LES CULTURES

1)Quand on parle de culture, on pense tout d’abord aux céréales. Le blé représente la principale culture céréalière ; il pousse
sur toutes sortes de sols, à condition qu’il soit cultivé en assolement : betterave, pommes de terre ou maïs, pour la première
année, puis blé, puis orge. Le tiers de la récolte provient du nord et du Bassin Parisien.
CULTURILE
Când vorbim despre cultură, ne gândim mai întâi la cereale. Grâul este principala cultură de cereale; crește pe tot felul de soluri,
cu condiția să fie cultivată prin rotație: sfeclă, cartofi sau porumb, în primul an, apoi grâu, apoi orz. O treime din recoltă provine
din nord și din Bazinul Parisului
2.Le maïs, apparu en France à partir du XVIe siècle, provient de Turquie, c’est pourquoi il était nommé blé de Turquie. Dès
lors il a conquis de plus en plus les plaines, mais sa culture massive est concentrée dans le Bassin Parisien et en Normandie,
qui donne aussi les variétés précoces. Il est récolté en épis ou en graines. Tiges, feuilles, épis de maïs fourrager, conservés en
silos, fournissent durant l’hiver le principal aliment pour le bétail. Le maïs est ensilé avec un complément azoté et minéral.
Pour ce qui est de la nourriture des gens, le maïs donne la farine, l’huile de table, toutes sortes de produits et de sous-
produits alimentaires.
Porumbul, care a apărut în Franța din secolul al XVI-lea, provine din Turcia, motiv pentru care a fost numit grâu turcesc. De
atunci a cucerit din ce în ce mai mult câmpiile, dar cultivarea sa masivă este concentrată în Bazinul Parisului și în Normandia,
care dă și soiurile timpurii. Se recoltează în spic sau semințe. Tulpinile, frunzele, ştiuleţii de porumb furajer, ţinuţi în silozuri,
asigură hrana principală pentru animale în timpul iernii. Porumbul este însilozat cu un supliment de azot și minerale. În ceea ce
privește hrana oamenilor, porumbul dă făină, ulei comestibil, tot felul de produse alimentare și subproduse.
Notons également : - le seigle (à l’origine mauvaise herbe des champs de blé) qui a une double utilisation : la farine,
employée pour le pain noir et qui, mélangé au miel, donne le pain d’épices, et le grain, utilisé pour en extraire l’alcool
servant à la fabrication des boissons alcooliques ;
- l’orge, nourriture pour les animaux, mais aussi servant à la fabrication de la bière ;
- l’avoine, dont la culture en France est en régression.

Plus récemment pénétrée, la culture du riz se développe en Camargue,

dont le climat et les sols humides conviennent très bien.
De asemenea: - secara (inițial buruiană a lanurilor de grâu) care are o dublă utilizare: făină, folosită la pâinea neagră și care,
amestecată cu miere, dă turtă dulce, și cereale, folosite la extragerea alcoolului folosit la fabricarea băuturilor alcoolice;
- orz, hrană pentru animale, dar folosită și la fabricarea berii;
- ovăz, a cărui cultivare în Franța este în declin.
Pătrunsă mai recent, cultivarea orezului se dezvoltă în Camargue,
a căror climă şi soluri umede sunt foarte potrivite.
Donc, tout terrain propice doit être employé pour les cultures de céréales et de plantes industrielles, mais attention ! Il est
nécessaire de laisser de vastes surfaces toujours « en herbe », c’est-à-dire non incluses dans l’assolement, qui constituent le
fourrage, utilisé en pâture ou fauché. Il y en a également ensemencées avec une légumineuse fourragère, comme par
exemple la luzerne ou la trèfle. La région de la Crau fournit au bétail un foin très riche en matière azotée.
Prin urmare, orice teren potrivit trebuie folosit pentru cultivarea cerealelor și a plantelor industriale, dar atenție! Este necesar
să se lase mereu suprafețe întinse „în iarbă”, adică neincluse în rotație, care constituie furajul, folosit la pășune sau cosit. Există,
de asemenea, unele semănate cu leguminoase furajere, precum
precum lucerna sau trifoiul. Regiunea Crau oferă bovinelor fân foarte bogat în materie azotată.
Les plantes industrielles. La plus importante en est, bien sûr, la betterave à sucre qui pousse dans les plaines du nord et dans
la région parisienne ; elle a, depuis longtemps, remplacé le sucre de canne. En 1575 la richesse en sucre de cette plante a été
remarquée pour la première fois par Olivier de Serres ; deux siècles plus tard, un chimiste allemand réussit à en extraire du
sucre par un procédé qui fut ensuite industrialisé par Charles Fr. Achard, chimiste allemand d’origine française. En 1831, le
Français Benjamin Delessert fonda une fabrique de sucre de betterave et obtint les premiers pains de sucre de betterave, ce
qui lui valut les félicitations de Napoléon I.

plante industriale. Cea mai importantă este, desigur, sfecla de zahăr care crește în câmpiile nordice și în regiunea Parisului; a
înlocuit de mult zahărul din trestie. În 1575, bogăția în zahăr a acestei plante a fost observată pentru prima dată de Olivier de
Serres; două secole mai târziu, un chimist german a reușit să extragă zahăr din el printr-un proces care a fost apoi industrializat
de Charles Fr. Achard, un chimist german de origine franceză. În 1831, francezul Benjamin Delessert a fondat o fabrică de zahăr
din sfeclă și a obținut primele pâini de zahăr din sfeclă, ceea ce i-a adus felicitările lui Napoleon I.

La betterave ne se récolte que pendant une période limitée de l’année – fin septembre-octobre, après avoir été semée en
avril. C’est une plante bisannuelle : pendant la première année le sucre s’accumule dans la racine et c’est maintenant qu’on
la récolte pour extraire le sucre. La deuxième, c’est la période reproductive. Excellente tête d’assolement, qui est en général
triennal – betterave, blé, orge ; le rendement en blé est très bon après la culture de betterave.
Sfecla se recoltează doar pentru o perioadă limitată a anului – sfârșitul lunii septembrie-octombrie, după ce a fost însămânțată
în aprilie. Este o plantă bienală: în primul an zahărul se acumulează în rădăcină și acum este recoltat pentru extragerea
zahărului. A doua este perioada reproductivă. Rotația excelentă a culturilor, care este în general de trei ani – sfeclă, grâu, orz;
randamentul grâului este foarte bun după cultivarea sfeclei.
Toutes les opérations concernant la betterave se font à la machine, sauf une qui consiste à éclaircir les semis pour ne pas
laisser que les plus beaux plants. Les betteraves sont lavées, puis coupées en morceaux. Leur jus est extrait dans un bain
d’eau chauffée à 600C et subit divers traitements pour fournir enfin le sucre blanc. Mais la pulpe, après avoir été desséchée,
sert également à fabriquer des aliments pour le bétail.
Toate operațiunile referitoare la sfeclă se fac la mașină, cu excepția uneia care constă în rărirea răsadurilor pentru a nu lăsa
doar cele mai frumoase plante. Sfecla se spală, apoi se taie bucăți. Sucul lor este extras într-o baie de apă încălzită la 600C și
suferă diferite tratamente pentru a furniza în final zahărul alb. Dar pulpa, după ce a fost uscată, este folosită și la fabricarea
hranei pentru animale.
Toute aussi importante, mais plus répandue, est la pomme de terre, qui pousse un peu partout, particulièrement en
Bretagne ; primeurs en Provence. Un peu partout également pousse le colza, à double emploi : huile et fourrage. A l’Est, le
houblon – culture exclusivement pour la bière ; au Nord – la chicorée et le tournesol ; en Normandie – le lin, concurrencé par
le jute ; au Périgord et en Alsace – le tabac, voilà ce qui complète le tableau des plantes industrielles. Le chanvre est
également cultivé en France. La production de tiges est dirigée vers la papeterie et la partie ligneuse est utilisée pour
fabriquer des panneaux de particules.
La fel de important, dar mai răspândit, este și cartoful, care crește aproape peste tot, în special în Bretania; culture timpurii în
Provence. Aproape peste tot crește și rapiță, cu dublă utilizare: ulei și furaje. În est, hameiul – cultivat exclusiv pentru bere; în
Nord – cicoare și floarea soarelui; în Normandia – inul, în competiție cu iuta; în Périgord și Alsacia – tutun, acesta este ceea ce
completează tabloul fabricilor industriale. Cânepa este cultivată și în Franța. Producția de tulpini este direcționată către fabricile
de hârtie, iar partea lemnoasă este folosită pentru fabricarea plăcilor aglomerate.
Les cultures délicates. Légumes et fruits occupent une place de plus en plus grande dans l’alimentation, car les villes sont de
grandes
consommatrices de produits frais. Les cultures maraîchères préfèrent le climat doux de la Bretagne, surtout le chou-fleur et
les artichauts, tandis que toutes sortes de légumes, de primeurs poussent sur les champs irrigués du Vaucluse (Provence) et
dans les régions de la Garonne, mais aussi sous serres, dans les banlieues urbaines. Le département de Vaucluse est aussi
une région de cultures fruitières.
Culturi delicate. Legumele și fructele ocupă un loc din ce în ce mai important în alimentație, deoarece orașele sunt mari
consumatorii de produse proaspete. Culturile legumicole preferă clima blândă a Bretaniei, în special conopida și anghinarea, în
timp ce tot felul de legume, legume timpurii cresc pe câmpurile irigate din Vaucluse (Provence) și în regiunile Garonnei, dar și
sub sere, în suburbiile urbane. Departamentul Vaucluse este, de asemenea, o regiune de pomicultura.
La production des grands vergers modernes assure l’approvisionnement des marchés ; les vergers sont localisés en
Aquitaine, dans le Roussillon, dans le Val de Loire, surnommée « jardin de France ». Le poirier et le pommier poussent un
peu partout ; en Normandie les pommes sont destinées à la fabrication du cidre, duquel on obtient par fermentation une
excellente eau-de-vie : le calvados ; l’abricotier et le pêcher préfèrent le midi méditerranéen, où ils poussent à côté des
citronniers et des orangers. L’olivier survit dans les Alpes-Maritimes.
Productia de livezi mari moderne asigura aprovizionarea pietelor; livezile sunt situate în Aquitania, în Roussillon, în Valea Loarei,
supranumită „grădina Franței”. Părul și mărul cresc peste tot; in Normandia merele sunt destinate fabricarii cidrului, din care se
obtine prin fermentatie o apa de vie excelenta: calvados; caisul și piersicul preferă sudul mediteranean, unde cresc alături de
lămâi și portocali. Măslinul supraviețuiește în Alpes-Maritimes.

Les cultures florales se développent dans les régions privilégiées de la Côte d’Azur, où plantations et serres sont consacrées
aux plantes à parfums et aux fleurs pour les bouquets. Dans les Alpes-Maritimes, 5000 hectares sont consacrés aux cultures
des fleurs, dont 3000 destinés aux usines à parfums et 2000 pour les fleurs coupées. En Haute Provence, 20 000 hectares sont
consacrés à la production de la lavande, dont une partie est destinée aux fabricants de parfums de Grasse.
Culturile florale se dezvoltă în regiunile privilegiate ale Coastei de Azur, unde plantațiile și sere sunt dedicate plantelor
parfumate și florilor pentru buchete. În Alpes-Maritimes, 5.000 de hectare sunt dedicate cultivării florilor, dintre care 3.000
destinate fabricilor de parfumuri și 2.000 pentru flori tăiate. În Haute Provence, 20.000 de hectare sunt dedicate producției de
lavandă, o parte din care este destinată producătorilor de parfumuri din Grasse.