Vous êtes sur la page 1sur 497

www.digibuc.

ro
SUFIXELE ROMANESTI
DE

DR. G. PASCU
DOCENT LA UNIVERSITATEA DIN IA$1
DIRECTORUL BIBLIOTECII UNIVERSITATII DIN IA$1

OPERA PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA


OU PREMIUL NASTUREL DIN 1915 DE 5.000 LEI

EDITIUNEA ACAOEMIEI ROMANE

BUCURE*TI
LIBRARIILE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ 1 GEROLD & COMP.
1916

PRETUL 5 LEI.

www.digibuc.ro
Dr. G. PASCU
Elementele Romanice din dialectele macedo- §i megleno-
romîne. BucureVi, Academia Rome Mei, 1913, in 40, 76 pag.
E. Bourciez, profesor de filologie romanicA la Universitatea
din Bordeaux (Revue Critique, vol. 48, p. 115-116, 8 Ad. it 1914) :

Dans ces pages qui sont extraites des Ana les de l'Académie
Roumaine (2-e serie, tome XXXV), M. Pascu a entrepris un
triage, intéressant, et qui ne laisse pas d'etre &lint : celui des
mots que depuis la fin du moyen Age les Macédo-Roumains
ont empruntés aux diverses langues romanes, à Titalien avant
tout naturelement, mais quelquefois aussi au français ou
l'espagnol. Ce qui complique ropération, c'est que parmi ces
mots il y en a un certain nombre que possède aussi la langue
litteraire, c'est-A-dire le roumain du nord. Et, d'autre part,
A mon avis, de ce que le macédonien seul offre par exemple
une forme mur, il ne s'ensuit pas que ce mot soit forcément
ritalien muro ; il pourrait très bien etre le latin murum conserve
au sud, tandis que l'emploi du slave zid se généralisait au nord.
A teci pres, je reconnais que M. Pascu a tout d'abord examine
avec soin les traits phonétiques qui permettent de faire le depart
des mots étrangers introduits en roumain : parmi ces traits, il
y en a qui est special au macédonien et d'une grande importance,
c'e'st revolution de nc, nt, mp en ng, nd, mb ; on le retrouve
dans une .grande partie de l'Albanie et de l'Italie du sud, puis
dans un tout autre domaine, à l'ouest des Pyrenees, oil elle
apparaît en basque et en gascon de la montagne. Il foudrait
citer des exemples pour prouver combien le triage en question
était difficile et a été fait avec soin par l'auteur de ce travail.
Ainsi un mot comme prezii vient de l'italien (peut-etre par l'inter-

www.digibuc.ro
II
médiaire du néo-grec), tandisque l'albanais prisd vient certaine-
ment du sicilien munedd a été emprunté au vénitien, comme
le prouve le d, de méme que &map, comme le prouve le J. Tandis
bue cimentu représente l'italien cemento, une forme arlaion vient
au contraire directement du français, l'initiale étant ici § et non
6, et ainsi de suite. Beaucoup de ces mots, jc le répète, peuvent
avoir passé par le néo-grec [este ideia exprimatii de mine in
introducerej, mais non pas tous : la chose n'est certaine que
pour des cas comme celui de cacurizic 'miserable' en face de
l'italien risico. La provenance de tons. ces mots roumains me
semble bien en general avoir été determinée ici d'une façon
stireJ'avoue qu'il me reste cependarnt des doutes pour suelques-
uns. Ainsi que buhare 'hotte de cheminée' représente le vénitien
lOgher, c'est possible, puisque, par l'intermédiaire de la plioné-
tique dalmate, b par p peut renionter à t; c'est niathmoins
ui peu compliqué, et on aurait presque envie de songer à quelque
racine appareutée avec le provençal bouha. De même pocìü
'cruche' est ingénieusement tire de poi au moyen d'une forme
dalmate : je ne sais trop si cette parenté -est bien sine. A lit
suite de la longue liste d'étymologies macédo-roumaines, on
trouvera trait ou quatre pages consacrées aux mots dialectaux
de Meglen.

www.digibuc.ro
Raportul Comisiunii Premiului Nfisturel din 1915 asupra
rmanuscriptului cu subiectul : Sufixele de formarea cuvin-
-telor In limba româna, studiate din punctul de vedere al.
-formei, al sensului 91 al originii !or", aprobat de Sec-
-11unea literarä la 2 lVlaiu 1915.

Am oiwarea de a vei inapoia manuscriptul cu cuprinsul Su-


fixele de formarea cuvintelor in limba romema, studiate din punctul
.de vedere al formei, al sesnului 0 al originii lor", prezentat pentru-
_premiul de 5.000 lei, ce este a se acord6 prin Secliunea literarei
In viitoarea sesiune generalei din Maiu 1915,
Peirerea mea, in 'Irma unei cerceläri destul de amanunfite a
manuscriptului, este cei avem a face cu o lucrare de mare valoare,
Trecum ar fi de dorit sä existe i pe terenul altor limbi, mai de de-
mull §i cu mai mullet competenlii studiate deceit limba noasträ.
Studiul sufixelor derivative este unul din cele mai importante
...5i cu toate acestea unul din cele mai neglijate in general vor-
bind in istoria limbelor, iar lucrarea de kip este ateit de com-
plete-1, aleit de ameinunfitei, §i in aceeq vreme ateit de sistematicei,
_Mad trebue set ne singim fericifi ca s'a gäsit un Romein care s'o
soalã duce la capal. Este cu neputinfet ca inteun asemenea vast
material sii nu se geiseascei lucruri controversate, asupra ceirora
lectorii sei poalei avea cutare ori culare altä pärere. (Aceastei frazä,
fie care o spun eu aici, nu este o frailt banalei, ci e spusil din con-
xingere §i e bazatei pe o retire reed a manuscriptului). Dar sunt
.sigur ca oricare filolog se va ocupd ru limba romemeascei va aved
.totdeauna pe masa lui de lucru opera cuprinsei in aces! manu-
script, pentru a o consultd la tot momentul, §i va fi recunoscätor
Academiei Romeme cei a publicat-o. Va &Mai insä ca la sfeir0tul
.lurrärii sei se f acei un indice, uncle toate sufixele studiate sä fie
www.digibuc.ro
iV

in§irate in ordine strict alf abelicä : nu din punct de vedere al li


lialiei Thr, in felul acela cá sufixele compuse unele din allele sci-
fie grupate la un loc (ceeace ar ingreuiet consultarea
din pullet de vedere pur §i simplu alfabetic. Acest indice, fireqle.
nu se va puted face dealt dupä ce lucrarea va fi tipeiritä. Surd prin
armare de plirere sei se acorde lucrärii de faiä premiul de 5.000 lei..
Raporlor A. Philippide.
I116 unesc cu propunerea aceasta.
Membru al Comisiunii I. Blanu.

www.digibuc.ro
INTRODUCERE
Un sufix este un sunet ori un grup de cloud sau mai
multe sunete care, alipit la radicalul unui cuvânt,
serve§te ca sà formeze un alt cuvânt cu inteles anumit.
Cele mai multe sufixe sunt accentuate. Limba ro-
mând posedä insä i sufixe neaccentuate, cf. -' e, ed,
-'ot,
Sufixele de obiceiu accentuate, se intrebu-
§i
inteazá in unele exemple i ca neaccentuat.
Sufixele pot fi : simple, compuse i variante.
Astfel -0 din codifd < coadd este un sufix simplu,
din furculild < /urea este un sufix compus din
iar -sel din bilefel <bilet este o variantä a
lui -el.
Sufixele compuse i variantele s'au náscut prin ana-
logie.
Astfel de pildá din bucatar +-le s'a ndscut derivatul
buaddrie. La un moment dat acest bucatdrie a pu Alt
fi siratit ca derivat nu din bucdtar, ci din bucaM, bu-
cate, si astfel s'a ndscut -drie dintr'un cuvânt ca liar-
buzärie < harbuz.
Din bdet pl. beleli+-el s'a ndscut baelel. La un mo-
ment dat acest cuvânt a putut fi simtit ca un derivat
dda radicalul singularului bdet+-fel. Astfel s'a náscut
cu care s'a derivat antrelel < antret, buchefel < buchet.
Pascu. SuJixele ronteineta. 1

www.digibuc.ro
9

Tot a_sa din exemple ca frumuol < frumo0+-el, con-


siderat ca derivat direct din frumos, s'a extras varianta
cu care s'a derivat gavanwl < avanos.
Dupd categoriile gramaticale pe cari le pot forma,
sufixele sunt : substantivale, adiectivale, pronominale,
verbale §i adverbiale.
SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

Derivarea se Vbate face dela. substantive, adjective,


verbe, interjectii.
Derivarea dela substantive.
De obiceiu sufixele Se anin6 la radicalul formei sin:
gularului : copilg < copil.
Adeseori ins6 ele se aninA si la radicalul forrnei plu-
ralului. Exemple : bdetandru < bàei, bark-gel < beirbat
eumnergel < cumnati, insurdtel < ins uran, cozlete ccoadà
micd dela struguri' < coadel pl. cozy, deputegie < depu-
fregior bdsmeilutd < basmale, cafelutd 7 cafele,
cdzmdluld e cazmale, nueluld K miele, perdelufd < perdele,
zilutel < zile, omenesc, omenos, omenie < octment,
màcri cdesc i mAcri§ur calnlui Bot., muscA cettascd, râe
di-lased de cal' < cal pl. caí, mr. uspitird amitié' <
oaspe pl. oaspiti. (and:, .tratrcifire `rnédecine' < Tratru rmé-
decin', Tiatro Ticitraly, cf. Traki, licgdrt (Pap. B.).
Exemple de derivate in acelas timp dela radicalul
singularului i pluralului : bdetan, befetan, beletotu, beie-
pra < bdet, beief denticet, denticei Bot. 'doi <dinte,
dinV, freitruc, freitrue < /rate, frar ; dr. bdrbdtime,
megl. beirbdtime < bcrba,l, beirbat, dr. covegicd, mr. cu-
viticd < comp', covatei, dr. preutesc, mr. priftescu < preur
preftu.
Esie interesant de observat cä ceilut face pl. cdrutt
(Pamf. C.).

www.digibuc.ro
:3

Derivarea,dela adiective.
Se face de obiceiu dela radicalul singlarului, adeseori
ins6 §i dela radicalil pluralu1ui formei masculine : fld-
rninzicel Bot. < fleiminzt., 1,eipqi0 Bot. < läpost.
Lin derivat in acela§ tinip dela radicalul singularului
phiralului : umeideald vel ur'nezealei humor (Car.) <
umed, Umezt.
Derivarea dela verbe.
Se face in urmätoarele chipuri :
, 1. Sufixele se pot aninA la radicalul infinitivului.
Astfel sunt toate derivatele prin -crune, -mint, cf. -ter.
idctune < terta, sleibictune < siibi, invdtdmint <
megl. rdimint r6cea1à' <
2. Sufixele se pot aninA la radicalul inditativului
prezent. Deosebim douà cazuri :
a. Se iea radicalul pers. 1 sg. : jucdrie < joc.
b. Se iea radicalul pers. 2 sg. : sezeitoare ascun-
zeitoare < ascunzt, setae/mint < scazt, celzeiturd < cazi.
3. Sufixele se pot aninà la radicalul participiului.
Astfel sunt toate derivatele prin -oare i -urd, cf. mul-
soare < muls, plinsoare < plins, adundturd < adunat, pi.-
ciliturd < pîculit, spdrturd < spart, mersurd < mers.
SUFIXELE ADIECTIVALE.

Derivarea se poate face dela adiective, substantive,


verbe.
Derivarea dela adiective..
Sufixele se alipesc de obiceiu la radicalul formei sin-
gularului : cdidut < cald.
Adeseori insd ele se alipesc la radicalul pluralului
formei masculine : frumu;sel < frumog.

www.digibuc.ro
4

Vn derivat in acela§ limp dela radicalul singularului


§i pluralului : multiyor, mulliyor (Tip lea) < mult,

Derivarea dela verbe.


Se face : a. dela radicalul indicativului prezent pers.
1 sg., cf. jucliiq < joc; b. dela radicalul infinitivului,
adiectivele in -tor, -bil : umbldtor, chinuitor, ldudabil,
pidlibiL
SUFIXELE PRONOMINALE.

Limba românà nu posedà sufixe pronominale pro-


priu zise. Totu§ dela câtevh pronume se oblin derivate
prin mijlocirea unor sufixe substantivale §i adiectivale.
Exemplu : orecel e cevh, un lucrusor' (Rev. cr. lit. III
103) < oarece.
SUFIXELE VERBALE.

Derivarea se face dela 'substantive, adiective §i in-


terjectii, cf mr. marpic e devenir furieux' < carpi, mr.
curtic escurtez < scurt, bizelesc < biz.
SUFIXELE ADVERBIALE.

Derivarea se face dela adiective si verbe, cf. lesne <


bulg. lesen, tupili < tupilesc.
Limba româná, ca dealifel §i celelalte limbi roma-
iiice, a mo§tenit din latine§te in acelas timp prototipe
si derivate. Din cauza legáturii lor permanente, schim-
b6rile fonetice normale pentru prototipe s'au nantinut
§i pentru derivate.
Astfel îneleg provine regulat din *inléleg. Prefacerea
normald a lui t in / in acest primitiv s'a mkitinut
in derivatele inlelept < intellectus, inlelepciune < intel-
lectio, -onis, de:0 t nu mai erh urmat de té. Tot a§à

www.digibuc.ro
5

inimd < anima, inimos < animosus, in < linum, vr. inar
touvrier qui travaille le lin' < linarius.
In derivatele române§ti prin sufixe accentuate, ra-
dicalele primitivelor suferd modificári fonetice conform
fonetismului limbii române.
Astfel vocala a devenind neaccentuatd se schimbd
in c7, cf. casd > camp; in mr. e §it o devin i si u, cf.
wurame <
In unele cuvinte sunetele a i d accentuate provin
din e. In derivatele dela aceste cuvinte apare vechiul e :
panti > pen id, /aid > feticd, mar > meripr, vdr, yard >
veripr, veripard.
Diftongii ea, ma, oa devenind neaccentuati se prefac
in e, le, o, cf. preuteasd > preutqicti, platrd> pletricicd,
coadd >
T, (d)z ca sunete finale ale radicalelor se schimbd in
6, atunci când sunt urmate de i +vocald accentuatd,
cf. mustectos < musk* +-tos, repegtor < repezr +-tor.
Oricare ar fi sunetul precedent al radicalului cu-
vântului, vocala sonantä a unui sufix incepâtor cu vo-
card, accentuat ori neaccentuat, rämâne neschimbatd.
Astfel se zice pdsdricti, cu i neschimbat in î, cu toate
cd e precedat de r.
Totu5 in unele cazuri sonanta sufixului sufere 5i ea
modificdri. In limba comunä cazul este foarte rar.
Astfel se zice amdriti, nu. amdriú.
In dial. mold, e din sufixele incepdtoare cu e sund
regulat à oridecâteori e precedat de /, z, j, cf. beieW,
gavano01, oblojelle.

Din punct de vedere a originii lor, sufixele române§ti


sunt : mo§tenite din Iatine§te, i irnprumutate din limbi
strdine (slave, neogrece, turce§ti, maghiare, albaneze,
neologisme).

www.digibuc.ro
6

Sufixele se mo§tenesc ori se imprumutà pe baza.


unor derivate mo5tenite oriAmprumutate direct. ,

Adeseori insd derivatele pe baza cArora s'a mo§tenit


ori introdus uñ stifix` a:u dispâtilt, dupä te natural
pe bazd acelOr derivate se desVoltase pe teritorul limbii
române un nurnár suficient de derivate cari sà impd-
mânteneascA suftúl in limbâ românä.
Astfel limba romand nu cunoa§te exemple de de-
rivate mo_stenite pentru sufixele -ease, -etic, -ic(6),
In derivatele in cari sufixul este de aceeas origine
cu radicalul, uneori este foarte greu de precizat dacA
avem a face cu un derivat rno§tenit respectiv imprumu-
tat, ori cu un derivat desvoltat pe terenul insus al
limbii romkre.
Astfel, albioarti 'petite airge' este inteadev6r lat.
albiola din Corp. Glos. Lat. V 340 =alveola, cum admite
Candrea-Densusianu, Dict., ori rom. albie +-tor? Du-
ruros este dolorosus ori derivat rom. dela duroare? cf.
dureros < durere.
Cepar insaninsä 1. `marthand d'oignons' ,5i 2. `tourte
aux oignons'. Irr lat. caeparius 'este atestat numai cu
primul inteles. Trebue sà admitem câ a avut cumvh
si pe al doilea ?
Spetar .inseamnä : I. 'persoanâ care face spate pen-
tru rásboiu' (Dal. spitar), 2..`tureaua dela ham a§e-
zatd peste spate' (Dam& T. 50), 3. spatarki (Sez.. II
43) si speittift (Sez. V 124) 'partea strungii unde stau
ciobanii fAzAmati, QU spatele de rnulg oile'. Cuvântul
lat. spatharius insearnnA 'fabricant ou gardien de glaiyes
nommés spatha' .
Vinet inseamnä 'recoltà abundentà de .vin' . Lat.. vi-
netum inseamnd Yvigne,- vignoble., lieu planté de vignes'
Candrea-Densu.sianu, Diet: considerà pe asculteitor
' qui obéit' i cumpereitor acheteur' ca derivate rorná-

www.digibuc.ro
ne5ii, Lotus limba lat. cunoaste pe auscultator, compa-
rator ; pc mr. catinei ' clef' , catinarueserrure, cadenas'
*catenalis,. cf. sard. log. kadenale, totus cuvintele sunt,
dupdcum aratä §iAa neaccentuat pästrat, ngr.
'verrou de porte, clef de bois', 7tccrlvdcPt
(G. Meyer, Ngr. St. III 28) ;pe degelel 'petit doigt'
digitellus, atestat in lat. numai cu sensul de Bat. 'di-
gitale% Mai probabil cuvântul este deget+-lel.

Stabilirea raportului intre primitiv i derivat, este


delicatà chiar pe terenul insus al limbii române.
Dela paseire avem derivatele peiseirue i peiseirukei cu
absolut ace1a5 sens. Dacd peiseirue a fost rdspAndit pe
tot teritorul limbii rornâne, atunci peiseirukei pasei-
rue+-ce dacd insà pc-10rue a fost cunoscut nurnai pe
o. mic4 portiune a teritorului românesc, atunci peisel-
ruicei ar pute4 fi un derivaL dela past:ire-Hurd-L.
In dial. dr. se spune drelcusor, in dial. mr. dräcus,
Este cumvà dr. dreicusor un derivat dela drdcus, care
ar fi putut existA cândvA 5i pe teritorul dr., ori este
el un derivat direct dela drac?
Asupra vechimii suf-ixelor imprurnutate _si a deriva-
telor prin sufixe de orice origine nu putem sti miare
lucru, din cauza lipsei de texte române5ti inainte de
sec. XVI. Putem 5ti de pildä cä sufixul -ache a fost
introdus in epoca fanariotá, cd derivate ca autoras,
brosuricel, biletel sunt de cel mult 50 de ani.
Monografia noastrá cuprinde toate sufixele câte le-ara
putut constatA in limba româná. Aceste sufixe insä
nu sunt toate egal ráspAndite i egal de intrebuint,ate.
Astfel deosebirn : sufixe general românesti §i sufixe
caracteristice nUrnai la dou4 ori chiar unul dintre dia-
lectele noastre (dialectul istr. 1-ani läsat la o parte).

www.digibuc.ro
8

Exemple : sufixul -el se aflà in dr. mr. megl., sufixul


numai in dr. i mr., sufixul -ta numai in megl.
In sânul unui acela§ dialect observdm iar6§ deosebiri.
Astfel in dial. dr. sufixele -arne, -sctg, -sug sunt dialic-
tale; sufixele -dune §i foarte intrebuintate in
sec. XVI si XVII, se intrebuinteazd astäzi tot mai
putin ; sufixul -ache se intrebuinteazA numai ca dimi-
nutiv alintAtor pe lângà nume de botez ; sufixul
este familiar.
Numárul de derivate dela unele sufixe este foarte
mare, dela altele foarte mic. Astfel pentru sufixul ver-
bal -ip eu cunosc numai urmgoarele doud exemple :
ciripesc §i infiripez )).
< lat. *timiipo, aripesc < *
Sufixele substantivale au de obiceiu urmAtoarele in-
Çelesuri : diminutive, augmentative, abstracte, nomina
agentis, nomina instrumenti, recipientul, motiunea, locul.
Sufixele diminutive pot fi propriu zise, alintAtoare
(hipocoristice), depreciative (peiorative) ; sufixele aug-
mentative : propriu zise, depreciative.
Sufixele adiectivale au de obiceiu urmátoarele inte-
lesuri : o calitate sirnplä (posesive), o calitate prin ex-
celentfä, diminutive, augmentative.
Adiectivele diminutive exprimd calitatea inteun grad
mai redus, cele augmentative calitatea inteun grad
mai pronuntat.
In general derivatele au acela§ gen ca §i prirnitivele,
cf. cal-ceilul, rnasei-rasulei, bilet pl. biletebilelel pl. bi-
totus babd-bilbete, &Mora, barbei-barbota, coadel-
codoki.

www.digibuc.ro
BIBLIOGRAFIE
1. IZVOARE.
Bibl. Biblia dela Bucureqti, 1688.
Boe. I. Bocescu, Glosar de cuvinte din judeful Meliedinti. Bucu-
re§ti, Academia Românä, 1913.
Bud. Tid Bud, Poezii populare din Maramureq. Bucure§ti,
Academia Românsà, 1908.
Candrea. I. Aureliu Candrea, Graiul din Tinutul 0a§ului. Bucu-
re§ti, Socec.
Car. Anonymus Caransebesiensis, dicIionar Wänâtan circa 1670,
publ. de Gr. Cretu in Tinerimea Românr, N. S. I (1898).
Ciob. C. Ciobanu-Plenila, Cântece din vechime. Craiova, 1909.
Codin. C. Reidulescu-Codin, 0 seamti de cuvi.nte din Muscel.
Câmpulung, 1901.
Codin Ing. C. Rildulesvu-Codin, Ingerul Romemului. Bucure§ti,
Academia Românä, 1913.
Cony. Lit. Convorbiri Literare : M. Pompiliu, Graiul româ-
nesc din Biliarea in Ungaria, vol. XX 993-1022.
Damé T. Frédéric Damé, Incercare de Terminologie poporand
românel. Bucure§ti, Socec, 1898.
Dan. Danil Ionescu §i Alexandra Danil, Culegere de descân-
tece din judelul Romanali. I, Bucure§ti, Minerva, 1907 ;
VAlenii de Munte, Neamul Românesc, 1908.
Dos. Prol. Dosoteiu, Proloage. Ia§i, 1683.
Furt. D. Finland, Vremuri Inielepte. Bucure§ti, Academia Ro-
mânâ, 1913.
Grig. Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina Poporului, I, Boalele Oa-
menilor, Bucure§ti, Academia Românà, 1907 ; II, Boalele Vi-
telor, Bucure§ti, Academia Românä, 1907.

www.digibuc.ro
10

Hasdeu. B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae_


A-BArbat, Bucure§ti, Socec, 1886-1896.
Hasdeu Cuv. B. P. Hasdeu, Cuvinte din Beitrani. I, Bucure§ti,
1878 ; II, Bucure§ti, 1879.
Mard. Mardarie Cozianul, Lexicon Slavo-românesc i Tâlcuirea
numelor din 1649, publ. de Grigore Cretu. Bucure§ti, Academia
Român5., 1900.
Mat. C. N. Mateescu, Balade. Vàlenii de Munte, 1909.
Noua Rev. Rom. Noua Revisn Româng : Varcol, Din Graiut
popular al jud. Mehedinli, VIII No. 6 (16 Maiu 1910) p. 84 88..
Oteseu. I. Otescu, Credinfele feiranulai romdn despre Cer
Stele. Bucure§ti, Academia Rom'arià, 1907.
Pamf. Agr. Tudor Pamfile, Agricultura la Romani. Bucure§ti,
Academia Românà, 1913.
Pamf. B. Tudor Pamfile, Boli yi Leacuri la oameni, vile f
peisäri. Bucure§ti, Academia Român'd, 1911.
Pamf. C. Tudor Pamfile, Cimilituri Româneyli. Bucure§ti, Aca-
demia Român6, 1908.
Pamf. Cant. Tudor Pamfile, Cantece de lard. Bucure§ti, Aca-
demia Românä, 1913.
Pamf. J. Tudor Pamfile, Jocuri de Copii. Bucure§ti, Academia
Român'a, I, 1906 ; II, 1907 ; III, 1909.
Pamir. Sari). Tudor Pamfile, Stirbätorile de yard la Romani.
Bucure§ti, Academia Românä, 1911.
Patqu. Zaharia C. Paniu, Plantele cunoscute de poporul roman_
Vocabular botanic, Bucure§ti, Minerva, 1905.
Pas. G. Pascu, Despre Cimilituri. I, Ia§i, 1909.
Pulse. N. Päsculescu, Literaturei popularä româneascei. Bucu-
re§ti, Academia Român6, 1910.
Wiry, Pompiliu Pärvescu, flora din Cartal. Bucure§ti, Academia
R0111Allà, 1908.
Pop. Iosif Popovici, Rumänische Dialekte. I., Die Dialete,
der Munteni iiid Pädureni im Hunyader Komitat..Halle a. S.,
Niemeyer, 1905.
Rev, er. lit. Revista Critia.-Literarà ; Aron Densuyianu, Glosar
din Tara Halegului, III (1895). 84-94, 119-123, 153-173.
V. Seighinescu, Vocabular Românesc. Ia§i, 1910.
Seztitoarea : Glosar din munlii Sucevii in vol. H, III, V,
IX ; Glosar din Biharea in vol. VII ; Nume de Câni i pi-
sici din jud. Gorj in vol. VIII (114 117),

www.digibuc.ro
11

Tiktiu. H. Tiktin, Rumtinisch-deutsches Wörterbuch. Bucure§ti,


Imprimeria Statului, 1895 1912, A-Pristos.
Tiplea. A. Tiplea, Poezii populare din Maramurq. Bucure§tii
Academia Românä, 1906.
Vas. A. Vasiliu, Ctintece, Urtituri §i Bocete de-ale poporului.
Bucure§ti, Academia Românä, 1909.
Vieiu. Alexiu Viciu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu
al poporului roman din Ardeal. Bueure§ti, Academia Ro-
mânä, 1906.
Vireo]. V. Veircol, Grcaul din Vellcea. Bucure§ti, Socec, 1910.

2. STUDII.
Fr. Diez, Grammaire des langues romanes 3, II, traduit par Alfred
Morel-Fatio et Gaston Par's, Paris, Frank-Vieweg, 1874.
W. Meyer-Lübke, Grammatik der romanischen Sprachen, II, For-
menlehre, zweite Abteilung, Leipzig, Reisland, 1894.
Georg Cohn, Die Suffixwandlungen im Vulgeirlatein und im vorlit-
terarischen Franzosisch nach ihren Spuren im Neufranzosischen.
Halle a. S., Niemeyer, 1891.
Kr. Nyrop, Grammaire historigue de la langue Iran f aise, III, For-
mation des Mo ta. Paris, Picard, 1908.
A. Horning, Die Suffixe -accus, -iccus, -occus, -ucus (-uceus) im
Romanischen, in Zeit. für roman. Phil. XX (1896) 335-359,
urmare la Die Suffixe -iccus, -occus, -uccus im Französischen,
Zeit. fiir roman. Phil. XIX (1895) 170-188.
Frederic Taber Cooper, Word Formation in the mman suing ple-
beius. An historical study of the development of vocabulary
in vulgar and late latin, with, special reference to the romance
languages. New-York, 1895.
George N. Oleott, Studies in the Word formation of the latin in-
scriptions. Substantives and Adjectives, uith special reference
to the latin sermo vulgaris. Leipzig, Fock, 1898.
Franz Miklosieh, Vergleichende Grammalik der slavischen Sprachen.
II, Stammbildungslehre, Wien, Braumiiller, 1875.
Wenzel Vondrak, Vergleichende slavische Grammatik. I, Lautlehre
und Stammbildungslehre. Göttingen, Vandenhoeck und Ru-
precht, 1906.
Alexander Belie, Zur Entwickelungsgeschichte der slavischen De-
minutiv- und Amplificativsuf fixe. Leipzig, Breitkopf und Härtel,

www.digibuc.ro
19

1901. Sonderabdruck aus dem Archiv für slavische Philolo-


gie, XXIII.
Gustav Weigand, Bulgarische Grammatik. Leipzig, 1907.

A. Philippide, Principii de istoria limbii. Ia§i, 1894.


Sextil Puseariu, Die rumeinischen Diminutivsuffixe. Leipzig,
Barth, 1899.
Theodor Capidan, Die nominalen Suffixe im Aromunischen. Leipzig,
Barth, 1908.
G. Pascu, Din Sufixele Romeme§ti, Sufixele -eta, -ete i -ot, in
Revue de Dialectologie romane, II (1910) 56 83.
G. Pawn, Despre Capidan, Die nominalen Suff. im Arom., in
Revue de Dialectologie romane, II (1910) 410-420.
Karl Löwe, Die Adjektivsuffixe im Dacorumänischen. Leipzig,
Barth, 1910.
Sextil Purariu, Contribulii la Gramatica istoricti a limbii române.
I. Contributii la studiul derivatiunii : A. Bibliografie, B. Su-
fixul C. Sufixele -ae D. Sufixul -an. Bucure§ti,
Academia Român5, 1911.
G. Paseu, Sufixele macedo- qi megleno-române de originä neogreacei,
Bucure§ti, Academia Românk 1913.
Kurt Se,huffert, Die verbalsuffixe im Dacorumänischen. Leipzig,
Barth, 1913.
G. Pascu, Câleva Sufixe romeme§ti de origine slavä. Bucure§ti,
Academia Românà, 1914.
Sextil Purariu, Sufixul -ie, in Conv. Liter. XXXVIII (1904)
689 707.
Ovid DensuOanu, Ein albanesisches Suffix im Rumeinischen, in
Bausteine far romanische Philologie, Festgabe fiir Adolfo
Mussafia, Halle, Niemeyer,- 1905, P. 473 480.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL I

SUFIXELE DE ORIGINE LATINA


SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

AME (-áme).

Observatie. In Banat §i Oltenia sufixul apare sub forma


-amà, mr. -ame i -ami, megl. -ami.
Functiunea.
A bstracte.
0 STARE.

Derivate dela adjective.

Agiunami 'foame' (Dal.) < aglun 'flAmând' (Dal.).


Amirami camàràciunel (Dal.) < amar.
Ascurami 'asprime' (Dal.) < &cur 'aspru' (Dal.).
Dulleame (Pap. B. Mih.), dul(lami (Dal.) `dulceatà, farmec'
dulle (Pap. B.), dulfi (Dal.).
Hufami 'prostie, nebunie' (Dal.) < hut, -1.1 eprost, nebun'.
Imirami blândetä' (Dal.) < imir 'blind'.
Li§urami (Dal.), l'u§urame (Mih.) 'u§urinfa" < lior, Purr.
Ludzeami lungime' (Dal.) <lung, -dit.
Muhlidzami 'mucezealà, mucegaIn' (Dal.) < muhlid, -dzi.
Mufami mutenie' (Dal.) < mu!, -ff.
Sclincfame (Pap. B.), cl'incl'ami (Dal.) < sclinclu,
'zgircit'.
Singurami singurkate' (Dal.) < singur.

www.digibuc.ro
14

curtami `scurtime (Dal.) < §curt.


Ureitame, urulame (Pap. B.) < urut curftl.
Urfinami s6r5.cie' (Dal.) < oarfin
Car. inregistreazà grosame fa'r5. traducere. S5. fie = grosime,
dupà care urmeazà?

Derivate dela substantive.

Ficturftni (megl.) <

Derivate dela verbe;

Arcurami 'frig' (Dal.) < arcured.z 'a aveA frig'.


riicurame tmicime' (Mih.) < hicuredz tinic§urez'.

0 ACTIUNE.

Nvirdzami Inverzire' (Dal.) < nvirdzeiscu.


Pl§purami '§optire' (Dal.) < giqpuredz.
Pliscinami 'p1esnitur5.' (Dal.) < pliscinescu.

Concrete.

COLECTIVE.

Derivate dela Substantive.

Colective Relative.

Haiducaine (Car.) < hafduc.


Lotrame (Car.) < lotru 'brigand'.
Voinicame (Hasdeu, 1040) < Winic csoldat'.

Exemple din Banat :


Bofamei <bof.
Caprama <caprä.
Ciftamci <cine.
Fee ama <
Furriicamei < furnica.
Geiinamei, geiiriamti <gainel,

www.digibuc.ro
13

ledamei <
I epurarai < ftpure.
Lupeamei (Noua Rev. Rom. VIII 86) <
Alghiname (Pap. B.) < alghinei.
.24.upmi (Dal.) < 'bàtrin'.
Biducl' ami (Dal.) e biducl' u 'Oduche'.
Birbilami (Dal.) e
Bruscami (Dal.) < broascei 'broasa. testoasà'.
Bruticaini (Dal.) < broatic 'buratic'.
Celnicami (Dal.) < celnic.
Cirbunami (Dal.) < eirbuni.
Cochilame, cuchilame (Mih.) ctineriì, copilamurt 'copii
<Vireo» < cóchilu MAW (Mih.), copil.
Ficturami (Dal.) < ficior rcopill.
Frundzami (Dal.) < frundzi.
Furnigame (Pap, B.), furnigami (Dal.) < furnicei, mr. f urnigti.
Mingiunami (Dal.) < mingiunti.
M ul' erame (Hasdeu 1045, Comunicat de WO din Cru§ova) <
mul' ari.
Muscami (Dal.) < mused'.
Priffami (Dal.) < preltu,
Pulbirami (Dal.) < pulbiri.
Puricami (Dal.) < puric.
Sprunami (Dal.) < sprunei
.,Suricami (Dal.) < paric.

Colective Absolute.
Arminame (Pap. B.) < Armin.
Feir§toutame (Mih.) < Feirqdrot.
Turcame (Caragiani, Cony. Lit., 1863, 387) < Turc.
V urgtirame (Pap. B.) < V urgar 'Bulgar' .
CriVinami (Dal.) < criqtin.
Domname (Petrescu, Mostre, I 153 n.), dumname (Pap. B.),
dumnami (Dal.) 'boerir < domn.

Derivate dela Adiective.


M4elame (Hasdeu, 1042) < m4e1 'pauvre, indigent'.
Pedestrame (Car.) < pedestru rp.edester ; pedes'.

www.digibuc.ro
16

Prostame (Car.) < prost.


Fucurami (Dal.) < luciret"sracl.
klugeame (Obed.) < mull,
rinirami (Dal.) < tin ir.
Minufami 'tot ce e subtire, märunt' (Dal.) < min ut, qr 'suptire,
märunt'.
LOCUL PE CARE SE AFLA 0 PLANTATIE.
Alunami (Dal.) < alun.
Fripsinami (Dal.) < frapsin.
Plitinami (Dal.) < plátan.
Prunami (Dal.) < prun.
Schinami (Dal.) < schin.
Urdzicami (Dal.) < urdzicd.

AUGMENTATIVE.

Anifurami 'mare su4, urcu§' (Dal.) < anifur turcu§'.


Pidurami 'pAdure mare' (Dal.) < piduri.

Abstracte-Colective.
Avulame 1. 'avutie', 2. 'bogäta§ir (Pap. B.) < auut,
Furami 1. 'hotie', 2. 'multime de hotr (Dal.) < fur.
Gfunami (Dal.), Ouname (Pap. B.) 1. cvoinicie, bravurà", 2. 'mul-
time de tineri, voinicr (Dal.) < gtoni.
Vifiname (Pap. B.), vilinarni (Dal.) 1. 'vecinAtate', 2. 'vecinf
(Pap. B.) < uitin.
VARIANTE.

-unami.
Din agiunami, mingiunami, sprunami, giuname s-a extras
-unami cu care s-a derivat sumnami = multà sumd lînä luna
asp fa- (Dal.).
-urami.
Din ascuromi, liurami, singurami, arcurami, hicurame, pkpu-
rami, ficturame, anifurami, furami, s'a extras -urami cu care s-a
derivat Tilturami 'multime de Tigani' (Dal.) < Tiltu.
Originea =it. pg. -ame, sp. -ambre, fr. -ain <-amen.

www.digibuc.ro
17

Singurul cuvânt pâstrat din latine§te este arc:and, vr. arame


(Hasdeu, 1455) < aeramen, Duc. aramen.

Un element ngr.

Scuraami (mujdeia' (Dal.) < cncopaiv.t (G. Meyer, Ngr: St_


IV 99).

Fenomene de analogie.
Substitulie de sufixe.
Pataramti Intâmplare, istorie' < pataranie idem.
Genul §i Pluralul.
Substantivele in -ame .sunt feminine. Cele dr. se intrebuin-
teazá numai la sg., afarâ de copilamuri care se intrebuinteazä
numai la pl. Cele mr. fac pl. in pentru cazurile in cari pl.
este indicat; dulleame face pl. d'ulteriti, de sigur fiindcâ d_ este
precedat de vocalâ palatalâ.

ANDRU (-ándru).
Observatie. Dr. mr.
Functiunea.
ARATA 0 STARE INTERMEDIARA.

Biletandru (Hasdeu, 2900 ; Codin, 25, sub detinac) 'net pc la


14 anr <
Calelandru 1. ccätel nfAri§or' (Pamf. J. III, Codin 14, Sâgh.
134), 2. 'pin mâri§or' a until' animal' (Ispirescu), 3. jeune gars'
(Candrea-Dens.) <
Copilandru ebâetandru (Car. Hasdeu 2897) < copil.
Fectiorandru 'garcon un peu plus âgé' < feCior.
Flddiaandru (Tiktin), fleceitiandru (Slavici, Nuv. I 100), flä-
ceitandru (Tiktin) < /meda, flaceiti.
Putiandru putiu máricel de flarâ sau de porn' (Codin, 63),
putiendri pomi tineri' (Vircol) < put-a.
Hilandru copilandru' (Dal.) <bil'u.
Pascu. Sufixele románesti.

www.digibuc.ro
18

DEPRECIATIVE.

Bepandrei 'terrain injurios la adresa femeir (Jipescu, Opin-


caru, 56) < *begiu, cf. mold. beqnifei.
Pala(andrä 'femme de mau-vaise vie' ngr. IrocX Xaw4 'concubine'.

Originea :*-ánru <augmentativ -án+ diminutiv -uru (A. Phi-


lippide, Principii, 151). Pentru fenomenul fonetic nr > ndr cf.
gendre < gener. Pentru fleiceirlandru, cf. fleicäüan (Pamf. C. sub
nandra§).
Misandrä Cgarde-robe (Dal.), mäsandrei cdulap de pàrete in
care se pune a§ternutul' (Mih.), cf. turc. mussandra, mussandara
`grande armoire en charpente ; placard profond oii l'on met des
matelas, etc.', bulg. rnusandra Camoire', ngr. tlooacon6poc cgaletas'.
Fenomen de analogie.
Sufixul -andrä s'a substituit in :
Micsandrä Bot. < migunea turc. menek§e.
Copnandrei ro casà veche i anicr (Pamf. Agr.) < co§magii.
Genul 91 Pluralul..
Cuvintele In -andru sunt masculine §i se intrebuinleaz5 nu-
mai la singular, afar% de puiandru pl. puiendri.
Cuvintele in -andrei sunt feminine §i se intrebuint.eaiä de ase-
rnenea numai la sg., afarà de micsandrei pl. micsandre, mr. mi-
sandrei pl. misandri.
Dela cuvintele in -andru nu existà feminine corespunidtoare,
dupà cum dela cele in -andrei nu existä masculine corespunzà-
toare.
ATATE (-eitále).
Observatie. Dr. mr.
Functiunea.
A bstracte.
0 STARE.
Derivate dela adiective.
Eltinätate, efteneitate (Bibl. 311/50, mr. eftinitati (Dal.) 1. rum-
dicité du prix, bon marché', 2. (Dos. Prol. 881/27) cmiséricorde,
charité' < eftin 'bon marché, à vil prix'.

www.digibuc.ro
19

Golatale nuditas' (Car.) < gol.


Meseratate (Ps. Sch. Dos. Prol.), mäsaratate (Pamf. Cânt. 305),
meseretate (Hasdeu, Cuv. II 87) cpauvrete < meser pauvre'
(Hasdeu, Cuv. I 292).
.1114elätate misère' (Cantemir) < miqe1 tinisérable'.
POW-date cpetitesse (Pamf. C.) < pufin.
Räutate tméchanceté' < *rtirlätate < rät:t.
Singureitate, mr. singurtitate (Obed.), singuritati (Dal.) 'soli-
tude' < singur.
Strimbätate (Bibl. 42152, 731113. Mard. Sez. VII 183), mr. strim-
Mali (Dal.) 'injustice, iniquité' < strimb.

Concrete.
LOCUL.
Derivate dela adjective.
Pustietate 1ieu désert' (Dos. Prol. 301115, 271/32) < pustia'clésert'.
Sträintítale 'lieu, pays étranger' < sträin étranger'.
Xinutali `sträinätate' (Dal.) < xen `sträin'.

COLECTIVE.
Un derivat dela adiectiv.
Urfänätate gens pauvres' (Pap. B.) < oar/in epauvre'.

Un derivat dela substantiv.


Limbdtate gens de race étrangère' (Vircol) < vr. limbd peuple,
race'.
POSESORUL UNEI CALITATI,

Vietate être animé' < via.


Originea : it. -ta, -fate, sp. -dad, -tad, port. -dade, -lade,
pr. -tat, vfr. -tet, -teit, fr. -té < tas, -atis, mo§tenit In :
Bunätate (dr. §i Pap. B.), megl. buntitati lonté' < bonitas.
Cetate, mr. litati (Pap. B.), megl. itati cité' < civitas. In dr.
euvântul a fost pästrat prin pove§ti, ca i imptirat.
Creqtinätate, criVinätate (Car.), criqtinitati (Dal.) chrétienté' <
christianitas.

www.digibuc.ro
20

Crudeitate `cruauté' < cruditas.


Dreplate 'justice', nedreptate 'injustice' < *dreptätate < *directi-
tas, cf. vfr. droiteté.
Greutate 1. 'pesanteur, poids' ; 2. 'difficulté" < *grevitas =grcz-
vi/as 1.
Intregeitate (vr.) 'partie entière' < integritas `totalité, intégrité%
Noutate `nouvelle' < novitas.
Junditate, mr. giumetate, giumitate (Pap. S.), megl. jimitati
`moitie *gimid(i)late-= dimidietas, -atis. Prefacerea lui d ini-
tial in g se datore§te fata de celelate dentale din
cuvânt (d -dt -t > g -t -t):
Pdgineitate 1. 'paganisme' (Dos. Prol. 152/i0), 2. `scélératesse
(Bibl. 841/52 : 1441/16, 1322/13 : 6ta6ßstoc), 3. pinginitatt
`saleté, ordure'(Dal.) < paganitas 1.
Seineitate, mr. seineitate (Pap. B.), sinettate (Pap. B.), sinitati:
(Dal.), megl. sineitati `santé' < sanitas.
Vecinatate, mr. vifintitate (Obed. Pap. B.), vitinitati (Dal.)
`voisinage' < vicinitas.
Umineitate (Pap. B.), uminitate (Dal.) < humanitas.
Viriirätate `virginité' (Obed.) < virginitas. Pentru i r cf.
Tiryird 'vierge'.
La Obed. se intAlne§te o singurä data cuvântul vine-ale
Alägal, mi pidipsiI, di multe mi clucutii. Ma dincot 'HA furä
toate, chirute-n vinettate" (p. 147). In Glosar in vineitate esie
tradus prin 'en vain'. Exact cu acela§ inteles intâlnim in Obed.
de 2 ori cuvântul vinatet : Ma toatä cilästisirea fu vineitei
(matea)" (p. 2), Si a§ite, toate lucrile a lumil'eI era denaintea
a. ocl'ilor a lui vintitä (matea)" (p. 10).
Vineitate i vindld snnt evident de aceea§ origine. Sa fie cumva
vineita < vanitas (nominativ) §i vinettate < vanitate (cazurile oblice)?

Vocala de legäturä latinä i s'a pierdut in it. sp. pg. (sincop6).


In prov. §i fr. in unele cazuri a dispärut, in altele se pästreaa
ca e, cf. prov. bontat, fermetat, fr. bonté, chasteté. (Varianta fr. -ité,
din cuvinte ca inviolabilité, este de formatie savantä).
In române§te i s'a pästrat pretutindeni, §i s'a schimbat mai
intâiu in e, fiind neaccentuat, §i apoi in à, deoarece sunetele
precedente erau din acele cari schimbà pe e in : n (buneitate,
cre§tinatate, samdtate, vecineitate, virrireitate), t (dreptate), d (cru-
cial ate).

www.digibuc.ro
21

Varianta meseretate < mesäretate prin asimilatie.


Sunetul ä s'a schimbat mai departe, atât in cuvintele mo§tenite
cât i In derivate, In u, când sunetul precedent era. u (gteutate,
noutate, Mutate); in e, când smretul precedent era i (pustietate,
vietate).
-Citate se reduce la -ate, atunci când derivarea se face dela adjec-
tive in -at, -it :
Bogätate 1345.tie' (Tiplea, Bud, Tiktin)- < bogat.
Indurätate (vr.) 'compassion, miséricorde' < indurat.
Insernntitate 'importance' < insemnat:
Urutate `méchanceté' (Obed.) < urut (Obed.) = dr. urit.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -tate sunt feminine. La plural, -tag, se intre-
buinteazd numai : vr. eftindtate (eftinätärile, Dos. Prol. 881/27),
rclutate, strimbätate, pnstietate, oietate, limbätate; bunättate, cetate,
nedreptate, greutate, jurnätate, noutate, mr. pingintitate.

CulUNE (-Hine).

Observatie.Dr. mr. megl. Derivarea se face dela verbe.


Derivatele dela verbe de conj. I i IV se fac dela radicalul infi-
nitivului prin -chine ; derivatele dela verbe de conj. III i II se
fac dela radicalul indicativului prezent prin -tictune eXtras dela
derivatele dela verbele de conj. I. Se gasesc trei derivate dela
adiective : viortlanne, intregeiciune, mdcrictune.

Functiunea.
Abstract%
0 ACTIUNE.

Dezmterdäctune (Dos. Prol. 521/18), mr. dizAirdactune (Mih.) <


desmierda, dizttirda.
Färmädicinne 'facere de farmece' (Dos. Prol. 961/28) < färmäca.
Iertactune (Mard. l'irläctune (Pap. S.) lertare"< Yerta,
1' irta.
Impreunadune (cu mireasa) 'Impreunare' (Dos. Prol. 82%) <
impreunet.

www.digibuc.ro
22

ingropädune Ingropare < ingropà.


Ino lädune <
'Intrupuredune %Iwamoto' (Car.) < intrupuret cincarnor'.
Ayidzmädune 'culesul viilor' (Pap. B.) < aTidzma 'a culege viea'.
Asupridune fasuprire' < asupri.
Inchipuidune liguratio' {Dos. Prol. 172/10) Onchipui.
Peredune epeire' (Mard.), piriduni cdescre§terea lunii' (megl.)<
peri.
Pingärid une cpingärire' (Bibl. 741/25, 792i)
n < pingäresc 'ma-
culo, polluo' (Bibl. 381A; 621/42, 98 1/2).
Risipiciunea Jidovilor... pentru nemultämita lor i pàgâniea
(Dos. Prol. 692/15) < risipi.
Unidune cunire lal pArerï, acord' (Dos. Prol. 631123), unedune
timio ; concordia' (Car.) < unici (Y-au porunc6 sà" uni-
ceased cu patriarhul Antonie, Dos. Prol. 632/3).
Uridune (Bibl. 361/22), urädune (Car.) 'odium' < uri.
.Zimislidune `na§tere' (Dos. Prol. 251/20) < zirnisli.
Gälíduni cdezinTerdarel (megl.) < gäli.
Stirpiduni 'stârpire' (megl.) < stirpi.

0 STARE.

Deortädune < deort.


De§teptädune, mr. di§tipteidune (Pap. B.) < de§tepiet,
Intristädune (Bibl. 501/35) < intristà.
Intunedidune 'obscurité, ténèbres' < intunecei.
Acridune 'acrealâ" < acri.
Albidune Ilancheue <
Amärädune, mr: amiriduni (Dal.), megl. meireiduni comer-
turne' < arnani.
Cumpliciune < a cumpli, cf. cumplit.
Golidune (Bibl. 147%), mr. guliduni (Dal.) 'nuditasl < goli,
guli.
Mähnidune Cmihnire' (Dos. Prol. 49732) <
Negricinne 'la couleur noire' < negri.
Sädicrune (ariditas' (Car.) < secet.
Setedune 8E0c, soif, sêcheresse' (Bibl. 1502/21) < insetà.
Släbidune laiblesse' <
Umiledune 'humilité' (Dos. Prol. 471/21) < umili.

www.digibuc.ro
23

Concrete.
Infltic 'tune 'inflammation' (Tip lea) < infla.
Infocäctune 'inflammation.' (Tip lea) < a se infocet.
Stria:id:line 1. 'partea stricat 5. a unui lucru', 2. (Bibl. 411/52,
811/55) leprà", megl. stricticiunt 1 <strica.

A bstracte-Concrete.
Impu(iclune 1. `mauvaise odeur, puanteur' (Car.), 2. 'chose
infecte' <
Spurcáciune 1. `ticsalosie' (Dos. Prol. 181/1), 2. qucru, vorb6
spurcat6' (Sez. 11 150 sub bongoast), megl. spurceiclunil <spurca.
Un derivat dela adiectiv :
Violdune < viola.
VARIANTE.
-Aciune.

Dela derivatele de felul lui lertactune fatà de 'tert s-a extras


-ticiune cu care s'au derivat :
Aspargeictune (Pap. B.), aspirgiduni (Dal.) `spargere' < aspargu.
Pterzectune (Mard.) < pierz (Mard.) = pierd.
Intortädune (Mard.) < intort `strâmb, întors' (Mard.).
Intregeictune 'partie entière' < lntreg.
-ieilune.

Dela derivatele de felul lui släbiciune fatà de släbesc §i slab


s'a extras -iclune cu care s'a derivat :
Mariciunc `slnire' < macru.

Originea -it. -zione, -zone, sp. -cion -2017, pg. -veto, pr. -zó,
-só, fr. -son < lat. -tio, -onis, mostenit in :
Blestemaciune <tblastematio =blasphematio.
Curnenccdciune 'communion' < *comminicatio = communicatio
'action de communiquer'. .

Curelciune 'propreté, pureté, chasteté' < curatio 'soin, cure'.


Impeiceictune 'pacification' < pacatio.
Imputeiclune 'reproche, dispute' < imputatio.
.Inchinticiune, mr. incrinäclune (Obed.), megl. ancl'indetuni
'inclination, salutation' < inclinatio 'inclinaison, inclination'.

www.digibuc.ro
94

Mestecdctune (o silila spre mestecticiune, Dos. Prol. 382/20 <


masticatio emasticatinn ; action de dévoree.
Rugeiciunemegl. rugactuni prière' < rogatio.
Sceildeidune 'action de baigner' < excaldatio.
Aleivdticlune (Pap. S.), alivdiduni (Dal.) "louange, éloge' <
laudatio 'discours A. la louange, éloge (prononcé)'.
Dimindeictune (Pap. B.), dimindictuni (Dal.) 'ordre' < deman-
datio.
Uractune `félicitation' < oratio `discours, langage, prière'.
Usceiclune 'sécheresse' (Pap. B.) < siccatio 'dessication'..
Chirdadune (Mih.), chirdiduni (Dal.) 'perte° < perditio.

Dela a adeveri avem derivatul "adevericiune (Mard.), dela a


adevärcl adeveiractune (Tiktin).

Fenomene de analógie.
Finalul -dune s-a substituit lui -cinei in urmkoarele exemple :
Bilreidune 'apà stnutà, imputità, (Hasdeu, 2483) <*bel-
racial < bärice bältos' (Viciu, 91), 'inic pir5.u° (Rev. cr. lit.
III 87) +
Maki-dune = mäteicind Bot. `mélisse° = bulg. matoana.
Morteiclune `charogne' < morticina.

Genul 91 Pluralul.
Cuvintele In -crime sunt feminine §i fac pl. in -cilia

EA SA (-ëásd).
Observatie. Dr.

Functiunea.
NUME DE PERSOANE FEMININED EL AMASCULINE.

1. Persoana femininet este sop persoand Triasculine respective.


Bäneasei (Hasdeu, 3195) < ban.
Boereasei 1. 'sotièa, nevasta unui boer° (Tiktin), 2. apoi in
genéral `femee, rievastA' (Hasdeu, Guy. II 165 ; Bud), cu acest
din urin5: séns i boreas6 (bez. 11 23, Codin 11, Candrea) < boer.

www.digibuc.ro
25

Ci4unar, ceillunäreasei qmportante personaje la nunti. Ele in-


toväräsesc pe ginere la casa miresei in ziva nuntii. Unul din
altunari duce salba miresei' (Codin, 13).
Capiteineasa < ceipitan.
Cräfasei < crata.
Diaconeasei < diacon.
Heitmeineasel (Letop. II 367) < hatman.
Judeasä, judeceasá < jude,. judec.
Impeireiteasti <impeirat.
Isprämniceasei < ispravnic 'prefect'.
Jupeineasei, jupuneasei (Bibl. 1771/29, 3322/12) < jupin.
Logofeteasä <logofäl.
Mireasä < mire.
Postelniceascel (la nunti, Codin 68 sub socrild) < postelnic.
Preuteasä, mr. prifteasei (Dal. Pap-,B.) < preut, preltu.
Primäreasä (Pamf. C.) < primar.
Stolniceasei (Hasdeu, Cuy. I 89) < stolnic.
Todireasa (Sez. V, 163) < Toader.

2. Nomina agentis feminine.


Boeireasä `gardeuse de vaches' < boar.
Bobeireasa <bobar 'persoanä care giceste in bobi' (Coffin, 10).
Buceiteireasei <bucätar.
Ceirturäreasei 'femee care stie s'd dee in cArti' (Pamf. C.) < car-
iurar.
Cheleireasä <chelar.
Chelnereasei < chelner.
Cinghiasá `femee care cântà pe la petreceri cu tambura'
(Tiktin) < turc. ëengi 'chanteur et danseur public'.
Clrniffäreasei clrnMar.
Gäineireasei `servante de basse-cour' < gainar `celui qui a soin
du poulailler'.
Lelpteireasä <leiplar.
Lingurdreasei (PAsc.) < lingurar.
Moreireasei < morar.
Peihärniceasei `femee care toarnA, dà de lAut' (Mat. 56) < pa-
harnic.
Vräjitoreasei (P6sc.) vräjitoare.
3. Crlmeireasei < cr4mar cumuleazA intelesurile 1 §i 2.

www.digibuc.ro
26

NUME DE PLANTE

Avrämeasii-cristineasä, crestäneasä, cirstäneasei 1. Gratiola offi-


cinalis, 2. Ajuga Laxmanni (Hasdeu 2174,'Parutu) < bulg. avran
1 (Bogorov), bulg. kreisten `de croix'?
Culbeceasä `trifoTu' < culbec.
Leicreimeasd TäcfAmioarà" < lacrimei, lacreimez.
Mc-weasel, tellineasel --- Wand, iarba lui
Usturotasei = usturoae 'plantà erbacee cu miros tare de ustu-
roTu'.

FEMININE DEPRECIATIVE.
Nume comune.
Vacareasei 'femee groassa. i leneW (Dal.) < vicar `vacar', cf.
Vacd `femee groasà", moale i proasn' (Dal.).

Porecle.
Gelmäneasa (Pop. 47 c) < gäman `mincäu'.
Meileiiasa (Pop. 48 b) mälara.
RECIPIENTUL.

Ardmeasei = vas de aramä (Hasdeu, Add. XIV).


NUME DE MEDICAMENTE.

&riceasei 'medicament in contra §oarecilor' < qoarec.


UN DIMINUTIV.

Leurdeasei `pädurice mic'd' (Rev, cr. lit. IV 144), cf. leurdä,


leoardä 'Allium Ursinum', 'plantà numità i aTu-de-pridure' (Pan-
tu), leordinä (Candrea), l'eurd'inei (Tiplea) 'Dahlia variabilis,
gherghinW.
SUFIXE COMPUSE.

(= -ar -easet).

Cinghireasä `danseuse, joueuse de harpe' (Hasdeu, Cuv. I


273) < *cinghläreasa < turc. t'engi, cf. mai sus cinghlasä.
Gäletäreasä 'femme qui trait les brebis, qui porte le lait
dans le seau,' < geileatet.

www.digibuc.ro
27

-torease5 ( -for -F -easel).


Cusuloreasá < cos.
Legtitoreasti 'femee -Träjitoare care leagä i desleag5.' (Päsc.) <leg.
Spälätoreasä < späl.
-uleasfi ( = -ul -easä).
Cuculeasä 1. Iemelle du coucou', 2. Bot. = floarea cucului.
Lticuleasä Bot. `plantä .ce cre§te prin locuri umede, aproape
de lacuri' < lac.
Originea : La terminaison [z=le suffixel -issa a été emprun,tée
au grec [-Lam] à l'époque chrétienne ; elle était très employee
dans le latin de la decadence oa l'on disait abbatissa, diaconissa,
prophetissa, sacerdotissa, poetissa, Aethiopissa, Arabissa, Germa-
nissa ; elle pénétra aussi dans la langue vulgaire out son emploi
.s'étendit de plus en plus. On la trouve dans tout le domaine
roman : roum. juptineasti, ital. (a)badessa, esp. abadesa, port.
prov. abbadessa, fr. abbatesse" (Nyrop, Gram. III, § 422).
Diaconeasä nu este cumva lat. diaconissa, ci un derivat rom.
dela diacon (de origine ngr.).
Uncle derivate rom. se regäsesc in limbi romanice : diaco-
neasti diaconesse, imptirtiteasti fr. empreresse, preuteasti fr.
prêtresse, vrtijitoreasä fr. devineresse.
Pentru imptiräteasti cf. §i alb. mbreittiregt.
Genul 9i Pluralul.
Substantivele In -easä sunt feminine, pl. -ese. Pl. lui art"-
measti nu este atestat. oriceasti se intrebuinteaiä numai la sg.
EATA (-6d(d).
Observatie..--Vr. §i dial. -eate, -ese, mr. megl. -W.--
Dui:4 pl. -ele s'a refäcut apoi uneori sg. -eici.
Functiunea.
Abstracte.
0 STARE.
Derivate dela adiective.
Bätrinelti < beitrin.
Buneatti (Car. Dal.) bunätate' < bun.
Dulceaff tdouceur' < dulce.

www.digibuc.ro
28

FrumuseN, vr. /ramose*, frumuse* (Mard. cf. i Dos. Prol.


841/1 : framsea(ea Dos. Prol. 142/26 : preutul... fncepù... a
sä mirà de mirosul i freansealea [merelor]. Pl. främseale, Dos.
Prol. 382/20) < frumos. Mold. frumu§ayi < trumo§E.
Hire§elä efrumuseW (Bud.) < hire§ 'frumos'.
Mindrep, mindrefe < mindru.
Ro§ard < ro§
Verde*, mr. virdeayi (Dal. Pap.B.) megl. virdvfil < verde, mr.
verdi, megl. verdi.
Viayi, mr. Tiaid (DaL), megL ghiayi < via, mr. 1iü, megl. ghia.
Agtuneayi (foame' (Dal.) < agiun (flAmind'.
Ambireald (Dal.), ambcireafol (Pap. B.), tmbeireatcl (Obed.) 'noroc,
fericire' < ambar (Dal.), rnbar (Pap. B.), imbar (Obed.) 'fericit,
norocos'.
Angusteayi Ingustime, strîmtoare' (Dal.) < angustu.
Anusteayi `dezgust, negust' (Dal.) < knustu 'Mil gust'.
Ardeayi (Mih.), arleayi (Dal.) rAutate' < artia.
Chibtireayi < chibare cluxos'.
Chibureayi cindestulare' (Mih.) < chibur = dr. chlabur.
Chischimeap `cufatenie' (Mih.) < ehischimu 'curat'.
ChischineaN`de§tepactune, agerime' (Dal.) < chischin de§tept,
ager'.
Eftineagi ceftinAtate (Dal.) < eftin.
Frunimealä eblindetà" (Dal.) < fronim.
Fudulealä `fudulie' (Dal.) < fudul.
Gtuneatä 'bravurä, vitejie' (Dal.) < gione.
Gilbinealei 1. gá1benea16',. 2, (concr.) eg61b4nu§u1 ouluf (Dal.) <
galbin.
Grieayi greutate, dificultate' < greet pl. gret.
Imireayi b1indet0 (Dal.) < irhir.
Lihudeayi (foame mare' (Mih.) < lihúd `lihnit'.
map 1negreatà, negrealá' (Dal.) < latü.
Liqureald `u§urintä" (Dal.) < li§or.
Livindeayi fudulie' (Dal.) < livendu 'elegant'.
Mire* mandrie, glorie' (Da14 < mari.
Mahe* 'multime' (Pap. S.) < mull.
Marne* eculoare bruná' (Dal.) < murnu.
Mu§iteap cfrumuseW (Dal.) < mu§ak
Nustimeap pläcere, gust' (Dal.) < nostim 'pläcut, gustos'.
Singureap 'singurkate' (Dal.) < singur.

www.digibuc.ro
29

Situ leap 'sàturare, indestulare' (Dal.) < situl.


Urbeafei 'orbire' (Dal.) < orbu.
Uriteatel, ur(u)teafei turicIune, slu-Onie' (Dal.), urutealei 'räu-
fate' (Pap, B.) < urit, urut.
Zurleald 'nebunie' (Dal.) < zurlu.
Fleimlndealei, flámundeap 'foame' (megl.) < fleimund.
Viniteatei tvânsátae' (Dal.) < vinii, Int. concr.

Derivate dela substantive.

Bärbelteatei (Obed.), White* (Dal.) lärbätie' < Mrbat, birbal.


Bichireafei ecelibat (Obed., Mill. Dal.) < bichiar.
Simuneald e§iretenie' (Mih.) < Sémun 'Oren
Fictureard rcopilärie (Pap. B.) < tic tor.
Lihunealei `lehuzie' (Mih.) < lihoanei lehuz5.'.
Mintireafri 'tulburare' (Mih.) cmintire 'amestecare, incurcare'.
VirTireatel efeclorie' (Pap. S.) < virTirä.

Derivate dela verbe.

Miroseale (Aflar 5. trupul svnteI... cu miroseale scumpe miro-


gild. Dos. Prol. 652/2) < miros.

Derivate dela adverbe.

Binete s. f. pl. In a da bin* = a se saluta, mr. ghineap line,


fericire' (Dal. Pap.B.) < bine, ghini.
DimineaVi, deminealei, demeneard (Mard.), mr. diminearä (Dal.),
megl. dim(i)nNel < *demine = lat. *demane, cf. fr. demain, it.
dimani.

Concrete.
COLECTIVE.

Negurealti 'nod negri multI' (Vireo]) < negurei.

0 EINTA CARACTERIZATA I3RINTR'0 CALITATE.

Pale* `orn slab, galbigit' (Pamf. J. I) < pellesc.

www.digibuc.ro
30

VARIANTA.

Din mr. chibureap, li§ureajä, singurealä s-a extras mr. -urealti


cu care s-a derivat schindurealä "zgircenie' (Dal.) < scrindu
'zgircit'.
SUFIXE COMPUSE.

(= -uttl -eap).
Jegutajä 'eärbunI aprin§r (Boc.) < jeg '6.rbune aprins'.

Originea := it. -ezza, sp. port. -eza, fr. -ece, -esse < -itia, va-
riantà a luI -ities, mo§tenit in urinRoarele exemple :
Acreaja, it. agrezza, vfr. aigresse < *acritia.
Albeajä 1. Ilancheue, 2. `taie sur l'oeil', mr. albeafd 1. 'blan-
cheur', 2. 'fard', 3. `blanc d'oeuf' (Dal.), megl. albçá, albej
1. `blancheue, 2. %lam d'oeuf', 3. `taie sur l'oeil' (mr. algid*
`blancheur' Mih., dr. albajä 'tale sur l'oeil' $ez. V 25) < *albitia
albities.
Amärealä 'amertume' < amaritia.
Blindep, vr. blindeale (Mard.) < blandities.
Cäruntealä 'canitie, vieillesse', it. canutezza, vfr. chanuece<*ca-
nutitia.
Greap `greutate' (vr.. §i Dal.) < *grevitia.
Negreap 1. 'calitatea lucrurilor de a fi negre' (136sc. cf. §i
Dos. Prol. 452/31 : nu le erà negreafa tot la un fealla). 2. 'om
imbràcat in negru' (Dan. II Glos.). 3. megl. nigrNä 'partea
neagrà a ochiulur (cf. dr. albeagi 'partea alb6 a ochfulur, v. mai
sus) < nigritia `le noir, la couleur noire, noirceur'.
Tinerejä, vr. tinereje (Dos. Prol. 212/21 : sg. off pl. ?), tinereale
(Venn . Pafnutie la acea m'dnAstire din tinereaje, Dos. Prol.
272/3), mr. tinireafd (Dal.) 'j eunesse', it. tenerezza, sp. terneza < *te-
neritia.

Bundle* (Pap. B.), buniteajá (Dal.) lunàtate' < bunatate (Pap.


B.) + buneajä (DaL Pap. B.), iar prin analogie cu acesta s'a
näscut ghiniteaiä 'binete, salutare' (Dal.) < ghini 'bine', de unde,
am vAzat, direct ghineajä 'bine, fericire'.

www.digibuc.ro
31

Genul i Pluralul.
Substantive le in sunt feminine i fac pl.

ET (-ét).
Observatie. Dr.
Functiunea.
COLECTIVE.

Derivate dela substantive.

Babel, beibliret <baba, Mbar.


Bdnet <ban.
Boeret i boer.
Brinzeturt lull' de brinzà" < brinzel.
Broqtet <broascd.
Ceilugäret < cdlugär.
Cdpret Cturmä de capre' (Sez. III 8) < caprä.
Coconet Ccoconff, fedorif de boerr < cocon.
Cuscreturï CoamenT incuscritr (Viciu, 39).
Fdmeet (Jipescu) < femee.
Fetet (ban.) < lard.
Fireturï < fir.
Ghinaraleturï emu1l generalr (Stoln. Dumitrache, Istoria, 442) <
ghinaral.
12ipteturi Cfelurf de lapte' < lapte.
Mueret (vr.) < muere.
Pdsdret (Pamf. Agr.) < pasäre.
Tilhdret (Trimise Domnul preste din01: pre Haldel i tilheire-
turile Sirilor j tilhdretul Moaviteanilor. Bibl. 333 2/54. )gaviipta)
<tilhar.
Toletloale vàzut ce de Iota avea fata dascAluluI?' (Boc.) <

Vinci Cvinuri multe, când se Osesc aproape la toticultivatorii :


`slavA Domnuluf, antl-Asta s-a fäcut vinet destul' (Codin, 78), cf.
vinetum cvigne, vignoble, lieu planté de vignes'.

www.digibuc.ro
32

Derivate dela adiective.


Scumpeturt lucruri scumpe' (Codin Ing.) < scump.
Tineret tinerime' <
IN SPECIAL 0 COLECTIVITATE DE PLANTE.
Brädet < brad.
Bunget 1. p'á durice de stejari lIngsä M6n6stirea Neamtulur.
2. epädure (Codin. Ing), 3. p6clure veche i deas'6.' (Hasdcu,
Cuv. I 245). < alb. bunk, -gu stejar'. Codin Ing. buget.,
Ctilinet (Hasdeu, Cuv. I 253) < cälin.
Frunzet < frunzä.
Maslinet (Bibl. 2001/7), mäslinet (Bibl. 552/31) <maslinet, meislinei.
Meret 1. 'Mc s5mAnat cu merr, 2. 'mere multe pe jos', 3. `nu-
mele unel localifatr (Codin, 49) < meir.
Originea := it. -eto, sp. -edo, vfr. -oi < -etum, mostenit in :
Arburet 'plantation d'arbres',mr. 'forêt de chaines' (Dal.) <arbo-
retum 'verger, plantation d'arbres', mr. arbure echaine'.
Ceirpinet, vit. carpineto, vfr. charmoi, nprov. couprenedo (*car-
pinetum.
Ceret, it. cerreto < *cerretum.
Chinet forêt de pins' (Dal.) < pinetum.
Fäget, it. faggeto, prov, cat. fageda sp. hagedo < *fagetum.
Freisinet 1. "`frenaie, bois de frênes', 2. nom d'un village (Has-
deu, Guy. I 240) < fraxinetum.
Nucet, vechiul nume al Mb.'nästirii Cozia < nucetum lieu planté
de noyers'.
Pomet (Pamf. J. III), porn& (Pamf. J. III, Car. Dos. Prol.
462/4, 792/2) 'verger, jardin fruitier' < pometum.
Pentru maslinet cf. lat. olivetum.
Pesmet, pesmed dulceatà inchegatà din amestec de fructe :
pesmet de perje cu nua (SAO. 98), pezmet lictarlii de prune'
(Viciu, 66) < turc. peksimet 'biscuit', Formele pigmez, ptegmez,
date Ina. de Viciu, sunt turc. pekmez `sapa, malt cuit'.
Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -et se intrebuii4eazsd de obiceiu la sg.Sunt
eterogene, pl. -urt : bänet, bä neturt (Vircol), tálheiret, talhäreturt,
mr. arburet, chinet. Se intrebuinteazà numai la pl. ; cuscreturt,
ghinaraleturi, scumpeturt, fireturt ; brinzeturt, läpteturt.

www.digibuc.ro
33

ET (-'et).

Observatie. Dr. -et, mr. -it. Gratie alunecärii sunetului


apare §i ca -ät.
Functiunea.
Abstracte.
0 AGTIUNE.
Derivate dela verbe.
Bocet <bocesc.
Crepet de zori < crap, cf. se crapti de ziuä.
Curet mers, curs, drum' (Nsc.) < cur 'merg'.
Rinjät < rinjesc.
Suflet, mr. su/lit (Pap. B.), megl. suflit < suflu.
In Treactit, mr. n-dreatit (Dal.) < trec, mr. trealiri.
Umblet (atestat §i in Bibl. 2382/3), inblet (Dos. Prol. 472/23) <
umblu,
Zimbet < zimbesc.Sez. II 43 : zirnzit.
Zvicnet zvicnire' (Pamf. J. III) < zvîcnesc.

Derivate dela participii


Plinset < plins.
Risät < ris.
Derivat dela un onomatopeu.
A lua in durät 'a lua inainte, a lua cu vorba' (mold.) < dur,
cf. durufü, turceia vorbesc ràpede §i mult'.

DeHvate dela substantive.


A da lamät (Codin, 40) =-- a da

Inielesuri speciale.
UN Z GOMOT.

Derivate dela verbe.


Foquet < lopesc.
Huet, vuet <huesc, vuesc.
Pascu, Sufizerre ramdnegi.

www.digibuc.ro
34

Scri§net (Dos. Prol. 312/18) < scripesc.


Súeret (Auzind fueretul zmeilor. Dos. Prol. 791/28 ,5ueretele
[zmeilorl. Dos. Prol. 791/28) < suer.
Träsnet, tresnet (Mard. 377) < trásnesc.

Derivate dela interjeclii.


Clinchet zgomotul clopoteilor i zurgalàilor' (Pamf. C.)<clincht.
Dangát de clopot < dang.
.$uet ezgomot de ploae curgnoare' (Pamf. J. II) < ,Fu, cf. §i huet.
Zumzet fbiziit de albine' (Eminescu), zuzät `vorb6 mu1t6,
(Pamf. Agr.) < zuz-, cf. mr. zuzuescu (Pap. Mein, desp re
albine.
UN STRIGAT.
Derivate dela verbe.
Reicnet (Sez. II 151 sub buragï) < räcnesc.
Räget (Sez. II 151 sub buragi, V 164 sub tragin) < rag.
Strigót, striget dolnà, cintec, chiuitur5.' (Candrea) < strig, strig.
ripät, mr. cipit (Pap. B.) < (ip.
Urlet (Mat. 118), urletu clopotuluT (Vireo» < urlu.
Zbïeret (Sez. V 164 sub tragin) < zbïer.
0 STARE.
Coca cAldurá mare' (Pamf. Agr.) < coc, cf. mä coc de cäldurei,
apoI crä pet.
Cräpet cählurà mare a soarelur (Boc.) < crap, cf. cräp de cell-
durä.
Zarvät eggägie, harmalae' (Pamf. Agr. < zarva.

Concrete.
COLECTIVE.
Agret rodul cimpulur (Vireo» < agru câmp, ogor'.
Desetul de fagi (Co§buc) < des.
Oamet emultime de oamenr (Tiktin) <
LOCUL.

Zacätä 6bAnturà pe ce vreme atT scos vitele din zacätä?'


(Viciu, 90) < zac `stai.V.

www.digibuc.ro
35

Originea 1= sp. -ido < -itus (A. Philippide, PrincipiI, 183, §i


Un Specialist roman la Lipsca, 130-131 ; Meyer-Liibke, 525)
mo§tenit in :
Gumpat <*compitus =computus.
Freamtit, hrearneit (VeniIa hreamett mare ca de nechezaturI de
Dos. Prol. 702/19), reamed (Codin, 64), ramet, remet (Nara
Rev. Rom. VIII 87) < fremitus.
Gemtd, mr. dzeamitu (Mih.) < gemitus.
Muget < mugitus.
Sunet < sonitus.
Tunet, detunet (Dos. Prol. 412/5) < tonitus, part. dela tono,=
tonitrus.
Voamitei vomissement' (Dal.) < vomita n. pl. vomissements
(mati ères vomies)'.

In limbile slave exista deasemenea un sufix -et care serve§te


a forma cuvinte ce exprima un sunet (Miklosich, 188 ; Vondrak,
451). Insa din numeroasele cuvinte inOrate de .Miklosich doar
scripet <vsl. skrüìilü, skrüNta stridor' (scrisnescvsl.skraVtali).
Jneamtit o gramadire de lemne, gunoae, mil, etc. aduse de
apa' (Sez. II 41), fneamut mormintul pe care fiecare trecator
arunca ceva (un lemn, o piatra, etc.) crezind ea' astf el i se Iarta
mortulul un pacat. Mormintul trebue sä fie in padure sau pe
cimp' (Sez. III 18), nimeit'gard facut din tir§l' (Sez. II 42) =ntimet
`monceau de neige amassé par le vent, monceau en général',
de origine slava (Cihac). Pentru i4e1esul cuvintelor citate cf.
in special ceh. neunet ce qui a été jeté sur qc.', bulg. nameatam
tmettre, jeter sur, jeter par dessus'.

Genul 1i Pluralul.
Zacatei i voamitti sunt feminine. Pl. lui zacalti nu este atestat,
voamird pl. voamiti.Coctit, creipet, famtit, zarvät, agret, deset,
Damet, cumptit se intrebuinleaza numai la sg. Celelalte cuvinte
sunt eterogene i fac pl. -e (geamilt-gemete. urlet-urlete).

www.digibuc.ro
36

ETE (-éle),
Observatie. Dr.
Funct.i unea.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
auctulete bucAlicä de härtie saü petic5. supitä In degete'
88), 'bot, ceva frAmintat, (Sez. V 164), 'gogolo§ din su-
doarea lipoas6 pe piele' (Sságh. 88), Bot. zbircIog ; morille ; Mor-
cella esculenta' dud/it'd 'yid de munte' (Dal.).
Coconete.1. turtà micA coaptä in foc' (Dan. II), 2. Bot. o du-
percutà" (Mard.) < coc-, cf. gogon umflAtursä' , cocogei, gogoa0,
'umflàturà", cocor cucuíü, umfläturà la cap' (Rev. cr. lit. III 119).
Cotromplete un lemn scurt §i gros, bun pentru bRae : la vezi:
cà acu puíü mina pe cotromplete' (Co din, 22) < *cotorete < ceitur
lucatà de lemn' (Rev, cr. lit. HI 19)-1- peilesc.
Curmete 1. 'o bucàticA de §foarä '(Mard.), 2. ecurmeIff (Mard.)<
curm crimpel'il de frighie cu care se leag6 vitele chid se duc
pà§une' (Codin, 24), cfringhie scurtä' (Dan. II), curmu cruptur6d.
fringhie, crimpeM de §foarà, apätätil.' (Dal.).
Druete etrunchlii de lemn nu togmal gros, dar s'AnAtos, negAunos,
dupke s-a tälat' (Rev. cr. lit. III 123) < alb. dru 'Holz, Baum..
Stange, Pfahl, Brennholz'.
Puete 'porn mic' (Mard.) < purri.
5'uvete uveìü, o bucatà scurtà de lemn' (Mard.) uv-, cf..
quveM idem (ibid.), uveiculd fg§ie, (Codin, 71), uvilet
de Or, § o f Utz M§ie dintr-o c6ine§6 rupt57 (Codin, 71), § up'd ebucat5
de loc' (Codin, 71).
Bondrete un gindac de mAtasà" (Mard.) < bondar.
Brddulete colac Impletit in doilà §i In lung ce se face la Sft..
Toader' (Rev, cr. lit. III 90) < breiduld un ciomag saü Vita' mare
de brad' (Viciu, 21).
Stulete, ffulete fructul pApu§oIului impreun5 eu frunzele care-1.
invàlesc' stur stilp' (Dal.).
Diminutive alinteitoare.
Nume cvnune.
Mind -ete 'ibovnic, lubit' (Pamf. J. II1) < mindru.

www.digibuc.ro
37

Nume proprii de botez.

Gurete `Grigore' (Mard.) < *Grigurete < Grigore.

Diminutive depreciative.

Bäbetebabei draculut, cum o väzu calu, o dzis citr-


amparatu, Sez. IV 203).

NOMINA INS TRUMENTI.

Fäctilete 'f6cAlet, un bà ink cu care se mestecsäm6mLiga' (Mard.)


<*läceilesc=fäcelluesc.

diminutival s' a pierdut :

Nume comune.

Bundeirete cburta porcului umplutà i pus6 la uscat' (Mard.),


eburta porcului' (Boc.) < bandor 'stomahul porcului' (Mard.).
Coclriele 'lemn 'ncovrigit' (Mard.) < cocirlei 'prAjinà" (Mold.).
Cucuete=cucula (Mard.).
Mu§chete = mu§chIfl de porc (Mard.).
Ochete eochtf1 de 46 sati de ctorap' (Mard.), ochíú de fereastrà'
(Viciu 63, Noila Rev. Rom. VIII 87 a).
Suceilete eun val de hàrtie saú pinz6 fäcut sul, infAsurat jur im-
prejue (Codin, 69), fact funiea sucalete i o bagt in sac = o suce§t1
in formA de sul (Boc.) < sucard navette'.
Sulete cdrugul de sus off de jos al lottrel la car' (Damé T. 10)
sul.
Scaete (Pamf. J. III), sceiete (Mard.) = scale&

Nume de familie.

Toate exemplele sunt din Mard.


Boghete < boghia.
Cocorete < cocor.
Cornefe < corn.
Frunzeti < frunzei.
Fulorele < furor.

www.digibuc.ro
38

Päunete < ptiun.


Ghenete < Ghinea.
Ionete < Ion.
Onete < Onu.
V erdete < verde.

SUFIXE COMPUSE.
-ulete (= -ulei -ete).
Observatie. In câteva exempl u se sincopeazä.

Diminutive propriu zise.


Bumbulete bumb mic si rotund' (Mard.) < bumb.
Saculete esäculet (Mard.) < sac.
Porculete 'c'äpi t5. de fin, de otavä, de tuler (Rev. crit. lit. III
165) < lat. porca rpartie proéminente du sillon'.
Cozlete coada micà dela strugurr (Pop. 164 b) < coadä pl. cod.

Diminutive alintätoare.
Nume comune.
Pufulete Bot. pisse-loup, Lycoperdon bovista', ciupercá
al cärei receptacol este lung-päros.

Nume proprii.
Nume de familie (Mard).
Cei§ulete < cay.
Cluculete < croc, Mica.
Fälculete < /aka.
Ghiculete < bicei 'tam°.
Chivulete < Chivu.
Iugulete < luga.
Meirculete < Marcu.
Negulete < Neagu.
Päsculete < Pascu.
Staculete < Stoica.
Originea = it. -etto, fr. -et < lat. pop. -ittus, atestat in inscriptii
cu inteles diminutiv-alintätor pè lângä nume de persoane (v.

www.digibuc.ro
39

Meyer-Lübke, Einfuhrung i § 172 §i Grandgent, An Introduc-


tion to vulgar latin, 20).
Din -ittus am cäpätat direct -et. Aceastà formà este atestatá in :
Lottret 'drugul de sus orT de jos al loItreI la car' (Dame T. 10)
< lottrei.
Ceineibet (Viciu, 26) =
S. f. pl. juveturt rpäsàrr (Viciu, 55) incà aratä ea' a trebuit
existe un singular juvet, un dublet 'al lui juvete.
Forma primitivä -et a fost schimbatà in -ete, a trecut adicä
la decl. III, prin diferentiare de -et colectiv < -eturn.
Sufixul -ete se gäse§te ineä in compusele -etoc, -etenie.
Pentru -ete v. -ef.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -ete au trecut :
Burete < *buret = boletus.
Castravete, pl. -eg < bulg. krastavila.
Scumpete, mr. scumpeate (Pap. B.), scumbeati, scumbeti (Dal.)
`cherté' < *scifinpete < scump, cf. foamete, jalete jale multa"(Codin,
43).

Substitutii de sufix.

Dovlete, duflete ebostan XMard.) < dovleac = turc. devlek. Va-


rianta dulete zsämos' (Mard.) < duhlete, duflete.
Erete, arete u1ìul gäinllor' (Mar. 0. II 122) < 'leerac =mr. Tirac
< ngr. yepeost, vgr. Eápr4, -oosoc.
Husmete berbeCe prost' (Codin, 40), huzmet 'plele de Miel cu
lina mare' (Vireo» < hazman lerbece jugànit' (Damé T. 68).

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in -ete sunt masculine, chiar §i babete, cf. forma
articulatà bäbetele. Pl. -eft este atestat numai pentru : brâdulete,
ctudulete, curmete, dovlete, ochete, deirirnbete.

IL'A WO.
Observatie. Sufixul existà In mr. §i megl. In mr. i precedat

www.digibuc.ro
40

de f se schimbA in I, uneori ä ; in megl. i precedat de i, r (un


exemplu), (un exemplu) se schimbA in p.
Functi unea.
Abstract%
0 CALITATE.
Derivate dela substantive.
Birbifirei ebArb4ie (Dal.) < bîrbat, -ff.
Cinirei frAutate' (Dal.) < eini chien".
aimunird drkie' (Mih.) < aemun diable.
Dumänire (Pap. B.), du§minirä (Dal.) 'clu§mänie' < dupnan.
Tif fret '%igänie' (Dal.) < iglu ligan'.
Miscirird boufonnerie' (Dal) < miscIrd boufon'.
Pideinfeirei péclantisme' (Mih.) < pidant.
Uminire 'omenie' (Pap. B.) < oamenI.
Uspeteire (Pap. B.), uspitirei (Dal.) tamitie < oaspi pl. oaspiil
rami'.
Vulpirei viele§ug' (Dal.) < vulpi renard'.
Megl. Furirä %ape' < fur.
Purceirirei 'poreärie' < purcar.

Derivate dela adiective.


Carunletre cvieillesse (Mih.) < cäruntu, -ft.
Glirir ei efolie, bêtise' (Dal.) < glar.
Hulirer 'folie, bêtise' (Dal.) < hut, -el.
Livendzeire (Mih.) < livendu sprinten'.
Meirire 'grandeur' (Pap.B.), mirirei `grandomanie, gloire, or-
gueil' (Dal.) < mari 'grand'.
Mindiminirä sagesse' (Dal.) < mindimen.
Slibirä 'faiblesse' (Dal.) < slab.
Urtinir a 'pauvreté' (Dal.) < oarrin 'pauvre'.
Megl. junir ä evoInicie' < juni.
Nibunirei tnebunie' < nibun.
Ubeivirel tfrumusetà" < ubav 'frumos'.

Derivate dela verbe.


Megl. Umeiroara 'oboseal'a" < umärps 'In'à obosesc'.

www.digibuc.ro
41

0 0 CUPATIE.

Derivate dela substantive.

Curvärire curvärie' (Pap. S.) < curvar (Pap. S.).


TiatHifire, ytateirfire, iitriffire médecine' (Pap.B.) < ylatru
pl. *TYátraft, Ttegfi médecin' (Pap. B.).
Hirîril'à rflefärie (Ral.) < hirar.
Pisctirire 'pescArie' (Pap.B.) < piscar.

0 DEMNITATE.

Derivate dela substantive.

aispufrä 'vlAdicie' (Dal.) < aispoti pL -oft 'év ague'. (Pap.B.).


Prif01'6' 'preutie' (Dal.) < preflu 'prêtre'.

0 INRUD IRE
Derivate dela substantive.

Cuscrir6 (Dal.), cuscrire (Pap.B.), megl. tuscrire < cuscru.


Fráfire (Pap.B.), frifir6 (Dal.) 'frAtie' < /rate, -0.
Nunir 6 (Dal.) < nun.
Megl. cuscrir6 < cuscru.
FärtNirei < fartat, -ft.
Sucril'6 < socru.

0 ACTIUNE.

Un derivat dela verb.

Cubil'6 'cobire, prevestire rea ; fig. can rAil' (Dal.) < cobesc (dr.).

Concrete.
COLECTIVE.

Sucrire 'beaux-parents' (Pap.B.) < socru.

PRODU SUL PRIMITIVULUL

Avufire `richesse, fortune' (Pap.B.) < avut 'riche'.

www.digibuc.ro
42

LOCUL UNDE SE PRODUCE CEVA.

Megl. Beiciprei 'bercail, bergerie, fromagerie, vacherie' < Meta,


cf. §i bulg.

Abstracte-Concrete.
FUNCTIUNEA $1 TARA PESTE CARE EA SE INTINDE.
Megl. ampirafprei ImpArgtie' < ampirat,
CALITATEA $1 LUCRUL CARE POSED1L ACEA CALITATE.

Megl. Vinifpre 'bola vinätä." vinit, -if.

SUFIXE COMPUSE.

Amireirire (Obed. Pap.B.), amireirirei (Pap.B.), amifirirei


(Dal.) qmpArätie ; empire' < amirtt 'empereue.

-uril'e (=-ur-E-ire).
Dricurire `drAcie, end ascuns' (Dal.) < drac.
Originea : -ilia= pl. dela -ile, cf. -ata,-ae <-alia= pl. dela -al,
-alis (S. Pu§cariu, Cony. Lit. XXXVIII, 700). Sufixul a avut
mai Intaiu Inteles colectiv, din care s'a desvoltat apoi cel abstract.
Lzvil'ä 'saleté, ordure' (Dal.) < lay-, cf. lávosu 'sale, malpropre'
(Mih.).
Pitribir `étole, ornement ecclésiastique' (Dal.) < nompary)Xt.
Ardirei 'board de Sit' (Dal.), cf. alb. Izarale `angine'.

Fenomene de Analogie.
Sufixul -ire s'a substituit lui -ie in urmàtoarele exemple :
tAnäpudil'e (Pap. B.), anapudzirei '(Dal.) 'caprice, bizarrerie'
CivaicoSía.
Citigurirei 'accusation ; calomnie' (Dal.) < xargopla.
Filanarupirei `philanthropie' (Dal.) < cpactvi5pomría.
Ifiricupir el 'joie' (Dal.) < xotpcotorrEa.

www.digibuc.ro
43

Lihunirei (Dal.), lihunife (Mih.), megl. lihunil'a 'couches, ac-


couchement' < XexcevEa.
Lixurirti 'gourmandise, gloutonnerie' (Dal.) < XDaotpEoc.
Meisturire 'habilete (Pap.B.) < patopEa.
Pruxinirei 'entremise pour un mariage' (Dal.) < cpoisvía.
Purninl 'volupte (Dal.) oropvda 'prostitution'.
'esclavage' (Dal.) < cnacefiEct.
Tipografirei Imprimerie' (Dal.) < TuroyeacpEcc.
(Dal.) --= mirtiriei (Dal.) 'témoign age, attestation' <
varycapEcc.
Xinitire = xinide (Pap. B.) 'pays &ranger, &ranger' < eavvreEct.
Megl. bucuril'e < alb. bukuri.
Lthuniret < ngr. Xexwvía.
Din cauzà" eft" -ife are aceea functiune ca i -ie i adeseori chiar
i se substitue, am csg.p6tat pentru mr. derivate duble :
Amirärie i amirdril'e 'impärAtie' (Obed.) < amirel.
Dricurie §1 dricurire `dr6cie' (Dal.) < drac.
Observäin apoi cä adeseori pentru mr. corespunde dr. -ie:
Avufie-avutire, curvtirie-curvii-
rire, dusmänie-dusmelnire, frcifie-frätird, fterarie-hirirird, omenie-
uminir e, pesceirie-piscdrir â, preufie-priffil'a.
La grupa cuvintelor I-1 -Wei a trecut 'orage' (Mih. Dal.) <
ngr. aungketa < 'inondation, déluge, pluie b. verse' (Aravant.).

Genul 91 Pluralui.
Cuvintele In -ire ant feminine §i fac pl. -il'i.

IWO. (-iW).
Observatie. Dr. mr. Derivarea se face dela verbe.
Functiunea.
Abstracte.
O ACTIUNE.
Adeverinlä < adeveresc.
Ajutoringi < ajutoresc.
Biruinfti <biruesc.
Cädinp < cad.

www.digibuc.ro
44

Content* oprire' < contenesc.


CunoVintei < cunosc.
Duforingi < datoresc.
Dori* < doresc.
Fägeiduinfei < ftweiduesc.
Ferinfd tpAzire, evitare' (Doamne,... därulaste... acelora ce vor
lua din tärna mea ertare de pAcate i ferinfet de patime. Dos.
Prol. 161/21) < feresc 'evit'.
Folosing folosinlei (Dos. Prol. 402/1) 'folosire, folos' < folosesc.
Izbävinla- tizbävire' (Dos. Prol. 732/32) < izbtivesc.
Mintuintei `mintuire' < mintuesc.
Ntizuintei < neizuesc.
Ob4nuintei < obipuesc.
Osteninrei .ostenealW <ostenesc.
Polzui* 'inv6tAturà, lectie, exemplu' (Dos. Prol. 541/22) < pol-
zuesc (Spune ne... si nu te scumpi a ne polzui. Dos. Prol. 452/21.
Cf. si subst. polzsa, Dos. Prol. 542//).
Silt* < silesc.
Socotinp l'Agare de samá' (Dos. Prol. 372/30, 491/6), `numär5.-
toare, recensiment' (Bibl. 612/2, 612/6).
Steiruiniel < steiruesc.
Trebui* <trebuesc.
Uprinlei 'inlesnire' (Codin, 76) < mä upez 'a se usura' (Co-
din, 76).
Uorinp < uprez.
Voinfei < voesc.

0 STARE.
Ferici* lericire' (Dos. Prol. 521/16) < fericesc.
Iscusinlei < iscusesc.
Newf.* lorturä, chin' (Dos. Prol. 271126, 372/7, 152/1) < ne-
vosc.Anevoinlä < anevoe.
Sldbinà tráa, rAutate' (Pap.B.), slat* `slAbictune, rAutate,
rele' (Dal.) < släbesc.

'Concrete.
LOCUL.

Häldduinfei <heileiduesc.
Locui* <locuesc.

www.digibuc.ro
45

PERSOANA.

Fiinlä < a fi.


Originea: it. sp. -enza, pg. -ença, pv. -ensa, fr. -ence <
-entia, mo§tenit in urmAtoarele cuvinte :
Credin(ei < *credentia.
Cuviinlei < convenientia.
Putingi < potentia.
Saminlei, mr. siminld (Dal.), megl. siminp < *sementia = se-
mentis.
Suferinp < sullerentia.
,tiinjei < scientia 'connaissance, renseignement', cf. §i fn inscriptif
ad scientiam nostram (Olcott, 77) = la tiinia noastrli.
Velinfd este obscur.

Genul 0 Pluralul.
Substantivele In -infã sunt feminine §i. formeaz6 pl. -inge, -init.

1STI1A (-íSti d).


Observatie. Mr.
Functiunea.
DIMINUTIVE.

Cäsistrel (Pap. B.), cisistrti (Dal.) cotet, gAinürie' < casei.


Culistra 1 `furcü pentru tóarcerea bumbaculur (Dal.) < *cu-
ristrei < calus.
Originea:= fr. -itre < *-ister,-istra. -aster, -astra (G. Pa scu).
ELEMENTE NE0 GRECE.
Anghistru, s. et. pl. -iqtri, 'undità, cirlig mic de otel cu care
croitorii prind obiectele de cusut' (Dal.) < ngr. CiptEavp. 'crochet,
croc pour suspendre', aipttarpov 'croc ; crochet ; hameçon'.
Culislrei (Pap.B.), cänistr'd (Pap. S. Mih.) 'pallier, corbeille'
< ngr. ItctvEcrrpt.
Silisträ (Mih.), filistrei (Mih. Dal.) lulumbA de minü fàcutà dirt
lemn de soc' < ngr. appEaTpa 'sifflet', de unde §i titre. silistra
csifflet (G. Meyer, Türk. St. I 84).

www.digibuc.ro
46

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -istrei a trecut :
Cilisträ = gilil 1. sàgeatá, 2. razá de soare (Dal.) <turc.
irid javelon

Genul 91 Pluralul.
Cuvintele in sunt feminine. Ceisistrei i culisträ fac pl.
ctisistri, culistri ; cilistrá, cilistre. Pentru celelalte cuvinte pl. nu
este dat.

IUNE (-lane).

Observatie. Dr. mr. Radicalele terminate in z, s sufár


modificári. Derivarea se face numaI dela adjective.
Functiunea.
Abstracte.
0 STARE.

Fericinne `fericire' (Car.) < ferice.


Istedune `sagesse, intelligence' <
Längegfune langueue < linged, -ezi `malade, languissant'.
Räpegfune `vitesse' < rtipede, -eft.
0 ACTIUNE.

Botejune (vr.), megl. beitijuni, mr. peitigtune (Pap.B.),


giuni (Dal.) laptême' < botez.

Concrete.

Putregiune (Dos. Prol. 762/12), putrejune (Mard.), mr. putri-


giune (Pap.B.) `putregaIfe < putred, 'pourri'.

Originea = it. -ione, sp. fr. -ion <-io, -ionis, mo§tenit in :


Intelepetune `sagesse' < intellectio `sens, signification'.
Mindund (dr. megl.), mr. minglunti (Dal.), rninciune (Pap.S.)
`mensonge' < mentio 'actio de mentionner, mention'.

www.digibuc.ro
47

Pa§une 'pâdurage' < *passio = pastio.


Räpcluni. 1. le mois de Septembre' (Tiktin), 2. relpeiun ele
mois de Décembre' (Vircol) < raptio eenlèvement, rapt'.
Täctune, mr. tucine (Pap.B.), megl. taciuni etison, brandon'<
titio.
Radicalele terminate in /, z, s sun" modificâri din cauza lui
E din-Vine :
-guile> -dune: isteciune < istel, intelepctune < *intelepttune,
minctuna <*minfigne, räpciuni <*relpflune, Winne <*tättune.
-.dune> -grune, -june: botejune < *botegiune, botez, leingegtune <
leingezt, putregiune, putrejune < putrezt, räpegrune < räpezi.
-stune> -qune: Ovine < *pästune.

Genul §i Pluralul.
Substantivele in 4une sunt feminine §i se intrebuinteaz4 numai
la sg. In limba veche gäsesc un exemplu de pelqune pl. : Aflarâ
p4une multe i bune", Bibl. 2901/50 (pascuas).
Sunt masculine : räpctunt i fáciune pl. teictuni.

MINT (-mi' nt).

Observatie. Dr. mr. Aläturi cu -mint apare §i forma


-minte, formä la inceput a pluralului. Derivarea se face dela
radicalul Infinitivului verbului respectiv.
Functiunea.
A bstracte.
0 ACTIUNE.

Apärämint 'protection, abri' < apeira.


Ascultämint cobéissance < asculta.
Induräminte 'compassion, miséricorde' < indura.
N-am päsämint = nu-mI pas5. (Vircol) < päsa.
itirimint rseceri§' (megl.) < *§itifimint <

0 STARE.

Rimint crácealä' (megl.) <

www.digibuc.ro
48

REZULTATUL

Invärdmint leçon' (a trage) <


Sirbimint 'besogne ,affaire, service' (megl.) < sirbi eservir, tra-
vailler' servio, -ire).

Abracte-Concrete.
REZULTATUL.

A§ezeimint 'ordre, édicte, accord ; institution' < qeza.

Concrete.
NOMINA IN STRUMENTI.

Adrimintu (Dal.), adeirämintu (Pap.S.) edificiu'


<ad (i)ra.
Astrucelmint 'acoperi§ul portiI, easel' (Noua Rev. Rom. VIII
85) < astruca.
A§tirnumintu "scoartà care se pune sub samarul calului' (Dal.),.
§tirdmint "a§ternuf (megl.) < aVirna (Mih. Dal.), megl. Verne.
Megl. este poate imprumutat din mr.
Imbreiceimint (vr.), imbräcâminie <imbreica.
Scdptiräminte (Pas.) < scdpara.

VARIANTA.

-finfint.
Din apeireimint, ascultdmint, a§ezamint, etc. MO de apeir, ascult,
aqez, etc. s-a extras -dmint cu care s'au derivat urrn6toarele ab-
stracte dela radicalul prezentului la verbe de conj. III :
Ceizeimint 'chute, décadence ; convenance' < cad, caii.
Crezeimint 'incredere' < cred, crezi.
Sceizämint 'diminution, rabais ; décadence' < scad, scazt.
ApoI lärgeimini 'espace, ampleur' (Car.) < ad. larg.
Originea : =it. -mento, sp. -miento, fr. -ment <-mentum, mo-
tenit fie sub forma sing. fie sub forma pl. menta, In urmà-
toarele exemple :
Acoperemint `toit', coperemint couverture, protection,
abri', mr. acupirimindu 'toit, couverture' (Dal.), megl. cuprimint
`toit, couverture' < cooperimenturn `ce qui couvre entièrement'.

www.digibuc.ro
49

Cälleimint, ceilyiminte 'chaussure' < calciamentum, calciamenta.


IncAämint, incälfeiminte au fost ref acute dup6 a incqa.
Greomint 'peine, travail' (Pop. 119) < *grevimentum cf. gra-
vamen. .

Jurtimint, vr. 0 dial. apoI mr. gfurtimintu (Mih.), megl. jurá-


mint < iuramentum.
Legamint 'lien' < ligamentum 'bandage, bande'.
Mormint, mr. mtirmintu (Pap. S.), murmindu, mirmindu (Dal.),
murminte (Pap.B.) megl. murmint < monimentum.
Osäminte s. f. pl., fr. ossements < *ossamenta, cf. 0 it. ossame,
sp. osambre, port. ossama.
Ramint, mr. pimintu (Dal.), megl. pimint < pavimentum.
Rugärninte, megl. rugämint < rogamentum.
Vemint 'habit sacerdotal', megl. anve§timint §i anve§mint 'ha-
bit, vêtement' < vestimentum.
IngreiOmint 'engraissement, engrais' 0 simiimint 'sentiment'
sunt fkute dela ingrä§a §i simY dupà fr. engraissement, it. ingras-
samento, fr. sentiment, it. sentimento.
Mr. nviscimindu 'imbfäcäminte' (Dal.) < *nviltimindu, cf. megl.
anve§timint, subt influenta lui nvescu, forma de prezent a vb.
nviqteari.

Fenomene de Analogie.
Subt influenta lui nviscimindu s'a ifäscut aliximintu 'costume,
pair d'habits' (Dal.) < ngr. &XXecitv.ov 'change, rechange de vê-
tements'.

Genul 0 Pluralul.
Substantivele In -mint sunt eterogene §i fac pluralul In -minte,
mr. -i : gezeimint, ingrä§ämint, inveildmint, jureimint, simftmint,
ve§mint, mr. acupirimindu, adrimintu, aliximintu, a§tirnumintu,
nviscimindu.
Sunt eterogene 0 fac pl. in -minturt : acoperemint (acopere-
minturi, Bibl.), vr. inceillämint (incälräminturt, Dos. Prol. 621/23)
ptimint.
Eterogene cu plural -e §i -urf : jureimint pl. azi juräminte, vr.
Ouräminturt (Dos. Prol. 142/28,31)/ mormint-morminte, mai rar
morminturi.
Pose% Sufrixele romdnoti. 4

www.digibuc.ro
50

Imbrdedminte, azi intrebuirrtat numai la sg., a trebuit sâ' fie


altâdatà pl. dela imbrticeimint (vr.). Substantivul erà deci ete-
rogen. Forma imbrlictiminte se gAseste ca sg. incâ In Bibl. 462/51
(aTtallóv). Cuvântul a lost in vr. si masc. : pl. imbracâmirgi,
Bibl. 1801/25.
Ace las lucru despre incalrdminte, vr. incáltdmint.
Osäminte se intrebuinteazâ. numai la pl.
Mr. murmintu, murmindu este masc. : pl. rruirminfl (Pap. B.),
murmindzi (Dal.). (Dr. mormlnt este i el masc. in injurâturi :
mormina). Mr. murmintu a fost inteo vreme i el eterog., dovadä
forma sg. co1atera15. murminte.
Megl. murmint este eterog. : pl. murmintur.t.
Rugdminte, de sigur pl. unui *rugamint, este fern. i face pl.
rageiming.
Scäpärdminte este deasemenea feminin si se intrebuinteaz6
numai la sg.
Despre celelalte cuvinte megl. afar% de murmint, ni se spune
c6 sunt eterogene, dar nu se a. pluralul.
Celelalte cuvinte se intrebuinleazâ numai la sg.

OARE (-öcíre).

Observatie. Dr. Derivarea se face dela participii.Douä


derivate dela radicalul indicativului prezent : curmoare, vulboare ;
douâ derivate dela un substantiv : lundoare, turtoari.
Functiunea.
A bstracte.
0 ACTIUNE.

Mulsoare cmulgere < muls.


Plinsoare 'plinset' (Dos. Prol. 282/5/) < plins.
Strinsoare (Dindu-i sà strinsoare cu multe fealluri de mund...,
if Valarà capul, Dos. Prol. 151/21) < strins.
Curmoare eincetare, obosealä' (Mih.) < curm eincetez, obosesc'.

A bstracte-Concrete.

Dusoare 1. ducere', 2. un sir de floff dus cu acul pe cnnes1


sau (Codin, 30) < dus.

www.digibuc.ro
51

Intinsoare 1. "aeliunea de a intinde' (fse rugal svntia sa cu.


ntinsoare cAträ filul svntif sale, Dos. Prol. 401/19, = cu insistentà.
A merge intr-o-ntinsoare = a merge direct la tinta propus5. in
.csedtorie), 2. a. 'traverse, piècetransversale' (Bibl. 65737 : acccrávtov),
b. intinsort 'zirntl la räzbolif (Viciu, 53), c. `mincare fäcutà din
putinà smintinà cu fsäin6 de pApu§oiu sau de grill fferte laolaltA'
r(Viciu, 53).
Ninsoare 1. 'actiunea de a ninge', 2. 'omät'.
Prinsoare 1. 'prindere', 2. `rAmä§ag' (Tiktin), 3. `lucru cu care
se prinde ceva" (Era verigile prinsori drugilor, Bibl. 662/59),
4. 'temnit6' (Hasdeu, Cuv. II 486),
Scrisoare 1. `manière d' écrire', 2. lettre' < scris.
Strindoare 1. (a fi la strindoare, strinitorat), 2. 'défilée' (Trecind
.acea strindoare... afläm o poartä, Dos. Prol. 461/n) < Mimi. --cf. §i
lat. strictorium 'cordon'.
Scriitoari 1. `manière d' écrire' 2. `lettre' (Dal.) <*scridtoari <scriat

Concisete.
PRODUSUL PRIMITIVULUL

Friploare 1. 'friptueä, carne friptà" (Candrea), 2. fig. `grande


chaleur' (Rev. cr. lit. In 154) < fript. Pentru 2 cf. mr. cfloari
`chaleue < calor.
Unsoare 'onguent' < uns.

LOCUL UNDE SE EXERCITX ACTIUNEA PRIMITIVULUI.

Inchisoare 'prison' < inchis.


Pusoare 'locul unde se pune ceva' ngropat la poarta
Tarigradului.... in pusoarea 1ocu1u devtéruluit, Dos. Prol. 861/0 <pus.
Vultoare, viltoare `tourbillon d'eau' < involt < *invólitus= invo-
lutus `roulé, tourne.
Fundoare `ferestrukä' (Viciu, 44) < fund.
Turtoari 'toartà, verigA de metal' (Dal.) < dr. toartd.

Originea : =it. -ore, sp. prov. -or, vfr. -our, fr. -eur < -or,
-oris, mo§tenit In :
Alboare Ilancheur, lumière' < albor.
Cdroare (Pap. S.), ciloari (Dal.), megl. cdloari `chaleue <ca/or.

www.digibuc.ro
52

Dulcoare 'douceur' (Barcianu) < dulcor.


Duroare `douleue (Conv. Lit. XX 1009), durori 'podagrr
(Car.) < dolor.
Lingoare 1. 'fèbre typhoïde' (dr.), 2. mr. leingoare (Pap.S.),
lingoari (Dal.), megl. lingoari `maladie' < languor `maladie'.
Lucoare queue < *lucor.
Mucoare 1. `moisissure' (Rev. cr. lit. III 161), 2. mr. mucoart
pl. -ori `materil mucoase care se gàsesc in placentà inainte de
f6tare la animale' (Dal.) < mucor `moisissure'.
Putoare, mr. mputoare, mbutoare (Pap. S.), megl. putoari `puan-
teur, mauvaise odeur' < putor.
Reicoare, mr. arcoari (Dal.) 'fraicheue < *recor < rec-ens:
Sudoare, mr. sudoare (Pap.S.) `sueur' (sudor.
Timoare 'peur' (Car.) < timor.
Urdoare 'chassie' < *horridor < horridus.
Mr. (Dal.) megl. culoari `diarrhée' este un derivat imediat
dela mr. cufurescu (Dal.), megl. cupres 'foirer' < lat. conforio, -ire..
Dogoare 1. `chaleur du feu' (Mat. 73), 2. `chaleur brillante du
soleil' (Hasdeu, 1746) este un derivat imediat dela dogoresc
'chauffer fortement, <bulg. dogoreavam, dogoream 'achever
de bailer'.
Prigoare 'chaleur bailante du soleil' (Hasdeu, 1746) este un de-
riv. imed. dela un prigoresc <bulg. prigaream "faire bailer encore
un peu', cf. i bulg. prigar 'état d'une chose bail& ; brûlé, brûlure'.
Duhoare `mauvaise odeur' < dull supt influenta directä a lui
putoare.
Genul 91 Pluralul.
Cuvintele In -oare dint feminine §i fac pl. -oil. Rcicoare se
intrebuinteazä la pl. numaï in izolarea a viri in Mort ; sudoare îu
a-I trece sudorile.
UN (-ún).

Observatie. Dr. Fern. -unti. Variant6 : -une.


Functiunea.
NUME DE PLANTE.
Ceimunei = mr. celpu$6 (Mih.), cipu0 (Dal.).
Bursune 'un fel de ruginà depe mla§tinr (Sez. II 23, V 40).

www.digibuc.ro
53

Cuväntul este poate un derivat dela bard `baltä', *bdros cbatoe,


.cf. mlátinió `plant erbacee care cre§te prin locurl i pä§un'i
umede'.Pantu cunoaqte bursoadi mohor' i bursucd Tartsia
alpina L.'
NUME DE FIINTE MITOLOGICE.

Capcdun om cu cap de cine, fiintä mitologia (Sez. II 25-26 :

Cäpcäunit sint ni§te oameni cu capul de cine i foarte


ET au un ochRi in frunte i unul in claf5. ; Codin 13 : capcaun dfiinfä
extiaordinarä care ar fi mincind cre§tinT, are 2 gurl, 4 ochl
7 picToare') < *capceinun < cdpcin idem (Sez. II 25-26, Pop.
164) = (cu) cap (de) eine.
AUGMENTATIVE.

Vägaund depresiune intre doi.14 dealuri' < *gOvänund < gävan,


cf. gävänat. Varianta gävädunti (Viciu, 45) < *gtivandunä, *gd-
vanuna.

SUFIXE COMPUSE.

-u§un -u§ -un),


UN DIMINUTIV.

l'ep§unä dlep(u)§oarä (Ispirescu, Leg. 161) <

-da -un).
-10SESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Ceiscäun egued-casca < case. Forma discaunt, cäscäund pro-


...vine din prima supt influelqa lui botind tgreoili, din topor' (Sez.
II 150) = ung. bolond stultus', ori prin epitezä, cf. scand 'scaun'
(Cony. Lit. XX 1017) < *scan = *swan, scaun.
Bäläun, nume de familie (Hasdeu, 2936) < bal.
Originea = -it. -one, sp. -on, prov. -6,-on, fr. -on, pg. -do <-o,
-onis (G. Pascu), mo§tenit in :
Cdrbune charbon' < carbo, -onis.
Minune eprodige, merveille' < *mirune <*miro, -onis.
Gäune, frelon' < *cavo, -onis < cavare. Gäun

www.digibuc.ro
54

'creux, trou' < *cavo, -onis < cavus, v. Candrea-DensuOanu, Diet.


No. 718, 719. Variant4 ; geirgäun 1. 'frelon', 2. fig. are gärgefunt
il est toque', de unde apoi gorgonesc 'chasser' (Rev. cr. lit. III 155),
derivatul imediat gorgunä 'femme vieille et méchante' (Rev.
cr. lit. ib.).
Gräsune (Car.), greisun (Pamf.Agr.) ccochon de lait', gräsun
cgrasouilleti replet' < *grasso, -onis, cf. it. grassone, npv.. grassoun..
Särune, seirunt `locul unde se dä sare la or (Candrea), stinune
locul unde se dä sare la vite' (Nam Rev. Rom. XIII 87), senune
trunchiu de brad scobit, pe care se dá yitelor sare pisatá' (Sez.
II 43), sänun 'un copac tdiat ce are pe el un jghlab in care se
presará sare ori t6rite, pentru a le linge caprele i oile' (Sez. III
87), seinunei locul unde aú lins oile sare' (Viciu, 74) < *salo, -onis,
cf. mr. säri he `locul unde se dä oilor sá IMO sare' < *salinea <sa-
linae 'salines'.
Ptiun (dr. megl.), mr. peiunu (Pap. S.) 'paon' < pavo, -onis,
Täun `taon' (dr. megl.), mr. täunu (Pap. S.), thin (Dal.) < tabo,
-onis.
Alun 'coudrier' < alunei 'noisette' = *avellona, avellana (nux),
cf. nue < nucei.
Din -o, -onis avem direct rom. -une. Forma -un se explic6 ori
prin faptul cá aläturi cu -o, -onus existat in latina popular5,
forme in -onus, cf. patronus i patro, -onis, strabo, -onis i strabonus,
pavo, -onis i pavus, deci poate i *pavonus ; ori prin analogie :
*päune a fácut pl. regulat peiuni, cf. teiciune, leiciuni, de unde apoi
sg. peiun. In favorul analogiei vorbesc cazurile In cari s'a pästrat
forma dub16, cf. greisune i greisun.
In ce prive§te intelesurile variate ale sufixului : nume de plante,
nume de animale, augmentative, diminutive, posesorul unei ca-
prin excelentä, observám csd ele se regásese i In celelalte
limbi romanice, v. Diez 315 318, Nyrop § 282 286.
Obscur :
Genune 1. `mer, océan' (Hasdeu, Cuv. II 205), 2. `tourbillon
Wean' (Sez. II 24 ; Pas. ; Candrea : gerune).

Elemente italiene.
Copun 'chapon' (Car.) < capone.
Säpun, sopon, mr. seipune (Pap.B.) < saponc.

www.digibuc.ro
55

Elemente neogrece.

Pätunä (Pap.B.), pitunä (Dal.) cla plante du pied' < zcao5voc.


Canun 0 canon cpeine (Sez. 11 151) < xavd)v `pénitence im-
posée par le confesseur'.

Elemente bulgeire§ti.

Gorun cchêne à grappes' < gorun cchêne'.


lädun (Pantu), ledun (Dame T. 183 nota 4) echêne à grappes' <
sladun cchêne à glands doux'.

Elemente turceVi.

Cuscun (megl.), mr. cuscune (Pap.B.), cuscuni (Dal.) ccrou-


pière' < kuskun.

Fenomene de Analogie.

La grupa cuvintelor in -un au trecut :


Bordun epoamà neagr5.' (Vircol) < Bordeaux, de unde i burdota
'yin negru' (ib.).

Substitutii de sufix.
Cotunä dmilitar' (Candrea) = ditanä (Sez. 11 23).
Mäträgunei Bot. tbelladone' = vr. mandragurä (Bibl. 2214),
mandragora' (Bibl. 22 1/2), ngr. Ilavapc(76pac.
Stirpun, särpunel Bot. rserpolet' < *särpul = lat. serpullum.
Cidunä (Dal.) =

Genul 91 Pluralul.

Cuvintele In -unä sunt feminine si fac pl. in -une (ctimund,


vägelunti, tep§unä). Cuvintele In -une sunt 1. unele masculine :
cärbune, gäune, gräsune ; 2. unele feminine §i fac pl. in -urd :
genune, minune, särune.

www.digibuc.ro
56

IJR (-' ur).

Observatie. Dr. -ur, -or, -är ; mr. -ur.


Functiunea.
Concrete.
DIMINUTIVE.

Smicor 'Virful arborelur (Codin, 67) < smic-, cf. smicea cren-
guta".
Buturd luturuga" < but-, cf. butuc, buturugä.
Lombur (Dal.), §omburei (Pap.B.) pIetricica", §omburä lot,
umfläturä mica ; minge' (Dal.), domburti `fulg' (Pap. B.) < §umbä,
g'iumbd umflAturA' (Dal.), .clumbd, giumbä 'umflaturä, ulma"
(Pap.B.), megl. mr. (Pap.B.) ciumti 'bucatica de Una'.
Intelesul diminutiv s'a pierdut Iii :
Gripsor = ypE(1), gryphtis, Bibl. 771/32, 1371/1.
Uture `chat-huant, chouette, noctua' (Hasdeu, Cuy. I 309) <alb.
ut, de unde si srb. utina chouette', bulg. utva `chouette'.
Gigur 'tap jugänir (Dal.) < *gingur <Ong, jug, cf. vb. jug-änesc.
Ghizdurä, vizdurä = ghizdä de put (Codin, 78).
Clungär 'copac cu vIri nl retezat' (Candrea) < clung.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA-

Nume de päsäri.
Codobaturä < coadä+bat.
Capintorturei < cap-Fintort.

NOMINA INSTRUMENTI.

,tergurd (Cony. Lit. XX 1018); minä§tergura (Car.) 'prosop' <


§terg.
A bstracte.
0 ACTIUNE.
Baljocurä <bat joc.
Originea = it. -o/o, sp. -lo mostenit In :
Barbur(e) 'partie inférieure de la lame d'un couteau, d'un
rasoir, d'une hache, etc.' < barbula.

www.digibuc.ro
57

Fagur- 'rayon de miel' < * favulus, favus.


Graur < graulus.
Spicor espic (PAsc.) < spicula.
Grumur grännadA' (Dal.) < grumulus.
Crô'murá `gâTdgie, larmä" (Sez. V 175 sub zurbalic) < Ducange
carmula.
Gaurei (dr. megl.) < *gavula.
Glzindurei, mr. megl. gl' indurá < glandula.
Lingurei (dr. mr.) < lingula.
Negurei (dr. mr.) < nebula.
Peisturei propolis' < *pestula.
Ramurei (dr. megl.) < *ramula = ramulus?
Reiurei o sucuturà ce se tine de una' (Sez. III 87) < rivulus
'petit ruisseau'.
Scindurä, megl. scpndurä < scandula.
Vergurei invälitä Bot. cplantà erbacee numità i morArità", fr.
cheveux-de-Venus < *virgula = virgo.
Fiqturei 'fistulä' (Dal). < fistula.
Lindurei rindunicb." (Dal.) < *hirundula, tdrundo.
Pen (d)urei cuIte (Dal.) < pinnula.
Pergurei (Wh.), per I ail (Dal.) 'raisin de treille'. < pergula.
riicurei efärmâturA' (megl.) < micula.
Furnur %lane tacheté de noir, en parl. des brebis', friul. ¡u-
mal < *tumulus = fumidus 'noirâtre'.
Mascur 1. adiect. emasculin' (Dal.), 2. subst. cbArbat' (Dal.),
'pore' (dr.) < masculus.
Oae muscuril oae cu mu§te pe bot, muscâi = patà neagrA"
(Giuglea, Cerc. lexic. 18), mr. muFurti. 'alb la urechI 0 la nas,
cu pete albe la cap : caprà mu§curer (Dal.) < muscula.
Muntur 'prose (megl.) < *mutulus, mutus.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -ur au trecut :
Maldur = maldär (SAgh. 113 d, Codin 48) < pol. !milder Malter ;
Mahlmetze' = germ. Malter.
Guqtur (Dal.) = dr. gu§ter.
Strejur 'parul din mijlocul arid de care se leagä earl ca sà triere
(megl.) = dr. streajeir (Cimil. I) = bulg. staiar.

www.digibuc.ro
58

Genul 91 Pluralul.

Substantive le in -ur sunt masculine ; cele In -uret sunt fe-


minine i fac pl. -urt.

URA (-úrti).
Observatie. Dr. mr. megl. Derivarea se face dela participii.
Functiunea.
A bstracte.
0 ACTIUNE.

Amdgiturä In§el5.clune' (Tiktin), caenygma (Car.) < arnägit.


Apucaturei < apucat.
Areit eiturei earätare' < aratat.
Aruncetturti, mr. archturei (Dal.) < aruncat, mr. arcat.
Asupriturei asuprire' < asuprit.
Atinsurei atingere' < atins.
Cumpeireiturei < cumpeirat.
Furäturei < furat.
Impu§ceiturei < impu§cat.
Incäleceiturel dincälecare' < inedecat.
Inghiliturd <inghifit.
Insulipiturd (L-au lovit cu a doa insuliNturei in spinare. Dos.
Prol. 252/31) < insulgat.
Invapturä, mr. nvifiturei (Dal.), megl. anvitaturei <mnvaai, mr.
nvilat, megl. anvi¡at.
Mäsureiturd (Dos. Prol. 482/33) < mclsurat.
Mersurei tfelul de a merge al cuiva' (Codin, 49) < mers.
Peiliturd (Rodurile... le va topi pälitura. Bibl. 1462/82, 4041,
rubigo. s'à va face. Bibl. 2492/88, ipocsíf371) <
Pkiliturä < *lilt.
Podobiturd (Dos. Pro]. 521/8) < podobit.
Seiceräturei el5eptaciós, l'action de moissonner, de faucher' (Bibl.
842/88) < secerat.
Sdgeteiturei (Impsáratul... sà vindeca de seigetäturile ce 1-au sà-
getat pre el Armimil. Bibl. 2722/8, (Toie6p) < sagetat.
Särituril, mr. anseiriturei (Pap.B.) < sarit.

www.digibuc.ro
59

Scuturetturá < scuturat.


Strimbdturti, mr. strimbiturd (Dal.) < strimbat.
$ueraturti < querat.
Tärnieturei (Inträ' ca s6 fad. telmieturile. Bibl. 274%, Obitcvra)
<teimnat.
Wirseitura, mr. virsiturd (Dal.) < vtirsat, virsat.
Zvirliturei (Dos. Prol. 461/5) < zvirli.t.
Chipul muncilor WI In multe fealluri : rane §i. zdrobituri f5.1-
cilor, spinzuraturi §i. sdirieturi cu unghile ceale de her strujit.
Dos. Prol. 182/7.

Acifiturd apucaur5., prinaere' (Dal.) < acilat.


Adipiturei (stropitufa" (Dal.) < adipat.
Adivgiturei 'adaus' (Dal.) < adivgat.
Aduchiturei Intelegere, pricepere, simtire' (Dal.) < aduchit `sim-
titor, priceput, intelegAtor'.
Afumiturd 'poleire cu aur, aurire' (Dal.) < afumat 'poleiti
aura'.
Aldursiturei Inceput' (Dal.) < *arkirsitura < *arhirsit, *arldr-
sescu, akturhescu (Dal.) < ngr. &napECco.
Ardchiturd 'lipiturA' (Pap.B.) < ardchit.
AmurOturá 'amortire' (Pap.B.) < amurfit.
Apiriturei 'apàràtoare, paz6' (Dal.) < a/Arai.
Aruniciturei 'alunecare, alunecu§' (Dal.) < arunicat.
Astuplturti 'astupare, indopare' (Dal.) < astupat.
Asuniturei `sunet' (Dal.) < asunat.
Aurliturei 'inlet' (Dal). < ciurlat.
Clucuturti 'clocotire' (Dal.) < *clucutiturti < clucutit.
Discalicaturei 'clesdlecare (Pap.B.) < discálicat.
Discintiturei 'clescintec' <Dal) < discintat.
Li§initurei le§in, pràpàdire de 'is' (Dal) < li§inat.
Upiriturti 'op'äreal5.' (Dal.) < upirit.

Päititura 'suferintä." (megl.) < pawl `p6tit'.


Pisaiturei 'scris, scrisoare' (megl.) < pisdit 'scris'.

0 STARE.

Plequviturei 'calvitium, TaX(Sospolm' (Bibl. 1362/29) < ple§uvit.


Amiturei 'ro§atà" (Dal.) < aru§it.

www.digibuc.ro
60

Chirturei eprostie (Pap.B.), chirturi nimictiff, fleacuri' (Dal.)


<*chiruturei < chirut 'prost' (Pap.B.).
Luiturä 'negreatä' (Dal.) <
Mintiturä 'dezordine, neorinduralá, amestecäturá" (Pap.B.),
Incuraturá, tulburare' (Mih.) <
Pusciitura 'acrealä' (Dal.) < puscuit

Concrete.

Aiturt, haituri `rAcituri'. Acest nume se dà tuturor substantelor


gelatinoase' (5ez. "V 25) < ait `urturoTat' < diet `usturolV.
Custuri cutit cu pinza tare suptiricä i Mr% plàsele' (Sez. II
225), mr. custurei, cisturä 'cutita§' (Dal.) < ascujiturd.
Dispiceiturei (dr. §i megl.) < dispicat.
Fundäturei 1. 'drum astupat', 2. 'pädure deasä' (Codin, 32)
< (in)fundat.
Ghinatura douä Our (Codin, 34) < (in )ghinat, cf. mold.
sprincene inghinate.
Inchieturä 'articulation' < fnclziat.
Indrugäturei `ghemele tärancelor de linä sau de chrepá' (Grob.)
< indrugat.
Indulceturei (Bibl. 2512/20), indulciturei (Bibl. 2521/13, fiaDav.a, aro-
ma) < mndulcit.
In§ireiturä, megl. anOreiturei 'colan' < inqirat, anqärat.
Intäriturä < intärit.
Invediturei 'Ireptpacctov, indumentum' (Bibl. 551/50), 'Ireptp6X/c,
palliurn' (Bibl. 381/24) <
Lepädeiture .< lepeidat..
Mirositurd 'parfum' (Bibl. 3301/30) < miros it.
Mureiturd, megl. muctcliturei < muscat, nueicat.
Piceiturei (dr. §i megl.) < picot, cf. norii au picat apà, Bibl.
1762/15.
Prästurä `jument' (Hasdeu, Cuv. I 297) < *preisiturei<präsesc.
Reicituei < reicit.
Roditurei 'rod' (Bibl. 611/16, 611/0 < rodit.
Sfrijiturei `sfrijit; om uscAdos' (Sez. IX 147) = sfrijit. Slejit
'bicisnic, slab' (Sez. III 88) = sfrijit.
Smulturà `femee smulsä, urità" (Bud.), zmulturei `fernee zmultä
de pär' (Sez. V 174) < smuls, zmult.

www.digibuc.ro
61

Uscatura 1. 'creangä uscatä' (mold.), mincare seacA, uscan'


(Rev. cr. lit. III 172), mr. uscatura lucru uscat' (Pap. B.) < uscat.
Acupiriturä 'acoperemint, orice pentru acoperit' (Dal.) < acu-
pirit .
Misitura cpersoarlä negligentä' (Dal.) < alisat.
Atioditura cpersoanä care se laudä' (Dal.) < allvdat.
Anuilituret `scoarlä' (Dal.) < arwilit.
Arumigaturei 'pine rumegat5.' (Mih.) < arumigat.
Clîsturi `ramurile, crengile täiate dela un copac' (Dal.) <*clir-
situri < clirsescu 'tea ramurile unal copac' = ngr. *xXaptCo.).
< xXap(, *xXdtpov 'rameau, jeune branche', de unde mr. clara
`lemn lung §i färä cräcr (Dal.), cf. xXaSetiol < xXceSi., v..X6caoc.
Dispur itura 'orn imbrAcat In zdrente, orn särac' (Dal.) < dispul'at
dezbrä cat'.
Gilbinitura `materiea galbänä ce varsä cineva' (Dal.) < gilbinit.
S punatura `spumá' (Dal.) < spumat 'cu spumä'.
Urdzitura `urzealà, bätätura pinzer (Dal.) < urdzit.
Mina-aura `mincare' (megl.) < min cat.
Naranciaturï s. f. pl. `ursitoare' (megl.) < narancips `menesc'..
$aratura 'Or de .dealuff (megl.) < anwr
Urdzatura, ustura `urzealá' (megl.) < urd.zps.

A bstracte-Concrete.
Acritura, mr. acriturî (Dal.) 1. 'acrealä", 2. `mincäruff acre',.
la plural.
Adiriturä, adritura 1. 'preparatie, fabricatie', 2. 'clädire' (Dal.>
< adirat, adrat.
Adunitura 1. 'adunare, cules, strinsua, 2. 'adunare de oamenr
(Dal.) < adunat.
Alghiturti 1. 'albire, albeatä, imbätrinire' (Dal.), albituri s. f. pl.,.
2. lenjuil albe' < albit.
Arusiturä 1. `ro§atä', 2. 'yin' (Dal.) <
Ascipiritura 1. `scäpärare, fulgeráturá', 2. 'obiectele cu care. se
scapärä, scäpärämintea' (Dal.) < ascipirat.
Cuminictiturä (dr. §i megl.) 1. Impärtg§anie', 2. lucrul care se
a la impärtg§anie'.
Scrietura (Pap.S.), scriitura (Dal.) 1. `manière d'écrire',.
2. `lettre' < scriat 'écrit'.

www.digibuc.ro
62

VARIANTE.

Din -urei adäugat la participiile de cohj. I s-a extras -aturei,


cu care s'au Mcut derivate dela verbe de conj. III, dela radicalul
participiului ori a prezentului (cf. afleiturei -af lat -aflu).

DeriVate dela participii.

Aduseiturli 'toute sorte de maladie que l' on suppose are apportée


-de loin par un maléfice quelconque' (Hasdeu, 408) < adus.
Arseiturei echaleur excessive' (Vircol) < ars.
Impunseiturei < impuns.
Intorseiturei < intors.
Uciselturei elovitur5: (Dos.Prol. 38%8), 'Mime' (Dos. Prol.
731/21) < ucis.
Armeiseiturei 'rämä§itä, rest' (Obed. Pap. S.) < armas.
Arisiturei eräzAturä" (Dal.) < aras eras'.
Rupteiturei erupturä, lucrurf rupte' (megl.) < rupt.

Derivate dela prezent.

Cazeiturd 'chute' < cad, cazt.


Deschizeiturei, mr. discl'idzeiturei (Dal.) < deschid-discl' id, deschizt-
disci' idzi.
Incepeiturei eiriceput' (Dos. Prol. 631/17, 551/14, Pas.) < incep.
Increzeltura in Is. Hs. ecredinW < incrcd, increzl.
Stringeiturei 'agoniseard, economie (Pamf. C.) < string.
Aduciturei 'purtare bun'a." (Dal.) < aducu em'a" port bine'.
Aspirgiturei espärturä' (Dal.) < aspargu.
Duciturei educä, mergere' (Dal.) < ducu.
Dzleiturei espusä, zicere' (Dal.) < dziru.
Nglpiturei eincàpere' (Dal.) < n gap.

-iturA.

Din -uric./ adAugat la participiile de conj. IV s-a extras -iturä, cu


care s'au facut derivate dela verbe de conj. III :
Puiturei 1. epunere de fluturf sau fir pe o cämesà", 2. limpul tn

www.digibuc.ro
63

care se sarn.äng porumbul sau fasolea' (Codin, 63) < puiti = pun.
Tiiturd `putain' (Pamf. J. I) < fin = fin.
Originea = it. sp. port. -ura, fr. -ure <-ura, Mo§tenit in
numeroase cuvinte.
Afläturd, dalm. aflatura, cal. alell'atura < *afflatura.
Artllurd labourage, champ labouré' < *aratura.
Arsurd < arsura.
Beitäturif 'coup, heurt, meurtrissure' < battitura 'coup de mar-
teau'.
Beluturd mr. biuturd (Dal.), megl. bii.uturd 'boisson', it. be-
vitura, sard.log. biidura, fr. boiture <*bibitura.
Calcdturei 'pas, marche' < calcatura 'action de fouler, de presser
avec les pieds'.
adduret `chaleue < *egldura.
Cledturd `chiure' < *cacatura.
Copturä 'cuisson, gâteau ; abcès, pus' < coctura.
Creipdturd, mr. cripiturä, cdrpiturd (Pap.B.) < crepatura.
Curtiturd `défrichage, terrain défriche < curatura `soin'.
Cursurd 'cours, écoulement' < cursura 'course'.
Cusuturä, eusaturd < *consutura.
Fapturci 'creation ; creature, être ; manière d'être, forme ; na-
ture' < factura.
Freed-turd, mr. fricaturd (Mih.) < fricatura.
Fripturd (dr. §i Mih.) < frictura.
Frinturd E. morceau , 2. fracture , mr. friniturd éclat, frag-
ment (Mill.), fracture, rupture (Dal.) < fractura 'éclat, fragment ;
fracture'.
Incedfdturd `chaussure' < calciatura 'pansement appliqué aux
pieds du cheval'.
Legeiturd < ligatura.
Leltur't, mr. Mural, 14turä (Dal.) `lavure, eau qui a servi A. laver
qc.' < *lavatura, cf. lotura `lavage, nettoiement'.
Rupturd 1. 'rupture, fracture' (d. p. rupturei de nour1), 2. 'pu-
tain' (Sez. III 87) < ruptura 1.
Sareiturel mr: anseiraturet (Pap.B.), rnegl. se-ire/turd 'salage ;
salaison' < *salatura = salitura `salage'.
Scripturet 1. 'écriture' (Au aflat svntul Macarie... svnta cruce...
cunoscindu o depre scriptura a trel limbI, ce era scrisä'. Dos.
Prol. 1814), 2. '1'Ecriture, la Bible' < scriptura 1,2.

www.digibuc.ro
64

Strimturä 'strimtoare, ingustime' (Dal.) < strictura 'resserrement


(d'un organe), rétrécissement'.
Unturti, mr. umiurti (Pap.B.), megl. unturti graisse de pore'.
<wictura 'action d'oindre'.
Dela adîncit s'a derivat adinciturd, dela adincat adincdturd.
Mr. azvirniturti cfiinà josnic5.' (Dal.) este probabil un derivat
in -Ward, verbul corespunzsátor este azvirnuiri (Dal. Pap.B.)
azvirneari (Pap.B.). S-ar puteà insä sä existe §i un azvirnari.
Mr. Lavaturti 'persoanä care strigä mult' (Dal.) cf. lafi 'cu-
vint, vorhä' (Dal.) = turc. laf.

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in -urd sunt feminine §i fac pl. -mi.

SUflXELE ADIECTIVALE.

ED (-'ed).

Observatie. Dr. mr. Forme dialectale -id, -it, -et, pre-


cedat de labiale
Funetiunea.
POSESIUNEA UNEI CALITATI.

Buged tgalbsän §i umflat la fa-W (Sagh. 78), buget 'palid §i


puhav la fatà- (Rev. cr. lit. III 91) < bug-, cf. butwv idem.
Vilcid cu vinàtär (Sez. III 91), vilced vinät din cauza uner
loviturl sau Mtn strivit' (Rev. cr. lit. HI 172) < *virced < vircti
cvinsätae'. Pentru lc < rc cf. mar jos mircid i milcid.
Muhlid cmuced (Dal.) < muhld 'mucegaril (Mih.)'.

Un adiectiv devenit substantiv.


Acrid aguridar' (Panlu) < acra.
Origin ea: =it. sp. -ido<-idus, mo§tenit in urmätoarele exemple :
Albed blanchâtre' (Hasdeu, 731) < albidus.
Fraged mou ; frais' < *fragidus = fragilis.
Limpede, mr. limpid (Dal.), limbid (Pap.B.) < limpidus.

www.digibuc.ro
65

Linged, linced languissant', mr. lindzid, lindzit languissant'


(Pap. S. sub crea§lid), landzet 'malade' (Pap. S.) < languidus.
Mirced 'fané, flétri ; languissant', merced 'paresseux' (Codin,
49), mircid, milcid, 'pourri' (Sez. III 70), milced 'boala scarlat'
(Viciu, 58) < marcidus 'fané, flétri, qui se gâte, pourri ; languis-
sant, faible', marcidae cicatrices 'blessures gangréneuses (?)'.
Muced 'moisi' < mucidus.
Neted <nitidus.
Putred, mr. putrid (Dal. Pap.B.), putridu (Pap.S.), megl.
putrid 'pourri' < putridus.
Rapede < rapidus.
Rinced, rincet (Vircol, 11), mr. armnid (Mih.) 'ranee' < rancidus.
Crincedei 'came nefriptä bine, cu singe in doilä" (5ez. IX 153)
< carne rincedti.
Sarbeid 'pâle' < exalbidus 'blanchâtre'.
timed, meld (Car.) < humidus.
Ve§ted, mr. vea§tid (Pap.B.), vfaVid (Dal.) < *vescidus = vescus.

Obscure.
Caged 'palid i pnhav saù buget la fatä" (Rev. cr. lit. III 91),
rialfdd 'palid, galbän la fata" (Conv. Lit. XX 1019).
Suleaged: era svintia sa... rnijlociï suleaged, Dos. Prol. 421/20.

Fenomene de Analogie.
Subred <*§upled prin substitutie de sufix din bulg. upliv
tspongieux, poreux ; pourri'?

ESC (-ésk).
Observatie. Fem. -eased. Dr. mr. megl. Precedat de
anurnite sunete e se preface in Unele derivate prin -esc se
intrebuinteazä numai pe lângä anumite substantive.
Functiunea.
FELUL.
Argtilesc = de argat.
Bärbeitesc = de beirbat. Megl. M Witvsca 'partea biserici unde
stau bärbatir.
Panu. Sufixele romdnefti. 5

www.digibuc.ro
(tG

Descântec de cirtit6 [ =o boalä] bivoleascei (Dan. I 73) < bivol.


Mâcris cdesc i mâcrisul calului (Pantu), mused catascd (Vircol)
rie ceilascd (Dan. I 183) < cal pl. dela cal.
Bor§ ctilugeiresc < cälugär.
Câne c'tobtinesc < doban.
Bub6 cimpeascei (Dan. I 62) < cimp.
Bubâ cineasca (Dan. I 62), babite cine§tt (Dan. II 25) < cine.
Cârtità [o boalit] ctipreascd (Dan. I 73), rise cdpreasca (Dan. I
183) < caprd.
Cre§tinesc (atestat Ineä la Dos. Prol. 402/3.) < cre§tin.
Strimbâturile dimonegt (Dos. Prol. 961/7) < dimon (Dos. Prol.
541/3.9).
Mâestrie drticeascti (Dos. Prol. 551/19), bulA dräceascei (Dan. I
62) < drac.
Ars de dumnezeriascei rilinA (Dos. Prol. 552/6) < Durnnezeii.
Megl. dumnizesc < mr. Dum-nidzei.
Fetesc (lucru fetesc ; treabä feteasce ; sâ cunostea de nainte....
feteasca nastere a preacuratel Dumnezàii näscRoarel, Dos. ProL
251/24), mr. fitescu (Dal.), megl. fitese < / atä.
Ficïoresc cde vierge' (Si I tälarä svutele lictore§a tite, Dos.
Prol. 612/29), mr. ficturescu de copil, copiläresc ; enfantin' (Dal.)
< f edoard `viergen, mr. ficlor 'enfant%
Frigurï glitavolegt (Dan. II. 80) < gldavol (ib. 11 118).
Stihuff. iamvice§tt (Dos. Prol. 602/1) < tap.fint,óc ciambique'.
PopiI idolegt (Dos. Prol. 211/9) < idol.
Imptirätesc, megl. ampiratesc < impärat, ampirat.
M4elesc < rni§el.
Mueresc (haine mueresti), mr. mul'irescu (Dal. Pap.B.) rfe-
meesc, de femee', megl. miff timed cpartea bisericil unde stail fe-
meile si unde bärbatii drept sâ' stea' < muere, mul' are,
mul' ari.
Bubsä Oascei (Dan. I 62) < oae.
Ornenesc < orn pl. oamen't.
Babite [o boalà] päduregt (Dan. II 25) < peidure.
Babite päseire§t1 (Dan. II 25) < pasdre.
Oblastiea peminteascei (Dos. Prol. 492/29), ginganie peminteascei
(Dos. Prol. 462/29) < par/lint.
Bub6 pisiceascei (Dan. I 62) <
Bubâ porceascei (Dan. I 62) < porc.

www.digibuc.ro
67

Mere sintilie§tt (Vircol), pere sintilie§tt (Sez. V 68) 'care se coc


de Sit. me <sintilie.
Sufletesc (Deja Dos. Prol. 472/10sufleteascanevoinVd, ibid. 471/12
hiiI lul cei suflete§ti) < suflet.
cirtifd [=-- o board] velceascd. (Dan. I 73) < vacd.

Agimitescu cde agTamite (Dal.) < agimit (Obed.), agiamit (Pap.


B.) caglamiii, inexperient'.
Anghilescu cangélique (Dal.) < anghil 'amp%
Casá arhundeascd ccasá de orn bogat' (Dal.) < árhundu
A u§escu cbAtrinesc, vechne (Dal.) <
Bicilescu cde práválie, de bàcAlie' (Dal.) < Meal.
Cla§escu cde dams' (Dal.) < cfau§.
Cilugrescu cde c'dlug`Ar' (Dal.) < cllugru.
Ehtrescu cde dusman' (Obed.) < ehtru.
Fucdrescu cde s'ärac' (Pap. B.) < fucárá.
Furescu cholesc, haiducesc' .(Dal.) < fur.
Muqescu cde babA' (Dal.) < moaqd.
Nivi§tescu cde mireassá, de nevastä" (Dal.) < nveastä.
Pi§escu cde pas5.' (Dal.) <
Preu(esc, mr. priftescu (Dal.) < preuft, preftu.
Prumuviresc cde primávará' (Dal.) < prumuveard.
Megl. prfumuviresc cde primAvar5.' < primavprei.

Ardpesc (Car.), mr. aripescu < Arap. Tara aräpascei 'Arabiq'


(Car.).
Armenesc < Armean.
Bulgäresc < Bulgar.
Evreesc, ovreesc, mr. uvrescu (Pap. B.) < Evrert, OvrcIO, Uvr(0.
Franfuzesc < Franluz..
Bub5. litineascd (Dan. II 42) < Lain.
Rusesc < Rus.
Säsesc < Sas.
Sirbesc < MTh.
Tigänesc < Tigan.
Unguresc < Ungur.

Arbin§escu talbanez' (Dal.) < Arbines pl. Arbineg `Albanez'.


Ardeknesc < Ardelean.
Moldovenesc < Moldovan.

www.digibuc.ro
68

Muntenesc < Muntean.


Oltenesc < Oltean.
Rominesc, mr. arminescu (Pap. B.) < Romin, Armin.
Vicl§esc trominesc' (megl.) < Vlahu pl. Vlaqi Romin'.

Dinischrutescu (Pap.B.) < Dinischiot =locuitor din Deniscu.


Häqutescu (Pap. B.) < Hd§ot locuitor din Häg.
L'umnicesc, rumnicinesc (Pap. Megl. 34, 35) <L'umnila loca-
litate in Meglena, *L'umnilean locuitor din L'umnila.

ORIGINEA.

Documert din 1728 : ...care mosie sa clifamä a Anghele§tilor


ot sud Praov, carea movie mié-aü fostii i mie cumpärätoare dela.
Stan si dela fratiI lui ce s zic Angheleqtr (Hasdeu, 1198). An-
ghelegi = scoboritori din Anglzel.
Acel satucean se numeste Cotuna Corbulur, i too' cîl,i locuim
acolo ne numim Corbulegi". CucTureanu, Piatra Corbului, Bibl.
Minerva, No. 24, p. 96.
Hasdeu, 735, observa : O mu4ime de sate in intreaga Rominie
poarta numele de A lbegi, plural dela patronimicul A lbesc = fiul
luí Albu".
Astfel se explica -escu ca nume de familie : Constantinescu, Di-
mitrescu, Grigorescu, Ionescu, Milidiiescu, Popescu, etc.

ASAMANAREA.

Pere curcubefeW cpere care samana la forma cu bostanir (Cony.


Lit. XX 1009) < curcubdrd pl. -/Z ebostan porcesc' (Conv. Lit.
XX 1008).
Mere harbuze§tst (Sez. V 68) < harbuz.
Tusa mageireascei ttoux convulsive' < mdgar.
Prune porumbeqtY 'prune mid si negre ca porumbelele' (Cony..
Lit. XX 1015) < porumbea.
Pere popegt 'cu fata galbana' (Sez. V 68) < popd.

Murnescu (Dal.) = murnu ebrun'.


Uriläiscu (Dal.) = urit (Pap.B.), urufit (Dal.).

www.digibuc.ro
69

ADIECTIVE INTREBUINTATE CA SUBSTANTIVE.

Nume de dansuri nalionale.

Armeneasca (Hasdeu, 1706) < armenesc.


Arnelufeasca (Hasdeu, 1718) < arnäufesc.
Cazelceasca (Pirv.) < dizacesc.
Ardeleneasca (Hasdeu, 1552) < ardelenesc.
Mocâneasca (Pirv.) < moceinesc.
Cortibieasca <coreibiesc = dela Corabiea, nume de ora§.
Beineasca (Hasdeu, 3197) < bänesc, cum joacâ Banir.
Boereasca (Hasdeu, 3197) < boeresc, cum joacä boerir
Cedâneasca (Pirv.) < ceitänesc, ceitand 'soldat'.
aoboteireasca (Pirv.) < crobotäresc.
Ilalduceasca (PIrv.) < hatducesc.
Nuneasca 'hora mireseT' (Pirv.) < nunesc, nun.
Iepureasca halducesc' (Car.) < lepuresc, lepure.

SUFIXE COMPUSE.

-Aresc ( = -ar -esc).

Copiltiresc 'enfantin, puérile' < copil.


Amireirescu 'impérial' (Obed. Dal. Pap. B.) < amirei 'empereur'.
Fucartirescu `de särac' (Pap.B.) < fuceirei 'pauvre'.
Tumnirescu 'd'automne' (Dal.), megl. chitcA tumneirvsca 'floare
de toamnâ' toamnä.
Uirescu 'qui pait avec les brebis, de brebis' (Dal.) < *uiärescu <
oai 'brebis'.

-ureseu ( = -ur -esc).

Dricurescu `diabolique' < drac 'diable'.

Originea : = it. sp. -esco, prov. -ese <-iscus.


Cinesc, mr.cinescu (Pap. B.) it. cagnesco < *caniscus.
ingeresc, it. angelesco <*angeliscus.
Sunetul e din -esc se preface in â atunci când e precedat de /
mr., de t, z, s in dial. mold. : mr. urifeiscu; mold. nemitisc,
franfuzäsc, ruseisc.

www.digibuc.ro
70

ETIC (-élik).
Observatie. Dr. Dial. -etec.
Functiunea.
ASAMANAREA.
Jidovetic corn care vorbe§te ca JidaniI, e fricos §i bicisnic' (Sez.
III 69 sub letba) < Jidov.
Tigänetic `smolit, negricIos' (5ez. V 165) < Tigan.
Suletic subtire la trup, despre car (S4h. 69) < mkt
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Bobletic corn moale, plictisit, trudit, prostit' (5ez. V 38), cf.
ital.cal. babbu cniais, sot'.
Firetic `furios, vehement, cu toane' (Rev, cr. lit. III 154 < ferus.
Urmeiretice `oile care merg in totdeauna in urrn'a" (Damé T.
68) < urmaresc.
Originea := it. -etico (cf. bisbetico `capricieux, b ourru')<-eticus,
cf. phreneticus, splenetiqus (G. Pascu).
Obscure :
Besmetic cnAuc, capiu, zäpkit' (Pamf..J. III).
Burletid in Gralul Nostru I 242 ccIobaniI ceI micr, iar in Glosar
'clobani: tined', Cf. Burlä nume de famine, burlac `cm Rein-
surat'.
Sellzetec eneastimpg.rat (Viciu, 77) ; §ulhetic enebunatic, obraz-
nic' (Viciu, 80) < qula selhetec?
Curetic co parte dintr'o copità [= c'Apitä] de fin' (Codin, 24)
§i cureac (ibid.) < cur ?, cf. fundac 'partea cäpiIiI care §ede pe
< fund.
OS, IOS (-6s, 46s).
Observatie. Dr. mr. megl. Fern. -oasä, In unele cazuri
avem a face cu forma -tos (v. Origina).
Functiunea.
POSESIUNEA UNEI CALITATI.
Derivate dela substantive.
Bälos cdégoûtant' (Codin, 8) < bale.
Bortos etroué' (5ez. III 89 sub stupos)) <bortä.

www.digibuc.ro
71

Buburos 'plein de boutons' bubur-, cf. buburuz.


Ctilduros `chaud, qui tient chaud' < ctildurti.
Chelbos 'teigneux' < chelbe.
Cioturos 'noueux' < doturt.
Costos 'qui a des côtes, en parl. d'un .chemin' (VIrcol)<coastä.
Credindos 'fidel, dévoué' e credinfä.
Cuviinctos 'convenable' < cuviintä.
Deluros 'couvert de collines' < dealurï.
Dräcos, -oasä, mr. dräcoasä (Pap.B.) 'endiablé' < drac.
Dräcuroasd (Pap.B.)dreicurie.
ados lendre, doux, sensible, mélancolique ; triste, affligé,
Tamentable, douloureux' < dotii `désie ardent (Rev. cr. lit. III
122) = dolium.
Dureros `douloureux' < durere.
Gävällos 'creux' (Gàviino§ ochiT [erau]. Dos. Prol. 421/21)<gtwan.
Ghebos 'bossu' < gheb.
Glodos, gloduros 'fangeux' < glod, glodurt.
Gropanos 'cu gropf marl, despre un loc' (Mard.) < gropan `groapà
mare' (Boc.).
Gustos 'qui a un goût agréable, savoureux' < gust.
Imälos 'soufflé, sale' < imalä 'boue, fange'.
Länfuhos 'formé de chaînes' (Cu za länfuhoasä era imbràcat,
Bibl. 2072/27 : sguamata, Caucitanóc) < lanfuh `chaine'.
Lipictos `gluant' <
IVIinios 'fâché' < minie 'colère.
Mustos `juteux' < must 'moat'.
Päcalos `misérable' < pticat.
Päduros 'boisé' < ptidure.
Puturos (dr. megl.) `puant' < putoare 'mauvaise odeur'.
Racoros 'frais, raffraîchissant' < räcoare 'fraîcheur".
Relpános `galeux' < rapein 'gale'. Reipchinos `misérable, pau-
vre' (Pamf. J. II) < räpános junchinos.
lirtos 'galeux' (atestat incA Bibl. 872/8 : habens scabi am) <rie
`aale' -
Somnoros 'somnolent' = somnore (Rev. cr. lit. III 169).
Stupos 'creux, pourri à l'intérieur, en parl, du bois' (Sez. III
89) < stup.
Urduros 'chassieux' (Sez. \T 168) < urdori: `chassie' (ibid.).
Virtudos 'fort, robuste' (Acesta... era... tîdär §i virtudos la
trup. Dos. Prol. 642/28. Ntrecea pre tot cu statul de mare §i

www.digibuc.ro
72

de virtuctos. Dos. Prol. 861/33. IngeriT eel virtudq den afarä de


cerïü stau. Dos. Prol. 812/13) < virtute.
Zámos `juteux' < zamd `jus'.

Aruzos `noueux' (Dal.) < aroz `noeud d'arbre' (Dal.) = fddCoc.


Avros 'räcoros' (Dal.) < avrei 'räcoare'.
Digos 'branchu' (Mih.) < degti 'branche'.
Dzinos 'couvert de collines' (Dal.) < dzeanä, colline'.
Gigiños (Dal.), gigeihos (Pap. B.) 'creux' < gogon, cf. §i gigiriar
idem (Dal.).
hrios `gai' (Dal.) < haratzei `gaîté' (Dal.) = ngr. zap&
Intunericos 'sombre, obscur' (Obed.) < Intuneric.
Jilos, jiros 'triste, lamentable' (Pap.B.) < /ale.
Lumeichios (Obed.), al(u)michlos (Dal.) 'branchu' <lumache
(Obed.), al(u)machtä (Dal.) 'branche'.
Villos `marécageux' (Dal.) < valtu.

Memcos `lourd' (megl.) < mprica 'travail, peine'.


Rupos 'escarpé' (megl.) < rppà 'precipice'.
Zaros `gai' (megl.) < turc. zar `dé à jouer', de unde mr. zari
`dé à jouer ; chance' (Dal.).

Derivate dela verbe.

Arzos 'ardent' < aid, aril.


Bucuros (dr. megl.) `joyeux' < bucur `se réjouir'.
Intunecos, intunicos (Obed.) 'sombre, obscur' < Intunec.
Lunecos, megl. luricos `glissant' < lunec, lurec.
Pudos `de mauvaise odeur' (0 fripsärà... ungîndu o cu... TarbA
pucloasà. Dos. Prol. 612/23) < put, puri.
Taos, mr. tiros (Dal.) 'affilé, tranchant' < tattl, tar u 'couper'.

Angricos `lourd' (Dal) < angrec 'être lourd'.


Arivdos 'durable' (Dal.) < aravdu 'supporter'.
Ci§tigos 'attentif' (Dal.) < ci§tig 'être attentif'.
Anvirinos 'fâché' (meg].) < anvirin 'fâcher'.

Un derivat dela adverb.

Anevoios < anevoe.

www.digibuc.ro
73

Un adiectiv devenit substantiv.

Purictoasá = Tarbapuricelui, fr. pulicaire (Pantu) < purice,


cf. lat. pulicaria herba, pulicaria, pulicaris herba eherbe aux
puces'.

PO SESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Derivate dela substantive.

Btirbdtoasd 'caurageuse' < beirbat.


Beqinos, megl. bi§dnos, mr. bipos (Dal.) 'péteur '< be§inti, bi-
§pnd,
Bisericos dévot' < biserica.
Chipos equi a de la prestance' < chip.
Fioros 'effrayant, horrible' <hoi frisson'.
Fricos epeureux <
Härteigos querelleue < häriag.
Hdzos 'plaisant, drôle' < haz.
Inirnos 'courageaux, intrépide' <
Läuddros 'vantard' < läudare.
Lenos (dr. megl.) eparesseux'</ene.
Mincinos, mincrunos, mr. mindunos( Pap.B.), mingrunos (Dal.),
megl. minciunos cmenteue < minciunel.
Norocos cchanceux' < noroc.
Omenos 'aimable, poli, civil' < oament.
Pipotos 'nerveux' (Codin, 58) < pipotei.
Räutácros méchant' < Mutate, -v.
Rinzos 'nerveux' <
RuOnos pudibond' < ruOne.

Cicitos cfoireux' (Dal.) < cicat.


Cirtilos 'care nu dâ pace altora, care nelini§te§te pe altul'
(Dal.) < &teal?" (dr.), Dal. cirtesc 'nelini§tese pe cineva'.
Limos lacom ; avide, cupide' (Dal.) < lirná Täcomie%
Languros csouffreteux' (megl.) < längoari `maladiel.
Beirbos (dr. megl.), birbos (Dal.) 'A grosse barbe' <
Burtos 'ventru' < burtä.
Cornos 'A grosse crinière' < coma.
Fdlcos 'qui a de fortes mâchoires' <

www.digibuc.ro
74

Mustecios 'A grosse moustache, A longue moustache' < musteg.


Pieptos equi a une large poitrine' < piept.
Pintecos eventru < pintec.
olduros rqui a de grosses hanches' (Cony. Lit. XX 1018) < §ol-
duri.
Buricos ventru' (Dal.) < buric evenere'.
TruPos 'corpulent' (Dal.) < trap.

Derivate dela verbe.

Arätos 'beau, imposant' (Pamf. J. III) < arät.


Spärios 'care se sparie' < spariü.
Cufuryfos dfoireux' (Dal.) < culurescu foiree, cuf oari diarrhée'.

Adiective devenite substantive.


Porecle pentru femei.

Buricoasei (Pop. 46 c) <buric.

Nume de animale.
Codoasei nume de ol (Pop. 57 a) < coada..

CALITATEA INTENSA.

Duprtinos méchant' < duman.


Läcomos (Painf. C.) = lacorn.
Lenevos <bulg. leaniv paresseux'.
PAmint sterpos, terra sterilis (Bibl. 2661/52) < sterp..
Tulburos (Cony. Lit. XX 1020) = tulbure.
Veselos (Bud.) = vesel.
Voinicos (Sez. V 98) =

Adîncos = adinc.
Ahundos, ahindos cadinc' (Dal.) = af und.
Ascumtos (Dal.) = ascumtu cascuns'.
Diptirtos (Pap.B.), dipirtos (Dal.) éloigné, loin : cali dipir-
toasä = drum lung, hoar6 dipirtoasd = sat care e departe < di-
parti adv. cdeparte'.
Gilbinos (Dal.) = galbin.

www.digibuc.ro
7

Direptos (Crivu f ai, direptosu trazi = cel strimb face, cel drept
trage, megl.) < dirept `drept'.
Flämundos (megl.) = Ildmund 'flämind'.
Maros (megl.) = amar (dr.).

Un adiectiv devenit substantiv;


Prelungoasä, pelungoasä plantà erbacee cu tulpina tiritoare
(Pantu) < prelung.

ASAMANAREA.

Boeros < beer.


Borcänos, borclzinos `mic §i. gros' (Pamf. C.) < borcan.
Copilos 'ca un copil mic' (Vireo]) < copil. Copiläros copilär-ie.
N egustoros < negustor.
Täranos -= ca un (äran (mold. i Dos. Prol. 162/22).
Mirginos 'ca màrgeaila, de forma märgeler (Dal.) < mirgeani.
Ngurgul' lies `rotund' (Dal.) < ngurgul' at `rotunzit'.
Acrid:es 'aigrelet' < acreap 'aigreue.
Albiclos Ilanchâtre' < amp `blancheue.
Gälbägtos (Viala Rom. 1910, No. 11, p. 262), gälbigtos 'pâle'
< galbazel, gälbeazä `jaunisse'.
Gälbinictos 'pâle' (megl.) < gálbinearci 'couleur jaune'.
Negrictos, megl. nigrictos `noirâtre' < negreagi `noirceue.

Banos 1. 'riche' (Tiplea), 2. 'qui rapporte de l'argent' (d. p.


afacere bänoasä).
Grefos 1. 'care provoacA greatä, despre oamenT. i lucrurr,
2. `cäruia i se face us,or grealä, despre oamenr (Pamf. B.).

VARIANTE.

-idos, -Adios.

Din acrictos < acreafa fatä de inäcri, albides < albealä inalbi,
negrictos < negreard inegri, lipictos < s-a extras -ides,
iar din räuteides < räutate, -äft s-a extras -Mos.
-ictos i -Wes au servit spre a obtineà derivate dela verbe. Ver-
bele de conj. IV aú adoptat forma -ides, cele de conj. I -tides,
iar cele de conj. III pe amândouä.

www.digibuc.ro
76

Bolneividos `maladir < imbolnavesc.


Muridos `mortel' < mor.
Plodidos 'care are, face, copiI (plodurI) (Pamf. C.) <
plodesc.
Poftidos 'qui desire, qui convoite' < polti.
Rimnidos 'poftidos' (Rev. cr. lit. III 167) < rimni = fivni (ibid).
Sclipidos < sclipi.
Uridos <
Sirbidos 'ouvrier' (megl.) < sirbes `servir'.
Innectidos <inneca.
Mincädos 'gourmand, glouton' < minca.
Schimbtidos 'changeant, inconstant, variable' < sclzimba.
Supärädos 'care se supàrä u§or' < supeira.
Aprinzeidos 'inflammable' < aprind, -zi.
Futeicios, futidos 'passionné pour les plaisirs charnels' <fut.
Dupä mustedos s' a fAcut neirtidos 'qui a un grand nez' (Sez.
III 82) < nare pl. neid.

Din lunecos, voinicos s'a extras -icos cu care s'a derivat nopti-
coasä = vioarà-de-noapte (Pantu).

Dupä läudäros fata de laud s'a facut lintiros 'fier, orgueilleux'


(Cony. Lit. XX 1020) < mei (in 'etre fier, se donner des airs'.

-uros.
Din mr. cufunlos fata de cufurescu, megl. le-alga/vs, dr. friguros
frig, puturosput, unsurosuns, urduros s'a extras -uros cu care
s'a derivat plinguros 'plaintif' (Dal. Pap.B.) < plingu.

-tos.
Dup6 burtos, pieptos s'a fAcut neirtos 'qui a un grand nez' <nare.

-ticos.
Dupà pintecos, pinticos 'ventru' s'a facut folticos idem < foale
ventre'.

www.digibuc.ro
77

SUFIXE COMPUSE.

-änos (an + -os ).

Bortonos 'bortos' (Pamf. J. I) < *bortänos < bortä.


Cläbänos 'rnucos', despre copiI' (Sez. 11187) cläb-, cläbucí 'mud'
(ibid.).
Moroceinos 'morose'.
Impulsul 1-a dat un derivat ca gropänos < groparta <groapä.

Originea it. sp. port. prov. -oso, fr. eux < -osus mo§tenit
In exemple ca :
Aburos 1. `vaporeux' (Laur. Maxim), 2. 'care scoate aburi;
qui donne de la vapeur' (Dal.) < *vapulosus = vaporosus `vapo-
reux, plein de vapeurs', cf. vaporus equi donne de la vapeue.
Aburesc 's'évaporer' < vaporo, -are 'remplir de vapeur, s'éva-
poree ; dbur 'vapeur' < *vapulus = vapor. Pentru dispari-
lui v cf. opail <
Apos 'aqueux' < aquosus. Apätos (Car.), apitos (Dal.) <* aped
< aqualus -F apos.
Argintos 'contenant de l'argent' < argentosus.
Arinos `sablonneux' < arenosus.
Brumos 'refroidi par la gelée blanche' < brumosus 'd'hiver'.
Bucos `joufflu, bouffi' < buccosus 'qui a une grande bouche'.
Carnos `charnu' < carnosus.
Cimpos 'plan, uni ; qui se trciuve dans la plaine' < cemposus.
Dururos `douloureux' < dolorosus.
Fäinos, Winos 'farineux' < farinosus.
Flocos, mr. flucos (Dal.) 'floconneux, laineux' </loccosus `laineux'.
Fotos `feuillu' < foliosus.
Friguros 'froid ; < frigorosus.
Frumos 'beau' < formosus.
Ghinduros `glanduleux' < glandulosus.
Ierbos 'herbeux' < herbosus.
I !nos 'fangeux, sale' < limosus.
Läcrimos 'larmoyant, plein de larmes' < lacrimosus.
Vacà läptoasä 'qui a du lait' < *lactosus.
Linos, megl. länos `laineux, couvert de laine' < lanosus.
Luminos 'qui donne de la lumière, bien éclairé' < luminosus.
Mucos 'petit morveux' < mucosus 'muqueux'.

www.digibuc.ro
78

Munlos `montagneux, où il y a beaucoup de montagnes' < moll-


iasus.
Ochios 1. tqui a de grands yeux', 2. fig 'brillant, superbe' < oat.-
losus 'plein d'yeux'.
Pelduchros, mr. biducros (Dal.) 'pouilleux' < peduculosus.
Rdros, megl. peros, piros, mr. piros (Dal.) 'couvert de poils,
poilu, velu' < pilosus.
Pïetros `pierreux, rocheux' < petrosus.
Ruginos (pAstrat numai in' nume de localitäti), mr. aruginos
(Obed.), arudzinos (Dal.) `rouille < rubiginosus.
Sämädos, mr. santitos, sinitos (Pap. B.), megl. silaitos `sain'
< *sanitosus.
Scrupos `rocailleux, apre' < scruposus.
Wermeinos 'où il y a des vers, véreux, en parl. des fruits' < ver-
minosus.
Virtos 'due < virtuosus 'vertueux', cf. virtute 'force' < virtus,
.

-utis 'vertu'.
Vintoasa 'vent fort, orage' (Sez. III 82 sub napravall, Sez. V
171, Candrea, Tiplea) < ventosus, -a, -um 'plein de vent'.

Din adjective ca copiosus <copia, oliosus <otium, sommniosus<


somnium s'a extras in latineste -iosus, cu care s'a derivat de
pildà ventriosus, alfturi cu ventrosus < venter.
Iosus > rom. -Ios cu care s'au derivat exemple ca credinctos,
cuviinctos, virtucros, musteclos, acrictos, albicios, gálbeigtos, galbi-
nidos, negricfos.

Unele derivate romtmesti se regäsesc in limbi romanice. Astfel


duros it. doglioso.

Elemente neogrice.
Aliinos `véritable, vrai ; véridique, sincère' (Dal.) < aktpatvác..
Subt influenta acestuia s'a format ali.aldos, alihios idem <alíThia
`vérité ; véracité' (Dal.) = ngr. &Wm«.
Cifiros 'crêpu, frisé' (Dal.) IscmCapdc

Un element italian.
Curybos 'curieux' (Dal.) < curioso.

www.digibuc.ro
79

AR (-610.

Observatie. Dr. mr. megl. Dial. -add. Precedat de


sunet palatal, i fund deja urmat de i, a se schimlA in e.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.

Nomina agentis.
Albinar, mr. alghinar < albinä.
Birar `tributorum exactor' (Car.) < bir.
Bobar "cel ce gice§te in bobif (Codin, 10) < bob.
Brinzar < brinzei.
Brutar cboulanger < brut 'pain' = germ. Brod.
Bucätar 'cusinier' < bucate.
aubotar 'cordonnier' < dobotä.
Cornar 'celui qui conduit la charrue' corn.
Coropcaria 'cel ce umblà cu coropca' (Sez. Il 224) coropet
cu mai multe deschideri ce se poate purta in cArcà' (ibid.,
adic5. `ce se poarn in circá de coropeari, negustori arnbulanti').
Fägeidar 'cabaretier' (Vas.) < lägtideia 'cabaret' (Vas.).
Fla§netar 'qui joue du flageolet' < flapetä.
Lingurar < lingurä.
Minzeirai< 'cioban care mulge oile' (Vircol) minzärt.
Strungarra 'bàet care minä oile in strungä" (5ez. V 125) <
Vielarì 'pästor la vita' (Cony. Lit. XX 1021) <
Zdränlar 'Ovreti care vinde màrunti§uri pe zdrente' (Cony. Lit.
XX 1016) < zdranlei 'peticA' (ib.)*

Albier labricant de albiP < albie.


Banicer 1 `me§ter de fäcut banite' (Pamf. C.) < banirei.
BolniceriCt `garde-malade' < 'hôpital'.
Cimpoer rcornemuseue < cimporti.
CondrächierZa 'eel care face condrat (contract) cu boerul pen-
tru intregul sat' (5ez. II 224) < condrat.
Fächier 'chandelier' < facile.
Fälcert `luceätori cu falcea, se zice mai ales cosa§ilor' (5ez. V
72) < falce.

www.digibuc.ro
80

Medelnicer 'écuyer tranchant' < mettelnip 'cuvette, plat'.


Ptileirier 'chapelier' < peddrie.
itzvistar 'marchant ou fabricant de chaux' (Dal.) < azvesti
'chaux'.
BUU'ar 'persoan6 care tine o pitiä, care bate in (Dal.) <
bite "piuT.
Ciripar 'boulanger' (Pap. B.) < cireap 'four'.
Cfroinar 'pers. care tine 6 caravan5.' (Dal.) < curvani.
Cf§civilar 'pers. cure face cascaval' (Dal.) <
Citilnar 'pers. care face catran' (Dal.) < a/rani.
Lumtar 'nuntas' (Dal.) < lumrd
Miturar 'pers. care face mAturr (Dal.) < meturd.
Nutinar 'Ostor de noatinr (Dal.) < noatin.
`maréchal ferrant' (Dal.) < petald 'fer à cheval'.
Stirpar 'pàstor de oI sterpe' (Dal.) Isterpu.
Vitul'ar = 'Astor de vitun 'leg care merg pe 2 anI' (Dal.).
Clinclar 'pers. care face caele' (megl.) < cl'invti pl. diner( 'cara'.
Fuhar 'care face funiI' (megl.) <
Greiblar = luerätor de grail 'putinI (megl.).
Mlázniciar = 'Astor de oi ori capre mrdmice 'care aù f Rat
in cursul anuluI i produc lapte' (megl.).
Pi.5tar 'pêcheur' < 'poisson' (megl.).
Stirpar 'pàstorul care paste oile sterpe' (megl.) < sterp.
Ville ar = 'Astor de vituri `lezI mtercair (megl.).
Vitalar %Astor de viter (megI.) <

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.


Nurne comune.
Cdcfular `dorobant, infanterist' (Pamf. J. I) < cdefuld.
Drumar "drumet' (Tiktin, Rise.) < drum.

Depreciative.
Bucher <buche.
Gheqe/tar < ghe§eft.
Opincar 'paysan' < opined.
Pantalonar (Sez. II 187 sub doro/lel, §i Pas.) < pantalon.
Surtucar (Sez. II 187 sub doroflef) < surtuc.

www.digibuc.ro
81

Nume de animate.

Cufundar Orn. 'Colymbus glacialis' < cufund 'plonger'.


Furnicar 1. Orn. Werops apiaster, picus minor', 2. Ins. .for-
mica rufa' < furnica 'fourmi'.
Ptisdrar Orn. 'épervier, astur nisus' < pasdre 'oiseau'.
Prepelicar < *prepelcar < cell. prepelka, rus. perepelka 'eaille'.
Prundar 'pasáre ce umblá pe prundul girlelor' (Codin, 62) <
prund.
Puhoeri <
Ciripr 'bot-gros' (megl.) < ciregi (dr.) 'cerise'.
Vi§nar 'pasäre plac mult vi§inele' (megl.) ç vi§nd
'griotte'.
Tiglar .Orn. 'bot-gros' (Codin, 75) <

ORIGINEA.

= locuitor din Beal* (Capidan, 19), bulg. bealita Zool.


'ablette, able, Alburnus lucidus'.
Bituchiar = locuitor din Biluchi (Papahagi, Din trecut. Ar. 32).
Curcear = locuitor din Corcea (Papahagi, Din Trecut. Ar. 32).
Luncar = locuitor din lundi (Mih.).

UN MASCULIN DELA FEMININ.

Boresarld vkluv' (Candrea) < boreaseí 'nevastg, femee' (ibid.).

NOMINA INSTRUMENTI.

Derivate dela substantive.

Budzarl lumurugl mid de lemn orI pietre ce se pun de o parte


§i de alta a foculuI i pe care se pun celnilele' (Sez. Il 151) <
bu(d )zti.
Cepar `sfredel mic pentru dat borte la vase de lemn spre a li
se pune cepurr (SAgh. 48, Codin 16) < cep.
Ceraria 'plafond' (Viciu, 28) < cer 'cier, cf. cerul gurit 'le palais'.
CheIer 'instrument pentru a descuIa' (Päsc.) < Mee.
Ram Stifixele ronulnepti.
6

www.digibuc.ro
89

Culqerrti (Viciu, 38), culeyeirl'il (5ez. Il 24) `melesteiT < cule0


ernämäligä" (5ez. II 24).
Dinlar 'instrument cu care sé indreaptä dintif feresträulur
(Damé. T. 115) < dinte,
Gardinaria ecompasul butnarulur (5ez. 11 228) < gardinei.
Grindar = grinda principalä a easel, pe care se sprijinä cele-
lalte grinzi. mai mi el%
Gurar 'astupätoare la gura cuptorulur (Sägh. 93) < ganef'.
Lävicer, läicer ctapis <1aviä, laitä.
Mucheria 'gealäu mare pentru tras scindurile la muche'
60) < muche.
Orcicar ecureada, §treangul dela ham care se leag4 de orcic'
(Damé T. 50) < orcic.
PînzarCt 'ensouple' kSulul ginzarfului, Bibl. 207 g/27 : licia-
torix texentius) < pinzei.
Poicoveria eciocan de tier, nu mare [pentru potcovitr (Viciu,
70) < potcoavei.
Prägartil grinda de deasupra usir (Vircol) < prag.
Särcinerfil to präjinä implintatä in pämint, crengile lásate
cam de o palmä, ca sä acate bacionii in ele vase' (Viciu,- 75),
sälcinerla eun par cu crengi care e in stinä i pe care pun hainele'
(Viciu, 74), stircierta eprepeleac, un copac eu crengile ce§tite
läsate hät lungi, pe care se acafd fin, oale, etc.' (5ez. V 118),
'prepeleac de pus oale' (5ez. III 87) < sarcinei.
Tintar 'instrument de fefärie' (Damé T.) < Wet ccuia'.
Zin-gar `fer contourner les dents d'une scie' (Damé T. 115) <
zimg.
'Culindar Vatul ce poartä copiii la colindA' (Dal.) < colindd

Derivate dela verbe.

Cordar 'morceau de bois qui sert à raidir la corde de la scie,


garrot' (Damé T. 86) < fncordez 'tendre, bander'.
Gdurarrti 'poinçon' (Viciu, 45) < gduresc.
Stävilar 'instrument care stävile§te apa la moarä' (Damé T.
147) < stelvilesc.
Stroporia 'lemnul cu crängi la virf cu care, la culesul viilor,
stromesc sau strivesc strugurii in cadä' (Rev. cr. lit. III 170) <
stromesc.

www.digibuc.ro
83

In lelesuri speciale.
Un lucru de imbräaiminte care se aplicei la o parte a corpului.
Botar 'botnita capâstrulur (Dame T. 50) < bot.
Bucar 'cureaua dela ham agezat6 pe bucr (Dame T. 50) < buca.
Copsar 'cureaua dela ham agezatâ peste coapsä' (Dame T.
50) < coapsti.
Curar 'cureaila dela ham agezatá pe cur' (Dame T. 50) < cur.
Genuncher 'genouillière, jambière' < genunehiTi.
Gitar 'cureaila dela ham agezatà pe gât' (Dame T. 50) < git.
Grebeinar 'ell:real:la dela ham agezatâ pe grebân' (Dame T.
50) < grebein
Obrdzarta 'masque' (Viciu, 63) < obraz.
Pieptar, mr. chiptar (Dal.) < piept.
Speilar 'cureaua dela ham agezatâ pe spate' (Dame T. 50) <
spate.
Spindrar ecureaua dela ham agezatá pe spinare' (Dame T.
50) < spinare.
oldar cureatia dela ham agezatä pe gold' (Dame T. 50) < 4old.
Mar ccureafia dela ham agezatà pe (Dame T. 50) <
Umeiraria (Luà" haina muceniculul... i umeirariul ce-I zic oraria,
Dos. Prol. 862136) < urntir.

MATERIA.

Berbecaria 'cojoc lung cu Him mare' (Nam Rev. Rom. VIII


85) < berbec.
'pantalonI fárânegtr < ifd.
Pfslarf 'chaussures de feutre' < leutre'.

RECIPIENTUL.

Blidarra .`dulap de blide' (Car.), 'un cuer unde se pun vasele


de bucAtArie' (Sez. VII 1 85) < blid.
Pungar 'pung6 de piele in care ciobanii pun amnarul, iasca
cremenea' (Dal.) < pungd.
Puscar 'vas de pus otet' (Dal.) < puscti
Merindare = legâtura in care se pun merinde.
Prin unele pârti sufixul -aria a fost agà de puternic simtit ca

www.digibuc.ro
84

formând nomina instrument, incit s'afi format derivate cari


nu-s decât variante ale cuvintelor primitive :
Banicer 2 (Pamf. C.) = banifei.
Dejeriti = defd 'cIubAra§ul in care curge vinul dela tease
(Damé T. 82).
Plimnicería 'o ineApere In urà unde se tin unelte de gospo-
därie, [cal furcI, greble, sau bagä bucatele and imblätesc' (Viciu,
68) = mr. pleamnifd 'finArie' ; fenil à foin (Mih.), bulg. pleavnila
'hangar pour la paille, fenil à foin, à paille'.
Uneori se face câte o micä deosebire :
Furcerla = urea de .fier (Rev. cr. lit. Ill 154).

COLECTIVE.

Broscar < broascti.


Brotticar < broatec.
Iedzarl[ü] 'clrd de lezr (Sez. V 72) < red, -z1.
Beilegar = grämad5 de balegei (Hasdeu, 3026).
Colbarla 'pae zdrobite tare' (Viciu, 34) < colb.

LOCUL UNDE ESTE CONTINUT PRIMITIVUL.

Cutbar (dr. §i mr. Pap. B.) `nichet' < cutb.


Grohotar 'un loc pietros, unde gut ingrAmädite peste
pietre multe' (Sez. VII 180) < grohot `geämadä de pIetre' (Viciu,47).
Lujar 'culcu§, vizuin6' (Pap. B.) bulg. tole 'couche, lit'.
Feregar 'fougeraie, lieu oil croft de la fougère' < leregä lougère'.
Frunzar < frunzei 'reuille'.
Hällfddicarla 'un loc unde slut Ingeämädite vreascuri multe
peste olaltà, vreascurI de Mcio treabA" (Sez. VII 180) < Nbeidic
`vreasc' (ibid.).
Umbrarla "ombrage' (La tot pomul umbrariii 0 pat cu orn,
Dos. Prol. 462/5) < umbrei.
Fälare 'aire ou l'on bat le blé' (Damé T. 56) <

NUME DE BOALE.

Derivate dela substantive.


Armurar(li =-- boalà de armur la vite (Hasdeu, Sez. V 26,
Bud).

www.digibuc.ro
85

Grumeizare = boalä de grumaz (git) la porcI (Rev. cr. lit. III


156).
Gurar 'maladie de la bouche', gurare `maladie des porcs'<gurei.
Limbare `tign6 sad board de limn la pàsärr (Rev, cr. lit. III
159), limbarit6' (Mih.), limbarï 'cätei sub limb6' (Vircol)</i.mba.
Splinare 'inflamatiea splineI, boal5. la animale' (Grig. II 20)<
splinei.

Derivate dela adiective.


Ga lbeinare, mr. geilbinare (Pap. B.), megl. geilbinari `jaunisse' <
galbein 'jaune'.

Spilt-dart' `o board la cal [sic]' (Sez. V 124).

CONTINUTUL.

Nume comune.
VerzarIii, värzafia 1. 'aluat, lipiü, umplut cu lobode, and fac
pine', 2. 'pl5.cintà cu brinz5." (Viciu, 89), värzari 'plkinte fàcute
cu märar, marole, §tir, ceapà, si se coace in cuptor chid coc
pine' (Sez. VII 184), veirzariii cu §tir' (Rev, cr. lit. III
173), mr. virdzarei (Pap. B.), virdzari (Dal.) 'pläcintà cu ver-
deturr < varet pl. verze 'verdeturi, cf. verze 'buruenile verzi care
le adun6 vara si se dad la porcI' (Rev. cr. lit. III 173).

Nume de plante.
Aguridar < aguridei 'verjus'.
Scorombar 'prunellier' < coroambrt.
$meurar 'framboisier' < smeurti 'framboise'.
Ciumare (Grig. II 11), ciumar (Sez. VII 178) 'Datura stramo-
nium' < cyma 'bosse, enflure'.

ASAMÀNAREA.

Nume de plante.
Fort ecari .volburiV < loarfec.
Glaelarei =

www.digibuc.ro
86

Ruginare rnic arbust cu florile ro§ietice i caliclul ro§ietic <


ruginä.
Voniceria 'coaele popiI' < vonic = votnic.
Gälbinare < galbän.

PO SE SIUNEA UNEI CALITATI.

Name de plante.
Bor§arM o plantä asämänätoare cucuteI, aced la gust.' (Sez.
V 38) < borl.
Iufarf = burete-lute.
Turbare (Datura 4ramonium' < turb.

PO SE SORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Budzar buzat' (Dal.) <


Limbar 'vorbg.reV (Dal.) < limbä.
Mirifar mifijos, care sufere de o boal6 cronia." (Dal.) <mîrazi
'board eronieà'.
SUFIXE COMPUSE.

-atar ( = -at + -ar).


Micitar 'gourmand' (Dal.) < mic 'manger'.

ADIECTIVE.
PO SE SIUNEA UNEI CALITATI.

Derivate dela verbe.


Fugar fugitif < fug.
Oile ce se mulg alcsátuese cirdul mulgärilor" (Damé T. 68),
mr. muldzarti toae, caprà care se mulge acasà sau se tine acasá
pentru lapte' (Dal.) < mulg, mulge.
Sugar (Damé T. 68, Sàgh. 69), vr. sugarta (Bibl. 1991150),
mr. (Dal.) megl. sugar tagneau qui tette' < sug 'tetter'.
Prin analogie cu sugar, mulgarti Oscut :
Mlecar 'berbece de -LITT anr (megl.) < mlac tnifel slab' (Sez. III
71).
riegraa roT negre' (Vireol) < negru.

www.digibuc.ro
87

Derivate dela substantive.


boa jugar < jug.
Prurkir cu puroIte (Dal.) < proriu puroTir.

Un adiectiv I ntrebuintat ca substantiv.

NodurarN Bot. cîrligat' < nod, noduri.

Un derivat dela numeral.

CaT peitrar`i caT de patru anT (Hasdeu, Cuy. I 224) < pairu.

Originea : -arius (it. -ario, -ajo, sp. pg. -ario, pv. -ari, fr. -ier),
-aris (it. -are, sp. -ctr, vfr. -er), -alis (it. -ale, sp. pv. -al, fr. -el),
confundate prin alunecarea sunetului. In adevär -arius > -ar,
-aris, -alis §i -aria = fern. dela -arius > -are. Acurna, deoarece
toate cuvintele In -are, indiferent de origine, sunt de genul fe-
minin, -are a fost simpt ca forma femininä a lui -ar. Forma cire
a lost uneori Inlocuità cu -ar. 111 unele cazuri a putut fi pur
simplu substitupe de sufix ori chiar concurer46 Litre du-
blete, cf. pedicularius i pedicularis, manuarius manualis, funa-
rius funalis, apoi rom. fruntare < frontale fall de vfr. frontier,
frontiere, pv. frontiera, sp. frentero, pg. fronteiro < * frontarius.
Argintar, megl. arzintar, reizintar 'argenteur' < argentarius.
Aurar 'orfévre' < aurarius.
Berbecar 'berger, gardeur de béliers < *berbccarius =berbicari us.
Botiar 'bouvier' < bovarius.
Brumar 1. 'Octobre' (Car.), 2. Novembre' (Candrea-Dens. 186)
*brumarius, cf. brumaria.
adarra 'chevalier' (vr.) < caballarius 'palefrenier, écuyer'.
Cdprar, mr. ciprar (Dal.) "chévrier' < caprarius.
Ciirnar boucher' (Mih.) < carnarius.
Ceisar tqui possède une maison, homme établi, homme marié'
< casarius, -a, -um.
C4ar, mr. ciqar (Dal.) fromager' < casearius atestat numai
ca adiect.
Cepar rrnarchand d'oignons', ceparta rtourte aux oignons' (Rev.
cr. lit. III 92) < ceparius atestat numai cu sensul 1.

www.digibuc.ro
88

Cucurbitar 'vantard' < cucurbitarius `celui qui cultive des cour-


ges'.
Dogar 'tonnelier' < dogarius.
Fäurcir < februarius.
Flerar, mr. hirar (Dal.), megl. lerar 'forgeron' < lerrarius.
Gäinar 'éleveur de volaille, celui qui a soin du poulailler ; vo-
leur de poules, maraudeue gallinarius.
Ghindar 1. `chêne', 2. Zool. `geaP < glandarius, -a, -um.
lepar 'pastor equarum' (Car.) < equarius 'de cheval ; palefre-
nier'.
lnelar `doigt annulaire' vfr. doigt anelier, prov. anelier, lat.
anellarius 'qui fabrique ou vend des anneaux'.
LaMar < lattarius.
Lemnar 'qui travaille le bois, menuisier ; bficheron ; charpen-
tier' < lignarius.
Linar 'pers. care vinde MA, care lucreazä linà' (Dal.) <la lia-
rius 'ouvrier en laine'.
Lipurar 'uffil care prinde giní, mIeI, Iepurl' (Dal. Pap. B.)
< leporarius `de lièvre'.
Miicelar 'boucher' < macellarius.
Morar, mr. muraru (Pap. S.), megl. murar `meunier' < mola-
rius, -a, -um 'qui tourne la meule'.
Ocr, mr. Oar (Dal.) 1. 'propriétaire de tropeaux de brebis',
2. 'berger' < oviarius, -a, -um `de brebis ; troupeau de brebis ;
bergerie'.
Olar, mr. ular (Dal.), megl. flolar 'potier' < ollarius, -a, -um
'qui concerne les marmites', fusor ollarius 'fondeur de marmites'.
Peicurar, mr. (Dal.) megl. picurar 'berger' < pecorarius `celui
qui prend des bestiaux à ferme', cf. pecuarius 'propriétaire de
troupeaux, de bestiaux'.
Pescar, mr. piscar (Dal.) 'pêcheur' < piscarius s. 'marchand de
poisson, poissonnier', a. `de poisson ; de pêcheue.
Pinar 'boulanger' (Dal.) < panarius (Quicherat).
Porcar, mr. (Dal. Pap. B.) megl. purcar 'porcher' < porcarius.
Portarra (Dos. Prol. 561/10), portar (Bibl. 2702/40 : .0.0p(opk, por-
tarius) 'porter' < portarius.
Scutar 'eel care conduce stina' (Dame T. 69) < scutarius `de
bouclier ; fabricant de boucliers', cf. trans. scutesc 'apsár' < scutum.
Spitar 'pers. care face spate pentru rraboiir (Dal.) < spatharius.

www.digibuc.ro
89

Vdcar (dr. mr. megl.) < *vaccarius, cf. it. vaccajo, fr. vacher,
prov. vaquier, sp. vaquero, pg. vaqueiro.

Minar `mielul care se -tine acasä pentru ingr4are, mlel care


se invatä s`b. vie dupà mu' (Dal.), mlelul obi§nuit a merge ne-
despilrtit de cineva' (Pap. B.) < manuarius `de main, qu'on fait
agir avec la main'. Alb. manar 'mouton apprivoisC, ngr. pavekpc.
'brebis ou cochon qui mange b. la maison' < rem.
Stingher 'isolé, séparé, seul, individuel' < singularius stet?

Altar 'alter < altarium.


Celar, mr. (Dal. Pap. B.) filar ecellier' < cellarium.
Dreptar 'fil à plomb, équerre de maçon, de charpentier' = vfr.
droitier, cat. dreier, sp. derechero < *directarium, cf. direciarius
'voleur qui s'introduit dans les maisons' (Candrea-Dens. 514).
Furnicar, megl. furnigar 'fourmilière' = rtr. furmier, it. for-
micaio, sard. log. formigarzu, vir. formier, prov. formiguier, sp.
hormiguero, port. formigueiro < *formicarium.
Fumar 'eheminée' < fumari um.
Greitar `gril ; treillis' < *gratarium, cf. cors. grataggu.
Grinar 'grenier à blé' < granarium.
Ierbar 'pause' (Damé T. 32) < herbarium, atestat numaI cu
intelesul de 'ouvrage de botanique'.
Paducheriii `pédiculaire verticillée, Pedicularis verticillata'<*pe-
ducularia = pedicularia, herba pedicularis.

Caldare, mr. cildari (Dal.), megl. caldari `chaudron' < caldaria.


Cürare, mr. drari (Dal.) < *carraria.
C4are (Pap. B.), ci§ari (Dal.) 'bercail, bergerie' < taberna ca-
searia 'boutique où l'on fait, où l'on prépare le fromage'.
Culare `nid, tanière, gite des animaux' (Viciu, 38) < *cub (i )laria
= cubile.
Focare = sp. hoguera, pg. fogueira 'bilcher', fr. foyer
`réchaud' < focarius, atestat numaI cu intelesul de 'cuisinier'.
Frigare 'brôche' < frigaria.
Ltiptare 'gateau fait avec du lait' < lactaria, -orum.
Patrare le quart' (.5ez. III 84) < *quartaria (pars), cf. quartarius
`mesure pour les solides et les liquides, le quart du sextarius'.
Strämurare, megl. struminari 'aiguillon' < *stimularia = sti-
mulus.

www.digibuc.ro
90

Viermeinare goo plin de vIermV (Pas.) < *verminaria, cf. vier-


Winos < verminosus.

Luminare 'bougie', vr. (BibL 961/29 : X6xvoc, lueerna), megL tu-


minari 'Iampe' < luminare §i pl. luminaria `lumière artificielle,
le luminaire, lampes, bougies, etc.'.
Mäsälar 'burulanà pe care poporul o intrebuinteag pentru du-
rerea de m'Asele' <maxillaris, -e `de la mâchoire, maxillaire',
Midular 'vertebra gitului, ceaf, cerbice' (Dal.) < medullaris
'qui pénètre jusqu'à la moelle des os'.
Ungher 'coin' < angularis.

Brätarä "bracelet' < brachiale.


Degetar 1. `dé', 2. Bot. `digitale' < digitale.
Fruntar 1. 'partie de la taièreoqui passe en avant de la tête
du cheval, au-dessus des yeux, fronteau', 2. Ironteau, sorte de
bandeau que les femmes se mettent autour du front', 3. vr.
fruntare 'philactère' < frontale (Candrea-Dens. 628); cf. §i fron-
talia n. pl. I.
Pei-scare 'pâturage' < pascalis, -e 'qu'on fait pai tre".
Spinare, mr. schinari (Dal.) Tépine dorsale' < (os )spinalc `de
l'épine dorsale .
Stilpare 'crengufd care se tine in minà la sârbnoarea numit6
Stilptire, stälpare, stärzpare 'crengutä" (Candrea) < *stirpalis off
*stirparia < stirps 'rejeton, surgeon, branche'.

Pentru -ar < -alis cf. §i urmritoarele nume de haine române


latine : bucar 'cureaila dela ham a§ezatà pe bucV bucale 'mu-
seli ere en fer', copsar 'cureaua dela ham a§ezatA pe coapse' coxale
`ceinture (Ducange din glosare), pieptar pectorale 'cuirasse ;
pectoral', pectoralis (tunica) 'qui couvre la poitrine', umärar
humerale 'mateau militaire, casaque'.
Forma cea mai frecventä este -ar care serve§te excluziv pen-
tru a formA nume de persoane i nume de instrumente ; -are
serve§te mai ales pentru a formA nume de .boale §i de plante.
Cinmare (plantà) i gurare (boalà) au i variante cu -ar.
Forma fruntar se explic4' din vr. fruntare care a fost simtitä
ca formä de pl., deoarece cuvintele cari exprimä o imbräaminte
sunt derivate prin -ar i sunt eterogene.

www.digibuc.ro
91

Elemente bulgeire§ti.
Ceasornicar 'horloger' < 6asovnikar.
Crivnar 'cabaretier' < kregmar.
Curvar 'coureur de femmes prostituées' kurvar.
Darvaru 'bficheron' (Mih.) < ddrvar.
Grädinar, mr. grldinar (Dal.), megL grel dinar 'jardinier' < gra-
dinar.
Grânclar potier' (megl.) greugar.
Gropar, m. gruparu (Mih.) 'croque-mort' c grobar 'fossoyeur'.
Jitar 'eel care pAzeste cerealele depe amp' < itar 'Marchand
de blé, nogociant en blé, en céréales ; le producteur de blés, de
céréales'.
Lopätar qucrätor cu lopata' (Mat. 50), megl. lupeitar < lopatar
'faiseur ou marchand de pelles'.
MitarN 'douanier' (Acesta era irate luì Mathel evanghelistul
mitarlul, Dos. Prol. 552/5) < mitar.
Pindar, mr. pi ndar (Dal.), megl. pfindar 'garde-ch:impêtre'
< vsl. pödart, bulg. pddar.
Stoler 'menuisier' < stolar.
Strajer, vr. strejarld (Bibl. 2081/17) 'garde, gardien' < strdar.
.umar garde-forêT (Viciu 81, Cony. Lit. XX 1018) <*§umar <
§uma probabil i 'bois', cf. § umest
Tocilar émouleur, aiguiseur' < to 6ilar.
Zidar 'magon' < zidar.
Zltilart a 1. 'orfèvre' (Acesta... era... zleitafill de mestersug, Dos_
Prol. 552/16), 2. zglolaffil Tzigane (Bud.).

Bumbar 2 'trintor ; faux-bourdon' (megl.) < bumbar `scarabée,


hanneton'.
Scobar (Vircol), scobara Zool. 'nase, Chondrostoma nasus'<
skobar.
Zasídar 'autour' (megl.) < zaHar.
Virlarit 'broutilles, ramilles, branchage' < veirh ari.

Bumbar ', lumbar 'intestinul gros umplut cu splinä, inimd


cliferite aromate' (Dal.) < bumbar 'saucisson, boyau rempli de
sang et de graisse de porc.'
Pa/1ff 'verre, vase A boire' < pahar "gobelet, coupe A boire
bocal, chope'.

www.digibuc.ro
92

Cu§tavar `o floare läptoasä de culoare ro§ie' (Dal.) < bulg.


koVreava 'Mole des prés', srb. ko,itrava `sétaire verticillée'.

Elemente neogrece.
Alunarlu `Juillet' (Pap. B.) < Cao.waptc.
Camilar "conducteur de chamaux' (Pap. B.) < xxl.1.71Xetpilc.
Civilar 'cavalier' (DaL) < v.ocpcaMptc.
Gunusar 'étameurd (Mih.) < *Tavoociags < TC06100.) 'éts- er'.
.1-Thr7iar caviar (Dal.) < xexPtcipt.
riunar, l'iundar 'lion' (Dal.) c Xeonapt.
Pirmitar `négociant (Dal.) < *Irpcmuccecm de unde §i
pramalar.
Tuvlar labricant de briques' (Dal.) < *ToopXiptc < To5f3Xov 'bri-
que', de unde §i. bulg. tuhlar.
Marmara 'oae stearpä, oae care n'a Mat deloc' (Dal.) <plthpc
(Arav.).

Cämilar 'conducteur de chainaux' (megL) <


Candir ar 'qui allume les chandelles' (megl.) <*mcvaTiXipt
STIXgpc 'chandelier'.
Liunar 'enfant nouveau-ne (megL) < nexcovriplc < Xszco-va, cf.
Xezo6&.

Zähärtare (Pap.B.), zihirtari (Dal.) pl. zahartarl, zihirtäri 'born-


bon, sucreries'= Cazapecuov.

Elemente turce§ti.
Iluzmichtar (Dal. Pap. B.), megl. izmichiar `serviteue < /dz.-
metkiar.

In dial. dr. a, fiind urmat la origine i dialectal de -i


se schimbä in e atunci când e precedat de sunet palatal : albier,
cimpoer, *tier, palarier, puhoer, cheer, oer ; bucher, mucheria,
genuncher, paducheria; faker, furcerill, voniceriti; cule§erN,
stromerla, bor§artil, deferta, sträjer, vr. strejaria.
Când radicalul este terminat in t, pronuniat prealabil mulat,
;ter > cer: banicer, bolniceria, medelnicer, lavicer, plimnicería.
Odatà astfel näscut s'a intrebuintat pentru a derivà :

www.digibuc.ro
93

polcoverra 'ciocan de potcovit', stircinerra, i s'a substitut ut


stoler <bulg. stolar.
In limba francez6 existä deasemenea un -erius aläturi cu -arius.
Acest -erius este de origine german6 (A. Thomas, Nouveaux
Essais de philologie frsflçaise, Paris, 1904, p. 119 147).

Foarte multe infinitive de conj. I se intrebuinteazâ ca sub-


stantive, ca culcare, mincare, intrare, etc. Acest -are s'a extras ca
sufix derivativ pentru trei substantive dela verbe conj. III :
crezare confiance < crez-, pierzare 'perdition' (Fad... tie su-
fletuldf prerzare, Dos. Prol. 891/i) < pierz- i vînzare 'vente'<vinz-.

Genul 91 Pluralul.
Cuvintele in -are Bunt feminine §i se IntrebuinteazA de obiceiu
numai la sg. Cuvintele In -ar sunt : 1. masculine, când aratâ
nume de persoane, de animale §i de plante, 2. eterogene, cu pl.
-e, când arata nume de lucruri. parr, pîslarr sunt pl. masculine.

AT (-cit).
Observatie. Dr. mr. megl. Fem. -aid'.
Funqiunea.

AblECTIVE.
AD IECTIVE PO SE SIVE.

Derivate dela substantive.


Adevarat adevär.
Buzat < buzä. Räzbuzat (Le era buzele cu vinsátal §i inflate
räzbuzate In sus, §i n gios rinjite. Dos. Prol. 452/34).
Caznat (Un uriIa§ mare, negru i cäznal i grozliv. Dos. Prof.
461/14) < caznä.
Cräctinat < crticanä.
Dinat < dinte, -er.
Dungat (Pas.) < dungti.
Femerat (Car.), infemerat (Pas.) 'habens familiam < femee cia-
milia' (Car.).

www.digibuc.ro
94

Gävänat < gävan.


Gulerat < guler.
GunoIat (loc) <
Gu§at < gugt.
Coarne imbeldug ate 'chid slut Intoarse iniluntru' (Thané T.
28) < belciug.
I mbekugat < bekug.
I mboj orat (Pas.) < bujor.
I mrierat (Pas.) < fler.
Nàframrirnbiucuratä = cu ducuri.
I n f lorat < floare.
I nfumurat <f umurt.
I ngindurat < gindurt
Incolf at < cog.
Bon ins picat and pgrul murg, negru sau porumb este amestecat
cu perT albl' (Darné T. 29) < spic.
Inzatiat < zeal.
Märgelat < milrgele.
Mo fat < mof.
Vin pelinat < pelin.
Perciunat < perciun.
Sprincenat < sprinceand.
Vif at, -ei : màr, mere vif ate = o specie de mere verzT i tarT
care se -tin p5nä vara (Rev. cr. lit. 111 173) <
Flucat .flocos' (Pap. B.) < floc.
Gurgur at 'rotund, rotunzit' (Dal.) <gurgul'ü lucru mic, rotund'.
Uricr at 'cu urechl marl' (Pap.B. Dal.) ç ureacr e.
N gurgur at (megl.) mr. gurgur at.
Tälulatät cu zulufr (megl.) < fäluf `zuluf'.
Uricr at (megl.) = mr. uricr at.

Derivate dela adiective.

Adincat (Coresi) = adinc.


Delungatä (Om carele... in cale delungatei nu Taste. Bibl, 1003136 :
iy sag) imospeo orns &au) < lung.
Fericat beatus. (Car.) = / ericit.
Glzebq at < ghebos,

www.digibuc.ro
95

Derivate dela verbe.


Arcurat `racit' (Dal.) < arcuredz `racesc'.
Mbudzinat 'bosumflat' (Dal.) < mbudzinedz 'a se bosumfla'.
(N )iTspinal 'rautacIos' (Dal.) < nyispinedz `devin räutacios'.
Nsumnat 'somnoros (Dal.) < nsumnedz *mi-i somn'.
Mirpicat `rau ca un §erpe' (Pap. B.) < nqarpic 'nfä fac raft ca
un §erpe-.
Nvirinat 'intristat, posomorit' (Dal.) < nvirinedz 'ma intristez,
iní posomora'sc'.

SUBSTANTIVE.

Abstracte dela verbe.


0 ACTIUNE.

Aqteptal ' expectatio' (Car.) < a§tept.


ncurat `jocul vitelor and sunt s'atule' (Codin, 41) < a se incura
'a se juca, despre vite' (Codin,41).
Ingropatul popurIului (Damé T. 62) dngrop.
La intratul curtilor era o bona. (Dos. Prol. 462/30) < intru.
Relezat se nume§te täierea, toamna, a fagurilor spre a strange
mierea (Damé T. 120) < retez.
Seimanat < samän.
Säpatul popupiului (Damé T. 62) < stip.
;n sunatul clopotelor (Pasc.) < sun.
Numal ginganiI veninate [eraul i glasurt de § uturatut lor
scirvari de dintii lor (Dos. Prol. 791/22) < suer.
Trier& < trier.
Adir at 'easuflare, respiratie' (Dal.) < adir u.
I mnat tumblet' (Dal.) < imnu.
Suir at 'tunderea oilor imprejurul cozil' (Dal.) < suir edz 'tund
oile imprejurul cozir.
Fugat 'fugit, fug5' (megl.) ç fug.
Indratä .'intrare' (Dal.) < indru.
Loatä luare' (Pap.13.) < loare a lua'.
Mingatä `mincare, descre§tere : tu mingata a lunil'ei = in de-
scre§terea lunir (Dal.) < mincari, aängari 'a Minca'.
Ntunicatcl Inserare, amurg' (Pap.B.) < ntunicu.

www.digibuc.ro
96

FUNCTIUNEA.

Celnicatä 1. meseria proprietarulul de oI', 2. multime de pro-


prietarI de of' (Dal.) < celnic.

TRECUTUL PASIV.

Glurat *jurAmânt' (Dal.) < Our.


Scapitat "apus' (rnegl.) < scapit %pun'.
Dimindatä 'porunea" (Dal. Pap.B.) < dimindu.
Judecatti < judec.

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Su(atä rtovArg§ie, asociatie' (Dal. Pap.B.) <

Concrete.
Produsut Primitivului.

Adu-m Anal: i m fä demincat (Bibl. 191/41) < mine.


Scutpat, megl. scupft < scuip, megl. scup.

IN SPECIAL 0 BOALA.

Cripat tboalä care face s6 crApe vitele' (Dal.) < crep.


lzdat 'boalà de stomalf (Boc.) < a izda 'a imbolnsävi'.
Singerat 'stricatul singeluI la of (Damé T. 69), toI, caI, vacr
(Vircol)' < singerez.

CONTINUTUL.

Alunat taluni§' (Tiplea) < alun.


Päspeir at 'near de farine' (megl.) = mr. pispar el (Dal.).
Schinärat (Pap.S. Pap.B.), schinfrat (Dal.) 'Ora spinkir
schinare.
Mucicatä 'bouchée' (megl.) < muctc.
(A )umbratii tumbrar, frunzar' (Dal.) < (a)umbrei.

www.digibuc.ro
VARIANTE.

Din crädinat fafd de crac, gavánatgav-, s'a extras -änat cu


care s'a derivat läbänat 'cu labe marr < labä.

-enat.
Din sprincenat s'a extras -enat cu. care s'a derivat ochenatä
'oae cu ochi negri' (Vircol) < oc-, cf. oacheq.

Din mr. mbudzinat fa0.' de budzö, (n)iispinat--aaspi, nvi-


rinat s'a extras -inat cu care s'au derivat : uhinat
(Dal.) < uheaild `vipea.
Tufnat 'touffu' (megl.) < tufd.

-o§at.
Din ghebqat falA. de gheb s'a extras -opt cu care s'au derivat :
aplecupt = aplecat, impizmo§at < pizmä.

Originea : =it. -ato, -ata, sp. -ado, -ada, fr. -é, -ée < -alus,
-ata, mo§tenit :
Aurat `doré' < auratus.
Bärbat < barbatus.
Buricat 'ombiliqué ; enflé' < *umbulicatus umbilicatus.
Codat < caudatus.
Dintat 'qui a des dents' (Mih.) < dentatus.
Furtunat %Rut de vijelie, furtun6 ; nefericit, nenorocit' (Dal.)
< fortunatus 'heureux, fortuné', cf. furtund < fortuna.
Inelat, it. annellato, cat. anellat, fr. annelé < *anellatus.

Aral 'labour, labourage' < aratus.


Ascultat `action d'écouter' < *ascultatus = auscultatus.
Calcat 'action de fouler, de marcher ; repassage' < calcatus.
Cleat, sp. port. cagado, it. cacata, sard. log. kagada < *cacatus.
Cintat 'chant' < cantatus.
Pao% Sufixele romdnoti. 7

www.digibuc.ro
98

Frecat 'action de frotter' < fricatus.


Lätrat, mr. alitrat (Dal.) 'aboiement' < latratus.
Pei-cat, mr. (Dal.) picat < peccatum.
Urlat (Car.) 'hurlement' < ululatus.

Brtitatti (Pap.B.) brassée' < *brachiata, cf. brachiatus, -a, -um,


it. bracciata, fr. brassée, sp. brazada, port. bramda.
Dr. mr. (Dal. Pap.B.) bucatá 'morceau' < *boccata, cf. it.
boccata, sard. log. bukkada, fr. bouchée, prov, cat. sp. bocada.
Mänatä (Pap.B.) i megl., minaret- (Pap.B.), mnatä (Dal.
Pap. B.) 'poignée' < manuata = manua (Ducange).

Elemente neogrece.
astinat `châtain' (Dal.) < vacnocveaos.
Cundil' at 'drept ca condeIe (Dal.) < *xovalOaCTOC MAU%
Dul' at (Mill.), Surat (Dal.) = u (Dal.) 'pauvre, infortuné'
< Satoc.
Funicad `mauvais, méchant' (Mih.) < *?ovoteccoc = rpovock 'ho-
micide, sanguinaire', cf. fonicou `meurtre' (Mih.) < Tovotóv.
Musticat grosse moustache, 6. longue moustache' (Dal.) <
iLoucstaxeitoc (G. Meyer, Ngr. St. III 74), de unde i bulg. mustakat.
Un adiectiv devenit substantiv : afrat 'venin, poison' (Obed.
Dal.) < CiTpáv4 'écumant, édumeux' (G. Meyer, Ngr. St. III 74).
Furfatä 'charge, fardeau' (Mih. Dal) < *ToptcCdcroc < cpoprECui 'charger
d'un fardeau, au pass. porter une charge', cf. turtle, fortumä
'charge, fardeau, chargement' (Dal.) < e,00pzEov 'charge, fardeau',
cpópubtla 'chargement, charge' dela porn@ = cpopTíCco.
Nicuchiratä `gospoarie' (Dal.) < vomoupdecov `mobilier d'une
maison, ameublement'.
riatä `jeunesse' (Obed. Dal. Pap. B.) < vatdcra.
Zihlratä 'sucre-ies' (Dal.) Caxapircov.

Elemente slave.
Bogat < Vsl. bogatti, rus. bulg. sl. bogat.
Jimbat 'qui a de grosses ou de longues dents' bulg. zabat.
Vinovat 'coupable' < bulg. vinovat.
Pulatä, buiatti 'étable' (Dal.) < vsl. paata 'tectum, domus',
bulg. 'bercail, bergerie', nsl. 'cabane, parc de bétail', srb.-cr.
'étable'.

www.digibuc.ro
99

Elemente turceqti.

Meat cestropié, mutilé, qui a quelque membre de moins' (Dal.);


turc. ar. sakat, de uncle i ngr. aaxecr%

Cuvinte obscure :
Grp cickizat 'tin fel de grid' (megl.).
Marat cpauvre, infortune' (Dal.), cf. megl. mtirari 'peine, affli-
ction'.
Me4cat, megl. meicicat.
Sihicat noir, tout A. fait noir' (Dal.), cf. bulg. sinina ccouleur
bleu, bleu ; tache bleu'.

Genul i Pluralul.
Substantivele in -at sunt masculine §i eterogene. Sunt ete-
rogene : peicat pl. peicate, giurat, imnat pl. giuratuei, imnaturt.
Adir at, suir at, scapitat sunt indicate ea eterogene, dar pl. nu
este notat. Toate celelate cuvinte sunt masculine, insâ la pl.
se intrebuinleaz6 numai cleat pl. cicafi.
Sub stantivele in -atat sunt feminine §i fac pluralul diferit : 1. Fac
pl. in -áte(i).- celniccdei, dímndatá, brtifatei, furiatti, nicuchiratä,
riatä. 2. Fac. pl. in judecatti, sulatä, mudcatei (mucsicpg),
(a)umbratei, bucatä, minatä, zildratei, puíatei (puell).

ATIC (-átik).
Observatle. Dr. mr. Dial. -atec. Precedat de i, fiind
dejà urmat de i, a se schimbâ in e.
Funetiunea.

ADIECTIVE.
APARTINEREA.

Brumatic (vânt, toamnä) froid' < brumil 'gel& blanche, frimas'.


Tomnatic 'd'automne' (pere tomnatice Sez. V 68, ruscutâ tom-
naticei 'Adonis autumnalis', fig. flkäu tomnatic `vieux garçon'
Pamf. J. II ; meg]. br9ndzA tumnaticei 'brinzâ" care se face toamna')
< toamná.

www.digibuc.ro
100

Veiratic 'd'éte (mar väratic Car., pere väratice §ez. V 68, perje
väratice ez. V 69, grâu väratic Pantu) < yard.
Primäväratic `du printemps, printanier' (ruscuta primäväraticti
Adonis vernalis') < primeivarei.
Indelminatic <lndeimirzä.

ASAMANAREA.

Nas coroetic 'aquili9_' < corota 'autour'.


Lamuratic `pur, sans mélange' < lamurti.
Ogaratic 'élancé, svelte' (en parl. des animaux) < ogar 'limier'.
ViOnatic (cirer vi§inatice, Sez. V 69) < viqinä ''griotte'.
Spinatic (Vireo» < spin.
Supliratic (glas supliratic, Creanga) < suplire.
Geilbinatic jaunâtre' < galbin.
.Ro§iatic (Bibl. 782/), ro5iatec (Bibl. 2071/25), ro§atec (Sez. IV
24) 'qui tire sur le rouge, rougeâtre' < ro§ia, my.

Un adiectiv devenit substantiv.,


Sulatic penisul harmasarului (Damé T. 49), taurului (Damé T.
32) < sulei, de unde si suletic `suptire la trup, despre cal' (v. -etic).

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Derivate dela verbe.


Fluturatic, vr. fluturatec (Bibl. 1462/so : npeocXypvco, stupens ;
Bibl. 2721/45: 67c00Froc, insanus), flu§turatic, ffluVuratic (Pamf.
J. III) < flutur.
Greunatic lenos' (Pamf. Agr.) <ingreunez.
Iapa zburaticti la fuga 'care parca zboara chid fuge, fugace
(Pamf. Agr. 90) < zbor.
Zvinturatic < zvintur.

Derivate dela adiective.


Brudatic 'enfantin, puéril, simple, niais, sot' < brudia 'sot'.
Imfieratic, heratic (vr.) `sauvage' < ferus, rom. Tiara.
Grozävatec (Car.) < grozav `turpis' (Car.).
Molatic < moale.

www.digibuc.ro
101

Nebunatic 'folâtre' < nebun.


Päleivatic `vif, pétulant, folâtre' (Rev. cr. lit. III 163, Codin
56) < bulg. palav.
Singuratic "isolé, solitaire' < singur rseul'.

Derivate dela substantive.

Femetelic 'effémine < femee 'femme'.


Furtunatic 'acum bun acum ráu' (Sez. IX 149) < furtund 'tem-
pête'.
Guratic loquace, bavard' < gurti 'bouche'.
Mueratic 'effémine.< muere 'femme'.
Tonatic lonos, cu toane' (Pamf. C.) < toanit

0 CALITATE SIMPLA.

Prävälatic (despre un loc) < práveilesc.


Migäetic 'negálos, migälos' (Sez. H 149) < migäesc ---- migellesc.

SUBSTANTIVE.

Abstracte.
0 ACTIUNE.

Adir atic 'respiration' (Dal. Pap.B.) < adiru 'respiree.


Avinatic `chasse' (Dal. Pap.B.) < avin `chasser'.
Imnatic `marche' (Dal. Pap.B.) < imnu 'marcher'.

0 STARE.

Agfunatic `grande faim' (Dal.) < ag'iun 'avoir grande faim'.


Dipärtatic `depärtare' (Mih.) < diparte.
Glunatic 'bravoure' (Dal. Pap.B.) < gZone 'brave'.

TRECUTUL PA SIV.

GIuratic `serment' (Dal.) < Our `juree.


Ascumtaticu 'secret' (Mih.) < ascumtu 'caché".

www.digibuc.ro
102

PRODUSUL PRIMITIVULUL

Arnintatec (Pap.S.), amintatic (Pap.B.), amindatic 'gain, profit'


< amintu, amindu fgagner, acquérie.
Azghiratic 'cri' Dal.) < azgher 'crier'.

Concrete.
0 plaid in bani.
Väratic taxa pentru pàscRoarea (suhatul) vitelor pentru a
var6' (Sez. V 170) < yard.
(An)curunatic cplata pentru cununie ce se cuvine popel
celorialti servitorl ai bisericii' (megl.) < imcurun 'cunun'.

Abstracte-Concrete.
Calitate Colectiv.'

Auqatic 1. vieillesse' (Pap.S. Dal. Pap.B.), 2. `les vieux'


(Pap.B.) < awy `vieux'.

Originea : -atico, sp. -adgo, fr. -age < -aticus, -aticum,


mo§tenit in :
Iernatic 1. 'd'hiver', 2. 'quarter d'hiver' < hibernaticus.
Lunatic 'atteint de manie, lunatique' < lunaticus.
Ostatic, it. statico 'otage, garant, en parl. des personnes' <*obsi-
daticus obsidatus 'action de donner des otages ou d'être donné
en otage', cf. §i bulg. ostatdic.
Stdbatic (dr. megl.) esauvage' < salvaticus.

Pentru mr. avinatic `chasse' cf. lat. venaticus 'relatif A. la chasse'.


Unele substantive §i adiective in -atic au variante in -at.
Acestea slut : mr. adir atic i adir at, avinaticavinat, imnatic
imnat, giuraticgiurat, azghiraticazghirat ; dr. fluturatic
fluturat `mente motus et vagus' (Car.), coroeticcoroet, corolat.

Obscur :
Silvatic (0 fatä silvaticd, Mat. 116), cf. selhetec 'neastimpärat'
(Vicia, 80).

www.digibuc.ro
103

Elemente neogrece.
Fanatic (Dal.) < ngr. pavcansk.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -atic a trecut :
Järatic 'braise < vsl. faratüka.

Genul ç Pluralul.
Substantivele in -atie se intrebuinteaz6 de obiceiu la sg., sunt
deci masculine. Urmàtoarele se intrebuineaiä la pl., fiind
eterogene : 1. Fac pl. in -uri: mr. imnatic, giunatic, gluratic,
amintatic. 2. Fac pl. in -e(i) : megl. ancurunatic pl. curunatiti.
3. Fac pl. in -e(i) auqatie pl. awitift i auqaticuri.

ABET (-eirét).
Observatie. Dr. mr. Fem. -tire*, uneori -äreazti.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
ASAMANAREA 'CU PRIMITIVUL.

Bumbäreatä, bumbeireazif 'clitoris' < boambä.


Musttireatti 1. 'sucul ce Iasä primävara din mesteacän §i din
paltin, dacá le tar (Rev. cr. lit. III 161), sucul dulce care se aflà
pe mesteacán primàvara' (Viciu, 62), zamá de mesteacän in
luna Mart' (Vircol), 2. 'sue, bguturä in dulcitA' (Rev. cr. lit. III
161) < must.
Strungäreatä 'räritura intre eí dol dintf incisivi dela maxi-
larul superior, postrungä' (Ciob.) < strungä.

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Cäeärealä (Buda), cdcäreaza, clictirazet, clictirez (Dan. II 26),


mr. gigiratti (Dal.) 'crotte de brebis, de chèvre' < cac `chier'.
COLECTIVE.
Fumeireatä 1. lumärie, fum mult', 2. 'casä" afumatà- (Codin
32) < /um.

www.digibuc.ro
104

LOCUL UNDE SE AFLA 0 PLANTATIE.

*Stic'dreap, cerut de verbul seletralez (Seictirtilazei secar5.',


Viciu 74) < secara seigle'.

RECIPIENTUL.

Strungäreard 'o gäleatä mare cam de zece litri' (Damé T. 69) <
strungá, propriu zis `gAleatà care se intrebuinteazil la strungA'.

ADIECTIVE.

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Certeirel 'querelleue < cert `se qùereller',


Cugettiref `réfléchissant' < cuget `réfléchir'.
Cuvinhiret 'parlant, parleur' < cavil/fez 'parler'.
Gustarel 'gourmand, goulu' (Hasdeu, Cuv. I 374) < gust
Potteirel 'pofticios' < poftesc 'convoiter'.

POSESIUNEA UNEI CALITATI-

Lucreiret 'efficace, actif, plein d'effet' < luerez.


Purtarel 'care suportà la purtat, despre haine' (Pamf. J. III) <
port
Sälta-re( 'care te face sä salV, despre un cintec' ( salt.

APARTINEREA.

Bälteire1 `de baltà, care trAesc la baltà, despre < baltti.


lernifiret 'd'hiver' (Car.), mere, pere ferruirele 'mere, pere tarT,
care se pAstreazà bine peste Tarnà pânä târziu', poamá Urn&
reala `o specie de strugurl albI §i tari ce se tin bine peste iarnä'
(Rev. cr. lit. III 157) < larnd 'hiver'.
Ca§ tuntiret 'd'automne' (Dal.) < toamnä 'automne'.

ASAMANAREA CU PRIMITIVUL.

Lättirel 'assez large' < lat.


Lungeire( 'oblong' < lung.

www.digibuc.ro
105

Originea := it. -areccio, fr. -erez, sp. -eriz <-aricius (G.


Pascu). Sufixele -aricius i -erez au fost studiate amânunlit
de A. Thomas, Nouveaux Essais de philologie trançaise, Paris
1904, p. 62-110.
Capreireard 'endroit où paissent les chèvres' (Noua Rev. Rom.
VIII 85), mr. cipirleard (Dal.), captirleadzei (Pap. B.) 'endroit où
se reposent les chèvres' < *capraricia, cf. fr. chevrerez 'qui nourrit
des chèvres', cabrareza 'lieu ou il y a des chèvres' (Thomas, ib.
75, 88), vit. caprareccia.
Purciireald 'étable à porcs, porcherie' (Car.) < porcaricius, -a,
-um (Pu§cariu), de unde §i fr. porcareza, porcherez idem (Thomas,
Mc. cit. 91, 87), sp. porqueriza, it. porchereccio 'de porc'.
Vicireap (Dal.), veiceireadzei (Pap. B.) 'étable à vaches, yache-
rie' < *vaccaricia = vaccaritia (Lex Alamannorum), de unde §i
fr. vacareza, vacherece, sp. vaqueriza %Tacherie' (Thomas, loc. cit.
93, 65), it. vaccareccio 'de vache', vaccareccia 'chair de vache'.

Când radicalul cuvântului se termina in -ar, are Mc un fel de


suprapunere silabicà (haplologie), a§à câ. se zice *sacareagi < se-
carti, nu *seictireireard. Acela§ lucru se petrece §i in franIuze§te
cu -erez, atunci când radicalul cuvântului se termin6 in -ier (Tho-
mas, Nouv. Es. 69). --Am admis in *säcärearei sufixul -are/ §i nu
-eagi pe baza unor derivate franceze ca bezarez dieu où il y a des
bouleaux', boscareza 'lieu Oil il y a du bois', faverez 'lieu où il y
a des fèves', figarez 'lieu oil il y a des figuiers', etc. (Thomas, Mc.
cit. 82, 88, 85).

Unele derivate române§ti se regàsesc in fran Vize§te :


Purttirqporterez 'qui se porte : chaere porteresse' (Thomas,
loc. cit. 99).
Strungeíreateitirerez 'qui sert à traire (tirer) les vaches : sidle
tiresce' (Thomas, Mc. cit. 100).

Genul i Pluralul.
Cuvintele in -eafd sunt feminine §i par a se intrebuintà numai
la sg.

www.digibuc.ro
106

IT (-ít).

Observatie. Dr. mr. Fern. -ita.

Functiunea.
SUBSTANTIVE.

A bstracte.
0 ACTIUNE.

Derivate dela verbe.

Cruqil 'opera-pea ce o face la opincile din prele nelucratä. Se


face cu scoartA de arm i de stejar' (Viciu, 38) < cruosc.
Cureitit 'se numeste t'äerea din faguri a trântorilor care slut
in stare de larv6' (Damé.T. 120) < curq.
Eqitul mortilor (Doo. Prol. 68%) des.
Mucedzit cactiunea mucezirir (Tiplea) < mucezesc.
[Dimonilor] le poronci cu rí slit svntul Ioan s'd srt duch' (Dos.
Prol. 311/34) < rastesc.
Cuvint la esitul sufletuluIsi suitul cAtrâ cerI (Dos. Prol. 961/14) <

Mulfdmitti <
Afiritei pazil , ferire, codire' (Dal.) < afirescu.
ATunitä tgoang, prigordre, alungare' (Dal.) < aqunescu.
' Mutritii privire' (Dal.) < mutrescu.
'venire' (PaP. B.) < vin.

Derivate dela substantive.

Armänit 'trier, trierat' (Damé T. 56 n. 3) < arman earie".


Muproitul popusoiului (Damé T. 62) < mosurofü.
Trintorit 'curà-Vtul trintorilor' (Damé T. 120) < trinfor.

Derivate dela intedechii.

Mat Indemnare la vite' (Päsc.) < hat tinterj. cu care se in-


deamnà vitele la mers'.

www.digibuc.ro
107

IN SPECIAL ACTIUNEA DE INCRUCISARE LA ANIMALE.

Derivate dela berbe.


Gi§tit eincruci§area porcilor' (Sez. V 75) < gestio rsauter ou bondir
de joie, désirer vivement de, brûler de désie.
Gonit cincruci§area vitelor' (*ez. V 76 sub gonild) < gonesc.
II'ifrlit 'Incruci§area oilor' (Sez. V 106) < mirlesc.

Derivate dela substantive.


Gherit Incruci§area porcilor' (Codin, 33) <gher Tiger, pore de
präsi16' (ibi d.).
Pircit 'Incruci§area caprelor cu (Sez. V 116, S5gh. 31) <

Puit tincruci§area cätelelor cu (Sez. V 120 sub puill)<pura.


OCUPATIUNEA CU PRIMITIVUL.

Albinarit `cre§terea albinelor' (Damé T. 119) < albinar.


Oerit 'cre*terea oilor' (Pamf. J. III sub &lie) <oer.
Stupdrit (Damé T. 119) < stupor.
Vierit 'culture des vignes' < vier.
Fliurtirit 'métier de forgeron' < feiurar (forgeron'.
Vin'drsdrit 'meserie de a flerbe vinars' (Rev. cr. lit. III 173) <
vineirsar 'care flerbe vinars' (ibid.).
PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Ageírnit tectus' (Car.) < agelrn ftego' (Car.).


Dostoit théritage, succession' <dostoesc convenie.
Sfir§it, vr. s'elvir§it <sfirosc, siivirosc.
Stupit crachat' < stupesc cracher'.
Venit revenu' < vin.
0 BOALA.

Aricit=arida 'and se arice§te calul la piefoare' (Damé T, 51) <


aricesc.
Alichit 'boalà la animale care le släbe§te foarte mult, un tel de
tuberculozä (Dal.) < alichescu 'ffibesc'.
Amurfit junghliV (Dal.) < amurldscu.
Slighit = alichit (Dal. < stighescu.

www.digibuc.ro
108

UN IMPOZIT.
Cornärit 'impôt sur les bêtes à comes' < cornar celtii qui pré-
levait l'impôt sur les lAtes à cornes'.
Cotarit 'jaugeage, droit de jaugeage' < cotar `jaugeur'.
Crä§märit < crimar.
Dijrnárit <dljmar.
Mcljerit 'impôt sur les poissons' < majar, mäjerZCI 'poissonnier'.
Morärit 'impôt sur les moulins' < morar `meunier'.
Oerit2 'impôt sur les brebis' < oer.
Prisacarit 'impôt sur les abeilles' < pristicar.
0 PERIOADÀ DE TIMP.
' Fetit timpul petrecut de o fatà de and Tese la hoed pânä
se märit5.' (Codin, 31) < fetesc 'petrec timpul ca fat5.'.
Fläcáit 715c6ie, vremea eft un fläcAu petrece necAsätorit' (Codin,
32) < fläcäesc 'petrec timpul ca
Slugärit `timp de slujit' (Pamf. Agr.) < slugaresc.
Amurdzitä 'amurg' (Pap. B.) < amurdzeíscu.
Apiritä 'zorI de ziu5." (Dal.) < apir.
Räsärit < räsar.
TRECUTUL PASIV.
Aldurhitti Inceput' (Dal.) < aldurtiescu.
Apniíità 'incepty (Dal.) < apirrlescu.
Au§itä 'bätrinet5.' (Dal.) < auqescu.
Ursita 'ordre, destinée' (Obed.) < ursescu 'ordonner'.

Concrete.
COLECTIVE.
Bänärit 'banl < ban.
Colacarit 'colad muIF (Sägh. 89) < colac.
FuVarit =multime de tuVe,
Härtierit = naultime de härtit.
.

Rochierit =multime de rochtt.


aprit turmä de capre (5ez. V 55).
Tinerit (Mold.) ---- tineret <

PRODUSUL PRIMITIVULUI.
Agonisitä 'gain, produit, profit' < agonisesc.

www.digibuc.ro
109

ADIECTIVE.
POSESIUNEA UNEI CALITATI.

Felurit < fel, felurf.


Lipsit etriste (Obed.) < *lipisit <ngr. Xumb, alizypa, raffligerl,
Xu zofillca 's'a ffli ger'.

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.


Uttit < ult.
Zgircit 'avare' < zgircesc.

SUFIXE COMPUSE.

-5rit ( =-ar +-it ).


Porn drit 'culture des arbres fruitiers' < porn.
Erbärit =impozit pe harbti.
Tutuntirit =impozit pe tutun.
Vindrit =impozit pe vin.
Originea : =sp. -ido, -a <-itus, -a mo§tenit in
Auzit (Car.) < auditus.

Elemente slave.
Deosebit, osebit 1. ad. 'séparé, A part ; particulier, propre, spé-
cial', 2. adv. 'séparément, A part' < bulg. osobit, osobito.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -it sunt masculine §i se i'ntrebuinteazA numai
la singular.
Substantivele In -ittz sunt feminine. La pl. se intrebuinteazá
numai urmátoarele : afiritti, mutritä, aldurhitti, apiriiitti, pl.-i.

0113. (-WO.

ObservaVe. Dial. -MA -MA. Fem. -oae, oari,ä, -oaiíe.


Funellunea.
Pentru a ne explid mai u§or categoriile de derivate prin su-
fixul -olti gäsesc necesa r sá dau dteva lámuriri prealabile.

www.digibuc.ro
110

Intelesul caracterisfic al sufixului -ova este de a exprima indi-


viclualizarea. In adevár, sunt uncle cuvinte. cari se intrebuinteazá
de obiceiu sub formä. feminint, putând exprima indiferent o per-
soaná femininá ori o persoaná masculinä. In acest caz pentru a
accentuà, la ocazie, c avem de a face cu o persoaná masculiná
si nu cu o persoaná femininä, ori vice-versa, se recurge la der--
varea prin sufixul -oae.
Astfel prin cuvântul slugei se intelege de obiceiu o persoanä fe-
mininä. Peatru a desemna la ocazie pe o persoanái masculinä
se intrebuinVazá derivatul slugoìü. (Cuvântul acesia a cägtat
acum in urm ä. un inteles depreciativ).Tot asa dela gazclä, prin
care se intelege mai ales o persoanä masculink se Intrebuinteazä,
in dialect, derivatul gazdoae pentru a desemna in special pe o
perioaná femining.
Când cinevà vorbeste de animale in general, sexul acestora nu
prezintá nici un. interes. Astfel in latineste anas insemna i eca
rtard i cane'. In rom. se spune de pildà totdeauna : cloara pe
pore, un cârd de cloare (feminin), un lup turbat, o potae de lupi
(masculin). In treacát fie zis ash se explied pentru ce in romá-
neste s'au pástrat de pildá lupus, ursus, dar lupa, ursa au dispárut.
In discutii speciale s'a simtit insä intotdeauna nevoia de a
face deosebire hare masculul i femela animalelor si de a exprima
aceastá deosebire prin limbá. In rom. aceastä deosebire se face
tocmai gratie sufixului -oae.
Deosebim douá cazuff : Când cuvântul se intrebuinteazá de
obiceiu sub formá femininá, atunci aceastá formä se considerá
ca denumind pe femelá, iar numele masculului se formeazá prin
derivare cu -ota doard ctororri. Când cu.vântul se Intrebu-
inteazä de obiceiu sub formá masculiná, atunci aceastá formá se
consider5 ca denumind pe mascul, iar numele femelei se for-
meaz5 prin derivare cu -oae : lup lupoae.
Acuma, analogia a trecut uneori mai departe de necesitate,
aláturi cu buhä se zice i buhoae (Vircol), mr. fir (Dal.) <
TCEpOC mr. irohii (Pap. B.).

www.digibuc.ro
111

SUBSTANTIVE.
NUME DE FIINTE MASCULINE DELA FEMININE.
Nume de persoanä.
Nume comune.
Ma Viori, (Not 1a Rev. Rom. VIII 86), rn41ioria (Candrea) tatä
yitreg' < mcoielzei cinam'A vitreg5 ; marâtre' ( =bulg. masteha).
Malusori, eunchlü, mo5 ; oncle' (Noila Rev. Rom. VIII 86) <
matu§c1 `tante'.

NUME DE FIINTE MITOLOGICE.

Strigoia, strigorí, (Car.) < lat. striga, strix 'oiseau de nuit qui
passait pour déchirer les enfants pendant la nuit (hibou d' Orient ?)'.
Zinora (Popit lui Apólon zinaulut.. spus'grA lui Chínop. Dos.
Prol. 301/n) < zinä.
NUME DE ANIMALE (BARBATUI).
Broscota, mr. bruscori,u (Dal.) < broascei.
Cintezoia < cintezá.
Ctororti, cioroh, (Car.) < doarä.
Codobáturoili < codobaturd.
Giscola (Cony. Lit. XX 1010, Sez. VII 180) < giscei.
Mierloia <
milord (Sez. VII 182) <
Pa-saran vrgbiotir < past/re vrabie.
Pipigtorú < puptizä.
Rama, rtifori, (Car.) < rap.
Vrabiorú < vrabie.
vulpolí, (Car.) < vulpe.
Cotorti 'chat' < bulg. kot 'chat, chatte'.
meirora 'chat' mr. (Mih.) §i megl. < roman. mar-, cf. fr. dial.
marou.
Pisoiü cmotan < pis.
Piigoiü < pifigatd.
Gazdtican 'om chlabur, cu avere mun' (Cony. Lit. XX 1010) <
gäzdac `bogatl (ibid., din ung. gazdag).
Veldudia (5ez. V 170, Pamf. J. II), aiduotiü (Candrea), vádu-
vora (5ez. V 170, Pamf. J. II, Vireo» eom yäduv' < veiduCt, vacluv.

www.digibuc.ro
112

NUME DE FIINTE FEMININE DELA MASCULINE.


Nume de persoand.
Nume comune.
Bärbeitoae. Temee. < beirbat.
Ungurowiti 'UnguroaIcä' (Car.) < Ungur,
Bandowid lemee lene0" (Dal.) < bandi 'orn
Biroagei `femee volnia (Dal.) < biro 'om voïnic',
Drilcoari,e "dr5coalea" (Pap. B.) < drac.
MuVirowiti 'clientä" (Dal.) <
Uspitowiti 'musafir5' (Dal.) = oaspitä.
Un nurne comun izolat ca nume propriu de animale :
Nemlowia nume de capre (Pap. 58 b), propriu zis Nemlodca.

Persoana femeninti este solia masculinului.


Comisoae < comis.
Peirae < pa§(I.
Caroda = nevasta luI Caru (Carol, regele), Viala Rom. XX
391. Täranul care a ncut aceastä derivare a luat pe Caru =rege.
ChilziloarPi (Dal.) < chit/Via `celnic'.
Limnirowie (Pap. B.) < limnar lemnar'
Piscarowie (Pap. B.) < piscar 'pescar'.
Vtisiloarie 'regin `a" (Pap. B.) < vasird "rege..

Nume de familie.
Un document din 1726 (Hasdeu, 2506) vorbWe de boerul
Ianache
Act mold. 1663 (Hasdeu, 570) : fatä al Deividoae", nepoatä
de fill]. aI Dilvidoae", partea soacrä noasträ al Davidoae".
Zapis a Dumisale makei noastre at Moviloae" (Mold. 1615,
Hasdeu 570). Al Moviloae = ai Moviloaet
Persoana feminine-I exercitti a profesiune, o btribusie.
Doftoroae <doftor.
Ahdocuid 'bucätäreasä" (Dal.) < ahci 'bucätar'.
Ariftoalbei 'croitoreasä." (Dal.) < arattu 'croitor'.

www.digibuc.ro
113

Cuscroaría 7emela care Impreun& cu mireasa se duc la casa


in zifia de nunt&" (Dal.) < cuscru 'nuntas'.

Un nume comun izolat ca nurne de plantri.


Boengloae plantà erbacee tinctoriald' (Pantu) < boiangia.

In(elesurile i qi 2 le cumuleazd
Amireirowie (Pap. B.), amiriroarWi (Dal.), amiromie (Pap. B.)
Imp&eäteas&' < amir'd Imp&rat'.
Picuroaña'pAstorifä. i femeia piistorulur (Dal.) < *picurtroarki<
picurar.

Nume de animate.
Cerboae (Buda), mr. lirboa,íà rcerboak6 ; biche' < cerb, ferb.
Ghionoae, vionoae (Codin, 78) < ghion.
Lupoahe (Nam Rev. Rom. ym 86), lupowid (Car.), mr. lu-
powiei (Dal.), lupocuie (Pap. B.), megl. lupoarili clupoded' < lup.
Forma dr. lupoae se pästreazA numal Cff nume de plant& (Pantu)
5i de localitate (Lupoari,e, satul numit azi Lupoae, jud, Mehedint,T,
Hasdeu, Cuv. I 242).
Porumboae (Hasden, Cuv: I 297) <pòrumb
&rpoae 'serpoaicä' (Cony. Lit. XX 1018) < serpe.
Ursoae (Bibl. 2291/14), megl. urs9rVi 'ursoal'a < urs.
L'ipuroariA `Tepuroal'a (Dal.) d'epuri.
uricoahe feme1a soareculur (Dal.) < paric.
Tiroari,ei `m6g&rit:I' (Dal.) < tar mNgar'.

Nume de /Ur* mitologice.


Zmeoariti lami a (Car.) <znitia 'lemur'. Zmeoae n urn e de plantà
(Pentu).

AU GMENTAT1V E.

Augmentative propriu zise.


Acoirt, acofi,(1 (Car. Rev. cr. lit. III 86), ancofi,a (Rev. cr. lit. III
86) < ac.
Bubostil <buM.
Paso% Sufixele romdneeti.

www.digibuc.ro
114

Butotü <bule.
Ctime§da <citmeqtí.
Ftitota fatä de masa' (Candrea) < fa(cl.
Furcola <lured.
Guotü (Codin, 37) < gwei.
Miturota (Sggh. 43) < maturti.
Oloia (S'Agh. 97) < oalel.
Pietrotü <
Pisda 'pies5. de 5 lel' (Pamf.C.) < pica
Puldü < pulti.
Sitpotti ehIrlet) (Viciu, 74) < sapel.
Sulota lemn de brad suptire i cloplit in doa dungr (Viciu,
92) < sut, cf. sulhart 'lemne lungl" (Sez. III 89).
Terpota <NO.

Burduhoae 'vas de lemn pentru vin' (Pamf. i III) < burduli.


Ctinoarle (Nam. Rev. Rom. VIII 85) < ma.
Ctisoae casä mare la vie' (Mold. Vircol) < cm/
Cirpoae '&1)6 ce poarfal femeile pe cap' (Vircol) < cfrpei.
Culitoae = cu(it mare cu care se curàtà copitele cailor (Damé
T. 108), care se intrebuinteaed la dogArie (Damé T. 88).
Drimboae (Sez. VII 180) <
Loptitoae (Dan. I 122) < loped.
Paloaad `porculet de fin' (Viciu, 65) < pet.
Sctiunoae = scaun de cutitoit, scaun de doage (Damé T. 88).
Suptoae Time marl de brad pe care &Ca' podul' (Viciu, 81) < de-
desupt.
Papu§ota 'rugs' < papuei.
Ctocora, doclota (Viciu, 30) < elm
Gclunota Mespe mare, -Mull' (Cony. Lit. XX 101(i) < gäun.

Augmentative depreciative.

&Mora <baba.
Bdefota (Tiktin), btietota, btieton, btiefozz 'Mat ca de 15 ani'
(Vircol) <Met, bäeg.
Beirbota <barn'.
Buctitoia (Pamf. C. < bucatä.
Bulgtirda <Bulgtir.

www.digibuc.ro
115

Fdtolit < fatä.


Must*, la <musteard.
Pula 171 < puld.
Täreinorri (Sez. V 167 sub logirlan), fiíreinoh, (Noila Rev. Rom.
VIII 88) < fdran.
Vijora = vij 'vagina babelor' (Sez. V 171).
Mul'iroaríti (Dal.) < mul'eri.
Buduhaü 'om gras §i greolif (Pamf. C.) < burduh 'burtà".
Flenfaa 'epitet dat unuia imbrkat in flenfe (flendunl' (Codin,
32).
MomiloM 'persoand foarte uritä" (Mold.) < momitif.
Nifora 'porecla unnf prost' (Codin, 53) < Niid.

Nume proprii de familie.


Gogonota (Codin, 36) < gogon `umfläturä.".
Cticeiohu porcelä pentru bärbatI (Pop. 35 a) < Cacäil id, ibid:
-< cac.

Augmentative ironice.
Teilheirofü `vorbà adresatà maI mult in zeflemea until copil'
.(SIgh. 71) < tedhar.

NOMINA INSTRUMENTI.

Derivate dela verbe.


Pisola, chisolit (Pamf. C.), pisofia (Rev, cr. lit. III 164) 'un
lemn scurt §i putin gros cu care se piseazA usturoIul' < pisez.
Urdzorti 'instrumentul cu care se urze§te' (5ez. V169 < urdzesc.
Melifoiii Wang' (Damé T. 139) <*rne/ii 'écanguer'. Mélitil
'écang' < bulg. mealifa este §i el simtit ca un derivat imediat
<lela verb.

Derivate dela substantive.


Melmäligoïtl emelesteir (Viciu, 58) <mtimädigti.

NUME DE MEDICAMENTE.

,Furicoarle 'otravg pentru pared' (Dal.) <5oaric.

www.digibuc.ro
416

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

liasunord (Cony. Lit. XX 1016, Sàgh. 66, Sez. VII 183 a),
rusuroría (Rev. cr. lit. III 167) 'pînea care se face din rgsAturile
depe covata In care s'a frAmintat aluatul' < rdsurdidem (Viciu 73).

CONTINUTUL:

Geizota 'un fel de lampa (Cndin, 33) < gaz. Sub,t influenta
acestuia s'a nâscut lámpo7i2, idem ibid.
Urdzicoalai pläcintä cu urzicr (Dal.) < urdzicd,
Pituroatiä 'plkint4 infoIatä, sin. pitti di pelurr (Dal.) < petard.

MATERIA DIN CARE E. FACUT UN LUCRU.

Brtidowie 'vas mie de lenuf (Notia Rev. Rom. VIII 85), breidoae
'vas mic de lemn pentru Muturg.' (Vircol), `putinicà de murAtuff,
de stroOef cu zaplAt' (Boo.) < brad. Varianta masculinä brädar,
este atestatà la Car. cu intelesul figurat de 'nomen tortae' (s'a
luat continutul pentru continent),

APARTINEREA.

Prejurotil 'broderie faite sur le bord des chemises' < vr. prejur
'autour'.
DEOSEBESTE VARIETATI DE LUCRURI ORI
LUCRURI ASAMANATOARE.

Nume de plank.
Cepoirz (Srigh. 4, Sez. V 56), cepolí (Car.) 'ceapa care r'Amâne
dupg ce i s'a rupt umflAtura cu semintile' ceapcl.
Ordzpe 'orzogcsa' (Candrea) orz.
Usturoae 'usturoità, plantà erbacee cu miros tare de usturoiir
usturola.
Maze/role:I 'inäzkiche' (\Uhl, 59) maze/re. maz6rea §i m4-
zilrichea sunt plante erbacee din familiea Legtiminosae-Papilio-
naceae.
VIrcol dà cero cci. Este foarte probabil cà cuvintele acestea
nu-s sinonime.

www.digibuc.ro
117

Humoae cun fel de var cu care se spoesc casele, de culoare vi-


nâtá, pe cind huma este alb5.' (Sez. V 100).
Cicricoa41i `sfirleazA care se invirte§te mult i abia se observ4
ed se invirte.$te 'rouet'.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Arzotri 'arziltor' (in seas moral, Hasdeu 1535) < ard,
Ascullot4 rattentif, soumis' < ascult.
Lucrorri rlaborieux, actif' < lucrez.
Achicti§o44, apicaphri u6zdrävan' (Pap. B.) < achicasescu 'pri-
cep' = ngr. ricromaCto.

Derivate dela adiective.


Corcroiri 'amestecat, corcit' (Vircol) = cordü.
Dreigorri 'dilectus' (Car.) <.drag.Drilgol poreclà pentru Wdr-
ball (Pop. 37 a), nume de familie (Pop. 51 a).
Greari clourdaud' < grea.Greoatle 'ingreunath" (Rev. cr. lit.
III 156).
Viola vif' < via.
Seireicabl `silraci: de tot' (De-atund am rAmas cam stiracoril,..
Nam Rev. Rom. VIII 87) < sarac.
ADIECTIVE INTREBUINTATE CA SUBSTANTIVE.

Nume proprii de animale.


Albolri, albo4u: .porciI albT-Mlanf se zic albonr (Banat),
pore cu petecaciur, pore alb albohu" (Banat), cinele
alb ca neatla [se zice] alborti" (Hateg) (Hasdeu, 759) < alb.
Beilolb rhos albus' (Car.), beilorlu nume de bol: (Pop. 91)< Ml
'albus' (Car.), nume de bof (Pop. 91).
La un clue bältat efobanil IT zic beilfolit" (Rimnicul-Särat,
Hasdeu 3090).
Brezau nume de câni (Hasdeu 1457, Dame T. 181, Sez. VII
176), brezohu nume de boi (Pop. 91) < breaz, cf. Breazu nume de
bou cu o dungä aIb pe bot (Damé T. 28), brezu nume cje boi
(Pop. 91), breazu nume de cai (Damé T. 182).
Murgor4 . murg nume-de bou cu pärul bâtând In rosiu (Damé
T. 27).
Suroriu nume de boi (Pop. 91) < sur.

www.digibuc.ro
118

Nume propril de I amilie.


Budzatori (Pop. 50 c) < buzat.

Nume comune.
Murgolil 'un pete argintia inchis' (Damé T. 127) < nlurg.

Derivate dela substantive.


Cercelof 'se dit des pigeons à collier blanc, pigeon à cravat& <
cercel.
0 CALITATE INTENSA.
Acrari < acru.
Amároffi, ameirgriti (Rev. cr. lit. III 86) < amar.
Asprofri < aspru.
Dulcori < dulce.
MeirunioM 'mid de tot' (Pui-s cam meiruniorit, Noüa Rev.
Rom. VIII 86) < märunt, -fi.
Mistri(otri 'cind e pärul mai multe neamuri : or vioriú, ro;u,.
negru, or alfell' (Vircol) < mistrei 'amestecat'._
AlboVri < alb.
GalMnoiri (Cony. Lit. XX 1010, *ez. VII 165) <galbän.
Verdori, (Nam Rev. Rom. VIII 88) < verde.

ADIECTIVESUBSTANTIVE.
1. Zgalb6 ustunoae `ustuedtoare' (Dosoteiil, Hasdeu 1820), 2.
Bot. usturari (Pantu), usturori (Car.), ustunolri (Pantu) 'ail' <
ustur.
SUFIXE COMPUSE.
-oaieä
NUME DE FIINTE FEMININE DELA MASCULINE.
Nume de persoane.
Nume comune.
Boeroatai <boer.
Ciocoalcil < docoiri.

www.digibuc.ro
119

Mahalagioafet < malialagia locuitor In mahala' (Päsc.).Xm-


bele cuvinte au cApätat acum In urrnä inteles depreciativ.
Teleloaidi < telelea 'unul care umblà färä nicIun cäpätilir (Pamf.
J. ill).
Areipodcei (Hasdeu, 1457) < Arap.
Franluzoalc'd < Frantuz.
Nemloalca (Sägh. 61) < Neaml.
Sirboacti < Slrh.
Turcodcel < Turc.

Mime proprii.
Totaca porec1 ventru bärbatl (Pop. 45 a), cf. Tota, Totoc
id. ibid.
Nume de fiinte mito!ogice.
Beileiurodicei (Hasdeu, 2946) < balaur.
Zgripproakti < zgripior 'griffon'.
Zmetiaícil < zmeit.
Pliduroakii = mama prldurii (Grig. I 74).

Nume de plante.
CocopaIc4 `rodul-pärnIntulul, pieforul-vitclulur < coal, cf.plan-
ta coco§ coada-cocoplui.
Lipsceinoalce Toréopsis-élégant, Sciörigesicht' < Lipscan, pro-
pria zis `femee din Lipsca', apoI 'femee frum.oas6-.
Trinjodicd 'buruIanä de trinjr.
Negroddi 'negru§a < negru.

Augmentative ironice.

Holoardi 1. fern. dela hol, 2. nume propriu de atele (Darné T.


181) < hot.
Movalc4 'oalá mijlocie Intre oalä (Pauli. B.) < moy,
moa§ti.

INTENSIVE.

Vintoalcd < Writ.

www.digibuc.ro
120

CONTINUTUL.

Brinzvalcif `un fel de placintä cu brinzre < brinzä.


VARIETATI DE LUCRURI.

Harhuzoalcil 'harbuz lunguet' < ha, huz.

AUGMENTATIVE.

Flogolold 'fulg de om'a mare' (Pamf. C.) < *Iulgolotri < julg.

(
Dudulotti = dudà leavà, tub' (Boc.).

-ioae =-eri +-oae)


Porcioarie `putinä de spAlAtuff sau illturT, làturar' (Rev. cr.
lit. III 165) < porc.

Originea : -ogno, port.-onho, sp. -uetio <-oneus,.-onius.


Sunetul o nu s'a prefkut in u prin diferentiare fata de -WI <
Sufixul bulgar -aka din Franiuzotka Trançaise', Nernlofka
Sôrbotka 'Serbe', deavotkg = deava "jeune fille' (di-
min. alint.) este imprumutat dela Rominl.

Elemente slave.
Barabotri `barabul5, carton.' ; pomme de terre' < bulg. barabot.
Copoiri 'limier' < bulg. kopol.
Reizboïri, mr. arizbari (Dal.) 1. 'métier de tisserand', 2. `guerre' <
bulg. razboi 1, hot 2.
Zavoiri <bulg. zavot `baie ; ra de, bras de mer ; (na reaka) coude ;
courbure d'un chemin'.

Elemente neogrece.
Mr. dirmoriu (Dal.), megl. dramoriri 'crible' < apcp.óvt, asplióvt.
Mr. piporiu (Dal.), megl. piporiu, pipocuiti 'melon' < neencov

www.digibuc.ro
121

'melon (fruit)', weirovcdc 'melon (plante)t. Subt influenla lui


pipoiftu s'a fâcut gilboAu 'melon' (Dal.) <salbin.

Elemente germane.

Levcoae-rosie (trans.) cmicsunea; < Winter-Levkoye.

Fenomene de Analogie.
Suhstitulit de sufix.

PUMA -absinthe' (Dal.) < bulg. pelin.


Lucrätor, lucreitoarti (Pap. B.) si lucrätoriü, lucreitowie (Pap. B.).
Tiritor (Pap. B.) si liritotiu (Mih.), iiritoarlä (Mih.),
(Pap. B.) rcersitor, -oare'.
Ansiritoafiä (rninge (Dal.) = dr. säritoare 'care sare'.

Genul i Pluralul.

Cuvintele In -ore/ cari arat4 o fiintA sun t masculine ; cele cari


arata un lucru sunt eterogene i fac pl. -oae (bubotil-buboae, bu-
tora-butoae, maturoill-mäturoae, ptetroiti-pretroae, fäporti-fäpoae).
Cuvintele in -oae sunt feminine si au pluralul identic cu sg., cf.
ursoae pl. in Bibl. 2662/6.
Mazeirati, humoae se intrebuhrteaig nurnai la sg.
Pl. pdpupae inseamnä tsârnânsaturi de OpusoIir.
Augmentativele depreciative au singularul masculin, chiar dac'd
prototipul este feminin, cf. bärbola <barhä, muste(oill < musteaVd,
afarâ de cazul când e vorba de o persoanâ, ca mr. mul'iroarlä <
me aril
Cuvintele in -odtcä sunt feminine si fac pl. In -odice.
In limba comunâ cuvintele in -oae cari exprimâ nationalitatea
unei femei i femela unui animal s'au compus mai departe cu su-
fixul fern. -cä. Astäzi se zice de pildà numai Ungurodicä, ursodtcá,
fafa de sec. XVII Unguroahä, ursoae. Se spume totus yhionoae.

www.digibuc.ro
122

OT (-61).
Observatie. Fem. -otä.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive alinttitoare.
Strinot `haInä micä" (Dal.) < straftu 'strait:I (Pap. B.).
amirtti tcärne§titä' (Dal.) < cimea#1.
mijord rminuOVa" (Dal.) < *1rd:2u:rid < m'inuqd 'rninutA'.

ADIECTIVE.

Diminutive alintätoare.
riicuzot (Pap. B.), rliczot (Dal.) mititel' < riicuz idem (Pap. B.
Dal.).

Originea =-it. -otto, fr. -ot 'Loftus =-ittus (G. Pascu).Su-


fixul s'a pästrat simplu numai in dial. mr. In dial. dr. se gäse§te
numai In compuse, ca prim element al compimerii, In -oteta,
-otel, -otic, -otean, -otoc, -otord.
(dr.) Bot. epuri < germ. Schalotte.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -ot a trecut mr. cucot 'cog' (Pap. B.) <
vsl. kokota.

Genul i Pluralul.
Substantivele in -otei sunt feminine §i fac pl. in -e (resp. -i) :
cimirti (Pl. lui nfirtti nu este dat). Genul lui strinot nu este
indicat. Femininul i pluralul adiect. iticuzot nu sunt atestate.

TOR (-Or).
Observatie. Dr. mr. Derivarea se face numai dela verbe.
Derivatele dela verbe de conj. I §i 1V se fac dela radicalul in fini-

www.digibuc.ro
123

tivului prin -tor ; derivatele dela verbe de conj iII i II se fac


dela radicalul indicativului prezent prin -tifor extras dela deri-
vatele dela verbele de conj. I. Prin -Nor se gäsesc i cáteva
exemple de derivate dela substantive.
FuncVunea.
ADIECTIVE.
POSE SIUNEA UNEI CAL ITATI.

Apuditor 'raptor' (Car.) < apuca.


Arätätor ostensor apparens' (Car.) < areita.
Stricätor (Pasärl stricatoare, Dos. Prol. 161/21) < strica.
Peigubitor 'care produce pagubir (Dos. Prol. 222/e) < peigubi.

PO SIBILITATEA.

Injugeitorirt (Bibl. 532/15 : biroCbrov, jumentum ; Bibl. 551/6 :


incoarpv, asinus), juguítortii 1731/47 : bno(ntov, asinus) < inju-
ga, jugui, cf. lat. jumenta jugalia 'animaux de trait', jugales (egui)
'chevaux attelés'.
Aplecaloare, mr. apliciloari (Dal.), megl. plicelloarti 'qui allaite,
en parl, cles brebis' < apleca.
Märttiloare (Pap. B.), mirtitoari 'nubile, en parl. des filles' <
ntirita `se marier'.
Micitoari 'zi de dulce' (Dal.) < mica 'manger'.
Outoare 'care se offä, despre gäinr < *oatiloare <
Gonitoare < goni.

NECESITATEA.

Murítor `mortel' < muri `mourie.

POSESORUL UNEI CALITATi PRIN EXCELENTA.


Ruyinätor (Da te voi pre mina.a ne§te ruOniitori. Dos. Prol.
161/0 < ru§ina 'défloree.
A jlitor 'esitor, descoperitor, inventator' (Dal.) < alla.
Aurlitur 'care urlil mutt la vinat' (Dal.) < aurta.
iubitor (Iubitoaul de mucenici Acachie, Dos. Prol. 20%) aubi.
LinguOtor <
Ocaritorta (Dos. Prol. 932/22) < oceirl.

www.digibuc.ro
124

PoväluitorM (Bibl. 1292/53, 141115) < pova(uesc (Bibl. 1712/i5


§.1 Mold.),
PrOpoveduitorla (Andrei [era] propoveduitorra In besearicä. Dos.
Prol. 231/) < propovadui.
Silitor (despre §colarl) < sill.
Sprijinitorla `protector (Dos. Prol. 292/32) < sprijini.
Staruitor < starui.

SUBSTANTIVE.

Concrete.
NUme de plank.
Lapadatoare plantä erbacee Intreimintata de leac pentru brâncA
edni < lepada.
Sculatoare ecoaele-popir, plantà ale cArei tubercule trec in popor
ea afrodisiace < scula.
Tremuratoare iarba-Tepurelui, filfiitoare < tremura.
Trepadatoare plantà erbacee cu.proprietAti laxative < trepada.
Vateimatoare larbA de vatäm, Tarbb." de väTämnurg, Tarba ra-
ner < viitama.
Plesnitoare plantà erbacee al cArei fruct la maturitate se des-
prinde de peduncul i arunc6 eu putere, printr'o deschiaturà
bazilarà, semintile i lichidul cuprins in el < plesni.
Scrintitoare plantà erbacee cu tulpina intins6 pe pginnt sau
ascendentà < scrinti.

Name de animale.
Privighitoare, privegatoare i privigatoare (Mard. 359) "rossignol'
< privighta veiller'.
Boctinitoare rgheunoae' (Rev, cr. lit. III 89) < bocâni.
Croceinitoare .pie' <
Lipitoare 'sangsue' < lipi.

NOMINA AGENTIS.

Legator < lega.


Medurator tnatura.
Sapator (Mat. 504 <
Teletor < tetta.

www.digibuc.ro
125

CerPor < cer§i.


Croitor < croi.
Domnitor < domni.
Muncitor < munci.
Vreijitor (dr. megl.) < /gait.
Aliptitoari 'nourrice' (Dal.) < alipta 'allaiter'.
Bocitoare 'pleureuse' < boci.

NOMINA INSTRUMENT I.

Incorddlor 'lemnul care suceste, incordeaz6, fringhiea feresträu-


(Damé T. 86) < incorda.-
Mustuitor 'instr. de lernn ell:care se sfarmà strugurii in birdäu'
(Damé T. 80 < mustui.
Sucitor 1. 'instr de lemn cu care se intinde coca de aluat for-
mind foaIa pentru plgcintä' (S5gh. 69), 2. lemnul care suceste
fringhiea ferestedulur (Dame T, 86) < suci.
Teietor 'butucul pe care se tae lemne' (Pamf. C., Co din Ing.)<
Una.
Discicitor 'pleptene rar' (Dal.) < discicia 'a descurca pärul en
plep ten el e'.

Afumeitoare < afuma.


Apeireitoare < apetra.
Astupdtoare,mr. (a)stupttoari (Dal.), stuptdoare (Pap. B.) dop' <
astupa.
Cauteitoare 'oglind'a' < cauta 'a privi'.
Feiteitoare 'organul genital al vaciI' (Dame, T. 32) < fella 'mettre
bas'
Inchieloare 'articulation' < lnchda, cf. inchieturä.
Incuetoare <incula.
Legeitoare 1. 'instr. de legat' (Tiplea), 2. `basma de legat capul,
gitul' (Päsc.).
Luotoare `seau à puiser' < lua.
Pigctitoare 'präjin'ä cràpatä in patru la vIri, cu care se culeg
din porn fructele la care nu ajung cu mina' (Rev. cr. lit. III
164) < pi§ca.
Reisucitoare `sucitorul feresträulur (Darné T. 86) < reisuci.
Strecuredôare < strecura.
Turneitoare 'petite coupe' (Bibl. 57) < turna.

www.digibuc.ro
126

Duruitoare 'crécelle' < durui.


inghifitoare 'faringe' <
Invellitoare, mr. anvälitoare (Pap. B.) <
Stropitoare <stropi.
Treisäritoare 'cleampà" (Cony. Lit. XX 1019) < tresäri.
Zbirrilitoare (la < zbirnii.
Aspindzuritoari 'atirnàtoare' (Dal.) < aspindzura.
Asunitoari 'mice produce zgornot' (Dal.) < asuna.

REG IPIENTUL.

Chi§itor `pissoir' (Dal.) < chip `pisser'.


Cicitor 'latrines'. (Dal.) < cica 'chier'.

Sceildätoare 'baignoire' < scälda.


Spellelloare `baignoire (Bibl. 672/6, 691/n) <
Eqitoare 'latrines' (Car.) < qi.
Stupitoare < stupi 'eracher'.
Tocitoare 'cadà larga cu cercurl de flee (Cony. Lit. XX 1019),
'vas mare de lichide' (Codin Ing.) = pritocitoare < pritoci.
Umblätoare 'latrines' < umbla.

Exemple de nomina instrumenti avAnd In acela§ timp form5


masc. §i fern.
Sceildätoare i scäldätorUi (Bibl. 2782/57) < sedda.
Sucitor i sucitoare (Cony. Lit. XX 1018) < suci.

Mesceitoria 'paharnic ; échanson' (Mard.) (nomen agentis), me-


sceitoare `vadea" (Mard.) (recipientul).

LOCUL UNDE SE PETRECE 0 ACTIUNE.

Teieloare unde se tae vitele' <


Säritoare 'cascaa' (Codin, 65) <sari.
Alte exemple v. -eitor.

P 0 SIBILITATEA.

Gicitoare `devinette' <gici 'deviner'.

www.digibuc.ro
127

Abstract%
0 ACTIUNE.
Descaleditoare < descäleca.
Insuriftoare <insura.
Mäsurätoare < meisura.
Numeírätoare < numära.

0 ACTIUNE sI PERIOADA DE TIMP IN CARE ARE LOC.


Cintillort 1. 'cintatul cuco§iler' (Sez. V .58), 2. `vremea cind
cintà cucqir (Tiplea) < cinta.
ADIECTIVE SUBSTANTIVE.

Fermecator 1. `charmant', 2. lärmäditortil 'care face farmece'


(Dos. Prol. 282/12, 291130 <fermeca.
Lucreitor '1. 'qui travaille' (Incepu Noe om lucrätoriti pAmln-
tuldi i ràs6di vie. Dos. Prol. 62/57), 2. zi lucrätoare lour ouvrable',
3. (dr. megl.) 'ouvrier'.
Topitorta 1. 'care tope§te' (Foc topi(ortü. BibL 1322/1), 2. a. 'eel
.care tope,te, argentarius' (Bibl. 1872/14), b. 'atelier unde se topesc
me tale' (Bib l. 2472/14) < topi.
Viitor 1. a. 'care vine' (Isaac... vAzu cmi1e viitoare, Bibl.
1 71/22), b. 'care va veni' (Nunfárul viitor al revisteI), 2. l'avenie
< vent.

SUFIXE COMPUSE.

-fit or.

Serve§te pentru a face derivate dela verbe de conj. III §i II


-dela radicalul indicativului prezent §i este extras dela deriva-
tele dela verbe de conj. I prin raport cu incticativul prezent (ex.
-apärätorapär). Verbele terminate tu d intrebuinteaza radicalul
-schimbat, In z, care se g6se§te in indic, prez. pers. 2 sg. §i part.
prez. (ex. ard, arzt, arzind).
PO SESIUNEA UNEI CALITATL

Ardzeitor 'ardent' (Car.) < ard, ar(d)zi.


Fäcätorril (Acesta... eft' feace factitoria de... dudease, Dos.
Prol. 182/29) < fac.

www.digibuc.ro
128

Taur impungeitorFa (Bibl. 542/11) impung.


Incepätor <incep.
Un Acachie märgatorra la Machedoniea mo§iea sa, o cer§u [pe
sfintà] la ighemonul, Dos. Prol. 192/32 < merg.
PeisceitorYa 'care pa§te' (Junc5 pelscátoare, Bibl. 2181121.- Boi
päscätori, Bibl. 2451/32) < pasc.
Rerzeitor (Ne§te eretici scornisease e eresA pttrzeitoarelá suflet.
Dos. Prol. 272/31) < pierd, -zi.
, Seduceitor cséduisant < seduc séduire'.

$ezätorta -(VAzufil un §ezátorta pre nuor, Dos. Prol. 822/7) <


fed,
V tizeitoriü (Hie velzeitorful de Dumneiäu, Dos. Prol. 332/8)<
veid, vat.

NOMINA A GENTI S.

Culegätor culeg.
Despuetoria rstàpìn (Hasdeu, Cuv. II 87, 165, 382) < despune
'a stApini' (Hasdeu, Cuv. Il 235) lat. dispono 'disposer, ordon-
ner, régler, gouverner'.
Deregätorra 'eel care drege vinul' (Dos. Pro]. 481/16, C. Intr-
acelea 1)4'4 de lume dereg vinul cu aptt" Dos. Prol. 481/7), dre-
gcltor lunctionar' < dereg, dreg.
Tiritor, -oarei emendianf (Mih.) < *liritor <ter.

NOMINA INSTRUMENT!.

Beitätor latte A beurre ; battoir' < bat.


Intinzeitor lemnul care intinde fringhiea ferestAulur (Dam&
T. 86) < Wind, -zi.
Cingätoare <incing.
Inchizeitoare <inchid, Discridzitoare (chee cu care se de-
schide' (Dal.) < discrid.
Reizeitoare < rad, -ft.
Sträcätoari, mr. stricátoare (Pap. B'.), stricitoari (Dal.) `strecuri-
toare' < *strec = strecor.
Tietoare `o präjinä de care te iÌ dud te sui in podul morii pe
o scarä cu 5-6 trepte (Cony. Lit. XX 1020) <iri Vt.
Spáleitor 'bucatà de peticà cu care se spalti blidele' (Mold.),
spälätoare 'baignoire' (Bibl. 69%, 672/6).

www.digibuc.ro
129

RECIPIENTUL.

Trägätoare 'vas de mäsurat, cam cit vadra' (Codin Ing.)<trag,


cf. a trage vinul.
Zäceitoare 'poloboc foarte mare' (Sägh. 109), zeicatort 'vase marl
de vinurr (Codin Ing.) < zac.

LOCUL UNDE SE EFECTUEAZA ACTIUNEA PRIMITIVULUI.

Ascunzelloare < ascund,


Sezelloare < fed, -.a.
Trectitoare pe uncle se trece peste o apà` (Dos. ProL 962/n)
< trec.

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Ziceitoare `ceIa ce se spune ca pildä" (Sägh. 109) < zic.

Pentru sufixul -Nor cunose i urmätoarele deriVate dela sub-


stantive :
Cälätor < cale.
Drumettor `drumer (megl.) < drum.
MiTifitor 'persoanà care tine un magazin' (Dal.) < *migiza

Särtitor `tralstä micá in care se pästreazA sare' (Pap.B.),


sirltor, sinitor `traIstä" (DaL) < sare (recipientul).

Un derivat dela adiectiv:


Mucedeitor, mucedelloare plantä erbacee pâslos-lânoasä, numitil
'cenu§ie' < muced.

Deítátor < dät-, cf. deleY, dädui, deídeam.

Originea :=it. sp. pg. -torio, pv.-tori,-dor, fr. -toire < -torius,
mqtenit In :
Allvditor 'care se laudà, de läudat, läudäros' (Dal.) < lauda-
torius `celui qui loue, approbateur'.
Areitor 'de labour, labourable' < aratorius.
Cäsätor 'qui possède une maison, établi, homme marié, époux',
mr. cisitor 'casanier' < *casatorius, cf. pg. casadouro 'nubile', cat-.
casador, sp. casadero 'nubile'.
Paw% Sufixele ronuinesti.

www.digibuc.ro
130

Dator < *debitorius.


Fliptorrti 'créateue < *factorius, cf. factorium 'pressoir à huile'.
thnbleitor (pod umblator, salcie umblátoare) < ambulatorius, -a,
-um 'oh peut se promener ; qui peut se transporter ; incon-
stant, mobile'.
Judeditor `juge' < judicatorius.

Cuptor < coctorium.


Luminatorid (Bibl. 3101/34, 3062/53 : candelabrum) pl. lumi-
ndloare i luminätort (Bibl. 991/45 : lucerna) < *Iuminatorium, cf.
luminator `celui qui éclaire'.
R4chitor, mr. ariscritor, arlschitor, discritor (Dal.), megl. di-
sci itor 'instrument pour former ler echeveaux' (v. figura la Damé
T-140) < *rasc(u)latorium *rasculo `gratter, racler' (cl. Kör-
ting), de unde §i it. raschiatoio 'rácloir, ratissoire'?
Vultoru = volbu `sul de lemn pe care este Infä§uratà urzitura'
(Mih.), viltur = volbu Wlplintate in pämint pentru a
stringe urzeala pe sul' (Dal.), 'ensoupleau, ensouple' (v. figura la
Damé T. 135) < *volutorium <voluto `rouler, faire tourner, en-
ro uler'.

Lauloare 'apä, le§ie cu care se 16' (Mold.) < lavatorius, -a, -um
'qui sert à laver'.
LllUoari 'jour ouvrable' (Dal.) < (dies) *laboratoria.
Mullitoare Bot. plarità erbacee agsatätoare < mutatorius, -a, -.um
'dont on change, de rechange', cf. §i mutator 'celui qui change,
celui qui change de'.
Seirbtiloare lour de fête' < (dies) *servatoria, cf. servator 'con-
servateur, sauveur, libérateue.

Acoperitoare loiture, couverture' < coopertorium 'couverture'.


Ctilditoare 'fouloir de vendange < calcatorium 'pressoir'.
Cheutoare, chiotoare <*clavatoria.
Ajutor, megl. jutor < adjutorium.

Sufixul -torius s'a substituit lui -tor, pästrat in celelalte limbi


romanice, dupà cum probeazä derivatele romAne§ti prin -tor cari
aratà nomina agentis, precum i cAteva exemple :
Adunutor 'care adunä.' (Dal.) < *adunator, cf. adunatrix
qui réunit'.

www.digibuc.ro
131

Ascultdtor 'qui obéit, soumis ; auditeur' auscultator.


Calditor ccelui qui foule le raisin' < calcalor.
Cumpdreitor (dr. megl.) 'acheteue < comparator.
Luptdiortit lutteue lupteitoriet Inpotriva lul Dumnezeu
Dos. Prol. 241128) < luctator.
Petitor 'celui qui demande en mariage' < petitor teelui qui de-
mande'.
rintitor, mr. avinitor 'chasseur' < venator.Venatorius ad. ede
chasse, de chasseur'.

Genul i Pluralul.

Cuvintele In -tor sunt masculine dud aratä o persoanä, eterogene,


pl. -toare, când aratä un lucru ; cuvintele in-toare sunt feminine
fac pl.-toare când aratä o persoan5 (ex. cergitoare) §i-tori dud
aratä un luau (afumaloare alumdtort).

11C (-úk).

Observatie. Dr.In câteva cazuri apare forma -ug.


Funetiunea.

SUBSTANTIVE.

DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Nume comune.

Bulbucl. laulä de ap5, de sopon' (Mold.), 2. 'bobocel, boboc de


florr (Bud.) < bulbus.
Butuc, butug (Tiplea) < but-, cf. búturd.
Strutue (Bud.) < strut 'buchet'.
PP= (Sez. V 165) < tap.
Frundzucti (Tiplea) < frundza.
Veriugát (Notia Rev. Rom. VIII 88) < vale pl.
Buturugd <búturd (Pas.).

www.digibuc.ro
132

Diminutive alintelloare.
Nume comune.
Finuc = fin.
Fre (Bud.) < frate.
Frtiffuc i frate pl. fraft
Mindruc = mindru (Tiplea, Bud.).
Nennic = nene ttafa" (Tiplea).
Soluc, = so( (Tiplea, Bud.).
Streiinuc = strain (Pamf. Agr.).

Btidilucei bäditä" (Hasdeu, 2858) <bcdili, atestat la Hasden


ibid. ca nume de familie.
Teitucti =Wei (Tiplea, Bud.).

Babucei <babel.
Lumucti =lume (Bud.).
Meimucei (SAgh. 60, Ti plea) < mama.
Mtittisucti < mellasti.
Mintructi (Bud.) < minte.
Sorucei = sorel (Bud.).
Ziucá zi (Bud.).

Nume de plante.
Codilucti 'queue de souris' < codip".

Nume de animate.
Nume de vaci.
Baluca = Bella (Pop. 55 a).
Mindruca (Pop. 55 b) < mindru.

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Gasuc 'grsasut- < gras.


Bd'etucei dela bd'et, bid. Se folose§te la exch marl,
d. p. tce bd'etuca sä m'a." fac l" (Tiplca).

www.digibuc.ro
133

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Ultuc <nit.
SUFIXE COMPUSE.

-ulue (

Diminutive alintatoare.
Freilluluc = /rate (Bud.).
Nentuluc(ä) = nene tatá' (Tiplea).
Tätuluc =tatit (Tiplea).
Melmulucti =mama (Tiplea).
Mindrulucti =mindrii diubitá (Tiplea).

Originea: -ucus> -uceus (rom. -ui) cf. -ulus (rom, -ur) >
-uleus (rom. diminutiv este sträin limbii latine
(cf. Diez, 288) ; existä insá in compusul italian -ucolo.
Illtictucei, fr. massue <*matteuca.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -uc sunt masculine ; cele in -ucti sunt femi-
nine §i fac pl. in -uct.

uri-J
observatie. Dr. mr. Fem. -ue;--mr. megl. -ur et.

Funetiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propria zise.


Nume comune.
Bracluia ecreangá de brad' < brad.
Creicula tefortan, picior de gáin5.' (Boc.) < crac tpicior'.
Feiguta 1. 'fag rule' (Codin, 30), 2. fáget, pádure de fagi tinerl'
(Pamf. Agr.) < fag.

www.digibuc.ro
134

Pupu'iti,bubdia 1. 'conciul päsârilor' (Viciu, 91), 2. `gheb' (Cony.


Lit. XX 1016)pup 'bot de aluat' (Vi.ciu, 33, sub coc), cf. bulg.
pdpka 'bouton, bourgeon ; tétin, /name lon ; tubercule', pâp 'nom-
bril, ombilic'.

Bäbue 'bäbutri" (Hasdeu, 2875) < baba.


Cäme§ue < ceime#1.
Candfue (Tiktin, Boc.) < canard pl. ceingi `canâ'.
Ceirdrue (Mat. < en-are.
CetNue < cetate,
Ferestrue (Damé T. 96. Pann Poy. I 163) < fereasträ.
Frigárue = 'frigare (Grig.).
Grämälue (Pas.) < *greimägrue < grämadä, -ezt.
Lespezue 'lespede micâ' (Mard.) < lespede,
Livefue < livadei, -

Päseirue (Pasc.)< paseire.


Mine ei (Dal.) = cizani mic.
Nivisturei (Dal. §i megl.) 'nevâstufeä' < niveastä.

Nume de plante.
Secerue tsâcerele, säbiuW (Pantu) < secere.

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Ameirail = putin amar.
Rärura = putin rar, nu prea rar (Pamf. Agr.).
Geilburez = putin galbän, bätând in galbän.
Verzutil ,= putin verde (pl. verzi), britând in verde (Sggh. 115 b).

Diminutive alinteitoare.
ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
Nume de animale.
Albura 'nume de capre' (Pop. 91) < alb.
Beiliuta 'nume de capre bàltate' <
Mindrula 'mime de vaci' (Pop. 55 b) < mindru.

www.digibuc.ro
135

VARIANTE.

Din frigärue < frigare s'a extras -drue cu care s'a derivat
pärue lapri mica' (Pop. 167 b), lapu0 la car' (Viciu, 82).

-ape.
Din dim-flue <canatä, -äft, cetälue < cetate, s'a extras -ape
cu care s'a derivat Läddlue ladita" (Pamf. J. I) < ladä.

SUFIXE COMPUSE.

-glue (
Cdsälue 'casutat' (Buda) < cast/.
Välcalue (Codin, 77) = valc-icd.

Originea: mostenit Iii :

`basma neagra pe care o pun femeile la bárbie


In semn de don' (Dal. < *barbulea = barbula 'petite barbe'.
Ciprurd Váprior la casa' (Dal.) < *caprulea = capreola 'che-
vreuil', cf. §i caprulinus "de chevreuil'.
Cirul'u (Dal.), megl. cared 'poulie' < *carruleus = carrulus
'petit chariot', cf. variantele ciruq (Dal.), megl. carl(ä)14 'poulie' <
car.
PilpulTz 'paparuda' (Pap. B.), ud pipurd 'ud leoarca' (Dal.),
mold. puputtl, -ue 'frumos, despre copiü <*pupuleus=pu-
pulus 'petit gargon' (G. Pascu, Etim. Rom. 31).
Sicur a 'petit sac' (megl.) < *sacculeus sacculus.
Wituta 1. `puIil de Tepure' (Costinescu, Codin Ing.), 2. 'Ted'
(Rev. cr. lit. III 173, Sez. III 8, Sez. V 170, Vircol), 3. 'berbec
scopit' (Stamati), mr. vitul'a (Dal. Pap. B.), megl. vitura 'Ted' <
*vituleus = ifitulus 'petit d'un animal qcq. ; veau ; poulain'.
Vdtue 1. `piffii de Yepure femelä" (Codin, 77), 2. 'facia' (Bibl.
722/5 : vdtue den capre, zEtlatrict; Buda., Rev. cr. lit. III 173,
Codin 77, Candrea), mr. viturd lada' (Dal.).

Urmatoarele cuvinte In -ifia nu au de a face cu sufixul nostru :

www.digibuc.ro
136

Elemente latine.
Cucuta tosse, enflure ; huppe', mr. cucul'ü 1. =--cucuta, 2.
`gogon' (Dal.) < cucullio.
Gurgula, mr. gurgul'il (Dal.) < gurgutio eoesophage, gorge'.
Picur u 'bani mukf strin§f la un loc' (Dal.) < peculium 'épargnes
de l'esclave ; les économies du soldat ; biens, fortune'.

Elemente neogrece.

ape 'partea de dinapoT a caluldf, sapa, duca calulur (Dal.) <


xoucooXtec 'croupe'.
`laitue' (Dal.) < p.opol'At.
'un fel de trotuar ce se ridicá la pAretil caselor de tara,
prispä' (Dal. orsCorAt 'borne, grosse pierre', de unde i bulg.
pezul lam de pierre ou de terre accoté à un mur ; espèce de
banc au fond d'un foyer'.

Elemente dalmate.

Feisul'a (megl.), fisura, fisul'il lasole' (Dal.) < fasul pl. fasuli.

Fenomene de analogie.
Substitutii de Sufix :
Celprura = capria %run, en parl. des yeux', cf. amárurit
amtiriu.
Papärue < paparoanti, paparund 'mac-ro§'.
Cálue < it. cazza, ngr. xccrCE.
Háráhur (Mih.) = hareihaxa (Mih.), caracax6 (Dal.), hard-
hastä (Mih.), larhastä (Dal.) 'pie', ngr. Itcyca.*( 'pie', turc. kara-
karya .`corneille'.

Genul i Pluralul.
Adiectivele faç fern. 'in -ue. Substantivele In -ue, -u1'
sunt feminine §i fac pl. -0, Substantivele dr. in -utrz sunt
atestate numai la singular, afarà de cucutil i gurgura, care, ca
mr. cucul'a i gurgura, sunt eterogene i fac pl. cucue, gurgue--

www.digibuc.ro
137

cueuri, gurgul'i.Megl. sicul'a este masc.Mr. birbul'a,


pizuru, picul'u, megl. carul'a, feisurit slut eterogene i fac
pl. -i.

UT (-út).
Observatie. Dr. mr. Fem. -M.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.

A bstracte.
O ACTIUNE.

Batut battage ; égrenage' < bal.


Crescut tincrementum' < cresc.,
Ruginut 'actiunea de a rugiur ('riplea) < ruginesc,
Vomut 'vomitus' (Car.) < vomo.
Vidzufd 'vedere, vàz' (Dal.) < vedu, vidzut.
Bibirutti`bobotae, psälsdlae' (Dal.) < buburead:6 foclu 'focul
arde cu flacilrà producInd zgomot' (Dal.).

TRECUTUL PASIV.
Facut < fac.
Ineeput <bleep.

Concrete.
PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Avut 'aver& < avea.


Aqternut, mr. aqtirnut (Dal.) < aqtern.

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN. EXCELENTA.

Limbut <Umbel, cf. i cal. linguto, vprov. lengut.

Urmiltoarele adiective le consideräm ca participii trecute pasive


cu inteles activ (cf. A. Philippide, Gramatica elementaeä a limbiT
romine, 14, 1896, p. 317 sqq) :

www.digibuc.ro
138

Bäut, mr. biut (Dal.) 'beat'.


Durut `dorit, Yuba, drag' (Dal.).
Dzicut -'bolnav' (Dal.).
Pläcut, priceput, stätut, läcut.
Ficior aqtirnut `a§ezat' (Dal.).
Chirut 'prost' (Pap. B.) ; `pierdut, dus' (Dal. Pap.B.) (cheru,
chirut, chirutu, chiriri 'a pferde', Mih.).
Criscut 'crescut, educat ; fig, care se mândreste' (Dal.).
Putut 'puternic, tare' (Pap. B.).
Stälut 'orn greolTe (Pap. B.).
Stiut 1. 'stiut' (Pap. B.), 2. Welept, priceput' (Pap. B. Megl.).
Craut 'epileptic' (megl.).

Originea : -uto, sp. -udo, fr. -u < -utuS, mostenit in :


Cinut (Dal.), cärunt (dr.) < canutus.
Corntut, mi. curnut (Pap. B.) < corn utus.
Minut `saptire, mdrunt, delicat' (Dal.), `mic, mititel' (megl.),
märunt (dr.) < minutus.
Birbutei "c6pâtina prajului' Dal.) < barbutus, -a , -um (Candrea-
Dens.).

Cuvinte obscure
Cfrutä Táptocul morii ; chenal' (Dal.).
Huhutil `pisc, yid de munte' (Dal.).
Tartacutei `diaree, cufoare' (Dal.).
Zancraculä `vioark" proasfa" (Dal.).
Balamut 'Decal.; blagueur, radoteur' (Hasdeu, 2369), 'begue'
(Grig.)rus. teh. pol. balamut `blagueue.
Stränut,. stärnut 'cal cu botul alb' (Dame T. 48), stränut 'cal
eu un semn hälan la buz5, buzat' (Hasden, 90).

Genul i Pluralul.
Substantivele In -utti sunt feminine si fac pl. in -e(i) ;sub-
stantivele in -ut sunt eterogene, pl. -urt (mnceput, inceputurt ).

www.digibuc.ro
139

SUFIXELE SUSTANTIVALE NUMERALE.

-1ME (ime).
Oservatie.Dr. mr.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.

A bstracte.
o STARE.
Derivate dela adiective.

Acrime, mr. acrimi (Dal.) < acru.


Adincime < adinc.
Agerime < ager.
Amänunlime < amdnunt,
Ameirime <amar.
Asprime < aspru.
Biosime fertilitate. (Car.) < bios lertiP (Car.).
Cruzime < crud, -ft.
Desime < des.
Freigezime < fraged,
Greime greutate' (Dos. Pro]. 591/7, Car.) < grea.
Grosime <gros.
Iutime "futeara.' (Car. Mard.) < lute, qt.
mr. nällime (Pap. B.), nil¡imi (Dal. )< Malt, -FL
Ingustime, mr. angustime < ingust, mr. angustu.
Intregime <Yntreg.
Leirgime, mi. ldrdzime (Pap.S.), lirdzimi (Dal.) < larg.
Ld(ime < lat,
Lungime, mr. lundzime (Pap.S.) < lung.
Mdrime < mare.
Micime, micprime < mic, micor.
Mulime < mult, -ft.
Noime 'vreme noa, obiedurl non' (Vireo]) <
Putrezime (S5gh. 114 b) < putred,
Recime trevenealr (Vireo]) < rece.
Robime trobie, captivitate' (Bib]. 1462/5) < rob.
Scurtime < scurt.

www.digibuc.ro
140

Thrime Tärie' (Car.) < tore.


Vechime, mr. imi (Dal.) < vechrü, vecru.

Akindusimi 'adîncime' (Dal.) <


Arîimi 'räceald' (Dal.) < arati.
Glarime 'prostie' (Pap.B.), glîriiìli 'prostie, nebunie' (Dal.)
< glar.
Seitulimi `starea de a fi sätul' (megl.) <sätul.

Derivate dela verbe.


Intunecime <intunec.Intunerecime < subst. intuneric.
Usturime (dr. mr.) < ustur.
ñicurime rrnIcirne (Mih.) < riicuredz.

Derivate dela substantive.


Dogorime cdogoare, dogorealä' t dogoare.
Durime 'durere. (Codin, 30) = dor idem.
Felurime 1. 'diversitate', 2. 'calitate' < felurr.
Mincärime < mincare.
0 ACTIUNE.

Inmul(ime (Se inmultirä Intru bunultime, Bibl. 2901/42) <in-

Lucime 'lux' (Car.) < lucesc.


Aludzimi `mole§ire' (Dal.) < aludreiscu.
Upirimi 'opärealä' (Dal.) < uplreseu.

Ndzirimi `zorI de (Dal.) <ndeireseu 'zäresc', ndzari `zorl


de zi'.
A bstracte-Concrete.
Unele din abstractele relevate au cripätat 1nteles concret, cf. :
zidi Bibl. 3302/24. Intiltimt = Tat fy1)1Xec,
excelsa.
Domnul... mä scoase pre mine la ltirgime. BM. 2302/2. La
leirgime = sk IrXancspAy, in latitudinern.

www.digibuc.ro
141

U§ile tuturor Inaltelor autoritäti Ii eraú deschise, la Coma


discuta politich cu Vlahuth, Dan, 147. /146rimi= oa-
meld' mad. Cf. §i Pamf. J. III : märime = orn mare, Codin Ing.
märimurl roamenI mad, fruntasl cirmuitori al norodulur.
A bstracte-Col ective.
Albästrime 1. aspect bleu (Alccsandri), 2. gens habillés en bleu ;
bourgeois ou nobles, en opposition aux villageois < albastru.

Concrete.
COLECTIVE.
Colective Relative.
Derivate dela substantive..
Argeifirne < argat, -et.
Bärbdeime, megl. barbatime megl. bärbat. dr. barbart.
Brqtime 'copil < broased, -ste.
Burghezime < burgher.
Burtäverrime < burlä-verde.
Calugárime < calugär.
Dräcime (Codin Ing.) < drac.
Fläcdime (Pamf. < /mew.
Frärime csdlugärii dintr'o min:1 stire' (Dos. Prol. 452/2s) < frate,
Gizime (Pamf. Agr.) <
Grämäzime (Furt,.) <grdmadei, -eft
lobägime < lobagra.
Jidänime, jidovime < jidan, jidov.
()time (Candrea) < 01.
Omenime (Pîrv.) < oament.
Opincärime < opincar.
Päserime (Mard.) <
Preoelme < preot, -et
Studeneime < student, -et
Täränime <
Tigdnime 'un loc, un sat, o cash, unde-s numai Tiganr (Sez..
V 165) < Tigan.
Votnicime (Mard.) < voinic 'osta§'.
Zinoptime luath impreung cu noaptea' (Shgh. 76) < zi+
noapte.

www.digibuc.ro
142

Sucrime (Pap.B.), sucrimi (megl.) 4socrir < socru.


Megl. cuscrirni < cuscru.

Colective Absolute.
Areipime 1. le peuPle arabe', 2. Arabie' < arap.
Arneiulime tle peuple albanais' < A rnaut.
Säsime Sa§ir (Car.) < Sas.

Derivate dela Adjective.


Batrtnime < biftrin.
Cejlitrime feavalerie vr. < ceilare.
Goldnime (Sez. V 117 sub potedi) < golan.
Junimea (dela lasf) < ¡tine.
Minulime (pà" duchr (Mih. Pap.B.) < min ut, -ft tmärunt, mic'.
Mitoctinime < mitocan.
Pedestrime yr. tinfanterie' < pedestru.
Seireicime (Sez. V 117 sub potedi) < stirac.
Strelinime (Pamf. Ont.) < strain.
LOCUL PE CARE SE AFLX 0 PLANTATIE.
Megl. arburimi < arburi.
LOCUL CARACTERIZAT PRITR'0 CALITATE.

Imprejurime <imprejur.
Retrime 'Ioc rar de copacr (Pamf. Agr.).
CONTINUTUL.

Greisime, mr. greisime (Pap. S. Pap. B.), grisimi (Dal.) < gras.

UN OBIECT DE 0 ASEMXNARE OARECARE.

Cerime 'plafon' (Viciu, 28) < cer, cf. cerul gurit.


NUMERALE SUBSTANTIVALE.

Derivatele puse in parantez nu-s populare.


(Doime) < dot, treime < &et, pdtrime < patru, (cincime) < cinct,
(§esime) < qese, (qeptime) < qepte, optime < opt, ¿noime) <
zecime < zece, (sutime) < suiä, (miime) < mie.

www.digibuc.ro
143

SUFIXE COMPUSE.

-Arime (
SUBSTANTIVE.

Auriirime 'aur mult' < aur.


Broscarime =broscar.

Originea := it. -line < lat. -imen.


Alicimi baltà, mocir15' (Dal.), cf. alicescu `tulbur', aliciturei
'apà tulbure, baltâ' (Dal.), ngr. &Xtz.1 "marais'.

Elemente izeogrece.

Agrime (Pap. B.), ayrimi (Pap. S. Pap. B.), ayrimi (Dal.)


ffiarâ suilbatic5' < acypEtu.
Asimi 'argint' (Dal.) <
Psu,&imi 'hoit, mortsáciune' (Dal.) < 4gx,c(t.u.
Tingrime (Pap. B.), cingrimi (Dal.) 'frig aspru, ger mare', cf.
TCETx.pi.'aiguillon', Crisp ECco agacer, irriter, piquer', TUptptcp
'irritation, excitation'.
Vlinzimi umiditate, pine crudre (Dal.)vlingc7 rigrasie%
gosu turned' (Mih.), ngr. (3X6vva 'mucus, mucosité, sérosité, pi-
tuite'.

Fenomene de anaioulo.
La grupa cuvintelor in -ime a trecut :
Sigimi ficelle < turc.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -ime sunt feminine. Colectivele se intrebuin-
teazâ numai la singular, iar abstractele au pluralul in -imt numai
când au in.l.eles concret : greisimt, imprejarimt, cruzimi,
Felurime face plural felurimt i felurimurt (ambele Da-
nion, Tez. II 307, 312).
Numeralele substanti vale au deasemenea pl. In -imt.

www.digibuc.ro
144

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE-PRONOMINALE-ADVERBIALE.

EL (-41).
Observatie. Dr. mr. megl. -el pl. ; fern. -ea, pl. -ele,
dial. eaati pl. ele-,-eale.Precedat de unele sunete e se preface dia-
lectal in ä.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Btiefel <balat,
Bîtlãqel `barillet (Päsc.) < butlagd larir (Tiktin).
Cdpriorel =mic ctiprior al caser (Codin, 14).
Memel < crocan.
Ciolpanel mic dolpan 1. arborc färà 2. fig. 'cm mare
§i diformat' (Codin, 16).
Copeicel < copac.
Cornurel < corn, cornurt.
Cuco§el < cucq.
Curmel =mic curm 'crimpefil de fringhie cu care se leagá vi-
tele chid se duc la pásune' (Codin, 24).
Insuräfel ejeune marie < insurat,
Llinfu,yel (Bibl. 682/1)=---mic5. leinfuei (Bibl. .592/10, 3101/2) eca-
tenula'.
Scauel, sctiunel 1escabeau' (Furt.) < scaun.
,tergeirel (Pas.) < §tergar.

Ciriclzelu = micA cirichiä 'test de tier, cuptor portativ la taril


[sic]' (Dal.) = cireap (Dal. Pap. B. Pap. S.) rcuptor', sl. öreap..
Guvujdel lápu§ä, ghimpe care intiá in piciorul oilor' (Pap..
B.) < guvojdu
Cumeifpl= micà cumatet pl. cumpfi morceau' (megl.).

C4dorea (Päsc.) < ctiscioarä.


Coconea =mia cocoanei copilà" (Bud.).
Covefea 'cutiutä pentru nfärunii§urr (Codin, 22) < covatä pL
coveli.

www.digibuc.ro
145

FIncele scindurelele intre care intrbg lima meliter (Cony. Lit.


XX 1010) < falca pl. Md.
Fintinea (Buda, Codin 31), fintineatlei (Pap. B.) < &find.
Mielwa (Dos. Prol. 201/29) ,itilu. nifel mic' (Pap. B.).
Curdeailet= mic'ä coardd `vfoar6 care seryevte la cicric' (Pap. B.).
Buivaei 'barillet' (megl.) < bull pl. bug.
Bliteaaa lopatica cu care se bate mingea" (Ssägh. 44) < bat.

Diminutive alintätoare.
Nume comune.
Btirbeilel <beirbat, -fi.
Cumneitel < cumnat,
Ogeirel (Car.) < ogar.
Pesceirell. = pescar, 2. fig. pasAre albá care sboarà pe deasupra
apelor ca sà prindä pevtivori cu cari se nutrevte (Tiplea).
Pintecel (Dos. Prol. 95720) < pintec.
Trupprel (Mat. 112) < trupupr (Mat. 46).
Ficturel (megl.) < fidor.

Nume de plante.
Derivate dela substantive.
Arefel gimba mlelulur < arIete, -ft.
Dedeld dedifd, dedi(e.
Glziocei 'clopoter glzioc.
Näpeistrocel cdegetel-rov' < neipdrstoc degetar'.
Singerel = singer earbust cu ramurile lama i toarnna rove'.
<*sanguinus = sanguineus de couleur de sang'.
Alunele < aluna.
Curcubefea = curcubetei.
Ghinfurea ghintura.
Lopâlea =lopatel (pl. -ep).
Miliea 'silène pen. che <
Norea < nartt.
Oclzincele `ghinturg, cupe' < opined', ochincd.
Plumineirea Tarba pluming, pulmonaire' < pulmonarius,
-um pulmonique, poumonique', cf. pulmonacea pulmonaire'.
Pupezele = pupitzti.
Palm Sufixele romelnegi. lo
www.digibuc.ro
146

Säcerele Vaiu15., secerue' < secere.


Stigefra 'sàbiutà" < sdgeata pl. sägea.
Tilhärea
artea = turret.;
Urzicea urzicet-mieg .
Vinturele herbe-du-vent' < Ord, vintua.

Derivale dela adjective.


Beiloqel burete-Mos.
Flocool ---burete-flocos.
MuMel < mupt, -ft `frumos'.
Albtistrea = albasträ.
Brumtirele `p1ant6 erbacee cu florile albe saU pàtate' < brumtiria.
Gälbenea < galtitin.
RoOlea tplana erbacee cu florile rozee' < mat, mit, -fi.
Curnuftali cro§cove ; fig. mofturr (Dal.) < curnut, -fl ecornut,
cu coarne'.
Adormilele dedelä.' < adormit, -ft.

Derivate dela verbe.


Racorele volburA, plantA erbacee eultivat'd maT ales pentru
decoraiea zidurilor i ? chIo§curilor' 4Ç räcoresc.
Vindecea clarbà-de-rànr < virldec.

Btinufer, bänufele =Vanua.


Brebenea, brebenel, brebenel = breabän.
Clielärel, cheltirea = ochelad 'plantä 'al cärel frUct, est- o
glabrà In form6 de ochelarr.

Intelesul diminutival s'a pierdut in :


Capetel, ceipeialti 'bride < capitium

Nume Proprii.
Nume de botez.
Costel < Costea.
Gtorgel,4Ctorge.
Pfänel, Fändl <
Toderel (Pas.), Todirel (Ia§1) < Toader.
f
www.digibuc.ro
147

Nume de anirnale.
Bobonel (5ez. VIII 114), Bombonel mime de câne < bomboanä.
Dumänel Duman`nurne de boil raseut Duminica' (Co din, 29).
Muhurel `nume de boa cu ptrul negru' (Dainé T. 28) < mohor.

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Frumu§el < trurnos,


.Mdrunfel < rnärunt,
Mic§orel rinicut (Vircol) < micupr.
Miculel (Pas ) < //lieut.
pulinea (Bibl. 162/58, 342/25, 1792/18; Dos. Prol. 8934,
992/20 pufinea) <
Era sviitia sa... scobilai la lari, Dos. Prol. 421/21 < scobit,
Singurel singur.
Supfirel < suplire.
Ttnerel
Ei§urei < won

PRONUME.

Orecel (Rev, cr. lit. 111 163), oricel (Vireo», aricel (Vireo!) ceva,
im lueru§or' < oarecé (Trecind ¡fired vreame, prilml 2 ucenici,
Dos. Prol. 992/28).

ADVERBE.

Cetinel (5ez. IX 150), incetinel 'Meet ; lentement, doucement'


<incelinesc.
Cátinel, Wain, ctitiliru'(Hasdeu, Cuv: II 19), citinel (Sei. II
187, IX 150) Inceti§or, cu incetul ; doucement, lentement' < cat
'bag de sam5., prixese eu ateqie' dela cetinel.

VARIANTE.

Din beo§e1 <baloi fao de kilos, flocorl < flocoe "locos, fru-
inupl < frumo§Y /rumos s'a extras -1e1 cu care s'a derivat ga-
vcmo§el <gavanos.

www.digibuc.ro
148

Din bagel fatä cje Viet, bärbgelbdrbat, cumndielcurnnal,


areelar!ete s'a extras -eel cu care s'ail fäcut derivate dela sub-
stantive eterogene :
Aludiel (Mold.), aloiel (Car.), lutpl (megl.) < aluat.
Antrefel < antret.
< bilet.
Buchetel < buchet.
megl. cluputpl < clopot, cloput.
Degefel < deget.
Pachetel < packet.
Sipepl < sipet.
$ervefel (Pas.) < §ervet.
Suflefel < suflet.
Puqldlet = p1416 `seaturä, prost, jigäros, jîpos, vorbind In
special de dui' (Päsc.).
-eel.
Din formele sin copate pd tcel, sdtcel falA de pat, sat s'a extras -eel
cu care s'a derivat inväldcel 'élève, disciple' < inva(at 'instruit,
savant'.

SUFIXE COMPUSE.

(= ic +-el ).
SUBSTANTIVE.

Firicel de Tarb'ä (Mat. 120) < fir.


Vintricel = vintre 'partea de sus a pinteceInC (Cony. Lit. XX
1Q21).

ADIECTIVE.

Crudicl < crud.


Ihticel "nicl 'lute Mel 'Meet, potrivit' (Codin, 43) < lute.
Multicel <
.Nalticej < nail.
'(Pas.) < tare.

www.digibuc.ro
149

-icea ( =-ic+-ea).
SUBSTANTIVE.

Curticea =mic. curie (Bud.).


Clzitrifratiä pletricicä" (Pap. B.) < chiatrel.

ADIECTIVE.

_I -Ranked (Bud.) < hainti.

-ucel (uc-F-el).
Ritucel, pdtcel pAti§or' < pat.
Salcel = sal mic (Hasdeu, Guy. I 60).

-u§e1 ( ----al +-el).

Cii/u§e/ cAlut' (Mat. 115) < cal.


Cucwl = cuc.
Vintuot (Tiplea) =Whit.
Pomuqa 'flau§chla" (Pantu) < porn.
N antusel (Pamf. Agr.) <nant, nalt.

- etel ( =-ete +-el ).

Mititel, mititea (Dos. Prol. 992/16) < * michitel < mic.

- otel ( -,-ot +-el).

Micutel, mitutel mititel' (Car.), mitutea Irdtitea' (Pasc.) < rnfc.

-iírea (.-ar-F-ea).
Mieleirea Bot. 'agneau-chaste' < mid.

- old ( ---ul-+ el ).

Cdrulel ' cárlit, cAruclor' (Tiplea) < car.

www.digibuc.ro
150

Originea = it. -ello, -ella, sp. -elo, port. -elo, -ela, prov. -el,
-ella, fr. -el, -eau, -iau, -elle < -ellus, -ella, rnostenit in :
mr. cäàl (Pap. B.), megl. cápl `petit chien', cNea, mr.
calao (Pap. B.), cifatid (Dal.), megl. ce4au'd 'chienne' < ca-
tellus 'petit chien', catella 'petite chienne'.
Cercel 'pendant d'oreille' circellus 'petit cercle'.
Fintinea, mr. fintinearzei, it. cat. fontanella, vfr. fontenele, prov.
fontanela <* fontanella.
Fuscel 'baguette des lisses, baguette de la chaîne d'un métier
tisser' < *fusticellus < fustis `pieu, gaule, bâton'.
Fu§tel 'bâton, perche' < * fustellus < fustis.
Inel, mr. nel (Dal.), megl. ninel 'anneau' anellus.
mr. Ytel (Dal. Pap. B.), megl. ñ.el 'petit agneau', mkt (Sez.
ILI 71 mne), mnearri (Sez. III 74, mr. tianä (Dal. Pap. B.),
r'tao (Pap. B.), mnealf. (Sez. III 71), mr. MI6 (Dal.) 'petit agneau
femelle' < agnellus, agnella.
Muncel "monticule, petite montagne, colline' < monticellus.
Nepofel 'petit fils', nepotea (Dos. Prol. 922/71 'petite fine' <*ne-
potellus, *nepotella, cf. nepotulus, nepotula, nepotilla.
Nu'ia cperche' < novella `jeune vigne, jeune plant'.
Purcel, megl. purfpl, mr. purfelu (Mih.) `petit cochon, cochon de
lait, jeune porc', *purcea cf. purcicei, mr. purfeartei (lVIih.), megl.
purtpacl `jeune truie' < porcellus, porcella.
Sur(el (Dal." Pap.B.), megl. sur(pl 'coupeau, éclat de bois' our-
cellus 'rejeton, jet, brin de bois,- écharde'.
Ulcea 'petit pot, petite Marmite' (Righ. 114) *ollicella =
ollicula.
Virdzearzä (Dal.), megl. virdzvezei 'petitebranche, baguette, verge'
< *virgella = virgula.Megl. i virdzel.
mr. Tif4l (Pap. B.), megl, vifQl 'veau', vif ea, mr.
vileao (Pap. B.), Tifaall (Dal.) `génissc,.' < viiellus,

Urmätoarele au pierdut intelesul diminutiv :


Cucumea (Vircol), cucumearia- (Sez. VI 30), cucuvearia (Sez.
VI 30), mr. cucuvearzei (Pap. S. Dal.) 'hibou', cucumeaaa, cubearza
'hotte de cheminée' (Damé T..98) < *cucumella < cucuma. Cu-
vântul cucuma esteatestat la Ducange sub forma chipurile emen-
datä cucuba: Cucuba 'noctua' pud Papiam. Ita emendat
Meursius pro cucuma: unde cucubare in Carmine de Philomela,
quod Ovidio adscribitur. Hesychius itomsdp., TXGg'. Ita etiam

www.digibuc.ro
151

emendat idem Meursius : hinc xotmoopatoç 'caesius, noctuinus'


apud Scholiastem Oppiani". Cuvântul românesc cucumea arata"
irtsà eä ernendarea propus6 de Meursius i adoptatä de Ducange
este gresitsá. Tn adev6r, in româneste b intervocalic din elementele
latine cade, asà eft' din cucuba n'am fi putut aveà. decât *cucuel,
*cucavti, cf. václud, velduvei < vidua, iar din *cucubella n'am fi
putut aveii decât *cucula. Pentru rom. cucumea trebue sä pornim
deci dela cucuma, *cucumella. Prin prefacerea lui m in b cu-
cumea> (cu)cubea, iar prin prefacerea mai departe a lui b in
v (cu)cubea < cucuvea. Lat. cucubare <cucuma cu aceeas prefa-
cere a lui m in b.
Masai, mr. meiseatiei (Pap. B.), mlseaad (Dal.), meiseao (Pap. B.),
megl. mdspiiti 'dent molaire' < maxilla 'mâchoire, cf. maxillares
dentes `les dents molaires'.
Rindunea airondelle' < *hirundinella =hirundo.
Sufruncea (Dos. Prol. 811/26), mr. sufrinleatiti (Dal.), sufrim-
(eatiä, sufrlmfeao (Pap. B.) `sourcil' < *subfronticella < frons fronlis.
mr. qaütl (Dal. Pap. B.), say (Pap. B.), megl. §a/14 `selle'
< sella.
Turturea iourterelle' (Bibl. 101/24) < turturilla 'petite tourte-
relle'.
Mi§el (Hasdeu, env. II 486 ; Dos. Prol. 521/7), mi§ea (Dos.
Prol. 821/6) 'pauvre, malheureux' ; 'canaille < misellus 'pauvre,
malheureux'.

Mituel (Pamf. J. II) < mieufel (Pas.) + rnituiel.


Pititel, pititea `mititer (Bud) < mititel pitic.

Din dictionarul latin precum si din exemplele mostenite se


poate vedeA cà sunetul é din -ellus, -illus In unele cazuri erà
deschis, in altele inchis. In cazurile in cari erà deschis s'a dir-
tongat in le §i a provo cat prefacerea lui t in in cNel, nepolel,
vita ; a lui s in § in §a, mi§el ; a lui st in §t in fu§tel.
In cazurile in cari e era inchis aceste schimbári n'Bu putut
aveà loc, cf. mäsea.
La baza limbii tománe a trebuit deci ssä fi existai dou6 sufixe :
-lei §i -el. Sufixul -lei a dis. pärut insà tocmai din cauza transfot-
märilor fonetice pe cari le-a provocat i in SIM etele precedente.
Sunetul i a fost absorbit in q, apoi in ë (eAci -eiel scoboritorul
lui -gllus a devenit identic cu -eel scoboritorul lui -cellus), asà.

www.digibuc.ro
152

cà cuvintele fespective n'au mai fost simtite ca derivate prin


ci prin -el.
In limba comuna sunetul e din -el rämâne intact oricare ar
fi sunetul precedent. In dialecte insä au loc schimbrtri.
Precedat de / §i 5 in dial. mold., de / in dial. mr. i megl. e se
preface In t t: mold. mr. cáJál, vijd1; mold. misdl. In megl.
accentuat s'a schimbat in 9 : càpl, vil91.Sunetul e se pästreazg
in mr. suryl.
Finalul-e//a s'a schimbat mai intaiu in -eallti i in aceastâ fazil
11, fiind precedat de e i urmat de 4, s'a vocalizat in u dând na-
§tere formei Finalul pl. -ellae s'a schimbat i el in -ealle §i
apoi, deoarece 11 nu mai erà urmat de d, in -eale, -ele.
limba comuna s'a redus la -ea. In dial. mr. i megl. apoi
in dial. bänitan -eatid s'a pAstrat.
In dial. mold., subt influenta pl. -ele, 0 sing, -ea s'a prefkut
in -e : ste.
Cuvântul de origine obscurà andrea pl. andrele, mr. andreatid
pl. andreali (Dal.), megl. andrgid, sunâ In Munti Sucevei andre
andreatid (Sez. V 25).
In dial. mr. s'a schimbat adese in -eao : viteaüà, viyao.
Precedat de i s, e din mr. megl. -eale, -ele se preface
In ei numai in unele cazuri : mr. puryaüä, megl. purivad, mr.
viyatid §i Titaad, mr. megl. clitatid ; mr. megl.
In dial. mold. e din -ea pl. -ele precedat de /, i s se preface
regulat in de, cf. cald pl. cd(dli, sd pl. 561i, mäsd pl. mäseili.
In limba comun6 e se preface in à fiind precedat de 5 numai In
5a, ing pl. sele.
Precedat de r, e s'a prefäcut dialectal In à numai in cuvântul
mostenit curea: mold. curd pl. cardli, mr. cureao §i wand', megl,
curarid.

Fenomene de analogie.
La grupa cuvintelor mr. in -eatid au trecut o sumA de cuvinte
de origine neogreacA terminate in -La §i de origine turc6 ter-
minate in -a, v. -eari'd ngr.
La grupa cuvinteler dr. in -ea au trecut o sumâ de cuvinte de

www.digibuc.ro
153

origine ture5 terminate in -a: basma pl. basmale, para parale,


saca sacale, bata boele, belea belele.
Dr. cordea, mr. curaeauei ruban' (Dal.) < ven. cordela, ngr.
upa6XXa prin analogia pl. cordele, euraeli.
Megl. dr6jaati manche de hache' < bldg. ddrMlo `manche" prin
analogia pl. dreijali (pe care de altfel nu-1 Osesc la Papahagi),
cf. dr. dirg i dirjald cperche'.

Genul i Plura..lul.
Cuvintele in -ea(ãä) sunt feminine §i fac pl. -eale,-ele.Cmin-
tele In -el stilt : 1. masculine când aratà o fiinfä, i fac pl. ;
2. eterogene când aratà nume de lucruri, co pl. -ele.

UT (-al).

Observatie. Dr. mr. Fem. -up.


Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive proprZu zise.


N ume comune.
Acuf (Tiplea) < ac.
Bänut <ban. .

Bou( `vitelul mic : `Joiana a fätat un bout' (SAgh. 45) < boa.
Caul pl. ctfiug (Pamf. C.) < cal, cal.
CíipuÍ (Tiplea) < cap.
Cärul < car.
Cercul (Tiplea) < cere.
Cocul (Sez. II 224, Tiplea) < coc `m5.1gut' (Sez. II 224), 'pine'
(Tiplea).
Cuibut (Tiplea) < cuib.
Cutu/ (Pas.) < mitt.
Delui (\Tired) < deal.
Domnuf <domn.
Fratsiut (Bud.) < /rate,

www.digibuc.ro
.154

ledul <led.
Inelul <inel.
Lam; <lac.
Leabärut hain6 färà rranicr (Codin, 45) <
Patul < pat.
Peticut < petic.
Piciorul <
Pruncul (Tiplea) <prunc.
Prunul (Tiplea) <prim.
Riul (Tiplea) < Wt.
Rugut (Tiplea) < rug.

Albiufa < albie.


Beirbula <barbel.
Beismalula
Bisericula <biserica.
Brincula <brincä.
Bubulei (S6gh. 112 c) < bubei.
Celldärulei (Pas.) < caldare.
Ceimärula (Pas.) < Camara.
Câprula < caprei.
Cäsulei < easel.
CeizmaluSei (Päsc.) < cazmale.
Celmalufei (PAsc.) <
Condicula <condicei.
Cordelulei (Sez. III 85 sub pliteanca) <cordea, -ele.
Crengula < creangei.
Culiula < cutie.
FeliuSel (Pas.) < ¡die.
Furcula <f urcei.
Glugulei (Mat. 3) <glue".
Greblula (Pas.) (greblei.
Mesula <masei.
Nuelula < nuta, nuele.
Oblelutei (Pas.) <
ulculei (Pas.) < *ollica =ollicula, cf. ulcea
Olculei,
Panglicula (Pas.) <panglica.
Perdelulel < perdele.
Plelculei, pclielcuta (5ez. III 84) < *pellica =pellicula.
Primula = prima mic5 (Cony. Lit. XX 1015).

www.digibuc.ro
155

Purcicuret (Pas.) < plocia


semi* < sable.
Sälcupi <sated micA (Hasdeu, Cuv. 1 124).
Stelairt < stea, stele.
StreOnulä (Pas.) < stre§inä.
Wimp' (Pas.) < &rd.,
Ulciculä (Pas.) < ulcícä.
Välcicufeí (Pas.) < veilcicei.
Värgup <vargä.
Várrägulu 'eere' (Pap. S.) < verigei.

Diminutive alintätoare.

Nume comune.

Pela anus viitor". Cpela anul viitor. In graiul de toate zilele


nu se foloseste, numai In poezie' (Tiplea) < an.
Colbul (Tiplea) <
Cucul <cuc.
Drticul <drac.
Focus < foc Se foloseste i ca exclamare : Ce foculu s'ä Tn4
fac !" ('J'iplea).
Mopegul <mopeag.
Mo§ut < mo§.
Robuf (Tiplea) < rob.

Bab** (Pamf. Agr.) < beibu§cei.


Cafelufä <cafea, cafele.
Copcufä (Mat. 107) < copal.
Cotetcuyi (Pas.) < coletcä.
Duduculei (Mold.) < duducti.
DzUu (Sez. V 175) <dzfli, zile.
A da fugula 'a se" duce rkpede' (Pamf. Ont.) < fugä.
lerbufä (Mat. 6) < `iarbä.
Mdmulä <mamä.
Pärälufe <parale:
Väcultí <

www.digibuc.ro
156

Nume de plank.
Derivate dela substantive.

Amara lure" plantA erbacee care contine un suc amar' < amarala.
Canal* = canale.
Candelufa <candela.
Degetaruf 'potira§' < degetur.
Drofdiup =drojdit, drojdie de bere.
Feregufa fereg 6.
Firufa fîn, floarea finulur < fir.
Gain* < gaina.
Mterlula <mierla.
Omatufe`plantä erbacee cu florile albe' < omät.
Panselufa =pansea, pansele.
Pedicufa =pledica plant6 erbacee cu tulpina tIrlioare'.
Splinufa = splina.
Pipirigul =pipirig.
Potroculei potroaca.

Derivate dela adiective.

Amärula 'plantä erbacee co4nind un suc amar' < amar.


Negrula 'plantà erbacee cu sämintile negre' < rzegru.
NigeluP 'negru§cA, nigella arvensis < nigellus = dim. dela
niger.

Derivate dela verbe.

Vindecufa talliaria officinalis' < vindec.

Nume proprii.
N Lune de botez.
Anufa < Ana.
Ilenufa < Ileana.
Mari* <Mariea.
Pacufa =Paclzifa (Sez. III 84) Paraschiva'.
Petrufa < Petru.

www.digibuc.ro
157

Nume de animale.
'Nume de vaci.
Cáiluta = Calla (Pop. 55 a).
Mere* =11fterca (Pop. 55 b).
luta = Bel la (Pop. 55 a).
Duru(a (Pop. 55 a), cf. mr. duria 'rah' (Mih.) =turc. dori.
Gel lbeinula (Sez. VII 176) < galbän.
Murguta (Pop. 55 b) < murg.

Nume de cdni.
Läpadut (Sez. VII 115) < lapeld, cf. Leipadatu (ibid.).

Diminutive depreciative.
Porecle Pentru bärbaft.
Adtimut = Adam (Pop. 32 a).
Billegufti (Pop. 33 a) < bake/.
Deirdbut =Därab (Pop. 36 b).
Bcilutu (Pop. 33 a) < bed ori bale.

ADIECTIVE.

Diminutive propria zise.


Acruf `acri*or' < acru.
Caldut <cald.
Lärgu; <larg.
Neiltuf < nalt.
Rdrut (Tiplea, Panf. Agr.) < rar.

Diminutive alintlifoare.
Dreigut < drag.
Dulcut (Niel() poamà nu-i dulcup ea mila dela mäicutà. Sez.
V 71) < dulce.
Intreguf <intreg.
Linut (Tiplea) < lin.
Micut mg. Mad (Pap. B.) <, mic.
Noit-nout <noa.

www.digibuc.ro
158

Diminutive- cornpätimitoare.

Calieuf, = dim. dela cdlic, 'slab, *slàbsänog, useätiv, sec'


(Bud.).
Prostuf < prost.
Se-trawl <
Siabui < slab.

ADVERBE.

Alungujul cu drumul = dealungu drumului (Bud.).


Degebula vil pela mine (Pamf. C. 44 b) =-- degeaba.
A se duce dill*" 'a fugil < tulesc = bulg. tulla 'cacher, couvrir ;
dérober aux yeux de qn' cu prefacerea lui t in d subt influenta
vb. due.
Mullet < oleacd.

PRONUME.

Meltalufd matale (mold.).


Nimicupl = nimicà (Nsc.).
Vitochloall =dim. dela vãodeicall 'putine, diteva, vreodo65'
($ez. V 172),
VARIANTE.

Din ameíreiluiä < an-tared fatà de amar, bäsmeilufet <basmale


-basma. päreduje < paralepara s'a extras -tilutel ea care s'ati
derivat :
Pchelaufei = pcheleup `pIeleicá suptire' (Sez. III 84).
lerbeilugi =iarbei-albä (Pantu).
Molcälu (Pamf. J. ,I) p moleut.
Prin analogie cu aceste derivate s'a ngscut grebälutel (Pas.) din
grebluld (Pas.).

-eut.
Din olcup fatá de oalä, pIelcupl s'a extras i-cut(4) cu
care s'a derivat cescuf < etas (Svntul... s rug`d fäetorilor sa-1 lase
un cescuf la rugä. Dos. Prol. 161/17), molcut =putin rnoale.

www.digibuc.ro
159

SUFIXE COMPUSE.
-aut
Gágäuai eprost < gag-, cf. gogoman.

( =-u1+ ut).
Cornulut (Bud.) < corn.
Badinlut = bade 'drag, lubit' (Bud.).
Fratfulut = ¡rate (Bud.).
Melmulutä = mama' (Bud.).
Mindrulutä mindrti cfrumoasa, fubita' (Tiplea).
Neninlut = nene `tata' (Tiplea).
Tellulut = tea (Tiplea).

Originea :=it. -uzzo, -uccio < -uceus, mo§tenit in :


Grelunt 'grain, graine', mr: grifnut (Pap. S.), grînut, girnut
(Dal.) 'grain, graine', grdnut (Pap. SO 'bouton, tumeur', megl.
gärnut `bouton, tumeur' < *granuceum < granurn 'grain, graine'.
Unele derivate române§ti se regasesc in italiene§te : beirbutd
barbuzza, brincutelbrancuccia, caldefrupcaldaruccia, cälutca-
valuccio, cilprutä sic. krapuzza, cdputcapuccio, dornnut don-
nuccia, furcutel vit. forcuzza, inelut annelu.zzo ;-- acrut vit.
agruccio, cálduicalduccio.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -ut a trecut :
Brincuyt 'Nasturtium officinal& =-- germ. Brufinenkresse prin
etimologie populara.
Substitutie de sufix :
Fidilecuf fidile§ (Sez. 73) < fidule§ (Sez. V 73), fedele§ =
ung. fedeles.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -uffi sunt feminine §i fax pl. in Pentru
substantivele in -ut cele mai dese ori nu se indica pluralul. Sunt :
1. masculine cand arata (f) fiinta (bout, domnut, frattut, ledui,
pr-uficat, drelcut, rrio§negut, mo§4 --Cellut face ph calutf). 2. Sunt
etqDgene, pl. -ulei când arata unIncru (c-utuf, pictorut). 2

www.digibuc.ro
160

SIJFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE-ADVERBIALE-NUMERALE.

IOR (-WO.
Observatie. Fem. - board. Radicalele terminate in t,
n, sc sufär modificAri din cauza lui
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.
Diminutive proprtu zise.
Bärbactor masc ilus' (Car.) bärbat,
Illrdabor (Mat. 65)
Osetor (Dan. II 122) < osui.

Beinictoarti < banitti.


Berbinctoord =micA bärbanta tbuton, hirdM lung, in care se
tine brinza i iaptele oil' (Bud.).
Ceiscboarel < casulei.
Coreibioarti (Fräsc.) < corabie.
Delnidoarei (Codin, 35) < deln
Donicioará (Codin, 27) < donna..
Felioarti (Pas.) < telle.
Girnicboarei=rnicä girnifei`copac u scat §i rasa t pe loe' (Codin, 35).
Grämägroarei < greimadd, grämefi.
Ltidictoarei (Car.) <
Pädtirioarä <
Putioard (Päsc. ) < *putinboarä < Wind.
Rogojioarei (Dos. Prol. 272//9) < *rogojirdoarli < ronojinei.
Stibioarti <
Samcioarti 'un cutita§ mic' (Grig. I 78 n.) < samcea.

Gro§tbor rinceputul zmintinel, cind incepe a se prinde zmin-


Una pe lapte' (Sez. II 229) < *grosuffor < grosul,

Diminutive alinttitoare.
Nume comune.
arldior <*clrlanbar = cîrlan. 1. 'cal de un an', la sudul jude-
tului IMuscel], 2-`berbee de tin an', la norduljudetului (Codin, 17),

www.digibuc.ro
161

Freitior < irate. -0.


Dreicu§or dräcu§ (Pap. B.).
Inimloard, mr. ihoafä (Dal. Pap. B.) < inimä.
Meringloarei =merinde cliroviziuni de drum' (Tiplea).
Notioarä 'oae de un an' (Glob.) < noatin.
Sofioarei (Mat. 103), solloarei (Dos. Prol. 552/3) < sofie.
Surioarä < sorä.
Trestioarä (Mat. 14) < tresiie.
Unghioarä (Pas.) < unghie.

Nume de plante.
Derivale dela substantive.
Cinegioarei = einepa-codrului.
Cirligtoora < cirlig.
Drojdioare =drojdit, drojdiea de bere.
Läcreimioare < lacrämi.
Lämiioarei TämiitiV < lämie.
Ovásdor = oväs(c).
Pupägloarei = pup azä.
Relnunchioarä 'ranunculus sceleratus' ränunclat.
Seighioard 'säbiutä, sägetea' < saghie, sabie.
Sälcioarei =salcie mirositoare.
Turidoarä =turitei.

Derivate dela adjective.


Galbaparä "gä1bi11e1e. < gälbuq.
Gälbdoare < galbän,
Gräscloarä loae grasä' < gräsuf.
MAirioarä 'viorele, zambile de cimp' mirioarei
bastrá" (Bibicescu), mñ irã 'albastru' .(Tiplea.)
Rotundioarä 'ränunclfloarä- rotunglor.
Rumeloarei, rumensioarei 'plantä erbacee cu florile albe-rozee
fructele rove' < rumein.

N urne de päsärif.
Scdtdor 'o pasäre micA ce semänä cu stiglita,.umblä pre scäeti'
(Vicin, 75) < sceiefi.
Pan% Sidixele romdnqii. 11

www.digibuc.ro
162

Nume propry.
Nume de animale.
Nume de vaci.
Lunioara (Pop. 91) <Lunt.
Vinioara (Pop. 91) < Vined.

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Albior < alb.


Eftior <*.eftinfor <clan.
Rotunglor < rotund,
Boln dolor < boln ay.
Dräguctor <dragu( (Bud.).
Limpegloard (Tiplea), limpejoarä (PAsc.), despre apá < limpede.

ADVERBE.

Rdpegior < rápede.

VARIANTE.

-clor.
Din bscior < osu(fatä de os, cascroard<ccisurdcasä, gräscloarti
< greisuf gras s'a extras -dor cu care s'ail derivat :

SUBSTANTIVE.

Fesdor (Marian, Nunta; 824) <= fes mic.

ADVERBE.

Demulcior --= ream de mult'.


Depel.rclor (loan... aflind pre un tin6r depcirdor de ora§.. 1-au
intors dela tilhArie. Dos. Prol. 321/i) <departe.
Susdor (Nam Rev. Rom. VIII 88) < sus.

www.digibuc.ro
163

SUFIXE COMPUSE.

-i§or ( =4.5+-or).
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Betisor bete.
Bulzisor caseolus' (Car.) < buiz teaseus' (Car.).
Guisor < cura.
Dinfisor (Pas.) < dinte,
Domnisor < domn.
Ferisor (Pas.) < tier.
Mitiqor = cpuiti de mild (Sà'gh. 96).
Patisor < pat.
Peripr = pilus i pirus.
Pestisor < peqte.
Podiqor dulap pentru vase' (Cony. Lit. XX 1015) < pod.
Prutisor 'pine soldàleaseä, pesmete' (Panif. J.III) < germ.
Brod.
Girnisor tpäpu§olTe (Dal.) < granum 'grain, graine, pépin'.

Atisoard < afei.


Domnisoard <doamntt.
Fetisoarti fetitä." (Bibl. 251/46; Dos.Prol. 19%8, 20J/12, 26%;
Pas.) < fatd, fete.
Funisoarei (Bibl. 1592/16) < fun ie.
Gherisoarti (135se.) < gldarei.
Lozisoard (Tiplea) <
Priparei <
Tirisoarei 'mica parva' (Car.) < Ord 'mica'.
adisoard(Obed. Pap.B.), ciliparei (Dal.) poteeä, eärare' < cali.

Diminutive alinteitoare.
Mime comune.
Bor§i§or
Finisor (P5se.) =
Frlisor Mat. 115) <

www.digibuc.ro
164

Murii§or 1. luna Mart', 2. 'breloc care se face dar de entn1


Mart' =mr, marpz (Mib.).
Ochi§or = octet&
Pui§or puia.
Somni§or = somn.
Viniqor = vin.

Titi§oard (Dos. Prol. 201/1() = Ma.


Unghipard (Pas.) = unghie.
Oipari = oI '(Sez. V 114).
Ver4oarä =varä 1. 'cousine', 2. (Mat. 59) 'été':
Vitipará = vita ($ez. V 172 sub vitodaoufi.).

Nurne de plank.
Borqi§or 'plantä erbacee graW = borepr, bor:q.
Bumbi§or <bumb.
Cimbri§or = cimbru.
Cuscri§or < cuscru.
Läptior laptele-stincir < lapte.
Mei§or met&
Nemit§or < Neaml.
Untior = untu-vacii.

Bärbiparti <barbä.
Frunziparti irunzei.
Pe§tiparä `salvinia-nageante' pe§ti§or.
Scorliparti `scoartä aromaticsá de Cinnamomum. Zeylani cum
Nees'.

Nume de animale.
Albipr 'un pe§te' (Damé T. 127) albigor.

Nume proprii.
Nume de botez.
Petri§or (Pas.) < Petru.

www.digibuc.ro
165

ADIE
DIMINUTIVE.

Acri§or dr. si mr. (Dal.) < acru. .

Albior < alb.


Asprior < aspru.
Buni§or, mr. bun§or (Dal.) < bun.
Dulcior < dulce.
Meiri§or, mr. mfri§or (Dal.) < mare.
Micu§or, mr. ftic§or (Dal.) < rnic.
Multior, rnultior (Tiplea) < mull, mulft.
Neiltior < nalt.
Negrior (Car.) < negru.
Reiriqor (Pamf.Agr.), räriparet jius. Prol. 421/p) < rar.
Ccildi§or `Oldut'l (Pap. B.) < cald.
...Smedior, (Mc.) = smead.

Diminutive cornpeitimitoare.
Mbrosti§or `prostut, naiv" (Dal.) -,mbrostii,

ADIECTIVE INTREBUINTATE CA SUBSTANTIVE,

Nume de ola;de.
Aspriparei tpjantä erbacee acopentft cu pea rigiz i aspri1
aspri§or.
Crehiparri < crei.
.Dulcior duleipt.
Verziparei < verde, ver.g.

ADVERBE.

Bini§or < bine.


Depeírtior < departe.
Incetior <incet.
De multior 'cam de mult timp'-(P5sc.) < de.mult.

NUMERALE.

Unior (Cuconasul ei de seapte ai, unior, adecà numay acela


avind, labia pregfur masà. Dos. Prol. 721/84) < unu.

www.digibuc.ro
166

(-u$+-or).
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Acusor < ac.
Cercusor <cerc.
Cuibusor <curb.
Focusor, focsor (Stäncescu, Basme, 47) </oc.
Ghemusor < ghem.
Globusor (Pasc.) < glob.
Osusor, osisor 'boalä la cal, and se face os la chi§iftä' (Damé
T. 52) os.
Porsor ($ez. II 43, Cony. Lit. XX 1015, Pamf. C.), porcusor
(Cony. Lit. XX 1015) eporcolii mai mic, cäpi-14 de Iarbä' <lat.
porca.
Rîusor <An.
Säcsor (Pas.) < sac.
$ipusor (Pas.) < §ip.

Bubusoarei <104.
Cäsusoarticästisoarti tqg KO" <cas&
Cep(u)soarä (Sägh. 112 c) =ceapil.
Nucusoara (Sägh. 114 a), nucsoard (KN. 5724, .671/18; Sägh.
114 a) < nuccl.

Diminutive. alintätoare.
Nume comune.
Cucusor =cuc.
Locusor =loc.
.ofmusor =sohn.
Tätcusor (Mat. 10) = taicä.
Trupusor (Mat. 46) =imp.
Virfusor (Pas.) = Or/.

Ap(u)soarä, mr. apsoarä (Dal.) = apä.


Iep( u)soarä =Yap&
Mälcusoarä (Mat. 103) =mated.

www.digibuc.ro
167

Minuparei (Pascu, Cimilituri, Anex6) < mind.


Ogor =o.
Przfuqor = puf.
Stlp§oarei (Hasdeu, Cuv. I 300) = sapei.
.5'eti§oarti (PAse.) < ga.

Nume de plante.
Bobu§or 'Lathyrus tuberosiis' <
Culbuqor < cutb.
Firupr efirutä, firicea' < fir.
Grtu§or <
Inu§or = in-de-amp.
Moscu§or rplant5 erbacee delicatä cu slab miroS de mosc' <
mosc.
Veisuor `Splachnum sphaericum < vas.

Ceppare (pl.) = ceapa-ciorascä.


Izmu§oarei =
Limbuparei = iimba-mariI.
Pomu§oarel < porn, poandr.
Drobu§or, drobupartf < drob.

Nume de animale.
Porcuor eun pe§te' (Damé T. 127) < pore.

Nume proprii.
Nume de botez.
Nicu§or = Nicu.

Diminutive depreciative.
Grecgor (Alecsandri, T. 47) = Grec.
Omuon. = om.
ADIECTIVE.

Dreimor, *poor (Car.) < drag.


Micupr, mr. riic.yor (Dal.) mititer <

www.digibuc.ro
16§

Sleibuvr (Pas.)
U§or, vr. tu§or (Bibl. 2092/57), ior (Mard.), mr. li§or
(Dal.) < levis. Varianta megl. licsor a apntat pe c subt influ-
enta lui mr. Aicsor, dr. micusor:

Aisor, ai§oard, aru§or, apart' "usturoita" < air/ usturoffe.


Cimbrirr, cimbrupr =cimbru.

-ulior ).
Diminutive alinteitoare.
Mtimulloarti = mama (Tiplea).
Mindrutior, -oarei = mindru, 'frumos, Tubit' (Tiplea).

Originea :=--it. -iuolo, -iolo, port. prov. -ol, sp. .Luelo, Cr. -euil,
-eul, -ol <-eolus, -iolus, -eola, -iola, mo§tenit in :
Aror < alliolum.
Geiprior cchevreuil, chevron', ceiprioarä, mr. ciprioard (Dal.)
`chevrette' < capriolus, capriola.
Fedor, mr. megl. ficror tgarçon', fecboarti vierge' < *Ieliolus.
Furor, mr. megl. furor <*folliolus.
Pictor (dr. mr. megl.) < *petiolus.
Ulcror <urceolus.
Uqor, uqtror (Conv. Lit. XX l020) < ostiolum.
Ghioarti 'viorea' (megl.) < viola eviolette (fleur)'.
Ml'or (Dal.), mil'or, ml'or (megl.), mioarti, meoarei, vr. mreoarei
(Bibl. 722/5), mr. mroarä (Dal.) < *agnelliolus, *agnelliola=agnel-
lus, agnella, agniculus, agnicula, agnicellus, agnicellulus, agnalus.

Radicalele terminate in t, dzi n. sc sufersä modificAri :


-aór > -cror: beirbticior < bärbalt, oscror <osul, beinicroarei
turicroard <turitä, drägucror < dreigut.
- dziár> -gror: grämägtoarei < gretmadel, greimezr, meringroarä <
merinde, -zr, puptigroarti <puptizei, pupeze, rotungror <rotund, -zr<
reipegror <reipede, -zr, limpegloarä <limpede, -zr.-- Ins5. rotun-
droarei.
- nrór> -tor: cirläror <*cfrldnror <cirlan, notioarei <noatin, pu-
Hoard < putinel, eftior < ettin, geilbior <mr. Rumeroarä
rumentoarei.

www.digibuc.ro
169

-sctór> : gro§ttor <*grosuctbr e grbsut.


Precedat de ;, sunetul i din -tor s"a prefkut mai iniaiu Iii
91 apoi a dispArut : -iqor < -u,or'<-141.or; uyor < ogiolum.
Sunetele i i u din -i§or §i -u§or se sincop'eaz6 'uneori : -tipuparti
0 apparel, nucuqoarátnucsoarel.

Genul çi Pluralul.
Cuvintele in -oarti sunt feminine Ofae p f. in -oare. Cuvintele
in -or sunt : 1. masculine, când aratà o fiinà, 2.eterogene, pl.
e, când aratà un lucru (oscior oscb care, beli§ or befivare ). Sunt
tutu§ masculine : dinfi§or, ochi§or, peri§or. Se intrebuinIeazá
numai la sg. : borsi.yor, flnior, gro§tior, sornnior, vini§or.

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE-PRONOMINALEATERJECTIONALE

IC (-ík
Observatie. Fern. -ica.
Funqiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Derivate dela substantive.
Bralic (Codin, 11) < bra/.
Hattie de lupi grAmadà mic6 de lupr.(Hasdeu 594, Vireo» <
haItti gfámadsä, de dui, de holn
Nodic copil mic' (Sez. III 83) < nod.
Ptutic (Codin, 56) < pat.
Popic.< pop stilp'.

Arburic (Dal.) < arburi stejar'.


Ctifälic (Pap. B.) < OP/.
Cilic (Dal.) < cal.
Cimpic (Dal.) <
Cipic (Dal.) < cap.
Cluputic (Dal.) < cloput tclopot'.

www.digibuc.ro
170

Ficiuric (Pap. B.) < liclor %Mat'.


Tumfric (Dal.) < Tumar `mägar'.
izvuric (Dal.) < twur IMTee.
Miric (Dal.) < mer
hilic (Dal.) < Ael 'mien
Prunic (Dal.) < prim.
Pucic (Pap. B. Dal.) < poda tulcIor'.
Mirk (Dal.) < tálar
Tipuric (Dal.) < tfpor "topor'.
Usic (Dal.) < os.

Buctilictt <bucdti,
Ctirticica < cärticea.
-Cordicti < cordea.
Läibaried (03din, 45) </alb& thalnä lucratà räd i nepotrivill
_pe corp' (Codin, 45).
Lopäicä <
Mtirgicti < miirgea.
Pretricicii < pietriced.
Pielcied < pielcea.

Ctisicti (Pap. B.), cfsicti (Dal.) < case!.


Chilled pfelità" (Dal.) <
Cidulicti (Dal.) <
Cill,5ica (Dal.) < culaN 'paner'.
Cru(icti (Dal.) <
Custicti (Dal.) < coastii.
Cuvitica 'covätic5.' (Dal.) < cuvatti.
Dzinicti (Dal.) < dzeanti 'deal, colinä'.
Fiticd `feti tsä' (Pap. B.) < kaki.
Huricti (Dal.) -c horti 'sat'.
Mulicti (Dal.) < mule/ ccatirä'.
Penuricti (Dal.) < pénurti
Piduricti (Dal.) < plduri.
Scaricti (Pap. B.) < scare/.

Derivale dela adieclive.


Mizinic degetul cel mic dela minä off dela picior' (Tiplea) <
mezin.

www.digibuc.ro
171

Derivate dela verbe.

aupulic 'paggre mitologic4 despre care poporul crede cà apia


(sic 1] copiil < duplescu 'furl.

Diminutive alinteitoare.

Nume comune.

Birbitic 'bàrbsdter (Dal.) < birbat.


Freitic (Pap. B.), fritic (Dal.), Kutic (Pap. B.) cfràtiorl </rah.

Beidicei (Sàgh. 43) < bade.


Bombonicti (Mold.) < bomboanei.
Letpticei <lapte.
Nopticicei (Nu-I daft pace at If nopticica de mare, Codin Ing.
117) < noapte.
Petpuqicei <peipu§ei.

Cucuqicei 'nucurarà' Dal.) < cucoaei nucà".


Suricei `surioarà' (Pap.B. Dal.) < sord.
Ungricei unghiparse (Dal.) < ungl' d.

Nume de plante.
Derivate dela substantive.
Auricei 'arbust eu florile galbine-portocalir < aur.
Denticei, denfica 'cIrligior, doi-dintr < dinte,
Fectoricil larba-fecIoarei, Iarba-feciorilor' < fector.
Friguricei rfrigor, flerea p5mIntulur < friguri.
Meizäricei < mazeire.
Puricicet 'Iarba-puricelur < purtce.
. Sultan& enemtoaice, condurul-Doamner presupune un sg. sul-
feudal ( sultan.
Zgreibunlicei, zgreibunficei (zgrabunl.
Mr. ciumuricei (Pantu), ciumburicd (Dal.), megl. ciubricei, ci-
miricei cimbri§or, cimbru < *clumbur = cimbru.

www.digibuc.ro
172

Derivate,dela adiective,
Fläminzicei Hain-Hungerblume' < flamind, -zr.
Täpo§icei plantá erbacee asprà päroasä ppos,§1.

Name proprii de persoane.


Name .de liotez feminine.
Angelica < Angela.
Anica < Ana.
Marica < Mara, Márica.
Pachica (Sez. III. 84) < *Paraschica < Parasca Paraschiva.

Nume de botez masculine.


Costicei < Coste.
Giorgio?'" < Giorge.
Ionicti <
Janice': < Jan.
Miticti, Dumitricti < Dumitru.
Petricei < Petru.
Vasilicä < Vasile,

Nume proprii de amillace.


Name de vaci.
Derivate dela substantive.
Joica (Pop. 91), Gloica (Pop. 56 b) < Jot; Rol..
Vinerica (Darné T. 181) < Vineet.
Simbotica (Daniié T. 181, Sägh. 53, Sez. VII 176) <
Simbolica (Pop. 56 a) < Simbolea (Pop. ib.).

Derivate dela adiéctive.


nuOca, Ruffca (Pop. 56 a) < ray.

Nume de oi.
Derivate dela substantive,
Buzurica (Popi 57 a) < Búzurea (Pop. ib.).
Pupuzica (Damé T. 182) < pupae/.

www.digibuc.ro
173

Derivatë deia adiective.


Laica (Pop. 57 a) =
(Damé T. 182) < *migglica, cf. migfel
Mascurica (Damé T. 182) < mugcur 'cu pete albe la cap, despre
animale' (Dal.).
Ochegica (Damé T. 182) .< oacheg.

Nume de capre.
Cercelica (Damé T. 182) < cercel.
Cercurica (Damé T. 182) < cerc pl. cercurt.

Nume de rnäli.
V inelica (Sez. VII 116). < vmnát, -eg.

Diminutive deprecialtve.
Broguricä <brogurä.
Begc (Candrea-Dens 153) < beat, beg.

Ctoric, goric (Viciu, 78) = for.

ADIECTIVE.
Cinutic = purin cinut 'ea'runt' (Dal.).
Grisic (grAsut''(Dal.) < gras.
Himizic `putinter (Dal.) < näheamäzei 'putin' (Dal.).
Mugitic 'frumusel' (Dal.) < mu§at.
Mîricä 'märisoarA' (Dal.) < mari.
Sugiric (Dal.) = sugar 'nffel sugar'.
Frumugicei, fem. dela frurnugel < frurnos, -qr.

PRONUME.

Millar < atita.


Oarecicei 'ceva, un lucrusor' (SAgh. 62), oricia 'ceva, oarece :
am s'a"-II spun o oricica = am s'"-ti spun ceva' (Sez. III 83).

INTERJECIII.
Aolicä = aoleä, auleü.

www.digibuc.ro
174

VARIANTE.

Din, trumu§icei fat'd de trumos, pdpu§icd s'a extras liar din


preutqicel < preuteasei.

-tiefi.
Din buceificei fatä de bucalei, s'a extras -ficei
cu care s'au derivat :
Horbolicd (Mold,) < horbotd.
Arginlicei mic arbust cu frunzele coriace verzi lucitoare < arqint.
Cerificd tcérinthe' < cerintha.
Leatinficei = liaant, Bot.

SUFIXE COMPUSE.

(
SUBSTANTIVE.

Meimulicei (Tiplea) = mamei.


Ziulicei (toatä ziulica, câtîi ziulica de mare, Mold. Cf. 0 Sez. V
176) < zi.
Clumulicäl. ere§tet, yid de munte' (Dal.), 2. ecuculal (megl.) <
clurnei bueàticA de linà' (Dal., megl.) = ciumbei (Pap. B.), gtumbei
(Pap. B. Dal.) umf1ätur6'.
Bubulicei 'cäràbu§' (Pap, S. megl.) < bubei insectä' (megl.),
'Vienne de m6tasä" (Dal.) = bulg. buba ver-A-soie ; insecte, ver-
mine'.
Rupticei plant6 erbacee cu florile ro0i-portocalii < roy.
Sfitulicei ver luisant' (megl.) < stiles quire, éclairee.
A DIECTIVE.

Mtndrulic, (Tiplea) = mindru efrumos, Iubit'.


Dreigulied < drag.
Mutulicei (prost' < mut.

-ilie (
Ventrilicei buruene de cel-perit' < ifintre, cf. negrilicei
ccenu§c5., negroaíeä, negruvä" < negrealti.

www.digibuc.ro
175

- icic ( --=-icia -ific).


Floricicei < floare.
Pulicicei (Pas.) < pulä.
Luntricicei Bot. `Spitzkiel' < padre.
Saricied Bot. larbä-skatä" < sare.
Percic 'peri§or: (megl.) < per.

- fir& ( ---an-Fic).
Veirnicel 'veri§oarà" (Boc.) < Mr, yard.

- Ark ( =-ar-Fic).
Jacdricei `jouet' < joc loner'.

- uric ( =-ur-Hic).
Ghibirdic end& (Mold.) < *ghiburic < gheb, cf. ghiburel 'rraruntel,
mititel, ghebo§er (Päsc.).
Rouricei Bot. = roaä.

-otic ( .-ot + -ic).


Diminutiv alintätor.
Verotic (Viciu, 89) = vier.

Originea: =sp. pg. -ico (Diez, 284-285), it. -icco, fr. -iche
.(Horning, ZRPh. XX 340-343) <-iccus, -icus, care, sub forma
lemininä -icca, -ica (fdrà ca de altfel s'à putem §ti cantitatea lui i),
-se intrebuinteazà in inscripti . ca diminutiv alint4tor pe lâng6
.nume de persoane : Bodicca, Bonica, Carica (Meyer-Lübke, 542).
Bunic `grand-père', bunicei `grand'mère', fr. dial. bonique, `vieil-
lard', pv. bonic, cat. bonich, vald. biinikk 'passablement bon' >
**bonicus, bonus.
Unele derivate romanice se reg6sesc in române§te : mr. pucic
-fr. potiche < pot, dr. Ionicei, Petricä, Antoniceisard. Johannicu,
Piricu, Antonicu ;dr. (deget) mizinicsp. dedo mefaque 'petit
.doig t' (minimus).

www.digibuc.ro
176

Obscure :
Ciric de One 'budticA de pine' (Codin, 16).
Felentic'hAlnutä. prápäditä' (Codin, 31), flintic 'limba [de]dina-
inte la cIoarecI prin care inträ curafia, ea tine i pi-ohabul' (Viciu,
43), ¡Rude, flit-doe golot, innodAturä; tricilcituriV (Viciu, 57),
'fatä micä i obraznicä' (ez. II 227).

Fenomene de. Analogie.


La grupa cuvintelor in -ic au trecut :
Bobric frognon' (Viciu, 21) -< turc. böbrek.
Tägtireicti, trägticicti (Pap.B.), &if icicei (Dal.) 'panetière, besace'
< turc. tayarglk 'petit sac de cuir'.
Junicti `génisse' < ¡unix, -icis. .

mitrieä 'oae, caprä care se mulge in genere la o strungä"


(Dal.) < matrix, -.ids.
Lindic 'clitoris' < *lî'ndic <landica (A. Philippide, PrincipiI,
148). Accentul s'a pästrat pe teritoriul francez : vfr. lardie in
'envoyer qn ä la landie sa mère' (Horning, ZRPh, XXXII 365).
Sufixul s'a substituit hi -el In Auricä 'nume de dui' (Sez.
VIII 114) < Aurei.

Genul 9i Pluralul.
Cuvintele dr. in -ieä sunt feminine 0 fac pluralul in -ele (mar-
gicti pl. margele), din cauzä s'a alipit mai intâiu la cu-
vintele in -ea, cari fac pluralul regulat -ele (meirgicd < nulrgea) ;
euvintele mr. In -icä fac Ins pluralul regulat in (cisicti pl.
c.anzA cà derivarea nu s'a fäcut dela cuvinte in -ea
< case"). Cuvintele in -ic stint 1. masculine, cánd aratä
mime de fiinte masculine (blrbutic, Optic, cllic, ficturic), nume
de copaci (arburic, nib*, prunic), nume de päsäri (crupulic) ;
2. eterogene, cänd aratà nume de lucruri, sifac pl..in -e, mr. -/
(pätic, popic, cimpic, cipic, pucic).
Beidica, làpticà, nopticictr, papusicei, mr. surica, màmulicà, ziu-
lied, dreigulicá se intrebuinteaiä numai la sg.

www.digibuc.ro
177

SUFIXELE VERBALE.

EC (-'ek).

ObservaVe. Dr. mr. Si -ic. In cuvintele mo§tenite e(i)


s'a sincopat uneori.

Functiunea.

MANIFESTAREA SAU ACTIVITATEA PRIMITIVULUI.

Orbec 'later' < orb.


N§arpic, -are (Pap.B.), inorpicare (Obed.), merpichez (Dal.),
§urpicari (Dal.) `devenir furieux' < §arpi.
Inciornicare .a Intuneca' (Obed.) < bulg. teren `noir".
Ngtumeatic, ngiumiticare injumàtâtesc' (Pap.B.) < giumitate.
&úrtic (Dal.), §curtichez (Pap. B)., inf. § curticare (Pap. B.), -i
(Dal.) = ccurtedz (Pap.13. Dal.).

FRECVENTATIVE.

$cl'oapic 'boiter' (Pap. B.) < §cl'op 'boiteux'.


Aulmec (Dos.) = aulmu (Dos.) 'flairer, en parl, du chien' <
ad-*ulmu, vr. olmu 'flair' (Hasdeu, 386-387). 7 Modern adulmec
<a-Fde-F*ulmec.
Scîrcic, -ari 'grincer' (Dal.) = bulg. skárdam.

Originea :=it. -icare, sp. -car, -gar, pr. -egar, fr. -cher, -ger,
-oger, -ier <-icare, mo§tenit in :
Impiedec < impedico.
Incalec `monter A. cheval' < caballico.
Incarc 'charger' carrico.
Judec `juger' <fudico.
Lunec 'glisser' < lubrico.
'Itestec 'mâcher' < mastico.
Vindec `guérie < vindico.
Zburäteicesc 'a izbuti s'á. scoff ni§te pul din. inchircealâ' < *exvo-
latico, volaticus 'qui vole'.
Pascu, Sutixde romdnedi. 12

www.digibuc.ro
178

IP ('-Ip).
Observatie. Dr.
Derivate.
Ciripesc, mr. firipedzu` gazouiller' < mr. Our = lat. *tinniulo,
tinnio idem. (G. Pascu, Etim. Rom. 21).
Infiripez `se remettre' < fire, cf. a-§t veni in fire.
Originea : -ipo (G. Pascu, Et. Rom. 21), mo§tenit in :
(In)aripez, azi intrebuintat numai la participiu (dr, aripat, megl.
iripat), cf. *i a se aripi 'a bate din aripr (Bibl. 1688, la Tiktin)
< *alipo < ala. (G. Pascu, Et. Rom. 17).
Tip, megl. (pp 'crier' < tinnipo (G. Pascu, Et. Rom. 40-41).

UR (-'ur).
Observatie. Dr. mr. Dr. §i -or, Or.
Derivate.
DesIdqur <
Inf4ur < fagi.
Picur < pic.
Aruchttqur (Pup. B.), itrichttuur (Dal). = art/chip (Pap. S.)
`glisser'.
Ampatur 'courrif (Obed. Mih.) < ngr. rani) 'fouler'.
-urare 'faire l'amour' (Mih.) < ngr. p.ocxóc "adultère',
p.otzeixo 'commettre un adultère'.
A zgrepfora = a zgrepfa 'a se necäji sä se tie cu unghiile de
ceva, a se acátära' (Sez. V 174).
Frunzäresc 'a minca cite putin, de colea de colea' (Codin Ing.
Mold.) < frunzä?
Gustdresc 'gust cite putin, rApede' (Pamf. J. II) < gust.
A se acäftira (Sez. V 174 sub zg-ripfora) = a se acäfa.

Originea: =it. -olare, sp. -ular, -olar,fr.-ler mo§tenit In :


Scutur `secouer, agiter' < *excutulo = excutio (A. Philippide,
Pr. 73).
Spinzur 'pendre' < *expendiulo, pendeo, cf. it. spenzolare.
Tremur 'trembler' < tremulo.

www.digibuc.ro
179

Turbur, tulbur `troubler' < *turbulo, cf. fr. troubler.


Ustur < ustulo.
Vintur 'exposer à l'air, remuer, retourner des grains, éventer'
<*ventulo = ventilo.

Zbureitoresc `deprind, Invä't la zburat' (Conv. Lit. XX 1017),


zbureiteiresc'a alunga pAsärile din ogradà, lovindu-le chiar cu
piètre, pentru a le prinde' (Pamf. Mt.) < zburätor, §i deci nu are
a face cu sufixul -or.
SUFIXELE ADVERBIALE.
E (-'e).
Observatie.Dr. mr. megl.
Derivate.
1. Adiectivele In -esc fac adverbele corespunzAtoare In -este.
Câteva exemple : beirbeitescbilrbäteste, cinesc cineste, femeesc-
femeeste, f ranfuzesc f ranfuzeste, nemlesc nemleste, omenesc orne-
note.
Forma -este provine din -easte. Aceastà formä se gäse§te In vr.,
dial. dr., mr. i megl.
SdhcIstreaste (lAcuIa svntul Théofil In [m6nAstirel seikästreaste
citiva aL Dos. Prol. 591/25).
CalarWe (Candrea) = ceilare.
Cineaste (Pap. B.), cineasti (Dal.) < cînescu.
Sisputeasti (Dal.) <Sisputescu `de vlädia.".
Frifasti (Dal.) = dr. freifeste < frati, pl.
Huruiteasti 'OrAne§te' (Dal.) < /fungal 'Oran'
Museasti "bAbqte' (Dal.) < *musesc <moasei.
Umineasti (Dal.) = dr. omeneste < omenesc.
Megl. arnei*sti <Arnaut,
2. Lesne 'facilement, aisémenf < bulg. lesen 'facile, aisé', lesno
'facilement, aisément'.
Clzischime (Mih.) < chischim 'propre'.
Dure (Mih.), duri (Dal.) 'assez' alb. dura idem < turc. dur-
mak 's'arrêter, rester'.
Originea : -e, mo§tenit In bine <bene, dulce < dulce, mine <
mane.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL IL
SUFIXELE DE ORIGINE LATINO-BALCANICA.
SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

1E (-ile).
Observatie.Dr. mr.
Functiunea.
A bstracte.
0 CAL ITATE.

Derivate dela adjective.


Bädeitlinie badäran.
Belie < beat, -ft.
Blestemelfie < blestemat, - ft.
Calicie < calic.
Ceisnicie < casnic.
Clielbosie < chelbos,
Cucernicie < cucernic.
Cuminfie < cuminte,
Curáfie < curat, -ft.
Destoïnicie < destoinic.
Deorfie vanite (vr.) < deort, -ft.
Duloqie < dutos,
Ereticie (Dos. Prol. 231125) < eretic.
Fericie bonlieur' (Let. 228) < ferice.
Fudulie < f udul.
Ging toie < ginga§.
Groz dvie < grozav.

www.digibuc.ro
181

Htirnicie <harnic.
Thdäreitnicie <indärätnic.
Mtirefie <märel.
Minuntilie <minunat, (t.
Mio lie <
.Muqie 'lliu1time' (Car.) .< mult, -fr.
Nebunie < nebun.
Nerozie < nerod,
Obreiznicie < obraznic.
PlictitoVe <-pticätos, -§t.
Peiginie (Dos. Prol. 152/6, 902/16) < peigln.
Peirtti5ie < peirtq.
Mulfie rmultime' (Car.) < mull, -IY.
Prostie < prdst.
Eimelie (Dos. Prol. 961/27) < semel.
Tinerie 1j eunesse' (Codin Ing.) < tinär.
Voinicie (Sez. V 172) < voInie.

Derivate dela substantive.

Beirbeifie <beirbat,
Cînie CrnéchancetC < clue chien'.
Dumtinie < dulman.
Mdestrie(Aceasta de micA fusea se mäestrie dr6ceascä. Dos. Prol.
551/33. Nestor... rnears'al acoló unde eràfäcutä melestrie de luptat.
Dos. Prol. 892/11) < maestru.
Omenie (L-ati lovitu-1 boa15, de-1 scotia din omenie, Dos. Prol.
9914) < oament
Prietinie < prielin.

0 DEMNITATE.

Armäqie < antm.


Beinie <ban.
Deputätie < deputat,
Domnie < D017117.
Dregátorie < dregeitor.
Logo felie <logoftd, -eft.
PeiVe (Tiktin, Mat. 109) < pa§6..

www.digibuc.ro
182

0 STARE SOCIALA.
Argalie < argat,
Boerie <boer.
Calugarie <calugar.
Pastorie < pastor.
Preufie < preut,
0 PROFESIUNE.
Camatarie < camatar.
Carau§ie < carauq.
Ciobänie (Mat. 12) < cfoban.
Gazetärie < gazetar.
Negustorie < negustor.
Oerie (Pamf. J. III) < oer.
Pluttqie(Pamf. C.) < plutg.
0 CALITATE sI PERIOADA DE TIMP CAT,DUREAZA EA.
Cuconie = timpul cIt cineva e cocon 'copil'.
Feclorie `virginité' (Aceasta..., numità femeae luT Marchian...,
pânâ la bätrineate §-au tinut tectoriea. Dos. Prol. 132/4) < fectoarei.
Fetie 1. `virginité' (Aceasta... In fetie s'au s'Avir§it cu pace.
Dos. Prol. 132/3.9, Sez II 227), 2. limpul eft cineva e virginä,
fa-CA-mare' (Sez. II 227, Codin 31).
Flacaie `vremea cIt un fläcàu petrece necAsâtorit' (Codin, 32)<
I tacati.
Pruncie timpul cât e§ti prune (Dos. Prol. 332/1).
V aduvie timpul cât o femeie e vaduva.
0 INRUDIRE 51 UNEORI 51 PETRECEREA CARE ARE LOG
CU ACEA OCAZIE.
Cumatrie 1. 'compérage, commérage', 2. 'repas de baptême' <
curnatru 'compère'.
Cuscrie < cuscru.
Frafie </rate.
0 ACTIUNE.
Derivate dela verbe.
Ajutorie 'ajutorare' <a jutorez.
Ceilarie < aalaresc.

www.digibuc.ro
16
Cäleitorie 'voyage' < calatoresc.
Ceisátorie < cilsätoresc.
Cucerie <m5 cuceresc.
Cununie < cumin.
Mostenie cmostenire' (L-au lepädat tatl-säu de mosteniea im-
pärätiei, Dos. Prol. 982/26) < moVenesc.
Scirnavie profanare (Bibl. 862/3) < sçlrnävesc.

Concrete.
LOCUL DE DESFACERE A UNOR PRODUSE.
Brinzetrie < brinzar.
Bruteirie < brutar.
Cäsäpie < casap.
Cirneitarie < cirneilar.
Lipsceinie < lipscan.
Pellärierie < pälärier.
Piteirie < pitar.

LOCUL UNDE SE EXERCITA ACTIUNEA PRIMITIVULUI.

Judeceitorie < judecätor.


Legeitorie < leg eitor.

Bade 'bergerie, fromagerie' (Tiplea) < bacIti, cf. si bulg. baéria.

NUME DE MEDICAMENTE.

Doitorie `médicament' < do/for 'méclecin'.


$orecie (Päsc.), § oricie (Codin Ing.) 'otravä pentru stIrpirea pa-
recilor' < para..

NUME DE BOLI.

Suhärie (Grig. I 85), ulzeirie (Sez. 1r 43) 'gutunar ; rhume'<?

APARTINEREA.

Avulie 'richesse, fortune' < avat, -ft.


Mo§ie 'propriété foncière' < mq.

www.digibuc.ro
184

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Licarie `putinä luminä" (Codin Ing.) < licaresc 'a lumina putin'.
Zugreivie `picturh" < zugrävese.

D IMINUTIVE.

Btirbie `menton < barbei 'barbe'.


eibeiti e `babä, In gluríciä' (Mold.) < beibele, cf. mo§neg eirie =mo§-
neag (Mold.).

A bstracte-Concrete.
MESTE5UGUL 51 LOCALUL UNDE SE LUCREAZA..

Bucatárie < buctitar.


Ceasornicarie < ceasornicar.
aubotärie < aubotar.
Croitorie < croitor.
Curelärie < curelar.
Dogarie < dogar.
Fterärie < fierar.
Greidintirie < gradinar.

Boerie 1. demnitate, 2. 'board lumeascA, (Sägh. 85) <boer.


Datorie 1. `devoir', 2. `dette' < dator.
Lemnärie 1. me5te§ugul, 2. lemnele unei constructii, 3. loc unde
se tin lemne < lemnar.
mptirälie 1. functie, 2. loc peste care se Intinde < imparat.
T tirie 1. 'calitatea de a fi tare' (Dos. Prol. 48118), 2. `cer' (Vireo» <
tare.

SUFIXE COMPUSE.

- fink ( ie).
Observatie Precedat.de d, el se schimbä In e.

A bstracte.
0 STARE.
Copilarie 'enfance' < copil.

www.digibuc.ro
185

0 PETRECERE CU PRIMITIVUL.
Furcâtrie triäto are, (Pamf. J. III) < fared cquenouille.

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Clovntirie < clovn.


Dreiceirie drAcie' < drac.
Momildrie imitatie servilà" <
olticärie <§oltic.

PROFESIUNEA.

Iorgangerie emestesugul pl6p6mArier < torgangia rplälpämar'.


Plutdrie 'mestesugul plutelor' (Sez. II 24) < plutd.

Concrete.
LOCALUL UNDE SE DESFAC PRODUSELE UNEI PROFESIUNI.

Abagerie < abagia.


Alvagerie alvagia.
Botangerie <botangia.
Bragagerie <bragagia.
Leiceitueírie <leiceitu§.
Tutungerie <tutungitt.

LOCALUL UNDE SE PRODUCE PRIMITIVUL.

Beintirie monetärie' < ban.


Strengeirie 'atelier unde se fac funiile i treangurile' (Cony.
Lit. XX 1018) < §treang.
Vintirsärie 'clAdirea in care se face vinarsul, povirug' (Rev.
cr. lit. III 173) < vinars.
LOCALUL UNDE SE EXERCITA 0 PROFESIUNE.
Solragerie 'sane A. manger' < sotragia, cf. si ngr. aoppccrCapEoc;

COLECTIVE.
Apeirie < apel.
Beinärie (Pamf. C.) < ban.
Colbarie <

www.digibuc.ro
186

Fumärie < /um.


Glodärie < glod.
Grundzärie 'drum cu grundzurï de glod Inghetat' (Sez. V 76) <
grundz (bulg'är de glod Inghetat'.
Petictirie < petic.
Poctirie Omint plin cu pocir (Codin, 59) < poca tpfäjioarà as-
cutitá ce se pune la vità In loc de harag' (Codin, ib.).
Pomärie 'fruits' < pocanä.
Rufärie < rufa.

LOCUL PE CARE SE AFLA 0 COLECTIVITATE DE PLANTE.


Bostänärie <bostan.
Harbuzärie < harbuz.
Perjärie < perjä.
Stuharie (Hasdeu, 3076) < stub.

LOCUL UNDE SE AFLA 0 COLECTIVITATE DE ANIMALE.

Broscarie < broascli.

LOCUL UNDE SE AFLA UN CORP CHIMIC.


Värtirie < var.

LOCALUL DESTINAT PENTRU 0 COLECTIVITATE.

Hulubdrie < luilub.


Findrie Ienir-< fin.
Glzelärie < OW.

UN LOC INGRADIT PENTRU ANIMALE.

Bourie (Pop. 164 a) < *bonärie <hod.


Caprtirie (5ez. V 55) < caprel.
Cerbärie (Mold.) < cerb.
Outärie (Viciu, 31) < ctutcl.
V Mille (Pop. 167 b) < vaca.

UN LOCAL CARACTERIZAT PRIN PRIMITIV.

Pu§ctirie 'prison' < puqcä fusir.

www.digibuc.ro
187

NOMINA IN STRUMENT I.

Juctirie jouet' < joc 'jouer'.

Abstracte-Con mete.
PROFESIUNEA 5 I LOCALUL.

Dugramagerie `timplärie' (Mih.) <turc. doTramagi'charpentier'.

-Alie ale/ +-ie).


INTENS IVE.

Slade-die (Pamf. J. I) < sfadcl.


Vijälie 'tempête' < vij-.

NOMINA IN STRUMENT I.

Tocälie `toaca i cu cIocanele' (Codin Ing.), `morisca invirti-


toare care scirtiind sparie päsärile depe lanurr (Pamf. J. II)<toc.
Vactilie, ve§cälie,(Codin, 77) = veal (Viciu, 88), *vec'icti, ve§cd.

Rotälie evirful mal gros al fusulur (Vircol) < roatti?


Rtigälie pl. 'rädäcinile din apä ale arborilor depe lîng
lacurr (Rev. cr. lit. III 166).
Tactilie 'doe, barbä suptire i ascutitg.' (Pamf. C.).

elie (
Betelie (Rev. cr. lit. III 88 sub beteleaücti)---batti < lat. villa.
Comelie 'cocIoab5.' (Codin, 21) < cosmagcl prin substitutie de
sufix.

-ulie ul-F-fe).
D IMINUTIVE.

Ctirlulie 1. 'carte (zapis) micä' (Hasdeu, Cuv. I 78), 2. 'cär-


ticicä' (Pamf. C.) < carte, dint%
Ceisulie 'cäsufa" < casä.
GuguVie `umfläturä pe frunzele arborilor, ava bulbucat' (Sägh.
46) < gogoa0, dupä care apoi s'a fäcut i varianta bubuVie (Sägh.
46) < bubil

www.digibuc.ro
188

Sufixul -ulie s'a substituit lui -uctl in mactulie `mAgálie, gärnà-


lie' (Sez. V 105, Codin 48), 2. `umflätura dela capul unei mäclUcr
(Codin, 48) < meictucei.
Poate c ctictulie 'cäpAtinA de usturoiu' (Sez. II 185) <mâciulie
+celcrulcl.

-611e

Ptiginatie 'paganisme' (In vremile pdgIntitiet lui [lulian] svntul


Dorothei s dug dela Tir. Doe. Prol. 581/3.SA sillia sà s'a poca-
lascà de Oita ptigintirie ce feace. Dos. Prol. 991/) < ptigin.
Värgeifie '(oin) de care ti-1' lehamite vilrgällta lui Dumnezeil
nu poll' sebipa de el ca de urgiea hiT Dumnezeir (Sez. III 91)<
vargd, cf. cu acelas inteles îi varga lu1 Dumnezeil 'amarnic'.
Sufixul a fost extras din btirbalie < btirbat, -fr, blestemtifie<ble-
stemat, lumiritifie < luminat, -a, i s'a substituit probabil In
scIlbtifie Bot. 'ivraie < stilbatti idem.

Origin ea : 1. = it. sp. -la, fr. -ie < lat. -La = gr. -ía, 2. slay..
ia, 3. ngr. -Ea.
Lticomie (dr. mr.) 'gourmandise, gloutonnerie ; avidite<bulg.
lakomita.
Mageirie `ânerie, stupidité, sottise, impertinence' < bulg. ma-

Stecldrie 'verrerie' < bulg. stclklarita.


Zidtirie matériaux de construction ; construction' < bulg.
zidarita.
Chirie 'loyer, location' bulg. kirita= turc. ar. kira.
Veselie, mr. vîs1lia (Dal.) `gaité' < bulg. veselie.
Misitie 'intercession' < patteía.
Murddrie `saleté, ordure' e p,00paapEa.
Paptidie Bot. `pissenlit', turc. papadia Bot. 'camomille' <
ngr. Iscurabi das ich aber als Pflanzennamen nicht nachzu-
weisen vermag" (G. Meyer, Türk. St. I 33). Bulg. popadifka
'camomille ; chrysanthème'.
Sienahorie `maladie imaginaire' < Or evncopEcc 'resserement ;
contrainte, nécessih pressante ; One'.
SiNstrie, vr. isihtistie (Dos. Prol. 752/30) < ngr. ilooravyjptov
'lieu ou habitation solitaire ; retraite ; hermitage ; cloître'.

www.digibuc.ro
189

Din punct de vedere fonetic -ie ar puta. proveni §i din -ilia,


pästrat in mr. -ire, cf. Floril Timanche des Rameaux' < *Flo-
rilia =Floralia. Nu cumva lug Florit este adiectivul floria CCU
Holt inflorit' cf. fr. Páques Fleuries?

Genul i Pluralul.
Substantive le in -ie sunt feminine §i fac pl. -if.

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.

AC (-ák).

Observatie. Dr. mr. megl. Supt influentä ngr. unele cu-


vinte mr. in -ac s'au schimbat in -ache.
Funotiunea.
SUBSTANTIVE.

Concrete.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


mr. builac (Dal.) < baltei.
Bogheacti cun porcoe§ de fin, cam un §fert de car' (Pamf. J. ID<
boghia.
Buriac (Pamf. J. III) < buria.
Cenac rstra,chinä mai (Codin Ing.) < turc. tint de u4de
cinie.
Sfrediac = sfredel mic (Sägh. 67).
Ursac = urs mic (Sez. V 168).

Megl. drumac csentier < drum cchemin'.


S'irvetac tbasma mi < qirvetà.
Bivulceac cjeune buffle, buffletin' = bulg. bivolte.

Diminutive alintätoare.
Dzinirac = dziniri cginere' (Dal. Pap. B.).
Ficiorac (Obed.), fidurac (Dal. Pap. B.), fidurangu
bäetandru, copilandru' < fidor.

www.digibuc.ro
190

Diminutive compdtimiloare.
Mlac duffel slab' (Sez. III 71) < *mielac < miel.

Cinghilac 'crochet (Dal./ .=--- tuc. 6engel idem.

COLECTIVE.

Bungeac Co amestecäturä de lemne putrede, cu buruenr, cu


spini, §i. altele, prin VAT, in apropierea riurilor' (Viciu, 23), ese nu-
me§te un complex de mar multi' mu§chr care formeazà" Impreun6
un frumos covor verde §i moale' (Pantu, cu acest sens i buglac)<
alb. bunk, -gu estejar', de wide §i bunget.
Sfolag emucegariV (Crob.) < folium Cfeuille' pl. efeuillage'.

LOCUL PE CARE SE AFLA 0 COLECTIVITATE 'DE PLANTE.

Huciac, huciag, hi§teag (Vircol) = huciü, higlü.

AUGMENTATIVE.

Augmentative propriu zise.


Picstorag pl. -e lemnele cu un cirlig la capRul de jos, in care
umbra' uneorr pe sate cfnd e nororil mare, pe alte locurr zic cätà-
rigr (Rev, cr. lit. III 164) < picior.
Sullzac Co sulA mar mare' (Viciu, 80), sulac membrul boulur,
taurulul, calulur (Damé T. 49), sulac = suld dun pe§te' (Viciu,
80) < suit/.

Buracd = burd tnegurä. ceafa" (Rev. cr. lit. III 90). .

Bizacti egros ventre' (Dal.)ngr. p.rovCo6 esein', irCotAct (bzúka)


eventrel, rus puzo eventre' (G. Meyer, Ngr. St. II 84).

AugmeritatiVe depreciative.
Ciorsac = cioarsd ecutit care tae ràu'.
Ciotac 'dung, adicà arbor ce stà In picroare, dar are ramurile
mare parte uscate, tärate sail rupte' (Rev. cr. lit. III 93) < dot.
Osiac evirful uscat §i rämas Mil coajä al unur copac' (Codin.
55 osie ' essieu' .

www.digibuc.ro
191

NOM INA IN STRUM ENT I.

Zgiriac cinstr. cu care stolerul insamnä lemnul pânà unde s6-1


cropleascà sad sà-1 gelulascA' (SAgh. 76)

CO NT INUTUL.

Sutacti o sufà de dramurr (Dal.) < surd.

Abstracte.
Dupac 'coup de poing' < dup-.

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Scurtac escurtut (Dal.) <
Sulfirac (Obed.), suplirac (Mih.) csuptirel' < suplire.
Crudac enid copt bine, dar nief crud' ; fig. enevenit In mintr
(Codin, 23) < crud.
Iutac 'nicl 'lute nicI încet, potrivit' (Codin, 43) < lute.

Diminutive alintatoare.
Glunac (Pap. B.) < gione `viteaz'.

Diminutive cornptitimitoare.
Psinac msrabut, delicat' (Dal.) < psln

Diminutive depreciative.
Li§urac = liqor mu§or, u§urel' (Pap. B.).
Molac (megl.) = moale.

PO SESORUL UNEI CAL ITATI PRIN EXCELENTA.

COCIC/C equi hésite, couard' < codesc.


Pirgac `vif, intelligeant' (Pap. B.) < piru vexpérimenté, habile'
(Mih.) = ngr.

www.digibuc.ro
192

Mämilac 'catabae, fafá. cu îe marl? (Rev, cr. lit. IV 145) <it.


mammella rnamelle, sein'.
Ciutac = did de un corn (Damé. T. 28).

ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.

Cornac Zool. flucane' < corn.

Nume proprii. de animale.


Nume de vaei.
Mindrac ($ez. VII 176) < mindru.
Simbac (Sez. VII 176) <

APARTINEREA.

Turmac 1. 'buffletin' (Pamf. Agr. Vircol), 2. 'porc' (VIrcol),


3. fig. trapu' (Codin, 75), 'fort' (Vireo» < turmei.

SUFIXE CO MPUSE.

-On (-eld--ac).
Popirlac popet (depreciativ, mold.)

-oiac (-ohl+-ac).
Popolac `jeunC pope' (Codin, 60) <poplPentru acest de-
rivat cf. 0 ngr. raicadost. `jeune pope ; prêtre ignorant' < Italtota-
(=mace( 'femme d'un pope', zacccc `pope').

-ulac (
Fusul'ac 'epitet dat uniff orn ban i suptire' (Codin, 32) <
Pilfulag (Pas.) =pcItul, mr. patura

-ciao (.-ced--ac).
Lupetac 'jeune- loup, louveteau' (megl.) < lup
Pentru originea acestui sufix cf. megl. bivulciac `jeane buffle,
buffletin' < bulg. bivoThe -ac.

www.digibuc.ro
193

Originea.: Sufixul -ac se ggseste In latinqte, In limbi ro-


manice i balcanice.
Lat. acus formeazg cuvinte ce exprimg :
1. Posesiunea unei calitäti : meracus =merus 'pur, sans me-
lange', *palumbacus palumbacius > rom. porumbac 'gris comme
un pigeon ramier'.
2. Posesorul unei calitài prin excelentg : lingulaca 'bavard'.
3. Nume de plante : lingulaca, pastinaca, verbenaea = verbena.
4. S'a substituit lui asus In bonnacus = bonasus (ßóvacmc) 'tau-
reau sauvage'.

It. -acco, fr. -ache (din -accus, -acus) formeazg diminutive.


Dalm. -ak < lat. Ìccus formeazg diminutive, cf. mirak 'muretto'
<mir 'muro'.Bartoli, Das Dalmatische, a scgpat din vedere de
a-1 relevâ.

In limbile slave -ak formeazg :


1. Nomina agentis.
2. Adiective posesive.
3. Diminutive, In srb. rut. ceh. pol. (Belie, 154 155), bulg.
(cL tumbak 'ventre' < tumba 'tumulus% croat. (cf. buqak 'ein
kleiner starker Ochs').
4. Colective, mai ales In bulgäre§te. Iatg câteva exemple
culese din Markvo :
Parialak 'friperie, toute sorte de chiffons, vieilleries, hardes'<
parial 'chiffon, vieillerie'.
Vdr§inak = vdr§ina 'branchage'.
Locul pe care se aflg o colectivitate de plante :
Breastalak 'ormaie, ormoie' < breast 'orme'.
6ere§ak 'cerisaie' < &rep 'cerise'.
Gabarak 'charmoie' < gaber 'charme'.
Lipak 'forêt de tilleuls' < lipa 'tilleul'.
Piperak 'poivrière, lieu planté de poivrons' < piper 'poivron'.
Topolak 'bois de peupliers, lieu planté de peupliers' < topota
'peuplier'.
Trdnak 'buisson d'épines, broussaille, épinaie' < trân 'épine%
Vdrbak, vdrbalak `saussaie, saulaie' < vdrba `saule'.
Burenak `mauvaises herbes, hautes herbes dans les champs ;
lieu où croissent de mauvaises herbes' < buren 'herbe ; hautes
herbes dans les champs'.
Pascu, Sufixele romdneoti. 13

www.digibuc.ro
194

Megl. brusac 'forêt de pins' bor 'pin' bulg. bor.


Alb. -ak formeaz6 diminutive, cf. burrak,burratak 'petit homme,
bout d'homme' < harr(d) 'homme', tarak bouvillon, jeune boeuf'
< ter laureau', veraanak `jaunâtre' < vere, versi `jaune' ; flüturak
.= II' uturd 'papillon'.
Ngr. formeazA diminutive, cf. pravxdotac --= dimin. Mint.
dela prapirk 'père, pap a', de mide rom. babaca.
Turc. -ak formea :
1. Adiective posesive, cf. kotak 'brave, courageux' < ko6 'per-
sonne courageuse', sarsak 'tremblant; affaibli par une maladie'<
sarsmak `secouer, agiter'.
2. Nume de lucruri, cf. tozák 'chose broyée. hachée' < toz 'pous-
sière, poudre'.
Cuvinte latinesti In -acus nu s'au p6strat in rom., afarà poate
de porumbac.
Din limbile slave arn primit insä :
I3orceag Bot. 1. 'vesce, Vicia sativa', 2. evesce-de Hongrie, Vici4
pannonica' < bulg. boaak I.Ca poate s5. fie Izorcegi 'un fel de
ceapà (Sez. II 24)?
Colac 'pain rond' < bulg. kolak `gros pain'.
Cozonak 'pain de Pâques' < bulg. kuzunak.
Crivac `baculus' (Car.) < bulg. krivak 'long bâton ayant le
manche courbé'.
Dänac 1. 'vitel de un an' (megl.), 2. fra.cAu (Vircol), laetandru'
(Codin, 25), 'flkälandru intre 14 si 18 mil" (Dan II), copil mà-
ricel de 10-12 anr (Co din Ing.) < bulg. danak 'veau, taurillon".
Ginsac, mr. gusac (Pap. B.), megl. gdnsac 'jars' < bulg. gâsak,
srb.-cr. gusak, rut. ceh. husak, slov. gosak.
Godemnac `sfredelus, care se 01.à in tog& (Nam. Rev. Rom.
VIII 86), ghidenac sensul? (Dan. II 112) < bulg. godinak s. m.
'd'un an, qui a un an ; un animal d'un an'.
Liliac `chauve-souris' < vsl.
Malac `jeune buffle, petit buffle' < bulg. rnalak.
Pitac `pièce de cinq centimes' < bulg. petak.
Pirvac 'premier essaim' (Damé T. 120) < bulg. pârvak.
Prusac 'Prussien' < bulg. Prusak.
Rusnac `Russe' ($ez. V 122) < bulg. RuSnak.

www.digibuc.ro
195

5Sei§tac (Hasdeu, 2427), mr. §i§lacu, §i§tu 'pike de 6 piastres' <


bulg. *§estak, §est 'six'.
Vircolac 'brucolaque, loup-garou' < bulg. vraolak.
Megl. .m(i)rac 'crépuscule' < bulg. mrak 'obscurité, ténèbres,
nuit'.
Prostac (Dmnzäu... au fäcut pentru mine, un prostac, aceastä
prea slävità tainä, Dos. Prol. 15111. Acesta näsCut din tärani
si prostaci, Dos. Prol. 142/3) < bulg. prostak `rustre, roturier'.
Prosttmac (Codin, 9, sub Wanda) < prostan+prostac.
Sdrac, -et 1. 'pauvre'. 2. 'veuf. veuve' (Car. Dos. Prol. 981/10.
3. 'orphelin, -ine' (Car. Dos. Prol. 922/27) < vsl. sirakü 'homo
pauper', bulg. sirak 'orphelin, orpheline'.
Megl. pliznak `jumeau' < bulg. bliznak.

Pdstirnac Bot. =-- lat. pastinaca, bulg. pasternak.

Pentru buracet burti 'negurä, ceatä', cf. prov. brumaco =


brumo 'brouée, bruine' (ZRPh XX 337).
Pentru fundac 'partea de jos a stognlur (Pamf. Agr.), cf. retie
fundach, it. fondaccio 'clépôt, résidu'.
Pentru ciorsac cf. rus. turak 'culter obtusus'.
Pentru osiac Mrful uscat i rämas MA' coajá al unlit' copac'.
cf. rus. koriaka `gekrümmter Baum'.

Elemente turce§li.
Beirdacei 'boalcA micá" (Codin, 8), megl. beirdac 'ulefor' <bardak
'cruche, pot de terre servant A. boire'.
Briceag 'canir < biéak 'couteau'.
Bugeac <bugak 'coin, angle'.
Capac, mr. cipachN (Dal.) 'couvercle' < kapak.
Cirac (dr. mr.) 'apprenti, élève' < arak.
Darac 'peigne de tisserand' (Damé T. 139) < tarak.
Ortac, mr. urtac 'associé" < ortak.
Pälmac < parmak `doigt'.
Ravac `miel vierge' (Damé T. GI.) <ravak 'crême ou essence de
miel ; miel coulé et purifiC.

Higinac 'nom d'alliance de deux personnes qui ont épousé deux


soeurs' (Dal.) < ba§anak.

www.digibuc.ro
196

Buiracleid 'drapeau, étendard' (Dal.) < batrak.


Clciumac 'nfämâ'ligä ; espèce de polenta' (Dal.) < keamak.
Hindache 'fossé' (Obed. Mih. Dal.) < handak.
Merache (Obed.), mirachtti (Dal.) `désie < merak 'inquiétude,
curiosite.
Megl. dzambac 'lys' < zambak.
Mirac `désie < merak.
Barac 'chien barbet' < barak.
Turlac 1. `gris, pris de vin' (Pamf. J. III), 2. 'homme gras'
(Vireo», 3. durlac 'pas trop grand' (Codin, 30) < torlak `jeune
débauché ; jeune homme sans expérience'. Torotleac lofolog,
moale la mers' (Codin, 74) < turlac nätäflet.
Ahmac (Dal. si megl.) 'idiot, imbécile' < ahmak.
Ciulacu `manchof (Mih.) < blak. Dr. Clolac n. de familie.

Elemente neogrece.
Babaca < imacp.meocac 'papa, père'.
Tirac 'épervier' (Dal.) < yepdott 'faucon'.
.214i§acei adj. f. `moyen, médiocre' (Pap. B.) < patcoság.

Fliturac s. m. léger, étourdi' (Pap.B.) alb, pilturak 'papillon'.


,upleacti `soufflet, gifle (Pap. S.) alb. ,upl'alcd, turc. §epele
idem.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -ac au trecut :
Dadacei 'bonne d'enfants' < turc. dada.
Budalac 'sot, imbécile, idiot' (Jipescu Opincaru, Sez. II 151) <
turc. budala.
Subt influen-ta cuvintelor in -ac schimbat accentul fultacei
'pustule' (Dal.) < ngr. r,00tíkromac (Aravant.).
Sufixul -ac s'a substituit In megl. custrac Zool. 'perche' <megl.
costréj idem srb. kostreq.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -ac sunt : 1. masculine când aratà o
2. eterogene, pl. -ace, când aratä un lucru. Substantivele tn
-acei sunt feminine si fac pl. -ace.

www.digibuc.ro
197

ACIU (-660.
Observatie. Dr. mr. megl.Fern. -ace.
FuncV unea.

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Derivate dela verbe.


Clzitacra < chitesc.
Codada equi hésite, couard' < codesc
Pirlachl 'care furà lucrurl m6runte' (Pamf. Agr.) < pirlesc.
Vorovacra `vorbareV(Cu acea limbà a luI vorovoace, Dos. Prol.
722/25) < vorovesc.

Derivate dela adiective.


Mortada `morter (Dos.) < mort.
Sfingacril (dr. mr.) `gaucher' < sting.
Ndriptacra 'care se serve5te de mina dreapt6' (Dal.) < drept.
A cest derivat pare curios.

Derivate dela substantive.


,5agacia `jocosus' (Car.) < §agei.

POSESIUNEA UNEI CALITATI I POSESORUL PRIN EXCELENTA.

Codacia 1. 'qui a une longue queue', 2. 'qui hésite' ; subst.


'Rom du diable' (Furt.) <coadtí, codesc.
Vacsá hrtinace `mineAcloasä" (Damé T. 29). OamenI hreinad
sintem cu dobitocul, Bibl. 361/25 : wrrivótpopoc) < hreinesc..
Impungada 'care impunge, despre coarne' < impung.
Cal robacrú 'care trage din greir (Mold.), femee robace 'munci-
toare' (Furt.) < rob.

POSESIUNEA UNEI CALITATI.

Ducada 'care se duce' (Päsc..) < duc.

www.digibuc.ro
198

SUBSTANTIVE.
D IMINUTIVE.

Ghtumacta (Pap.B. Dal.) < ghtum 'vas de aramà de pus apä'


(Pap. S.).
Juncacia = junc (megl.).
NOMINA A GENTIS.
Luptacta < lupt.
Cornacia 1. `celui qui conduit la charrue' (Päsc.), 2. 'sonneur
du cor' (Sägh. 50) < corn.

AU GMENTATIVE.

Sulacra 'penisul härmäsarulur (Damé T. 49) < suld.

NOMINA IN STRUMENTI.

Asträgacia Instr. en bois sur lequel le cordonnier retourne


la tige d'une botte après l'avoir cousue' < *astrag = extraho
(Philippide, ZRPh, 1907, 294).
&dada 'batailleur, claquet, cliquet d'un moulin' (Dame T.
153, 154) < bat.
Luptacret 'plasä, voloc de prins pe§te' (Damé T. 123) < lupt.

Rincada `taur cu un singur testicul' (Rev. cr. lit. III 167),


arungaclii 'cal pe jumätate jugänit' (Dal.) = rim (Rev. cr.
lit. III 167).
Carapace =inn cirapei (Dal.).

Originea : lat. -ax, -acis+slav. (Purariu, Dim. 63 64 §i


Contr. 6).
Cirpachl (dr. mr.), luerätor prost' < bulg. keirpag `racommo-
deur'.
Covada (izolat ca nume propriu), megl. cuvacia 'forgeron' <
bulg. kovaé.
Tälmacia Interprète' < bulg. teilmat.
Luvacta `chasseur" (megl.) <biilg. lava&
Pitacta 'mendiant' (Mih.)bulg. pitam 'demander'.
Girbactei, mr. geirbaclu (Mih.), girhaci (Dal.) 'fouet fait de cuir
de hoeur < bulg. gdrba6.

www.digibuc.ro
199

Fugada < fugax, -acts.


Treigactet 1. a. 'care trage la jug, despre boi' (Damé T. 29, Sez.
V 164), 2. s. 'partea pustil de care se trage' (5ez. V 164), trägace
'curcubeth de tras vin' (Viciu, 85) > *tragax, -acts --= trahax.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -acta au trecut :
CirTacta Bot. 'orne' (Dal.) <turc. kara-a1ad, de unde si bulg.
kara -aga6, Iv, Icapneacm.
Bärcace (Mih.), burTaci (Dal.) 'vase de cuivre avec anse, petit
chaudron' < turc. bakra# 'vase de swivre pour le lait ou pour l'eau',
de uncle si bulg. bakra6e cu intelesul rom.

Substitutii de Sufix :
Spurcactü 'burete galbän cu gust dulce' (Co din, 68) < spurcat.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -actrz sunt ; 1. masculine, când aratä o fiintä. ;
2. eterogene, pl. -ace, când aratä un luau. Substantivele in -ace
sunt feminine, pl. -act.
. .,
AW (-Ctia).
0 bservatie. Dr. mr. megl. Mr. megl. - al' rt.Fem. -ae, -ar e
Funotiunea.
I
SUBSTANTIVE.

Concrete.
COLECTIVE.
Cuvinte intrebuinfate la plural.
Cotorae 'catrafuse, sculele easel aruncate in dezordine; (Codin,
22) < cotor.
Pifigae `gáteje suptirf (Codin, 58) < a pifiga 'a pisca' (Cony.
Lit. XX 1015), de uncle si mold. pirriglit 'slab si. suptire, despre
persoane'.

www.digibuc.ro
200

Cuvinte intrebuin(ate la singular.


Harmalae 'multime zgomotoasä.' (Mold.) < *crtimurae, cf. era-
murd ttumulte, vacarme' (Sez. V 175 sub zurbalic), mr. cärmoalei
'massacre' (Mih.) Ducange carmula, vsl. kramola seditio', bulg.
kramola ttumulte, vacarme, querelle, tintamarre'.
Potae 1. 'grAmaclä de dui, lupr, 2. fig. a. 'axle lenes', b. tom
lenes' (Codin, 60) < pot-, cf. fr. canaille. Cotae tcotarlä, cine in
batjoeurà" (Sägh. 113 a) < potae 2 a + cotelti = alb. kut.
Pahae cîne, In batjocurä' (Sez. V 115) a avut probabil de ase-
mene inteles colectiv.

Intelesul colectiv se exprimä mai ales prin compusul -ärae.

AUGMENTATIVE.
Augmentative propriu zise.
Mäglae (Vircol.) < mfglci cgrämadä, movilä." (Sez. III 70).
Meiteihae (Pas.) = meitähalei.
Bobotae (Päsc.), btilbtitae, vtilvälae (Pamf. Agr.), vilaitae (Vircol)
'flacärá mare' < bulg. boboria eproduire un bruit sourd, faire du
bruit', denumirea s'a dat dupà sgomotul de care este insotit o
flacArà mare, adicri un foc mare.
Priltilae, mold. palalai, papalai (Sez. III 84) < *palae < bulg.
paria 'allumer, mettre le feu, faire du feu', In primul caz prin re-
duplicarea silabei x, in al doilea prin reduplicarea silabei pa.

Augmentative depreciative.
Marlwe vacä mare i slabä' (Sez. III 70) < marldi

CONTINUTUL.
Mucegaill < *mudgus = mucidus, rom. muced.
Putregaia < *putrigus = putridus, rom. putred.
Vindtae pl. vinätät <

A bstracte.
0 ACTIUNE.
Bupta < bu.Fesc.
Futara < fut.

www.digibuc.ro
201

Izbaia < izbesc.


Trintara < trintesc.
0 STARE.
Amutal' emutenie (Pap. B.) < amuldscu.
NUME DE SARBATORI.

Brezae cun fel de arlechin care, cu un cap de animal impodobit


cu tot felul de cordele, joac5. de CrAciiin pe la casele oamenilor,
in timp ce îT mi§c6 ritmic botul orI pliscul' < breaz "cu o patà
alb`d pe fatà, despre animale', a insemnat mai intâiu timpul când
joac6 arlechinul. Cuvântul a trecut in bulg. : bárzara bouffon'.
Drag aica Na§terea Sft. Ioan Botezàtorul, 24 Iunie' < *drägae.

SUFIXE CQMPUSE.

-5rae (=-ard---ae).
COLECTIVE.
Aparae < apt
Colbarae < colb.
FleFtirae Mod pe drum, udealà de se stric6 drumul cel bun.
Se face când se tope§te omkul sau and dà o ploae' (Sez. V 73) <
flosc mnoroiu suptire, lapovit5.' (Nam Rev. Rom. IV 338), lat.
flascus mou'.
Focarae < foc.
Furddrae < turn.
Glodärae < glod.

NUME DE BOALE.

Jigarae, jigarai (Sez. V 103) crgcea1ä cu tusA la cliff, §i in bat-


jocurä i la oamenr, j ereg &Ca 'foe pe gît, arsurl' (Codin, 4,4) <
jig cfer-chaud' = alb. fegu ccanicule, jours caniculaires', bulg.
srb. .iega chaleur, hâle' ; cf. §i ung. zsigora ecolique des chiens'.
Pinticarae `diarrhée' < /Antic "ventre'.

-Mae (---alei-Hae).
Drugälae porumbil curAtitI de for (Codin, 28) < drug porumbI
marl cu boabe' (ibid.).

www.digibuc.ro
202

Jtiveilae 'multime zgomotoasà' (SAgh. 58), javalai 'multime


mare de tigani sau de oamenI tigänetici, smolitr (Sez. V 103) <
bulg. fiv 'vivant ; vif, éveillé, sémillant'.

( ).
Järeigata `jAratic mult' (Pamf. Agr.), jeregahl 'cärbuni aprin§r
(Boc.), jereigata 'jar mult, cärbunI aprin§r (Co din, 44) < jar.
Milcigatti ==lemn mUcid `putred' (Sez. III 70), cf. mucegatil
muced, putregarei mitred.
Jimigahl 'lepädAturà de varzä, de pe§te' (Codin, 44), adicA
ce se leapAdV, propriu zis 'frunze care se leapAdä bulg.
pima `feuillage' ?

-Malil (
Clumd f ea, ciumeif ae Bot. 'pomme épineuse' < cyma.

Originea : =it. -aglia, sp. -alla, pv. -allza, fr. -aille < -alia
dela -al, -alis, de unde am càpàtat mai intâiu pl. -ae, dupà care apoi
s'a fäcut sg. sensul plural s'a desvoltat mai intâiu fi-
re§te intelesul colectiv .(Hasdeu, 597).
Fierdtae 'instrumente multe de flee (Codin,. 31) < *ferratalia <
ferratus, cf. pv. f erratalha, apoi fr. ferraille.
Mdruntae 'organele màrunte ale corpului (inima, rinza, malul)' <
minutalia. Mr. minu(e117 'parale mgrunte, mgrunti§' (Pap. B.
Dal.), minuteirt, mindzedi 1. 'parale märunte', 2. Susaturi, vrea-
scurr (Dal.) < *minuteirt cu prefacerea lui t in subt influenta
lui minut pl. minuCt 'petit, menu'.

Câteva etime in -alia au devenit feminine singulare :


Beitae pl. belle < battalia.
Ndmal 'peals' (Car.) < animalia, pl. dela animal, dupà care
apoi s'a Meta §i un masculin : numal' (Pap.B.), numal'u
(Dal.) `vità micä'. Forma megl. nämär aratà cà aräturI cu
pl. neimae a trebuit ail existe §i pl. *named, cf. mdruntae §i md-
runted.
V dpae < * vapalia, cf. vapor, -vit. vapa. Hopdtae (Cony. Lit.
XX 1011) < *vdpotae < veipae cu intercalarea lui dt subt influenta
lui bobotae.

www.digibuc.ro
203

Fital'et 'époque où les femelles mettent bas' (Dal.) < *fetalium,


cf. fetalia 'fêtes de la naissance'.
Friptal'it rôti' (Pap. B.) < *frictalium, cf. friul. trek& <*fric-
talia.

AD IECTIVE.
POSESIUNEA UNEI CALITATI.
Bc1 lard <
Buxata tscurt, gros §i umflat la fatä' < bixesc

NUME PROPRII DE ANIMALE.


Nume de vaci.
Derivate dela adiective.
Beilae (Hasdeu, 596) <
Brezae (Hasdeu, 597) < breaz.
Chepe (Hasdeu, 596) < oactze§.
Florda < florus.
Mindrae (Hasdeu, 596) < mindru.
Murgae (Hasdeu, 596) < murg.
Plavae en. de vac'ä cu p'är prävan, pläviù, pi6174 sau pleivaree
(Pamf. J. III).
Roscafa (Pop. 56 a) < ro§cd.
Surae (Hasdeu, 596), Surala (Pop. 56 a) < sur.

Derivate dela substantive.


Lunae (Hasdeu 596, Sez. VII 176), Lunata (Pop. 55 b, Pamf.
J. III) < Lunt.
Märfaia (Pop. 55 b) < Marti.
Rujala (Pop. 56 a) < rujä.

Originea slay. -all (Pu§cariu, Contr. 9), introdus prin :


Pospatit 1. fleur de farine, 2. fig. pulbere de zäpadä (Mold.),
mr. pisparu 2 (Dal.) < srb. paspall epulvis molaris'.
Scobard Zool. tnase, Chondrostoma nasus' (Sägh. 114 c) < srb.
skobalt,

www.digibuc.ro
204

WI-trait <srb. vatrart 'pelle de fer ou de bois'.


Sttinae, Vilae, Vlädae n. de persoane feminine (Hasdeu, 597)
sunt probabil introduse direct din slay.

Pentru numele de vaci citate cf. srb. : gubalt 'equus porri-


ginosus', kusalt 'equus cauda curtata', putart 'equus habens
maculam in pede', sivalt 'equus canus', zekali 'equi albi genus'.

Observ ed §i in latine*te exist'd un sufix -aleus care formeaZd


adiective posesive (cf. merdaleus 'soufflé d'excréments' < merda).

Cuvinte obscure :
Ctiládae `picloare 1ung i diformate' (Codin, 13).
Ceonae `vac5. nâilva§d" (Codin Ing.).
Csioycotae, cotae `vaeá slabd, rea' (Sez. 11 187, III 89), cf.
durcti idem (Sez. 11 187).
Tiharai 'pantd foarte râpede; se .ice despre coasta muntelui
când e foarte dreaptd, aproape verticafd, pl. tihtirtir (Sez. V 162).
Ludae 'citrouille' (Cony. Lit. XX 1013).
Ooaie, land ligae.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -ae au trecut :
Dadae `dadacâ' < turc. dada.
Serlai Bot. (Trans.) =germ. Scharlach-kraut.

Sufixul -ae s'a substituit lui -eatiä in dr. mr. (Dal.) cucuvae
'hibou' ---cucuveatiti (Dal.), *cucumella.
Bocafil (Viciu, 20) < it. boccale 'bocal, pot'.

Genul 9i Pluralul.
Cuvintele In -diet sunt masculine, cale in -ae feminine §i se in-
trebuinteazd numai la sg., afará de : cotorae, piligae, ftertitae,
mtiruntae i mtirunt0 cari se intrebuinteaid numai la pl. ;
tílidrae, vtipae i vintitae fac pl. tihtiral, vàpài i vintittit;frip-
tal'a i numal'a sunt eterogene i fac la pl. friptare, numare;
despre mtiglae nu putem §ti daeá se intrebuin-teazsd numai la sg.

www.digibuc.ro
205

EAC (-Mk).
Observatie. Dr. (mr.? 1 ex. nesigur). i -eag.
Funetiunea.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Drumeac (Codin, 28), drumeag (Pamf. C.) < drum.
Minzeac (Pamf. J. II) < /Wirtz, de unde i minzoc.
Pdteac (Codin, 56) < pat.
Seiteac (Varcol) < sat.
Zideac (Codin, 80) < zid.
Peleacd `prNin6 pentru bätae' (Coffin, 57) < paid.
Pdtuleag (Nam Rev. Rom. VIII 87) <
Podeag 'palier ; plateau' < pod.

Diminutive alintätoare.
Mopeag <*mo§dneag <mo5an.

UN MEDICAMENT.

Tefdreagd 'easeus vaccinus' (Car.) < tealdr 'sain,

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.


Mr. megl. mutuleagd ttaciturne' (Pap. megl.) < mut 'muet'.
Var. mr. mutuleangd (Dal.) <mutuleagd+leani.Leangd, leangu
(Dal.) ---scurtare din mutuleangd.

Originea : 1. slay. -eak,-eaga, formeaz4 cuvinte ce exprimà"


posesorul unei calitäti prin excelentä ;-eaka formeafá. diminutive
In rut., Belió, § 35. (G. Pascu).
Ch4leag <rut. kisleak idem, cf. si bulg. kiseleak 'du vin aigre ;
un fruit aigre ; une buisson aigre'.
Gorneagu tle vent d'ouest' (Boc.) < bulg. gorneak.
Poleac Polonais' < bulg. poleak, srb. nsl. poltak.
Puleacu egarde-champêtre (Mih.) < buig. poleak.
Siliac 1. eger tare' (Pap. B.), 2. rchiclurä' (Dal.) <bulg. sineak
fmeurtrissure, ecchymose' ?

www.digibuc.ro
206

Boleac 'souffrant, souffreteux, dolent' boalei (slay).


Holeac `xevdg, inops' (Bibl. 1822/24) < rus. goriak 'pauvre
diable', bulg. golak, rut. hatak.
Tolag < bulg. tolaga bâton, gourdin'.
2. -ac, al càrui inteles diminutiv este latin (v. -ac) §i care
putut da na§tere formei -eac prin derivate in cari -ac erà pre-
cedat de sunete palatale ori africate ca in :
Bogheaca 1. co clae maI mic6' (Conv. Lit. XLIV, II 619),
2. fig. 'cap' (Pamf. Agr.) < boghie 'clae micá fárà tapA' (Noua
Rev. Rom. VIII 85), boaghe `cap' (Pamf. Agr.).
Dulceag cdoucereux, douceâtre' < dulce 'doux'.
S'a' se observe apoi dr. drumeac fatà de megl. drumac.

Cuvinte obscure :
Neibirgeac=ntivirc, ntivircd, nebereazei 'mare i prost' (Codin
Ing.) pol. nieborak, rut. neboraka cmisérable, malheureux'.
Bedreagti n. de familie (jud. Fálciti) rus. bodriaga 'homo
audax'
Cureac, curetic co parte dintr'o cäpitä" (Codin, 24).
Ceirkgel cäpuet Zool. 'tique'.
Fefeleagei 'un fleac' (Pamf. Agr.).

Genus 91 Pluralul.
Substantivele in -eac, sunt 1. masculine, pl. -eel, -egis
(mo§negl), când aratà o fiintà, 2. eterogene, pl.?, când aratà" un
lucru. Totag pl. toiege este eterog. Substantivele in -eacei
sunt feminine, pl. ?

I1V, INA (-in, 4120.


Observatie. Dr. mr. megl. Derivatele substantivale sunt
numai feminine.
Functiunea.
ADIECTIVE.
MATERIEA.
de mene (megl.) < merit.
Pal'A sicarind 'pan de secarl' (megl., texte p. 117) < sicard.

www.digibuc.ro
207

Pufin, mr. putin, megl. pufpn 'peu' <*poalti < paucies 'tin
petit nombre de fois, rarement', cf. §i pitzinnus 'petit' (Meyer-
Liibke, 6550).
Surin 'endroit exposé au soleil' (Dal. megl.) < soari.

SUBSTANTIVE.

Concrete.
DIMINUTIVE.

Crachinti `stAlpare' (Mard.) < cracä 'creang6'.


Prtiqtinä <*päru§tinti < par, cf. ptiru§tean.
Trupind lulpinA' (Vas.) < trap.
Fucurina `locul unde s'a Mcut foc §i se aflà cenii§ä' (Dal.
Pap.B.) < foculus 'petit foyer, petit feu, petit réchaud', focula
'réchaud'.
Cäpind 'murà" (megl.) < cap, cf. mr. ctipu§a = dr. cdp§unti.

Acest inteles se ggse§te apoi 'in sufixele compuse-ilinä, -ulinä,


-4tinti, -uqinti, v. mai jos.

NOMINA INSTRUMENTI.

Coprinä 'velum capitis muliebre' (Car.) < acopär.

UN LOC.

Btiltinti 'terrain marécageux près d'une rivière' (Hasdeu,


3075) < baltd.
Surupinti `surpätur5.' (Vireo» < surup = surp.
Aripidinti 'lieu escarpé' (Pap.B. Dal.) <it. ripido 'escarpe,
Dal. §i aripidzinti.

LINA UNUI ANIMAL.

Codinä Tina dela coad5' < coadä.

dOLECTIVE.

Cuplcinti 'IA dure de stej ari mid' (Dal. < cupacia `stejar'.
Stupinti 'prisacà' (Damé T. 120) < stup.

www.digibuc.ro
208

NUME FEMININE.

0 serie de cuvinte, cele mai multe obscure, cari Insamn5


'putain' :
.Balachinei (Hasdeu, 2763), palachind (Hasdeu, 2666), fig.
pafachind, pasachind Bot. 'rolbä;Rubia tinctorum' (are fructele
ro§ii, apoi devin negre).
Bap:Mind, ba§ardincl (Hasdeu, 2666) = ba§oaldel (Mold.).
Papind (Hasdeu, 2666).
Bichirinti 'femee ce bichire§te, adecä lucreaz6 mig'äetic orl-
§ice lucru' (5ez. H 149) < bichiresc.

Anghelina =fem. dela Anghel.


yirachind (Dal.), Tireichinci 'faucon' < lirac 'milan' =ngr. s-
¡Au cfaucon'.
Simbotina nume propriu de vaci < Simbätä.
Ba5achind `sotiea ba§aculur (Dal.) < ba§ac 'Oran care vinde
fructe pe

MUME DE PLANTE.

Sorocind coada parecului < sorex, soricis. Observäm cä


In acest cuvânt s'a rämas intact.
Suginel, sulcind, sululf `mélilot-j aune' (are florile galbene),
sulcinel-alba `mélilot-blanc' (are florile albe), sulcind-albastrà
sufulf-vialt `mélilot-bleu' (are florile albastre), mr. sulfiná, sal-
hind' (Dal.) = sulfinä-albä, surhind, struhind (Mih.) = sulfinä,
tindilincl (Dal.) =sulcia-galbänä, cf. alb. treinddrinti mari
'Bergmellissen'.

Urmätoarele derivate au acela§ frtteles ca §i primitivul :


Ciurdinti cturdà 'cireaclä' (Vircol).
Cînepriqt'ind = cinepiVe.
Curbind = coarhei, instr. de timplärie (Damé T. 113).
DIlminà 'loc ridicat' (Nolan Rev. Rom. VIII 85) = di/ma.
Si dilman (ibid.).
Fatocind = /Noe, augm. dela fata.
Hotline-1' = Izo it (Pamf. Agr.).
Stiroind = stîrv (Pamf. Agr.).
Tirsini = iirsi larbä mare' (ez. V 163).

www.digibuc.ro
209

A bstracte.
Cuiuinä trgutate' (Dal.) <

SUFIXE. COMP USE.

( = -el +
Pijilinä = peajti eprelilg suptire' (Dal.).

- olinfi ( -F

Când ovgsul se samAng cu gândul de a fi cosit de verde pentru


inlocui fânul din nutrqul vitelor, se nume§te cosolind (Pamf.
Agr. 114) < cosesc.

- Whet -inel).
Frunzulinä tfrunzulitg' (Tocilescu, Mater. 184) < frunzei.

-i§le -F
Curvi§tinei = curvä (5ez. III 34). Pentru compunerea su-
fixului cf. cineprigia cfnepi§te.

(= -u§ei -F
Pelu§inti tpielita ce se aflg pe carne' (Rev. cr. lit. III 164)
< piele.

Originea := it. sp.. pg. -ino, pv. -i(n), fr. -in <-inus, it. sp.
pv. -ina, fr. -ine <-ina = fern. dela -inus (G. Pascu).
Sufixnl -inus este atestat in latine§te cu inteles diminutiv in
signinum: Jacet sub hoc signino dulcissima Secundilla (C. I. L.
XII 874), citat de Nyrop, § 262, apoi Domnulinus (an. 759),
casina, casalina (an. 807), vallina (an. 912), citate de Diez, 312.
Acest inteles s'a pgstrat in it. sp. -ino, fr. -in, rom. Pentru
celelalte Intelesuri cf. lapti uin cde oae' (Dal.) < ovinus.

In sufixul rom. -in se ascund Meg probabil -enus (sp. pg. -eno,
pv. -en) i -ianus (it. -iano, fr. ..ien), cf.
Pascu, Sufixele romilnegi. 14
www.digibuc.ro
210

Plin < plenus.


Senin, (Dal.) sirin, megl. serin < serenus.
CreVin, mr. criVin < christianus.
Fin, mr. hirin, -el (Pap.B.) 'filleul' < *filianus, -a.

Albind, mr. alghinei (Dal.) 'abeille' < *alvina (musca) < alveus
'ruche'.
Ceipeifind < *capitina.
Cucind 'cuisine' < coquina.
Fetinei < farina.
mr. gfrinei (Dal:) < gallina.
Neghinei, megl. migrind "nielle' < *nigellina < niger.
Oind `viande de mouton' (Cantemir), oind (izolat ca nume de
joc cu mingea), mr. uinà `troupeau' (Dal.) < ovina 'viande de
mouton', ovinus, -a, -um `de brebis'.
Peicuinei 'oae minzare' (5ez. III 84), 'oae de dol ani care n-a
fatat inch" (Candrea) < pecuinus, -a, -um `de bétail', pecorinus,
-a, -um `de menu bétail'.
Porcinei 'came de pore; tot ce se preparä din carnea de porc :
ernatf, chi§te, etc.' (Sez. V 117), mr. purlinei 'came de pore
särata' (Dal.), 'étable à porcs' (Mih.) < porcina 'chair de porc',
porcinus, -a, -um `de pore'.
Rddikinei < radicina.
mr. arusird (Dal.) < resina.
Vecinei `voisine' < vicina.
Viperinei Bot. 'farbalerpelui' < viperina.

Ceiprinei (Pap.B.), ciprinei (Dal.), megl. cáprind laine de


chèvre' < caprina.
Furind tpeau d'outre qui a servi à la' conservation dés fro-
mages' < follinus, -a, -um 'd'outre, de soufflet' (Papahagi, Not.
Et. 22).
Murtufinei "charogne' (Pap. B.) < morticina.
Pluind 'temps pluvieux' (Dal.) <*pluvinus, -a, -um =--plu-
vius, cf. vfr. plevine, pv. pluvina 'pluie fine'.
ViVinel 'Meru ve§ted' (Mih.) < *vescina < vescus.

In sufixul -ind se ascunde probabil §i lat. -ena, cf.


Mr. arind 'sable' < arena.
Mr. yirghinei 'verveine' (Dal.) < verbena.

www.digibuc.ro
211

Peste sufixul latin s'a suprapus slay, care formeaza aug-


mentative, colective, feminine, abstracte, introdus prin exem-
ple ca :
Arapinä 'Oganca', harapinä (Pamf. J. II) ara-
pina `négresse, éthiopienne', arapin 'nègre, éthiopien'.
Desetinei <vsl. desätina 'pars decima'.
Drujinä `tovarasa' < vsl. druNna.
Grädinei 'jardin' < bulg. gradina.
Jivinei 'animal' < bulg. fivina.
Macrirzei Incalata, groasa ca deabla se Invirte' (Sez. III 70)
desigur asuda < bulg. mokrina 'humidite.
Mettäcind Bot. `mélisse' < bulg. mateéina, maaina.
Murtinä `charogne' (Mih. Pap.B.), martinet lapa slaba (Viciu,
59), mfrtinei nervoasa ; femee depravata', mirtinoasä 'vita
carefa-i. dor de sare' (Noaa Rev. Rom. VIII 86 b) < bulg. mdr(ina
tcadavre'.
Rogojinei, megl. ruguzinet `nappe de jonc' < bulg. rogozina.
Manilla 'lard' < bulg. slanina.
Smochin 'figuier', smochinä 'figue' bulg. smokinea 'ffgue,
figuier'.
`locul (sic) de unde-I lipseste o obada' (Codin Ing.)
< bulg. Veirbina `fente, crevasse, brèche ; cassure'.
ir. iLvinv 'antre, caverne' < bulg. eazvina 'terrier
de blaireau, taissonnière', cf. yiedzuri§te 'antre, caverne' (Can-
drea) < viezure 'blaireau'.

Lazarinei 'fille qui chante et danse en l'honneur de St. Lazar'


(Dal.) < bulg. lazarina.
Trubuqprzei 'ventre' (megl.) bulg. teirbuh 'ventre', târbupn
'abdominal, ventral'.

Este interesant de observat c atât lat. -ina cat i slay. -ina


formeaza derivate ce exprima carnea unui animal, cf. porcina,
bulg. govedina `viande de boeuf', pdr6ovina 'chair de bouc'.

Obscur : Ceilin, caldut' (Rev. cr. lit. III 91).


Cätilin (Bud.), chililin (Candrea) adv. gentement, doucement'
este probabil = cätinel < cat = caat 'regarder avec attention'.

Ghtorghinei, gherghinei Bot. < germ. Georgine.

www.digibuc.ro
212

Ghtubrind 'fiente de chèvres' (P4. Megl. Il 42 b) < turc.


gübre (fiente' ± ngr. xdirptvoç `de fiente'.
Sulind 'specie de crustaceil (sic)' (Dal.) < ngr. aouMva
(testacé) (vgr. actarly *solere), de unde §i bulg. solina Zool. 'solen,
Solen vagina'.

Fenomene de Analogie.
La grupul cuvintelor In -ind a trecut mr. ghirghind = virghird
'vierge' (Dal.) < virgo, -inis.

Substitutii de sufix :
Sufixul -ina s'a substituit lui in dubind = dubald 'ATM,
animal' (Furt.).

Genul i Pluralul.
Cuvintele in -ind sunt feminine §i fac pl. in -ini, mr.

OC, OG (-6k, -6g).


Observatie. Dr. Fem. -oacd, -oagd. Unele cuvinte au
numai forma -oc, unele nurnai -og, altele §i -oc i -og. La aceste
din urmk din punct de vedere fonetic, forma primitivä ar puteà
fi ori -oc ori -og ; din punct de vedere etimologic insA se pare c5"
-og < -oc (v. Originea). Forma -og, in exemplele in cari se 0-
se§te ecluziv, ar puteà fi §i ea originarä. S'ar Oreà deci cà avem
a face cu dou6 sufixe cari s'au suprapus. Exemplele le-am aran-
jat deci in vederea acestei posibi1itài (v. Origina).
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUtIVE.
Bältoacd, bälloagd (Hasdeu, 3077 ; S'ágh. 112 b), mr. bultoc
(Dal.) < ban.
Buldzoc (Tiplea) < buldz gogolo§' (Tiplea).
Buturoagd (Pas.) < buturti.
Cupoc (Hasdeu, Cuv. I 223) < cupti.
Dimboc `m6gurä, colinä" (Candrea) < dimb.

www.digibuc.ro
213

Minzoc <nfinz.
Veittirog, veltároagel 'tout petit lièvre' (Gocrn, 77) < vitulus
'petit d'un animal'.
Tobiltoc, tábiltoc 1. 'sac mic' (Sggh. 71), 2: fig. ttibiltoc
gros ca un sac' (Sez. V 160) vsl. tobolift 'sac', rus. tobolel
`pa net ère'.

AUGMENTATIVE.

Augmentative propriu zise.


Fatoc <
Fl§toacel 'um ogor ingust' (Pamf.Agr. 25) <
Mope 1. `pgrul depe cap la femei strins grgmadg' (Mold.),
2. 'nervozitate, toang.' (Mold.), `rtgrav' (Sggh. 96) < mot 'huppe
d'oiseau'.
Pidoroage 'catalige' < pictor.
Pomoroage 'fruits' (Viciu, 33) < pomula 'petits fruits'.
Bosmoageí 'comédie, drgcovenie' (Pamf. Aar.) < basmu, basncl.

Augmerztative depreciative,
Nume comune.
Ghijoagcl 'cal bätrin i slab' (Sggh. 26) <ghtuj.
Ifirloage <craft
Horfog = hoargi 'car vechla i stricat' (5ez. IX 151).
Hir§tioagei 'plele, dupgce.s-a jupit : era mal sg dau hir§tioaga
popil' (5ez. III 15), 'oala and e baring se zice babang sail 1/4-
tioagd' (Hasdeu, 2255), lzur§oagei 1. 'animal slab i urit' (Glob.),
2. 'om, in batjocurg' (Club.), 3. 'peticg' (Glob.), 4. `härtie de le-
pädat' (Codin, 39) < at.* 'Ode de miel pentru egefull' (Nam
Rev. Rom. VIII 85).
Scirloaga laegItäminte veche i ruptg' (Pamf. Agr.) <
Terfeloage 'registre', ter feloagó 'coureuse gourmandine' < ter-
felesc.

NUME PROPRII.

Tirtoacei, Tirtoaget porecle pentru bgrbati (Pop. 44 c) < art,


propriu zis 'be§inosul'.

www.digibuc.ro
214

NUME DE PLANTE.

Bursoacei 'sétaire verticillée' < ?


Hirciogi 'zbirclogr (Sez. III 15) < ?
Tirsoc 'un fel de mu§uro'fil de larbA, se aflä pe cele bahne
(Sez. V 163), probabil = tirsoacei 1. Ciarb bàltií, psdiu§' (Pan lu).
Tirsoaca 2. = troscot (Pantu) < bulg. trosak chiendent'.
Vizdoaga, vizdoacei (Grig. I 80) 1. 'rose d'Inde', 2. 'oeillet
d' Inde'.
Zbirctog 'clupereä comestibilà avand pàlärie cu coastele zbir-
cite' <zbircese.
Pucioagnei = larbä-pucIoasà, burulan5.-pucloas`a. < *pudoagei
< put-. Pentru 6 cf. puctos.
Partoaca 'mime de floare (sic l)' (megl.).
Perinoc = perinti estratul de lemn de care e prins brotacuI
morif' (Dam& T. 150).

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Mititioc 'tout petit' (Tiplea) < mititel. Pentru no <to cf. mold
cuptior = motor.
Blindoc (Reteganul, Pov. Pop. 194) = blind.

AUGMENTATIVE.

Maroc 'foarte mare' (Cony. Lit. XX 1013) < mare.

POSESORUL UNE1 CAL1TATI PRIN EXCELENTA.

Nateilog '136da'ran, prostogan, tont' (Rev. cr. lit. III 162)


<*nateirog < netare, cf. natarat.
Tontolog, teintalog `näfäräili, prqst, tont' (Rev. cr. lit. III 172)
<tindala, tont, tint.

SUFIXE COMPUSE.

-etoe (= -ete -oc).


Tabultoc 'sac mic' (Vas.) < vsl. tobolifi 'sac'.

www.digibuc.ro
215

-otoe (= -ot -oc).


Ghemotoc (Grig.), ghimotoc (Codin, 34), gldomotoc (Pamf. Agr.),
ghemultoc (Pamf. Agr.) < ghem.

-Wog (= + ).
Pisälog Holzstiick zum Stossen' (Pop. 166 b) < pisez.
Fofolog Impedecat, care nu poate s'64ì poarte trupul, tont'
(Rev. cr. lit. III 154) < /writ.
Priptiloagei dputain (Sez. V 119) < prip4esc.

-ánog (=an + -og ).


Släbánog .'putin slab', slábänog, släblinoagei Bot. 'ne-me-tou-
phez-pas' < slab.

Boorog 'cu boagele umflate' (Sàgh. 45) < bog.


Sotorog 'cam strimb, cam adus, cam curbat', gontorog `gchtop'
<ot, od `sucit'.
Originea := it. -occo, -occa, sp. -oca, pg. -oco, -oca, vprov.
-oc, -oca, rtr. -och, -occa, fr. -oche, vfr. -oque, cu urmàtoarele
intelesuri (Horning, ZRPh, XX 344-347) :
1. Diminutive, cf. it. anitrocco 'petit canard' < anitra, sicil.
pagnocca, -occu `piocolo pane', piloccu 'filamento sottilissimo',
rtr. balloch 'petite charge de foin', pg. bichoca 'petit furoncle',
bichoco ckleine Kinderkrankheit', mooco = dim. dela mop, apoi
nume alintäteare de botez : Beloca = Isabela, Doca = Theo-
dora (prin substitutie de sufix), vfr. manoque 'petite maison,
cabane, sorte de bateau', cabrioche 'petite chèvre', marroche =-
dim, dela marre dpioche', Cellefrouin vinoche 'petit vin', fr. -oche
In nume alintätoare de botez Fannoche < Fang, Ninoche < Nina,
Totoche < Toto.
2. Augmentative, cf. it. fratocco `gros moine', pg. bicharoco
'gros ver, animal dégoûtant', it. peloco 'calvo' < pilus.
3. Un preparat din primitiv, cf. vfr. miltoque 'millet, bouillie
de millet', abruzz. melocche lie, mare d'huile' < mele dmiel (dupil
col o are).

www.digibuc.ro
216

4. Abstracte, cf. ven. batoca `battement, coup', in glumA, cf.


rom. bâteglei < bätae.
5. Posesiunea unei calitqi, cf. it. pesocco 'pesant, lourd',
milan. patoc `triste, morne', ven. patoco 'patent, clair', pg. dor-
minhoco 'pris de sommeil'.
6. Posesorul unei calitai prin excelenlei, cf. vprov. badoc,
badoca `niais, sot' badare, rtr. bajocca `bavard' < baja 'bavar-
dage'.
Nume de plante, cf. vïr. pignoche 'camomille', fr. dial. aimai-
roche `scabieuse des champs', amoudroque `nom vulgaire du
Chrysanthemum leucanthemum et de l'Anthemis arvensis, plan-
tes très amères' < amarus.

Este de remarcat cä si in italieneste sufixul formeazil îi acelas


timp diminutive (cf. anitrocco) 0 augmentative (cf. fratocco).

Peste -oc de origine latinà s'au suprapus sufixele slave -ok


og- imprumutate prin urmätoarele exemple :
Bulboacä (Sägh. 112 c, Sez. VIII 31), bilboacti (Sez. VIII 31),
holboacei (5ez. V 99), duldoacei (Viciu, 41) lourbillon d'eau'
e bulg. ddlbok 'profond, creux', cf. bulg. dedbdina, ddlbina 'pro-
fondeur, fond, abîme'.
Busuroc, mr. busul'oc, busur ac (Pap.B.) Bot. 'basilic' < srb.-cr.
bòsiok, bòsioka, bdsiltak, bulg, bosír ak.
Cotoc `matou, chat' (Codin, 22) < bulg. *kotok = kotak, cf.
bulg. potak i patok 'canard'.
Meictocu 'chat, matou' (Mih.) < bulg:. *mdok, cf. srb. mdak.
Forma maciaroc (Mih. Dal.) < *mdarok = *mdok, cf. bulg. kotak
kotarak.
Patoc 'cane' (Dal.) < bulg. patok 'canard' Forma patarocu
(Mih.) bulg. *patarok = patok, cf. madaroc.
Leitoc, leiptoc (Damé T. 148, Sez. III 69), läptoc (5ez. III 187)
'canalul ce duce apa la moarä' rus. latok %tithe, auge, rigole'.
Mleidoacei 1. 'In1ädit5.' (SUL 113 d, Pamf. J. III), 2. 'prAjin5.'
(Boc.), mleidoagei `ramurá verde si mai groas6 dinteun copac'
(Co.din Ing.) < bulg. mladoka = mladia `jeune arbre', vsL mla-
dokd `vimen, baguette, branche flexible'.
Dobitoc 'animal ; fig. homme stupide' < bulg. dobiterk.
Pominoc 'dal° (11" svntul cap si-1 dusä pominoc cinstit
luminat la iubitul ei mire Hs. Dos. Prol. 922/28. Soru sa..

www.digibuc.ro
217

luind ne§te bucate iscusite... dusä pominoc acestuIa pärinte.


Dos. Prol. 992/36. Ducind cu sine mare pominoace de agoni-
sitele sale mearsä aträ doritul eI mire. Dos. Prol. 14V29) < vsl.
pominokit idem, bulg. pomindk cles moyens de subsistance, exis-
tence, vie, genre de vie'.
Stirintoc ccalic, särac de tot '(Conv. Lit. XX 1016) < *stirtitoc.
<vsl. siratükü corfan'.
Soroc 'terme, échéance' < bulg. srok.
Birlog crepaire de bêtes fauves' < vsl. brülogii clustrum ferae'.
Polog cbotte de blé coupé' < bulg. podlog lotte, vsl. pologit
`depositnm'.
Zfflog 'ôtage' < bulg.

Dupä cotoc, mticlocu, patoc s'a fAcut motoc 'chat, matou' (SAgh.
113 d) < *mädoc < mat-, de unde fr. matou.
Pope cguzgan (Cony. Lit. XX 1015) < ung. paczak.

Obscure :
Comagei i hoqmoag'd (Pamf. C.).
Mozac läcut, Indi mocnos' (Pamf. Agr.), mozoc 'due räu,
se zice mal cu samä despre eel dela stinä' (Rev. cr. lit. III 161),
rnozoc nume de cinI (Hasdeu, 869).
Tirmoacei cnoroae' (Codin. Ing.) cf. derivatul turbucalti (Has-
deu, 2340).
Artistoacti cgura staululur (Pap.B.), aristoadi s. f. pl. aristoaft
locul pe unde Ies oile ca sä fie mulse ; locul unde se mulg oile
inteo stinä' (Dal.), rtistoacti cabaterea apeI unuI du, in urma
cäreIa rämâne loc uscat' (Nam Rev. Rom. VIII 87).
Picrocu, s. m. pl. picroft, cboabä, la joe' (Mill.), cf. pieta link,
mititel' (Mih.).
Vuloagei cpré, prairie' (Obed. Mih. Pap.B.) < vale?, cf. vdialti,
vTiugti evallée' (Nam Rev. Rom. VIII 88) < vale pl. val, apoI
ioloacti.
Ciaparog `§chloapä, mr. (megl.).
Peittirog ccäp§unä" (megl. sub dipupif t).
Babl'oc cbätrin' (megl.).
Palgioc, peingroc cculbec' (megl.).
Zlamboc %dine' (megl.).
Ghindoc rscurt i gros' (Coffin, 34).
Borondoc cmititel si (Codin, 11).

www.digibuc.ro
218

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -oc au trecut :
Cojoc dr. mr. (Dal.), megl. < cójirc (megl.) = bulg. kaulz.
Zglävoc, zgleivoacei 1. Zool. `chabot' (Cony. Lit. XX 1016),
2. Bot. a. Tentaurea plumosa', b. `bluet, Centaurea cyanus',
c. Tentaurea spinulosa' < bulg. glava 1. Zool. `chaboV, 2. Bot.
Therbe de Saint-Roch'.

Sufixul -og s'a substituit lui in mirpagä 'cal slab, päcsätos'


(mold.) märtina `I'ap`d slabá." (Viciu, 59) < bulg. nuirlina 'ca-
davre' ;
lui -ac in pästr:(mog = pastirnac, pästrmac, lat. pastinaca;
megl. pälpeilog 'caille" = dr. pitpälac.
lui -uc in bondoc 'scurt i gros' (Codin, 11) < bunduc = turc.
buduk.
Virdoiog 'tourbillon d'eau' (Viciu, 88) este probabil ie§it, prin
disimilatie, din *virciorog = Vircrorova, cf. släbänog i slobonou.

EN (-'en).
ObservaVe. Dr. Si -tin.
Functiunea.
ADIECTIVE.

MAr oarzän (Car.), pere oarzäne 'care se coc devreme' (Vircol),


oarzän 'necinstit, cu purfärsi rele', oarzänä 'clestinälatä" (Vircol)
< orz?, cf. lat. hordeaiius 'qui mûrit en lame temps que l'orge'.

SUBSTANTIVE.

Nume comune.
Floacän laine que le mégissier fait tomber des peaux, pelure ;
déchets de 'Mine qui tomhent dés draps qu'on foule' < floc.
Leagän, mr. leagän (Pap. S.), megl. kgän 'berceau' < leg ?

Nume de Plante.
Breabän 1. = brebenel 'corydale, Corydalis Marschalliana'

www.digibuc.ro
219

(Pantu), 2. 'floarea Pastilor alhä, Anemone Nemorosa' i 'floarea


Pa§tilor galbAnä, Anemone Ranunculoides' (Viciu, 22) breb
'castor'.
Cru§in cruolit 'bourdaine, Rhamnus frangula', arbust cu
fructele mai intâiu ro§ii apoi negrii < cruosc 'inro§esc'.

Originea : lat. -inus (Diez) slay -en (Löwe, 46).


Coacin 'ayant le museau de couleur rougeâtre, eu parl, d'une
brebis', mr. coalin 'ayant des taches rougeâtres sur la tête, en
parl. des brebis' (Dal.) < coccinus 'd'écarlate'.
Famen (Mard.), faman 'eunuque, châtré', mr. feamin, 19.eamin
,(Pap. B.), megl. fpmin, Jpminä `feminin' < *feminus < femina.
alb. férniind `féminin'.
Galbdn, galbin 'jaune' < galbinus.
Gemein, mr. dzeamen (Pap.S.) `jemeau' < geminus.

Carpän, carpin < carpinus.


Frasin < fraxinus.
Noatin (dr. megl.) < annotinus.
Rtedin `urzealà rämasä netesutä la o pima (Co din, 57) <
*pedinus.

Dreven Intepenit, amortit', dreriu trindav' (Rev, cr


lit. III 123) < bulg. ddrven 'de bois'.
Rumän < bulg: rumen.
umän 'gris, pris de vin' (Rev. cr. lit. HI 170), vin sumän 'yin
capiteux' (Hasdeu, 106) < bulg. fumen 'bruyant, tumulteux'.
Tapän `raide' < vsl. /eapearal.
'clravcIn `sain, bien portant, robuste, solide' < vsl. stidravína.

Greabän 'regiunea din sira spinkil: dela Impreunarea spetelor


celor doilä pidoare de dinainte (Sez. V 76) bulg. grelb 'dos',
vsl. grebent gen. grebene 'carde, peigne de cardeur'.
Pristän 'rotita dela fus' (Rev. cr. lit. III 166), pristlän netradus
(Car.), prisnel `lanterne de moulin' bulg. prdsten %ague,
anneau', srb. preeten 'peson de fuseau'.
Stepenä `degre (Bibl. 2721/99, 2512/49), `seuil" (Bibl. 1981/4)
< balg. stepen 'clégre.
Stinjän 'brasse' < bulg. steinUn.
Megl. corin `racine' < bulg. koren.

www.digibuc.ro
220

Rodine 'darurLin oirä, pur, mlere, etc. care se aduc uneI le-.
liuze' < bulg. rodén 'natal, de nassance'.
Ruin co burulanä ce creste pe locurile ce incep a 'se sälbätäci
si de care fac vitele pAcluclif, când e multä In fin" (Sez. V 122).
Pantu cunoaste ruen, ruin 1. `Scabiosa succisa' si 2. `Scabiosa
Columbaria' bulg. ruen 'coulant' ?
Mojren (Hasdeu, Cuv. I 293), mojdrean 'frêne fleuri'
(Pantu) < buig. madrean 'orne; frêne à fleurs'.

Egumein %HA, supérieue < ngr. iiTalLevos.


Curpen rempante et flexible des citrouilles, des pas-
tèques, etc.'< ?

Fenomene de Analogie.
Prin analogie cu cuvintele cari au in acelas timp forme cu
-en, -in, -an s'a näscut funingeinei < funinginti.
Sufixul -en s'a substituit lui -urel in presenei < presure (Sägh.
114 b).

Genul i Pluralul.
Substantivele In -en sunt : 1. masculine când aratà o fiintá
ori un nume de copac ; 2. masculine si eterogene, pl. -ene,
când aratà un lucru : un stinfän dof stinjent, un leagein Chin
leagtine. Substantivele In -enei sunt feininine, pl. -ene (stepend
stepene).

SUFIXELE AD1ECTIVALE.

lu (-f a).

Observatie. Dr. mr.


Functiunea.
ASAMANAREA.

VIermI panglicir (Apär. Sän.) = In formä de panglied.


Pere rotit 'probabil dela roatá, fiincleä asemene pere sunt
tärete si la coadà si la partea cealaltä, infätiOnd o formä de ro-
Ufa groasä" (Cony. Lit. XX 1016) < roatä.

www.digibuc.ro
221

IN SPECIAL ASIMANAREA TN COLOARE.

Derivate dela substantive.


Areimia < aramd.
Argintiü < argint.
Auriü < aur.
Castaniü < castanei.
Cenugia `gris' < cenuei.
Míslinit <maslinä.
Albastru-muria (Hasdeu, 717) < /mud.
Peimintia < polmint.
Ruginiü ruginei.
Singeria 'de culoarea singelur (Pamf. C.) < *singine= singe_
Stacqia 'écarlate' < stacoj 'homard'.
Trandafiria 'rose' < trandafir.
Ursiü 'n. boú, vacsä cu pArul rosin In felul blàni ursulur (Damé
T. 27) < urs.
Vioriü 'violet' < viola.
Mr. Tiaryiriu 'ea de mercur' (Dal.) < yiarrir.

Derivate dela adiective.


Albeistria `bleuâtre' < albastru.
Albia < alb.
Gälbinia < galben.
Negria < negru.
Suria < sur.
Vineiü <vinät,

Dulciü `douceâtre' (Pamf. Mt.) < dulce.


Amarla 'un peu amer' < amar.
Florin, fluria 'cu pete albe, despre boy' (Vircol) < lat. florin
'fleuri ; blond', de unde mr. flor 'tout A. fait blanc', dr. /loran
'noir et blanc, en parl. des chiens' (Boc.).
Meria 'oblu, drept i fArà cioturi, despre un lemn' (Sggh. 97),
`rnindru' (Bud.) < lat. merus.

APARTINEREA.

Mijlocia = de mijloc.

www.digibuc.ro
222

SUFIXE COMPUSE.

( -ar -ia).
ASAMANAREA.

Oaie brumärie (Damé T. 67), cáciulä brumärie (Mold.) egris,


-se' < brumä.
APARTINEREA.

Turnniria cd'automne (Dal.) < toanind.

-uriii ( = -ur -ia).


ASAMINAREA.

Fumuria cde culoarea fumulur (Codin, 32) < turn.


'rite bourii 'care stau tarI i tepure de se vád sub ie ca niste
cornite' (Rev. cr. lit. III 90) < boa.

POSESIUNEA UNEI CALITATI.

Buzurie cu buza neagrá, despre or (Vircol) < bind.


Räbduria erábdátor, suferitor' (Pamf. J. II) < rad.
Herburia 'care flerbe repede, despre o legumá.' (Dal.) < hierb.
Lirguria prea larg, larg de tot' (Dal.) < larg.

Originea : 1.= it. sp. -ivo, -io, pv. -iu, fr.-if < -ivus, 2.=
it. -igno (Candrea, Bulet. Soc. Fil. Buc. III 14) < -ineus, 3. turc.
i (Sáineanu, Infl. Or. I 82).
Cimpia euni, plan' (boc cimpia, Dos.), cimpie plaine, pays
plat' < *campivus, cf. vit. campio 'di campo', corn. kampiv 'col-
tivato, colto, dicesi di campo', sic. kampia ecampagna solitaria,
luogo non accasato, .campo', sp. campio (Candrea-Densusianu).
Timpuria, Inn (Dal.) timburia ¿ *temporivus.
mr. (Dal.) tirdzia < *tardivus.

Befia (Car. Hasdeu Cuv. II 487), befit (Sez. II 149, Vircol),


beliv < *bibitivus (Can drea-Dens.).

Anita (Dal.), erlda (Mih.), arnia (Dal.) cartier d'hiver' < *hi-
bernivus (locus), cf. aestivus locus lieu propre A. passer l'été'.

www.digibuc.ro
223

Acriri 'aigrelef, it. agrigrzo <*acrineus.


Aspriri, it. asprigno <*asprineus.
Ceipriri 'brun, en parl. des yeux', vit. caprigno < *caprineus.
Ceirnia 'couleur de chair', sic. karniriu <*carnineus.
CinepiCt `de chanvre; couleur de chanvre', vfr. chainvinge
< *canapineus.
Gellbiri, galbiri (Tiktin) `jaunAtre' < *galbineus (Candrea-Dens.).

Elemente turce§ti.

Cirmiziri, cilreimizin 'cramoisi' < kinazi.


Conabia < kunabi.
Fistichia < fistiki.
Glzfurglauliti 'rose' < gülgilli.
Ghiviziri `de couleur rouge foncé' < gavezi.
Neireimziii, marmanzia, -marmaziri, marmagill (Pamf. Ont.
39), 'orange' < narendi.
Postav neftia 'vert foncé' < iiefti.
Peilltiginiri < patligani.

Delia lou, insensé' < deli.


Inacciti 'opiniâtre' < inat6i.
Pirpiritt 'pauvre, misérable' < pirpiri 'qui appartient aux
artisans, aux ouvriers ; fig. grossier, sans élégance'.
.a§if',/ `louche, strabique' < §a0.
Tiriachia 'étourd'i, gris, pris de vin' < tiriaki 'qui prend de
l'opium, du tabac ou des liqueurs spiritueuses ; hargneux, que-
relleur et difficile'.
Mr. bicriu 'ivrogne' (Mill.) < bekri.

Cutnie 'sorte de satin mêlé de coton' < kutni.


Ra.zachie `sorte de raisin excellent A. grains longs et blancs'
< turc. razaki, ngr. f)oCcotE, freCcocE (Turc. < ngr., v. G. Meyer,
'Dirk. St. I 34).
Pustia, pustriri (Giuglea-VilSan, Rom. Serb.), pustirí (Car.)
`désert', pustie, pustie (Tiplea), pustirie (Car.) s. `désert' <*bulg.
pustinea s. `désert'.

www.digibuc.ro
224

Boccia 'niais, nigaud' < ung. baksi, buksi.


Mieria, uderiti (Pas.), multi (Cony. Lit. XX 1013), mAirifi
(Tiplea), mnerea (Rev, cr. lit. IV 338). calbastru este obscur.

/ precedat de r, b, p, st s'a schimbat in f in analritt, dial. mieria


< mieriei, dial. geilbla < geilbia, dial. pustia < pustiii.

Substitutii de Sufix.
Sufixul -ia s'a substituit lui -el in mistria 'amestecat, sur cu
negru, despre pär' (Vas.) < mistrei.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL III.
SUFIXELE DE ORIGINE SLAVA.
SUFIXELE DE ORIGINE GENERAL SLAVA.

SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

ANIE (--ániïe).
Observatie. Dr.
Functiunea.
A bstracte.
. O ACTIUNE.

Diriticanie < deretic.


Afurisanie (Hasdeu, 473) < *risen.
Ptitanie (Sez. V 116) < pätesc.
Ztiludzanie `pierdere a mintir (Sez. III 92) < zdludztisc 'a-vi
pierde mintea' (ibid.), deriv. dela zalud pl. ildu(d)zt Társd de
minte', cf. bulg. zaludeavam 'commencer à faire des folies, des
bêtises'.
Nu maT am zeiranie de pasäre In curte ! (Pàmf. Agr.) nu
mai am deloc, cf. 'nu maI am de zare' < zäresc (radical slav).
Petrecanie 1. 'petrecere', 2. 'petrecere la groapä, Inmormin-
tare' (Viciu, 66) t petrec.
Plerzanie `pierdere' pferd,

Concrete.
Areitanie micg, chirciturà, stirpitur5.' (Pamf. J. III
sub blazna §? meargi) < arät
Paso% Sufixele romdnepti. 15

www.digibuc.ro
226

Ptitäranie `pâtanie, intimplare in viata omului' (Sez. V 116)


< pat pNesc.

Originea : -anie (A. Philippide, Principii, 152), introdus prin :


Cazanie 'prédication' < kazanie.
Citanie 'lecture' < vsl. Mantle.
Dihanie 'animal' < bulg. dihanie 'respiration, haleine, souffle',
diha 'être, âme, individu, créature'.
Dostotanie (vr.) 'avoir, bien, héritage' < bulg. dostaanie.
Jalovanie (vr.) `dotation' < vsl. .ialouanite.
Obrezanie 'circoncision' (Bibl. 111/23, 412/54) < bulg.. obreazanie.
Poslanie 'épître, lettre' (Dos. Prol. 952/34) < bulg. poslanie.
Poslu§anie `slujb5. bisericeascâ' (Bibl. 212/5, 212/0, 962/51)
< bulg. posligvanie 'action de servir un peu ou quelque temps'.
Scri§canie 'peine, affliction' (Pamf. C.) < bulg. sketuanie 'ac-
tion de rompre, briser, casser'.
Spovedanie, ispovedanie 'confession' (Bibl. 1572/53, Dos. Prol.
422/1) < bulg. ispoveadvanie.
Stradanie 'zèle, effort' (Dos. Prol. 271/26) < bulg. staranie 'Me,
effort, empressement, peine, application' + trudä.

Parcanie Inchiderea unei pärti de rill spre a se prinde butuct


sau plute scâpate singure pe vale [dil]' (Sez. V 116) < ?

Sufixul -anie este in strânsä leguturà cu sufixul -enie. Astfel,


chiar in limbile slave dela un radical oarecare existä in acela§
timp derivate prin -anie §i -enie. Unele din aceste dublete au
trecut §i in rom. : citanie, citenie i vsl titanite, titenffe, if daranie,
ijderenie 'origine, naissance' bulg. roidane, radenie.
Obiceiul unor astfel de dubfete s'a comunicat §i limbii române :
alurisanie, afurísenie < aturisesc, pNanie, pàlenie < palesc.

Fenomene de Analogie.
Substitutii de SuLx :
Sufixul -anie pare a se fi substituit lui -enie in :
Grijanie 'communion' bulg. grtì'enie `soin, souci'.
Isprävanie 'achèvement, fin' (Vircol) bulg. ispraveanie 're-
lèvement, redressement, redressage'.

www.digibuc.ro
227

Jedanie, jelanie (Dos. Prol. 922/2, Hasdeu Cuv. II 483) < jä-
lenie =bulg. .ialeanie, v. -enie.

Genul 0 Pluralul.
Cuvintele in -anie sunt feminine §i. fac pl. In -anif. Dihanie
face pl. dihänif.

CA (-'ka).
Observatie. Dr. mr. megl.
Functiunea.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Ceime§ukei = ceime§ue.
Cdr6rutcti (Car.) = ceirdrue (Pas.).
Ferestuted (SAgh. 113 a) = ferestue (S6gh. 113 b).
Liveizukei = *liveizue, cf. livejue livadà micA".
Peistiruicä (Car. Sez. V 116) = peisdrue (Pas.).
TRW di emoti§or, mot' (megl.) dr. tupia tumflàturà" (Pas.).

addeiru§cei (Car. Megl.) = ceildeiru§ei (dr.).


Geiinu§c'd ---= gainu§a cles Pléiades' (Candrea).
TäINW6 escobitoare de dintr (Viciu, 83) = tapuez (Mold.)
lap5. mic6'.
Lemnu§cei Bot. Temnul-Domnuld; aurone, citronnelle', cf.
lemnu§ Bot. csalicaire'.
Palu§cci = pefiu§ plantà erbacee.

FEMININE.
Nume comune.
Romincei < Pomin.
Basarabeancei < Basarabean.
Bucovineanca < Bucovinean.
Moldovanca <Moldovan.
Munteancei < Muntean.
011eancei <Mean.
Ungureancä < Ungurean.

www.digibuc.ro
228

Bace laancti < Bactiaan.


Bucureqteancä < Bucureqtearz.
Cratoveanc6 < Cratovean.
FocOneancti < Foodnean.
Ie§ancti < Joan.
Roma§cancti < Romqcan.
V asluiancti < V aslutan.

rtirancä < Oran.


Curteancti < curtean.
Bocotancti (Bud.) < bocotan crichard'.
Girtancti `femee zdravàri i groas6 in et' (Sez. IX 157) < Or-
kin om zdraVa'n i gros in gir (ibid.).

Brcidoafcti = bradoae putinicá de mursáturl, de stro0e, cu


zaprät' (Boc.).
Ctuturcti bu§tean rämas in pämint' (Candrea) = ctotur (Emi-
nescu, NOvele, 56).
Filcti = vr. 0 dial. lie < /ilia.
Ghefu§ctl = ghefuq 'verglas,
Postatcti 'siliqua' (Car.) = pastae.
Toancti toanti (Viciu, 85), cf. §i Toance pe Bistr4a in.Mol-
dova.

Mitcti bee (Pap. B.) = ngr. 1.11rt.

Megl. cirwti = dr. cirod.


Ctotcti = mr. ctotti minä, in limbaj
Ctuplitoarcti cdocänitoare', cf. mr. ctucutoare (Pap. B.), cru-
ccItoare (Mih.) < ducutescu cdocänesc'.
Fitioarcti = dr. feti§oard.
Gtirgur ulefor' dr. gurgura.
Liuncti eaccouchée < *Iihuncä, *lihonca < ngr. Xexciwa, de unde
mr.
Mrpncti = dr. mreanti.
Mull/tat = dr. molift.
Pingercä fenêtre' = tc. penger.
Pupc6 (pupuzr < lat. *pupa = upupa.
tucrd 'bouquet' dr. turd.

www.digibuc.ro
229

Nume de femele.
Derivate dela masculine.
Boldekti càle1u§6 micà i oarte simtitoare' (Pàsc.) < bolderet
'cIne care descopere vînatul' (Cony. Lit. XLIV, II 395).
Catircä 'mule' (Pàsc.) e callr mulet'.
Cotekä atelu§ä." coteta.
Ogarcei e ogar
Purcei, megl. < puta.

Clifiluqcet 'c'ätelu§ä" (megl.) < cíilu.

Derivate dela feminine.


Aridoaicei (Flásdeu, 1645) = ban. arictoarle (ibid.).
Cerboakei cerboae (Buda), firboahei (Dal.) ebiche'.
Iepuroakei = lipuroaftei (Dal.).
Lupoafeei /upoae.
Serpocticä = erpoae (Cony. Lit. XX 1018).
Ursoalcei (Dan. I 35) = ursoae (Bibl. 2293114).

Name de plante.
Avrtimeascd = avrtimeasei Gratiola officinalis'.
Culbeceascei, cubelceascei = culbeceasä, cubelceasii UMW.
Orzoatcä = ordzpíe (Candrea).

Nume de fiinfe mitologice.


Dräcoaïcei = dreícoae.
Strigoalcei = strigoae.
Zmeoaicei (Dan. I 35) = zmeoae. Ambele cuvinte se Intre-
buinteaz6 i ca nume de plante.

Nume proprii.
Nume proprii de persoane.
BreiduIca poreclä pentru femei (Pop. 46 b) < bradufa creang
de brad' (Viciu, 21).

www.digibuc.ro
230

Nume proprii de animate.


Joica, dzolca, zoica n. de vacg. rátatä Jot (megl.) < Jot.
Bälfutca n. de vitä bAltat5. (Hasdeu, 3090) beilfuta n. de
calm% b'altatà (ibid.).
Rägu§cei = reiguei eoae cu coarne' (megl.).

SUFIXE COMPUSE.

-oalea (= -oae -cä).


Arlipoaldi `négresse, éthiopienne' (Hasdeu, 1457) < arap.

-uleá -Oa +
Nume comune.
Diminutive propriu zise.
Ctisuicti `domuncula' (Car.) < casä.
Ceterutal = ceterä mic6.
Cu crime 'un fel de broderie cu linie curbà" (megl.) criv
`strimb'.
Melifurcei = o meligi mai mic6 (Damé T. 139).
Rägilukä = o ragitä mai mic6 (Danné T. 139).
Slränfuica `o moneord de 50 bani' (Vircol) < sfan(.

lin nume de boalä.


Pirfu'icti `diaree, urdinare, e§ire afar5.' (Sez. IV 24) <

Nume de animale.
Illärfulca 'nume de vacr (Pop. 91) < Malt.
Nume de Plante.
Mäzerificet 'cicer silvestre' (Car.) < mazäre, cf. mdzäriche.

Pentru sufixul compus -OM cf. came§teicei < came§ue, ctirä-


ruicti < dirärue, nevästuicti < nivisturä (mr.), lute di 'mot, mo-
tire (megl.) < Mute/ `umflätur5.' (Pas.), bältukei <ballue, v.
mai sus.

www.digibuc.ro
231

-eanefi ( = -ean
Morcoveancil Bot. 'pleurosperme d'Autriche' < morcov 'ea-
rate'.

-aueá (= -an +
Nevästancti pl. nevestence (Bud.) = nevasiti.

Originea: -ka (A. Philippide, Pr. 151), introdus prin :


Arapcti (Hasdeu, 1457), harapcti (Bibl. 1021148) < bulg. arabka,
arapka.
Bri§cti < rus. briaa `leichter, halbgedeckter Wagen', bulg.
britka 'chariot'.
Bulgardi 'une Bulgare' < bulg. Btilgarka.
Clo§cti 'poule couveuse' < bulg. klaka.
Codoqcd 'entremetteuse' < bulg. kodoqka.
Creangti 'branche' < bulg. granka.
Doicti `nourrice' < bulg. doika.
Drwti 'demoiselle d'honneur' <bulg. druZka 'amie, compagne'.
Gîlcti pl. gild 'oreillons' < bulg.
Giscti 'oie' < bulg. gtiska.
Hagil.cd 'pèlerine' < bulg. hagifka.
A lua cu hapca 'cu de-a sila' < bulg. liapka 'bouchée'.
Jiletcti 'gilet'. bulg.
Leicti < bulg. ldka 'arrosoir ; escope'.
Lotcti <bulg. lodka `chaloupe, barque'.
Mandl `nourrice' < bulg. mamka 'petite mère'.
Matcti 'reine des abeilles, lit du rivière' < buig. matka.
Pelincd `maillot, layette' bulg. pelena `lange, pl. -ni maillot
layette'.
Platcä bulg. plat 'étoffe, tissu, toile, matière'.
Pleteancti `ruban de queue' ($ez. III 85, Candrea) < bulg.
pletenka lresse, natte de cheveux'.
Pu§cti `fusil' < bulg. pu§ka.
Rabat' 'captiva' (Car.) rob 'captivus'.
Ttitarcä 'une Tartare' (Car.) bulg. Tatarka.
Tigancti 'une Bohémienne' bulg. Tiganka.
Zacuscei `déjeuner' < bulg. zakuska.

www.digibuc.ro
232

Amiricaned 'americA, pcinzA suptire si de o calitate inferioarti'


(Dal.) bulg. arnerikanka 'américaine'.
Patcd 1. 'canard' (Mih.), 2. 'oie' (Dal.) < bulg. palka 1.
Papcd 'canard' (Pap. B.) = patcd ngr. zee= 'canard', de unde
megl. pápie 'canard'.
Pipercli 'poivron' < bulg. piperka.
Princd (Pap.B.), pringd (Dal.) `piège' <bulg. primka 'em-
bfiche, entrave, trappe, piège, trébuchen
Sumcd `stratul de frunze uscate ce cade pe suprafata
pà'dure' (Dal.) < bulg. qumka 'branche d'arbreS avec
les feuilles'.
Topcd 'boule ; balle' (Dal.) bulg. topka.

cdciuncd Bot. 'colchique d'automne, tue-chien' < bulg.


kaseunka.
Cdlincd 'grenade' < bulg. kalinka.
ailed 'bouquet' < bulg. kitka.
Clafutai `Juive' bulg.
aofcd 'corneille' < bulg. éovka.
Maslincd 'olive' < bulg. maslinka.
Pipercd 'poivron' < bulg. piperka.
PliOncei `tresse, natte de cheveux' < bulg. pletenka.
Princd <bulg. primka.
Pupddilcd 1. stiglete, 2. un fel de insect6 < bulg. popadilka
Zool. 'belette', Bot. 'jusquiame'.
Rapcd nom d'animaux < arapka `négresse', cf. rap nom de
chevaux < arap 'nègre'.
Sedcd `mois de Février' < bulg. male& sea6ko.
V vied `rameau, branche' < bulg. yea/ca.
Virtpcd `girouette, toupie' < bulg. várteaZka.
Tatal 'papa' bulg. tatka.
Topcd 'bane' bulg. topka.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -di au trecut
Rîncá 'courroie, lanière' < bulg. remák.
Da:ma 'marque, empreinte' (Dal. megl.) < turc. bulg. damga.
Zefcd 'amusement, distraction' (Pap. S.) < turc. zevk.

www.digibuc.ro
233

Genul ì Pluralul.
Substantive le In -cd sunt feminine §i fac pl. in -ce, :
pl. -u§te, -oaidi pl. -oatce, -oancti pl. -oance, -eancel pl. -ence,
-o§cd pl. -gte, -ancd pl. -ance (ärancti pl. fdrance) §i -and ai_
ganca pl. figeinct), -urea pl. -zitcf. Creangd crengt, gflcà
giscd gi§tt, pelincd pelinci. Cuvintele cari aratä ori-
ginea localä fac pl. -e: Rornincd Romince.
Mr. paled pl. patehi, papal papchi; darned darnfi, pi-
percdpiperli, §umcd sumfi; topcdtopchi §i top(i.
Pentru megl. pl. nu este indicat.

EALA (-MO.
Observatie. Dr. mr.megl. -vld;mr.-eldinbuneld (bulg. ?).
Precedat de unele sunete -ealti se schimbä uneori In
Functiunea.
A bstracte.
0 ACTIUNE.

Derivate dela verbe.


Amdgeald < amdgesc.
Cheltdneald %Rae' (Mold.) < chelpinesc.
Crauidlei `tipb.Aul gäinilor and le prindem' (Codin. 22) < crew-
esc 'a .tipa despre gäinr (Codin, 23).
Dreigosteald < dragostesc.
Fdpald < fdluesc.
Horndreald treabä, ocupatie mare i Cu necaz' (Sez. III 16)
< hotneiresc.
Impärfeald <impdrIesc.
Indreizneald <indrdznesc.
Invoidld <invoesc.
Lingti§ald <linguosc.
Opreald < opresc.
Osteneald < ostenesc.
Pdru'iald < päruesc.
Pesteald Intirziere' < pestesc.
Picileald < picilesc.

www.digibuc.ro
234

Pirlealei < pirlesc.


Socotealei < socotesc.
Soponealei ocarà, batjocurA' (Sez. IX 148) < soponesc.
Scutealei < scutesc.
Urecktalei (Mold.) < urechesc trag de urechI'.

Allusealei grabW (Pap.B.) < aïtusesc rmä grAbesc'.


Arnealti 'act. de a mätura' (Mih.) < arnescu (mAtur'.
0 STARE,
Derivate dela verbe.
Amejealii < amelesc.
Amorlealei < amorfesc.
Capialei ccApierea oilor' (Sez. II 185) < ceipiez.
Greqalei < greqesc.
Mirosealei (SA feace mirosealei stra§nicä, Dos. Prol. 832/0)
< miros.
Pricopseald < pricopsesc.

Derivate dela adiective.


Acrealti < acru.
Albästrealti < albastru.
Albealti < alb.
Amtirealti, ameiralti < amar.
Kterbintealti, herbintealti (Dos. Prol. 1461/2), infierbentealti
(Bibl. 1461/52), fterbinlealti < fierbinte, -0.
Gálbinealei < galbein.
Iufeald <iute, -fi.
Nebunealei < nebun.
Negrealei, megl. nigrvlä < negru.
Rticeald < Mee.
Tristealä tristitia' (Car.) < trist.
Umezealei, umeideald (Car.) < urhed, -ei.

Concrete.
MATERIA.
Imalti boue, fange' < a ima csalir, souiller'.
Oblojeile eo fIerturä de boz cu stirigie depe horn, cu sare, etc.

www.digibuc.ro
235

cu care se spalà cele rgnr (Sez. III 83) < oblojesc 'a spàlà cu
oblojele' (ibid.).
Pomestealti cpAmint pomestit de curind' (Codin, 59) < po-
mestesc 'lipesc pe jos in cas5.' (ibid.).
ASAMANAREA.
Culepla bucate fàfä. gust' (Codin, 20) < culeei
Gurguialti renflure ou tumeure sur les mains' (Hasdeu, Cuv.
I 284) < gurguret.

NUME DE PLANTE.
Spumeald 'stupitul-cuculur < spumä.
LUCRUL CARACTERIZAT PRIN 0 CALITATE.
rilcezealti vidätae' (Rev. cr. lit. III 172) vilced -ezi rvinát',
(ibid.).
NOMINA INSTRUMENTI.
Bätealti tun bät care face s'd se scuture teica morir (Dame T.
153) < bat.
Strunealti 'sucitorul, intinzätorul ferestrAulur (Dame T. 86)
< strunesc.

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.


Cirneald 'om cu nasul strimb inteo parte' (Sez. II 187) <
cirnesc.
Hohorezealti 'eel care hohoreze§te, ride tare si frä rost' (Codin,
39) < hohorezesc.
Nemerealti 'care giceste toate, le nemere§te' (Codin, 53) < ne-
meresc.

Abstracte-Concrete.
Amtirealtt 1. calitatea de a fi amar, 2. Bot. plantd erbacee care
contine un suc amar < amar.
Btitealti 1. actiunea de a bate (a sta bätealti de capul cuiva)
2. a. 136tätura räzboiulur (Pixy.), b. 'tin 134 care face sä se scu-
ture teica morir (Dame T. 153) < bat
Gâteald 1. actiune de a se gàtl, 2. obiectele cu cari cineva se
gäteste.

www.digibuc.ro
236

Rdpezeald 1. 'repegiune' (Mimt.), 2. pl. rdpezeilf 'hududoae;


ripr (Vireo».
Originea: -el (G. Pascu), introdus prin
Serobealei camidon < bulg. skrobela, skrobeala.
Videald lumière, lampe' (Dal.), megl. vedolei lumière' < bulg.
videalo `lumière, clarté, lueur, bougie'.
Bunelel 'fourchette' (Dal.) bulg. bunela.
Cirpeald buig. 'Carpel `pièce, morceau d'étoffe servant
rapiécer'.
Poglaalei `mauvais sujet' bulg. pogibel `ruine, perte, per-
dition'.

Cerneald 'encre' bulg. ëernilo.


Momealei 'attrait, leurre' bulg. mamilo.
Sineard 'indigo' bulg. sinilo.

Clipeala ochiului 'clipitul ochlulur (Hasdeu, Cnv. II 235), megl.


clipla `paupière' bulg. klepalo 'tocsin', klepa6, klepka 'pau-
pi ère' .
DreiVealä driVealel (Pap.B.), megl. dru¡dpl'a `moulin
fouler' ---- ngr. aptavaXac (G. Meyer, Ngr. St. IV 27), alb. ddrstire,
trdslire bulg. drdstia briser, macquer le chauvre, le 1in ;
teiller, macquer'.

In limba comun5. -eald se schimbg. In -alei numai precedat de


§ (gre§alei, cole§a16), uneori de r (ameiralä).
In dial. mold. schimbarea are loc i când e precedat de s (pri-
copsalei), z (umezalei), ¡ (oblojeile), (amgal6), uneori de b (po-
ghibald).

Fenomene de Analogie.
Substitut e de Sufix :
Arnealeí 'lime' (Dal.) < arnie (Dal.) = ngr. ()wt.

Genul §i Pluralul.
Substantivele in sunt feminine, pl. mr. ar-
nealel, hohorezealei, nemerealei, cari aratà persoane, sunt mascu-
line §i se intrebuinteazä numai la singular.

www.digibuc.ro
237

EICA (-étla ).
Observatie.Dr.
Functiunea.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Derivale dela substantive,
Gtubetcti (Tiktin) < giubea.
Täbetcä (Codin, 71), tatited (Viciu, 81) 'sg.culet.'< tab-, cf.
täbiltoc (Mold.).
Ctuteled etrupina ce râmâne in pâmânt dac6 se tae lemnul
la u nrillime de 1-6 urme' (Viciu, 32) < cloak-L.

Derivate dela adiective..


Scurteted cataveleà' < scurt. In dial. mr. i megl. simplul
$curt = dr. scurt are intelesul derivatului dr. Bulg. skurtelka
tpourpoint'.

Diminutive depreciative.
Bobefei (135.bRie' (Viciu, 20) < *bäbetcd < baba.
Bufleted n. de clue (Pop. 92) < pujlä Vine jigäros, jipos' (Väsc.),
cf. i pujnä 'dine ce numaI pujne§te, latrà urit i rägu§it' (5, ez.
V 120), pujIätt 'um luätor in ris §i maI totdeauna cu vorbe por-
coase' (*ez. III 86).

NOMINA INSTRUMENTI.

Tindeied (Viciu, 84), intindeated (*ez. VIII 148) 'tindeche, o


stinghie de fIer având dinti la amindoa capetele, cu care se
tine pinza intins6 la tesut' (Vezi figura la Damé T. 136) <

RECIPIENTUL.
Bowled evasul in care se umple §i se inâcre§te bor§u1' (Marian,
Särb. II 6) < bor,s.

www.digibuc.ro
238

SUFIXE COMPUSE.
-uleica (= -ulä -ercei).

Putulptcel poredä pentru bärbati (Pop. 42 c) < put.

Originea -eau (G. Pascu),formeazä diminutive in rus.


rut. (Belie, § 54). Existä i in bulg., cf. bulg. karageika 'es-
'Ace de prune', povareika 'euillière de cuisine'.
Calaveicd <rus. kalavetka (Cihac).
Copeica < rus. kopetka.
ubet.cti (Iarnik-Birs.), jubeitä (Viciu, 55) < rut. subeika tklei-
ner, kurzer Pelzrock'.
Colometca un fel de dans in nordul Moldovei rut, kolo-
dupä ora§ul Kolomea.

Megl. veicä 'petite branche' < bulg. vedika.

Birzeicd, bärzeicd, burgeicä sanie micA' (Viciu, 18, 19), Ur-


¡dal `s.äniu-0 ce se trage cu mina' (Rev. cr. lit. III 87) bulg.
bärzet. erapide'.
Develcä adj. f ém. labile (Codin, 26) bulg. deavorka vierge,
jeune fille'.

Fenomene de Analogie.
Sufixul -era s'a substituit in :
Clubeicel pipà" (Dame) < dubuc.
Suveicá 'navette' < *suvaicä, megl. suvalcä bulg. sovalk.
Cucuveicti < cucuvea.
Cujetcá (Dos.) < cojoc.

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in -eIca sunt feminine, pl. -eta

www.digibuc.ro
239

ELIO'E
Observatie. Dr. Inteun exemplu apare
Functiunea.

Concrete.
LOCUL PE CARE SE EXERCITA 0 ACTIUNE.

Bide lige <loe bät6torit de vite' (Sez. V 37) / bat.


PriveliVe 'spectacle' < privesc.

A bstracte.
0 ACTIUNE.

Izbeliqte (a fi de izbelige = a fi de zbucium, de necaz §i chin,


Sez. V 101) < izbesc.
Opreli§te < opresc.
na urbi1Lti `de-a baba oarba' (megl.) < aorb.

Originea: -e1i§te (G. Pascu).


Dripeli§te 'lope c61cat din picloare' (Tiplea)bulg. dripel 'chif-
fon, vieillerie, guenille, loque', propriu zis `loc moale ca o pe-
t 0'.
Herbelí§te `hirburi' (Vircol.), idrbeli§te `car, plug stricat' (Pamf.
J. II), hurbeliqte `acaret fäcut mare i fArà rost' (Codin, 39)
bulg. hdrbel 'Lesson'.

Pentru priveliVe cf. bulg. zdreali§te.


Sufixul -elige este in limbile slave un sufix compus al lui -i§te
(v. Vondrák, 468-469). Pentru -ili§te cf. vsl. blöditiqte lu-
panar', fateli§te, FetiliVe 'career', kupili§te 'forum'.

Genul 91 Pluralul.
Cuvintele in -eliqte sunt feminine si fac pl. in -eliqti.

www.digibuc.ro
240

ELMT A (-élnifd).
Observatie. Dr.
Functiunea.

NOMINA INSTRUMENTI.

Botelnird botnita c6pAstru1uI, o curea dela cäp'ästru care trece


peste botul calulur (Damé T. 50) < bot.
Fofelnitä, pl. -e, taripì, crucile virtelniter (Damé T. 140, Sggh.
54) < fot-, cf. fofeaza 'aripa morir.
Surubelnird, §urupelnitä instr. de fferärie (Damé T. 108), de
stolerie (Damé T. 113), o bucatà de lemn cu care se stringe §u-
rubul la tease' (Damé T. 82) < qurub, §urup.

RECIPIENTUI4.

ChibritelniN porte-allumettes' < chibrii.


Scrumelnird cendrier' < scrum, cf. bulg. pepelnila.

NUME DE PLANTE 51 ANIMALE.


Urechelnigi 1. Bot. = l'arbei de urecht, 2. Zool. `forficula au-
ricularia'.

Originea: -elnita (A. Philippide, Pr. 153), introdus prin :


Cadelnigi 'encensoir' < bulg.
Cristelnifd <vsl. krastilnifa.
Gäselnile sunt ni§te viermi ce se face in stupii slabi i cari mâ-
nâncà mierea (Damé T. 120), megl. gäselnifd comidA', dr. distil-
nifei 'culb de §oarecT in stupul cu albine' (Sägh. 47) < bulg. gâ-
selnia 'chenille'.
Näcovelnifd eenclume (Car.) bulg. nakovalnea.
Scrobelnird sensul? (Car.) scrobealti = bulg. skrobeala
midon'.
Stropelnifd 'arrosoir' (Car:) stropesc. Codin, 79, citea.zä
cuvântul pe care-I traduce prin vraflori-W, un cuvânt care nu §tim
ce inteles are.
Suvelnifd 'navette' (Damé T. 138) bulg. sovalka.
Supelnip 1. Virtej de ap5., d. p. pe ling6 cIoncurr, 2. locul

www.digibuc.ro
241

ce n-a Inghetat IAA." (Viciu, 81) bulg. §opnuvam 'tomber


dans l'eau'.
Vrtelniä (Damé T. 140) < invirtesc, bulg. vdrtia.
Piqtelnip `baltà mai micA" (Hasdeu, 2397).

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in sunt feminine §i fac pl. -elnig,

EN CNJ (-én6ü).
Observatie. Dr.Intr'un exemplu apare -enc, in altul
-enchia.
Functiunea.
DIMINUTIVE.
Illiiscurencra `purcel de un an' (Viciu, 44, sub gtidin) < mascur
'pore.
Podencla `podeV (Iorga; Stud. §i Doc. XIII 75) < pod.
Ttiurenc 'taur -We (Pamf. Agr.) < tour.
Popenchia Bot. 'coprin à encre' < popä, ct. popilnic, popivnic,
lingura-popil Bot. 'cabaret, oreille-d'homme, rondelle'.
Cordencia `pièce d'arrêt au métier du tisserand' (Damé T.
136) < incordez tendre, bander'.
Cornencia Ins. `lucane' (Viciu, 36) < corn, de unde §i varianta
cornac (Mar. Ins.).

Originea: -enko, -enka, despre care v. Belié, § 56 57, de


unde direct -enc, pästrat in ttiurenc, apoi -enchill din popenchia,
§i In fine -petit prin analogiea pl. -end (G. Pascu).
Hasdeu, 1704, inregistreaiä numele de familie Armeanci.

EN1E (-énile).
Observatie.Dr.
Abstracte.
0 ACTIUNE.
Afurisenie (Hasdeu, 473) < afurisesc.
CurNenie <
Desptirlenie < despart,
Pam 8tVizel6 romdnoti.

www.digibuc.ro
242

Impärtägenie <impärtägesc.
Präpädenie (Acesta... aü mäirs la Nineviea de au strigat prä-
ptidenie, Dos. Prol. 232/4) < prtiptidese.
Peilenie < päysc,
Slobozenie <slobozesc.
Incepenie Inceput ; commencement' % incep.
0 STARE.
Calicenie < colic (radical slay).
Ctuddynie < ciudat,
Cuminynie < cuminte, qt.
Dreigälägenie (V16hutä) < dreigtilq.
Grozävenie < grozav (radical slay).
Muynie < mut,
Scirbogenie (Mold.) < seirbos, -qt.
Sfinynie < stint, -et.
Surzenie < surd,
iretenie < giret.
,sozenie ecomedie, bizarerie, pozn5.' (Rev. cr. lit. III 169)
< god, -zi ccomedios, bizar' (ibid.).
Vulpenie `§iretenie' (Pamf. J. III) < vulpe, cf. vulpolii 'bsátrin
§iret'.
IN SPECIAL 0 INRUDIRE.
Cuscrenie < cuscru.
Nemenie (Vircol) < neam rudâ'.
Rudenie, rubedenie <

.Concrete.
0 PERSOANI.
Ilizenie persoanä < hid,
Sluynie cpersoan6 slutà" (Mold.) < slut,
Tipenie de orn cnicsi mkar un om, nimenea absolut' (Sez. V
166) < sip 'crier'.
AUGMENTATIVE.
Fumidenii desime mare de oamen1 ori de copacr (Sez. 11228)
-<*fumed = fumidus equi fume ; enfumé; noirâtre'.
Prepestenie (Codin, Ing.), prepestenir (VIrcol) < peirpaste, prä-
pästit

www.digibuc.ro
243

VARIANTE.

-ozenie.
Din stobozenie s'a extras -ozenie cu care s'a derivat scirbozenie
(Painf. C.) < scirboonie (subst. de sufix).

SUFIXE COMPUSE.

-ovenie (= -enie).
Dräcovenie edracie < drac, cf. obscurele parascovenie, näs-
govenie ejitie, tacla, gluma, anecdota' (Pamf. J. III).

-etenie (= -ele -enie).


Ordienit = hoard 'pu a. de orke fel' (Rev. Creanga III 83),
'pasárI de ograda' (Boc.).

-edenie -ed -enie).


Dupà fumedenie fa:VA de fum s'a fault
Sumedenie Tonle, multitude' < sumd.

Originea: -enie (A. Philippide, Pr. 152) §i -anie precedat


de sunet palatal (G-. Pascu), introdus pdn
Blagoslovenie bénécliction' <bulg. blagoslovenie.
Blagovi#enie 'Annonciation, fête du 25 Mars' <bulg. blago-
veaqtenie.
Citenle lecture' <vsl. &tent:i.e.
Cir§enie circotä, incurcatura, buclue (Boc.), o afacere de
rea credinta." (Mob.) <bulg. kdronie 'I'action de briser ou de
se tordre'.
Hulenie (Dos. Prol. 183130) 'action de blamer, réprouver, de-
nigrer, blasphémer' < bulg. hulenie.
Iscuonie épreuve, tentation' (Suferind greale nevoI i iscu-
§énit., Dos. Prol. 96111,3. Ace§tla... rab.dara multe iscu§enii
pentru marturiea Domnulul Hs, Dos. Prol. 442/) <vsl. isku-
genie.
Obretenie (vr.) 'aflare' < vsl. obreatentie.
Poucenie (vr.), pducenie (Sez. V 116) 'prédication' <bulg.
puoéenie, vsl. poueenire.

www.digibuc.ro
244

Polojenie anecdoa.' (Pamf. J. II) bulg. lâenie 'Fac-


tion de mentir, menterie, radotage, radoterie'.
Pozvolenie 'permision' < bulg. rus. pozvolenie.
Smerenie 'humileté, modestie' (Bibl. 102/22) < bulg. smirenie.
Spdsenie, ispd§enie 'salut, délivrance' < bulg. spasenie.
Umilenie 'attendrissement' (Bibl. 272134) < bulg. umilenie.
Denie <bulg. bdeanie `vigile, veille ; vigilance'.
Jälenie (Car.) < bulg. ialeanie 'affliction ; deuil'.
Mirqävenie 'tot ce produc greaVA, in special organele geni-
tale si anusul' (Sez. V 106) bulg. mdr§aveanie `maigrisse-
ment'.
Promi§lenie (Dos. Prol. 991/7) < bulg. promisleanie, promiq-
leavanie 'pourvoi'.
Vedenie 'vision, apparition' < bulg. videanie.
Zgircenie 'avarice' < bulg. sgdr6anie 'crispation, contraction'.
Ectenie < ngr. ixT6yeta.
Obscure :
airtitenie `socotealà" (Ciob.).
Cupenie 'zgircenie' (Sägh. 135), 'zgircenie mare' (Codin, 24)
cupit 'zgircit' (Codin, 23), a cupi 'a coase mai pe dintregul de
cum ar trebui, sail intr-un loc mai in scurt, intr-altul mai lung,
etc.' (Codin, 24), bulg. kupuvanie 'l'action d'acheter, achat'.
Precedat de §, j, f, z, e din -enie se schimbä in in dial. mold. :
impärtd§dnie, bejdnie, curdidnie, surzdnie.
Sufixul -enie e in strâns6 legnurä cu -anie.

Fenomene de Analogie.
Substitutii de sufix.
Sufixul -enie s'a substituit lui -anie in :
Poslupnie (Bibl. 2912/53 : )er.,coupTe(ct, ministerium) < poslu-
§anie, v. -anie.
Selvirqenie 'achèvement, accomplissement, fin' (Bibl. 602/17,
Dos. Prol. 632/u), `mort' (Dos. Prol. 242/22), figenie 'fin' (Dos.
Prol. 711/27) < bulg. svdr§anie.

Ganul 9i Pluralul.
Cuvintele in -enie sunt feminine si fac pl. in -enii.

www.digibuc.ro
245

ERNITA (-érnifii).

Observatie. Dr.
Functiunea.

RECIPIENTUL.

Cenmernita 'cendrier' (Pamf. C.) < ceniqd.


,
NUME DE PLANTE.

Paduchernird = ptiduchele-calulut. 0 plata erbacee se nu-


me§tc pelducherM.

Originea: -ernila (G. Paseu), introdus prin :


MeserniVi 'boucherie' (Car.)srb. mesarnifa.
Pipernigt 1. 'poivrier' (Tiktin), 2. `piulitä de piper ; poivrière'
(Car. Codin, 58), 3. pipichernild `salière' (Nona Rev. Rom. VIII
87) < bulg. pipernita 1, 2. Pipichernifel < *pipchernipi = pi-
perno.
Maghernigi 'cuisine' (Dos. Prol. 142/5) < bulg. rnagernita.
Magher 'cuisinier' (Dos. Prol. 142/111<bulg. mager, ngr. vicreEpoc.

Cuvinle al ceiror radical e slay.


Gubernirn Med. 'Laos' (Cçdin, 37) gubav,
Nisipernigi `sablier' nisip 'sable'.

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in -ernigi sunt feminine si fac pl. -ernill, -cm*.

EPITA (-Mnild).
Nu suntem siguri de existenta acestui sufix. In adevär, nu
cunoa§tem cleat douä cuvinte terminate in -e§nilcl: 1. Bolonigi
'épidémie' (Grig. Pamf. J. III) boalif (slay), 2. molunif'd
'vreme moale' (Pamf. J. II) §i mole§ag (ibid.).
Amândouä aceste cuvinte se Intrebuinteazä numai la sg.

www.digibuc.ro
246

EUTi
Observati e. Dr.
Fun etiun ea.
NUME DE LOCALITATI.

Badeult sat in Bucovina §i jud. Boto§ani.' < bade.


Fräteuri: sat in Bucovina < /rate.

Origin ea : In Bucovina §i in partea invecinatà din Moldova


§i din Basarabia o multime de sate poartà nume cu sufixul -usi,
care ne intimpinA chiar la ora§ele Cernãu i Rädtiul, dar este
ceva neauzit in restul Moldovei, in Ardeal §i in Muntenia. Acest
sufix se Ose§te darà numai acolo unde Românii sunt amestecati
cu Rutenii, §i nu este altceva cleat un interesant compromis
intre sufixul rom. deminutival -ut §i intre sufixul deminutival
compus al Slavilor in genere §i al Rutenilor in specie -over
(= -ov -e() obicinuit mai cu samà in nomenclatura topicà.
Astfel, bun6-oarà, al nostru Reidtiut, la plural Rädäuft, se chiam6
rutene§te Radover, la plural Radovli, Toporouri = Toporovri,
Climouti=Klimovii, Vascouri = Vaqkovti" (Hasdeu, 285'3-2854).

lE (-'ite).
Observatie. Dr.
Functiunea.
Abstracte.
cpoznà, picilealA' (Sez. V 126) god 'ciudat, sucit' (ibid.).

Concrete.
Codie 'partie postérieure du four' (Viciu, 34) < coadcl.
Perie 'brosse' < Or, peri.

Origin ea : -ie, (G. Pascu), introdus prin :


Drojdie 1. clevure', 2. 'lie, marc' < bulg. droldie 1.
Dropie Zool. 'outarde' < vpol. dropia.

www.digibuc.ro
247

Ostrie `furai pentru prins pe§te' (Vîrcol) < bulg. ostrie Iran-
chant, fil ; pointe'.
Patnojä <bulg. podnaie 'chose qui soutient un corps quel-
conque'.
Podgorie `vignoble' < bulg. podgorie 'contrée située au pied
d'une montagne, pied d'une montagne'.
Armie 'armée' < bulg.
Balie <bulg. bailía 'seau, godet'.

Fenomene de Analogie.
La grupul acestor cuvinte au trecut :
Arie < area.
Alchie < astula.
Fachie = fache < facula.
Fejie = fajd pl. fete.
Funie = fune (Bibl. 69114, 1652/26, Dos. Prol. 2520 < funis.
Gratie < crates.
Purghie 'perche' (S6gh. 99) < perg(u)la.
Salcie = sake Bot. `saule' < salx, -cis.
Stinghie = stinghe (Friget stinghile cu frigäri Infocate, Dos.
Prol. 952/4).
Unghie = unghe (Cf. pl. unght la Dos. Prol. 182/7, 632/29)
< ungula.
Virghie pl.. virghif 'präjinä de tufan doplite i puse una tin&
alta spre a formA peretele unef case' (Codin, 78) = virghe (Pas.)
< virgula.

Crosnie `o legsa.turä de lemne cît poate duce omul ,In spate'


(Viciu, 38), csarcinä, maldur de lemne' (Pamf. J. III) = crosnä
(Pamf. J. III), bulg. krosno pl. krosna 'ensouple, ensuple ; rou-
leau, ourdissoir'.
Jurebie = jureabli 'a §eptea parte dintr'o clued de- bumbac',
_
fig. 'afacere (Codin, 45).
Obrejie (Arh. Ist. II 74) = obrep 'endroit exposé au soleil'.
Pirtle (5ez. III 84, Sàgh. 114 a) = pirte (S6gh. 114 a) `chemin
battu sur la neige'.
Prirnejdie = prime* (Dos. Prol. 431124, 961/9).
Präpastie = prtipaste, gen. l'ireiptigt (Dos. Prol. 412/,9, 461/13,
31/12), bulg. propasti.

www.digibuc.ro
248

Reircicanie = reiteicand rgroapä mare provenità din prälau§irea


until teren' (Sägh. 102).

Palatie réunion' (Tiktin), polatie emultime de copiI' (Mold.)


< ngr. saVat, vbulg. po/ala palais', bulg. po/ala, po/ade Vorraum
im oberen Stocke eines Bauernhauses'. Poate cä subt influerria
acestui cuvfint s'a näscut poede 'multime flämândà de oarnen1",
copiI, särkime, golänime' (Sez. V 117), puedie emultime de p6-
sAff, vite, lume' (Boc.) < pure/.

Jelie rjale (Bud.) < bulg. ielea 'regret, plainte'.


Sable 'sabre, épée' < bulg. sabea.
Sanie < bulg. sanea.
Vecernie la prière du soir' < bulg.. vdernea.
Osie 'essieu' < bulg. ost.
Zavistie 'envie, jalousie' < bulg. zavisti.

Gresie, mr. greasi (Dal.) 'pierre à aiguiser' < alb. geireasti `ra-
eloir'.
Rodie 'grenade' < ngr.

Hattie = hattti 'potae, noajä de lupI' (Pamf. C.).


Moachie = moacti (Sägh. 113 d).
Zeghie (Bud.) = zeghe.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -ie sunt feminine §i fac pl. -IL

IGA ( ig6).
Observatie. Dr.
Functiunea.
DIMINUTIVE.

Durigel 'rotita scripetulur (Darné T. 140) < durei 'roata scri-


p etelur (ibid.).
icdrigti `scArilä' < scarti.

www.digibuc.ro
249

SUFIXE COMPUSE.
-uligg (= -uld + -igti).
TePligei `teapà de lemn, despicgturg" (Rev, cr. lit. III -171)
< papa.

Originea: -iga (G. Pascu), introdus prin :


Verigei %ague' < vsl. veriga.
Megl. piperiga, piperugei cpapilion < bulg. *peperiga, peperuga,
cf. vsl. veriga §i. veruga.
Pirunigd Bot. cpavot' bulg. peruniga Bot. 'iris'.
Melmtiliga bulg. mamuliga.
Duligi (Mold. jos. Cony. Lit. vol. 44 II, 619), durligt (Mold.
sus) `picToare goale : umblg cu duligile goale'.

Genul 0 Plur,alul.
Substantivele in -igcl sunt feminine, pl. -igl.

ISCA (alcd).
Observatie. Dr. megl. Precedat de r, i se schimbg
uneori in 1.
Functiunea.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Mor4cli `jucgrie de copir (Codin, 51, Mold.) < moarei.
Podi§cti < pod.
Siti§cei 'petit tamis' (Damé T. 31) < siteí.
BarNcei =mieä barti 'mocirlä" (megl.).
Fvf4ceí cfetitg' < Mid (megl.).

Diminutive alintatoare.
Iuli§ca nume propriu de iepe (Pop. 59 b) < Iuliea.

Diminutive depreciative.
Cod'i§ca poreclà pentru bgrbati (Pop. 35 b) < coadó.

www.digibuc.ro
250

NOMINA INSTRUMENTI.
Unti§cei .(Pas.) < unt.
Vinturi§cei Vinturätoare cu care vinturä pinea secara)
imblätitá' (Viciu, 88) < vintur.

Originea: -aka (Pu§cariu, Dim. 132), introdus prin :


Topori§cel 1. %ache', 2. 'petite hache' (Codin, 74) < bulg.
topori§ka 1e manche de la hache'.
Coporl§cd copork, coada coaser (Otescu, 15) < coadd + to-
pori§cei.
Exemple slave pentru -i§lca y. Belie, § 89..
Obscure :
Teli§cd, tilica Bot. 'herbe aux sorcières, herbe aux magi-
ciennes'.
Parni§cd 'portitä' (Mih.).

Genul 9i Pluralul.
Cuvintele sunt feminine §i. se intrebuinteazä de obi-
ceiu la sg.
I$TE (-'We, -We).
Observatje. Dr. mr. megl. Sufixul se intrebuinteaz6
cele mai adeseori sub forma neaccentuatä.
Functiunea.
Concrete.
UN LOC.
Local pe care se allti o planiatie.
Barabuli§te (Hasdeu, 2480) < barabulei 'pomme de terre'.
megl. 'champ de lin, linière' < in, l'in, cf. bulg.
leni§te.
Cinepí§te, mr. clnichiste (Mih.) `chènevière' < cinipti, cf. bulg.
konopi§te.
Curechi§te (Sägh. 50), cureli_sie (Rev, cr. lit. III 121) 'lieu
planté de choux' < cured/rd.
A riníVe 'aunaie' <drilL
Pruni§te (acc?) `livad ä. cu prhpr (Pamf. J. III) < prun..

www.digibuc.ro
251

Locul cu reim4i1e dintr'o plantafie.


Méi§te 'ager ubi milium fuit' (Car.) < meta.
Porumbi§te unde a fost potumb' (Damé T. 61, Väse.)
< porumb.
Sdcdri§te `loc nude a fost secarà" (Nam Rev. Rom. VIII 87)
< secard.
Ctocald'i§te, doctini§te `loc plin cu docsal6T., ciocanf de Opu-
(SAgh. 49, Tiktin) < ctoctilra, clocan.
Cdsteini§te plin de cojï de castane' (Mih.) < castand.

Locul unde a fost primitivul.


Cdtúni§ti `loc unde a fost sat' (megl.) < calun.
Cîiríti locul unde a fost odatà stinà' (Dal.) <

Locul pe care se exercitd o acliune.


Betti§te 'bät6turä, ogradà, ocol' (Viciu, 18) < bat.
Se chTamà argiqte pe unde a ars pädurea" (Hasdeu, 1748,
corn. din Zarand) < *ardi§te < ard cu pronuMarea dialectalà a
lui di.

Locul unde s'a exercitat o acliune.


Cosiri§te, cosori§te 'load cosit' (Pamf. Agr. 160) < cosire.

Localul unde se exercitd o acliurie, o me.serie.


Preiviri§te 'teatru' (Prdviri§te 'teatru', Dos. Prol. 711/26; In
mijlocul teatruluT, adea. prdviri§tit, Dos. Prol. 191/29; Fu...
dezbràcatà cu palea naintea preiviri§tisi giudecrt-p, Dos. Prol.
932/35) < preivire, privire.
Eduri§te "forge' < 'forgeron'.

Addpost pentru animale.


Gdindri§te 'poulailler' (Buda) < gäinar.
Tredzuri§te 'caverne' (Candrea) <vfezure 'blaireau', propriu
zis 'terrier de blaireau' cf. vizuinä sub -ind.

www.digibuc.ro
252

LOCUL CARACTERIZAT PRINTR'0 CALITATE.

Rari§te loc intr-o pdclure in care copaciT sunt rarf (Mold.),


rári§le `rdriturd In Vinzá' (Sez. VII nota) < rar.

NUME DE PLANTE.

Roi§te =iarba-stupului, iarba-roilor < mitt.


Trifoi§te trifoiu-amar, trifoiu-de-baltd < triforet.
Coroni§te eununti, cununird, Coronilla varia < coroanti, cf.
coroan6 `lalea, Fritillaria Meleagris'. Planta se mai numeste
sämtichi§te, sruntichi§6..

A bstracte.
0 ACTIUNE.

AlergetriVe de cai (N. Costin) < alergare.


Mttsori§te `Mäsurätoa.re' < másor.
Inei§te 'peire : trage a peiVe' (Codin, 57) < pier.

0 STARE.
GoliVe (GoliVea muntilor i dealurilor, Dos.) < gol.
Lini§te < lin.

Glódi§te = glod bägard intr-o groapd plind de glódi§te, Dos.


Prol. 711/2).2

Origin ea -i§te (A. Philippide, Pr. 152), introdus prin :


Boi§te 'champ de bataille' (Dar% banul ce-mr fAcea ? Tot In
boiqte mergea, harne mândre le rupea, pe brazde cà nd's'Adea,
tot cddea §i tot fugea. Päsc. 200) < vsl. boi§te.
Bori§te `locul unde stall vitele vara pe cimp' (Viciu, 91) < bulg.
obori§te 'pare, enclos'.
Brani§te 'bois, forêt' (Hasdeu, Cuy. I 271). < bulg. brani§te.
Cap4te 'temple' < bulg. kapi§te:
Cucuruz4te'champ planté de mals' (Rev, cr. lit. III 121)< bulg.
kukuruzi§te.
Gunoi§te Yendroit où l'on jette les balayures' < bulg. gnoi§te.
Jari§te `grande chaleur' (Codin, 43), prifte `les décombres
d'un incendie, le théâtre d'un incendie' (Hasdeu, 1508) < sl.

www.digibuc.ro
253

*fari§te, *feri§te, cf. bulg. pdari§te décombres d'un in-


cendie, le théâtre d'un incendie'.
Lovi§te (S6 feace o lóvi§te mare in mare, de spArié pre tot,
Dos. Prol. 302/28) < vsl. lóvi§te `chasse', bulg. lovi§te `piscina'.
Oi§te srb. oii§te `Zugstange des Pfluges', bulg. ui§te
'la flèche de la charrue'.
Stani§te `locul unde fac ameazA vitele' (Pamf. J. II) < bulg.
stani§te 'cantonnement, camp, &ape'.
Tirgovi§te nume de ora§ in Muntenia < bulg. tdrgovi§te `marché,
halle'.

Páji§te, peijú§te (Tiplea) 'pâturage, pacage' <bulg. pa§i§te.


Síli§te 'endroit où il y a eu un village, emplacement d'un
ancien village', sill§te 1. 'champ de blé', 2. lardin potager' (Vireo»
< bulg. seli§te 'les ruines ou emplacement d'un ancien villrge'.
T óri§te (Arhiva, XXII 286), túri§te `cela ce rämine
d'31a mincare la vite' (Sez. III 91), mr. turi'§te, turtute (Pap.B.),
turd' §te (Pap.S.) 'bercail, bergerie', tirl'§ti, turei§ti (Dal.) 'en-
droit où il y a eu une bergerie', dr. stóri§te `fumier' (Arhiva,
XXII 286), 'Mc umblat, cAlcat de oamenï si vite' mf. J. ID,
bergerie' (Codin, 69) < vsl. tori§te

Grädt§te numele unui sat in Ardeal ( bulg. gradi§te `ruincs ou


emplacement d'une ville ancienne ; forteresse, place forte'.
Toporí§te 'coada toporuluT, securir (Cony. Lit. XX 1019)
'coada biefulur (Viciu, 85), topori§te 'coada toporuluï, securii,
coaser (Sägh. 107, Pamf. J. II), mr. teipärl§te 'coadà de topor'
(Pap.B.) < vsl. toport§te `manche d'une cognée' (bulg. topori§te
`gros merlin, grosse cognée').

Mr. ctipri§te (Velu, Cintece Junesti, Bucur. 1904,


p. 18) <bulg. kupi§te cupriä idem (Dal.) = ngr. xorp(a.
Grupt§ti 'cimetière' (Dal.) < vsl. bulg. grobi§te.

Fenomene de Analogie.
Prin analogie cu topori§te s'a nàscut
Codorl§te (Viciu, 85, sub toporiste), codeiri§te (Cony. Lit. XX
1008), coderi§te (Hasden, Cuv. T 274) "coada

www.digibuc.ro
254

Sufixul -i§te s'a substituit probabil lui in vili§te, hili§te,


hiriqte (Pamf. Agr. 123), ghili§te (Pamf. Agr. 214), jili§te (Pamf.
Agr.) goc unde bat vinturile in voe', vieli§te `pustietate? (Codin,
78) < bulg. vielila `tourbillon de neige', cf. si bulg. filiVe'demeure,
domicile, logis, habitation'.

Genul 9i Pluralul.
Cuvintele in -iqte sunt feminine si fac pl. in -wt.

Observatie. Dr. mr. megl. Forma este mai putin


deasá. Forma masc. -it este atestatâ numai in câteva exemple.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Derivate prin -ip.
Betip (Pirv.) < batti.
Chap, mr. (Daj.) < chee, mr. crae.
Crucitei (Bud.) < cruce.
Imo <
Lingurip <
Negurifei (Dos. Prol. 372/12) < negurei.
Pen* < panä.
Portifei,. mr. (Dal.) purtifti < poara
reigirtei `besace, sac à provisions' < *tägrilei <turc. tayar 'sac
de cuir', bulg. tagarel 'sac de cuir, panetière'.
Petrel 'puled' (Dal.), Pleladele' (megl.)< pura rpasäre, pulTe.
Sfinduchifei `läditsä.' (Dal.) < slinduchiä.

Chili! plele micá ca burduf' (Dal.) <

Derivate prin
Gititá 'beregatá <git.

www.digibuc.ro
255

Derivate prin --ird.

Opdird (Car.), opdit nlampà micà primitivW, opái, vetpdif nun


mknunchIii de stuf uscat sail de tAndäri lungi de brad uscat ce
se aprinde noaptea spre a atrage pe§tii, ce se Iaii cu mina oil cu
ostiea' (Damé T. 126) < vtipae.

Diminutive alinteitoare.
Nume comune.
Bädirei < bade.
Bild <bulg. bac `le frère aîné, compère'.
Brenird (Codin, 11) < breand.
Codird, cudird (megl.) 'petite queue', cudifet rnoadà, partea
Ora spin6rii de deasupra §ezutulur (Dal.) < coadd.
Duduird < dudue.
Duldmird (Mat. 68) < dulamel.
Fetild < fetter*.
Feciorifel (Dos. Prol. 921/9) < leabaret
Fintinird (Pas.) < fintinä.
Gurirei < gurei.
Mielu§irei (Bibl. 142/19) < riftelu§a (Bibl. 991/19).
Minu§irei 'petite main' (Dos. Prol. 722/7, Mat. 36) < manu#1.
Mortirei (Bud.) < moarte.
mr. (Dal.) uirei < oae.
Ploschird (136sc. Mat. 61, 79) < plosecl.
Veiduvifei < vdcluvel.

Buie (Dal.) < boa.

Nume de plante.
Derivate dela substantive.
Derivate prin -ird.
Baconild = bacon.
Broschifet pl. acuatia. < broaseä, cf. planta broasca-apa.
Burienitet burunirei < burutand.
Cui§orird = cuipare.
Dentifd rdoí din' < dinte.
inflore§te la Sft. Dumitru < Dumitru.

www.digibuc.ro
256

Gdinird < gain&


Glorgile nläcrämloare', infloresc la Sft. Gheorghe < Sln-Gtorglu.
Liicrämild (convallaria bifollia' < lacrimd, cf. leicramioare.
Larniip `citroneile' < Lamle.
Noplip `belle-de-nuit < noapte.
Pdstip efloarea-Pastilor' < Pagi.
Pelinip = pelin.
Primdvdrip 'ghiocer < primeward.
Stelip ochlu-boulur < stea, stele.
Stupinip < stupind.
Turnip, turnurip tourette' < turn, tumult.
VineriP 'vine-V&A, cearta-caser < venin, mr. virin.

Derivate prin -'ift-i.


Degetariyi = degetar 'digitalis'.
Mäseilarip= mdstilarpl. erbacee.hitreb. de 4opor pentru du-
rere de mäsele.
Ochelarip = ochilart.
Romanip = roman.
'opirliyi < sopirld.
UsturóiP, are gust de usturoiu < usturota.

Derivate dela adjective.


Derivate prin -ifd.
Albeistrip ccentaurea cyanus' < albastru.
Albitä, pl. erb. ale cArei flori sunt mai intâiugalbene, apoi
albe < alb.
Frusild 'floare-tfrumoaser <*frumsip, * frumusiyi < frumos, -§l,
cf. frumusel, frumusicti.
Gälbinip = sugel-galbän.
Greisiyi =larbd-grasti (gras pl. grast).
ZdmosiP pl. erb. având fructele capsule loculicid-dehiscente
< zitmos, -ost.

Derivate prin -'ilii.


Plevaip eimortelel < pldvala.

www.digibuc.ro
257

Nume de animale.
Derivate prin
Gailà rgeaP <gae 'milan royal', mr. 'corneille'. Cf. §i bulg.
galia egénisse; chaucas'.
Latird cespèce de posson plat, carassin' < lat.

Nume propriu.
Nume proprii de persoane.
Mime de botez.
Nume feminine.
Marisa < Mariea.
Padilla (Sez. III 84) < Parasehiia, Parasclziva.

Nume masculine.
Dumitrig Mitrifä, Mitià < Dumitru.
Gldorghilei <Glziorglze.
Grigorigi <Grigore.
Ionild, Nip", Ninià < Ion.
< Mihara.
Neculdifti < Neculahl.

Nume de animale.
Derivate dela substantive.
Corbifei, Corbu nume de card (Damé T. 181).
Floarea nume de vaci (Pop. 55 b).
Joichita, Joica n. de vaci (Pop. 91).
Derivate dela. adiective.
Albita n. de capre (Pop. 58 a), de scroafe (Pop. 60 a) < alb.
Dobrita n. de cAtele (Dame T. 181) < bulg. dobr 'bon ; beau_
joli'.
Leiiia, _Ufa n. de oi (Pop. 57 b).
&grip n. de scroafe (Pop. 60 a) < negru.
Roplzita n. de vaci (Pop. 56 a) < rgca 'ro§a' (Pas.).
Suri(a n. de iepe (Pop. 59 c), de scroafe (Pop. 60 b) < sur.
Pasou. Sunxele rotadnepti. 17

www.digibuc.ro
258

FEMININE DELA MASCULINE.

Nomina agentis.
Bodrifa Ingrijitoare de boI' (Tip lea) < boar.
Bucätäritä cuisinière' < buctitar.
Casierijä < casier.
Ozelärilä 'ménagère, sommelière' < ehelar:
Chelnerip- 'femme de chambre dans un hôtel' < chelner `garçon
d' hôtel'.
Croitorijä < croitor.
Gdinärijä `servante de basse-cour' < giiinar.
Igumenijä `supérieure d'un couvent' < igumän.
Läptärilä <läptar.
Morärila < morar.
Portärilä (Bibl. 2222/55) < portar (Bibl. 2702/4).
;Scolärifei < §colar.
T älhdritä < tälhar.
Telälitä (Mold.) < telal.
Triväritä (Sez. V 164) < triqcar 'om care §-tie face orI cinta
bine de tri§c6' (Sez.- ibid.).
Väcärijä Ingrijitoare de vacr (Tiplea' < velear.

Persoana lemininä este solia masculinului.


Däscillird < dascal.
Domrtilä < Domn.
Cdisturitä 'femme, épouse' (megl.) < cáistur `mari' (megl.).

Ambele aceste intelesuri le cumuleazä :


Cri5märitä < cr4mar.
Ampiratijä InpärAteasg.' (megl.) < ampirat.

Personaje mitologice.
Tártorijä `drAcoaic6' < tartor.
Zetiä `déesse' (neolog.) < zetl.

Poate tot a§à trebue Inteles :


Vinturigi `vintoaId.' (megl.) < vintur 'Vintur, zvInt'.

www.digibuc.ro
259

Femele, la animale.
C61161.46 < canar.
Porumbilti < porumb.

Femelti in timpul ctind se imptirecheazti.


Derivate prin
Gonild 'vac'd care se gone§te' -(Rev. cr. lit. III 155, Sez. V 75),
fig. `femee care trecind prin ap6 udat poalele' (ez. V 76)
< gorzesc.
Mîrljä 'oae bung de dat la berbecr (5ez. V 106) < mirlesc.

Derivate prin
Puilti reätea in timpul puitulul' (5ez. V 120) < puesc.

NOMINA INSTRUMENTI.

Derivate prin
Bricintirifd run beti§or crestat la cal:at cu care se Ara
narul In bat5.' (Sez. III 151) < briciriartü.
ecoadá de topor' (Dal.) < tipor.
Avrifti eéventail (Dal.) < avredz réventer'.

Derivate prin
Batigi eclaquet, cliquet d'un moulin, battant' < bat.

RECIPIENTUL.

Acárifd = acar rétui à aiguilles'.


Aconifti cétui. A aiguilles' (Banat) < acorlu = acarl.

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Un derivat prin
Rämti§ild 'reste' <

www.digibuc.ro
260

Un derivat prin =ill


Arqifei 'endroit exposé au soleil' (Sez. II 22, Hasdeu 1748),
'forte chaleur du soleil' < ars, -§1.
Wesparild, ghesparifei (Codin, 33) = viespar.

ADIECTIVE.

Michif `micut' (Cony. Lit, XX 1013) < mk.

SUFIXECOMPUSE.
-ulitá (--= -uld + -116).

SUBSTANTIVE.
D IMINUT IVE.

Diminutive propriu zise.


Furculifei (dr. mr. megl.) 'fourchette' < /urea.

Diminutive alintelloare.
Nume comune.
Cadulifeí (Dame T. 82) < cadd.
CC/salt/a < casä.
Chingulifd (Mat. 116) < chinga.
Cruciulifei < cruce.
Curvulip (Pas.) < curve/.
Flintulilei (Päsc.) < flintei.
Gisculifei < giscei.
Lunculifd (Vircol) i luncd.
Musculifd < mused.
Puiculifei < puree!.
Pungulip < pungei.
eulifei (Mat. 115) < owl-a
Vorbulild < vorbd.
Foilifd 'foitá." < *Ioiulifei < foae.

Tripulild 'Oràilas' (Dal.) < trap `piräfe.


&Wild `bau§cà' (megl.) < babii.

www.digibuc.ro
261

Nume de plante.
Frägulifet . ¡rag.
Pufulifei répilobe-liérisse < put.
Ta§culigi (traIsta.-ciobanulur < tqc 6.
Ropliyi pl. erb. cu florile galbän ro§ietice, ruplifei (singeroasä'
. pl. erb. cu florile ro§ii-portocalii, rujuligt pl. erb. cu florile ro
§ietice < roy.

Nume proprii de animale.


Mingulifa n. de scroafe (Pop. 60 b), mingulii IL de porci
(Pop. 59 b) < rnangu (Pas.).

Diminutive depreciative.
Slugulip (Päsc. Mat. 68) < slugä.
FEMELA UNUI ANIMAL.
Cuculifel < cue.

UN ADIECTIV.
1141ndrulipi (mândrà, frumoasà, TubitA' (Tiplea) < rnindru.

ObseryaVe.
Piulip §i. pfuligi < para.

-ilrità. (= -ar -F -W).


NOMINA A GENTIS.
Destigeiripi 'Almosen-Sammlerin eines Nonnenklosters' < desagel.
Gellettirifti 'femme qui trait les brebis, qui porte le lait dans
le seau' < gdleatä.
REOPIENTUI.
Cenueirilä cendrier' < cenu§ä.
S eirtirigi csalière (Cony. Lit. XX 1016, Vireo» < sare.

-Alitii (= -el -F -ifei).


Pisa 0 Zool. cvaca-Doinnulur (Dal.) < lat. Pascha ela Pâque',
mr. -.13a§ti, dr. Pqri < Paschae.

www.digibuc.ro
262

-aritä (= -ár -ifd).


DIMINUTIVE.
Nume de plante.
Astimanarea.
Broscarild notätoare' < broased, cf. planta broasca-
ape'.
Bumbeicarifd bumbac-de-ctimp, pl. erb. având perigonul cu
numero§i peri, cari in stadiul de fructificare ieau aspectul de
lân ori bumbac.
Giscaritil `Alpengänsekresse', pl. erb. cu frunzele acoperite cu .

peri putin albicio§i <


Guqterarild pl. erb. de coloare verde-allqästrue < gu§ter.
Limbarigi = limba-balfilor.
Piepteinarild `Kammgrass' < pleptene.
Puricarird =larba-puricelul, pl. erb. cu tulpina cenu§iu pà-
roasä.
..erparilei pl. erb. cu frunzele lucitoare, pe mArgini i pe ner-
vura medianà cu peri aspri ; pl. erb. totdeauna verde < §erpe..

0 calitate externd.
Ghimparifd qarb6--ghimpoas5.' < ghimpe.

0 calitate internd.
Pelinarild = pelin-negru, posedä proprietAti amare.
Veninarild pl. erb. cu propriefäti iritante < venin.

Intrebuinfare.
Sdpunarilei = sàpunel, sapunul-popet, din fädAcinile sale se-
extrage un fel de sopon pentru scoaterea petelor de pe
Vinarild pl. erb. din care se extrage o bAutur'd plàcutä < vin.

In special o intrebuintare medicalei.


Brincarild to buruTanä galbänä i lath' care se face pe copacir
ceT marI, intreb. in popor in boala de brinca' (Grig. I 106, 105>
<brined.

www.digibuc.ro
263

Limbricaritei pl. erb. care posedä proprietäti vermifuge < limbric.


Negelarip larbä-de-negr < negel.
Ureclzerifd = larbei-de-urecht.

Eject asupra omului care o melnincei.


Boltindarigi `Datura stramonium', pl. foarte veninoasà" < bo-
rind `prost, nebun', cf. §i numirea turbare.
Nebunarifd tjusquiame', pl. erb. foarte veninoas.6 < nebun.

Nume de boale.
Fälcarifd 'board care consisfä, intre altele, In faptul cä bol-
navul 14: Icle§teaz'à fälcile' (Grig. I 67), boala numitá tetanos'
(Dan. I 27) < Pled.
UN FEMININ DEPRECIATIV.

Fectorarifd 'fine de mauvaise vie' < fector.

UN INSTRUMENT.

Näsiparigi cjghTabul cu nisip pe care invälau copiil sä scrie


Infaa oarä' (Vîrcol) < näsip.

-aità (=-ála + -46).


.5'opirlailei 1. Med. 'inflammation des amygdales', 2. Bot.
cplantà cu care se vindecä aceastä boalr (Sez. V 126) < §opirlä,
de unde §i. numele de plantä §opirlitä.
Pentru na§terea acestul sufix cf. plevaird Bot. chnortele'
< pltivard. Cf. §i plrhaitel ---- bulg. prahávita Tycoperdon Bovista'.

Originea: -i/a. Miklosich, 293-294, :


Das Suffix -ita ist primär und secundär. Als prinräres Suffix
bildet -ita nomina *agents. Als secundäres Suffix bildet -ita:
1. Deminutiva, von denen viele die deminutive Bedeutung ein-
gebüsst haben. Der deminutiven Feminin-Form -ita entspricht
masc. EIL... 2. -ita bildet FemiMna aus Masc. Das Fem. ist
vielleicht ein Deminutivum aufzufassen. 3. -ita dient zur Sub-.
stantivierung adjectivischer Wörter, der Adjectiva, Numeralia

www.digibuc.ro
264

und Participia. Die Bedeutung dieser Bildungen ist höchst man-


ningfaltig... 5. In vielen Fallen lässt sich die durch -ita bewirkte
Modification der Bedeutung schwer bestimmen.

Sufixul s'a introdus la r om. prin cuvinte ca :


Cuvinte in 407.
Bibip `gAinä de mare' (Viciu) bulg. biba `dinde'.
Ctipip 'Las, monceau de foin' bulg. kopa.
Cobilifd <bulg. kobílija 'fléau, bascule de soufflet'.
Costilti de porc < bulg. kostija 'petit os ; osselet'.
Craitti Bot. `rose-d'Inde' < bulg. kralija, srb. krarita 'reine'.
Diaeonilei `uxor diaconi < vsl. dffakonija, srb. dlakonovija.
Gelzdarilei `maîtresse du logis, hôtesse' < srb. gazdarita.
Hulubild `femelle du pigeon' < bulg. gelleibija.
Leigi Tonne' (Dos. Prol. 822/n) < bulg. leivija.
Meigarilti (Bibl. 2292/15), megl. Intigeirplei, meigrögl `ânesse'
< bulg. magarija.
macula 'rejeton' <bulg. Inladija `jeune arbre'.
Petunigi 'paonne' < bulg. srb. paunija.
ProrociN 'prophétesse' (Bibl. 501/5) < bulg. srb. prorai/a.

GurTilti `gropita de dupä ceafä" (Dal.) bulg. Orb* 'une


bosse sur le dos'.
Gurlifei leinc6 la porcr (Dal.) < bulg. geirlija 'croup, espèce
d'angine chez les enfants'.
Pipirijä 'poivrière' (Dal.) < bulg. pipirija.

Iribijä, irbild 'perdrix' (megl.) < bulg. erebila.


Ltistovigi 'hirondelle' (megl.) < bulg. lastovija.
Peivild `sangsue' (megl.) < bulg. priavija.
Pernirá 'coussin' (megl.) < bulg. pernija.

Cuvinte in -'ilei.
Banilei < srb. banija, Ducange banna `mensura aridorum'.
Bivolijä 'bufflone, femelle du buffle' < bulg. bivolita.
Chiselip `sorte de compote' bulg. kiselija 'pomme sauvage
-très. aigre'.
Cirtiyi 'taupe' < bulg. Wirt*.

www.digibuc.ro
265

DoniP `seau à lait' < pol. donija 'pot A. lait'.


Granip 'frontière' < bulg. granija.
lalovijá `vache bréhaigne' < bulg. ealovija.
Iglip 'petite aiguille A filer' < bulg. iglija.
'bane < bulg. lavi ja Iablette, rayon (d'une bi-
bliothèque, d'une armoire, etc.).
Lapovip 'pluie mêlée de neige' < bulg. lapavija.
. Lubenip, lebenip (Pantu), megl. riubinip 'pastèque, melon
d'eau' < bulg. libenija, lebenija, lobenija,
Melip, megl. ip 'écang' < bulg. meal*.
Palija 'perche, gaule' < bulg. pali ja 'bâton, gourdin'.
Plescavip, plescagip (S6gh. 114 a), plescaigi (5ez. V 117,
Sâ'gh. 114 a) 1. `o ranâ', 2. Bot. (Sez. V 117) `o burulanâ" [cu care
se fAmAdue rana]' bulg. pliuskavija. Bot. `baguenaudier,
Colutea arborescens'.
Poledifei 'verglas' (Hasdeu, Guy. I 297) < bulg. poledija.
Prepelija Zool. 'caille' < bulg. prepelija.
Raligi 'plug' (Mard.), ralip, rarijá 'plug cu doil6 cormene ce
sluje§te la invälirea cuiburilor cu porumb' (Damé T. 37) < bulg.
ralija `charrue à croc'.
Rapifei Bot. 'colza' < bulg. rap*.
Sorlip <bulg. usorlija `milan, écoufe'.
St3lnip (Olt.) `punaise' bulg. steanija.
Sulip 'lance' < bulg. sal*.
Temnigi 'prison, cachot' < bulg. tdmnija.
Sfinfa Troip `la sainte trinité' < bulg. try*.
UliP 'rue' < bulg.
Unclip, megl. voandip 'hameçon, ligne à Ocher' < vsl. on-
bulg.

Gu§tirip, guVir `lézard' (megl.) < srb. gu§terija, srb. bulg.


guVer.
Eiulip 'serpent' (megl.) bulg. nut `féroce', tint zvear 'ani-
mal féroce', ltutija 'tout mets poivré'.
'foulerie, moulin à foulon* (megl.) < valevija.
Vilijá `menton' (megl.) < bulg. vilija lourchette'.

Cuvinte in cari -ip poate fi accentuat cri neaccentuat.


Ceilugärip. 'religieuse, nonne' < bulg. kalugerija.

www.digibuc.ro
266

Mimitä (dr.), mu§tiel (Dal.) 'petite mouche, moucheron' < bulg.


muAa.
Póli (dr.), pult(el (megl.) 'rayon, tablette' < bulg. poi*.
Véveripi (dr.), virvirtiti (mr.), ververilät (megl.) 'écureuil' < bulg.
ververila.
Intinde... toIagul pre riuri §i pre Iazuri §i pre mocérife (Bibl.
441126). Intinde mina ta... pre Iazurile Mr §i pre modortiele
lor i pre toatà apa lor. (Bibl. 4Z2/42 : 5,71, pl. dela iXoc 'marais,
marécage') bulg. maor.
Dreantei, zdreamfei 'fripe, harde' bulg. dránli, s. f. pl. 'fripes,
hardes'.
'marécage' (Codin, 72), tilbic 'cuvint ce se spune cind
cade cineva in ap5.' (Codin, 73), tirmoacei Veau, noroIu ameste-
cat cu západil' (Codin, 73).

Sufixul slay a trecut qi in neogreaca.


Este interesant de observat cà unele cuvinte rom. derivate
prin -ila au trecut in neogr. i viceversa :
Furculigi (dr. mr.) lourchette' > ngr. TooptotAETCa (G. Meyer,
Ngr. St. III 71), tpoopaMtCce (Legrand).
Portilti (dr.), purtifti (mr.) 'petite porte' > ngr. vopTETCa (Le-
gran d).
Cirtifd `épingle' (Dal.) <ngr. zapc,oKcc idem (vgr. zetptpoO, bulg.
karfita.
Radicalele mi-au rAmas obscure in :
Zool. 'belette' (Dal.), ngr. vociaTaa.
'berceau' (Dal.), ngr. aappavtrCa,
Cuvântul furculiiti a trecut ineä in bulg. (furkulila) 0 alb.
( furkur

Fenomene de Analogie.
Sufixul s'a substituit lui -tctez in :
Locoti(ei Bot = clocoticlYz.
La grupa cuvintelor in 40 au trecut ;
Mul'iN (Dal.), ngr. rAcyCce Zool. 'teigne' < bulg. mole!.
Ranifel Milit. 'havresac' < bulg. ranel.

www.digibuc.ro
267

Genul 9i Flexiunea.
Cuvintele In sunt feminine §i fac pl. in -I, dial. -e.

MLA (-V rid).


.

Observatie. Dr. Intr'un exemplu apare -irlä.


Functiunea.
AUGMENTATIVE.

Codirlä 1. ecoad'a' mare' (Mold.), 2. 'partea de dinapol* a unei


cAruff, a unul car' (Damé T. 11, Codin 22 sub cotoc, 65 sub scat-
Viciu 34, Pamf. J. III) < coadel. Pamf. J. III §i codirld,

Obscure :
Cocirlti 1. cirlig de lemn sau de fIer cu care se trag cArbunil
§.1 tädfunir ; 2. elemn cirjoet saú curbat prin cre§tere' ; 3.
'om girbovit de bàtrinete' (Sàgh. 89) ; 4. 'Met Irian §i sup-tire'
(Mold.).
Pohlad celne' (*ez. III 85), cf. pahae id. (ibid.).
'opíriá elézard'.

Originea -ila = -ila (G. Pascu), introdus prin :


Cobild 1. 'traglà", instr. alc6tuit din doilä lemne inchelate la
un capn §i pe care se pune plugul cind nu lucreazä' (Dame
T. 36), 2. 'om Malt §i slab' (Pamf. J. II) < vbulg. rus. ceh.
rut. pol. kobaa 'jument' = bulg. kobila, de unde rom. cobilä,
V. -Het.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvirrtelor in -Wei a trecut :
Povirld = povidiä rmarmelade de prunes' (Sägh. 114 b) < pol.
powidto, powidta, ceh. povidlo.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in sunt feminine §.1 fac pl. In -e (cocirle,
codirle, §opirle).

www.digibuc.ro
268

NITA (-'nito).
Observatie. Dr. megl.
Functiunea.
POSESOARA UNEI CALITATI PR1N EXCELENTA.
Bonita (Mold.) < be§esc.
Crocolnitti equi fait du bruit, bavard' (Car.) mr. ctucutescu
'cl'ocnesc, lovesc, bat' (Dal.).

NOMINA INSTRUMENT'.

Botnita 'ffluselière' < bot (niuseau'.

RECIPIENTUL.

Mu§tarnita moutardier' < muqtar.


Nafornitä Weihbrotteller' < *nafora, nafura.
Pacornita < *pacora, paella
Zaharno 'sucrier' < zahar.
Papornita (Filimon) tdamigeanä' < *papora, papura.

NUME DE PLANTE.
Pojarnitä (Pantu i ez. V 117) < pojar =bulg. pdar ein-
cendie, feu'.
Capunili 'c'äpsune' (megl.) = caplet (mr.).

Derivatul are acela5 infeles ca qi prirnitivul.


Acornita tétui à aiguilles' = acar.
Pfluhnitä (5ez. V 117) = Ocilla (S6z. III 85).
Plutnita Bot. = pluta Bot.
Vifornita (Pamf. J. II), ghifornita (Pamf. J. II), zghitiornita
(Pamf. J. II), givornita (Mold.), bihornita (Vireo» = vifor.

VARIANTA.

Din nafornita, papornitä, pacornita, podhornita, vifornitai s'a


extras -ornitä cu care s'au derivat :

www.digibuc.ro
269

FEMININE DEPRECIATIVE.

BaborniP (Hasdeu, 2287) < baba.


Iepornip 'épithète qu'on donne A. une femme grosse' (Pamf.
J. I 124) <

RECIPIENTUL.

Chegornip `vasul in care se pune laptele cu (Damé T.


69), `vasul 'in care se preparà clifagur (Sez. II 23) < chiag.
Gazornip lampà primitivä cu gaz' (Pamf. J I) gaz.
Origin ea : -nita (A. Philippide, Pr. 152-153), introdus prin :
Bahornilä 'femme dépravée' (Hasdeu, 2342) < srb. bahorifa,
slov. bahornila `sorcière'.
Banip 'champ de bataille' < bulg. botRila 1. Mine `batterie',
2. Zool. 'combattant, tringa'.
Bolnip 'hôpital ; hospice, lazaret' < bulg. bolnifa.
Copip 'corbeille, panier' < bulg.
Grobnita `sepulcrum' (Bibl. 1722/3, 1522/19) < bulg. grobniia
'caveau commun'.
Mitarnip 'douane' (Dos. Prol. 961/26 < vsl.
Näpanip 'adalma§' (Boc.) < bulg. srb. napotnifa "congiarium'.
Pivnip 'cave' < vsl. sivtnila `cella vinaria', bulg. pivnita
'cave A. bière'.
Plopip `punaise' rut. bl'
Solnip `salière' < bulg. solnip.

Häsapnip 'boucherie' (Pap.B.) < bulg. kasapnip.


Pleamnip (Mih.), pl' amnip (megl.) < bulg. pleavnip
'hangar pour la paille'.
Curipip liente de volaille' (megl.) < bulg. kurepita.
Cuvinte in -nip al cAror radical e slay.
Clopotnilä elopot.
Dohotnip 'pàcorni0' dohot.
Opornip 'cerc de fier care se pune pe osie ca sà" albsä unde sà
joace roata' (Codina 55) opor `locul ce se lasà gol pe osie intre
capul càpäîni i osie (partea groasà) pentru ca sà aibà unde sà
joace roata' (Codin, 55), bulg. opora 'appui, support', toad na
opora 'point d'appui'.

www.digibuc.ro
270

Podhornilä `lemnul orizontal de jos la jug' (Dame- T. 13)


bulg. podpora `suPport, soutènement,
`o banità micä cu care se prinde raid §i se pune in
stup' (Damé T. 120), 2. Bot. = larba-roilor, Tarba stupula
Strajnip 'lieu oa l'on observe' (Bibl. 2571/16) strajti.
Virteanifti (Pap. B.), vtirterifti (Mih.), virticoni0 (Pap.B.)
bulg. vdrita `tourner, faire tourner'.
Ptmdarnilti 'coliba pindarulur (megl.) pandar.

Obscur :
Burniiti `ceatá deasä." (Pamf. B.) = burhall (Viciu, 24).

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in sunt feminine §i fac pl. in

OANCA (-6ánlcd).
Observatie. Dr.
Functiunea.
. FEMININE.
Unguroanecl 'une Hongroise' (Sàgh. 156) < Ungur 'Hongrois'.
DIMINUTIVE.
Nume de plante.
Bighiroanca (Viciu, 19), ghibiroancti (Hasdeu, 2462) 'pomme
de terre' = bigúrá idem 19).
Pitoandi (Rev. cr. lit. III 164, Pantu) =pitarcel
V ulturoancti `vulturid, Tarba-ereter = vultur.
AUGMENTATIVE.
Picioroange <
Modoroancti `bab5., babornità" (Furt.) < dotty = dot.
SUFIXE COMPUSE.
-filoanea (= -el + -oanc(1).
Un augmentativ depreciativ.
Feittiloancti < fatal.

www.digibuc.ro
271

Originea: -onka (G. Pascu), formeaz6 diminutive in rus.


rut.

Genul 9i Pluralul.
Substantive le in -oancti sunt feminine §i. fac pl. In -oance:
ghibiroance, pitoance, pidoroange.

()AKA (-wh).
Observatie. Dr. Si -wet'.
Functiunea.
D IMINUTIVE.

Pitoa§cd == pitarceí Bot. 'Boletus granulatus'.

Originea -o§ka (G. Paso:0, formeazä diminutive In rus.


pol. ceh. (Belie, § 91).
Moloqcd eumfläturà sub falc6 la boI' (Dame T. 30).
Makaqcti 'flume de. vaci' (megl.).
Padno§cd < rus. podndka, bulg. podnoika dmarche-piedl.

OLE (-61e).
Observatie. Dr. Var. -uk. Sufixul se intrebuinteaz5
numai sub forma articulatà, -ulea.
Functiunea.
NUME PROPRII.

Nume proprii de animale.


Mime de vaci.
Cerbolea §i Cerba (Pop. 56 c).
Simbolea §i Simba (Pop. 56 a).

Porecle pentru barbati.


Piligolea (Pop. 41 c), cf. ibid. Pifigu§.

www.digibuc.ro
272

Originea: -WM (G. Pascu), introdus prin :


Marfolea nume de vaci (Pop. 55 c), nume de boi (Sägh. 53)
< srb. malulta vacca coloris felini'. Car. inregistreaiä cuvéntul
färä a-1 traduce. Introducerea lui r s'a fäcut subt influenta
lui Marg. Sägh. chiar explicä numele boului fätat Marfi'.
Nasolea poreclä pentru femei (Pop. 48 c) < nsl. nosulta corn
cu nasul mare'.

Forma cu u s'a pästrat In :


Mierculea nume de vaci (Pop. 55 b) < srb. mrkulia cvacca
nigra'. Mferca nume de vaci (Pop. 55 b)= megl. marca
nume de oi = srb. mrk, bulg. mreik.
Acest -ulea se gäsqte in burdulea 'gourmand (Mold.) < bur-
duh, burduf toutre'.

Sufixul -ulta formeazá in srb. multe nume de vaci. Pe Ian&


exemplele introduse in rom., cf. kusulia vacca cauda truncata',
rogurfa cconiuta vacca', sivulla tvacca cana' (Miklosich, 112).

OT (-' ot).
Observati e. Dr. mr. megl. Mr. megl. -ut.
Functiunea.
A bstracte.
Arisut erisät' (Dal.) <
Ciocut loviturá' (Pap.B.) czvicniturä' (Mih. Dal.), docutif
'cIocnire' (Mih.) < cfoc interj. exprimä o lovire.
Ptingut `plinset' (Dal. scris gre§it plangut) < plingu.
Zghicut rtipät' (Mih. Dal.) = zghicu (Mih. Dal. Pap.B.) < bulg.
vik 'cri, cris ; vociférations'.
Ticut etipät' (megl.) <

Originea : -of (G. Pascu), formeazá substantive abstracte,


in special subst. cari exprimä un sunet, substantive abstracte
cari au cäpätat inteles toncret, apoi nume de animale i plante
(Miklosich, 188-190; Vondrák,' 450). Acest sufix s'a introdus
in rom. prin cuvinte ca :
Chicot 'éclat de rire' < bulg. kikot.

www.digibuc.ro
273

Clocot, mr. clocut (Dal.), colcut (Mih.) `glouglou' < vsl. srb.
bulg. rus. klokot.
Clopot, mr. clopotu (Pap.S.), cloput (Dal. Pap.B.), megl.
doput 'cloche' < vbulg. klopota, hlopota, nsl. klopot, rut. klopôt
`strepitus, crepitus'.
Grohot 1. 'éclat de rire' (Mard.), 2. 'monceau de pierres' (Viciu,
47) < vsl. grohola 'bruit', rut. graot 'grand bruit, tapage, cra-
quement, éclat de rire', srb.-cr.graot 'éclat de rire', pol. grohot
'bruit, craquement'.
Hohot 'éclat de rire', horhot (Pamf. J. II), forfot 'glou-
glou' (Rev. cr. lit. III 154), umblà forfota 's'agiter vivement'
(mold.), mr. huhutescu 'crier' (Pap.B.) < rut. hohot 'éclat de rire',
rut. (Mikl.) hurkôt 'sonus', slov. hohotati 'lire aux éclats ; bouil-
lonner'.
Loscut 'bruit, tapage' (Dal.), 'goutte' (Mih.) < vsl. loskotti
`strepitus'.
Pliscutti 'soufflet, gifle' (Dal. Pap. B.), ploscut `malfieue
(Mih.), proscut (Dal. Pap.B.), plioscutu (Mih.) `goutte', cf. pliosc
< bulg. pltusa 'craquement, fracas, crépitation', bulg. pleasa
`battement des mains, applaudissement'.
Ropot, mr. roput, aroput (Dal.), topur (Dal.) prin metatezA
< vsl. raptitil 'murmuratio', bulg. ropot 'murmure', nsl. `strepitus'.
§fpot (5ez. II 43), §ipît (Sez. V 126), mr. §oput (Dal.)
< vsl. piti, nsl. §epet, ceh. §epet, §epot `susurratio', srb. §opot
Iontium aliquorum nomen', §apat 'susurrus'.
Tropot, mr. troput (Pap. B.) < vsl. topota "sonitus', bulg.
tdpot, tropot 'trépignement, tapage, fracas'.
Zgomot 'bruit' srb. glomot `strepitus'.

Cócut, cucótu (Pap. S.), megl. cucát(i) 'cog' < vbulg. kokota,
slov. ceh. pol. kokot.
Troscot 1. `chiendent', 2. 'herbe' (SA se pogoare... cuvintéle
meale ca ploaea pre troscot. Bibl. 1502/1 : aypwcyctc), megl. troscut
1 <vsl. troskotii 'herbae genus', bulg. troskot `chiendent'.

Rascote `surcele, vreascurr (Rev. cr. lit. III 167) = vrascil


'nuIa mal groscIoarà pentru b6tae' (Codin Ing.), vreasc, rasc
(Rev. cr. lit. 1JI 167) <*vrastcei = bulg. (h)rast 'arbrisseau',
vsl. hvrastil, hrasta `sarmentum'.

Pasell. Sufizele romdneei. 18

www.digibuc.ro
274

Genul çi Pluralul.
Cuvintele In -ot sunt eterogene §i fac pl. in -e (-i), afará.' de
troscot care se intrebuinteazil numai la sg. §i deci este masc.
Ciocut face pl. docute i docuturi (Dal.). Ctocutti i pliscutei
sunt variante feminine dela docut§i. *pliscut, cf. plioscutu. In
lipsa unui *pliscut femininul plisculd ar puteá fi provenit prin
analogia pl. pliscute.

OTA (-' otd).


Observatie. Dr. mr. Mr. -WC/.

Functiunea.
Nume comune.
Chicutei goutte' (Pap.B. Dal.) = megl. pica.
Pliscutä (Mih.), flascutei (Dal.) rsoufflet, gifle'.
Languid goutte, un peu' (Dal.).

Nume proprii de familie.


Derivate dela substantive.
Balotcl (Hasdeu, 760) <
Barzotei (Hasdeu, 2529) < band.
Baptei (Hasdeu, 2671) <bag épithète du coq qui chante le
premier, qui anuonce le premier la nuit' (Hasdeu, 2671).
Bootei (Hasdeu, 2529) <
Calotej (Hasdeu, 2529) < cal.
Capotei (Hasdeu, 2529) < cap.
Jacotel < jac 'jar.

Derivate dela adjective.,


Albotei (Hasdeu, 760) <
Latotel (Hasdeu, 1723) < /Oa 'negru'.
Micota (Hasdeu, 760) < mic.

Originea: -ota (G. Pascu), v. Miklosich, 163-165, Vondrák,


442-443, introdus prin :

www.digibuc.ro
275

Circutä querelle% ($ez. V 57), circotä (querelleue (Rev. cr.


lit. III 92, Pamf. C.), srb. krkota (Miklosich, 164, sensul?).
Holotä, holutä ($ez. V 99) 'troupe, bande, foule d'hommes'
< pol. holota ctas de gueux, guesaille'.
Piotä 'infanterie' < pol. piehota, rus. pihota.

Dobrota n. de localitäti (Frunzescu) < vsl. srb. dobrota ebontél.


Dragotä n. de famine (Hasdeu 760, Pop. 51 a) < nsl. dragota.

Obscure :
Leotä, leahotä multime, adunäturä" (Pamf. J. III), biota,
tincote eadunAturä de copiI multi §i nebunaticr (Codin, 47).
Milcotei Iipsä, foamete' (Rev. cr. lit. III 160).
Nagotä 'copil neastimpärat' (Pamf. Särb. 24 n. 3), nangotä
`copil neastinipärat' (Pamf. J. II §i Särb. 24 n. 3), torn cicäli-
tor, care se line scaiii de cineva' (Pamf. C.), cf. vsl. bulg. nagota
'nuditas'.
Nanotei dlucru de mirare : ce nanotä o maI fi §1 aIa (Glob.),
onanie.
Pancotä 1. Indärätnic la muna, 2. 'MA' cäpätälii [7 der-
bedear (Codin, 56).
Genul Pluralui.
Substantivele sunt feminine §i fac pl. in -ote.

OTENIE (-oténile).
Observatie. Dr.
Funqunea.
Concrete.
COLECTIVE.
Fierotenit s. f. pl. %mud' de ffer' (Vircol) < frer.
Lirnbotenei s. f. pl. 'popoare, neamurl de oamenr (Pamf. Särb.
197) < Umbel 'popor (vr.).

Abstracte-Concrete.
Nemotenie 1. Inrudire, 2. 'ma' < neam.

www.digibuc.ro
276

Originea : Probabil un slay -otenie, cf. -otind, apoi -otiia In


megl. lugutie `maladie' < bulg, loptita 'malheur' (G. Pascu).

OTINA (-Wind).
Observatie. Dr. megl. Megl. -utind.
Functiunea.
OBSCURA.
Fferotind felurite lucruri vechi de fIer' (Noua Rev. Rom. VIII
/36) < tier.
Ghilotinf umfláturà la ; mice ulceratie pe corpul anima-
Iuluf sad pe trunchlul copaculuI' (Sez. V 74) < bghilf trunchIii
de brad' (Sez. Il 149), cf. ghilotet[a] lemn inchircit care pre-
zinta." multime de mddzandi (nodulcuri )' (ez. V 74).
Megl. rdputind sloe pietros' < rppà 'piatrá".
Borgotind (Pamf. Agr.).
Horhotind femee groas6, urItg, greoae' (Pamf. Ont.) < horh-,
cf. horholind.
Scorlotind 'femme de mauvaise vie' (Hasdeu, 2666) < lat.
scortum rom. scoartd.
Originea: Bulg. -otina, sufix compus ( G. Pascu), introdusprin :
Bolbotine gozul din gad ; resturI ce se leap5.<16' (Viciu, 20),
tpoame crude' (Codin, 10) < bulg. bdIvotina 'des matières vomies'.
Divutind 'bête sauvage' (megl.) < bulg. clivotina 'sauvagerie'
(megl. div sauvage' = bulg. div.).
Rdcutind 'crachat, flegme' (megl.) < bulg. hrakotina.

Genul 91 Pluralul.
Cuvintele In -otind sunt feminine si se intrebuinleaz5 de obi-
ceiu la sg.
OVENIE (-avénile ).
Observatie. Dr.
Functiunea.
Un abstract.
Drdcovenie 'diablerie, sorcellerie' < drat%

www.digibuc.ro
277

Un concret.
Capovenie Zool. ccapintorturA' (Codin, 14) < cap.

Parascovenie este obscur.

Originea -ovenie (G. Pascu), cf. -ovind, -oviqte.


Genul i Pluralui.
Substantivele in -ovelde sunt feminine §i fac pi. -ovenif.

OVINA (-ovind).
Observatie. Dr.
Functiunea.
Un singur derivat.
Clorovind `poreclà." la adresa Tiganilor' (Pamf. J. III) < doarä.

Originea -ovina (G. Pascu), introdus prin :


Bucovina < vsl. bukovina Cforêt de bêtres'.
Ctoclovind `Tigan' bulg. 6okla tcroque-mort', &klav Câpre',
Tescovind Cmarc de raisin' tease tpresse' (slay.).

Cuvinte obscure :
Rocovind, rocoind Bot. 1. cmouron-des-oiseaux, morgeline,
Stellaria media', 2. esabline du printemps, Arenaria vema',
rocoind cmoaron des champs, Anagallis arvensis'.
Shnbovind Bot. 'Celt s australis'.

Genul i Pluralul.
Substantivele in -ovind sunt feminine §i fac la pl. -ovine.

. OVWE (-óvi§te).
Observatie. Dr.
Functiunea.
LOCUL.
Lacovi§te co bucatà de loc udatä" (Ispirescu) < lac.

www.digibuc.ro
278

Originea -ovigte (A. Philippide, Pr. 152), introdus prin :


rirgovigte < bulg. hirgovigte marché, halle'.
Cf. apoi bulg. stanigte §i stanovigte tcantonement, camp, étage'..

Observatie. Dr.
Functiunea.
NUME PROPR1I DE FAMIL1E.
Capga < cap.
Comga <
Focga < foe.
Tonga < Toma.
PORECLE PENLRU BARBATI.
Bocga (Pop. 33 c) §1 Boca, ibid.
NUME DE LOCALITATI.
Lupga <

Originea -§a (G. Pascu), care formeazA adiective posesive-


§i substantive diminutive §i feminine dela masculine, v. Mi-
klosich, 340-341.
Capga, Comga, Focga trebuesc deci interpretate ca adiective
posesive, Tomga ca subst. dim. Pentru acest din urmä cf. numele
de familie Glztorghieg.
Sunetul a nu s'a schimbat in ti prin confundare cu articolul
feminin a, cf. Negrea.
Sufixul -'01 este In strânsä legäturä cu -4 41, -óg, -úg,
,'ei, -'og, V. -11.

Udil (-Oa).
Observatie. Dr. Ferin. -uce.
Derivate.
Frecuctul crapilor, morunilor (Päsc.) </rec.
Gluguctit = glugà (Pamf. J. I).

www.digibuc.ro
279

Originea: -u6a (G. Pascu), introdus prin :


Guguce 'pigeon ramier' (Mih.), guguci 'o pasàre' (Dal.), alb.
gugu6e lourterelle' bulg. guguska `tourterelle'.

Cuvinte obscure :
CT umbucía 'specie de frasin cu frunzele ro§e' (Dal.).
Presuce 'bucatà de lemn In care e înfipt un chrlig, cu eq se
fac tirsinele de pus peste obIelele dela opine (Codin, 61).
Preduce 'unealtà pentru fAcut &ill la opincr (Codin, 61),
preduf o micA gam% lîngà vrana butil pentru aerisire' (ib.)
bulg. produp6am 'percer, trouer', produh

Genul çi Pluralul.
Substantivele In -uati sunt masculine, cele In -uce sunt feminine.
Pluralul nu este atestat.

TALA (-WO.
Observatie. Dr. mr.
Functiunea.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Bradulii 'un clomag sau, bità mare de brad' (Viciu, 21) < brad.
Ceintulti run vas de lut cu coadà, la gurà ca o ulcicA, incolo
mai larg6 ; un fel de canä' (Cony. Lit. XX 1006, 5ez. VII 178)
< cantei (5ez. VII 178) = ung. kanta.

Diminutive depreciative.
Bujdulei 'casà strican' (Viciu, 24) < bujeki 'casä' (Bucovina).
Ciuciulá `pic, sommet' (Dal.) = clued (Dal.), bulg. Mka.

Originea: -Wa, -ulea (G. Pascu), formeazà diminutive in


rus. sloven, pol. ceh. (Belie, § 94).
Co§ula n. de familie bulg. kowlea 'chemise'.
Tidulti 'billet, écriteau' croat. leduria.

www.digibuc.ro
280

Sufixul -uld se gäse§te In urmRoarele sufixe compuse : -ulean,


-ulel, (mr.), -ulie, -urioarti, -uluc,

Sätul, < satullus, -destul, < *desatullus.


emägurä movilà" (Dal.) < ngr. pa.TorAct cgrosse joue'.

Cuvinte obscure :
Culculti`gáoacea care acopere partea de jos a ghindeï, jirulur
(Dal.) *cuteu = cuichiu Ounos' (Dal.), cf.. cáfcalei ecreux de
l'oeil' (Pap.B. Dal.).
Plpiauld cucopi de gràunte de p6pu§oTil' (Dal.).
Zárculá (Obed.), zirculä (Pap.B. Dal.) capuchon'.

Fenomene de Analogie.
Trägulti 'curcubetä de tras vin' (Viciu, 85) < trägace idem
(ibid.) prin substitirtie de sufix.

Genul i Pluralul.
Substantivele In -Lad sunt feminine §i fac pl. In -WI', dial. -ule.

.SUFIXELE ADIECTIVALE.

ACE (-66e).
Observatie. Dr.
Functiunea.

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Bulihace gros mangeur, en parl. des enfants' (Mold.) < *bur-


duhace < burduh.
Cicace foireux' < cac.

Originea: -aée (G. Pascu), cf. bulg. godina6e roga6e fun da-
guet', paia6e 'petit araignée' < païak caraignée', pelena6e 'mar-
mot' pelena flange' (otrae = otrok 'petit enfant'), poviode
cmioche < povivam femmaillotter, envelopper ; accoucher'.

www.digibuc.ro
281

Genul 9i Pluralul.
Substantive le in -ace sunt masculine §i se intrebuinteaz6 nu-
mai la sg.,

AV (-'av).
Observatie. Dr. mr. Dr. dialectal, in câteva exem-
ple, -ay. Bólnav §i bolnáv.

Functiunea.

POSESORUL UNEI_CALITATI PRIN EXCELENTA.


Tintav cbilblit, -Milt' (Rev. cr. lit. III 170) < tint, tont.
Molav pl. -TI" 1. molatic, greoiir (Mih.), 2. 'blind, blajin' (Dal.)
moale.

Originea: -av (A. Philippide, Pr. 157) introdus prin :


Chilav, cilav schilod' (Pirv.) ( bulg. kilav eatteint de hernie'.
Chiyav fdiffícultueux' (vr.) bulg. kiyav cpluvieux'.
boil dumpav de coadä 'and are coada mai scurtâ' (Damé T.
29), 'calicit de picioare, despre vite' (Sez. IX 152) bulg. ipav,
Zip cépaté, camus'.
Ghizdav 1. 'beau (Car. Dos. Prol. 462/12), 2. 'éveillé' (Codin,
34) < bulg. gizdav 1.
Gubav lépreux' (Mard.) nsl. gobav.
Hircav bègue' < vsl. harkava.
Hulpav cavide, glouton' (Sez. V. 100) < bulg. glupav 'sot,
stupide, hébété, niais, nigaud, bête'.
Jilav 'humide, humecté' (Codin 44, Mold.) < bulg. May élas-
tique ; ductible ; extensible'.
Lascau 'hazos, orn care distreazA lumea' (Sez. IX 145), lascav
om deschis la inima luI, vesel pururea' (Sez. V 103) < bulg.
laskav 'affable, gracieux'.
Ligav `délicat' (Car.) < bulg. ligav baveux, pituiteux, glai-
Teux', propriu zis 'unul cârula i se face u§or grea1ä de ceva'.
Lunav 'lunatic' < vsl. lunava.
Miryav 'sale' < bulg. máryav maigre, décharné'.
bureti ptistravï allg la culoare, mail §i cu pete negre' (Sez.
VII 178) bldg. pástár 'bigarré, bariolé', pastárva Zool. ctruite'.

www.digibuc.ro
282

Scirnav, scirav ($ez. V 122) 'soufflé' < bulg. slalrnav profanét


soufflé'.
Rehav crar, rärit' (Dal.) < bulg. reahav eclairsemé, simple, A.
fleurs simples ; friable'.
Megl. ubav 'beau' < bulg. hubav.
Bulzav, puhav <bulg. buhav 'flétri, fané".
Judav 'informe, imparfait, laid' (Dal.) < bulg. *lidav = íct
'géant, colosse', prin Intelesul intermediar de 'outre mesure'?
Bólnav, bolnáv emalade < bulg. bolnav.
Pristav subst. cpréposé" < bulg. pristov.

Fenomene de Analogie.
Substitute de Sufix.
Sufixul -av s'a substituit lui -at In
Bucälav cjoufflu, bouffi, fessu' < bucälat, cf. bulg. gärbav §1
gärbat 'bossu, gibbeux'.
11$ (-2a).
Observatie. Dr. Dialectal ä se schimb6 In 1.
Functiunea.
POSESIUNEA UNEI CALITATI PRIN EXCELENTX-
Zace4 (Pamf. C.), dzaciq (Sez. V 175) lene§, trindav, care nu-
mal dzaci, nu vrea sA" fac'd nido treabr < zac.
Tup4 'care tupàe§te' < tsar', cf. cu fupi§a 'cu nepusa-n
masr ($ez. V 167).
ASAMANAREA.
OI muräqe pnate cu negru' (Nofia Rev. Rom. VIII 87) =
mureq < murä.
Oacel§ (Densu§ianu, Hateg), ilacei§a,itacipnume.de oi (Pop. 58 a)
oaches.

ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.


Nume proprii de lamilie.
Bant4 (Hasdeu, 2472) < bantä.
Boancä§ (Hasdeu, 2472) < bounce/.

www.digibuc.ro
283

,Bontei§ (Mold.) < bout.


Brahä§ (Hasdeu, 2472) < brahä.

.Originea: -ai, -e§ (G. Pascu). Sufixul este In strânsä le-


gäturä cu -i§, -4, -4, -'0§, V. -uy.
Braid§ rvär, firtat' (Hasdeu, Cuv. II 488) vsl. brateefrate',
cf. rus. bratán 'ältester Bruder, Neffe ; Vetter'. De aici Bra-
tä§anu.
Bardä§ (Hasdeu, 2528 ; Nam. Rev. Rom. VIII 85), bardo§
(Hasdeu, 2528) barzà, cocostire' alb. bara, bani %lane,
bar86.§ 'blanch âtre'.

(-'eg).
Observatie: Dr. mr. E fiind neaccentuat se schimbä.
uneori dialectal In i.
Functiunea.
POSESIUNEA UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA-
Derivate dela substantive.
Cape§ 'avisé, énergique' < cap.
Cinste§ "de cinste, respectabil', necinste§ rnerespectabil' < cinste.
Foale§ 'ventru' < /vale.
Gure§ `bavard' < gurä.
Trupe§ `bine fäcut la trup, voinic' (Sez. V 165) < trup.

Derivate dela adiective.


Lene§ 'paresseux' < lene.
Moale§ 'indolent, sans énergie, veule' < moale.
Tante§ (Sez. V 161) = tont.

POSESIUNEALUNEI CAL1TATI.
Derivate dela substantive.
Culpe§ evinovat (format de Hasdeu i adoptat de Odobescu)
< culpei.
Tinte§ 'eu tînt In frunte, tintat' (Pamf. Ont.) < lint&
Hare§ `gratios' (Dal.) < hart 'gratie'.

www.digibuc.ro
284

Pere coadge cpere ce se coc de Sft. Ilie' (Vircol), propriu zise


'en coadà mare'.
Coarne§ ccu coarne marl" (Taurif cet coarne§t, Dos.), come§
nume de tapi (Pop. 58 a) < corn.
Derivate dela adjective.
Coarne late§e 'and sunt In làtuff §i pe spate' (Damé T .28)
< lat.

A SAMANAREA.

Coarne greble§e 'and sunt intoarse ca grebla' (Damé T. 28)


< greblei.
Oae mure§ei Otatil cu negru' (Boc.) = mure1§6 (Nota Rev.
Rom. VIII 87) < mart/.
Coarne§ `avind forma coarneT, lungue-r (Dal.) < corn.
UN D IMINUT IV AL INTATOR.
Bia14 cfrumu§el (Dal.) < Mal cfrumos'. Malbi§ idem (Dal.)
<Ifiali§ f alb.
AD IECTIVE DEVENITE SUB STANT IVE.
Nume proprii de persoane.
Nume de familie.
Derivate dela substantive.
Balte§ <ballei.
Brinze§ (Hasdeu, 2472) < brinza.
_Moan§ < lloare.
Frunte§ (Hasdeu, 2932) < frank.
Hane§ (Pop. 51 b) < han.
Lapte§ <lapte.
Link§ <linte.

Derivate dela adjective.


Balae§ (Hasdeu, 2927) < balalit.
Mare§ < mare.
Petru Rare§ <rar.
Verde§ (Hasdeu, 2932) < verde.

www.digibuc.ro
285

Derivate dela verbe.


Vlad Tepey < intep, trag in ppd.
Porecle pentru beirbag.
Babe§ (Pop. 32 c) < baba, cf. Baba ibid.
Pule§ (Pop. 42 b) < puM, cf. Pulea, Pulan, ibid.
Sule§ (Pop. 43 b) < suM, cf. Surd ibid.

-Nume de personaje populare.


Dede§ bea din Odle, ptele§. bea din carne, carne§ bea din os.
Päsc. 149 (Desciatec). Et. : Dede§ pers. care da < ded-, cf.
deidui, dädeam; Ptele§ pers. in Ode, adica gol < Otte; Car-
ne§ pers. care are carne < carne.

Nume de animale.
Labe§ nume de câni (ez. VIII 116) < labä, cf. Laba id. ibid.
Sile§ nume de boi (Pop. '54 b) < si/a".

Nume de plante.
Jale§ jale, épiaire d'Allemagne < zale. Planta se mai nu-
me§te paveizei.

Originea: -e§ (G. Pascu), introdus prin :


Costréj Zool. 'perche' (megl.) < *cdstre§ = srb. kostre§.
Macrig de baltä Bot. 'cresson de fontaine, cresson d'eau'
< bulg. mokre§ cu schimbarea lui o in a din cauza ea' cuvântul a
trecut i ca numire a unor plante cu gust acru (cf. 'oseille, Ru-
mex acetosa').
Obcur :
Oacheq, mr. (Dal.) oacri§ 'brun' = oac'dy < oc-, cf. oacärä,
oceirei 'oae alba, pe bot cu pete ruginir (Viciu, 63), oaceirnä 'nea-
gr a. la cap i alba la corp, despre vite' (Dal.).
Coarne flencheqe 'cind unul din coarne e plecat dela jumatate
spre ochr (Damé T. 28).
Sufixul este in strânsa legaturä cu -4, 4§, -4, -4, -'oy,
V. -uy.

www.digibuc.ro
286

Elemente ungure§ti.
Biri§ `mercenarms' (Car.) < béres.
Chipe§ Inalt si bine fAcut' (Codin, 18).
Cal dere§, deri§ 'cu pärul rosiü si alb amestecat, cu coama
coada gälbue ; cheval isabelle (Damé T. 48), cal ghere§ 'pestrit,
bältat' (Nam Rev. Rom. VIII 85) < deres.
Hami§ 1. 'faux' (Tiktin), 2. `malin' (Candrea), 3. 'avide'
Rev. Rom. VIII 86) < ung. hamis. Clue heimu§it pärul
smuls i morfolit de alti (Codin, 38).
Heghe§ 'cu coarne ascutite' < hegyes.
Hire§ 1. 'Mare, renomme (Tiktin), 2. 'beau' (Bud.), 3. fire§
"gai, énergique' (Rev, cr. lit. III 15) < hires.

Neme§ 'noble, gentilhomme' < nemes.


Alene§ 'ennemP (Hasdeu, 819) < ellenes.
Live§ 'otet scos din borhotul rámas dela tuIc5." (Grig. I 22),
alevé§ `piquette-mauvais vins (Hasku) < leas `jus, potage'.

Fenomene de Analogie.
Substitutii de Sufix :
Sufixul -e§ s'a substituit lui -en in
Gale§ <bulg. galen lendre, gâté ; efféminé'.
-o§.
Rate§ `grande auberge' < rato§, ratu§ = rus. ratu§a, pol ratusz,
rut. ratu§(a) `maison de conseil municipal'.
Vame§ `douanier' < ung.. Minos.

La grupa cuvintelor in -e§ a trecut :


Talme§-balme§ 'confusion, pêle-mêle' < bulg.
de caillebotte et de farine, chez les Bulgares'.

IV (-tv).
Observatie. Dr.
Functiunea.

POSESORUL UNEI CAL1TATI PRIN EXCELENTA-


Uscaliv < uscat,

www.digibuc.ro
287

Originea: -iv (Löwe, 73), introdus prin :


Drtigostiv (Tiktin), dräg ästiv (Dos. Prol. 691124) 'affectueux,
tendre' < srb. dragostiv charmant, gracieux'.
Lästiv rusé' < vsl. Maya.
Milostiv miséricordieux' < bulg. milostiv compatissant ; gra-
cieux ; miséricordieux ; humain'.

Obscure :
Caniv 'paresseux' (Codin, 13).
Poniv scurt de vedere, nebAgAtor de samä, rapit, pripit'
(Rev. cr. lit. III 165).

Fenomene de Analogie.
Substitutii de Sufix.
Sufixul -iv s'a substituit lui -iet In
Befit) 'ivrogne' < be/iti < *bibitivus.
Cf. aläturi brudiv i brudia 'sot' , apoi zglobia < bulg. zlobiv
'méchant, malin, malicieux, haineux, odieux'.

Observatie. Dr. Dialectal -uy.


Functiunea.
ASXMANAREA.

Romän neao§ 'tout-A-fait Roumain' < neautt 'neige' .


Bou fapo§ 'cu coarnele In sus ca la tapX' (Sez. V 165), coarne
4apu§e 'coarne ca la tapr (Sez.. ibid.) < sap.
Oi stógge cu Him deasä tare §i nu lungä' (Vircol), oaie sto-
go k§ei cu lIria ma putin lungä §i moale' (Damé T. 67) < slog, cf.
sto gomaná.

Neao§, lapo§ ar putea proved §i din *.nearlei§, * neatie§, *lapei§,


*lape§.

Originea: -os, -e§ (G. Pascu), introdus prin


B do§ 'albaster, subalbus' (Car.) celi. bealo§ .
Dr ago§ srb. drago§.

www.digibuc.ro
288

Sufixul -o'§ este in strânsâ legsáturg cu -4, -4,- 1§, -4, -'4,
eq, v.

OTC( (-ótk6).
Observatie. Dr.
Functiunea.

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Cenuptcd ecendrillon, homme qui reste toujours près du feu,


homme paress3ux' < cenuO,
Muerotcti 'effeminatus' (Car.) < muere.
Piptcd 'care se pi§6 in pat' (Car. Mold.) < pi§.

Originea: -otka (G. Pascu), introdus prin :


Halotal tputain' (Sez. IX 147) < rus.

OV (-'ov).
Observatie. Dr. Sufixul -ov nu existà cleat in câteva
sufixe compuse :
-ovan : Prostovan (Pamf. J. II, Vircol) < prost. ttintävan
(Codin, 72) < tint = tont.
-oveanu : Cacoveanu n. de familie (Codin, 13) < cac.
-ovita : Chiscovirei§i chiscoae girliclul la moarà prin care curge
Mina in ladä saú Mad' (Furt.) < pisc.

Originea: -ov (Löwe, 92), introdus prin :


Cleanov sat in j. Mehedinti < bulg. kleanov 'd'
Racova n. de localitâti < bulg. rakov cd'écrivissel.
Rozová Bot. epuricarifäl < bulg. rozov 'de rose, rosé'.
Voïnov n. de familie < bulg. hvoïnov tcle genièvre, de genévrier'.

Substantive :
Libov 'amour, affection' (Coclin, 46) < bulg. liubov.
Morcov 'carotte' < bulg. morkov.
Ro§cov rcaroubier', ro§covii 'caroube' < bulg. rotkov rearoubier,
caroube'.

www.digibuc.ro
289

Fenomene de Analogie.
Substitutii de Sufix.
Sufixul -ov s'a substituit lui -av in
Glrbov, mr. glrbuv (Dal.) 'bossu, gibbeux' < bulg. gdrbav.
Jidov `géant' in pove§ti < bulg. *Ndav = kid, cf. mai sus mr.
judav.
Milcov n. de dui (Damé T. 181) < bulg. milkav 'caressant,
affable, gracieux'.
Sufixul -ov substituit lui -iv in
Ple§em `chauve' < *plépv, ple§iv (Bibl. 792/1) = bulg. plea§iv.
Sufixul -ov s'a substituit lui -og in
Slobonov < sleibeinog Bot. 'ne-me-touchez-pas', posedà proprie-
täti diuretice.
SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.
AL.A. (-61d).

Observatie. Dr. Megl. -al inteun exemplu.

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTL
Tindalä 'orn nid de-o treabä, in care nu potI avea nido in-
credere' (Sez. V 163) < tint = tont.
Hutupaki `gros mangeur' (Sez. VII 181) < hutupesc 'manger
avec avidité' (ibid.).
Dardeiral `bavard, babillard' (megl.) deirdeires `bavardee
=bulg. ddrdorta.
Obscure :
Bacalei 'belea pe cap de care nu te mai pori discotorosi : cade
bacalei, pied bacalä = cade necaz pe capul ornulur (Sez. H 126).

SUBSTANTIVE.
NOMINA INSTRUMENTI.
Cercald 'écheveau qu'on plonge. dans la teinture rouge pour
éprouver la qualité du teint' < cerc 'éprouver'.
uÍalá `sucitor' (Dal.), 'fAcälef (Pap. B.) < §u/ 'sucesc' = bulg.
sué 'tord.re'.
Sucalei läcälet' (megl.) bulg. sukam 'tordre'.
Pascu, Sufixele romdnensti. 19

www.digibuc.ro
290

AUGMENTATIVE.
Câteva cuvinte obscure :
Burtucale s. f. pl. 'intestinele animalelor (boI, vacI, oI, capre,
cal)' (Rev. cr. lit. III 91), buduhalti `ceva urn i necunoscut, se
zice maT ales despre boale' (Sez. II 151), buduhoalti o boalä rea,
molipsitoare' (5ez. IX 151) < burduh = burtä, cf. borheie 'mate'
< *burduheie < burduh.
Mildhald `monstre', mahalei `greutate voluminoasä, ceva
mare ca volum dar i grea' (Sez. III 70).

Origin ea : -ala, -al (Capidan, 11, numai cu sensul 2), intro-_


dus prin. :
Crivalti 'un par scurt cu 3-4 rammi, Vátut n OmInt, Intre
care se pune drobul de sare pe care-1 ling oile' (Sez. II 24) nsl.
kravala 'houlette', srb. krivalta `uvae genus' k bulg. krivak 'long
bâton ayant le manche courbé'.
Dirjald, tirjalei (Pdsc.) 'perche' < bulg. ddrialo 'manche, anse ;
hampe'.
Nicovalei 'enclume' nsl. nakovala.
Potricalti 'instr. cu care se bortileste urechile animalelor'
(Damé T. 29, Sez. V 118) < rus. prolikalo, nsl. pretikalo.
Tesalti < bulg. 6esa1o.
Vátalát pl. -e `battant du métier' < bulg. vatalo pl. vatala.
Zeibalei, zobalti (Car.) `mors' bulg. zclbale¡ 'mors', alb. Sam-
bald 'dent molaire'.
Uglindalti `miroir' (megl.) < bulg. ogledalo.

Cuvinte obscure :
Juvald 'un cuïü cIrligat la via i InflerbIntat cu care se bortesc
dubucele sau se scobeste In lulea' (5ez. V 103) ; Bágá o ji-
valet Infocatä In ureache. Dos. Prol. 361130. Marco Inchltat cu
tälpälage de mimed, í bätut cîtva i cu jiveale Impuns. Dos.
Prol. 342/3i. Tarah fu.... cu jiveale Infocate potricälit titele.
Dos. Prol. 611/20. ars cu jigale Infocate. Dos. Prol.
902/12. Cf. butg. legla 'longue cheville de bois que l'on met au
bout du joig pour y tenir le boeuf', eqlo 'ardeur, grande chaleue.
Plävalei 'grand filet' (Damé T. 123) bulg. plavam 'nager,
flotter'.
Dirdalti 'haridelle ; rosse' (Sez. II .226), cf. cal de dirvala (Mold.),
dirjog (5ez. II 226).

www.digibuc.ro
291

Toropalti `vargä, Mt de bätut' (Sez. V 164). [Il] spinzurarg.


vi-1 bäturá cu toro pale. Dos. Prol. 731/28. Cf. toro'ipan idem
(Mint.).
Pentru slav. -al cu intelesul 1, cf. bulg. pleaskalo fig. pop.
'un bavard' < pie askam `bavarder', fapalo 'bavard' < lapam `ba-
varder'.

Observäm cä sufixul ngr. -6X« formeazä augmentative.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -alif sunt : 1. masculine, can d a ratà o persoanä,
§i se intrebuinteazä numai la sg. ; 2. feminine In celelalte
cazuri §i fac pl. -ale. Dirj ald fac la pl. dill till, de unde apoi
prin analogie sg. dirrti (Mold.).

AN (-án).
Observatie. Dr. mr. megl.
Funetiunea.
SUBSTANTIVE.
AU GMENTATIVE.
Augmentative propriu zise.
Btietan, b &tan (Pásc.) < Met, Mel i ".
Birdahan `gros ventre' (Sez. II 149) < burduh 'outre', dar care
a trebuit sä aibä §i intelesul de 'ventre' (cf. §1 burduhos 'ventru)
= * btirtuh, metatezä din bulg. teirbuh, de wide §i burtti,birtti 'ventre'.
Brtidan (Pamf. Agr.) < brad.
Crovan (Boc.) < crov `groapà" (Boc.).
Ftigan (Pamf. Agr.) < f ag.
Fleictitian < fláctia.
Ghilan goardaud, paresseux' (Sägh. 55) < ghild `tronc de sapin',
proprIu zis 'grand tronc de sapin'.
Gropan (Car. Boc.) < groapii.
Juncan 'beouf de trois ans' (Damé T.) < j unc.
Lostopan( ii) 'grand morceau' (Mold. Pamf. J. II, Sägh. 95)
< * losop an, *lospan < lospti (Codin, 47), lozbti (Pamf. J. II),

www.digibuc.ro
292

lobelei (Pamf. J. II), lobei (Codin, 47) 'bucatà despicatä dinteun


trunchiu'.
Ritan 'pore' (Sez. III 87) < rit 'groin', propriu zis 'gros groin'.
&tmem < gam.
Creicanä < crac().
Fetigcanel lata de m6ritat' (Sägh. 53) < fetioti.
Dintanet, gliintanei 'bee' (Dal.) < dinti 'dent'.

Augmentative depreciative.
Pagan (Pas.) < paei.
Curvanei (Mold.) < curvä.
Topanil `scortum' (Car.) < ?

Beirbeitugtil.
Curcan `dindon' < curet `dinde', cf. §i. ngr. xouptavoc, Itofipta.
Glscan 'jars' < giscei 'oie'.
Gotcan (Sez. II 229) < gotcd.
Guzgan, guzan 'rat' < guz (Sez. VII 180).
Corcan 'corvus' (Car.) < core-.
Motan, mirtan `matou' < mat-.
tircan 'pasAre care trge§te prin lAlti §i locuff mocirloase, se
hrAnqte cu pe§te §i cu. bronte' (Päsc.) < gterc 'ordure'.
Cinclul' an (Dal.), megl. cluciur vn 'alouette' = ngr. TCou-
TCouktivoc, bulg. 6iguliga 'alouette'.

Nume de plante.
Ceraii (Vireo]) =-- cer, §i cerola.
Goldan 'pruneautier, prunier - Reine Claude' (Mold.) < *do-
Ian < Claude?
Lipan < *lepan, *lapan < lappa.

Nume proprii de animale.


Nume de boi gi vaci.
Derivate dela substantive.
Bolan (Pas.) < bail `staturä'.
Cerban (Pop. 54 b), Cerbana (Pas.) < cerb.

www.digibuc.ro
293

Duman (Mold. Codin 29), Dumana (Pop. 55 a) tn. de boil,


vacä näscut Duminica' < *Dumnan < Domn.
Jolan, Gioran (Mold.), Jolana, Giolana (Pop. 55 b, 56 b) <Jo!,
.Grot.
Lupan, Lupana en. de boa, vacä cu pärul ca lupul i alb la
urechl si la närr (Damé T. 27) < lup.
Mtulan = n. boului näscut Malta (Codin, 49).
Mercureana %lime de vac5. fätatä Afiercurr (Sägh. 53), mier-
tan en. de bow näscut 1\fiercurr (Codin, 50) < miercuri.
Prian = Priu (n. 6 boU cu pete albe printre cele porumbe'
.(Damé T. 28), Priana = Pria n. de vaci (Pop. 91), Priana (Pas.).
Rujan n. de bou roscat (Damé T. 28), Rujana n. de vati (Pop.
.56 a) < ruyi.
Zävoran (Damé T. 181) <

Derivate dela adiective.


Glzilan n. de boa cu pär inchis i dungi albe (Damé T. 28)
-< bäl
Murgana n. de vacä murgä < murg.
Pltivan (Damé T. 181) < vsl. playa.
Suran (Codin Ing. 244, Pop. 54 b) = Suru (Pop. 54 b).

Nume de cai.
Beilan n. de cal alb (Damé T. 48) < bed 'alb'.

Nume de cdni.
Floran 'a. de clue negru si alb' (Boc.) < &rim.

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Derivate dela adiective.


-Befivan < befit).
Bogtitan (Tiktin), bocotan (Sez. II 150, Bud, Candrea) erichard'
-< bogat 'riche'.
Golan < gol.

www.digibuc.ro
294

Grosan (Mold.) < gros. Grosan n. de familie (Pop. 51 b).


Molan (Boc.) < moale.
Prostan < prost.

Derivate dela substantive.


Codan 'qui a une longue queue, qui est à la queue ; qui hésite;
couard' < coadei. -
Golan lesticulosus' (Car.) < cord.
Guran 'os magnum habens' (Car.) < gizrä.
oican 'care manincà i bea mult' (Sagh. 70) < pied, qaicei

Derivate dela verbe.


Haan 'orn ce citu-I lumea nu me tace din gura, tot hue§te,
tot se sfade§te cu totr (Sez. V 99) < huesc 'parler continuelle-
ment et à tout propos'.

POSESIUNEA UNEI CALITATI.

Colian `dentatus' (Car.) < colt 'dens anterior'.


Cane flocan 'flocos' (Pamf. J. III) < floc.
rtijlucan. (Pap.B.), rlilglucan (Obed.), Aolgican (Dal.), nol-
gican (Pap. B.) `mijlociii, de mijloc' < tiolgiucu 'mijloc' (Mih.),
nolgic (Pap. B. Dal.).
megl. mijlocan `mijlociir < megl. met Ric.

AUQMENTATIVE.

Aicuzan 'mic' (Pap. B.) < iticuz `mititel'.

VARIANTA.

-Ian.-
Cf. sufixele -olan.
Moglan 'orn tacut, morocanos' (5ez. III 71) < moc 'prost',
Gletorlan 'om dela tara, in sens batjocoritor' (Pamf. C.) <
gletor-, cf. 'a-I ghtoreii matele de foame'.

www.digibuc.ro
295

SUFIXE COMPUSE.

-ivan (= -i§ + -an).


SUBSTANTIVE.

Verigand cveripar5, yará" (Cony. Lit. XX 1021, 5ez. VII


184) < varti.

ADIECTIVE.
Junigan <June.
Curbigan 's'ärman, bIet, nenorocit' (Pap. B. Dal.) < corbu
idem (Dal.).
Guli§an (Pap. B. Dal. : gol-guligan), megl. guli§an egol, golut'
< gol. Golegan n. de familie (Pop. 51 b).

-u§an (.-u§ + -an).


Vdrugand cveri§oark vará" (5ez. VII 184) <.vard
Pirugand 1 lemee cu pár frumos' (Dal.), 'fatà cu breton'
(Pap.B.), drAgufa, termin de alintare' (Mih ), 2. rnoned6 de
argint sau de aur atirnatá de frunte prin cite un On-ti§or de
argint' (Mih.), megl. piru§an 1. 'peril depe frunte', 2. elant de
monede' bulg. perugina 'pennage, plumage'.

-6'§an (= -aq + -an).


Bditägan tbäetan' (Pamf. Agr.) < Met.

-.Aran ( = -av + -an).


Tdiddvan (prostänac' (Codin, 72) < tint, WO `proastä, nesim-
titoare' (Codin, 73).

-ovan -ov-± -an).


Dolo/an `gràsulite (Pala J. ID < dol-, cf. dulan fläd.ii. ro-
bust' (Glob.).
Copland < cal-, cf. caid.

Rogcovan < rogcovd?

www.digibuc.ro
296

- Man ( = -alei + -an ).


Batalan 'bätäu§' (Sez. II 126) < bat.
Wictilana n. de vaci (Pop. 56 b) < vacä.

-olan (---- -ol + -an).


Bofolan n. de boi (Damé T. 181), cf. Buiu n. de clni (Pop. 92).
Grosolan `grossier' < gros, neologism.
...

- ucan (--= -uc + -an).


Delucan 'colliculus' (Car.) < deal.

- u§ean (= -u§c6 + -an).


Leu§can (Pamf. Agr.) = lea 'franc'.

- apan (= -qca + -an).


RomaFan `locuitor al oraplul Roman' < *romnaFan < Roman.

- flan (= -"UM" + -an).


Modirlan 'mare §i. prost' (Codin, 50) < mod-, cf. modoran
ligan prost'.
Topirlan `mitocan, OfänoIii, cIobdnoIff (Sez. V 167) < fop,
lupdesc.

-otan (= -ot + -an).


Mefgeidan 'mare §i prost' (Codin, 48), 'mocodan poreclä pentru
bàrbati (Pop 40 a) < moc 'prost', cf. mocan 'paysan imbécile'
(Hasdeu, Cuv. I 293).

- etan (= -ele + -an).


Hultan (Mold. Sez. V 100), viltan (Vireo» < *uletan < ulta.

- ezan (----- -ez -I- -an).


Goblizan Malt, despre oameni, in batjocurà (Mold.), cf. goblet
min i. sat picloare lungI §i goale' (Sez. II. 229).

www.digibuc.ro
297

-igan -eg + -an).


Multigan efoarte mult' (Sez. III 82) < mult.
Tirigan 'tare' (Viciu, 84) < tiri = tare (ibid.). Tirian 'ini-
"nos, indräznet' (Sez. V 162).
Cätingan (Candrea), citingan (Cony. Lit. XX 1006) 'Incet,
Inceti§or' < ceitinel prin substitutie de sufix.

Originea : -an, introdus prin :


Bolovan < vsl. bolavanii.
Cojan poreclà datä täranilor Munteni de cäträ. Ardeleni < vsl.
.kdann 'pelliceus'.
Gîrtan com robust §i gros in et' (Sez. IX 157), Oland ccu gltul
lung' (Codin, 35) bulg. gortan 'larynx, gosier, gorge'.
Gligan 1. 'pore sälbatic ; sanglier' (Hasdeu, Cuv. I 283, Dos.
Prol. 382/11, Sez. IX 180), fig. 2. 'fläcäil de o Inältime nepotrivitä
cu vrista' (Sez. IX 180), 3. 'mare §i prost' (Codin, 36) < bulg.
gligan, glikan 1.
Ctuband `lingued mare' (Pap.B. Dal.) < vsl. tibana csextariusl.
Gavran 'corbeau (Dal.) < bulg. gavran.
Gargälanu (Pap. S.), gärgälan (Pap. B.) ctrachée artère' < bulg.
grdklan. Megl. gdrtlan, grallan <bulg. gralan + rom. gft.

Fenomene deAnalogie.
La grupa cuvintelor In -an au trecut :
Paravan <fr. paravent.
araband <fr. char-d-bancs.
Volan <fr. volant.

Substitutii de Sufix :
Sufixul -an s'a substituit lui -en In fapan <apân i lui -'ind
megl. cuciand = eocind '6-table à porcs' (bulg. kaina)

Genu I §i Pluralu I.
Susbtantivele In -an sunt : 1. masculine cänd iratä o fiintä
:§i 2. eterogene, cu pl. -e, când aratä un lucru. Substantivele
in -and sunt feminine §i lac pl. fn -e.

www.digibuc.ro
298

AKU (-kku).
Observatie. Dr. mr. Fem. Inteun exemplu
mr. § apare ca s (mulascu).
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Budagcei 'baratte, tinette à beurre, cuve, baguet' (Hasdeu
2836-2841) < Ducange badus 'amphorae species vel pelvis' (Has-
deu, ibid.). si budacei, budarcä.

Diminutive alinteitoare.
Nume de botez.
Dumitragcu Buhus, Dumitragcu Solomon (1631 Mold., Hasdeu
1956) < Dumitru.
Iliacu OrheIanul (1740 Mold., Hasdeu 1956) < Ilie.
Popa Ionagcu (1665 Mold., Hasdeu 19,56) < Ion. Ion VocIA
cel Cumplit (1572-1574) e cunoscut in cronicile munt. numai
ca Ionagcu Vodà (Hasdeu, 1956).
In Cronica lui Miron Costin celebrul mitropolit Petru Movilà
este Pätragcu (Hasdeu, 1957). Tatàl Jui Mihaiu Viteazul se
numià el Insuji Petragcu (Hasdeu, 1956). Pätragcu Ba§otä
(1631 Mold., Hascieu 1956).
Toderagcu Hircu (1665 Mold., Hasdeu 1956) < Toader.
Mr. Tagcu <*Anastagcu <Anastase.
ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI!PiLITATI PRIN EXCELENTX.
Liguragcu vusuratic (Dal.) < ii§or eusor'.
Mulascu moale, blajin, blind' (Dal.) < moali. Pentru s <g
cf. riiscu (Dal.) = dr. migc, riiscat (Dal.) = dr. migcat.
Mul'iragcu cmueratic' (Dal.) < mul'ari.
Originea: -a§ka f., -agek m. (Puscariu, Dim. 131), for-
meaz6 diminutive In rus. pol. (Belie; § 88) apoi -dim (G. Pascu).
Pentru bulg. cf. garagagka, gagaragka Zool. 'pie'.

www.digibuc.ro
299

Bumaqcti 'billet de banque' < rus. bumalica.


litidaqcei Zool. 'cerf-volant, lucane' < bulg. roga idem, et.
bulg. rogaaa Bot. 'made, macre, Trapa natans'.
Cuvinte obscure :
Stricupa§cei 'pasäre din c.asa cornirostrelor' (megl.).
Tlicaralcu 'obiect dela moarä (sic l)' (megl.).
Genul §1 Pluralul.
Substantivele in -a§ca sunt feminine §i fac pl. -41i.
E (-'e).
Observatie.Dr. Cuvintele derivate prin acest sulix
se intrebuinleazä de ob:ceiu sub forma articulatä -ea.
Functiunea.
ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELF.NTA.
Buftea `gros mangeur, goulu' < buft 'stomahul porcuhir (Sägh.
46).
Burte (Rev. cr. lit. III 91), burtea (Pas.) 'ventru' < burtd
'ventre'.
Molea `cel ce mogo§e§te, lucreazA Meet' (Codin, 51) < moale
`mou, mol'.
Mogoroge 'orn ce abTa vorbe§te' (Sez. III 71) < mogorogese 'a
vorbi Meet, alene' (Sez. ibid.).
SUBSTANTIVE.
NUME PROPRII.
Name de persoane.
Name de familie.
Bicea §i Bicu (Hasdeu, 2788).
Bordea.
Pralea <alb. prald 'Märchen, Fabel'.
Negrea < negru.
Porecle pentru barbati.
Cocirlea i Cocirlti (Pop. 35 b).

www.digibuc.ro
300

Cornea (Pop. 35 c) < corn.


Curea (Pop. 36 a) < cur.
Pulea (Pop. 42 b) < pu/eir
Tonea i Tonu (Pop. 44 e).

Porecle pentru femei.


Brádulea (Pop. 46 b) < bröidulä uu domag sau MA mare
de brad' (Viciu, 21).

Numele dracului.
Cornea < corn.
. Negrea i Negru (Furt. sub cornactil).

Nume de särbätori.
Cur-golea-tnaintea saraciel. esàrbätoarea Foca : arde casa §i
toate ale omuliff, läsindu-1 s6rac lipit Omintulur (Pamf. Särb.
213), adicà cu curu-gol.

Nume de animale.
Nume de card.
Derivate dela substantive.
Ciobea (Pas.) < eta.
Corbea (Sez. VIII 114)< corb.
Cornea (Sez. VIII 114) < corn.
Flocea (Sez. VIII 115) < floc.
Girbea (*ez. VIII 115) < bulg. gdrba 'bosse's
Lupea i Lupu (Sez. VIII 115).
Mucea (Sez. VIII 115) < mud.
Umbrea (Sez. VIII 115) < umbra.

Derivate dela adiective.


Golea (Sez. VIII 115) < gol (slay).
Murgea (Hasdeu 869, 5ez. VIII 115) < murg.
Timpea (Sez. VIII 115) < /imp (slay).

www.digibuc.ro
301

Nume de
Fumurea (Pop. 60 a) lumura n. de capre (Pop. 58 a).

VARIANTE.

-tea.
Din burtea s'a extras -tea cu care s'a derivat :
Foltea 'gourmand (Sä'gh. 85) < foale, cf. ,olticos cventru'
< foale dupà pintecos.

SUFIXE COMPUSE.

-Ice -Vc -e).


POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Clcice foireux ; pusillanime' (Car. Mold.) < cac.


Crdpicea 'gourmand : Parc6-1 frate cu Crdpicea, a§a. crapA
Intr-insul (Furt.) < cräp 'manger avidement.'

Originea; -e (G. Pascu), introdus prin :


Cernea n. de famihe srb. &ne.
Haplea ebenêt' bulg.
Pepelea numele unui personaj popular < bulg. *pepele = pe-
pelai `saligaud', cf. bulg. pala§ §i pale 'petit chien'.
Plrlea edracu' î» du-te Finii, sa te ii Pirleo ! <bulg. peirle
Prlslea, pirslea, prisnea 'eel din urrn4 copil' bulg. prat
'le petit doigt, pouce'.
Cuse n. de clue (megl.) cus equi a la queue tronquée' (megl.)
= bulg. kus.
Detalii pentru sufixul slay -e v. Miklosich, 190.

Cuvinte obscure :
Bolea eépouvantail pour les enfants, croque-mitaine' board?
Meat exilic 9i diform' (Codin, 64), cf. riceat anaigre' (Vireo»,
ricä `fried' CU spalmà [sic 1} la copir (Dan. II Glos.).
Uce eom wit' (Rev. cr. lit. III 172).

www.digibuc.ro
302

Fenomene de analogie.
La grupa cuvintelor in -e a trecut :
Orlea n. de familie (Codin, 55) < bulg. orel pl. orli
s
Genul i Pluralul.
Substantivele In -e sunt masculine i se intrebuinteaz6 nuniai
la sg.

EAN (-ecin).
Observatie. Dr. mr. megl. Megl. -en. Precedat de
§, -ean se schimb6 in -an.
Functiunea.
ADIECTIVE.
APARTINEREA.

Apusean 'occidental' < apus.


Rdsdritean 'oriental' < reisarit.
Popent 'neamuri de-a pope (5ez. V 117) < popti.
Pavlichent 'neamul lui Pavlic6' (Codin, 57) <Pavlicii.
IN SPECIAL ORIGINEA LOCALA A PERSOANELOR.

Codrean 'orn care tr6e§te pe lângà codri' (Parnf. J. III) < codru.
Gäurent 'oameni care locuesc pe (Vireo» < gaurä.
Märginean `locuitor la marginea Ora' < marginá.
Muntean `locuitor la munte' < munte.
Orti§an 'bourgeois' < ora§.
Peidurent 'oamenT de munte' (Vircol) < ptidure.
Peunintean Indigen' (Bibl. 841/4) < parntnt.
Satean `locuitor in sat' < sat.
Schitean `locuitor al schitulur (Dos. Prol. 571/14) < schit.

Cdtunen .'sätean' (megl.) < ceitun 'sat'.

MoldoveniT giosent 'din tara de jos' < gros.


Imprejurean 'cireonvoisin' (Bibl. 1122/e) imprejur.

Aoestreni 'Autrichiens' (Vireo]) < Austria.

www.digibuc.ro
303

Ardelean < Ardeal.


Basarabearz < Basarabia.
Bucovinean < Bucovina.
Cri§an (Car.) < Criq.
Moldov an < Moldova.
Oltean < Olt.
U ngurean 'Roman din Ungaria' < U ngur.

Teleormtineni (Hasdeu, Cuv. I 247) < Teleorman.

Bactiaan < Baciiii.


Bucure§tean < Bucure§tt.
Craiovean < Cratova.
Foceinean < Foc§ani.
Gellätean < Galati.
Ie§an < Rio.
V asluian < V aslul.

Bitulean (Capidan, 35) < Bitule.


Clisurean (Capidan, 35) < Clisura.
Crupvean (Capidan, 28, 35) < Cru§ova.
GrtimuVean (Pap. B.) < Grámuste.
M ägeirvean (Capidan, 28) < Magarova.
Moscopolean (Capidan, 35) < Moscopole.
T tirnovean (Capidan, 35) < Tirnov a.
Gupipn (Capidan, 36) < Gope§.
M &action (Capidan, 36) < Malacqi.

A SAMANAREA.

Ciinent 'A au räu uni pä alp, d-aia sä zice asa' (Vircol) < cine.

SUBSTANTIVE.

N ume comune.
Boi§tean cpuIfi de peste' (Sez. II 150) < boi§te, cf. pestii bat
boiqte 'se reproduc' (Tiktin) = vsl. boi§te 'champ de bataille'.
Mesean cconvive < masä.
0§1ean e soldat' (Dos. Prol. 291134) < oaste, (WI.

www.digibuc.ro
304

Nume proprii de animate.


Nume de boi §i vad.
Epureanu (Dainé T. 181) depure, de coloarea iepurelui.
Peidureana (Sez. VII 176, Pop. 56 a, Pas.) < peidure, ng.scueá
In Odure.
Floreanu n. de boi (Damé T. 181), Iloren't n. de boi WOO.
(Hasdeu, 3081) < lat. 'floras, cf. §i floran.
Marfoleana §it Marfolea (5ez. VII 176).
Vireana i Vira (Pop. 56 b).

VARIANTA.

-tean.
Extras din derivate ca Mehedinfean <Mehedinft.
Derivat : Bánlifean < Banat.

SUFIXE COMPUSE.

-ulean (= -ean).
DIMINUTIVE.

Boulean 'boa (Sägh. 45, Hasdeu Cuv. I 224) <


Carulean 'car (Tiplea) < car.
Cuculean < cuc.
Dräguleaná < drag.
Foileand tfoit'a" < *foluleand < foae.

-ucean (= + -an).
DIMINUTIVE.
Pätucean = pat mic.
Seitucean = sat mic (Cudfureanu, Bibl. Minerva, No. 24, p. 96).

-icean (= -icía + -an).


DIMINUTIVE.
Pdticean = pat mic.

www.digibuc.ro
305

-otean. (= -of + -ean).


DIMINUTIVE CU 0 NUANTA AUGMENTATIVA.
Pruncotean 'copila§, b`detq' (Candrea) < prune.
Sidbotean 'slàbut` (Candrea) < slab.

-u§tean (= -u§c'd + -ean).


DIMINUTIVE.
Päru§tean = par mic.
Originea: vsl. -eaninü, -raninü, pl. -eane, -lane (A. Philip-
pide, Pr. 150), bulg. -ean, -eanin, fern. -eanka, introdus prin ;
Agarean nom biblique qu'on appliquait aux Mahométans
(Hasdeu, 487) < vsl. Agareaninü.
Grobian 'rustre, grossier' < bulg. grubnean.
Mirean lai, laique' < bulg. niireanin.
Rfmlean (vr.) < Rimliuninü (pl. rimliane).
Poland 'clairière' < bulg. polean a 'plateau d'une montagne',
cf. §i. poleanka 'petite clairière'.
Pe an %fiche' (Pap. B. Dal.) < bulg. poleano.
Brd§l'pn Terre' (megl.) < bulg. bril§lean.

Genul 9i Pluralul.
Substantivele In -ean sunt : masculine (pl. -ent, mr. -eafti) and
.aratä o fiintä,§i 2. eterogene, pl. -e, cAnd aratä un lucru (pill' an,.
pl. pur ani). Substantivele In -mild fac pl. -enl (poland pl.
poenl). Cuvintele cari aratà originea localä a unei persoane
fac femininul corespuniätor prin ajutorul sufixului -cd (Oilcan-
011eancd, Moldovan-Moldovancd).

EC (-ék, -'ek).
Observatie. Dr. Precedat de p, e neaccentuat se schimbil
In a In un exemplu vr. .
Functiunea.
DIMINUTIVE.
Un substantiv.
Mice = clot, cloatel (Pam).
Pascu, Sufizele romanetd.

www.digibuc.ro
306

Un adiectiv.
Scurtabec `scurtuf (Dal.) < scurf.

Originea: -ek (G. Pascu), introdus prin :


Pripdc 'ardeur, hâle' (Era namIazgz, pripäc, Dos. Prol. 802/n)
< bulg. pripek.
Poteca 'sentier' < bulg. pdteka (bulg. pdt 'route, chemin ;
voie').

Exemple slave in -ek cf. ina bulg. kozek 'carpette, espèce de


tapis de poil de chèvre', pol. golek `nackter Bettler', apoi bulg.
-i6ek in 6erniéek 'un peu noir', mili6ek 'mignon, gentil, chéri,
gracieux', mladaek 'tout jeune', pravni6ek = dim. de pray `droit,
direct, vrai, véritable, juste', prostiéek = dim. de prost 'simple,
borné', sivi6ek `grisâtre'.

Nu trebue s5. uitArn §i suf. ital. dim. -ecco, dalm. -ak.

Elemente turce§ti (-ék).


Binec `cheval de selle' (Dal.) < binek.
Buburec `rognon' (Dal.) < babrek.
Jabec 'singe' (Dal.) < turc. §ebek 'marmot, babouin', de unde
§i bulg. §ebek `magot', ngr. aspzixce 'singe a longue queue ; gue-
non'. Megl. §ubec `sorte de singe'.
Peltec 'bègue' (Dal.) < peltek.

Fenomene de Analogie.
In dial, mr. cuvintele in -ec fac pl. -eft. Prin analogie cu aceste
cuvinte s'a nAscut (s)carcalec pl. -eft `grier' (Dal.) < bulg. ska-
kalef 'sauterelle, criquet'.

Substitutii de sufix :
Chirchinec Zool. 'milan noir' (Dal.) < turc. kerkenes, bulg.
kerkenez.

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in -ec sunt : 1. masculine, and am-CA o fiintà,

www.digibuc.ro
307

2. eterogene, cand aratä un lucru. Substantive le in -ecei sunt


feminine, pl. -ed (poled). Crotec este atestat numai la sg.
Buburec este eterogen (bubureap) §i masc. (bubureli).

ECIff (-é6a).
Observatie.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.
Borciineciti (Codin, 11) < borcan.
Brined-a (Codin, 12) < *brim brut.
Corneda 'penarTil in care tin penele de scris' (Viciu, 91) < corn.
Drumecia (Codin, 28) < drum.
Podeda (Codirt, 59) < pod.
Stoneda (Codin, 67) < slon.
rirleda (Codin, 73) < tirlä.
Tirneda (Codin, 73) < time/ (sensul?).
.Troneda (Codin, 74) < Iron, tronul mesei 'un fel de ladà in
care se pAstreazA mälaTul'.

Guolleaci 'borta curului' (Dal.) < guvel `gaurä', cufalä "scor-


bur5.' = ngr. Icop¡oiXtx 'creux, cavite'.

Orneda 'cosor mic pentru vità" (Codin, 18) < cirn?

NOMINA INSTRUMENTI.
Zgurieda 'instrument cu care se trag pe Huff seindurr (Damé
T. 115), zgireda 'instr. de Her al dogarilor' (Codin, 67) <

RECIPIENTUL.
Cärnecia `gibecière' (Mih.) < carne.

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Sloroecia 'epitet dat unuia ce tot sforäe pe nas' (Codin, 66)
< sforeilit.

www.digibuc.ro
308

Ghibirdeda 'epitet dat oamenilor mid la corp' (Codin, 34),


cf. ghibirdera idem ib., ghibirdie idem (Mold.),
Nei-reel:4 ecirn (Mih.) <
Corneetti gnom populaire du diable' (Codin, 21) < corn.

SUFIXE COMPUSE.

-ueciu (= -Oa -ecrti).


Feiguechl = mic fag (Codin, 30).

Originea: -e6 (Pu§cariu, Dim. 65), introdus prin :


Sivecitt soiü de crap mat mic' (megl.) < bulg. *sivd <siv
(gris'.
Nume proprii de familie : Du1mecít i Dulmà (Codin, 29),
Ionecia (Codin, 42), Stocheda (Codin, 69), loan predited i bo-
teiätorul lui Hs. (Dos. ) < vsl. preaditeta.
Cf. apoi srb. Godet nomen proprium (Miklosich, 336 ; Von-
dra, 465), rut. maleta 'unmiindiger Mensch'.

Genul §i Pluralul.
Nu este indicat in izvoare.

Eiü (-act).
Observatie. Dr. ; mr. megl. -mitt; vr.
megl. Fern. -ee, vr. §i dial: -eae.
Funcpunea.
SUBSTANTIVE.
D IMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Ciriterti (huceag mic' < ceret 'huceag de cer'.
Cofefa 'cofitá' (S6gh. 112, d) < cord.
Cote-a 'cátelu§ de lux' (Sez. V 59) < alb. kut, kuta 'cine' (Has--
deu, Cuv. I 274), de uncle i megl. curd 'cîne, Olen
Putineki tputin'ä micrt in care se alege untul' (Damé T. 31) <
putind.

www.digibuc.ro
309

ofelY `Oleat5., cofd, cIubär' < §af cIubàr mare in care aduc
apä cu. rudele' (Viciu, 74) = germ. schaft 'eTubsär' (Mindrescu,
Elem. Germ.). Pentru prefacerea lui a in o trebue s'a" admi-
tem ca prototip o formá dialectalá *schoaff, cf. loagar = lagar
germ. lager (Mindrescu, ibid.). Cluvee, duvet, ctuvdi 'vase
de stin6 de tot sofa]. : gäleI, budáe, budácT, ceaune, bärbintI,
etc.' (Sez. II 187), cluvel lucruff de gospodárie' (ibid. IX 153),
cluvae `tot ce-I de nevoe la o cramá : vase, cofe, pIlnil i altele'
(Pamf. J. III), luvae 'Clubere, hirae de cules la vie' (Pamf.
J. II) = qofee, pl. dela qoferet.

Bujderii ecasä in care usc'd [poamele]' (Viciu, 80) < bujdti 'co-
cIoabá'.
Crumpeta eun mic cutit cu care se crapá cercurile de poloboc,
instr. de butiarie' (Damé T. 89) < clump eo bucatä scurtà care
a maI färaas dintr'un lucru lung Mat orI rupt' (Contemporanul,
I 689).
Curmera Tunie de < curmu ecapät de fringliie, de §foar6'
(D al.).
Fundetrz 1. partea de sus a intestinuluI gros', 2. val (trimliä)
de pinzà" dup6 care s'a mal luat', 3. o parte dinteo cäpitä de
fin' (Codin, 32), 4. a§ternutul de pae pe care se face stogul'
(Viciu, 44) < fund.
Grindera 1. dlemnul numit Incà i drugul de jug' (Damé T.
13), 2. %in lemn de stejar sau de ulm la plug' (Damé T. 36),
3. cfusul de lemn dela moar5.' (Damé T. 152) < grinda.
pubeiti 1. etrunchiu de copac bo§tirit care se pune drept p6-
rete la un izvor mic aproape de suprafga pámintulur (Viciu,
76), 2. stupul fácut dinteun butuc gáurit' (Dtmé T. 119 n. 2)
< qlrob 'vas de tinut spàláturI §i alte mineárI pentru porcI, cînI
etc. [Milt dintr'un trunclifii de copac]' (Sez. III 89), TäturarIii,
vas pentru Muff (Vicia, 56), propriu zis etrunchla de copac' =
*qtrop, vgr. crrfncoç (sriúpos ).

Cercelee mîneru.1, iVärul u§ir (Viciu, 28) < cercel.

Birgherei Indoitura bärbiet de gräsime, gu§5.' (Dal.) <barbei


pl. beirght, cf. dr. bdrbie.
Guvuzdel'u etäpu§ de scaete' (Dal.) < guvozdu cuIü, cala'
(Dal.) = bulg. gvozd relou, cheville', cf. i bulg. gvozdei = gvozd.

www.digibuc.ro
310

Intelesul dimirutiv s'a pierdut in


Ghizdeia = ghizd `margelle d'un puits'.
Ginjeta 1. 'nula sucita cu care se leaga ceva', 2. fig. 'penis'
(Rev. cr. lit. III 155) = ginf 1 (ibid.).
Megl. crängel'a lemnul care servqte a intari fusul de fier al
morir = cring, cringul morii (Damé T, 152).
Girdel'a (Dal.) = dr. cird.

Diminutive alintätoare.
Nume de familie.
Brinzet < brinzä.
Cu(iteta (Caragiale, 0 FIclie de NO) < mitt.
Gidel < gide.
Hulubei < hulub.

Porecle pentru barba(i.


Cior0 (Pop. 44 a) < cioard.
Urspi (Pop. 45 c) < urs.

Nume de dini.
Bobei (Gorj, Sez. VIII 114) < bobi idem (Gorj, ibid.) =germ.
bube, de unde i bubi, bubicti (Mold.).
Corbel-a n. de cane negru (Hasdeu 1457, Sagh. 50) < corbu,
de unde i corbicia (Sägh. 50), corbitä (Mold.).
Fedelei (Sez. VIII 114) < fidel (ibid.) =fr. fidèle, de unde
fidelucti (Mold.). Cu aceast4 ocazie observ ea din fidel, simtit
ca fid- + -el, s'a ng.scut §i numele fidu§ (Sez. VIII 114).
Lupei (Sez. VIII 115) < lupu (ibid.).
Ursvf (Pop. 59 c), ursäi (Sez. yIII 115) < ursu (Pop. 59 c,
Damé T. 181, Sez. VIII 115).

NOMINA A GENT I S.

Catricei(a) 'marinar' (Mih.) < cátric 'vapor, corabie mare cu


pinze' (Mih.), catrig 'corabie' (D,

www.digibuc.ro
311

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Derivate dela adiective.
Meteheta 'sot, imbécile' (Viciu, 56 b, sub lerios ) = *beteheta
< beteag, cf. betealmä `maladie, infirmité' (5ez. V 37) = meteahnei
< beteag `malade, infirme' (5ez. V 37), apoi metehäti 'imbécile'
(Sez. III 70) < beteag metelea 'étourdi' (Viciu, 60) < *me-
teheleu < beteag. Dela meteheia se deriva meiteihtiesc 'caut, um-
blu alene' (Mold.) ; dela metelea a meitillnici 'a lucra ori a merge
alene' (Sez. III 70). Pentru 11 < g cf. vi bleahei 'sot' (Viciu, 20),
blehaucti `scroard cu urechile mari i blegr (5ez. II 151) < bleg.
Muteatii 'sot' (Dal.) < mut 'muet'.

Derivate dela verbe.


Forfoteta 'care umblà de colo colo' (Mold.) < forfotesc.
Scriveta `scrivilà, copil plingâcios' (Rev. cr. lit. III 168) < scri-
vese 'a plinge, despre copir (ibid.).
Futeatez `futäcíos' (Dal.) < fut.
Zgarleata 'pers. cu ochiI holbatl, zgiitr (Dal.) < zgarlese 'zgiesc
ochir.
ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
Nume de plante.
Ardeta 'poivron' < ard, cf. cimilitura 'goron verde, In yid
arde'
Crupta 'bois-noir, bourdaine', plantà ale Orei fructe sunt
mai intaiu rove < cru§esc Inrovesc, devin rov ca singele' (A. Phi-
lippide, ZRPh 1907, 307).
Nume de animale.
Grivera, girvel' u 'étourneau' (Dal.), gtirver u, geirhel'a 'merle
mâle' = dr. griveta.
Nume de familie.
CIulet < du/.
Negrel < negru.
Stirbet < §tirb.

www.digibuc.ro
312

Porecle pentru beirbatt.


Bistrvi (Pop. 33 c) < bulg. bistr gimpide, transparent ; clair'.
rlegrvT (Pop. 40 c) < negru.

Nume de ctini.
Albeit-2 n. de câne alb (Hasdeu, 731), albpr.(Pop. 59 a). albeht.
Beleia (Damé T. 181) <bill 'alb'.
Griveíü n. de câne pestrit (Sez. V 76), alb pe lâng5. grumaz
(Hasdeu, 759), grivpi (Pop. 59 b) < griv 'pestrit' (Sez. V 76),
intrebuintat el frisq ca mime de câne, grivu (Pop. 59 b, Pap.
Megl.).
Liseü n. de clue alb In frunte (Liuba-Iana, Mäidan, 117)
< lis 'alb' (ibid. 114).
Aegrei. (Pop. 59 c) < negru, intrebuintat el insu§ ca n. de cane
(Sez. VIII 115).
Boldei Vine care descopere vinatur (Cony. Lit. vol. 44 II 395)
boldesc (ochii).

SUFIXE COMPUSE.

(= -ot ± -eta).
Diminutive propriu zise.
Ghiloteta `lemn inchircit care prezintà multime de inkliAnäi
(nodîlcurl)' (Sez. V 74) < bghild un brad lung din care se tae
dol orI treI butud, un butuc are 8, 9 i 10 metri de lungime'
(Sez. II 149).
Piscoteia (Codin, 58) < pise.
Sacotera tskulet pentru sare' (Codin, 65) < sae.
opoterti (Viciu, 89) < qop eopron'.
Pircolefil (Pamf. Agr. 163) < tam
M4colei s. f. pl. cpäductill (Rev. cr. lit. III 160) < mi§e, cf.
var. mi§coriu (ibid.), miqcoricY (Mold.).

Diminutive deprecidtive.
Grecoteia =Grec (Hasdeu, 765).
Sirboteía = Sir!) (1-lasdeu, 765).

www.digibuc.ro
313

SUFIXE COMPUSE.
-etehl (.--- -ele -F -erti).
Un diminutiv alinteitor.
Miretefil = mire (Bud.).

-ovegi (= -ov -F -eta).


Un diminutiv alinititor.
Cotoveirz ecâtelW (Mold.) < cutu ecAtell (Mold.).
Originea i -ear, -ei, -adj., -eri (G. Pascu), introdus prin :
Holtdet etinAr neinsurat' (Mold.) < rut. hurtiai coisif, fainéant'.
Cuvântul zmeii 1. ecerf-volant', 2. 'dragon a trebuit s'd sune
mal intâiu zmearti <bulg. zmeat 1, 2. Forma sg. zmeit s'a ob-
tinut prin analogiea unui cuvânt ca grea pl. grel.
Bordeia ehutte, cabane' < bulg. bordel, burdet.
Slavelit crossignor (megl.) < bulg. slaver,
Circee 'o unealtâ cu care se prinde tinjala de protap, cindtre-
bue s6 punem In patru. Cfrcela se mat intrebuinteazä ca st lege
tiniala de cotTaga plugulur (Vas.), email 1. ecklig', 2. etindeche'
(Sez. VIII 148) srb. kr6ele ejugi pars'.
Cristeiii <vsl. krastealt tcoturnix' (Cihac).
Nedee 1. chram' (Popovicl, Poez. Pop.), 2. larmaroe, vr.
nedeae (Hasdeu, Negru VodA, CXXXVII; Hero dot ed.' Iorga,
14, 110) < bulg. nedealea tdimanche ; semaine'.
Pâtrunjera epersir (Car.) < srb. pretrdeli.
Sufixul -et' este frecvent in bulg. lea' exemple culese din
Markov :
gavel, éervek ever, larve'.
ddlbel tmortaise, entaille, entaillure ; rainure, cannelure.
glistel Zool. elombric'.
gvozdei eclou, cheville'.
inel 'gel& blanche, givre, frimas'.
kti§el elippée, bol alimentaire, morceau, gobet'.
mravet, mravek, mravka, mrava lourmi'.
reapel Bot. lardane, glouteron'.
ruger eruisseau'.

www.digibuc.ro
314

sipel 'endroit où la terre est friable'.


ureì, §urek, §ure 'beau-frère'.
irdsei londrière'.

Pentru bulg. -eat cf. vrabed `moineau'.

Berendet n. de familie este numele unni neam de Tätari (Has-


deu, Cuv. I 171).
Cuvinte obscure :
Altil s'a" porniIa spre mirseful pAcatelor, Dos. Prol. 521/2.
Cf. bulg. meirsenie 'souillure', märs'ia `souiller, salir, profaner',
de unde megl. marses idem.
Poleít 'verglas' bulg. poledita idem, de unde direct polég-
nifei (Tiktin), polig1ìií (Hasdeu, 3060), cf. §i bulg. mel 'gel&
blanche, givre, frimas'.
Mereia 'rotund' (Sez. II 42) = mereit f. meree 'drept' (Car.),
meria 'oblu, drept §i färà dotuff, despre lemn' (S6gh.
97), adv. mereil Intruna, continua', mieria trufa§, mindru'
(Bud.) menus `pur, sans mélange, simple, véritable'.
Ceir§el'a 'petit morceau' (Mih.), cdr§erii 'orice lucru incilcit,
incurcat' (Dal.) bulg. kdr§ `rompre, briser, casser'.
Megl. brincera 'clopotel ce se aninä de gitul vitelor
.bulg. brdnka 'anneau, noeud coulant'.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -ail au trecut :
Canapefit pl. canapee 'canapé' (Bud.) < turc. kanape.
Ceivera 'café' (Tiplea) < turc. kahve.
Filed 'adolescent, jeune garçon' (Pap. B. Dal.) < turc. /eta.
Megl. blazvl 'heureux' < adv. bulg. blazea.
Megl. cirri 'abcès, apostème, apostume, ulare, furoncle,
clou' = bulg. Ord idem < turc. ar. 6ira1zet (lege 6irahe) `pus,
matière, blessure, plaie'.

Sufixul s'a substituit in :


Achindera `timpul pela patru ceasurr (Hasdeu, 171) < turc.
ikindi, cuman. ekindii `le temps entre le midi et le coucher du
soleil' (Hasdeu).

www.digibuc.ro
315

Condefa < *condll, mr. condil' u (Pap. S.) < ngr. v.ov86Xt.
Imind s. pl. cun fel de pantofI täräne§ti' < iminií = turc.
mini.
auleat (Dal.), megl. ctureturvi ealouette < mr. etude an
(Dal.), megl. cructurvn = ngr. T.Cout,rouXtelvoc, bulg.
N4anlea't 'care oche§te bine' (Pap. B.) < ni§anlia tinsemna t'
(Mih.) = turc. ni§anli.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -eta sunt :1. masculine, când aratä o fiintä ;
2. eterogene, pl. -ee, când aratà un lucru (bordera pl. bordee).
Substantivele In -ee sunt feminipe, pl. -er.

EWA. (46.§H).
Observatie. Dr. mr.? Forma masc. -e§cu se gäsqte
numai inteun adiectiv mr. de origine obscurä.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.

Vinturea§ca =vintur4ca vinturtitoare cu care vinturä pinea


(=-- secara) Imblätitä" (Viciu, 88) < vintur.

ADIECTIVE.

Ntrqcu, f. ntrea§di `nerod, inteo ureche' < turc. tor


`jeune, inexpérimente ?

Originea: -dka, formeaz6 diminutive in rus. (Belie, § 91),


-edica formeazä nomina instr. in bulg. (cf. mai jos) (G. Pascug).
rirtocti cgirouette, toupie' (megl.) < bulg. vdrteaika.
Jima/ rsemn, linie, gaurà la jocurile copiläre§tr (megl.) este
probabil bulg.
Ne§ca `nume de vacA fätat5. Duminica' (megL) este prob.
*Dumineqca, *Duminega <Duminicti -§a.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -egal sunt feminine si sunt atestate numai
la sg.

www.digibuc.ro
316

ET (-4 -'et).
Observatie. Dr. mr. megl. Fern. -earei. Forma -'ei
este rarà. Pentru -ete v. Analogie.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
D IMINUT IVE.

Diminutive propriu zise.


Brinet emic (Codin, 12), birnet co §farà de MIA' (5ez. II
150 sub bricinaría) <*brin
Copilel crejeton de mals' < copil.
Curmet ecurmehe (Boc.) < curmu `bucatà mic6 de fringhie,
de §foarà' (Dal.).
Gruel <gruiü 'deal'.
Hornet (Bud.) < horn.
Podel (Sez. V 117, Codin 59) < pod.
Coqare (Codin, 21) < co§ar.
Merindealti clegsätufä micà in care se pun merinde' < merinde.,
Potei 'petite cruche' (megl.) < dalm. pot.

Diminutive alinteitoare.
Nume comune.
Frinet 'Mill (Mat. 119) < *frin =

Nume de plante.
tCorobete Cporurnbele (Cony. Lit. XX 1008) < columba.

Nume de animale.
Ltitet 'tin fel de pe§te' (Vircol) < lat.

NOM INA A GENTI S.

Drumel 'voyageur' < drum echemin'.

Cobet ebufnit5.' (Pamf. Sàrb. 113) < cobesc (slay.).

www.digibuc.ro
317

RECIPIENTUL.

Achel 'étui à aiguilles' (Hasdeu, 203) < ac.

CONTINUTUL.

Unghel 'ungher' (Cony. Lit. XX 1020, Sez. V 168) < unghiti.


Verdes lignum viride' (Car.) < verde.

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Goldnel (Codin, 36) < golan.

SESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Boblel (Codin 10, Sägh. 112 b) = bobletic (Sägh. 112 b) 'prost'.


Milt-41g (Rev. cr. lit. III 162) = neiteiflete (Rev. cr. lit. III 162,
Bo c.) `näting, greoiir.
Orbel 'orb care calice§te' (Cony. Lit. XX 1014) < orb.
Thneafti `tantoW (Codin, 31) < fiqnesc.
Fdlei 'fier' (Cony. Lit. XX 1010) < fälesc (slay).
Indraznef 'hardi, entreprenant' < indranesc (slay).

APARTINEREA.

Nitrinet `suranné, de la manière des vieux' < bdtrin.


Leiel ligan de lae, läe§' (Cony. Lit. XX 1012) < lae.
Lumel `mondain' < lume.
Pädurel < padure. Mtir ptiduret, parä ptidureatel, megl. pi-
dump' 'fraises'.
Vardar* = vântul care suflä dinspre Vardar (megl.).
marel 'grandiose' < mare.

ASAMANAREA.

Gogonef `umflat' (Pas.) < gogoh 'umflätua. Prun gogonet


`goldan' (Pantu).
Melleiel 1. 'moale' in para. mällettaSei (Mold.), 2. `u§or de
mistuit' (Codin, 48) <mälaìtí.

www.digibuc.ro
318

SUFIXE COMPUSE.

-ulet (= -WC/ -ei).

SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE

Nume comune.
Aculei < ac.
Bictulel (Mat. 122) <
Bobulel < bob.
Boules (Car. Hasdeu Cuv. I 224) < boa.
Cerculei < cerc.
Cioculel < cfoc 'bee'.
Cornulef < corn.
Cogulet < cog.
Cuculei < cuc.
Dreiculel < drac.
Drumulel (135.sc.) < drum.
Friulet (Mat. 40, Mc.) <
Grupules < grup.
Iedulel < led.
Läculei < lac.
Minzulel (Mc.) < minz.
Mule! <
Sticulet (Damé T. 70) < sac.
Stilpulet < stulp.
'1endulei (Viciu, 24, sub burlinc) < *and 'botet, vas de brinz5.'
(Viciu, 21) = germ. Sleinder 'baguet, cuve, cuvetts'.
Zghebulet (Mc.) < zghlab 'vas lunguet din care se adapsä
vitele'.

Nume de plank.
Disculei 'allysson à calice persistent ; Kelch-Schlidkraut'
< discus 'disque, palet ; plateau, plat' ?
Räculel < rac.

Nume de animale.
Porculet 'un peste' (Sez. V 118) < porc.

www.digibuc.ro
319

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.
Drtigulef < drag.
Intregulef <intreg.
Murgulef (Pasc.) < murg (cal).
Ghiulef = ghiti `via' (megl.).

-uet (= -Oa + -e().


SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.
Chesuef 'petit sac' (Viciu, 29) < ches idem (Viciu, 28).
Seicuef 'petit sac' (Car. Cony. Lit. XX 1016) < sac.
Teibuef 1. 'petit sac' (Creang4 2. fig. `trappu' (Sez. V 161)
< tab-.

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.
Lunguef 'oblong' < lung.

-Aret (= -ar + -ef).


Cintaref < ant.
Certtiref 'querelleue < cert `se quereller'.
Lungäref 'oblong' < lung 'long'.
Purtaref 'durable' < port.
Caq tundref 'brinzä de toamnä" (Dal.) < toamuti.

-inet (= -in -1- -ef).


Drughinealti 'rondin, gourdin' (CreangA) < drug.
Albinef %lane < alb.

-fillet (= -an -F -ef).


Turldnef 'rond' (Codin, 72) < turlä.

-Met (= -abl + -ef).


tincalef 'bouffon, plaisant' (Viciu, 74) <§tiguesc, §uguesc
'plaisanter1.

www.digibuc.ro
320

-etet -ete -ef).


Mogildealä, gomildeala tporcoíú mic de fin' ; fig. 'om scund'
(Pamf. C.) < vsl. gomila.

-uletet ( = -ete + -el).


Silcultealei 'petit sac' < sac.

-u0et (= -ug -ete -ef).


FlecuVel 'bibelot ; objet insignifiant' (Mold.) < Ileac.

-aret (= -ár -ef).


ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Mueraref emueratic ; efféminé' (Dos. Prol. 222/3) < muere.
Certarel `querelleue < cert 'se quereller'.
lubaref eamoureux (Pamf. J. I) < lubesc aimer' (slay.).
Lingaref equi lèche ; adulateur' < ling `lécher'.
Osptitarel 'hospitalier' < osptitez.
Vorbarel < voibesc.

APARTINEREA.

Mtirginarel 'finitimus' (Car.) < marginä.

CONTINUTUL.

MAr mu§ciltaril malum apianum' (Car.), pal% mu§ditariftt


'pirum apianum' (Car.) < mugcat Pelargonium odoratissimum'.
Soiurile acestea de mere si pere au miros de mupat?

-fitaret (= -at + -aref).


Pizmeitarel cenvieux' < pizmei 'envi', pizmuesc 'envier'.

Originea : -el (Miklosich, Beitr. Lautgr. 54), introdus prin :

www.digibuc.ro
321

SUBSTANTIVE.

Cuvinte Iii -et.


Boldet, bold aigtillon' (Mard.) nsl. bodet 'stimulus', bulg.
bodel 'Oeron ; ergot du coq', bod
Caminet ebolovan lunguel de piated pus pe vatra sobeI de
MO co§ (horn), pe el se pun lemnele cu un cap' (Codin, 13)
< vsl. kamenifr
Cinstet Bot. 'sauge glutineuse' < rus. &stet 'Name verschie-
dener Pflanzen, z. B. 1. Geum urbanum, Unoite, 2. Stachys
recta, crapaudine, rut. eistet 1. Stachys recta, 2. Sedum acre,
poivre de muraille, srb. -cr. istat, ceh. 6istel, sl. 6ishit Stachys
recta'.
Cotel 1. `porcherie, étable à porcs', 2. 'poulailler' < vsl. kotql
sl. kotel 1, 2.
Lovet `acheteur' (Car.) bulg. lovet `veneur, chasseur'.
Precupet crevendeue < bulg. preacupet.
Tirgovát 'bourgeois < bulg. teirgovel emarchand, commerçant,
négociant'.
VW-Met `passerculus' (Car.) < bulg. vrabet `passereau, moineau'.

&armlet sauterelle' (Mih.) < bulg. skakalet.


lazuvet `blaireau' (megl.) < bulg. eazovet.
Jilindret 'estomac des oiseaux' (megl.) bnlg.
`estomac'.
Scripplei poulie' (megl.) < bulg. skripet pl. skripfi.

Cuvinte lu Jet.
Nean4 `Allemand' < bulg. neamet.
Orbalt, megl. varbalif 'érésipèle' < bulg. orbaleg.
Staret 'supérieur d'un couvent' < bulg. staret 'vieillard, vieil
homme'.
17,i'r§ei nom d'une localité. < bulg. veir§et 'cime, pointe,

ADIECTIVE.

Cuvinte in -el.
Citel < vsl. atilt
Glumet 'plaisant' < bulg. glumej.
Pan% Sutlxele romdnoti.

www.digibuc.ro
322

Istef, istref (Codin, 43) 'habile' <bulg. istel Jur. `demandeur,


plaignant'.
Iubef rcharma it, attrayant, séduisant' < vsl. ltubtfi.

Nu cunosc accentul îit :

Conef 'fin, terme' < bulg. konef.


Cupel `marchand, négociant' < bulg. kupel.
Pevef `chantre' < bulg. peavef.
Prigef 'étranger' < bulg. pr4e1e1 'nouveau venu, étranger,
colon'.

Sufixele lat. -icius i -taus, mo§tenite In judef < judicium,


mistref < mixticius, ospeif mr. lapel < hospitium, s'au pierdut
îi rom. Sufixul rom. corespunde In totul sufixului slay -ef.

Accentul.
Sufixul slay -ei este neaccentuat. Sufixul românesc -ef este
acceutuat, afará de in compusele -áref, -dfdref i de câteva cu-
vinte introduse direct din limbile slave.
Cuvântul actual scapéf 'eunuque, châtre sunà altádatá s&ipef
(Tot rduda... pre Pelághie scópeful. Dos. Prol. 542/4)
skopef.
La schimbarea accentului in -ef au contribuit : tendinta gene-
rará a sufixelor române§ti de a fi accentuate, cuvintele latine§ti
in -el -tctus, -taus.

Fenomene de Analogie.
-ete
Cuvintele in -ele lac pluralul -eft, ca i cuvintele in -el. Din
aceastri. cauzi numeroase cuvinte lit -ef format .m singular
analogic in -ele :
Ceiminele 'cumin' (11lard.), 'partea din Orete undo se face
focuP (Boc.) < cdminef 'piatrá tálat'á in patru dungi, pusá dea-
lungul päreteluf, cit tine vatra foculuT, ca sä nu se aprindil pä-
retele de lemn' (Viciu, 23) = vsl. kamentft `lapillus'.
Cdrete 'Vlerme de brinzá. §i sláninti" (Rev. cr. lit. III 92)
bulg: hardar Zool. 'bousier, Geotrupes stercorarius' (insecte
coléoptère).

www.digibuc.ro
323

Vreibete (Viciu, 90), bräbete (Mard.) < vreibel (Car.) = bulg.


vrabq `moineau, passereau'.
Megl. erinvti. pl. 'clou à ferrer' < bulg. klinergros clou'.
Cujurpti 'cocon' < bulg. kdurel.
Mokti Zool. 'teigne' < bulg. molef
Sceicul6ti Zool. `sauterrelle' < bulg. skakalef.
Cucurpti pl. -eft 'petit cog' bulg. kokorko 'petit-maître, un
elegant', kokoria 'prendre un air d'importance, faire l'important,
se pavaner', ngr. 7,07ópt 'cog'.

Analogia s'a intins §i la derivate rornâne§ti.


Curmete (Mard.) i curmel (Boc.) < curm.
Puete §i plies (Mard.). <
Fäceilete (Mard.) i feiceilef (Mold.).
Ungliele (Mard. Clob.) i unghel (Cony. Lit. XX 1020) 'un-
ghee < unghM.
Albete (Noua Rev. Rom. VIII 84 b) §i albel 'partea albä dintre
scoarta i inima unul copac' < alb.
Orbete §i orbef 1. 'cirtitä.' (Mard.), 2. 'cer§itor orb' (Codin Ing.
Cony. Lit. XX 1014) < orb.
Verdete 'un pe§te' (Mard.), verdet, 'lignum viride' (Car.) < verde.
Neittiflete = un fleac de orn' (Pamf. J. III), `nät-
tällel, tont, prost' (Rev, cr. lit. III 162) < dentiteilete < netare, de
uncle §i näläräü, Ileac. Pentru prefacerea lui r In I cf. §i
neiteilog "bädäran, prostogan, tont' (Rev. cr. lit. III 162) < *net-
tärog < netare -og.
Motcflete 'om greoia, nelndemInatic, tont, prostäläiV (Rev.
cr. lit. III 338) < mut neiteillete, comp. mutate-al 'prost' < mut.
Mäleiele §i mäläef (Mard). < meilafa.

Derivate cari apar nurnai sub forma -ete:


Därimbete pl. därimbeft 'In locutiuni ca : are patru därimbeti
de copiI; cine face vuet? ni§te därimbetT de copiT1 blata
femee, toatá ziva cu därimbetiI dupä ea' (Rev. cr. lit. III 122)
insarnnä deci 'slab, päcátos' < delumbis (A. Philippide, ZRPh
1907, 309).
Moleinete = molan moale' (Boc.).
Juvete 'un pe§te mic' (Päsc. Mard.) < bulg. iv 'vivant ; vif',
cf. jivinei 'animal' < bulg. ivina. Jivete imbräcat nemte§te'
(Maid.) este un Inteles metaforic.

www.digibuc.ro
324

Singeretel 'cirnatI de singe (Mard.) < singe.


Singerele2 singericà, plantá erb. avind sepalele calicïuluI de
culoare purpuria inchisr < singe.

Cuvinte obscure :
Burlete copil grásuliff (Rev. cr. lit. III 91) alb. burluat
'umflat la fatá, despre un Met'.
Doroblete, doblete `Metel bucálat i prost' (Mard.) drob 'bo-
levan' (Codin, 28), -
Papalete 'om imbrácat nemte§te' (Marc') parpalec 'poreclä
pentru Greer (Pamf. C.).

Genul ç Pluralul.
Substantivele in -q sunt : 1. masculine când aratsä o fiintá
(copilef, drumel, Met), 2. eterogene, pl. -e, când aratá un Wert'
(birnef, podel). Substantivele in sunt feminine si fac pl.
in -efe.

Observatie. Dr. mr. megl. Fern. -ice. Precedat de


r, i se schimbá In i.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.

Concrete.
D IMINUT IVE.
Diminutive propriu zise.
Girlicta = Odd micá (Codin, 35).

BuviliciTt 'buffletin' (Dal.) <1dIval 'buffle'.


Chiptinicia (Dal.) < chic/Mini 'peigne'.
Cucumbicla (Mih.) < lat. cucumis.
Cucuticiti (Mih.) < cucot 'cog'.
Cniuticia (Pap.B.) < cutut 'couteau'.
Dulumictil (Mih.), dulmicrit (Dal.) <dulumäu (Mih.), dulumei
(Dal.) 'dulamä".

www.digibuc.ro
325

7irfiricia `zurgalâte (Dal.) Tiryard 'toupie'.


Misuricía 'petite assiette' (Mih.) < misúr (Dal.).
Mulicla (Dal.) < mul (Dal.).
Sumäricra (Pap. B.) < sumar.
Täläricla (Pap. B.) < tálar(e) 'Me, tine'.
Udicia (Pap. B.) < udd 'chambre'.

Beirice 'mic plräla§, vAlcicâ' (Rev. cr. lit. III 87), 'loc
mora§tinâ' (Viciu, 91) < bard `baltä'.
Gäurice < gourd.
Pädurice < plidure.

Cumeitice (Mib. Pap. B.) < cumatd 'morceau' (Mih. Pap. B.).
Fintinice (Pap. B.) < fintinä 'fontaine'.
Guvice (Pap. B.) < guod
Stämnice (Mih.) < stamnd 'cruche'.
Tuplitice (Pap. B.) < tupaid 'hache, cognée'.

Gärdinida (Mih.), girdinici (Dal.) < girdind `jardin'.


Lingurida (megl.), lingurici (Dal.) < lingurä.

Diminutive alintätoare.
Nume de plante.
Lipiciü 'bardanette' <lat. lappa 'bardane'.
3.4äluricia ginte neagrA, mázAriche neagrr < mdlurd

Nume de animale.
Pitulice Orn. 'fauvette' < pitulesc. Pasârea trAe§te In tu-
fi§uri.
Galicia 'penis' (Pamf. J.11) < sigan kar idem, de unde §i alb.
kar(6), karét.

Nume proprii de animale.


Corbicia n. de câne negru (Sâgh, 50, Damé T. 181) < Corbu
(Damé T. 181).

www.digibuc.ro
326

Diminutive depreciative.
Mtisturida `me§ter prost, mititel' < mastur.

NOMINA AGENTIS.

Fluerichl 'nuance (Pas.) < Iluer.


Masceirietü 'bouffon' < mäscäresc 'illudo' (Bibl. 3341/44), 'sub
sanno' (Bibl. 3281/43, 2821/17).
Ptiedicia trompeue < peicalesc.
Cornicla 'celui qui conduit la: charrue' < corn.

RECIPIENTUL.

Cirnicsiti `gibecière' (Dal.) < carne, cf. eirneeta idem (Mill.).

A bstracte.
0 ACTIUNE.

Mo§ Ion Roatà" aveà gidilida la limbä, adicA spuneà omului


verde in cell; <
Licuricrii 1. `1ic6rire' (Codin Ing.), 2. 'ver luisant' (dr. §i Dal.)
< lictiresc.
Lipicìü (Pamf. J. III) < lipesc.
Tremuriciti Iremblement, frisson' < tremur.

0 STARE.
Anacridit 'acreará.' (Dal.) < acru.
anyilida gustru, luau' (Dal.) < ilia 1. 'verre', 2.
'propre' (Dal.) = ngr. TocaE tie verre', cf. yoaXEN 'polir, lastree.

ADIECTIVE.
UN DIMINUTIV.

; n. de dal' (megl.) < belu 'alb'.

POSESIUNEA UNEI CALITATI.

Oi &nice 'care umblà razna' (Damé T. 68) < cirnesc 'apuc


inteo 'parte'.

www.digibuc.ro
327

SUFIXE COMPUSE.
-ulicifi (= -Lila 4- -icfC1).
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Tripulicia (Dal.) < trap 'ruisseau' = bulg. trap 'fosse, fassé,
creme.
MegL ceirlicra '1eaggn' < car.

Diminutive alintatoare.
Curvulice (Pas.) < curvei.
Cigi lice`lucru mic' (Pamf. J. II), 'copil mic' (Mold.) < gag-,
cf. geigöla§ tfrumu§el, despre copif (Pamf. J. II).
Pitulicíü Orn. `roitelef < pit-, cf. pitic, de unde i var. chi-
tuluq (Viciu, 29).

(=
;Septilicr = qepte frati gemeni (SAgh. 69).

(--ur 4 ).

Mi§corid s. m. pl. `pilduchr (Mold.) < mi§c, cf. mi§cotei, mi§-


cor'a idem (Rev, cr. lit. III 160).

Originea: -U (G. Pascu), -iee (Capidan, 54). -i formeaid


nomina agentis ; diminutive in Floven. (Belie, § 66), bulg.
(cf. momae `jeune fille' < monta, kokiee Bot. `galant d'hiver,
perce-neige', protiviée Bot.
Clocolida Bot. = clocoti§ (y.
Pogonicia 'bäTat care mina' srb. pogonie, ceh. pohonié..
'batte à beurre' (Dal.) = alb. fdrié, lat ferula.
Cuvinte obscure :
Anglida, mr. angulice (Dal.), oglice, aglicei Bot. oil, Vita
vaciI, cinbotica cueulur. cf. bulg. aglika, aglieka Bot. 'primevère'..
Beidice 'clopotel' (Nona Rev. Rom. VIII 85).
CetpicUi 'partea frIuluI ce se pune In capul calului' (Boc.),
cf. capefalei.
Paliciü 'pàbäruf (Pamf. B.).

www.digibuc.ro
328

Scaunul vârtelnitei este fâcut dinteun lemn cu trei crAci nu-


mit popicia (Dam& T. 140), cf. pop.
Prepeliciti (Viciu, 70) = prepeleac.
Prepicia (Bud.) = prichicia (Mold.).
Pricolictil corn prefkut in due' (Hasdeu, 594, sub attic).
Rebricea n. de localitate bulg. rebro pl. rebra Anat. ccôte',.
Geom. ccôté'.
Sladice c(apsä) (Noua Rev. Rom. VIII 88) bulg. sia-
sladka, sladko cdoux, sucré'.
Vetrice cburuian5 intreb. ca leac in descintecul dé meitrice =
dured de pintece' (Dan. I 154).
ciricift cmfirier (MIL) bulg. éernila, 6erni6evo-
clarvo.
Gfrgáiici jud.rie pentru copir (Pap. B.).
Sirgurice cun fel de stelulA pe care zinele o poart5 in pàr i
in care consta, in mare parte, puterea lor' (Dal.).

Fenomene de Analogie.
Substitutie de sufix.
Lilici 'Hem° (Dal.) < luludä, liluSä (Dal.).

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -ice sunt feminine §i fac pluralul
Substantivele in sunt : 1. mascaline, când arat5 o
2. eterogene, pl. -ice, când aratá un lucru.

ILA (-lid).
Observatie. Dr. Rareori
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
D IMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Nurne comune.
Gropilei (Bibl. 81118), grópilei (Bibl. 2671/5) cva1Iicula < groapä.
csulul carulur (Viciu, 53) < lapä `jument', cf. MO 'clo-
t:He de legat pluta' (Sez. III 16), tapa plugulut =cobila (Viciu, 52).

www.digibuc.ro
329

Rotilä roti-W <


Scarilä (Darné T. 11), sairilä (Codin, 65) partea din urrn'd a
numit6 i codIrlsa.' < seard.
ofílá `11§ie dinteo cäine§6 rupt5.' (Codin, 71), §ofile
ferfenite' (Codin Ing.), cf. §uvitei, §upet bucatà" (Codin, 71).

Diminutive
Nume comune.
&Wild = bade (Hasdeu, 2302).

Nume proprii.
Nume de familie.
Bädilä (Hasdeu, 2858) < bade.
Beinild (Ha sdeu, 2451) < ban.
Fräfilä < /rate, -fi.

Porecle pentru bärbali.


Curcilä (Pop. 36 a) < cured.
Lupilä (Pop. 38 b) < Lupu (ibid.).

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Derivate dela substantive.
Ochila 'mare In ochl, cu ochii marr (Sez. V 114) < ochta.

Derivate dela adiective.


Negrild 1. tnigellug' (Car.), 2. fig. le diable' (Tiktin), 3. 1nom
de chiens' (Sez. VIII 115) < negru.
Surzild csurdastee (Car.) < surd, -it.

Derivate dela verbe.


.dornäild copi1 plingsa.cios : ma): tad, bornäil6 l' (Rev. cr. lit.
111 90) < bornalit 'a plinge, despre copir (ibid.).

www.digibuc.ro
330

Dlriläiluí `copil plingacIes' (Rev. cr. lit. III 122) < dIrnelesc
rpling, despre copiI' (idib.).
Ràsipik Wsipitor' (Car.) < räsipesc.
Scriuilä copil pling6clos' (Rev. cr. lit. III 168) < scrivesc`pling,
idespre copiF (ibid.).
Zgirntiilti om avar, zgircit, zgifie-brinzä' (Rev. cr. lit. HI
168) < msä zgirntiesc 'mg zgircesc, sunt avar' (ibid.).

ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.


Nume proprii.
Nume de familie.
Bu§ilti < buyesc.
Desilä < indes.
Plesnilä < plesnesc.

Nume de animate.
Nume de boi.
Numiri dupti ziva in care s'au ntiscut.
Lunild (Pop. 91) < Luni.
Manilla (Pop. 91) < Martf.
Verild (S6gh. 53, Damé T. 181) < Vinerf.
Zorild (Righ. 109, *ez. V 175, Sez. VII 176, Codin Ing. 210)
< zort, Atat In zori de zifiä.

Numiri dupti coloarea pärului.


Derivate dela adiective.
Murgilti (Pop. 91, Codin Ing. 207) < murg.
Pistrild (Pop. 91) < bulg. pdstdr, -ra, -ro `bigarré, bariole
Surild (Pop. 91) < sur.

Derivate dela substantive (astimtinarea).


Ursilti enumele bouluI negiu' (Sggh. 74) < urs.

Nurniri dupä aspectul general.


Mindrild (Damé T. 181, SAgh. 60, Sez. VII 176) < mindru.

www.digibuc.ro
331

Numiri dupeí o boalà de care a suferit.


Dzimbrili `nume de boa ce-a. avut dzîmbri = o umfläturä a
gingiilor' (Sez. V 175).

.Nume de celni.
Fugilà (*ez. VII 114) < fug.

Nume de fiin(e mitologice.


Mnedzilä enàzdavanul, duhul ce aie sMpinirc asupra mle-
zulur noptir (.5ez. V 175 sub zorile1) < mlez.
Serilei tnäzdrävanul, duhul ce are stäpinire asupra skit' (Sez.
V 175 sub zorilá) < sarei.
Zorilei dazdrävanul, duhul ce are stàpinire asupra zorilor
(Sez. V 175) < zorr.

In special numele dracului.


Coruna < corn.

Nume de personaje legendare.


Creangl : Gerilei, &Wei,
Codin, Ing. 81 : Sàrdcilà eom s'Arac, in povesti'.
Sez. II 49 : Inteo zi, dupà ce a inserat, a Mcut [baba] un
copil, I-a pus numele Pela miezul noptir a mai. Mcut
baba un capil i l-a numit §i la zgri de ziuä a mar Mcut
un copil i l-a numit

Nume de uelnturi.
Borilei evântul de mlazAzi' (Botosani, Hasdeu 104) < it. hora.

Nume de stele.
Zorilei 1. `Lucealtirul din zort, steaua Sirius', fäsare tome
in zorl; 2. `Luceafärul de dimineafá, Vtnus' (Otescu, 35)
< zorr, cf. i bulg. zornila étoile du matin, Vénus, la planète
de Venus'.
Origin ea : -ila (G. Pascu), introdus prin :
Cobilei 1. = cobilitel, 2. cobglzile pl. 'bete puse aproape cruc4

www.digibuc.ro
332

In care se face nimkul = gardul din tii:§r (Sez. II 23) < bulg.
kobila `jument, cavale', de unde kobiliía 'fleau, bascule de
soufflet'.
Movilä, vr. moglzilä 'tertre' < bulg. mogila "colline, coteau,
eminence de terrain'.
Gavrilei <bulg. Gavrilo pop. 'bouffon, souffre-douleur, baidet,
plas tron'.
Samuvilei (megl.) < bulg. samovila nymphe'.
Fe§tild 'mèche' < bulg. veatilo.
N &die (Mold.), neisile (Viciu, 62) < bulg. nosilo 'civière, cer-
eueil, bière', nosilka 'brancard, civière'.
Tocilá 'pierre, meule à aiguiser' < bulg. toalo.
Vetrilei 'voile de navire' < bulg. veatrilo.
Birdilei (Dal.), inegl. beirdirt s. f. pl. lattant, chasse de tis-
serand' < bulg. beirdilo.
Cturilä 'ha tte-de-beurre' (megl.) < bulg,
Mutuvilet `.r4thitor' (megl.) < bulg. motovila `dévidoir'.
Paytilá "scara de funie sail de curea la car (megl.) < bulg.
pra§tilo 'bretelle'
Ceirniilei 'Iocul unde se dà sare la or (megl.) < bulg. keirmilo
'fourrage, la pertée servie au Mail'.
Topilä `balta unde topesc femelle cinepa, inul' (Rev. cr. lit.
III 172, Viciu 85, Dan II GI.) topesc =bulg. toppa londre,
liquèfi er ; tremper'.
Colilesc 'socotocesc' < bulg. kotilo 'nid, retraite, repaire, bouge'.
Seidilä 'un sac de atà de cînep5, resut rar, muf lat la gurà §i
mai ascutit la fund, In care ciobaniI duc ca9ul' (Dame T. 70),
`s6culet pentru ca§' (VIrcol).
Sarsailä `le diable' (Sez. V 122) este obscur.
Nume de persoane ca Manoilei, Mihail, Mihäilä, Steinild (Pop.
53 a) sunt evident slave.
Pentru sensurile române§ti ale lui cf. Inch.' bulg. stropilo
'chevron' = strop 'étage ; chevron', solilo .'lèche-sel' < sol `sel'.

Fenomene de Analogie.
Substitutii de sufix.
Neirtilei 'cu nArile marl, nárticios' (Sez, III 82) < autos idem
(Tilctin), v. -os.

www.digibuc.ro
333

.Zeibi 'mors' (Noua Rev. Rom. VIII 88) < zetba/ä.

La grupa cuvintelor in -Ha a trecut :


Carcandilä qe diable' (Sez. II 185) < *carcangila, *carcang'iol =
turc. kara-kon4olos, de unde §i alb. karkan#ol.

Genul çi Pluralul.
Substantivele in -Het sunt : 1. masculine când aratä o fiintä,
§i se intrebuinteazA numai la sg. ; 2. feminine, pl. -ile, când
aratä un lucru.
IIC (-V k).

Observatie. Dr.
Functiunea.
ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Bojbîc equi s'exprime difficilement, qui n'a pas les mots A. sa
disposition' (Sez. II 150) < bojbdesc es'exprimer difficilement'
(ibid.).

SUBSTANTIVE.
A bstracte.
Ca substantive abstracte izolate cred cä trebuesc considerate
urmätoarele interjectii :
Bäldeibic vorbá prin care se .exprimä cäderea in apä i sunetul
ce rezultä din acea cädere (Laurian-Massimu).
evorbä prin care arätäm cà a cAzut ceva in apà Mend
zgomot : Il aruncarä... Milk inteunul din cazane' (Codin Ing.).
Fistic ecuvint ce imitä sunetul ce face un lucru mic chid sare
de colo colo' (Codin Ing.), cf. a se fistici 'a se pierde din cauza
emotier (Mold.).
eCind cineva cade MI% sine, se zice : a fäcut hojrnic' (Sez.
III 16).
Popic epe nea§teptate i tocmaï and nu-tY. face pläcere : popic,
moa.§6, colac I = latä tocmaï acum and nid i. nu mä. a§teptam'
(Sez. III 85), cf. a e§i poponet. Popuc ecuvint cu care arätI

www.digibuc.ro
334

ct cineva vine a§a räpede i ca din senin pe capul altuTa, tam-


nisam' (Codin Ing.).
Tilbic (Codin, 73), lilvie(Codin Ing.) cuvint cu care arätäm
sunetul pe carell produce un corp and cade In apr.
Topic: Mà rog : pe care ulità Invirti §i la ofi§ice ceas
afla, nu se poate : el logic inaintea mea (Pamf. Agr.),
cf. sop, lupdesc tsar'.
Pentru o astfel de interpretare cf. interj. hugfultuc < turc.
alt-üsiülük 'clésordre, bouleversement, interversion, confusion'.
DIMINUTIVE.
Cionfic (Pas.) < ctont.
Un hartic de haiduci (Dan, I 121), un (h)ailic (cu i) de lupi
`meute de loups', pl. haiticurI (Hasdeu, 594) < Ilan, cf. o hafid
de duläi enieute de chiens' (Mat. 5), turc. haila 'brigand'.
Hobic egroapä, adinciturà pe drumurr (Pamf. J. II) < hop
idem.
Nodic1. ecopil mic' (Arhiva, XVII 119), 2. efatä scurtä.' (Pamf.
Agr. : I-auzi, un nodic de fatà, §i. are ibovnic !) < nod.

Originea : -ea (G. Pascu), formeaz6 : nomina actionis, no-


mina acti, nomina agentis, deminutiva (adiective §i substan-
tive).
Iatä cateva exemple bulgäre§ti pentru afarä de cele ci-
tate de Miklosich : (Mina ecourageux, audacieux', kroidk tcloux,
tranquille, paisible', pima cce qu'on peut boire, potable', readdk
'rare ; clair', reazdk 'brusque, tranchant'. opine& pl. opinfi
vmocassin' (rom. opincti), pisdk ccri aigu et perçant ; piaillerie'
(rom. piscuesc), peasdk 'sable', §ubrál earbuste'.

Cuvinte obscure :
Bizdic ecapricïu (Tiktin), ehartag' (Ciob.), i-a särit bizdicul=
`I-a särit tandura, s'a infuriat' (Pamf. J. III), cf. §i bisticitald
(neastimpär' (Sägh. 44).
Cíofic 'p ähärut' (C o din, 17).
n c 1. 'cirtitr (Bibl. 77 2h4 : &airaoca, talpa), 2. 'pricer
(Rev, cr. lit. III 169, Viciu 78), 3. fig. 'copil mic' (Rev, cr. lit.
III 169).
Nähicd 'femee lene§ä, fun.' (Rev, cr. lit. III 162).
Horaic (Codin Ing.), §onfic `§clifop'.

www.digibuc.ro
335

Elemente turceqti.
Balk Zool. lorpille', un pe§te numit §i calcan <turc. kalkan-
bank (Hasdeu, 2376).
Sand lc 'Ma (Pamf. Ont.) < turc. sandlk.

Genul §i Pluralul.
Substantivele In -ic sunt masculine §i se IntrebuinteazA numai
la sg. Haftic (eu i) este eterog., pl. haiticurf. Poate eterog. s'a
fie §i hobic, cf. hop pl. hopurt.

MC (-'nik).
Observatie. Dr. (megl.? 1 ex. nesigur).
Functiunea.
ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Derivate dela substantive.


Amarnic < amar.
Feilarnic 'hypocrite' < Mare 'hypocrisie' (Hasdeu, Guy. H 235).
Papic, pacinic < pace.
Puternic < putere.
Soltic 'priceput la in§eläcfune' (Sägh. 70) < *§ontic, *ptnic <
gote, §otie.

Derivate dela verbe.


Cucernic `pieux' < cuceresc.
Datornic < datoresc.
Dornic < doresc.

Derivate dela adverbe.


Indeirtimnic, indeireipnic, indeirtitnic 'entêté, opiniâtre' < &Ida-
rapt, inddrät.
Pidosnic 'homme A rebours' < pe dos 'A. l'envers'.

www.digibuc.ro
336

POSESIUNEA UNEI CALITATI.


Agiutornic `celui qui aide, qui secourt' (Car.) < agiutor.
Mozovirnic 'calomnieux' < mozavir 'calomnie'.
Partnic 'qui prend part, participant' (Dos. Prol. 482/i, 972/io)
< parte.

APARTINEREA.
Casnic `de la maison, casanier' < casti.
Dosnic 'qui est derrière, retire, écarté, cache < dos.
Inginer lzotarnic < hotar.
Josnic < jos.
Leginic (1813, 1817) légal' < lege.
Mielnic `mi§elesc' (Vlähu0) < mi§el.
Zilnic lournalier' < zi, zile.

Derivate având acela§ inteles ca §i primitivul :


Curvarnic (Car.) curvar.

SUBSTANTIVE.
UN NOMEN A GENTIS.
Birnic < bir.

ASAMANAREA.
Nume de plante.
Gu§nicti `cerfeuil bulbeux' <
Scorumnic < coroambä =lat. columba.
Tätarnicti 'nfäclUca-clobanulur ttitarcei, tärtticulti.
Pidosnic `sonmoroas5.' = pidosnic.

INTREEUINTAREA.
Nume de plante.
Collu§nicti herbe-aux-chats' < cätu5ti 'chat' (mr.).
Ifttele o mânâncsä cu mare poftà.
Fapnic, faptnicti `sorte de plante qu'on emploie pour guérir
le fapt = taches rouges qui viennent sur le corps et se transfor-
ment en boutons pustuleux'.

www.digibuc.ro
337

SUFIXE COMPUSE.

-alnic (
POSESORUL UNEI CALITATI.

Prädalnic (Alexandri, Olânescu) < prild.


,Fagalnic 'qui aime à plaisanter' < gag& gäguesc, guguesc.
Zburdalnic <.zburd.

APARTINEREA.
Läturalnic < laturä.
Nävalnic Bot. 'scolopendre', planta pe care fetele la tarä o poartä
in sail crezând c astfel petitorii vor da neivalä (nävälese=bulg.
navaleam 'attaquer, assaillir, envahir').

Pirdalnic `dracu' este obscur.

-arnic (=-ár-E-nic).
POSESORUL UNEI CALITATI.

Celarnic lallax (Car.) < celuesc 'fallo' (Car.).


Ospätarnic 'hospitalier' < ospätez.
Ibostarnic 'amator' (Car.) < iboste 'amor' (Car.).
Slugarnic 'servile' < slugä.
Ulifarnic 'orn ce pAzqte numaT ulitele, un pierde-var6' (Sez. V
168) < ulilä.

Minghiugarnic lant de cercer (megl.) < minghiug `cercel' (Dal.)


= turc. mengiug, bulg.

Origin ea : -nik, compus din -en + -ik (A. Philippide, Pr.


154), introdus prin :

ADIECTIVE.

Blîdnic `débauché, libertin, roué' < vsl. blondintkei, rus. bludnik.


Clevetnic 'calomniateur ; diffamateur, dénigreue (Dos. Prol.
932/22) < bulg. klevetnik.
Destoinic 'capable' < bulg. dostoen, dostoin 'digne, méritoire'.
Grijnic `soigneux' bulg. griten.
Pascu, Sufixele romdnati. 22

www.digibuc.ro
338

Groznic (Dos. Prol. 89 1/24), groaznic 'affreux, terrible' bulg.


grozen.
Harnic bulg. haren 'bon ; beau'.
Jalnic 'plaintif, triste' bulg.
Obraznic 'impertinent' < bulg. omraznik 'personne dégoiltante'.
Ogodnic 'agréable' < bulg. ugoden 'agréable, commode', ugodnik
'complaisant ; officieux'.
Pagubnic (Dos.) 'nuisible, pernicieux' bulg. paguben.
Rodnic 'productir, cf. bulg. roden 'natal, de naissance'.
Spornic bulg. sporen 'abondant, avantageux, fertile'.
Strapic 'affreux, terrible' bulg. stra§en.
Trarnic 'durable, solide' bulg. traen.
V ajnic bulg. oaten 'grave, sérieux, important, considérable'.
Ve§nic 'éternel, perpétuel' bulg. vea6en 'séculaire ; éternel,
perpétuel'.
Vrednic 'capable' bulg. vreaden 'capable, intelligent ; habile,
apte, propre, compétent, à même'.
Crotnic 'blind' (megl.) bulg. krotak `doux, tranquille, paisible,
calme, bénin'.
SUBSTANTIVE.
Bari§nic <bulg. bareipik 'paix, réconciliation'.
Ceasornic `montre, horloge' < bulg. éasovnik.
Comarnic 'cämara in care se tine casul' (Sez. II 23) < bulg.
kOmarnik 'cabane, hutte d'un berger'.
Duhovnic 'Confesseue < bulg. duhovnik.
Ibovnic, vr. libovnic 'amant, amoureux' < bulg. Itubovnik.
Ispravnic 'administrateur, gouverneur' < bulg. ispravnik.
Logodnic 'fiancé' bulg. godenik, vsl. logodinü.
Mitnic 'douanier' (Dos. Prol. 961/26) < vsl.
Oglgenic (Acesta. . . ogl5ui cu inv6tätuff ca ogla§éniciit, Dos.
ProL 71%8) bulg. ogla§en 'un, une catéchumène' (ogla.5avam,
Théol. 'catéchiser, instruire').
Oleinic `turta oleo uncta' (Car.) old 'oleum' (Car.) = vsl.

Oltarnic 'preutul care sluje§te in altar' < vsl. oltarinika.


Paharnic 'échanson' < vsl.
Poslanic "árieXoc, nuncius' (Bibl. 202 1/24) bulg. poslanik
`messager'.

www.digibuc.ro
339

Poslu§nic ITTeXoc, (Bibl.' 1781/45) bulg. poslu§nik


`novice, fr6re convers'.
Praznic 'repas funèbre' < bulg. prazdnik 'fête'.
Pusnic 'ermite' < bulg. pustinnik.
Ski-a 'chandelier, bougeoir, candélabre' < bulg. svea§tnik.
Sfetnic 'conseiller d'Etat' < bulg. stiveatnik 'conseiller'.
Slujnec `serviteue (Bibl. 2692/44) < vsl.
Stîlpnic (Svntul Simeon salpnicul. Dos Prol. 961/45. Au murit
un coräbiTarl 0 1 ingroparà aproape de stilpul unul stulpnic. Dos.
Prol. 651/31) sti/p stalp `pilier, poteau, fût, éöfonne.
Strajnec `cp6Xcee' (Bibl. 2391/15) strajä.
Ternnic, tevnic `rucher' (Damé T. 120) bulg. trdvna 'ruche'
(p6e1nik `rucher').
Zeimnic <bulg. .zimnik 'cave'.
Megl.
Dájdovnic `salamandre' < bulg. dEdovnik.
Maglzesnic `magicien' < bulg. magesnik (ngr. picroc `magicien,
sorcier').
Pipeinica locul unde se strânge cenu§a' < bulk. pepelnik `cen-

Trapeznic 'table de bois' < bulg. trapeznik `nappe' (ngr. TO-


=4; cpcmiCt 'table").
Boadnic 'butuc, pom de crâclun' bod `surcel', bulg. bod
4pointe, bout piquant et aigu ; aiguillon ; aiguille'.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -nic cari aratâ o persoan6 sunt masculine ;
cele cari arata un lucru sunt eterogene §i fac pl. in -e (ceasornice).
Substantivele in sunt feminine 0 fac. pl. in -e.
z
OCIU (-66a ).
Observatie. Dr. mr. Fem. -oace.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.
'GC-mace < *gava.
Cilívoci = micé, culivd 'colibâ" (Dal.).

www.digibuc.ro
340

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
IZOLATE CA NUME PROPRII DE FAMILIE.
Lungociei (Codin, 48) < lung.
Murgocia < murg.

In numele de familie Bälegociü, Bdligoctit (Hasdeu, 3028) nu


putem qti daca avem de a face cù vb. balig ori cu subst. baligd.

Originea : (Pu§cariu, Dim. 65), introdus prin :


Gllivocret Zool. `chabot, Cottus gobio' < bulg. glum&

Cuvinte obscure :
Nume de plante : Bircoace 'Cotoneaster integerrima', rdscoage
'laurier-de-Saint-Antoine' ; fulgoace plantä despre care nu ni se
nici o lämurire (Grig. I 102).
Cirnicodü, s. et. pl. -oaci, `ghimpe, tapä' (Dal.).

OMAN (-omán).
Observatie. Dr.Var. -iman, v. Analogie.
Functiun ea.
ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Gogoman 'prost' < alb. gogd 'ungeschickter Mensch', de unde
megl. gogu 'prost', dr. gógorifd, gdgduld.
Grosoman `grossier' (C. Negruzzi) < gros.
Moroiman 'prost' (Codin, 51) < *moroman, cf. moloman idem
(Pamf. C.), moromete `trindav' (Mard.) < mor-.

SUBSTANTIVE.
AUGMENTATIVE.
Holoman (Mold.) < hot.
Gugiuman un fel de gugla (Vas.).

Originea -oman, extras din cuvinte ca rus. dikoman 'lieder-


licher Mensch', srb. vukoman vukman, in care sufixul propriu
zis este -man (G. Pascu).

www.digibuc.ro
341

Talaqrnan, `tont' (Sez. V 161) res. dump-flan tstultus'.


Suman cmanteau de paysan' < bulg. sukman jupe de paysanne'.
oiman `voInic' (Pamf. J. II) < §oim + -an.

Elemente turceVi.
Caraman n. de boti cu pärul negru' (Dame T. 28), megl.
de ctn.& < karaman cpersonne très brune ; mouton à grosse
queue'.
Duqman 'ennemi < diiyman.
Piqman 'qui se repent' (Dal.) < p4man.
Suliman 'fard' < turc. sülümen, ngr. aooXy.5:v.
Cuvinte obscure :
Clzileiman (Pamf. C.), clziloman, gheleriman (Pamf. Agr.), ha-
raiman (Codin Ing.) `gälâgie, zarvâ mare' un chiloman de
Miat = un bâiat sdravân, troncan (Pamf. Agr.).
Corcoman 'conciul femeilor' (Viciu, 91).
Coto§man `motan'.
Comandantul se urc6 vesel pe e§afod §i.-§i puse capul râzând
pe ghiloman.
Li§man 'päzitor de porci sau (Pamf. C.).
Bulman 'ciorchind de strugure, eked' (megl.).
lortoman (Codin 42, Glob.), ortoman (Mold.) `voinic'.
Tolovnan, toloqcan 'copil durduliü, zdravän' (SAgh. 107).
Megl. cot un leiluman Inalt mr. aman (Pap. Megl. 85).
Stogoman, â Coae sau berbece cu ilna stogomanà, produs bas-
tard din Incruci§area oil igae cu berbece alb neligdu sau vice-
versa' (Sägh. 68), oi stogomane 'oi jumätate (Damé T. 67).
Cf. oae stogoa§ei 'cu TIna mai putin lung6 i moale' (Damé T. 67),
ot stógoqe `oi cu lIna deasA tare §i nu tocmal (Vircol), sto-
go§at `1Atos i aspru ca lina oilor stogo§ate' (Päsc.).
Toroman (Hasdeu, 1457), taroman (Damé T. 181) n. de câni.
Cf. torozan (Sez. V 164), dorozan (Hasdeu, 1457) n. de câni, turc.
doru 'bai clair, doru at cheval bai'.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -oman a trecut :
Seirman, siroman (Car.) `pauvre, malheureux' < bulg. sironiah.

www.digibuc.ro
342

Suruman `öppxvó; pupillus' (Bibl. 1432/47) < *siruman = suo-


man ; sdliman tpauvre, malheureux' (Viciu, 74) < *sdriman
siroman.

Din *sdriman, stdiman s'a extras poate -iman cu care s'au.


derivat :
Goliman '116 imbrAcat' (Viciu, 47) < gol, cf. golan.
Curiman rfessu (Rev, cr. lit. III 121) < cur, de unde apoi
curimänos (Pamf. J. I).
De altfel pentru -iman cf. i vsl. hudiman = huda diable' .

Genul 91 Pluralul.
Substantivele In -oman sunt : 1. masculine, child aratà o fiintâ ;
2. eterogene, pL -e, când aratâ un lucru (suman pl. sumane).

Observa-tie. Dr. mr. Fem. -oqá.


Functiunea.
SUBSTANTIVE.

Bolboaei 'creux de l'oeil' (Dan. I 137, II 90) = bulbq idem,


V. -uq.
Bobolo# s. m. pl. le§icile pe care le face apa and fierbe',
bolboro§1 s. m. pl. ebe§icl* ce Ies din apà and arunci ceva In ea'
(Rev. cr. ht. III 89), bobolg 'continutul oulur (Rev. cr. lit. III
89) < *boloboq, *bolbq = bolboagi, cf. bulbuc be§icä de apâ" (Mold.).
Ciorcioloq lurtur' (Rev. cr. lit. III 93) < * ciordoro5 < tartar.
Gogoa§d, mr. (Dal.) gigoaei 'cocon', gogoge Bot. tbe§ica-porcu-
lur, cocoloq rbulz' (Rev, cr. lit. III 119), ebot de hârtie, de sAu'
< coc-.

Gugo$ `glont' (Dal.).


ADIECTIVE.

Coarne ghioaqe and coarnele sunt albe curati (Damé T. 28).

Originea : -a (G. Pascu), introdus prin :

www.digibuc.ro
343

Cuco§ (dr. megl.) < vsl. koko§i,- srb. nsl. pol. kokoy 'poule',
rut. 'cog'.
Räboj, räbo§, mr. (Dal.) areiboj 'taille' < bulg. rabo§
reazka na rabo§ 'coche'.

Sufixul -6§ este in strâsá legâtur5. cu -'oy, -4,

Sarao§, -oa§ä 'ivrogne, soulard' (Mih.) < turc. sarkho§.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -oy a trecut :
Cuco§ 'noyer' (Pap. B.) bulg. kokos 'cocotier, la noix de
coco, le coco'.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -oa§ti sunt feminine §i fac pl. In -oa§e. Sub-
stantivele in -oy sunt masculine, afarà de reibo§ pl. raboa§e, ete-
rogen.

1.1C.11 (-6§kei).
bservatie. Dr. mr. megl. Forma masc. ru§cu nu existà
decât In dial. mr. i numai la adiective. Intr'un exemplu mr.
apare s In loc de y (viduscei).
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Peru§cä 'pomme de terre' < para. cpoire'.
Rqu§di puiú de ratä" (Sägh. 66) < rap.
Bghichz§cti 'petit fouet' (5ez. V 38) < bghicirz 'fouet' (=bulg.
b16).

Calivu§cei ecolibä mic6' (Pap. B.) <cflivá cohbä' (Dal).


Bulilu§cei 'butoIa§' (megl.) < cbutone.

www.digibuc.ro
344

Diminutive alintätoare.
Nume comune.
Femetu§cä 1. 'petite femme', 2. 'female' < femee.
Muerupä (Car.) < muere.

Vidusca VdduvIoarA' (Dal.) < viduti. Pentru s < § cf. molascu.


Izminu§cä (megl.) < izmpni.

Nume de plante.
Chitu§cei 'boletus < pit-, cf. chitarcä, pitarca idem.
Balu§cei pl. erb. cu florile albe <bál 'alb'.
Cretupä ebarba-caprer <

Nume de animale.
Cadeinqcä pasà" re din ordinul cornirostrelor, la gît are un fel
de tufcei, Mat pare c621 Infá§uratà" ca o cadînä" (megl.) < cad9nä,
cf. bulg. kademka Zool. chardonneret', Bot. coquelicon
Pätpälu§di pitpAlac' (megl.) < petpal-, cf. dr. pitpälac, megl.

Streilu§cä viperA' (megl.) < strela fulger' = bulg. streala, cf.


bulg. strealka Zool. 'able, ablete'.

Nume proprii.
Anu§ca = Ana (Hasdeu, 1146),.
Peitrwti poreclà pentru bArbati (Pop. 41 a).< Peitru.

Diminutive depreciative.
Dzilmuqcî (Sez. V 175) < dzami.
Plevu§cä < pleavä (rad. sl.).
Bäletetu§cä 'se zice cu dispret la vin, rachifi sau altà bäuturà
tulbure' (Hasdeu, 2995) < bi-/Meese?

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Gláruqcu prostut, u§urer (Pap. B1) < glar `prost'.


Slibuqcu sralut' (Dal.) < slab.

www.digibuc.ro
345

Tiniru§cu Iinerer, tiniru§cei CtinericA (Dal.) < tinir.


Trifiru§cu 'fraged, plâpind' (Pap. B.) < fir(i `dechet, diminu-
tion' (Dal.) ?
APARTINEREA.
Mul'iru§cei 'de femee" (Pap. B.) < mul'ari.
Originea : -u.§ka f., -u.§ko n., -u.§ek m. (Pu§cariu, Dim. 133),
formeaz l. diminutive in rus. pol. ceh. sloven. (Belie, § 85), in
bulg. (cf. gurgulu§ka Zool. `roitelet'). S'a introdus prin':
lkibu§cti `vieille, petite femme' (Hasdeu, 2785) slov. babu§ka.
Cernu§cei Bot. 'negru§câ" rus. &rnu§ka.
Geilu§c'd < rus. galu§ka, pol. galuszka.
Timinu§cei Bot, `violette' (megl.) < bulg. temenu§ka.
Bumbu§cii 'épingle' (Rev. cr. lit. III 90, Bud) bumb 'bouton',
cf. ung. bimbócska 'petit bouton'.
Cuvinte obscure :
Slirbu§c6 'mâncare fâcutà cu zar5. §i. cu brinzâ de vacä' (Sez.
III 88).
Caicu§cu, du§cu Bot. co varietate de Or' (Mih.).

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in -u§cei sunt feminine §i. fac pl. in -u§ti, -u§te.

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE-ADVERBIALE.

A$ (-6.§).
Observalie. Dr. mr. megl. Precedat de i, a se schirnbil in e.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
Concrete.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Articola§ < articol.
Ctocilnaq < crocan.

www.digibuc.ro
346

Cocona§ (Bud.) < cocon ccopil'.


Cugta$ mr. cufuta§, megl. culita§ tcanif < cutit ` couteau' .
Duiapa = dulap mic de Tioapte (Mold.).
Hindeitia§ = mic kindeitt ` apä curgätoare' (Tiplea).
Ilirddia§ (Mat. 65) < hirdatI, -ae.
Porumba§ (Bibl. 701/45 : izeptatepa, pullus collumbae) < porumb.
Salona§ (Mold.) < salon.
Sal una§ < scaun.
Secrita§ (Dos. Prol. 871/7) < secria.
Voluma§ < volum.

Culuta§ (Pap. B.), cu(ita§ (megl.) < mitt.


Witingeira§ rclopoter (megl.) < glangdres ezingänesc'.

Dimi nutive alinteitoare.


N ume comune.
Bastona§ < baston.
Bdetdna§ (Sez. IX 147 sub finclia) < bdetan.
Beiefa§ (Mat. 115) < bad, -O.
Chimir a§ (Mat. 122) < chimeria.
Copilaq, < co pil.
Cotefe§ (Pas.) < cotela.
Culdra§ < cuttir.
Cuptiora§ (Pas.) < caption
Fedora§ (Mat. 97) < fecfor.
Gro§cior a§ (Bud.) < gro§dor smintinr (Bud.).
epura§ (Pas.) < lepure.
ngera§ < inger.
Me§tera§ (Mat. 22) < me§ter ` zidar' .
Molida§ (Bud.) < molid.
Nuora§ (Dos. Prol. 372/12) < nuor -nur.
Pirdila§ <
,t'íubeie§ (Pas.) < §tIuberii.
Ziddr a§ (Mat. 22) < zidar.

Cucuta§ rcuco§er (megl.) < cucot.


Cupila§ (megl.) dr. copila§.

www.digibuc.ro
347 .

Nume de plante.
Mesteccina§ = mesteacan.
Puree la§ `segetele-popiT ; glouteron' < purcel.
5ofreina§ = §ofran.
Topora§ 'violette' < topor %ache'.
Trandafira§ = trandafir de cimp.
Trifoia§ = trifotü.
Ungura§ `b5.1-Ptur5. ; marrube-blanc' < Ungur.

Nurne de animale.
Fluera§ = floared 'nfferla galben6' (Viciu, 43) = turc. florta
goriot, verdier', din gr., cf. ngr. cpXópt larin'.

Nume proprii de persoane.


Nume proprii de botez.
Andrie§ = Andretü.
GhiorgIzie§ = Glziorghe.
Grigora§ = Grigore.
Ilia§ = Me.
Iona§ = Ion.

Diminutive depreciative.
Autora§ < autor.
Crocoie§ < clocoill.
Doftora§ < doltor.
Omilna§ 'bout d'homme' (Pamf. Agr.) < om, oameni.
Profesora§ < profesor.

NOMINA AGENTIS.

Derivate dela substantive.


Arenda§ < arenda.
Birta§ <birt.
Biserica§ <bisericä.
Borfa§ <boarfti, cf. zdreinfar 'Ovrea care vinde màrunti§urI pe
zdfänte' (Cony. Lit. XX 1016).

www.digibuc.ro
348

Bras la§ cslugä la sat (väcar, cToban, bacTu, etc.), functionar'


(Sez. II 150) < brasld `slujbA, functie' (ibid.).
Buctuma§ 'pers. care ann.' din bucTum' < bucturn.
Chiria§ < chirie.
Cimpota§ 'care cintä din cimpoTil' < cimpolii.
Druma§ tdrumet' < drum.
Ftipta§ `celui qui fait, qui accomplit, auteur' < faptei.
Industria§ <industrie.
Milduca§ `bourreau, litt, celui qui assome avec la massue'
(Hasdeu, Guy. I 287) < märtucti.
.1VIeseria§ < meserie.
Opacina§ `rameue (Mard.) < o' pacinä erame (Mard.).
Pälma§ dlucidtor cu palmele' < palmá.
Pluta§ < plutei.
Punga§ < pungä.
Rinda§ < rinesc. .

Visla§ crameue < visit/ trame' (bulg. veslo, veslar).


Zicala§ `scripcar' (5ez. II 44) "< zicald ecintec din vreun in-
strument, cimpoTti, fluer, scripcä' (5ez. ibid.) < zic ccint'.

Derivate dela verbe.


Cerceta§ < cercetez.
Uciga§ < ucig = ucid.

Derivate dela numerale.


Milo; ecäpitan carele Taste preste o mie. de oarnenT' (Mard.)
< mie.
Suta§ cconducätor a o sutà de soldatT' < sutd.

APART INEREA.

Cela§ fmembrul unel cete de oamenr (5ez. V 56) < ceatel.


Enoriea§ < enorie = ngr. bop:a.
Nunta§ 'pers. care face parte din alaTul uneT nuntr (deja Dos.
Prol. 481/15) < nuritä.
Osta§ `soldat' < oaste.
Pu§cdriea§ = 'client al pu§ceiriet
Pregtura§, impreOura§ cvecin' < imprejar.

www.digibuc.ro
349

NOMINA INSTRUMENTI.

Pumna§ rbatà sau bandá ce se coase la minicá ca man§etä'


(Rev, cr. lit. III 166) < pumn.

CONTINUTUL.

Ruda§ 'un boghTil de fin, di poate duce odatà doi oameni cu


rudele' (Viciu, 74) < rucia.

PRODUSUL PRIMITIVULUI sI LUCRUL CARE URMEAZA A AVEA


LEGATURA CU PRIMITIVUL.

Mg a§ 1. cmärfurile ce se duc de vinzare la Virg sau Mad',


2. qucrurile cumpàrate la tirg' (Rev. dr. lit. III 171) < turg.

LOCUL.

MO§ rplaiil, potecá prin pädure spre virful muntelur (5ez.


V 98).

$diaq = §aaa caluluf (Damé T. 49).

ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive alinteitoare.
Sara§ (Bud.) = sur.
Gola§ `puIll gol' (Muma [pasäre] clocea§te pegola§i. Bibl. 1421/25 :
irt vciw voacubv) < gol.

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Bucluca§ < bucluc.


Coda§ < coadd.
Frunta§ < trunk.
NevoYa§ < nevoe.
Pâtima§ < patimcl.
Pizma§ < pizmei.
Trigg < trufei rinindrie (Mard.).
Zeick§ nlene§' (Pamf. C.) < zac.

www.digibuc.ro
350

PO SE S IUNEA U NEI CAL ITAT I.

Derivate dela substantive.


Cal neirdva§ < närav.
Hulub rota§ 'cu coada rotatA' (Sàgh. 103) <
Peirta§ 'care face parte' < parte.
Pu§ca§ 'soldat ofi vinätor inarmat cu puscà" (Tiplea) < med.
Mina§ 'care vorbe§te cu altul tainic' (Pamf. J. II) < tafnei.
DeriVate dela verbe.
OI impunga§e 'care impung' (Damé T. 68) < impung.
FELUL,

Cal inainta§ 'care merge inainte' Onainte.


Cal lâtura§ 'care merge pe de l'Aturr (Coffin, 15, sub ceahltia),
dinti latura§I `dintsi de pe deläturi la cai' (Damé T. 47) <
Colti, dinti margina§r la cal (Damé T. 47) < marginä.
Prei§tia§ calul dela pra§tie, cheval de volée, attaché en dehors
du timon (Sägh. 101).
Cal rota§ `dela roate' < roar&
Taran miljoca§ `de mijloc' < mijloc.

ADVERBE.

Diminutive alintiltoare.
Tupila§ (Pas.) < tupilesc.

SUFIXE COMPUSE.

-Mae (.-alli+-a§).
Diminutive alinttitoare.
Punt-11g (Cony. Lit. XX 1016) < pore.
Dreigäla§ < drag.

-Mae (
PRODU SUL PR IMITIVULUI,

A§ededa§ easezamint (Tiplea) < apz.

www.digibuc.ro
351

-ogaq
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Bo¡oga.§ 'eel ce face boate, belele (Codin, 11) < boalei.

(=-Ifiet+-a§).
DIMINUTIVE.
Prundufa§ (Misc.) = prund.

Origin ea : introdus prin :


Bogiita§ < srb. bogata§ 'homo dives'.
Brazda§ < srb. brazda§ 'bos arator dexter'.
Coda§ nume de familie < bulg. kaa§ 'cocher'.
Papi§ta§ 'catholique' <bulg. papi§ta§ 'papiste'.
Pelina§ l'absinthe' < bulg. pelina§.
Slujba§ 'fonctionnaire, employé" < bulg.

Sufixul este in strâns ä. legAturà cu -i§, -6§, -'e§, -'o§, -6§,


V. -uy.

Obscur :
Oaie cdräba§6 'neagrA pe bot §i-ncolo albà, afar d6 picloare'
(Vircol), ct. turc. kara `noir', alb. karaba§d 'escarbot noir'.

Elemente ungure§ti.
Adalma§ < eddomás.
Feiga§ < vágás.
Ima§ < nyomás.
Lam§ < lakás.
Sella§ <
Uria§ < óriás.

Fenomene de Analogie.
Substitutii de Sufix :
Sufixul -a§ s'a sustituit lui -acra in :
Cosa§ 1. 'faucheue, 2. Zool. 'faucheur, Phalangium opillo'
(Sez. V 59) < bulg. kos0 1, 2.
Gona§ = gonactii, v. -actil.

www.digibuc.ro
352

Genul §i Pluralul.
Cuvintele in -aq sunt : masculine, când exprimâ o fiin.à, ete-
rogene, pl. -e, când exprimä un lucru.

Is 0§).
Observatie. Dr. mr. Fem.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.

Concrete.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Cimpi§ (Dal.) < cimpu.
Seduni§ lemnul cel de deasupra osiel legat de aceasta prin
umera§, care este un cerc de fief' (Viciu,. 75) < scaun.

Diminutive alinteitoare.
Name de plante.
Brâcli§ 'cornifle' < brad?, cf. plantele bradu-ciumel, brädi§or.
Bucird§ (Pantu, Rev. cr. lit. III 90, Viciu 23), buceni§ (Sez.
II 23) 'cucutâ', plantâ cu tulpina cilindricà < bucin = bucrum.
Topori§ `pintena§; pied d'alouette' < topor.
Beitrini§ tvergerette du Canada', are florile albe-spâlkite <
batrin. Pentru dim., cf. Ma.' numirile soricel,

NOMINA AGENTIS.

Pir 'reclamant' (dep. Car.) < pirtisc.


Steghi§ `stegailul la nuntä" (Viciu, 79) < steag.

NOMINA INSTRUMENTI.

Acoperi§, coperi§ (Mat. 28) < acoptir.

www.digibuc.ro
353

PRODUSUL PRIMITIVULUI.

Asculi§ tranchant' < ascufi.


Täi§ 'tranchant' (Hasdeu, 1840) < tafü.
Painjeni§ 'toile d'araignée' (In odae, prin unghere, s'a tesut
painjeni§, Eminescu) < painjän 'araignée', bulg. patak 'araignée',
patalina 1. 'araignées', 2. 'toile d'araignée'.

COLECTIVE.

Feti§ < fata.


Frunzi§ < /tuna
Pietri§, mr. chitri§ 'pietre micI scoase din fluff marr < phitra.
Prundi§ < prund.
Iffunuri§ `desi§ de ramuri In porn sau copac' (Pamf. Agr.) <
ramurä.
Turi§ 'pae rämase (ogrinjr) dela vitele cornute, care se dau
cailor' (Bud.) < bulg. tor 'filmier'.
Märunii§ 'parale márunte', märuntiquri lucruff märunte' anät-
runt,.

LOCUL PE CARE SE AFLA 0 COLECTIVITATE DE PLANTE.

Aluni§ (Car.) < alnn.


Arini§ < arin.
Brädi§ <brad.
Cärpini§ < carpin.
Cord§ < corciti.
Curpeni§ (Päsc.) < curpein.
Freisini§ < frasin.
Mili§ 'fah§ de märäcinf =häfq< haf, cf. i häleg 'pAdure mä-
runtä, tinärä, tufi§, rästar des' (Hasdeu, 2083, corn. Muscel).
Maslini§ (Dos. Prol. 462/17) < maslin.
Päi§ (Pas.) < pata.
Rächiti§ 'saulaie' < reichitd.
Stcjäri§ (Sägh. 114 c) < ste/ar.
Tuti§,.tuferie (ATIrcol), stufiri§ (Codin, 69) < tu/a, tufar.

LOCUL PE CARE SE AFLA 0 COLECTIVITATE DE LUCRURI.

Arini§ `désert sablonneux." (arini§urile Egiptului) < arinä (mr.)


=lat. arena.
Paso% Stsfizek rotwhaegti. 23

www.digibuc.ro
354

Baltig mocirlos' (Hasdeu, 3076) < baltä.


Mini§ `marécage, terrain marécageux' (Hasdeu, 2876) < Mind.
Buturi doc plin de buturt §i de lemne aruncate in neorin-
duTa16' (Coffin. Ing.) < butur.
Násipi tloc n'asipos' < ndsip.

LOCUL PE CARE SE EFECTUEAZA 0 ACTIUNE.

Ascunzig, mr. (Dal.) ascumti§ eascunzAtoare'< ascund, ascumt


'ascuns%
Urdinig lorta dela §tIubel'il prin care res §i intrà albinele'
(Damé T. 119, Sez. VII 188) < urdin.

LOCUL CARACTERIZAT PRINTR'0 CALITATE.

Desi doc in care copaciI sunt de§r < des.


litipezig 'Mc foarte (Pamf. C.) < reipede, -zr.
Teferig dloc neted' (Pamf. J. III) < teal är?
Povirnig 'paitea povirnitä a unuT munte' < poofrnesc.
Arucutio 'râpezi§' (MIL) < arucutescu `rostogolesc'.
Lumini Cloe inteo 04:lure In care copacif sunt rarl, §i In care
deer este luming, <

Podig 'platou < pod.

Abstracte.
0 ACTIUNE.

Cîrmig (Vircol, Pamf. Agr.) < cfrmesc.


Inghelig (Bibl. 1688) < inghef.
IntUni§ <intilnesc.
Meiritig (dr. mr.) <
Mlatig < mleitesc.
Sädig (Car.) < seidesc.
Treirig 'action de battre en grange' (Bibl. 902h6) < trier.
Murgig (Obed.), murdzi§ (Dal.), amurdzig (Pap.B.) 'crépuscule,
chute du jour' < murdzescu 'amurgesc'.

0 STARE.
Largul netezig al câmpiilor (Walutà) < neted, -zL

www.digibuc.ro
355

A bstractd-Concrete.
ACTIUNEA I LOCUL PE CARE EA SE EFECTUEAZA.
Cobor4, scobor4 < cobor, scobor.
Pogori§ (Bibl. 2292/3b : xatetf3ctacc, iter devix) < pogff.
Sui§ (Copcl `gropite fäcute pe malurl pentru a inlesni.
Codin, 20. Su4 = avdefictatc, aseensiis. Bibl. 1601/50. Mare
ni4 groaza i greutatea mare a vAzduhuluI aceluIa suiq. Dos.
Prol. 962/9. David SA' sula suipl muntelui maslinului. Bibl.
2192/53: tivipalvev iv ascendebat clivum
olivarum) < sutti.

ACTIUNEA, LOCUL UNDE EA SE PRODUCE 5 I PRODUSUL.

Cleidi§ 1. actiunea de a clädi (PaMf. Agr. 210), 2. locul


unde se fac (Pamf. Agr. 161), 3. 'clae de fin' (Vireo» <
cleidesc.

ACTIUNEA, PRODUSUL, 'LUCRUL CARE URMEAZA SA FIE PRODUS.

Illeicin4 1. 'actiunea de a mkina (Tiktin), 2. cpapu§oIrn'AcinatI,


fliinä proaspätà in momentul cind se aduce dela moarA' (Sez. V
105), 3. 'bucatele duse la moarà spre mäcinat' (Rev. cr. lit. III
159) < macin. Cu intelesul 3 megl. meifini§.

0 STARE 51 LUCRUL CARACTERIZAT PRIN EA.

Acr4 1. aigreue (Dal.), 2. 'petit lait aigri employé comme


vinaigre' (Hasdeu, 212), cf. acrealet 'aigreur' i neicrealei `vinaigre'
(Viei u , 62).

Ciriti = ceret.
AD IECTIVE.
APARTINEREA.

Areadzimii 'care locue§te pe coasta unui munte, la poalele unui


munte' (Dal.) < aridem 'poalele, coasta unui munte'.
Cimpiq `de cimp : cal cimpi§' (Dal.) < eimpu.
Irghelig `de herghelie : cal irghil4' (Dal.) < irghile.
Mundt§ `de munte : cal rnundi5' (Dal.) <
Pidur4 `de pädure, fig. sälbatic : orn pidur4' (Dal.) < piduri.

www.digibuc.ro
356

ORIGINEA.

Frinchi§6 un fel de poamä, < roman. francus.

MATERIA.

Arichiti Jipuricá `rachiti de drojdie' (Dal ), mere taptiri§e 'mere


cu gust acru, astringent' (Viciu, 82) < tipúrá `drojdie, rachiu'
(Dal.) =bulg. tipuri s. f. pl. 'mare, lie, fondrilles'.

ASAMANAREA.

Ploae pnzii 'vlog, ploae general'a" (Pamf.J.III sub vlog) <


¡izä.
In special coloarea :
Limuni§ 'qui est de couleur de citron' (Dal.) < 'citron'.

ADVERBE.
ADVERBE DE MOD.

Derivate dela substantive.


Arci§ ''en travers, transversalement' < arc.
Buzi§ (trAsurä cu patru cai buzi§) < bind.
Costi§ `ptr latus, ad latus' (Car.) < coasfei.
Cruci§ < cruce.
Kati§ <
Frunti§ 'cu fruntea sus, cu curaj' < frunte,
Piezi§ < plaza* "speteazà oblicä la c'ärut4' (Coclin, 57), cf. apoi
plezul easel (Dan. I 126, sensul?), in p'tez (PAsc.), in pchez (Ciob.)
adv. 'oblic'.
Pond§ 1. 'In curmezi§' (Codin, 60), 2. `chIorf§' (Pamf. C.) <
poancti 'cliscorde, dissension' (Cihac), dete c'dciula de-a poanca=o
asvarli la Intâmplare (Glob.), cf. i pondii Inclinatie mare a unuI
deal' (Sez. IX 152).
Vintri§ 'culcat cu pantecele[=pe pântece] Imprejurul focului'
(Sez. V 171), 'curmezi§' (5ez. III 91) < lat. venter.

Derivate dela adjective.


atoll§ < chior.
In lungi§ <lung:

www.digibuc.ro
357

11161comi§ (Car. Dos.Prol. 90 2/30) ten silence, tacitement' <


mälcom 'silence' (Car.) = bulg. mellkom adv. 'en silence'.
morf4 < mort, -0, cf. 'a tunbla mort dup5. ceva'.

Derivate dela verbe.


'A cosi a merge cu picIoarele cosi§, ca and ar cosi' (Codin,
21) < cosesc.
Pe furi§ `furtivement, à la dérobée' < fur `volerl, cf. 'a fura
cu urechea'.
A merge indoi§ 'a merge cu pleptul Inainte i cu o lutealä nemal
.pomenità" (Codin, 41) < lndoesc
lnnoti§ `natando' (Car.) = innot idem (Car. Mold.) <innot
`nager'.
Piti§ tpe ascuns' (Vircol) < pitesc `se cacher'.
Tupili§ `tupilindu-se' (Pas.) < tupilesc.
Tiri§-grtipi§ 'thin du-se' (Viata Rom. XX 390) <tîrásc, grapti,
cf. 'a se tinea grapä de cineva'.

Derivate dela inierjec(ii.


Merge hor(i§ 'merge de-a curmezi§u1' (Sez. IX 151) hoarla
(Pas.).
Curmezi§ < curn & se crsäpà. oblic' -ezi§ dela prezi§.
Chrori§ are inc6 variantele chlordi§, chrondort§ (Pamf. Agr.).
Punctul de plecare pentru adverbele in -4 1-au dat unele sub-
stantive i adiective in -4.
Astfel, adverbele costi§, cruci§, curmezi§ corespund substanti-
velor respective :
Costi§uri s. f. pl. lanturile care prind crucea de butuci la car'
(Damé T. 10).
Cruciei pl. cruci§e 'cele douä lemne in formA de cruce la zmeu'
(Mold.), cruci§e sau cruct, reiscrucr edoug. lemne la virtelnitA aye-
zate cruci§' (Damé T. 14).
Curmezi§ `puntea fieresträuluI, lemnul dela mijlocul ferestrAu-
lur (Damé T. 86), curmezi§uri, `stinghiï, chine, douA lemne care
leagä scindurile la lotträ'' (Damé T. 11).
Unele adverbe in -4 se intrebuinteaiä, numai cu prepozitie :
hi lungi§, in curmezil, pe NH§ ; de-a curmezipl, vr. pre a furipl.

www.digibuc.ro
368

ln dial. mr. adverbele in -i§ se intrebuinteazä numai articulat :


Ngruialui (Dal,) = dr. crucig.
De-a urghi§alul 'cu ochii inchi§i" (Pap.B.) < orb pl. orght, cf.
dr. orbe§te.
Pre a furiodut (Pap.B.) = vr. pre a furi§ul.

Originea: introdus prin :


Coal 'cocher' (Car.) <nsL kai§, rut.
Drobi§or, drobu§or Bot. 'Isatis tinctoria', plantà erbacee, zdrobi§
nume de card (Damé T. 181) -- nsl. drobi§ `sorte d'herbe'.
Gladi§ Bot. `érable, Acer tataricum', arbust srb. gladig 'lacer-
tae genus', rus. gladt§ 'homo sanus'.
Ocoli§ 'circuitus' (Car.) < srb. okoli§ 'circulust.
Pocri§ 'couvercle' 7- rus. pokrt§ka.
Spori§ Bot. 1. 'Polygonum aviculare', 2, spori§, sporicla, sporic
'Verbena officinalis' < rus. sport§ 'Polygonum aviculare', srb.
spori§ 'Achillea millefolia'.
.Cuvinte obscure :
Seuntichi§ Bot. 'Coronilla varia°, salad* lapte prins, lapte
acru' (Bud.).
Teirig 'eau-de-vie de la pire espèce' (Hasdeu, 2538).
Sufixul -ig este in strâns6 leOturà cu -4, -4, -'4,-'ef, -'of, -4,
V. -4.
Fenomene de Analogie.
Substitutii de sufix :
Sufixul s'a substituit lui -'e§ In :
Maui§ < macri§ =bulg. mokre§, v. -e§.
lui -ice :
Cerbig, cerbi§el = cerbice `sulul jugulul la car' (Damé T. 13).
ClocoLi = clocotichl Bot. 1. `Rhinantus alpinus', 2. 'Staphylea
pinnata' srb.-cr. k1okd6ika, sl: klokotdf, ceh. kloka, pol. klokotka,
os. klokotar 'pistache sauvage'.
Costreta Bot. 1. 'Panicum Crus Galli', 2. `Setaria glauca', 3.
'Sorghum halepense' srb. kostri§ `Sonchus Arvensis".
La grupa cuvintelor Sn -4 a trecut :
Machiaunig 'persil' (Dal.) < ngr. p.casSow/ot.

www.digibuc.ro
359

Genul çi Pluralul.
Substantive le in -i§ sunt : 1. masculine, dud exprimä o fiintä
masculina steghi§), 2. eterogene, pl. -urY, and aratä un
lucru (acoperi§urr, Inväliuri, mtirunii§uri, ciriti§urt, tutiqurr, de-
si§uri Bibl. 1142/3, 642/1, cimpi§urf, ascumti§uf t).

U$
Observatje. Dr. mr. megl. Fern. -WI, dial. -up.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive propriu zise.


Beirbtitu§ <btirbat.
Cercelu§ (Pas.) < cercel.
Lemnu§ 'un lemn mic care tine teava In suveTa.' (Damé T.
136) < lemn.
Ptireitu§ luette' < palatum.
Pam (Bibl. 1431/10 < par.
Stircuqul nasului 'bout du nez' (Revista Ion Creangä, vol.
III, 281) < sfirc.
Tecu§ 'vagina' (Car.) < /med.

Bulbu§ 'cavitatea ochfulur (Grig.) < bulb-, cf. varianta bolboa§ti,


apoi a bulbuca ochil 'faire de grands yeux', a holba ochi`i écarquiller
les yeux', lat. volvere.

Aripinu§ 'cIorchina§' (Dal.) < areapini `cTorchinä'.


Chipru§u 'clopot mic' (Mih.) echipuru§ <chipuru 'clopot' (Mih).
aim§ `micä cIorchinä" (Dal.) <
Cfruq, dim§ (Dal.), megl. ctirlu§ .'sciipte' < car, de unde
cfrUl'a idem (Dal.).
Culucu§ 'corker (Dal.) < culác.
Cumäiu§ 'bucAticä" (Pap.B.) < cumatei 'bucatä".
Lipuru§ `pula de Tepure' (Dal.) < epuri.
Mini§ mic' (Dal.) < mer.

www.digibuc.ro
360

Piru§ mic' (Dal.) < per.


&Anti§ `hálnute (Dal.) < strari,Ct (Pa p.B.).

Ceilckiru§6 (Pas.), cildiruei (Dal.) < cdIdare.


Ceireituei < cetrare.
Galetuei (Mat. 64) < geileatti.
Me/12W 'gant', mr. minu§ä" 'anse' (Obed.), megl. meinuet 'le
manche' < mina 'main'. ,
Peinu§a 'frunz6 a §-aulettilur (Damé T. 63) < panel, cf. pl.
pene (Damé T. 63).
Cliduei 'articulation' (Dal.) < ngr. xXet8E 'clef, clavicule',

Diminutive alintiltoare.
Nume comune.
Cqe/u§, mr. cifilu§ (Dal.), megl. ctifilu§ <
Picioru§, megl. piciuru, cicturu§ <
Purcelu§, megl. purlilu§ < purcel, puripl.
Vi/e/u§. (Pas.), megl. vitilu§, viyílu§ <viel, viipl.

Anghilu§ 'ingera§' (Dal.) < anghil.


Au§ `vieillard' (Dal.) < avus.
Birbicu§ (Pap.B. Dal.) < birbec.
Firtitu§ (Dal.) < firtat.
Surfilu§ (Dal.) < surfel.
,Furicu§ (Dal.) < paric.

Mingiu§ 'pgduche' (Dal.) < *micfu§ <rnic pl. raid. Pentru. ng <
nc cf. minglunei (Dal.) = dr. mindunti.

CNelu§6 < ceifea, -ele, cf, i calelu§.


mr. inuei (Dal,) Astr. Pleades' < ina.
Nueluei (Pas.) < nuIa, -ele.
Ulceluei (Pas.) < ulcea,
Ureciduei (Mold. Car.), mr. uricr u§ei (Dal.) < ureche, ureacri.
Wilceluez (Pas.) < välcea, -ele.

Linduru§e (Pap.B.) = lindurd `rindunicW.


Pindicuet (Dal.) < pindic `pintece'..

www.digibuc.ro
361

Nume de plante.
Afu§ 'Al hum silvestre' (Car.) < ate&
Cercelu§1 läcrAmioare, Convallaria majalis' < cercel.
Frtmcu§ei un fel de poamä (Mold.) roman francus.
Läpu§ de oae = brusturu-oael 'Telekia specioasa', mr. 1414
'plantä cu foile lug §i cu floarea galbAnW (Dal.) < lappa 'bar-
dane ; brustur'.
Lemnu§ = lemnu-Domnuldt.
Märgelu§a `grémil des champs' < märgea, -ele.
Sciliu§ 'verge-à-pasteur', are tulpina acoperità cu peri §i. cu
tepi inegali < scale' 'cirse lancéo10.

Cfpu§e1 'cAp§un5' (Dal.) < cap.

Nume de animale.
Mu§ 'chat' (Dal.), ctituei (Mih.), ctitu§e (Pap. B.), cltu§ei (Dal.),
megl. ceitugi 'chatte' < callus, catta.
Grelu§ 'grier' (Cony. Lit. XX 1011) = grel.

Nume proprii.
Nume proprii de persoane.
Nume de botez.
Andru§ (Pap.B.) = Andreict.
Anghelu§, -u§a < Anghel.

Nume de famitie.
Pfelmu§ (Codin, 57) < pfelm 'nfälalir (ibid.).

Nume proprii de animale.


Nume de alni.
Arpadu§ (5ez.. VIII 114) < Arpad.
. Lemnu§ (Sez. VIII 115) < lemn.
Negru§ (Sez. VIII 115) < Negru (ibid.).

www.digibuc.ro
362

Nume de male.

Gälfrinu§a (Sez. VIII 116) < OW.


Negru§a (Sez. VIII 116) < negru.

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Trepadug < trepäd.

CONTINUTUL.

Albu§ 'blanc d'oeuf' < alb.


Geilbänu§ tjaune d'oeuf' < galbän.

NOMINA INSTRUMENTI.

Astrucu§ cacoperi§ (Hasdeu, 209, 1907) < astruc.


Astupu§, stupu§ 'clop de astupat un vas' (Sez. V 125) < astup.
Sctipäru§ä eallumettel (Viciu, 75) < scapär.
Täiu§ geinnul pe care se tae ceva' (Pas.) <
Toil§ curl instr. rotund cu care fac Ourile la opincr (Viciu,
83) < Infep.
Pieptärzu§ yleptene cu care se swinAn5. lIna, darac' (Rev. cr.
uit. III 164) < pteptän.

TN SPECIAL NUME DE HAINE.

Urmäru§ 'humerale' (Car.) < Luntir, cf. umärar.

Bitu§e csaricA, o Imbräcäminte lungA, pentru Tarnä, färä mined,


fAcutä din pieT de oae' (Cony. Lit. XX 1005) este obscur.

COLECTIVE.

Märunlu§ < märunt,

LOCUL UNDE SE AFLÀ 0 COLECTIVITATE DE PLANTE.

Pal§ (Pas.) < paia.


Smeuru§ (Viciu, 78) < snieurä.

www.digibuc.ro
363

LOCUL PE CARE SE EFECTUEAZA 0 ACTIUNE.

Derivate dela verbe.

Culcu§ (dr. mr.) locul unde se culcä' < culc.


Lunecu 1loc pe care se lunecä, alunecos' < lunec.
Urcu§ 'loc pe care se urea' pe munte' (Sez. V 168) < urc.

Derivate dela substantive.

Glzeu locul pe care copiii se dau pe ghiatä" < OW.


Saniu§ 1. `locul pe care copill se dau cu saniea' (Mold. Viciu
39), 2. 'cale de sanie' (Rev. cr. lit. III 167) < sanie. Prin ana-
logie cu acesta s'a näscut deiniu§ 1 (Viciu, 39) < dart. Fiindcá
copiii se dart §i tri scAnctob, cnvântul deiniu§, sub formele deiinu§,
deiiniu§, a cäpätat hitelesul de (ScrincTob In care se dail copiir
(Viciu, 39).

Steclu§ 'drum ca stecla, numal ghTaIä' (Sez. V 124) < stecla.

A bstracte.
0 ACTIUNE.

Numeiru§ 'numärätoare' (Iarn.-Barseanu) < niunär.

Urmätoarele douä se Intrebuinteaza numai In sens figurat :


Frecu§ 'bätae' (5ez. IX 148, Pamf. J. III), `zoalà, chin mare'
(Sez. V 73) < frec.
Picq 'parale ce capätä cineva ca bac§i§ pentru mid afacerr
< pic.

0 STARE.
Luciuqul märii < ludu.

Crestq = creastti 'crestätura lawn: de care se prinde carimbul


la car' (liamé T. 11).
Frinfq 'Gallicus morbus' (Car.) = freniet.

www.digibuc.ro
364

ADIECTIVE.
Diminutive propriu zise.
Cilbinu; `gAlbiff (Dal.) < galbin.
Trivinuf 'care bate In cenu§ite (Dal.) < Trio `cenu§iir:

Diminutive alintettoare.
Pulinelq (Car.) =
Belu§ = belu 'alb,. frumos' (megl.).

ADVERBE.
Diminutive alinteiloare.
D-ablelufa (Jipescu) = de-abra.
Acmuq (Car.), amu§, acu§ (Mold.) 'tout-de-suite' = acmu, acum.
De minecu 'de grand matin' (Dos. ) = de mtnecate.
Tupiluq (Pas.) < tupilesc.

SUFIXE COMPUSE.
( =-(111+-u§).
DIMINUTIVE.
Leitd/i§ 'un vlerme de apä cam Incovrigit' (Sez. III 69) < lat.
Ctirleiu§ 'cripte' (megl.) < *ceireilu§ < ctirul'a id. (mr.).

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.


Etittiuq < bat.
Juctiu§ < foe.
Sf eidelu§ < sflidesc.
Zticthq lene§' (Pamf.J.II) < zac.

NOMINA AGENTIS.
CeIrtiu§ < car.

NOMINA INSTRUMENTI,
Beittiu§ lemnul cu care se love§te mingea' (Sez. VII 185). Din'
&Wm§ + Vitae s'a nAscut bätauq 'claquet, cliquet d'un moulin'.
Pentru na§terea acestui sufix cf. minceiq de oameni < mince&

www.digibuc.ro
365

-uru§ (=-ur-1--u§),
DIMINUTIVE.
Ghimpuru§ (Sez. V 74) < ghimpe.
Limburu§ quette' < limbä.

-egu§ ( =-eg+-u§).
Rilpegug 'drum costos' (Nam. Rev. Rom. VIII 87) <
Originea introdus prin :
Cäpu§6 (Sez. II 186), mr. cfpu§6 (Dal.), megl. cdpu§a Zool.
"tique'< bulg. kapuq.
Illtitu§d 'tante' rus. matu§a.
Ràguâ ecu coarne, despre or (megl.) srb. rogup 'vacca
cornuta'.
Ran mr. aribu§ (Dal.) 'taille' < srb. ceh. rabu§.
Scoru§ 1. 'sorbier, cormier, Sorbus domestica', 2. 'sorbier des
oiseaux, Sorbus aucuparia', mr. cru§ 2 (Dal.) < *scoruscius, *co-
ruscius = scoruseus, coruscus 'brillant, étincelant'. Scoru§ii au
fructele ro§-aprinse. Din rom. cuvântul a trecut in limbi slave :
bulg. oskru§a, srb. oskorup, nsl. oskoru§, skori§ 1.

Fenomene de Analogie.
Substitutii de sufix :
Sufixul -u§ s'a substuit lui -at in :
Ltipadu§ nume de câni (Sez. VIII 115) < Leipeidatu id. ibid.
Tärcu§ nume de câni (Pamf. C.) < ttircat? In Mold. de Nord
TeircucEti.
lui -um in :
Glom§ 'negru ca un tigan' (Rev. cr. lit. III 93) = ctororet.
Pifigu§ (Cony. Lit. XX 1015) =
lui -uc :
Deiledu§ 'ajutorul cirmacluluT la plu-Mrie, el stä in coada pluter
(Sez. II 24) < turc. dalkauk 'parasite ; bouffon, flatteur'.
Sufixul -au§ s'a substituit lui -u§ in :
.136intiu§ `scrinciob' (Boc.) < deiinu§.
La grupa cuvintelor in -u§ a trecut : .
Läclitu§ 'serrurier' < ung. lakatos.

www.digibuc.ro
366

Genul çi Pluralul.
Substantive le in -us6 sunt feminine §i fac pl. in -u§i, dial. -uge,
mr. Substantive le in -1/§ sunt : 1. masculine, cand arata
nume de fiinte ori de copaci (bärbätug, calelug, trep6clug, mr.
mirug, pirug), apoi dr. prept6nug, mr. dims, 2. eterogene, pl.
-e, mr. diminutivele cari arata un lucru (lemnug, pictorug, mr.
drug, strinug, surlilug), 3. eterogene cu pl. -url toate celelalte
(matunfug, mr. culucug). Mr. aripinug, chipurug, cumätug,
sunt inregistrate ca eterogene, dar pl. nu este indicat.

Observatil generale asupra sufixelor In 9.


Sufixele rom. in § sunt de douà categorii 1. accentuate : -4,
-4, -4, 4, 2. neaccentuate : 26g, -'e§, -'ga.
Toate aceste sufixe provin din sufixele slave in §, cari erau
neaccentuate la nominativ i accentuate la celelalte cazuri.
Din sufixele slave in § a trebuif sä avem in române§te tabloul
urmator :
sl. -a§ > rom. -4, -'4.
sl. -e§ > rom. -6, -'e§.
sl. -ig > rom. -'ig.
sl. -o§ > rom. 24.
> rom.
sl. -§a > rom. ga.
sl. -i§ a fost suplantat prin celelalte.
Dupa cat se pare in limba rom. -6 a cedat locul lui -'e§; -'i§
§i -'ug au trecut probabil la -'es i -'og; -'eg a trecut probabil
la -6§, cand era precedat de un sunet care preface pe e in 6 (cf.
murà i mureg), i -'o§, cand era precedat de un sunet care preface
pe e In 6 i apoi In o (cf. neaog < *neailä ), a§à ea' a rezultat
pentru române§te tabloul urmator :
sl. -ag > rom. -4, -74.
sl. -e§ > rom. -'eg,
sl. -i§ > rome -4, -'ig eg.
sl. > rom. -6§, 7'og.
sl. -us > rom. -6§, -'o§.
Din vremea când, potrivit etimologiei, derivatele române§ti,
dela un radical oarecare se intrebuintau In mod egal accentuat
§.1 neaccentuat, ne-au râmas exemplele : zäcá i Meets, stogoág6
slógogá.

www.digibuc.ro
367

Un exemplu de-'e5 prefäcut in -'i§ §i trecut la -i§ : indcri§ <rat-


cri§ = bulg. mokre§.

Dela acelas radical se pot obtinea in limbile slave derivate prin


câte dou'ä sufixe in Exemple : srb. bogata§ nsl. bogatu§ 'homo
dives', srb. kostre§ bulg. kostru§ Zool. 'perche', vsl. mokregi,
mokro§a 'aquarius srb. okoli§ 'circulus' vsl. okolu§ 'Moue.
Aceastà particularitate s'a transmis i lirnbii române : frinchi§cl-
francuO, märunti§ märunfuy, pat§ ptiraq, bolboa§äbtdbu§, tu-
pila§ tupili§ tupilu§.
Un astfel de dublet slay s'a pästrat chiar in române§te :
rätboj, mr. (Dal.) ardboj, reibuq, mr. (Dal.) aribq
< bulg. ralm, srb. ceh. rabu§.

Fata de un derivat slay printr'un sufix in 5 gäsim in rom. un


derivat, dela acelas radical, cu acelas inteles, insà prin alt sufix
in 5 : srb. goli, golù§av 'avis nuda' rom. gola§. 'petit oiseau
sans plumes, béjaune' (bulg. golak).

Fat'd de derivate slave printr'un sufix in § gäsim uneori in rom.


derivate prin acela§ sufix §i cu acela§ inteles dela radicale
latine : rus. bean§ %lane d'oeuf'rom. albu§, rus. Iola§ laune
d'oeuf'rom. geilbdriu§ ; nunle de animale : ceh. &limp `vacca
nigra' rom. negrq 'canis niger', negru§a 'catta nigra'.
Cf. in fine srb. biela§ 'equus albus'rom. Alba§ `nomen
Nsl. bandera§ `porte-drapeau' rom. steghi§, srb. gusti§ tres
densa'rom. desi§ ;srb.. magaru§a 'uvae genus' rom. freineu0.

Printre cuvintele rom. sunt unele cari aratà nume de plante,


nume de animale (comune i proprii), nume de familie. Acelas
lucru si In limbile slave. .

Sufixul adverbial noi 1-am explicat ca provenind din suf:


adiectival (Adverbe in -4 o sunt numai tupila§, tupilu§,
variante ale lui Observnn cà in limbile slave exista
sufixul pentru a formA adiective din adverbe. .

Aceeas corespondentä intre sufixele slave i române existà


din punct de vedere a intelesurilor.

www.digibuc.ro
368

In adevär, sufixele rom. forrneazä urmätoarele derivate

SUBSTANTIVE.
Concrete.
Dimin. -fi,, -4, -11,, -60, -'ea (patron.).
Nom. ag. -4,
Poses. cal. excel. -6§ (1 ex.)
Instr. - áq, -4, 4
Colect. , -4,
Locul - ᧠(1 ex.), -1-5,
Prod. prim, -4, -4,
Dependenta
Continutul -6§

,,
A bstracte.
Actiun e -4, -4
Stare -4 (ate 1 ex.)
ADIECTIVE.

Dimin. -4, -4, -'e§ (1 ex.)


Poses. cal. excel. - 4, -4. -'es
Calitatea -4, -'e§, -'§a (patron.)
Apartinere - 4, -iq
Asämä'n. -'eq,
Materia
Originea
ADVERSE.

Modul : -4 4
Aceste intelesuri se regásesc In limbile slave (Miklosich, 339
346). Pentru intelesurile atestate in exemple umeroase citez
numai exemplele introduse in- rom. i deja citate sub fiecare
sufix in parte.
Nomina agentis. Bldg. kaa.§ (rom. Cociq), bulg. slufbag
(rom. slujba§), nsl. kai§, rut. koa§ (rom. coc4).
Posesorul unei caliteili prin excelentei. Srb. bogatg (rom. ba-
gellaq), srb. brazda§ (rom. breizda§), vsl. kokogi (rom. cuco§), srb,
rogu§a 'vacca cornuta' (megl. Niguel `ovis cornuta').

www.digibuc.ro
369

Posesiunea unei calitäli.


Nomina instr. Srb. krivq 'culler longior curvus', vsl. le-
megi: 'aratrum', srb. kotlu§a 'vas quoddam fictile', rus. krivu§a
'Art Pflug', srb. klepetu§a lintinnabulum', bulg. rabo§ (rom.
rabo).
Locul. Nsl. okolu§ srb. oprltu§a, pieskusa 'terra sa-
bulosa', srb. bare§ 'palus', nsl. stall§ `domicilium', pol. kotusza
`Marterstube'.
Produsul primitivului. Bulg. pelina§ 'yin à l'absinthe' (rom.
pelina§), rus. ogari§ `das Angebrannte', rus. vfigr1. `Gewinn bei
Spiel'.
Aparlinerea (dependenta). Bulg. papi§ta§ 'catholique' (rom.
pap4ta§), bulg. mokre§ Bot. 'cresson d'eau' (rom. mácr4).
Diminutive. La Miklosich se gäsesc exemple numai pentru
-4, : rut. koroti§ 'kleiner Mensch', srb. mali§ 'parvulus', rut.

mans 'Kind', rus. mall§ 'kleiner Mensch', srb. epli. 'hastula


regia', rus. funi§ `pullus lari', rus. uteni§ 'pullus anatis'.
In dictionarul bulg. al lui Markov gäsesc pala§ (§i. pale) 'petit
chien', apoi tugi§a=tug Bot. 'fritillaire impériale'.

Hasdeu, 1947-1959, deosebiä pe -41 care formeaz'ä nomina


agentis, de -42, -4, -4 diminutive. Pe -aeil derivä din lat. -asius,
forma arhaicd a lui -arius, pe -42, -4, -41e derivá din lat. *-asceus,
*-isceus, *-usceus=--ascus, -iscus, -uscus. Sufixele respective slave
le considerà ca imprumutate din rom.
Hasdeu nu cuno§teä toate fun ctiunile lui -4, -4, -4 i nici le-
gätura lor cu. -'dtg, -'eq, -'o§, -6§,

SUFIXELE VERBALE.

A.
Observatie.Dr. megl. Si I.

Functiunea.
A STRIGA, DESPRE ANIMALE.
Belitiesc 'beer' < beh.
&Men 'bourdonner' < biz.
Chirdesc 'crier, en parlant des souris' < chit.
Covi felesc 'crier, en parlant des pourceaux' < covit.
Pasen, Sufixele famtinesti. 24

www.digibuc.ro
370

Gdsäesc 'crier, en parlant des oies' < gds.


Grohäesc `grogner' < groh.
Hämilesc `jappee < ham.
Mäcäesc 'crier, en parlant des canards' < mac.
Miorldesc `miaulee <
Ocilcäesc 'coasser' < oacaca.

A VORBI FARA ROST.


llondräesc (Sez. III 16) < handra Tärä treabä, degeaba'.
Lehäesc < leh-.
Liorbäesc <
A bruin& == a bate bruma (Pamf. Agr.).
VARIANTA.
eä.
Extrasä din verbe ca plescäesc, * piscaesc (v. mai jos).
Megl. chifceiesc 'éternuer' < bulg. kiham.

Originea : a (G.. Pascu), formeaz5. durative i interative,


introdus prin :
Chihäesc <bulg. kiham 'éternuer'.
Nädtiesc 'espéree < bulg. nadeata.
Plescäesc <bulg. pleaskam 'claquer, battre des mains'.
Scirffiesc = bulg. kdrlam:
Megl. aides 'tâter, palper' bulg. halam.
Mucäes 'mugir, beugler' < bulg. mukam.
Pis eles 'écrire' < bulg. pisa.
_Riceies < bulg. rikam, vsl. Aka.
Tdes `se cacher, se dérober' < bulg. talc' se.

Molläesc megl. mälväes.

Fenomene de Analogie.
Sufixul à s'a substituit lui u In :
Pipäesc `tâter, palper' < * pipuesc = bulg. opipvam.
Sufixul u s'a substituit lui â in :
Piscuesc `piauler, piailler, criailler' < *piscäesc . bulg. piskam.
Pomäzuesc 'oindre, sacrer' < bulg. pomazvam.

www.digibuc.ro
371

AN.
Observatie. Dr. mr.
Funetiunea.
DURATIVE.
Bodogänesc `grommelee.
Ciondänesc 'se disputer pour des riens' < cloanda 'dispute'.
Doncleinesc 'grommeler' < dond-.
Zingänesc 'tinter, résonner' < zang ; zing (Sez. V 175).

Ctirfänesc 'crier, en parl, d'une plume, d'une porte, d'une roue.;


craquer, en parl, d'un lit, d'une botte' (Mih.)bulg. kdrfam.
Pläscänescu 'plesnesc' (Pap. S.) bulg. pleaskam 'claquer, b4-
tre des mains ; souffleter'.

Originea Desvoltat din n prin epenteza lui ä intre radicalul


verbului i sufix, dupà cum se poate vedea din ticnesc =laciinese
< lac (G. Posen).

N.
Observatie. Dr. megl.
Functiunea.
UN Z GOMOT.

Cloctinesc, megl. clucnesc < doe.


Fopesc < foq.
Pocnesc < poc.

Megl. fucnes `sucer' < sac-, doc-, cf. mr. lucuescu idem (Pap.
Megl.), apoi 6o6, e'u6, cerut de romanice (Meyer-Lübke,
2452).
Megl. gu§nes 'fat de git' < gag/ 'gin

Originea n (A. Philippidc, Pr. 155), aratà posibilitatea §i


perfectivitatea, introdus prin :
Cricnesc intreb. cu negatie 'ne dire mot' srb. krknu.
Duhnesc < vsl. daimon, srb. dahnu.

www.digibuc.ro
372

Plesnesc <vsl. plesnon rplaudere'.


Poticnesc <vsl. potiknon linpingere
Räcnesc < vsl. Almon. `rugire'.

Megl. de sigur de origine bulgarà


Clutnes jeter, rejeter'.
Cr4nes = dr. scri§nesc egrincer'.
Cucnes cpousser, croire'.
Läpnes 'bâfreebulg. lapam 'bâfrer, dévorer; goinfrer; hap-
per'.
Prätnes = pates 'zbor ; voler'.

U.

Observatie. Dr. mr. megl.


Funetiunea.
A FACE IN FORMA PRIMITIVULUI.
Arcuesc < are.
Ghemuesc < ghem.
erpuesc < orpe.

Puscuescu 'a se face ca otetul, a se inäcri' (Dal.) < puscei "otet'.

'A FACE LUCRUL INDICAT PRIN PRIMITIV.

Mrejuesc = fac mreajä (Codin, 51).


Impäetuesc < pace.
Päcätuesc, megl. piceituesc <.päcal, picat.
Päsuesc pe cineva < pas.
Plänuesc < plan.
Prefuesc < prel.

Lirguescu rlArgesc' (Dal.) < largu.


Sclivuesc 'aduc in robie' (Dal.) < sclav.

A. FACE 0 ACTIUNE ASUPRA PRIMITIVULUI.

Gituesc <
Euwescu 'a tall gitul' (Dal.) < gu§ät

www.digibuc.ro
373

A LUCRA CU PRIMITIVUL.

Berduesc cioplesc cu barda (Grig.).


Drtimuesc 'a cintäri si a socoti in dramuri' (Codin, 28) < dram.
Mieruesc = ung cu miere (135sc.).
Pietruesc < pfatrel.
,inuesc <
Vdruesc, megl. vtirues < var.
Wituesc Cckatu§esc cu vatä" <
Drelcuesc = dau pe cineva la dracu (Codin, 28).

Siruesc CtaTil cu ferAstrgul' (Pap.S.) < §arti


Clutuescu 'a zvirli cu pidnarele de dinapoi' (Dal.) < cloVi
cu picToarele de dinaPoT a unuI animal' (Dal.).
Mintuescu, minduescu Cgindesc, cuget' (Pap. B.) < minti, mindi.

A PRINDE LUCRUL INDICAT DE PRIMITIV.


Pescuesc < pescu Cpe§tel (mr.).

A DA CUIVA CEVA.

Cinuesc 'a ospna pe cineva' (Codin, 16) <


Capatuesc < capelt.
nuescu Cdail prunculuT sà sued' (Dal.) < Net.
Gluruesc Cfägkluesc : cel cuminte ginrue§te, Tar cel prost trage
nridejde' (Sez, II 229) < fur.

A PREVEDEA CU LUCRUL INDICAT DE PRIMITIy.


7ingluescu 'a inchinga' (Dal.) <

A APUCA PE CINEVA DE LUCRUL INDICAT DE PRIMITIV.


Paruese < par.
Gituasc < git.

A LOVI CU PRIMITIVUL.
Prilmuesc < palmd.

A POSEDA PRIMITIVUL.

Fricuescu ta se speria' (Dal.) <

www.digibuc.ro
374

A EXTRAGE PRIMITIVUL.
Liptuescu emulg (Dal.) dapti.

A DEVENI.

Grivuescu rdevin cärunt, sur' (Dal.) < griv.


Surduescu Cdevin surd, asurzesc' (Dal.) < snrdu.
Vremue§te ea fi vreme rea, ploae sau ninsoare' (Sez. V 172) <
vreme.
Ghinuescu 'a intreba i rAspunde de sAnätate' (Dal.) < ghini
'blue', cf. l'dzI§a salutat (Dal.), dr. a-§1: da
bin*.
Mi auduescu (Pap.B.) mi audescu (Pap.B.) cs'étonner,
s'émerveiller', bulg. 4uclla se.

Originea : -uv, -ov (A. Philippide, Pr. 155), introdus prin :


Ddruesc 'dormer, faire présent de' < bulg. darovam.
Lecuesc emédicamenter, soigner, traiter' < bulg. leakuvam.
Tilcuesc einterpréter, commenter, expliquer' < bulg. tdIkuvam.
Tirguesc 'marchander% < bulg. idrguvam.
Trebuesc 'être nécessaire, falloir' < bulg. treabvam.

SUFIXELE DE ORIGINE BULGARA.


SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

Ce (-'ne).
Observatie. --Exista numai In dial. megl. §i pare a se fi
confundat uneori cu
Funetiunea.
UN SINGUR DERIVAT.

Lunce cnume de boa Mat Lard' < luni.

Originea: bulg. -6e, diminutiv (G. Pascu), introdus prin :


Copce cagrafe' < bulg. kop6e.

Donci sg. 0 pl. 'izmene pentru copil' (Dal.) don pl. donurl
'izmenc'.

www.digibuc.ro
375

Cupilciu 'bâtard, enfant naturel' (Dal.) < bulg. kopelée (a testat


la Miklosich, 191).
Vrapciu `moineau' (Dal.) < bulg. vrabde 'passereau, jeune moi-
neau'.

Beratce adv. 'ea la Berat' (Mih.).

Pentru sufixul bulg. -4e cf. urmâtoarele exemple adunate din


Markov : bide 'petit taureau' < bik laureau', bivolde `jeune buffle'
<bivol 'buffle', kon6e 'petit cheval' < kon `cheval', garvande 'petit
corbeau' < garvan 'corbeau', veil& `jeune loup, louveteau' < vedk
derepée 'petit tesson' < derep lesson', kduhde := dim. dela
kozuh 'pelisse, fourrure', korabde 'petit navire' < korab `navire',
dripelde = dim. dela dripel 'chiffon, lambeau, haillon, guenille,
toque', panerde 'petit panier' < paner 'panier', petade = dim. dela
petak 'piece de cing centimes'.
Sufixul -de este un sufix compus, v. Miklosich, 190--192.

CIU (-' du ) .
Observatie. Existà numai in dial. megl.
Functiunea.

NUME DE FIINTE MASCULINE.

Un Mime propriu de animate.


Mar& D. de dui < murg 1. 'murg', 2. 'flume de animate'.

Birclu = biru, bircu `drAgutg, despre copil' (Ailih.), alb.. bir


'fils'.

Origin ea : bulg. go, formeaz6 masculine (G. Pascu), introdus


prin :
Märciu n. de câne Meirca n. de oi mrásk 'obscur, som-
bre, A. propos de la couleur'.
'Urdu n. de bou, dr. mi'erca n. de vaci (Pop. 55 b) srb. mrk
'noir', cf. dr. mlerculea, n. de vaci (Pop. 55 b.) < srb. mrkulta
'vacca nigra'.
Stipciu o pasäre de ap5.' (Mih.).

www.digibuc.ro
376

Exemple bulg. pentru -6e aduce Weigand, Bulg. Gr. 62. Adaug
din Markov : sleap'eo s. aveugle' <sleap a. aveugle'.

IcICA (-MO.
Observatie.Sufixul se gäse§te numai in dial. megl. Pre-
cedat de §, i se schimbä in 9.
Functiunea.
DIMINUTIVE.
Càmipcicä `cäme§u-Vä' < cámvol.
hicuricIcti Tármäturicä' < hicurti
Thipicka pletricid." < rppei `piatrA'
Spricicti mic'd asprá 'ban'.

FEMININE DELA MASCULINE.


Ampiratieicti 'ImpàrAteasil' < ampirat.

Originea: bulg. -itica (G. Pascu), introdus prin :


Slumnicicti 'petite cruche' < bulg. stomniaca.

Genul 9i Pluralul.
Cuvintele in sunt feminine. Pl. nu este atestat.

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.

-RICA (-Oka).
Observatie. Existä numai in dial. mr. §i megl.
Functiunea..
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.
Diminutive propriu zise.
Câlivucicà (Pap.B.) <cäliv1 cchaumière'.

Diminutive alinttitoare.
Mar arucicti (megl.) < mul'ari, cf. dr. mueruFli.

www.digibuc.ro
377

Originea: bulg. -Oka, cf. kokuela, kokiaa 'noyau' (G. Pascu).


Mul' tirúdc 'mueratic (megl.) < mul'ari, cf. mr. mar imcii 'de
femee' (Pap.B.) pare curios.

Genul i Pluralul.
Substantivele In -ucicti sunt feminine. Pluralul lor nu este
atestat.

SUFIXELE ADIECTIVALE.

Ada (-dad).
Observatie. Existä numai in megl.
Functiunea.
FELUL.

Furlin ä. custandinadcti egalbän de al luf Constantin, galbibr


austriac'.
Plicaddi eoae apleatoare' < aplec.

Originea bulg. -Oka, fern. dela -ae (G. Pascu), introdus


prin :
Deinadca 'viticà de un an'. dtinac 'vita de un an' =bulg.
danak, claim& rveau, taurillon'.

SUFIXELE ADVERBIALE.

TA (-' ta).
ADVERBE DE TIMP IN MEGL.

Dimnplata (sub mpThista) = dimnpfa `diruineata'.


Marfata = marfa, martí 'Marti'.
Mpntiztita (Pap. Megl. 164) mpntiza le lendemain' (Glos.).

Originea : bulg. -ta (G. Pascu).

www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV.
UN SUFIX DE ORIGINE ALBANEZA.
Az 014
Observatie. Dr. mr. Fern. -azd. Mr. -1z, -az.
Dr. §i -ez.
Functiunea.
ADIECTIVE.
DIMINUTIVE.

Mu5iticiz "frurnusel' (Dal.) < mu5itic 'frurnu§er (Dal.).


Nichicazd 'olecutä, putintel' (Mih.) < nichicd (Mih.), nächicel
Dal. sub chica) o1eacä, putin', prop. zis 'un pic'.
Nthèamàzä 'putintel' (Capidan, 76) < niheamei rptrtin', de unde
'putintel' (Dal.).
hicuz (Mih. Pap.B. Dal.), hictad (Obed.) rnititel, hie
ernic'. Dal. si

SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Nume comune.
Tocäzei 'easetà de munitiunr (Mih.) < dr. toc rêtui, gaine'.

Nume de animale.
Ciniezà 'pinson' <
Pupcizei (dr. corn.), pupez6 (Bibicescu, Poez. Pop. 377), mr.
pupuzd (Dal.) < lat. *pupaupupa, cf. it. dial. poppa, fr.dial.
poupou, megl. pupa alb. pupclzd (Christophorides).

www.digibuc.ro
379

Nume de plante.
Coacaz (dr. mr.) 'groseiller', coact-Lilt (dr. mr.) egroseille lat.
coccum, vgr. xólotoc, alb. kok laie, fruit'. alb. kokazd bornbons'.

Originea : -dal, introdus prin :


$curtizd ccaille' (Pap. S.) < alb. Vairteizei.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL V.
SUFIXELE DE ORIGINE NEOGREACA.
SUFIXELE SUBSTANiIVALE.

ADA (-add).
Observaiie.Mr.$i -a86.

Functiunea.

UN SUBSTANT1V FEMININ.

Viryinaati (Dal.), ail-rim:dd. (Pap.B.) vierge' = viuird

Originea : -daoc (Capidan, 11),. introdus prin


Avian Bot. chiendent' (Dab) < derptik.
Filadd 'carnet (Mih.) < cptAXecam.
Nustimaad `plaisir, goat' < vocyrcp.ik.
Zdrcadd (Pap.B.), zirca8d (Dal.) chevreuir < Copat.

Genul i Pluralul.
Substantivele In -add runt feminine, pl. -ade.

ARTio (-arytó).
ObservaVe.Mr.
Functiunea.
COLECTIVE.

Fitarito mulime, eird de fete' (Dal.) < feed.

www.digibuc.ro
381

LOCUINTA DESTINATA UNEI COLECTIVITATI.

Purcarfto 'porcherie, &table à porcs' (Dal.) < porc.

LOCUL UNDE SE FABRICA CEVA.

Tabacarao `tannerie' (Dal.) <turc. labbak etanneue.

Originea: -apná (G. Pascu), introdus prin :


Castanaryto `châtaigneraie' (Dal.) < *v.aamapec6 xaaTav6o.w.
Chiramaryto luilerie' (Dal.) < *xepapxpett upap.siov, cf. %spa-
p.aplç
Putanarfio 'border (Dal.)irotnaNapuó.

Pentru puicarrio cf. youpoovapuó 'étable A. pores' < Iovpotívt


'pore'.

Genul 91 Flexiunea.
ubstantivele in sunt ma'sculine §i fac pl. in -tadzi.

A (-to.
Observatie.Mr.
Functiunea.

NOMINA AGENTIS.

Amird 'empereue (Dal.) < turc. amir, ngr. EtImpa".


Gindärmd(a) 'gendarme' <it. gendarme.

Originea: -ä(c) (G. Pascu), introdus prin :


Amixä, pl. -adzi, `charretier' (Dal.) 4.4d-cc pl. atvcadcasc.
Sämärd, samara 'faiseur de bâts' (Pap.B.) < aap.apdç pl. aa-
p.apaSeg.

Genul çi Flexiunea.
Substantivele in sunt masculine §i fac pl. in --ádzi.

www.digibuc.ro
382

EAfTA (-Mad)
Observatie. Mr.
Functiunea.
Abstracts.
Pîfireaüä `descArcaued de pu§t1, salvä de pu§tr (Dal.) < turc.
patir-patir lmite une action prompte et tumultueuse,' cf. §i
patirdi `bruit tumultueux'.
Concrete.
OBIECTUL.
Liseaati '110 la o tirlä Mcutá din nuele, Impletiturà de nuele'
(Dal.) <
MzeaiVí 'cosmetic cu care femeile 1§i Innegresc pArul' (Dal.) <
turc. mazi noix de galle'.
LOCUL UNDE SE FABRICA CEVA.
Ghizireatiti locul la stisnA unde se fIerbe iärul pentru a se scoate
urda' (Dal.) < alb. gizar ajutorul celia care face brinz6'.

Pipiriíaüä `poivron (Dal. sub pipereti) <bulg. piper `poivre,


poivrier', ngr. reptec `poivrier'.
Pi§tireezei 1. antre, grotte, caverne', 2. 'grand rocher' (Pap,
B. Dal.) < bulg. pe§tera, pe§terea 1. ngr. I.LqrtaT6p1, pctcyrepj 1
(G. Meyer, Ngr. St. II 44), pittaupt4 eprécipice, rocher' (G.
Meyer, Ngr. St. III 82).

SUFIXE COMPUSE.
-1reauil (=-ar+-eaud).
GMustireaaei 'coup de main sur la nuque' (Dal.) = ghtustä
idem (Dal.), alb. grust idem < buig. greist le creux dela main,
poignée'.
Sutireaati 'centaine' (Dal.) = sutti.

Originea : -La (G. Pascu), introdus prin :


Arimi&aatipl. -ei `§irag de usturofil, de ceap5.' (Dal.) <6(pti.g.atti
frangée, file, chapelet d'oignons'.

www.digibuc.ro
383

Azvistirearei pl. -ei elocul unde se face var, varnit6' <*ciapsavaptec


e 6.ariscnoc, acsParri 'val.', de unde azvesti evar (Pap. B.), azvistar
enegustor sau fabricant de var' (Dal.).
Biducl' add pl. -ei pledicA la trintà" (Dal.) < *icEaotAXtec= irsao6-
xXol.toc.
Clivitureaaa" 'raisin de treille' (Dal.) < xX1p,cecaptec.
Cundiehel s. f. pl. elovituri cu patul pu§tir (Dal. sub cundaehrel)<
Isoncottá.
Cundil' and pl. -ei 'signature' (Dal.) e xovauXtec.
Filureaild pl. -ei etilleur (Dal.) < cptXoopta.
Pi§teaCiä culière (Dal.) < manec.
Tigiriaaei pl. -ei 'came de pore fripa' (Dal.) < vacate( 'tine
poêlée'.
Trandafr did 'rosier,, rose' < Tptavva.epuXXL6c.
Uheanä pl. -mil evipère' (Dal.) < óztá.
Zvircireatiti 'coup de main sur la nuque' (Dal.) < aßepxXcec (G.
Meyer, Ngr. St. II 66).

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -eatiii a trecut :
SireaCiti 'file, ligne, suite, continuation' (Dal.) < turc. sîra, ngr.
ascpec.

Genul çi Pluralul.
Substantivele sunt feminine §i fac pl. -ei,

hzMA (-íearnet).
Observatie. Mr.

Functiunea.

UN SUBSTANTIV ABSTRACT.

Murglitazma fcrepuscule' (Dal.) < (a )murgu 'sombre'.

Origin ea : -map& (G. Pascu), introdus prin :


Gifíazma 'eau bénite' (megl.) < ara.atm.

www.digibuc.ro
384

1CHE (-lice).

Observatie. Mr.

Functiunea.
Abstracte.
Slutichrd 'slutenie' (Dal.) < slut.
Bitichtd 'combat, bataille' (Dal. sub aleadziri) < bat. Obed.
d'A Mk.

Originea: -Ext, -..ijm (G. Pascu), introdus prin :


Pîtichid 'pédale' (Dal.) < icarilm.
Sihdricrei 1. `récompense qu'on donne A celui qui apporte une
bonne nouvelle' (Mih.), sihdriche (Pap.B.), sildrichid (Dal.) 2.
'bonne nouvelle' < amap(un., auTxotplxcat 1.

1E (-tie).
Observalie. Mr.

Functiunea.
Concrete.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCÉLENTA.

Cdpie 'chef' (Pap.B.) < cap.

OBIECTUL FACUT DIN PRIMITIV.

Pirgurie (Mih.), pirTurid (Dal.) 'yip In'Alptä pe haragi in formA"


de boltd, raisin de treille' < pergurä (Mih.), perrurd (Dal.) = lat.
pergula `treille', de unde §i it. pergola, friul. piergule, piargule,
ngr. irgpyouXo, nepyouXr.& (G. Meyer, Ngr. St. III 53), alb. plerguld.

COLECTIVE.

Gl' indurie (Dal.) < gl'indur'ei.

LOCUL PE CARE SE AFLA 0 COLECTIVATE DE PLANTE.


Bumbichid 'lieu planté de coton' (Dal.) < bumbac.

www.digibuc.ro
385

NUME DE TARI.

Arbinti§ia (Mih.) < Arbines pL -e§si 'Albanais'


Magfaria 'Hongrie' (Mih.) < Magtar 'Hongrois =turc. madar.
illisirie 'Egypte' (Pap. S.) < turc. Missir idem.
Nimlia'Autriche' (Mih.) < Neang 'Autrichi en , Alleman d' (Mih.)
bulg. neamel.

A bstracte.
Derivale dela substantive.
Lugurie (Mih. Pap.B.), lugrie (Pap.B.), luTurie (Obed.),
luTriti (Dal.) = lucuru 'lucru'
Pîvnie 'Iricà' (Dal.) < lat. pavore?

Derivate dela verbe.


Mae 'combat, bataille ; altercation' (Dal.) < bat.

VARIANTA.

-urie.
Din lugurie, pirgurie, gl' indurie s'a extras -urie, cu care s'a
derivat :

Dräcurie (Pap.B.), dricuriei (Dal.) `drkie' < drac.

SUFIXE COMPUSE.

(
Amireirie 'impArAtie' (Obed.) < turc. amir.
Vticärie Iroupeau de vaches' (Pap.B.) < vacä.

Origin ea: -Ea (Capidan, 55), introdus prin :

.A8inimiei `slsaliciune fizicà i moralä" (Dal.) Ì &aDvap.r.a.


Ayripniä 'insomnie, veghere' (Dal.) < &-ipwcvEa.
Andirsid 'revolutie, r5.scoalä' (Dal.) < avrapaía-
Apuriti 'ciudà, uimire' (Dal.) < aropEa.
Cupriä (Dal), copreie (Pap. S.) 'gun < xorpr.a.
Filantropie (Dal.) Ì
Pascu. Sufixele rolndneVi. 25

www.digibuc.ro
386

Filutiñid `ambitie, gelozie, emulatie' (Dal.) cptkontaa..


Furtiei sarcinà, povarà, incArcAturg' (Dol.) e cpopTío,,, pl. popría.
Irri,ie epustiu, de§ert' (Dal.) < itnada.
Isturie 'istorie, istorioarW (Dal.) <
Leimbie `flacArà strAlueitoare' (Pap.B.) *XoyirEx < Xitlrao
luire'.
Mî1iriä `mincare, bucate' (Dal.) e tiovrapb:.
Mirtiriti mArturie' (Dal.) < ciapTopía.
Murminiti ccele 12 zile ale liff August, pe cari pAstorif le ob-
servà, i dupà acestea deduc cum are SA fie timpul pentru cele
12 lurfl, bun off rAte (Dal.) < Ilofpot cdestin, sort' + iptilvsEa. `inter-
prétation', 6prfivEr.a 'conseil'.
Nutiti mniditate, igrasie' (Dal.) <
Sirmiel 'UR fel de influentà" (Dal.) < *csuppL:a=csopti.k.
Turchie `Turcia (Pap.13.) < Toopv.i.cz.
a.eimtituryie `miracol, minune' (Pap.B.) < a.auticerour.7ta.
Vurgeirie 'Bulgaria' (Pap.B.) < fioupTapEa.
Xinitie "stfäinätate' (Pap.B.) < esvmsEot.
Zivyiei In§elkiune la joc' (Dal.) < Cal3Ea `sottise, folie'.
Pupádiä 'preuteasà, (megl.) <7rairaata.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -ie au trecut :
Arnie 'pin."' (Dal.) < fr.vE.
Cupie tturmA' (Dal. Pap.S). < zorn) (Aravant).
Cutiei (Dal.) e xotnE.
Filia felie, bucatà' (Dal.) < M.
Furitiá 'eauzà, motiv' (Dal.) < icpopp.7).
Tiliei `sticlA' (Dal.) <
hiriTiti.`zorf de ziu'Ol' (Dal.) < xapayl
Huila 'fiere' (Dal.) < X0XL
Huniti 'lane' (Dal.) < xouvE.
plugulul (Dal.) < byvE.
Ipuhiei 'epocA, ocazie' (Dal.) <
LimîrTià '16comie' (Dal.) < Xattanicx
Lirdiei `sräninA' (Dal.) < Xapar..
LuTii (Dal.), lughie (Pap.B.) `fel, chip' < Xopj.
Mimia `moo.§A, sage-femme' (Dal.) . tialito) (Thumb) =
(Dal.) < war..

www.digibuc.ro
387

Pihnie tiesle' (Dal.) < ircezvE.


Purii tpiate5. poroasA" (DaL) noopE.

Genui i Pluralul.
Substantive le- In -ie sunt feminine 0 fac la pl. -if.

ISC (-isk).
Observatie. mr.
Functiunea.
UN DIMINUTIV.
Muriqli s. f. pl. 'mines' (Mih.) < niur 'mite (Dal.).

Originea: -Ecntov (G. Pascu), introdus prin :


Cmniscu 'don (Dal.) < xavíax.c.

IR (-ir).
Observatie. Megl.
Functiunea.
NOMEN INSTRUMENTI.
Clucutir s. et. 'petit marteau' (megl.) < rfuruicsru frapper'
(Dal. Pap.B.), ctocut choc' (Pap.B.).

Originea: -1Ipt(ov) (G. Pascu), introdus prin :


Cliaiftir eserpe, serpette' (DaL) xXaaetyrilpc.
Clundir eclondie (megl.) < xXovpc, xpoovviipt 'vase de terre,
cruche'.

IORA (4,91.6).
Observatie. Mr.
Functiunea.
UN DERIVAT.
Sank-114rd cétincelle' (Pap.B.) = scinteare, cf. ngr. Epir
imonCEMI5pcc (Aravant.).

www.digibuc.ro
388

Origin ea : -pa (G. Pascu), introdus prin :


Culimaarli 'cristelnit6' (Dal.) < aoXv.piiapa.
Mizitrei `urdà" (Mih.) < InNOpa (Aravant.).

Observalie.
Unele derivate neogrece in -419pa au i vari ante in -Eaa astfel :
poXp i 11,04Eaa lumignon', ¡clap«, ovp i atvíaa 'oseille'.
Cuvântul aauxakpa a trecut in alb. subt ambele forme kafka-
liOTtii kafkaliae (G. Meyer, Alb. St. V. 81).
In mr. intâlnim : diftilide degetar' (Mih.) < aaaToXilOpa `dé
coudre', aamMac, aaxruXEat (Thumb) .'bague'.
Ca derivat mr. ar puteA fi considerat meisetlidei 'persoanà care
ilu e ImbrAcatä ca toat5. lumea' (Mih.) < mascara 'neru§inat'
(Mih.) ngr. paxapac, turc. maslchara 'bouffon, mascaron',
Cuvântul fusciliarci 'be§icsa ce se ridic6 când apa e agitath
(Dal.) < Tomv.aXtaa.

iU ('-tet).
Observatie. Mr.

Functiunea.
COLECTIVE.

Colective relative.
Limnia multime de lemne' (Dal.) < lemn.
Stigma -'multime de haIne' (Dal.) < strariu.

Colective absolute.
Arminia `Romtnirnea' (Pap.B.) < Armin.

LOCUL PE CARE SE AFLA 0 COLECTIVITATE DE PLANTE.


plin de MärsacinI, spini' (Dal.) < pil'ur 'spin, m'ä-
racine' (Dal.).

Originea: -to, -doy (G. Pascu), introdus prin :


Pirniriii 'lieu planté d'yeuses' (Dal.) <*zptvapEo, *roupvapio <
aptyipt, zoDpvecpt 'yeuse', de unde i mr. pirnar (Dal.).

www.digibuc.ro
389

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -id au trecut :
Apuchia 'éloignement' (Dal.) <
1 asimin `jasmin' (Obed.) < laasp.t.
`§Colar' (Mih.)
Ziliü `gelozie, invidie' (Pap. B. Dal.) < * zíliu, *Clktov .C-I¡kta cf.
varianta zille (Dal.) < COtat.

Genul 91 Pluralul.
Colectivele sunt masculine i se intrebuinleaZA numai la sg.
Apuchia, ziliü sunt eterogene, pl. -urt ; ma,5itia este masculin,
pl. mOitiadzi ; tasimiti este masc.

IZMA. (-2/2/11(1).
Observatie. Mr.
Functiunea.
UN ABSTRACT.
As parismei (Obed.), as parizmei (Dal.) `épouvante' < as paru `s*ef-
frayer'.
UN CONCRET.
Nimusorizma 'monceau de neige' (Dal.) < ninsoare.

Originea : -tap (Capidan, 65), introdus prin :


Arhizmei 'commencement' (Pap. S.) < aprop.a.
Artirismei `surabondance' (Mik) < áprOcapta.
Aurizmei (Dal.), ar2,urizmei (Pap. B.) 'odeur' < p.6ptap.a. 'Faction de
sentir ou de flairer'.
Stoltsmei 'ornement, parure' < manta.
Zvorizmei 'force' (Dal.) < af3o6pcaime 'bruissement'.
Lunizma 'aluviune ce se face pe margina mid ape cind se
abate din albiea sa' (Dal.) este obscur.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -izmcl a trecut :

Stihismei 'pari' (Mih.) < civErrjp.a.

www.digibuc.ro
390

Genul 0 Pluralul.
Substantive le in -izmti sunt feminine §i fac pl. in ,i, afarä de
nimusorizmcl pl. nimusorizmati.

IR it (-tria).
Observatie.Mr.Intr'un exemplu i s'a prefAcut in u.
Functiunea.
COLECTIVE.

Derivate dela substantive.


Ci aria 'multime de car (Dal.) < cal.
Cipriria emultime de capre' (Dal.) < caprd.
Viciria multime de vaci, troupeau de vaches' (Dal.) < vacei.
Strifbiria multime de haine' (Dal.) < stroll/.

Derivate dela adiective.


Stirpuria 'troupeau de brebis stériles' (Dal.) < sterpu.
AUGMENTATIVE
Pulpiria = pulpti mare (Dal.).
0 CANTITATE MARE.
Liptiritt = lapie mult (Dal.).

Originea: -ap(e)cd (G. Pascu). Sufixul formeazA un dublet


cu -arfió.
Tivrfriti lieu planté de charmes' (Dal.) -7avru echarme' (Dal.).
rippoc (G. Meyer, Ngr. St. II 24, 102), bulg. gabdr.

OANA (-6áncl).
Observatie. Megl.
Functiunea.
FEMININE.
Nume comune.
Gräpcioanti lossette de la nuque' (megl.) < *gropce < groapti.

www.digibuc.ro
391

Nume de animate.
Cartidoanä 'taupe' (megl.) = bulg. kdrtila.
Cucupanä 'pou de volaille' (megl.) < bulg. kokgit `de poule,
de volaille', cf. §i bulg. koko§niki `les poux de volaille'.

Nume de plank.
Griyoanä `groseille' (megl.) = dr. agri0.
LiOdoariel 'raisin noir' (megl.)bulg. lisicvina 'espèce de raisin
commestible'.
Mändzoanä `nom d'une plante' (megi.)--mpridz `minz'?

Originea: -awn. (G. Pascu), introdus prin :


Arivoand 'cadeau de fiançailles' (Dal.) < ecppap@vcc
Cucoanä (megl.), cuconä (Dal.) 'dame, madame' < xoxx6iva.
Culo met 'colonne, poteau' (Dal.) < ItoXawcc.
Lehoanä (Pap. S.), lihoanä (Dal.) 'accouchée' < Xexiiíva.

Genul gi Pluralul.
Substantivele in -oanä sunt feminine i fac pl. in (=dr. -e).
OPLU (-óplu).
Observatie. Mr.
Functiunea.
DIMINUTIVE.
Un diminutiv propriu zis.
Tirboplu 'jeune cerf' (Dal.) < Orb.
Ursoplu n. de famille (Pap. B.), prop. dit. `jeune ours' < ursu.

Un diminutiv alintätor.
Giunoplu (Dal.) = gione `jeune, vaillant'.

Originea: -órouXoy (G. Pascu).

Genul ci Pluralul.
Substantivele in -oplu sunt masculine.

www.digibuc.ro
392

SA (-'set).
Observatie. Mr.
Functiunea.
UN SUBSTANTIV FEMININ.

Dracsei tdrâcoalcA' (Dal.) < drac.

Originea: -'caaa (Capidan, 58), introdus prin :


Araps6 1. `1Tégresse', 2. Zool. pasäre din familia privigheto-
rilor de culoare negricioas5.' (Dal.) < &palm= 1.
Hanumsti 'femme turque' (Dal.) xavobluaaat (Acest cuvânt
ngr. este atestai la G. Meyer, Alb. Wört. sub andm).
Mastorsei 'femme habile (Pap.B.) < imaTóptcsaa. rmaitresse, ou-
vrière, femme habile'.

Genul 9i Pluralul.
Substantivele in sunt feminine, pl. -i.

ULI (-61i).
Observatie. Mr.

Functiunea.
UN SINGUR DERIVAT.
Päluli 'Picard' (Pap.B.) < peipscu.

Originea: -o6Xt (G. Pascu).

Fenornene de Analogie.
La grupa cuvintelor in -uli a trecut :
Mixuli `produsUl oilor in lapte' (Dal.) < turc. mahsul produs',
de unde §i ngr. claioUt eprodusul anual in lapte al oilor', alb.
maksul `produsul until imobil, unui copac, etc.'.

www.digibuc.ro
393

SUFIXELE ADIECTIVALE.

ALIC (-álik).
ObservaVe. Megl.

Fun qiun ea.

UN DERIVAT.

Muregal'cu taciturne' (megl.) < mut.

Originea : -eancoc (G. Pascu).

IAR (-Mr).
Observatie. Mr.

Fun ctiunea.

CONTINUTUL.

Gigifbar Ounos, poros, zbircit, cu pete pe fatà' (Dal.) < gogon


(dr.) umflAturá".
Cipriciar rcapricieux (Dal.) < cfprictet 'caprice' (Dal.)

POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

RibWar Virfitor, flecar, limbut' (Dal.) < bibliescu etfäneAnesc,


flecAresc' (Dal.).
Gudil'ar Várufa-i place dezmIerdarea, complimentele' (Dal.)<
gädil (Pap.B.).
Pliftar 'care tot plinge' (Dale) < *pringldar < plingu.

Originea : -teem, -criptc (G. Pascu), introdus prin :


Azvär/bar 'care se fávälqte pe jos, se spune maI ales despre
copir (Pap.B.) < aßapvtecptc 'pers. care-§I tide hainele pe jos'
(G. Meyer, Ngr. St. II 56).
Dicutiaru (Mih.), 8icuriar mendiant' < accosovvicplq.
Zil'ar jaloux, envieux' (Pap.B.) < *tam.
Pentru plifbar cf. xXocikiplç 'pleureur" < xXeapce 'plainte, larmes,
lamentation'.

www.digibuc.ro
394

IARICU (- tárihu).
Observatie.Mr. megl -leric,-ïarcu, -arcu. Fem. -arcel.
Funcliunea.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Derivate dela verbe.
Gudil'arcu 'c'äruTa-I place desmierdarea' (Dal.) < (Mih.),
gâdilu (Mih.), geldil Pap. B.).
Pizueric 'batjocoritor (Mih.) < pizuesc batjocoresc' (Mih.).
Zburyfarcu vorbaret' (DaL) <zburâscu rvorbesc'.
Zgurriaric (Pap. B.), zgurrieric seotocitor' < zgurriescu
'scotocesc' (Mih. Pap.B.).
Jindaricu ifäràva§ despre car (Dal.) < jinduesc närävesc'
(Mih.).

Derivate dela adjective.


Acrearcu supärAcIos, earul'a nu-T place societatea' (Dal.) <acru.
Vilearcu evicieux' (Dal.) < it. vizio.

Derivate dela substantive.


Cipricearcu 'capricieux' (Dal.) < cipriciu (Dal.).
Citricearcu méchant, mauvais' (Dal.) < &rap malheue (Dal.).
Inimarcu 'courageux, hardi' (Dal.) < inimä 'coeur'.
Nizearcu 'capricieux' (Dal.) <nâzi caprices' (Dal.) = turc. naz.

Udzaral 'cu uger mare, despre vacr (Dal.) <*udziraral


udziri (Dal.).
Minghtu§arcei n. de capre, oi (megl.) mr. meirdzilatcl (Pap.
Megl.) < minglitu§ `cercer (Dal.).

POSESIUNEA UNEI CALITATI.


Grpn §uiarc 'un fel de griu' (megl.) <i4 färä coarne, M-6
urechr (megl.) 'färà pAr' (Mih.).
CONTINUTUL.
Duziriarcu 'potrivit, gratios' (Dal.) < duzeni 'acord, potrivire'
(Dal.) turc.

www.digibuc.ro
395

Ucarcu `de o ocâ, care cinfäre§te o ocA" (Dal.) < ucd, (ma (Dal.).
Criminarcä 'cu cremene, pu§c6' (megl.) < crpnini.

Originea : -ápsoc, -cápotos (G. Pascu) introdus prin :


Protarica, potrarica, potralicil (Pap. S.), prutarcu, purtaric (Dal.)
1. prim näscut, 2. femeie §i vitä care na§te prima datà <*lrpoth_
poç fro-yroc, cf. rptovipce 'femme qui accouche pour la première fois'.
Siplarcu Indoit, prea larg' (Dal.) <*&1rX&pxoç < ScirX6ç double,
8:1rXa pli, repli.
Lughiaric 'simpatic, prudent' (Mih.) < *XcriteEptatoç < Xort) 'sorte,
manière', Xrrrtgto 'penser, juger'.
Aruitarcu `noduros' (Dal.) < rSoCtecpntoc (G. Meyer, Ngr. St.
III 74).
Li§arcu `turbat' (Dal.) < Xuacsticpotoc.Pentru q + voc. < sr +
voc. cf. vamp 'nedemn' (Dal.) < CmiteLo, ja§anó 'fazan' (Dal.) <
rpatco6c, 4a adv. "tocmaT, just' (Mih.) < raca, mi$ac `mijlociu"
(Dal.) < p.ecitaxdc.
Ngririarcu 'care se smorcAe§te, care se scânce§te' (Dal.), ngär-
tiericu `supäràcios, dificil, mu càruia nu-i intri in voe' (Milt.) <
yrnmeyntoç `hargneux, querelleur, difficile, acariâtre' (din it. dial.
grigna).
Neipuaeric, anapuSeric IndAràtnic, incäpâtiliat' (Mih.) < va.-
roacecpso= -iviroSoc 'qui est A l'nvers'
Ziiiserie 'care face pagubä" (Mih.) < *Cv.t.toatecpuxoc i CiRLEtoatc
`dommage, perte', de unde viisesc 'pAgubesc' (Mh.), cf. §i Crilicáplc
'nuisible' < Clp.f.cc 'dommage, perte', Crgiub 'nuire, léser'.

IC (-'ik)
Observatie.Mr. megl. Sufixul apare mai des sub forma
sincopatá -(i)cu.
Fun ctiunea.

Formeazá adiective a csáror nuantâ este greu de precizat.

Andornic 'care umbra.' separat, care trAe§te separat ; ràsler


(Dal.), (a)ndornic 'svânturatic' (Pap.B.) durn 'nebun, prost'
(Pamfile, Joc. II, 171), turlu 'nebun, prost' (Dal.).
*Driptatic, cf. adv. driptatica 'cu drept, pe drept' (Mih.) < drip-
talc.

www.digibuc.ro
396

Sertic=sertu diute, nervos, tare' (Dal.) < turc. sert.


Abraou'obraznic' (Dal.) < turc. abrg (bigarré, barioW (cheval),
cf. dr. abra§
Bircu=biru drAgutá, termin de desmierdare' (Mih.) =alb. bir
`fils', pl. bil dfils, enfants%
Boou 'indolent, nephAtor, nepregätit' (DaL) < turc. boy 'vain,
vide, inutile, futile ; oisif, desoeuvré, divorcé', de unde §i
ngr. prócimoc 'vide, vain, futile, inutile, superflu' (Thumb).
Culcu=cul ero§ietic, despre pärul animalelor' (Dal.) < turc.
kula 'roux, couleur rousse', kula at (cheval bai', de uncle §i ngr.
xoactc rcheval pie'.
riicuzancu (Dal.) = hicuzan (Pap. B.) dmicut, mitten
Strbescu dnervos, vioiu, sprinten, agel' (Dal.) < turc. serbes
'fiber, de capul
,5i§cu dtrappu (Mih.) < turc. §i§ denflé, gouflé'.
Zdifca (Pap. B.), zii/cu (Dal.) equi a une indisposition, malade"
<turc. zatif faible, maigre'.
*Zorcu, cf. adv. zorca dcu forta' (Dal.) < turc. zor 'force, vio-
len ce'.
Megl. utcu 'sot' < *huticu < hut idem (Dal.) = alb. hut, de unde
ngr. xotyck.

Forma originarä §i sincopatä se gäse§te In :


Alic i alcu cécarlate' (Dal.) < turc. al 'rouge', de unde §i ngr.
Zama c.

Originea : 2cmc Pascu), introdus prin :


Moric, morcu fpurpurin' (Dal.) < tlópotoc dpurpurin, violet très'
foncé'.

In -ic se terminä §i câteva substantive, ale cAror radicale


sunt ngr. :
Chendic rlânä bätutä, stogo§ä' (Dal.) ocevc6-.) dpiquer, aiguil-
lonner, broder', cf. chindimei cbroderiel (Mih.) < %by/1p_
Pindánicti=pinclánd 'foae de arborl intrebuintatä pentru fa"-
mAduirea ränilor §i bubelor' (Mih.), prob. pindinicd tpatlaginä ;
plantain' (Dal.) < cevretveopov 'plantain'.
Tindzilcu=findzif 'jujube' (mr., Pag. Megl. sub sirc)=TanCtpov.
Lucánic, lucangu 'carp at' (Dal.) < Xooxivotov.

www.digibuc.ro
397

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor în -ic a trecut :
Nipirticei rvipère' < alb. nepdrticd.

IMEN (-imen ).
Observatie. Mr.

Functiunea.
UN ADIECTIV POSESIV.

Mintimen (Pap.B.), mindimen (Dal.) 'sage' < minte, mindi.

Originea: Extras din (A. Philippide, Pr. 157) :


Mbistimen (Pap.B.), pistimen (Dal.) ficlèle, clévoué' <
Ep.1.11-voc (Thumb).
Caimenu malheureux' (Mih.) <

In ngr. Ovoc este forma participiului perfect pasiv.

IOT (-WO.
Observatie. Mr.

Functiunea.
APARTINEREA.

Filcirltot persoanrt care cu vitele sale träe§te sub st4ânirea


until proprietar de or (Dal.) < filcari maì multe famihI cu ol §i
cu vite care tràesc sub stäpinirea unuI celnic [ =proprietor de
oi l' (Dal.).

IN SPECIAL ORIGINEA ETNICA.

käiVirotu'Romin din Tesalia §i Albania' (Mih.)---Frä§art. `D.Lme


de sat rominesc in Albania'.
Hci§ot RomAn din provincia Hei5 (Pap.B.), bulg. há emi-
séreux, sans-culotte'.

Originea: -temc (G. Pascu), introdus prin :

www.digibuc.ro
398

Avdel'ot 'persoana din Avdela' (Capidan, 28) < ngr. aps3aa `li-
pitoare'.
Dinischiot `locuitor din Deniscu' (Pap.B.).
Saineirtiot 'persoanA din Samarina' (Capidan, 28) < (=Opt 'bra'.
Patriot (Dal.) i rarpcdruc.

Observatie. Mr.

Funetiunea.
UN SINGUR DERIVAT.

Sirpit `vil, alerte, éveillé, intelligent' (Dal.) < ture. *serb, cf.
sirbescu `vif alerte, nerveux' (Dal.) < ture. serbes 'libre', de unde
ngr. aspzezk `vil, alerte'.

Origin ea : -'noç (G. Pascu), introdus rain :


Aayiafórit 'inutile, vain' (Dal.) < iiata.T6pat(4.

UT (-'ut).
Observatie. Mr.
Functiunea.
UN ADIECTIV DIMINUTIV.

ñicul `micul,' (Dal.) < riic.

Originea : 2totoc (G. Pascu), introdus prin


Afondut Tärä" fund, foarte adinc, fig. cAruia nu i se poate §ti
gin dui, diplomat' (Dal.) < *cpówcoyroc i Ovvoc 'fund' (G. Meyer,
Ngr. St. III 71, din it. fondo).
Discufut Täräl cAciu15.' (Dal.) < scm,ot'yfonoc prin amestecul pre-
fixului des.

Douà adjective devenite subst. :


&VI `nrinz, cal de doI anI' (Dal.) < 8Etoloc atestat cu intelesurile
deux anses, à denx manches' (der. dela Stío 'don, a pästrat
pe o din cauzä cui era disiliab.

www.digibuc.ro
399

articut `pantà, povirni§' (Dal.) < leÓ7LOYTO.f: < fAxa 'stincà' in imx-
páv.oç `stinc6 mare' (G. Meyer, Ngr. St. IV 77), din ital. rocca.

Din mic pL mid (megl.)-F hicut s'a nAscut micrcut `micut'


(megl.), iar prin an alogie cu acesta s'a nAscut unfficut `putintel'
unvc `oleacA' (megl.).

UTOS (-utós).
Observatie. Mr.

Functiunea.

ASAMANAREA.

Gurgut utos (Pap.B.), gurguttos (Dal.) crotunzit, rotund', gur-


gled quern mic, rotund' (Dal. Pap. B.).
Pliciutos tturtit, plat' (Dal.) < bulg. plaa 'plaque', de unde
pliciusescu 'turtesc' (Dal.).
Stufutos 'stufos, indesat' (Dal.) < tufd, de un de i stufos (Pap. B.).

Originea: -cinóc (G. Pascu), introdus prin :


Cuvutos `g6unos' (Dal.) < iaficaunk.
Fundutos"tufos, stufos' (Dal. Pap. B.) < pouvronóc.

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.

ACHE (-áke).
Observatie. Dr. dial., mr. megl. -achi. Singurul sufix
ngr. In dr.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
DIMINUTIVE.

Diminutive alintilloare.
Nume de botez.
Costache < Coste, Dumitrache < Dumitru.

www.digibuc.ro
400

Nume de familie.
Adamachi (Mold.) < Adam.
Agachi, pästrat in Mold. in Mghite- Agachil (Hasdeu, 481)
ag6.
Furtunache (Pamf. J. III 50) < Furtuna.
Ursachi <Urs.

Nume de cdni.
Lupache <Lupu ($ez. VIII 115).
Parisache ($ez. VIII 115), Parizache (Sägh. 62) < Paris ($ez.
VIII 115).
Samurache < Samur (5ez. VIII 115).
Ursache <Ursu ($ez. VIII 115).

DEPRECIATIVE.

Buturachi 'bubA rea' (megl.)----butur idem (Dal.), bulg. butúr


Vét. ozène', butura6 Vet. morve'.

ADIECTIVE.
DEPRECIATIVE.
Fudulache (Mold.) < judul. In $ez. VIII 114 cuvântul este
atestat ca nume de câne.
Hidachi curit cavi dracu ; epitet dat draculuI din punct de ve-
clere a uritenier ($ez. V 98) <

SUFIXE COMPUSE.

-ueachi ( .-uc-F-achi).
Beicachi heiú mic' < be'ia (Hasdeu; 481, sub agachi).

Originea -aitt (Hasdeu, 168-169), introdus prin :


Mulunachi `copil mic, alintätor' (Mold.), rnolinacht. fatä drà-
gälaä' (SAgh. 60) *I.LotycCouvizt, 10.06ttouvov 'visage'.
Culachi epartea de dinapol a samaruluï, de care se prinde funia'
(megl.), culache Cun fel de cirlige depe samare de care se agatä
greutäV' (Mih.), culachrel 'cirlig de samar' (Dal.), cufache 'oblinc'
(Pap. B.) / zourCiv. `partea de dinapof a samarului' (Aravant).

www.digibuc.ro
401

llärtache 'carte de jeu' (Pap. B.) < zovcdou 'petit papier'.

Stavarache nume de câne (Svz. VIII 115)Staveir n. de familie


(Mold.) =map* ecroix'.

Megi. lafärlachra quette mr. idem (Dal.) stavelef.

Enachi <11avvaxt.
Ghiorgachi <Fewrieen.
Mihalachi <MLzaXcixt.
Nicolachi <NtkoXam.

Fenomene de Analogie.
La grupa cuvintelor In -achi a trecut :
Eirmachi cpauvre, indigent' (5ei V 123) < bulg. sirbmah.

Genul çi Plu.ralul.
Sub5tantive1e in -achi sunt : 1. masculine, când arafä o fiintà,
2. femjnine, cAnd aratä un lucru.Teitérlachíti i buturachi sunt
tutus masculine.

IT (-it).
Observatie. Mr.

Funotiunea.
ADIECTIVE.
ORIGINEA LOCALA.

Calciritu=persoan5. din ora§u1 Cälare (Papahagi, Trecut. cult.


Ar. 25).

SUBSTANTIVE.
NUME DE BOLI.

Megl. unit rhume' < u§nesc 'être enrhumé'.

Originea : -Ens, -tuc (G. Pascu), introdus prin :


Pasce, Sufixele reindueeti. 26

www.digibuc.ro
Murait=locuitor din More la (Papahagi, Trecut. cult.
Ar. 34); Moopa.trric.
`rachitisme' (Dal.) < (-)aztvt, fic"-ZEtt.
Plivrit 'pleurésie'. (Dal.) e rXEuptTcc.:.

ITIC (-itik).
Observatie. -- Mr. (megl. ?).
Functiun ea.
ADIECTIVE.

Heiirlitic, heiirlitcu 'de bon augure, heureux' (Pap.B.), hair-.


litica adv. 'cu. noroc' (Mih.) < turc. &Mi. 'bon, salutaire'.
Suilitcu `de race' (Dal.) < turc. < `race'.
Subdratic `douteux, suspecte' (Pap.B.) §ubiili `suspecte'
(Dal.) ----turc. übhehi `douteux, incertain'.
*Ugurlitic `de bon augure', cf. adv. ugurlitica
< ugurlia `de bon augure' oyurlu, cf. §i ngr.
¿ioupXo6ansoc 'de bon augure, heureux'.

UN SUBSTANTIV.

Alaitcei s. f. pl. alaitchi Tentourage de la cow (megl.) <ture.


alai 'troupe, bande'.

Originea -Enzoc (G. Paseu).

SUFIXELE VERBALE.

Sufixele verbale sunt : -ips < -abco aor. < aor.


-Ea.aa, -is < aor. -'Ean., -us < -óvo) aor.
Observnn cà aceste sufixe fiind relativ recente, ele n'au putut
fi primite ca accentuate.
Lipsa accentului a provocat .efeete fonetice. Mai intAiu su-
fixele s'au format dela radicalul aoristului, care, afarà de un
singur caz, este neaccentuat. Apoi In -66(6--'sq)a e s'a schimbat in
i : -ips ; in -6y0)-- o s'a schimbat In u : -us ; in -tecCo) -Eacsa
i s'a s'a schimbat in ï 0 a s'a schimbat in a, apoi, Bind precedat
de 1, in e i apoi in i : -fas, -les, -lis, '-is. Sufixul -is < -Lice)
s'a confundat cu -is <

www.digibuc.ro
403

Lipsa accentului a filcut in sfilr§it ea verbele derivate


prezentul slab : toate sunt de coniugarea 1V §i fee deci prezentul
prin -esc.

IPS (-ips ).
Observatie. Mr.
Derivate.
Cri§tinipsescu `devenir chrétien' (Dal.) <
Ginguripsescu cdevenir vert-noir, teindre cn vert-noir' (Dal.) <
gángur 'vert-noir' (DaL).
Pinginipsescu devenir méchant' (Dal.) < pingin `méchant'
(Dal.).

UN SUFIX COMPUS.
41ipseseu < -a),E6to,
Zburdilipsescu (Dal.) = zburd (dr.).

Originea: -e6o3 aor. -'edp. (G. Pascu), introdus prin :

Clidipsescu 'élaguer ; tailler' (Dal.) / xlctaE60).


Hunipsescu 'cligéree (Obed.) zuwebto.
Mindipsescu 'ensorceler' (Obed.) ilccitermo `deviner, prédire%
Mulipsescu `se contagier' ((bed. Dal.) < vAs6co.
Pidipsesen (Obed.), pi8ipsescu (DaL) `châtier, punir' < icaaE6(1).
Plinipsescu `tromper ; séduire' (Dal.) <7:Xa.ve6co.

IS (-is ).
Observatie. Mr. Suuetul i se sincopeaiä uneori atât
in derivate cât §i lu imprumuturi. Tis > is, f .
Derivate.
Ciudisescu 's'étonner' (Dal.) < ciudía (Dal.), ciudie (Pap.:
`étonnemenr.
Dirdirsescu ---dirdirescu (Dal.) `jaser'.
Arupifescu 'faire du bruit' (Dal.) < *rupulisescu < rópui (Pap.B.).

Originea: -iCoi oar. -'tdoc+-tiCo) aor, 4cm. (G. Pascu) intro-


dus prin :

www.digibuc.ro
404

Andrilisescu 'étourdir, donner le vertige' (Dal.) < iwrpaXECco..


Cuprisescu lumer la terre' (Dal.) < mulspiCco.
,Ndurchisescu 'aiguiser' (Dal.) < Tpoxi.N.
Nghirdisescu `gagner' (Da].) < xepar.Cw.
PlAisescu `balayer le four' (Dal.) < ravíN.
Tuchisescu 'prêter à usure' (Dal.) < ToxECto.
Xistrisescu sistrisescu (Obed. Dal.) 'étriller' <
Sciriisescu 'exciter' (Dal.) < cntavtaN 'ennuyer', cf. siclifescu 1..
'exciter' (Dal.), 2. 's'ennuyer' (Pap.B.).
VrihAisescu 's'enrouer' (Dal.) < pparcaCco.
.
Sunetul i din sufix s'a sincopat uneori atât in imprumuturi
directe cât i in derivate mr.
Anischirsescu 'fouiller' (Dal.) < CiyacrxeXECco.
Artirsescu 'dormer davantage ; renchérie (Dal.) <
Asplinsescu `se dépiter' (Dal.) < crOopEC(.0.
Culirsescu 'empeser' (Dal.) < x0XXargo.).
Liihteirsescu (Obed.), lihtursescu (Dal.) 's'effrayer' < Xaq:cap(Co)
(Aravant).
Psusescu, supsescu 'crever' (Dal.) < *psufisescu <.(pocpEN.
ScHsescu 'fouiller' (Dal.) < azaMCco.
Stringulsescu luxer' (Dal.) < arpanotAEN.
Stulsescu 'orner' (Dal.) < cproXECco.

Aainifescu 'affaiblir, debiliter' (Dal.) < &Sumac°


Avgifescu 'accroitre, augmenter' (Dal.) < ainwrECto.
Nurnifescu 'nominee (Dal.) < 6volLoctíCco.
Nufescu `devenir humide' (Dal.) < vyaw.
0.im1Ii1escu 'encenser' (Dal.) < 0.01.1.tta(Cco.

US (-us).
Observatie. Mr.

Derivate.
Afundusescu=alundedzu "submerger, plcnger' (Mih.).
Arldusescu 's'ébouriffer' (Dal.) < aricret 'hérisson' (Dal.).
Aruvursescu, aruvulsescu 's'abîmer, se fondre, se miner' < *aru
vusescu, bulg. rovia 'bkher, creuser, fouiller', cf. §i roviik 'friable'.
Ciudusescu =dudisescu, mi ciudescu 's'étonner' (Pap.B.).

www.digibuc.ro
405

Dingusescu eremplie (Dal.) < ding a erempli'.


Limuusescu cétre stupéfié' (Dal.) < lemn.
Mustusescu 'a se face de must, a se mlnji de must' (Dal.) <must.
Originea: -chno aor. -'0)aa (G. Pascu), introdus prin :
Aruzuseseu Cenraciner (Dal.) < f4Cóvo.
A xiusescu Cêtre digne' (Dal.) < Ectávo) `juger digne ; rendre
digne'.
Fundusescu ese couvrir de feuilles' (Dal ) < pountívw edevenir
touffu'.
Tinglusescu csangler' (Pap.B.) < tri,Xento.
Pizmusescu Cagacer, énerver, se fâcher' (Dal.), nchismusescu
'envier' (Obed.) < recaphyto Wobstiner, s'entêter, se facher, se
courroucer'.
Siviniusescu Censevelir ou envelopper un mort dans un linceul'
-(Dal.) < oafiadwo.
Simisescu ese rappeler' (Dal.) < *simiusescu < asp.stóvw noter,
remarquer'.
SUFIXELE ADVERBIALE.
A (-6, -'a).
Observatie. Mr.
ADVERBE DE MOD.
1. Adincá, adancá (Pap.B.) = dr. actinc.
A f tumid (Mih.), ahindá (Pap.B.), (a )handá (Dal.) = dr. af und.
2. Abú§ala (Pap. B.) = dr. de-abuyile ea quatre pattes'.
Apoia, diapofa, dipriapola Censuite, après' (Dal.) = dr. apot.
Castilea eexprès' (Dal.) < turc. kast-ile.
Dinanúmira esur les épaules' (Dal.) < anumir eépaule' (Dal.).
Driptatica 'avec justesse' (Mih.) < driptale.
I ara Cde nouveau' (Dal.) = dr. far.
Mizila (Obed. Mih.) = mizii (Dal.) 'A peine, diflicilement'
< alb. mezi.
Nálgica (Pap.B. Dal.), nolgiuca (Mih.) tau milieu' < nólgic
(Pap.B. Dal.).
Ugurlitica ecu noroc' (Mih.) < ugurliti (Mih.).
Originea: Extras din a adverbial. In adevâr, in neogreaca
za einem Adjectiv wird das entsprechende Adverbium gebildtt

www.digibuc.ro
406

durch das Neutrurn Pluralis, k. B. 6ExpcPóc-Eocpcp ",Thumb, 52


(G. Pascu).
Adica 'injustement ; à tort' (Mih.) <
Aïnánghia `vis-à-vis, en face' (Dal.) < apdtv'act.
AharTia 'A 'part, séparémcnt' (Dal.) < z6pEct.
Amblútea `de travers' (Dal.) <70,0:Tai.
Amimisa adv. §i prep. la mijloe, printre' (Pap. B.) < &vátisia
'parmi, au milieu de'.
Ancimiaa 'A l'envers, gauchement, de travers' (Dal.) < avilzok.
Anarga, pit:Ina/7a `lentement' (Dal.) < (Lana_
Ared 'peu souvent' (Dal.) < &pat&
Efcula "u§or, lesne ; facilement' (Mib.) < *el'Ao),fx, cf. élcul `1.1.rr ;
aisé, facile' < siSatokoc.
Fisica `naturellement' (Mih.) < cpuardk.
Isea 'egal, drept, toemai; deopotri\l' (Dal.) < ram 'egalement,
directement'.
Mátea 'en vain' (Obed.) < thsv 'en vain, inutilement', tliTottoc
'futile, vain, inutile'.
Plaind (de G\D) 'pc plain' (Pap.B.) <*rXoqtvec, 7:Xctycvóc laté-
ral', cf. TrXdTc 'cOté, côteau, versant', irÀaTcov "côté, flanc, côte',
de uncle plaid (Pap. B.). Intrebuintarea adverbului cu prep. de
aminte§te adverbulvgr. ex irXceyEoovX6TI.ov 'de côté, obliquement'.
Tact 'oarecum, soit-disant' (Med. Dal.). zázcv`peutêtre'.
Tahiná, Wind 'de dimineata" (Dal.) < taxavi (Aravant.), Tazovóc
rmatinal'.
Tora `maitenant' (Obcd., Dal.) < vbpa.

Aniorihta, u niorilda 'ventre à terre' (Pap.B.)nior 'nuage'.


Hima 'en bas, par terre' (Dal.) alb. himei 'précipice, plaine'
ngr. x61.).% 'effusion', ntio.) `se précipiter', cf. §ingr. -pp.( 'en
bas, par terre'.
in urmAtoarele adverbe finahil a este de altä origine deckt
neogreacA
Azvarna `tiri§' (Pap.B.) < (36ifiva. `grapà, de uncle §i. adv. alb.
svarna, cf. dr.' greipiq.
Dáima `toujours' (Dal.) < turc.
Giusta 'just, tocmar (Dal.) <it. (allaj giusta.
Lesta 'gata' (Dal.) <it. lalla) lesta.
Mala lar4, din nou' (Dal.) < alb. meta.

www.digibuc.ro
CAP1TOLUL VI.
SUFIXELE DE ORIGINE TURCA.
SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

LK (-1M).
bser vatie. Dr. mr. megl. Mr. -Mae,
megl. Formele mr. se explidi prin influen-ta ngr.
Functi unea.

Abstracte.
0 STARE.

Derivate dela substantive.


Arhunlichtei `richesse, fortune' (Dal.) < arhundu 'riche'. ngr.
`seigneurie', apzovrag `seigneur, riphe'.
eir.qovtAbt
'ascétisme' (Dal.) < aschiti 'ascète, ermite'.
'V Willie' (Dal.) < Tutu (Mih.).
Lihunlichiá lehuzie' (Dal.) < líiuoanä 'accouchee".

Priatl c (megl.) < *priatill9c < priatil


soyuc (megl.) < soi 'compagnon, associé'.

Craifleuri s. f. pl. ',5trenerir (Mold.) < cram.

Derivale dela. adiective.


Ariliqfiei 'rarefaction' (Dal.) < ngr. apa.tóc peu dense, peu
serré', ared adv. 'peu souvent' < ngr. &pm&
Lialttlichrd 'avidité' (Dal.) < lixur 'avide, cupide'.
Siguilichtä `sfireté, assurance' (Dal.) < sigur

www.digibuc.ro
408

PROFESIUNEA.

Avucallichia. 1a profession d'avocat' (Dal.) < avucat 'avocat'.


Cirbunirlichrd 'métier de charbonnier' (Dal.) < cirbunar 'char-
b onnier.
CiOrlichM 'métier de préparer le fromage' (Dal.) < c4ar 'qui
prepare le fromage'. .

aNctiltiche 'professorat' (Mih.) < aascalu 'professeue, ngr. Bota-


xcaExt. `chaire'.
Emburlicklä 'commerce' (Dal.) < embur `marchand'.
Picurlichlei 'Ostorie' (Dal.).< *picurirlichfii < picurar 'berger'.
Primillichíci 'commerce' (Dal.) < primitii. `marchandise' ----zpay-
p.cerela.
Putinlichiii 'curvAsàrie' (Dal.) < putan if 'fine publique'.

1faísturl9c 'métier' (megl.) < midstur.

INRUDIREA.
Cumbirlichicl 'compérage' (Dal.) < cumbar 'compére'.
FirtilichM 'firtalie' (Dal.) < firtat.

0 ACTIUNE.

Furlichitt 'hotie, fallArie' (Dal.) < fur `voleue.


FurIpc 'flirt, hotie' (megl.) < fur.

Concrete.
Picturlichtti 'multime de pädurf, Odure mare' (Dal.) piduri.

Originea: -11k, -lik, luk (Säineanu, Inn. Or. I 54), ntrodus


prin :
AhcilichIä `meseriea bucätäriei (Dal.) ahci 'cuisinier' (Dal.) =
turc. cal.
Ahmactichra `sottise, imbécillité ; stupidité' (Dal.) < a maida.
Birbitlichiä libertinage' (Dal.) < berbadlik `délabrement, de-
réglement, salete.
aullichiet lerme, métairie' (Dal.) < 6iflik.bifig. 6if1ik, Ntlik,
ngr. TOCCANt.
attnicitzlichlä 'charge de calmacam' (Dal.) < kafrnakainlik.
www.digibuc.ro
409

Dugramagilöche `charpenterie' (Mih.) < doIrmagitik.


Fudulichfil 'orgueil, fierté' (Dal.) < fodulluk.
Gtumeratiche 'générosité, libéralité' (Mih.) < Oumerdlik.
Livindlichrd orgueil' (Dal.) livendu 'élégant' =turc. le-
vend `jeune homme qui a un air chervaleresque'.
Masearläche 'honte' (Obed.), miscirlichrd 'faptä ru§inoasä", vorb6
urît i rusinoasW (Dal.) < maskharalik 'bouffonnerie, plaisanterie,
risée ; malhonnétete, de uncle §i. ngr. p,ccmccepaMxt `baliverne'.
Munafichiche (Mih.), munuflichrd (Dal.) 'intrigue' < miinallklik.
SîcîIlichiö 'infitinité' (Dal.) < ngr. oaxaskirixt 'état de
celui qui est estropie'.
Sîrbislichlei 'nervozitate, agerime, violciune' (Dal.) < serbesilik
liberté ; indépendance ; hardiesse, courage'.
.yíritliche (Pap.B.), dr. qiretlic, yireclic mr. dr. § irei, turc.
§iret 'malice, méchancete.
Timbilichrd 'fainéantise, paresse' (Dal.) < lembellik.

Ibanlpc `strAinAtate' (megl.).


Tamachiarlpc 'avarice, avidité, cupidité' (megl.) < tamaktarlik.

Aralic 'occasion, aide, place' (Nam Rev. Rom. VIII 85) <aralik
Intervalle, distance, espace, temps, loisir'.
113abatic `vieillard' < babalik.
Cabaztic 'plaisa»terie, farce' < hokka-bazlik.
CaraghIozlic < kara-gözlik.
Ccfrda§lic < karda§lik Iraternite.
Cea§illic 'espionnage' < 6a§utluk.
Geamlic `vitrage' Cgiarntik.
Hagialic 'pèlerinage' < hag ilik.
Hantic 'titre et dignité de khan' < khanlik.
Mascaralic < maskharalîk.
Mairapazlic 'affaire véreuse' < mcdrabaztik 'fraude, ruse, four-
berie'. .

Mosafirlic 'visite' < müssafirlik.


Mucalillic 'plaisanterie, farce' < mukallidlik 'imitation, bouffon-
nerie'.
Murdarlic, murdatic `saleté, ordure' < murdarlik.
Telanc 'office de courtier ; remise perçue par le courtier ; cour-
tage' < idlallik.

www.digibuc.ro
410

Ursuzlucuri s.. f. pl. (Ispirescu) < uTursuzluk emalheur, mau-


vaise
Zorbalic (Hasdeu, 2095), .4-urbutic (Su. V 175) lapage, bruir<
zorbalik 'violence, état d'un rebelle; injustice faite par force'.

.Sufixul a trecut in ngr. sub forma -A7)%:,

Genul ç1 Pluralul.
Substantivele iii -tic sunt eterogene §i fac pl. in -un't (matrapaz-
tic -rnatrapadicuni) ;substantivele îu -liche strut feminine
fac pl. In (/urlickla furlichi).

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.

G1U

Observatie. Dr. mr. Mr. -gi.


Functiunea.

NOMINA A GENTI S.

Duelgia `duelliste' < duel.

Cucigi 'cocher' (Dal.) < cucid `voiture',.


'cuisinier' (Dal.) < ngr. ph.y.stpoç 'cuisinier'.

VARIANTE.

Din alvagia, barcagia, cintaragiti, finaragia, harabagitt, lam-


pagitt, macagia, rnahalagid, odagia, mr. abagi, introduse direct
din turce§te (v. mai jos), s'a extras -agia cu care s'au derivat :

NOMINA A GENTIS.

Laptagia < laple


Povarnagia `distillateue < povornei 'distillerie'.
Cosagi 'faucheur' (Dal.) < cosil 'fauche'.

www.digibuc.ro
411

POSESORUL UNEI CALITATI PRIM EXCELENTA.


Pomanagia < pomanü.
Reclamagiii < reclarnti.
Scandalagiu < scandal.

OHO-lea (rtineanu, Infl. Or. I 52), introdus prin :


mr. (Dal.) hilvingi 'celui qui fait et qui vend du
helva' < turc. halvagi.
Botangill leinturier' < boixt
Ca f egitt 'cafetier' < kahverp.
.Cherestegiü `marchand de bois de construction' < ker ate di.
Chilipirgiu < kelepir di `celui qui achète ou qui veut toujours
acheter pour rien, à très bon marché".
Chirigiu `locataire' <
ChYulangiu `rusé, fourbe'.
Cintaragin 'peseue < kantar di.
Dughengiet 'boutiquier" < dükkian gi.
Geamgiü 'verrier, vitrier' < dam 01.
Hangiu 'hôtelier' < han 01.
Harabagiü `charretier' < araba01.
Lam pagiil lampiste' < lamp a 01.
Lef egiü `mercenaire' < ulufegi, ölefedi 'ancien corps de cavalerie
turque'.
Lustragiü `décrotteue (Galati) < lustro du.
Macagiu < macazgiet < turc . makas 'aiguille de rails'.
Mahalagiu 'habitant du quartier' < * mahalalgia < turc. ma-
e pl. mahallat 'quarter'.
Odagiü `domestique attaché 6. un bureau public' < odagi.
Palavragin, mr. (Dal.) Maori di `blagueue < palavr a di .
Papugiti 'pantouflier' < papu6Ou 'cordonnier, savetier'.
Sol 'réfectorier' < solra#1.
Tinichigiü lerblantier' < teneke 01.
Zurbagiü `tapageue (Mold.) zorba 'rebelle, séditieux'.

Abagi `marchand de drap de Turquie' (Dal.) aba (Dal.).


Cicricci 'qui fait des rouets' (Dal.) < e'îkrikai lourneur, qui
fait des ouvrages de tour', Cara 'dévidoir, rouet ; tour'.
Cumargi 'qui joue aux cartes pour de l'argent' (Dal.) < kumar4t.

Sunt probabil imprumutate direct din turce§te i urmiitoarele,

www.digibuc.ro
412

cle§i radicalele nu aunt turce§ti :


Barcagia %atelier' bare/ 'barque'. .

Finaragia, ngr. ceavapatC)Ic lanternier' -4/nor, ngr.


cpavipt, elan-

terne, f anal'
Furnigi (Dal.), bulg. furnagita tfournier, boulanger' < turc. fu-
rungu.mr. /Lena, bulg. /Lima, Lurc. furun 'four, fourneau'.
Pleacicagi (Obed.), pleascagi (Dal.) 'maraudeur', bulg. plealkix-
gifa 'pillard' turc. plaéka 'butin, pillage', bulg. pleaéka 'proie,
butin', mr. (Dal.) plea§cd 'proie; fam. chance'.

Este interesant de observat cä sufixul turc. -gi a trecut In


rom. bulg. (-Oita), alb. (-0i), ngr. etCt).

Genul 91 Pluralul.
Substantivele In -gift, -gi sunt masculine. In dial. dr. fac plu-
ralul regulat, -gil, In mr. fac pl. -gfadzi. Acest plural este de origine
ngr., -tiasç, v. A. Philippide, Un specialist rom. la Lipsca, 22.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII.
SUFIXELE DE ORIGINE IVIAGHIARA.
SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

.$.A.G (-Mg)
Observatie. Dr.-0, nq > .

Functiunea.
Abstracte.
Adeiwg <*adauoag < adaug.
IrChn4ag pari' < *ramin5ag < reimin.

Hasdeu, 259 : Cuvântul [adelu§ag1 este format in epoca Fa-


nariotilor pentru diferite adaosuri fiscale peste (raffle cele obi§-
nuite". Adttupg nu insemn`a insá numai surplus de impozit,
ci §i altfel de adaus, 'de pildâ la 1\15Are§ti jud. Ia§i, adausul cl
ap4 a Prutului când vine mare.

VARIANTE.

-6§ag.

Extras din reima§ag. Derivat :


Välmd§ag < (de-a)valma.

-4ag.
Extras din betem, bä4ag (v. Originea).
Derivate :
Fur/4aq (Ma in Bib)) < lurt.
Molqag (Pcmf. J. Il) < moale.

www.digibuc.ro
414

-u§ag.
Extras dia getzda.?ag (y. Originea).
Derivate :
Fur lu§ag < fart.
Molo§ag < moale.

Originea: -sag (Hasdeu, 260 ; Mandrescu, El. Ung., Bucu-


Te§ti, 1892, 17), introdus prin :
Brte§ag, btii§ag 'profession de mincur, travail aux mines' (Has-
deu, 2885) < bányoság.
Gazdum erichesse, fortune' (Mândrescu, El. Ung. 75) < gaz-
tlagsóg.

Genul §i Pluralul.
Addu§ag, reimd§ag, furlu§ag sunt eterogene i fac pL In :
adao§agurl (Hasdeu, 260), reimliqagurY, furtu§agurï (Dos.Prol.
.961/28). Celelalte cuvinte se IntrebuinTeazä numai la sg., sunt
deci masculine.

.E.16 (-Mg).
Observatie. Dr. np n§, §.
Functiunea.

A bstracte.
Eltinpg miséricorde, charite' Dosoteiú = e/linedate Coresi
Prietepg camitiC < *prieien§ug < prieten.

Originea: -ség (Mândrescu, Elern. Ung. 17) introdus prin


cuvinte ca
Belpg, b4ug 'abundance, fertilité, profusion' (Mândrescu, Elern.
Ung. 138) < böség -

Belong, bete§ig, beteg§ig infirmité, maladie' (MAndrescu, Elem.


Ung. 140) < betegség.
.11,1qlqug, me5terpg, me#e§ig 'profession, métier, adresse, ha-
bileté' (MAndrescu, Elem. Ung. 172) < mesterség.

www.digibuc.ro
415

Vicle§ug, hicle§ug, hitlenvig, hiclen5ig perfidie., fourberie, ruse'


(Mândrescu, Elem. Ung. 189) < hitlenség.

Genul ç Pluralul.
Eflimug i priete§ug se in trebuinteazä numai la sg. Celelalte
stint eterogene §i fac pl. In -ur`i (tne§tesugurY).

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTWALE.

Ai1
Observatie. Dr.
Functiunea.
SUBSTANTIVE.
AUGMENTATIVE.

Augmentative propriu zise.


BdlLäü ebaltà mare', boltitilit eUB loc a§ezat uncle se stringe apà,
insamnà si apä." stätätoare' (5ez. V 38) < ban.
Ningän `ninsoare mare' (5ez. V 114) < ning.
Sceifda 'scan.' mare' (5ez. V 122) < scald.
Tincäü cbâetäna§ (5ez. IX 147), ingda 'flAcäe§' (Pamf. C.) < One
'petit enfant' (5ez. IX 147).

Augmentative depreciative.
Nwne comune.
Priulied priuhei 1. rachiii fail', 2. cAtea, haItà" (5ez. III
.85). Pentru 1 cf. pitu§di `rachiti (5ez. V 117).
Dreingela 'amant' (Coffin, 28 ; Sägh. 135) < drag. Poate de
aici se derivä §i sinonimul handralq.

Name proprii.
Porecle pentru Mrba(i.
Codeiti (Pop. 35 b) < coadá, cf. 0-odd (ibid.).
Ginscd4 (Pop. 38 a) < ginscd, giscei, cf. Giscil (ibid.).

www.digibuc.ro
416

NOMINA AGENTIS.
Alergefil rcourrier (Hasdeu, 840) < alerg.
COLECTIVE.
Beilegda Välegar' (Pamf. Cânt.) < balegcl.
NOMINA INSTRUMENTI.
Mesteceiti läcälel.' (Dan. II 85, Ciob.) <rites/cc.
addeíreisti 'bois qui sert à soutenir la chaîne du chodron' (Viciu,
23) < caldare.

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.
Derivate dela substantive.
rom cu fälcile marl" (Sez. II 227) <

Derivate dela adiective.


Hahai 'lung §i prost' (Sez. II 229) < ngr. -faxas `badaud, gobe-
mouche'.
Melehha eprost de tot' (5ez. III 70) < beleag.
Nälärda < vr. netare 'slab' (Hasdeu, Guy. II 133, 124).
Tandit `tout' 5ez. V 161) < *tontantiti < tontan (Sez. V 164).
Tontaldil, teintaddrt eprost' (Furt.) *lontanat, lontan ori
&Okla <

Derivale dela verbe.


Lingáü Ingu§itor' (Sägb. 95) < ling.
Minctia rinincäcios' < wine
ADJECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
Porecle pentru barbali.
Be§da (Pop. 33 b) < beqesc.
Cactiti (Pop. 35 a) < cac.

Nume de animate.
Cäcäa 'coracias garrula' < me.
Fugeiü rpotirnichel (Sez. V 101 sub iruncd) < fug.

www.digibuc.ro
417

SUFIXE CO MPUSE.
-fitäil (
SUBSTANTIVE.
AUGMENTATIVE.
Peddled 1. 'präjinä groasä pentru bätae', 2. fig. Inalt i suptire3
(Codin, 56) < paid 'präjina'.
Tinge-11(1a (Cony. Lit. XX 1020), dzingältiti ($ez. V 157) < pangil
'un clopotel räu, stricat' (Cony. Lit. XX 1020).
Cictiletu < cac.
PiOltitt (Tiktin) < pig.

NOMINA INSTRUMENTL
Derivate dela verbe.
Bättileiet pl. bateirde, maí des btitädeluri, `battoir, gros marteau ;
marteau et enclumette employes pour écacher la faux' (Costi-
nescu, $ez. 149) < bat.
PisäleiCt 'un fel de pilug de pisat piper, etc.' ($ez. V 116) <
pisez.

ADIECTIVE.
POSESORUL UNEI GALITATI PRIN EXGELENTA.
Mutd/M 'prost' < mut.
Prostältia < prost.
Pu§leiti (Sägh. 65) < turc. pu§t, de unde §i direct
pu§chtn.

-ega ( =-eg, -eag+-671).


UN SUBSTANTIV AUGMENTATIV.
Funitigda `furnée épaisse' < /um.

UN ADIECTIV POSESIV.
Firtiga4 'orn färä astimpär' ($ez. II 227) < invirt, cf. §i firfiesc.

-uzfiti (=---uz+-01).
Durduzeiu= durckil. `mäclucä ghintuitä cu cue de fler', 2. `pu§cA
haiduceascr (Codin, 29).
Pascu. Sufizele romdneogi. 27

www.digibuc.ro
418

Originea Extras din cuvinte- ungure§ti (A. Philippide, Pr.


154) ca (luate din Mândrescu, Elem. Ung.) :
Bacall ehingher, hoher'
Bired primar' < bird.
aarcla In§elAtor' < csaló.
MUM orice lucru cu care se leagâ steins ceva' < csailó.
Ftigädeitz ccri§mä'' < fogadó.
Gíalâü erabot < gyald.
Haideirt boar, argat la vite' < hajtó (Scriban).
Ileideirda bàtu1 prin ajutorul câriffa invirtim (Codin,
38) < hadaró 'Mau; imbläciu' (Cihac).
Jgctiti pung6' < zsacskó.
saw rcroi tor' < szabó.
,Sailgärt crnineue < sóvagó.

Pentru intelesurile române§ti ale aduc aici incâ urmA-


toarele cuvinte, ale cAror etyma trebuesc de sigur cAutate in un-
gure §te :
B4cela eprost' (Codin, 8).
Brighidai 'a .roafg cu borte in mijlocul câreia se aflä un bât
lung i cu care se bate laptele In putineTil pentru a alege untul'
(Damé T. 69).
Ha lcad cla gansac, cuco§, etc. bine fäcut i foarte voinicos'
(Sez. V 98).
Tameía Win mare' (Sez. III 90).
wawa `volnic dar lene§' (Pamf.J. II), cf. vleijgan nalt
zdravân' (mold.).
Zeibleal pl. eiblae tol pentru inväht saü a§ternut' (Codin Ing.),
`o hasinä" (Dos. Prol. 762/8\ záblíü, zeblela tarar de Or' (Mard.),
zOltiud, zeiblehig = zäbeiug eprost, (Pamf.J. II).
. Zurgaltia egrelot', lurgalela pl. turgalatiti`clopoter (Bud.) ung.
zörögni ecli queter'.

Genul 91 Pluralul.
Substantivele in -ad sunt : 1. masculine, chid aratä o
2. eterog., pl. -de, dial. -ae, când aratâ un lucru.

www.digibuc.ro
419

SUFIXELE VERBALE.

ALUESC, ULUESC (-dlurésk, -ulurésk).


Observatie. Dr.
Fun ctiunea.
A FACE UN LUCRU.
Chef äluesc = chef uesc.
Trebälluesc 'a face treburT mg.runte pe lingä casà" (Pamf. Mt.)
<treabei.
Paceluesc eimpac < pace.

A POSEDA UN LUCRU.

Ginduluesc ia purta de Sind, de grijà cuiva' (Sez. II 229)<gind.


Pizmäluesc, impizmuluesc `pizmuescl < pizmä.
Drdcaluesc "envoyer au ¡liable' (Sez. II 226) <.dracu.
Präbilluesc, prubuluesc 'a ine,erca, a cäuta dovezr (Sez. Ill
86) < prubti Incercare.cf. si prub1ä=prub5. (5ez. III 86).
A Medui=a /geed 'a misui, a fugi in toate pàrtile. Se zice
despre ViermiT din ranà, despre serpiï strInsi la un loc' (5ez. II 228)
< fog, cf. fo§nesc.
A rincalui 'a mugi, a rage ca rincacir (Sez. V 121) < rincaii.

Injghebäduesc = injgheb.
Plinttduesc (Car.) -- implint.

Origin ea : Extras din verbe de origine ungureascA ca (A. Phi-


lippide, Pr. 156) :
Bicluluesc < becsEdni.
Celuesc < csalni.
Cetluese < csatolni.
Mäingeduesc < metngoini.
SIdliVuesc < szállásolni.
Urluesc < örleni.
Cf. apoi :
Händräluesc 'a vorbi %eft' niciun rost' (Sez. Ill 15)handra
'Mrà treabA, degeaba' (Sez. II 229), handralda.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII.
SUFIXELE NEOLOGISNIE.
Observatie. Se ggsesc numai In dr.
SUFIXELE SUBSTANTIVALE.

ANTA (-ling:).
Functiunea.
Abstracte.
Culezanp IndrAznealä" < culez.
Siguranyi < sigur.

Originea : It. -anza, fr. -once.


Btirbanpi, variantä a lui bärbune, nume de dans (Hasdeu, 1524)
deirbunc-Fdant.

Genul 9i Pluralul.
Substantivele In -wild sunt feminine §i se Intrebuinteazà numai
la sg.

ISM (-ism).
Functiunea.
A bstracte.
Boerism 'boerie' (I. Ghica) < boer.
Gocoism < docarz.
Lusiragism (Sanielevici, Via-ta Rom. XXIV 97) < lustragia 'VA-
xuitor'.

www.digibuc.ro
421

.Mahalagism < mahalagiti.


Rominism < Romin.
Cre§tinism < cre§tin.
Lichelism intelectual (Arghezi, Viata Rom. XXIII 464) < lichea
pl. -ele.
Tembelism 'indolentä' < tembel.

Originea: Fr. -isme.

Genul 0 Pluralul.
Substantivele in -ism sunt masculine sg., afarà de mahalagism
'cancan' care este eterogen, pl. -e.

SUFIXELE ADIECTIVALE.

AL (-al).
Fun ctiun ea.
APARTINER EA .

Leitural (Tiktin) < laiurei.


Mormintal (Alexandri) < mormint
Selpteiminal < stipteiminei.
Vamal < vamei.

Originea: Fr. -al.


BIL (-'bil).
Observatie. Derivarea se face dela verbe §i anume dela
radicalul infinitivului.
Functiunea.
PO S IB IL ITATEA.

Granitä apârabilei (L G. Duca, Viata Rom. 1913, I 40) < apeira.


Manifestarea meisurabilei a energiei ; Presiunea meisurabilei (T.
A. Bädäräil, Viata Rom. 1913, III 287, 289) < meisura.
Proba neinlaturabilet noastre datorii (I. I. C. Brätianu, Viata
Rom. 1913, III 222) < neinleitura.

www.digibuc.ro
422

Casä nelocuibiM (deseori in Universul) < nelocui.


Urmare fireasc6 i nereparabilti (I. I. C. BrAtianu, Viata Rom.
1913, III 223) < nerepara.
O doginA nerästurnabilä (A. D. Xenopol, Noua Rev. Rom.
XIV 200, 15 Sept. 1913, de 2 ori) < nereisturna.
O nesecabilä bogalie de idei (G. Kernbach, Versuri i Prozà,
185) < neseca.
Auzibil (Tiktin) < auzi.
Plätibil < pleiti.

Originea : lat. -bilis, it. -bile, fr. -ble.

SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.

IST (-ist).
Functiunea.
ADIECTIVE.
APARTINEREA.

Patruzedoptist (Ibràileanu) < patruzed §i opt.


Poporanist < poporan.
Täreinist < Oran.

In special partizanul unui om politic ori al unei grupäri :


Carpist <P. P. Carp.
Tachist < Tache Ionescu.
Junimist < junimea.

SUBSTANTIVE.
POSESORUL UNEI CALITATI PRIN EXCELENTA.

Bonjurist <bon ¡our.


Zeflemist < zeflemea..

NOMINA AGENTIS.
Fochist < loc.
Maqinist 'mécanicien' < mayinä.
Ziarist < ziar.

www.digibuc.ro
423

UN SUFIX COMPUS.

-alist (=-al+-ist).
Dupâ nationalist s'a fAcut :
lorgalist = partizan al lui Iorga.
Originea: Fr. -iste.

Pluralul.
Atât adiect. cât §i sulist. in -ist fac pl. -i§ri.

UN SUFIX VERBAL.

IZ (-iz).
Maghiarizez < Maghiar.
Muqamalizez `étouffer une affaire' < rnu§ama pl. -ale 'toile cirée'.

Originea: Lat. -iz, fr. -is.

www.digibuc.ro
CONCLUZIE.

Pe baza materialului de care am dispus noi am constatat in


limba româtig un nunigr total de 165 de sufixe simple, dintre
cari : 41 de origine lating (aici am socotit §i pe -andru), 9 de
origine latino-balcania, 70 slavg.', 33 neogreack 1 albanezg., 2
turck 4 ungarg, 5 neologisme.
Aceste sufixe nu sunt bisà nici tot una de rgspandite, nici tot
una de productive.
Extensiunea sufixelor se poate constatà din uringtorul tablou :

Sufixele aflgtoare in dr. mr. megl. :


Sufixele de origine latinä, 14 : -tune, -dune, -ealä, -mint, -61.6;
-esc, -os, -tos ; -ar, -at, -atic, -ic(ä), -ota; -el; -e (adv.).
Sufixele de origine latino-balcanicä, 4 : -ac,-acta, -ata, -M(à).
Sufixele de origine slavä, 13 : -di, -iyte, -il(ä), -'ot ; -an, -ean,
-eta, -el, -Oa, -uot i; -ay, -uy ; -u (vb.).
Sufixele de origine neogreacti, 1 : -ache.
Sufixele de origine albanezti, 0.
Sufixele de origine turd", 1 : -lie.
Sufixele de origine ungarti, 0.
Sufixele neologisme, O.

Sufixele aflgtoare In dr. §i mr. :


Sufixele de origine latinä, 16 : -andru, -ätate, -'et, -inftl, -tune,
-'ur ; -ed; -ärel, -it(ä), -61, -Oa, -út ; -ime ; -ul; -tor ; -'ur (vb.).
Sufixele de origine latino-balcanicti, 2 : -le; -itt.
Sufixele de origine slavä, 10 : -ealä, -'ottl,-61ä; -'av, -'q ; -aycu
-octü, -4 ; -i§ ; -an (vb.).
Sufixele de origine neogreacti, 0.

www.digibuc.ro
425

Sufixele de origine albaneza, 1 :


Sufixele de origine tuna, 1 :
Sufixele de origine ungarä, O.
Sufixele neologisme, O.

Sufixele aflAtoare in dr. 0 megl. :


Sufixele de origine slavä, 5 : -nifa, -Nina ; -ä, -n (vb.).

Sufixele aflAtoare in mr. i megl. :


Sufixele de origine latina, 1 :
Sufixele de origine slave!, 1 : -ucttä.
Sufixele de origine neogreacä, 4 : -'ic ; -it, -We megl. ?)

Sufixele afraoare 'in dr. :


Sufixele de origine latinä, 8 : -easä, -ét, -oare, -un ; -etic ;
-uc ; -ip (vb.).
Sufixele de origine latino-balcanica, 3 : -eac, -eag, -oc, -og, -en.
Sufixele de origine slavä, 36 : -anie, -etcä,
-enie, -ernifa, -egnifa, -'ie,-igä, -lrlä,-oanca, -ule ;
- otenie, -ovenie, -ovinä, -ovigte, -'ga, ; -ace, -iv, -'4,-otcti,
- ov ; -ala, -'e, -ec, -ecta, -eagcä, -ilä, -lc, -oman, -iman.
Sufixele de origine ungarä, 5 : -gag, lug ; ; -aluesc, -uluesc
(vb.).
Neologisme, 5 : -ism ; -al, -bil, -ist ; -iz.

Sufixele aflAtoare in mr. :


Sufixele de origine latinä, 2 : -isträ ; -'ec (vb.).
Sufixele de origine neogreacä, 25 : -adä, -arito, -meta, -tazmä,
- iche, -le; -isc, -izmä, -Met, -oplu, -uli ; -tar, -imen,
- tot, -'it, -'ut, -utós ; -ips, -is, -us (vb.) ; -'a, -4 (adv.).

Sufixele .afinoare in megl. :


Sufixele de origine slava, 5 : -ce, -ictcä ; -acted ; -ta (adv.).
Sufixele de origine neogreacä, 3 : -ir, -oanä ; -álic.

www.digibuc.ro
426

Obtinem astfel tabloul urmAtor :

IDr. mr. Dr. Dr. Mr.


Total
Dr. Mr.
megl. Mr. megf. megl.

Lat. 18 18 1 11 2 50

Slav 13 10 5 1 36 5 70

Ngr. . 1 4 25 3 33

Alb. 1

Turà. 1 1 2

Ung . 4 4

Neol 5 5

I 165

De§i numärul sufixelor de origine slavä este de 70, iar al celor


de origine latinA numai de 50, totu§ sufixele de origine latinä
ocupà primul loc dirt punct de vedere a intrebuintArii lor. In
zdevär, dacä facem abstractie de cele 47 de sufixe de origine
slavá cari se gäsesc numai in câte un dialect §i sunt putin intre-
buintate, fa-VA de cele 14 sufixe de origine latin6 cari de asemenea
se gäsesc numai in câte un dialect §i sunt de asemenea putin ir,-
trebuintate, observâm cá sufixele cele mai intrebuintate se re-
partizeaz6 astfel : in dr. mr. §i megl. 18 sufixe de origine la-
tiná fatà de 13 de origine slavA, §i in dr. mr. 18 de origine latinä
fatä de 10 de originà slavA, a§à dar in dr. mr. 36 de sufixe de
origine latiná fatà de 23 de origine slavà : 64% de origine latinà
§i numai 36% de origine

In ce prive§te influentele exercitate asupra câte unui dialect


in special, observnn cá dialectul dr. a fost foarte influentat de
linThile slave, iar dialectul mr. de limba neogreacà.

Dialectul dr. posedä un singur sufix de origine neogreac6 §i


acela dialectal, -ache, 0 este singurul care posedà sufixe de ori-
gine ungará §i, fire§te, neologisme.

Sufixele de origine latiná ocupa primul loc §i din punct de


vedere a productivitAta lor. In adevär, pe când numgrul cu-

www.digibuc.ro
427

vintelor derivate prin sufixele de origine latinä este foarte mare,


num5rul cuvintelor derivate prin sufixele de origine str5ine este
cu mult mai mic, adeseori redus la câteva exemple.

Daa comparärn lista sufixelor române§ti de origine lating


cu lista sufixelor latine§ti, vom observA cà limba român'à a pierdut
urm5.toarele sufixe : -eus, -ius, -lcus, -oticus, -aceus, -icius, -oceus,
- aculus, -eculus, -uculus, -culus, -elis, 4lis, -bilis,
- ulis, -umen, -anus, -ianus, -enus, 4nus, -unus, -edo (-edinis),
- ido (-idinis), -tuto (-tudinis), -ago (-aginis), -igo (-iginis), -ugo
(-uginis), -io (-ionis), -aneus, -ineus, -ita i -ites (gr. -Evric),
- tus (-tutis), -atius, -itius, -utius, -avus, -ignus, -inquus, -andus,
- endus, -undus, -ensis, -entus, -lentus, -antia, -erna, -urnus, -ascus,
- iscus, -uscus, -estus, -estris, -aster ; (a, i)culare, -tare, -sare,
-tiare, -siare, -illare, -attare, -ettare, -ottare, -antare, -entare, -ascere,
-escere, -iscere, -ucare.
Cauza disparitiei unora dintre aceste sufixe ar puteà fi atri-
buità unor imprejurAri fonetice. Astfel au dispärut : -anus, din
cauzsä cä s'a prefâcut In -in, atunci când erà precedat de i (-ianus,
cf. cre§tin < chrestianus), i s'a confundat astfel cu -inus > -in ;
- enus, din cauzá cà ar fi trebuit sà" se prefac5. iar5.§ In -in, §i deci
ar fi trebuit sà se confunde iarä§ cu -inus.

Tot din motive fonetice unele sufixe de origine latin6 strut


mai putin productive decât ne-am a§teptà. Astfel In lat. deri-
vatele prin -ulus erau foarte numeroase ; dimpotrivá derivatele
române§ti prin -ur sunt foarte putine, probabil fiindcA adeseori
u din -ulus, in caz când era precedat de c, g, s'a sincopat, a§A. câ
- culus, -gulus s'au sciiimbat In -chid, -ghtei, forme cari, având
un aspect fonetic cu totul diferit de -ur, n'au mai fost simtite
ca sufixe.

Din sufixele simple limba româná a desvoltat un numsär con-


siderabil de variante §i de sufixe compuse cari exprim5 tot felul
de nuante.

Cele 165 de sufixe române§ti formeaz5. : substantive, adiective,


verbe, pronume, numerale i interjectii dupà tabloul urmAtor :

www.digibuc.ro
428

Lat.- Sol.
SUFIXELE 1 Lat.
Belo.
Slay. /lb Ngr. Taro. Ungar. Total

Subst. 18 1 34 17 1 2 1 74
Adiect. . . . . . 4 1 9 12 2 28
10 40
Subst.-Ad. . . . 10 7 19 1 1 1

Subst.- Numer. . . 1 _ _ i
Subst.-Ad.-Adv. . 3 3

Subst.-Ad.-Pr.-Adv 2 2

Subst.-Ad.-Pr.-Interj. 1 1

Subst.-Ad.-Adv.-Nu-
mer 1 1

Vb. 3 4 3 1 1 12

Adv 1 1 1 3

I41 9 70 1 33 2 4 5 165

AO. dar : 122 de sufixe formeaz5. substantive, 75 adiective, 3


pronume, 2 numera1e, 12 verbe, 9 adverbe, 1 interjectii.

www.digibuc.ro
AD AUS
La Bibliografie sa se adauge :
Candrea yi Densuqiami, Dictionarul etimologic al limbii române,
Elementele latine, fascicolele IIV, Bucure§ti, Socec, 1907-1914.
Pentru izvoarele mr. §i megl. v. eElementele romanice din dia-
lectele macedo- §i megleno-române'.
N. Dossios, Beitrage zur neugriechischen Wortbildungslehre,
Zürich, 1879.
La sufixele de origine latina sa se adauge :
-idle, mr. -icr ei < -icula in mirdzinicr ti `coltuc de pane : da-il
'Ina 6S di pini' (Dal.) < mardzinä emargina', mo§tenit in rinichia,
reirunclird, mr. (Dal.) arnicr u, arid .0 < reniculus.
La sufixele de origine slavà sá se adauge :
-elnic ( .---ealti-F-nic) din fectorelnic, botelnic 'botnita capa-
struluI, o curea dela capastru care trece peste botul calulur (Dame
T. 50) < bot.
Pg. 57 la rtiurel sa se adauge vb. rtiura 'a uda' (Densu§ianu,
Hateg).
Pg. 88 scutar are Inca' intelesul tcIobanul insarcinat cu tinerea
socotelilor la stina' (Densu§ianu, Hateg).
Pg. 105 apräreafti, caprerealä are Inca' intelesul 'adapost pentru
capre' (Densu§ianu, Hateg).
Pg. 218 crarzein < orz. In revista `Transilvania', vol. 46, p. 52 :
mere oarzeine ni§te mere galbue care se coc de timpuriti, numite
§i. veiratice'. Pentru etimologie cf. ibid. 53 : pere ovese5tf cpere va-
ratice, fainoase, numite §i pere de ova's, se coc cam deodata cu
ova' sul'.
Cuvinte latine mo§tenite in -urti sunt §i :
Teieturei < taliatura fente'.
Umbleiturti < ambulatura, atestat cu intelesul special 'ramble,
allure vicieuse des chevaux'.

www.digibuc.ro
INDREPTARI
Sufixul mr. -istrfi, derivat din lat. *-ister (pag. 45), este mai
probabil ngr. -Earpa., despre care v. Dossios, 17.
Beittitor lattoir' (p. 128) este mo§tenit din lat. battuatorium
'instrument pour plier ou pour battre, pilon, bate'.
Pentru rominesc ,(p. 68) cf. vico romanisco in Salzburg in sec.
VII §i VIII (Romania, I, 1872, p. 9).
Gfrlicíü (p. 324) este slay, cf. croat. grli 'der Hals der Flasche'.
Pentru covipiesc (p. 369) cf. bulg. kvi6a `grogner, grouiller',
alb. kuis 'von der Stimme des Schweines und des Hundes',
ngr. xotCo) 'crier comme un petit cochon'.
Sufixul -oatcei dela pg. 118 trebue mutat la pg. 230 ; -ovenie
dela pg. 243 trebue mutat la pg. 276.

www.digibuc.ro
INDICE
1. SUFIXE.
-A 405 -at 93 -Aret" 103
-'a 405 -atic 99 -Are? 319
-ac 189 -'av 281 184, 1
-ace 280 385
. 399, 7, 8 381 -Aril'e 42
-ache' 189 -'ä 369 -Arit 109
acICA 377 -Ac los 75 -Aritä 261
-aciü 197 -aclune 23 222
-adA 380 -Ad 64 -Aros 76
-agiü 410 -Mali"! 202 -Arue 135
263 -Mae 201 -A5 282
199 -Alan 296 -55ag 413
-al 421 350 -Alan 295
-alA 289 -Mae 350 -At 33
-alic 393 -Al Ail 417 -Mar 86
-alist 423 -Met 319 -At arei 320
337 -Mie 187 -State 18,8
-amä 13 -Alitä 261 -nor 127
-arne 13, 8 -Moaner' 270 -AturA 62
-an 291 -Slog 215 -Atie 188
-ancA 231 -Mue 135 -Attie 135
-andru 17 aAluesc 419 415, 8
-anie 225 -MutA 158 -Sun 53
-anig 420 -Amint 48 159
-ar 79 -'6n1 218 -Avan 295
-are 93 371 -äz 378
-amt. 320 -Anat. 97
-arTIo 380 -Anei 319 -bil 421, 4
262 -Anic 175 -cA' 227, 121
-arcu 394 -Anog 215 370
-arnic 337 -Alms 77 -ce 374
345 -Sr 56 -cel 148
-a5 an 296 -Area 149 -clac 199
alcu 298 -Aresc 69 -clor 162

www.digibuc.ro
432

-du 375 -etel 149 -Inat 97


-dune . . . . 21, 3, 8 -etenie 243 -hie% 31 9
-cut 158 -etet 320 -intd 43, 8
-etic 70, 6 -ioae 120
-e1 299, 1 -etoc 214 -Tor 160
-e 2 179 -et 316 -los 70
-ea 144 -etac 192 -lot 397
-eac 205 -etä 27 -ip 178, 8
-eag 205 -eutl 246 -ips 403
-earl 308 -ezan 296 -ir 387
-eald 233 -is 403
-gi 5 410
-ean 302 -isc 387
-eancd 231 -lar 393 -ism 420
-easd 24, 6 -Tamil 394 -ist 422
-eased 315 -laricu 3 94 -isträ 45, 430
-eatd 27 -lazind 383 -is 352
-eaild 382 -ic(d) 169, 6 -isag 413
éc 305 -'ici 395 -isan 295
'ec1 305 -,i0 177 -iscd 249
177 -ice 324 -isor 163
-ecifi 307 -icea 149 -iste 250
-ed 64, 1 -icean 304 -istin A 209
-edenie 243 -icel 14 8 -it1 106
-egaiil 202 -ichel 429 -its 401
-egAii 417 -iche2 384 -'it 398
-egus 365 -icic 175 -itic 402
, -eicd 237 -icicd 376 -iturd 62
-elii 308 -icIos 75 -i O'rä 387
-el 144, 8 -icla 324 254, 1
-eliste 239 -iclune 23 -ifil 220
-elnic -icl' A 429 -Hi' 388
-elnità 240 -icos 76 -lune 46
-el'ü 308 -le 180 -iv 286
-en 21 8 _lest 384 -iz 423
-enat 97 -'ie 246 -i 7 423
-enc 241 -Teri e 3 94
-enchiii 241 -igan 297 -I 369
-enclii 241 -igd 248 -fc 333
-enie 241 -ild 328, 1 -ice 301
-er 92 -ilic 174 -flip sescu . oa
-ernitä 245 -ilicili 327 -freaad 382
-esc 65 -ilind 209 -iriiI 390
-es 283, 1 -iliste 23 9 -irlan 296
-esnitä 245 -WA 39 -hid 267
-et 33 -iman 342
-etan 296 -ime 139 -Ian 294
-ete 36 -imen 397 -liche 406-
-eteiii 313 -in (A) 206 -lic 407

www.digibuc.ro
433

-mint 47, 3 -oveann 288 -ulet 31 8


-oval 313 -uli 392
-n 371
276, 243 174
-ovenie -ulicA
-nic 335 277 327
268 277 -uligA
-oviste 24 9
-oalcA 118, 230 -ovitA 288 20Q
-oanA 390 -ozenie 243 -ulTor 16 8
-oancA 270 -ulità 960, 1
392
-oare 50, 3 -ulold 120
-oascA 271 -sa 278 -uluc 133
-oc 212 -sag 413, 8 -uluesc 419
-oclú 339 147, 2 -ulut 15 9
-og 212 -sica 174 133
-ogas 351 lug 414, 8 -un 52
-oIac 192 -ta 377, 8 -unami 16
109, 6 -tea 301 56
-olan 296 -ticos 76 -'ur2 178
-ole 271 -tor 122, 4 -urarni 16
-oling 209 -tos 76 -úrA 5 8, 3
-oman 340 -ureatA 30
304 -urescu 69
-otiu 109
148, 1 -uricI4 327
-oplu 391
-ticA 174 -urie 385
-'or 56
-ornitA 268 -u 372 -uril'e 42
-orog 215 -uc 131 -uros 76
-41s 70 -ucachi 400 -urus 365
-65 342 -ucan 296 -us 404
-os 287 -ucean 304 -us 35 9
-opt 97 -ucel 149 -upg 414
-oscA 271 -uelcd 376 -usan 295
-ót . . . 122 -ucIll 278 -uscan 996
-'ot 272, 1 -uecid 308 -uscA 343
-otan 296 -uet 319 -usel 14 9
-otA 274, 1 -uIac 192 -usinA 20 9
-otcd 2 88 -ulas 351 -usor 166
-otean 305 -ulat 30 -ustean 305
-oteid 312 -ulcA 230 -ustet 320
-otel 149 133 -usun 53
-otenie 275 279 137
-otic 175 -ule 271 Jut' 272
-otinA 276 -ulean 304 -'ut2 398
-otoc 215 -ulelcA 238 -utA 974
-otoid 120 -ulel 149 -utos 399
-ov 288 -ulete 38 -ut 153
-ovan . . 295, 288 -uletet 320 -uzAd. 41 7

Paecu. Sufixele rominesti. 28

www.digibuc.ro
434

2. CUV1NTE.
abagerie 185 adevilrat 93 agfunatic . . . . 101
abagi 411 adev51:Aclune . . ..24 agluneatA . . . . 28
abrascu 396 adevericlune . . . 24 agIutornic . . . . 336
abur 77 adeverintä 43 aglicá 327
.aburesc 77 adica 406 agonisità . . . . 108
aburos 77 adil'at 25 agret 34
abusala 405 adil' atic 101, 102 agrime 143
abuQle 405 adinca 403 aguridar 85
acat Ar 178 adIncat 24 ayidz ruAcIune . . 22
acArità 259 adIncilturà 64 ayIusalä 2134
achet. 317 adIncirne . . . . 139 aynanghta . . . . 403
achicAsofid . . . . 117 adinciturd . . . . 64 aTriada 380
achindeId . . . . 314 adIncos 74 ayripniä 385
-acIlltur5. 59 adlplturà 59 aT unith 103
acmus 364 adtritur5. 61 ahanda 405
acold 113 adivgiturà . . . . 59 ahci1ich15 . . . . 408
aconità 259 adormitele 146 ahclo ad A 112
acoperemInt . . . 48 adrimintu . . . . 48 ahlurhescu . . . . 59
acoperis 352 adrIturd 61 ahlurhitä . . . . 108
acoperitoare . . . 130 aduchiturà . . . . 59 alifursiturà . . . . 59
acornità 268 aduciturá 62 ahinda 405
acrealà. . . . 234, 355 adulmec 177 ahindos 74
acrearcu 394 adunAturà . . . . 3 ahindusimi . . . . 140

acreatà 30 adunItor 130 ahmac 196


acricIos . . . . 75, 78 aduniturä . . . . 61 ahinaclichlá . . . 408

acricIune . . . . 22 adusätur5. . . . . 62 ahoryia 401


acrid 64 ay8 aforit . . . . 398 ahunclos 74
acrime 139 a8 ntmirt . . . . 385 alor 168
acris 355 aSinftescu . . . . 404 aisoar5. 168
acrisor 165 afirit5. 106 aisor 168
acriturà 61 aflaturä 63 alliC 334
acrid 223 aflitor 123 aituri 60
acroId 118 afondut 398 alus 361
acrut . . . . 157, 159 afrat 98 alusoarà 168
aculel. 318 afum6toare 125 aIusor 168
acupirimifidu . . . 48 afumIturd . . . . 59 ajutor 130
acupiriturä . . . . 61 afunda 405 ajutorie 182
acus 364 afundusescu . . . 440 ajutorint5 . . . . 43
acusor 166 afurisanie 225 alaitca 402
acul. 153 afurisenie . . . . 241 alachitura . . . . 59
adamachi . . . . 400 agarean 305 a15es 370
ad anca 405 agachi 400 alavdAcIune . . .. 24
adalinal 351 agArnit 107 albästrea . . . . 146
adamut 157 agerime 139 albastrealà . . . . 234

adAramintu . . . . 88 agimitescu . . . . 67 albástrime . . . . 141

adAusag . . . . 413 agiunami . . . . 13 alb5strit5. . . . . 256

www.digibuc.ro
435

albästrid. 221 alotel 148 amurdzità . . . . 108


albealä. . . . 234 altar 89 amurtäturd . . 59
.albea.15. . . . . 30 alugel 148 amurtit 107
albed 64 aludemi 140 amus . 364
albeld 312 alumichlos . . . . 72 . . . . 201
.albesc 68 alun 54 anacricid . . . . 326
albete 323 alunami 16 anacsu 395
albet 323 alunarlu 92 anamisa 406
.albiclos 75 alunat 96 anapuclzil'á . . . 42
-albiclune . . . 22 alunele 145 anapuaa 406
albier 79 alungutul . . . . 158 anapuaeric . . . 395
albinar 79 alunis 353 anarga 406
albina 210 alvagerie . . . . 185 anApudire . . . . 42
albin5xit 107 alvagid 411 ancrinAcluni . . . 23
albinet 319 amarnic 335 ancurunatic . . . 102
albioará 6 amAgeald 233 andirsid 305
albior 162 amdgiturd . . . . 58 andornic ..... 395
albisor . . . 164, 165 amànuntime . . . 139 andrea . . . . . 152
albita 257 amára15. 324 andries 347
albiä 256 amärälutä . . . . 156 andrilisescu. . . . 404
albid 221 amdrächme . . . 22 andrus . . . . 361
albiutä 154 am5reala." . . 234, 235 anevointä . . . . 44
alboare 51 amAreatä 30 anevofos 72
albold . 117, 118 an-arime 139 angelica 172
albotd 274 amärld 221, 5 anghelina . . . 298
albula 134 amäred 118 anghelescu . . . 68
albus . . . 362, 367 amäruld 134 anghelus 361
alcu 396 amärutd 156 anghilescu . . . . 67
alenes 286 ambfireat5. . 28 anghilus 360
alergdriste . : . . 252 amblatea . . . . 406 anghistru . . . . 45
alerg611 4-16 arneteald 234 anglichl 327
aleves 286 amintatic 102 angricos 72
alghiname . . . . 15 amird 381 arigulice 327
alghiturd . . . . 61 amirárescu . . . . 69 angusteatä . . . . 28
alic 396 amiedrie . 385, 43 angustime . . . . 139
alihios 78 . . . 42, 43 aiiyiliciú 326
aliinos 78 amir5roafie 113 anica 172
.a110,1ilos 78 amiricancd . . . 232 anifurami . . . . 16
allcescu 143 amiroafie . . . . 113 aniorihta . . . . 406
alichit . . . 107, 402 amirami 13 antschirsescu . . . 404
alicimi 143 amiricluni . . . . 22 ansAriiturd . . . . 63
aliptitoari . . . . 125 amortealä . . . . 234 ansäriturä . . . . 58
61 ampatur 178 ansfritoafiä . . . .. 121
alltrat 98 ampiratesc . . . . 66 antonic.1 175
alivdtcluni . . . . 24 ampiraticia . . 376 antretel . . . . 148, 1
allvditor 129 ampiratitä . . . . 258 anusteatd . . . . 28
. . . 61 ampirat91.1 . 42 anusca 344
allximintu . . . . 49 amurdzis . . . ; 354 anart 155

www.digibuc.ro
436

anua 156 arnor 129 arichlusur . . . , 17S


anvälitoare . . . 126 arätos '74 ariciusescu . . . 404
anvesmint . . . . 49 aratAturà . . . 58 artitoafig 112
anvestimint . . . 49 arAturá 63 arleatà o&
anvirinos . . . 72 arbinrisia . . . 385 arilichlä 407
anvitAturá . . . . 58 arbinsescu . . . 67 arirni4eatlà . . . 382
anviliturà . . . . 61 arburet 32 artntid 65
atnirizmä 389 arburic 169 artpidzinà . . . . 207
aolicA 173 arburimi 142 arischitor . . . . 139
aostrean . . . . 302 arcis 356 arlscritor . . . . 139
apArabil 421 arclturà 58 arlsiturl 62
apilrae 201 arcoari 52 aristoacl . . . . 217
apárArntnt . . . . 47 arcuesc 372 artsut 272
aparAtoare . . . . 125 arcurarni . . . 14 arItimi 140
apArie 185 arcurat 95 arivoanä 391
apAtos 77 ardchl 311 arivdos 72
apicAsofv1 . . . . 117 ardelean 303 anzbold 120
apirità 108 ardeleneasca . . 69 armänit 106.
apirtturA 59 ardelenesc . . . 67 arrnasäturfi . . . 62
apinlità 108 ardiVA 42 arm5sie 181
apleatoare . . . 123 area 406 armeanci 241
aplecusat 97 areadzimis . . . 355 armeneasca . . . 69
apola 405 arendas 347 annenesc . , . 67
apos 77 arete 39 annie 247
aprinz6clos . . .76 aretel 145 arminescu . . . . 68
apuator 123 argälesc 65 arminame . . . .

apucàturä . . . . 58 arg6tie 182 anniniti 388


apuchfil 389 arg5time 141 armurar 84
apuriA 385 argintar 87 arnituteasca . . . 69
apusean 302 arginthl 221 arnrmWsti . . . . 179
apusoarà . . . . 166 argintos 77 arnAutime . . . 142
aralfc 409 arginticA 174 arnealá . . . 234, 230
aramA 17 argiste 251 arnie 386
arapc6 231 arhizmä 389 arniti `)22
arapinA 211 arhundescu . 67 arúii 222
arapsä 392 arhundlichIà . . 407 arocut 399
arat 97 anclo aIch . 229 aroput 273
arAboj . . . . 343, 367 aricit 107 arpadus 361
arächisu 178 arie . 247 arsAturq 62
aràTaà 28 arinà 210 arsurA 63
arArneasii . . . . 26 arinis . . . . 353 (2) arsie 213.
aràmii 221 anniste 250 arsità 260
anipesc 67 arinos 77 articolas 345
arSpime 142 aripesc 8 artinsmá . . . . 389
arripoak4 . . 119,230 aripez 178 artirsescu . . . . 404
arAstoacA . . . . 217 aripiding. . . . . 207 aruchlusur . . . . 178.
anitanie 225 aripinus 359 aructitisu 354
anitätor 123 artbus . . . 365, 367 arudzino3 . . . .

www.digibuc.ro
437

aruginos 78 asuntturt 59 azvistar 80


arumigaturii . . . 61 asupritura . . . . 58 azvistireada . . . 383
arunaturá . . . . 58 asuprictune . . . '22 azvtrniturit . . . 64
atungacrti . . . . 198 aschie 247
asezalas 350 babaca. . 196
arunicitura . . . . 59
asezärnint 48 babaltc 409
arupttescu . . . . 400 . . . .

asteptat 95 babes 285


arusint 213
asternut . . . 137, 138 babornita . . . 269
arusitura. . . 59, 61
aruvulsescu. . . . 404 astirnumintu . . 48 bacalà 289
atinsurá 58 bacaii 418
aruyursescu . . . 404

arugarcu 395 atttica 173 bacallan 303


atisoara 163 bacaiianca . . . 228
aruzos 72
aulmec. 1.77 baconità 255
aruzusescu . . . . 405

arziitor 127 aurar 87 b adeuti 246


arzintar 87 aurat 97 bahornitä. 269
arzoiä 117 aurarime 143 balaes 284
arZOS 72 aumbratä 96 balamut 138
aschit1ichla . . . 407 auric6 171 balie 247
auricAl 176 bane 335
ascipiritura . . . 61
aurifl 221 batos 287
ascultat 97
ascultämtnt . . . 47 aurlttor 123 balota 274
ascultator . . . 131, 6 aurliturà 59 banes 284
aus 360 baltis 354
. ascultoïd . . . . 117
ausami 15 bandowna . . . . 112
ascumtatic . . . . 101

ascumtis 354 ausatic 102 bandor 37


ausescu 67 banicer 79
ascurntos . . . . 74
ascunatoare . 129, 3
ausitä 108 banicer I 84
ascunzis 354 autoras 7 banita 264
ascurami . . . . 13 auzibil 422 bantas 282
ascutis . . . . 353 auzit 109 barabold 120
asimi 143 avdel'ot 398 barabuliste . . . . 250
asparismil . . . . 389 avgitescu 404 barac 196
aspärgAclune . . . 23 avinatic . . . 101, 102 barbä-lätoae . . . 112
aspindzuritoari . . 126 avinitor 131 barbur(e) 56
aspIrgtturä . . . . 62 avrämeasä . . 26, 229 barcagig 412
asplinsescu . . . . 404 avrità 259 bardas 283
asprime 139 avros 72 , bardos 283
asprisoara . . . 165 avucatltchlä. . 408
. . bartsnic 338
asprisor 165 avut 173 bar9sa 249
aspriä 223 avutame 16 barzota 274
asprotii 118 avutie . . . . 43, 183 basarabean . . . 303
asträgachl . . . . 198 avuttl'e . . . . 41, 43 basarabeand. . . . 227
astrucämtnt . . . 48 axiusescu . . . . 405 bastonas 346
astrucus 302 azghiratic . . . . 102 hasachina . . . . 208
astupátoare . . . 125 azvarna 406 basardinä. . . . 208
astuptturä. . . . . 59 azvärfiar 393 basoaldä. 208
astupus 362 azvestar 383 basoldinä 208
asunttoari . . . . 126 azvesti 383 basota 274

www.digibuc.ro
438

batalan . 3 i . 296 bAlegociii 340 bárhos 73


batiste 251 bälegutd 157 bdrbutä 154, 159
batitd 259 Moil 117 bärcace 199
batjo curd . . . 56 bdlos 70 bärdacd. 195
batachind . . . 208 b diesel 146 b Ardir 332
MI:JAI-et 31 bältac 189 bärice . . 24, 325
MbAscutd . 155 bdltäret. 104 bdsmälutd . 154, 2
bAbdtie 184 MIMI 415 bdscäil 413
Mbet 31 bAltind 207 bdtacid 193
Mbete 37, 8 b Alto acA 212 bätae 202.
bAbritä 260 bAltoagd 212 b Atdita 216
bAbl'oc 217 bdltohl 117 bätäius 364
bAbolti 114, 8 bdltuba . 134, no b RAM 417
bdbucd 132 billtulc a 230 bätätor 128
bdbue 134 bäluca 132 bad-turd 63
bdbuscd 345 Mused 344 bätäus . . . 364(2>
Mcie 183 bäluta 157 Weald . . , 235(2)
-bAc1:0 A 42 bahrtu 157 bäteaa 145
bddärdnie . 180 Mndlean . 304 bdteliste 239
bädicA 171 brineasä 24 bätic 384
bädice 327 bineasca 69 bAtijuni 46
bAdild 329 bdndrie 185 bdtrinet 317
MdilucA 132 bindrit 108 bätrineti . . . . 27
bdditä 255 bänet 31 bitrinime . ..- 142
b ddlulut 159 bänicloard . 160 bdtrinis 352
bdesag 414 bänie 181 bdtut 137
bdetan 291, 2 bänild 329 taut 133
bdetänas 346 brinos 75 bduturd 63
Metohl . 114, 2 bänut. 153 bedreagd . 206
Metan . 291, 2 bänutei 146 behdesc 369
bdetandru . 2 bänutele 146 belcachi 400
Meta§ 346 bArdelune 24 belehl 312
bdetäl 5 Mil:anti 420 belicla . . ,. 326
Metel . i 144, . birbat 97 belitar 81
Metal 114, 2 bärbAclor . . 160 belsug 414
bdhnis . , . . 354 bdrbäteatd . 29 belus 364
b Mpg 414 bärbätesc 65 beratce 375
Mitäsan , 295 bärbäteste . . 179 berbincloarä 160
b Mae 203 bärbätime . . 2 berbecar . 83, 87
b gala 203 bärbdtoae 112 berduesc 373
Man 293 bdrbAtoasä 73 besmetic 70
bdidcluscd . 344 bärbAtus 359 basd A 416
bäldun 53 bärbätel 145, 2 besinos 73
bAlduroalcd 119 bdrhätie . . 43, 181 besnitä 263
bAlbAtae 200 bdrbitime . . . 141, 2 besoandrA . . . 13
bälddbic 333 bärbie 184 beteahnä . . 311
bAlegar 84 bArbisoard 164 betelie 187
bAlegdil 416 bärbohl 114, 8 betesug 414

www.digibuc.ro
43g

betità 254 bisug 414 b1ehadc5 311


betie 180 bituchTar 81 blestemAdune 23
1e/1pr 163 bitulean 303 blestemàtie 180
betib. 222 bituse 362 blidar 88
betiv . 222, 287 bità 255 blidnic 337
betivan 293 biut 138 blindetä 30,
betic 173 biuturà 63 blindoc 214
Eetlil 222 bivoleasc6 66 boadnic 339
ghilä 276 bivolità 264 boaghe 206-
Ta This 284 bivulceac. 189, 192 boancils 282.
!gab s 284 bibil'ar 393 bo5reas6 95
bibitä 264 bibirutà 137 bodrità 258
bichfreatä 29 bicea 299 bobar , 79
bichirinä 208 bicilescu 67 bobareasä . 25.
biclulet 318 blcu 299 bobeT 310
biciuluese 419 blginac 195 bobeic6 237
bicluvä 343 blirachIl 196 bobi 310
bicrill. 223 bIlboacd 216 bobletic .70, 317
biducl'ami 15 Mac 333 boblet 317
biducl'adà 383 biltoc 212 bobolos .342 (2)
biducl'os '78 birbltami 15 bobonel 147
bIetucA 132 blrbiteatà . 29 bobotae 200
bighiroanca 270 birbitic 171 bobric 176
bigurà 270 birbltil'A 40, 43 bobulet. 318
bihornità 268 btrburb. 135 bobusor 167
biTuturä 63 birbutà 138 bocalti 204
bilete1 . . 148, 1, 7, 8 bircoace 340 bocànitoare . 124
bine 179 blrdahan 291 boccifi 294
binec 306 birdilà 332 bocet 33
bin* . . . 29, 374 birgelcA 238 bocitoare 125
binisor 165 blrghel'd 309 bocotan 293
biosime 139 birielcA 238 bocotancá 228
birar 79 birlog 217 bocsa 278
birAd 418 bîrnet 316 bod 339
birbicus 360 blrtã 291 bodog5nesc . 371.
birbitlichlb 408 birzelca' 238 boengToae . 113
birdu 375 btsticAlalä 334 boereasa' 24
bircu . . 375, 396 bitichIA 384 boereasca 69
biris 286 bltie 385 boeret 31
birnie 336 bltil'ar 80 boerie 182
biroarld 112 bltlAgel 144 boerism 420
birtas 347 bizac6 190 boeroalc6 118
biru 375, 396 blzAesc 369, 4 boeros 75
biruintä 43 bizdfc 334 bogat 98
bisericas 347 blagoslovenie . 243 boatan 293
bisericos 73 blagovistenie . . 243 boatas . 351, 368
bisericutà . . 154 blAz0 314 bogdtate 21
bistrel 312 bleah6 311 bogheacA 189, 206

www.digibuc.ro
440

boghete 37 bornacia. 329 brebenea . . 146


boghie 206 bornäilA. 329 brebenel 146
bolamd 14 borondoc 217 brebenel 146.
bolan 292 borsdrI 86 brenita 25
bolangerie 185 borselcil 237 brezae . . 201, 20
bolangid 411 borsisor . 163, 164 brezolu 117
boinita . . .. . . 269 bortonos 77 bricea6 195
boiste . . . 252, 303 bortos 70 bricinärità . . 259 .
boistean 303 bosmoagil . 213 brihgidAd. . . 418
bojbic 333 bostiMilrie 186 briscd 231
bolAndarità. . . 263 boson 396 brIncarità . . 262
bohltild 415 bosorog 215 brIncut6. 154, 159
bolboasd . 342, 359, 367 botar 83 brinecid 307
bolboros 342 botejune . 46, 47 brinet 316
bolbotine 276 botelnitä 240 brinzar 179
boldef 312 botnitá 268 brinzitrie 183
boldelcA 229 botogas 351 brInzei 310
boldet 321 bodar 87 brinzes 284
bolea 301 boulean 304 brinzeturI 31
boleac 206 boulet 318 beinzoaled 120
bolesnitd 245 bourie 186 broscar 84
bollnd 53 bourid 222 broscarità 262
bolnav 282 bout 153 broscárie 186
bolndviclos . . 76 btagagerie 185 broscdrime 143
bolnävlor 162 brahäs 283 broschità 255
bolnicer 79 braniste 252 broscoiu.
bolnita 269 braslas 348 brostet 31
bolovan 297 bratas 283 brostime 141
bombonica . 171 bratic 169 brosuria . 173, 7
bondoc 218 briThete 323 brotacar 84
bondrete 36 brádan 291 brudatic 100
bonjurist 422 brklet 32 biudbl 287
bontäs 283 brddis 352, 353 brudiv 287
boota 274 brädisor 352 brumar 87
borcAnecla . 307 brAdoae . 116, 228 brumatic 99
borcAnos 75 brildoalcd 228 brumries 370
borceag 194 brädoatie . 116
. . brumArele 146
borchinos 75 brAduica 229 brumärid 222
borde 299 bráduiü 133 brumos . . 77
bordelil 313 brAduld 36, 279, 300 brusac 194
bordun 55 brAdule 300 bruscami . . 15
boreasä 24 badulete 36 brutar 79
boresar 81 bräsl'n 305 brutdrie 183
borfa 347 brätAlanu . 283 bruticami 15
borgotind 276 bratar5. 90 bubi 310
borhge 290 brätat5. 98 bubicá 310
borild 331 brilzdas 351, 368 buboId 113
boriste 252 breabAn 218 bubuld 134

www.digibuc.ro
41
bubulicA 174 bujdula. 279 bursoaca . 53, 214
buburec 306 bujleick 237 bursuc6 53
buburos 70 bulboac6 216 bursune 52
buburuz 71 bulbuc 131, 342, 359 burta 291
bubu5lie 187 bulbu5 . 342, 359, 367 burtil-verzime . . 141
laubuparà . 156 bulgarc6 231 burte 299
bubutá 154 bulgaresc 67 burtos 73
bucar 83, 90 bulgarold . 114 burtucale 290
lucata 98 bu1zi5or 163 burunità 255
bucalav 282 bulzoc. 212 busufoc 916
bucatar 79 buma5c6 299 busul'ag 216
bucAtäreas6 . 25 bumbar . 91 busul'oc 216
bucatárie . . . 184, 1 bumba.r . 91 bu5afd 200
bucatilrita. . . . 258 burntacarita. 262 bu5i16 330
bucatold 114 bumbdreata 103 butoid 114
bucaticit 170 burnbAreaza. 103 butuc 131
bucher 80 bumhi5or 164 butur 400
buchet el 148, 1 burnblchià 384 buturachi 400.

bucinis 352 bumbulete 38 butur6 .56, 131


buchuna5 . 348 bumbu5c6 345 buturis 354
buclucas 349 bunatate 19 buturoagA . . . 212

bucos 77 bunateat6 30 buturuga 131


bucovina . . 277 bundarete 37 but0.6 145
bucivonean . . 303 bunduc 218 butilu5c6 . 343
bucovineanc6 227 buneatil 27 butman 341
bunela 236 buvflichll 324
bucurestean . 303
bucure5teanc6. 228 bungeac 140 buxald 203
bucuril'e 43 bunget 32 buzar 81
bucuros 72 bunic 175 buzat 93
budac6 298 buni5or 165 buziltori 118
budalac 196 buraca 190, 195 buzi5 356
budarcá 298 burduhoae 114 buzurica 172
buda5ca 298 burduhos 291 buzurbi. . . 222

budihace 280 burdulea 272


buduhala 290 burete 39 cabazlic 409
buduhoalà . 290 burfete 324 cacoveanu . . 288
buduhofd . 115 burghezirne 141 cadilnu5cd . 344
budzar 86 b arTaci 199 cade1nitä . 240
buft 299 burharti 270 cadulit6 260
bufte 299 buriac 189 cáfcala 280
bugeac 190, 195 buricat 97 cafegid. 411
buged 64 buricoas6 74 cafeluta . 1552
,
buget 32 buricos 74 caicu5cu 345
buhav . 64, 282 burienita 255 caimenu 397
buhoae 110 burlac 70 caisturit . 258
bufat6 98 burla calfed 65
buit 255 burletic 70 calicenie 242
buj dad. 309 burn46. 270 calicie 180

www.digibuc.ro
442

calicut 158 edesc 65, 2 cäminete . . 322

calotä 274 cAiluta 157 cäminet . 321, 322


canalute 156 cäisor 2 cárnis9cicá . . 376.
candelutà 156 cA1u1.1 153, 2 cAtabet 39
caniv 287 War 87 cAnArit4 259
canon 55 arálae 204 cAnAtue 134
canun 55 c5161vste 179 cändil'ar 92.
capac 195 cAlArie 182 cAnistrà 45
capes 283 cAlärime 142 cAnoafte 114
capiste 252 cáláritu 401 cAntulà 279-
capIntortur5 56 cAlätor 129 cApdrleadzA 105
capotà 274 cAlAtorie 183 cdpätuesc . 373-
capovenie . 277 cglcat 97 cilpAtina 210
capsa 278 cälatoare 130 c5pcAun 53.
caracaxä 136 cálcAtor 131 cápcin 53.
caragMozlic 409 cd1cAturà 63 cApeta16 . . 146, 327
caraman 413 c51dare 89 cApetel 146-
carapace 198 cäldArdd 416 cdpialá 234
carcalec 306 cAld6rusä 360 cäpicìü 327
carcandilä 333 cald6r*A . .227 capie 384
caricWi 325 cäld5rutà 154, 159 capind 207
car1Aus 135 cdldisor 165 capitäneasf.. 21
carnes 285 caldur5 63 ipitä 264
carpAn 219 alduros 71 capram6 14
carpin 219 cA1clut . . 157, 19, 3 caprar 87
carpist 422 Win 211 capràreatii . 105, 429
casierita 258 ca1inet 32 caprarie 186
casnic 336 cällsoará 163 capresc 66
castanarylo 381 cAlivucic6 376 capret 31
castanill 221 cä1ivusc5. 343 caprinä 21G
castilea 405 cáloari 51 caprioar5 168
castravete 39 ctiltAminte 49 caprior 168
catinaru 7 cAnAmInt 49 capriorel 144-
catinA . . 7 cd4unar 24 capriste 253,
cattrcä 229 cáltundreasä 24 caprit 108
catricel 310 calugäresc t 66 cipriù 223.-
catave1c5 238 cAlug5ret . 31 capruIA 136
cazanle 226 cAlugArie . 182 caprup 1 , 159
acärazA 103 cAlug5rime . 141 cfipsunä 52
cäcäreatà 103 cA1ugdrip . 265 cdpusä 1 207, 36.3
cAcAreazA 103 calusel 149 capusii 52
acArcz 103 cälut . . 153, 159, 8, 2 capusniti . . 268
chcgotiu 115 cArnärutà . . . . 154 cAput . 153, 159
cAcäll 416(2) cdmatärie . 182 cara re 89
cAciular 80 cämesobl 114 carabas5 351
cAclulie 188 cárnesue 134 cardmiziii 223
cAcIuncA 232 cdmesula 227 carrirue 131
adintä 43 cámilar . . . . 92(2) aträrukä . . .. 227

www.digibuc.ro
443

CardrIfsd 360 cdsuk A 230 celuesc 419


cärdtenie . . . . 244 casulie 187 cenac 189
cdráus 364 cdsuli.td 260 cenusdritä . . . . 261
cardusie 182 cdstsoard . . . . 166 cenusernitä . . . 245
cdrbuhe 53 casutd 154, 5 cenus'd 221
cardáslic 409 casar 87 cenusotcd . . . .288
carete 322 ciisare 89 ceonae 204
cdrldus 364 cdscfored . . . .144 cepar . . . . 81, 87, 6
carlggl 206 cäsulete 38 cepobl 116
carlidd 327 cdtaneasca 69 cepsoare 167
carlus 359 cdtilin . . . . 147, 211 cepusoard . . . . 166
carmild 332 catiliru 147 cerar1 292
cdrmoald 200 cätinel . 147, 211,297 cerar 81
carnar 87 cdtingan 297 cerba 271
cárnecill 307 cdtungn 302 cerban(a) 292
carn.b. 223 catunisti 251 cerbärie 186
carncs 77 catur 36 cerbis(d) 358
cdroala 112 ciltusd 361 ceiboae , . 113, 229
cdroare 51 cauniscd 336 cerboalcä 229
cárpinet 32 catAlic 169 cerbolea 271
cärpinis 353 catea 150 cercald 289
carpiturä 63 cdtel 150 cercel 150
314 cätelandru 17 cercelee 309
cdrticicd 170 cdtelus 360 cercelica 173
cdrticIoand . . . . 391 catelusä 360 cercelohl 118
carti.rdreasä . . . 25 cdtiluscd 229 cercelus . . 359, 361
cdrldnesc 371 a-tile 136 cercetas 348
cártulie 187 cdutätoare 125 cerculet 318
cdrulean 304 cáveld 314 cercurica 173
cdrulel 149 cázáceasca 69 cercusor 166
carunteatd . . . . 30 cAzdmint . . . . 48 cercut 153
cdruntäre . . . . 40 cAzdturd . . . . 62, 3 ceret 32
cam% 153 cdzmdlutá 154, 2 cerime 142
cdsar 87 cdznat 93 ceriticd 174
cdsälnitä 240 cdzut 138 cerndut 246
cdsalue 135 ceafutcd 232 cernea 301
cdsdpie 183 cealat 418 cerreald 236
casksoard . . . . 166 ceaparog 217 cernuscá 345
casátor 129 ceasornic . . . . 338 cerobl . . . . 116, 292
asatorie 183 ceasornicar 91 cersitor 125
ascaun . . , . . 53 ceasornicárie . . . 184 certaret 320
ase und . , . . 53 ceasescu 67 certäret . . . 104, 319
Ast loara . . . . 160 ceasitlic 409 cescut 158
casica 170 teat101 418 cetas 348
cäsisträ 45 celarnic 337 cetate 19
cäsnicie 180 celmälutä 154 cetätue 134
cdsoae 114 celnicami 15 ceteruicd . . . . 130
cdställiste . . . . 251 celnicatä 96 cetinel 147

www.digibuc.ro
444

cetiues 419 chirias 348 cIotirmesc . . . . 66


cheer 81 chirie 188 clobänie 182
chefdluesc . . . . 419 chirighl 411 ciobea 300
chegornità . . . . 269 chirturd . . . . 60 (2) clobotdreasca . . . 69
cheild 254 chirut 138 ciocdläiste . 251
cheldrea 146 chischirne . . 179 clocdnas 345
cheldreascd . . . 25 chischirneatd . . . 28 clocrinel 144
146 chiscoae 288 clocAnesc . . . . 371
cheldrel
258 chiscovitri . 288 clocániste . . . . 251
che15rit- . . .

264 cIocdnitoare . 124


chelbos 71 chiseliti . .

chelbosie . . . 180 chisorti 115 cloclorti 114


chelfdneald . . . 233 chisav 281 cloelovind . . . . 277
chelnereasd . . . 25 chisitor 126 clocogIcA . . . . 118
chelneritd . . . . 258 chisleag 205 clocoes 347
ehendic 396 chitachd 197 cTocoism 420
cherestegia . . . . 411 chitcd 239 clocohl 114
chesuet 319 chitilin 211 clocotnità . . . . 268
chesae 203 chitris 353 cloculet 318
cheutoare . . . . 130 chitritemld . . . . 149 cIocut(ä) 272
chibäreatä . . . . 28 chitulus 327 cIodoroaned . . . 270
chibritelnitä . . . 240 chitused. 344 clofed 232
28 chitries 369 clofle 334
chibureati
chicot 279 . 411 clolpdnel 144-
chicuta 274 chivulete . 38 clombura 56
chifcdesc 370 cicTurus 360 cIondänese . . . . 371
chihdesc 370 cieldzat 99 ,Tontic 334
chihrioatid . . . . 112 cicricci 411 clorciolos . . . . 342
chilav 281 cicricoatiri 117 clorei 310
childrnan . . . . 341 cilav 981 cloric 173
citified. 170 cilistrd 46 etorolit . . . 110.111
cimbrisor. 164,168 cIorovind . . . 277
chilipirgù . . . . 411 . .

chut 254 cimbrusor . . . . 168 clorsac . . . 190, 195


chiloman . . . . 341 cimiricd 171 clorus 365
cimpoer 79 cToseotae . . . . 204
chirniras 346
chindirnd . . . . 396 cimpolas 348 cl'otac 190
chingutitä . . . . 260 cincime 142 clotcc 305
chinuitor . . . . 4 cingritoare . . . . 128 Toted 22g
357 cingheasd. : . . 25, 26 cloturos 71
chTondorTs . . . .

chlordis 357 cinghilac 190 cipit 34


chlorts 356 .cinghireasä . 26 cirac 195
chiotoare . . . . 130 cingrimi 143 cireap 144
chipes 286 cinic 189 cir0 314
73 cinstes 283 cirgscd. . . . 228
chipos
chiprusu 359 cinstet. 321 chic 176
chiptinichl . . . . 324 cintezil 378 cirichelu 144
chiramarilo . . . 381 cintezoTtit . . . . 111 cinicïù 328
chirchinec . . . . 306 cinuesc 373 eiripar 80
chirddelune . . . 24 cloarsrt 190 ciripesc . . . . 178, 8.

www.digibuc.ro
445

81 ciutnes 372 cfpic 169


ciri5ar
308 cfuturcA 228 cipfrleata 105
ciritela
355 cluvee 309 cìj ricear 393
ciriti
328 duvet 309 cipricearcu 394
cirnicïü
226 cfcace 280 ciprIrii 390
citanic
243 cic-tt 97 ciprul'A 135
citenie
321 cfcilM 417 cipurá 136
citet
ctubanA 297 ciaturà 63 cipu5ä . . . 52, 361
238 cfclulica 170 cfrbunami . . 15
cluberca
79 ciclumac 196 cirbunfrlichiä 408
clubotar
184 dIdiuna 55 circee 313
cfubotarie .
171 deice 301 circeld 313
clubricA
36, 279 cicitor 126 circotil 275
clucluld .
36 cicitos 73 circutä 275
riuclulete . . . .
292, 315 cifmfclnlichra 408 cfrfità 266
cIuclul'an . .

371 359 cfrlactil 199


clu cites
38 chic 169 cirlan 160
clucufete . .

ciucutescu . . 268 339 cfrlAtor 160


387 cIliriù 390 clrligIoarä 161
clucutir
228 170 cirmi5 354
ciucutoare
242 ciloari 51 cirmlziù 223
cludgenie
cludescu 374 cllugrescu . 67 cirniitareasA
cimi5otà 122 cfrna tArie . 1 25
83
. . 403
.
cludisescu . .
. . 374 cfmpesc 66 cirneald 235
ciuduescu . .
. 404 cimpic 169 cfrnectil . 307, 326
cludusescu
. : 408. cimpi5 . 352, 355 (*Meld " 326
cluflichtà . .
Alfa cu 196 cimpiú 222 cirniclü 326
315 cfmpos 77 &nicer-al 340
cluleal
311 cfneama" 14 cfrpachl 198
clulel
clumar(e) 85, 90 clnean 303 cirpeahl 236
56, 174 cfneaste 179 cfrpoae 114
clumä . .

202 cinepIoara . 161 cirstAneasa . . 26


ciumAfae . . . .
202 cinese 66,69 cfrienie 243
clumafalti .

174, 56 cfnep4te 250 cfrtilos 73


clumb5 .
171 cincpistin5 208, 209 clrtità 264
clumburicA . .

cIumpav 281 cfnepiA 223 ciruni . 135, 359


309 cfneite 179 cfrus 135, 359
clumpcid . . .
174 cinichiste 250 cfrutà 138
clumulica . .

171 cfnie . . 43, 181 cirvinar 80


clumuricA . .

56 cfnil'A 40, 43 cisistrà 45


clungAr
228 ciniscu 387 cisltor 129
cluplitoarcA
171 cfntaragiù 411 clstfnat 98
clupulic
315 cfnt at 97 cfsturà 60
clurcIu.41
clurdina 208 cfntAret 319 cfpr 87
332 cintiltorT 127 ci5civilar 80
clurilä
192 cfnut 138 ctiiri§ti 251
clutac
186 cfnutic 173 cfgrlicblg . 408
Autárie
237 cfninA 209 cItigos 72
AutelCA

www.digibuc.ro
446

cltigurl'á 42 cobIld 267 coldcärit 108


citricearcu 394 coborls 355 colbar 84
citrinar 80 coat 34 colbarae 201
citu§ 361 cochilame 15 colbdrie 185
cflkos 78 codas 351, 368 colbut 155
92 coci§ 358, 368 colcut 273
ctzlnul'ä 134 cocklA . 37, 267, 299 colomeica 238
clard 61 cockle 299 ooltan 294
clábános 77 cocklete 37 comarnic 338
- cldbucl 77 cocoasd 36 comisoac 112
clddis 355 cocolo§ 342 comos 73
cleanov 288 coconas 346 comsa 278
clevetnic 337 coconea 144 conabib. 223
clidusd 360 coconet 31 condelit 315
climoutl 246 coconete 36" condicuta 154
clincear 80 cocor 36 condil'u 315
clinchet . 34 cocorete 37 conet 332
clipeald 236 cocosoaïcd 119 condrächier. .
clisurean 303 cocut 273 conitiintd. . 7
449
. . . 383 cocut 153 ontenintil 44
clidipsescu . 403 codac 191 copdcel 144
387 codaciii 197 (2) copce 374
clksescu 61 codan 294 copcutd 155
cllsturl 61 codas 349 copelcd. 238
clocot 273 codat 97 coperernint . 48
clocotichl 327, 358 coddriste 253 coperis 352
clocotis 358 coddü 415 copilarnurt . 15, 17
clopot 273 coderiste 253 copilandru . . 17
clopotel 148 codie 246 copilas . . 346, 2
cloput 273 codinä 207 copildresc . 69
closcä 231 codirld 267 copillrie 184
clovnárie . 185 codiscil 249 copildros 75
clucuturd . 59 coditä 255, 5, 1 copilet 316
clundir . . . 387 coditucd 132 copilos 75
cluputic 169 codirld 267 copolti 120
cluput9i . . 148 codoasá 74 coporlsed . 250
clutuescu 373 codobaturd 56 coprae 385
cruitd 254 codobäturohl 111 coprind 207
323 codoltl 8 copsar 83, 90
. . 279 codoriste . 253 copturd . 63
coaca z(a) . . 379 codoscd 231 copun 54
coacin 219 codrean 302 cortibleasca . 69
coades 284 cofehl 308 co Abioard . . 160
coarnes .284 (2) coIan 294 col boa 300
coatin 219 cojan 297 corbeld 310
cobet 316 cojoc 218 corbichl 310, 325
cobila 331 conic 218 corbit . . 257. 310
cobilitá 264 colac 194 corbu 257

www.digibuc.ro
447

c orbutescu 68 cosnita4 269 crestus 363


corcan 292 cosula 279 'crestin 210
cor clohl 117 cosulet 318 crestinatate 19
corcis 353 cotae 200 crestinesc . 66
corcoman 341 cotarit 108 crestinism . 421
cordar 82 coteIes 346 cretisor 165
cordelutä 154 coteica 229 cretusca 344
cordendu 241 coteIcuta 155 crezAmant , 48
cordica 170 cotefil 308 criminarcä . 395
cor n 219 cotet 321 cripat 96
cornac 192 cotilesc 332 cripitura 63
cornactil 198 cotoc 216 criscut 138
cornar 79 cotolu 111 cristehl 313
cornarit 108 cotorae 199 cristelnità . . 240
come . . 300 (2) cotosnym 341 cristineasa. . . 26
corneclu . . 307, 308 cotromplete 36 crisan 303
cornonclii . 211 cotuna 55 cristinami . . . 15
corne te 37 cotof an't 295 cristinatate . . 19
cornicil 326 cotoveid 313 cristinipsescu . . 403
cornila 331 covacld 198 crivac 194
cornulet 318 covatica 2 crivala . .. . 290
cornulut 159 co vetea 144 crivurca. 230
cornurel 144 covitaesc . 369, 430 crlcnesc 371
cornut 138 cozlete 382 crinceda 65
coroana. 252 cozonac 194 cling 310
corobete 316 crachina 207 crlirnar 91
coroetic . . 100, 102 crallicurf 407 crIsmareasä . . . 25
coroniste 252 craIovean . . 303 crfirnarit . . 108
coropcar 79 craloveana . . . 228 crlsmarita . . 258
cosagi 410 cracana 292 croitor 125
cosas 351 crack) at 93 croitorie 184
cosiriste 251 cracult1 133 croitoritil 258
costs 357 crMasä 25 crosnä 247
cosolinA 209 craittt 264 crosnie 247
cosoriste 251 cramura 57, 200 crotnic 338
costache 399 crangel'u . 310 croN an 291
costel 146 crap.Itura . 63 CrlIC1 356
costica 172 era'pet 44 cructsa 357
costis 356 craptce 301 crucitä 254
costisurI 357 crapes . . 372 cruchdita . 260 .
-costita 264 craulalä 233 crudac 191
costo s 71 creang 231 crudatate . 20
costrehl 358 credinclos 71, 78 crud icel 148
costrej . 196, 285 credini 45 cruselü . . 219, 311
copreata 316 crenguta 154 crusin 219
cosmagà 217 crepet 33 crusit 106
cosmandrá . . . 18 crescut 137 crutica 170
cosmelie 187 crestaneasa 26 crusoN can 303

www.digibuc.ro
448

cruzirne 139 cugetfiret 104 cupie 366.


cubeadä 150 cuIbusor . . 166, 167 cupilas 346.
cubelceasa . . . . 229 culbut 153 cupilchl 375.
cubird 41 cuisor 163 cupicina 207
cueeanä 297 euisoritä 255 cupoc 212
cucerle 183 culut 153 cupriä . . . 253, 385
cucernic 335 cujelcá 238 cuprimint . . . . 48
cucernicie . . 180 cujurOi . . . . 323 cuprisescu . . . . 404
cuchilame . . . . 15 cul 396 cuptior 214
cucigi 410 culare 89 cuptforas . . . . 346.
cucinä 210 culbeceasá . 26 cuptor 130
cucnes 372 culbeceascg . . . 229 cur-golea . . . . 305
cucoanii 391 culcu 396 curar 83.
cuconie 182 culcus 363 curäclune . . . . 23.
cucos . . . 343, 368 culegiltor . . . . 1'28 curSturà 63
cucos 2 343 culesalä 235 curatenie . . . 241
cucose1 144 culeser 82 curätie 180
cucot . . . . 122, 273 culimviOr 388 curätit 106.
cucuete 37 culinclar 82 curbind 20g
cucuId 136 cub strA curbisan 295
cuculean 304 culistrà 45 curcan 292.
cuculeasä . . . . 27 culirsescu . . . 404 curcube tea . . . . 145.
cuculet 318 culoanä 391 cureubetesc . . . . 68-
cuculità 261 culp es 283 curcubitar . . . . 88
cucurd 136 culucus 359 curcear 81
cucumea(0) . . . 150 cum argi 411 curcilä 325
cucumbicfa . . . 324 curndtice . . 325 curdeadá . . . 115
cucur0 323 cum CI tri e 182 cure 305
cucuruziste . . . 252 cumätus 359 cureac . . . 70, 206
cucusel 149 cum491 144 curechiste . . . . 250
cucusiCI 171 . cumb cla 408 curelärie 184-
cucusoanä . . . , 391 cumeneckfune . . 23 curet 33
cucusor 166 cuminicäturfi . . . 61 curetic . . . 70, 206.
cucutas 346 cumin tenie . 242 curetiste 950.
cucutichl. . . . . 324 cumintie 180 cm Vos 78.
cu cut 155 cumnfitel . . 145, 9 curiman 342.
cu ae 204 cumprarritor. . . . 131,6 curimanos . . . . 342
cucuveailä . . . . 150 cumpärAturä . . . 58 curisnitä 269'
cucuvelcá . . . . 238