v

FI$A CLINICA DE ORTODOI\TIB

DATELE PERSONALE:
Data naqterii

- se trece vdrsta

- telefon

- adresb

fiind dispensarizali, astfel, in caz de tratament incomplet, de recidivd

parodontopatie, se pot aduce argumente.
CAnd pacientul se prezintS.laftatament

Se face cu ajutorul pdrinlilor

se cere gi o carte pogtal6.

- sau un adult tAnir se infonneazd, acasd,.

ANTECEDENTE HERED O.C OLATERALE

1.Infec!iispecifice:TBC,sifilis(cucregterepeplanmondia1)

2. Bolile

mamei:

a) inainte de sarcind: boli metabolice, endocrine, neuropsihice; tot ce

se

repercutd asupra armoniei organismului

b) bolile din cursul sarcinii: gripa, r6ceali, virozele, boli infectocontagioase

rubeoia), carenle alimentare

(avitaminoze vit. B- incriminate

despicdturi. Explicafia: coalescenla mugurilor dentari

in

rnezodermul trebuie

s6 prolifereze despicAnd foilele ecto- gi endodermale inscriindu-se

intre ele.

Forla ortodontici cu care intervenim este alta de la cazla caz.

c) Locul de muncd al pdrinlilor - mediiie poluante

3.

dau malformalii congenitale

Existenla aceleagi anomalii sau unei anomalii diferite in familie:

prognafia anatomicd
ocluzia adAnc[ acoperitd
incongruenla dentoalveolard prin incrucigarea caracteristicilor de
doi pSrinli

- anomalie ca piim purt[tor

la pacientul nostru.
a'"

};

ia cei

amelogeneza imperfecti ereditard (smalfutr gri se decoleazd gi dentina se

abrazeazd).

dentinogeneza imperfectd ereditard (dentina gdlbuie maro care permite

dislocarea smalEului, abrazarea pAni. la gingie, camera'pulpari mlca

reconstitirire defi citard).

maladia Cap de Pont

sunt tulburdri de structurd care nu ating toate

grupele dentare.
Coaxivd analog: smal1, dentin6.

ARBORELE GENEALOGIC
se face obligatoriu

- PEDIGREE

in caz de afecliune ereditar[:

Ex.

sex nedeterminat

sex nedeterminat dispdrut de mult

n
o
A

6
?
?
I
?

LI-.-o

A
A

qf

masculin

feminin

" gol" sindtos

afectat minim sau purtStor a unei informafii genetice.

"plin" are trds[tura genetic[ respectiv6

cuplu

frali

- gemeni bizigoli (nu sunt afectali amAndoi)

frali

- gemeni monozigoli

semifrali

(ambele perechi de cromo zomisunt afectate)

- au un singur pdrint-e comun

fdri descendenli

---4 { -aurt*toride altfanomalieI. prima generalie -)

II. a doua generalie I ,.r cifre romane)
ru. a treia generalie, "t")

1,2,3,

etc' canrri de imbolniviri (cu cifre.arabe)

a,b, c,etc

:1

apariliaaltei anomalii (litere)

Pacient: M.M.

I
l

Dg. Prognalie mandibulari

l

l
tl '

ul

5 prognalie mandibulari
c III. a incongruen![

III.

ANTECEDENTE PERSONALE

Interogatoriui se face cu ajutorul mamei:

1. nasterea : - normali- entocicl

distocicd

inlelegem cezariand, travaliu prelungit, circulara de

cordon ombilical, aplicare de forceps, aplicarea de vid extractor, prezentalie

pelvian[.
Explicalie: trecerea de la viala intra la eea extrauterinl are tulbur6ri de oxigenare gi
de irigalie sanguin[. Pot apare asimetrii (prin forceps) muit rnai tArziu
M6

- linie de strAmtorare = naqtere dificil'd

2. Alimentafia in primUl
I
I

an de vialS poate

fi:

a) - Alimentalie naturald. Se inlelege alimentafia:

* la sdn 3-4 luni

* diversificarea unui prAnz diferit din iuni in lun6,

* ablactarea la 8-9 luni

Alimentarea

la sdn este foarte, necesard deoarece in

intrapterine este un joc in dezvoltareamaxilarului gi

r
o
r

cadrul dezvolt6rii

rnandibulei.

,::

prognatismul maxilar
prognatismul mandibular (acfioneazl dewoltarea mugchilor limbii)

prognatismul maxilar

la nagtere - CCLTJZIA iN CAPAC DE CUTIE

retrognafie mandibulard fiziologic[ a noului ndscut.

Suptul

la sdn realizeazd un vid inhe limbi qi bolta palatind, determindnd

alunecarea mandibulei spre inainte

b)

+PRIMA I\/EZIALIZARE A MANDIBULEI

Alirnentalia mixti.

poziyiaalimentafiei:

1L-

orizontald culcat

oblic linut in brale.

in pozilia culcat - mandibula alunecd tn:spate;

in pozilia oblicd - la tetina cu gaura micd se produc e mezializarea mandibulei.
Existd tetine speciale cu pelotb

Retrognalia mandibulard fiziologicd a noului niscut se corecteazd prin

alimentalie naturald.

3. Bolile suferite:
a) bolile primului

an de (copildrie) via!6:

infecliile repetate ale c[ilor respiratorii, infecliile repetate duc la

instalarea respiraliei orale.

Dispepsiile repetate duc la fuga de HzO qi eiectrolili care se inscrie pe

structuriie dentare (coroanele dinlilor permanenli M6 qi

Ic inf. se

mineraliz eazd,intrauterin, restul pane la 3 ani dar poate qi mai tdrziu)

Rahitismul duce la o plasticitate mare a oaselor maxilare qi orice factor

de dezechilibru

un grad de

ional duce,la deformarea maxilarelor care rdmAn cu

plasticitate .crescut[: boltd ogival6, ocluzia deschisi,

hipoplazia grupului incisiv OAOnpgX APERTUS).

REIIiER -> ffraxilarul gi rnandibula se dezvoltd in culoarul dintre tnusculatura

extraorald gi limb6

-+ dac[ echilibrul

se rupe, anomalia care apare pe un os rahitic

este rnai gravd.

b) bolile copildriei. Ne

intereseazd":

- b. infectocontagioase (parotidita

epidemici

v.urlian poate afecta

pancreasul, gonadele, parotide ->cregterea inexplicabild a rnandibulei

b. endocrine

b. metabolice
de proteine.

b. parazitarc- spolierea organismului

Infecliile cdiior respiratorii superioare'

- Adenoiditele
- Amigdaiitelerepetate (adenoidectomia,
- Traumatismeleperifaciale
- Infecliiieperifaciale.

arnigdaiectomia)

;,,

Existd traumatisme care trec neobservate, distrug cartilajele de creqtere

producAnd mai tdrziu anomali i.

.ii

Infecliile in vecinltatea zonei de cregtere

- vindecare prin sclerozd +

oprind

cregterea zonei respective

starea dentiliei tetnporare

vArsta la care au erupt

primii dinli temporari

9i permanenli.

Penfu orice imbolndvire, in pararrtezl, se trece v6rsta la

care copilul a avut

boala respectivd.

OBICEIURILE VICIOASE: I

in

Or".'r"ue)

,rnna rdcelilor repetate, persistenla ei dupd adenectomie prin refacerea

vegetaliilor-+ deprindere proastd fdrd obstacol anatomic.

Explicafie: copilul stdnd cu gura deschisd, obrajii sunt in tensiune, lirnba nu

face contact cu arcadele _> compresie

buzascurtd hipoton[ -> deviere in vestibulo-pozilie

U. U en-+in)

buzanormotond sau hiperlond deterrnind inghesr-rirea

2. INTERPTiNEREA DE OBIECTE - intre acadele

dentare: deget, cteion, gumd,

gulerul de la pijarna, col1ulpernei.

3. ATITTIDINI POSTIIRALE:

pozilia cu capul sprijinit pe pumn detennind: devialie de sept, devierea

mandibulei, asimetrii faciale.

Dormitul cu capul

in

hiperextensie duce

Ia

rotalia posterioar[

mandibulei cu retrognalie rnandibuiard cu predominanla mugchilor

cobor6tori ai mandibulei

Dormitul cu capul in hiperflexie produce alunecarea anterioard

mandibul ei fav orizdnd pro gnalia,mandibular6.

EXAMEN CLINIC:
EXAMEN GENERAL: se fu:. aprecierea clinic[ asupra dezvoltdrii
somatice a individului, corelAnd imaginea pe care o aveln despre aspectul somatic
al unui individ de aceeagi vArst[ gi sex.
- normosom

- normotrof

- hiposoin

- hipotrof

- hipersom

- hipertrof

in funclie de in61!irne, greutate, vdrstd,

se pot calcula

indicii de dezvoltare:

indicele ROHRER
- indicele LORENC Z (normal 100)

indicele de sexualizare (in61!ime, greutate, circumferinla coapsei in treirnea

superioard)
Apreciere a tipului c onstitulional :

i..;

Exemplu: ectomezomorf: -

in cazul aprecierii tipr"rlui constituiional

se pune mal

intii ce este caracteristic.

Se mai apreciuzd gi tipul antropologic: Rareori se

gdsesc , tipuri

antropologice clasic. Tipul antropologic se ia pe 10 caracteristici: indifirne, forma

fefei, culoarea ochilor, forma ochilor, pilozitatea, cuioarea paimei etc.

- .?l}fA
I t -

leptoposop

mezoposop rotund

euriposop +*

EXAMEN FACIAL:

ANTROPOMETRICE:
a) Tr : TRiCHIONI - interseclia inseriiei parului cu mediana craniului. Existd
1. PUNCTE

,:

puncte tegumentare dar punctele osoase sunt mai sigure.

b) N : NASION

interseclia suturii nasofrontale cu mediana fe1ei, 0,5

sus de infundarea maxim[ a

c) Oph :

OPHRION

mai,
- ,l,,cp
':
,

'

nasului.

i:

interseclia intre tangenta la plafonul orbitei cu mediana

- 1 cm mai sus de punctui nasion.

d) Sn : SUBNAZALE - care clinic se definegte fiind la interseclia ganlului
cranianS. 0,5

subnarinar cu linia mediand. Este un punct pebazamaxilarului superior.

e) Gn : GNATION

este punctul cel rnai inferior pe arcadabazald a mandibulei

pe linia mediand.

f)

Pg

POGONION

este punctul cel mai anterior al mentonului (se rnodificd in

cursul tratamentului ortodontic)

centrali inferiori ( rezorblie gi apozilie

depinzind de direclia axului incisivilor

o-soasd

Puncte laterale:

g) O : ORBITALE
este pe

h) T

punctul cel mai inferior de pe conturul inferior al orbitei

linia centro-pupilard cAnd individul privegte in infinit.

TRAGION

PREAURICULARE

se gdsegte la interseclia qanluiui

pretragian cu marginea inferio ard a arcadei zigomatice

arcada zigomaticd se

palpeazd

prin

deschiderea

gurii)

corespunde

cu anco$a supratragiand

(auriculare, porion)

i)

Go

= GONION -

este punctul cel rnai posterior, cel rnai exterior, cel mai

inferior de pe unghiul mandibulei.

2. FORMA FETEI:

rotund[,
-ovald,
pdtrat6,,

triunghiulard,

pentagonali (trapez) cubaza mare in sus sau in jos, depinzlnd de planul

Zg

Zg qi unghiul mandibulei

(*,)
@ze

ze@

{-8

d,',

a
Gn

3. SIMETRIA FETEI:
Se apreciazd sub doud aspecte:

- simetria unei jumatdfi a felei fala de cealaltd gi se descrie in ce constd

aceastd.

asimetrie. ( Ex. se descriu qanlurile etc.)

- corespondenla puncteior maxiiare gi mandihulare fala de mediana fefei,

Se folosegte rigia de plastic.

Examenul clinic se face in aqa fei incAt pianui iui Frankfurt sd fie paralei cu
podeaua, iar mediana felei sd fie perpendicularh pe podea.

lTr
I

Tr

7N

N'
I

Snr
I

Gn

* rSn

t^
, i(un

I
I

t8

4, PROPORTIA ETAJELOR:

etajul superior sau frontal Tr

:'r,

etajul mijlociu maxilar sau nasai N

Sn sau Oph

Sn

etajul inferior rnandibular Sn - Gn

Proporlia NORMALA este:

Tr

-N-

Sn *0,5 (-1cm)

Oph

- Sn :

Sn

- Gn

tTr
I

\r opn
hN
t

0,5-1cm

)sn

\cn
Etajul inferior este cel mai des modificat. Dacd etajul mijlociu

este

nedezvoltat se ia in considerare etajul superior.

in

general se ia

in

considerare etajul mijlociu gi cel inferior

la examenul

clinic. indllimea etajelor se apreciazd. cu gublerul sau cu sonda.

Prirnaindllare -mezializareamandibulei

- 1. Sup4ann
2.La

indllarea ocluziei

1,

-+

1,5 ani prin eruplia

- 2. -+
- 3.

M1

6 ani plin erupliaM6,Ic,

-+ 1i

ani prin eruplia

4-5 an
i

11.

C,Mp

5. PROFILUL:
La examenul ciinic orizontala Frankfurt trebuie sd fie paraleld cu podeaua.
Se exclude aspectul nazal. Poate

fi:

drept

convex

{.

concav

Profilul

se

apreciazdin funclie de orizontala Frankfurt O - T

convex

-+Simons
y,nX{"d
concav

x (retrognafie)
(prognaiie)

Pe orizontala Fankfurt se duce o perpendiculard numitd planul orbitofrontal

al lui Simon din punctul Orbitale "O". Normal, pe acest plan trebuie
punctul Gnation "Gn"

sd.

se gasescd

- este inainte d.e planul Simon + a\/em un profil concav

Gn - este inapoia planului Siinon -) avem un profil convex

DacS: Gn

Pe orjzontala Franl<furt din punctul Nasion

"N"

se coboard o perpendiculard

care se prelungegte numit planul Dreyfuss (nasofronral) Normal, puncful "Sn',

subnazaie se gdsegte pe aceasta perpendiculari.

Dacd: Sn - este anterior de planul

sn

Dreyfus+ avefil un profil convex

- este inapoia planului Dreyfusr> avem un profii concav

Atunci cAnd AFIRMAM coNVEX sau coNCAV

Convex poate da + procheilia bimaxilarlt
- proalveolia
-

prodenfie

,',1

Concav poate da -+ retrocheilie

- retroalveolie
- retrodenlie
Se niai examineazd:

accentuarea treptei labiale

inversarea sau negativarea treptei labiale

l0

precizdmprin ce puncte

accentuarea ganfuiui labiomentonier cu eversarea buzei inferioare.

Se execut[ cu ajutorul echerului de plastic pe care, st6nd iateral de pacient

aSezdm pe orizontala

il

Frankfurl cu o laturd, iar cu cealaltd palalel cu mecliana fefei.

Ne interes eazd.punctele Gn gi Sn.

Se investigheazd obligatoriu

trei elemente:

lirnitatd intre 2-4 ctn

N:4 cm
L:2-4cm

blocatd sub 2 cm

Bl:sub2cm

normali peste 4 cm

excursia mentonului care se examineazd:

- din

profil:

'.'

normai este in arc,

baionetd

- drumul de deschidere este diferit de cel de inchidere

sacadatd- atdtin drurnul de deschidere c6t gi in cel de inchidere:

ri'

- din fald,' excursia rnentonuiui poate sd aibd deviere in lateral dreapta sau stdnga
in drumul de inchidere sau deschidere.
Adnotdri: Sac, Arc, Lat dr., Lat st.,

Bai.

,,1

excursia condililor in cavitatea glenoidd se examineazd prin palpare cu,indexul

in conductul auricular extern gi policele palpdnd zona pretragian6,.

cracmente

f-^^:+---'
ffecaluri

subluxalii anterioare (cav itate largd,, capsuld elasticd).

normald "n"

limitatd "1"
blocat

"bl"

Se specificd obligatoriu dacd manifestdrile sunt uni sau bilaterale-

GANGLIONII:
S

e p alp ea zd

principalel e grup e gangiionare

mentonieri,
submandibulari,
ll

p eri

faci al e :

pretragieni,
mastoidieni,

.... locarotidieni
Se

urmdreqte:
...

mirimea, in "lrrm"
consistenla,

mobilitatea,
sensibilitatea

La copii exist[ posibilitatea unei "microadenopatii".q,inlsub pulpa degetului

sirnlim un teren zgrumfuros

CONCLUZII: - se trec doar elementele patologice.

trXAMEN FUNCTIONAL:
TONUSUL MUSCULAR

-)

examenul facial ne dd

o informare sumarS. Se

examineazdprincipalele grupe musculare, de obicei examinatorul fEcAnd o miqcare

care se opune grupei musculare respective. In funclie de gradul de opozilie al

pacientului deosebim:
normoton,

hipoton,
hiperton.

Teste:

m. cobordtori ai mandibulei

se pune pcdul palmei sub menton qi se invitd

pacientul este cu gura deschisS. Se pun doud

pacientul sd deschidd gura.

m. ridicdtori ai mandibu,lei

degete pe arcada inferioard gi se invitd pacientul

m. propulsori

si inchidd gura.

se aplica pudul palmei anterior pe menton gi se

invit[ pacientul

sd facd propulsie.

m. orbiculari

pentru fasciculul extern - se introduc degetele

pacientul strAnge gura, se incearcd indepdrtarea comisurilor.

t2

in

comisuri,

- pentru fasciculul intern

pacientul igi urnfld obrajii, gi apdsdrn

brusc pe obraji. Dacl, scapd aerul cu ugurin![ este hipoton.

m. limbii

(ro1 asupra suturii sagitale dacd atinge palatul). Pacientul std. cu gura

intredeschisd se pun doud degete

in . , . . . ..pe buzd

gi pacientul impinge cu limba

degetele.

Ex. Dg. Retrognalie mandibulard

hipoton

- fascicolul

temporalului, pterigoidianului (propulsie deficitard)

RESPIRATIA.: - nazal6,
- mixtd

oral6

Respiralia mixtd

..i

noaptea doarme cu gura deschisd.

in timpul zilei

se

examineazl,mai greu. De asemenea respird oral cdnd se concentreazd,.

Respiralia oral6

- in timp apar deficienle mentale ne fiind stimula{i,centrii

nazali gi apare hipoxia. Se asocia zd. cu

: - gura

deschisd, carii vestibulale, buze

crdpate.

. :'

Teste:

J. Pensdrii narinare

cu gura inchis[, pensdm narinele. La respiratorii mic$ti gi

orali, narinele revin incetigor gi igi deschid gura.

J. Firului

de vatd

- se teste azd dacdrespiralia nazal|,se

face pe arnbele narine

punAnd vatd in fafa uneia gi celeilalte narine.

o J. Ariilor de aburire suprafele de aburire (

se pune

ap*

o oglindd sub narine gi se obserud

sau nu?; uni

dacd. apar

- bilateral?; egale - inegale?)

DEGLUTITIA: indepdrtdm buzele pacientului gi-l invitdm cu dinlii strdnpi

sd

'J

inghita.

1. deglutilie de tip adult

2. deglutilie

de tip

infantil

limba interpusd intre dinli inzona frontald sau lateralS

a) - tip ANTERIOR- este cea adevdrati prin:

- permanentizarea deglutiliei din perioada de supt la sAn
l3

apare

la vArsta de 6

- 7 ani odatd cu schimbarea

dinlilor

frontali

b)

tip LATERAL

apare de obicei

prin pierderea precoce a zonei

de

sprijin gi evazarea limbii in spaliile e,Jentate. Cdnd erup dinfii permanenli

intAlnesc limba gi r[rnAn in infrapozilie.

FONATIA:
Urmdrim pronunlia diferitelor grupe de foneme fiind un exalnen de constatare

foneme dentale D,T

- limba este proptitd pe incisivi. Ex: anglosaxonii -

Dg. proalveolodenfie "the" ireductibil

siflante S,$,T.
Explozive B,P.

O pronunfie total deficitard se numegte DISLALIE. Apar la cei cu despicdturi, la

oligofreni.
Fonalia in sine nu dd anomalii dento-maxilare, nu este factor etiopatogenic dar este
factor agravant gi factor de recidivd.
Se colaboreazd" cu logopedui in timpul tratamerrtului ortodontic.

MASTICATIA:

urmdiim:

* ritrnul care poate

fi:
-

""i#;,

- lent

Ex. Te scoli primul sau ultimul de la masd?

* preferiniele alimentare: - alimente dure

- nu au preferinle alimentare

- alimente moi

Ex, coajd de pdine, miezde pdine, grig cu lapte, mere, etc.

t4

OCLUZIA TERMINALA
Este drumul mandibulei din pozilia de inocluzie fi,ziologicd de repaus in ocluzie de

obignuinld sau habituali, dar de fapt

in intercuspidare maxirne QM);r;Acest

este deterrninat de pantele cuspidiene, drum scurt 2-3

Poate

fi:

- normalS

mm.

drum

-+MEZIALIZATL

- patologicd -+ VERTiCALA, ptST

ALIZATA

Examinarea se face in felul urmdtor:

- din PROFIL se examineazd"

pacientul indepdrtdnd uqor buza inferioard.

Rugdm pacientul s[-gi inchidd gura gi urmlrim unde merg incisivii inferiori
(inainte, -vertical sau -distal). Inociuzia ftziologicd se obline punAnd pacientul

pronunle "F" sau

"V"

sau sd stea cu gura deschisd mult timp p6nd

sd

la oboseala

musculard

- in cantl unei asimetrii sau laterodeviafii. Urrn[rim

la inchiderea gurii - incisivii in lateralitate dr., stg.
din FATA

pacientul

EXAMENUL ENDOBUCAL:
FORMULA DENTARA

= dinli prezen[i

Incisivi

premolari , molari

- dinli in eruplie

: dinfi lipsa

Dinlii temporari cu un an inainte

de eruplie nu se trec absenli,

,f

rest radicular

haqurat: carie

@.@

carie complicatd (P:pulpit6; G:gangren6; Ge=

gangrend complicat[))
t5

obturalie (AAg

amalgam; ACu

OCim-ciment; OCs SEMNE CONVENTTONALE UTTLTZATE

X mrn

<->

OO

. ....)

iX ORTODONTIE:

spafiu intre doi clinli (diastemd) se trec

spaliu redus

fren gros jos inserat. Se inseamn[ cu o sdgeatd care este

- se mdso ard cdt mai real acest spaliu.

orientatd in jos gi pdtrunde intre dinfi

/-{
\LJ

disto; - vestibulo; - palato

{'llm" mdsurali

cu compasul.

>)a{<-

oY)
olo

- cupru; OS - silicat;

sdgeata aratd" sensul de deplasate a dintelui

= vestibulopozilie

O+

: palatop ozilie.

Se asociazd. cu spaliu ingustat care se noteazd.in

( - mezio;

- iingulo)

"mm" --+ {Xmm

rotalia dentard

- se noteazdingrade

<c

*0:r

tro"

mezio-vestibulo
rotaiie 400

mezio-vestibulo
disto-palatorotalie 600

TUBERCULU DEI{TARI
a

Carabelii

- M6 superior meziopalatinal uni sau bilateral.Ex: u C'o 76

Bolk

- Mrz superior meziovestibular.Este mai frecvent unilateral Ex. "B" 27

l6

Zucherkandl

al doilea molar de lapte inferior meziovestibular.

Ex: "

Z" mlle.,f) ;" 2" 85

Tuberculul rneziopaiatinal pe Mr superior. Ex: rrp Mr 54

'

Tuberculul meziovestibular pe al doilea molar de lapte superior. Ex: mv

M11 55

- molar superior
m - molar inferior
Prezenla tuberculului este element anatomic sau accident embrionar

deci

existd o tendin{d de recesivitate al individului respectiv.

Dacd au dinli SUPRANLMERARI se

desene azd.

pe foia de observalie in

poziyia care este.

VARSTA DENTARA
V6rsta dentarS. face parte din cornplexul de vdrstd biologicd.
Deosebim:
vdrsta cronologicd.

- cu care ne nagtem

vdrsta biologicd care se compune din:

- vdrsta dentard;
- v6rsta osoasi.
- vArsta sexualX
V6rsta biologicl se raporteaz6,la cea cronologicd.
Cronolo gia erupliei dentare:

t7

PARODONTIUL

,"r.rr,::r:11tJa

de cregtere, imbolndvirea cronicd

cu simpromatorogie totard apare

mobilitate
pungi gingivale gi osoase
hipertrofie,
atrofie
La copii se intdlnesc mai ales inflamalii
de origine locor.egional6
\
- v^ vbrvrrsr4 datd
de:
- carii,

obturaliidebordante,
dinli in erupfie,
igiena bucodentard
hipo sau hiper.funclie datoratd anornaliei

$coala americand.:

I simpla congestie, inflamalie

- gr. II sdngerare provocat5.
- gr. III sAngerare spontand
gr.

Leziuneapoate fi cantonatd :
(6

((

((

papilit6

- la vArful papilei interdentare

M c( rnarginitd - partea marginald a parodonfiuiui

circumscriind un dinte.

poate

cuprinde intreaga mucoasd fixd

intr-o anumit[ zond,
" A :'partea adeziv6.(aici nu avem congestie)

Pentru a evidenfia congestia se trage

buza- nu apar e zonade ischernie albd
intre mucoasa fixd gi mobila.

Inflarnafia poate sd fie:

.( Fl

<L

sup. I
.(

Total[ _ cuprinde toatd arcada

t.(

inf.

((F(c
((

f'(

I
)

frontald

l8

,,L"

-dr

t
((

- stg.

laterald

l(( r -dr

1 dinte

- stg

se noteazd dintele respectiv

Fenomenele sunt reversibile cdnd

despovdre azd

dinlii in anornalii.

se

indepdrteazd eavza, cAnd

in cursul tratamentului epilepticilor

alte boli generale

diabetici

Ex: PM gr.

II;

A gr.L

se

simptomatologie severi

Papilitd, marginitd, sAngerare spontand, congestie in zona frontali inferioard

datoratd hipofuncliei.

IGIENA BUCODENTARA

satisficd.toare
mediocrS.
nesatisfb.c6.toare

BOLTA PALATINA

)?

- joasd sau pland

- medie,
-f -adQncd
: de la proieclia cervical[ a dinlilor laterali pdndla linia mediand
mult de 1 cm
I averilgnai
\
j,*
I b. ogivald : prezintl. doud firide paramediane gi rezidd. din bolta addncd,

TORUSUL PALATIN
Torusul palatin se ia prin palpare

in gura pacientului

pentru a putea aprecia

dimensiunea lui exactd:

mare,
medie,

mic,
absent

-'t

- pe model nu se vede dar se simte in cavitatea bucalE

) FI
t9

Torusul mare -'sutura mediosagitald cedeazd greu -' la disjunclie sunt

necesare forle mari orlodontice.

Torusul mic sau absent denotd cd procesul de creqtere mai este posibil
poate interveni cu mijloace normale qi

- se

forle ortodontice medii.

STUDIU DE MODEL
Se studiazd la inceput fiecare model

in parte, superior gi inferior, apoi cele

doud modele in ocluzie

Pentru fiecare model in parte:

1. STATUSUL DENTAR

prezenfi, absenli,
carii siinple, complicate, rdddcini,
migrdri,

pozilia,
forma dinfilor,
rotalii.

2. I'ORMA ARCADELOR
Normal: - dentilia de lapte

semicerc

-L
dentilia permanentd )
dentilia

mixtd

- parabold

Forme modificate:
('

((

- ingustatd anterior ia grupul frontal

('
'( {> - predominant premoiarii care sunt in palatopozipie sau palatoinclinare.
((
U - ingustat lateral distal (ocluzii inverse totale)
((
M (( - pentagon ( C in vestibulopozilie gi Ic in retrodenlie gi palatopozifie)
6(

"n'

-lrrapez( frontalii in linie dreaptd

DINTI ECTOPICi
de

ocluzie addncdacoperitd)

vestibulo, mezio sdu disto infrapozilie cu un deficit de spafiu

" x mm " sau spaliu complet inchis.

20

ROTATIA DINTILOR _

direclia de rotalie

vestibular[
(Ex: MV-DP rotalie)

incepem totdeauna cu fala

.'"

de cdte grade,
existenla sau absenla spaliului

- vestibulopozilie

- vestibuloinclinare

qi coroana gi rdddcina sunt situate vestibular

numai coroana este vestibularizatd.

- palatopoziyie,
- palatoinclindri

Aceste " notdri

" sunt vaiabile atdtpeun dinte

meziopozilie

cdt gi pe mai

muili dinli

M6 extras dupd eruplia lui My2

meziopozilie generalizatl",
transp ozilie

3. SIMETRIA
Se studiazd

in doud planuri: S - sagital

- rrunr,rersal.

a) Sirnetria TRANSVERSALA:
Se repereazdpe rnodel

Repere

linia mediand Schwartz:

- rnijlocul distanlei dintre aZ-agi a 3-a pereche de rugi palatine

- Sn (spina nazald,posterioard in spatele foveelor palatine)

Se prelungegte aceastd

iinie.

punctul interincisiv poate

fi deviat, este deviata

inferior

qi papila interincisivd

- frenul limbii care se tennind sau nu la punctul interincisiv

Puncte de referintd: - cuspizii dr. gi stg. ai fiecdrui dinte in parte (se rndsoard
distanla pdnd la linia mediand)

Ytzeazd: - un dinte - unidentard

-2dinli

-bidentard

- o hemiarcadd, - unilaterald
Ex. endalveolie maxilard superioard simetricd
./. I

El
endalveolie superioard asimetrici (dr, stg.)

b) Sirnetria SAGITALA:
Apare rnodificatd la dentifia mixtd cdnd se.fac extraclii precoce.
Punct de referinld

- fulu meziald, a Mo situat cel inai distal.

Ytzeazl: - o hemiarcadd
- ambele hemiarcade
Apare in

- laterodevialie

rnandibulard

- meziopozilie de grup.

aqD

Ex.

Asimetrie .

$" E

L-

dr.
stg.

Dupa Schwarz in mod normal prima rugd palatind se termind la % felei palatine

caninului.
Dacd PM1 s-a mezializat- ruga palatind, ajunge la acest nivel.

pTSTANTA LTNiARA

-6 a lui SCFTWARZ
Se misoard in linie dreaptd cu compasul distanla dintre fala meziald Mo ,si fala
2

distald a I; erupt in pozilie norma16.

Laun Si:28 -32mm

DL = 21 -22 mm
Dacd Si > DL cregte cu cdte 1 mm
Si < DL scade

- indicd deficit de spafiu

A 2- a pereche de rugi palatine are extremitatea distald in mod normal la nivelul

caninului.

in cazul mezializdrilor de grup lateral premolarii iau locul caninilol pe arcadd

ruga palatind ajunge in dreptul PM

22

iar

DEZVOLTAREA TRANSVERSALA
Indicii de ldiime nu sunt proprii pentru cd se referd numai ia dinfi, dar nu

dau

orientare in spafiu.

INDICELE POI.{T:
Nu se calculeazd indicele Pont ?n:

microdenlie,
macrodenlie,

dinlii reper (PM li M6 ) in malpozilie (vestibulo sau palatopozilie)

mezializdri de grup lateral cAnd PM ia locul C pe

arcad6,.

+,
In dentitia rnixtd adaptdm indicele Pont in 2 variante:

-'

ru

a eruptl,

- raruia i se d6 o vaioare cu 1,5 - 2 mmmai micd decAt

valoarea Is

compromis la molarii de lapte in locul premolarilor

feiei ocluzale

M1

reper fiind mijlocul

,,

Repere:

SI

- diametrul maxim al incisivilor mdsurat la fiecare in parte

SI: 11a Ic+ iq+ Ip

- mijlocul felei ocluzale a primului premolar.

IM superior - foseta centrald de pe suprafala ocluzald a M6.
ip inferior - punctul cel mai vestibular al liniei interpremolare (nu se ajunge la
IP superior

papild ci se rdmdne ocluzal)

im inferior'- vdrful cuspidului mediovestibular M6

iar cAnd sunt numai doi

cuspizi, se ia ca reper cuspiclui distovestibular.

Formulele de calcul dupd Pcnt

Ip

ip

IM: ryq : im

tlloo :
g0'64,

Sau

Ip:SI+{=it
4 f ,.(

IivI

23

rD
'

IP +:-

it.'n

Ex.

L?
!.r

Si = 32

IP:

40 (32+B)
IPcalculat

IM = rpcarcurat *

2t{

= 50 (40 + 10)

Interpretarel

'2,- 4 mm + ingustareugoar6
- 4, - 6 mm ---+ ingustare medie

el is'rEs'r-*

i bg,+

t-

- 6, - 10 mm --* ingust are gravd

> - 10 mm -+ ?ngustare foarte
grav6

.l:,

Apreciazd' dezvoltarea transversald

a arcadelor av6nd drept punct de
referinfd " el(m eKm " cale
s6 se raportezela rdfimea felei ,.
Zg - zg,,
eKrn - ectomolare punctul cel
mai extern de pe coletul
-

M6 in dreptul

rhddcinii rneziale vestibuiare

zg-punctul
eKm

cei rnai extern de pe arcacra zigomaricd,

- eKrn:

4# : ro

Diferenfa dintre ldlirnea arcadei

dentare gi alveolare este 3 _ 4 mm
Cifi'ele se iau dintr-un tabel
Se considerd: - SI = 32 mm

- IP ideal = 37,5 mm

iM

ideal

49 mm

24

Ex: Dg. Endalveolie

preciorninant (premol ar6, molar6)

mono sau bimaxilard

simetricd sau asimetricd

DEZYOLTAREA SAGITALA

In oftodonfie, dezvoltarea sagitald

este datd de unndtorii autori: KOzu<IIAUS qi

CHATEAU. Se traseaz6 linia mediand pe modele pentru

fi

corect plasat

simetroscopul.

iNDICELE LT]NGIME.

Repere:

superior

- linia orizontald care trece prin mijlocul felei ocluzale ale PM1

superiori cu linia mediand.

Inferior

- iinia orizontald care trec prin punctul cel mai vestibr-rlar al liniei

interpremolare cu linia median6.

Se md.soard. cu compasul distanlar dintre aceastd

linie

orizontald.

interincisiv pe linia rnediand,

LP superior:

lp inferio,

IPcalculat

IPcat:utat
2

LTNGIMEA MOLARA sau

Repere: - sup

- linia mediand - punct interincisiv

- tangentd Iafafamezial6,, M6 situat cel mai dista]

inf: - linia mediand

- punct interincisiv

- tangenta la faga meziald,ld6 situat cel mai distal.

25

gi

punctr-rl

LM'a

fost datd de Chateau pentru dentilia pelmanentd. Pentru dentilia nrixtd nu

se calculeazd, deoarece diametrul mezio

distal al molarilor de lapte este mai trare

dec6t ce1 al preinolarilor.

Forrnule de calcul:

LM superior - Si x 0,83
lm inferior

- ( Si x 0,83) - 4

Interpretare: - arcade normal

arcade

dezvoltate

scurtate,

alungite, ( q r
prin: - retrodenlie
l

palatoinclinare
mezializare de grup lateral
vestibulodenlie

vestibulopozilie

EXISTENT

{/C = i'&uc./

a l|kud

-arcade

+ /ch N tr

'l

)
scurtate

alungite

iDEAL

DIFERENTA

LP

lp

LM
hn

PERIMETRIA
Perirnetria este o metodd proprie de investigarc pentru incongruenla dento

alveolard.

Dimensiunea liniard a arcadelor dupd $coala Americand permite:

evaluarea diametrului mezio

- distal a caninilor, premolarilor I qi II incd

neerupli;

evaluarea necesarului de spaliu pentru alinierea

de incongruenld;

alegerea de tratament prin ldrgire sau extracfie.

dinlilor la disarmoniile

CAREY

NANCE mdsoard perimetria cu un dispozitiv de lamd, sdrm[

sau

hArtie gradatd, in "nun".

Repere

fala meziald. M6, trecdnd peste cuspizii vestibulari PM, marginea

incizald. a C, Is, Ig, iar pentru dentilia de lapte sunt

molarilor de lapte

valabili cuspizii vestibulari

ai

- de la o hemiarcadS,la cealaltd.

Banda metalici nu se aplicd " ondulat" conform malpozi{iilor!!!

Ex. canin ectopic. Se trece direct de ia PM ia Ir.

P (e)

- perimetrul existent prin mdsurare directd

P ( i ) - perimetrul ideal calculat prin formule.
Pentru a putea face o interpretare corectd se ia in
inferioard

considerare suffra incisivd

si.

Formule de calcr-rl:

1) Dentilia mixtd:

arcada superioar[:
P ( i ) = si

arcada inferioard

P(i

-"x"

+ 2x* I,8

):

si +

2x*

3,14

- ul reprezintl. suma diametrelor

mezio

- distale ale caninului, PMl'

PMrr

pe o herniarcadd,,

"

1,8 gi

3,14" reprezintd surplusul de spaliu liber, deci diferenlaintre diarnetrul

molarilor de lapte gi premolarilor de inlocuire.

in dentilia mixtd " x "

MOYERS
mezio

se mdsoard pe radiog rafte:

a c ; opM1; opM

y.

- stabilegte un tabel de prezumlie coreiAnd suma incisivd, cu diametrul

distal al caninului, PM r, PM

rr.

- ddnd valoarea qi ?n plocente considerdnd

normal 75%.

2) Dentilia

permanent5.:

Arcada

superioard
P(i):5i*2x

Arcada inferioard

Pentru dentifia permanentd pentrr-r rc x (' se recornandd m[surarea directd a

diarnetrului mezio

- distal al C, PM1, PMrr.

Deficitul de spaliu

?n incongruenld se afld scdzAnd din P

Deficitul de spafiu: P (i)

(i) pe cei existent P (e)

P (e)

LEGEA LUI NA}{CE este datd de diturenla dintre P (i)

Deci

9i P (e):

deficit de spaliu pAnd la - 2 mm --+ expectativd. sau tratament ortodontic

deficit de spaliu de la -2

- 4 mm -+ tratament

deficit de spaliu mai mare de - 5 mm

---+

ortodontic de ldrgile

ca tratament se recomandd

extraclia.
Metoda este recomandatd pentru arcada inerioard. Nu se face in prodenlie

gi

letrodenfie.

Av6nd in vedere cd in formula de calcui se pleacd de la si (suma incisivd

inferioar[) gi pentru arcada superioard, diferenlele sunt foarte mari. S-ar impune un
tabel de prezumlie gi corelalia sE fie intre SI (surna incisivd superioard) gi diarnetrul
rnezio

- distal al prernolarilor
RELATIA ARC ALVEOLAR. _ ARC DENTAR.

RELATIA DINTRE BAZA APICALA $I BAZA CORONARA

forma gi dirnensiunea bazei apicale este determinatd de inclinarea axei

dentare

bazacoronard este datd de axul coroanelor.

Posibilitdii:

\./
\
,/\'

,/

,/

lr

I I

- arc apical > decdt arc coronar

arc apical < decdt arc coronar

- axul dentar gi coronar paralele

SCHWARZ

cdnd baza apicald este mai largd decdt cea coronard (

palatinal pe

o arcadd, privitd ocluzal se vdd fefele

dinlii sunt incl.inali

vestibulare a dinpilor

laterali ) -+ permite tratamentul de lSrgire fErd pericoi de recidivd.

ao
LO

Cdnd baza apicald este mai ingust6,

coronarS male) pe arcada

dinlii inclinali vestibular ( bazit

vdnrtl ocluzal se vdd fele linguale ale dinlilor

laterali -> de obicei nu se facelilrgire, apare pericolul de recidivd.,

CAnd axele dentare sunt paralele,

prin ldrgire se obiine o

vestibuloinclinare cu recidivd.

* favorabildldrgirii

Ex:

*nefavorabild

MINIMA

- OCLUZiA ADANCA

l5rgirii

(se ridicd ocluzia)

OCLTJZIA DESCHISA

SIIPRA OCLUZIA

(se acutizeazd.)
'3

OCLTJZIA
Se studiazd pe model static: simetric, sistematic Ai
S.

in ceie trei planuri de referinld

T. V.

a) Dentilia temporard - punct

II ternporar.

la felele distale M

linie dreaptd

- normal

treaptd meziald.

normal

o ociuzie meziahzatd

Treaptd distalizat6,
di st alizatd.

de referinld este planul postlacteal care este tangenta

- dacd este rnai mare de 2 -

3 mm este vorba de

malocluzie.

considerat semn de anomalie, rcprezentAnd ocluzia

etenninatd de retro gnaf i a man di bu I ard.

in rest normal

- ocluzia cap la cap.

b) Dentitia permanentd

sAGrT4r
Normal: cuspidul MV al M6 sup - $an! intercuspidian al M6

PM

Ii inf. intre Plvf I qi PM Ii

PM I inf. intre C - PM I
C inf. intre

I; -

psalidodont:

sup.

sup.

.!,'

C sup.

[- acoperi re
L- cap la cap

inf

I/3

'! ^ ()

in stabilirea rapoartelor ocluzale se considerd mobil M6 inferior deci ganlul

fap de cuspidul M6 sup.

Anornalii:

la nivelul M6:

raport mezializat
raport distalizat
fals raporl

mezializat

- distalizat
- neutral
Se inregistreazd,

in "mm"

Dupi $c. German6.,"

Raportul

" FALS "

i cuspid - 3 -4 mm"

apare

in urma extracliilor din zona de sprijin

- se extrage M iI

apare mezializarea M6 gi apar raporturi false uni sau bilaterale.

la nivel C:

raport nezializat
raport distalizat (raporful C-C, C-PM)

la nivel frontal:

inocluzia sagitald

rigla se plaseazi pe marginea incizald, a incisivilor superiori gi se mdsoard distanla

pdnd la fala vestibulard a incisivilor inferiori

- overjet - . Se asociaz|, de obicei cu

ocluzia addncd in acoperig.

Mdrimea variazd 2 - 10 mm

ocluzia inyersd

- se refeldla mai mult de doud perechi de dinli

= angrenajul sau raportul invers frontal care se referd la 1, maxim 2 dinti.

Ocluzia inversd se poate asocia cu inocuzia sagitald inversd care presupune
existenla unei anomalii anatomice foarte grave cu testul de retropulsie.
Se inregislreazl, cuplul de

dinfi care sunt in angrenaj invers.

Ex.

Dacd - raportul M neutral falsi extr. M II

raport mezializat fals

sup

-' extr inferior M II

raport distalizat fals -+ extr M II superior

Dg. ocluzie distalizatd stg. - neutral dr

30

extr M

iI inf gi M6 mezializat

ocluzie mezializald stg - neutral dr.

extr. M

II sup gi M6 mezializat

ocluzie neutrald stg.- cu fals raport mezializatldistalizat drept

TRANSVERSAL:
Normal --- arcul dentar superior citcumscrie arcul dentar inferior

-)
Anomalii

linia interincisivd superioard gi inferioard sunt in continuare

--'

lateral

- ocluzie inversd unilaterald dreaptd/st6ngd

- ocluzie inversd bilaterald

- ocluzie inversd totald

- ocluzie lingualizatd (fala vestibulard a d. inf. vin in contact cu
falapalatinald a d. sup) ( Poate apare iatrogen prin idrgire
superioard)

- raport invers (

- 2 dinli) -r cr-gi

frontal - linia incisivd superioald

;V4/

sau cea inferioard este deviatd la dr.

sau stg

superior ia dreapta iar inferior stg. sau invers

Punctul de

referinfd * superior -

papila interincisiv6 fald de linia median6. a

palatului

* inferior

- frenul limbii

Apare deviatd in:

incongruenfd

migrlri, dentare
laterognafii rnandibulare

VERTICAL:
Normal: - frontal acoperire Il3 -psalidodonlie
Deosebim 2 pianuri ocluzale:

at
JI

.. de la homo sapiens

funclional

se inscrie de-a lungul

limitei intercuspidiene laterale ce se

continud frontal cu fosetele supracingulare.

Convenfional

plan ocluzal ce unegte cuspizii vestibulari ai PM $i M

inferiori qi trece la 1 mm sub margineaincizald a incisivilor inferior

Anomalii:

I)

ocltuia deschisd

Se interpreteazd.in

inocluzia verticald

"mm" gi grupe de dinli interesali (de la -

pAnd la)

Sunt date de: - anomalii funcfionale: - supt deget

- deglutilie irifantilS
- brahidenfie ( d. hipoplazici)

ocluzia deschisd MORDEX APERTUS

semne asociate

KAMBELLI din rahitism cu

( boltd adAnc6, hipoplazii

de smal1,

arcadd. alungitd,

compresie de maxilar, respiralie orald, deglutilie infantild)

iatrogenie.

2) ocluzia addncd fn acoperis DACKBISS

supraocluzia este asociatd cu inocluzia sagitald.

3) ocluzia addncd acoperitd DECKBISS

c6nd existi un contact in suprafald intre falapalatinald a frontalilor superiori gi fala
vestibularS. a celor inferiori. Arcada are o formd de trapez cu

incisivii superiori in

palatoinclinare qi cu cei inferiori in linguopozilie sau mandibuld distalizatd.

Acoperirea poate

fi

Yz;3/a,totald

Ocluzia adAnc5 acoperitd poate apare datorit[ infraalveolodenliei laterale

supraalveolodenpiei frontale sau infra lat gi supra frontal.

32

sau

cLASTFTcAREA

tx oRToDor\TrE

- MALO CLUTI
$c. Gennand - SINDROM (DISGNATID
$c. Francezd - DIZARMONII DENTO - ALVEOLARE
$c. RomAnd - ANOMALII DENTO - MAXILARE
$c. Americand

ANGLE

1910

Angle considerd rapoartele la nivelul M6 stabile gi se numesc " CHEIA LUI

ANGLE". in func1ie de aceste rapoarte clistingem 3 clase:

Cl. f.

-rapoartele in plan sagital Ia nivelul M6

NEUTRALE

deci

anomalia intereseazd grupul frontal intr-o foarte mare varietate de forme:

ANIDERS ON sistematiz eazE

tip

1.

in
grup fiontal superior qi inferior de cauzd, geneticd

- incongruenld

tip 2. - prod,enlie superioard gi inferioari

ocluzie deschis[

tip 3 - ocluzie inversS. frontal[

tip 4. - ocluzie inversd laterald

tip 5. - anomalii apdrute in urma extracliilor precoce in arcada laterald.

- diasteme

- anodonfia
- d. supranumerari
- incluzie
- anornalii dentare izolate
$coala ftancezd, sistematiz eaz6.

subdiviziunea

i - maloclttziila

un grup restrdns de dinli consecin{a:

exhacliilor precoce
- microdonfiei
- macrodonliei
d. Supranumerari
- anodonliei
- incluziei
- diasternei
protruziei
- ocluziei deschise
J-t

subdiviziunea 2 - incongruenfa grupuiui frontal

subdiviziunea 3 - pro sau retruzie dentard
- pro sau retroalveolie de cauzd, geneticd

Cl. II. -

rapoarte in plan sagital la nivelul M6

- DISTALIZATE -

ocluzie

distalizatd

subdiviziunea 1

CL WI

ocluzie distailizatd cu ocluzie addncd in

acoperiq cu inoclizie sagitali la grupul frontal de tip respirator.

Subdiviziunea

CL

IIl2

ocluzie distalizatd cu ocluzie

adAncd

acoperitd la grupul frontal de tip respirator nazal

Elevii lui Angle adaugi:

subdiviziunea pentru ocluzie unilateral d distalizatd

unilat erald,dr./stg.

- bilateralE

Cl III.-

rapoarte in plan sagital la nivelul M6

* If.F,ZI1^LIZAT -

ocluzie

mezializatd,

CRITICI:

-* Angle a socotit M6 superior fix, dar aceasta este relativd deoarece se

poate mezializa in urma extracliei M

II ternporar

sau anodonlie -apar rapoarte fals

mezializate s au distalizate

SCOALA GERMANA 1920

1. SINDROM DE iNGUSTARE:

adevdratl'

geneticd c6nd mugurii dentari sunt situali intraosos intr-o

poziyie care dd nagtere la anomalii.

sirnptomaticd

funclionald (respiralie orald, deglutilie infantild, suptul

degetului)

SEMNELE ASOCIATE

- acestui sindroin sunt urmdtoarele:

arcada este ingustatd"=

endalveolie: care poate fi:

- unimaxilard,
- bimaxilari, ,
- simetricd,
- asimetricd.
34

.F

asociatd frontal cu ptpltuzlg: proalveolie cu incongruenld

asociatd- inqustare cu incongruelll{frrd protruzie

asociatd

- incongruenld cu prodlveolodenlie

La arcada inferioard frontal

se intdlneqte mai des incongruenld

,#,

in cadrul sindromului de ingustare transversal poate exista:

ocluzie inversd laterald

raport mvers
angrena-i invers

unilaterald

bilaterali

it pian vertical existd ocluzie addncd in acoperis cu infra

s

upr a alv

o I o cle

nl

ie

sau

-fr o nt al d

2. SINDROM DE PROGENIE:

GENIE: MENTON

a) Progenia adev5rati
Sinonirne: -cl.

IIIa.

.....Angle

- prognalia anatomicd (gc. Francezd)

.

Este de naturd geneticd, mandibula suferd o creqtere exagerat[ in plan'sagital

gi alunecare anterioar6.. Apare ocluzia mezializatd, ocluzia inversS. frontald care

se

poate asocia cu inocluzie sagitald, ocluzie inversd totald.

Tratament: chirurgical

b) Proeenia de conducere cuspidiand forlatd:

Este caracteristicd dentiliei ternporare gi mixte. Se instale azd, inurma lipsei

de abrazie a caninului temporar mai des cel inferior. Dacd nu este diagnosticat
preboce, devine anatomicd.

Tratament: diagnostic precoce

- qlefuire selectivd a caninuiui gi barbila + capelind

Prosenia fals6:

Ocluzia invers[ frontald

o intdlnim in mod obligatoriu in

congenitale:
despicdturi
reducerea numericd ia rnaxilarul superior deci anodonlia
35

anomaliile

d. inclugi

cicatrici

ocluziamezializatd

traumatisrne
retrognalie maxilard
Semne asociate: ---+

ocluzia inversd frontalS sau totald

dezvoltarea maxiiarului superior nu are loc, arcadele sunt scurtate, uneori
aparc qi o ingustare (endo)

endo

retro

supraalveolodenlie frontald inferioar[

Tratament: - diagnostic precoce

- profilaxie
Teste

-+ testul de retropulsie

a rnandibulei cale este un element de diagnostic.

in cazul cdnd este negativ - obligatoriu

incongruenfa dinfilor frontali superiori

retrodenlia frontaid superioard
retrodenlia frontali inferioar6 compensatorie
prodenlia fronta16 superioard compensatorie

3. SINDROM DE
in

apare alunecarea mandibulei inainte

#E}ANCA ACOPE

acest caz, bazacoronard

1 bazaapicald

Semne orincinale:

ocluzia adAnci

dinlii frontali

- cei 2Is gi 2Linretrodenlie

Is in retrodenfie sau palatoinclinare

11

vestibuloinclinare sau normal

Incongruen!6

Ocluzie distalizatd (datorita Ic retrodenfie)

Forma arcadei intrapez sau M

Deglutifie palatald

36

4. SINDROM DE OCLUZIE DESCHISA:

Etiologie: sugerea degetului, deglutilie infantild, factori funcfionaii

- ocluzia

deschis[ adevdratd MORDEX APERTUS se asociazd

cu

hipoplazia d. frontaii.

)t

Semne principgle:

ocluzia deschisd verticald

supraalveolodenlie laterald'
infraalveolodenlie frontald
arcade ingustate

proalveolodenlie

incongruenld (datoritd reducerii perimetrului

din

cauza inocluziei

verticale)

Acest sindrorn se referd la ocluzia inversd bilateralS datd de:

endalveolie

gravd

laterognalie mandibul

ard

( - anatomicd, - funcfionala)

6. CONSECINTELE EXTRACTIEI PRECOCE:

in urma extracfiilor precoce din zona de sprijin tabloul clinic

prezintd aspecte

variate. Consecinla extracliilor precoce este mezializarea M6 gi reducerea spaliului

de eruptie pentru

dinlii permanenli care erup ultimii pe arcada PM II gi C

7. ALTE ANOMALII:
DIASTEMA

DINTII SUPRANTII\4ERARI
ANODONTTA

INCLUZIA _ REINCLUZIA
TRANSP

OZITIA F g'i'{iu{t.''ita

1--,,^t-t{e^

DINTI MAzu PENTRU ARCADE MICI

37

Liui-i;^

rfiL+{-. &, *$^t

jl

\LU-1

t.

{:l-7)Cr'trl,i$,e
L,

zA DG
Clasificarea

$c

ct-t u

Franceze este

iu

o clasificare

componentere diferite care

arcdtuiesc aparatui dento
alcadele dentare, procesele aiveolare,

clasificarea $c Romanegti este

clinico

clinicd care are

bazd

rnaxilar: bazele maxilare,

antropologicd

delirnitarea antroporogicd are

diverseror componente are ap.d,irr.
ongmea embrionard diferitd

la

gi

are

la

bazd

modul de cregtere diferit

factori de creqtere diferili

Sunt 5 clase:

1.

-. relalia maxilar qibazacraniului

Etiologie; endocrind, geneticd

Diagnostic : teleradiografi

Tratament: chirurgical

Cuprinde: .;- prognalie

.- retrognatie,
supragnafie,
L infragnafie,
..,r endognafie,

t-

exognapie
l;.;.

baza maxilarului.

- interese azd, conponenta alveolard raportatd Ia

Etiologie: genetic, endocrin,

funcfional.
Diagnostic: examen ciinic,
studiu de model.
Tratament: individu alizatla
caz.
Cuprinde

pr.oalveolie

;qJ
s r_ retroalveolie

J {-

supraalveolie,

l- infraalveolie,

;- endalveolie,

t- exalveolie
38

3. DIZARMONiE DENTARA DE GRUP

se referd la rapoartele unui grup de

dinli fafd de arcada alveolard,

Etiologie: factori enclocrini, iatrogeni,

ftinclionali

,r!,

Cuprinde: 6-prodenfie,
-1

relrodenlie,

L-

[- supradenfie,

l^7

[- infiadenfie,

7f

IL
+.

.q4od*f,S-

exodentie

nzarurffirro - arvporanA -

a) cu SPATIERE

dinli in evantai ( tqtuce

b) cu iNCONGRUENTA

o.a.u.r

, ,!tht',k "Lt)

care poate sd fie la rAndul ei:

D.d.a. primar6,

D.d.a. secundarS,
D.d.a. tranzitorie.

primari

D.d.a.

cu ffracrodenlie atunci cAnd suma incisivd SI > 3 5 mm

D.d.a. secundarir:

reducerea perimetului arcadei prin endo sau retroalveolopozi{ie (arcadele

sunt ingustate gi scurtate)

prezenla pe arcade a dinlilor supranumerari

secundard extracliei precoce

in zofla de sprijin

efectul in tirnp marcat de

ultimui dinte care erupe pe arcadd C,PM2.

De cele mai multe ori este o anomalie iatrogend

D.d.a. tranzitorie

- se intAlnegte la dentilia mixtd prin eruplia precoce a unui dinte

permanent. Oferd pos ibil it6!i de autor ezolv ar e.

5. DIZARMONII DENTARE IZOLATE:

de num[r

- anodonlii, d. supranumerari

de eruplie

- ectopic

de

pozilie- palato -, vestibulo -, transpozilii,

de formd

forme variate
'i9

de dimensiune

macro-, micro-,

de structurd -hipoplaziile

diastema

incluzia
incongruenla - rotblii

OBIECTIV
ETIOPATOGENIE

Felul leziunii

TERAPEUTIC

MAXILAR
(GNATTE)

(ALVEOLTE)
Dn{Tr GRUP.
(DENTTE)

OCLUZTE

DIZARMONIE
DENTO.

ALVEOLARA
DIZARMCNII

NUMAR

I'/1T

TTA /
wl-ulvl

nnhl,a
.c

\_/-KlviA

DENTARE

IZOLATE

40

STRUCTUiiA

ERUPTIE

DIAGI\oSrICUL

ix oRToDoI',{TrE

Diagnosticul in orlodonfie se face:

anatomo-clinic

de conlinut

topografic
etiologic

Puncte de referin![:

caria,
|

parodon{iul,
anomalia.

PENTRU CARIE:
Dg. anatomo-clinic: -->

pdnd LaZ carii se specificl dintele

peste

2 carii - policarii

Dg. topoqrafic: -+

se va specifica predominanla cariei pe fefele ocluzale sau aproximale gi

grupul dentar

tratate, tratate parlial, netratate corespunzdtor in momentul ex.

Dg, etiologic:

--'

incongruenfi,
autocurdfire,
lipsa de igiend,
deficienle de structuri, etc,

PENTRU PARODONTIU:
Dg. anatomo-clinic: --+ - felui respectiv de afecfiune:

papilitd

gingivitd,

parodontitd marginald superficiald,

parodontitd marginald profundd

Dg. topografic:

--

- iocalizarea afecliunii respective:

un dinte,
grupul frontal - superior / inferior,
arcada laterald,
total.
41

--

Dg. etiologic:

etioloBie legat[ de factorui local: (ADM)

igiend,
tartru,
incongruenfd, etc.

etiologie legatd de factorul general:

hipofunclii,

hiperfunclii.

boli de sistem ( anemie, diabet juvenil, leucemii, rnedicalii)

PENTRU ANOMALIE:
Dq. anatomo-clinic: -+ - gcoala in care se incadreazd anomalia respectivd
gc. Arnericand

- Angle,

gc. German6,
g

c. E+aneez#-Rornansased

rlG- c*i rtiu-

tooosrafic: -)

Diagnosticul sd respecte urmltoarea ordine:

maxilar,
alveolar,

dinfi

- dentar de grup,

dinte,

ocluzie

in cele trei planuri de referinfd.

Pentru colxponenta alveolard ,si dentard de grup este indic.atd respectarea
urmdtoarei ordini: - modificdri in plan T, S, V.
Pentru ocluzie ordinea este: S, T, V.

D.d.a. cu incongruenld cu -+ se precizeazd elementele evidente

infraalveolodenlie,
supraalveolodenfie

D.d.a. cu spafiere dentard

42

- frontal - sup/inf

D,d.a. izolate:

anodonlii,
d. supranumerari,

rotalii in ax,
rlacrodonlie,
diasternd, etc.

Dg. etiologic:

-'

genetic6,

iatrogend, (extracfii precoce)

f. locali,

f. funcfionali, (respiralie orald,'deglutilie infantiid, interpoziiii)

f. endocrini

43