La logothérapie

Comme nous l’avons précisé en introduction, la logothérapie est reconnue comme la

troisième école viennoise de psychothérapie, et fut fondée par V. Frankl. Elle fut connue
du public dans les années 40. La logothérapie est une méthode destinée à surmonter les
conflits humains qui génèrent de la souffrance. Elle nous permet de trouver du sens à des
situations difficiles et qui génèrent de la douleur. De sorte que ces dernières se
transforment en opportunités de croissance pour les personnes qui les vivent. Cette
méthode, centrée sur les expériences de valeurs, nous permet de trouver un sens à tous les
événements de la vie, nous donnant ainsi la possibilité de vivre une vie pleine. En
logothérapie, le logos fait référence au « sens », à la « signification » : quelque chose que
l’être humain cherche toujours face aux circonstances du destin. Par conséquent,
logothérapie signifie une thérapie par le « sens » ou de la « signification ».

Logoterapie

Logoterapia este recunoscuta ca fiind cea de a treia școală vieneză de psihoterapie,

fondata de Victor Frankl. Ea a fost cunoscută publicului in anii 40 Logoterapia este o
metodă destinata depășirii conflictelor umane care generează suferință. L
Logoterapia ne permite să găsim un sens în situații dificile care provoaca suferinta in asa
fel încât acestea să devină oportunități de creștere pentru persoanele care le
trăiesc. Această metodă se concentrează pe experiențele de valori, ne permite să
înțelegem toate evenimentele vieții, oferindu-ne posibilitatea de a trăi o viață plină. În
logoterapie, logoS-uri se referă la „SENS“ la „SEMNIFICATIE“ ceea ce omul cauta
intotdeauna sa faca fata circumstanțelor sorții. De aceea, mijloacele de terapie de vorbire
terapia „sens“ sau „semnificație“.

Les 3 principes de base de la logothérapie

Les trois principes de base ou piliers de la logothérapie sont les suivants :
• La liberté de volonté
• La volonté de sens.
• Le sens de la vie
La liberté de volonté
La liberté de volonté se déploie à travers une capacité spécifiquement humaine connue
sous le nom « d’auto-distanciation ». Cette capacité humaine se comprend comme la
possibilité de se voir soi-même, de s’accepter, de se réguler et de se visualiser. Selon les
enseignements de V. Frankl, ceci nous donne la liberté face à trois sources d’influence :
• Les instincts
• L’héritage
• L’environnement
L’homme les possède mais cela ne nous détermine pas. Nous ne sommes pas
prédéterminés ou finalisés. Nous sommes libres face à ces trois éléments. L’être humain
est libre de ce qui le conditionne et peut exercer sa liberté. Chaque fois que l’être humain
se libère de quelque chose, il le fait pour une bonne raison. Nous rencontrons ici le
concept de responsabilité. L’homme est libre d’être responsable et responsable parce qu’il
est libre.
À partir de cette analyse existentielle, nous pouvons soutenir que l’homme est
responsable de la réalisation du sens et des valeurs. L’homme est appelé à la réalisation
du sens de sa vie et des valeurs qui lui donnent un sens. Il est le seul responsable face à
cet appel.
La volonté de sens
La volonté de sens est étroitement liée à la transcendance de soi qui caractérise l’être
humain. L’homme vise toujours au-delà de lui-même, vers un sens qu’il doit d’abord
découvrir et dont il doit atteindre la plénitude. La volonté de plaisir et la volonté de
pouvoir, respectivement de Freud et d’Adler, conduisent l’homme à l’immanence. Ces
concepts s’opposent à l’auto-transcendance et pourraient frustrer notre existence.
Pour la logothérapie, le plaisir et le pouvoir sont des conséquences du fait d’atteindre une
fin et non la fin en soi. Il s’agit de la raison pour laquelle les personnes qui poursuivent le
plaisir et le pouvoir atteignent un état de frustration dans lequel elles se sentent en même
temps submergées par un grand vide existentiel.
La volonté de sens ne cherche pas à atteindre le pouvoir ou le plaisir, ni même le bonheur.
Son objectif est la rencontre d’un argument, d’une raison pour être heureux.

Cele 3 principii de bază ale logoterapie

Cele trei principii de bază sau pilonii terapiei vorbirii sunt: • Libertatea va • Dorința de a
sens. • Sensul vieții Libertatea de voință libertate se va desfasoara printr-o capacitate în
mod specific uman cunoscut sub numele de „auto-distantare.“ Această capacitate umană
este înțeleasă ca abilitatea de a se vedea, de a accepta, de a reglementa și vizualiza. În
conformitate cu învățăturile lui V. Frankl, acest lucru ne dă libertate din trei surse de
influență: om • Instincte • Moștenirea • Mediul posedă, dar nu ne determină. Noi nu sunt
pre-determinate sau finalizate. Suntem liberi să se confrunte cu toate cele trei. Omul este
liber la condițiile și care pot exercita libertatea. Ori de câte ori omul este liber de ceva, el
o face pentru un motiv. Aici întâlnim conceptul de responsabilitate. Omul este liber să fie
responsabil și responsabil, pentru că este liber. Din această analiză existențială, putem
argumenta că omul este responsabil pentru realizarea sensului și a valorilor. Omul este
chemat să realizeze sensul vieții și valori care îi conferă sens. El este singurul responsabil
pentru a apela. Dorința de a simți sentimentul de voință este strâns legată de auto-
transcendență care caracterizează ființa umană. Omul este întotdeauna dincolo de ea
însăși, într-un sens pe care el trebuie să descopere mai întâi și el trebuie să ajungă la
plenitudine. Dorința de a plăcere și voință de putere, respectiv, Freud și Adler, omul duce
la imanență. Aceste concepte se opun auto-transcendență și ar putea împiedica existența
noastră. În logoterapie, plăcerea și puterea sunt consecințele cauzate de sfârșit, și nu la
sfârșitul anului în sine. Acesta este motivul pentru oamenii care urmăresc și plăcerea de a
ajunge la o stare de frustrare în care se simt în același timp, copleșit de un mare vid
existențial. Voința de sens nu încearcă să atingă putere sau de plăcere sau chiar
fericire. Scopul său este întâlnirea unui argument, un motiv pentru a fi fericit.

Le sens de la vie
Les deux principes que nous avons mentionnés précédemment nous parlent d’une
personne prête à prendre position face aux circonstances de la vie, en toute liberté, à
partir d’un sens qui la véhicule. Il s’agit là du profil de l’homme en quête de sens : le
même que celui qui, en découvrant une valeur et en la réalisant, se constitue lui-même.
La vie englobe et conserve une signification. Ce sens est particulier et original en
fonction de chacun d’entre nous. Ainsi, notre devoir, en tant qu’êtres conscients et
responsables, est de découvrir le sens de nos vies.
La mort ne peut que provoquer de la crainte à ceux qui ne savent pas comment remplir le
temps qui leur est donné de vivre.
Ceci sera obtenu à travers trois voies fondamentales qui se réfèrent à trois catégories de
valeurs. Elles nous dirige parfois vers la réalisation de valeurs créatives. D’autres fois,
cela nous touchera par le biais d’une expérience, comme lorsque nous assistons à un
coucher de soleil ou que quelqu’un nous offre une caresse. Nous devrons également faire
face aux limites de la vie elle-même (la mort, la souffrance …).
En tout état de cause, la vie conservera toujours jusqu’à la fin une signification cachée et
un appel impérieux et permanent pour que cette dernière soit découverte et accomplie. il
s’agit là des trois principes fondamentaux de la logothérapie de Viktor Frankl. Comme
nous avons pu le constater, il s’agit d’une vision humaniste-existentielle de l’être humain
qui peut être difficile à comprendre si nous ne sommes pas familiarisé avec
l’existentialisme. Cependant, il est indéniable que cela en vaut la peine si nous
réfléchissons à tout ce que cela peut apporter à notre cadre vital.
Références bibliographiques
V. Frankl (2013). L’homme en quête de sens. Herder
V. Frankl (2003). Face au vide existentiel : vers une humanisation de la psychothérapie.
Herder
Sensul vieții
Cele două principii care le-am menționat mai sus, vorbim de o persoană dispusă să ia o
poziție la circumstanțele vieții, în mod liber, dintr-un sentiment că vehiculul. Acesta este
profilul omului în căutarea sensului: același care, descoperind valoarea și desfășurarea, în
sine este constituit. Viața cuprinde și păstrează un sens. Acest sens este unic și original în
ceea ce privește noi toți. Deci, datoria noastră ca ființe conștiente și responsabile, este de
a descoperi sensul vieții noastre. Moartea poate provoca doar frica pentru cei care nu știu
cum să umple timpul dat lor de a trăi. Acest lucru se va realiza prin intermediul a trei
moduri de bază care se referă la trei categorii de valori. Ei, uneori, ne conduce la
realizarea valorilor creative. Alteori, ne va afecta prin experiență, ca atunci când vom
vedea un apus de soare sau cineva ne oferă o Caress. Vom avea, de asemenea, să se
confrunte cu limitele vieții însăși (moarte, suferință ...). În orice caz, viața va avea
întotdeauna să se încheie un sens ascuns și convingătoare pentru apel permanentă și ca
acesta să fie descoperit și completat. acest lucru este cele trei principii de bază ale
logoterapie lui Viktor Frankl. După cum am văzut, este o viziune umanistă-existențială a
ființei umane, care poate fi dificil de înțeles dacă nu suntem familiarizați cu
existențialismul. Cu toate acestea, este incontestabil faptul că este în valoare de ea, dacă
ne gândim la tot ceea ce poate aduce la mediul nostru de viață. Bibliografie V. Frankl
(2013). Omul în căutarea sensului. Herder V. Frankl (2003). Având în vedere vidul
existențial: spre umanizarea psihoterapie. Herder