contrefort du
mont Rutare, se trouvait de nouveau au Rwanda. Ndabarasa y érigea une deuxième
résidence pour souligner une deuxième victoire hautement symbolique. En reprenant
les massifs du Rutare, de Giti et de Muhura, Ndabarasa se trouvaient en face du
Gisaka en sa zone située au Nord du lac Muhazi.
2. La conquête du Ndorwa

Il confia à son lieutenant Muhuzi la tâche d’y combattre le Gisaka, tandis que lui-
même poursuivait sa marche vers le Ndorwa. Comme le disent les poèmes
susmentionnés, Ndabarasa a pris son temps pour conquérir le Ndorwa, y mettre la
structure de son administration et faire admettre à la population que le Rwanda était
leur nouvelle patrie. Ce travail lui a pris tout le reste de sa vie car il ne l’a quitté qu’à
sa mort.

3. La conquête du Mubali

Pendant qu’il séjournait au Ndorwa, Ndabarasa en a profité pour annexer le petit


royaume voisin du Mubali. Ce petit royaume se trouvait à l’Est du Mutara, territoire
qui se trouve aujourd’hui dans le Parc National de l’Akagera. Il était gouverné par
Biyoro et sa mère Nyirabiyoro. La capitale de ce pays se trouvait dans un marais de
papyrus difficile d’accès, traversé aujourd’hui par la rivière Akagera. Les Espions lui
conseillaient de trouver un moyen d’attirer sur la terre ferme le monarque et sa mère,
afin de s’en emparer. Biyoro et sa mère tombèrent dans le guet-apens organisé par
Kigeli III. Ndabarasa organisa habilement ce guet-apens et Biyoro avec sa mère y
tombèrent et furent massacrés. Leur pays fut ainsi annexé au Rwanda non sans avoir
capturé leur tambour dynastique, condition nécessaire pour légaliser cette annexion.

Le bilan des conquêtes de Ndabarasa doit lui attirer notre reconnaissance. Il a


ramené au pays les collines du Rwanda primitif. Ensuite il a conquis le Ndorwa et le
Mubali. Même s’il n’a pas achevé la conquête du Gisaka, il l’a fragilisé et facilité sa
conquête ultérieure. Sa maladie et sa mort au Ndorwa ont mis le point final à sa
pugnacité. Ramené au Rwanda, son corps a été enterré à Rutare, cimetière des Rois du
même nom.
42

CHAP.IV: MIBAMBWE I SEKARONGORO MUTABAZI

-15ème roi de la lignée nyiginya, de 1411 à 1444


-Sa mère : Nyabadaha, du clan des Abega

- Son épouse : Matama du clan des Abaha

0. INTRODUCTION

Nous venons de mentionner les conquêtes des trois Rois du nom de Kigeli. Nous
allons parler maintenant de celle des autres rois guerriers du nom de Mibambwe, à
savoir Mibambwe I Mutabazi et Mibambwe III Sentabyo. Commençons par ce 1er, le
second viendra au chapitre suivant.

IV.I : Les poèmes de références

1. UMUNSI AMEZA IMIRYANGO YOSE= LE JOUR OU ELLE DEVINT LA


MERE DE TOUTE LES FAMILLE
Ce poème a été composé par la reine-mère Nyiraruganzu II Nyirarumaga. Il est le
numéro 1 de la collection des poèmes historiographiques des poètes de la Cour. Il parle de
la conquête du pays du Nduga des Ababanda et de son annexion au Rwanda. Voici le
passage concernant cet événement.

Il conquit le Nduga
Après son retour du Bunyabungo.
45 Depuis lors, ce domaine devint le Rwanda de Mutabazi.

Ainsi cette conquête devint la propriété des descendants de Mibambwe Mutabazi.

2. UKWIBYARA GUTERA ABABYEYI INEZA= SE REPRODUIRE EN SES ENFANTS REJOUIS LES PARENTS

Ce poème a été composé par Nyakayonga fils de Musare. Le passage cité ci-après, concerne
Mibambwe Sekarongoro Mutabazi en parlant de la blessure qu’il a reçue au front à la bataille
contre les Banyoro.

Qu’il commence le héros, au front ensaglanté, la cicatrice à la figure


qui fait pleurer le maître de l’abreuvoir.
43

Celui-là est le victorieux, dont les sourcils


Nous ont servi d’arme,
Tu as éloigné nos malheur, ô le Vivant!
Le grand-vivant, l’insondable,
Qui defendait les vaches de son père
Lors que la grêle les avait surprises aux pâturages,
il les a protégées.
le vayant roi au front ensanglanté ,
Vantez son courage
Revêtez-lui la couronne royale
Car il a lutté pou le Kalinga.

IV.II : La conquête du Nduga

Cette conquête nous fait remonter dans l’histoire après celle de son père Kigeli Mukobanya,
donc avant les deux autres Kigeli susmentionnés. Elle a été obtenue après trois combats. Sous
le règne de son père Kigeli Mukobanya, ce Sekarongoro a déjà réalisé deux exploits
militaires. Le premier fut dans la lutte contre les Banyoro, lors qu’il a été blessé au front.
C’est cet événement qui est relaté dans le deuxième poème que nous venons de lire. Dans un
autre combat, ce Mibambwe a tué le roi Nkuba fils de Nyabakonjo et est venu défiler devant
le roi avec le peuple qui l’avait aidé dans cette prouesse. C’est après cette victoire remporté
par le jeune homme qu’il était encore, qu’il a été proclamé successeur de son père Mukobanya
par le roi son grand père Cyilima Rugwe. Voilà des précèdents qui méritaient d’être signal
avant de parler de sa conquête du Nduga.

On se souvient que Kigeli Mukobanya a traversé la rivière de Nyabarongo et attaquer le


royaume voisin de Mulinda qui était au-delà de cette rivière en face des domaines des
Abanyiginya jusqu’au sommet de la colline du Rwanda de Kamonyi. C’est à partir de cette
tête de pont sur le Nduga que Sekarongoro, devenu roi, voulu l’attaquer. Pour arriver à la
victoire finale, il lui a fallu trois combats successifs dont voici un bref récit. Lorsque, pour la
première fois, Mibambwe ouvrit les hostilités contre le Nduga, ce pays était dirigé par le roi
Nkuba fils de Sabugabo. Les Armées du Rwanda finirent par tuer Nkuba. Son fils, le prince
Mashira, réussit à se réfugier au Bugesera. Le Nduga devint le domaine du monarque
rwandais. Celui-ci divisa sa conquête en provinces de structure rwandaise et y nomma des
fonctionnaires.

Cette victoire ne fut pas de longue durée. Le prince Mashira qui s’était réfugier au Bugesera
revint dans son pays et réussit à chasser les rwandais, en profitant d’une sécheresse qui avait
sévi dans le pays et que la population attribuait à la présence des maléfiques des rwandais.
Mibambwe renonça provisoirement à la conquête du Nduga. Il alla même jusqu’à chercher
des alliances matrimoniales avec Mashira sans pour autant renoncer totalement à la conquête
du Nduga. La conquête de Nduga se présentant sous une autre forme et réussit
merveilleusement. L’occasion fut la deuxième invasion des Abanyoro et la fuite de
Mibambwe au Bunyabungo.

Lors que les Banyoro arrivèrent au Rwanda, ils le trouvèrent vide de ses combattants et de
ses vaches très convoitées. Ne pouvant pas poursuivre les rwandais au Bushi, les banyoro
durent se contenter de ravager ce qu’ils trouvèrent sur place. Quelques temps après, leur Roi
44

Cwa tomba malade et mourut en route pendant qu’on le rapatriait chez lui au Bunyoro. Ce
départ des Banyoro fut le signal du retour au Rwanda de Mibambwe et des siens.
Il envoya des hommes à son gendre Mashira de donner le passage à ses hommes et ses biens à
travers son pays. Ce qu’entendant, Mashira, non seulement lui donna cette autorisation mais il
se prépara à lui donner un accueil digne de son rang. Malheureusement, la fête tourna mal
pour Mashira.

« Mashira avait sa résidence au sommet de Rwesero et il tint à fêter son beau-père en la


capitale même du Nduga. Mibambwe I y fut donc invité et il trouva un logement préparé à
son intention à Nyamagana, dans les abords immédiats de Nyanza. Tandis que Mashira
s’affairait dans l’arrangement des festivités, il fut arrêté à l’improviste, avec tous ses enfants
mâles. Ils furent traîtreusement massacrés, ce qui mettait fin à la lignée régnante des
Ababanda. De ce coup, le Nduga était reconquis sans trop de peine et cette fois-ci Mibambwe
I prit ses précautions pour ne plus laisser à sa conquête les possibilités de reprendre son
indépendance. Il mettra certes beaucoup de temps à assimiler le pays, mais cette importante
conquête venait à son heure pour compenser les pertes territoriales que le Rwanda avait subies
à l’Est » (E.H.p.79-80).

Ce territoire du Nduga des Ababanda représente actuellement le district de Kamonyi,


Muhanga, Ruhango et Nyanza. Cette annexion n’a jamais été remise en question par aucune
tentative de rébellion, comme le furent à répétition beaucoup d’autres annexions à l’Est de la
Nyabarongo. Pour cette seule annexion, Mibambwe I a mérité grandement pour la nation
Rwandaise. Il ne faut pas oublier non plus, les victimes qui ont sacrifiés leur vie à cette
annexion. Rappelons les grandes figures de ces martyrs qui ont versé leur sang pour légitimer
l’annexion de ce grand pays des Ababanda. Le prince Gatambira, fils de Mibambwe I,
Mihira fils du prince Gahindiro et petit-fils de Mibambwe I et le notable Munyanya, ancien
familier du prince Mashira, qui s’était brouillé avec son maître et s’était exilé au Rwanda. A
ces trois martyrs pour la nation au Nduga, il ne faut pas oublier le prince Forongo, qui venait
de verser son sang dans le combat contre les Banyoro. En effet lors que les Banyoro tentaient
de poursuivre les rwandais au Bushi, Forongo fut envoyé à leur rencontre. Il fut tué dès la
première rencontre dans la vallée de la Mwaga, et ses compagnons d’armes obligèrent les
Abanyoro à rebrousser chemin. Nous ajoutons ce sacrifice à celui des trois précédents parce
qu’il fut la condition sine-qua-non du retour au Rwanda de Mibambwe I et sa conquête du
Nduga. Terminons cette relation concernant les exploits de Mibambwe 1er, en rappelant le titre
du poème Ukwibyara gutera ababyeyi ineza= se reproduire en ses enfants réjouis les parents.
Ce Mibambwe I fut la joie de son père Kigeli Mukobanya qui lui avait communiqué sa
pugnacité militaire et son patriotisme jusqu’au sang hérité de son grand père Ruganzu
Bwimba et sa sœur Robwa.
45

CHAP V: LE ROI MIBAMBWE III SENTABYO


- 25 ème roi de la lignée Nyiginya, de 1741 à 1746
- Sa mère : Nyiratamba, du clan des Abega
- Son épouse : Nyiratunga, du clan des Abega

0. Introduction
Ce roi Mibambwe III Sentabyo est fils du grand combattant Kigeli Ndabarasa
qui a ramené au Rwanda le Ndorwa. A son exemple son fils Mibambwe, était
animé des mêmes sentiments d’agrandir le pays. Mais comme il n’a régné que
quelque cinq ans, il a eu tout juste le temps de ramener au Rwanda la partie Nord
du royaume du Bugesera situé au nord des lacs Cyohoha et Rweru. Sa mort
prématurée de la variole ne lui a pas permis de montrer tout ce dont il était
capable. Ecoutons le récit que nous fait Alexis Kagame de la conquête du
Bugesera.

V.1 : Le poème de référence 

RUHANGA RUTSINDIYE IGIHUGU= LE FRONT QUI VIENT DE


TRIOMPHER POUR LE PAYS

Ce poème a été composé par Karera, le dernier Préfet du Collège des Aèdes de la Cour. Il
l’a offert au roi Mutara III Rudahigwa. Il le félicitait pour son intronisation à la tête du pays.
Dans le passage qui nous interesse, où il est question du règne de Mibambwe III Sentabyo, il
nous parle de l’annexion du Bugesera au Rwanda par son monarque. Dans un langage imagé,
il mentionne des noms qui nous servent de référence à la conquête de ce pays. Il est question
par exemple de Rugina ikandagiye Rukamya-migezi = le Karinga(tambour dynastique du
Rwanda) qui foule aux pieds le Rukomba-mazi(le tambour dynastique du Bugesera). Il est
dit également que ce roi nous a apporté le Rushya=le taurreau royal des vaches du Bugesera.

Uzazikama kera
Wazishakiwe n’Abami benshi.

Wazishakiwe na wa Mwami watunyagiye amagana,


I Rwanika n’i Rwenda-kurwana,
145 Abatsinda ubutacyima ukundi

Abami b’i Kibamba ntibabambuzwa ingoma.


Uwo ni Rukoro wacukuraga Rukangana
Rugina ikandagiye Rukamya-migezi.
Umva uwo Mwami wazivanaga ishyanga,
46

150 Akazishyira ino

Yatuzaniye Inshya twunguka Rushya.

Tu trairas longtemps les Vaches


Qui te furent acquise par de nombreux rois.
Tu les as reçues de ce roi qui nous en a amené des centaines,
Du Kibamba et du Bushyamirane,
Après avoir exterminé tous les héritiers de ce royaume
Et les souverains de Kibamba ne se réveillèrent plus au son des tambours.
C’est lui le roi Mibambwe III qui a vainquis le roi Nsoro IV Nyamugeta
Pendant que le Karinga foulait aux pieds le Rukombamazi.
Ecoute ce Roi qui nous a amené les Vaches de l’étranger,
A savoir des Inshya et leur taurreau le Rushya.

V.2 La conquête du Bugesera

« Lorsque Mibambwe III monta sur le trône du Rwanda, le Burundi venait d’introniser
un monarque belliqueux, Ntare IV Rugamba. Il attaqua le Bugesera et lui enleva
successivement ses provinces du Sud qu’il annexa à an pays. Arriva le moment où ses
guerriers s’attaquèrent à ce qui avait été le centre du Bugesera, et il devint clair que le
monarque du sud avait l’intention de supprimer purement et simplement le royaume du
Bugesera. Alors la Cour du Rwanda s’en émut : la frontière Nord du Bugesera était très
voisine du mont Kigali, capitale-cœur du Rwanda. Avoir le Bugesera à cette distance ne
posait aucun problème ; mais si le Burundi venait à se fixer à la même frontière, tout
changeait d’aspect. Il fallait donc s’y opposer, en annexant au Rwanda le Bugesera Nord,
de manière à avoir une couverture territoriale suffisante, mettant le mont Kigali en
sécurité, loin d’attaques éventuelles d’un ennemi puissant.

Les armées du Rwanda envahirent le Bugesera par le Nord, zone où Nsoro IV Nyamugeta
s’était replié. Il eut tout juste le temps de s’échapper et de se réfugier au Gisaka, auprès de
son parent Kimenyi IV Getura. Les insignes de la royauté du Bugesera tombèrent entre
les mains des Rwandais : le tambour dynastique Rukomba-mazi et le taureau de règne de
Nsoro IV, le Rushya. Les guerriers du Rwanda s’avancèrent rapidement vers le Sud et
arrêtèrent ceux du Burundi à la hauteur des lacs Cyohoha et Rweru, où fut définitivement
établie la frontière entre les deux pays.

Comme la coutûme s’opposait cependant à toute annexion avant que le sang d’un
Libérateur ne fut versé pour acheter le pays, le nommé Semahungura fut investi en cette
qualité» (E.H.p.166-167).

.
47

4 ème partie : LES CONQUETES DES ROIS NON GUERRIERS, DANS DES
GUERRES DEFENSIVES
0. INTRODUCTION

Dans la concession du pouvoir chez les Banyiginya, nous le savons dèjà, les rois
guerriers étaient chargés d’agrandir le territoire national, en prenant l’initiative de
commencer des guerres offensives. Mais lorsque le Rwanda était attaqué, le roi
régnant devait le defendre. Par conséquent, les guerres défensives étaient de la
responsabilité de tout monarque rwandais. De cette façon, les guerres defensive,
courronnés de victoire sur l’ennemi, pouvait agrandir le pays. Nous allons donner
trois exemples de guerres defensives qui ont apporté au Rwanda des conquêtes
appréciables.
48

CHAP.I: MUTARA I SEMUGESHI MUYENZI


-15 ème roi de la lignée nyiginya, de 1543 à 1576

- Sa mère : Nyirakabogo, du clan des Abega

- Son épouse : Ncendeli, du clan des Abega

Introduction

Mutara I Semugeshi, dit Muyenzi, initiale de sa devise guerrière, succéda à son père
Ruganzu II Ndoli, le grand conquérant. Celui-ci venait de conquérir le Burwi, et cette
conquête mettait son pays en contact direct avec le Bungwe, le pays des Abenengwe. Il
essaya de le conquérir aussi mais en vain. Cette provocation créa un conflit ratant entre le
Rwanda et le Bungwe. Aussi, Mutara décida de mener une guerre de conquête offensive en
règles en envoyant un martyr, Umucengeli, pour conquérir définitivement la confédération et
ses satellites. Pour procéder méthodiquement exposons successivement les deux points
suivants :

10 Les informations générales,

20 Le déroulement des hostilités de conquêtes.

I.1 : Les généralités

Dans ces généralités, nous traitons des points suivants :

10 Le clan des Abenengwe,

20 Leur territoire,

30 Le martyr pour son annexion.

I.I.1 : Le clan des Abenengwe

Que signifie ce nom ? Il se réfère au totem de ce clan, à savoir Ingwe= le léopard.


Abenengwe signifie donc, les descendants du léopard. Parmi nos clans, ils sont les seuls à se
désigner par le nom de leur totem. Dans l’enquête de Marcel d’Hertefelt, ce groupe représente
0,004% de la population rwandaise, équivalent à 480 individus. Tout le clan est situé à cheval
sur le Kanyaru entre le Rwanda et le Burundi. La grande majorité de ses effectifs est au
Burundi.

I.I.2 : La confédération des Abenengwe

Le territoire des Abenengwe et leur satellite se situe dans nos anciennes provinces du
Nyaruguru, du Busanza et du Bufundu. Le chef de cette confédération, au moment de son
49

annexion au Rwanda était le nommée Rubuga, fils de Samukende et de Nyagakecuru


Benginzage dont la résidence couronnait le mont Nyakibanda. Le tambour emblème de la
confédération s’appelait Nyamibande = le Maître des vallées.

I.I.3 : Le martyr pour la conquête de cette confédération

Le projet de conquérir la confédération des Abenengwe était fort ancien chez les
Banyiginya. Le Roi Yuhi II Gahima a préparé l’exécution du projet, en cherchant
l’Umucengeli qui devait la conquérir en versant son sang. Pour ce faire, il épousa Nyankaka la
sœur de Nyagakecuru Benginzage, épouse de Samukende, le Roi du Bungwe. Après l’avoir
épousé, il l’envoya chez sa sœur Benginzage avec la mission d’avoir un enfant avec
Samukende. Dès qu’elle fut enceinte de celui-ci, elle revint à la Cour du Rwanda. Fort
heureusement, elle mit au monde un enfant mâle auquel son père légal, Yuhi II Gahima
donna le nom de Binama. C’est ce prince, âgé déjà de 70 ans à peu près, qu’il alla se faire tuer
au Bungwe pour conquérir ce pays. C’était sous le règne de Mutara I Semugeshi. Après le
versement de son sang sur ce pays, le feu vert était donné pour les Armées du Rwanda. A
présent, voyons comment s’est déroulée la guerre de conquête.

I.2 : Le déroulement des hostilités

Mutara I a établi un camp des marches à Rusatira, à la frontière de la confédération des


Abenengwe. Il s’attendait à tout moment à l’attaque du chef de la confédération. La
provocation de celle-ci eu lieu lorsque le troupeau du camp fut razzié par un chef militaire de
cette confédération. Mutara donna l’ordre à ses troupes de procéder en règle, en attaquant
d’abord les deux pays confédérés, le Busanza et le Bufundu, pour terminer enfin par le
Bungwe, fief du chef de la confédération. Nkuba, fils de Bagunama, Roi du Busanza fut la
première cible des hostilités. Il fut tué sans difficultés et son pays fut annexé sans problèmes.
Le Bufundu, gouverné par Rubuga fils de Kagogo ayant pour tambour de règne Kamena-
mutwe(le casse-tête) fut attaqué ensuite. Après la défaite du Bufundu et son annexion, il ne
restait que le Bungwe. C’est à ce moment-là que le prince Binama alla verser son sang sur le
territoire du Bungwe pour légaliser l’annexion de toute la confédération. Passant aux actes,
l’Armée rwandaise tua Rubuga fils de Samukende ainsi que sa mère Benginzage surnommée
Nyagakecuru. Leur tambour-emblème Nyamibande fut capturé. Le monarque Kigeli
Ndabarasa, dans son poème Batewe n’iki uburake, mentionne la défaite et l’annexion du
Bungwe, dans les vers de 134 à 150. Ce passage termine en disant : Ubungwe turaburagira=
nous sommes entrés en possession du Bungwe.

CHAP.II : CYILIMA RUJUGIRA

-23 ème roi de la lignée nyiginya, de 1675 à 1741


-Sa mère : Kirongoro, du clan des Abega

- Son épouse : Rwesero, du clan des Abagesera


50

0. INTRODUCTION

Le règne de Cyilima II Rujugira a débuté dans des circonstances très difficiles.


Lorsqu’il était un jeune homme, son père Yuhi Mazimpaka traversait une période de
trouble mentale. Pour éviter d’être tué par son père, il dut s’exiler au Gisaka. Lorsque
son père ne revit plus, il décida de tuer sa mère Kirongo. Charger de la tuer, le mutwa
Buskete alla la cacher. Il la ramènera au moment de l’intronisation de son fils. Comme la
maladie de son père s’aggraver, son fils Rwaka dû assurer l’intermédiaire. A la mort de
Mazimpaka, Rujugira rentra du Gisaka et fut intronisé. A cette époque, les pays voisins
du Rwanda étaient coalisés contre lui. Pour faire face à cette situation, il inventa une
stratégie militaire qui met son pays à l’abri des attaques extérieures. Cette barrière
militaire ce nommé Ingerero= les camps des marches. Les camps qui nous intéressent ici
sont ceux placés en face du Burundi et dont nous allons raconter les exploits.

II.1 : Les poèmes de référence

Se reproduire en se réjouir les parents


-----------------------
Ce poème a été compose par NYAKAYONGA, fils DE MUSARE. Il l’a offert au Roi
Yuhi Gahindiro pendant la cérémonie de son intronisation. Le passage ci-après concerne
l’annexion de la province du BUYENZI qui appartenait au Burundi. Le poète mentionne
la mort du roi Mutaga III du Burundi tué par une arche de l’arme Rwandaise.

Qu’il commence ce Roi des vaches,


L’auteur du retour des égarés et la joie des tambourinaires,
L’annexeur des pays étrangers, le rejeton du Guerrier-en-vedette,

Roi descendant de Gisanura et du Débordant,


L’Abreuveur attitré des vaches !
Cet insurpassable a tué Mutaga
Eliminant ainsi le conflit entre le Rwanda et le Burundi.

Le grand Roi a maîtrisé tous les pays et les a réunis sous ses pieds.
2. Mes remerciement à Imana qui a relevé le Rwanda
-------------------------------------

Ce poème a été compose par SEKARAMA fils de Mpumba. Le passage qui suit
mentionne le Buyenzi, province du Burundi annexée par le Rwanda.
51

Eh bien, le Modèle des Souverains,


Mutara, ton Rwanda te connaît :
tu le possèderas de longs jours,
Tu le régis avec compétence,
Ayant été son Souverain.
Tu ressembles à cette Foudre qui, de Ntora, lança les éclairs,
Et tout ce qui était à Nkanda en tomba évanoui !
Ecoutez cette foudre qui a frappé le Buyenzi !
Et c’est lui que le Karinga a choisi
Pour qu’il lui revête les dépouilles de ses ennemis.

II.2 : L’ANNEXION DE LA PROVINCE DU BUYENZI SOUS LE REGNE


DE CYILIMA RUJUGIRA

Sous le règne de Cyilima Rujugira, nous l’avons dit mainte fois plus haut, les
voisins du Rwanda se sont coalisés pour se distribuer son territoire. Ne pouvant
pas se battre sur plusieurs fronts à la fois, Rujugira inventa une stratégie d’auto-
défense ingénieuse et efficace. Il installa autour du pays une ligne de camps des
marches, pour décourager toute attaque. Il a dû y avoir plusieurs engagements,
mais les Mémorialistes ne nous ont transmis que deux des plus mémorables sur
cette frontière. Le deuxième sera celui au cours duquel Mutaga III fut tué.
Quelques-uns de ces combats ont laissé des traces matérielles dans les localités qui
ont été les théâtres de ces combats. Ces localités sont dans les environs de la
paroisse Catholique de Kibeho. Ces localités portent les noms suivants :
Mwirasaniro=là où il y a eu la bataille des archers, Inyabihanga=là où il y a eu
l’étalage des cranes, Mwiviriro= là où il y a eu le versement de sang,
Amazatukura= l’eau ensanglantée.
Lisons la relation de cette première bataille que nous a faite Alex Kagame.
«Le cours supérieur de la Kanyaru formait alors la frontière entre les deux pays, de
manière que tout le Buyenzi était territoire du Burundi. La résidence royale de
Mutaga III se trouvait justement à Nkanda, dans ladite région. Cette frontière de la
Kanyaru supérieur était gardée par les Milices Nyaruguru au Sud, Indilira au
centre (dont le camp était à Runyinya près Kinyovu) et Abadahemuka, autour du
mont Giseke.
Les Mémorialistes ne nous ont renseignés que sur la Milice Indilira de récente
formation, qui ne comptait que trois Compagnies…… Mutaga III résidait à
Nkanda. Il dut y avoir plusieurs engagements, mais les Mémorialistes ne nous ont
transmis que deux des plus mémorables sur cette frontière. La première est la
fameuse expédition contre le camp des Marches des Indilira, que nous allons
résumer. Au témoignage des récits, ledit camp fut choisi explicitement pour
l’attaque, à cause du fait que la jeune Milice était de récente formation et ne devait
pas être aguerrie. L’attaque du camp obligea les défenseurs à s’y enfermer, ce qui
52

n’était pas un désavantage pour eux, puisqu’ils étaient protégés par la palissade
dense, tandis que les assaillants étaient à découvert. Finalement les assiégés
sortirent du camp et livrèrent le combat en rase campagne. Le ruisseau de cette
vallée fut rougi du sang des morts et des blessés. Aussi lui imposa-t-on depuis lors
le nom mémorial d’Amazatukura. Mutaga III lui-même fut blessé d’un coup de
lance et les Barundi se retirèrent vaincus» (ibidem, P. 139-140).

Après cette première bataille, Cyilima Rujugira envoyant des Libérateurs au


Burundi pour légaliser la conquête du Buyenzi en perspective. Ces martyrs pour la
nation sont au nombre de trois : le prince Gihana fils de Rujugira, le chef Rubona
fils de Rusimbi, le grand commandant de la Milice Abadahemuka et le notable
Ntabyera parent de Rubona et membre du clan des Abatsobe. A la suite de ces
martyrs, beaucoup de calamités tombèrent sur le Burundi. La conclusion pour ce
pays fut de recourir lui-même au même remède que les Rwandais, c’est-à-dire,
envoyer un libérateur de poids en contre offensif du prince Gihana. Mutaga III
décida de se donner lui-même en libérateur pour son pays. lisons encore une fois
le récit qu’en fait Alexis Kagame : « Du côté du Rwanda, une nouvelle Milice
venait d’être ajoutée à celles qui faisaient face aux guerriers de Mutaga III :à
savoir les Urwasa-bahizi=les Concasseurs-des-rivaux. Elle venait d’immigrer du
Gisaka, partageant les aventures de son Chef Rutanda, fils de Ntara, tombé en
disgrâce auprès de Kimenyi IV. Cette Milice était armée de flèches empoisonnées,
que Cyilima II avait commandées au Bujinja par l’intermédiaire de Kimenyi Iv,
dont il ignorait à l’époque les sentiments hostiles. Kimenyi IV avait intercepté les
flèches et les avait distribuées aux Urwasa-bahizi. Au moyen d’intrigues bien
orchestrées, Cyilima II parvint à jeter la suspicion sur Rutanda auprès de son
maître, ce qui détermina le Chef à se mettre en sûreté de l’autre côté de la
frontière.

Cyilima II établit immédiatement la nouvelle Milice en face du camp où se


trouvait Mutaga III. Ayant appris que le monarque du Burundi se trouvait à
Nkanda depuis un certain temps sans s’entourer d’innombrables guerriers, la Cour
du Rwanda donna aux Abadahemuka et aux Urwasa-bahizi l’ordre d’attaquer
Mutaga III et de le tuer si cela était possible. C’était les deux Milices que les
oracles divinatoires avaient désignées, car on ne pouvait tuer un monarque sans
une consultation divinatoire positivement favorable.
Le monarque sortit à la rencontre des assaillants : quelques fidèles compagnons
désignés pour l’escorter dans son sacrifice tombèrent à ses côtés. Il fut tué par
Rutanda en personne, d’une flèche visée au front » (ibidem, p.143-144).
Les Mémorialistes ne parlent pas explicitement de l’annexion de cette province du
Buyenzi. Mais la chose est implicite a cette mort de Mutaga III à Nkanda au se trouver sa
résidence qui fut détruite par les Rwandais. Apres cette annexion, Cyilima Rujugira a dut
nommer autorité rwandaise pour administrer cette province. Actuellement, le Buyenzi fait
partie du district de Nyaruguru.
53

CHAP.III :MUTARA II RWOGERA

-27 ème roi de la lignée nyiginya, de ?à 1853


-Sa mère : Nyiramongi, du clan des Abega

- Son épouse : Murorunkwere, du clan des Abakono

0. INTRODUCTION
La conquête du Gisaka a été la tâche la plus couteuse pour le Rwanda. Elle a
eu pour record en martyrs pour la nation, les plus nombreux est les plus
importants. Ce triste record débute par le couple royal du roi Ruganzu
Bwimba et sa sœur la princesse Robwa. Ils ont été suivi sur ce chemin du
patriotisme jusqu’au sang par les noms suivants : Rwambali II de la famille des
Abatsobe, sous le règne de Mibambwe II Gisanura; le prince Semucumusi, fils
du Roi Kigeli Ndabarasa sous le règne de Mibambwe III Sentabyo ;et Ntabyera
II probablement de la famille des Abatsobe aussi, sous le règne de Mutara II
Rwogera. Cette rivalité entre le Rwanda et le Gisaka a durée plusieurs siècles :
de Ruganzu Bwimba à Mutara Rwogera, exactement 5 siècles, presque toute la
durée du royaume Nyiginya. La trame des combats qui ont abouti finalement à
la victoire du Rwanda sur le Gisaka va nous être racontée par Alexis Kagame à
travers les citations que nous allons faire à ses diverses publications.

III.1 : LES POEMES DE REFERENCES

1. Le front qui vient de donner la victoire au pays

Ce poème a été composé par Karera fils de Bamenya du clan des Abasinga, de la famille
des Abenenyamurorwa et le dernier préfet des Aèdes de la Cour. Il l’a offert au roi Mutara
III Rudahigwa. Le passage que nous allons citer, il est question de Rukurura, Tambour
dynastique du Gisaka et le Migongo, province du Gisaka qui ont été amenés au Rwanda.

Tu trairas longtemps, ses Vaches


Que tu as hérité de tes nombreuses ancêtres.
Tu les as reçues de ce roi qui les avait razziées à Mukiza.
Il a supprimés toutes les frontières;
Il a conquis la région du Butama et du Migongo.
Le Kalinga a refusé d’être un rival de Rukurura ;
Le Rukurura s’est incliné et
Le Karinga a supprimé toutes les frontières qui limiter son pays.
54

2. IL ME VIENT A L’ESPRIT

Ce poème a été composé par GAHURIRO, fils de Munyanganzo, du clan des Abasinga qui
habitait au Bunyambilili. Il l’a offert au Roi Mutara III Rudahigwa. Le passage que nous
allons citer mentionne le Rukurura, tambour dynastique du Gisaka et les Bagesera, habitants
du Gisaka. Ce passage dit explicitement qu’il s’agit de la conquête du Gisaka.

Je te salue, ô l’aîné des Rois


Tu accueils tes successeurs et les installe dans ton palais.
Tu connaissais ce complot,
Voilà pourquoi tu es venu combler le vide
Laisser par ton père,
Aussi nous te félicitons.
Le tambour a appelé aux armes en disant :
Allez capturer le Rukurura .
Aussi, nous nous sommes empressés de razzier leurs Vaches,
Et les habitants du Bagesera se sont sans la moindre résistance.
Son Imana est le même que le tien ô la foudre,
C’est lui qui t’a intronisé et ton règne n’aura pas de fin.
Règne tranquillement sur ton pays
Et que tes sujets soient dans la paix comme tu le souhaite.

III.2 : Les guerres de conquête du Gisaka

Il faut bien le dire, pour conquérir le Gisaka, il a fallu plusieurs guerres et sous
plusieurs règnes. Ces guerres ont débutés par le sacrifice suprême, nous le savons déjà, du
premier roi historique Ruganzu Bwimba. A cette époque, c’est le Gisaka qui voulait
conquérir le Rwanda. La dernière bataille a eu lieu sous Mutara Rwogera, juste avant le
début de l’ère coloniale. C’est pour dire donc que la rivalité entre le Rwanda et le Gisaka
couvre presque toute l’histoire de la période pré-coloniale. Cependant, il faut savoir qu’au
temps de Kigeli Nyamuheshera, le Rwanda a eu le dessus sur le Gisaka. En effet, lorsque
les royaumes du Burundi et du Ndorwa étaient coalisés contre le Gisaka, le Roi de ce pays
Kimenyi Rwahashya a demandé secours à Kigeli Nyamuheshera. Celui-ci l’a aidé à
bouter dehors les armées du Burundi et du Ndorwa. Le Rwanda pouvait profiter de cette
situation pour annexer le Gisaka qui était à ses genoux. Curieusement, Nyamuheshera
s’est contenté de demander et d’obtenir la province du Bwanacyambwe qui, auparavant,
avait été annexée par le Gisaka. La conquête finale du Gisaka fut donc l’œuvre de Mutara
Rwogera et que nous allons résumer dans ceux qui suit. Dans le livre Histoire des
Bagesera Souverains du Gisaka, par A. d’ARIANOFF (Brussel, 1952) nous apprenons
toutes les vicissitudes subies par le royaume du Gisaka qui ont causé sa chute dans les
mains du roi du Rwanda Mutara Rwogera,` autour de 1850. Cette victoire définitive du
Rwanda sur le Gisaka a été légalisée en une véritable annexion par la découverte de
Rukurura, tambour dynastique du Gisaka, par le roi Kigeli IV Rwabugili. Cette annexion
fut à la fois l’œuvre des armées Rwandaise mais aussi la conséquence des luttes intestines
des princes héritiers du royaume du Gisaka qui se partageaient les trois provinces du
pays : le Migongo à l’Est, le Mirenge à l’Ouest et le Gihunya au Centre.
55

Cette annexion fut à la fois l’œuvre des armées Rwandaise mais aussi la conséquence des
luttes intestines des princes héritiers du royaume du Gisaka qui se partageaient les trois
provinces du pays : le Migongo à l’Est, le Mirenge à l’Ouest et le Gihunya au Centre.

Lors de la délimitation coloniale entre le Rwanda et la Tanzanie actuelle, le Gisaka a


failli être annexé à ce dernier pays qui était alors une colonie britannique. C’est grâce à la
plaidoirie de Monseigneur Classe que son appartenance au Rwanda a été sauvegardée.
Voici le texte qui relate cette plaidoirie. « Dans les actes relatif à l’institution du Mandat
Belge sur le Ruanda-Urundi, une convention était intervenue qui cédait le territoire du
Gisaka à l’Angleterre. Le fameux chemin de fer du Cap au Caire projeté devait passer par
là. C’était pour le Rwanda une nouvelle amputation s’ajoutant à celle qu’il avait subie en
1910 lors de la délimitation coloniale. Des protestations s’élevèrent à la cour de Musinga
qui reçut l’appui de la Résidence de Kigali. Le P.Classe fut charge d’en rédiger la
formule qui porte la date du 25.2.1920. Ce texte a été transmis au Gouvernement Belge.
Ce document fut transmis à la société des Nations qui invita la Belgique et l’Angleterre à
réexaminer la question. La Grande Bretagne se prêta d’autant plus volontiers à un
réajustement de la Convention que l’itinéraire du chemin de fer par le Gisaka était
abandonnée. A la demande des deux parties contractantes, la Société des Nations, par
décision du 31 Août 1920 confirma à sa Majesté le Roi des Belges le mandat sur le
Rwanda tout entier» (Monseigneur Léon Paul Classe, Kabgayi, 1945, p.45-46).

Voilà terminé le résumé de la conquête par le Rwanda du royaume du Gisaka, la toute


dernière conquête du Rwanda aux dépens de ses voisins. Cette annexion a coïncidé avec la
vie de Mutara Rwogera, mort de tuberculose. Géographiquement, ce royaume
correspondait aux trois provinces du territoire de Kibungo du temps de la colonisation
Belge et du début de la première République. Il occupe actuellement, la majeure partie de
la province de l’Est.
56

5 ème PARTIE : LES TROIS CARACTERISTIQUES DU ROYAUME NYIGINYA

0. INTRODUCTION
En arrivant dans notre région, Gihanga Ngomijana y a trouvé les royaumes de types
claniques. Pour pouvoir faire accepter durablement son régime, il a dû inventer une
structure du pouvoir qui repose sur des facteurs qui dépassaient ceux des royaumes
clanniques. Ces facteurs sont les suivants : un royaume théocratique, une dynastie
bicéphale et une succession de régnant, de père à fils. Dévelepons ces trois points de la
philosophie politique du pouvoir nyiginya.

CHAP.I : UN ROYAUME THEOCRATIQUE

Le problème fondamental que pose cette histoire du royaume Nyiginya est sa


prétention qu’il est théocratique. A ce propos, explicitons deux idées contenues dans
cet attribu de théocratique : le sens et la prétention. Le terme théocratie vient de deux
mots grecs : theos=Dieu, kratein=commender. Un royaume théocratique est donc celui
qui a pour chef suprême, Dieu lui-même. Le modèle typique pour ce genre de
royaume est celui d’Israël. En effet, le peuple d’Israël a pour chef suprême
Yahvé(Dieu). Ce chef invisible s’est fait représenter auprès de son peuple par des chefs
visibles : des Prophètes, des Juges et des Rois. Nous avons d’autres exemples dans
beaucoup d’autres pays, qui sont des Etats religieux, par exemples des Etats
muslmans.

Par opposition à ces Etats qui ont Dieu pour chef suprême, il peut exister des Etats
athées, c’est-à-dire qui nient l’existence de Dieu et même la survie de l’être humain
après sa mort. Entre les deux extrêmes, la croyance et la non croyance, il existe des
Etats laïcs. Ceux ci ignorent la dimension religieuse des citoyens. Ils sont ni pour ni
contre la religion. Celle-ci est laissée au domaine privé des citoyens. Aujourd’hui,
c’est ce dernier modèle de gouvernements qui est pratiqué dans beaucoup de pays.

Que penser de la prétention de Gihanga et ces successeurs que leur royaume est
théocratique ou religieux ? Nous savons que les Rwandais de jadis, ainsi que les
autres Africains subshariens était monothéistes. Ils croyaient que le monde matériel et
humain est créé par un Etre Suprême, qui la gouverne par des intermédiaires crées.
Dans notre culture, ce Transcendant s’appelle Imana. La mise en pratique de cette
croyance des Monarques rwandais se vérifie concrétement à trois occasions, dans la
gestion du pouvoir nyiginya. Ces trois occasions sont les suivantes : la désignation du
Roi, celle de la Reine mère et celle d’Umucengeli, c’est-à-dire celui qui doit mourir
martyr pour que son sang versé sur un pays étranger soit un rachat pour annexer ce
pays. A ces trois occasions, la consultation du devin (Umupfumu= perseur du secret
divin) était nécessaire. Du résultat de cette consultation dépendait la décision royale.
57

Telle était la conception du pouvoir dans le gouvernement du royaume nyiginya.


C’était donc un Etat religieux, conforme à la croyance de tout le peuple. Cette
conception du pouvoir nyiginya ne diminuait en rien les responsabilités des
responsables de la chose publique. Ceux-ci(les Rois) agissaient à titre de cause
seconde et Celui là(Imana) agissait à titre de cause première. Ces deux acteurs
agissaient, chacun à son niveau pour le bien commun du pays.

Aujourd’hui, les conceptions ont changé. L’Etat rwandais actuel est un Etat laïc. Il
n’est pas athée, il n’est pas antithéiste, il laisse à chaque citoyen la liberté de pratiquer
la religion de son choix. Cependant, la majorité des Rwandais, pour ne pas dire la
totalité, sont des fidèles à la religion traditionnelle(Imanaïsme). Cette croyance guide
encore nos acteurs responsables de la chose publique.

CHAP.II : UN ROYAUME A DYNASTIE BICEPHALE 

Gihanga, dans son géni politique a eu une conception de partage du pouvoir, sans
tomber dans la démagogie de notre démocratie moderne. Le pouvoir de son royaume
devait être exercé par deux personnes pour garder à la fois l’identité et le partage,
l’unicité et la pluralité .voilà pourquoi il était confié conjointement au roi et à la reine
mère.

II.1 : La fonction du roi

Dans cette conception du pouvoir politique, le roi exerce la fonction de représentant


d’Imana sur le pays. Il exerce également la fonction d’unité et d’identité du royaume.
Voilà pourquoi son pouvoir est hérité de père à fils sans interruption. Sur ce point, il
véhicule tout l’héritage de son clan raison pour laquelle ce régime se nomme le
Royaume Nyiginya.

II.2 : La fonction de la reine mère

Pour que la fonction royale n’engendre pas un pouvoir solitaire, égoïste et absolu,
Gihanga a compris qu’il fallait l’ouvrir à la collaboration avec les autres membres de
la société. Pour cette raison, le roi règne avec sa mère= Umugabekazi. Alors que le roi
été choisi exclusivement dans le même clan, la reine mère était choisie dans les autres
clans. Les élus pour cette charge, étaient nommés Ibibanda=Matri-dynastiques. Ces
clans qui participaient au pouvoir royal par l’entremise de leurs filles apportaient au
royaume, ce qu’on appelle aujourd’hui la démocratie sans ses avatars. Le choix de ces
reines mères s’opperait selon un procédé à deux étapes. On choississait d’abord le clan
qui devait fournir la reine mère du prochain monarque. La désignation de ce clan était
le résultat d’une consultation divinatoire. Dès que ce clan était trouvé l’on cherchait,
58

par le même procédé divinatoire la jeune fille de ce clan à qui devait incomber ce rôle.
Les deux choix devait être gardé secret jusqu’à la réalisation du projet, c’est-à-dire
jusqu’à la mort et à l’enterrement du monarque qui devait être remplacé. Dans la
conception de Gihanga, ce deuxième pôle du pouvoir royal présentait deux ouvertures
de collaboration sociale. En tant que femme, la reine mère representait les personnes
de sexe féminin pour participer au pouvoir royal et à la gestion de la société nationale.
La deuxième ouverture était celle-là même qui concerne les clans Ibibanda=Matri-
dynastiques, associé eux aussi, aux gouvernements du pays par l’intermédiare de leur
fille, la reine mère. Les trente rois de la lignée nyiginya ont eu pour reine mère les
filles issues de 6 clans : 12 du clan des Abega, 10 du clan des Abasinga, 3 du clan des
Abakono , 3 du clan des Abaha, une du clan des Abagesera et une du clan des
Abazigaba. Ainsi donc, le pouvoir monarchique du royaume nyiginya était
socialement assez bien partagé parmi les grands clans du royaume. Ce n’était
évidement pas la désignation par suffrage universelle directe comme on le fait pour
les chefs d’états d’aujourd’hui. Mais pour l’époque des temps si lointains c’était déjà
beaucoup. Au demeurant, cette démocratie moderne n’est pas sans reproches évidents.
Il faut reconnaître, par exemple, que ce suffrage universel direct et rarement indemne
de toutes manipulations directe ou indirecte. Il arrive souvent aussi que ce suffrage
universel direct, même s’il n’est le résultat d’une tricherie, met à la tête du pays un
chef qui s’avere en pratique, un véritable aventurier. Des exemples sont connus dont le
peuple se débarrasse par des procédé peu démocratique mais impératif pour le bien de
la nation. Point n’est besoin d’aller chercher des exemples en déhors du Rwanda.
Quand on voit comment le gouvernement rwandais actuel attribue aux femmes le rôle
mondialement admirable dans la gestion de la chose publique, beaucoup ne se rendent
pas compte que cette justice sociale est un héritage culturel qui vient de nos origines
lointaines, du royaume nyiginya.

CHAP.III : UNE SUCCESSION DE REGNANTS DE PERE A FILS

La troisième caractèristique du royaume nyiginya est qu’il est dirigé par une succession de
rois qui va de père à fils sans interruption. Cette hierarchie formée de cette manière, constitue
l’ossature de l’histoire du pays. Elle permet également l’évaluation chronologique de la durée
du royaume nyiginya. Dans un pays à tradition purement orale, cette chronologie
ininterrompue, de père à fils des rois, même s’elle ne permet pas de déterminer des dates
exactes des événements, elle impose l’ordre raisonable de la chronologie approximative. Avec
ce critère, on ne devra pas oser dire ce qu’on a entendu de certains historiens, que le royaume
nyiginya ou la présence dans le pays ne date que de trois siècles. En effet, une trentaine de
rois, se remplaçant de père à fils ne peut pas se caser dans un temps si court. Si on fait comme
Alexis Kagame en donnant à chaque règne une durée de 30 ans, on totalise au moins neuf
siècles de durée du règne nyiginya au Rwanda. Pour ce qui est de la succession de père à fils
de nos rois, en pratique on a pu enregistrer deux exceptions au moins. La première concerne
Yuhi Mazimpaka qui a été remplacé successivement par ces fils Karemera Rwaka et Cyilima
Rujugira. Le deuxième exemple est celui de Kigeli Rwabugili. Il a été remplacé
successivement par ses deux fils : Mibambwe Rutarindwa et Yuhi Musinga. Remarquons
59

cependant deux réactions des responsables de l’intronisation des rois. Dans les deux cas ci-
dessus cités, le premier a fini par ceder la place au second et son nom a été éffacé de la liste
chronologique des rois. De fait, la liste des rois, publiés par Alexis Kagame dans son livre
Inganji Kalinga, ne mentionne pas Karemera Rwaka ni Mibambwe Rutarindwa qui,
pourtant, ont été bel et bien intronisé co-régnant du vivant de leurs pères.
60

1. UNE CONCLUSION CRITIQUE


2. Trois questions du lecteur de ce livre

A la fin de ce parcours sur l’histoire du Rwanda telle que je viens de la


presenter, je me mets à la place du lecteur averti qui va la lire. Il va
probablement se poser trois questions:

1.Dans ce qui est raconté, qu’est-ce qui est objectif comme faits, comme réalité
controlables par n’importe quel chercheur?

2.Que-ce qui est de l’opinion des témoins de la tradition?

3. Que-ce qui est de l’intention des narrateurs dont je fais partie ?

La critique que je me propose n’est donc pas la destruction de ce que j’ai


écrit mais la distinction des plans des contenus de mon récit. Voici la réponse
de ces trois questions.

Les faits racontés. Il est évident que je ne suis pas le témoin de tous les
faits que j’ai racontés. Les responsables de l’objectivité de ses faits sont mes
sources. Je ne fais la révélation à personne en disant que ma source
principale dans ce domaine est les écrits d’Alexis Kagame, en tant que
témoins de la tradition officielle de l’histoire du Rwanda précoloniale. Je fais
donc distinction entre ce que cet auteur a reçus de la tradition et ses opinions
personnelles qui ne sont pas toujours les miennes. Les principales sources de
ce témoin sont connues. Il les a présentées dans son livre Un abrégé de
l’Ethno Histoire du Rwanda (p. 11-16) et qui sont les suivantes :
Ubwiru(Le Code-Cérémonial-ésotérique de la Dynastie), Ubucura-bwenge
(Poème généalogique de la Dynastie), Ibisigo (Poèmes Historiographiques),
Ibitekerezo by’Abami (L’Histoire des Rois), Ibitekerezo by’Imilyango
(Histoire des Familles). Les faits en question sont surtout les événements, les
réalités observables et les principaux acteurs de l’histoire.

L’opinion des témoins de la tradition. Il est évident que ces témoins


lointains de la tradition avaient leurs idées sur ce qu’ils racontaient, soit
qu’ils ne faisaient que répéter ce qu’ils avaient reçu, soit qu’ils interpréter ce
qu’ils avaient entendu, soit enfin qu’ils racontaient ce qu’ils voulaient faire
croire comme vrai. L’historien d’aujourd’hui doit situer tout ce qu’il raconte
sur ces trois plans distinct et évaluer la crédibilité de ce qui est raconté. Par
exemple la croyance des Faiseurs de pluies est à mettre sur le plan de la
croyance populaire illusoire.
Par exemple quand on parle d’un univers à trois mondes Ijuru=Ciel,
Isi=Terre et Ikuzimu=le Sous-Sol, il faut savoir qu’il s’agit là d’une croyance
populaire illusoire. Ces erreurs scientifiques ont été à la base de notre histoire
réel mais la connaissance scientifique d’aujourd’hui nous oblige de ne plus y
61

croire. Sur ce point, mon récit se permet de juger de l’objectivité de ce qui


est rapporté. Par exemple quand on fonde les origines de la Dynastie
nyiginya sur les Ibimanuka, je ne prends pas le récit à la lettre, comme un
fait, comme un événement. Je comprends que c’est un mythe, une histoire
inventée qui a un but politique. Dans ce livre, il y a beaucoup de ces mythes,
des croyances populaires imaginaires, de ces gens des temps anciens.

L’intention du narrateur. Il est évident que l’historien tout en rapportant


ce qu’il a reçu, il y ajoute, parfois inconsciemment, de ce qui vient de ses
opinions ou de ses intentions. En d’autres termes, l’historien mêle souvent
l’objectivité à la subjectivité. Par exemple, pour ce qui est du cas de notre
informateur Alexis Kagame, nous savons qu’il suit l’opinion non
traditionnelle, selon laquelle la population rwandaise serait composée de
trois races, biologiquement différente et d’origines différentes. Cette opinion
est totalement absente dans toutes les données de notre tradition. Elle est
d’origine politique et tant à faire croire à l’antagonisme entre les Hutus et les
Tutsis. Sur ce point précis, nous avons exercé un regard vigilant dans notre
présent récit, en essayant d’être fidèle à la tradition tout en distinguant les
trois plans du récit : les faits, les opinions et les intentions du narrateur.

2. Le problème de la chronologie

Sans vouloir reprendre ce problème en profondeur, je signale à mon lecteur


ma position sur ce point. Avec quelques correctifs, j’accepte le point de vue
d’Alexis Kagame qu’il a exposé dans son livre La notion de génération
appliquée à la généalogie dynastique et à l’histoire du Rwanda. En d’autres
termes, j’accepte la généalogie des rois de la dynastie nyiginya comme
ossature et repère de notre histoire précoloniale. D’après la liste
d’Ubucurabwenge, document officiel de la tradition, depuis Gihanga
Ngomijana jusqu’à Mutara Rudahigwa, la dynastie nyiginya compte trente
monarques. L’Ubucurabwenge ne retient pas deux monarques éliminés avant
la fin de leur mandat et remplacés par leurs frères, afin de faire respecter le
principe de succession ininterrompue qui va de père à fils. Ces deux
monarques ignorés sont Karemera Rwaka et Mibambwe Rutarindwa. Pour ce
qui est des reines mères, il faut signaler une erreur glissée dans cette liste
généalogique. Cette erreur concerne le nom de la reine mère Nyiraruganzu II
qui a régné avec Ruganzu II Ndoli. Sur la liste actuelle, Nyiraruganzu II est
Nyabacuzi, la mère de Ruganzu Ndoli qui avait été tuée lors de l’avènement
de son fils. La vrai reine mère Nyiraruganzu II fut Nyirarumaga, la
suppléante de la défunte.
Dans les écrits d’Alexis Kagame, il y a une différence entre la liste des rois
inscrite dans son livre Inganji Kalinga et sa transcription dans son autre
livre, Un abrégé de l’Ethno Histoire du Rwanda. Dans ce premier, la liste
contient 30 rois et dans le second 26. Cette différence vient du fait que dans
62

la liste du second livre, quatre rois dits de la ceinture (Rumeza, Nyarume,


Rukuge et Rubanda) sont supprimés. Les raisons de cette suppression ont
été avancées par Kagame. Pour ma part, j’ai jugé ses raisons inacceptables et
maintenu la liste complète de sa première publication. Je pense que cet
auteur s’est laissé influencer par l’opinion des écrivains étrangers qui
voulaient rendre la durée du royaume nyiginya la plus brève possible, dans
l’intention de rendre la présence des Tutsis au Rwanda la plus récente
possible. Pour moi il faut garder donc cet argument massue de 30 rois dont
le règne de chacun a duré approximativement 30 années selon le comput
d’Alexis Kagame. Ce calcul de 30 années multipliées par 30 nombre de rois
donne à la durée de la dynastie nyiginya 9 siècles. On voit que les
généalogistes de la dynastie observaient la règle successorale des rois qui va
de père à fils. C’est cette règle qui a causée l’élimination des deux rois à la
place de leur frère pour éviter qu’il soit deux pour succéder à leur père
commun. Cette règle a été ignorée à propos du dernier roi Kigeli V
Ndahindurwa imposé en catastrophe après la brusque disparition de Mutara
Rudahigwa. En effet, Yuhi Musinga a été remplacée par ces deux fils Mutara
III Rudahigwa et Kigeli V Ndahindurwa.

Tout ceci dit, l’histoire du Rwanda précolonial a commencé avec le


premier roi nyiginya, Gihanga Ngomijana aux environs de 970. La période
précédente est considérée comme la préhistoire ou l’histoire du Rwanda
pré-nyiginya qui pourra suivre si Dieu nous prête vie.

3. Un mythe politique

Dans cette conclusion de ce propos, il faut dire un mot sur le mythe des
Ibimanuka sur lequel est construite l’histoire du Rwanda précolonial. Pour
faire cours, je vais expliciter les deux fonctions du mythe : la réalité
historique et l’expression imaginaire. Dans le cas du Rwanda, ce qui est de
l’histoire, c’est le premier roi de la dynastie nyiginya qui a des origines
étrangères au pays qu’il vient occuper et auquel il veut faire accepter son
pouvoir. Dans l’expression imaginaire, le mythe invente une histoire qui
recourt à la croyance des Rwandais selon laquelle tout pouvoir vient d’en
haut, d’Imana. Il invente ainsi une histoire d’un personnage qui est descendu
du ciel et venu sur la terre pour fonder un royaume théocratique. La
logique de ce mythe est véhiculée par les anthroponymes des acteurs de ce
mythe. Rappelons-nous les noms des trois principaux.
1. Shyerezo  (le principe) est ainsi surnommé le maître de ce monde d’en
haut, alias Nkuba (la foudre), c’est-à-dire Imana.
2. Son fils Kimanuka (le Descendus du ciel), arrivé sur la terre, a été
surnommé Kigwa par les terriens. C’est lui qui fut le père de Gihanga
Ngomijana, le premier roi de la dynastie nyiginya.
63

3. Gasani (la Bénédiction) est la mère de Kimanuka. Pour avoir violé l’interdit
pesant sur la naissance de son fils, fut la cause de la descente de celui-ci sur
la terre.

Dans sa descente sur la terre, Kigwa s’est fait accompagner par ceux qui
faisaient son entourage au Ciel, à savoir : Sa Sœur Nyampundu, son Frère
Mututsi, ces deux chiens et ces deux poules. La vie de ces descendus à
commencer dans le Mubali, au Nord-Est du Rwanda. Le choix de cet
atterrissage veut montrer la vraie origine terrestre de ces Immigrants,
l’Ankole de l’Uganda. Ainsi donc ce Mythe politique a pour fonction de faire
accepter le pouvoir de Gihanga comme envoyé du Ciel pour fonder un
régime Théocratique sur cette terre.

4. Alexis Kagame, témoin de la tradition et penseur ayant ses opinions


personnelles

Quand on lit l’histoire du Rwanda, telle qu’elle a été écrite par Alexis
Kagame, il n’est pas difficile de constater la différence entre ce qu’il écrit
en tant que témoin de la tradition et en tant que penseur, qui a ses idées
personnelles pour interpréter cette tradition. En tant que témoin de la
tradition, ses écrits sont une source obligée et de première qualité. Il nous
a communiqué des informations sur l’histoire du pays, provenant de leurs
detenteurs officiels grâce à l’intervention de l’autorité suprême du pays, le
roi Mutara Rudahigwa. Aucun autre historien n’a pu jouer un pareil rôle.
Même ceux qui le critiquent, utisent ses propres informations pour le faire.
Il faut ajouter cependant que ce respect à l’égard de cet écrivain, en tant
que témoin de la tradition officielle, n’empêche pas qu’on puisse avoir un
point de vue différent par rapport à ses idées personelles. A deux reprises
au moins, j’ai dû manifester mon désaccord. Le premier fut à l’occassion
de l’élimination de la liste des rois les quatre rois de la ceinture : Rumeza,
Nyarume, Rukuge et Rubanda. Pour ma part, et pour les raisons que j’ai
données je les maintiens sous la liste de nos rois. Mon deuxième
désaccord fraglant avec Alexis Kagame concerne la théorie des races au
Rwanda. Alexis Kagame a purement et simplement accepté la théorie de
ceux qui pensent qu’au Rwanda il ya trois races, qui ont trois origines
étrangères à savoir les Twa, les Hutu et les Tutsi. Que le Twa sont les
premiers habitants de notre pays et sont une création spontané de nos
forêts ; que les Hutus sont venus des régions de l’Afrique de l’Ouest ; et
que les Tutsi sont venus de l’Ethiopie, il ya peut être seulement deux
siècles qu’ils sont dans le pays. L’argument que je opose à cette opinion
et qu’elle repose sur un simple préjugé, sans aucune preuve consistante.
Les raisons de cette critique, je les ai déjà présentés à plusieurs endroits
appropriés dans ce qui vient d’être dit dans la présente réflexion.
64

AMATEKA Y’IGIHUGU CY’URWANDA


KIRAGIWE N’IMANA
65

ISHAKIRO

0. INTEGUZA

IGICE CYA MBERE: GIHANGA, UMWAMI WAHANZE INGOMA NYIGINYA

IGICE CYA KABIRI : RUGANZU NDOLI, UMWAMI WABOHOJE URWANDA


KANDI AKARWUNGURA

IGICE CYA GATATU : ABAMI B’INTAMBARA, BARI BAGENEWE KWAGURA


URWANDA

IGICE CYA KANE : ABAMI BAGUYE IGIHUGU KANDI ATARI AB’INTAMBARA

IGICE CYA GATANU : IBINTU BITATU BIRANGA INGOMA NYIGINYA

0. UMUSAYUKO
66

0. INTEGUZA

Urwanda rw’ubu ni igihugu gito, gifite ubuso bwa km 26 338. Rukikijwe n’ibihugu
bine: Tanzaniya I Burasirazuba, Ubuganda mu Majyaruguru, Kongo Kinshasa I
Burengerazuba na Burundi mu majyepfo. Muri uyu mwaka wa 2014, abaturage barwo
muri miliyoni 11. Ubwo ni ukwibutsa ababa batabizi byose.

Amateka y’iki gihugu, nkuko tuza kubyibutsa, atangirira ku mwami warwo wa


mbere waruhaye niryo zina ariwe Gihanga Ngomijana, wabayeho ahagana mu myaka
970 nyuma y’ivuka rya Yezu. Dusobanuye iryo zina Urwanda rivuga igihugu kigari.
Mbese iryo zina Urwanda ryitiranwa n’iry’umurwa warwo, ariwe Kigali, bivuga
igihugu kigari. Nkuko tuzabibona, iryo zina ryarimwo imigambi ya Gihanga yo
kuzakigira igihugu kinini, kitagira imipaka. Nkuko tuzabibona nabyo, iryo zina
Rwanda riri ahantu henshi, mu Buganda no mu Rwanda. Amateka y’iki gihugu
dushobora kuyashyira mu ntera eshatu: Iya mbere ikaba ari igihe cy’ubutegetsi
bw’Abami kwabanjirije Abakoloni, iya kabiri ikaba nyine igihe cy’ubutegetsi
bw’Abakoloni, intera ya gatatu ikaba igihe cya nyuma y’ubukoloni cyatangiranye
n’ubwigenge bw’igihugu kuva mu w’1962. Umugambi wacu si uwo kwandika ayo
mateka yose. Tugiye kwandika ayerekeye icyo gice cya mbere, cyo ku ngoma z’abami
cyabanjirije ubutegetsi bw’Abakoloni. No muri icyo gice cya mbere, tuzavuga gusa
amateka y’ingoma Nyiginya. Amateka yerekeye ingoma zindi zabanjirije
iy’Abanyiginya tuzazihorera. Ntawe utabizi ko mbere y’ingoma Nyiginya muri aka
karere kacu, hahozeho ubundi butegetsi bw’izindi ngoma zishingiye ku miryango no
ku yandi moko. Ayo mateka y’ingoma Nyiginya yakuwe n’ay’Urwanda rwo ku
ngoma y’Abakoloni Atari mu migambi y’ibyo dushaka kuvuga. Icyo umuntu
yakongeraho ariko ni uko urwo Rwanda rw’Ingoma Nyiginya, Abakoloni
barwambuye icya gatatu cy’ubutaka bwarwo bakacyomeka ku bihugu duturanye kandi
bakongeraho no kurwambura n’ubwigenge bwarwo, mu gihe cy’imyaka mirongo
itandatu yose.

Kuri ayo mateka y’Urwanda twiyemeje kuvuga , tugiye kugaragaza abami b’ingenzi
bayakoze. Uw’ikubitiro muri bo ni Gihanga Ngomijana, wahanze Ingoma Nyiginya.
Uwa kabiri ni Ruganzu Ndoli wabohoje Urwanda akarukuramwo amagomerane ya ba
se wabo n’ubutegetsi bw’Abanyabungo bari bararwigaruriye, bakarumaramwo imyaka
11, bafatanije n’Abagara. Intera ya gatatu yayo mateka ni umurimo wakozwe n’Abami
bitwa Kigeli na Mibambwe bari bashinzwe kwagura Urwanda. Muri abo bami bari
bashinzwe kwagura Urwanda, tuzavuga abarwaguye koko. Mu magambo make rero,
tugiye kuvuga amateka y’ingoma z’Abami icumi: Gihanga Ngomijana, Ruganzu
Ndoli, Kigeli Mukobanya, Kigeli Nyamuheshera, Kigeli Ndabarasa, Mibambwe wa I
Mutabazi ,Mibambwe wa III Sentabyo, Mutara I Semugeshi MuyenziCyilima
Rujugira na Mutara Rwogera.
67

IGICE CYA MBERE : GIHANGA, UMWAMI WAHANZE INGOMA NYIGINYA


- Umwami wa mbere w’ingoma nyiginya kuva 970 kugera 100
- Nyina yari Nyirarukangaga, wo mu bwoko bwa’Abazigaba
- Umugore we yari Nyamususa, wo mu bwoko bw’Abasinga
0. Ijambo ry’ibanze

Umugabo w’umufaransa witwa Nicolas Boileau yigeze kuvuga ati: Uvuga icyo azi neza
amenya nuko akivuga, n’amagambo akivugisha akayabona bitamuruhije. Aya magambo
nyibutse ari uko ngira ngo nandike ibyerekeye Ingoma ya Gihanga Ngomijana. Nkibwira nti
nubwo amateka y’uwo mwami wa mbere w’Urwanda ari aya kera,nyumvise neza sinabura
uko nyageza ku banyarwanda bo muri iki gihe, mu mvugo bumva neza. Kumva neza rero ayo
mateka ngira ngo mbwire abandi, ni ukwibuka aho nyakura kandi uyasoma nawe
akazashobora kumenya aho nayakuye kandi ku buryo bushobotse nkayashyira mu mvugo
y’iki gihe muri 2015. Amateka y’Urwanda rwa kera tutaramenya kwandika, tuyasanga mu
bitekerezo by’abakurambere bivugwa ku buryo bwinshi. Gushyira hamwe izo mvugo zose
ngo uzibyaze amateka y’ireme ntibyoroshye twagize Imana ariko, tubona ubitwandikira
umuntu witwa Alexis Kagame.Umwami Mutara Rudahigwa, amaze kubona ko uwo mugabo
abifitiye ubushozi, ategeka abari bazi amateka y’Urwanda, b’Abiru n’Abasizi, kuyamubwira
yose ngo azayandike, ayamenyeshe Abanyarwanda. Inyandiko ze nizo benshi twisunga,
kugira ngo twandike amateka y’icyo gihe cy’Urwanda rwa kera rw’Abami. Kugira ngo
tumenye aho urwo Rwanda rwa Gihanga rwari ruri, nukwifashisha amakarata y’Urwanda
rwubu n’ibihugu birukikije. Reka rero tubereke uko tugiye gutondekanya ibitekerezo, uko
tuzagenda dutera intambwe tuyavuga.

1. Umwami Gihanga tumuziho iki?


2. Urwanda rwa Gihanga turuziho iki?
3. Imigabo n’imigambi y’ubutegetsi bwe yari imeze ite?
4. Umusayuko: Ubutegetsi bwa Gihanga bwatwigisha iki muri iki gihe?
68

UMUTWE WA I.UMWAMI GIHANGA TUMUZIHO IKI?

Izina se na nyina bamwise ntiturizi. Iryo tuzi ni iryo rubanda bamuhaye, ryerekeye
akamaro yagize. Iryo ni iryo kwitwa Gihanga Ngomijana, rivuga ko bamwifuriza ko Ingoma
ye izaramba imyaka n’imyaka. Uwo akaba ari umwami wa mbere w’ingoma
y’Abanyiginya,igisekuruza cyabo cyikitwa Abasindi. Banamwongeraho igisingizo cya
Gihanga cyahanze inka n’ingoma. Ababyeyi be turabazi. Se yitwaga Kigwa nyina akitwa
Nyirarukangaga, umukobwa wa Nyamigezi ya Kabeja, umwami w’igihugu cy’Umubali.
Kigwa uwo tuvuze ariko, iryo ni izina yahawe n’abenegihugu yari asanze aho mu Mubali.
Hari irindi yitwa n’umugani w’Ibimanuka tuza kubabwira, akitwa Kimanuka.

Yari afite abagore batatu n’inshoreke. Umugore wa mbere yitwaga Nyamususa,


umukobwa wa Jeni rya Rurenge,Umwami w’ingoma y’Abasinga. Uwo mugore yari afite
abana batatu. Uwa mbere yari Kanyarwanda Gahima, warazwe igihugu cy’Urwanda,akaba
se wa Yuhi Musindi ukomokwaho rya zina ry’abami b’Urwanda bitwa Abasindi. Uwa kabiri
yitwaga Kanyandorwa Sabugabo, warazwe igihugu cy’i Ndorwa, akaba se wa Mushambo
sekuru w’Abashambo. Uwa gatatu yitwaga Kanyabugesera Mugondo, warazwe igihugu
cy’u Bugesera, akaba se wa Muhondogo,sekuruza w’Abahondogo. Yari afaite n’umukobwa
witwaga Nyirarucyaba, nyina w’umwana witwaga Rucyaba, sekuruza w’Abacyaba.
Umugore w a kabiri wa Gihanga yitwaga Nyangobero, akaba umukobwa w’igikomangoma
cy’i Bushi. Umugore wa gatatu yari Nyirampirangwe, akaba nyina wa Gashubi, warazwe
ingoma y’igihugu cy’ubushubi.Yari afite n’inshoreke yitwaga Nyirarutsobe, nyina wa
Rutsobe,umukurambere w’Abatsobe.

Tumaze kuvuga ko se wa Gihanga yitwaga Kigwa kandi akitwa na Kimanuka.


Birumvikana ko ayo mazina ateye urujijo , reka tubivuge by’imvaho, tuvuga igisekuruza
cy’umugani n’igisekuruza cy’amateka y’ukuri. Kigwa yageze mugihugu cy’Umubali,
nk’abandi bimukira, baturukaga muu bihugu byo haruguru yabo biri muri Ugana y’iki gihe.
Aza aragiye inka ze azishakira ahikiri ubwatsi bwinshi. Kumwita Kigwa abaturage bo mu
Mubali bavugaga ko amanutse ruguru iyo mu misozi y’Abahima bo muri Ankole.
69

UMUTWE WA II.IGIHUGU CYA GIHANGA

II.1 Icyo gihugu cyabaga he ?

Dukurikije ibyo abakurambere bacu bagiye bavuga, igihugu cya Gihanga cyarushaga
ubugari Urwanda rwacu rw’iki gihe. Abanyamateka b’i Bwami batumeneysheje zimwe mu
Ngoro ze aho zari ziri. Hari ebyiri muri Congo y’iki gihe. Ingoro imwe yari yubatse ku
nkombe y’ikiyaga cya kivu hariya mu mugi wa Bukavu y’iki gihe. Iyindi yari mu karere ko
muri Rucuru, ahitwaga i Buhindangoma. Iryo zina i Buhingangoma, birashoboka ko aho
hantu byahiswe icyo gihe, hatangiye kuvugirwa Ingoma z’Uwo mwami Gihanga. Izindi
ngoro za Gihanga zabaga mu Rwanda. Hari iyabaga i Buhanga, hafi ya Nyakinama mu
karere ka Musanze ya none. Iya kabiri yari ahitwa Kangomba, naho ho muri Musanze. Hafi
y’aho, ku musozi wa Kabuye niho Gihanga yafukuye iriba ryavomwagamwo amazi yo
kwimika Abami. Kuva icyo gihe, hari umuryango witwa Abenemwijuka, wari ushinzwe
kuragira iryo riba ngo hatagira abaryanduza. Indi Ngoro, yari inakomeye kuruta izindi, yari
mu Mutara, ahitwa Nyamirembe ya Humure. Muri iyo Ngoro niho Gihanga yaragiye
abana be, abagabanya ibihugu bazategeka. Wagira ngo uwo murage niwo watumye aho hantu
bahaha ayo mazina ya Nyamirembe ya Humure, kuko ariho haturutse amahoro bagira ngo
akwire ibyo bihugu by’umurage w’Abene Gihanga. Twibuke ko kandi iyo Ngoro yari mu
gihugu cy’Umutara, kizwiho kuba igihugu cy’inka n’amata.

Ntawamenya neza ko utwo duhugu twose twarazwe Bene Gihanga twari twarabaye
Urwanda cyangwa se ko Gihanga yari ahafite Ingoro ariko atarahigarurira rwose, wenda
hagitegekwa n’Abami b’Inshuti ze. Icyo tuzi ni uko Ingoma ya Gihanga yabanje kuba mu
rwego rw’uduhugu twinshi,dufite Umwami watwo, ariko tukayoboka Umwami umwe
w’ikirenga. Gihanga rero yari uwo Mwami uhatse abandi. Alexis Kagame yatumenyesheje
umubaro w’utwo duhugu twayobokaga Urwanda. Amazina yatwo ni aya :

1. Ubuganza : Nicyo cyari igihugu gikuru cy’Umwami w’Urwanda,Ubwami bwicyo


gihugu nibwo bwari butunze Rwoga, ya Ngoma ngabe y’Abasindi.
2. Uburiza :Icyo nicyo gihugu cyabaye icya mbere Abasindi bigaruriye,Ubanza ari nabo
bacyise iryo zina ry’Uburiza bivuga nyine ko aribwo buriza bw’ibihugu bigaruriye.
Abasindi bamaze kucyigarurira, bakirekeye Ingoma-ngabe yacyo yitwaga
Bushizimbeho.
3. Ubwanacyambwe : Iki gihugu cyari icy’Abongera, bari bafite Ingoma-Ngabe
yitwaga Kamuhagama.
70

4. Ubumbogo :iki gihugu kera cyitwaga Ubusarasi, cyagabiwe inzu y’Abatsobe, bari


abanyamihango bakuru b’i Bwami, bakomoka kuri Gihanga.
5. Ubusigi :cyari igihugu cy’Abavubyi,cyayobokaga Umwami w’Urwanda. Icyo gihugu
cyari mu karere k’ubu ka Rulindo,Umwami waho witwaga Minyaruko yahambwe ku
gasozi kitwa Tumba. Nyamigezi umuhungu w’uwo Minyaruko niwe waciye igiti
akakibazamo ya Ngoma y’Ingabe yitwa Karinga, ikimikwa na Ruganzu Ndoli.
6. Kigali : kari agahugu ko mu Bugesera, Umwami waho Nsoro I Bihembe yari
yarahaye Umwami w’Urwanda Cyilima I Rugwe. Ako gahugu kari kagizwe na turiya
tununga twa Kigali,na Mageregere na Nyamweru.

II.2 Imigabo n’imigambi y’Urwanda rugari rwa Gasbo

Iyo mitegekere ya mbere y’ingoma ya Gihanga yaje kuvanwaho na Kigeli wa I


Mukobanya. Abo Bami bayobokaga Urwanda, yabakuyeho ku ngufu kuko bahoraga
bigomeka ,abasimbuza abatware be, Urwanda arugira urwa mugabo umwe. Aho
Mukobanya amaze kurugira urwa Nangamadumbu, niho rwabaye koko Urwanda
rugari rwa Gasabo. Nkuko byumvikana, iryo zina Rwanda,rigaragaza icyerekezo
cy’Ubutegetsi bwa Gihanga n’Ingobyi yagisasiye ni aho iganisha. Iyo ngobyi ni
umusozi wa Gasabo, ushora imizi mu kiyaga cya Muhazi kandi utegeranye n’agasozi
kitwa Rutunga. Ayo mazina yaho hantu uko ari atatu nayo yerekeje kuriyo migambi
y’ubutegetsi bwa Gihanga. Iryo zina ry’icyo kiyaga Muhazi, ngo kera bavugaga ko
ari Muhaazi,bikavuga ko ryari ibuga ry’amazi inka za Gihanga zishoka, zigashira
inyota zigahaga. Irya Rutunga naryo, rikavuiga ko ari Urwuri rutunze inka
Gihanga,ubwatsi bwarwo bukaba bwiza,bugatunga izo nka za Gihanga. Izina rya
Gasabo naryo ni uko. Hari nk’igisabo gicunda ubukire bw’Ingoma Nyiginya.
Iryo zina rya Rwanda,ririmwo imigambi imeze ityo Gihanga yarikuye he ?
Iryo zina riraduhishurira inkomoko ya Gihanga yo mu mateka ye y’ukuri,
atandukanye na ya yandi y’umugani w’Ibimanuka, iryo zina rya Rwanda turisanga ku
butaka bwa Uganda n’ubw’u Rwanda, ku hantu herekana ko ari inzira y’Abanyiginya
baciyemwo bava Ruguru iyo bakagera mu Rwanda rwa gati. Ba bandi umugani witaga
Ibimanuka, tumenye neza ko batamanutse ku ijuru, ahubwo ko bamanutse mu misozi
y’amajyaruguru y’Urwanda. Dore uko iyo misozi ikurikirana .

- Urwa mbere ni Urwanda rwa Busoga .Hari ahantu hitwa hatyo mu karere ka Busoga muri
Uganda.

-Urwa kabiri ni Urwanda rwa Gashara . Hari hitwa hatyo muri Ankole yo mu Buganda,
hegeranye n’Urwanda.Urebye ni naho Abanyiginya bambukiye baza mu Rwanda.

- Urwa gatatu ni Urwanda rwa Binaga . Iyo Binaga Abanyiginya bagezemwo bwa mbere,ni
muri Parike Natiyonali y’Akagera mu karere k’ubu ka Gatsibo.

-Urwa kane ni Urwanda rwa Gasabo . Urwo Rwanda rwo turaruzi ni ka gasozi kari iruhande
rw’ikiyaga cya Muhazi n’umusozi wa Rutunga.
71

- Urwa gatanu ni Urwanda rwa Kamonyi . Naho turahazi ni hariya ku musozi wa Kamonyi
uri mu karere k’iryo zina.

Ngiyo inzira Abanyiginya banyuze baza muri iki gihugu cyacu, bakacyita Urwanda.

UMUTWE WA III.IMIGABO N’IMIGAMBI Y’UBUTEGETSI BWA


GIHANGA

III.1 Umugani w’Ibimanuka wigisha iki ?

Umuntu ashobora gutekereza ko uwo mugani w’umuhimbano ntacyo umaze kindi buretse
gusetsa no kuryoshya ikiganiro. Ibyo uvuga koko ntibyabayeho, ni ibigenekerezo. Ariko
gukeka ko abawuhimbye bari bagamije kwikinira gusa, byo byaba ari ukwibeshya cyane.
Abiru nabandi Bacurabwenge bawuhimbye,bahagaragarije ubwenge bujimije. Uwo mugani
umeze nk’ibahasha ihishemwo ubutumwa bukomeye, bw’ibitekerezo n’imigambi
y’ingirakamaro z’igihugu. Twitonde rero dutege amatwi duhishukirwe n’iyo mvugo
y’amarenge. Inzira yoroshye yo gufindura ayo marenga, ni ugusesengura amazina y’abantu
bavugwa muri uwo mugani. Reka tubanze tuyiyibutse : Nkuba ariwe Shyerezo,Gasani ,Sabizeze
ariwe Kigwa, Nyampundu , Mututsi ariwe Mwega wa Kulya, Sukiranya .

Abahimbye ayo mazina bari bagamije iki, bashakaga kwigisha iki abazumva uwo mugani,icyo
bashakaga kirumvikana : bagira ngo bemeze ko ubwo butegetsi bwa Gihanga bukwiye kwemerwa no
kuyobokwa nubwo inkomoko yabwo itari izwi neza. Iyo nkomoko niyo bagira ngo basobanure nyine.
Gihanga aho agereye muri aka karere kacu k’Urwanda rwubu, aturutse ruguru iyo muri za
Buganda ,kwigira umwami muri rubanda rwino ntibyari byoroshye. Kuri Gihanga rero, icyari
cyoroshye ku bantu basanzwe bemera ko ubutegetsi bwose buva ku Mana,ari ukubabwira ko aturuka
ku ijuru, akaba abazaniye umugisha w’Imana, aho niho hari ipfundo ry’uwo mugani. Icyari gisigaye
rero ni ukubwira abaturage b’icyo gihugu cye gishya ko bakwiye kwakira intumwa z’Imana
n’ubutegetsi bwazo. Icyo umugani wongeraho ni ukutubwira amazina n’akamaro ka buri muntu.

1. Nkuba – Shyerezo : Uwa mbere muri izo ntumwa z’Imana ni Nkuba ariwe Shyerezo. Uwo
niwe mwami wo hejuru, ufite ububasha bumeze nkubwa ya Nkuba ijya yasiriza hejuru. Uwo
mwami wo hejuru, asa nkaho ntaho atandukaniye n’Imana ubwayo. Ninacyo gituma nyine
bamwise Shyerezo, kuko ariwe nkomoko n’amaherezo y’ ibintu byose. Birajya gusa nka
bimwe by’abakirisitu bavuga ko Roho Mutagatifu ari ububasha bw’Imana kandi nawe akaba
Imana. Andi mazin akurikira, yerekana ukuntu iyo Ngoma y’ububasha bwo hejuru yaje hano
ku isi. Abategetsi b’Urwanda bemeye imvugo yuwo mugani w’Ibimanuka, ndetse
barayikurikiza mu butegetsi bwabo bw’icyi gihugu. Bemera ko Gihanga n’abamuzunguye
bose ari Ibisonga by’Imana itagaragara, ituye mu bwami bwayo mu ijuru. Ninaho imvugo
yaturutse ngo Imana y’i Rwanda cyangwa se ngo Imana yirirwa ahandi igataha i Rwanda.
Bikavuga ko uru Rwanda ari igihugu Imana yagize umurwa wayo, ituyemwo kandi
itegekeramwo ibindi bihugu byo ku isi byose.
72

2. Gasani : Uwo muntu yitwa ko ari umugore wa Nkuba, akaba nyina w’Ibimanuka. Kuba
yitwa Gasani , iryo zina rye ryerekana akamaro yagize. Kuba ari we wabaye isoko y’imigisha
n’amahoro n’amahirwe Ibimanuka byazanye mu Rwanda rwa Gasabo. Uwo mugisha wa
Gasani niwo uzamanukira ku Bagabekazi b’Urwanda, bagafatanya n’umuhungu wabo
kuwukwiza mu Rwanda.
3. Sabizeze -Kigwa: Uwo muntu ni wa mwana wa Nkuba na Gasani, woherejwe ku isi kuhageza
Ingoma y’Imana. Imivukire w’uwo mwana Sabizeze nayo isobanurwa mu mvugo yundi
mugani. Uwo mugani uvuga ko Gasani yari ingumba, akagira umuja witwaga impamvu.
Uwo muja aza kubwira Nyirabuja, ko azamubwira ukuntu azabona umwana, akaba umubyeyi
nk’abandi. Umunsi umwe abapfumu b’i Bwami kwa Nkuba, bica imfizi yo kuragura.
Igihe bamaze kuyibaga, bahugiye kureba mu mara yayo amabara y’indagu, Impamvu abwira
Gasani,ati genda wibe umutima wiriya mfizi maze uwunzanire nkubwire icyo tuwukoresha.
Gasani amaze kuwuzana, Impamvu aramubwira ati : reba igicuba, ucyuzuzemwo amata,
uyashyiremo umutima w’iriya mfizi, maze igicuba ugitereke ku ruhimbi, buri munsi uzajye
ucyuzuzamo amata. Amezi icyenda ashize, asubiye kureba ya mata asanga umwana
w’uruhinja ayareremba hejuru. Abo mu rugo rw’umwami bose babimenye, bavuza impundu
bati : Gasani arabyaye. Impamvu abwira Nyirabuja ati : dore Imana iguhaye umwana, ariko
umenye kuzagira ibanga uko wabyaye uyu mwana . Byaratinze, nyina wa Gasani aza
kumusura,ariko aje no kumubaza imivukire y’uwo mwana. Aramubaza ati mwana wanjye, ko
nari nziko uri ingumba, uriya mwana wamukuye he ?Gasani abanza kumuhisha, bigeze aho
aramwerurira amubwira ukuri kose. Ntibyatinze, Sabizeze amenya ko nyina yamennye ibanga,
akavuga ko atari uwa se Nkuba,kandi ko atari umwana nk’abandi. Iyo mvugo ya nyina
yamuteye ipfunwe, yiyemeza kuva ku ijuru ngo ahungire ku isi . Muri iryo hunga rye, yanga
kugenda wenyine. Asaba mushiki we Nyampundu na murumuna we Mututsi kumuherekeza.
Aho bagereye ku butaka , abaturage baho bababonye babita Ibimanuka. Byaratinze ibyo
bimanuka biribaza biti ko tutaribushake abagore bo muri aba baturage, tugiye gupfa tutabyaye.
Bamaze kubijyaho impaka, Kigwa yemera kurongora mushiki wabo Nyampundu, babyarana
Umwana w’umukobwa, bamwita Sukiranya. Sukiranya amaze gukura se wabo Mututsi
aramurongora, babyarana abana batatu: Mukono, Ntandayera na Serwega.Amazina yabo
bantu bari muri uwo mugani, nayo ni imvugo y’amarenga.Wa muja witwaga mpamvu bivuga
ko ariwe wabaye impamvu yo kubyara kwa Gasani. Mushiki wabo Nyampundu, iryo rye
rivuga ko ari we wahaye bene nyina kuvuza impundu babona umwana, nubwo bitari binyuze
mu nzira zisanzwe, umukobwa we Sukiranya, iryo zina rikaba rivuga ko ari we wabaye
uburumbuke bw’umuryango wabo. Abana be nabo uko ari batatu Mukono, Ntandayera na
Serwega.Akaba ari amashami akomokwaho n’imiryango y’Abakono,n’Abega,niyindi
myinshi y’Abanyiginya.

Nguko uko ya migani yombi isobekeranye, ari uw’ibimanuka,ari n’uwo kubyara kwa
Gasani wahoze ari ingumba, yakemuye ibibazo by’Ingoma ya Gihanga. Abaturage bakemera
ko ubutegetsi bw’Urwanda bukomoka ku ijuru. Kandi ko Ingoma yabwo itazagira iherezo.

III.2 Ubutegetsi bw’Abasindi bwakomeje mu cyerekezo cy’ubutegetsi bw’Abarenge

Mubyo tugiye kuvuga hari ijambo rikeneye gusobanurwa. Iryo jambo ni Ubwiru
niririkomako ryitwa Umwiru. Abantu b’ubu iyo baryumvise bumva ko rivuga amabanga
cyangwa se ikintu bashaka guhisha. Iryo jambo rikomoka ku rurimi rw’Igihima ryitwa ngo
73

Iiru. Bikaba bivuga umukozi. Ryegeranye n’irindi jambo ryitwa Umuyiru, aribyo twita mu
kinyarwanda umuhutu. Umwiru rero akaba ari umuhutu w’Umwami cyangwa se umukozi
w’Umwami cyangwa se umujyanama we. Nkuko byumvikana rero,umurimo w’Abiru ni uwo
kuba abajyanama b’Umwami no kumufasha mu butegetsi bw’igihugu bwo mu rwego rwo
hejuru.

Abatorwaga kuri uwo murimo,bakaba ari abakomoka ku bantu bagiriye akamaro igihugu ku
buryo budasanzwe. Mu bikurikira,tugiye kumva akamaro ubwo bwiru bw’Abarenge bwagize
ku ngoma y’Abanyiginya.

Kigwa aho amaze kugerera mu Mubali, kugira ngo yimenyereze abaturage b’icyo gihugu
yifashishije ibikoresho bibiri :yabagabiye inka abasabamwo n’umugeni. Umwami waho
Kabeja amushyingira umukobwa we Nyirarukangaga.Umuhungu we Gihanga, yakurikije
urwo rugero aho agereye mu Mutara mu gihugu cy’Abasinga. Koko rero yasabye umukobwa
wa Jeni rya Rurenge, Umwami w’Abasinga, uwo mukobwa yitwaga Nyamususa. Uwo
mukobwa ukomoka mu Basinga yazaniye Abanyiginya izina ryiza, ryo kuzungura Ubwiru
bw’Abarenge. Aho Nyamususa agereye i Bwami bw’Abanyiginya, nibwo yatumije Umwiru
w’iwabo Rubunga, ngo yigishe Abasindi imitegekere yo mu Bucurabwenge bw’iwabo. Kuva
icyo gihe niho tubonye, Umwiru wo mu Basinga witwaga Rubunga aje kwa Gihanga.
Ahageze yigisha abantu b’i Bwami i by’Ubwiru bw’iwabo. Bamaze kubishima no
kubitora ,Gihanga agororera Rubunga kuguma mu Rwanda ngo azakomeze uwo murimo
ndetse azawurage n’abamukomokaho. Aho niho havuye impamvu yo kumwita Mwungura
wunguye Ingoma Ubwiru. Koko rero Rubunga n’abamukomotseho, bitwa Abatege,
bashinzwe uwo murimo wo kwimika Abami. Akamaro ka Nyamususa ntikabaye ako kuzana
Umwiru w’iwabo gusa, ahubwo kabaye no guha Ubwami bw’Abanyiginya abamusimbuye
kuri iyo ntebe y’Ubwamikazi.Koko rero mu bihe bya mbere by’Ingoma Nyiginya, byiswe
iby’Abami b’Umushumi, Nyamususa yasimbuwe n’Abagabekazi 9 bafashije iyo Ngoma
y’Abasindi gushinga imizi mu Rwanda. Uwimperuka muri bo, yabaye wa musizikazi
Nyiraruganzu wa II Nyirarumaga,wimanye Ingoma na Ruganzu wa II Ndoli. Nubwo atari
nyina wa Ruganzu, yamubereye Umugabekazi w’ingoboka, aza no kugoboka igihugu
cy’Urwanda ku buryo bw’igitangaza.

Kuva kuri Gihanga Ngomijana, kugera kuri Ruganzu wa I Bwimba, amateka y’Urwanda
ntiyagiraga kibara, yaratindaga akibagirana. Nyirarumaga aho agereye i Bwami rero ,ahimba
igisigo cyitwa Impakanizi, gifite uburyo bwo gushyiramwo amateka ya buri ngoma
y’Umwami, akazigishwa Abasizi nabo bakajya bayigisha rubanda uko ibihe bigenda
bisimburana. Yongeyeho no gushinga intebe yabo basizi b’i Bwami, bo kuzajya bahimba
bene ibyo bisigo, uko Ingoma zizajya zisimburana.

III.3 Rubunga Yungura Ingoma Ubwiru bw’u Rwanda

Uwo Mwiru w’Abarenge yazanye ku Ngoma y’Abanyiginya ikintu gishya


gikomeye. Yahazanye umuhango wo kwimika Ingoma kugira ngo ibe ariyo kirangabwami
cy’Ingoma kitabagaho mu Banyiginya.Kuva kera ikirangabwami cyo ku ngoma
74

y’Abanyiginya cyari mu bintu bibiri. Icya mbere cyari inyundo, icya kabiri kikaba urusengo,
rumeze nk’umwirongi . Ibyo Birangabwami uko ari bibiri byasimbuwe n’Ingoma yitwaga
Rwoga, nkuko byagendaga mu Butegetsi bw’Abasinga. Ikindi kandi, mu Kinyarwanda,
ijambo Ingoma rivuga ubutegetsi, rikavuga n’iyo Ngoma y’igiti bavuza ikarangira. Kuba rero
iyo Ngoma y’igiti yaba Ikirangabwami birumvikana kuruta ibindi bimenyetso nk’ibyo
Abanyiginya bari bafite mbere.

Iyo bavugirije Umwami Ingoma zikarangira, byumvisha neza uko ubutegetsi bw’Umwami
bugomba kumvikana hose kandi bukubahirizwa. Ngako akandi kamaro Abasinga bagiriye
Abanyiginya. Kakongera kuka mbere ko kuba barabahaye umugeni Nyamususa, akaba
Umwamikazi wahanganye Ingoma na Gihanga. Yabaye uwa mbere ariko ntiyabaye uwa
nyuma kuko yakurikiwe n’abandi icyenda.

Ako kamaro Abasingakazi bagiriye Abanyiginya, umuhererezi muri bo,Nyirarumaga,


yakavuze mu gisigo yatuye uwo mukuru wabo Nyamususa agira ati :

Umunsi ameza imiryango yose

Umunsi ameza imiryango yose ava i Nsiriri, mwe Bama-mu-ndeka ba Kibyara-Buhatsi.


Uwari kwitwa Nyiramugondo,Ye Mugondo woroswaga Rugora Ku mugomba- byuma,
I Bogora- ngoma, Mugondo wa Rubavu.
Urya ni wo munsi ihamagara ba So ba mbere,Rugira rwo ku ruzi rwa Nyirarubuga,
Ijya kubereka imigisha.
Ngo: haguruka mujye kwubaka Kiyebe,Mugendera- Gitumba na Nyagitarama
cya Mutambyi,Aho twahanye imigisha.
Urya ni wo munsi aranda imbuto ajya Buranda,Buranga bwa Bwojo,
Uwari kwitwa Nyirarubanda,Ye Rubanda rwabandanaga mu rubavu rwa Rubibi,
Rubanguka ati: rubanda rwanjye.
Ni wo munsi izina ry’Ubusindi ryahindutse,akateyega, mu Rwanda rugari rwa Gasabo no
kuri ubu bugingo.
kugeza ubu sindamenya ababatiye.

INSIGURO :

1. Insiriri = Inkomoko ihanitse


2. Bama-mu-ndeka = Bahora ku ngoma
3. Kibyara-Bahatsi = Kibyara-Bategetsi
4. Rugira ijya kubereka imigisha = Imana ijya kubaha imigisha
5. « Haguruka mujye kwubaka Kiyebe » = Rugira yabwiye Nyamususa ati: « haguruka ujye
kwubakana na Gihanga ingoma y’u Rwanda»

III.4 Uko Abami basimburana ku Ngoma


75

Imigabo n’imigambi y’imitegekere y’Abami, igaragazwa cyane nuko basimburana ku


Ngoma.

Umwami Mutara I Semugeshi niwe washyizeho uburyo bw’iryo simburana mu mazina


atanu y’ubwami. Aya mbere abiri, Mutara na Cyilima, bakaba abami b’inka bashinzwe
kuzana ubukungu mu gihugu. Amazina ya kabiri, Kigeli na Mibambwe , bakaba abami
b’intambara, bashinzwe kungura igihugu. Izina rya gatanu, ni irya Yuhi, umwami w’umuriro
ushinzwe imihango yerekeye uburambe bw’igihugu.

Urwo ruhererekane rw’abami, ruragaragaza imigabo n’imigambi y’ubutegetsi bwabo,


rwimirije imbere intego eshatu. Ubukungu bw’igihugu, kwagura imipaka y’igihugu no
kukirinda ubuvukasi ubwaribwo bwose. Gahunda iri muri uko gusimburana kw’abami
irumvikana. Ingoma y’Abanyiginya, yitwa ko yari ingoma y’Imana imanutse ku ijuru,
igakwira ku isi yose, yagombaga ubutegetsi buteye butyo. Kugira ngo iganze amahanga, iyo
ngoma yagombaga kugira ubukire buyiha ingufu zo kunesha ibindi bihugu, Abami Mutara na
Cyilima akaba ariyo nshingano yabo. Abami b’intambara, Kigeli na Mibambwe, bari bafite
umurimo ukomeye wo kwagura ku ngufu iyo ngoma itagira imipaka. Umwami Yuhi akagira
umurimo wo gusengera igihugu, amahoro n’amahirwe, kugira ngo Urwanda rube ingoma
y’Imana mu bantu. Nguko uko ubutegetsi bw’Abasindi, bwashyize mu ngiro umugambi wari
muri wa mugani w’Ibimanuka. Uwo mugambi, Abakoloni nibo bawukomye imbere.

Tumaze kubona ko Mutara I Semugeshi ariwe wavuguruye bwa nyuma uruhererekane


rw’amazina y’abami n’inshigano zabo. Amazina menshi yayakuyemwo asigaza atanu gusa.
Ayavuyemwo umuntu yakwibaza icyo yazize. Amazina ya mbere yakuyemwo ni ay’Abami
b’Umushumi. Iyi ngingo turaza kuyisubiraho mu kanya. Andi mazina yakuwemwo ni atatu.
Irya Ndahiro, irya Ruganzu n’irya Nsoro. Kubera iyihe mpamvu ? Dore ibisubizo bya Alegisi
Kagame. Kubyerekeye Ndahiro, icyo izina rya Ndahiro ryazize ni uko : nyiraryo Ndahiro
Cyamatare yishwe n’abanyamahanga kandi bakamwambura Urwanda bakarutegeka imyaka
cumi n’umwe yose. Ibyo byago nibyo byatumye bavuga ko iryo zina ritera umwaku,
ridakwiye kugaruka mu mazina y’abami. No kubyerekeye izina rya Ruganzu ni nk’uko. Ba
Ruganzu bombi, Bwimba na Ndoli, baguye ku kirari, bicwa n’abanyamahanga. Gusubira iryo
zina kwari nko kwikururira ayo marorerwa. Naho izina rya Nsoro, ryazize ko ryitwa n’abami
b’i Bugesera, bigasa nkaho kurisubiramwo, ari nko kubaha urwaho rwo kuzigarurira
Urwanda.

III.5 Abami b’Umushumi

Abo Bami b’Umushumi bateye ibibazo ku bantu b’iki gihe. Bamwe bemeza ko babayeho,
abandi bakabihakana. Umwe mu bashidikanya, kandi ari nawe dusanzwe tugenderaho ku
byerekeye amateka y’Urwanda, ni Alegisi Kagame. Muri rusange, ku byerekeye amatariki
y’amateka y’Urwanda, tuzakomeza gukurikira ibyo uwo mwanditsi yatubwiye. Uko
yabigenje, yabisobanuye mu magambo maremare, ari mu gitabo cye cyitwa La notion de
génération appliquée à la généalogie et à l’histoire du Rwanda du 10 émè siècles à nos jours
(Bruxelles, 1959).
76

Ku byerekeye amatariki y’Abami b’amateka, kuva ku mwami wa nyuma kugera kuri


Ruganzu I Bwimba, ntacyo duhinduraho, tuyemera uko yabisobanuye. Ikibazo gisigaye, ni
amatariki y’amateka y’Abami b’Umushumi. Kuri twebwe, twemera Abami b’Umushumi bose
ko babayeho tukabaha n’amatariki, duhereye ku ya Kagame ukazamura kugeza ku Mwami wa
mbere ariwe Gihanga Ngomijana, kandi nta nuwo dukuyemwo.

Aho tudahuje na Alegisi Kagame, ni ku byerekeye Abami bane, ashidikanya ko babayeho.


Atanga impamvu ebyiri zituma abikeka atyo. Impamvu ya mbere ngo ni uko
twayamenyeshejwe ni isoko imwe ariyo y’Ubucurabwenge. Impamvu ya kabiri ngo ni uko
ayo mazina asa n’amahimbano.

Izo mpamvu A.Kagame avuga, nta wapfa kuzemera. Icya mbere cyo, kuvuga ko ari
Abacurabwenge bonyine bemeza ko abo Bami babayeho, ibyo birahagije, n’andi mazina yose
ni bo bayatumenyesheje. Kandi ntibyumvikana ko bayahimba bagahimba n’amazina
y’Abagabekazi babo, bagahimba n’amazina y’imiryango abo Bagabekazi bakomokamwo,
maze rubanda rw’icyo gihe rukicecekera, rukemera ibyo binyoma. Indi mpamvu ya kabiri
ituma Alegisi Kagame ashidikanya ko abo Bami babayeho ngo ni uko ayo mazina asa
n’amagenekerezo y’amahimbano. Kuvuga ko asa n’amahimbano, ibyo tubibona no mu yandi
mazina atigeze ahakana. Amazina avuga akamaro k’umuntu, aho kuvuga izina se na nyina
bamwise, ni ibintu bisanzweho kandi bidahakana ko uwo muntu yabayeho. Nk’izina rya
Gihanga, si ryo se na nyina bamwise, ahubwo ni rubanda rwarimwise, rivuga akamaro yagize.
Iyo nyito rero ntihakana ko uwo muntu yabayeho ahubwo irabyemeza nubwo tutamenya izina
rye bwite kuko iyo atabaho nako kamaro ntiyari kukagira. Dore rero amazina ya ba Bami
bane bavugwa.

Rumeza= Utuma ibyatsi bimera. Birumvikana ko uwo mwami, Abacurabwenge na


rubanda rw’icyo gihe, bamwise iryo zina kuko ariwe watangiye gushinga imizi y’Ingoma
Nyiginya muri aka karere. Yatangiriye mu karere k’Umutara hamwe habaga ubworozi
bw’inka. Ubwo rero bikaba bivuze ko Rumeza ari Umwami w’inka, washyize mbere ubukire
bw’igihugu bushingiye ku bworozi bw’inka. Kandi turabizi ko mu Rwanda rwo ha mbere,
muri iki gihugu, utunze amashyo y’inka ariwe wari ukomeye. Aho niho bahereye bita Mutara,
Umwami wa mbere wo muri rwa ruhererekane rw’amazina y’Abami. Uwo Mutara, iryo akaba
arikuye kuri ako karere k’Umutara, kandi n’inshingano ze zikaba izo gushyira mbere
ubworozi bw’inka. Mu Rwanda rw’inyuma y’icyo gihe, mu butegetsi bwarwo habaye
urwego rw’Abatware b’Umukenke n’Abatware b’Ubutaka. Turabona mu kanya ko
Umwami wa kabiri muri urwo ruhererekane rw’Abami, azitwa Cyilima, Umwami
w’Ubutaka.

Umwami wa kabiri, muri ba bandi bane batemerwa, yitwaga Nyarume= Uvuba imvura.
Uwo Mwami wasimbuye Rumeza Umwami w’inka, yaje ashyira imbere umwuga w’ubuhinzi.
Guhinga rero bikaba bikeneye imvura ituma ubutaka bworoha, niko kumwita Nyarume.
Nkuko tumaze kubivuga mu kanya, uwo murimo w’Umwami wo kuvuba imvura no
guhingisha imyaka itunga abantu, wahawe wa Mwami witwa Cyirima. Twumve neza icyo
iryo zina rivuga. Riravuga ku-rima, kandi aho bamaze guhinga hakitwa umu-rima. Izina rya
Cyilima rikaba riri no muri rya rindi ry’Umuhinza. Rikaba rivuga uhindisha imvura, ikagwa
77

mu gihugu, ikameza imyaka. Mu mateka y’Urwanda, n’ubwo umwami w’Urwanda wese yari
afite uwo murimo wo kuvuba imvura, hari abami bari bafite ubushobozi budasanzwe kuri
uwo mwuga, bakawufashamwo abami b’i Rwanda. Bamwe muri abo, bari abami b’i Busigi.
Muri abo harimo uwo tuzi w’igihe cya Ruganzu wa II Ndoli, witwaga Minyaruko ya
Nyamikenke. Uwashaka gukoresha ya mvugo y’abasizi yo kuzimiza, Cyilima yamwita
Sebahinzi.

Uwa gatatu kuri abo yitwaga Rukuge= Ubwato bunini. Iryo zina, rubanda barimwitiye
kuko ari umwami washyize imbere umwuga w’uburobyi. Ubwo yabajishije amato ayashyira
mu biyaga byinshi biri muri iki giihugu, nuko atoza rubanda umwuga w’uburobyi. Mu
bakwiye gushimwa nawe nta wamusubiza inyuma.

Umwami wakurikiye Rukuge, bamwise Rubanda.Birumvikana ko iryo zina ari igisingizo


aherewe kuba ari umukuru w’igihugu cy’abaturarwanda, babaye abakozi, bagakenyera
bagakomeza, bakorora inka, bagahinga igihugu, bakagitaka ubwiza no kwihaza mu bigitunga.
Iryo zina rero rikaba ari na gahunda y’igihugu yo guhora kirasa kuri iyo ntego.
Umunyarwanda akaba ari wa muntu uhora yibwira ati : nitunge, nigire, Urwanda ruzire
gusabiriza.

Abo Bami b’Umushumi uko ari bane, amazina y’Abagabekazi babo yaravuzwe, wongeraho
n’ayamoko bakomokamwo. Ikindi kandi, kuva Urwanda rukibaho kugeza ubu, ntawigeze
ahakana ko abo Bami batabayeho. Kubihakana rero, nitwe tubyadukanye. Uko guhakana ko
babayeho, nta mpamvu ibyemeza ku buryo budashidikanywa, ntibihwitse. Ikirushijeho kandi
ni ukugaragaza umutima udashima, abo Bami bubatse iki gihugu tukaba tukirambijemwo nta
gaciro duha abo Bami bakenyeye bakatubirira akuya. Ikindi kandi kwemera ko babayeho,
ntacyo byaba bihinduye ku mateka yacu. Twahera ku matariki y’ibihe tuzi, uko Alegisi
Kagame yayanditse, tuganisha ku mwami wa mbere Gihanga. Nibyo twagerageje kwerekana
muri iyi mbonerahamwe ikurikira.

N0 Umwami Umugabekazi Ubwoko Igihe


bw’Umugabekaz cy’ingoma
i zabo
1 Gihanga Nyirarukangaga Zigaba 970-1000
2 Kanyarwanda Gahima Nyirakanyarwanda Singa 1000-1030
Nyamususa
3 Yuhi I Musindi Nyirayuhi I Nyamata Singa 1030-1060
4 Rumeza Kirezi Singa 1060-1090
5 Nyarume Nyirashyoza Singa 1060-1120
6 Rukuge Nyirankindi Singa 1120-1150
7 Rubanda Nkundwa Singa 1150-1180
8 Ndahiro I Ruyange Nyirandahiro I Singa 1180-1213
Cyizigira
9 Ndoba Monde Eega 1213-1246
10 Samembe Magondo Ha 1246-1279
11 Nsoro I Samukondo Nyiransoro I Nyakanga Singa 1279-1312
78

Uwakwemera aya matariki ari kuri iyi mbonerahamwe, ntacyo byaba byishe ku mateka
y’Urwanda muri rusange. Icyaba cyongeyeho, ni uko aba abaye maremare kuruta uko
bisanzwe.

III.6 Umurimo w’Abiru

Imigabo n’imigambi y’ubutegetsi bw’Abami yamenywaga n’Abiru. Abo banyabwenge


b’i Bwami batorwaga mu miryango y’abantu bagiriye igihugu akamaro mu rwego rwo hejuru.

Aba mbere muri abo, bari Abatsobe, bakomoka kuri Rutsobe rwa Gihanga yabyaranye
n’inshoreke ye Nyirarutsobe. Igihe bene se bahabwaga umurage w’ibihugu bazategeka,
Rutsobe uwo we nta gihugu yarazwe, ahubwo yashinzwe umurimo wo kuba umuyoboke
w’Imana, akajya agihakirwa kuri Rurema, Imana y’i Rwanda. Uwo murimo yahawe, nawe
yawuraze abamuzunguye bose. Umutware wabo, yari afite mu gihugu, umwanya wa kabiri
ukurikiye uw’Umwami n’Umugabekazi. Uwo murimo yawukoreraga mu mihango myinshi
y’Ubwiru yitwaga Inzira z’Ubwiru. Uw’ingenzi muri iyo , ukaba uwo kwimika Abami.
Itsinda rya kabiri ryari iry’Abiru bakomoka kuri Rubunga, wa Mwiru waturutse mu Basinga
bo kwa Rurenge. Abo barimwo imitwe ine . Aba mbere bitwa Abene-Nyabirungu,bakomoka
kuri Nyabirungu, wari waragize akamaro gakomeye kuri uwo murimo w’I Bwami. Umutwe
wa kabiri wari ugizwe n’abitwa Abatege bakomokaga kuri Nyabutege wa Tegerangoma. Ku
Ngoma ya Ndahiro Cyamatare, uwo Mwiru yafashwe n’Abanyabungo, bamujyana kw’ ijwi.
Agezeyo, bamuca intoke, hanyuma bamugumana iyo. Yaje kugaruka mu Rwanda, aho
Ruganzu Ndoli abundukiye, akagarura Urwanda. Yamusanze i Mata ho mu Marangara, maze
akomeza umurimo we w’Ubwiru ndetse awusimburwaho n’abamukomokaho bose, baje
kwitwa nyine Abatege. Umutwe wa gatatu witwaga Abanyakabagari. Biswe batyo kuko bari
batuye mu Kabagari, barahawe gutegeka ako karere, bakagira n’Ingoma yabo yitwaga
Busarure. Umutwe wa kane w’Abasinga bo kwa Rubunga, bitwaga Abakaraza. Uwo mutwe
wari ushinzwe kuvuza ingoma z’i Bwami, cyane cyane kuvuza Indamutsa, yari ingoma ibikira
kandi ibambura Umwami. Uwo murimo watumaga baba, urwego rwa mbere mu bandi bavuza
ingoma b’i Bwami. Itsinda rya gatatu ry’Abiru b’i Bwami ryari iry’Abakono. Ryari rigizwe
n’Abakomoka kuri Nkima, wa Mukono wari waragize akamaro ko gufasha Umwami Cyilima
wa mbere Rugwe, kurongora Nyanguge, umukobwa wa Sagashya, umwami wa Bugufi muri
Tanzaniya y’ubu. Uwo mugore niwe wabaye nyina wa Kigeli wa I Mukobanya, wa Mwami
wahinduye ubutegetsi mu gihugu, akagikuramo abahinza, akakigira icya mugabo umwe.
Itsinda rya kane ryari rigizwe n’Abiru b’Abakobwa, bakomoka kuri Cyenge. Bakaba Abiru
b’Icyubahiro, nta muhango bari bashinzwe, muri ya yindi yari igize Inzira z’Ubwiru. Icyo
cyubahiro bakagikomora kuri uwo sekuru wabo Cyenge, wari warategetse Urwanda asimbura
Umwami Cyilima Rugwe igihe yari akiri umwana, afatanije n’Umugabekazi. Aho Umwami
amariye gukura, Cyenge yamushubije Ingoma ya se, nta mananiza, nta kugundira ubutegetsi.
Ubwo bupfura nibwo yahembewe kuba uwa mbere mu Biru kandi uwo mwanya ukaragwa
n’abamukomokaho bose. Buri tsinda ry’abo Biru, ryari rifite umwihariko muri iyo mihango
y’i Bwami yitwaga Inzira z’Ubwiru uko zari Cumi n’umunani nkuko tugiye kubivuga.
79

III.7 Imiryango y’abambari b’abo Biru b’i Bwami

Abo bafasha b’Abiru, bari bafite imirimo ijyana n’ubushobozi bwabo bw’umwihariko.
Abo bambari, bari mu matsinda atanu. Itsinda rya mbere ryari abo kwa Myaka. Wari
umuryango w’abantu batuye i Huro mu Bumbogo. Bakomokaga ku mukurambere usa nkaho
ari uwo mu migani witwaga Gihe, bakagira n’undi w’amateka azwi neza witwaga Musana.
Abo bari abahinzi bashinzwe gutura i Bwami imyaka y’uburo n’amasaka, yavagamwo ibyari
bikenewe mu mihango y’Umurorano n’Umuganura.

Uwo muryango wari warahawe icyubahiro cyo kugira Abami b’umuhango bari bafite amazina
y’ubami akurikira : Nyamurasa, Musana na Mumbogo.Itsinda rya kabiri ryari iry’abitwa
Abene-Mpeka. Uwo mugabo yari umutahira w’inka za Gihanga, zitwanga Insanga. Umurimo
wabo wari uwerekeye imihango y’ishora yari igenewe kugwiza amatungo, cyane ay’inka.
Itsinda rya gatatu ryari iry’Abitwa Abene-Muhinda. Uwo mugabo yari umucuzi wari utuye
mu Bugarura. Yari ashinzwe umurimo wo gucukura ubutare, mu isenga ry’i Mushongi,
akabuzana i Bwami gucurwamo ibyuma bikenewe byose : ari amasuka,ari amacumu ,ari
imyambi n’ibindi bikoresho byose.

Umutware w’abo bacuzi niwe wari ushinzwe imihango yakorwaga i Bwami, ikoreshejwe
inyundo. Itsinda rya kane ryari iry’abitwa Abaroha. Abo bantu bari abapfumu bagenewe
gutera icyuhagiro baha umugisha abantu n’ibintu cyangwa se birukana amahano mu bantu no
mu bintu. Itsinda rya gatanu ryari iry’abitwa Abarembo. Iryo zina bakarikura ku hantu bari
batuye hitwa Burembo, ho kuri Ndiza, mu karere ka Muhanga. Abo banyamihango bari
bashinzwe kuvuba imvura izuba ryacanye, no gutanga imicyo imvura yabaye urushyana.
Kuva kuri Mibambwe wa II Gisanura, abo bantu bari bashinzwe kwamagana amahano yose
yaje mu gihugu.

III.8 Inzira 18 z’Ubwiru

Kugira ngo turangize neza icyi gitekerezo twatangiye, dukwiye kuvuga uburyo za nzira 18
z’ubwiru ziteye. Izo nzira z’ubwiru, n’imihango yagirwaga i Bwami, ifite akamaro ku buryo
butatu. Icya mbere tubona muri iyo mihango ni uko itwibutsa ibyabaye mu gihugu, byiza
cyangwa bibi, kugira ngo tumenye uko tuzajya tubyitwaramo nibyongera kuba. Icya kabiri
iyo mihango itwibutsa, ni igikwiye gukorwa mu mitegekere y’igihugu. Icya gatatu kandi
cy’ingenzi, ni ukumenya ko igihugu gitegekwa cyubaha amategeko y’Imana n’ibifitiye
akamaro abantu bose. Reka rero tuvuge ukuntu iyo mihango yitwa inzira iteye n’icyo
igamijeho. Muri rusange,izo nzira bwari uburyo bwo kwiyambaza Imana Rurema, Umwami
n’Abiru bakoreshaga kugira ngo igihugu kigubwe neza. Dore izo nzira uko ari 18.

I.Inzira z’ubukungu

Iyo mihango yakorwaga n’Abami bitwa Mutara na Cyilima, bashinzwe kuza ubukungu mu
gihugu.
80

1. Inzira ya Rukungugu. Uwo muhango wari uwo gusaba Imana ngo igushe imvura,
igihe izuba ryacanye mu gihugu, imyaka ikuma.
2. Inzira ya Kivu.Uwo muhango ujya gusa nkuwa mbere, kuko nawo ureba ibyerekeye
imvura, aho kuba yabuze nkuwo tumaze kuvuga, ahubwo ikaba nyinshi, ikaba
urushyana rwangiza ibimera byose. Muri iyo mihango yombi, Abami biyambazaga
Abavubyi, bazi kwica imvura cyangwa kuyivuba.
3. Inzira y’Inzuki. Uwo muhango wagirwaga iyo inzuki zabaga zarumbye ntizibyare
ubuki ku buryo busanzwe. Ubuki cyari ikintu gikenerwa cyane mu nzoga z’inkangaza
cyangwa se iz’ubuki bw’umutsama, zakundwaga cyane i Bwami.

4. Inzira y’umuhigo.Mu mirimo Umwami n’Abatware bakundaga gukora, harimwo


uwo guhiga mu mashyamba yari akiri menshi mu gihugu, uretse ko uwo murimo
watumaga haboneka inyama zo kurya, harimwo no kwiga kurasa ndetse no kwiga
kurwana mu mayeri byabaga bikenewe muri icyo gihe.
5. Inzira ya Muhekenyi. Kera, kuvura amatungo, bitaramenyekana nko muri iki gihe,
indwara z’amatungo zabaga ibyorezo.
Kurwanya rero izo ndwara z’amatungo byagirwaga biciye muri iyo mihango y’ubwiru
iganisha gusaba Imana, ngo ikingire igihugu.
6. Inzira y’Ishoora.Mu Rwanda rwa cyera inka zari umutungo ushyizwe imbere mu
bukire bw’igihugu, Inzira y’Ishoora, yari umuhango ukomeye muri urwo rwego.
Amazi yakoreshwaga muri uwo muhango, yavomwaga mu mariba yahoze hariya ku
muhima wa Kigali. N’igihe Kigali yari ikiri mu gihugu cy’u Bugesera, ayo mazi Abiru
bazaga kuyiba nyakijoro. Umwami Kigeli wa II Nyamuheshera, yakoze igikorwa
gikomeye cyo kugarura mu Rwanda, aka karere k’Ubwanacyambwe akambuye
abanya -Gisaka nabo bari barakambuye Abanya- Bugesera. Uwo Mwami yahawe
icyubahiro gikomeye mu gihugu, kubera ako kamaro ko kukigaruramwo amariba yo
ku Muhima, yari akenewe muri iyo Nzira y’Ishoora.
7. Inzira y’Umuganura. Uwo muhango wakorwaga buri mwaka. Ukabanza i Bwami,
hanyuma ugakwira mu batware no muri rubanda. Wagirwaga ku buryo bubiri.
Habanzaga uwo bitaga Umurorano, wagirwaga uburo bweze, ugakorwa banywa
amayoga y’uburo. Hakurikiragaho uwo bitaga Umuganura,amasaka yeze. Wari
umunsi mukuru ukomeye cyane mu gihugu, abantu bakanywa, bashimira Imana
yabahaye imyaka ibatera umunezero no kudabagira.

II. Inzira z’intambara

8. Inzira y’Inteko. Yari umuhango w’imitsindo y’intambara, Abanyarwanda bari


bagiyemwo kugira ngo bagure igihugu cyangwa se bakirengere umwanzi yagiteye.
9. Inzira yo kwambika Ingoma. Uwo muhango wagirwaga, iyo Umwami w’ishyanga
yabaga yishwe ku rugamba, agashahurwa, ibinyita bye bakabyambika ingoma ngabe
Karinga.
10. Inzira yo Kwasiira. Iyo Nzira isa n’iyo tumaze kuvuga. Iyo mihango
bayisubiragamwo, iyo babaga bishe Umwami wa 7 cyangwa wa 9. Bikitwa nyine
kwasiira bivugana amahanga y’ibihugu byabo Bami Urwanda rumaze kwigarurira.
81

11. Inzira y’Inkiiko yabyay’umugaru. Iyo mihango yagirwaga, batakambira Imana


kugira ngo ibatabare igihe Urwanda rwabaga rwatewe n’igihugu gikomeye.
12. Inzira y’urwihisho. Iyo mu Rwanda bamenyaga ko Umwami w’u Burundi yatanze,
bamenyaga ko imiterekero yabo, yo kwiraburira Umwami wabo no kumwerera,
byagendanaga n’umuhango wo gutera Urwanda. Habagaho igihe urwo rugamba
rukomeye kandi ruje Abanyarwanda batarwiteguye. Icyo gihe rero Umwami
w’Urwanda, yamaraga iminsi umunani mu bwihisho. I Bwami bakagira imihango yo
gusaba Imana kugira ngo izabatsindire ibyo bitero by’Abarundi bitunguranye kandi
bishobora kuza ari simusiga.

III. Inzira zo gushyigikira Inganji Kalinga

13. Inzira ya Gicuurasi. Buri mwaka, mu kwezi kwa Gicurasi, mu Rwanda hose bagiraga
imihango yo kwirabura. Ubundi uwo muhango ugirwa iyo biraburira umuntu
wapfuye. Bawugiraga mu rwego rw’igihugu biraburira ibibi byose byabaye mu
gihugu, basaba Imana ngo izabikumire mu mwaka ukurikiye.
Ubwo rero bakaba basabye ko Ingoma y’Ubwami, ariyo Kalinga idahungabana,
igumya kuganza amahanga kandi ikagumya umutekano usesuye mu gihugu cyose.
14. Inzira y’Ikirogoto. Iyo Nzira irasa nk’iyi tumaze kuvuga, yo kwirabura. Uyu
muhango wagirwaga, iyo Umwami yabaga yatanze, Kalinga yapfakaye. Uko
kwiraburira Umwami, kwamaraga amezi ane. Mu gihugu hose, icyitwa iminsi mikuru
n’ibyishimo cyabaga kibujijwe. Mu mihango yakorwaga icyo gihe, habagaho iyo
gutegura umugogo w’Umwami, kugira ngo uzatabazwe umeze neza, kandi ku buryo
uzashobora kuramba. Icyo nicyo gihe kandi, i Bwami no muri rubanda, hariho
imihango yo kwiyambaza Imana kugira ngo hatagira ibindi byago, bigwirira igihugu,
byiyongera muri icyo cyuho, igihe kidafite Umwami. Icyo gihe cyo kwirabura,
cyasozwaga n’imihango yo kwera, igaragaza ibyishimo mu gihugu cyose.
15. Inzira y’Urugomo. Uwo muhango wagirwaga , harangijwe uwo wa Gicuraasi.
Impamvu ni uko iyo Umwami yabaga amaze gutanga, hagati y’abana b’Umwami
hashoboraga kubaho urugomo rwo kurwanira Kalinga. Iyo mihango rero ikaba ariyo
gusaba Imana ngo irinde igihugu ayo makimbirane y’abana b’Umwami, yo kurwanira
ingoma. Kandi urwo rugomo rwabayeho kenshi rugahoshwa n’intambara. Utsinze kuri
urwo rugamba rw’amacumu, bikitwa ko ari Imana yamutoye.
Ayo makimbirane yabayeho kenshi, ay’ingenzi ni aya:
Karimbi yarwanije Kigeli I Mukobanya, Juru arwanya Ndahiro II Cyamatare, Bicura
et Nama barwanya Cyilima II Rujugira, Gatarabuhura arwanya Mibambwe III
Sentabyo na Yuhi IV Gahindiro. Uwa nyuma yabaye Yuhi V Musinga arwanya kandi
yica Mibambwe IV Rutarindwa. Uru rugero rwa nyuma nirwo rwonyine rwagaragaje
ko samuragwa w’ingoma ayamburwa n’umurushije amaboko.
16. Inzira y’Ubwimika. Uwo muhango wakurikiraga uwo tumaze kuvuga.
Ugakorerwamo ibirori bikomeye mu gihugu byo kwishimira
Umwami mushya wimitswe no kumuragiza Imana y’I Rwanda.
82

17. Inzira y’amapfizi. Iyo Nzira y’Ubwiru ntisa n’izindi. Si imihango ikorwa,ahubwo ni
umurage Abiru babiri bo mu nzu yo kwa Nkima w’Umukono, babwirwaga n’Umwami
werekeye Umwana w’Umwami warazwe Ingoma. Abo Biru bombi, mu ibanga
rikomeye cyane, bashingwaga kumenya ubwoko, buzaturukamwo Umugabekazi
uzima ingoma izasimbura iriho. Iryo banga bakazarishyira ku mugaragaro igihe
bazaba bagiye gutabariza Umwami uriho amaze gutanga. Abami bari bashinzwe uwo
muhango wo kuvuga abo Biru, bari ba bami bombi b’inka, aribo Mutara na Cyilima.
Uwo muhango kuwita Inzira y’amapfizi, bagereranyaga Urwanda nk’ubushyo bw’inka
bisa nk’aho impfizi yazo ari nk’umwami wazo, ubushyo rero bukagira impfizi imwe.
Zikaba zizira iya kabiri, iyo mpfizi yasaza igasimburwa n’indi. Kandi uzitora akaba ari
w’ubwo bushyo ushinzwe uwo murimo.
18. Inzira y’umuriro. Uwo muhango wari ushinzwe Umwami witwa Yuhi.Ukaba
ugenewe gusaba Imana kuzaha ingoma Nyiginya uburambe butagira iherezo mu
mutekano usesuye.

0. UMUSAYUKO

Turangize iki gitekerezo dusubira mu ngingo eshatu zidufasha kwibuka iby’ingenzi mu


byo tumaze kuvuga: A. Imigabo n’imigambi y’ubutegetsi bwa Gihanga ,B. Ibigaragaza ko
yabayeho, C. Umubare w’Abanyarwanda ku ngoma ya Gihanga

A. Imigabo n’imigambi y’ubutegetsi bwa Gihanga

1. Igitekerezo cy’ibanze mu migabo n’imigambi y’ubushishozi bwa Gihanga


n’Abiru be, kigira kiti: Ubutegetsi bwose buva ku Mana Rurema. Mu
ikurikirana ry’Abami b’Abanyiginya, abitwa Yuhi nibo bari bashinzwe ku
buryo bw’umwihariko, kubahiriza uwo murage wo gusenga Imana ngo
iragire Urwanda.
2. Ubutegetsi bw’ingoma Nyiginya bwari mu biganza bw’abantu babiri:
Umwami n’Umugabekazi. Umwami akava nyine mu bwoko
bw’Abanyiginya naho Umugabekazi akava mu yandi moko
y’Abanyarwanda.Iyo migirire y’ubutegetsi bw’Abanyiginya, yari ifite
uburyo bubiri bwo gusangiza ubutegetsi abenegihugu bose. Uburyo bwa
mbere bwari ubwo gushyira ku butegetsi ibitsina byombi: Abagabo
n’Abagore. Uburyo bwa kabiri bwari ubwo gusangiza Abanyarwanda bose
ubwo butegets,i bwateganyaga ko Umugabekazi atorwa mu yandi moko,
kugira ngo Abanyarwanda bose bisanzure muri ubwo butegetsi kandi
babutize amaboko.
3. Ingoma y’Abanyiginya yitwaga Urwanda, bivuze ko yari ubutegetsi
buturuka ku Mana bugakwira ku isi yose. Abami bitwaga Kigeli na
Mibambwe, nibo bari bafite umurage wo gukwiza iyo ngoma y’Imana mu
bihugu byose byo ku isi bakoresheje imbaraga z’uruhembe rw’umuheto.
83

Iyo migambi y’Ingoma Nyiginya, iratwibutsa ko amajyambere y’igihugu


atagira imipaka. Ikitagifite akamaro ni ugushaka kwigarurira ibindi bihugu
ku ngufu. Umubano mwiza no kwisungana no gusangira ibyo dutunze, niyo
migabo n’imigambi ikwiye muri iki gihe.
4. Gahunda y’ingenzi muri ubwo butegetsi bw’ingoma Nyiginya, yari iyo
kugwiza ubukire mu gihugu. Mu za Nzira 18 z’Ubwiru bwerekana
imitegekere y’Abanyiginya, inzira ndwi zose zari zerekeye kuri uwo
mugambi. Abami Mutara na Cyilima nibo bari bashinzwe uwo murimo.
Abategetsi ba mbere b’ingoma Nyiginya bari bazi ko Abasangiye ubusa
bitana ibisambo. Muri icyo gihe amata y’inka nibwo bwari ubukungu
bw’imbere, ariko n’amata y’isuka ntiyasubizwaga inyuma.
Amajyambere y’Urwanda rwo muri iki gihe duharanira mu nzego zose, iyo
nyota yayo ifite aho iva, ikagira n’urugero mu murage w’Abakurambere.

Nguko uko umwami wa mbere w’ingoma Nyiginya yiswe ko ari Gihanga


cyahanze inka n’ingoma.
B.Ibigaragaza ko Gihanga yabayeho

1. Ahantu hitwa Rwanda, herekana inzira Gihanga nabo akomokaho banyuzemo baza muri
aka karere: Rwanda rwa Busoga , Rwanda rwa Gashara ,Rwanda rwa Binaga,Rwanda rwa
Gasabo ,Rwanda rwa Kamonyi
2.Aho yatuye:
Yarafite urugu iruhande ku nkombe y’i Kivu, mu ruhande rw’I Bushi; urundi I
Buhindangoma, muri Rucuru; urundi I Buhanga, ho mu Nyakinama mu karere ka Musanze;
urundi I Kangomba,naho ho muri Musanze, urundi I Nyamirembe ya Humure, ho mu Mutara;
n’urundi I Gasabo, ku nkombe y’ikiyaga cya Muhazi.
3.Yari afite n’abagore bane: Nyamususa, umukobwa wa Jeni rya Rurenge;
Nyangobero,umukobwa w’igikomangoma cyo mu Bunyabungo ; Nyirampirangwe,
umukobwa w’igikomangoma cy’i Bushubi ; Nyirarutsobe, uwari inshoreke ye.
4.Yari afite abana umunani: Kanyarwanda Gahima, Kanyandorwa Sabugabo,
Kanyanyabugesera Mugondo,Nyirarucyaba, Kanyabungo Ngabo,Gashubi, Gafomo na
Rutsobe.

5. Umusezero we uri ku musozi ka Muganza na Kayenzi, mu karere ka Kamonyi.

C. Umubare w’Abanyarwanda ku ngoma ya Gihanga

Turangije kuvuga amateka y’ingoma ya Gihanga. Bimwe ni imigani, ibindi ni


ugucishiriza, ibindi ariko ni amateka y’ukuri. Mu by’amateka nyayo, tutabura kwibaza muri
iki gihe, ni ibyerekeye umubare w’Abanyarwanda bariho kuri iyo ngoma ya Gihanga. Kugira
ngo tugere ku mibare ifatika, duhere ku yanditswe n’umudage Jan Czekanowski, yerekeye
ibarura ry’Abanyarwanda ryagizwe mu mwaka w’1907. Duhereye kuri iyo mibare dushobora
kuzamuka tukagera ku ngoma ya Gihanga. Wa mudage Czekanowski, niwe abantu bose
baheraho, bavuga umubare w’Abanyarwanda bariho mu mwaka w’1907. Icyo gihe bari
miliyoni 1,5.
84

Duhereye ku byo Alexis Kagame yanditse, ingoma ya Gihanga yatangiye mu mwaka


w’1091. Kuri uwo mwaka, turongeraho indi y’Abami bane bitwa Abami b’Umushumi, uwo
mwanditsi yakuye mu mubare w’Abami, ku buryo tutemeye. Ingoma ya buri mwami muri abo
uko ari bane, tuyihaye imyaka 30 nkuko Kagame yabigize, ubwo ingoma ya Gihanga yaba
yaratangiye mu mwaka w’970. Duhereye kuri uwo mwaka wa Gihanga w’970 kugera mu
mwaka w’1907, harimo imyaka 937. Muri iyo myaka yose 970, Abanyarwanda bageze ku
mubare w’abantu miliyoni 1,5 gusa. Tutagombye guta igihe dushaka umubare
w’Abanyarwanda bariho kuri iyo ngoma ya Gihanga, birumvikana ko Gihanga yimukiye mu
Rwanda aturutse mu turere tw’i Buganda, ari kumwe n’umuryango we gusa. Ubwo yaje
aragiye inka ze, yimukiye mu karere k’ino,ari kumwe n’umuryango we.

Nkuko bisanzwe uwo muryango wari ugizwe n’abagore be, n’abana be, n’abagaragu be
n’abandi bavandimwe ba hafi. Uwagereranya akavuga ko uwo muryango w’abimukira, utari
urenze abantu 1000 ntiyaba akabije. Aho agereye muri utu turere twacu, Gihanga yagize
nk’abantu b’icyo gihe bahoraga bimukana n’inka zabo bashaka aho urwuri rusigaye. Agiye
gupfa,yaraze abana be ahantu yari yaratuye, kandi yaragiye ahasiga abagore be. Aho hantu
yari afite ingo, hari mu turere dutanu ni naho yaraze abane be agiye gupfa. Kanyarwanda
amuraga Urwanda, Kanyabugesera amuraga u Bugesera, Kanyandorwa amuraga I Ndorwa.
Abo bana uko ari batatu, bari aba wa mugore we w’inkundwakazi Nyamususa. Abandi bagore
be babiri n,abana babo nabo abaraga uturere bari batuyemwo. Nyangobero n’umuhungu we
Kanyabungo abaraga u Bushi. Nyirampirangwe n’umuhungu we Gashubi abaraga u Bushubi.
Aho hantu yaraze abana be birashoboka ko hari uturere tudatuwe. Abo bana nibo bahatuye,
barahatuza bahagira uduhugu dutuwe n’abantu benshi kandi dufite izina twihariye. Abo bana
n’abuzukuru ba Gihanga ba mbere, batangiye guhanga ibihugu nibo biswe Abami
b’Umushumi, batagira amateka azwi. Muri utwo duhugu twa mbere twa bene Gihanga,
Urwanda nirwo rwagaragaye cyane kuko rwari rwararazwe umutware wa bene Gihanga bose.
Hashize igihe, utwo duhugu twose twahuje ubutegetsi. N’ubwo abadutegekaga bitwaga
abami, ariko bose bayobokaga umwami umwe ubasumbya amategeko akaba ariwe uba
umwami w’Urwanda.
85

IGICE CYA KABIRI : RUGANZU NDOLI, UMWAMI WABOHOJE URWANDA


KANDI AKARWUNGURA

IGICE CYA KABIRI : RUGANZU NDOLI WABOHOJE URWANDA


-Umwami wa 18 w’Ingoma Nyiginya,Yabayeho kuva 1510 kugera 1543

- Nyina yari Nyabacuzi wo mu bwoko bw’Abakono


- Umugore we yari Nyirakabogo wo mu bwoko bw’Abega

0. Interuro
Amateka y’ingoma ya Ruganzu Ndoli agizwe n’intera eshatu:
1. Ibisigo biranga ingoma ya Ruganzu Ndoli
2. Ruganzu agaruka mu Rwanda kwima Ingoma
3. Intambara zo kugandura no kwagura igihugu
4. Amaherezo y’ingoma ya Ruganzu Ndoli
5. Ibitwibutsa ingoma ya Ruganzu

UMUTWE WA I: IBISIGO BIRANGA INGOMA YA RUGANZU NDOLI

Mu bami b’Urwanda babayeho bose, Ruganzu Ndoli niwe watugiriye akamaro


mu rwego rusumba abandi, nkuko tugiye kubibona. Dore ibisigo bibiri bitwinziza
mu mateka y’ingoma y’uwo mwami. Icya mbere ni icya Nyakayonga kigaragaza
ko Ruganzu yabaye umwami w’ikirenga ku buryo budashidikanywa. Icya kabiri
ni icy’umugabekazi Nyirarumaga, cyitwibutsa amahano yagwiririye Urwanda ku
ngoma ya Ndahiro Cyamatare. Dore uko biteye:

1. Ukwibyara gutera ababyeyi ineza

Kibabarira, wa Mwami Watugiriraga ibambe Kandi avuye iw’abandi,


Na we musenge musagurire,Muhe urubanza mureke abanze. 
86

Nabanze Gaca-mukanda,Bicuba, umuci w’inzigo.


Nyabuzima Umuzimurura w’ibyazimiye,Umuzahura w’ibyo asanze.
Nyamashinga yaturasaniye ubutazadushira,Yica abanzi barashira.
Uwo ni Cyungura, Umwami wo ku Cyuma,Azanye Cyubahiro, Yitwa Cyiha-
bugabo.
Karuhura se we yarushwa ate ?
Yahoreye se ashishikaye, ingabo ye ayigeza mu Bugara,
Umuganda awigiza mu rumira aho mutaragera .
Uwo mugabo mwamugera nde !

2. Aho ishokeye inshotsi ya Gitarama

Iki gisigo cyahimbwe na Nyirarumaga, kirimo amagambo ya kera tutakizi.


Kiravuga amazina y’abantu n’ahantu tutakizi kandi akavugwa ku buryo
bujimije. Aho kukivuga uko cyakabaye, kandi ntawe uribucyumve, twahisemo
kubabwira ingingo z’ingenzi z’ibikivugwamwo.

-Inyito y’icyo gisigo ivuga iki?

Iyo nshotsi ya Gitarama ivugwa ni umwami Ndahiro Cyamatare warwanye


n’Abashi n’Abagara, bakamwicira mu rugarama rwa Gitarama ho mu kingogo.
Ubwo akaba apfiriye igihugu cye, akibereye umutabazi w’umucengeli.

-Agaciro k’iryo shyano ryaguye

Mu mahano yari yaragwiriye Urwanda imbere y’ingoma ya Ruganzu, nta


yari yarageze ku rugero rw’ayabaye ku ngoma ya Ndahiro Cyamatare. Na
nyuma y’icyo gihe nta yandi yageze kuri ubwo bugome uretse nyine ka kumiro
ko mu 1994, kahitanye Abatutsi barenze miliyoni. Ayo mahano yo ku ngoma
ya Ndahiro yabayeho ku buryo bubiri.

Uburyo bwa mbere, n’amagomerane yabaye mu gihugu. Abana b’umwami,


Juru n’abari bamushyigikiye, banze kuyoboka Ndahiro Cyamatare wari
wararazwe ingoma na se. Icyo gihe yiyimika mu gice cy’Urwanda cyo mu
burasirazuba bwa Nyabarongo. Naho Urwanda rusigaye, kuva kuri
Nyabarongo kugera ku Kivu, rwigarurirwa n’Abanyabungo, barucura bufuni
na Buhoro imyaka 11. Ibyo byago byo gutegekwa n’Abashi iyo myaka yose
byagwiriye Urwanda, byaje bikurikira ibyabibanjirije byiswe Urubi rw’i
Nyundo. Urwo rubi rw’i Nyundo ni ha hantu hiciwe umwami Ndahiro
Cyamatre, umugabekazi Nyirandahiro Nyirangabo, Nyabacuzi nyina wa
87

Ndoli, n’ibikomangoma byose bari kumwe. Icyo gihe n’ingoma y’ingabe


Rwoga yajyanwe bunyago ihera mu bashi. Gutwara ingoma ngabe byavugaga
ko Abashi bigaruriye igihugu cyari cyimitse iyo ngoma. N’agace kari gasigaye
ku Rwanda, gategekwa na cya kigomeke Juru, nako ntikari kacyiri Urwanda
kuko Ingoma ngabe yari yaranyazwe, karahindutse akarere k’u Bushi. Ubwo
rero Ruganzu yari amaze kuba imfubyi kuri se na nyina n’Urwanda rumaze
gupfakara ingoma ngabe ruri mu bucakara bw’Abanyamahanga. Umurimo we
wa mbere rero wagombaga kuba uwo kwimika indi ngoma ngabe. Aho
Ruganzu abundukiye rero, igikorwa cye cya mbere cyabaye icyo kwimika
karinga igasimbura Rwoga. Uwo murimo w’ibanze urangiye, Ruganzu yafashe
intwaro, yamurura abanyamahanga mu gihugu cye, acubya amagomerane yo
kwa bene se ni uko agarura umutekano mu gihugu. Muri ayo mahano yose
yabaye mu gihugu, agatinda akamuruka, kuba byaritiriwe urupfu rwa Ndahiro
Cyamatare, byo nta gitangaza kirimwo.
N’ubundi amaraso y’abatabazi niyo yagiye abogora Urwanda mu bihe byose.
Ikindi kandi Ndahiro yemeye gupfa aho gufatwa mpiri ngo atange igihugu cye
aho kuzungurwa n’umwana yibyariye.

- Amateka y’iki gisigo

Mu mateka y’Urwanda yabayeho yose, ayo Nyirarumaga yashakaga ko


atazibagirana aya mbere yari ayo ku ngoma ya Ndahiro Cyamatare. Ingoma
yayikurikiye yazanye amatwara akomeye kuko yari ije kuziba icyuho cyasizwe n’iyo
yabinjirije. Ubwo busobozi bwazanywe n’uwo mwanditsi Nyirarumaga ‚umwami
bimanye ingoma. Icyo gisigo cyibutsa amazina y’abantu bose bagize uruhare muri aya
mahano yaguye, kugira ngo bose bazabibazwe, ntanumwe ubacitse.

Mu mwaka w‘1942, niho A.Kagame yandikishijwe icyo gisigo n’uwari waragifashe


mu mutwe witwaga Kanyabutega. Uwo musizi yamubwiye ko icyo gisigo cyari
cyarafashwe mu mutwe neza ku ngoma ya Ruganzu Ndoli, kuko cyibutsaga amazina
y’abantu bari barakoze amabi ku ngoma ya se. Ikibabaje ariko ni uko twebwe kuri ubu
tutakimenya abitwaga ayo mazina. Icyo gisigo ni ubwo ari icya kera, kuko
cyahimbwe mu kinyejana cya 16, kandi nubwo ari kirekire kuko gifite imikarago 115,
kirasa nkaho cyicyuzuye. Ibyo bikaba bivuga ko i Bwami bari bagikomeyeho, kuko
cyarimwo amateka batagombaga kwibagirwa. Ubwo hari harashyizweho itsinda
ry’abantu, bahora bakibukiranya ngo kitazazimira.
88

UMUTWE WA II: RUGANZU AGARUKA MU RWANDA KWIMA


INGOMA

II.1 Iyimikwa rya Ndoli Nyirarumaga

Ndoli yimye ingoma nyuma y’urupfu rwa se. Ise Ndahiro Cyamatare yari
yarishwe n’umwami w’i Bushi Ntsibura Nyebunga. Ubwo yamwishe afatanije na
Nzira ya Muramira, umwami w’u Bugara. Ndahiro amaze kwicwa, abishi be
bigaruriye Urwanda rwe, barutegeka imyaka 11 yose. Muri icyo gihe cyose, igice
cy’Urwanda kiri mu burengerazuba bwa Nyabarongo, cyategekwaga na Bamara,
mwene se wa Ndoli. Birumvikana ko hagati aho yari yarasimbuye mukuru we Juru
kuko ari we wari wabanje kwigomeka akanga kuyoboka Ndoli wari warazwe
ingoma.

Mbere yo gutabaruka ariko, Ndahiro Cyamatare yari yarashoboye guhungisha


umwana we Ndoli amukura mu menyo ya rubamba. Yari yaramwohereje kwa
Nyirasenge Nyabunyana, wari wararongowe n’umwami w’i Karagwe, witwaga
Karemera Ndagara. Muri icyo gihugu cya Tanzania y’ubu, niho Ndoli yagiye
kubundira, ahamara ya myaka 11, Urwanda ruri mu maboko y’Abashi.

Icyo gikorwa cyo kohereza Ndoli kwa Nyirasenge, cyari cyaragizwe mu ibanga
rikomeye n’Abiru b’i Bwami bitwaga Abalya-nkuna. Izo nkora mutima z’umwami
zari zarateganije n’umugabekazi w’ingoboka kuko nyina wa Ndoli yari yaricanwe
n’umugabo we Ndahiro. Uwo mwamikazi w’ingoboka yitwaga Nyirarumaga,
umukobwa wo mu bwoko bw‘Abasinga. Uko gutorwa kwa Nyirarumaga kwari
gufite n’ikindi gushingiyeho. Ruganzu wa mbere Bwimba, wari warabaye
umutabazi w’umucengeli, nyina yari Umusingakazi. Ubwo rero bashakaga ko
Ruganzu wa kabiri nawe agira umugabekazi wo mu bwoko bw’Abasinga, kugira
ngo imbaraga z’uwa mbere zizamukukiremo. Ikindi cya kabiri iryo torwa rya
Nyirarumaga ryari rishingiyeho, kwari ukugira ngo abo ba Ruganzu wa kabiri
bombi, imbaraga zikomoka ku batabazi Ruganzu wa mbere na mushiki we Robwa
bizabahe umugisha wo guhorana ishya n’ihirwe.
89

II.2 Nyirarumaga yamariye iki Urwanda?

Nyirarumaga na Ndoli bagiriye Urwanda akamaro mu rwego ruhanitse, mu


kinyejana cya 16. Bima ingoma, basanze Urwanda rugeze habi, ari muri politiki, ari no
mu byerekeye amateka. Umurimo wa Ndoli wabaye cyane cyane, kuziba icyuho cya
politiki. Umurimo wa Nyirarumaga uba uwo kuziba icyuho, cyo kuba mu gihugu
kitagira amateka. Twitonde turebe neza akamaro k’abo bantu bombi, bari bashinzwe
kubonera igihugu amahe n’amahirwe.Reka tubanze ibyerekeye Nyirarumaga,
ibyerekeye Ruganzu turaza kubivuga nyuma.

Abacurabwenge bandika uruhererekane rw’abami n’abagabekazi, hari ikosa bagize


ryerekeye uwo mugabekazi. Iryo kosa n’iryuko bamwibagiwe kuri urwo rutonde,
bakamusimbuza nyina wa Ndoli, kandi uwo muntu yari yaricanwe n’umugabo we,
umuhungu we Ndoli atarima ingoma. Nyabacuzi nyina wa Ndoli, ntiyigeze aba
umugabekazi, mu mwanya we ni Nyirarumaga wamusimbuye akitwa Nyiraruganzu
wa II. Iryo kosa rero ntitwamenye uwarikoze, niba ari Abacurabwenge ubwabo
cyangwa se niba ari abanditsi b’Inganji karinga, A.Kagame yakoresheje. dusomamo
ayo makosa. kandi abandika ubu bakwiye kurikosora.

Icyingenzi rero tugiye kuvuga kuri Nyirarumaga, ni ukuntu yagobotse Urwanda,


yasanze rutagira uruhererekane rw’Amateka. Kuva ku ngoma ya Gihanga Ngomijana,
mu mwaka wa 970, kugera kuri iyo ngoma ya Nyirarumaga na Ndoli mu mwaka
w‘1510, muri iyo myaka yose uko ari 540, Urwanda ntirwagiraga amateka azwi.
Nicyo gituma abami b’icyo gihe biswe abami b’Umushumi n’amateka y’ingoma zabo
akaba atamenyekana. Aho Nyirarumaga ayandikiye, kandi akayahera ku ngoma ya
Ruganzu Bwimba wimye ingoma mu mwaka w‘1312, abami b’icyo gihe biswe
ab’ingoma z’amateka azwi. Kugira ngo ashobore gutunganya uwo murimo,
Nyirarumaga yakoresheje ubumenyi yari asanganwe bwo kuba umusizi. Ubwo
yahimbye igisigo cyitwa Impakanizi. Icyo gisigo cyari gifite uburyo bwo kwandika
amateka ya buri mwami n’ingoma ye, akayakurikiranya uko ingoma zigenda
zisimburana. Imikarago itandukanya ayo mateka ya buri mwami, ayita Impakanizi, ni
naho iryo zina ry’igisigo cy’Impakanizi ryaturutse. Icyo gisigo kimeze nk’urunigi,
amateka y’ingoma y’Umwami akamera nk’isaro ry’urwo runigi. Amateka ya buri
mwami n’ingoma ye akaba ari nka buri saro ry’urwo runigi Urwanda rwambaye.
Nyirarumaga yashoboye gutangira ayo mateka ku ngoma ya Ruganzu wa I, kubera
impamvu ebyiri zumvikana. Iya mbere ni uko, uwo mwami yari uwa gatandatu mu bo
yari yarasimbuye ku Ngoma kandi abantu bose bari bakimwibuka. Kuko mu
banyarwanda ba kera, umuntu wese yari azi abasekuruza be kugeza ku barenze nuwo
mubare. Impamvu ya kabiri kandi y’ingenzi ni uko urupfu rwa Ruganzu wa I na
mushiki we Robwa rutashoboraga kwibagirana. Bari barapfiriye igihugu, nk’abatabazi
b’abacengeli, kandi bagapfira hamwe no mu gihe kimwe. Kuva aho Alexis kagame
yandikiye ayo mateka, imibereho y’Abanyarwanda kuva kuri Ruganzu Bwimba
ntiteze kwibagirana. Igitabo cya mbere A.kagame yanditsemwo ayo mateka, cyitwa
90

Inganji Kalinga. Icyo gitabo cyahinduwe mu rurimi rw’igifaransa, gishyirwa mu


bitabo bibiri byitwa: Un abregé de l’ethno histoire du Rwanda et Un abregé de l’histoire du
Rwanda. Umuntu wese usoma ibyo bitabo ntiyabura gushimira A.kagame n’umugabekazi
Nyiraruganzu II Nyirarumaga, abo basizi b’Abasinga bombi, batumye tumenya aho twaturutse
ngo bidufashe kumenya aho turi ndetse naho dukwiye kuganisha iki gihugu cyacu.

Ikibabaje ariko ni uko uwo munyamateka y’Urwanda, A.Kagame, yitabye Imana mu


w’1981, akagenda atabonye umwanya wo gucisha izo nyandiko ze mu macapiro. Muri ibyo
bisigo by’amateka y’Urwanda, A.Kagame yashoboye kwegeranya ibigeze ku 176.
Yabidusobanuriye mu kindi gitabo yise la poésie dynastique au Rwanda. Maze kubona ko
ibyo bisigo Kagame yari yaregeranije, agataha atabyandikishije ku buryo bubibuza kuzimira,
niyemeje kumwunganira kandi mbigira ku buryo bubiri.
Icya mbere ni uko uwo mubare nawongereye ukava ku mubare w’176 ukagera ku mubare
w’190 w’ibyo bisigo by’abakurambere bacu. Uburyo bwa kabiri, nashyize mu icapiro ibyo
bisigo byose, bisohoka muri gazette yajye yitwa les cahiers lumières et société. Nongeyeho no
gukoresha amajyambere yaje, ibyo bisigo mbishyira ku rubuga rwa internet ,aho ubishaka
wese ashobora kubibonera.

II.3 Imyiteguro y’intambara ya Ruganzu

Ngo ijya kurisha ihera ku rugo. Ikindi kandi ngo iso ugukunda akwita neza. Iryo zina rya
Ruganzu Ndoli rivuga iki? Irya ruganzu riroroshye. Ni izina ry’ubwami, riva ku nshinga
kuganza, rikaba rivuga uhorana umutsindo. Naryo irya Ndoli, ari na ryo yiswe n’ababyeyi be
ataraba umwami, riva ku nshinga kurora. Bikaba bivuga ko uwo muntu ari indangamirwa, ku
bwiza no ku kamaro. Wa mugani ngo izina niryo muntu, koko uwo mwami yashyize mu ngiro
gahunda yari ikubiye muri ayo mazina ye yombi. Yatsinze mu ntambara zose yarwanye,
bituma aba ikirangirire ku buryo busumba abandi bami bose b’Urwanda. Akamaro uwo
mwami yagiriye Urwanda, A.Kagame yakatubwiye muri aya magambo: Ruganzu yasanze
Urwanda rugeze aho umwanzi ashaka, ararutabara arubera rutangira, arutera inkingi, ruba
ubukombe buhamye. Ndetse arwagura amarembo, imipaka yarwo ayirenza aho ba sekuru
bayisize. Yaje asanga Urwanda rutemba arurinda gutebera, aho abavunyi barwo bose bari
barwigaritse, arubera kavuna.

Kuvuga akamaro k’ikirenga Ruganzu yagiriye Urwanda, ntibivuga ko yakagize wenyine.


Ibyo yakoze byose, yari afite abamufasha benshi b’inkoramutima kandi b’intwari nkawe. Muri
abo, ab’ingenzi twavuga ni nkabo:

1. Kibogo, mwene se
2. Karangana na Binama bene Yuhi II Gahima II,
3. Nyirampilima mwene Rubuga,
4. Mpande ya Rusanga,
5. Nyiragahira,
6. Nkoma ya Nkondogoro, umupfumu w’ikirangirire wo mu marangara,
7. Mpyisi ya Segisenge, Umwiru mukuru,
8. Mugobe mwene Ngwije,
9. Buseyimana,
10. Nkima ya Butare, Umwiru w’I Nyamweru,
91

11. Bukarara mwene Bunyege,


12. Minyaruko ya Nyamikenke, Umwami w’I Busigi,
13. Umutwa Mihwabaro,
14. Umwiru Gitandura wari ushinzwe kuragira ingomangabe Cyimumugizi,
15. Kavuna akalyankuna, wa mugaragu wa Ruganzu bari barabanye I Karagwe ariko
ntibashobore gutahana, aho shebuja agarukiye mu Rwanda kubera imiziro, agahinda
kagatuma yiyahura

Mbere yuko atangira urugamba rwo kubungura igihugu, Ruganzu yari afite
inshingano y’ibanze agomba kubanza gutunganya. Ingomangabe Rwoga, yari
yaranyazwe n’Abashi kandi nta mwami wimikwa atagira ingomangabe.
Icyo gihe kandi kandi Cyimumugizi, mugenzi wa Rwoga, yari ikiri mu bwihisho aho
uwari uyishinzwe yari yarayisize agapfa ataherekanye. Kugira ngo Urwanda rwe
kuzongera kubaho nta ngomanagabe rufite, Ruganzu yiyemeza gushaka indi ngoma
nshya, kandi ifite izindi zayisimbura igize icyo iba. Asaba Umwiru w’i Busigi,
kumushakira igiti yazabazamo izo ngoma. Ni uko uwo Mwiru w’umuvubyi, witwaga
Nyamigezi ajya mu Buberuka, ahabaga ibiti by’imyungo. Amaze kuhagera atoranya
igiti cyiza, agicamo ingiga eshatu, aziremamwo ingoma eshatu. Igice cyo hasi
acyiremamwo ingoma yitwa Bariba. Igice cyo hagati akiremamwo ingoma yitwa
Karinga. Igice cya gatatu akiremamwo iyitwa Kalihejuru. Karinga iba ariyo itorwamo
kuba ingomangabe. Iryo zina Karinga riva ku nshinga kuringa cg kwiringira. Bikaba
bisobanuye ko iyo ngoma ari iyo kwiringirwa, kuko ifite imitsindo yo kuzana amahoro
n’amahirwe mu gihugu. Za ngoma ebyiri zindi zikaba zakuranwa kuyisimbura igize
icyo iba.

Imyiteguro ya nyuma Ruganzu yari akeneye, ni ugushaka ingabo zizamufasha


urugamba rwo kubohoza igihugu. Ni uko atangirira ku mutwe w’ingabo zitwaga
Ibisumizi warimwo Amatorero umunani.Dore amazina yayo matorero:

Ibisumizi, Ingagurarugo, Imisambi, Udusambi, Insambuzi, Abadakonja,


Abakonjabyuma,Abaganda.

Umutware w’uwo mutwe yari Muvunyi wa Karema. Uretse uwo mutwe yitoreye, hari
n’indi itatu yasanze iriho kandi nayo iramufasha. Uwa mbere witwaga Abaruhije,
ugategekwa na Mpande-ya-Rusanga. Uwa kabiri witwaga Nyakare, wari ugizwe
n’ingabo zaturutse i Burundi, zizanye n’umtware wazo Bashana, wo muryango
w’Abashingo. Umutwe wa gatatu witwaga Nyantango, abenshi mu bari bawugize
bakomokaga mu karere kitwa nyine iryo zina rya Nyantango.

UMUTWE WA III: INTAMBARA ZO KUGANDURA NO KWAGURA


IGIHUGU
III.1 Ruganzu yica Byinshi

Ruganzu Ndoli agitangira urugamba rwo kugandura igihugu yahereye kuri


mwene se wabo Byinshi wari warigometse. Akimara kwimikirwa i Gatsibo, hacyiri
mu Ndorwa, yerekeje mu Burasirazuba bw’u Rwanda rw’icyo gihe. Ubwo
hategekwaga na mwene se wabo Byinshi, wari warahasimbuye ise Bamara,wari
waranze kuyoboka Ndahiro Cyamatare. N’ubwo ako gace k’Urwanda kari
92

karanze kuyoboka Samuragwa, karimwo Abayoboke benshi biteguye kwakira


Ruganzu. Ruganzu agera kwa Byinshi amutunguye, amufatira mpiri mu ngoro ye
y’I Bweramvura bwa Kabuye, ni uko amwica nta n’intambara ibaye.

III.2 Ruganzu ahorera se

Aho amariye kwikiza ya magomerane ya bene wabo, uburakari yari amaranye


imyaka bwo guhora abishi ba se, yahise abushyira mu bikorwa. Umwanzi wa
mbere yari Ubunyabungo atibagiwe n’u Bugara bari barafatanije kWoreka
Urwanda, bakarushyira mu bucakara imyaka 11.
Babanje kwisasira imfura z’I Bwami zose no gusahura ibyiza by’igihugu byose
bari bashoboye. Muri iryo sahu harimwo n’ingoma ngabe, Rwoga. Mu nzira
imuganisha I Bushi, Ruganzu yabanje kwigarurira turiya turere twose tuganisha ku
kiyaga cya Kivu kugera kuri Rusizi. Akigera ku Kivu, abanza gufata ikirwa
cy’Ijwi. Hanyuma yambuka agana u Bushi. Ahageze, arabuvogera, yimara
uburakari yari azananye impirita. Aritonda azenguruka igihugu cy’Abashi ariko
ahava batamuyobotse. Aho kumurwanya baramuhunga, amaze kuhava bisubirira
mu byabo. Avunuye mu Bushi, ingabo ze azerekeza mu Bugara bwa Nzira ya
Muramira, wa mwami wari warafatanije n’Abashi kwigarurira Urwanda.
Kubera ko icyo gihugu cyarushaga ingufu Urwanda, Ruganzu ntiyahise agitera,
ahubwo yakoresheje amayeri. Yagiye gucyeza Nzira yigira umugaragu we, yiyita
Cyambara-ntama. Nta nuwamenya niba koko atakenyeye igihu cy’intama kugira
ngo ase n’umugaragu usanzwe. Ubwo yahamaze iminsi. Amateka avuga ko
yamaze igihe kinini kwa Nzira amwimenyereza, ngo amubera n’intore imyizihiye
mu bitaramo. Ruganzu yari azi gucuranga, ngo akajya acurangira Nzira mu
bitaramo, akajya asimbuka amugera inanga nk’umugera intorezo, nyina wa Nzira
yabyumva akikanga. Akabwira umuhungu we ati: Mwana wanjye uriya mugaragu
wawe aranshisha, arivuga amabere akikora ntonsa. Nzira akamubwira ati:
ndekera umugaragu ,koko ni intwari, ariko ni umuyoboke mwiza. Ruganzu amaze
kwizeza Nzira ko ari umugaragu we mwiza, atakimufitiye ubwoba, barashyikirana
cyane. Umunsi uri izina, amaze kurarika ingabo z’Ibisumizi ngo zibe hafi, ni uko
yegera Nzira, aramucurangira undi arasinzira. Ruganzu amaze kubona ko Nzira
yamaze gusinzira neza, abaka intorezo ye, ayimukubita mu mutwe, imushimangira
ku butaka. Arangije yikoza hejuru, aceka umugeri ku butaka ati: “Nkwice
nkwirahire, ndi Ruganzu rugambirira abagabo, cyitatire cya mutabazi. Naritatiye
ndatera, nica Umushi Umushikazi arayidehera”. Ako kanya, Ibisumizi biba
byasimbutse urugo, bisanga Ruganzu ahagaze hejuru y’intumbi ya Nzira ya
Muramira. Abari mu ngoro kwa Nzira ya Muramira bafatwa ubwo, batsindwa
batarwanye kuva icyo gihe u Bugara bwose buyoboka umwami w’Urwanda. Icyo
gihugu cy’u Bugara cyari aho twita ubungubu intara y’Amajyaruguru y’Urwanda.
Ariko imipaka yashyizweho n’Abakoloni yakigabanije igice cyo haruguru,
icyomeka kuri Kigezi yo muri Uganda y’iki gihe.
93

Muri icyo cyiciro cya mbere cy’intambara za Ruganzu, tumaze kumva ko


yiruhukije amaze kwigarurira intara eshanu:

10 Iya mbere ni agace k’Urwanda kari karigaruriwe na Byinshi.


20 Iya kabiri ni igice cy’Urwanda kuva kuri Nyabarongo kugera ku kiyaga cya
Kivu.
30 Iya gatatu ni ikirwa cy’Ijwi.
40 Iya kane ni u Bushi n’ubwo bwanze kuyoboka ariko yasize abukuye ku izima.
50 Aha gatanu ni ugutsinda no kwigarurira igihugu cy’u Bugara.
Biraruhije kumenya igihe Ruganzu yamaze muri iyo ntambara yo kuzenguruka
ibyo bihugu byose akotana. Ibyo aribyo byose, iyo mirwano yamwigishije amayeri
yose, n’imbaraga zose zikenewe kugira ngo ashobore gukomeza intambara yari
isigaye yose mu tundi turere, nkuko tugiye kubyumva.
Intera ya kabiri y’intambara ya Ruganzu yayerekeje mu majyepfo y’Urwanda.
Icyo gihe Urwanda rwageraga mu Nduga, yategekwaga n’Ababanda mbere yuko
igarurwa na Mibambwe Mutabazi. Ubwo Mibambwe wa I Mutabazi yari amaze
kwica umwami waho Mashira ya Nkuba ya Sabugabo wari utuye i Nyanza. Aho
hantu niho haje no kuba umurwa w’Urwanda rw’Abanyiginya kuva ku mwami
Musinga. Icyo gihe, munsi ya Nduga hari uduhugu twinshi dutegekwa n’Abami
b’imiryango. Utwo duhugu nitwo Ruganzu yagiye akumakuma, akatubumbira
hamwe mu gihugucye cy’Urwanda. Dore utwo duhugu uko yagiye adufata :

10 Ak’ikubitiro ni Ubunyambiriri bwategekwaga na Gisurera wari utuye i Suti ya


Banega. Amaze kumwica, ubutegetsi aburekera mu maboko y’abamukomokaho,
kubera umuhango w’ingirakamaro bari bafite mu gihugu. Bari Abavumyi
b’udukoko twangiza imyaka. Ubwo rero Ubunyambiriri bwabaye akarere
k’Urwanda, ariko bugumya gutegekwa n’abakomoka kuri Gisurera.
Ubunyambiriri buri mu karere k’ubu ka Nyamagabe.

20 Ruganzu amaze kuyobora Ubunyambiriri, yerekeje mu Bwanamukali. Uwo


yahitanye bwa mbere ni Nyakarashi, umuhinza wari utuye ku gasozi ka Zivu.
Avuye aho i Zivu ajya ku gasozi ka Ruhande, ahica umuhinza waho witwaga
Mpandahande.

Ahavuye yerekeza mu karere ka Gisagara y’ubu. Icyo gihe hategekwaga na


Nyaruzi, umuhungu wa Haramanga, amutsinda mu mukindo wa Makwaza. Ako
gahugu ke kitwaga Uburwi, kandi kari agasigisigi k’ingoma y’Abarenge yari
yarategetse igihugu kinini cyo muri aka karere kacu cyarutaga Urwanda, mbere
y’ingoma Nyiginya.

Intera ya gatatu ari nayo ya nyuma y’intambara ya Ruganzu yayerekeje mu


Burengerazuba bw’Amajyaruguru y’Urwanda. Muri icyo cyerekezo, hari
umuhinza witwaga Kamima ka Kamirogosa, wari utuye mu ishyamba rya
Ngabo, hafi y’ikiyaga cya Kivu, mu karere ka Rubavu y’ubu. Uwo muhinza niwe
94

Ruganzu yishe akigera muri icyo cyerekezo. Avuye aho yambuka agana muri
Congo y’ubu, afata uduce tw’uturere twari dukikije igihugu cy’Ubwishaza, cyari
cyarafashwe n’umukurambere we, Yuhi Gahima. Ruganzu amaze kuziguruka iyo
mikiko y’ibihugu byo haruguru y’Urwanda, yumva akwiye kuruhuka, ndetse no
kwiruhutsa impirita yari yatangiranye. Umugambi wo guhorera se no kubundura
Urwanda yumvaga afite aho abigejeje. Ubwo yagarutse ashagawe n’ingabo ze,
ziza kwivuga amacumu no kuruhukira mu kirambi cy’Urwanda. Akigera mu
gihugu hagati, amaze no gusesa impumu, umwami w’i Bugesera Rwagitare , aza
kumutabaza kuko yari yatewe n’Abarundi. Icyo gihe umwami w’i Burundi, Ntare
II Kibogora, yari yateye igihugu cy’u Bugesera. Ruganzu yohereje umutwe
w’Ibisumizi gutabara u Bugesera, maze Abarundi baneshwa uruhenu.
Umwami w’u Bugesera yashatse no kugororera Ruganzu amwoherereza amashyo
y’inka. Ruganzu aramusubiza ati naje ngutabaye sinaje nshaka ingorarono.
UMUTWE WA IV: AMAHEREZO Y’INGOMA YA RUGANZU NDOLI
IV. 1 Urupfu rwa Ruganzu Ndoli

Impamvu ingana ururo, wa mugani w’Abanyarwanda. Wa mwami


w’igihangange, amaze gukubanuka inkiko nyinshi yica abanzi kandi yigarurira
uduhugu, yaje kugwa mu gico cy’abaturage bo mu misozi ya Rusenyi. Reka
twumve uko Alegisi Kagame abaitubwira. Icyo gihe Ruganzu yari akubutse mu
Kinyaga, agarutse mu Nduga. Nuko agwa mu gico cy’abaturage bo mu misozi ya
Rusenyi, mu karere k’ubu ka Karongi. Ruganzu n’ingabo zari zimuherekeje,
zigerageza kwirwanaho. Umwe muri abo baturage amurasa umwambi mu jisho
ararihinguranya. Bamuheka bwangu bwangu, bamujyana mu matyazo ho muri
Nyantango. Aho hantu hari abacuzi maze babaga ijisho bakuramwo wa mwambi.
Bamaze kuwukuramwo Ruganzu ahita atanga.Kuva icyo gihe aho hantu bahise
bahita ku gaciro kuko kabaye inkoramaraso y’umwami. N’abo bacuzi
bamukuyemwo uwo mwambi, kuva ubwo bahise bitwa Abakuro. Ntawamenya niba
ubu ayo mazina akibukwa muri ako karere.

IV.2 Ruganzu ntiyagiye wenyine

Mu Kinyarwanda, hari igitutsi bavuga ngo: Urakagenda wenyine. Aho Ruganzu


amaze gutangira, ku buryo tumaze kuvuga, bamwe mu bagaragu be
b’inkoramutima, banze ko hari uwamutuka icyo gitutsi, nkaho yari avuye aho
yanzwe. Uwa mbere muri abo bantu b’inkoramutima ze ni umugaragu we
w’Umuhutu, witwaga Rusenge. Uwo mugaragu yasanze kugumya kubaho atakiri
kumwe na shebuja nta buzima bukirimwo, nibwo yahise yiyahura agira ngo
azasange Ruganzu mu buzima bw’inyuma y’urupfu. Rya torero ry’Ibisumizi
ryamugaragiraga aho agiye hose riribwira riti: Uriya mugaragu aturushije
ubutwari, cyaba ari igihemu cyatubuza kuzongera kwivuga mu bagabo.
Umugambi wo kwiyahura bawufata ubwo. Bamaze kunoganya uwo mugambi,
bahagurutse nijoro bucya bageze I Butantsinda bwa Kigoma, ho mu karere ka
Ruhango. Bahageze bicamo imitwe ibiri batangira guterana amacumu. Umutwe
95

umwe wamara gushiramo abantu, bakongera bakavanga, bakongera bakiremamwo


anadi matsinda abiri kugera igihe hasigaye umuntu umwe. Uwo wa nyuma ngo
yashinze icumu rye imbere ye, hanyuma aryibambaho arapfa. Kuri iki gihe,
uwumva aya mateka, yibaza niba koko yarabayeho cyangwa niba ari imigani! Icyo
tuzi ni uko abantu ba kera bakundaga ba shebuja kandi ingabo zagiraga ubutwari
budasanzwe. Ibyo aribyo byose. Ruganzu yakunzwe n’abantu bose, yagiriye
akamaro iki gihugu mu buryo budasanzwe, ikibabaje ariko ni uko yatashye nabi,
azize ubusa wa mugani. Ruganzu amaze gutanga, umugogo we bawutabarije, I
Butangampundu, ha hantu hagenewe gutabariza abami bapfuye bazize ibisare.
Iryo rimbi ry’abami ry’I Butangampundu, riba I Mugambazi, mu karere ka
Rulindo.

UMUTWE WA V: IBYAVUZWE KU NGOMA YA RUGANZU NDOLI

Dore amazina atwibutsa ibyakunze kuvugwa ku ngoma ya Ruganzu Ndoli:

V.I Cyambara-ntama na Nzira

Amaze kwigarurira ikirwa cy’Ijwi no kumvisha Ubushi, Ruganzu yahindukije


intwaro ze azerekeza mu Bugara. Yari akeneye kumvisha Nzira ya Muramira,
wari warafatanije n’Abashi kwica umwami no kunyukanyuka Urwanda imyaka 11
yose. Kubera ko icyo gihugu cy’Ubugara cyarushaga ingufu Urwanda, Ruganzu
yakoresheje amayeri kugira ngo azashobore gushyikira Nzira, yihinduye umuntu
usanzwe maze aza gucyeza kwa Nzira. Imyambaro ye ya Cyami arayihisha, aza
yiyambariye uruhu rw’intama. Nzira aramwakira amuha ubuhake ndetse
aramutonesha kuko Ruganzu yari intore, azi gukina no gucuranga inanga. Amaze
kumumenyereza, ntacyo akimwikanga, nibwo amukubise intorezo akamuhwanya.
Nzira amaze gupfa, igihugu cye cyahindutse agace k’Urwanda burundu.

V.II Umutwe w’Ibisumizi n’umutware wazo Muvunyi wa Karema

Ubutwari bwa Ruganzu ntibugira amanegu. Ibyo aribyo byose, yari afatanije
n’ingabo ze z’ibisumizi n’umutware wazo w’intwari byahebuje, Muvunyi wa
Karema karemajwe n’ibyuma byo gutabara. Tumaze kuvuga imitwe y’ingabo ze
zamufashije kuri urwo rugamba. Twagaragaje cyane ubutwari bw’umutwe wa
mbere, witwaga Ibisumizi wari ugizwe n’amatorero 8. Uretse n’ubutwari yari afite,
Ruganzu yari azi n’amayeri menshi yo kumenya kurwanisha. Mu bami b’Urwanda
bose babayeho, ntawigeze kugera ikirenge mu cya Ruganzu, mu kubohoza
Urwanda no kurwungurira amarembo no kuruha igihagararo gihamye mu bihugu
bidukikije. Urwanda rwa Ruganzu, nubu nirwo tugifite. Utundi duce twagiye
96

twongerwaho n’abandi bami, twinshi muri two Abakoloni batwometse mu bihugu


duturanye, aribyo Kongo,Uganda na Tanzaniya.

V.III Nyirasenge Nyabunyana n’igihugu cy’i Karagwe

Mu mateka y’Urwanda, Nyabunyana nyirasenge wa Ndoli akaba n’umugore wa


Karemera Ndagara umwami w’i Karagwe, ni umuntu w’ikirangirire mu
banyarwandakazi babayeho. Ndahiro Cyamatare amaze kubona abanzi be benshi
basigaye bamugera amajanja, yibutse kohereza umwana we Ndoli yari yararaze ingoma,
kuri uwo nyirasenge Nyabunyana. Ajya kumwohereza, yari yabanje no kumubwira
amabanga y’ibyerekeye uwo mwana.
Yari yaramubwiye ati : Uyu ni samuragwa w’ingoma yiwanyu, aje kubunda iwanyu
ariko umenye ntuzahirahire ngo umwereke abaje bamubaza, atari intumwa z’Abiru
bajye. Yamusigiye n’agahurizo azajya aha abaza bamubaza aho umwana ari. Uwazaga
azi iryo banga yabonanaga na Ndoli, utarizi bakamwica. Igihe cyo kubunduka kigeze,
Nyabunyana yahaye mwishywa we ingabo zimuherekeza no gushinga imizi mu gihugu
cye. Kuva icyo gihe, Urwanda na Karagwe byabaye inshuti ku buryo buzira amakemwa.
Mu mateka y’Urwanda, Nyabunyana ni Nyampinga, ni urugero rw’Abanyarwandakazi
bose baba mu mahanga, bakaba abahuza b’Urwanda n’ibyo bihugu babamo.

V.VI Kavuna n’abandi Baryankuna

Igihe cyo kubunduka kigeze, Ruganzu yakiriwe n’abantu benshi bari mu gihugu
bategereje ihindukira rye. Abo bantu nibo bitwaga Abalyankuna, bamwe muri bo kandi
twabavuze no mu mazina. Abo balyankuna, ni urugero rwiza rudakwiye kwibagirana,
mu bantu bose bakunda Urwanda kuko barwitangiye, bakaruruhira, kugeza n’aho
rubanda babita Abalyankuna. Abanyarwanda b’ubu bahemukira igihugu, bari bakwiye
kwibuka urugero rw’abo balyankuna. Muri abo, Kavuna afite umwihariko, kuri urwo
rugero rwo gukunda igihugu, kugeza nubwo bagipfira. Tuzi umugani w’Urwanda wo
kuruha uwa Kavuna . Nkuko amateka abivuga, uwo Kavuna yari umugaragu wa
Ruganzu, wari waramukurikiye kwa Nyabunyana, akaba intumwa imihuza n’Abiru
b’Urwanda. Igihe cyo gutahuka, ntiyashobora kumukurikira ngo batahane kuko hari
umuziro ubimubuza. Hakurikijwe ibitekerezo bya kera, umuntu wabanaga n’umwami
mu buhunzi, ntiyashoboraga kumukurikira i Rwanda agarutse mu gihugu. Kavuna ngo
yabonye Ruganzu yambutse uruzi rutandukanya Urwanda na Karagwe kandi
adashobora kumukurikira, ngo yijugunya muri urwo ruzi ariyahura. Muri iki gihe, iyo
twumva iyo nkuru iteye agahinda, twibaza niba nta miziro nkiyo ikiriho igirirwa abantu
b’ingirakamaro ! Nta shiti, inzirakarengane ziracyariho, ariko nuwazira ibindi ntazire
imiziririzo nkiyo. Nibura twabyita ubugizi bwa nabi, kuko nibura bwo nyirabwo
ashobora kubihanirwa.

V.V Byinshi n’Abanyabyinshi

Mu mateka y’Urwanda havugwa ko igihe Ndahiro Cyamatare yimye ingoma,


bamwe muri bene se banze kumuyoboka. Ayo magomerane, yahaye icyuho Abashi bari
bateye Urwanda, bashorewe n’umwami wabo Ntsibura Nyebunga. Nimwumve uko
97

Alegisi Kagame adutekerereza ibyerekeye ubwo bwigomeke bwa bene Ndahiro.


Umwami Yuhi wa II Gahima amaze gutanga, bamwe mu bahungu be banze kuyoboka
uwo yari amaze kuranga ingoma ariwe Ndahiro Cyamatare. Muri abo bana b’umwami
bigometse ku butegetsi harimwo Juru, Bamara, Bwimba na Mutezi. Bamaze kumvikana
bimika Juru, ategeka Urwanda rw’i Burasirazuba bwa Nyabarongo. Ntibyatinze, Juru
asimburwa na mwene se Bamara. Bamara nawe amaze gupfa asimburwa n’umuhungu
we Byinshi kuri cya gice cy’Urwanda bari barigaruriye. Twabonye uko uwo Byinshi
yishwe na Ruganzu aho agarukiye mu Rwanda. Kuri icyo gihe cy’’ipfa rya Byinshi,
niho bene se bari baramuyobotse batatanye, bahungira mu mahanga, bagenda bitwa
Abanyabyinshi. Bamwe mu babakomokaho nibo twumva no muri iki gihe batuye i
kongo, bitwa Abanyamurenge. Benshi muri abo bagarutse mu Rwanda, aho batangiriye
gutotezwa muri Kongo , bazira ko ari Abatutsi.
Nkuko tubizi kandi, ibyo byatangiye nyuma ya jenoside yabaye mu Rwanda muw’1994.
Bamwe mu bayikoze, bahungiye I Kongo maze bahakurikirana uwitwa Umututsi wese,
bifatira n’abo Banyamurenge. Byatumye n’Abanyekongo, bavuga ko Abanyamurenge
Atari Abenegihugu b’uukuri. Nyamara aho batuye mu misozi ya Kivu y’amajyepfo
aribo bahatuye mbere y’indi miryango y’Abanyekongo. Ikindi n’umwimukira uwo
ariwe wese, waba yarahaje muri icyo gihe cyo ku ngoma ya Ruganzu Ndoli mu mwaka
w’1510-1543, iyo myaka yose uko ari 584, yaba yararangije kumuhesha ubwenegihugu.

V.VI Ibisumizi byanze ko Ruganzu abisiga imusozi

Mu byo twibuka kuri Ruganzu, harimo ikintu kidasanzwe, ndetse umuntu akaba
yanibaza niba koko cyarabayeho. Aho Ruganzu amaze gutangira, azize amaherere,
bamwe mu bagaragu be, banze ko abasiga imusozi, bahitamo kwiyahura ngo bajyane
muri bwa buzima bw’abazimu. Uwa mbere muri abo, yabaye Rusenge, wa Muhutu
Ruganzu yari yaratonesheje. Ingabo z’ibisumizi zibibonye, zanga ko uwo mugaragu
azirusha ubutwari, nazo zihitamo kwiyahura. Kuri ubu, iyo twumva icyo gikorwa,
twagishima cyangwa se twakigaya? Ku ruhande rumwe, urebye icyo gikorwa ubwacyo
cyo kwiyahurira umuntu wapfuye, kandi utari bumuzure, kandi ntacyo nawe
bimwungura, ibyo ntawabishima. Ubuzima twabuhawe n’umuremyi, niwe wenyine
ushobora kubutwambura. Ari ukwica undi, ari ukwiyica, byombi ni bibi, byombi
birazira. Mu rundi ruhande, dukurikije ibitekerezo by’abakoze icyo gikorwa, bibwira ko
ari cyiza ntawabura kubashima, babigize kubera urukundo. Muri urwo
rwego,twakwibutsa ko n’umwana w’Imana yapfiriye abantu, kubera urukundo. Uretse
ko we, urwo rupfu ntirwabaye imfabusa, kuko rwabaye igitambo cy’ibyaha byacu,
n’ubwo ibyo nabyo birimwo amayobera. No ku buryo busanzwe kwigomwa ikintu
ukagiha undi, biba ari igikorwa cyo gushimwa.Nabyo biba bisa nko kumupfira, kuko
uba wigomwe ikintu cyiza ukakimuha. Ariko icyo kintu kiba ari icyawe. Naho ku
buzima bizira kuko Atari ubw’umuntu ku giti cye.

V.VII IBIKORWA BY’AGATANGAZA BYAVUZWE KURI RUGANZU

Ibyavuzwe kuri Ruganzu dusa nkaho tubihetuye. Icyimperuka ngira ngo turangirizeho ni
icyerekeye ibikorwa by’agatangaza bamuvuzeho. Bene ibyo bintu, twari tubizi ku bantu bakoresha
ububasha bw’Imana.Reka twibutse bimwe muri ibyo bitangaza biranga aho Ruganzu yagiye anyura.
Hari aho bita ku Kirenge cya Ruganzu kiri mu Mpinga ya Ruganda ho mu karere ka Rulindo. Hari
98

nahandi hitwa ku Rutare rwa Ngarama ko mu karere ka Gatsibo, ngo hari ibirenge bye n’ amajanja
y’imbwa ze. Ngo hari n’urutare rwa Bagenge, ho mu karere ka Gakenke, rwagezaga nijoro
rugatembera, rukica abo rusanze mu nzira. Ruganzu yaje kurara kuri uwo mugabo Bagenge,
bamubwira iby’urwo rutare rwamaze abantu. Bwije, aragenda ararukurikira, arukubita ubuhiri
bwe ati hama aho ntuzongere kuhava no kwica abantu. Kuva icyo gihe urwo rutare ruguma
aho; ruracyahari nubu. Hari n’ibindi bitangaza bitirira Ruganzu, ariko byose ukumva ko ari
amakabyankuru. Ikiriho kitari ugukabya, ni uko ibyo yakoze by’ukuri birenze ibyo abandi
bami bose bashoboye kugeraho. Ni wa mugani ngo baha uwihaye.

Turangiza tuvuga mu magambo make ibyo tumaze kumva byerekeye ingoma ya Ruganzu
Ndoli. Kuvuga amateka y’ingoma ya Ruganzu muri iki gihe hashize imyaka 20 jenoside yo
muw’1994 ihitanye Abatutsi barenze miliyoni, biraruhije kutayigereranya n’amateka
y’Urwanda ya vuba aha yakurikiye nyine iyo jenoside.

Ruganzu yabaye impunzi I Karagwe igihe Abashi bayogoje Urwanda, bakarucura bufuni na
buhoro imyaka 11. Ruganzu agaruka mu Rwanda, intego ye ya mbere, yari iyo kwirukana
abo bashi mu Rwanda. Harimwo no kwihorera ku Bagara nabo bari barafatanije n’Abashi
kwigarurira Urwanda.

Ya mpunzi y’I Karagwe, ifatanije n’ingabo zayo z’Ibisumizi, yashoboye kwamurura ayo
mahano mu Rwanda. Ibijya gusa nk’ibyo byabaye mu Rwanda rwa vuba aha. Kuva 1959,
ibikubara bisa n’ibyo byabaye mu Rwanda. Abanyarwanda benshi barapfuye, abandi bangara
mu mahanga. Ku bw’imperuka, mu 1994, jenoside ikura ku isi Abatutsi barenze miliyoni, na
bamwe mu babishe, nabo bafata inzira y’ubuhunzi. Jenerali Rwigema arahaguruka ashoreye
ingabo z’Inkotanyi. Abanzi bamuhitana bidatinze. Jenerali Kagame aramwakira. Mu myaka
ine, ashobora guhosha ya magomerane yari mu gihugu no gusubiza umutima mu gitereko ku
banyarwanda bose. None ubu tuganje mu ituze, muri Leta y’ubumwe, ikataje mu
majyambere. Ngicyo cya kigereranyo twavugaga kuri ibyo bihe byombi byo kubohoza
Urwanda no kurwagurira amarembo. Hari umugani uvuga ngo nta gishya kiba ku isi, ibiriho
ubu kera byigeze kubaho kandi nubundi bizongera bibeho. Abakurambere bacu nabo
barabyivugiye bati:Imana yirirwa ahandi igataha I Rwanda. Nuwagira ikibi yakora igihe
Imana yagiye gutunganya ibyo hanze, iyo umugoroba ukubye iza kurukira I Rwanda, maze
ibyo isanze bigoramye ikabigorora. Ba bagorozi twavuze rero, ari abacyera ari abavuba, ubwo
ni ya Mana ibakoresha. Nguko uko Urwanda rudateze kugwabira.
99

IGICE CYA GATATU : ABAMI B’INTAMBARA,BARI BAGENEWE KWAGURA


URWANDA

Umwami wa 14 w’ingoma Nyiginya, kuva 1378 kugera 1411

-Nyina yari  Nyanguge, wo mu bwoko bw’Abakono

- Umugore we yari Nyabadaha, wo mu bwoko bw’Abega

0. Ijambo ry’ibanze

Ubu tugeze ku gice cya gatatu cy’iki gitabo twatangiye. Mu gice cya mbere
twavuze amateka yerekeye ubuzima n’ibikorwa bya Gihanga Ngomijana, washinze
ingoma Nyiginya. Igice cya kabiri cyavugaga amateka y’ubuzima n’ibikorwa bya
Ruganzu Ndoli. Ubu tugeze ku gice cya gatatu kerekeye amateka y’abami bitwa
Kigeli na Mibambwe. Abasimburanye kuri iryo zina turavugamo batanu baguye
igihugu : Kigeli Mukobanya, Kigeli Nyamuheshera, Kigeli Ndabarasa, Mibambwe wa
I Mutabazi na Mibambwe wa III Sentabyo. Kubyerekeye abo bami uko ari batanu,
tugiye kubavugaho ikintu kimwe. Tugiye kureba uruhare bagize ku gikorwa rusange
cyo kungura Urwanda.

UMUTWE WAMBERE : KIGELI MUKOBANYA


 

I.1 Dore igisigo cyivuga ibyerekeye ingoma ya Kigeli Mukobanya


100

Icyi gisigo cyahimbwe n’umusizi Nyakayonga ka Musare. Icyo gisigo


cyitwa :Ukwibyara gutera ababyeyi ineza. Dore amagambo yo mur’icyo gisigo,
yerekeye Mukobanya:

Mukobanya ni mukuru Sinamukoma imbere,

Na we musenge musagurire,

Muhe urubanza mureke abanze. 

Nabanze “Mugabo-mu-nka Nyirazo aziri mwo”. 

Muzigura w’ingoma waziguye se ku nzira,

Bazindukiye Nyir‘urutete,

ariwe Nyir‘ubutati,

Umushi watambitse ingabo mu nzira.


Nimumuhe rugari atange imyato,
Mumuhe agasongoro k’ubugabo, agira umusango  w’ingoma.
Mu Musandura yaraharindiye, arinduza umugoyi.

I.2 Amatwara mashya y’ubutegetsi bwa Kigeli MUKOBANYA

Mukobanya amaze kuba umusore, yasanze ubutegetsi bw’igihugu cya se burimo ibintu
bidahwitse. Yasanze igihugu cya se kirimwo ubutegetsi busangiwe n’abami benshi. Umwami
w‘ Urwanda akaba mukuru muri bo, akagira abami b’impagata, bategeka uturere twabo,
bakagira n’Ingoma ngabe y’uduhugu twabo. Igihe twavugaga ibyerekeye ingoma ya
Gihanga, twagaragaje amazina y’utwo duhugu n’abadutegekaga. Ingorane yaturukaga muri
ubwo butegetsi busangiwe, ni amakimbirane yavukaga, igihe cyose umwe muri abo bami
b’impagata yumvaga arushije ingufu wa mwami mukuru, ni uko akigomeka. Mukobanya aho
amaze kubonera ibyo bintu, ananirwa kubyihanganira no kubona se abisuzuguriwemo. We na
bagenzi be babyirukanye mu itorero ry’Ibidafungura, bigira inama yo kubikemura
hakoreshejwe ingufu za gisore. Mukobanya arahaguruka, afata icumu n’umuheto, atangira
kurwanya ba bami, banze kuyoboka se. Ahera ku wa mbere ageza ku wa nyuma, abarwanya
kandi abanesha. Twa duhugu twose atugira intara z’igihugu kimwe kandi aziha abatware
yitoranyirije, kandi azashobora gukuraho igihe bikenewe.

Ubutwari bwa Mukobanya, wa musizi Musare yari yarabubonye, igihe amwise mugabo mu
nka nyirazo azirimwo. Icyo gikorwa cya Mukobanya cyatumye, igihugu cya se kiba icya
mugabo umwe. Ka kajagali mu butegetsi gashira gatyo, Urwanda ruyoboka ingoma ngabe
imwe riyo Rwoga.

I.3 Mukobanya yambutsa Nyabarongo imipaka y‘Urwanda


101

Ku ngoma ya Cyilima Rugwe, Urwanda rwagumaga iburasirazuba bwa Nyabarongo.


Aho Mukobanya amariye kumva ko afite amaboko, amaze kurwanya no gutsinda
abahinza bari muri urwo Rwanda rwa se , Urwanda amaze kurugira urwa mugabo umwe,
yafashe icyemezo cyo kurwambutsa Nyabarongo. Urugamba yarutangiriye ku gihugu
cy’umwami bari baturanye, witwaga Murinda. Igihugu cye cyatangiriraga ku
burengerazuba bwa Nyabarongo, gitegeranye n’Urwanda. Aho rwambikaniye, ingabo
z’Urwanda ziratsindwa. No gusubira nyuma birananirana, kuko abanzi bari kuzimarira
muri Nyabarongo. Ingabo z’Urwanda zimaze gutsindwa burundu,izima rirashira, , zemera
ibihano umwanzi aziciye. Ibyo bihano byari mu bwoko butatu:

1. Icyambere cyari ugutanga Nyabarondo, umukobwa w’umwami, bakamuha uwo


mwami Murinda.
2. Icyakabiri cyari ugutanga Munono, imfizi y’umwami.
3. Icya gatatu cyari ugutanga Kamuhagama,ingoma y’ubwami bw’Abongera,
Cyilima yari yaranyaze umwami wabo Nkuba ya Nyabakonjo.

Ibyo bihano byose, Cyilima Rugwe yari yabyemeye,by’amaburakindi. Umuhungu


we Mukobanya yanga kuva ku izima, yemera no gufata icyemezo kinyuranyije
n’icya se. Mu ijoro ry’ubukwe , Murinda yari yiteguye kurongora Nyabarondo,
Mukobanya akora ku ngabo ze, batera urugo rwo kwa Murinda. Babagwa gitumo,
babasukamo amacumu n’imyambi. Murinda arapfa, ingabo ze ziraneshwa. Maze
igitondo gitangaje, ingabo z’Urwanda zimaze gutsinda zijya kuri gahunda yo
kwiyereka umwami. Cyilima Rugwe abona ingabo ze zitonze umurongo, mu
mpinga ya Kamonyi, hariya hari ubu Paruwasi Gatolika y’iryo zina. Ingabo
zimugeze imbere, ziyasira, zivuga amacumu, Mukobanya azirangaje imbere.
Umwami ava ku nteko, asanganira umuhungu we, amugeze imbere aravuga ati:
Rubanda rwajye, dore umwami mbahaye, kuva ubu tugiye gutegekana, kandi
nimara gusaza azanzungure. Amaze kuvuga atyo, babona igitero cy‘ingabo kije
kibagana kiri hakurya ku musozi wa Gihinga. Bamaze gukeka ko ari ingabo
zibateye, Mukobanya yegeranya ingabo ze ngo zitegure kwakira izo zibateye.
Hanyuma agize atya yumva umuhungu we Sekarongoro ari we uzishoreye,
amuhamagara agira ati: izi ngabo ubona ni rubanda rw’i Nkuzuzu, twishe Nkuba
ya Nyabakonjo, none tuje kwiyereka umwami. Mukobanya acyibyumva,
aramusubiza ati: natwe turi ingabo z’umwami Cyilima, tumaze kwica Murinda,
none turiho turiyereka umwami. Amaze kuvuga atyo, ahamagara umuhungu we
nawe aramanuka bahurira mu mugezi wari hepfo aho, witwaga Rwabashyashya.
Bageze mu mazi barahoberana. Aho Cyilima yari yicaye abareba, abona
bahoberanira muri uwo mugezi, ubwuzu buramusaga, arahaguruka ashinga icumu
imbere ye aravuga ati: mwana w’umwana wanjye, nawe nkugize umwami.
Umunsi so yatanze, uzicare ku ntebe ye, utegeke Urwanda rwanjye. Ategeka ko
uwo mugezi witwaga Rwabashyashya, kuva icyo gihe uzitwa icyambu cy’ishya.
Icyo gihe aca n’iteka ry‘uko umwami witwa Cyilima wese azajya agira
uburenganzira bwo kwimika umuhungu we n’umwuzukuru uzamusimbura.
102

Mu magambo make, tumaze kumva akamaro Kigeli Mukobanya, yamariye


igihugu. Yasanze igihugu cya se kirimwo amakimbirane menshi, asobora
kuyahosha. Ikindi, yasanze ubutegetsi bw’igihugu bufite imiterere ibuzanamwo
amacakubiri. Umwami w’Urwanda yari asangiye ubutegetsi n’abandi bami
b’uduhugu duto bamuyobokaga, ariko bakigenga mu duhugu twabo. Abo bami
b’impagata, bakundaga kwigomeka igihe babonaga ko umwami mukuru yagize
intege nke. Mukobanya amaze kubibona, yiyemeza gukuraho ayo makimbirane
ahoraho. Abo bami bose arabarwanya arabatsinda. Uduhugu twabo atugabira
abatware, bahagarariye umwami w’Urwanda. Nuko kuva icyo gihe Urwanda ruba
urwa mugabo umwe.

Mu magambo make tumaze kubona ibikorwa bya Mukobanya byo kungura


Urwanda. Ibyo bikorwa biri mu nzego eshatu. Urwego rwa mbere rwabaye
gukuraho amacakubiri yari mu butegetsi bw’igihugu, atewe n’uko hariho abantu
bane bari basangiye ubwo butegetsi: Umwami, umugabekazi, umugabo wari
warahunguye uwo mugabekazi na Cyenge, wa musimbura w‘umwami wari
warasigaranye ubutegetsi Rugwe akiri umwana. Urwego rwa kabiri, rwabaye
gukuraho ubutegetsi, umwami w’Urwanda yari asaniye n’abami b’uduhugu
dutoya bayobokaga Urwanda. Ikibi cyari muri ubwo butegetsi, n’uko abo bami
b’intagata bakundaga kwigomeka k’umwami w’Urwanda iyo babonaga yagize
intege nke. Urwego rwa gatatu rwabaye kwambutsa Nyabarongo imbibi
z’Urwanda, akazigeza ku giti Gihanga yari yararushingiye, cyageraga kuri
Rwanda rwa Kamonyi. Ngurwo urugero rwiza Mukobanya yasigiye
abamusimbuye kuri iryo zina rya Kigeli, ry’abami bagenewe kwagura Urwanda.
103

UMUTWE WA II: KIGELI NYAMUHESHERA


-Umwami wa 20 w’ingoma Nyiginya, kuva 1576 kugera 1609

-Nyina   Ncendeli, wo mu bwoko bw’ Abega

- Umugore we yari Nyabuhoro, wo mu bwoko bw’ Abaha

II.0: IJAMBO RY’IBANZE

Uyu mwami azwiho ubutwari bwo kuba yarajyanye imipaka y’Urwanda


akayigeza kure kurusha abandi bami bunguye Urwanda. Ikibabaje ni uko utwo
turere twose yari amaze kwigarurira Abakoloni batwometse ku Gihugu cya Congo
Kinshasa. Utwo Nyamuheshera yari yarafashe nitwo dutuyemwo Abanyecongo
bavuga Ikinyarwanda. Abo banyecongo bavuga ikinyarwanda bagiye muri congo
icyo gihe cya Nyamuheshera. Nta kubitiranya rero n’impunzi zagiyeyo vuba aha
1994. imirwano ya Nyamuheshera yavuzwe mu bisigo byinshi. Kuberako ibyo
bisigo biri mu mvugo ijimije tutacyumva ubu, Reka twumve urugero rumwe rwo
mur’ibyo bisigo.

II.1 IGISIGO KIVUGA AMATEKA YA KIGELI NYAMUHESHERA

Iki gisigo BAMBARIYE INKURU NKOMATI , cyahimbwe na Munyanganzo wa


Barembe agitura umwami Kigeli wa IV Rwabugili. Icyo gihe umutwe w’ ingabo z’Urwanda
zari zateye I Bunyabungo, ahitwa ku Buntubuzindu n’I Murago, zari zimaze kuhicirwa
ntihasigara nuwo kubara inkuru. Icyo gihe umwami Rwabugili yari mu kababaro k’icyo
cyorezo. Umusizi Munyanganzo nibwo amwegereye akamubwira ati: Wibabara Mbabazi,
nubundi ingabo zipfira igihugu. N’umukurambere wawe Kigeli Nyamuheshera niko
byamugendekeye. Icy’ingenzi ni ukugira ubutwari, ntusubire inyuma ukagera ku ntego
wiyemeje. Twumve aho icyo gisigo kivuga amateka ya Kigeli Nyamuheshera.
104

Wibabara Mbabazi
Ugize nk’abandi Bami,
Ba Ngozi ya Mbabazi
Imbaga yose igurwa ingoma.
Hambere y’aha ko byagenze bityo,
Mutandi wa Mutora,
Hagatabara abagabo.

Mwunguzi, habanje Mwikozi


Wa Nkoreza ya Rukuge,
Urukiga yarunyaze Rukobera-ngabo.
085 Yica mu Buyungu n’i Gishari

Ahagira ingaru,
Ngabo ya Mwikozi arahatuzanira.

II.2 TUVUGE IBIGWI BYA KIGELI NYAMUHESHERA

Alegisi Kagame, wagize amahirwe yo kubona abamusobanurira ibyo bisigo bivuga


imirwano ya Kigeli Nyamuheshera, yabidusobanuriye mu magambo make tugira ngo
tubasubiriremo. Atubwira imirwano ye yagiriye mu turere, ubu tumwe turi muRwanda utundi
turi i Kongo. Tubanze imirwano y’i Kongo, tuze guherukira kuyo mu Rwanda.

Aho Nyamuheshera atangiriye urugamba, yateye mu Bunyabungo. Umutwe w’ingabo ze


witwaga Iziruguru urahashirira. Aho kwiheba no gukuka imitima, Nyamuheshera
yarushijeho gukaza umurego no kwibasira ako karere kamwakiriye nabi. Ubwo yahise atera
akarere kitwa Bishugi, kari mu majyepfo y’u Bunyabungo. Ubwo yari yahuruje undi mutwe
w’ingabo ze w’icyamamare mu mirwano, witwaga Inkingi. Amaze kuhatsinda, abatware
b’icyo gihugu yabarekeye ubutegetsi bwabo, ariko abategeka kuzajya batanga amapfukire ya
buri mwaka.

Yigiye ruguru, ahera ku turere Sekuru Ruganzu Ndoli yari yarafashe maze yongera utu
dutatu dukurikira : Kamuronsi, Gishali na Tongo hagati ya Masisi na Rucuru. Amaze
kumvisha utwo turere twose, akataza agana i Burengerazuba bw’icyo gihugu. Agera mu
ishyamba ry’inzitane ritagira abahatuye. Amaze kurivurunga akeka ko ari umuhero w’isi
ituweho n’abantu, ni uko arigarukira. Avunura arangamiye uturere twegeranye n’ikiyaga cya
Kivu. Afata agahugu k’u Buhunde n’aka Buzi. Abatware b’utwo duhugu abarekera ubutegtsi
bwatwo, ariko bakajya batanga amapfukire ya buri mwaka bayoherereza umwa w’Urwanda.
Cyakora abo bahinza bageze aho barirara ya makoro y’I bwami ntibayatange. Ako
gasuzuguro katumaga umwami w’Urwanda abagabaho ibitero byo kubakangara no
kubumvisha. Yavuye aho agana mu cyerekezo cy’ikiyaga cya Rwicanzige kiri hagati ya
Kongo n’Ubuganda by’ubu. Yageze kuri icyo kiyaga arahagarara, aba ari naho ashinga
umupaka w’Urwanda ku ibanga ry’umusozi ryitwaga Kabasha. Kwambuka icyo kiyaga ngo
utere hakurya yacyo byaraziraga kuko hari I Gitara cya gihugu cya Lyangombe umwami
w’imandwa.
105

Kigeli Nyamuheshera aho aheturiye utwo turere twose tw’I Burengerazuba, yagarutse mu
Rwanda. Twibutse ko dutangira aya mateka y’intambara za Nyamuheshera twahise tuvuga
izo yagiriye I Bunyabungo. Kwari ukugira ngo tubijyane umujyo umwe tubanze izo yagiriye
mu turere tw’I Kongo y’ubu tuze guheturira ku zo yagiriye mu turere yaje kugira Urwanda.
Mu byukuri, mbere yo kwambuka ngo ajye I Bunyabungo, yambutse Rusizi, yabanje gufata
uturere tubiri two mu majyepfo y’I Kinyaga gutangirira kuri Cibitoke y’I Burundi. Utwo
turere twombi twitwaga u Bukunzi n’u Busozo. Muri iki gihe tubarizwa mu karere ka Rusizi.
Aho amariye kuzenguruka intara z’u Burasirazuba no mu majyaruguru yazo, yagarutse mu
Rwanda ahingukira mu majyaruguru yarwo.

Yaserukiye ku karere kitwaga u Buberuka agafa mpiri nta mananiza. Ako karere
karangwagamwo ibintu by’ingira kamaro bibiri. Hari ibiti by’imyungo biramvurwamwo
ingoma kimwe muri ibyo biti nicyo cyabajijwemo ingoma ngabe Karinga igihe Ruganzu
ndoli yimye ingoma. Ikindi cyarangaga ako karere, ni ubutare bwacurwagamwo amasuka
yitwaga nyine amaberuka akaba meza cyane mu yo Urwanda rwari rutunze icyo gihe. Icyo
gihugu yagifashe neza aho amaze kwicira umwami wacyo witwaga Mweru. Mbere y’uko
akomeza agana mu Rwanda hagati, Nyamuheshera yohereje ibitero mu turere twa Kigezi
nahahegereye, ho mu gihugu cya Uganda y’ubu. Aho hantu yahakuye ibintu bibiri byabaye
ingirakamaro mu bukungu bw’Urwanda. Icya mbere niho yakuye ibi bishyimbo duhinga mu
Rwanda. Kera ntibyabagaho bahingaga udushyimbo twibiharo tutakibaho ubu. Ikindi cya
kabiri ni ubwoko bw’ihene ziruta ubunini izisanzwe mu Rwanda. Yarazizanye aziha
umshumba uziragira nka kurya babigirira ubusho bw’inka. Ndetse zaranamurikwaga I bwami
mu minsi mikuru, nka kurya kw’inka z’inyambo. Icyo bibagiwe ni ukuzikama, kuko zagiraga
amata aruta ay’izindi hene zisanzwe. Ibyo byaterwaga n’imico ya kera ngo nta bantu banywa
amahenehene. Akarere ka nyuma Nyamuheshera yafashe, ari nako kadufitiye akamaro
kurusha ahandi hose, ni akitwa Ubwanacyambwe. Nkuko tubizi, ako karere kari agahugu
kategekwaga n’ubwoko bw’Abongera n’umwami wabo wa kera wari utuye I Kibagabaga,
hariya hari ibitaro by’ubu. Kigeli Mukobanya, muri ya mavugurura ya twa duhugu
twayobokaga umwami w’Urwanda, niwe wagaruye ubwo Bwanacyambwe mu Rwanda
rugari rwa Gasabo. Nyuma ya Mukobanya, igihe Abanyoro bari barateye Urwanda,
umwami w’Urwanda Sekarongora wa I agahungira I Bunyabungo, Kimenyi wa II
Shumbusho umwami w’I Gisaka, yaciye muri icyo cyuho yifatira akarere
k’Ubwanacyambwe. Kaje gusubira mu Rwanda ku buryo bw’igihembo, ku kamaro umwami
w’Urwanda yari yagiriye uw’I Gisaka. Byagenze bite se? Kimenyi Rwahashya, umwami w’I
Gisaka yatewe n’abami b’ibihugu bibiri, uw’u Burundi nuw’I Ndorwa. Amaze gutsindwa
ahungira mu Rwanda. Amaze kuhagera asaba Kigeli Nyamuheshera kumutabara no
kubohoza igihugu cye. Nyamuheshera yohereza ingabo ze mu Gisaka kinesha abo bami bari
bacyigaruriye, asubiza Rwahashya ku ntebe y’ubwami bw’igihugu cye. Nyuma y’uwo
mutsindo, Nyamuheshera asaba Rwahashya kumusubiza akarere k’u Bwanacyambwe I
Gisaka cyari cyarigabije. Rwahashya nta kindi yari gukora kitari icyo kwemera gusubiza u
Bwanacyambwe ku Rwanda. Benshi bibaza igituma Nyamuheshera, aho gufata ako karere
gusa, atafashe n’I Gisaka cyose? Nubwo ntawe uzi igisubizo, ibyo aribyo byose kuva icyo
gihe, I Gisaka cyahindutse nkagahugu gacungwa n’umwami w’Urwanda. Ubwo hari mu
kinyejana cya 16, Mutara Rwogera niwe wafashe Gisaka aburundu mu kinyejana cya 19.
106

Icyo gihe ariko, nubwo Bwanacyambwe yagarutse mu Rwanda, Gasabo yariho umurwa
w’Urwanda rwa Gihanga, yari ikiri mu maboko y’Abanyendorwa. Yaje kongera kuba
umurwa w’Urwanda rugari rwa Gasabo, harimwo n’iyo Bwanacyambwe nyine irimwo Kigali,
ku ngoma ya Kigeli Ndabarasa.

Turangize twibaza icyo iyo mirwano yose ya Nyamuheshera yamariye Urwanda rw’ubu ?
Ikigaragara ni uko, utwo duhugu twose twari mu Burengerazuba bw’Urwanda, twometse ku
gihugu cy’I Kongo y’ubu, bigizwe n’ubutegetsi bw’abakoloni.

Uturere twometswe ku Rwanda icyo gihe na Nyamuheshera, kandi tukaba twarahagumye na


n’ubu ni utwo uko ari tune: Bukunzi,Busozo, Buberuka na Bwanacyambwe iriho Kigali,
umurwa w’Urwanda. Igihe iyo mirwano ya Nyamuheshera yamaze, nta kuntu twabimenya.
Ikizwi ni uko mu mateka y’Urwanda, uwo mwami Kigeli Nyamuheshera yarushije abandi
bose kuba inkotanyi, ushyizemo ndetse na Ruganzu Ndoli. Ikibabaje ariko ni uko asa naho
yavunikiye ubusa muri turiya turere tw’I Kongo. Ba Kigeli bombi bazakuranwa ku ntebe ye
bazakurikiza urugero rwe ariko ntibazagera ku buhangange bwe.
107

UMUTWE WA III: KIGELI NDABARASA

- Umwami wa 24 w’imgoma y’Abanyiginya, kuva 1708 kugera 1741


- Nyina ni Rwesero wo mu bwoko bw’Abagesera
- Umugore we ni Nyiratamba wo mu bwoko bw’Abega

0. INTEGUZA

Kigeli Ndabarasa yatangiye kwinjira mu mirimo y’igihugu ise akigitegeka


nkuko sekuru Kigeli Mukobanya yari yarabigize. Kandi nk’uwo mukurambere we,
nawe yimitswe na se bakomeza gutegekana igihugu. Icyo gihe kandi, we nabo
bava inda imwe, se wa bo Rujugira yabinjije mu migambi yo kurwanya ibihugu
by’abanzi byari bibakikije kandi byari bifite umugambi wo kubatera. Umugambi
wa Cyilima wari uwo gushinga ingerero mu turere tw’Urwanda duteganye n’ibyo
bihugu by’abanzi. Ni naho umugani waturutse ngo Urwanda ruratera ntiruterwa.
Ndabarasa yari ashinzwe urugerero ruhanganye n’ibihugu by’uburasirazuba
n’Amajyaruguru, aribyo nyine: Gisaka , Mubali na Ndorwa. Nkuko ibisigo tugiye
kubona bibivuga, muri iyo mirwano, Ndabarasa yamaze igihe kinini mu Ndorwa
ndetse ni naho yaguye.

III.1 DORE BIMWE MU IBISIGO BYEREKEYE AMATEKA Y’UWO


MWAMI KIGELI NDABARASA

0. Igisigo Mbwire Umwami uko abandi bami bantumye. Cyahimbwe n’umusizi


Musare mwene Karimunda w’Umusinga wo mu Benenyamurorwa. Musare yari
yoherejwe n’abagore b’umwami n’abagaragu b’I Bwami, ngo amubwire ko
igihugu kimukumbuye. Bati ko warangije umurimo watashye.
1. Igisigo Batewe n’iki uburake. Iki gisigo cyahimbwe n’Umwami Kigeli
Ndabarasa afashijwe n’umusizi Kibarake mwene Bagorozi. Iki isigo ni igisubizo
cy’icyo tumaze kumva. Umwami arasubiza ko umurimo wamujyanye
atarawurangiza. Ati : gutsinda igihugu no kucyibora, kikemera kikayoboka neza,
bifata igihe kirekire. Yaribwiraga ati: N’ubwo twafashe igihugu, ariko ntitwafashe
ingoma-ngabe yacyo ngo kituyoboke burundu, ni ukwitonda rero tukacyemeza.
2. Igisigo None wamaze ubuhingwa. Nacyo cyahimbwe na Musare. Arasubira muri
bwa butumwa bw’abantu b’I Bwami, bwo kubwira Ndabara ko akwiye gutaha,
kuko igihugu kimukeneye kandi ko akazi ke yakarangije neza.

III. 2 IBIGWI BY’IMIRWANO YA NDABARASA

1. Akarere ka Gasabo kagarurwa mu gihugu


108

Ndabarasa agifata intwaro, icyari kimuhangayikishije cya mbere, ni


ukugarura umurwa w’Urwanda wa mbere ariwo Gasabo wari warafashwe
n’Abanyagisaka.
Mu migabo n’imigambi ya Cyilima Rujugira, umuhungu we Shyarangabo
niwe wari ushinzwe kurwanya I Gisaka. Ariko kubera ko bitari byoroshye,
kandi ko kugaruza Gasabo byari ngombwa, Ndabarasa yaje afasha mwene se
gutsinda iyo ntambara. Aho I Gisaka bakiviriyeho inda imwe baragitsinda,
Gasabo igaruka I Rwanda. Ndabarasa ahita ahubaka urugo rwe, kugira ngo
yerekane ko yahatuye bidasubirwaho. Amaze kuhakubita itako nibwo yerekeje
mu karere k’I Ndorwa, kuko ariho hari umurimo ukomeye wari umutegereje.
Rugikubita, ahera ku gasozi ka Rutare. Aho ni ho hari umusezero w’umwami
Kigeli Mukobanya n’abandi bami bose bitwa iryo zina rya Kigeli. Kuri ako
gasozi Ndabarasa ahubaka urundi rugo rwe rwa kabiri, agaragaza ko naho
ahakubise itako. Amaze gufata aho I Rutare ndetse Na Giti na Muhura
byegeranye, ubwo yari ageze ku rugabano rw’Urwanda n’I Gisaka.

2. Igihugu cy’I Ndorwa gihinduka akarere k’Urwanda

Umurimo wo gukumira I Gisaka muri urwo ruhande, awushinga umufasha


we witwaga Muhuzi nawe w’intwari y’ikirangirire. Ni uko we yikomereza
inzira, arangamiye I Ndorwa. Nkuko ibisigo twavuze bibitwibutsa, Ndabarasa
ageze mu Ndorwa, yarayirwanije arayitsinda, maze arahatinda agira ngo anoze
imitegekere y’icyo gihugu. Uwo murimo yawugumyeho ubuzima bwe bwose
bwari busigaye kugeza gupfa.

3. Agahugu k’Umubali komekwa ku Rwanda

Muri icyo gihe yari I Ndowa, Ndabarasa yibutse n’agahugu gato kari hafi
aho kitwaga Umubali. Ako gahugu kari I Burasirazuba bw’intara y’Umutara.
Aho hantu ubu hari Pariki Natiyonali y’Akagera. Umwami waho yitwaga
Biyoro nyina akitwa Nyirabiyoro. Ingoro y’Umwami wako gahugu yari mu
gishanga k’imfunzo kandi kuyigeraho bikaba bitari ibintu byoroshye. Aho ako
karwa kari kari, ubu hamizwe n’uruzi rw’Akagera. Kugira ngo ashobora gutera
iyo ngoro y’Umwami waho, abatasi ba Kigeli bamugira inama yo gushaka
uburyo yahenda ubwenge umwami waho akamusanga ahitaruye. Kigeli
akurikiza iyo nama, ni uko Biyoro na Nyirabiyoro bagwa mu mutego wa
Ndabarasa. Nyirabiyoro aza aho Ndabarasa yamutegeye, arafatwa arabohwa.
Biyoro aho amenyeye amayeri ya Kigeli ataramusanga ho ari nka nyina,
ahungira I Karagwe. Cyakora kuko icyo gihugu cyari inshuti z’Urwanda,
umwami wacyo amwoherereza Ndabarasa agira ati nintamumuha araza
kumwifatira kandi ubwo najye wenda ampitane. Biyoro amaze gusanga nyina
kwa Ndabarasa bombi baricwa. Ingabo za Ndabarasa, zitwika Ingoro ya
Biyoro, bifata n’ingoma ngabe y’icyo gihugu ziyizanira Kigeli. Nguko uko
Umubali wabaye akarere k’Urwanda.
109

Amaherezo y’ingoma ya Kigeli Ndabarasa. Mbere yo kuvuga uko


Ndabarasa yatanze, reka twibuke ibigwi by’imirwano ye.
Ikubitiro ry’ibyo bigwi ni ukuba yaragaruye umurwa w’Urwanda wa
mbere ,ariwo Gasabo, ku ntebe yawo y’Urwanda rwa Gasabo. Ibigwi bye bya
kabiri byabaye ugutsinda Ndorwa n’ubwo atashoboye gufata mpiri ingoma
ngabe y’icyo gihugu ariyo Murorwa. Umwiru mukuru wari uyiragiye witwaga
Rwakomba, yemeye gupfa urwagashinyaguro akaranzwe ku rutare, aho
kwerekana ho yari ihishe. Muri iyo mirwano, yikuje agahugu k’Umubali, kari I
Burasirazuba bw’Umutara. Igitangaje ariko ni uko, atahise afata n’igihugu cy’I
Gisaka kandi yari afite ingabo zo kugitsinda bitamuruhije. Mu mpamvu
zabimubujije hashobora kubaho n’iy’uko nyina Rwesero ariho yakomokaga.
Nyuma y’iyo mirwano yose, Ndabarasa yarangirije ubuzima bwe mu gihugu
cy’I Ndorwa. Umugogo we bawugaruye mu Rwanda, bawutabariza I Rutare,
kuko ariho hari umusezero w’abami bitwa iryo zina.

Ibigwi by’imirwano ya Ndabarasa byamuhesheje icyubahiro mu mateka


y’Urwanda. Izina ni ryo muntu wa mugani, imirasano yamuhesheje ishema.
Niwe watugaruriye imirenge ya mbere y’Urwanda rwa Gasabo yari
yaranyazwe n’abanyamahanga. Yarashe adahusha I Ndorwa n’Umubali,
abicyura mu marembo y’Urwanda. I Gisaka nicyo atagaruje, ariko yasize
acyijegeje ku buryo cyaje gufatwa nyuma nta ngorane biteye. Indwara
n’urupfu byamusanze mu Ndorwa nibyo byamukomye mu nkokora, ataha
adashizwe umujinya wo gufata utundi duhugu. Ikiziga cye cyaje mu Rwanda,
gitabarizwa I Rutare, kuri wa Musezero w’abami bitwa iryo zina rya Kigeli.
110

UMUTWE WA IV: MIBAMBWE SEKARONGORO MUTABAZI

- Umwami wa 15 w’Umunyinginya,kuva muw’1411 kugera muw’1444


- Nyina yari Nyabadaha wo mu bwoko bw’Abega
- Umugore we yari Matama wo mu bwoko bw’Abaha

0. IJAMBO RY’IBANZE

Tumaze kuvuga ibigwi by’abami batatu bitwaga Kigeli. Tugiye gukurikizaho,


ibigwi by’abami babiri bitwaga Mibambwe, aribo Mibambwe wa I Mutabazi na
Mibambwe wa III Sentabyo. Reka tuvuge ibyerekeye uwo Mibambwe wa I,
ibyerekeye uwa gatatu bizaba bikurikira.

IV.I: Ibisigo bitwibutsa ayo mateka ya Mibambwe wa I

1. UMUNSI AMEZA IMIRYANGO YOSE

Iki gisigo cyahimbwe n’umugabekazi Nyiraruganzu wa II Nyirarumaga. Nicyo


gisigo cya mbere mu bisigo byose by’abasizi b’I Bwami. Muri icyo gisigo
harimwo amateka y’ukuntu Nduga y’Ababanda yatsinzwe hanyuma igahinduka
intara y’Urwanda. Aya mateka turayasanga mu ngingo z’icyo gisigo zikurikira.

Ararima i Nduga, Ndagara ya Mikiko


na Migezi,
45 Rwitirwa ko u Rwanda rwa Nsoro
ya Nyakivuna,
Iyo sambu iba iy’abazima ba Ntarabana.

2. UKWIBYARA GUTERA ABABYEYI INEZA

Iki gisigo cyahimbwe na Nyakayonga ka Musare wo mu Basinga


b’Abenenyamurorwa. Iki gisigo ntikivuga amateka y’i Nduga, ahubwo kivuga uwo
mwami, wari ufite ubutwari bukomeye, bugatuma atsinda niyo Nduga nyine.

Nabanze “Mabarabiri Nkovimbere

Mbogoje Nyirimbuga mu mbone” 


Uwo ni Rutsinga, Nyirurutsike
Rwatuviriye mwo urutsiro,
Adutsindira inzimu Kizima.
Nzogoma, Rugasira

Rwarasanaga mu nka za se,


111

Amahindu yazihungiye
Arazihumbiririza.
Rutukuza-ndoro umwami w’intwari,
Mumuhaye ubugabo,

Mumuhigure ingoma,
Mu murongo we
Yarwaniye Nyamurunga..
IV.II Imirwano yatumye induga ihinduka Urwanda

Aya mateka ya Mibambwe arakurikira aya se Kigeli Mukobanya. Akaba yarabanjirije ayo
tumaze kuvuga yerekeye aya ba Kigeli bandi babiri tumaze kuvuga ari bo Kigeli
Nyamuheshera na Kigeli Ndabarasa. Gutsindwa kw’i Nduga no komekwa ku Rwanda,
byabaye mu mirwano ikomeye yabayeho mu bihe bibiri bitandukanye. Mbere yo kujya
kurwan amu Nduga, Sekarongoro Mutabazi, yari yaragaragaje amarere ye y’ubutwari, ku
ngoma ya se ndetse na Sekuru. Akiri muto, yagaragaje ubutwari bwe mu ntambara ya mbere
y’Abanyoro. Aho ni naho yakomerekeye mu ruhanga. Bya bindi umusizi yavuze neza
akamwita Mabarabiri Nkovimbere Mbogoje Nyirimbuga mu mbone. Igihe se Mukobanya
yarwanaga n’umwami Murinda hakurya ya Nyabarongo, Sekarongoro yishe Nkuba ya
Nyabakonjo, nawe aza kwiyereka umwami, ashagawe n’ingabo z’abaturage b’i Nkuzuzu. Ni
nicyo gihe nyine sekuru Cyilima Rugwe, yamugize umusimbura wa se Mukobanya.

Mbere yuko Mibambwe ajya kurwnya i Nduga, twibutse ko se yari yaramusembuye. Koko,
Kigeli Mukobanya niwe wambukije Urwanda Nyabarongo, afata igihugu cyo kwa Mulinda,
ahagararara ageze ku bushorishori bwa Kamonyi ha handi hari umpaka w’Urwanda rwa
Gihanga. Ubwo rero yari ageze ku irembo rya Nduga y’Ababanda. Kandi icyo gihe uwo
muhungu we Sekarongoro bari kumwe aharora. Ubwo yasubiye inyuma dashizwe agira ati
n’ejo ni umunsi. Aho agarukiye gufata Nduga, ntibyamworoheye, habaye imirwano ibiri mu
bihe bitandukanye cyane. Mibambwe agitangira intambara yo kwigarurira igihugu cy’i
Nduga, umwami w’icyo gihugu yari Nkuba ya Sabugabo. Muri iyo mirwano Nkuba yafashwe
Mpiri aricwa. Ariko icyo gihe umuhungu we Mashira ashobora gutoroka, ahungira mu
Bugesera. Aho Nduga imaze gutsindirwa, imaze kuba intara y’Urwanda, Mibambwe
ayishyiramwo abategetsi akuye mu Rwanda.

Uwo mutsindo ariko ntiwamaze kabiri. Mashira, samuragwa w’i Nduga wari warahungiye
mu Bugesera, yaragarutse rwihishwa. Agera mu Nduga harateye amapfa, inzara yarishe
abantu. Yabaye agikandagira ku butaka bw’iwabo, imvura nyinsi igwa mu gihugu. Rubanda
rubibonye, ruvuza impundu bati nyirinduga yagarutse ni nawe utuzaniye imvura yari
yarakamijwe n’Abanyarwanda. Mibambwe abibonye atyo, asanga atashobora guhita arwana
icyo gihe. Abanyenduga babibonye, baramubyukana, birukana Abanyarwanda babambutsa
Nyabarongo. Abanyarwanda bamaze kugera iwabo, barabahindukirana, babasubiza iwabo.
Kuva icyo gihe haba agahenge hagati y’ibihugu byombi. Ndetse bagira imishyikirano,
bahana n’abageni, ariko Abanyarwanda bataretse imigambi yo kuzatinda bakazifatira icyo
gihugu cy’i Nduga. Intambara ya nyuma yatumye i Nduga ifatwa, yaturutse ku buryo butari
byateganijwe. Abanyoro bongeye gutera bwa kabiri Urwanda, Umwami w’Urwanda n’ingabo
ze, basanze nta kubarwanya gushoboka, bahungira mu Bunyabungo, bajyana n’inka zabo
zose. Abanyoro bageze mu Rwanda, babuze ababarwanya, bahabuze n’inka baje bashaka,
babura icyo bafatira. Bagize ngo babakurikire hakurya , Abanyarwanda babakubita inshuru,
babagarura hakuno ya Rusizi. Abanyoro bamara igihe mu Rwanda, baritonda bararutotora,
112

bitinze umwami wabo Cwa ararwara,baramuheka bamusubiza iwabo, apfira mu nzira


ataragera imuhura.
Abanyoro bamaze kwikubura mu Rwanda, Mibambwe n’ingabo ze baratahuta. Bakiri mu
nzira, Mibambwe atuma ku mukwe we Mashira ngo amuhe inzira yo gutaha. Mashira
arabimwemerera, ndetse yemera no kuzamwakirana icyubahiro, cy’uko ari Umwami akaba na
sebukwe. Mibambwe amaze kugera hafi y’urugo rw’umukwe we, ibyo kujya kwacyirwa mu
birori abihindura ukundi. Igihe Mashira yahihibikaniraga kumwakira, Mibambwe
aramutungura, aza amutera, aramufata aramwica. Amwicana n’abahungu be bose kugira ngo
hatazagira urwanira kumuzungura, nkuko ubwe yari yarabigize igihe bicaga se Nkuba. Nguko
uko i Nduga yahindutse intara y’Urwanda. Mibambwe afata igihe ayiyobora, ayitoza
ubutegtsi bw’Urwanda, kandi ayumvisha ko kongera kwigomeka bitazashoboka. Ayiha
abatware b’Abanyarwanda ngo bazayibuze kubyutsa umutse.

Icyo gihugu cy’i Nduga, kuri iki gihe, kiri aha hose habaye ututere twa Kamonyi, Muhanga,
Ruhango na Nyanza. Kuva icyo gihe, icyo gihugu nticyigeze kigerageza gushaka kwiyomora
ku Rwanda,nkuko utundi duhugu two mu Burasiraba bwa Nyabarongo twabigize kenshi na
henshi. Kuba yarinjije icyo gihugu mu Rwanda, ubwabyo byonyine, byahesheje Mibambwe
ikamba ry’ubugabo ritagereranwa. Cyakora ntawakwibagirwa abantu bahabereye ibitambo
by‘Abacengeli, mu b‘ingenzi twavuga aba bakurikira: Gatambira, umwami wa Mibambwe wa
I, Mihira umuhungu w’igikomangoma Gahindiro akaba umwuzukuru wa Mibambwe wa I, na
Munyanya, umuntu wahoze ari inshuti ya Mashira, bamara kwangana agahungira mu
Rwanda. Ndetse twakongeraho n’undi mwana wa Mibambwe wa I, witwaga Forongo. Igihe
Abanyoro bari bakurikiye Abanyarwanda bashaka kubasanga i Bunyabungo, Forongo yemeye
kuba umutabazi, arabarwanya, abasubiza hakurya i Rwanda, ndetse arabarwanya arabatsinda.
Ariko kuko yari umutabazi w’umucengeli, apfira mu mirwano yabereye mu kibaya cya
Mwaga. Ubwo bwitange bwa Forongo, na ba bandi Bacengeli uko ari batatu, tubivuze kugira
ngo twumvishe ko ari byo byabaye impamvu yo gutsindwa kw’i Nduga no kuyoboka
Urwanda, kuko mu myumvire y’Abanyarwanda b’icyo gihe, amacumu n’imiheto byonyine,
atari byo bitsinda igihugu, amaraso y’abatabazi, niyo kamara.kugira ngo ingoma ngabe
y’Urwanda iganze muri icyo gihugu gishya. Turangije icyi gitekerezo cyerekeye ibigwi bya
Mibambwe wa I, twibutsa imvugo ya cya gisigo cya Nyakayonga ka Musare kigira kiti:
Ukwibyara gutera ababyeyi ineza. Kuko Mibambwe wa I yateye ineza uwamubyaye, Kigeli
Mukobanya, tukibutsa ko nubwo butwari bari bafite aho babukura. Wari umurage ukomoka
kwa Sekuru, Ruganzu Bwimba, wabaye umucengeli mu Gisaka, agapfana na mushiki we
Robwa. Nguko uko isuku igira isoko.
113

UMUTWE WA V: UMWAMI MIBAMBWE WA III SENTABYO

-umwami wa 25 w’ingoma nyiginya,kuva muw’1741 kugera muw’1746

- Nyina ni Nyiratamba, wo mu bwoko bw’Abega

- Umugore we ni Nyiratunga, wo mu bwoko bw’Abega

0. Ijambo ry’ibanze

Mibambwe wa III Sentabyo ni uwa Kigeli Ndabarasa wa mwami wagaragaje ubutwali ku


ngoma ya se Cyilima Rujugira, agacyura mu Rwanda igihugu cy’I Ndorwa, Gihanga yari
yaragabiye umuhungu we Kanyendorwa Sabugabo. Urwo rugero rwiza nirwo umuhungu we
Mibambwe wa III Sentabyo yakurikije. Nawe yacyuye mu Rwanda igihugu cy’u Bugugesera,
Gihanga yari yaragabiye umuhungu we Kanyabugesera Mugondo. Uyu mwami, urupfu
ntirwamukundiye gushyira imigambi ye yose mu ngiro. Yatabarutse, amaze imyaka itanu
gusa yimye ingoma y’Urwanda. Yapfuye azize ubushita, yandujwe n’abagizi ba nabi, apfana
na mukuru we Kimanuka n’umuhungu we w’imfura Nkenzabo. Kandi apfa umusimbura we,
Yuhi Gahindiro, akiri uruhinja rw’amezi make. Igikorwa yashoboye gusiga akoze n’icyi
cyonyine cyo gufata ubugesera. Tugiye kumva uko Alegisi Kagame abitubwira.

V.1: Dore n’igisigo cyitubwira ibigwi by’uwo mwami

RUHANGA RUTSINDIYE IGIHUGU

Iki gisigo cyahimbwe na Karera ka Bamenya, wo mu bwoko bw’Abasinga. Ni we mutware


w’imperuka w’Inteko y’Abasizi b’I Bwami. Iki gisigo yagituye umwami Rudahigwa.
Aramushimira ko yimye ingoma, aziba icyuho se yasize mu Rwanda aho aciriwe I Kongo
n’Abakoloni. Muri iki gisigo, Karera aratubwira uko uwo mwami Mibambwe wa III, yatsinze
ubugesera, akabugira akarere k’Urwanda. Kimwe mu byiza biri muri iki gisigo, ni uko avuga
ku buryo bwumvikana amazina y’ingoma-ngabe n’impfizi y’inka zaho, byacyuwe mu
Rwanda, aho icyo gihugu gitsindiwe.

Uzazikama kera
Wazishakiwe n’Abami benshi.

Wazishakiwe na wa Mwami watunyagiye amagana,


I Rwanika n’i Rwenda-kurwana,
145 Abatsinda ubutacyima ukundi

Abami b’i Kibamba ntibabambuzwa ingoma.


Uwo ni Rukoro wacukuraga Rukangana
Rugina ikandagiye Rukamya-migezi.
Umva uwo Mwami wazivanaga ishyanga,
150 Akazishyira ino
114

Yatuzaniye Inshya twunguka Rushya

V.2 : Imirwano yacyuye u Bugesera mu Rwanda

Igihe Mibambwe wa III yimiye ingoma y’Urwanda, Uburundi nabwo bwari bwimitse Ntare
wa IV Rugamba, wari uzanye amarere y’imirwano. Rugikubita, yateye Ubugesera,
araburwanya arabutsinda, afata igice kinini cy’icyo gihugu, acyomeka ku Burundi. Byageze
n’igihe, uwo mwami w’i Burundi ashaka kwambuka biriya biyaga biri hagati y’Ubugesera
n’Uburundi bw’icyi gihe ngo afate n’ako gace kari gasigaye. Umwami w’i Rwanda abibonye,
asanga ibyo bidashoboka. Kuba yari aturanye n’Ubugesera, umupaka w’icyo gihugu
wegereye Kigali, nta mungenge byari biteye kuko Ubugesera butari kubahuka gutera
Urwanda. Naho kumva Uburundi bugeze ku irembo ry’Urwanda, ntibyari gutuma
Abanyarwanda basinzira. Kubera iyo mpamvu rero, Mibambwe Sentabyo, yafashe icyemezo
cyo gufata Ubugesera, atanguranwa n’Abarundi.

Ubwo ingabo z’Urwanda zahise zambuka, zihera ku ruhande rwari ruzegereye, zogoga
Ubugesera bwose, zigera kuri biriya biyaga bya Cyohoha na Rweru, mbese zifata Ubugesera
bwose bw’iki gihe, zibugira Urwanda. Ubwo Abarundi babibonye, amerwe asubira mu isaho.
Umwami w’Ubugesera Nsoro wa IV Nyamugeta ahungira mu Gisaka. Ingabo z’Urwanda
ziritonda, Ubugesera zirabuvogera, zifata ingoma ngabe y’icyo gihugu Rukomba-mazi, zifata
n’impfizi y’ubwami yaho yitwaga Rushya. Ubwo ikaba intambwe y’ingirakamaro Mibambwe
Sentabyo ateye, yo kubahiriza umurage wa Gihanga Ngomijana, araga Ubugesera umuhungu
we, Kanyabugesera Mugondo ngo aze abucyure mu Rwanda rwa Gasabo.

Mbere y’uko Ubugesera bufatwa, Urwanda rwabanje kohereza Umutabazi w’Umucengeli,


ngo amenere amaraso ye mu Bugesera, abugangahure, kandi Imana igatanga uruhushya, rwo
kucyita Urwanda. Uwoherejwe ni uwitwaga Semahungura. Yajyanye n’abantu bake, bakora
agatambara ka nyirarureshwa, ingabo z’Ubugesera ziramwica. Urupfu rwe ruba rubaye
imbarutso yo gufata icyo gihugu, nkuko twari tumaze kubivuga.
115

IGICE CYA KANE : ABAMI BAGUYE IGIHUGU KANDI ATARI


AB’INTAMBARA
0. IJAMBO RY’IBANZE

Mu butegetsi bw’Abanyiginya, hariho abami babiri bagenewe kwagura Urwanda.


Abo bakitwa abami b’intambara, ari bo Kigeli na Mibambwe. Ariko iyo igihugu
cyaterwaga, Umwami uriho uwariwe wese, yagombaga kukirwanaho. Ni nako
byagenze, Mutara I Semugeshi Muyenzi, Cyilima Rujugira na Mutara Rwogera, nabo
barwaniye igihugu ndetse barabacyagura. Semugeshi yafashe Ubungwe, Cyilima
yafashe ubuyenzi nawe Rwogera afata i Gisaka.
116

UMUTWE WA I: MUTARA I SEMUGESHI MUYENZI


- Umwami wa 15 w’ingoma nyiginya, kuva mu 1543 kugeza mu 1576
- Nyina ni Nyirakabogo wo mu bwoko bw’Abega
- Umugore we ni Ncendeli wo mu bwoko bw’Abega

Ijambo ry’ibanze

Mutara Semugeshi yasimbuwe ise Ruganzu Ndoli, wa Mwami w’intwari. Uwo


Mwami aho amaze kwigarurira u Burwi, igihugu cyari kimaze kugera ku irembo ry’u
Bungwe, cya gihugu cy’Abenengwe. Yahise agerageza kugifata nacyo ariko
biramunanira. Uko guturanisha imipaka byatumye hatangira ubushyamirane hagati
y’ibihugu byombi. Abibonye atyo, Mutara Semugeshi yiyemeza kugenda buhoro
buhoro kuko ngo ari rwo rugendo. Yiyemeza kohereza Umucengeli ngo azabanze
kumena amaraso ye muri icyo gihugu maze azagitere ubuvukasi bwo gutsindwa no
kubona uburenganzira bwo kucyigarurira. Mu magambo make, dore uko byagenze.
Mbere ya byose dore ibyo umuntu akwiye kumenya kuri iyo ntambara n’Abenengwe.
Icya kabiri, turaza kuvuga uko urugamba rwagenze rugasozwa no gufata icyo gihugu.

I.1: Ibyo umuntu akwiye kumenya kuri iyo ntambara n’Abenengwe

Mbere ya byose hari ibintu bitatu umuntu akwiye kuvuga:

10 Abenengwe ni bantu ki?


20 Igihugu cyabo cyari kimeze gite?
3 0 Kwigarurira icyo gihugu byagombye Umucengeli nkuko bisanzwe?

I.I.1: Abenengwe ni bantu ki?

Iryo zina ry’Abenengwe rikomoka ku nyamaswa y’ingwe bagize nk’umukarambere


wabo basa nk’aho biyambaza. Nibo bonyine ariko mu moko y’Urwanda yose, bitiriwe
icyo gikoko gisa nk’aho ari mwenewabo. Umubare w’Abenengwe ni muke ugeranije
n’uwayandi moko y’Urwanda. Abenshi muri bo ariko bibera i Burundi. Kuko igihugu
cyabo cyari gifite igice kinini i Burundi, i Rwanda hakaba imisozi micye yacyo. Ab’i
Rwanda bari mu kigeraranyo cya 0,004 ku ijana ugereranije n’abandi Banyarwanda.
Iyo mibare ni iyavuye muri bwa bushakashatsi bw’umwanditsi Marcel d’Hertefelt.

I.I.2 : Igihugu cyabo cyari kimeze gite ?


117

Igihugu cyabo cyari mu majyepfo y’Urwanda kibumbye uturere dutatu tw’igihugu,


ari two Ubusanza, Ubufundu na Nyaruguru. Umutware w’ibyo bihugu uko ari
bitatu uko byari byibumbiye hamwe, yitwaga Rubuga, mwene Samukende na nyina
Nyagakecuru Benginzage, Ingoro yabo yari iri ku mpinga y’umusozi wa Nyakibanda.
Ingoma y’ingabe y’igihugu cyabo yitwaga Nyamibande.
I.I.3 : Kwigarurira icyo gihugu byagombye Umucengeli nk’uko bisanzwe ?

Birumvikana, kuko nta gihugu gitsindwa ngo cyomekwe ku Rwanda hatabonetse


Umucengeli ngo akigure amaraso ye. Icyo gihugu kandi, Abami b’Urwanda bari
barashatse kucyigarurira kuva cyera. Umwami Yuhi wa II Gahima yari yaragiteguriye
n’Umucengeli hakiri kare. Kugira ngo abigereho, yari yararongoye Nyankaka,
murumuna w’umwamikazi Benginzage. Aho amaze gushyikirira uwo mugore
Nyankaka, yamwohereje kwa Samukende, urwitwazo ngo ari ukugira ngo ajye
kuramutsa mukuru we. Mu byukuri yari amwohereje kugira ngo azabone uko
abyarana n’uwo Mwami w’Ubungwe, Samukende. Umwana w’umuhungu uzavuka
kuri ubwo buryo, niwe uzaba afite ububasha n’uburenganzira bwo kwigarurira icyo
gihugu, kuko azaba afite amaraso y’abami bacyo. Ni nako byagenze. Nyankaka amaze
gusama inda ya Samukende, yahise yigarukira i Bwami kwa Yuhi wa II Gahima. Wa
mwana wavutse kuri ubwo buryo, bamwise Binama. Uwo mutabazi yibera aho,
imyaka n’imyaka irahita, ategereje kurangiza ubwo butumwa, kugera ku ngoma ya
Mutara wa II Semugeshi. Ubwo yaramaze kuba umukambwe w’imyaka igeze nko kuri
70. Ubu igihe cyarageze, Mutara Semugeshi amwohereza i Bungwe kurangiza
umurimo yari ashinzwe. Aragenda,agwayo, amaraso ye ayasanza ku butaka bw’icyo
gihugu, agira ati ndagutsinze kuva uyu munsi ubaye Rwanda rwa Mutara Semugeshi.
Reka noneho turebe ukuntu Ubungwe bwahindutse Urwanda koko.

I.2 : Urugamba rwagenze rute ?

Mbere yo gutera, Mutara Semugeshi yashinze ibirindiro by’ingabo ze ku musozi wa


Rusatira uteganye n’igihugu cy’Ubungwe. Impamvu ni uko yahoraga yiteze ko
yaterwa n’Umwami waho. Imbarutso y’urugamba yaje guterwa n’uko, umwe mu
batware b’ingabo z’Ubungwe witwaga Rubuga rwa Kagogo ateye ishyo ry’inka
ry’urwo rugerero rw’ingabo z’Urwanda akazinyaga. Ngo zarimwo n’inka y’igitare
y’agatangaza bakeka ko yari iya Mutara ubwe. Icyo gikorwa cy’agasuzuguro nicyo
cyatumye Umwami w’Urwanda atanga itegeko ryo gutera icyo gihugu cyamukoze mu
jisho. Kugira ngo bice mu buryo bukwiye, ategeka ko ingabo zibanza gukura mu nzira
twa duhugu twombi tw’Ubusanza n’Ubufundu mbere yo gusatira Nyaruguru. Nkuba,
mwene Bagunama, Umwami w’Ubusanza niwe watewe ku ikubitiro. Arafatwa,
aricwa, igihugu cye kiratsindwa kiyoboka Urwanda. Aho niho havuye umugani
witirirwa umuntu wese undi ageze mu mage ngo naka yamukuye : aho Binama
yakuye Ubusanza. Ubufundu bwategekwaga n’Umwami Rubuga mwene Kagogo,
niwe watewe ubwa kabiri. Amaze gutsinda no kwicwa, ingoma y’ingabe y’igihugu
cye Kamena-mutwe ifatwa mu yindi minyago izanwa i Bwami. Ibyo bihugu byombi
byayobokaga Umwami w’Ubungwe, bimaze gutsindwa no kuyoboka, Ubungwe
118

nibwo bwari butahiwe. Icyo gihe Binama bya Yuhi nibwo agiye kuba Umucengeli mu
Bungwe. Amaze kumena amaraso ye muri icyo gihugu Abanyarwanda baracyigabiza.
Umwami wacyo Rubuga baramwica, bamwicana na nyina Nyagakecuru Benginzage,
ingoma yabo y’ingabe Nyamibande barayifata. Nguko uko Ubungwe n’ibihugu
bibugaragiye by’Ubusanza n’Ubufundu, byose bihindutse Urwanda. Mu gisigo cye
cyitwa Batewe n’iki Uburake, Umwami Kigeli Ndabarasa, yavuze ibyerekeye uko
gutsindwa k’u Bungwe, mu mikarago kuva kuw’134 kugera kw’150 aho agira ati : ni
uko Ubungwe turaburagira.

UMUTWE WA II: CYILIMA RUJUGIRA

- Umwami wa 23 w’ingoma Nyiginya, kuva mu 1675 kugera 1741


- Nyina yari Kirongoro wo mu bwoko bw’Abega
- Umugore we yari Rwesero wo mu bwoko bw’Abagesera

0. IJAMBO RY’IBANZE

Cyilima Rujugira yimye ingoma mu bihe bitari byiza kuri we. Rujugira aho
abereye umusore, yasanze se ari mu bihe bibi by’uburwayi bwo mu mutwe. Iyo
ubwo burwayi bwamugarukaga, yagiraga ibikorwa bibi, birimo no kuba yakwica
umuntu. Icyo gihe yishe umuhungu we Musigwa ku manywa y’ihangu,
amwitiranya n’umujura wa nijoro. Rujugira abibonye atyo, yiyemeza guhungira
mu Gisaka. Nyina umubyara, yaje kuzira iryo hunga ry’umuhungu we. Koko rero
Yuhi Mazimpaka amaze kubura umuhungu we, yatanze nyina ngo bamwice.
Kubw’Imana ariko, yamuhaye umutwa Buskete ngo ajye kumwica. Aho kumwica,
Buskete aragenda aramuhisha kugira ngo azamugaragaze umuhungu we yimye
ingoma. Bwa burwayi bwa Mazimpaka bumaze kuba nabi cyane, Abiru
bamusimbuza umuhungu we Rwaka, ariko byagateganyo. Aho Mazimpaka
atangiye, Rujugira amusimbura ku ngoma.

Icyo gihe mu Rwanda, hari impagarara zituruka ku bihugu byari bikikije


Urwanda, zishaka kuruviraho inda imwe, ngo zirutere imirwi. Icyo gihe Cyilima
yadukana ubwenge bwo kurwanya ayo mahanga. Ashinga uruzitiro rw’ingabo,
rukikije Urwanda, kugira ngo abarutera rujye rubakumira. Ni naho wa mugani
waturutse ngo Urwanda ruratera ntiruterwa. Urwo ruzitiro rw’ingabo, nirwo
rwiswe ingerero. Muri izo ngerero, izo dukeneye kuvuga ubu ni izari zihanganye
n’igihugu cy’Uburundi, nkuko tuza kuzivuga mu kanya.

II.1 Dore bimwe mu bisigo biranga ayo mateka


119

1. UKWIBYARA GUTERA ABABYEYI INEZA


Iki gisigo cyahimbwe na Nyakayonga ka Musare. Yagituye Umwami Yuhi
Gahindiro, mu mihango yo kumwimika. Imikarago tugiye kubona, iravuga
ibyerekeye urugamba rwafashe intara y’Uburundi yitwa Ubuyenzi, rukayomeka ku
Rwanda. Muri iki gisigo,umusizi aravuga uko umwami w’Uburundi, Mutaga wa III,
yaguye muri iyo mirwano.

Nabanze Rweza-mariba,
Mukorera-mpabe na Bihubi,
Ruhugura-mbare rwa Kibonwa,

Wa Mwami Gisanura na Gisaga,


Rusigiriza-ndekezi,
Mutazimbwa yishe Mazuba,
Arimburirako inzigo.
Muzigirwa, ibindi bihugu

Yabizimbye ubugabo,
Abizingazingira rimwe.

2. NDABUKIRE IMANA YUNAMUYE URWANDA

Iki gisigo cyahimbwe na Sekarama ka Mpumba. Imikarago y’iki gisigo tugiye


gusoma, iravuga ubuyenzi, ka karere k’Uburundi Urwanda rwigaruriye icyo gihe.

Data ga rugero rw’Abagabo,


Mutara u Rwanda rwawe rurakuzi,
Uzarutunga kera
Urutungane uburyo,
Warubereye Umugabe.

Ungana ya Nkuba ,yarabirizaga i Ntora


Iby’ i Busigantege byose bikarara.
Nimwumve iyo nkuba yayogoje u Buyenzi
Ni yo Ruyenzi igomba
Ngo ajye ayambika uwo musengo ishaka.

II.2.UBUYENZI BUBA INTARA Y’URWANDA KU NGOMA YA RUJUGIRA


120

Ku ngoma ya Rujugira, ibihugu bikikije urwanda byanoganyije umugambi wo kwigabanya


uturere twarwo. Kuberako atashoboraga kurwanya ibyo bihugu byose icyarimwe, Rujugira
yibutse ubwenge bwo gushyira umupaka w’ingerero hagati y’Urwanda n’ibyo bihugu.
Imitwe y’ingabo ziri mur’izo ngerero, igahora iryamiye amajanja, kuburyo nta mwanzi
wazica mu rihumye ngo atere Urwanda. Nihaho umugani waturutse ngo Urwanda ruratera
ntiruterwa. Imirwano yabayeho icyo gihe, yagombye kuba myinshi n’ubwo Abanditsi
b’amateka batayitumenyesheje yose. Nyuma yiyo mirwano yo mugihe cya mbere, haje
kubaho iya kabiri, niyo Umwami w’Uburundi,Mutaga III, yaguyemo. Aho Ingabo zasibaniye
muri iyo mirwano ya mbere, zahanditse amateka. Imisozi zarwaniyeho iri hafi ya paruwasi
gatolika ya Kibeho. Iryo bara zahasize riri mu mazina ane tuhasanga. Hari ahitwa
Mwirasaniro, bivuga ko Ingabo z’Abarundi n’iz’Abanyarwanda zaharasaniye. Hari ahitwa
Inyabihanga, bivuga ko iyo mirwano yahasize uduhanga twinshi tw’abantu bahaguye. Hari
atitwa Mwiviro, bivuga ko nyine Ingabo zahaviriye amaraso menshi. Akagezi kari munsi ya
Kibeho, kitwa Amazatukura. Bavuga ko ingabo z’Abarundi n’iz’Abanyarwanda
zaharwaniye inkundura, amacumu n’imyambi bimaze gshira bakagwana mu nda, abandi
bakarwanisha inkota amaraso bavuye, uwo akawuhindura umutuku. Abarundi bacitse ku
icumu, basigara ari mbarwa, bagenda batsinzwe burundu. Ngo no gusubira imirwano
babyubuye hashize imyaka. Reka twumve uko Alegisi Kagame atubwira ibyerekeye iyo
mirwano yo mu gihe cya mbere. Icyo gihe, Akanyaru ka ruguru niko katandukanyaga
Urwanda n’Uburundi, guhera aho gategeranye n’akarere k’Uburundi kitwaga Ubuyenzi.
Muri iyo mirwano ariko ako karere kometswe ku Rwanda. Icyo gihe nyine, Umwami
w’Uburundi Mutaga wa III yari atuye ku musozi wa Nkanda ho muri ako karere k’Ubuyenzi.
Ako karere kari karinzwe n’ingerero z’imitwe itatu y’Ingabo z’Urwanda. Amajyepfo hari
Umutwe wa Nyaruguru, hagakurikiraho Indilira, hagahetura Abadahemuka bari
bakambitse hafi y’umusozi wa Giseke. Muri iyo mirwano ya mbere niho habaye
amashiraniro, yitiriwe ya mazina y’imisozi tumaze kuvuga. Abavuze amakuru y’iyo mirwano,
batubwiye ay’Umutwe umwe w’Indilira. Imirwano ikaze y’ingabo za Nyaruguru
nay’iz’Abadahemuka, ntacyo babivuzeho. Bavuze iby’uwo Mutwe wari ugitangira, ari nawo
Abarundi bihase cyane, kuku ariho bakekaga kubona icyuho cyo kuvogera Urwanda. Dore
uko abo bana barwanye. Icyo gihe, Abarundi bateye ingando y’umutwe w’Indilira bumva ko
ariwo uza kuborohera.gutangirira hepfo ku ngando ya Nyaruguru bari bazi ko ari ukwiroha
mu muriro. Batera rero bagota ikigo cy’iyo nkambi y’Indilira. Barasana Abanyarwanda bari
mu kigo imbere, Abarundi bari hanze. Abanyarwanda bari mu kigo imbere kirabakingira,
n’aho Abarundi bari hanze imyambi n’amacumu bibasanga ku gasozi ntacyo bikingiye,
bituma bakubitwa incuro. Batangiye guhunga, Abanyarwanda bava mu nkami, babashungura
ku gasozi, babagejeje hirya urugamba rurongera rurambikana. Ibica biracika, urugamba
rurabiha, icyavuyemwo, nicyo cyitiriwe ya mazina twavuze y’Amazatukura n’ayandi. Urwo
rugamba rwahagaze ari uko Umwami w’Uburundi, Mutaga wa III, akomeretse Ingabo ze
zikamuhungana, zikamucyura I Burundi, ngo ajye kuvurwa.
121

Urwo rugamba rwa mbere rurangiye, kandi Abarundi bamaze kurutsindirwamo, icyari
gisigaye ni ukohereza Abacengeli, kugira ngo amaraso yabo abe aguze intara y’Ubuyenzi
Urwanda rwashakaga gufata ngo ruyongere ku butaka bwarwo. Ubwo niho hoherejwe
Abacengeli batatu: uwa mbere ni Gihana, umwana w’Umwami Rujugira. Uwa kabiri ni
Rubona, mwene Rusimbi,wari umutware w’Umutwe w’ingabo zitwa Abadahemuka ndetse na
Ntabyera, wo mu muryango wa Rubona bo mu bwoko bw’Abatsobe. Amaraso y’abo
bacengeli yaje kugwa nabi igihugu cy’Uburundi, haba amakuba n’ibikubara byinshi.
Abarundi babibonye, bumva ko umuti, nabo ari ukugira nk’Abanyarwanda, bakaboherereza
Abacengeli, bakamena amaraso yabo mu Rwanda, agakura amahano mu gihugu cyabo,
agatsinda ibyago byugarije igihugu cyabo. Reka twumve uko Alegisi Kagame atubwira
iby’iyo ntambara ya kabiri hagati y’Urwanda n’Uburundi. Icyo gihe mu Rwanda hari hamaze
kuza Umutwe w’Ingabo zitwaga Urwasabahizi, wari uje kunganira izindi ku
rugamba ,uturutse mu Gisaka. Uwo Mutwe wayoborwaga n’umutware witwaga Rutanda rwa
Ntarawari uje ahunga Umwami w’I Gisaka, Kimenyi wa IV. Uwo Mutwe wari ufite imyambi
isize ubumara bwicaga uyirashwe wese.

Cyilima Rujugira ashyira umutwe w’Urwasabahizi ku rugerero rwari rutegeranye


n’umusozi wa Nkanda ho mu Burundi, aho Umwami waho Mutaga III yari atuye. Cyilima
amaze kumenya ko Mutaga III yari aho i Nkanda, kandi adafite ingabo nyinshi zimuhagazeho,
ategeka ya mitwe yombi y’Abadahemuka n’Urwasabahizi kumutera byanashoboka
bakamwica. Iyo mitwe yombi niyo yari yarerejwe mu ndagu kuba yashobora kwica umwami
w’I Burundi ntibigire icyo bitwara. Mutaga abonye izo ngabo z’Urwanda zimuteye, aza
azisanga aherekejwe n’ingabo nkeya. Rutanda wa mutware w’Urwasabahizi, amurasa
umwambi mu Ruhanga umwahuranya umutwe, yitura hasi arapfa.Rutanda yirinda kwivuga
kuko kizira kwivuga ko wishe Umwami. Icyo gikorwa nicyo Abarundi bise kugesera kuva
uwo munsi. N’ubwo abavuze ayo mateka, batabivuze ku buryo bweruye, kuva icyo gihe niho
Ubuyenzi bwahindutse intara y’Urwanda. Rujugira yahise ahashyira abatware be kugirango
bamucungire iyo ntara, ye kuzasubira iBurundi ukundi. Mur’iki gihe,Ubuyenzi bubarizwa mu
Karere ka Nyaruguru.
122

UMUTWE WA III: MUTARA RWOGERA

- Umwami wa 27 w’ingoma nyiginya, kuva ? kugera 1853


- Nyina yari Nyiramongi, wo mu bwoko bw’Abega
- Umugore we yari Murorunkwere, wo mu bwoko bw’Abakono

0. IJAMBO RY’IBANZE

Mu duhugu Urwanda rwagiye rwigarurira, I Gisaka nicyo cyabaye ikotaniro


kuva ku ntango y’ingoma y’Abanyiginya ifite amateka, ariyo ya Ruganzu
Bwimba, kugera kuri Mutara Rwogera, watanze Abakoloni baraye bari bwigabize
igihugu cye. Ibitambo by’Abacengeli baguye kuri urwo rugamba, byabaye byinshi
kandi bihereye ku bana b’Ingoma. Twibutse ko ibyo bitambo, uwabigiye imbere
ari Ruganzu Bwimba na mushiki we Robwa. Abandi bacengeli babakurikiye kuri
urwo rugamba rwo gupfira igihugu, ab’ingenzi ni aba bakurikira: Rwambali wa II,
wo mu muryango w’Abatsobe, watabaye ku Ngoma ya Mibambwe wa II Gisanura.
Igikomangoma Semucumisi, umuhungu wa Kigeli Ndabarasa, ku ngoma
y’umwami Mibambwe wa III sentabyo. Ntabyera wa II, wo mu bwoko
bw’Abatsobe, ku ngoma y’Umwami Mutara wa II Rwogera. Iyo mirwano
y’Urwanda n’I Gisaka yamaze ibinyejana byinshi. Yatangiye ku ngoma ya
Ruganzu Bwimba irangira ku ya Mutara Rwogera, ubwo yari imaze ibinyejana 5.
Amateka y’iyo mirwano, dusanga mu bitabo bya Alegisi Kagame, tugiye
kuyabanyuriramwo mu magambo magufi.

III.1 : DORE IBISIGO DUSANGAMWO AMATEKA YA MUTARA WA II


RWOGERA

1. RUHANGA RUTSINDIYE IGIHUGU

Iki gisigo cyahimbwe na Karera ka Bamenya, wo mu bwoko bw’Abasinga bo


mu muryango w’Abenenyamurorwa, kandi akaba ari nawe wabaye uwimperuka
kuba Umutware w’Intebe y’Abasizi b’i Bwami. Iki gisigo yagituye Umwami
Mutara Rudahigwa. Muri iki gisigo turabonamwo amazina abiri, irya Rukurura
yari Ingoma y’Ingabe yo mu Gisaka, b’izina rya Migongo, yari imwe mu ntara
123

eshatu z’igihugu cy’i Gisaka. Aya mazina araranga iyo ntambara yatumye i Gisaka
cyigarurirwa n’Urwanda.

Uzazikama kera
Wazishakiwe n’Abami benshi;
Wazishakiwe na wa Mwami
Wanyaga iz’i Mukiza;
Yagiriza inkiko zose
Ab’i Butama arabatera
Ageza Migongo.

Rukanga-bakeba ntiyabangikanye na Rukurura,


Rwububa irabunda,
Rugina irenga urugabano.

2. NUNGUTSE IJAMBO RY’UMWAMI

Iki gisigo cyahimbwe na Gahuriro ka Munyanganzo, wo mu bwoko


bw’Abasinga, bari batuye mu Bunyambilili. Nawe yagituye Umwami Mutara
Rudahigwa. Aho tugiye gusoma, haravuga Rukurura, Ingoma ngabe y’icyo
gihugu cy’i Gisaka, n’Abagesera, batuye muri icyo gihugu cy ‘i Gisaka.
Haravugwa rero uko byafashwe bikagarurwa mu Rwanda.

Gira inka Muvukambere,

Wa Muganwa na Biraro muraranye ijabiro.

Harya ijambo wari urizi,


Muca urwo rubanza,
Uti: nta we udahorera uwe,
Bucya tuzana ingororano.
Ingoma ijya ku nama

Iti: ntanze Rukurura.

Dukubana tuzana inka zabo,


Abagesera ntibarwanye barakuyoboka.
Iye Mana ni Yo yawe Muhinda,
Niyo yaguhaye irakakwimika uraguma.

Kabe mu nka umu zitakuruha


Na we ntukaziruhe,
Ni cyo wazishakiraga.

III.2: Imirwano yatumye Igisaka kiba Urwanda


124

Kugira ngo I Gisaka gihinduke akarere k’Urwanda, habayeho intambara nyinshi no mu


bihe byinshi bitandukanye. Iyo mirwano ijya gutangira, yabanjirijwe n’urupfu Umwami
Ruganzu wa I Bwimba, wabaye Umucengeli aho mu Gisaka, akahamena amaraso ye
kugira ngo Imana itange uruhushya rwo guhindura icyo gihugu Urwanda. Muri icyo gihe
ariko, I Gisaka cyari gifite imbaraga zigiha ubushobozi bwo kwigarurira Urwanda. Ubwo
rero Umwami w’Urwanda yabaye Umucengeli, Atari ugushaka gufata I Gisaka, ahubwo
ari ukugitera ubuvukasi bwo kwigarurira Urwanda. Naho intambara y’Urwanda n’I
Gisaka, yabaye ku Ngoma y’Umwami w’Urwanda Mutara Rwogera, hashize ibinyejana
bitanu, ibyo bihugu byombi bimashana. Urebye izo ntambara zahagaritswe n’umwaduko
w’Abakoloni muri ibi bihugu byacu. Ntawakibagirwa ariko, ko ku Ngoma y’Umwami
Kigeli Nyamuheshera, Urwanda rwigeze kurusha ingufu I Gisaka.
Byagaragaye igihe ibihugu by’Uburundi na Ndorwa bitera I Gisaka, Umwami waho
akiyambaza uw’Urwanda. Icyo gihe, Nyamuheshera yirukanye ingabo z’Uburundi n’iz’I
Ndorwa mu Gisaka, asigara acyigaragambyamwo. Ubwo rero yashoboraga kuhaguma,
akihagurira burundu. Aho kubigira, yasabye Umwami w’I Gisaka kumusubiza porovinsi
y’Ubwanacyambwe yonyine, I Gisaka cyari cyaratwaye Urwanda, igihe Abanyoro bari
bararuteye, Umwami Mibambwe wa I agahungira i Bunyabungo. Ntawamenya neza
icyatumye Nyamuheshera atifatira I Gisaka icyo gihe. Birashoboka ko kubera ubupfura,
yanze guhemukira uwo yatabaye ngo amufatanye n’intege nke yari afite icyo gihe,
akamutwara utwe kandi byitwaga ko yagize impuhwe akamutabara. Kwigarurira icyo
gihugu byari bitegereje Umwami Mutara Rwogera, nkuko tugiye kubyibutsa. Mu gitabo
cya A. d’ARIANOFF , cyitwa Histoire des Bagesera Souverains du Gisaka, tumenya
ukuntu ibikomangoma by’Umwami wo mu Gisaka byasubiranyemo birwana inkundura.
Umwami w’Urwanda amaze kubona ko icyo gihugu kitakigira ubutegetsi, n’ubwo Atari
umwami w’Intambara, asanga kugiramwo ako kajagari no kucyomeka ku Rwanda ari
amahirwe atakwitesha. Icyo gihe Urwanda rwari rufite ingabo nyinshi kandi gifite
imbaraga nyinshi, arazishibura ati nimugende mwandurure kariya gahugu kagiye kuzira
ubukene buva ku macakubiri y’abenecyo. Aho I Gisaka kimaze gutsindirwa n’ingabo
z’Urwanda, Rukurura, ingoma ngabe y’icyo gihugu ntiyahise iboneka ngo byitwe ko kuba
Urwanda birangiye. Ku Ngoma ya Kigeli Rwabugili,mwene Rwogera, niho Rukurura
yabonetse. Kuyifata nibyo byahaye Urwanda ububasha bwo gucyura I Gisaka mu
minyago burundu y’Urwanda. Uwo mutsindo w’I Gisaka, n’ubwo Urwanda ruwukesha
ingabo zarwo, habayeho n’uko abategetsi b’icyo gihugu nabo bakiroshye mu maboko
y’Urwanda igihe basubiranagamwo aho kukirengera, ndetse bamwe bakaza no
kugihakanwa mu Rwanda. Twibutse ko icyo gihugu cyarimwo uturere dutatu: Migongo
mu Burasirazuba, Mirenge mu Burengerazuba na Gihunya hagati yabyo.

Igihe Abakoloni baje muri ibi bihugu byacu bagahindura imbibe zabyo, I Gisaka cyari
kigiye kuducika, kikomekwa kuri Tanzaniya, yari mu gice cy’Afurika yakolonijwe
n’Abongereza. Imana tugira ni uko icyo gihe Musenyeri Classe yahagurutse
akatuvuganira. Akavugana n’abategetsi b’Ububiligi, nabo icyo kibazo bakacyijyana muri
Loni. Loni nayo igasaba ko Ababiligi n’Abongereza bumvikana, I Gisaka kikaguma mu
gihande cy’Urwanda. Ayo mateka tuyasanga mu gitabo cyitwa Monseigneur LEON
PAUL CLASSE, cyanditswe na padiri A. Van Overschelde(Kabgayi, 1945,p.45-46): “
Igihe Abakoloni baziye muri ibi bihugu, I Gisaka cyometswe ku gice cy’Afurika
cyategekwaga n’Abongereza. Icyo bagira ngo ya nzira ya Gari ya moshi izava muri
Afurika y’epfo ikagera mu Misiri, izace mu Burengerazuba bw’I Gisaka, yahuranyije ako
karere k’Urwanda. Uku kwari ugusubira mu nkovu twasigiwe n’imipaka ya mbere
y’Abakoloni bari baradutwaye ibindi bice by’Urwanda. Icyo gihe Umwami Musinga,
ndetse afatanije n’abategetsi b’Ababiligi, yatakiye Umuryango w’Abibumbye. Icyo gihe,
125

izo mpande zombie ziyambaza padiri Classe, ngo ahagaruke avuganire Urwanda. Icyo
gihe Classe yandika ibaruwa nziza, isobanura iby’icyo kibazo. Iyo baruwa yoherejwe ku
itariki 25 Gashyantare 1920. Aho Ababiligi bamaze kubonera iyo baruwa bayoherereje
umuryango w’Abibumbye. Umaze kuyishima , utegeka ko Ababiligi n’Abongereza
bumvikana bagakemura icyo kibazo cy’I Gisaka bakurikije uko iyo baruwa
yabisobanuraga neza. Abategetsi b’Ubwongereza ntibarushye bahigima, kuko na wa
mugambi wo kuhacisha ya nzira ya Gari ya moshi bari batakiwukomeyeho. Aho Ababiligi
n’Abongereza bamariye kumvikana no kubimenyesha Umuryango w’Abibumbye, uwo
Muryango wabwiye Umwami w’Ababiligi ko Urwanda rusibiranye igihugu cyarwo,
hakurikijwe imipaka yari isanzweho. Nguko uko I Gisaka cyagarutse ku Rwanda,
kibikesha ubuvunyi bwa padiri Classe.

Nkuko twagiye tuvuga, I Gisaka cyabaye icy’imperuka mu duhugu Urwanda


rwigaruriye. Uwo murimo wo kwagura Urwanda, warangiye ku Ngoma ya Mutara
Rwogera. Nyuma y’icyo gihe, Abakoloni bahise baduka muri Afurika batuma Abami
b’Urwanda basubiza amerwe mu isaho,kuri iyo gahunda yo bahirimbanira guhora bagura
igihugu cyabo. Urebye muri iki gihe, igihugu cy’I Gisaka nicyo cyahindutse intara ya
Kibungo mu gihe cy’Ubukoloni na repubulika za mbere zombi ubu kibarirwa mu Ntara
y’Uburasirazuba.
126

IGICE CYA GATANU : IBINTU BITATU BIRANGA INGOMA NYIGINYA

0. IJAMBO RY’IBANZE

Akigera mu Rwanda, Gihanga yahanze ibihugu bitegekwa n’abami b’amoko


atandukanye. Kugira ngo ashobore kwakirwa no kwemeza ubutegetsi bwe muri ibyo
bihugu, yamenye ubwenge bwo kuzana amarere arenze ibyo abo bami bandi
bashingiragaho ubutegetsi bwabo. Imizi ubutegetsi bwa Gihanga bwari bushingiyeho,
yari ugutatu : yari igihugu kitagira umupaka, bwari ubutegetsi bw’Umwami
n’Umugabekazi,bwari n’ubutegetsi busimbura, umwami agasimburwa n’umwana we.
Reka twumve iyo miterere y’ubwo butegetsi.

UMUTWE WA I: IGIHUGU KIRAGIWE N’IMANA

Amateka y’ingoma nyiginya nkuko tuyazi, arimwo ikibazo. Icyo kibazo gituruka ku
butegetsi by’Urwanda buhamya ko bukomoka ku Mana. Ubwo butegetsi busa nubwemerwa
mu gihugu cya Isiraheli. Ndetse no mu bindi bihugu, nk’iby’Abayisilamu byemeza ko
bishingiye ku madini. Igihugu cya Isiraheli, cyemera ko gitegekwa n’Imana yabo, ikaba ari
yo ihagarikiye abategetsi bayihagarariye mu baturage.

Icyo tuzi ni uko hari n’izindi leta zitagira idini, cyangwa se zirwanya n’amadini yose.
Zigahamya ko isi n’ibiyirimwo byose, bitaremwe, byibereye bityo gusa. Abantu nabo
bakabaho, bamara gupfa bagasubira mu busa. Hagati y’iyo myumvire yombi, hari ibihugu
bifite ubutegetsi butarwanya amadini kandi ntibugire n’ayo buyoboka. Ubwo butegetsi
burekera uburenganzira abaturage bwo kwemera no gukurikiza umutima nama wabo ku
byerekeye amadini. Ntawe buyahatira nta n’uwo buyabuza. Muri ibi bihe tugezemwo, ibihugu
byinshi bikurikiza iyo myumvire yo kutagira amadini birwanya cyangwa se biyoboka.
Abaturage bagakora icyo bashaka.

Ubutegetsi bwa Gihanga n’abamusimbuye twabushyira mu ruhe rwego? Icyo tuzi ni uko
Abanyarwanda ba kera ndetse n’abandi b’Abanyafurika bose bo munsi y’ubutayu bwa sahara,
bemera ko isi n’abayituye bose ari ibiremwa by’Imana. Iyo Mana rero igategeka ibihugu
byose, ikoresheje abantu bayihagarariye. Ubwo butegetsi bushingiye ku Mana, Abami
127

b’Urwanda babugaragazaga mu bihe bitatu. Igihe cya mbere ni igihe batoraga Umwami. Igihe
cya kabiri n’iyo batoraga Umugabekazi. Igihe cya gatatu ni iyo bashakaga Umucengeli,
uzajya kumena amaraso ye mu kindi gihugu, bashaka kucyomeka ku Rwanda. Muri ibyo bihe
uko ari bitatu, baraguzaga ku bapfumu, kugira ngo bamenye ugushaka kw’Imana, muri ibyo
bihe uko ari bitatu by’ingenzi mu mibereho y’Igihugu. Iyo umupfumu yabaga amaze
kugaragaza ugushaka kw’Imana, abategetsi b’Urwanda babaga bamenye icyo bari bukore.
Nguko uko byagaragaraga mu myemerere y’igihugu: Abategetsi b’Urwanda bayoborwaga
n’Imana. Birumvikana ko abapfumu bemerwagaho kuba abajyanama b’ingirakamaro, bafasha
abategetsi kumenya ugushaka kw’Imana no kugukurikiza. Iyo myemerere y’Abanyarwanda
ntiyabuzaga abategetsi babo gukoresha ubwenge n’ubushobozi bwabo kugira ngo bategeke
igihugu neza. Byaranaboroheraga igihe cyose biyambazaga Imana ngo ibatabare, cyane mu
bihe bikomeye. Ubwo butegetsi buragiwe n’Imana, nibwo bwatumaga Abanyarwanda bibwira
bati: Imana yirirwa ahandi igataha I Rwanda.

Muri iki gihe, iyo myumvire yarahindutse. Ubutegetsi bw’Urwanda nta dini buyoboka,
ariko nta n’iyo burwanya. Bureka umunyarwanda wese akemera idini yihitiyemwo. Icyakora
ariko, Abanyarwanda hafi ya bose baracyemera idini gakondo. Abategetsi b’igihugu nabo, mu
byo bakora byose, kenshi usanga biyambaza iyo Mana ngo ibafashe kuyobora iki gihugu mu
nzira nziza.

UMUTWE WA II: IGIHUGU GITEGEKWA N’UMWAMI N’UMUGABEKAZI

Ubwenge bwa Gihanga bwamwumvishije ko ubutegetsi bw’umuntu umwe butagira


ireme. Nubwo atageze kuri demokarasi nk’iyo mu butegetsi bw’ibi bihe byacu, dore
ko nabwo butabuze amanegu, yemeye kubushingira ku bantu babiri: Umwami
n’Umugabekazi. Uruhare rw’umwami rukaba ari urwo gutuma ubutegetsi bw’igihugu
bugira aho bubarizwa hamwe, hihariye. Uruhare rw’umugabekazi uturuka mu moko
menshi, rukaba ari urwo gukingura ubwo butegetsi bugasangirwa n’iyo miryango yose
umugabekazi aturukamwo. Mu magambo make ubutegetsi bwa Gihanga, bwari
bushingiye ku mwami wo mu bwoko bw’Abanyiginya, awusangiye n’umugabekazi,
ukomoka mu moko y’Ibibanda. Abo bantu bombi bafatanyaga bate ubwo butegetsi?

II.1: Uruhare rw’umwami muri ubwo butegetsi

Uruhare rwe rw’ibanze rwari uko umwami ari uhagarariye Imana mu bantu. Icya
kabiri ni uko ari we ugaragaza ubumwe mu butegetsi bw’igihugu, akaba aho
abukomora naho abuganisha. Nicyo gituma abami babusimburanaho, buri mwami
agasimburwa n’umwana we, ari uwo yibyariye cyangwa se ari uwo yagize umwana
we. kubera ko abo bami bakomoka mu nzu imwe n’ubwoko bumwe, nicyo cyatumye
ingoma ya Gihanga yitwa ingoma nyiginya.
128

II.2: Uruhare rw’umugabekazi muri ubwo butegetsi

Mu bwenge bwe butangaje, Gihanga yumvise ko ubutegetsi bwose bugomba


gusangirwa n’abantu benshi, kugira ngo bungurane ibitekerezo kandi bagwize
amaboko. Uko gusangira ubutegetsi, yabishyize mu nzego ebyiri. Urwego rwa mbere
rukaba urwo kubusangiza abantu b’ibitsina byombi. Urwego rwa kabiri rukaba urwo
kubusangira n’abenegihugu bose. N’ubwo ubutegetsi budashobora dusangirwa
n’abantu bose, umugabekazi yakomokaga mu moko menshi, ikaba ari yo nzira yo
gusangiza ubutegetsi bw’igihugu abana bacyo bose. Nguko uko Gihanga yumvise
igitekerezo kiganisha kuri demokarasi, ariko atari demokarasi y’ubu, nayo itabuze
amanegu twese tuzi. Itorwa ry’abo bagabekazi, ryagirwaga mu ntera ebyiri.
Babanzaga kuraguriza ubwoko buzavamwo uwo mugabekazi. Bwamara
kumenyekana, bakaraguriza umukobwa wo muri ubwo bwoko wazatorerwa uwo
murimo. yamara kumenyekana, akazaba ashyingirwa umwami ku buryo bw'ibanga
rikomeye. Mu bana b’abahungu azabyara, hakazatorwamo uzaba umwami bazimana
ingoma. Itorwa ry’abo bantu bombi rikazamenyekana, igihe cyo kubishyira mu ngiro
cyageze, ni ukuvuga umwami uriho amaze gutanga, abo bantu bombi bakagaragara,
mbere yo gushyira mu mva umugogo w’uwo mwami watabarutse. Abagabekazi
b’Urwanda bose uko ari 30, baturukaga mu moko akurikira: 12 baturukaga mu bwoko
bw’Abega, 10 ari Abasingakazi, 3 ari Abakono abandi batatu ari Abaha, umwe
w’Umugeserakazi n’umwe w’Umuzigabakazi. Ubwo bwoko uko ari burindwi nibwo
bwari bufite abantu benshi mu gihugu, na nubu ubanza ariko bikimeze. Birumvikana
ko umwami n’umugabekazi batatorwaga n’abaturage bose, nkuko bimeze ubu, ariko
nabyo ni igitangaza urebye uko ubutegetsi bwari bumeze mu bihugu byo ku isi. Ikindi
kandi niyo demokarasi y’amatora, agirwa n’abaturage bose, nayo si shyashya.kenshi
abamwo uburiganya, no mu batorwa muri ubwo buryo, hakaba iyo usanga harimwo
abantu batari bakwiye uwo mwanya. Hakaba abategekana igitugu, hakaba abikubira
umutungo wa rubanda, hakaba n’abagaragaza ubuswa cyane mu mitegekere y’igihugu.
Ni nacyo gituma bamwe muri bo, niyo batowe binyuze mu mucyo, bakazakurwaho
biciye mu nzira z’igitugu. Ingero zabo bategetsi batowe, bagakurwaho bidaciye mu
yandi matora, turazizi. No kuzimenya singombwa kuzishakira mu bindi bihugu, no
muri uru Rwanda rwacu zirahari. Ku byerekeye iyo demokarasi ya Gihanga, isangiza
ubutegetsi ibitsina byombi, biragaragara ko yadusizemwo umurage mwiza. Muri iki
gihe, umwanya Abanyarwandakazi bahawe mu butegetsi bw’igihugu, bikaba ari
urugero rwiza ku isi hose, ngiyo inkomoko y’ubwo bushishozi. N’umurage wa
Gihanga, wahanze inka n’ingoma: ari byo kuvuga ko yazanye ubukire n’ubuyobozi.

UMUTWE WA III: UKO ABAMI BAKURIKIRANA, UMWANA ASIMBURA


SE

Ubundi bwenge butangaje mu mitegekere ya Gihanga ni uburyo yashyizeho, bw’uko


abazamuzungura bazagenda basimburana. Umwami agomba gusimburwa n’umwana
we, yabyaye ku mubiri cyangwa yagize umwana we amukuye mu yindi miryango.
Iryo zungurana ry’abami bahererekana ubutegetsi, buri mwami abushyira mu biganza
129

by’umwana we, byatugiriye akamaro ku buryo bubiri. Akamaro ka mbere ni uko urwo
ruhererekana rw’abami nta cyuho gicitsemwo, rwabaye nk’inkingi amateka
y’Urwanda yubakiyeho. Uhereye ku mwami uherutse ku ngoma, ukagera
kuwababanjirije, uzi ko bafatanye urunana nta cyuho kibarimwo, wumva ko amateka
y’ibikorwa byabo ari ikintu cyabayeho, atari ibihimbano by’abayavuze. Akamaro ka
kabiri k’urwo ruhererekane rw’abami, ni ukutugereranyiriza igihe ingoma
y’abanyiginya yamaze ku butegetsi. Nkuko Alegisi Kagame yabivuze, buri ngoma
y’umwami uvuze ko yamaze nibura imyaka 30, urumva ko byaba biganisha mu
binyejana icyenda. Ibyo bikaba byafasha kwiyama abanyamateka bihaye kuvuga ko
ingoma y’Abanyiginya, cyangwa n’igihe Abatutsi bamaze mu gihugu, ngo bitarenze
ibinyejana bibiri cyangwa bitatu. Ku byerekeye rya tegeko rivuga ko umwami
asimburwa n’umwana we, dufite ingero ebyiri zisa naho zirivuguruza. Hari abami
babiri basimbuye bene nyina. Umwami Yuhi Mazimpaka yasimbuwe n’umuhungu we
Karemera Rwaka, uyu nawe asimburwa na mwene se Cyilima Rujugira. Urundi
rugero rwa kabiri rwabayeho igihe Rwabugili yasimbuwe n’umuhungu we Mibambwe
Rutarindwa, uyu nawe agasimburwa na mwene se Yuhi Musinga. Mu byukuri izo
ngero zombi ntizivuguruza rya tegeko ry’umurage. Abimikabami, ntibigeze bandika
ku rutonde rw’abami, ba bandi basimbuwe na bene se. Mu gitabo cy’Inganji Kalinga
kirimwo urwo rutonde rw’abami, Karemera Rwaka na Mibambwe Rutarindwa
ntibarimwo. Bigaragaza ko n’ubundi bari bimitswe bidakurikije amategeko. Ku
byerekeye Karemera Rwaka, yari yashyizweho by’agateganyo, Abiru bazi ko atari we
samuragwa w’ingoma. Yari uwagateganyo wo gusimbura se igihe yari akiberanye.
Aho se amaze gutangira, samuragwa Cyilima Rujugira ahita ajya ku ngoma.
Ibyerekeye Mibambwe Rutarindwa nabyo, n’ubwo yimitswe na se Kigeli Rwabugili,
uyu mwami yabishyizemwo ikosa rikomeye. Kubera ko nyina wa Rutarindwa yari
yarapfuye, Rwabugili yamuhaye umugabekazi w’intizo, ufite umwana babyaranye,
birumvikana rero ko abanzi ba Rutarindwa babonye aho bahera kugira ngo
bamusimbuze mwene se Musinga. Niko byagenze koko Rwabugili yahaye Rutarindwa
umugore we Kanjogera ngo azamubere umugabekazi y’umutsindirano. Ikosa rero ni
uko Kanjogera uwo yari afite umwana w’umuhungu, ari we Musinga, yari
yarabyaranye nuwo mwami. Kubera ko ingoma iragwa mbere na mbere ubwoko
butorwamo umugabekazi, hanyuma igahabwa umugabekazi nyine, umwana we akaza
kuyiragwa ku rwego rwa gatatu, birumvikana ko Rwabugili yishe itegeko
ry’isimburanabami aha Rutarindwa umugabekazi w’umutsindirano kandi uwo
mugabekazi afite umwana we bwite babyaranye. Inshuti za Musinga, zikurikije
amategeko y’ubwiru, zasanze Musinga ari we warazwe ingoma, nawe Rutarindwa ise
akamupfunyikira ikibilibili.
130

0. AYA MATEKA Y’URWANDA AKWIYE GACIRO KI?

Aya mateka uko tumaze kuyavuga, umuntu uzayasoma kandi amenyereye


gusesengura ibyandikwa mu mateka, ashobora kuzagira ibibazo bitatu:

- Mubyo tumaze gusoma, ukuri kw’ibyabaye ni ukuhe?

- Mu byavuzwe, ibishingiye ku bitekerezo by’uwanditse ayo makuru, ni ibihe?

- Mur’ibyo byandistwe , ntabyahimbwe n’uwo mwanditsi, ashaka kubyemeza


abazabisoma?

Kuba ngaragaje ibibazo umuntu wese yakwibaza, si ukuvugako nshidikanya kubyo


nanditse,ahubwo ni ukugaragaza agaciro ka buri kintu mubyo nanditse kandi nifuza ko
ubisoma nawe azabishyira muri izo nzego uko ari eshatu.

1. Ukuri kw’ibyavuzwe. Birumvikana ko amateka maze kwandika ari ayakera, kandi


ko igihe yabagaho ntari mpari. Ibyo nanditse rero nibyo nakuye ku bandi,ariko
mbonako bikwiye kwizerwa ko Atari ibinyoma. Ababazwa ukuri kw’ibyo bintu
nasubiyemo,ni ababimbwiye kandi ninabo ngirango ngaragaze.Isoko ya mbere y’aya
makuru y’amateka y’Urwanda rwa kera nayakuye mu nyandiko nyinshi za Alexis
Kagame. Nkuko abenshi babizi, nawe yayabwiwe n’abantu ba kera bari bashinzwe
kuyamenyesha rubanda,bitwaga Abiru n’Abacurabwenge b’Ibwami ndetse n’abasizi
gakondo. Mur’ibyo Kagame yanditse mbishyira mu matsinda abiri: Hari ibyo
yabwiwe n’abo babishinzwe hari n’imyumvure ye bwite. Kubyo yamenyesheje muri
ubwo buryo, mbyakira kandi mbyemera nkuko nawe yabigize. Naho ibyerekeye
ibitekerezo bye kuri ayo mateka twese twahawe,bimwe na bimwe usanga tutabihujeho
imyumvure. Inkomoko y’ayo mateka rusange, aho aturuka h’ingenzi turahazi twese.
Ah’ingenzi yahatumenyesheje muri cya gitabo cye yise un abrégé de l’Ethno
Histoire du Rwanda (p. 11-16) aribyo byibi :
Ubwiru,Ubucurabwenge,Ibisigo,Ibitekerezo by’Abami n’Ibitekerezo by’Imiryango.
Ibyo twita ukuri mu byavuzwe ni ibyakozwe, ni ibintu byavuzwe n’ubu bikigaragara,
ndetse n’ab’ingenzi mu bantu babigizemo uruhare. Iyo mvugo y’ikinyarwanda
ntisobanutse nk’iyo mu gifaransa. Iyo tuvuga les faits cyangwa les événement ni
nkuko twavuze intambara yo mu Gisaka, ako karere n’ubu kabaho si ibihimbano. Iyo
tuvuga Gihanga Ngomijana n’ubwo tutamubonye, ariko abamukomokaho turabazi
n’ubu bariho.
131

2. Ibitekerezo by’abatugejejeho aya mateka. Birumvikana ko abatugejejeho aya


mateka, b’Abiru n’Abasizi n’abandi, ndetse na Alexis Kagame ndetse nanjye ugiye
kuyabasubiriramo,dufite uko tubyumva. Uyavuga rero ayasubiramo ku buryo
abyumva. Birakwiye rero ko usoma amateka, atandukanya ibyabayeho n’igitekerezo
cye bwite abifiteho.Urugero ni Nk’ ibyerekeye ububasha bw’ Abavubyi. Mu Rwanda
bemeraga ko abo bantu bashoboraga kugusha imvura kandi abantu bakabirukira
imvura yabuze. Jye wandika ayo mateka mur’iki gihe, mvuga ko ariko byagendaga,
ariko nkongeraho ko abantu ba kera bibeshyaga, nta bantu bafite ububasha bwo
gutegeka imvura ngo igwe. Gutandukanya ibyabaye (faits) n’igitekerezo
cy’ubivuga(opinion du narrateur) nibyo biri mur’iki kibazo cya kabiri.

3. Imigambi y’uvuga amateka. Kenshi na kenshi, uvuga amateka, haba iyo


ayagoreka, akayavugisha ibyifuzo bye, ashaka gushyira mu bwenge bw’
abazabyumva. Urugero ni nkabavuze ibyerekeye amoko y’abanyarwanda uko ari
atatu:Abatwa,Abatutsi,Abahutu. Imigani y’ikinyarwanda ivugako abo bantu ari
abavandimwe, bakomoka ku mubyeyi wabo witwaga Kanyarwanda. Itandukaniro
ryabo rikaba ryaraturutse ku myifatire yabo igihe Imana ibagerageje ngo irebe
ubutwari bwa buri mwana. Ngo yabahaye amata mu nkongoro igira iti: ejo nzaza
kuyababaza. Gatwa arayagotomera, Gahutu arasinzira arayamena, Gatutsi arayumana
bukeye Imana ije isanga ariwe wenyine uyafite. Imana imaze kubibona ibwira Gatutsi
iti biragaragara ko ari wowe ukwiye kuba umutware wa benenyoko. Umugani
ukarangiza uvuga uti: ngiryo itandukaniro rya ya nyabutatu y‘ Abanyarwanda. Hari
abandi bavuga amateka yaya matsinda uko ari atatu y’Abanyarwanda,bahamya ko ari
amoko nyayo yabantu batava inda imwe kandi bakomoka mu mahanga atandukanye.
Abadukanye icyo gisobanuro ni Abakoloni kuko bifuzaga ko byumvikana bityo.Ubwo
buryo bwo gupakira mu mateka ibitekerezo by’uyavuga nibyo nise intention,biri muri
iyi ngingo ya gatatu.

4. Umurage w’amateka Alegisi Kagame yanditse n’uko yayasobanuye. Iyo usomye


amateka y’Urwanda uko Alegisi Kagame yayatwandikiye, wumvamo ibintu bibiri. Ku
ruhande rumwe, wumva ko avuga amateka uko nawe yayahawe n’abari bayashinzwe.
Ku rundi ruhande, akagira imyumvire ye n’ibisobanuro aha ayo mateka. Nemera ko,
abandika ku mateka y’Urwanda twese, duhera kubyo uyu Mugabo yanditse.
Iy’atandika amateka y’Urwanda rwa kera ayabwiwe n’abari bayashinzwe, sinzi niba
twaba dufite icyo tuvuga. N’abamuvuguruza, baba bashingiye kubyo yanditse.
Utamushimira ako kamaro yagize,yaba ar’intanyurwa. Nongere mbisubiremwo,
amateka y’Urwanda yatubwiye, yayabwiwe n’abari bayashinzwe, kandi nabo
babitegetswe n’Umwami Mutara Rudahigwa, agira ngo ayo mateka ave mu mitwe
y’abantu yandikwe ku mpapuro, kuburyo atazibagirana. Ntawundi mwanditsi
washoboye kubona ubwo buryo bwo kumenya no kwandika amateka y’Urwanda rwa
kera. Kuvuga ko nemera ibyo yanditse, nawe yarabihawe n’abari babishinzwe,
ntibisobanura ko nemera ibitekerezo bye bwite byaherekezaga aya mateka. Mu ncuro
ebyiri nigeze kugaragaza ko ntemera ibyo yatwandikiraga. Ubwa mbere n’igihe
132

yakuraga ku rutonde rw’Abami amazina ane y’Abami b’umushumi. Abo bami ni:
Rumeza,Nyarume, Rukuge na Rubanda. Kuri jyewe, nta mpamvu ihagije yo kubakura
kur’urwo rutonde. Alexis Kagame ubwe yari yarabanditse mu gitabo cye cy’Inganji
kalinga, hanyuma abahanagura mu gitabo cy’igifaransa. Impamvu zituma ntemeranya
nawe, nazigaragaje aho nandikaga Amateka y’Abami b’umushumi. Ahandi ha kabiri
nagaragaje ko ntemeranywa n’Alexis Kagame, nihahandi ahamya ko mu Rwanda hari
amoko atatu atandukanye. Iyo myumvire ntaho ishingiye mu mateka y’Urwanda twese
tuzi. Icyo gitekerezo kiva ku Banyamahanga. N’ubwo cyababayemwo nk’ihame
ritavuguruzwa, uwagihimbye kandi nawe akabyiyemerera, niwa mugabo
w’Umwongereza witwaga John Haning speak, nkuko tubisanga mu gitabo cye cyitwa
Les source du Nil. Ikibabaje n’uko Alexis Kagame yemeye iyo mvugo y’Abazungu
bavuga ko ayo moko uko ari atatu, afite inkomoko zitandukanye. Abatwa bakaba aribo
bambere mur’iki gihugu, kandi bakaba ari kimeza mu mashyamba y’Urwanda.
Abahutu bakaba baraje babakurikiye, baturuka muri Afurika y’uburengerazuba, mu
bihugu bya za TCHAD na CAMEROUN. Abatutsi akaba aribo baje bwa nyuma,
baturuka muri ABISINIYA. Iyo myumvire ntahantu naho ishingiye mu mateka y’iki
gihugu. Iyi myumvire yacuzwe n’Abavaburayi, ikibabaje n’uko hari Abanyarwanda
bayemeye nabo bakayigira ihame ridakuka. Ndetse uyihakanye ubu niwe witwa injiji.

Vous aimerez peut-être aussi