Studiu Comparativ de Producere Si de Pia

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental - rezumat
ing.Leniuc Vasile
“Le vrai terroir de l'Emmental est le cœur : du Jura. Ainsi en a voulu l'histoire où le lait et le bois se taillent un
morceau de choix.
Le lait : au Moyen-âge, dans la montagne, la seule façon de faire "fructifier" le lait était de faire de gros fromages
de garde que l'on allait vendre dans la plaine une fois les beaux jours venus. De la "Meule de Vacherin" (destinée à
concentrer la production laitière d'un village) aux coopératives (les "fruitières" ou "fructeries"), il n'y eut alors
qu'un pas que des agriculteurs avisés eurent vite fait de franchir dès le 13e siècle, conservation et
commercialisation obligent.
Le bois : il en fallait beaucoup pour chauffer les 500 litres de lait nécessaires à la fabrication d'une meule. Négocié
avec les officiers "gruyers" qui géraient des forêts appelées "grueries", ce bois donna tout naturellement lieu à des
fromages de types "Gruyères", fabriqués surtout dans la partie centrale du massif jurassien”
Produc iaăsaăesteăatestat ăînc ădin Evul Mediu.Muntenii dinăAlpiă iăJuraăpreg teau roti mari de
cascaval fiert în timpul verii,pentruăaăaveaăoărezerv ădeăalimenteăpeătotăparcursulăiernii.Deoarece
dimensiuneaăro ilorănecesit ăcantit iămariădeălapte,fermierii s-au aliat creând "branzarii",un fel
de cooperative. Texte scrise atest ăexisten aălorădină1267.ă
Se produceădejaăEmmentalăpeăambeleăp r iăaleămuntilor Jura.Cuvântul "Emme" provine de la
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental – rezumat - ing.Leniuc Vasile Page 1
numeleăunuiărâuăelve iană iăsufixulă"tal"ăînseamn ăoăvaleăînăgerman .Valea Emme din Elvetia,
este situata la est de cantonul Berna.
Produc iaăsaăseăstabilizeazaăsiăseădezvoltaădupaăă1815ă iăapoiăseăr spândesteăînăcantoaneleăAargau

Berna,Glarus,Lucerna,Schwyz,ăSolothurn,StăGallen,Thurgauă iăZug.
The Emmental Valley in the Canton of Bern, Switzerland
Din secolul al XIX-lea,regiunea Allgäu din sudul Germanieiăaăînceputăs ăproduc ăEmmentaler,

numit "Allgäu Emmentaler."
AcestaăvaăfiăurmatădeăSavoieă iăFranche-ComtéădinăFran a.ă
Branza emmental originala,pe care o voi denumi traditionla,se produce in jurul muntiilor Jura.
Este o banza produsa cu flora montana,fara aditivi,din lapte crud si in vase de cupru.
A fost o modalitate de a utiliza laptele produs in zone cu acces dificil,cu ierni lungi si fara o piata
de desfacere a laptelui,dar cu o flora montana deosebila,bogata in bacterii propionice,pe
mineralizatie de mangan si fier (minereurile sarace de Mn si Fe sunt singurele resurse minerale
ale Elvetiei!)
[a se vedea : Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania]
Esteănevoieădeămaiămultădeă1.000ădeălitriădeălapteădeăvac ăpentru aăfaceăoăroat ăcuăunădiametruădeă
85ăcmă iăo în l imeădeăaproximativă20ăcm,o greutate de aproximativ 80 kg,sau 12 de litri de lapte
pentru a face 1 kg de Emmental.
Din punct de vedere istoric,roata de Emmental a fost foarte mare pentruăc ăînăaceast ăform ăar
puteaă ineămaiău orălaptele.Astazi,s-aădemonstratăc ămulteăcalit iăale branzei Emmental au fost
legateădeădimensiuneaăsaămare,ceeaăceăexplic ,deăasemenea,c ătoateăreglement rile tehnice
prev dăgreutateăminim ădeăcelăpu ină40ăkg
Branza elvetiana emmental nu are AOP sau PDO (origine protejata), de l'appellation d'origine
protégée (AOP) ultima oara solicitarea a fost respinsa deăc treăParlamentulăEuropeanăin mai 2011,
considerandu-se ca branza emmental -„cuăochi”- este un tip generic de branza.Are insa AOC
(origine controlata) de l'appellation d'origine contrôlée (AOC).Branza franceza a primit doua IGP
(indica ieăgeografic ăprotejat )indication géographique protégée (IGP)
“Le vrai terroir de l'Emmental est le cœur : du Jura. Ainsi en a voulu l'histoire où le lait et le bois se
taillent un morceau de choix.” lartdesmets.e-monsite.com/pages/.../emmental.html
Prin urmare branza Emmental a devenit cea mai copiata brânz ădinălume.Dupa al doilea razboi
mondial se trece la productia industriala (pur comerciala,prin culturi artificiale de bacterii),pe
linii tehnologice din otel inox,complet automatizate,folosind laptele produs in exces in zonele de
campie,pausterizat.
Mai mult de 550.000 de tone de Emmentaler sunt fabricateăînăUniuneaăEuropean ,în special de
c treăFran aă iăGermania,dară iăînăalteă ri,cum ar fi Austria,Olanda,Suedia, Norvegia,Irlanda,
Polonia sau Finlanda(care foloseste sulfat de cupru in vase din inox).[detalii in studiu]
Branza Emmental-clasica (traditionala) este sub 10șădinăaceast ăproduc ie.(Elvetia, Franta,

Germania,Austria).In Romania se producea vaițer (schweitzer-elvetian in limba germana).
Peste 150.000 de tone de Emmentaler sunt fabricate in USA,dar in cantitati mai mici si in
Canada,Australia,Noua Zeelanda si in Asia si America de Sud.
Un nou argument pentru producerea unei branze de calitate,putin perisabila (cu o marja larga de
comercializare),fructificarea subproduselor din zer si plata adecvata fermierilor pentru a putea
investi in refacerea,imbunatatirea si mentinerea pajistilor pentru producerea unui lapte de calitate
superioara (proteine,lipide,vitamine si microelemente) necesar branzeturilor si nu unui lapte
UHT 0,1% grasimi [pentru asa ceva,la 132 de grade, poti sa fierbi orice pare a fi lapte].
In viitor se pune problema: Branza,subprodus de la fabricatia ZERULUI :

[Le marché mondial du lactosérum,ed.sept.2013 LES SYNTHÈSES de FranceAgriMer2013/LAIT]
În ultimul deceniu, zerulădeălaăproduc iaădeăbrânz ăsi-a schimbat statutul de produs,a devenit un

ingredientădeăproduseălactateăînăsine.ăAcestălucruăseădatoreaz ăschimbaii în modul de utilizare a
acestuia:ăfolosităodat ă înăhranaăanimalelor,înăstareălichid ,este acum un ingredient folosit la
fabricareaălapteluiăprafăpentruăsugariă(amestecatăcuălapteleăprafădegresată iălactoz )ăsauăciocolat .
Cerereaăglobal ăaăcrescutăconsiderabil în ultimul deceniu,condusa deăAsiaă iăRusia.Aceast ă

cre tereăesteădeăa teptatăs ădureze,maiăalesăîn Asia,undeăcre tereaăclaseiădeămijlocăd ămaiămulta
putereaădeăcump rareăaăoamenilorăîntr-un context de suspiciune cu privire la anumite produse
alimentareădeăorigineăchinez ă(cazulălaptelui contaminat cu melamina,carne de obolană iăvulpeă
în feluri de mâncareă...)ă iăRusia,ăînăcazulăînăcareăcre tereaăefectivuluiădeălapteă iădeăcolectareăesteă
lentăînăcompara ieăcuăceaăaăcererii.Între timp,modific riăînăpre ulădeălapteăprafădegresatăpeăpia aă
mondial ăa crescut interesul pentru zer,care poate fi folosit ca un substitut dac ăs-a transformat în
WPC (concentrat de proteine din zer).Pre ulămondialădeăzerăesteăacumăînămi care,astfel corelat
cuăpre ulădeălapteăpraf.Apare astfel un trio de produse conexe:zer,ălapteăprafădegresată iălactoz ,ă
care sunt cele trei componente majore de lapte praf pentru sugari.Acestălucruăexplic ,deăexemplu,
de ce firma olandeza Friesland Campina areăplanuriăs ăindexezeăprețulădeălapteăpl tită
produc torilorăla conținutulădeăproteineăsiădeăgr simi,ădarăsiălaăconținutulăs uăde lactoz .
Produits laitiers Nombre de litres de lait entier Coproduits

1 kg de beurre 22 litres Lait écrémé, babeurre
1ăkgăd’emmental 12 litres Lactosérum
1 litre de yaourt entier 1 litre
4 camemberts de 250 g (soit 1 kg) 8 litres Lactosérum
Acest interes reînnoităaădusălaăinvesti iiăindustrialeăsemnificativeăînăEuropaă iăcreareaădeă
parteneriateăînăindustrieăpentruăaăfurnizaăoăpia ăglobal ăînăplin ăexpansiuneă(parteneriat între
Synutra Sodiaal pentru fabricarea de lapte praf pentru sugari,acord întreăArlaă iăTine norvegian ă
-anun at de Dairy Crest-s ăinvesteasc ăîntreă40ă iă50ădeămilioaneădeăeuroăinăconstructiaăuneiă
fabrici de valorificare a lactoserului din zer pentru lapte praf pentru sugari).
Argument :
fabricarea de produse de nisa : specific local,caracteristici,productie mica (ex.Vatra Dornei :

500-1000t),desfacere prin turism local,protejarea zonei si in special a populatiei de marile
pericole : depopularea,salbaticirea iremediabila a florei,globalizarea excesiva si inutila (fabrici de
procesare lapte nu de productie branzeturi) - laptele se va aduce din UE de unde este mai ieftin
pentru produseă„noi”ăsiăincerte.
Voi trece in revista principalii producatori de branza emmental (clasica si industriala).Multe

detalii se regasesc in studiul propriu-zis,modalitati de producere si desfacere,marketing,preturi,
probleme tehnologice si abordari de viitor (ex.grabirea maturarii prin folosirea alcoolului,etc.)
Decalaj preț brânză producător-consumator
Înăgeneral,ămarjeleăpre urilorădeăproduc ie-consum a prezentat gamaădeălaă€ă0.16ăperălitruăînă

RepublicaăCeh ălaă€ă0.81ăper litru în Irlanda. În general,marjeleădeăpre ăsuntălaăcelămaiăinaltănivel
pentruăoăgam ăvariat ădeăbrânzeturiădinăIrlanda,Danemarca,Marea Britanie,Germaniaă iăSlovenia.
Cuăexcep iaăSloveniei,aceste state membre sunt riăUE-15ăînăcareăconcentra ia de retail este
relativ mare.
În schimb,stateleămembreăcareădispunădeăoămarj ămaiămic ăde pre ăproduc tor-consumator au

tendin aădeăaăfiăsituate in Europa de Est iăCentral (cuăexcep iaăbrânzeiăGoudaăînăGermania).
Sectorulăcomer uluiăcuăam nuntulăînăacesteăstateămembreăeste,ăînăgeneral,ămaiăpu inăconcentrată iă
multeăopera iuniădeăproduc ieămica de brânz ăprevaleaza,ceea ce poate oferiăproduc torilorădeă
lapte relativ maiămult ăputereădeănegociere.
Pentru a permiteăcompara iiăcross country marjelorăpre urilorădeăproduc ie-consum au fost

exprimate în termeni de” cot ădeăproduc toriiădeălapteă"ăpentru pre urile deăconsumădeăbrânz ă
(Figuraă4.3.).ăAcestălucruăproduceăoăr spândireămultămaiărestrâns ăaăpre urilorăîntre statele
membre, variind de la 25% înăIrlandaă(înăcazulăînăcareăpre urileădeăconsumăla brânz ăsunt la cel
mai inalt nivel)ălaă60șăînăRepublicaăCeh ă(înăcazulăînăcareăpre urileădeăconsumăla brânz ăsunt la
cel mai mic nivel).
Pre urileădeăconsumăEurostată
Short Term Outlook for arable crops,meats and dairy–Winter 2014 :
pentru agregat "lapte,ăbrânz ă iăou ",a crescut doar cu 1,6%,înătimpăceăinfla iaăglobal ăaăajunsălaă
1,5%.Aceast ăcre tereălimitat ăaăpre urilorădeăconsumăaăfavorizatăcelămaiăprobabilăconsumul
intern.
Emmental – industrial
Cum au evoluat;de ce;motivatie;perspective [detaii in studiul final]
Date reprezentative pentru branza Emmental inregistrate in 1997 : pentru o productie de 500 000 t (11 x
CH) - date cu referinta la productia din tara de origine : Elvetia
Suisse France Pays-Bas Allemagne Suède Finlande Autriche Danemark Irlande
45 000 t 275 000 t 89 400 t 88 300 t 28 400 t 26 400 t 12800 t 6600 t 5000 t
(CH =1 ) (6 x CH) (2 x CH) (2 x CH) (0,6 x CH) (0,6 x CH) (0,3 x CH) (0,1 x CH) (0,1 x CH)
Tab.1. Weltweite jährliche Produktionsmenge von Emmentaler
Sursa : Authenticity of Emmentaler cheese Switzerland TM FAM-INFO März 2002, Nr. 434
Modificari esentiale si reorientari pentru principalii producatori nu apar (dupa cum rezulta si din
situaltiile statistice pana in 2014,prezentate pe larg in studiul propriu-zis).Dar trebuie de luat in
considerare branza tip emmnental fabricata in Norvegia si Polonia si noua orientare a Irlandei
(dupa 2015-disparitia cotelor de lapte).
Franta
Ceăn’estăpas pour rien que le général de Gaulle a dit
« Comment voulez-vous gouverner un pays où il existe plus de 300 sortes de fromage ? »
Se poate spune ca elevul aădep itămaestrulă(Elve ia)ă iăFran aăaădevenităcelămaiămareăproduc toră

mondial de Emmental.În Fran a,Emmentalăaăap rut la începutul acestui secol,în 1903 cand
Yacinthe Friant,directorădeăENILă( coalaăNa ional ădeăIndustrializarea Laptelui) Poligny,a creat
înăFran aăprimaăfabricaădeăbranzaăEmmental.Ini ial,a existat o roata de 75-80 kg careia francezii
spun ca este brânz ăadev rată(Fran aănuăproduceăblocuriăin film).Înăaniiă aizeci,acesta este
singurul produs comercializat.Odat ăcuădezvoltareaăcomer uluiămodern,schimb riăînăstilulădeă
via ă iăprogreseleătehnologice,Emmental este disponibil în prezent înădiferiteăformeă iăacestă
lucruăaădatăna tereălaăoăîntreag ăindustrieădeă"preambalate".ăAceasta transformare a fost integrata
de cei mai importanti producatori : Alliance Agro-Alimentaire, Alliance Laitière, Besnier,
Centrale Laitière de Franche-Comté,Entremont,Laïta,Unicopa-Rippoz.
Branza Emmental valorifica peste 12% din colectarea na ional ădeălapteădeoarece pentru fiecare
kilogram de Emmental sunt necesari aproximativă12ădeălitriădeălapte.ăImportan aăsaăeconomic ăseă
pronun ăatâtăînăEstul cat iăin VesultăFran ei.Înă1996,81 de fabrici produceau branza Emmental
mai ales pentru a participa la menținerea activității economice în mediul rural fragil.
Produc iaăEmmentalăaăcrescutăînăFran aădeălaă178.352 de tone în 1983 la 242.345 tone în 1998 (+
30%) (surseăSCEES),ăînătimpăceăcolectareaădeălapteăaăsc zut.ăDaca ceaămaiămareăpia ădinălumeă
pentru Emmental este Fran a,produc toriiăfranceziăEmmentalăsunt,deăasemenea,interesait în
export.Într-o arena interna ional ăextremădeăcompetitiv ,Fran aăaăavansatăexporturile de
Emmental de la 16.000 de tone în 1984 la 34.600 de tone în 1996.ăAst zi,ăla100ădeăro iăproduseă
înăFran a,aproape 14 sunt exportate.Primaăpia ăaăEmmentalului francez este Germania.Urmeaza
trei state ale Uniunii Europene: Belgia - Spania - Italia.
Emmental francez este livrat în mod semnificativ inăpatruzeciădeădestina ii,avandăstatutulă de

brânz ăinterna ionala.Emmental standard industrial,nu este doar cea mai mare din brânzeturile
francezeăînăm rimeă(80ăkg),dar,deăasemenea,prinăproductie. 280.240 t au fost produse în 2012.
Pentruăaăoferiăunăordinădeăm rime,Emmental de Savoie produs din lapte crud ajunge la 3.000 t
iar Grand cru Est cu etichetaăro ieăin jurul a 4.000 t.
Emmental : doua produse pentru doua piete,industrial si traditional
Un Emmental-francez cu termen deă aseăs pt mâniădeămaturare,în meule sau în bloc,f r ăcoaj ,ă

iăEmmental cu o maturare de apteăs pt mâniăprezentatăconsumatoruluiăcuăoăcrust ăaparenta iă
marcat Emmental-maturat traditional.
Branza Emmental fara crusta esteăpermis cu utilizarea de folie de plastic,iar produc ia s ăfie
reglementat .Pentru a continua s pastreze pia de inut ăde industria ii francezi,fermierii
francezi toleraza branza de calitate standard.Dar obiectivulăr mâne promovarea branzei
Emmental tradi ionale.
L’ économie laitière en chiffres - édition 2014
Retail VS agricultural prices, cheese emmental (monthly)

10
8
euros/kg
6
4
2
0
janv-96
janv-97
janv-98
janv-99
janv-00
janv-01
janv-02
janv-03
janv-04
janv-05
janv-06
janv-07
janv-08
janv-09
retail price
month
agricultural price
Retail VS Agricultural prices, cheese emmental (annual)
10
9
8
7
euros/kg
6
5
4
3
2
1
0
96
97
98
99
00
01
02
03
04
05
06
07
08
te
da
19
19
19
19
20
20
20
20
20
20
20
20
20
to
retail price
09
year
20
agricultural price
Marketing margin (annual)
4,50
4,00
3,50
3,00
euros/kg
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
to
date
year
Estimated farm share of the retail price, emmental (annual)
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
to
date
year
La transformation laitière en France/filière lait de vache ed.juin 2010© FranceAgriMer 2010
Productia de branza Emmental-franceza este concentrata in 24 de grupuriădină34ădeăloca iiă

industriele.Primele trei grupuri fac 81șădinăproduc ieă(75șăînă2002):ăEntremont Alliance,
Lactalisă iăLaita.
Primele zece grupuri fac 98șădinăproduc ieă(95șăînă2002),careăinclud,înăplusăfa ădeăprimeleătrei

dejaămen ionate:ăoperatoriiădin Est (Ermitage,Fromageries de Blâmont,de Leyment,Chabert,Ets
Mulin,Laiterie Etrez-Baupont) si Le Groupe 3A..
Patru dintre ele au crescut semnificativ: Laita,Ermitage,Fromageries de Blâmont si de Leyment..
Concentrareaăproduc ieiăpeăuneleăsite-uriăcontinu .Cele 6 site-uri de peste 15.000 t fac 70% din

produc ie,ăînătimpăceăcele 16 site-urile cuămaiăpu inădeă1.000ătăfac maiămultădeă2șădinăproduc ia.ă
Marile inova ii in emmental-industrial:
- ‘70ă: portion préemballée : por iuneăpreambalate
- ’80 : l’Emmentalărape : Emmental tocat- ajutor culinarăfoarteădeăsuccesă iăimbatabil!
- ’90 : tranches ou slices: felii sau felii: pentru sandwich-uri,sandwich-uriăpr jite,pizza,quiche,ă

pentru salate, aperitive ...
Eugène Calvez (2005),Un récent«déménagement»du territoire fromager français : l'exemple de l'emmental,

L'information géographique.Volume 69 n°2,2005.pp.184-194.
Intre 1970ă iăînceputulăaniloră2000,în fabricarea de Emmental,amăasistatălaăoăadev rat "mi care"ă

deăbrânz ăin teritoriul Frantei.
Aproape inexistente în 1970 în Vest,fabricile de Emmental sunt concentrate în mod semnificativ

înăBretaniaă iăPaysădeălaăLoireăînă2001.Asigurândăoăparteăfoarteăimportant ăaăproduc ieiăînă1970,ă
Franche-Comté,Rhône-Alpesă iăChampagne-Ardenneănuăde ineăast ziădecat sub un sfert din
fabricarea brânzei Emmentalăfrancez .Cu toate acestea,departe de colaps,industria deăbrânz ădin
Franche-Comtéăr mâneăînămodăparadoxalădinamica.Acestăsuccesăseădatoreaz ăcre teriiă
investi iilorăînăproducereaădeăalteăbrânzeturi(comté,cancoillote,morbier,mont d'or, etc.),uneori cu
o etichet (marca).
Aceast ăindustrieădeălapteărecentăsituata înăBretaniaă iăPaysădeălaăLoire,bazata pe instrumente

industriale de mari dimensiuni,a înlocuit rapid acelea iăproduc iiădinăcentru-est.La nivel global,
dimensiuneaăunuiălocădeăfabrica ieălaănivelămondial Emmental incepe de la 30.000/35.000 tone.
Din zece site-uri industriale franceze angajate în aceast ăproduc ie,nou sunt situate în vestul Fran ei
Din2001,doua grupuri private (Entremont, Lactalis) si doua entitati cooperatiste (Unicopa si
ansamblul construit de Even/Coopagri-Bretagne/Cana) au asigurat fabricatia a175.500 tone adica
68,8 % din productia francezea. Dupa 2003 participatia este 73/75 %).
In productia de branza emmental pozitia primelor patru grupuri din Vest reflecta aceeasi pozitie
lor la nivel national.
Un pionier în anii 1950,Entremont,alăc reiăsediuăesteăsituatăîn Annecy (Haute-Savoie),se

extinde în peninsula bretona.În 1954,laăini iativaăsa micul fabricant Malestroit (Morbihan) a
produs primele sale roti de Emmental.Aceast ăorientareădeăproduc ieă"esteăurmatălaăscurtătimpădeă
numeroase uzine in Vest (Société Laitière de l'Ouest à [Yffiniac],1969; Union Laitière Bretonne
à Carhaix,1972; Préval à Montauban-de-Bretagne,1973; UNICOPA,ULN, Coopérative de
Ploudaniel,etc.)
In Bretagne, fara nici o traditie in branzetrui,fabricarea branzei emmental este perceputa ca o
banala speculatie industriala.
Pe larg,despre producatori,piata,productie in studiul propriu-zi
Entremont Restauration
Râpé Emmental français Entremont Restauration
sachet 1kg Le râpé emmental français Entremont Restauration, grâce à sa très

bonne tenue à haute température, est un compagnon idéal pour vos
préparations
Râpé Emmental français gros brins Reybier
sachet 1kg
Râpé Emmental français Reybier
sachet 70g 100g et 200g
Perles Emmental français Entremont Restauration
sachet 1kg LesăPerlesăd’emmentalăd’EntremontăRestaurationăc’estă:ăUnăpouvoiră

couvrant exceptionnel , des qualités culinaires remarquables pour vos appareils
et une maîtri [...]
Tranches Emmental français 5x15cm Entremont Restauration
Flowpack 500g Deăfinesătranchesăd’EmmentalăFrançaisăEntremontă

Restauration sans croûte, au goût fruité et à la texture souple
Dés Emmental français Entremont Restauration
sachet 500g Lesăcubesăd’emmentalăfrançaisăEntremontăRestaurationă

procureront à vos salades un goût doux et fruité et une texture souple.
Frisettes d'Emmental français Entremont Restauration
sachet 500g Lesăfrisettesăd’emmentalăfrançaisăEntremontăRestauration,ăàălaă

formeăoriginaleă,ăprocurerontăàăvosăsaladesăuneătoucheăd’originalité,ăunăgoûtă
doux et fruité et u [...]
Allumettes Emmental français Entremont Restauration
sachet 500g Lesăallumettesăd’emmental français Entremont Restauration

procureront à vos salades un goût doux et fruité et une texture souple.
Monts & Terroirs
EMMENTAL Grand Cru Label Rouge Monts & Terroirs
Meule 72kg 1/4 et Longeă6kgăL’EmmentalăFrançaisăEst-Central Grand Cru

Label Rouge est un produit de tradition , de grande qualité gustative et
culinaire.
EMMENTAL DE LA VOGE Monts & Terroirs
Meuleă72kg,ă1/4,ă1/8ăetă1/24ăL’EmmentalăauălaităcruădeălaăVogeăestă
généreusementăbombé,ăavecădesăouverturesădeălaătailleăd’uneăceriseăbienă
réparties.
EMMENTAL AU Lait CRU Monts & Terroirs
Meuleă72kgăL’EmmentalăFrançaisăestăleăplusăgrandădesăfromagesăparăsaătaille
etălaămultiplicitéădeăconsommationăqu’’ilăoffre.ă
EMMENTAL BIO DE LA VOGE Monts & Terroirs
Meuleă80kg,ă1/4,ă1/12ăetă1/24ăL’EmmentalăauălaităcruădeălaăVogeăBIOăestă
fabriquéăàăpartirăd’unălaitădeăvachesănourriesăàăbaseădeăfourragesăouădeăcéréalesă
BIO.
Exemplul Entremont Restauration este urmat de LACTALIS,de a produce si in Franta de Vest
(emmental traditional),pentru salvarea zonei (intr-o asociatie de branzeturi traditionale)
Cand va fii si in Romania ?

Branza Emmental-traditionala,in Franta
PotrivităINAO,ăexist ădou ăsoiuriădeăEmmental francez protejate printr-un semn de identificare a

calit iiă iăoriginii,ă iăanumeăEmmental de Savoie i Emmental francez Est-Central cu eticheta
rosie,aprobata la 31 iulie 1979.
Emmental francez Est-Central cu eticheta rosie are o rafinare deăcelăpu ină12ăs pt mâni,înăfunc ieă
deătradi ie.Emmental de Savoie este în vârst ădeăcelăpu ină10ăs pt mâni.Alte branzeturi emmental
franceze au unătermenădeămaiăpu inădeă10ădeăs pt mâniădeămaturare,de multe ori realizate cu
folie de plastic,f r ăformare de crusta.
Cu toate acestea,numai brânzeturi maturate dup ătradi ie,subăform ădeăro iădeă75-80 kg acoperite
cuăoăcrust ăaurie,sunt EmmentalăfrancezăGrandăCruăRedăLabelă iăEmmentalădeăSavoieăcare ofera
aceast ăgaran ieăde rafinament,conformătradi iei.
Eleăreprezint ădoarăoămic ăparteădinăprocesulădeăfabrica ieăEmmental înăFran aă(maiăpu inădeă

10.000 de tone de produs total).
Fran a,de asemenea, import ăEmmentalăaleăc ruiăcaracteristiciăsuntăadeseaădiferiteădeăceleăde

Emmentalăfranceză(posibilitateaădeăaăad ugaăalteleăingredient decât laptele,sare,cheagă iăbacteriiă
lactice).
Începând cu 1979,înăscopulădeăaădiferen iaăproduc iaăindustrial ăînăcre tereăînăafaraăzoneiăistorice

deăproduc ieădeăEmmental,produc toriiăde Emmentalătradi ional dinăcentrulăFran eiă(masivele
Vosgesă i Jura,Alpi de Nord) au adoptat o serie de taxe de eticheteăro iiă iămarc ăcolectiv ă
"Grand Cru Emmental",dep indăastfelălipsa unei denumiri de origine.
Fabricareădinălapteăpar ialădegresat;rafinareăcelăpu inădou ăluni:oăluna-oăpivni ăreceă(10-12gr.C)

iăcuăoălun ăînăpivni ăcald ă(20-25gr.C).Roti de 70-80 kg,uneori pân ălaă100ăkg.
Sub rezerva respect riiăspecifica iilorătehnice, Emmentalul francez poate fi vândut subădou ă
etichete: eticheta "Emmenthal Est GrandăCentralăCru"ă iăetichetaădeăbrandăregională"Savoie".
Calitateăfrancez ăEmmentalăa ap rutăînăFran a,în mijlocul sec. al XIX-lea,atunci când branzari

elve iani de origine germana auămigratăspreăFran a.
Diferen aădintreăceleădou ăEmmental franceze conta in faptul c ăunulăesteăfacutădinălapteă

pasteurizat (Savoie din lapte crud).
Emmental "Grand Cru",vineădeălaăunăacordăinterprofesionalăsemnatădeăc treăproduc toriiăpeă1.10.
1981,pentru a da valoare brânzei.
3.000 t Emmental de Savoie sunt produse în fiecare an
Pentruăaăasiguraăcalitateaăacesteia,origineaă iăexpertizaăsa,Emmental de Savoie a primit IGP,in

semnădeărecunoa tereăde la UE
Emmental Emmental de Savoie numit,de asemenea,Emmental Fruitière du Val de Fier,este o

brânz ăfrancez ăf cut ăînăSavoieăcuălapteăcrudădeăvac .
Acestăbrânz ăaăfostăcreata în secolul al XIX-lea în teritoriile Savoieă iăHauteăSavoie.
ÎntreăElve iaă iăSavoy,frontiera este artificiala.Prin urmare,este firesc ca traditia Emmental a

trecut dintr-o parte în alta.
Ini ialăfabricata pentruăaăp straălapteleădeăvar ăpreaăabundentă iăa construi rezerve pentru

iarna,aceasta brânzaăesteăprodus ădeăcatre ranii din Savoie si este inregistrata prima oara în
1822. Succesulălorăaăfostădeăa aănatur ăîncâtătimpădeăunăsecolăaproapeăfiecareăsat a avut un
producator.
Apoi,ăseăconfrunt ăcuăconcuren aădinăparteaăaltorăregiuniădinăFran aă iăînăstr in tate,ăNumaiă

marca regionala Savoy dinnă1978ă iăIGPă(indica ieăgeografic ăprotejat ) din 1996 vor dep iă
acestădeclinăpentruăaăprotejaăorigineaă iănumeleăacestuiătipădeăbrânz .
Germania
1. Branza emmental Allgäu este inspirata de la Emmentalulăelve ian,dar este maturata, uneori,
mai repede
Varsta 3-6 luni.la 80 kg,D.90 cm,H.110 cm
Cele mai multe brânzeturi sunt vândute la aproximativ trei luni de maturare,când sunt moi,
galbeneăauriuă iădulci,cu un indiciu de migdale.
ALLGAEU EMMENTAL PLANT Modern dairy production with exhaust heat recovery
2. Landtaler Emmental
Brânz ăEmmentalăLandtalerăesteăoăbrânz ăgermana cu o buna crusta maro auriu naturala cerata.

Pasta este neteda,deăculoareaăfilde ului,cuăochiădeăm rimeaăuneiăcire e.Gustulăesteădelicat,de
nuc .ăBrânzaăEmmentalămaiămaturaare aroma mai intens este.Dac ăorificiileăsuntămari,brânzaăvaă
avea un gust mai usor;gaurile multămaiămiciă i mai abundente fac ca brânza sa fie mai picanta.
Eleăsuntăvânduteăînăcutiiădeă4ăunit i.ăFiecareăbrânz ăareăoăgreutateădeăaproximativă3ăkg.
3. Emmental GOLDSTEIG esteăoăbrânz ătareăcuăgr simeădeă45șăînăsubstan ăuscat ,ăcareă

impresioneazaătineriă iăb trâni iubitorii de branza cu aroma usoara,de alune.Ca rezultat al maturii
aceastaăcon ineămaiăpu inădeă0,1ăgădeălactoz ă iădeăaceeaăpoateăpurtaăsiglaă"naturalăf r ălactoz ".
Specialitateădeăbrânz ătare,este facuta din lapte de vaca pasteurizat într-unul dintre cele mai de
moderne "fabricile de produse lactate Emmental" din Europa.
Un alt model de traseu turistic emmental

[a se vedea in propuneri si oferte pentru Bazinul Dornelor]
Austria
1.Vorarlberger Emmentaler cheese
Vorarlberger Emmental este un tare,brânz ădin lapteădeăvac ănepasteurizat,din zona de p dureă

Bregenzerwald.ăAceast ăversiuneăde branza Emmental este considerata de unii mai buna decât
originalul.
Brânzaăesteădeăculoareăgalben ă iăareăoătextur ăferm ,cuăg uriădeădimensiuniăcirese.Are o arom ă
u oar ,de aluneă iăoăcrust ădeăculoareăgalben ănatural .ă
Maturata timp de trei-patru luni,brânz ăînăform ădeăroat ăcantaresteă80ăkg.ă
Maiămultădeă4.500ădeătoneădeăbrânz ăsuntăproduseăînăBregenzerwaldălaăfermeămiciăsiălaptarii.
2. Woerle's Emmental mild
In anul 1889 Johan Baptist Woerle a fondat prima branzarie Emmental în regiunea Salzburg.De
patru genera iiăre etaătradi ional ăesteăpredata iărafinata.ăAcumă iăatunci,numai cele mai bune
haymilk din regiunea Salzburg sunt baza pentru brânza Emmental.Haymilk,ăînseamn ăc ălapteleă
provine deălaăvacileăcareăsuntăhr niteănumaiăcuăiarb ăproasp t ăînăvaraă i fân Sundried în timpul
iernii.Lapteleădeăînalt ăcalitateăpermiteăproducereaădeăbrânz ăhaymilkăînăîntregime,f r ăutilizareaă
de aditivi si conservanti.
În luna mai 1998, ruta Bregenzerwald a brânzei a fost deschisa.Cei 200 de membri ai asocia ieiă
“Route Bregenzerwald Cheese” a format ceaămaiămareăorganiza ieădeămarketingăcomunăaăuneiă
regiuni rurale din Europa.
Aceasta este o cooperare între agricultori,hangii,industriaădeăcomer ămică iăaăturismuluiăînă

Bregenzerwald.Conservareaăculturiiăregionaleă iăpeisajulănaturalăesteădeosebitădeăimportanta
pentruăorganiza iileămembre.ăAcesteaăpromoveaz ăproduc iaă iăcomercializareaădeăproduseă
regionale in interior i in afara regiunii.
Scopulăinstitu ieiăesteădeăaăoptimizaăcalitateaăproduselorăBregenzerwaldă iăaăutiliz riiăeficienteăaă

punctelor forte ale regiunii.
Diferite posturi de-aălungulăruteiăBrânz ,ădeălaăpremiateărestauranteălaăecraneămiciădeăvânzare,ă

dezv luieămulteălaturiădiferiteăaleăacesteiăregiuni.
Regiunea brânzei deăp dureădinăBregenz,ăsituata în inima Alpilor (Bregenzerwald), în care mai

multe fabrici de produse lactate sunt afaceri de familie,este complet compatibila cu natura.
Tr s turileăcaracteristiceăfabricilor de produse lactate le sunt procesele tradi ionaleă iăinovareaă
pentru regiunea de brânz ăcea mai interesanta din Europa
The cheese house in Lingenau (Architect DI Oskar Leo Kaufmann)
Olanda
Brânză Maasdammer reprezint ă15șădinăproduc iaădeăbrânzeturiăolandeze.ăFabricata din lapte

deăvac ,esteăînăvârst ădeăcelăpu ină4ăs pt mâni.Se coace mai repede decât alte brânzeturi
olandeze.ăEaăareăg uriămari,oăform ăbombaată iăunăgustădulce,de alune.Forma,gustulătipică iă
orificiile sunt create de bacterii speciale care produc gaze în timpul procesului de maturare.
Leerdammer i Maasdam suntăceleămaiăcunoscuteăbranduriădeăbrânz ăMaasdammer.Brânza a
fost creata pentruăaăconcuraăcuăpopularulăelve ianăEmmental,maiăpu inăcostisitoareă iămai rapid
produsa.În procesul de producere a brânzei cuăacelea iăcomponenteăgeneraleăcaăbrânzeturiă
elve iene,olandezii realizeaza oăbrânz ăcareăesteăcuăgustădeănuc ă iădulce,dar mai moale decât
Emmental,datorit ăcon inutuluiămareădeăumiditate.
Maasdam
Maasdamăesteăoăbrânz ăolandez ătradi ionala,semi-tareăf cuta din lapte de vac .Tr s tur ăcea mai
caracteristica esteă"ochii"ăs iă(g uri),careăalc tuiesc cea mai mare parte a brânzei.Brânza a fost
creata la începutul anilor 1990 ca oăalternativ ălaămultămaiăscumpa brânz ăelve ian ăEmmental.ă
Este o brânz ăbogat ăînăgr simi,cuăunăminimădeă45șăgr sime.De iăsimilara cu Emmental,
con inutulădeăumiditate în Maasdam este mai mult,ceea ce face mai supla. Aproape 15% din
produc iaădeăbrânz ăolandez ăesteăformat ădinăMaasdam.
Se coace mai repede decât alte brânzeturi olandeze,fiind gatade la patruăpân ălaă12ăs pt mâni.ă
Înveli ulăexteriorădeăbrânz ăaăneted,cerat galben sau lustruit in mod natural,cu o crust ăsimilara
cu Gouda.
Brânz ăMaasdam are toate trasaturile de brânzei Leerdammer cu excep iaăpentruănumeleădeă

marca,folosit în exclusivitate cu Le Groupe Bel.
Leerdammer
Leerdammerăesteăoăbrânz ăsemi-tareăolandezaăf cuta dinălapteădeăvac .Are un timp de maturare
de 3-12 luni.Areăoătextur ăcremoas ăalb ă iăaăfostăf cut ăs ăfieăsimilara caăaspectă iăgustăcu
Emmentalul elvetian.Are un gust dulce,de alune,care devineămaiăpronun at cu vârsta.
Într-o campanie de publicitate a sus iut,înăglum , c ă"gustulăesteăînăjurulăg urilor".ă
Brânzaăesteăprodus ăexclusiv de le Groupe Bel.NumeleăLeerdammerăesteăoămarc ădeăBelă
Leerdammer BV
Brânz ăLeerdammerăesteăprodusa în Schoonrewoerd în municipiul Leerdam,ora ulăcareăaădată
Leerdammerănumeleăs u.ăBrânza generica stil Leerdammer este vânduta caăbrânz ăMaasdam.ă
Brânza a fost dezvoltata deăc treăCeesăBoterkooper,care detinea o mica lactate în Schoonrewoerd
dină1914ă iăBastiaanăBaars,cu unămagazinădeăbrânz ăîntr-un sat din apropiere.Cei doi s-au întâlnit
la 1970 iăauădecisăs ăcolaboreze.Eiăauălucratăpeăoăbrânz ăcareăarăputeaăconcuraăcuăGoudaă i
Edam. Leerdammer a fost lansata în 1977.
Milkiland esteăunăproduc torădeălactateădiversificatăcuăopera iunileăsaleădeăbaz ăînăCSIă iăUE.ă

Holding a Grupului Milkiland NV esteăîncorporat ăînă rileădeăJos,în timpăceăactivit ile în CSI
i UE,sunt efectuate prin intermediul filialelor sale din Ucraina,Rusiaă iăPolonia.
Brânz ătopit Emmental în felii
Milkiland Hard Emmental Block
Milkiland Hard Maasdam Sliced
Polonia
1.= Milkiland aăînceputăproduc iaădeăbrânz ătareălaăfilialaăsaădinăPolonia LLC Ostrowi in 20.05.2013
Capacitateaădeăproduc ieăaăfabriciiădup ăreconstruc ieăesteăînăprezentădeă15.000ădeătoneădeăbrânz ă

tareă iă7.000ădeătoneădeăbrânz ăprocesat ăpeăan
. Ostrowia Hard Emmental Block
Emmentalăesteăoăbrânz ădeătipăelve ianăcu perioada lunga de maturare.Sandwich cu Emmental

este o sursa bogata de calciu si vitamina A.
Ostrowia Hard Emmental Sliced
2.= Lactima Ltd aăfostăînfiin at în 1989 si aăînceputăproduc iaădeăbrânz ătopit ăînă1992ăînă

instala iaămodern ădeăproduc ieădinăMorągăînănordulăPoloniei.
Loculădeăamplasareăaăsociet iiăînăWarmiaă iăregiuneaăMazuryăfaceăposibil ăproducerea

produselor ecologic pure.Lactima Ltd este specializat ăînăproduc iaădeăbrânz ătopit .ăFiind prima
din Polonia care a început produc iaădeăbrânz ătopit ăînăfelii,bazându-se pe cele mai moderne
tehnologiiă iăechipamente.Linia de produse include:ăbrânz ăfeliat ăprelucrate,brânz ătopit ă-inele,
brânz ătopit ă- baruriădinăgamaăstandardă iăpremium,crema de r spândire-Cremetta.Toate grupele
de produse sunt fabricate în diferite arome,pe baza de materii prime de origine polonez .
Lactimaădezvolt ăcontinuuăpozi iaăsaăpeăpia ăimportant ăînăPolonia,ăînăEuropaăCentral ă iădeăEstă

iăînă rileăarabeădinăAfrica.
Processed cheese bar Emmentaler 100g
Processed cheese in pouches 150g
Processed cheese spead 150g
Processed cheese portions Disney 140g
Processed cheese bars 50g
Irlanda
Industria de brânz ăirlandeza face eforturi de a diversifica portofoliul de produse de la produsul

sauămarfaătradi ionala,Cheddar,in conditiile renuntarii la cotele de lapte,incepand din 2015.
Au fost utilizate trei metode:
(1) utilizareaăinstala iilorăexistente,cu adaos de fabrici de prelucrare în aval
(2)ădezvoltareaădeănoiăinstala iiăsauămodificareaăfabricilor existenteădestinateăproduc ieiăde

brânzeturi de tip continental,cum ar fiăEmmentală iădeătipăGranaă
(3) dezvoltarea de noi brânzeturi hibride care încorporeaz ăcaracteristicileădiferitelorătipuriădeă

brânz ,cum ar fi cea elve ianaă iăCheddar,dar careăsuntăcapabileădeăfabrica ie,înăîntregimeăsauăînă
parte,pe fabricile Cheddar comerciale existente.(ex.: bacteriileădeăacidăpropionică iădrojdieă
Kluveromyces lactis pot fi utilizate în modificarea fabricarii branzei Cheddar pentru a produce
noiătipuriădeăbranzaăelvețiana.Drojdiaăpoateăfiăfolositaăpentruăaăsporiăaromaădeăfructateămaiăalesă
înăbrânzeturiăsupuseălaătemperaturiăridicateăinăbuc tarie.)
Retail prices of cheese (annual)

14
12
10
euros/kg
8
6
4
2
0
te
96
97
98
99
00
01
02
03
04
05
06
07
08
da
19
19
19
19
20
20
20
20
20
20
20
20
20
to
French (emmental)
09
year
20
Irish (cheddar)
CSO/NMA for Irish data Agreste and INSEE for French data
Kerrygold Irish Swiss (Emmental)
Kerrygold Emmental are o textura neteda,gustădeănuc ădulceămoaleă iăaromaăparfumata.Produs

din lapte irlandez-parte degresat,imbatranirea ofer ăoădelicates ădistincta iătextur ăbogat .Este
cuătotulănaturală iăseăcaracterizeaz ăprinăg urileăsaleădistribuiteăînămodăegală iăgustădeănuc .
Tipperary Irish Emmental Cheese
Gamaădeăbrânz ăEmmentalăesteăfabricata dinălapteleăfurnizatădeăc treăagricultoriiădeălaăvaciă

hraniteăcuăp uniăverzi proaspete.Acestaăesteăliberădeăaromeăartificialeă iăaditiviăCoagularea
naturala serve teăpentruăaăprindeătoateăsubstanteleănutritive,proteine,butiriceă iăvitamine.Dup ă
tratareăcuăsaramur ,brânzaăesteămaturat ălaătemperaturiăcontrolate,realizand textura caracteristic ă
de filde ăneted,gauriă(„ochii”) lucioase,rotundeă iăaromaădulceăcuăgustădeănuc .
Ofera oăgam ăcomplet ădeăbrânzeturiă iăde amestecuriădeăbrânz ălaăcerin eleăclien iloră iăsuntă
mereu deschisi laăsolicit rileăclien ilorădeăamestecuriănoiăsauădiferiteădeăbrânz ă iăformateădeă
prezentare.
Au o structura integrata ingenioasa.
Un model pentru Bazinul Dornelor.
Tipperary Co-op asigura Co-op Source molassed minerals and vitamins ambeleăinăg le iă iă
pungi.Fabricate la cele mai înalte standarde,mineralele satisfac necesitatile pentru vaci de
lapte,bovineădeăcarneădeăvit ă iădeăoaie.
Caracteristici ale Co-Op Source Minerals
* Numai calitate de top bio-disponibile pentru materiile prime utilizate
*ăProduseleăsuntăformulateăpentruăaăcompletaăcondi iileăînăfermeleăirlandeze
*ăFormul riăîndeplinescăsauădep escănivelurileărecomandateădeăceaămaiărecent ăcercetareă
irlandeza
* Produsele sunt formulate pentru gustul optim pentru a asigura aportul corect
* Utilizarea de Bioplex (protejate) oligoelemente dinăproduseleăcheieăevit ăproblemeleă“traceă
elements”ă(microelemente) : "blocarea"ăprinăinterac iuni.
Pun mare accent pe utilizarea de microelemente pentru pajisti si hrana animalelor rumegatoare.
TIPPERARY CO-OP
Danemarca
Bacterii de acid propionic(PAB)ăsuntăad ugateălaăsoiurile deăbrânz semigrele,cum ar fi Jarlsberg

i Maasdamer,precumă iălaăsoiurileădeăca caval,cum ar fiăEmmental.Grevéăesteăoăbrânz ăsuedeza
semitare cu PAB, care contribuie la ochi mari caracteristici,rotunde,oădulceă iăarom ădeăalune).ă
Greveăesteăfabricatădinălapteădeăvac ăpasteurizatăfolosindăDLstarterămezofil ă(undeăDL =
diacetylactis-Leuconostoc),ceeaăceăduceălaăoămicroflor ădestulădeăcomplex ăcareăcuprindeămaiă
multe tulpini de 4 tipuri de bacterii lactice starter (LAB),PABă iănonstarterănedefinităbacteriiădeă
acid lactic (NSLAB).
National Standards – Denmark Bekendtgørelse fra Landbrugsministeriet,1952

Old name New name
Danish Schweizer Samsø
BrânzaSamsø
Samsøăesteăoăbrânz ădinălapteăde vaca numita dup ăinsulaăSamsø.În 1800,regele Danemarcei a

invitat produc toriădeăbrânzeturiăelve ieneăs -iăînve eăpeăfermieriă iălocalniciădin Danemarca arta
deăaăfaceăbrânz .Dup ăceăauăpreg tit cu succes branza pe cont propriu,in 1952 au denumit-o
"Samso".Acesta este similara cu Emmentaler,de iăaromaăsaăesteămaiăusoara:ăblânda cu gust de
alune în brânzeturile tinere iăpicanta cuănoteădeădulceă iăacruăînăceleăvechi.In interior branza
Samsøăareăoătextur ăsupl ,elastica;oăculoareăgalben ă iăcâtevaăg uri mari, neregulate. Brânza are
crust ăacoperităcuăoăcear ădeăculoareăgalben .ăEsteăbrânzaăna ional ăaăDanemarcei.ă
Grevé
Greve este o brânz semi-tare suedeza din lapte de vaca,similara cu Emmental.Con inutulădeă
gr simi este de 30-45%. Acesta a fost produs pentruăprimaădat ăîn 1964 în Örnsköldsvik.
Acesta este similara ca aspect i gust cu un vai er,cum ar fi Emmental,dar este nativa pentru
Suedia. Brânza se coace în aproximativ zece luni.
Herrgårdsost (brânz ăconac)ăesteăoăbrânz ăsuedez semi-tareăob inut ădinălapteădeăvac .ăFabricată

dină1890,ăesteăînc ăpopularăînăSuediaădeăazi.ăBrânzaăvarstaăareăoăarom ădeăaluneău oar ădulce,ă iă
g uriămici,ărotunde.ăBrânzaăeste,ădeăobiceiăfabricatăînăro iădeă40ădeăcentimetriăînădiametruă iă12ă
cmăl ime,ăcu o greutate în jur de 14 de kilograme.
Herrgårdsost (brânz ăconac)ăesteăoăbrânz ăsuedezăsemi-tareăob inut ădinălapteădeăvac .Fabricata

dină1890,ăesteăînc ăpopulara în Suedia de azi.Brânza in varstaăareăoăarom ădeăaluneău oar ădulce,ă
iăg uriămici,rotunde.Brânza este,de obicei,fabricaatăînăro iădeă40ădeăcentimetriăînădiametruă iă12ă
cmăl ime,cuăoăgreutateăînăjurădeă14ădeăkilograme.ă
Herrgårdsost începe ca lapte parte-degresat,de obicei, pasteurizat. Drojdii bacteriane sunt
introduse pentru lapte,inclusiv bacterii de acid lactic,careăacidificaălapteleă iăbacterii propionice,
careăsuntăresponsabileăpentruăproducereaădeădioxidădeăcarbonăcareăcreeaz ăg uri.Lapteleăacrită
esteăcoagulatăcuăcheagă iăseăînc lze teălaă43°C.Zerulăesteădrenată iăca ul esteăap sat,formând o
roat ,careăesteăapoiăs rat ăînăsaramur .Aproximativădou ăs pt mâniămaiătârziu,ro ileădeăbrânz ă
suntăacoperiteăînăcear .Stau înăaceast ăstare,de obicei,pentruăînc ătreiăsauăpatruăluni,dar de multe
oriăpân ălaă12ăsauăchiară24ădeăluni.ă
Produsulăfinităesteădeă39,5șăap ,29șăgr sime,27% proteine iă1,5șăsare.
Norvegia
Branza Jarlsberg
Jarlsberg esteăoăbrânz care se aseamana foarteămultăcaăunătipădeăbrânz ăelve ian ăpentruăcopiiă iă

este cunoscuta pentru gustulăs uădistinctivădulceă iăaluneă i acesteleăg uriămari,rotunde.
Numeroaseleăg uriăsuntălaăfelăcaăceleădeăbrânz ăEmmentalăelve iana iăesteăadeseaănumităbrânz ă
Emmental norvegian.
Texturaăesteădestulădeăasem n toare,dar aroma este un pic mai dulce,cuăunăgustădeănuc ămaiă

pronun at .Jarlsberg este excelenta atunci când este rasa,feliata iăservita în sandwich-uri.
Jarlsbergăareăoăcrust ădeăculoareăgalben -cear ă(stratulăexterior)ă iăunăinteriorăgalbenăsemi-firm .ă

Gustul este usoar,de unt de aluneă iău orădulce.ăAreăunăcorpăcaracteristic neted,lucios-galben iăoă
textur ăcremoas ăsupla.Rezervaăspecial ăJarlsbergăesteăprodus ăînăNorvegiaăînăcantit iălimitate.ă
Esteăînăvârst ădeăcelăpu inăunăană iăseădistingeăpentruăg urile mari.
Istoriaăacestuiătipădeăbrânz ăpoateăfiăurm ritaăde la mijlocul anilor 1850.Anders Larsen Bakke
(1815-1899) a fost un fermier,antreprenoră iăunăpionierăînăindustriaăproduselorălactateădin
Norvegia.Elăaăprodusăbrânz ăînăsatulăVale,jude ulăJarlsbergă iăLarviksăAmtă(acumăOslo),80 km la
sud de Oslo.Brânza Jarlsberg cunoscuta ast ziăesteăunărezultatăalăuneiălungiăperioadeădeăcercetareă
iădezvoltareărealizateădeăc treăInstitutulădeălactateădeăla UniversitateaăAgricol ădinăNorvegia.ă
Procesulădeăproducereăaăfostădezvoltatădeăc treăOlaăMartinăYstgaard,profesor de la Universitatea
Agricol ădinăNorvegia.Începând din 1956,Ystgaardă iăuniiădintreăstuden iiăs iăau venit cu reteta
careăesteăfolosită iăast ziă iăesteăsecreta.Produc iaăcomercial ăaăacestuiătipădeăbrânz ăaăînceputăînă
anii 1960.
Celămaiămareăproduc torădeăJarlsbergăast ziăesteăfabricaăTINEăBAăînăElnesvågenălâng ăMoldeăînă
vestul Norvegiei.TINEăesteăunaădintreăceleădou sprezeceăcooperativelorăagricoleădinăNorvegiaă iă
cea mai mare cooperativa de produse lactate norvegiana.
Jarlsberg formeaza 80% din exportTINE
Jarlsberg este produsa în Statele Unite ale Americii cu licen ăpentruăCheeseăAlpineădinăOhio iă

de Dairygold în Irlanda.În Statele Unite este vânduta în 30.000 de supermarket-uri.
Exporturileătotaleădeăbrânz ăJarlsbergăpentruătoateă rile,ăinclusivăproduc iaăpeăbaz ădeălicen ăînă

Statele Unite ale Americii, a ajuns la 16099 de tone în 2005.
Finlanda
Rolul esential al microelementelor in fabricarea branzei Emmental
Cateva mentionari,in cazul mai special al branzei emmental finlandeze.Problemetica dezbatuta

pe larg in studiul propriu-zis.Am consultat cateva zeci de carti de specialitate si cateva mii de
articole de profil
[a se vedea si : Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania]

[a se vedea si :Studiu comparativ de solutii de fertilizare a pajistilor in agricultura ecologica]
Copper and bacteria related to Finnish Emmental cheese Lourdes Mato Rodgiguez-ACADEMIC DISSERTATION
To be presented with the permission of the Faculty of Agriculture and Forestry of the University of Helsinki, for
public examination in B2 hall, Latokartanonkaari 9, Helsinki, on 22th of August 2014, at 12 noon.
Rezumat :
Diferite practici de fabrica ieăsuntăutilizateăpentruăaăproduceăbrânzaăEmmental.Branzaăelve ian ă
tradi ional ăEmmentalăutilizeaz ăcuveădeăcupru,în timp ce Emmentalul finlandez este fabricat folosind
cuveădeăbrânz ădinăo elăinoxidabil iăoăsolu ieădeăsulfatădeăcupru seăadaug ăîn brânz -lapte pentru a atinge
niveluriădeăcupruăînăbrânzaăfinal ăaămax.15 ppm. Emmentalul finlandez este recunoscut pentru calitatea
foarteăbun ă iăesteădeămareăimportan ăeconomic ăpentruăindustriaăproduselorălactateăfinlandeze.
CONCLUZII
Trei concluzii principale au fost derivate din studiile efectuate pentru a elucida efectele cupru asupra
bacteriilor legate de brânza Emmental finlandez ă iăcalitateaăsaăfinal :ă
1.= Analizaăefectelorăcupruăasupraătulpinilorăindividualeăînăcondi iiămediiădeăcultur ă iăde incubare care
favorizeaz ăcre tereaălorărelev ăoăvariabilitateăridicat ăaărezisten eiădeăcupruăîntr-un mod dependent de
specie- iătulpin .Prinăurmare,esteănecesar ăoăselec ieăatent ăaăculturilorăînăfunc ieădeăcondi iile si
practicileădeăproduc ieălegate de suplimentul de cupru din laptele pentru brânz .ă
2.= Când brânzeturile Emmental sunt fabricate în cuveădeăbrânz ădin o el inoxidabil,un supliment de
sulfatădeăcupruăînăbrânz ,pentruălaptele este folosit pentru a atinge niveluri de cupru similare ca în
tradi ionala Emmental elve ian ăprodusăînăvaseădeăcupru.Ad ugareaădeăcupruăaăprodusăefecteăpozitiveă
asupraăcalit iiăfinaleăaăbrânzeturilorăfabricateăînăcuv ădinăo elăinoxidabil,înăcondi iiădeăinstalatii pilot care
simuleaz ăînămulteăaspecteăcomercialeăin fabricarea brânzei finlandez Emmental.De iăsistemeleădeă
placareătradi ionaleăpentruănum rareaăpopula ieiăbacterieneăînăbrânzeturileătestareănuăauăeviden iată
diferen eădrasticeălegateădeăprezen aăcuprului,analizaăsenzorial ăchimic ăsugereaz ăc ăad ugareaăde cupru
are un efect pozitiv asupraăcalit iiăfinaleăaăbrânzei Emmental finlandeze.
3.= Cupru,la nivelurileăconstatateăînăbrânzaăEmmentalăfinlandez ,inhibaăgerminarea,cresterea,ă iă
sporularea pentru toate cele trei tulpini de C. tyrobutyricum testate; germinarea iăsporularea au fost
extrem de afectate.Suplimentul de cupru din lapte pentru fabricarea brânzei Emmental ar putea diminua
riscul de defect numit suflarea târzie înăbrânz ăEmmentalăcauzateădeăfermentarea Clostridium a acidullui
butiric. fectele cuprului asupraăprocesuluiădeăgerminareăsuntădeăoăimportan ăcrucial ăpentru ca
germinarea esteăoăcondi ieăesen ial ăpentruăcre tereaăvegetativ ăcareăproduceăînăprimulărândăalterareaăînă
brânzeturile.
Inăplus,ărezultateleăpreliminareăpeăreac iiăîncruci ateăîntre imunochimice antiser policlonal produs fa ădeă
tulpinaădeăprotec ieăL.rhamnosusăLC705ă iămaiămulte proteine de C. Tyrobutyricum ATCC 25755 ar
putea fi aplicate pentru a dezvolta tehnici de detectare pentru spori C. tyrobutyricum în lapte.
The role of copper in the manufacture of Finnish Emmental cheese,L. Mato Rodriguez,T. Ritvanen,V.Joutsjoki,
J. Rekonen,and T. Alatossava,J. Dairy Sci. 94:4831–4842doi: 10.3168/jds.2011-4536 © American Dairy Science Association®, 2011 .
Rezumat :
Brânz ăEmmental,ădeăasemenea,ăcunoscutăsubănumeleădeăbrânz ăelve ian ,ăesteăunătipădeăbrânz ăpeăscar ă
larg ,ăcareăesteăprodusăînămulteă riăindustrializate;ăCuătoateăacestea,ăfabricareaăacestuiaăpoateăvariaăînă
func ieădeăloculădeăorigine.ăProduc iaădeăSwissăEmmentalăutilizeaz ăcuveădeăcupru,ăînătimpăceăînăFinlanda,ă
fabricareaădeăbrânz ăEmmentalăseăefectueaz ăînăcuveădeăbrânz ădinăo elăinoxidabil.ăFinlandez ăEmmentală
includeăad ugareaădeăCuăcaăoăsolu ieădeăsulfatădeăCuălaăunănivelăcareăs ăasigureăioniădeăCuăînăbrânzaăfinal ă
apropiatădeăcelăalătradi ional ăelve ian ăEmmental.ăÎnămulteăalteă ri,ăcuveădeăbrânz ădinăo elăinoxidabilă
suntăfolosite,ădarăf r ăad ugareădeăcupru.ă
Principaleleăstartereleăfolositeăînăproduc iaădeăbrânz ăEmmentalăsuntăbacteriiătermofileăacidălactică(LAB)

iăunăamestecădeăStreptococcusăthermophilusăspp.ă iăLactobacillusăsp.,ăinclusivăhelveticusăLactobacillusă
sau Lactobacillus. delbrueckii ssp. lactis. facultative lactobacili heterofermentative (FHL) sunt în prezent
folositeăcaăadjuvantăculturiăs ăîncetineasc ăfermentareăacid propionic. Propionibacterii,inclusiv speciile
Propionibacterium ssp freudenreichii.shermaniiă iăP.freudenreichii ssp. freudenreichii, unt folosite ca
aperitiveăsecundareăpentruăaăatingeăochiiăcaracteristiceă iăarom ădeănuc ă(Fröhlich-Wyderă iăBachmann,ă
2004).
LaăfabricareaăEmmentalăbrânz ,proteolizaăputernic,înăplusăfa ădeăintens ăfermentareăacidăpropionic,pot fi
cauzeleăprincipaleăaleăfermenta ieiătârziuă(Baeră iăRyba,ă1999).Tulpini de Lactobacillus helveticus sunt
responsabile pentruăeliberareaăuneiăcantit iămariădeăpeptideămiciădinăbrânz ăEmmental, iăînăacela iă
timp,prezen aădeăpeptideămiciă iăaminoaciziăliberiăstimuleaz ăcre tereaăbacteriilorădeăacidăpropionică(Baeră
iăRyba, 1999).Datorit ăactivit iiăsaleăpeptidolitic eintensive, Lb.ăhelveticusăaăfostăînlocuităînăbrânz ă
tradi ional ăelve ian ăde Lb. delbrueckii ssp. lactis.Cu toate acestea,puternicăactivitateaăproteolitic ăa Lb.
helveticusăesteăpreferat ădeămultiăproducatoriădinăintreagaălumeăpentruăaăacceleraăproteolizaă iăscurtarea
perioadei de maturare,prinăreducereaăcosturilorădeăproduc ieă(Fröhlich-Wyderă iăBachmann,ă
2004).FabricareaădeăfinlandezăEmmentalădifer ,ădeăasemenea,ădeălaăprocesulădeătradi ionalăelve ian,pentru
c ăareădeăpasteurizareă(72ă°ăCă/ă15ăs)ădeălapteă iăfolose teăLb.ătulpiniăhelveticus. Un studiu anterior (Mato
Rodrígueză iăAlatossava,ă2008)ăaăinvestigatăefectulăCuăprivireălaăaperitiveă iăculturiăadjuvantăutilizateălaă
fabricareaădeăbrânz ăEmmental.ăAcestăstudiuăaăaratatăcaăprintreă3ăLb.ătulpiniătestateăhelveticus, 2 au fost
semnificativămaiăsensibileălaăCuăexcep iaăcelorădeălaăLb.ăspeciiădelbrueckiiăinclu iăînăstudiu.ăSpeciileăceleă
maiăsensibileădintreăceleă3ăspeciiătestateăaăfostădeăLactobacillusărhamnosus.ăProduc iaădeăbrânz ăEmmentală
înăFinlandaăincludeă iăadaosulădeăanumiteătulpiniăFHL,ăapar inândăLb.ăspeciiărhamnosus,ăarăfiătulpiniădeă
protec ieămaiăalesăîmpotrivaăClostridiumăperfringens,ăcumăarăfiăbacteriileătyrobutyricumădeăalterare.ă
brânzeturi produseăcuăFHLă(Lb.ăcaseiă iăLb.ărhamnosus)ăarat ăoăinhibareăa propionibacteriiăpân ălaă80șă
comparativăcuălotulămartoră(Jimenoă iăcolab,ă1995.).ăMetabolismulăcitratădeăFHLăpareăs ăproduc ăaceast ă
inhibi ie,ăpentruăc ămutan ii-citratănegativăarat ăunăefectăinhibitorămultămaiămic ă(Jimeno,ă1997).ăPereză
Chaiaă iăcolab.ă(1987)ăaăpostulatăc ăraportulădeăcitratădeăconcentrareăcupruăjoac ăunărolăimportantăînă
inhibarea propionibacterii.
CONCLUZII :
Ad ugareaădeăCuăla cheesemilk (laptele pentru branza) laănivelurileăutilizateăînăFinlandaăpentruăproduc iaă
laăscar ăindustrial ăa avut unele efecte pozitive asupra calit iiăfinaleăaăbrânz ăEmmental.De iăsistemeleădeă
placareătradi ionaleăpentruăaăenumeraăpopula iiăbacterieneăînătimpulăfabrica ieiăbrânzei,nuăauăeviden iată
diferen eădrasticeăcauzateădeăprezen aăCu,analizele senzorialeăchimiceă iăsugereaz ăc ăutilizareaădeăCuă
joacaăunărolăimportantăinăreglareaăactivit iăfiziologiceă iăbiochimiceăbacteriene,care,laărândulă
lor,afecteaz ăcalitateaăsenzorial ăaăBranzei Emmental.
J. MRVCIV et al.,Zinc Binding by Lactic Acid Bacteria,Food Technol. Biotechnol.47 (4) 381–388 (2009)
Rezumat :
Publica iiărecenteăauăaratatămai multe abateri patogene la om,animaleă iăorganisme microbiene induse de
exces,deficităsauăpropor iiăincorecteădeămicroelementeăînăsubstraturiădeăalimenteă iăfuraje.La concentra iiă
optime,microelementele suntăesen ialeăpentru multe reactii biochimice.De asemenea,microelemente
neutralizeaza for eleăelectrostaticeăprezente în diferiti anioni celulari,înăspecialăînămembraneleăcelulareă iă
ADN dublu helix.
Este bine stabilităc ăunele oligoelemente,din cauzaăimplic riiălorăînăconforma iaădeăenzimeă
antioxidante,poate contribui la prevenirea stresului oxidativ.Rezultateleăob inuteăînăurmaăunoră
experimenteăauăar tatăc ăaportulăalimentarădeăoligoelementeăpoateăprotejaăceluleleădeădauneleăpoten iale
provocate de radicalii liberi.Enzimele superoxid dismutaza,catalazaă iăglutationăperoxidaza,careăincludă
cofactori Se,Zn,Mnă iăFe,formeaz ăoăre eaădeămecanismeădeăap rareăsuprapuseăfunc ional.
Esteăbineăcunoscutăfaptulăc ăzinculăeste un element esen ialăfrecvent în toate organismele vii. Zincul este
esential pentru cresterea si dezvoltarea normal si pentru cele mai multe aspecte de reproducere.Al turiădeă
fier,acesta este mineralul cel mai abundent în organism.Este constituent structural al multorăenzimeă iă
proteine,inclusiv enzimele metabolice,factoriădeătranscrip ieă iăproteine de semnalizare celulare.
Acestaăjoac ăunărolăimportant în sistemul imunitar,în reglarea nivelului poftei de mancare si de
stres.Aportul zilnic tipic de zinc din dieta de Vest este de aprox.10 mg,deădou ătreimiădinădoza
recomandata dietetica (DZR).
Peădeăalt ăparte,microorganismeăspecificeăsuntăcapabileăs ăabsoarb ănumeroaseăioniămetalici,dar acest
principiu a fost în principal investigat din punct de vedere al mediului.Din acest motiv, doar bacteriile din
sol,drojdieădeăbereăde euriăsauăalge marine au fost investigate.Eficien aăcapt riiădeămetalădeăbiomas ă
depindeădeăpropriet ile chimice ale ionilor metalici,propriet ileăsuprafe eiăspecifice ale
microorganismelor,fiziologiaăcelular ă iăinfluen eleăfizicoădinămediu.Deăobicei,dou ăproceseăsuntă
cunoscute:ăoxidareaă iăbioacumulare.
Oxidarea este un non-metabolic proces pasiv,mediatăcareăpotăincludeăadsorb ie,schimbăionic,ă
complexarea,chelareă iămicroprecipitare.Acesta esteăadeseaăurmat ădeăunăproces,bioacumularea legare de
metal mai lent,în care are loc legarea ionilor metalici cu structurile intracelulare.
Stadiul oxidarii zincincului de bacterii de acid lactic (LAB) a fost investigata.LAB utilizate sunt
nepatogene,microorganismeăînăcondi iiădeăsiguran ădeăproduseăalimentare,care sunt aplicate în mod
obi nuităînăprelucrarea produselor alimentare.LABăîmbog ităcuăzincăarăputeaăfiăoăsurs ăvaloroas ădeăacestă
element în alimente,deoareceăcompu iăorganiciădeăzincă(metaloproteine sauăbioplexes)ăsuntăceaămaiăbun ă
form ăpentruăabsorb iaădeăc treăoameni.
Înăaceast ăform ,rateleălorădeăabsorb ieăsuntămaiămariădecâtăînăcompu iăanorganici. Microelementele
legateăsubăform ădeăcomplexeădeăproteineăsuntăabsorbiteăînăintestinulăsub ire într-un mod tipic de peptide
si proteine,care permite penetrarea microelemente în peretele intestinal.Suplimentarea grupurilor cu
deficitădeăzincăcuăLABăîmbog it-zinc (sau alt microelement) poateăfiăoănou ăcerereădeăpromi toareăLABă
înăplusăfa de activitatea lor probiotice.Esteăbineăcunoscutăfaptulăc ăuneleăspeciiădeăLABăconcentraza un
nivel ridicat de mangan.De asemenea,capacitatea bacteriilor de acid lactic de a concentra seleniu,cromă iă
de a lega ionii toxici de cadmiu iăplumbăaăfostăevaluata.
CONCLUZII :
Ionii de zinc poat fi legatiăcuăsuccesădeăc treăLAB.Zincul a avutătendin aădeăaăfiălegatădeăsolu iileădeătestată
într-unămodădependentădeăLABă iăL.ămesenteroidesăa avut cea mai mare capacitatea de legare de ionii de
zinc.Diferen eleădintreăspeciileădeăperforman ăobligatoriiăauăfostăevaluateăcu modelul Langmuir de
oxidare.Legareaădeăzincăaăfostăinfluen at ădeăt riaăionic ,pH,concentra iaăbiomasei iătemperatura.Analiza
FT-IR spectroscopieă iămicroscopieăelectronic ăa ar tatăc ăadsorb iaăpasiv ăpeăgrupul carboxilat de
proteine iăabsorb iaăactiv ăaăionilorădeăzincăînăcitoplasm ăsuntăimplicateăînălegareaădeăzinc.
Involvement of Manganese in Conversion of Phenylalanine to Benzaldehyde by Lactic Acid Bacteria
MASJA N. NIEROP GROOT* AND JAN A. M. DE BONT.Wageningen Centre for Food Sciences, Division of
Industrial Microbiology, Department of Food Technology and Nutritional Sciences, Wageningen University,
Wageningen, The Netherlands,APPLIED AND ENVIRONMENTAL MICROBIOLOGY,Dec. 1999, p. 5590–5593
Rezumat:
Degradarea aminoacizilor de catre bacteriile lactice (LAB) este importanta pentru generarea de
compu iădeăarom ăînătimpulădeămaturareăaăbrânzei.Amădescrisăanteriorăc ătransformarea de
fenilalanin ălaăbenzaldehid ăînăextracteleăcelulareădeăLactobacillus plantarum difer ădeăcaileă
descrise pentru fungiă iăpentruăPseudomonasăputidaăInăL. plantarum,conversiaădeăfenilalanin ălaă
benzaldehid implic ăatâtăoăetap ăenzimatic ăcat iăoăreac ieăchimic .În extract celular acestei
tulpini,fenilalanin ăesteăini ialătransformatăîn acidulăphenylpyruvicăprinăac iuneaăunuiă
aminotransferazei.În prezen aăoxigenului,acidul ceto este apoi oxidat la benzaldehid într-o
reac ieăenzimatic .Amădemonstratăc ăaceast pas de oxidare a depins de unul sau mai multe
componente neidentificate,stabile termic din extractul de celule.Cu toate acestea,înăabsen aădeă
extract celular,acidul phenylpyruvic a fost imediat transformat benzaldehid ăînăcondi iiăblândeă
dup ăad ugareaăaămaiămultor ioniămetalicisugerândăc ăacestăpasăchimicăpoateăfiădinăcauza
prezen ei unuia sau mai multor ioni metalici în extractul de celule.
Ionii metalici sunt implicati înămaiămulteăfunc iiăînămetabolismul de LAB,de exemplu,ca centrele
catalitice ale enzimelor (pentru o revizuire,a se vedea de referinta 4).A a-numitii micronutrienți,
care sunt de obicei prezenti înăconcentra iiăfoarteămiciăînămicroorganisme,includ ioni metalici de
mangan (Mn),fier (Fe),cobalt (Co) iăcupruă(Cu).Cu toate acestea, in mai multe LAB,inclusiv L.
plantarum nivelul intracelular de Mn (II) este extrem de mare înăcompara ieăcuănivelurileădeăal iă
ioni metalici.Acest lucru face Mn (II) un posibil candidat pentru componenta in celula extract
implicata înăconversiaăchimic ăaăacidului phenylpyruvic.Rapoartelor privind efectele biologice
ale Mn (II) sunt numeroase iăincludăstructurareaăsiăactivareaăenzimelor,detoxifiere deăsubstan eă
chimice nocive pentruăceluleăbacterieneă iăstabilizare entit ileădeăsubcelulare.Peălâng ă
contribu iaălaăfunc iileăbiologiceădescriseămaiăsus,Mnă(II)ăpoateăfiăutilizatădeăc treăL.ăplantarum
pentru un scop diferit.Archibaldă iăFridovichăau demonstratăc ăL.ăplantarumăpotăacumula Mn (II),
pentru a nivelurile intracelulare mari,ca un mecanism de aparare impotriva toxicitati oxigenului.
Aceasta tulpina nu are,superoxid-dismutaza enzima,care este prezenta în cele mai multe
microorganismeăaerobeă iăoxigenătolerant.ă
În lucrarea deăfa ,ăamăstudiatărolulămanganului înăproduc iaădeăarom ănuănumaiăînăL.ăplantarum,ă
ci,de asemenea,într-o num rădeăalteăLAB.
Pe larg,in studiul-propriu-zis,relatia intre bacteriile propionice si microelemente (sp.Mn si Fe)
Emmental
Brânza de tip Emmentaler a fost fabricata în Finlanda începând cu anul 1856,atunci când primul
lot de Emmental a fost produs deăc treămaestruăbrânzar elve ian Rudolf Klossner la Sippola
Hovi.
Ast ziăbranduriăpopulareădeăbrânzeturiăEmmentalăfinlandezeăsuntăfabricate de Arla Ingman
(anteriorăIngmanăFoodsăGroup)ă iăValio Ltd, care aăfostăproduc tor de Emmental din 1909 .Fiind
unul dintre cele mai mari obiective de export Valio,brânza Emmental a fost distinsa cu note de
top în multe concursuri internationale deăbrânz .
În afara Finlandei,brânza Emmental Valio poate fiăg sita la vanzare sub numele de Finlandia
Swiss.
Exist ădiferiteătipuriădeăbrânzeturiăfinlandeze Emmental disponibile dupa aromaăloră iă

consecven ăînăfunc ieădeăgradulădeămaturitate.Acesteaăsuntăenumerate mai jos,clasificate în
func ieădeăperioada de maturare:
Emmental Sinileima (lit. "Blue Label") esteăoăbrânz ăEmmentalăusoara,dulceaga iăaromata,

maturata timpădeăcelăpu inătreiăluni.ă
Con inutulădeăgr simeăaăSinileima Emmental variaz ăintre 29-30%.
Emmental Punaleima (lit. "Red Label”) esteăoăbrânz ăEmmental-mediu tare, a ajuns la

scaden ăla celăpu ină aseăluni.ă
Con inutulădeăgr simeăaăPunaleima Emmental variaz ăintre 29-30%.
Emmental Mustaleima (lit. "Black Label") este o brânz ătare,corpolenta,a ajunsălaăscaden ă

dupa unăminimădeănou ălaăoptsprezeceăluni.ăAreăoăaromaăputernica de alune,dulceag-
s rata.Cristale mici albe de aminoacizi si picaturi de apa - numitele "lacrimi de bucurie" - sunt de
obiceiăformateăînăg urileădinăbrânz .ă
Con inutulădeăgr simeăaăMustaleima Emmental variaz ădeălaă30ălaă32ș.
Valio’sănewestăplantăwasăinauguratedăinăLapinlahtiăonăFriday,ă29thăAugustă2014
Fabrica de pulberi Lapinlahti produce ingrediente de calitate superioara pentru alimentele pentru
copii ,valoareaătotal ăaănouluiăobiectiv de investi ii aădep ită70ădeămilioaneădeăeuro.Noua fabrica
permiteădezvoltareaăgameiădeăproduseă iăcre teăvaloareaăzerului.
Fabrica Lapinlahti are o experienta de zeci de ani in a fost transformarea în pulberi zerul generat
ca un produs secundar al brânzei.
Valio a dezvoltat tehnologia de procesare zer,astfel încât mineralele pot fi extrase mai bine,
proteinele din zer sunt nutritiv valoroase,care sunt utilizate de exemplu,în fabricarea de alimente
pentru copii.
Porlammin Osuusmeijeri.
Brânzeturile deălaăfabricaădeăbrânz ăPorlammiăsuntăfabricateăcuăajutorulătehnologieiămoderne,dar

cu aproape o suta de ani de experien ă iădeăbunăgust.LactateăPorlammiăesteăoăcooperativ ă
independenta de inut ădeăproduc torilorădeălapte;ăast zi,ăeaăesteăsinguraăfabricaădeăbrânz ăînc ăînă
func iuneăînăsudulăFinlandei.
Fiindăoăfabric ădeăbrânz ăflexibila, produc atat produsele proprii cat iăproduseăadaptateălaă
nevoile clientilor lor.Ca mai cunoscuta marca este Emmental- eticheta neagra.Aceasta este
disponibila înăbuc i,caăbrânz ăras ă iădeăbrânz ătopit ăpentruăaăseăpotriviăgustului clientului.
Emmental
Emmental slices. Cheese matured a minimum of 9 months.
Emmental Mustaleima (Black Label Emmental)
Emmental Kevyt Mustaleima (Light Black Label Emmental)
Emmental Mustaleimaraaste (Grated Black Label Emmental)
Emmental Kevyt Mustaleimaraaste (Grated Light Black Label Emmental)
Mustaleima Sulatejuusto (Processed Black Label cheese)
Kevyt Sinileimainen Emmentaljuusto (Light Blue Label Emmental)
Finlanda swiss
Finlandia Cheese Inc.aăfostăfondat ăînă1950,cand cerereaădeăbrânzeturiădeăcalitateăaăînceputăs ă

creasc ăînăAmerica.ă
Ast zi, Finlandia este una dintre m rcileădeăbrânz ăcelămaiăapreciate in Statele Unite,cunoscuta
pentru gustul superioar i de calitate.Branzeturile Finlandia premium delicioase sunt acum
disponibile înădou sprezeceăsoiuriăaromateă iăpotăfiăg siteăînăîntreagaă ar .
Finlandia Cheese Inc este o divizie de Valio LTD,ăaăc ruiăreputa ieăînălapteăaăînceputăînă1905,ă

cândă aptesprezeceădintreăceleămaiăbune laptarii ale Finlandei s-au unit pentru a crea prima
cooperative de lapte.Aceasta cooperativa aădevenităcunoscutăcaăValioă iăproduceămaiămultăde
85șădinălapteăaă rii.
Sub umbrela Valio,dedicate inovarii de modele Finlandia Valio,societatea aăcâ tigatăunulădină

cele mai mari onoruri din lume atunci când Artturi Ilmari Virtanen,director de cercetare al
companiei,a primit premiul Premiul Nobel pentru munca sa inovatoare legata de Emmental
produc iaădeăbrânz ăEmmentalăînă1945.
Unele dintre brânzeturi e sunt f cuteăînăFinlandaă iăEstonia,iarăuneleăsuntăf cute,în Statele Unite

ale Americii.Toate brânzeturi sunt aprobate de branza master.
Fabricat din cel maiăs n tos lapte a UE (IDF 1995),de la vaci de lapte pasc în mediul de nord pur
i curat din Finlanda,cu un gustătradi ionalăbogată iăplinăplinădeăgr sime,Finlandia swiss este
apreciataădeăc treăiubitoriiădeăbrânz ,câ tigand un total de 12 medalii,dintre care trei medalii de
aur, la Cheese World Championships in Wisconsin.
Swiss Deli Cheese
Lacey Swiss Deli Cheese
Light Swiss Deli Cheese
USA
Brânz elve ian (Swiss cheese)este produsa în Statele Unite ale Americii,NouaăZeeland ,Canada
i Australia.De fapt acest nume comun este acordat pentru mai multe variet iăînrudite care
seam n ăcu rafinatul Emmental.În timp ce unele dintre soiurile sale sunt pline de g uri sau
"ochi"sunt distincte la gust de alune i dulce-am ruie,altele,f r ă"ochi",sunt numite"blinduri".
Aceast varietateăspecial este formata ca urmare a actiunii de trei tipuri de bacterii,
Streptococcus thermophilus,Lactobacillus i propionibacteria.In cele din urma,în timpul
produc iei,aceastaădinăurm este transformat în acid lactic iăelibereaz dioxid de carbon,bulele
care duc la "ochi".Swiss Cheese este o imita ie generica pentru America de Nord de Emmental.
In Europa "Swiss Cheese" nu are nici un sens ca oăbrânz specifica.
Anul USA - total Ohio Wisconsin Pennsylvania
Cant.[mii t] Nr.fabrici Cant.[mii t] Nr.fabrici Cant.[mii t] Nr.fabrici Cant.[mii t] Nr.fabrici
2010 152.64 54 68.25 13
2011 149.28 58 65.32 14 18.87 15 4.45 8
2012 145.42 61 62.45 13
2013 133.55 66 61.31 13 13 9
Dairy Products 2013 Summary (April 2014) USDA, National Agricultural Statistics Service
Dairy Products 2012 Summary (April 2013) USDA, National Agricultural Statistics Service
Source: © Statista 2014
This statistic shows Swiss cheese production in the U.S. from 2004 to 2011. In 2004, around 281.3 million pounds of
such cheese were produced in the United States.
Reglementari (valabile nu doar pentru USA) – pe larg in studiul propriu-zis
1.= United States Standards for Grades of Swiss Cheese,Emmentaler Cheese Effective February 22, 2001
Exemplu extras :
Definitions
§ 58.2570 Swiss cheese, Emmentaler cheese.
(a)ăForătheăpurposeăofăthisăsubpart,ătheăwordsă“Swiss”ăandă“Emmentaler”ăare interchangeable.
(b) Swiss cheese is cheese made by the Swiss process or by any other procedure which produces a finished cheese
having the same physical and chemical properties as cheese produced by the Swiss process. It is prepared from milk
and has holes, or eyes, developed throughout the cheese by microbiological activity. It contains not more than 41
percent of moisture, and its solids contain not less than 43 percent of milkfat. It is not less than 60 days old and
conforms to the provisions of 21 CFRă133.195,“CheeseăandăRelatedăCheeseăProducts”FoodăandăDrugă
Administration.
§ 58.2571 Styles.
(a) Rind. The cheese is completely covered by a rind sufficient to protect the interior of the cheese.
(b) Rindless. The cheese is properly enclosed in a wrapper or covering which will not impart any objectionable
flavor or color to the cheese. The wrapper or covering is sealed with a sufficient overlap or satisfactory closure to
exclude air. The wrapper or covering is of sufficiently low permeability to water vapor and air so as to prevent the
formation of a rind through contact with air during the curing and holding periods.
U.S. Grades
§ 58.2572 Nomenclature of U.S. grades.
The nomenclature of the U.S. grades is as follows:
(a) U.S. Grade A.
(b) U.S. Grade B.
(c) U.S. Grade C.
2.= CODEX STANDARD FOR EMMENTAL : CODEX STAN 269-1967
Exemplu extras :
1. SCOPE
This Standard applies to Emmental intended for direct consumption or for further processing in conformity with the
description in Section 2 of this Standard.
2. DESCRIPTION
Emmental is a ripened hard cheese in conformity with the General Standard for Cheese (CODEX STAN 283-1978).
The body has a ivory through to light yellow or yellow colour and an elastic, sliceable but not sticky texture, with
regular, scarce to plentiful distributed, mat to brilliant, cherry to walnut sized (or mostly from 1 to 5 cm in diameter)
gas holes, but few openings and splits are acceptable. Emmental is typically manufactured as wheels and blocks of
weights from 40 kg or more but individual countries may on their territory permit other weights provided that the
cheese exhibit similar physical, biochemical and sensory properties. The cheese is manufactured and sold with or
without 1 a hard, dry rind. The typical flavour is mild, nut-like and sweet, more or less pronounced.
For Emmental ready for consumption, the ripening procedure to develop flavour and body characteristics is
normally from 2 months at 10–25°C depending on the extent of maturity required. Alternative ripening conditions
(including the addition of ripening enhancing enzymes) may be used, provided a minimum period of 6 weeks is
observed and provided the cheese exhibits similar physical, biochemical and sensory properties as those achieved by
the previously stated ripening procedure. Emmental intended for further processing need not exhibit the same degree
of ripening, when justified through technical and/or trade needs.
Average composition (%) of Emmentaler and Swiss type cheeses
Fat Carbo-
Product Moisture Protein Minerals Calcium
Content hydrates
Emmentaler 37.7 30.4 28.8 0.2 2.8 1.2
37.2 28.4 27.4 3.4 3.5 0.9

Swiss type
Analiza de preturi – vechi (extrem de utile si de actuale !)
Cheese Pricing by Harold W. Lough. National Economics Division, Economics and Statistics
Service; U.S. Department of Agriculture. Agricultural Economic Report No.462,1980
ECONOMETRIC ANALYSIS OF THE U.S.CHEESE INDUSTRY:-PRODUCTION-CONSUMPTION-

PRICES-MARKETING,Won W. Koo,Eduardo Lorna,Gordon W. Erlandson,1982
Cheese Pricing Systems,ByMarvin L. Hayenga,WP-38 August 1979
Brewster
John Leeman,fiul unui arhitectădeăsuccesăînăZurich,Elve ia.aăemigratăînă1929ăînăAmericaă iăs-a

stabilităînă"MicaăElve ie"ăzonaăOhio.A devenit director al Stark County fabrica Brewster în 1933.
În 1965 fabrica Brewster a fost pus în vânzare si cumparata de fiul sau Fritz.În 1998, cumpara a
doua fabric ădeăproduc ieăînăStockton,ăIllinoisă(StocktonăCheese)ă iăBrewsterălactateăaădevenităcelă
maiămareăproduc torădeăbrânz ăelve ian ăînăStateleăUniteăaleăAmericii.
Ast zi,ămaiămultădeă400ădeăfermeădeălapteăofera lapteălaăfabricileădeăproduc ieăîn Ohioă iăIllinois.ă

Cele mai mult din acest lapte este folosităpentruăaăfaceăpremiat,brânz ănatural ,elve ian .Soldul
Grad A laptele este vandut la îmbuteliere ca lapteădeăconsumă iăproduc iaădeăalteăproduseălactate.
Crearea de cost-eficienta,produse de calitate este obiectivul Brewster lactate,care produc

aproximativ 85 milioane de pounds (aprox.40.000 tone) deăbrânz ăelve ian ăpeăan.
Cea mai mare parte din brânzaăprodus ălaăuzinaăBrewsterăseătaieăîntr-un centru modernădeăt iereă
deămareăvitez .Aceast ăfacilitateăesteăînăm sur ăsa asigure peste 100ătădeăbrânz ăpe zi.
Divizia de procesare zer de la Brewster lactate transform ăzerul în proteine dinăzeră iăpulberiă
lactoz ăînăOhioă iăsolideădin zer condensate din Illinois.Aceste produse sunt folosite ca
ingrediente de copt,formulaăpentruăsugariă iăsuteădeăalteăproduseălactateă iănon-lactate.O mare
parteăaăproduselorăsubăform ădeăprafăproduseăînăOhioăsunt exportate.
Sugarcreek, Ohio
Brânza elve ian ăaăfostăf cut ăpentruăprimaădat ăînăOhio,deăc treăimigran iăelve ieniăcareăauăadusă
cazaneădeăcupruăcuăeiăînăAmericaă iăs-au stabilit în apropiere de Sugarcreek,Ohio. Trei dintre
ace tiăimigran i care au sosit în 1833 au fost Jacob Steiner,Johannes Zimmerman iăChristiană
Iseli.Prima "fabrica" pentru producerea de brânz ăelve ian ăaăfostăună opronăconstruităintr-o
poiana într-oăp dureăînă1850ă
Formarea Ohio Swiss Cheese Association aăfostăunăfactorăimportantăînăstabilireaă iămen inereaă
Ohio ca un stat lider în fabricareaădeăbrânz ăelve ian .În secolul al 20-lea fabricile deăbrânz ă
Ohioăauădificult iăînăaămen ineăcalitateaă iăconsecven a.Imposibil de a rezolva aceste probleme
pe cont propriu au apelat la The Ohio State University,the State's Land Grant University,pentru
ajutor.Un alt grup de branzari,condus de Fred Schneiter s-a deplasat la Washington DC pentru a
c utaăajutorulăDepartamentului Agriculturii din SUA.Ambele grupuri au fost de acord in a ajuta.
La o întâlnirea dinăSugarcreekăînă1918ăreprezentan iiădeălaăOSUăsiăUSDAăau sugerat fermierilor
iăfactoriiădeădecizieăbrânz ăsa lucreaz ăîmpreun ăîntr-o asociere :
- pentru c ăbrânz ăuniformădeăînalt ăcalitateăseăpoateăfaceăînăcazulăînăcareăbranzarii vor folosi
lapteăcrudădeăbun ăcalitateă iăculturiăpureădeăbacteriiă iă
- pentru c ămaiămulta brânz ăpoate fi vânduta laăunăprețămaiăbunădac ăfabricileăcombinaă
eforturileălorădeăvânzareăcuăbrânz ădeăcalitateă,pentru a atrage cumparatori.
In primulăanădoarădou ăfabriciăs-auăal turatăAsocia iei,lactateăSugarcreek iăTrailăCheeseă
Company. Maiătârziu,ăcuăajutorulăOSUă iăUSDA celeădou ăcompanii au descoperit ca,prin
utilizareaădeăculturiămoderneă iădeăclasificareăstrict ăauăfostăcapabiliăs - iăvând ăbrânzaăla 36 de
centiăpeăkilogram,fataădeă23ădeăcen i.Primaăma in ădeăbrânz ăelve ian ătrimisa vreodat ădeălaă
Ohio la New York City a fost în septembrie 1921. Înă1940,ăAsocia iaăaăcrescutălaă27ădeămembri.
De-aălungulăanilor,asocia iaăaăreprezentatăinteresulăproduc torilorădeăbrânzeturiăelve ieneăînă

materieăimplicândăagen iileădeăreglementareădeăstată iăfederaleăcuăprivireăla diverse lucruri,cum ar
fi: reglement rileălapteădeăcalitate,standardeădeăbrânz ,deăproiectareă iăconstruc ieăaăsistemelorădeă
eliminareăaăde eurilor,importurileădeăbrânz .Asocia iaăaăajutat,de asemenea,industria care se
ocup ăcuăeliminareaădeăzer.ă
Înc ăde laăînceputăAsocia iaăs-a implicat activ în promovarea fabricari iăvânzari deăbrânz ăde
calitateăremarcabil ăelve ian .Concursuri de calitate a brânzei efectuate de OSCA la targuri
regionale iăOhioăSwissăFestivalăau oăistorieălung .Asocia ia,a fost,de asemenea,un participant
importantăînăcadrulăFestivaluluiăanualăOhioăelve ianăde la începuturile sale în 1953,când patru
produc toriădeăbrânzeturi,patruăoameniădeăafaceri iăpatruăfunc ionariăde stat au organizat primul
festival de promovare a Sugarcreek,ca centruăalăindustrieiădeăbrânz ăelve ian ăînăOhio.ă
De peste 90 de ani Ohio Swiss Cheese Association a fost de un ajutor remarcabil pentru a
branzariă iăfermieri,careălucreaz ăîmpreun ăpentruăaărezolvaăproblemeleă iădeăaăpromovaă
interesele industriei de brânz ăelve ian ădinăOhio
un exemplu de urmat pentru Bazinul Dornelor
Constitution and By Laws of the Ohio Swiss Cheese Association
Nov. 16,1918
Constitution
Article I
The name of this Association shall be the Ohio Swiss Cheese Association.
Article II
The purpose of this organization shall be to improve the manufacturing and selling conditions of Swiss Cheese, and
to promote its consumption.
First, by fostering a spirit of co-operation to the end that patrons will produce more milk so that each factory can
manufacturer more cheese.
Second, by fostering a spirit of co-operation the end that uniform manufacturing conditions may be brought about by
procuring a higher quality of milk; by more uniform fermentation and by better curing methods.
Third, by the co-operation to raise the standard of Ohio Swiss Cheese through the above methods and by effective
advertising, thus, making the business so profitable that it would be substantial.
Article III
The officers of this association shall be elected from the membership and shall consist of President, Vice-President,
Secretary, and Treasurer and an Executive Committee shall consists of three members. The officers together with
the Executive Committee shall constitute the Board of Directors consisting of six members.
Article IV
Elections. The President, Vie-President , Secretary, and Treasurer shall be elected at each reg. annual meeting. The
Executive Committee elected at the first meeting shall serve for a period of one, two, and three years respectively
and one member shall be elected at each annual election to serve for three years.
Article V
The Ohio Swiss Cheese Association will be affiliated with the Ohio State Dairymen's Association to such an extent
that its interest shall be protected. The annual meetings ill be held in connection with each other.
EX-LAWS
Article I
Any person interested in the production of milk for the manufacturer and sale of Swiss cheese may become a
member by payment of the annual dues which shall be one dollar payment in advance. One-fourth of this shall go to
the OSDA and shall count as membership fees of that Association.
Article II
One meeting shall be held regularly each year in addition to the annual meeting,scheduled by Board of Directors.
Article III
The Constitution and by-laws may be amended by a two-thirds vote of the members present.
Article IV
The executive committee shall fix the amount of bond to be given by the treasurer.
Article V
A majority of the board of directors shall constitute aquorum for the transaction of business.
Article VI
The President shall be empowered to call a meeting of the board of directors or a meeting of the members of the
association. In either case he shall give ten days notice. In case of absence of the President the Vice-President can
call a meeting in similar manner.
Article VII
In case of vacancies occurring in the offices,the Board of Directors shall appoint a member of the Association for
the unexpired term of such a vacancy.
Article VIII
At the annual election of officers each member,copartnerships or company shall be entitled to one vote.
Article IX
The Board of Directors is hereby empowered to transact all business and all expenditure of money is there's.
Guggisberg Cheese
Alfred Guggisberg, fondatorul Guggisberg Cheese,a inceput la doar 16ăaniăs studieze arta de a
face brânz în p unile înalte ale Alpilor,în araălui de origine din Elve ia.El a continuat s ă
participe la celebra SwissăFederală“Molkereishulle” (Institutul de prducere de brânz ).Dup
terminareaă colii,Alfred a petrecut un num r de ani in fabrici de brânz pentru Europa i p r iădin
Africa înainte de a veni pe la Statele Unite ale Americii în 1947 înăc utareăde oănou ăprovocare.
Nu a durat mult timp,cu standardul s u înalt de calitate, de a câ tiga o reputa ie ca un producator
de exceptie brânz .Ca urmare a capacit ilorăsale,fermierii locali Amish, l-au adus pe Alfred la
Valea Doughty în Charm,Ohio.Opera ia pe Alfred a preluat-o,cunoscuta apoi ca Doughty Valley
Cheese,a evoluat i a devenit Guggisberg Cheese în 1950.
În anii 1960,dup ăun timp suficient pentru a experimenta cu lapte local,Alfred aăfostăcapabilăs
dezvolte un nou stil de elve ian.Obiectivul s u în acest sens a fost de a veni cu un gust care a fost
mai favorabil stilului american.Principaleleădiferen eăauăfostăc acesta a prezentat "ochi" mai
mici (g uri)ă iăun gust mai cremoas.So ia lui Alfred,Margaret Guggisberg,a botezat noua brânza
“Baby Swiss”,dup ăce aăv zut o roata mult mai mare de tradi ional Emmental elve ian.
În 1968, Guggisberg Baby Swiss Cheese a fost lansata i Alfred a inceput sa produca cantitati
mai mari de ro i pentru comunitateaălocal ,prin supermarketul local (Buehler’s).
Un vis vechi de-al lui Margaret a devenit o realitate în 1983,cu deschiderea unei cabane în
Valley Restaurant.Restaurantul este construit în stilul unei cabane elve iene i are vedere la
pitoreasca Doughty Valley.Alfred a murit în 1985 i fiulăs u Richard Guggisberg este acum
presedinte.Sub conducerea lui Richard compania a devenit unul dintreăproduc torii mari de
brânz elve ian din SUA i unul dintre ceiămaiămariăproduc tori deăbrânz de orice fel în toate
de Ohio.Guggisberg vinde clien ilor de retail i en-gros peste tot în continental StateleăUniteă iă
Europa.
În 1995, Guggisberg Cheese achizi ionat oăinstala ie în Sugarcreek,Ohio.Fabrica a fost complet
renovata.Facilitatea produce un volum considerabil mai mare înăcompara ie cu Doughty Valley
Plant.
În ianuarie 2009,Guggisberg a achizitionat Deutsch Kase Haus din Middlebury,Indiana.
Guggisberg esteăînăcontinu ăcre tere i maturizare ca si companie.Guggisberg Cheese a obtinut
Ohio Grand Champion Cheese Maker în anii 2002, 2004, 2005, i 2009 si a câ tigatălocul intai în
2007 i 2008,the World Dairy Expo in Madison, Wisconsin.
În 2008, Baby Swiss a luat locul 2 la Expo din aceea iăcategorie (stiluri elve ieni).Aceste premii
eviden ia lunga lista de realizari de la începutul secolului.
Guggisberg atribuie succesul lor prin sus inerea de tradi ii îndelungate in calitatea superioara,
autenticitate angaja i dedica i i o preocupare real pentru satisfac ia clien ilor.
Premium+Swiss
În luna august a anului 1958,dou ăcooperativeădeăproduseălactateăMidwest,ăIowa Illinoisă iă

calitatea laptelui,au început procesul de fuziune pentru a forma un o cooperativ ădeăbrandă-
Mississippi Valley Milk Producers Association (MVMPA).Noulăcoopăînfiin atăare sediul în
Davenport,Iowa.
Numeleădeămarc ăelve ian ăValleyăFarmsăaăfostăadoptata pentruăprimaădat ăpentruăutilizareăpeă
ambalajăînă1977ă iăcooperativa si-a schimbat oficial numele din MVMPA la Swiss Valley Farms
în 1981.
In fabricile de brânz ăelve ian ădin Luana,ăIowaă iădin Platteville, Wis.,se produce 10% din
vai erulădin SUA.Luana este este una dintreăceleămaiămariă iăceleămaiăeficiente fabrici deăbrânz ă
elve ian ădinăStateleăUniteăaleăAmericii
Swiss Valley esteăproduc tor deăbrânz ăelve ian ăpremiumădeăpesteă30ădeăani.ăExperientaăl-a

f cutăunăliderăînăfabricareaăuneia dintre cele mai dificile tipuri deăbrânz .ăBrânz ăesteă
caracterizata prinăculoareaăsaăaurieă iăgustădulce,deănuc .ă
Pentruăaăneăasiguraăc ărespect ăspecifica iileăclien ilorăno triăunice,ăbrânz ăseăclaseaz ăînătreiă
domenii:ăini ial ,final ă iădeămas .
Initial
Brânz ăelve ian ăincepeăsaăformezeăochiă(g uri)ădupa 28-40 zile.Branza seăclaseaz ă iăeste

trimisa la depozitul de maturare.ăBrânz ătrebuieăs ăfieăînăvârst ădeăcelăpu ină60ădeăzileăpentruăaăfiă
vândute
Final
Se claseaza din nou blocurile înainteădeăaămergeălaăclientiiăcareăauănevoieădeăblocăîntregăelve iană

(aproximativ 100 pounds,aprox.50kg).Blocurile careănuăîndeplinescăstandardeleăclien ilorăno triă
li se atribuie un grad diferit.
Table
Amăt iatăblocurile de 100 de pound în 7 RWT de tip sandwich,16 RWT bucati mari iă/ăsauă
reduceri profilate pentru feliere eficienta.Fiecareăreducereăseăclaseaz ăînămodăindividualăînainteă
deăaăfiăambalateă iătransportateălaăclien iiăno tri.
Emmi Roth SUA
Filial ăaăEmmiăGroup,este un important furnizor de branzeturi de specialitate. Portofoliul lor

includeăbrânzeturiăpremiateădinăElve ia,Europaă iăStateleăUniteăaleăAmericii.
Emmi’s Emmentaler Ⓡ AOC esteăbrânzaăelve ian ăoriginal ,venerata înătoat ălumeaăcaă

"Regele Branzeturilor",datorit ădimensiunilorăsale-oăroat ăesteădeă200ădeăpounds(aprox.100 kg) -
iăde popularitate.Produs cu mai mult de optăsecoleăînăurm ăînăElve ia,r mâneăoăparteăesen ial ăaă
comunit iloră iăculturiiăelvetieneădeăazi.Acaesta are un gust de aluneăpeăbaz ădeăplanteă iăoă
firm ,textur ăneted ,împreun ăcuăaceleăg uriăindicator,care sunt create în timpul procesului de
maturare.Fermenta iaănatural ăaăbrânzei produce dioxid de carbon,careăseăacumuleaz ăîn
interiorulăcorpuluiădeăbrânz ,creândăg uriăCuăcatămaiămarisunt gaurile,cu atât mai mult brânza a
îmb trânită iăa dezvoltat aroma.
Gustulăexcep ionalăalăacestorăbrânzeturiăadev rateăelve ieniăsuntădezvoltate în continuare,atunci

când vârseste maturataînăpe terile Kaltbach.
[pe vremea directorului Huiazi,branza de la ICIL-Vatra Dornei se stoca in salinele de la Cacica!]
Kaltbach este un c tunămicăînăcantonulăLucerna,Elve ia.
În 1993 Emmi a dobândit faimoasele pesteri din gresie în care brânzeturile sunt maturate la
perfec iuneăpân ălaă300ădeăzile.Gresiaămen ineăumiditateaădin pesteri la un constant 94șă iăoă
temperatur ăpeătotăparcursulăanului,deălaă10ă°ăCălaăunămaximădeă12.5˚C.ă
Complexul de pesteri a fost extins într-unănum rădeăetapeăpentruălungimeaăsaăactual ădeăpeă

aproximativ doi kilometric iarăacumăareăspa iuăpentruăpân ălaă150.000ădeăro iădeăbrânz .
Prima Gama KALTBACH include în special aromatic Emmentaler AOC, Le Gruyère AOC,
Raclette iăFondue.Aceste soiuriăclasiceădeăbrânz ăsuntăcompletate de KALTBACH Extra
gustos,unca cavalăelve ianăf cutădinălapteăcrudămaiăusorăsiă KALTBACH cremos si gustos, o
brânz ăelve ian ăsemi-moale facut din lapte pasteurizat.
Specialit ileădeăbrânz ăKALTBACHăsuntădisponibileăînăurm toareleă ri:
- Australiaă(numaiăEmmentalăAOCă iăLeăGruyèreăAOC)
- Austriaă(toateăcuăexcep iaăFondueă iăRaclette)
- Canadaă(numaiăEmmentalăAOC,ăLeăGruyèreăAOCă iăExtraăgustos)
- China (numai Emmental AOC)
- RepublicaăCeh ă(numaiăEmmentalăAOCă iăLe Gruyère AOC)
- Fran aă(numaiăEmmentalăAOC,ăLeăAOCă iăExtraăgustosăGruyère)
- Germaniaă(toateăcuăexcep iaăFondue)
- Hong Kong (doar Le Gruyère AOC)
- Indonezia (numai Le Gruyère AOC)
- Italiaă(numaiăEmmentalăAOC,ăLeăGruyèreăAOCă iăcrem ă iăgustos)
- Japonia (numai Le Gruyère AOC)
- Libană(numaiăEmmentalăAOCă iăLeăGruyèreăAOC)
- Luxemburgă(numaiăEmmentalăAOCă iăLeăGruyèreăAOC)
- rileădeăJosă(toateăcuăexcep iaăFondue)
- Filipine (numai Le Gruyère AOC)
- Polonia (numai Le Gruyère AOC)
- Rusia (numai Emmental AOC,ăLeăAOCă iăExtraăgustosăGruyère)
- (AOCănumaiăEmmentală iăGruyèreăLeăAOC)ăSingapore
- Coreea de Sud (doar Le Gruyère AOC)
- Spaniaă(numaiăEmmentalăAOCă iăLeăGruyèreăAOC)
- Thailanda (numai Le Gruyère AOC)
- Regatul Unit (numai Emmental AOC, Le Gruyère AOCă iăcrem ă iăgustos)
- StateleăUniteăaleăAmericiiă(numaiăEmmentalăAOC,ăLeăAOCă iăExtraăgustosăGruyère)
- Zimbabwe (numai Emmental AOC)
Emmental – clasic
Elvetia
Fabricareaăbrânzeturilorăaăfostăoătradi ieăînăElve iaădeăsuteădeăani.EmmentalăAOP,LeăGruyèreă

AOPă iăSbrinzăAOP,precumă iăAppenzelleră®ăsauăTêteădeăMoineăAOPăsuntăuneleădintreăceleămaiă
cunoscute brânzeturi,atât în Elve iaă iăînăstr in tate.Pesteă450ădeăsoiuriăde brânzeturiădinăElve iaă
suntăproduseăinătotal.Doarăsubăjum tateădinălapteleăprodusăesteătransformatăînăbrânz .ă
Deăînalt ăcalitate,naturaleteăsiăunăgustăbun,suntăprincipaleleăcaracteristiciăaleăbrânzeturiădină
Elve ia.Acestălucruăpoateăfiăurm rităînapoiălaăliniileădirectoareădeăproduc ie,controaleleăstricteădeă
calitateă iădeădirectiveleădeămediu.Nuăeădeămirareădeăceăăaceastaăbrânzaăaăfostăîntotdeaunaăpeă
meniurile zilnice ale gurmanzilor.
Zonele din Elvetia,specifice pentru tipurile majore de branzeturi.
Branza Emmentaler elvetiana :
Regiunea de productie Regiunea Berna Materie prima lapte crud de vaca

Elvetia de North-Vest
Elvetia de East Continut apa 38 %
Elvetia Centrala
AOP din 2002 Lactoza fara
Rennt Cheag natural
Emmentaler AOP „trebuieăs fieăîngrijit i o maturare de cel puținăpatruăluni în regiunea în care a fost
Classic produs. Cu, filde de culoarea caroseriei, gauri de cires chiar crust de dimensiuni si
gust deănuc delicat,aceasta esteăcuăadev rat parteădinămo tenireaănoastr i
gastronomie noastr . Cunoscatori brânz aprecia ca un element esențial peăoăplac
deăbrânz , pentru micul dejun sau pentru a rotunji un desert.De asemenea,este
utilizat ca ingredient în multe feluriădeămâncareăcald „swissinfo.ch
Aroma : blanda,gustde nuca
Forma si culoarea : coaja –naturala,ferma,galben-auriu

Tipul = branza grea
Perioada de maturare : min.4 luni.
Emmentaler AOP „este o brânz gourmet. La primul s uădeăcontrol alăcalit ții cu patru luni roți de
Réserve brânz adecvate sunt selectate pentru maturare în continuare pân ăcând obțineă
calitateaădorit ăa Réserve. Pân ăla vârsta de celăpuțin opt luni aceste runde deăbrânz
sunt atent avutătendințaădeăa i matur în pivnițe imbatranire, la o temperatur de 11-
14 ° Că iăoăumiditate de peste 90%.”
Tipul = branza grea Perioada de maturare : min.4 luni.
Emmentaler AOP „este o brânz tare i picanta cu o past sf râmicioas .”

extra
Tipul = branza grea
Emmentaler AOP „esteăoăbrânz ăcareăîndepline teăcerințeleăculinareăceleămaiăexigenteă iăesteă
considerat un deliciu special printreăcunoscatoriăbrânz .ăDup ăoădepozitareădeăpatruă
cave-aged luni într-unămediuăumedă iărece,ăbrânzaăesteăplasatăînăbeciuriăpe ter ăînăinimaă
westcentralădinăElveția.ăAcesteăpesteriăroc ăumedeă iăreci,ăcuăfloraălorăspecialeă
asigura climatul ideal pentru un proces prelungitădeăîmb trânireădeăcelăpuținăînc ăoptă
luni.ăCuă95%ăumiditateă iăoătemperatur ăconstant ădeă13ă°ăC,ăînăvârst ădeăpe ter ă
EmmentalerăAOPădobânde teăgustulăs uăbogatăaromată iăcrust ăneagr ăcaracteristic ă
dup ăcelăpuțină12ăluniădeămaturare.(ăPestera-inăvarsta)”

Tipul = branza grea
Emmentaler AOP „este o brânz organic care difer ăde brânz convențional de ingredientul prime
Bio utilizate la fabricarea sa, care este întotdeauna lapte nepasteurizat deălaăproduc tori
care sunt conforme cu normele organizației BIO SUISSE lui. Aceste standarde, care
sunt recunoscute atât în Elveția i înăstr in tate, prevede, printre altele, c ăanimalele
trebuieăs ăfie tratate cu omenie, cu p unatul de zi cu zi în timpul verii i accesul
regulat în aer liber în timpul iernii. Metodeădeăproducție Emmentaler AOP bio sunt la
fel de naturale i eco-friendly ca posibil. Maturat timp de cel puținăpatru luni, acesta
se distinge prin gustul s u delicat alune, ceea ce face oăpl cere pur ”
Tipul = branza grea Forma si culoarea : coaja –naturala,ferma,galben-auriu
Emmentaler Gotthelf „este totul despre a merge înapoi la vremurile bune i cre terea p l ria la reverendul
Albert Bitzius - alias Jeremias Gotthelf. Chiară iăast zi, elăesteăînc una dintre cele
mai cunoscute autorii în Elveția. Gotthelf tr ităîn Lützelflüh în valea Emme la
începutul secolului al 19-lea. Unaădinăc rțileăsale cele mai populare, "Die Käserei in
der Vehfreude" (lactate în Vehfreude), spune povestea unui sat din valea Emme care
aădecisăs ăconstruiasc un lapte în loc de coal într-adev r nevoie. Aceast ăpoveste
de divertisment este povestit pe eticheta deăbrânz Emmental Gotthelf sub forma de o
silueta elaborat.”
Tipul = branza grea
Rahmtaler „Swiss Rahmtaler (Rahm înseamn crem ) era deja f cut în fabricile de produse
lactate Alpine în secolul al 16-lea. Ca ultimul dintre acestea închis în secolul 20, arta
de a produce aceast brânz a fost uitat. Emmental Elveția a redescoperit acum unic
u oare i aromat elvețian Rahmtaler. Secretul elvețian Rahmtaler de Emmental
Elveția seăafl ăîn rețet sale speciale. Smântân seăadaug laptele la fel de proasp t
produs în acea zi - asta e ceea ce o face atât de neted i delicat!”

Tipul = branza grea Forma si culoarea : coaja –naturala,ferma,galben-auriu
Emmentaler Crown „LaăfelăcaăEmmentalăAOC,ăwrestlingăesteăoăfelieăreal ăaăElvețieiă iăoăparteăintegrant ă

aăculturiiănoastre.ă iăpentruăaămarcaăviitoareaălupteăfederalăelvețiană iăFestivalulă
Alpine în Burgdorf, este Crown emmental - oăbrânz ăputernicăfaceăfolosindăoăpânz ă
a aăcumăaăfostăînăzileleătrecuteă iădispuneădeăoăetichet ăcareăesteătotulădespreă
wrestlingăelvețian.ăAcestaăaăfostăproiectatădeămân ădeăartistăelvețianăThomasăOttăsiă
prezintaăprincipaleleăarunc ăimplicatăînălupteăelvețian,ăcuăceaămaiăimportantaăscenaăaă
aveaăunălocădeăcinsteăînămijloc,ă iăanumeălupt toriiăstrângereădeămân ăîntr-o
demonstrațieădeăfair-play înainte de a începe meciul.
Aromaă:ăblanda,gustdeănuca”
Emmentaler AOC.
The original Swiss.

EmmentalerăAOCăesteărealizatăexclusivădinălapteănepasteurizatănetratat.ăSeămaturizeaz ăpentruă
celăpu ină120ădeăzileăîntr-oăpivni ădeămaturare.ăGustulăeste legendar si nu are aditivi artificiali.
EmmentalerăAOCăesteăînc ăf cutăast zi,în conformitate cu o procedur ătradi ionala artizanala de
c treăfactoriiădeădecizieăbrânz -experien ădeămaster.Datorit ăm rciiăsaleăbrânz ,ăloculădeăorigineă
iădeăproduc ieădeătoateăEmmentalăAOCăpotăfiăurm rite
Emmentaler AOC varieties.

Emmentaler AOC este vândut sub eticheta deă"Classic"ăatunciăcândăesteăcoptăpentruăcelăpu ină
patru luni.Maturitateaăesteăatins ădup ăoptăluniădeăîmb trânireă iămaturitateădeplin ,dup ăunăan.ă
Selectia noastra de Emmental AOC învechit în valea Emmental,înăElve iaăcentral .Cu cât se
matureaza mai mult Emmental AOC,cu atât mai mult crusta se închide la culoare
Emmentaler Gotthelf AOC.
Emmentaler Gotthelf se face la fel cum a fost în timpul lui Gotthelf,din lactate de la o altitudine
deăpesteă1000ădeămetriăundeăvacileămestecaăpeăiarb ,care este bogata în arome.Culturile
bacteriene folosite pentru a face Emmentaler Gotthelf sunt cultivate de lapte în sine.Eticheta de
pe roata con ineăistoriaăvecheăaăfermierilorădinăVehfreude.
Emmentaler Gotthelf poarta "Slowfood" eticheta.

Adventure cheese route
“On the Emmental cheese route you will learn exciting stories and information about the centuries old tradition of
the Emmentaler cheese.With the rented FLYER e-Bike you will pass the one- or two day-tour without efforts.
On the way the app of the Emmental cheese route will help you to orient yourself. It also contains much information
and pictures as well as an audio version for every point of interest. Children do have the chance to get a detective-
diploma when answering the questions of the detective-cow Emma.”
Emmental-svaiter – productie de nisa :
L’emmental au fond du trou www.largeur.com
Subminat ădeăfranculăputernică iăde concuren aăin crestere pentruăproduseleăstr ine,celebrul

emmentalăelve ian a exportat tot mai putin.Produc iaăsaăaăsc zutălaăjum tateăînăultimiiăzeceăani.
Potrivit unui sondaj de opinie,elve ieniiăprefer ăbrânzaăgruyère.Maiăr u, acum mozzarella

culminândăînăpreferin eleăindigene! iăastaănuăeăchiarăceaămaiămareăpreocupareăaăproduc toriloră
de Emmental din cantonul Bern:dou ătreimiădinăbrânzeturileălorăsuntăvânduteăînăstr in tate,în
specialăînă riăaleăUniuniiăEuropene.Deci,este puterea francului,ceeaăceăcomplic ăoăsitua ieădejaă
dificil .
Cifreleăilustreaz ăunădezastru.Dină2000ăpân ăînă2010,produc iaădeăEmmentalăaăscazut de la

45.000 la 27.000 de tone pe an (-40ș)ă iăaănum ruluiădeăproducatori lactate 418-171 (-60%). În
acestăan,exporturileăauăsc zutăbrusc,înăspecialăînăItalia,înămodătradi ional,cea mai mare pia ă
pentruăEmmentalulăelve ian.Înătimpulăverii,brânza s-arăputeaăvindeăpân ălaă12ăfranciăperăkg, în
timp ce se câ tig maiăpu inădecâtăjum tateăacum.Deciăînămodănatural,unii dintre ei si-au inchis
afacerile.Cum s-a ajuns aici?
"Emmentalul este cea mai copiata brânz ălume",spune Manuela Sonderegger,Switzerland Cheese
Marketing,responsabila pentru promovarea brânzeiăelve iane.Mai mult de 350.000 de tone de
Emmentaler sunt fabricateăînăUniuneaăEuropean ,înăspecialădeăc treăFran aă iăGermania,ădară iăînă
alteă ri,ăcumăarăfiăAustriaăsauăFinlanda.SwissăEmmentalănuăesteăsub 10șădinăaceast ăproduc ie.
"Avemăoăproblem ădeăpre uri,adaug ăManuelaăSonderegger.Unele emmentale franceze se vand
pentruăpân ălaă5ăeuroăper kilogram!"Pre ulăelve ianăcuăsiguran ămaiămare,ar putea fi protejată iă
ap ratădeăoăorigineă(AOC).Acum,ădac ăEmmentalerăAOCăesteărecunoscutădeăc treăElve ia,a fost
respinsădeăc tre Parlamentul European mai 2011.Potrivit acestuia,numeleăseărefer ălaăunătipădeă
brânz ăEmmental,care nu are nimic de-a face cu regiunea cantonului Berna.
Înăciudaăacestuiăe ec,Manuela Sondereggerăconsider ăc ăesteăposibil,folosind o campanie de
marketingă"pentruăaăconvingeăconsumatoriiăstr ini s ăpl teasc ămai mult pentru un produs
premium,chiară iăf r ăunăAOC.Spreădeosebireădeăemmentalulăstr in,ementalulăelve ian este un
produsănaturalăcareănuăcon ineăaditiviă iăvineădeălaăbrânzii mici. "
Michel Pellaux Secretar General la Cremo,un lider al industrieiăproduselorălactateăelve iene,nu
împ rt e teăacestăoptimism.Elăconsider ăc ăproduc iaădeăEmmentalăvaăcontinuaăs ăscad ă",la un
nivel de întreă12.000ă iă15.000ădeătone."
Trebuieăspusăc ăr d cinileăproblemeiăsuntăprofundeă,de la momentul in careConfedera ia
subven ionareaămasivăafacerile deălapte.ăAproapeăjum tateădinălapteleăprodusăînăElve iaăa fost
transformat în Emmental,undeăproduc iaăaăcrescut la 50.000 de tone pe an.Cele mai multe multe
catitati de brânza au fost exportate,aruncand în aer subven iile. "În cazul în care statul s-a retras
în 1999,am fost într-o situa ieădeăofert ăexcedentar ,spuneăArthurăFasel,interprofesional
Emmentaler Switzerland. Industria a trebuit restructurata iănuăs-a terminat. "
Aceast ărestructurareăaăfost,ăevident,ăf cut ăînădurere,cu certuri interminabile între brânzari pe
volumeleăproduse.ă"Amăîncercatăs ălimitam cantitatea de Emmental,astfel încâtăpre urileăs ănuă
scad ,spuneăArthurăFasel.Dar unii branzari s-au retras din organiza iaănoastr ăpentru a produce în
voie."În ultimele luni,situa iaăpareăs ăseăfiăstabilizat,cu un randament aproape pentru to iă
produc toriiăînăcadrulăorganiza iei-mam ,darăpre ulăunuiăkilogramădeăEmmentalănuăsi-aărevenit”.
"Aceastaăesteăoădovad ăc ăproblemaăEmmental-lui nu este doar o chestiune de volumul
produc iei,observ ăMichaelăPellaux de la Cremo.Adev rataădificultateăesteăc ăEmmentalul
elve ianănuăesteăsuficientădeădiferităfata de concuren iiăs iăgermaniă iăfrancezi.Acestea sunt
rafinate aproximativ 2 luni,fata de 4 luni pentru Emmentalul elve ian.Dar ne-ar trebui brânzeturi
maturate întreă8ă iă10ăluniăîntr-oăpivni ăumed ăpentruăaăproduceăro iăhigh-end,cuăoăarom ă
distinct .Maiămultădecâtăatât,emmentalărafinat în acest fel se vinde bineăînăElve iaă iăînă
str in tate.ăEvident, există o piață de ni ă i nu vom avea mai mult de 15.000 de tone de
astfel de produs.Acestălucruănuăarăîmpiedicaăproduc toriiăno triăpentruăaăproiectaăoăbrânz ăină
paralel mai ieftina,dar asta nu este Emmental.ăExist ăoăpia ăpentruălow-end, de asemenea. "
Între timp, industria continua sa se concentreze numaiăpeăcantit ileădeăbrânzeturi.În câteva luni,
se inten ioneaz ăs ăse introduc ăoăbacterieăînăro ile AOC,care le va distinge de celelelte
exemplare.Oăm sur ăeficient ,spune Michel Pellaux,darăr mânăinsuficienteăpentruăaăcâ tigaănoiă
coteădeăpia .Cum anul 2012ăpromiteăs ăfieămaiădificilădecâtăoricând,viitorul Emmental-ului arat ă
fragil.
i Elveția riscă să devină un simbol al unui trecut alpin,o felie de istorie pe scurt.
Amprenta genetică, noua metodă ingenioasă prin care producătorii elve ieni de brânză
combat falsificarea produselorAnca Dumitrescu | 28.08.2014 | “descopera.ro”
Produc toriiăelveţieniădeăbrânzeturiăvorăs ăcombat ăfalsificareaăproduselorălor, între care

renumitaăbrânz ăEmmental,ăcuăajutorulăamprenteiăgenetice,ăînfiinţândăînăacestăscopăunădepozită
unde,ălaăoătemperatur ădeăminusă80ădeăgradeăCelsius,ăsuntăp strateă10.000ădeămostreădeăbacteriiă
din lapte.
Produc toriiăelveţieniădeăbrânzeturiăvorăs ăcombat ăfalsificareaăproduselorălor,ăîntreăcareă

renumitaăbrânz ăEmmental,ăcuăajutorulăamprenteiăgenetice,ăînfiinţândăînăacestăscopăunădepozită
unde,ălaăoătemperatur ădeăminusă80ădeăgradeăCelsius,ăsuntăp strateă10.000 de mostre de bacterii
din lapte.
Industria elve iană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de
franci elve ieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condi iile în care
producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de
milioane de franci.
Produseleăcontraf cuteăcontribuieălaădeclinulăveniturilorăacesteiăindustrii,ăafectateădejaădeă
costurileămariădeăproducţieăşiădeăapreciereaăfranculuiăelveţian,ăcareăfaceăcaăbrânzeturileăelveţieneă
s ădevin ămaiăscumpeăînăstr in tate.
Circa 10ș din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este
contrafăcută,ăpotrivităasociaţieiăSwitzerlandăCheeseăMarketing.
"Dac ăbrânzaăesteăunăfalsădeăcalitateăinferioar ,ăruineaz ăreputaţiaăprodusului.ăPentruănoiăesteă

importantăs ăprotej mămetodaătradiţional ădeăfabricareăaăbrânzei",ăaădeclaratăAgnesăBeroud,ăcareă
lucreaz ăpentruăasociaţiaăproduc torilorădeăbrânz ăTeteăDeăMoineă(CapădeăC lug răn.r.),ăservit ă
înămodătradiţionalăîn fâşiiăfoarteăsubţiriăpentruăeliberaămirosulăşiăaroma.ăAceast ăbrânz ăaăfostă
inventat ăşiăprodus ăpentruăprimaăoar ăacumămaiăbineădeăoptăsecole,ădeăc lug riădeălaăm n stireaă
Bellelay, din regiunea Jura.
ElveţiaăproduceăbrânzeturiăcelăpuţinădinăperioadaăEvululuiăMediu,ăprimeleămenţion riiădatândădină
anulă1115.ăÎnăprezent,ăproduc toriiădeăbrânz ăEmmental,ăTete,ăGruyereăşiăaleăsortimenteătrebuieă
s ărespecteăreguliăstricteăpentruăgarantareaăpurit ţii.
Acesteăreguliăm rescăpreţulădeăpreţulădeăproducţie,ărespectivăcelăpl titădeăcump r tori,ăşiăsporescă

tentaţiaăpentruăfabricareaădeăproduseăcontraf cute,ăcuăpretenţiaăc ăarăfiăproduseăînăElveţia.ăÎnă
plus,ăînăalteăţ riăexist ăproduc toriăcareăfabric ăbrânzaăEmmentalălaăcosturiămaiămici.
Metoda amprentei genetice pentruăverificareaăproduselorăcontraf cuteăaăfostăintrodus ăînă2011,ă

pentruăEmmental,ădup ăapariţiaăunorăfalsuriăînăItalia.ăAnulătrecut,ămetodaăaăînceputăs ăfieăaplicat ă
şiăpentruăbrânzaăTeteădeăMoine,ăfabricat ădoarădeăoptăproduc toriădinăregiuneaăJura.ăIdentificarea
amprenteiăgeneticeăaăproduselorăGruyereăşiăSbrinzăesteăînăcurs.
"Se ia brânza, se extrage ADN-ulăşiăesteăverificatăcuăajutorulăunuiămarker",ăaădeclaratăDeborahă

Rollier,ăunulădintreăcercet toriiăimplicaţiăînăproiectlăaăAgroscope,ăinstitutulăguvernamental pentru
ştiinţaăalimentelorădinăBerna.
PentruăcaăbrânzaăTeteăs ăfieămarc ăprotejat ,ăiarăElveţiaăşiăUniuneaăEuropean ăs ăiaăm suriă

împotrivaăfalsificatorilor,ăproducţiaătrebuieăs ăaib ălocădoarăînăregiuneaăJura,ălaăgraniţaăcuăFranţa.ă
Ingredientele artificiale,ăinclusivăconservanţii,ăsuntăinterzişi.ăReglement rileăpentruăbrânzaă
Emmental sunt la fel de stricte.
Contrafacerileăsuntădoarăunăaspectăalăproblemelorăcuăcareăseăconfrunt ăproduc torii,ăunăaltulăfiindă

recesiuneaăcareăaădeterminatăcump r toriiăs ăopteze pentru produse mai ieftine.
Volumulăexporturilorăelveţieneădeăbrânz ăEmmentalăauăsc zutăcuă18șăînăprimulăsemestru,ăiarăînă

cazulăbrânzeiăTeteăcuă3,4ș.ăPentruăprimaăoar ,ăimporturileădeăbrânz ăaleăElveţieiăauăfostămaiă
mari decât exporturile, în luna iunie, potrivit datelor din industrie.
Sursa: Mediafax, Bloomberg
World wide traditional cheeses (brânzeturiătradi ionaleălaănivelămondialătrebuie sa nu fie

considerate doar "mâncare",ci un testimonial a istoriei,aăculturiiă iăa stilului deăvia ăală
comunit ilorădeăproduc tori.Lumeaăbrânzeturiătradi ionaleăare leg tur ăputernic ăpe teritoriul de
origineă iăsuntăexpresieăunic deăinterac iuneaăsimbiotica om-resurs ,culturaăcomunit iloră i
natura.Branzeturile industrial sunt de obicei produse pe o mare scar ăde companii mari,în orice
loc din lume i produc toriiăsuntăînăm sur ăs ăob in ăaproape acela iăprodusăfinal.Inăschimbă
brânzeturile tradi ionale sunt produse de ni ă care sunt de obiceiălucrateămanuală iăproduseălaă
ferm ăsauăla nivel de sat.Aceste produse au o leg tur ăputernic ăcuăteritoriul de origine (adic ă
orografia, peisaj,arhitectur ărural ă iăresurseăumane)ă i prin urmare sunt testimonial a istoriei,a
culturiiă iăa stilului deăvia ădinăaceleăcomunit iăcareăproduc.Produsele tradi ionaleănuăsuntă
nostalgie ciăpură iăsimpluăunăprodusăalimentar,oăexpresieăunic ăaăinterac iunii,oăsimbioz ăîntreă
om resurse,culturaăcomunit ilorăruraleă i natura.Brânzeturile tradi ionaleăsuntăcaracterizateăde
aromeăintenseă iădiferite,cuăvariabilitate destul deăridicat ăchiară iăînăcadrulăuneiăvarietati de
brânz .Globalizarea a distrus sisteme de produc ieă"locale".În ultimul deceniu,Nouaăgenera ieădeă
antropologi,sociologi iăeconomi tiiăauăînceputăs ăseăcerteăcuăprivireăla sensulărealăalăglobaliz riiă
avand îndoieliăcuăprivireălaăfundamentalismulăpie eiălibere i pe paradigma "economia dezvoltarii
pentru dezvoltare economic ă" careăconsider ădoarămarjaădeăprofit realizatădeăc treăproprietarulă
de capital.
Acesta este momentulpentru aădezvoltaă iăcoordona oăre eaă tiin ific ăinterna ional ăprintr-un
“World Wide Traditional Cheeses Association” în scopulădeăaăprotejaăbrânzeturiătradi ionale
iădeăaălucraăîmpreun ăpentruăaădemonstraă tiin ific:caracteristicileătradi ionale de brânz ă iădeă
tehnologie de fabricare a brânzei;importan ăinstrumentelor tradi ionale;rolulăinăs n tate a
brânzeturiătradi ionale;profiluri aromatice iăsenzorialeăaleăbrânzeturilor tradi ionaleă(importan ă
a factorilor de biodiversitate);eficacitateaădeăsiguran ăalimentar ăa brânzeturilor produse cu
sistemeleătradi ionale.ă
Institutele publice de cercetare,chiară iăuniversit i,trebuieăs ăcertificeăcalitateaăla nivel mondial
a brânzeturilor tradi ionaleă iăs ăcontribuieălaăeducarea fermierilor si consumatorilor pentru
semnifica iaăreal ăaăacestorăproduseăculturale.ă
Siguranțaăalimentar este o "problem ădeăetic "ă i nu doar o decizie de afaceri.
Înăcentrulăeforturilorădeăpromovareăaăproduselorătradi ionaleădeăorigineăregionala,trebuieăs ăfieă

înființarea unei organizații colective.In mod specific,una dintre cele mai comune tipuri de
asociere în acest domeniu este consorțiul de calitate:
unăgrupădeăproduc toriăindependențiă iăcompaniileăalăc rorăscopăesteădeăaăad ugaăvaloareălaăună
produsătradiționalădeăorigineăregionalaă iăs ăacționezeăcaăoăplatform ăpentruăcoordonareaă
corect ă iăechilibrat ăaăintereseloră iăeforturileăînăvaloarificarea integrata.
Consor iiădeăcalitateăsuntăcreate cu scopul de a dura înătimpă iănuăs ăfieădizolvatădup ăceămembriiă
s iăau a ajunsălaăoăpozi ieăbun ăpeăpia .Unitatea în jurul vânzarii aceluia iăarticolăcreeaz rela iiă
de dependen ăpeătermenălungăîntreămembri,careătrebuieăs ăfieăcoordonateăînămodăoficial.
Maiămultădecâtăatât,consor iileădeăcalitateăpotăîndepliniăfunc ii care ar fi dificil de înlocuit pură iă
simplu cuătranzac iiădeăpia ăîntreăunănum rămareădeăagen iăeconomici.Redistribuireaăechitabil
de profit de-a lungulăaceluia iălan ăvaloric,deăcontrolăalăvolumelorădeăproduc ieătrebuie s ăr mân ă
în mod colectiv într-unăsegmentădeăpia ăsuperioră iăinstitu ionalizareaăpracticilorădeăproduc ieă
care respectătradi ia iămediulăsuntăexempleădeăobiectiveăcareănuăpotăfiărealizateăf r ăo structura
organic ăpentruăcontract.
În principiu, exist ătreiăvectoriăcareăarătrebuiăsaăghidezeăoriceăinterven ie iăcareăsuntădecisiveă
pentru succesul laăoriceăgrupăînăceeaăceăprive teădezvoltareădurabil :ăoăprimireăc lduroas ăpentruă
produsulătradiționalădeăorigineăregionalaăînăpiata,managementulăechitabilăaădiferitelorăintereseă
socio-economice de-aălungulălanțuluiădeăproducțieă iăimpactulăpozitivăalăproiectuluiăcomunălaă
nivel local.
Pentru a atinge aceste trei obiective simultan,ăvaătrebuiăs ăseăacordeăurm toarelorăaspecteăo

aten ieădeosebit :
•ăProdusulătradi ionalădeăorigineăregionala la care este adaugata valoare trebuieăs ăfieăcaracterizată
prinăunicitateaăsaă iătrebuieăs ăreprezinteăoăsurs ăimportant ădeăvenituriăpentruăoperatorii
economiciăimplica iăînăproduc iaăsa.
•ăProcesulădeăgrupătrebuieăs ăfieăcondus de un promotorăcareămediaz ăîntreăoperatorii economici

dinădiferiteleăverigiăaleălan uluiădeăproduc ieăimplicateă iăsaăasigure c ătoateăp r ile interesate
încep cu acela iănivelădeăinforma iiăînăceeaăceăprive teădomeniulădeăaplicareăpoten ialăde proiect;
numai în acest fel se poate promova pentru toate grupurile interesele lor de la început.
•ăSetulădeăcaiet deăsarciniătrebuieăs ăfieăsuficientădeăstrict pentruăaăsus ine diferen iereaă

produseloră iăs ăfieăsuficientădeăflexibilăpentruăaămen ineăoăconcuren ăcomercial ăîntreămembrii.ă
Documentul arătrebuiăs ărecunoasc ăcontribu iaăla fiecareăverig ădin lan ulădeăproduc ieălaăcreareaă
de valoareaăad ugat ătotal ă iătrebuieăs ăstabileasc ămijloaceleăpentru realizarea obiectivelor non-
economice aleăconsor iuluiă(protec iaăbiodiversit ii,metodeădeăproduc iaătradi ional ,patrimoniu
culinară iăcultural,etc).
•ăNumaiăatunciăcândămembriiăsuntăgataăs ăapliceăspecifica iileă iăatunci când in conformitatea cu

acestea pot fi monitorizate,vaăfiănecesarăs ăseăapliceăpentruăînregistrareaăuneiăeticheteăcolective.
•ăIndica iileăgeografice,m rcileăcolectiveă iăm rcileădeăcertificare sunt mijloace legale adecvate

pentru protejarea unui produs de origineătradi ional ăregional ăînăcadrulăuneiăcalit iădeăconsor iu.ă
În primul rând,utilizarea acestor etichete este deschisa pentruăunănum rămareădeăoperatorii
economici independentiÎn al doilea rând,celeătreiăm rciănuăprotejeaz ănumai denumirea
produsului,dar atest ădeăasemeneaăcaracteristicile sale de calitate.Alegerea unui sau a altui mijloc
legaleădeăprotec ieănu este doar o chestiune de fezabilitate legala,dar depinde deăpriorit ileă
socio-economice dintre membrii.Maiăalesăînregistrareaăuneiăindica ii geograficeăinstitu ionalizat ă
poate provocaăefecteănegativeănea teptate,atâtăpentruămembriiăconsor iuluiă(pierdereăde
specificitate de produs,competi iaăintern ăaăcrescut)ă iăproduc toriiăexterniă(efectădeăexcludere).
•ăControlulăstrictăalăconformit iiăcuăspecifica iileădin partea membrilor este necesara pentru mai

multe motive:esteăoăcerin ălegal ăpentruăutilizareaăanumitor etichete comune;seăstabile teăbazele
pentru a garanta standardele de calitate ale produsului pe termen lung;posibilitatea de a promova
încrederea între membrii consor iului.Certificare externa nu aduce în mod necesar cu ea beneficii
tangibileă i,inăoriceăcaz,ar trebuiăs ăfieăîntotdeaunaăcombinata cu practicile de control intern,în
scopul de a reduce costurile.
•ăConsor iulădeăcalitate poate oferi diverse servicii care ajuta la maximizarea unui produs de
succesăînăpia ă iăs ăasigureădistribu iaăechitabil ăaăcosturilor,aăbeneficiiloră iădeăluareăaădeciziilor
de-aălungulălan uluiădeăproduc ie.Exemple de astfel de servicii includ furnizarea de modele de
contracte,un sistem de redistribuireăbazat ăpeăcalitate,coordonator certificare de grup,gestionarea
repartizarii profituluiăîntreămembriă iăcontrolulăde cantitate la aprovizionare.
•ăPentruăaărealizaăo buna pozitionare in piata,promovarea eficient ăaăproduselor tradi ionale de
origine regionala esteălaăfelădeăimportant ăcaă iăcalitateaăînalt .To iămembriiătrebuieăs ăfieăaliniati
înăjurulăuneiăstrategiiădeămarketingă iădeăcomunicare comuna destinata îmbun t iriiăimagini de
produs ca un bun tipic care este strâns legat de un anumit teritoriu.Anumiteăcanaleădeădistribu ieă
scurte nu trebuie neglijate,deoarece permit a stabili oăleg tur ăîntreăconsumatoră iăregiuneaădin
care provine produsul.
•ăDe iănum rulădeămembriăîntr-unăconsor iuănuădeterminaănivelulăs uădeăconsisten ,extinderea

poate crea tensiuniăîntreămembriiăvechiă iănoiă i,prinăurmare,deciziaăarătrebuiăs ăfieăbineăgândita.
În func ieădeăetichet ,potrivit careiaăprodusulăaăfostăînregistrat ,aceast ădecizieăpoateăfiăluat ămaiă
mult sau mai pu inăliber.
•ăPentruăaăputeaăîncepe un consor iu,promovarea ini iala externa tehnica,juridical si financiara

este esentiala.Mai mult decât atât,atunci când produsulătradi ionalăde origine regionala reprezint ă
un marker culturalăpentruăoăanumit ăregiune,seăpoateăac iona ca un element unificator iăună
catalizatorăpentruăoăstrategieădeăpromovareăteritorial ăvast ăcareăimplic ăun publicănumerosă iă
entit iăprivate.Înăacesteăcazuri,consor iulătrebuieăs ăseăasigure ca marketingul eficient al
produsul tipic nu este compromis de obiectivele ambi ioaseădeădezvoltareălocal ăpentru ter i.
Sursa : [Adding value to traditional products of regional origin-A guide to creating a quality
consortium UNITED NATIONS INDUSTRIAL DEVELOPMENT OrganizationVienna, 2010]
Exemplu : propionbacterii in flora pentru laptele crud(Elvetia si Romania,Vatra Dornei) [ a se vedea studiul]
Propionibacterium freudenreichii sunt utilizate ca starter la fabricarea diferitelor tipuri de

brânzeturi elvetiene i,formeazaă“ochii”ăsiădau arom ă iăgust dulce de nuc ăcharacteristic.La
fabricarea branzeiătradi ionaleă Emmental DOP(Denumire de origine protejat ) PDO(Protected
Designation of Origin),laptele crudăesteăinoculatăcuăconcentra
iiăsc zute de P.
freudenreichii.Claseleăcomercialeădeăbrânz ăEmmentalerăDOP,in vârst ădeă4,8,sauă12ăluniăcon ină
P.freudenreichii la un nivel de Înăciudaăutiliz riiăde starteri de P. freudenreichii,
calitatea de stocare a brânzei Emmentaler PDO pareăs ăfieăinfluen at ădeăcompozi iaă i num rădeă
propionibacterii care apar în mod natural si sunt prezen iăînălapteleăcrud.Termenul
“propionibacterii lactate" include specii P. freudenreichii, Propionibacterium acidipropionici,
Propionibacterium jensenii iăPropionibacteriumăthoenii,careăsuntăcomponenteăfrecventeăale
florei naturale de lapte crud.Diverse caracteristici pentru tulpini-specifice,cumăarăfiărezisten aălaă
c ldur ,rezisten ăsare,cre tereălaătemperaturiăsc zute,activitatea aspartase, catabolismul acizilor
aminoă iăinterac iunileăcuăbacteriiădeăacidălactic,complicaăpredic iaădeăcre tereă iăsupravie uireăaă
tulpinilorăindividualeăînătimpulăbrânz maturare.
Sursa : Turgay M.et.al., Biodiversity, dynamics, and characteristics of Propionibacterium freudenreichii in
Swiss Emmentaler PDO cheese Dairy Sci. & Technol. (2011) 91:471–489
Romania
Discutii pret lapte
Last update: 06-08-2014
Scurt istoric svaiter Romania
Documenteleăatestǎăfaptulăcǎăînăanulă1827,industriaşul elve ian Otto Stacker aăînfiinţatăfabrica

de brânzeturi “Alpina”, unde se prelucrau zilnic 10000 litri de lapte folosindu-se utilaje foarte
performante pentru vremea respectiv ,ăobţinându-seănumeroaseăsortimenteădeăbrânzǎ,destinateă
atâtăpieţeiăinterne,ăcâtăşiăexportului.ă
Totăînăperioadaăinterbelicǎ,înăanulă1937, omul de afaceri Ioan Zegrean înfiinţeazǎăînăzonaăstrǎziiă

Chilia fabrica de brânzeturi “Nufǎrul”,laptele fiind procuratădeălaăgospodariiădinăzonaăstrǎziiă
ChiliaăşiădeălaăArgestru.
Oăbunǎăparteădinăcantitateaădeăbrânzǎăprodusǎălaă“Nufǎrul”ăeraădestinatǎăhraneiămilitarilor.ă
În anul 1948 aăfostăînfiinţatǎăÎntreprindereaăpentruăColectareaăşiăIndustrializareaăLaptelui,ăcare a

luatăloculăfabriciloră”Alpina”ăşiă“Nufǎrul”,ădotareaăinitialăaăI.C.I.L-uluiăfiindărealizatǎăcuăajutorulă
utilajelorăconfiscateădeălaăfabricileă“Alpina”ăşiă”Nufǎrul”,ăiarăulteriorădinăfondurileădeăinvestiţiiă
asigurateădeăstat.ăÎnăceeaăceăpriveşteăasigurarea materiei prime (laptele),ăacestaăeraăobţinut,ăînă
principalădeălaăgospodariiădinăzonǎ,ăcare,ădinăfericireăn-auăfostăcolectivizaţi,ămenţinându-şi,ăprină
urmare,ădreptulădeăproprietateăasupraăgospodǎriilorăşiăanimalelor,ăeiăfiindăînsǎăobligaţiădeăstatăsǎ
livrezeăcoteădeălapteălaăpreţuri,ăînăcantitǎţiăşiălaătermeneăstabiliteădeăautoritǎţi.ă“Monitorului de
Dorna” istoriculăprelucrǎriiăindustrialeăaălapteluiăînăzona noastrǎ.ă
“Pe şantierul unei noi fabrici. Vatra Dornei – Nu departe de apele învolburate ale Dornei,
întreă munţiiă acoperiţiă cuă brazi,ă seă afl ă ună mareă şantieră înă construcţie.ă Aiciă lucreaz ă cuă avântă
constructorii noii fabrici de brânzeturi fine şi lactoză.ăÎnăapropiereaăşantieruluiăs-au ridicat 8
blocuriă pentruă muncitoriă cuă câteă 2ă apartamenteă fiecareă şiă ună grupă social cultural ...ă Aceast ă
întreprindereă modern ă esteă înzestrat ă cuă utilaje deă ceaă maiă înalt ă tehnicitate.ă Printreă multeleă
maşiniă aleă noiiă fabriciă suntă şiă evaporatoareleă şiă separatoareleă centrifugaleă cuă oă capacitateă deă
producţieădeăccaă24000ădeălitriăînătimpădeă8ăoreăşi o serie de aparate mari automatizate care vor fi
întrebuinţateăpentruăfabricareaăşiăpasteurizareaăuntului.ăVacumurileăvorăproduceăînă8ăoreăcâteă800ă
kg.ălactoz ă– materieăprim ăpentruăfabricaădeăantibioticeădeălaăIaşi,ăiarăalteămaşiniăvorătransformaă
zilnic cantitateaădeă15000ălitriălapteăînăunt,ăşvaiţerăşiăalteăproduse.ăÎntregulăprocesădeăproducţieăvaă
fiămecanizatăşiăautomatizat. ” România liberă, anul XIV, nr 3602, Mar i 8 Mai 1956
1.= ing. Nikolic Vasilie,27.10.1928,Timişoara,ăFacultatea de Chimie industrial ădinăInstitutulăPolitehnic,ă
Bucureştiă1947/1948ă;InstitutulădeăIndustriiăAlimentare,Bucureştiă1948/1951; ICIL Vatra Dornei (1957-1961)
„Avînd în vedere introducerea în fabricaţie a unor noi sortimente, colectivul de muncă de la
ICIL Vatra Dornei a produs de curînd, în mod experimental, sortimentul <conserve de
brînzeturi topite>.ăNoulăsortimentăposed ăînalteăcalit ţiănutritiveăşiăareăoădurat ămaiămareădeă
conservabilitate.ăÎnăprezentăseăfacăpreg tiriăpentruăproducerea noului sortiment în cutii de 450,
340ăşiă100ăgrame”.„Zori Noi”, Anul XVII, nr. 4704, Suceava, Miercuri 23 ianuarie 1963.
SC Camy Lact SRL Vatra Dornei
1.=ăSEITEă54ă•ăAUSGABEă3/07,16.MÄRZ 2007 BIOwelt-Serie (Teil 3).Germania
Camylact este situata in Vatra Dornei.Din 2001 produce pe an aproximativ 250 de tone de
brânz ,iar 500 de agricultori de munte furnizarea lapte controlat de Eco-Ghid.
Fermierii de in 1-5 vaci aăc ror lapte de zi cu zi este colectat deăc treăangaja ii sai pe caruta cu
cal,in bidoane de lapte..
40 de angaja iăai Fabricii de brânz proceseaz ,într-o populara în România,branza semi-solida
(Cascaval) i un fel de Emmental (Svaiter).
Produse se comercializate înă ar ,in lan uri de supermarket-uri,cum ar fi Metro sau Selgros, cu
sigiliu organic peăetichet atribuit de autorit ileăna ionale.
Pentruăc nu exista structuri deădistribu ie,cantit ile deăproduc ieăsunt scazute i brânz român ,
cu un gust foarte specific,nu are nici un produs de export
La laptaria Camylact laptele este colectat zilnic de la 3500 mici fermieri în cutii pentru tipic Cascaval-brânz ă
topit ăsiăbrânz ăEmmentalăSvaiter
Capacitatea firmelor de a modernizarea productia sau să se adapteze rapud la standardele

UE,sunt mici
Laptele din zona Dornelor, „tulburat“ de taxe Mircea SFICHI, |07.02.2008”CraiăNou”
"Camy-Lact" S.R.LPanaci
"Camy-Lact" S.R.L. - str. G. Cosbuc nr. 1, Vatra Dornei, fax: 0230/37.51.06.
Taxa de atestare a zonei ecologice din zona Panaci s-aăridicatălaă1,5ămiliardeădeăleiăvechi,ăsum ăpeăcareătrebuieăs ăoă
achiteăproduc toriiădeălapteă.ă
Aurel Ungureanu. „Pentruăatestareaăzoneiăecologiceădeăundeăcolect mălapte,ăseăpercepeaăoătax ădeă180ă

milioaneădeăleiăvechi,peăcareăoăsuport ăsocietateaăpeăcareăoăconduc”,ne-aăspusăel.ă„Dină2007,ăComunitateaă
European ăaăimpusăcaăcertificateleădeăatestareăs ăfieăeliberateăpentruăfiecareăgospod rieăînăparte,ătaxaă
total ăpretins ăpentruăzonaănoastr ăurcândălaă1,5ămiliardeădeăleiăvechi.Or,acestăpreţădep şeşteăposibilit ţileă
deăplat ăaleăcresc torilorădeăanimale.Maiăalesăc ,ăînăzonaăDornelor,ăundeăproduseleăsuntăatestateăcaăfiindă
ecologice,veniturileăpeăcapădeăvac ăsuntămultămaiămiciădecâtăînăzonaădeăşes.Oăs ăv ăîntrebaţiădeăce?ă
Simplu.Producţiaăecologic ,verificat ,periodic,cuămult ăexigenţ ,deăc treăspecialiştiăînă
domeniu,presupuneăoăfertilizareănatural ăaăfâneţelor.ăDeăîngr ş minteăchimiceănuăpoate fi vorba. Furajarea
vacilorădeălapteăseăfaceănumaiăcuăfânădinăcoasaăIăşiăaăII-a.Niciăm carăpentruăsp latulăustensilelorănuăesteă
voieăs ăseăfoloseasc ădetergenţi,ăiarăînăprocesulădeăproducţieănuăauăceăc utaăniciunăfelădeăingre-diente, ci
doar cheag natural.ăRestul,ăadic ăînc rc turaăbacterian ,ăseăg seşteăînăfânăşiăotav .ăÎnăciudaăacestuiăfapt,ă
statulănuăneăajut .Deăaceea,amăinsistatăprinăpostulădeăteleviziune,intrândăînădirectăcuădomnulăministruăală
agriculturii, rugându-lăs ăfac ăcevaăşiăpentruănoi.Pentruăcheltuielileădeăatestareăaăproducţieiăecologiceăs-ar
cuveniăoăsubvenţieădeălaăstat”.ă
Nuăcuămultătimpăînăurm ,ădlăAurelăUngureanuăaăreprezentatăRomâniaălaăoăexpoziţieădeăproduseălactateă
ecologice, ce a avut loc la Berlin.Acolo, în capitala Germaniei, au expus o sumedenie de produse oameni
dină50ădeăţ ri.ăCaşcavalulădeăDorna-Panaci,ăfabricatălaăS.C.„Camy-Lact”,ăaăfostăbineăapreciat,ănumaiă
c ,dinăp cate,nuăs-aăajunsălaăcontracteăpentruăc ăpreţulăpretinsăeraămare.Darăjustificat.„ÎnăVest,ne-a
m rturisitădl Ungureanu,produc toriiădeălapteăsuntăprinşiăînăcooperativeăşiăsuntăsubvenţionaţiădeăstat.Eiă
predauălapteleălaăprocesatori,ăpreţulăpornind,dinăfabric ,ădeălaă2,5ăeuroălaăcaşcaval,ăiarăînămagazinăajungeă
pân ălaă12ăeuro.Diferenţaădeăcheltuieliăoăsuport ,ăînăbun ăparte,ăstatul.Laănoi,ănefiindăajutaţiăfinanciar,ă
pentruăaăputeaămergeaămaiădeparteăcuăproduseăecologice,trebuieăs ăridic măpreţul”.DeălaăBerlin,ădlăAurelă
Ungureanuăaăînv ţatăoăserieădeălucruriăcare,odat ăpuseăînăpractic ,ăvorăaveaăunăefectăpozitivăasupra
cresc torilorădeăanimaleădinăzon .ăÎnăprimulărând,ăa înfiin at în zona Panaci–Şaru Dornei o asocia ie a
crescătorilor de animale „ECOFERMA”,înăcareăs-auăînscrisăcircaă70șădinăgospodariiădinăaceast ăparteă
montan ăaăjudeţului.ăPrinăaceast ăform ădeăorganizare,ăceăvaăfiăînregistrat ălaăMinisterulăAgriculturii,ăseă
vorăputeaăaccesaăfonduriădeălaăComunitateaăEuropean ,ăbaniiăurmândăs ăfieăfolosiţiăînăinteresulă
cresc torilorădeăanimale.Maiămultădecâtăatât,ădup ăcumăamăaflat,ădac ăproduc toriiăcuă1–2 vaci cu lapte
vor face parte dintr-unăgrupăorganizat,ăvorăputeaăprimiăşiăeiăsubvenţii,ăcaăşiăceiăcuăpesteă3ăvaci.ăLaăoraă
actual ,ăasociaţiaădeăcareăvorbeamăesteădejaăînregistrat ,ăareădeschisăcontăînăbanc ăşiăseăsper ăs ăajung ălaă
acelaşiănivelăcuăasociaţiiăsimilare dinăGermania,Austria,FranţaăsauăElveţia.ă
- Mai intai,trebuie spus ca svaiterul este regele branzeturilor.La noi a fost produs pentru prima oara in
Vatra Dornei,in 1945,de un elvetian,dupa reteta Ementhal.De atunci,multi au incercat sa fabrice
svaiter,dar nu le-a iesit.Practic,Dornele sunt patria svaiterului in Romania.Eu insumi am adus o inovatie
procesului de fabricatie,folosind pentru prima data lapte crud,trecut prin separator,pentru eliminarea
impuritatilor.Gaurile sunt produse de bacteriile propionice aflate in flora de munte, in special in Bazinul
Dornelor.Procesul tehnologic este extrem de laborios,o roata de svaiter, in greutate de 70 kg,avand nevoie
de procesarea a 800 l de lapte si de doua luni pentru maturare.O roata este fabricata in patru ore,dupa care
se scoate din zer,cu grija cu care umbli cu un nou-nascut: nu trebuie s-o intorci.Dupa ce se strange in
sedila (un cerc de inox),se preseaza in mai multe etape,intai usor, apoi ceva mai puternic,sa nu blochezi
eliminarea zerului si actiunea bacteriilor.Sunt foarte capricioase aceste bacterii, foarte sensibile.Daca nu
le faci coaja protectoare,prin pastrarea rotilor in sare timp de 6 zile,sunt atacate de mucegai si mor. Dupa
saramurare,urmeaza depozitarea intr-o incapere cu temperatura de 24gr.C, unde rotile se bombeaza, sub
presiunea interna a gazelor produse de bacterii.Atunci iau nastere gaurile.La sondaj,trebuie sa iasa 2-3
gauri de marimea ochiului de bou.Suprafata sa fie lucioasa,pasta sa fie consistenta,sa aiba gust de miez de
nuca cruda,sa fie elastica.Un svaiter adevarat,cu coaja intacta, poate fi pastrat si un an de zile,daca
temperatura nu depaseste 6gr.C.
- Sunt probabil si alte secrete de fabricatie care nu ar trebui pierdute.Aveti ucenici?V-ati gandit sa dati o
mana de ajutor celor care ar dori sa inceapa o afacere in domeniu?
- Specialistii stiu aceste lucruri,nefiind vorba de mari secrete.Oricare meserias din domeniu poate conta pe
sprijinul si sfatul meu.Nu voi sta de vorba cu novicii,daca n-au cel putin o scoala de meserii de
industrializare a laptelui.Este vorba de alimentele cele mai sensibile,pe care nu le poti produce
oricum.Prin intrarea in UE,ne vom confrunta cu o concurenta dura a specialistilor europeni.Nu putem iesi
in fata cu amatori,vointa nu e de ajuns.
- Lucrez de sapte luni cu o comisie de la Bioterra din Ungaria,pentru omologarea svaiterului si a

cascavalurilor ecologice.Am deja un beneficiar in Germania,care abia asteapta sa-mi iau atestatul.Luna
viitoare vom face primul export de branzeturi "bio" din Romania: svaiter si cinci sortimente de cascaval,la
pretul de 7,respectiv 4 dolari kilogramul,luate din fabrica.Deocamdata, nu ne aruncam la pret,dorim sa
prindem piata.Sunt sigur ca produse gustoase si pure ca ale noastre nu face nimeni.La noi fertilizarea
fanului se face natural,fara chimicale.Avem numai cheaguri naturale si nu folosim detergenti,spalam
vasele cu soda.Ca o recunoastere a meritelor noastre in domeniu,am fost cooptat in comitetul director al
Bioterra,filiala Cluj,calitate in care vreau sa-i ajut si pe altii sa exporte produse fara chimicale.De fapt,
acesta e viitorul si salvarea agriculturii romanesti.Important e sa fructificam avantajul "inapoierii",sa nu
pierdem si acest tren,in stil romanesc
S.C.CAMY LACT SRL-IN INSOLVENTA,IN INSOLVANCY,EN PROCEDURE COLLECTIVE
Str. George Cosbuc ,nr. 1 ,Loc. Vatra Dornei ,jud. Suceava CUI RO 742611, J33/1373/1991
Plan de Reorganizare Judiciară 2011–2013,Administrator nUNGUREANU AUREL,ZETU CAMELIA
„Pentruăprodusulăsvaiter detinem : Certificat de inregistrare a indicatiei georgrafice eliberat de OSIM

Bucuresti impreuna cu SC Dorna Lactate SA Vatra Dornei,inregistrare ca produs ecologic sub marca
CAMY LACT din data de 20.02.2008,conform deciziilor emise de acelasi organism. Mentionam ca
toate brnazeturile (svaiter si cascavaluri) fabricate de societatea noastra sunt inregistrate la OSIM
Bucuresti ca produse ecologice sub marca Camy Lact din data de 20.02.2008.”
SC Camy Lact SRL Vatra Dornei a fost si beneficiara unor finantari nerambursabile din fonduri europene si
guvernamentale menite sa dezvolte si sa modernizeze capacitatea de prelucrare a laptelui si obtinere a branzeturilor,
fiind alocate urmatoarele sume :
- sume alocate de administratia fondului pentru mediu 73.480,30 lei
- fonduri nerambursabile PHARE 19.455,93 lei
- fonduri nerambursabile SAPARD 990.035,66 lei
- fonduri nerambursabile MAPDR 150.322,50 lei
- total finantari nerambursabile 1.233.294,39 lei
Capacitatea de prelucrare este de 15.000 litri lapte/zi.Laptele colectat zilnic este in cantitate de la cca.7.500 litri
iarna,pana la 15.000 litri vara,din zonele Panaci si Saru Dornei,jud. Suceava.
Societatea produce urmatoarele sortimente de branzeturi ecologice :
- svaiter roti si cryovac
- cascavalăafumată„Argesel”
- cascavală„Argesel”
- cascavală„Delia”
- cascaval Penteleu
- cascaval Rucar
- cascaval Dornean
- Olanda Cryovac
- branza de burduf
- mozarela
- branzaătopitaă„cremaăsvaiterăcuăsmantana”ă– baton
- produse proaspete ; smantana si branza de vaci
LaDORNA
LaDORNA este unul dintre cele mai dezvoltateăbranduriădeăpeăpiaţaăproduselorălactateădină

RomâniaăşiăliderăpeăpiaţaălapteluiăUHT.ăÎnc ădină1998ăbrandulăLaDORNAăseăbucur ădeăreputaţieă
siărecunoaştereăpeăpiaţaăintern ăşiăinternaţional .ă
În România LaDORNA are mai multe fabrici, majoritatea situate în partea de nord-estăaăţ rii,ăoă
zonaărecunoscut ăşiăcuătradiţieăînăproducţiaădeălactate.
NucleulăcompanieiăesteăreprezentatădeăproducţiaălapteluiăUHT,ăLaDORNAăfiindăprimulă
produc torădeălapteăUHTădinăRomânia,ăcuăoăinvestiţieădeătipăgreenfieldărealizat în zona Vatra
Dornei.
LapteleăLaDORNAăUHTăesteăprezentăînăceleă4ăsegmenteăprincipaleădinăpiaţaălaptelui:ăsimplu,ă
ecologic,ăcuăaromeăşiălapteăcuăvaloareăad ugat .ăLaDORNAăesteăsingurulăproduc torădeălapteă
ecologic din România. Începând cu 2009 LaDORNA are complet ădeălapteăcuăvaloareăad ugat ă
(lapteăfuncţional):ălapteăcuăcalciu,ălapteăcuăvitamine,ălapteăcuăOmegaă3ăşiălapteăcuăconţinutăredusă
deălactoz .ă
LaăcategoriaăbrânzeturiăportofoliulăLaDORNAăconţineătelemea,ăcaşcavalăatâtăobişnuităcâtăşiă
ecologic - oăreţet ăfoarteăapreciat - emmental, urd , crem ădeăbrânz ăşiăperleădeăbrânz ăcuă
smântân .
Calitateaăproduselorăcompanieiăaăfostărecunoscut ăînă2010ălaătârgulăInterlacta,ăsinguraăexpoziţieă
dinăRomâniaădedicat ăexclusivăproduselorălactate,ărecompensat cuădou ăpremiiăpentruăcalitateă
excelent ăşiăceaămaiăbun ăreţet ăpentruăLaDORNAăbrânz ădeăoaieăşiăpentruăceaămaiăbun ăbrânz ă
topit ăcuăsmântân .
LaDORNAăesteăprimulăproduc torădeălactateădinăRomaniaăcareăaălansatălapteleăUHTăînăRomânia.
Laptele La DORNA UHTăesteăliderulăpieţeiădeălapteăUHT din România în ultimul deceniu.
LaDORNAăprimulăproduc toră din România de produse lactate ecologice certificate conform

cerinţelorăUniuniiăEuropene.
Esteăprintreăprimiiăproduc toriădeălactateăcareăs-a implicat în construirea de ferme ecologice

certificateădeăc treăUniuneaăEuropean .ă
Lactalis Group
LactalisăGroupăesteăcelămaiămareăgrupădeăproduseălactateălaănivelămondialăşiăliderăpeăpiaţaă
brânzeturilor.ăEsteăcelămaiămareăproduc torădeăbrânzeturiădeăorigineăcontrolat .
LactalisăGroupăesteăcelămaiămareăgrupădeăproduseălactateălaănivelămondialăsiăliderăpeăpiaţaă
brânzeturilor.ăEsteăcelămaiămareăproduc torădeăbrânzeturiădeăorigineăcontrolat .ă
Grupulăproceseaz ăpesteă13.6ămiliardeădeălitriădeălapteăînăfiecareăanăşiădatorit ăvolumelorămariădeă

lapteăproasp tăcolectatăesteăliderămondialăînăcolectareaălaptelui.ă
Înăanulă2010,ăLactalisăGroupăaăavutăoăcifr ădeăafaceriădeă14.7ămiliardeăeuro,ăiară75șădinăcifraădeă
afaceriăaăfostărealizat ăînăafaraăFranţei.ă
Lactalis Group are 52.170ăangajaţi,ăproduseleăsaleăsuntărealizateăînă198ădeăfabriciădină35ădeăţ riă

dinăîntreagaălume,ăiară71ădintreăacesteaăsuntălocalizateăînăFranţa.
M rcileăLactalisăGroupăseăvândăînăpesteă140ădeăţ riădinăîntreagaălume,ăiarăPrésident,ăGalbani,ă
Santal, Lactel, Parmalat, La Laitiere, Dukat, Celia, Fibresse, Société, Seriously Strong, Salakis,
Mama Luise sunt cele mai populare.
MarcaăPrésidentăesteăliderăînăcadrulăLactalisăGroupăşiăceaămaiăimportant ămarc ăfrancez ădeă

lacatate din întreaga lume. Produsele Présidentăsuntădisponibileăînă145ădeăţ riădinăîntreagaălume,ă
cuă20ădeăproduseăPrésidentăsuntăvânduteălaăfiecareăsecund .ă
LactalisăGroupăesteăoăcompanieădeăfamilieăfondat ăînăanulă1933,ăiarăast ziăesteăcondusădeăceaăde-

aătreiaăgeneraţieăaăfamilieiăBesnier.ă
In România,Lactalisăareăoăcapacitateădeăproducţieăanual ădeăpesteă50,000ădeătoneădeăproduse
lactateăşiăcolecteaz ăpesteă61,000ădeătoneădeălapte anual de la fermierii locali.Lactalis este în
topul primelor companiiăcareăcolecteaz ăşiăproceseaz ălapteădinăproducţiaălocal ,ăpesteă98șădină
produseleăLactalisăprocesateăînăRomâniaăconţinândălapteăprovenitădeălaăpesteă3000ădeăfermieriăşiă
produc toriăromâni.
LactalisăRomâniaăexport ăproduseălactateăînăpesteă10ăţ ri,ăprintreăcareăItalia,ăSpania,ăGermania,ăMareaă

Britanie,ăStateleăUniteăaleăAmericii,ăGrecia,ăUngariaăşiăBulgaria.ăCompaniaăaăfostăauditat ădeăretaileriă
internaţionaliădeătopăcareăşi-auăexprimatăintenţiaădeăaăcolaboraăcuăLactalisăRomânia,ăcaăurmareăaă
standardelor deăcalitateăimplementateăînăfacilit ţileănoastreădeăproducţie.
Deălaămomentulăprelu riiăLaăDorna,ăLactalisăaăînceputăs ăproduc ăînăfabricileădinăRomâniaăşiăalteăbranduriă

internaţionaleădinăportofoliu,ăcompaniaăinvestindăatâtăînătehnologie,ăcâtăşiăînăprogrameădeăformareăpentruă
ceiă800ădeăangajaţiăromâniăaiăcompanieiăşi pentru partenerii de afaceri.
Înăscopulăconsolid riiăpeătermenălungăaăbusiness-uluiădinăRomânia,ăcompaniaăcontinu ăs ădezvolteăliniaădeă
produseăcertificateăbio,ăfiindăînăacestămomentăsingurulăproduc torădinăRomaniaădeălactateăbioăcare are
distribuţieănaţional .ăÎntregulăprocesădeăproducţieăaăproduselorăbioăesteăatentăcontrolat,ăîncepândădeălaă
fermeleăexclusivăbioăcolectareaăpân ălaăpuncteleădeăcolectareăşiălaăprocesulădeăproducţieădedicat.
LaDorna market : www.marketmonitor.ro/product/ladorna
La Dorna cascaval Dalia
Produs Retailer Ultima actualizare Pret
LaDorna cascaval Dalia 500g 20-05-2014 17.42 Lei
LaDorna cascaval Rucar 400g
LaDorna cascaval Rucar 400g 20-05-2014 15.79 Lei
La Dorna telemea de oaie 400g
La Dorna telemea de oaie 400g 20-05-2014 13.83 Lei

14-05-2014 13.84 Lei
Oferta: 440 g la pret de 400 g

20-05-2014 13.99 Lei

15-05-2014 14.88 Lei
La Dorna telemea de vaca 350g

14-05-2014 9.5 Lei

20-05-2014 9.76 Lei

21-05-2014 9.77 Lei

20-05-2014 9.79 Lei

21-05-2014 9.94 Lei

15-05-2014 10.33 Lei

14-05-2014 10.65 Lei
LaDorna lapte UHT 3,5%
LaDorna lapte UHT 3,5% 21-05-2014 5.2 Lei
LaDorna lapte UHT 1,5%
La Dorna unt 80% grasime 250g
La Dorna unt 80% grasime 250g 20-05-2014 8.52 Lei
II.= Biomania.ro
Lapte bio LaDorna 0,1% 8.05 RON (TVA inclus) Disponibilitate: la comanda Volum: 1 L
Laptele degresat contine aceeasi cantitate de calciu ca si cel cu grasime integrala, deoarece
calciul se afla in partea care nu contine grasime a laptelui. Efectele benefice ale consumului de
lapte sunt determinate de aportul de calciu, potasiu si magneziu, laptele avand mai multe
sunbstante nutritive decat orice alta bautura.
Valori nutritionale
Valoare energetica: 32Kcal/134KJ
Proteine: 3.2g
Glucide: 4.5g
Lipide: 0.1g
Calciu: 120mg
Produse recomandate:
Lapte bio LaDorna 0,1% 8.05 RON
East-Foods!
Societateaănoastr ăcomercializeaz ăproduseăalimentareătipiceăromâne ti,ăînăregimăen-gross,

produse importate din Romania la standardele ceruteădeăUniuneaăEuropean .ă
East-Foods Srl Via Vittorio Veneto 86 / 88, Pianengo (CR) 26010, Italia, C.F / P.Iva 01366050191
Tel: 0373 / 750211, Fax: 0373/ 751458, Cell: 392 / 966 95 18, 392 / 921 37 89
Emails: achizitii.it@east-foods.ro administrativ.it@east-foods.ro magazin@east-foods.ro
East-Foods Srl str George Bacovia, nr.156, Bacau, Romania
Tel: 0040 756 778 599, 0040 751 395 558, Fax: 0040 234 54 32 04
Emails: achizitii@east-foods.ro
Romanian House Via Borgo Adda 3/5, Lodi, Italia, Viale Isonzo 38 z Orzinuovi, Brescia, Italia
Romanian Foods Via Garibaldi 80 Belgioioso, Pavia, Italia, Viale Campari 58 A, Pavia, Italia
Banat Market Via Achille Ratti 47, 20017 Rho, Milano, Italia
Emmental
LaăDornaăEmmentalăîncorporeaz ădup ăoăreţet ăautentic ,ădeopotriv ăingredienteădeăceaămaiă

bun ăcalitateăşiăm iestrie,ăpentruăaăobţineăunaădintreăceleămaiărafinateăşiăapreciateăbrânzeturiăcuă
un gustăbogatăşiădeăneconfundat.
Informaţii nutriţionale 100 g produs

Valoare
360 kcal/1495 kj
energetic ă
Proteine 27 g
Glucide 0g
Lipide 28 g
Calciu > 850mg
FISA TEHNICA PRODUS EMMENTALER
PROPRIETATI CHIMICE VALORI TIPICE
SUBSTANTA USCATA min 67%
GRASIME (in SU) 38% min
INGREDIENTE : lapte de vaca pasteuri z at , sare ,cheag,culturi lactice
PROPRIETATI FIZICE
pH 5,1- 5.3
PROPRIETATI MICROBIOLOGICE
COLIFORMI <100/g
E COLI <10 g
SALMONELLA absent in 25 g
LISTERIA MONOCITOG EaNbsEeSnt in 25 g
DROJDII SI MUCEGAIU R<I500/g
PROPRIETATI ORGANOLEPTICE
CULOARE galben pal
GUST SI MIROS moale si pur,usor arom atic
CONSISTENTA elastica
DEPOZITARE & TERMEN DE VALABILITATE
TEMPERATURA 2-8°C
VALABILITATE 6 luni
AMBALAJ
SPECIFICATIILE CLIENTULUI
INDUSTRIAL blocuri de 15 kg
RETAIL BLOCURI de aprox 200 g cryovac
LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL
Titulari marca : LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL
Nr. Titular Adresa la data inregistrarii
1 SC DORNA L********** Localitatea Dorna Ca********************
Clase NISA inregistrate de marca LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL
Clasa Descriere clasa
Clasa 35 Publicitate; gestiune afacerilor comerciale; administratie comerciala; lucrari de birou; import-export, lant de magazine.
Clasa 44 Servicii medicale; servicii veterinare; servicii de igiena si de ingrijire a frumusetii pentru oameni sau animale; servicii d
Detalii marca LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL
Detaliu Valoare
Data depozit 30 octombrie 2001
Data de registratura 8 octombrie 2001
Data de acordare 19 septembrie 2003
Data de expirare 30 octombrie 2021
Numele si adresa mandatarului desemnat Numar identificare consilier: 103 SC ROMINVENT SA Agentie de
Brevete,Desene,Marci si Transfer de Tehnologie Str.Ermil Pangratti nr. 35, et. 1, sector 1
Aparitii BOPI Nr BOPI 4/2002 din data 30.04.2002, capitolul: Modificari de nume si adrese titular Nr B
Publicare marca, conform Legii 84 Nr BOPI 9/2003 din data 30.09.2003, capitolul: Publi
10/2006 din data 31.08.2006, capitolul: Modificari de adrese titular Nr BOPI 12/2011 din
Prioritati invocate Nu exista informatii sau nu este cazul.
Tipul marcii Individuala , Combinata
Observatii cu privire la protectia marcii TRADITIONAL METHOD si SVAITER ^ 10226669/18.12.2002
Descriere marca Nu exista informatii sau nu este cazul.
Clase Vienna 270501; 290112
Culori revendicate rosu, albastru, galben
Numele si adresa solicitantului initial Numar identificare solicitant initial: 35309 SC DORNA LACTATE SA SUCURSALA B
sector 1, BUCURESTI , 71137 , ROMANIA
Svaiter bio LaDorna
Producator: La Dorna 19.5 RON (TVA inclus)
Greutate: 265 g
Denumita dupa valea Emmental, cea mai veche si renumita branza din Elvetia, svaiter sau
emmentaler, are o aroma specifica care o face ideala pentru aproape orice reteta, chiar si pentru
deserturi. Svaiterul se obtine prin adaugarea unei bacterii care produce dioxid de carbon si astfel
apare aspectul specific al acestui tip de branza.
Informatii produs
*Lapte crud 17%, *lapte pasteurizat 30*.
*ingrediente din agricultura bio.
Valori nutritionale -100g de produs contin in medie:
Valoare energetica: 339kcal/1409kj

Proteine: 26g
Grasimi: 26.1g
Carbohidrati: 0.1g
Sare: 2%
250G EMMENTAL PRESIDENT Pret unitar: 22,66 RON
Cod produs: 213096
Producerea svaiterului in Romania
Branza svaiter se fabrica numai din lapte de vaca. Laptele destinat fabricarii svaiterului trebuie sa
fie numai de calitate superioara, curat si proaspat, cu urmatorii parametri:
Nr.crt. Denumirea [u.m.] Valoare Observatii

1 Aciditate sT 17-18
2 Grasimea-minima % 3,2
3 Densitate la 20gr.C g/l 1029
4 Grad de impuritate clasa 0 si 1
5 Proba fermentarii clasa a
6 Proba reductozei clasa 1
Laptele care nu se incadreaza in parametrii de mai sus, nu este cel mai corespunzator pentru
svaiter. La fabricarea svaiterului nu se admite nici laptele obtinut cu 15 zile inainte de intarcare si
cu 7 zile dupa fatare,cu defecte de gust si miros,cu culoare si consistenta anormale,provenit de la
animale bolnave.
Detalii in studiul propriu-zis
Fig.1. Sectie productie, utilaje si flux svaiter
Fig.2. Sectie productie flux svaiter
Cateva solutii posibile.Concluziile sunt evidente – dupa un scurt istoric “de presa”
Solutia nr.1 = grupul LACTALIS
10 ian 2014 Autor: Dana Ciriperu “Ziarul Financiar”
♦ăLaDornaăaăînchisăfabricileădeăuntăşiăcaşcaval,ăiarăsingureleăunit iămariăr maseăînăpicioareăsuntăceleăînăcareăseă

fabric ălapteleăUHTăşiătelemeauaăPresidentă♦ăDeălaăînceputulăacestuiăanăbrandulădeătelemeaăLaDornaăaăfostăînlocuită
cu President
Înăprezentăpiaţaăbrânzeturilor,ăestimat ălaă300ămil.ăeuroă(brânz ăşiăcaşcaval),ăesteădominat ădeă

multinaţionaleă– Hochland,ăBongraină(proprietarulăDelaco)ăşiăFrieslandăfiindăceiămaiămariă
juc tori.ăLorăliăseăadaug ăCovalact,ăAlbalactăşiăLactalis,ădarăşiăm rcileăprivateăaleămarilorăreţeleă
de magazine.
Dorna Lactate, cea mai mare companie din grupul LaDorna a avut în 2012 afaceri de 40 mil.
euroăşiăaăfostăpeăprofit,ăcuăunăcâştigănetădeă5ămil.ăeuro,ăpotrivitădatelorăMinisteruluiădeăFinanţe,ă
îns ănum rul deăangajaţiăaiăcompanieiăeraăcuă230ădeăoameniămaiămicăfaţ ădeă2008.ăCompaniaă
aveaăînă2012ăunănum rămediuădeă530ădeăsalariaţi.ăDornaăSA,ăaădouaăcompanieădinăgrup,ăaăfostăşiă
eaăpeăprofităînă2012,ăcuăunărezultatănetădeă200.000ădeăeuroăşiăaăavutăoăcifr ădeăafaceri de 20 mil.
euro.ăNum rulădeăangajaţiăaăsc zutăcuă120ădeăpersoaneăfaţ ădeă2008,ăastfelăc ăproduc torulămaiă
aveaă187ădeăangajaţi.
Prin ricoşeu, au fost închise şi cele două sec ii producătoare de şvai er.Când Jean Valvis a
vândut afacerea,francezii nu au preluat şi sec iile de şvai er de la Sarul Dornei şi Neagra
Sarului.În schimb,Lactalis închiria utilajele de la Valvis şi producea în continuare şvai er
de Vatra Dornei.Până la un moment dat,când au renun at la produc ia locală a acestui
sortiment,pe care acum îl importă,singurul element românesc fiind brandul.
“Sec iileăerauăoperateădeăLactalis.Eu nu amăcumăs ăreiaăproduc iaăaici,pentruăc ăamăunănon-
competitionăagreementăcuăLactalis”,a explicat,diplomatic,Jean Valvis pentru Jurnal de
Investigaţiiăsituaţiaăcelorădou ăsecţiiădeăproducţie,care acum sunt în conservare.
Dac ăJeanăValvisăevit ăs ăarateăcuădegetulăc treăactualiiăproprietariăai fabricilor construite de el,o
faceăîns ăfostulăvicepreşedinteăalăDorna Lactate SA, Valeriu Steriu.“Poateăc ăarătrebui modificat ă
unăpicălegislaţia,v zutădac ănuăpotăfiăsancţionaţiăceiăcareăfacăastfelădeălucruri.Pentruăc ănuăvreauă
s ăajungăpesteăzeceăaniăs ăm nâncăLaăDornaăprodusăînăCroaţia”,a declarat el pentru Jurnal de
Investigaţii.
Produc torulăfrancezăLactalisăaăavut oăcifr ădeăafaceriădeă15,7ămiliardeădeăeuroălaănivelulăanuluiă
2012.ăMultinaţionalaăaăachizitionatăînă2008ăgrupulăLaDorna,ăformatădinăDorna,ăDornaăLactateăşiă
DornaăHelas,ăcompanieădeădistribuţieăînfiinţat ăînăGrecia,ădeălaăomulădeăafaceriăJeanăValvis,ăînă
cadrulăuneiătranzacţiiăestimateălaăaproximativă80ămilioaneădeăeuro.ăAchiziţiaăgrupuluiăLaDornaăaă
însemnatăpentruăLactalisăîncheiereaăaăpatruăaniădeăîncerc riădeăaăintraăpeăpiaţaăromâneasc .ăÎnă
2012 societatea Dorna Lactate SA a raportat un profit de 24,3 milioane lei. Grupul Lactalis are
55.000ădeăangajaţi,ăînă35ădeăţ ri.ăCeleămaiăpopulareăbranduriăinternaţionaleăaleăGrupuluiăLactalisă
suntăPresident,ăGalbani,ăParmalatăşiăSantal.ăReprezentanţiiăgrupuluiăLaDornaăauărefuzatăs ă
r spund ălaăîntreb rileăadresateădeăJurnalădeăInvestigaţii.ă
Laăfelăcaăînăcazulăprimeiăînchideriădeăfabric ă- înă2011ăsecţiaădeăproducţieădeăbrânz ăCottageădină

comunaăsucevean ăDornaăAriniăaăfostăînchis ăşiăechipamenteleămutateăînăPoloniaă– informaţiileă
privindăînchiderileădeăsecţiiădeăanulătrecutănuăauăvenitădeălaăacţionariiăfranceziăsauădeălaă
managementul românesc, ci dintr-un document oficial.
Presaăregional ăaărelatatălaăjum tateaăanuluiătrecutădespreăintenţiaăfrancezilorădeăaăînchideăfabricaă

deăproduseălactateăşiăbrânzeturiădinăTârgu-Neamţ,ăînăcareălucrauă280ădeăangajaţi,ăpotrivităsurseiă
citate. La Târgu-NeamţăfabricaăproduceaăcaşcavalăsubăbrandulăLaDorna.ăPotrivitădatelorăZF,ă
aceastaăeraăsinguraăfabric ădeăcaşcavalăaăgrupuluiăînăRomânia.
Pân ălaăînchidereaăediţieiăreprezentanţiiăLactalisănuăauăcomentatăinformaţiileăşiănuăauăcomunicată
dac ăproducţiaădeăuntăşiăceaădeăcaşcavalăauăfostămutateăînăalt ăfabric ădinăRomâniaăsauăîntr-un
centruădinăPoloniaăsauăCroaţia.ăPotrivitădatelorăZF,ăfranceziiămaiădeţinăînăRomâniaăoăfabric ăînă
judeţulăConstanţa,ăundeăseăproduceăbrânzaătelemeaăşiăoăunitateăpentruălapteăUHTăînăVatraă
Dornei.
Ce au decis actinarii francezi in 2013 :

Ce2013
- desfiinţareaăsecţieiădeăfabricareăuntăsituat ăînăVatraăDornei
- desfiinţareaăsecţieiădeăfabricareăproduseălactateăşiăbrânzeturi,ămanipul ri,ădepozit riăsituat ăînă
satul Dorna Cândrenilor
- încetareaăactivit ţiiădeăproducţieăînăcadrulăfabriciiădeăproduseălactateăşiăbrânzeturiăsituat ăînă
Târgu-Neamţ
- desfiinţareaăsecţieiădeăprelucrareălapteăsituat ăînăsatulăŞaruăDornei
- desfiinţareaă secţieiădeăprelucrareălapteăsituat ăînăsatulăNeagraăŞarului
Şvai er de Vatra Dornei, fabrique en Pologne,October 23, 2013AdrianăB rbulescu Economie
Produc torulăfrancezăLactalisăaăavutăoăcifr ădeăafaceriădeă15,7ămiliardeădeăeuroălaănivelulăanuluiă

2012.ăMultinaţionalaăaăachizitionatăînă2008ăgrupulăLaDorna,ăformatădinăDorna,ăDornaăLactateăşiă
DornaăHelas,ăcompanieădeădistribuţieăînfiinţat ăînăGrecia,ădeălaăomulădeăafaceriăJeanăValvis, în
cadrulăuneiătranzacţiiăestimateălaăaproximativă80ămilioaneădeăeuro.ăAchiziţiaăgrupuluiăLaDornaăaă
însemnatăpentruăLactalisăîncheiereaăaăpatruăaniădeăîncerc riădeăaăintraăpeăpiaţaăromâneasc .ăÎnă
2012 societatea Dorna Lactate SA a raportat un profit de 24,3 milioane lei. Grupul Lactalis are
55.000ădeăangajaţi,ăînă35ădeăţ ri.ăCeleămaiăpopulareăbranduriăinternaţionaleăaleăGrupuluiăLactalisă
suntăPresident,ăGalbani,ăParmalatăşiăSantal.ăReprezentanţiiăgrupuluiăLaDornaăauărefuzatăs ă
r spund ălaăîntreb rileăadresateădeăJurnalădeăInvestigaţii.ă
Problema solutii 1+2 : Cum s-a facut privatizarea?Doar piata de desfacere?Doar UHT?Interesul
comunitatiiălocaleăesteăunăinvestitorăpentruăpastrareaăidentitatiiălocale,nuădoarădupaă“smantanit”
Sursa : IUF Dairy Division The Lactalis Group – France
Europe
•ăLactalisă France
•ăLactalisă McCelland (UK) – a subsidiary, two production units,HQ in London
•ăLactalisă Iberia – one subsidiary based in Spain, plus trading offices in Spain and Portugal,five
production sites in Spain
•ăLactalis Northern Europe – a subsidiary and a trading office,plus two production sites,all in
Belgium
•ăLactalisă Deutschland – a subsidiary and two trading offices in Germany,one trading office in
Austria but no identified production sites
•ăLactalisă Italia – one subsidiary, one trading office and six production sites.
•ăLactalisă Central and Eastern Europe – subsidiaries in Poland,Croatia and the Czech Republic;
trading offices in Bosnia,Croatia,Hungary,and Slovenia,production sites in the Czech Republic,
Poland and Croatia.
Note that, whilst absent from the Lactalis webpage, operations are also reported in Romania,
Macedonia, and Serbia in the Lactalis bid for Parmalat. 3 [Oferta Lactalis pentru Parmalat !!!]
Finally, Table 7 shows Lactalis’ă “Restă of the World”ă category. Note that this is run out of a
separate operation – Lactalis International: iv
L. International
Croatia Dukat Dairy Industry
Serbia Somboled AD
Macedonia Ideal SPKA
Slovenia Dukat S LTD
Kosovo L. s.h.p.k. Prishtina
Bosnia‐Herzegovina Dukat Mljekara
Sarajevo
Egypt Al Nour Co Best Cheese Co Best of
France
Algeria Soummam L. Algerie Laiterie Benitam Celia Algerie
OU
Saudi Arabia UFIC
Australia Lemnos Foods
Romania Dorna Lactate SRI Dorna SA
Romania apare ULTIMA,fara sa se mentioneze cand a fost cumparata

Solutia nr.2 = grupul “LA DORNA-Jean Valvis”
probabil,solutia va fii in acelasi mod;cateva secvente din trecut;probabil singurul viitor !
“ÎnăGreciaăa iărespectaălegeaăasta”?
R spunsulăluiăValvis:ă„Da.Acolo,da.DarăaiciăeăRomânia”!
Alina Stan , 1 Nov 2013 “WallăStreet”
Procurorii elvetieni au dispus inceperea urmaririi penale impotriva omului de afaceri Jean
Valvis pentru tranzactiile prin care acesta a vandut Dorna Apemin si Dorna Lactate catre
Coca-Cola si Lactalis, pe fondul plangerilor formulate de familia Bertschmann, fosti
asociati in afacere.
Mostenitorii omului de afaceri elvetian Hans Bertschmann au formulat o plangere penala

impotriva lui Jean Valvis pentru infractiunile de inselaciune, abuz de incredere si gestiune
frauduloasa, a anuntat casa de avocatura Hammond Bogaru & Asociatii.
“PlangerileăprivescăafacerileădomnuluiăValvisădinăRomania,ăinclusivătranzactiile prin care au fost

vandute societatile grupului Dorna (Dorna Apemin si Dorna Lactate) catre gigantii Coca Cola si
Lactalis.ăProcesulăvaăincepeăcelămaiăprobabilăspreăsfarsitulăanuluiăsauăinăianuarieă2014”,ăseăarataă
in comuncatul casei de avocatura.
In anul 2002, Jean Valvis a vandut catre gigantul american Coca-Cola afacerea de ape minerale
Dorna Apemin, pe care o fondase in anul 1994, intr-o tranzactie evaluata la acel moment la circa
40 de milioane de euro. Sase ani mai tarziu, omul de afaceri vindea si afacerea cu lactate Dorna
catre francezii de la Lactalis, tranzactia fiind estimata la peste 100 de milioane de euro.
Jean Valvis este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori din Romania. In anul 2009, a intrat
din nou in industria apelor minerale cu brandul Aqua Carpatica cu o investitie initiala de 12,5
mil. euro. La 3 ani de la lansare, brandul Aqua Carpatica se afla printre cele mai importante 50
de branduri romanesti, potrivit companiei de cercetare Unlock Market Research.
Cea mai recenta investitie a omului de afaceri este un parc fotovoltaic in comuna Modelu, judetul
Calarasi, o investitie de 8,9 mil. euro, dintre care 5,4 mil. euro provin din finatare bancara.
Tranzac iile cu Coca Cola şi Lactalis i-au adus un dosar penal lui Jean Valvis 30ăoctă2013,ă“Money.ro”
CaăurmareăaăplângerilorăpenaleăformulateădeăfamiliaăBertschmannăpentruăinfracţiunileădeă
înşel ciune,ăabuzădeăîncredereăşiăgestiuneăfrauduloas ,ăProcuraturaădinăElveţiaăaădispusăînceperea
urm ririiăpenaleăîmpotrivaăomuluiădeăafaceriăJeanăValvis.ăÎnăvizorulăprocurorilorăelveţieniăseăafl ă
inclusivătranzacţiileăprinăcareăomulădeăafaceriăaăvândutăsociet ţileăgrupuluiăDornaă(Dornaă
ApeminăşiăDornaăLactate)ăc treăgiganţiiăCocaăColaăşiăLactalis.ă
În urma audierii de luni, 28 octombrie 2013, Procurorul de caz a dat un aviz de sistare a
cercetarilorăşiăaădispusăîncepereaăurm ririiăpenale.ăCeea ceăînseamn ăc ăseăvaăprocedaălaă
închiderea anchetei penale, transmiterea dosarului laăTribunalăşiăjudecarea cazului,ăseăarat ăîntr-
unăcomunicatăalăfirmeiădeăavocatur ăHammond,ăBogaruăȚăAssociates.
Înainteădeăaăîntocmiărechizitoriul,ăp rţileămaiăauăoăultimaăocazieădeăaăpropune dovezi

suplimentareă(oăetap ăobligatorieăînăproceduraăpenal ).ăProcurorulădeăcaz poate s ăleăaccepte,ăşiă
atunciăvaăadministraămaiăîntâiănoileăprobeăşiăabiaăapoi va proceda la întocmirea rechizitoriului,
fieăleăvaărefuzaăşiăvaăprocedaădirectăla redactareaăacuz rii.ă"Reţinemăaşadarăc ăParchetulăesteă
convisădeăexistenţaăsarciniiăşiănecesitatea judec riiăcauzei",ăprecizeaz ăavocaţii.
Procesul va incepe cel mai probabil spre sfarsitul anului sau în ianuarie 2014. În vizorul
procurorilorăelveţieniăseăafl ăinclusivătranzacţiileăprinăcareăomulădeăafaceriăaăvândutăsociet ţileă
grupului Dorna (Dorna ApeminăşiăDornaăLactate)ăc treăgiganţiiăCocaăColaăşiăLactalis.
Luniă28ăoctombrieăaăavutălocănoulătermenădeăaudiereăînăcadrulăcercet rilorăpenaleădinăElveţia,ă
demarateălaăplângereaămoştenitorilorăluiăHansăBertchmann.
La termen procurorul s-aăl murităcuăprivireălaănegociereaăpurtat ădeăJeanăValvisăcuăgrupulă

Campina,ăcareăaăfost,ătotuşi,ădovedit ,ădarăpeăcareăomulădeăafaceriăoăneag ,ădeoareceăaăavutălocăînă
acelaşiătimpăcuăr scumparareaălaăunăpreţămaiămicăaăacţiunilorădeţinuteădeăfamiliaăBertschman.
De asemenea, totălaătermenulădină28ăoctombrie,ăurmaăs ăfieăaudiatăunămartorăcheieăalănegocieriloră

purtate de Jean Valvis cu familia Bertschman.
MoştenitoriiăluiăHanzăBertschmannăauăinvocatăs vârşireaăinfracţiuniiădeăabuzădeăîncredere,ă
raportatălaăîmprejurareaăc ,ădinăpieseleădosaruluiărezult ăclarăsumeleădeăbaniăîncredinţateăluiăJeană
Valvisăpentruăcaăacestaăs ăleăinvesteasc ămaiădeparteăînăRomânia.
UnulădintreăceiămaiăpremiaţiăantreprenoriădinăRomânia,ădeănumeleăluiăJeanăValvis seăleag ă
tranzac iileăcuădou ădintreăceleămaiăimportanteămultina ionale:ăvânzareaăDornaăApeminăSAăc treă
Coca-ColaăHellenicăBottlingăCompanyă iăTheăCoca-ColaăCompanyă iăvânzareaăcompanieiăDornaă
Lactateă iăaăbranduluiăLaDornaăc treăGrupulăLactalis.
Înăprezentăseăocup ădeădezvoltareaăbranduluiădeăapa AQUA Carpatica, al celui de vin Domeniile

Samburesti, dar si de afaceri in domeniul energiei verzi si al agriculturii bio.
Feţele ascunse ale lui Jean Valvis 02.08.2013 de Eugen Dichiseanu“ȘurnalulădeăIlfov”
PatronatulăApelorăMineraleă(APEMIN),ăaădepusăoăplângereăpenal ăîmpotrivaăS.CăCarpathiană
Springs,ădinăcadrulăValvisăHolding,ăproduc torulăapeiămineraleăAquaăCarpatica,ăar tândăc ă
sloganulă“ceaămaiăpur ăap ămineral ădinălume”ăesteăunăfals.
Laă18ăfebruarieă2013,ăauăfostăsesizateăurm toareleăinstituţiiăaleăstatului:
Cabinetul primului ministru, Victor Ponta;
AutoritateaăNaţional ăpentruăProtecţiaăConsumatoruluiă(ANPC);
Ministerul Finanţeloră– DirecţiaăAjutorădeăStatăşiăPracticiăNeloiale;
AgenţiaăNaţional ăpentruăResurseăMinerale;
AgenţiaăNaţional ăSanitar-Veterinar ăşiăpentruăSiguranţaăAlimentar ;
ProcurorulăgeneralădeălaăParchetulădeăpeălâng ăÎnaltaăCurteădeăCasaţieăşiăJustiţie.
Iată ce sus ine documentul:
«Înăfapt,ămenţiuneaă“Ceaămaiăpur ăap ădinălume”ădeăpeăetichetaăprodusuluiăAquaăCarpaticaă

induceăînăeroareăconsumatoriiăprinăprezentareaăcaăadev rat ăaăuneiăfapteămincinoase,ăînăscopulădeă
Citez,ăînăcontinuare:ă“Avândăînăvedere c ăinducereaăînăeroareăaăfostăs vârşit ăprinăfolosireaădeă

calit ţiămincinoaseă(aleăprodusului)ăapreciemăc ăneăafl măînăfataăagravanteiădeălaăalin.ă2ăalăart.ă
215ăCodăPenal,ăagravant ăpentruăcareăesteăprev zut ăpedeapsaăcuăînchisoareaădeălaă3ălaă15ăani”.
“Preciz mătotodat ăc ,ăprinăactivitateaăinfracţional ămaiăsusădescris ,ăsuntăînc lcateăşiă

prevederileăLegiiă158,ădină2008,ăprivindăPublicitateaăînşel toareăşiăpublicitateaăcomparativ ,ă
întrucâtătoateăapeleămineraleănaturale,ărecunoscuteădeăc treăautorit ţile statului român,
îndeplinescăcondiţiileăceruteădeălegislaţiaănaţional ăşiăeuropean ăînăvigoareăşiănuăseăpoateăafirmaă
c ăoăap ămineral ăesteămaiăpur ădecâtăalta,ăf r ăaădeformaărealitatea,ăciădoarăprintr-oăînşel ciune,ă
înăflagrant ăcontradicţieăcuăautorit ţileăcompetente,ăcareăauăomologatăapeleămineraleănaturale,ă
conformălegislaţieiăînăvigoare”.ă
“Cea mai pură apă din lume nu există”
Adrian Feru, director de cercetare-dezvoltareălaăSocietateaăNaţional ăaăApelorăMinerale,ăaăar tată

c ă“AquaăCarpaticaănuăesteădelocăceaămaiăpur ădinălume.ăAsteaăsuntăpoveşti.ăCeaămaiăpur ăap ă
dinălumeăniciănuăexist ”.
Ulterior, s-aăaflatăc ăacum,ăValvisăareădou ăsurseădeăap ăplat ăşiăoăsurs ădeăap ăcarbogazoas .ăLaă

ceaădeăap ăcarbogazoas ,ăvaloareaănitraţilorăesteămaiămare,ăde 0,8-0,9.ăDarăeiămaiăauăap ăplat ăşiă
dinăalt ăsurs ,ăundeăvaloareaăesteăpesteăunu.
AdrianăFeruăcontinu :ă“Înăcondiţiileăastea,ătuăviiăcuăunăprodus,ăap ăplat ădinăsursaăB jenaru,ăcuăoă

valoareămic ,ăîntr-adev r.ăŞiăastaăoăextrapoleziălaătoateăapele.ăDeciăautomat reclama de la prima
seăextrapoleaz ăşiălaăcealalt ,ăceeaăceăînseamn ăc ăreclamaăesteădubluăînşel toare”.
Valvis, tun imobiliar de 27 milioane de euro Rl online , 07 iunie 2006
“Avicola”ăBaloteştiă– aşaăoănumeauăunii,ăînăgrab .ăÎnărealitate,ăICPCPAM,ăadic ăInstitutulădeă

CercetareăşiăProducţieăpentruăCreştereaăP s rilorăşiăAnimalelorăMici,ădeveniseăpân ăînă2002ăună
centruădeăstudiuăimportant,ăcuăreputaţieăşiăautoritate.
Eraăunicăînăţar .ăAveaăoătematic ăştiinţific ăramificat ,ălaboratoareăsuperdotateăşiăpesteă600ădeă

angajaţi.ăDintreăei,ă100ădeăcercet toriăiscodeauăstructuraăgenetic ,ălaănivelulăcromozomiloră
nucleului celular.
Înă’89ăinstitutulălivraăproducţieiă14ămilioaneădeăpui.Mai produceauăei:ăgâşte,ăraţe,ăcurci,ăiepuri,ă
prepeliţe,ăbibilici…Toateăselecţionate,ăadic ă“unăpatrimoniuăgeneticăfoarteăvaloros”.ăAlteăsuteădeă
miiădeăpuiăasigurauăcercetarea,ăpeăcategoriiădeăgreutate,ăvârst ,ăliniiăgenetice.
ICPCPAMămaiăavea:ă6ăferme,ăoăfabric ăde nutreţuriăcombinate,ăunăabator,ăoăstaţieădeăincubaţie,ă

laboratoareădeăcercetareă(nutriţie,ăfiziologie,ătehnologie,ăameliorareăgenetic ,ăreproducţie).ă
Maiăpunemăunăatelierămecanic,ă18ăliniiădeăcarne,ă12ăliniiădeăou ăşi,ăbineînţeles,ă122,5ăhaădeă
terenuri: peălaăS ftica,ăTânc beşti,ăChitila,ăScroviştea.ăE?ăE?ăDevineăinteresant,ănu?ă
“Azi,ă19ămartieă2004,ăpreşedinteleăAPAPSăOvidiuăMuşetescuăaăsemnatălaăsediulăinstituţieiă
contractul de vânzare-cump rareăpentruăpachetulădeăacţiuniădeă84,5361șădinăcapitalulăsocial al
ICPPPAMăBaloteştiăSA.ăCump r tor:ăLaDornaăşiăpreşedinteleăgrupului,ăJeanăValvis”.(…)ă
Efortulăfinanciară(auziăvorb ăn.n.)ăangajatădeăcump r tor:ă8ă800ă000ădeăeuroăreprezentând:ă
1)ăpreţulăpentruăpachetulădeăacţiuni,ăcapitalulădeălucruăşiăvaloareaăinvestiţiilorătenologice,ăprecumă
şiăceleădeămediu;ă2)ăMenţinereaănum ruluiădeăsalariaţi,ăpeăperioadaărealiz riiăintegraleăaă
investiţiilor.ă
Omul de afaceri grec Jean Valvis a dat un mare tun imobiliar in cea mai importanta zona de
expansiune a vilelor rezidentiale - terenurile ce marginesc DN1 Bucuresti-Ploiesti. Proprietarul
firmelor Dorna Lactate si principalul sponsor al echipei de fotbal Rapid Bucuresti, Jean Valvis a
cumparat de la stat mai bine de 60 hectare de teren in zona Balotesti, la un pret de 180 de ori mai
mic decat pretul zonei.
Valvis a platit impreuna cu grupul de firme "Dorna-Lactate" 5,5 miliarde de lei pentru un pachet
de 85% din actiunile Institutului de cercetare si productie pentru pasari si animale mici Balotesti.
El nu a facut investitii semnificative in fermele de crestere a pasarilor, asa cum se prevede in
contractul de privatizare semnat cu Musetescu. Omul de afaceri grec asteapta in liniste scadenta
din 2009, cand va putea dispune de pamant fara a se mai crampona de... cresterea pasarilor.
Jean Valvis sustine ca scopul pentru care a cumparat ICPPAM Balotesti a fost cel de a produce
oua ecologice si carne de pui obtinuta in conditii similare. Prima data nu a mai facut-o cand a
auzit de o boala aviara in Olanda. Apoi, sustine presedintele grupului Dorna, aparitia gripei
aviare in Romania l-a determinat sa nu mai investeasca in scopul initial. "Suntem in discutii cu
AVAS pentru ca acestia sa accepte o reorientare a destinatiei investitiilor".
Valvis nu exclude ca o parte din teren sa fie vreodata valorificata imobiliar, dar afirma ca nu va
face niciodata o impartire in parcele pe care sa construiasca vile
Solutia nr.3 = CEFIDEC – MDA
Prof.dr. RADU REY CS1- DirectorăCentrulădeăEconomieăMontan ă-INCE/AR
“Prinăactulăr mâneriiăsaleăînăurm ăsub aspect tehnologic modern,Carpa iiăvorăaveaăşansaădeăaăajungeăpeăloculăIă

prinăcalitateaăproduselorămontane.”
PUNEREA ÎN VALOARE A POTEN IALULUI AGROALIMENTAR MONTAN - Condiţii:
-SEPARAREA de alte produse,din zone nemontane
-ORGANIZAREAăproduc torilor în asociaţiiădeăvalorificare,cuăcapacit ţiăpropriiădeătransformareă

şiăcomercializare
-Preţuriăcorecte,ămotivante,ăpentruălapteăşiăcarneă– materieăprim
-Promovareaă“m rcilorălocale”ălaănivelulăbazinelorămontaneăpentruăproduseleăeco-bio-montane
-Un proces progresiv de modernizare afermelor – cuăaccentăpeăigienaăanimalelorăşiăproduselor.ă

Selectareaăatent ăaătehnologiilorăcareăpotăfiăaduseăînăzonaămontan
-Dezvoltareaăexternalit ţilorăpozitive
-Dezvoltareaăcercet rilorămontanologiceăşiătehnice,ăeconomice,ăsociologiceăşiăformareaădeă
specialişti
-Legislaţieăprotectiv şiăorganizareăspecific ăpentruăeconomiaăagro- zootehnic ăşiămediulămontan
-Echilibru constant agro-forestierăşiăcooperareăbenefic ăambelorădomenii.
Schema unei platforme industriale, asociativă, pentru produsele eco-bio-montane
ACADEMIAăROMÂN ,
INSTITUTULăNA IONALăDEăCERCET RIăECONOMICE,CENTRULăROMÂNăDEăECONOMIEăCOMPARAT ăŞIăCONSENS
CARPA II ROMÂNIEI LAăOăR SCRUCEăAăISTORIEIăNEVOIAăUNEIăSTRATEGIIăDEăDEZVOLTAREăMONTAN ăDURABIL ăŞIăAă

UNEI POLITICIăMONTANEăAPLICAT ăCONSTANTă– ÎNăCONTEXTULăPROVOC RILORăCLIMATICEăŞIăDEMOGRAFICEăALEă
SECOLULUI XXI Centrul de InformareăşiăDocumentareăEconomic ăBucureşti,ă2007
prof.univ.dr.h.c. Radu Rey

MembruăA.S.A.S,ăCercet toră– INCE/CRECC
PreşedinteăForumulăMontanădin România
Senatorăală„Euromontana”
Solutia nr.4 = FDAM
AsociaţiaăF.A.M.D. Vatra Dornei (situat ăînăCarpaţiiăOrientaliăaiăRomâniei)ăaăfostăfondat ăînă

23.04.1993ăşiăînregistrat ăoficialăpeă9.09.1993,caăoăasociaţie aăţ ranilorădinăzonaădeămunte,maiă
exact din Bazinul Dornelor,cuăcaracterăprofesional,ăeducaţional,ăapolitic ,ănonguvernamental ,ă
cuăpersonalitateăjuridic ,careărespect ălegileăstatuluiăromân.
F.A.M.D.ăurmareşte:ă
 atenuareaăefectelorărezultateădinăcaracterulădeăzon ădefavorizat ădeăfactoriiănaturaliăşiăsocială-

economici;
îmbun t ţireaăsituaţieiăeconomiceăaăgospod riilorăparticulareădinăzonaădeămunte;
 introducereaăprogresuluiătehnicăînăagriculturaămontan ;


dezvoltarea agroturismului;
diversificareaăactivit ţilor;
 revitalizareaămeşteşugurilorătradiţionale;
 atragereaăunorăinvestiţiiăcuăparticipareădeăcapitalăexternăşiăautohtonăînăvedereaăcreşteriiălocuriloră
deămuncaăînăzon ;
 creştereaăniveluluiădeăpreg tireăprofesional ăşiăeducaţional-comportamental ăaămembrilorăs i.
Problema majora :
Pentru 150.000 de hectare de teren din zona de munte a jude ului,proprietarii nu au titluri de proprietate
SURSA: ObiectivDeSuceava.ro
Directorulă OCPIă Suceava,ă Vasileă Mocanu,ă arat ă c ă laă cerereaă proprietariloră sauă moştenitorilor,ă seă potă
întocmiădocumentaţiiăpeăbazaăcarora,ădup ărecepţiaăefectuat ădeăc treăOficiulădeăCadastruăşiăPublicitateă
Imobiliar ă,ăprefectulăjudeţuluiăvaătrebuiăs ădispun ăeliberareaătitlurilorădeăproprietate
DirectorulăOficiuluiădeăCadastruăşiăPublicitateăImobiliar ă(OCPI)ăSuceava,ăVasileăMocanu,ăaăar tatăc ăoă

consecinţ ă aă aplic riiă Legiiă 165/2013ă esteă constatareaă c ă înă judeţulă Suceavaă înă zonaă careă nuă aă fostă
colectivizat ă înă vremeaă comunismuluiă şiă careă înseamn ă oă suprafaţ ă total ă deă circaă 500.000ă deă hectare,ă
peste 30% din aceasta – peste 150.000 de hectare – suntădeţinuteăf r ăacteădeăproprietate.
“Legeaă247/2005,ăcareăaăcompletatăLegeaă18/1991,ăaăfonduluiăfunciar, cuămodific rileăulterioare,ăaăstabilită

c ă aceştiă deţin tori,ă proprietariă sauă moştenitoriă aiă acestora,ă potă cereă prefectuluiă prină comisiileă deă fondă
funciar,ătitluriădeăproprietate.ăInăconsecinţ ,ăcomisiileălocaleădeăfondăfunciar,ălaăcerereaăproprietarilorăsau
moştenitorilor,ăpotăîntocmiădocumentaţiiătitularilorăpeăbazaăcarora,ădup ărecepţiaăefectuat ădeăc treăOficiulă
deă Cadastruă şiă Publicitateă Imobiliar ă ,ă prefectulă judeţuluiă vaă trebuiă s ă dispun ă eliberareaă titluriloră deă
proprietate”,ăaădeclaratădirectorulăVasile Mocanu.
Elă aă explicată c ă înă cazulă judeţuluiă nostru,ă aplicareaă uneiă prevederiă aă Legiiă 165/2013ă poateă ajutaă laă
declanşareaă unuiă procesă reparatoriuă pentruă ceiă careă auă suportată înă modă directă consecinţeleă lipseiă deă
evidenţ ăşiădeărespectăînăperioadaăcomunist ,ăfaţ ădeăevidenţeleădeăcarteăfunciar ăiniţiateăşiăţinuteălaăziăînă
localit ţileă necooperativizateă dină judeţulă Suceava,ă înc ă dină vremeaă înă careă Bucovinaă aă devenită parteă aă
Imperiului austro-ungar.
Ioan Agapi,Director al Federatiei Agricultorilor de Munte "Dorna" (FAMD)
"Am mari rezerve in realizarea unui LUCRU CONCRET si bine finalizat, gandit de la km 0 fara
a se cunoaste realitatea de zi cu zi din teritoriu (avem experienta PNDR) si anume cum raspunde
acest proiect la urmatoarele intrebari:
1. Cum se rezolva in mintea celor care gandesc acum acest proiect milioanele de hectare de
pajisti alpine ale Romaniei ? Cum se rezolva spre exemplu livezile de pomi fructiferi din
zonele montane unde in acest moment este putin probabil sa aiba in exploatare suprafata
minima de 20 % din suprafata agricola. Camerele agricole unde sunt in aceasta ecuatie?
Sunt mari probleme cu organizarea acestora in teritoriu , acestea sufera de exagerata
politizare.
2. Ce sanse are o ferma mica din Romania sa beneficieze de asigurare prin aceste fonduri
stiut fiind cate milioane de ferme mici avem care nici macar nu sunt in evidenta APIA si
care rezolva hrana a milioane de cetateni ?
Cred ca ca ar trebui facuta o consultare a celor implicati sa se ajunga la niste cai de actiune in
concordanta cu realitatea de zi cu zi. Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala ar putea juca un rol
in acest sens. Ar trebui sa se aiba in vedere revitalizarea acesteia.
Ma astept ca totusi decidentii din Bucuresti sa recunoasca odata ca avem 30 % din teritoriu
national ZONA MONTANA si ca aceasta are un specific aparte. Sugerez sa se uite la politica
pe care o face Austria in acest sens.
Sa speram ca legea va functiona intr-adevar in beneficiul agricultorilor de toate marimile!"

Solutia nr.5 = GAL Bazinul Dornelor
Asocia ia „Grupul de Ac iune Local - Bazinul Dornelor”promoveaz ădezvoltareaădurabil ăa

teritoriuluiăBazinuluiăDornelorăşiăa localit ţilorălimitrofe,ăcuăimplicarea factorilor interesa iă
privaţiăşiăpublici,prinăacţiuniăcareăs ăpermit valorificareaăcapacit iloră i resurselor umane,
naturaleăşi culturale locale.
În acest scop,asocia iaăareăurm toareleăatribu ii:

ac ioneaz ăcaăoăagen ieădeădezvoltareălocal ;ă
elaboreaz ă iăimplementeaz ăstrategiaădeădezvoltareăpentruăBazinulăDornelor;
organizeaz ăactivit ţiăpropriiăpentruăformareaăşiăperfecţionarea membrilorăşiăangajaţilorăs i;
particip ăîmpreun ăcuăalteăstructuriăaleăsociet ţiiăcivileăpentruărealizareaădeăsarciniădeăinteresă
comun pentru locutorii zonei;
elaboreaz ăşiătransmiteăcelorăcu dreptădeădecizieăproiecteădeăacteănormativeăşiăpropuneriă
pentruămodificareaăsauăcompletareaălegislaţieiăexistente.
reprezint ăbazaăuneiăGrup riăEuropeneădeăCooperareăTeritorial ă(GECT)ăceăfaciliteaz ă
cooperareaăinterna ional .
Asociaţiaăpermiteăreprezentareaăunitar ăaăintereselorăcomuneăaleăzoneiăînăraporturileăcuă
administraţiaăpublic ăcentral ,organizaţiiănaţionaleăşiăinternaţionale.
Programul LEADER
1. Ce reprezintă Programul LEADER?
ProgramulăLEADERăreprezint ăoăabordareăcareăofer ănoiăoportunit ţiădeădezvoltareărural ăpunândăbazeleă

identific riiănevoilorălocale,ăînt ririiăcapacit ţiiădeădezvoltareăşiăimplement riiăstrategiilorălocaleădeă
dezvoltareăînăvedereaăconserv riiăpatrimoniuluiăruralăşiăcultural,ădezvolt riiămediuluiăeconomicăşiă
îmbun t ţiriiăabilit ţilorăorganizatoriceăaleăcomunit ţilorălocale.
2. Care sunt avantajele utilizării Programului LEADER?
R spundeănevoilorălocaleăspecifice;Valorific ăresurseleălocale;Mobilizeaz ăactoriiălocali,reprezentanţiăaiă
populaţieiărurale,deăaăseăpreocupaăşi deăaăpreluaăcontrolulădezvolt riiăzonelorăruraleăprinăîntocmireaădeă
strategiiăaxateăpeăproblemeleăidentificateăînăcomunit ţileălor;Ofer ăzonelorăruraleăposibilitateaădeă
colaborare cuăalteăteritoriiăpentruăschimbăşiătransferădeăexperienţ ăprinăcreareaădeăreţele;Prinăcaracterulă
s uădescentralizat,ăintegratăşiădeăjosăînăsusăesteăesenţialăpentruădezvoltareaăechilibrat ăteritorial .
3. Cine elaborează şi promovează strategiile locale?
GrupurileădeăAcţiuneăLocal ăvorăelaboraăşiăpromovaăstrategiileădeădezvoltare local .
4. Ce sunt Grupurile de Ac iune Locală?
GrupurileădeăAcţiuneăLocal ăreprezint ăparteneriateăpublic-privateăconstituiteădinădiverşiăreprezentanţiăaiă
sectoarelorăpublic,ăprivatăşiăsociet ţiiăcivileădinăteritoriulărespectiv.Laănivelădeădecizie,ăpartenerii
economiciăşiăreprezentanţiiăsociet ţiiăcivile,precumăagricultorii,femeile,ătineriiădinăspaţiulăruralăşiă
asociaţiile acestoraătrebuieăs ăreprezinteăcelăpuţină50șădinăparteneriatulălocal.ă
5. Ce teritorii sunt eligibile pentru Programul LEADER?
Teritoriileăeligibileăsuntăaceleăteritoriiăcare,ăînăconformitateăcuădefiniţiaăOECD,ăsuntăclasificateădreptă
rurale.ăDefiniţiaăOECDăareălaăbaz ăaceaăparteăaăpopulaţiei careălocuieşteăînăcomuneă(cuămaiăpuţinădeă150ă
locuitori/km2).Aceast ădefiniţieăesteăunicaărecunoscut ăpeăplanăinternaţionalăreferitorălaăspaţiulărural.
6. Beneficiarii Programului LEADER?
BeneficiariiăProgramuluiăLEADERăsuntăGrupurileădeăAcţiuneăLocal ă(GAL)ăcareăîşiădesf şoar ă
activitateaăpeăunăteritoriuărural,ăcuăoăpopulaţieăcuprins ăîntreă10.000ă- 100.000ălocuitoriăşiădensitateaădeă
maximum 150 de locuitori pe km2.
7. Care sunt etapele pentru pregătirea implementării Programului LEADER?
Formareaăanimatorilorăreprezentanţiăaiăanumitorăteritoriiă(zone)ăsubregionale
ConstituireaăGrupurilorădeăAcţiune Local
Elaborareaăstrategieiădeădezvoltareălocal ădeăc treăGAL-uri
Selectarea proiectelor
Implementareaăstrategiilorădeădezvoltareărural ă
8. Care este rolul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi Agen iei
de Plă i pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) în implementarea Programului LEADER?
DirecţiaăGeneral ăDezvoltareăRural ădinăcadrulăMAPDRăexercit ărolulădeăAutoritateădeăManagementă
pentruăProgramulăNaţionalădeăDezvoltareăRural ădinăRomânia.ăAPDRPăvaăfiăautoritateaănaţional ă
responsabil ădeăimplementareaăfinanciar ăşiătehnic aăm surilorădinăProgramulăLEADER.
9. Cine sunt şi ce rol au animatorii?
Animatoriiăsuntăpersoaneăcuăpreg tireăspecific ă(careăpoateăfiădobândit ăprinăparticipareaălaăcursurileădeă
formareăsusţinuteădeăMinisterulăAgriculturii,P durilorăşiăDezvolt riiăRurale)ăcuărolulădeăaăidentificaă
problemeleăcareăîngreuneaz ăsauăfrâneaz ădezvoltareaălocal ăşiăînăacelaşiătimpăpropuneă/iniţiaz ăconcepte,ă
m suriăşiăproiecteăcapabileăs ăsoluţionezeăproblemeleălocale.ă
10. Din ce se finan ează Programul LEADER?
ProgramulăLEADERăseăfinanţeaz ăprinăFondulăEuropeanăAgricolăpentruăDezvoltareăRural ,înă
conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1698/2005/20 septembrie 2005.
Cum ajuta statul,membru UE ? :
1.= Groapa de gunoi,pe Mestecanis,la intrarea in Bazinul Dornelor!
Termenulădeăfinalizareăaălucr rilorăesteăiulieă2014.ăDepozitulăvaăocupaăoăsuprafaţ ădeă5,75ă

hectare.ăConformăproiectului,ăseăestimeaz ăc ăgroapaădeăgunoiăvaăfuncţionaăpân ăînăanulă2037ăşiă
aiciăvorăfiădepuseă350.000ădeătoneădeădeşeuri.
PeăMestec nişăvorăajungeăgunoaieleăcolectateădinăbazinulăDornelor,ădinălocalit ţileăpeăpeă

cursurileărâurilorăBistriţa,ăMoldovaăşiăMoldoviţa,ăprintreăcareăCioc neşti,ăCîrlibaba,ăVatraă
Dornei, DornaăCandrenilor,ăPoianaăStampei,ăPanaci,ăCrucea,ăŞaruăDornei,ăDornaăArini,ăBroşteni,ă
CâmpulungăMoldovenesc,ăIzvoareleăSucevei,ăBreaza,ăMoldovaăSuliţa,ăSadova,ăFunduăMoldovei,ă
Pojorîta,ăIacobeni,ăOstra,ăStulpicani,ăMoldoviţa,ăVatraăMoldoviţeiăşiăFrumosu
NU este pevazut sa se recupereze ACID ACETIC-sursa gratis
2.=Statie de epurare ape mina (mina de neferos “Mestecanis”)
NU este prevazut sa se recupereze microelementele (Cu,Zn,Mn,Fe-sursa gratis)
Produse pirat
« Faux emmental » : ils en font un fromage 19 Août 2010 www.ouest-france.fr/faux-emmental-ils-en-font...
L'emmental fabriqué en République Tchèque.
De l'emmental venu de Tchéquie et de Hollande
Le 10 août dernier, une soixantaine de producteurs laitiers investissent plusieurs hypermarchés

de l'agglomération rennaise. A cette occasion, ils découvrent dans les rayons frais de Géant
Casino, à Saint-Grégoire, de l'emmental râpé en provenance de... République Tchèque et des
Pays-Bas. Pour Marcel Denieul, agriculteur à Janzé et président du syndicat interprofessionnel
du gruyère français, « c'est intolérable et pas légal ». A deux pas de cette première enseigne, à
Leclerc, de l'emmental en provenance de Belgique est également vendu.
Un fromage montagnard à l'origine
A l'origine, l'emmental est un fromage suisse. Il tire son nom de la vallée de l'Emme, dans le
canton de Berne où, grâce au lait abondant de l'été, on fabriquait ce fromage pour le consommer
l'hiver suivant. Bref, il s'agit « d'une tradition montagnarde bien loin des Monts d'Arrée ou
des Pays-Bas », rappelle Marie de Metz Noblat, conseillère en marketing fromager. Or, tous les
litiges liés à ce fromage à pâte pressée cuite viennent du fait qu'il ne s'agit pas d'une appellation
protégée mais d'un fromage générique. Autrement dit, la fabrication d'emmental est possible
partout dans le monde...
Un emmental ou plutôt des emmentals
Pour produire de l'emmental, il suffit en fait de respecter un cahier des charges international
défini par le codex alimentarius. Seulement, les critères requis sont plutôt élastiques. Au chapitre
des matières premières, par exemple, le lait de vache ou le lait de bufflonne sont autorisés. Ou
encore un mélange des deux. Quant aux trous dont la taille doit varier entre celle d'une cerise et
d'une noix, leur nombre peut aller de... « rares à nombreux ».
Un étiquetage imprécis
En matière d'étiquetage, le Codex impose que le pays d'origine (c'est-à-dire de fabrication) soit
indiqué. A cette nuance près toutefois : si le produit subit « une transformation substantielle »
dans un deuxième pays, c'est ce dernier pays qui sera considéré comme pays d'origine. De la
même manière, la marque d'identification européenne qui figure sur les emballages (dans une
estampille ovale), mentionne un pays (« FR » pour la France). Mais là aussi, le pays figurant
dans l'ovale est celui où a eu lieu la dernière transformation du produit. Autrement dit, cette
indication ne garantit pas, elle non plus, que le pays indiqué soit celui où le fromage a été
fabriqué.
Deux appellations en France
Plusieurs appellations certifient heureusement la provenance. En Suisse, il existe ainsi l'AOC

(appellation d'origine contrôlée) « Emmentaler Switzerland ». En France, deux IGP (indication
géographique protégée) sont reconnues : l'emmental de Savoie et l'emmental français Est-central
label rouge. Mais ces deux derniers ne représenteraient que 4 à 5 % de la production française
d'emmental (environ 240 000 tonnes par an). C'est le principal fromage produit en France.
« C'est déloyal »
Quoi qu'il en soit, le syndicat des fromages à pâte pressée (SFPP) n'en démord pas. L'emmental
venu de Tchéquie n'est pas légal. « Les Tchèques se sont engagés auprès des Suisses à ne pas
commercialiser de fromage à pâte pressée sous le nom d'emmental », insiste Michel Roche,
le directeur du SFPP. Quant à l'emmental hollandais ? « Les producteurs hollandais ne
respectent pas les règles. Les blocs doivent faire un minimum de 40 kg. Or, les leurs ne font
souvent que 15 kg. C'est plus économique. Mais c'est déloyal », s'insurge-t-on au SFPP qui a
alerté les services de répressions des fraudes sur ce sujet.
Bibliografie :

Studiu Comparativ de Producere Si de Pia

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Studiu Comparativ de Producere Si de Pia

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental - rezumat

Produc iaăsaăseăstabilizeazaăsiăseădezvoltaădupaăă1815ă iăapoiăseăr spândesteăînăcantoaneleăAargau

The Emmental Valley in the Canton of Bern, Switzerland

Din secolul al XIX-lea,regiunea Allgäu din sudul Germanieiăaăînceputăs ăproduc ăEmmentaler,

AcestaăvaăfiăurmatădeăSavoieă iăFranche-ComtéădinăFran a.ă

Branza Emmental-clasica (traditionala) este sub 10șădinăaceast ăproduc ie.(Elvetia, Franta,

In viitor se pune problema: Branza,subprodus de la fabricatia ZERULUI :

În ultimul deceniu, zerulădeălaăproduc iaădeăbrânz ăsi-a schimbat statutul de produs,a devenit un

Cerereaăglobal ăaăcrescutăconsiderabil în ultimul deceniu,condusa deăAsiaă iăRusia.Aceast ă

Produits laitiers Nombre de litres de lait entier Coproduits

fabricarea de produse de nisa : specific local,caracteristici,productie mica (ex.Vatra Dornei :

Voi trece in revista principalii producatori de branza emmental (clasica si industriala).Multe

Înăgeneral,ămarjeleăpre urilorădeăproduc ie-consum a prezentat gamaădeălaă€ă0.16ăperălitruăînă

În schimb,stateleămembreăcareădispunădeăoămarj ămaiămic ăde pre ăproduc tor-consumator au

Pentru a permiteăcompara iiăcross country marjelorăpre urilorădeăproduc ie-consum au fost

Cum au evoluat;de ce;motivatie;perspective [detaii in studiul final]

Suisse France Pays-Bas Allemagne Suède Finlande Autriche Danemark Irlande

Tab.1. Weltweite jährliche Produktionsmenge von Emmentaler

« Comment voulez-vous gouverner un pays où il existe plus de 300 sortes de fromage ? »

Se poate spune ca elevul aădep itămaestrulă(Elve ia)ă iăFran aăaădevenităcelămaiămareăproduc toră

Emmental francez este livrat în mod semnificativ inăpatruzeciădeădestina ii,avandăstatutulă de

Emmental : doua produse pentru doua piete,industrial si traditional

Un Emmental-francez cu termen deă aseăs pt mâniădeămaturare,în meule sau în bloc,f r ăcoaj ,ă

Retail VS agricultural prices, cheese emmental (monthly)

Marketing margin (annual)

Estimated farm share of the retail price, emmental (annual)

Productia de branza Emmental-franceza este concentrata in 24 de grupuriădină34ădeăloca iiă

Primele zece grupuri fac 98șădinăproduc ieă(95șăînă2002),careăinclud,înăplusăfa ădeăprimeleătrei

Patru dintre ele au crescut semnificativ: Laita,Ermitage,Fromageries de Blâmont si de Leyment..

Concentrareaăproduc ieiăpeăuneleăsite-uriăcontinu .Cele 6 site-uri de peste 15.000 t fac 70% din

Marile inova ii in emmental-industrial:

- ‘70ă: portion préemballée : por iuneăpreambalate

- ’80 : l’Emmentalărape : Emmental tocat- ajutor culinarăfoarteădeăsuccesă iăimbatabil!

- ’90 : tranches ou slices: felii sau felii: pentru sandwich-uri,sandwich-uriăpr jite,pizza,quiche,ă

Eugène Calvez (2005),Un récent«déménagement»du territoire fromager français : l'exemple de l'emmental,

Intre 1970ă iăînceputulăaniloră2000,în fabricarea de Emmental,amăasistatălaăoăadev rat "mi care"ă

Aproape inexistente în 1970 în Vest,fabricile de Emmental sunt concentrate în mod semnificativ

Aceast ăindustrieădeălapteărecentăsituata înăBretaniaă iăPaysădeălaăLoire,bazata pe instrumente

Un pionier în anii 1950,Entremont,alăc reiăsediuăesteăsituatăîn Annecy (Haute-Savoie),se

Pe larg,despre producatori,piata,productie in studiul propriu-zi

sachet 1kg Le râpé emmental français Entremont Restauration, grâce à sa très

Râpé Emmental français gros brins Reybier

Râpé Emmental français Reybier

sachet 70g 100g et 200g

Perles Emmental français Entremont Restauration

sachet 1kg LesăPerlesăd’emmentalăd’EntremontăRestaurationăc’estă:ăUnăpouvoiră

Flowpack 500g Deăfinesătranchesăd’EmmentalăFrançaisăEntremontă

sachet 500g Lesăcubesăd’emmentalăfrançaisăEntremontăRestaurationă

sachet 500g Lesăfrisettesăd’emmentalăfrançaisăEntremontăRestauration,ăàălaă

sachet 500g Lesăallumettesăd’emmental français Entremont Restauration

Monts & Terroirs

EMMENTAL Grand Cru Label Rouge Monts & Terroirs

Meule 72kg 1/4 et Longeă6kgăL’EmmentalăFrançaisăEst-Central Grand Cru

EMMENTAL DE LA VOGE Monts & Terroirs

Cand va fii si in Romania ?

PotrivităINAO,ăexist ădou ăsoiuriădeăEmmental francez protejate printr-un semn de identificare a

Eleăreprezint ădoarăoămic ăparteădinăprocesulădeăfabrica ieăEmmental înăFran aă(maiăpu inădeă

Fran a,de asemenea, import ăEmmentalăaleăc ruiăcaracteristiciăsuntăadeseaădiferiteădeăceleăde

Începând cu 1979,înăscopulădeăaădiferen iaăproduc iaăindustrial ăînăcre tereăînăafaraăzoneiăistorice

Fabricareădinălapteăpar ialădegresat;rafinareăcelăpu inădou ăluni:oăluna-oăpivni ăreceă(10-12gr.C)

Calitateăfrancez ăEmmentalăa ap rutăînăFran a,în mijlocul sec. al XIX-lea,atunci când branzari

Diferen aădintreăceleădou ăEmmental franceze conta in faptul c ăunulăesteăfacutădinălapteă

Pentruăaăasiguraăcalitateaăacesteia,origineaă iăexpertizaăsa,Emmental de Savoie a primit IGP,in