8/1/2014 Doctrina EXECUTAREA SILITĂ A BUNURILOR SOŢILOR CARE SUNT ŞI PROFESIONIŞTI

EXECUTAREA SILITĂ A BUNURILOR SOŢILOR CARE SUNT ŞI PROFESIONIŞTI*

* Pu b l i ca t p e n tru p ri m a d a tă p e Ju ri d i ce .ro

Av. Marius Chelaru

Baroul Bucureşti

L’EXECUTION FORCEE DES BIENS DES CONJOINTS QUI SONT AUSSI DES PROFESSIONNELS
Resum e
Les nouveautes en ce qui concerne le regim e m atrim onial des conjoints aussi que la reglem entation des patrim oines d’affectation conduisent aux hypotheses
m ultiples et des solutions juridiques differencies en ce qui concerne l’execution forcee des biens des conjoints.
Ainsi, en fonction du regim e m atrim onial choisi des conjoints, ceux-ci peuvent avoir aussi des biens en propriete com m unes ou partages, que des creanciers propres
ou des creanciers com m uns. Au cas ou une des conjoints est professionnel, une partie des biens de celui-ci sera conçu pour exercer la profession, et aux creanciers
anterieur m entionnes s’ajoutent ceux qui ont des creances nes au lien avec la respective profession.
Selon les regles specifiques de cette m atiere, (i) les creanciers propres des conjoints peuvent poursuivre seulem ent les biens propres de ceux-ci, en pouvant
dem ander le partage des biens com m uns pour le reste du creance, (ii) les creanciers com m uns des conjoints peuvent poursuivre les biens com m uns des ceux-ci et
les biens propres, m ais (iii) les creanciers professionnels peuvent poursuivre seulem ent les biens affectes de l’exercice de la respective profession, ne soutenant
pas le concours des autres creanciers.
Mots cles: l’execution forcee, des conjoints, les regim es m atrim oniaux, les professionnels.
FORCED EXECUTION OF GOODS SPOUSES WHO ARE ALSO PROFESSIONALS
Abstract
Novelties from the Civil Code regarding m atrim onial regim e of spouses and heritage regulation of affectation lead to m ultiple hypotheses and legal solutions
differentiated in term s of enforcem ent of property’s spouses.
Thus, depending on m atrim onial regim e chosen by the spouses, they can ow n property and com m on property in joint property or shares, as w ell as their lenders or
creditors com m on. If one spouse is em ployed, a portion of its assets w ill be for the profession, and creditors are added to those m entioned above w ho claim s arising
in connection w ith this profession.
According to the rules specific to this m atter, (i) creditors can pursue their spouses only their ow n goods, m ay require division of joint property for the rest of the
claim , (ii) com m on creditors of the spouses can pursue their com m on property or, alternatively, ow n property and (iii) professional lenders can pursue that profession
only property affected of perform ance, unbearable the com petition of others creditors.
Key w ords: com pulsory execution, spouses, m atrim onial regim es, professionals.

I. Scurtă prezentare a regimurilor matrimoniale reglementate de Codul civil

1. Regimul primar imperativ
Regimul matrimonial este ansamblul normelor juridice care reglementează raportu​
rile dintre soţi şi cele dintre soţi şi terţi cu
privire la bunurile şi datoriile soţilor.
Regimul primar imperativ desemnează un corp de norme juridice aplicabile rapor​ turilor patrimoniale dintre soţi şi dintre soţi şi
terţi, oricare ar fi regimul matrimonial concret ales. Acest corp de norme este reprezentat de art. 312 şi urm. C. civ.
Regimul primar imperativ are rolul (a) de a stabili un just echilibru între coeziunea patrimonială a cuplului şi autonomia
economică şi socială a fiecăruia dintre soţi în perioadele normale şi (b) de dozare a puterilor soţilor, fie în sensul extinderii puterilor
unuia dintre ei, fie prin diminuarea puterilor celuilalt, pe timp de criză.
2. Regimul comunităţii legale
Regimul comunităţii legale este reglementat de art. 339 şi urm. C. civ. şi preia, în mare măsură, reglementarea anterioară
prevăzută în Codul familiei.
Astfel, patrimoniul fiecărui soţ cuprinde cel puţin două mase distincte de bunuri, respectiv (a) bunuri comuni şi (b) bunuri proprii.
Bunurile comune sunt, potrivit art. 339 C. civ., bunurile dobândite de oricare dintre soţi în timpul comunităţii legale. Bunurile
soţilor sunt prezumate a fi comune, fiind sarcina celui interesat să facă dovada contrarie în condiţiile art. 343 C. civ. O
particularitate există în ceea ce priveşte veniturile din muncă şi cele asimilate acestora în sensul că, potrivit art. 341 C. civ.,
acestea sunt bunuri comune indiferent de momentul încasării acestora cu condiţia ca temeiul încasării lor să fie o creanţă născută
în timpul comunităţii legale.
Bunurile proprii ale soţilor sunt enumerate în art. 340 C. civ. De asemenea, sunt bunuri proprii cele dobândite de oricare dintre
soţi anterior comunităţii convenţionale, astfel cum rezultă din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 339 C. civ. Pentru
bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se întocmeşte un inventar de către notarul public sau
sub semnătură privată, dacă părţile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt
comune [art. 343 alin. (3) C. civ.].
Prin urmare, în materia de interes în cadrul prezentei lucrări, creditorii soţilor urmează a urmări bunurile comune sau/şi proprii
ale soţilor în funcţie de calitatea lor de creditori comuni sau proprii şi de regulile speciale ce vor fi detaliate în capitolele următoare.
3. Regimul separaţiei de bunuri
Regimul separaţiei de bunuri este regimul convenţional reglementat de prevederile art. 360 şi urm. C. civ. în cadrul căruia
fiecare dintre soţi foloseşte, administrează şi dispune în mod discreţionar de bunurile proprietate exclusivă, în limitele permise de
regimul primar imperativ.
Acest regim poate avea ca temei convenţia matrimonială, în condiţiile art. 312 şi urm. C. civ., sau hotărârea judecătorească ca
urmare a cererii unuia dintre soţi, atunci când celălalt încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei, conform
art. 370-371 C. civ.
În cadrul acestui regim matrimonial, soţii au bunuri proprii, ori bunuri comune pe cote-părţi, după caz.
4. Regimul comunităţii convenţionale
Regimul comunităţii convenţionale, reglementat de art. 366 şi urm. C. civ., presupune încheierea unei convenţii matrimoniale
prin care soţii derogă, în anumite limite, de la regimul comunităţii legale de bunuri.
Şi în acest caz, patrimoniul fiecărui soţ cuprinde cel puţin două mase distincte de bunuri - (a) bunuri comuni şi (b) bunuri proprii.
Derogările permise soţilor de la regimul comunităţii legale pot conduce, astfel cum reiese din prevederile art. 367 C. civ. la
modificarea (a) compoziţiei maselor patrimoniale de bunuri proprii şi bunuri comune ale soţilor prin extinderea sau restrângerea
acestor mase patrimoniale, (b) gestiunea prin extinderea mecanismului gestiunii comune şi (c) lichidarea comunităţii
convenţionale.
II. Executarea silită a bunurilor soţilor care sunt şi profesionişti
1. Valorificarea bunurilor destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi în cazul comunităţii legale
Cu titlu de principiu, creditorii proprii ai unui soţ vor urmări bunurile proprii, iar în măsura în care acestea nu sunt îndestulătoare,

http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=11012993&Info=RG9jSWQ9MTEyMDEmSW5kZXg9RCUzYSUyZiU1ZmNhYmluZXQlMmZyZXZpc3RlJ… 1/3
8/1/2014 Doctrina EXECUTAREA SILITĂ A BUNURILOR SOŢILOR CARE SUNT ŞI PROFESIONIŞTI
aceştia vor solicita partajarea bunurilor comune în limita restului de creanţă. Bunurile astfel partajate devin proprii.
Prin excepţie, unele bunuri proprii nu pot fi urmărite de către creditori sau de către anumite categorii de creditori, acestea fiind
insesizabile total sau parţial, absolut sau relativ.
O astfel de excepţie este în cazul bunurilor destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond
de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri.
Patrimoniile de afectaţiune sunt, potrivit art. 31 alin. (3) teza a doua Cod civil, masele patrimoniale afectate exercitării unei
profesii autorizate. Constituirea masei patrimoniale afectate exercitării în mod individual a unei profesii autorizate se stabileşte prin
actul încheiat de titular, cu respectarea condiţiilor de formă şi de publicitate prevăzute de lege.
În acest caz, există cel puţin 3 categorii de creditori, respectiv (i) creditorii proprii ai soţului care exercită o profesie pentru
creanţe născute în legătură cu aceasta, (ii) creditorii proprii ai soţului care exercită o profesie pentru creanţe care nu sunt născute
în legătură cu aceasta şi (iii) creditorii comuni ai soţilor.
În ceea ce priveşte categoria creditorilor proprii soţului care exercită o profesie pentru o creanţă izvorâtă din activitatea sa
profesională, în cazul în care bunurile afectate profesiei sunt bunuri proprii, aceştia vor urmări doar bunurile afectate profesiei,
nesuportând concursul celorlalţi creditori personali ai soţului, conform art. 2324 C. civ.
Diferit este cazul în care un soţ afectează anumite bunuri comune exercitării profesiei.
Potrivit art. 340 lit. c) teza finală, bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi nu sunt bunuri proprii, ci comune dacă
sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri. Prin urmare, în această ipoteză, bunurile
afectate profesiei îşi păstrează calitatea de bunuri comune, deci este aplicabil art. 353 alin. (1) şi (2) C. civ., care prevăd
subsidiaritatea urmăririi bunurilor comune pentru datoriile proprii.
Trebuie, însă, avute în vedere şi prevederile art. 2324 alin. (4) C. civ., potrivit cărora bunurile care fac obiectul unei diviziuni a
patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în
legătură cu profesia respectivă. Aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului.
Prin urmare, în această situaţie, subsidiaritatea urmăririi bunurilor comune pentru datorii proprii se aplică la masa patrimonială
afectată pentru exercitarea profesiei, iar nu la întreg patrimoniul soţului urmărit. În concret, creditorul propriu al soţului care
exercită o profesie va urmări mai întâi bunurile proprii ale acestuia afectate profesiei, iar, în subsidiar, va putea solicita partajul
bunurilor comune afectate acelei profesii, în limita restului creanţei.
În ambele situaţii (bunuri proprii afectate exercitării profesiei şi bunuri comune afectate exercitării profesiei) în eventualitatea în
care creanţa este mai mare decât valoarea masei patrimoniale afectate profesiei, creditorul în discuţie nu va putea urmări celelalte
bunuri proprii sau solicita partajul celorlalte bunuri comune.
Şi în cazul creditorilor proprii ai soţului care exercită o profesie pentru creanţe care nu sunt născute în legătură cu aceasta sunt
aplicabile prevederile art. 2324 alin. (4) C. civ., în sensul că bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate
exerciţiului unei profesii autorizate de lege nu pot fi urmărite de alţi creditori decât cei ale căror creanţe s-au născut în legătură cu
profesia respectivă.
Şi în acest caz sunt aplicabile prevederile art. 2324 alin. (4) C. civ., în sensul că bunurile care fac obiectul unei diviziuni a
patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege nu pot fi urmărite de alţi creditori decât cei ale căror creanţe s-au
născut în legătură cu profesia respectivă.
Prin urmare, afectarea unor bunuri proprii sau comune de către soţul care exercită o profesie are ca efect reducerea gajului
general al creditorilor care au creanţe care nu sunt născute din exercitarea acelei profesii. Desigur, dacă dovedeşte un prejudiciu,
creditorul poate exercita acţiunea revocatorie prin care cere să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de
debitor în frauda drepturilor sale, în temeiul art. 1562 C. civ.
De asemenea, întrucât veniturile din profesie sunt bunuri comune, acestea pot fi urmărite de creditorii proprii descrişi mai sus în
subsidiar şi numai indirect, adică prin partajarea acestora.
În altă ordine de idei, art. 407 alin. (1) Cod procedură civilă 1865 prevede că bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei
debitorului nu pot fi supuse executării silite, decât numai în lipsă de alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere,
chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor.
Din coroborarea art. 407 alin. (1) Cod procedură civilă 1865 şi art. 2324 alin. (4) C. civ. ar rezulta imposibilitatea majorităţii
creditorilor profesionali de a urmări bunurile debitorului lor. Cu toate acestea, se observă faptul că norma de drept material se
referă la bunurile care formează o diviziune patrimonială, în timp ce norma de drept procesual civil se referă la bunurile care
servesc exercitării unei ocupaţii.
Deşi reglementarea din Codul de procedură civilă 1865 în materia executării silite nu face distincţii între diviziunea
patrimonială afectată exercitării unei profesii şi bunurile afectate exercitării unei ocupaţii, trebuie avut în vedere faptul că noile
coduri, Codul civil şi Noul Cod de procedură civilă, au fost gândite să intre în vigoare simultan. Distanţa temporală între
adoptarea acestora a condus inevitabil la unele necorelări.
Astfel, potrivit art. 727 alin. (1) Noul Cod de procedură civilă, bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului
afectate exerciţiului unei profesii autorizate nu pot fi urmărite decât de către creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu
exercitarea profesiei respective. Dacă bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la exercitarea
ocupaţiei sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile şi numai
pentru obligaţii de întreţinere sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor.
Date fiind prevederile art. 2324 alin. (4) C. civ., care corespunde prevederilor din Noul Cod de procedură civilă, şi în cazul
executărilor silite supuse Codului de procedură civilă 1865 există temei legislativ pentru realizarea distincţiei arătate.
Prin urmare, indiferent de legea procesual civilă care cârmuieşte executarea silită, bunurile care fac obiectul unei diviziuni a
patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate pot fi urmărite doar de către creditorii ale căror creanţe s-au născut în
legătură cu exercitarea profesiei respective, iar bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi supuse executării
silite, decât numai în lipsă de alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate
asupra mobilelor.
2. Valorificarea bunurilor destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi în cazul comunităţii convenţionale
Potrivit prevederilor art. 367 lit. a) şi b) C. civ., în cazul comunităţii convenţionale, convenţia matrimonială se poate referi la (a)
includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea
căsătoriei, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) şi c) (bunurile de uz personal şi bunurile destinate exercitării unei
profesii) şi/sau (b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă
sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c) (obligaţiile
asumate de oricare dintre soţi pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei).
Cu aceste rezerve, soţii pot extinde comunitatea prin includerea în comunitate bunurile dobândite sau datorii proprii născute
înainte ori după încheierea căsătoriei. Această posibilitate există şi în cazul încheierii unei convenţii matrimoniale în timpul căsătoriei,
dispoziţiile art. 367 lit. a) C. civ. aplicându-se mutatis mutandis. Limita maximă a extinderii comunităţii o reprezintă comunitatea
universală de bunuri, mai puţin bunurile care rămân proprii în temeiul legii.

http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=11012993&Info=RG9jSWQ9MTEyMDEmSW5kZXg9RCUzYSUyZiU1ZmNhYmluZXQlMmZyZXZpc3RlJ… 2/3
8/1/2014 Doctrina EXECUTAREA SILITĂ A BUNURILOR SOŢILOR CARE SUNT ŞI PROFESIONIŞTI
De asemenea, soţii pot restrânge comunitatea, până la limita transformării regimului într-unul de separaţie de bunuri.
Prin urmare, indiferent de conţinutul convenţiei matrimoniale, creditorii proprii unui soţ vor putea urmări bunurile destinate
exercitării unei profesii în aceleaşi condiţii ca şi cele evidenţiate în cazul regimului comunităţii legale de bunuri.
3. Valorificarea bunurilor destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi în cazul separaţiei de bunuri
Potrivit art. 364 C. civ., niciunul dintre soţi nu poate fi ţinut de obligaţiile născute din acte săvârşite de celălalt soţ. Prin excepţie
soţii răspund solidar pentru obligaţiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor
legate de creşterea şi educarea copiilor.
Rezultă, aşadar, că în principiu, în cazul regimului separaţiei de bunuri, există doar datorii proprii ale fiecărui soţ. Prin urmare,
creditorii unui soţ vor putea executa silit doar bunurile proprii acestuia.
Se pune, aşadar, problema dovedirii limitelor patrimoniilor fiecăruia dintre soţi.
În cazul bunurilor imobile, dovada proprietăţii nu comportă dificultăţi, drepturile reale asupra acestora fiind înscrise în cartea
funciară.
În cazul bunurilor mobile, însă, dat fiind faptul că o comunitate de viaţă determină adesea o confuziune parţială a elementelor
mobiliare din patrimoniul soţilor, iar de multe ori probele scrise nu sunt păstrate, delimitarea patrimoniilor soţilor ridică unele
probleme.
Din această cauză, legiuitorul a instituit prin prevederile art. 361 C. civ. posibilitatea întocmirii de către notarul public a unui
inventar al bunurilor mobile proprii dobândite înainte de căsătorie sau în timpul regimului separaţiei de bunuri. Acest inventar se
constituie într-o anexă la convenţia matrimonială şi, pentru opozabilitate faţă de terţi, este supus aceloraşi condiţii de publicitate
ca şi convenţia matrimonială însăşi.
Astfel cum am anticipat, în lipsa întocmirii unui inventar, se prezumă relativ că dreptul de proprietate exclusivă aparţine soţului
posesor. Însă din cauza confuziunii inevitabile rezultată din viaţa în comun a soţilor, posesia este adesea viciată prin caracterul său
echivoc. În această situaţie, proba contrară se poate face prin orice mijloc de probă în condiţiile dreptului comun.
Prezumţia legală simplă menţionată mai sus apare, în materia executării silite, în beneficiul creditorului urmăritor, fiind sarcina
soţilor să răstoarne prezumţia.
Cu privire la bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, sunt aplicabile prevederile art. 2324 alin. (4) C. civ.,
analizate mai sus.
Astfel, aceste bunuri nu pot fi urmărite de alţi creditori decât cei ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă.
În cazul în care bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi sunt proprietatea comună a soţilor, acestea vor putea fi
urmărite doar în limita cotei părţi deţinute de către debitor.
Publicat în Revista Română de Executare silită cu numărul 1 din data de 31 ianuarie 2013.

http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=11012993&Info=RG9jSWQ9MTEyMDEmSW5kZXg9RCUzYSUyZiU1ZmNhYmluZXQlMmZyZXZpc3RlJ… 3/3