D.

ALEXANDRESCO

DREPTUL CIVIL ROMN

IN COMPARATIUNE CU LEG1LE VECH1
*I C17

PRINCIPALELE LEGISLATIUNI STRAINE

TOMUL IV, PARTEA II

Testamentele
(A rt. 856-931)

Le testament est le triomphe de la libert dans le

droit civil.
(Troplong, Tr. de la proprit suivant
le Code Napolon, ch. 31

Quintilien a grande raison de dire que le testament,

en soi, tient ses droits de l'quit naturelle..4l est la eonsquence et le complment du droit de propritl il est la
consolation du pre de famille, et rpond aux besoins d'un
cceur reoonuaissant qui veut rcompenser les soins d'une
pouse, les mrites d'un fils, les services d'un ami. Un peuple

n'est pas libre s'il n'a pas le droit de tester, et la libert

du testament est l'une des plus grandes preuves de sa libert civile. Qui pourrait d'ailleurs ne pas respecter les dernires paroles d'un mourant? La volont de l'homme, quand

elle a t idalise par la mort, est une des plus grandes

puissances de ce monde".
(Troplong, Don. entre-vifs et testaments,
tom. I, prface, p. 124)

EXPLICATIUNEA
TEORETICA 1 PRACTICA
A

DREPTRUI CIVIL

ROM

DE

DIMITRIE ALEXANDRESCO
DECANUL FACULTATEI JURIDICE DIN 1A$1

La mort surprend znoune un

voleur. 11 faut gtre toujoure bong

et prAt ci partir-.
(Montaigne)

TOMUL 1V, PARTEA II

(Testamentele)

- Art. 856-931 -(Ed. a doua, ravazuti al coractati, marMi In mod considerabil)

BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO. SOCIETATE ANONIMA

191.4

Ko. 1150
Toate exemplarele acestai volum vor it numerotate
I semnate de autor (manu propria).
Once exemplar, pus In viinzare, care nu va Intruni
aceste conditii, va 11 considerat ca contraficut tii va fi

urmirit ca atare.

a,,ff-Li...9

CARTEA III
TITLUL H
CAPITOLUL V

Despre dispoziliunile testamentare.

Principii generale.

In capitolele precedente ale titlului de fa, legiuitorul

Regulele

s'a ocupat de regulple speciale relative la donaOunile 1ntre privitoare

la
testamente.

vii. In capitolul de fata el se ocupa de regulele speciale

relative la testamente.
Dreptul de a testa nu mai este considerat astazi, aa Drept natural.
cum er, considerat de unii alta, data, ca un privilegiu special concedat de dreptul civil, i care erh, mai mult sau

mai putin restrans dupa, moravurile fiecarui popor, ci ca

un drept natural, dupa care omul poate sa dispue de bunurile sale prin acte de ultima vointa, aa cum el poate
dispune de ele prin donatiuni titre vii 1 .
Art. 802 din codul civil definete testamentul un act 2
(I) Cpr. Halot, J. Clunet, anul 1902, p. 681. Vezi si tom. IV,
partea I, al Coment. noastre, P. 2. Mai vezi Fnrgole, Tr.
des testaments, I, P. 9, No. 28 (ed. din 1779).
(2) Toti autorii sunt de acord pentru a recunomte cro, cuvtintul

ad, care nu este la locul su in art. 801 (vezi tom. IV,

partea I, al Coment. noastre, p. 11, nota 5) este, din contra,

foarte potrivit in art. 802, pentrua testamentul consistg, in
65105

Art. 802.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP,. V.

TESTAMENTE.

eminamente revocabil, prin care te,statorul dispune, pentru

timpul Incetitrei sale din viatl, de tot sau parte din avutul

su 0 .
Act dolemn.

Testamentul este astlzi un act solemn, In acest sens

di nu poate sit existe fitrit un act scris fii fkirit Indeplinirea
formelor prescrise de lege art. 800, 858 urm., 886 2. Actul
scris este cerut ad i ad solemnitatem, iar nu numai ad probationem 3 .

kW, cum un vechiu autor, Ricarcl, justificg tolemnitatea testamentelor:

La loi, en permettant l'usage des testaments, a lev la volont des hommes au dessus des tablissements qu'elle avait faits
pour rgler les sucee.ssions entre les hritiers du sang. Elle souffre
qu'un partienlier puisbe violer l'ordre des successions ab intestat,
en lui donnant la libert de disposer de ses biens jusqu'au dernier
moment de sa vie, suivant ses diffrentes inclinations, et d'y appeller

les trangers anssi bien que les proches. Elle a vouln lui laisser
par ce moyen le ponvoir de tenir en soumission ceux qui par l'ordre

da sang sont appells b. la succession, et de s'aequrir les co3urs

des autres, qni n'y pouvaient rien prtendre. Nanmoins les lois
n'ont pas vonlu entirement abandonner leur empire, et se montrant
indulgentes au volonts des hommes en un point, elles ont vouln
les tenir assnjtties en un autre. 'a t pour ce sujet qu'en permettant anx partieuliers de disposer de leurs biens, contre l'ordre
qu'elles avaient tabli, elles ont en mame tpmp impos des conditions et des formalits auquelles elles les ont indispensablement
attachs. De lit ont pris leur origine tontes les solennits que les
manifebtarea unei vointe nnilaterale, si annme: aces a testatorului. Vezi tom. IV suseitat, p. 19, nota 1.
Art. 802 a fost explie.at in tom. IV, partea I, al Coment.
noastre, p. 19 urm.
Vezi tom. IV suseitat al Coment. noastre, p. 21. Testamentum est mends vostra, justa contestatio, Id est solimniter
factum, ut post marten nostram valeat". Ulpiani Reg., tit. 20,
.De testamentis, 1.

(9 Thiry, II, 393, 3, pag. 384. Testamentul fiind un act solemn, ziee foarte bine tribun. Patna, legea a anpus existents
lni la diferite formalitAti, care au de seop garantarea libertiltei vointei testatorulni; iar formele la care este supus acest
act, fricind parte din insiiil substanta lui, sunt cernte pentru
ins.54 existents aetului, nu built numai pentru validitatea lui;
de unde rezult4 el un testament viciat in formele sale este
nnl sau mai bine zis inexistent". Trib. Patna, Dreptul din 1907,

No. 22 (en observ. noastrli). Vezi qi infra, p. 25.

DISPOZITII TESTAMENTARE. PRINCIPII GENERALE.

lois ont prescrites, desquelles elles veulent que les testaments et

les autres dispositions de dernire volont soient revAtus, it peine
de nullit, et dont les testateurs ne euvent pas se dispenser en y
drogeant ou autrement; d'autant qu elles sont introduites pour un
bien public, et non pas en leur faveur particulire. Testamenti
'adj. non privati, sed publici juris est: ideo que forma ejus privatorum pactis non lceditur (L. 3, Dig., Qui testamenta facere
possunt, 28, 1 qi L. 13, Cod, De testamentis, etc., 6, 23)" (1).

Aa dar, testamentul este un act solemn; de unde re- Conseeintile

eare rezultA
zultit el o declaralie de vointA flcutl In mod verbal n'ar din
solemniave it nicio putere legall, cbiar dad, ar fi Insotitg de o tatea testafigIduintit de executare flcutl de cutre motenitorii pre- mentulni.
zumptivi ai defunctului i chiar dacl aceastl declaratie de
vointit ar fi constatatl printr'un act scris, altul decat un
testament, de exempla: printr'un contract. Testamentul, care
n'ar fi fost gent cu formele legale, n'ar ave deci nicio
valoare; autorul lui ar trebul s1-1 refacii Inteuna din formele prescrise de lege 2. Ceeace art. 1168 zice In privinta
(lonatiunilor se aplia, deci tuturor actelor solemne In genere.
La Romani i In dreptul nostru anterior 3, testamentul

trebul neapArat sti cuprind/ o instituire sau rinduire de

motenitor. ,i Heredis institutio est caput et fundamentum

totius testamenti", zice Gaius 4 .

Aceastli instituire sau randuire de motenitor, care nu

se mai cere astazi 5, trebui& sI fie &cal, In vechiul drept

Dr. roman.
Mincluire de
moqtenitor.

Formate

acestei rindniri.

Ricard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-re partie,

chap. 5, No. 1284, p. 289 (ed. din 1707).

Planiol, III, 2515 i 2681; Baudry et Colin, Don. et testctments, II, 1819; Thiry, II, 393, p. 384, etc.
(8) Vezi art. 1 tii 2 capit. 35 (despre diat) C. Andr. Donici;
art. 708 urm., 770 qi 785 urm. C. Calimach (553 urm. C.
austriac); art. 3 *i 38, partea IV, capit. 3 C. Caragea, etc.
Cpr. Miirzeacu, Maximele dreptului roman, cu aplicare la
codicele nostru civil, p. 100 (Ia.gi, 1880). Vezi fn privinta dreptului

roman, Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III, 538,

pag. 207 (ed. Kipp din 1901). Vezi gi tom. I al Coment.

noastre, p. 110 (ed. a 2-a).

(4) Institute, II, 229. Vezi qi Instit. Justinian, De legatis, 2,
20, 34, ab initio, care reproduce suscitat din Institutele
lui G-aius.

(') Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 24, nota 1

qi infra, p. 147. Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1886, No. 82.

Dr. nostru
anterior.

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V.

roman, in termeni soleinni i sacramental

TESTAMENT&

Titius heres esto,

sau Titium heredem esse jubeo". Daca, In loe de ace,astit

formula sacramental., s'ar fi zis: Titium heredem esse voto,
sau heredera instituo", nu mai exisa institutie de mo0enitor i, deci, nici testament (i). Mai titrciu, limit, s'a permis
intrebuinta,rea oricarui termen, pentruca el.& nedrept de a
se anun ultima voin0 a defunctului pentru lipsa unei simple
formalitati: quoniam indignum est ob inanem observationera

irritas fieri tabulas et judicia mortuorum" e

, introdus sub Imparatul August de catre Lucius Lentulus (3),

fiind un act mai putin solemn decAt testamentul 4 , nu putel
sit cuprinda o instituire de moqtenitor, ci numai legate
sau dispozitii analoage, precum : randuire de tutori cpr.
art. 349 C. civ. , curatori, etc.
C. Calimach.
Dael aratarea vointei celei de pe urma cuprinde orilnArt. 708.
duire de moSenitor, ziee art. 708 din codul Calimach
553 C. austriae , se numete testamerkt; iar daca cuprinde
numai alte orndueli, se zice codicil; qi tarn aceasta numai
se deosebete codicilul de testament, eilci nu poate cineva
al orAnduiasca prin codicil randuirea sau subrilnduirea de
moqtenitor" 6.
Dreptul
In dreptul actual, testamentul ne mai avand nevoe sit
actual.
cuprinda o instituire sau rAnduire de motenitor, dupit cum
observa to0 autorii, el se confunda cu codicilul de alta data'.
Codicil.

Codicilul (codicillus, diminutiv dela codex, caiet

Gaius Instit. II, 116, 117.

L. 15, ab initio, Cod, De testamentis et quemadmodum testamenta ordinentur, 6, 23.
Ante Augusti tempora constat codicillorum jus non fuisse;
sed primus Lucius Lentulus (ex cujus persona edam fideicommissa cceperuna codicillos introduxit". (Instit, De codicillis, 2, 25, Pr., ab initio).
(4) Codicillos autem etiam plures quia facere poled, et nullam
solemnitaten ordinationis desiderant". (Instit., loco cit., 3).

() L. 37 3, in medio, Dig., XXXII, De legatis, III. Vezi

tom. IV, partea I-a, p. 26 qi infra, p. 146, nota 2.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 25, nota 4,Eine letztwillige Verffigung, durch welche ein Erbe ?Licht
ernannt wird, heisst Codicill", zice Windschgid, Lehrbuch des

Pandektenrechts, III, 638, in fine, pag. 207 (ed. Kipp

din 1901).

Pothier, VIII, Tr. des don. testamentaires, article prlimi-

CAPACITATEA DE A DISPIJNE PRIN TESTAMENT.

ART. 856.

,,Entre testament et codicile n'y a point de diffrence",

.Licelt Loysel i

In limba de toate zilele se numeqte codicil o declaratie sew.' vulgar

<le ultima vointa, posterioara testamentului, prin care se al ccuovdii:itui. lui
schimba, se adaoga sau se suprima ceva din actul primitiv,

.confirmandu-1 pentru partea neschimbatit. Cand cineva,

clupa diata, Iqi va aduce aminte i de altele, i le va trece
In deosebit izrod, se nume.lte codikil", zice codul lui Andr.
Donici ( 2, capit. 35) (2).
Codicilul poate

sa

explice numai unele din clauzele cu- Ce poste s5

prinse In testament, dupa cum el poate sa adaoge alto

clauze neprevazute In actul primitir. Codicilul, care ar cuprinde o dispozitie noul, va trebul, bine tnteles, daca este
rorba de un testament olograf, IA fie scris, subscris qi datat
eu Instill mana testatorului; altfel el nu va fi tinut In seama,

ce.oucireiniud.

SECTIUNEA I.

Regule generale pentru forma testamentelor 4

Capacitatea de a dispune prin testament.

Art. 856.

Once persoan5. este capabilk de a faee testament,

naire, 2, p. 225 (ed. Bugnet); Marcad, III, 438; Arntz, II,

1948; Thiry, II, 393; Laurent, XIII, 102 urm.; Demolombe,
XXI, 10; Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 1830;
Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 678, p. 280,
nota 1 (ed. Crome), etc. Alle Testamente sind heutzutage
nur Kodizille", zice acest din urrak autor. Vezi si tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 25. Alai vezi Furgole, Tr.
des testaments, I, p. 152 urm., No. 1 urm. (ed. din 1779).
(9 Loysel, Institutes coutumires, I, regula 300, pag. 296 (ed.
Dapin et Laboulaye din 1846). Aceasta nu erk task' adevkrat clec.it in privinta provinciilor care urmau obiceiul pimintului; cici, in provinciile de drept seris, se aplick dreptul
roman, unde stim a instituirea de mostenitor erk o conditie sine gua non a validitXtei testamentului. Vezi Furgole,
2)

I, p. 153, No. 3; Chaisemartin, Proverbes et max.mes du droit

germanigue, p. 430, etc. Vezi si infra, p. 6, text t}i nota 2.
Vezi tom. 1V, partei. I, al Coment. noastre, p. 25, nota 4.
Vezi B rton, L art de faire 801-mgme son testament, 238, 244,

p. 235, 237. Mai vezi infra, p. 39, nota 4 si P. 62. Cpr. C.

',von, Pand. Priod. 1900. 2. 31.
Rubrica acestei sectiuni este imprumutatk dela Pothier (Tr.

Inexact.
rubricei.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 856.

daca nu este poprith, de lege. (Art. 208, 434, 802, 806 urm.,
857 urm., 887, 949 C. civ. Art. 762 C. civ. italian) (1).

Art. 967 din codul francez prevede cA, omul poate s&

C. fr. Art.967.

dispue de averea sa prin testament, fie sub titlu de randuire de motenitor, fie sub titlu de legat, fie, In fine, sub
once denumire proprie ali manifest& vointa, destul este ca.
aceastg vointg sti fie arAtatA, In mod inteligibil ki neIndoelnic.

Legiuitorul nostru a crezut de prisos de a mai repro-

Dreptal
nostrn.

duce aceastii, dispozitie, care are de scop abrogarea dreptului

roman, dupit care validitatea testamentului erh, precum

tim, subordonatl unei randuiri de motenitor, dispoLitier

care er& aplicabilit i In Franta, Inaintea promulgitrei codulni
civil, Insii, numai In provinciile de drept scris, unde dreptul
roma,n el.& In iloare 2.
des don. testamentaires, VIII, p. 226): D 8 rgl s generales
sur les formes des testaments (capit. 1, art. 1 . Ea este ins&
inexacta, dupa cum foarte bine observa, Mareadi (IV, 2,

60 i 79); caci, pe de o parte, toate regulele preserise in

aceasta. sectiune nu se apnea, tebtamentelor prililegiate despre

care trateaza. sectia a 11-a (vezi infra, explic. art. 884), iar
pe de alta parte, aceasta. sectie cuprinde dispozitii care s
aplica, si la testamentele privilegiate. Astfel sunt, de exemplu,

art. 856-858. Adevarul este deci a sectia de fati cuprinde

in acelas timp regule aplicabile tuturor testamentelor in genere
si oarecare regule aplicabile numai testamentelor ordinare.

C. italian.
Art. 762.

e) Iata cum se exprima art. 762 din codul italian, dela care

textul nostru este imprumutat: Possono dsporre per i ta-

mento tutti coloro che non son dichial ati incapa dalla legge".

Tot astfel se exprime, si art. 662 din codul bpaniol: Pueden.

testar todos aquellos ci quienes la ley no lo prohibe expresa(2)

mente".

Vezi Domat, Lois civiles dans leur ordre natured, VI, No. 0,
p. 12 (ed. Carr); Rpert. Sirey, v Testament, 30 si antoritatile citate acolo. In provinciile care urmau obieeiul pamintului, tebtamentul era, din contra, valid, fara, nieio randuire
de mostenitor. Cpr. Planiol, III, 2728; Laurent, XIII, 102
urm.; Demolombe, XXI, 9; Baudry et Colin, op. cit., II,

1827; &pert. Sirey, e cit., 33, etc.

*din, in adevar, a

vechile entume admisese principiul ca, numai D-zen, adeci

legitnra de singe, poate A. faca un mostenitor, iar na mill:
Solus Deus heredem facere potest, non homo, prineipin pe care
il proclama si dreptul germanic: Gott, nicht der lifensch,
macht die Erben. Vezi Chaisemartin, Proverbes et maxims

du droit germanique, pag. 425 urm., precum si tom. III,

CAPACITATEA DE A DISPIINE PRIN TESTAMENT.

.ART. 856.

In loe de a reproduce aceasta dispozitie, legiuitorulReproducerea

nostru a reprodus art. 762 din codul italian,

care nu se caordtul6i2tlinin.

ocupa de o chestie de forma, ci de capacitatea testatorului,

prevazand eit capacitatea de a dispune prin testament este
regula generala, iar incapacitatea, o exceptie (i); de unde

rezulta a eel ce prefinde a testatorul era incapabil de a

testa, trebue said dovedeasca afirmarea sa, conform principiului Inscris In art. 1169 C. eiv., i aeeasta dovada nu
poate sit rezulte decal dinteun anume text de lege (2.
Aceasta solutie este admisibill i In privinta donatiu- Donatinni.
nilor, dei legiuitorul nostru a eliminat art. 902 din COd111 Alt 948' 949'

franeez, ea una ce rezultit din principiile generale ale dreptului. Cpr. art. 948, 949 C. civ. 3).
Toti, In deobte, cati au voe sa savareasel tom:114 C. Calimaoh.
zice art. 1262 din eodul Calimach, pot, dupa regula, sa Art. 1262.
faca, i daruiri".
Incat privete persoanele incapabile de a dispune atat Persoanele
de drept eat i de fapt, vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. inacciarpbuinlee Idie
noastre, p. 29 urm. i 50 urm., iar Meat privete incapa- de a primi.
partea II, al Coment. noastre, p. 41, text si nota 1. Mai vezi

infra, p. 146 si tom. IV, partea I, p. 681. Une,le cutnme

eran, in aceastl privintl, atilt de riguroase incilt declaran nul

testamentul care cuprindeit o instituire de mostenitor. Acestea
eran cutumele din Meaux, Chaumont, Vitry, etc. Vezi Bandry
et Colin, II, 1828.
(t) Vezi infra, p. 146. Numai cei declarati de lege incapabili
sunt deci opriti de a testii. Astfel, smintitul major, care n'a
fost interzis, poate testit &Lek in momentul facerei testamentului, are intregimea facultAtilor sale intelectuale. Cas. rom.
Bult. S-a I, anul 1872, p. 317. Vezi si tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 31. Chestiunea de a se sti dael testatorul
s'a bucurat sau nu, in momentul facerei testamentului, de

(2)

(8)

intregimea mintei sale, este o chestie de fapt, care se apreciaz.

In mod suveran de instantele de fond si care poate fi dedusit
atilt din insus testamentul citt si din alte imprejuriri externe.
Cas. rom. Bult. S-a I, anul 1870, p. 191. Vezi s't tom. IV
suseitat, pag. 30, nota 3.
Marcal., III, 491; Monrlon, II, 631; Arntz, II, 1719; Acollas,

II, pag. 388; Laurent, XI, 105; Demolombe, XVIII, 322;

Baudry et Colin, op. cit., I, 224, etc. Vezi si tom. IV suscitat, p. 26.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 29.

COD. CIV. CART EA III. TIT. II.

CAP. V.

S-a I. ART. 857.

citateea de a primi prin donatiune sau testament, vezi acelatts

tom., p. 81 urm.
Proibitia testamentelor mutuale sau conjunctive.
Art. 857. Doutt sau mai multe persoane nu pot testi, prin
acelaq act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia
persoane. (Art. 795, 802, 886, 938 C. eiv. Art. 968 C. fr.).
Art. 938. Sotii nu pot, in timpul maritajului, Ali fac&
nici prin acte futre vii, nici prin testament (1), vreo donatiune mutual qi reciproa printr'unul qi acelaq act. (Art. 857 C. civ.
Art. 1097 C. fr.).
Dr. roman
ili dr. nostril
anterior.

Testamentul mutual sau conjunctiv erh, cunoscut la

Romani, unde Impgratul Valentinian 1:a introdus pentru a

permite sotilor de a se institui mo0enitori prin unul 0

acelaq act Nov. lui Valentinian III din anul 446, tit. 20,

De testamentis) 21, solutie pe ceare o admisese 0 Andronache

Donici prin 9 de sub capit. 36: Barbatul qi femeea,

zice mest text, pot sii-0 fad. Intre sine diatg, unul ciitre
altul, sau amdndoi inteo diatd, Insit aceastii vointli a lor
trebue s, fie de fa 0 tntru toate formele cerqute dup. pra-

via" 3.
Inexaetitate
de text.

C. Calimaeh
qi Caragea.

(8)

Prin testament nu se fae donatiuni, ei legate, aqa c5. textul,

spre a fi exact, ar fi trebuit s& ziel a sotii na pot, in timpul
cAsAtoriei, Ali fad. prin nnul qi aeelaq act liberalitAti conjunctive, nici prin acte intre vii, nici Fin teetament.
AceastA novel& este publichtA la finele eodului Theodosian
(ed. Haenel), p. 190, 191.
Codurile Calimach qi Caragea neoprind testamentele conjunctive, de aici rezult1 a aeeste legislatii le permiteau. Vezi in
acest sens, C. Iaqi, Craiova Qi Bucureqti, Dreptul din 1895,
No. 18; din 1898, No. 84; din 1900, No. 46, etc. Id ni, Cas.
rom. Bult. 1897, p. 1175. Se naqte ins& intrebarea dad. un
testament san o donatiune conjunctivii, Mente sub legile vechi, pot

fi declarate valide sub legea actual.? Curtes de casatie a admis

afirmativa, pentrucA art. 857 ar fi relativ la o chestie de formg;
or, qtiut este a, in privinta, formelor, se apliel regale tempts

regit actum. Vezi Bult. S-a I, annl 1881, p. 300 qi Dreptul

din 1881, No. 40, p. 423; Bult. 1901, P. 948. In acelaq sens,
Cas. fr. D. P. 45. 1. 126; T. Hue, VI, 267; Laurent, XV,
323; Demolombe, XXI, 20; Aubry et Rau, I, 30, P. 101,
nota 7, in fine (ed. a 5-a) qi VII, 667, in fine, pag. 101;

PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE.

ART. 857.

Aeest testament este admis i ast6zi in unele legiuiri Dr. etrAin.

stgine, Ins5, numai Intro soti
In Franta, ordonanta din 1735, curmetnd controversa Dr. vechiu
ce exist?), In dreptul anterior, opre te testamentele conjunc- francez.
tive sau mutuale, permitandu-le, prin exceptie, numai In
ou cazuri: 1 and pIrintii 1i Implrteau averea intro
lor; i 2 caul se dispuneh printr'o donatiune mutualii. mortis causd 2.
Codul actual a csprit din contra, In mod absolut, once Dreptul
testament i donatie conjunctive (art. 857, 938, flrg, a actuaL
admite nicio exceMie, aa a once testamente sau donatiuni
conjunctive aunt asthzi nule, In baza art. 886 3.
Legiuitorul a voit stt, curme din rldIcinI dificult/tile Motivele dr.
asupra citrora tribunalele eran alt1 data In diverge*, clei actuaL
daca testamentele conjunctive ar fi permise astlzi, ca i alt1
clatl, nu s'ar puteit ti dac revocarea unuia din ele aduce,
ca conseci* neapitratk revocarea eeluilalt.
N'ar trebui Ins s intindem proibitia art. 857 peste Difrziti.i
anarginile ei, ciLei nimio n'ar Impedich pe doul sau mai sreccuteiprpoe!.
face in acte deosebite.
multe persoane de a se inelege intre ele spre
aeela timp fiecare, ins prin acte deosebite, dispozitii rePand. fr., y Don. et testaments, 6246 urm. qi 12212. Cpr.
art. 1753 C. portughez. Vezi tom. I, al Coment. noastre,
p. 101 (ed. a 2-a). Chestia este insg. indoelnia. Vezi infra, p. 11.
Ceeace este
netndoelnic este a sotii criiiitoriti sub
legea veche n'ar puteh,
fac astAzi o donatiune sau un
testament mutual. Rodire et Pont, Contrat de mariage, I,

186; Pand. fr., y Mariage, 3123. Vezi tom. VIII, al Coment.

noastre, p. 89, nota 3.
(i) Vezi art. 583 ki 1248 C, austriac (texte nereproduse In codul
Calimach), art. 2265 nrm. C. german, etc. Contra: art. 761
C. italian, art. 669 C. spaniol, art. 1753 C. portughez, etc.
(2) Vezi Baudry et Colin, II, 1851.
(8) Planiol, III, 2682; Baudry et Colin, II, 1851; Mass-Verg,
431, p 81; Zacharke, Handbstch des fr. Civilrechts,
672, p. 269 (ed. Crome). Eine Testamentsurkunde,
zice aeest din urml autor, welche die letzten TVillenserkla-

rungen zweier oder mehrerer Personen ethalt, ist ihrem ganzen

Inhalt nach nichtig". Cu alte euvinte, unul qi acela., testament
nu poate sit cuprinda expresiunea yointei mai multor testatori.

Cpr. Trib. Paris, Pand. Priod. 97. 2. 272 i Cr. judiciar

din 1913, No. 72 (en observ. noastrX).

Dr. etritin.

10

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

8-a I.

ART. 857.

ciproci de ultiml vointI, sau spre a testh ambele, prin acte

deosebite, In folosul unei tertie persoane. Asemenea testamente ar fi perfect valide, chiar dad, ar fi serse pe aceeak.
email, de hArtie 1).

Pentru ca testamentul sit fie conjunctiv, reciproc sau

vi sg, eadtt sub proibitia art. 857, trebue deei ea
coninnetiv. douii, sau mai multe persoane sl fi dispus prin unul V':
acelaf act, una In favoarea eeleilalte, sau toate In folosul
unui tertiu; de unde rezultii cit cloua testamento nu aunt
conjunctive vi, deci, niel oprite, devi ele au fost serse pe
aceeav coalg, de hArtie, Insii, unul pe o fatti, vi al clones
pe cealalt1 &tit; pentructi, aceste doul testamento, del sunt
scrise pe aceeav coall de hartie, totuvi sunt independent&
unul de altul. Ceeace legea oprevte nu este deci Intrunirea
Ce se eere

Pentru
ell
tu 1
l fie MUatestamentusX

material., ei Intrunirea juridiel a douit sau mai multe testamento 2.

In asemenea, caz, revocarea unui testament nu va
testamentulni. atrage revocarea celuilalt; pentrucit, In specie, existit douti,
Revocarea

acte deosebite independente unul de altul; lar In caz ca,nd

doutt sau mai multe persoane ar fi testat In aceeav zi In
folosul unui ter0u, dreptul legatarului se va desehide, conform dreptului comun, prin moartea unuia din testatoii,
celalalt rImiinfind liber de a-vi revoelt dispocitia sa .
Aplie. art. 857
Din cauca generalitittei sale, regula art. 857 se aplica
lamentele
tcate 1"ta-la
toste testamentele In genere: la cele olooTafe
ca vi la cele
In
0
genere.
mistice si autentice .
Zacharite, op. Ili loco cit., 672, in fine; Aubry et Rau, VII,
667, p. 100; Bandry et Colin, II, 1853; Planiol, III, 2682;
Thiry, II, 393; T. Eluc, VI, 267; Laurent, XIII, 146; Demolombe, XXI, 14; Berton, L'art de faire 80i-mime son testament, 221, p. 223 O. toti antorii.
Laurent, XIII, 146; Demolombe, XXI, 18; Demante, IV,
113 bis; Baudry et Colin, II, 1853; Arntz, II, 1961, in fine;
Anbry et Rau, loco cit.; Berton, op. i loco supra cit.; T.
Huc, VI, 267; Pand. fr., y cit., 6222, 6227 nrm.; Rpert.
Sirey, v Testament, 293 urm.; Tabacovici, Prime elemente
de drept civil, II, 438, pag. 274; Cas. fr. D. P. 61. 1. 267;
Sirey, 61. 1. 670; Sirey, 73. 1. 313; D. P. 73. L 467, etc.
(9 Vezi Pand. fr., Don. et testam,ents, 6222 i autoritiitile ditate
acolo.

(4) Pand. fr. y cit., 6232 urm.; Rpert. Sirey, vo Testament

PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE.

ART. 857.

12

Pentru ea doug, testamente autentice sg, fie insg, con- Testamenteli

junctive, trebue ca constatarea vointei ambilor testatori sg, antentice
mistice.
fie cuprinsil Inteun singur proces-verbal de autentificare;
iar In privinta testamentelor mistice, trebue ea actul de
suprascriere sit fie fiteut pentru toate testamentele de odatg,
(art. 864 1).
Oprirea testamentelor conjunctive nefiind privitoare Dr. interneprivatnurnai la forma testamentelor, ei avand de scop pg,strarea tinal
Controversli.
unitAtei dreptului iimpedicarea contestatiilor, care altg, datg.
aduce,au dezbingii in justitie, se intemeiazg, pe consideratii

de interes general, care ritmln aceleasi peste tot locul, oriunde s'ar face un testament conjunctiv; de undo rezultg, eg,
Romftnii nu se vor puteh, sustrage dela aceastg, proibitie,
nici ciliar inteo targ, stilling, unde testamentul con junctiv ar fi
permis 2 . Testamentul reciproc (mancomunado), oprit de
289 urna.; Baudry et Colin, II, 1857; Laurent, XIII, 144 si
toti autorii. Faptul din partea legatarului universal de a
se obligh fnseris inteun testament la executarea lui, nu cade
fnsI sub proibitia art. 857. C. Paris, D. P. 77. 2. 111.
Cpr. Demolombe, XXI, 19.
Vezi In acest scns Laurent, Principes, XIII, 145 si Droit
civil international, VI, 314 urm.; Baudry et Colin, op. cit.,
II, 1855, 1856; Maread, IV, 88; Bertauld, Quest. pratiques et
doctrinales de C. Napolon, I, 154, p. 121; Despagnet, Pr.

de droit international priv, 216, p. 662 (ed. a 5-a, 1909);

Fmlis-Demangeat, Tr. d droit international priv, 1, p. 176,
nota b; Surville et Arthuvs, Cours lment. de droit international priv, 193 bis, p. -252 (ed. a 5-a, 1910); Rolin, Pr.
de droit international priv, II, 835, p 410, 411: Ricci,
Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 92, p. 210 urm.
(ed. din 1907); Cas. Florenta, Sirey, 99. 4. 5 si Dreptut
din 1899, No. 59 (eu observ. noastrA); J. Clunet, anul 1902,
p. 175, etc. Contra: A.ubrv et Rau, VII, 667, in fine,
p. 101; Demolombe, XXI, 2-0 si 476; Weiss, Tr. thorique
et pratique de droit international priv, III, pag. 626, nota
si Tr. lment. de droit international priv, p. 864; T. Hue,
VI, 267; Pacifici-Mazzoni, Tr. delle successioni, II, 26; Buniva, Successioni, 104 urm.; Cas. Roma, Giurisprudenza
italiana, 1876. 1. 708; Trib. superior imper. german, J.
Clunet, anul 1882, p. 360 si anul 1805, p. 422; Sirey, 95. 4.
12. Vezi si Cas. rom. Bult. S-a 1, 1881, p. 300 si Dreptul din
1881, No. 40, p. 323, care zice di dispozitiile art. 857 si 938
sunt privitoare numai la forma testamentului. V. supra, p. 8,
n. 3. Vezi asupra acestei controverbe, Pand. fr., v0 cit., 14959,

12

COD. CIV. -L CARTEA III.

lege, zice art.

TIT. II.

CAP. V. S14 I.

ART. 938.

733 din codul spaniol, nu va fi valid in

Spania, dacg el a fost fiteut de Spanioli, chiar In stritinittate, tritecr tarit unde asemenea testament este permis aunque lo autoricen las leyes de la nacin donde se hubiese
Art. 938.
Motivele

art. 938.

otorgado".
Aceeai solutie este admisibill In privinta donatiunilor
conjunctive art. 938) (1.

Art. 938 reproduce proibitia art. 857. Dupit ae,est

text, sotii nu pot, in timpul clisatoriei (2), s-i fad, liberalititti conjuetive niel prin acte Intre vii, nici prin testament. Aceleai motive pentru care s'au oprit testamentele
conjunctive au fIcut pe leg,iuitor sti, opreaseit i donatiunile

reciproci, pentrucit donatiunile &cute Intre soti, in timpul

disatoriei, sunt revocabile, ca i testamentele art. 937).
Proibitia sta,tornicitit de art. 938, In privinta donatiunilor
reciproci Intre soti, printr'unul i acela act, este o consecintl, a principiului revocabilitAtei, zice foarte bine Curtea
din Bucureti (3
Acts deosebite.

Nimic nu s'ar opune InsA ea sotii Ali faca unul altuia o donatiune mutualit, chiar In aceemi Li, Snag prin
acte deosebite 4)
14960; Rpert. Sirey, v Testament, 2830 urm.; Vincent et
Pnaud, Dictionn. de droit international priv, y Testament, No. 16 si 17, etc. Mai vezi tom. I al Coment. noastre,
p. 210 (ed. a 2-a) si tom. VIII, p. 90, ad notam.
(l) Laurent, XV, 323. Contra,: T. Hue, VI, 472, p. 613, 614;

C. Toulouse si Caen, D. P. 52. 2. 64; D. P. 63.

Neaplic.
art. 938 donatinnilor reci-

proci dintre
viitorfi soti.
Convoy era&

2.. 179.

Vezi asupra acestei chestinni, Pand. fr., y cit., 14934 urm.

(2) Proibitia art. 938 fiind intemeiatil pe revocabilitatea liberalitAtilor mutuale co. sotii isi fac in timpul cAsAtoriei (art. 937),

se decide, in genere, a viitorii soti pot sii-si fad. donatiuni

mutuale prin contractul lor de cli satorie, pentruci asemenea
liberalitAti aunt irevoca.bile (argument din art. 936 si 937).
Cpr. Laurent, XV, 325; Thiry, II, 393, p. 384. Cu toate
acestea, jurisprudenta francez1 anuleazA liberaliatile mutuale

saa reciproci, acute chiar prin contractul de asittorie, dad

au de obiect bunuri viitoare. Vezi Laurent, loco cit.
(8) Vezi Dreptul din 1889, No. 74, p. 594. Cpr. Laurent XV,

322; Marcad, IV, 333; Mourlon, II, 1002; Baudry et Colin,

y cit., 12211; Demolombe, XXIII,
449, etc.
(4) T. Ha; VI, 472; Baudry et Colin, II, 4028; Demolombe,

II, 4027; Pand. fr.,

13

LEGEA CARE CARMITESTE FORM& TESTAMENTELOR.

Legea care cirmuete forma testamentului, cu privire

la timpul dud el este fa"cut.

Forma testamentelor, ea li aceea a tuturor actelor In Art. I C. civil..

genere, este cftrmuita de legea timpului and testamentul a

fost redactat, conform regulei tempts regit actum, fiindel
legea noua nu poste A, aibti, efect retroactiv (art. 1) (t.
Din cele mai sus expuse rezulta cii testamentul flout vaidastea
sub codul Calimach sau Caragea, prin punere de deget, tatuatme ens : or
este valid astazi qi tli produce toate efectele sale, chiar daca Calimach. testatorul ar fi murit sub legea actual, daca acest testa-

ment euprinde o Anduire de motenitor, caci legea noul

nu obliga pe testatorii pe care i-a apucat in viata Ali

La alt

legea

testament sub aceasta lege. O asemenea Indatorire

n'o impune decat pentru testamentele privilegiate

(art. 871, 873 qi 882

(Vezi infra, p. 125, 126, 127 i 132

Aeeste testamente nu pot Irma fi valide astazi decat DatIt certIL

sub conditia de a fi cu adevarat Intocmite sub legea veche, Art. 1182..
caci altfel ar fi foarte lesne de a se Inlaturh legea noul,

antidatandu-se testamentele facute sub legea actual. TeXXIII, 450; Maread, IV, 333; Laurent, XV, 323; Arntz,
II, 2317; Aubry et Rau, VIII, 743, p. 102; Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 1097, No. 8 urm.; Pand. fr.,
vo cit., 12216, etc.

(I)

Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 66 si din 1884,

No. 62; Trib. Argel si Brhila, Dreptul din 1882, No. 23 si
din 1883, No. 29; Laurent, I, 202; Maread, I, 52; Demolombe, I, 49; Thiry, I, 29; Planiol, I, 247; Aubry et Rau,
I, 30, p. 101 (ed. a 5-a); Pand. fr., v Don. et testaments,
6236 urm.; Rpert. Sirey, vo Testament, 300 urni., etc. Vezi
Deei,
tom. I al Coment. noastre, p. 100, 101 (ed. a 2-a).
dach legea ar schimbh formele testamentului In intervalnl de
timp, care s'ar strecur intre data testamentului si moartea
testatorului, testamentnl fAcut dui)/ formele legei vechi ar

fi valid. Rpert. Sirey, y cit., 301; Planiol, I, 247; Demo-

lombe, I, 49; Aubry et Rau, I, p. 30, p. 101 (ed. a 5) si

alti autori eitati In tom. I al Coment. noastre, p. 101, nota 1

(ed. a 2-a). Contra,: T. Hue, I, 73.

(2) Anbry et Rau, I, 30, p. 101, text

si

nota 7 (ed. a 5-a).

Vezi autorithtile eitate In nota precedenth, precum si tom. 1

al Coment. noastre, p. 109, 110. Vezi Ins T. Hue, I, 72,
73, duph care legea nouh, care ar fi modificat formele existente ale testamentului, ar aveh efect retroactiv.

14

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

TESTAMENTE.

stamentul f4cut conform legei vechi, care s'ar deosebi de cea

actual, va trebui deci sit ail)/ datit certit, spre a fi valid

sub legea nouit (art. 1182 (i .
Test, verbal.

Testamentele verbale, permise ki acute sub legile ante-

Aert:Z4itaL4.7rioare, pot dh loe la dificultiiti. Credem di testamentul verbal

acut fatit de cinci martori, conform art. 745 din codul

Calimach (584 C. austriac), n'ar putek fi stabilit astlizi In

justitie prin depunerea sub juritmant a acestor martori,

conform art. 747 din codul Calimach (586 C. austriac .
Testamentele verbale acute altti. datii Inaintea judectiArt. 748 um' tmilor, ar fi Insl valide astitzi Eii ar avek puterea u.nui act
C. Calimach.

autentic, dacl judecItorii n'au servit numai ca martori, ci

au luat act Inscris despre ultima vointit a testatorului,
Data punerei

conform art. 748 urm. 0. Calimach 588 urm. C. austriac 2.

Din Imprejurarea cii testamentul este, In privinta for-

ta luorare a
.codulid
civil melor, domuit
actual.

de legea sub care a fost acut, rezultit el

te,stamentul neregulat In ce privalte formele, acut Inaintea

punerei In aplicare a codului actual 1 Decembrie 1865 2,
ar fi nul, cu toate cg ar Indeplini cerintele legei actuale 4.
Consideratii istorice asupra testamentelor In genere.

Inainte de a examin& cele trei forme testamentare limitativ determinate de legea actuall art. 858, vom face
o scurtI introductie istoricI asupra dispozitiilor testamentare.
(1) Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 110 (ed. a 2-a).
S'a
decis ins& a veraeitatea si sinceritatea datei unui testament,
ficut sub legea veche, este suficient doveditb, prin martorii
instrumentan, Intrucit eontrariul nu este dovedit prin alte
dovezi. Cas. rom. Butt. S-a I, anul 1882, p. 19- Solutia admisX

Legalitatua

decretului lui
Cuza-Voclit,

privitor la
punerea In
lucrare a
.eodului civil.

de Curtea de easatie este insii foarte periculoasI.

() Vezi infra, p. 22, text qi nota 4, precum qi tozn. I al Coment.
noastre, p. 110, 111 si 205, nota 2 (ed. a 2-a).
Este deci legal deeretul lui Cuza-Vodit din 30 Iunie 1865,

prin care s'a prorogat punerea In aplicare a codului civil

pe cinei luni, adecl dela 1 Iulie On& la 1 Decembrie 1865.
Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 21, nota 1 si t. X, p. 632

la deciziile citate acolo, adde: JudeeAt. ocol. Bins (Dolj),

Cr. judiciar din 1913, No. 9, p. 105 si Pagini juridice din
1913, No. 109 (cu nota d-lui G. Nicolescu).
Pand. fr., y cit., 6237, in fine.
si

CONSIDERATII ISTORICE AS17PRA TESTAMENTELOR.

15

Origina testamentului se pierde In Intuneeimea timpu- Origina testa-

rilor, 0 dreptul omului de a dispune de averea sa prin acte

mentelor.

de ultima vointa 11 gasim In legislatiile cele mai veehi, afara.

de acea a Germanilor (1), a Egyptienilor 0 a lui Moise 2).

Cel mai veehiu testament, dupa Eusebiu qi Cedrenus, Testamentul

ar fi acel al lui Noe, care, In urma potopului, ar fi Impartit panAntul Intro cc:4 trei fii ai si: Sem, Cham i

lui Noe.

Iafet. Desquiron reproduce chiar textul acestui pretins testament (3.

Poetul Homer ne da, de asemenea, modelul unui testament, &cut de Telemac, In favoarea lui Piren (4).
La Atena, Inaintea lui Solon, nu erh, permis mate- Dr. atenian.

nilor de a teeth. Aeest legislator confera Ins/ dreptul de

a, teeth, Atenienilor care nu aveau copii legitimi, dupa cum
ne atesta Plutarc, Montesquieu i alti scriitori 5).
Solon erh deci favorabil testamentelor, pe dad Platon,

In tratatul su asupra legilor, voeh, din contra, ca dreptul

de a teeth sit fie eat de restritns, eeeace n'a Impedicat pe
marele filosof de ali face el' Insuqi testamentul eau, cazhad
astfel In contradietia In care, peste 2000 de ani mai thrziu,
trebuih, sit cada Mirabeau.

Iatit cum se exprima, In ackasta privina, un autor:

Malgr le jugement svre que Platon a port contre le
testament, le grand philosophe a pourtant test lui-mAme. Il montra

ainsi, comme on l'a remarqu, la m6me inconsquence que Mirabean, qui avait test la veille mAme du jour o Talleyrand vint
lire it l'Assemble nationale le clbre discours posthume, dans

Heredes tamen successoresque cuique liberi et nullum testamentum", zice Tacit. Vezi Rpert. Sirey, v Testament, 26.
Vezi Rpert. Sirey, v Testament, 4 0 6. La Evrei, Ina- Dr. ebraie.

intea lui Moise, se gAsesc ins& oarecare urme de puterea testamentarli. Vezi Rpert. Sirey, y cit., 5; Michaux, Tr. pra-

9, p. 3; Rpert. du palais, v'' Testament,

No. 4, etc. Cpr. Furgole, Tr. des testaments, I, p. 8, No. 22
tique des testaments,

(ed. din 1779).

Ve,zi Rpert. Palais, e cit., 4; Michaux, op cit., 9, p. 3. Vezi
In Furgole, op. cit., I, No. 4, p. 4, textul lui Cedrenus, astfel
cum se &alto in versiune,a lui Wilhelm Xilander.
Odysea, capit. 17, v. 78. Vezi Michaux, op. cit., No. 9, p. 3.
(6) Vezi Michaux, op. cit., 11, p. 4; Rpert. Palais, v Testament, 7; Rpert. Sirey, eod. tP, 10.

16

COD. CIV.

CARTE A III.

TIT. II.

S'a I.

CAP. V.

TESTAMENTE.

lequel l'illustre orateur demandait l'abolition du testament comme

contraire au droit naturel et it la raison" (I).
Dr. spartlat.

Dr. roman.
L. eelor 12
table.

Dreptul de a test& li ave& fiintI i. la Sparta, dupit

cum ne atestl tot Plutarc, In viata lui Agesilas, 7, qi
Diogenianus-Laertius care, dupit toate probabilitlitile, trlih.
la Inceputul secolului al 111-lea al erei cretine, ne-a pitstrat testamentele ui Aristotel, Platon, Epicur, Teofrast,
Strabon, Lycon, etc. 2).
Dar nicAiri testamentul n'a fost mai In floare cleat
la Romani, unde dreptul de a test& a fost proclamat In
mod solemn win legea celor 12 table: Uti legassit super
pecunia tutelave st183 rei, ita jus esto"

Testamentul el.& deci

ea o lege. Dicat sau disponat test ator et erit lex. De aceea.

Mantica compar testatorul cu nn Rege, care porunce/te 4.
Formele test.
Forma testamentului a variat InsA, i mai multe moduri
Ja ikbmani, de a test& au fost suceesiv admise de dreptul vechiu, de
dreptul pretorian kii de constitutiile Impitritteqti.
Test. ealatis,
Gaius qi Justinian ne aratit In Institutele lor c.I., la
'rnitiis
/i
Inceput,
eran doul feluri de testamento. (Pe,stamentorum
test. in proinstil.
autem genera initio duo fuerunt) 5 : unul care se film& In

timp de paco, lar celalalt In timp de rilsboiu. In timp de

pace, testamentul se flee& printeo lege, calatis comitiis,
adecii In fiinta qi cu ratificarea poporului, adunat In comitiile sale de doll& ori pe an Id acest seop quce eomitia
bis in anno testamentis faciendis destinata erant 5 . In
Beauchet, Histoire du droit priv de la Rpublique athnienne, III, p. 431. Cpr. Rpert. Sirey, y Testament, 9 ai 45.
Michaux, loco cit.; Rpert. Sirey, v cit., 10. Vezi Beauchet,
op. cit., III, p. 694.
Tab. 5, 10. Vezi ai Ulpiani Regul., De tuielis, lit. 11, 14,
care reproduce textul de mai sus. Mai vezi Nov. 22, c,apit. 2.
Cpr. Furgole, Testaments, II, p. 4, No. 3 ai ILI, p. 357, No. 1.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, nota 6 dela
p. 19, 20, 21. Vezi qi L. 1, Cod, De sacrosanctis ecclesiis, etc.
1, 2, uncle se zice: Nail enim est, guod magi., hominibus
debeatur, guam ut supremo voluntatis, postguam jam aliud
velle non possunt, liber sit stylus, et licitum guod iterum non
redit arbitrium. Mai vezi infra, p. 147, nota 1.
(6) Gaius, Instit., II, 101; Instit. Justinian, De test. ordin., 2, 10, 1.

(6) Gaius, Instit., loco cit. Cpr. Dernburg, Pandekten, ILI, 69,
p. 128.

17

CONSIDERATII ISTORICE ASTJPRA TESTAMENTELOR.

timp de ritsboiu, testamentul in procinctu se flea Inaintea

armatei echipate qi sub arme, cad procinctus erh, armata

gata la lupta 0 sub arme. Procinctus est enim expe-

ditus et armatus exercitus" (t).

Capul familiei soldat, care voea sa testeze Inainte de
a pled', la lupta, 1i declarit vointa sa lnaintea tovaraqilor
lui de arme, care Inlocueau adunarea poporului.
Aceste testamente neputand Insit sa, tag, loe decat In Test, per ma
timpuri determinate fi In Imprejuritri particulare, s'a Inchi- et "brain'
puit Cu timpul a treia forma de testament, testamentul per

et libram, care se flea prin mijlocul unei mancipatii,

adeca a unei vinzari Inchipuite, in flints, a cinci martori
qi a unui libripens (porte-balance), toti cetateni qi puberi,
cas

precum 0 a unui cumparittor al succesiunei (familice emptor),

care juca rolul unui mo8tenitor (2). Quod testamentum

dicitur per ces et ltbram, scilicet quia per mancipationem
peragitur" 3).
Cele dintai douit moduri de a testa citzuse big, In
desuetudine Inca din timpul lui Gaius, iar te,stamentul per
ces et libram fusese adane modifieat, fiindca manciparea
nu mai era decal un simulacru, attit In privinta vanzarei
cat 8i a mijlocului de a institui un moqtenitor (4).
In perioada dreptului clasie gasim, de asemenea, trei Dr. dada.
forme de testamente: testamentul per ces et libram modificat ; testamentul nuncupativ sau verbal tli testamentul pretorian.
Testamentul nuncupativ, accesibil tuturor acelor care Test. nunennu qtieau sau nu puteau sit serie, precum Bunt, de exemplu: pativ.
orbii, etc., consist& In urma desfiintarei mancipatiunei, in
declaratia verbal a testatorului, facuta In prezenta a qapte
martori, septem testibus adhibitis (5.
Gains, Instit., loco cit. Vezi infra, p. 122, nota 4.
... Nam que ohm familial emptor, id est, qui a testatore
familiam csccipiebat mancipio, heredis locum obtinebat, et ob
id ei mandabat testo,tor, quid cuique post mortem suam dani
vend . . ." (Gains, Instit., II, 103).
(2) Gains, Instit., II, 102, in fine. Vezi asnpra ineonvenientelor
testamentulni per ass d libram, Fnrgole, Tr. des testaments,

I, P. 13, No. 10.

(9 Gains, Instit., II, 103, 104.

(5) Instit. Justinian, De testam,entis ordinandis, 2, 10, 14. Vezi

65105

18
Test. pretorian.

Test. tripartit.
Dr. bizantin.

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S & 1.

TESTAMENTE.

Testamentul pretorian, introdus prin edictul pretorului,

nu defer&L motenirea propriu zis, ci aye& numai de scop
Investirea unei persoane ea posesiunea bunurilor testatorului
(bonorum possessio). In acest testament, mancipatia nu mai
el-A,
necesarit (nulla mancipatio- desiderabatur), ci numai

prezenta a qapte martori Iti punerea unui sigil din partes

fiedruia din ei, ceeace erk o adevaratit inovatie t).
In dreptul bizantin, pe langl testamentul nuncupativ,
introdus de 111101.4, mai gtisim Ind testamentul tripartzt
(tripartitum), admis In anul 439, printeo constitutie a lui
Theodosie al II-lea i Valentinian al III-lea .
Acest testament se numg tripartitum, fiindcii el 10
Imprumuth formele sale deis trei legislatii deosebite. In adevIr,

1 acest testqment trebuih, conform vechiului drept civil,

A. fie flcut deodatii, gait nicio Intrerupere (uno eodem que
tempore); 2 el trebui sit fie filcut 1n prezenta a apte
martori, cu semnittura i pecetea lor, formalitate Imprumutatit deis dreptul pmtorian; 30 In fine, testamentul tripartit trebui sg, fie semnat In Mantra de testator i de
martori, formalitate Imprumutatii dela constitutiile ImplrAteti e .

si L. 21, Pr., Dig., Qui testamenta facere possunt, 28,

1,

unde se zice: , Licebit ergo testanti vel nuncupare heredes, vel

acribere; Sed si nuncupat, palam debet". Vezi asupra testamentului nuneupativ, Furgole, op. cit., 1, pag. 14, No. 13;
Dernburg, Pandekten, III, 70, pag. 133 (ed. a 7-a). Vezi si
toin. IV, partes. I, al Comfit. noastre, p. 21, text Qi .nota 2.
Incat priveste testamentul nuncupativ in vechiul drept francez,

vezi Furgole, op. cit, I, No. 23, p. 31 urm.

(I) Gaius, Instit., IL, 119. Vezi si Instit. Jastinian, lo o cit.,

2.
Este de observat ea testamentele, nule dupa dreptul
civil, putean Ali produea efectele lor dupit dreptul pretorian,
daca formalitatile aeestni drept fnsese observate. Vezi Gains,

Instit., II, 119 si 147. Vezi si infra, nota 1, in fine, dela

p. 107, 108.
L. 21, Pr., Cod, De testamentis, 6, 23.

Instit. Justinian, De testamentis ordinandis, 2, 10, 3.

L. 23, Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1;
L. 21,
Cod, De testamentia, etc. 6. 21, etc. -Cpr. Girard, -Manuel
elment. de droit romain, p. 809, 810 (ed. a 4-a, 1906).
Dup. Institutele lui Justinian (loco cit., 4), nnmele mostenitornlui trebuia A, fie scris eu Snail mana testatornlui san a
until martor, pentru a nu se dit loe la fraude, propter testa-

CONSIDERATII ISTORICE AU/13RA TESTAMENTELOR.

19

Afp dar, din cele mai sus expuse vedem el Romanii Teetamentele
Can all
au avut urnAtoarele forme de testament: testamentul cala- existat
la
tiis comitiis; testamen tul in procinctu; tes tamentul per ces Romani.
et libram sub doul forme: testamentul pretorian, nuncupativ qi tripartit 1 .
ImpAratul Valentinian al III-lea, Intelegand foloasele Test. olograf.
testamentului olograf (per holograph,am scripturam) (2), 1-a
introdus In anul 466 dela Christos 8 ; lag acest testament,
care nu avel nevoe de martori, nu este admis In legislatia
lui Justinian. Das land aber im ustinianischen Rechte
keine Aufnahme", zice Dernburg 4 .
In adeviir, acest impitrat cere prezenta martorilor chiar
pentru testamentele serse in Intregimea lor cu insill mama
testatorului, admitlind forma olografl, prin exceptie, numai
7nentorunt sinceritatem, ut nulla fraus adhibeatur ; insi Justinian a revenit el hulls mai tirziu asupra acestei deeizii
(Nov. 119, capit. 9, De testatore non cogendo propria manu
nomina heredum scribere). Cpr. Ruben de Conder, Rpt.
ecrites de droit romain, I, p. 239 (ed. a 7-a, 1888).
( ) Testamencul putei fi ficut in mai multe exemplare, pluribus
codicibus (Instit., loco cit., 13), i si fie scris pe once materie: hirtie, pergament, etc. Nihil enim interest, testamentum
in tabulis an in chartis membranisve, vel in alia materia fiat".
(Instit., loco cit., 13); L. 1, Pr. qi L. 4, Dig., De bonorum
posseasionibus secundum tabulas, 37, 11. L. 15, in fine,
Cod, De testamentis, 6, 23, zice de asemenea: In quacunque
instrumenti materia conscribere". Vezi infra, p. 41, text Q1
nota 6.
(2) Testamentul scris Cu Insti4 mina testatorului se numi holo-

grapho, lar

eel seria de altii se numik alloqrapha. Vezi

Dernburg, Pandekten, III, 70, p. 133, nota 16.
(8) Novella Valentiani III, tit. 20, capit. 2, De testamen-tis, 11
Ne tamen hujus statuti salubritatem generi vtgemus humano, mansura iugiter lege decernimus, ta quisquis per holographam scripturam supremum maluerit ordinare judicium,
habeaf liberam facultatem . . . . si holographa manu testamenta condantur, testes nee,essarios non putamus, etc." Vezi
Rieard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-re paitie,
capit. V, S-a 5, No. 1484 urm., p. 335 (ed. din 1707).
(4) Pandekten, III, 69, in fine, p. 131 (ed. a 7-a, 1903). Testa-

mentid olograf, conform. Nov. lui Valentian, existit i In eodul

Caragea: lar de va fi serisi diatit de tot Cu mina &dui ce a

ficut-o, atunei qi ari de martori si aibi Axle, Intoemai ea
cea mixturisiti" (art. 26, final, partea IV, capit. 3).

C. Caragea.

20

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-s L

TEST AMEN TE.

In privinta trnpitrtelelor acute de ascendenti, In folosul descendentilor lor (t).

Legislatia

Testamentul olograf a existat Mal In legislaVa

WiBig111". gotilor, care qi-au ridicat trofeele lor pe ruinele imperiului

roman : Manu proprid scribat ea quce ordinare desiderat;

dies quoque et annus habeatur in ei,s evidenter expressus;
deinde toto scripturce textu conscripto, rursum auctor ipse
subscribat' (2).
C. Caragea.

Trecem acum la dreptul nostru anterior.

Codul Caragea cere ca diata sit se faca tnscris fa cu

N"dmitema
arhiereul (3), sau judeclitorie, sau trei martori (art. 26, partea
teat. 'verbal.
IV, cap it. 3); de unde rezu1t1 cti, testamentul verbal Eiau

(i) L. 21 1 (auth. extras1 din Nov. 107, eapit. 1), De testamentis, 6, 23.Dupg, acteastA lege si L. 28 1, Cod. loco cit.,

testamentul erh olograf, and er seria in intregimea lui de

mime testatornlui, cu toate c el nu era, semnat de dcinsul. Vezi

qi infra, p. 35, nota 1. Cpr. Arnds, Pandekten, 485, P. 736.

(2) Vezi Ricard, Tr. des donations entre-vifa d testamentaires,
1-re partie, capit. V, sectia 5, No. 1486, p. 335 (ed. din 1707).

Teat. clin drep-

tul canonic.

(8) Aeest testament are multA asemitnare en ace' din dreptul

canonic, care se puteft face inaintea preotulni qi a doi martori (testamentum coram paroho atque duobus teatibus). Vezi
asupra acestui testament, Dernburg, Pandekten, III, p. 135, II.

Vezi qi Forgole, Tr. des testaments, I, No. 10, p. 83 nrm.

(testaments reps par ies curs), qi No. 2, p. 65.
Teetamentele

din imperinl
otoman.

Asemenea testament se obisnueste qi astAzi In Virile supuse

imperiului otoman qi ar putek fi flent acolo in ace-st mod de
cAtre un Roman, conform regulei: locus regit actum (art. 2

si 885). Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1889, No. 22; Trib.
Tnlcea qi Cas. rom. Dreptul din 1881, No. 76 qi 77. Vezi infres,
p. 76, ad notam qi tom. I al Coment. noastre, p. 206, ad notam.
Teat. Ev-reilor,

C. Caragea.

Incit priveqte testamentele Evreilor Acute la Iernsalem,

inaintea tribun. rabinic, vezi tom. I suseitat, p. 205, nota 2
(ed. a 2) qi infra, p. 76, ad notam, in fine.
Sub codul Caragea, arhiereul, ea sti. poati adeveri un testament, trebuih, sh fi asistat singur la faeerea lui; de unde
rezultit cA testamentul adeverit de Mitropolit, dupli un raport
al protopopului, inskcinat sA cerceteze dad. testamental eris.
sau nu al defunctului, este nul ea nefleut conform preseriptiilor legei. Cas. rom. Dreptul din 1873, No. 23. S'a decia
insA cb. o altA persoanA puteh sA iscAleascl in loeul
qi cA asemene,a delegatie erh presupusA pAnit la dovada

contrarA. C. Bacoreqti, Dreptul din 1883, No. 47.

Declaratia vointei testatorului inaintea Arhiereului san

CONSIDERATII ISTORICE MATRA TESTAMENTELOR.

21

nuncupativ nu erh permis in Muntenia, ceeace pare a se

adeveri gi prin. codul Ipsilant (1).
Codul Calimach, reproducand codul austriac i dreptul

C. Calimach.
Test. verbal.

tribunalului, trebuik sit fie fleutg. de testator in persoanA, iar

nu de un mandatar al sAtz. C. Bucuresti si Cas. rotn. Dreptul
din 1879, No. 39, p. 326; Bult. S-a I, 1882, p. 321 si Dreptul
din 1882, No. 36. Tribunalul TARA Insg, atunci, dupg, cum
poate si astAzi, sit delege pe un judecAtor la domiciliul testa-

torului spre a constatit vointa aeestui din urmA. Cas. rom.

Butt. S-a I, 1887, p. 767 qi Dreptul din 1887, No. 80, p. 637.
Vezi infra, p. 78.
Clad se fiteeli un testament Inainte a trei martori, nu erk
nevoe, pentru validitatea lui, de o declaratie expresa din
partea martorilor a au viiznt si auzit pe testator, ci er suficient ea din cuprinsul testamentului sA reiasi ci martorii
an anzit dela testator el testamentul este al sAu, sau 'ulcer

el au fost fatA. Cas. rom. Bult. S-a I, 1885, pag. 181 si

Dreptul din 1885, No. 39; Bult. 1891, p. 1062 si Dreptul
din 1891, No. 77; C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 24
i Cr. judiciar din 1896, No. 16. Cpr. C. Craiova, Cr. judiciar din 1904, No. 73 (en observ. noestrA).- Contra: C.
Bucuresti, Dreptul din 1887, No. 11, p. 86. Cpr. Trib. BrAila,
Dreptul din 1883, No. 29, etc.
(I) Curtea din Bucuresti si Curtea de casatie au decis insti. en C. cartage&
drept cuvint. c testamentele acute sub codul Caragea fiindSe mnrea test.
ambiderate ea niqte cdrfi (art. 6, partea VI, capit. 2), suntP:aittrarrete
supuse la regulele prevAzute pentru acestea; de wide rezulti de deget.
cA, sub codul Caragea, testamental unei persoane care nn
sit serie erk valid, dad, erk semnat de ea printr'o peeete
saa punere de deget si adeverit de scriitor si trei martori, sau
de arhiereul loeulni, ori de judecAtorie. C. Bucuresti si Cas.
rom. Dreptul din 1882, No. 66 si din 1883, No. 45; Bult.

S-a I, 1883, p. 434. Cpr. Cas. rom. Bult. 1900, P. 185 si

Dreptul din 1900, No. 81. Mai vezi C. Craiova, Cr. judiciar
din 1904, No. 73 (en observ. noastrA).-Testamentul fault prin
punerea de deget, adeverit de sfatul satului, nu eril tnsA valabil.
Cas. rom. Bult. S-a I, 1874, P. 32 si Dreptul din 1875,

No. 6, p. 43.
S'a deeis el testamentul fAcut de un sups strAin sub im- Test. Scut

periul leginirei Caragea, care declarA, ta act cl nu stie cartesubc:Carsgea,

si niei este semnat de scrii- toned sttleinui.1

torul actului, si nici este field chip& formele legei tlirei sale,
este nul, chiar dad, este legalizat de consulul Wei sale, legalizare ce nu tine loe de semnittura scriitorului aetului, intrucAt

4i care nu poartit pecetea sa

ta legalizare nu sd spume cine a seris testamentul. C. Iasi,

Cr. judiciar din 1905, No. 2, p. 15.

22

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CA P. V.

s'a I.

T ESTA MENT E.

roman, pe laugh alte testamente, adMiteh qi pe cel nuncupativ

sau verbal, &cut In fiintlt a cinci martori vrednici de credintit (t), care, la nevoe, erau datori sh-1 tneredinteze Cu
rhmtint Inaintea judechtoriei (8\.

Dupti art. 748-750 din codul Calimach

C. Calimach.

587-590

Art. 784 urm. C. austriac), testatorul puteh testh verbal inaintea judecittorilor, qi judeclitorii, In asemenea caz, eran datori, dupit,

ce se asigurau mai Intli dach testatorul erl In Intregimea

mintei sale, sit meargh fitrh Intitrziere la judechtorie 1 sit
serie In cuget curat vointa testatorului, neadloghnd nimic
spre folosul lor, sau a vrenneia din rudele lor (8.
In asemenea caz. judechtorii nu emu niqte simpli martori, ci funcionar; care instrumentan In limitele competintei
lor qi constituiau un adeviirat act autentic 4 .
C. Calimach.

Art. 751 urm.

(1)

Dr. striiin.

(2)

Di'. roman.

(8)

Test. Sent

4)

de un Evren
la Jerusalem.

Nu putean figur ea martori intr'un testament: rnonachii, cei

mai mici de 18 ani, femeile, mutii, surzii, cei eoiti din minte,
cei foarte saraci oi robii (art. 751 C. Calimach, art. 591
C. austriae). In privinta .celor ce eran opriti de a marturis1
intr'un testament, vezi art. 752, 753 C. Calitnach (592 nrm.
C. austriac). Cpr. in privinta eodului austriae, C. Buenrelti,
Dreptul din 1903, No. 24, p. 199.
Art. 745 747 C. Calimach (577, 584 586 C. austriac). Cpr.
art. 2250 tu.m. C. german, art. 506, 508 C. elvetian din 1907.
Vezi oi tom. W, partea I, al Com nt. no stre, p. 21, nota 2.
Asemenea testamente se putean face oi la Romani inaintea
autoritatti judecatoreoti sau municipale, care luit act inscris
despre deciaratia testatorului (testamentum apud acta conditum). Testamentul puteh fi incredi 'tat judecatoriei sau imparatului spre pastrare (teetamentum judici aut principi oblatum).
Vezi Van Wetter, Court; de dro.t romain, II, 659, p. 392
(ed. a 2-ai. In privinta codului ('alimach, mai vezi supr,

p. 14 oi infra, p. 77.

Cpr. Laurent, Droit civil international, 'VI, 411, 412. Deci,

daca un asemenea testament s'ar invoeh astazi, el ar aveh
puterea unui act autentic. Vezi supra, p. 14. Tot astfel, tribunalele romline ar trebui sit considere ea valide oi ea antentice asetnenea testa mente Acute in Germania art. 2238 C.
german), in Austro-Ungaria, etc., sau seek Mente de un Evreu
la Jerusalem, inaintea tribunalului rabinie, conform legei mo-

zaite, daca testatorul a murit de boala de care suferel in

momentul can 1 oi-a facut testamental; elei, in toate aceste
cazuri, prdecatorii ni 'Bunt -situ pli martori, ei adevarati funetionaii care imprimi testamentului caracterul de autentieitate.
Vezi tom. I al Comerrt. noastre, p. 111 (ed. a 2-a); Laurent,

23

CONSIDERATII ISTORICE ASUPRA TESTAMENTELOR.

Al. Degr crede c asemenea testamente s'ar pute, face

astlizi (1), MA aceastit solutie este contrarl art. 886 C. civ.
Pe langit testamentul verbal qi cel autentic, eodul Calimach mai Emit nc testamentul o1ograf(9, serie, semnat

datat, ca fi astIzi, eu ins4 mana testatorului (art. 739

C. Calimaoh.

Test. olograf
gi

C. Oaliinach, 578 C. austriae), precum si testamentul mistic

sau tainuit art. 741, 744 C. Calimach, 579, 582 C. austriac),
care se vede admis atat in codul lui Andr. Donici , cat

qi in codul Caragea (art. 26 2, partea IV, capit. 3).

Testamentul puteh fi serie i de altul, inA in asemenea
caz el trebua sit fie semnat atat de testator eat qi de cinci
sau cel putin trei martori, pe care testatorul Ii meredin c. acesta este testamentul su. (Art. 740 C. Oalimach,

C. Calimaeh.

Art. 740.

op. cit., VI, 412; Cas. fr. D. P. 59. 1. 81; Sirey, 59. 1. 196.
Cpr. Pand. fr., y Don. et testaments, 14952 urm., etc.
In privinta testamentului flout de un Romin in guile Test. flieut
supuse imperiului otoman, s'a deeis c este valid testamentul de un Romin
semnat de martori de nationalitate romana i legalizat de In Lnwerini
patriarhul ecumenic, intrucit dupi legile turceoti, un asemenea testament este considerat ca autentie. Trib. Ilfov,
Dreptul din 18b9, No. 22, p. 176. Licit priveote testamentul
ficut de un supus otoman in Rominia, vezi infr, p. 26.
Dreptul din 1475, No. 32, p. 253.
Testatnentul olograf foi ave fiinti oi in codul Caragea, mea C. Caragea,
fte datat: iar de ya fi scrisi diata de Test. olograf.
el nu alma nevoe
tOt Cu mina celui ce a ficut-o, atunci i fit% de martori

aibi titrie, intoemai e i cea mirturisiti," (v. art. 26 ultim,

partea IV, capit. 3). Cpr. Cas. rom. Bult. 1896. p. 1464 vi
Dreptul din 1897, No. 8. Trib. Argeo a decis, ce e drept,
sub codul Caragea, testamentul olograf trebui si fie
datat (Dreptul din 1882, No. 23), twit' adevirul este eb. aceasti

(8)

conditie nu se cereit de codul Garages (y. infra, p. 56, n. 1),

ci numai de codul Calimach (art. 739), care a modificat, in
aceasti priNintit, art. 578 din codul austriac, uncle data nu
este absolut necesari. Vezi infra, explic. art. 859, p. 65.
Voind testatoral, zice A ndr. Donici ( 12, eapit. 36), ea si C. Andr.
nu se va IA. cele ce au rinduit Qi au lisat prin diata sa, poate Doniei gi dr.
si acopere cele serse oi s'o deb. ea mina sa ea s'o iSaleasarwFan 14n Er_imartorii, 4i are tirie" Cpr. L. 21, ab initio, Cod, De testa- Tinta
mentului
mends, etc., 6, 23. Vezi i Harmenopol, N, 1, De testamento, mistje.
hominum sui juris, 21, unde se zice: Secretum testamentum
non admittitur, nisi trua illud subscriptione testator roboraverit.
Uncle nec mulieres, nee illitterati secreto testantur". Vezi infra,

p. 97, nota 3 oi p. 98 (text).

24

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 858.

579 C. austriac) (t). (Vezi linger, Das bsterreichische Erbrecht systematisch, dargestellt 10, pag.
C. CaLim soh.

Testatorul care nu Nat carte, sau mai bine zis care

scrie, dupa cum se exprima art. 580 din codul
austriac (welcher nicht schreiben kann), Insemnk cu mina
sa, n fata martorilor, semnul cinstitei cruel i pofteit pe
iscaleascI, pe linga acest semn (art. 742
unul din ei
C. Calimach). Aeest text presupune tns c testatorul, care
nu Itieit a serie, kitieit eel putin a ceti. In adevar daciol.
statorul erh orb sau nu ftia a cetl, dupit cum se exprima

Art. 742, 743. nu

ftiee& s

art. 581 corespunator din codul austriae (wenn der Erblasser

nicht lesen kann), expresiune pe care codal Calimach, din
grelealit, o traduce, In art. 743, ea i In art. 742: daca
testatorul nu fag carte (2), atunei trebui, ea unul din martori
sit ceteased testamental Inaintea testatorului qi a tuturor
martorilor, i apoi testatorul s adevereasc c testamentul
a fost facut dupa vointa lui, ftti acesta sit fie iscalit atilt
de martori cit i de scriitor (art. 743 C. Calimach, 581
C. austriac).
Venim aeum, dupa ace.st scurt istoric, la codal actual,
care are urmatoarea dispozi0e:
Art. 858. Un testament ponte fi sau olograf, sau Meat
prin act autentic, saa in form. misdeal. (Art. 802, 856
859
urm., 864 urm., 886, 892, 1171 urm., 1182 C. eiv. Art.urm.1
33 L. p.
autentif. actelor. Art. 969 C. fr.).

Dupit acest text, nu se poate test?). In mod valid decit

drepttil In una din formele mai sus aratate, adeca: In forma olografd,
actual. In acea autenticd i misticd. Formele testamentelor sunt deci
fixate de lege In mod limitativ, 1 nu se poate face un te-

Pormele teetamentelor

Art. 742, 743.

C. CaRinsch

(textni greoeee).

(') Vezi in privinta art. 679 din codul austriac, C. Bucureqti,

Dreptul din 1903, No. 24, p. 199. Aceastri, decizie pnne in
principin c testamentul Cu martori este admis i in Ungaria.
(2) Textul grecesc al codului Calimaeh este identie au cel austriac. In adevitr, in art. 742, se ziee: eteind testatorul nu qtie

s. serie, iar in art. 743: cand testatorul nu qtie s ceteasci.

In adevttr, cum se exprimh aeeste dou5, texte in origi-

nalul grecesc: art. 742.--Si

arasteip.evoc av .1IEs5ra vet

x. T. X.". nart. 743.Ilitv 6 ataTteip.svoq Siv iies6v6

va StaeaCv.... x. T. X.4. (R521E 110AlT1K OE ro b IIPIUKH-

c MOAAABIAE iv IAE19, 1816. Mipo; Bl. Ka"Amoy 0f, 85). Vezi i infra, p. 93, nota 1, in fine.
11ATOT

FORMELE TESTAMENTELOR.

ART. 858.

25

stament In alte forme decat cele aratate de lege (1). Pazirea

aeestor forme este prescrisit sub pedeapsa de nulitate (art. 886),

lar aceasta nulitate poate fi opus it qi pe cale incidental,

ea mijloc de aparare, farii A. fie nevoe de o actiune In anulare exercitata pe cale principal/ (2).
Din cele mai sus expuse rezulta cii testamentele verbale Neadmiterea

sau nuncupative, admise aka data, nu mai sunt permisettrta.aastazi, Eli motivul pentru care legiuitorul modern n'a mai

actual.

admis asemenea testamente este lesne de inteles. Testamentul

fiind, in adevar, o derogare dela succesiunea ab intestat,
vointa testatorului trebue sit fie exprimata Inteun mod ciar,
precis i neindoelnic (3.
In dreptul nostru actual, testamentele verbale sau nuneupative fiind inexistente (art. 886), existent& lor de fapt
n'ar putea fi stabilitit prin niciun fel de proba: nici prin

martori sau prezumptii, nici prin marturisirea partilor, nici

prin juriimantul decizor, caci actul scris nu mai este cerut

de astadata ea un instrument de probatiune, ci ca o conditie neaparatit a Mg existentei testamentului (4. Cu alte

euvinte, fitrit un act scris nu exista testament, dupa cum
farti un act autentie nu exista o donatiune, o ipoteca, o conventie matrimoniall, etc. Testamentul este deci in acest sens
un act solemn, dupa cum am spus-o de mai multe ori, i
actul scris este cerut de aka data ad solemnitatem, iar nu
numai ad probationem (5.
Din cele mai sus expuse rezulta ca, testamentul verbal facut _esT t verbal

de un Roman intr. tara. In care ace,st testa,ment este permis,nctittant:"

(') Cpr. Planiol, III, 2678; Demolombe, XXI, 21; Thiry, II,
394; T. HT1C, VI, 268 si toti antorii.
(2) Cas. rom. Bult. 1904, p. 1240.

(9 Cpr. Pand. fr., v Don. d testaments, 6095; Laurent, XIII,

109. Vezi si tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 21.
(4) Planiol, III, 2679; Bandry et Colin, op. cit., I, 1859 urm.;
Thiry, II, 393, p. 384; Mourlon, II, 774; Maread, IV, 7;
Demolombe, XXI, 25; Laurent, XIII, 106, 107; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 114 bis I; Aubry et Ran, -VII, 647,

p. 9, text qi nota 1; T. Hue, VI, 266; Troplong, Don. et

testaments, III, 1445; Pand. fr., v cit., 6086 urm.; Rpert.
Sirey, v Testament, 71 nrm. si 27 nrm., etc.
(9 Cpr. Bayle-Monillard &supra '..1 Grenier, Don. et testairnents,
II, P. 239, nota c. Vezi si supra, p. 2, text si nota 3

26

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. 31. CAP. V.

S-a I.

ART. 858.

precum este:. Austria, Elvetia, Germania, Turcia, Brazilia,

etc.('), nu are nicio valoare In Romania. In zadar s'ar
regula locus regit actum, caci aceasta regula este su bordonata, solemnitatei de cateori este vorba, ca In specie, de un
act solemn. Dupa, cum aceasta, regula nu poate fi invocata
In privinta donatiunilor, conventiilor matrimoniale gi a ipotecilor , tot astfel ea nu poate fi invocata nici In privinta
testamentelor 1 a tuturor actelor solemne In genere (2).
Test. verbal

acute de
striini In

Contavversit.

Oblig.

u-

raiL

Controversit.

Tot pentru aceste motive vom considera ca nevalid

testamental verbal fileut de un strain In Romania, conform
legei sale personale. Asemenel testament va puteh fi considerat ca valid de judecatorii straini, nu Snag de judeatorii
romani; pentruca, dupit legea noastra, testamentul este un
act solemn. Cu toate acestea, cbestiunea este foarte controversa% i Curtea din Bucureti a validat testamentul verbal
facut de un supus otoman In tara noastra, conform legoi
sale personale, pentruca regula locus regit actum ar fi facultativa, lar nu obligatorie .
Nu numai aceastit che,stiune este controversata, dar
Vezi tom. IV, part,ea I, p. 21, nota 2.
Vezi in privinta donatiunilor, conventillor matrimoniale vi a
ipoteeilor, tom. IV, partea I al Coment. noastre, p. 326,
text vi nota 2; tom. I, p. 220 urm. (ed. a 2-a); tom. VIII,
p. 72, text si nota 3, etc. Cpr. art. 1106 C. civ. portughez.

(9 Vezi Al. Halot, J. Clunet, anul 1902, p. 683.

Contra:
Surville et Arthuys, Cours lment. de dr. international priv,

193, p. 252 (ed. a 5-a, 1910).

(4) Vezi Revista crilicd de drept, legislafie i jurisprudenfa,
anul 1913, No. 3, pag. 31 urm. (jurisprudent,), precum vi
Dreptul din 1913, No. 64 (cu observ. noastri). In acelas
Bens, Cas. fr. J. Clunet, anul 1909, p. 1131, 1132 vi Dreptul,
loco cit., p. 512.
Contra: C. Paris, J. Clunet, anul 1899,
p. 584 vi Dreptul, loco cit., p. 512 decizie casati); Rollo,
Pr. de droit international, I, p. 361 urm. vi 216, p. 408.
Cpr. Laurent, Droit civil international, VI, 403, 411; Halot,
J. Clunet, anul 1902, p. 683. Vezi asupra chestiunei de a se
vti dacii, regula locus regit actum este obligatorie sau facultativ. (chestie foarte controversatA), Vincent et Pnaud, DicCambii

tionn. de droit international priv, vo Forme des actes, 32

urm. Vezi i tom. I, al Coment. noastre, p. 175 gi autoriatile citate acolo. V. infra, p. 65, ad notam. Vezi in privinta
apliarei regulei locus regit actum la cambii, G. Diena, Tr. di
diritto commerciale int rnazionale, III, 209 urm., p. 22 urm.

FORM ELE TESTAMENTELOR.

ART. 858.

27

acea de a se qt1 dacit dispozitiile de ultimit vointg, fleute

In mod neregulat, de exempla, In mod verbal, mIrturisite
de motenitori, constituese sau nu, In privinta acestor din
tiring, o obligatie naturalit, care poate servi de cauzl -unei
obligatii eivile. Afirmativa este, In adeviir, admisit de unii (i).

(Cpr. art. 1888 C. Calimach, 1432 C. austriae).

Din necesitatea unui act seris rezultit, ea consecintl, a Legat manual.
nu se poate admite un legat manual (2).
de a
Oprirea de a test& In mod verbal mai atrage, et con- Oprirea
test & prin
secintit, oprirea de a puteh, test & prin semne, ceeace dispuneil

In termeni expregi art. 2 al ordonantei franeeze din 1735 3).

Dupit cum existent% testamentului nu poate fi dove-

semne.

ditit cu martori sau alto probe, tot astfel moqtenitmii n'ar

Dovedirea
peste cele
cuprinse la-

C. Amiens si Om. fr. D. P. 1904. 2. 439; D. P. 1905. 1. 47;

testamentul.

testaputell sit dovedeascit nimic peste cele cuprinse In testament, te=ment.

stabilind, de exemplu, ell, dispozitiile serse Inteun testament
regulat n'ar fi expresia adevitratit a vointei testatorului (4).
lc. def.
Dacit defunctul a fost Impiedicat de ali face testamentul Impied
de a-qi face
Sirey, 1904, 2. 239 si Sirey, 1905. 1. 128; Pand. Priod.

1905. 1. 101; Trib. superior din Colonia, Sirey, 96. 4. 6.

Cpr. Planiol, II, 342; Rpert. Sirey, v Oblig., 298 urm. si
v Testantent, 73; Anbry et Rau, IV, 297, p. 7, text si
nota 6 (ed. a 5-a); Colmet de Santerre, V, 174 bis -VI; Demolombe, XXVII, 42; Larombire, Oblig., IV, art. 1235,
No. 6; Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 969, No. 73
urm., etc. Contra: Laurent, XVII, 14. Cpr. T. Hue, VII, 237.
Vezi asupra acestei eontrovers, tom. VI al Coment. noastre,

p. 14 si 15. Vezi si infra, p. 152.

Laurent, XIII, 108; Demolombe, XXI, 26; Rpert. Sirey, v

Testament, 281; Pend. fi'., v Don. et testaments, 6093; Rpert.

Labori, y Testament, No. 26; Bayle-Mouillard, asupra lui

Grenier, op. cit., II, No. 224, p, 239, nota c.
Atit doctrina at si jurisprudenta admit, din contra, posi- Don. manual.
bilitatea unui dar manual, des donatiunea este si ea un contract solemn (vezi tom. IV, tutees. I, al Coment. noastre,
p. 257 urm.), pentrua proprietatea lucrului d'ruit se transmite de indat f i in mod irevocabil dona.tarnIni, prin insus
faptul traditiunei; pe and aceasta este cu neputintit in materie de testamente, de oarece testamentul este revocabil si
&are Willi produa efectele sale cleat la moartea testatorului
-(art. 802).
(8) Pend. fr., e cit., 6094; Rpert. Sirey, e cit., 282; Troplong,
Dim. et testaments, III, 1449, etc.
(4) Laurent, XIII, 112; Pand. fr., v cit., 6100, etc.

28

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S-11 I.

ART. 858.

de catre mqtenitorul legitim, care ave e interes ca sl nu existe

testament, acel care ere, sit fie gratificat nu poate, In asemenea caz, sit cearit predarea legatului de care el a fost pe
nedrept lipsit prin faptul mNtenitorului, pentrucit nu existit
In specie nici testament, nici legat. Motenitorul, ca,re ar fi
Intrebuintat dol sau violen, va puteit Insit, In asemenea caz,
sit fie tras la ritspundere i sl plitteascA, ea titlu de daune,
celui cam ere al fie gratificat de defunct, valoarea legatului
ce el ere, O. primeascit (art. 998. 999) (1).
Considerfind, zice tribun. din Saint-Gaudens (3 Decembrie
1864), cl art. 1382 (al nostril 998) nu sufere nicio exceptie qi el
acest text trebue sl fie aplicat in toate eazurile, fiindcl el contine
un principia de eterna. justitie" (2).
C. Calimach.
Art. 697.

eel ce au silit, ori cu viclenire au ademenit pe litsittorul motenirei Infra arltarea vointei sale celei de pe urmit,
zice art. 697 din codul Calimach (542 C. austriac), ori l-au
oprit la descoperirea ori prefacerea ei, ori au ascuns testa-

mentul flcut, se scoate din dreptul moqtenirei, indatorindu-se a raspunde pagubele pricinuite cuiva prin urmarea
sit" (3. lad cum se expriml, In aceasd, privinVi, Furgole:
Comme il ne serait pas juste que ceux que le dfunt a eu

une volont sinekre de gratifier, souffrissent du dommage par le

fait de ceux qui ont empAch l' effet de la bonne volont du dfunt,
en l'emphhant de disposer par testament ou codicille, on doit leur
accorder, suivant l'esprit du droit romain, contre ceux qui ont empAch la disposition par violence ou par dol, une action pour r-

parer le dommage qu'ils ont cause (4).

Laurent, XIII, 122; Planiol, III, 2680; Demolombe, XXI,

27; Aubrv et Rau, VII, 647, p. 11; Zacharite. Handbuch
des fr. divilrecks, IV, 654, in fine, p. 202 (ed. Anschfitz);
Devilleneuve, nota In Sirey, 53. 2. 609; Grenier, Don. et testaments, I. p. 668, text qi nota b (ed. Bavle-Mouillard); Bt.-

darride, Du dol et de la fraude, I, 404 ;rm., p. 435 urm.,

(ed. a 4-a); Baudry et Colin, II, 1870, 1872; Rpert. Labori,

v0 Testament, No. 30. Contra: C. Montpellier, Sirey, 63.

2. 609; D. P. 54. 5. 743.

Pand. fr., y cit., 6104.
(8) Cpr. 16, eapit. 35, Cod. Andr. Doniai; L. 1-3, Dig., Si

quis aliquem testari prohibuerit, vel cagerit, 29, 6; L. 2, Cod,

eod. tit., 6, 34, etc.

(4) Furgole, Tr. des testaments, I, capit. VI, S-a III, No. 123,
p. 593, 594 (ed. din 1779).

DISTRITGEREA SAIJ PIERDEREA TESTAMENTIILITI.

29

A.ctiunea In daune nu va fi Insq, admisl decat atunci Osumile in

cilnd faptele sau manoperele frauduloase vor fi grave i precise (1), i fiindcit persoana care a fost, In specie, victima

dolului, a fost In imposibilitate de a-i procur o dovad,

scrisl (art. 1198), once probl va fi admisl, chiar jurg.mgcntul
decizor (2), pentru a se stabill c. defunctul a fost Impedicat

de a testite).
Atat codul Calimach art. 697) cat qi legile romane eitate Nedemnitatea

p. 28, nota 3, declaran nedemn de succesiune pe moteni- de a n=1.

face testamentuloate In dr. nostorul care Impiedicase pe defunct de
solutie care este admis i astAzi In Austria (art. 542 C. tr.'
austriac), In Italia (art. 725 C. italian), In Olanda (art. 855
C. olandez), In Spania (art. 674, 756 6 i 7 C. spaniol),

In Germania art. 2339), In Elvetia (art. 540 C. civil din

1907) i In alte VIA ; IDA asemenea excludere dela succesiune fiind o adevitratti penalitate, nu poate, In lipsa unui

text expres de lege, A, mai fie admig, In dreptul nostru

actual 4). Nulla pcena sine lege.
Cazul and testamentul a fost distrus sau pierdut.
Se poate ntmpl ca un testament al fie nimicit In Pierderea 6411
totul sau In parte prin dol sau printeun caz fortuit. In telistmegnetill
asemenea caz nu mai Incape Indoial c legatarul va pute&pria caz
dovedeascii, existenta, fie total., fie parOall a testamen- tnit
tului, clici el nu cere, In asemenea ipotezI, s dovedeasc.
Pand. fr., V cit., 6102; Aubry et Rau si Laurent, loco supra
cit., etc.
C. Turin (13 April 1808), Rpert. Dalloz, ty0 Disp. entre-vifs,
255, nota 2.
(8) Furgole, op. cit., I, No. 107, P. 587; Pand. fr., y cit., 6107; De-

molombe, XXI, 29; C. Toulouse, Sirey, 65. 2. 156; D. P.

65. 2. 202, etc.
(4) Pand. fr., y cit., 6113; Laurent, IX, 2; Demolombe,
217, 218; Mourlon, II, 48; Vazeille, Succesions et donations,
II, art. 969, No. 2, p. 376 (ed. din 11337); Aubry et Rau,
VI, 593, p. 287. Vezi si tom. III, partea II, al Coment.
noastre, pag. 85, ad notant (ed. a 2-a). Contra: Merlin,
Rpert., .tom. VIII, v Indignit, No. 10, p. 22. Aceasti din
urmI solntie er admisg. In vechiul drept francez. Vezi Furgole, op. cit., I, 100 urm., p. 584 urm.

30

C. C.CART. 1II.TIT. II.CAP. V.S-S 1.DISTRUG. TESTAMENT.

el legatul i-a fost flcut In mod verbal, ci cl a existat un

testament scris, In conditiile prescrise de lege, pe care el nu-1

poate InsI InfItih din cauze independents de vointa lui (1.

Dovedirea
Existenta testamentului va puteit fi stabilitl prin (Rice
existentei testamentulni soiu de probe, deci i prin martori sau prezumptii (8), dad,
pierdut san
distrus.

se va dovedi mai 1nt,iu, inteun mod precie, forta major./ care

a adus pierderea sau desfiintarea testamentului, de exemplu:

focul, inundatia, cutremurul sau altl imprejurare In care el

a fost distrus. Ala dar, n'ar fi suficient ea legatarul sl se

multumeascl a invoch In termeni generali cazul fortuit sau
forta majorI aceste doul expresii fiind sinonime , clici proba
testimonial, menitA a Inlocui produeerea actului, nefiind
admisl cleat In cazurile anume statornicite de lege, trebue
sl se stabileascl mai IntIi el pIrtile se gIsesc In cazul ex,ceptional prevIzut de lege (8.
Curtea de casatie a decis foarte bine acum de curand
Cpr. L. unicA, Dig., Si tabule testamenti extabunt, 37, 2;
L. 30, Cod, De testamentis, etc., 6, 23; L. 2, Cod, Quemadmodum testamenta aperiantur, etc., 6, 32, etc.
(2) Cpr. C. Craiova, Cr. judiciar din 1899, No. 7, p. 51. Cas. fr.
D. P. 88. 1. 299 (qi raportul cons. Barafort); Sirey, 83. 1,
127; Sirey, 1904. 1. 132; C. Nancy, D. P. 99. 2. 263 iii Cr.
judic'ar din 1900, No. 74 (cu observ. noastrA); Sirey, 1900. 2.
94; C. Grenoble, Sirey, 1903. 2. 106. Dispozitiile codului
civil relative la probe, avAnd un caracter general, este evident
a. dovada perderei sau distrugerei testamentului provenitA
dinteun delict sau din caz fortuit, poate fi fAcutA eu martori
Ili prezumptii, chiar ffirA, niciun inceput de probl scrisl, fiind
vorba in specie de un fapt care n'a putut fi constatat prin
( 1)

acte scrise (art. 1198). Aubry et Rau, VII, 647, p. 10;

Zacharlie, Handbuch des. fr. Civilrechts, IV, 647, p. 182,

text qi nota 2 (ed. Anschtitz), 657, p. 224, text Qi nota 2
(ed. Crome); T. Huc, VI, 266, p. 338 i VIII, 300, in fine;
Bandry et Colin, II, 1867 urm.; Laurent, XIII, 113 urm.;
Pand. fr., v cit., 6133 urm.; Rpert. Sirey, v Testament,
1787 urm.; Planiol, III, 2680, etc. Vezi qi tom. VII al Coment.
noastre, p. 290.
(8)

Pand. fr., e cit., 6120; Demolombe, XXI, 34; Thiry, II, 293,
in fine; Mourlon, II, 774: Demante et Colmet de Santerre,
IV, 114 bis I; Laurent, XIII, 113 urm., 116; Larombire,
Oblig., V, art. 1348, No. 42, 49; Bonnier, Tr. des preuves,
175; Troplong, op. cit., III, 1451 urm.; C. Orlans, D. P.
63. 2. 5; Sirey, 63. 2. 73, etc.

DISTRUGEREA SALT PIERDEREA TESTAMENTULUI.

31

(18 Deeembrie 1912), cl dei este adevArat el, In caz de

perderea unor titluri prin fortl majorl (deci i a unui testament , proba testimonial este admisibill atat pentru stabilirea pierderei titlului cal qi a cuprinsului lui, totuqi pentru
ca admiterea acestei probe sl fie obligatorie, trebue ea partea
sit determine evenimentul de fortl majorl cu ocazia eIruia

titlul a fost pierdut, pentru ca instanta de fond sI poatit

apreciit daeit dovada invocatl este sau nu admisibill. 1).
Legatarul va trebui sly dovedeasc4 nu numai existenta Dovada co
1 cuprinsul testamentului, dar qi el el erl Investit eu
formele legale. Martorii vor trebui deci sit afirme nu numai
e au vitzut testamental, dar cl ei cunosc continutul lu
cit el nu aye& niciun viciu de forml: Non modo se vidisse
ac le gisse instrumentum quod dicitur amissum, sed scire
quid in eo contineatur, atque nulla in parte esse vitiosum .
In fine, legatarul va mai trebui sl dovecleascl, Imprejurarile din care rehultl cl testatorul a avut On/ la moartea
sa intentiunea de a mentine testamentul ce fcuse .
Daci nimicirea testamentului nu se datoreste lntmplrei,

el unui deli,t art. 998 C. eiv. sau unei negligente art. 999
O. civ. , comisl de o anume pers)anA, care este eunoscutl,
(') Cae. rom. S-a I, decizia No. 920 din 18 Decembrie 1912,
Cr. judiciar din 1913, No. 14, p. 166 si Jurisprudenfa roman4 din 1913, No. 8, P. 117.
Cpr. Pand. fr., y cit., 6122; Rpert. Sirey, yo Testanient,
1802 urin; Laurent, XIII, 116; Detnolornbe, XXI, 34; Troplong, III, 1453. .Dreierlei ist zu beweisen, zice Zacharite,
(op. cit., IV, 657, P. 224, nota 2, ed. Crome): 1 Testamental?' extitisse; 20 fuiase solemne; 30 periisse". i ac,est
autor adaugto. (loco cit.): Nu este nevoe de a dovedl a doua
imprejurttre, de citteori testamentul a perit prin culpa pArtei
adverse". Se decide, in adevfir, a de citteori testamentul a fost
distrus san snstras de mostenitor, regularitatea sa este presupusa; penfrucK, dupli toate probabilitAtile, el n'ar fi fAcut sa
dispara un testament care er neregulat. Cas. fr. Sirey,
1904. 1. 132; D. P. 98. 1. 56; Sirey, 98. 1. 128; C. Nancy,
Sirey, 96. 2. 263, etc.; Demolombe, XXI, 32; Tropiang, III,
1452; Pand. fr., y cit., 6128 urm.; Rpert. Sirey, v Testament, 1806 urm.; Laurent, XIII, 117; Baudry et Colin, II,
1868, etc.

T. Hue, VI, 266, in fine; C. Poitiers, D. P. 79. 2. 267; Sirey,

80. 2. 147 si alte decizii citate in Rpert. Sirey, yo cit., 1803.

Apilo.
art6.99ci8;i91.99

32

Cama ciad

testamento'
s'a pierdnt
dia oanza
negligentei
legatarnlni.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 859.

acea pemoana poate, dupa cum am vitzut suprec, p. 28, fi

condamnata la daune, conform dreptului comun.
Dovada existentei testamentului nu va puteh Irisa, fi
facuta prin niciun mijloc, daca pierderea sau distrugerea.
ace,stui testament nu se datoreqte cazului fortuit sau forto3i
majore, ci numai negligentei, imprudentei sau nedibaciei legatarului ; pentruca, In asemenea caz, el este In culpa qi nu mai

suntem In exceptia admisa de art. 1198 din codul civil (9.

Mai mult Inca, cererea legatarului de a stabill exisCaznrile ciad
tribnnalele tenta testamentului prin martori sau prezumptii ar putei
pot respinga
dovada cenia fi respinal chiar atunci dind acest testament ar fi fost nide legatar.

micit prin caz fortuit sau forta majorii, daca aceasta s'a

IntAmplat In timpul vietei te,statorului, caci daca el a

avut cunotinta de distrugerea testamentului i a trait In
urma un timp destul de Indelungat, t'ara a mai face alta!,
aceasta este ce,a mai burla dovad c el qi-a luat de seamg.
a inteles a-1 revoch tacitamente (9.
Despre formele testamentelor.
Forraele
testamentelor
ordinare.

Am vazut suprec p. 24, di, art. 858 din codul actual

recunoate,, In privinta testamentelor ordinare, trei forme de
testamente: 10 testamentul olograf; 2 testamentul autentic;
In fine, 30 testamentul mistic. Ne vom ocupi despre fiecare din aceste testamente In parte.
I.

Testamentul olograf.

Testamentul olograf nu este valabil clec& cinc)

Art. 859.
este seris in totul, datat qi subsemnat de mina testatorului. (Art. 43,
800, 802, 885, 886, 892, 1177 urm., 1182 C. eiv. Art. 970 C. fr.).
Definitie.

Testamentul olograf este, precum numele su Il arata

(') T. Hue, VI, 266, in fine; Laurent, XIII, 120; Demolombe,
XXI, 35; Pand. fr., y0 cit., 6167; Rpert. Sirev, y Testament,
1791 qi ves Legs, 154, 157, etc. Vezi tom. -VII al Coment.
noastre, P. 292.

(2) Laurent, XIII, 121; Demolombe, XXI, 34, in fine; Rpert.

Sirey, v0 Testament, 1836; C. Rouen, D. P. 77. 2. 181; Sirey.
77. 2. 318, etc. Vezi qi tom. VII al Coment. noastre, P. 292.

TESTAMENTUL OLOGRAF.

33

ART. 859.

psoq, intreg i ipeepety, a serie, opera excluzivit i personal

a testatorului. De aceea art. 670 din codul spaniol, abrogAnd In aceastA privintA, dreptul anterior, dispune cA, (rice

testament, In genere. nu poate fi fAcut prin mijlocul unui

intermediar sau mandatar (ni hacerse por medio di comisario 6 mandatario) (4), ceeace este adevitrat In privinta taturor testamentelor In genere.
Testamentul olograf este, precum qtitn, de originA romAnA. (2). El exist?) la noi altaatI, atAt In codul Calimach
cAt qi In codul Caragea 3), iar codul francez I-a luat din

Origina test
olograf.

dreptul obiqnuelnic (4).

El prezintA mai multe foloase necontestate. Astfel:

1 forma acestui testament este cea mai uoarg Eli poate fi In-

trebuintatl In once timp ili In once loc; 2 ea permite testatorului de ali face dispozitiile sale de ultiml vointl In depiing libertate, de a tine aeeste dispozitii ascunse qi de a
le schimbh dupg bunul su plac, sustrAgandu-se dela stlruintile i controlul celor interesati. Apoi, sunt persoane care,
din cauza infirmitAtei lor, nu pot testh In altl formg.

Foloasele
testamentului
olograf.

Test. snrdomutilor.

Astfel Bunt, de exemplu, surdo-mutii, care nu pot test?),

decta In forma olografit, bine lnteles, daca ei tiu a serie
gi daeit pot s.-i de h seama de actele lor e .
(9 Tot in acest sens este redaetat i art. 1740 din codul portu-c. portnghez.
ghez, dela 1867. 0 testamento e acto pessoal, zice acest text, Art. 1740.
Die nao p6de ser feito por procurador", etc.
(2) V ezi supra, p. 19.
(8) Vezi supra, p. 23, text 3i nota 2.
(4) Vezi Ricard, Tr. des donations entre-vifs et testamentaires,
1-bre partie, No. 1491, p. 336 (ed. din 1707); Furgole, Tr.
des testaments, I, pag. 67 urm., No. 18 urm. (ed. din 1779);

Pothier, Don. testament., VIII, No. 8, p. 228; Baudry et

Colin, II, 1878; Planiol, 111, 2686; Saleilles, L'article 970

du code civil Jr. et le 2231 du code civil allemand, Revue

trimestr. de droit. civil, tom. H (anul 1903), p. 589; Pacifiei-Mazzoni, Tr. delle successioni, III, P. 4, No. 5.
(8) Laurent, XIII, 168; Beltjens, Encyclopdie du droit civil
belge, III, art. 970, No. 4; Demolombe, XXI, 71 bis; Duranton, IX, 134; &pert. Sirey, y0 Sourd-muet, 31 um., Ili
y0 Testament, 321; C. Nimes, Pand. Priod, 86. 2. 242; C.
Rouen, D. P. 1900. 2. 247; Zachariie, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, 668, P. 225, nota 1 (ed. Anschiitz). Bin
Taubstummer id befugt, ein eigenhandiges Testammt zu er65105

34
Tebt. orbilor.

Ineonveni-

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I. ART. 859.

Orbii ar puteit i ei testh In forma olografA, mai ales

cu ajutorul unui tertiu, dadi acesta n'a condus mana testatorului In formarea literelor, ci i-a dat numai un ajutor
material: Indreptand, de exemplu, hartia, arzandu-i mana pe
ea, fAcand ca condeiul sit prindl cernealii, etc. (9.
Dar dad, testamentul olograf are oarecare avantaje ne-

test:mnteenletalui contestate, el are i inconveniente (3) Eli, Intro altele, acele ale
olograf.

tuturor actelor sub semniiturl privatit in genere. In adeviLr,

el poate fi falificat i sustras cu inlesnire de catre cei interesati, dacA, testatorul nu 1-a depus Intr'un loe sigur sau
dacg, nu 1-a scris mai multe exemplare 3 .
richten, und ebenso auch ein mystisches", zice acest din urmg.

autor. Vezi tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 34,

nota 2. Vezi tot acolo P. 35, ad notam, un le am arAtat ch,
la Romani, surdo-mutul din nkse,are nu puteh sA testeze,
pentrucA er asimiliat unui tnort, quia mortuo similis e,st (L.
29, ab initio, Dig., De testamentis, 6, 23). S'a decis cl un
surdo-mut nu poate testh astAzi in forml autentick pentruci el
nu poate stt and& cetirea testamentului. C. Nancy, Sirey, 1904.
2. 209 si Cr. judiciar 1903, No. 59. Vezi tom. IV, partea I-a,
al Coment. noastre, P. 34, nota 2 qi. infra, p. 80, ad notam.
(I) Cpr. Laurent, XIII, 168; Demolombe, XXI, 71 ter; Ittichaux,
TeRtam Ws. 1689, p. 276; Baudry et Colin, II, 1902; Rpert.
Sirey, v cit , 230; Berton, L'art de fair, soi-mgme son testament, 226, p. 225, 226; C. Nancy Qi tiouen, D. P. 47. 1. 342;

Sirey, 48. 1. 216; D. P. 1900. 2. 247. Vezi qi infra, p. 40.

text si nota 5 qi p. 41.
Orbii aveau capacitatea de a testa
i In codul Calimach (art. 743).
Orbii, care nu pot testh in forma misticA (vezi infra, explic.

art. 865) ar puteh ins& sA testeze in forma autentieli, dupi

cum prevede anurne art. 698 din codul spaniol. C. Toulouse
qi Cas. ti., Pand. Priod. 8(3. 2. 202; Pand. Priod. 87. 1.

226 si Dreptul din 1887, No. 67. Vezi infra, p. 41 qi 100, 112.
*i fiindcA vorbim de orbi, vom mentionh ct decizie recenti

Validitatea

a Curtei din Gand, care a pus In principiu a actul sub setnnatur privatk semnat de care un orb, face dovadA in contra
lui, chiar dad, acest act nu este scris cu mina lui proprie.

actului sub
semnitur/L
privatil,

semnat de

DAc orbul pretinde cA, a existat, in specie, dol sau &mull,

el trebue sA dovedeasel aceste fapte. Vezi Dreptul din 1910,
No. 49, p. 396. Vezi In acelas sens, C. Lige, Pand. Priod.

Mitre un orb.
ControversI.

88. 5. 33; Rpert. Sirey, v0 Ade sous seing priv, 98 qi v0

Aveugle, 6 si 10.

C. olandez.
Art. 979.

(1)
(8)

Contra: Pand. fr., v Acte sous seing priv,

69; Pand. beiges, vo Aveugle, No 5 un., etc.

Cpr. Baudry et Colin, op. cit., II, 1879; Planiol, III, 2687.
Pentru a inlAturh acest perico!, art. 979 din codul olandez

TESTAMENTUL OLOGRAF.

ART. 859.

35

Pentru ea testamentul olograf s aibl tgrie, trei con- Conditiile de

ditii sunt neapgrate. El trebue sl fie scris In intregimea exietenta

ale
test. olograf.
lui, datat i subsemnat de insu mana testatorului
dispune a testamentul olograf (seria numai i semnat de testator), va fi depus de dtinsul la un notar spre pOstrare, asa
cA acest testament nu este olograf deck in privinta numelui.
Testamentul olograf propriu zis este deci necunoscut in Olanda,

si Laurent observA cu drept cuviint, in Ante-proiectul de revizuire al codului civil (III, p. 347), cA interventia unui ofiter
public poate s. pue pe testator In imposibilitatea fizia de a
testh. Oricum ar fi, aeeasta este starea legislatiei olandeze si
codul civil al acestei tAri, care este din 1838, nu permite adevOratul te.stament olograf (seria, semnat si datat en mina testatorului) decht pentru rinduirea de executori testamentari, regularea cheltuelilor si a modului de Inmormintare, legatele de

haine, rufe, bijuterii sau de mobile determinate (art. 982).

.-IceastO dispozitie este inexplicabilA. elci sau testamentul olograf prezintA foloase serioase i, in asemenea caz, el trebui
admis fir& nicio restrictie, sau este rOu, si atunci trebui ex-

clus ea desAvirsire. Codal portughez nu-1 admite, iar codul

spaniol (art. 676, 688 urm.), fl admite, din contra. Testamentul olograf este, de asemenea, admis In codul elvetian din
1907 (art. 505), In codul german (eigenhandige Testament)
2231, 2).
Vezi insl art. 2247 si 2267 din acest cod.
Ordonanta insulei Malta din 1868 nu recunoaste dealt douii,
forme de testamente: testamentul autentic si cel mistic. Art. 370

Dreptul
maltez.

din aceastA ordonang declartt nul testamentul olograf. Vezi

Trib. Tunis, J. Clunet, anul 1913, p. 611.
Si fiindel vorbim de codul olandez, voila observit In treacAt C. olandez.
cA. art. 992 din acest cod nu permite Olandezilor, care s'ar Art. 992.
aflh in targ strAinA, de a testa, decht in form& autenticA, observitnd formele legei grei In care testamentu] este fAcut, ei neputnd testh printr'un act sub semnAturX privatA deal in con-

formitatea art. 982, de care s'a vorbit niai sus. S'a decis cA

art. 999 din eita,tul cod face parte din statutul personal al Olandezilor i constitue o derogare dela regula locus regit actum;

aga c testamentul olograf flcut de un Olandez In Franta

nu poate fi validat, dacA acest testament nu este invocat de
un Francez si nu are de obiect bunuri situate In Franta. Trib.
Paris, Pand. Priod. 1904. 5. 47; Trib. Toulouse, Dreptul
din 1910, No. 20, p. 164. Chestiunea este Ina controversatii.
Vezi tom. I al Coment. noastre p. 213, 214 (ed. a 2-a).

(I) La Romani, testamentul erit olograf, dacA erh scris In intregimea Dr. roman.

lui de mana testatorului, Cu toate a nu era semnat d detnsul

(L. 28 1, Cod, De testamentis, 6, 23). Vezi supra, p. 20, nota 1.

Cpr. Vangerow, Lehrbuchk der Pandekten, lI, 445, p. 144.

36
Art. 686.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 859.

Daca una numai din aeeste trei conditii lipsete, testamentul nu are fiinta (art. 886)
Nu este Insa nevoe sa se faca, mentiune In testament,
ca, el a fost scris, datat i semnat de testator, deql asemenea 'pentium ar fi o garantie despre Indeplinirea acestor

formalitati (2.
Nu este, de asemenea, nevoe ea te,stamentul olograf sit
si nesigilarea fie Inchis i sigilat. El poate A, fie deschis i depus In
testamentului.
Neinehiderea

aceasta stare (liar In mona unui tertiu 2.

L. timbrului .
Acest testament, ca qi eel mistic, poate fi &cut pe
Art. 43 33. hartie libera art. 43 33 L. timbrului qi Intr'un singur

exemplar, dei este prudent de a-1 fac,e In mai multe exemplare ' i a le depune In locuri deosebite.
Aet sinalagmatio.

Vorbirea

Ja a treia
persoanX.

Un act sinalagmatic, chiar scris In Intregimea lui,

datat i semnat de testator, n'ar pate& Insa fi considerat
ea un testament olograf, pentruca once te,tament trebue
sa fie opera unei singure persoane 5.
Testamentul n'al puteh, Met fi anulat numai pentru
motivul ea testatorul a vorbit la a treia persoanit, dacit actul
Indeplineste eonditiile c,erute pentru N aliditatea lui .
(') Furgole, op. cit., 1, p. 81, No. 4; Aubry et Rau, VII, 668,
ab initio, p. 101, 102; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts,

IV, 678, p. 280 (ed. Crome). Iatii. cum se exprimi aeest

autor: Fait die eine oder andere dieser Fltrmlichkeiten, so ist
das Testament seinem ganzen Inhalt nach nichlig".
(2) Demolombe, XXI, 119; Aubry et Rau, VII, 668, in Rite,
p. 108; Baudry et Colin, op. cit., II, 1882; Pand. fr., v8 cit.,
6256; Rpert. Sirey, v Testament, 344, etc.
(8) Demolombe, XXI, 139, 140; Rpert. Sirey, y cit., 345; Au-

bry et Rau, VII, 668, p. 108; ZachariEe, Handbuch des

fr. Civilrechts, IV, 678, in fine, p. 283 (ed. Crome), etc.
Instit., 2, 10, De testamentis ordinandis, 13. Dad. s'au
gent mai multe exemplare, toate au aceeaq putere, en toate
ea unul din aceste exemplare, investit Cu formele legale, ar
fi fost intitulat copie. Demolombe, XXI, 100, 141; Pand. fr.,
y cit., 6263; Rpert. Sirey, v Testament, 338; Aubry et
Rau, VII, 668, in fine, p. 108; Cas. fr. Sirey, 68. 1. 33;

D. P. 68. 1. 75; C. Limoges, Sirey, 77. 2. 160; D. P. 78.

1. 375 (sub Cas.), etc.

Rpert. Sirey, y cit., 342; Cas. fr. D. P. 60. 5. 442.
Cas. rom. Bult. S-a I, and 1886, p. 181 qi Dreptul din 1885.

No. 39. Vezi qi infra, p. 148.

SCR1EREA TESTAMENTULUI OLOGRAF. ART, 859.

37

10 SerIerea testamentului oiograf.

Pi lima conditie cerut.1 pentru ca testamentul olograf sit

fie valid, este ea el sl fie scris in intregimea lui, In totul

sau de tot, dup6 cum se exprimg, codu'l Caragea (art. 26
ultim, partea IV, capit. 3 , de 11184 mAna testatorului (i);
clei, dadi, la scrierea lui a luat parte o persoang strling,
este de temut ca testatorul sg, fi dispus sub influenta acestei
persoane 0 sl nu fi avut Intreaga sa libertate. Un singur
euvftnt scris de o intinl strging In marginea sau In corpu'l
actului ar vici. deci Intregul testament, daca acest cuvcInt

face parte din el fi a fost acceptat sau aprobat de testator;

cici altfel ar sta in milna tertiilor de a desfiinth un testament legalmente fitcut, pin singura, adlogire a unui cuviint In el .
2

Pentru a face un testament olograf, nu este deci suficient ea

eineva A, poata numai s4 iscalease, dupa cum se imtampla
uneori in practieli, ei trebue sii, stie a serie.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 10, p. 228, 229; Laurent,

XIII, 172, 182; Demolombe, XXI, 62 urm.; Mourlon, II,

777; Thiry, II, 396; Arntz, II, 1961; Beltjens, op. cit., III,
art. 970, No. 9; Marcad, IV, 11; Planiol, ILI, 2688; T.
Hue, VI, 269, p. 344; Baudry et Colin, II, 1887 urm.;
Aubry et Rau, VII, 668, P. 102; Mass-Vere, III, 437,
p. 92, nota 2; Zaeharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
668, p. 226 (ed. Anschtitz), 678, p. 280 (ed. Crome);
Berton, L'art de faire soi-mgme son testament, 223, p. 224;
Michaux, Testaments, 1682 urm., p. 275; Pand. fr., e cit.,
6279 urm.; Rpert. Sirey, vo Testament, 397 urm. Tabacoviei,

Prime clemente de drept civil, II, p. 275. Cpr. C. Rouen,

D. P. 94. 2. 207; Sirey, 94. 2. 229; C. Iasi, Dreptul din

1900, No. 6. Vezi si Cas. rom. Bult. 1909, p. 388 si Dreptul

din 1909, No. 36. Vezi insa Demante et Colmet de- Santerre, IV, 115 bis I; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier,
Don. et testaments, II, 228 septimo, p. 296, nota a (ed. din
1846). Cpr. Cas. fr. Rpert. Dalloz, Supplment, v Disp.
entre-vifs, 643. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
S'a decis, in fapt, cri. o mentiune scrisa pe marp. 22.
ginea unui testament si care, in aparentele sale, nu prezinta
nicio deosebire sensibila intre diversele sale prti, 6in punctul
de vedere al caracterelor scrierei si al culorei cernelei, nu
cite decat urmarea si complimentul dispozitiilor cuprinse in
eorpul chiar al actului, qi acest paragraf marginal n'a putut
fi

scris la o data posterioara de acea a testamentului. C.

Lyon, Dreptul din 1901, No. 78, p. 768.

Testamental
trebue sA, fie
Opera exclu-

zivt a

testatorului.

38

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.'-'.- CAP. V.

S-a I.

ART. 859.

de fapt.

Chestiunea de a se sti daca cuvintele adaose de un

tertiu fae sau nu parte din testament, sau au fost serse

tersitturi,
adaobe, etc.

Cu sau far tirea testatorului, este o ehestie de fa,pt, care

se apreciaza In mod suveran de instantele de fond i .
, Itersaturile, adaosele, trimeterile, interliniile si alte corecturi, facute cu insas mana testatorului nu anule,aza, Msg.
testamentul, daca nu sunt de natura a distruge Insus sensul

Cheetie

acestui te,stament 2).

tergerea unor

Cuvintele anume si cu intentie sterse de catre testator,

testament. n'au nicio valoare, pe clnd acole care au fost sterse fart
intentia de a fi de,sfiintate si care pot fi eetite, ti pastreaza,
din contra, toata valoarea lor. Quce in testamento legi possunt, ea inconsultd delata et inducta nihilonzinus valent;
consultb, non valent" 3 .
Forrnarea
In once caz, judeeittorii fondului stint suverani pentru
co nvingerei
judeclitorilor. a decide daca stersaturile, care se gasesc intr'un testament
olograf, au sau nu au de scop revocarea sau anularea lui,
putand s,-si formeze convingerea lor din orice probe si
chiar din dovada testimonial l 4 .
tersliturile
SterturjIe si adaosele facute de un tertiu, feirti f tirea
&cute de un
testatorului,
nu a n uleaza de asemenea testamentul, pentruca,
tertin.
un testament legalmente facut nu poate, dupil, cum stim, fi
invalidat prin faptul unui tertiu 5 .
Testamentul va trebui tug sci, fie declarat nul, dad,
tirea
cuvinte din

tebtatorului. stersaturile si adaosele s'au facut de o mAna, strainit, cu tirea

Demolombe, XXI, 65; Baudrv et Colin, II, 1890; T. Hue,

VI, 269, p. 345; Pand. fr., y6 cit., 6286; C. Orlans, D. P90. 2. 242, etc.
Laurent, XIII, 181, 185, 190; Demolombe, XXI, 131; Aubry

et Rau, VII, 668, p. 105; Mas.s-Verg, III, 434, p. 86,

nota 4 si 437, P. 92, nota 2; Troplong, III, 1471; T. Hue, VI,

269, p. 345; Baudry et Colin, II, 1908; Marcad, IV, 11;

Planiol, III, 2694; Berton, L'art de faire soi-mgme son testanient, 227, p. 226 urm.; Pand. fr., y cit., 6328 urm.; 1/6pert. Sirey, v Testament, 425 urm. ; Degr, Dreptul din 1875,
No. 30, p. 240, etc.

L. 1, ab initio, Dig., De his gum in testamento delentur,

28, 4.
Pand, fr.. y Don. et testaments, 6343.

(6) Vezi supra, p. 37, text si nota 2. Cpr. Laurent, XIII, 182,
185; Pam!, fr., u cit., 6331 urm., etc.

SCRI ERE A. TESTAMENTULIJI OLOGRAF.

ART. 859.

39

testa torului, caci atunci el nu mai este opera excluziva a

acestui din urma, (').

Itersaturile facute de testator nu au nevoe, In prin- teraKturile

cipiu, de a fi aprobate de el, pentruca, Intrebuintarea unei da: aaapvra,a
ttersitturi implica intentia de a suprimh cuvintele terse. bate de
Este deci suficient ea sa se constate de judecatori c ter- te8tat'
sitturile sunt opera testatorului qi ca ele au fost fAcute cu
intentia de a suprimh cuvintele sau dispozitiile terse . Tot
ce este ters se considera deci ca inexistent(' .
De cele mai multe ori, adaosele i tersaturile vor fi Aprobarea
Insa aprobate de testator (4 Astfel, s'a decis c, Inteun gtedr:laturilor
testament facut sub legea veche, adaosele si tersaturile cu- testator.
prinse Intr'Insul sunt valabile, daca se constata ca ele s'au
facut de catre Insu testatorul, cum ar fi, de exemplu, In
caz cAnd te,statorul qi martorii ar fi semnat In josul paginei unde eran trecute acele adaose i stersaturi .
Locurile 15sate In alb, precum i scurtarile de care s'a Laaatife
servit testatorul, nu viciaza, de asemenea, testarnentul, In_ mate
In alb,
seurtln,
etc
data ce nu exista nicio Indoiall asupra vointei dispunatorului .
Vezi supra, p. 37. Cpr. Laurent, XIII, 182. Vtzi hub'. Cas.
fr. i C. Poitiers, D. P. 79. 1. 129; D. P. 81. 2. 149.
Miehaux, Testaments, 1693 urm., p. 276 urm.; Laurent, XIII,
185; Demolombe, XXI, 131; Troplong, III, 1471; Anbry et
Rau, VI1, 668, p. 105; Pand. fr., v cit., 6333 urm.
*tergerea datei sau semniturei ar face Ins ea testamentul
fie nul, pentruci, in asernenea caz, el ar fi lipsit de una din
conditiile sale esentiale. Michaux, op. cit., 1716; Troplong,
III, 1482. Vezi infra, p. 63.
(8) Miehaux, op. ch., 1695, p. 277. Stersiturile cuvintelor care
nu aunt esentiale n'au nicio importante, zice Pothier (Introduction au titre des testaments, I, 8, p. 403). Dad. testatorul
a ters numele legatarului sau lucrului legat, aceasta este un
revoace testamentul, care nu va mai
semn a el a inteles
rimilneb, valid deeit pentru rest. Pothier, loco cit.
(4) Adaosele, care constituesc dispozitii noui i adevirate codicile,
vor trebui insii. si fie semnate i chiar datate de testator. Pot-

hier. op. i loco cit.; Berton, op. cit., 238, 244, in fine; Belt-

jens, art. 970, No. 86; T. Hue, VI, 277. Vezi supra, p. 5
qi infra., p. 62. Cpr. Trib. Anvers, Fas. beige, 1874. 3. 77.
(8) Cas. rom. Bult. S-a I, anul 1885, p. 182 i Dreptul din
1885, No. 39.

(9 Pothier, Indroduction au titre des testaments, I, 8, p. 403.

40

COD. CIV.

CARTE A.

III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 869.

Daca stersturile, seurtarile, interliniile, locurile lAsate

In alb, etc. ar face ca sensul unor fraze sit fie de neinteles,
aceasta nu s'ar opune la executarea celorlalte dispozitii ale
testamentului (1).

Testamentul acoperit de tersIturi i adaose ar putea

1'36'1este
t"-lns5,
uneori fi numai un proiect, care urmit sit fie pus mai
tament
nu simpin tarziu pe curat, ceeace iarl este o chestie de fapt. Coi care
proiect.
Chestie de Pretind c testamentul, In care se gIsesc terAturi, n'ar fi
un act definitiv, ci numai un proiect, trebue Ali dovefapt.
Cazul and

deasel afirmatiunea lor (art. 1169) 2.

Testamentul ar fi nul, dac. testatorul, din cauzii, de
literilor au boall sau din lipsa vederei, n'a putut sa formeze literele
ajntorui unni
tertin.
decat cu ajutorul unui tertiu, cam a condus mana lui pe
Formarea

Nulitate.

hartie, elci nu se poate zice, In asemenea eac, c, testamentul

este scris de Insu testatorul, care n'a fost, In specie, deal

un instrument pasiv 3).
Cana. and
Te,stamentul ar fi Ing valid dacit tertiul, care a in"In/
ajntat
munau.tervenit la eonfectionarea lui, n'a &cut decat sil ajute pe
pe testator. testator, argtandu-i, de exemplu, ortografia cuvintelor Intrebuintate
Indreptand hartia sau arcandu-i mana pe ea,
ori facand ca condeiul sil ieh cerneall, etc., Mel, In asemenea

cazuri, testamental nu este opera tertiului, ci a Iraq testatorului, care a fost numai ajutat de tertiu la facerea aetului slu de ultimg vointg,

Michaux, op. cit., 1696 urm., p. 277; Rpert. Sirey, y0 Testament, 424; Coin-Delisle, Don. et testaments, art. 970,
No. 22, etc.
Michaux, op. cit., 1699, p. 277.
(2) Laurent, XIII, 185.
(8) Laurent, XIII, 169; Demolombe, XXI, 61; Troplong, III,
1470; Aubry et Rau, VII, 663, p. 102; Pand. fr., vo cit.,
6266, 6272; Rpert. Sirey, y0 cit., 418; Planiol, III, 2688,
in fine; Berton, op. cit., 224; Baudry et Colin, op. cit., 11,
1898; C. Limoges, Sirey, 83. 2. 62; Rpert. Dalloz, Supplment, yo Disp. entre-vifs, 641, nota 1.
(4) Cpr. Cas. fr. D. P. 1902. 1. 285.
(6) Laurent, XIII, 168, 169; Demolombe, XXI, 61; Berton,
op. cit., 226; Baudry et Colin, II, 1899; Planiol, III, 2688;
Pand. fr., y cit., 6267; Rpert. Sirey, y cit., 415 un.; C.
Nancy, Cr. judiciar, din 1905, No. 85, p. 680; Sirey, 1905.
2. 165; Cas. fr. Sirey, 1906. 1. 319 (caz In care testatorul
fi scrisese Insug testamentul, teniul dicandu-i numai orto-

SCRIEREA TESTAMENTULIII OLOGRAF.

ART. 859.

41

Din Imprejnrarea el testamentul trebue A fie opera Reproducerea

nui model
excluzivl a testatorului, n'ar trebui sl credem cl el n'ar uflout
de
puteh sti, copieze un model flcut de un avocat sau de o un tertiu.
altg, persoanA. Testamentul va fi valid In asemenea caz,

dacit testatorul intelege cele ce serie qi-qi d, seama de gravitatea actului ce face ' .
Un orb ar put* de asemenea, s-si serie testamentul Teat. flent de
cu alfabetul compus din litere In relief ce pot fi distinse un orb.
prin pip6it, alfabet inventat anume pentru orbi 2).
S'a decis chiar cit un orb ar puteh testh in forma olografil, ordinarl, dacg, qtie a serie 3 .
Dar &el testamentul olograf trebue neapArat sl, fie Materia
scris In intregimea lui cu ins1 mana testatorului, el n'are Pe rrseorrte
numai deceit nevoe de a fi saris pe hartie, dup6, cum se teetamentul.
obinuete In genere, ci poate fi scris pe carton, pe pergawent, pe piatrii, pe stic11, pe Orete, pe lemn, pe o cartl
de joc, etc 4 , in tabulis, an in chartis, membranisve, vel in

alia materia (5.

grafia euvintelor), deeizie publicat qi in Dreptul din 1907,
No. 1, p. 7 (cu nota noastri). Vezi qi C. Lyon, Sirey, 1905.
2. 303. Mai vezi qi supra, p. 34, text qi nota 1.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 22; Laurent,
XIII, 169; Beltjens, op. cit.,III, art. 970, No. 20; Troplong, III,
1469; Baudry et Colin, II, 1886; Michaux, Testaments, 1688,

p. 275; Berton, op. cit., 224, p. 225; Pand. fr., y cit., 6275;
Rpert. Sirey, v Testament, 57 qi 388; Planiol, Ill, 2688,
in fine. Cpr. C. Lyon, Sirey, 1905. 2. 303, etc.
Baudry, et Colin, II, 1902; T. Hue, VI, 270; Beltjens, op.
cit., III, art. 970, No. 5; Pand. belges, v Aveugles, 7. Cpr.
Bayle-Mouillard, asupra 1ui Grenier, II, p. 610, nota a. Vezi
qi infra, p. 100 qi 112.
(2) C. Toulouse, Sirey, 87. 2. 76 (motive); Laurent, XIII, 168;
Demolombe, XXI, 71 ter. Vezi supra, pag. 34. Vezi Msg.
Grenier, Don. et testaments, II, 281, p. 610 (ed. Bayle-Monillard din 1846).
(4) Cpr. Demolombe, XXI, 121; Marca,d, IV, 11; Arntz, II,
1961; Mourlon, II, 778; Demante, IV, 115 bis V; Berton,
op. cit., 228, p. 228; Michaux, op. cit., 1700, p. 277; Surville, Elmopts d'un cours de droit civil, III, 74, p. 41; Beltjens, op. cit., art. 970, No. 7; Pand. fr., y cit., 6305; Itpert. Sirey, y cit., 350, 391; Baudry et Colin, II, 1906; T.
Hue, VI, 269, etc.
(6) lnstit., 2, 10, De testamentis ordinandis, 12; L. 1, Pr. qi

42

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S-a I.

ART. 859.

Testamentul olograf poate fi scris Intr'o condica de

casa (i), pe dosul unei polite de asigurare 2), etc.
Forma
El poate fi gent sub forma unei scrisori e , per epis"e""is"i. tolam, ceeace era oprit prin. art. 3 al ordonantei din 1735 1,
ceeace era MA, permis la Romani 5.
Chestie de
fa,pt.

Verificarea existentei unei dispozitii testamentare Inteo

scrisoare misiva infra In domeniul suveran de apreciere al
judecatorilor fondului (6 .

Ramane MA bine lnteles el, pentru ea scrisoarea al

Disp. de
btmuri.

produca efectele unui testament, trebue ca, pe langa celeL. 4, Dig., De bonorum possessionibus secundum tabulas,

37, 11; L. 15, in fine, Cod, De testamentis, 6, 23 in guacungue materia conscribere). Vezi supra, p. 19, nota 1.
Baudry et Colin, II, 1904; Demolombe, XXI, 124; Aubry
et Rau, VII, 668, p. 105; Acollas, II, p. 517; Demante,
IV, 115 bis V; Michaux, op. cit., 1701; Degr, Dreptul din
1875, No. 30, p. 239, etc.
Baudry et Colin, II, 1904; Cas. fr. Dreptul din 1891, No. 75;

(8)

D. P. 93. 1. 177.
Laurent, XIII, 178, 180; Demolombe, XXI, 125; llou ion,
778; Thiry, II, 397; Planiol, III, 2693; T. Hue, VI,
269; Baudry et Colin, II, 1921; Arntz, II, 1965; Troplong,
1477 urna.; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 25; Surville,

(4)

Elments d'un cour.s de droit civil, Ill, 74, p. 41; Demante,

115 bis VI; Acollas, II, p. 517; Marcad, IN , 16; Aubry et Rau, VII, 668, p. 105; Zacharite, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, 668, p. 228, text si nota 8 (ed. A nschfitz),
678, p. 282 (ed. Crome); Pand. fr., y cit., 6588 urm.;
Rpert. irey, v0 cit , 358; Degr, Dreptul din 1875, No. 30;
Trib. Neufchatel en Braye, Dreptul din 1891, No. 10; Trib.
Anvers, Revue trimestrielle de droit civil, tom. IV, anul 1905,
p. 392, No. 44 si Cr. judiciar din 1905, No. 76, p. 608 (cu
observ. noastrg); Cas. fr. Sirey, 1900. 1. 348; D. P. 1900. 1.
557; D. P. 1910. 1. 44; Sirey, 1912. 1. 81, etc.

Vezi Pothier, Introduction au titre des testamenis I,

9,

p. 403 (ed. Bugnet); Baudry et Colin, loco cit.; Zacharite,

op. qi loco supra cit., nota 8. Iatit, cum se exprimit acest autor :

Das Verbot, velches die Ordonn. von 1735 (art. 3) in dieser

Beziehung enthdlt, ist in den code civil nicht aufgenommen
worden".
(6)

L. 75, Pr. si L. 77 26, Dig., XXXI, De legatis et fideicommissis, H, L. 11 4 si L. 37 4, Dig., XXX, De legads, etc., III. L. 1, Cod, De eodicillis, 6, 36; L. 1 1,

Cod, De latina libertate tollenda, 7. 6; Nov. 107, etc.

(9 Cas. fr. D. P. 1910. 1. 44; Sirey, 1912. 1. 81.

SCRIEREA TESTAMENTULUI OLOGRAF. ART. 859.

43

lalte formalitMi, ea sI cuprindl qi o dispoz4ie de bunuri,

pentru timpul cAnd autorul ei nu va mai fi In via, iar

nu sl fie numai o fitg/duintit vagg (1), un proiect, sau sit

se refere la un testament anterior (2).

Se Intelege, de asemenea, eit o scrisoare sau un post- Data qi
scriptum n'ar fi un testainent, dac5, ar lipsi data i sem- seinnUnra.
nittura e .
Testamentul poate fi scris pe mai multe coli de 'Artie Scrierea test.
legate Intre ele, i chiar pe mai multe foi volante, din care 140elimaaei arutlitee

ces. din urinl sit fie datatI i semnatit de testator. Jude- Chestie de
ctitorii fondului vor aprecih, In aeest din urml caz, dacg,
faF't
foile se comple,cteazit unele prin altele i dacl formeazg, un
singur act 4 .
Nu este deci nevoe ea diferitele foi, pe care testamentul Validitatea
este serie, sit fie Intrunite la un loe printeo legAturI ma- ai %rut Pfeoi
teriall, o legitturi% intelectuald fiind suficientA; aa c5, testa- volante.

mentul este valid cu toate cA, el a fost scris pe inai multe

foi volante care, la un loc, con tituesc unul i acela act (5).

Un autor sfltuete Ina pe testator de a dath i sub- Datarea

semnit fiecare fill In parte, sau de a le Intruni i legh Intre fis=refit.
Litteras, quibue hereditae promittitur, vel animi ajectus exprimitur, vim codicillorum non obtinent". (L. 17, Dig., 29, 7).

Cpr. Trib. qi C. Paris Pand. Priod. 86. 2. 327; Pand. Piriod. 88. 2. 54; C. Rennes i Douai, D. P. 92. 2. 438 si Gazeta Craiovei din 1890, No. 32; Thiry, II, 397, etc.
Laurent, XIII, 221; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 92;
Thiry, II, 397; C. Grenoi)le, D. P. 66. 2. 22. Cpr. Cas. fr.
Sirey, 1912. 1. 322; Trib. Besavon, Pand. Priod. 96. 2. 199.
Cpr. Laurent, XIII, 174; Demolombe, XXI, 128; Troplong,
III, 1473; Mass-Verg., III, 437, p. 95, mota 6; Aubry et
Rau, VII, 668, p. 105; Michaux, op. cit., 1702; Berton,
op. cit., 230, p. 229; Nfld. fr., yo cit., 6314 urm.; Rpert.
Sirev, V cit., 374 urm.; T. flue, VI, 270; Baudry et Colin,
II, 005; Beltjens, op. cit., tom. III, art. 970, No. 12; Cas. fr.
Sirey, 68. 1. 35; Sirey, 89. I. 265; Sirey, 96. 1. 277; D. P.
1900. 1. 97; Sirey, 1901. 1. 406; Revue trimeetrielle de droit
civil, tom. 9, anul 1910, p. 865, 866, No. 5; Trib. Rouen, Cr.
jtuliciar din 1913, No. 74; Trib. Ilfov, Dreptul din 1881,

No, 33, etc.Cu toate acestea Vatismenil, Ph. Dupin, De-

!angle, Martin, Ravez si Valette au dat o eonsultatie in eerie

contrar. Vezi Rpert. Dalloz,
entre-vifs, 2649.
(6) Cas. fr. Sirey, 1900. 1. 348; D. P. 1900. 1. 567; C. Lyon.
D. P. 1901. 2. 202 (motive). Cpr. Rpert. Sirey, 0 cit., 379,

44

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CA P. V.

S-a 1.

A RT. 859.

ele, fiinda, Curtea din Paris a decis (17 Iulie 1883 cA. fiecare fil/ constitue un testament a parte, consideritnd, In
consecintl, ca nul i neavenit tot ce erh scris pe filele nedatate i nesemnate de testator I ..
In fine, trebue sg, observIm cA, testatorul nu este obligat a-i redacth testamentul ktrit Intrerupere, uno con textu,
context.
uno eodemque tempore, in aceea zi i sub aceea datl,
citei el trebue sit aibit timpul nec,esar spre a se gandi i
a-i serie testamentul, mai ales cand acesta este lung i autorul lui nu este slnittos (3. Vezi infra, p. 60 i 1 1 0).
Art. 864
Vom vedeA, din contra, cit In privinta testamentului
ultim.
mistic, operatia judectttorului nu poate fi Intreruptl art. 864
ultim). Vezi infra, p. 109
Materia en
Testamentul olograf oate fi sells nu numai eu eel.care test.
nealg,
dupg cum se obinuete, ci cu once materie, de
poate fi seris.
exemplu: cu plumbul (3), ca crida, ca stingele, ell citrbunele,
cu diamantul pe stiell, cu varful unui cutit sau altui
instrument (4, etc.
Nu se cere
unitatea de

Vezi Berton, L'art de faire 80i-mgme son testament, 230,

p. 229 (ed. a 9-a).
Laurent, XIII, 173, 212; Demolombe, XXI, 129; Baudry et
Colin. II, 1919; Planiol, III, 2693; Aubry et Rau, 'V II,
668, p. 106; Mass-Verg, III, 437, p. 92, nota 3; T. Hue,
VI, 270; Pend, fr., tO) cit., 6310; Rpert. Sirey, v Testa-

ment, 369 urm. qi 424; Trib. St. Privas, Sirey, 92. 2. 284; D. P.
93. 2. 559: C. Bruxelles, Cr. judiciar din 1913, No. 73.
(8) Cpr. C. Aix, D. P. 46, 2, 230; Sirey, 48. 2. 30; TrilY. Nivelles

qi C. Besancon, D. P. 65. 3. 30; D. P. 83. 2. 60; Sirey, 83.

2. 147; Rpert. Sirey, y cit., 393; Planiol, III, 2693.El
poate fi scris in parte cu plumbul qi in parte en cernealtc.
Beltjens, op. cit., Ill, art. 970, No. 8 qi autoritittile eitate acolo.

Cazul ciind
scrierea Cu
plumbnl a fost
acoperitg.

mai In nrml
cu cernealit.

S'a decis cii singurul fapt cl un testament olograf poartii,

o scriere cu plumbul, flcut in prealabil qi acoperitli in

urml en o scriere cu cernealtt, nu poate fi o calla. de nulitate, de citeori na se stabileqte e scrierea Cu plumbul nu
emani dela testator, nici a ea se datoregte unei vointe strAine.
C. Caen, Rind. Priod. i Sirey, 1909. 2. 166; Dreptul din
1909, No. 76, p. 608. Cpr. C. Bruxelles, Pas. beige, 79. 2.
222; Belg. judiciaire, 1879, p. 505 qi Cr. judiciar, 1913, No. 73.

(4) Mourlon, II, 778; Arntz, II, 1961; Laurent, XIII, 171; Demolombe, XXI, 70, in fine qi 122; Marca,d6, IV, 11; Acollas.

II, p. 517; Troplong, III, 1472; Aubry et Rau, VII, 668,

p. 105; Rpert. Dalloz, Supplrnent, v Disp. entre-vils, 646;

SCRIEREA TESTAMENTULITI OLOGRAF.

45

ART. 859.

In toat,e aceste cazuri, judecItorii fondului vor apreci Chestie de

In mod suveran dadi, pretinsul testament este numai un fapt
proiect sau un act definitiv (i).
Limbs, In care
Testatorul nu este obligat a-si scrie testamentul
peate fi
In rometneste; el poate, dupg, plrerea tuturor,
serie test.sera.
Inteo limb, striting, 2,si chiar Intr'o 1imb, moartl. Astfel,
s'au validat testamente serse In latineste i greceste (3).
C. spanioL
Art. 688 ultim din codul spaniol dispune anume
stritinii pot face un testament olograf in limba Ion proprie (4).
*i la Romani, testamentul se puteh face In limba greacg.

Art. 688.

Dr. roman.

Etiam grod omnibus liceat testare (5).

S'au vgzut testaments nu numai In prozA dar si In versuri 6).

Slovele la e,are se referg, legea sunt, de bung, seaml, Slovele

en care test.
cele latine, care se Intrebuinteaa, astzi. Testatorul ar puteck poste
fi eerie.
Insl
serie testamentul eu litAme chirilice, In cifre sau
eu semne scurtate, precum ar fi: stenografia, tachigrafia,
etc., mai ales daca s'ar stabili c, dinteo Imprejurare oarecare, testatorul n'a avut timpul de a Intrebuin(A, caracterele ordinare .
Pand. fr., v cit., 6307; Michaux, op. cit., 1705, p. 277;
Berton, op. cit., No. 228, p. 228; Baudry et Colin, II, 1906;
Al. Degr, Dreptul din 1875, No. 30, P. 239, etc.
(') Pand. fr., y cit., 6307.
Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1881, No. 33. Demolombe, XXI,

120; Laurent, XIII, 170; Michaux, op. cit., 1736; Aubry et

Ran, VII, 665, p. 1.8; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 665, P. 222 (ed. Anschtitz); Vincent et Pnaud,
Dictionn. de droit international priv, v Testament, 46; Beltjens, op. cit., art. 970, No. 6; T. Hue, VI, 269 si toti autorii.
Michaux, op. cit., 1706; Troplong, III, 1503; Planiol,
2693; Unger, Das listerreichische Erbrecht systematisch dargestellt, 10, p. 46.
Vezi si art. 684 din aeelas cod. Cpr. art. 2244, 2245 C. german.

(6) L. 21 4, Cod, De tegamentis, 6, 23.

Michaux, op. cit., 1708; Berton, op. cit., 231, in fine, P. 229.
Demolombe, XXI, 70; Pand. fr., v Don. et testaments, 6301,
6302. Cpr. Unger, op. cit., p. 49, 10, nota 9. La Ro- Dr.
mani, nu se pute lns ntrebuintit deal caracterele ordinare.
Notis scriptce tabule non continentur edicto, quia notas,
teras non me Pedius libro vicerimoquinto ad edidum scribit".
(L. 6 2, Dig., De bonorum possesaionibus, 37, 1).

roman.

46

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S-a I.

ART. 859.

Test. autentic.
Ineat privete irisa testamentul autentic, el nu se va putea,
Limba rofae-3,
In regula generan, dedil In timba romana, pentruca daca
mita,.

ar fi scris inteo limba pe care judecatorii n'o Inteleg,

Intrebuin-

ei

ar putek de bina seamit, sil, refuze de a-1 autentifica (I).

Testamentul ar fi de asemenea valid, daca testatorul

tarea de cifre
fo loe de ar
litere.

fi Intrebuintat seurtari uoare de Inteles, sau daca sumele legate ori data testamentului ar fi serse In cifre, in
loc de litere (2). Si data poate fi scrisa In cifre, cu toate eli
Pothier sfatuete de a o serie mai bine In itere, pentru ca
alterarea ei al devie mai anevoioasa. (Vehi infra, p. 57.
20 Subscrierea testamentultd olograf.

A doua conditie ceruta de art. 859 pentru existenta tes"m"turai

tamentului
olograf este subscrierea lui cu insaf mana testatestatortilui.
torului 3 , dupa cum se exprima art. 739 din codul Calimach
(578 C. au.triac , tatoxetpo; dupa cum se exprima textul
grecesc. Semnatura, care da viatit tuturor actelor In genere,
fie autentice fie private, era, cu atat mai necesata. In privinta testamentului, cu eat ea singura poate, In specie, al
dovedeasca ca actul emana dela dansul i este un act definitiv (I). Subscrierea testamentului, zice Cartea din Iai,
are de scop precizarea personalitatei i identitatei testatorului 5 .
In- ce consistX
In ce consista Insa, semnatura? Legea fiind muta In
semnXtura.
Art.43
c.
aceasta privinta, ea va consista, In genere, In numele de
familie i a numelui de botez, astfel cum testatorul este
Inscris in aetele starei eivile art. 43 6, pentru ea 81 nu
Neccsitatea

(i) Cpr. Anbry et Rau, VII, 665, p. 94.Vezi TIA, art. 684
C. spaniol, art. 2244, 2245 C. german. Vezi infra, p. 77.
Pand. fr., y cit., 6302; Mare,ad, IV, 11; Michaux, Testaments, 1698, p. 277; Mass-V ere., III, 434, p. 86, 87 4i
437, p. 93, nota 2, in fine; Zacharia3, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, 665, p. 221, text si nota 5 (ed Anschtitz), etc.

Le testament holographe doit gtre sign a peine de nullit",

zice Rieard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-re
partie, No. 1491, P. 336 (ed. din 1707).
Demolombe, XXI, 101; Pand. fr., y cit., 6356; Michaux,
op. cit., 1747, p. 283, etc.
(6) Vezi Dreptul din 1906, No. 7, p. 52 (Cu observ. noastrA).
(6) Vezi tom. I al Coment. noastre, P. 250 (ed. a 2-a).In pri-

SUBSCRIEREA TESTAMENTULUI OLOGRAF.

ART. 859.

47

se faca confuzie tare persoanele care au acela nume. Pa- Parafa.

rafa nu este un element indespensabil al semnAturei (1).
Din cele mai sus expuse ar urmh c, ar fi nul testa- Cazal eAnd
testamentul
mentul care n'ar fi semnat cu numele de familie al testa- n'a
fost semtorului, sau al citrui semnIturg n'ar reproduce toate literile nat en nnmele
alfabetice ce compun acest nume; i, Inteadevii,r, In acest testatorului.
sens se pronuntl unii autori 2,
Dupit aceastl teorie, care este prea riguroasl, initialele Initialele nunumele
numelui, o poreclit, numele unei moqii sau altei localitIti, melui,
unei =oil,
etc., n'ar constitul, In genere, o semnItur, cu toate 0, testatorul ar mai fi semnat astfel i alte acte ale vietei sale.
Cu toate acestea, semnittura nefi nd cerutit decat pentru
a cloyed' el testamentul este opera aceluia cAruia el este
atribuit, atItt doctrina cAt i jurisprudenta decid cg, este
suficient ea testamentul sil, aibl semnittura ce testatorul
a,velt obiceiu de a pune pe celelalte acte ale vietei sale (3),
destul este ea identitatea lui sil' nu fie indoelnicl. Nomina
enim significandorum hominum gratia reperta sunt ; qui
si alio quolibet modo intelligantur, nihil interest" 4).
Se decide, In consecintit, cit episcopii pot In mod valid

SemnItura

sit subscrie testamentul lor numai cu una sau mai multe

initiale, precedate de o eruce i urinate de arAtarea dem-

episeopilor.

vnita formaliatilor de indeplinit in caz eind eineva voeqte

ali sehimbh uumele, vezi legea din 18 Martie 1895. Vezi

Schimb. numelui.
L. din 1895.

qi L. fr. din 11 germinal anul XI, care opreqte pe once

persoanh de a-qi sehimbh numele frtt autorizarea guvernului.

(I) C. Bruxelles, Pasicrisie beige, 1879. 2. 222 qi Cr. judiciar

(2)

din 1913, No. 73.

Cpr. Toullier-Duvergier, Le droit civil franfais, III, partea
1-a, 373, p. 208; Laurent, XIII, 202 urrn.; T. Hue, VI, 278.

(9 Cpr. Thiry, II, 396, p. 389; Demolombe, XXI, 103; Mar-

ead, IV, 15; Troplong, III, 1495; Demante et Colmet de

Santerre, IV, 115 bis III; Miehaux, op. cit., 1750; Berton,
op. cit., 241, p. 236; Aubry et Rau, VII, 666, p. 99; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 666, p. 223,
text qi ncita 11 (ed. Ansehititz), 676, pag. 277, nota 1 (ed.

Crome); Planiol, III, 2689; Baudry et Colin, II, 1966 urm.;

(4)

Pand. fr., vo cit., 6361 urm.; Rpert. Sirey, e cit.; 544; C.

Paris, D. P. 48. 2. 90; Sirey, 48. 2. 217, etc.
Instit., 2, 20, De legatis, 29, in fine. Cpr. L. 34, Dig.,

De conditionibus et demondtrationibus, 35, 1; L. 8 2, Dig.,

De bonorum possessionibus secundum tabulas, 37. 11; L. 4,
Cod, De testamentia, 6, 23, etc.

48

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 859.

nitatei lor. Astfel, ar fi valid testamentul unui episcop semnat

In modul urmittor: -1- I. G. sau Iosif, Mitropolitul UngroVlachiei. Asa testase vestitul orator, episcopul din Clermont,

Massillon, si testamentul situ fiind validat de primii judecatori, partile s'au Impitcat In apel (1).
Semnarea
Semnarea prin simple initiale este admisit de unii nu
prin simple
initiale. numai In privinta episcopilor care, pe langit initiale, mai
ControversX. obisnuese a pune si o cruce, arittilnd si demnitatea lor,
dar In privinta tuturor acelor care obisnuese a semnk astfel
celelalte acte juridic ale vietei lor (2 .
Semn. cu
numele de
botez.

Semnitnra
femeei mgri-

S'a decis, de asemenea, ca este valid testamentul semnat

numai cu numele de botez al testatorului, fiindcit el eiti.
cunoscut numai sub acest nume de catre compatriotii siii 3).

Dupa Laurent XIII, 225, femeea maritata n'ar putek

tate. Contro- sa semneze In testamentul situ numele barbatului, ci numai

versI.

numele ei de familie, pentruca testamentul n'are sa-si producit efectele sale decalt In urma mortei sale art. 208, 802.
Aceasta parere este Insa prea riguroasit, eaci (lesi femeea

dispune de averea sa pentru timpul (quid casittoria ei

va fi desfacuta, totusi ea face actul intr'un moment cand
casatoria Isi are Inca fiinta si, prin urmare, poate Intre-

buinth numele barbatului, mai ales daca acesta eri moduI

ei obisnuit de a semnh actele juridice facute de dansa 3 .
(i) Thiry, II, 396; Aubry et Rau, VII, 666, p. 99, nota 3;
Demolombe, XXI, 106; Saintesps-Lescot, IV, 1008, p. 47;

Troplong, III, 1495; Pand. fr., e cit., 6374 urm., Rpert.

Sirey, y cit., 547; Planiol, III, 2689; Baudry et Colin, II,

1970; C. Pau 02 Iulie 1812), Rpert. Dalloz, v Div. entrevifs, 2724 si Pand. fr., 6376.
Profesorul Crome, In ed.
eel), flout), a lui Zacharia3 critic"), ins& doctrina care se pronunt5, pentru validitatea unui asemenea testament, fiindeS, eineva

nu testeaz ea functionar, ei ca om privat. Man testirt nicht

ale Beamter, sondern ala Privatmann". Zacharia3, Handbuch
des fr. Civilrechts, IV, 676, p. 277, nota 3, in fine (ed.
(rome). Vezi si Laurent, XIII, 223.
Marcad, IV, 15; Saintesps-Lescot, Don. et testaments, IV,
1008, p. 46 (ed. din 1858). Contra: Demolombe, XXI, 109;
Duranton, IX, 40. Vezi asupra acestei chestiuni, Pand. fr.,
y Don. et testaments, 6378 urm.
Troplong, op. cit., III, 1496; Michaux, op. cit., 1753; Pawl
fr., yo cit., 6365, etc.
Cpr. Pand. fr., e cit., 6392; Rpert. Sirey, v Signature, 24

49

SUBSCRIRREA. TESTAMENTULIII OLOGRAF. ART. 859.

Prin urmare, testamentul flcut de o femee mlritatl va fi

valid, fie el ea 1-a semnat Cu numele bArbatului, fie cu
numele ei de familie, destul este ea A se constate cl actul
emangi, dela dInsa.

Curtea din Bucureqti a validat, de asemenea, i cu

drept cuvint, un b3stament In care o femee nemlritatl adaogase la pronumele ei qi numele de familie al persoanei cu

care trlise In concubinaj, %trueIt a constatat identitatea

persoanei dela care emangi, testamentul, 0 lipsa de manopere
frauduloase din partea concubiuului care, In specie, erh, rftn-

duit legatar universal('.

Tot astfel, atAt Curtea din Craiova elt i Curtea de
casatie au validat testamentul defunctei Anica Urdlreanu,
dei susnumita testatoare 11 semnase: Anica, nascutli UrdIreanu, Intrucla prin interealarea cuvintului ndscutd Intre
numele ei de fa,milie qi acel de botez, testatoarea InSelesese
a deslufli i mai bine identitatea ei (2).
Cat pentru femeea despllitl, ea va semnh, testamentul

Femeea
deeplirtitg.

eu numele ei de familie, fiindcl divorSul o face sl pieardI

numele barbatului (art. 7 L. asupra numelui din 18 Martie
1895 (3.
ItImftne bine InSeles el semnittura n'ar atrage null- Efectele unei
tatea testamentului dad, ar fi numai iregularA, cand, de
exemplu, ar fi rlu scrisI, Insit bine InSeles In mod cites i
neeermegntiXtuniate".

si vo Testament, 545; Planiol, I, 394; Michaux, op. cit., 1763;

Berton, op. cit., 241; Baudry et Colin, II, 1968. Cpr. C.

Iasi, Dreptul din 1906, No. 7 (cu observ. noastal). Vezi si

tom. I al Coment. noastre, p. 252, nota 4.
C. Bucuresti, Dreptul din 1883, No. 52.
C. Craiova, Dreptul din 1888, No. 66.
Cpr. C. Nimes, Dreptul din 1888, No. 12.

DupA. art. 1577 din codul german, femeea despArtit pAs- C. german
treazA din contra, in principiu, numele bArbatului, rAminAnd ti legislatia
ca acest din urmg sto.-i interzieA purtarea numelui siiu, dacit ungarii.

ea a fost recunoscutA singuret culpabil. Die geschiedene

Frau behdlt den Familiennamen des Manna... 18t die Frau
allein ffir sekuldig erklart, so kann der Hann ihr die Fiihrung seines namens untersagen". Cpr. si art. 94 din legea
ungureascA asupra elsgtoriei dela 18 Decembrie 1894. AceastA

lege, InteresantA din mai multe puncte de vedere, este publicatA in Annuaire de lgislation trangre, anul 1894,
p. 356 urm.
65105

60

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I.

ART. 859.

descifrabil (2), sau ar fi lipsita de cAteva litere, ori de parafa obiqnuita, mai ales daca omisiunea parafei ar fi rezultatul unei IntAmplari sau al unei boli (2). Ein Testament
ist nicht schan desswegen ungaltig, weill in der Namensunterschrift des Erblassers einige Buchstaben fehlen", zice
Zacharim (3). l7nde am merge, zice raportorul Duplan Inteo
decizie a Curtei de casatie din Franta (4), daca ne-am arat
exigenti In privinta corectitudinei semnaturilor, atunci cand
vedem c cei mai multi din lnaltii noOri functionari, din
ofiterii publici i chiar din cetateni ei Insii, iscalese Cu. caractere In care, de multe ori, nu se poate descoperi nici-o
litera din alfabetul obiTauit".
Prin urmare, o semnittura, care emana dela testator,
chiar ilizibila daca ar fi, n'ar anti% testamentul, dacii el
obiqnuete a iscall astfel (5).
Semnarea

prin punere
de deget.

Pentru aceasta trebue al fie Insa vorba de o adevarata

semnatura facuta Cu In* milna testatorului (manu proprria),
iar nu de o punere de deget, eaci acest mod de a subsemn
actele, admis altadata, nu mai are astazi nicio valoare,
chiar daca o autoritate administrativii sau politieneasca ar
certifich i legalizh punerea de deget, de oarece legalizarea
nu poate Inlocui semnatura acelui In drept, deqi ea confera
actului data certa (6).
(I) S'a decis cA testamentul este valid dael judecAtorii fondului
constatA cA sentnAtnra, de1 scrisA en o mAnA tremurAndl, este
decifrabilA i emanA dela testator, aceastA constatare fiind

suverani i scApAnd de sub controlul Curtei de easatie. Ca.s.

fr. Sirey, 1912. 1, 223; D. P. 1912. 1. 469, 470. Vezi infra,

p. 81, nota 2.
(2) Cpr. Planiol, III, 2689; Troplong, III, 1497; Miehanx, op. cit.,

1754, 1761; Thiry, II, 396, p. 389; Pawl. fr., e cit., 6369
urm., 6384; Rpert. Sirey, y cit., 550 urm.; Baudry et Colin,
II, 1972, 1973; Demolombe, XXI, 113; Laurent, XIII, 224;

C.
Sirey, 1900. 2. 237 (in privinta lipsei parafei).
Paris' des fr. Civi rechts, IV, 666, p. 223, nota 1 (ed.
(8) Handbuch

Anschtitz).

(4) Vezi Sirey, 41. 1. 442; Pand. fr., v cit., 6370.

Cpr. Thiry, II, 396, in fine, p. 389, 390; Pend. fr., y cit.,
6369; Baudry et Colin, II, 1975, etc.
(6) Cpr. Cas. rom. si Trib. Ilfov, Dreptul din 1879, No. 10 si
13; C. Bucuresti, Dreptul din 1884, No. 2. Vezi Michaux,
op. cit., 1762; Demolombe, XXI, 112; Aubry et Rau, VII,

SUBSCRIEREA TESTAMENTULTH OLOGRAF. ART. 859.

51

Testamentul, care urmeaza a fi autentificat, poate Insa Art. le L.

fi semnat prin punere de deget sau aplicarea unei peceti

(art. 16 L. p. autentificarea actelor) (1).
Semnatura, de care am vorbit mai sus, trebue sa, figureze pe Insu testamentul ologmf, lar nu numai pe pli-

cul In care el ar fi Inehis, cad In acest din urma caz el

p
autentific.
actelor.

Sematura
altlitoare pe
plie.

ar fi, dupg, unii, nul pentru lipsa semnaturei (2).

A ceea solutie este admisibila i In privinta datei, care Punerea datei

n'ar figur In testament ci numai pe plicul In care este

pe plic.

Incbis testamentul (3).

In regula generala, semnatura se gasete la finele tes-

Local

tamentului olograf, al carui compliment firesc ea este, dupg, aemaKturei.

cum se exprima Potbier (4.

De aceea art. 775 ultim din codal italian prevede C. wan o
In termeni exprei ea semnatum trebue EA fie pusa la fi-Codul nostru.
nele dispozitiilor testamentare. La sottoscrizione deve essere
posta olla fine delle disposizione. Textul nostru nu este, de
asemenea, mai putin categoric cand cere ca testamentul sa
fie subsemnat, adeca: ca semnatura &I Incbeie actul, solutie
666, in fine, p. 100; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 666, p. 224 (ed. Anschtitz), 676, p. 277, 278
(ed. Crome), etc. Vezi tom VII al Coment. noastre, p. 147,
148, precum qi p. 171, text 0i nota 2. Mai vezi tom. III,
partea, II p. 493, ad notam; tom. IV, partea I, p. 216, nota 5.
Cpr. Cas. rom., S-a 1, Revista Jurisprudenp din 1911, No. 19,
P. 303, decizia No. 258 din 19 Aprilie 1911 (nereprodus
in Bult. Curtei).
Trib. Vendme, Sirey, 85. 2. 220; Pand. chron. VI (anii
1878 1886), partea 2, p. 154; Trib. regional superior din
Colmar, Pand. Priod. 1906. 5. 47; Rpert. Sirey, v Tes-

tament, 627, 537.

Contra: C. Paris i Bourges, Sirey, 1900.
2. 237; Sirey, 1908. 2. 136; D. P. 1909. 1. 120; Dreptul din
1910, No. 19, p. 156. Vezi 0 F. Herman, C. civil annot,
Supplment, art. 970, No. 67 urm. Mai vezi Revue trimestr. de

droit civil, tom. VIII, anul 1909, p. 712, No. 4.

Tot astfel, data necomplectA a unui testament olograf nu

poate, in principiu, fi complectatA cu cea pusg, pe plicul in care

testamentul este inchis. Beltjens, op cit., III, art. 970, No. 47.
(2) C. Paris i Cas. fr. D. P. 69. 1. 495; Pand. chron., tom. IV,
(anii 1860-1869), partea 1-a, P. 351.

(4) Introduction au titre des testaments, I, 8, p. 403 qi Tr. des

don. testamentaires, VIII, 11, p. 229 (ed. Bugnet). Vezi qi
Baudry et Colin, II, 1977.

52

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 859.

pe care unele tribunal o aplict sub pedeapst de nulitate a

Intregului testament (4).

Fiind twit et niciun text de lege nu cere ca semi:Aar, ilev"" tura st fie deosebitg, de act, se admite, In genere) di, ea
a f. deosebitit
de act.
poate sit fadt un singur trup cu fraza finaltt, dadi, expresiile care o urmeadt nu sunt esentiale validitttei testamentului, nici nu cuprind vreo dispozitie de bunurin
Dupit acest sistem, nu s'ar putelt anulA, pentru lipst
de semnIturl, testamentul care s'ar termin?), astfel: ... fteut
Semnittura nu

de mine, cutam (urmeazit numele i prenumele, flirt parafit),

care am subsemnat dupt dire i maturit retlexie ' .

Te,stamentul ar fi Insii, nul, dar testatorul ar fi zis:
Subsenmatul, cutare, dispun, etc.. . ', flirt ca semnittura
s, figureze In josul testamentului, citci aceastit frazt anuntl
cl, semnitura are st vie mai titrziu (4).
Test. semnat
Tot nul ar fi, dupt plrerea noastrl, i tastamentul, care
pe margine.
ar fi fost semnat pe margine, In loc de a fi semnat In josul
actului (5).
Nevaliditatea
aetuluisemnat
pe margine. act

Se decide, In adevr, In materie de obligatii, cit un

sub semnIturt privatt nu este valid dar prtile 1-au

semnat numai pe margine, un asemenea act neputand servi

nici ca Inceput de probt scrist, de naturit a face admisibill proba testimonial i a prezumptiilor 6 Ceeace con(9 Trib. Beaug ai Bruxelles, Cr. judiciar din 1900, No. 62 ai
Dreptul din 1906, No. 74, p. 592 (ambele gentinte en observ.

noastrA); Pand. Priod. 99. 2. 81; D. P. 99. 2. 325; Sirey,

1906. 4. 8. Cpr. Michaux, op. cit., 1755; Berton, op. cit., 224.
Cpr. Pand. fr., tio cit., 6385 nrm.; Aubry et Rau, VII, 668,

p. 108, text ai nota 21; Mass-Verg, III, 437, P. 96, text

si nota 13; Demolombe, XXI, 114; Demante, IV, 115 &is
III; Duranton, IX, 42, etc.Vezi twat Laurent, XIII, 227, etc.
Cas. fr. ai C. Besancon, D. P. 79. 1. 311 si 2. 64; Michaux,
op. cit., 1759; Demolombe, XXI, 114, etc. Contres: Lau-

rent, XIII, 227; Troplong, III, 1494; C. Lige (22 Febr.

(6)

(6)

1812), Rpert. Dalloz, 2730, nota 2. Considerentele acestei

deeizii sunt reproduse qi eombittute de Duranton (IX, 42).
Cpr. Michaux, op. cit., 1759; Troplong, III, 1494, etc.
Contra: Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 100, care eiteaa.
In sensul validitAtei testamentului, o decizie a Curtei din Bor-

deaux, din 5 Iulie 1900, pe care n'am putut-o twit confront.

C. de apel din Trani si Cas. Turin, Sirey, 82. 4. 27 ai Dreptul
din 1910, No. 20, p. 164.

D AT AREA TESTAMENT UL17I OLOGRAF.

ART. 859.

53

stitue actul sub semnatura privata este, in adevar, semnatura partilor contractante. Insa semnatura, spre a produce
acests efecte, trebue sa fie pusa In josul actului i sa se
refere la toate patine lui, conditie pe care nu le intrunete
semnatura pusit pe marginea unui act. Prin urmare, ceeace
jurisprudenta decide, cu drept cuvant, in privinta actelor
sub semnatura privata In genere, este, de buni seama, aplicabil i testamentului olograf, care i el este un act sub
semnitturit privata.
30 Datarea (9 testamentalui (logre.

In fine, ultima conditie ceruta pentru existents, testa- Data testa-

mentului olograf este datarea lui cu Insa mana testatorului 2, adeca aratarea timpului ziva, luna i anul) cand el
a fost fAcut.

mentnlui.

datei
(9 Cuvintul data fi trage origina sa din cuvintele latinesti datum Origina
test.
die, adecli: dat in cutare zi. Vezi Michanx, op. cit., 1710,
p. 278. Formalitatea datei a fost introdusa in Franta prin.
art. 38 al ordonantei din 1735. Inaintea acestei ordonante,
chestiunea de a se $ti dad. data erh, san nu necesara in pri-

vinta testamentelor sau altor dispozitii mortis causa, er foarte

(2)

eontroversata. Vezi Furgole, Tr. des testaments, I, p. 322,

323, No. 18 (ed. din 1779).
Cpr. Demolombe, XXI, 71; T. Hue, VI, 275. Vezi si Trib.
Besanon, Pand. Priod. 96. 2. 199.
Testamental ar fi nul, dap& unii, daca numai o parte din Cazul and
data ar fi fost serisa cu mina testatorului, iar cealalta ar fi fost o parte din
datii este
tipirita; qi, in adevar, tribun. din Paris si din Barcelonnette scrisli,
de mina
(sentinta reformati) au anulat un testament purtind data de testatornlui.
9 Februar 1889, pentruca cifrele 188 din aceasta data erau Controverg.
tiparite in capul unei foi de corespondenta, asa ca cuvintele
scrise ca mina testatorulut erau numai urmatoarele: 9 Februar . . . nota. Vezi Pand. Priod. 90. 2. 279 si Dreptul
din 1892, No. 09. Contra: C. Aix, Pand. Priod. 90. 2.
280. Cpr. Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 44.
Dar daca exista indoiala asupra nulitatei testa.mentului
atunci cind numai o parte din data este scrisit de testator,
iar alta tiparita, este incontestabil a testamental ar fi nul
atunci cind toad,. data sau o parte numai din ea ar fi scrisa
Cu o mina straina; pentruca, in asemenea caz, testamentul n'ar

avei data, si data este o eonditie esentiala a existentei testamentului, care nu poate fi inlocuita prin alte probe.

54

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 859.

Art. 505
, Data testamentului consista, zice art. 505 din codul
C. eiveti". elvetian dela 1907, In mentiune,a locului. anului, lunei 1

zilei dud el a fost facut" (1).

Necesitatea datei, ceruta pentru once acte In genere, se
datliri
testamentuelui.justifica
prin urmatoarele consideratii: 1 .data aratand cu
Justificarea

preciziune timpul dnd testamentul a fost &cut, permite de

a se recunomte dad In acel moment testatorul erh sau nu
capabil de a dispune de bunurile sale, precum 0 dad. dispozitiile sale sunt viciate printr'o cauza, care-I Impiedich de

ali manifesth vointa sa; 20 In caz de a exista mai multe

testamente cu dispozitii contrare sau incompatibile, trebue
a se cunoaqte data fiecaruia, pentru a se qt1 care testament
este revocat fli care ramane in picioare art. 920 urm. 2 .
in testamentis novissimce scripturce prcevalent.
r. austriae.
Art. 578.

Cu toate acestea, sunt legislatii straine In care data nu

este absolut necesara pentru existenta testamentului olograf,
dupa cum eran i unele cutume franceze, care nu prescriau existent.% datei (3). Astfel este, de exemplu, codul au-

striae, In care art. 578 prevede ca mentiunea zilei, anului

fi a locului In care actul de ultima vointa a fost &cut,

nu este neapitrata (4, dei asemenea mentiune se recomanda.,

Arlitarea loeului faeerei
testamentului.
Dr. strXin.

(I)

Art. 2231 din eodul german eere aratarea /ocului fi zi/ei,

ra'ra a vorbl de luna si an. Vezi asupra aeestui text, Saleilles,

Revue trimestrielle du droit civil, tom. II, anul 1903, p. 687
urm. Aratarea locului in care testamentul a fost facut se mai
cere inc.& de legea greceasca, din 11 Febrnar 1830. Vezi C.
Bacure,sti (at Collaro), Dreptul din 1901, No. 39; Cr. judiciar din acelas an, No. 44 (eu observ. noastra) si Sirey, 1904. 4.

21 (tot en observ. noastra). Aratarea locului unde testamentul a fost facut, pe care o eere si art. 739 din codul Calimach, nu este ceruta in dreptul actual. Vezi infra, p. 67,
text si nota 1 si p. 65.
Cpr. Laurent, XIII, 188 si Avant-projet de rvision du code
civil, III, p. 345; Planiol, III, 2691; Thiry, II, 396; Demolombe, XXI, 73; Baudry et Colin, II, 1925; Pand. fr., y cit.,
6399; Nacn, II, p. 354, No. 231; Tabaeovici, Prime elemente
de drept civil, II, 443, p. 276. Cpr. C. Riom, D. P. 61. 2.
133; Sirey, 61. 2. 484. Vezi lima T. Hue, VI, 271.
Vezi supra, p. 63, nota 1.
Din imprejurarea el testamentul olograf, facut dupa, codul
austriac, nu are novoe de a fi datat, rezulta a asemenea testament, ficut de un Roman in Austria, ar fi valid, en toate
P.

(2)

Dr. international.
Art. 885.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. U.

CAP. V.

8-a I.

ART. 859.

55

ca mijloc de pruden0, spre a se pune capat contestafiunilor ce s'ar puta ivi In aceasta privinta (').
Aceasta, legislaVe fiind Insa defectuoasa, i lipsa datei C. Calimaeh.
fiind de natura a Inlesni frauda, sugestiunea captatiunea, Art. 739.

codul Calimach a parasit de asta data pe legiuitorul austriac, obligand pe testatorul careli sera Insuq testamentul,
a InsemnIt anul, ziva
locza cand qi unde testamentul era
facut (art. 739 (2).
c, n'ar fi datat, pentruca art. 885 din codul civil fi confera
facultatea de a testh in forma olografg, fie dup. legea 0126
In care el se all, fie dupa legea sa nationala, uouriindn-i
astfel mijlocul de a-oi face te,stamentul san (art. 2 oi 885).
Cpr. Cas. fr. D. P. 1911. 1. 185 (in privinta testamentului
facut de un Englez in Franta). Aceasta decizie este insotita,
de o importantli, observatie a d-lni N. Politis, prof. agregat
la facultatea din Paris. Cu toate acestea, chestiunea este controversata. Vezi tom. I al Coment. noastre, pag. 208, text
nota 1 (ed. a 2-a) oi la autoritatile eitate acolo, adde: Pand.
fr., y Don. et testaments, 14955; RPert. Sirey, y Testament,
2812, 2814, etc.
Daca testatorul ar face o aratare mincinoasa, en scop de a Cazul ciad
testatorul a
inhibir& legea tarei in care el qi-a facut testamentul, aratnd de flieut
o deelaexemplu, ci, testamentul san a fost facut in Austria, pe &l'Id, ratio minei-

In realitate, el ar fi fost facut in Franta sau aiurea, unde

noasli, en pri-

data este eeruta, cei care sustin cii aceasta aratare este min- Tire la loeul
test, a
einoasa vor puta. dovedl afirmatia lor, oi aceasta, bine inteles, unde
fost fleut.

t'ara a aya nevoe de a se inscrie in falo. Labb, nota in

Sirey, 83. 2. 249. Cpr. Pand. fr., y cit., 14955, in fine; Rpert. Sirey, y cit., 2814; F. Herman, C. civil annot,
art. 999, No. 21, etc.
Atat jurisprudenta noastra ctoi cea straina admitand
Test, fieut de
regula locus regit actum este facultativa iar nu obligatorie, un Austriae
In Romtinia
de aici reznita c tribunalele noastre ar validh, testamentul ffirli
a fi datat.
&cut de un austriae fu Rominia, cu toate e acest testament

n'ar fi datat. Am vazut in adevar, supra, p. 26, a Curtea

din Bucureqti a validat un testament verbal, fcut de un

strain In tara noastra. conform legei sale personale.

Die Beisetzung des Tages, des Jahres, und des Ortes, wo C. austriae.
der letzte Wille erric,htet wird, ist zwar nicht nothwendig, Art. 578.
aber zur Vermeidung der Streitigkeiten rathlichu.
(2) Vezi oi art. 2231 din codul german, care are urmatoare,a cu- C. german.
prindere: Ein Testament kann in ordentlicher Form errichtet Art. 2231.
werden: durch eine von dem Erblasser unter Angabe des Ortes
und Tages eigenhandig geschriebene und vnterschriebene Erklitrung". (Un testament poate fi faeut in forma ordinara:

66

Lipa datei

atrage mili-

tatea testamentulni.

Elementele
datei.

C. Caragea.

DATAREA TESTAMENTULUI OLOGRAF.

ART. 869.

Aqa dar, datarea testamentului olograf

kli

a tuturor

testamentelor In genere se justifica In de ajuns i, In adevar,

testamentul care n'ar fi datat, ar fi nul sau mai bine zis

inexistent, pentruca-i lipsete una din conditiile sale substanVale (art. 886)(1 . Data, zice.1 Ricard, este acee,a care servete de lumia, i de busolti, pentru a descoperi viciile unui
testament".
In ce consista Insa data? Data testamentului trebue A,
arate Cu preciziune ziva, luna fi anal cand el a fost fitcut (2,
printr'o declaratie a testatorului, seria si semnatA de hui
mina sa, en aratarea locului si a zilei). Vezi asupra acestui
text, Saleilles, Revue trimestrielle de droit civil, tom. II,
annl 1903, p. 687 nrm.
Cas. fr., Dreptul din 1907, No. 64, P. 631. Vezi insa infra,
nota 4 dela p. 63, 64.Cu toate acestea, dupi, codul Caragea, tes-

C. olandez.

tamentul nu avei nevoe de a fi datat. Cas. rom. Bult. 1890,

p. 1464 si Dreptul din 1897, No. 8. Vezi supra, p. 23, nota 2.
Vezi si art. 979 din eodul olandez, dupa eare testamentul olograf, ce trebue neaparat sil. fie depus spre pastrare la un notar,
nu are nevoe de a fi datat, ci nnmai seria si subscris de mina

Dr. roman.

testatorului. Vezi fusa art. 982 din acelas cod, eitat supra,
p. 35, ad notan'.
la Romani testamentul era valid, fira a fi datat (cpr.
Troplong, III, 1479). Exista tusa mai multe texte, care dovedesc a Romanii obisnniau a-si dat testamentele lor. Vezi
L. 2 6, Dig., Test amenta que madmodum aperiantur, 29, 3;
L. 3, Cod, eod. tit., 6, 32, etc. Aeeste texte vorbese, in adevar,
de data testamentului.
Trib. Putna, Or. judiciar din 1911, No. 84 (en observ. noastrA);

Trib. si C. Rouen, Rpert. Dallo; y Disp. entre-vifs, 2655,

nota 1; Cas. fr. D. P. 1903. 1. 152 si Revue trimestrielle

de droit civil, tom. II, anul 1903, p. 409; Pand. Priod.

1904. 1. 64 si Dreptul din 1907, No. 64, p. 431 (en observ.

noastra). Aceasta decizie anuleaza un testament, pentruel testatorul nu aratase ziva cind testamentul fusese fleta. O alta
decizie a Cnrtei din Aix a annlat un testatnent ea suficient

datat in care nu figura drept data decit mentiunea urmatoare: FIent la Marsilia in Octombrie 1898, (fArA aratarea
zilei). Vezi Cr. judiciar din 1903, No. 46, P. 392 (en observ.
noastrA); C. Bruxelles, Pasicrisie beige, 60. 2. 69. Cpr.
Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 8, pag. 402
(ed. Bugnet); Furgole, op. cit., I, P. 323; Beltjens, op. cit.,
III, art. 970, No. 43; blichaux, op. cit., 1710; Berton, op.
cit., III, 234, pag. 230; Planiol, III, 2690; Baudry et Colin,
II, 1928; Thiry, II, 396, pag. 387; Anbry et Rau, VII,

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-s I.

57

ART. 859.

du$ cum dispune anume art. 775 2 din codul italian.

Acesta este sensul cuvantului data, care se mai gasete i
In alte dispozitii legislative, de exemplu: In art. 1182, 1782
C. civ., etc.
Data actelor qi a contractelor comerciale trebue sa,
arate locul, ziva, luna fi anul", zice art. 57 din codul co-

Art. 57
C.

e111*

mercial.

Aratarea locului unde s'a facut testamental, pe care o NearAtarea

prevede anume art. 739 din codul Calimach i pe care o loenlui mite
prevad i unele legiuiri straine (vezi supra, p. 54, text qi Ctameneutul.
nota 1 i infra, p. 65), nu se mai cere astazi (1 i n'o
cerea nici codul Caragea 2).

Nu se cere, de asemenea, aratarea orei dad actul a

Nearltarea

fost intoemit, art. 21 din codul civil nefiind aplicabil in rei faeerei
specie, de oarece el constitue o exceptie aplicabila numaitestamentului.
actelor starei civile 2. Cu toate acestea, mentionarea orei

ar puteit fi de mare folos in cazul arid testatorul ar

fi

gent mai multe testamente olografe, spre a se ti care din

ele este eel din urma i a putut revoclt pe celelalte. Vezi
infra, explic art. 921.
Data nu are nevoe de a fi scrisit in litere, ea putand Data nu are
fi wig qi in cifre 4 , cu toate ca, ar fi mai prudent de a nev".81le
lan fi
seriii
o serie in litere, pentru ea sa nu poata fi alterata cu u urinta, dupit cum zice Pothier 5). Aceasta este i ratiunea
668, p. 103; Zacharite, Handbudi des fr. Civilrechts, IV,
678, P. 280 (ed. Crome); Demolombe, XXI, 75, 76; Laurent, XIII, 189; Pand. fr., 0 cit., 6403 urm.; Rpert.
Sirey, yo cit., 446 arm., etc.
(') Cas. rom. Bult., 1888, P. 700 si Dreptul din 1888, No. 66;
C. Craiova, Dreptul din 1912, No. 65, p. 547; Planiol, III,
2693, 80; Marcad, IV, 12; Thiry, II, 396; Arntz, II, 1962;
Mourlon, II, 775, 791; Baudry et Colin, II, 1929; Laurent,
XIII, 207; Demolombe, XXI, 78; Zacharite, .Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, 678, p. 282, text si nota 11 (ed. Crome).
(2) C. Bucureti, Dreptul din 1891, No. 24.
(8) Baudry et Colin, II, 1930; Demolombe, XXI, 80; Laurent,
XIII, 189; Pand. fr., y0 cit., 6414 si toti autorii.
(4) Thiry, II, 396; Laurent, XIII, 208; Demolornbe, XXI, 81;
Michaux, op. cit., 1714; Baudry et Colin, H, 1935; Arntz,
II, 1962; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 43; Pand. fr., y0 cit.,

6302, 6417 si toti autorii. Vezi supra, p. 46.

(6) Introduction au titre des testaments, I, 8, P. 403 (ed. Bugnet).

58

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. U.

CAP. V.

S-11 I. - ART. 859.

peritru care legea obligii pe ofiterii sttirei civile a serie In

actele ce Intocmese, data in litere, iar nu In cifre (art. 29
C. eiv.).
Nu este, de asemenea, nevoe ea data sit fie scrid, dupti,
datei prin
te eni echi- cum se ggseqte In calendar, ea putkind fi Inlocuitii prin terInlocuirea

polen.

meni echipolenti, de exemplu: prin enuntarea unui eveniment de familie, a unui aniversar istoric, a unei serbtiri religioase sau nationale, etc., de,stul este ca g nu rilmfte nicio
Indoialii asupra momentului (And testamentul a fost tlicut.
Astfel, nu mai Ineape Indoialii el ar fi valid testamentui
datat In modul urmltor: fiteut In ziva de pati sau de crtieiun a anului 1914; In ziva de sf. Dumitru sau sf. Gheorghe
a cutArui an; sau fAeut In anul 1914, ziva aniversarg a
dderei Plevnei sau Adrianopolului, sau In ziva de anul nou
a Snului cutare luna fiind In asemenea caz indicatl In mod
implicit), etc. ').

Locul datei.

CAt pentru chestiunea de a se qti care este locul unde

trebue a fie pus ii data, ea nu este aril, oarecare dificultliti.
De cateori este vorba de un testament scris uno contextu, flrg Intrerupere, In folosul unui singur legatar, se decide, In genere, d data poate fi pus kl oriunde: la Inceputul (2

sau la finele actului, insg unii adaogit: Inainte de semnitturg, dei semng,tura este, complimentul 0 aprobarea definitivg a testamentului, dupA expresia lui Pothier 8. Opera
Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 8, p. 402,

403; Maread, IV, 12; Laurent, XIII, 189; Demolombe, XXI,

83 urrn.; Thiry, II, 396; Mourlon, II, 775; Troplong, III,

1472; Aubry et Rau, VII, 668, p. 103, nota 6; Zacharife,
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 678, p. 280, 281, nota 4;
Planiol, III, 2690; Baudry et Colin, II, 1934; Berton, op. cit.,
234, P. 231; Miebaux, op. cit., 1712; Surville, Elments d'un
cours de droit civil, III, 74, P. 41; Rpert. Sirey, vo Testa-

ment, 458 urm.; Pand. fr.,

ro0 cit., 6418 urm.; Naeu, II,

p. 353, No. 229; Cas. Turin, Sirey, 82. 4. 14, etc.

Data poate fi pus& la ineeputul testamentului, si chiar in textul

lu. Astfel, de exempla, ar fi valid urmAtorul testament;
AstAzi, 15 Ianuarie 1914, ziva aniversarg. a mortei seumpei

mele sotii, dispun urrattoarele : Heute, am 15 Ianuar 1914,

dein lahrestag des Ablebens meiner Heber Frau, bestimme
ch, etc." Zacharife, Handbuch des fr. Citilrechts, IV, 678,
p. 283, nota 13 (ed. Crome).
(a) Vezi supra, P. 51. Cpr. Trib. Beaug, Pand. Priod. 99. 2.

DATAREA TESTAMENTIILITI OLOGRAF. - ART. 859.

testamentarit nu devine, In adeviir, perfeetit &eat prin sem81; D. P. 99. 2. 325 i Cr. judiciar din 1900, No. 52 (cu
observ. noastrX); C. Lige, Rpert. Dalloz, vo Disp. entre-vifs,

2730. Vezi in acelas sens, Laurent, XIII, 211; Tonllier-Duvergier, III, partea I, 375, P. 209; Thiry, II, 396, P. 388,
389. Contra: Demolombe, XXI, 116; Michaux, op. cit., 1719;
Pand. fr., yo cit., ,3529 urm.; Rpert. Sirey, v Testament,
474 nrm.; Vigi, II, 767; Mass-Verg, ILI, 437, p. 93,
nota 3, col. 2; Maread, IV, 13; Aubry et Rau, VII, 668,
p. 107, text si nota 30; Zacharial, Handbuch des fr. Civilreeks, IV, 668, p. 228, text si nota. 10 (ed. Anschiitz) si
678, p. 282, text si nota 10 (ed. Crome); Troplong, HI,

1491; Duranton, IX, 32, 38; Demante, IV, 115 bis II; T.
Huc, VI, 276; Baudry-Lacantinerie, Prcis, III, 1015 (ed.
a 9-a); Baudry et Colin, II, 1940 1942. Tot in acest din
urmli, Bens tinde a se pronunt i jurisprudenta cea mai recent& Data poate fi pus. 4i in urma sematturei, ziee Curtea
de casatie din Franta, destul este ea s existe fntre datsi dispozitie o legiturtt care formeazh unul i acelas act (erit vorba
In specie de un testament seris pe mai multe coli de hArtie).
Vezi D. P. 1900. 1. 97 qi Sirey, 1901. 1. 406; C. Paris, Sirey,
1900. 2. 237; D. P. 1902. 2. 266. Tot in acest sens s'a pronuntat si Cartea de casatie din Palermo. Legea neprevitzind
o anume ordine dupg. care urmeazfi a se indeplini diferitele
formalithti ale testamentului olograf, de aiei rezulth a data
testamentulni poate fi pusX nu numai in urma semnIturei,
dar chiar la o epoch posterioartt semtaturei. Cas. Palermo,
Sirey, 1905. 4. 9 (eu nota lui Al. Wahl). Curtea din Craiova

a decis, de asemenea, cit din momentul ce legea nu arath

unde trebue s fie scris date, inteun testament olograf,
urmeazit a, ea poate fi pusii oriunde, cu conditie numai ea
s reias din contextul actului ett ea se apliett la toate dispozitiile testamentului. Vezi Dreptul din 1912, No. 65,
p. 547. Vezi si Cas. rom. Bilk 1898, p. 837, 838. Nu mai
ineape indoialg d aceastil. din urrd, piirere este cea mai juridiel. Este cam straniu, ziee un autor, ea judeatorii sti fie

obligati a discuth asemenea nimicuri, spre a mentine intaettt

vointa unui testator a clirni capacitate n'a fost plat niciodattt
Testatorii
in indoialb.". T. Hue, VI, 276, in fine, p. 353.
vor face hug foarte bine, spre a in16.turit once discutie, de

a pane mai intgiu data la finele testamentului si de a sub-

semnh apoi in nrma datei. Astfel, nu se va putd, ziee cA testamentul n'a fost subsemnat de testator, duph cum cere art. 859.
SemnXtura trebne sA fie pint", ziee Curtea din Grenoble (Sirey,

1911. 2. 79), dad. nu la finele actului, eel putin la urml de

tot (en dernier

69

60

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a L

ART. 859.

natura testatorului. Tot ce s'a &cut pana atunci nu este

decat un simplu proiect(t).
Punerea datei
fn mijloeul

Data poate fi pug nu numai la Inceputul sau la fi-

testamentului.nele tes tamentului, dupa, cum am aratat mai sus, dar qi In

corpul sau mijlocul lui; InsA, In asemenea caz, judecatorii

vor aprecil daca ea se referA, numai la dispozitiile care
o preced, sau 0 la cele care o unneaza. Daca ea nu se refera deat la dispozitiile anterioare semng,turei, dispozitiile
care sunt mai In urma vor fi nule pentru lipsa de data (3).
Cazul and
Testamentul olograf neavAnd nevoe, dupa cum tim
testamentalin
a (V. supret, pag. 44 qi infra, p. 110), de a fi redactat uno
foot seris

zi 0 fara Intrerupere, se poate

Intampl, ca un testator sali scrie actul de ultima vointa
In mai multe zile, de exemplu: astazi, mftni, etc. qi apoi
s,-1 dateze rli sa-1 subsemneze tocmai In ziva and l-a

mai multe contextu, adeca In aceeaE,3

zi1.

terminat. Se Intelega a un asemenea testament Indeplinelte

toate cerintile legei, pentruca el este scris, datat 0 subsemnat
de Insq te,statorul 3.
Testamente cu
Din aceasta cauza s'au vazut teatainente avAnd mai
mai multe
multe
date diferite. Daca toate datele ar fi puse la sfAr0t,
date.
de sigur ca s'ar puteh, na0e incertitudine asupra datei, qi
testamentul ar puteh, fi anulat din aceastA cauzit.
Data %A, diferitele date se gasese puse la locuri deosebite, de exemplu: o data la Inceput, alta la mijloe 0 alta

la 611.0, testamentul nu va fi nul pentru aceasta, fiindel

testatorul putsInd sit-0 faa testamentul In mai multe zile,
nicio lege necertind cA, el sa-1 scrie de data, fara nicio
Intrerupere, aceste diferite date arata momentul and el a
conceput i a scris fiecare din dispozitiile sale 4.
*i aici vom face insa aceeaq observatie ea 0 mai sus
(p. 59, ad notara, in fine). Sfittuim pe testatori a nu pune
(') Berton, op. cit., 237, p. 234.
(2) Cpr. Thiry, II, 396, p. 389; Baudry et Colin, II, 1938; Tabacovici, Prime elemente de drept civil, LI, 443, p. 276; Cas.
fr. Sirey, 69. 1. 409; D. P. 70. 1. 76, etc.
(8) Cpr. Laurent, XIII, 172 si 212; Demolombe, XXI, 129;
Pand. fr., yo cit., 6535 urm. si autorii citati supra, p. 44, nota 2.

(4) Cpr. Laurent, XIII, 220; Demolombe, XXI, 129; Troplong,

III, 1482; Michaux, op. cit., 1715; Berton, op. cit., 237,
p. 234; Pand. fr., v cit., 6579 urun., etc.

DATAREA TESTAMENTIILIJI OLOGRAF.

ART. 859.

61

In testamentul lor cleat o data unia i a subsemnh In

urma datei. Aceasta este cel mai bun mijloc pentru a Inlitturh once discutii i once dificultAti.

Mai multe diseutii s'au ivit In privinta dispozitiilor

Dispozitiile

a tsch n
aditionale c,are, uneori, se g Isese In testaente,
rn
fie pe margini, adtiet ot anmleen
fie Intre linii, fie la urmil, de tot, dupd, sernnturii, .

Adaosele qi schimbIrile care au fost &cute In momentul

scrierei testamentului, nu au nevoe de a fi nici datate, nici

semnate de testator, pentrua ele formeazd, un singur trup
Cu testamentul, pe care 11 presupunem datat i subsemnat.
Adaosele posterioare, care constituesc dispozitii nouit,
trebue Insu sit fie datate i subsemnate din nou, aci data
semnItura testamentului nu se referg, la ele (3).
Aceea solutie ar trebul di fie admisl i In privinta
adaoselor care s'ar inrgin1 numai a dh nigte explicatii. Cu
toate acestea jurisprundenta decide contrariul .
Adaosele fileute In margine, neconstituind o noul dis-Determinarea

pozitie deat dad, au fost fleute in urma redactarei tes-

momentului

cand s'au

tamentului, este de mare interes de a se determinh momentulnkutadaoseie.

and s'au fikut aceste adaose. Unii ar vol ea, dovada s. ccint'versg*

nu poatiL rezulth, In aceastit, privintg, dealt din Insii termenii testamentului, ex ipsomet testamento, ex propriis
verbis testamenti, non aliunde, non extrinsecus, afarii, de
cazul exceptional and testamentul ar fi atacat pentru dol
Vezi supra, p. 38. Codul Caragea voe.7te ea fndreptirile, qter- C. camps.
siturile sau adaosele cuprinse intr'un testament, si fie daca nu
serise, eel pntin iscilite de testator i adeverite de trei martori,

de judeeitor san de arhiereul loculni (art. 38, partea IV,

capit. 3), Cpr. Trib. Bri1a, Dreptul din 1882, No. 29.Adao-

sele care nu schimbi intru nimie substanta, institutiei nu

(2)

(8)

viciazA testamentul. Cas. belg. Paeicrieie beige, 76. 1. 93.

Planiol, III, 2694; Laurent, XIII, 184, 213, 215, 217; Demolombe, XXI, 133 urm.; Marcad, IV, 17; Bandry-Lacantinerie, Prcis, III, 1021, in fine (ed. a 9-a); Cas. fr. Sirev,
92. 1. 86; C. Paris, Dreptul din 1881, No. 8, p. 62.
Sla
deeis, en drept euvint, zA mentiunea fieutii pe marginea unui
testament olograf, scrisi i subscrisi en mina testatorului, prin
care se deelari de anulati o dispozitie enprinsi In acel testament, nu are nevoe s. fie data* dad. aeea dispozitie este
gtearsi. C. Paris, Dreptul din 1883, No. 42, p. 348.

Cas. fr. Sirey, 71. 1. 104; D. P. 72. 1. 272. Cpr. Planiol,

III, 2694.

62

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S'a I.

ART: 859.

sau fraudit (1). Judecittorii fondului vor aprecia daca adaosele au fost &cute In urma redactitrei testamentului.
Adevitrul este Insa ca judecatorii fondului, suverani
apreciatori ai faptelor, pot sa se convinga. din once /mprejurari, culese chiar In afarit de testament, cil, adaosul marginal este posterior redactarei testamentului i di, prin urmare, acest adaos nu poate participh, la data actului primitiv (9.

Distinctia mai sus admisa In privinta adaoselor marginale este aplicabila adaoselor &cute Intre linii, sau la
Codicil.

finele testamentului, In urma datei kli semnaturei (3).

Dispozitiile scrise la finale testamentului, In forma de

post-srriptum sau codicil, aunt cArmuite de acelemi principii (3).

In once caz, nulitatea unei dispozitii ad4ionale, fie ea

facuta In margini sau aiurea, Eli In forma chiar de postscriptum, sau codicil, nu atrage nulitatea celorlalte dispozitii
legale ale testamentului (5).
Data alternatitef,vgtaamneunitetia'74.

Am vazut mai sus (supra, p. 60) ca testamentul care

are mai multe date nu este nul pentru aceasta, dacii aceste
date se gase,sc In diferite locuri. Nu tot astfel este In privinta te,stamentului care ar aveh, o data alternativit, de

exemplu: 20 sau 21 Ianuar 1914; cad testamentul care

ar fi astfel datat va fi, de bung seama, anulat, mai ales
daca din termenii lui nu reesa data card el a fost &cut,
pentruca de cateori un testament are doul date, una exclude
Data
inogreatl.

neaparat pe cealalta 6
Data incitreatl cu tersIturi nu anuleaza Insii, testamentul, daca tersaturile nu Impedicii, de a se distinge ziva,

luna i anul cand el a fost &cut (7.

Demolombe, XXI, 133, 158 si autoriatile citate acolo.
Laurent, XIII, 215.
Pand. fr., vo cit., 6567 urm.; C. Lyon, Rpert. Dalloz, Supplment, y Disp. entre-vifs, 651, nota 1.
Detnolombe, XXI, 137; Pand. fr., y cit., 6571 urm ; C. Lyon,
Pand. Priod. 1900. 2. 31. Vezi supra, p. 5 si 39, nota 4.
Demolombe, XXI, 117; Pand. fr., u cit., 6566, 6578.
Rpert. Sirey, y Testament, 480; F. Herman, a civil annot, Supplment, art. 970, No. 113; C. Pau, D. P. 88. 5.
480, No. 8, etc.
Planiol, III, 2694; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 43:

DATAREA TESTAIHENTITLIII OLOGRAF.

ART. 859.

63

TOStaMellt111 se va CODsiderh ea mil sau ea revocat Cazul find

se
numai atunci cand qtersaturile ar Impedich de a se distinge testamentul
c onsiderli ca
elementele datei; cici, In asemenea caz, el ar fi nedatat (i). nedatat.
Din cele mai sus expuse rezultii el incertitudinea datei Incertitudinea
viciazI testamentul, ca i absenta total l de datl (2). Idem datei.
est non esse et non apparere.
Data nu este insl necertl &Ind judeeltorii o pot pre- Cazurile and
nu este
cizii, prin mentiuni lmprumutate dela contextul qi starea data
necertli.
material. a Insuq testamentului, ex visceribus testamenti, ex
ipso testamento, non aliunde 3 .

Lipsa complectl a datei anuleazI testamentul, chiar Lipsa de data.

Nulitatea
caul din insitli termenii lui ar rezultl eI el a fost scris In testamentului.
cutare zi, cutare lung. 0 cutare an, pentruel data scrisI
cu Mg mana testatorului este o conditie esentialI a existentei testamentului, care nu poate fi Inlocuitl prin alte
dovezi

art. 886 4.

Baudry et Colin, II, 1936; Laurent, XIII, 190; Duranton,

IX, 37; Troplong, III, 1482; Pand. fr., y cit., 6425 urm.;

Pand. beiges, v Date, 100, 101, etc.

(I) Troplong, loco cit.; Michaux, op. cit., 1716, p. 279 i 2438,

p. 404. Vezi i supra, p. 39, nota 2, in fine.

Se decide,
in genere, a daca testatorul a scris deasupra primei date o
alta data, f tra, a terge pe cea dintai, testamentul este nul.
T. Hue, VI, 277, in fine; Laurent, XIII, 191; Beltjens, op.
cit., III, art. 970, No. 45.S'a decis, de asemenea, el testamental datat: /unti 23 Iunie 1874, este nnl, pentruca in acel
an, ziva de 23 Iunie Welt inteo mar0. Arntz, II, 1962; Beltjens, loco cit. In fine, tot nul a fost declarat un testament
datat din 1884, care anul un testament din 1886. Cpr.
Beltjens, loco cit.; Laurent, XIII, 191; Cas. fr. Rpert. Dalloz,

v Disp. entre-vifs, 2660, p. 759, nota 1, etc.

(2) Laurent, XIII, 191; Demolombe, XXI, 85; Troplong, III,
1482; Pand. fr., y cit., 6422 urm.; Rpert. Sirey, y cit.,
478 urm.; Al. Degr, Dreptul din 1875, No. 30, p. 240, etc.
(8) Cas. fr. D. P. 1905. 1. 184; Thiry, II, 396, pag. 387; Laurefit, XIII, 194; Pand. fr., v Don. et testaments, 6441 urm.,
6483 urm. i numeroasele autoritati citate acolo.
(4) Cpr. Laurent, XIII, 193; Thiry, II, 396, p. 387; Pan I. fr., Cazul In caro
y cit., 6480 urm. Vezi supra, pag. 56. lati insa un caz un testament

validat,
to care un testament a fost validat, en toate a nu aveh, aCufost
toate ell nu

nicio data. O femee maritata moare i barbatul ei se sinu- ell datat.

cide in aceeal zi, cateva oare dupa moartea ei. El face In
aceea zi un testament fail data, prin care dispune de toad"

64
Data eronaal.
Exemplu.v

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a I.-- ART. 859.

Daca data cuprinde o omisiune sau o eroare, aceasta

poate, uneori, sg, aducit anularea testamentului. Totul atrtrnif,
de Imprejuritri. Omisiunea nu poate MA, Ewell, de efect nulitatea testamentului atunci &tad ea poate uvor fi Indreptatg

cu elementele care rezultit din Insu testamentul datat In

mod gre,vit. A.stfel, de exemplu, dacit testatorul, din repegiune, a scris: fitcut astAzi, In ziva de cinci Ianuar o mie
nouet treisprezece (omitAnd euviintul sute), eroarea poate
uvor fi indreptattt, eAci testatorul a voit, de bunl seamil.,
sA serie 1913 (1).
Ait exempla.

Tot astfel, n'ar fi nul testamentul datat cu anul 1812,

atunci cand testatorul ar fi murit in 1912, pentruci este
evident cii, testatorul vi-a fAeut testamentul In anul una
mie noud sute doisprezeee, iar nu In anul una mie opt sute
doisprezece, cAnd IncA nici nu er ntiscut (2.
averea sa, cerand ca sg. fie ingropat Iii.ngg, femeea lui, moart&

en citteva oare mai inainte. Curtea din Paris a validat aee.st

testament (Sirey, 51. 2. 193; D. P. 62. 2. 123), eci blirbatul
sinucigindu-se in ziva mortei sotiei sale, numai cateva
oare dupg siivirsirea ei din viatA, ciind si-a fAcut si testamental, data acestui testament a pkut judeciitorilor indicatit
en suficientrt, ca si cum testatorul ar fi arittat-o insus. Vezi
Michaux, Teetaments, 1735, p. 281. Acesta este singurul caz

In care OA acum un testament a fost validat aril, datii.

Credem a, dupri, rigoarea principiilor, aeest testament ar fi

trebnit sri fie anulat.
Michaux, op. cit., 1721; Troplong, III, 1482; Marcad, IV,
14. Cpr. Trib. Anvers, Cr. judiciar din 1913, No. 73.
Cu toate acestea Curtea din Toulouse (12 August 1824) a

anulat un tests.ment astfel datat: I. Noembrie o mie opt

noucleprezece (lipseit euvintul auk). Vezi Planiol, III, p. 640,

nota 1 (ed. a 5-a).

Michaux, op. cit., 1722 si deciziile citate de acest autor. Astfel,

tribunalele franeeze an validat un testament care, din gresalrt, purt data de 1116, in loe de 1816. Vezi Thiry, II, 396,
p. 387, 388; Arntz, II, 1963; Beltjens, op. cit., III, art. 970,
No. 48; Laurent, XIII, 195; Pand. fr., y cit., 6492 urm.;
C. Caen si Cas. fr. Rpert. Dalloz, v Diep. entre-vifs, p. 766,
ad notam.

Tot astfel, un testament purtind data de .90 Fevruar a

fost validat de Curtea din Aix (D. P. 85. 2. 115), pentruc
din insisi termenii testamentului rezultit ert acest testament,

ficut la 30 Ianuar, din eroare purth, data 30 Fevruar. Cpr.

Pand. fr., y Don. et testaments, 6496.

DATAR EA TESTAMENT ULM OLOGRAF.

65

ART. 859.

Cu alte cuvinte, dei un testament olograf, care poartl Reatabilirea

o dath inexactl, trebue, In principiu, sh. fie considerat ca draatetei alicitun"t

nedatat i, ea atare, declarat nul, totui este Ing/duit ill- cinc inexaedecAtorilor ca, de chteori inexactitatea este involuntarl, ei sl titate"`
""
involuntari.
poatit restabill data exactl, cu conditie de a nu se Beryl deal
de elementele trase din testament, i de a nu recurge la

imprejurgri externe decht atunci chnd aceste ImprejurAri

i-ar ave h radlcina lor chiar In testament(2). JudecAtorii nu
pot Insl uilt de facultatea de a reetifich data inexactI a unui
testament olograf, atunci child aceastA, inexactitate nu se datorete inadvertentei testatorului, ci vointei sale (2).
Eroarea sau omisiunea ar fi Insh, un caz de nulitateincertituclinea
datei.
atunci chnd ea ar face ca. data BA, fie necertl.
Astfel ar fi, de exemplu, cazul chnd data, care ar figurh Exempla.
Intr'un testament, ar fi posterioarit mortei testatorului (3),

sau ar fi atht de incomplectA, Incht n'ar mai puteh fi restabilitl cu Inski dispozitiile testamentare. Astfel, ar fi nul
testamentul datat In modul urmAtor: fAcut astAzi, In ziva
de cinci Maiu anul o mie opt 4).
Dar, dac o datA eronatA poate, duph, ImprejurAri, dh NearKtarea
an d
loe la nulitatea testamentului, eroarea sau omisiune,a locului locultd
testamental
uncle testamentul a fost flcut nu poate aveh acela rezultat, a fost Amt.

pentrucl, dupg cum tim, legea actuall nu mai cere ailtarea acestui loc. (Vezi supret, p. 54, nota 1 i p. 57).
Astfel, un testament fAcut la Iai. i datat din Buenreti n'ar fi nul, cu toate el, indicarea locului este greith,(2).
C. Alger (sub Cas.), Sirey, 1912. 1. 77 ei Dreptul din nota 2
No. 44, p. 351 (cu nota d-lui S. RIdulescu). Vezi infra, nota 2
dela p. 66, 67.
Vezi decizia citatg in nota precedeng. Aceastg decizie pune
in principiu cg, motenitorii de stinge, care urmgresc antrlarea testamentului olograf al lui de cujus, trebne sg dovedeaseg cele doua elemente care determing, in specie, nulitatea, qi anume: inexactitatea datei i vointa lui de cujus
de ali alma testamentul prin mentinerea unei date falv.
(8) Michell; op. cit., 1724; Merced& IV, 14; Troplong, ill,
1485, etc.
Cpr. Michel]; 1726; Marcad, loco cit., etc.
Cpr. Michel]; op. cit., 1729, p. 280. S'a decis, in consecintg,
c de citteori, in scop de a combate rectificarea datei nnui
testament, motenitorii reclamanti in nulitate au oferit de a
65105

Exemplu.

66
Falgitatea
datei.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 859.

Venim acum la testamentul care ar avelt o datg, falsg,.

Falsitatea datei eonsistg, in antidatarea sau postdatarea
testamentului.

Dad testatorul, Cu ftiinfei fi voinfet, qi-a antidatat sau

tegi.8pta'38mtednattaulrueia,Postdatat testamentul (1), acest testament este nul, pentrucl
Mena ou el trebuind neapIrat sg, fie datat, o datg, neadergratl nu
I:Anti', aduee .1
datl; si fiindcg, testatorul a ciacat legea Cu stiintg.
nulitatea tes-'
tamentului. si vointl, nulitatea este ireparabill si data nu poate, in
asemenea caz, sl fie rectificatg, niel chiar ea elementele ce
judeeltorii ar culege din insisi termenii testamentului. Aceasta
este, opiniunea unaniml a doctrinei si a jurisprudentei frane,eze, pe care jurisprudenta belgiang. n'o admite Insg,. Cu
alt,e cuvinte, data falsificatg, anume si eu intentie de testator, echivaleazg, cu lipsa totalg, de datit 2 .
Antidatarea

doved1 en martori cg data, asa cum a fost restabilitg, nu este

mai exactg deciit acea care se etseste in testament, pentruci

Dovedirea
fallitAteidatei
prin filigrana
hartiei
timbrate.

In ziva cnd dupg rectificare, testamentul ar fi fost seris,

te,statorn1 nu s'ar fi aflat In locul aratat de dgnsul ea fiind
acela al redactgrei actului, judecgtorii fondului refuzg en
drept cuvant de a admite acee,stg probg, dad, nu glisese in
testament chiar vreun indicin de natirrg a face suspectg coneordanta datei si a locului argtat ca acela al redactgrei actului. Cas. fr. Sirey, 1912. 1. 77 si Dreptul din 1912, No. 44,
P. 351 (eu nota d-lui S. Rgdulescu).
Jurisprudenta franeerl admite in mod constant cg dovada
falsitgtei datei unui testament olograf, poste sit rezulte din
imprejurarea el data testamentului este anterioarg acelei a
emisiunei timbrului pe care el este scris. Vezi numeroasele
decizii citate in Pand. fr., y cit., 6456. Cpr. Cas. fr. Sirey,
1912. 1. 77 si Dreptul din 1912, No. 44, p. 351. Mai vezi
Planiol, III, 2697, 10.
Judecgtorii nostri vor fi insg lipsiti de aceastg dovadg
pentruel., la noi, testamentul olograf fiind scutit de timbrn
(vezi supra, p. 36), a rareori se va intiimplit ea el sg fie scris
pe 'Artie timbratg. Cpr. Al. Degr, Dr ptul din 1876, No. 30,
P. 240, nota 1.
S'a decis insg cg falsitatea datei unui testament olograf
nu poate sg rezulte din faptul cg scrisoarea, care insoteii trimeterea acestui testament unei anumite persoane, are o datg
anterioarg acelei pe care o are testamentul, aeeastg scrisoare
fiind un document extrinsec care nu poate, prin el limns, sl
dovedeascg falsitatea datei testamentului. C. Caen, Sirey si
Pand. Priod. 1909. 2. 166 si Dreptul din 1909, No. 76, p. 608.

Vezi Planiol, III, 2692: Baudry et Colin, II, 1948 urm.; T.

PUTEREA PROBATORIE A TESTAMENTULUI OLOGRAF.

Dacit, din contra, judecgtorii au dobandit convingerea Cana and

falsii, se
falqitatea datei se datorete unei erori involuntare, ei pot data
datoreste

s'o rectifice, dupii, cum am vlzut mai sus, InsI numai cu

elementele care rezult1 din testament, ex pro priis verbis

nnei erori.

testamenti, non aliunde (t).

Puterea probatorie a testamentului olograf.
Testamentul olograf este, dupg cum qtim, un act solemn, Act solemn

fr

In acest Bens el el nu exist

indeplinirea fOrMelOr "b Be!nnItura
privatI.
prescrise de lege art. 859, 886). El este Insl un act sub
semntur privath., pentrucli niciun functionar public nu
intervine la confectionarea lui (2); de unde rezultA a testaHue, VI, 272; Demolombe, XXI, 91 nrm.; Demante, IV,
115 iris II; Aubry et Rau, VII, 668, pag. 103 si p. 104,
nota 10; Mass-Verg, III, 437, p. 94, nota 4; Laurent,
XIII, 201 urm.; Thiry, II, 396; Valette, i3flange8 de droit,
de jurisprudence et de ligislation, II, p. 117 urm. (consultatie datA in favoarea vAduvei Charlier); Pand. fr., y0 cit.,
6434 urm.; Rpert. Sirey, v Testament, 483; Rpert. La-

bori, eod. v, 63. Tot In acest sens este si jurisprudenta francezi (vezi Cas. fr. Dreptul din 1912, No. 44, cu nota d-lui
S. Rldulescu); insA aceastA jurisprudentA este criticatA de
Acollas (II, p. 517, nota 2).

Duptt jurisprudenta belgianA, antidatarea sau postdatarea Jnrisprndenta

testamentului n'ar aduce nulitatea lui, dad, nicio IndoiaI.

nu existA asupra libertAtei tai capaciatei dispunAtorulai. Vezi
Cas. belg. D. P. 96. 2. 283; Sirey, 97. 4. 35 si alte decizii

citate in Rpert. Sirey, y cit., 484. AceastA jarisprudentA,

al cArei argument este respectarea vointei dispunAtorului, este

insg, criticatA de Laurent (XIII, 202).

(1) Aubry et Rau, VII, 668, p. 104; Zacharite, Handbuch des

fr. Civilrechts, IV, 678, p. 281, text si nota 5 (ed. Crome);
Laurent, XIII, 201; Baudry et Colin, II, 1949; Rpert. Labor, v Testament, 59; Tabacovici, Prime elemente de drept
civil, II, 443, p. 277. Cpr. Cas. fr. D. P. 1905. 5. 32 si Dreptul
din 1907, No. 64, pag. 532 (en observ. noastrA); Cas. rom.
Bult. 1905, p. 1211; Cas. fr. Sirey, 1912. 1. 77 si Dreptul
din 1912, No. 44, p. 351 (cu nota d-lui S. RAdulescu); Trib.
Paris, Dreptul din 1913, No. 36, pag. 287 urm. (cu observ.
(2)

noastrA), etc.
Testamentul fi pAstreazA caracterul sAu de act sub semnitturA

privatI, chiar dad, el a fast depus la tribunal (art. 892) sau

belg.

68

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S- a I.

TEST. OLOGRAR.

mentul olograf nu face nicio dovadg. prin el Insuq, i a

atat sciierea cat i semnittura lui pot fi aglduite de moqtenitorii ab intestat, conform art. 1177 din codul civil, In
care caz se va procede la o verificare de scripte conform
principiilor generale, motenitorul instituit sau legatarul
fiind obligat a dovedl sinceritatea testamentului
la o ala autoritate. Tot ce se poate zice este numai &S. el a

dobindit o data cera din ziva in care a fost depus la o

Cine trebne
dovedeaacil.

sineeritatea
teetamentnlui
olograf.
Controverat.

dregitorie publicA, (art. 1182). Cpr. Arntz, II, 1966; Anbry

et Rau, VII, 669, ab initio, p. 108, 109; Demolombe, XXI,
Laurent, XIII, 230; Baudry et Colin, II, 1985; Pand.
fr., v cit., 6610; Rpert. Labori, v Testament, 100; Beltjens,
op. cit., III, art. 970, No. 107, etc.
(1) Cpr. Thiry, II, 398; Mourlon, II, 779; Marcad, IV, 18;
Aubry et Rau, VII, 669, p. 109; Zacharia3, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, 679, ab initio, p. 283 (ed. Crome); Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 109; Arntz, II, 1966; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 115 bis VIII; Demolombe, XXI,
Laurent, XIII, 232 nrm.; Planiol, III, 2696; Dnranton,
IX, 46; Troplong, III, 1498 urm.; Baudry et Colin, II, 1981
urm.; Michaux, op. cit., 1764 urm., p. 285; Pand, fr., yo cit.,
6615 urm., 7758 urm.; Rpert. Sirey, v Testament, 585 nrm.;
&pert. Labori, eod. V', 103, etc.
Dovada sinceriatei testamentului olograf este in sarcina
legatarului universal, chiar clack' acesta se gKseqte in fata
unui moqtenitor nerezervatar qi a fost pus in posesinnea legatului Au. Thiry, II, 399; Marcad, IV, 112; Demante, IV,
151 bis, III; Demolombe, XXI, 146 nrm.; Laurent, XIII,
233 urm.; Baudry et Colin, II, 1987 urm.; Planiol,
2696; Aubry et Ran, VII, 669, p. 109 urm., text qi nota 7;
Pand. fr., y cit., 6620 nrm. qi 7759; Rpert. Sirey, v Testament, 606 urm.; Dalloz, Nouveau C. civil annot, II, art. 970,

No. 641 urm.; F. BAioiu, Dreptul din 1882, No. 29. Cpr.

Trib. Bonneville, Dreptul din 1881, No. 48. Contra: Bonnier,

Tr. des preuves, 708; Troplong, III, 1500; Dnranton, IX, 46;
Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 111 bis, 112; Petrescu, Tes-

tamentele, p. 540; and. Ntmoveann, Explic. teor. i practica

a codului de proced. civila, p. 437; Gr. G. Plucescn, Dreptut
din 1873, No. 17; C. Amiens et Lyon, Fand. Priod. 86. 2.
325; Pand. Priod. 87. 2 32, precum i alte decizii citate
In Pand. fr., y cit., 6619. Mai vezi Cas. fr. D. P. 72. 1. 376;
Sirey, 72. 1. 319 qi Dreptul din 1873, No. 16, etc. Acest
sistem, dui:4 care veracitatea scrierei qi semnIturei testamentului trebue, in asemenea caz, sit se dovedeascrt de moqtenitorii ab intestat, iar nu de legatarul universal, este ins&

PIITEREA PROBATORIE A TESTAMENTULIII OLOGRAF.

69

Verifica,rea scrierei i subscrierei testamentului olograf, Apuc. art.162

la caz de contestatie, se va face dupg regulele dreptului

comun, ca i acea a tuturor actelor sub semng,turd privatl
In genere (art. 162 urm. Pr. civ.) (1).
inadmisibil la noi, pentruci, el se intemeiazi in Franta pe
art. 1006 din eodul francez, dupi care legatarul universal
are sezina de drept, and nu exist& mostenitori rezervatari,
principiu care s'a modificat de legiuitorul nostru prin art. 891.
Testamentul oloeraf fiind un act sub semnituri privati,
legatarul care se serveste de el este dator. in toate cazurile,
s urmireasci, verificarea de scripte dup.& dreptul comun
si s dovedeasci sinceritatea lui, indati ce mostenitorul de
singe, fie chiar nerezervatar, declarg. ei nu cunoa.ste scrierea i subscrierea testamentului. In adevir, mostenitorul
nu are alti cerere de dovedit decit calitatea sa. Aceasti
probi odati. ficuti, el este in drept a eere succesiunea, si la
aceasti eerere legatarul opunind un act sub semnituri privatii, trebue s dovedeasci validitatea acestui titlu, dad, el
este contestat. Faptul ci legatarul a fost pus In posesiunea
legatului nu-i schimbi Sutra nimio situatia, nici caracterul
testamentului, care rimine tot un act sub semnituri privati.
J rnalnl de punere in posesiune al justitiei, dindu-se pe cale

gratioasi, firi citarea pirtilor (vezi tom. III, partea II, al

Coment. noastre, p. 67), nu este opozabil mostenitorului

nu poste d testamentului o putere probatorie mai mare

deck el o avek mai inainte, intrucit acest jurnal nu este

decit un fel de forum% executorie cu care justitia investeSe

de ocamdatii testamentul, fAr a-i di insi niciun caracter

de autenticitate. Mostenitorul de singe, care contesti veracitatea testamentului i cue succesiunea ab intestat, se giseste

deci in regula generali, pe cind legatarul, care invoac testamentul olograf, se giseste, din contra, in exceptie. El voind
s deroage dela regula generali, care este succesiunea ab intestat, lui incumbi sarcina de a dovedi c posesiunea dobiln-

diti dela justitie se intemeieaci pe un titlu, care primeazi

pe acel al mostenitorului de singe; si pentru aceasta nu este

suficient de a invock un testament olograf, ci trebue si mai do-

vedeasci, la caz de contestatie, a acest testament este opera

defunctulm. Dad, asemenea solutie isi are, precum am vizut,
partizanii sii in Franta, unde legatarul universal are sezina,

de citeori vine in concurenti cu mostenitori nerezervatari,

apoi, eu atit mai mult ea este admisibili la noi, unde el nu
se bucuri de asemenea favoare. Acestea ni s'au prut in
totdeauna adeviratele principii.

Aubry et Rau, VII, 669, pag. 109; Pand. fr., y cit.,

6648 urm.

Pr. eh%

70
Formarea
eonyingerei
judecittorilor.

Cazul and
moqtenitorul
reeunoaste

C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. TEST. OLOGRA F.

Judecittorii fondului, suverani apreciatori ai faptelor,

vor puteh formh convingerea lor din compararea testamentului cu alte acte de ale defunctului, din modul cum el este
redactat, din prezumptii grave i concordante qi, In fine, din
once imprejurIri ale cauzei (i). Judecgtorii, zice foarte bine
tribunalul din Gand, pot sl proceadit ei Inii la verificarea
scrierei i semnitturei unui testament olograf, atAt prin examinarea grafic/ a actului cat i prin martori, prezumptii, etc. 2 .
JudecItorii, zice de asemenea Curtea de casatie din
Franta, pot sA, proceadit ei Inii la verificarea scrierei i
subscrierei unui testament olograf, ei putand, In asemenea
caz, s scoatl elementele convingerei lor din toate faptele
documentele cauzei, flrA, a fi siliti a se conformit dispozitiilor codului de procedurg civilit, care nu sunt aplicabile
decat In materie de expertizI (5).
i

Principiul mai sus expus, dupit care verificarea de

scripte cade In sarcina legatarului, sufere exceptie in caLul

testamentul cand motenitorul, clruia se opune testamentul, 11 recunoate

de bun.
de bun, &Lei actul sub semnitturit privatii recunoseut de

acela clruia el este opus, are aceia putere probatorie ca i

actul autentic (art. 1176) (4.
Cea mai bunX
Recunoaterea scrierei i semnIturei testamentului, ca
rae Ire snre tree 1 oricare manifestare a vointei omului, poate fi expresit sau

ezeentareahli.tacitl; Mg, In acest din urmg caz, trebue sit rezulte din
fapte, care sl nu lese nicio Indoialit In privinta recunoaterei testamentului. Dovada ce,a mai bung, a acestei recunoateri ar rezult din exeeutarea testamentului, ciici motenitorul care executg un testament 11 recunoaqte de bun 5.
(I) Pand. fr., y cit., 6658 si deciziile citate acolo.
Trib. Gand (24 Decembrie 1895), _Madre judiciaire din 22
Ianuar 1896, No. 4, p. 60 si Cr. judiciar din 1906, No. 81,
p. 652.S'a deeis cg. este suficient motivatli. decizia instantei
de fond, care constatA di s'a facut verificarea de scripte pe
baza actelor de comparatie produse la prima instantA si a

cuprinsului testamentului necontestat de pArti, deducAndu-se

din toate acestea convingerea judecAtorilor cA si data testamentului este scris tot de testator. Cas. rom. Bult. 1902, p. 334.
Cas. fr. D. 13. 1912. 1. 448. Cpr. Cas. fr. D P. 1907. 1. 246.

Laurent, XIII, 239; Demolombe, XXI, 1 2; Anbry et Rau,

VII, 669, p. 110 urm.; Pand. fr., y cit 0640, etc.
Legea neprevAzAnd cazurile in care un fapt ar atrage apro-

PUTEREA PROBATORIE A TESTAMENTIILUI OLOGRAF.

71

Motenitorul n'ar mai puteh sa revie asupra recunol-Recunoaitterea

terei sale declt dovedind ca ea a fost rezultatul unei erori (1 e definitivX.
PresupunAnd acum ca, testamentul a fost recunoscut fie NeaPli.e*
In
asrpt.
e e le1 :2
de bung voe, fie judecatore,te, chestiunea este de a se ti daca
C. cit.
testarnentul face probit deplina despre data lui ? Atat doctrina ControversX.
cat rti jurisprudenta raspund In mod afirmativ, refuzhnd de

a aplich art. 1182 la testamente.

Considerind, zice tribunalnl Ilfov, el. art. 1182 din codul
civil nu se aplicli la testamente, ele fActind credintrt depliug. despre
cuprinsul si data lor; c4 motivul ce a flcut A se edicteze art. 1182,
adecli posibilitatea unei conivente hare pKrtile e,ontractante, spre

a se fraudit pe tertiile persoane, nu poate avek loc in specie,

pentrucli Reel care testeadt nu contracteazg, cu nimene. Testamentul

fiind un act unilateral, care nu-si produce efectele sale dealt in

urma mortei testatorului, nu poate fi posibilitate de vreun folos
pentru testator, si nici posibilitate de prejudiciu pentru tertiile
persoane; prin urmare, art. 1182 este inaplicabil la testamente (2).

barea testamentului, se fntelege a judeatorii fondului vor

aprecik in fapt si in mod suveran dacl existii. sau nu o recunoastere a testamentului din partea mostenitornlui. Arntz, II,
1968; Laurent, XIII, 239; Demolombe, XXI, 153, etc.
Aubry et Rau, loco cit., p. 112; Pand. fr., y cit., 6641, etc.
Dreptul din 1885, No. 36; C. Bucuresti si Craiova, Dreptul
din 1887, No. 11 si din 1892, No. 35; Trib. Buitin, Dreptul
din 1896, No. 31; Trib. imperiului german, Sirey, 86. 4. 11.

Cpr. C. Toulouse si Cas. fr. D. P. 99. 2. 343; D. P. 1902.

1. 434; Pand. Priod. 1902. 1. 494, etc.; Baudrv et Culin, II,

1992; T. Hue, VI, 281; Demolombe, XXI, 155; Mourlon, 11,
780; Marcad, IV, 18; Arntz, II, 1969; Thiry, II, 400; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 114; Demante et Colmet de Santerre, IV, 115 bis IX; Troplong, 111, 1498; Aubry et Ran, VII,
669, p. 112, text si nota 9; Mass-Verg, III, 438, p. 99,

n. 3; Pand. fr. y cit., 6664 urm.; Rpert. Sirey, v Testa-

ment, 620 urm.; Rpert. Labori, eod. y, 108. Pacifici-Mazzoni,

Trattato delle successioni, III, No. 20, p. 36 urm. Cpr. Planiol,

III, 2697. Vezi si Trib. Anvers, Dreptul din 1913, No. 68,
p. 642. Contra: Laurent, XIII, 240 urm.

Din principiul ci1. testamentul olograf face prin el insus consecintile

dovadti, despre data sa, rezult urnAtoarele consecinti impor- c:9.re rezultit

tante: 10 un testament olograf va revoc un testament autentic cu datA anterioara, cu care el ar fi incompatibil timentui face
dr amr et am epxr ei I en:

(art. 921); 2 intre mai multe testan ente olografe, data indicatS. eredin0
de testator in fiecare din ele, va ( %1 spre a regul chestiunea despre data sa.
de anterioritate; 3 in fine, de ett iri testatorul a fost lovit de

incapacitate intr'o perioadg al are a existentei sale, data

72

C. CIV.

CART. III

TIT. IL

CAP. V.

S-a I. TEST. OLOGRA F.

Dacca ne-e
leferi numai la rigoarea principiilor, ar
trebul Insg, sit decideni ca testanaentul olograf nu face proba

despre data sa, cad el fiind un act sub semnitturd privati

(art. 1182. legea n'a admis, In aceasta privintit, nicio
exceptie dela dreptul comma (1
Dovedirea

AdmiOnd Insa de bung parerea generald, dupg. care

Titrxetei riltfeail- testamentul olograf ar face depling credinta despre data sa,
test. olograf. se naste Intrebarea: care este intinderea acestei puteri proControversit.

batorie, si cum se poate dovedi eroarea sau falsitatea datei

Inteun testament olograf ? Chestiunea este iaritsi controversata. TJnii ar vol ea eroarea sau falsitatea datei si, nu poata
fi dovedita decdt prin Inscrierea In fals, pentruca actul sub
semnatura privata recunoscut de acela caruia el este opus
sau privit dupa lege ea recunoscut, are efectele unui act
autentic art. 1176 si, ea atare, trebue sa faca credintg, pana
la Inserierea In fals. Dupit acest sistem testatorul se considera

ea un funcionar public, care impr'mit test mentului ce face

autenticitatea datei sale .
Aceasta solutie este Insa inadmisibill si procedura fal-

Exceptie lela

regula te
mai sus.

Alta exeeptie.

testamentului va decide dacii. el a fost Meat fn timpul capacitAtei, etc. Cpr. Baudry et Colin, II, 1993; T. Hue., VI, 281;
Demolombe, XXI, 155; Beltjens, op. O., III, art. 970, No. 115,
116.
Vezi insli Laurent, XIII, 244.
Cpr. Laurent, XIII, 240 urm.; Pand. fr., y cit., 6670, etc.
Cpr. Planiol, III, 2697; Aubry et Rau, VII, 669, p. 113,
text si nota 10; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, II, p. 654,
nota b; C. Douai, D. P. 45. 2. 159; Sirey, 45. 2. 463; C. Nancy,
%rev, 43. 2. 469 urm. (cu o consultatie a lai Ravez), precum
st site de .izii citate in Pand. fr. y0 et, 6672.
Dup.& acest sistem se a Imite insA, prin exceptie, eA, falsi-

tatea datei poat a stabilitA prin once mijloace de probA,

cinl testamental este atacat pentru insanitate de spirit san
pentru dol ori fraudA (captatiune, sugestiune). Planiol, HI,
2697, 20; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 117. Vezi i
Pand, fr. e cit., 6676, preeum si autoriatile citate acolo.
Cpr. Cas. fr. Pand. Priod. 86. 1. 197; D. P. 87. 1. 83.
In fine, se mai admite, tot prin exceptie, es, mostenitorii
care atacti testamental nu sunt siliti a recurge la procedura
falsului, ci pot combate data testamentului prin once mijInace, atunci and enuntArile cuprinse in el sau starea lui
material 's,' pun in indoialA sinceritatea datei sale. Aubry et
Rau, loco cit., p. 114; Pand. fr., 7,0 cit., 6674 i deciziile
citate acolo; Planiol, loco cit., etc.

TESTAMENTIM AIITENTIC.

ART. 880-863.

73

ului nu are ce cluth In specie, pentru urnagtoarele motive:

1 testatorul. careli antidateazI sau postdate,azg testamentul,
nu eornite un fal; 20 nu existil, In specie niciun funcionar
public; 30 mokitenitorul, care atacg, testamentul, a fost In
imposibilitate de a-i procurh o probg scrisg, despre falitatea datei; art. 1198 este deci aplicabil In specie. Prin
urmare, data testamentului va puteh, In toate cazurile, fi
combiitutli prin once mijloace C.
Itiimane bine Inteles c dovedirea falitltei datei unui Cui itrumbli
testament incumbit motenitorului care-I ataca, atunci mai clgoiudtzeadatefail:
ales cilnd el a recunoscut c atat scrierea cat i semnAtura
testamentului emana dela testator 2.
II.

Testamentul autentic.

Art. 860.
Testamentul autentic este acela care s'a adeverit
de judecItoria competent& (Art. 858. 861 nrm., 886, 1171 C. civ.
Art. 13 si 33 L. pentru autentif. actelor din 1886).
Art. 861.
Judeatoria, inainte de a face adeverirea,, va ced
testamentul din cuvAnt in euvfint, in anzul si in fata testatorului;
ciind testatorul nu va puteii veni inaintea judeeltoriei din cauztt
de boa* atunci cetirea testamentului, dupti, cum s'a zis mai sus,
se va face de judecAtorul nnmit de tribunal, spre a se duce la domiciliul testatorului. (Art. 87 urm., 860, 862 urm., 864, 867, 886
C. civ. Art. 8, 10, 11, 13 urm., 19 si 33 L. pentru autentif. actelor).
Art. 862.
Indeplinirea formalitg4ei cetirei din art. precedent, eat si declaratiunea testatorului c. testamentul este al sXu,
isalit de el si facut din libera sa voint& se va mention& sub yedeaps5, de militate a testamentului, atilt in raportul ce va face
judecitorul, and este numit, cAt i in adeverirea. tribunalului.
(Art. 860, 861, 863, 886, 953 tirm. C. civ. Art. 10 si 33 L. pentru
autentif. actelor).
Art. 863.
Testamentul trebue s fie iselit de testator; dad.

Thry, II, 401; Mourlon, II, 780; Arntz, II, 1969; Laurent,
XIII, 245 urm.; Deuaolombe, XXI, 162; Mass-Verg, III,
438, p. 100, nota 3; Demante et Colmet de Santerre, IV,
115 bis, IX; Duranton, IX, 47; T. Hue, VI, 281; Bandry
et Colin, II, 1994 urm.; Pand. fr., y0 cit., 6673; Rpert.
Sirey, v0 Testament, 626 urm.; N. D. Budisteanu, Dreptul,
din 1878, No. 7, p. 65. Vezi asupra acestei controverse, Dalloz,
Nouveau code civil annot, II, art. 970, No. 291 nrm.

Cpr. Pand. fr., vo cit., 7777; Trib. Anvers, Dreptul 1913,

No. 68, p. 542.

74

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 860-863.

el dec1ar5. a nu stie sau nu poate isall, se va face mentiune

despre declaratiunea testatorului si cauza ce-1 Impedic5, de a iscAll,

arat in raportul judecAtorului_ numit, cat si in adeverirea tribunalului. (Art. 860 urm., 884, 886 C. eiv. Art. 10 si 16 L. pentru
autentif. actelor).
Art. 33 L. pentru autentif. actelor din 1886.

Dispozitiunile

prescrise In art. 859 si urm. C. civ., In privinta formei testamentelor, nu se ating In nimic prin prezenta lege.
Pentra curmarea Indoelelor, ce s'au ivit in practica judeclftoreasc asupra unora din acele formaliati, se dispune Ins pentru
viitor cele ce urmeazrt:
10 Delegatiunea pentru a instrumenth la locuinta testatorului
se poate d prin simpla rezolutiune a prezidentului sau a judecKtorului care ti tine locul, puslt pe petitiunea prin care s'a cerut
delegatiunea;

20 Judectitorul delegat trebue s constate, in procesul-verbal

cazul de boa15. si J. indice ca preciziune locuinta uncle a instrumentat;

3 Formele autentificLrei se pot indeplin1 de un singur jade-

ator, fie la locuinta testatorului, fie la tribunal. Si intr'un caz tii

Intealtul tug., el trebue sit fie asistat de grefier, care va contrasemnk In act (I);

40 Judecatorul va trebui neap/rat s constate identitatea

testatorului in procesul-verbal de autentific are;
50 Regulele prescrise la art. 13 din prezenta lege pentru
constatarea identiatei se vor aplicit si la testamente (2).
Toate cele ce preoed se vor observii sub pedeapsii de nulitate

a procesului-verbal de autentificare. (Art. 860 urm., 886 C. civ.

Art. 11, 13 si urtn. L. pentru autentif. actelor. Art. 51 L. pentru
organ. judeatoreasc5. din 24 Martie 1909).
(1 )

Acest judeclitor poate fi si magistratill stagiar al tribunalului,

in urma unei delegatiuni generale din parten prezidentului

(art. 51 L. pentru organ. judeatoreasa din 21 Martie 1909).
S'a decis c5. 4i judeditorul sindic ponte fi delegat spre a instrumentit. autenticitatea unui testament, la domiciliul testatorului,

(2)

L. p. autentif.

indati ce delegatinnea ministerial 5 a sosit la tribunal, chiar

dad& acea delegatiune nu s'a inregistrat IncX in registrele tribunalului. Trib. Dorohoi si C. Iaqi, Cr. jv,diciar din 1900,
No. 49, p. 390 urm.
Iatii, cum se exprimA art. 13 din prezenta lege, pe care textul
de mai sus 11 declarti aplicabil qi testamentelor:
Art. 13 L. pentru autentif. actelor.
Identitatea, fie a Ortilor sau procuratorilor lor, fie a martorilor, se constat5, prin
unul din urmatoarele mijloace:
Prin cunostinta personalft a functionarului public chemat

a adeveri, si care o declar5, in act;

Prin declaratia a doi martori cunoscuti acelui functionar;

TESTAMERTITL AUTENTIC.

75

ART. 880 883.

Testamentul autentic este acel facut cu solemnitatile

prescrise de lege, de catre funqionarul public competent

Defini tie.

(art. 860 qi 1171 C. civ..

Autoritatea competenta de a autentificit un testament
este numai tribunalul civil, fie in complect art. 860 ('),
sau un judecator al acelui tribunal, asistat de grefier (art. 11
33 3 L. pentru autentif. actelor) (2).

Autoritatea
care autenWWI. testamental.

Printenn certificat de identitate liberat de autoritatea romunalk sau politieneasck, in resortul eitreia partea ie are domiciliul sau reedinta de fapt.
Prin carta de alegAtor eoraboratk en ehitantele de contributinni pe anul eurent;

Prin pasport sau once alt act tinind loe de pasport,

cand este vorba de strkini;

In fine, pentru persoanele
atiintrt de carte, identitatea se poate constat printeo adresk a autoritktei eomunale
sau politieneati a lomiciliuIui sau reaedintei p.rtei, ektre judeektoria &mad', a adeverl, ai in care se va 'lath, trebuinta
pentru care acea parte vine inaintea acelei judeciitorii.
Aceastk adres, care tine loe de bilet de identitate, se va
d chiar in mina pArtei ai se va opri la dosarul adeverirei.
La caz cnd judecktorul va avail Indoial asupra since-

ritktei actului din care rezula identitatea, sau asupra persoanei c ar fi cm arktatk in act, el se ponte incredinti, de
adevIr prin once alt mod legal de probatiune.

(I) Ceeace, sub imperiul codului civil, pAnk la actuala lege a Dreptul anterior. L. p. all
autentifiarei actelor, dAdek caracterul autenticitiitei unui

tament, erh nu numai constatarea judecktorului delegat a luktent&

consimtimintul testatorului, ei i adeverirea judeatoriei, adeck:
a complectalui tribunalului competent a instrumentit, i ambale aceste formalitati, adeck: atilt constatare,a judecktorului
delegat cit i procesul-verbal de autentificare, fa'cut in urmil
de tribunal pe baza aeelei constatkri, filceau un tot indivizibil
4i formau 9,deverirea judeektoriei, prescrisk de lege. Cas. rom.
C)

Bult. 1906, pag. 3 ai Cr. judiciar din 1906, No. 19, p. 151.
In codul fr. (art. 971) i in cel italian (art. 777), autenticitatea se clk de doi notan, in fata a doi martori, su de un
notar in fata a patru martori. In codul spaniol, din 1889,
testamentul public se prime.gte, in genere, de un notar, in fata
a trei martori capabili, care viid i aud pe testator, ai din

care unul, cel putin, trebue sk qtie a serie (art. 694); iar in
eodul olanl z (art. 985), de un notar, in fata a doi martori.
Dup5, cod german, testamentul ordinar poate fi filcut
intea un judecktor sau inaintea unui notar, vor einem
Richter, a r vor einem Notar (art. 2231, 1). Se poate insk',

actelor.

Dr. !Arlin.

76

C. CI V.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S'a 1.

A RT. 860-863.

Sub vechia lege a judeatoriilor de ocoale, judecgtorii

tle"t.de
cos- de oeol nu eran competenti de a autentifich un testament,
lele veehi.
prin delegatia prezidentului tribunalului art. 5 L. pentru
autentific. actelor C.
L. actual
Legea actual g a judeelt. de ocoale din 30 Decembrie
a judeat. 1907, prevgzand insg el udeeItorii de ocoale autentificg.
de oeoale
din 1907. once acte, in care ar interveni vreun locuitor din ocolul
respeetiv, iar art. 8 din aceeaq lege prevgzand 61 stagiarul
poate, prin delegatiune, sa autentifice acte de notariat, de
Compet. jn-

C. anstriao.

in anumite ImprejurKri, face un testament extraordinar, in

prezenta a doi martori, fnaintea prepusului comunei vor dem
Vorsteher der Gemeind , fn care t statorul i i are re din a
sa, san dacit el se afl in resortul unei asociatiuni comunale
san intenn district rural asimilat unei eomuni, tnaintea
prepusului acestei asociatiuni sau acestui district (vor cl n
Vorsteher dieses Verbandes oder Bezirkes) (art. 2249.
Dupg, art. 587 din eodul austriae, testamentul v rbal situ

Dreptul un-

scris de alt ming, este valabil, daa, este semnat de testator

4i atestat eel putin de trei martori. Un a em nea testament
trebue A, fie considerat ea autentic, martorii avind d la 1 ge
misiunea, ca si judeditorii, de a atesth ultima vointli. a testatorului. C. Bucuresti, Dreptul din 1903, No. 24, p. 199.
In Ungaria testamentul se autentifiel astzi de notan, in

gurebe.

scris se autentificS, de tribunal. Opr. C. Ia4i, Drept l lin 1886,

No. 78.
Dupa art. 579 din acelal cod, un testament

urma legei din 1874, modificata la 1886; frish in aceast.O. tar&

exist, qi testamentul cu martori, de care s'a vorbit mai sus,

prevznt de art. 579 din codul austriae. C. Bucuresti, Dr ptul,
loco cit.
TArile supuse
imper. otoman.

In trile supuse imperiului otoman, testamentul autentic

al cresinilor se seinneaai de martori, persoane notabile de

Test. Evreilor.

Licht priveSe testamentul Evreilor fcut la Ier malem,

inaintea tribunalului rabinic, vezi suprec, p. 20, nota 3 0 tom. I

nationalitatea testatorului qi se legalizeaz de patriarh, mitropolit, episeop, sau de reprezentantii lor. Trib. Ilfov, Dreptul
din 1989, No. 22 si alte autoritti citate supra, p. 20, n ta 3.
Chestiunile relative la validitatea testamentelor ortodoxilor
supusi musulmani sunt chrmuite de legea lor religioas, iar
nu de dreptul muzulman. Ca. fr. J. Clunet, anul 1905,
p. 1046.

al Coment. noastre, p. 205, nota 2 (ed. a 2-a).

(9 Cpr. Trib. Putna, Dreptul din 1893, No. 3; Cas. rom. Dreptul
din 1891, No. 42 4i din 1904, No. 72; Cr. judiciar din 1904,
No. 69; Bult. 1891, p. 577; Bult. 1904, p. 1240; C. Bueureqti, Dreptul din 1905, No. 76, etc.

TESTAMENTUL AUTENTIC.

ART. 860-863.

77

aici rezultg cl judecgtoriile rurale au astgzi competinta de

a autentifich testamentele locuitorilor dela targ. In caz MA
de autentificare la domiciliu, stagiarul trebue sg. fie delegat
conform art. 33 din legea pentru autentificarea actelor(i).
and am zis mai sus cg testamentul se autentificg de Competinta.
tribunal, se Intelege el once tribunal din targ are aceastg oriegrui
tribunal.
competintg, nu numai acel al domiciliului testatorului; destul
este di judecgtorul, care instrumenteazg, sg. constate identitatea testatorului prin mijloacele permise de lege.

Limba In care judecgtorii sunt chemati a autentifiel,

un testament sau once act In genere, este ace.a oficial,
adecii: limba rometneascg. Ei ar puteit deci sg refuze de a
instrumenth, de cgteori li s'ar prezentlt un act scris Inteo

Limbs

rominI.

limbg strging, chiar dacg ei ar pricepe acea limbg (3).

Competinta tribunalului sau judecMoriei tinutale, dupg c. calimach.

cum se zicei altg datg, o ggsim 0 In Jegile, noastre anterioare. Codul Calimach Invoik, In adevgr, facerea testamentului prin judecgtorie, i qtim cl dupg acest cod, testatorul

puteh test& nu numai Inscris (art. 749 C. Calimach), dar

Incl kii verbal Inaintea judecgtorilor care, In asemenea caz,
erau datori sg ig act In cuget curet de vointa testatorului
(art. 750 C. Calimach, 588 C. austriac) (3).
Codul Caragea dispune, de asemenea, a te,stamentul c. Caragea..

poate face inscris la judecgtorie (xptriip LOY) (art. 26

partea IV, capit. 3), sub conditie ea testatorul sg-i declare
se

Cpr. Em. Dan, Codul general al judeceitorului de ocol, p. 117,

S'a decis, au drept cuviint, cl judecAtorul de col,
In prima instantl, si tribunalul, in apel, sunt competenti de a
judeck validitatea unui testament, invocat ca mijloc de apsiNo. 14.

rare, %a% a fi nevoe de o actiune In nulitate a testamentului, pe cale principalX. Cas. rom. Bult. 1904, p. 1240.
Cpr. Trib. Iasi, Dreptul diu 1911, No. 31, p. 147.
Cpr. Planiol, III, 2708; Rpert. Sirey, v Acte notari, 344
si v Testament, 783. Vezi si supra, p. 46.
Dup. art. 2244 din codul german, se poate antentifia un

C. german-

testament cbiar intr'o 1imb5. strKintL, cu ajutorul unui interpret Art. 2244.

jurat (ein vereideter Dolmetscher), de cilteori testatorul de

clar cit nu stie limba germanA. Procesul-verbal al autentificfirei testamentului trebue insii s fie incheiat In limba
germanA: aer die Errichtung des Testaments muss ein Protokoll in deutsche,- Sprache aufgenommen verden" (art. 2240).
(8)

Vezi supra, p. 22.

Is

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

C AP. V.

S-a I.

ART. 860 863.

In persoanit vointa sa tribunalului, acesta fiind Insit liber

de a delegh un judecItor spre a merge la testator acadt(i).
Proeedura
Asa dar, In legislatia noastrI, numai tribunalele si
autentificirei. 311deditoriile de ocol, In mod exceptional, au competinta
de a autentifich testamentele n. Spre acest sfarsit, testatorul
se va Inatish In persoand (3) la tribunal, Cu testamentul situ
scris pe timbru legal, fie de dAnsul, fie de altui ' , In
Ordon. dom-

(1)

neaseit din
1856.

Autentif. unni
testament de
un judeeittor
romiln pe
bordul unui
vas striiin

(2)

Vezi sup?* p. 21, ad notam. Vezi si ordonanta domneasert,

No. 29 din 5 Martie 1856, citath de Curtea din Iagi (Dreptul

din 1882, No. 18, p. 150) care, in 3, prescrie ch: in caz

and phrtile, sau una din ele, nu se pot infittish in persoanii,
atunci va merge acad. la ele unul din mPmbrii tribunalalui,
care constatnd semnItura si liberul consimtimint, va face
raportul shu, duph care tribunalul va inthrl actul".
S'a decis, eu drept euviint, a testamentul autentificat de un
judeator romlin pe bordul unui vas strhin, ancorat inteun
port rominese, este valid, desl judeatorul a instrumentat
frh, asistenta consulului strhin respeetiv, asistenth ceruth de

art. 26 al conventiei consulare incheiath la 1881 cu Italia,

ancorat Intr'un port

aplicabilg. si celorlalte State; de oarece asistenta acestui consul

san avizarea lui nu se cere deat atunci dind autoritAtile

locale ar vol sh, ieh, mhsuri san sh proeedeze contra unor
vase strhine, a echipagiilor sau a persoanelor aflate pe ele,
iar nu si atunci and este vorba de facerea unui simplu act

roman.

de notariat, asistenta consulului strhin nefiind cent* de altfel,

sub pedeapsh de nulitate a actelor, spre a complectit capaci-

Prezenta tea-

tatornlui in

(8)

persoanit.

Deoseb. intre

eodul fr. si

codul nostru.

tatea sau a dh judeatornlui romitn corn petinta de a instrumend", ci mai mult ea o mhsurh de curtoazie internationalh.
C. Galati, Dreptul din 1903, No. 83, p. 683.
Testatorul nu poate deei sh se prezinte prin procurator, solutie care erk adedrath si in dreptul nostru anterior codului
civil (Cas. rom. si C. Bucurqti, Dreptul din 1879, No. 32 si din

(4)

1882, No. 36). Aceasta rezulth astazi nu numai din art. 8 al

legei pentru autentificarea actelor, dar si din art. 861 C. civ.,
duph care cetirea testamentului trebue sh se fad, in auzul
si in fata (in prezenta) testatorului. S'a decis insh a, sub
itnperiul legiuirei Catagea, nu erit oprit ea testatorul sh-si
tritneath testamentul shu la tribunal spre a fi legalizat, priutr'un vechil en procurh legalize& de comisie, care aveh sh
declare ch testamentul este al mandantului shu. Cas. rom.
Bult. S-a 1-a, anul 1880, p. 403.
In codul franeez, testamentul se dietead. de testator si se
scrie de notar (art. 972 C. fr.), pe and la noi, testatorul
aduce la tribunal testamentul shu, scris de el sau de altul.

In acest din urmh caz, pe lingh, subscrierea testatorului,

TESTAIIENTUL AUTENTIC. ART. 860-863.

79

dublu exemplar : unul din aceste exemplare se prezintl nesubscris qi se subscrie In prezenta judeciitorului care instrumenteazg. Acest udecittor se asigurg mai Intgi de identitatea testatorului, prin mijloacele prescrise de lege i), daca
nu-1 cunomte personal qi apoi, Inainte de a face adeverirea,
ceteqte (2) testamentul din cuvant In cuvant, In auzul (3) qi In
testamentul va mai cuprinde si semntura acelui care I-a redactat (art. 9 L. p. autentif. actelor).
S'EC decis insg, cti. semntura seriitorului nu este prescris sub pedeaps de nulitate,
atunci ctind testatorul stie carte. Cpr. Trib. Ilfovi Dreptul
din 1890, No. 53. Testamentul n'ar fi, de asemenea, nu', dad',
scriitorul testamentului ar fi semnat numai ea martor.
(I) S'a decis, cu drept euvfint, el instants. de fond nu violeazii

art. 6, 13 si 18 din legea de autentificare, and respinge actiunea pentra anularea nnui testament, constatind c identitatea testatorului a fost stabilit prin cunostinta personal
a magistratului care a instrnmentat, de oarece aeeasta eonstitue until din mijloacele prevznte de art. 13 din legea
autentifiegrei actelor pentru stabilirea identittei. Cas. rom.
S-a I-a, decizia No. 351 din 13 Main 1913. Jurisprudenfa
romnd din 1913, No. 25, P. 398, No. curent 514.
Inainte de promulgarea legei pentru autentificarea actelor,
legea neartind modul cum judeeltorul, care instrument,

Ordon. domneaseg, din

1856 este
urmh, a se asigurit de identitatea testatorului, ae.est punct erii abrogatii
prin
15.sat la aprecierea judecAtornlui, cAci ordonanta domneascri. art. 1912
din 1856, care prevedeh procedura de nrmat in aceast pH- C. civ.

vint, a fost abrogat prin art. 1912 din eodul civil. Cpr.
Trib. Putna, Dreptul din 1907, No. 15, p. 123 (cu observ.
noastr, unde s'a reprodus in parte termenii acestei ordo-

(2)

nante). Vezi si C. Focsani, Dreptul din 1886, No. 54. Curtea

din Ia.si a aplicat citata ordonant la un contract de donatiune, autentificat inaintea legei din 1886. Dreptul din 1882,
No. 18. Vezi si tom. VII al Coment. noastre, p. 125, nota 4.
Persoanele doritoare de a cunoaste termenii acestei ordonante, o pot gsI in intregimea ei in Codul judiciar al Moldovei (Colectia Pastia), p. 1033 (ed. a 2-a, Iasi, 1862).
C tirea testamentului urraitnd, in legea noastr, a se face de Deoseb. Intre
judecAtorul care instrumenteaa, de eel rezult a testamentul dr. nostrn Ili

fr. In prinu poate fi eetit de grefier sau de o alt persoan, nici de cel
vinta cetirei
insusi testatorul. Este adevrtrat c, in Franta, se admite so- testamentulni.
lutia contrarg (cpr. Laurent, XIII, 321, 326, p. 374; Planiol, III, 2704); ins este de observat A textul francez nu
prevede de cine trebue s se fac eetirea, ci numai c testamentul va fi cetit... i/ doit en gtre donni ledure au testateur,

en prsence des tmoina".

(8)

Testatorul trebue deci sit aud cetirea acut de judecfitor, Test. snrzilor.

80

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 860-863.

pentru ca Ali poad da consimtimAntul; de mide rezuld a

individul cu desAvitrqire surd, qui omninb non exaudit (instit.,
Quibus non est permissum facere testamentum, 2, 12, 3),
sau care este atine de o surditate destul de mare pentrn a

nu pae'. auzi cetirea ce i ear face, nu este capabil de a

face un testament autentic (Cas. fr. Sirey, 99. 1. 71 i C.
Nancy, D. P. 1903. 2. 213 si 1904. 2. 209; Baudry et Colin,
II, 2053; T. Hue, VI, 290; Laurent, XIII, 321, etc.), ci
numai un testament mistic san olograf, dad qtie a serie.
Vezi infra, p. 114, nota 4. In caz insl cAnd surditatea n'ar
fi complectA, ceeace este o chestie de fapt, surdul va put&
test& in forma autentick dad, judechtorul e,are a instrumentat

constad a eetirea s'a fleut testatorului, care a rAspuns elk

testamentul este al slu, iscAlit de el i f&ent din libera sa
voind (art. 862). Cas. rom. Bult. S-a 1, 1886, p. 878 i
Dreptul din 1887, No. 7; Cas. fr. Sirey, 1912. 1. 222; C. Agen,
Testamentul
surzilor
In dr. frances.

Testamentul
mutilor.

Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs, 234; Laurent, XIII, 321.

In Franta se admite o exceptie in privinta surzilor, care
n'ar puteh, auzi cetirea testamentului fficut de notar, permitAndu-le de a ceti ei insiqi testamentul en glas tare (vezi
Laurent, loco cit.; Planiol, Ill, 2704; Baudry et Colin, II,
2053; T. Hue, VI, 290, 291, etc.), ceeace la noi nu poate fi
admis, pentruck in legea noastrl, testamentul trebne sA. se
ceteasul de judeatorul care instrumenteaz& (vezi supra,
p. 79, mIta 2); de mule rezuld cii, individul surd cu deb&varsire este incapabil de a test& in forma autenticA.
Din faptul cA testatorul trebue sA declare c.A. testamentul
este semnat de dinsul qi flout din libera sa voind, mai re-

zuld a acel eu desIzirire mnt, gui loqui nihil potest, non

qui tardg loquitur (Instit. loco cit.), nu poate test in forma
antentiel, nici chiar dad, el i-ar pnteit, exprimA. consimtim&ntul prin semne, ci numai in form& olograg, (art. 859),
clack bine inteles, tie a serie. Vezi supra, p. 33. Trib. Montmdy i C. Nancy, D. P. 1903. 2. 213; Sirey, 1904. 2. 209

si Cr. judiciar din 1903, No. 69, p. 519; Trib. Vignan, D.

P. 95. 2. 263 i Sirey, 1904. 2. p. 209, nota a. Cr. Grenier,
Don. et testaments, II, 282, p. 611 (ed. Bayle-Monillard din
1844); Planiol, III, 2702; Baudry et Colin, II, 2034; T. Hue,

VI, 286; Laurent, XIII, 312; Troplong, III, 1449; Demolombe, XXI, 242 bis; Aubry et Rau, VII, 670, p. 124.
Vezi si nota foarte complectA in Sirey, 19.04. 2. p. 209, 210.

Vezi in privinta capacidt.ei surdo-mutilor, supra, p. 33,

precum si tom. IV, partea 1-a, p. 34, nota 2 si p. 241.
Deoseb. Intre

dr.nostru
12i eel fr.

Vezi i infra, explie. art. 866, P. 114, nota 4.

In codul francez, mutii nu pot test& in forma autentick

pentrua nu pot died testamentul lor notarului (art. 972

fr.). La noi insl, motivul eare-i impedia, de a test& in

(J.

aceastA form& este cA ei nu pot declarig, juderAtorului cA tes-

TESTAMENTUL AUTENTIC.

81

ART. 860-863.

fata (9 testatorului, Intrebandu-I dacit cele cuprinse In el

aunt cu consimtimantil rii din libera sa vointit, precum 0

dacti unul din exemplare este iscAlit de dansul(2); pune pe
testator de subscrie celitlalt exemplar, In prezenta sa, ieh,
act de declaratia lui qi constatit toate acestea inteun procesverbal, pe care 11 transcrie In josul actului, pe ambele
exemplare, i-1 subscrie atItt el cat qi grefierul, sau ajutorul
de grefit care-I Inlocuefte.

Daca testatorul nu poate veni la tribunal din cauzit

de boat. constatatit (3), cetirea testamnntului se va face la

Art. 861.

tamentul este al lor, Meat din libera lor vointa (art. 862).
Dona chestii mai pot fi ridicate asnpra testamentulni an- Test. gardetentic al surdo-mntilor. Acesti nenorociti pot ei test in forma mutilor prin
semne san
autentica, exprimandu-si vointa lor prin semne neindoelnice, ptrn
gxo
tevreprrs se t..

sau prin ajutorul unni interpret? Asupra ambelor chestinni

tribun. din Montmdy si Curtea din Nancy, prin decizia mai
sus eitata, au raspuns in mod negativ. Ambele aceste ches- .
tiuni sunt eontroversate in Franta. Vezi nota in Sirey, 1904.
2. p. 210 qi Pilon, Revue trimestrielle de droit civil, tom. II,
anul 1903, p. 406 nrm., No. 17.

(9 In AO insemneaza: in prezenfa testatornlui. Nu este deci de Ce ItneemneazI

neaparata nevoe ea judecatorul stt vada, fats san obrazul In fata teetatornlni.
testatornIni, dupa cum pe nedrept sustine Petrescu (Testamen-

tele, p. 560); de unde rezulta a testamentul ar fi valid en

toate el judecatorul n'ar fi vazut fata testatornlui; And, de
exemplu, acest din urma si-ar fi dat consimtimintul san in

mod destul de lamurit, ea toate ctt fiind bolnav, ar fi fost

intors eu fata la plirete si n'ar fi vazut pe judecator, nici
judecatorul pe dinsul.
Daca testatorul a semnat ambele exemplare inaintea judecatorulni, sau acasa, testa.mentul n'ar fi nul pentrn aceasta,
de eiteori el a declarat ca qemnfitura este a lui.
S'a &cis ea nu este nul testamentul semnat de catre de
cujus Cu o mina trerourinda, And judeatorii fondulni declara. semnatura citeat si suficienta. Cas. fr. Sirey, 1912. 1.

223; D. P. 1912. 1. 469, 470. Vezi si supra, p. 60, nota 1.

S'au validat in Franta testamento autentice semnate de
testator in mod aproape ilizibil, sau numai cu niste initiale
(C. Nancy, Sirey, 31. 2. 182), ceeace n'ar fi putut, de buna
seama, fi admis in privinta unui testament olograf. Vezi
infra, p. 89, nota 3.
L.egea pentru autentificarea actelor cerind astazi ca boala,
care motiveaza delegatia la locuinta testatornlui, sri, fie cons-

tatata (cpr. art. 218 C. civ.), aceasta constatare se va face

printr'un certificat medical.
65105

Certificat
medical.

82

C. CIV.

CA RT. 111.

TIT. II. CAP. V.

S-a I.

ART. 860_863.

locuinta testatorului de catre un judecator al tribunalului,

care va fi delegat(t), In acest scop, prin rezolutia prezidentului R.0 a judecatorului ce-i tine local (2.
Apreeierea
certitleatelor
medicale nn

poate avel
nicio Inraurire asupra
validitittei
actului.

S'a dais a modal ih care au fost apreciate de prezidentul

tribunalului eertificatele medicale, pentru a d. delegatie nnni
judeeltor spre a merge la domiciliul pIrtei bolnave, i faptul

c persoana bolnavl ar fi domiciliatI in alt judet decit unde

s'a instrumentat, nu poate avel nieio hirlurire asupra validiatei aetului, de oarece legea pentru autentificarea actelor
nu creaz nicio nulitate din aceastI imprejurare. Cas. rom.
II, dec. No. 226 din 15 Octombrie 1912. Cr. judiciar din 1913,

L. p. autentific. actelor.

Art. 8

Eli

19.

Art. 19 din
aceeali lege.

Dr. anterior
L. p. antentific. actelor.

Preaidentul
se poste

delegl el

Inn*.

No. 1, p. 12 4i No. 61, p. 679. V. Bult. Cas. 1912, p. 1724.

Aceaitl, deeizie niai pnne In principiu c dispozitiile art. 8
si 19 din legea pentru antentificarea actelor, relative la antentificarea unni act la domieiliul pArtei, in caz de boallt, nu
sunt prescrise sub pedeapsl de nulitate, asa el judecAtorul
delegat, constattind identitatea persoanei, poste al-i i consimalt loc, de exemplu, la primfirie, iar nu acasl.
limntul
In fine, tot aceast11, decizie hotAreste el nici art. 19 din

legea pentru autentifiearea actelor nu este preseris sub pedeapsl, de nulitate, asa c nici lipsa acestei formalitlti nu
poate al atragl nulitatea actnlui. Bult. Cas. 1912, p. 1724.
Inainte de legea pentru autentificarea aelelor, nu erb.
nevoe ca tribunalul al constate eii, testatorul exit, bolnav,
nici prin e,ertificat medical (Trib. Roman, Dreptul din 1892,
No. 69), niei printr'o cereetare prealabilli. C. Bucureiti
Cas. rom. Dreptul din 1886, No. 30 si din 1887, No. 40.
Nimic n'ar impediel pe prezidentul tribnnalului sau pe judeeltorul ce-i sine locul, de a se deleg. ei insisi spre a in& decla-

ratia testatorului la domicilinl sau. C. Iasi si Bueuresti,

Dreptul din 1881, No. 80 si din 1891, No. 39, p. 310.

S'a decis chiar c, in timpul vacanfelor, judeeltorul poate

instrumenth la locuinta, testatornlui, far delegatia cerutl de
art. 33 al legii pentrn autentificarea aetelor. C. Craiova,
Dreptul din 1897, No. 31, p. 244. Aceastl din urnili solutie
este Ins inadmisibilX, ea fiind contrail liens textulni legei.

Cererea de
delegare RE-

Gag printr'nn
amie.

(2) S'a decis el eererea de delegare se poate face de testator

prin oricine, ehiar printr'un amie. Cas. rom. Bult. 1878,

p. 29. Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1904, No. 21. Aceastit

delegatie er admisl si inainte de aplicarea codului civil actual. Cas. rom. Bult. 1887, p. 765 e Dreptul din 1887, No. 80.
Legea pentru autentificarea actelor prevede scum, pentrn a
ridich, once tndaial, cto, delegatia se face prin simpli rezolutie a prezidentului, iar nu a complectulni tribunalului, solutie care ell generalmente admisl si inainte de promulgarea
acestei legi. Cpr. Cas. rom., C. Bucuresti, Foesani, etc.
Dreptul din 1900, No. 77, p. 623 si Cr. judiciar din 1901,

TESTAMENTUL AUTENTIC.- ART. 860-863.

83

Delegatia prezidential nu are nevoe de a fi contra- Necontrasem.

grefiernlni.
semnat de grefier(t).
Judecittorul delegat v2, constat In procesul-verbal cazul Constatares

de boal qi locul unde a instrumentat (2), fiind asistat i.brilli nade

de grefier sau de ajutorul de grea (3) care, de asa dat, s'a instruya contrasemnh procesul-verbal de autentificare (4).

mentat.

No. 3, p. 20; Dreptul din 1891, Na. 39; Dreptul din 1890,
No. 28 ai Bult. 1890, p. 259; Dreptul din 1886, No. 29;
Dreptul din 1885, No. 80 ai din 1883, No. 9, etc.
(T) C. Bucureati, Dreptut din 1891, No. 39, p. 310.
(2) Codul civil nu cerek, sub pedeapsi de nulitate, ea judeel- Dr. anterior
torul delegat si id). consimtimintul la domieiliu, si constate L.tif.
p. actelor.
anten ai si indice Cu precizie, in procesul-verbal, locul unde instrumentase, preeum ai modul cum s'a eonvins de identitatea
persoanei testatorului, cum cere astizi art, 33 din legea, pentru
autentifiearea actelor. C. Bucnreti, Dreptul din 1900, No. 77

ai Cr. judiciar din 1901, No. 3; Dreptul din 1903, No. 62.
(8) Cpr. C. Iaai, Cr. judiciar din 1900, No. 49, p. 390. - Codul Dr. anterior
civil nu cerei ea judecitorul delegat a merge la domiciliul L. tif.
13*actelor.
"ten"
testatorului, si, fie insotit de grefierul tribunalului. Cas. rom.

Bult. 1890, p. 259 qi Dreptul din 1890, No. 28, P. 218;

C. Bucuralti, Dreptul din 1900, No. 77 ai Cr. judiciar din

1901, No. 3.
(4) Toate actele incheiate de o Curte, de un tribunal sea de un Necesitatea,
judecitor, se contrasemneazi, de grefier sau de ajutorul sin contrasemnlirci grefie (art. 57 L. organ. judecitoreati din 24 Martie 1909); de unde eruimlateaetr
cdte
rezulti ci o decizie rimasi definitivi ar fi casabili, da d" ar
lipa semnitura grefierului. Cpr. Cas. rom. Bult. 1875, o Curte Ball
p. 47. Tot astfel, testamentul ar fi astizi nul, dad. procesal- tribunal.
verbal de autentificare n'ar fi contrasemnat de grefier, solutie
care a fost admisi, de Curtea din Bucureati ai inaintea legei
pentru autentificarea actelor, in baza art. 91 din veehia lege

a organizirei judecitoreati (Dreptui din 1882, No. 29), cu

toate A, sub aceasti lege, se admite/4 in genere, ell, nesubsemnarea testamentului de citre grefier nu er, un caz de nu-

litate. Vezi C. Craiova qi Bucureati, Dreptul din 1882, No. 42

ai din 1886, No. 29.
Asazi, judecitorul delegat nu poate instrument nici chiar Necesitatea
la locuinta testatorului M& asistenta grefierului sau ajuto-prezerienzLgrerului sin, pe cind alti data', inaintea legei pentru autentificarea actelor, se admita, in genere, solutia contrari. Cas. rom.
ai C. Focaani, etc. Bult. S-a I, 1887, p. 214 urm. ai Dreptul
din 1887, No. 40; Dreptul din 1885, No. 80; din 1883, No. 9
ai din 1890, No. 28. - Contra: Trib. Roman (in majoritate)
Dreptul din 1892, No. 69.

84

C. CIV. CART III. TIT. II.

CAP. V. S'a I. "" ART. 860-863.

L. p. autenS'a decis c dispozitiile art. 8 qi 19 din legea pentru

tif. autelor.
autentificarea
actelor, relative la autentificarea unui act la,
Art. 8 j 19.

domiciliul plrtei, In caz de bball, nu aunt prescrise sub

pedeapg de nulitate, dacl judeatorul delegat, constatand
identitatea persoanei, i-a luat consimtimantul In alt loe,
precum ar fi, de exemplu, la primlrie, iar nu acas1 (I).

Art. 862.

Ineheierea
proeeaului-

In cazurile &rid se deleagI un judecittor spre a merge

la locuinta testatorului, acest judeeltor nu face numai un
raport eltre tribunal despre Indeplinirea formalftittilor cerute
de lege, dupti, cum dispuneh art. 862 din codul civil, ci
autentificii, astAzi el Insuli testamentul (2).
Curtea dn casatie a deeis, In unire cu coneluziile

verbal la tri- noastre ea procuror general, el Imprejurarea cA judecIbunal, iar nu torul delegat a merge la locuinta persoanei ce voete a aula domieilinl

plirtei, nu vi- tentifich un act, fie chiar un testament, a lncheiat procesuleiaali testa- verbal la tribunal, iar nu 19, locuinta acelei persoane, nu
mentul.

eituqi de putin autentificarea, dael se constatit el

toate cerintele legei pentru autentificare au fost Indeplinite
la locuinta acelei persoane i cA numai ineheierea procesuluiverbal s'a flcut la tribunal mai In urml, Inal In aceeaff
zi i cu Indeplinirea tuturor formalitItilor cerute pentru
viciaz

autentificarea aetelor (3).

Curtea din Bucureqti a mers qi mai departe, punlnd

In principiu el dael formalitittile autentifielrei au fost Indeplinite la locuinta testatorului, procesul-verbal al judeeltorului care a instrumentat, poate fi flcut qi mai titrziu,
chiar in urma morfei testatoruluiM.
Curtea de casatie a decis Inst, eu drept euvant, el procesul-

verbal de autentificare trebue Incheiat In timpul vietei testa(') Cas. rom. S-a II, deeizia No. 226 din 15 Oetombrie 1912.
Cr. judiciar din 1913, No. 1, p. 12. Vezi supra, p. 82, ad notam.

(2) Cpr. Cas rom. Bult. 1895, p. 1314; Trib. Putna, Dreptul
din 1907, No. 22, p. 178 (eu observ. noastrI); C. Bucuresi,
Dreptul din 1909, No. 43, p. 338. Vezi qi infra, pag. 86,
nota 1.
(8) Cas. rom. Bult. 1900, p. 790 i Cr. judiciar, din 1900, No. 62,
p. 497.

(4) U. Bueureoi, Dreptul din 1900, No. 77 gi Cr. judiciar din

1901, No. 3, p. 20; Dreptul din 1903, No. 62 Qi Cr. judiciar din 1904, No. 21, p. 11. Vezi qi Dreptul din 1909, No. 43,
p. 338.

TESTAMENTIIL AUTENTIC.

ART. 880-883.

85

torului, de oarece adeverirea menita a constath consimtimantul i vointa unei persoane, nu poate fi Indeplinita, dupa
ce acea persoana a Incetat din viatit, ne mai putand fi vorba de
constatarea vointei i consimthnantul unei persoane care nu
mai exista
Toate cele ce preeed se vor observh, sub pedeapsa de Art. B L. p.
nulitate a procesului-verbal de autentificare (art. 33, in fine autentif.
actelor. .

L. pentru autentif. actelor).

Am vitzut a judecittorul, care instrumenteaza fie la Cetires testaxibunal, fie la locuinta testatorului, trebue, dupa ce s'a a- mentului.
sigurat de identitatea iteestui din urma, sa-i ceteascit Intregul testament din cuvant In cuvant. Necetirea unei dispozitii aditionale din testament ar atrage deci nulitatea, In-

treguluf act, chiar dacit atea clauza ar fi de mica Insemnittate (t).

Aceasta formalitate odatit tndeplinta, judecatoidl

treaba pe testator data testamentul este al situ, 0 data

exemplarul semnat de el este iscalit de &Instil 0 flout din
tibera""sa rasp, sfirftte sua, slobod de ..sil d fi viclefug,
dupa cum se exprima art. 723 din codul Calimach (565
(J. austriac), ori de indemntiri, mguliri sau alte chipuri,

Ifftrebkile ce
dbdrtatorsul

toralui.,

dupii cum se exprima codul lui Andr. Donici ( 3, capit. 35)(3).

Cas. rom. Bult. 1906, p. 3; Cr. judiciar 1906, No. l9,p. 151.
Cpr. Cas. fr. (12 Noembrie 1816), Pond, citron., tom. I
(anii 1789-1829), partes, I-a, p. 191; Pand. fr., y Don. et
testaments, 7033, 7167 nrm.
(2) Testamentul, care ar fi rezultatul violentei, ar fi anulabil Anui. testaastAzi (Cpr. Laurent, XI, 127; Demolombe, XVIII, 378), mentelui 13.
dupi cum erk anulabil si la Romani: Civili digceptationi violent&
crimen adjungitur, si testator non sua sponte testamentunt
fecit, sed compulsus ab so qui kern est institutus, vel a guolibel alio, quos noluerit, scripserit heredes". (L. 1, Cod, Si pis
aliquem testan i prohibuerit vel coggerit, 6, 34). Vezi tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 39, 40. Cpr. Arndts, Pandekten, 491, p. 741 nrm.; Wangerow, Lehrbuch der Pandekten, II, 87 urm., 431, nota 1 (ed. a 7-a, 1839-1847).
In cit priveste anularea testamentului pentru croare, vezi Anul. testamentult.up.i
tom. IV suscitat, p. 48, 49, iar in citt priveste annlarea lni eroare
dol.
pentru dol (sugestiune
captatiune), vezi acela4 tom, p. 41
Vezi asupra sugestiunei si captatiunei in vechiul drept
francez, Furgole, Tr. des testaments, I, p. 291 urm. (ed. din
1779).

86
Art. 862.

C. CIV.

CART. III.

TIT. IL

CAP. V.

S-a I.

ART. 860-868.

Sub pedeaps, de nulitate a Intregului testament, se va face

mentirme In procesul-verbal de autentificare (1), despre Indeplinirea acestor formalitAti, adecl: a cetirei testamentului
din cuvAnt In cuvlint (2) qi a deelaratiilor,flcute de testator (3).

Legea cere o anume mentirme despre Indeplinirea acestor formalititti, ea o garantie pentru Indeplinire,a lor,

punand astfel pe judeclitor In alternativa sau de a le In.deplini In realitate, sau de a comite un falki In acte publico, mentionand c, ele s'au Indeplinit, pe cand, In realitate,
Nulitate.

Abrogares
pArtei din

art. 862, care

se referA la
raportul judocAtorulni de-

legat a merge
la domieiliul
test.

n'ar fi fost Indeplinite (4).

Testamentul care, In adeverirea filena pe ambele exemArt. 862 mai cera, la caz de delegarea unui judecAtor spre
a merge la domiciliul testatorului, ea mentiunea despre indeplinirea tuturor formalitAtilor sli se fael 4i in raportul ce
acest juder'dtor adresec tribunalului; ha. aeeste envinte an

fost abrogate prin art. 33 3 din legea asnpra autentificArei actelo -, dula care judecitorul delegat spre a merge la
loeninta test*torului, nu mai face astAzi niciun raport cifre
tribunal, ci autentifica el fnsus actul. Vezi suprci, p. 84.
Cpr. Cas. rom. Bult. 1895, P. 1314; Trib. Putna, Dreptul
din 1907, No. 22 (cu observ. noastrA). PArerea contra*
sustinuti de regretatul 'ostra amic, Petrescn (Testamentele,
pag. 622 urm.), este inadmisibillt si contrarli fimo textului
art. 33 din legea mentionatA a autentificArei actelor.

Autentif. donatiunilor qi

a altor acta.

Art. 200
Pr. &v.

Cetirea din euvAnt in euvAnt, prevAzutA de lege sub pedeap.6, de nulitate in privinta testamentelor, nu se apliel la
donatiuni, nici la celelalte aete autentice. Cas. rom. Bult.
1901, P. 175, 176 si alte decizii eitate in tom. IV, partea I,
al Coment. noastre, p. 213, nota 1.
Si cluprt art. 200 din Pr. civ., procesul-verbal de ascultarea martorilor trelme sA arate a s'a eetit martorului deelaratia sa din cuvnt in cumint; ins s'a decis, en toate
acestea, c netrecerea in procesul-verbal de andientA a tildeplinirei acestei formalitAti, nu ennstitue o cauzi de nulitate
a depunerei acelor martori, atunei d'Id se constatfi cA, cetirea
depunerilor martorilor a fost indeplinitl, intrucAt nieliri legea
nu cere A se constate indeplinirea unei formalitAti de procedurA in termeni sacramentali. Cas. rom. S-a I, decizia
No. 911 din 17 Decembrie 1912. Vezi Jurisprudenta romcIncl

Ora autenti&Arel.

din 1913, No. 8, p. 116, No. curent 153.

Legea nu eere insl ca. judecAtorul sli tread. In procesulverbal de autentificare si ora eAnd a instrumentat. Trib.
Putna, Dreptul din 1893, No. 43, P. 343.
Cpr. JudecAt. ocol. Strehaia (Mehedinti), Cr. judiciar din

87

TEST AMENTUL ATJTENTIC. - ART. 860-863.

piare, n'at cuprinde Indeplinirea acestor formalitati, sau a

uneia macar din ele, ar fi nul din aceasta cauza (art. 862,
886), chiar daca s'ar dovedl ca formalitatile, despre care nu
se face mentiune, au fost Indeplinite (I).

Ramane Ing bine Inteles a nulitatea nu poate fi propusa, pentru prima met In Casatie. (V. infra, p. 136, n. 2).

Termenii art. 862 nu sunt Ins/ sacramental

qi pOt, Intrebuintarea

dupa, o doctrina 0 o jurisprudenta constanta, sa fie Inlocuiti

prin echipolente sau prin alte cuvinte sinonime, destul este
ea expresiunile Intrebuintate al arate In mod nelndoelnic a
toate formalitatile prescrise de lege au fost Indeplinite; cad

constatarea 0 mentionarea unora din formalitati nu poate

servi ca echipolent spre a stabill Indeplinirea fli a celorlalte
formalitati (2.

(I)

1901, No. 46. Vezi si Maread, IV, 25; T. Hue, VI, 293;
Baudry et Colin, II, 2064, etc.
Cas. rom. Bult. 1892, No. 41; Trib. Prahova si C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 28; Trib. Dimbovita, Dreptul
din 1879, No. 13, p. 100. Cpr. Pand. fr., y Don. et teetamenta, 7074 qi autoritltile eitate acolo. - Tribunalnl Ilfov
(Dreptul din 1879, No. 43, p. 364), trib.. Prahova si C. din
Bucuresti (Dreptul din 1882, No. 28) au anulat un testament, pentruci in proeesul-verbal de autentificare lipseit cuvintul al sciu, care nu eric inlocuit prin alt euvint echivalent; decizia Curtei a fost insty. casatii., pentru motivul a echivalentul unni envint poate rezulth nu numai dintr'un anume

(2)

euvilnt, pus in loeul celui care lipseste, ei din toate celelalte

cuvinte luate impreunk adeek din intregul lor. Bult. Cas.
1882, p. 663 si Dreptul din 1882, No. 67. Cpr. Beltjens,
Encyclopclie du droit civil beige, III, art. 972, No. 36.
Cas. rom. 6 C. Foqani, Bult. S-a 1, 1882, p. 663 si Dreptul
din 1882, No. 67, p. 464; Bult. 1883, p. 650 si 956; Dreptul din

1883, No. 62, p. 611 si No. 84, p. 689; Bult. 1885, p. 182,
183 si Dreptul din 1885, No. 39 si 80, pag. 638. Mai vezi
Cas. rom. Bult. S-a 1, 1875, p. 140, 159; Bult. S-a 1, 1876,
p. 351 si Dreptul din 1876, No. 26; Bult. 1892, p. 123 si
126; Dreptul din 1892, No. 26 si 41; Bult. 1890, p. 259 0
Dreptul din 1890, No. 28, p. 218; Bult. 1888, p. 13 si
Dreptul din 1888, No. 8, p. 58; Bult. 1899, pag. 14; Bult.
It-05, pag. 1032; C. Bucuresti, Dreptul din 1889, No. 25 si
din 1891, No. 39; C. Craiova, Dreptul din 1883, No. 44,
p. 364; Trib. Britila, Dreplul din 1883, No. 29, pag. 239;
Trib. Putna, Dreptul din 1907, No. 22 (cu observ. noastrii,), etc.

Astfel, s'a decis, en drept cuvfint, ci, lipsa cuvintelor din

dole:tip. -

88

C. cry. CART. Ill., TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 860-863.

(Jhestiunea de a se ti dacit omisiunea cutitrui sau cuCurtei

de Ca- tlil'Ul Cl111,nt atrage sau nu nulitatea testamentului, nu este
Billie.
o chestie de f ipt, ci o ehestie de drept, o chestie de interpretare a legei care, prin urmare, cade sub controlul direct
al Curtei de casatie t).
Exempla.
Astfel, prin aplicarea acestor principii,atat Curtea de caCentrolal

satie cat i acea din Bucureti au decis cl dacit judeciitorul, care

a instrumentat, constatil, el testamentul a fost cetit din cuvtint

In cuvant i ca testatorul a declarat el te.stamentul este al

sgu, fAcut din libera sa vointl i ca ftie carte, nu mai este
procesal-verbal de autentifiearea unui testament, dad. testatorul a declarat ea acel testament este al san, na atrage nulitatea testamentului, &Ind din eelelalte declaratii ale testatornlui mesa ca el a recunoseut cA acel testament este al sau.
Cas. rom. Butt. 1899, consid. dela p. 14. Vezi supra, p. 87, n. 1.

S'a decis insa a, del judeca.torul chemat a autentifick un

testament nu este silit a intrebuintit inigi termenii legei qi

a el se poate servl de termeni echipolenti, intrucit legea

nu prescrie nicairi intrebuintarea nnor termeni sacramentali,
totu4i, daca judecatorul n'a mentionat in procesnl-verbal de
aLtentificare declaratia testatorului a testamentul este facut
din libera sa vointa, mentiune cerutI de art. 862 sub pe-

deapsa de nulitate, un asemenea testament este nnl, en toate

ea in procesal-verbal de autentificare s'ar ziee ea testatorul
a declarat cum ca testamentul este dictat de dinsul, nesilit
de nimene", aeeste euvinte nefiind echipolente en acele pe
care le ere legea. Cas. rom. Bnit. 1892, p. 123, 124.
S'a mai decis, de asemenea, cli constatarea cam a testamentul a fost eetit in fat.a i auzul testatoralui, care 1-a recunoscut ea al sail, nu poate Beryl ea echipolent pentrn a
stabill ea el este facut din libera vointd a testatorului, intrucit legea cere coexistenta ambelor acestor formalitati; intenn asemenea caz testamentul este nul pentrn lipsa de forme.
Cas. rom. Bult. 1892, pag. 126 gi Dreptul din anul 1892,
No. 26, p. 201.
In Franta se admite, de asemenea, ca, termenii prevazuti de

Dr. fraleez.

art. 971 nrm., nu sunt sacramentali Qi cli, ei pot fi inloeuiti prin

(1)

echipolente. Vezi Thiry, II, 403; Michaux, Testaments, 1877

urm., p. 308; Beltjens, op. cit., III, art. 972, No. 38; Mourlon,
II, 787; Pand. fr. y cit., 7085 urm.; Planiol, III, 2705;
Baudry et Colin, II, 2071. Cpr. Cas. fr. D. P. 93. 1. 83;
Sirey, 93. 1. 401, etc.
Cas. rom. Bult. S-a 1, 1882, p. 663 qi Dreptal din 1882,
No. 57. Vezi gi Rpert. Sirey, v Testament, 847 preeum qi
numeroasele autoritati eitate acolo.

TESTAMENTUL AUTENTIC.

ART. 860-863.

89

nevoe de constatarea semnaturei testatorului, aceasta rezultand Cu suficienta din expresiunea echivalenta: carte f tie 1).
Judecittorul, care instrumenteaza, va face 'MA foarte

bine de a se servl chiar de termenii Intrebuintati de lege,

pentru a Inlaturh once discutie. Toti autorii fac aceasta
observatie 2).
Testamentul autentic trebue, ca fiecare act, sa, fie sub- Subsenin. tes-

semnat de testator, cu numele lui de familie qi de botez, tamentului.

akia cum el este trecut In actele starei civile 3 .
Testamentul autentic poate fi semnat qi de catre o Testalor orh.

persoanit oarba (4.

Dupa legea pentru autentificarea actelor art. 10), tes- L. p. autentatorul se prezinta Inaintea judecatorului cu unul din exem- tif. ateteiolor

piare semnat de el, subsemnand celalalt exemplar chiar In

prezenta judecatorului ce instrumenteaza, fac.eindu-se menthine despre aceasta In procesul-verbal de autentificare.
Dael testatorul ar muri grabnic sau ar pierde ratiunea Cazul eind

Inainte de a-ill pune semnatura sa, testamentul n'ar aveh

fiinta qi averea sa se va moOen1 de moqtenitorii sai ab intestat 5 .
(I)

Cas. rom. qi C. Bucurelti, Bult. S-a 1, 1888, p. 13; Dreptul

din 1888, No. 8 ili din 1889, No. 25, pag. 199. Contra:
C. Craiova, Dreptul din 1887, No. 62 qi din 1888, No. 8,
p. 02.
(2) Vezi Thiry, II, 403; Demolombe, XXI, 281; Baudry et Colin,
II, 2071; Pand. fr., y cit., 7085, etc.
(8) Vezi supra, p. 46.S'au validat fug, in Franta testamente pu-

blice, in care semnKtura testatorului erig, neregulat, de exemplu: cuprinda grepli de ortografie, sau testatorul nu sernnase

numele lui adevrtrat, ci numele ce i se add' in mod bignuit. Jurisprudenta francez5, se area, in adevr, mai putin
riguroasg, in privinta semnIturei testamentului public deck
acelui olograf. Vezi R4pert. Sirey, v Testament, 930 urm.,
Baudry et Colin, II, 2080; Laurent, XIII, 359; Demolombe,
XXI, 305, etc. In consecintA, s'a validat un testament antentic semnat numai cu initialele numelui testatorului. C.
Nancy, Sirey, 31. 2. 182. Vezi supra, p. 81, nota 2. La
noi, testamentul autentic poate fi nesemnat sau semnat cu pu(4)
(6)

nere de deget ori aplicarea unei peceti. Vezi infra, pag. 98.
Cas. fr. Sirey, 87. 1. 221; D. P. 88. 1. 467; Planiol, III,
2706. Vezi infra, explic. art. 865, p. 112, nota 1.
Laurent, XIII, 357; Demolombe, XXI, 300, 301; Merced&
IV, 28; Mourlon, II, 788; Planiol, III, 2706; Troplong, III,

teetatorul ar
murl tnainte
de a subsemni4. *

90

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP V.

S-a I.

ART. 860-863.

In caz cand testatorul ar declarit di nu qtie s iscti.ca quod si litteras testator ignoret (L. 21, Pr., Cod,
De testamentis, etc., 6, 23), sau nu poate s iscIeasc, vel

Art. 863 i
L. p. antentif. ieas
actelor.

Art. H.

subscribere nequeat (L. 21, Cod, loco cit.), se va face mentiune In procesul-verbal de autentificare despre declaratia
testatorului i despre cauza care 1-a impedicat de a iscitli

(art. 863 i 16 L. pentru autentif. actelor) (i).

Aceste mentiuni nu Bunt prescrise de lege sub pedeapait

de nulitate, Snag nulitate,a lor pare sit rezulte din art. 886

L. p. antentif.
actelor.
Art. 16.

Cavil cand
teetatern1

iltie carte.

(I)

1590; Aubry et Rau, VII, 670, p. 130; Mass-Verg,

439, P. 110, nota 34; Duranton, IX, 98; Pand. fr. yo cit.,
7246. Cpr. C. Poitiers, D. P. 73. 2. 123; Sirey, 73. 2. 172, etc.
Dac testatorul nu stie a serie, testamental a fost, de bun&
seat* scris de altul si, in asemenea caz, acela care 1-a scris
trebue s comparl inaintea judecAtorului care instrumenteaz&
si si declare a el 1-a redactat dup& cererea testatorului, fmprejurAri care se constatA toate in procesul-verbal de autentificare (art. 16 L. pentra autentif. actelor).
S'a decis ct1, lipsa seriitorului testamentului, in momentul
icstrumentArei judeatorului, este o cauz& de nulitate a testamentului... Trib. Bnzgu, Dreptul din 1898, No. 16.
RAmAne bal. bine inteles cA numai atunci cAnd testatorul
nu stie carte, scriitorul trebue sA contrasemneze actnl i sA se
prezinte inaintea judecAtorului, care dit autenticitatea. In caz
insl cAnd el stie carte si poste s&-si facl actul singur, Jae&
actul este scris de un tertiu, acesta nu este tinut nici sA
neze actul, nici sA se prez.inte inaintea judecAtorulni. C. Bucnresti, Dreptul din 1904, No. 21. Cpr. si Trib. Ilfov, Dreptul
din 1890, No. 53, p. 427; Cas. rom. Bult. 1904, p. 1427.
Tot Curtea din Bucuresti a decis cA mAsura previtzutA de
lege pentru autentificarea actelor ca redactorul aetului sA fi
semnat in el, nefiind sups& niciunei sanctiuni, nu poste
atrage anularea unui testament al ell.rui redactor nu si-a semnat
nnmele in act. C. Bucuresti, Dreptul din 1909, No. 43, P. 338.

In fine, Curtea de casatie a decis de curind, in aceeas ordine de idei, cA desl actul autentificat nu poartA semnitura
scriitorului slu, totusi aceastA imprejurare nu poate sA atragA
nulitatea actului, intrucAt dispozitia textului suscitat nn este
prescria. sub pedeapsti de nulitate, mai ales atunci and din
procesul-verbal de autentificare se constatl ce scriitorul s'a
prezentat inaintea judecAtorului care a instrumentat, si a declarat cA add este scris de dAnsul dupA cererea pArtilor. Cas.
rom. S-a II, decizia No. 226 din 15 Oetombrie 1912, Or. judiciar din 1913, No. 1, P. 12 si Bult. 1912, p. 1724. Yezi
Bult. Cas., anul 1904, p. 1427.

TESTAMENTIM AUTENTIC.

ART. 880-863.

91

C. civil, dupg, care toate formalitatile, la care Bunt supuse

testamentele, sunt prescrise sub pedeapsg, de nulitate.
Legiuitorul nu se mulOmeste Cu simpla aratare ce ar

Deelaratia.

face jude titorul ca testatorul nu stie sau nu poate sa is-

t'ciatttnintliu)

&fleas* ci voeste ca insus testatorul sa faca aceasta de,cla,- san nu ioate

ratie, pentru ca sa. se stie ca daca testamentul nu este" iselleaseL
semnat de dansul, aceasta nu insemneazit ca nu
aprobat,

ci et a fost In imposibilitatk, de a-0 manifesth vointa prin

semnatura sa
Din cele mai sus expuse rezultg, ct testamentul ar fi .sanotiunea.
nul, pentru lipstt de forme, daca testatorul n'ar fi facut de-hdPeT act.rta.1

claratiile eerute de lege, si dacg, judecgtorul ar afirmh el Nalitatee teshums, dupa aprecierea sa, sau dupg. spusa unui tertiu (2), tamentalni.
c. testatorul nu stie a iscall Sall n'a putut sa-si iscaleasca
testamentul din cutare sau cutare imprejurare
Mentiunea facutg, de judecator c. testatorul a declarat Arlitarea
cum at el nu stie a iscall este regulata, pentrucg, ea aratg, acatmpiiedieset
e,auza care Impedicit pe testator de a subsemnh. Ciind Insa pe testator de
testatorul declara ca nu poate sa iscaleasca, atunci el trebue a subsemna.
sa arate i cauza Impedicittoare, si aceasta nu poate A decht

un caz de boala, un acces de paralizie, etc. (4). S'ar puteh

(i) Nu este nevoe ca testatorul A, declare chiar in corpul testa-

mentului ei el nu stie sau nu poate sa isca1ease., fiind suflcient ea asemenea deelaratie A. se fac inaintea judeatorului
care instrumenteaz, i acesta sa fael mentiune de dlinsa in
procesul-verbal de autentificare. C. Bucuresti, Dreptul din
1888, No. 45.
S'a decis, de asemenea, ca este valabil testamentul semnat
prin punerea de deget san aplicarea unni sigil dacit, in cuprinsul aetulni, testatorul a declarat c5. nu stie s serie, eu
toate cA procesal-verbal de autentificare n'ar face mentiune
despre aceastl declaratie. Cas. rom. Bult. 1885, P. 233 si
Dreptul din 1885, No. 40.
Cpr. Trib. Roanne si C. Lyon, Sirey, 73. 2. 307; D. P. 74.
5. 473, No. 6; T. Hue, VI, 294.
Cpr. Arntz, II, 1994; Thiry, II, 403; Demolombe, XXI, 308,
317; Mourlon, II, 788; Marcad, IV, 31; Laurent, XIII, 361;
Saintesps-Lescot, op. cit., IV, 1075, p. 151: Aubry et Rau. VII,

670, p. 132; Pand. fr., u0 cit., 7279. Vezi infra, p. 134, n. 1.

Constatarea declaratiunei testatorului in sensul c5. el se etseste in neputinti de a sfiusemnh, flind bolnav, este suficient6
pentru validitatea testamentului. Cas. rom. Bult. anill 1885,

92

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 860-868.

chiar IntAmpl ca un evreu habotnic, care qtie a iscitli sit

nu voiascii sit iscitleaseg, din cauzit c. autentificarea s'ar
face Inteo gmbatl. Oricare ar fi cauza care ar Impedich
pe testator de a subsemnit, judecittorul va trehui sft RI, declaratia sa i s'o mentioneze In procesul-verbal de autentificare (1).
Cazul a/n(1
Testamentul ar fi nul,
testatorul ar
ffieut o deela- claratie mincinoasit cit nu

ratie mineinoasL
Nuhtate.

Buna orea testatorulul.

dacii testatorul ar fi fdcut o detie sau nu poate sit isciileascit,

pentrucl aceasta ar fi un refuz indirect de a iscitli, refuz

care s'ar puteh explich ea un mijloc indirect din partea testatorului de a scitph, de stitruintile acelora care 1-ar fi silit

face testamentul su 2.
Testarnentul nu va fi lug anulat, dac asemenea declaratie a fost flcutlt de bunit credintl, de un testator, care
ar t sit formeze deabri, eftteva litere, sau care n'ar mai
qt1 s iscAleascI, dei ar fi tiut alt1 data .
Testamentul ar fi Insl nul, dacit testatorul a declarat
a el este iscAlit de damn' i s'ar constath In urniii a el
este isellit de altul
consid. dela P. 183 i Dreptul din anul 1885, No. 39, P. 306.
Sunt autori care sustin c judeclitorul (in Franta notarul) ar
puta s arette singur cauza care a Impiedicat pe testator de
a subsemnii., firta, a mai face ca ea sit fie declaratli de instill
testatorul. Cpr. Marcad, IV, 32; Baudry-Lacantinerie, HI,

1027, pag. 668 (ed. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2088, etc.
tim ins6 cit aceastit solutie este inadruisibill. V. supra, p. 91.

(2)

Cpr. C. Nimes, D. P. 9). 2. 287; Sirey, 1900. 2. 142, etc.

Cpr. C. Trves, Rpert. Dalloz, y0 Di8p. entre-vifs, p. 888,
nota 2. Vezi ai Rpert. Sirey, v Testament, 946; Baudry et
Colin, II, 2083; Demolombe, XXI, 307; Arntz, II, 1994;
Mourlon, II, 788; Aubry et Rau, VII, 670, P. 132, nota 82;
Pacifici-Mazzoni, Trattato delle successioni, III, P. 52, No. 25,

etc. Cpr. Planiol, III, 2706.

(8) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1897, No. 22, P. 174; T. Hue,
VI, 294; Planiol, III, 2706; Demolombe, XXI, 307; Laurent, XIII, 374; Marcad, IV, 28; Mourlon, II, 788; Arntz,
II, 1994; Troplong, III, 1585; Baudry et Colin, II, 2084;
Mass-Verg, III, 439, P. 109, nota 33, in fine; Aubry et
Rau, VII, 670, p. 132; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrakes, IV, 666, pag. 256, nota 7 (ed. Anschiitz) i 680,
pag. 290, nota 27, in medio (ed. Crome); Pand. fr., y cit.,
7328 urm.; Rpert. Sirey, v Testament, 948, etc.
(4) Cpr. Cas. rom. Bult. S-a 1, 1871, consid. dela P. 81.

PUTEREA PROBATORIE A TESTAMENTULIJI ATJTENTIC.

Declaratia ce trebue s &el testatorul, el el nu tie a

93
Intrebnin-

laCtill poate, ea Eji celelalte formalitlti, fi Inloeuitl prin echi_ tareapotente.

de eehi-

polente. Astfel, testamentul n'ar fi nul, dad, testatorul, In

loe de a fi zis el nu tie a iscda, ar fi zis el nu tie a

subsemnh, el este nelnyltat sau ignorant (illiteratus), el nu

tie bine i nu poate iselli, el nu tie carte sau c nu &Ale

a serie, etc. (1).
Puterea probatorie a testamentului autentic
(art. 1171 urm.).
'festamentul autentic, fiind fleut cu solemnitItile cerute Credinta acto

de lege, de catre un functionar publie, care are dreptul de 17artenretic'

a instrumenth In asemenea materie, are aceeaqi credintl ca
toate actele autentice In genere.
Care etteinsl veril* ce merith actul auientic? Art. 1173 Art. 1173(1)

Cpr. Pand. fr., y Don. et testaments, 7303 urm.; Rpert.

Sirey, v0 Testament, 950 min.; -Demotombe, XXI, 318; Lau-

rent, XIII, 366, 371; Maread, IV, 32, etc. Vezi i supr,
pag. 87 si 88. Unii decid lusa, eu toate acestea, e decla-

ratia te,statorului c t'U& fiie carte &tu a serie, etc. n'ar

plinl cerintile legei, pentrucK sunt persoane care, de bine de
r1iu, stiu au semnit numele, fitri s, stie a serie sau a cetl.
Aceasta este ins5, mai mult o subtilitate deck un argument,

Cpr. Laurent, XIII, 366; Planiol, III, 2706; Marcad, IV,

32; Pand. fr., y cit., 7307 urm. De aceea, nu ne vom opri
la aceastii, parere, cu toate a ea este sustinuti de mai multi
autori, i anume: de Arntz, II, 1994; Mourlon, II, 788; Demolombe, XXI, 319; Aubry et Rau, VII, 670, pag. 131,
text si nota 78; Baudry et Colin, II, 2086, etc.
Prin urinare, deelaratia testatorului c, el nu stie a serie
sau nu stie carte, etc. echivaleazA, in genere, cu declaratia
el nu stie a iscIll sau a subsemnit. Cpr. Cas. fr. Sirey, 62. 1.

29; D. P. 62. 1, 31: D. P. 59. 1. 85; Sirey, 59. 1. 393. Vezi

Planiol, III, 2706; T. Huc, VI, 294, etc.

Codul Calimach t'Ace deosebire futre persoanele care nu o. calimach.

stieau a serie (art. 742) si acele care nu stieau a ceti (art. 743), Art. 742, 743..
Cu toate c. cuvintele a serie i a ceti, care se vAd atta in
textul grecesc al codului Calimach, ca si in textele corespunatoare din codul austriae (art. 580, 581), au fost traduse in
textul rominese prin una si aceeas expresie, i anume: claa
testatorul nu stie carte. Vezi supret, pag. 24, text si nota 1.
Cpr. Unger, Das Osterreichische Erbrecht, p. 46, 10.

94

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

I.

TEST. AIITENTIC.

rAspunde cit el face deplinit credintA, In privinta oricitrei

persoane, despre dispozitiile qi conventiile ce constatit. Acest

mod de a se exprimh este insl prea absolut; cci, In unele

cazuri, actul autentic face credintI Snit la Inscrierea in falq,

iar In altele numai pn la dovada contrarl (9. Mai mult

Incg, qtim dupit principiile dela obligatii, c. sunt enunri
cuprinse Intr'un act autentic care nu meritit nicio credintil,

Aplicand de pe acum principiile dela obligatii, trebue

decidem
c testamentul autentic face dovadit, Omit la
eonetatate de "
judeeltor. Inscrierea In fal, numai despre faptele pe care judecittorul
trebue s le constate qi pe care el le-a constatat, In adeviir,
de visa et auditu, fIcand mentiune despre ele In procesulverbal de autentificare (3). Aceste fapte se cred Omit la Inscrierea In falq, pentrucl judecAtorul, care a instrumentat,
ar comite un fal.7 In acte publice, dacit ar constaa tideplinirea Inaintea lui a unor fapte, care nu s'ar fi indeplinit
In realitate.
C. italian.
,,Actul public, zice art. 1317 1 din codal italian,
Art. 1317
l'face depling credintl despre conventiile i faptele petreeute

credit*. Ce
meritl faptele

Inaintea notarului sau functionarului public care I-a. primit".

In baza acestor principii incontestabile, testamentul autentic face credint.1 despre data sa, piing la Inscrierea in
falq, pentrucit judeclitorul are misiunea de a conferl o datit
cert.1 tuturor actelor primite de dftnsul, &Hi a le puteh an-

tidaa sau postclaa. Asupra acestui punct toti autorii Bunt

de acord (4).

Cpr. Planiol, II, 92, nota 1, p. 36 (ed. a 6-a).

Vezi infra, p. 95 ai tom. VII al Coment. noastre, P. 159,

160 qi autoriatile eitate acolo.

(8) Vezi tom. IV, partea I-a, al Conint. noastre, P. 33, nota 2,
in fine i p. 309, n. 4; tom. VII, p. 154 urm. Cpr. Beudant, Contrats et obligations, 991, p. 612 urm.; Trib.

nicul-SArat, C. Bucureqti qi Cas. rom, Dreptul din 1883, No. 23

i 84; Bult. 1899, p. 11; Dreptul din 1900, No. 77 ai Or.

judiciar din 1901, No. 3; Dreptul din 1904, No. 21; Bilk.
1904, p. 1427; Bult. 1910, p. 1354; Dreptul din 1910, No. 80.

(4) Laurent, XIII, 382; Rpert. Sirey, y Testament, 998, etc.

ExistA deci o mare deosebire intre testamentul auteiltic ai eel
olograf, cci cei mai multi autori, care admit ea testamentul
olograf face credintX despre data sa, recunosc, en drept euvint,

ce el nu face eredinta despre data sa, Ong, la inscrierea in

falq, ci numai p.n la doyada contrail. Vezi supra, p. 72 urm.

P UTE REA PROBATURI C A TESTA M EN T ULIT I AITTEN TIC.

95

Adele publice Lc dovad chiar contra unui teqiu c. spanioL

(aun contra tercero), de faptul care a motivat confecOunea

Art. 1218.

lor qi de data lor (y de la fecha de ate)", zice art. 1218

din codul spaniol dela 1889.

De a,semenea, testamentul autentic face dovad, rang
la Inscrierea In falq, erga omnes, despre toate formalitAtile
substantiale, pe care judecgtorul le atestii, el s'au Indeplinit
Inaintea lui... quorum notitiam et scientiam habet propriis
sensibus visus et auditus, dupti expre,sia energia a lui Dumoulin (Molineus) (i

Astfel sunt: mentiunile acute de judecittorul, care a

instrumentat, c5, el a cetit testamentul din cuvant In cuvant,
In auzul qi In fata testatorului; el, transportgindu-se la domiciliul slu, 1-a gl.sit bolnav; cd, testatorul a semnat unul din
exemplarele testamentului In prezenta sa; cl, la interpelarea
ce i s'a fitcut, testatorul a declarat eli testamentul este al

slu, iscAlit de &mill fli fiicut din libera sa vointA; cii, el

a declarat cit nu qtie sau nu poate EA, iscAleasa, pentru
cutare sau cutare motiv, etc.
Toate aceste mentiuni, constatand Indeplinirea unor formaliati esenOale i substantiale, care s'au petrecut Inaintea

judecittorului ce a instrumentat, vor fi crezute, erga omnes,

plug, la Inscrierea In falq, pentrucl judeeltorul le atestg

prin el Insuq, ex propriis sensibus (2).
Cat pentru wacitatea declaratiunilor fiteute de tes- Cr?dintadealsC.
tator, ele nu vor fi, din contra, crezute deal plug la dovada mr:ittriit
contrarit, pentrucil, testatorul a putut sq, fac, o declaratie torului.
mincinoasl (3).

Vezi autoritgtile eitate supra, p. 94, nota 3.

Baudry et Colin, II, 2112; Planiol, II, 90; T. Hue, VI, 298;
Laurent, XI, 118; XIII, 383 urm. si XIX, 136; Thiry, III,
128; Bonnier, Tr. des preuves, 506 urm.; Demolombe, XXIX,
272 urm.; Pand. fr., y Ade authentique, 61 urm. si Don. et
testaments, 7400 urm.; Rpert. Sirey, yo Ade av,thentique,
283 urm.; y Ade notarii, 774 urm. qi y Testament, 996
urm., etc.

(8) Vezi C. din Bucuresti, Dreptul din 1887, No. 36, ale arei
eonsiderente au fost reproduse in tom. VII, p. 155; Thiry,
III, 120; Laurent, XIII, 384 si XIX, 151 urm.; Planiol, II,
92; Pand. fr., y Ade authentique, 78 urm. qi y Don. et
testaments, 7408 urm., etc.

96

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S'a I.

ART. 864

De asemenea, mentiunea ce judecittorul ar face In profi flieut cesul-verbal de autentificare, cit testatorul aveit uzul ratiunei
cea;judeolttortil
cl, testatoral In momentul autentificitrei actului, dupit cum 11 obligit.
Mentirme&

este on mintea
intreagli,

poste fi

combltut4
prin dovada

contrarl.

art. 685 din codul spaniol dela 1889, nu numai oil, nu va

fi crezutl pitnit la Inscrierea In falq, dar Incit nu va face
nicio dovadI, i cel care invoacit nulitatea testamentului
va puteh, sit stabileascit prin once mijloace cit testatorul nu
erh. In Intregimea mintei sale, qi aceasta pentru urmittoarele
dota motive: 10 pentrlucit judecittorul nu erh, competent a
constath starea mintalit a testatorului; i 2 pentrucit el a
putut fi indus In eroare asupra stitrei sitnittittei lu (1.

Tot astfel, faptul cit judecittorul ar fi declarat In procesul-verbal de autentificare es% testatorul este minor, n'ar
Impedid!, pe acei In drept de a stabill cit el er major qi
capabil de a testh (2.
Apile. art. 449
Inclt privete chestiunea de a se 01 dacit art. 449 din
la testamen te.
codul
civil, aplicabil fArit nicio Indoialit actelor cu titlu
ControversL
oneros, este sau nu aplicabil 1 la testaments, vezi tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, pag. 52, 53 i tom. III,
partea I-a,, al aceloraqi Comentarii, pag. 71 urm., unde se
aratl controversa.
Constatare&

eli testatorid
este minor.

III.

Testamentul mistic sau secret.

Art. 864.
Cind testatorul va vol sh. faca un testament
mistic sau secret, trebue neapgrat al-1 iscilleascl, sau c, 1-a seria
el in.us, san eA, a pus pe altul srl serie.
Hirtia pe care s'a seria dispozitinnile testatorului, san hirtia
care serveste de plic, de va fi, se va stringe si se va sigilii.
Testatorul va prezentb. tribunalului competent testamentul
strans si pecetluit, precum s'a zis, san ti va stringe si il va pecetlui inaintea tribunalului.
Testatorul va declar c, dispozitiunile din acea hirtie este

(i) Planiol, II, 91; Laurent, XI, 118; XIII, 385

si

XIX, 132;

Demolombe, XVIII, 365 si XXIX, 280; Larombire, Oblig.,

art. 1319, No. 7; Bonnier, Tr. des preuves, 507; Pand. fr.,
y Acte authentigue, 86 si y Don. et testaments, 7417 urm.,
precum si alte autoriati citate in tom. VII al Coment.Boastre,

nota 2 (lela p. 159, 160; Cas. fr. Sirey, 98. 1. 312.

Vezi

insto. Trib. Putna (motive), Dreptul din 1893, No. 43, p. 343.
(2) Cas. fr. Rpert. Dalloz, y Oblig., 3097, nota 2.

TESTAMENTUL MISTIC.

ART. 864, 867.

97

testamentul su, scris i ischlit de el fnsu, sau scris de altul i

ischlit de testator.

Cfind testatorul, din cauzli de boa* va fi fn imposibilitate

fiziA de a'se prezenth fnaintea tribunalului, atunci prezentarea
testamentului, pecetluirea lui i declaratiunea susmentionatil, se vor
face fnaintea judechtorului numit de tribunal pentru acest sfrit.

Tribunalul sau judechtorul numit va face actul de subscripfiune(') pe hartia fn care s'a scris testamentul, san pe hirtia care
servete de plic.

Acest act se va subscrie atilt de testator At i de tribunal

san de judechtor.
Toath lucrarea de mai sus
alt operatiune. Chad testatorul,
nhrei testamentului, va declark
fiunea, aceasth declaratiune se va

nu va puteh fi intrerupth de nicio

dinteo mud), posterioarh subsemA nu poate subsemnh subscriptrece In subscriptiune. (Art. 858,
865-867, 892 C. civ. Art. 976 C. fr. modificat).

In cazurile And se numelte un judechtor, el va

Art. 867.
comunich procesul su verbal tribnnalului, care va legalizh actul
de subsoriptiune san testamentnl. (Art. 861, 862, 864, 866 C.
civ.) (2).

Testamentul mi
----S__C (ilaux6a), titinuit sau secret, dup.

Definitie.

cum Si numgte art. 741 din codul Calimach(3), este acela

Textul francez fnfrebuinteazh, cuvintul suscription, pe care
legiuitorul nostrn din emane fl traduce prin cuvfintul subscripfiune, Aci nu este vorba ad de subscrierea testamentului (subscriptio), ci de superscrierea lui (superscriptio), san

Grealli de
redactie.

de iscairea lui pe din afard, duph cum se exprimh codul

Caragea (art. 26, partea IV, capit. 3), adech... pe plicul care
contine testamentul, san pe Insu testamentul, fnsh pe partea
lut din afarh, formalitate care are de scop neschimbarea testamentului san nelnlocuirea lui prin altul, ut exteriores
scripturce fidem interiori servent, dupa cum se exprimil. jurisconsultul Paul In sentintele sale (Ad legem Corneliam testamentariam, 6, 25, 5). Vezi Van Wetter, Cours de droit
romain (II, 658, p. 392), care area foarte bine deosebirea
ce exist tntre subscriptio superscriptio testamenti. Cpr. i
Alex. Degr, Dreptul din 1875, No. 34, p. 271, nota 1. Mai
vezi Vangerow, Lehrbuch der Pandekten, II, 445 p. 145.

Acest text este abrogat prin art. 33 3 din legea pentru

autentificarea actelor. Vezi infra, p. 105.

Testamentul mistic erh deci admis in vechile noastre legiuiri. Dr. roman vi

Vezi supra, p. 23, text i nota 3.

La Romani se intelegehdr. noetru antenor.
prin testament misticum sau implicitum, acel care se refera
la un alt act de ultimh voint.', de care vorbete art. 744 din
codul Calimaeh (582 C. austriac). Vezi Unger, System des
85105

98

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 884.

pe care testatorul, e,are tie a ceti i a serie, II iscalefte,

fie cii 1-a scris el insuq, fie a 1-a &iris altul, i-1 prezintit
tribunalului spre constatarea, identitatei sale art. 864, 865).
Testamentul
Testamentul mistic trebue neapitrat sit fie isclilit sau
mistic trebne
semnat
de testator ('). Aceasta rezultit nu numai din elimisit Ile semnat
de test.ator. narea art. 977 fr., care permite testamentul mistic nesemnat

de testator, dar i din art. 864 al codului nostru, cate cere

In termeni expreqi aceastA, iselliturtt, ceeace se vede adinis

i prin art. 784 din codul italian.

Text. antentic.
In legislatia noastrit, deci, numai testamentele autentice pot fi nesemnate de testator, sau semnate prin punere
de deget ori a unei peeeti 2).
Dr. roman si
dr, anterior.

Testamentul mistic sau secret er, cunoscut atat in vechile noastre legiuiri (3) cat i la Romani (4.

Acest testament nu numai a nu prezintl foloase senistienc.tubri.usitricin..rioase, dar Incit este periculos: 1 pentrucit la redactarea
Critica testa-

lui adeseori intervine o manit stritinit; i 2 pentrucii adevitratul testament poate uneori fi sustras qi inlocuit prin altul.
De aceea, aunt lEgislatii stritine care nu admit a,cest mod
de a test. Astfel Bunt, de exemplu, codul german (5), eodul
elvetian din 1907, aplicabil in toatit confederatia eu ineepere
dela 1 Ianuarie 1912 (6).
68terreichischen allgemeinen Privatrehts, VI (oder Das Osterreichische Erbrecht), 13, p. 56. Cpr. Dernburg, Pandekten,

III, 77, p. 147 (ed. a 7-a).

(9 Cpr. Trib. Dolj, Dreptul din 1893, No. 60, p. 484. Vezi si
infra, p. 109, nota 2. Se poate constatit flisii Inscriere In
fals, a semattura pe care o poarttt un testament mistie, nu
este aeea a testatorului. Trib. Doti, Dreptul, loco cit.
(2) Vezi supra, p. 89, nota 3, in fine.
(a) Vezi C. Andr. Donici, eapit. 35, 12; art. 741 C. Calimaeh;
art. 26, partea IV, capit. 3 C. Caragea, etc. Vezi si supra,
p. 23 si 97, nota 3.
Vezi textele eitate supra, p. 23, nota 3.
Das mystische Testament des franzlisischen Rechts ist dem
B. G. B. unbekannt", ziee un autor. Vezi Er. Barre, Bargerliches Gesetzbuch und Code civil, 171, pag. 267. Vezi si

Dernburg, Pandekten, III, 77, pag. 147, care ziee: Das

bargerliches Gesetzbuch hat das mystische Testament fibrhaupt

beseitige.

C. elvetian.
Art. 498.

Vezi art. 498 din aeest din urmit cod, care nu admite deck
trei forme de testamente: forma public& forma olografd si
forma oral. In privinta acestui din urmii. testament, art. 508

99

TESTAMENTUL MISTIC. ART. 864.

Celelalte legislatii admit Ins& mai toate testamentul Dr. stain.

mistic (t), de care am vorbit mai sus.
Cum se face testamentul mistic? Prima formalitate, Sorierea li
care nu prezinta nicio dificultate, consista In serierea iili tessutabmseernietureiani
subscrierea testamentului. Testatorul 11 serie el Insu, sau mistic.

pune pe altul de-1 serie (2)... vet eujuslibet alterius manu(3),

Eli 11 iscalefte, fag a ave h nevoe de a-i pune data, clei tes-

tamentul se considera ca fiteut In ziva in care s'a instrumentat actul de superscriere (4). (Vezi infret, p. 115 qi 116).
Testamentul mistic ar puteit chiar sii, fie tiparit, daca Test. tiOrit.
-testatorul n'ar putelt sit cete,asea decitt litere de tipar, pentruca Ccintmver".

tiparul nu este decia o Scriere mai perfectionata (5).

din aeelas eod adaogX: Testamentul verbal (mndlich) loco-

teaa, de a fi valid atunci eind au trecut 14 zile de cilnd

testatorul si-a redobindit libertatea de a intrebaintli, una din

celelalte forme". Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment noastre,

p. 21, nota 2.
Vezi inc.& priveste testamentul mistic in codul civil al republicei Brasiliei, Jos Tavares Bastos, 0 testamento feito
pelo proprio testador, p. 25 urm. (Rio-de-Janeiro, 1911).
Testamental poate fi scris in parte de insus testatorul si in Cine poste
parte de un altul, san chiar si de mai multi, destul este ea aerie test, mishe.
el al fie semnat Cu insAs mlna testatornlui. Cpr. Thiry, II,
408; Marcad, IV, 42; Laurent, XIII, 392; Demolombe,
XXI, 334, 335; Mass-Verg, HI, 440, pag. 112, nota 2;
Anbry et Rau, VII, 671, p. 136, nota 2; Zacharise, Handbuch des fr. Oivilrechts, IV, 671, pag. 239, nota 2 (ed.
Anschtitz), 681, p. 293, nota 2 (ed. Crome); Pand. fr., v
Don. d testaments, 7472; Rpert. Sirey, v Testament, 1030;

Baudry et Colin, II, 2124; Beltjens, op. cit., III, art. 976,
No. ,8, etc.

(8)

L. 21, Pr., Cod, De testamentis, etc., 6, 23.

C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 70; Laurent, XIII, 393
si 430; Thiry, II, 408, 412; Baudry et Colin, Il, 2128; T. Hue,
VI, 299; Planiol, III, 2715; Beltjens, op. cit., III, art. 976,
No. 9; Marcad, IV, 41; Mourlon, II, 792; Zacharise, op. cit.,
IV, 681, p. 293, nota 4 (ed. Crome). Das Datum braucht
nichi hinzugeffigt zu werden", zice acest din urml, autor.
Art. 706 din codul spaniol cere, din contra, ca testamentul
mistie sI fie datat, arIandu-se si locul unde el a fost fleut:
El testamento cerrado podrci ser escrito por el testador, 6
por otra persona 6, su ruego, en papel comn, con expresin
del lugar, dia, mes y ano en que se escribe".
Cpr. Demolombe, XXI, 394; Marcad, IV, 42; Mass-Verg,

C. s p a7n 0i6.o1.

Art.

100
Testamentul

COD. C1V.

CARTEA. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

ART. 864.

Unii merg si mai departe, admitand a un orb ar

13.1istic alon1nutea' testa In forma mistica, daca testamentul ar fi fost

r
tulory.eC

tiparit cu litere In relief, pe care el le-ar putea ceti prin

pipaire (t); Ms aceasta solutie este combatuta de altii :
1 pentrucit ea poate da loe la abuzuri; si 2 pentrueit,
dupa art. 865, acei care nu stiu a serie i: i a cetl nu pot

StrAngerea o

testa In forma mistica, cad nu se poate cetl dealt cu ochii(2).

A doua formalitate consista In strangerea, pecetluirea.

pecetluirea 4.
ta.t.ent,ilni..
estamentului si prezentarea lui judecatorului care instrumenteaza.

Odata testamentul scris de o persoana straina, sau de

Insus testatorul Ili, In once caz, iscitlit de acest din urnat

(art. 864), hartia pe care el este scris sau care serveste

de plic, de va fi (3), se strange si se sigileazit sau se pecetlueste (1, fie de Insus testatorul, fie de o altil, persoanit,
III, 440, p. 416, nota 21; Beltjens, op. cit., III, art. 978,
No. 6; Pand. fr., y cit., 7449 nrm. Vezi si infra, p. 111,
nota 2, in medio.

Vezi insli Furgole, Tr. des testaments, I,

capit. II, S-a 3-a, No. 29, p. 96 (ed. din 1779); Troplong,
III, 1661; Duranton, IX, 135, etc.
(l) Marcad, IV, 54; Coin-Delisle, op. cit., art. 978, No. 4, p. 408.

Vezi supra, p. 41 si infra, p. 112.

(2) Vezi Demolombe, XXI, 395; Pand. fr., y cit., 7451. Cpr.

Cazul cind
este neeesitate

de un plio.

Deos..b. de

reda tie de
codul francez.

Furgole, op. cit., I, No. 29, p. 94 nrm. (ed. din 1779).

(8) Se poate, in adevAr, ca testamentul A fie san sli nu fie pus
intr'un plic. In lips1 de plic sau de copertl, el va fi astfel
strAns Mat fata acrid sli fie pe dinAuntru, iar fata cut alb&
pe din afarA, pentrud altfel testamentul ar putek fi cetit si
n'ar mai fi secret. Cpr. Maread, IV, 43. CAnd insA testamentul este serie pe toate fetele si nu mai este niciuna albA,
intrebuintarea unui plic devine atunei indispensabill. Demolombe, XXI, 344; Pand. fr., y cit., 7451.
(4) Textul francez intrebuinteazA cuvintele: clos el scell, ceeace
a dat loe la o controversA, unii sustinAnd cA nu este Devoe
de peceti, dad, testamentul san plicul este bine fnchis si lipit

(cpr. Mourlon, II, 792; Troplong, III, 1627, etc.), iar altii

cerii.nd neaplirat o pecete sau un sigil (Thiry, II, 408; Arntz,

II, 2004; Laurent, XIII, 394; Baudry et Colin, II, 2131;

Marcad, IV, 43, etc.), controversA care, dupA textul nostru,

nu mai este cu putintA. Cpr. Degr, Dreptul din 1875, No. 34,
p. 270. Vezi in privinta sensului pe care jurisprudenta fl dra.

cuvintelor dos et scell", C. Nfmes, Sirey, 1912. 2. 70 si

AceastA din urmet decizie pune fa
D. P. 1912. 2. 183.
p..incipiu do. testamentul mistic se considerA elos et scale',

TESTAMENTUL MISTIC.

ART. 884.

101

puOn importg I), Cu once material, de exemplu: Cu cearg

tare, cu buling, etc. (I), en una sau mai multe peceti, destul

find ca testamentul sl nu poatg fi deschis, fgrg ruperea

pecetei sau a sigilului (3 .
Pecetea sau sigiliul, pe care legea noastrg le prevede Garl.Intia ce

anume, este o garantie mai mult eg testamentul nu va fi prezeTt4 .pesustras qi lnlocuit In mod fraudulos prin altul, did este
mai greu de a deschide un plic sigilat sau pecetluit, decat
un plic care nu are niciun Bigil (4). De aceea, testamentul
cn toate cA .peeetile puse pe coperta ce cuprinde testamentul
nu pot sl fmpedice scoaterea lui fArt ruperea copertei, daeA
testamentul este lipit in lAuntrul copertei printr o pecete de
cearA, care se opune la substituirea unui alt testament.
Codul Caragea (art. 26, parten IV, capit. 3) cere, de ase- C. Caragea.
menea, ea testamentul mistic J. fie strins sau peeetluit.
La Romani, testatorul 1115.00. testamentul su martorilor Dr. roman.

inchis ai infl.surat: Consignatum, vel ligatum, vel tantum

clausam involutamque proferre scripturam" (L. 21, Pr., ab

initio, Cod, De testapentk, 6, 23). _Apoi, testamentul se sigill

de martori. Si testes au vel alieno annulo non signaverint,
jure deficit testamentum". (L. 12, ab initio, Cod, loco cit.).
Demolombe, XXI, 343.
Marcad, IV, 44; Demolombe, XXI, 350, etc.
Testatorul poate intrebuintit. pe- Intrebuintarea
Demolombe, XXI, 350.
cetea sa san o peeete strAinit ... alterius cujus que (L. 22 2, unei peceti
Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1 ai Instit., De tes- litrIlne'
tamentis ordinanclis, 2, 10 5). Aeest punet nu sufere nicio
indoiall. Cpr. Trib. Tntova, Dreptul din 1886, No. 41; Laurent., XIII, 395, 411, 412; Arntz, II, 2904; Demolombe, XXI,
349; Baudry et Colin, II, 2130; Planiol, III, 2617; Beltjens,

op. cit., III, art. 976, No. 13, etc.

Mai mult Mel, credem el testamentul n'ar fi nul dad., in

Inloeuirea

lipsa unel peceti, testatorul s'ar fi servit de o monetl, de un Pecetei Prin-

II, 792; Demante et

Colmet de Santerre, IV, 121 bis II; Demolombe, XXI, 349.
Contra: Baudry et Colin, II, 2130; Pand. fr., y cit., 7508.
In fine, trebue sl observAm a judeeltorul, care instrudegetar, de unghia sa, etc.

D'Iourlon,

menteazA, va face foarte bine, eu toate cA legea nu-1 obligl.

(4)

sA descrie, in actul de superscriere marca pecetei, arAtind

numArul pecetilor, etc. Demolombe, XXI, 348.
De aceea s'a ai decis a instanta de fond anuleazit, eu drept
euvint, un testament mistic, elnd constat el' sigilul a fost
astfel pus pe plic, Melt s'a putut cu inlesnire introduce ma
alt testament in locul acelui adevArat. Cas. rom. Bult. S-a I-a,
1880, consid. dela p. 50.

teo monetA,
eta. Controvereli.

Deserierea
pecetilor.

102

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I.

ART. 884.

mistie trebuia GI fie sigilat de martori i la Romani (gignatum) (i).

Testamentul odata strans i pecetluit sau sigilat, tesjudeatorulni tatorul, n persoand, 11 Inf4eaza, In pretoriul tribunalului,
care instru- Inaintea judecatorului care instrumente,aza, (2, sau 11 strange
Prezentarea
testamentulni
menteazit.

'1

pecetlueqte Inaintea acestui judecator, dad, el n'a fost

strans i sigilat de mai Inainte, declarand cA cuprinsul

hartiei este testamentul sau, scris i iscalit de el insuq, salt

scris de altul i iscalit de dansul (2), 'Ira Insa a fi dator
sA arate numele aceluia care 1-a scris (4 i Wit a fi dator
sa declare, ca k testamentul autentic, ca, el este facut din
libera sa vointa (art. 862).
Cetirea tesTestatorul, care se servete de o mana straina, nu are,
tamentulni de
de
asemenea,
nevoe de a declara cif, el a cetit testamentul;
testator.
Insa, Cu toste aceste,a, testamentul va fi nul, dacii dintr'Insul
ar rezulta ca el n'a fost e,etit de testator 5 .
Declaratie
Midi se va constata cA declaratia testatorului a, fost
mincinoaalt
din partea mincinoasa, precum ar fi, de eYemplu, In cazul and testatestatorului. mentul, era scris de altul, pe cand testatorul ar fi declarat
eg, este scris de dansul, testamentul va fi nul
Deelaratie
Nu trebue sA confunditm declamtia fa1A sin minciincomplectL
Dr. stritin.

(') L. L. 12 si 21, Pr., Cod, De testamentia, 6, 23.

(2) In codul francez (art. 976), testamentul inistic se prezint
mini notar, fatA, en tease martori eel putin, iar in codul italian fat& en patru martori (art. 783). Codal spaniol din 1889
reduce uuturtrul martorilor la trei (art. 707).
(2) AceaNtrt deelaratie a te,tatorului constitue formalitatea cea
mai e:.entialli a testamentului mistie, cci printrInsa se stabileste crt actul prezentat este expresinnea ultimei sale vointi,

de oarece prin el hint actul nu intruneste elementele nnui

testament, afar& de eazul ettnd el ar fi fost flicut in forma
olografii, eeeace legea nu presupune, fiinda acest testament
poate fi nedatat i scris de altul. Cpr. Laurent, XIII, 396;

Baudry et Colin, II, 2136; Troplong, III, 1631; Pand. fr.,

tra

cit., 7515, etc.

Cpr. Laurent, XIII, 391: Demolombe, XXI, 335; Aubry et

Rau, VII, 871, pag. 138, nota 10; Cas. fr. Sirey, 36. 1.
463. Inca priveste ins5, testamentul autentic, eel care 1-a
seris trebue s iscAleascg, alaturea en testatorul (art. 16 L.
pentru autentificarea actelor). Vezi supra, p. 90, nota 1.
Troplong, III, 1622, pag. 155, nota 3 (ed. a 3-a). Vezi qi
infra, explie. art. 866, p. 111.
Laurent, XIII, 392; Mass-Verg, III, 440, p. 113, nota 12.

TESTAMENTIIL MISTIC.

ART. 864.

103

noasI Cu acea incomplectg, cAci testamentul ar puteh, fi

validat, cu toate c, testatorul ar fi declarat c, testamentul

este seris de altul

Intr'Insul s'ar Os" oarecare adaose

sau corecturi de mie, InsemnItate Acute eu Insgq mlna lui (1).

In asemene,a caz, insl, testatorul va face foarte bine

de a declarl a testamentul este seria In parte de el qi In

parte de altul (2).
Declaratiile testatorului se fac, In genere, In pretoriul
tribunalului, triaintea judecittorului care instrumentea4

asistat de grefier sau de ajutorul de grefl.

Dacit testatorul, din cauzl de boall, va fi In imposibilitate fizicg. de a veni la tribunal (8), se deleagl un jude-

Pretorinl
tribnn.

Domioilinl
teetatorulni.

(') Laurent, loco supra cit.; Demolombe, XXI, 335; Beltjens,

op. cit., III, art. 976, No. 8; Troplong, III, 1631, etc.
(2) Cpr. Troplong, loco supra cit.
(8) Judeclitorul delegat va constaa cazul de boalli si identitatea L. pentrn antestatorului si va arlth cu precizie locuinta unde a instrumentat tentif. aetelor

(art. 33 L. pentru autentif. actelor). Judeatorul poate insk

A, constate aceste formalitati prin deosebit proces-verbal,
iar nu numai prin-chiar actul de superseriere, unde ugeori,
din cauza spatului restrins al plicului testamentului, ar fi
imposibil si se mentioneze indeplinirea acestor formaliati.
Prin urmare, instanta de fond violeazit art. 864 si 867 din
codul civil qi interpretfi in mod gresit dispozitiile din legea
pentru autentif. actelor, d'id anuleazg un testament mistic
pe simpla eonsideratie cli. suszisele formalitXti trebuiau euprime si constatate in actul de superscriere, iar nu in procesul-

verbal de constatare a celorlalte operatii incheiat osebit de

judecItor. In adevrtr, dacg, legiuitorul, in scopul de a asigurit
seeretul dispozitiilor testamentare cuprinse inteun testament
mistic, prevede indeplinirea unor anume formalitilti pentru
astfel de testamente, formalitati care trebnesc cuprinse i
constatate sub pedeaps5, de nulitate in actul de superseriere,
incheiat de judecAtorul care instrumenteaa, nu se poate adgogh

la aceste cerinte ale legei i a se introduce o nulitate ne-

prescristi, de lege, din faptul a actul de superscriere nu constatS, si indeplinirea celorlalte formaliati prescrise de legea
pentru autentif. actelor, t'AA insX a cere ea aceasti indeplinire sg. fie constataa in ehiar actul de superscriere. Cas. rom.
I, 6 Noembrie 1912, Jurisprudenra romana' din 1913, No. 2,
p. 18; Cr. judiciar din 1913, No. 6, p. 70 si No. 17, p. 199.
Vezi si Bult. Cas. 1912, p. 1870. Vezi ins Cas. ro.n. Bult.
1906, considerent dela p. 910, care decide cll constatarea identitAtai testatorului prin cunostinta personalX a judeatorului ce

Art. 33'

104

COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II. - CAP. V.- S-a I.- ART. 884.

cAtor spre a merge la domiciliul sau reedinta sa i, In

asemenea caz, prezentarea testamentului, pacetluirea lui i
declaratia prescridt de lege se fae inaintea judecgtorului
delegat; de unde rezultA, el, In caz de transportarea unui
judecgtor la domiciliul sau reedinta testatorului, acest din
urmit nu poate prezena testamental sIu strIns i pecetluit,
ci trebue sa-1 strdnget fi, se1-1 pecetluiascet lnaintea judecil,torului. Textul legei este, in adev,r, categoric i nu putem

ma, precum pe nedrept pretinde majoritatea Cartel

din Bucureti i precurn a deeis i Curtea de casatie i , el
nu este nicio ratiune de a distinge Intre ambele ipoteze. Motivul pentru care legea cere ca, In caz de transportarea
unui judecittor la domiciliul testatorului, testamentul set fie
strains fi pecetluit inaintea acestui din urmet, este cg, In
zice,

asemenea caz, posibilitatea sustragerei adevitratului testament

i Inlo-uirea lui prin altul, care nu este opera testatorului,

este mai lesne de indeplinit deck in cazul elm' testatorul
merge el instil cu testamental slu la tribunal. izi, In once
caz, chiar dacii, n'ar exist?), nicio ratiune, care sit justifice
precautiunea pe care, de asta data, o kit legluitorul, textul
legei este expres i nu poate sub niciun cuvgint fi inlitturat,
fiindc, toate formele privitoare la testamento stint prescrise
de lege sub pedeapsii, de nulitate art. 886 .
Testamental fiind, In adev?i,r, un act solemn, nu poate
sl ailag, fiintl legall, de cateori lipsete una din solemnitltile prescrise de lege. Acea,sta este rigoarea principiilor, i
a decide contrariul, nu mai Insemneazii, a interpret?), legea,

ci a o Indrepth i a legiferk ceeaee judecgtorul nu poate

A, fac.4,, fgrii, a comite un vldit exces de putere.
Considerind, ziee foarte bine minoritatea Cart,ei din Bucuinstrumenteazli qi declararea acestei cunotinti in actn1 de

saperscriere, este o chestie de fapt care scapl, de sub controla! Curtei de casatie, destul numai ea instantele de fond
(1)

s5, constate ed stabilirea identittlfei testatorului este facia& in

actul de superscriere.
Vezi Dreptul din 1910, No. 17 (ca observ. noastrli) qi din

1911, No. 6; Bult. 1910, p. 1714; Bult. 1906, e,onsid. dela

pag. 256 gi Dreptul din 1906, No. 20; Trib. Dolj, Dreptul
din 1905, No. 40. Tot In acest sens ne pronuntasem fi noi
In prima ed. a acestor Comentarii. Vezi tom. IV, pag. 450,
nota 5 (ed. 1-a).

TESTAMENTUL MISTIC.

ART. 864.

105

resti, compusli din d-1 judeciitor M. Vidrascu, in afacerea. mai sus

mentionatI, in care am pie lat noi insine atat tnaintea instantelor

de fond clit si tnaintea Curtei supreine, e& fiind vorba, in spet, de
o derogare expres& si categoriel, prevAzut& intr'adins de legiuitor,
si inteo materie sacramental& si formalistica, precum este acea
privitoare la testamente, uncle legiuitorul consacrind principiile din
dreptul roman, face ea vointa omului s& fie respectat chiar dup&
moarte, ins& numai in anumite forme solemne strict prevAzute de
lege, nu se poate admite ea pe cale de interpretare, discut,ndu-se
ratilinea unei derog&ri expres& prevlzut5, de legiuitor, && se ajung&
la inl&turarea ei, cAci aceasta ar fi a legiferh, iar nu a interpret&
legea" 0).

In caz de deleg trea unui judecItor spre a merge la

Abrogarea

art. 867.
domiciliul testatorului, acest judectitor Intocmete el Insu Art.
33 L.
actul de superscriere qi tribunalul nu mai face nicio lucrare. pentrn antenArt. 867 este deci abrogat prin art. 33 3 al legei tif. actelor.

autentificitrei actelor 2, i este de mirat cum un autor a

putut sl sustie contrariul 3 .

Dupii, Indeplinirea acestor formalitAti, testatorul ii pH- Primirea test.

me0e testamentul Inapoi, dad, nu voete at 16sh In depozital trillunalttlui 4).

Judecgtorul, care instrumenteazg fie In pretoriul tribu-

Intocmirea

actalni de
nalului, fie la domiciliul testatorului (5), Intocmete actul de superscriere.
superscriere pe hartia pe care este scris testamentul, sau pe
hartia care-i servete de plic, grit a percepe niciun timbru (4).
Actul de superscriere consista. Intr'un proces-verbal, In ce consistii
de ancare cuprinde uringtoarele: 1 prezentarea testamentului la actul
perscriere.
tribunal sau la domiciliul testatorului; 2 arittarea stgrei In

care se &We testamentul, precum i mentiunea daeit el a

fost prezentat Inchis i pecetluit, sau dacl el a fost sigilat
lnaintea judecItorului; 30 In fine, declaratia testatorului el
Dreptul din 1910, No. 17, p. 137, 138.
Vezi supra, p. 97, nota 2.
Vezi Petrescu, Testamentele, p. 622 nrm.
Cpr. T. Hue, VI, 301; Demolombe, XXI, 359; Laurent,
XIII, 405, etc.
Dad). actul de superscriere n'a fost flea de judeatorul delegat in fata testatorului, la domiciliul su, testamentul este
nul. pentruert nu exist& unitatea de context prescris, de art. 864

nitim. Cas. rom. Bult. S-a I-a, 1880. consid. dela p. 50.
(5) V. C. Botez, Legea asupra taxelor de timbru fi nregistrare,
p. 74 (ed. a 3-a, 1908).

106

C. CIV. CART. III.

TIT. II.

CAP. V. S-a I.

ART. 884, 887.

cuprinsul hartiei prezentate de dansul este testamentul siiu,

scris i iscAlit de dansul, sau scris de altul, fie In totul, fie
In parte i isellit de dansul (').
Ciind se IntocIn regull generall, actul de superscriere nu se Intocmelte &dal
mete
de judeeAtor decAt In urma Inchiderei 0 sigilitrei
de superscriere.
testamentului. Testamentul n'ar fi Insl nul, dael actul de
superscriere ar fi fost scris Inainte de Inchiderea Eli sigilarea testamentului (3).
Cine acre
actul de

Dupl modul cum textul art. 864 este redactat s'ar

actul de superscriere trebue sA fie scris de Insuq
judecAtorul care instrumenteazit, lar nu de grefier, nici de

ouperaoriere. pgreit el

testator san de o persoanl strAinA (3). S'a decis Mal el scrierea

Validitatea

actului de superscriere poate fi fiteutA de grefier sau chiar

de un scriitor al tribunalului, sub dietare,a judecAtorului
care instrumenteazg, scopul legei fiind atins prin aceasta 4).
Omisiunea unei singure din formalitAtile de mai SUS,

test. mistic ca ,

. olograf. Yrecum ki. Intocmirea actului de superscriere pe o altA coal&

controvers& de hIrtie decAt acea prezentatA de testator, atrage nulitatea

testameatului mistic (5), rAmanand ea el sl fie valid ea tes(') Lipsa mentiunei relativX la deelaratia testatorulni at testamentul este iscilit de dinsul, nu este aeoperiti prin faptul
ett aeest testament ar fi, in realitate, subsemnat de testator.
Aubry et Ran, VII, 671, p. 141.
Actul de superscriere nu are ins& nevoe de a face mentiune el testamentul scris de altul a fost cetit de testator. Pand.
fr., y cit., 7463. Aceasti mentiune nu are nevoe A fie Metal
niel In cuprinsul testamentului. Troplong, Don. et te,staments,
III, 1663.
(2) C. Toulouse, Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs, 3291, nota 2;
Pand. fr., yo cit., 7539, etc.

(2) Nu este uevue stt se fad, mentiune in act di el este seris de

judecAtor. Cpr. Laurent, XIII, 414; Demolombe, XXI, 384;
Pand. fr., yo cit., 7580, etc.
Cas. rom. Bult. 1906, p. 906; Cr. judiciar din 1906, No. 49;
Trib. Dolj, Dreptul din 1905, No. 40; C. Bucureti, .13reptul
din 1910, No. 17 (cu observ. noastrii), etc.
Pand. fr., y cit., 7556 urm. 0 7618; Mourlon, II, 793; Demolombe, XXI, 355; Maread, IV, 45; Thiry, II, 409; Demante et Colmet dP Santerre, IV, 121 bis III; Laurent, XIII,
403; Sirey et Gilbert, C. civil annot, II, art. 976, No. 45;
Troplong, III, 1639; Aubry et Rau, VII, 671, p. 138,
nota 13; Bandry et Colin, op cit., II, 2141; Trib. Tutova,
Dreptul, din 1886, No. 41, etc. Nu este nevoe ea actnl de

TESTAMENTUL M1STIC. ART. 864, 867.

tament olograf, dacli Intrunete eonditiile de form/ cerute

de acest din urml testament (9.
Legea noastr/ nu eere, precum cere art. 783 din codul
Italian, ca judecittorul s/ arate In actul de superscriere
num/rul pecetilor i marca lor,
Indeplinirea acestei

107

NearItarea
numArnini
pecetilor.

superscriere s. mentioneze a el este scris pe insus testamentul

sau pe coperta lui, fijad suficient ea faptul material s fie

constant. Sirey et Gilbert, loco cit., No. 48; Demolombe, XXI,
384; Laurent, XIII, 413; Aubry et Rau, VII, 671, p. 141, etc.
(1) Este, in adevar, generalmente admis, en toata controversa ce
exista asupra acestui punct, c testamentul, nul ea mistie,
este valabil ea olograf, dad% este scris, datat i subsemnat
Cu

mane testatorului (art. 859), mai ales dud din ink-

prejurarile canzei ar rezulth fie in mod explicit, fie in

mod implicit, c testatorul n'a inteles a subordonit validitatea
dispozitiilor sale la indeplinirea tuturor formelor eerute pentra
existent(' testamentului mistic. Vezi in acest sens, Trib. Tutova qi Roman, Dreptul din 1886, No. 41 qi din 1897, No. 14
(en observ. nonstra); Demolombe, XXI, 409; Laurent, XIII,
428 qi Avant-projet de rvision du code civil, III, p. 3692

No. 7; Arntz, Il, 2013; Thiry, II, 413; Mourlon, II, 793;
Maread, IV, 40; Troplong, III, 1664; Duranton, IX, 138;

Beltjens, op. cit., art. 976 p. 232, No. 32; Demante et Colmet

de Santerre, IV, 121 Lis VII; Baudry et Colin, II, 2160;

T. Hue, VI, 303; Planiol, III, 2719; Aubry et Rau, VII,

671, p. 142; Mass-Verg, III, 440, p. 117, text sit nota 23;
Zacharhe, Handbuch de,s fr. Civilrechis, IV, 681, p. 297

(ed. Crome), 671, in fine, p. 243, text qi nota 20 (ed.

Anschiltz); Saintesps-Lescot, op. cit., IV, 1160; Troplong,

IH, 1654; Sirey et Gilbert. C. civil annot; II, art. 976, No. 73

urm.; Pend. fr., y cit., 7624 urm. qi 7741; Rpert. Sirey,

v Testament, 1120 urra.; Dalloz, Nouveau code civil annot,

II, art. 976, No. 211 urm. Vezi i infra, p. 136, nota 3.
Contra: Coin-Delisle, op. cit., art. 976, No. 8, p. 392, 393;
Favard de Langlade, Rpert., v Testament, S-a I-a, 4,

No. 16 qi 17; C. Poitiers, Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs,

3345, nota 3. Parerea acestor din urma autori este ins&
qi trebue s recunoaqtem, fmpreuna cii majoritatea

autorilor, ca testamentul, care ar fi nul ea mistic sau ea

autentic, ar fi valid ca testament olograf, chip& cum dispun

anume art. 715 din codul spaniol qi art. 804 din codul italian,
dad" acest testament ar intrunl, bine inteles, conditiile de
forma prescrise de art. 859 din codul civil.
Tot astfel, qi la Romani, testamentul nul dup. dreptul civil, Dr. roman
putek Bali product" efectele sale dup. dreptul pretorian, daca

108

C. CIV. CART. III.

TIT. 11. CAP. V. S-a I.

ART. 864, 867.

formalitati ar fi o masura prudenta, care se recomandit de

autori (1
Admiterea
termenilor
echipolenti.

Dar daca actul de superscriere, pe care trebue sa-1

incheie judecatorul ce instrumenteaza, trebue sa euprinda
menVunile de mai sus, nu este de absoluta necesitate ea
judeeatorul sa se serveasel de Insiqi termenii Intrebuintati
de lege, el putand Intrebuinth termeni echipolenti 2 cu toate
ca Intrebuintarea a lnsii termenilor de care se ser% ete lege,a
ar fi cel mai bun mijloc pentru a se Inlaturh once discutie.
Actul de superscriere trebue sa fie iscitlit [tat de tes-

'Perm:banele

eare trebue ali

semneze actul
de superecriere.

tator 3 , daca el nu se gaseqte In imposibilitatea Lid, de a

subsemnh, cht qi de judecatorul care a instrumentat, el trebuind sa fie contrasemnat de grefier sau de ajutorul sau

art. 33 3 L. pentru autentif. actelor

4 .

observase formaliatile cerute de acest din urm& drept.

(Gaius, Instit., II, 119, 147). Vezi supra, p. 18, nota 1.
se

Demolombe, XXI, 348. Legea noastr& nu prescrie descrierea

testamentului si constatarea stiirei sale materiale dead la des-

Art. 892 C.

eiv., 664 'Pr.

civ.

chiderea lui (art. 892 C. civ. si 664 Pi. civl

Cpr. Trib. Dolj, Dreptul din 1905, No. 40, p. 319. Un echipolent, ziee aceastl sentintA, este enuntarea special& care probeazg, in mod neindoelnie indeplinirea formaliatilor prescrise

de lege, oricare ar fi termenii in care acea enuntare a fost

conceputii. Astfel, testamentul mistie n'ar fi nnl, dad. judee&torul, care a instrumenta.t, a eonstatat a testamentul i-a fost
remis sau infigifat, in loe de a ziee eg. el i-a fost prezentat,
san dae& actul de superscriere ar prevede& a testamentul a
fost semnat ori subsemnat de testator, in loc de a se zice eti.

el a fost isalit de ansul, etc. Cpr. Demolombe, XXI, 377

urm.; Aubry et Rau, VII, 671, p. 140; Pand. fr., yo cit.,

Mentiunea cii testamental a fost infItisat

inchis, in loe de a se zice A el a fost pecetluit sau eigilat,
7560 urm., etc.

Pemeas mg.ritat.h.

(8)

Art. 208.

Lipa sem-

nliturei :Awe
militates teatamentalni.

(4)

ar indeplinl de asemenea, eel putin dup& unii, cerinlile legei.

Cpr. Troplong, III, 1643.
Contra: Aubry et Rau, VII,
loco cit., p. 140, 141; Demolombe, XXI, 381, etc.
Femeea mIritatg. poate semi& actul de superseriere fir& autorizarea barbatului, pentrucii ea poate Ali facS, testanaentul
Ma aceast& autorizare (art. 208). Beltjens, op. cit., LII,
art. 976, No. 33.
Formalitatea semnKturei pe actul de superscriere fie a testa-

torului, fie a judecItorului care a instrumentat, fie a grefierului sau ajutorului situ, este o formalitate substantialg, si
lipsa ei atrage nulitatea testamentului mistic. C. Bueuresti,
Dreptul din 1882, No. 70; Cas. rom. Bult. 1887, p. 784 si

TESTAMENTUL MISTIC. ART. 864, 867.

Dad, testatorul, dintr'o cauza posterioara subsemnarei

testamentului, va declar ca nu poate subsemna actul de

109
Declaratia
testatornlui

ca nu poate

superscriere, aceasta declaratie, pe care judecatorul trebue subsemni Ili

ei
s'o constate ea auzita din gura testatorului (I), se va trece mentiunea
de catre jnIn actul de superscriere, fara sa fie nevoe sa, se arate, ca deoator.
la testamentele autentice (art. 863), cauza care 1-a impedicat
de a subsemna (3).

Aceasta mentiune se va face, in regula general, la

finele actului de superscriere, Mg testamentul n'ar fi nul,
dacii ea ar fi fost facuta la Inceputul sau la mijlocul actului (3).

Toatii lucrarea de mai sus, care fncepe dela Infatiarea

testamentului, nu va puteh fi intrerupta prin nicio alta
operatie, ceeace insemneaza cit judectitorul care instrumenteaza nu va puteit, sit suspende operatia sa spre a se ocup,
de alte afaceri 4 .

Unitatea de
context.

Dreptul din 1887, No. 78.Locul unde a subseris testatorul

este Ins& indiferent, fie el el a subscris la finele aetului de su-

perscriere, fie In ala parte a plicului. C. Bucureqti, Dreptul

din 1882, No. 70.
(I) Daa judeatorul s'ar multumi a constath cauza care a fmpe-

dieat pe testator de a subsemnit, Ma a constaa ch, fnsua

(2)

(8)

()

testatorul i-a declarat-o, testamentul ar fi nul. Laurent, XIII,

415, in fine; Maread, IV, 51, etc.
Demolombe, XXI, 385; Laurent. XIII, 413; Maread, IV,
61. Dacti Sin pedicarea tastatorului de a subsemnA exisa In
momentul redactArei testarnentului de cAtre un tertiu, testamentul mistic este cu neputintA (art. 864). Vezi supra, p. 98.
In Franta, in asemenea caz, se chiamA un al qeptelea martor.
Demolombe, XXI, 386; Troplong, III, 1647; Aubry et Rau,
VII, 671, p. 139, nota 15. Cpr. Cas. fr. Sirey, 38. L 244.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 188Q, p. 50.
Lipsa de
unitate de context nu poate fi trash, din Imprejurarea c actul
de superscriere a fost fAcut de o ala persoanA deck judeatorul sau grefierul, tntrucht acea persoang a putut scrie actul
de superscriere sub dictarea judecAtorului, fa'r5, vreo tntrerupere. Trib. Dolj, Dreptul din 1905, No. 40, P. 319.
Dispozitia care cere unitatea de context, nu se aplich, la Unitatea de
serierea internA a testamentului; de made rezultA cA el poate context nu se
aplica la
fi seris de testator san de un altul ori i and, In mai multe serierea
in4edinte, i cA, intervalul dela scrierea testamentalui i Ong. la terna a testatufA4i4area lui inaintea judeatorului poate fi oricht de lung. mentului.
Cpr. Demolombe, XXI, 341; Laurent, XIII, 416; Troplong.
III, 1624; Demante, IV, 121 bis I; Cas. rom. Butt. S-a I, 1887,
p. 96; Trib. Langres, Cr. judiciar din 1913, No. 70, p. 759

110

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. IL

CAP. V.

S-a I.

ART. 885.

Actul de superseriere nu are Insl nevoe de a constaa

el toatl operatia de mai sus s'a fitcut flni Intrerupere (1).
Motivele uniIntreaga operatie a judeeltorului trebue sit se facl flrl
tittei de eontext.

nicio Intrerupere, uno contextu, uno eodem que tempore Instit..

De testamentis ordinandis, 2, 10, 3, in modio , uno
eodem que die nullo que actu extraneo interveniente (2), pentru

ea nu cumva testamentul adeviirat sl fie sustras Ezii Inlocuit

prin altul (3).

Operatia Inceputit de judecltor ar putek 11181 sl fie

suspendatl
pentru un timp scurt, spre a permite testatorului
pentrn un
tinip scull. 1 chiar judeeltorului, care ar fi bolnav, de a se odihnl,
Suspendarea
operatiei

de a lul un medicament, sau chiar de a satisface o tre-

buintl a naturei (4), si quid autem necessarium evenerit e .

Aceastl unitate de context se cere numai pentru testamentui mistic, nu Insl fii pentru eel autentie; de unde
rezultl el testamentul autentic n'ar fi nul, dacl operalia
autentificlrei ar fi fost Intreruptl kii ar fi fost flcutl In
mai multe edinte. (Demolombe, XXI, 240.
Test. olograf.
ttim, de asemenea, cl unitatea de context nu se cere
nici pentru testamentul olograf. (Vezi supret, p. 44 fii 60).
Test. autentie.

Persoanele care pot face un testament mistic.

Art. 865. Acei care nu stiu sau care nu pot ceti ri acre (6),
nu pot face testamentul in forma mistici. (Art. 864, 866 C. eh-.
Art. 078 C. fr. modificat).

(9 Baudry et Colin, I, 2158; Laurent, XIII, 417; Arntz, II,

2009, 2010; Beltjens, op. cit., III, art. 976, No. 31; Aubry
et Rau, VII, 671, p. 141; Zaebaries, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 681, P. 296, nota 17 (ed. Crome); Demolombe,
XXI, 384.
(2) L. 21, Pr., Cod , De testamentis, 6, 23. Vezi Ili L. 21 3,
Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1, uncle se zice:
Est autem uno contextu, nullum actum alienum testamento
intermiscere".
(9 Planiol, III, 2719; Bandry et Colin, II, 2156, etc.
Laurent, XIII, 416, in fine; Demolombe, XXI, 390; Troplong,

III, 1651; Demante et Colmet de Santerre, IV, 121 bis I;

Dr. strgin.

Baudry et Colin, II, 2155; Marcad, IV, 62; Pand. fr., y cit.,
7598 urm.; Rpert. Sirey, y Testament, 1108, etc.
L. 28, Pr., Cod, De testamentis, 6, 23.
Art. 978 din codul fr. ei 785 din codul italian previid a cei

TESTAMENTUL MISTIC. ART. 865.

111

Spre a puteh testh In forma mistica, trebue neaparat

a ti a eeti Fi a serie 1).
Acel care nu tie sit ceteasca rid, decum (2), nu poate Persoanele
nu stia
testh In aceasta forma, pentruca de1 el poate A pue pe care
debe a eetl
altul s.-i serie testamentul (art. 864), totui el trebue sa se nu pot test
forma
poatil, asigurh prin el Insu ca acest testament, scris de altul, Inmistia.
cuprinde dispozitiile ultimei sale vointe i cii. scriitorul n'a
scris altceva declt ce,eace voih, testatorul, lucru ce el nu poate
sit controleze dealt prin cetirea testamentului (3).
Dar daca testatorul trebue sa, se poata asigurh el Insu Nu este neea teedespre cuprinsul testamentului, scris de altul, se admite cesar
tatorul sit 11

Mg, cu toate acestea, ca nu este necesar ca el sa-1 fi cetit,

fiind suficient ca el set fi Out a cetl, e, sa-1 fi putut ceti (4).
De aceea nu se face nicio mentiune despre cetirea testa-

eetit testamental.

mentului nici In cuprinsul lui, nici In actul de superseriere (5).

Acei en desevlqire orbi, chiar daca au tiut altadata

Orbii.

care nu qtin san nu pot sa ceteascd, nu pot face testamentul

for in forma mistia.
(1)

(2)

Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1892, No. 52 qi din 1901, No. 20;
C. Craiova, Dreptul din 1910, No. 70, p. 558. Vezi Furgole,
op. cit., I, No. 29, p. 94 urm. (e 1. din 1779).

Dacli, testatorul nu este insl cu desIvir4ire lipsit de cul-

turg., ci poate ceti, de* en oarecare greutate, el nu este incapabil de a test. in forma misticl, destul este ca el sit-i poatii
iseifil dispozitia sa de ultima voingt (art. 864). Cpr. Laurent,
XIII, 424, in fine; Arntz, II, 2001; Mass-Verg, III, 440,
P. 116, nota 21; Pand. fr., 0 cit., 7443; a Paris, D. P. 67.
5, 435, No. 11.
Daa, testatorul nu poate cet1 slova de minX ci numai cea de
tipar, el ar putei A fad. ca testamental sau sit fie tipitrit, tiparal
nefiind deAt o scriere mai perfectionati. Vezi supra, p. 99.

Testament
tipitrit.

De asemenea, acei care nu titiu dectit slovg, veche, vor face Slow, veche.

(8)

ea testamental lor mistic A. se scrie de altii ca litere chirilice, clici testamental scris cu litere latine ar fi nul. dad, s'ar
constat a testatorul kitiell a acre gi a ced numai litere chirilie.e. Trib. Tutova, Dreptul din 1886, No. 41.
Cpr. Laurent, XIII, 424; Mourlon, II, 794; Maread, IV,
54; Domolombe, XXI, 391; Demante, IV, 123; Baudry et
Colin, II, 2162; Pand. fr., e cit., 7440, etc.
Baudry et Colin, II, 2164; Laurent, XII, 425; Aubry et Rau.
VII, 671, p. 139; Pand. fr., e cit., 7444, 7460 urm.; Cas.
fr. D. P. 66. 1. 231; Sirey, 66. 1. 329; Sirey, 68. 1. 361.
Contrci: Demolombe, XXI, 399 bis; Troplong, III, 1663, etc.
Pand. fr., e cit., 7463. Vezi qi supra, p. 102.

112

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I. ART. 885.

sit ceteascit, sunt deci In imposibilitate de a testit In forma

misticI (1), dupit cum dispune anume art. 708 din codul
spaniol dela 1889, 0 aceasta dupit unii, chiar dacii testamentul ar fi astfel scris Incitt sit-1 poatit cetl prin pipitire (2).
Persoanele
De asemenea, acel care nu qtie sit scrie nicidecum,
' nu.
qtin nu poate &I testeze In forma misticii, pentructt testamentul
& WIC
mistic trebue et fie cel pu0n iscitlit de testator (art. 864) (2.
Test. olograf
Asemenea persoane nu pot tesa nici In forma olografit,
o antentic. ci numai In forma autentica.
(art. 16 L. pentru autentif.
actelor).

Acel care atacit testamentul mistic sub cuviInt cit tes-

Art. 1189.

e) Laurent, XIII, 424; Troplong, ,III, 1660; Demolombe, XXI,

395; Duranton, IX, 136; etc. Baudry et Colin, II, 2167;

Aubry et Rau, VII, 662, 663, in fine, P. 92, etc.

Orbul ar putei ins& sA testeze In forma olografl, dacit ar

gt1 a scrie, dupA cum el ar putelt tesa si in forma autenticA.
Baudry et Colin, loco cit.; Aubry et Rau, loco cit.; Trop-

Test. olograf

0 antentio al
orbilor.

long, I, 540; Demolumbe, XXI, 71 ter qi 258; Cap. fr. si

C. Toulouse, Pand. Priod. 86. 2. 202; Pand. Priod. 87. 1.
226 si Dreptul din 1887, No. 67. Vezi si supra, p. E9.

Dr. roman In
privinta or-

Legile romane permiteau celor orbi din nastere, din boal&

sau din accident (carentes oculis set& morbo, seu ita nati) de

bilor.

a testA, ins numai in forma nuncupativA sau oralA e in

fatl a eapte martori ki a unui notar (tabularius). Vezi L. 8,

Cod, Qui testamentum facere yossunt, vel non, 6, 22; Instit.,
Quibus non est permissum facere testamentum, 2, 12, 4;
Pauli Sententio, De testamentis, III, 4, 4, etc. Cpr. Furgole, Tr. deft testaments, I, No. 20, p. 88. Vezi si art. 743
din codul Calimach, care aratA formele testamentului acelor
orbi. Art. 698 din codul spaniol dela 1889 permite testatorului
orb (cuando el testador sea ciego) de a-si face testamental

C. Calimach

tli C. spaniol.

(2)

C. franeez
Art. 978.

(8)

In forma autenticA; insA, pentru mai multA, garantie, cere ea.

tebtamentul sii-i fie cetit de doutt ori, odatA de notar, si altAdad". de martori sau de persoana arfitatA de testator (it otra
persona que el testador designe).
Demolombe, XXI, 395; Laurent, XIII, 424. Contra: Marcad, IV, 54; Baudry et Colin, II, 2167; Coin-Delisle, op. cit ,

art. 978, No. 4, p. 408. Vezi supra, p. 41 si 100.

In codul fr., din contra, aeei care nu stiu san nu pot sl scrie
pot test in forma misticA, dacA stiu sit ceteaseb, (art. 978
C. fr.), eeeace legiuitorul nostru n'a admis. Degr criticA,
cu drept cuvAnt, aceastA dispozitie a legei noastre, prin care

se restrAnge libertatea de a testA in forma mistia. Vezi

Dreptul din 1875, No. 34, p. 270.

TESTAMENTIIL M1STIC.

113

ART. 866.

tatorul nu tie a ceti i a serie, trebue, ea once reclamant,

sl-i dovedeaseit afirmatia (art. 1169) (9. Nu este Insl exact
de a se zice, aa cum pe nedrept au decis atAt Curtea din Iai
ad i Curtea de easaVe din Fra,nta, prin deciziile citate infret

nota 1, el ar existh, In specie, o prezumpOe In favoarea

lagatarului el testamentul a fost eetit i isciilit de testator,
pentruel nicio prezumptie legalit nu existit aril, un anume
text de lege. Tot ce se poate zice numai este eit reclamantului incumbit sarcina de a face dovada alegiqiunei sale,
conform principiilor generale In materie de probe (2).
Formele testamentului mistic, cind testatorul
nu poate si vorbeasci.
Art. 866. Mud te-statorul nu poate vorbi, dar ti4 si serie,
atunei declaratiunea el testamentul este al sAu o va face In scris In
capul actului de subscriptiune, inaintea judecAtorului numit, sau
inaintea tribunalului. Tribunalul sau judecAtorul numit va constati
In actul de subscriptiune deelaratiunea testatorului. (Art. 816, 864,
867, 886 C. civ. Art. 979 C. fr. modified).

Forma ordinarl a te-stamentului mistic implicit eit testatorul poater sit vorbeaseit, fiindcit el trebue BA declare prin
viu graiu cit dispozitia cuprinsit In plicul ce el InfAtieazit
judecittorului, este testamentul situ, scris qi iscitlit de el Insu,
sau sods de altul i, In once caz, iscitlit de dAnsul art. 864).
Legiuitorul nevoind Insit Ed opre,ascit de a test& In forma

Art. 864.

Art. 866.

misticit pe toti acei care, fie din naturl, fie din IntAmplare,
sunt In imposibilitate de a vorbl In momentul cAnd prezintit
C. Ia.gi, Dreptul din 1881, No. 80; Cas. fr. D. P. 66. 1. 231.
Cpr. Demolombe, XXI, 396; Laurent, XIII, 426; Troplong,
III, 1662, etc. Vezi i Furgole, Tr. des testaments, I, 29,
p. 95 (ed. din 1779).
Potrivit art. 1169 din codul civil, eel ce face o propunere
inaintea judeeAt.ei, trebue, in adevg.r, s'o dovedeascri; de unde
rezultri,

sarcina probei incumb aeeluia care a6rm un

drept pe care se intemeiazit pretentia sa; asa e.g. dac o parte

a dovedit reclamatia sa i cealaltrt, sustine liberatiunea sa de
pretentia doveditl a adversarului, acestei din urmg, pg.rti incumb sarcina de a dovedl, la rilndul ei, liberatiunea sa. Cas.

rom. S-a III, 22 Iunie 1912. Cr. judiciar din 1913, No. 17,

p. 200; Bult. 1912, p. 1287. V. i t. VII al Coment. noastre, p. 110.

65105

Art. 1169
C. oiv.

114

Testamental
mutilor.

Chestie de
fapt.

Test. mistic
al mutilor.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. H.

C A P. V.

S-a I.

ART 868.

testamentul lor inaintea judecatorului, a prescris pentrn acest

testament anume forme In art. 866 (1).
Persoanele ca desavarqire mute, gum loqui nihil possunt,
non pee tardloquuntur (2), nu pot testh In forma autentice. 3,
ci numai In forma olografg, qi cea mistica, dacil qtiu insa
fli pot ceti 1 scrie 4.
Chestiunea de a se qt1 daca testatorui tie sa scrie qi
sit ceteasca este o chestie de fapt, care se apreeiaza In mod
suveran de instantele de fond (5).

Mutul, care voete sa testeze in forma mistica, se va

prezenth inaintea judecatorului, In pretoriul tribunalului 5,
(9 Imposibilitatea in care s'ar Os) testatorul de a vorb1 se apreeieazA deci in momentul infAtiserei testamentului inaintea jude-

atorului si a redaetrei actului de superscriere. Laurent,

XIII, 423; Demolombe, XXI, 401; Troplong, III, 1668;
Aubry et Rau, VII, 671, P. 142, text si nota 32; Rpert.
Sirey, v Testament, 1142; C. Orlans, D. P. 47. 2. 165;
Sirey, 47. 2. 614, etc.
Test. &trailer.

(2)
(8)
(4)

Instit., Quibus non est permissum facere testamenturn, 2, 12, 3.

Vezi supra, p. 80, ad notam.

Cb.t pentru persoanele atinse numai de surditate, care pot twit,

sl vorbeasel, se admite, in genere, a ele pot testit In forma

mistid, bine inteles, dad, till i pot cet1 si serie (art. 865).

C. francez.
Art. 977.

In Franta se admite ch surzii, care pot al vorbeaseL, pot

test in forma mistiol, chiar daca n'ar fti a serie, destul

este ea ei A poath, A ceteasd. si sh vorbeascal, pentrucit codul

franeez admite posibilitatea testamentului mistic fitrit semnItura testamentului (art. 977 fr.), ceeace legiuitorul nostru n'a
admis. Cpr. Demolombe, XXI, 406; Mourlon, II, 794, in fine;
Brazil care
tia a cad
qi a serie.

C. spaniel.
Art. 697.

Art. 864.

Pand. fr., y cit., 7610, etc.

Surzii care stiu a cet1 si a serie pot, de asemenea, sh testeze
In forma olografg.; numai forma antenticit le este cu neputintl, dac4 surditatea este compleeti, pentrucl ei nu pot st
aud, cetirea testamentului din cuvint in euvitnt, asa preeum
o prescrie legea sub pedeapsit 'de nulitate (art. 861, 862).
Vezi supra, p. 80, ad notam.
Dup, codul spaniol din 1889 (art. 697), surdul poate test?",

in forma autentia, cetind el insus testamentul, sau clacl nu

tie ori nu poate sl ceteasek arlitind dolt& persoane care sit-1
ceteasc4 in numele lui, inaintea notarului si a martorilor.
Demolombe, XXI, 398; Duranton, IX, 136; Miehaux, Testaments, 2071, etc.
Se flip:siege ett,,

la caz de boalit, un judeator se va puteiL

trasportit la domiciliul testatorului, dupit delegatia preziden-

PIITEREA PROBATOME A TpTAMENTVLUL misnq.

testamentul scris de dansul sau de altul si, In orice citz,

iscitlit de clausal (art. 864)$
va serie el Insus Inaintea
judecittorului Insitrcinat cu instrumentarea actului, deelaratia
previtzutit de art. 864, adecit: e testamentul este al sau,
scris i iscitlit de el Insus, sau scris de altul i iscalit de
dansul. Aceasta declaratie, care Inlocueste pe cea verball,
Cu

se serie de testator In capul actului de superscriere,

pe

plicul In care se gitsPste Inchis testamentul, fr sg, fie Devoe

el el sa iscitleascit aces, declaratie (1). judecittorul Inainka
citruia se faee aceastl declaratie scrisit, o constata In actul
de superscriere, adeca atestit cit aceasta declaratie s'a scris
Inaiutea lui de insus testatorul; aftfel testamentul ar
i

nul (art. 886),

Trebue s observitm- eit art. 979 din coda] francez C. fr. Art. 979.
prevede anutne e4 testamentul mistic al mutului trebue
fie in Intregimea, lui scris, datat i iscalit de testator, adecit
sit Intruneascit toitte conditiile cerute pentru existents, testaruentului otograf, dispozitie care, cu drept euvant, flind criticatit de autori 2), n'a mai fost reprodusa de legiuitorul nostru.

Testamentul mistic al mutului poate deci fi scris de Matal care nu

o m(tn1 stritinit si nu are nevoe de a fi datat, fiind consi-misipeol:Zsid
derat ea fitcut din ziva In care s'a Intocmit actul de super- niel fnteo
scriere. (Vezi supra, p. 99). Tot ce se cere numai este ca el f1111K.
sit fie iscalit de testator (art. 864); de unde rezulta cit mutul,
care nu stie a serie, nu poate testa, nici Inteo formit (2).
De asemenea, surzii, care nu stiu a cod 1 a Beriejest. surzilor
sunt incapabili de a testa, In once forma (4).
Puterea probatorio a testamentului mistic.

Care este pukrea probatorio a testamentului mistic?

Inctit priveste actul de superscriere, nu mai Incape
tului sau a judecAtorului ce-i tine locul (art. 864 C. civ.
33 L. p. autentif. actelor).
(i) Demolombe, XXI. 402.
(2) Vezi Maread, IV, 55; Laurent, XIII, 421; Demolombe, XXI,
404, 405; Mourlon, II, 794; Baudry et Colin, II, 2170; Pand.
fr., y0 cit., 7613; Rpert. Sirey, v8 Testament, 1139, etc.
(8) Mourlon, II, 794.
(4) Cpr. Mourlon, loco cit.

116

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a I.

TEST. MISTIC.

Indoiala a el face credinta atitt despre data sa eltt qi despre

cele constatate de judecator propriis sensibus, pang, la Inserierea In falq, cad acest act este un act autentic Ineheiat
de funcOonarul public competent, cu toate solemnitatile
prescrise de lege (art. 1171 urm.) (1).
CAA pentru chestiunea de a se kiti daca testamentul,
Testamental
'Mullis In plie care se gasete Inchis In plicul asupra eitruia s'a scris actul
este un sot
superscriere, participa sau nu la autenticitatea acestui
act,
chestiune,a este controversata: unii Bustin, In adevar,
ControvereL
ca, testamentul mistic, formftnd un singur trup cu actul de
superscriere, nu poate fi atacat decat prin Inscrierea In falq (8

sub semnilturi de

privatL

iar altii pretind, eu drept cuvint, ea testamentul Inchis In

plic este un act sub semnatura privata, caruia actul de

Data testamentalni
militia.

superscriere nu-i comunica autenticitatea sa. In consecinta,

moqtonitorul care tagaduolte sinceritatea semnaturei testamentului mistic nu are nevoe de a recurge la Inserierea, In falq (8).
tim, de asemenea, ea, testamentul mistic nu face cre-

dinta despre data sa, aceasta data fiind aceea a actului de

superscriere (4). Acestea aunt principiile necontestate care
carmuesc puterea probatorio a testamentului mistic. Ele nu
au dat loe la discutii serioase.
(') Trib. Dolj qi Cas. rom. Dreptul din 1905, No. 40; Cr. judiciar din 1906, No. 49 qi Bult. Cas. 1906, p. 906; Trib. Besancon, Revue trimestrielle de drait civil, tom. 9, anul 1910,
p. 191, No. 8 qi Cr. judiciar din 1913, No. 70; Laurent, XIII,
430 Ili Avant-projet de rivision du code civil, III, p. 374;
Baudry et Colin, 11, 2173; Planiol, III, 2724; Thiry, II, 412;
Beltjens, op. cit., III, art. 976, No. 33 bis; Pand. fr., vo Don.

et testaments, 7631; Pand. belges, Ade de suscription du

test. mystique, 91 urm.; Rpert. irey, v0 Testament, 1143, etc.

(2) Demolombe, XXI, 411; Troplong, III, 1652; Saintesps-Leseot,

op. cit., IV, 1144, p. 224; Michaux, Testaments, 2106; Duranton, IX, 145; Toullier-Duvergier, III, partes I, 601;
Bruxelles, Metz qi Besancon, Rpert. Dalloz, vcs Disp.
entre-visj, 3288, notele 2 qi 3, preeum qi 3305, nota 2; Sirey,
46. 2. 388, etc.
(9 Vezi T. Hue, VI, 304; Baudry et Colin, II, 2173 bis win.;
Laurent, XIII, 430, 431; Aubry et Rau, VII, 671, p. 143,
text qi nota 34; Thiry, II, 412; Arntz, II, 2014; C. Bordeaux,
P. 1901. 2. 447; Sirey, 1903. 1. 285 (sub Cas.), etc. Vezi
(4)

asupra aeestei eontroverse, Rpert. Sirey, v0 Testament, 1143 urm.

Vezi supra., p. 99, text qi nota 4 qi pag. 116.

EXECUT. TESTAMENTULUI OLOGRA.P SAIJ MISTIC. ART. 892.

117

Msurile ce trebue s se ieh lnainte de a se executi

un testament olograf sau mistic.
Art. 892.
inainte de a
Testamentul olograf sau mistic
fi executat, se va prezentit tribunalului de judet In ocolul citruia

s'a de,chis suceesiunea.

Prezidentul va constat prin proces-verbal deschiderea testamentului i starea fa care 1-a gsit, i va ordon depunerea lui

la grefa tribunalului. (Art. 95, 859, 864 urm., 877, 878 C. civ.
Art. 63, 662, 664 Pr. civ. Art. 1007 C. fr. modificat).
Art. 664 Pr. civ. Mid testamentul se va fi depus la tribunal, prezidentul tribunalului, dup5, ce va chem pe persoanele ce
au figurat ca !Atli interesate la punerea pecetilor, Il va deschide,
va con,tata starea sa material, i-1 va conservh la tribunal, eonstaand toate acestea printr'un proces-verbal. (Art. 662 Pr. civ.
Art. 892 C. civ.).

Testamentul mistic si cel olograf sunt, dupa cum stim, Neaplie art.
niste acte private si secrete. Testamentul olograf este mai te8139ta2mCe;i6i'

secret decat cel misfit, pentruea el irate I

fara , ea ..,aatentice.
cineva saaib. cunostinta despre existents, lui. Pentru a las
eelor interesati timpul i mijloacele de a cunoaste
acestor te,stamente, si pentru a Impiedich 132 cat se poate
nealterarea lor, Inainte de a se aduce la lndeplinire legea pres-

crie oarecare forme menite a constaa starea In care ele se

gasesc

dispozitie e,are nu se aplica testamentelor autentice,

pentruca starea lor materialit este constatata de judecatorul

care le-a autentifie,at, si pentruca celalalt exemplar, care con-

stitue al doilea original, se gaseste In arhiva tribunalului

(art. 8 si 12 L. pentru autentif. actelor) (3).
Spre acest sfarsit, persoana careia testamentul mistic
(1) Textul corespunzAtor francez (1007), care a fost modificat
prin legea din 25 Martie 1809, nu vorbete de testamentul

Art. 63,

lo, Pr. eiv.

Deoseb. de
redact-Ia.

mistie, ci numai de eel olograf. Cu toate acestea, textul francez, C. franeez.

i al nostru, se aplie nu numai testamentelor olografe, dar

i celor mistice. Planiol, III, 2723; T. Hue, VI, 324 i toti
autorii.

Pn la indeplinirea aeestor formalitti, legatarul nu are

nicio actiune in justitie i nu poate fi pus in posesiunea legatului sg.u. Dernolombe, XXI, 498; Mourlon, II, 834, etc.
(8) _Ala dar, testamentul autentic este executor prin el insu, independent de once formalitate. Laurent, XIV, 14; Mourlon,
II, 834, etc.

118

C. CIV.

CA RTEA III.

TIT. II.

CA P.

V.

S-a I. ART. 892.

sau olograf a fost Incredintat, sau Insus legatarul ori judeelt orul delegat cu punerea pecetilor, II va lnfiltih prezidentului tribunalului civil In al cgrui judet s'a desehis
succesiunea, tare tribunal este singur competent de a judet
actiunile relative la validitatea testamentului s la executarea
dispozitiilor cuprinse In el (art. 63, 1 Pr. civ..
Constatares
Prezidentul acestui tribunal sau judecittorul care ll
stXrei materiale a test,-inlocuete, asigurndu-se mai lntiii despre moartea testatomentului. rului, prin prezentarea actului de dece,s. este obligat a priml
testamentul, a consta,th sta,rea lui maleriall

, a chemA, Ina-

intea sa pe persoanele ce au figurat ea 1354 interesate la

punerea pecetilor, i a procede la deschiderea lui, daca el
este Inch:s, ordonl :Id depunerea lui la grefit, spre a puteh
fi vIzut si examinat de cei interesati 2 : ut si quando exem-

C.

spaniol.

Art. 689.

plum ejus intereiderit, sit uncle peti possit 3 . Toate acestea

se constatit printr'un anume proces-verbal, In care se va
arAth si persoana care a InfAtiat testamentul, dupl cum dispune anume art. 1007 din codul francez (4.
ij
Art. 689 din codul spaniol nu se multumeste eu aceastit
Prezi lentili va deserie mock' cum testamental a fost strtins
si inchis, arittetnd numitrul pecetilor, marca si starea materialtt
In care el se grv,este, cuvintele prin care testamentul incepe si se
terminA, numrtrul riindutilor, stersAturile, adaosele, etc. Cpr.

Dr. roman.

Demolotnbe, XXI, 348, 499; Mourlon, II, 834. Toate aceste

formalitriti an de scop preintimpinarea fraudelor ce s'ar puteit
iv1 in urma deschiderei testamentului. Cpr. Mourlon, loco cit.;
Laurent, XIV, 18; Arntz, II, 2055; Pand. fr., ty0 cit., b799, etc.
S'a decis crt testamentul olograf sau mistie, mho& depus in
tribunal, conform art. 892, fiind considerat ea un act apartintInd justitiei, care este chematit a-1 examinit si a-1 tine la
dispozitia celor interesati, nu mai poate fi liberat nici unuia
din mostenitori. chiar and ar consimti cu totii la aeeasta. C.
Galati, Dreptul din 1909, No. 30, p. 238.
Pauli Sententicc, De vicesima, IV, tit. 6 1, in fine.
Si la Romani, once testament, inainte de a fi exemitat, trebniit
A. fie prezentat judecrttorului locului unde el er. depus (L. L.
1 si 4, Cod, Quemodmodum testamenta aperiantur, etc., 6, 32
combinate cu L. 4, Dig., eod. Lit., 29, 3). El erit cetit in
fata martorilor, dup o examinare prealabilgt a pecetilor, si
apoi, sigilndu-se din nuu en sigilul public, el.& depus in archiva tribunalului, ac deinde signo publico obsignatum, in
archivunt redigatur. (Pauli Sententioe, loco supra cit.). Cpr.
V ering, Rtim. Erbrecht, p. 468.

EXECU TAREA TEST. OLOGRAF SAD' M1STIC.

ART. 892.

119

formalitate, ei prescrie ca testamentul A, fie Investit cu formula executorie de tribunalul ultimului domiciliu al te,statorului sau al locului mortei sale, in t,ermen de cinci ani dela
data mortei. Asemenea formalitate nu se cere la noi; fug,
In lipsa, de rezervatari, legatarul universal trebue sa, fie pus

de ustitie In posesiunea legatului sau, In toate c,azurile,

chiar i atunci cand testamentul este autentic (art. 891).
Aceasta nu este deck o specie de formula executorie (1).
Deschiderea iregulara a te,stamentului, fara, Indeplinirea Neindepli-

formelor prescrise de art. 892, nu atrage prin ea lug nu-nirea

litatea lui, data aceasta deschidere n'a fost Insotita de

art. 892.

fraud/ (2).
Proeedura prescrisa de art. 892 C. civ. este aplicabila Aplic. art.892
tuturor testamentelor olografe i mistice In genere, atat celor tat etonateteie toeisoi
care cuprind legate universale, cat i celor care ar cuprinde grafe 0 mi.-

numai un legat Cu tall' universal sau cu titlu particular,tice In genera.

i fara a se distinge daca testatorul a lasat sau n'a lasa,t
motenitori rezervatari ; pentruca de1 acest text este aezat
In sectia care se ocupa de legatele universale, totui autorii

sunt unanimi spre a recunoate ca art. 892 nu este la

locul lui i este rau pus in acea sectie 3.

(') Vezi infra, explic. art. 891.

(2) Demolombe, XXI, 603; Laurent, XIV, 20; T. Huc, VI, 324;
Thiry, II, 433; Beltjens, op. cit., III, art. 1007, No. 7; Baudry
et Colin, II, 2341; Troplong, III, 1819; Pand. fr., ti0 cit.,

8815; Aubry et Rau, VII, 710, p. 444, text i nota 4;

Sirey et Gilbert, Code civil annot, II, art. 1007, No. 3 urm.;
Trib. Putna, Dreptul din 1893, No. 43, etc.
Astfel, deslipirea plicului, in care se gAseit, inchis un testament mistic, nu face a se presupune di, adevratul testament
a fost sustras qi inlocuit prin altul, rmnnd ca proba acestei
sustrageri i inlocuiri A. se faca de cei care atac, testamentul.

Trib. Ilfov, Dreptul din 1889, No. 11. Cpr. Trib. Aurillac

gi C. Riom, Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs, 2772, nota 2.

S'a decis insl a instanta de fond poate anul testamentul
atunci cAnd se constat cri sigilul a fost astfel pus luck se
puteit cu cea mai mare uurintil inlocul adevratul testament
,

prin altul. Cas. rom. Bult S-a I, anul 1880, p. 49.

(8) Marcad IV, 110; Mourlon, II, 834, ab initio; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 150; Demolombe, XXI, 496, 497;
Saintesps-Lescot, IV, 1347; Baudry et Colin, II, 2335; Pand.
fr., y cit., 8820; Rpert. Sirey, vo Testament, 645, etc.

120

C. C.CART. III. TIT. II. CAP. V.

S-a II. TEST. PRIVILEGIATE.

Art. 892 se aplica, de asemenea, testamentelor facute

Testamentul

de straini In tara noastra, afara de cazul child un tratat

strilinil"'

international ar derogh dela aceasta dispozitie

SECTIUNEA

Despre regulele speciale asupra formelor catorva

testamente (testamentele privilegiate) 2 .
Motivele testamentesor
privilegiate.

Strieta interpretare
a legei.

Testamentele extraordinare sau privilegiate, dupa cum

le numeste rubrica marginala a art. 755 din codal Calimach, sunt acele care pot fi facute In oareca,re Imprejurari
speciale i exceptionale. Legiuitorul se departeazit, In unele
cazuri, dela regulele dreptului comun, pentru ca persoanele,

care se gases Inteo situatie exceptionall, sa nu fie puse

In imposibilitatea de a puteh testh.
Aceste regule speciale, pe care legea le editcaza
sectia de fa, fiind exceptionale, sunt de stricta interpretare
ca ()rice exceptii, nu pot fi aplicate decht In cazurile
a,nume prevazute de lege (3.
Cazurile In care legea se departeaza dela dreptul comun

Enumerarea
testamentelor .

exceptie, permite faeerea unor testamente In alt

mod decht acel aratat In sectia precedenta, sunt relative
la patru ipoteze: 1 la testamentul militarilor si al celor

privilegiate. I) pr.m

Intrebuintati In armata, precum: medicii militari, functionarii

intendentei (art. 868-871), etc.; 2 la te,stamentul facut
Intr'un loc scos din comunicatie, din cauza ciumei sau altor

boli inolipsitoare (art. 872, 873 ; 3 la testamentele acute

Vezi tom. I, al Coment. noastre, P. 212 (ed. a 2-a). Cpr. Cas.

fr. D. P. 97. 1. 357; Sirey, 97. 1. 401; Baudry et Colin, II,

2251. Acesti din urma autori contesta consulilor straini dreptul

de a procede la deschiderea testamentului emanat dela natio-

Inexnetitatea
rubricei.

ualii lor, fiind vorba In specie de un act al puterei publice,

care nu intra In atributia consulilor straini.
Rubrica de fata nu este exacta, pentruca legea nu se ocupa
In aceasta sectiune numai de formele catorva testamente privilegiate, ci prevede In art. 886 si o regula generala, aplicabin, tuturor testamentelor in genere. Cpr. Marcad, IV, 60
si 79; Laurent, XIII, 447, in fine, etc.
(2) Cpr. Laurent, XIII, 435.

TESTAMENTUL MILITARILOR.

ART. 868.

121

pe mare, In cursul unei chiltorii (art. 874-883); 40 i In

fine, la testamentele fheute de un Roman In strgingtate
(art. 885) (1).

S'a decis, In aceastg, din urml privintl, cI testamentul

Art. 885.

flcut In formI autenticl In Transilvania, cu observarea

formelor eerute In Austria-Ungaria, este valid In Romania,
Intrucat Romanul aflat In tarit strlinI, poate, dupl art. 885
din codul civil, sl-si facI testamentul gil In forma autentiel
a legei tArei unde se face aeel testament. Chestiunea de a se
qti dacA, s'au Indeplinit sau nu toate formalitgOle cerute de o
lege strAinA, pentru ea un act sA, capete caracterul autenticitAtei,

este o chestie de fapt, llsatl la suverana apreciere a instantelor

de fond qi care scapl de sub controlul Curtei de casatie,

Intrucat acestl Inalt1 Curte este chematl a veghih la stricta
aplicare a legilor romane, nu Insg, qi a celor striline (2).
10 Testamentul militarilor.

Art. 868. Testamentele niilitAril6r7i ile indivizilor filtrebuintati in armatA, sunt in once tarI valabil acte in prezents, (8)
unni cap de bata,lion sau de escadron, sau in prezenta oricgrui alt
ofiter superior, asistat de doi martori, sau in prezenta a doi comisan i de Asboin, san in prezenta unuia din comisan, asistat de
doi martori. (Art. 74, 869 nrm., 884 C. civ. Art. 981 C. fr.).

(') Art. 885 a fost explicat in tom. I al Coment. noastre, p. 203

nrm. (ed. a 2-a).
(2) Cas. rom. Bult. 1905, p. 176 oi Cr. judiciar din 1905,

No. 56. Este, in adeviir stiut a Curtea de casatie nu are

niciun control asupra legilor strgine aplicate de instantele de

fond, chiar dad judeatorii fondului s an insiilat asupra lor.
Vezi tom. I, al Coment. noastre, p. 153 (ed. a 2-a). Vezi in

Apile. nnor
legi skiiine.
Chestie de
fapt.

privinta aplicArei legilor staline de ciare judeclitorii fondului

(chestie de fapt), Cas. rom. Bult. 1908, p. 2149; Bult. 1909,
p. 1287; Jurisprudenra romemei din 1913, No. 18, p. 276 si
Cr. judiciar din 1913, No. 34, p. 403; Dreptul din 1913, No. 65;

Trib. Ilfov, Dreptul din 1889, No. 74, p. 591 urm.; Cas. fr.
Dreptul din 1912, No. 49, p. 328. Cpr. Trib. Constanta,
.
Dreptul din 1910, No. 9, p. 70, etc.
(8) Textul este rii.0 redactat, ad testamentul nu se face in prezenta ofiterilor ad l arkati, ci acesti ofiteri primesc testamentul
si fi dan euvenita autenticitate. A ceeas croare de redactie s'a
strecurat in art. 869, 874, 875, 877, etc. Vezi p. 128, nota 1.

GresaIX de
redactie.

122

C. C1V. CART. III. TIT. 11.CAP. V.

S-6 II. ART. 869-871.

Art. 869.
Sunt asemenea, daca testatorul este bolnav sau
ranit, valabil acute in prezenta capului ofiterilor de sanatate,
asistat de comandantul militar, insarcinat ca politia ospiciului.

(Art. 868, 870 urm., 884 C. civ. Art. 982 C. fr.).

Art. 870.

Dispozitiile art, precedente nu stint admisibile

deck in privinta acelor ce sunt in exp-ditiune militara, sau in

cuartier, sau in garnizoana afara, de teritoriul roman, sau prizonieri

la inamici, fra ea cei ce stint in cuartier sau fn garnizoana in launtrul trei sa poata profitit de aceasta latitudine, de nu se gases

in o cetate asediata, sau in alte locuri ale door parti sa fie in-

chise qi eomunicatiunile fntrerupte din canza rasboiului (Art. 868

urm., 886 C. civ. Art. 983 C. fr.).
Art. 871.
Testamentul facut in forma mai sus aratat este
nul dupa ase luni (lela intoarcerea testatorului inteun loe uncle
are libertatea de a testa cu formele ordinare. (Art. 860 urm., 864
urm., 868 urm., 873, 882 C. civ. Art. 984 C. fr.).
Dr. roman
In privinta
testamentelor
militarilor.

Testamentele militarilor eran privilegiate si la Romani. Solemniatile preserise pentru testamentele ordinare nu
erau, In adevAr, cerute prin constitutiile imperiale, dela militarii In activitate de serviciu (in expeditione degentes) I ,

san care se &eau Inteo expeditie, qui in expeditionibus

occupati erant, din cauza lipsei lor de experien0, propter
nimiam imperitiam (2). Ei putean sl te,steze pin once mani-

festatie a vointei lor, chiar In mod verbal, destul este a

aceast5, voinO,

s5,

fi fost exprimatg, Intr'un mod ciar, con-

stant si serios (2 .
Testamental
verbal.

Dr. vechin
franeeZ.

Testamentul verbal nuncupativ nu puteit Insit sit fie

flcut decat fatit cu martori, pentru a se ave& o dovadl
sigurl de ultima vointg, a testatorilor 4.
Aceste regule eran admise altgdatl si In Franta, In
provinciile de drept scris, unde dreptul roman er In vigoare; pe cAnd, din contra, In provinciile In care se aplich,
(') L. 15, Cod, De testamento militis, 6, 21.
Instit., De militari testamento, 2, 11, Pr.

Testamentul
in procinctu.

Instit., loco cit., 1 qi L. 15, Cod, De testamento militis, 6, 21.

Instit., loco cit., 1. In privinta, dreptului vechiu, anterior

chiar celor 12 table, tim ca militarii, inainte de a plec in

campanie,1i faceau testamentul lor in procinclu, adeca in fiinta

armatei; cacti, (lupa cum ne atest Gaius (Instit., II, 101),

procincius er armata sub arme, gata la luptit. Procinctus
at enim expeditio et arniatus exercitus". Vezi supra, p. 17.

TESTAMENTUL MILITARILOR.

ART. 868-871.

123

obiceiul pAmantului, i mai cu seamit In resortul parlamentului din Paris, testamentele militarilor, dei putean fi scutite
de solemnitAtile ordinare, totui nu puteau fi fAcute In forma
nuncupativl sau verbal. Ordonanta din 1735, dela care sunt
imprumutate aproape toate regule!e prevazute de art. 868
urm., pentru a pune capitt acestor diverginte, hotAr6te prin
art. 27 el militarii nu pot testh decAt printeun act scris (i).
AstAzi, In timp de rasboiu sau de tulburAri (art. 870, Dr. actual.
militarii i asimila0i lor, precum sunt: medicii i hirurgii,
funcOonarii intendentei, preotii de regiment, persoanele care
urmeazg armata spre a o aprovizionh (2), etc. pot 81 testeze
In forma autenticl i, dupg unii, chiar In forma misticl (3),

In prezeMa unui ef de batalion sau de escadron, sau in

prezenta oricArui alt (Ater superior, asistat de doi martori (i),
sau, In fine, In prezenta a doi comisan i de ritsboiu, ori In
(9 Vezi Arntz, II. 2016; Troplong, III, 1690 urm., etc.
Cpr. art. 51 al ordonantei din 1735, care enumrh persoanele Ordon. din
civile ce se folosesc de privilegiul conferit rnilitarilor, si pe eare 1735- Art. 51.

art. 868 il reproduce in prescurtare. Vezi Demolombe, XXI,

416; Laurent, XIII, 436; Troplong, III 1696 urm.: Baudry
et Colin, II, 2209; Pand. fr., y cit., 7645, etc. Vezi si L.
44, Dig., De testamento militis, 29, 1, dup. care si simplii
cetfiteni (pagani), precum er prezidentul provinciei, etc,
putean, and se aflau in taa dusman, sirt testeze in forma
speciala a militarilor.
Astzi, acest privilegiu este conferit tuturor acelor inscrisi Dr. actual.
In eontroalele armatei, in numeros relati, dup.& expresia lui

lilpian (L. 42, Dig., loco cit.), si chiar savantilor care fac
parte dintr'o expeditie militar, in virtutea unei misiuni a
guvernului, precum si plenipotentiarilor care, ate data, insotesc armata, pentru a tratit, dup, imprejuari, ca prtile
beligerante. Demolombe, XXI, 416; Troplong, III, 1699;
Pand. fr., y cit., 7646, etc.
Vezi infra, explic. art. 884, p. 133 urm. Militarii care n'ar
vol sit testeze in aceste forme, ar puta test in forma olograf

(art. 859). Vezi infra, explic. art. 884, in fine, p. 135.

Oricine poate fi martor intr'un proces poate fi martor si Art. 197-Pr.
inteun testament, si chiar tin copil mai mic de 16 ani (art. 197
Pr. civ.). In codul francez, martorii testamentari trebuind din
contra, s intruneasa, oarecare conditii de capacitate (art 975,
980 C. fr.), autorii se intreab daa martorii trebue sit Intruneasel aceste conditii si la testamentele privilegiate. Vezi
Demolombe, XXI, 432.

civ.

124

C. CIV. CART. III.

TIT. II.

CAP. V. S-a II.

ART. 868-871.

prezenta unui singur comisar, asistat de doi martori, din

care, In once caz, unul trebue sa subscrie in testament
(art. 884). i eand legiuitorul zie,e cit testamental se face
In prezenta acestor ofiteri, se Intelege ca ei primese testamental si-i dau cuvenita autenticitate. V. supra, p. 121, n. 3).
Cazul and
Militarii i asimilatii lor pot, de asemenea, si, testeze,
militarii 0 Insa numai daca sunt bolnavi sau raniti. In prezenta crtpului
asimilatii lor

ofiterilor de sanatate 1, asistat de comandantul militar, Insarcinat cu politia ospiciului sau ambulantei 2, oricare ar
fi gradul In armata a acestor doi otiteri 3 .
Critica la
Acest privilegiu este privitor numai la testamental
adresa legin- autentic, caci militarii, precum si asimilatii lor, fiind In imtortilm.
posibilitate de a testh Inaintea tribunalului, tzeful de batalion sau de escadron, sail once alt ofiter de gradul superior,
precum si capul ofiterilor de sanatate, asistat de comanaunt bolnavi
san riiniti.

dantul militar, Insarcinat cu politia spitalului sau ambulantei,

In cazul exceptional prevazut de art. 868 si 869, inlocuesc

pe judecatorul tribunalului. Legiuitorul fl.1 fi putut Insa sit
deh asemenea competinta, exceptionalit tAbunalelor militare.
In orice caz, prezents, martorilor nu se explicit In legea
noastrA, pentrucl ei nu sunt nece,sari nici In testamentele
ordinare. De asemenea, nu se explica pentru ce legea noastra

a prescris, atat In art. 868 eat si In art. 869, doi ofiteri,

In loe de unul, atunci cand testamental ordinar se autentificit

de un singur judecator (art. 11 si 33 L. pentru autentif.

a,ctelor.. Legiuitorul nostru a gresit deei cand a tradus textele

franceze fail, nicio modificare, caci acolo total are ratiunea

de a fi, atat martorii, care sunt neaparati Ong Inteun

numAr mai mare la testamentele ordinare, cat si cei doi, ofiteri,

Art. 870.

Of. de Ana,tate.

care au menirea de a Inlocul pe cei doi, notan.

Cauza, care a fa,cut pe legiuitorul modern sa scuteasca
pe militari si pe asimilatii lor de formele obisnuite ale
autenticitatei, ne mai fiind astazi lipsa lor de experienta,
(') Legea actual mai vorbeSe de ofiteri de siinktate in art. 810
C. civ. si in art. 246 din codul penal. Vezi tom. IV, partea I-a,
al Conaent. noastre, p. 128, nota 2. Ofiterii de shniitate nu
mai exisa Ins& astitzi dupg, legea sanitarii.
(2) Marcad, IV, 62; Demolombe, XXI, 426; Laurent, XIII,
437; Pand, fr., e cit., 7663, etc.
(2) Marcad, IV, 62.

TESTAMENTIIL MILITARILOR. ART. 888-871.

126

dupit cum era la Romani (vezi supra, p. 122), ci imposibilitatea In care ei se gasesc de a recurge la autoritatea
ordinal* art. 870 nu le confera beneficiul testamentelor
privilegiate, decat atunci cand sunt intr'o expeditie militara, quando in expeditionibus occupati sunt (9, sau In
cuartier ori In garnizoana, afara din teritorul romdn, sau
prizonieri la inamici i, In acest din urma caz, fie chiar
In tara (2).

Militarii, care se gasese In cuartier sau In garnizoana

In launtrul Wei, nu s'ar puteh folosi de aceasta exceptie
dealt dad, s'ar OW inteo cetate asediata, sau In alte locuri
ale caror porti ar fi Inchise i comunicatiile ar fi Intrerupte
din cauza rilsboiului, In care caz ei vor putea testa In formele exceptionale previtzute de art. 868 urm. C. civil, chiar
daca In locul unde ar fi Inchii s'ar afla un tribunal (3).
Aceste dispozitiuni sunt aplicabile i militarilor care
ar lupth pe teritorul romanesc, In caz de o invazie straing (4).
Se admite, de asemenea, ca militarii ar putea testa In
formele exceptionale, de c,ateori ei s'ar gas' Intr'un ora In
care ar fi fost proclamata starea de asediu, din eauza unei
revolte interioare sau din alta pricina; &lei militarii, a caror
luptit are de scop potolire,a unei rascoale sau a unui rasboiu civil, sunt cu desavarire lipsiti de comunicatiile neceBare vietei civile, ea i cum s'ar afia Intr'un ora asediat (5).
Te,stamentul militar, facut in formele mai sus aratate
(art. 868 ,li pierde valoarea sa du$ expirarea unui termen
L. 17, Cod, De testamento militis, 6, 21 i Instit. De militari
testamento, 2, 11, Pr.
Mourlon, II, 805; Duranton, IX, 152. Pentru ea militarul
prizonier sA. poatl test conform art. 868 urm., el trebue sA.
aibA ca tovarAi de captivitate ofiteri de gradul qi calitatea
aeelor pe care legea ii autorizA a prim1 testamentul. Aceasta
n'ar impedicA ins& pe militarul prizonier in tarA strAinit de
a testb. in forma olografA sau dupA formele autentice admise
in tara in care el s'ar giLsi, pentrucA el nu poate sA. tail
mai putine drepturi deck RomAnul care n'ar fi militar
(art. 885). Cpr. Pand. fr., y cit., 7657.
Cpr. Demolombe, XXI, 420; Pand. fr., y cit., 7653.
Cpr. Pand. fr., v Don. et testaments, 7651.
Pand. fr., y cit., 7652; Demolombe, XXI, 421; Troplong,
III, 1702, etc.

Art. 870_

Stare de
asedin.

Art. 871-

126

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a II.

ART. 872-873

din ziva In care testatortil a putut sl Intrebuinteze formele

ordinare ale testamentului autentic sau mistic (t . Acest
termen este de ease luni, iar nu de un an, precum er, la
Romani (2), si curge dela Incetarea imposibilitAtei de a testa

In formele ordinare, iar nu, ea la Romani, din ziva In care

testatorul .si-a primit congediul slu, intra annum quetm
missus est (3).

Deci, daca militarul, care a testat jure militari, moare

Inainte de a trece sase luni dela Incetarea imposibilitAtei de
a testh In formele ordinare, testamentul sAu va fi bun; iar

dad, el trAeste dupl acel termen, testamentul va fi nul 4.

Testamentul nu va fi InsA nul dacA, Inaintea expirArei

termenului de sase luni, testatorul s'ar gAsi din nou trite

situatie exceptionall, care i-ar permite iarasi de a test In
formele mai sus expuse, si asemenea testament ar fi valid
IncA sease luni dup5. Ineetarea eauzei de a doua 5), solutie
kare er admisA si la Romani, pentrucA ambele expeditiuni
eran presupuse a nu face decAt una singurg 5),
20 Testamentele Matte In timp de china sau de altil boalli contagioasi t .

Art. 872. Testamentul fiicut inteun loe, care este scos din
comunicatiune din cauza ciumei sau altei boale contagioase, se poste

face inaintea unui membru al consiliulni muncipal, asistat de doi

rnartori. (Art. 873, 884, 886 C. civ. Art. 985 C. fr.).
Art. 873.
Testamentele mentionate In cele dou4 articole
Dad, militarul si-a flcut testamentul in forma olografa, acest
testament va fi bun pentru totdeauna si nu va mai aveh, nevoe
s-I refaeX. Arntz, II, 2019.

L. 38 1, Dig., De testamento militia, 29, 1.

L. 38, Pr., Dig., loco cit.
Mourlon, II, 806.
Aubry et Rau, VIL 672, in fine, p. 146; Demolombe, XXI,
423; Pand. fr., e cit., 7686 urin.; Marcad, IV, 64; Troplong,
III, 1705; Demante et Colmet de Santerre, IV, 127 bis IV;
Mass-Verg, III, 441 p. 118, nota 4; Saintespes-Lescot, IV,
1232, p. 309, etc.
L. 38 1, Dig., loco cit.
Vezi in cit priveste vechiul drept francez asupra acestei materii, Furgole, Tr. des testaments, I, p. 67, No. 95 urm.
(ed. din 1779).

TEST. FXCIIT IN TI ML' DE BO A L E CON T AG IOASE.

127

ART. 872-873.

precedente (1), stint nule (NO treeere/ de ease luni dela deschiderea
comunicatiunilor Cu locul tunde se gaseste testatorul, sau dup., sease

luni de la trecerea sa intr'un Inc unde comunicatiunile nu sunt

intrerupte. (Art. 871, 872 C. civ. Art. 987 C. fr.).
Legea mai scutete Ina, de formalitItile obinuite tes- Art. 872.
contatamentele fAcute intr'un loe scos din comunicatie, din cauza Boal&wit.
ciumei sau altei boale contagioase, precum ar fi holera, etc.
Aa dar, de citteori comunicatiile sunt Intrerupte prin Intreruperea
efeetul unei boli mapsitoare, toate persoanele care se ggssc comunicatiilor.
il,

astfel izolate In locul infectat, chiar i cele care nu aunt

Inc atinse de bosh 2, pot tesa in forma autenticg,, i dupg,
unii, chiar In acea midi* Ina,intea unui membru al consiliului comunal, asistat de doi de martori (2).

Textul francez mai permite, In asemenea caz, facerea tes- Deoseb. de

tamentului tnaintea judecAtorului de ocol, dispozitie care nu coreddulacpraenctez.

s'a mai reprodus de legiuitorul nostru, probabil din cauzl

cl, la reda.ctarea codului actual, judecgtorii de ocoale nu
existan Incl; cici, ei au fost Infiintati prin legea org. judecgtoreti din 9 Iulie 1865.
Acest testament, ca i cel militar (art. 871 , este: nul Art. 873
dup trecerea de ease luni dela restabilirea comunicatiilor C.ecivaiit:ch57
en locul uncle se ggse.lte testatorul, sau dupg ease luni dela
trecerea sa Intr'un. loc unde comunicatiile nu sunt Intrerupte,
solutie care se vede admisg, 1 prin art. 757 din codul Ca-

limach 599 e austriac (4).

Textul nostru, reproducilnd pe cel fr., ne trimete la cele cloud Gre.raig. de
articole precedente, pierzind din vedere eit, in legislatia non- redac tie.
stra, art. 986 fr., Sind eliminat, numai art. 872 se ocupii, de
testamentul facut in timp de ciuma sau alta boala contagioasil
(tempore pestis conditum). Trebui deci zis: in art. precedent.

Art. 986 fr. (eliminat la noi) prevede anume e si persoa-

nele sanatoase pot uzh de aceast dispozitie exceptionala. De

i acest text se vede eliminat de legiuitorul nostru, totusi

C. francez.

Art. 986.
Acbni terea

aceleiali so-

solutia trebue A. fie aceeasi, pentrueri, neeesitatea de a test iutii qi-tu

In tteeasta forma exceptionala nu rezult din insasi boala, ci dr. nostru.
din tntreruperea comunicatiilor, care este o urmare a boalei
contagionse. Comp. Laurent, XIII, 443.
(8) Prezenta martorilor nu se explica nici de astadata in legislatia noastra. Vezi cele spuse aupret, p. 124 si infra, p. 131.

(4) 0 constitutie a finparatilor Diocletian qi Maximian din anul 290 Dr. roman.
scuteste testamentul fa' cut intr'un loe infeetat de o boa%
contagioasa (contagio) numai de regula care voi ca tofi mar-

128

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V. S'a II.

ART. 874-878.

30 Testamentele maritime.

Art. 874.
sunt valabile:

Testamentele Multe pe mare, in timp de voiaj,

Pe corAbii i alte bastimente ale tlirei, cinc' sunt Mente in

prezenta (1) ofiterului comandant al bastimentului, san in
In prezenta aceluia ce-1 inlocueste dupti, ordinea serviciului,
unul i altul asistati de ofiterul de administratiune, san de ofiterul
ce indeplineste functiunile acestuia.
Pe bastimentele de comerciu, efind sunt Mente in prezenta
scribului bastimentului san in prezenta aceluia ce-1 inlocuaste, insg.
si unid Si altul asistati de dpitanul san de patronul, sau in
de aeei ce-i inlocuesc.
In toate eazurile, functionarii, in prezenta crora se fac aceste
testamente vor fi asistati de cite doi martori. (Art. 875-884, 880
C. civ. Art. 988 C. fr.).
Art. 875. Pe bastimentele Statului, testamentul
san acela al ofiterului instxrcinat en administratiunea, pe bastimentele de comerciu, testamentul elpitanului, al patronului sau al seribului, se pot faee in prezenta aeelora ce, in ordinea serviciulni,
vin dupa dnii, conformindu-se pentrn eelelalte formaliati cu dispozitiunile art. precedent. (Art. 874, 876 urm., 886 C. eiv. Art. 989
C. fr.).
Art. 876. In toate cazurile, testamentele mentionate in cele
dou, artieole precedente se vor faca fiecare in doutt exemplare originale. (Art. 874, 875, 877 urm. C. civ. Art. 990 C. fr.).
Art. 877. Dac, bastimentul intri intiun port strhin, unde
se gseste un agent de ai tArei, functionarii, in prezenta cgrora s'a
fcut testamentul, sunt datori s depue unul din exemplarele originale, tnchis si pecetluit, in mnile acestui agent, care-1 va trimete Ministerului de interne, spre a fi inaintat la grefa tribunalului domiciliului testatorului. (Art. 87, 878 urm., 892, 1179 C.
civ. Art. 991 C. fr.).
Art. 878. Dupl intoarcerea bastimentului in tark fie in
portul armamentului, fie in once alt port, cele dou5, exemplare originale ale testamentului, inchise i pecetluite, sau exemplarul ori-

torii sei fle intruni(i la un loe in momentul facerei testamentulni. C.t pentru formele lui, ele erau cele ordinare. L. 8,
Cod, De testamentis, 6, 23. Cpr. art. 755, 756 Cod. Calimach
(597, 598 C. austriac).
(1) Textul este si de astildatii ritu redactat, pentrucli testamentul
maritim nu se face in prezenra acestor functionari, ci ei primese testamentul si fi dan cuvenita autenticitate. Aceeasi croare

se vede strecurat in art. 868 (vezi supra, p. 121 nota 3),

In art. 869, 875, 877, etc.

TESTAMENTUL MARITIM.

129

ART. 874-882.

ginal ramas, daca dup.& art, precedent, telalalt a fost depus in

cursnl voiajului, vor fi date la biroul comandantului de port, care
le va trimete fara intarziere IVIinisterului de interne, ce va face
depozitul con form art. precedent. (Art. 876, 877, 879, 892 C. eiv.
Art. 992 C. fr.).
Art. 879. Se va inscrie pe marginea rolului bastimentului
numele testatorului, mentionandu-se despre remiterea originalelor
testamentului In mnile agentului, sau la biroul comandantului de

port. (Art. 877 urm. Art. 993 C. fr.).

Art. 880. Testamentul nu va fi reputat (i) ca fiicnt pe mare,

deql s'ar fi facut in cursul voiajului, dac, in timpul in care a fost
facut, bastimentul s'ar fi apropiat de un tam' strain, unde s'ar
un agent al Romiiniei. In acest caz, testamentul nu este valabil
deck dac s'a ficut dupa formele preserise Je legea Romniei, sau
dupa acele intrebuintate in tara unde a fost facut. (Art. 858 urm.,
885, 886 C. civ. Art. 994 C. fr.).
Art. 881. Dispozitiunile de mai sus se aplica i la testamentele pasagerilor, care nu fac parte din echipaj. (Art. 874 nrm.
C. civ. Art. 995 C. fr.).

Art. 882. Testamentul facut pe mare, en formele art. 874,

nu este valabil deck daca testatorul rnoare pe mare, sau dupti, trei
luni dela intoarcerea li pe useat, inteun loc unde ar fi putut sa-1
refac cu formele ordinare. (Art. 858, 871, 873, 874 urm., 886,
888 C. eiv. Art. 996 C. fr.).

Dreptul roman nu cuprinde nicio dispozitie speciall in Dr.

privinta, testamentelor cA,16,torilor pe mare, care nu erau
militari, ci permite numai clpitanilor de corabii i tuturor
pilotilor de a test?), in forma privilegiatl permisl militarilor:
et jure militari eos testan i posse, nulla dubitatio est" (2).

roman.

Citt pentru codul Calimach, el pune pe aceemi treaptl c. Calimach.

orAnduelile vointei celei de pe urmI fAcute in corabiile ceArt. 755 um'
calatoresc, ca acele flcute in vremea ciumei, sau a altor boli
grabniee qi lipicioase art. 755 urm.).
Codul actual se ocup5, pe larg despre testamentul ma- Dr. Actual.
ritim, reproducand In aceasI privintA, eu oarecare schimbAri,
unele dispozitii ale ordonantei lui Ludovic al XIV-lea asupra
Reputat.. adeca: privit (rput). Acest neologism se mai vede
intrebuintat in art. 941 i in alte texte.
L. 1 1, Dig., De bonorum possessione ex testamento
37, 13. Cpr. Vering, Rom. Erbrecht, p. 230.
65105

130

ImpArtirea
materiei.

C. CIV. CABT. III.

TIT. II.

CAP. V. '8-6 II.

ART. 874-882.

marinei, din August 1681 (lib. Ill. tit. 2)(1). Textele de mai
dat lusa pana acum loe la nicio aplicare practica.
sus
Textele care se ocupa de testamentul inaritim cuprind
doul specii de dispozitii: unele relative la formele si conditiile de validitate ale acestui testament privilegiat, iar celelalte la masurile menite a asigurh eonservarea lor.
Formele i conditiile de validitate ale testamentului

maritim (Art. 874, 875, 880, 881, 882).

Care sunt persoanele competente de a primi testainencalatoresc pe mare? Trebue s distingem: pe
mentele mari-corabiile de rasboiu i alte bastimente de marina militara
time. Basti- ale prei, sau mai bine zis ale Statului
art. 875, testamenl
tee de
Persoanele

eoml!etente
a primi testa_ de tele celor ce

rlisboi asa ale mentele fa,cute pe mare, In timpul unei calatorii r , iar nu
Statulni.

pe Dunitre, sau pe un alt fluviu, pot fi primite de ofiterul

comandant al vasului ca,pitan, patron sau, In lipsa-i, de
acel care 11 Inlocueste (3), dupa ordinea sen iciului, Irisa

unul

altul asistat de ofiterul de adminktratie sau de ofiterul

ce-i tine locul.
Bastimentele
Pe . bastimentele de comerciu, te.stamentele calatorilor pot
de comercia..
primite de scribul scriitorul vasului sau de locotiitorul
lui (4\ tusa i unul i altul asistat de capitanul sau patronul
Vezi asupra acestei materii, in vechiul drept francez, Furgole,
Tr. des testaments, I, p. 66, No. 7 urm. (ed. din 1779).
Deci, persoanele aflAtoare pe corabie n'ar puteit test in aceastA

(8)
(4)

forma exeeptionall inainte de pleearea vasului sau dac4 corabia s'ar gAs1 inteun port, care ar ave& un tribunal, cAci
atunei n'ar mai fi imposibilitate de a intrebninti, formele obisnuite. Cpr. Laurent, XIII, 439; Arntz, II, 2028; Demolombe,
XXI, 452; Mourlon, II, 809; Pand. fr., y cit., 7707, etc.
Numai cand comandantul vasului lipseste ,au este impedicat
de a priml testamentul, devine compPtent ofiterul ce-i tine locul.

Maread, IV, 68; Demolombe, XXI, 457, etc.

Este de observat cs., pe bastimentele Statulni, testamentul
primeste de e,omandantul vasului, asistat de ofiterul de administratie, iar pe vasele de comercin, de scriitorul vasului, asistat
de comandantul lui (cApitan sau patron). Motivul acestei deosebiri este cA., de cele mai multe ori, comandantul vasului de
comerciu va fi mai putin cult decAt scriitorul lui. Mourlon,
II, 808.

TESTAMENTUL MARITIM.

ART. 874 17RM.

131

vasului, si In lipsa-le, de acei ce-i Inlocuesc. In toate cazurile,

atat pe bastimentele de marina militar, cat si pe cele de

comerciu, testamentul maritim se primeste fa ta ell doi martori,

din care unul cel putin trebue sa fie iscalit In act (art. 884
ultim.). Observam si de astadata ca prezenta martorilor, In
legea noastrit, n'are nicio ratiune de a fi (vezi supret, p. 124

si 127, nota 3), ea si prezenta a doi functionari.

Pe bastimentele Statului sau ale tarei, dupit cum se
exprima art 874, testamentul capitanului sau acelui insarcinat cu administratia, iar pe bastimentele de comerciu, testamentul capitanului, al patronului sau al scribului, pot fi
primite de acei ce, In ordinea serviciului si a rangului, vin
imediat dupl. dansii, conformandu-se In totul art. 874.
Pot testh In formele mai sus prevazute nu numai oamenii echipajului, dar si toti calatorii care nu fac parte
din echipa.j art. 881 . Acest text a fost adaos de legiuitor,
pentrucit, In dreptul vechiu francez, chestiunea de a se sti
dacit calatorii pasagerii putean sau nu sa faca un testament maritim erh Indoelnica 1).

Testamentul n'ar fi Insa privit ea facut pe mare, dei

In cursul calatoriei, daca In timpul
In care el a fost facut, bastimentul ar fi tras la un mal
strain, uncle Romania ar ay:: un agent diplomatic. In

Art. 875.

Art. 881.

Art. 880.

el ar fi fost facut

acest caz, privilegiul testamentului maritim Inceteaza si

testamental nu este valid decat daca s'a autentificat de agentul

nostru, dupa formele prescrise de legea romana (art. 23

L. din 12 Februarie 1894 pentru reorganizarea Minist.

afacerilor straine , sau de functionarul strain competent,
conform legilor straine (art. 855), dupg, alegerea alatorului.
A fortiori, deci, privelegiul testamentului maritim

fileea si calatorul va trebul sa-si faca

8va Prirea 711

testamentul dupap01urti attrntxrinuntn

formele obisnuite, de cateori vasul se va oprl Intr'un port ea? Romania

roznan. Ce trebue A decidem Insa In caz (And vasul s'ar anipaireomaxent
fi oprit Inteun port strain, In care Romania n'ar aveh agent? cont.:m.4.
Chestiunea este controversata. Unii ar vol ca, In asemenea

caz, calatoral sa-si faca testamental su conform dreptului

comun, dupa legile tarei In care vasul s'ar fi oprit (art. 885),
pentruca privilegiul trebue sit inceteze Indatii ce formele
(1) Cpr. Arntz, II, 2028.

132

C. CIV. CART. III.

TIT. II. CAP. V. 'S-a II.

ART. 876-879.

ordinare devin posibile (t); iar altii cred ca, In lipsa unui

ament romn In locul unde s'ar aflh vasul, calatorul ar

puteh sali faca testamentul In forma privilegiatit prevazata de art. 874 urm. , solutie care ni se pare mai conformg, cu textul i cu spiritul legei.
Art. 882.

Testamentul maritim, facut In formele mai sus expuse

(art. 874 urm. , nu este valid, decAt daca testatorul moare
In calatoria sa pe mare, sau duph trei luni dela Intoarcerea
refac, cu
sa pe uscat, tutean loe unde ar fi putut
formele ordinare, adeca : In forma autentica sau mistica.

C. Calimaeh. Asemenea orhnduiri vointei celei de pe urma, zice art. 757

Art. 757.
.

dm codal Calimach (art. 599 C. austriac), l'aman rasuflate

putere, duph trecerea de ease luni din vremea ce
au inceput 3 calatoria pe mare."
qi

II. Masurile prescrise pentru a asigurh conservarea

testamentului maritim (art. 876-879).
Neobservarea

Regulele prescrise de art. 876-879 au de scop pu-

"'t.
876-879
nn atrage
nu- nerea testamentului maritim la adapost de pericolul navilitatea testa- gatmnei 1 impedicarea pierderei lui. Ele nu constituesc lnsa
mentului.

o conditie a validitatei testamentalui; de unde rezulta ca

neobservarea acestor regule nu atrage nulitatea lui.
Masurile pe care legiuitorul le-a prevazut, In seop de
a asigurh conservarea testamentului maritim i pe eare el
a uitat de a le 16, pentru conservarea testamentului
(4, sunt urrnatoarele:

Cpr. Laurent, XIII, 439; Duranton, IX, 159; Troplong, III,

1719; Tribun. Paris. Rpert. Dalloz, y Disp. entre-vijs, 3409,
nota 1, etc.
Opr, Demolombe, XXI, 453; Marcad, IV, 72; Demente et
Colmet de Santerre, IV, 132 bis; Parid. fr., y cit., No. 7708
urm.; Saintesps-Lescot, IV, 1257 urm., p. 331 urm., etc.
C. austriae.
Art. 599.

(8) Legiuitorul a voit s zicl: din vreme ce crtlitoria a incetat. Cpr.

art. 599 C. austriac. lat, In adelr, cum se exprima acest din.

urm text: Sechs Monate nach geendigter Schifffahrt oder

Seuche verlieren die beganstigten letzten Willenserkldrungen

ihre Kraft".

(4) In Franta, aceast omisiune a fost indreptat printr'o instructie

general a Minist. de rsboi din 28 Martie 1823. Vezi Demolombe, XXI, 437.

DISPOZITII COMUNE TESTAMENTELOR PRIVILEGlATE. ART. 884.

133

1 Testamentul maritim se redacteaza, In toate cazu- Dubin original.

rile, In dublu exemplar.
Aceasta masura nefiind Insa, precum am vazut, prescristi pentru validitatea testamentului, nu mai Incape Indoiall c testamentul ar fi valid, cu toate ca testatorul ar
fi murit Inainte de a se redacth al doilea original (1).
20 Daca bastirnentul infra Inteun port strain, In care Depnnerea
tzmmatale :1
se gasete un agent al rel, functionarii care au primitta
testamentul maritim i i-au dat cuvenita autenticitate, sunt gentnlni didatori sit depuna unul din cele doug exemplare, Inchis 0iplomatic ropecetluit, In manile acestui agent, care-I va trimite Minis-

terului de interne, spre a fi Inaintat la grefa tribunalului

domici liului testatorul ui.
30 Dupii intoarcerea bastimentului In ara,, fie in portul
armamentului (adeca In portul In care vasele se pregatesc
cu cele trebuitoare pentru calatorie), fie In once alt port,
cele douit exemplare originale ale testamentului, Inchise i
pecetluite, sau originalul ramas, daca celalalt a fost depus
In cursul calltoriei, conform art. 877, vor fi depuse la biroul comandantului de port, care le va trimite Ministerului
de interne, spre a fi depuse la grefa tribunalului.
Spre a nu se pierde urma testamentului facut pe mare,
se va face mentiune In rolul bastirnentului, pe margine,
despre numele testatorului, despre remiterea testamentului

In mAnile agentului Wei art. 877 sau la biroul comandantului de port (art. 878).
Dispozitiuni comune la cele trei specii de testamente
privilegiate.
Art. 884. Testamentele cuprinse in artieolele precedente
ale prezentei sectiuni, vor fi subscrise de testator i de ofiterii pu-

blici, in prezenta arora s'au acute

Daett testatorul declarti, e. nu tie sau nu poate subscrie, se

face mentiune de declaratiunea sa qi de cauza ce 1-a impedicat de
a subscrie.

(1) Arntz, II, 2032; Thiry, II, 426; Mourlon, II, 812; Demolombe, XXI, 461; Demaute et Colmet de Santerre, IV, 131
iris; Pand. fr., y cit., 7718. Contra: Delvineourt, Cours de
code civil, II, p. 317, nota 2 asupra p. 89 (ed. din 1839).

Art. 878.

Art. 879.

134

C. CIV.

CART. III. -2- TIT. II. CAP. V.

Et-a II. ART. 884.

In cazurile ill cars se cera $sistenta 4 ro i martori, testamentul va fi subscris cel pntin de unul clintrInsii, si se v4k fAce
mentiune de cauza ce a impedicat pe celAlalt de a subscrie. (Art. 863,

868 urm., 886 C. civ. Art. 998 C-. fr.).

Toate testamentele privilegiate trebue RA fie subscrise

Subsorierea

testamentulni.

Subscrierea
martorilor.

NeCesitatea

datei.
Controvers11.

de te,stator, bine Intoles, dacl el qtie qi poate al subscrie,

qi de functionarii care au instrumentat. Daeli testatorul deelarg. el nu qtie sau nu poate sl subscrie, se va face mentiune despre declaratiunea sa qi despre cauza e,are l-a Impiedicat de a subsenmh (').
In cazurile In care se cere asistenta a doi martori,
adeeli. In cazurile art. 868, 872 qi 874, testamentul va trebui
ne,apArat sl fie subseris cel putin de unul dintrInqii, flcandu-se mentiune din partea ofiterului care 0, instrumentat,
despre cauza care a Impiedicat pe celalalt de a subsemn, 3).
Ace,stea, fiind singurile formalitlti pe ca,re legiuitorul le
prescrie pentru validitatea testamentelor privilegiate, de aci

rezultl el lipsa datei n'ar fi o cauzI de nulitate 3.

De asemenea, regulele privitoare la P et i rea testamen-

Neaplie. regn-

lelor dela autentificarea

tului din euvnt In euvant qi celelalte formalitlti prescrise

testamentelor. pentru testamentele autentice, atlt de codal civil cilt qi de
legea din 1886 pentru autentificarea actelor, nu se aplicl
la testamentele privilegiate(4 ; qi acesta este chiar motivul
Art. 863.

(1) Testatorul trebue A* declare singur cauza care 1-a tmpiedie,at

de a subsemnA, si functiorarul care instrumenteazA va mentionA aceastA cauzA; de ande rezultA el testamentul ar fi nul,
dacA functionarul ar afirmit el film's, Mr& declaratia testatorului, cl ac.esta nu stie sau na poate sli isettleascA (art. 863).
Marcad, IV, 77; Demolombe, XXI, 428, etc. Vezi si supra,
(2)

p. 91.
Martorul n'are nevoe de a declar twits cauza care 1-a impiedicat de a subsemnit, fiind suficient ca aceastA cauzA sl se
arAte de functionarul care a instrumentat. Demolombe, XXI,
428; Marcad, IV, 77; Laurent, XIII, 445, etc.
Laurent, XIII, 446; Arnzt, II, 2037; Bayle-Mouillard asupra
lui Grenier, II, p. 598, ad notam, etc. Contra: Pand. fr., tpo
cit., 7678; &ubry et Rau, VII, 672, p. 145, text si nota 7;
Troplong, III, 1732; Demolombe, XXI, 434; Baudry et Colin,
II, 2223, 2224, etc.
A.rntz, II, 2038; Laurent, XIII, 447; Demolombe, XXI, 431,
434; Pand. fr., y cit., 7668 urm.; Marcad, IV, 78; Mourlon,
II, 802; Aubry et Rau, VII, 672, in fine, p. 146; Duranton, IX,

SANCTIUN EA REGULELOR PRIVITOARE LA TEST. ART. 886,

185

pentru cam nu s'a dat testamentelor privilegiate decat o

putere vremelniat (art. 871, 873 i 882).
Testamentele privilegiate, pe care le-a avut In vedere Testamentele
legiuitorul In secOa de fatft, sunt testamentele autentice, alelfaern:867
urm.
eftror forme ordinare au fost simplificate. Se admite Insii,
eu toate acestea, cit se poate face i un testament mistio c"t""rsx'

inaintea functionarilor excepOonal prevIzuti de art. 868

urm., Cu toateel asemenea testament privilegiat ar ave,
mai de grabl caracterul unui testament autentic, deeftt acel
al unui testament mistio 1).
Citt pentru testamentele olografe, legiuitorul n'a gin- Testameatele

plificat formele lor. Militarii (art. 868 urm.), persoanele

care cfilltoreso pe mare (art. 874 una.) ffi acole care se
glsesc Intiun loe seos din comunicatie, din cauza ciumei
sau altei boale contagioase (art. 872, 873), 'Aman libere
de a test h In forma olografl, sub conditia Insl de a se

lograre.

conformit art. 859 (2.

Sanctiunea regulelor privitoare la forma testamentelor.
Art. 886. Formalitatile la care sunt supuse deosebitele testamente prin dispozitiunile prezentei sectiuni qi acele ale sectiunei
precedente, se vor observ sub pedeapsa, de nulitate. (Art. 859-885

C. civ. Art. 1001 C. fr.).

150.In privinta atador stArei civile fa' cute piara din teritoriul roman, san pe teritoriul roman, in timp de rasboiu
ori de turburari, si care sunt privitoare la militari, sau la
alte persoane in serviciu pe liinga, arma* art. 73 din codul

Art. 73.

civil ne trimete, din contra, la regulele dreptului comun.

Dar, daca, regulele generale privitoare la testanientele au- Aplie. art. 856

tentice nu sunt aplicabile testamentelor privilegiate, se admite, in genere, ca art. 856-858 se aplica si la situatiunile
exceptionale prevAzute in sectia a II-a. Pand. fr., y cit., 7667;
Accolas, II, p. 540; Demante et Colmet de Santerre, IV, 127
bis I; Demolombe, XXI, 429; Sainaspes-Lescot, IV, 1211,

p. 289 urm.; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, II, 278,

nota a, p. 596 urm. (ed. din 1844).
(i) Cpr. Demante et Colmet de Santerre, IV, 127 bis III; Demolombe, XXI, 433; Pand. fr., y cit.7676. Vezi insa, Maread (VI, 80), care agadueste cu desAvarsire functionarilor
exceptionali prevazuti de art. 868 si urm., capacitatea de a
instrument in forma mistica.
(2) Pand. fr., y cit., 7674; Dernante et Colmet de Santerre, IV,

urm.

136
C. Calimach.

Art. 759.

C. CIV. CART. 111. TIT. 1LCAP. V. S-a II.

ART. 886.

Toate formalitatile pe care legea le prescrie, atlt pentrg

testamentele ordinare cat qi pentru cele privilegiate, trebuesc observate sub pedeaps de nulitate a Intregului testament (1). De nu va pazi testatorul cu amitruntul regulele
mai sus mezate pentru forma testamentului, cea din launtru
i e,ea din Ara, rama.ne rasuflata i fara putere vointa lui
cea de pe urma", zice art. 759 din codul ("alimach 601 C.
austriac).

Din cele mai sus expuse rezulta el, de cateori testamentul

va fi lipsit de una macal din formalitatile sale subnu poets fi
pronuntatIt Stantiale, el va fi deelarat nul sau mai bine zis inexistent
din oficin.
sau fara fiind, daca partea interesata va propune, eel putin
In mod implicit, nulitatea lui; eaci In lipsa unor asemenea
concluzii, judecatorii nu vor puteh, pronunth nulitatea din

Nulitatea testamentului

oficiu (2).
Inceput de
probl.

Din Imprejurarea ca, testamentul, citruia ti lipsWe una

din formele solemne preserise de lege, este inexistent, re-

zulta el el nu poate servi nici macar ea Inceput de probit

scrisa, despre declaratiunile ce cuprinde 3.
137; Arntz, II, 2019; Demolombe, XXI, 429; Marcad, IV,
79, etc. Vezi supra, p. 123, nota 3.
(I )

(2)

(8)

Cpr. Demolombe, XXI, 489; Laurent, XII, 456; Pand.

fr., y cit., 7738. Dad'. existA indoialb, asupra indeplinirei

formalittilor legale, indoiala se va interpret in favoarea
motenitorilor ab intestat qi in contra validitAtei testamentului. Laurent, XIII, 457; Demolombe, XXI, 490 bis; 'rroplong, III, 1741; Pand. fr., y cit., 7739. Contra: ToullierDuvergier, III, partea I, 430, P. 244. Cpr. T. Hue, VI, 310,
in fine, p. 390. De cli.teori ins5, testamentul este valid in pHvinta, formelor i este vorba de a se interpret numai vointa
testatorului, indoiala se va interpret in favoarea legatarului
i In contra motenitorilor ab intestat, pentrucg, testatorul
a inteles a depIrtil, pe aceti din urmb, dela succesiunea sa.
Vezi infra rubrica: Despre interpretarea testamentelor, p. 173.
Bandry et Colin, II, 1819, 1819 bis. Nulitatea unni tes-

tament, ca i a oricitrui act in genere, nu poate fi propusii,

pentru prima oarii, tnaintea Curtei de casatie. Cas. rom.
Bult. S-a 1. 1887, p. 141; Bult. 1889, p. 329 qi Dreptul
din 1889, No. 45. Vezi supra, p. 87.
Troplong, ILI, 1742; Papd. fr., y cit., 7740. Stitt) ins a
testamentul nul ca act autentic, ar puteii fi valid ea testament olograf, dad, este scris, datat i subsemnat de testator (art. 859). Vezi supra, P. 107, nota 1. Contra: Trop-

SANCTIUNEA REGTJLELOR PRIVITOARE LA TEST.

ART. 886.

137

Mai mult Inca, testatorul n'ar puteh sa opreasca pe Neatacarea

cei interesati de a-1 atach, In caz cand ar existh o cauza testamentillui.
de nulitate admial de lege ('). (Cpr. art. 675 2 C. spaniol).
De cateori ordinea publica nu este la mijloc, testatorul Clanzli penal.

ar puteh Insa sa impue legatarului obligatia de a nu atach

testamentul, adaugand ea sactiune a acestei obligatii o clauza
penal, care consista. In perderea legatului (2).
Dar dad, autorii sunt de acord pentru a recunoaste ca tes_ Consecintile
tamentul, ce nu Indeplineite cerintile legale, este inexistent In cadri: ri:zeuxiitli-

ochii legei 3, ei nu sunt logici pang la capat, caci tot aceti stenta actulni.
autori resping consecintile care ar trebui sa, decurga din inexis-

tenta actului. Astfel, doctrina este aproape unanima pentru

a decide ca, In specie, exista o actiune In nulitate; ca, aceasta,

actiune este prescriptibila i ca testamentul, nui In privinta

formelor, poate fi confirmat de moVenitorii testatorului
(art. 1167) (vezi infra, p. 140 urm.); pe cand, In realitate,
dupii, rigoarea principiilor, el n'ar trebui sa poata fi anulat,
pentruca ceeace nu exista nu poate fi anulat (4).
Tot astfel ar trebui sa se decida a testamentul inexis- Nevanfirma"
rea testamenIII, 1742. Arerea acestui din urnig, autor este ins5,
inadmidbil5, la noi, fatil ca art. 22 din legea pentru autentif.
actelor, dup6, care actul nul ea act autentic pentru vreun
viciu sau lipsli de forme, poate valor, ea act sun semngtud,
privatii, dad, intruneste conditiile unui atare act.
Beltjens, op. cit., III, art. 1001, No. 20.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 196, 197.
long

Cpr. Thiry, II, 426; Arntz, II, 1952; Laurent, XIII, 141,
449 urm. si Avant-projet de rvision du code civil, III, p. 366
urm.; Baudry et Colin, II, 1819; Beltjens, III, art. 1001, No. 1;

Pand. fr., e cit., 7734 urm.Troplong, intre altii (Ili, 1742),

zice el testamentul, care nu indeplineste toate cerintile legei,

este nAseut mort (est mort-n), cuvant pe care il repea si

Laurent; iar Maread (V, art. 1340, No. IV) zice d, testamentul nul pentru vicii de forme nu are existen legalei .
Cpr. Cas. fr. D. P. 54. 1. 27, etc.

De cliteori legatarul s'ar ggsi in posesiunea legatului, mostenitorii ar trebui sit exercite o actiune in petitie de ereditate,
cerAnd restituirea bunurilor detinute Mr& drept. In caz and le-

gatarul ar opune mostenitorilor testamentul, ei ar trebui A-1

respingX prin exceptia inexistentei lui. Nici intr'un caz insii,
judecatorii n'ar trebui A, pronunte nnlitatea testamentului,
ci numai A, constate inexistenta lui. Laurent, XIII, 451, 453
si Avant-projet de rvision du code civil, III, p. 367.

talni.

138

Actiunea In
nulitate.

C. CIV. CART. 111. TIT. II.

CAP. V,

8-14 II. ART. 888.

tent nu pate niciodatl fi eonfirmat, pentrucit tiut este el:

rod nullum est confirmari nequit(').
Cu toate acestea, adt doctrina cat Ili jurisprudenta ne
vorbesc de o actiune In nulitate a testamentului, actiune
care, de bung seamii, nu poate fi exercitatii decit In urma
deschiderei succesiunei; qi Curtea din Bucureti a decis cit
nu este nevoe ca motenitorul colateral, care voete sl exercite asemenea actiune, Ed fi dobandit mai intiti dela justitie trimiterea In posesiune a averei de succesiune (art. 653),

solutie care ar fi juridicI, dacii actiunea In nulitate ar fi

admisibilg, pentruel dreptul de a ataca testamentul este un
drept direct i personal al motenitorului, care id% natere
prin deschiderea suecesiunei, independent de punerea sa In
posesiune (2).
Cui apartiue
act.
nulltate.In

Actiunea In nulitate, pe care o admite doctrina, apartine acelor motenitori care ar fi luat succesiunea ab intestat,

dacit testamentul n'ar fi avut fiintli, pentrucl numai ei au

un interes nitscut i actual (8).

Art. 1890 C.
AceastA actiune se exercitl la locul unde
civ., 88, 1
Pr. oiv. suce,esiunea art. 63, 1 Pr. civ.), i se prescrie
Neaplic., In
aafte.cilloa.

s'a deschis
prin 30 de

ani din ziva mortei testatorului (art. 1890 (4).

Prescriptia de 10 ani, prevAzutit de art. 1900, este, In
once caz, inadmisibill: 10 pentrucl aceastli prescriptie este o
cofirmare tacita, inadmisibilI in specie; i 2 pentrucii, art.
1900 nu se aplicI decat actiunei in nulitate pentru stricarea

unei convenfiuni, si testamentul este un act iar nu o conventie art. 802 (5).

Cazul eind
moil tenitorul

este depIrtat
dela succestun prin
doulf, testamente.

(8)

Vezi infra, p. 140. Mai vezi tom. IV, partea 1-a, al Coment.
noaste, p. 164, 208, 209, 416, 495 urm., etc.
Vezi Dreptul din 1888, No. 45 si din 1891. No. 35,
Laurent, XIII, 454; Pand. fr., y cit., 7742. CM pentru
chestiunea de a se sti dacI mostenitorul, dep/rtat dela sum.siune prin don/ testamente, poate san nu A ceari. nulitatea
testamentului de al doilea, ra'rii. a cere fn acelas timp nulitatea primului testament, vezi Laurent, XIII, 454; Demolombe, XXI, 492 bia; Pand. fr., y cit., 7742 urm., etc.
Laurent, XIII, 452; Troplong, III, 1744; Saintesps-Lescot,
IV, 1289, p. 360; Pand. fr., y cit., 7788 urm.; Beltjens, op.
cit., III, art. 1001, No. 21, etc.
Laurent, loco cit., qi XIX, 26; Marcad, IV, 882 si V, asnpra
art. 1340; Larombire, Oblig., IV, art. 1304, No. 60; Thiry,
Ill, 105; Rpert. Dalloz, v Oblig., 2884; Demolombe, XXIX,

CONFIRM AMU TRSTAM ENT ELOR.

ART. 1167, 1168.

139

Consider.ind, lace foarte bine Curtea din Craiova, A prescriptia statornioitI de art, 1900 C. civil, nu poets fi admis5, in

specie, de oarece acest text vorbeqte numai de conventiuni li, donatinni, iar nu de acte de ultimli vointli, e,are Amin sub imperiul prescriptiei prevgzute de art. 1890" (1).

In codul Calimach, dreptul de a rasturnh testamen.tul C. Calimachse prescrielt, dupti obiceiul p6mantului, prin patruzeci de am Art. 1951.

(art. 1951), in codul austriac prin trei ani (art. 1487) (2),
Despre confirmarea testamentului (art. 1167, 1168).

Testamentul nul in privinta formelor, poate el fi con- Neconfirfirmat de catre testator? Negativa este generalmente admislmentnlni
'a tes"de

li ea drept euvint. In adevAr, testamentul elruia ii lipsete cutre testator.

unele din conditiile sale esentiale i substantiale fiind, dup.

cum tim, nul de drept sau inexistent, viciile lui nu pot

fi reparate printeun act confirmativ. Nul in privinta forntelor, el trebue sa se re faca cu formele legiuite. Art. 1168
dela donatiuni se aplicii, deci 0 la testamente, pentrucl
testamentul, care nu indeplinete cerintile legei, nu existl,
0 neantul nu poate fi confirmat (2).
Aceeaq solutie ar trebui &I fie admisl i in privinta conrirmarea

partea
confirmgrei din partea moqtenitorilor testatorudui, eitei nu din
moqtenitorise poate pricepe cum un act, care nu are fiintl In timpul lor. Controversii.

79 bis; T. Hue, VIII, 191; Aubry et Rau, IV, 339, p. 455,

text ai nota 18 (ed. a 6-a); Bufnoir, Proprit et contrat,
p. 728; Planiol, II, 1288 4i alte autoriati citate in tom. VII
al Coment. noastre, p. 81, nota 5.
(1) Dreptul din 1887, No. 78, P. 624. Vezi flub: C. Colmar,
Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vils, 2552, nota 1.
(8) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 632, n. 4.
(8) Laurent, XIII, 460 qi XVIII, 564 urm.; Avant-projet de
rvision du code civil, III, p. 367 urm.; Thiry, II, 426;
Beltjens, op. cit., III, art. 1001, No. 8; Acollas, II, p. 543;
Troplong, III, 1458, 1751; Demante, IV, 140 bis I; Demolombe,

XXI, 46, 47, 491

ai XXIX, 750; A ubry et Rau, VII, 664,

p. 95; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts,IV , 674, p. 274
(ed. Crome); Planiol, III, 2681; Marcad, V, art. 1339, No. IV;

Rpert. Sirey, v Testament, 1950 0 v Legs, 161; Pend. fr.,

o0 cit., 7790 urm.; C. Riom, Sirey, 73. 1. 107; D. P. 73.

1. 438 (sub Cas.), etc.

140

C. CIV.

CART, III. TIT. II.

CAP. V.S-a II. CONFIRM. TEST.

vietei testatorului, ar puteh sl dobandeascg o existen tg legall In urma mortei sale. Este adevgrat el, dupg art. 1167
ultim, donatiunea, care nu existh In timpul vietei dgrui-

torului, se considerg ea existentl In urma mortei sale i

poate fi confirmatg de cittre motenitorii dgruitorului, Mal
acest text, care este o exceptie i o adevgratg anomalie, nu
poate fi aplicat la testamente (I , dupg cum el nu poate fi
aplicat niei la donatiunile cu pricing de moarte 2).
Cu toate acestea, at:qt doctrina cat i urisprudenta
aplieg art. 1167 i la testamente, afirmand cl motivele
acestei dispozitii exceptionale sunt comune atit donatiunilor
Intre vii at i testamentelor, eseace nu este adevgrat;
61,6 pe cAnd formele, de care legea Inconjoarg donatiunile,
au de scop Impedicarea dispozitiilor intre vii, pentru ca
bunurile sg nu ias5, din fa,milie, formele testamentare tind
din contra la executarea ultimei vointe a defunctului. Nefiind deci aceleai motive de a decide, testamentele ar trebui
sg rImfte sub imperiul principiilor generale(2.
Doctrina i jurisprudenta se pronuntg Insg, dupg cum
am vgzut, In sens contrar, admitand confirmarea din partea
motenitorilor testatorului, pentrucg o dispozitie testamentarg nu este, la urma urmei, dealt o donatiune, care-i produce efectele sale In urma mortei testatorului 4.

Neconfirm.
don. mortis
causes.

Controversi.

Laurent, XIII, 461, 464; XVIII, 596 gi Avant-projet de

rvision du code civil, III, p. 368 urm.; Pand. fr., v Don.
et testaments, 7796, 7797; Trib. Ilfov, Dreptul din 1892,
No. 59, consid. dela p. 471, col. 1-a. Vezi qi tom. VII, al
Coment. noastre, p. 61, text i nota 3. Mai vezi tom. IV,
partea I, p. 208, nota 1, in fine.
Cu toate ae,estea, tribun. imperiului german a admis solutia
contrarrt, In privinta donatiunilor mortis caws& (vezi Sirey,
96. 4. 12 qi Cr. judiciar din 1913, No. 60, p. 675), solutie
pe are fnsl noi am combAtut-o. Vezi In Cr. judiciar nota
care fpsot.eqte aceast, din urmA dicizie.

(8) Cpr. Laurent, XIII, 464; XVII, 14 qi XVIII, 596, precum

i Avant-projet de rvision du code civil, III, p. 368; Trib.
Ilfov, sentintA citatil supra, In nota 1. Vezi gi tom. VI, al
Coment. noastre, p. 15, text qi nota 4.
(4) Trib. Ilfov, Dreptul din 1886, No. 56 qi din 1890, No. 53;
C. Craiova, Dreptul din 1887, No. 78, p. 623; C. Bucureti,
Dreptul din 1886, No. 14 gi din 1888, No. 16; Dreptul din
1891, No. 43 qi din 1897, No. 5; Dreptul din 1904, No. 47

141

CONFIRMARRA TESTAXENTELOR.ART. 1167, 1188.

Se pretinde chiar, Insa, nu tim pana la ce punct aceasta este

adevarat, ca solutia de mai sus erh admisa i sub codul
Caragea 1 .

C. Caragea.

adSingura restrictie, pe care a admis-o Curtea noastra Restrictia

misa de jti-

suprema, este ca nu se poate confirmh o dispozitie contrara

ordinei publice sau interesului general. In specie erh vorbh
de un legat facut unei persoane straine, nerecunoscuta de guvernul roman, i Curtea de casa,tie zice, cu drept cuvant,
ct executarea sau confirznarea testamentului din partea motenitorilor testatorului nu poate sa, faca sa existe ceeace
juridicete nu are fiinta. Curtea din Bucureti nu admisese, ce e drept, aceastA restrictie, lug decizia sa a fost cu
drept cuvant casata 2). Vezi tom. VII, p. 52).
Confirmarea motenitorilor poate fi expresa sau tacita.

In caz de a fi expresa, ea trebue sa Intruneasca conditiile

cerute de art. 1190, adeca motenitorii sa fi eunoscut viciile
testamentului, ceeace este o chestie de fapt de atributul suveran al judecatorilor fondului 3.
ai Cr. judiciar din acelaa an, No. 55; Cas. rom. Bult. 188S,
p. 470 ai Dreptul din 1888, No. 46; Bult. 1892, p. 860 ai
Dreptul din 1892, No. 75; Bult. 1897, p. 1183; Bult. 1907,
p. 1876 ai Cr. judiciar din 1908, No. 27; C. Rennes, Sirey,

52. 2. 287; D. P. 63. 2. 33; Cas. fr. ai C. Pau, D. P. 84.

1. 231; Sirey, 84. 1. 375; D. P. 86. 2. 181; Trib. imperiului german, Sirey, 96. 4. 6. In acelaa sens, Thiry, II, 426;
Aubry et Rau, VII, 664, p. 95; Solon, Tr. des nullits,
II, 411, p. 370, 371 (ed. din 1835); Mourlon, H, 774; Maread,

V, art. 1340, No. IV; Larombire, Oblig., VI, art. 1339,

1340, No. 10; Demante, t. IV, 140 bis I ai t. V, 313 bis II;

Planiol, III, 2681, 2685; T. Hue, VI, 310; Demolombe,

XXIX, 750; Michaux, Testaments, 2550, pag. 424: Rpert.

Sirey, y Confirmation, 281 urm. si Testament, 1954 urm.;
Pan-d. fr., y Don. et testaments, 7798 urm. Vezi ai tom. VII
al Coment. noastre, p. 51, text ai nota 4.
Cas. rom. Butt. 1897, eonsid. dela p. 1184.
Cas. rom. Butt. 1892, p. 860 ai Dreptul din 1892, No. 75.
Cpr. C. Nimes, Sirey, 93. 2. 45; D. P. 93. 2. 490. Vezi ai
F. Herman, C. civil annot. Supplment, art. 1340, No. 8.
Contra : C. Bueureati, Dreptul din 1891, No. 43 (deeizie easata).
(8)

Cpr. C. Bueureati ai Cas. rom. Dreptul din 1897, No. 5 ai

Bult. 1897, P. 1183. Vezi ai C. Ualati (afaeerea SturzaGorteiacoy), Dreptul din 1892, consid. dela p. 356, 357; Cas.

fr. Sirey, 73. 1. 390; D. P. 74. 1. 219; D. P. 84.

1.

331;

risprudenta.

Ordine publica.

Confirmarea
expresa.
Art. 1190.

142
Confirmare
tacita.
Art. 1167,
1190.

C. CIV.

CART. III

TIT. II.

CAP. V. 8 a II.

CONFIRM. TEST.

Confirmarea tacia trebue s6 fie E}i ea flcutti, In cunoqtintl de cauzit, qi executarea voluntarg a testamentului
atrage, ca consecinO, o confirmare tacitil, clacii, moqtenitorul,
care a executat testamentul, cunoteh viciile de care el erh
atins (art. 1167, 1190) (I) qi dacli, actul sau faptul din care
(1)

Sirey, 84. 1. 375; Thiry, II, 426, P. 420; Laurent, XI1I, 465;
Pand. fr., y cit., 7799, etc.
Cpr. Trib. Ilfov si C. Craiova. Dreptul din 1886, No. 56 si
din 1887, No. 78; Cas. rom. Bult. 1888, p. 470 si Dreptul

din 1888, No. 46; C. Bucuresti, Dreptul din 1897, No. 5;

C. Pau, D. P. 86. 2. 182; Cas. fr., Sirey, 99. 1. 224; D. P.
99. 1. 278 si 612, etc.; Thiry, II, 426; Laurent, XIII, 466
urm., 474; Pand. fr., v cit., 7801 urm.; Aubry et Rau, IV,
337, p. 438, 439, text si nota 21 (ed. a 5-a) si VII, 664.
Curtea din Bastia
P. 95, 96 text si nota 10 (ed. a 4-a).
(D. P. 86. 2. 162; Sirey, 66. 2. 265) a dat deci o solutie
gresittt, efind a decis c executarea voluntarg. a testamentului
din partea mostenitorilor testatornlui, atrage confirmarea tacit a testamentului, chiar dacit, in momentul executitrei, ei
n'ar fi cunoscut viciile 1 ui, pentrua nu se poate acopen 1 vi-

ciile unui act care sunt necunoscute. Cpr. Aubry et Rau,

loco cit., nota 10. In aceea.?i eroare ettzuse si Curtea din Bu-

curesti (Dreptul din 1888, No. 15), insl aceast/ decizie a

fost cu drept cuvant casatfi. Vezi Bult. 1888, pag. 470 si
Dreptul din 1888, No. 46. Cpr. Laurent, XIII, 468; Pand
fr. v cit., 7814 urm.
A precierea ac-

telor de exe'cutare.
...1

Exemple de
fapte care conatittiesc o con-

firmare tacita
din partea
moltenitorilor.

Tacerea moltenitortilni.

Actele de executare, care pot constitu o confirmare tacia

a testamentului sunt multiple si se apreciazli. in mod suveran
de instantele de fond care, duptt imprejurAri, vor aveit in
vedere sexul, virsta, infirmitAtile acelui care a confirmat, etc.
Troplong, III, 1760; Pand. fr., y cit., 7835, etc.
Faptele care, de cele mai multe ori, vor constitul o con-

firmare tacitit din partea mostenitorilor aunt urmItoarele:

plata legatelor Itwate prin test,ament san eonsimtirea la facerea acestor plati; primirea din partea mostenitorului a legatului lttsat lui prin testament (cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din
1890, No. 50); luarea calitlitei de legatar intenn act autentic;
primirea de a fi executor testamentar, etc. Cpr. Laurent, XIII,
469; Pand. fr., y cit., 7851, 7854, etc.
TAcerea mostenitorului, oriclit de indelungatit ar fi, n'ar
constitul deci o executare si o confirmare a testamentului,
dack actiunea in nulitate nu este prescristi, mai en seamA.
atunci citnd testamentul n'a fost adus la cunostinta mosteni-

torilor; pentrua un fapt negativ sau o simplA. abstentiune

din partea mostenitorului nu pot fi considerate ea o executare

a testamentului. Cpr. Laurent, XIII, 470; Pand. fr., v cit.,

CONF/EMARgA TESTAMENTELOR. ART. 1187, 1188.

143

rezulta executarea, nu 'asa nicio indoiala asupra intentiei

aceluia caruia i se atribue aceasta executare (t).
Confirmarea tacita a unui testament, ca qi confirmarea Confirmarea,

a inchide
lui expresa, inchide deci partei care 1-a confirmat dreptul de spre
act. in nuli-

a invoc, nulitatea actului, numai atunci cand se constata tate, trebue

fi fost filca. executarea voluntara s'a facut Cu cunotin0 viciilor ce sil,
ena in eaizbeau testamentul atacat. Este deci nemotivata i casabila notinta viciilor care indecizia care respingo cererea de nulitate a unui testament, fectan
san'.
pentru confirmare tacita prin executare, daca nu constata
ca partea a avut cunotinta de viciile actului i ca ea a
tnteles a trece peste aceste vicii, confirmAnd actul in chestiune (2).

7855 urm.
Vezi insg, C. Colmar, Rpert. Dalloz, y Disp.
entre-vil", p. 730, No. 2562, nota 1.
Tot astfel, faptul din partea moqtenitorului de a fi asistat Asistarea la
la ridicarea sigiliilor i de a fi semnat procesul-verbal (art. 668 ridicarea sigilelor.
urm. Pr. civ.), nu constitue o exeeutare a testamentului. Cpr.

Laurent, XIII, 471.

O tranzactie &supra efeetelor unui te.stament ar implick Tranzactia
din contra, din partea motenitorului, o recunoatere a validi- asupra efectetatei sale, daca aceasttt tranzactie ar fi fost Picuta de bung. lor testamentulni.
voe, ATA silk i surprindere. Cpr. Troplong, Don. et testaments,

III, 1746 i Transaction, 99, 147; Pand. fr., y cit., 7829 urm.,
etc. Vezi i L. 6. Dig., De transactionibus, 2, 15, dupg care nu

se puteh in mod valid face o tranzactie asupra dificulttilor

Ja care dadeit nagtere un testament, nisi inspecti,s, conjunctisque vcrbis testamenti, dispozitie care nu poate fi transportatO

in dreptul actual.
O Implirteala. regulatli ar constitul, de asemenea, o executare a testamentului si ar puteg fi propusg ea o fine de neprimire a actiunei in nulitate. Dar dach asemenea fmpgrtealg
este nulg, pentruca aeei care ar fi facut-o erau, de exemplu,
incapabili, atunci nu mai fneape indoialg a ea n'ar constitui
o executare voluntarg a testamentului, pentrueg un act nul
nu poate sg, confirme un alt act, mire i el, la rindul lui,
este tot nul. Cpr. Laurent, XIII, 473; Pand. fr., y cit.,
7849, etc.
(I) Cpr. C. Galati, Dreptul din 1893, No. 45, p.

57; Cas. rom.

Bult. 1893, p. 235 q't Dreptul din 1893, No. 31, p. 248.

(2)

Aprecierea judecgtorilor de fond este, In aceastg privintg,

stiveranK qi scapg, de sub controlul Curt.ei de casatie. Cas.
rom., loco suprd cit.
Cas. rom. Bult. 1888, p. 470 qi Dreptul din 1888, No. 46,
pag. 367,

Impitrteala.

144

c. CIV.CART. 111. TIT. II. CAP. V. S-a II,

CONF/RM. TEST.

1-0,uane InsA bine inteles cl mostenitorii nu vor pute4

loe decit In sA, confirme testamental autorului lor decat In urma mortei
urma mortet testatorului, pentructi confirmarea, care s'ar face In timpul
Confirm. nu
poate avei
testatorului.

vietei lui, ar constitui un pact succesoral oprit de lege (art. 702,

965 2 si 1226) C).

Cui foloseste
eonfirmarea.

Este, de asemenea, afarg, de once ndoial cA, linea de

neprimire trag din executarea testamentului, nu poate

foloseascg, decat persoanelor In privinta clrora testamental

a fost executat (-).

Cine trebue s dovedeaseit c mostenitorul, care a conmostenitorul,
contir_firmat
testamental, a avut cunostintl de viciile ce-1 infeecare a
Dovedirea c

mat testamen- tau? Aceast5, cbestiune nu poate fi rezolvitl decAt prin aplidcue- carea principiilor generale In materie de probe. In adevAr,
vieiile eare-I mostenitorul, care atacl testamental, fiind reelamant, lui intu10,Vtaivnepti

vinfectam

cumbI sarcina de a dovedi cauza nulitAtei (art. 1169), iar

legatarul, care opune finea de neprimire a actiunei, trebue
s dovedeasel c mostenitorul a confirmat te,stamentul,
fiindel executarea actului nu constitue prin ea MAI o confirmare, tot el va trebui s dovedeascA, eft mostenitorul, care

a executat testamental, cunosteh viciile care-1 infectau

Cazul and

(3

dovadl care, In lips1 de corespondentI, se va puteh face

prin martori i precumptii (4).

Dacg viciul, de care testamental er atins, este aparent,

este &parent. va fi suficient de a se stabili c ace' care cere nulitatea
testamentului, 1-a inspectat Inainte de a-1 executh 5).

viciul testam.

(I)
(2)
(8)

C. Bucureti, Dreptul din 1886, No. 14; Laurent, XIII, 466;

Rpert. Sirey, y0 Confirmation, 282; Pand, fr., yo cit., 7800, etc.

Paud. fr.. yo cit., 7870.

Laurent, XIII, 475 i XVIII, 651; Marcad, V, art. 1338,

No. 4; Larombire, Oblig., VI, art. 1338, No. 37, pag. 345
urm. (ed. din 1885); A ubry et Rau, VII, 664, in fine, p. 96;
Thiry, III, 148; T. Huc, VIII, 275. Cpr. C. Chambry, D. P.
74. 1. 219 (sub Cas.). Considerlind, zice Curtea noastr suprern, 0, o executare voluntarg, a unui testament nefiind alttt

ceva decAt o confirmare tacit& a acelui act, partea care

invoaa In favoarea sa acea executare trebue s dovedeasa
cb." ea a fost tn realitate voluntara din partea adversarulai
u; in alte cuvinte, a el a executat testamentul in cunostinta viciilor actului". Bult. 1888, p. 471 i Dreptul din 1888,
No. 46. Vezi 4i tom. VII al Coment. noastre, pag. 61.
Laurent, XVIII, 650.

Aubry et Rau, loco cit., p. 96; Durarton, IX, 174.

145

INSTITUTIA DE MOTENITORI I LEGATE.

Dach mostenitorul, In contra chruia s'ar stabifi c, a Doved. erorei

avut cunostint, de viciul pe care el II propune ca o cauzl mdionhalito-a

de nulitate, ar pretinde, la randul lui, c el a executat tes- nata. Contamentul din cauza unei erori de drept, el va trebui, duph troversN.
unii, A, dovedeasch ace,astit eroare (1).
SECTIUNEA III

Despre institutiunea de motenitori i despre legate

In genere.

(Dispozitii generale)

tim ch, atht la Romani cht si In dreptul nostru an- Dr.

tenor, testamentul nu erh, valid dad, nu cuprindeh o instituire sau randuire de mostenitor (caput et fundamentum

roman.

totius testamenti), adech: dispoziOa universafitittei active si

pasive a patrimoniului, In folosul unei persoane, care trebuih s confirme per.,onalitate,a juridich a defunetului

Aceste principii erau admise alth dath i In Franta,

flash numai In provinciile carmuite de obiceiul phmantului,
unde nu numai ch nu se putech, institui un mostenitor, dar
unde unele cutume mergeau chiar phnh a anulh testamentul
In care testatorul si-ar fi permis de a Intrebuinth euvintele
rAnduire de mostenitor". Asa dar, pe chnd dreptul roman

Dr. veehin
fran cez.

admiteh, succesiunea testamentarg, dreptul obisnuelnic francez

nu permiteh, din contra, ca omul sh-si aleagh un mosteniAubry et Rau, IV, 337, p. 440, text qi nota 23 (ed. a 5-a)
qi VII, 664, in fine, p. 96 (ed. a 4-a); Demolombe, XXIX,
775; Larombire, Obliq., VI, art. 1338. No. 38, P. 348 (ed.
din 1885); Cas. fr. D. P. 59. 1. 323; Sirey, 60. 1. 35.

Contra: Laurent, XVIII, 652. Vezi tom. VII al Coment.

noastre, p. 61.
(2) Cpr. Baudry et Colin, II, 1826; Planiol, III, 2727.
Actul care nu cuprindeit, o randuire de motenitori, ci
nurnai un legat, se numa codicil (art. 708 C. Calimach, 553
C. austriac). Vezi supra, pag. 4, 5 i tom. IV, partea I, al
Coment. noastre, pag. 25, text qi nota 4. Cpr. Planiol, III,
2727. Vezi asupra codicilelor in vechiul drept francez, Furgole, Trait des testanients, III, p. 564 urm. (ed. din 1779).
65105

10

Codicil.

146

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAPIT. V.

S-a III.

LEGATE.

tor; pentrucit, In spiritul vechilor cutume, numai D-zeu,

adeca legatura de sInge, puteh sa creeze un mostenitor, omul

neputand sa faca decht legatari, principiu pe care II proelamh si dreptul germanic: Gott, nicht der Mensch, nzacht die
Dr. actual

Erben (9.
Legiuitorul francez gasind, la Inceputul secolului trecut,

francez.

aceasta stare de lucruri, lag testatorului deplina libertate

de a dispune de avutul sau, dupa cum el Intelege si voeste,
referindu-se numai la inten0a sa, iar nu la cuvintele Intrebuintate de el. El paraseste deei dreptul roman i, inchnand spre dreptul obisnuelnie, priveste ea legat once dispoziVe de bunuri, pentru timpul chnd testatorul nu va mai
fi in via0.

Art. 967 qi
1002 C. fr.

In acest scop, el introduce In codul civil art. 967 fr., pe

care legiuitorul nostru l-a modificat, fitcand din textul francez

o regula de capacitate (art. 856 (2 ; el introduce de asemenea, dupa propunerea Tribunatului, art. 1002 al nostru
887), din care iaras legiuitorul nostru a eliminat 2, uncle
se zice ch, se poate dispune de averea sa sub denumire de
legat. Acest text nu face decht a repeat, in alte CM inte,
art. 967 din codul fr. Acest din urma text fiind modificat
de legiuitorul nostru, fara euvant s'a eliminat la noi 2

de sub art. 1002 fr.

Admiterea so-

lutiei din
codn1 fr.

Cu toate acestea, nu mai incape indoiall eit, in legea

noastra, ca si in cea franeeza, se poate dispune prin testament, fie sub titlu de instituire de mostenitor, fi e sub titlu
de legat, fie sub orice alta denumire proprie a-si manifesth,
vointa sa. Modificarea art. 967 fr. si eliminarea 2 al
art. 1002 nu schimba Intru nimic principiile dreptului francez, de,s1 ar fi fost poate mai bine ea tea tele noastre sa fie
mai clare In aceasta privinta. Prin urmare, erede sau 1110,:-

tenitor randuit ori legatar, este tot una 3.

Dr. roman li
La Romani si in dreptul nostru anterior, legatul etil,
dr. nostru
anterior.

ill genere, un mod de dobandire al proprietatei cu titlu parVezi suprei, p. 6, nota 2 si tom. 1II, partea II al Coment.
noastre, p. 41, text 4i nota 1, precum si tom. IV, partea I,
pag. 681. Cpr. Planiol, III, 2727, 2728; Miry, II, 427;
Baudry et Colin, II, 1827, etc.
Vezi supra, p. 6 urm.
(8) Cpr. art. 803, 922, 925, 926, etc. din codul nostru.

INSTITUTIA DE MOTENITORI I LEGATE.

147

tieular, pe dud randuirea de mostenitor era, din contra,

privitoare la universalitatea bunurilor, caci cel instituit sau
randuit mostenitor continua persoana defunctului (personam
defuncti sustinebat), pe cand legatarul n'o continua (1).
In dreptul nostru actual, succesiunea testamentara sau Dr. nostru
randuirea de mostenitor, astfel cum existit la Romani, nu-si actual.

mai are fiinO, 2, si voi*, omului poate sa faca astazi un

mostenitor ca si legea 3, soluOe admisa si In codul italian (4.

Aceasta rezulta nu numai din art. 650, dui)/ care succesiunea se defereste atat prin lege cat si prin vointa omului,
dar si din Imprejurarea ca legatarii universali si cu titlu universal platesc datoriile defunctului, ca niste adevarati mostenitori art. 893, 896, 897, desi ei nu au sezina.
Termenii de care se serveste cateodatA testatorul poate Aprecierea

sit, pue In Indoiall chestiunea de a se sti daca el a Inteles judeclitorilor.

a face o donatiune Intro vii sau un legat. In asemenea caz,
judecatorii vor aprecia, dupa lmprejurari, care a fost vointa
si inten0a dispunatorului.
Astfel, legea actual l neadmitand nicio expresie sacra- Inexistent&

mentall In materie de testamente 5, ca si In alte materii, in.

taiiiro.ractetuNat

cu drept cuvant se decide ca o dispozitie constitue un tes- meni sacra-

tament, iar nu o donatiune, desi dispunatorul a zis di da

sau daruefte altuia toatA averea sa sau o parte numai din
ea, dacit din Imprejurarile cauzei rezulta ca el a Intele,s a
dispune pentru timpul cand nu va mai fi In via0 (6.
(9 Cuviintul legare este deci opus euvintului indituire, Cu toate
ei, in sensul su primitiv, legare insemniL a testh, de exemplu,
In textul celebru al celor 12 table, de eare am vorbit de mai
multe ori: Uti legassit super pecunia tutelave sucv rei, ita
jus esto". Vezi supra, p. 16.
Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1886, No. 82. Vezi supra, p. 3
ai infra, p. 187. Vezi ai tom. IV, partea I-a, p. 24, nota 1.
Vezi tom. III, partea II al Coment. noastre, pag. 39 urm.
Art. 803 vorbeate chiar de eredele instituit.
(6) Vezi T. Hue, Le code civil italien et le code Napolon, I,
p. 219. In codul francez, chestiunea este controversatii. Vezi
tom. III, partea II suscitat, p. 41, text i nota 3.
(6) Cpr. Trib. Putna, Cr. judiciar din 1911, No. 84 (cu observ.
noastrg.); Cas. fr. D. P. 52. 1. 135; C. Gand, Pasicrisie belge,
73. 2. 412; Planiol, III, 2753, etc. V. infra, p. 189.
46) Cpr. Trib. Ilfov qi C. Bueureti, Dreptul din 1886, No. 82
qi din 1887, No. 64; C. Rennes, D. P. 81. 2. 239; Laurent,

mentali.

148

COD. CIV.

OARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a III.

LEGATE.

Testatorul se poate Beryl de expresiunea instituire de

moftenitor, pentru a Ihsh unei persoane universalitatea sau
o parte determinatl din bunurile sale disponibile t).

Cazul And
El ar puteh chiar sl califice un legat donatiune cu
a fost .
mowing.
de moarte, chci legiuitorul nu are In vedere termenii
legatulat
ealille don. ,

Cu Pricing de de care s'a servit testatorul, ci natura dispozitiei sale. Lemoarte.

gatul calificat donatiune mortis causd va fi deei valid, dacrt.
el n'ar aveh earacterele acestei liberalitMi 2 .
Tot astfel, se poate Intrebuinth cuvintele: las sau leghez

averea mea; insdrcinez pe cutare sd primeasca . . . ; voesc

ea duph moartea mea, ...; aceasta este varlet mea; averea
mea sil rdnzde cutitruia, etc. 3 .
Vorbirea la a
S'a intamplat chiar ca testatorul sh vorbeaseit la a.
treia pertreia
persoanI, si Curtea noastrA de casatie a 1 alidat asesoara.
menea testament fhcut sub codul Caragea ' .
XIII, 176, 480; Aubry et Rau, VII, 665, pag. 97; Demolombe, XXI, 126; Troplong, III, 1478; Pand. fr., vo cit.,
7879 um., 8147.
Este adevrtrat cii, Merlin a sustinut crt.
euviintul a da ar atrage dup sine o donatiune, adecA: o transmitere actualei a proprietAtei (Rpert. tom. XN II, t70 Testa-

ment, p. 941 urm.). Aceasta pArere a marelui jurisconsult

este Ins'S inadmisibil, pentrua se poate da i prin testament;
si dovad de aceasta este c.i. Pothier, erdAtizul obisnuit al redactorilor codului francez, intrebuinteaza cuvintele donatiuni
testament are, intituland chiar astfel tratatul in care el se ocup
despre testatnente (tom. VIII, p. 225 urm., ed. Bugnet).
Rpert. Sirey, v Legs, 3; Aubry et Rau, VII, 665, P. 97, etc.
Rpert. Sirey, loco cit.; Laurent, XIII, 484; Cas. fr., Rpert.
Dalloz, v Disp. entre-vifs, 2941, nota 5. Vezi p. 149, nota 4.

Cpr. Laurent, XIII, 177, 481; Pand. fr., 0 cit.. 7890 urm.;

Baudry et Colin, II, 1834 urn]. Se poate chiar intilmplit ea un

act s'A, cuprindA in acelas timp atilt o donatiune eit't si un testa-

ment, si nimic n'ar impedich ca dispozitia A fie, In asemenea

caz, valia ea testament, Cu toate c1i, ea ar fi nula ca donatiune, de exemplu: pentru lipsX de acceptare sau de autenticitate (art. 813, 814). Cpr. Cas. fr. D. P. 58. 1. 118.
Curtea din Bucuresti a decis, de asemenea, a existenta unui
testament poate SI rezulte dintr'un act care, pe Ingt1 dispozitiile de ultimb. vointii, cuprinde si darea unui mandat, destul
este numai ea ambele dispozitii A, fie legale si eficace si a
se fi indeplinit formele cerute pentru validitatea lor. Dreptut
din 1887, No. 64.
Vezi Bult. S-a I, 1885, p. 181 si Dreptul din 1885, No. 39.
Vezi supra, p. 36.

INSTITIITIA DE MOTENITORI I LEGATE.

149

Nu este, de asemenea, nevoe ea dispoziVa sl fie fleutI Disp. fieutlt

In termeni directi, testatorul putand sl dispue pe cale de

tinn(tetirremeteint

excludere, destul este ea el sI arate persoanele la care voete

sl transmitl averea sa, sau partea de avere dela care el

intelege a exclude pe unii din moOenitorii si (1).
Astfel, s'a decis cl aetul prin care o persoanI exclude
dela succesiunea sa pe toate rudele sale colaterale, constitue
un te,stament In folosul aseendenWor sli, cu toate el actul
de mai sus nu instituise direct pe niciunul din acetia (3).
Nu trebue Insl sl confundlm exeluderea unora din Dezmotenire
mo,tenitori In folosul altora Cu dezmoOenirea absolut/, cici absolutit.
dad, testatorul a exclus pe toti inotenitorii sli, chiar .1 pe
Stat, flrl a institui motenitor pe nimene, asemenea dis-

pozitie nu mai este un testament, fiindel nu cuprinde o

dispozitie de bunuri (3.
Testamentul fiind un act de ultiml, vointl, trebue O.,

Clauza eu:

fie expresiunea unei singure vointe. Nu poate deci avel ca-ePornivneantiien,fret:

racterul unui testament clauza cupring intr'o conventinne,

clauzA impusl de o parte i acceptatl de cealaltl (4), etc.
In rezumat, chestiunea de a se ti daeI un act, Investit
Cu toate formele legale, cuprinde sau nu o adevlratl dispozitie testamentara obligatorie, atArnI de termenii Intrebuintati de dispunitor intru manifestarea vointei sale.
Pentru ea actul sl, constitue un legat, trebue sl. cuprindI o dispoziOe reall a voin tei libere a testatorului (5), i sl
(') Laurent, XIII, 482; Mass-Verg, III, 416, p. 22, 23 nota 13;
Pand. fr., y0 cit., 7897 urm.; Beltjens, op. cit., III, art. 1002,

No. 2 ter. Planiol, III, 2746; T. iluc, VI, 314; Baudry et

Colin, II, 2261; Petrescu, Testamentcle, p. 278, etc.

(2) C. Bordeaux, D. P. 51. 2. 31. Cpr. C. Paris, D. P. 78. 2.

188; D. P. 86. 2 229. Vezi i Sirey, 1902. 2. 37, etc.
(8) Cpr. Laurent, XIII, 483; Pand. fr., v cit., 7903 urm.: Planiol, III, 2746, text i nota 1; Petrescu, op. cit., p. 279, etc.
(4) C. Bucureqti, Dreptttl din 1887, No. 74. Dispozitia calificatg
legat ar fi de asemenea nulg, (lac& ar prezent caracterul
unei donatinni cu pricing de moarte (mortis causci). Laurent,
XIII, 484. Vezi supra, p. 148. Vezi in privinta donatiunilor

mortis cans& tom. IV, partea I, al Coment. noastre, pag. 4

urm. Vezi asupra acestei materii in dreptul vechiu francez,

Furgole, Trait des testaments, III, p. 625 urm. (ed. din 1779).
(u) Vointa testatorului este, in adeviir, baza i temeiul dispozitiei sale, zice Furgole, op. cit., I, p. 11 i p. 273.

Chestie de
fapt.

Dispozitie

realit a vointei.

150

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT.

S-a III.

LEGATE.

nu fie numai un simplu proiect, sau sa faca numai o invitare, ori sa deA, numai un sfat. JudeeItorii sunt, In aceastA
privintA, suverani apreciatori, qi aceastA apreeiere scapit de
sub controlul Curtei de casatie (I).
Astfel, judecittorii fondului ar putel sA decidA In mod
suveran cA expresiunea IntrebuintatA. de testator: doresc sau

recomand ca sA se faca cutare lucru", nu constitue o dispozitie imperativA din care sl rezulte un drept pentru tertiile
persoane 2).

Lucrurile ar fi insit cu totul altfel dacii, In loe de a

se expiimh astfel, testatorul ar fi
voesc sau poruncesc
ca sl se facA cutare lucru", etc. 3 .
Conditiile cerute pentru existenta unui legat

Necesitatea
mini act aerie.

Legatul fiind o specie de donatiune, o danie prin diatit,

dupa cum se expriml vechile noastre legiuiri , donatio

qucedam a defuncto relicta 6, nu poate sit aibit fiinta fitrA
(I) Cas. rom. Bult. 1888, p. 574 qi Dreptul din 1888, No. 57;
(2)

Legat. Etimologie.

Fideicomis.

Cas. fr. i hag. D. P. 87. 1. 186; D. P. 88. 2. 311; Pand.

fr., v cit., 7912 urm., etc.
Cas. fr. Sirey, 82. 1. 403; D. P. 84. 1. 447; Rpert. Sirey,
v Legs, 25. Se poate ins& decide, tot prin aprecierea vointei
dispuntorului, c rugmintea lui constitue un adevrat legat,
dac el a inteles astfel lucrurile. Rpert. Sirey, vo Legs, 13;
Baudry et Colin, II, 1836; Aubry et Rau, VII, 665, p. 97;
Bourcart, nota in Sirey, 1911. 2. 81; C. Paris, Sirey, 33. 2.
306; C. Besanfon, D. P. 1912. 2. 302, etc.
Cpr. C. Angers, D. P. 53. 2. 204.
Cuvntul legal vine (lela lex, fiindd. este fficut in termeni
imperativi. Legatum est, quod legis modo, id est, imperative,
testamento relinquitur". Ulpiani Regul., De legatis, 24, 1.
Ceeace se 15.8 cu rugminte de a se dh se numik fideicomis.
Ea quo precativo modo relinquuntur, fideicommissa vocantur".

(Ulpiani Regid., loco cit.). Cpr. Rpert. Sirey, v Legs, 9.

Vezi in privinta etimologiei cuvntulni legat, Planiol,
2513 i 2727, nota 1 (ed. a 5-a).
(5) Vezi

capit. 38 1 C. Andr. Donici; art. 785 C. Calimach;

art. 1, partea IV, capit. 4 C. Caragea, etc.

Instit., De legatis, 2, 20 1. Vezi i L. 116, Dig., XXX,

De legatis I, unde se zice: Legatum est delibatio hereditatis,

gu testator ex eo, quod universum heredis foret, alicui quid

CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNUI LEGAT.

151

ca s existe un act scris In forml de te,stament, un donatar

sau legatar si un lucru care sg, faca obiectul legatului. Prin
urmare, once testament, spre a fi valid, trebue sq. cuprin4
In substantl cel putin, ar6tarea legatarului si aceea a lucrtilui legat(1). Legatum, nisi certce rei sit, et ad certam
collatum velit."

L. 36, Dig., XXXI, De legatis, II, defi-

nete legatul: Donatio quaylam testamento relicta", spre a-1

distinge de fiideicomis, care putek fi fcut rara testament.
Cpr. Domat, Lois civiles, VI, p. 393, 394, No. 1 i 2 (ed.
Carr . Justinian a pus ins legatele in acelas rind cu fideicomisele. Intr'un sens mai larg, prin legat se intelegek once
liberalitate. care atirnit de moartea druitorului i cuprindek
prin urmare, legatele propriu zise, fideicomisele i donatiunile
mortis causci . Et fideirommissum, et mortis eau84 donatio,
appellatione legati continetur". (L. 87, Dig., XXXII, De
legatis III).
Justinian (Instit., De le(/atis, 2, 20, 2) Gains (Instit., II, Legatele In
192) i Ulpian (Regul., De legatis, 24, 2 urm.) ne arat c., in vechiul drept

dreptul vechiu, erau patru forme de legate: 1 legatul per

vindicationem, care aveit de obiect transferirea direcr a pro-

prietatei quintare a lucrului legat, ctre legatar, fkr, a se

recurge la traditie sau la alt mod de transmitere al propriettei; 20 legatul per damnationem, prin care se obligk pe
motenitor a dit sau a face ceva ciitre legatar heres meus
damnas esto dare, faeere
Lucrul legat nu intr deci in
patrimoniul legatarului, ci legatul Ii confera numai o creant
In contra motenitorului; 30 legatul sinendi modo, care impuneit motenitorului obligatia de a lash pe legatar s fack
sau s ie ceva: heres melts domnas esto sinere. Ca i legatul
per domnationem, legatul sinendi modo confera legatarului
o condictio ex testamento; 40 in fine, legatul per prceceptionem,
care nu pute fi fricut deck in favoarea unui naotenitor i

care fi confere dreptul de a luk inainte (procipere) ceva

din suecesiune, in momentul impartelei. Elam rem prceci-

pito! Mate aceste legate nu puteau fi fcute deck in termeni sacramentali. Justinian a desfiintat ins in totul ter-

1)

menii sacramentali, care fusese desfiintati mai inainte de atre

impratul Constantin (L. 21, Cod, De legatis. 6, 37), pentru
a face s se respecte mai mult voinfa dealt cuvintele morfilor (Instit., De legatis, 2, 20, 2). Justinian a adus deci,
in aceast privintii, o reformit simtitoare, admitind i complectind reformele anterioare fcute de Constantin i chiar
Cu mult inainte prin Senatusconsultul Neronian (Gains, Instit., II, 197, 218). Vezi Dernburg, Pandekten, III, 64,
p. 116 nrm. (ed. a 7-a).
Cpr. C. Iai, Dreptul din 1885, No. 67 i din 1888, No. 21;

roman.

152

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a III.

LEGATE.

C. Calimaoh. personam deferatur, nullius est momenti" (1. Art. 731 din
Art. 731.
codal Calimach (570 C. austriac , adaogit elt daca testatorul

s'a Insalat, fie asupra persoanei legatarului, fie asupra lucrului pe care voih sa-1 lese altuia, dispozitia sa este neputernica (2). De cateori eroarea cade asupra persoanei mostenitorului sau legatarului, sau asupra corpului lucrului

legat, zice Furgole, Insasi substanta vointei este viciata si

dispozitia este nula Or.
1

EAstenta unui act aerie.

Prima conditie ceruta pentru existenta legatului este

Nulitatea
until leg,at existenta unui act scris, Intocmit In una din formele testaverbal. Oblig.
naturalli. mentare, caci legatul verbal este nul si de o asa nulitate
cont-rover". Incat ea nu poate fi acoperita nici chiar prin marturisirea

legatarului. S'a decis Insit ea legatul verbal, ea si once legat

nul pentru vicii de forme, da nastere la o obligatie naturail, care ar puteh fi schhnbata Intr'o obligatie eivila prin
vointa acelui care se recunoaste debitor, si a car& dovada
trebue sa, fie cautata In intentia comunit a partilor si In
sinceritatea declaratiilor lor 4.
Stim MA, eg, aplicarea teoriei obligatiilor naturale la
testamentele verbale este contestabill si, dupa parerea noastra,
chiar inadmisibill 5 .

C. Calimaeh.

Art. 732.

C. Paris, D. P. 84. 2. 33; Demolombe, XXI, 36; Pand. fr.,

y cit., 7918 urm.; Baudry et Colin, II, 1841, etc.
(1) Pauli Senten., De legatis, 3, 7, 13.
(2) Vezi si art. 732 din codul Calimach, care are urmiltoarea
cnprindere: Testa,torul atunci nu nimereste persoana, eand
orndueste mostenitor pe un copil din gresalti., soeotindu-1
drept al silu; nu nimereste obiectul clack instrAinfindu-1 mai
inainte, I-a nitat, sau daert, orinduelte cu gresal lucru strKin
(8)

socotind a fi al tau". Vezi infra, p. 163.

Furgole, Tr. des testaments, I, p. 318, No. 2 (ed. din 1779).
Trib. Paris si Amiens, Pand. Priod. 94. 2. 57 si Cr. judiciar din 1913, No. 76. Vezi fa acelas sens, Cas. fr. D. P.

1905. 1. 47; Pand. Priod. 1905. 1. 101; Sire)+, 1906. 1. 128

si alte autorititti citate in Rpert. Sirey, y Oblig., 301 si fn
Pand. fr., y Don. et. testaments, 7798, precum si supra,
p. 27, nota 1. Mai vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 14,
nota 4. Vezi si Beltjens, op. cit., III, art. 1001, No. 19.
Vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 14, 15 si aupr, p. 27.

CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNTJI LEGAL

Dar dael testamentele verbale sunt astAzi,

153

contrar caziane dind

dreptului anterior, lovite de o nulitate radican, mostenitorii irtItafinliro.raitli

pot fi legati prin vointa defunctului exprimat/ In mod verbal, prin vorntil

dad, s'au obligat personal fatl de legatarul verbal. In ase-

etf:.iinnicatuurtin

menea caz, ceeace va trebui sg, se dovedeascI nu este vointa

testatorului, ci obligatia personal d contractatl de mostenitor.
Pentru ea aceastit obligatie a mostenitorului A. poat. fi

mod verbal.

doveditl, ea trebue sl fi fost luatI fatl de legatar In urma

mortei lui de cujus. O executare pura si simplA a legatului
verbal n'ar constitu o obligatie personan a mostenitorului 1).
20 Aritarea legatarului.

A doua conditie necesarA pentru existenta legatului Aruarea per-

este ea testatorul sl fi arltat cu preciziune si In mod ne-"anniluerechivoe persoana elreia trebue s6 foloseascl legatul 2). Heres
Cpr. Laurent, XIII, 110; Beltjens, op. cit., III, art. 1001,

No. 19, p. 244 i deciziile belgiene citate de acest din urni,

autor.
Cpr. C. Iai, Dreptul din 1885, No. 67 i din 1888, No. 21;
C. Gand, Flandre judiciaire din 1890, consid. dela p. 601;
Trib. Carea.ssonne, Cr. judiciar din 1912, No. 80, P. 945

observ. noastr6); Laurent, XIII, 485 urm.; Aubry et

Rau, VII, 665, p. 97; Pand. fr., v cit., 7919; Baudry et
Colin, II, 2258, 2263; Beltjens, op. cit., III, art. 1002,
(eu

No. 3.

Aa dar, legatul nu va aveit fiint5,, dad numele le-

gatarului a fost lsat in alb, sau este seris inteun mod cu

totul ilizibil ... ut penitit8 legi non possit (L. unid., ab initio,
Dig., Si tubulw testamenti extabunt, 37, 2). Cpr. Demolombe,

Omisiunea numelui
XXI, 38; C. Pau, D. P. 85. 2. 201.
n'ar faee ins5, ea legatul s'A fie nul dacii, din imprejurb'xile

arItate in testament, judecAtorii pot cu sigurantit s decia,

cine este legatarul. Astfel, poate fi validat legatul conceput
In termenii urnarttori: Instituesc legatar universal pe d-1...
ca.re ade la Bucureti, impreung, cu tatAl s'in, calea Victoriei,

No. 124". Cpr. Demolombe, loco cit.; Laurent, XIII, 125;

Troplong, III, 1456; Pand. fr., y cit., 7924; Cas. fr. Rpert.
Dalloz, y Disp. entre-vifs, 332, nota 4, etc.
Tot astfel, legatul fa'eut in favoarea servitorului meu sau
fratelui ori nepotului meu, MIL artitarea vreunui nume, ar
fi valid, dac a aveit un singur servitor sau un singur frate
ori nepot; pentrud, de1, in specie, legatarul nu este numit,
totui nu poate fi nicin indoiala' asupra intentimei testato-

154

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

s-a III.

LEGATE.

institui, nisi ut cert dernonstretur, nemo potest", zicelt foarte

bine illpian (9.
Legatarul nu
trebue sA fie
o persoanit
interpusit.

Legatarul nu numai c, trebue sl fie arAtat Cu preciziune, dar Meg, ,nu trebue sO fie o persoanl interpusa,
care sO culeagO liberalitatea spre a o remite unui incapabil;
caci de cateori neprecizarea termenilor unui testament face

interpretarea necesark apartine judecAtorilor de fond de a

recunoaste In mod suveran, dupa, imprejurlrile cauzei, dacI
legatarul desemnat este sau nu o persoang interpusI fall
cu un tertiu care, In gandul testatorului, ar fi adevitratul
destinatar al liberalitItei litigioase e .
ArMares legaDe cele mai multe ori testamentul va arata numele de
tarului prin botez si de familie al legatarului 3, cu toate el aceasta
alte imprej uritri deal n'ar fi de absoluta, necesitate, dacit el este In mod neinnumele tau.
doelnic arOtat prin porecla, figura sau profesiunea ori functiunea sa; prin raporturile sale de inrudire cu testatorul0 ,
sau win alte Imprejurlri, pe care judevAtorii le apreciaLl
in mod suveran 5 .
rului. Michaux, Testaments, 1382, p. 213; Petrescu, Testamentele, p. 392, care reproduce fara nicio schimbare exemplul
dat de Michaux, uitind ins de a-1 eitit.
Un testator Meuse un legat surorei sale Minette, si Curtea
din Metz a validat legatul, pentrucii, In specie, nu existit nicio
indoial asupra persoanei legatarei. ezi Dalloz, RCpert. v
Disp. entre-rifs, 3434, 1. Cpr. T. Hue, VI, 316, p. 400.

(I) L. 9 9, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5.

Cas. fr. Dreptul din 1912, No. 41, p. 328. Vezi tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 110.
Nominatim alicui legatur ita, Lucio Titio ...". (L. 34, Pr.,
Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1).

L. 34, Pr., Dig., loco cit. Cpr. Laurent, XIII, 486; Aubry
et Ra.u, VII, 657, p. 73; T. Hue, VI, 316; Pand. fr., y
cit., 7920 nrm.; C. Metz, Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vif8,
3434. Cpr. C. Douai, Sirey, 78. 2. 283; D. P. 79. 2. 128;

Trib. BrAila, Cr. judiciar din 1901, No. 73 (en observ.

Dr. roman.

noastrA). Vezi qi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,

p. 105, nota 2, in medio. Aceem solutie erit admisi i la Romani: Si quis nomen heredis quidem non dixerit, tied indubitabili signo eum demonstraverit, quod pen nihil a nomine
distat ..., valet institutio". (L. 9 8, Dig., De h,eredibv,s insti-

tuendis, 28, 6). Vezi i L. 34, Pr., Dig., De conditionibus et

demonstrationibus, 35. 1.

(6) C. Douai, D. P. 79. 2. 128. Cpr. C. Iai, Dreptul din 1885,

CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNUI LEGAT.

155

Ou toate etl. testatorul a omis numele motenitorului, C. spaniol.

institu0a va fi valida, zice art. 772 2 din codul spa- Art. 772 2.
niol, daca el 11 arata astfel incht nu poate sa fie indoiala
asupra persoanei instituite ('si lo designare de modo que
non pueda dudarse quin sea el instituido).
Eroarea comisa de testator asupra numelui de botez Eroarea
nusau de famine al legatarului, nu atrage nulitatea dispozi- asupra
melui legatiunei, daca udecatorii au destule elemente pentru a de- tarului.
terminh persoana gratificata (1).

A fortiori, deci, testamentul nu va fi nul, daca testa- Eroarea

profetorul s'a imalat asupra profesiunei, originei sau altor ca- asupra.
siunel testaWO accesorii ale legatarului, de exemplu : asupra locului torului, etc.
salt de naqtere L. 48 3, Dig., De heredibus instituendis,
28, 5); sau daca pe nedrept i-a dat calitatea de fiu ori
de frate (2), etc.
Dacii mai multe persoane avAnd acelal nume, reclama

un legat, el se va dh aceluia pe care, dupa imprejurari,

testatorul a Inteles a-1 gratifich (3).
Daca 1nsa judecatorii n'ar aveh niciun indiciu pentru

I)

(2)

No. 67; C. Galati, Dreptul din 1902, No. 69 si Cr. judiciar

din 1903, No. 25 (cu observ. noastr); Pand. fr., y cit.,
7922; Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 468,
pag. 364. Vezi si tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,
p. 115, 116.
Cpr. art. 733 C. Calimach (571 C. austriac). Vezi tom. IV,
partea I, al Content. noastre, p. 49 si 105, nota 2, in fine.
Vezi si Judeat. ocol. Strehaia (Mehedinti), Cr. judiciar din
1901, No. 46. Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre nature', VI, p. 403, No. 22 (ed. Carr). Eroarea asupra numelui
propriu al mostenitorului sau legatarului, sau asupra numelui
lucrului legat, nu viciazit dispozitia, dacii persoana sau lucrul
sunt cunoscute", zice Furgole (Tr. des testaments, I, No. 3,
p. 318, ed. din 1779).
Cpr. art. 734 C. Calimach (572 C. austriae); art. 773 C.
spaniol; L. 33, Pr., Dig., De conditionibus et demonstratio-

nibus, 35, 1. Vezi Aubry et Rau, VII, 657, p. 74; Pand.

fr., y cit., 7926, etc. Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 106, ad notam, in medio.
(8) Sed si controversia sit de nomine inter plures, qui probaverit sensisse de se defunctum, ille admittetur". (L. 33 1,
Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1). Cpr.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 74, p. 247 (ed. Bugnet);
Aubry et Rau, VII, loco cit., p. 74, etc.

Cazul cind
mai multe
persoane au
acelal nume.
C. spaniol.

Art. 773.

156

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a III.

LEGATE.

a decide care este persoana gratificatA, dispozitia fiind IntunecoasI, va fi considerat ea neavenitl (t), dupit cuni dis-

pune anume art. 773 2 din codal spaniol 2).

Tot pentru aceleai motive, legatul fitcut unui ora
unui oral sau
unei comuni. sau unei comuni, fitrit a se mitt& dtrui anume ora sau
elrei comuni, este presupus flcut oraului sau comunei In
care testatorul Ii are domiciliul sau reedinta C , in quo is
Legatul fitcut

qui te,stamentum fecerit, domicilium habuerit (' .

Din Impreurlri poate MA, 86 rezulte cA, testatorul a

Inteles a gratifich pe altii, cornunl sau pe alt ora 5.
Legatul flout
Solutia de mai sus este admisibia In privinta legatului
eXracilor.
fitcut sgracilor In genere, fArl a se arlt citror stiraci, dupit
cum dispune anume art. 749 din codul spaniol 6.
Schimbarea
Dacl, In urma facerei testamentului, testatorul i-a
domiciliului.
schimbat domiciliul, sitracii gratificati sunt acei din comuna
In care testatorul 1i ave h domieiliul In momentul facerei
testamentului 7).
Pothier, op. cit., 73, p. 247; Laurent, XIII, 490; T. Hue,
VI, 316, p. 400; Aubry et Rau, loco cit.; Pand. fr., r cit.,
7939; Duranton, IX, 371. Cpr. L. 10, Dig., De rebus dubiis,
34, 5.
C. spaniol.

Art. 773 2.

Iat'l cum se exprim acest text: Si entre personas del 'Memo

nombre y apellido hay ygualdad de circunstancias y stas
son tales que no permiten distinguir al instituido, ninguno
sera heredero (nimene nu va fi mostenitor).
Pothier, op. cit., VIII, 75, p. 247; Pand. fr., 10' cit., 7932;
Cpr. art. 842 C. Calimach. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 112.
L. 39, 1, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1.

Pand. fr., 4' cit., 7932.

Cpr. art. 792 si 843 C. Calimach, art. 2072 C. german, etc.
Vezi Trib. Ilfov si C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 70
si din 1892, No. 52; Cas. rom. Bult. 1907, p. 1870; Demolonabe, XVIII, 612; Laurent, XI, 312; Aubry et Rau, VII,
656, p. 72. Vezi si tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 111.

S'a decis c5, faptul unui testator de a-si MAL averea

sa, sau o parte din ea, spre a se aduce apa Intrio comunk
sau a fi intrebuintat la ajutorarea copiilor siraci din acea
comunk poate fi interpretat in sensnl do, dispuniitorul a Snteles a avantajh pe acea comun si a o face legata.ra averei
sale. C. Iasi, Dreptul din 1908, No. 11, p. 84.
Pothier, loco cit.
Vezi ins Laurent, Xl, 312. Vezi si tom.
IV, partea I, al Coment. noastre, p. 112, ad notam (ed. a 2-a).

dONDITHLE CERUTE PENTRU EXISTEN TA UNUI LEGAT.

157

Legatul f6cut spitalului, fitirl a se argth an ume cgrui Legatul flieub

spital, se va socoti flcut spitalului comunei In care testa- unui spital.
torul ii aveh domiciliul
Se poate, de asemenea, 16sh un legat pentru crearea Legatul fleut
erearea
intemeierea unui sau mai multor paturi, in care bolnavii pentru
de paturi.
sit fie primi0 i ingrijiti, chiar intr'o comung unde n'ar
existh un spital i, In asemenea caz, legatul se va primi
executit de comunit 2).

*tim, de asemenea, el este valid legatul flcut In fo- Legatul flteut

losul instrucOunei publice, sau pentru trimitere de studen0
In strlinItate. In asemenea caz, legatul se va priml de Ministerul instructiunei publice, In urma autorizIrei guvernului

fu folosul
instruetiunei
publiee.

Jurisprude* francez/ a validat un legat flcut In ter- Legatul PSeut

menii urmItori: ,.Las ataita viitorului meu fin". Fiind insI unui viltor
c, prin acest te.stament nu se arAth cine er, finul In chestiune,

Curtea din Paris a admis martori pentru a se determinh

In mod precis persoana gratificattl, i Curtea de casatie a
respins recursul fl,cut contra acestei decizii

Am \limit in tom. IV, partea I-a, p. 113, cnd ne-am Legatul fieut
ocupat de liberaliatile flcute unor persoane necerte, cl se rudelor.
k 1)

(2)

(8)

Pothier, loco cit.

Cpr. Pand. fr. v cit., 7930. Vezi si tom. IV, partea I, al

Coment. noastre, p. 111, text si note.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. Doastre, p. 112.
Ministerul instructiunei publice si al cultelor, fiind auto- Rolul Casei
eoalelor in
ritatea suprem a invtAmAntului public si particular, iar privi
legaCasa scoalelor avind atributiunea de a control toate fondu- tel orntaacute
rile destinate invtmintului, care provin din legate sau do- In folosul
natiuni, urmeaztt c liberalith4ile fcute pentru instructiunea instructiunei
copiilor braci dintr'o localitate, trebuesc socotite ca lsate in publica.
asemenea scop acestor autorit,ti. Prin urmare, instants, de
fond comite un exces de putere i violeaz legea instructiunei
publice si a Casei scoalelor, cand anuleaz un asemenea legat,
sub cuvint e ar fi fost fcut unei persoaue inexistente. Cas.
rom. Bult. 1909, p. 290 si Dreptul din 1909, No. 33. Vezi

flick priveste dreptul de administratie si de privighere al

Casei scoalelor asupra fondurilor destinate invittmntului,

provenite din legate sau donatiuni, Cas. rom. Bult. 1904,
p. 361, 362.
Vezi Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs, 3439, nota 2. Cpr.
T. Huc, VI, 316, p. 400.

158

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a III. LEGATE.

poate face un legat, In termeni generan, rudelor sau slugilor

sale (art. 792 C. Calimach), fara a se arath anume pe care
rude sau slugi testatorul a Inteles ale gratifie, (1).
Daca cineva a zis: las legat rudelor mele, se Intelege
rudele cele mai de aproape (2.
Legatul lAsat
Daca cineva a litsa,t un legat slugilor sale, prin amasa
elugilor.
expresie generala se Intelege numai slugile care se gitsesc
In serviciu In vremea mortei testatorului 5.
Legatul litsat
Se poate Intampla ea eineva sa lose un legat copiilor
copiilor.
Cheetie de
fapt.

sai, sau copiilor altuia; i, In asemenea caz, autorii se intreaba daca expresia copii cuprinde numai pe eopiii din
gradul Maja sau pe toti descendentii ? De0, In regula generala, prin copii se Intelege toti deseendentii In oriee grad 4,
de cateori va fi vorba de interpretarea unei clauze testa-

mentare, judecatorii vor aveit In vedere intentia testatorului,

totul redil' candu-se la o chestie de fapt 5.
Copiii natu
Ramane Insa bine Inteles cal In legislatia noastra, eurail ai mamei.
vantul copii, Intrebuintat de IllaIllA In testamentul situ, s'ar
referi i la eopiii siti naturali reeunoscuti, daca ea n'ar fi
Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 70.
Cpr. art. 827 C. Calimach, 682 C. austriac, art. 751 C. spaniol, etc. Vezi Pand. fr., y cit., 8001 urm. Legatul ce testatorul ar ls, tuturor rudelor sale, fr nicio preferenta,
s'ar cuven1 tuturor rudelor din gradul succesibil, oricia de
deprtate ar fi (aut. 676). Cpr. Trib. Lyon (26 Iulie 1890),
Pand. fr., /, cit., 8004.
Cpr. art. 828 C. Calirnach, 683 C. austriac. Vezi T. Hue,
VI, 316, p. 399; Pand. fr., y0 cit., 8016, etc.
Art. 187, 799, 836, 839, 842 C. civ. si 14. 220, Pr., Dig.. De
verborum significatione, 50, 16. Vezi tom. IV, partea I-a, al
Coment. noaste, p. 113 nota 4. In art. 124, 329, 338, 1000, etc.,
legea intelege prin copii numai pe acei din gradul intiti. Inct

priveste sensul ce codul Calimach atribue euvintului copii,

vezi art. 62, 826 si 966 din aeest cod (42, 681 si 763 C.
austriac), citate In tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 407, nota 2.

N Cpr. Laurent, XIII, 491; T. Huc, VI, 317, p. 401; Pand.

fr., yo cit., 7957 urm; Baudry et Colin, II, 1842 ter ; Beltjens, op. cit., III, art. 1002. No. 23 urm.; C. Riom, D. P.
61. 2. 133; Sirey, 61. 2. 481; Trib. Gand, Pasicrisie belge,
1901. 2. 185; Trib. Ilfov, Dreptul din 1908, No. 48, p. 389,
etc. Chestinnea este, cu toate acestea, eontroversatA.

COND1TIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNTJI LEGAT.

159

cumva exprimat o

voinO, contrail, (cpr. art. 48, 652,

677, 678 C. civ.) (1).
Chestiunea de a se sti daca prin frafi sau nepoti se Ce se inteleg,e
Intelege surorile si nepoatele este iarasi o chestie de inte4e, pm frati.
care atilrna de vointa testatorului (2).
Dacit testatorul a chemat la succesiunea sa pe o per- Art. 771 C.
SOMA. si pe copiii sai, toti vor fi considera0 ca chema0 de span iel.

odata, iar nu In mod succesiv, unii dupa a4ii, dupa cum

dispune anume art. 771 din codul spaniol dela 1889 (se
entenderdn todos instituidos simultnea, y non sucesivamente).

S'ar puteA Intampl, i s'a Intamplat chiar ca. cineva Dispozitii

sit faca o dispozitie pentru sufletul situ, sau In favoarea sufle- tau:Li:wit::

tului sau, per l'anima o a favore dell'anima, dupa cum

se exprima art. 831 din codul italian, si Curtea din Turin
a validat legatul; pentrucit, In specie, un executor testa-

tutui.

mentar fusese Insarcinat cu IntrebuiMarea averei defunctului

in liturghii, pomeniri si alte griji sufletesti 3).
Jurisprudenta decide, de asemenea, ca este valid/ dis- Dispozitii
einiitiatuiterli
pozi(ia prin care te,statorul ordonA, cA, ceea,ce ya ilmaneh pgrn

din bunurile sale, In urina mortei legatarului, sg, fie Intrebuintat la liturghii si alte griji sufletesti, pentru odihna
sufletului situ, fiindca asemenea: dispozitii nu constituesc un
le4at facut unor persoane necerte, ci Intrebuintarea unei
sume la plata unui serviciu determinat ').

griji suaetegti.

In fine, ,ztim ca once liberalitate facuta unei perSOaDePersoang ne-

necerte este nula, pentruca nu se poate face o liberalitate,

(I) Contra: (in privinta dreptului francez), Laurent, XIII, 493;
Beltjens, op. cit., III, art. 1002, No. 25, etc.
(2) Cpr. Laurent, XIII, 494, 495; Pand. fr., y cit., 7957 urm.;
T. Hue, VI, 318; Baudry et Colin, II, 1843; Beltjens, III,
art. 1002, No. 27.Curtea din Aix a decis ea, in iipsa unei
restrietii din partea testatorului, cuvantul nepofi cuprinde i
pe nepoate. D. P. 56. 2. 40. Cpr. qi C. Bordeaux, D. P. 59.
2. 201. In limba uzuala, ea i in cea juridica, expresiunile
nepoti, nepoate nu cuprind insa pe stranepoti i stranepoate.
Beltjens, loco cit., 32. Cat pentru chestiunea de a se 01 ce se
intelege prin veri sau vere, vezi Laurent, XIII, 496 urm.;
Pand. fr., y cit., 7980 urm.; T. Hue, VI, 318; Beltjens, loco
cit., No. 29 urm., 35, 36, etc.
(8) Cpr. art. 747 C. spaniol. Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 114, 115.
(4) C. Pan, D. P. 87. 2. 64.

"ill.

160
C. italian qi
C. spaniol.

COD. CIV.

CART EA III.

TIT. II.

C A.PI T. V.

S-a III.

LEGA TE.

flrl a se ti cui ea se adreseazl. E nulla ogni disposizione fatta a favore di persona che sia incerta in modo
da non poter essere determinata", zice art. 830 din codul

i art. 750 din codul spaniol:

Toda disposicin en favor de persona incierta ser nula,
d, menos que por algn evento pueda resultar cierta", zice
acest din urml text. Nu avem nevoe de a insist, asupra
acestei chestiuni, pentrucl materia persoanelor necerte a
fost tratad, Cu toate detaliliile ce meritl In tom. IV, partea I,
al Coment. noastre, p. 105 urm.
Dreptul conDin Imprejurarea c legatarul trebue s fie determinat
ferit unei
prin
Insu
testamentul defunctului, rezultl el ace.sta n'ar
persoane de a
alege lega- putel s, Incredinteze mostenitorului sau unei persoane
tarul. Inadmii aceasta chiar dad,
sibilitate. strAine dreptul de a alege legatarul
dreptul de alegere ar trebui s se exercite sub certa demonstratione, adecl: dintr'un numlr oarecare de persoane anume
aratate de testator 2 Thcerea legei, a zis Jaubert in ra-

italian. Tot astfel se exprin1

Contra: Art. 2193 C. german.

Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre natur l, N I, P. 14
si 15, No. 8 (ed. Carr din 1824); Merlin, Repert., y Ligataire, 2, No. 18 bis; A ubry et Rau, VII, 655, 656, P. 70,
text si nota 2; Demolombe, XVIII, 619; Laurent, XI, 326;
.G-renier, Don. et. te.taments, (Asen,. preliminaires, I, p. 198,
No. VIII (e 1. Bayle-Mouillard din 1844); Rpert. Sirey, y
Legs, 249; Baudry et Colin, I, 368; Thiry, II, 456; Coin-Delisie, op. cit., art. 895, No. 7, P. 34; Dalloz, Nouveau code
ciril annot, II, art. 906, No. 23 si art. 1002, No. 209 si 215;
Rpert. Dalloz, Supplnient, y Disp. entre-vifs, 840; Cas.
fr. D. P. 63. 1. 356; Sirey, 63. 1. 446; C. Paris, D. P. 97. 2.
342; Trib. Paris, Dreptul din 1881, No. 28, p. 224; Trib. Ilfov
si C. Bucuresti, Dreptul din 1888, No. 72 si din 1889, No. 75.
Vezi infra rubrica : Despre legatul unui lucru nedeterm.nat

(genus). Contra: Mass-Verg, III, 418, p. 35, nota 8,

in fine; Troplong, 1, 154 si II, 648. Acesti din urmA autori

admit facultatea de a alege legatarul numai sub certa demonstratione, ceeace era admis si la Romani (L. 8 1, Dig., De
rebus dubiis, 39, 6).
Intrebuin-

tarea legatulni in
folosul unor
persoane nedeterminate.

N'ar trebul ins s. confundAm legatul f.-6mA sub sarcina ca un

tertiu s aleagh pe legatar, cu legatul fAcut unei persoane determinate, spre a fi intrebuintat in folosul unor persoane nedeterminate, care urmeazA, a se determinh mai in urmA de un tertiu anume

arAtat in testament; cei acei care ar pute fi alesi de d'Are legatarul principal n'ar fi cuprinsi in ingsi vocatinnea, ci in sarcina

161

CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNUI LEGAT.

portul su catre Tribunat, doveciete c aceastl facultate

nu mai exista astAzi". (Vezi infra, p. 284, 285. Art. 670
2 din codul spaniol este expres In aceasta privinta (1).
Aceasta facultate de a alege legatarul, care a fost abro-

gata in Franta prin legea din 17 Niv6se anul II, era necunoscuta In vechile noastre legiuiri, ca i la Romani, ca

Dr. roman
gi dr. nostru
anterior.

una ce era. contrara InsAi esentei testamentului, care trebui

sd,

fie expresiunea singurei vointi a testatorului. lila ins-

titutio, quos Titius voluerit, ide vitiosa est, pod alieno

arbitrio permissa est: nam satis constanter veteres decreverunt, testamentorum jura ipsa per se firma esse oportere,
non ex alieno arbitrio pendere" 2).
3 Determinarea luerului legat.

A treia conditie ceruta pentru ca legatul s. poata ave5, Arittarea lu-

fiintl, este ea sl se stie eeea ce testatorul a voit

sa (lea crului

legat

dup moartea sa. Testamentul este deci nul, daca nu se arata

in el lucrul legat (3). In caz and ar exista numai incerti-

tudine asupra lucrului legat, testamentul va fi valid i judecatorii vor aprecia imprejurarile in suveranitatea lor (4).
si

in modal de executare al ae,estei sareini. Astfel, ar fi valid

legatul flcut unui spital, sub conditia de a intretine un

numAr oarecare de paturi, in folosul unor persoane care vor
fi suceesiv arItate de o aniline persoan5, determinatfi, de
exemplu: de episcopul eparhiot. Cpr. Demolombe, XVIII, 619,

in fine qi 620; Aubry et Rau, loco cit., p. Ti; Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 906, No. 24 si art. 1002,
No. 222, 223; C. Agen, Sirey, 54. 2. 465; D. P. 65. 2. 41;
Cas. fr. D. P. 55. 1. 297; Sirey, 55. 1. 648, etc.
(') Tat& cum se exprimri acest text: Nu se poate risk la arbi- C. spaniol.
tragiul unui tertiu (al arbitrio de un tercero) numirea moq-Art. 670 2.
tenitorilor sau legatarilor, nici determinarea piirtilor ce ei vor
trebul s mosteneasa, atunci and vor fi nominal instituiti
(cuando sean instituidos nominalmente).
(2) L. 32, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5. Vezi si L. 52,
Dig., De conditioni bus et demonstrationibus, 35, 1, unde se
ice: In alienam voluntatem legatum conferri non potest".
Vezi insti L. 8 1, Dig., De rebus dubiis, 39, 5, care admite
faeultatea de a alege legatarul sub certa demonstratione.

(8) Cpr. C. Paris, D. P. 84. 2. 33; Baudry et Colin, II, 1841;

Bourcart, nota in Sirey, 1911. 2. 82, etc.
(4) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 78 urm.; Laurent, XIII,
65105

162
LIsarea suinei

legaw In alb.

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

CAPIT. V.

9-a III.

LEGATE.

Astfel, ar fi nul legatul conceput In tertnenii urmittori:

Las lui X suma de...", pentruca nu se stie ce suma testatorul a voit s lese legatarului (1).
Legatul ar fi tug valid, dacit testatorul ar fi his: las
lui X imobilele ce-mi vor fi atribuite prin rezultatul cutlirei
impArteli" 2).

Arlitarea greArAtarea gresitkl a obieetului legat

OM a Inc/mini zitia, de ateori se poate determinh cu
legat.

nu viciaztl dispopreciziune lucrul

Astfel ar fi valid
legatul conceput In termenii urmAtori: las lu X intreaga
legat, independent de aceastA greseal6

sumA, de 5000 lei, ce-mi clatoreste dupA obligatia sa, autenEroarea

tificatil sub No....", cu toate c acea obligatie n'ar fi de

5000 de lei, ci de 10000 de lei.
A fortiori, deci, legatul va fi valid, en toate ci tes-

meluasnpralucru
nu-ui tatorul s'ar fi inselat asupra numelui
i
l
legat.

Cazurile in

care un legat
ar II valid
friei arlitarea

luerului legat, dacit

126; Demolombe, XXI, 39; Baudry et Colin, II, 1844, 1844

bis; Pand. fr., e cit., 8018, etc.

) Pothier, op. cit., 78; Demolombe, XXI, 39; Filippis, Corso
di diritto civile italiano, XI, 479, P. 372. Iati ns(' un legat,
care ar fi valid, cu toate e suma n'ar fi arfitatA in testament:

Las suma de

comunei Iasi pentru zidirea unui teatru".

In asemenea caz, suma legatA va fi acea pe care expertii o
vor declara-o nece.sarA pentru cladirea unui teatrn. Cpr. Pothier,
79; L. 30, Dig., XXXI, De legat's II. Tot

op. cit.,

valid ar fi si legatul prin e.are s'ar lAsit suma de ... ca pensie

viagerA pentru intretinerea cutArei persoane. In asemenea caz,
suma legatA va fi aces care se va crede nece.arrt. pentru traiul
legatarului, dupit conditia sa socialA. Pothier, loco cit. Cpr.
Laurent, XIII, 126; Cas. fr. D. P. 62. 1. 357. Dad. testatorul serve& IncA din timpul viet.ei sale o pensie viagerA
legatarului, a eArei sumil erit trecuti in registrele sale casnice,
el va fi presupus a fi lAsat acea pensie i in urma mortei
sale. Quod testator prcestare solitus fuerat, id videri relictum(L. 14, Dig., De annuis legatis, 33, 1).
(2) Demolombe, XXI, 39.
(8) Pothier, op. cit., VIII, 81; Domat, Lois civiles, VI, p. 404,

No. 21 (ed. Carr); Filippis, op. qi loco supra cit.; Aubry

et Rau, VII, 657, p. 74; Pand. fr., to cit., 8112. Falsa
demonstratio non periinit legatum". L. 75 1, Dig., XXX,
De legatis, I. Vezi si L. 94, Dig., De div. regulis juris antigui,

50, 17, unde se zice: ,,Non solent gum abundant, vitiare

scripturas". Mai vezi L. 1 8. in fine, Dig., De dote preelegata, 33, 4, unde se ziee: Quidguid demonstrates rei additur satis demonstratcc, frustra est".

163

CONDITIILE CERUTE PENTRTI EXISTENTA UNUI LEGAT.

nu este nicio Indoialh, In privinta lucrului ce el a inteles a

lsh legatarului(1).
Are thrie ornduiala, i de va grei testatorul la pres_ C. Calimaeh.
Art. 733.

crierea obiectului, adech a lucrului rhnduit, chci In testament ina,i

pe larg s

talcui.,te vointa testa,torului", zice

art. 733 din codul Calimach 571 C. austriac).

Dach Insit testatorul s'a Inelat asupra fiintei lucrului Eroare asupra
legat 2 sau asupra Insh persoanei legatarului, eroarea fiind persoanei
gata/121m.

esentiall sau substantialh, infiintatei, duph expresia codului

Calimach art. 731, 732), aduce nulitatea legatului e .
Daca testatorul, care are mai multe obiecte de aceea Apile. art. 908

specie, a legat unul din ele, fhrl insh a arth cu preci-

C. civil.

ziune care anurne, legatul este valid i, In asemenea caz,

mcoltenitorul va dh legatarului lucrul ce el va gsi cu cale,
Insh de calitate mijlocie art. 908 4.
Art. 798 din codul Calimach 656, in fine C. austriac Alegerea
permite teshtorului de a lsh alegerea luerului legat la buna cuto.itntader
plIcere a legatarului, In care caz legatarul este In drept a Artp 798 c.

alegelucrul cel mai bun din lucrurile de acela fel 5, solutie care, duph cum vom vedek infra, p. 284, sub art. 908,

Calimach.

este adinish i astzi.

Tot acolo vom vede h ca alegerea lucrului legat poate -Alera
flfi lhsat, la buna pliic,ere a unui ter
ex arbitrio boni te d.
cuttiu,

unrtiu.

Pothier, op. qi loco cit., .81. Error nominut in scripturas

faetus, si todo de mancipiis vel possessionibus legatis non
ambigitur, jus legati dati non minuit". (L. 7 1, Cod, De
legatis, 6, 37).
De pildg: testatorul, care aveg intentia de a legh o haing,
servit de cuvitntul mobile; eroarea flind In specie substantialk, viciazg dispozitia. Vezi Furgole, Tr. des testaments, I,
p. 318, No. 6 (ed. 1779). Quod si quis, crn vellet vestem
legare, suppellectilem adseripsit, dum putat suppellectilis appel-

latione vestem contineri, Pomponius scripsit restent non deben.... Rerutn enim voca bula immutabilia sunt, hominunt

mutabilia . (L. 4, in fine, Dig., De legatis, XXX, 1).

Vezi supra, p. 152.
Pothier, loco cit., 80; Aubry et Rau, VII. 657, in fine,
p. 75. Cpr. L. L. 32 qi 33 1, Dig., XXX, De legatis I.

(6) Conform: art. 873 C. italian. Dacg legatarul murig inainte Art. 799, 800
alege legatul, dreptul de alegere treceit la nomteni- C. Calimach.
de
torii sgi (art. 800 C. Calimach). Cpr. Instit., De legatis, 2,
20, 23. Dacg, Sn urma alegerei lucrului, legatarul se &Mil,

164

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V. S-a III.

INTERPRET. TESTAM.

viri (1 , dup6 cum dispun anume art. 871 din codul italian i art. 2154 din codul german.
Despre interpretarea testamentelor.
Aplic.

Legiuitorul, care a edictat oarecare regule de interpreprivinta conventiunilor art. 977 urm. , tace cu deslvarire in privinta interpretArei dispozitiilor de ultimg, vointit (2. Aceasta nu insemneazg, inslc udec6torul este liber

art. 977 urm. tare in

el nu mai puteit s aleagrt altul, aci el devenise proprietarul

lucrului ales (art. 799 C. Calimach).
(I) Cpr. L. 43 2, Dig., XXX, De legatis, I i L. 11 7,
Dig., XXXII, De legatis III. Vezi qi art. 2156 C. german,
art. 659 C. austriac, etc.
Dr. strgin.

(2)

Codul fr. cuprinde numai o regulA de interpretare, i anume:

acea statornicia de art. 1023, despre care ne vom ocupit mai
la vale, p. 176 urm. Codul german cuprinde instt mai multe
regule de interpretare ale testamentelor in art. 2068 2076,

2084, 2086, asupra arora vezi Ernst Barre. Brgetliehes

Gesetzbuch und Code civil (ye, gleichende Darstellung des
deutschen und franzOsischen bargerlichen Gesetzbuchs), 173,
p. 270, 271.
Dr. Techiu
francez.

Dr. nostru anterior.

C. Calimach.

Art. 813 urm.

Tuck privete interpretarea testamentelor in vechiul drept

francez, vezi Pothier, Introduction au titre des testaments, I,
150 nrm., p. 456 urm. i Don. testamentaires, VIII, 366 urm.,
p. 330 urm. (ed. Bugnet); Domat, Lois civiles dans leur ordre
naturel, VI, p. 132 urm. (ed. Carr din 1824).
Vechile noastre legiuiri cuprind qi el,- mai multe regule
de interpretare in privinta legatelor. Ele pot instt deveni arbitrare, de citteori sunt centrare intentiunei testatorului.

Astfel, pentru a nu chit deck eiteva exemple, art. 813

din codul Calimach (672 C. austriac) prevede, ca qi art. 84(1

din codul italian, c. in legatul de hranl, adecA de alimente,
se cnprinde hrana, imbrIcrimintea i locuinta, quia sine his

ali corpus non potest (L. 6, Dig., De alimentis vel cibariis

C. Calimach.

Art. 817.
Art. 818.

Art. 819.

legatis, 34, 1). heat prive.Ite intinderea legatului de alimente,

vezi art. 814-816 C. Calimach (673 C. austriac).
In legatul chelAriei se caprind toate cele de mincat i de
bttut, ce testatorul gtise pentru sine, pentru femeea sa, copiii si i pentru toat familia sa (art. 817 C. Calimach).
Legatul unei case nu cuprinde lns i pojijia ei, dactt testatorul n'a orlinduit i aceasta (art. 818 C. Calimach).
Sub legatum mobilelor casei se cuprind mai en deosebire
mobilele cele trebuitoare numai spre podoaba locuintei, iar

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR.

ART. 977 URM.

165

de a interpreth vointa testatorului dupd bunul su plac,

ciici de cateori acea voint1 n'a fost exprimatI In termeni
sub legatum pojijiei se cuprind mai in deobste si acele spre
iconomia casei, afarit de instrumentele unui mestesug (art. 819
Calimach, 674 C. austriac).
S'a decis, in aceastrt ordine
de idei, crt legatul unei case Cu mobilierul ei nu cuprinde
toate mobilele necesare pentru a locul in acea casa, ci numai
cele destinate la uzul si mobilarea apartamentelor (C. Besawn, D. P. 61. 2. 100). Cpr. Pand. fr., y0 cit., 8051.
Tot astfel, s'a decis crt dispozitia prin care testatorul labrt tot
ce be va grtsi in odaia sa si in mobilele acelei odki. cuprinde
mobilele, nu ilia si valorile aflate in acele mobile. (C.
Rennes, 3 Decembrie 1888). Pand. fr., y0 cit., 8052. Intr'o

alt ipotezl, s'a admis Ina solutia contrail. Cpr. Cas. fr.
P. 54. 1. 187; D. P. 73. 1. 248. Totul este deci o chestie
de inteetie si de interpretare a vointei testatorului.

Reintorcindu-ne la codul Calimach, vom mentionk art. 820 C. Calimach

din acest cod, care prevede crt, sub numele de legatul pojijiei casei, nu se cuprind si cele unite cu zidirea, nici cele ce,
ridicindu-se, stric fa ta zidirei, precum sunt: dulapurile cele
bitgate in pkreti si altele asemenea; nici artile, nici biblio-

Art. 820.

teca, nici ImbrAckmintea, nici armele, nici cele spre desftare,

precum sunt: fitntitnile svirlitoare (jets d'eau) si altele asemenea (art. 820 C. Calirnach).

DacA s'a lksat legatum un dulap misator sau sicriu,

Art. 821.

impreunX cu lucrurile din el, se Inteleg numai acele lucruri

ce testatorul obisnuik sk tie acolo, iar nu si cele Ate din
intimplare s'au pus acolo din inditmink (art. 821 C'. Calimach, 677 C. austriac modificat). S'a decis, in aceasa ordine

de idei, a legatul unui dulap cu tot ce se va gits in el la

moartea testatorului, cuprinde si crea,ntele ale cAror titluri s'au

grtait in acel dulap. C. Caen, D. P. 52. 2. 217; Sirey, 52. 2.

248; Pand. fr., y cit., 8085 urm.
Legatul lucrurilor curgii.toare (lichide) se d'a impreunA Cu Art. 822.

vasele lor (art. 822 C. Calimach. 677, in fine C. austriac).

Yeti infra, p. 252, text si nota 5.

Dacfi testatorul, lisitnd legatum o hotiiritk cittime de vin sau Art. 823.
de grill sau alte a.semenea, va fi zis: dela cutare vie sau mosie,

si de nu se va face acolo cat au lit.sat, atunci legatarul nu va

lu mai mult deck s'a fcut (art. 823 C. Calimach).
In legatul de juvaere se cuprind pietrele cele scumpe si Art. 824.
mArgitrintarele cele curate, iar in legatul podoabrt se cuprind
cele fcute spre impodobirea hoaritelor persoane (art. 824
C. Calimach). Cpr. art. 678 C. austriac modificat si Dig.,
De euro, argento, 34, 2. Vezi in privinta legatelor de juvaere,
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 425, p. 344 (ed. Bugnet).
In legatul de aur si de argint nu se cuprind lucrurile cele Art. 825.

166

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a III.

INTERPRET. TESTAM.

destul de elari i preeisi, el va puteh s recurgl la regulele

de interpretare admise de lege in materie de conventii, elutand prin toate mijloacele, fie ele ehiar extrinseci, a descoper adevArata intentiune a testatorului (t) i tintInd seam&

C. Anstt iac.

Art. 679.

pe din afar5, fmbracate cu aur i ea argint, cum nici mouezile (art. 825 C. Calimach). Cpr. art. 679, ab initio C. austriac. Vezi L. 19 urm. si L. 27, Dig., De auro, argento, 34, 2.
Vezi, in privinta legatului de argintArie, Pothier, op. i loco
cit., 423, p. 343, 344 (ed. Bugnet).
Art. 679 din codul austriac mai adaog c. albiturile nu
intrg sub denumirea de baine, nici dantelele sub denuniirea
de albituri, ci sub denumirea de obiecte de toalet. (Die Wet.schc
tvird nicht zur Kleidung, und Spitzen wdrden nicht zu7-

Alte dispozitii

din coda'
anstriac.

C. Calimaeh.

Art. 837.

1,1,6;sehe, sondern zum Putze gerechnet). (Cpr. L. 23 urm.,

Dig., De auro, argento, etc., 34, 2). Tot art. 679 din codal
austriac dispune cit, sub denumirea de echipaje intrl trsurile, eau i hamurile destinate la uzurile testatorului, nu insi
caii de clrie i hamurile lor (nicht auch Reitpjerde und
Reitzeug). Vezi, fu privinta codului austriac, Roguin, Doit
civil compar (Successions), III, p. 625 urm.
Acest cod mai cuprinde i alte dispozitii, care n'au mai

fost reproduse in codal Calimach, precum sunt: acele relative

la legatul unei prAvAlii (art. 675, 676), la legatul banilor in
numerar, care se intinde si la efectele publice (art. 680), la
legatul crean telor existente (art. 668), etc.
danie o mosie
Codul Calimach dispune Ms

ca toate lucrurile ce sunt pe ea, nu se intelege inarmarea

dactt testatorul n'au lAsat-o si pe aeeasta (art. 837
C. Calimach). Vezi infra, p. 251, nota 4.

Art. 838.

In legatul de inarmarea mosiei se cuprind insA cele trebuitoare

pentru lucrarea

C. Caragea.

robii, vitela, uneltele, cum

cele trebuitoare pentru adunare de roduri, pentru carat,

asezat i pstrarea lor (art. 838 C. Calimach), etc.
Codul Caragea cuprinde si el oarecare regule de interpretare, Mg fat? an numr mult mai restrans. Astfel, dup acest
cod, legatul unc case cuprinde usile i celelalte elite sunt
incheiate; el nu cuprinde ins asternuturile, de nu se vor
numi si ele (art. 11 si 12, partea IV, capit. 4, pentru legat).
Mai vezi i alte exemple in art. 13 si urm., loco cit.
(i) Trib. Bruxelles, Revue trimestrielle de droit civil, tom. IX,
anal 1910, p. 502, No. 198. Astfel, apartine judeatorilor

de a decide, prin interpretarea intentiei testatorului, c legatul

Mutt de un bArbat, sotiei sale, de toate bunnrile mobile ce el
va l'Ask la moartea sa, exceptnd numai creantele ce ar depinde de succesiune, cuprinde partea sa dintr'un tezaur descoperit posterior testamentului. Cas. fr. Dreptul 1908, No. 1.

167

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM.

de Imprejurarea dael el erh sau nu om de drept, i daca

a intrebuiMat In testamentul sau termeni de natura a dh
loe la discutii i diferite interpretari C .
tz'i mai Inainte de toate tim ea, pentru ea o dispo- Test. trebue
opera
zitie testamentara sa fie consacrata de justitie, se cere, ea silInefi1'e von*
principiu general qi indiscutabil, ea ea sa fie opera unei libere.
vointe libere i ca testatorul sa-0 fi dat seama de eeeace
a facut 2 .
Daca dispoziOa testamentara este cu totul neinteligibill Uazul.e.and
i hpsita de once sens, ea va fi considerata ea nescrisa (21 c4olininitri: esea
farii a aveh vreo inriurire asupra eelorlalte dispoziO, care neserisg.
ar fi inteligibile 4 .

Este ea, din contra, aa de clara i de preciza,

incAt Cazul. Find

sa nu mai deh loe la nicio Indoiala. judecatorul o va admite diesstr slulipausn:

tale quale, chiar dar ar fi nula i iara efect, lar interpre- interpretgrei,
tarea nu va mai avelt loe; caci, dupa cum foarte bine decide
Curtea din Iai, a interpreth volt*, te,statorului atunci cand
ea nu lag loe la nicio Indoiala, Insemneaca, a reface testamentul defunctului iar nu a-I interpreth 5 . Citm in verbis
(') C. Iai. Dreptul din 1908, No. 67, p. 546 urm.)
(2) Cpr. l'and. fr., v Don. et testaments, 8120, unde se citeag
o sentintli a Trib. din Paris cu data din 5 Decembrie 1890,
publicatii in ziarul Le Droit din 11 Decembrie 1890.
(8) Cas. fr. Sirey, 96. 1. 308; Pand. fr., y cit., 8121; Rpert.
Sirey, v Testament, 1632. Iatli cum se exprimA, in aceast
privin(I. Domat (Lois civiles dans leur ordre naturel, VI,
p. 135, No. 3, ed. Carr): Les expressions qui ne pourraient
avoir aucun seas sont rejetes comme si elles n'auraient point
t &rites, et n'emp&hent pas que toutes les autres n'aient
leur effet".
(4) Qum in testamento scripta essent, neque intelligerentur quid Dr. roman.
significarent, ea perinde sunt, ac si, scriptura non essent;

reliqua autem per se ipsa valent". (L. 2, Dig., De his quiz

pro non scriptis habentur, 34, 8). Vezi qi L. 188, Pr., Dig.,
De div. regulis juris antiqui, 50, 17, unde se zice: Ubi
pugnantia inter se in testamentojuberentur,neutrumratum est".

Vezi, infra, p. 174, nota 2.

(D) C. Iai, Dreptul din 1908, No. 29, pag. 227 (Cu observ.
noastrii); Cas. rom. Bult. 1892, p. 994; Dreptul din 1893,
No. 2; Bult. 1910, pag. 351 i Dreptul din 1910, No. 51;
Trib. Suceava, Cr. judiciar din 1902, No. 62, p. 514; Trib.
Ilfov, Dreptul din 1910, No. 12 i 49; C. Besanon, D. P.
95. 2. 343; C. Bordeaux, Rpert. Dalloz, Supplment, v Disp.

168

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a III. INTERPRET. TESTAM.

nulla est arnbiguitas, non debet admita voluntatis qucestio",

zice legea 1-ornar (t).
Cazurile eAnd

Din cele mai sus expuse rezult c, judecAtorii nu vor

regulele de in- reeurge la interpretarea vointei testatorului, Insl si atunci
terpretare. fr a denaturh, aceast, voint, 2, decat In cazurile cnd
dispozitiile sale, privite In deosebi sau In legtur unele cu
altele, vor fi Intunecoase si Indoelnice. In aseinenea cazuri
ei se vor conformh regulelor urmtoare:
Determinares
1 Once dispozitie testamentar, avAnd de efect substivointei testatuirea
vointei testatorului, ordinei legale a succesiunei statorului prin
tnritli termenii bilit de lege, Insisi termenii testamentului vor fi, In prinse reeurge la

testamentului.

Apile.

art. 977 C.
civil.

cipiu, consultati spre a se determinh vointa testatorului;

nu esteRreci permis judecatorului de a intinde efectele acestor

termeni, aplicandu-le In mod arbitrar i prin analogie regulele dela succesiunea ab intestat 3 .
2 Dispozitiile de ultim, vointl vor fi interpretate, ca
si contractele, dup6 intentia probabil a testatorului, lar 1 u
dupl sensul literal al CUN intelor Intrebuintate (art. 977 ' .
entre-vifs, 846, nota 1; Demolombe, XXI, 740; Anbry et
Rau, VII, 712, ab initio, p. 459; Laurent, XIV, 152 urm.;
Pand. fr., y cit.. 8123 urm.; Rpert. Sirey, vo Testaments,
1611 urm., etc. Iat. cum se exprimii, in aceast6, privin0 Domat

(op. cit., No. 2, p. 134). Les expressions parfaitement claires

ne souffrent point d'interprtation pour en faire conaitre le
sens, puisque leur clart le rend vident. Et si la disposition
du testateur s'y trouve explique bien nettement et prcisment, il s'en faut tenir au sens qui paraft par l'expressiona.
(I)

(2)

L. 25 1. Dig., XXXII, De legatis, III. Vezi si L. 3, in

fine, Cod, De liberis prceteritis, vel exheredtix, 6, 28, unde se

zice: Citm enim manifestissimus est sensus testatoris, verborum interpretatio nunguam tantum valeat, ut nielio r sensu
exist at" .

Cas. rom. Bult. 1910, pag. 351, p. 1532 si 1697; Bult. 1901,

p. 975; Bult. 1895, p. 106: Cas. fr. D. P. 91. 1. 28; Sirey,

97. 1. 219; D. P. 1901. 1. 121; D. P. 1905. 1. 450, 451;
Sirey, 1912. 1. 256 si Dreptul din 1912, No. 13, pag. 104;
Pand, fr., v0 Don. et testaments, 6178; Rpert. Sirey, v0 Legs,

51; Baudry et Colin, II, 1845 ter num.; T. Huc, VI, 313.
Vezi si infra, p. 170, 171 si p. 175.
C. Gand, Flandre judiciaire din anul 1890, p. 599.
Pand. fr., v cit., 8143 urm.; Laurent, XIV, 152; Demolombe, XXI, 740; Aubry et Rau, VII, 712, p. 460; Duranton, IX, 361; Beltjens, op. eit., III, art. 1002, No. 13;

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR.

ART. 977 URM.

169

In conditionibus testamentorum, voluntatem potius guarn, C. Calimach.

verba consideran i oportet" '). ln testament mai pe larg se Art. 733.

tillcuete vointa testatorului", zice art. 733 din codul Oalimach.

Dispozitiilor indoelnice mai cu seamA li se va d sensul interpretarea

ce, dupg toate probabiliatile, testatorul a voit s, le de' dinisdpozoelntiiceo.r

aviiiidu-se In vedere, spre a se determinh ace,st sens, obiceiurile, creVerea, educatiunea, conditia sa social, etc. (2.
Considernd, zice trib. Ilfov, e. dispozitiile de ultimg, vointl., care an necesitate de interpretare, trebuesc a fi interpretate
dui:4 intentia presupusk a testatorului, avndu-se in vedere obiceiurile, limbagiul, pozitia social& gi raporturile testatorului cu rudele
sale gi cu legatarul (art. 977, 982); cele concepute in termeni clari
gi precigi gi care n'ar prezenth, in combinarea lor cu eelelalte clauze
ale testamentului, contradictii de naturit a face incertk sag Indoeltestatorului, trebuesc a fi )uate astfel cum snnt specifinicA
cate" (8).

Arntz, II, 2098; Baudry et Colin, II, 2539, etc. Astfel, clauza
unui testament conceputit in termenii urmktori: voesc ea, dupg
moartea mea, X sei, se foloseasca de fntreaga partea mea

disponibilk poate fi interpretat in sens cA testatorul a inteles s lese legatarului proprietatea iar nu uzufructul pkrtei
disponibile, dac din alte imprejurkri rezulfit c. cuvintul
loosing a fost intrebuintat in acest din urmk sens. Pand.
fr., v cit., 8145 urm. gi deciziile citate acolo. Tot astfel,
un individ califinat de testator legatar universal" a putut fi
eonsiderat numai ca un legatar cu titlu universal, dad, testatorul nu i-a atribuit deck uzufruetul unor bunuri, lksilnd
nuda proprietate altora. C. Rouen, D. P. 54. 2. 111. Curtea
din Orlans (D. P. 70. 2. 90) a considerat ca un simplu
executor testamentar pe un individ calificat in testament legatar universkl. Cr. Pand. fr., v cit., 8158. V. infra, p. 189.
(') L. 101, Pr., Dig., De conditimribus et demonstrationibus, 35,
1. Vezi gi L. 69, 1, Dig., XXXII, De legatis, III. O lege
din codul lui Justinian zice, de asemenea : Semper vestigia
voluntatis seguimur testatorum". (L. 5, Pr., in medio, Cod,
De necessariis servis heredibus instituendis, vel subslituendis,

6, 27). Cpr. Domats op. cit., VI, pag. 135, No. 5 gi p. 157,
No. 1 (ed. Carr).
Demolombe, XXI, 741; Aubry et Rau, VII, 712, p. 460;
Laurent, XIV, 155; Duranton, IX, 363, etc. Vezi gi C. Iagi,
decizie citatk supra, p. 167, nota 1.
Dreptul din 1889, No. 46 (af. Otetelegeanu-Kalinder). Cit
despre obiceiurile locului, la care se referk art. 980 din codul
civil, ele arareori vor fi astitzi luate in consideratie pentru

170
Dr. roraan.

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a III.

INTERPRET. TESTAM.

Aceasta regula va trebui Insa sa fie aplicata cu prudenta, caci, In genere, cuvintele se Intrebuinteaza In sensul

lor obisnuit. De aceea Romanii ziceau: Non aliter a significatione verborum recedi oportet, quam dim manifestum
C. Calimach est, aliud sensisse testatorem" (I . Nu ne putem departit de
art. 736.
Intelegerea cuvintelor, zice art. 736 din codul Calima*

decia numai fiind prea vederat ca testatorul au cugetat cu

deosebire de cele serse; iar cele Inglimate trebue a se talcul
cu pleeare spre hunatate".
NedenatuDar daca judecatorii apreciaza, In suveranitatea lor,
rarea
voilntei semnificarea termenilor Intrebuintati de testator, dupii, intestatoraui.
tenia sa probabilit, ei nu pot. dupit cum am observat mai
sus, sa schimbe si sa, prefaca clauLele testamentului, denaturAnd vointa testatorului, pentruca ei nu pot, dupA, euni
foarte bine zice Curtea de Casatie din Franta, sa se substituiasca testatorului si sa dispue In loen! lui 2.
Suplinirea
Judeeatorii ar puteA Insa sa suplineasca lipsurile disdindrislpipozelltirie. pozitiunei prin adaogirea unei silabe sau chiar a unui en-

vant, omis din repezeciunea eondeiului, mai cu seama atunci

cand sensul general al testamentului ar rezult cu suficientit
din celelalte clauze ale sale 2.
interpretarea legatelor. CPr. Demolombe, XXI, 741; Laurent,

XIV, 155; Pand. fr., y cit., 8183; Rpert. Sirey, y Testament, 1630, etc.

L. 69, Pr., Dig., XXXII, De legatis, III. Cpr. Pothier, Introduction au titre des testaments, tom. I, No. 151, p. 456
(ed. Bugnet din anul 1865).
Cas. fr. Sirey, 85. 1. 125; D. P. 85. 1. 317 si alte decizii
citate in Rpert. Sirey, y Legs, 51 si y Testament, 1648
urrn. Vezi si Cas. row. Bult. 1910, P. 1532 si 1697. Cpr.
Pend. fr., y cit., 8159; Baudry et Colin, II, 1843 ter, 1846.
Vezi 4i supra, p. 168. Astfel, nu s'ar putek dit unui legat
conditional efectele unui legat pur si simplu, si vice-versa.
Cas. fr. D. P. 84. 1. 247. Cpr. Rpert. Sirey, V Testament,
1640. Vezi aplicarea ac,estui principiu incontestabil fficut de jurisprudent& francez, in Rpert. Dalloz, Supplment, y Disp.
entre-vifs, 847.

Cpr. Laurent, XIV, 162; Pend. fr., y cit., 8160 urm.; Rpert. Sirey, y Legs, 66; Cas. fr. Pand. Priod. 89. 1. 173.
Vezi L. 10, Cod, De fdeicommissis, 6, 42, uncle se zice:
Verbum volo, licet desit, tamen quia additum perfectum
sensum tacit, pro adjecto habendum est". Mai vezi L. 7, Cod,
De testamentis, 6, 23, precum si L. 1 6, Dig., De heredibus

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR.

ART. 977 URM.

171

lat/ cum se exprimI In aceastil. privint5, Domat (op.

cit., p. 143, No. 11).
S'il arrive que par quelque oubli ou quelque mprise, soit
du testateur, s'il &tit lui-m6zne son testament, ou de la personne
par qui il le fait crire,' il manque dans quelque expression des
znots ncessaires, de sorte qu'elle ne puisse avoir de sens qu'en les
ajoutant et que si on les supple, le sens soit parfait, cette omission sera rpare, en y entendant ces mots qni manquaient. Ainsi,
par exemple, si un testateur avait dit: j' institue un tel, sans ajoutet
le mot d'hritier, on l'ajouterait. De nAme, dans un legs o il serait
dit seulement ... a un tel la somme de taut, il serait juste de
sous-entendre les mots: je donne et Ugue. Ainsi, dans toutes sortes
d'expressions imparfaites, o l'on peut juger par l'expression m6-ne
ou la suite du tPstament, quels sont les mots omis qui feraient naturellement le sens que le testateur avait en pense, il serait juste
de les suppler'.

Dreptul judecAtorului de a interpreth vointa testato- Nedenatuvointei

rului ii permite deci de a rectifich Mtn' catva erorile ma- rarea
testatorulni.
teriale euprinse Inteun testament, sub conditia, bine inteles,
de a nu denatur sensul lui adevArat. Eroarea testatorului
trebue insil sl fie doveditA, niste simple prezumptii nefiind
suficiente in aceastil privintl I .
Presupunand lug el din testament ar lipsi suma sau Lucrurile care
pot fi sulucrul legat, ori numele legatarului, flrA ca acesta sl poatl nu
plinfte in tefi determinat 2, judecAtorii n'ar pute sl complecteze tes- stament.
tamentul, elci aceasta n'ar mai fi o interpretare, ci o nou,
dispozitie, fAcut5, in locul testatorului, ceeace stim el judecAtorul nu poate sit factl.
.

Dac,A, din termenii testamentului rezult5, indoiall asupra

Cazul cand

existit Indoinslifi existentei legatului, legatul va fi mentinut, cel putin ialii

asupra
dupft pgrerea generala, pentru ea vointa te,statorului s6-si existentei leproducit efeetele sale, si aceasta prin aplicarea art. 978, gatului.Aplic.
art. 978.
care %oeste ea, In eazul cAnd o cla,uzg, este primitoare de
doul intelesurf, ea sl fie interpretatA In sensul ce ponte
well un efect, iar nu In acela ce n'ar produce nici unul (2).

instituendia, 28, 5, unde se zice: Item divus Pius rescripsit,

jifa uxor mea esto, institutionem valere, licet deesset heres".

(I) Vezi Revue trimestrielle de droit civil, tomul XI, anal 1912,
p. 761, 762 si deciziile citate acolo.
(2) Vezi supra, p. 157 si 162.
(2 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 361, p. 331; .A.ubry

J. 7 2

Dr. roman.
C. Calimach.
Art. 736.

C. C.

CART. III.

TIT. II. CAP. V.

S-a III.

INTERPRET. TESTAM.

Quotiens in actionibus, aut in exceptionibus ambigua oratio

est, commodissimum est, id accipi, quo res de qua agitur,
putius ut valeat, quam ut pereat" (1). 51n cele Ing6imate,
et Rau, -VII, 712, p. 461; Mass-Verg, III, 490, p. 255,
text si nota 4; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
724 (714), pag. 446 (ell. Crome); Demolombe, XXI, 742;
Pand. fr., e cit., 8167 urm.; Rpert. Sirey, v Testament,
1624 urm.; C. Paris si Besanon, Pand. Priod. 88. 2. 235;
Sirey, 1911. 2. 81 (cu nota lui G. Bourcart, prof. la Nancy);

Cas. fr. Pand. Priod. 1907. 1. 247 i Dreptul din 1907,

No. 75, p. 620; Trib. Ilfov, Dreptul din 1912, No. 4, p. 30;
Cas. rom. Bult. 1901, pag. 975. Vezi insit Laurent, XIV,
163.
Astfel, din termenii unui testament, in care se prevedeh, a, la moartea testatorului, toatil averea sa s treacX in
sapAnirea sotului, acesta folosindu-se de dAnsa ciit va fi in
iar duptt moartea sotului, averea intreagA s se impartit

In douii pArti egale intre douI nepoate ale testatorului, s'a

dedus cA, prin aceastA dispozitie, testatorul a voit s inteleagl

lasA, din momentul deschiderei succesiunei, nuda proprietate a averei nepoatelor sale, cu conditie ins5, ca aceastA avere
sA nu ,se impart& futre ele decAt la moartea sotului uzufruc-

tuar. Trib. Ilfov, Dreptul din 1911, No. 4, p. 30. Si tribu-

nalul adaogA, in motivele sale, ch aceast, interpretare, con-

formA cu regula statornicitA de art. 978 C. civ, er fireasa

In specie, cu atat mai mult cu cat testatorul, impunind nepoatelor sale o sarcinA imediatl, i anume: plata unei pensii
alimentare, trebui sA le fi dat un drept imediat si actual,
adecA: nuda proprietate a averei sale. AceastA interpretare
er, in specie, conformA cu intentia probabilA a testatorului.

Tot prin interpretarea vointei testatorului s'a decis c, atunci

cand testatorul spune in testatnentul sAtt cA las1 sotiei sale
eat va trAl, veniturile mosiilor sale, cu adfiogire cA, dupg.
moartea ei, averea sA. treacA la familie, testAndu-se astfel, nu
se poate zice cA., in specie, ar existh o substitutie fideicomisa* cAci, pe WTI cA lipseste ad i sarcina de a conservh
remite altuia, dar apoi nici nu sunt douA legate, ci numai
unul: acel lAsat sotiei care, fiind in uzufruet, se stinge la
moartea ei si averea reintregitA revine familiei. C. Bucuresti,
( 1)

Dreptul din 1912, No. 73, pag. 611. Mai vezi Trib. Ilfov,
Dreptul din 1912, No. 4, p. 30, etc.
L. 13, Dig., De rebus dubiis, 34, 5. Mai vezi L. 10, Pr.,

Dig., De inotricioso testamento, 5, 2. Vezi si L. 12, Dig., De

div. reguti8 juris antiqui, 50, 17, unde se prevecle cA, in
testamente, vointa testatorului se interpretA intr'un mod favorabil: In testamentis plenius voluntantes testantium interpretantur". Vezi i infret, p. 278. Vezi, fuck priveste inter-

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR.

173

ART. 977 URM.

Intelegerea cuvintelor trebue a se Weill spre bunatate",

zice art. 736 din codal Calimach (1). (Vezi infret, p. 324).
Daca, din contra, nu existg, nicio indoiala asupra exi- Art. 985 C.

stentei legatului, ci numai asupra intinderei sale, judeca-

civiL

torii se vor pronunth In favoarea moqtenitorului qi In contra

legatarului, In virtutea regulei de interpretare, care voete
ca, la caz de Indoiala, conventia sg, fie Interpretata contra
creditorului i in favoarea debitorului art. 983) 2). ,,,Semper
in obseuris, quocl minimum, est sequimur" (3). (V. infra, p. 241).

Indoiala se va interpretit tot In favoarea motenitorului

i In contra legatarului, de cateori ea va existA, In privinta
formelor legale ale testamentului (5).
3 0 alta regula de interpretare aplicabill testamentelor, Art.
ca i con\ entiilor In genere, este acea prevazuta de art. 919,
'd-upit care termenii susceptibili de doua Intelesuri se inter-

preta, In intelesul ce se potrivete mai Inuit cu natura actului (e).

pretarea testamentelor in dreptul roman, Dernburg, Pandek-

ten, III, 78, p. 148 urm.

Vezi i art. 2084 din codal german dup, care, de cateori o C. germans
dispozitie testamentarii este susceptibil. de dou sensuri, ea Art. 2084.
trebue s fie interpretaa in sensul in ca,re poate produce
efecte: ,Ltisst der Inhalt einer letzwilligen Verfiigung verschiedene Auslegungen zu, so ist im Zweifel diejenige Auslegung vorzuziehen, beiwelcher die Verfagung Erfolg habenkann".

Cpr. Laurent, XIV, 163; Arntz, II, 2098, in fine; Demo-

lombe, XXI, 368, 369; Aubry et Rau, loco cit.; Mass-Verg,

III, 490, p. 255, 256; Pand. fr., y cit., 8171 urm.; C.

Bucureti, Dreptul din 1909, No. 60 i din 1889, No. 34:
Considerind, zice aceast, din unit& decizie, c, regulele de
interpretare ale vointei testatorului sunt cele din materia obligatiilor i, dup cum in conventiuni, la caz de indoial, interpretarea se face in interesul debitorului (L. 9, Dig., De
div. regulis juris antigui, 50, 17), tot astfel i in rnaterie de
testamente, la caz de indoiall, testamentul se interpret in
contra legatarilor qi in favoarea motenitorului ab intestat,
care este debitor al legatului, adec trebue sit apnea-re la
testamente art. 983 din C. civil. Parcendum heredi; in dubio
pro herede respondenduma (Dreptul din 1889, No. 34, ul
timul considerent).

L. 9, Dig., De diversis regulis juris antigui, 50, 17.

Vezi supra, p. 136, nota 1.
Pand. fr., v cit., 8176 urm.

174
Exemplu.

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a III.

INTERPRET. TESTAM.

Astfel, de exemplu, dacti testatorul a InsArcinat pe le-

gatarul gil universal a plIti o suma de bani unui tertiu,

aceasta va fi mai de grabl considerat ca un legat particular
deeilt ea o recunoastere de datorie.
De asemenea, In caz de Indoiall, dacil o clauzI testaArt. 803.
mentara cuprinde o substitutie fideicomisarl (art. 803) sau
numai legate alternative, clauza va fi interpretatil In acest
din urml sens (1).
40 In fine, toate dispozitiile fleute In folosul aceleiasi
Art. 962.
persoane. care n'ar fi independente miele de altele, ci ar
ave2t intre ele o leg/turl oarecare, vor fi, la caz de Indoiall,
interpretate unele prin altele, andu-se fieclreia din ele Intelesul ce renda din actul Intreg (art. 982) (2).
Se naste Insl Intrebarea: dacl, In cazurile in care juReferirea judeditorilor deeltorii sunt chemati a interpret vointa testatorului, ei
la fapte docitinente trebue sil. aibit In vedere numai Imprejurilrile care rezultl
strIine de te- din insus- testamentul, sau si cele striline de testament.
statnent.
Jurisprudenta reeunoaste aqlzi el, de cAteori textul testamentului este insuficient spre a determina adeN Arata
a testatorului, .judecittorii pot s se refere nu numai la dispozitiile testamentare, ei si la faptele i documentele externe
proprii a le explich, Ins6 numai In mod acceso'. .
(') C. Paris, Pand. Priod. 88. 2. 235; Pand. fr., y cit., 8178;
Aubrv et Rau, VII, 694; p. 317, nota 45; Mass-Verg, III,
465, P. 183, text i nota 6; Demolombe, XVIII, 157; Laurent, XIV, 488; Troplong, I, 117, etc. "Vezi infra, rubrica:
Interpretarea substitudilor.
Laurent, XIV, 155; Duranton, IX, 365 urm. In caz insi
cand in acela act, doug sau mai multe clauze ar fi in contrazieere. ambele vor rgrniine,k fr efect. Ubi pugnantia inter
se in testamento juberentur. neutrum ratum est". (L. 186, Dig.,
De div. regulis juris antigui, 50. 17). Vezi supra, p. 167,
nota 4.

Dacg testatorul n'a inteles ca ambele dispozitii dintr'un

testament sgii produeg efectul lor, clauza din unn va
abrogg pe cealaltg. Clari et aperti juris est, in fideicommissis posteriores voluntates ase firmiores". (L. 9, Cod, De
fideicommissis, 6, 42). Cu atta mai mult, deci, danza posterioarg va revocit pe cea anterioarg, de cateori clauzele contra-

dictorii au fost cuprinse in acte deosebite. (L. 3, Cod, De

codicillis, 6, 36). Cpr. Duranton, IX, 366.
Vezi deciziile eitate in Dalloz, Nouveau code civil annot,

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR.

ART. 977 URM.

175

Deci, daca pentru a se interpreth intentia testatorului, Coastatarea

ar fi necesar de a se asigur despre existenta unor fapte, strfiritteelorrin
care ar fi contestate de parti, judecatorii ar puteh sa cons- martoPri.
tate aceste fapte chiar prin proba testimoniala
In once caz, de cliteori este vorba de a constath vointa itohn Curkei
tain mtestatorului, judecatorii fondului sunt suverani apreciatori, deterparerea
es
i aprecierea Ion scapil de sub controlul Curtei de casatie (2). testamentelor.
Planiol III, 2749) observa lisa, cu drept cuvnt, ea ace,st
principiu nu are decat o valoare teoretica, pentruca Curtea
de casatie isi rezerva, dreptul de a verifich daca interpretarea iustantelor de fond n'a alterat efectele legale ale testamentului i n'a modificat sensul dispozitiilor defunctului 3.
art. 1002, No. 307 urm., la care trebue s. adAogiim C.
Douai, Cas. fr., C. Besany,on, etc. Pand. Priod. 88. 2. 117;
D. P. 1907. 1. 376; Sirey, 1911. 2. 81 si Dreptul din 1912,
No. 13, p. 104; Sirey, 1912. 1. 256; Trib. Putna, Cr. judiciar din 1911, No. 84 (eu observ. noastri). Cpr. Planiol,
2748; Laurent, XIII, 128, 129 si XIV, No. 157 si 161;
Beltjens, III, art. 1002, No. 4 bis qi 48; Pand. fr., e cit., 8196,
8209; Rpert. Sirey, y Legs, 76 urm. i y Testament, 1637
urm.; Baudry et Colin, II, 1847, etc.

(') Laurent, XIII, 125 urm. si XIV, 161; Duranton, IX, 373,
p. 35S, 359 (ed. a 4-a); Aubry et Ilau, VII, 712, p. 460;
Beltjens, op. cit., III, art. 1002. No. 4, etc. Cpr. Rpert.
(

Sirey, y Testament, 1641 urm. i autoritAtile citate acolo

intr'un gens sq in intealtul.
) Cas. rom. Bult. S-a II civ., anul 1863, p. 223; Bult. 1888,
p. 439 si Dreptul din 1888, No. 57; Bult. 1900, p. 1141;
Bult. 1904, p. 360; Bult. 1905, p. 1636 i Dreptul din 1906,
No. 8; Bult. 1906, pag. 1059 si Dreptul din 1907, No. 10;
Bult. 1910, p. 1532 si 1697; Cas. fr. Pand. Priod. 93. 1.
1. 414; D. P. 1900. 1. 221; D. P. 1902.
1. 156; D. P. 1903. 1. 43; Sirev, 1903. I. 311; Sirey, 1904.
1. 30; Pand. Priod. 1907. 1.' 107; D. P. 1907. 1. 376;
D. P. 1911. 1. 24; Sirey, 1912. 1. 326; D. P. 1913. 5. 35

115; D. P. 93.

i numeroasele decizii eitate

Rpert. Dalloz, Supplment,
Disp. entre-tifs, 849 si in Dalloz, iVouveau code civil annot, II, art. 1002, No. 344 urm. Vezi Rpert. Sirey, y Legs,
No. 51 si v0 Testament, 1646. Cpr. Baudry et Colin, II,
1841 urm., etc.
(3) Instanta de fond nu excede suveranitatea sa, zice Curtea noastil
de casatie cnd, fatii de termenii unui testament, care nu sunt
destul de clari i precisi, cautii, s scoatA, fetrei a o denaturet,

(Bullt. des sommaires), precum

In Pand. fr., e cit., 8219,

in

176

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a III.

INTERPRET. TESTAM.

Cu alte cuvinte, judecgtorii fondului interpretg In mod suveran vointa si intentia defunctului sub conditie Insg, de a
nu d, dispozitiilor testamentare un alt sens decAt acela pe
care 1-ar da Curtea de casatie *'i Planiol, care face observatiile de mai sus, aprobg In totul acest control superior,
pentrucl testatorul nu este de fa A spre a-si apgrh opera si
a explich intentia sa.
Exemple de
Acestea fiind prineipiile pe care judecgtorii trebue sg,
ca.zuri in care
a intervenit le aplice, de cftteori ei interpreth un legat, este greu de a
interpretarea semnalg ipotezele multiple si diverse care s'au ivit Inaintea
judeatorilor.
instantelor judecgtoresti. Astfel, tribunalele au avut adeseori
a cercet ce a Inteles testatorul Fin legatul tuturor bunurilor mobile sau efectelor mobiliare; prin acel al universalitgtei bunurilor mobile sau imobile; prin legatul unui fond
de comerciu, al unui portofoliu; prin acel al unui dulap si
al luerurilor continute In el; prin legatul unei rente, al creantelor defunctului; al tuturor proprietittilor sau imobilelor
sale, etc. judecgtorii tinAnd seamg de intentia testatorilor,
au interpretat dispozitia lor cAnd Intr'un sens, cand Intealtul,
dupg Imprejurgrile cauzei 0.
Despre art. 1023 din codul francez, eliminat de legiuitorul
nostru.

Codul francez nu cuprinde decilt o singurg, regulg, de

interpretare In materie de legate, ,li anume: acea prevIzutg

de art. 1023, dupg care mostenitorul nu poate sit impute

adev.krata intentie a testatorului. Bult. 1910, p. 1532 si 1697.
Vezi supra, p. 168, text si nota 2 si infra, p. 190. Astfel,

Legat de venituri.

gresita calificare a unui legat, constitue o violare de lege

supusg, controlului Curtei de casatie. Cas. rom. Bult. 1891,
p. 1061 si Dreptul din 1891, No. 77, p. 614. Vezi si infra,
pag. 190.
(1) Toate aceste decizii se pot vedek si consula cu folos in Pand.
fr., v0 Don, et testaments, 8019 urm. Mai vezi Michaux, Tes..
taments, 1156 urm., p. 179 urm.
Tot prin aprecierea intentiei testatorului, s'a decis cli, faptul acestui din urmii, de a lAsk
prin testament, unei persoane, veniturile mosiei sale, nu cons-

titue un legat de uzufruct, ci un legat de venituri. Trib. Ilfov,

Dreptul din 1912, No. 4, p. 31. Aceast din urmg, sentint

177

INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM.

asupra valorei legate, eeeace defunctul datorh legatarului

In virtutea unei alte cauze.
De chteori, deei, un debitor a Wat prin testament cre- Calitatea de

ditorului su o suml egall cu aceea ce-i datorh, legataruVrediter

'n e
incompatibil2.
va puteh sl reclame .atat legatul cht i cremita sa, pentrucl en seca de
ealitatea de creditor nu este incompatibill mi acea de le- legatar.
gatar, i pentrucl testatorul este presupus a fi flcut o liberalitate, Intrucht el n'a manifestat o vointl contrarl ...
si voluntas testatoris compensare volentis evidenter non os-

tenderetur" (1).
Aceastl dispozitie, prin eare legiuitorul interpretl vo- Dr. roman gi

inta presupusl, a testatorului, este foarte juridicI; de awearoch.

ea se vede admisl a,tat la Romani, prin legea mai sus eitatl,
cht qi In codul Calima,ch (2). Dael cineva fiind dator eu
o hotArItl suml, de bani, zice art. 810 din acest god (667 C.

C.ACr 11.1

austriae), a llsat legatum creditorului sau altl sunal de o

potrivl, se Indatorete motenitorul A pllteascl suma cea
dintai ca o datorie, iar cea de a doua ca un legatum, cici
dinteaceasta nu se poate socoti cii, legatarul a voit sl pllteascl datoria ha prin legatum, fiindcl au orInduit o asemenea sume. (Vezi infra, p. 278).
Ce trebue sl decidem In legislatia actuall, unde art. 1023 Art, 978 C.

fr. n'a fost reprodus? S'ar puteh zice el acest text avand
de seop curmarea controversei ce existh In dreptul veehiu

geritviii cli9i3

C. fr.

francez, qi In apela timp Infiintarea unei prezumptii legale,

asemenea prezumptie de liberalitate nu poate aveh loe la

noi, Intrucat niciun text nu existI In aceastl privintl. Credem,
Cu toate acestea, el, solutia va fi aceeali la noi ca Eli In
Franta, ca o consecint6 i o urmare fireaseI a art. 978,
care, dupii plrerea tuturor, se aplicl i la testamente (3). In
pune in principiu cli legatul de venituri, conferit printeun
testament, constituind un drept de crean t iar nu un drept
imobiliar, ea la legatul de uzufruct, legatarul nu-si poate
valorifie dreptul sAu pe calea unei actiuni de punere in pose-

(8)

siune. Vezi infra, p. 243, nota 4.

L. 86, in fine, Dig., XXXI, De leyatis II.
Art. 1023 din codul francez este reprodus si in alte legiuiri
strine, de exemplu: in codul olandez (art. 1018), in codul
italian (art. 845) in codul austriac (art. 667), in codul spaniol (art. 873), etc.
Vezi supra, P. 171.

66105

12

Dr. stritin.

178

C. c. CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a III.

ACCEPT. LEGAT.

adevar, testamental fiind un mod de a dispune cu titlu

gratuit, este natural de a se admite cif acel care dispune
In favoarea cuiva prin testament, a Inteles sa-i facil, o liberalitate iar nu o plata, Cu atilt mai mult Cu eAt ealitatea
de creditor nu este incompatibill eu aceea de legatar. Legatul facia unui creditor (legatum debit?) ' , departe de
a constitui un nou titlu al creantei primitive, constitue. din
contra, titlul original al unei alte creante. Prin urmare,
daca testatorul n'a inteles a gratifich pe legatarul creditor,
ci a-i lash numai cu titlu de legat, suma ce-i datoreh de mai
Inainte, fie pentru a-i conferi o (lovada scrisil, pe care creditorul n'o aveh, fie pentru a preface intr'o obligatie pura
si simplit o creantil conditionala sau cu termen (2), fie pentru

a face ea ereanta sa, nu mai Nitta fi contestatii de mostenitorii sai, etc ; el n'are deck s'o spue si vointa sa se la
executh 3). Intrueilt el n'a spus-o, nu se poate erede, rationalmente vorbind, altil, ceva, decilt ea el a inteles a face o
liberalitate. Eliminarea art. 1023 fr. din eodul nostril nu
are deci, cel putin dupil parerea noastra, niciun interes
practic, si este probabil cit legiuitorul nostru nu l-a mai
reprod us, crezAndu-1 deprisos.

Despre acceptarea si lepidarea legatelor.

Aplie. regu-

Legiuitorul nu vorbeste nicairi de acceptarea

,:i

lepit-

lelor
dela sue- darea legatelor. Vona aplieh deci, in aceasta privinta, reguces. ab intestat.

lele dela succesiunile ab intestat; insa, bine inteles, numai

acele care cuprind aplicarea dreptului comun, nu insa si dispozitiile exceptionale, care nu pot fi Intinse Fin analogic si
care trebuesc strict marginite la cazurile anume prevazute,
In baza principiului cunoscut: Erceptiones sunt strictissimm
interpretationis 4.
(') Vezi asupra acestui legat, infret, p. 277, 278.
(2) Instit., De legatis, 2, 20, 14.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 164; Demolombe, XXI, 736; Thiry, II,
451; Duranton, IX, 258; Tropliing, III, 1972; Marcad, IV,
145; Baudry et Colin, II, 2537, etc.
(4) Cpr. Planiol, III, 2731.

DESPRE ACCEPTAREA LEGATELOR.

179

10 Acceptarea legatelor.

mai Inainte de toate, In privinta acceptarei, nu mai Aplic.

Incape Indoiall ea art. 686 dela succesiuni, care reproduce l!rt.
68. 6 C.
civil 1 1022
principiul traditional, admis si prin art. 1022 din codul c. caumach.
Calimach, dupa care nimene nu este silit a primi succesiunea
fara voea sa, este aplicabil si la legate.
Pentru ea legatul sa aiba fiintil trebue deei o acceptare, adecit: o manifestare a vointei, prin care legatarul consimte a se folosi de liberalitatea ce-i este facuta -0 .
Acuptarea poate fi purl i simpla sau beneficiara.
Legatarul universal sau Cu titlu universal, care va primi Art. 897.
i'...;i

a Intra In posesiunea bunurilor legate aril inventar, va

plitti (latoriile defunctului ultra vires entolumenti (art. 897).

Art. 689 preyede ea acceptarea succesiunei poate fi

expresa sau tacita. Acest princip este general, pentruca

Aplic.
art.

689.iu

acceptarea este manifestarea unui consimtimant, si consimtimantul poate fi expres sau tacit, de cateori nu este vorba
de acte solemne.
.
Acest principiu fiinl a,plicahil si In materie de legate, Accept. exde aci rehulta a acceptarea legatarului poate fi atat ex- PV tutac.,:1_'L
man.
presa cat si tacita -), solutie admisa si In dreptul muzulman 3.
Neaplic.
Consimtimantul expres putand, In regula generall, sa
se manifeste !Aril existen ta unui act care sa-1 constate, ac- art. 689 C.
eeptarea expresa a legatarului poate sa aiba loe, independent de once act autentic sau privat, conform principiilor
generale. Art. 689, dupit care acceptarea succesiunei este
expresq, cand mostenitorul Isi Insuseste titlul sau calitatea
de erede intr'un act autentic sau sub seinnatura privata,
flind o derogare (lela principiile generale, nu este aplicabil
la legate ').
Cazurile de
Acceptarea unei succesiuni este, dupa art. 689, tacita7. accept.
tacita.
cand primitorul ei, ainestecandu-se In afacerile succesiunef
(') Laurent, XIII, 550; Pand. fr., y cit., 8683.
(2) Laurent, XIII, 550; Beltjens, op. cit., III, art. 1002, No. 71;
Planiol, III, 2731; Rpert. Sirey, vo Legs, 608 si autoriatile
eitate acolo; Cas. fr. D. P. 96. 1. 86.
(8) Trib. Marseille, J. Clunet, anul 1913, pag. 1292 si Dreptul
din 1913, No. 77 (cu observ. noastrA).
(4) Laurent, XIII, 550; Pand. fr., y cit., 8685 unn.; Belt.jens,
op. i loco supra cit.; Planiol, III, 2731, etc.

180

C. C.

CART. III.

TIT. If.

CAP. V.

S-a III.

ACCEPT. LEGAT.

(pro herede gerendo), face acte din acole pe care el n'ar

puteh, sa le faca decat ca proprietar i care lag a se presupune neaparat, evidenter, dupa cum se exprima L. 42,
3, Dig., De adquirenda vel onattenda hereditate, 29, 2,
Accept. tacit11.

Art. 691 C.

intentiunea de a fi motenitor (1).

Aceasta dispozitie fiind aplicarea principiilor generale
relative la consimtimantul tacit, trebue sa.-i primeascit aplicare i la legate; de unde rezultit ca acceptarea legatarului

va fi taeita, de cateori el va fi facut un act care nu se va

putea interpreth deck ea o vointa de a accepta legatul.
Astfel, faptul din partea legatarului de a cere predarea
legatului dela motenitor, precum qi acel de a face acte definitive de proprietar (art. 691), atrag acceptarea tacita a
legatului

Acte censervatorii.

Actele curat conservatorii, de ingrijire i de adminis-

tratie provizorie, nu atrag lima neaparat acceptarea legatului (3).

Dar daca art. 689 este aplicabil legatarilor, se decide

insa
cA,
art. 703, care considera ca primitor al succesiunei
eirr.
pe autorul unei sustractiuni frauduloase comisit in prejudiciul suecesiunei, nu este aplicabil legatarilor particulari, ci
numai legatarilor universali i cu fitly universal 4.
Conditiile ceAcceptarea fie expresa, fie tacita, cere oarecare conditii,
rute pentru
existents ac- fara care ea nu poate A. aibit loc. Astfel, este neaparat ca
ceptg:rei
ta- lefratarul sa aiba cunotinta de titlul In virtutm caruia el
cite.
este chemat a primi ceeace i-a lasat defunctul, caci dacit el
Neaplic.

art. 703 C.

--)

ar primi ea dar Intre vii sau sub alt titlu, eeeace i-a fost
Pro herede gerere videtur is qui facie guasi heres". L. 20,
Pr., ab initio, Dig., De adquirenda vel omittenda hereditate,
29, 2. Vezi si art. 1028 din codul Calimach.
Merlin, Rpert., tom. IX, v Lgataire, 4, No. 1, pag. 192
(ed. a 5-a din 1828); Laurent, XIII, 550; Beltjens, op. cit.,
art. 1002, No. 71; Pand. fr., u0 cit., 8688 arm. Vezi si
tom. III, partea II, al Coment. noastre, pag. 250 urm.,
(ed. a 2-a).
(8) Laurent, XIII, 500. Vezi si tom. III, partea II, al Coment.
noastre, p. 247, ad notam (ed. a 2-a).
(4) Vezi Rpert. Sirey, yo Legs, 615, 616; Laurent, IX, 343;
Demolombe, XIV, 503; Aubry et Rau, VI, 613, p. 420,
nota 51; Baudry et Wahl, Successions, II, 1783. Vezi si tom.
III, partea II al Coment. noastre, p. 324, ad notam.

181

DESPEE ACCEPTAREA LEGATELOR.

lAsat ca legat, acceptarea nu 1-ar obligh intru nimic. Acest

punct nu sufere nicio discutie (t).
De asemenea, aeceptarea nu poate A. aibA, loe decAt Art. 802.
In urma inortei testatorului, pentrucA numai atunci se deschide dreptul legatarului (art. 802).
Legatul conditional ar pute Ins/ sl fie acceptat Ina- Accept. legaintea Indeplinirei conditiei, cAci legatarul avAnd necontestat tulutiioncaori-

dreptul de a dispune de dreptul Om eventual, pentru a dispune de acest drept el trebue sA, fie legatar, i el nu devine legatar decAt prin acceptare (2).
Art. 789 din codul Calimach dispune cA legatarul nu Dr.
poate priml o parte din legat i alta s'o lepede, reprodu-

roman qi

astfel L. 38, Pr., Dig., XXX, De legatis I, unde C.Art.T89and

se ice: Legatarius pro parte adquirere, pro parte repudiare legatum non potest" (3); de uncle rezultA di, la Ro-

mani i In dreptul nostru anterior, legatarul, care acceptase

numai pro parte, erA. considerat 0, a. renuntat la leg.atul
Intreg, cici o parte din legat fiind repudiatl, una nu puteA
In mod valid sil fie primitA, deosebit de cealalt1 (4.
Ce trebue sil decidem In dreptul actual? Sunt au- Dreptul acChestie
tori care aplidt textele de mai sus qi astAzi (5. Principiul tual.
de fapt.
indivizibilitAtei acceptArei fiind insg, strAin de materia legatelor, care, In principiu, sunt divizibile, afaril de cazul, bine
Inteles, cAnd lucrul legat ar fi indivizibil, nimio nu se

opune astAzi ea lmatarul sil primeascl o parte din legat,

lepAdAnd pe cealaltA, dacit intentia te-statorului n'a fost alta.

Totul este deci o chestie de fapt gi de intentie (6.

Aceem solutie a r fi, a fortiori, admisibill In eazul Facerea mai
Ca Ild testatorul ar fi flicut prin acela act mai multe legatemultc'r.
legate
acelnias legatar.

(') Laurent, XIII, 551; Pand. fr., v cit., 8696. Cpr. L. 22, Dig.,
De adguirenda vel omittenda hereditate, 29, 2.
0) Laurent. XIII, 551; Pand. fr., v cit., 8697.
Vezi Insg,
Merlin, Rpert. tom. IX, v Lgataire, 4, No. 5, p. 193;
Troplong, III, 2152, etc.
(2) Vezi qi L. 4, Dig., XXXI, De legatis II, unde se zice: Neminem ejusdem rei legato partem velle, partem nolle, verius
eat". Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI,
p. 397, No. 11 (ed. -Carr din 1824).
(4) Cpr. L. 75, Dig., De adguirenda vel omittemla hereditate, 29. 2.

(6) Vezi Troplong, III, 2153.

(6) Laurent, XIII, 552: Demolombe, XXII, 331; Pand. fr., 8700.

182

C. C.

CART. III. TIT. II.

CAP. V.

S-a III.

ACCEPT. LEGAL

deosebite aceluias legatar ('). Sed duobus legatis relictis,

unum quidem repudiare, alterum vero amplecti posse, respondetur" 2).

Accept.. sucheat priveste insii, suecesiunea ab intestat, ea nu puta
cei
ab
.g
aCCeptiitit
pro parte numai (art. 1037 C. Calimach),
intestat.snme
pentrucA nu se poate pricepe cum mostenitorul ar repreienth
pe defunct numai pentru o fractiune din bunurile sale (' .
Dreptul moAm vorbit pitnit acum numai de acceptarea legatarului.
stenitorilor le- nae4 e.1 a murit in urma deschiderei dreptului la legat, fita
gatarului. '
a se fi pronuntat, mostenitorii siti vor puteA, sl primeascA,
sau su lepede legatul, fiecare pentru partea sa, chiar dacgt,

'

ar fi vorba de un legat universal. Heredes legatarii possunt pro parte adquirere, pro parte repudiare legatum" 4 .
Acceptarea legatului produce aceleasi efecte ca si accep-

Acel care a

aeceptat lega-tarea
tul nu mai

succesiunei ab intestat; de unde rezultA cA, acel care

poste slt re- a acceptat lega,tul nu mai poate in urmit, sii remit*, pentrucg
nunte la el.
prm acceptare el si-a exercitat dreptul 5. Semel heres7
seniper heres 6).
(1)

Deoseb. intre
dreptul roman

li dreptul
actual.

(2)

Laurent, Demolotnbe, loco cit.; Beltjens, op. cit., III, art. 1002,

No. 72; T. Hue, VI, 319. Cpr. Cas. fr. D. P. 74. 1. 457.

L. 5, Pr., Dig., XXXI, De legatis, II. Este flat de observat

elt, la Romani, legatarul nu puteit stt primeasel legatul pur
si simplu, leprulAnd pe acel eare impuneit o sareinA. Sed si
unum ex leytis onus habet el hoc repellatur, non idem dicendum est". L. 5 1, Dig., loco cit. Vezi si L. 22, Pr.,
Dig., De fideicommassariis libertatibus, 40, 5. Astazi, asemet ea

distinctie ne mai fiind cu putinta, legatarul ar pnteit sA primeaseA legatul pur si simplu, lepAdAnd pe eel cu sareinA,
afarrt de eazul cAnd ambele legate n'ar face deck until, sau
&Ind testatorul ar fi manifestat o intentie contrarA. Cpr. Demolombe, XXII, 331. Contra: Troplong, III, 2153.
(3) Cpr. Laurent, IX, 426; Demolombe, XIV, 356. Vezi tom.
III, partea II, al Cotnent. noastre, p. 226 qi 278 (ed. a 2-a).
(t) L. 38, Pr., Dig., XXX, De legatis I. Cpr. art. 692, 693
C. civ. Vezi Pothier, Introduction au titre As testaments, I,
135, p. 451 (ed. Bugnet), Domat, Lois civiles dans leur
ordre naturel, VI, p. 397, No. 12 (ed. Carr); Demolombe,
XXII, 332; Pand. fr., IA cit., 8704, etc.
(') Laurent, XIII, 553; Troplong, III, 2149; Pand. fr., y cit.,
Vezi insA Demolombe (XXII 334), care dis8705 urm.
tinge pe nedrept intre legatul Cu sarcinA si eel pur si simplu.
(9 Quod adquisitum est, repudian i non potest", ziee L. 1 7,
Dig., De successorio edicto, 38, 9.

183

DESPRE LEPIDAREA LEGATELOR.

Legatarul nu va puta s revie asupra acceparei sale Cazurile in

deat In caz and ea ar fi fost viciatg, printr'o eroare substan- rerenraposupat

prin violen sau dol, sau and ar fi fost flcut de un accePareiincapabil (art. 694), In care caz el va pute s rerun*,
dacit a parvenit s anuleze acceptarea sa anterioarl (1).
20 Lepidarea sau repudlarea legatelor.

I,e,gatarul nu este obligat a prrni legatul ce i

El poate deci
repudieze sau s1-1 lepede.

s'a falellt. Lepad. legatului.

LepA.da rea legatlor fiind o InstrAinare, nu poate bag CaPacitatea

sit emane deat dela persoanl capabik, acei incapabili treibengeatsaaruTba

neputitnd renunth deat prin peroanele chemate a lucr In
nmnele lor sau a-i asist art. 199, 405. 688, 815 2.
si acceptarea, renuMarea nu poate sl aibit loe deat
In urma mortei testatorului art. 702, 802, 965 3).
Ca,re sunt Insit formele renuntlrei ? In privinta lega- Formele re-

nuntaret. Letului singular sau particular, ca si in privinta donatiunilor , gate

singulars.
toti autorii admit cit ea nu este supusA la nicio forra, i
cI poate fi atltit ex1)res1 ct si tacit5,
In privinta legatelor universale i celor cu titlu uni- Renunta,re., la

se strine insl

renuntarea trebue sA, se faa la grefa vlezatieeleqiunciatri b u n al ului art. 695 C. civ.) sau a .judeatorului de ocol titlu univerControart. 34 L. kid. de ocoale din 1907 , pentrucl legatarii versa.
uniN ersali si cei
titlu universal sunt loco heredum (art.
650 i 897)
Aceastit solutie este insit inadmisibilil, pen-

Cpr. Laurent, XIII, 553; Demolombe, XXII, 335 urm.;

Pand. fr., vo cit., 8705. Vezi si tom. III al Coment. noastre,

p. 266, 267 (ed. a 2-a).
Pothier, Introduction au titre des testaments, I. 135, P. 451; Femeea rnaritata.
Demolombe, XXII, 326; Troplong, III, 2154; Pand. fr.,
v cit., 8711. Femeea mrtritatit n'ar puteit deei s repudieze
sau s accepteze un legat, ca si o succesiune ab intestat, deck
cu autorizarea bArbatului sau a justitiei (art. 199, 687 1).
Pand. fr., vo cit., 8746.

Cpr. L. 45 1, Dig., XXXI, De leyatis II. Vezi Pothier,

loco cit; Demolombe, XXII, 330.

(%) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 277, nota si
autoritiitile citate acolo, precum si tom. IV, partea l-a, p. 708,
nota 3 (ed. a 2-a). Cpr. Baudry et Wahl, Successions, 1I, 2237;
Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 2281, etc.
Demolombe, XXII, 327; Arntz, II, 2169; Aubry et Rau,

184

C. C. CART. III.

TIT. II.

CA P. V.

S-a III.

LEPXD. LEGAT.

truel, renuntarea fiind, ea si acceptarea, o manifestare a

conshutimAntului, ea trebue sa fie validd ?Mel ce este netn-

doelnick ehiar In lipsa de solemnitate. Art. 695, care face

din renuntarea la succesiune ab intestat un act solemn,
fiind o exceptie si o derogare dela dreptul comun, nu este
deci aplicabil la succesiunea te,stamentara, si renuntarea poate
fi, In asemenea materie, atAt expresa cM i tacita , ea dovedindu-se conform principiilor generale expuse la titlul obli-

gatiilor (art. 1169 urm.).

Cind legaland se eon-

Renuntarile nepresupunAndu-se niciodata

rezultand

din declaratia expresa a partilor sau din fapte pozitive ce nu lasa nicio Indoiala asupra intentiunei lor 2, legatarul nu va fi eonsiderat el, a renuntat la dreptul situ deck
atunci cAnd actul, din care se deduce renuntarea, nu este
susceptibil de alta interpretare 2).

aiderx ex a numai
rennntat.

VII, 726, p. 531; Troplong. III, 2135. Cpr. C. Rion', D. P.

62. 2. 146; Sirey, 63. 2. 1; C. Besangon, Sirey, 91. 2. 99;
D. P. 92. 2. 115, etc.
(i) Pothier, Don. testamentairts, VIII, 317, p. 316 (ed. Bugnet);

Planiol, III, 2731: T. Huc, VI, 319; Laurent, XIII, 554;

Thiry, II, 485, p. 478; Pand. fr., y cit., 8714 urm.; Rpert.
Sirey, v Legs, 626; Baudry et Colin, ( p. cit., II, 2283;
Derriante et Colmet de Santerre, IV, 194 bis II; Cab. fr. D.
P. 71. 1. 56; Sirey, 1904. 1. 10; C. Nancy, Chambry i
Pau, D. P. 85. 2. 78; D. P. 83. 2. 181; Sirey, 86. 2. 188;
Trib. Charleroy, Dreptul din 1914, No. 1 (cu observ. noastrA).

Altitdaa qi renuntarea la succesiunea ab intestat puteit fi

.
. . et cilio quovis indicio voluntatis (L. 95, Dig., De
adquirenda vel omittenda hereditate, 29, 2). Cpr. art. 1034
C. Calimach. Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre,
p. 278, ad notam (ed. a 2-a).
Vezi tom. ILI, partea II, al Coment. noastre, p. 277, nota 4
i autoriatile citate acolo, precum i tom. IV, partea I,
p. 598 :i 631, nota 2. Cpr. Cas. rom. S-a III, decisia No. 199
bis din 3 Aprilie 1913, Cr. judiciar din 1913, No. 46, p. 552,
No. curent 2, lit. e (rezumate).
Cpr. Laurent, XIII, 555; Demolombe, XXII, 328; Troplong,
III, 2157; Pand. fr., y0 cit., 8717 urm. Astfel eonsimtimiintul
legatarulni la instrAinarea lucrului legat (L. 120 1, Dig.,
tacitA

(2)

(a)

XXX, De legtis J; L. 88 14 i L. 34 2, Dig., XXXI,

De legatis II), ar pute constitui o renuntare tacit, afar% de
cazul cind s'ar dovedi c intentiunea sa n'a fost de a repudiit

legatnl, ci de a primi pretul lucrului legat in locul acestui

lucru. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 317, p. 316; Demo-

DESPEE

-iDAREA LEG ATELOR.

Renuntarea atArna deci de Imprejurari, si fiind vorba

In specie de o chestie de fapt, decizia care interpret/ in-

185
Chestie de
fapt.

tenia legatarului scapa de sub once control al Curtei de casatie (4).

Odata admis principiul ca renuntarea poate fi expresa sau Cazurile cand

legatarul
tacita, intocmai ea si acceptarea, trebue sa aplicam princi- poate
s revie
piile dela acceptare; de unde rezult c legatarul, care a &supra renunrenuntat la dreptul sail, nu mai poate In urma sa primeasc tgrei sale.

legatul, afara de cazul cAnd renuntarea sa ar fi anulata

pentru cauza de incapacitate sau pentru eroare, dol ori
violenta (art. 953 urm.). Cu alte cuvinte, trebue s aplicam la renuntare tot ce s'a zis In privinta acceptarei (2).
Legatarul n'ar puteh, In urma renuntarei sale, sa primeasca legatul, nici chiar atunci cand el n'ar fi fost primit Neaplic., In
a
de nimene, pentruca prin renuntare, el si-a exercitat dreptul. art.specie,
701 C.
Art. 701 (lela succesiunile ab intestat nu este deci aplicabil civil. Ccmtrola legate, pentruca aceasta dispozitie fiind exceptionala, este versi.
de stricta interpretare i, ca atare, nu poate fi Intinsa prin
analogie la suceesiunea te,stamentara, care constitue o derogare dela succesiunea legitirnit
Quod enini semel repudiatum, redintegrare minim concedimus" (t
Renuntarea la un legat, ca i renuntarea la succesiunea Efectele reab intestat, fiind un act unilateral, Ii produce efectele sale, nuntArei.
ea si acceptarea, erga omnes, daca a fost fiteuta In termeni
generali si abso14. Se Intelege Ins e, la caz de conteslombe, XXII, 328; Troplong, III, 2156; Pand. fr., e cit.,
8721.Tot astfel ar pute fi considerat i refuzul din partea
legatarului de a executh sareinile legatului. Demolombe,
XXII, 328; Pand. fr., e cit., 8721.Nu trebue insA s5 eonfundrun abstentiunea care ar rezult din inactiunea si titeerea
legatarului, cu renuntarea, care nu poate s rezulte decat din
fapte incompatibile cu vointa de a accept. Pand. fr., v cit.,
8719.

(I) Cas. fr. D. P. 77. 5. 278. No. 15.

(2) Demolombe, XXII, 335; Laurent, XIII, 556; Pand, fr.,
y cit., 8738, etc.

(") Laurent, XIII, 557; Pand. fr., e cit., 8736.Contra: Demolombe, XXII, 333; Troplong, 1, 292 si III, 2158; Beltjens,
III, art. 1002, No. 84; Baudry et Colin, II, 2285; Aubry et
II, 726, p. 531; Cab; fr. D. P. 95. 1. 228, etc.
(4) L. 7, in medio, Cod., De conditionibus insertis tam legatis
(mint fide:commissis et libertatibus, 6, 46.

186

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. Il CAP. V. S-a III.

iRT. 887.

tatie, hotarirea care ar admite renuntarea, n'ar fi opozabill

decilt partilor care au figurat in instanta (art. 1201) (1).
Art. 969.
Aplic.

Daca renuntarea s'a facut prin conventie, ea nu-si 1 a produce efectele sale decat 'filtre partile contractante (art. 969 2).
tim ca legatarul are facultatea de a acceptA sau de

art. 699. C.
civil. Centro- a

repudih legatul. In caz de repudiare san lepadare, creditorii lui pot sa atace aceasta renuntare, de eilteori ea a fost
facuta in frauda i paguba drepturilor Ion,
sa accepte
legatul in numele debitorului lor. Art. 699 dela succesiunea,
ab intestat se aplicii, deei,i la succesiunea testamentara,
pentruca acest text nu este decAt aplicaren unui principiu
general, in materie de actiune pauliana, adecit a art. 975 .
Creditorii doCreditorii donatarului dau insa calitatea de a aeceptit,
natarului nu
donatiunea
nici in baza art. 974, nici in baza art. 975;
pot aceeptie
donatiunea pentruca, pe de o parte, dreptul de a primi o donatiune
niei 'in
art. 974. nici este o faeultate excluziv per,onala donatarului, iar pe de
In baza
alta, pentruca actiunea pauliana la.,,a a se prebupune ca
art. 975.
debitorul *a mic:;orat patrimoniul sau prin acte frauduloa,,,e i, in specie, donatarul pierde numai ocazia de a se
Inavuti, ceea ce el este in drept sa faca, faril a daunii, pe
versit.

13,17.a

creditorii sai
ImpArtirea legatelor.
Art. 887.

Se poate dispune prin testament de tont sal, de

o fractiune din starea cuiva, sau de unul sau mai multe obiecte
determinate. (Art. 775, 802, 856 urm., 888 urm., 894 urm., 899
urm. C. civ. Art. 1002 C. fr. modificat).
(i) Pand. fr., e cit., 8741; 1.aurent, XIII, 558, tc.
(2) Laurent, loco (it.
(8) Laurent, XIII, 559; Troplong, III, 2159; Demolombe, XXII,
337; Aubry et Rau. VII, 726, p. 532; Zacharite, Handbuch des Jr. Civilrechts, IV, 736, p. 497, text si nota 8
(ed. Crome); Pand. fr., e cit., 8742; Baudry et Colin. II,
2286; Beltjens op cit., III, art. 1002, No. 86; T. Hue, VI,
319, in fine. Vezi si tom. V al Coment. noastre, p. 206.

Contra: C. Rouen, D. P. 67. 2. 9; Sirey, 67. 2. 11.Dupfi

Laurent (loco cit), creditorii n'ar aveit nevoe, pentru a acceptit

legatul, de autorizarea justitiei, fiinda art. 699 ar cuprinde,

In aceast privint, o derogare (lela dreptul comun.
(4) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 231, 232 si
autorittile citate acolo. Cpr. Troplong, III, 2159.

IMP tRTIREA LEGATELOR. ART. 887.

187

Legatele sunt astilzi : 1 uviversale, 20 Cu titlu universal, si 30 sin guiare sau particulare.
(\and testatorul disimule de toat averea sa t), legatul Lexate nnieste universal (art. 888 urin ; c(lnd el dispune numai de o vtehrutZsatilfractiune din averea sa, legatul este cu titlu universal sauiti partienlare.
al unei fraetiuni de mostenire art. 894) ori de ereditate
(art. 895, 896). In fine, legatul este particular (art. 7751 sau
singular 899 urm. , ciind testatorul dispune numai de unul
sau mai multe obiecte determinate. Acestea sunt legatele ce

pot fi filcute In dreptul actual.

Abrogares
Testatorul putlintl sil, dispue, atat dup art. 887 cat si dreptulni
ro-

dula art. 802, numai de o parte din bunurile sale, de

man.

aici rezult, cg, astitzi, instituirea de mostenitor nu mai este

necesarl, si el aceeas persoanl poate sli, lese si legatari si
mosztenitori ab intestat (2), ceeace erh admis si prin art. 709
si 711 din codul Calimach (554556 ('. austriac). Regula
romanii, dupl care nimene, afar, de militari, nu puteh A,
moarl parte testat fi, parte netestat, nu-si mai are deci
fiint In dreptul actual (a).

O Pentru ca cineva sit poatit dispune de toat averea sa prin

testament, trebue sit' nu lese niciun motenitor rezervatar
(art. 841 urtn.). Acel care nu are mostenitori rezervatari

C. bpaniol.

(herederos forzosos), zice art. 763 din codul spaniol, poate Art. 763.

dispune prin testament de tot sau parte din bunurile sale in

favoarea oricitrei persoane avnd capacitatea de a pritni".
De cateori testatorul, prin dispozitiile sale, a atacat rezerva

motenitorilor, legatul este reductibil (art. 847 urm.). Ra'mne

insii, bine inteles ctt reducerea nu poate fi cenia pentru prima

oarg, in apel. C. Bucuresti, Dreptul din 1900, No. 77 si Cr.

judicial- din 1901, No. 3, p. 20. Vezi tom. IV, partea I-a,
al Coment. noastre, p. 602, nota 3.
Vezi supra, pag. 2 si 147 precum si tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 24, text i nota 1.
Vezi tom. IV, parten, I, al susziselor Comentarii p. 23 urin.
La Romani, numai militarii aveau privilegiul de a puteit
muri parte testat si parte netestat. Jus 2Z03trUllt non patitur
eumdem in paga nis, et testato et intestato decesisse, earum-

que rerum inter se pugna est, testatus et intestatus'. (L. 7,

Dig., De dio. regulis juris antiqui, 50, 17). Vezi i Instit.,
De heredibus instituendis, 2, 14, 5, in fine, unde se zice:
-Neque enim idem ex parte testatus, et ex parte intestatus
decedere potest, nisi Bit miles".

Dr. reman.

188

COI). CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a IV.

ART. 888.

SECTIUNEA IV

Despre legatul universal.

Notiunea i caracterele acestui legat

Art. 888.Legatul universal e.,te dispozitiunea prin care testatorul las, dupit moartea-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale. (Art. 889 urm. Art. 1003 C. fr).
Definitia lega-

tnlui universal.

Legatul universal este dispozitia testamentarl prin care

testatorul lag eventual, la una sau la mai multe persoane, universalitatea bunurilor ce el va ave h
moartea sa
CuvAntul eventual trebue ads,os la text, fiindeA ceeace trebue 86,

se aib5, In vedere, pentru a se ti daca legatul este sau pu

universal, nu este rezultatul ce va produce legatul, ci intinderea vocatiunei legatarului. Ceeace caracterizeazI deci legatul
universal este vocatiunea legatarului la universalitatea bunu-

rilor care vor compune patrimoniul defunctului la moartea

sa; de unde rezultA ca ceeac,e instantele judecItoreti au a
examinh, pentru a recunoalte caracterul de universal unui
legat, este daca acela, in favoarea citruia legatul este flicut,
este sau nu chemat a se folosi de caducitatea sau nulitatea
celorlalte dispozitii testamentare 2.
Ce se Intelege
prin universa-

(1)

litatea bunnrilor.

(2)

Prin universalitatea bunurilor se intelege complexul tuturor

drepturilor din care se compune un patrimoniu, care este
susceptibil de mitrire sau micsorare si care cuprinde toate
bunurile: mobile si imobile, corporale si incorporal; s't nu
numai cele ce apartin testatorului in momentul facerei testamentului, (lar si cele ce-i vor apartineh in momentul mortei
sale. Pand. fr., y cit., 8251.
Cas. rom. (at Oteteleseanu-Kalinder), Bult. 1892, p. 184
Dreptul din 1892, No. 25; Sirey, 92. 4. 17 (cu nota iui
Labb); Bult. 1891, p. 1061 si Dreptul din 1891, No. 77,
p. 615; D. P. 93. 2. nota 4 (nota lui Beudant); Bult. 1900,
p. 1157 si Dreptul din 1900, No. 72; C. Bucuresti si Galati,
Dreptul din 1889, No. 34, consid. (Iela p. 272 si din 1895,
No. 47, p. 389; Trib. Ilfov i Putna, Cr. judiciar din 1899,
No. 4 si Dreptul din acelas an, No. 6; Cr. judiciar din 1911,
No. 84 (cu observ. noastrA); C. Iaqi, Dreptul din 1912, No. 6,
p. 45; C. Bueuresti, Cr. judiciar din 1912, No. 69, p. 810;
Cas. fr. Sirey, 1900. 1. 264; Planiol, III, 2750, 2751; T. Hue,
VI, 320; Thiry, II, 428; Beltjens, III, art. 1003, No. 5 urm.,

DESPRE LEGATUL UNIVERSAL.

ART. 888.

189

Astfel ar fi dispoziOa conceputa In termenii urmatori:

Las lui X toata averea mea, sau las lui X toata averea
ce voiu aveh la moartea mea" ; instituesc pe X mostenitorul meu, sau voesc ca X sa fie legatarul meu". etc.
Nu este chiar nevoe de a IntrebuinO, cuvintele legatar Nemtrebninde teruniversal", pentruca dupg, cum foarte bine observa Curtea tarea
meni sacrade casa0e din Franta (I) si Curtea din Iasi, Intr'o afacere mentali.
In care am pledat noi Insine (2), randuire,a unui legatar universal nu mai este supusg, astazi unor termeni saeramentali,
precum erh altadata la Romani, Inaintea lui Justinian (3),
ci este suficient ea testatorul sa-si fi manifestat In mod ciar
si neindoelnic intentia tle a transmite exclusiv persoanei gratificate universalitatea bunurilor ce-el va lash la moartea sa (4).
Se poate chiar Intamplh ea testatorul sa, fi ealificat pe Expresie. imlegatarul Om de universal iar din clauzele testamentului sg, proprie.
rezulte el expresiunea legatar universal" a fost impropriu
Intrebuintata de el (5).
S'a Intamplat chiar ea o persoana calificata legatar uni- Executor
testamentar.
versal sa nu fie, In realitate, decat un executor testamentar (6).
10 ter, etc.; Demolombe, XXI, 540; Laurent, XIII, 505 urrn. ;
Marcad, IV, 94, in fine; Michaux, Testaments, 1117, p. 172;
Baudry et Colin, op cit., II, 2288, 2289; Paud., y cit., 8253;
Rpert. Sirey, v Legs, 863 urm., etc.
Cas. fr. D. p. 52. 1. 135; C. Gand, Pasicrisie belge, 73. 2. 412.

Cpr. Trib. Putna, Cr. judiciar din 1911, No. 84 (cu observ.
noastrA): Planiol, III, 2753. Vezi supra, p. 147.
Vezi Dreptul din 1912, No. 6, p. 45. Este legatar universal,
zice aceastA decizie, acela care, eventual, are vocatiune la
intregul patrimoniu Float de defunct, si calitatea de legatar
universal poate st. rezulte din diferitele clauze ale testamentului, precum, de exemplu: din sarcinile impuse legatarului,
niciun termen sacramental nefiind cerut in aceastit privin".
Cpr. si C. Bucuresti, Cr. judiciar din 1912, No. 69, p. 810.
Et certa qucvdam verba cuique generi legatorum adsignata
erant, per quoe singula genera legatorum significabantur".
(Instit., De legatis, 2, 20, 2). Vezi diferitele formule in
Ulpiani Regul., tit. 24, De legatis, 3 urm. si in Institutele
lui Gaius, II, 192 urm. Vezi si supra, p. 151, ad notam.
Cpr. Laurent, XIII, 506; Demolombe, XXI, 545; Pand. fr.,
y cit., 8272 urm. Vezi si C. Bucuresti, Dreptul din 1889,
No. 75, p. 604.
(u) Cpr. Cas., fr. D. P. 58. 1. 334.
((;) Cpr. C. Orlans, D. P. 70. 2. 90. Vezi p. 169, ad notam.

190

COD. CIV.

CARTEA III.

T/T. II.

CAP. V.S-a IV.

ART. 888.

Vocatiune la
De eilteori, deei, termenii testamentului vor liish o Indouniversalitabutinrilor.iall
oarecare, de atatea ori va interveni aprecierea judecAtea

torului, eare va determinh daca persoana instituitl are vocatiune la universalitate,a bunurilor defunctului. In caz ettnd
legata.rul va aveh, cel putin eventual, aceastI vocatiune, el

va fi un legatar universal, iar In caz contrar, un legatar

cu titlu universal sau cu titlu particular.
Controlul
Atlit jurisprudenta franeezI eilt si a noastril pun In
Curtei
ea- ,
,,i
satie. dChestie 1vin,e piu el i nstantele de fond apreeiahl In mod suveran,
de drept.

dupil, instentia testatorului, dael un legat are sau nu caraeterul de universal 1). Este adevArat el, instantele de fond

au o putere suveranl de apreeiere de ciiteori este

A orba

de a se determinh intentia testatorului; lusa, eu toate aeestea,

cliestiunea de a se sti care este adevaratul earacter al unei
dispozitii testamentare, din punetul de Nedere al textelor
care definese diversele specii de legate, este o eliestie de
drept, care eade sub eontrolul Curtei de casatie 2 .
Astfel, Curtea din Bucureti, interpretind vointa testatorului, considerase ea un legat uniA ersal clauza priir eare
testatorul 'Asase pe sotia sa desevAr,itI clironomit pe starea
lui" 3 , si Curtea de easatie a casat aceastit decizie, argumentAnd el din termenii testainentului nu se pute deduce
vointa testatorului de a !As sotiei sale ()rice avere ar iinliwit
la moartea ,,a, pentru ea astfel legatul sil fie uniNersal, ci
el din contra, el n'a Inteles a-i 1641 decia ID erea pro Azutil
Exemple de

iegate univer

In testament; de unde rezult el Curtes de fond calificase

rIn legatul si, deci, violase legea 4.
Sunt considerate ea le,gate universale, urmiltoarele: 1'

sale.

(8)
(4)

Cpr. Cas. rom. Bult. 1862, p. 432 i Dreptul din 1882,

No. 44; Bult. 1888, p. 597 i Dreptul din 1888, No. 54;
C. Bucurelti, Dreptul din 1883, No. 37; din 1889, No. 34
si din 1891, No. 24 (decizie casatii); Trih. Ilfov, repita
din 1901, No. 49, p. 398, etc.
Vezi supra, p. 175, 176.
Dreptul din 1891, No. 24.
Cas. rom. Bult. 1891, p. 1061 gi Dreptul din 1891, No. 77,
p. 614. Vezi supra, p. 176, ad notam, in fine. Chestiunea
de a se tl dacA o dispozitie testamentartt este conditionalg. sau
cu termen, este iar4i o chestie de drept supusii, controlului
Curtei de casatie. Cas. rom. Bult. 1880, S-a I-a, p. 288 i
Dreptul din 1881, No: 63, p. 513.

DESPRE LEGATUL UNIVERSAL.

191

ART. 888.

legatul tuturor mobilelor si al tuturor imobilelor

20 legatul

nudei proprietati al tuturor bunurilor, pentruca uzufructul

fiind un ilrept vreinelnic (art. 557), la stingerea lui, legatarul va aveh proprietatea deplina a averei intregi (21;
30 legatul tuturor bunurilor care vor fi disponibile la moartea
testatorului; caci, in asemenea caz, toate bunurile testatorului
putAnd fi disponibile l moartea lui, daca nu exista mostenitori rezervatari. legatarul are o vocatiune eventual a la
toate bunurile defunctului ; 4 legatul prin care testatorul

ar fi lasat partea sa disponibila sau toata partea de care

legea Ii permite de a (lispune, chiar dacit in momentul facerei
te,,tamentului el aNeA inotenitori rezervatari; caci legatarul
are, In asemenea CaZ. vocatiune la Intreaga avere, daca la
inoartea sa nu exista rezervatari, totul fiind atunci disponibil 4).

Legatul tuturor bunurilor ce testa,torul ar pose& nu

in inomentul mortei

Bunnrile din

mornentul
ci In momentul facerei testamen- mortei
testa-

(1) Beltjens, op. cit., III, att. 1003, No. 14, in fine. Legatul tuturor
mobilelor i imobilelor, insrt determinate fiecare in deosebi, se
socotalte ea un legat particular. Cas. rom. Bult. 1897, p. 518.

torului.

) Thiry, II, 428; Arntz, II, 2046; Laurent, XIII, 518; Belt-

jens, III, art. 1003, No. 16; Baudrv et Colin, II, 2293; Demotombe. XXI, 538; Deinante et Colmet de Santerre, IV, 144
bis, IV; Planiol, III, 2753; Michaux, Testaments, 1126; Rpert.
Sirey, v Legs. 870, 871; Pand. fr., y0 cit., 8345. Vezi insit
Veaugeois, Etuge sur la eadueit du legs d'usufruit, Revue

critique de lgislation. anul 1b68, tom. 33, p. 355 urm.

Olt pentru legatul uzufruetului averei intregi (art. 550), Legatuhnutr.
vom vede infra, sub art. 894 2, p. 243 urm., cA el este un tuturor
r
legat particular, fiindcA el nu dA drept la toate bunurile testatorului, ci numai la folosinta viagerA a ac,estor bunuri.

(8) Planiol, III, 2753; Baudry et Colin, II, 2295; Thiry, II,
428, p. 422; Beltjens, op. cit., III, art. 1003, No. 14, etc.
(4) Thiry, II, 428; Beltjens, III, art. 1003, No. 14; Arntz, II,
2046; Laurent, XIII, 515; T. Hue, VI, 320; Demante, 1V,
144 biR III; Marcad, IV, 94, 95; Acollas, II, p. 545; Baudry
et Co/in, II, 2296 i 2387; Demolombe, XXI, 540; Troplong,
111. 1784; Aubry et Rau, VII, 714, p. 465; Mass-"Verg,
III, 487, p. 247; Pand. fr., v cit., 8310 urm.; Cas. fr.
Sirey, 69. 1. 409; D. P. 70. 1. 76.
Dac testatorul ar fi
his: las lui X jum'tate din parten mea disponibilA", legatul
n'ar mai fi universal, ci Cu titlu universal, pentrucA el nu
euprinde universalitatea bunurilor, ci numai o parte din ele.

Thirv, II, 428; Laurent, XIII, 522; Marcad, IV, 96. Cpr.
Panti. fr., v Don. et testaments, 8314. Vezi infra, p. 222.

192

COD. CIV.CARTEA Ill.TIT. II.CAP. V. S-a IV.ART. 888.

tu/ui, nu este insa 111) legat universal, pentruca in caz child

testatorul ar dobandi alte bunuri, ele nu se vor cuveni legatarului, ci mostenitorilor ab intesta,t. Legatarul neavand
deci, In specie, vocatiune la universalitatea bunurilor ce de-

functul va lash la moartea sa, nu poate fi un legatar universal (i

Legatul unei
suceeb. euvenitX testatorului.

De asemenea, legatul unei succesiuni, cuvenitit testatorului, n'ar constitui deck un legal particular, Heat de mare
ar fi aceasta succesiune, i cbiar daca ea ar constitui toata
averea testatorului (2).

Efectele legatului universal pot fi recluse prin existenta

unor mostenitori rezervatari art. 847 sau altor legatari eu

titlu particular; Insa dadi acesti mostenitori, dintr'o

sau alta moarte, refuz, incapacitate, nedetnnitate, etc. , nu
ieu partea ce le-a conferit legea sau vointa testatorului,
bunurile ce li s'ar fi cuvenit cahand In universalitatea, patrimoniului defunctului, se vor cuveni legatarului universal.
Cel care are vocatiune la intregul patrimoniu al defunctului,
este deci legatar universal, chiar daca n'ar exista
impedia le-

Lipsa emolumentului nu

gatul de a fi pentru
universal.

dansul niciun emolument. Astfel, daca presupunem

el defunctul a lasat o avere de 100000 lei, un legatar universal si zece legatari particulari, fiecare pentru 10000 de
lei, la caz de caducitate a tuturor legatelor particulare, legatarul universal va lua intregul patrimoniu al defunctului;
iar daca toate legatele particulare i produc efectele lor,
legatarul universal nu va luh absolut nimic. Aceste principii
sunt foarte bine expuse in decizia, Curtei de casatie, de care

am avut ocazia de a vorbi de mai multe ori

acum,

data In afacerea Otetelesanu-Kalinderu.

Considerind, zice malta Curte, a pentru ca o persoana s poatti
fi privit juridiceste ca legatar universal, se cere ca sit aibii vocatiune, adec s fie chematri ca, dup& incetarea din viagt a testatorului, i ca continuatoare a persoanei acestuia in ceeace priveste
patrimoniul, sit vadI intriind in patrimoniul sAu fntregul patrimoniu

(') Cas. rom. (ultimul considerent), Bult. 1891, p. 1011 si Dreptul

din 1891, No. 77, p. 615; Mourlon, II, 818; Marcad, IV,

98; Thiry, II, 428, in fine, etc.

(2) Demolombe, XXI, 584; Laurent, XIII, 531; Arntz, II, 2067;
Marcad, IV, 119; Duranton, IX, 231; Pand. fr., y0 cit., 8264.

Vezi si infra, explic. art. 894 2, p. 243, text si nota 2.

DESPEE LEGATUL UNIVERSAL.

ART. 888.

193

al defunctului; cg, pe Janet aceast intrare a averei testatorului

in patrimonul legatarulni, se invedereazg cg folosul bgnesc al acestuia,

emolumentul, en toat importanta lui practicg din punctul de vedere al acceptrei sau lepgdfirei legatelor, n'a fost privit de lege
ca o conditie esentialg a validitgtei lor juridice ; cg, prin urmare,
In dreptul nostru, o persoang cgreia testatorul transmite, ca unui
continuator al su juridic, intregul sgu patrimoniu, este in toatg
puterea cuviintului un legatar universal supus, odatg legatul acceptat, tuturor drepturilor i indatoririlor acestei calith4i, abstractiune fAciind de imprejurarea NI, in conditiile in care este fgcut legatul, sarcina ar exclude a priori once idee de emolument" (').

Priu urmare, este valida dispozitia prin care un testator

inrii ntarea

unui
arlash universalitatea, bunurilor sale unui legatar cu sar- prnrivinpfilbinra_

cina de a IntrebuintA, produsele acestor bunuri la Infiintarea

unui asezamant public, precum: un spital, un azil, o scoala reatarunui
en baremI.
In adevar, stim ca toate instantele noastre
o biserica, etc.

judecatoresti, dela tribunal pan/ la Curtea de casatie, au

validat testamentul defunctului I. Otetelesanu, prin care I.
Kalinder fusese randuit leg-atar universal cu sarcina de a
Infiinth un institut de fete romane, uncle ele sa poatg, primi
o crestere si o educatie simpla fara obiceiuri de lux (3).

Nu trebue s confundam legatarul universal, care are, Deobeb. intre

iprecum am vazut, o vocatiune la universalitatea bunurilor :fra
1astairusli uenxe-

lasate de defunct la moartea sa, cu executorul testamentar, enteral' testa_

care nu are nicio vocatiune ereditara, ci este un simplu mentar.
mandatar, avAnd in mandat de o natura cu totul speciala (3.

N'ar trebui lug sa se creada ca mandatul conferit exe-

Compatibili-

cutorului testamentar este incompatibil cu calitatea de le- tat(t/ Initre 1gatar universal v. infret, p. 355 , caci s'ar puteA, foarte-fearsa.riuexueenul-t.
testamentar.

(') Cas. rom. Bult. 1892, p. 184 urm. i Dreptul din 1892, No. 25.
Tot in acelas sens se pronuntase in aceastg afacere celebrg atit
Trib. Ilfov ct i Curtea din Bucuresti. Vezi Dreptul din 1889,

No. 46 si din 1891, No. 12. Mai vezi Trib. Ilfov (in altg
afacere), Dreptul din 1899, No. 6. Cpr. Cas. fr. Sirey, 94.

1. 406; C. Bourges, D. P. 87. 2. 80; Sirey, 90. 2. 170; Mar-

cad, IV, 94, in fine; Planiol, III, 2751; Thiry, II, 42g,

p. 423; Mourlon, II, 815; Demolombe, XXI, 532, 535; Baudry

et Colin, II, 2289; Laurent, XIII, 509; Pand. fr., y cit.,

8253 si toti autorii.

(2) Vezi deciziile citate in tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,

p. 97 urm.
(8) Vezi infra, explic. art. 910, p. 349.
65105

13

194

COD: CIV.

CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 888.

bine Intamplt't ca testatorul sa lese un legat particular legatarului su universal, ell titlu de rasplatire, pentru serviciile ce el a*apta dela el, ea executor testamental.
Coneursul le-

S'ar parea ea legatul Inceteaza de a fi universal, de

gataruluiunicateori legatarul vine In coneurenta Cu unul sau mai multi

versal en moltenitorii re- motenitori rezervatari, pentruca partea acestor moqtenitori
zervatari.
fiiild hotarita de lege, s'ar pareh ca te.,tatorul nu mai poate

dispune, in asemenea caz, deck de ceeace ritmane, adeca:

de o fractiune a bunurilor sale, ceeace ar constitui un legat
cu titlu universal (art. 894 urm.). Acest rationament este
Insa inadmisibil, pentrucit, pe de o parte, Insa legea presupune concursul legatarilor universali cu motenitorii rezervatari art. 889, 893 , iar pe de alta parte, legatul neproducand efecte deck In urma, mortei testatorului art. 802

In acest moment poate sa nu mai existe mo,:tenitori rezervatari, fie el ei au murit, au renuntat, ori s'au facut nedemni de succesiune, i ztim cii, este sufieient ea legatarul
sa aibiti un drept eventual la universalitatea bunurilor defunetului, pentru ea legatul sa fie universal .
Cazul eand
Definitia legatului universal, aa, cum am dat-o, ne
aunt mai multi
tari ani: conduce la o consecinta prevazuta de art. 888, i anume: ea
1 versali.
legatul universal poate fi facia la una sau la mai multe
persoane. Cand sunt mai multi leg.atari univerbali, fiecare
are drept la averea Intreat,ra, i unul margine* pe celalalt
In exereitiul dreptului situ, faeandu-se o imparteala Fin
coneursul lor (concursu partes fiunt). Fieeare legatar avand
vocatiune eventuala la universalitatea bunurilor testatorului,
2

partea celor care nu voesc sau care nu pot sa. primeasca legatul.

sporete partea celorlalti, aa ea daca numai unul din legatari se prezinta, el va lima averea Intreaga al t. 929 3 .
(') Vezi infra, p. 352. Cpr. Pand. fr., ty0 cit., 8354 qi deciziile
citate acolo. Clauza prin care un testator ar institul un legator universal pentru a u-pera piala legatelor lti.sate de el,
constitue o adeNtiraa institutie de legatar universal, cu toate
consecintile sale, iar nu un mandat de a plliti legatele particulare. Pand. fr., y cit., 8356.
Laurent, XIII. 514; Demolombe, XXI, 536; Troplong, III,
1774; A.collas, II, p. 545; Pand. fr., r7 cit., 8308. Cpr. Trib.
Tutova, Dreptul din 1886, No. 41, p. 317, etc.
Laurent, XIII, 505, 510; Mourlon, II, 815; Arntz, II, 2046;
Marcad, IV, 94; Michaux, Testaments, 1122; Pand. fr., r cit..

DESPEE LEGATUL UNIVERSAL. ,- ART. 888.

195

Ramane insa bine Inteles ca pentru ca A, fie mai multi In caz de pluralitate, fiecare
legatari universali, fiecare din ei trebue sa fie instituit asupra legat,ar
trebut
universalitarei bunurilor defunctului, ceeace ar fi, de exemplu, a. aibg, voca-

tiune la aveatunei cand testa torul ar fi zis: instituesc legatari univer- rea
intreagit a
sali pe A si pe B asupra tuturor bunurilor mele"; las sau testatorului.
dau lui A si lui B toate bunurile ce voiu aveh la moartea
mea", etc. In aceste cazuri, atht A si B sunt legetarii mei
universali, pentruca fiecare din ei are speranta de a luh
averea mea Intreagg.
Daca insa, In loc de a dh fiecarui legatar vocltiunea Cazul cind
existit, mai
la averea mea intreaL,41, am zis; Ins jumatate din bunu- multi
legatari
rile inele lui A, inr cealalta jumatate lul B" sau: las lui A cu titlu unisi lui B bunurile mele, la fiecare pe jumatate", atunci am versal.
facia doul legate cu titlu universal, fiindcg, fiecare legatar
nu are vocatiune la universalitatea bunurilor mele, ci numai
la un drept limitat i re4rans, adeca: la jumatate din aceste
bunuri. Once se va intAmpl deci, fiecaie legatar nu va Ira
decht junigtate din averea mea 0 .
Se ponte Insa intiimplh ca te,statorul sg, fi fixat partea Chest ie
fieearui lega,tar si, Cu toatea acestea, el sa fi Inteles a face de fapt.
un le4at universal. Aceasta este o chestie de intentie, pe
care judecatorii fondului o vor deduce din natura dis-

pozitiei

2 .

Daca te,,tatorul s'ar fi exprimat astfel: las a treia

parte din bunurly mele lui -4, iar restul sau ceence va ra-

maneh lui B", ambele legate vor fi, In genere, cu titlu

universal, en si cum testatorul ar fi zis: las a treia parte
din bunurile mete lui A, iar celelalte doua treirni lui B3.
Daca testatorul a inceput prin a face legate particulare

sau eit titlu universal, si apoi a zis: las lui X ... ceeace
8262 si 8288 urm.; Cas. rom. Bult. 1882, p. 432 si Dreptul
din 1882, No. 44, p. 358; C. Bucure.Iti, Dreptul din 1881
No. 59, etc.
(') lIourlon, II, 816; Thiry, II, 428; Arntz, II, 2047; Demolombe,
XXI, 537; Aubry et Rau, VII, 714, p. 465, etc.
(2) Vezi Laurent, XIII, 511; Troplong, III, 1769; Pand. fr.,
v cit.. 8301, etc.
(2) Cpr. Demolombe, XXI. 543; Thiry, II, 428; Arntz, II, 2047;
Aubry et Rau, VII, 714, p. 465.
Vezi insK Troplong,
III. 1787.

196

C.

CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V. S-a IV.

ART. 889, 691.

va rmAneli., din bunurile mele", acest legal va fi, In genere,

universal, pentrucit testatorul a avut intentia de a dispune

de toate bunurile sale, excluzand suceesiunea ab intestat
Efectele legatului universal.

Efectele lega,tului universal sunt relative: 1 la punerea

In posesiune a bunurilor legate (art. 889, 891 ; 2 la dobilndirea fructelor bunurilor legate (art. 890 ; 30 i, In fine,

la plata datoriilor (art. 893, 897.

I.

Punerea In posesiune a bunurilor legate.

Art. 889. and testatorul are erezi rezervatari, legatarul

universal va cere dela acestia punerea in posesiune a bunurilor
cuprinse in testament. (Art. 653, 841 urm., 890 urm., 901 C. civ.
Art. 1004 C. fr.).
Art. 891. Cand testatorul n'a lrtsat erezi rezervatari, legatarul universal va cere dela justitie posesiunea bunurilor cuprinse
In testament. (Art. 653 C. civ. Art. 1006 C. fr. modifica.
1 Cazul cind testatorul a lisat mostenitori rezervatarl (art. 889).
Dobindirea

Legatarul dobandWe dreptul de proprietate asupra lulegat din momentul desehiderei succesiunei art. 644
899), soluOe admig 11 prin art. 841 din codul Calimach

proprieatei
lucrului legat.crului
i.

4684 C. austriac) (2); de unde rezult1 cii, el poate sl instritineze

lucrul legat, Inainte ciliar de a fi pus in posesiunea lui 3.

Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 142, p. 453
si Don. test amentaires, VIII, 334, p. 322 (ed. Bugnet); Laurent,

C. Calimach.
Art. 841.

XIII, 516; Beltjens, III, art. 1003, No. 15 bis si 17; Planiol,
III, 2753, 40; Demolombe, XXI, 542; Baudry et Colin, II,
2298; T. Huc, VI, 320; Aubry et Rau, VII, 714, p. 446;
Martin, Du legs universul, pag. 161; Troplong, III, 1783;
Pand. fr., y cit., 8318 urm.; Rpert. Sirey, y Legs, 877, etc.
Este insk de observat crt, dupit art. 841 din codul Calimach,
legatarul, dobtIndeh numai un drept de crean gt la moartea
testatorului, ciici proprietates nu se strAmuth dedil prin tradifia. lucrului. Dritul proprietrttei asupra luerurilor drtruite,
1'1 poate cistigh legatarul numai prin clarea si luarea in stApttnirea sa", zice acest text. Vezi p. 210, nota 1 si 329, n. 1.
(8) C. Bucuresti si Cas. rom. Dreptul din 1900, No. 77 si Cr.

PUNEREA IN POSESIE A BTJNURILOR LEGATE.

ART. 889.

197

Acest drept nu opereazg Ins/ prin simplul fapt al des- Trimiterea In

ehiderei succesiunei, ci este supus conditiei ca legatarul sA posesiune.
fie pus In posesiunea lucrului legat (1).
Cand testatorul are motenitori rezervatari, adecg: copii
sau pgrinti (art. 841, 843), aceti motenitori avand sezina
(art. 653, o vor transmite legatarului universal sau de bung

voe, sau dupg o eerere a acestui din urmg.

Punerea In posesiune nu consistg numai In traditia
lucrului legat, ci In consimtimantul motenitorului de a fi
desezisat de o parte din succesiune.
Punerea In posesiune, in materie de legate, nu este Recunomterea

deci un simplu fapt material, ca In materie de vanzare, ci

mai mult o recunoaVere i o sanctiune a legatului 2).

legahilui.

Legea n'a conferit sezina legatarului, pentru ea el sg Legatarul nu

nu compromitli, dreptiirile rezervatarilor care, In ochii legei,pdoseteptifinsecrueatit

sunt mai sacre deeftt acele ale legatarului; de unde rezultg in posesione.

el once clauzg, prin care testatorul ar fi scutit pe legatar

de aceastit punere In posesiune, autorizAndu-1 a se pune
singur In stApInire, sau declarAnd eg el va a,veh posesiunea

de drept, va fi nulg

neavenitg (3).

Asemenea clauzg, de1 nulA, ar conferi Ms legatarului

proprietatea fructelor din ziva mortei testatorului (4.
Legatarii, vor trebui deci In totdeauna sg cearg posesiunea dela moteniik)rii rezervatari art. 889, 895, 899 5).
judiciar din 1901, No. 3; Bult. 1908, pag. 1612; Arntz, II,
2051; Laurent, XIV, 4; Thiry, II, 457, in fine; Demolombe,
XXI, 631; Pand. fr., y di., 8753 urm., 9035; Rpert. Sirey,
v Legs, 907 urm.; Aubry et Rau, VII, 718, in fine, p. 481,

etc. Vezi infra, p. 202, 203 si explic. art. 899 1, p. 331.

(') Cas. rom. Bult. 1908, p. 849.
(2) Laurent, XIV, 42; Pand. fr., y cit., 8930.

(8) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 239, p. 292 (ed. Bugnet);

Planiol, III, 2760; Laurent, XIV, 8 si 48; Demolombe, XXI,

553 si 622; Aubry et Rau, VII, 718, p. 478; T. Hue, VI,

321; BeltjenN III, art. 1304, No. 3; Baudry et Colin, II,
2312; Demante et Colmet de Santerre, IV, 146 bis II; Arntz,
II, 2050; Marcad, IV, 128; Troplong, III, 1792; Duranton,
IX, 191; Pand. fr., yo -cit., 8952; C. Chambry, D. P. 85. 2.

78; Sirey, 98. 1. 131, nota a, etc.

(4) Laurent, XIV, 79; Marcad, IV, 130; Demolombe, XXI, 646;
Pend. fr., y cit., 9106. Vezi si infra, explic. art. 900, p. 290.

(9 Cpr. Cas. rom. Bult. 1896, p. 976. Legatarul va trebul iii

198

azul eind
exciustotAr uexe-

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

C AP. V.

S-a IV.

ART. 889.

Ei vor trebui s cemit posesiunea dela motenitorii in-

vestiti Cu sezina,, In ordinea in care aceti motenitori sunt

mentar inve- chemati la succesiune, ajar daca ar exist un executor tesstit eu sezina mental., c- ru ia testatorul i-ar fi conferit sezina mobilelor
molmlelor.
(art. 911 , fiindca sezina exeeutorului testamentar nu este o
adevAratg, sezing, ci mai mult o detenVune cu titlu de secbestru, care nu poate s impedice sezina motenitorilor .
cear

Cazul eand legatarul a ay ut

de mai inainte
posesiunea lu-

ernlui legat.
Con troyersn.

posesiunea dela rezevatari, chiar dacrt el ar ti mostenitor

din acei cu sezinti. (art. 653), pentrucl el are sezina ea mostenitor, iar nu ca legatar. Laurent, XIV, 45; Demolombe,
XXI, 619; Pawl. fr., y cit., 8946, etc.
Legatarul va trebui s. cear posesiunea dela rezervatari,
chiar dacii, el ar fi avut sub alt titlu, inaintea deschiderei suecesiunei, posesiunea lucrului legat, de exemplu: in calitate de
depozitar, imprumutAtor, locatar, etc., pentructi, alt ceva este
detentiunea sau posesiunea de fapt, pe care el o are in asemenea caz, si altA ceva este posesiunea de drept, pe care el
trebue s'o cearri, dela rezervatari. Demolombe, XXI, 618;
Laurent, XIV, 44, 82; Demante, IV, 158 bis, IV; Aubrv et

Rau, VII, 718, p. 477, text si nota 4; T. Huc, VI, 337;

Coproprietate
In indiviziune.

Baudry et Colin, II, 2313; Pawl. fr., 'e0 cit., 8942 urni.; C.
Sirey, 75. 2. 318. D. P. 77. 2. 83.
Contra: MarAlger'
cad, IV, 130; Troplong, III, 1792; Saintesps-Lescot, op.
cit., IV, 1327. 1423 si 1424; C. Riom, Sirey, 66. 2. 602;
D. P. 57. 2. 22; C. Rennes, D. P. 76. 2. 17. Vezi si infra,
explic. art. 900, p. 292.
Aceeas solutie ar fi, pentru aceleasi motive, aplicabilA in
caz cind legatarul ar fi coproprietar in indiviziune a bunurilor ce i-ar fi fost legate. Laurent, XIV, 44; Demolombe,
XXI, 619: Michaux, Testaments, 2293; Pand. fr., v cit., 8944;
Aubry et Rau, loco cit. p. 476, etc.

Cazul unni
legat al remiterei datoriei.
Controversn.

Inct priveste legatuf prin care creditorul ar remite debitorului datoria sa (legatum liberationis), se admite, in genere,
c legatarul n'are nevoe de a cere punerea in posesiune qi c
dobinda datoriei sale inceteazii din ziva mortei testatorului.
Demolombe, XXI, 620; Mourlon, II, 844, in fine; Demante

et Colmet de Santerre, IV, 158 bis V; Aubry et Rau. VII,

Caznl eind yncluya este legatarn univer-

saln a barbatnln

718, p. 478. Contra: Laurent, XIV, 46.

Vikluva, legatarii, universalit, va trebul si ea s cear posesiunea bunurilor legate de bArbatul Au, ea nefiind scutitit de
aceasa formalitate prin calitatea ei de uzufructuarg a averei copiilor ei minori (art. 338 urm.). Michaux, Testaments, 2294,
p. 380; Petrescu, Testamentele, p. 302, care reproduce intocmai pe autorul de mai sus, uitiind de a-1 citit si de &AA datA.
('y Pothier, Don. testamentaires, VIII, 212, p. 284; Laurent, XIV,

PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE.

ART. 889.

199

Cererea de punere in posesiune nu poate fi facuta &Cat Deschid.drep-

la deschiderea dreptului legatarului, pentruca a,semenea ce- tutu legatarere impJic acceptarea executarea legatului.
Astfel, de cAteori a fi vorha de un legat supus unei Legat condicon(li0 suspensive Sall unui termen, cererea de punere Intiontearlms:nu en

posesiune nu va fi primita Inainte de Implinirea condiOei

sau de sosirea termenului .
Tot astfel, punerea lii posesiune a legatului facut unei Art. 811, 817.

persoane morale, nu pode fi ceruta deck In urma autorizarei dobAndita dela guvern pentru acceptarea legatului
art. 811, 817 2).
Art. 889, 895 i 8g9 prevnd c legatarul trebue SAcordarea pocearit punerea In posesiune, eeeaee implien o actiune judeeg- "bturviod:

toreasen. Din art. 890 i 899 rezulta insa ea mostenitorii

pot acorda punerea la posesiune si de huna voe (3 .
In asemenea caz, punerea In posesiune sau desezisarea Formele poseinotenitorului nu este supusa la nicio forma si poate fi sianevi ode. b InA
atat expres ct si tacita, adeca: sa rezulte atett dintr'o declara4ie formala
si din executarea legatului
Astfel, plata dobAnzei unui legat particular, facuta le- Punerea
gatarului de eittre mocztenitorul rezervatar, r constitul, fara P"Irtle

o punere In posesiune tacita

54, 339 si 370; Demolombe, XXII, 55, 68; Thiry, II, 462;
Pand. fr., y cit./ 8969 si 9920; Cas. rom. Bult. 1890, consid.

(lela pag. 2131. Vezi infra, pag. 227, precum i explic.

art. 911, 912, p. 362 si 364.
(') Laurent, XIV, 56; Demolorube, XXI, 623; Aubry et Rau,
VII, 718, p. 479; Nfld. fr., y0 cit., 8979 urrn.; Cas. fr.
I). P. 49. 1. 298; irey, 50. 1. 198; D. P. 52. 1. 113; Sirey.

52. 1, 397, etc.

Laurent, Aubry et Rau, loco cit.; Rpert., Dalloz, SuppUntent,
Disp. entre-vifs, 904; C. Bordeaux, D. P. 59. 2. 22.
Cpr. Trib. Bar-le-Due si C. Nancy, Gazeta Craiovei din 30
Septembrie 1890, No. 104, p. 1.
Judeciit. ocol.
Trib. Iai, Dreptul din 1902,
No. 9 si Cr. judiciar din acelk an, No. 22 (Cu observ. noastrii);

Baudry et Colin, II, 2441 urm.; Laurent, XIV, 57; Demolombe, XXI, 627, 629; Pand. fr., r cit., 8983, etc.
T. Huc, VI, 338; Laurent, XIV, 57, 58; Rpert. Sirey, y3
Legs 706 urm. Vezi si Trib. Constanta, Cr. judiciar din

1902, No. 36.

(e) Laurent, XIV, 58; Aubry et Rau, VII, 718, p. 478; Pand.
fr., ?, cit., 8988, etc.

200

COD. CIV. C A.RT. III. TIT. II. CAP. V.

S-a IV.

ART. 889.

Tacerea mostenitorului nu este, In principiu, un C011Consimtimiintsinitimant; Insa, Cu toate acestea, judecAtorii ar puteh sit
tacit.
vada In aceasta Were un consimtimAnt tacit, daca legatarul
Tricerea mottenitorului.

s'a pus singar In posesiune, sau a pastrat posesiunea pe

care o aveh mai Inainte, cu stirea i fat% nicio opunere
Punerea
in posesie ex-

din partea mostenitorului

Puuerea In posesiune voluntarit din parift mostenitorului poate, dupa cum am vitzut, sit fie expresit si sit rezulte

dinteun act din care se poate trap dovada consimtimantului de a executh testamentul.
In lipsa redactilrei unui act, care A. constate punerell
dents pIrtilor.
posesiune expresa, ea va puteh sa rezulte din coresondenta partilor, care se va apreci in mod su% eran de juCorespon-

decAtorii fondului

Daca mostenitorul refuza de a d posesiunea de buna

Oreasclitiprevoe,
legatarii o vor cere printeo actiune judecittoreascit,
scnerea ac:tiunei.
care va fi introdusit inaintea tribunalului In circumscriptia
caruia s'a deschis succesiunea (art. 63 Pr. civ.) , si care
se va prescrie prin 30 de ani din ziva mortei testatorului 4 .
Judecat. de
Aceasta competinta apartine astazi si judecittoriilor de
ocoale.
ocoale, pang la 3000 de lei inclusiv, In baza art. 34 din
L. judecitt. de ocoale din 1907 5 .
Insuficienta
In once caz, o simpla somatie facuta mostenitorului
unei somatii.
n'ar fi suficienta, pentruca desi ea arata oina legatarului,
totusi ea nu obliga pe mostenitor la niinic .
Act. judemi-

Trib. Constanta, Cr. judiciar din 1902, No. 36, p. 301;

Pand. fr., r cit. 8991 urm. Cpr. L. 3, Pr., Dig., De usufructu, 7, 1.
Laurent, XIV, 57; Demolombe, XXI, 629; Aubry et Rau,
VII, 718, p. 487; Pand. fr., v. cit., 89M urm.; Cas fr. D.
P. 52. 1. 151; Sirey, 52. 1. 726, etc.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a 1, 1886, P. 406; Laurent, XIV,
59; Demolombe, XXI, 628; Aubry et Rau, VII, 718,
pag. 480, etc.
T. Huc, VI, 337, in fine; Rpert. Sirey, v Legs, 720, etc.
In Franta, judeatoriile de pace nu au aceastil competent:A'.
Baudry et Colin, II, 2445; T. Huc, VI, 337; Pend. fr., v cit.,
9003 urm., etc.

Laurent, XIV, 59; Demolombe, XXI, 627; Aubry et Rau,

VII, 718, p. 478; Rpert. Sirey, v0 Legs, 718; Pand. fr.,
v0 Don, et testaments, 8999; C. Dijon si Agen, D. P. 48. 2.
58; Sirey, 48. 2. 95; Sirey, 60. 2. 339, etc.

PUNEREA IN POSESIE A BUNIIRILOR LEGATE.

201

ART. 889.

Cheltuelile facute cu ocazia acestei actiuni sunt In

sarcina succesiunei, fail, MA ea rezerva motenitorilor sa

Art. 901.

poata fi micgorata prin ele (art. 901) (1.

La cererea legatarului de punere In posesiune, mosteni-

Nulit. testament. san roataca ducerea lega-

torul poate sg, opue, excipiendo, o actiune prin care

testamentul pentru lipsa de forme sau vicii interne. El
poate, de asemenea, sa ceara reducerea legatului, daca acest
legat Intrece partea disponibila (art. 841 urm.) (3.

Din principiul ca legatarii nu au sezina bunurilor

tului.

Conseeintile

resnitil
legate i ca ei trebue s'o -ceara dela moOenitorii rezervatari, dintireprinelpiul
cl legatarii nu
rezulta u.rmatoarele consecinti importante:

10 Ei nu pot A., se pue In posesiune din autoritate,a

lor proprie, caci aceasta ar constitui o uzurpare, o samavol-

au stains

bunurilor legate.

nicie, care ar angajh ritspunderea lor (3). Etenint ceguissimum

prcetori visum est unuinguentgue non sibi ipsunt jus dicere

occupatis leyatis, sed ab herede petere" 4).

2 Dreptul ce legatarii au la fructele sau dobanzile

bunurilor lasate lor prin testament, este subordonat c,ererei
de punere In posesiune art. 890, 899) (5.
3 Legatarii, care n'au dobandit Inca punerea lor In Aetiunile relative la bnposesiune, nu pot sa introduca astilzi (6, contra tertiilor, nicio nurile
legate.
actiune relativa la bunurile legate qi, dupa unii, nici chiar

o actiune posesorie 7, solutie care, dupa cum stini,

aplicil

se

i motenitori19r de sange nesezinari (8); pentruca, dei

ei sunt proprietari a die monis art. 644), totui ei n'au Inca

exercitiul dreptului lor de proprietate (9).
(1)

(21

(8)

A.ubry et Rau, loco cit., p. 480. Vezi infra, p. 227.

Arntz, II, 2050, in fine; Demolombe, XXI, 552, etc.

Aubrv et Rau, VII, 718, p. 480.

L. 1 . 2, Dig., Quod legatorum, 43, 3.
Aubry et Rau, loco cit., p. 481.

(9 Zicem astzi, pentruci la Romani legatarul pute, din contra,

independent de once cerere de punere in posesiune, sri exercite

atat contra mostenitorului cat si contra tertiilor, toate actiunile

personale si reale ce-i apartineau. L. 1 2, Dig., Quod legatorum, 43, 3.

Cpr. Toullier-Duvergier, III, partea I, 573, p. 318: Pand. fr.,
r cit., 9048.Vezi ins& Thirv, II, 430, in fine, p. 425.
Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, P. 58, text si
nota 1.
Vezi Laurent, XIV, 62; Demolombe, XVII, 36 si XXI, 633;

Thiry, II, 430; Mourlon, II, 838; Duranton, IX, 200; Aubry et

Dr. roman.

202

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a IV.

ART. 889.

A.stfel, legatarul, pitnit la

Act. in revendicare.

controveraI. are

dobandirea posesiunei, nu
actiunea In revendicare, nici petiOa de ereditate eontra

tertiilor (t).
Poprire.
UrmAr. de
catre creditori.

El nu poate sa faca o poprire In mAna terOilor debitori ai sucasiunei (art. 455 urin. Pr. eiv.), etc. 2.
El nu poate, de asemenea, sa fie urmarit de creditorii
suceesiunei (3).

Inainte de punerea sa In posesiune, legatarul ,;i ehiar

Luarea de
mlisuri conservatorii.

creditorii si (art. 974) ar puteh Insit su ieh inilsuri conservatorii art. 1016), de exemplu: sit cearil punerea peceWor, facerea inventarului, separatia (le pa trimonii; sa
Intrerapit preserip0a, etc. (4).

Riinduirea

Legatarul universal, ale carui drepturi ar fi contestate

de mostenitori, ar puteh, Inainte de punerea sa In pobesiune,

unni administrator pro_

vizor.

sit

ceara rhnduirea unui administrator provizor al succe-

siunei litigioase (' .

El poate, de asemenea, Inainte de punerea .a in po-

InstrXin. bunurib r legate.

Rau, VII, 718, p. 481; Baudry et Colin, II, 2448; Pand.

fr., v cit., 9044 urm. Cpr. Cas. rom., Trib. Ialomita qi C.

Bucuresi. ,Bult. 1889, p. 827 i Dreptul din 1889, No. 44 qi

69; Dreptul din 1888, No. 28 i din 1891, No. 35. Toate aceste
decizii stabilesc c motenitorii de &Inge nesezinari nu au nicio
actiune in contra tertiilor et timp n'au fost pui in posesiune de
justitie (art. 653), fns acelat} principiu se aplidt i legatarilor.

Aubry et Rau, VII, 718, p. 481; Demolombe, XXI, 633;

Pand. fr., e cit., 9045; Laurent, IX, 502, 509; T. Hue, ,
260; Baudry et Wahl, Successions, 1,806, 891; Ca.,. fr. birey,

37. 1. 842 i alte autorititti citate in tom. III, partea II, al

Coment. noa.stre, p. 58, nota 1.

Contra: Cas. rom. Bult.1912,
p. 764 i Cr. judiciar din 1912, No. 70 (in privinta actiunilor relative la dreptul de proprietate); Judeciit. ocol. Budeti-Arge (C.

S. Bailan), Dreptul din 1913, No. 34, p. 271 urn'. (Cu observ.
noastr5.). Cpr.
partea I-a, 572; Arntz,
i3j

II, 2051. Vezi infra, nota 4 dela p. 288, 289.

Pand. fr. ro cit., 9046; C. Ba.stia, D. P. 46. 2. 79.
Pand. fr., e cit., 9048; Mourlon, II, 838; Demolombe, XVII,
36; Troplong, III, 1840, pag. 393 (ed. a 3-a). Vezi infra,
p. 213, nota 3 i p. 224.
Arntz, II, 2051; Laurent, XIV, 32 um.; Planiol, III, 2759;
Demolombe, XXI, 632; A ubry et Rau, VII, 718, p. 481;
Pand. fr., v cit., 8900, 9036 urm. ; Dernante et Colinet de
Santerre, IV, 151 bis I; C. Alger, D. P. 1906. 2. 246, etc.
Cpr. C. Paris, D. P. 72. 2. 69.

PUNEREA IN POSESIE A BDNURILOR LEGATE. ART. 891.

203

sesiune, sit transmita altora proprieta,tea bunurilor legate,

prin Agnzare, donatiune, succesiune, etc., Hindca el este proprietar independent de punerea In posesiune (art. 644, 899) (1).
Creditorii pot, de asemenea, sa urmareasca bunurileurnArirea lemobile sau imobile care constituesc legatul, ramhnand Insa gatului.

ca plata valorilor urmarite sa se faca In urma trimeterei

legatarului In posesiune (2).
2 Cazul and testatorul n'a 1Asat mostenitort rezervatar (art. 891).

In Franca s'a discutat foarte mult, inaintea Consiliului

Diseutiile

Stat, chestiunea de a se sti dackl, legatarul universal suirlatedi: cs toanttrebue sa aiba sezina, sau daca el trebue s'o ceara dela et( privire la
de

rezervatari. Unii voiau ca el s'o aiba, pentruca testamentul seztianraiiloerga-

li da un titlu tot atat de legitim ca si acel al mostenitorului, carezi tine dreptul salt dela lege. Altii sustineau, din
contra, si en drept cuvhnt, ca fata cu (Lola persoane, care
au fiecare un titlu deosebit, trebue sa se prefere pe acela
al carui titlu izvoraste din lege, lar nu din vointa omului,
si aceasta cu atht mai mult cu cal mostenitorul de sange
este cel chemat a examinh si critich titlul prin care i se
rapeste o parte din averea, defunctului.
Pentru a curmh aceasta discutie, consulul Cambacrs Dr. franeez,

a propus un termen de mijloc, care consista in a acordh

sezina legatarului universal numai In lipsa de rezervatari,
propunere care s'a adoptat prin art. 1004 si 1006 din
codul francez, facandu-se astfel o tranzactie intre ambele

Art. 1004,
1006, 1008
C. fr.

sisteme propuse. Este insa de observat ca, in sistemul codului

francez, legatarul nu are sezina cleat atunci cand testamentul
este autentic. Baal, testamentul este olograf sau mistic, punerea in posesiune se da prin ordonanta prezidentului

(art. 1008 C. fr.

Legiuitorul nostru, respectAnd dreptul rezervatarilor, a Dr. nostru.

modificat codul francez, hotarand ca, legatarul universal nu

are niciodata sezina si ca, In lipsa de rezervatari, el trebue

s'o ceara (lela justitie 3), .modificare pe care insa legiuitorul
Vezi supra, p. 197 i infra, explic. art. 899 1, p. 331.
Aubry et Rau, VII, 718, in fine, p. 481, text i nota 22.
Formalitatea punerei in posesiune ii trage origina sa din

204

COD. CIV.

CART. III.

TIT.

CAP. V.

S-a IV.

ART. 891.

uitat-o cAnd a ajuns la art. 895, ceeace constitue una

din numeroasele sale distractiuni (I).
Bun sau rau, acesta este sistemul legei noastre. Prin
urinare, In lipA de mostenitori rezervatari, legatarul universal, chiar atunci eilnd testamental ar fi autentic sau cand

legatarul ar fi un ascendent din cei cu sezina (art. 653),

va cere, ca i mostenitorii colaterali, punerea sa in posesiune dela justi0e, adecg: dela tribu nalul sau judecAtorul de

ocol, In a elrui circumscriptie s'a deschis succesiunea, neaviind calitate, Oa, la dobAudirea ace,stei posesiuni, de a
exercia, vreo acOune privitoare la bunurile legate, nici In
contra mostenitorilor, nici In contra tertiilor (2 .
Formele puTrimiterea In posesiune se fa,ce de coinplectul tribuneresiiutnnerse- nalului, pe calea grgioasA, In urma 0546 taxelor euvenite
fiscului (art. 73 L. timbrului) e , dup5, o simpll cerere a
Dr. roman.

dreptul roman, unde Irma ea aveit un caracter Cu totul altul.

La Romani, In adevA,r, cel instituit mostenitor, oricare ar
fi fost forma testamentului, trebui neapArat sti recurgX la
interventia pretorului spre a dobilndl posesiunea, pe care

aditia de ereditate nu i-o conferiit niciodatit. Sire falsum, sive

ruptum, sive irritum dicatur ease testamenturn, salva eorum
disceptatione, ser-iptus heres jure in possessione mitti desiderat".
(Pauli Sententice, Ad Senatusconsultum Syllanianum, 3, 6,

14). Vezi i 17, loco cit., unde se zice: In co testamento

heres scriptus, guod negue ut oportuit, oblatum, nec publid
recitatum est, heres scriptus in possesionem mitti frustra desiderat". Obligatia impus', mostenitorului de a cere posesiunea
veni de acolo cA Romanii nu cunostean sezina, care este o

fictiune si care ti trage origina sa din dreptul obisnuelnic

francez (art. 318 din cutuma Parisului). Vezi tom. III, partea
II, al Coment. noastre, P. 52, 53 (ed. a 2-a).
In adevir, legatarul universal neavind niciodatI sezina, nu
trebui s, se zia in art. 895 cg. legatarul ca titlu universal
este obligat, In lips, de mostenitori rezervatari, a cere posesiunea dela legatarii universali, cAci aeestia nu pot d ceeace

nu au. Cpr. Trib. Iai, Dreptul din 1890, No. 78, p. 626.
Vezi i Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1904, No. 66. p. 658
(cu observ. noastr4. Vezi infra, P. 223, nota 5 si p. 225.

L. timbrului.

Art. 73 g 2.

Vezi supra, p. 201.

Cpr. Cas.
Bult. 1899, p. 289. Vezi tom. III, parten
al Coment. noastre, p. 68 (ed. a 2-a) Legatarii universali
4i cei cu titlu universal fiind obligati sg, plgteaseg, pe langi
taxele privitoare la legatele lor, i taxele datorite de legatarii
particulari, retiniind acea tax-A din legat, potrivit art. 73 2

PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE. ART. 891.

205

legatarului, iar nu numai (Id prezidentul tribunalului, dupA

cum ea se face In codul franeez atunci cand testamentul

este olograf sau mistic (art. 1008 C. fr.).

Jurnalul tribunaluluf fiind un act de procedurl gra- Dr. de a atacit
tioasl, ca i In cazul punerei In posesiune a motenitorilor testamentul.
nesezinari (art. 653), nu Inchide motenitorilor calea de a
atach testamentul (i).
din legea timbrului, urmeaza de ad i ca primaria unui oras,
care a fost lasata legatarg, universala asupra unei averi, des
personal este scutit, de plata taxelor de inregistrare prin
art. 48 8 din legea timbrului, totusi este obligati'', la plata
taxelor datorite pentru un legat particular consistnd inteo
renta viagera, lsata de defunct sotiei sale. Cas., S-a III, decizia No. 96 din 15 Februarie 1913, Cr. judiciar din 1913,
No. 29, p. 348.
S'a mai decis, cu privire la plata taxelor de inregistrare,
ca, de cateori printr'un testament se lasil legatarului universal,

care, dap& art. 888 C. civil, are vocatiune la intreaga suecesiune a defunctului, si o suma ie bani, sub conditie ca s'o
constitue dota unei anumite fete striiina de familie, la doh.toria ei Cu un romn, acest legat, pang la indeplinirea conditiei sau cnd conditia nu se indeplineste de loc, fiind proprietatea legatarului universal, el trebue sit plateascii, taxa
de inregistrare cuvenita fiscului si pentru acest legat, iar
taxa pentru dota se va plat) atunci and constituirea ei se
va face de legatarul universal, in caz cand conditia din testament se va indeSlinl. Tribunalul face deci o gresita aplicare
a legei and suspenda plata taxei de inregistrare pentru acest
legat, sub cuvant ea drepturile fiscului devin exigibile numai
la implinirPa conditiei pus', de testator, adec',: la epoca ca-

(1)

sittoriei eopilei, lsand cu modul acesta o parte din averea

defunctului far', proprietar pe un timp nedeterminat Cas.
rom. Pagini juridici din 1913, No. 114, p. 900 (decizie nereprodusa in Bult.).
Contra,: Tribun. Dolj, Pagini juridici, loco cit., p. 902 (sentina casatii).
Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1887, No. 33; Laurent, XIV,
21; Mourlon, II, 839; Artz, II, 2055, etc.
Aceste jurnale, date pe cale gratioasa nu au autoritatea Autoritatea
lucrului judecat. Cpr. Cas. rom. Bult. 1890, p. 51 si Dreptul luerului judecat.
din 1890, No. 13; Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1904, No. 49,
p. 408 (cu observ. noastra). Vezi tom. III, partea II, al
Coment. noastre, p. 67, 68 (ed. a 2-a), tom. VII, p. 482, 483,

text si nota 1, etc.

S'a decis cit. formalitatea punerei in posesiune, ceruta de cazul eand
in poseart. 653 C. civil, pentru ea mostenitorii nesezinari sa, poatxpm.
..ie nu e neeesarg.

206
Neeitarea pitrtiler.

COD. CIV.

CART. 111.

TIT. II.

CA P. V.

S'A IV.

ART. 891.

In adev/r, tribunalul cAnd acord/ sau refit/A trimeterea

In posesiune a unui mostenitor de &Inge sau a unui legatar,
nu judecA, ci isi dI numai pitrerea asupra punctului de a

se sti cui trebue s se confere de ocundatit posesiune 1, fArl

a preju(leck fondul si f1r. citarea Virtilor (1), afar/ de

cant!, bine inteles, cAnd ar existh o contestatie, in care caz

va urmh un proces regulat 2).
Neexistenta
S'a decis c aceste incheieri ale tribunalelor, date pe
dreptului de
opozitie apel. cale gratioasI, nu sunt supuse nici opozitiei, niei apelului,
Centro ersit. dreptul comun neprimindu-si de astAdat/ aplicare, fiindcA,
In specie nu exist/ litigiu, ci numai o cerore unilateral/.
Consideriind, zice Curtea din Bucuresti, c apelul nu este
admisibil in materie gratioasrt, pentru motivul crt aeeste hotiiriri
nu sunt supuse comunicArei, eici nu este cui a se comunicit, de oarece

In ele nu figureazA decitt o singurrt parte, si anume: acea care a

cerut punerea sa in posesiune; de unde rezultA a dreptul de apel
nu are punct de plecare si nu se poate zice cA apelul este admisibil oricAnd, pentrucii atiinci dreptul de apel ar existit treizeci de
ani, eeeace este inadmisibil, flinilc legea a voit ca aceste afaceri
sit fie urgent rezolvate; drtptul comun nu poate deei fi aplieat in
specie" (8).
Art. 642 Pr.
eh%

Apoi, mai este de observat cit, de cateori legea, %oeste

sl admit/ un recurs 'in contra incheierilor date In camera

intr in posesiunea suecesiunei, nu este necesarA atunci and

actiunea exercitatA de cittre un mostenitor este o actiune

in impArtealA indreptatrt contra unui alt mostenitor; de oarece,
In asemenea caz, instanta de fond este chematA sA liehideze
toate pretentiile ce mostenitorii au de Meta cu privire la
compunerea masei suceesorale. Cas. rpm. S-a L decizia No. 92
din 1 Fevrnarie 1913. Jurisprudenta ronttinci din 1913,

Dr. strlin.

No. 17. p. 258, 259 i Dreptut din 1913, No. 44.

Cpr. Cas. rom. Bult. 1886, p. 407; C. Bucuresti, Dreptul
din 1889, No. 34.
Vezi ins:i C. Bncuresti, Dreptul din
1886, No. 62, p. 492.
Cas. rom. Bult. 1912, P. 1466 si Dreptul din 1912, No. 73.
(8) Dreptul din 1889, No. 34. contra: Petresce-, Te4a,mentele,
p. 299. Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1893, No. 30; Cas.
rom. Butt. 1893, p. 472 si Dreptul din 1893, No. 45, p. 356.
In Franta si in Belgia se controverseazA, de a.semenea,

chestiunea de a se stl clack' ordonanta prezidentului de punere

In posesie este sau nu supusit vreunui recurs. Vezi Thiry, II,

434; Laurent, XIV, 30; Demolombe, XXI, 510: Mourlon,

II, 839; Pand. fr., y cit., 8872 tom., etc.

PUNRREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE.

ART. 891.

207

de consiliu, ea o spune anume, de exemplu: in art. 642

Pr. civ., In privinta hotaririlor date de tribunale asupra
deliberarilor consiliului de familie. A ceasta este Insa o exceptie, care tocmai justifica regula generala. Exceptio firmat
regulara in casibus non exceptis, (lupa expresia lui Bacon.
Dar daca, in principiu, nu exista nici opozi0e, nici Cazuri le cand
drepapel in contra incheierilor pronuntate de tribunal pe cale setulaplica
comun.
gratioasii, In camera de consiliu, dreptul comun 1i va primi

din contra aplicare, de cateori tribunalul a dat o hotarire

contencioasa, in contradictor, asupra dona sau mai multe
pretentii opuse, care toate aveau de obiect punerea in posesiune a aceleia%; averi de suceesiune
Daca succesiunea s'a deschis In strainatate

legatarul

Cazul clind

in poa dobandit punerea in posesiune (lela judeeltorii straini, punerea

sesie emana
aceasta incheiere nu se va putea executh In Romania decat dela judeca(lupa, ce va fi declarad, executorie de catre judecatorii toril straini.
roma ni art. 374 Pr. civ. 2.
( I)

C. Bucuresti, Dreptul din 1886. No. 62 si din 1889, No. 34. Cpr.
Cas. rom. Bult. 1912, pag. 1466 si Dreptul din 1912, No. 73.

(2) Cas. fr. D. P. 53. 1. 59; Petrescu, op. cit., p. 300. Art. 374 Art. 374 Pr.
civ.
din Pr. civ. a fost pe larg explicat in tom. VII al Coment.
noastre, p. 459 urm. S'a decis, de curand, cu privire la
acest text, ch., potrivit art. 374 Pr. civ., hottirtrile judeditor sti pronuntate in tari stritine, neputnd fi execatate in
liominia, deciit dala au fost date de tribunalele competente
si .,unt ramase definitive, daca nu se cala legile de ordine
publica ale Romaniei si daca filtre amilndoug Statele exista,
reciprocitate de executare, de aici rezult ea tribunalele romane, chemate sa. acorde execuatorul, fiind tinute sit observe
indeplinirea acestor conditiuni, sunt in drept s,' refuze execuatorul, clind constata ca hotarfrea strina n'a fost comu-

nicata in mod valabil, asa cum se prevede prin art. 3 si 10

din conventia dela Haga si, prin urmare, nu este definitiva*.

Cas. rom. 1(21 Noembrie 1912), Bult. 1912, p. 1899 si Dreptul

din 1913, No. 18; Cr. judiciar din 1913, No. 20, pag. 232.
C'urtea din Bucuresti pusese, Cu drept cuvant, in principiu ca.,

cu ocazia cererei de execuator a hotririlor din Austro-Ungana, tribunalele romtine sunt in drept sii . eerceteze daca
acele hotriri sunt date de o instanta, competentil si au ramas
definitive, clici

aceste tribunale au caderea de a controla

regularitatea procedurei de citare si comunicare, dup cum

si tribunalele din acea tar au acelas drept in privinta hotririlor romane. C. Bucuresti, Dreptul din 1912, No. 22, p. 170.

208
Ce trebue sA
constate trib.

insinte de

COD. CIV. CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a IV.

ART. 891.

Sh vedem acum ce trebue s cerceteze tribunalul, Inainte de a Incuviinth punerea Iii posesiune a legatarului. El

admite pane- se va asigurh mai Intai de moartea, testatorului, ceeace, In

rea, in pose-

regula generala, se va constath prin actul de moarte extras

din registrele actelor starei civile. Tribunalul se va mai Incredin0 apoi, daca nu existit mostenitori rezervatari, caci
numai In lipsa unor asemenea mostenitori, el este competent de a ordonh punerea In posesiune (art. 889, 891)
Examinarea
In caz cnd testamentul nu este depus la grefa tributeetamentului.
nalului, conform art. 892, tribunalul va cere Infgisarea lui
si 11 va examinh spre a vedeh daca el Intruneste condiOile
unui testament, de exemplu: daca este scris, datat si subsenmat de mana testatorului (art. 859 , etc. 2.
siune.

Aplic. dreptului comun

In privinta
cif ilor de atac.

Aplic. legilor
arei undo sen-

. tinta a fost

pronuntatii, in

privinta cornpetentki.

S'a mai decis, tot eu privire la art. 374 Pr. civ., c desi
prin acest text se spune numai c cererile de execnator vor
fi incuviintate printr'o sentinta, data in urma citarei partilor,
fara a se spune nimic in privinta cailor de atac, totusi de
ad nu rezulta ca in contra acestor sentinte n'ar exista dreptul
de apel, de oarece apelabilitatea sentintelor fiind regula genera1
i neapelabilitatea lor exceptia, dreptul de apel trebue
s existe i in contra acestor sentinte, intrucat niciun text
de lege nu ridica acest drept. C. Galati, Dreptul din 1912,
No. 46, P. 363.
Aceasta decizie mai pune in principiu ca examenul competintei instantei, care a pronuntat sentinta ce se cxecuta,
are a fi facut de catre tribunalele romne dupa legile tarei
care a dat acea botrire, iar nu dupa legile romiine. Dul
legislatia ungara, singura instanta competenti de a judecit
actiunile ce deriva din contractele pentru intreprinderi de
transporturi pe mare, de calatori i bunuri, fiind numai tribunalul din Fiume, urmeaza ca o sentinta data in asemenea
materie de o alai, instanta judecatoreasca, nu poate fi hivesfiat Cu formula executorie de catre judeatorii romttni. Dreptul, loco cit. Recursul facut in contra acestei decizii a fost

No. 97 din 18 Februarie 1913,

data dupa diverginta). Jurisprudenfa romand din 1913,
No. 18, p. 275, 276; Cr. judiciar din 1913, No. 34, p. 403
si Dreptul din 1913, No. 65. 'neat priveste executarea hotaririlor straine In Englitera, vezi J. Clunet, anul 1913,
p. 634 si Dreptul din 1913, No. 66, p. 520.
Monrlon, II, 836; Demolombe, XXI, 505; Laurent, XIV,
28, 43; Troplong, III, 1827; Pand. fr. y cit., 8862, etc.
Marcad, IV, 111; Mourlon, II, 839; Laurent, XIV, 24;
respins (deciz. S-a III,

Demolombe, XXI, 505; Mass-Verg, III, 498, p. 282,

DOBINDIREA FRUCTELOR BUNURILOR LEGATE.

ART. 890.

209

Tribunalul se va IncredinO, despre identitatea legata- Plata taxelor.

si despre plata prealabill a taxelor de inregistrare.

i unul de
nudit proprietate, fiecare legatar va pl6t1 o taxI succesoralA
rului

In caz de a existh un legat de uzufruct

deosebitl, 2).

Tribunalul va mai aprecadac legatul este sau nu universal 3), frI a prejude* bine Inteles, chestiunile care ar
putek A, vie mai tArziu In discutie pe cale contencioaA.

II. DobtIndirea fructelor bunurilor legate.

Art. 890.Legatarul universal are drept a pretinde fructele (4)
bunurilor cuprinse in testament, din zina cererei in judecata, sau din
ziva In care eredele a consimtit a-i d legatul. (Art. 123, 485 urm.,

854, 889, 898, 899 C. civ. Art. 1005 C. fr. modificat).

Leg,-atarul fiind proprietarul lucrului legat, Inc, din ziva Neaplic.
483 C.
mortei te,statorului art. 644 si 899), ar fi trebuit ca din art.civil.

nota 4; Pand. fr. r0 cit., 8839. Se poate intmpl ea ad-

Contestares

testamentului
versarii legatarului sa conteste testamentul, de exemplu: scri- penateruforimipesurt
erea
subscrierea lui. In asemenea caz, tribunalul va
apreciit gravitatea contestatiei si va admite sau va respinge,
dupa imprejurari, cererea de punere in posesiune, fa'ra, a prejudedi filtra nimic fondul; caci, chipa cum foarte bine ob-

serva, Curtea din ,gen (D. P. 56. 2. 297), dae,h contestatia

mostenitorilor ar fi suficienta pentru a opr trimeterea In
posesiune a legatarului, art. 891 nu si-ar mai primi niciodat
aplicare. Cpr. si C. Poitiers, D. P. 82. 2. 36; Sirey, 82. 2.
186. Mai vezi Laurent, XIV, 25; Demolombe, XXI, 507;
Pand. fr. v cit., 8839; Aubry et Rau, VII, 710, p. 446.
Cat pentru viciile interne ale testamentului, care s'ar Atacares te-

opune de adversarii legatarului, atacandu-se, de exemplu, tes- stamentului p.

tamentul pentru captatiune sau incapacitatea testatorului, ori .caPtati.une'
Incapeatec.itate,

a legatarului, tribunalul nu se va opr la ele, cel putin in

regula. generara', lasind ca s se judece pe calea unui proces
principal (cpr. Laurent, XIV, 26; Mass-Verg, III, 498,

P. 282, nota 3), cu toateca, si de astadata, tribunalul ar

puteit, dupa unii, s resping punerea in posesiune a legatarului, daca plangerea adversarilor lui ar para intemeiat.
Cpr. Demolombe, XXI, 508; Troplong, III, 1830; Pand. fr.
cit., 8852 urm. Cpr. C. Poitiers, D. P. 56. 2. 143, etc.
(I) Demolombe, XXI, 509; Laurent, XIV, 28 si tati autorii.

(2) Cas. rom. Bult. 1912, p. 1801 si Dreptul 1912, No. 73, p. 610.
(8) Pand. fr. y0 cit., 8857 urm. i autoritatile eitate acolo.
(4) Art. 899 si 900 vorbesc de fructe si interese.
66105

14

210

COD. CIV. CARTEA

TIT. II. CAP. V. S-a IV.ART. 890.

acea zi el sA aib6, drept si la fructele legatului, fiindel,

dup. art. 483, fructele se cuvin proprietarului(1).
Cana legataCu toate acestea, legatarul universal, ca ceilalti lerul are drept
la fructele 1.--gaLari (art. 898, 899 2), nu are drept la fructe deck
crului leg,at. din ziva In care el a cerut punerea In posesiune, sau din
biva In care mostenitorul a consimtit a-i dh lega,tul de bunA
voe, principiu pe care legea noastrA, 1-a admis pentru toate
legatele In genere 2.Pi1n In acest moment fructele se cuvin
mostenitorului, pentrucA el avand paza i administratia suecesiunei, este just ea responsabilitatea i Ingrijirea sa sA, fie
rspIittith prin fructele acestei averi .
Asa (lar, In dreptul nostru, legatarul putand s cear1,
punerea sa In .posesiune cilial. In ziva mortei testatorului,
nu va aveh absolut nicio pagulA dacA, va fi diligent.
4.

Art. 000.

Mai mull nc, legatarul va doMndi, prin exceptie,

fructele lucrului legat, din ziva mortei testatorului, independent de once eerere de punere In posesie, In doul cazuri,
anume: 10 ctind testatorul a prevAzut el Insus In testament cI legatarul va aveh fructele din inomentul mortei

C. Calimacli.
Art. 841, 849.

Dr. roman.

(I) In dreptul nostril anterior, legatarul dobandeb. numai un drept

de creant. la moartea testatorului, caci proprietatea nu se

strmut decit prin traditia lucrului (art. 841 C. Calimach,
684 C. austriac). Vezi p. 106, n. 2. i p. 329, n. 1. Cu toate
acestea, aat fructele naturale cAt i cele civile apartineau
legatarului 'Inca din vremea morfri tcstatorului (art. 849 C.
Calimach, 686 C. austriae). Legatul unei sume de bani produce de drept dobind, din ziva mortei testatorului, chiar
dac mostenitorul nu era in culpei pentru neplata la timp
a legatului. Curtea din Focani hotrise contrariul, Simi"
aceasa decizie a fost cu drept cuvnt casatI, art. 849 din
codul Calimach nefland nicio distinctie in aceast. privintl.
Vezi Bult. 1883, p. 791 i Dreptul din 1883, No. 69.
(2) Tot de atunci incepe pentru legatar i obligatia de a pltal
dobnzile datoriilor succesiunei, aceste dobinzi fiind o sarcinjt
a fructelor. Marcad, IV, 104.
(3) Laurent, XIV, 69. La Romani, mo4tenitoru1 instituit aveit
folosinta bunurilor euprinse in testament din ziva mortei testatorului, iar legatarul universal numai din ziva predrei vo-

luntare a legatului sau punerei in intilrziere a celui grevat.

In .fideicommissaria hereditatis restitutione constat non venire fructus, nisi ex mora facta est, aut cm (pas specialiter
fuerit rogatus et fructus restituere (L. 18, Pr., Dig., Ad
Senatusconsultum Trebellianum, 36, 1).

DOBINDIREA FRUCTELOR BUN URILOR LEGATE.

ART. 890, 900.

211

sale; si 2 cAnd s'a legat drept alimente o renth viagerh i)

sau o pensiune (art. 900)(2).
Aceasta este singura derogare ce s'a flcut dela prin- Deoseb. de
eipiul de mai sus, chci legiuitorul nostru n'a mai reprodus u. fr.
exceptia pe care o face textul corespunzhtor francez si care
nu figurh in proiectul prirnitiv al codului (5 , dupg, care legatarul universal are drept la fructe din ziva mortei testatorului, atunci child el a facut cererea de punere In posesiune In termen de un an dela data mortei testatorului (4),
Legatarul neavand drept la fructe, afarh de exceptiile Cum se do-

prevIzute de art. 900, decht din ziva cererei In judecatet,ineddelgatar.

fr"sau din ziva in care mostenitorul a consimtit a-i dh legatul
de bunl voe, se naste intrebarea: ce trebue sh intelegem
prin fructe si cum se dobAndesc ele de mostenitor sau de
legatar?
Mai intli, in ceeace priveste distinctia si definitia fruc-Aplie. reguletelor, vom aplich, in lipsh de text, regulele dela uzufruct, lor fdruelt.uzu-

regule care, duph cum stim, sunt aplicabile si posesorului

de bunh credinth 5.
Asa dar, duph principiile generale dela uzufruct, fruc(') C. Bucureti, Dreptul din 1895, No. 25.

Rentele viagere, Fructe natuinfiintate Cu titlul gratuit sub forma unei donatiuni (art. 1640), rale, eivile.
836 Iti
hunt, ca once donatiuni, revocabile pentru survenire de copii Art.1640.
(art. 836). Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment noastre, p. 491,
text ai nota 2, precum ai autoritatile citate acolo. Cpr. Planiol,
II, 2138.
4-) Dispozitia exceptional a art. 900 se aplica, in adevr, la Aplie. art. 900

toate legatele in genere, de1 acest text este mezat sub ru- la toate legabrica care se ocupa de legatele singulare sau partieulare, tole In genere.
pentrica dacil legea permite testatorului de a deroga dela
regula generala in privinta proprietatei fructelor, aceasta nu
este pentructi legatul este singular, ci pentruca testatorul
este in drept de a dispune de lucrul sau, atat in privinta
proprietittei &it ai a folosintei. Vezi infra explic. art. 900,
p. 291. Cpr. Pand. fr., v Don. et testaments, 9116 ai autorieltile citate acolo.
(5) Cpr. Arntz, II, 2061.
(5) Tot in acest sens este redactat i art. 864 din codul italian.
Este de observat a legiuitorul nostru a mai faeut o modificare analoaga in art. 854. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 659, text i nota 2.
<5) Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 285 urm. (ed. a 2-a).

Cpr. Baudry et Colin, II, 2319; Laurent, XIV, 74, 75, etc.

212

COD. CIV.

CARTEA III.

tele sunt naturale

TIT. II. CAP. V.

S-a IV. ART. 890.

Fructele naturale sunt cele ce

fie prin cultura omului
(fructe industriale)(". Fructele civile sunt chiriile caselor,
i

civile.

pganAntul produce, fie dela sine,

arenzile mosiilor, procentele banilor, ete.(2).

Aplic.
Incat priveste dobAndirea acestor fructe, vom aplich
art. 524, 525.
iarti regulele dela uzufruct, asa c5, fructele naturale se

vor dobandi prin deslipirea lor de lucrul care le produce

(art. 524 , iar fructele civile se vor dobandi zi cu zi
(art. 525).
Cazul cind
leg-atul consi-

Din Imprejurarea cit legiuitorul nostru vorbeste de fructe

sat intr'un iar nu de folosintl (puissance), dupI cum se exprimit textul

lucru care nu francez, ar pitreh sit rezulte cA, dacl, legatul consistl inteun
produce
lucru, care nu produce nici fructe, nici dobanzi, legatarul
fructe.
n'ar puteh sit reclame o despAgubire dela mostenitor, pentru
folosinta ce acesta 1-ar fi lmpiedicat de a trage din lucrul
legat, In urma trimeterei In posesiune, pentrucl legatarul
nu are drept deal la fructe i, In specie, lucrul n'a produs
niciun fruct. Aceasta este ma de adevArat IncAt autorii,
care admit In Franta piirerea contra* se Intemeiazit pe
cuvntul folosinta, care cuprinde Intrebuintarea lucrului sau
tragerea unui folos oarecare, expresie nereprodusI de legiuitorul nostru (3). S'ar puteh, cu toate acestea, admite si
noi soluVa, pe care autorii o admit In Franta, insa, Interneindu-se mai mult pe echitate deck pe litera legei 4.
Cazul and legatarul se gl-

PAng acum am presupus c legatarul se glseste In

sete in con- concurent,A, cu mostenitorii rezervatari. Ce s'ar ntrnpl Insit

curentit Cu co- cnd el s'ar gAsi In fata unor colaterali, dela care el nu
lateralii.
poate cere sezina, pentruel nici ei n'o au art. 653, 891 .

Curtea de casatie a decis 0,, In asemenea caz, bunurile testate intrit din momentul mortei testatorului In patrimoniul
legata,rului universal, desi punerea sa In posesie de cg.tre
just4ie s'a fAcut mai tftrziu. Prin urmare, In asemenea caz,
veniturile bunurilor cuprinse In testament vor apartineh legatarului din momentul mortei testatorului, independent de
cererea punerei In posesiune art. 891 ; pentrucA altfel ar
Vezi tom. III, partea I, suseitat, p. 286.
Vezi tom. III snseitat, loco cit.
Cpr. Laurent, XIV, 77; Beltjens, III, art. 1005, No.
p. 267, etc.
Cpr. Petreseu, Testamentele, p. 317.

14,.

PLATA DATORIILOR.

ART. 893.

213

trebui ea veniturile acelor bunuri EA nu apartie nimlnui,

sau sl apartie colateralilor, ceeace ar fi contrar vointei testatorului (1).

Dad, ar existh Insl un singur motenitor rezervatar,carni cand ar

legatarul universal nu va puteA, FA dobandeasel fructele.i negtam uo nte
dedil potrivit art. 890, i el va trebui s, restitue acestuinttor reze:vainotenitor toate fructele percepute de dansul Ving, In ziva
cererei In judecatA, chiar dacA el ar fi avut, de fapt, posesiunea succesiunei din ziva mortei testatorului (2).

tar*

III. Plata datoriilor.

Legatarul universal, care va ven', la mostenire
Art. 893.
in concurent& cu un erede rezervatar, este obligat la datoriile si
sarcinile succesiunei personal (3) pu & in coneurenta pArtei sale(4),

si ipotecar pentru tot. (Art. 550 urm., 775, 778, 841 urm., 888
urm., 896, 897, 902, 1792 C. civ. Art. 1009 C. fr.).
(1)

Cas. rom. Bult. 1892, p. 131 si Dreptul din 1892, No. 27.
Dad. mostenitorul a fcut plantatiuni sau constructiuni pe
prtmitntul testatorului care, din ziva mortei acestuia, a trecut
in patrimoniul legatarului, se va aplicit dreptul comun, adea
art. 494.
Arntz, II, 2061; C. Alger, D. P. 77. 2. 83.
Cuviintul personal este opus cuvitntului ipotecar, ca si
in art. 896; de unde reiultrt c' creditorii succesiunei au o

Aplic.

art. 494.

actiune directii si personal& in contra legatarului, fie universal

(art. 893), fie cu titlu universal (art. 896), mostenitorii re-

zervatari neputilnd fi urmariti pentru partea de datorie care

cade in sarcina legatarului. Cpr. Laurent, XIV, 87; Demolombe, XVII, 35 urm. si XXI, 574.
Obligatia legatarului la plata datoriilor izvorgsre din acceptarea legatului, Sus& pentru ca el s, poat fi urmrtrit de cre-

(4)

ditorii succesiunei, trebue srt fie pus in posesiunea, legatului

srtu, aci p6nri, la aceast punere in posesiune, el nu poate
nici s& tie uring.rit de creditorii succe.iunei, nici s, urmreasa
pe acestia. Vezi supra, p. 202 si infra, p. 224.
Trebue s, observiim

legea s'a exprimat rAu and a zis

c& legatarul universal este obligat la plata datoriilor si sarcinilor succesiunei peina, la concuren(a peir(ei sale. pentrue,
din aceast& expresie ar p&re sil rezulte a legatarul universal
nu plteste datoriile suceesiunei ultra vires, pe and din
art. 897 rezult contrariul. Legiuitorul trebui deci s, 2icA,
ea si in art. 896, e& legatarul universal plitteste datoriile si

Inexactitate
de text.

214

C. CIV. CART. III.

TIT. H.

CAP. V.

S-a IV.

ART. 893, 897.

Art. 897.
Legatarul universal, sau aeela al unei fractiuni
a succesiunei, nu se poate pune in posesiunea legatului rara a se
face, duph' cererea lui, un inventar al bunurilor ce eompun legatul,
de judedtoria in ocolul chreia s'a desehis succe.siunea.
Legatarul care va primi a intr in posesiunea bunurilor Mr&
inventar, va fi obligat a plittl toate debitele succesiunei, chiar de
ar fi mai mari decat averea lsath de testator. (Art. 95, 704 urm.,
713, 888 um., 893, 894 urtn., 896 C. civ. Art. 668 urm. Pr. civ.).

Dispozitiile testamentare conferind nu numai drepturi,

i datorii, dreptul la o parte din averea succesiunei
succesiuni im- implica obligatia de a plati o parte proportionall din datoplic6 obligatia
de a plgti o riile i sarcinile acelei succesiuni; citci, (MO cum foarte bine
Dreptul la o
parte din
averea unei

dar

parte propor- observa

tionalli din
datoriile qi
sareinile
acelei succesiuni.

Dreptul testa-

torului de a

ri partea de

datorie a legatarului.

Curtea, de casatie din FraMa (1, atk dreptul calt

i obligatia, nu stint, In specie, deck consecintile corelative

ale oricarui titlu succesoral universal. Este deci firese lucru
ca toti acei care motenesc o universalitate de bunuri, fie
prin vointa legei succesiune ab intestat , fie prin voirqa
omului (succesiune testa mentara), sa plateascii, clatoriile de
care sunt grevatb ace.ste bunuri, sau o parte corespondenta
cu ceeace ei primesc din activul ereditar, dacii n'au inotenit tot acest activ, dupa cum este firesc lucru ca acei care
nu iau din succesiune deck un obiect particular, sa nu
plateasca nicio datorie, pentruca datoriile stint o sarcina a
universalitatei bunurilor, iar nu a bunurilor particulare.
./Es alienuni totius patrimonii onus est, non certarum
rerum" 2 .
sarcinile suceesiunei in proporfie cu parte so, (vezi infra,
p. 228, nota 4), ceeace inseinneaz ch, dad. el va hill jum&tate din succesiune, va plial jumAtate din datorii; dac va
luh a treia parte, va Oral numai a treia parte, si asa mai
departe. Cpr. Mourlon, II, 438; Laurent, XIV, 89; Marcad,
III, 115; Aubry et Rau, VII, 723, p. 600, etc.
Rtunne insh bine inteles eh testatorul ar puteh sit impue
legatarului universal obligatia de a plAti o parte mai mare
din datorii, cu obligatia ins& de a respecth rezerva lor, dad.
sunt mostenitori rezervatari. Aubry et Rau, loco supra cit.;
Baudry et Colin, II, 2475; Laurent, XIV, 115; Demolombe,
XXI, 607. Cpr. Ca.. fr. D. P. 87. 1. 75; Sirey, 88. 1. 155.
Vezi si infra, p. 219 si p. 232.
(I) eas. fr. D. P. 51. 1. 283; Sirey, 51. 1. 657. Aceasth decizie
este cunoscuth In jurisprudent& sub numele de: l'arrt Toussaint". Cpr. Planiol, III, 2766, p. 663 (ed. a 5-a).
(2) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 687 (ed. a 2-a).

PLATA DATORIILOR.

ART. 893, 897.

215

Din capul locului trebue s deosebiin, deci, legatarii Legatarii particulari nu

universali i cei cu titlu universal de acei cu titlu parti- plItese
datocular. Cei dinti vor plati datt.iile defunctului (art. 893, riile defunc896), pe cand cei de al doilea nu le vor plAti (art. 775, tului.
909 I). (Vezi infret, p. 293 urm..
In privinta legatarului universal, de care ne ocuparn Legatarul uniacum, doua ipoteze se pot infatiO: 10 sau el vine la suc- versal.
cesiune singur, farg, prezenta unui nio ten i tor rezervatar;

20 Rau el vine In concurs cu un inotenitor rezervatar.

In cazul intaiu, adeca cand nu exista niciun motenitor
rezervatar (ipotezit pe care art. 893 n'o prevede), legatarul
luand averea intreaga, a plati toate datoriile i sarcinile (2)

Aplic.

art. 897.

In baza acestui principiu stim e donatarul unei sume de Donatarul

bani sau unui ori mai multor lucruri determinate si speicfi- unor bunuri
cate in individualitatea lor, nu poate fi obligat la plata dato- determinate
nu pllitette
riilor daruitorului. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, datoriile.
p. 336, 337. Aeris alieni, guod ex hereditaria causa venit,
non eju9 qui donationis titulo possidet, sed Maus juris suecessoris onus est. (L. 15, Cod, De donationibus, 8, 54).
(I) Codul Calimach obligA si el pe legatari la plata datoriilor C. Calimach

i sarcinilor succesiunei (art. 854, corespunzator cu art. 692 Art. 854, 855.
C. austriac); insit ei puteau, in urma acceptilrei legatului,
se sustrag& dela once piat, intorcand legatul sau pretul lui,
impreunit cu fructele percepute (art. 855 C. Calimach, 693
C. austriae).
Codul lui Andr. Dollici dispune, din contra, c5, legatarii C. Andr. Donici.
nu se fridatoresc la jalobele pentru datoriile mortului, ci numai

mostenitorii lui ( 8, capit. 38).

(2)

Pasivul succesiunei cuprinde datoriile dtfunctului i sareinile ce sunt sarcisuccesiunei (art. 774, 777). Sarcinile sunt acele obligatii, care nile suceesiu-

n'an luat nastere deck in urma mortei lui de cujuil, gucv ab

nei.

herede cceperunt (L. 40, Dig., De oblig(Itionibus et actionibus,

44, 7). Astfel sunt: cheltuelile de inmormntare sau ale ultimei
boli; cele ra'cute eu ocazia punerei pecetilor, facerei inventaruin i, impArtelei, etc.; clieltuelile fcute cu ocazia cererei pentru

predarea legatului (art. 901), etc. si toate acele, in fine, care

se fac inteun interes comun. Vezi tom. III, partea II, al
Coment. noastre, pag. 59, nota 4 (ed. a 2-a). Cpr. Laurent,
XIV, 88; Baudry et Colin, II, 2377; Planiol, III, 2767, etc.
S'a decis de curAnd de Curtea de casatie (21 Octoin-Cheltuelile de
brie 1913), in privinta cheltuelilor fricute pentr3 inmormfin-lomormintare
tarea sotiei, c aceste cheltueli fiind o sarcina, a succesiunei, ale sotiei.
se plittesc de rnostenitorii ei, iar nu de sot, solutie pe eare noi am
sustinut-o de Inuit. Vezi tom. VIII al Coment. noastre,

216

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a IV.

ART. 893, 897.

sueeesiunei (1), si el le va plilti ultra vires enzolunzenti, daca

n'a prima legatul sub beneficia de inventar (art. 897).

Aceasta solutie, admisa de unii In Franta (3), este expres
admisa la noi prin art. 897, ca toate eit legatarul nu
are sezina, cee,ace dovedeste eit plata datoriilor nu este un
efect al sezinei, ci o consecinta a transmiterei universalitatei bunurilor. De aceea legiuitorul nostru a si eliminat,
cu drept cuvfint, din art. 653, euvintele din textul cores-

punzator fr. (724), relative la plata datoriilor 3.

Cu toate acestea, Petrescu sustine cit legatarii nu
plittesc datoriile ultra. vires emolumenti, pentruca la noi ei
nu au sezina fi nu reprezintd in totul pe defunct 4 . Aceasta
afirmatie a regretatului nostru amie este 'MA., dupg, parerea

noastra, nu numai gresita, dar chiar contrara art. 897.

Dovada de aceasta este ca colatemlii nu au niciodata sep. 444 si tom. X, p. 386, 387. Instanta de fond este suverani sa aprecieze, dupi conditia social& si situatia materialA
a defunctei, care este valoarea cheltuelilor ilicute eu ocazia
inrnorminarei ei. Gas. rom. S-a I, decizia No. 596 din 21
Octombrie 1913. Vezi Jurittprudenfet romdna din 1913, No. 36,
C. Caragea.

p. 562, No. curent 699 si Dreptul din 1913, No. 81.

Aceasta decizie, foarte importana, pune in principiu a,
dup. codul Caragea, in caz and sotia inceth din viatA inaintea sotului, mostenitorii ei nu aveau niciun drept asupra
darului flcut acestei sotii inaintea mortei, atunci cfind nicio
conventie speciala nu exist intre soti. In asemenea caz, darul
se intorce la constituitorul lui, adecl la bArbat, si se cu-

Cuvintn1 sarcinei cnprinde

li legatele.

vini, lui si mostenitorilor lui. Jurispruden(a roman& loco

supra cit. i. Dreptul, loco cit.
Cuvntul sarcini cuprinde si legatele (L. 40, Dig., De
obligationibus et actionibus, 44, 7). Cpr. Laurent, XIV, 88
5i 108; Demolombe, XIV, 522, p. 570. Vezi infra, p. 236
si tom. III, partea II, al Cnment. noastre, p. 678.
MourIon, II, 438; T. Huc, VI, 328; Arntz, II, 2062, etc.
Vezi Thiry, II, 439; Demolombe, XXI, 569 urm.; Arntz,
II, 2062; Mourlon, II, 438 si M7; T. Huc, VI, 329; Planiol, III, 2766, care, en aceasa ocazie, citeazrt Tratatul
nostru In limba francez6; Cas. fr. D. P. 51. 1. 281; Sirey,
51. 1. 657, etc. Contra,: Aubry et Rau, VII, 723, p. 497,
498 si 499, text si nota 6; Laurent, XIV, 101; Baudry et

Colin, II, 2476 urm., etc.

Vezi ton,. III, partea II, al Coment. noastre, p. 60 (ed. a 2-a)

si p. 688, text, 2.

Petreseu, Testamen tele, p. 320,

PLATA DATORITLOR.

ART. 893, 897.

217

zina si, cu toate acestea, nu credem Ed se poatg, sustine cg,

ei nu plittese datoriile ultra vires, atunci cilnd au acceptat
succesiunea pur f3i simplu( . Prin urmare, Inc,l odatI, plata
datoriilor nu este un efect al sezinei, ei o consecintl a
transmiterei universalitAtei bunurilor. De egteori legatarul
Universal vine la succesiune in concurenta cu un rezervatar
(singura ipotez1 prevgzutg de art. 893), el este obligat a
plitti datoriile si sarcinile succesiunei, in proportie cu partea
sa, (Jul testatorul nu i-a impus o parte mai mare din

datorii, ceeace stini el el este liber sg facg (2).

Daca sunt mai multi le.gatari universali sau cu titlu
universal, fiecare va contribul In proportie cu partea sa (3).
In once caz, legatarii nu vor putea, fi uringriti de creditorii succesiunei decat In urma, trimeterei lor In posesiune

(art. 889, 891) 4.

In caz cAnd datoria contractatg de defunct este asigu- Cazul cand
datoria deratit printr'o ipotecg,, legatarul universal (art. 893) sau cel functului
er1
cu titlu universal art. 896 , care a luat imobilul ipotecat, asiguratiL
iponu va mai plati aceastg datorie In proportie cu partea sa printr'o
tea..
de succesiune, ci o va plgti In intregimea ei, ea detentor
al imobilului art. 1792 , pentrucit ipoteca este indivizibilg
(art. 1746). El va trebui deci sau sg plgteaseg, Intreaga

datorie, capital si procente, sau &I delese imobilul .... ut

vel totum debitum reddat, vel eo guod detinet, cedat 5)
HIT-name Insg bine intel,es eg, In asemenea caz, lega- Recursul lecare
ta.rul care, din cauta ipotecei, a fost silit sit plitteascg, din gatarului,
a plAtit tot,

datoria comung peste partea sa contributorie, are recurs contra colorcomoltecontra celorlalti comostenitori sau colegatari. Acest drept laltinitort.
i se conferg, anume prin art. 778, care reproduce art. 33
din cutuma Parisului si art. 358 din cutuma (lela Orlans,
(') Vezi tom. III, partea II, al Cement. noastre, pag. 688, 689
(ed. a 2-a); Cas. rom. Dreptul din 1910, No 15 (decizie nereprodusti, in Bult. Curtei, Cu toate c ese foarte important);

Revista Jurisprudenfa din 1910, No. 4, p. 67. Vezi si articolul ce am publicat in Dreptul din 1911, No. 31, precum
si numeroasele autoritti citate acolo.
(2) Vezi supra, p. 214, ad notam, in fine.
(2) Mourlon, II, 838 si 847.
Vezi supra, p. 202.
L. 2, in fine, Cod, Si unus ex pluribus heredibus creditoris
vel debitoris partem suam debiti solverit vel acceperit, 8, 32.

218

C. CI V.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a IV.

ART. 893, 897.

si care, prin succesorii cu titlu universal Intelege si pe le6atarii

0universali sau Cu titlu universal 1.
C. Cali mach.
Datoriile mortului, cele cu amanet, zice art. 1068 din
Art. 1068.
codal Calimach, trebue sA le plAteascit numai acel mostenitor care le-a luat In partea sa, si dezatnanethndu-le, poate
sA se rAfuiascl cu mostenitorii lui" C

Cazul unui
PAnit acum am vorbit numai de legatarii proprietAtei
legat universal sau cu titlu depline. Se poate Insit Intdmplh ca defunctul sl fi fAcut

universal In un legat universal sau Cu titlu universal in uzufruct numai.

uzufruct.
Art. 552. Mostenitorul universal fiind singur, In principiu, obligat la
plata datoriilor autorului situ art. 774 urm. , rigoarea principiilor cereh ca uzufructuarul universalitAtei unei averi,
sau al unei cdtimi oarecare din Intregimea unei averi, sit nu
fie niciodatA obligat la plata datoriilor, pentrucA el nu este
un mostenitor universal 3. Art. 552, %child insl o derogare

dela principiile generale, pentrucl uzufructuarul universal

sau cu titlu universal se foloseste de venitul averei Intregi,
si punAnd echitatea mai presus deck Insus (Ireptul, 11 obligA

Art. 897.

a contribul, Impreunii cu nudul proprietar, la plata datoriilor, asa cA proprietarul va plAti capitalul, lar uzufructuarul va plAti dobanda datoriilor 4).
Venim, In fine, la art. 897, de care am vorbit mai sus
si care este o fericitit inovatie a legiuitorului nostru, cAci
el curmA una din cliestille cele mai controversate din dreptul
francez. In adevAr, In Franta, se discutit mereu asupra ches-

tiunei de a se sti dacA legatarii universali sau cu titlu universal plAtesc datoriile defunctului ultra vires sau intra
vires emolumenti, si pArerile sunt ImpArtite (5).

In codul nostril aceastl controvers1 nu-si mai are fiintA,

pentrucA art. 897 declarit expres cl legatarul, care va intrh
(I) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 693 urm.
(ed. a 2-a). Vez i si infra, p. 229.
Cpr. L. unic, 2, Cod., loco supra cit.
Cpr. Laurent, VII, 17 si 19.
Cpr. Marcad6, II, 529; Laurent, VII, 19 si XIV, 105. Vezi
tom. III, partea 1, al Coment. noastre, p. 526 urm. (ed. 2-a)
4i infra, p. 229 si p. 294, nota 7.
Vezi controversa arii.tat, pe larg in Demolornbe, XV, 115
urm. si XVII, 38. Mai vezi Thiry, II, 437; Planiol, III,
2766; Aubry et _Rau, VII, 723, p. 498 urm., nota 6. Vezi
si autorii citati supra, p. 216, nota 2.

PLATA DATORIILOR. ART. 893, 897.

219

in posesiunea bunurilor, fie cu voia justitiei, fie cu aceea

a inotenitorilor rezervatari, fIrl inventar, va fi obligat a
plAti toate datoriile i sarcinile succesiunei, chiar daca aces-

tea ar fi mai mari deceit averea lasata de testator. Textul

este expres, dei ram redactat; caci cu toate cg, legea nu
cere o declaratie din partea legatarului, c5, el poate s primeascit legatul sub beneficial de inventar. dupl cum o cere
pentru inotenitorii de silnge (art. 704 urm. , totui nu mai
putin adev6rat este cl aeeasta a fost intentia legiuitorului i,

de bun/ seama, legatarul nu va lipsi de a face asemenea

declaratie la grefa tribunalului sau judecatorului de ocol
al judetului In care s'a deschis succesiunea (art. 704, 705
C. civ. i art. 34 L. jud. de ocoale din 1907), de cateori el
va voi ca patrimoniul su s6 nu fie amestecat cu acel al
defunctului i sI nu plAteasel datoriile decat p6n1 la concuret*, activului ereditar art. 713 .
Principiul, care rezulta din textul nostru, este deci
urinittorul: legatarii universali sau cu titlii universal, ca
toti motenitorii In genere('), plAtesc datoriile i sarcinile
succesiunei, deci i legatele 2, pentru partea lor corespunz6toare, ultra vires emolumenti. Singurul mijloc ce ei au
de a se sustrage dela aceastA obligatie este de a recurge la
acceptarea beneficiar..

Legatarul nu mai are Insa facultatea de a wa de be-

Testatorul

neficiul acceptarei beneficiAre, daca aceasta i-a fost interzis pote

IA interne5. aceepprintr'o clauza expresa a testamentului, pentruca testatorul tarea benefi-

poate st mareasca sau sa mievreze legatul, dupa bunul

su p/ac 3 , Intrucat, bine Inteles, nu atinge rezerva motenitorilor, Daca aSemenea clauzg, nu convine legatarului, el

nu are deck sl nu primeasca legatul.

(I) Vezi tom. III, parten II, al Coment. noastre, pag. 688 urm.
(ed. a 2-a).
(-) Vezi infra, explic. art. 902 1, p. 236.
(3) Vezi supr, p. 214, ad notant, in fine i tom, ILI, partea II,
al Coment. noastre, p. 343, 344 (ech a 2-a). Cel mult s'ar
puteh face doutt exceptii dela aceastrt regulrt, i anume: una
privitoare la motenitorii rezervatari, a eAror rezerv' nu poate
sub niciun cm:Ant fi atinsit, 4i cealaltrt la acceptarea minorilor i a interziilor, pentructt legea voqte ca acceptarea lor
sit fie numai beneficiarrt (art. 405 i 687 2). Vezi tom. ILI,

partea II, al Coment. noastre, p. 344 (ed. a 2-a).

ciara.

220
_Art. 775, 909
C. civ.

C. C.CART IIL TIT. ILCAP. V. S-a V.LEGAT. CU TIT. UNIV.

CAt pentru legatarul particular, el nu are interes a

priml legatul sub beneficiu de inventar, fiinda, el nu phiteste datoriile defunctului (art. 775, 909 .
SECTIUNEA V

Despre legatele unei fractiuni de motenire (Cu titlu

universal) (').

Notiunea i caracterele acestui legat

Dr. vechiu
franca&

In vechiul drept francez erau douI specii de legate:

legatul universal, care se ziceh si cu titlu universal, si care

erh al unei universalitAti de bunuri sau al unei pr din

aceastit universalitate, i legatul particular sau cu titlu particular, care er acel al unui lucru determinat 2.
ey Legatul unei fractiuni de mostenire sau cu titlu universal

este acela pe care Romanii 11 numiau: legatum partitionis.

,,Quice species legati partitio rocabatur, guia cum herede legatarius partiebatur hereelitatem" (Instit., 4 De fideicommisaariis hereditatibus, 2, 23).
Legiuitorul nostru s'a fent de

a intrebuint ad l expresiunea legat cu titlu universal" si a

introdus acea de legatar al unei fractiuni de mostenire`k,
pentrucil. legatarul este sau nu este universal prin limns titlul
nu se confunde legatul universal cu acel
sau si pentru ca
cu titlu universal, dupg cum se confunda legatul particular
cu acel eu titlu particular, care sunt unul i acelas lucru.
Cpr. Marcad, IV, 116. Cu toate acestea, limns legiuitorul
no.Arti -vorbeste in art. 550 de dobindirea unui uzufruct cu
tillu universal, iar in art. 775, de legatarul cu titlu universal.
Vezi infra, p. 230, nota 4.
(2-) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 64, p. 244.
In codul
actual se gAsesc mai multe rgingsite ale acestei impArtiri. In
adevr, &Ind art. 775 zice cts. legatarul cu titlu universal
contribue la plata datoriilor de o potriv5. cu mostenitorii,
In proportie cu emolumentul s'Au, este evident di, sub denumirea de legatar cu titlu unirersal intr& si legatarul universal, ea si in art. 778. De asemenea, este de netfigAdnit

expresiunea dispozitiile universale", care in art. 810 bunt

opuse celor cu titlu particular, cuprind atilt legatele universale eta si cele cu titlu universal. Tot astfel, art. 852, sub
denumirea de legate universale, cuprinde si pe cele cu titlu
universal. Cpr. Marcad, IV, 116; Arntz, II, 1579; Demo-

LEGATUL CU TITLU UNIVERSAL.

ART. 894.

221

Proiectul codului mentinuse aceastg, clasificare, pentrucg,,

prin acest proiect, nu se &deck sezina niciunui legatar, asa

cum e astgzi In codul nostru. Mai thrziu Insh, convenindu-se
In Fran0,, In urma discutiei urmate, de a se dh sezina
gatarului universal, numai In lipsh de rez,ervatari, s'a admis
clasificarea tripartitg, asa cum se vede In cod (1), clasificare
care, In codul nostru, nu are niciun temeiu, fiindel la noi
niciun legatar nu are sezina.
Este adevgrat c dreptul adgogirei sau sporirei nu are
loe Intre colegatarii cu titlu universal, ci numai Intre cei

Art. 929..

universali (art. 929

, lug aceasta este mai mult o conseeintA neaphratl a vointei testatorului deeht un efect al cla-

sificArei legatelor 2.
Acest legat (8) poate aveh de obiect o fractiune
Art. 894.
a mostenirei, precum: jumfitate, a treia parte, sau toate imobilele,
sau toate mobilele sau o fractiune din imobile (4). (Art. 550, 775,

787, 855-808 C. civ. Art. 1010 C. fr.).

Legea nu defineste legatul en titlu universal, ci se

mgrgineste a argth cazurile In care acest legat are loe.
Legatul cu titlu universal sau al unei fractiuni de Legatul
cu
titlu vniver
mostenire, poate fi definit: acela care are de obiect o parte sal. Deli/title.din toate bunurile testatorului o fractiune din mostenirea
sa) 5), sau o parte din cotitatea disponibilg, sau toate imolombe, XVII, 31; Planiol, III, 2770, etc. Vezi si tom. IV
partea I, al Coment. noastre, p. 641, nota 3 (ed. a 2-a).
(I) Cpr. Demolombe, XXI, 575; Arntz, II, 2065; Baudry et
Colin, II, 2384; Pand. fr,, r cit., 8382 urm.; Planiol, III,
2770, etc.

Demolombe, loco cit.; Demante et Colmet de Santerre, IV,

153 bis II, etc.
Adecfi: legatul eu titlu univergal.
Incit priveste 2 al
art. 894, vezi infra, p. 242 urm.
Si trebue adaos: sau din mobile, dupft cum se exprim5, art. 1010

din codul francez. Vezi infra, p. 223.

Legea t:15. ca exemple ale unei fractiuni de mostenire: o jumcl-

tate sau a treia parte. Se fntelege fnsa a si o altg, fractiune,

de exemplu: o prarime din mostenire, ar fi tot un legat cu titlu

universal. Petrescu (Testamentele, p. 322 urm.) pare a considerit o RIM fractiune din averea testatorului deck o jumittate sau o treime, ca un legat particular. Bonachi (IV, p. 280),
vorbind de aceasa pgrere a lui Petrescu, zice tns. cu drept
cuviint, c la noi aceastii solutie nici nu meria a fi comb5,--

922

C. C. CART. 111.TIT. II.CAP. V. S-a V.LEGAT. CU TIT. UNIV

huele, sau toate mobilele sale, sau o fractiune numai din

imobile ori din mobile, etc. Aa dar, precum legatul universal are de obiect conferirea unui drept eventual asupra,
universaliatei bunurilor defunctului, tot astfel legatul eu
tilu universal consista intr'un elrept eventual asupra unei
fractiuni a acestei universalitAti(1).

Din cele mai sus expuse rezulta ca, trebue sa consi deram
ca un legat cu titlu universal: 1 legatul unei fracegtieuttlu
luanNcersaIi.
tiuni a partei disponibile, de exemplu: jumatate, a treia
parte, o patrime, etc. 2); 20 legatul unei fractiuni a intregului patrimoniu al defunctului, precum: jumatate, a treia
parte, o pltrime, etc. din universalitatea bunurilor 3 ; 30 legatul tuturor imobilelor defunctului, fie ca. acest legat aiavezI de obiect proprietatea plina,, fie numai nuda proprieExemple de

tate; I) 40 legatul tuturor mobilelor; 50 legatul unei fractiuni

din toate imobilele, iar nu numai a unei categorii de imo-

Veoseb. de redactie de
codul francez.

tua. In adevar, textul vorbeste de o fractiune a succesiunei,

oricare ar fi, citand, exempli gratia, o jumatate sau o treime, si nu se poate pretinde dela lege ca ea A, Insire toate
fractiunile in care s'ar puta imparti un lucru.
Cpr. Thiry, II, 440, p. 440.
Legatul parlei disponibile intregi ar fi, (lupa cum stim, un
legat universal. Vezi supra, p. 191. Cpr. Baudry et Colin,
II, 2296; 2387.
Este de observat a textul nostru nu vorbeste de legatid unei fractiuni a partei disponibile, ci
nunmi de legatul unei portiuni de mostenire. Textul francez
vorbeste, din contra, numai de legatul une' fractiuni a pfirtei
disponibile (d'une quote-part des biens .dont la loi lui pernict
de disposer), fara a vorbi de legatul unei fractiuni de mostenire. Toti autorii observa fusa a textul fr. este rau redactat
(cpr. Marcad, IV, 117; Aubry et Rau, VII, 714, p. 467,
nota 13; Baudry et Colin, II, 2388, etc.), si legiuitorul nostru
a indreptat acest viciu de redactie.
Aceasta fractiune poate fi reclusa, daca intrece parten disponibila. Astfel, daa parintele, care aie doi copii, a legat
matate din averea lui, legatul va fi redus la a treia parte
.u(art. 841) si va fi tot cu titlu universal. Bonachi, op. cit., IV,
Legatul va fi cu titlu universal prin reductiune,
p. 280.
chiar cand ar fi fost universal prin vocatiune, precum ar fi,
de exemplu. In cazul and testatorul a dispus prin testament
de toata averea sa, atunci cand existan unul sau mai multi
rnostenitori rezervatari. Cpr. Arntz, II, 2066, in fine.
Cpr. Cas. fr. Sirey, 73. 1. 73; D. P. 73. 1. 233; Aubry et
Rau, VII, 714, p. 467, etc.

PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE.

ART. 895.

223

bile(1 ; 6 legatul unei fractiuni din toate mobilele defunc-

tului, dei legiuitorul nostru a uitat de a prevede acest legat,

pe caro textul francez Il prevede anume. In adevar, legatul
tuturor mobilelor fiind un legat cu titlu universal, un legat
care cuprin(le o fractiune numai din averea mo'oiliara, nu
poate fi decat un legat Cu titlu universal.
Unii, Mitre care i Petrescu 2), considera legatul uzu- Legatul uzufructului averei intregi a testatorului ca un legat cu titlu
universal, fusa vom vedeA, ca aceasta parere este Cu desa- centruTeegarai.
varire inadmisibila, mai ales in dreptul nostru, unde art. 550
din codul civil a fost modificat dupa parerea lui .Marcad).
Enumeraren, cuprinsI in art. 894 este limitativa; aeeasta Enumerare ii-

rezultit din ultim al textului, care dispune cA once alt

legat este singular 4.
Efectele legatulul

Cu

titlu universal.

Efectele ace,tui legat, ca si ale celui universal, sunt Telative: 1 la punerea in posesiune a bunurilor legate art. 895);

2' la dobandirea fructelor bunurilor legate art. 898 ;

in fine, la plata datoriilor art. 775, 896, 897 .
I.

3 i,

Punerea In posesiune a bunurilor legate.

Art. 895.

Legataria unei fractiuni de ereditate va cere

posesiunea (lela erezii rezervatari; in lipsa, acestora, dela legatarii

unirensali (6); iar in lipsa i acestor din urm, dela ceilalti erezi

Legatul unei fractiuni dinteo categorie de imobile, ca si legatul unei intregi categorii de bunuri mobiliare sau
liare, ar fi ins un legat singular sau particular. Marcad,
IV, 119; Alourlon, II, 820; Baudry et Colin, II, 2392; Demolombe, XXI, 583 urm.; Planiol, III, 2773, etc.
Testamentele, p. 330.

(2) Vezi infra explic. art. 894, 2, p. 243 urm.

Cpr. Planiol, III, 2773.
Imprejurarea ca, legea oblig, pe legatarul cu titlu universal ina.dvertenta
a cere posesiunea dela legatarul universal, constitue o inad- legiu itorului.
vertentii a legiuitorului nost, u, pentruc, legatarul universal
nu are niciodat, in dreptul nostru, sezina. Vezi supra, p. 203,
204, text si nota 1 si infra, p. 225.

224

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S-a 1V. ART. 895.

legitimi. (Art. 653, 659 urm., 841 urm, 889, 892, 897, 899, 901
C. civ. Art. 1011 C. fr.).
Art. 644, 899

I.

Legatarul eu tilu universal, ca i eel universal, are proprietatea bunurilor cuprinse in testament din ziva mortei tes-

tatorului (art. 644, 899 1). El neavAnd ing posesiunea

acestor bunuri, trebue s'o cear6 dela cei care o au sau
care au dobandit-o i ei dela justitie.
Cazul cind
Dacg el vine In concurentg, cu motenitorii rezervatari,
existA mosteel
va
cere punerea sa In posesiune dela acetia, ori cAti
nitori rezervatari.
ar fi, pentruc5, ei au cu totii sezina (art. 653 . Tot ce S'11.
zis In privinta legataeului universal este deci aplicabil i
celui cu titlu universal.
Acte conservatorii.

MA la punerea sa in posesiune, el nu va pute nici

sI urmAreasel pe detentorii le,gatului, nici s5, fie urmArit

de creditorii succesiunei, avAnd numai dreptul de a procede
la acte conservatorii I .
Cazul mInti
Dad, el vine In concurent5, cu inotenitori rezervatari
existit mostepe
deoparte,
i cu inotenitori nerezervatari pe de alta (iponitori rezervatari si nere- tez5, neprevAzut5, de lege , ceeace se va intilmpl atunci, de
zervatari.
exemplu, cnd defunctul ar fi 15sat In viatit pe pitrintii sli,
frati i surori sau descendenti din acetia, art. 671, 673
el nu va puteh, cere trimiterea sa In posesiune cleat dela

rezervatari, care singuri au sezina, punand Ing In cauzit

i pe colaterali; iar dup6 punerea In posesiune a acestor
din urmd, el nu se va mai adres. la rezervatari, care nu
detin decAt rezerva !or, ci la colaterali, pentrucl acetia
stApnesc intreaga parte disponibil6, din care se plAtesc legatele 2.
tazul ctInl
Dacq, legatarul universal vine in concurentI numai cu
exista numai
motenitorii
neregulati sotia defunctului sau Statul , el va.
mostenitori
neregulati. cere punerea In posesiune dela acetia, pentruel ei detin
Intreaga, avere, insl numai dupg, ce i ei vor fi dobandit

posesiunea dela justitie (art. 653 2 3.

(I) Vezi supra, p. 202 i 213, nota 3.
(2) Cpr. Marcad, IV, 120.
Dac', existii, numai moqtenitori
nerezervatari, legatarul cu titlu universal va cere posesiunea
dela aceti inWenitori, dup. ce i ei vor doblindl sezina dela
justitie (art. 653 2).
(8) Baudry et Colin, II, 2407; Laurent, XIV, 53; Aubry et
Rau, VII, 720, p. 483; Planiol, III, 2774, etc.

PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE.

225

ART. 895.

In caz child niciun mostenitor neregulat nu s'ar pune Deelararea

In posesiune, legatarul cu titlu universal va face stl, se de- succealVaclare suceesiunea vacantl, IndreptAxid cererea sa de punere
In posesiune contra curatorului acestei succesiuni (art. 724
urm.)(' .

Art. 895, luhndu-se orbeste dupl textul francez, dis- inadvertentit

gjurutelu.epu n e c, In lips1 de mo stenitori rezervatari, legatarul cu dinrtoarail
titlu universal va cere posesiunea dela legatarii universali,
ceeace necontestat este -o inadvertent6; pentrucl, In dreptul
nostru, legatarul universal neavAnd niciodatI sezina, nu poate
dh ceeace nu are. Pentru a fi corect, legiuitorul nostru
ar fi trebuit, deci, skt nu vorbeascit In art. 895, de legatarii
universali 2.
Cu toate acestea, textul fiind expre,s, se In telege cl, In lipsit cererea pose-

de rezervatari, legatarul Cu titlu universal va cere posesiunea

dela legatarul universal, sau dela toti lega,tarii universali,
dacA sunt mai multi, insl numai dupg, ce acesti legatari

vor dobilndi si ei posesiunea dela ustitie (art. 891)(3).

Daelt legatarul universal nu cere punerea sa in Posesiune, succesiunea va fi declarat5, vacantA,, si legatarul cu
titlu universal va indrepth cererea sa de punere In pose,siune,

1esgi

litnaeriu ldeul na

i-

versal.

Declararea
suvcaceeasniutAn.ei

dupa cum s'a zis mai sus, In contra curatorului actei

succ,e,siunei. Vezi si infra, p. 288.
\Tom observh, cu aceayit ocaziune, c,A, succesiunile va- Modific. C.

cante nu se mai cuvin astazi Statului, ci Casei centrale a lac i.vidl i nA r9t7. to_
meseriilor, dup. art. 200 6 al legei din 27 Ianuar 1912 nuar 1912.
pentru organizarea rneseriilor, creditului s'i asigurgrilor muncitoresti

'.

Daca legatarul cu titlu universal se Oseste in concu- CaznI cand

rental, pe de o parte cu un legatar universal, iar pe de

geaxiias rt 1 uunni vleer-

alta, cu mostenitori rezervatari (ipotezA pe care legea, n'o sal qi moste(') Marcad, 1V, 120; Mourlon, II, 841; .Arntz, II, 2068, in fine;

Aubry et Rau, loco cit.; Planiol, III, 2774; Thiry, II, 441,
in fine; Duranton. IX, 209. Cpr. Laurent, XIV, 52. Vezi si
C. Bueuresti, Dreptul din 1875, No. 34, p. 267, etc.
Vezi supra, p. 203, 204, text si nota 1 si P. 223, nota 5.
Opr. Trib. Iasi, Dreptul din 1890, No. 78, p. 626.
Cpr. Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1904, No. 66, pag. 558
(eu observ. noastr).

Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, tabla analitie,

V0 Succesiune vacantei.
65105

15

nitori nerezervatari.

226

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 896.

prevede), el nu va puteh, cere punerea sa In posesiune dela

legatarul universal, cat timp si aeesta n'a fost pus In posesiune de catre mostenitori art. 891), desi legatarul universal
luand, In specie, toata partea disponibila, este obligat a
plati legatele lasate de defunct, ci va cere posesiunea dela
mostenitorii rezervatari, ca unii ce au sezina (art. 653),
punAnd Insa, In cauzl si pe legatarul universal care, fiind
obligat la plata legatelor, poate sa, aibg, interes a-i contesth
titlul slu. Odata, Insa, ce legatarul universal a dobandit dela

rezervatari posesiunea legatului sIu, numai dela el se va

cere posesiunea legatului ca titlu universal, pentrucA, el fiind
detentorul 1ntregei parti disponibile, este singur obligat la
plata legatului cu titlu universal si, deci, si la predarea
posesiunei acestui legat (1).
Cazul and
In tine, legiuitorul prevAzand ipoteza In care testatorul
exista moqtenitori nerezer- n'a lasat nici motenitori rezervatari, nici legatari univervatari.
sali, ci numai mostenitori leg,itimi nerezervatari, obligI pe
legatarul cu titlu universal a cere posesiunea dela acestia.
Cazul canci

test. a liisat
In viata pe

Dacl testatorul a lIsat In viatI pe bunul sau buna sa,

atunci eliestiunea nu sufere nicio dificultate, pentrucI bunii,

bun sau bung. desi nu sunt rezervatari, totusi avand sezina art. 653 , ei
vor puteh s'o confere legatarului Cu titlu universal.
Cazul cancl
Chestiunea se complica, Insa. cand testatorul a lasat
testatorul a
numai
colaterali sau mostenitori neregulati art. 679 urm.),
lasat in viata
colaterali eau pentruca acestia nu au, dupa legea noastrA, sezina. In asernostenitori
neiegulati. menea caz, legatarul ca titlu universal va cere posesiunea
legatului su dela mostenitorii lee;itimi sau dela mostenitorii
neregulati, Insa, numai dupl ce si acestia o vor dobandi-o

dela justitie (art. 653 2).

Declar succes.

vacanta.
Controversa.

Daca acesti mostenitori nu se pun In posesiune, avere,a

ar fi, dupa, unii, vacanta si, deci, legatarul universal ar dobandi posesiunea dela curatorul acestei succesiuni 2 .
Cpr. Marcad, IV, 120; Arntz, II, 2068; Laurent, XIV, 50;
Demolombe, XXI, 591; Demante et Colmet de Santerre, IV,
154 bis I; Mourlon, IT, 841; Thiry, II, 441; Baudry et Colin,
II, 2404, etc.
Chestiunea de a se $tl clack' succesiunea trebue sau nu sa, fie
considerata ca vacanta., &and exista numai legatari san dona-

tari universali, este controversata. Vezi tom. III, partea II,

al Coment. noastre, p. 431, ad notam, in medio (ed. a 2-a)
si autoritatile citate acolo.

PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE.

227

ART . 896.

In once caz, cheltuelile fAcute cu ocazia cererei de

Art. 901.

punere In posesiune, sunt In sarcina succesiunei, cu conditie

Insit de a nu se atinge rezerva mostenitorilor art. 901) (1).
Cu alte cuvinte, legatarul Cu titlu universal, ca si eel Niel Menu
lictilatuan
rul
cu titlu particular sau singular, nu va eere niciodatg, posesiunea sa dela justitie, pentrucg nu numai cg, niciun text versal nu

Zzt

e lege nu dl acestor legatari dreptul de a eere (lela jus-poaertee cere Irtitie trimeterea In posesiune a legatelor lor, dar din contra, pnoselsadelrat

stie. Conin art. 891, 895 si 899 rezultg, cg, once legatar, afarejuti
g, d
oversx .
.cel universal art. 891 , este obligat a cere dela mostenitori

posesiunea legatului, slit (2.

Legutarul cu titlu universal n'ar puteh cere posesiunea Nici dela exelegatuluisul nici dela executorul testamentar, cAruia testa- eutorl :esta

tu-

torul i-ar fi conferit sezina mobilelor (art. 911), pentrucett:na tta r el%
dupil, cum am observat mgi sus p. 198) si, dupl cum vom mobilelor.
vedeh si infra, p. 362, sezina executorului testamentar nu
este o adevg,rattl, sezing, ci mai mult o detinere cu titlu de
sechestru. Executorul testamentar poate, ce e drept, cAnd are
se/Ma mobilelor, sg, plIteascit legatele, Insg, el nu trebue s'o
fact% dealt atunci ctind mostenitorul debitor al legatului a
consimtit la punerea in posesiune a legatarului 3.
Este deci de mirat cum Petrescu a putut sg, sustie (4)
8

.cki legatarul totaliteitei sau unei fractiuni de nzoftenire, adecg,

legatarul universal si cel &I titlu universal, trebue sg. Indrepte cererea lor de punere In posesiune contra executorului

testamentar, care ar fi fost Investit de testator cu sezina mobilelor, conform art 911 din codul civil. Bonaehi (5, criti-

'and cam aspru pe Petrescu, crede

el, aceastg. frazg, nu

poate fi deal rezultatul unei rele tAlmticiri a lui Michaux,

pe care Petrescu 1-ar reproduce si de astg, data, fg,r1 a-1
(') Vezi supra, p. 201.
Cpr. C. Bueuresti, Dreptul din 1875, No.. 34, p. 267. Vezi
si alte decizii tot ale Curtei din Bucuresti. Dreptul din 1886,
No. 62 si din 1889. No. 34. Contra: Trib. Iasi, Dreptul

din 1890, No. 78. Cpr. Trib. Ialomita, Dreptul din 1893,
No. 36, p. 288 (af. Zappa). Vezi si Petrescu, Testamentele,
p. 327 si 342. Vezi infra, p. 288.
Cpr, Laurent, XIV, 54 si 370; Demolombe, XXII, 55, 67
urm. Vezi si supra, p. 198.
.(4) Petrescu, Testamentele, p. 327.
<9 Codicele civil romein comentat, IV, p. 285 (Iasi, 1893).

228

C. CIV.- CART. III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a V. ART. 896, 898.

citit (1). In once caz, trebue sit recunoatem dt Petrescu se

exprimI rgu, cand decide, In termeni generali, cit legatarul
universal i cel cu titlu universal pot cere posesiunea dela
executorul testamentar, dici nu se poate cere deja, acest din
urmI dedil, cel mult, averea micittoare, In privina citreia
el are sezina (2.
II.

DobAndirea fructelor bunurllor legate.

Art. 898.
Legatarul unei fractiuni de motenire poate pretinde fructele din ziva cererei in judecatii, sau din ziva din care
i s'a oferit de bung voe darea legatului. (Art. 890, 895, 896 C. civ.
Art. 864 C. italian).

In codul francez nu existkl, nicio dispozitie In privinta

dobandirei fructelor de catre legatarul cu titlu universal,
ceeace face cA, acolo chestiunea este controversatl e . Textul

nostru curmg orice discu0e, punand pe treapta legatarului

universal pe cel cu titlu universal, aa cit art. 998 este
explicat cu anticipatie prin cele spuse sub art. 890.
III.

Plata datoriilor.

Art. 896.
Legatarul unei fractiuni de ereditate este oblipt
la sarcinile i datoriile succesiunei testatorului personal in proporlie cu partea sa (e), i ipotecar pentru tot. (Art. 550 552,

775, 893, 897, 902, 1743, 1746 C. eiv. Art. 1012 C. fr.).

Iat. cum se exprie, in aceasa privintil, Ilichaux (Testaments, 2306, p. 381): In caz and un executor testamentar
ar fi fost investit cu sezina mobilelor de catre testator, cererea de punere in posesiune se va face cAtre acest executor
testamentar de legatarul totaliteiki sau unei pciqi a mobilelor". Vezi in acela4 sens, Aubry et Rau, VII, 720, p. 484.
Vezi autorii citati in nota precedenta.
Vezi diversele sisteme arAtate in Planiol, III, 2775 i in
Pand. fr., y Don. et testaments, 9066 urm.
Observhin cA, de astAdatii, legiuitorul se expriaa foarte corect cAnd zice ea legatarul plate4te datoriile qi sarcinile succesiunei in propor(ie cu partea sa, pro hereditariis partibug
(L. 2, ab initio, Cod, De hereditar'is actionibus, 4, 16), san
pro competenti portions (L. 2, Cod, De incertis personis, 6,
49); pe ctind el se exprimA, din contra, in mod inexact in
art. 893, cand zice cit legatarul plgteqte datoriile i sardana

PLATA DATORIILOR. ART. 898.

Legatarul cu titlu universal, luand o parte din universalitatea bunurilor defunctului, trebue sA, plIteascl datoriile
fli sarcinile succesiunei In proportie Cu partea sa, prin apli-

229
Plata datoriilor.

carea principiului eunoscut: Bona non intelliguntur. nisi

deducto cere alieno (1).

Av, dar, Indat, ce legatarul cu titlu universal a do- unegri. legatarulni de

bandit punerea In posesiune a legatului slu, creditorii suc creditoru
ene-

cesiunel pot ,s1-1 urmreascl personal pentru partea proportionala a fractiunei din bunurile ce el primete, i ipotecar

cenumn.

pentru tot, dac, el a primit un imobil grevat de ipotecl,

rmnandu-i, In acest din urm caz, recurs contra celorlalti
comotenitori sau colegatari (art. 778, 779, 902) (2).
CM pentru legatarul In uzufruct al unei catimi oarecare
din Intreaga universalitate, el nu contribue, Impreunl cu
proprietarul, la plata datoliilor, decat pentru dobanzile aeelor

Legatul de
uzufruct.

Art. 552.

datorii art. 552) (3).

Cand legatarul cu titlu universal are de obiect o frac- Cazul cand legatul are de
tiune din averea intreagl, de exemplu: o jumtate, a treia obiect
o fracsau a patra parte din succesiune, chestiunea este foarte titule din
simpll; dici, In asemenea caz, legatarul va plIti jumtate, avere.

a treia sau a patra parte din toate datoriile, fr, nicio

deosebi re.

Cand legatul Cu titlu universal, In loe de a consista Cazul cand leare de

Inteo fractiune a succesiunei, are de obiect toate imobilele, gatul
olnect toste
toate mobilele succesiunei, sau o fractiune din imobilele imobilele asa

mubilele
ori din mobilele defunctului (art. 894), proportia In care toste
a uccem unex,
legatarul va trebui sA, pltease datoriile testatorului se va ori o fractinne
all din preteluirea hunurilor care constituesc legatul, In din ele.
comparatie cu preteluirea celorlalte bunuri ale defunctului.

Astfel, s, presupunem c, succesiunea defunctului se ridicg

la 100000 lei, imobilele valorand 80000 de lei, iar moMiele 20000 de lei. Dacii, testatorul a legat toate imobilele
sale, legatarul va lua, 80000 de lei, adeel 4/5 din suce,e-

siune; prin urmare, el va plti 4/5 din datorii. Daca, din

succesiunei, peina in concurenra pcir(ei sale. Vezi supra,
nota 4 dela pag. 213, 214.
(') L. 39 1, Dig., De verborum signigeatione, 50. 16. Vezi
tom. IV, partea I, tabla analiticA, y0 Bona non intelliguntur.
(2) Vezi supra, P. 217, 218.
(8) Vezi supra, P. 218 i infra, P. 293, nota 7.

230

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a V.

ART. 775.

contra, testatorul a legat toate mobilele sale, legatarul va

lu numai 20000 de lei, adecit 1/5 din succesiune; prin
urmare, el nu va plIti, In acest caz, decilt o cincime din
Aplic.

art. 897.

datoriile defunctului (1).

Legatarul eu titlu universal, ca si eel universal, va

plilti Insl partea sa corespunz6toare din datoriile si sarcinile succesiunei, ultra vires emolumenti, daca el a acceptat
legatul pur si simplu, fdril, beneficiu de inventar, art. 897
din codal rom. fiind expres In aceastii, privintil, si curnAnd
controversa care existI asupra acestui punet In Fra,nta 2 .
Contribuirea la datorii. Raporturile legatarilor i motenitorilor intre ei.
Art. 775 (3).
Legatarii Cu titlu universal (4) contribuesc de
o potriv.' (la plata datoriilor si sarcinilor succesiunei), in proportie
cu emolumentul lor (5). (Art. 550-552, 774, 777 urm., 888 urm.,

893, 894 urm., 902 C. civ. Art. 871 C. fr.).

Locul firese al

art. 775.

Ce se intelege

ad prin legatarul Cu titlu

universal.

Controversa

la care a dat
loe envintul
emolument

din art. 775.

(') Cpr. Thiry, II, 443; Mourlon, II, 850; Arntz, II, 2071;
Laurent, XIV, 91; Marcad, IV, 122; Duranton, IX, 213;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 155 bis II; Acollas, II,
p. 536; Demolombe, XXI, 601; Planiol, III, 2778; Troplong, H, 1859; Aubry et Rau, VII, 723, p. 502; Baudry
et Colin, II, 2412, etc.
Vezi supra, p. 215, 216 si 218 urm.
Aeest text figureaz la titlul succesiunilor, ins el nefiind
acolo la locul lui (vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre,
p. 691), de aceea il explicAm in titlul de fat, unde el ar
trebui s fie asezat.
Prin legatar cu tiau universal se intelege adi si legatarut
universal, ca si in art. 778, redactia acestui text fiind o rmsit

a dreptului anterior francez, unde legatul universal se confund en legatul Cu titlul universal. Vezi tom. III, partea II,
al Coment. noastre, p. 691, nota 4 si supra, p. 220, nota 1,
in fine.
Cuvntul emolument (emolumentum), care se vede in art. 775,

a dat loe la o controverg. S'a zis, In adevr, e, din termenii

art. 775 rezult ei legatarul cu titlu universal nu este obligat,
fat, cu mostenitorii legitimi, a contribui la datoriile si sarcinile succesiunei in proporfie Cu partea sa, dupli, cum se
exprim art. 896, ci numai In limitele qi pn, la concurenta
emolumentului, adecK: a folosului ce el trage din legatul su.

CON TRIBUIREA LA DATORII. ART. 775.

231

tim cl plata datoriilor este privitoare la raporturile Deoseb. intre

dintre motenitori cu ereditorii succesiunei, pe cAnd contri- ataiasdeatca
b4ia la datorii determinl relatiile motenitorilor intre ei (4).

In ce proportie legatarii universali sau eu titlu uni- Proportia in

versal contribuesc ei Cu motenitorii la plata datoriilor qi ce oanretr
a sareinilor suceesiunei? De sigur in aceea proportie in care plata datoriilor.
ei p15,tesc datoriile. Prin urmare, partea lor contributorie

ilbengeastearliai

este egall cu partea lor obligatorie. Defunctul are el motenitori ab intestat i un legatar cu titlu universal pentru
Autorii care sustin ae,east prere dan urrnatorul exemplu:
iat o persoan care, la moartea sa, lasa ea mostenitori doi
frati legitimi si un legatar cu titlu universal pentrn o treime
din averea lu intreagii, impunnd acestui legatar sareina de
10000 de lei. Si presupunetn a defunctul a lsat 60000 de lei
avere si 90000 de lei datorii. Succesiunea impiirtindu-se, in ase-

menea caz, in trei, fiecare din frati va lua cite 20000 de lei,
iar 1Pgatarul cu titlu universal tot 20000 de lei. Fiind insi
e legatarul cu titlu universal trebue s plteasc legatul particular de 10000 de lei, se sustine, dup acest sistem, 6. el nu va
contribul, imprennii, en fratii defunetului, la plata datoriilor,
pentru partea sa ereditar de 20000 de lei, ci numai in proportie cu emolumentul su (10000 de lei), adech: pentru a
cincea parte din avere. Vezi in aeest sens, Berriat St. Prix,
.Notes lment. sur le code civil, II, 3076; Toullier-Duvergier,

II, partea II, 620; Duranton, VII, 43; Demante et Colmet

de Santerre, III, 205 urm.; Troplong, III, 1858, etc. Aceast

solutie este ins inadmisibil, pentrue atilt dup spiritul clit

si chiar dup litera legei, cuvintele: in proporfie cu emolumentul sau insemneaz: in proportie cu partea sa ereclitarei.
Legatarii putfind, in adevr, s fie urnririti in aceast liznit
de ciltre creditorii succesiunei (art. 893, 896), partea contributorie nu poate fi nici mai mare nici mai miel cleat partea
obligatorie (art. 777). Cu alte euvinte, legatarul nu va plt1
datoriile Q i sareinile succesiunei in raport en emolumentul

sau folosul ce el trage din legat, ci in proportie en dreptul

4i partea sa ereditar. Vezi in acest din urmii sens, singurul
juridic, dupli prerea noastr, Duvergier asupra lui Toullier,
loco cit., p. 335, nota a; Demolombe, XVII, 33; Laurent, XI,

78 si XIV, 89, 92; Acollas, II, pag. 327; Baudry et Wahl,

Successions, III, 3030; Aubry et Rau, VII, 723, p. 501,
502, text si nota 11; Le Sellyer, Successions, III, 1610; C.
Bastia si Cas. fr. Sirey, 37. 2. 447; Sirey, 51. 1. 657, etc.
Vezi asupra acestei eontroverse, Pand. fr., -v JSuccessions,
(1)

9312, etc.
Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 690 (ed. a 2-a).

232

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 775.

jumltate sau o p6trime din averea sa, legatarul va pll,t1

datoriile pentru jumltate sau pentru o pltrime, iar restul
se va phitl de cItre mostenitori. Defunctul llsat-a el numai
legatari en titlu universal, fiecare din acesti legatari va

pllti o fractiune din aceste datorii, in proportie cu partea

sa. Tot astfel, legatarul cu titlu universal, In concurentl cu
motenitorii rez,ervatari, plAteste platea din datorii corespunzltoare cu fractiunea ce el este ehemat a luA, din uni-

versalitatea bunurilor defunctului.

Astfel, legatarul Cu titlu universal, care are vocatiune
pentru jumltate din avere, plItete jumAtate din datorii,
iar mostenitorii plittesc cealaltit jumltate (9.
Dacl defunctul n'a llsat niciun mostenitor rezervatar,
ci mai multi legatari cu titlu universal, fiecare va plitti
iarl, dupI analogia p6rtei sale.
Dael defunctul a 15,sat numai un le4atar universal, el

va plati toate datoriile, pentruel ieh toatl averea 2 .

Testatorul rlanne Insl liber de a schimbh modul de
contributie la contributie la datorii, sub conditia, bine inteles, de a nu se
datoiii.
9,611 ge rezerva motenitorilor art. 847 e .
Sehimbarea
modului de

Despre plata legatelor particulare.

C. franeez
Art. 1009.

Art. 1009 din codal francez (al nostru 893) prevede

e legatarul universal este obligat la plata tuturor legatelor,
afarl de cazul de reductiune prevlzut de lego art. 852, 853).

C. franeez.

Art. 1013 din codal franeez elhninat din codul nostru),

dispune, de asemenea, el legatarul cu titlu universal con-

Art. 1013.

tribue,te, cu mo2tenitorii legitimi, la plata legatelor partieulare. Aceste dispozitii, privitoare la plata legatelor, fiind
eliminate din codul nostru, se nate intrebarea,: intea cui

sarcing cade plata legatelor in dreptul nostru?

i mai lnainte de toate, nu mai Ineape indoiala c,
rului de a testa,torul, fiind liber de a dispune de bunurile sale dupI
pune plata legatelor in cum intelege, este liber de a pune plata legatelor In sarDr. testato-

sareina eui va
vol.

(i) Cpr. C. Bueureti, Dreptul din 1891, No. 32.

Cpr. Mourlon, II, 838, 847.
Demolonibe, XXI, 607. Vezi supra, p. 214, ad notam, in fine
i p. al9.

PLA.iA LEGATELOR PARTICULARE.

233

cina acelor ce el va crede de cuviinta, fie ei motenitori legitimi, regulati sau neregulati, legatari universali, cu titlu
universal, sau cu titlu particular ori singular. Dispozitiile
sale sunt pentru toti obligatorii, fg.,r6 fug ca ele sa poata
aduce vreo atingere drepturilor moltenitorilor rezervatari (t),
care trebue
-primeasel rezerva lor intacta, curata
sloboda de condirii fi de alte Insarcinari, dupa cum se
exprima art. 972 din codul Calimaeh (774 C. austriac) (2).

El poate numi In acest scop i un executor testa- C. Calimach.

mentar (art. 910 urm.. Cu legaturi se insareineaza toti Art. 788.
dimpreun6. motenitorii, zice art. 788 din codul Calimach
(649 C. austriac), daca te,statorul i-au Insemnat anume, bar
de au zis numai simplu : sa deh motenitorii mei, atunci
vor dh dupa analogia partei lor; iar implinirea legaturilor
poate testatorul s-o incredinteze numai unuia din moftenitori
sau fi din legatari". (Vezi i art. 790 din acela cod).
Pothier, Don. testamentaires, 247, pag. 290 (ed. Bugnet); T.
Huc, VI, 342, ab initio; Aubry et Rau, VII, 716, ab initio,
pag. 472; Laurent, XIV, 107, 115; Demolombe, XXI, 607;
Pend. fr., y cit., 9171, 9190; Cat fr. Pand. Priod. 86. 1.

180; D. P. 87. 1. 75, etc. Vezi si infra, p. 237.

Testatorul poate, sub conditia de a nu atinge rezerva mos-

Derogare ta-

dela
tenitorilor, s. deroage si in mod tacit dela regulele stator- la
nicite de art. 902 pentru plata legatelor. Astfel, in caz and art. 902.
testatorul ar 15...4 o emit lui B, dupa ce a legat toate imo-

bilele sale lui A, legatul casei va fi excluziv in sarcina lui A,

legatarul cu titlu universal al imobilelor defunctului. Aceeas
solutie ar fi admisibila i atunci and testatorul ar lash un tablou

unei persoane, dupa ce ar fi legat toate mobilele sale altei

persoane, sau and el ar lash unuia Wadi biblioteca sa i altuia

o oper din aceasta biblioteca. Vointa testatorului de a derogh dela dreptul comun, in ceeace priveste plata legatelor
particulare, n'ar puteh s se deduc din fapte echivoci, ci
numai din imprejurarile care fac neaparat s sP presupue
asemenea vointa din parea lui. Astfel, legatarul en titlu universal al mobilelor va fi singur considerat ca insarcinat cu
plata legatelor corpurilor certe ce fac parte din universalitatea mobilelor, nu tusk si ca plata legatelor unor sume de
bani, pentruci nu se poate zice c sumele legate fac parte
din universalitatea mobilelor. Cpr. Laurent, XIV, 116; Demolombe, XXI, 609, 610; Aubry et Rau, VII, 723, p. 503,
Vezi Ins Daranton, IX, 218, 219..
text si nota 16.
Cpr. L. 36 1, Cod, De inofficioso testamento, 3, 28. Vezi
si tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 618.

234

C.OD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a V.

ART. 902 1.

Daca testamentul nu cuprinde nicio dispozitie privitoare la plata legatelor, se vor aplicii, regulele prescrise de

art. 902 1.

lata cum se exprima acest din urma text:

Art. 902 1. Erezii testatorului sau once alt persoanti
obligatti a OW un legat, sunt personal datori a-1 achit, fiecare
in proportiune cu partea ce iea din succesiune('). (Art. 550, 552,
653, 774 urm., 777, 893, 896, 897, 1743 urm., 1746, 1749 1,
1753 C. civ. Art. 1017 C. fr.).
Legatele Bunt

earcini ale
succesiunei.

902, presupunAnd ca testatorul nu s'a rostit asupra

Ix teiArt
legatelor, considera aceste legate ea datorii si sarcini

'

l''
ale succesiunei, Wig-And pe toti acei care sunt chemati a

luh o parte din succesiune, fie In virtutea legei, fie In baLa

unui testament, a le achiO, in proportie Cu partea lor,
sub eonditie, bine Inteles, ca rezerva mostenitorilor neaparati
sa ramAe intacta si neatinsa (2).
Art. 846.
In sistemul codului actual, legatele cad In sarcina sucC. Calimach.
cesiunei, aa ca cine se impartaseste din activul ei, trebue

neaparat sa ieh parte si la pasiv. Mostenitorul, care nu

platete legatul, nu se mai declara insa, astazi nevrednic

Legatarii Cu
titlu particular.

Inexactitate
de text.

de a mosteni, dupg, cum er altAdata art. 846 C. Calimach ,

pentruca aceasta pedeapsit n'a mai fost reprodusa de legiuitorul actual.
CAA pentru legatarii cu titlu particular sau singular,

in lipsa de o anume stipulatie din partea defunctului, ei

nu platesc nici datoriile, nici legatele art. 775, 909 , oricare ar fi valoarea obiectelor ce ei ar luh, pentruel ei nu
(I) Este de observat cto, legiuitorul s'a exprimat rttu ciind a zis
c fiecare mostenitor plgteste legatele in proportie cu partea
ce iea din succesiune, aceasta nefiind adevtirat deck pentru
datorii (art. 774, 777), de oarece legatele nu be pliitesc deck
din partea disponibil. Cpr. Marcad, IV, 133, in fine si 135;
Mourlon, II, 847, in fine; Pand. fr., y cit., 9179, etc. Vezi

infra, rubrica: Aqiunile care apartin legatarilor.Aqiunea

PArKsirea

dreptului ro1111111.

personald , p. 331, nota 3.

(2) Redactorii codului actual, luiindu-se dupii dreptul obisnuelnic
francez, au pArk'sit deci de astAdatift, precum foarte bine ob-

servA Aubry et Rau (VII, 716, p. 472), principiile dreptului roman, unde testamentul er privit ca un tot indivizibil,

subordonat muor rAnduiri de mostenitori, qi unde toate legatele

cideau in sarcina mostenitorului instituit.

PLATA LEGATELOR PARTICULARE.

ART. 902

235

1.

primesc o universalitate de bunuri, i atht datoriile cht i

legatele sunt o sarcina a acestei universalitati.
Aa dar, plata legatelor nu cade deck In sarcina mo- Actiunile ce
tenitorilor ab intestat, a legatarilor universali i a celor Cu particular
are
ar 127st;ndi
ptitlu universal. Indata ce acetia au primit succesiune,a, ei plata legasunt personal obligati a achith legatele, fiecare In proportie tnlni sIn.
Cu ceeace primete, nu din succesiune, dup5, cum In mod
greOt se exprima textul (vezi supra, p. 234, nota 1), ci
din partea disponibin, ceeace Insemneaza ca legatarul are
o actiune personal l ex testamento, pentru dobhndirea legatului, In contra acelui obligat a-1 achith. Aceasta lasa Insa
a se presupune ca legatul a fost determinat numai In specia
sa ('legatum generis), precum, de exemplu: daca s'a lasat
un cal, Para a se arath anume care, sau athtea chile de
grau ori de porumb (art. 908 ; chei daca legatul are de
obiect un corp eert qi determinat In individualitatea sa
(art. 903

care erh proprietatea testatorului, legatarul nu are

numai un drept personal sau de crean ta In contra celui

obligat a plati legatul, ci o actiune reala In revendicare(i).
Pentru ca legatarul unui corp cert i determinat sa Exercitiul act_
pal exercitiul actiunei In revendicare, se cere Insh, ca el in revendicare.
sa fi dobandit predarea legatului sau cer putin o hotarIre
judecatoreasca, care ordona aceasta predare (9.
Din Imprejurarea cit atht motenitorii cat i legatarii Partea insolcade
platesc legatele Intocmai ea i datoriile succesiunei art. 777), vabililor
in sarcina leIn proportie cu ceeace primesc din partea disponibila, re- gatarului.
zulta ca cei care aunt solvabili nu raspund de insolvabilitatea celorlalti i ca paguba, In asemenea caz, privete pe
legatar 3), conform principiului cunoscut: Nec pro his, qui
solvendo non sunt, onerari coheredes oportet" e .
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 287, p. 304 (ed. Bugnet);
Marcad, IV, 127, 133; Thiry, II, 457; Mourlon, II, 830, 831;
Demolumbe, XXI, 666, 669; Laurent, XIV, 173; Arntz, II.
2105; Demante et Colmet de Santerre, IV, 158 bis I; Baudry
et Colin, II, 2486; Planiol, III, 2788. Vezi infrea, p. 333.
Thiry, II, 458; Laurent, XIV, 173; Pand. fr., y0 cit., 9219;
Baudry et Colin, loco cit., etc.
Cpr. Demolonube, XXI, 667; Thiry, II, 458; Arntz, II, 2105;
Duranton, IX, 381, etc.

L. 33, Pr., Dig., XXXI, De legatis II. Vezi tom. VI,

Coment. noastre, p. 156, nota 2.

al

236

COD. CIV. CART. III.

.Aplic. principiului accep- a

tlirei benefi-

TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 902 1.

Art. 902 punand legatele In sarcina mostenitorilor

leo.ataailor, nu precizeaz/ Intinderea ace,stei obligatii, Inelt

.ciare la plata autorii se IntreabI dacq ei plItesc legatele ultra vires sau
intra vires hereditarias. Chestiunea este foarte controversatl
Controvlegatelor.
ert:41
In Franta; Insl credem, Cu toate acestea, c sunt motive

puternice pentru a decide cl beneficiul de inventar se Intinde si la legate si el atlt mostenitorii cat si legatarii,
care n'au acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar,
vor pllti legatele, intocmai ca si datoriile, ultra vires. In

adevAr, dupl art. 1718 C. civ., oricine este obligat personal,

obligatiile sale cu toate bunueste Indatorit
rile sale, prezente i viitoare. Apoi, mostenitorii fiind, dupl
art. 777, obligati a plIti datoriile i sarcinile succesiunei,
legiuitorul considerl legatele ca o sarcia, (t). Hcereditariarum actionum loco habentur et legata, quamvis ab herede
Aplic.

art. 897.

cceperint" (2).
In fine, obligatia tuturor mostenitorilor fie chiar

neregulati, de a pad datoriile i sarcinile succe,siunei ultra

vires hereditarias, clacl n'au primit succesiunea sub beneficiu de inventar, rezultit pInl la evidentl din art. 897;
cAci, dacI dup textul suscitat, legatarii universali coi
cu titlu universal au asemenea obligatie, a fortiori mostenitorii trebue s'o aibl i ei C . Prin urmare, noi avem o
ratiune mai mult pentru a admite aceastI solutie, pe care
unii o admit si In Franta, cu toate c acolo lipseste art. 897,
care este o inovatie fericitl a legiuitorului nostru 4 .
Vezi supra, p. 216, ad notam, in fine i tom. III, partea
al Coment. noastre, p. 678. Aceasta er i teoria lui Pothier,
Successions, VIII, p. 197 (ed. Bugnet).
L. 40, Dig., De obligationibus et actionibus, 44, 7.
(8) Vezi supra, p. 218, 219 i tom. III, partea II, al Coment.
noastre, p. 688 urm.
(4) Vezi In acest sens, Laurent, XIV, 108; Demolombe, XIV,
521 nrm.; Troplong, III, 1843; T. Huc, V, 208; Baudry et
Wahl, Successions, I, 184: Chabot, Idem, II, art. 873, No. 32,
p. 596 urm. (ed. Belost-Jolimont); Arntz, II, 2063; Aubry

et Rau, VII, 723, ab initio, p. 496; Duranton, VI, 462;

Bertauld, Quest. pratiques et doctrinales du code Napolgon,
II, 281 urm., pag. 226 urm.; C. Poitiers i Angers, D. P.

64. 2. 117; Sirey, 65. 2. 63; D. P. 67. 2. 85; Sirey, 67. 2.

Contra: Thiry, II, 438; Hureaux, Successions, III,
305.
14 i 15, p. 24 urm.; Baudry et Colin, II, 2481 urm.; Mar-

PLATA LEGATELOR PARTICULARE.

ART. 902

237

1.

Aceasta solutie a fost admisa In ultima stare a legisla- Dr. roman_

tiunei si la Romani, de catre Justinian (1).
Asa dar, legatele particulare se platesc din partea dis- Rezumatul
deponibill de catre mostenitorii i legatarii universali sau cu ehestiei
mai sus.
titlu universal, si ei sunt obligati a le plati In proportie
cu ceeace iau din partea disponibil6, ultra vires hereditarias,
daca n'au primit legatul sub beneficiu de inventar.
Legatarul universal, care va lu Intreaga parte disponibilit, va plati deci toate legatele, chiar daca el s'ar vedeh
redus la simplul rol al unui executor testamentar.
Daca. existi mai multi legatari universali, obligatia de Cazul And
existit mai
plati legatele )articulare apasa asupra fiecaruia din ei, toti multi
legatari
avand acelas titlu, afara de cazul caud testatorul ar fi In- nu-al ersali.

sarcinat numai pe unul din ei cu plata legatului,

ceeace

stim ca el este liber sa fact% (2).

Nici intr'un caz MA, motenitorii rezervatari, care con- Molt. rezerva-

tribuesc la plata clatoriilor (art. 774, 777, nu sunt obligati

la plata legatelor, pentruca rezerva lor nu poate niciodatA
sa fie atinsit prin liberalitatile defunctului 3. De cateori
deci, rezer% a lor va fi atinsa printr'un legat universal, rezervatarul va exercith actiunea In reductiune art. 841 urm.,

tari nu p1Atesc legatele_

852, 853.

Daca, pe lAngit legatarii universali, ar existh i lega- Cazul cnd ar

qt leg*
tari ca titlu universal, aceOia vor contribul ca cei dintai exist
tari cu
la plata legatelor particulare, In proportie cu ceeace ei vor universal.
luk din partea disponibill art. 775, 896) 4.
mule, IV, 135; Planiol, III, 2791; Moarlon, II, 236; Demante

et Colmet de Santerre, tom. III, 24 bis V, 103 bis III, 124

bis II i tom. IV, 152 bis XIII si 162 bis II; Acollas, II,
p. 562, 563; Rpert. Sirey, # Legs, 795. Vezi asupra acestei
controverse in Franta, Dalloz, Nouveau code civil annot, II,
art. 873, No. 42 urm. La noi considerAm chestiunea ea necontroversatA, niai cu seam5, din cauza art. 897 C. civil.
(I)

Si verb non fecerit inrentarium secundum hanc figuram,

sicut prcediximus, non retinebit Falcidiam, sed complebit legatarios et lideicommissarios, licet purm substantim morientis
transcendat mensuram legatorum datio" (Nov. 1, capit. 2 2,

ab initio).
Pand. fr., v Don. et testaments, 9177. Vezi supra, p. 232, 233.
Laurent, XIV, 111. Vezi i supra, p. 233.
Pand. fr., y cit., 9181.

238

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a V. ART. 902 g 1.

Legatarii cu titlu universal pot sa vie In concurenta

cu
mostenitori
rezervatari. In asemenea caz, ei vor plAtI
universal vin
in concurenta toate legatele particulare, dacA legatul lor cu titlu universal
Cu mostenitorii rezerva- cuprinde toata parten disponibilit, mostenitorii rezervatari
tari.
neputAnd fi obligati a plati legatele din rezerva lor care,
Inca odatA, trebue sil ritmAe intactit i neatinsa.
Exercitarea
In caz cAnd legatul cu titlu universal ar Intrece partea
act. In redue- disponibila, rezervatarii vor exercia actiunea In reductiune
tiune.
(art. 852, 853 , i legatarii cu titlu universal nu vor piati
legatele particulare decra In proportie cu ceeace le va raCazul cand kgatarii cu titlu

tpoteza pre-

mAneh In urma reduetiunei (t

Legatarii tuturor mobilelor vor plati legatele particulare
de mobile, lar legatarii tuturor imobilelor vor plAtl legatele
de imobile 2.
Dacit legatul cu titlu universal nu cuprinde toatit partea

art. 1013 fr.,

ci numai o fractiune din ea, cealalta fractiune

vlzuta de

.3liminatdete-fiind atribuitA ab intestat mostenitorului rezervahr, ipotea

giuitorul no- prevAzutA de art. 1013 fr. eliminat din codul nostru ,
lestru.
gatarul Cu titlu universal si moVenitorul rezervatar or

plati legatele particulare, In proportie cu parten ce fiecare

ielt din cotitatea disponibilit. Mostenitorul rezervatar, cu toate

cil noi nu avem nieiun text in aceasta privintl, va contribui

la plata legatului particular; pentrucit, pe lAngl rezerva sa,
el primeste si o fractiune din parten disponibilA, din care
se platesc legatele. El nu va contribui Ina In proportie cu
partea ce el ieh din intreagn succesiune, si care se compile
din rezerva sa marita cu o fractiune din cotitatea disponibilA, dup5, cum pe nedrept sustin unii In Franta 3 , pentruca
Exemplu.

el nu plateste legatul din rezerva sa, ci numai din partea

(lisponibill, de care defunctul n'a dispus.
Astfel, dada presupunem ca defunctul a lAsat un fiu
legitim si un legat cu titlu universal de o patrime, fiul,
care va lu trei pAtrimi din succesiune, jumatate ca rezerva
art. 841) si jumatate din partea disponibilA, nu va plAti

decAt jumatate din legatul particular, pentrucA el a luat

(') Laurent, XIV, 113; Demolombe, XXI, 603; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 156 bis; Pand. fr., y cit., 9185, etc.
(2) Cpr. Demante et Colmet de Santerre, IV, 156 bis, in fine;
Berriat St. Prix, Notes lment, sur le code civil, II, 3669.
Vezi infra, p. 239, nota 1, in fine.

MODUL CUM SE PLITESC LEGATELE.

239

jumItate din partea disponibill (1. Controversa, care existA

asupra acestui punct In codul francez, este inadmisibill la noi.

Se poate Intamplh ca legatarul cu titlu universal sg, cazui uand

vie In concurentl cu motenitori nerezervatari; de exemplu: Itral,::

a llsat un frate legitim i un legatar cu titlu

sal vine In

testatorul

universal pentru o -pItrime din averea sa. In asemenea caz, comn:uterennittgorieu

fratele defunctului va Oaf trei pItrimi din legatul parti- nerezlervatari.
cular, iar leg,atarul cu titlu particular va pl/ti o pittrime (3).
Legatarul unui uzufruct universal sau cu titlu universal Contribnirea
contribue i el, impreunA Cu proprietarul, nu numai la uniegiu at::firuuiet
plata datoriilor defunctului, dar i la plata legatelor parti- universal san

culare liisate de ditinsul, care sunt o sarcinI a pArtei dis-

Cu vteitminal.uni-

Prin urmare, proprietarul va plitti capitalurile

legate de defunct, iar uzufructuarul va pl6ti dobnzile aeestor
poni lile.

capitaluri, daa, defunctul n'a dispus altfel 3

Modul cum se pltesc legatele.

Stim cit mai intili se plAtesc datoriile testatorului, qi Datoriile se

apoi legatele lilsate de dAnsul, fitrit ca el sit poatl modifici!l1e"
Inainilea legatelor.
aceastl regull 4 . Nemo liberalis nisi liberatus0 .
(9 Bugnet asupra lui Pothier, Don. testamentaires, VIII, p. 295,
296, nota 1; Mourlon, II, 851; Marcad, IV, 123; Arntz, II,
2074; Demante et Colmet/de Santerre, IV, 156 bis; SaintespsLescot, op. cit., IV, 1406, p. 487 urm. -- Contra: Thiry, II, 445;
Laurent, XIV, 113; Demolombe, XXI, 606; Pand. fr., y cit.,

9189; Acollas, II, p. 557; Duranton, IX, 222 care, in edi-

tiile precedente sustinuse piirerea admisa de noi. Aceasta din

lima parere este insa inadmisibila la noi, pentruca ea se intemeiaza pe art. 1013 din codul francez care, in dreptul nostru,
lipse4te. Noi neavand in aceasta privinta niciun text, trebue
sa respectam principiul a rezerva nu poate fi grevata i, in
specie, acest principiu n'ar fi respectat, dad'. am face ca fiul
testatorului sit plateasca trei pAtrimi in loe de jumAtate din
legatul particular.
Demolombe, XXI, 604; Demante et Colmet de Santerre, IV,
156 bis, etc.

Laurent, VII, 20 i XIV, 127. Vezi i tom. III, partea I,

al Coment. noastre, 528 (ed. a 2-a). Vezi supra, p. 218 i 229.

Vezi infra, pag. 380 i tom. III, partea II, al Coment.
noastre, p. 414, 682, 583, 687, 754, etc. Cpr. Domat, Lais civiles dams leur ordre naturel, VI, p. 397, No. 10 (ed. Carr).

(b) Vezi i L. 66 1, Dig., Ad legem Falcidiani, 35, 2.

240

CART. III.

C. C.

TIT. II.

CAP. V.

S-a V.PLATA LEGATELOR.

Principiile privitoare la plata datoriilor fiind aplicabile

si la plata legatelor, de aici rezu1t c legatarul nu poate
alb lnern demit fi silit a primi un alt lucru decat acel legat, cu toate
acel legat.
valoarea lucrului oferit ar fi mai mare sau egall cu acea
a obiectului legat (I) ,, Ginn per fideicommissum aliguid
relinguitur, ipsum prostandum pod relictuni est", zice legea
Legatarul nu

poste fi silit
a primi

Cazul mind
debitorul le-

gatulni are

alegerea de a-1

romana (' .
Nimic n'ar impedich, insa ea testatorul s lese alegerea

debitorului legatului de a-1 achith, in bani sau in mobile,

ori In imobile de ale succesiunei. O astfel de alegere ai-

achitit in bani
sau in lucruri. putea,
Aplic.

art. 983.

de asemenea, fi stipulata si in favoarea beneficiarului

unui legat particular.
La caz de indoiala, adeca cand nu se poate stabill Cu
preciziune cui a inteles testatorul a lash, alegerea: legata-

rului sau debitorului legatului, ea se va cuveni acestui

din urma art. 1027, prin aplicarea regulei statornicita de
lege in privinta interpretarei conventilor, in virtutea careia
clauzele ilidoelnice se interpreta in totdeauna In contra creLegatarulunei

sume de bani
nu poste fi
constrins a
priml aka'
ceva decat
bani.

C. Calimach.

Art. 803.
Nu se poste
bani in
local lucrului
legat.

C. Calimach.
Art 790, 802.

Cpr. Laurent XIV, 118; Pand. fr., y cit., 9200 urm. Din
cele mal sus expuse rezulta ca legatarul unei sumi de bani
nu poate fi constrans a prim) alta ceva deal bani, (liar (lac&
n'ar exist bani in succesiune, ramanand cA, in acest caz, acel

instircinat cu plata legatului saii procure bani de unde va

crede de euviinta ... hems pecuniam legatam dare compelMar, aire de suo, sive ex renditione rerum hereditariarum,
sine unde voluerit" (L. 12, Pr., Dig., XXXI, De legatis II).
Banii ce s'an lasat legatum, zice art. 803 din codul Ualimach,
trebue a se plat), qi de nu vor fi bani in averea legatarului".

Tot astfel, persoana insarcinat cu plata unui legat (fie

motenitorul, fie legatarul), nu poate sA deb. bani in loeul

lucrurilor legate, chiar daca ar area motive de afectiune pentru

a retine lucrul in natura... quia iniquunt est id separari

a se" (L. 71 4, Dig., XXX, De legatis I). Daca testatorul,
lasnd legatum cuiva, i-au poruncit ea A. deit altuia o sum&
hotarit sau un lucru hotarit, zice art. 790 din eodul Cali-

mach, atunci se indatorete legatarul sau sa Implineasca desttvarqit porunca acelnia, san sa se lepede de legatum". Vezi i
art. 802 din acelf4 cod, unde se ziee. ,,Mo*tenitorul este dator
a cumpara, i a dh legatarului luern1 care s'au legat, nu anurne
din averea legatorului, ci nehotarit, daca nu se va gasi in
averea lui un asernenea lueru". Va A zica, principiile admise de
codul Calimach erau identice eu cele admise in dreptul actual.

L. 11 17, ab initio, Dig., XXXII, De legatis III.

241

MODUL CUM SE PLITESC LEGATELE.

ditorului i In favoarea debitorului (art. 983)(1). Semper in

obscuris, quod minimum est sequimur" (2).
(Ind lucrul legat existh i _este In comer, Insh mote- Cazul and
nitorul sau legatarul nu poate sa-1 deh: In cazul, de exemplu, nmucleonaitetcirsual

and acest lucru apartine unei persoane care nu vreh sa-1

vftndh, sau care cere pe dnsul un pret prea mare ...,

de & hicrui

legat.

quod dominus non vendat, vel immodico pretio vendat (3),

atunci debitorul legatului va plhti legatarului valoarea lucrului legat din vremea, mortei testatorului (justam cestimationem), in local

lucrului pe care el nu poate sa-1 deh

(art. 906) (
Valoarea lucrului va fi de asemene a, predath, In locul
.

Perirea lu-

iriar.
lucrului legat, a nd acest lucru a perit prin faptul sau zptidiit._
culpa debitorului legatului, sau and el a perit In urma rului legapunerei sale In IntArziere, In_ cazul and legatarul n'ar fi tului.
suferit paguba lucrului, dach aeest lueru i-ar fi fost predat
la timpul oportun (5).
Afarl de aceste cazuri, debitorul legatului nu va datori

nimic, la caz de perirea lucrului flrh culpa lui (5. Acest

punct nu sufere nicio Indoiall.
Se poate Intitmplh ca lucrul legatsh fi fost scos din comer. scoaterea lu-

In asemenea caz, debitorul legatului nu va datori nici lucrul, crulumiertdin conici valoarea, lui, pentrucA scoaterea din comer t echivaleazh
Cu perirea lucrului.
Dach Insh debitorul legatului ar fi primit o desphgu_ Exproprierea
bire pentru aceasta, de exemplu, In caz and lucrul legat luerului.
ar fi fost expropriat pentru cauzl de utilitate publich, In
urma mortei testatorului, aceasth desphgubire se va dh,
legatarului 7).
(') Vezi supra p. 173. Cpr. Laurent, XIV, 119; Pand. fr., v cit.,
9204, etc.
(2) L. 9, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17.

(8) L. 14 2, Dig., XXXII, De legatis III.

Pothier, Don. testamentaires, VIII, 283, p. 304 (ed. Bugnet).

Vezi si L. 11 17, Dig., XXXII, De legatis III.

Pothier, op. cit., 284, p. 304; Pand. fr., y0 cit., 9207 si antoritAtile citate acolo.

(9 L. 114 19, Dig., XXX, De legatis I.

(7) Pothier, op. cit.. VIII, 285, P. 304; Pand. fr., y cit., 9208.
Cpr. Cas. fr. D. P. 71. 1. 141. Vezi si L. 78 1, Dig.,
XXXI, De legatis II.
65105

16

242

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II. CAP. V.

S-a VI.

ART. 894

2.

SECTIUNEA VI

Despre legatele singulare sau particulare.

Notiunea i caracterele acestui legat
Art. 894 2.
Once alt legat (9 este singular. (Art. 551,
775, 899 Arm. (J. civ. Art. 1010 2 C. fr.).
Definitia legatului sinr

Art. 894 2 dA, o definitie negativA a legatului singuiar sau particular. Dui:a acest text, ()rice legat, care nu
are de obiect o universalitate de bunuri sau o fractiune dinteo
asemenea universalitate, este un legat singular art. 909 , singularum rerum (Instit., De singulis rebus, etc., 2, 24) sau un

legat particular, dupl cum se exprimil art. 775, in fine.

Def. lui Florentinua.

Jurisconsultul Florentinus defineste legatul singular In

modul urm6tor: Legatum est delibatio hereditatis, qua testator ex eo, quod universum heredis foret, alicui quid
vollatum velit" (2).

Din cele mai sus expuse rezultA cit trebue sit consipar-derlm
cu un legat singular sau particular: 1 legatul tuturor
lare mu
ticulare. mobilelor sau tuturor imobilelor, determinate fiecare In deosebi (3); 20 leg,atul unei anume categorii de bunuri mobihare sau imobiliare t4); 30 legatal unei plr(i individual deterExemple de
legate singu-

Adecii: care nu este nici universal, nici cu titlu universal.

L. 116, Pr., Dig., XXX, De legatis I. Vezi i L. 36, Dig.,

XXXI, De legatis II, unde se zice: Legatum est donatio
testamento relicta", o danie prin diat, zice Andr. Donici

(capit. 38, despre legate sau daniile cele prin. diatei).

Astfel, daca avand doua case, una in Iai i alta in Bumreqti qi doua mogii in diferite judete, a-7 fi legat lui A casa
mea din Iagi, casa mea din Bucureqti, moia mea din judetul
Braila i mogia din judetul Covurlui, acest legat n'ar fi cu
titlu universal, ci singular sau particular, cu toate cA a fi
legat aceleimi persoane toate imobilele mele, fiind ca am legat
aceste imobile considerate fiecare in deosebi, iar nu ca o universalitate de bunuri. Marcad, IV, 118; De.molombe, XXI, 582.
Ai te exemple

de legate singulan eau

particulare.

Astfel, legatul tuturor mogiilor mele, sau a tuturor caselor

mele, sau a mo4iilor ce aq avei in cutare judet, sau a tuturor
viilor ori livezilor mele, sau a tuturor vitelor mele, etc. ar
fi un legat singular, fiindca acest legat exclude once alte
bunuri de altb'. categorie. Cpr. Chabot, Successions, II, art. 871,
No. 1, p. 557 (ed. Belost-Jolimont); Maread, IV, 119; Mourlon,

II, 820; Arntz, II, 2067; Thiry, II, 446; Baudry et Colin,

LEG ATUL SINGULAR.

ART. 894

2.

243

minat/ dinteun imobil 01; 40 legatul unei succesiuni euvenitI testatorului i nelichidatl In timpul vietei sale (2);
50 legatul aa zis de liberatiune, adecl prin care creditorul
iara debitorului datoria sa ; 60 legatul uzufructului tuturor Legato!. Imobunurilor testatorului (4) i, a fortiori, al unei fractiuni din fructului
tuturor boonrilor.

2396; Demolombe, XXI, 583, 684; Planiol, III, 2773; Aubry Coiltrovenii.

et Rau, VII, 714, p. 467, etc.

(') Cas. rom. Bult. 1906, p. 1369.
(2) Arntz, II, 2067; Marcad, IV, 119; Laurent, XIII, 531,

Demolombe, XXI, 533, 584; Aubry et Rau, VII, 714,

p. 467; Zacharite, Handbuch des fr. Civilreehts, IV, 721,

p. 439 (ed. Crome). Legatul unei succesiuni cuvenita testatorului, zice Chabot (op cit., II, art. 871, No. 1, p. 557),
este un legat particular, oricat de considerabili ar fi aceasta
succesiune, chiar daca ea ar constitul toata averea lui la
moartea sa". Vezi si supra, p. 192.
(8) Pand. fr., e cit., 8576. Cpr. Cas. fr. D. P. 68. 1. 324; Sirey,
68. 1. 388, etc. Vezi asupra acestui legat infra, P. 278 urm.
(4) Faptul c, printr'un testament, s'a lasat unei persoane veni- Legatul de veturile unei inoii, constitue un legat de venituri, iar nu de rutun.
uzufruct. Trib. llfov, Dreptul din 1912, No. 4, p. 31. Vezi
supra, nota 1 dela p. 176, 177. Chestiunea de a se stl daa
testatorul a inteles a face un legat de venituri sau de uzufruct este o chestie de fapt, pe care judeciitorii fondului o
desleaga in mod suverau, Intemeindu-se pe intentia testatorului,
asa cum rezulta din intregul context al dispozitiilor testamen-

tului. Cas. rom. Bult. 191g, p. 2088 si Jurisprudenta ronand

din 1913, No. 7, p. 98, 99.
0 ak decizie a Curtei din Bucuresti pune, de asemenea, Deoseb. intre
in principiu a, spre deosebire de legatul de uzufruct, carelegatujde veconfer legatarului un drept real asupra fondului si care, in ulturi
qi "1
privinta persoanelor fizice, se stinge prin moartea lor, iar in de ozufruct.
privinta persoanelor morale, nu poate trece peste treizeci de
ani (art. 559), legatul de venituri nu constitue deck un drept
de creanta, care nu se stinge prin trecere de timp, executarea lui putand fi ceruta 6riand. C. Bucuregti, Dreptul
din 1912, No. 66, p. 556.

In fine, s'a mai decis in aceeas ordine de idei a, daca

intrebuintarea cuvantului venituri de atre un testator necunosator al tiintei dreptulni, duce in mod imperios la interpretarea vointei lui in sensul unui legat de uzufruct, cu atilt
mai Inuit aceast interpretare se impune in cazul and prin
termenii finali ai testamentului: dupa moartea sotiei tilde
averea va trece la familie", se explica i e determina vointa
testatorului tot in sensul unui legat de uzufruct. C. SucuDreptul, din 1912, No. 73, p. 611. Aceast decizie mai

44

Art. 550 c.
rea acestu i

COD. CIT.

CART. III. TIT. II,

CAP. V.

S-a TI.

ART. 894

2.

aceste bunuri, constitue de asemenea un legat singular sau

particular, pentrudi legatarul nu are vocatiune la universalitatea bunurilor defunctului, de oarece el nu va ave & niciodata nuda proprietate, ci numai folosinta bunurilor defunctului, adeca: un obiect particular sau determinat.
Aceasta solutie, admisa generalmente in Franta, este
atat mai admisibila
noi, cu eat art. 550 din codul

text dupli p6-nostru nu vorbete, ea textul corespunzator francez art. 610,

rerea
lui Mar- de lega tarul universal fi eel cu titlu universal al uzufruccad.

tului, ci de cel ce ca,tiga cu titlu gratuit un uzufruct universal sau ca titlu universal, schimbare care, dupa cum
tim, se datorete observatiilor lui Marcad, care sustine
uzufructuarul Intregei averi a testatorului este un legatar
singular (1). Este adevarat ea art. 552 prevede a uzufructuarul, fie universal, fie cu titlu universal, trebue sa contribuiasca, impreuna cu proprietarul, la plata datoriilor,
insa aceasta este o derogare dela principiile generale, pentruca.

numai motenitorul universal este, in principiu, obligat la

plata datoriilor autorului sa,u art. 774 urm. , i ucufructuarul nu este, dupa parerea tuturor, un motenitor universal. Aceasta derogare dela principiile generale se lutemeiaza pe echitate, pentruca uzufruetuarul intregei averi
a testatorului se folosete de tot venitul aeestei averi, i

nudul proprietar n'are, in timpul uzufructului, deal capitalul fitra niciun folos. Aceasta este cauza pentru care echitatea a fost pug de astadata mai presus decitt insei principiile de drept 2.
Inexaetitate
de text.

Legiuitorul califica deci pe nedrept ace,st uzufruct de

pune in principiu c, daca mostenitorul rezervatar poate, in
regula generala, de cateori rezerva fi este atinsk sa invoace
dispozitia art. 843 C. civil, nu este tot asa in cazul &Ind testatorul ar constitul un uzufruct sau o renta viagera care ar
trece peste partea disponibila; caci, In asemenea caz, rezervatarul nu are drept deck sa uzeze de facultatea ce-i confer&
art. 844, de a executii testamentul, sau de a abandon proprietatea partei disponibile. Vezi Dreptul loco supra cit. In
cat priveste inter pretarea art. 844, vezi tom. IV, partea I-a
al Coment. noastre, p. 621 urin.
(') Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 522, nota 4
(ed. a 2-a).
(2) Cpr. Laurent, VII, 17, 19.

LIICRIIRILE CE POT FI LEGATE.

245

universal, i aceasta nu Insemneaza alta ceva decat c asemenea uzufruct are de obiect o masa de bunuri. Apoi, nici

nu este exact de a se ziee ca uzufructuarul tuturor bunurilor testatorului este obligat la plata datoriilor, pentruca,
In realitate, el nu platete, In timpul folosintei sale, decat
dobanda capitalului pe care II platete nudul proprietar (a).
Lucrurile care pot A legate (2).

Toate lucrurile, In genere, fie mobile sau imobile, prezente sau viitoare , corporale sau incorporale Instit., De
legatul uzufructului tuturor bunurilor testatorului, este un legat particular, Laurent, VII, 17, 19 si
XIII, 526; Arntz, II, 2046, 2067; Demolombe, XXI, 586;
Mourlon, II, 822; Thiry, II, 440, P. 441; Acllas, II, p. 454;
Maread, IV, 99 si 119; Demante, IV, 157 bis II; Planiol,
III, 2753, 2810; Baudry et Colin, II, 2294 si 2397; Michaux,
Testaments, 1127; Aubry et Rau, VII, 714, p. 468, text

(I) Vezi in sensul c

nota 19; ZachariFe, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 721,

p. 439 (ed. Crome); Pand. fr., y cit., 8415 urm., Rpert. Sirey,
v Legs, 872; C. Rennes, D. P. 81. 2. 114; C. Galati, Dreptul
si

din 1895, No. 47, p. 389; Trib. Romanati, Dreptul din 1903,
No. 19, p. 164, etc. Vezi supra, p. 191, nota 2.. Contra:
Duranton, IV, 652, 663 si-4X, 208; Mass-Verg, III, 487,
p. 250, text si nota 13; Troplong, III. 1848. Cpr. Cas. fr. Sirey,
63. 1. 34; D. P. 63. 1. 73. Duptt, aceste din urnfii autoritAti,
legatul in uzufruct al tuturor bunurilor testatorului ar fi un
legat cu titlu universal. Tot in acest din urm sens se pronun
i Petreseu (Testamentele, p. 330), care combate plrerea lui Maread, fa'rti, a Ugh de seam, cl modificitrile admise de legiuitorul nostru la titlul uzufructului (art. 550, 552)
sunt, dup5, cum am observat mai sus (p. 244), imprumutate
tocmai dela acest autor.
Vezi asupra acestei materii Pothier, Don. testamentaires, VIII,
158 urm., p. 269 urm. (ed. Bugnet); Domat, Lois civiles

dans leur ordre naturel, VI, No. 1-24, P. 422 urm. (ed.

Carr din 1824), etc.

Incat priveste luerurile ce pot fi dgruit9, vezi tom. IV,
partea I, al Coment. noastre, p. 398 urm.
Astfel, a puteit !Lit legat tot vinul ce va produce recolta Legatul lueruviei mele, sau toti puii ce vor produce animalele raele in rilor viitoare
anul viitor, pentrucA se poate legit ceeace nu exist
,,Quod in rerum natura adhc non sit, legan i posse". (L. 24,
Pr., Dig., XXX, De legatis I). Vezi ai L. 17, Dig., XXXII,

246

C. C.

CART. III. TIT. II.

CAP. V.

S-a VI. LUCE. CE POT FI LEG.

legatis, lib. II, tit. 20, 21) (1), precum 1 toate drepC. Calimaeh.
Art. 795.

C. Calirnach.
Art. 1264.

turile, reale sau personale, care sunt In comer t (3), pot face
obiectul unui legat singular sau particular.
De obqte, zice art. 795 din codal Calimach (653
C. austriac), se pot lash legatum toate luerurile supuse comertului, cum i driturile, manufacturi i alte lucruri, care
se pot pretelui".
Tot astfel, i In privinta donatiunilor, art. 1264 din codul

Calimach dispune el: ,toate lucrurile supuse comertului,

pentru care este slobod a se face toemeli, se pot i dare` 3).

Legatul until
Astfel, legatul singular poate sa aiba de obiect corpuri
eorp rmnattti
cart
certe
i determinate In individualitatea, lor (species), in fel,
detei
nnmai In gen. dupl cum se exprima art. 796 din codul Calimach, de
exemplu : cutare cal sau cutare moie ori casa a mea; sau

un corp determinat numai In genul su (genus), in deobve,

dui)/ cum se exprima tot art. 796 din codul Calimach ; de
exemplu : una din moiile mele sau unul din caii mei, fail,

a se arita anume care, sau o atime de lucruri fungibile.

Se poate, de asemenea, leg& un drept de uzufruct (4),

de
uz,
de abitatie, o servitute (5, o crean ta existenta contra
creano, unei
succesimi, unui tertiu i chiar contra legatarului (5, o succesiune cuveete.
nita testatorului, i chiar un fapt posibil i licit, de exemplu :

Legatul unui
uzufruct, unei

De legatis III, unde se alce; Edam ea gum futura sunt,

legan i possunt". Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 158,
p. 269 (ed. Baguet); Domat, Lois, civiles, VI, p. 439, No. 18;
Aubry et Rau, VII, 675, 676, P. 149; Rpert. Sirey, v Lega,

1198; Berton, L'art de faire soi-mgme sou testament, 108,

p. 109; Lariche et Bonjean, Explic. des Institutes de Judinien, I, 1478, p. 785.
Pliminturi

ellekesti.

Tam corporales res legan i possunt, guam incorporales".

Instit., loco cit., 4. Cpr. Planiol, III, 2802.
Pirnanturile cItteilsesti pot si ele face obiectul unui legat,
ins. numai In folosul siitenilor neinproprietkiti. Vezi G. Negulescu, Dreptul din 1898, No. 20, p. 172 urm. Vezi si tom. III,
partea 1, al Coment. noastre, p. 135, ad notam.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 398.

Legatul de uzufruct trebue deosebit de legatul de venituri.

Vezi supra, nota 1 dela p. 176, 177 si p. 243, nota 4.
Et corpora legan i omnia et jura et servitutes possunt".
Vezi Aubry et Rau, VII, 675, 676, p. 149, text si nota 2.
Cpr. Instit., De legatis 2, 20, 14 si 15; L. 84 6, Dig.,
XXX, De legatis I; L. 82, Pr. si L. 85, Dig., XXXI, De legatis II; L. unicil 3, Cod, De rei uxorice actione, etc. 5, 13.

LUCIWRILE CE POT FI LEGATE.

247

cutare fapt al motenitorului (1). Non solum res possunt Legatul unui
fapt.
legan, sed etiam Jacta" .
Se poate lega un fond de comer, o opera de arta, de Legatul unui
de coqtiinta sau de imaginatie, care urmeaza a fi publicata,; fond
mer, etc.
dreptul autorului unor opere publicate; un brevet de inventiune, care urmeaza a fi exploatat, etc. (2).
Daniile cele prin diata %sate, zice 2 de sub capit. 38 C. lui Andr.
din codul lui Andr. Donici, pot sa, fie In lucruri mitlea- Donici.
toare sau nemirittoare, in folosinta de venituri, dobanzi,
roduri, iertare de datorie de bani i allele".
Se poate legh un lucru Intreg, sau numai o parte din Legatul unei
a unui
el (legatum partitionis). ,, &cut sin gulce res legan i possunt, p4rti
lucru.
ita universarum quoque summa legan i possunt : utputet :
Mfflvius heres meus cum Titio hereditatem meam partitio,

dividito: quo casu dimidia pars bonorum legata videtur.

Potest autem et alia pars, velut tertia vel quarta legari :
qrce species partitio appellatur" (3).
Se poate, de asemenea, legh partea indiviza ce cineva

are intr'un lucru 4).

Partea indivizli.

Pentru ea, un lucru a poata fi legat, trebue ea el el Ilzufructuarul

poste lega
fie transmisibil prin suceesiune. Astfel, un uzufructuar n'ar nudreptul
egu
putelt lega dreptul su de uzufruct, pentruca acest drept se de uzufruct.

(9 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 177, p. 272; Donmt,

Lois civiles, VI, p. 442, No. 23; Baudry et Colin, II, 2512,
2515; Thiry, II, 447; Arntz, II, 2076; Demolombe, XXI, 677;
Laurent, XIV, 126; Duranton, IX, 239; Pand. fr., y cit., 8430;

Rpert. Sirey, tP Legs, 1201; C. Angers, D. P. 63. 2. 204;

C. Bucureti, Dreptul din 1901, No. 48, p. 386. Vezi i infra,

rubrica: Despre legatul unui fapt, p. 281 urm. Cpr. L. 49 4,
Dig., XXXI, De legatis II, unde se zice: Si testator dari
quid jussisset, an opus fieri". Rhmine lust+, bine nteles a
faptele care sunt imposibile sau ilieite fac ca legatul A. fie
nul. Cpr. Michaux, Tedaments, 870, p. 120. Impossibilium
nulla este obligatio". (L. 185, Dig., De diversis regulis juris
antiqui, 50, 17). Cpr. art. 2171 C. german.
Berton, L'art de faire soi-mgme on testament, 108, p. 110.
Ulpiani Regul., De legatis, 24, 25. Vezi asupra legatului
partitionis, Dernburg, Pandekten, III, 119, p. 233, nota 6.
Cpr. Thiry, II, 450; Arntz, II, 2095, 2097. Vezi infra, p. 275

urm. Cpr. L. 5 2, Dig., XXX, De legatis I; L. 74, Dig.,

XXXII, De legatis III; L. 2, Pr., Dig., De conditionibus institutionum, 28, 7, etc. Vezi infra, p. 275, 276.

243

C.

C. CART. III.

TIT.

II.

CAP.

V. S-a V. LEG. UNIT' CORP CERT.

stinge prin moartea lui (art. 537) (1). Si usumfructum haInmorminta-

rea inteun

cavon de famine.

beam, eum que legaverim, nisi postea pro prietatem ejus nactus
sini, inutile leqatum est" (2).
Concesionarul, care a zidit un cavou Inteun cimitir,

poate A, permita inmormantarea unei rude sau unui amic

in acel cavou. S'a gasit cliiar un testator care a dispus
inmormantarea unui cAne intr'un cavou de familie. Atht
familia c.i,t i administratia s'au opus Mg, cu drept cuvAnt,
la executarea acestei idei originale, caci eimitirele nu sunt
facute pentru chili (3).

Legarea unni
eadavra. Inad-

Nu se poate Insa legh un cadavru. Un legat de asenatura a fost facut de publicistul Vaugelas, care erh
putred de datorii; MA, testamentul a fost anulat. lata acest
testament ciudat. Autorul lui dispune, spre ali plati datoriile, de toata averea sa i la urma adaoga :

misibilitate. menea

Comme il pourrait se trouver quelques cranciers qui ne

seraient pas pays, quand mrne on aurait rparti le tout, dans ce
cas, ma dernire volont est qu'on vende mon corps aux chirurgiens le plus avantageusement qu'il sera possible, et que le produit
en soit appliqu it la liquidation des dettes dont je suis comptable
la socit; de sorte que si je n'ai pu me rendre utile pendant
ma vie, je le sois au moins aprs ma mort" (4).

Despre legatul unui corp cert i determinat (species).

Cind lucrul
este cert iti
determinat.

-Ian lucru este eert i determinat dind este .'Iastfel pre-

cizat Meat se poate distinge de celelalte lucruri de acelaq

gen (5). Astfel, chnd am zis: las lui X cutare moie a mea,
sau cutare cal al meu, lucrul legat este un corp cert i
determinat (species), pentruca se tie ce anume moie sau
ce cal am legat e . Despre astfel de legate se ocup5, art. 903(.

Lueru nedeterminat.

Mud, din contra, am zis: las lui X o moie sa,u un cal,

(') Baudry et Colin, II, 2510.
L. 24 1, Dig., XXX, De legatis I.
Berton, op cit., 108, p. 110, 111.
Citatie imprumutat. dela Michaux, Testaments, 872, p. 120, 121.

Cpr. L. 6, Pr., Dig., De rei vindicatione, 6. 1; L. 54, Pr.,

Dig., De verborum obligationibus, 45, 1.

Cpr. art. 796 C. Calimach, nota 49.
Vezi Marcad, IV, art. 1018, No. 137, ab initio.

249

LEGATUL UNIII CORP CERT 'I DETERMINAT. ART. 903.

fATI a arAth anume care, lucrul este nedeterminat, sau determinat numai in een (genus), in debfte, dupl cum se

expriml art. 796 din codul Calimach, nu big In indivi-

dualitatea sa art. 908).

Art. 903.
Lucrul legat se va pred cu accesoriile necesare,
In starea in care se gAseit, la moartea testatorului(1). (Art. 467
urm., 482 urm., 899, 904, 905, 927, 1074, 1080, 1102, 1156, 1325
C. civ. Art. 1018 C. fr.).

Mild legatul are de obiect un lucru cert i determinat, Art. 899 I.

el se cuvine legatarului din ziva inortei testatorului (art. 899

1, i acest drept se realizeazA prin acceptarea i predarea legatului.

DacI unul i acela lucru s'au lAsat legatum de douA C. catimach.

sau mai multe ori in acela testament, sau in douI testamente, zice art. 804 din codul Calimacli, odatil, numai va
luit lucrul legatarul".

Art. 804.

Dacil acela lucru s'a 16sat la doltit persoane prin Art. 921 C.
civil.
testamente deosebite, legatul se euvine legatarului prevAzut
In ultimul testament, eel anterior in (60, fiind revocat prin
cel posterior art. 921 C. civil).
Legatarul fiind proprietarul lucrului legat incl din Negarantarea
ai
de
momentul mortei testatorului (art. 644, 899 1 , predarea legaevtlui
Artc.
legatului consistA numai irr predarea posesiunei sale 2 de
uncle rezult6 cA motenitorul nu este obligat a garant& pe
legatar pentru evictiunet lucrului legat, dacl asemenea oblii

r.t.!8n2n8e..

gatie n'a fost anume impus5, de testator (art. 828

3).

Este adevArat cA, in caz cAnd legatul ar ave h de obiect

Art. 908.

(I) In textul nostru, ca i in textul francez, se zice din grealti: Inexaetitate

la moartea donatorului. Trebui zis: la moartea testatorului, de text.
nel giorno della morte del testatore, dup'. cum se exprimh'
art. 876 din codul italian.
Legatarius debet in vacuam possessionem induci". Cpr.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 258, p. 298; Demolombe,
XXI, 697; Demante et Colmet de Santerre, IV, 163, etc.
Dernante, IV, 163 Hs I; Demolombe, XXI, 698; Aubry et
Rau, VII, 722, P. 490. Cpr. L. 77 8, Dig., XXXI,
De legatis 1I.Prin exceptie, motenitorii ar fi insl obligati Cazurile exa garant pe legatar, daca el ar fi fost evins din cauza kw; eeptionale
eand existI
cind, de exemplu, el ar fi fost evins, pentrua din rutate oblig.
de gasan din negligentA, ei nu i-ar fi dat titlurile de proprietate. rantie.
Aubry et Rau, loco cit., P. 491; Duranton, IX, 254, etc.

250

COD. C1V. CARTEA III. TIT. II.

CAP. V. S-a VI. - ART. 903.

doug, lucruri alternative sau un lucru, care urnreaza a fi

luat din mai multe lucruri de acee,a specie (art. 908, legatarul evins ar puteit s ceara al doilea lucru, care face
obiectul legatului alternativ, sau un alt luau de aceea
specie, insa aceasta nu este un recurs In garantie propriu
zis, ci mai rnult o chestie de validitate a platei, pentruca
este de Tprincipiu ca plata unui lucru nu este valida i nu
libereaza pe debitor deck numai atunci cAnd acel care a
primit lucrul poate sit-1 retie art. 1029, 1030, 1095 .
Predarea legsPrima regula, care rezulta din art. 903, este cit lucrul
tulni en aece-lecrat trebue sa, fie predat de once debitor al legatului cu
soriile sale.
accesoriile sale necesare, fiindca ac,easta a fost, dupit toate
Ce snnt awesoriile nnui

probabilitatile, vointa testatorului 2).

Accesoriile Bunt acele lucruri menite a servi lucrului
principal, fara a se Incorpor'a trig acelui lucru i a-i
pierde individualitatea lor (2. Astfel, uile i ferestrele unei
case, pe care codul Caragea le nume0e htcruri incheiate ,
nu sunt accesorille casei, ci fac parte integrana din ea,
pentruca ele 1111 i-au pastrat individualitatea lor proprie,
propriam ac separatam canditionem (5).
(i) Demolombe, XXI, 699; Laurent, Xrfr, 172; Aubry et Rau,
loco cit., p. 490, text si nota 11; Duranton, IX, 254. Cpr.

L. 39 2, Dig., XXX, De legatis, I; L. 61, Dig., De

C. german.
Art. 2164.

solutionibus, 46, 3. Vezi infra, p. 286.

(2) Cpr. Demolombe, XXI, 701. Legatul unui lucru, zice art.
2164 din codul german, se Intinde, in caz de indoiala, la
accesoriile existente n momentul devolutiei succesiunei".Das
Vermdldniss einer Sache erstreckt sich im Zweifel auf das zur
Zeit des Erbfalls vorhandene Zubehar
(3) Vezi Unger, System des dtsterreichischen allyemeinen Privatrechts, I, 65, p. 435 urm. (Leipzig, 1868). On appelle
accessoire d'une chose lgue, ziee Domat (Lois civiles dans
leur ordre naturel, VI, P. 444, No. 1, ed. Carr), ce qui

C. Caragea.

n'tant pas de la chose mame, y a quelque liaison qui fait

qu'on ne doit pas l'en sparer, el qu'il doit la suivre. .Ainsi,
les fers el le lizou d'un cheval, et le cadre d'un tableau, en
sont des accessoires". Cpr. T. Hue, Comment. thorique et
pratique du code civil, VI, 345, ab initio.
Cand se va serie legat, se fntelege dimpreung en acel lucru
partile lui cele incheiate. Cum de se va serle easA, se
teleg s't uile i celelalte cate sunt ineheiate" (art. 11, partea
IV, capit. 4, pentru legat).
(6) L. 7 1, Dig., Pro emptore, 41, 4.

LEGATUL IINITI CORP CERT I DETERMINAT.

ART. 903.

251

Cand se lag legat o casa, legatarul are drept la ui ulna o fereunei

i la ferestre, Insa nu ca la nite lucruri accesorii, ci ca la strele
case.
nite lucruri c,are Le parte integranta din lucrul legat. Cel
mult s'ar puteh considerh ca accesoriu al doilea rAnd de
ferestre, care se obinuesc a se scoate In timp de vara.
Legatarul are drept la lucrurile acc,esorii necesare sau Legatarul are
nea parate, adeca farl. care el n'ar puteh Intrebuinth lucruldreeesoPrti la
iie al::

principal la destinatia sa. Sunt tamen gucedam, gum om- endui legat.
nimodb legatum sequuntur" (4). El nu are insa drept la lu-

crurile ce nu-i sunt absolut necesare la Intrebuintarea lucrului legat.

Care lucruri aecesorii sunt necesare i care nu sunt Chestie de
fapt.
necesare, aceasta este o chestie de interpretare ce variaza
dupit Imprejurarile fiecarei cauze. Judeeltorii fondului vor
a,precih deci In mod suveran intentia testatorului, referindu-se la obiceiurile sale, la obiceiurile locului, etc. (Cpr.
art. 980) C. civ (2).
Distinetia facuta de lege Intre accesoriile necesare
i cele care nu sunt necesare, este imprumutata dela Pothier (3

Caracterul pe care trebue sa-1 aiba lucrul aceesoriu

pentru ca legatarul lucrului principal sa aiba drept la el,
rezult sau din lege, saki din intentia testatorului.
Astfel, vor fi considerate ca lucruri accesorii ale unei Exemple de
nemoii i, prin urmare, se vor predh legatarului data cu accesrii
eesare.

imobilul legat: mobilele pe care legea le declar imobile

prin destinatie; animalele afectate la cultura pamantului;
instrumentele de aratura, paele i gunaoele (4), teascurile,

citldarile, haragii, poloboacele i alte idicuri ale unei vii

(art. 468, titlurile de proprietate (5), cheile unei case (cpr.
(1) L. 59 9, Dig., XXXII, De legatis III. Cpr. art. 1325

Art. 1325.

C. civ.
(3) Demolombe, XXI, 704; Demante et Colmet de Santerre, IV,

163 bis II; Troplong, III, 1932; Pand. fr., y cit., 8498, etc.
Pothier, Don. testamental:7-es, VIII, 275, p. 302 (ed. Bugnet).
Art. 837 din codul Calimach dispune, din contra, a legatul C. Calimaeh.
unei moii nu cuprinde i inarmarea ei, adeci: vitele, unel- Art. 837.
tele kii celdalte, daca testatorul n'a lasat anume Qi pe acestea.

Vezi supra, p. 166, ad notam, in medio.

Cpr. Pothier, loco supra cit. Demolombe, XXI, 702.

Contra:

Ricard, Tr. des donations, I, p. 391, No. 54 (ed. din 1707).

252

COD. CIV. CARTEA

TIT. II. CAP. V.S-a NrI. ART. 903.

art. 1315), coloanele i alte Infrumusetari facute la imobilul legat, In urma confectiunei testamentului (art. 904 2)(1).

In privi* mobilelor, vom considerh ca accesorii ne-

Luerurile ac-

rra in

vinta mobi- cesarii cheile, zavoarele i broasea dulapului legat (2), sporul
lelor.
ammalelor (3 ; privazul unui tablou, globul unei lampe

sau unui ceasornic de masa, teaca unei sabii, cutia unui

juvaer, etc. (4).
Legatul lichi-

Legtul lichidelor cuprinde, In genere, vasul care le

n'a dispus altfel: Legatul lueru-

'dalomraCe.hC.ali-conOne, daca testatorul

Art. 822.

rilor curgatoare se da impreuna cu vasele lora, zie.e art. 822

din codal Calimach (art. 677, in fine C. austriac .

Se poate intampl ca un lucru care, dupa lege, n'ar
poi eonsiderat ea accesorul obiectului legat, si, fie lusa conaecesorii du.g
Lucrurile
)nsiderate ea

intentia
Pltr" siderat ea atare dupa intenVa testa,torului. Astfel, legatul
tilor.

uzufructului unui fond Infundat, adeca Inchis din toate

parOle (art. 616), euprinde i dreptul de trecere pentru a
intr, in acest fond, caci altfel legatarul nu s'ar pute servi

C. Caragea.

legatis, columnas et marmora quo, post testamentum

factum, ad jecta sunt, legato dicimus cedere". (Instit.. De legatis, 2, 20 19).
(2)
L. 52 9, Dig., XXXII, De legatis III. Cpr. Pothier, Don.
testamentaires, VIII, 275, p. 302.
(3)
De se va serie legaturi lucruri prsitoare, cum sunt dobitoacele i celelalte, trebue sil se delt legatarului, dupti, maartea
eelui ce a A:cut diata, cu prasila cata se va face dupA moarte"

(4)

C. austriae.
krt. 677, in
fine.

(5)

(art. 17, partea IV, eapit. 4 C. Caragea). Vezi L. 21, Dig.,

XXX, De legatis I.
Cpr. Unger, System des 68terreichi8chen allgemeinen Privatrechts, I, 55, p. 455 urm.; Domat, op. cit., VI, P. 444, 445,
No. 1 i 2; Demolombe, XXI, 702; Marcad, IV, 137;
Saintesps-Lescot, Don. et testaments, IV, 1460, P. 536; Pacifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano, VI, 343,
p. 550 (ed. a 3-a). Vezi insI L. 53 1, Dig., XXXII, De
leqaLs III, dupg care, legatul unor inele nu cuprinda cuila:
tem annulis legatis, dactyliothecce non cedunt". Cite
accesoriile, care urmeazg lucrul legat, au un pret mai mare
dect frisu lucrul, ceeace nu le impedecl de a trece la legatar. Vezi Domat, op. cit., VI, P. 454, No. 16 (ed. Carr).

Pretiosius fecit additis aliis gemmis et margaritis". (L. 6,

1, Dig., De auro, argento, mundo ornamentis. 34, 2.
Zu einem Vermchtniss, flassiger Sachen, geloren auch die

zu ihrer Verfiihrung bestimmten Gefdsse". Vezi supra, p. 165,

ad notam.

LEGATUI4 UNIII CORP C ERT

I DETERMINAT.

253

ART. 903.

de fondul legat(1), solutie care, dupg cum ne atestl jurisconsultii romani, erh, admisl i In dreptul roman(3).

In fine, unii sustin c

legatul unei case ar cuprinde Dac.1 legatui

case cui acel al grIdinei casei, chiar atunci cand aceastg grAding, unei
prinde si lear fi deosebitg, de casa legatI printeo uli sau o altg grl- gatul grlidinei.
dina 3); Insl s'a zis, cu drept cuvAnt, c aceastg, soluOe Controversri.
este contestabilg, cel puOn atunci eAnd testatorul a devenit
proprietarul gritdinei In urma facerei testamentului, cici el

nu puteh s aib intentia, de a d un lucru pe care atunci

nu-1 ave,

A doua regulg, care rezultg, din art. 903, i a cArei Leptul trebuepredat
aplicare o g6sini In art. 904 i 905, este cg, lucrul legat siiInfie
starea In
trebue s5, fie predat In stare,a In care se glsete la moartea care se gIseste
la moartea
testatorului.

testatorului. Der Legatar iibernimmt die Sache in dem recht-

lichen Zustande, in dem sie sich zur Zeit des Todes des
Erblassers befindet", zice tinger(5). Tot astfel se exprimg i
Windscheid: Der Vermdchtnissnehmer erheilt die vermachte
Sache so, wie zur Zeit des Todes des Erblassers ist" (6).
Dreptul legatarului, deschizandu-se numai la moartea
)

Deter orarea
lucrului legat.

Pothier, Don. testamentaires, VIII, 275, p. 302; Domat, Lois

civiles, VI, p. 449. No. 9 (ed. Carr); Marcad, IV, 137;

Demolombe, XXI, 703; Laurent, XIV, 140; Saintesps-Lescot,

IV, 1460, p. 536, 537; Pand. fr., V) cit., 8495; Baudry et

Colin, II, 2544, etc.

Recte Neratius scribit, si medii loci ususfrudus legetur, iter
quo que sequi, per ca scilicet toca fundi, per qua qui usumfructum cessit, constitueret, quatenus est ad fruendum necessarium". (L. 2 2, Dig., Si servitus vindicetur, etc., 8, 5).
Bayle-Mouillard, asupra lui Grenier, Don. et testaments, II,
p. 746. No. 316, nota a; Toullier-Duvergier, III, partea I-a,
531, p. 302, etc.
Cpr. Demolombe. XXI, 703; Pand. fr., t; cit., 8469, etc.
(") Unger, Das 6sterreichische Erbrecht, 67, p. 289. Cpr. art. 801,

in fine C. Calimach.
,,Fundus legatus taus dan i debet,
qualis relictus est". (L. 116 4, Dig., XXX, De legatis I).
Deci, dach s'a legat o carte, cartea se va dh in starea in
care se ghseste la moartea testatorului, chiar dach: ea n'ar
fi complecth. Cpr. Domat, Lois civiles, VI, p. 405, No. 27

(ed. Carr).

Homeri corpus sit legatum, et non sit plenum;

quantoecunque partes hodi inveniantur, debentur". (L. 25

2, Dig., XXXII, De legatis III).
(6)

Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III, 654, ab initio,

p. 640 (ed. Kipp din 1901'.

254

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VI.

ART. 903.

testatorului (art. 802), lucrul legat se va predh In starea

In care el se ghseste in acel moment, chiar daca testatorul
1-ar fi deteriorat In timpul vietei sale, pentruch el fiind
proprietar phnh In momentul mortei sale, poate
intrebuinteze dura bunul sha plac, sau
strice de tot; de
ande i consecinta c, testamentul rInahne caduc, daca lucrul

legat a perit In timpul vieei testatorului art. 927.

Deci, daeit testatorul, In urma facerei testamentului,
deslipit
o bucath din fondul legat, alipind-o la un alt
dela fondul
legat i alipi- fond nelegat, aceastg bucatA a fondului nu se va mai curea ei la. alt veni legatarului, pentruch el a manifestat In deajans intenfond.
tia de a-si revoch In parte legatul. Et magis est, ut guod
Deslipirea
unei

alii destinatum est, ademptum esse indicatur" (I .

Aceeas solutie ar fi admisibilh, atunci cand deteriorarea
sau de,slipirea de fondul legat s'ar datori IntamplArei 2).
Art. 904.

Dach testatorul, In loc de a deteriorh luerul legat, 1-a

Imbungthtit, din contra, sau Infrumusetat, Imbunittittirile
InfrumusetArile vor folosi legatarului prin aplicarea aceluias
principia (art. 904).
Ckit pentru schimbhrile ce lucrul legat poate sh dobAn-

deasch din momentul mortei testatorului i phnh In momental predgrei legatului, se vor aplich principiile relative
la datoria unui corp cert i determinat.
Dobn direa, in
Deci, dach lucrul legat a doblindit, In arma mortei
urma mortei
testatorului,
o valoare mai mare, independent de faptele
testatoru
a unei valori mostenitorului si numai printr'o cauzl natui ala... veluti si
mai mare, din
, aceasta
intam piare. alluvione ayer auctus esset, vel etiam insulce natce
va folosi legatarului, duph cuna el ar suferi si pagubele ce
ar rezulth din micsorarea de valoare, care ar fi efectul unui
caz fortuit. Legatarul fiind proprietar al lucrului legat din
momentul mortei testatorului (art. 802, se va aplich deci In
totul maxima : Casum sentit dominus sau: res perit domino
C. Caragea. (art. 1102, 1156). ,,Cate legaturi, pAnh a nu se d, se stricl
firete sau din vreo Intmplare peste putinth a se opri, sau de
dAruitor se cheltuesc, paguba este a legatarului", zice codal Ca-

ragea (art. 18, partea IV, cap. 4). Cpr. art. 801 C. Calimach).
(') L. 24 3, in fie, Dig., XXX, De legatis I.

Pothier, Don. testamentaires, VIII, 265, p. 300.

(8) L. 16, Dig., XXXII, De legatis III.

MitRIREA IMOBILULUI LEGAT.

ART. 904.

255

Daca Irisa lucrul a perit dupa ce mostenitorul a fost Art. 1074 C.

pus In Intarziere de a-1 predh,. paguba 11 priveste numai eili/f1in8:5'
pe dansul (art. 1074 (1). Iar daca scaderea ori desavaxsita C. Calimach.
pierzare a specialnicilor lucruri daruite (adeca a legatelor
de corpuri certe sl determinate) s'au pricinuit din viclesug

ori din prelungirea mostenitorului (adeca daca el n'a platit

legatul la timp , atunci se Indatoreste mostenitorul spre Implinirea pagubei legatarului", zice art. 845, in fine din
codul Calimach (2.

Mostenitorul sf, In genere, ()rice debitor al legatului, Plistr,rea li

avand obliggia de a pred, lucrul legat, trebue pana, atunci 1:gnirlijulirealeglautsa-1 pastreze art. 1074 si sa-i deh, Ingrijirea unui proprietar de debitorul

art. 1080 ; de unde rezult, ca, el va trebui A despagubiasca, pe legatar pentru toate deteriorarile aduse lucrului
prin culpa sau negligenta sa (art. 998, 999), dupa, cum si
vice-versa, el va ave, drept la, despagubiri pentru cheltuelile
utile facute de dansul spre conservarea lucrului legat (3).
Am zis ca, testatorul, In calitatea sa de proprietar, poate
sa stric,e si ciliar sa desfiint,eze In tatul lucrul legat, In care
caz legatul va ramil.neh caduc (art. 927).

lui.

Art. 927.

Art. 904 din codul civil preve le ipoteza inversa, adeca:Ipoteza pre,r15.-

cazul In care testatorul, care a legat un imobil, a marit In

urma, acest imobil prin alte achiziOi. Tata cum se exprima
aeest text:
Art. 904.
CAnd cel ce a dat legat un imobil (4), a mitrit
in urca). acest imobil prin alte achizitiuni, aceste achizitiuni, i de
ar fi alAturea cu iiiiobilul, nu pot fi soeotite ca parte a legatului,
de nu se face o notiA dispozitiune pentru aceasta.
InfrumusAterile i constructiunile nouX, fa'cute asupra fondului

legat, fac parte dinteinsul.

Asemenea, face parte din legat adaosul ce testatorul a fAcut
unui loc inchis, intinzetnd ingr'dirile sale. (Art. 462 urm., 482,
488 urm., 903, 1777 C. civ. Art. 1019 C. fr.).

(i) Cpr. L. 108, Dig., XXX, De legatis I.

(2) Cpr. art. 686 C. austriac i art. 19, puteo. IV, capitolul 4

C. Caragea.
(a) Vezi asupra tuturor acestor chestiuni, Mourlon, II, 956; Demolombe, XXI, 706 urm.; Laurent, X1V, 141; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 163; Pand. fr., ti cit., 8502 nrm., etc.
(4) Fie in deplin4 proprietate, fie in uzufruct (lex non distin-

guit). Vezi infra, p. 256, nota 3.

:1"90d4e.

256
Dr. roman.

C. Caragea.

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAP. V. S-a VI. ART. 904.

La Romani, legatul unui fond cuprinddi i pitrtile

akturate mai tArziu la acest fond, cu toate 61, prin testament nu se ziceh cil fondul s'a lAsat astfel cum se va stlpani la moartea testatorului, dadt insg, testatorul le stlipanik
Inteun singur trup: ,si modo testator eam partem non separatim possidet, sed universitati prioris fundi adjunxit" (1),
solutie care trecuse i In dreptul nostru anterior.
Cand se va scrie legat vreun loe, zice art. 13, partea
IV, ca,pit. 4 din codul Caragea, se inteleg i cate lucruri
mai In urml s'au impreunat cu locul, de nu le va deosebi.
faceitorul diefei", sau de le va avea, in stapcinire unite in-

tr'un trup, dupl cum se expriml art. 834 din codul Calimach (2).
Dr. actual.
PArhairea

dreptului roman.

Codul actual, interpretAnd altfel vointa, presupusl a

te_statorului, a pArAsit dreptul roman, hotarind din contra
cA, once imobil dobandit de testator, In urma fa,cerei testamentului, fie in deplinit proprietate, fie numai in uLufruct

chiar dad, ar fi alIturea i ar forni un singur trup cu

imobilul legat, Ii pAstre,azI individualitatea sa i, deci, nu

poate fi socotit ca flcitnd parte din legatul primitiv, afarit

de cazul cnd s'ar fi legat un loe Inchis sau imprejmuit,

al clrui gard s'ar fi mutat in urmit de testator, litrgindu-se
astfel locul primitiv care flea, obiectul legatului. Legiuitorul a crezut el, prin faptul strAmutlrei imprejmuirei, tes(1)

Deoseb. de

redactie de
codul francez

L. 10, Dig, XXXI, De legatis, II qi L. 24 2, Dig., XXX,

De legatis I.
121 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 265, p. 300.
isi Textul franeez vorbind numai de legatul proprietarei unui

imobil, se decide de unii el art. 904 n'ar fi aplicabil, dacI

nu s'a legat proprietatea, ci numai uzufructul imobilulni, cu
toate ci intr un caz qi intealtul motivele sunt aceleai. Patti,

en textul nostru, care vorbete de legatul unui imobil in genere,

rucio distinctie, aceastit pArere nu poate fi sustinuti en

sucees. Prin urmare, art. 904 este aplicabil la Doi in toate
cazurile, chiar dael, nu s'a legat deck numai uzufructul unui
Cpr. Demolombe, XXI, 722; Duranton, IX, 265;
Mass-Verg, III, 500, p. 289, nota 10; Dalloz, Nouveau
code civil annot, II, art. 1019, No. 38; Parid. fr., y cit., 8512;
Pacifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano, VI,

324, in fine, p. 529 (ed, a 3-a); Sirey et Gilbert, Code civil

annot(f, II, art. 1019, No, 8 (ed. a 4-a). Contra,: Coin-Delisle, Don. et testaments, art. 1019, No. 2, p. 475.

MIRIREA IMOBILULUI LEGAT.

267

ART. 904.

tatorul a arAtat in deajuns voinla sa ca bucata de loe,

alipitt astfel la cea primitiv,, s, formeze un singur trup eu
locul legat, i c, aceastA alipire s. rlinle statornicl i in
urma mortei sale (1), daca el n'a manifestat o voin0 con-

trarl; pe cAnd in caz cAnd el a legat un fond neingrAdit,

nimic nu ne aratA el testatorul a inteles a legh i bucata
de pAmAnt, care mai in urm, a fost alipit, la fondul legat.
Dael aceasta a fost intentia sa la faeerea testamentului, el
nu aveit, dedil s'o spue prin una din dispozitiile testamen-

tului su 2.

Art. 904 cuprinde deci, in acela timp, o derogare Art. 904 cuprinde qi o
dela principiul care voete ca lucrul legat s. se preda In derogare
dela
starea in care se gitsete la moartea testatorului art. 903, art. 903 ti o
aplicare a
pentruc, In ipoteza 1 al acestui text, legatul unui fond pnncipiului
nu cuprinde i pArOle mai tArziu alAturate la acest fond; fnscris in acebt
text.
pe cAnd partea finalit a textului cuprinde, din contra, o
aplicare a ptincipiului general Inscris In art. 903, pentrucA
in caz de mArirea locului legat prin strmutarea imprejmuirei, fondul legal se predA astfel cum se gAsete la moartea
testatorului.
Prin urmare, legiuitorul actual, interpretAnd vointa
(I)

kit dar, fondul intreg, fie el urban sau rural (lex non distinguit), care, la moartea testatorului, se gAsete ingrdit, ori-

care ar fi acest mod de ingrAdire, se cuvine legatarului, cu

toate di, din capul locului, legatul nu cuprindek deat o parte
din acest fond, i aceasta prin aplicarea principiului care
voeSe ca lucrul legat s se predek in starea in care se
gsete la moartea testatorului (art. 903). Din imprejurarea
a partea finala a art. 904 este o reintoarcere la dreptul eomun,
rezulta ea aeest text se aplica chiar in caz and fondul legat
ar fi fost imprejmuit in urna facerei testamentului, de 0 textul
pare a presupune e s'a legat un loe inchis i apoi s'a mrit
acel loe prin stamutarea imprejmuirei. Vezi Demolombe.
XXI, 718; Pand. fr., O cit., 8526. Contra: Bayle-Mouillard
asupra lui Grenier, op. cit., II, p. 755, nota a, c,are nu aplia
art. 904 la cazill and locul nu er imprejmuit in momentul
facerei testamentului, sub cuvnt a aceast dispozitie ar fi
exceptioual i, ea atare, n'ar puta fi aplicar la cazuri neprevhzute. Aceast pfirere a savantului magistrat este ins
inadmisibil, pentruc5. ultimul al art. 904 nu este o exceptie,
ci, din contra, aplicarea principiului general inscris in art. 903.
(2) Cpr. Laurent, XIV, 142; Demolombe, XXI, 719, etc.
65105

17

258

COD. CIV. CARTEA. III. TIT. II.

CAPIT. V. S a VI.ART. 904.

testatorului, stabileste, ea exceptie, ca legatul unui fond nu

cuprinde si patine mai tArziu alaturate la acest fond, dad,
el nu este InoTadit sau Imprejmuit.
Art. 904 se
Art. 904:neprevazand decitt cazul cand un singur imobil
atirnrelind a fost legat, s'ar puteh. zice si s'a zis chiar cit, de cilteori
s'a legat o nu s'a legat un singur imobil determinat, ci mai multe imouniversalitate
de imobile. bile Intrunite sub o denumire comuna, sau o universalitate
Controversii. de imobile, art. 904 n'ar mai fi aplicabil si ca, In asemenea

caz, imobilele legate ar trebui sa fie predate Impreuna Cu

toate celelalte imobile, dobAndite de testator in urma facerei

testamentului 1. Credem lug, cu toate acestea, ea art. 904

este aplicabil In toate cazurile, chiar si atunci cand s'ar fi
legat o universalitate de imobile, aceasta fiind intentia presupusa a testatorului, de oarece nu este probaba cit acela
care a legat imobilele en poseda actualmente sil, fi Inteles a
legh, si cele ce va posedh, in viitor C.
Cazul ciind
Aceeasi solutie este aplicabila si atunci cand testatorul
ar
fiar
fi
legat toate imobilele din cutare judet sau eutare cotesltatorutoatel
e..at
imobilele sale mun6, si ar fi facut apoi alte achizitii In acelas judet sau
dinteunjudet.In aceeasi comuna (3.
Aplio. art. 904

Art. 904, vorbind de imobile, se aplica la toate imo-

la Tillteelei.mo- bilele In genere; prin urmare, at:At la fondurile rurale cat

si la cele urbane, la locurile sterpe (area), ea i la cele pe

Legatele de
luernri mobile.

care ar exista cladiri (4), etc.

Mai mutt Inca, In lipsa de text, vom aplich, In genere,

art. 904 si la legatele de lucruri mobiliare, cu toate

cit

judecatorii vor face foarte bine de a examinh intentia testatorului (5).

Galerie de
tablouri, bibliotecli, etc.

De cate wi va fi Insa vorba de legatul unei galerii de

tablouri, unei colectii de monezi, unei biblioteci, etc., achizitiile posterioare testamentului vor folosi, In genere, legaBaguet asupra lui Pothier, VIII, p. 300, nota 1; blourlon,
II, 857; Demolombe, XXI, 720.
Vezi Insi acela.7 autor,
No. 721.

Laurent, XIV, 145; Baudry et Colin, II, 2550; Pand. fr.,

y vit., 8527, etc.

Pand. fr., y cit., 8529; Laurent, XIV, 145; Baudry et Colin,
II, 2551; Troplong, III, 1938. Cpr. Demolombe, XXI, 721.
(5) Laurent, XIV, 145.*
(5) Demante et Colmet de Santerre, IV, 161 bis I, in fine; Pand.
fr., v cit., 8534; Demolombe, XXI, 723, etc.

MIRIREA. LUCRULUI LEGAT.

ART. 904.

259

tarului, pentrucl intentia probabilA a testatorului a fost, In

asemenea caz, de a legh fiinta colectiva astfel cum se va
gAsi la moartea lui (1).
Tot astfel, legatul unui tamaz1A,c de vite, al unei turme Legatul nnui.
yziltt
de oi, al unui card -de porci, etc., va cuprinde, in genere, tamae
de
toate animalele ce fac parte din tamazlac, turma sau eard
In momentul mortei testatorului, chiar cAnd numArul aniTnalelor ar fi fost mArit prin achizitii sau micsorat prin

pierden i posterioare facerei te,stamentului (2).

Venim acum la 2 al art. 904 care, fIcand iarAs Art. 904 2.

aplicarea principiilor generale, hotArAste ca infrumusetArile

i constructiile nou5,, fdcute asupra fondului legat, fac parte

dintrInsul i, deci, se cuvin legatarului.

Prin constructii nouA trebue sA Intelegem, cu toatl con- :up sreet7: net eonnoleng:

troversa ce existA asupra acestui pullet, atat cele care au

fost adaose la constructiile anterioare, cat si cele care au Q9ntroversii
fost ridicate, in urma facerei testamentului, pe un loc sterp.
Astfel, daca presupunem ca testatorul, dupa ce a legat

cuiva un loc sterp (area ), de exemplu: o grAdinl. a fleut

apoi asupra, acestui loc clAdiri, de o valoare oricat de mare,
aceste clAdiri vor fi predate legatarului, daca testa,torul n'a
manifestat o vointl contrarl, pentrucA, ele sunt Incorporate
fondului, care a fost legat 3 . nine pod incedificatur, solo
Mass-Verg, III, 500, pag. 289, nota 9, in medio; Demolombe, XXI, 723; Demante et Colmet de Santerre, loco cit.;
Pand. fr., y cit., 8534, etc. Legatarul unei biblioteci n'ar
aveh filet, drept la biblioteca care, in ziva mortei testatorului,
i-ar fi cAzut lui mostenire dela altul, pentrua mrirea legatului se intemeiaa numai pe vointa presupustt a testatorului
si, in specie, aceastA m5rire provine dintr'o intfimplare pe
care testatorul n'a cunoscut-o. Demolombe, XXI, 724; Pand.
fr., y cit., 8535. Tot astfel, daa, testatorul ar fi legat cuiva
-argintAria ce, la moartea lui, se va gli.si in casa sa, acest legat
nu va cuprinde argintiria ce altul ar fi adus acolo, fril stirea
testatorului; aci, in specie, mfirirea. legatului nu se datoreste
vointei acestui din urm5., ci faptului unui tertiu. Cpr. L. 39
2, Dig., De auro, argento, etc., 34, 2.
Cpr. Pand. fr., y cit., 8536;.Demolombe, XXI, 723; Troplong, III, 1935. Grege lege legato, et qucc poste accedunt,
ad leyatarium pertinent". (L. 21, Dig., XXX, De legalis I).
Vezi si art. 17, partea IV, capit. 4 din codul Caragea.
Vezi in acest sens, Laurent, XIV, 146; Demolombe, XXI,

260

COD. CIV.

cedit (art. 489 C. civil

Clidirile
adaose pe
lingA cele
existente.

i. Caragea.

Servitutile
active.

TIT. II.

CARTEA II/.
.

CAPIT. V.S-a VI. ART. 904.

Vezi asupra acestui principiu tom. III,

partea I-a, al Coment. noastre, p. 143 urm.).

A fortiori, deci, cl6dirile adaose de testator pe lAngit.
cele existente In inomentul facerei testamentului, vor fi tot
ale legatarului. DacI aceasta nu este vointa testatorului, el
n'are decAt s'o spue sau s. desfiinteze In totul testamentul.
De va serie, cum, am zice, legat vreun loe lard de
zzamestie, si la urna va face pe dansul namestii, si nu le
va deosebi, se Inteleg dimpreunit cu locul i namestiile
celelalte", zice codul Caragea 1.
Se decide, de asemenea, c fondul legat va fi predat
714; Mourlon, II, 858; Troplong, III, 1940; Saintesps-Lescot, IV, 1473, p. 542 urm.; T. Hue, VI, 346; Baudry et Colin, II,

2554; Pand. fr., y cit. 8515 urm.

Contra: Marea.d6, IV,
139; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, op. cit., II, p. 753,
754, nota a, No. 317; Vazeille, Successions et donation8,111,
art. 1019, No. 5, pag. 68 (ed. din 1837). Cpr. Unger, Dag
tisterreichische Erbrecht, 67, nota 7, pag. 295, 296. Dupri.
aceti din urm5. autori, art. 904 ar intelege prin congruent
nouei cele adaose la cladirile existente de mai inainte, sau cele
care au inlocuit c15.dirile vechi, iar nu cele ridicate pe un
loe sterp, solutie care, dupri, prerea noastrk este inadmisibila,
fiindc& once cladire este un accesoriu al pAmintului (art. 489).

romam.

De aceea, art. 1777 dispune c ipoteca se intinde asupra tututuror finbunItatirilor flicute in urina constituirei ei, In.
fondul ipotecat. Jus soli sequitur cvdificium". (L. 21, Dig.,
De pigneratitia actione, vel contra, 13, 7). Vezi asupra controversei de mai sus, Dalloz, Nouveau code civil annot,
art. 1019, No. 30 urm.; Idem, Sirey et Gilbert, Co le civil
annot, II, art. 1019, No. 5, etc.
(I) Art. 13 2 C. Caragea, partea IV, capit. 4.
Aceastri. solutie er, admisrt i la Romani: Si arece legatce donuts imposita sit, debebitur legatario, nisi testator mutavit voluntatem".
(L. 44 4, Dig., XXX, De legatis I).Tot cam in asemenea
termeni se exprim5, i Javolenus in L. 39, Dig., XXXI, De
legatis II. Si area) legatee, post testanientum factum,
impositum est, utrum que debebitur, et solum et superficium". Mai vezi L. 98 8, Dig., De solutionibus et lioerationibus, 46, 3. Vezi ins& L. 79 2, Dig., XXXII, De
legatis III, unde Celsus zice c, daert testatorul a zidit pe
locul legat, qi dac aceastX eldire se ghseqte distrusS, in moinentul mortei sale, legatarul poate cere pamntul legat, en
toate el el n'ar fi putut
cearg,, daeel cldirea mai ave.
Inca fiinfiz la nioartea testatorului: Area legata, si

LEGATIIL IMOBILULIII SUIT'S 17NEI SARCINI REALE.

ART. 905.

261

cu servitutile active dobandite In folosul acestui imobil,

aceste servitu0 fiind inseparabile de fond (1).
Despre legatul unui imobil ipotecat sau supus unui

uzufruct ori altor sarcini reale.

Da* inaintea te4amentului sau in urinii, lucrul
Art. 905.
legat .a. fost ipotecat pentru datoria succesiunei, sau chiar pentru
altA datorie, san supus dreptului de uzufruct, acel ce este dator a
dit legatul, nu este tinut a liber lucrul de aceasttt sarcinti, afarii
nrmai dacii, testatorul 1-a obligat expres la aceasta. (Art. 517 urm.,
551, 776, 909, 923, 1108 2, 1746 urm., 1792, 1799 C. civ.
Art. 1020 C. fr.).

Din obligatia ce motenitorul avea de a pune pe legatar in deplina i libera posesiune a legatului su, in

Dr. roman.

vacuam possessionem, izvora la Romani pentru dansul obli-

gatia de a liber lucrul legat de ipoteca sau uzufructul

care-1 grevit.
Dreptul roman admisese MA, In aceasta privir4a, mai Dr. nostru en-

tea.
iroarg.

multe distincOi 2, care nu trecuse In dreptul no3tru anterior, caci iata cum se exprima, In aceasta privinta, codul
Caragea. De se va serie legat vreun lucru zalogit, motenitorul este dator sa-1 scoata .vi sa-1 d4 sau de se va fi
vandut, sa-i raspunda pretul" art. 8, partea IV, capit. 4)(2).
Tot cam In asemenea, termeni se exprima i art. 835 din c.ACalimach.
codul Calimach: Litsandu-se legatum un lucru amanetat, rt. 835.
se Indatoref,te motenitorul sa-1 scoata i sa-1 dea, In mana
ficata medio tempore fuerit, ac 71.0'8U8 area sit, quamquam
tune peti non poterat, nunc tamen debetur".
(I) Demolombe, XXI, 713; Coin-Delisle, op. cit., art. 1019, No. 8,
p. 476; Sirey et Gilbert, Code civil annot, II, art. 1019,
No. 3, etc.
Vezi L. 57, Dig., XXX, De legatis I; L. 66 6; L. 76 2
si L. 26, Dig., XXXI, De lega. tis II; L. 6, Cod, De fideicommissis, 6, 42; Instit., De legatis, 2, 29, 5 si 12, etc.
Vezi art. 10 din acelas cod (loco cit.), care zice c5.: de se C. enrages.
va 15,sh legat vreun lucru fnchiriat, atuuci mostenitorul sit
plAteascli legatarului toatA chirict, din ziva ce se va face stiipttn

pe lucrul acela, pAn la implinirea sorocului inchirierei, si

dupX soroc, s6, fie al legatarulni".

262

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAPIT. V. S-a VI.

ART. 905.

legatarului, lar de s'au vandut lucrul acela de catre creditori, se Indatorete motenitorul a dh pre01 acelui lucru" (1).
Deoseh. hare
codul Calimach ili codul
austriac.

(I) Este de observat a eodul Calimach s'a depArtat de astlidatii

dela eodul austriac, pe care 1-a avut de model; aci, pe and

dup vechiul legiuitor al Moldovei, ipoteca ada in sarcina
mostenitorului, art. 662, in medio din codul austriac dispune,

din contra, a daa luerul legat este grevat de o sarcin realk

aceastA, sarein priveste pe legatar: Ist die vermachte Sache
verpfet ndet oder belastet, so iibernimmt der Empfamger auch

die darauf haftenden Laden". Cu alte cuvinte, in mid austriac, lucrul se predit legatarului in starea in care se gseste,

ca si in codul nostru actual, adea cu sarcina care apas

asupra lui, solutie admisg astzi si In codul german (art. 2166

nrm.); pe and in coda Calimach, din contra, ipoteca nu

C. german.

C. italian.
Art. 878.

C. spaniol.

Art. 867.

eade in sareina legatarului, ei in sareina mostenitorului, care

trebue sit predeit luerul liber si negrevat. Codul Calimach
admite deei solutia dreptului roman, pe and codal austriae
admite solutia dreptului francez, cam este si cea admis de
codul nostru actual. Vezi in privinta codului austriae, Unger,
Das asterreichische Erbreht, 67, p. 292, 293, nota 1; Stubenrauch, Commentar zum bsterreichischen allgemeinen Urgerlichen Gesetzbuche, I, P. 859, text si nota 2. Vezi si Roguin, Tr. de droit civil compar (Successions), III, p. 520,
care arat c, in codul austriac, chestiunQa este controversat.
Tot in acest sens pare a fi redactat si art. 2166 din codul
gentian. Vezi Roguin, op. i loco supra cit., P. 521.

Codul italian a derogat intruatva dela principiile dreptului francez; aci, dupa, art. 878 din acest cod, daeli lucrul
legat este grevat de o redeventA, de o renal fonciar, de o
servitute san de alt sarcin real inerentil fondului, sarcina
privete pe legatar, il peso ne sopportato dal legatario.
Dar dac lucrul legat este supus unei simple rente, unui
cens sau unei alte datorii a suecesiunei, ori Ajar a unui tertiu,
mostenitorul este obligat la plata anuittilor sau a dobinzilor qi a sumei principale, dupii natura datoriei, afar de
cazul and testatorul a dispus altfel.
Dupg, art. 867 din codul spaniol dela 1889, de ateori legatul are de obiect un lucru amanetat sau ipotecat pentra
siguranta unei datorii exigibile, plata trebue srL se fad" de
atre mostenitor si, in caz de a se face de legatar, acesta este
subrogat In drepturile si actiunile creditorului, pentru a o
cere dela moqtenitor. Cat pentru celelalte sarcini reale, perpetue sau vremelnice, precum: uzufructul, azul san abitatia,
legatarul trebue A. le respecte (art. 868). Distinctia intre ipo-

tea i celelalte sarcini reale este lug arbitrar

si solutia

care se impune este acea admis de legiuitorul nostru, (hp&

LEGATTIL IMOBILULUI SUPIJS UNE! SARCTNI REALE. ART. 905.

Legiuitorul actual, facand aplicarea principiului a lucrul legat trebue sa fie predat In starea In care se gaseste
la moartea testatorului (art. 903), i respingand distinctiile
subtile pe care Romanii le faceau Intre cazul cnd sarcina,
care afecth lucrul grevat, erh anterioara sau posterioara facerei testamentului, sau and datoria ave h drept cauza o
datorie a succesiunei ori a unui tertiu, a modificat de astadata atilt dreptul roman at i dreptul nostru anterior, hoWand prin art. 905 ca, in toate cazurile, debitorul lucrului
gr evat nu este obligat a-1 degrevh de sarcinile reale: ipotea, uzufruct, servitute i altele, care ar apash asupra lui,

263
Dreptul actual.
Art. 905.

a &ill, de cazul and testatorul ar fi manifestat In mod expres

o vointa contrara. Deci, daca lucrul 1(gat este supus uzufructului, ltgatarul va respecth acest uzufruct, avnd numai
nuda proprietate.

De asemenea, daca imobilul legat a fost ipotecat fie Cazul cand

legat
Inainte, fie In urma facerei testamentului, sau pentru da- imobilul
era ;polecat.
toria unui tertiu, garantat de testator, legatarul va primi
imobilul grevat de ipotea.
Aceasta nu Insemneaza insa ca legatarul este obligat
a plati datoriile testatorului, pentruca el fiind legatar particular sau singular, nu poate, In aceasta calitate, A, fie
obligat a plati datoriile defunctului (art. 775, 909). Legatarul, In aceasta calitate 4 detentor al imobilului, poate,
ce e drept, fi ol ligat a plati ipoteca (art. 1792 ; insA, In
asemenea caz, el are recurs contra debitorului acelei datorii

(art. 1108 2, 1799 (1).

Textul nostru nu vorbeste, ca si cel francez, deat de Cazul cam'
legat
ipoteca i uzufruct. Cu toate acestea, nu mai incape ludo- fundul
este su pus
iall a Qolutia este aceea i pentru celelalte sarcini reale, unei servituti,
precum : servitute, superficie, etc., care ar grevh fondul legat,

care toate sarcinile reale, oricare ar

legatar.

fi,

privesc numai pe

(I) Marcad, IV, 140, in fine; Thiry, II, 452, in fine. Am vAzut
supra, pag. 262, nota 1, di, si dupli codul austriac, ipoteca
cade in sarcina legatarului. Legatarul, care o plAteste are insa
recurs contra mostenitorului (art. 1358 C. austriac). Iar cum
se exprimli, in aceasta privintA, Stubenrauch (op. i loco
supra cit.). Der Legatar hat da-her, ivenn er zahlt, Regres
gegen den Erben (art. 1358)".

etc.

264

COD. CIV.

CARTEA III.

Trr. it. CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 905.

caci de cAteori te.statorul a supus acest fond unei sarcini

reale, de atAteaori el a Inteles a revocA In parte legatul
facut (art. 923) (1). Prin urmare, daca fondul legat er
grevat de o servitute sau de un drept de superficie, lega-

tarul II va primi cu aceasta sareina, conform principiului

general: Fundus legatus taus dan i debet, qualis relictus
est" (2).
Cazul &Ind
testatorul a
manifestat o
intentie con-

trail.

Dispozitia art. 905, dupa care mostenitorul nu este

obligat a liber lucrul legat de sareina ce-1 greveaza, fiind

Intemeiatit pe intentia presupusa a testatorului, nu se va
mai aplich de cAteori acesta a manifestat o vointa contraril,
printr'o clauza exprese a testamentului. Nicio formula sacramental

nu exista In aceasta privin, ns testatorul va

trebui sa oblige In mod neindoelnic i neechivoc pe debitorul lega,tului a Oda ipoteca, sau a ritscumparki, uzufructul
ori servitutea care ar grevh fondul legat, pentrucit asemenea
anal este o derogare dela principiul general, dupit care
lucrul legat se preda In starea In care se gaseste la moartea
testatorului (art. 903 3 .
De eateori, deci, testatorul a obligat In mod expres pe

debitorul legatului a plati ipoteca sau a rascumparl uzufructul ori servitutea, care greveaa, fondul legat, el va
Trebui sa se Inteleaga eu cei In drept pentru degrevarea lui.
Depunerea baDaca creditorul ipotecar nu voeste a primi plata si a
nilor la casa
de consem- consimti la stergerea ipotecei, fie ca n'a expirat Mel ternatii.

menul ei, fie pentru alta cauza, debitorul legatului va depune

banii la casa de consemnatii (4).

Usufruct, servitute, etc.

Daca, fiind vorba de un uzufruct, de o servitute, etc.,

creditorul acestor drepturi reale n'ar vol A, le vAndg, sau
cere un pret prea mare... vel immodico pretio vendat ,
(') Pothier, Don. testamentaires, VIII, 258 urm., p. 298; Laurent,

XIV, 147; Demolombe, XXI, 728; Arntz, II, 2094; Troplong, III, 1946; Baudry et Colin, II, 2560; Mass-Verg, III,

497, p. 281, nota 8; T. Huc, VI, 347; Pand. fr.,

to

8540; Dalloz, IsTouvcau code civil annot(1, II, art. 1020,

No. 3 i 4, etc.

(2) L. 116 4, Dig., XXX, De legatis I.

(8) Laurent, XIV, 147.
Demolombe, XXI, 730.

L. 14 2, Dig., XXXII, De legatis III.

LEGATUL LUCRULUI ALTUIA. ART. 906, 907.

265

debitorul legatului va pl/ti legatarului, dupA o just6 estimatie, pretul uzufructulu sau servitutei (1), justam cestimationem inferat, dui-A cum se exprimg legea suscitatA din
Digeste.

Despre legatul lucrului altuia.

Prin legatul luerului altuia, dupit cum se ex prima ce .se intelege

art. 906, sau al unui lucru str6in; dupA cum se expriml

art. 907, nu se Intelege legatul luerului, pe care testatorul

lanrulegui

tuia.

nu-1 posedl In momentul facerci testamentului, ci legatul

unui lucru determinat, care este proprietatea unei alte persoane cunoscute 2.
Daca testatorul are un drept, fie numai eventual, asupra eazurile In

lucrului legat, acest lucru nu mai este strlin (2. Lucrul nu caarieelsut:rsturx1
se chiamA de asemenea strain, (lac/ In momentul mortei
testatorului, el erh In patrimoniul s.u, deli el nu erh
acest patrimoniu In momentul facerei testamentului (4. Cpr.
(I)

(4)

Laurent, XIV, 147; Demolombe, XXI, 730; Mourlon, II,

800; Demante et Colmet de Santerre, IV, 165 bis III; Duranton, IX, 246; Mass-Verg, III, 497, p. 281, nota 8,
in fine; Pand. fr., y cit., 8543. Dup alti autori, debitorul
legatului ar fi liberat de obligatia sa, indata.' ce ea n'ar putek
fi indeplinit, eu toate stltruintile sale (argument din art. 1082,
1083, 1102, 1166 C. civ.). Vezi in acest din urnik sens, Saintesps-Lescot, op. cit., 1V, 1482, pag. 549. Cpr. Coin-Delisle,
Don. et testaments, art. 1021, No. 10, p. 481 (ed. din 1855), etc.
Duranton, IX, 241.
Cpr. Planiol, III, 2805; Laurent, XIV, 128, 129; Demolombe, XXI, 690; Pand. fr., y cit., 8435; Cas. fr. D. P.
69. 1. 351; Sirey, 69. 1. 148. tbrigens ist das keine fremde
Sadie, an welcher der Testator ein eventuelles Recht hat. z. b.
infolge der noch laufenden Verjithrung", zice Zacharife (Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 686, p. 303, nota 3, ed. Crome).
Vezi si enger, Das 6sterreichische Erbreht, fy 67, pag. 296,
297, nota 10.

Laurent, XIV, 129; Demolombe, XXI, 681 bi8; Thiry, II,

448; Baudry et Colin, II, 2522; Demante, IV, 166 bis VII;
Pand. fr., y cit., 8436; Aubry et Rau, VII, 675, 676,
p. 153, text si nota 15.
Contra,: Zacharife, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, 676, pag. 247, nota 4 (ed. Anschiitz),
piirere OrrisitA in ed. Crome, IV, 686, p. 333, nota 4.

266

C. C.

CARTEA III. TIT II.

CAP. V.

S-a VI.

ART. 906.

art. 837 2 C. italian, art. 862 2 C. spaniol i art. 1802

C. portughez, etc.).
Regula catoniana, care ne-ar conduce la solu0a contrara, n'a fost admisa de legiuitorul modern (1.
Cedul francez.
Art. 1021 din codul francez declara, In toate cazurile,
Art. 1021.
nul legatul lucrului altuia (2), dupa cum art. 1599 din acelaq,
cod declara null vAnzarea lucrului altuia .
Dr. nostru.
Acest text a fost Insa modificat de legiuitorul nostru,
admitndu-se principiile dreptului roman. Jata, In adevar,
Regula Cato-

cum se exprima, In aceastA privintit, art. 906 si 907 din

codul nostril :
Art. 906.
CAnd testatorul, sand, a dat legat lucrul altuia,
insircinatul cu acel It gat este dator a d sau lucrul in natur,

Thiry, II, 448; Aubry et Rau, VII, 675, 676, pag. 153,

nota 15; Zacharioz, .Handbuch des fr. eivilrechts, IV, 686,

p. 333, nota 4 (ed. Crome); Demolombe, XXI, 681; Demante,
IV, 166 bis VII; Laurent, XIV, 129; Pand. fr., v cit., 8436;
Unger, Das 6sterreichische Erbreht, 67, p. 296, nota 10, etc.
Art. 837 2 din codul italian este expres in aceast privint.
Vezi asupra. regulei Catoniane, tom. IV, partea I, al Coment.
noastre, p. 85, nota 5, in fine si p. 171, nota 4.
Nulitatea legatului lasa a se presupune cri. este vorba de un
corp cert i determinat apartiniind altuia, cci dad, ar fi vorba
de un genus, de exemplu; un cal, 100 saci de griiu, etc., legatul ar fi valid chiar dup codul francez, cu toate cA testatorul n'ar ave asemenea lucruri, nefiind vorba in specie de
un lucru strin, ci de un gen, care nn apartine nimrui. Cpr.
Thiry, II, 448; Eaudrv et Colin, II, 2518; Laurent, XIV,
120; Demolombe, XXI, 680; Planiol, III, 2805, 2 si toti

Legatul unui
lucru de gen.
Validitatea
legatulni chiar

dupI codul
franeez.

autorii.
Legatul unui

fapt eau a
unei sume de
bani. Validitate.

Vinzarea lucrulni altnia.

(8)

Mai mult it'd., se decide, cu drept cuviint, cb, legatul ar

fi valid, chiar dad, ar fi vorba de un lucru determinat stain,
dad. testatorul ar fi impus mostenitorului obligatia de a cumpr acest lucru en un pret determinat i a-1 d legatarului,
sau de a-i ph-al suma fixat ca pret, clacI proprietarul lucrului legat nu voeste a-1 instrin. In asemenea caz, nu este
vorba, In adevr, de legatul lucrului altuia, ci de legatul
unui fapt al mostenitorului (fapt posibil si licit) sau de legatul unei sume de bani. Thiry, loco cit.; Baudry et Colin,
II, 2515, etc.
Vezi, in privinta vnzrei lucrului altuia, chestie controversat si la noi, tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 588,
nota 4 (ed. a 2-a) si tom. IV, partea I, p. 330, nota 3 (ed.
a 2-a), precum i trimeterile fikute acolo.

LEGATUL LUCRITLU1 ALMA. ART. 906, 907.

situ

26'T

valoarea lui din epoca mortei testatorului. (Art. 899, 907,

1026 urm. C. civ. Art. 1021 C. fr. modificat).

Art. 907. Ciind testatorul, neftiincl, a legat un lucru strEn,

legatul este nul. (Art. 906 C. civ. Art. 1021 C. fr. modificat).

Am spus mai sus cg, art. 1021 din codul francez declarg nul, in mod absolut, legatul lucrului altuia.

C. frantiez.

Aceastl. dispozitie, imprumutatg dela dreptul canonic(i), Dr. canonic-

criticatI de unii (2 i aprobatg, de altii (3), este o derogare

inseninatg dela dreptul roman, unde, in unele cazuri, se
puteh dl i lucrurile care nu erau ale testatorului, etiam

gum non sunt testatoris 4, 0 undo legatul lucrului altuia

erh valid, cAnd testatorul qtieh cg, acel lucru nu-i apartine...
si defunctus sciebat alienam rem esse, non et si ignorabat (s)".
Legiuitorul nostru ggsindu-se intre doug solutii opuse, Tustificarea
pe de o parte, aeea a codului francez, admisg. i de art. 806 sutdi :adin codul Calimach, iar pe de alta, acea a dreptului roman, nostenc,cicul
a dat preferintg, solutiei romane; i aceasta cu drept cuvant,
pentrucg, testatorul, care lasg, legat lucrul altuia, tiind cg
Vezi Duranton, IX, 244, nota 6, p. 251 (ed. a 4-a).

Vezi Acollas, II, p. 568, nota 1; Unger (op. cit., 67, p. 297,
nota 11) califia dispozitia codului fr. de: plumpe Bestimmung" (definitie grosolan4).
(8)

Laurent (XIV, 127) este urful din acei care aprob5. solutia
codului francez, ziand a ea este preferabilA din punctul de
vedere practic. Cu toate acestea, autorul de mai sus, ca legislator, de astAdaa, consacrit in Ante-proiectul de revizuire
(art. 816) solutia admisti. de legiuitorul nostru, ceeace dovedete cti, modificarea principiilor romane, imprumutatk dela
dreptul canonic, lasa de dorit.
Ulpiani Regul., De leatis, 24, 8.
Instit., De legatis, 2, 20, 4. Mai vezi, in privinta legatului
lucrului altuia, Gaius, Instit., II, 202, unde se zice: Quo
genere legati etiarn aliena res legan i potest, ita ut here8 redimere et prwstare, aut crstimationem ejus dare debeat". L. 10,

Cod, De legatis, 6, 37; L. 6, 7 8, Dig., De legatis II;

L. 14 2, Dig., XXXII, De legatis III, etc. Cpr. Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III, 654 II, p. 641
urm. (ed. Kipp din 1901); Domat, Lois civiles, VI, p. 424 urm.,

No. 3 urm. (ed. Carr); Lariche et Bonjean, Explication mgthodique des Institutes de Justinien, I, 1478 urrn., p. 785
urm.; Namur, Conn d'Institutes, II, 434, p. 238, No. 2
(ed. a 4-a, 1888), etc.

2.68

C. C.

CARTEA III. -:- TIT. II.

CAPIT. V.

S-D, VI.

ART. 908, 907.

acest lucru nu-i apartine, nu dispune, In realitate, de un

lucru strain, ci manifesteaza intentia ca motenitorul sail
A, dobandeasca acel lucru oi sa-1 predea legatarului, iar la
caz de irnposibilitate, sa-i plateasca valoarea lui (I). Aliena

(res) legari potest, ita ut heres cogatur rediniere eam

L. austriac.
Art. 662.

et

prcestare; vel si eam non potest redimere, cestimationem

ejus dare" (2.
In asemenea conditii, legatul lucrului altuia este foarte
legitim oi nicio ratiune serioasa nu poate fi invocatit contra lui.
Cu toata logica ce militeaza In favoarea aeestui sistem,
codul austriac, deol patruns de traditia romana, totuoi o
paraseote de astadata prin art. 662 i, apropiindu-se de

codul francez, declara nul legatul lucrului altuia, care nu

apartine nici testatorului, nici mootenitorului, nici legatarului
obligat de a-I remite unui tertiu, adaogAnd Insa ca, In eazul
exceptional, &And testatorul ar fi poruncit ea un lucru strain
sa, se cumpere spre a se &It legatarului, sit se deb, valoarea

acestui lucru, daca proprietarul lui nu voete a-I vinde 3

Legatul lucrului altuia
nu transferi
legatarului
proprietatea
lucrului legat.

C. austriac.
Art. 662.

p. 426, No. 4 (ed. Carr din

1824). Vezi i C. Bucure.gti, Ih.eptul 1891, No. 26, p. 203.
Legatul lucrulni altuia, fAcut cu tiintit de testator, nu transfeat deci legatarnlui proprietatea lucrului legat, ci ti confertt
numai o actiune personal pentru a obligit pe motenitor la
dobandirea i predarea lucrului strKin, san la plata valorei
lui, dacA proprietarul acelui lucru nu voe0e a-1 tnstrAinit
san cere pe el un pret prea mare (L. 14 2, Dig., XXXII,
De legatis III). Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 283,
p. 304 (ed. Bugnet); Marcad, IV, 141; Demante et Colmet
Santerre, IV, 166 bis I, etc. Vezi infra, p. 271 i p. 330, nota 2.
(2) Instit., De legatis, 2, 20, 4.
(3) Deis Verma,chtnies einer fremden Sache, die weder dem Erblasser, noch dem Erben oder Legatar, welcher sie einem
Dritten, leisten soll, gehtirt, ist wirkungslos. Gebiihrt den erwalnten Personen ein Antheil oder ,Anspruch an der Sache;
so ist das Vernachtinss nur von diesem Anspruche oder Anthcile zu rerstehen... Wenn aber der Erblasser ausdrfteklich
(i) Cpr. Domat, Lois civiles, VI,

vvrordnet, dass eine bestimmte fremde Sache gekauft, und dem

Legatar gelcistet werden solle, der Eigenthamer itingegen tie

um den Schdtzungspreis nicht vertiussern will; so ist dem

Legator dieser Werth zu entrichten" (art. 662). Vezi asupra
acestui text, Stubenranch, Commentar zum Osterreichischen
allgemeinen bargerlichen Gesetzbuche, I, p. 858 (ed. a 8-a);
Mattei, I paragraft del codice civile austriaco, etc., III,

LEGATUL LUCRULUI ALTUIA.

ART. 906, 907.

269

Codul Calimach care, precum am observat de mai C. Calimach.

multe ori, pArsete uneori dreptul austriac, spre a urmh Art. 806.
obieeiul pmntului sau dreptul roman, reproduce de astdat, art. 1021 din codul franeez, prevIzand
lsAnd
cineva legatum un lucra strAin, tiinc1 sau neftiind, nu are
tArie acel legatum" 806 .
Ast,zi, din contra, legatul unui lucru determinat strAin C. actual.

este valid. daca testatorul a ftiut ca acel lucru nu-i apar- Art. 906, 907finea, fiind nul numai In cazul contrar (art. 906, 907).
Legatarul fiind reclamant, lui incumbl sarcina de a Legatarul

e, dodovedi c, legatul este valid, adec5, e, testatorul a tiut c, trebue

vedeascX valia legat un lucru strAin (art. 1169 2. Art. 861 2 din ditatea legacodul spaniol e,te expres In aceastI privint5,. Tatl, In adevr, tului.
cum se exprima ae,est text: La prueba de que el tes-

p. 323 urm. (Venetia, 1853). Mai vezi asupra acestui text,

precum si a altor legislatii strAine, Roguin, Tr. de droit civil
compar' (Successions), III, 1567 urm., p. 514 urm.
(I) Celelalte legislatii ale noastre reproduc dreptul roman, pe c. Andr. Docare 11 reproduce si codul actual. Astfel, codul lui Andr.
Donici (capit. 38 3) dispune cl: de va ls cineva prin
vreun lucru strin, tiind cei este strin, atunci va cere
alt lucru de potriva aceluia sau plata lucrului, iar de va
danie vreun lucru strAin, socoand a fi al seiu, dania nu
poate ay& tarie, frL decAt-'numai de s'au lAsat acea danie
vreunei rudenii de aproape san femeei mortului". Legatul
lucrului altuia er deci, prin exceptie, valid si In acest din urm,
caz, tot conform dreptului roman, dacA er fa'cut proximcc

vel conjundw persono, pentrucA se presupuneA cA, din cauza

legAturilor intime ce exibtau futre legatar si testator, acesta

ar fi dat lucrul strAin rudei sale de aproape sau sotiei sale,
ca toate cA ar fi stiut cA. acest lucru nu-i apartine, et si
scisset rem alienam esse (I.. 10, in fine, Cod, De leguas, 6,
37). Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI,
p. 427, 428, No. 6 (ed. Carr); Duranton, IX, 244, nota 3,
p. 251 (ed. a 4-a). Vezi infra, p. 274, nota 4.
Codul Caragea nu reproduce aceastA din urnai, dispozitie, C. carnea.
InsA prevede ca: cel ce face diat va dArui legat vreun lucru
strAin,
i pre urnitt judecAndu-se stApAnul si-1 va
atunci mostenitorii si s indatoresc sA. rAspund, lega,tarului pretul acelui lucru, iar cand cel ce va fi fcut diatA
va fi dAruit legat lucru stritin, nestiindu-1, i lucrul acela se
va lu de stApAn cu judecatA, atunci mostenitorul nu e dator
(2) Cpr. Pand. fr., y cit., 8431, in fine; Duranton, IX, 244, etc.

270

C. C.

CARTEA III. TIT. H.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 906, 907.

tador sabia que la cosa era ajena, corresponde al legatario" (1).

Stabilirea acestui fapt va dh uneori loe la dificultAti,

DifleultAtile

la cara poate

eX dei loe do- pentruch' legatarul va sustine In totdeauna c, testatorul aveh

vedirea vali- cunotint, c lucrul legat apartineh altuia, pe cAnd debi-

ditAt.i legatului.

torul legatului va aveck interes a sustine contrariul, spre a

puteh mol legatul (e). Acesta este, In mare parte, i mo(1) Et ita divus Pius rescripsit: et verius esse ipsum, qui agit,

C. italian.
Art. 837,

(2)

id est legatarium, probare oportere scisse alienam rem legare

defunctum, non heredem probare oportere, ignorasse alienam,
quia semper necessitas probandi incumbit illi qui agit".
(Instit., De legatis, 2, 20, 4, in fine).
Pentru a pune capat unor asemenea contestatii, art. 837 din

coda italiau nu valideaza legatul lucrului altuia deat sub

conditia de a se declara In testament a lucrul legat er pro-

prietatea aluda... salvo che sia espresso nel testamento, che

il testatore sapeva essere cosa altrui . Aceasta dispozitie merge

tusa prea departe, gi ar fi fost de ajuns a se ceara ca din

testament sa rezulte cum cA testatorul gtia a lucrul nu-i
apartine, rara a se prescrie vre-o deelaratie din partea lui.
Vezi asupra acestui text, Paf ifici-Mazzoni, Istituzioni di
diritto civile italiano, VI, 317, pag. 519; Filippis, Coreo
di diritto civile italiano, XI, 573 urm., pag. 421 urm. Cpr.
C. spaniol.

C. portughez
Art. 1801.

art. 816 din Ante-proiectul de revizuire al lui Laurent.

Codul spaniol admite In termeni expregi solutia consacrata
de legiuitorul nostru (art. 861, 862).
Aceem solutie este admisa gi in codul portughez, aci dupa
ce art. 1801 din acest cod declara uul legatul lucrului altum

(e nullo o legado de cousa altheia), apoi textul de mai sus

adaog ca': daa testatorul nu gtiea a nu ea proprietar al

lucrului legat (se do testamento se deprehender que o testador
ignorava que lhe nao perteneia a causa legada), mogtenitorul

este obligat a doband acest lucru spre a execut legatul

gi, daca nu-1 poate dobandl, a platl legatarului valoarea luC. elvetian.
Art. 484.

C. german.
Art. 2169,
2170.

crului legat".
Art. 484 ultim din codul elvetian dela 1907 are, in aceasta
privinta, urmAtoarea dispozitie: Debitorul legatului unui lucru
determinat, care nu se gaiegte in succesiune, este liberat, afara

de cazul and contrariul ar rezult din testament".

Art. 2169 din codul german dispune, de asemenea, a: legatul unui lucru determinat este ara efeet (id unwirlcsam),
daca acest lucru nu face parte din succesiune, in momentul
devolutiei, afaa de ipoteza and el ar fi fost legat chiar pentru
cazul eand n'ar fi facut parte din succesiune. i art. 2170 din
acelag cod adaoga: Daca legatul unui lucru nefacand parte

LEGATUL LUCRULUI ALTUIA. ART. 906, 907.

271

tivul pentru care codul francez declara nul legatul lucrului

altuia, (I).

Cu toate acestea, nu mai putin adevarat este ca, de Actiunea ce

leleg,atarul va put, stabil prin once Imprejurari, apartine
gatarului.
culese chiar In afara de testament, cA testatorul cu ftiint
a legat un lueru strain, de atatea ori legatul va fi valid,
i lega tarul va aveh o acti une personald, pentru a obligh
pe cel Insarcin.tt ea plata legatului, la predarea lucrului
In natura sau a valorei ce lucrul aveh In momentul mortei
testatorului 2.
cAteori

Debitorul legatului se poate deci, In asemenea caz, liberk Legat alter-

preand, dupa alegerea sa (art. 1027, sau lucrul In natura,

sau valoarea acestui lucru din timpul mortei testatorului.
Cu alte cuvinte, legatul lucrului al-ba, In lipsa unei taimaciri din partei testatorului, cuprinde un legat alternativ; de
unde rezulta c. debitorul legatului se va liberh sa,u prin
predarea lucrului In natura, sau prin predarea valorei lui
(art. 1026 urm., solutie admisa In termeni exprei atilt
prin art. 837 din codul
e:U i prin art. 3, capit. 38
din codul lui Andr. Donici

nativ.

din succe,iune 14i produce efectele sale dup textul precedent,

grevatul trebue A, procure g9tificatului lucrul. Dac el nu-1
poate procur, trebue st). priiteasci valoarea lui. Dac5. procurarea lucrului cera cheltueli disproportionate, grevatul se poate

plAtind valoarea lucrului". Din aceste doul dispozitii

rezulthc testatorul poate s5. oblige pe mostenitorul gil a
doblindi lucrul strlin spre a fi predat legatarului.
Cpr. Thiry, II, 448; T. Bu; VI, 348; Laurent, XIV, 127, etc.
Vezi supra, p. 268, nota 1 si infra, p. 330, nota 2.

(8) Nel gual caso in facolta dell' erede o di aquistare la

C. italian.

cosa legata per rimetterela al legatario, o di pagarne a guesto Art. 837 1.

il giusto prezzoa (art. 837 1, in fine). Cpr. Pacifici-Mazzoni,
Istituzioni di diritto cicile italiano, VI, 317, p. 522 (ed.
a 3-a) i Tr. delle sucessioni, VII, 20, p. 45. Vezi i Demo-

lombe, XXI, 683; Aubry et Rau, VII, 675, 676, p. 153;

Duranton, IX, 245, p. 253 (ed. a 4-a). Vezi Insri. Laurent,
XIV, 130.
4) Vezi acest text citat supra, pag. 269, nota 1. La Romani, Dr. roman.
debitorul legatului trebuiit ssa caute a cumpr, luerul legat,
si numai ciad nu puteit s se mpace asupra pretului, el er
obligat a pred valoarea lui". Ita, ut heres cogatur redimere
rem alienam et prwstare, vel si non potest redimere, cestimationem ejus dare". (Instit., De legatis, 2, 20, 4, ab initio).

272

C. C.

CARTEA. III.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 906, 907.

Nimic n'ar Impeclich lnsit, pe te,stator de a obligh pe

Cszul cand
testatorul a

dispus ea lu- mostenitor

crul stain ea si
fie predat In

T1T. II.

sau pe legatarul su de a dolAndi lucrul strdin

de a-I predh In natur legatarului particular, j'ara a puteet

inlocul acest lucru prin valoarea lui, In care caz legatul

nu va puteh fi executat, daca proprietarul lucrului va refuzh de a-I vinde (1.
Legatul luDin cele mai sus expuse rezult c, testatorul ar puteh
crului mogtenitorului san s5, lese unui legatar particular lucrul mostenitorului, rem
legatarului heredis 2 sau al legatarului universal, cci acest lucru este
universal. Vaun lucru strlin. Prin urmare, asemenea legat este valid In
liditate.
dreptul nostru, prin aplicarea art. 906, daca testatorul a
stiut cl lucrul nu erh al slu, ci al mostenitorului sau legatarului universal. El va fi ins nul In cazul contrar, prin
natua.

aplicarea art. 907 (3. Totul se rnrginete deci la faptul

cunostintei sal' necunostintei testatorul.ii. Cimostinta ce el
a avut, ci . lucrul erh strlin, va fi probat de beneficiarul
legatului 4 .
In Institutele lui Gaius, II, 202, se zice, de asemenea:
Quo genere legati (per darnnationem), etiam aliena res le-

Dr. roman.

gari potest, ut et heres redimere et precstare, aut cestimationem

ejus dare debeat". Vezi qi L. 14 2, Dig., XXXII, De legatis III, unde se zice, de asemenea: Sed si cui legatum

relictum est, ut alienam rem redimat, vel proestet: si rediniere

non possit, quod dominus non vendat, vel iminodico prwtio vendat, justam oestimationem inferat".
Marcad, IV, 141.

Instit., De legatis, 2, 20, 4.

Cpr. Laurent, Avant-projet de ruision du code civil, III,
p. 380.

Dr. stain.

Legislatiile strAine valideazii, aceste legate fricute

sub form de sarcini. Vezi, de exemplu, art. 838 C. italian,

(cpr. Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 576, p. 423),
art. 863 C. spaniol, art. 1014 C. olandez, etc. Vezi qi art. 816
2 din Ante-proiectul de revizuire al lui Laurent. Asemenea
legate erau valide i la Romani. Cpr. Instit., De legatis, 2,
20, 4 i L. 67 8, Dig., XXXI, De legatis II. In codal

C. francez.

francez, aceast chestiune este, din contra, foarte controversat,

Controversfi.

din cauza art. 1021, care declar, in termeni absoluti, nul

(4)

legatul lucrului altuia. Vezi controversa arktatg. in Thirv, II,

449 qi in Pand. fr., y Don. et testaments, 8448 urm.- Mai
vezi Duranton, IX, 251, 252; Baudry et Colin, II, 2519, 2520;
Planiol, III, 2806; Sirey et Gilbert, Code civil annot, II,
art. 1021, No. 1 urin.
Vezi supra, p. 269.

273

LEGATITL LIICRULTJI ALMA. ART. 906, 907.

Motenitorul sau legatarul nu va puteh insa, in ase- Preda,rea 111.menea caz, a/ predeh legatarului particular valoarea lucrului 01111.i.
legat, ci numai insu acel lucru (').
Codul nostru, ea Ili cel franeez, nu prevede cazul In coma and
atpuaerrttitinet:67,e_t
care lucrul legat apartineh de mai inainte legatarului. Art. 805
din codul Calimach 661 C. austriac) declara tug asemenea gatarulni
legat nul 2 afara, de cazul cand testatorul ar fi inteles ca
legatarul sa, ie pretul acestui lucru.
Art. 878 din codul spaniol (lela 1889 dispune, de ase- c. 8pE!niol.q.i.

menea, ea legatul este nul, dad lucrul legat erh proprie-altestrdtriazitu

tatea legatarului In momentul fa,cerei testamentului. Aeest

text adaogit insa ca daca legatarul a dobAndit lucrul cu

titlu gratuit, el nu poate cere nitnic; iar daca 1-a dobandit
cu titlu oneros, el poate cere ca fnotenitorul sa-I despagubiasca de ceeace a dat pentru dobandirea lui, dispozitie admisa

&tat prin art. 661 din codul austriac, cat i prin art. 843
din eodul italian. Asemenea dispozi0e, imprumutata dela
Romani 3, este Insit inutill; caci fiind vorba, In specie, de
legatul lucrului altuia, asemenea legat ar puteh fi validat
la noi, prin aplicarea art. 906 (4.
Pana, acutn am presupus ca testatorul a legat lucrul
altuia, avand cunoOinta deplina ca acest lucru este o "no-

Art. 907.

prietate straina (art. 806). Dad, ,e1 e legat insa, lucrul altuia,
(I) Laurent, Avant-projet de rvision du code civil, III, p. 380.
(2) Sin autem res nies legetur mihi, legatum non valebit". (L. 66
6, in fine, Dig., XXXI, De legati8 II).
Cion id quod
?ileum eat, non possit anylius fieri meum". Cpr. Pothier, Don.
testamentaires, VIII, 165, p. 270 (ed. Bugnet).
(8) Quod si rem emissem mihi legatam, usque ad pretium quod
mihi abed, competit mihi ex testamento actio". (L. 34 7, Dig.,

XXX, De legatis I).

(4) Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 165 urm., p. 270
urm.; Laurent, Avant-projet de rvision du code civil, III,
p. 381, No. 10. In cotIul francez, nu mai incape indoiale
crt legatul lucrului, care ar apartineit de mai tnainte legata- Dr. franeez.
rului, n'ar aveit nicio valoare, prin aplicarea art. 1021, care
declare. nul legatul lucrului altuia; insA, cu toate acestea,
asemenea legat ar puteA fi valid in cazul cAnd testatorul preTAzAnd do. legatarul ar fi nevoit se-i yawd lucrul, ar fi insArcinat pe motenitorul s'Au de a-1 re.scumpgrit sau de a-i
plAti valoarea. Cpr. Demolombe, XXI, 689; Pand. fr., V' cit.,
8474, 8475, etc.
65105

18

274

C. C. CART EA III.

TIT. II.

CA PI F. V.

s-a vi.

ART. 908, 907.

eregnd cA, este al su

pod si suam (rim) esse putavit (1),
aut si existimabat suam esse" , legatul este nul, pentruc6.
dag el ar fi stiut c lucrul nu este al situ, poate cit nu
aceh asemenea legat : jorsitan enim, si scisset alienam, non
legasset"

Ace,st legat este nul sub legea actualA, chiar daciL

testatorul ar fi o ru(ll de aproape (proxima persona) sau

sotia testatorului (4.

Legatul lucrul altuia fiind In asemenea caz nul, dupit

art. 907, legatarul nu are nicio actiune contra acelui Mgrcinat Cu plata lui.
Confirmares
Dag proprietarul lucrului legat 1-a predat lug de bungnul.
voe
legatarului,
nulitatea legatului este acoperitA prin exe1egatu1ui157
Art. 1,
1190.
cutarea lui, care este o confirmare. Legatul unui lucru nul
dupit art. 907, poate deci fi confirmat, intrucat nu este
vorba in specie de o nulitate de ordine publicA. Pentru ea
confirmarea sit fie va1id6, ea trebue iis, s intruneascl con-

ditiile cerute de lege art. 1157, 1190) 5.

L. 10, in medio, Cod, De legatis, 6, 37.

Dr. roman.

(4)

L. 67 8, Dig., XXXI, De legatis II.

Instit., De legatis, 2, 20, 4.
La Romani, legatul er, din contra, valid, chiar atunci and
testatorul nu stieh, c lucrul legat este al altuia si cre lea a
este al sail, daa asetnenea legat ar fi fost fAcut unei rude de

aproape sau sotiei defunctului, solutie care era admish si de

codul lui Andr. Donici ( 3, capit. 38). Vezi supra, p. 269,
nota 1. Quod si suam elm putavit, non aliter valet r lictum,
nisi proximo persoance, vel uxori, vel alii tale personcv datunt
sit, cui legatum esset". (L. 10, Cod, De legatis, 6, 37).
Lips& unei
actiuni In garantie.

C. Caragea.

Art. 1337 urm.

(5)

Cpr. Laurent, XIV, 134; Pand. fr., y cit., 8463.Daa, cu

toath nulitatea legatului, proclamath de art. 907, el a fost
exeeutat de mostenitor, in necunostinth c lucrul apartina
altuia, i in urmh legatarul a fqst evins de catre adevratul

proprietar, al chrui drept de revendicare rhmne in totdeauna

intact, legatarul nu va aveh o actiune in garantie contra aceluia care i-a predat legatul, pentruch nici testatorul, nici mostenitorul, care a predat legatul, n'au contractat vreo obligatie
de garantie fath de dnsul. Child cel ce a faeut diata va fi
druit lucru str'in nestiindu-1, zice codul Caragea (art. 9,
partea IV, capit. 4), si lucrul acela se va luet de steipan cu
judecata, atunci mofdenitorul nu este dator nimic.
In materie de canzare, cumphatorul evins poate, din contra,
s cearh a fi desphgubit de atre vanzhtor (art. 1337 urm.),
pentrua acesta s'a obligat a-i transfer) proprietatea lucrului

275

LEGATUL UNUI LUCRU INDIVIZ.

Dar daca, In cazul art. 907, legatul lucrului altuia Legatul luerape care
este nul, legatul lucrului testatorului ar fi valid, cu toate lui,
testatorul il
ea el ar fi crezut ca luerul este strain, pentruca daca el a ere &it Malin
voit sa deh luerul altuia, a fortiori, el a trebuit sa voiasca
sa, deh lucrul slit propriu. Prin urmare, vointa sa trebue
sa fie respectata. Si quis rem suam, quasi alienam legaverit, valet legatum, ram plus valet, quod in veritate est,
quay/ quod in opinione"

Legatul ar fi de asemenea valid, daca testatorul ar

Cazul cind
testatorul a

fi crezut el lucrul legat apartineh legatarului, pentruca este erezut a lusuficient ea s ointa testatorului sa, pcSata fi Indeplinita. Sed erul apartinei
et si legatarii putavit, valere constat (legatum), quia exitum legatarulut.
voluntas defuncti potest habere" .
2

Legatul unui lucru indiviz '

Art. 839 din codul italian disptine ca daea testatorul,

motenitorul sau legatarul nu sunt proprietari decAt ai unei
parti a lucrului legat, sau ai unui drept asupra ace,stui lucru,
legatul nu este salid deck pentru gceasta parte sau acest

drept, afara de cazul cand testatorul ar fi inteles a legh

lucrul intreg, ea lucru strain 6.
Care 1 a fi oare, in dreptul nostru, efectul Hirai asemenea le..,at, daca testatorul nu are In lucrul legat decAt o
parte indiviza. Credem ea, In legislatia noastra, ca si in cea
italiana, testatorul care ar fi proprietar in indiviziune eu
altii, asupra, unui lucru mobil sau imobil, ar puteit, In baza
art. 906, sa lese prin testament nu numai partea lui indiTA',ndut

i trebue, prin urmare, s'A rAspundA de inexecutarea

contractului. Cpr. Laurent. XIV, 135; Duranton, IX, 253;

Pand, fr., t,c' cit., 8471, etc.
(I) Instit., De legatis, 2, 20, 11. Cpr. qi L. 4 1, Dig., De

manumishis vindicta, 40, 2.

(-) Instit., loco cit., 11. in fine.
(3 Vezi supra, p. 247, text i nota 4. Vezi asupra acestui legat
Planiol, III, 2807, 2808; Roguin, Tr. de di oit compar (Successions), III, 1565, p. 513, 514.
(4) Cpr. Pacifici-llazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano,

VI, 317, p. 519; Filippis, Corso di diritto

XI, 576, p. 423.

civile italiano,

C. italian.
Art. 839.

Dr. nostru.

276

C. C.CARTEA III.TIT. 11.CAPIT. V.S-a VI.LUCRU INDIVIZ.

dar chiar Intregul lucru stapanit In indiviziune, caci

el poate, cu tiinta, sa deh un lucru strain.
CaznI eiind
La caz de Indoiala asupra punctului de a se ti daca.
este Ind-iall. el a Inteles a dispune de lucrul Intreg, sau numai de partea
asnpra vointei
viza,

defunetulni. sa indiviza, prezumptia este ca el n'a Inteles a dh deal

partea ce i se cuvine din lucrul comun, mai ales daca el a

zis: las lucrul meu sau casa ori moia mea" ; pentruca, dupit
cum foarte bine observa Pothier (1), prin aceasta expresie el a
Inteles a restrhnge legatul la partea lui: Oitm fundus communis legatus sit non adjecta portione, sed meum nominaverit, portionem deben i constat" (2.

Daca testatorul n'are asupra lucrului legat decht un

drept oarecare, el va fi presupus a nu fi legat decat dreptul
ce-1 are e
Exeentarea
vointei

Prin urmare, testatorul care, In specie, stieh

nu are

ca,

lntesta- decal o parte indiviza In lucrul comun, Inteles-a el

torai.

sa

deh

tot lucrul, adeca pe langa partea lui i partea celorlalti comunisti, legatarul va aveh drept la lucrul Intreg, conform

art. 906. Inteles-a el, din contra, sa nu deh decat partea

sau dreptul ce el are In lucrul comun, legatarul nu va aveh
drept decal la partea cuvenita testatorului.
ImpXrtirea InIn caz cand indiviziunea ar exist Inca la moartea tescruini c1111111. tatorului, leoutarul este In drept a cere Incetarea ei, i lin-

parteala va Cleterminh partea lui 4.

Daca testatorul a legat lucrul In Intregimea lui, legatarul n'are interes a cere Imparteala, avAnd drept la lucrul
lntreg.
(1) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 162, p. 270. Vezi

si Do-

mat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 431, 432,
No. 12 (ed. Carr din 1824).

2) L. 5 2, Dig., XXX, De legatis I. Vezi si L. 30 4, Dig.,

XXXII, De legatis III. Cpr. Pand. fr., v cit., 8477; Cas.
fr. Rpert. Dalloz, v Div. entre-vifs, 3779, nota 1.
(8) Pothier, loco cit., 164, p. 270. Cpr. L. 71 1, Dig., XXX,
De legatis I.
(4) Thiry, II, 450, p. 449. S'a decis c5, legatarul unei pArti
indivize este in drept a cere impgrteala lucrului si a tu parte
la operatiile ei, fAr5, ea, in mod prealabil, sh fi cerut legatul
dela mostenitori, pentrueg actiunea in impArtealti, cuprinde
implicit cererea legatului. Cas. rom. S-a I, Bult. anul 1873,
pag. 211.

LEGATIIL UNE! DATORII.

277

Daca presupunem ea testatorul, care n'a legat decat Aplie. art. 923.
partea lui indiviza, a Instrainat acea parte Inainte de a muri,
legatul va fi caduc prin aplicarea art. 923 (I).
Se poate Intamplh ea bunul legat In total sau In modUniversalitate
partial, sa faca parte dintr'o universalitate indiviza de bu- :Ilicnii"loc::
nuri, de exemplu : dintr'o succesiune, dintr'o societate, etc., troveralt.
i, In asemenea caz, chestiunea este controversata, unii pro-

punnd sa se faca o Indoita Imparteall: una a universalitatei indivize i cealalta a lucrului legat (2).

Legatele multiple ale aceluia lucru.

Art. 804 din Codul Calima& 660 C. austriac) dis- C. Calimach.

imule ea, daca unul i acela lucru a fost legat la dota sau Art. 804.
mai multe persoane, Intr'acelal testament sau In mai multe
testamente, legatarul nu va lu lucrul decilt o singura data,
solutie pe care, In lipsl, de text, o credem adevarata qi astazi.
Textul corespunzator austriac adaoga Insa ca ionice alt

legat, ciliar daca ar fi vorba de un lucru de aceea specie

valoare, se envine legatarului de crtteori este repetat,
,gebahren dem Legatar so oft, als sie wiederholt worden
sind" art. 660 C. austriac (2.

C. austriac.
Art. 660.

..1

Art. 2157 din codal germin nu prevede acest caz,

ci acela In care acela lucru a fost legat la mai multe

persoan

C. german.
Art. 2157.

(ist hfehreren derselbe Gegestand vermacht).

Despre legatul unei datorii (legatum debiti).

Debitorul poate sa lese prin te,stament creditorului sal'
ceeace-i datorete (legatum debiti) dei, la prima vedere, s'ar
parea ca asemenea legal n'ar aduce niciun folos creditorului (4 i, In asemenea caz, legatarul va putea sa reclame atat
(') Thiry, loco cit.; Arntz, II, 2097, etc.
(2) Vezi asupra acestei controverse, Thiry, II, 450, p. 449; Arntz,

II, 2096; Demolombe, XXI, 695; Aubry et Rau, VII, 675,

676, P. 154, text qi nota 16; Marcad, IV, art. 1021, No. 142.
(2) Cpr. Roguin, Tr. de droit civil compar (Successions), Ill,
1566, p. 514.
(4) Incit priveste folosul ce legatarul ar putek sil trae], din le-

Validitatea
acestai legat
prin apli c.
art. 978.

278
Art. 1023.
C. francez.

C. C.CART. III.TIT. 11.CAP. V.S-a VI.LEG. DE LIBERATIUNE.

legatul cat i creanta sa,, pentruch calitatea de creditor nu

este incompatibilh cu acea de legatar si pentruch testatorul

este presupus a fi fAcut o liberalitate, %truck el n'a manifestat o vointh contrarh, solutie care erh admish atht In
dreptul roman (1, cat si in dreptul nostru anterior 2 . Art.1023
din codul francez este expres In aceasth privinth, si desi
acest text se vede eliminat din codul nostru, totusi solu0a
este aceeas, in baza art. 978, aplicabil, duph cum stim, la testamente vezi supra, p. 171 si 177, duph, care clauzele primitoare de douh, irqelesuri se interpreth In sensul ce pot aveh

un efect, iar nu In acela ce n'ar produce nici unul,

ut valeat, quam ut pereat 3 .

magis

Despre legatul de liberatiune (legatum liberationis).

Duph cum debitorul poate sh lese creditorului creanta

sa, tot astfel creditorul poate sh, lese sau sh, ierte debitorului datoria sa
recte legantur" 5 .

Omnibus debitoribus ea, quce debent,

gatul banilor re-i datorete testatorul, vezi supra, p. 178. Cpr.

Thiry, II, 451; Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI,

611, p. 441.
L. 86, Dig., XXXI, De legatis II. Vezi asupra legatului debiti In dreptul roman, Dernburg, Pandekten, III, 112, 30,
p. 219 urm. (ed. a 7-a).
Vezi art. 810 C. Calimach (667 C. austriac), citat sup) a,
p. 177.

Vezi supra, p. 172, text i nota 1.

Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 432,
No. 13 urm. (ed. Carr); Pand. fr., y cit., 8570 urm.; Troplong, III, 1974; Filippis, op. cit., XI, 605 urm., p. 438 urm.;
Cas. fr. Pand. Priod. 93. 1. 115, etc. Renuntarea la da-

torie ar pute fi validatit, Cu toate cit testamentul ar fi anulat,

dac, creditorul ar fi tnteles a face un act de liberalitate. Cas.
fr. Rpert. Dalloz, y Di8p. entre-rife, 3805, nota 2. Vezi
tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 254, unde am arAtat
c remiterea datoriei nu este supus5 formelor donatiunei.
L. 1, Pr., Dig., De liberatione legata, 34, 3. Vezi qi L. 3,
Pr., Dig., loco cit., unde se zice: Liberationem debitori posse
legan, jam cerium est". Vezi asupra legatului liberationis,
In dreptul roman, Dernburg, Pandekten, III, 11g, 2, p. 218
urm. (ed. a 7-a).

LEGATUL DE LIVERATIUNE.

279

Codul lui Andr. Donici dispune, de asemenea, ca le- c. Alldr. Donici

gatul poate s aiba de obiect iertarea de datorii de bani.
Legatul de liberaOune poate fi facut pentru toata suma
datorita de legatar, sau numai pentru o parte din aceasta
suma (t, pentru capete sau numai pentru procente.
Asemenea legat poate fi filcut pur i simplu, sau sub
conditie

Daca testatorul a iertat pretinsului debitor un lucru

pe care nu-1 datoreh In realitate, legatul este inutil
Codul Calimaeh cuprinde, In aceasta privinta, mai multe C. Calimaeh.

regule de interpretare, care ar We& fi aplicate i astazi,

Art. 809.

In ba/a principiilor generale. Astfel, dupa art. 809 din acest

cod 666 C. austriac , remiterea datoriei nu cuprinde decat

datoriile actuale, nu Insa. i cele contractate In urma constituirei legatului
De asemenea, daca prin legat s'a iertat ipoteca 5, sau Iert. area ipoteamanetu 1. ori

chezillia 6, nu se socotete ca s'a iertat i cel,lusiimeatene.tn-

(I) Non solum autem quod debetur, remitti potest, verum etiam
/2

S;

(4)

pars ejus, vel pare obliyationis". (L. 7, Pk., Dig., De liberatione legata, 34, 3).
epr. Pand. fr., y Don. et testaments, 8574.

Pand. fr., v cit., 8575; Troplong, III, 1977. Cpr. L. 7 2,

Dig., De liberatione legata, 34, 3.
L. 28 1 si 2, Dig., De libevatione legata, 34, 3. Legatul
general de liberatiune sau de remitere a datoriilor, cuprinde
nurnai cele existente In momentul facerei testamentului, nu
fnQa sl cele posterioare (comprende los existentes al tiempo

(6)

(6)

de hacerse el t(stamento, no las posteriores)", zice art. 872

din codul spaniol. Cpr. Troplong, II, 1978; Pand. fr., y cit.,
8583. Legatul de liberatiune nu cuprinde numai capitalul
datoriei, ci i procentele care au curs dela facerea testamentului i pana la moartea testatorului. Cpr. L. 28 6 si L.
31 4, Dig., De liberatione legata, 34, 3.
Daca din termenii testamentului ar tezulth ea s'a legat MA's
creanta ipotecark debitorul legatar Ts, cere dela mostenitor
ea el sa consimta la radiarea ipotecei (art. 1788) i, la caz de
refuz, Il va urmArl prin actiunea ex testamento, pentru a fi
condemnat la radiare printr'o hotartre judecAtoreasca. Pand. fr.,
v cit., 85b1.
Legatul de liberatiune facut debitorului principal foloseste
dejusorului; acel facut fidejusorului nu foloseste Insa debitorului principal. (Cpr. L. 2, Pr. si L. 5, Pr. si 1, Dig.,

De liberatione legata, 34, 3). In fine, legatul facia unuia din

C. spaniel.
Art. 872.

280

C. C.CART. irr.TIT. II.CAP. VS-a VI.LEG. DE LIBERATIIINE

datoria, de cateori aceasta nu rezulth din termenii testamentului (I).

C. Calimach.

Art. 807.

Prelungirea termenului de plath nu atrage iertarea

dobanzei.

Legatul creantei, ce testatorul ar aveh In contra legatarului, obligh pe mostenitor a dh titlul creantei In mama,
debitorului legatar, sau, neghsind acest titlu, a-i dh o adeverinth, pentru ca, In urml, sh nu mai fie supitrat nici pentru
capete, nici pentru dobh.nzi (art. 807 C. Calimach, 663 C.
austriac) (2).
Legatul cre-

Dach, s'a llsat cuiva legatul creantei ce testatorul are

atoni'eul aeree teesotan--in contra unui tertiu (legatum nominis) (3, mostenitorul este
tCraunnitertiu.obligat
sh da legatarului titlul acestei cre,ante, pentru ca
. Calimach.
Art.

C. austriac.
Art. 668.

acest din urml s'o poath Incas. Llsanduse cuiva legatum

datoria (creanta) ce legatorul are sh. ieh dela altul, se Indatorete mostenitorul sh deh zapisul, si sh lese legatarului
jaiba Improtiva datornicului, pentru ca sh-si ieh capetele
Impreunh, cu dobAnzile", zice art. 808 din codal Calimach
(664 C. austriac 4 .
Codul austriac mai prevede, prin art. 668, eh In legatele tuturor creantelor existente (aller aussenstehenden Forderungen), nu intrh efectele publice, nici capitalurile plasate

asupra imobilelor, nici creantele care provin dintr'un drept

real (51, dispozitie nereprodush In codul Calimach. Aceasth
fidejusori,

nu foloseste, in

principiu, celorlalti fidejusori

(art. 1142). Cpr. Pand, fr., y cit., 8590.

In privinta efectului legatelor de liberatiune, atunci &And
debitorul are mai multi cuobligati (art. 1141), vezi Pand. fr.,
y cit., 8579. Cpr. L. 3 3 si L. 29, Dig., loco cit.
Cpr. Pand. fr., y Don, et testaments, 8582.
Cpr. L. 3 3, Dig., De liberatione legata, 34, 3. Debitorul
care, in necunostinta legatului ce i s'ar fi filcut, ar fi platit
mostenitorului datoria ce el ar fi avut dare defunct, ar putea,
prin condictio indebiti (art. 993), sii, cear5, inapoi suma pltaitli.

Troplong, III, 1979; Saintesps-Lescot, IV, 1515, pag. 573;

Pand. fr., y cit., 8584, etc.
Vezi Dernburg, Pandekten, III, 112; 1, pag. 217 (Forderungsvermdchtnis); T. Hue, VI, 350, etc.
Cpr. art. 844 2 C. italian.

(9 Curtea din Douai a decis, de asemenea, a dispozitia prin

care se dispune de intregul mobilier al testatorului, argintiirie,
haine, rufe, etc., nu cuprinde titlurile de rent% si creantele

LEGATUL ITNUI FAPT.

281

soluOe poate Insa, fi contrara intentiei testatorului; caci, precum am spus-o de mai multe ori, totul, In asemeneh materie, atarna de vointa i intentia testatorului, pe care judecatorii fondului o apreciaza, In mod suveran.
Dalia codul austriac, i chiar dupa, al nostru, in le-Legatui tuttigatul tuturor creanrelor intra, de buril seama, toate crean-ror creantelor.
tele existente In momentul mortei testatorului, pentruca, In
specie, este vorba de legatul unei universalitati, supusa creterei i rnicorarei pana In momentul mortei testatorului (I).
Chestiunea este lusa de a se t daca legatul conceput Co cuprinde
legatul tutuIn termenii urmatori: las toate creaqele mele, cuprinde ,,;
V ror creantelor
pe cele nascute In urma facerei testamentului. Negativa era
mele.

admisibill la Romani, unde cuvintele al meu, ale mele se

refereau numai la precent, nu lusa i la viitor 2 . Aceasta
solutie nu este Irisa conforma cu vointa testatorului care. de
cateori face un legat, are In totdeauna In vedere momentul
mortei sale, prin urmare, creantele ce el iva 'asa In acest
moment 3

Despre legatul unui fapt (in faciendo, aut in non faciendo).

;4ini c, nu numai lucrurile, dar i faptele, Intrucht

sunt permise i licite, pot face obfectul unui legat 4. Astfel,
a puteh sa oblig prin testa,ment pe motenitorul rn- u a plati
datoriile unui tertiu, a preface sau zidi din nou casa acestui
tertiu, etc. Damnas esto heres domum illius reficere, vel
ce apartineau testatorului. D. P. 46. 2, 155; Sirey, 46. 2. 364;
Pand. fr., vo cit., 8072.
(') Vezi Mattei, I para grafi del codice civile austriaco avvicinati dalle leggi romane, france,si e sarde, III, p. 343, No. 3
(Venezia, 1853).
(2) Nam, efim dicit (testator) vestem meam, argentum meum, hac
demonstratione meum prcesens, non futurum tempus ostendit".
(L. 7. in medio, Dig., De auro, argento, mundo ornamentis,
etc., 34, 2).
(8) Vezi Mattei, op. cit., III, P. 343, No. 4, care citeazii In acest
sens pe Carozzi i Nippel, In contra pirerei lui Zeiller.

(4) Vezi supra, pag. 246, 247. Cpr. C. Bucureqti, Dreptul din
1901, No. 48, P. 386; Baudry et Colin, op. cit., II, 2512,
2515 i autoritAtile citate supra, p. 247, nota 1.

282
Art. 1075.

COD. CIV.

CART. III. T1T. II.

illum core alieno liberare" (t

C A P. V.

S-a

VI.

ART. 908.

Aceasta ar fi o sarcinI (modus),

pe care a impune-o mostenitorului sau legatarului meu

universal, i sanctiunea unui asemenea legat ar consisth,
pentru cazul cand debitorul lui ar refuzh de a-1 executh, in
plata de desplgubiri, In care se preschimbit ()rice obligatie
de a face sau de a dh art. 1075 (2).:
Despre legatul unor lucruri nedeterminate (genus).

Art. 908. Mad legatul dat e un lucru nedeterminat,

cinatul eu legatul nu este obligat a dit un lucru de calitatea cea
mai bung, nu poate ins& oferi nici lucrul cel mai rhu. (Art. 906,
907, 983, 1027, 1103 C. civ. Art. 1022 C. fr. (3).
Modurile de
determinare
ale luerului.

C. Calimach.
Art. 840.

Legatul unui lucru nedeterminat (legatum generis) este

valid, sub conditia mnsul ca acest lucru s poatI fi determinat. Determinarea se poate face prin arAtarea genului, a.
mhsurei, ctirnei, numiirului, etc. (4.
Astfel, este nul legatul unui animal, legatul de in,
grane sau alte producte, f6rA nicio alt,I determinare 5 , Pen(I)

Instit., De legatis, 2, 20, 21. Vezi 4i L. 66, Dig., XXX,

De legatis I. Cpr. art. 840 din C. Calimach, care are urmitoarea cuprindere: Pentru lucrul de ra'cut ce s'au lasat unei
politii (unui ora), se indatore.gte fiecare motenitor pentru
termen spre facerea acelui lucru, i are jalobi
totul,
&supra Impreunh motenitorilor shi de au cere analogon
dela danii; iar de s'au inshreinat motenitorii, ca ei Insii

(4)

facs lucrul acela, i loind a dit bani In locul lucrului, nu se

cade a le se 6, ascultarea.
Cpr. Pand. fr., e cit., 8591; Laurent, XIV, 151; Baudry et
Colin, II, 2571; C. Angers, D. P. 53. 2. 204, etc.
Vezi L. 37, Pr.. XXX, De legatis III; Pothier, introduc,tion
au titre des testaments, I, 92, P. 434 *i Don. testamentaires,
'XIII, 267, pag. 301 (ed. Bugnei); Domat, Lois civil s, VI,
pag. 442, No. 22 (ed. Carr). Cpr. Dernburg, Pandeltten,
III, 110, pag. 214, text i nota 7; Roguin, Tr. de droit
compar (Sue( essions), III, 1578 urm., p. 522 urm.
Ubi autem non apparet, quid, guale, quantumgue est in
stipulatione, incertani esse stipulationem dicendum est" (L. 75,
Pr., Dig., De verborum obligationibus, 45. 1).

Ergo si guis fundum, sine propria appellatione, rd hominem

generaliter, sine proprio nomine, aut vinum frumentumve sine
gualitate, dan i sibi stipulatur, incertum deducit in obliga-

tionem". L. 75 1, Dig., loco cit.

LEGATUL DE LUCRURI NEDETERMINATE.

ART. 908.

283

truca debitorul legatului ar putea sa se libereze predand

once animal, de exemplu : un purice, o musca, etc., sau o
cantitate de producte oricat de mica, de exemplu: un gra-

unte 4, ceeace ar face dreptul legatarului iluzoriu (2); pe

cand legatul unui cal, unui bou, a 100 decalitri de yin, a
100 saci de grail, etc., ar fi din contra valid, pentruca
animalul legat este determinat In genul sau, dupa cum este
determinata i cantitatea sau catimea productelor legate (3).
,,Cand din multe lucruri de un fel cum am zice din C. caragea.
cai i altele , se serie un legat nehotarit, tot unul nehotarit

e dator clironomul sa dea; iar de va serie hotarit, pre cel

hotarit este dator sa-1 da", zice codul (1aragea art. 16,
partea IV, capit. 4).
De asemenea,

tot valid ar

fi legatul prin care s'ar Cszn1 cfind

lash cuiva productele sau vinul necesar pentru consumatiaVaireteegtae?

sa anuala sau a familiei sale, fiindca, In asemenea caz, minatg.
catimea legata poate fi determinata (4.
Daca, la moartea testatorului, nu se gasesc In succe- C. calimaeh.
siunea lui lucruri de specia celor lcgate, motenitorul le va Art. 8b2.
cumpara, i le va preda legatarului, aceasta considerandu-se
ca o sarcina impuqa de testator 5 . OloVenitorul zice art. 802
din codul Calimach 658, in medio C. austriac), este dator

a cuinpara i a da legatarului lucrul care s'a lasat, nu

anume din averea legatorului, -ti nehotarit, daa nu se va
gasi In aNerea lui un asemenea lucru".
De cateori, deci, testatorul a dispus de un lucru nedeCpr. L. 94, Dig., De verborum obligationibus, 45, 1. Vezi
Unger, System des Osterreichischen allyemeinen Privatrechts,

(2

I, 50, p. 406, nota 10. Vezi de acelas autor, Das Osterreichische Erbreeht, 68, p. 301; Demolombe, XXIV, 313; Duranton, IX, 240; Pand. fr., v cit., 8544, etc.
Legatum, nisi certcv rei sit ... nullius est momenti". (Pauli
S ntentice, De leyatis, 3, 7. 13).
Cpr. Duranton, IX, 240, p. 247; Laurent, XIV, 148; Baudry
et Colin, II, 2564, 2846; Pand. fr., y cit., 8434, 8544; BaudryLacantinerie, Prcis, III, 1087 (ed. a 9-a); Filippis, CO7'80 di

diritto civile ita iano, XI, 581 urm., p. 426 urm. Vezi si Demolombe, XXIV, 313.
(4) Duranton, IX, 240, p. 248 (ed. a 4-a); Troplong, III, 1955;
Pand. fr., y cit., 8544, etc.
(8) Duranton, IX, 241; itIourlon, II, 863, etc.

Aplicares
art. 983.

284

COD. CIV. CART. III. TIT. II.

CAP. V. S-a VI.ART. 908.

terminat In individualitatea sa (in ipso individuo), ci numai

In specia sa (art. 1103), in deobfte, duph cum se exprimii,

art. 796 din codul Calimach; cand, de exemplu, el a zis:

las cutArui un cal, o cash, o moie, un vas de vin, etc.",
alegerea lucrului ce urmeazh a fi predat legatarului, apartine
motenitorului, prin aplicarea dreptului comun (art. 983) (I,
duph care, la caz de indoialh, se primete interpretarea cea
C. Calimaoh. mai favorabill debitorului. (Vezi i art. 1027). Dach cineva
Art. 797.
va lhsh legatum nehothrit din lucrurile tot de un fel, zice
art. 797 din codul Calimach (656 C. austriac), atunci se
cuvine ale gerea mogenitorului" 2).
C. Calimaeh.
Testatorul ar puteh ins/ sh lese alegerea in sarcina
Art. 798.
1 egata rului . .. nisi aliud test ator dixerit, In care caz el are

facultatea de a alege lucrul cel mai bun (3. Dach testatorul a lh,sat alegerea, legatului la legatar, acesta are voe
sh aleagh, cel mai bun din lucrurile de acelas fel", ice
art. 798 din codul Calimach 656 C. austriac 4.

Alegerea din
Testatorul ar puteh, de asemenea, sh lese alegerea lucrului
partes mini
legat
la buna pliteere a unui tertiu, ex arbitrio boni viri 5 .
tertin.
Ceeace lush testltorul War mai puteh face astAzi este
Alegerea persoanei legata- sh Incredinteze mo.;tenitorului sau unui tertiu dreptul de a
mini.

(1) Thiry, II, 447 bis; Baudry et Colin, II, 2566; Laurent,
Dr. roman.

(2)

XIV, 149; Duranton,1X, 242; Arno., II, 2086; Mourlon, II,

863; Marcad, IV, 144; Filippis, op. cit., XI, 581, p. 426, etc.
Cpr. art. 870 C. italian, art. 2155 C. german, etc. La Romani, in materie de obligatii conventionale, alegerea apartinea tot debitorului, in caz de tacerea partilor; iusa, cu toate
ace,tea, in materie de legate, alegerea apartinea legatarului,
de cateori lucrul legat er nedeterminat, afara de cazul cand
te,tatorul ar fi dispus contrariul. Si generaliter servus vel
cilia res legatur, electio legatarii est, nisi aliud testa tor dixerit". (Instit., De legatis, 2, 20, 22).
Cpr. T. Hue, VI, 349, in fine, i toti autorii.
Conform: art. 873 C. italian.
Cpr. art. 659 C. austriac (nereprodus in codul Calimach) si
art. 871 C. italian. Vezi Filippis, op. si loco cit., 582, p. 427;
Trib. Carcassonne, Cr. judiciar din 1912, No. 80, p. 945 (cu

observ. noastra). Vezi si supra, p. 163, 164. Daca ce] de al treilea

retina de a face alegerea, sau nu poate s'o faca, din cauza

ca a murit, ori din alta pricina, alegerea se va face de mostenitor, conform dreptului comun (art. 908, 983, 1027 C. civ.).

Art. 872 din codul italian dispune ca, in asemenea caz, alegerea se va face de tribunal.

LEGATUL DE LUCRURI NEDETERMINATE.

ART. 908

285

alege persoana legatarului, acest din tiring, neputAnd fi deter-

minat decAt de insu testatorul, prin testamentul su (1).

Daca testatorul n'a dispus nimic prin testamentul sau, cazui ei,nd
n'a
alegerea, lucrului legat se face, dupg, cum am vgzut mai testatorul
dispus nimie

sus, de motenitor i, In asemenea caz, lucrul predat nu va prin testament.

fi nici de calitatea cea mai bung, nici de cea mai rea, ci

de o calitate mijiocie
nec optimus, nec pessimus, dupg,
cum se exprima lege,a romana. Motenitorul, zice art. 797 C. Calimach.
din codul Calimach (656 C. austriac modificat , nu este Art. 797.
Indatorit s deA, lucrul cel mai bun, nici are voe sg, dea
lucrul cel mai prost, ci este dato r
deA lucrul de mijloc".
Aceasta nu este decal aplicarea art. 1103 din codul Art. 1103 C.
civil, dupg, care, In caz de a se datori un lucru determinat
actual.
numai prin specia sa, debitorul nu este obligat, spre a se
liberh, sit dea cea mai 'mina specie, dar nici cea mai rea.
Testatorul este lug fiber sa modifice dipozilia legei Modifie.
i In aceasta privinta, lgsand debitorului legatului libertatea Pz.itsieis de
d
de a
lucrul de calitatea cea, mai proastil, in care caz acmtra: testator.
u
legatarul va primi neapgrat lucrul oferit de motenitor (2.
Proiectul art. 908, care n'a fost modificat deal ID Aplie. art.la908
n recia iunei sale, preNedeh, ca exemplu: legatul unui ngusmtuaii
privita

cal sau al unui vas de vin; de unde rezultl, c acest text specii
se aplica numai la legatul unei specii rPlimitate (genus
illinzitatum), de exemplu: la legatul unui cal, unui vas de
vin, etc. Dreptul de alegere al motenitorului nefiind marginit de testator, legiuitorul determing, insei limitele in care
motenitorul trebue sg, faca alegerea lucrului legat.
awl testatorul a marginit el Insusi lucrurile intre Legatul de
care motenitorul poate s aleaga, ziand, de exemplu: lasbnEd"!:uPiagileincutarui un cal din acei ce se vor gas', la moartea mea, in timitat. Ne-

herghelia mea, sau ii las un vas de vin din cele ce atunci apiie. art. 908.
se vor gasi in pivnita mea, etc. (genus limitatum), atunci
art. 908 nu mai este aplicabil, i motenitorul are, In asemenea caz, dreptul de a alege calla sau vasul de vin ce
(I) Vezi supra, p. 160, unde se aratA controversa. Vezi observ.
ce am publicat in Cr. judiciar din 1912, No. 80 asupra unei
sentinte a trib. din Carcassonne, citaa in nota precedentil.
(2) Marcad, IV, 144; Demolombe, XXI, 734; Laurent, XIV,
150; Saintesps-Lescot, IV, 1500, p. 563; Baudry et COlin,
II, 2567; Rand. fr., y cit., 8550, etc.

286

C. 0.C ART. 111.TIT. II. CAP. V.S-a VI. LEGATUL SINGULAR.

va vol, chiar cel mai prost, fan% ca legatarul sit poath zice
eh luerurile oferite nu sunt de calitate mijloeie, pentruch
mostenitorul avhnd alegerea, el este liber de a-si exercith
dreptul shu asa cum voeste
povhtueste interesul
Cazul and leTot prin aplicarea acestui prineipiu trebue sh decidem
gatarul are cit legatarul va aveh, In asemenea caz, dreptul de a alege
alegerea.
fost conlucrul eel mai bun, dach dreptul de alegere
ferit anume prin testament
Le,satul mai
Nu trebue sit confundam legatul unui genus cu leitatul
multor lucreni
mai
multor
lucruri flcut sub alternativh. In ambele cazuri,
sub alternaalegerea o are debitorul (art. 1027 ; in legatul alternativ,
el poat,e insa dh, conform art. 1026, literul eel mai prost,

contrar art. 908 3.

Art. 1029,
Atilt In cazul cand legatul are de obiect dota lucruri
1030 si 1095. alternative, elt si In eazul cilnd e/ are de obiect un lucru
ce urineazh a fi luat din mai multe lucruri de aceeas specie,
legatarul evins poate sit cearh sau al doilea lucru, eare face
obiectul legatului alternativ, sau un alt lucru de aceeas
specie; Insh aeeasta nu este, dupit cum am mai spus-o, un

recurs In garantie propriu zis, ci mai mult o chestie de

validitate a plAtei art. 1029, 1030, 1095 4.

Despre efectele legatului singular sau particular.

Efectele aeestui kgat, ca si a celorlalte, sunt relatiN e:

10 la punerea legatarului in posesiune art. 899 2

20 la dobAndirea fructelor bunurilor legate art. 899 2, 900

30 si, In fine, la plata datoriilor testatorului art. 775 parte

finalh si art. 909 .
e) Laurent, XIV, 149; Demolornbe, XXI, 733; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 167 bis; Troplong, III, 1963; Arntz, II,

2087; Aubry et Rau, VII, 722, p. 492; Baudry et Colin,

I ezi 1nsl CoinII, 2566; Pand. fr., y0 cit., 8548 urm.
Delisle, op. cit., art. 1022, No. 4, p. 483 (ed. din 1855).

(2) Baudry-Lacantinerie, Prcis de droit civil, III, 1087, in fine,

p. 709 (ed. a 9-a).
(8) Cpr. Thiry, II, 447 bis; Demolombe, XXI, 733; Pand, fr.,
y cit., 8557, etc.
(4) Vezi supra, p. 250.

LEGATUL SINGULAR SA U PARTICULAR

ART. 899

2, 900.

287

Efectele legatului singular in privinta punerei in posesiune

si a dobandirei fructelor.
Art. 899 2.
Cu toate acestea, legatarul singular nu va
puteh intrix, In posesiunea lucrului legat, nici a pretinde fructele
sau interesele, decat din ziva la care a facut cererea In judecata,

sau din ziva In care predarea legatului i s'a Ineuviintat de bun

'roe. (Art. 483 urm., 653, 889 urm., 895, 898, 900, 902, 1088
C. civ. Art. 1014 C. fr.).
Interesele si fructele- lucrului legat devin ale
Art. 900.
legatarului din motuentul mortei testatorului, i (lack' dnsul n'a
fficut cererea inaintea justitiei:
1 COnd testatorul a declarat expres fu testament el voete,
a se urmit astfel;
2 CtInd s'a legat drept alimente o renta viagera sau o pensiunne. (Art,890, 898, 899, 1639 urm., 1907 C. civ. Art. 1015 C. fr.).
I.

Punerea In posesiune a bunurilor cuprinse In

testament (art.:899 2)(').

Le4ataru1 singular sau particular, ea ()rice legatar In Peraoanele.

gene re, nu poate intr cu dela sine putere In posesiunea gdaetatarde a rpeariteilegatului situ, ci trebue neaparat sA cearA punerea sa In eular trebueposesiune, daca legatul nu i se precI6, de bunl voe de catre ntecaeasr:pPZ-

acei In drept 2 . Legea a uitar Ing sl ne spue dela cine

el trehue sl cearA acbast5, posesiune. In 1ips1 de text, el o
va cere dela motenitorii rezervatari, care sunt Investiti cu
sezina art. 653 ; In lipsa acestora,, dela legatarul universal
sau ell titlu universal, daca existA asemenea legatari C ; iar
In lipsa i a acestora, dela ceilalti motenitori legitimi, fie

shine.

Vezi In aceasta privinta, relativ la diferitele legislatii strrtine,

Roguin, Ti'. de droit civil comparg (Saccemions), III, 1629

urm., p. 550 urm., iar fuck priveste dreptul roman, vezi

Aubry et Rau, VII, 718, p. 476, nota 1.

Pre larea voluntara a legatului particular nefiind supus de Pretiarea lelege la nicio forma speciall, poate fi si tacita, ea putnd re- gatului poute
zula din faptul ca legatarul a fost lasat de mostenitori In fi ll ta"t4'
posesiunea neturburata a lucrului legat, sau ca el a luat posesiunea legatului in fata si cu stlinta lor. Txib. Constanta,
Cr. judicial. din 1902, No. 36, p. 301.
Cpr. Trib. Ialomita, Dreptul din 1893, No. 36.

288

COD. CIV.CART. IIITIT. JI.CAP. V.S-a V1.ART. 899 g

2.

chiar si neregulati, dupg ce toti acestia vor fi si ei pusi In

posesiune. (Vezi supret, p. 224).
Succesiune
Dad, atat mostenitorii cat si legatarii litsati de defunct,
Tacantil.
n'ar primi succesiunea, ea va fi declaratl vacantit si legatarul singular va Indrepa cererea sa de punere In posesiune
In contra curatorului acestei succesiuni art. 724) (1.
Legatarul sinPrin urmare, niciodatl legatarul singular, ca si cel cu
gular ifi cel
titlu
universal, nu va puteh cere punerea sa In posesiune
ca titla universal nu cer dela justitie, pentrud nu numai niciun text de lege nu dg,
niciodatii
punerea lor legatarului singular si celui cu titlu universal dreptul de a
In posesiune cere punere,a sa In posesiune dela justitie, ci, din contra,
dela justitie.
din art. 891, 895 si 899 rezult1 d once legatar, afarg, de
cel universal, este obligat sg, cearl dela mostenitorii legitimi
posesiunea legatului su (2.
Legatarul de lucruri mobile nu poate cere posesiunea
Execnt.
testamentar. nici dela executorul testamentar. Vezi irsfret, p. 377, 378.
CAt pentru proprietatea lucrului legat legatarul sinArt. 644 qi
899 1.

gular o are, ca si ceilalti legatari, din ziva mortei testatorului,

dad este vorba de un corp cert si determinat art. 644 si

899 1 3.
Vezi supra, p. 225, 226.
Vezi supra, p. 227. Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1875,
No. 34. Contra: Trib. Iasi, Dreptul din 1890, No. 78.
(8) Legatele fiind un mod de dobtindire al proprietatei, once legat,

pur si simplu, zice Curtea de casatie, confera lagatarului, din

zitia mortei testatorului, un drept de proprietate asupra lucrului legat, independent de once traditie; de unde rezult,
zice tot Curtea de casatie, cit ,legatarul are calitatea de a
exercit actiunile reale, active si pasive, relative la dreptul
su de proprietate; in ce priveste ins& posesiunea, legatarul
neavand-o de drept, ci trebuind ca lucrul legat sh-i fie predat
fie de bunit voe, fie prin cerere in judecat, urmeaza, c
legatarul nu are calitatea de a exercit actiunile ce decurg
din dreptul de posesiune al uniii lucru, deck dupti, ce a fost
pus In posebiunea legatului stmt. Prin urmare, legatarul particular al unui imobil are, dupg aceast jurisprudent, cali-

tatea de a contesta urmrirea indreptat de un creditor,

fr a i se puta opune exceptiunea el n'a fost pus in pose-

siunea legatului su. Cas. rom. Bult. 1912, p. 764 si Cr. judiciar din 1912, No. 70, p. 820. Dupit cat vedem, Curtea
de casatie statornicii in jurisprudenta sa anterioar, distinge
intre actiunile reale active si pasive relative la dreptul de
proprietate si cele relative la posesiune, conferind legata-

DOBIND. FRUCTELOR BUNURILOR LEGATE.

ART. 899

289

2, 900.

Daca lucrul legat nu este determinat In individualitatea, Cazul cilia

l uduelt
cr almegijai ta
ei numai in specia sa (art. 908), atunci el are o actiune este
personan ex testamento pentru dobAndirea legatului, In contra numai in

aeelui obligat a-1 achith (art.

specie.

902) (4).

Dobindirea fructelor bunurilor legate (art. 899

2 i 900).

II.

Fructele naturale si civile (interesele, dupl cum se ex-Art. 899 2.

2, nu se mai cuvin astlzi
900)

prim6 art. 899 2 si

legatarului din ziva mortei testatorului, dupg, cum le atribui art. 849 din codul Calimach 3), ci numai din ziva
cand el a cenit posesiunea prin judecat6 (4), sau de cAnd i
s'a Ineuviintat de bunit voe, de ciltre acei In drept, predarea
legatului 5. P6n6 in acest moment fructele apartin mostenitorului. Legiuitorul nu face dealt a aplich legatarului
singular principiile generale aplicabile atAt legatarului universal art. 890 dit i eelui cu titlu universal .art. 898
.

Prin exceptie, fructele se cmin insl Jegatarului din Zilla Exeeptii dela
inor(ei te,statorului, chiar dacit legatarul n'a fost pus In pose_ regula4 de 9m0a0i

siune de bunl voe si n'a fileut pentru aceasta nicio cererestis. - rt"
In judeeatit, In douI cazuri, i anume:
10 Mid testatorul a declarai, el Insu in testament O.
rului numai cele dintgi, inainte de punerea sa in posesiune,
nu lima i cele de al doilea. Dupg pgrerea noastrg, insg, 'Aug
la punerea sa in posesiune, legatarul nu poate nici A. urmgreaseg pe detentorii legatului, nici sii fie uringrit de creditorii buecesiunei, el aviind numai dreptul de a procede la
acte conservatorii. Prin urniare, piing. la punerea sa in posesiune, legatarul nu poate introduce contra tertiilor nicio
actiune relatil 4 la bunurile legate, nici actiunea in revendicare, niei petitia de ereditate; pentrueg., de.gl el este proprietar
a die mortis (art. 644, 809 1), totui el nu are Me exercitiul dreptului sgu de proprietate (vezi supra, p. 201, 202 i
224), solutie care, dupg cum tim, se aplicg i motenitorilor
de singe nebezinari. Vezi tom. III, partea II, al Cornent. noastre,

p. 58, text i nota 1.

Vezi supra, p. 235 i infra, p. 331 urm.
Legea mai vorbete de fructe fi interese in art. 762 C. civ.
(2) Vezi supra, p. 210, nota 1.
Cpr. C. BuPureti, Drepful din 1886, No. 61.
Cpr. Cab. rom. Bult. 1906, P. 1973.
65105

14

290

COD. CIV,---CARTEA. III. TIT. 11.CAPIT. V.S-a VLART. 900.

Manifestarea voete a se urinh astfel. Testatorul nu are nevoe de a Intretermeni sacramentali, fug yobna sa trebue sit fie

vointei trebue 1
sii. fie expresii.O IIi nt

expresa; ceeace inseinneazI cI ea nu poate fi dedusl prin

prezumtii din catare sau catare Imprejurare, pentrucit aceastit

vointit deroagl dela principiile generale (t
AeeastivointIL
Vointa testatorului ca legatarul A. se bucure de indatl,
trebue eg fie
dupit
moartea sa, de fructele lucrului legat, mai trebue,
manifestatg.
intr'un testa- spre a fi eficace, sa fie manifestatl In testamentul care
ment.
euprinde legatul sau inteun testament posterior, cilci once
alt act emanat dela testator, care n'ar Intruni conditiile unui

testament, precum ar fi de exemplu: o scrisoare, etc., n'ar

fi suficient pentru a conferi legatarului de IndatA dreptul
la fructe (2).
20 Al doilea caz, In care fructele lucrului legat se cuvin

Legarea nnor
rente
pens ninn'i
en

ni'

legatarului din momentul mortei testatorului, fitrii ca el sit

i:
fiat' de ali- fi cerat punerea In posesiune sau sAi se fi Incuviintat pre-

'''.

darea legatului de bunl voe, este acela in care i s'a kgat,

cu titlu de alimente, o rentA viagerl sau o pensiune; pentrucli,
In asemenea caz, legatul avand de object intretinerea zilnicA
Vezi Marcad, IV, 129; Laurent, XIV, 78; Demolombe, XXI,
645: Troplong, III, 1888; Saintesps-Lescot, IV, 1433, p. 515;
Baudry et Colin, II, 2452; Pand. fr., y cit., 9104, etc.
Vointa testatorului de a confer de indatri legatarului proprietatea fructelor ar puteh sit rezulte din elauza prin care el
i-ar fi conferit dreptul de a dispune, la moartea lui, de lucrul
legat in depling proprietate si folosintti. (Pand. fr., y cit., 9107;
Demolombe, XXI, 647; Aubry et Rau, VII, 721, p. 486,

487, nota 3; Baudry et Colin, II, 2452; C. Douai, Sirey, 48,

2, 44, etc.). sau din clauza prin care legatarul ar fi fost scutit
de a cere punerea sa in posesiune; elei des1 aceastit, clanzA
n'are in sine nicio valoare in acest sens cri. testatorul nu poate
sg ieh sezina dela mostenitorul, care o doblindeste dela lege
(art. 653), totusi ea arat, indeajuns vointa lui de a-i conferi de indarti proprietatea fructelor. Mama l, IV, 130; Demolombe, XXI, 646, 648; Laurent, XIV, 79; Troplong, III,
1888; Pand. fr., y0 cit., 9106; Demante et Colmet de Santerre,

Chestie de
fapt.

IV, 159 bis I. Vezi si supra, p. 197.

Judeekorii fondului apreciazh in mod suveran diferitele
clauze ale testamentului si deduc dio ele vointa testatorului,
care, In aceasth privinf, trebue A. fie ciar exprimatA. T. Hue,
VI, 340, p. 431. Cpr. Bandry et Colin, II, 2454; C. Pan,
D. P. 96. 2. 246.

Maread, IV, 129; T. Hue, VI, 340, etc.

DOBAND. FRUCTELOR BUNURILOR LEGATE.

ART. 900.

291

a legatarului. testatorul este presupus a fi avut intentia ca el

sa intre de indata In dreptul sau, pentru ca sa aiba cu ce trai(1).

Legea nu cere ea testatorul sa declare anume ca renta

sau pensiunea a fost legata cu titlu de alimente, aceasta

Cliestie de
fapt.

fiind o chestie, care se va apreci de judecatori dupa Imprejurarile fiecarei ca,uze (2).
Dispozitia exceptionala a art. 900 este aplicabill tuturor Aplie. art. 900
legalegatelor, In genere, dei acest text face parte din sectia la toate
tele.

care se ocupa numai de legatul singular (5).

Nu numai art. 900, dar i art. 899 1, 901 i 902 Art. 899 1

902.
se aplica tuturor legatelor In genere.(4
Aceasta dispozitie fiind insa o derogare dela dreptul Striedi intercomun, trebue sa fie marginita la cele doua cazuri limitativ pretare.
prevazute de lege, fara a puteh fi Intinsa i la altele 5).

(I) Vezi Baudrv et Colin, II, 2455. Cpr. C. Bucure4ti, Dreptul

din 1895, No. 52. Vezi qi supra, p. 210, 211. Cpr. L. 15,
Pr., Dig., De alimentis, vel cibariis legatis, 34, 1.
Legatarul nnei rente viagere sau unei pensiuni alimentare
va ayeit deci drept la venitul rentei sau la prestatia pensiunei
indatS, ce testatorul s'a sIvirit din viatri, putandu-i-se opune
numai prescriptia de cinci ani, predzuti de art. 1907 C. civ.

Art. 1907.

Dacit legatarul este in acela.7 timp i motenitor, el va avd. 30

de ani spre a cere, prin actiunea in imptixtealt", predarea legatul ni qi, in asetnenea caz, veniturile urnnind soarta legatului,

nu sunt supuse prescriptiei scurte preqt,zuttl de art. 1907.

Pand. fr., y cit., 9117; C. Bordeaux, Rpert. Dalloz, y Disp.

entre-vifs, 3844, nota 2, etc.
(2) Marcad, IV, 129; Arntz, II, 2080; Demolombe, XXI, 653.

Dac judedtorii ar decide, in aprecierea lor suveranl,

legatul nu are de scop alimentarea legatarului, nu se va mai

aplic exceptia predzutti. de art. 900, ci dreptul comun (art. 899).

Cpr. Laurent, XIV, 80; Demolombe, XXI, 652; Demante

et Colmet de Santerre, IV, 159 bis I; Baudry et Colin, II,

De asemenea, legatul unui capital n'ar produce do- Neapliearea

blind din ziva mortei testatornlui, chiar dad, ar fi fost legat art. 900 la
unui
Cu titlu de alimente, pentrud exceptia prevAzutil de art. 900 legatul
capital.
nu se aplic deck la rentele yiagere i la pensiunile
tare. Baudry et Colin, loco cit.; Demolombe, XXI, 652;
Pand. fr., v cit., 9121, etc.
Laurent, XIV, 81; Pand. fr.., v cit., 9116. Vezi supra,
p. 211, nota 2.
Vezi lit priyinta art. 899, 1, infra, p. 329. ad notam, iar
In privinta art. 901 i 902, infra, p. 326, 332, 337, etc.
Laurent, XIV, 82 urm. ; Baudry et Colin, IT, 2457, etc.
2457.

292

COD, CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V.S-a VI.ART. 900.

Cu toate acestea, exceptia statornicitit de art. 900 s'ar

mai aplich, dupl unii, In urmAtoarele cazuri:
Cazul unui
1 Cand creditorul a legat debitorului ceeac,e i se datode
li0be:rete aegatum liberationis) 0); pentrucit, In asemenea caz,
legat
es.
datoria fiind sting din ziva mortei testatorului, nu mai
poate st producil dobndt (2
20 CAM legatarul are de mai Inainte posesiunea luPosesiune
t ruonvee.

anterioarit.

Nesplicarea

crului legat, de exemplu ca ImprumutAtor, depozitar, arenda,

chiria, etc. 3).

In baza principiului c dispozitia art. 900 este excep-

art. 900 la tionalI, se decide, In genere, cl legatarul unui uzufruct nu

legatul unui
nzufruct. are drept la fructe din ziva, mortei testatorului, conform
controvevs. citatului art. 900 , de1 existA asemAnare Intre legatul unui
uzufruct i acel al unei rente viagere, ci numai dela ce-

rerea In judecatI sau (lela predarea legatului de bunl voe.

conform art. 899 k 5).
Vezi asupra acestui legat, supra, p. 278 urm.
Thiry, II, 454, in fine; Arntz, II. 2081; Toullier-Duvergier,
III, partea I, 541, in fine, p. 306; Demolombe, XXI, 620;
Aubry et Rau, VII, 718, p. 478; Demante et Colinet de
Santerre, IV, 158 bis V, etc. Contra: Baudry et Colin, II,
2439 qi 2458.
Toullier-Duvergier, loco cit.; Marcad, IV, 130.
Contra:
Laurent, XIV, 44 i 82; Baudry et Colin, II, 2313 i autorii
cita/i supra, p. 198, ad notam, unde se discut mai pe larg
aceast controvers.

Cpr. art. 544 C. civil.

Vezi in acest sens: Troplong, III, 1912; Laurent, VI, 357 i
XIV, 73; Demolonibe, X, 517, 518 i XXI, 637; Baudrv et
Colin, II, 2459; Baudry et Chauveau, Des biens, 468 668;
Rpert. Sirey, v Legs, 1546; Saintesps-Lescot, IV, 1436,
p. 517 urm.; F. Herman, C. civil annot, II, art. 1014, No. 40;
Marcad, II, art. 604, No. 515, 516 qi IV, 131, in fine; Aubrv
et Rau, II, 230, p. 6i1, (i82 (ed. a 5-a) i VII, 721,
p. 487, text i nota 5 (ed. a 4-a); T. Hue, IV, 220; Demante et Colmet de Santerre, II, 445 bis II; Thiry, I, 730;
Arntz, I, 976; Mourlon, I, 1577; Pand. fr., v Don. et testaments, 9086 qi Usufruit, 180. Vezi tom. III, partea I, al
Coment. noastre, p. 413 i 501 (ed. a 2-a).
Contra: Grenier,
Don. et testaments, II, 303 bis, p. 693 (ed. Bayle-Mouillard

din 1846); Duranton, IV, 521; C. Bastia, Sirey, 36. 2. 247

i Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs, No. 3773, nota 2, p. me
(aceast decizie este greit citat in tom. III, partea 1, al
Coment. noastre, p. 501, nota 3).

PLATA DATORIILOR.

ART. 775, 909.

203

Solutia de mai sus este admisibilI nu numai In pri- Legat de u.'

vinta legatului uzufructului, dar i In privinta aceluia al 9" abitatie.
atalei proprietIti (1) i, a fortiori, In privinta legatului unui
drept de uz sau de abitatie (9.
III.

Plata datoriilor.

Art. 775, partea linal. Ce! particular (legatarul) nu contribueste (8) (la plata datoriilor si a sarcinilor succesiunei). (Art. 316,

551, 900 C. civ. Art. 871 C. fr.).

Art. 909.
Legatarul singular nu este obligat a plgti dato-

riile succesiunei. (Art. 316, 551, 775, in fine C. civ. Art. 1024 C. fr.).

Legatarul singular sau particular nu contribue, In pli-Datoriile stint

cipiu, la plata datoriilor i a sarcinilor succesiunei, oricAt unoi:aereiniii,atea

de mare ar fi valoarea legatului slu, pentrucI el ne pri- bunurilor.
mind &cat un obiect particular, tim el datoriile nu sunt
o sarcing a bunurilor particulare, ci a universalitAtei bunurilor. .zEs alienum . . . totius patrimonii onus est' (4. De
aceea, legatarul universal i cel cu titlu universal plItesc
singuri datoriile i sarcinile succesiunei (art. 893, 896, 897);
lar donatarul unei sume de bani sau al unui ori mai multor
lucruri determinate i specificate In individualitatea lor, nu
plItete datoriile donatorului (5, 4)10, cum nici dobanditorul

cu titlu gratuit al unui uzufruct particular (fructuarius certarum rerum) (6), nu este, in lipsa unei stipulatii contrare,
obligat a plitti dobanzile datoriilor chirografare sau ipatecare, i la caz de a fi pl/tit ceva din datoria ipotecarA, el
are recurs In contra proprietarului (art. 551) (7.
(') Baudry et Colin, II, 2460. Vezi insit Cas. fr. D. P. 80. 1.
451; Sirey, 81. 1. 172, etc.
(2) Troplong, III, 1914; Pand. fr., vo Don. et testaments, 9088.
(8) Stim cti. contribuirea la datorii este privitoare la raporturile
dintre mostenitori hare ei, iar plata datoriilor, la acele dintre
mostenitori cu creditorii succesiunei. Vezi supra, p. 231 si
tom. III, partea II, p. 690 (ed. a 2-a).
(4) L. 15, ab initio, Cod, De donationibus, 8. 54. Vezi supra,
p. 214, 234 si tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 337.
(8) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p 336, 337.
(8) Cpr. L. 43, in fine, Dig., De usu et usufructu, 33, 2.

(7) epr. Troplong, III, 1911.Citt pentrn legatarul in usufruct

al unei universalitti de bunuri sau al unei cii,timi din acea

294
Critica legei.

C. C.CARTEA IlI.Trr.

V.S-a VI.ART. 775, 909.

Regula admisa de lege, dupa care legatarul singular

nu plateste, In prineipiu, datoriile defunctului, este Insa, din
punctul de vedere legislativ, o adevarata anomalie, pentruct

de cateori defunctul a lasat datorii, ratiunea si bunul simt

cer ca toti acei gratificati s contribneasca la plata lor, In
proportie cu ceeace primesc, dupa cum lugs legea dispune
prin art. 316, In privinta adoptatorului, care pliiteste (latoriile adoptatului, des' el este un inostenitor cu titlu particular

Principiul ca, legatarul particular nu plateste datoriile

defunctului,
sufera mai multe exceptii, i anume:
particula r
tete datoriile
1 Cand testatorul i-a impus anume plata unei sarcini
defunctului.
sau unei datorii, fie In mod expres, fie tacita,mente 2). Obligatia legatarului rezulta, In asemenea caz, din intentia testatorului si din acceptarea legatului de catre legatar .
Cazul and in
2 Cand in succesiune nu se mai gaseste alt.a, al ere
succesiune nu
se gltsWe &H it decAt acea legata; caci daca, dup.art. 909 C. civil, legatarul
avere dada singular nu este obligat la plata datoriilor defunctului,
aces legatli.
aceasta dispozitie se refera la cazul and averea succesorala.
ajunge pentru plata datoriilor, iar nu si la cazul and In
succesiune nu se mai gaseste alta avere deck cm legata, caz in
Cazurile In
care legatarul

care legatarul, dei singular, este obligat la plata datoriilor

ce greveaza succesiunea din care face parte lucrul legat.
Considernd, zice foarte bine Curtea de casatie, el, fa lipsl
de alte bunuri, legatele pot fi urmitrite pentru plata datoriilor
succesiunei, mns pentru aceasta este necesar ea creditorii s fad,
universalitate, el prateste, dup cum stim, procentele datorillor,
prin derogare dela principiile generale (art. 552). Vezi supra,

p. 218, 229 si 239.

Vezi infra, p. 296.
Cpr. Planiol, III, 2798, 1. titn, In adevAr, ca prin exceptie,
plata datoriilor poate fi impus i In mod tacit. Vezi tom.
IV, partea I, al Coment. noastre, P. 315, nota 1; p. 336, nota 4
si p. 380, nota 3.
(8) Maread, IV, 146; Laurent, XIV, 96; Arntz, II, 2082; Demolombe, XXI, 656; Mourlon, II, 853; Aubry et Rau, VII,
723, p. 504; Baudry et Colin, II, 2573; Pand. fr., y0 cit.,
9152.
O simpla invitare din partea testatorului de a pll,t1
o datorie a sa n'ar fi ins/ de ajuns. Pentru ca legatarul particular s fie obligat la plata datoriilor i pentru ca legatul
s poatl fi revocat din cauza neindeplinirei de sarcini (art. 830,
930), trebue ca aceastl obligatie sl fi fost
In termeni
imperativi prin testament. Pand. fr., y cit., 9153.

PLATA DATORI1LOR.

ART. 775, 909.

295

a se reintoarce in patrimoniul testatorului bunurile de care acesta

a dispus sub form& de legate, dovedind cti nu se pot indestulh din
cealaltA avere rfimas6 pe urma lui, de oarece urmrirea legatelor
pentru plata datoriilor succesiunei este o urmrire subsidiar., care
nu se poate exercit decAt in cazul eAnd averea de care testatorul
n'a dispus este nesufieientA pentru acoperirea pasivului succesiunei(').

30 And legatul particular consista Intr.un imobil Mgr- .cazut and

ruenbtiniliiiengaatt
einat Cu o ipoteca. In asemenea caz, legatarul poate fi obligat
larc
plata ipotecei, in calitate de detentor al imobilului (art. 1790), en o ipotecl.

ramanitnau-i recurs In contra motenitorului sau legatarilor

universali ori cu titlu universal art. 1108 2 i 1799 (2,
dupa curn dispun anume art. 871, 874 i 1024 din codul
francez.

40 Legatarul singular poate uneori A, fie obligat a Natura lucrusufer deducerea, datoriilor sau a contribui la plata lor prin rilor.
tug, natura lucrului, care face obiectul legatului. Astfel,
legatarul unei succesiuni cuvenita testatorului, sau al p5lei
lui dintr'o societate, ori dintr'o universalitate juridica oarecare, luAnd lucrul aqa cum 11 posedh testatorul, va motecil
nu numai activul, dar i pasivul acestei universalit4. Cpr.

art. 1400, 1401 (2.

Ramtine lima bine inteles c, daca testatorul ar fi platit
o parte din datoriile care grevau succesiunea, legatarul nu
Cas. rom. Bult. 1912, p. 768 si C. judiciar din 1912, No. 70,
p. 820. Mai vezi Butt. 1898, p. 841 si 842; Bult. 1906,
p. 297 si 1369; Bult. 1907, p. 1296, 1297; Trib. Constanta,
Aceasfii din uring
Cr. judiciar din 1902, No. 36, p. 301.
sentintA pune in principiu cA legatarul particular fiind considerat de lege ca un tertiu, de oarece el nu continuA persoana
defunctului, ci succede la un bun anutne determinat al succesiunei, cesiunea unor creante datorite de eAtre de cujus
qi de mostenitori, spre a-i fi opozabilA, unneazA mai
HA fie notificatA debitorilor, adeeA mostenitorilor.

Cpr. Planiol, III, 2798; Laurent, XIV, 95; Demolombe,

XVII, 29, 70 unit. si XXI, 659; Mourlon, II, 434, 853;

Arntz, II, 1582; Thiry, II, 455; Pand. fr., y cit., 9162, etc.
(8) Bandry et Colin, II, 2574; Laurent, XIV, 97; Demolombe,
XXI, -657; Duranton, IX, 230; Aubry et Rau, VII, 723,
p. 504; Pand. fr., y0 cit., 9158, etc. DacA testatorul, in loc
de a legit insAs succesiunea, ar fi legat numai bunurile care
fa.c parte din ea, legatarul va luh numai aceste bunuri, datoriile fiind in sarcina reprPzentantilor defunctului. Laurent,
loco cit.; Pand. fr., y cit., 9159, etc.

296

C. C.CARTEA 111.TIT. 11.CAPIT. V.S-a VI.MODALIT. LEGAT.

va fi obligat a deduce decal acele care ar ramaneh de platit;

si vice versa, daca, testatorul ar fi micsorat activul succe-

siunei, legatarul n'ar putek s tal nicio pretentie contra

mostenitorilor (1).

50 Trebue O, mai observara

de ckteori legatele Intrec

tpea lteicgualtaerleor partea disponibill, ele sunt toate reductibile, att cele uni-Arrt. 852.. versale si cu titlu universal, dlt si cele particulare, ara
nicio deosebire (art. 852) (3). Aceasta neavand Insa nimic

Reductibilita-

Art. 316.

ca

comun cu plata datoriilor, dupa cum foarte bine observa

un autor (3), legiuitorul nostru n'a mai mentionat In art. 909
principiul reductiunei.
60 In fine, principiul el succesorii particulari nu contribuesc la plata datoriilor sufere exceptia prevazuta de

art. 316 C. eiv., dupa care, In caz de a murl adopta,tul

t'ara descendenti legitimi, lucrurile venite lui dela adoptator

prin dar sau suecesiune, ce se gasesc In natura la moartea
adoptatului, se Intorc la adoptator sau la descendentii siti,
czt obli gatia de a contribul la datorii. Adoptatorul sau descendentii sai nemostenind, In specie, decAt unul sau mai
multe lucruri particulare, n'ar fi trebuit, dupa rigoarea principiilor, sa plateasca datoriile; Insil, cu toate acestea, legal
prin exceptie le impune aceasta obligatie, ceeace dovede.ste
ca, este vorba, In specie, de o adevarata succesiune, Irisa
anomala (4.
Modalitatile legatelor.

Testatorul este liber de a face o dispozitie pura si

simpla, de a o supune unui termen, cert sau necert 5, unei

Dr. roman.

Pand. fr., y cit., 9159; Aubry et Rau, VII, 723, p. 505,

nota 19, in fine; Demolombe, XXI, 657, etc. Cpr. L. 76 1
si L. 88 2, Dig., XXXI, De legatie II.
Cpr. Pand. fr., y cit., 9165; Laurent, XIV, 93, in ne;
Arntz, II, 1581; Demolombe, XVII, 28; Demante et Cedmet
de Santerre, III, 206, etc.
(2) Marcad, IV, 146.
Cpr. Mourlon, II, 436. Vezi si tom. II al Coment. noastre,
p. 423 urm. (ed. a 2-a).
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 174, nota 2.
La Romani, unde stim c, testamentul nu er valid deck

MODALITITILE LEGATELOR.

297

conditii suspensive sau rezolutorii, precum i unei sarcini,

bine Inteles Heal i permis6.
Testatorul, zice art. 862 din codul Calimach (695 C. C. Calims.ch.
oranduirea sa prin conditie, prin Art. 862.ldi
autriac , poate Ingr

punere de termen, prin Ingreirari, sau prin a1t1 al-Mare

a scopului slu; poate preface sau sg a obori Cu totul scrisul

su testament sau codicil".

Legatul care nu este supus niciuneia din aceste MO- Legat pur li
dalitAti, este pur i simplu. Asemenea legat exist5, i este simplu.
exigibil la moartea testatorului(1). ltaque si purum legatum
est, ex die monis dies ejus cedit" 19.

Indatl ce legatarul a &lit un timp cat de scurt In Art. 899 g 1.

urma testatorului, el a dobandit un drept asupra legatului,
transmitandu-I motenitorilor si (art. 899 1)(3. Si post
diem legati cedentem legatarius decesserit, ad heredem suum
transfert legatum" 4'.
atunci efind cuprindeit o riinduire sau instituire de mostenitor
(caput el fundamentum totius testamenti), aceastii, instituire

nu puteh fi

facutii, eu

termen, nici ex die, nici ad diem.

Astfel, nu se puteh zice: instituesc pe Titius mostenitorul meu,

einci ani dupi moartea mea (institutie ex die)", nici: instituese pe Titius pentru zece ani (institutie ad diem)". In amb-le cazuri, termenul pus de testator se consider ea neseris,
pentruc dacii, s'ar fi admis'o institutie cu termen, testatorul
ar fi murit partim testatus qi partim intestatus, eeeace tim
cii, legea nu ierth (L. 7, Dig., De div. regulis juris antiqui,
50, 17). Vezi tom. IV partea I, al Coment. noastre, p. 24.
(1)

Cpr. Troplong, I, 390; Michaux, Testaments, 1327 urm., p. 206.

Dupli. art. 685 din codul austriac (843 C. Calimach), numai C. austriae.
legatele de obiecte particulare sau de drepturi fcnd parte Art. 685.
din succesiune, legatele rAsplAtitoare racute slugilor, precum
4i legatele lisate pentru prieini cuvioase, adech la mnAstiri,
biserici, scoale, spitaluri, orfanotrofii, shraci, etc. pot fi cerute
imediat duprt moartea testatorului. Celelalte legate nu pot fi

cerute deck dupel un an dela moartea testatorului: Andere

Vermachtnisse erst nach einem lahre, rom dem Tode des Erblassers, gefordert werden". Aceeas solutie erit admisl si in
codul Calimach (art. 843 urm.). Cpr. Roguin, Droit compar
(Successions), III, 1631, p. 551. Vezi infra, p. 316, nota 3.
(') L. 5 1, Dig., Quando dies legatorum, 36, 2.

Cpr. Troplong, III, 2135; Laurent, XIV, 1; T. Hue, VI,

387, p. 492; Thiry, II, 457, etc.
0 L. 5, Pr., Dig., loco cit.
(8)

298

COD. CIV.CARTEA 111.TIT.

VI.ART. 926.

Despre legatele cu termen i cele conditionale.

Codul actual se ocupg de legatul Cu termen (art. 926)

i de cel conditional (art. 925) In sectia care trateazil, de revocarea testamentelor i caducitatea lor. Aceasta clasificare
fiind Insa vicioasa, vom explich ad i i de indatit textele
relative la modalitatile legatelor.

Despre legatul cu termen (l).

Art. 926.

Disuozititmea testamental* en
Ma dela un tiny

.inainte (2), nu opreste' pe eredele numit sau pe legatar de a aveh

un drept dobndit din momentn1 mortei testatorului. (Art. 899,
1022 urm. C. civ. Art. 1041 C. fr.).

Art. 926 ocupAndu-se de legatul cu termen, iar art. 925

matul conditional, cattl, din capul locului, sa, deosebim
termenul de conditie; caci, pe cAnd conditia suspensiva
suspenda dreptul lega,tarului pana la Implinirea ei, ceeace

Deoseb. intre
termen con-de
ditie.

Insemneaz

legatarul nu va aveh drept la lucrul legat

deck la lmplinirea conditiei

Bibliografie.

(1)

termenul nu Impedica, din

Vezi asupra legatului cu termen, Pand. fr., y0 Don. et testaments, 8597 urm ; Rpert. Sirey, v0 Legs, 648 urm.; Michaux,

Inexactitate

de text.

(2)

Testaments, 1326 urm., p. 206 urm.; Troplong, I, 390 urm.;

Savigny, System des heutigen r6mischen Rechts, III, 125
urm., p. 204 urin. (Berlin, 1840), etc.
Legea a voit s vorbeasa de dispozitia testamentar Mewl

cu termen, ins s'a exprimat au, aci nu dispozitia testamentat este fcut dela un timp inainte, ci executarea legatului este acea care se face dupli un tirup oarecare dela
moartea testatorului. Textul francez se exprim i mai au
and zice
condi(ia care, in intenria testatorului, nu face

de clt a suspenda executarea disi ozifiunei, etc." Legiuitorul fr.

numeste conditie ceeace, In realitate, nu este deck un termen.

Cpr. Marcad, IV, 185; Laurent, XIII, 535; Pand. fr. e cit.,
8604. Textul nostru, ce] putin, nu vorbe.ste de condifie. Cu

toate acestea, Petrescu ( Testamentele, p. 670), luandu-se dupfi

autorii francezi i nebgnd de seam aceast schimbare de

redactie, ziee c. condifia preveivta, de aced text nu este o
condifie, ci un ternien, ca i cum textul nostru ar vorbi de
conditie.

(8) Cpr. Marcad, IV, 185; Thiry, II, 457, 485; Laurent, XIV.,

1; Mourlon, II, 833; Duranton, IX, 283, etc. Sed si sub

LEGATELE CU TERMEN.

ART. 926.

299

contra, legatul de a ave,a, fiinta la moartea testatorului, ci

aniana numai exigibilitatea i executarea lui (art. 1022).
In cazul unui legat cu termen este deci suficient ca legatarul s existe In momentul mortei testatorului, pentru ca
el sa dobandeasca un drept transmisibil la mostenitorii sgi (I);

pe cand In cazul unui legat conditional, el trebue A, se

gaseasca. In viata atat la moartea testa torului, cat i In
momentul implinirei conditiei (2 ; altfel legatul ar fi caduc
art. 925 (3). Nimene, zice art. 890 din codul Calimach C. Calimach(703 C. austriac), nu poate castigh nici lash mostenitorilor

Art. 890.

sal dritul atarnat de conditia urnitoare suspensiva), cand

el, la lmplinirea ei, nu se va afla. In viata, sau nu va fi
vrednic a-1 castigh". Vezi si art. 883 C. Calimacb, 699
C. austriac

Solutia de mai sus se aplica, bine Inteles, numai la Legatal fliFut

conditia suspensiva art. 1017 urm. , cad daca legatul ar8arb.:0=tie
fi fost facut sub o conditie rezolutorie, dreptul legatarului
s'ar naste In momentul mortei te,tatorului i ar fi desfiintat
prin Indeplinirea conditiei art. 1019 urin.) (1).
Este deci de mare Inseninatate de la se sti cand legatul
este cu termen si cand el este conditional. La caz de Indo-

Chesti e de
fa pt.

con litione it legatum relictum, non prius dies legati cedit,

quamconditiofueritimplete.(L. 5 2, Dig., Quando dies

legatorum, 36, 2).
Cpr. L. 79, Pr., Dig., De.conditionibus et demonstrationibus, C. calimach.
35, 1; L. 4 1, Dig., Quando dies legatorum, 36, 2. Vezi A rt. 852.

i art. 852 din codul Calimach (687 C. austriae), unde se

ziee
dadt s'a oranduit ea s i cineva legatum o suma
de bani sau alte lucruri pn la un hotrtrit termen, i intntplilndu-se de a muri mai inainte de acel termen (InsA bine
inteles dup5, testator), atunei trece dreptul acesta la motenitorul lui, afarA numai de nu va pute.k dovedi motenitorul
legatarului ert, legatum s'au lttsat legatarului eelui mort, personalicelte numai, pentrua personalnicul legatum ineeteazii
cu moartea legatarului".
Cpr. art. 2074 din codul german.
Intercidit legatum, si ea persona deeesserit cui legatum est
sub conditione". (L. 59, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1). Cpr. Pothier, Obliq., II, 208, 220, p. 98
i 105 (ed. Bugnet); Baudry et Colin, 41, 2835. Vezi tom. VI
al Cotnent. noastre, p. 44 i p. 51, 52.

Cpr. Laurent, XIII) 533; Thiry, II, 457. Vezi asupra eonditiei rezolutorii, tom. VI al Coment. noastre, p. 71 urm.

COD. CIV.

300

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V. S-a VI.ART. 926.

WI asupra acestui punct, judechtorii vor aprecih In mod

suveran termenii testamentului, spre a vedeh care a fost
'Ferman cert.

intentia testatorului (1).

Termenul este cert fi necert n. El este cert (dies
certus) chnd se poate de mai Inainte determinh epoca la

care legatul va fi exigibil, de exemplu : 1 Tanuarie 1914.

In caz cnd legatul este supus unui asemenea termen, aceasta
nu-1 Impedich de a aveh fiinth la moartea testatorului (3),

Ins/ predarea lui nu se poate cere dealt la expirarea termenului ; de unde rezulth eh, dreptul la legat fIcand parte
din patrimoniul legatarului, trece la motenitorii shi, cu toate
eh el ar fi murit Inaintea ajungerei termenului la scadenth,
sau Inaintea cererei de liberare a legatului art. 899 1.
926) (4).

Termenul este presupus a fi stipulat In favoarea 1710favoa-t

nitorului,
afaril, de cazul chnd testatorul a Inteles a-I stipulat 1
rea moqteni- pat In favoarea legatarului, ceeace se va apreeih dupg, Imtorulai.
prejurgri. Um tempus in testamento adjicitur, credendum
est pro herede adjectum, nisi alia mens fuerit testatoris" 5).
Termenul e
presupus sti-

e.n

Thiry, II, 485; Laurent, XIII, 535; Demolombe, XXII, 310;

Maread, IV, 185; Mourlon, II, 888; Duranton, IX, 292;

Demante et Colmet de Santerre, IV, 191; Troplong, I, 403

urm.; Aubry et Rau, VII, 717, p. 474; Baudry et Colin,
II, 2836, 2839. Cpr. Cas. fr. D. P. 75. 1. 35; Cas. rom.
Bult. 1912, p. 276; Or. judiciar din 1912, No. 27 qi Dreptul
din 1912, No. 65. Considerind, zice aceast. din urmi decizie, cii chestiunea de a se t1 dad" un testament este supns
vreunei conditiuni, care afecteazg fns existenta testamentelor
i a legatelor, este o chestie de apreciere a intentiei testa-

torulni, pe care instantele de fond o deduc din fntregul cu-

prins al testamentului Mil ca hotrfrea lor s poat,

fn

aeeast privint, fi supus cenzurei aePstei fnalte Curti".

Vezi infra, p. 308, ad notam i 309.
Cu toate acestea, tot
Curtea noastr de casatie a decis e chestiunea de a se 01
dad. un legat este conditional sau en termen, constitue o chestie

de drept, supus controlului Curtei de Casatie. Vezi Bult.

S-a I, anul 1880, p. 288. Vezi qi infra, p. 309 *i 319.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 174, nota 2.
,,Cura dies certus adscriptus est, certum est deben". (L. 1
1, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1).

Cpr. Duranton, IX, 279; Arntz, II, 2164; Laurent, XIII,

532; Demolombe, XXII, 309; Pand. fr., y cit., 8597, etc.

(9 L. 17, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17.

LEGATE CU TERMEN.

ART. 926.

301

In caz cand termenul a fost stipulat In favoarea mos- Stipul. termenului in fatenitorului, acesta poate sl xenunte la termen si sg. sileasc/ voarea
mogtepe legatar a primi legatul Inainte de expirarea lui (1); pe cand nitorului sau
plata nu poate fi flcutl Inainte de expirarea termenului, legatarului.
clacl el a fost stipulat numai In interesul legatarului (2.

Am zis el termenul fixat de testator poate fi cert i

necert, i am v6zut cA,nd el este cert.
Termenul este necert (dies incertus), atunci cand el
atarnii, de un eN eniment care, desi are-s1 se Intample Inteun

Termen necert.

viitor mai depiirtat sau mai apropiat, nu se poate Insl determinh cu pecizie momentul cand el are A, se Intilmple.
Astfel, cAnd am zis: las lui X 10000 de lei la moartea Exemplu de
lui A, acesta este un legat cu termen necert (dies certus termen neeert.

an, incertus guando), pentruc de0 este sigur cg A are

sI moil,* nu se tie InsI cand aceasta are sl se Intample:
nam diem incertum mors habet ejus" (3).
Termenul produce lug, In cazul de fa0, si, In genere,
In materie de testamento, efectul unei conditii (4, ca si cum
as fi Lis: las 10000 de lei lui X, dace% el va supravetul lui

Efeetul unei
conditii.

(I) Cpr. Michaux, Testaments, 1337, p. 207; Troplong, I, 400.

(2)

(8)
(4)

1 ezi L 1 1, Dig., De cond;tionibies et demonstrationibus,

35, 1; L. 15, Dig., De annuis legatis, 33, 1.
Cpr. Michaux, op. cit., 1338, 1). 207; Troplong, loco cit.
Vezi L. 15, Dig., De annuis legatis, 33, 1. De cateori s'a
fixat un termen, legatul nu va fi exigibil decit la expirarea
lui. Dac termenul erii Indeplinit in momentul facerei testamentului sau mortei testatorului, dispozitia va fi considerat,
ea purii i simplii. Dad. testatorul n'a arAtat momentul
de an4 trebue stt, InceapA a curge termenul, el va curge
din ziva facerei testamentului sau mortei testatorului, dupg
imprejurIri. Cpr. art. 893 C. Calimach. Vezi Troplong, I,
401. Vezi i L. 41 15, Dig., De fideicommissariis libertatibus, 40, 5.
2, Dig., D. conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
L.
1

V( zi, inctit privete deosebirea intre termenul necert i conditie,

Savigny, System des heutigen r6mischen Rechts, III, 125,

p. 204 urm. (I3erlin, 1840).
(9 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 235, 236, pag. 291;
Rpert. Sirey, y Legs, 552; Planiol, III, 2732, etc.
In materia obligatiilor, asemenea termen necert nu produce materia owniciodatl efectul unei conditii, pentrud, obligatia este certii gatiilor.
In principiul Au, i termenul amn numai executarea ei
(art. 1022). Pand. fr., y Don. et testaments, 8603 i v Oblig.,

302

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 926.

,Dies ineertus conditionem in testamento facie, zice

legea romana eitat4 mai la vale in nota (t.
Chestie de
Se poate Insa IntAmplh ca testatorul sit nu fi Inteles
fapt si de interpretare a a face un legat conditional, ci un legat eu termen, ea i
vointei testa- cum el ar fi zis: las 10000 de lei lui X, plittitori la
torului.
moartea lui A". Judecatorii vor apreei care a fost intentia
testatorului. Baca el a Inteles sa pue In suspensie Insaq
existenta dispozitiei (art. 1004 , legatul este conditional i
A (5).

va fi caduc In caz de a murl legatarul Inaintea lui A art. 925,

ceeace face ca el n'a transmis niciun drept motenitorilor
sai; daca, din contra, testatorul a inteles a pune In suspensie
numai execu tarea legatului (art. 1022, atunei legatul nu este
conditional, ci cu termen i, In asemenea caz, este sufieient
ea legatarul sa, fi fost In viata la moartea testatorului pentru
ea O. dobandeasc.4 un drept transinisibil mostenitorilor sal
(art. 899 1 i 926 2).
1303; Thiry, 11, 485 si III, 2; Laurent, XVII, 174;
Detuolombe, XXV, 573; Molitor, Oblig. en droit romain, I,
142, pag. 183, 184; Troplong, I, 398, etc. Vezi tom. VI al
Coment. noastre, p. 24. nota 1 si p. 106, ad notam. Vezi si
tom. IV, partea I, al Coment. noastre, ..p. 174, nota 2.
L. 75, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Vezi supra, p. 299.Judeatorii fondului apreciazh, deci, dad,.
intentia testatorului a fost de a face un legat conditional sau
de a fixk numai un termen de predare a legatului. Astfel,
(IRA testatorul a zis: onosia mea cutare o las, duph fncetarea
mea din viatfi, nepoatei mele, spre a i se dh la cfishtoria ei,
insh pe cht va tral sotia mea, va dispune de venitul ei, iar
la cstoria nepoatei mele, sus zisa mosie fi va fi constituith
(loth", de aici rezult ch intentia testatorului a fost de a !Ash
mosia, In urma inceth'rei sale din viath, nepoatei sale, rezer'rand uzufructul ei sotiei sale; iar din dorinta arhtati de el
eh mosia sh, fie dath nepoatei sale nu rezulth el, in specie,
752,

Exempla de

legat en termen-

chshtoria a fost o conditie sine gua non a legatului 4i

ch

seopul legatului a fost de a o constrnge a se chstitorl. Deci,

dach, in

-Exemplu de

legat conditional.

specie, legatara a murit fnainte de a se ch.litorl,

legatul nu devine caduc, chci el a trecut fa patrimoniul legatarei din momentul mortei sotiei uzufructare. Un astfel de
legat este deci cu termen, iar nu conditional. C. Bucuresti,
Dreptul din 1883, No. 37. Vezi si Trib. Ilfov, Dreptul din
1881, No. 25.
Dispozitia testamentarh, prin care testatorul lash la copiii
ce el va botezh ehte o sumh de bani, care li se va dit. cluph ce
acesti copii vor terminh studiile lor, este, din contra, o dispo-

LEGATELE CU TERMEN.

ART. 926.

303

Cu alte euvinte, maxima, de care am vorbit mai sus: Apreeierea

dies incertus facit in testamento conditionem nu mai are judeeitorilor.

astAzi autoritatea pe care o ave h altIdat6, i evenimentul
certus an, incertus viand poate sl constitue cnd o conditie, cAnd un termen, dup5, aprecierea judeeltorilor (1).
Pentru ea termenul necert sl produel efectul unei con- Ce trebue p.
ea termenul
ditii, trebue ea el sl fie inerent dispozitiei i A. loveaselnecert
sit proIns51 substanta legatului. Astfel, dad, am zis: las lui X dud. efeetul
10000 de lei, ca'nd el se va casatorl, sau cdnd va fi major,imel "nd4ii.
acesta este necontestat un legat conditional, pentrucl faptul
eitsatoriei sau Implinirei majoriatei este un element constizitie conditionalri. si cuprinde douri, conditii: 1 de a fi botezati de testator si 20 de a terming studiile lor, ceeace necontestat constitue o conditie suspensivA; dici legatul atrtig, in
specie, de terminarea studiilor. Neindeplinirea Acestei conditii
piing, in momentul mortei testatorului face deci sit cadg dis-

pozitia (art. 925). Vezi infra, p. 307, nota 2.

(1) Baudry et Colin, II, 2839; Pand. fr., v _Don. et testaments,
8603 itrm., 8611 urm.
Art. 705 din codul austriac dispune d, daa termenul C. austriae.
este de naturg a se ivi, fgrii a se st1 ins5, and (dies certus Art. 704, 705.
an, incertus guando), dreptul la legat trece, ca once alt
(kept neconditional, chiar la mostenitorii persoanei instituite,
si numai OA la implinirea-"terinenului; iar art. 704 din
acelas cod preve le d, atunci and este incertitudine asupra
intiimplgrei sau neinamplgrei termenului (dies incertus an et
guando), aceastg restrictie se considerg ea o conditie (so wird
diese Einschrdnkung als eine Bedinyung angesehen). Aceasta
nu este deat aplica'rea maximei: Dies incertus in testamento
conditionem facit.

In fine, art. 706 din seeks cod dispune cii, dad. este evi- C. austriae.
(lent a termenul fixat in actuL de ultimg vointg nu se va Art. 706.
intilinplit niciodatg, acest terinen este asimilat cu impunerea
unei conditii imposibile (so wird die Bestimmung dieser Zeit
wie die Beisetzung einer unnoglichen Bedingung angesehen),

:Aril de cazul and testatorul ar fi ra'cut o eroare de calcul,

in care caz termenul se va determing diwil. intentia sa pro-

babill (wird der Zeitpunkt nach dem wahrscheinlichen Willen

des Erblassers zu bestimmen sein". Vezi asupra acestor texte,
nereproduse in codul Calimact, Stubenranch, C)mmentar
zum 6sterreichi8ehen allgemeinen bargerlichen Gesetzbu.he, I,
p. 894 urm.; Unger, Das 5sterreichische Erbrecht, 17, p.82;
Mattei, I paragrafi del codice civile austriaco avvicinati dalle

leggi romane, francesi e sarde, III, p. 419 urm., etc.

304

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 926.

tutiv al legatului. Prin urznare, dreptul legatarului se va

deschide numai atunci elnd el se va elsatori, san va implini vlrsta de 21 de ani (I).
Caraeterul legatului plittitor la majori- v..,

Legatul plittitor la ma joritatea legatarului nu este insl

legat conditional, ei un legat cu termen eert; pentruel,

tatea legnta- in specie, arItarea timpului cand trebue sI se fael plata, nu

rului.
priveste MAI dispozitia, ci numai executarea si plata legatului. Prin urmare, moartea legatarului inainte de a fi atins

\Tanta de 21 de ani, un-1 impedicit de a transmite dreptul

WI la legat mostenitorilor sli, fiindel el a doblndit acest
drept din momentul mortei testatorului (2).
Lega.tul nu poate, de asemenea, fi considerat ea condiincertudinea .
lona],
Cutoatl incertitudi nea evenimentului, cilnd aceastii
din
natura kerti-incertitudine nu rezultl din Insi0 termenii dispozitiei, ci din
Cazul end

rezultA

rilor.

natura lucrurilor sau din principiile de drept. Astfel, In

caz de a se legh fructele ce va produce un fond in anul

... ex reditu prcediorum meorum futuri

anni (3), legatarul va transmite dreptul legatului la mostenitorii sli, Cu toate c6 el ar fi murit Inainte de culegerea
reeoltei, pentruel el a dobandit legatul din ziva mortei tesmortei testatorului

tatorului, de vremece acest din urml n'a fleut decal sl

indice lucrul legat, flrl a supune dispozitia sa unei conditii ' Conditiones extrinseds non ex testamento venientes....
non fariunt legata conditionalia" 5 .

Tot astfel, legatul facut unei persoane pentru timpul

Legatul flieut
unei persoune cand ea va murl, citm morietur, nu este conditional, ci cu
pentru timpul
mind va inurt.termen, clei nu mai incape indoialA el legatarul va mull.

Acest termen nu este necert, pentrua moartea se va Intampla, desigur in titnpul vietei legatarului, momentul mortei
(') Cpr. Demolombe, XXII, 311; Aubry et Rau, VII, 715,
ab initio, p. 470, 471; Saintesp-Leseot, op. cit., V, 1663
P. 146; Pand. fr.. r cit., 8605; C. Agen, Pand. chron. tom.
IV (anii 1860-1869), 2. p. 92, etc.
Pothier, Don. testamentaires, 1 III, 236, p. 291; Demolombe,
XXII, 312; Saintesps-Leseot, Don. et testaments, V, 1664,
p. 146, 147; Pand. fr., v cit., 8597, 8607, etc.
L. 26, Pr., Dig., Quando dies legatorum, 36, 2.
Berriat St. Prix, Notes lment. sur le code civil, II, 3770;
Deniolombe, XXII, 313; Demante et Colinet de Santerre,
IV, 192; Pand. fr., 2,0 cit., 8610, etc.
L. 99, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.

LEGAT ELE CONDITIONALE.

ART. 925.

305

fiind considerat ea f6eAnd Mel parte din vial, guoniam

viventes morimur, dupl cum se exprim5. Vinnius. Prin urmare, la moartea legatarului, dispozitia ki va produce efectole sale, conform vointei testatorului, In folosul mostenitorikr legatarului (1).
Daeg termenul este necert in alt sens, aclecA dad, existA cazul eind
incertitudine asupra nsA IntAmplarei evenimentului i, deci, et:di sit
i In privinta timpului cftnd el se va Intmpl (dies in- insitl. Intam.-

certus an et guando) (2), precum ar fi de exemplu, In cazul Pliteenitrhr-

cAnd a fi Lis: las 10000 de lei lui X... la recAsItoria ta-

titlui slu adeel dad, tatll Om se va cAs6tori din nou

termenul, In asemenea caz, se confundA In totdeauna cu

conditia, atilt In materie de contracte, eat i mai cu seaml
In materie de lega,te, pentrucl incertitudinea IntAmplgrei
evenimentului face ea Inslsi existenta legatului sl fie necertI i, deci, conditionall.
Prin urmare, In exemplul de mai sus, dreptul la legat
nu se va deschide prin moartea mea, ci prin Implinirea
conditiei; de unde rezult1 cit legatul va fi caduc i nu va
folosi motenitorilor legatarului, chiar dael el mi-ar fi supraTetuit, Insit ar fi murit Inainte de cls6toria

care ar fi avut loc mai tilrziu art. 925, 1004 urm..

Despre legatul conditional

Art. 925.
Once dispozitie testamentarii, Mena sub conditie
suspensivii, cade ciind eredele sau legatarul a murit tnaintea Indeplinirei conditiei. (Art. 1004, 1017 urm. C. civ. Art. 1040 C. fr.).

Testatorul tste liber de a supune legatele ce face unei

conditii, fie suspensivg, fie rezolutorie

C. italian.

fiindcA el este liber Art 848.

(') Cpr. Demolombe, XXII, 318; Pand. fr., y cit., 8609, etc.
Vezi art. 704 C. austriac, citat supra, P. 303, nota 1.
Vezi asupra acestui legat, Pand. fr., y Don. et testaments,
8600 urm.; Rpert. Sirey, y Condition, 602 urm., 632 urm.;
Michaux, Testaments, 1181 urm., p. 182 urm., etc.
Conditia poate fi expresa sau tacita.
Ea este expres4 clind este formulan in terrneni precii Cond. expresii.
in testament.

Ea este taeitei and, Mil a fi anume expriman, rezult Cond. tacitii.

din lege sau din vointa presupusg, a testatorului.
66105

20

306

COD. CIV.

CARTEA III.

Trr. II. CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 925.

de a nu dh nimic. Orice dispozitie ca titlu universal sau

particular poate fi supuA unei conditii", zice art. 848 din
codul italian.
In caz cand legatul este supus unei conditii suspensive,
existl decat la implinirea conditiei (1, lar in caz cAnd
conditia este rezolutorie, legatul existA de indatii, nefiind
exigibil decAt la moartea testatorului, si fiind desfiintat prin
indeplinirea conditiei.

Cond. suspensivii iti rezolu- ei

torie.

Art. 1008.

In once caz, conditia trebue sl fie posibila i licita,

elci altfel ea ar anulh testamentul, ca si donatiunea art. 1008 .
..

0 conditie ilicitit sau imoralI ar fi, de exemplu : acea

impusg
legatarului de a omori pe cineva; de a intretine o
cite, imorale,
etc.
concubing in domiciliul conjugal 2 de a nu instritinh buExemple de
conditii ili-

nurile legate fie elliar un timp vremelnic 3 ; de a nu abandonh

cariera militar i de a ajunge la gradul de ofiter (4 si, dupl

pgrerea noastrl, chiar conditia de a nu se cits4tori

Art 924.

Cond. cazull,
mi,xtli., potes-

tativl, etc.

5 ,

etc.

Once dispozitie testamentarg este fAcutg sub conditia taciti

cA legatarul va supravetul testatorului (art. 924).
Conditia este tacitg, de cAteori obiectul legatului nu existg
inc., insg poate sg existe sau A, nu existe. Existenta, necertg
a acestui obiect formeazg deei o conditie.
Conditia expresg nu poate fi intinsg peste termenii dispoe
zitiei. Ea attirng numai de vointa testatorului. AceastA coditipoate fi cazualk mixtg sau potestativk etc. Vezi asupra tuturor acestor puncte, Michaux, Testaments, 1187 urm., p. 183

(ed. a 2-a). Vezi si tom. IV, partea I, al Coment. noastre,

p. 371 urm.
IneAt priveste deosebirea dintre legatul conditional si substitutia conditionall, vezi infra., explie. art. 803.
Vezi in privint,a efectului conditiilor imposibile, imorale si
ilicite asupra donatiunilor i testamentelor (art. 900 din codul
fr., eliminat de .legiuitorul nostru), tom. IV partea I-a al
Coment. noastre, p. 173 urm. Mai vezi amino, acestei materii,
Savigny, System des heutigen rOmischcn Rechts, III, 122
urm., p. 169 urm. (Berlin, 1840).
(8) Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 234 i infra,
explic. art. 803.
e) C. Bruxelles, Pand. Priod. 1904. 5. 35. In regulg generalk
once conditie de naturii, a impiedie:a exercitiul libertgtei individuale al donatarului sau legatarului este ilicitg, fiindeg
aceastg libertate este un drept natural si inviolabil al omului.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 188, text si
nota 4. Cpr. Baudry et Colin, I, 183.
(5) Cu toate acestea, ehestiunea este controversatg in privinta

LEGATELE CONDITIONALE.

ART. 92.5.

307

Legatul conditional este. deci, acela a clrui existen t/ Legatul Plcut

conid
ax
de un eveniment viitor
necert (art. 1004, 1017). susb opensvitie
X.

atia

Legatul supus unei conditii suspensive nu exist/ deci cAt

timp conditia nu s'a implinit (art. 1017 (1.

Cu alte cuvinte, conditia suspend/ Insu dreptul lega- ne3seb. intre

tarului, care nu se nate deck la implinirea ei 2), pe

a nd

conditie g i
termen.

chsiitoriei. Vezi tom. IV suscitat, p. 199 urm. si 202. Vezi conditiiie refo sensul ilieithtei acestei elauze in termeni generali si frVative la e81Conicio dinstinctie, C. Pau, Sirey, 74. 2. 312 si alte autori- tonev. erantro
l.
thti citate In tom. IV, partea I-a, p. 199, nota 3. Vezi Laurent,

XI, 501; Planiol, III, 3040; Baudry et Colin, I, 183, 194.

Cei mai multi decid Insh, a aceastit conditie este ilicith numai
atunci ctind nu este inspirath prin motive serioase si clind

nu are de scop aphrarea donatarului sau legatarului contra

propriei sale inexperiente. Vezi C. Caen si Poitiers, Pand.
Priod. 95. 2. 266; D. P. 1902. 2. 52; Sirey, 1902. 2. 237
si autorithtile citate in tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,
p.202, nota 1. Curtea din Paris a decis de curind (13 Iulie 1911),
c4:mform acestei din urmh dinstinctii, ch conditia de a nu se
eashtorl, impush donatarului prin actul de donatiune, nu este
contrarl bunelor moravuri deck atunci cand din imprejurarile
cauzei rezulth eh drtruitorul a impus aceasth conditie donatarei,

cu care intretinuse relatii ilicite, nu. cu scopul de a o aphr

contra eventualiatei unei chsh'torii imprudente, ci in scopul
rhutheios de a o obligi a phstri toath viata ei o situatie
atestind vechile lor relatii. brzley, 1912. 2. 56.
(I) Solutia de mai sus este aplicabilh numai conditiei suspensive, Legatul ficut
pe care coda Calimach o numeste urnitoare (art. 867, 890, sub o conditie
8,)5). CM pentru legatul raeut sub o conditie rezolutorie, rezolutorie.
pe care codul Calimach o numeste deslegeitoare (art. 868, 894,
897), el nu este conditional; chci, In asemenea caz, dreptul
h gatarului se naste In momentul mortei testatorului, el fiind
desfiintat prin Sndeplinirea conditiei (art. 1019 un.). Vezi

supra, p. 299.
(2) Dispozitia testamentarh, prin care testatorul lash la toti copiii

ce dinsul va botezi: cite o sutra de bani, care nu li se va

plt deck duph ce vor termini studiile lor la scoalh, cuprinde douh con(litii; a) de a fi botezat de testator; b) si de
a fi terminat studiile, ceeace constitue o eonditie suspensivii,

de oarece atirnh, de evenimentul terminhrei studiilor. Asa

dar, neindeplidirea acestei conditii, phnh la Sncetarea din viath

a legatarului, face ea dispozitia testamentarh sh fie caduch.

Cas. rom. Bult. S-a 1, 1880, p. 288. Vezi supra, nota 2
in .fine, (lela p. 302, 303.
Chestiunea de a se stl dac un testament este supus unei Cbeatie de
fapt.
conditii suspensive, care afecteazh existenta testamentelor si a

308

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VI. ART. 92..

termenul amana, dupa cum am spus-o de mai multe ori,

numai exigibilitatea si executarea legatului, dreptul la legat.
existand inc. din momentul mortei test4orului (art. 1022) (1).
Moartea legaIn cazul cand legatul este conditional, el este caductarului
legatarul moare inaintea Implinirei conditiei
cateori
tea Indeplini-de
rei eondiiei.j, deci, legatarul n'a transmis niciun drept mostenitorului situ
(art. 925)(2); pe cand In cazul cand legatul este cu termen,
este suficient ca legatarul sa fi supravetuit testatorului,
pentru ca el sa dobandeasca un drept transmisibil mostenitorilor sai, cu toate ca ar fi murit inainte de expirarea termenului (art. 899 1 si 926) (2.
Cazul eind
Dad, legatarul a supravetuit indeplinirei eonditiei, el
legatarul a a dobAndit legatul si indeplinire,a conditiei are efect retrosupravet nit
indeplinirei activ, In ceeace priveste dobandirea pro)rietatei lui,
conditiei.
in ziva mortei testatorului (art. 1015 ; de unde rezulta
actele facute de mostenitor, pendente canditione, nu sunt
valide, pentruca nu emana dela proprietar, solutie care era
admisa si la Romani (4 ; pe cilnd acele facute de legatar
vor ramana In picioare, dreptul sail de proprietate existand
Inca din momentul deschiderei suceesiunei 5).
legatelor, este o chestie de apreciere a intentiei testatorului,

pe care instanta de fond o deduce din tatregul cuprins al

testamentului, ra'.ra ca hotarirea sa s poata, in aceasta privinta, fi supusa controlului Curtei de casatie. Cas. rom.
Bult. 1912, p. 276 i Dreptul din 1912, No. 65; Cr. judiciar din 1912, No. 27. Cpr. i C. Iai, Cr. judiciar din 1905.
No. 81. Vezi supra, p. 300, nota 1, P. 309 i 319.
Vezi supra, p. 298, 299.
Legatul va fi eaduc sau znai bine zis, n'a avut niciodata.
fiinta i atunci cand eonditia nu se va mai putea indeplini
(deficiente conditione). Astfel, daca am zis: iti las 10000 de lei,
daca sora d-tale Mzevia se va casatorl", legatul n'a existat nicio-

data, in caz eand sora d-tale s'a savarit din vial& fra a se
casatori (art. 925). Cpr. Laurent, XIV, 283; Arntz, II, 2165;
Mourlon, II, 888; Aubry et Rau, VII, 726, pag. 629
nota 6, etc.
(8) Vezi supra, p. 299. Cpr. Mourlon, II, 933.
L. 105, Dig., De conditionibus et demonetrationibus, 35, 1;
L. 69 1, Dig., XXX, De legatis 1; L. 3 3, Cod, Communia de legatis, 6, 43, etc.
Cpr. Pand. fr., y cit., 8657, 8658; Demolombe, XXII, 324;
Laurent, XIII, 541; Duranton, IX, 310 urm.; Aubry et Rau,
VII, 717, p. 475; Troplong, I, 291, etc.

LEGATELE CONDITIONALE.

ART. 925.

309

In baza acestor principii, legatarul ar fi trebuit Et, Dreptul legsttibh drept i la fructele lucrului legat din ziva mortei tes-taTioluniamditatorului (art. 483), adech: din momentul cand dreptul su fructe.
are fiintd; ins6, Cu toate acestea, motenitorul nu restitue
fructele percepute Ina,inte de Implinirea conditiei (art. 890
i 899 2 , pentruch el le-a perceput de bunl credinth In
calitate de posesor legitim (1. Efectul retroactiv al Implinirei conditiei nu se aplich deci la perceperea fructelor (2).

Ct pentru chestiunea de a se ti cand un legat este

conditional i cand el este ca termen, aceasta este, duph
cum am mai spus-o, o chestie de interpretare, care se va

Chestie de
fapt.

npreciA, In mod suveran de judechtorii fondului, avhndu-se

In vedere Inii termenii te,sta,mentului (3).
Legatul ar puteh sh nu fie conditional, cu toate c Cand legatia
conditiotestatorul ar fi Intrebuintat cuvAntul conditie. Astfel, le- mite
nal
cind

gatul conceput In termenii urmhtori: las atata lui A .

-cu conditie ca el sh deA suma de . . . lui B", nu este

esteeicnulis.ar-

un legat conditional, ci un legat cu sarcinh (sub modo) (4);

vice versa, legatul ar puteA fi conditional, cu toate
s'ar Intrebuinth, cuvftntul sarcind, precum ar fi, de exemplu.

legatul conceput In termenii urnatori: las suma de

lui A, cu sarcina de a luh de 5otie pe nepoata mea".
Dach aceastA nepoatit a murit Inainte de a ajunge varstaCind. se con-puberthtei, sau pe chnd se fAceau preghtirile chsltoriei, con- ; iiadecraX rdnedp

ditia, va fi considerath ca ndeplinit, fiindch faptul neshvftrirei chshtoriei nu poate, In specie, fi imputat legatarului (5.

Cel putin, aceasth solutie erh admish la Romani (6).

Dr. roman.

Dach judechtorii vor decide cI legatul este conditional, Actele con-

se vor aplich principiile dela obligatii, 'Meat legatarul care,

(') Si quis

. ex donatione aliave qualibet justa causa bona _fide

acceperit, naturali ratione placuit fructus Dios percepit, ejus

me pro cultura et cura". (Instit., De divisione rerun' et qualitate, 2, 1, 35).
(2) Cpr. Troplong, op. cit., I, 291, in fine.

(8) Vezi supra, p. 300, nota 1 i infra, p. 319.

(4) Pand. fr., y8 cit., 8617. Cpr. Baudry et Colin, II, 2836; Michaux, Testaments, 1310. Vezi qi infra, p. 320.
(6) Cpr. Toullier-Duvergier, III, partea II, 610, p. 385; Rpert.
Sirey, v Condition, 604.
(6) L. 23, Dig., De conditionibus institutionum, 28, 7.

servatoriL

310

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 925.

In specie, are un drept eventual, va putek ca qi creditorii,

sit exercite, Inaintea Indeplinirei conditiei, toate actele conservatorii; de exemplu: sit intrerupa prescriptia, sit cearit
separarea de patrinionii (art. 781, 1743), etc. (i).
Transmiterea
El va putek de asemenea, sa transmita altora dreptul
dreptului din
partea legata- eventual, astfel cum 11 are In patrimoniul sth, adeca: sa-1
tarulai.
transmita fie cu titlu olleros, fie cu titlu gnituit; sit renunte la el In fa,voarea debitorului legatului, etc. (2).
Cererea unei
Legatarul n'ar mal puteh, Insa sit marl astazi, dela cei
eautiuni.
Insareinati
Cu plata legatului, o cautiune pentru a garanta
Inadmisi bilitate. Co n tro- plata lui in urma indeplinirei conditiei sau sosirei termeversA.
nului, de0 asemenea cautiune erh admisit atilt In dreptul
roman cat i in dreptul nostril anterior, pentrucii, o atare
cautiune se poate datorl numai In virtutga unei conventii
sau In virtutea legei i, In specie, nici conventia partilor
nici legea nu impune o atare obligatie 3).
Cazul unui
Legatul ar puteA fi facut sub o conditie potestativa
lega t I/cut
negativa
din partea legatarului (in non faciendo), a carei
sub o conditie
potestativg indeplinire nu este susceptibill de a fi verificata decat la.
negativii din
partea legata- moartea lui, preeum ar fi, de exemplu, In cazul citnd tesrului.
ta,torul ar fi zis: las 10000 de lei lui A, dael nu se va face
medic sau avocat. In asemenea caz, conditia nu se N a Implini deck la moarte,a legatarului, fiindca numai atunci se
poate t daca el n'a contravenit ordinului testatorului; de
(') Laurent, XIII, 537, 538; Demolombe, XXII, 316; Aubrv et
Rau, VII, 717, p. 474; Troplong, I, 287; Duranton,
306; Pand. fr., y cit., 8619, etc.
Troplong, I, 288 si autorii citati In nota precedentit. Vezi
L. 21 4, Dig., De pactis, 2, 14. unde se zice: Item giusfamilias de eo, guod sub conditione legation est, recta paciscetur".

Laurent, XIII, 539; Aubry et Rau, VII, 717, p. 474; Duranton, IX, 307; Pand. fr., y0 cit., 8621; C. Nimes, Rpert.
Dalloz, N Disp. entre-vifs, 3812, nota 2.
Contra: Troplong,
I, 287; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, II, p. 779, ad
notam. Vezi si Demolombe, XXII, 316.
Acest din 'Irma
sistem, formal admis astAzi prin art. 856 din codul italian,
prin art. 688 din codul austriac, etc., era admis atitt In codul
Calimach (art. 853, 857), Cat si In dreptul roman. Vezi Dig.,
Ut legatorum seu .ficleicommissarum causa caveatur, 36, 3.
Vezi si art. 824 din Ante-proiectul de revizuire al lui Laurent. Vezi infra, p. 311, nota 1.

LEGATELE CONDITIONALE.

ART. 925.

311

unde rezult6 c, numai motenitorii ltgatarului se vor puteh

folosi do acest legat. Spre a se inlAturh acest rezultat inechitabil, un juriseonsult roman, Quintes _Humus Scevolu,

Cautiunen
Mncianri.

care erk pontifex maximus, a gIsit mijlocul de a permite

legatarului s, cearl executarea legatului la moartea testatorului, sub conditie de a dh o cautiune (cautio Illuciana) (1),

va restitul lucrul legat la caz de a.nu se conformh conditiei impuse de testator (2).
(9 Despre aceasth cautiune vorbeste 4i Justinian in Nov. 22, C. italian.

capit. 43. Vezi asupra acestei cautiuni, pe care art. 855 din
codul italian o admite in termeni expresi, Rog lin, Tr. de
droit civil compar ( Successions), III, 1626, p. 549.
In codul italian mai exista i.uch o dispozitie, i anume :
art. 856, care are urmAtoarea cuprindere: Daca un legat a
fost flcut sub conditie, sau pentru a nu avek Joc decat duph
un timp oarecare, legatarul poate sh sileasch pe eel obligat
a-1 achith, a d cautiune, sau once alth siguranth' suficiente.
Aceasta este cautio legatorum servandoruni causa dela Romani, admish atta in codul Calimach (art. 853, 857,) cat si

Art. 855.

C. italian.
Art. 856.

in codul austriac (art. 688). Vezi supra, p. 310, nota 3. Expresi-

(2)

unea poatc, care se vede in textul mentionat italian, a dat

loc, in Italia, la o controversh asupra chestiunei de a se $tl
dach tribunalele pot sh refuze garantia ce le este ceruth, 4i
phrerile sunt imprtrtite atlit In. doctrinh cat i in jurisprudenla. Roguin, op. cit., III, 1626, p. 550. Vezi asupra
art. 855, 856 din codul itarian, Ricci, Corso teorico-pratico
di dii itto civile, III, 348-350, p. 785 urm. (ed. din 1907).
Vezi L. 7, Pr.; L. 72 1; L. 73, L. 77 2; L. 101g 3;
L. 106, Dig., .De conditionibus et demonstrationibus,

3.5, 1.

Vezi asupra acestei cautiuni, Windscheid, Lehrbuch des Pandektenret hts, III, g 554, nota 7, p. 258 (ed. Kirp); Dernburg, Pan-

dekten, III, g 83, p. 157, text 4i note (ed. a 7-a); Unger,

Das listerreichischc Erbrecht, 16, notele 23, 25, 27, p. 78
urm., etc.
Nu trebue sh confundhm cautiunea Mucian cu prezumptia
ilfucian4, datorith tot lui Quintes Mucius, i admish atat la
Romani (L. 51, Dig., De donationibus inter virum et uxorem,
24, 1; L. 6, Cod, eod. tit., 5, 16) d'U si in dreptul nostru anterior (art. 1695 C. Calimach si art, 45, partea III, capit. 16
C. Caragea) (cpr. si art. 1362 C. german), dura care, pentru
demnitatea familiei i pentru a cruth femeei dezvhluirea sorgintei rusinoase a astigurilor ei, averea dobandith de ea in
timpul csittoriei

se

considerh ca dobAndith' din averea

brbatului, ex bonis mariti, i se cuvineh luii mostenitorilor

dach ea nu dovedeit sorgintea ei onestrt, ende habuerit.

Prezumptie
MucianI.

312

COD. CIV. CARTE 1

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 955.

Aceastg, solutie este, ce e drept, foarte echitabilit i

ciane in drep- garante.azg, atht drepturile legatarului cat i ale motenitotul actual. rului, Insl ea este contrarg, principiilor, de oarece prihtr'Insa
ControversI.
se dg un efect legatului conditional, Inaintea Implinirei conditiei. Dupg rigoarea principiilor, cautiunea Muciang., In
lipsg, de text, nu mai poate fi admisl ast6zi, pentrucg, legatul nedevenind perfect decat prin Indeplinirea conditiei
Inexistenta
cautiune Mu-

producl efectele sale pen(art. 1017), el n'ar puteh

dente conditione, decht In baz t unui text de lege, care ar
derogh dela principiile generale, text care nu exitl . Prin
urmare, legatarul, In specia de inai sus, nu se va folosi
niciodatg. de legat, fiindcg, dreptul la acest legat nu se va
deschide decht la moartea lui, ceeace necontestat este o anomalie,

pe care testatorul nu va puteh s'o InlIture decht

poruncind mostenitorului

deh legatul,

sub Indatorire

pentru legatar de a dh cautiune

Cpr. asupra acestei prezumptii in dreptul nostru anterior,
Cas. rom., C. Bucuresi, Galati i Trib. Ilfov, Dreptul din
1879, No. 19; Dreptul din 1886, No. 80; din 1889, No. 76;
din 1890, No. 9; din 1892, No. 45, etc. AceastA prezumptie,
In lips1 de test, nu mai exista astAzi deck in materie comercial, in caz de faliment al bArbatului, in interesul creditorilor, spre a se inlAturit frauda prin coniventa dintre sotul
falit i sotia sa (art. 792 C. com.). Vezi in privinta inexistentei aeestei prezumptiuni in dreptul civil actual, C. Bucureti,

Galati i Ia.i, Drepiul din 1896, No. 38 i 41; Dreptul din

1903, No. 23 i Cr. judiciar din 1903, No. 40 (cu observ.
noastrA); Cas. rom. Bult. 1903, P. 147; Bult. 1904, P. 1561;
Cr. judiciar din 1904, No. 81; Trib. Tutova, Dreptul din
1913, No. 23 (cu nota d-lui S. RAdulescu). Mai vezi tom. VII

al Coment. noastre, p. 306 nrm.; tom. VIII, p. 127 urm.;

Thiry, III, 498; Planiol, III, 1425 i 1659, precum i numeroasele autoritAti citate in tom. VII i in tom. VIII mai
Contra: Cas. rom. Bult. S-a I, 1879, p. 684;
Trib. Putna, Dreptul din 1896, No. 38 (sentintiL infirmatA de
Curte); Troplong, Contrat de mariage, III, 2246, 2247 i IV,
sus mentionate.

3017; Duranton, XV, 264, etc. Vezi, in privinta dreptului

roman, Dernburg, Pandekten, III, 12, p. 21 (ed. a 7-a).
Baudry et Colin, II, 2844; T. Huc, VI, 388, p. 494; Demolombe, XXII, 317; Laurent, XIII, 540 i Avant-projet de
rvision du code civil, III, p. 390. Contra: Aubry et Rau,
VII, 717, p. 475, text i nota 10; Troplong, I, 289; Pand.
fr., v0 cit., 8623, etc.
C. Calimach.

Cpr. art. 855 C. italian.

Codul Calimach prevedeit darea

LEGATELE CONDITIONALE.

ART. 925.

313

Se poate Intmpl, ca legatul A, fi fost facut sub o cam' cncl

conditie potestativa afirmativ,
a, precum ar fi, de exemplu,lei
ffiactuut
conditia de a se casatori (si nupserit), sau de a lmbratiO conditie poteseutare profesiune. Asemenea legat nu prezinta nicio dificul-tatilivalirmatate, i legatarul nu are decat s Indeplineasea conditia pentru
ca legatul sa fie exigibil. Motenitorul n'ar puteh, In asemenea

caz, sa oblige pe legatar a o Indeplini Intr'un termen oarecare, pentruel el o poate indeplin In tot eursul vietei sale.
Cpr. art. 1012, 1013) (1 . lnfinitunt tempus habent 2 .
Conditia potestativa se a considerh, In genere, ea in- Cand se condeplinita, de cteori lega,tarul a faeut tot ce i-a stat prin potestativ31.
putinta pentru Indeplinirea ei 3), afara de cazul cand tes- ea indepliniat.
tatorul ar fi ma,nifestat o vointa eontrara; caci, dupg, cum am

spus-o de nenumarate ori. totul, In aceasta materie, atrna

de vointa lui .
conditionibus primum locum voluntas
unei cautiuni din partea legatarilor, spre a asigurh, mostenitorului intoarcerea legatului pentru cazurile and succesiunea
ar fi fost luata prin judecata de catre altul, ins& no din viclesugul sau lenevirea mostenitorului, sau and averea lasata
n'ar fi fost suficienta spre a se plati legitima mostenitorilor
neaparati (art. 8(30). Cpr. art. 692, in fine C. austriac. Erau
scutiti de aceasta cautiune acei carora se randuise un legat
de masurata hrana si imbracinvinte, precum i casele publice,
care se considerau in totdeauna ca solvabile (art. 861 C. Calimach).

Cpr. Pand. fr., y cit., 8631; Demolombe, XXII, 319. Dac,

indeplinirea conditiei ar atarni de vointa pura a legatarului,
ex mero arbitrio, dupa cum ar fi, de exetnplu, in cazul and
testatorul ar fi impus conditia urmatoare: Si Capitolium
ascenderit, legatarul va trebni s'o indeplineasca indata ce i
va sth prin
primum potuerit (L. 29, Dig.,
De conditionibus ct demonstrationibus, 35, 1). Cpr. Demolombe, XXII, 320; Pand. fr., y cit., 8632.
Conditia va
trebui, de asernenea, A, fie executata inteun termen oarecare,
dad), mostenitorul sau un tertiu ar aveh interes la implinirea
ei. Vezi Pand. fr., y cit., 8633; Demolombe, XXII, 321.
Cpr. L. 23 1, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5.
L. 91, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Aceast re(2) Cpr. art. 898 C. Calimach (710 C. austriac).

gull nu se aplica insa conditiilor cazuale (art. 1005) sau

mixte (art. 1007) care, in genere, fiind cauza finala a lega-

tului, Il in in suspensie pang, la indeplinirea lor. Demolombe,

XXII, 322; Laurent, XIII, 544; Pand. fr., y0 cit., 8648, etc.
(4) Laurent, Demolombe, Pand. fr., loco supra, cit.

314

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. 1 .

S-a VI.

ART. 925.

defuncti obtinet, ea que regit conditiones, dupa cum se exprima legea romana, citata mai la vale In nota (I.
C. Calimaoh.
Daca conditia consista In facerea sau darea unui lucru
Art. 891. din partea mai multor persoane, ea nu se socoteste Implinag, decat atunci cand toti au Implinit-o. Conditia Cu care

s'au InsArcinat mai multi de a dh sau a nu dh ceva, de

a face sau a nu face ceva, nu se socoteste Indeplinita deal

de vor urmh toti a o Imphill",

zice

art. 891 din codul

Calimach.
Art. 1014
C. civil.

Exemplu.

Conditia va fi, de asemenea, considerata ca Implinita,

cAnd acela care aveh interes la indeplinirea ei, a Impedicat-o de a se Indeplini printr'un fapt voluntar si intentionat
(art. 1014 2). Tunc demitm pro impleta habetur conditio,
citm per eum stat, qui, si impleta esset, debiturus end' 3.
Aceastit regula este nestrainutata si se aplica la toate

conditiile In genere. Astfel, daca as fi zis: vei plati 100

de lei lui Titius, daca iapa mea va fath doi nit'Inzi", conditia este presupusa indeplinita, daca ai facut ca iwa sa
Alt caz In care

conditia se

lepede, pentru ca A. nu platesti suma la care te-am obligat 4.

In fine, conditia este presupusa Indeplinita de clIteori

siderx ea peisoana Insarcinata de a primi, de a suferi sau de a perrdepiinitx. mite ceva, pune prin faptul situ pe debitorul legatului In

imposibilitate de a o Indeplini. Astfel, daca am fost instituit legatar univenal, sub conditia suspensiva de a dh o
suma hotarita lui Titius, conditia este presupusa Indepli-

nita, cnd el a refuzat de a primi suma legata, In urma

Art. 1008.

ofertei valabile ce i-as fi facut (5. Si, sita iteres institutus

sim, si decem dedero: et accipere nolit, cui dare jussus
sum, pro impleta conditione habetur 6 .
Am presupu8 pana acum ca conditia suspensiva impug de testa,tor este In sine posibill, morall si licita, caci
L. 19, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.

Vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 46 urm.

L. 81 1, Dig., De conditionibus et demonxtrationibus, 35,

1. Mai vezi L. 24, Dig., loco cit.; L. 85 7, Dig., De verborum obligationibus, 45, 1, unde se zice: Quicunque sub
conditione obligatus curarerit ne conditio existerii, nihilominus obligetur".
Cpr. Troplong, I, 326.

(9 Cpr. Troplong, I, 327.

(9 L. 3, Dig., De conditionibus institutionum, 28, 7.

LEGATELE CU SARCINI (SUB MODO).

315

daca ar fi altfel, ea nu s'ar considera ca nescrisa, ca in

codul francez (art. 900, ci ar ave, cel putin dupa parerea
noastra, de efect anularea Intregului testament (art. 1008)0).
Conditia impusa de testator se poate indeplini atat In Indeplinirea
conditiei in
timpul vietei clt i In urma mortei sale (3 ; Irisa, In cazul urma
mortei
Intaiu, dreptul legatarului se va deschide numai la moartea testatorulni.
testatorului, pentruca numai atunci testamentul isi poate
produce efectele sale art. 802).
Se poate chiar face o liberalitate sub o conditie, bine Indeplinirea
conditiei
inteles licita., care neaparat va trebui sa se lndeplineasca inainte
de
Inainte de moartea testatorului 3). Aceasta, era conditia pe moarte., testacare jurisconsultii romani o numeau conditio ad id tempus torului.
quo testator vivat i ; i In asemenea caz, legatul va aveh

fiinta tot la moartea testatorului, daca se va constata el

conditia s'a implinit pe cand el era inca in viata 5.
Imprejura,rea ca aceastit conditie, de natura a nu fi Conditie poindeplinitA deceit In timpul N ietei testatorului, ar fi in acelaptaettivieigadti:

timp potestatiA, din partea legatarului, n'ar schimbh, intru

nimic regula de mai sus 6.
Despre legatul cu sarcini (sub modo)

rului.

Dupa cum daruitorul poate sit impue o sarcina dona- C. Calimach.

tarului (art. 829 urzn. 8, tot astfel

testatorul poate sA
impue o sarcinit legatarului, numai sa fie licita i permisa 9.
.i

Art. 897.

(I) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noaotre, P. 177 urm. Cpr.
art. 737, 900 C. Calimach.
Cpr. Troplong, I, 319, 321.

(8) Cas. fr. D. P. 83. 1. 76.

L. 91, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
(b) Cpr. Instit., De legatis, 2, 20, 31 si De verborum obligationibus, 3, 15, 6.
(6) Vezi nota in D. P. 83. 1. 76 i autorittile citate acolo.
O Vezi asupra acestui legat, Pand, fr., y cit., 8660 urm.; Duranton, IX, 314 urm.; Michaux, Testaments, 1302 urm.,
_
P. 201 urm., etc.
(8) Vezi, in privinta donatiunilor oneroase sau insrcingtoare,
tom. IV, partea I, al Coment. noastre, P. 314 urm.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, P. 422, nota 2.
Dacri, testatorul a l'sat cuiva motenire sau legatum cu insdreinare, zice art. 897 din codul Calimach (709 C. austriac),

C. Calimach.

Art. 897.

.316
SarcinX
Heim.

COD. C1V.CARTEA 111.TIT. II. CAP. V.S-a VI.LEGAT SUB MODO.

Sarcina este deei supusl aceleia restrictii ea i conditia.

Daeg ea are de obiect un act imoral sau contrar ratiunei,
sarcina nu va fi executatl (1).

Exemple de
Legatul este cu sarcinit atunci chnd testatorul a obligat
teo.ate cu ear,
6116.
pe tegatar
a face ceva sau a dh ceva unui tertiu; de exemplu:

a dh un lucru sau o suma de bani unui tertiu (2 a ridich,

un monument In memoria testatorului; a plstrh un vechiu
servitor In serviciu toatI viata lui; a Infiinth un alezAmant
de utilitate publicl, precum: o coalA, o bisericit, un spital,
un azil, etc. (3 .

C. Calimach.
Art. 898.

i primitorul insrcinrei nu o va Implin de bung voe, sau

din lenevire, atunci el pierde dritul mostenirei sau al legatului, pentrua astfel de insreinare se socotete ca o conditie
deslegeitoare (rezolutorie)"; i art. 898 din acelaq cod (710 C.
austriac) adaogg.: Acel rnduit ca srt ieit o motenire sau un
legatum sub inseircinare, este dator a se sill, pre eat va fi
prin putintit, s implineasert deplin insreinarea, sau mficar
s'o aducit aproape la sfistrit; insit de se va i'mpiedicit de vreo

neputint ce nu i s'ar fi pricinuit din greplele sale, adec:

din desfranarea lui sau din alte asemenea, ci din imprejuriirile cele pe din (act* atuncea c'ktigrt el dritul motenirei

Fondatiuni
pioase.

sau al legatului i fat% fmplinirea insarcisnrei".

Savignv, System des heutigen rtimischen Becks, III, 129,
p. 235.(ed. german din 1840).
Cpr. L. 17 4, Dig., De conditionibus et demonstrationibus,
35, 1.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 93 urm., unde

ne-am ocupat pe larg de fondatiunile pioase (pico causco).

Ricard da urmatorul exemplu: las Sorbonei 10000 lei, pentru
ca cu aceti bani, in termen de ase luni, sit se intemeieze o
biblioteca. Legatele pioase sau pentru pricini euvioase, duprt

cum se exprim art. 793, 843, 845, etc. C. Calimach, sunt

acele lsate la moniistiri, biserici, coli, spitaluri, orfanotrofii,

sraei i, In fine, toate legatele de binefacere, in genere, precum
qi cele lasate pentru grijile suflete4ti: liturghii, pomeniri, etc.

Cpr. C. Pao, D. P. 87. 1. 64; Savigny, System des heutigen

r6mischen Reeks, II, 88 III, p. 262 (ed. germ. din 1840);
Unger, Das Osterreichische Erbrecht, 64, notele 6 i 7; 66,
C. Calimach.
Art. 843, 844.

nota 5, p. 281, 287; Filippis, Corso di diritto civile italiano,

XI, 618 urm., p. 445 urm.
Art. 843 din codul Calimach (685 C. austriac) dispune di
asemenea legate, ea i cele lsate tali'', conditie sau fruit termen, trebuiau s. se de de mWenitor indat, dupit moartea
testatorului, fr nicio prelungire. Vezi supra, pag. 297,
nota 1. Dac ele nu se plteau in termen de ase luni, trebuib.

LEGATELE CU SARC1Ni (SUB MODO).

317

Tot ea o Barcina trebue s considerara i faptul e Sarcina de II

testatorul ar fi impus Intretinerea sa legatarului. Este deci Inttetterye
valida dispozitia testamentara prin care testatorul a dispus
de bunurile sale In favoarea unei persoane, sub sarcina sau
conditia ea acea persoana sa-1 Intretie pana la moartea sa.
Asemenea legat, in lipsa de ()rice acord intervenit filtre testutor i legatar i a oricitrui angajament din partea acestui
din urma, nu poate fi considerat ea un contract cu titlu
oneros

Pentru ea legatul grevat de o sareing sa fie valid, se sarcina D U

cere ns1 ca sarcina sa nu distruga cu desavArire efectelettrreubr dt

lui, citei atunci el n'ar mai existh decat In aparenta. Astfel, Igegatulai.
dispozitia care ar obligh pe legatar a se desezish, de lucrul
legat, l'ara a pastrh nimic din el, ar fi nula, pentruea legatul este prin esenta sa un act de liberalitate (2).
Sarcina de care am vorbit mai sus, i care consista In Sarcina de a
intretinerea leg itarului, ar puteh fi impusa i printr`o dondt roen% iantoer p e

sa se plateaba.' rodurile sau dobanzile i once alta sporire

intamplata din vremea rnortei testatorului; iar la caz cand
nu se achitau in termen de un an, ele se platean indoit
(art. 844 C. Calimach).
Executarea legatelor pioase se faca, de un executor tes- C. caiimach.
tamentar (epitrop) anume randurf pentru aceasta, sub ingri- Art. 783, 845..
jirea episcopului locului sau a Mitropolitului. Implinirea 4i

impartirea legatului pentru pricini cuvioase, zice art. 793

din codul Calimach, se cuvin la Episcopul locului, daca n'au

randuit testatorul intr'alt chip, i lenevindu-se acesta, atunci
se cuvin Mitropolitului"; i art. 845 din acelav cod adaogA:

Episcapul loculni dator este a se ingriji pentru toate cele

lasate cu cuvant de motenire sau de legatum, in pricini cavioase, ea A, se implineasca fria< sminteala i intocmai dupa
oranduirea testatorului, indemnnd sau i silind prin stapanirea politiceasca, de va cere trebuinta, pe epitropii cei randuiti; iar lene indu-se acesta, atunci Mitropolitul se va tusarcin cu aceasta ingrijire; In scurt, fietecare crevtin are voe
sa indemne sau sa arate pe oranduitii epitropi, vazandu-i c
se lenevesc, intru implinirea de asemene mWeniri sau legaturi". Cpr. L. 28, Cod, De episcopis et el ericis, etc., 1, 3;
Nov. 131, capit. 11 i 12. Vezi vi art. 747 C. spaniol din
1889. Cpr. Arntz, II, 2111. Vezi infra, p. 348.
Cas. fr. D. P. 83. 1. 76; Sirey, 85. 1. 59; Pand. chron.,
tom. VI (anii 1878-1886), 1, p. 107.
Vezi Rpert. Dalloz, Sup plntent, y0 Di3p. entre-vifs, 872.

318

COD. CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V. S-a VI. LEGAT SUB MODO.

natiune (1). Oamenii simpli si necunoscatori ai dreptului nu-

mese aceasta: a se det sau a se laset danie.

Dreptul legaDaca aceasta sarcina a fost impust printr'o donatiune,
tarului, care
intretinut pedonaOunea nu va puteh fi revocata decat pentru cauzele
testator de a anume prevazute de lege. De cateori ea va fi impusit prin

cere desp5gu-

biri dela suc-testament,

testamentul ar puteh trig fi revoeat In mod se-

cesiune, in cret si legatarul care, In speranta de a luh mai tzlrziu averea

urremateszzent

tului.

defunctului, ar fi cheltuit cu lntretinerea lui, se va vedeh

de odata si pe neasteptate lipsit de legatul sau. Credem ea,

In asemenea caz, el va aveh o actiune In contra succesiunei,

spre a cere dela ea sumele cheltuite Cu Intretinerea defunctului, i aceasta nu ex testamento, pentruca testamentul nu
mai exista, ci o actiune izvorita din dol; altfel suceesiunea
s'ar Inavuti In dauna legatarului aparent, ceeace nu este
Calimach Derna.s.
cel de obste principiu, nu se CU\ me a ellsC.Art. 549. 1
tigh,

Deoseb. intre
itie si
&arcing,.

sau a se Imbogati cineva ca paguba altuia",

zice

art. 549, in fine din codul Calimach (2.

Dupa cum am deosebit termenul de conditie, tot astfel
trebue sa, deosebim conditia de sarcina

caci daca conditia

suspensiva sine, dup. cum am vazut mai sus, legatul In

suspensie, pana la Indeplinirea ei, sarcina nu ImpedicA, din

contra, dreptul legatarului de a se deschide prin moartea

(I) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 317.
S'a
decis c donatorul poate s oblige, prin actul de donatiune,

Sensul coventului conditie.

servease cat va trAl. el (donatorul) o rentii,

ca donatarul
anualk tzi aceasa obligatie se stinge la moartea donatorului,
ea netrecand la mostenitorii stti. Cas. rom. Butt. 1901, p. 176.
L. 14, Dig., De condictione indebiti, 12, 6 si L. 206, Dig.,
De div. regulis juris antigui, 50, 17. Aceastti, parte a teatului Calimach nu este reprodus5, in textul corespunzAtor (409)
din codul austriac. Vezi insg, art. 1435 din acest din urmi
cod (1890 C. Calimach). Vezi in privinta inavutirei fAr eanzik
in codul german, art. 812 urm. din acest cod, asupra cArora
se poate consult Saleilles, Etude sur la theorie gnrale de
l'obligation d'aprs le premier projet du code civil pour
l'empire allentand, 340 urm., p. 449 urm.
In art. 823, 829, 830 si 832, cuviintul concli(ie este luat in
sens de sarcinei. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 379, nota 2 si pag. 418, nota 1. Codul Calimaeh distinge

insarcindrile de conditii (art. 862, 1288). Cite odatii,

modul se confundii en conditia. Vezi tom. IV suscitat, al
Convnt. noastre, p. 315, ad notam.

LEGATELE CU SARCINit (SUB MODO).

testatorului; de unde rezult1 ca legatarul supus unei sarcini va puteh., de Indatl ce Ostatorul s'a slvarsit din viatI,
sl cearg, executarea dispozitiei, si dael el a murit f5,r5, s'o
cearl, acest drept trece la mostenitorii gi (1).
Mind Insit ca, prin acceptarea lega,tului, legatarul s'a
obligat la Implinirea sarcinei, s'a format prin aceastl acceptare o conventie sinalagmatic6, In care conditia rezolutorie este subInteleasA art. 1020, 1021), si legatul este revocabil, Indatit ce lega,tarul nu execut, sarcina la care s'a
obligat, dupit cum dispune anume art. 897 din codul Calimach 709 C. austriac . reprodus supra, p. 315, nota 9.

319

Revocarea
nleregxaeteuulutairpea.

sarcinei.

Legatarul, cIruia i s'a, pus o InsIrcinare, este dator a-si Cazul cind
dit toat5, silinta sa spre a aduce sarcina la indeplinire, Ins/ posaatrecirn,aaannuag,

de nu o 'a pute, face din cauze independente de vointa la indeplinire.

lui, atunci el va cilstigh dreptul la legat si fi1r1 Implinirea
sarcinei, dupil, cum dispune anume art. 898 din codul Calimach 7100. austriac , reprodus supra, p. 316, ad notam (2).
Dacit testatorul n'a impus sarcina In mod imperativ, c. Calimach.

ci a zis numai : mostenitorul sau legatarul meu poate sg,

faca cutare sau cutare lucru cu mostenirea sau cu legatum",
arittilnd prin aceste cuvinte numai scopul slu adecl o
simplit dorintit , nici moltenitorul, nici testatorul nu sunt
obligati sit ImplineascA cele zise -cle testator art. 899 C.
Calimach, 711 C. austriac .
Cilt pentru chestiunea de a se sti cand legatul este
oneros si cilnd este conditional, aceasta este o chestie de
fapt, care se va interpreth si aprecih In mod suveran de
judecItorii fondului, dupl intentia presupusI a testa torului (3).
S'ar puteit Intamplit ca legatul s5, fie cu sarcing dei

(I) Cpr. Laureat, XIII, 546; Duranton, IX, 314; Pand. fr., e
cit., 8660. Vezi i alti autori citati, In tom. IV, partea I, al
Coment. noastre, p. 174, ad notam, precum qi p. 314, nota 3.
Alai vezi Savigny, System des heutigen rOmischen Rechts, III,
128, p. 231 urm. (ed. gertn. Berlin, 1840).
(2) Cpr. L. 37, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35,

1; L. 4 1, Dig., De statuliberis, 40, 7; L. 1, Cod, De his

gum sub modo legata vel fideicom misa relinguuntur, 6, 45, etc.

(8) Laurent, XII, 493 i XIII, 547; Demolombe, XX, 567. Vezi

supra, pag. 300, nota 1, 308, ad notam i pag. 309. Facti

magis guam juris guccstio est" (L. 2 7, Dig., De donationibus, 39, 5).

Art. 899.

Chestie de
fapt.

320

COD. CIV.CARTEA III.TIT. IICAPIT. V.S-a VLLEGAT SUB MODO.

testatorul ar fi intrebuintat cuvAntul condifiune" ; i vice

versa, s'ar puteh ca legatul sh fie conditional. cu toate cif. tes-

tatorul ar fi Intrebuintat cuvantul sarcine (1). Totul este

deci, Inch odath, o chestie de fapt si de apreciere; judecittorii vor tineh mai mult seaml de intentia testatorului cleat
de termenii testarnentului.
Pereoanele in
folosul eitrora

poste fi stipn-sau

Sarcina poate fi stipulath: 1 in interesul testatorului

al memoriei sale; 2 In interesul celui care trebue sit

latit sareina. plIteasch legatul, adech: In interesul mostenitorului ab intestat sau testamentar; 30 si, In fine, In interesul unui tertiu 2

Interesnl tes-

Dach sarcina a fost statornicith in interesul testatorului sau al rnemoriei sale, precum ar fi, de exemplu, In
cazul eAnd el ar fi obligat pe legatar a-i ridicit un monument, veluti monumuntum testatori faceret 3 , mostenitorii
si ab intestat pot sh, urmAreasch Indeplinirea sarcinei sau
revocarea legatului art. 830, 832, 930 .
Indeplinirea sarcinei inai poate fi urmhrith de legatarul universal sau de executorul testamentar 4 .

Interesul mo-

Bach sarcina a fost stabilitit In interesul mostenitorului

tatordui.

stenitorului.

legitim sau testamentar, obligat a phiti legatul, actiunea

pentru executarea sarcinei nu poate fi executatit deck de
acesti mostenitori sau de reprezentantii lor 5.
Interesul nnui
In fine, de ckeori sarcina a fost stabilia In interesul
tertit"
unui tertiu, acesta poate cere executarea ei, duph cum once
legatar 'poate cere predarea legatului shu. Tertiul n'ar puteh
insh cere revocarea legatului, pentruch asemenea re % ocare
nu-i foloseste Intru nimic 6.
Diversele specii de legate.

Am vhzut ch legatele pot fi pure si simple, Cu termen,

conditionale si cu sarcini.
(9 Vezi supra, p. 309.
Cpr. art. 896 C. Calimach.
L. 17 4, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Michaux, Testaments, 1322; Aubry et Rau, VII, 715, p. 471.

Pand. fr., v cit., 8675; Duranton, IX, 322.

(9 Aubry et Rau, VIL 727, p. 546; Laurent, XIV, 250; Demolombe, XXII, 268; Duranton, IX, 322; Pand. fr., u cit.,
8076; Cas. fr. D. P. 55. 1. 297; Sirey, 55. 1. 648, etc.

DIVERSELE SPECII DE LEGATE.

321

Legatul mai poate, ca ki donatiunea (I), fi rIsplAtitor Legat remusau remunerator (art. 810), adecl s6 aibg, de scop rIspl6,- nerator.
tirea unor servicii anterioare, prestate de legatar (-).

Legatul remunerator ar fi valid, chiar daca s'ar do- ca.' nand

evaaitul mar:
vedi cA, legatarul n'a prestat niciun serviciu testatorului, 1g
afarl de cazul cand eauza ar fi determinat vointa testato- prestarea de

rului qi, flrg, dansa, legatul n'ar fi avut fiintl 8 .

Astfel, ar fi valid legatul flcut In termenii urnaltori:

servicii.

Exemplu.

las 1000 de lei lui A care, pe and eram absent, mi-a

gerat afacerile mele: quia, absente me, negotia mea curavit 4),
(I) Vezi, in privinta donatiunilor remuneratorii sau dsplstitoare,
(2)

(8)

tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 312 urm.

Cpr. art. 1259, 1090 C. Calimach. Art. 908 din codul Ca- Dr. nostrn
limach dispune tns ctt legatele lasate cu neidejde de riisplei- anterior.
tire nu au arie, aded: de va zice cineva: las cutttrui legaturn,
pe cat ar fi lksat i el mie. Vezi i art. 735 din acela cod,
unde se ziee: Mostenirea ce se rnduete Cu neidejde de rdspleitire n'are atria, adec de va zice cineva: sit-mi fie motenitor cutare pe atttta parte pe citt i el nett va rindul pe mine
motenitor". Aceste dou5, dispozitii, relative la testamentele
reciproci, nu au texte corespunzAtoare in codul austriac.
Michaux, Testaments, 1358, p. 209, 210; Petrescu, Testamen- Dr.

i-au %cut bine, ori vreo slujbil, ori di este multumit de diinsul;
sau dad, va l'Asit cuiva mostenire, numindu-1 fiu sau frate,

macar ctt nu-i era nici fiu, 'lid frate, ettci o asemenea artttare nu vatArnit niel pe motenitor, nici pe legatar". Cpr.
art. 572 din codul austriac, al drui sens codul Calimach il

(4)

roman.

pag. 389, care traduce pe_jilichaux, fad, hut', a-1 citit.

Aeeasta solutie era admistt i la Romani: Falsam causam
legato non base venus est, gui ratio legandi legato non
cohecra" (L. 72 6, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1). \ ezi i Instit., De legatis, 2, 20, 31, ab initio,
unde se zice: Falsa causa non nocet". Cu toate acestea,
cererea legatarului puteit fi respinsii, de cttteori se dovedea d.
testatorul nu Meuse legatul deck in consideratia cauzei, care
er fill* Sed plerumgue doli exceptio locum habebit, si probetur alias legaturus non fuisse" (L. 72 6, Dig., loco cit.).
Cpr. Furgole, Tr. da testaments, I, p. 319, No. 7 i 8. Are C. Calimach.
putere oriinduirea testatorului, zice art. 734 din codul Cali- Art. 734.
mach, i de nu se va adever pricina pe care au scris-o in
testamentul sttu, a indemnndu-se au rit,nduit motenitor pe
cel scris, zicAnd poate cl, el ti este dator, sau ett mostenitorul
tele,

reproduce, schimbAnd ins5, redactia textului austriac.

65105

Instit., De legatis, 2, 20, 31.

21

322

C. C.CART. 111.TIT. ILC P. V.S-a VI.DIV. SPECII DE LEGATE.

Cu toate eg, el nu mi-a gerat nicio afaeere. Dael, In loe de

a ml exprim6, astfel, as fi zis: las 1000 de lei lui A, daca
el a Ingrijit de afacerile mele, si negotia mea curaverit", legatul ar fi conditional, i legatarul nu va puteh cere suma
legatA decat dovedind cg, a lndeplinit eonditia. Sed si
conditionaliter enuntiata fuerit causa, aliud juris est, veluti
hoc modo: si negotia mea curavit, fundum do, lego" (' .
Legatul mai poate IncA fi demonstrativ i determinativ.
Legat demonLegatul este demonstrativ atunci cAnd testatorul explicA
strativ.
dispozitia sa prin ImprejurAri, care au de scop caracterizarea
descrierea persoanei legatarului sau obiectului legat, fArA
Exemplu:

a atinge cat de putin substanta legatului 2.

Astfel, &Ind am zis:
las mosia mea cutare, pe care
am mostenit-o dela fratele meu", legatul este dernonstrath,
si asemenea legat ar fi valid, chiar dacA n'as fi mostenit
mosia legatit dela fratele men, pentrucA aceasta nu este decAt

o descriere si o demonstratie care nu vicia/A Intru nimic

legatal; de oareee mosia legatA este arAtatA In mod suficient
prin numele ei 3). Este. In adevAr, de principiu cl un act

nu poate fi anulat din cauza unei clauze inutile

De asemenea, legatul n'ar fi nul, dAdq, testatorul ar fi
gresinl a
gP'descris In mod gresit persoana legatarului, InselAndu-se, de
soanei leatarulni.
exemplu, asupra numelui s.u, asupra calitAtilor sale, etc.,
de cteori judecAtorii au elemeate suficiente pentru a determin, persoa,na gratificatA. Falsa demonstratione legatum
non perimi" .
Deserierea

Instit., loco cit.

Cpr. Troplong, I, 369; Michaux, Testaments, 1368, etc.
L. 17, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35,

1. Cpr. Furgole, Tr. des testaments, I, p. 327, No. 25 (ed.

din 1779).
,,Non solent qucc abundant, vitiare scripturas". (L. 94, Dig.,

De div. regulis juris antiqui, 50, 17). Din aceasti lege s'a

extras adagiul: Quod abundat non vitiat.

(6) Instit., De legatis, 2, 20, 30 si L. 17, Pr., Dig., De eonditionibus et demonstrationibus, 35, 1. Cpr. Furgole, Tr. d s
testaments, I, p, 322, No. 15 (ed. din 1779). Vezi si art. 734
din ccdul Calimach, citat supra, pag. 321, nota 3. Textul
suscitat din Institutele lui Justinian este gresit citat de Michaux (op. cit., No. 1371), sub titlul II, 20, De 'aim demonstratione (in loe de: De legatis, dup6, cum este intitulat
In rea/itate) i Petrescu (Testamentele, p. 394, nota 1) re-

DIVERSELE SPECII DE LEGATE.

323

In legatele demonstrative, eroarea In descrierea lucrului Eroarea tn

descnerie
eruuai.

legat sau a persoanei legatarului (falsa demonstratio),

invalideazd, deci legatul .

Demonstratiunea se deosebete de conditie In aceastaDeoseb. Intre
monstr
cea dint6i aratl In genere o Imprejurare trecutA, pe cAnd deatie
gi eonditie.

.cea de a doua se aplicit la o Impre.jurare viitoare 2). Inter

demonstrationem et conditionem, hoc interest quod demonstratio plerumque facta ostendit, concha() futuram" zice
jurisconsultul Florentinus 3.

Astfel, cand zic: Iti las iapa mea, care va fate,

le- Exempla.

gatul este conditional; el este, din contra, demonstrativ dacl

am Lis: Iti las iapa mea, care a fatat" .

Dacl Insit legatul, In loe de a fi demonstrativ, ar fi Legat deterkleterminativ sau limitativ, adecl: dacit lucrul legat n'ar fi
numai descris, ci determinat i miirginit In categoria i
speeia sa, preeum ar fi de exemplu, In cazul cnd a fi
zis: fi las 1000 de lei ce am In lada mea de fier, In asemenea
caz, legatul va fi nul, dael In lada mea nu s'ar g/si bani,
pentrucl eu n'am inteles a-ti !Ash suma de 1000 de
lei

in genere, ei o

minativ.

swill de bani limitativ arataa

kleterminatl, care nu are fiintd, 5. ,Sed si certos nummos,

veluti quos in a pc habet, aut certain lancem legavit, non
numerata pecunia, sed ipsa corpora nummorum, vel rei legatce continentur ; neque permutationegi recipiunt" 6 .
Ct pentru cheAunea de a se ti cAnd legatul este
demonstratiN, aceasta se va decide In fapt, dupg intentia
testatorului. Dacit termenii testamentului sunt at:it de Intunecoi si de Inglimati, Meat este cu neputintA de a se pute
afi, ace istl intentiune, legatul va fi mai de grabti presupus
demonstrativ decAt determinativ, fiindcit nu se poate preproduce aceastil eroare (probabil de tipar) a lui Michaux.
Tata cum unii scriu la noi artile de drept!
(I) Furgole, op. i loco suprit cit., I, p. 327, No. 25; Michaux,
Testaments, 1371, 1372.

Cpr. Troplong, L 369; Michaux, op. cit., 1369; Petrescu,

Testamentelc, p. 391, care reproduce pe Michaux,
a-1 cith, ea de obiceiu.
L. 34 1, Dig., De conclitionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Troplong, L 369, p. 379, 380.
(b) Troplong, I, 370; Michaux, op. cit., 1373, p. 212.
(6) L. 51, Dig., XXX, De legatis I.

Chestie de
fapt.

324

C. C.CART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a

SPECII DE LEGATE.

supune c testatorul a Inteles a face un legat inutil si derizoriu (art. 978)('). Expressio in dubio censetur fa cta
causa demonstrationis, nisi hoc exprimatur et clare de
C. Calimach. mente appareat", zice, Dumoulin (2).
cele ingaimate,
Art. 736.
intelegerea cuvintelor trebue a se Weill spre bunittate", zice
NearItarea
cauzei.

art. 736 din codul Calimacb. (Vezi supra, p. 172, 173).

Legatul este valid cu toate ca testatorul n'a aratat
cauza lui. Aratarea cauzei nu da deci legatului o valoare
mai mare (3 .

Legatul ar fi valid, chiar daca cauza arqtatit ar fi

fals5,
Falsa causa adjecta legato, non nocet" .
Deoseb. tntre
Causa nu trebue sit fie confundata cu rnodul. Cauza
cauzI gi mod.este, in adevar, ratiunea care a determinat pe testator a
Cauz fa1.

face legatul; ea trebue, deci, sa existe In momentul facerei

lui. Ca usa est ratio le gandi in prceteritum" , zice Cujacius. Modul este, din contra, ratiunea, ientru care kgatul
a fost facut, ratiune care se va indeplini in N iitor. Ratio
legandi futura 6 .
Cauzitfinal.
Cauza este finala si impulsiva. Catua finalu este acea
pe care o avem in vedere cand facem ceN a si care ne determina a face un lucru; ea este inceputul i sfarsitul actiunilor omenesti: fors omnium causai um, dupit expresia
lui Mantica
Cauzli impluCauza impulsiva este aeea care ne suggereacit ideea
vointa de a face un lucru, insit inriurirea sa este secundara, pentruca ea nu carmueste execu tarea actului; ea este
deci impropriu numitit cauza, numele ei adel itrat este m otiv ;
de aceea falsitatea cauzei impulsive nu anuleaza liberaliEfectele canzei finale.

tatea, fiindca nu este cauza determinanta a dispozitiei.

Cauza, finale'', are, din contra, o astfel de inriurire
asupra actiunilor omenesti, Stick ea viciacit liberalitatea
cnd este fal, daca din imprejurari rezulta cit farit dAnsa
Cpr. Troplong, I, 374; Michaux, op. cit., 1379. Vezi qi
supra, p. 172.
Citatie imprumutatti dela Troplong, loco supra cit., p. 385.
Michaux, op. cit., 1390, 1391, p. 214.
Michaux, op. i loco cit.
Intit., De legatis, 2, 20 31.
Troplong, I, 379; Michaux, op. cit., 1392, etc.
(2) Troplong, I, 380; Michaux, op. cit., 1395, p. 215.

REGULELE COMUNE TUTUROR LEGATELOR IN GENERE.

325

testatorul n'ar fi J'Ice dispozitiunea(t): si probetur alias

legaturus non fuisse(2). Cessante causa finali apposita, dispositio testatoris inutilis est", zicea Menochius (8).

Cat pentru chestiunea de a se ti cand cauza este fi- Cheetie de

fapt.
i cand este impulsivl, aceasta se va decide dupg, InaprejurAri. La caz de Indoia16, cauza nu va fi consideratI
ca impulsivl i, deci, nu va vicia legatul, In baza principiului inscris in art. 978 'C. civ., dupl care once clauzl
primitoare de doul Intelesuri, trebue sl fie interpretatl In
sensul ce poate produce un efect(4).
In fine, legatul mai poate Inel fi alternativ, adecl sci Legat alteraibA de obiect mai multe lucruri dintre care numai unul ur- nativ.
meaLl a fi plAtit art. 1026 (5.
El poate sl, aib, de obiect prestatii periodiee, anuale, Preet. penonal

lunare, etc. ('legatum annuum vel menstruum), etc. (8).

Regulele comune tuturor legatelor in genere.

Regulele comune tuturor legatelor In genere sunt:

1 cele privitoare la determinarea legatarului i a lucrului
legal(' ; 20 cele relativeia interpretarea, legatelor 8); 30 regula prevlzutl de art. 886, care dispune, ca sanctiune, nulitatea testamentului, de cateori nu s'au observat formele
prescrise de lege; 4 regula prevOzutO, de art. 892, privitoare la depunerea testamentului olograf sau mistic la grefa
tribunalului; 50 regula privitoare la transmiterea proprietOtei legatului art. 899 1; 6 acea prevIzut de art. 901,
(I) Troplong, I, 382; Michanx, op. cit., 1397, p. 215.
L. 72 6, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35.
1. Mai vezi L. 92, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5.
Citatie imprumutatA dela Troplong, I, 382, p. 391.
Troplong, I, 385; Michaux, op. cit., 1400, p. 216, care citeaz6 pXrerea lui Furgole. Vezi si supra, p. 171 si 324.
Vezi supra, p. 286. Vezi asupra legatului alternativ, Aubry
et Rau, VII, 722, P. 492.
Cpr. Art. 851, 852 C. Calimach. Vezi Filippis, Corso di
dirige() civile italiano, XI, 597 urm., P. 434 urm.
Vezi supra, p. 161 urm.
Vezi supra, p. 164 urm.

dice.

326

COD. CIV.

CARTEA III.

II.

CAP. V.

S-a VI.

ART. 901.

relativa la cheltuelile cererei pentru predarea sau punerea

In posesiune a legatului; 70 i In fine, regula prevazuta de
art. 902 2, care codera legatarilor o ipoteca legall asupra
imobilelor succesiunei, In contra oricarui debitor al legatului '

Cheltuelile relative la punerea in posesiune.

Art. 901.
Cheltuelile cererei pentru predare (") sunt in barcina succesiunei, fAril ea cu aceasta s se poata reduce rezerva
legal.
In caz alud testatorul ar ordonit altfel prin ttstament, se va

urrnit dup vointa lui. (Art. 723, 841 urm., 890, 891, 895, 899
Aplie. art. 901

tuturor legatelor.

Motivele

art. 901.

2, 919 C. civ. Art. 1016 C. fr. inodificat in redacra sa).

Art. 901 cuprinde o dispoziOe generala aplicabill tuturor legatelor In genere, dei el se gasete In secOa care
se ocupa numai de legatele singulare sau particulare Acest
text nu este deci la locul lui. Vezi supra, p. 291 .

DUO art. 901, cheltuelile

cererei

entru predarea

sau punerea In posesiune a legatelor sunt In sarcina succesiunei, nu pentru motiN ul

ca

e faca.

predarea trebue S

pe socoteala debitorului art. 1105 i 1317 , nici pentruea,

In specie, debitorul legatului ar fi succesiunea, (lupa cum
sustin aproape toti autorii 3, ci pentru motis ul ca predarea
se face In interesul eomun, adeca al kgatarului, care primete legatul i al motenitorului care 11 p ittete

Cpr. Pand. fr., y cit., 9237; bemolombe, XXI, 676; TropVezi mns3. Barafort, Separation de
patrintoines, p. 50, dup care art. 902 2 s'ar aplic numai
long, III, 1794, etc.
Predarea legatulni.

legatelor particulare.
Predarea este punerea in posesinne a legatului. Legea noastr
califico, punerea in posesiune de predare numai in privinta

legatelor singulare sau particulare (art. 899 2). Inda priveqte legatul universal i cu titlu universal, ea se serve0e
de expresiile: punere sau trintitere in posesiune (art. 889,
891, 895).

Vezi Baudry et Colin, II, 2461; Marcade, IV, 132; Thiry,

II, 459; Arntz, II, 2107; Acollas, II, p. 560; Planiol,
2736, etc.
Art. 140
Pr. eiv.

Laurent, XIV, 61; Pand. fr., vo cit., 9025. Legatarul, care

a fcut o pretentie nedreapt, poate fi condemnat la daune
conform dreptului comun (art. 998 C. civ., 140 Pr. civ.).

CHELTUELILE RELATIVE LA PUNERE I IN POSESIE.

ART. 901.

Legea nu permite Insa ea aceste cheltueli, adaogate

la valoarea legatului, sa., Intreaca partea disponibila i sa
atinga rezerva, care trebue sa parvie intacta motenitorilor

327
Neatingerea
rezervei.

rezervatari

Testatorul este Irisa liber, sub conditia de a nu atinge Puneres cheltuelilor In

rezerva motenitorilor 2), sa pue cheltuelile In sarcina le- Barcina
legagatarulm, pentruca el poate O, marease& sau sa micoreze tartilui.
legatul. Vointa sa poate, In aceasta, privinta, A, fie expresa
sau tacita 3 .
Incitt privete cheltuelile de inventar, Imparteala i Cheltuelile de
inventar,
lichidarea averei, ele avand loe Intr'un interes comun, sunt implirtealn,
etc.
In sareina motenitorilor i a legatarilor, putin importa, daca
partea disponibill este sau nu epuizata, 1.
Textul francez adaoga ea taxele de muta0une da- Taxele de
torite dupil, 'epa tinibrului, care, conform legei actuale, sunt: mutatiune.
20 o, 30 o, 40/0, 60/e, 90/0 i 120/0, privesc pe legatar,
ceeace se Intelege dela, sine, pentruca aceste taxe sunt
In totdeauna In sarcina achizitorului 5.
Dupa un ordin al Minist. finantelor din 1900, care Interpretares
dispozitii
interpreta art. 73, 75 i 76 din L. timbrultti, motenitorii unor
din legea timpot plati taxa sau dupa de,,schiderea testamentului, sau la brului.
punerea In posesiune, dar cu obliga0e pentru ei de a face
declaratia averei In ten-len de ase luni dela moartea lui
de cujus, sau dela epoca cAnd au luat cunotinO, de desDemolombe, XXI, 521; Arntz, II, 2107; Troplong, III,
1918; Pand. fr., v cit., 9028 qi autoritatile citate acolo;
Baudry et Coln, II, 2462; Cas. fr. si C. Riom, Sirey, 86.

1. 35; D. P. 97. 2. 49, etc.

(1)

Daca mostenitorul de Auge s'ar fi opus insa pe nedrept la

cererea legatarului de a fi trimes in posesiunea legatului san,
atacand, de exemplu, testamentul in nulitate, rara motive serioase, si i-ar fi cauzat cheltueli zadarnice, el va putea fi
condemnat la aceste cheltueli, chiar daca prin ele i s'ar atinge rezerva. Cpr. Arntz, II, 2107, in fine; Laurent, XIV,

61; Demolombe, XXI, 519; Aubrv et Rau, VII, 718,

p. 480; Baudry et Colin, II, 2463; Pand. fr., y cit., 9027;

Cae. fr. Sirey, 58. 1. 33; D. P. 58. 1. 76 si alte autoritati
citate in Pand. fr., loco sui.<1 cit.
Duranton, IX, 274.
Pand. fr., y cit., 9034.

Cas. fr. D. P. 62. 1. 288; Sirey, 62. 1. 716.

Cpr. art. 1105, 1317 C. civil.

328

Acordarea

nnui termen
moqtenitorilor.

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II. CAP. V.

S-a VI.

ART. 899 1, 901.

chiderea succesiunei, caci altfel cad in contraventie (art. 77

L. timbr.)(i).
Atat Mininisterul de finante cht qi justitia pot acordh
motenitorilor unul sau mai multe termene In launtrul carora acetia trebue sa plateasca taxele cuvenite fiscului. Ter-

menul acordat nu poate MA fi mai mare de doi ani

nici Inteun caz nu poate fi prelungit nici de Minister, nici

de justitie (art. 67 i 69 L. timbrului (2.
Punerea taseTestatorul poate insa pune i aceste taxe in sarcina
lor in sarcina
,o
mostenitori- ...3tenitorului, dar tot sub conditia de a nu-i atinge rezerva.
lor.
Daca testamentul cuprinde mai multe legate, fiecare
Cazul and
legatar
va plat taxa de transmitere, care-I privete numai
e tul
testamn
cuprinde mai pe dansul, i punerea In posesiune va fi refuzata cht timp
multe legate.
nu se va dovedl plata taxelor cuvenite fiscului, afara de

cazul child s'a acordat un termen de plata.

Textul corespunzator francez prevede anume c fiecare
legat
poate fi inregistrat in deosebi, pentru a abrogh dreptul
c. franz.
ce
anterior, dupa care un legatar nu se puteh folosi de legatul
sau, decht platind taxele pentru toate celelalte legate, rana4nand ca el A. urmareasca pe urma pe fiecare legatar in parte.
Aceasta masura erh insa nedreaptit, pentruel puneh adeseori
pe un legatar sarac in imposibilitate de a dolAndi pose-

Deoseb. de

redactie de

siunea legatului sail. De aceea ea a 0 fo,t abrogata. Solutia codului francez este admisibila i l noi.
Transmiterea proprietitei lucrului I egat.
Art. 899 1. Orice legat pur i simplu(8) da legatarului,
din ziva mortei testatorului, un drept asupra lucrului legat, drept
transmisibil erezilor i reprezentantilor ski. (Art. 644, 651, 692,
926, 1015 C. eiv. Art. 1014 I C. fr.).

(1) ezi C. Botez, Leyea asupra taxelor de timbru

trare, p. 283 (ed. a 3-a, 1908).
L. timbrului
nu are efeet
retroacti v.

Aplic. textu-

lui la toate
legatele.

i inregis-

(2) Daca succesiunea este deschisa inainte de punerea in aplicare

a legei timbrului, nu se va percepe nicio taxa, cAci legea
timbrului, ca si celelalte legi, nu poate s. aib5, efect retroactir (art. 1 C. eiv.). Cas. rom. Bult. 1890, p. 1141 si Dreptul
din 1890, No. 72. Contra.: C. Bucureti, .Dreptul din 1890
No. 47 (decizie easatil).

(3) Once legat, adec: fie particular, universal sau cu titlu uni-

TRANSMITEREA PROPRIETITEI LUCRULU1 LEGAT.

ART. 899 1.

329

Proprietatea bunurilor strAinutndu-se prin legate Dobandirea

(art. 644)(1), legatarul dobandete, la moartea testatorului,bpurinnusreilionr tescuproprietatea bunurilor euprinse In testament, drept trans- tament.
misibil motenitorilor i reprezentantilor si (2); i aceastil
soluVe este admisibill in privinta tuturor legatelor in genere, care nu sunt supuse unei conditii, fie ele chiar supuse

unui termen; c6ci, dup/ cum s'a vlzut infrez, ad notam,

legatul pur i simplu este ad i opus legatului supus unei
conditii suspensive.
incA i in privinta legatelor conditionale, n'ar trebui Legate condisa credem cit proprietatea se transmite la un alt moment tionale.

decat moartea testatorului, pentruca des legatul supus unei

versal. In adevAr, desl art. 899 1 se gliseste sub rubrica
care se ocupit de legatele singulare, toti autorii recunosc
aceastA dispozitie se apliett tuturor legatelor in genere, care
sunt un mod de a transmite proprietatea (art. 644), si
legea cuprinde, in aceastii privintA, un viciu de clasificare,
care se explia prin lucrArile pregtitoare. Cpr. Laurent,
XIV, I; Arntz, II, 2102; 'Phiry, II, 457; Marcad, IV, 126;
Demolombe, XXI, 548; Pand. fr., tP cit., 8747; Aubry et
Rau, VII, 717, p. 473, nota 1; Zacharire, Handbuch des
Jr. Cioilrechts, 11T, 716, pag. 269, nota 1 (ed. Anschtitz),
726, p. 457, nota 1 (ed.-erome), etc. Vezi i supra, p. 291.

Prin legat pur i sinylu se intelege, in genere, acela care Ce se tntelege

nu este supus niciunei conditii, nici unui termen (L. 5 1, ad prin legat
Dig., Quando dies legatorum, 36, 2). Cpr. Laurent, XIII, P" simplu.
532; Duranton, IX, 277. In cazul de fat se intelege ins, numai
legatul nesupus vreunei conditii. CAA pentru legatul cu
termen, el este, lato sensu, un legat pur i simplu, pentruc
termenul nu suspena existenta dreptului, ca conditia, ci amng
numai executarea lui (art. 1022). Vezi supra, p. 298, 299. Cpr.
Thiry, II, 457; Dernolombe, XXI, 548 Nourlon, II, 833; Laurent, XIV, 1; Marcad, IV, 126; Pand. fr., v cit., 8748, 8749, etc.

(') Dup5. art. 841 din codul Calimach (684 C. austriac), lega- C. Calimach.

tarul nu dobindeit, din contra, proprietatea lucrului le-gat

cleat prin traditia lui. Vezi suprec, p. 196, n. 2 si p. 210, n. 1.

(2) In lipsA de mostenitori rezervatari, legatarul universal are
deci proprietatea absolutit i exclusivtt a bunurilor defunctului,
Dacit el vine ins& in concurentit cu rezervatari, legatul

fijad redus la partea disponibilg, el este coproprietar in indiviziune a bunurilor succesiunei cu mostenitorul rezervatar.
Legatarul fiind, in asemeuea caz, coproprietar, are deci actiunea in mpitrea1, i mostenitorii n'ar puteb, s5,-i de bunurile ce ei ar vol sau valoarea lor. Cpr. Thiry, II, 430.

Art. 841.

330

COD. C1V.

CARTE 1 III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 899 1.

conditii suspensive ramane In suspensie ct timp conditia

nu este indeplinita (art. 1017), totu0 indeplinirea ei avand
efect retroactiv pana In ziva deschiderei succesiunei prin
moartea testatorului (art. 1015), proprietatea se transmite
tot In acest moment. Daca. art. 899 1 distinge intre legatul pur i simplu si cel conditional, aceasta este pentru
arath ca, in cazul ntiu, dreptul la lucrul legat estG
dobandit In mod irevocabil din momentul mortei testatorului, pe cnd In cazul de al doilea, adec cand legatul
este supus unei conditii suspensive, legatarul nu transmite
dreptul san mostenitorilor si, daca el ,a murit inainte de
Indeplinirea conditiei t).

Care este natura dreptului ce Iegatarul dobandeste atului

dobanditsupra lucrului legat? Pentru a raspunde la aceasta chesde legatar
&supra 1uru-tiune trebue s distingem intre cazul cnd legatul are de
lui legat.
oiect lucruri nedeternainate, legatum generis art. 908 ,
acel cand el are de obiect un corp cert si determinat In individualitatea sa, in ipso individuo art. 903 . In ca/u1
intai, adeca: daca s'a lasat, de exemplu, un cal, frit a se
arath anume care, legatarul are numai o actiune personan
ex testamento, pentru cererea legatului dela cel obligat a-I
plati art. 902), si proprietatea nu-i a fi transferita. in
asemenea caz, declit prin predarea lucrului. In cazul al
doilea, adeca: cilnd legatul are de obiect un corp cert
determinat In individualitatea sa (species , care este proprietatea testatorului (2 , de exemplu: cutare cal, cutare casi,
cutare mosie, etc., legatarul pu are numai un clrept de
crean ta contra debitorului legatului, ca in cazul precedent,
ci o actiune in revendicare (rei vindicatio), pentruca el a
dolrndit proprietatea legatului din ziva mortei tesiatorului
Natura drep-

art. 644, 899 1 3.

(') Laurent, XIV, 1; Pand. fr., y cit., 8748, etc.

tim, ta adevAr, el legatul lucrului altuia fcut cu stiint&
c lucrul este strilin (art. 906), nu transferii proprietatea
lucrului legat, ci confer& legatarului numai o actiune persanal, pentru a obligh pe debitorul legatului la dobindirea
si predarea lucrului strAin, sau la plata valoarei lui, dact
proprietarul acestui lucru nu voeste a-I instrXinh. Vezi supret,

p. 268, nota 1 si p. 271. Cpr. Marcad, IV, 141.

Vezi supra, p. 235 si infra, p. 333.

.ACT. CARE APARTIN LEGATARULULACT. PERSONA L.ART. 902 1.

331

Dreptul legatarului, oricare ar fi natura lui, drept de Dr. legatarutrece la:

creant6 sau drept real, fdelind parte din patrimoniul lui, lui
mostenitorit
trece la motenitorii i reprezentantii s5,i, Indatl ce el a
sgt.
supravetuit eftt de putin testatorului.
El poate, de asemenea, s,-I vftndA, s4,-1 dlruiascl, Legatarul
dispune
intr'un cuvAnt: sl dispue de el cu titlu oneros sau cu titlu poate
de dreptul sitn.
gratuit, lnainte Alar de a fi pus In posesiune(').
Despre actiunile care 'apartin legatarului.
In ultima stare a dreptului roman, legatarul aveh,
pentru a dobAndi executarea legatului, trei actiuni deose-

bite: 1 o actiune personan; 20 o actiune rean; 30 i o

actiune ipotecarg,. Liceat legatariis id persequi, non solum
per actiones personales, sed etiam per in rem, et per h ypothecariam" 2 .
1 Despre actiunea personalii.

Art. 902 1.

Erezii testatorului sau once alta

persoanii

obligath a plAti un legat, sank personal datori a-1 achith, fiecare in

proportiune cu partea ce ieh din succesiune (3). (Art. 550, 552,

653, 774 urin., 889, 891, 893, 899 2 C. civ. Art. 1017

C. fr.).

Acest text consaerg, actiunea, personan, ex testamento Act. personalg

care derivii din dreptul roman i pe care legatarii o aveauex testamento

altil, dat5, i o au i astilzi contra oricArui debitor al le(i) Cpr. Cas. rom. i C. Bucureti, Bult. 1908, p. 1612 i Dreptul

din 1900, No. 77; Laurent, XIV, 4; Pand. fr., O cit., 8753
urm., 9035; Arntz, II, 2051; Dernolombe, XXI, 631. Vezi
supra, p. 197, ad notani i P. 202, 203.
Instit., De legatis, 2, 20, 2, in fine. Vezi i L. 1, Cod,
Communia de legatis, etc., 6, 43.

Aeest text a m. ai fost odath explicat supra, p. 234 urm.

Legea s'a exprimat rhu, chci motenitorii nu plgtese legatele, duph cum plhtese datoriile, in propor(ie Cu ceeace iau

din succesiune, ei numai din partea disponibila. Legatele

nu pot fi luate decit din parten disponibilh. i motenitorii

nu le datorese decit in limitele disponibilului ce detin", zice
Maread (IV, 135). Vezi i autorii citati supra, p. 234, nota 1.

Inexactitate
de text.

332

COD. CIV.

CARTEA TII.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 902 1.

gatului. Aceasta aetiune, pe care o are once legatar In

genere, este aceea care are de obiect trimiterea sa In po-

sesiune (art. 889, 891, 895, 899 2), sau predarea

le-

gatului, dupa cum se exprima art. 901 (1).

Cazurile nand
Actiunea personal l este divizibila, de ckeori debitorii
a4ilin"
este leg,atului au recurs la beneficiul de inventar (art. 897 .
divizibilit.
Actiunea are, In adevar, acelasi cara,cter ea si obligatia.
De ckeori, deci, obligatia este divizibill, tot divizibila
trebue sa fie i actiunea care o sanetioneail. Debitorii nefiind obligati deck Inteo masura oarecare, datoria se divide si ea In proportie cu obligatia ce incumbA, fiecaruia
din ei.
Exceptii dela
Acest principiu sufere Insa exceptie In (Iona cazuri si
principiul
divizibilitittei. anurne: 10 cnd testatorul a obligat, fie In mod expres, fie
In mod tacit, pe unul din mostenitori sau legatari de a
plati cutare legat determinat; si 2 ciind lucrul legat nu

este susceptibil de diviziune 2 .

Cazul and un
Insolvabilitatea unuia din mostenitori, sau a unui alt
debitor al

1egatului este debitor

insolvabil.

al legatului, nu obliga, in genere, pe ceilalti peste

partea lor personall, afara, bine Inteles, de actiunea ipotecara, cand ei detin imobile de ale succesiunei 3 .

Actiunea personala are multa analogie cu petitia de erete,

de.spre care ne-am ocupat pe laro. In tom. III, partea II,
iti petitia de L./L.
ereditate. al Coment. noastre, p. 893 urm., fiindel print'insa se cere
Deoseb. lntre

act. personall d:ta.

predarea intregei succesiuni sau a unei pArti din ea. Ea se

de )sebaste Insa de petitia, de ereditate, pentruca pe cnd
aceasta din urm6 actiune euprinde si fructele, de cAteori
ea se exereita contra unui posesor de rea credint5 art. 845,
legatarul, care eere predarea legatului sau, n'are drept la
Art. 897.

fructe deck din ziva cererei In judecata art. 890, 898,

899 2, afara de exceptia prevazuta de art. 900.
Inek priveste che.,tiunea de a se sti daca debitorii
legatului II platese infra, vires sau ultra vires hereditarias,
chestiune foarte controversatl In Franta, nu Insa si In
(') Cpr. Laurent, XIV, 171; Deinolombe, XXI, 666; Maread,
IV, 133; Aubry et Rau, VII, 722, p. 492; Planiol, III,
2789; Baudry et Colin, II, 2470; Pand. fr., y cit., 9197
i toti autorii.
Saintesps-Leseot, Don. et testament8, IV, 1448, P. 528.
Saintesp6b-Lescot, op. cit., IV, 1449, p. 529.

IPOTECA LEGAL/ A LEGATARILOR.

ART. 902 g 2.

333

dreptul nostru, unde art. 897 curing once discutie, ea a

fost studian supra, p. 236, 237.
20 Despre actiunea realit (rei vindicatio).

AfarI de actiunea personan ex testamento, de care am

vorbit mai sus, legatarul unui corp cert fi determinat In
individualitatea sa (art. 903), mai are dreptul de a revendich lucrul legat printr'o actiune realri, ca o consecinVt a
principiului care Ii conferl proprietatea acestui lucru Inca
din ziva mortei testatorului (art. 644, 899 1 . Deci, dacA
debitorul legatului a Instr6inat lucrul legat, legatarul poate
sa-1 revendice dela tertii detentori, In caz and el a dobandit

predarea de fapt a legatului sau, cel putin, o botIrlre care

ordoMt aceastit predare i . Vezi supra, p. 235.
30 Despre actiunea ipotecarrt (2).

Art 902 2. Erezii testatorului sunt datori ipotecar pentru

tot, pana in concurenta valorei imobilelor ce detin. (Art. 781,
1743, 1746 urm., 1753 C. eiv. Art. 1017 2 C. fr.).
DupA art. 853 din codul Calimach (688 C. austriac 3 , a Calimaeh.
Cpr. I,aurent, XII', 173; Planiol, III, 2788; Baudry et Colin,
II, 2486; Thiry, II, 458; Pand. fr., y0 cit., 9219, etc.
1 ezi asupra acestei materii, pe langit autorii obinuit citati,
Jacquet-Pontbich, Des di frentes surets accordes aux lgataires; Monnot, Hypothque des lgataires, etc. heat privete dreptul roman i dreptul strain, vezi Roguin, Tr. de
droit compar (Nuccessions), III, 1623 urm., p. 548 urm.
(3) Art. 688 din codul austriae a fost modificat li compleetat C. anatriae.
prin 158 urm. din patenta dela 9 August 1854. Vezi Ro- Art. 688.
guin, op. cit., III, 1625, p. 549; Stubenrauch, Commentar
ZU771

tisterreichischen allgeimeinen biirgerlichem Gesetzbuche,

I, p. 878, 879 (ed. a 8-a, Wien, 1903).

Dreptul strain, afara de eodul portughez dela 1867, nu C. portughez.

.consaera In genere, in termeni expreqi, Toteca legatarilor. Art. 1846.
Iata, in adevar, cum se exprim' art. 1846 din acest cod:
Imobilele ce mWenitorii tin dela testator vor fi grevate de
ipoteca pentru garantarea platei legatelor, ficarao hypothecariamente obriyados ao pagamento dos legados".
Cat pentru codul italian, art. 1029 dispune, ea i codul C. italian.
francez, ca motenitorii sunt tinuti de datoriile O. sarcinile Art. 1029.

334

con. civ.CARTEA 111.Ti'!'. II. CAPIT. V. S-a VI.ART. 902 2.

legatarii erau In drept 81 cearA o cautiune dela moOenitori sau dela once debitor al legatului, spre a asigur plata
acestui legat.
Ipoteea legal
Mostenitorii
a legatarilor.
+ne,
ins/ pIrerea
contro,ersx. v li.

nu mai au astAzi obligatia de a da cangenerall este el legatarii eu titlu par-

ticular, independent de siguran a ce pot doh:Andi prin cererea separaVei de patrimonii art. 781 i 1743 , mai au
i o ipotecit legal it asupra imobilelor succesiunei, atat In
contra mostenitorilor testatorului cat qi In contra oricArui
alt debitor al legatului 1, ipotecl al cArei scop este asigurarea executIrei ultimei voi* a testatorului... ut omnibus
modis voluntatis ejus satisfiat, i care se datorelte lui Justinian 2.

Art. 902 2 este. In adevr, precis, i a-i d un alt

sens, este a-1 consider ca nescris. Este adev/rat ca art. 1753
succesiunei, personal, In proportie en partea lor ereditarh, f i
ipotecar pentru tot (e ipotecariamente per l'intero), afar6 de
recursul lor, la caz de nevoe, contra comostenitorilor lor, cu
privire la partea pentru care fiecare din ei trebue sii, contribuiascA". Fatit cu aceastA dispozitie insuficienta, chestiunea

este controversatg In Italia, ca si In Franta. Vezi lioguin,

op. cit., III, 1624, p. 549. Ricci, fntre altii, contestrt insA
existenta acestei ipoteci In Italia, fntemeindu-se mai cu seania

pe lucrhrile pregtitoare ale codului actual. Vezi de acest

autor, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 390, P. 875
urm. Mai vezi In acelas sens, Pacifici-Mazzoni, Trait t o dells
successioni, VII, 65; Vitali, Idem, II, 1764, etc.
Cpr. Demolombe, XXI, 671, 674.
Dr. roman.

In omnibus hujusmodi casibus in tantunt et hypothecat ja

unumquem que conveniri volumus, in quantum personalis actio

adversus eam competit, et hypothecant e,ss non ipsius heredis,

vel alterius personcv, quo gravata est fideicommisso rerum,

sed tantuntinodo earum quov a tedatore ad eum pervenerint".
(I, I, in fine, Cod, Communia de legatis, 6, 43). Vezi si Instit., De legatis, 2, 20, 2, in fine, uncle se zice: ,,.o tra
autem constitutio, quail' cutn magna fecimus lucubratione,
defunctorum voluntates validiores esse cupientes, el non verbis
sed voluntatibus eorum faventes, disposuit ut ontnibus legasis
una sit natura, et quibuscumque verbis aliquid d relichum

sit, liceat legatariis id persequi, non solum per act iones p rsonales, sed etiam per in rem et per hypothecariam. Cuba
conatitationis perpensum modum ex ipsius tenore perfectissime accipere passibile est".

IPOTEC k. LEGAIA A LEGATARILOR. - ART. 902 2.

nu mentioneaza Intre ipotecile legale pe acea a legatarilor,

Insa aceasta nu poate fi decat rezultatul unei omisiuni, sau
poate eit legiuitorul a crezut de prisos de a o mai mentiona,

ea fiind reglementatil In titlul de fa. Imprejurarea ca legatarii mai au faculWea de a cere separatia, de patrimonii
(art. 1743) nu dovedeste ca, ipoteca legal

statornicita de

art. 902 nu-si are fiinta; pentruca aceste doul institutii

sunt departe de a produce ac,eleasi efecte, si fiecare isi are

utiliiatea sa proprie si particular . CAA pentru Imprejurarea
ea legea n'a conferit o ipoteca creditorilor defunctului

art. 777 , cu toate di drepturile lor sunt mai sacre deal

acele ale legatarilor, fiindca pe cand acesti din urma cauta
a dobilndi un castig (certant de lucro captando), creditorii
cauta, din contra, sa preintimpine o paguba In averea lor
certant de damn vitando , la aceasta se poate Mspunde
In urmatorul mod: creditorii defunctului, da unii ce au
contractat direct cu &Instil, erau liberi sa stipuleze once
garantie, si daca ei n'au ere/lit de euviinta s'o faca,
legea nu poate fi mai pro Azatoare (lee:a au fost ei MOO;
pe cand situatia legatarilor este cu totul alta, de oarece
ei tin dreptul lor dela vointa defunctului, cu care n'au
contracht si dela care n'au putut stipul nicio garantie.
Apoi, dintr'un alt punct de 1 erlere, aceasta ipoteca poate
fi conside.atil ea stabilita In Insus interesul testatorului,
pentruca ea asigura executarea ultimei sale vointi, pe

care arareori mostenitorii sunt gata a o respecta. Asa dar,

ranAne bine stabilit, cu toata controversa ce s'a ridicat asupra acestui pullet, ca, pe hInga (Ireptul special, impropriu

ealificat privilegia de art. 1743 2, ce toti legatarii au de

a cere separarea de patrimonii, spre a depart dela bunurile
suceesiunei pe creditorii personali ai mostenitorului 3, ei mai
Cpr. Demolombe, XXX, 217.
Cpr. Troplong, Privil. et hypothques, I, 323 i Don. et testaments, III, 1929; P Pont, Privil, et hypothques, 1, 299;
Laurent, Avant-projet de revision du code civil, III, P. 630,
No. 2. Vezi explic. art. 1743 C. civ. in tom. III, partea II,
al Coment. noastre, pag. 747 urm. (ed. a 2-a) i in tom X,
P. 504 urm. i P. 531 urm.
In citt priNete deosebirea ce existit intre separatia de patrimonii i ipoteca 1Pgatarilor, vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, nota 3 dela p 721, 722.

335

S36

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V. S-a VI.

ART. 902 2.

o actiune ipotecarl, In virtutea cAreia se pot adresit

la once detentor de imobile ale succesiunei, spre a cere
plata integrant a legatului lor sau delitsarea imobilului
ce detin (art. 902 2 i 1792)(1.
RImane insl bine Inteles cit aceast6 ipotectl nu existl

au .1

Legatele p.
care legatarii

aa o ipoteeli

lega.

decAt In privinta legatelor unei eremite, adecit a unor sume

de bani, cAci ipoteca nu se Intelege decilt ca accesoriul unei

creante. Cat pentru legatul unor corpuri certe i determinate, nu este nevoe de nicio sigurantit, fiindcl legatarul
(1)

Vezi in acest sens, singurul juridic dupa parerea noastra,

Planiol, III, 2792 urm.; T. Hue, U, 343; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 162 bis III; Mourlon, III, 1419 $i Examen
critique du Commentaire de Troplong sur les privilges, II,
306, p. 927 urm.; Marcad, IV, 133; Duranton, IX, 379 $i
XIX, 328; Acollas, II, p. 564; Demolombe, XVII, 217 $i
XXI, 673; Surville, Elements d'un cours de droit civil, III,
588, P. 259; Troplong, Privil. et hypothq les, II, 432 ter qi
Don. et testaments, III, 1794, 1928 $i 1929; Baudry et Loynes,
Privil. et hypothques, II, 966; Guillouard, Iden , 1I, 691;

Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 2487 urm.; \lass&

Verg, III, 497, p. 279, nota 1; Thzard, Privil. et hypothques, 124; P. Pont, klem, I, 424; Sainte,ps-Lescot, Don.
et testaments, IV, 1453 rm., p. 532 urrn.; Michaux, Testaments, 2286 urm., P. 378; Beudant, Surets personnelles et
reelles, II, 606 urm., p. 97 urm.; Rpert. Sirey, y Legs,
1596; Pand. fr.; v Don. et testaments, 9227; C. Bordeaux,

D. P. 80. 2. 7; Sirey, 90. 2. 124. Vezi tom. III, partea II,

Dr. belgian.
Ipoteca testa mentar.

al Coment. noastre, p. 721, text $i nota 3; tom. VIII, p. 508,

nota 1 $i tom. X, p 318, 531, nota 1 $i 571, etc.Contra:
Aubry et Rau, III, 264, p. 353, 354 (ed. a 5-a) $i 1 II,
722, p. 493, text qi nota 24 (ed. a 4-a); Gabriel Demante,
Revue critique, anul 1854, tom. V, 1-ere srie, p. 179 urm.;
Nacu, III, P. 693, No. 21; Trib. imperiului german, Sirey,
87. 4. 19, etc. Vezi asupra acestei controverse, Pand. fr. v
Privil. et hypothques, 6457 urm.; Dalloz, Nouveau code civil
annote, II, art. 1017, No., 17 urm.
In Belgia, ipoteca lega a legatarilor nu mai exista $i este
inlocuit prin ipoteca testamentark pe care testatorul poate
s'o acorde prin testamentul sau, asupra unor imobile anume
determinate de dansul, pentru a asigura executarea legatului

(art. 42 $i 44 L. din 18 Decembrie 1851). Vezi Thiry, II,

458, in fine i IV, 515; Arntz, II, 2105; Laurent, XIV,
174 qi XXX, 543, etc. Vezi asupra ipoteeei testamentare,
Chironi, Trattato dei privilegi, delle ipoteche e del pegno,

II,

P.

36 urm. (Torino, 1901).

ART. 902 2.

I POTECA LEGA LA A LEGATARILOR.

337

are, in asemenea caz, actiunea in revendicare. Acolo unde

este vorba de drepturi reale, ipoteca nu are deci ce chuth (1).
De chteori este vorba de o creanth, ipoteca legatarilor
existl, orica,re ar fi natura Ili forma testamentului, chiar
dacit el ar fi olograf sau mistic(2).
Ea poate fi invocath de legatarii de na0onalitate strhing, ca i de acei de nationalitate romfing, fhrg, a se distinge

dach testamentul a fost flcut in tail. sau In strhinAtate (3 .

Aceasth ipotech este supush inscriptiei, ca once ipotech in genere art. 1783, i nu are rang cleat din ziva
aeestei inscriptii art. 1778)(1.

Ea nu

Legat do
creante.

Legatarii
strhini.
Aplicarea
art. 1778 qi
1783.

lovete dealt imobilele succesiunei, iar nici IN um ai imobi-

succesiuinteun caz pe acele ale motenitorilor. Prin aplicarea a- lele

nei sunt supuse

cestui principiu s'a, decis, cu drept euvant, ch, ipoteca lega- i potecei legatarilor nu poate sit loveasch imobilele &mite motenito- tarilor.
rului de chtre defunct, chci aceste imobile fiind eite din patrimoniul defunctului, nu pot sub niciun euvnt fi considerate ea fAchnd Inch parte din succesiune e .
T estatorul
Aceasth ipotecit nu va aveh loe decht a,tunci and tes- este
in drept
tatorul n'a dispus nimic In privinta ei, chci el avhnd facul- a ndirgini
F11

a destatea de a miiri sau de a miclorh legatul, el este liber de 8chiar

inta aceastX

a zice, bine ir4eles, in termeni clan

neindoelniei (6, eh

ipoteca legan nu va ave h loc, sau nu va lovi deck un

imobil anume determinat, in care cazuri legatarul nu va

ipotecli.

aveh, decht actiunea personal ex testamento 7).

Ipoteca legal, pe care legatarul particular o are In Drepturile ve
fell, ipobaza art. 902 2, ii conferh, ea once ipotech in genere: con teca.
(') Beudant, Surets personnelles et relles, II, 695, in fine,
p. 97; Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 2492, etc.
(2) Baudry et Colin, II, 2491; Dalloz, Nouveau ende civil annot,

11, art. 1017, No. 19 urm. si autoriatile citate acolo.

Pand. fr., y Privil. et hypothques, 15282 li alte autoritgti

citate in tom. VIII al Coment. noastre, P. 508, nota 1, in fine.

(4) Baudry et Colin, II, 2494; Troplong, Privil. et hypotques,
II, 432 ter. Cpr. C. Toulouse, D. P. 72. 5. 271, No. 8.
() C. Aix, D. P. 83. 2. 206; Baudry et Colin, II, 2493, etc.
Baudry et Colin, op. cit., II, 2500.
Baudry et Colin, II, 2499; Demolombe, XXI, 674; Pand.
fr., y Don. et testaments, 9238 urm.; C. Angers, D. P. 51. 2.
Vezi ins'ii, C. Rennes, Sirey, 79. 1.
19; Sirey, 51. 2. 318.
252 (sub Cas.).
65305

z?

338

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V. S-a VI. ART. 902 2.

1 un drept de preferinta (art. 1720); 2 un drept de urmarire sau de suitit (art. 1746 3 i 1790); 30 i In fine,
beneficiul indivizibilit4ei (art. 1746 2 .
Conseeintile
In virtutea dreptului de preferinta, care rezulta din
dreptului de .
preferintI. ipoteca legall (art. 1720), legatarul este In drept a fi platit
din pretul imobilelor succesiunei, cu precadere, inaintea creditorilor personali ai moftenitorilor, i cbiar Inaintea credi-

torilor ipotecari Inscrii In urma lui (art. 1778, 1783). Legatarul nu va putea Insa sa opue dreptul situ de preferinta
decat creditorilor succesiunei. Mai mult Inca, aceti din urma,

sunt in drept a fi platiti din preWl imobilelor succesiunei,

Cu precadere Inaintea legatarilor, conform regulei cunoscute:
nemo liberalis nisi liberatus (i .
Dreptul de
Ca once creditor ipotecar, legatarul este in drept a
urn-Alin:1 al
kgataroui. urniari imobilul ce constitue gajul sau, In once maul ar
trece, cerand dela detentorul lui, ori plata legatului, ori dellsarea imobilului (art. 1746 3, 1790, 1792. Legatarul
va zice deci detentorului: aut cede, aut solve. ExerciOul dreptului de suita, ca i ac,e1 al dreptului de preferinta, este supus
Indivizibilitatea ipoteeei.

inscriptiei luata In timp util art. 1790 2.

Ipoteca este, dupa cum tim, indivizibila art. 1746 2

Est tota in toto, et tota in gualibet parte, Licea Dumoulin

(Molineus), iar Loysel zicea, de asemenea : Hypothque ne
se divise point" (3).

Conseeintile

Aeeasta Insemneaza ca once detentor al unui imobil

indivit:ii.bilitl-sau al unei parti a imobilului ipotecat, este obligat a plati

toata datoria ipotecara, daca voete A. pastreze posesiunea

imobilului sau a partei de imobil ce detine art. 1792.

In virtutea principiului indivizibilitatei ipotecei, legatarul poate cere plata legatului su dela mostenitor sau dela
once debitor al legatului, care deOne In total, oii In parte,
un imobil al succesiunei. Aceasta rezulta din art. 902 2,
care prevede ca motenitorii, sau once alti debitori ai legatului, sunt datori ipotecar pentru tot, pana la concurenta
valorei imobilelor ce detin. Astfel, daca presupunem un legat

de 12000 de lei i trei motenitori, fiecare este obligat a

(i) Bandry et Colin, II, 2503 1$ i deciziile citate de acesti autori.

Cpr. Laurent, XIV, 121. Vezi si supra, p. 230 nrm.

Baudry et Colin, II, 2504, p. 277 (ed. a 3-a).
Vezi tom. X al Coment. noastre, p. 548 urm.

IPOTECA LEGALX A LEGATARILOR.

ART. 902 2.

339

plati personal cilte 4000 de lei (art. 902 1, ceeace face

prin aztiunea personal, fiecare motenitor nu va puteh
fi urmarit decht pentru partea sa respectiva (4000 de lei);
pe cAnd prin actiunea ipotecara, mostenitorul, ca,re detine
un imobil al succesiunei, va puteh fi urmarit pentru suma

Intreaga (1200 de lei , ramanandu-i, bine Inteles, recurs

contra celorlalti motenitori, pentru partea contributorie a
fieearuia din ei ).
lata deci c, cu legea In mana, am ajuns la concluzia Critica prin-

ipoteca, care este un accesoriu al creantei, re mai multa cipiulti

'vizibiIitei
Intindere decht creanta garantata, ceeace este departe de a aplicatlacazul
fi logic, pentruca legea nu ave h nicio ratiune de a face ca de fa.
ipoteca, sa fie, i de astadata, indivizibila In efectele sale,
ea In cazurile ordinare art. 1746 2). In adevar, de
eateori este vorba de o datorie ipotecara contractata de
defunctul, este rational ca aeel din motenitori, care
detine imobilul ipotecat pentru singura,nta, ae,estei datorii,
poata fi urmarit pentru intreaga suma, In virtutea principiului indivizibilitatei ipotecei, propter indivisam pignoris

ausam; pentrucI, din capul locului, a existat o singura

datorie, garantata prin ipoteca. In caz de moartea debitorului, obligatia sa se va Impalti deci Intre toti motenitorii
i fiecare nu va fi obligat personal decht pentru parte,a
sa art. 1060), iar ipoteca nu se va divide, pentruel este
indivizibila,

art. 1746 2 ; de unde rezultil c, prin ac-

Iiunea ipotecam, creditorul va puteh urmari, pentru intreaga

datorie, pe motenitorul care va detine imobilul ipotecat,
dupa cum el ar puteh urmarli i pe ceilalti detentori ai
imobilului ipotecat, care n'ar fi obligati personal la plata
datoriei (art. 1792. Intr'un cuvAnt, exista In specie doul
.datorii: aceea a persoanei, care se divide Intre mostenitori
(art. 1060, i acea a imobilului, care este indivizibill
(art. 1746 2 ; pe eAnd cazul ipotecei legale, care garanteaza plata legatului, este eu totul altul, de oarece defunctul
n'a fost debitor al legatului, ci datoria s'a nascut In persoana motenitorilor (ab herede ccepit) i s'a divizat chiar In
momentul naterei ei. Prin urmare, In ipoteza de mai sus,

adecti, a unui legat de 12000 de lei, datorit de trei mote(') Baudry et Colin, II, 2505, 2508; Duranton, IX, 384.

340

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VI.

ART. 002 2.

nitori, fiecare din ei datorete numai cate 4000 de lei i

nici unul n'a datorit legatul Intreg (art. 902 1). Legatarul dobandind deci, in specie, trei creante, fiecare de cate
4000 de lei, legiuitorul ar fi trebuit sa-i confere trei ipoteci deosebite, i, jgridicete vorbind, ar fi trebuit ca fiecare
motenitor sa nu poata fi urmitrit, prin actiunea ipotecarit,
deck pentru 4000 de lei, asupra imobilelor cazute In lotuf
lui. Atk logica cat i principiul indivizihilithei ipotecei

erau departe de a se opune la o asemenea solutie, eu atat

mai mult cu cat nu se poate pricepe cum ipoteca poate
aiba mai multa Intindere deck Insiii creanta garantata .
Fa ta cu aceasta critica intemeiata, este deci de mirat
cum Troplong III, 1795, in fine) a putut zice c codul
actual a admis solutia cea mai conforma cu principiile fireti
ale ipotecei.
Adraiterea

In loc de a admite solutia de mai sus care, cu toata

pnipiului
indivizibilitl- parerea contrarl. a lui Troplong, se impune, ce a facut
tei este rezui-legiuitorul? El a aplic,at i la cazul de fata principiul indivitatuliine1erorizibilitei
ipotecei. Aceasta anomalie nu poate sa fie deck
legislative.

rezultatul unei erori legislative i al unei talmaciri gre.lite

a dreptului roman, unde, eu adevarat, Justinian conferise
ipoteca legatarilor, Insa acolo fiecare motenitor nu putea fi
urmarit prin actiunea ipotecala, decat In proportie cu plata
ce el era obligat a face In virtutea actiunei personale 2... in
tantum et hypothecaria (actione) unurnquemqvue convenire volumus, in quantum personalis actio adversus eum competit"

Cpr. Pothier, Don. testamentairm VII/, 289, p. 305 si nota 2

a lui Bugnet; Marcad, IV, 134; A collas II, p. 664 urm.;
Dernolombe, XXI, 675; Baudry et Colin, II, 2506; Pand. fr,,
rr
9256; Mourlon, III, 832 si Examen critique du C0711cit.' Troplong sur les privilges, II, 306, p. 929 urm.
ment.de
Vezi tns. Dernante et Cohnet de Santerre, IV, 162 bis, IV
nota 1, p. 349 (ed. a 2-a), care, citilnd pe Accarias, arati erk
deosebirea intre dreptul actual si cel roman, ar fi mai mult
aparent deck reala, din caned, c, in urma impktelei, mostenitorul puteit sA fie urmttrit prin actiunea ipotecara pentru
tot, in privinta obiectului cAzut in lotul s'Au, din cauza caracterului tranzlativ al impiirtelei. Vezi i Baudry et Colin, op. cit.,.

II, p. 278, nota 1 (ed. a 3-a).

L. 1, in fine, Cod., Communia de legatis, 6, 43, citatA supra,

p. 334, nota 2. Cpr. Baudry et Colin, II, 2506, ab initio;

Beudant, Surets personnelles et relles, II, 609, p. 100, 101.

TRANSCRIEREA LEGATELOR.

341

Cu toate acestea, textul legei este expres si nu putem

deck sa-1 aplicIm astfel cum este conceput, constatnd
numai anomalia la care ne conduce.
Despre transcrierea legatelor.
Actele de ultimA vointit, care cuprind legate de imobile, Dr. francez li

sunt ele supuse transcrierei? Atk in Belgia dit si In Franta,

riispunsul nu poate fi deck negativ, pentrucl legea belgianit din 16 Decembrie 1851, asupra regimului ipotecar,
art. 1 si legea francezl asupra trascriptiei, din .23 Marti
1855, nu supun transcrierei deck actele intre vii, translative
de proprietate imobiliarl sau de drepturi reale susceptibile

belgian .

de ipotecl; de unde rezultl c6 atk In Belgia at si in

Franta, de cAteori mostenitorii sezinari si eel pusi In posesiune de justitie, vor Instrlinh aceste bunuri sau le vor
grev de drepturi reale: uzufruct, servitute, ipotecl, etc.,
Instrlin6ri1e vor fi nule, iar drepturile reale consimtite de

danii vor fi rezolvite, Indatl ce legatarul va produce un

testament, fie chiar olograf, cai.e constatit dreptul slu, cu
toate el tertii, care au contractat cu mostenitorul, n'au avut
niciun mijloc de a luh cunostitttl de el, solutie care In ambele legislatii, nu se datoreste decAt unei lacune regretabile (i).

Ce trebue sl decidem In legislatia noastr0 Jurispru- Dr. nostru.

denta decide, cu toatl Indoiala ce exis tl asupra acestui

punct, el numai actele intre vii, tranzalative de proprietate

imobiliarl, sunt supuse transcrierei (2 si 0, actele de ultimA

vointl, chiar acele prin care s'ar constitu un drept real,

precum o servitute, un uzufruct, etc., sunt opozabile tertiilor
(I) Cpr. Pand. fr., y Don. et testaments, 8757; Laurent, XXIX,
41 urm.; Verdier, Transcription, I, 5; Flandin, Idem, I, 9;

Mourlon, Transcription, I, 3, p. 6 urm. Astfel, zice acest

din urmA autor, indatrt ce testatorul a murit, dispozitiile
sale sunt presupuse cunoscute de tertii qi, ea atare, opozabile
celor care, in urma desehiderei succesiunei, vor intr In relatii en motenitorul, pe care legea il institue in mod public,

pe care insti. testatorul 11 dezmostenete in secret".

(2) C. Bucureti, Dreptul din 1881, No. 48. Jurisprudenta Curtei
de casatie n'a variat pitn'ti acum (mare minune!) asupra acestei
chestiuni. Vezi Bult. 1904, p. 1578 i Cr. judiciar din 1904,
No. 82 (cu observ. noasta.); Dreptul din 1905, No. 6; Bult.

Controversit.

342

C. C.CART. III.Trr. II.CAPIT. V.S-a VI.TRANSCR. TESTAMENT.

achizitori, fArg a fi transcrise, solutie pe care Degr o.

admisese IncA, din anul 1875 (I).
Asa dar, dupg acest sistem, actele de ultimit vointg,

care cuprind constituirea de drepturi reale, sau legatul proprietAtei unuia ori mai multor imobile, sunt, In urma mortei
testatorului, presupuse a fi cunoscute de tertii si opozabile
tutulor acelor care, In urma deschiderei succesiunei, au contractat cu mostenitorul dezmostenit printr'un t,estament, fie
chiar olograf sau mistic. Interesul legatarilor si respectul
datorit ultimei vointe a testatorului sunt deci puse, de astiidata, mai presus decat interesul terOilor, care este acel al
societAtei si al creditului public.
Motivele legei
Care sg, fie oare motivele unui asemenea sistem, atat
franceze.
de dezastros pentru tertii ? cAci, de cele mai multe ori, ei

vor fi surprinsi In buna lor credintl, neavAnd de unde a

cunoasel existenta testamentului. Raportorul legei franceze,
Debeleyme, a zis cA, drepturile legatarului fiind Intructitva.
sacre, ca unele ce emanil, dela un muribund, n'ar fi tocmai
nemerit de a le lkish la discretia mostenitorilor. El a mai
adAogat eA legatarii necunoscand mai niciodatA momenta
deschiderei succesiunei, si fiind mai totde,auna depArtati de
locul unde defunctul s'a s,vftr,it din viatl, arareori vor
puteh Indeplini, la timp, formalitatea transcrierei si c.1, in
once caz, indeplinirea acestei formalitAti ar jigni dreptul
te,statorului, fiindcA eficacitatea si aducerea la Indeplinire a
1906, p. 37 i Cr. judiciar din 1906, No. 41, P. 329. Vezi
tom. IV, partea 1, p. 346, nota 1. Mai vezi tom. III, partea I,
al Coment. noastre, p. 408, 409, ad notam; tom. III, partea II,
pag. 7, nota 1; tom. IV, partea I, p. 346, nota 1; tom. X,
p. 715, nota 1, unde s'a citat din grea16, de tipar Bult. 1896,
p. 1212, in loc de: Bult. 1906, p. 37, etc.
Decizia din 1904, mai sus citatit, pronuntattt (NO divergent, pune in principiu a testamentele nu sunt supuse transcrierei nici atunci and prin ele se constituesc drepturi reale,
ceeace este contrar textului art. 722 3 Pr. civ., care supune

Netranscrierea testam entelor care constituesc drep-

turi reale.

transcrierei, flirA nicio distinctie, toate actele prin care se constitue o antichrez, o servitute, un uzufruct, etc. De aceea, Degr&

sustine a testamentele nu sunt scutite de transcriere deck

numai cand au de obiect proprietatea unuia sau mai multor
(1)

imobile, nu lush', si constituirea unui drept real. Vezi Dreptul

din 1875, No. 30, p. 239.
Vezi Dreptul din 1875, No. 30, p. 239.

TRANSCRIEREA LEGATELOR.

ultimei sale vointi ar ataxia in totul de lealitatea qi buna

credintA a rudelor dezmostenite de el (1).
Considerh.nd, zice Curtea noastd de casatie, prin decizia mai

sus citatit, din 5 Noembrie 1904, in care teoria contrarh a fost

foarte bine sustinutii de regretatul Eugen Stteseu, c neexistind
niciun text de lege, care sh supunh inteun mod expres legatele

formalithtei transcrierei, urmeazh a se examinh dad legatele pot fi

supuse acestei formalithti in baza art. 1801 C. civ. si 722 Pr. civ.;
Considerind ch dispozitiile acestor texte de 10ge sunt comepute, este adevarat, in termeni generali si stabilesc, in principiu,
c stdmutarea propriedtei imobiliare si constituirea de drepturi
reale asupra imobilelor trebuesc a fi transcrise, pentru a fi opczabile tertiilor persoane, ce au dobindit drepturi reale asupra acelor
imobile;

Considerand insh a transcrierea actelor de constituire a acestor

drepturi, nu se poate face decht duph cererea titularilor lor, si legea
n'a putut impune inteun rnod rational fndeplinirea acestei obligatii
de transcriere deck persoanelor care particip la faptul juridic ce

le transmite drepturile, si care se Obese, prin urmare, in mhsurh

de a satisface cerinta legei, iar nici de cum legatarilor, pentru care
testamental defunctului, sorgintea drepturilor lor, poate du-limit
mult timp necunoscut;

Ca orich't de mare ar fi fost solieitudinea legiuitorului de a

asigur, creditul public, aceasd soliCitudine nu poate merge IAA'
a determin pe legiuitor, ea nesocotind toate priucipiile de drept
si de echitate, sh impun, ceth'tenilor, pentru conservarea dreptnrilor
lar, indeplinirea unor conditii, ce stieh de mai inainte ch, nu sta',
in puterea lar de a le executa.;
Considednd cii,, in adevhr, da. ,ii este constant, pe de oparte,
eh testatotul este in drept de a tine secrete dispozitiile sale de
ultimh vointh si dac se tine seamh, pe de ald parte, ch testamentele nu se ghsesc de obiceiu in mnile legatarilor, reesh invederat
de ad i eh legiuitorul, condus de cea mai simplh logid, nu puteh,
fh.rh a luh nicio alth precautiune, sh, supue drepturile legatarilor
la transcrierea unui act, pe care acestia nu erau in stare a-1 cunoaste.

Considednd eh, fath de asemenea situatie, interpretul nu

poate admite ch legiuitorul ar fi inteles sh supue transcriptiei alte
(i) Vezi acest raport in D. P. 54-4. p 30. No. 29 si in Troplong,
Transcription, p. 21 urm., precum i in Mandl!), Transcription,

I, No. 3, p. 6. urm., care, cu o logich sdrobitoare, spulbed

motivele date de raportor si dovedeste eh legea francezfi padtueste in contra logicei celei mai elementare. Cpr. Laurent,

XXIX, 41, 42.

Vezi Ind, Troplong (Transcription, 37),
care aparh, motive/e date de raportor. Mai vezi Yerdier,
Transcription, I, 5, p. 56, text si nota 1 (ed. a 2-a), etc.

343

244

C. C.-CART. 111.-TIT. II.-CAPIT. V.-S-a YL-TRANSCR. LEGATELOR.

acte de stramutare ale proipretatei imobiliare sau de constituire de

drepturi reale asupra imobilelor, deck actele hare vii, adecit contractele cu titlu oneros sau cu titln gratuit; ciici, in privinta acestor
acte, partile contractante au posibilitatea de a execut masurile de
publicitate prescrise de lege, i sunt In culpa daert nu le indeplinesc.
1.

i mai departe. Curtea adaogI un considerent special

legei noastre:
Considerand ca aceasta este interpretarea logica ce trebue a
se 6, dispozitiilor art. 1801 C. civ., i 722 Pr. civ.; ea ea este intarita printr'o jurisprudenta constanta, corespunde sentimentului de
dreptate i a fost consacrata chiar de Corpurile legiuitoare; caci,
Cu ocazie revizuirei codului de procedura civil, se introdusese in
proiectul acestei legi transcrierea jurnalclor de punere in poscsie pe
baza de legate, i aceasta dispozitie de lege a fost suprimata ea
excesiva, in urma unui amandament propus in Senat cu consimtimantul guvernului".

OricAt de seducAtoare ar pitreh aceste motive la prima

vedere, solutia contrarA ar puteh foarte bine fi sustinutit la
noi, unde transcrierea legatelor pare sI rezulte, In mod neindojos, tocmai din textele pe care Curtea de casatie le invoacl, In sistemul opus. In adevitr, atilt In Belgia cftt si In

Franta, legatele imobiliare nu se transcriu, pentrucl atilt

legea belgianit cilt si cea francezit nu supun transcrierei
toate actele de stritmutare ale proprietItei imobiliare, ci
numai actele 'intre vii, distinctie pe care legel noastrl n'a
reprodus-o. Iat6, In adevAr, cum se exprimg In aeeastA privinV Mourlon, In tratatul situ asupra transcriptiei:
heat prive4te legatele, legea noua, ca qi codul civil, le
scutete de formalitatea transcrierei. Regimul de publicitate, organizat de aceasta lege, nu cuprinde, in adevar, toate actele translative

de proprietate sau de ilrepturi reale susceptibile de ipoteett, ci

numai actele intre vii; de unde i consecinta ca actele de ultima
voinfa nu intr' in aceast, dispozitie" (9.

Va sA, zicI, dad, legea fra,ncez1 n'ar vorbi numai de

acte intre vii, ci de once acte, In genere, strImutItoare de
proprietate imobiliarI, legatele ar fi supuse transcrierei. Ei

bine, tocmai aceasta a filcut legiuitorul nostru: tinilnd seaml

de critica adusii, atilt legei franceze cal si celei belgiene, el
nu supune transcrierei numai actele intre vii, ci toate actele
(1) Mourlon, Transcription, I, 3, p. 6, precum

toti autorii.

TRANSCRIEREA

t RA.PORTUL LEGATELOR.

345

de Instrlinare ale proprietMilor nemiscltoare, si a drepturilor reale ce pot fi ipot,ecate (art. 722, 10). Prin urmare,
cade argumentul Curtei de casatie, care consistg, In a ziee
textele noastre n'au Inteles a se referi decal la actele

care stamutg, proprietatea numai intre vii. Ceeace face

Insg,,

Intrucatva, chestiunea Indoelnicl, este eliminarea In

Senat, printr'un anandament, al 5 din textul art. 722

Pr. eiv., care prevedel anume transerierea jurnalelor de
punere In posesie pe baza de legate, eu toate c asupra
aeestui anandament nici Ministrul justitiei, autorul modifi-

carei introdusl prin proiect, nici p.ropunitorii lui n'au dat

nicio explicatie .
Din Imprejurarea el formalitatea transcrierei nu este Netranscrie-.

prescrisl deelt pentru actele de Instrlinare, rezultl eg, nu rehao c=e7sunt supuse transcrierei conventiile verbale, nici achizitiile

flcute Wit un act de Instritinare, ei ca un titlu oarecare,

preeum: sueeesiune, preseriptie, ocupatie, efectul legei, etc. C.

Transcrierea nu are loe, de asemenea, In privinta MO- Mobile.

bilelor, chiar In caz elnd existl un act tranzlativ de drep- Art. 1909.
turi reale, detentorul mobilelor fiind apIrat prin Ings posesiunea sa, daca el este de bung, credintl (art. 1909) 3.
In fine, stim el, din_eauza unei lacune regretabile, Netranscrierea
numai actele tranzlative, nu Insg, i acele declarative deacterrveddeceladrepturi.
drepturi reale, sunt supuse transcrierei
Despre raportul legatelor.

Legatele sunt ele, in legislatia noastra., supuse raportului, ea In codul franeez art. 843 C. fr. , sau devin ele
raportabile numai In virtute,a unei anume clauze din partea
Vezi Pr. civill, ed. oficialit, Dezbaterile Senatului, p. 454.
i Cas. rom. Bult. 1882,
p. 157; Dreptul din 1882, No. 26. Vezi i tom. X al Coment.
noastre, p. 742, 743.
In privinta dobAndirei prin efectul Art. 285. C.

Cpr. Laurent, XXIX, 39. Vezi

legei, s'a fricut insk exceptie pentru cazul prevAzut de art. 285

C. civ. (art. 722, 70 Pr. cir.).

Cpr. Laurent, XXIX, 37. Vezi tom. X al Comeut. noastre,
p. 743.
Vezi tom. III, parten. II, al Coment. noastre, p. 790 (ed. a 2-a)

i tom. X, p. 739, nota 3.

i 722,
70 Pr. civ.

civ

346

COD. MY. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V.

S-a VII.

ART. 910.

testatorului, ea In codul italian (art. 1008) ki in eel austriac (art. 790) (1)? Chestiunea este controversatl; fusa, dupg,
prerea noastr, ele sunt supuse raportului, i Curtea de
casatie s'a pronuMat, in adevAr, In acest sens, in unire cu
concluziile noastre ea procuror general (2).
SECTIUNEA VII

Despre executorii testamentari

3)

Nofiunea acestor mandatari.

Testatorul poate numl unul sau mai multi exeArt. 910.
cutori testamentari. (Art. 911 urm., 918 C. civ. Art. 1025 C. fr.).
Seopul execu-

torilor testamentari.

C. anstriae.
Art. 790.

Bibliografle.

Cu toate c, motenitorii i legatarii sunt, In genere,

ingreinati cu executarea ultimelor vointe ale testatorului,

totusi, pentru mai mult sigurant, acest din urml are facultatea de a randul unul sau mai inu4i executori testamentari (4, eci dreptul de a testa atrage dup, sine, ea
IatA, in adevgr, cum se exprimg art. 790, ab initio, din codul
austriac (nereprodus in codul Calimach): De cliteori copiii
succed in virtutea unui act de ultimg vointa (aus einem letzten
Willen), raportul nu are loc, deetit atunci and a fost anume
ordonat de testator (wenn sie von dem Erblasser ausdriicklich
verordnet wird"), salvo il caso di disposizione contraria, zice
art. 1008 din codul italian.
Cas. rom. Bult. 1900, P. 145. Vezi qi tom. III, partea II,
Contra: Stial Coment. noastre, p. 614 urm. (ed. a 2-a).
ne,scu, Despre partagiu fi rezerva, 175, p. 86 urm.
(3) Vezi, asupra acestei materii, pe Muga autorii obinuit citati,
Dulac, Dveloppement historgue et thorique de l'excution testa-

mentaire (tezg, Toulouse, 1899); Lefort, Des excuteurs testamentaires; Zacharice, Handbuch des jr. Civilrechts, IV, 715,
p. 360 urm. (ed. Anschiltz), 725, p. 447 urm. (Testamento-

C. german.

(4)

vollzieher) (ed. Crome din 1895); Mass-Verg, III, 491,

p. 256 urm.; Fillipis, Corso di diritto civile italiano, Xl, 675
urm., p. 490 urm.; Ricei, Corso teorico-protico di diritto
civile, III, 445 urm., p. 983 urm.; Cottino, L'esecutore testamentario, La Legge din 1910, p. 1959 urm. i 2044 urm.;
Beltjens, Encyclopdie du droit civil belge, III, P. 305 urm.
(art. 1025 urm.): Vitali, L'esecuzione testamentaria nel diritto
civile italiano (Piacenza, 1898), etc.

Der Erblasser kann durch Testament einen oder mehrere

EXECUTORII TESTAMENTARI.

ART. 910.

347

consecinta, luarea masurilor nec,esare pentru ca ultima vointa

a defunctului sa fie respectata i adusa cAt mai neintarziat

la indeplinire.
Iata cum se exprima, In aceasta privinta, Domat (t
Comme il y a souvent des dispositions dans les testaments
dont l'exeution depend de la seule bonne foi des hritiers, et que
plusieurs hritiers manquent de s'en acquitter, il est libre aux testateurr de charger d'autres personnes de l'excution de leurs dispositions qu'ils ne veulent pas dpendre de leurs hritiers; et on
appelle excuteurs testamentaires ceux h qui les testateurs donnent
ce pouvoir" (2).

Un alt autor, Furgole, se exprima in termenii urmatori:

L'xcution de la dernire volont des morts a t considre, dans tons les temps, eomme une chose saere. La loi place le

testateur au milieu de sa famille comme un lgislateur, dont les

dispositions doivent tre considres comme autant de lois. Disponat
testator, et erit ex (3). Quintilien, parlant de cette volonte, dit qu'il

n'y a rien de plus puissant ni de plus inviolable, qua nihil potentius apud nos, nihil nostro animo sacratius esse debet. Son accomplissement fait partie du droit et de l'intret public, etc." (4).

Pentru ea testatorul A, poata randui un executor Derogare del&

tegtamenta,r, a trebuit

lege deroga,torie dela principiile

drepmtuunl co-

generale, caci mandatul conferitacelui insareinat cu aducerea la indeplinire a ultimei sale vointe, nu exista decM
la moartea sa, adecli: la o epoca cAnd testatorul nu mai are
dreptul de a voi.
Legea nepermitilnd testatorului de a regul cele ce trebue Interpretare
atrict.I.

Testamentsvollstrecker ernennen", zice art. 2197 1 din

codul german.
In dreptul bizantin gi in dreptul nostru Dr. bizantin.
anterior, executorul testamentar se numih epitrop (art. 844

C. Calimach). Cpr. C. Bucuragti, Dreptul din 1889, No. 75.

Vezi qi Trib. Ilfov, Dreptul din 1888, No. 72.Este deci ine-

xacth afirmatia lui Petrescu (Testamentele p. 691), c, In vechile

noastre legiuiri, nu se vorbeste nimic despre exeeutorii testa-

mentari, din cauzh a mostenitorii executau ei insisi legatele.

Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 285,

No. 2 (ed. Carre din 1824). V-ezi si Planiol, III, 2813.

Cpr. L. 6, Dig., De annuis legatis et fideicommissis, 33, 1;
L. 17, Dig., XXXI, De legatis II; L. 28 1, Cod, De tpiscopi8 et clericis, 1, 3, etc.
Vezi supra, p. 16.
Furgole, Tr. des testaments, III, p. 357, No. 1 (ed. din 1779).

348

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAPIT. V.. S-a VII. RT. 910.

A, se fad, (lupa moartea sa, decat printeo derogare dela

principiile generale si printr'o favoare exceptionalg, conferitg, dispozitiilor testamentare, totul In aceastA ma,terie este
de stricth interpretare si numai legea poate s. hotlreascI
puterile ce testatorul poate sA confere executorului su testamentar (1.
Institutia exeeutorilor testamentari este de originh franOrigina exeentorilor testa- cez6, si ea Isi datoreste existenta sa fondatiunilor pioase,
mentari.
C. Calimach. care se

obisnuiau foarte mult In urma stabilirei cresti-

nizmului (2. Biserica gIsise, In aceastl institutie, un mijloe

mai sigur si mai efieace, In acelas timp, de a-si asigurh
plata legatelor pioase ce credinciosii fleeau In folosul ei.
Episcopul locului si, In lipsa-i, Mitropolitul erh Insitreinat,
dupI codul Calimach art. 793 si 845), Cu Implinirea. si

ImpIrtirea legatelor llsate de defunct pentru pricini cuDr. roman.

vioase (ad pias causas) (3).

Cat pentru dreptul roman, unde executarea ultimelor
vointi ale defunctului erh consideratI ca de ordine publicit

si de interes general 4, deabih glsim pe ici pe cole cateo

dispozitie, care ne aratit faeultatea ce aveh testatorul de a
insIreinh pe unele persoane, nu cu aducerea la Indeplinire
a te,stamentului Intreg, ca astilzi, ci Cu privigherea unor dispozitii speciale, de exemplu: cu Inmormantarea lui 5 ; cu
ridicarea unui monument 6 ; eu rAscumpitrarea de captivi 7 ;

cu distribuirea de alimente 8, etc.

Cpr. Laurent, Principes, XIV, 332 urm. i Droit civil international, VII, 109.
Cpr. Baudry et Colin, II, 2581; Troplong, III, 1990; Arntz,
2110; Planiol, III, 2813; Rpert. Sirey, y Excuteur testamentaire, 3; Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile,
445, text i nota 1, i toti autorii.
(8) Vezi supra, p. 317, ad notam.
(4) Cpr. Arntz, II, 2111. Public enim exped!, suprema hominum
judicia exitum habere". (L. 5, Dig., Testamenta quemadmodum

aperiantur, 29, 3).

() L. 12 4, Dig., De religiosis et summptibus, 11, 7; L. 88 1,
Dig., XXXI, De legatis II.
(8) L. 12 17, Dig., Mandati, vel contra, 17. 1.
L. 28 1 i L. 49 Pr., Cod, De episcopis et clericis, etc., 1, 3.

L. L. 3 0 8, Dig., De alimentis vel cibariis legatis, 34, 1.

Cpr. Aubry et Rau, VII, 711, p. 447, nota 1; Baudry et
Colin, II, 2580; Arntz, II, 2111, etc.

EXECUTORII TESTAMENTARI.

ART. 910.

349

Executorul testamentar este un mandatar Insarcinat de Execn t. test.

catre testator cu aducerea la Indeplinire a dispozitiilor sale este duantarmande ultima vointa, fie ca le lndeplineste el Insus, fie ca, starue
privigheaza, numai aducerea lor la Indeplinire.
N'ar trebui Insa sa credem, dupa cum pe nedrept sustin Mandat de o.

ca executorul testamentar este mandatarul mosteni- flat:Taxi:yetorilor si al legatarilor, impus de testator, pentruca, daca Controvert&
ar fi asa, acestia ar ave h facultatea de a-1 revoch (art. 1553),
eeeace nu este. Prin urmare, este mai exact de a se zice
ea executorul testa,mentar nu reprezinta nici pe legatari, nici
pe mostenitori, cu toate ca, el este prepus la o opera0e ce-i
priveste, i ca el este mandatar numai al testatorului, acest
mandat fiind Insa de o natura cu totul speciala 2. Executorul testamentar reprezinta pe defunct, desi lucreaza
In interesul creditorilor si al legatarilor, zice foarte bine
Curtea din Bucuresti
In adevar, 10 ma,ndatul ordinar Inceteaza prin moartea
mandatarului (art. 1552, pe cand execuia testamentara nu
Incepe, din contra, decat la moartea testatorului; 20 mandatul ordinar oate fi tacit art. 1533 , pe cand executorul
unii

testamentar trebue, din contra, sa fie anume randuit rain

testament; 3' mandatul ordinar este-revocabil, pe cand executorul testamentar nu poa,te, In principiu, fi revocat, fiind

ca mandantul nu mai exista si acei pentru care el lucreaza.

(I) Aubry et Rau, VII, 711, ab initio, p. 447; Zacharife (ed.
Mass-Verg), III, 491, p. 259 (text) si ed. german&

Anschiitz) 715, pag. 367 (Der Testamentsvollzieher ist ein

Bevollmdchtigter der Erben); Baudry et Colin, II, 2583;
Artnz, II, 2113; Mourlon, II, 8.66. Cpr. art. 2244 din codul
saxon dela 2 Ianuar 1863, care este expres in aceastfi privintA.
Dupb. T. Hue (VI, 357, p. 452), executorul testa-

(2)

mentar n'ar fi un mandatar, ci un functionar de ordine privatX, insArcinat Cu executarea unei legi tot de ordine privat.
Cpr. Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 675, p. 491;
Ricci, op. cit., III, 445, p. 984, 985; Baudry et Colin, II,
2584; Planiol, III, 2814. Vezi si supret, p. 193.
Vezi Dreptul din 1888, No. 21, p. 166. Cpr. Marcad, IV,
147; Demolombe, XXII, 5; Mass-Verg, III, 491, p. 259,
nota 10; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 725,
p. 447, text si nota 2 (ed. Crome); Thiry, II, 460; Laurent,
Principes, XIV, 323 si Droit civil international, VII, Ng
urm.; Pand. fr., y0 Don., et testaments, 9848, etc.

350

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

nu sunt In

CAPIT. V. S-a VII.

ART. 910.

drept a-i retrage o putere care nu emana

dela ei (i).
Cand se &Old.

regulele deis
mandat.

Din aceste deosebiri rezultit ca regulele dela mandat

nu stint aplicabile executorilor testamentari, deal atunei

cand exista identitate de motive i eftnd legea nu face nicio

derogare dela regulele mandatului 2).
Prin aplicarea acestor principii, trebue sa decidem ca
Execut. testamentar poste executorul
sg, refuze mi-

testamentar poate, ca qi un mandatar ordinar,

shines ce-i A, refuze misiunea ce-i este Incredintata, caci nu e vorba,

este Incredin- In specie, de un munus publicum, precum este tutela, ci de
tat6.

Revocarea
executorului
testamentar.

o simpla datorie prieteneasca, d'un service d'ami, dupa expresia lui Pothier (3). Art. 2202 din codul german este
Cpr. Planiol, III, 2814; Thiry, Il, 460; Demolombe, XXII,
5; Pand. fr., t; cit., 9848, 10044, etc. Se admite lug, in
genere, c executorul testamentar poate fi revocat de justitie
dup cererea celor interesati, pentru incapacitate sau rea credint. (analogie din art. 385 2) i, dupA unii, chiar pentru
insolvabilitate shu faliment. Vezi inf.? et, explic. art. 917, p. 390.

C. portughez.
Art. 1909.

Art. 1909 din codul portughez prevede anume cA executorul

testamentar, culpabil de dol sau rea credintA, in indeplinirea
misiunei sale (que se houver com d6lo ou met f no comprimento do seu
va rAspunde de daune i va puta fi
encargo),dupti cererea eelor interesati (a requerevocat prin judecat,
rimento dos interessados).
Thiry, II, 460, in fine, p. 456.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 207, p. 282 (ed. Bugnet);
Beltjens, op. cit., III, art. 1025, No. 6; Laurent, XIV, 330;
Planiol, III, 2834; Mourlon, II, 865; Demolombe, XXII, 7;

Arntz, II, 2114; Demante et Colmet de Santerre, IV, 170

bis II; Duranton, IX, 391; Baudry et Colin, II, 2586; Aubry
et Rau, VII, 711, p. 448; Mass-Verg, III, 491, p. 257,
nota 4; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 725,
p. 447 (ed. Crome); Filippis, Corso di diritto civile italiano,
XI, 678, p. 492; Ricci, op. cit., III, 448, p. 989; Pand. fr.,
In caz de re-

fuz, justitis
nu poste randui alt executor testamentar.

V) cit., 9851 urm. i 10043, etc.

In caz de refuz din partea executorului testamentar, justitia nu poate rAndul altul, pentrucA, in dreptul actual, executorul testamentar nu poate fi dativ. (Cpr. L. 3, Dig., De
alimentis, vel cibariis legatis, 34, 1). Cpr. Mass-Verg, loco
cit.; Laurent, XIV, 382; Demolombe, XXII, 108; Pand. fr.,
v cit., 10050; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, 1V,
725, P. 448, nota 3 (ed. Crome). IatA rum se exprim. acest
din urmA autor: , Wenn er den Auftrag ablehnt, so kann
das Gericht nicht einen andern Testamentsvollzicher oder

EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 910.

351

expres In aceastI priNintl (t), i aceea solutie este, fIrl,

nicio Indoia16, admisibilI i In dreptul nostru.
Dad, executorul testamentar a acceptat mandatul, fie

Aplicarea.
art. 1556.

In mod expres, fie tacitamente, el nu se mai poate demite Controvert:4.

decat pentru cauze grave intervenite dela primirea mandatului (argument din art. 1556) (2). (Vezi infret, p. 390).
Mandatul fiind, In principiu, gratuit, executorul tes- tExtecutorzl
tamentar nu poate cere nicio platit pentru serviciile sale (3), nuesp aomateencerre
pistil.

einen Erbschaftspfleger ernennen". Contra: (in privinta vechiului drept fraucez), Ricard, Donations, partea a 2-a, No. 65,
p. 394 (ed. din 1707). Cpr. art. 2220 C. german. Vezi infra,
(I)

explic. art. 917, P. 391.

Functiunile executorului testamentar incep, zice art. 2202,
1 din codul gertnan, atunci cnd persoana rnduitg le pHmeste, in welchen der Ernannte das Amt annimmt".
Aubry et Rau, loco cit.; ZachariEe, op. cit., IV, 725, p. 448,
text si nota 4 (ed. Crome); Mass-Verg, 1II, loco cit., p. 257;
Arntz, II, 2114; Demolombe, XXII, 8; Mourlon, II, 865;
Beltjens, op. cit., III, art. 1025, No. 6 bis; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 170 bis II; Pand. fr., 0 cit., 9853.
Contra ,: Filippis, Corso di diritto civile, XI, 678, pag. 492;
Laurent, XIV, 330 si Saintesps-Lescot, V, 1543, p. 10 si
11, dupg care executorul testamentar ar puteg sg se lepede
de mandatul primit de el, fAil niciun motiv, fiindcg, in specie,

nu existg contract pentru ca sg se poatg, aplich regula: Vo-

luntatis est suscipere mandatum, necessitatis consummare. (L.

17 3, Dig., Commodati, vel contra, 13, 6).

Art. 1068 din codul olandez dispune cg nimene nu este C. olandez.
obligat a priml %mina de executor testamentar sau de ad- Art. 1068.
ministrator al unei mosteniri ori al unui legat, iar acel care
a pritnit asetnenea sarcing, trebue s'o ducg piing la capgt.
Cpr. art. 898 urm. C. spaniol din 1889, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 230, pag. 289; Laurent,
XIV, 387; Planiol, III, 2834; Baudry et Colin, II, 2591, etc.;
Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 450, p. 992,
993; Belttens, op cit,. III, art. 1025, No. 11, etc. Contra:
Art. 2221 C. german. Vezi infra, p. 383, nota 3.
Din imprejurarea cg functiunea de execu.tr testamentar Persoanele
de
este prin natura sa (nu prin esentg) gratuitg, rezultil cg per- ineapabile
primi un
soanele incapabile de a primi un legat dela testator pot fi alegat
pot fi
insiircinate cu executarea testa,mentului sgu. Astfel, tutorul executori teapoate fi rtinduit executor testamentar al minorului aflat sub tamentari.
tutela sa (non obstat art. 809). De asemenea, medicul 'care

ar fi tratat pe defunct sau ministrul cultului, care 1-ar

fi

asistat sufleteste In ultima sa boalg, ar puteg fi ins'grcinat cu

352

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAPIT. V.

S-a VII.

ART. 910.

ci numai cheltuelile relative la functiunea sa, care sunt In

sarcina succesiunei art. 919).

Mind Insh ch gratuitatea mandatului nu este de esenta,

rului testa- ci de natura sa art. 15341, testatorul ar puteh sh-i fixeze
mentar,
un onorariu, ascunzandu-1 cbiar sub forma unui legat remunerator, un diamant, duph cum se ziceh althdatit 1) si,
In asemenea caz, acceptarea legatului atrage aeceptarea ma,ndatului de executor testa,mentar, dupit cum neacceptarea
ma,ndatului ar atrage caducita,tea legatului (2).
Accep. legaIllmane VIA, bine Inteles ch, dach, In intentia testatotiiki ti refuzare, sareinei.rului, legatul ar fi fost independent de sarcina impush prin
testament, ceeace se va aprecih In mod suveran de instanLrssarea unui
legat executo-

tele de fond, executorul testamentar as Welt sh retie legatul, refuzand mandatul de executor testamentar 3

Tot prin aplicarea regulelor dela mandat se mai deal

cide,
In genere, ch executorul testamentar nu este numai
sabstituirelui
executoru
Dreptul de

testamentar. decttt obligat a lucea, In persoanh, putAnd sit substituiasch

pe altul In locul lui, sub a sa privighere si rhspundere

Controversit.

(art. 1552 (4.

Chestiunea este cu toate acestea indoelnich, pentruch
executarea testamentului gm (non obstat art 810), etc. Cpr.
Pothier, op. cit., 211, p. 284; Baudry et Colin, loco cit.; Demolombe, XXII, 11; Laurent, XIV, 329; Troplong, III, 2010;

Aubry et Rau, VII, loc9 cit., p. 448, text si nota 5; Pand.

Llisarea unui
mic legat,
executorului
testamentar.

fr., vb cit:, 9860, etc.

Testatorul ar puteit chiar A. less acestor persoane un mic

prezent (numit diamant) pentru a rttspltal rnunca ce ei vor

depune cu ocazia fndeplinirei mandatului Jon Pothier, loco
cit.; Laurent, loco cit.; Demolombe, XXII, 19; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 170 bis II; Pand. fr., v cit., 9869
urm.; Baudry et Colin, 1I, 2593; Rpert. Sirey, v Excuteur testamentaire, 38. Vezi si supra, p. 194.
Vezi nota precedena. Vezi si sup? d, p. 193, 194.
Marcad, IV, 146; Arntz, II, 2114; Laurent, XIV, 330; Dernolombe, XXII, 12 urrn.; Planiol, HI, 2834, etc.
Pand. fr., y cit., 9864; Aubry et Rau, VII, 711, p. 449,
text si nota 9; Laurent, XIV, ,P30; Duranton, IX, 391, etc.
Vezi Arntz, II, 2116; Demolombe, XXII, 41; Aubry et Rau,
loco cit., p. 449; Beltjens, op. cit., III, art. 1025, pag. 306,
No. 8; Mass-Verg, III, 491, p. 265; Zacharife, Handbuch
des fr. Civilrehts, IV, 715, pag. 366, 367 (ed. Anschtitz).
Der Testamcntsvollzieher kann seine Verrichtungen auch
cinem Bevollmit chtigten iibertragen", zice acest din urmg autor.

EXECUTORII TESTAMENTARI.

ART. 910.

353

testatorul randuind mai In totdeauna, ea executor testamentar, pe un amie al slu, persoang, de ineredere, amicitia
Ili lnerederea nu pot fi delegate altora. (Cpr. art. 917) (I).
Pentru ea sl existe Indoiall, trebue Ins, ea testatorul

sl nu fi zis nimic In privinta substituirei, clei dael el a

permis-o, nu mai rAmfine Indoialg cg executorul testamentar
va puteit fi lnloeuit prin altul (2). Executorul testamentar

nu poate sl delege sarcina sa altuia, -WI autorizarea exprestl a testatorului (si no tuviese expresa autorizacin del
testador)", zice art. 909 din eodul spaniol dela 1889 (3).

Cazul cilia
testatorul a
permia substituirea.
C. spaniol.

Art. 909.

Vezi Laurent, XIV, 331; Troplong, III, 2038, etc.

Cpr. C. Colmar, Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs, 4046,
nota 1.
Mandatul se intemeiaza si el pe increderea personala ce man- Dreptul mande a
dantul acordfi mandatarului si, cu toate acestea, mandatarul datarului
aubstitul pe
poate, dupa parerea generala, sa substituiasca pe altul in altul in locul
locul sau, chiar daca mandatul nu-i confera aceasta facul- su. Art. 1549,
tate. Dreptul mandatarului, fie chiar al unui avocat, de a sub- 1. Controstitul, pe a sa raspundere, pe altul in locul sau, rezulta din versit.
art. 1542, 1 C. civ., care declara ea mandatarul este responsabil pentru acela pe care 1-a substituit in gestiuuea sa. Amtele substituitului vor fi deci valide fata de mandant, rarnannd acestui din urma recurs contra mandatarului sau, in
caz de culpa. Vezi in acest sens, numeroasele autorit'ati citate in tom. IX al Coment. noastre, p. 597, text si nota 2
si in tom. VI, p. 464, text si nota 3, la care trebue sa adaogam
Trib. Charleroy, Dreptul din 1913, No. 78, p. 623 urm. (Cu
nota d-lui S. Radulescu). S'a decis de curAnd de catre
tribun. din Anvers A, de cateori un mandatar a substituit
pe un submandatar in executarea instructiunilor ce-i erau
date, iubmandatarul are o actiune directa contra mandantelui,
pentru restituirea sumelor cheltuite de ansul. Nu se poate
deci, in aceasta privinta, opune submandatarului conventiile
incheiate intre mandant si mandatar. Dreptul din 1913, No. 78,
p. 629 (cu nota d-lui S. Riidulescu). Cu toate acestea, Curtea
de casatie (deciz. S-ei I, No. 52 din 21 Ianuarie 1913) a pus in
principiu, a dreptul mandatarului de a pute fi inlocuit
printeo alta persoana, trebue s fie anume previizut in mandat,

de oarece mandatul fiind dat in vederea persoanei mandatarului, trebue ca. vointa mandantelui de a fi reprezentat prin
altul dedit persoana, aleasa ae dnsul ca mandatar, sri,
fie manifestata in mod expres. Vezi Jurispruden(a romeina
din 1913, No. 10, p. 148 si Jurisprudenp in fise, revista' de
drept, care apare la Craiova sub directia noastra, adnot. No. 1
asupra art. 1542 (cu observ. noastr5 critica). Aceasta decizie
65105

23

354
Art. 1539
urm. C. civ.

COD. CIV.CARTEA itr.T1T. II.CAPIT. V.S-a VIT.ART. 910.

In fine, obligatiile generale, care incumba executorului

testamentar, stint aproape acele ale unui mandatar (art. 1539
urm.) (I).

Dr. iuternatio-

nal. Statut
personal.

Mandatul emanand dela testator i confundandu-se cu

ultima sa vointit, ca,re urineaza a fi adusA la Indeplinire.
de a,ici rezulta ca executa,rea testamentara atarnit de statutul
personal al defunctului, In acest sens cil, atilt validitatea
mandatului, cat i puterile conferite mandatarultii, sunt earmuite de legea, nationallt a testatorului, situatiunea bunu-

rilor fiind Cu totul straina de mandatul pe care el ll conferA unui prieten, spre a veghiil la executa,rea ulthnei sale
vointi (3).

Prin derogare dela regulele mandatului art. 1533

executorul
testamentar nu poate Ing fi rilnduit decat prinnu poate fi
rinduit decatteun testament valid, adeca: printr'un act eare Intrunete
tes- una din formele testamentare permise de lege i care cuPrieta
nt.
prinde o dispozitie de bunuri. Nu este Insa nevoe, dupa
pIrerea generan, ca aceasta randuire s5, se faca prin Insuq
testamentul ce urmeaza a fi executat, ea putAndu-se face
printr'un testament anterior sau posterior 3.
Executorul
testamentar

mai este publicaa in Dreptul din 1913, No. 78, p. 619

(cu nota d-lui S. Rdulescu), precum i in Cr. judiciar din
acela an, No. 22, p. 262 (rezumate).
Cpr. Zacharile, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 715, p. 361,

text i nota 2 (ed. Anschiitz). Iatil cum se exprim& acest

autor: Der Testamentsvollziehr ist ein Bevollmetchtigter (man-

datar). Er hat also, in der Regel, dieselben Rechte und Verbindlichkeiten, wie ein anderer Bevollmdchtigter".

Cpr. Laurent, Drat civil international, VII, 109 urm.

Vom vede insX, mai la vale, cit un testator stain n'ar puteit
sil deh, executoralui skiu testamentar, dreptul de a vinde imobilele sale situate in Romilnia, statutul personal Bind, in aceasti

privintg, tinut in frA,u de dare statutul teritorial. Vezi infra,

p. 376. Cpr. Laurent, op. cit., VII, 110.
Cpr. Arntz, II, 2113; Beltjecs, op. cit., III, art. 1025, No. 2,
pag. 305; Demoloinbe, XXII, 21, 22; Aubry et Rau, VII,
711, p. 147; Zacharke, Handbuch des fr. Civi rechts, IV,
715, ab initio, p. 360, 361 (ed. Anschiitz), 725, P. 447
(ed. Crome). Iatg, cum se exprimA acest din urinA autor:
Die Ernennung eines Testamentsvollzieheres muss in einem
Akte geschehn, welcher die Fornt eines Testaments hat. Es
ist nicht nothwendig, dass sie in dem Testamente geschehe,
welches der Ernannte in Vollziehung setzen soil". Contra:

EXECUTORII TESTAMENTARI.

ART. 913-915.

355

Persoanele care pot fi randuite executori testamentari.

Acela ce nu se poate obligh, nu poate fi nici

Art. 913.
executor testamentar. (Art. 914, 915, 950, 1538 C. civ. Art. 1028
C. fr.).
Art. 914.
Femeea inAritat5. nu poate fi executoare testamentara, deck cu consimtimntul bArbatului.
Dad', ea este separaa de bunuri sau prin contractul de maritaj, sau prin sentintri. judecatoreasa,, va puteit deveni executoare
testamentarli, cu consinitimintul bArbatului sau Cu autorizarea justitiei, in caz de refuz din parte-i. (Art. 199, 201, 913, 949, 950,
1240, 1248, 1256 urm., 1530 C. civ. Art. 1029 C. fr.).
Minoru' nu poate fi executor testamentar, chiar
Art. 915.
en autorizatiunea tutorului sau curatoru1ui Au. (Art. 342, 421 urm.,
454, 913, 950, 1538 C. civ. Art. 1030 C. fr.).

Din Imprejurarea c functiunea de executor testamentar

Stritinii vi

capenu este, dupa cum am vazut supnr, p. 350, o sarcina pu- femeile
bile de a se

blica, Pothier conchidea ca strainii i toate persoanele incapa bile de a ocuph o functiune publica, precum i femeile,
eapabile de a se obligh, pot fi executori testamentari, ceeace
este adevarat i astaLi I .
Functiunea de executor testamentar nu este incompa-

tibila ca acea de ligatar universal (2.

Pentru a putea fi executa testamentar, trebue a fi

Insa capabil de a se obligh, adeca: a nu fi incapabil nici

obligi pot fi

executori testamentari.

Leg-atar universal.
Exeentorul
testamertar

trebne el fie

fizicete, nici legalmente. Aceasta este iara o derogare dela eapabil de a

regulele mandatului, dupa care un incapabil poate fi randuit se obligi.
mandatar art. 1538. Motivele acestei derogari sunt urmatoarele: In materie de mandat ordinar, mandantul sufere el
Insu consecintile alegerei ce a facut In persoana mandatarului sau, i posibilitatea de a revoch, mandatul Ii procura
Laurent, XIV, 324, dupti, care randuirea executorului testamentar trebue sti, se fac chiar in testamentul ce urmeazA
a fi executat. Dup. art. 1052 din codul ola,ndez, executoruI
testamentar poate fi numit, fie prin testament, fie printr'un
act sub semraturg, privata, fie printr'un act autentic.
(1) Pothier, Don. testamodaires, VIII, 207, 208, p. 282, 283;
Pand. fr., y cit., 9854; Troplong, III, 2009; Demolombe,
XXII, 9; Laurent, XIV, 325; Michaux, Testaments, 1602,
p. 262; Beltjens, op. cit., III, art. 1025, p. 306, No. 4 i toti
autorii.
<2) Beltjens, op. cit., III, art. 1025, No. 4 bis. Vezi supra, p. 193.

C. olandez.
Art. 1052.

356

COD. CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V.S-a VII.ART. 913-915-

mijlocul de a se sustrage dela dauna ce ar puteh suferi

prin faptul c i-a Incredintat interesele sale unei persoane
incapabile; pe cand In cazul de fath, conseeintile unei alegen i rele nu s'ar suferi de rnandant, care nu mai exista,
de motenitorii shi, care nu au mijlocul de a revoch mandatul executorului testamentar. lath pentru ce legea este deasthdath mai severa i cere ca executorul testamentar sh fie
capabil de a se obligh (i).
Este suficient
Se Intelege Ins c executorul testamentar n'are nevoe
ea executorul de a fi capabil In momentul facerei testamentului ci numai
testamentar
fie eapabil mIn momentul mortei testatorului; de unde rezultit c exemmo omietesntutal

u;rului.

cutorul testamentar, minor In momentul facerei testamentului,

are capacitatea necesara, daca este major In momentul deschiderei succesiunei; i vice-versa, acel capabil In momentul
facerei testamentului nu poate fi executor testamentar dach,
la moartea testatorului, este ineapabil, fie de fapt, fie de

drept (2). De aceea, art. 913 urm. din codul civil nu zic
ch, incapabilii nu pot fi reinduiri, executori testamentari, ci
numai eh nu pot fi executori testamentari, ceeaee Insemneazh
ei nu pot accepth mandatul conferit de testator 3 .
Oricine poate
Capacitatea de a se obligh fiind singura eonditie ceruthfi executor
testamentar, spre a puteh fi executor testamentar, de aici rezultit
dad este ca-oricine poate primi acest mandat, gat o persoana strAina
pabil.
de succesiune, ctit i un motenitor sau un legatar, i chiar
judechtorul care ar fi autentificat testamentul.
Persoane inFurgole ne arata eh se poate randui executor testasolvabile.
mentar o persoanh chiar insolvabilh. Insolvabilitatea executorului testamentar poate fi Inlocuith, zice el, prin cre-

dinth i exactitate 4 .
(') Baudry et Colin, II, 2599; Planiol, III, 2815; Arntz, II,
2117; Thiry, II, 461; Mourlon, II, 866; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 173 bis I; Marcad, IV, 152; Demolombe,
XXII, 24; Laurent, XIV, 325; Guillouard, Mandat, 67;
Ricci, Corso teorico-practico di diritto civile, III, 447, p. 988",

nota 1. Vezi tom. IX al Coment. noastre, p. 570, nota 2.

Demolombe, XXII, 31; Troplong, III, 2008; Duranton, IX,

393; Aubry et Rau, VII, 711, p. 448; T. Huc, VI, 360,

in fine, p. 458, precum i autorii citati in nota precedena.

Cpr. Marcad, IV, 152, in fine; Baudry et Colin, II, 2605,.
p. 314 (ed. a 3-a).
Vezi Baudry et Colin, II, 2607, p. 314 (ed. a 3-a).

EXECUTORII TESTAMENTARI.

ART. 913-913.

Nimio n'ar Impedick, de asemenea, ca persoana ran(Nita ca tutor sau ca consiliu igrijitor pe land mama va-

357
Tutorul, etc.

fluva supravetuitoare (art. 345), sa poata fi numita executor

testamentar (t).

Motenitorul, care ar vol &a atace testamentul, are insa

Mostenitorul

ar vol A
interes a refuza acest mandat, sau cel putin a-i face re- care
ataca testazervele sale, pentruca faptul de a prim' Insarcinarea confe- mentul.
rita de testator ar putea constitui o aprobare tacita a testamentului, de natura a face cererea sa inadmisibila 2).
Prin aplicarea art. 913, dupa care, spre a fi executor Minorul.

testamentar, trebue a avea capacitatea de a se obligh, art. 915

Art. 915.

dispune el minorul nu poate fi executor testamentar.

Minorul neemancipat nu poate fi executor testamentar Minoru!
nici cu autorizarea tutorului sau, pentruca el nu mai lu- neemancipat.
ereaza astazi singur, cu asistenta tutorului, dupa cum lucra
la Romani, auctoritate interposita 3), ci tutorul lucreaza
singur In numele lui, ca mandatar legal,, negotia ipse gerendo (ar4. "NUT .
Minorul emancipat nu poate, *de asemenea, fi executor Minoral
testamentar niel eu autorizarea curatorului Om, pentruca el emancipat.
Art. 1538.
nu se bucura decat de o capacitate incomplecta. Minorul
emancipat poate fug fi mandatar (art. 1538).
Cele zise In privinta minorului sunt aplicabile inter- Interzisul, etc.
zisului (5 i acelui pus sub consiliu judiciar, sau aezat Inteun
stabiliment de alienati, conform legei din 15 Decem brie 1894 (6).

Comunele i stabilimentele publice nu pot fi Insarci- Comunele si

nate cu aducerea la Indeplinire a unui testament, pentruca stabilimentele
publica.
ele nu pot administra o avere straina, fara a trage din aceasta
administratie niciun folos 7 . Nimio n'ar impedich tug pe
(I) Cpr. Demolombe, XXII, 10; Troplong, III, 2012; SaintespsLeseot, V, 1556, p. 24; Pand. fr., v cit., 9857, etc.
(2) Demolombe, XXII, 9; Troplong, III, 2011; Pand. fr., e cit.,
9856; Saintesps-Lebeot, V, 1559, p. 25, etc.
(2) Instit., 3, 19, De inutilibus stipulationibus, 9 i 10.

(4) Cpr. Maread, IV, 154; Demolombe, XXII, 28; Laurent,

XIV, 326; Pand. fr., e cit., 9884, etc.

(6) Art. 1053 din codul olandez este expres Su aeeast. pritint.A.
(6) Baudry et Colin, II, 2606; Demolombe, XXII, 30; Pand. fr.,

y cit., 9886; Surville, Elments d'un cours de droit civil,

III, 595, in fine, p. 264, etc.
(1) Cpr. C. Bruxelles, D. P. 85. 2. 27.

358

COD. CIV.CARTEA 111.TIT. ILCAPIT. V.S-a VILART. 913-915.

primarul unei comuni de a fi randuit executor testamentar

i, In asemenea caz, aceasta functiune nu se va stinge prin
moartea primarului, pentrucit nu este increclintata persoanei
savarite din viata, ci calitatei sale, care nu moare, ci trece
la altul (i).
Femeea neTrecem acum la femeea maritata, de care se ocupa
maart.
914.
Mai tidal, Meat priveqte femeea nemaritata, mandirijtatI
orit.

jora, am vazut supra, p. 353, ca ea poate fi executoare

Ferneea mitritatIL

Femeea separatii de inmuri

testamental* pentruca are capaeitatea de a se obligh (2.

Cat pentru femeea maritata, art. 914 distinge lntre
ferneea separata de bunuri i cea maritata sub un regim,
care confera barbatului folosinta bunurilor sale.
Daca femeea este separata de bunuri, fie prin contractul
de casatorie art. 1283 urm.), fie printeo sentina judeca-

art. 1256 urm.), ea poate fi executoare testamentara cu eonsimtimantul barbatului sau, iar la caz de refuz
din partea, ao,estui din urma, Cu autorizarea justitiei; pentruca, sub acest regim, barbatul neavand folosinta bunurilor
femeei, ea se obliga, sub conditia de a dobandi autorizarea
justitiei, asupra proprietatei Intregi a bunurilor sale, ca i
cum ar ave/ autorizarea barbatului art. 1265, 1585, aa
ca rnotenitorii au o garantie complecta.
Daca femeea este maritata sub un regim matrimonial,
care confer/ barbatului folosinta bunurilor sale, precum
este regimul dotal, ea poate fi executoare testamentara, Ins/
numai cu consimtimantul barbatului, nu insa fi ca acel al
justifiei; fiind-ca, In asemenea caz, ea nu are uzufructul
averei sale, care apartine barbatului art. 1242, 1243 , ci
nurnai nuda proprietate, garantie pe care legiuitorul a gatoreasca,

Femeea dotall,.

sit-o neindestulatoare pentru motenitori (2.

_lea cum se exprima Ricard in privinta femeei maritate:

La charge d'excuteur testamentaire n'tant pas publique,
C. olandez.
Art. 1053.

Vezi infra, explic. art. 917, p. 389.

Dupa art. 1053 din codul olandez, femeea maritata este absolut incapabil de a fi executoare testamental* solutie care
nu se justifica prin nicio consideratie serioas.
(8) Cpr. Marcad, IV, 153; Thiry, II, 461; Demolombe, XXII,
25; Laurent, XIV, 327; Baudry et Colin, II, 2601, 2602;
Pand. fr., y cit., 9881, etc.

SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI.

ART. 911

912.

359

je ne fais point de difficult4 qu'elle ne puisse Atre exerce par une

femme. Et, toutefois, si elle est inarie, j'estime que les hritiers
ont droit d'empcher qu'elle le fasse, si son mari refuse de l'autoriser it cet effet, et gulls ne sont pas tenus de se contenter qu'elle
soit

autorise par justice au refus du mari, d'autant que cette

charge l'obligeant it une rddition de compte, il leur importe d'en

avoir facilement le reliquat, ce qui ne pourrait s'obtenir contre
elle, qu'avec de trs grandes difficults, qui tourneraient h la charge
des hritiers, attendu la jouissance qui appartient au mari en tons
les biens, en laquelle il ne peut pas tre troubl par tout ce qu'elle
fait pendant le mariage, sans son autorit" (').

Ce trebue s5, deeidem In privinta femeei milritate sub Femeea doregimul dotal, care are i a,vere parafernalit? Legiuitorul
paraferpreN ede aceastg ipotezl, pentrucl la redactarea art. 914, avernail,.
nu se tieh, Ina, dacil, are si se admitit regimul dotal, care

nici nu exisa In proiectul primitiv i care a fost introdus

printr'un amendament 2. Se admite InsA, Cu toate acestea,
cil, i In asemenea caz, feineea milritatI va puteh fi executoare testamentara, Cu autorizarea justitiei, pentrucit situatia
femeei dotale, care are avere parafernalil, este, In privinta

acea a femeei separatg, de bunuri. (Cpr.

art. 1265, 1285) 3 .
acestei averi,

Sezina ce testatorul poate s'A confere executorului

testamentar.
Art. 911.

El (testatorul) poate sg, le, de de drept, in po-

sesiune, toatA sau parte numai din averea sa mobilii, pentru un timp
care nu va trece peste un an (lela moartea sa. (Art. 472 urm., 653,

891, 910, 912, 916 C. civ. Art. 1026 C. fr.).

Art. 912.
Eredele poate sh'-i scoat5, din posesiune, oferindu-le sume indestulatoar . pentru plata legatelor de lucruri mobile,
sau justificlind a a plAtit aceste legate. (Art. 911 C. civ. Art, 1027
C. fr.).

Executorii testamentari sunt de douA, feluri: coi care

au dobAndit dela testator sezina mobilelor sale i cei care
(9 Ricard, Tr. des donations entre-rifs et testamentaires, partea
a 2-a, p. 394, 395, No. 67 (ed. din 1707).
Vezi tom. VIII al Coment. noastre, p. 117.
Marcad, IV, 153; Demolombe, XXII, 27; Aubry et Rau,
VII, 711, p. 448; Trop/ong, III, 9015; Demante et Colmet

DouI felnri
de exeent.
testamentari.

360

COD. CIV.CARTEA 111.TIT. II.CAPIT. V.S-a VII. &RT. 911-912.

n'au dobandit aceastit sezina. Cei clintli sunt adevAratii si

singurii executori testamentari, citci cei care nu au In mana
lor niciun lucru al succesiunei, nu pot aduce testamentul
la Indeplinire, ci pot numai A. se Ingrijeasel si sa, vegheze
ea el sa fie executat (art. 916 . Acesti din urml nici nu
merita deci numele de executori testamentari (t). De aceea,
In dreptul vechiu franc,ez, executorii testamentari aveau, in
genere, de drept sezina mobilelor si, dupa unele cutume,
precum acea din OrhSans (art. 290) (2, si sezina imobilelor
testatorului (3.
Astlizi Bonilla

Codul actual a respins insa sistemul sezinei legale,

nu mai
ga R.ebtele-conferind

testatorului numai dreptul de a dh executorului

t .stamentar sezina mobilelor sale, in totul sau In parte,

duph gradul de Incredere, mar mare sau mai nilc, ce-i inspira mostenitorii sau legatarii, dispozitie Imprumutata dela
art. 297 din cutuma Pa,risului, cu aceasta deosebire cii, sezina nu mai este astazi legall.
a conferit deci testatorului numai dreptul
de a dh sezina mobilelor, exeeutorilor testamentari, lasanlui testamen- du-1 singur jude-Itor despre increderea ce merita, atat mos-

Dreptul testadtruel:iciitrua_

Legea actual

t's'bi/s/or.
n'tenitorii -si legatarii sai, cat st cei Insareinati cu evecutar"ea
testamentului. In once caz, sezina nu mai apartine astAhi
nicio dotl de drept executorului testamentar, nici chiar In
privinta mobilelor (4
Considerind, zice Curtea din Bucuresti, a exeentorii testamentari nu au sezina averei defunctului dec.& dae.5, el le-a conferit-o
pentru parte sau totul din averea sa mobiliartt, dupti, gradul de

incredere mai mare sau mai mic ce mostenitorii sau legatarii inspill testatorului" (5).

de Santerre, IV, 174 bis I; Laurent, XIV, 327; T. Hue, VI,

360, p. 457; Baudry et Colin, II, 2603; Pand. fr., tt cit.,
9882, etc.

Cpr. Demolombe, XXII, 59, 103; Detnante et Colmet de

Santerre, IV, 171 bis I. Vezi, in privinta executorilor testamentari neinvestiti cu sezina, Baudry et Colin, II, 2672 urm.
Vezi Baudry et Colin, II, 2612, p. 317 (ed. a 3-a).
(9 Vezi Pothier, Don. testamentaires, VIII, 212 urm., p. 284
urm. (ed. Bugnet).

Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 1; Baudry et Colin, II,
2614, etc.

Vezi Dreptul din 1888, No. 21, pag. 166. Cpr. Demolombe,
XXII, 44; Arntz, II, 2122, etc.

SEZINA EXECUT. TESTANIENTIRI.

ART. 911

912.

361

Aceastl sezinl nu poate sO ail de object cleat totul

fobilele tee-

sezina fiind o exceptie dela dreptul comun, nu poate sl

loe decat In virtutea unui text de lege, si art. 911
nu vorbeste decat de sezina mobilelor. Este adevIrat
testatorul ar fi putut, In 1ips5, de rezervatari, s de a exe-

Controvers5.

sau parte din mobilele testatorului (t), pentrucO, In genere, tatornlni.

ele sunt Indestulgtoare la plata legatelor, i numai mobilele
sunt suseeptibile de sustractiune.
Sezina mobilelor nu cuprinde ns drepturile ce nu
pot fi cesionate (2.
Art. 1054 din codal olandez, care permite testatorului C. olandez.
de a dh executorilor testamentari sezina tuturor bunurilor Art. 1054.
In genere, fie mobile, fie imobile, nu se justificl deci prin
nimic si nu este In armonie ca scopul sezinei.
Testa,torul nu va puteh deci, nici Intr'un caz, sO, dea Testatorul nn
di seziexecutorilor testamentari sezina irnobilelor sale, pentrucl poste
na imobilelor.

cutorilor testamentari proprietatea imobilelor sale. Insh. adagiul

cine poate mai mult poate fi mai putin, consacrat i prin

L. 21, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17 (3), nu
este adeN grat Inteun mod absolut, i conferirea- sezinei imo(1)

Prin mobile se intelege, /ato sensu, nu numai mobilele cor- Ce se Intelege

porale, precum: banii, rufele, juvaerele, etc., dar qi mobilele ad prin mobile.
incorporale. Baudry et Colin, II, 2617; Laurent, XIV, 337;
Demolombe, XXII, 52; Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 10,
p. 309; Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 452,

pag. 996; Pand. fr., y cit., 9911.

Cht pentru veniturile imobilelor, exigibile inn urma mortei Venitnrile
testatorului, ele nu pot fi cuprinse in sezina mobilelor: imobilelor nu
euprinse
1 pentruci fructele nepercepute inch% in momentul mortei potInfisezina
testatorului nu fac parte din mobile (art. 465, 483); i mobilelor.

2 pentruci dac testatorul ar putei ti de dreptul de a Controversit.

percepe chiriile sau arenzile imobilelor, in urma mortei sale,

el ar di, in realitate, sezina imobilelor, ceeace nu poate

fad,. Baudry et Colin, II, 2618; Thiry, II, 463; Laurent,
XIV, 349; Demolombe, XXII, 53; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 171 bis II; Saintesps-Lescot, V, 1539, p. 7, 8;
Pand. fr., y cit., 9913 i 9944. Vezi infra, p. 363, nota 4.
Contre t: Duranton, IX, 412; Troplong, III, 2001; Taulier,
Thorie raisonne du code civil, IV, p. 168; Toullier-Duvergier, III, partea I, 587, p. 323, etc.
Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 10 bis; Laurent, XIV,
337.

lat in ce termeni suscitata lege din Digeste consacri. aeest

362

COD. CIV.CARTEA

V.S-a VII.ART. 911-912.

bilelor ar aduce o jignire propriettltei, pe care legea o confer/ motenitorilor (1).

Incat privete Ins/ sezina mobilelor, te,statorul va puteh
tarilor
testaso
deh executorului testamentar, chiar cand ar existh rnomentari nu

Sezina execu-

tmpiedic se-tenitori rezervatari; pentrucA, pe de o parte, art. 911 nu

zin:t nloste- distinge, iar pe de alta, sezina executorilor testamentari nu
nitonlor.

Controversit. impedicl pe acea a mostenitorilor, fiindc/ sezina celor

nu este o adevitratl posesium, ci mai mult o detentie cu

titlu de sechestru 2. Executorul testamentar posedand pentru
mostenitorul care este proprietar, sezina executorului testa-

mentar nu aduce nicio ignire sezinei, pe care o are motenitorul . Dumoulin asupra art. 297 din cutuma
Ilcec saisina
sului) ziceh foarte bine, in aceastl
(executoris testamantarii) non facit quin heres sit saisitus
ut dominus; sed operatur, quod executor potest ipse manum
pon ere et apprehendere non autem vendere sine herede, et
usque ad concurentiam tantum. Et etiam executor non est
verus possessor, et nisi procurator tantum" 4 .
adagiu celebru: Non debet, cui plus licet, quod minus est, non

licere". Vezi infra, p. 381, text si nota 5.

(I) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1892, No. 59; Thiry, II, 462;
Arntz, II, 2122; Laurent, XIV, 338; Demolombe, XXII, 47;
Marcad, IV, 149; Troplong, III, 1995; Planiol, III, 2817;
T. Hue, VI, 358, p. 455; Beltjens, op. cit., III, art. 1026,
No. 8; Baudry et Colin, II, 2620; Aubry et Rau, VII, 711,
453; Mourlon, II, 867; Demante, IV, 171 bis II; SaintespsLescot, V. 1540, p. 8si 9; Cas. fr. D. P. 67. 1. 200; Sirey,
67. 1. 292; C. Lyon, Sirey, 65. 2. 254. Contra: Vazeille,
Successions et donations, III, art. 1026, No. 2, p. 90, 91 (ed.
din 1837); Delvincourt, Cours de code civil, II, p. 373 (ed. din

1834). Vezi si tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 61.

Vezi supra, p. 198 si 227.
Thiry, II, 462; Planiol, III, 2819; Mourlon, II, 867; Demante, IV, 171 bis V; Demolombe, XXII, 51, 65; Laurent,
XIV, 339, 340; Maread, IV, 148; Baudry et Colin, II, 2624;
T. Hue, VI, 358, pag. 455; Beltjens, op. cit., III, art. 1026,
No. 13 bis; Ricci, op. cit., IlE, 452, p. 996, 997; Pand. fr.,

y cit., 9918 urm.; Rpert. Sirey, v Excut. testamentaire, 143

urm.; Cas. rom. Bult. 1890, consid. dela p. 1131. Contra:
Duranton, IX, 401; Arntz, II, 2122; Aubry et Rau, VII,

711, p. 453, nota 28; Mass-Verg, III, 491, p. 261,

nota 20.
Vezi Zacharife, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, '715,

SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI.

ART. 911-912.

363

Din faptul c executorul testamentar posedl pentru Executorul

testamentar
mostenitori, rezultl c prescrip0a curge In favoarea lor, posedll
p. mogavAnd i drepturile care rezultl din posesiune, precum: tenitori.
perceperea fructelor, etc. (4).

Testatorul nu are nevoe, pentru a dh sezina executo- Neintrebuinta,

de t,ermeni
rului testamentar, de a intrebuinth termeni sacramentali; rea
sacramentali.
tot ce se cere numai este ea vointa sa sl fie, In aceastA
vinO, neindoelnicl si sit rezulte, fie chiar tacitamente, din
cuprinsul testamentului 2 .
Astfel, s'a decis eI dael o persoana este instituitl exe-

cutor testainent9r, cu sarcina de a pllti legate, din aceasta

rezultI ciar cit testatorul a aut inten0a de a conferi executorului situ testamentar sezhia asupra sumei lAsate pentru

plata legatelor, asa cit acest din urmI este in drept a eere
punerea in posesiune asupra acelor sume .
Sezina conferl executorului testamentar: 10 dreptul de Drepturile ce

a luh In posesiune mobilele succesiunei; 20 dreptul de a conferg sezina.

vinde acele mobile, pAnl la suma necesarii la plata legaprim' capitalurile
telor art. 916 ; 3 dreptul de
bAnzile datorite succesiunei de cei de al treilea , si de a-i
constrilnge printr'o acOune la aceasta platA ; 4 in fine,
p. 366, text si nota 23 (ed. Anschiitz). Vezi si Pothier, Don.
te8tamentaire8, VIII, 212, p. 284 (ed. Bugnet); Grenier, Don.
et testaments, III, 338, P. 29 (ed. Bayle-Mouillard din 1847).
Laurent, XIV, 339.
Arntz, II, 2122; Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 9;
Bandry et Colin, II, 615; Laurent, XIV, 336; Demolombe,
XXII, 54 bis; Pand. fr., y cit., 9910; T. Fine, VI, 38,

p. 455; Planiol, III, 2818. Vezi 4i C. Pau, D. P. 91. 2. 51.

Mai vezi Cas. fr. D. P. 86. 1. 241; Sirey, 87. 1. 214; C.
Bucuresti, Cr. judiciar din 1912, No. 69, p. 810, etc.
C. Bucuresti, Ct. judiciar din 1912, No. 69, p. 810.

Ct pentru veniturile imobilelor, ajunse la scaden(5. in urrna venituriie

mortei testatorului, in cursul anului sezinei, ele apartinind imobilelor
mostenitorilor, in virtutea dreptului lor de proprietate, exe- ajunse
la scatortei In urma

(5)

cutorul testamentar nu este in drept a le primi, pentrua

testatorul n'a putut sh confere posesiunea unor venituri care
apartin mostenitorilor, fall a violit dreptul lor de proprietate. Vezi supra, p. 361, nota 1.
Thiry, II, 463; Laurent, XIV, 350, 362. Executorul testamentar este el responsabil de insolvabilitatea debitorilor,
pe care el nu i-ar fi urmArit la timp? Vezi infra, explic.
art. 918, p. 385.

tOrului.

.364

COD. CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V. S-a VII.ART. 911

912.

dreptul de a Intrebuint, la plata legatelor banii gasiti In

succesiune, sau acei proveniti din vanzarea mobilelor, sau
din platile fleute de tertii, debitori ai succesiunei
Sezina execut.
Sezina exeeutorilor testamentari nu poate Irma, dup.
testamentar

nu 1m pedicX
Istezina moste-

nitorilor.

Termenul de

un an.

Nici judecli-

torii nu pot

prelungl terznenul de un
an. Controversii.

cum am vazut, s Impedice Intru nimic sezina legala a motenitorilor (2). Prin urmare, motenitorii au In tot timpul
independent de existenta unei actiuni, care ar tinde la anularea testamentului, exereitiul oricarei actiuni, alta decat acea
privitoare la administratia executorului te,stamentar asupra
averei mobiliare .
Testatorul nu poate da executorilor testamentari sezina

sau posesiunea mobilelor, pentru un timp mai lung de un

an dela moartea sa,(4 .
Baca legiuitorul hotarate ca maximum termenul de un
an, pe care testatorul nu-1 poate prelungi, Cu atat mai mult

acest termen nu poate fi prelungit, sub niciun cuvant, de

catre judeeatori (5 Chestiune,a este, ce e drept, controversa,ta, Insa solutia de mai sus se impune i este generalmente
Laurent, XIV, "347 urm.; Mourlon, II, 867.
Vezi supra, p. 198, 227 si 362. Cpr. Beltjens, op. cit., III,
art. 1026, No. 11, P. 303.
Cas. rom. Bult. 1890, p. 1131 si Dreptul din 1890, No. 74.
Thiry, H, 462; Arntz, II, 2124; Laurent, XIV, 341; Demolombe, XXII, 48; Mourlon, II, 867; Troplong, III, 1999;
Demante, IV, 171 bis III; Marcad, IV, 149; Baudry et Colin,
II, 2621; Bavle-Monillard asupra lui Grenier, III, pag. 11 qi
12 nota d; Planiol, III, 2821; Rpert. Sirey, v Excuteur
testamentaire, 163; Aubry et Rau, VII, 711, pag. 454, text
si nota 31; Mass-Verg, III, 491, p. 266, nota 35; Zacharice, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 725, p. 454, nota 26
(ed. Crome). Auch diese Zeit kann der Testator nicht verlecngern"; Pand. fr., y cit., 9931 urm.; C. Pau si Alger,
Sirey, 62. 2. 257; D. P. 63. 5. 164; Sirey, 79. 2. 71; D. P.
79. 2. 143, C. Lyon, Sirey, 99. 2. 209, etc.
Contra: Duranton, IX, 400; Delvincourt, Conn de code civil, II, p. 373,
nota 6 (ed. din 1834).
C. Bucuresti, Dreptul din 1888, No. 21, pag. 167; Laurent,
XIV, 341; Demolombe, XXII, 49; Arntz, II, 2124; Aubry
et Rau, VII, loco cit.. p. 454; Mass-Verg, III, p. 266; Pand.
fr., y cit., 9933; Rpert. Sirey, v Excuteur testamentaire,
165; Baudry et Colin, II, 2623, etc. Contra: Troplong, III,
1999; Grenier, Don. et testaments, III, 330, p. 11 (pArere pe
care Bayle-Mouillard, adnotatorul lui Grenier, n'o imptirtg.seste,
loco cit., nota d).

SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI.

ART. 911-012.

365,

admisa. Iat, cum se exprima, In aceasta privinta, Zacharia, :

Das Gericht kann die einjeihrige Frist sowenig als der

Erblasser verldngern" (1).

Testatorul poate Insa sa del executorilor testamentari

sezina pe un timp mai scurt decat un an, caci el putand

sit n'o del de loe, trebue, a fortiori, s'o poata conferi pe

Testatorul

poate sourtk
termenul de

un an.

un timp mai scurt declt acel fixat de lege ca maximum (2).

Dar daca nici testatorul, nici judecatorii n'au fa,cultatea Consimtimintul mostenide a prelungi termenul de un an, care este Imprumutat dela torilor
la tinevechile cutume franceze, totui aceasta dispozitie nu este de rea sezinei
termenul
ordine publica, ci o regull statornicita In favoarea mote- peste
de un an.
nitorilor; de unde rezulta el posesiunea executorilor testamentari poate sit tie mai mult de un an, daca motenitorii
consimt In mod expres sau tacit la prorogarea ei peste termenul legal, tertii neavAnd calitatea de a invoch termenul
fjxat de lege 3 .
In once caz, durata mandatului executorului testamentar Dreptul ezetea-este marginal la un an numai In ceeace privete gestiunea cutorului
tamentar de a
mobilelor Incredintate lui; dar afara de acest caz exceptional, veghei la
tesmandatul tui nu este restrAns la un.-timp determipat. Exe- executarea
tamentului si
cutorul te.stamentar, care are posesiunea mobilelor i care In urma expitermenun'a putut executh testamentul In termen de un an, Inceteaza rArei
lui de un an..
Zacharire, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 725, p. 454,
nota 26 si p. 454, 455 (text) (ed. Crome).
) Arntz, II, 2124; Mourlon, II, 867; Demolombe, XXII, 48;
Mass-Verg, III, 491, p. 266, nota 35; Pand. fr., v cit.,
0929; Baudry et Colin, II, 2621, p. 322 (ed. a 3-a), etc.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 342; Arntz, II, 2124. Curtea din Bucuresti pare, din contra, A considere dispozitia art. 911 ca
fiind de ordine publicgt. Considernd, zice Curtea, cii, testa(I)

torul n'a putut conferl aceastrt posesiune mai mult deck pentru
un an, ciici legiuitorul n'a voit s5, incurajeze negligenta si

Inarzierea executorilor testamentari, care ar fi avut interes

sgt, prelungeasel aceastA sezingt fu paguba mostenitorilor si le-

gatarilor, pentru ca acestia sii nu pue mana pe lucrul lor,

ci,

din contra, executorii testamentari s5, administreze succesiunea

si sgt tragii folosul lor asa cum ei inteleg; aceastgt prelungire

a sezinei peste termenul legal ar fi fost deci contrard intere-

sului public, aci ar fi fost o sorginte de nentelegeri si de

conflicte intre executorii testamentari si mostenitori, si astfel

s'ar fi putut pune ()Waco' la libera eirculatie a bunurilor".

(Dreptul din 1888, No. 21, p. 166, 167).

COD. CIV.CARTEA III.TIT. U. CAPIT. V.S-a VII.ART. 911-912.

366

deci de a aye& posesiunea, Ins6 poate sl ingrijeascit Inainte

si s5, veghezeJa executarea testamentului (t).
Dr. vechiu fr.
Incetare,a sezinei nu mai aduce deci astAzi, ea In veehiul drept francez 2), Ineetarea mandatului executorului testamenta r.

In regun generalit, termenul de un an Incepe a eurge

ziva mortei testatorului. De eilteori Ing executorul testamentar n'a putut sA, se pue atunci In posesiunea mobilelor, de exemplu, din cauza contestatillor care existau asupra
validitItei testamentului, sau din cauzl cA, testamentul n'a
fost cunoseut deal mult mai tftrziu, pentrucl el a fost ascuns de mostenitor, etc., termenul de un an nu va curge
din ziva mortei testatorului, ci din ziva descoperirei testamentului, ori din acea a incetgrei piedicei, care fkiceh cu
neputintl punerea in posesiune a executorilor testamentari 3 .
Nota, ziceh, Dumoulin, annum hic utilem a tempore testamenti aperti, et cessantis impedinzenti" 4 .
Aceasta fiind singura modificare ce se poate aduce la

De cind curge
termenul de
din
un an.

NeOstrarea
sezinei In

(I spozitia riguroasl a legei, relativA la termesnul sezinei, exetermenului de eutorul testamentar nu poate s'o pAstreze in urma expirarei
arms expi
un an.

1.rIr.

acestui termen, ehiar dacg, el n'ar fi fost suficient pentru

executarea testamentului, el avAnd in asemenea caz, dup

cum am spus mai sus, numai dreptul de a supraveghea

exeeutarea testamentului.
(1) Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I, 1881, pag. 296 i Dreptul din
1881, No. 40; Trib. Lyon, D. P. 78. 3. 88; Marcad, IV,
159; Arntz, II, 2131; Mourlon, II, 870; Detnolombe, XXII,
83: Laurent, XIV, 344, 381, 385; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 176 bis VI; Pand. fr., e de., 10040 urm., etc.
(8) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 231, p. 289 (ed. Bugnet).
Vzi infra, p. 391, 392.
(8) Planiol, III, 2821; Marcad, IV, 150; Thiry, II, 462; Beltjens, III, art. 1026, No. 1, in fine; Arntz. II. 2125; Laurent,
XIV, 343; Demolombe, XXII, 50; Duranton, IX, 399; Demante, IV, 171 bis IV; Aubry et Rau, VII, 711, pag. 455,
text i nota 33; Baudry et Colin, II, 2622; Michaux, Testamente, 1628, pag. 265; Pand. fr., y0 cit., 9934. Art. 839 din
Ante-proiectul de revizuire al lui Laurent este expres In aceastri.
privintg.

(4) Citatie imprumutat dela Pothier, Don. testamentaires, VIII,

231, p. 289 (ed. Bugnet). Vezi qi Ricard, Don. entre-vifs
et testamentaires, partea a 2-a, p. 397, No. 74 (ed. din 1707).

ATRIBUTIILE EXECIIT. TESTAMENTAR1.

ART. 916 URM.

Posesiunea mobilelor, de care am vorbit mai sus, nefiind Ins/ conferit/ executorului testamental., dect In scopul
de a asigurh executarea testamentului, fiecare motenitor ab

367
Art. 912.

intestat sau testamentar, In parte (1), poate in once caz, ehiar

cand executorul tesamentar ar fi fost InsIrcinat de testator

a vinde toate bunurile sale 2, F36-1 scoatl din posesiunea
mobilelor, Inaintea expirlrei termenului de un an, oferindu-i
In realitate, iar nu fliglduindu-i numai e , suma suficientl
pentru plata legatelor mobiliare ' , sau justificand prin chitante c5, a plittit aceste legate; c/ci odatl ce legatele mobiliare sunt pl/tite, posesiunea averei de succesiune, In manile
executorului testamentar, nu mai are niciun scop (5 .
Atributiunile executorilor testamentari.
Art. 916.
Executorii testamentari vor cere punerea pecetilor,
dacg sunt i erezi minori, interzi4i san absenti.

Ei vor stgrul a se face inventarul bunurilor succesiunei in

prezenta eredelui prezumptiv sau, in lipsg-i, dupg ce i s'au ra'cut

chemarile legiuite.
Ei vor cere vinderea mirgtoarelor in lipsg de sume indestulgtoare pentru plata legatelor.

(I) Cpr. T. Hue, VI, 359; Laurent, XIV, 345. Art. 1055 din
codul olandez dispune, de asemenea, cg mostenitorii pot sit
facg sa inceteze sezina executorilor testamentari, insg, pentru

aceasta ei trebue si fie ca tofii de acord.

Laurent, XIV, 345; T. Huc, VI. 359; Dnranton, IX, 397;
Pand. fr., e cit., 9937; C. Bruxelles, Rpert. Dalloz, v Disp.
entre-vifs, 4077, nota 1.
Este deci vorba, in specie, de o ofertg realg, care echivaleaz
cu plata. T. Hue, VI, 359; Surville, Elments d'un cours de
droit civil, III, 594, in fine, p. 263; Planiol, III, 2821, nota 1,
p. 684 (ed. a 5-a). Executorul testamentar nu poate refuzit
oferta fgeutA de motenitor. Planiol, loco cit.
Motenitorii sau legatarii universali nu mai pot ins& fed

astgzi un alt mijloc de asigurare, precum ar fi, de exempla:

o cautiune, care ar garantit executarea legatelor mobiliare.
Demolombe, XXII, 57; Marcad, IV, 151; Troplong, III,
2006; Saintesps-Lescot, V, 1541, pag. 10; Pand. fr., e cit.,
9936; Baudry et Colin, II, 2631; Rpert. Sirey, v Excuteur
testamentaire, 158, etc.
(6) Mourlon, II, 867, in fine; Baudry et Colin, II, 2632 i autorii citati in nota precedentg.

C. olandez.
Art. 1055,

368

COD. CIV.CARTEA 111.TIT. II. CAPIT. V.S-a VII.ART. 916, 918, 919.

Ei vor Ingriji ca testamentele sA se execute i, fn caz de contestatie asupra executArei, ei pot s. interving ca s sustinb. validitatea lor.
Ei sunt datori, duprx trecerea de un an dela moartea testatorului, s. de. socotealX despre gestiunea km. (Art. 392, 454, 461,
472 urm., 714, 730, 919, 1541 C. civ. Art. 247 urm., 654 urm.,
668 urm., 671, 674 urm., 677 urm. Pr. civ. Art. 1031 C. fr.).
Art. 918. Dacb. sunt mai multi executori testamentari, care
au primit aceastb. sarcink unul singur va puteb. lucr In
Ei vor fi responsabili solidan i de a d socoteal de mieAtoarele ce li s'au fncredintat, afar numai dad, testatorul a despArtit
functiunile lor i dac fiecare din ei s'a mgrginit In ceeace i s'a Incredintat. (Art. 910, 1003, 1039 urm., 1539, 1540, 1543 C. civ.
Art. 1033 C. fr.).
Art. 919. Cheltuelile fficute de executorul testamentar pentru
punerea pecetilor, pentru inventar, pentra socoteli i alte cheltueli
relative la functiunile sale, sunt In sarcina succesiunei (Art. 723,
901, 916, 1547, 1729 1 C. civ. Art. 1034 C. fr.).

MAsurile conservatorii (art. 916 1 i 2).

Inainte de a examinh atributiile executorilor testamentari,
trebue
s punem ca principiu general, desi chestiunea
nu poate sl
aibaimu1teeSte controversatA, c acesti mandatari speciali nu pot sa
puteri decit aibg aite p-uteri deck cele determinate de lege. Testatorul
acele ce-i
iegea.contro-nu poate deci, sub niciun cuvant, s, confere executorilor
versA
testamentari klrepturi mai mari, pentruca, prin aceasta
rire a puterilor lor, el ar restrhnge drepturile mostenitorilor,
ceeace nu poate s faca, (1). Este adevarat c testatorul poate
dispune de bunurile sale, asa cum Intelege si voeste,
daca n'a uzat de aceasta facultate, el nu poate aduce nicio
jignire proprietatei, pe care legea o confera, asupra bunurilor sale, mostenitorilor si. Enumerare,a drepturilor si a
Insarcinarilor impuse de art. 916 executorilor testamentari,
este deci limitativa, si puterile oricarui executor testamentar
trebue sa, fie restrnse In marginile statornicite de lege (2.
Executorul
testamentar

RestrAngerea

drepturilor
exeentornlni
testamentar.

(I) Vezi i infra, p. 376.

Testatorul este lim In drept a res.

trAnge drepturile executorilor testamentari. Beltjens, op. cit.,

III, art. 1025, No. 12 bis si art. 1026, No. 6, in fine.

(2) Thiry, II, 463; Laurent, XIV, 332 urm., 365 urm.; Mass&
Verg, III, 491, p. 261; Baudry et Colin, II, 2654; Sur-

ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI.

ART. 916.

369

In puterea acestui principiu vom vedeh infra, p. 375

urm., dei chestiunea este iara controversata, ca testatorul
nu poate A, confere executorului testamentar dreptul de a
vinde imobilele, In lipsa de bani sau de mobile suficiente
pentru plata legatelor (1.
Func0unile executorului te,stamentar fiind independente Vegherea la

executarea
de sezina, once executor testamentar, fie ca are sau nutestamentulni
are sezing, trebue sa vegheze la executarea testamentului i
sa, ih masurile necesare pentru aceasta.

A stfel, de diteori exista motenitori minori, interzii,Punerea paceWon

sau absenti, adeca neprezenti la fata locului (art. 730 C. CiV.),

executorii testamentari sunt obligati a cere punerea pece0lor 2 ; pe cand, atunci cand nu exista mostenitori incapabili
sau neprezenti, ei au numai facultatea de a provoch aceasta
masura conservatorie, daca interesul legatarilor cere Indeplinirea ei. Art. 671 Pr. civ. voind ca executorul testamentar
sit asiste la ridicarea pecetilor, iar art. 674 din acela cod
chemandu-1 la facerea inventarului, el trebue sa aiba i
dreptul de a cere punerea pecetilor; pentruca, fara aceasta
masurit, inventarul n'ar mai Infatih nicio garantie de sinceritate. Apoi, dreptul executorului testamentar de a cere
ville, Elments d'un COU7'8 de droit civil, III, 596, p. 265;
Pand. fr., v cit., 9894; Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 6;

T. Hue, VI, 362, p. 460; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 715, p. 363 (ed. Anschtitz), 725, p. 450

Contra: Aubry et Rau, VII, 711, p. 450;

Demolombe, XXII, 84 urm.; Demante et Colmet de Santerre,
(ed. Crome), etc.

IV, 176 bis VII urm.; Rolland de Villargues, Rpert.,

y0

Excuteur testamentaire, 24; Duranton, IX, 411, etc.

Cpr. Planiol, III, 2825; Baudry et Colin, II, 2654, etc.
Prin urmare, fie ca. executorii testamentari au sau nu au sezina, ei trebue sa ceara punerea pecetilor, de ciiteori exista
moqtenitori minori, interzii sau neprezenti, pentruca. aceasta,
obligatie nu este o consecinta a sezinei. Laurent, XIV, 355;
Demante, IV, 176 bis XII; Pand. fr., v cit., 9953; Thiry,
II, 463; Beltjens, III, art. 1031, No. 2; Arntz, II, 2126, etc.
Vezi insa Demolombe (XXII, 102) si Maread (IV, 155), dupa
care art. 916 n'ar impune executorului testamentar punerea
sigilelor i facerea inventarului, deck ca o consecinta a sezinei,
de unde ar rezult a executorul testamentar, lipsit de posesiunea mobilelor, n'ar ave aceste obligatii, solutie pe care o
credem inadmisibila.
65105

24

370

COD. CIV.CARTEA III. Trr. II.CAPIT. v.S-a VILART. 916.

punerea pecetilor mai rezult1 Incl. din 4 al art. 916; clei

acest text, Ingreinandu-I de a Ingriji ea testamentul sit fie
executat, Ii conferl prin aceasta Insu dreptul de a provoch
mg,surile destinate la pitstrarea mobilelor succesiunei, care
Facerea inentarului.

constituesc gajul legatarilor (l).

A doua m/surA conservatorie, la care executorul testamentar este obligat s proceadl, In toate cazurile, adecit: fie
c. exist1 sau nu exista motenitori ineapabili sau neprezenti,

fie a, el are sau nu are sezinA, este inventarul bunurilor

succesiunei 2), care trebue 85, se facI In preLenta motenitorilor prezumptivi i a celorlalti interesati, prevAhuti de
art. 671, 674 sau, In lips6,-le, dup/ ce li s'au fitcut chemgrile legale .
Art. 668 urm.
Inventarul poate fi acut
Pr. oiv. cutorilor testamentari, dar i

(art. 668 urm. Pr. civ.

nu numai dupI eererea exedupA, cererea motenitorilor

4 .

Aeest inventar are de scop, intre altele, constatarea

Scopul inventarnini.
averei succesiunei i determinarea Intinderei obligatiei motenitorilor fatil, de legatari. Apoi, inventarul mai servete
de baz1 executorului testamentar Investit cu sezina, pentru
darea socotelilor art. 916 ultim
Totiexecutorii

Obligatia de a face inventar, ca qi acea de a c,ere pu-

testamentari,
nerea pecetilor, incumb6 tuturor executorilor testamentari,
aunt
obligati
de a procede la atat celor care au sezina, cAt i celor care n'o au, pentrucit
facetareradiunivenatat punerea pecetilor cAt i fa,cerea inventarului, fiind nite

mgeuri conservatorii, mandatul ce ei au primit dela testator

Inventariarea
mobilelor
a imobilelor.
ControvereI.

Laurent, XIV, 354; Demolombe, XXII, 61; Pand. fr., v0 cit.,

9952, etc.
Executorul testamentar, a cArui misiune consistA in a vegheit
la executarea testameetului, va trebui sA inventarieze toatA,
averea defunctului, atAt cea mipAtoare cAt t cea nemicAtoare,
pentrucA intregul patrimoniu al testatorului este afectat lh

executarea testamentului. Laurent, XIV, 356; Troplong, III,

2022,2023; Demante, IV, 176 bia XII; Beltjens, III, art. 1031,
No. 3; Pand. fr., v cit., 9955; Baudry et Colin, II, 2638,
2673.
Vezi insii-Demolombe (XXII, 62), chip& e,are obligatia de a face inventar n'ar fi privitoare deck la mobilele
succesinnei.

Cpr. Demolombe, XXII, 62; Baudry et Colin, II, 2639; Planiol, III, 2823, etc.
Mourlon, II, 871; Pand. fr., vo cit., 9959, etc.

ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI.

ART. 916.

371

ti obligit a face tot ce este necesar pentru a asigurh conserva rea drepturilor legatarilor
Mai mult Meg, testatorul n'ar puteh Sit scuteascg, pe Scutirea execiamruenitauir
uto
dteee.execu tor u 1 testamental. de obligatia, de a face inventar, clei
inventarul fiind baza socotelilor, motenitorii n'ar mai aveh, a face inventar.verob
cnxtronicio singuranit
t contra negligentei sau relei credit*. Nu se
poate deci admite validitate,a unei clauze, care ar aveh de
scop Inlesnirea relei credinte i a fraudei (2).
Tot In baza acestor principii qtim, cu toatA controversa scut.frea twoce existEl asupra acestui punct, cit nici tutorul, nici uzufruc- rt:ah:Zurfir:t.
Nand, nici moqtenitorul beneficiar, nu pot fi scutiti de obli-beneficiE:r, etc.

gatia de a face inventar 3. Neat potest in testamento suo

cayere, ne leges in suo testamento haheant"
Cu toate ea art. 916 prevede numai, ea m5suri con- Luarea altor
conserservatorii, punerea pecetilor facerea inventarului, nu mat mIsuri
vatorii.
Incape Indoiala el executorii testamentarii vor puteh pro(I)

Miry, II, 463; Arntz, II, 2126; Mourlon, II, 872; Laurent,
XIV, 356; Troplong, III, 2022; Demante, IV, 176 bis XII;
Saintes0s-Lescot, V, 1563, pag. 32; Pand. fr., yo cit., 9055;
Baudry et Colin, II, 6673; T. Hue, VI, 361; Beltjens, III,
art. /031, No. 3. Contra: Marcad, IV, 155; Demolombe,
XXII, 102.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 227, pag. 228; Thiry, II,
463; Laurent, XIV, 358; Beltjens, III, art. 1031, No. 6, p. 312;

Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 682, pag. 494;

Baudry et Colin, II, 2640; Deinolombe, XXII, 63; Pand.
fr., yo cit., 9958.

Contra: Marcad, IV, 157 urm.; Duranton,

IX, 406; Troplong, III, 2023; Mourlon, II, 871; SaintespsLeacot, V, 1565, p. 33 urm.; Arntz, II, 2129; Demante, IV,
176 bis X, etc. Vezi argumentele ambelor sisteme expuse pe
larg in Aeollas, II, p. 576. Vezi asupra acestei controverse,
Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 1031, No. 15 urm.;
Rpert. Sirey, v Excuteur testamentaire, 181 urm.; Ricci,
Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 455, p. 1001, etc.
Vezi tom. II al Coment. noastre, p. 691 (ed. a 2-a), tom. III,
partea II, p. 345 qi 351 (ed. a 2-a).
Testatorul ar pute ins s, interzicl mo4tenitorilor ski facultatea de a primi suecesiunea sub beneficiu de inventar,
pentrucii. acest beneficiu nu intereseazit ordinea public, ci e
privitor numai la interesul motenitorilor. Chestiunea este Insil
(4)

controversat. Vezi tom. III, partea II, al Content. noastre,

p. 343, 344. Cpr. Laurent, IX, 370, 371.
L. 55, Dig., XXX, De legatis I.

372

COD. CIV.CARTEA

II.CAPIT. V.S-a VILART. 916.

cede i la alte mgsuri conservatorii, precum ar fi, de exemplu:

marea unei inscriptii ipotecare asupra imobilelor succesiunei
In interesul legatarilor (art. 902 2 i 1743); provocarea,
la caz de vacantg, a succesiune, a rAnduirei unui curator, care
sg, consimtg, la predarea qi plata legatelor (i), etc.

MAsurile de executare (art. 916 3 1 4).

Executarea

Executorul testamentar nu trebue sit se mgrgineascit a,

t"tamentului. face numai acte conservatorii, ci trebue sg, se Ingrijeascg ca

testaraentul sg fie adus la Indeplinire, acesta fiind scopul

randuirei sale.
Legea nu

Asemenea obligatie incumbg, atAt executorului testamen tar

cu sezina, cAt i celor care n'au sezina, de oarece leg.ea

deixseenugtoeriinoture Investit

sez"
cei nu distinge. Executorul te,stamentar Investit cu sezina aduce
grit sezinit
el Insu testamentul la Indeplinire, pe cand acel care nu are
posesiunea mobilelor, se Ingrijeste numai i veg,heaLl la exeeutarea lui, neputAnd sA-1 aducg, la indeplinire, pentrucg, nu
detine niciun lucru de ale succesiunei

Dar dacg executorul testamentar are sarcina de a se

ingriji ca testamentul sa fie adus la Indeplinire, el nuli
poate executh mandatul situ dedtt atunci dud legatarul este
In situatia de a se puteh folosi de aceastg, executare.
Astfel, executorul testamentar nu are calitatea de a se
constitui reprezentantul unui legatar absent, pentru a primi
legatul In numele acestuia, el avand numai misiunea de a
pred celor In drept bunurile succesiunei (2).
Executorul testamentar poate Insit, la caz de contestatie
am:tent. testamentar pentra aSlIpra executgrei testamentului, sit intervie, nu numai In
Interventia

Taliditatea prima instantg, dar chiar

testamentului.

In apel (4, pentru a sustine

(') Pand. fr., V cit., 9964, 9965; Demolombe, XXII, 65, 66;
Duranton, IX, 416, 417; Laurent, XIV, 359; Baudry et Colin,
II, 2645 urm.; Aubry et Rau, VII, 711, p, 462; Zacharite,
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 715, p. 362, nota 9 (ed.
Anschiitz); Er kann dah,er z. b. zum Fortheile der Legatare
Inskription nehmen, etc."
Demolombe, XXII, 59; Demante et CoImet de Santerre, IV,
171 bis I si 176 bis XIV, etc.
C. Poitiers, D. P. 84. 2. 166.
Dreptul s'Au de interventie neaviind de scop decia un interes

ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI.

ART. 910.

373

validitatea testamentului. Acest drept de interventie al executorului testamentar nu poate fi contestat i nici n'a fost contestat.

Dreptul de interventie este lnsa facultativ, si el nu va Intentie faeulintervenl, de buna se,ama, deat atunci and interventia sa tativL
va fi neaparata .
El poate s intervie, nu numai and se contesta vali- Contestarea
ditatea testamentului intreg, dar si atunci and se contesta testamentului
In parte.
numai validitatea unui singur legat, destul este ca interventia sa fie neeesara sau, cel putin, utill In cauza .
Mai mult Inca, el ar putea, In unele eazuri, s exer- Executarea
dispozitiilor
cite o actiune, care ar ave h de seop executarea testamentului, acute
In inte-

mai cu seama atunci and ar fi vorba de o dispozitie

euta In Insus interesul testatorului, precum ar fi, de exemplu,

resat testatoralui.

In cazul and el ar fi dispus sa i se ridice un monument 3 ,

sau sa se proceada I t slujb3 bisericesti, pentru odihna sutletului su ; caci dacA ,executorul testamentar n'ar puteh
s ieh initiativa executarei unor asemene,a dispozitii, ele ar
ramftneh de cele mai multe ori o litera moarta .
Executorul testamentar, care a dobAndit dela testator II rauIrirea
debitorilor
posesiunea mobilelor sale, poate, de asemenea, sa urmareasca fncasarea
crepe debitorii succesiunei i s primeasca atat capitalurile cAt antelor sucdobanzile datorite de ei ; Insa hotarirea pronuntata fata cesiunei.

de clausal nu este opozabila mostenitorilor, pe care el nu

are mandat de a-i reprezenth art. 1201) .
de privighere, nu aduce nicio jignire principiului celor dou5.
grade de jurisdictie. Cpr. art. 248 Pr. civ. Vezi Demolombe,
XXII, 78; Laurent, XIV, 360; Pand. fr., y cit., 9970; C.
Paris si Rennes, Sirey, 50. 2. 625; D. P. 51. 2. 1; Sirey,

64. 2. 181; Cas. fr. Sirey, 67. 1. 207; D. P. 67. 1. 295, etc.
(') Demolombe, XXII, 78; Pand. fr., v cit , 9973. Cpr. Beltjens, III, art. 1031, No. 39.
(2) Demolombe, XXII, 78; Laurent, XIV, 360; Baudry et Colin,
II, 2656, etc.
(2) Quod si cui in hoc legatum sit, ut ex eo aliquod faceret,
veluti monumentuni testatori", etc. (L. 17 4, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1).

Cpr. C. Pan, D. P. 87. 2. 64.

(6) Pand. fr., y cit., 9981; Arntz, II, 2127; Demolombe, XXII,
81; Aubry et Rau, VII, 711, P. 452; Zacharia3, Handbuch
des fr. Civilrechts. IV, 715, p. 365, nota 18 (ed. Crome);
Baudry et Colin, II, 2658, etc.
(6) Laurent, XIV, 362; T. Hue, VI, 363; Pend. fr., vo Chose

374
Executorul

COD. CIV.CARTEA III.TIT. 11.CA PIT. V.S-a VII.ART. 916.

Afara, de aceste eazuri exceptionale, executorul testa-

ntu"L""letra mentar nu are decht dreptul de interventie In actiunile exercipemroeArnitori.tate de altii,

nu Insa si dreptul de a exercith actiunile suc-

cesiunei, pentruca, Inca data, el nu reprezinta pe mostenitori,

Aetiunea panlianii.

spre a puteh exercia aceste actiuni In numele lor (i).

Astfel. executorul testamentar nu poste sa exercite aciunea pauliana (art. 975 , spre a cere anularea actelor acute de defunct In frauda creditorilor sai, pentruca el nefiind reprezentantul creditorilor, nu este Insitreinat cu plata

datoriilor 2 .
Alta este 'MA, chestiunea de a se sti dad, executorul
nterventie alte' stamentar poate sa intervie In contestatiile dintre mosteexecutorulni
testamental. tn nitOri si un debitor al succesiunei, cand el vede cit motecaz de frauds
Stare molteni-mtorul se incearca, In unire cu cel de al treilea, a ascunde
tor g't tertin. activul real al succesiunei, In detrimentul legatarilor. Indata
Dreptul de

Controveralt.

ce interesul legatarilor este In joc, dreptul de intementie al

executorului testamentar nu se mai discuta; Insii unii ar
vol ca el sit se margineasca, a preveni pe legatari despre
coluziunea si frauda proiectata Intre mostenitori si tertii
iar altii merg mai departe, admitand chiar interventia directa a executorului testamentar, solutie care este mult mai
juridica; pentruca, el fiind obligat a veghih tzi a Ingriji ea
testamentul sa fie adus la Indeplinire, trebue sa poata Sinpiedich sustragerea frauduloasa a activului ereditar 4 .
juge, 1147 i Don. et testaments, 9975; Nacu, II, No. 287,
p. 384. Vezi i tom. VII al Coment. noastre, p. 553.
S'a decis cA executarea unni testament, izbit de o nulitate
absolutA gi de ordine publid, nu se poate opune de cAtre
executorul testamentar motenitorilor de sfinge, dad. acetia
n'au luat parte la executare. Intr'un asemenea caz, executarea
nu produce alt efeet deck sehimbarea dreptului mo4tenitorilor; in loc de a dobiindl frig averea succesoralA, ei dobAndesc o simp15, crean( chirografarA contra executorului testamentar. C. Bucureti, Dreptul din 1889, No. 75, p. 603.
(') Cpr. Laurent, XIV, 361; Pand. fr., y cit., 9975 urm. Vezi
i C. Metz, D. P. 65. 2; 126; Sirey, 66. 2. 29.
(2) Cpr. Laurent, XIV, 361; Pand. fr., y0 cit., 9978, etc.

(2) Duranton, IX, 415; Aubry et Rau, VII, 711, pag. 452;
Toullier-Duvergier, III, partea I, 591, etc.

(4) Laurent, XIV, 361; Demolombe, XXII, 79; Saintesphs-Lescot,

Don. et testaments, V, 1574, pag. 40; Pand. fr., y0 Don. et

testaments, 9979, etc.

ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 916.

375

Winzarea mobilelor i plata legatelor (art. 916 3).

Executorul testamentar, investit cu sezina mobilelor de Plata legatecatre testator, trebue sit, plateascii, legatele mobiliare lasate debo mobiliare.

defunct (i), supraveghind numai exeeutarea legatelor imobiliare, ai eitror legatari n'au nevoe de garan0a pe care legea
a crezut de cuviinO, s'o confere legatarilor de lueruri mobile.
Dacii, legatele mobiliare lasate de defunct au de object
lucruri mobiliare In natura, executorul testamentar le va
predh legatarilor 2).
Daca legatele consista In bani, ele se vor plati din Cazul eind
con:
banii gasiti In succesiune; In lipsa de bani, executorul tes- alegatele
lea tn ban'.
tamentar Na cere .nzarea averei mobile prin justiVe, pentru
ea, ca banii prini din aceasta vhnzare, sa se platease legatele mobiliare 3).
Dreptul de a provoch vanzarea mobilelor nu apartineva.rea modeck executorilor Investiti cu sezina, art. 911 , pentruca bilelor.
numai aceqtia sunt Insareinati Cu plata legatelor 4.
Executorul testamentar nu poate insa nici inteun caz Nu se,poate
s A provoaee vAnzarea imobilelor suceesiunei, chiar daca banii zparroziema ovbaini e..proveniti din vAnzarea averei mobiliare n'ar ajunge pentru plata lor. Contro-

legatelor; ciici legea lorbind numai de vanzarea averei mobiliare, prin aceasta lug a inteles a exclude vanzarea imobilelor 5.
Baudry et Colin, II, 2648 urm.; Demolombe, XXII, 67;
Laurent, XIV, 369; Parid. fr., e cit., 9997 urm etc.
(8)

versX.

Baudry et Colin, II, 2649; Demolombe, XXII, 67; Demante

et Cohnet de Santerre, IV, 176 bis III, etc.
Baudry et Colin, II, 2649. Executorul testamentar nu este vinzarea moins& in drept

sit

viindk mobilele de bunk' voe, ckci aceasta bilelor trebue

ar putek compromite drepturile mostenitorilor. Baudry et

Colin, /o o cit.
Mourlon, II, 872; Demante et Colmet de Santerre, IV, 176

bis XIII. Cpr. Ti. si C. Paris, D. P. 79. 2. 100. Contra,:

Demolombe, XXII, 103. Dack dreptul de a provock vinzarea
mobilelor s'ar conferl si executorilor testamentari neinvestiti
Cu sezina, dupti, cum sustine Demolombe, atunci banii prinsi
din vlinzare nu se vor incredinth lui, ci vor fi depusi la casa
de conseInnatie; pe &Ind executorul investit cu sezina va primi

direct banii proveniti din vnzarea mobilelor si va Oki legatele mobiliare. Cpr. Laurent, XIV, 348; Mourlon, II, 868;
Arntz, II, 2130; Duranton, IX, 412, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 219, pag. 286; Laurent,

sit se facii,
prin justitie.

376

COD. CIV.CARTEA Ill.TIT. II.CAPIT. V.S-a VII.ART. 916.

Executorul testamentar n'ar puteh sa provoace vanzarea

dreip-mobilelor,
chiar daca acest drept i-ar fi fost anume conferit
oonferit
tul de a vinde de testator, pentrucl dupa, cum am spus supra, pag. 368,
imobilele.
executorului testamentar fiind limitativ determinate
1
Controversii. nuterile
de lege, trebue sa, fie restranse In marginile prevazute de
art. 916 (1).
Un testator
In baza acestui principiu, trebue sa decidem ca, un tesstrlinsit
n'arcon_ tator strain n'ar puteh
pstel
sa, confere executorului sail testafere dreptal mentar, conforzn legei sale personale, dreptul de a vinde
Cazul cAnd

testatorul a

de a vinde

imobilele situ- zmobilele

situate In Romania, pentruca o lege straina, nu

ate in Romi- poate sl modifice regimul proprietItei din tara noastra. Stania.

tutul teritorial va tine deci In

strainului, (2

Plata legatelor.

frftu statutul personal al

Executorul testamentar nu poate procede la plata legatelor fara participarea motenitorului sau legatarului universal, care au interes a le contest. In caz de opozitie din
partea lor, plata se va face cu autorizarea justitiei 2 ; caci
executorul care ar plat' un legat fara aprobarea celor In
drept, sau fara, ordinul justitiei, s'ar expune la o actiune In
responsabilitate din partea moqtenitorilor ori legatarilor universali, care ar pretinde ea, legatul nu trebuih platit, pentruca
testamentul erh nul 4.
XIV, 364; Marcad, IV, 156; Duranton, IX, 410, 411; Baudrv et Colin, II, 2653; Demante et Colmet de Santerre, IV,
17-6 bis IV; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, Don. et testaments, III, pag. 17, ad notam; Pand. fr., tP cit., 9986.

Contra: Demolombe, XXII, 74, 77; Troplong, III, 2025;

Mass-Verg, III, 491, p. 263, nota 25; Acollas, II, p. 578.

Vezi Rpert. Sirey, v Excuteur testamentaire, 194.
Laurent, XIV, 365; Baudry et Colin, II, 2654; Planiol, III,
2825. Contra: Demante et Cohnet de Santerre, IV, 176 bis
VII; Demolombe, XXII, 90 urm.; Aubry et Rau, VII, 711,

p. 450; Pand. fr., y cit., 9987 urm.; C. Paris, D. P. 1907.

2. 385.

Laurent, Droit civil international, VII, 110. Vezi si supra,

p. 354, nota 2.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 228, pag. 288; Laurent,
XIV, 369; Demolombe, XXII, 68; Mourlon, II, 868; Arntz,
II, 2130; Demante et Colmet de Santerre, IV, 176 bis III;
Troplong, III, 2003; Duranton, IX, 413; Pand. fr., V) cit.,
9999; Baudry et Colin, II, 2650, etc.
() Baudry et Colin, II, 2650.

ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 916.

377

Cele zise In privinta plAtei legatelor se aplica qi van- vanzarea mo-

zarei mobilelor care, la

urmei, se face tot In socote,ala bilelor.
motenitorilor sau legatarilor universali, fiindca ei aunt proprietarii bunurilor care compun succesiunea. Prin urmare,
vanzarea mobilelor se va face, ca i plata legatelor, tot cu
consimtimantul celor In drept sau cu Invoirea justitiei (1).
Daca nu este nevoe de a se vinde toate mobilele succesiunei, motenitorii sau legatarii universali vor hotarI bunurile care trebue sa se Ana i care trebue sa se pastreze
In natura C .
Motenitorii ar putet chiar s Impiedice vanzarea, ofe- Impiedicarea
rind executorului testamentar banii necesari la executarea vanzlirei.
testamentului

Din Imprejurarea c executorul testamentar, Investit cu

cererea de

sezina mobilelor, este Insarcinat cu plata lega,telor mobiliare,gP.retedia: ma obit

n'ar trebui sa dedue,em, aa precum pe nedrept sustin unii (4), -liare nu se

ct cererea de punere In posesiune sau de predare a lega- adrestoeaAluexetului mobiliar, trebue sa se faca In contra lui, pentruc5, testamentar.
executorul testamentar, fiind Insarcinat numai cu exeeutarea

materiald a dispozitiei de ultima vointa, sau cu predarea

de fapt a legatului, posesiunea sau predarea de drept, care
(i) Pothier, op. cit., VIII, 218, pag. 286; Laurent, XIV, 363:
Demolombe, XXII, 72; Mourlon, II, 868; Arntz, II, 2130;
Demante, IV, 176 Us III; Pand. fr., y cit., 9943 qi 9982;
Baudry et Colin, II, 2651, etc.
(2) Pand. fr., y cit., 9983; Demolombe, XXII, 73, etc.
(8) Pothier, op. cit., VIII, 218, pag. 286; Laurent, XIV, 363;
Demolombe, XXII, 73; Troplong, III, 2024; Paud. fr., ve) cit.,
9983, etc.
(4) Dupt un sistem, se sustine, in adevgx, crt din cauza sezinei
executorului testamental-, legatarii unor sume de bani sau

unor lucruri mobiliare determinate, pot cere predarea legatului lor, dela executorul testamentar investit cu sezina mobilelor. Pothier, op. cit., VIII, 245, p. 294; Toullier-Duver-

gier, III, partea I-a, 553; Aubry et Rau, VII, 711, 456,

text qi nota 38, etc. In acest sistem se admite insAc. predarea

legatului mobiliar se poate cere i dela motenitori sail legatarii universali, riimannd insA ca acetia Sit pue in cauz . pe
executorul testamentar investit cu sezina. Aubry et Rau, toco

cit. Dupg, Grenier (Don. et testaments, III, 338, p. 30, ed.

Bayle-Mouillard), predarea legatului mobiliar ar putek fi cerua atit't dela moqtenitor i legatar universal, cAt i dela executorul testamentar investit cu sezina.

Controversi.

378

COD. CIV.- CART. 111.TIT. 11.CAP. V.S-a VII. PL 1TA DATORIILOR.

implicA i aprobarea lui, nu poate fi cerutl deal dela motenitor sau dela legatarul universal, care vor dh, ordin executorului testamentar de a plAti legatul (I).
Cererea de
Cererea de putlere in posesiune sau de predarea legapredarea letului,
flcutl, In contra executorului testamentar, fiind deci
gatalui Mena
In contra exe- iregular6, nu face sl curgl doblnda, In favoarea legatarilor,
cutorului tesLamentar nu pentruel, dobanda datorindu-se numai dela punere In intlrface alt curgli ziere, debitorul unei sume de bani nu este pus In Inthrziere
dobiinda.
decht In baza unei cereri In judecatl art. 1089 , i tim
cl, executorul testamentar, dei Insitrcinat cu plata legatelor,
nu este ins6 debitorul lor 2).
Cazul cind
Tot prin aplicarea principiului eI executorul testamentar
teatatorul a
Mat un legat nu este debitor al legatului, trebue sl decidem cl, dacl el
executoralui
testamentar.
Controversii.

ar fi primit un legat dela testator, n'ar puteh sI-1 ieh din

mobilele a clrei posesiune i-ar aparine1 i el el va fi
nevoit, ea once alt legatar, a cere predarea lui dela motenitorii sau legatarii universali, debitori ai legatelor 3.
Plata datoriilor testatorului.

Executorul

Executorul testamentar, chiar Investit cu sezina MOneavAnd qi neputAnd sl aibl decat puterile ce-i

testamenetar
nict
intu n bilelor,

caz nu plIteate conferA, legea, nu are misiunea de a pliiti datoriile testatotesdatoriilel

tatoruui.

rului, pentrucl el nu are decht o sarcinl, i anume: acea

Controverail. de a plAtl legatele mobiliare, sau de a veghih ea ele si fie

pl/tite. dupl, cum are sau nu are sezina averei mobiliare. Executarea testamentului neavAnd deci niciun raport cu plata datoriilor 4 , creditorii succesiunei vor actionh pe motenitori
(') Baudry et Colin, II, 2652; Laurent, XIV, 370; Demolombe,
XXII, 70; Pand. fr., y cit., 10002, etc. Vezi supra, p. 28.
Laurent, XIV, 371; Demolombe, XXII, 70; Pand. fr., V'
cit., 8970, 10004. Contra,: Pothier, op. cit., VIII, 225, p. 287,
288 (ed. Bugnet); Aubry et Rau, VII, 711, p. 456, nota 38,
in fine, etc.
Laurent, XIV, 47; Pand. fr., v cit., 8933 si 10005; Demo-

lombe, XXII, 71. Contra: Aubry et Rau, VII, 718,

p. 478; Duranton, IX, 421. Vezi asupra acestei chestiuni,
Pidelivre, De l'excution des legs particuliers, p. 79.

Dumoulin zice foarte bine, In aceastg, privintit, el datoriile

sunt o sarcing, a succesiunei, iar nu a testamentului : Debita

ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI.

PLATA DATORIILOR.

379

sau pe legatarii universali

ori Cu titlu universal, dad,

asemenea legatari exista, iar nu pe executorul testamentar;
pentruca, de1 el detine averea mobiliarg, a defunctului, care

este gajul creditorilor si art. 1718), totuqi el o detine In

calitate de depozitar, qi ca atare, nu reprezinta pe motenitori

1).

Executorul testamentar nu va plati datoriile, nici ebiar Cazul eand

executoral
atunci cand el ar fi fost 1nsiircinat de testator cu plata lor, testamentar
a.

pentruca el avand numai obligatia de a veghi, ca testa- fost insrireinat

testator en
mentul sa fie adus la Indeplinire, datoriile sunt cu totul deplata
datornstraine de ultima vointa a defunctului i nu au niciun lor. Centroverslt.

raport cu executarea testamentului (2.

Executorul testamentar ar putea fi constrans la plata

Poprire.

non sunt onus testamentorum. Vezi Demolombe, XXII, 75,

dela care am imprumutat aceasa citatie.
(I) C. Bucuresti 4i Trib. Ramnicul-VAlcea, Dreptul din 1888,
No. 21, p. 167; Cr. judiciar din 1912, No. 79, P. 932 (Cu
observ. noastrli); Laurent, XIV, 372, 373; T. Huc, VI, 362,

in fine; Demolombe, XXII, 75; Marcad, IV,

156

bis;

Mourlon, II, 869; Demante et Colmet de Santerre, IV, 176

bis V; Duranton, IX, 414; Pand. fr., y0 cit., 10007; Aubrv
et Rau, VII, 711, p. 456; Arntz, II, 2130; Rpert. Sirei,
v0 Excuteur testamentaire, 95 urm.; Beltjens, op. cit., III,
art. 1031, No. 17; Baudry et Colin, II, 2660.
Contra:
Troplong, III, 2004, 2005; Saintesps-Lescot, V, 1542, p. 10
si 1572, p. 59, etc.
Dreptul vechin francez neftcind nicio deosebire intre legate Deoseb. 'intro

i datorii, Pothier (Don. testamentaires, VIII, 228, pag. 288) vechiut d7pt
le puneit pe aceeas treapt5., solutie neadmis in dreptul mo- drefrpatrize Ital.

dern, unde executorul testamentar, investit cu sezina, nu este

(2)

obligat deck la plata legatelor mobiliare, nu Ins si a datoriilor, care sunt o sarcin a bunurilor. Cpr. Laurent, XIV,
372; Aubry et Rau, loco cit., p. 456, nota 39.
Laurent, XIV, 374; T. Huc, VI, 362, in fine; Demolombe,
XXII, 88; Surville, Elments d'un cours di' droit civil, III,
596, p. 265; Pand. fr., y cit., 10011; Baudry et Colin, II,
2661.

Contra: Troplong, III, 2026; Coin-Delisle, Don. et tes-

taments, art. 1031, No. 6, p. 491. Tot de aceastsa pitrere erit

si Ricard. Iat5., In adevitr, cum se exprimA acest din urmit
autor: Quant au payement des dettes, c'est une ancienne
erreur qu'elles soient directement de l'excution testamentaire,
si le dfunt ne l'a pas ainsi particulirement ordonn". (Donations entre-vile et testamentaires, 2-a partie, p. 398, No. 80
(ed. din 1707).

380

COD. CIV.CART. 111.TIT. 11.CAP.

V.S-a VII. PLATA

DATORULOR-

datoriilor numai atunci cand creditorii ar fi facut o poprire

In manile lui; poprire care ar fi fost validata, si les cranciers saisissent entre leurs mains pour ce qui leur est d, dupli
cum se exprima Ricard (9, sau cand Insisi mostenitorii ar

cere ea el sa faca aceasta plata 2.

Daca executorul testamentar nu poate sa execute tesrall, pe execu-tamentul din cauza existentei unor datorii, fiindea dupg,
torul testa- CUM t1111, legatele nu se platesc decal din ceeace ritmane
Cazul cind
justitia auto-

mentar a plliti

In urma plMei datoriilor (art. 849 (3), el poate sa cheme In

ile
datori.

judecata pe mostenitori pentru ea justitia, fata cu ei, 814

autorize a plati datoriile 4).
Plata datoriiNiciodata Insa el nu va puteh, sa le plateasca sine
lorur
micie.
qi
herede,
afara de cazul cand ar fi vorba de niste datorii
gent

Controversli, inici si urgente, precum ar fi, de exemplu: salariul datorit

servitorilor sau cheltuelile ultimei boli ori ale Inmormantarei,
datorii privilegiate (art. 1729, pe care executorul testa-

mentar le plateste mai In totdeauna sub raspunderea sa

persona% 5

Datoriile conCat pentru datoriile contractate de Insus executorul

tractate de
!newexecuto-testamental.,
cu ocazia executarei testa,mentului, precum ar
t

ml teetamen- fi, de exemplu: cheltuelile facute cu oeazia punerei si riditar.

carei pecetilor, facerei inventarului, vanzarei averei mobiliare, etc., se Intelege ca el are calitatea de a le plati,

ramanand ea ele sa, fie puse apoi In socoteala succesiunei

art. 919, 1547, si sa fie controlate si, la nevoe, chiar
recluse dupa cererea mostenitorilor

6.

(') Ricard, loco cit., p. 399.

(2) Demolornbe, XXII, 75; Pand. fr., y cit., 10008, li alte au-

toritAti citate acolo.

(8) Vezi supra, p. 239.

(4) Mourlon, II, 869; Demolombe, XXII, 75; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 176 bis V; Pand. fr., y0 cit., 10008; T.

Hue, VI, 362, in fine, p. 461, etc.

(8) Demolombe, Demante et Colmet de Santerre, loco supra cit.;

Duranton, IX, 414; Troplong, III, 2004; Pand fr., y
cit., 10008 i alte autorittiti citate acolo. Contra: Laurent,
XIV, 372.

(8) Laurent, XIV, 372, in fine; Marcad, IV, 156 bis; Demolombe, XXII, 76; Pand. fr., yo cit., 10012, etc. Cpr. Beltjens,

op. cit., III, art. 1031, No. 18, in fine. Mai vezi Max Vincent, Des excuteurs testamentaires, p. 195.

SOCOTEALA EXECUT. TESTAMENTAR1.

ART. 916, 919.

381

Socoteala gestiunei executorului testamentar (art. 916

ultim i 919).
Executorul testamentar, Investit eu sezina mobilelor(%1)1 Socoteala

ce

este ohligat, ea once mandatar In genere art. 1541), la trebne sit dek
mexeenetaut; tetnnvtiet:

incetarea posesiunei sale 2), a dh socoteall mostenitorilor sat

legatarilor universali, ori curatorului, In caz de vacan a btit
succesiunei 3), de Intreaga sa gestiune, dovedind eu acte justificative ceeace a primit i a cheltuit 4).

El va trebui sa deh seama de gestiunea sa, chiar daca

sezina_

Executorial

ar fi fost scutit de aceasta obligatie, asemenea clauza fiind testamentar

nula, ea una ce Inlesneste frauda si reaua credinta a execu- site8bIig.
torului testamentar. Tribunalul, Ilfov a admis, cu toate de a dsocoeCoxn.
retroacestea, validitatea unei asemenea clauze, zicand ca: testa-

torul, care puteh legh executorului testamentar relievatul

gestiunei sale, poate de sigur sa faca si mai putin, adeca:
scuteasa de obligatia de a dh socoteli, afar/ daca ar
existh dol yacht din partea lui ". Testatorul puteh, cu
(') Cat pentru executorul care n'a avut sezina, el nu datore4te

Executorul

nicio socotealA, fiindcA el nu are nicio gestiune. Cpr. Thiry, testamentar

II, 463, in _fine; Arntz, II, 2132; Laurent, XIV, 385; De- ne.Investit
Cu
steozrinatenunicdioa-

molombe, XXII, 59, 102, 112; Maread, IV, 155; Demante

et Colniet de Santerre, IV, 176 bis I i 176 bis, XIV; Pand.
fr., v cit., 10072. Cpr. T. Hue, VI, 364.
Executorul testamentar trebue sA deb, socoteal, la incetarea
sezinei, adea, in regulA generalA, dupA trecerea unui an dela
moartea testatorului, sau din ziva descoperirei testamentului,
ori din acea a incetArei piedicei care faceit eu neputint, punerea sa in posesiune. Vezi supra, p. 366.
DacA funetiunea executortilui testamentar n'ar fi incetat
Ind. la expirarea sezinei, pentrucg testamentul n'ar fi fost
pe depfin executat, el va continu a se ingrijI ca testamentul
sA fie

adus la indeplinire, firrt a da ins, nicio

socotea15,,

pentrucit el ne mai avnd sezina, nu mai are nicio gestiune.

Vezi autorii citati in nota 1.
Arntz, II, 2132; Demolombe, XXII, 113; Duranton, IX, 422:
Pand. fr., y cit., 10074, etc.
Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 289,
No. 7 (ed. Carr din 1824); Pothier, Don. testamentaires,
VIII, 229, p. 289 (ed. Bugnet).
(6) Vezi Dreptul din 1892, No. 59, p. 472. Precum vedem,
tribunalul ii intemeiazA pArerea sa pe argumentul pe care
1-ani combAtut supra, p. 361, 362: Qui potest plus, potest et
minus. (L. 21, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17).

382

COD. C1V.CARTEA 111.TIT. 1LCAPIT. V.S-a VI1.ART. 916, 919.

adevArat, sl lese, In lipsI de rezervatari, toate mobilele sale

exeeutorului testamentar, InsI fiindel el le-a lAsat motenitorilor sau legatarilor, dreptul lor de proprietate nu poate,
In mod arbitrar, fi iignit prin seutirea executorului testamentar

de a d seaml de. gestiunea sa, eu atat mai mult eu cht

acest mandatar special a fost riinduit In interesul legatarilor,
i interesul lor se opune ea gestiunea lui A. fie seutitI de

once responsabilitate, putin importl dae6, existI squ nu

C. german.

existl moOenitori rezervatari. Socoteala fiind baza oricArei

gestiuni strgine, seutirea de a dh socoteli trebue sit fie lipsitl
de orice efeete, pentruel asemenea el tuzI este contrarl ordinei
publice i bunelor moravuri kart. 5 (1.
Art. 2218 1 2220 din codal german sunt exprese In
aceastg, privintA.

Nici tutorul

Tot In baza aeestui principiu tim cI niel tutorul nu

obligatia de a d socoteli de administratia
soluVe admisl i In dreptul nostru an-

nu poate fi
scutit de obli- poate fi seutit de
gati& de a di sa (art. 415) (2),
socotealg.

Vezi in acest sens, Baudry et Colin, II, 2671; Laurent, XI\

386; T. Huc, VI, 364; Detnante et Colmet de Santerre, /V,
176 bis XI; Demolombe, XXII, 119; Thiry, II, 463; Beltjens, III, art. 1031, No. 46; Ricci, Corso teorico-pratico di
diritto civile, III, No. 460, pag. 1007, 1008; Mourlon, II,
871; Marcad, IV, 158; Grenier, Don. et testaments, III,
337, p. 27 (ed. Bayle-Mouillard din 1847); Mass-Verg, III,
491, p. 258, nota 9; Pand. fr., v cit., 10089; Favard de
Langlade, Rpert. vo Ex,cuteur testamentaire, No. 7; C. de

apel din Roma, Giurisprudenza italiana,

1874, 2. 235.

Contr 4: Aubry et Rau, VII, 711, p. 457, text si nota 46;

Duranton, IX, 406; Toullier-Duvergier, III, partea I-a, 604,

p. 328; Arntz, II, 2133; Troplong, II, 2028; Acollas, II,

p. 579, 580; Rpert. Sirey, v Compte (reddition de-), 29;
C. Douai si Nimes, D. P. 46. 2. 155; Sirey, 65. 2. 285 si

Rpert. Dalloz, Supplment, vo Disp. entre-vifs, 1008, nota 1;

Cas. Turin, Giurisprudenza di Torino, 1902, p. 249; Sirey;

1903. 4. 30 si Cr. judiciar din 1904, No. 74, p. 621 (cu

observ. noastrtt). Dup aceste din urinri, autoritati, testatortd

poate sg scuteasa pe executorul testamentar de a 6, socoteli,
de cAteori nu exit motenitori rezervatari. Cpr. Planiol,
III, 2833.
li.rnne limit bine inteles cii, executorul testamentar poate fi
scutit de a d socoteli de cAtre mostenitorii si legatarii dare
care el datoreste aceastk socotealft.
Vezi tom. II, al Coment. noastre p.. 786, text si n. 2 (ed. a 2-a).

SOCOTEALA EXECIIT. TESTAMENTARI.

ART. 916, 919.

383

tenor (4). Motivele acestei dispozitii sunt ea tutela interseaza

ordinea publica, ca una ce are de scop apararea ineapabililor (art. 5).

Socoteala Infatiata de executorul testamentar va cu- Ce cuprinde

prinde, pe de o parte, averea gasita In succesiune qi sumele"t7:117Ineasate dela diferitii debitori ai defunctului, iar pe de alta testamentar.

parte, banii Intrebuintati la plata legatelor i la alte cheltueli legitime (2.

El trebue Insas aiba drpt la cheltuelile legitime facute Dreptul exeta testamentului, pentruca, dae a cutatomreulutai tieasde dansul cu ocazia execurei
misiunea sa este, (lupa cum tim. gratuita (3), 1ndeplinirea cheltuelile
acute.
acestei misiuni nu trebue
aduca nicio paguba
Aa dar, cheltuelile fleute en ocazia executarei testa-Plata cheltuelelor.
mentului sunt, dupa art. 919, In sarcina succesiunei (5). Art.
919.

Aeeste euvinte nu trebuese tug luate ad litteram, pentruel

o distinctie se impune de eateori testatorul a lasat exeeutori
testamentari. In adevar, de cateori cheltuelile facute au folosit
Vezi tom. If suscitat, p. 786, nota 2.
Duranton, IX, 420. Inventarul este baza acestor soeoteli. Baudry

et Colin, II, 2667.

Vezi supra., p. 351. Contra,: Art. 2221 C. german. Exe- C. german.
cutorul testamentar poate cere, pentru exercitiul functiunilor Art. 2221.
sale, o remunerare potrivitti, afarh de cazul chnd testatorul
ar fi dispus contrariul.
Der Testamentsvollstrcker kann
far die Fahrung seines Amtes eine angemessene Vergiitung
verlangen, sofern nicht der Erblasser ein AndPres bestimmt
hat". Aceasth solutie este cu mult preferabilg, acelei admis Critica logei
de legea franceza qi de legea noastrh, intrucht once munch noastre.
eere neapgrat o plattt. De aceea am criticat legea noastrA,
care face din tutelti, un mandat gratuit si am aprobat legiurile
precum: codul german, codul austriac, codul spaniol,
codul portughez, etc., care admit principiul contrar, adea:
care permit tutorului de a primi o indemnizare pentru osstenelile sale. Vezi tom. II al Coment. noastre, p. 546, nota 8.

Cpr. Baudry et

Colin, II, 2668.

Et sit iniquum dam-

nosun esse cuique officium suum". (L. 7, in medio, Dig.,

Testamenta quemadmodum aperiantur, 29, 3).

Executorul testamentar, care ar cde In actiunea sau interventia sa, ar puteh lush fi condemnat la cheltuelile procesului,
dacti. s'ar dovedi cfi el a lucrat inteun spirit de sican5. sau cu
o usurinth culpabilh. Dernolombe, XXII, 110; Laurent, XIV,

387; Aubry et Rau, VII, 711, p. 452; Baudry et Colin,

Disp. entre-vifs,
II, 2670; C. Bourges, Rpert. Daloz,
4116, nota 2, etc.

384

COD. CIV. CARTEA

V.S-a VII. ART. 919.

succesiunei Intregi, adedt: atat rezervei cat i pArtei disponibile, precum sunt, de exemplu: cheltuelile pentru punerea
i ridicarea pecetilor, pentru facerea inventarului, pentru
Inmormantarea defunctului, etc., ele sunt In sarcina succesiunei, fiindcg, ele au folosit masei Intregi. De cAteori, tusk
aceste cheltueli au fost fAcute numai In interesul legatarilor,
pentru a asigurg, plata legatelor, ele nu vor fi In sarcina
masei ereditare, ci numai In sarcina Virtei disponibile,
pentrucg, rezerva nu poate nici intr'un caz fi micoratg, nici
prin legate, nici prin cheltueli accesorii Acute pentru executarea acestor legate C).
Socoteala executorului testamentar se va 6, motenitorilor sau legatarilor, fie de bung, voe, fie Fin justitie.
Cazul And
De diteori ea se dg, prin justitie, tribunalul competent
socoteala se
este
acel
al parItului, adecit al executorului testamentar,
dit prin jutitie.
Tribunal ul conform principiului general: actor sequitur forum rei art. 58

cum petent.
Controvers4..

Pr. civ), iar nu acel al locului unde s'a deschis succesiunea

art. 63 Pr. civ.), pentruc nu este vorba, In specie, de
executarea unei dispozitii testamentare, de oarece aceastg.
executare este un fapt Indeplinit C .
Despre modul de actiune al executorilor testamentari
i responsabilitatea lor (art. 919).

Res ponsabili-

ttatea execut.
testamentar.

Executorul testamentar fiind, dupg, cum tim, un mandatar, trebue sg. fie responsabil atat de culpa cat i de
negligenta sa art. 1540). Aceastg, responsabilitate rezultit
(') Cpr. Marcad, IV, 165; Mourlon, II, 865; Laurent, XIV,
387; Demolombe, XXII, 116; Detnante et Colmet de Santerre, IV, 179 bis; Pand. fr., y cit., 10081; Saintesps-Lescot,

V, 1590, p. 56, etc.

(2) Baudry et Colin, II, 2666; Laurent, XIV, 388; Troplong,

III, 2029; Duranton, IX, 422; Duvergier asupra lui Toullier,

partea I, 603, p. 328, nota a; Pand. fr., y cit., 10076;

Chauveau et Carr, Lois de la procid. civile, I, Quest. 263

gutinguties, p. 295; C. Paris, Sirey, 39. 2. 372 i Rpert. Daloz, v

Disp. entre-vifs, 4123. Contra: Toullier, loco cit.; Demolombe,

XXII, 114; Saintesps-Lescot, V, 1578, p. 46; Coin-Delisle,

art. 1031, No. 9, pag. 491, 492 (ed. din 1855); Rpert.
Sirey, v Compte (reddition de-), 106 bis gi v Excuteur

RESPONSABILITATEA EX ECUT. TESTA MENTARI.

ART. 919.

385

atilt din obligatia de a dh socoteli, cht i din inprejurarea

el trebne sa fie capabil de a se obligh (art. 913-915).
In adevitr, da .A executorul testamentar n'ar ave, nicio responsabilitate, nimene n'ar mai aveh actiune In contra lui,
legea n'ar mai cere ea el sl fie capabil de a se obligh
Aceast5, responsabilitate nu exikii, numai In privinta Toti execntestam enexecutgrilor Investiti eu sezinit, ci In privinta tuturor exe- toriitari
sunt
cutorilor testamentari in genere, pentrucil, toti au misiunea responsabili.
de a se Ingriji ea testainentul A, fie adus la Indeplinire (2).
Executorii testamentari riispund nu numai de dol, dar Aplicares
art. 1539,
i de culpa comisg, in executarea mandatului lor,
1540.
In total principiile (lela mandat (art. 1539, 1540)(3).
Astfel, executorul testamentar Investit ca sezina mobi- Exemple de
responsabiliMor, ar putel, fi declarat r(sponsabil eAtre legatari de in- tate
ale execusolvabilitatea debitorilor succesiunei, pe care el ar fi neglijat toralni testade a-i urniAri, sau de pre.,criptiile ce el ar fi fugAna O. se mentar.
Indeplineasel prin inactiunea sa. pentrua, sumele datorite
de debitorii suecesiunei pot fi Intrebuintate. In lipsii de alte
fundan, la plata legatelor .

Se poatentmnpl ca testatorul sl fi rilnduit mai

Cazul ciind

rnai mniti
multi executori testamentari (art. 910), kti. ca toti sl fi primit auntexecutor'

testamentaire, 215; C. Parib, Rpert. Dalloz, v Comptence

civilc, 106, etc.
Thiry, II, 464; Laurent, XIV, 375; Dernolombe. XXII,

109; Aubry et Rau, VII. 711. p. 458. Pand. fr., y cit.,

10053; Cas. fr. D. P. 65. 1. 371; Sirey, 55. 1. 695. Vezi

asupra responsabilittei acestui mandatar, Rpert. Sirey, vo

Ex,cuteur testamentaire. 199 urm.; Pand. fr., y Don, et tes-

taments, 10053 urm.; Baudry et Colin, II, 2699 urm. Cpr.

art 2219 C. german
(') Thiry, II, 464; Laurent, XIV, 377; Trib. Versailles si C.
Paris, D. P. 52. 2. 46.
Cpr. Thiry, II, 464; Laurent, XIV, 376; Baudry et Colin,
II, 2700; Demolombe, XXII, 109; Pand. fr., yo cit., 10054.
Vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 320, nota 4.
Thin/. II, 464; Laurent, XIV, 350; Pand. fr., v cit.,
1005.4, etc. Vezi Ina Demolombe (XXII, 56) si Troplong
(II/. 20021, (NIA care executorul testamentar ar fi responsabil,
chiar ceitre mo,,stenitori, de insolvabilitatea debitorilor pe care

el nu i-ar fi urmrit la timp, solutie care ni se pare prea

absoluta, pentrucg. executorul testamentar nu reprezint pe

mostenitori, nici nu are misiunea de a aprk interesele lor.
Cpr. Pand. fr., y cit., 10061.
1,5i05

25

testamentari.

COD. CIV.CARTEA III.TIT. 11.CAPIT. V.S-a VII.ART. 919.

386

aceastit InsArcinare. Pentru a cunoaste modul de a-si exercith

functiunile lor si responsabilitatea fieclruia din ei, trebtie

sl facem urm6toarea distinctiune: 1 sau testatorul a despiirtit functiunile lor, conferind fiecitruia din ei o atributie
specialit si, In asernenea caz. fiecare trebue sit se mitrgineascit

limitele hotarite de testator, nefiind responsabil decAt

de gestiunea sa, iar nu si de administratia celorlalti. Dacit
el a Intrecut Insl atributiile sale, el va fi responsabil ca
once mandatar care a depAsit limitele mandatului situ O
20 sau testatorul n'a despilrtit functiunile fiecitrui executor
testamentar si, In asemenea caz, fiecare A a puteh lucrh
singur, In lipsa celorlalti, fiind cu totii solidar obligati a
dh seaml de mobilele ce li s'au Incredintat (art. 918 ('- .
DacI testatorul a manifestat Insil intentia ca niciunul
Cazul unei
gestiuni 00- din executorii testamentari sA nu poatl lucrh fArit altul,
mune.
actele de gestiune nu vor puteh fi flcute decht In comun 3).
Posibilitatea ce are fiecare din executorii testamentari
Scopul responsabilitatei de a hicr In lipsa celorlalti, are de scop neIntArzierea exesolidare.
cutarei testamentului, iar responsabilitatea lor solidani are
de scop supravegherea lor inutualA.
Din art. 918, cape constitue o derogare (lela dreptul
In

comun (.9, rezulta illsit c1t responsabilitatea solidara nu apasIt

(') Thirv, II, 464; Arntz, II, 2134; Laurent, XIV, 380; De-

molo-mbe, XXII, 36; Pand. fr., e cit., 10067, etc.

(9 Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, 1881, p. 297 si Dreptul din
1881, No. 40, care puna in principiu ci, de ateori exista
mai multi executori testamentari, care au primit aceasta
sarcina, plata unei creantz facial in mana unuia din ei, este
valabila.
Derogarea

dela dreptul
comun.

La.urent, XIV, 379; Mourlon, II, 874, etc.

Art. 918 este, fn adevar, o derogare dela dreptnl comun,
pentruea, dupa art. 1543, de eitteori s'a constituit prin acelas
act mai multi mandatari, nu exista solidaritate fntre ei dedil
numai atunci cand sol idaritatea a fost anuine stipulata (art. 1041).

Laurent, XIV, 380 si XXVII, 469; Arntz, II, 2134; Marcad,

IV, 163; Mourlon, II, t.66; Guillouard! Manclat, 115; Baudry

et Wahl, Idem, 657. Vezi si tom. IX al Coment. noa,tre,

Cazul and
exista solida-

ritate Intre
mandatari.

p. 594.
In materie comercial Insa solidaritatea exista, din contra,
filtre toti mandatarii (art. 42, 393 C. com.). Vezi ton'.
IX suscitat, p. 592, nota 3. Solidaritatea Intre mandatari
exista chiar in materie civila. de citteori dauna adusa luan-

RESPONSABIL1TATEA EXECUT. TESTAMENTARI.

ART. 919.

387

deek asupra exeeutorilor Investiti Cu sezina mobilelor (1),

.si nu are de obiect Intreaga gestiune, ei numai socoteala
mobilelor ce li s'a Ineredintat (2); de unde rezulta ca solidaritatea nu mai are niciun obiect de cateori executorii
testamentari nu au sezina (3.
Pana acum am presupus ea testatorul a randuit mai

Cazul calla
din
mai multi
multi executori testamentari si ea toti au primit Insarcinarea executori
teslor. Ce trebue sa decidem In caz cand din mai multi -exe- tamentari.

refl-!
cutori testamentari, rAnduiti fara ca atributiile lor sa fi fost nnii
zat, tar altit
E.ill

despitrtite, unii au prima, iar altii au refuzat aceasta sar- au primit sarIncredineina, sau parte din ei sunt incapabili? Cbestiunea este con- cina
t.atli. Centrotroversata. Unii sustin, In adevar, ea refuzul sau incapaciersL
tatea unuia din executorii testamentari face ea executarea
testamentului sa nu poata aveh loe, pentruca, testatorul n'ar
fi Inteles a randu mai multi executori testamentari decat
sub conditia ea Cu totii Impreuna sa primea,sea mandatul
lor, voind o executare colectiva si neaveind Incredere In fieeare

executor In parte, ci numai In toti aeei pe care el i-a rAnduit

pentru aducerea la Indeplinire a ultimei sale vointe (argument din art. 1516) 4). Altii, mai putin rigurosi, N:oesc ea

acei care au aceeptat mandatul de executori testamentari,

dantPlui este rezultatul ciIpei, fraudei sau dolului tuturor

mandatarilor; pentruck in asgmenea caz, fiecare din ei este

In culpe. (art. 1003). Vezi tom. IX suscitat, p. 594.
(I) Thirv, II, 464; Marcad, IV, 163, in fine; Demolombe, XXII,
39; ...Laurent, XIV, 380; Troplong, III, 2041; SaintespsLescot, V, 1588, p. 55; Acollas, II, p. 582; Pand. fr., y cit.,
10069; Planiol, III, 2831, etc.
(2) Planiol, loco supret cit.; Pand. fr.. y cit., 10008; Demante
et Colmet de Santerr, IV, 178; Duranton, IX, 423; Mass-

Verg, III, 491, p. 267, nota 41 si autorii citati in nota

precedentA; Cas. rom. Bult. 1900, p. 126.

Executorul tes-

tamentar nu este fuse responsabil de plata legatului unei

sume de bani san tinui corp cert si determinat, atunci cAnd
suma determinatA sau corpul cert legat nu se gseste in succesinnea testatorului. C. Bucuresti, Dreptul din 1898, No. 77.
S'a decis, de asemenea, cA solidaritatea de care vorbeste
art. 918, nu poate fi intinse,' la daunele ce executorii testamentari ar datorl din alte cauze personale lor. Mass-Verg,
loco supra, cit.

Planiol, III, 2831; Battdrv et Colin, II, 2688, etc.

Duranton, IX, 423; Defvincourt, (Your8 de code civil. II,
p. 375, nota 7 (ed. din 1834). Vezi i Mourlon, II, 875.

388

COD. CIV.CARTEA III.TIT, II,CAPIT. V.S-a VII.---ART. 917, 919.

s, poatl luer insg, numai in comun, aded Cu totii la un

loe, unul neputand administrk In locul celorlalti, decat atunci

cand cu totii ar fi acceptat mandatul lor (t).

Socotim d, ambele pAreri sunt inadmisibile. In adevAr,
cea dintiii se Intemeiazil, pe prezumptia eii, testatorul n'a

voit decat o executare colectiva, sub conditie ca cu totii sg.

primeasd,' mandatul lor, prezumptie care nu numai e nu
rezultg din lege, dar care este chiar contrarg, vointei testatorului; dci, dupg, toate probalitltile, el a randuit mai
multi executori testamentari, spre a fi sigur cI va avet
unul mAcar; si tocmai In asemenea caz el nu va aveh nici
unul, pentrud cu dt vor fi mai multi executori testamentari, cu atAta probabilitAtile de refuz, din partea unora din
ei, este mai mare. Judedlorii nu vor admite deci o executare colectivA, dedt atunci dud din testament va rezulttl,
In mod neIndoelnic, crt aceasta a fost intentia testatorului.
CAt pentru pdrerea lui Marcad, ea este iartis inadmisibilA,
pentrud, art. 918 nu zice: daed tofi executorii au acceptat, etc., ci daca sunt mai multi executori testamentari
care au acceptat aceasta sarcina. Prin urmare, fie el toti
executorii testamentari au acceptat mandatul lor, fie cii, numai

unii I-au acceptat, iar altii l-au refuzat, In ambele ipoteze

se va aplid, art. 918 (2).
Incetarea functiunei executorului testamentar.
Art. 917. Dreptul (3) executorului testamentar nu trece la
erezii stii. (Art. 1552, 1559 C. civ. Art. 1032 C. fr.).
Sareing perso-

nan.

Ca once mandat, In genere art. 1552 3 , sarcina

(') Maread, IV, 164.
Vezi Thiry, II, 465, dela care am imprumutat aeeastA argumentare, pentrucl ni s'a prtrut foarte bine expush. Cpr. Demolombe, XXII, 37; Laurent, XIV, 373; Acollas, II, p. 682;
Troplong, III, 2043; Demante et Colmet de Santerre, IV,
178 bis; Arntz, II, 2135; Aubry et Rau, VIL 711, p. 458,
text i nota 49; Saintesps-Leseot, V, 1586, p. 52 unit.;
Pand. fr., vo cit., 9899; Rpert. Sirey, v Excuteur testa-

mintaire, 27; T. Hue, IV, 365; Baudry et Colin, II, 2682

urm.; Max Vincent, Des excitteurs testamentaires, p. 150, etc.
Sau mai bine zis: am-Gina executorului testamentar.

INCETAREA FUNCT. EXECUT, TESTAMENTARI.

ART. 917.

389

executorului testamentar se stinge ()data eu moartea, lui

nu trece la moBtenitorii si (art. 917).
MoBtenitorii lui vor observ Ins dispozitia art. 1559,
InBtiintilnd pe pArtile interesate de moartea autorului lor Bi

Aplicares
art. 1559.

Ingrijind, pAna atunci, de ceeace ImprejurIrile recla,m6,, pentru

ca executarea testamentului sa nu fie compromisl (t).

Ei vor dh, de asemenea, socoteall In privinta gestiunei Socoteala autorului.
Incepute de autorul lor (2.
Legea presupune, In art. 917, cA, sarcina de executor Can't and
nu
testamentar a fost conferita unei persoane determinate, caci testatortil
s'a referit la
daca testatorul nu s'a referit l persoanA, ci la calitatea ei, persoana ranexecutor
precum ar fi, de exemplu, In cazul cand s'ar fi randuit duit
testamentar,
executor testamentar pe procurorul cutlrui tribunal, pe pri- ci la cautamarul cutarei commie, pe decanul avocatilor cutarui barou (3),

tea ei.

pe rectorul Universitatei, etc., functiunea de executor testa-

mentar nu va Inceth prin moartea titularului; pentruca,

In toate aceste cazuri, testatorul s'a referit la calitatea de
procuror, primar, decan, etc., care nu moare, ci trece la
alta persoana (4).

De eilteori testatorul n'a numit persoana. ci numai

calitatea ei, este, In adevitr, de presupus cA el n'a Inteles
a se refer' la acea persoana, ci l calitatea ei, afara poate
de cazul cAnd acel rAnduit executor testamentar ar fi Intr'o

mare legAturl, de prietenie sau ruda de aproape eu

(le-

functul (5).

) Marcad, IV, 162; Mourlon, II, 865; Laurent, XIV, 382;

Demolombe, XXII, 105; Baudry et Colin, II, 2691; Pand.

fr., vo cit., 10037; &pert. Sirey, vo Excuteur testamentaire,

236, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 233, pag. 290; Maread,
Demolombe, loco supra cit.
DupA art. 35 al legei din 12 Martie 1907 asupra organizArei L. corpului
avocati
corpului de avocati, corpul avocatilor din fiecare district este de
din 1907.
persoanA moralA, ceeace nu erit dupri legile anterioare. Vezi Art. 35.
tom. I, al Coment. noastre, p. 284 (ed. a 2-a).
Pothier, loco cit.; Ricard, Don. entre-vifs et testamentaires,

p. 395, No. 67 (ed. din 1707); Baudry et Colin, II, 2692;

Marcad, IV, 162; Demolombe, XXII, 106; Troplong, III,
2037; Pand. fr., v0 cit., 10038; Rpert. Sirey, vo cit., 238;
Beltjens, op. cit., III, art. 1032, No. 6, p. 317; Mass-Verg,
III, 491, p. 266, nota 36 si toti autorii. Vezi i supret, p. 358.
Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 125, p. 447;

390

COD. CIV.CARTEA. III. TIT. ILCAPIT. V.Sa VILART. 917.

Desi legea nu vorbeste decAt de moartea executorului

Plinearel"'
teazfi man- testamentar, totui mai stint i alte catue, care mine stinAlte cauze

date! exeento-gerea acestui mandat special. Astfel, inisiunea executorului

rnlni testa- testamental. mai Inceteazil: 1 prin aducerea la indeplinire
mentar.

dispozitiilor testamentare; cici, in urma executArei testamentului, misiunea executorului testamentar nu mai are
niciun object ('); 20 prin renmAarea squ demiterea executorului testamental. (2); 30 prin revocarea executorului testa-

Interdictia,
falimentuL
insolvabilita-

mentar de justitie, dupa cererea celor interesati (mostenitorii sau legatarii universali) pentru incapacitate sau rea
credintl (analogie din art. 385 2 dela titlul tutelei) (").
Cat pentru mostenitori sau legatari, stim el ei nu pot

niciodatl sA revoaee executorul testamentar. de oarece el nu

tea execut. este mandatarul lor, ci al testatorului (4). 40 Misiunea execu-

testamentar,
etc. Controversit.

torului testamentar mai inceteahl IncA, dupl unii, prin interdictia, falimentul salt insolvabilitatea sa (art. 1552, 3" (5).
si in fine, prin anularea testamentului, care trebuih adus
Ricard, op. cit., 2-a partie, p. 395, No. 70 (ed. din 1707);
Demolombe, toco cit.; Mass-Verg, III, 491, p. 266, nota
36; Zacharite, Handbueh des fr. Civilrechts, IV, 725, p. 455,
nota 31 (ed. Crome), 715, p. 367, nota 31 (ed. Anschtz);
Troplong, III, 2037; Marcad, IV, 162; Baudry et Colin, II,
2692 i toti autorii.
Laurent, XIV, 381; Arntz, II, 2131; Demolombe, XXII,
107; Aubry et Rau, VII, 711. p. 457; Zacharife, Handbuch de f):. Civilrechts, IV, 725, p. 455; Pand. fr., v cit.,
10039 gi toti autorii.
Vezi supra, p. 351. Cpr. Ricci, op. cit., III, 459, p. 1060;
Baudry et Colin, II, 2694. Yerno ad factum cogi potest.
Thirv, II, 467: Arntz, II, 2131; Demolombe, XXII, 107;
Dem'ante. IV, 177 bis; Auhrv et Rau, VIL 711, p. 457;
Agollas, II, p. 581; Pawl. 'fr., v0 cit., 10044, etc. Rpert.
Sirev, v0 Excuteur testmodaire, 247; Michaux, Testaments,
1591, p. 260; Baudry et Colin, II, 2696; T. Hue, VI, 366, etc.
Vezi *i supra, p.350. nota 1. Contra.: Laurent, XIV, 383.
Vezi supra, p. 349, 350.
Demolombe, XXII, 33 i 107; Demante, IV, 177 bis; Duranton, IX, 402: Aubry et Rau, VII, 711, P. 449: Michaux,
Testaments, 1592, p. 261. Contra : Laurent, XIV, 384;
Baudry et Colin. II. 2697; Beltjens, III, art. 1032, No. 4,
p. 317; Mass-Verg, III, 491, p. 267, nota 38; Pand. fr.,

vo cit., 10047. Vezi asupra acestei eontroverse, Rpert. Sirey,

v0 Excuteur teetamentaire, 249, etc.

INCETAREA FUNCT. EXECUT. TEETAMENTARI.

ART. 917.

391

la indeplinire, pentrucl, In asemenea caz, executorul testamentar nu mai are ce execua (i).
In toate aceste cazuri. executarea testamentarl Inceth'nd Justitia nn

In mod absolut, legatarii particulari

eelelalte orti inte-

puonateexreienntdouri

resate nu sunt In drept a cere dula justitie rAnduirea unui testamentar in

nou executor testamentar, ci au numai facultatea de a urmlrl lOCUlheIUt
iu.
drepturile lor, pe clile ordinare, contra mostenitorilor sau
lega tarilor universali (i).

Nhnie n'ar Impedich Insl pe testator ca, printeun fel

de substitutie vulgar, s rAnduiascl unul sau mai multi

Inlocuirea
teexstaeemutoenzirudie

executori testa mentari subsidian, cam sA, Inlocui scl, la caz eltre testator.

de nevoe, pe cei ce n'ar putel duce la un bun sfiirsit misiunea lor

Aceste sunt modurile de Incetare ale misiunei execaitorului Ineetarea sereeeitanrueaadeuxeee

testamentar. Incetarea sezinei nu aduce, dupl cum stim,

Incetarea mandatului conferit executorului testamental., dacI cuti.i testa,
testamentul nu este Meg, pe deplin executat. Cat timp mai mentare.
stint legate particulare de plAtit, executorul testamentar

plstreaz/ deci misiunea sa; insi, In asemenea caz, el este

un executor testamentar fr sezin, ca si cum posesiunea
mobilelor nu i-ar fi fost conferitl niciodatl.
Nu trebue deci 81 confundlin sezina cu executarea
testamentarl, dupit cum fAceit, dreptul veohiu francez (4),
pentrucl executorul testamentar este obligat a se Ingriji de
aducerea la Indeplinire a testamentului, cu toate cl sezina
a incetat . Este adevilrat el Zachariw von Lingenthal
Baudry et Colin, II, 2608.
Nod. fr., vo cit., 1005(1 si autoritfitile eitate acolo, precum
si autoritAtile eitate supra, p. 350, nota 3. Cpr. Ricci, op. cit.,
III, 459, p. 1007.
Demolombe, XXII, 108: Pand. fr., ro cit., 10052, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 231, p. 289 (el. Bugnet).
(o) Vezi supra., p. 366. Cpr. Mass-Verg, III, 491, p. 265,
nota 33; Laurent, XIV, 344, 381; Maread, IV, 159; Trib.
Lille, Cr. ju,diciar din 1913, No. 78 (eu observ. noastrA);
Cas. rom. Bult. S-a I, 1881, paz. 298 si Dreptul din 1881,
No. 40. Durata mandatului executottilui testamentar, zice
aceastA decizie, este infirginia la un an numni in cat priveste
gestiunea mobilelor ce s'a ineredintat executorului testamentar;
afarg de acest caz exceptional, mandatul lui nu este restrAns
la un timp determinat.

392

C. C. CART. 111.TIT. II.CAPITI V. S-a VIII.REVOCARE SI CADUCIT.

a fzicut aceast confuziune regretabill (1)/ InsA autorii observii,

cu drept cuvnt, c6, aceasta este o eroare a savantului profesor dela Heidelberg. Iat cum profesorul Crome, care a
revAzut si remaniat opera lui Zacharim, rastoarn5, teoria,
acestui autor: nril. cuvAnt Zacharia3 sustine cit manda,tul
executorului testarnentar, investit cu sezina, se stinge odatit
Cu Incetarea ei. Dreptul i datoria sa. de a vegbeh la executarea ultimelor dispoz4ii ale testatorului, sunt independente

de sezine 2.

SECTIUNEA VIII

Despre revocaiiunea qi caducitatea testamentelor

ImpArtirea

(3 .

Legiuitorul se mula In sectia de fatil: 10 depre cauzele

seetiei de facare pot sA, faca testamentele i legatele ineficace; si 20 despre

cresterea, adrtogirea sau sporirea intre colegatari (art. 929

Iat cum se expriniri, acest autor: Die Vollmacht des Testamentvollzicher erlischt: nach Jblauf eines lahre4, wenn und

in wie fern den) T stmentsrollzieher die Gewahr da Nachlasseg ertheilt worden ist" Mandatul executortilui tes,amentar

inceteaz6 prin expirarea 'mili an. cand i s'a dat sez.na. Handbuch des fr. Cirilrechts, IV, 715, pag. 367 (ed. Anschatz).

Mit Unre ht behauptete Zachariw, dass das liandat des

Testamentsexekutors, der die saisine hat, mit Beendiyung der

saisine erltische. Das Recht und die Pflicht, ilber die Ata-

fhrung de). letztwilligen Anordnungen des Testators zu

wachen, ist ron der sgisine unabhting ig". Zacharife. Handbuch des franzOsischen eivilrecbts, IV, 725, p. 455, nota
Dr. vechin fr.

29 (ed. Crome).
Incit priveste revotarea testamentelor in vechitil drept francez,

vezi Furgole, Tr. des testantents, II1, P. 396 urm. (ed. din
1779).

Deoseb. 1ntre

rerocarea.
oaducitatea
anulares testamentelor.

Nu trebue SA confundAin cazurile de revocare sau de caducitate ale testamentului Cu cauzele de nulitate. in adevAr,
de cateori exist nulitate, testamentul fiind lipsit de once

valoare, bici din ziva in care el a fost ftimut, nu va produce niciun efect, orielind ar fi murit testatorul. Quod ab

initio vitiosum est, non potest tractu temporis convolescere".

(L. 29, Dig., De dir. regulis juris antigui, 50. 17). Revocarea si caducitatea presupun, din contra, un testament valid
dela, inceput. suseeptibil de a-si produce efectele sale, si care

REVOCAREA TESTA MENTELOR.

393

faca ca un testament sau un legat Revocare, caCauzele care pot

fie lipsit de once efecte sunt: revocarea art. 920-923, ducitate.
930. 931 si caducitatea (art. 924-928
sa,

sa,

Dpspre revocarea

1)

testamentelor.

Itevoca,rea testamentului este voluntara situ judiciara

ori judecatoreascei. Vezi infrei, p. 443 urm..

Revocare.

Ea este voluntara cand rezulta din vointa testatorului,

Revocarea
voluntarg.

cade in virtufea unei cauze p mterioare. Dac, aceasta cauza.

provine din vointa testatorului, exista rero.are; daca cauza
este straina de vointa lui, precum ar fi, de exemplu: moartea
legatarului intamplata inaintea acelei a testatorului, exista
eaducitate. Planiol, III, 2836; Baudry et Colin, II, 2703. Cpr.
Domat, Loi i .ilcs clans leur ordre naturel, VI, p. 525 urm.,
No. 1 urin. (e L Carr din 1824).

II convient d'abord d'observer, zice Furgole (Tr. des

testaments, III, p. 396, No. 2). qu'un testament peut tre

ou nul dans on principe, ou bon et valable: car, quoiqu'on

n'appelle p ( prement test( ment que celui qui est parfait, et
qui est revati de toutes les formalits pour le rendre efficace,
on appelle aussi improprement et par abus testanient celui
qui est faux, i juste ou ren lu inutile, ou rompu, ou imparfait".
,,Testamenium proprii illud d'citur quod jure Eerfectum est;
sed abusir' testamenta ea quo que appellantus quce falsa sunt,
yel i 'just I, r 1 i rita, y 1 rupia, item que imperjecla solemus
testamenta dieere". (L. 2 1, Dig., T stamenta quenzadmudom

aperiantur, 29, 3).

01 A rero a un testament (runipere, adimere), insemneaza a mani-Sensul cuvan-

festit o vointa contrara celei exprimate intr'insul; a-1 strica,tului revocare.

chip

cum se exprima codul Caragea (art. 40, partea IV,

eapit. 3), san a-1 ralsturnet, a-1 desIiinret, ori a-1 obori, dupa
cum se exprima art. 862, 901, 902 qi 903 C. Calimach. Vezi
i art. 9.)7 din acela4 cod, care vorbete de testamentul rum pi.

La Romani, testamentul erh injustum, clind erh nul ab Dr.

initio; LI erh irritant, cilnd erh anulat mai tArzin prin capitis

diminutio a testatorului; testamentul er ruptum, chid er

revocat situ surveniit un iteres suus; in fine, el er destitutum,

desertum, &And succesiunea ce el defereh nu erh primitit de
niciunul din motenitorii instituiti, fie ca, ei il repudiase, fie
cit murise san devenise incapabili inainte de a-1 fi acceptat.
Vezi Girard, Manuel lment. de droit romain, p. 831, nota
3 (ed. a 4-a, 1906). Cpr. titlul din Digeste, De injusto,
rupto, et irrito facto testamento, 28, 3.

roman.

394

col). (IV.

CARTEA III. TIT. II.

CAPIT. V.

S-a

REVOCARE.

care poate fi exprimatA, atilt In mod expres eat i ta,cit

(art. 920, 923).
Revocare verEa nu poate la noi niciodatl A, fie verbalit
balk
Revocarea este udiciarA, sa,u judecittoreasca cilnd este

Revocare

pronuntatA de justitie, in urina mortei testatorului, dupit

cererea celor interasati (art. 930, 931).
Dr. englez.
In dreptul englez, revoearea testamentului rezultlt fie
din faptul cil testatorul a filcut un testament sau codicil
posterior si contradictor cu dispozitiile sale anterioare, fie
dintr'un act expres de revocare, fie din fa,ptul cl el a rupt
sau a fdcut sil se rupit in prezenta sa, animo revocandi,
actul care cuprindeh ultimile sale vointi (2).
Willa act din
Dupil, Wills act din 1837 ( 18), testamentul este reindiciarg.

1837.

VOCat dP drept pin citsAtoria autorului situ (3).

I.

Deoseb. infra

donatinni qi
testamente.

Revocarea testamentului (4) (revocarea voluntari).

Pe cand donatiunile sunt, la prineipiu, irevocabile

nu pot fi revocate deeilt pentru anume cauze (art. 830, 833
si art. 836 urm.) (8), testamentele sunt, din contra, prin
esent.t lor revocabile (art. 802) (8), si lucrul este asa de adeIleltjens, op. cit., III, art. 1035, No. 1, p. 318; Bandry et
Colin, II, 2712, etc.
Er. Lehr, Elments de droit civil anglais, II, 937, p. 317,
318 (ed. a 2-a, 1906); Roguin, Tr. de droll compar (Succesions), III, 1431, p. 413, etc.
(4)

(b)
(6)

C. german.
Art. 2253 fl 1.

Lehr, op. cit., II, 930, p. 317. Vezi infra, p. 440.

Vezi asupra ace.stei materii, in dreptul comparat stain, Roguin, Trait de droit ciril compare (Successions), III, 1421
um., p. 408 urm.
Vezi tom. /V, partea I, al Coment. noastre, p. 417 urm.,
435 urm. i 478 urm.

Ambulatoria est voluntas defuncti, usque ad vitcv supremum

exitum". L. 4, in fine, Dig., De adimendis ,,el transferendis
legatis, etc., 34, 4. Vezi tom. IV, parten 1, al Coment. noastre,
p. 21, text i nota 1. XII testament, ziee art. 2253 1 din
coda german, ca i once dispozitie cuprinsA intr'un testament, ponte oricind fi revoeat de testator (kann von dem
Erblasser jederzeit widerrufen werden)". Cpr Dernburg, I-andekten, 1I1, 94, ab initio, p. 178 (ed. a 7-a); Windscheid,
Lehrbuch des Pandektenrechts, Ill, 544, ab initio, p. 285
(ed. Kipp). Das Testament ist fret widerruflich", zice acest

REVOCARE I TETAMENTELOR.

PRINCIPII GENERALE.

396

vilrat Meat testatorul n'ar putea sa renunte la facultatea Nerenuntarea

de a-vi revoch dispozitia sa, dupa cum dispune anume art. 916 dlea af asei I i ir et av to cli

din codal italian (I); caci asemenea renuntare, facuta in testamentul.

folosul unui tertiu gi aeceptata de el, ar constitui un pact
succesoral, a,deca o conventie asupra unei succesiuni nedeschisa inca

(art. 702, 965 2 gi 1226) (2. Nemo enim

eam sibi potest legem dicere, ut a priore voluntate ei recedere non liceat" . Art. 737 din codal spaniol este expres
In a,ceasta privinta ( .
elauzele derogatorii sau revocatorii, abrogate prin
art. 76 al ordonantei din 1735, care s . obignuiatt altadata,
nu mai stint deci cu putintit astazi 5 .
3

Neadmiterea
clauzelor de
alttidatit.

din until autor.

Art. 2254 din codul german adaogri Ins, c5, C. german o
revocarea ar loc prin testament. Der Widerruf erfolgt C. spaniol, etc.
(lurch Testament". Vezi Roguin, op. cit., III, 1427, p. 412.
Vezi 4 i infra, p. 398, nota 3. Solutie identicA in codnl spaniol
(art. 738), in codul elvetian din 1907 (art. 509) etc. Vezi
Roguin, op. cit., III, 1428, p. 412.
Mao.' cum se ekpriniii, art. 916 din codul italiau. Non si pub C. Italian.
in qualsiasi forma rinunziare alla liberta di rivocare o can- Art. 916.
giare (sau de a schimba) le desposizioni fatte per testamento,
ogni clausola o condizione contraria non ha effetto".
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 20, text si
nota, 3, si la autoritAtile citate acolo, adde: Pothier, Don.
testamentaires, VIII, 303, p. 312; Planiol, III, 2837; Demante

et Colmet de Santerre, IV, 5 bis II i 181 bis I; Thiry II,

470; Mare.ad, IV, 167 si 181; Arntz, II, 2137; Laurent, XI,

104 si XIV, 175; Demolombe, XXII, 122; Troplong, III,

2045; Aubry et Ran, VII, 647, p. 12 si 725, ab initio,
p. 510; Baudry et Colin, I, 39 si II, 2708; Pand. fr., r0 cit.,
9273; Beltjens, III, art. 1035, No. 2 si 3; Acollas, II, p. 584;
Michaux, Testaments, 2426 si toti autorii.

L. 22, Pr., Dig., XXXII, De legatis III. Cpr. Unger, Das

6sterreichi8che Erbrecht, 24, p. 105 urm., text si nota 3.
IatA cum se exprima ace.q din urznA text: Orice dispozitii C. spaniol.
testamentare sunt prin esentA revocabile, chiar dacd. testatorul Art. 737.
ar fi exprimat in testament voinfa sau hoteirirea sa de a nu
le revoca (aunque el testador exprese in el testamento su
voluntad 6 re8oluci6n de no revocarlas).
Vezi asupra acestor clauze derogatorii, Domat, Lois civiles
dans leur ordre naturel, VI, p. 95 111111. (ed. Carr). Cpr.
Laurent, XIV, 175; Beltjens, III, alt. 1035, No. 2. Un
exemplu al unei asemenea clauze se gAseste in L, 12 3,

XXX, De legatis I. Quod Titio infra legavero, id neque

do ncque lego".

396

COD. CIV. CARTEA III.-- TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. REVOCARE.

Astfel, testatorul n'ar mai puteh sil declare nul testaSall care n'ar ineepe prin cuvintele: In numele tatAlui, al fiului i al sf.

mentul care n'ar fi Investit ca peeetea sa

dull, etc. (2).

Mai mult inel, nu numai cit testatorul n'ar putell al

Neimpiedica-

rea exercitiului dreptulni remit* nici direct, niei indirect, la dreptul de a-si revoch,
de revocare. cdt trkste, dispozitia sa, dar Ina, el n'ar pute s facl

niciun aet de naturA a impiedich liberul exereitin al acestui

drept (3).
Intinderea
revocIrei.
ControversI.

Asa dar, teitamentele cuprinzatoare de liberalitAti stint

totdeauna revoeabile. Mai mult inel, revoearea s'ar intinde,

Capacitates
revocatorului.

In folosul unui tertiu, etc. (4).

Acel care revoacl o dispozitie testamentarA,
averea mostenitorilor legitimi, trebue s aibit aceeas capaci-

dupI unii, si la deelaratiile prin care testatorul ar reeunoaste, In sarcina lui, existenta unei datorii, a unui depozit

tate, pe care a trebuit s'o aibl spre a o putelt face e

(1) Cpr. L. 6 2, Dig., De jure codicillorum, 29. 7.
(2) Bandry et Colin, II, 2708 bis; Planiol, III, 2837; Pand. fr.,
e cit., 9273, etc.

Pothier, Don. testamcntaires, VIII, 304, p. 313 (ed. Bugnet);

Demolombe, XXII, 123; Baudry et Colin, II, 2708 bis, etc.

Demolombe, XXII, 129 unn.; Troplong, III. 2056 unu.;

Aubry et 1-tau, VII, 725, p. 515, 516, text si nota 14;

Beltjens, III, art. 1035, No. 22, care citeaztt in acest sens o
decizie a Curtei de casatie din Belgia, cu data din 23 Aprilie
1891 (Belgique judiciaire din 1891, p. 721): Pand. fr., tI
9337 qi alte autoriditi citate acolo. Cpr. L. 88 10, Dig.,
XXXI, De legatis II.Contra: Pothier, Don. testmentaires,
VIII, 306, p. 313; Marcad, IV, 181: Demante et Colmet de
Santerre, IV, 181 bis III; Surville, Elments d'un cours de

droit civil, III, 243, p. 115, 116; C. Poitiers, Sirey, 32. 2.

406 i Rpert. Dalloz, y0 Disp. entre-vifs, 437, nota 1.

Rmne insA bine inteles cd, dupd ar.test din until sistem,
In care unele dispozitii din testament se consideri ca irevocabile qi ii pstreaza valoarea lor, cu toatit revocarea testamentului, de citeori recunoa*terea datoriei ar aseunde o liberalitate, motenitorii ar put* in urma revocArei testamentului, sk- stabileascd frauda, dovedind prin once mijloace
recunowerea pretinsei datorii este, in realitate, un legat deghizat care, prin urmare, a putut fi revocat. Pothier, Demante
et Colmet de Santerre, loco supr cit., etc.
(3)

Cpr. Thiry, II, 470; Demolombe, XXII, 126; Baudry et

REVOCAREA TESTAMENTELOR.

PRINCIP1I GENERALE.

397

Spre a puteh testatorul s desfiinteze cel mai dinainte C. Calimach.

al su testament san codicil, trebue sa fie In aceeas stare Art. 904.
facut testamental sau codiIn care trebuih sa fie cAnd
ciliul", zice art 904 din codul Calimach (I).
C. austriae.
Art. 718.

Revocarea nu se poate face In mod valid, zice art. 718

din codul austriac, decal aflAndu-se cineva in stare de a-si
puteit face dispozitia de ultima vointa", i acest text adaoga

ca; risipitorul, declarat ea atare de justitie, poate in mod

valid sa-si revoace testainentul" (2).
Revocarea poate sa fie privitoare la testamentul intreg
sau numai la oarecare dispozitii din el (art. 920)(3),

Art. 920 C.
civil.

Calimaeh.
Testatorul poate pin al doilea testament, dupa legi C.Art.
901.
faeut, sa rAstoaine pe eel dintai sau intreg sau numai o
parte dintr'insul", zice art. 901 din codul Calimach.

Daca re % ocarea este total l sau

aceasta este o

Chestie de
fapt.

chestie de fapt, care se apreciaz1 In mod suveran de judectitorii fondului (4.

Revocarea testatorului este, dupa cum stim, expresa

(expressis verbis) (art. 920), sau facia (factis) (art. 921, 923) (5).
Colin,

II, 2709; Pand. fr.,

y cit ,

Reroe. expres5, ti tacit&

9277; C. Toulouse 6

Bordeaux, D. P. 77. 2. 5; Sirey, 79. 2. 216; D. P. 81. 2.

144, etc.

(') Vezi si art. 723 din codul Calimach (565 C. austriac).

(2') Vezi Unger, Das tiderreichische Erbrecht systematisch darges- C. german

tent, 24, p. 105. Conform: art. 2253 C. german. Interdictia testatorului, din cauza shibiciunei sale de spirit, de
risipire sau de belie (wegen Oeistesschwage, Verschwendung
oder Trunksucht), nu impeclia revocarea testamentului fficut
inaintea acestei interdiqii", zice acest din urnirt text, introdus
In cod duptt cererea fiteutg, de Bundesrath. Vezi Roguin, op.
cit., III, 1427, in fue, p. 412.
(8) Marcad, IV, 167; Demolombe, XXII, 127; Laurent, XIV,
190; Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 1035, No. 9
toti autorii.
Dac actul revocator este valid, judeatorii apreciind intin-

derea clauzei revocatorii, vor decide, dap& intentia testatorului,

care sunt dispozitiile anterioare revocate si care spnt acele

rimase in vigoare. Laurent, XIV, 192; Beltjens, III, art. 1035,
No. 19, p. 320 si autoriatile citate acolo.
(4) Cpr. Laurent, XIV, 192.
(8) Un testateur, zice Domat, peut rvoquer le legs, ou par des
dispositions expresses, comme par un second testament on un
codicille, ou sans aueune disposition expresse, comme s'il dis-

Art. 2253.

Chestie de
fapt.

COD. CIV. CARTEA III.TIT. it.CAPIT. V. S-a VIII. ART. 920.

398

Ea poate fi, conform dreptului comun, pura .1 simpla

sau conditionala el.
A) Revocares expresa (express's verb's) (2).

Art. 920.
Un testament nu poate fi revocat, in totul S/111
in parte, deck san printr'un act, legalizat (3) de tribunalur com-

petent, care act va cuprinde mutarea vointei testatorului, sau printr'un testament posterior. (Art. 802, 858 urm., 868 urm., 923, 1171
urm. C. civ. Art. 8 urm. si 11. L. p. autentif. actelor din 188(1
Art. 1035 C. fr.).
Revocarea -

n.

Dell-

expresitieli.

k/

Revocarea expresa este aeea care rezulta dintr'un act

testament sou act autentic)1 prin care testatorul a aratat

formal vointa sa de a revoch, o dispozitie anterioara. Aceasta

vointa nu poate fiexprimata decat inteun testament posterior sa,u Inte un act autentic, lar nu numai legalizat, dup a
cum impropiu se exprima textul nostru. (4).
Act solemn.

Neaplicarea,
Inartspeicii; a

C. civil.

Din cele mai sus expuse rezultil, ca revocarea expresit,

singura la care art. 920 este aplicabil (5), este un act solemn,
ea i testamentul ce 60 revoaca In totul sau In parte. Once
revocare expresa, facuta In alte forme decat acele prescrise

de art. 920, ar fi deci nula sau mai bine zis inexistentd.

Actul scris nu este cerut In specie numai ad probationem, ci ad solemnitatem, art. 1172 din codul civil nefiind
aplicabil In cazul de fata (6).

Bibliografie.

Inexactitate

de text.

C. german.
Art. 2251.

(3)

pose autrement de la chose lgue". (Lois civiles dans !elm

ordre naturel, VI, p. 533, No. 11, ed. Carr din 1824).
Demolombe, XXII, 151; Planiol, III, 2841, etc.
Vezi asupra revocarei exprese, in dreptul strain comparat,
Roguin, Tr. de droit compar (Successions), III, 1424 urm.,
p. 410 urm.
'au mai bine zis: autentificat (par un aztc devant notaires,
zice textul francez). Proiectul primitiv al textului fr. zicelt:
ea testamentele nu vor puteit fi revocate, in totul sau in parte,
deck printr'o declaratie a schimbarei de voint.a. in una din
formele cerute pentrn testamente". V. Acollas, II, p. 585,
nota 2. Art. 2254 din codul german dispune crt revocarea
unui testament se face prin alt testament. Der Wideruff
erfolgt durch Testament". Vezi supra, nota 6 dela p. 394, 395.
Vezi nota precedenta.
Cpr. Marcad, IV, 167; Demolombe, XXII, 135; Baudry et
Colin, II, 2711, etc.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I, 1876, p. 476; Bult. S-a I, 1881,

REVOCARE.. EXPRESA A TESTAMENTELOR.

ART. 920.

399

Mandatul verbal privitor la distrugerea unui testament Mandat veri, In consecinta, la revoearea lui eventuala, nu producebtarlugt teastadismentul.
deci niciun efect (1).
Revocarea expresa neputandu-se face printr'un act sub Proba revosemnatura privata, daca acest act nu Intruneste formele testa- Arai.
mentului olograf, nici In mod verbal (2), de aici rezulta ca

proba revocarei nu poate fi facuta nici prin martori san

prezumptii, nici printenn act sub semnatura privata, care
n'ar Intruni conditiile unui testament (3 .
Daca testatorul a fost Impiedicat prin dol sau violenta Impiedicarea
de a-si revocA testamentul su, nu va exisa revocare, fiindca revoeltrei
prin
dol, etc.
nu s'au Indeplinit formi.le legale, Insa, persoanele lezate

vor aveh o actiune In daune contra autorilor dolului Sall

violentei 4 .

In asemenea caz, pa,rtile interesite vor trebui sa dove- Dovedirea

deasea intentia testatorului de a-si revoch dispozitia o fa p intentiei
teatatorulni.
tele de (lol sau violenta, Intrebuintate pentru a Impiedich
revocarea, asemenea fapte putandu-se totdeauna dovedi eu
martori si prezumptii 5).
Faptul unui legatar de a fi Impiedicat pe testator, pill Efectele impemanopere frauduloase, de a-si revoch te,stamentul sau, nu deixergeriei retvaomentului.

p. 85 si Dreptul din 1881, No. 30, p. 242; Bult. 1892, p. 126

qi Dreptul din 1892, No. 26; Laurent, XIV, 177, 180; Demolombe, XXII, 135, 143; Beltjens, III, art. 1035, No. 5;
Bgudry et Colin, II, 2711; Pand. fr. y cit., 9325 si toti autorii. Vezi si infra., p. 404.
Laurent, XIV, 179; Beltjens, op. cit., III, art. 1035, No. 6,
p. 319, etc.
In codul Calimach, testamentele verbale puteau fi revocate tot C. Calimaeh
in mod verbal (art. 904). Revocarea verba16. (mndlich) este i C. austriae.
admisl si in codul austriac (art. 717, 719). Vezi Unger, Das
Osterreichische Erbrecht, 24, p. 105 urm. (Leipzig, 1871);-

Roguin, op. cit., III, 1429, p. 412.

(8) Cpr. Marcad, IV, 167; Laurent, XIV, 177, 180; Trib.
Roanne qi C. Lyon, D. P. 76. 2. 199, etc.
Cpr. Laurent, XIV, 177; Beltjens, III, art. 1035, No. 4;
Pand. fr. y cit., 9285; C. Limoges, Sirev, 89. 2. 174; D. P.
90. 2. 73 (en nota lui Planiol). Cpr. -Cas. fr. si C. Agen,
D. P. 60. 1. 277; Sirey, 60, 1. 625; D. P. 52. 2. 99; Sirey,
53. 2. 218 (solutie implicitrt).
Vezi ins& Aubry et Rau,
VII, 725, p. 510.
Cpr. Pand. fr., y cit., 9286.

400

COD. CIV. CARTEA JI!. TIT. II. CAPIT. V. S a VIII. ART. 920.

poate Insa sa aiba de efeet de a face sit se considere testamentul ca revocat In pre.judiciul altor legatari straini de
aceste manopere, atunci mai Cu seama child nimie nu arata
dispozitiile ce testatorul voih sa, schimbe.
In asemenea caz, nu poate sit existe decat o actiune In
(laune In folosul mostenitorilor legitimi, contra autorului
manoperelor frauduloase I).
Act. 920 este
Dispozitia art. 920, care face din re% ocarea expresa
o derogare
dela dreptul un act soleinn, este o derogare dela dreptul comun; pentruca,
comun.
In regula generala, vointa onaului nu are nevoe de a fi maniAct. In daune.

Critica legei.

festata prin acte scrise. Aceasta derogare dela principiile

generale nu se justifica Insa prin nicio consideratie serioasa,
pentruca odat1 ce legea a admis revocarea tacita, revocarea

expresa nu aveh nevoe de a fi soleinna. Tot ce se poate

zice este numai ca legiuitorul n'a permis revocarea, prin acte

sub semnatura privata, spre a nu dh loe la contestatii 2.

Cu toate acestea le,.ea fiind formala, revoca rea expresa,

Act solemn.

pentru ali produce efecte, trebue sit fie facuta sau printr'un testament posterior, valid, Intocmit intiuna din formele
prescris de lege 3, sau printr'un aet autentic 4 .
(I)
(2)
(S)

Dr. roman.

(4)

Beltjens, op. c't., III, art. 1035, No. 4, in fine; T. Hue, VI,
368, etc.

Cpr. Laurent, XIV, 176.

Cpr. Trib. Putna, Cr. judiciar din 1911, No. 84 (eu obseri.
noastr.).

Cas. rorn. Bult. 1901, p. 948. La Romani testamentul, care

erk considerat ca o lege, nu putek fi revocat, din capul locului,

cleat printr'un alt testament recunoscut valid, acesta fiind

alfdatii, singurul mod de revocare (v. Dernburg, Pandekten,
III, 94 ab initio, p. 178; Girard, Manuel elment. de droit
romain, p. 916, ed. a 4-a) si mai thrziu printr'o declaratie
facutk inteun act public, ori in fata a trei martori, cnd

trecuse 10 ani dela intocmirea lui (L. 27, Cod, De t stamentis,

et guemadmodum tedamenta ordinentur, 6, 23). Acest mod
de revocare nu se aplich ins cleat la institutia sau riinduirea
de mostenitori, care se putek face numai prin testament; cAci,
In privinta legatelor, care se putean flee si prin codicile,
revocarea putek fi atilt expresk cilt si tacitil (nuda voluntate).
L. 3 11, Dig., De adimendis vel transferendis legatis,
34, 4. Vezi si Instit., De ademptione et translatione legatorum,
Pr., 2, 21. Mai vezi L. 27, Cod, De fideicommissis, 6, 42,
unde se zice: Fideicommissum ejus gui relinguerat pcvnitentia
probata, successores nunquam precstare compelluntur".

REVOCAREA EXPRES.A. A TESTAMENTELOR,

401

ART. 920.

De chteori revocarea se face printeun testament pos- Testamentul

tenor, nu este nevoe ea testamentul, care cuprinde revoearea, nraerireoenaetvoroe
A, fie f/cut In formele testamentului revocat, ci este suficient de a fi flcut
In formele
ea al doilea testament sit fie valid, solutie care erh admis5, testamentului
i la Romani (1 ; de unde reultt c un testament a,utentic revocat.
poate ast5zi fi revoca,t printiun t stament olograf sau privilegiat 2, vice-versa. Tot ce legiuitorul voeste este ea actul

revocator s. aibl una din formele testamentare 3 .

Un testament anteriot ar puteh ajar fi revocat, dupl Revoearea
plrerea generala, printr'un act Investit cu una din formele ftlectinnt.1 plan:
testamentare, des' acest act n'ar cuprinde nicio dispozitie ,ment, care
de bunuri, niciun legat. In favoarea acestui sist,em se potnnai'criocuTirsinode
in och ititti multe argumente 10 legea a supus la forme zitie de guputin riguroase actul prin care cineva tinde a restituinuriveCrson.trcirudelor sale bunurile de care el dispusese In favoarea altora, deck actul prin care aeeste bunuri se iau dela rude
spre a se dh la strAini; 20 actul de revocare cuprinde o dispozitie im1)licit6 de bunuri In folosul mostenitorilor legitimi,
pnin desfiintarea testanpntultti anterior, care-i lipse'a de

aceste bunuri; 30 legea punAnd succesiunea legitimg mai

presus dect acea testamental* n'a putut, rationalmente vorbind, sA, excludg revoetrea mndeplinit printr'un act fAcut
In unele din formele testamentare, care ne readuce la sueInat privete codul Calimach, revocarea testamentelor i c. Calimach.
a codicilelor se fIcei in forrnele In care testamentele sau Art. 904.
codicilele fusese facute. Scrisa sau nescrisa desfiintare a testamentelor ori a codicilelor, zice art. 904 din codul Calimach,
trebue stt aiba toatii, forma pe din afarit acelor scrie sau
nescrise testamenturi sau codicile".
Vezi Dernburg, Pandckten, 111, 94, ab initio, p. 178
(ed. a 7-a).
Trebue tns s obsen gm a, de ateori testatorul va recurgeRevocares
pro- cut sprintr'un
la un testament privilegiat, revocarea va inceth de
duce efectele sale atunci and testamentul privilegiat, prin care te8ta.mel!t

(3)

se revoaa un testament anterior, va Sneed), i el de a fi valid

prin expirarea termenelor previtzute de art. 871, 873 i 882.
Cpr. Demolombe, XXII, 138.
Cpr. Thiry, II, 471; Laurent, XIV, 183; Beltjens, III,
art. 1035, No. 9; Mourlon, II, 877; Marcad, IV, 168 i 174;
Demante et Colmet de Sauterre, IV, 184 bis III; Baudry et
Colin, II, 2715; Pand. fr., y cit., 9291; Planiol, 1H, 2839,
in fine i toti autorii.

65105

26

402

CARTEA. III.

COD. CIV.

TIT. II.

CAPIT.

VIII.ART. 920.

cesiunea ab intestat, fiindcA, actele !Acute in asemenea forme

sunt suficiente pentru a depgrth dela succesiune pe mostenitorii legitimi; 4 in fine, in favoarea aeestui sistem se mai
trage argument si din luergrile preggtitoare ale codului
francez

Astfel, Curtea din Bordeaux a admis validitatea usei

revocgri, fAcutA printr'un act sub semnAturg privatg, scris,
datat si subsemnat de testator, conceput In termenii urmgtori: declar c revoe toate testamentele acute In favoarea
lui

k2).

Tot ca revocatorie ar fi consideratit i clauza prin care

testatorul ar declar el: voeste i Intelege ca testamentul
de fatg sg fie singur valid" 3 .
Un te,stament olograf ar pute41 chiar fi re N ocat, scriin-

du-se deasupra lui de testator cuvgntul anulat", dacg asemenea mentiune ar fi datatg si semnatA de testator 4 .
Test. autentic
In caz and revocarea ar fi fost Metal printr'un testaeau mistic.
ment autentic sau mistic, ea ar fi validl, cu toate c acest
Vezi Planiol, III, 2839. Ar fi copilitrese lucru, zice acest
autor, de a cere ea testatorul sh, fie obligat a face un legat
de un leu, spre
revoch, testamentul. Vezi in acelas sens,
C. Bucuresti si Bordeaux, Dreptul din 1886, No. 60; Sirey,
79. 2. 216; D. P. 81. 2. 114; C. Besanon, D. P. 1900. 2.
348; Thiry, II, 472, care revine asupra primei sale opiniuni;
Arntz, II, 2139; Beltjens, III, art. 1035, No. 11; BaudryLacantinerie, 111, 1106 ked. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2718;

Acollas, II, p. 586; Detnolombe, XXII, 141; Mourlon, II,

879; Troplong, IH, 2051; Demante et Colmet de Santerre,
IV, 182 Ns; Aubry et Rau, VII, 725, p. 510, 511; MassVerg, III, 502, p. 292, text si nota 2; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 735 (725), p. 487, text si nota
2 ked. Crome); Miehaux, Testaments, 2433 urm. (ed. a 2-a);
Surville, Elments d'un cours de droit civil, III, 242, p. 115;
Pand. fr., v cit., 9319 um.; Rpert. Sirey, v Testament,

1348; T. Huc, VI, 369. Contra: Bugnet asupra lui Pothier, VIII, p. 308, nota 2; Maread, IV, 169; Laurent,

XIV, 186 urm.; Saintesphs-Lescot, V, 1598, p. -64 urm.

(2) Vezi Pand. fr. e cit., 9320. Vezi si C. Bruxelles (1 Februar
1830), decizie eitat, de Beltjens, III, art. 1035, No. 17;
Baudry et Colin, II, 2718, etc.
(8) Pand. fr., e cit., 9321. Cpr. Laurent, XIV, 187; C. Ntmes,
Rpert. Dalloz, y0 Disp. entre-vifs, 4157, etc.
(4) C. Bordeaux, D. P. 81. 2. 185.

REVOCAREA EXPRESA A TESTANIENTELOR. .ART. 920.

403

testament n'ar Intruni conditiile prescrise de lege pentru

existenta testamentului autentic sau mistic, daca el ar Intrunl conditiile de forma ale testamentului olograf, adeel
daca ar fi seris, datat i seinnat Cu mana testatorului
(art. 859 C .
De asemenea, testamentul posterior, care ar fi nul ea Act antentie.

testament autentic din cauza lipsei de forme, ar puteh, eel Controversii.

putin dupa unii, ea act autentic, s revoace dispozitiile unui
testament anterior 2.
Art. 1040 din eodul olandez admite acest sistem, 'Mg c. olandez.

art. 918 din codul italian consaera, sistemul contrar.

Un testament nul, zice acest din uring text, nu poate
fi considerat ca un act autentic, spre a puteh revoch testa-

Art. 1040.

C. italian.
Art. 918.

mentele anterioare" (3).

Pentru ea un testament posterior sa revoace pe altul

anterior, este neapitrat ea eel din urm s cuprinda o re-

Art. 991

vocale expresa i ne,echivoeit, caci altfel testamentul poste-

rior, care n'ar euprinde o clauza neeeliivoca de revocare,

n'ar desfiinth din testamentul anterior dedit dispozitiile care
ar fi incompatibile sau contrare eu acele ale testamentului
posterior art. 921

Deci, daca testamentul posterior n'ar euprinde o &alma

revocatorio expresa, el n'ar revoch pe eel anterior, intrucat
dispozitiile din ambele testamente n'ar fi necompatibile

art. 921

(1) Upr. Pand. fr., v cit., 9324; Demolombe, XXII, 139. Vezi
si supra., p. 107, text si nota 1 si 136, n. 3.
( ) Vezi C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 39 (deeizie casatii.).
In acelas sens, Marcad, IV, 170; Duranton, IX, 438; Saintesps-Lescot, V, 1599, p. 68 urm. Contra.: Cas. rom. Bult.
S-a /, 1881, p. 87 si Bult. 1892, p. 126; Dreptul din 1881,
No. 30 si din 1892, No. 26; Cas. fr. D. P. 55. 1. 155; Sirev,
55. 1. 321; Laurent, XIV, 188; Demolombe, XXII, 151;
Troplong, III, 2050; Demante et Colmet de Santerre, IV,
184 bis IV; Planiol, III, 2840; Thin', II, 473; Aubry et
Rau, VII, 725, p. 511, 512, text 'si nota 7; Zacharife,
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 735, p. 487, 488, text
si nota 3 (ed. Crome); Bandry et Colin, II, 2722, 2723.
Cpr. T. Hue, VI, 370; Beltjens, III, art. 1035, No. 12;
Arntz, II, 2140, care profeseazX o pg.rere intermediar5..
(3) Un testamento nullo non pub avere Veen di atto notarile
per rivocare i testamenti anteriori".

Art. 991

404
C. Caragea o
dr. roman.

COD. CIV. CARTEA Ill. TIT. II. CAPIT. Y.S-a VIII.ART. 920.

Codul Caragea dispune, din contra, cl un testament

posterior desfiinteaza, totdeauna pe acel anterior art. 40,
partea IV, capit. 3, lit, e), aqa ca,, dupa, aceasta legislatie,
nu era, Cu putinta, s1 existe doua testainente, unul alaturea,
Cu altul, chiar daca, eel din urma n'ar fi cuprins nicia
clauzA revocatorie i daca dispozitiile din ambele testamente
nu erau necompatibile, solutie care a fost Imprumutata (lela
Romani: Posteriore pope testamento, quod jure perfectun' est, superius runzpitur"

C. Calimach.

Art. 901.

C. austriac.
Art. 715.

In eodul Calimach, testatorul putea, din contra, sl lese

mai multe testamente. Art. 901 din acest cod dispune, in
adev1r, ca, testatorul poate printeal doilea testament, dupa.
legi &cute, sa rAstoarne pe cel dintai, sau intreg, sau op
parte nutnai din el.
Cand nu se poate decide care este testamentul sau
codicilul posterior, zice art. 715 din codul austriac, ambele
sunt valide, Intrucat pot sa, subziste in mod simultaneu:

so gelten, in so fern sie nebezz einander bestehen hyThnen,

beide .
Revocarea
Am vorbit pAnA acum numai de revocarea expresa facutli.
, .Mend& prin
act
autentic. print'
un testament posterior. Aceasta revocare mai ponte fi

flcuta, printr'un act autentic Intocmit In scopul de a cuprinde vointa, ievocatorie a testatorului -.
Neaplic. in
Revocaren expresa fiind un act solemn, actul care ellart. prinde o declaratie de revocare trebue sa intruneasca tonto
s
7, c.aciv.
epeci

flii,1

a art. 22 formele cerute de lege pentru autentificaren actelor; (le uncle

L. p. Antontificaea
r actelor

rezult1 el nu se poate aplich In specie art. 1172 C. eh il

Si art. 22 din legea pentru autentificarea actelor, dupa care

actul nul ca act autentic pentru vreun N iciu sau lipsl de

forme, ponte valora, ea act sub' semnitturA privatit, daca este
semnat de pArtile contractante, pentruca actul nu este cerut
In specie ad probationem, ci ad solemnitatem
Instit., Quibus modis testamenta infirmontur, 2, 17, 2.
Cpr. L. 1, 2, 16, Dig , De injusto rupto et irrito facto te8tamento, 28, 3; L. 21 3 i L. 27, Cod, De testamentis, etc.,

6, 23, etc.
Cpr. Demolombe, XXII, 142. S'a decis ca o simpla petitie
data tribunalului nu constitue o revocare expresa. Cas. routButt. S-a 1, 1876, p. 477.
Vezi supra, p. 398.

405

RETRACTAREA REVOCAREI EXPRESE.

Actul autentie trebue sl, cuprindl declargia despre Neintrebuinde termutarea sau schimbarea vointei testatorului, nsit pentru %area
meni sacraaceasta nu este nevoe de niciun termen sacramental; tot ce mentali.
se cere numai este ea vointa de a revoch, dispozitia anterioarl, sit fie exprimatl Intr'un mod ciar i neindoelnic
Revocarea fleutl printeun act de donati une ar fiRevocarea
dupI unii, cu toate cl donatiunea n'ar fi fost accep-cacuttilerinpon'oan

tatl de donatar, fiindel

donatiunea este null pentru tiune neaclips5, de aeceptare (art. 814 , totui ea eonstitue In sine un t
act autentic valid, independent de aceeptarea donatarului,
cePtarot

care este un act posterior i separat

2.

Retractarea revocArei exprese (3).

Vointa testatorului fiind suseeptibill de a fi schimbatl, Retractarea

In tot timpul ietei sale, usque ad vitce suprenzum exitum, crielavoacitartei

dupl cum se expriml legea romanI , este firesc lucru ea testament Pelt
print??
el sl poatI reNeni asupra revoelrei sale. i fiindel este de si
act autentic
principia el un aet poate fi desfiintat prin aeeleai mijioace ordinar.
qi moduli prin care el a fost fa,eut (5), trebue sa deeidem
cit retragerea revoclrei exprese poate st fie fleutl In formele In care a fost faeutl Ingi revoearea, adeeI nu numai.
printeun testament posterior, dar i printeun act autentic
flrin-

ordinar
Demolombe, XXII, 142, 150; Laurent, XIV, 181; Troplong,
2064; Saintesps-Lescot, V, 1608, p. 79; Pand. fr.,

111,

V0 cit., 9331, etc.

Marcad, IV, 170; Demolombe, XXII, 147; Troplong, III,

2088, 2089; Mass-Verg, III, 502, p. 298, nota 16, in
niedio; Cas. fr. C. Lyon si Caen, Rpert. Dalloz, 1-0 Disp.
entre-vifs, 4260, nota 1 si D. P. 59. 2. 82. Contra: Laurent,
XIV, 182; Demante et Colmet de Santerre, IV, 185 bis I;
C. Paris, D. P. 48. 2. 129; Sirey, 48. 2. 337, etc.
Vezi Ilsupra retractarei revocatiunei, In dreptul strin comparat,

Roguin, Tr. de droit civil compar (Successions),

III, 1452 urm., p. 428 urm.

Vezi supra, p. 394, nota 6.
(") Nihil tam naturale est, quam eo genere quidguid dissolvere,
quo colligatum est". (L. 35, Dig., De diversis regulis juris
antigui, 50. 17).

() Laurent, XIV, 198; Arntz, II, 2141; Baudry-Lacantinerie,

406
Atacarea re-

C. C.CART. 111.TIT. II. CAP. V.S-a VIII.

Testatorul ar pute

Insu, sil

RETRACT. REVOCARE!.

atace, pentru cauzit de

tractlirei revocrirei p. email, croare, retractarea revocitrei, ca i Insitq declararea de revode eroare. care, In toate cazurile tn care eroarea ar puteh, servi de

bazg unei eereri de anulare a testamentului ('

Efectele retractlirei revo-

arei.

Odatit revocarea retracta t6,, se na,te Intrebarea: cam va

fi efectul acestei retractlri? S'ar 01.4 la prima vedere, cit

retractarea a avut de efeet revocarea, totalit a primului testament i a, el fiind fitra, fiintit, nu mai poate sit renascit
dect printeo noul dispozitie testamentarit. Aceastl solutie,
expres admis, prin art. 919 din codul italian, este
inadmisibilit la noi, pentrucI testamentul revocat nu este
nul sau inexistent, ci Inceteaa, numai de a-i produce efectele sale din cauza schimbArei vointei testatorului. Or, aceastit
schimbare de voint5, nefiind definitivit, testatorul poste sil
revie asupra ei, Intorcilndu-se la prima sa
astfel cunt

ea este consacratit de primul slu testament

C. german.
Art. 2.157.

DacA revocarea unei dispozitii de ultima %ointit, facutit

prin testament, este ea insiti revocatl, dispozitia primitivA,
1T1 produce efectele sale, ca i cum ea n'ar fi fost reNocatil",
zice art. 2257 din codul german dela 1896 ,So ist die

Ill, 1006, p. 723 (ed. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2076;

Demolombe, XXII, 164; Demante et Colmet de Santerre,

IV, 184 bis

Troplong, III, 2065; Mass-Verg, III, 502,
p. 294 (text); Zacharite, Ilandbuch des fr. Civilrechts, IV,
735, p. 489, nota 5 (ed. Crome), 725, p. 392 (ed. Anschtitz);

T. Hue, VI, 370; Aubry et Rau, VII, 725, p. 515, text

si nota 13; Rpert. Sirey, y0 Testanient, 1369; Pand. fr.,
yo Don. et testaments, 9361 i deeiziile citate acolo.
A ubry et Rau, loco cit., p. 516; Pand. fr., y cit., 9346, etc.

Dr. roman.

Cpr. Planiol, Ill, 2845; T. Hue, VI, 370; Bandry et Colin,

II, 2728; Laurent, XIV, 197, 199; Demolombe, XXII, 163;
Troplong, III, 2065, care citeazg. in acest sens si reproduce
niste coneluzii celebre ale avocatului general D. Aguesseau.
Vezi i Pand. fr., t," cit., 2358 urm. Cpr. CAS. fr. D. P. 84.
1. 159; Sirey, 84. 1. 377, etc.
Si la Rotnani, pretorul, prin darea posesiunei bunurilor
secundam tabulas, putek, in unele cazuri, s. tack sk reinvie
un testament care fusese desfiintat, ruptum, pentru a intrebuintk limbagiul jurisconsultilor romani. Vezi L. 12, Pr., Dig.,

De injusto rupto et irrito facto testamento, 28, 3; L. 11 2,

Dig., De bonorum possessionibus secundum tabulas, 37, 11.
Cpr. asupra acesta legi, Duranton, IX, 4-11, p. 435 urm.
(ed. a 4-a).

RETRACTAREA REVOCARE! EXPRESE.

407

V erfitgung wirlcsam, wie wenn sie nicht widerrufen worden

ware".
Revocarea testamentului nu Impedicl deci testamentul ReInvierea
revocat de a reinvieh, 1 ; toatg, dificultatea este numai de a tealamentnlui
revocat. Con-

se 01 cum va reInvieh. Dupg, o pgrere se suAine cl, In

troversit.

toate cazurile, efectul retractgxei revocg,rei atArng numai de

inteMia testatorului, care se apreciazg, In mod suveran de
judecittorii fondului, conform Imprejurg.rilor fiecgrei cauze (9.
Dupg, un alt sistem, se face Insg urnigtoarea distinctie- 1 sau
revocarea a fost retractatl pur si simplu, fArg, a fi fost

urniatg de alte legate qi, In asemenea caz, testamentul anterior Ii redobandeOe toatl puterea sa i va fi executat,
pentrucit acest testament are o existentg, legal
i a fost
numai pentru un moment paralizat printeun obstacol, pe
care Insuq testatorul 1-a fAcut sg, disparl; 20 sau primul testament a fost revocat In mod expres printeun alt testament,
care cuprinde alte legate qi, In asemenea caz, retractarea
purl izi simplg, a acestui al doilea testa,ment, nu face sl
renascg dispozitiile primului testament decgt atunci cAnd
testatorul a manifestat, In aceastg privitO, o intentie fie
expresg, fie implicitii
In asemenea caz fiind, In adevgr, Indoialg asupra intentiei testatorului, .judecg,torii fondului o vor aprecih in mod
suveran
(1) Cpr. C. Relines, D. P. 79. 2. 15; Sirey, 79. 2. 117.
01 Vezi decizia citatg, in nota precedent-it

( ) Cpr. Thiry, II, 474; Arntz, II, 2141; Marcad, IV, 175;

Demolombe, XXII, 161, 162; Demante et Colmet de Santerre, IV, 184 Lis V i VI; Pand. fr., vo cit., 9364 urm. i
autoritAtile citate acolo. Duranton (IX, 441) qi Coin-Delisle (Don. et testaments, art. 1035, No. 12, p. 496) sustin

eg, chiar in aceastA a dona ipotezil, adecl: dad primal testament a fost revocat prin altul, care cuprinde dispozitii de
bunuri, primul testament trebue s reinvie prin simplul fapt
al retracarei revocirei, hs aceastii opinie, care pare a fi
admisii. i de Merlin (Rpert. tom. XV, v Rvocation de
Testament, 4, No. 6, p. 633, ed. a 5-a din 1828), este
inadmisibili, fiinda testatorul a putut foarte bine sit voiascA
a pArtts1 ambele testatnente .41i a se reintoarce la succesiunea
(4)

ab intestat. Total este deci o chestie de intentie.

Cpr. Cas. fr. D. P. 84. 1. 159; Sirey, 84. 1. 377; Planiol,

Ill, 2845, etc.

Cheatie de
fapt.

408

COD. CIV.

C ART. III.

TIT.

CA P. V.

S-a VIII. ART. 922.

Daca judecatorii ar fi In indoiall asupra intentiei testaei vor face foarte bine de a decide cliestiunea In

Cazul eind

intentia
tot ului t"t-torului
estea

indoeinicx. favoarea mostenitorilor ab intestat, pentruel acestia nu pot fi

deposedati de dreptul lor decAt prin vointa neechivoca a
testatorului
Cazul citad
Daca testamentul de al doilea, care revoca pe ce!

t,ament a fos;a

fost destiintat prin stergerea dispozitiilor lui cu plumbul

sou eu condeiul (cancellation), primul testament a reinviii,

fara nicio declaratie din partea testatorului
Distrugerea
Pentru aceasta trebue Insa ea primul testament sil, nu
primului tes- fi fost rupt, ars sau distrus de insus testatorul sau de altul,
tament.
ters.

eu stirea si aprobarea lui, eaci testamentul rupt cu vointa

testatorului, este un te,stament desfiintat 3.
Efectele revocirei in caz d'id testamentul nu poate fi executat din cauza incapacitItei legatarului, sau din cauzi

ci el a refuzat legatul, ori din alte imprejuriri.

Art. 922.
Revocatiunea filcutA prin testamentul posterior
va aveii toatg validitatea ei, cu toate ctt acest act a Amas frg

efect, din cauza incapacitatei eredelui san a legatarului, sau din

c,auzg cg acestia n'au voit a primi ereditatea. (Art. 808 urm., 920

un., 924 C. civ. Art. 1037 C. fr.).

Cpr. C. Reunes, D. P. 79. 2. 15; Sirey, 79. 2 117 (decizie

foarte bine motivatg).

Cpr. Ricard, Tr. des don. entre-rifs et testamentaires, I, p. 468,
No. 182 (ed. din 1707); Rpert. Sirey, u Testament, 1372;
Demolombe, XXII, 163; F. Herman, C. civil annot, II,
art. 1035, No. 93, etc.

(8) Bandry et Colin, 11, 2782 urm.; Demolombe, XXII, 248,

252; Arntz, II, 2155; Laurent, XIII, 186, 187 si tom. XIV,
242; Beltjens, III, art. 1035, No. 21 bis qi deciziile citate de acest autor. Vezi infra, p. 432. Curtea din Orlans
a decis, cu drept ctivint, crt un testament olograf este valid,
cu toate cg semnittura testatorului este ruptri, in parte, dactt
din aspectul si starea materialg a testamentului rezultg
aceastg semniitnrit erg Intreagg din capul locului i cA faptul
desfiintgrei ei partiale nu se datoreste vointei testamentului, ci
unei Intimplgri. D. P. 90. 2. 242. Deci, dactt se stabileste
cg testamentul a fost rupt sau sters, in totul ori in parte,
prin faptul unui tertiu, t'AA. vointa testatorului, legatarul la
fi admis a dovedl prin once mijloace, chiar prin martori

EFECTELE REVOC.X.REI.

ART. 922.

409

Testatorul, care-i revoaca dispozitiile sale precedente Respectarea

maniprinteun nou testament, Intelege, de bung searna, ca vointa vointAsi
festatii prin
exprimata prin ultirnul testament Ali primeasca, toate efec- ultimul testatele ei. Dacil, el a exprimat o vointa clara In aceasta pri- ment.
vinta, aceasta vointa va fi respectata 1.
Pentru cazul cand ar exista Indoiall asupra acestei Interpretares
testavointi, art. 922 admite o regula de interpretare, care, In vointei
torului prin
treacat fie zis, ar _fi putut fi lasata la Intelepciunea judeca- art. 922 C.

torilor. In consecint.A, acest text, Imprumutat dela dreptul

roman 2, interpreta vointa testatorului In sens el el a Inteles
a revoch testamentul anterior prin cel posterior, ca toate
cit legatarul instituit prin al doilea testament ar fi inca-

civil.

pabil (3), sau ar refuza legatul; pentruca vointa sa de a des1E110 primul testament a fost, In specie, ciar manifestata i
pentruca aceastit vointa nu poate fi altera,t1 printeun fapt
care nu emana dela testator ' .

Autorii sunt Insa mai toti de acord spre a eriticA,

aceasta digpozitie, pentruca revocarea este In legatura intima
cu dispozitiile ultimului testament. Fiind vorba, In specie de
intentia testatopului, legea ar fi trebuit sa lese judecatorilor
dreptul de a interpreth vointa defunctului i de a decide In

Critica art.
922.

preznmptii existenta si cuprinderea testamentului. Arntz,

II, 2155; Laurent, XIII, 113 urm. qi XIV, 242; Demolombe,
XXII, 253, etc. Cpr. Cas. fr. Sirey, 1904. 1. 132. Vezi supra,

p. 29 urm. qi infra, p. 434.

(I) Baudry et Colin, II, 2747 bis; T. Hue, VI, 379; Demolombe,

XXII, 204, in fine; Dallo; Nouveau code civil annot, II,

art. 1037, No. 20 urm.; Cas. fr. Sirey, 95. 1. 125, etc.
Plan, uhi transferre voluit legatum in novissimum, priori
non debebitur, tametsi novissimus taus sit, in cujus persona le-

atum non constitit". (L. 84, Pr., Dig., XXX, De legatis I),
Vezi i L. 20, Dig., De adimendis vel transferendis legatis,
34, 4, unde se zioe, de asemenea, eg, testamentul anterior este
revocat, cu toate a testatorul a transferit prin al doilea testa-

ment legatul, unei persoane incapabile de a primi prin testament.

De exemplu : legatarul instituit prin al doilea testament ar

fi o persoang, necertg... C. Lige, D. P. 74. 2. 36; Sirey, 74.
2. 116; T. Hue, VI, 379. Cpr. Cas. fr. (16 Iulie 1906),
Revue trimestrielle de droit civil, torn. V, anul 1906, p. 939,
No. 11.
Cpr. Merlin, Rpert., tom. XV, v0 Rvoc. de testament, 1,
No. 3, p. 517 urm.; Marcad, IV, 174, etc,

Dr. roman.

410

Cazurile de
aplicare ale
art. 922.

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II. CAP. V.S-a VIII. ART. 922.

mod suveran daca el a intele,s ea revocarea primului testament sa fie subordonatA executarei testamentului posterior,
sau daca, din contra, vointa sa a fost ca testamentul anterior sa fie revocat, cu toate ca cel de al doilea ar fi caduc 1).
Orieum ar fi, art. 922 nefiind coneeput in termeni

limitativi, dispozitia sa se aplica atat la cazul cand lega-

tarul, prevazut in testamentul posterior, ar fi murit Inaintea

testatorului art. 942 2, eta i in cazul cnd acest legatar
ar fi nedemn sau ingrat art. 930, 931 ; ciici, in ambele
aceste ipoteze, ca i in cele anume prevazute de art. 922,
revocarea este valida incat priveste formele sale, i testamentul posterior devine cadue din cauza unor fapte indopendente de vointa testatorului. Acest testament caznd, In
adevar, in timpul vietei testatorului, el er liber de a face
o nona dispozitie, i daca n'a facut-o, este firesc lucru de
a presupune el el a inteles a mentine revocare,a i a transmite bunurile sale motenitorilor sai ab intestat 3.
Revoc. exArt. 922 SO aplica att la revocarea expresa ct i la
prealf, san ta- eea
tacita,
Intrueat legea nu distinge intre aceaste dota
cit.l.
feluri de revocri 4.
Art. 803.
Controversit.

Dr. strAin.

El nu se aplica fusa atunci cand al doilea testament

ar cuprinde o substitutie fideicomisara art. 803 5

Cpr. Demolombe, XXII, 204; Laurent, XIV, 193; Pand.

fr., O cit., 9347, etc.
Art. 921 din codul italian exte expres fu ~asa privintA,
i aceea solutie este, dup. Planck, admisibila i In codul
german. Vezi Roguin, op. cit., III, 1430, P. 413.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 194; T. Hile, VI, 379; Baudry et Colin,

II, 2749; Demolombe, XXII, 205; Aubry et Rau, VII,

725, p. 521; Maread, IV, 174; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 184 bis II; Troplong, III, 2084; CAS. fr. i
C. Douai, Sirey, 34. 1. 321; Sirey, 88. 2. 62, etc.
T. Hue, VI, 379, in fine; Beltjens, III, art. 1037, No. 5;
Baudry et Colin, II, 2748; Laurent, XIV, 218; Demolombe,

XXII, 204; Aubry et Rau, VII, 725, P. 521, nota 29;

Dalloz, Nonv. code civil annot, II, art. 1037, No. 9 urm.
In asemenea caz, legatul rainttne Mili, efecte din cauza unui
fapt personal al testatorului, care a cAleat legea. Cpr. Baudry
et Colin, II, 2750; Pand. fr., V cit., 9351. Contres: T. Hue,
VI, 379; Demolombe, XXII, 206; Laurent, XIV, 196;

Demante et Colmet de Santerre, IV, 184 bis II; Aubry et

Rau, VII, 725, p. 521; Beltjens, III, art. 1037, No. 4;

DESPRE REVOCAREA TACITA.

411

Pentru a,celeasi motive, art. 922 nu va fi aplicabil de Art. so9, slo.

cAteori dispozitia testamental* din care rezulta revocarea Controvereg.

ar fi null ca facuta cu violarea art 809 si 810. In adevar,

In ipoteza acestor texte, testatorul fiind, dupa cum stim,
incapabil de a dispune 1, nu se poate aplich, art 922, fiindca,
dupg, acest text, testamentul ,ramftne fara efecte din cauza
incapacitatei legatarului (2.
Motivele pe care se intemeiaza art. 922 au fAcut, de cazui cand
aseinenea, pe toti autorii sa decida ca regula prevazuta dennittati"tesuflatiaeest text nu-si primeste aplicare de cateori nulitatea ultimeiment provine
dispozitii provine dinteun vicia de forml a testamentului,ddeintio'rumn2:::
sau dinteun viciu de vointft, a testatorului, precum ar fi

violenta, sau dolul, insanitatea de spirit, etc.; pentruca, In

toate aceste cazuri, testamentul fiind nul, clauza rei ocatorie

cade si ea odata cu dftnsul 3.

In fine, nu mai incape indoialft, cft, art. 922 nu se va Caducitatea
aplich In cazul cftnd ultimul legat, fiind supus unei conditii iegnaetuinidueipEr_in
suspensi% e sau rezolutorii, a devenit cadue prin neindepli- nirea condini,rea conditiei suspensive, sau a fost rezolvit prin in(Iepli06'
nireq conditiei rezolutorii 4.
B) Revocarea tacitit (factis) 5.

Revoca rea tacita a testamentului, a carei origina se Revoc. facia.

!I degAseste in dreptul roman, este acea care rezult1 dinteo vointl OriginX.
&live.

Surville, Elements d'un cours de droit civil, III, 246,

p. 118, etc.
(') Vezi tom. IV, partea I al Coment. noastre, p. 119 si p. 128.
Laurent, XIV, 195; T. Huc, VI, 379, p. 483; Baudry et
Colin, II, 2751; Pand. fr., y cit , 9349; Aubry et Rau, VII,
725, P. 513, text si nota 10; Beltjens, III, art. 1037,
No. 7, p. 327; Cas. fr. D. P. 64. 1. 187; Sirey, 64. 1. 261.
Contra: Demolombe, XXII, 208.
Laurent, XIV, 195; Demolombe, XXII, 207; T. Hue, VI,
397, p. 483; Pand. fr., y cit., 9348; Acollas, II, p. 592;

Beltjens, III, art. 1037, No. 3; Cas. fr. Rpert. Dalloz, y Disp.
entre-vifs, 4387, nota 1, etc.

Acollas, II, p. 592; T. Huc, VI, 379, p. 483; Demolombe,

XXII, 158, 186 si 206 bis; Aubry et Rau, VII, 725,

P. 521; Dalloz, Nouveau code civil annote, II, art. 1037,
No. 20, etc.

Vezi asupra revocilrei tacite a testamentelor, In dreptul com-

412

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VI II.

ART. 921.

pe care testatorul n'a exprimat-o, pe care Insh el a manifestat-o In mod nelndoelnic, flicand nouh dispozitii necompatibile Cu cele precedente, sau fAchnd acte din acele care
arath intentia sa de a revoch dispozitiile sale anterioare(4).
Aceste acte sunt: 1 Instrhinarea lucrului legat printr'o dispoChestie de
fapt.

zitie anterioarh; 2 once fapte care denoth din partea testatorului intentia de ali revoch dtspozitiile anterioare.
Aceste fapte se apreciazii in mod suveran de judechtoril fondului i nap/ de sub controlul Curtei de casatie
Cazul and testatorul a fAcut un testament posterior
necompatibil cu cel anterior.
Art. 921. Testamentul posterior care (3) nu revoaca anutne
pe eel anterior, nu desfiinteaza din acesta dealt numai acele dispozitiuni care sunt necompatibile, sau contrare cii acele ale testamentului posterior. (Art. 802, 923 C. civ. Art. 1036 C. fr.).

Dr. roman.

La Romani, testamental trebuind, duph, cum tim, sh

cuprindh neaphrat o institutie sau rAnduire de motenitor,
adech dispozitia universalithtei active i pasive a patrimoniului defunctului 4, o persoanh nu patch s lese doul
testamente valide, solutie admish qi In codul earage,a
pentruch omul nu poate s dispue de douh ori de universalitatea bunurilor sale. Regula formulath in Institutele lui
Justinian: posteriore testamento prius rumpitur, neadmish
in dreptul actual 6, nu erh decht consecinta unei alte regule,
parat strain, Roguin, Tr. de droit civil compar (Successions),

III, 1432 urm., p. 413 urm.

(') i dispozitiile dintr'un testament, relative la inmormantarea
lui de cujus, pot fi revocate in mod tacit. Vezi Revue trimestrielle de droit civil, anul al 11-lea (1912), p. 760, No. 2.
'neat priveste revocarea expresa, vezi aceem Revisti din acelas

an, p. 539 nrm., No. 5.

Cas. rom. Bult. 1901, ultimul considerent, p. 181. Vezi si
C. Bncuresti, Dreptul din 1905, No. 46. Mai vezi infra, p. 416,

text si nota 1.
Cuvantul care, din cauza unei erori de tipar, lipseste din
textul oficial.
Vezi supra, p. 3 si p. 145. Vezi tom. IV, partea 1-n, al Coment.

noastre, p. 24, n. 1.
Vezi supra, p. 404.
Vezi Baudry et Colin, II, 2730; Dalloz, Nouveau code civil

413

EXISTENTA A DOIIA. TESTAMENTE NECOMPATIBILE.ART. 921.

neadmisa In codul Calimach (I), dui-A care nimene, afarl de

militari (2), nu puteh sl moar6 parte testat i parte intestat(3).

Astlzi, testatorul putAnd sl dispue numai de o parte

din bunurile sale (art. 802 , poate sl lese mai multe testamente succesive qi toate vor fi executate, dac/ dispozitille
lor nu sunt necompatibile i contradictorii (4.

Dr. actual.

annot, II, art. 1036, No. 41; Aubry et Rau, VII, 725,

p. 517, nota 17; Zacharice, Handbuch des franzOsischen Ci-

vilrechts, IV, 725, p. 396, nota 20 (ed. Anschtitz), 735,

p. 494, nota 20 (ed. Crome). Die Rechtsregel des rOmischen
Reeks: Testamentum posterius rumpit prius, ist also dem
franzasischen Rechte fi emd", zice acest din urm5, autor.
Vezi tom. IV, partea I, al Content. noastre, p. 24.
Militi licet plura testamenta facere nee superius per inferius rum pitur (L. 19, Pr., Dig., D, testamento militis, 29. 1).
Vezi si L. 36 1, Dig., eod. titulo. Cpr. Dernburg, Pandekten, II f, 9.4, nota 3 dela P. 178, 179 (ed. a 7-a); Windscheid, Lchrbuch des Pandektenrecht8, HI, 565, in fine,
p. 2b8 (ed. Kipp), etc.
(8) Vezi tom. IV, partea I suseitat, loco sup; a cit, i supra,

p. 322, nota 3. Se puteit insA face mai multe dispozitii

prin codieile, cAci aeestea neputnd sA cuprindA deck legate

sau fi leicomise, nu cuprindeau intreaga avere a defunctului.

Vezi supra, p. 145, nota 2 si tom IV, partea I-a, al citatelor

Comentarii, p. 25. text si nota 4.
Cazul a
(4) Se poate intAmplit, si s'a intmplat chiar de mai multe ori temastaattodruou:
lnd
in analele judecatore sti, ea n n testator A' lese dou5, testamente olografe, datate in aceetts zi, si din care unul sh revoace testamente
pe celalalt. In asemenea caz, danza revocatorie nu poate s olografe dain aceeso
produeA niciun efect, 11indcA nu se stie care din ambele tes- tate
zi, din care
tamente este cel din urmA. UrmeazA oare de ad l cA ambel.e unul reroacii
testamente trebue sh, fie inlAturate si c testatorul a murit pe maialt.

ab intestat? RAspunsul trebue A. fie negativ, clack' dispozitiile din ambele testamente nu sunt materialmente necompatibile. In specie, ambele testamente subzistnd, dac testatorul a instituit printennul un legatar universal si prin celalalt un legatar particular, sau dacii el a instituit prin ambele
testamente doi legatari universali deosehiti, ambii legatari
vor ven1 imprenn la succesinnea testamentarg a defunctului,
excluzilnd pe mostenitorii legitimi. Jurisprudenta s'a pronuntat
In tot(leauna in acest sens. Vom cit numai deciziile cele mai

recente. Vezi C. Ajaccio, Cr. judiciar din 1913, No. 69,

p. 751 (cu observ. noastrA). Mai vezi C. Rouen (decizie pronuntatA In nrma -une consultatii a lui Demolombe si Carel)
i, In aceeasi afacere, Cas. fr. Sirey, 77. 2. 9; D. P. 78. 1.

148; Sirey, 78. 1. 256. Curtea de casatie din Franta admi-

414

COD. CI V.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 921.

Cazul cind
diferitele dis-

Dacg, diferitele dispozitii ale mai multor testamento

nu
se
Impacii, mns. unele Cu altele, legea vede In aceastl
pozitii ale mai
multor testa-

mente nu se

Imprejurare o revocare tacit1 i testamentul posterior revoael

testantentis novissimcc scrip-

Intre pe cel anterior, dupA, regula: in

ele. Revocare turce prevalent (art. 921)0 .
tacit&
mpac

sese aceastX solutie Ina din anul 1834. Vezi Sirey, 34. 1.
726. Tot in acest sens se pronuntit si doctrina. lata., in
cum se expritn& in aceastg, privinta, Zacharife: In dem

Nathlasse des A fand man zwei eigenhandige Test amente,

beide von demselben dato, beide mit der clausula revocatoria
versehen, beide ahnlichen, jedoch nicht desselben Inhalts. Sie
warden beide gleich als ein Testament aufrecht erhaltee.
(Handbuch des franzOsischen Civilrechts, IV, 725, p. 394,
nota 10, ed. Anschatz). Vezi in acelas sens, Laurent, XIV,
No. 202; Demolombe, XXII, 203; Baudry et Colin, op. cit.,
Il, 2731; T. Hue, VI, 378; Bayle-Mouillard asupra lui
Grenier, Don. et testaments, III, pag. 56, nota a (ed. din
1847); Beltjens, Encyclopdie du droit civil belge, III, art. 1035,

No. 23 si art. 1036, No. 1; Michaux, Tr. des testaments,

Cazul cind
ora redactIrei
testamentului

ar fignri In

ambele testamente.

Cazul eand
pseqte men-

funea orei.

Cazul efind
dispozitiile

din ambele
testamente

stint eontrare.

2455, p. 408 (ed. a 2-a), etc. (1).

Dar daa' solutia de mai sus este adevarat& atunci and datele
ambelor testamente sunt identice, clanza revocatorie fi va
produce, din contra, efectele sale prin aplicarea art. 921 C.

civ., dad., din tntimplare, testamentele datate in aceeas zi

ar fi fost redactate la ore deosebite si ora redactarei lor ar
fi mentionata in fiecare testament. Vezi Demolombe, loco
supra cit.
In caz de a lips mentiunea orei, ceeaee se va intlimpl

mai in totdeauna, atnbele testamente vor ramanet. in picioare,

daca,' pot fi conciliate, chip& cum a deeis in mod constant
pn acum jurisprudenta i dupl cum decide si doctrina

Se poate Ina inampl ca dispozitiile din ambele testamente sl fie cu total contrare si necompatibile, inat un testament A. exclud pe celalalt. In asemenea caz, ambele testamente vor fi inliturate, spre a face Inc succesiunei ab intestat, solutie care a si fost admisrt in Franta printr'o decizie
din 18 Ianuar 1695, chip& cum ne atestg. Davot. (Vezi Demolombe, loco supra cit.).

Testamentul posterior, pentru a revoa pe cel anterior, trebue

fie valid in privinta formelor i s, emane dela un testator capabil. Cpr. Trib Patna, Cr. judiciar din 1911,
Dr. roman.

(I) *i la Romani, mai multe testamente acute In settles timp se consideran

drept unul (L. 1 6, Dig., De bonorum posscssionibus secundum tabula*.
37, 11). Mehrere zu gleicher Zeit errichtete Teetnmente gelten nis Eines",

zice Windscheid (Lehrbuch des Pandektenrechts, III, 565, p. 288, ed. Kipp).

EXISTENTA A DOIJA TESTAMENTE NECOMPATIBILE.

AET. 921.

Poate sl serie cineva i multe codicile, zice art. 902

din codul Calimach, i prin cele mai din urmA, s5, oboare

415
C. Calimach.

Art. 902.

pe cele scrise mai fnainte, ori toate sau numai unele dinteinsele; Ins/ de nu va pomeni pe codicilele cele mai dinainte,

se desfiinteuza numai cate nu se unesc cu cele serse In

cel mai din urmg, codicil" t .
Care este sensul cuvintelor necompatibile" sau con- Seneul cuvinnecomtrare", Impruinutate dela Furgole (2 ? Autorii discutl mult telor
patibile eau
asupra acestei chestiuni i fiecare din ei 1i are sistemul contrare. ConOm; toate aceste discuOi sunt insl zadarnice, pentruca aceea troversA.
regulit se aplic/ atat la dispoziOile necompatibile cat i la,

cele contrare. Art. 921 a voit

sA,

zicl pur i simplu el

re l ocarea, tacit/ exist/ de cateori dispozitiile posterioare nu

se pot impAcA cu cele anterioare i nu pot fi aduse la
Indeplinire toate deodat/ 3 .
No. 84 (cu observ. noastrA); Baudry et Colin, 1I, 2746; Dalloz,

(1)

Noureau code civil annote, II, art. 1036, No. 11 si numeroasele autoritAti citate acolo. Vezi supra, p. 411.
Cpr. art. 713, 714 C. austriac: Legatele sau codicilele an- C. aubtriac.
terioare nu sunt revocate printr'un codicil posterior (mai Art. 713, 714.
multe putAnd sg. subziste in mod simultaneu), cleat intru atAta
intru cat sunt necoinpatibile cu cel din urmit", zice art. 714

din acest cod: nur in so fern aufgehoben als sit mit demalb n im Widerspruche steken". Vezi asupra art. 713 si 714
din codul austriac, Stubenrauch, Cummentar zuni 6sterreichischen allgemeinen bfigerl.chen Geset3buche, I, p. 899, 900

(ed. a 8-a, 1902). Mai vezi Unger, Das fisferreichische Erbrecht, 24 i 61, p. 109 urm. si 268 urtn. Vezi si art. 2258
din codul german, care are urmAtoarea cuprindere: Facerea
unui nou testament revoadi pe cel anterior in mAsura in care
acest din urmil este in contradictie .cu cel dintAi: als das
spdlere Tetament mit dein frfiheren in Widerspruch steht".
i acest text adaogA: DacA testamentul posterior este revocat,
cel anterior are efectele pe care le-ar fi avut, daca n'ar fi
fost revocat". IVird das spdtere Testament widerrufen, so
id das friihere Testament in gleicher Weise wirksam, wie wenn
es nicht aufgehoben worden ware". Vezi Roguin, Tr. de droit

compar (Successions), III, 1437, p. 417, 418. Cpr. art. 515,

C. elvetian din 1907, asupra arnia vezi Roguin, op. i loco
supra ci4., p. 418.
Tr. des Testaments, capit. XI, No. 111 si 122, p. 463 si
467 (ed. din 1779).
Thiry, II, 476; Marcad, IV, 171; Laurent, XIV, 203;
Demolombe, XXII, 168; Demante et Colmet de Santerre, IV,

C. german.
Art. 2258.

416

COD. CI V.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 921.

Dad, doug dispozitii sunt sau nu necompatibile sau

contrare, aceasta este o chestie de fapt, care se apreciaza
In mod suveran de judecatorii fondului, dupa intentia testatorului. Ei nu vor admite MA, revocarea cleat atunci
cand va rezulth In mod neIndoelnic din vointa acestui din
urma; caci, la caz de Indoiala, revocarea nu va aveh loe
NedenatuRamAne Insa bine Inteles ca, sub cuvfint de interprerarea clan
tare,
judecatorii
fondului n'ar puteA
denatureze termenii
zelor testaChestie de
fapt.

mentul ui.
Necompatibilita,te intenti on alit. Con-

troversli.

j clauzele testamentului 2).

Chestiunea este Insa de a se ti daca art. 921 se aplica

numai atunci cand Intre ambele dispozitii ar existh o necompatibilitate sau contrarietate fizicd ort materiala 3 , sau
183 bis; Arntz, II, 2144; Baudry-Lacantinerie, III, 1109
(ed. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2730; Pand. fr., v cit.,
9383 urm. Vezi i Planiol, III, 2843, nota 2, care zice ctt
necompatibil sau contrar este tot una. Mai vezi Bavle-Mouillard asupra lui Grenier, III, No. 343, p. 55 nota a. Vezi
distinctia intre necompatibilitate si contra, iet ate Mena,
de Mourlon (II, 882), pe care Petrescu (Testamentele, p. 658)
reproduce in totul, uitind insrt de a-1 citit. Alai vezi Surville, Elements d'un cours de droit civil, III, 245, p. 116, 117.
(1) Laurent, XIV, 206, 207; I3audry et Colin, II, 2738; Aubrv
et Rau, VII, 725, p. 517; Demolombe, XXII, 171; Belijens, III, art. 1036, No. 2; Arntz, II, 2144; (as. fr. Sirey,
1902. 1. 70: Sirey, 1903. 1. 23. Vezi i supra, p. 412, nota 2.
(2) Beltjens, III, art. 1036, No. 2; Baudry et Colin, II, 2739;
Cas. fr. Sirey, 1903. 1. 284. Vezi i supra, p. 168, 175,
190, etc.

Necompati bi-

litate ma te-

riaIt san

Necompatibilitatea este materiald sau fizicd and existit imposibilitate absolut5, de a executit de odath dispozitii cuprinse

in diferite testamente. Astfel ar fi, de exemplu, cazul &Ind

testatornl, printr'un testament, ar fi legat unei persoane deplina proprietate a unui bun i, apoi, printr'un testament
posterior, i-ar fi legat uzufructul acelniag bun. Aceste dispozitii nu pot fi executate de odatit, cci, clack dui:4 ce s'a dat
legatarului deplina proprietate a lucrului legat, in baza primului testament, i s'ar mai d i uzufructul aeeluiaq bun in
baza testamentului de al doilea, aceasta ar insemnh, a-i confer
o servitute asupra lucrului su propriu, eeeace stim C. nu se

poate, in baza regulei: Nemini res sua servit. Ultima dispozitie va fi deci, in specie, singur, executati, cea dinati fiind
abrogat, ca fiind materialmente necompatibilii, cu cea, de a
dona. Baudry-Lacantinerie, Prcis, III, 1110 ;Baudry et Colin,
II, 2733, 2734) Aubry et Rau, VII, 725, p. 517, etc.

EXISTENTA A DOUI TESTAMENTE NECOMPATIBILE. ART. 921.

417

qi atunci ell:A necompatibilitatea este intentionall, adeel atunei

elnd ea rezultl din vointa testatorului (i).

Cu toatl pgrerea unora, care ar vol ea revoearea tacit&
sl nu poatit avel loe deelt atunci clnd executarea simul.tanee a ambelor dispozitii ar fi materialmente cu neputintl,
se admite insI el revocarea va aye& loe de elteori din comAlt exemplu de necompatibilitate material: Dup& ce s'a
legat un Incru pur fi simplu printr'un testament, prin altul
posterior, se lasA acelas luern aceluias legatar, insit de astiidatA nu pnr si simplu, ci sub o condifie suspensiva (cpr. L.
L. 9 qi 10, Pr., Dig., De adimendis vel transferendis legatis,
34, 4). ExistA si de astAdati necompatibilitate material& intre
ambele testamente. Cel de al doilea abroag& deei pe cel dintAi.

Vezi autorii suprit citati.

Altul ar fi ins& caza! and testatorul, dup.& ce a legat
unei persoane plina proprietate a bunurilor sale, i-ar fi d'iruit

In urmi uzufructul acestor bunuri printr'o donatiune intre

vii. Ambele dispozitii nu mai snot de astAdat& necompatibile; ele vor fi deci exeeutate amAndourt, persoana gratificatA
va aveit uzufrnetul bunurilor dAruite de IndatA, iar deplina
proprietate, la moartea testatorului. Baudry et Colin, II, 2735.
(') Necompatibilitatea este intenOonala sau morale% atunci and Necompatirezult.5, din intentia testatorului, manifestatA prin diferitdebilitate intenclanze ale testamentului. In aceste cazan, executarea ambelor tionalli eau
dispozitii nu este absolut en neputintA, ins& din termenii in- moral..
trebuintati de testator poste sA rezulte a el a Inteles ca nnmai
ultima sa dispozitie srt fie adus& la indeplinire. IatA cAteva
exemple de necompatibilitAti intentionale: Printr'un testament

instituese pe A legatarul men universal, iar prin al doilea

testament institnesc pe B; printr'un testament las un imobil
lui A, iar prin altul las acelas imobil lui B; printr'un testament las casa mea din Iasi lui A, iar prin altul las toate
bunurile mete, in care intrA si casa din Iasi, lui B, etc. In
toate aceste cazuri nu existA necompatibilitate materia% intre
ambele dispozitii; insA, eu toate acestea, toad& probabilitatea
este cri. eu am inteles a revoch primal meu testament. Jude-

atorii l'ondului vor interpret& deci in mod suveran vointa

mea. Vezi Beltjens, III, art. 1036, No. 5 urm.; Baudry et
Colin, II, 2740 urrn.
Dar, (lac/ In cazurile de mai sus existrt necompatibilitate
intentionalA sau moralk asemenea necompatibilitate nu exist&

intre doll& testamente din care cel dintrti cuprinde un legat

universal si al doilea un legat en titlu universal. T. Huc, VI,
375; Laurent, XIV, 210; Demolombe, XXII, 175; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 183 bis I, Rpert. Sirey, y0 Testament, 1386, etc.
65105

418

COD. CIV. CART. !II. TIT. 11.

CAPIT. V. S-a VIII.ART. 921.

binarea ambelor testamente va rezulth c testatorul a avut

intentia de a-si revoch dispozitia anterioarA. In adevitr, legea
neat-MA[1d ce a Inteles prin necompatibilitate sau contrarietate
de dispozitii, nu este nevoe numai decat ea necompatihilitatea
si fie material, fiind suficient ca ea sA rezulte din intentia tes-.
tatorului, intentie care se aprecia/.1 de judecatorii fondului
Controlul

Curtei de
satie.

Decizia care, prin interpretarea vointei testatorului, ar

hot6rt cg, el n'a Inteles a revocal prin al doilea testament
dispozitia anterioaril, n'ar fi supusl eontrolului Curtei de
casatie, dael judecAtorii n'au denaturat clauzele i termenii
testamentului, pe eAnd decizia care, la caz de necompatibilitate materialA sau fizicI, n'ar dechri dispozitia anterioarit
revocati, ci ar rnentine ambele testamente, ar fi din contra
casabilit, pentru violarea art. 921, eitci este matelialmente
cu neputinta ( ambele dispozitii s4 fie executatee
Instriinarea lucrului legat (8).
Art. 923.

Exemplu.

Once instrttinare a obiectului legatului, fAeutA (4)

(I) A.stfel, dacit teatatorul, printr'un prim testament, a lasat, intre

altele, 20000 lui A i, apoi, face un al doilea testament in

favoarea lui B, reproduciind toate dispozitiile din primul testament, afarg de legatul de 20000 de lei, acest legat va puteit
fi considerat ca revocat, dac judeclitorii fondului ar decide
c testatorul a avut intentia (le ali revocii primul testament.
Cpr. Thiry, II, 477; Laurent, XIV, 204; Demoloinbe, XXII,
170; Marcad, IV, 172; Demante et Coltnet de Santerre, IV,
183 bis I; .A.ubry et Rau, VII, 725, p. 517; Mass-Verg,
III, 502, p. 297, nota 10; Planiol, III, 2803; Bazot, Revue
pratigue de droit fran9ai8, tom. 34, anul 1871, p. 34 urm.,
2; Pand. fr., y cit., 9387 si numeroasele decizii citate acolo.
Vezi si Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 1036,
No. 32.
Contra: Merlin, Rpert., y0 Rvocation de legs, 2,

No. 2 i alti autori citati in Pand. fr., v cit., 9380, dupit

care numai necompatibilitatea sau contrarietatea materialtt
fat-re dou, dispozitii ar fi o cauz5, de revocare, pentructi numai

atunci executarea ambelor dispozitii este cu neputinta.

Demolotnbe, XXII, 171; Acollas, II, p. 589; Aubry et Rau,
VII, 725, p. 517; Pand. fr., tP cit., 9397, etc.
Vezi asupra acestei materii, Roguin, op. cit., III, 1450, p. 427;
Cas. rom. Cr. judiciar din 1913, No. 26.
Se iutelege de testator, duo, cum dispune anume atilt textul
francez, cat qi art. 892 din codul italian. Vezi infra, p. 426.

419

INSTR tINAREA. LUCRULUI LEGAT. ART. 923.

tn once mod situ conditiune (0, revoacl legatul pentru tot ce s'a
instrainat, cliiar child instrAinarea va fi nulg, sau and obiectul

legat va fi reintrat in starea testatorului. (Art. 802, 905, 921 C. civ.

Art. 1038 C. fr.).

A doua cauzit de revocare tacitg consistA, In

fristr_si- Instriiinarea

narea din partea testatorului a lucrului legat. Aceastg, In- Incralui legat.
strlinare, sub orice titlu sau forml s'ar fa,ce, chiar printr'un
act sub semnitturit privatI 2), produce revocarea testamentului, pentruca testatorul prin ins4 fapta sa, a flcut cu
neputintl executarea primei sale vointi.
Dadt instritinarea este partialit, legatul va subzisi nu- insatrtrxiinire

mai pentru partea neinstrainatA, (3. Si ex toto fundo legato

testator partent alienasset, reliquam duntaxat partem debeni
placet, quia etiam si adjecisset aliquid ei fundo, augmentum legatario cedet" 4 .
Astfel, constituirea, unui drept de uzufruct, de uz, de Comfit. unui
abitatie sau de servitute asupra fondului legat, etc., fiind odiFrcuPett dseenz.u-

Instrlinare partiall, nu va atrage decat o revocare partiall

a legatului .

tilte, eta.

C11 pentru constituirea unei ipoteci, unui amanet sau unei comm.

antichreze asupra, fondului legat, ea nu va atrage revocarea a.m atn

partiall a legatului, pentrucl ipoteca, amanetul i antichreza
nu sunt incompatibile cu voinV de a
Die Bestel(I) Adecii: sub once &ring si titlu. Cpr. Aubry et Rau, VII,
725, pag. 522. Vezi i Demolombe, XXII, 215. Cuvintele
mod si condifie" stint deci intrebuintate ad i Inteun mod
im propriu.

Coin-Delisle, op. cit., art. 1038, No. 2, pag. 503. Revocarea

expresti. este, din contra, un act solemn (art. 920). Vezi supra,
pag. 398.

(3) Tliiry, II, 479; Arntz, II, 2147; Demolombe, XXII, 233;
Laurent, XIV, 224; Planiol, III, 2843; Beltjens, III, art. 1038,

No. 2, 7 si 12; &miry et Colin, II, 2780; Pand. fr., y cit.,

()

9537; R6pert. Sirey, v Legs, 480 si vo Testament, 1456, etc.

L. 8, Pr. Dig., XXX, De legatis I. Vezi si Instit., 12,

in fine, De legatis, 2, 20.

(6) Cpr. Laurent, XIV, 224; Planiol, III, 2843, 20; T. Huc,
VI, 380, p. 484; Pand. fr., u cit., 9538; Baudy et Colin,

Sunt f ns autori care zic c constituirea unor

aseuaenea drepturi nu atrage revocaren partial a legatului,
ci c legatarul va suferl numai exercitiul dreptului real. Vezi
Demolombe, XXII, 233; ..kubry et Rau, loco supr cit., etc.
IT, 2780.

Inexactitate
de text.

420

Act. ipoteear&

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VIII.

ART. 923.

lung eine,s Unterpfandes ist nicht als eine Vereiusserung zu

betrachten", zice Zacharia3(t). Qui post testamentum factum,
prcedia gum legavit pignori vel hypothecce dedit, mutasse
voluntatem circa legatariorum personam non videtur" (3).
La caz de constituirea unei ipoteci, legatarul va fi Ins4.
expus consecintilor ac0unei ipotecare (art. 1790, 1792),
rgananandu-i recurs contra celor In cl rept (art. 1108 2,
1799) (3).

Constit. de
dotiL.

Instriiinarea
voluntarg.

Legatul n'ar

fi,

de asernenea, revocat prin faptul a

testatoarea i-ar fi eonstituit dotii, lucrul legat, pentrucit mi

existii In specie instrlinare 4.

Dup. art. 923 din codul civil, once Instrlinare voluntarg, (5) a obiectului legat, din partea testatorului, fie eu

titlu oneros, fie cu titlu gratuit (lex non distinguit) 6, IV

cutit sub once titlu i sub once forml, chiar sub forma
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 735, p. 492, nota 13,
in fine (ed. Crome).

L. 3, Cod, De legatis, 6, 37. Vezi si Instit., 12 De legatis, 2, 20.

Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre nature', VI, p. 537,

No. 15 (ed. Carr); C. Bourges, Cr. judiciar din 1913,

No. 75; Baudry et Colin, II, 2781; Troplong, III, 2101;

Declaratie
yerbal it de
donatinne.

Arntz, II, 2149; Demolombe, XXII, 232; Planiol, III, 2483;

Pand. fr., y cit., 9534, etc.
Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 390, p. 861;
Demolombe, XXII, 232; Pand. fr., y cit., 9536; Bandry et
Colin, II. 2772.; Rpert. Sirey, v Legs, 479 si v Testament,
1440. Cpr. Cas. fr. Sirey, 65. 1. 376; D. P. 66. 1. 131; C.
Bourge,s, Cr. judiciar din 1913, No. 75 (cu observ. noastrA).
(9 CuvAntul voluntara lipseste din text, InsA ar trebul sA figureze, pentruci, dupli cum vom vedeii mai la vale, once Instriiinare strinA de vointa testatorului nu poate A, retoace
dispozitia Melia de dAnsul. Vezi infra, p. 426.
(6) ,,Sie geschehe nun mittelst eines unentgeltlichen oder mittelst
eines belastenden Rechtstitels", zice Zacharite (op. cit., IV,
735, p. 492, ed. Crome). Un testament ar puteA deci fi
revocat printeo donatinne deghizatA. Demolombe, XXII,
215; Pand. fr., y cit., 9494; Cas. fr. Sirey, 41. 1. 621; Rpert. Dalloz, v Div. entre-vifs, 4720, nota 2.
0 simplA declaratie verbal de donatiune din partea dispunAtorului, adresatii unui tertiu si neacceptatli In mod autentie de acest din tiring, nu echivaleazA insA eu o instrAinare
si nu poate aduce revocarea donatiunei. Cas. rorn. Bult. 1897,

p. 847. Vezi infra., p. 429.

INSTRAINA REA. LUCRULUI LEGA T.

ART. 923.

421

unui schimb sau a unei vAnzAri cu pact de ritseumplrare,

dupg, cum prevede anume textul corespunator francez (t),
atrage revocalea tacitl a legatului. Acelaq efect 1-ar produce chiar o Instrlinare lovitg, de nulitate, oricare ar fi
cauza anullrei (2, Cu toate cit, prin efectul acestei anullri,
pronuntatI In timpul vietei testatorului, lucrul Instrlinat ar
fi reintrat In patrimoniul lui; pentrucA, In spiritul legei,
once InstrIinare dovedete vointa sa de a revoch dispozitia
anterioa r5, (3).

Solutia dreptului actual este Insl prea absolutl, pentrucA

revocarea fiind o cheAie de intentie, Instr/inarea a putut
foarte bine sl fie flcutit Cu vointa botitrItit de a respect&
legatul. Fiind deci IndoialA asupra intentiei testatorului,
legea ar fi trebuit sit lese cazul la aprecierea judec6tori1or.

In acest sens este redactat art. 828 din Ante-proiectul de

revizuire al lui Llurent.
Mult mai juridicl en& deci solutia dreptului roman,

Critica legei.

Dr. roman.

dupI care vAnzarea lucrului legat nu produce& decat o prezumptie de revocare, prezumptie care puteh fi combittutI
prin proba contrark legatarul fiind In drept a cere valoarea
lucrului, sau chiar luaus legatul. de cAteori ac-st lucru reintrase In patrimoniul testatorului, In caz eand el puteh sl
stabileascl el testqtorul nu avusese, intentia de a-0 revoch
(I) Textul nu mai aveit, nevoe de a prevede acestA exemple ale
instrAinArei, ele intrind in expresia generalh, sub once mod
san conditie".
Schimbul va avek deci de efeet revocarea
legatului, chiar daca testatorul ar fi primit in locul lucrului

legat un lucru de aceeas natal.. Aceleasi efeete le va produce si vb.' nrtrea, ca toate ea testatorul viingtor ar fi rAscum-

prtrat mai in urniri, lucrul instiAinat, care fiiceit obiectul legatului. Cpr. Thiry, II, 479; Demolombe, XXII, 229, etc.
Este vorba bine inteles, in specie, nutuai de instrginrile anulabile, nu ins& si de cele inexistente, dupti cum ar fi, de
exemplu; donatiuuile nule pentru lipsi de forme sau pentru
lipstt de aceeptare. Vezi infra, p. 428.

Cpr. Cas. min., decizia No. 107 din 6 Februar 1913, Cr.
judiciar din 1913, No. 26, P. 311, No. 1 a. Vezi si Bult.

InstrKinlri
anulabile.

Art. 1043 din codul olandez dispune, C. olandez.

Cas. 1897, p. 847.
din contra, c5. legatul nu se considerA ca revocat de citeori Art. 1043.
lucrul instainat a reintrat in patrimoniul testatorului, solutie
care este ca mult preferabilii. Vezi Laurent, Avant-projet de
rvision du code civil, III, p. 400, No. 6.

422

Ditruirea lncrnlui legat.

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CA PIT. V.

S'a VIII.

ART. 923.

dispozitia anterioarI. ,Si rem suam legaverit testator, posteaque eam alienaverit, Celsus existimat: si non adimendi
animo vendidit, nihilominus deben, idque divi Severus et
Antoninus rescripserunt" 0.
Citit pentru donatiunea lucrului legat, ea revoch in totdeauna testamentul, si legatarul nu er nicioclatil, admis a
dovedi eI testatoruI nu Intelesese a-I revoch, pentrucl donatiunea se socoteste totdeauna ea fUeutit ex merea voluntate. Rem legatam si testator vivus alii donaverit, omnimodo extinguitur legatum; nec distinguimus utrum propter

neeessitatem rei familiaris, an merea voluntate donaverit" 2 .

AstAzi, nicio deosebire nu mai existit Intro donatiunea
manifestat o si 1nstrlinarea cu titlu oneros; fiindcg, dupit principiile legei
intentie eon- actuale, once Instrainare, elliar si cei fAcutl sub o contrarli.
ditie rezolutorie (art. 1019 urm.) 3, revoacA testamentul,
Cavil eind
testatorul a

C. Caragea si
C. Calimaeh.

Art. 907 si
910.

(') Instit., De legatis, 2, 20, 12. Cpr. Girard, Manuel de droit

romain, p. 916, text si nota 3 (ed. a 4-a, 1906). Tuck priveste dreptul anterior lui Justinian, vezi E. Petit, Tr. dement.
de droit romain, No. 631, p. 594 (ed. a 6-a, 1909).
Legile noastre anterioare phrsisera dreptul roman si admiseser solutia dreptului actual. Ita, in adevAr, cum se exprinf, in aceast privintii, art. 15, partea IV, eapit. 4 din
codul Caragea: ,De va scrie legat cel ce va face diat qi
mai in urm insus fi va vinde sau il va strich. moftenitorul
nu este dator sa-1 dea". Vezi si art. 907 din codul Calimach
(724 C. austriac), unde se zice: Legatum se oboari daca
testatorul mai trind, va fi instrinat lucrul diruit, sau 11 va
fi prefcut intrn atfita fuck stt i se piardii forma si numirea
lui cea dintAia. Art. 910 din acelas cod dispunr-, de asemenea,

cii: dac, daruindu-se o mosie cu inarmarea ei, in urma o

va instrhinit (testatorul), se stinge legatul si nu se dit lega-.
tarului nici mcar fnarmarea ei". Petrescu (Testamentele,
p. 661) greseste deci cttnd afirm el vechile noastre legiuiri
admisese solutia dreptului roman.
L. 18, Dig., De adimendis rel transferendi. legatis, 34, 4.
Vezi si L. 24 1, Dig., loco cit.

InstrXinarea
flicutli, sub o
conditie rezolntorie.

Instrinarea fcut sub o conditie rezolutorie atrage deci

dup sine revocarea legatului, cu toata prerea contrail a

lui Petrescu (Testamentele, p. 662), pentruca conditia rezolu-

torie nu impedic efectul actual al instilinarei. Legatul va

fi deci revocat, des prin indeplinirea conditiei, lucrul va reintrh in patrimoniul testatorului (argument din ultimele cuvinte ale art. 923). Vezi Thiry, II, 479; Arntz, II, 2153;
Marcad, IV, 177; Laurent, .XIV, 225, 231; Beltjens, III,

INSTRXINAREA LUCRULLTI LEGAT.

ART

923.

423

afara de cazo', bine inteles, cAnd testatorul ar fi manifesta,t

o intentie contrara In termeni expresi. Testatorul este deci
liber sa declare ca prin Instrainarea facuta el n'a inteles a
revoca liberalitatea sa, In care caz legatul va fi adus la
Indeplinire, daca, printr'o cauza oarecare, lucrul legat a reintrat in patrimonio' lui (4).
Testatorul ar poteA, de asemenea, sa stipuleze ca cumart. 1038, No. 8; Demante et Colmet de Santerre IV, 185
bis I; Baudry et Colin, II, 2762, 2763; Troplong. III, 2099;
Demolombe, XXII, 217; Aubry et Rau, VII, 725, p. 523,
text si nota 42; Mass-Verg, lIT, 502, p. 299, nota 20;
Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 735, p. 493,
text si nota 17 (ed. Crome); T. Hue, "VI, 380; Duranton, IX,
459; Pand. fr., y cit., 9496; Rpert. Sirey, y Testament,
1432.
Contra: Zacharite, op. cit., IV, 725, pag. 395 (ed.
Ansehtitz).

Cat pentru fnstritinarea faena sub o conditie suspensiva instrttinarea

(art. 1017 urm.), ea nu va produce revoca' ea daca conditia fitent4 sub o
nu se indeplineste. Revocarea este deci conditionala ca si
speeonisdivit 3toisni
insali
fustrainarea. Baudry et Con, II, 2763; P1aniol, III, 2843,
2; Aubry et Rau, loco
p. 524, text si nota 44; Zacharife, op. cit., IV, 735, p.
cit.'493, nota 16 (ed. Crome); MassVerg, loco cit., pag. 298, nota 17; Beltjens, III, art. 1038,
No. 8; Laurent, XIV, 225; Demolombe, XXII, 218; Thiry,
II, 479; Acollas, II, pag. 590; Marcad, IV, 177; Pand. fr.,
r0 cit., 9498; Rpert. Sirey, v Testament, 1433; Cas. fr. D.
P. 60. 1. 277; Sirey, 60. 1. 625; D. P. 83. 1. 152; C. Rennes, Sirey, 60. 2. 325; D. P. 61. 5. 431, etc.
Contra:

troversi.

Duranton, IX, 459; Coin-Delisle, Don. et testaments, art. 1038,

No. 4, p. 504, etc.

Solutia de mai sus lasa insa a se prestu une c este vorba, Conditie susfu specie, de o conditie suspensiva exprimata in termeni ex- Pengivii tu-

(4)

pre0; caci, de cateori conditia ar fi tacita si ar rezultit din citLinstitutie

natura instramarei, art. 923 fi va primi aplicare. Aceasta contractual.
se va intamplit fn privinta institutiei contractuale, care este
totdeauna acula sub conditia tacita a supravetuirei
tului. Cpr. Baudry et Colin, 1I, 2764; Demolombe, XXII,
236; Beltjens, op. cit., III, art. 1038, No. 18; Dalloz, Nouveau
code civil annot, II, art. 1038, No. 39 urm.; Rpert. Sirey,
1 Legs, 486, 505, 513 si y Testament, 1434; T. Hue, VI,
Vezi insa Laurent, XIV, 237.
380; Arntz, II, 2152
Lturent, XIV, 220; Troplong, III, 2091, 2100; Demolombe,
XXII, 230; Acollas, Il, p. 590, nota 3; Zacharice, Handbuch
(les fr. Civilrechts, IV, 735, p. 492, nota 14 (ed. Crome);
Pand. fr., y cit., 9510, etc.

424

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

S-a VIII.

CA PIT. V.

ART. 923.

paratorul lucrului legat va vars, tot pretul sau numai o

parte din el In manile legatarului; Insa pentru ca revocarea
sa nu aiba loe, testatorui trebue sa-i manifeste vointa In
mod expres In momentul facerei vanzarei, caci daca el i-ar
fi manifestat aceasta vointa printr'un act posterior Instrainarei, legatul va ramlneh revocat (4).
Instrliinarea
In lipsa unei stipulatii contrare din partea testatorului,
oneroadi, fatInstrainarea
oneroasa a lucrului legat ar constitui o revoeutzl catre
insug lega- care a testamentului, cbiar daca ea ar fi fost falcuta catre
tard.
1nsu legatarul, caci numai astfel se poate interpreth vointa
testatorului, care a vAndut legatarului ceeace 1i lasase mai
Mai prin testament (2.
Anularea
Deci, daca Instrainarea ca titlu oneros ficuta legatastritiMirei sau
rului
a fost mai In urma anulata, sau daca lucrul Instrainat
reintrarea luerului in pa- a reintrat, sub un titlu oarecare, In patrimoniul testatorului,
trimonial testator ilui. legatarul nu va puteh sa-1 ceara In biza testamentului, acest
testa,ment fiind revocat.

Cazul unei

vinzlri simu- nu

Curtea de casatie din Franta a de-is Insa c legatul

este revocat prin vAnzarea lucrului legat, facuta Insu

legatarului, daca aceasta vilnzare este simulata i constitue
o donatiune deghizata .
Donatiunea
Donatiune,a lucrului legat, fiind o Instriti iare volunluerului legat,
atrage i ea, In regula generala, dupl. cum tim, relegatarului. voca,rea testamentului; Insa, cu toate acestea, daca ea a fost
facuta Insu lega,tarului, departe de a revoc legatul, ea 11
confirma, din contra, i I' face irevo-abil ; de uncle relate.

(`)

(2)

Cpr. Cas. fr. D. P. 52. 1. 166.

Vezi ins& Laurent, XIV,
220, dup5. care testatorul n'ar pute:2 s declare a a inteles
sg, inentie legatul &cat prin testatnent, pentrncli altfel aceasta
confirmare a leptului ar constitta un pact asupra unei sucee.siuni viitoare nedeschis5, pact oprit de lege.
Laurent, XIV, 223; Demolombe, XXII, 219; Aubry et Rau,
loco cit., pag. 522; Troplong, HI, 2089; Pand. fr.,

t;')

cit.,

9516; Beltjens, III, art. 1038, No. 6, pag. 328; Bau lry et
Colin, II, 2.760; Pacifici-Ilazzoni, Istituzioni di diritto civile
italiano, VI, 356, p. 561. Acest din urm5. autor citeaza
In sens contrar, o decizie a Curtei de casatie (tin Neapuli, en
data din 5 Noembrie 1877.
Pand. fr., .v0 cit., 9517.
Doua liberalitAti, fitcute una prin testament qi eealala prin
donatiune, pot deci SA existe ImpreunX

srL

fie ambele exe-

cutate, dac aceasta a fost vointa dispuniitorului. Laurent,

INSTRAINA REA LUCBULUI LEGAT.

ART. 923.

425

zulta e, daca pentru o cauza oarecare, donatiunea este nula,

legatul 1i va produce efectele sale la moartea testatorului.
Aceasta solutie lasa a se presupune c donatiunea este pura
simpla sau ca, ea a fost Wag sub aceleai sarcini i
conditii care erau impuse prin legat, caci dad, donatiune,a
a fost ftcuta sub niSe sarcini sau conditii, care nu afectau
legatul, ea va revoch testamentul, pentruca impunerea unor
sarcini, care nu existau din ca,pul locului, dovedelte din
partea testatorului o voint,1 deosebita de acea exprimata
testament

Ram:ine insa bine inteles ca, nici In asemenea caz, Efectul unor
secundonatiunea nu va revoch testamentul, daca sareinile impuse sarcini
dare.
donatarului ar fi secundare i n'ar implich din partea testatorului o schimbare de vointa 2.
In once caz, testrainarea, fie cu titlu gratuit, fie cu Instriiinarea
trebue
titlu oneros, pentru a revoch un testament anterior, trebue emane
dela
sa emane dela ?mu testatorul, dupa cum prevede anume testator.
textul francez ,g art. 892 din codul italkn, pentruca numai
astfel se poate vedeh dacit el a revenit asupra primei sale
vointi 3 . Este ad qarat cA textul nostru nu este expres asupra
acestui pullet, insa aceasta, nu poate fi decal o omisiune

XI\ , 234; Beltjens, III, art. 1038, No. 15; Pand. fr., V) cit.,

9524 urn). si autorittile citate acolo.In consecint, s'a decis

ea donatiunea lucrului lasat prin testament, nu implicl revocares legatului, atunci &and este ra'cut In persoana legarului, afarg numai dacit donatiunea posterioara este fcut
sub o conditie care nu figureadt in testament; dici, in acest
din urm. caz, schimbarea de voint este evidenta; iar dacrt
In fapt se stabileste c, conditia san sarcina impus prin
donatiune, nu are deet un caracter secundar, atunci nu se
poate snstine c, legatul este revocat. C. Iasi, Cr. judiciar
din 1905, No. 81.
(') Arntz, II, 2150; Beltjens, III, art. 1038, No. 16; Laurent,

XIV, 233; Demolombe, XXII, 220; Aubry et Rau, VII,

725, pag. 524; Troplong, III, 2090; Baudry et Colin, II,

2761; Pand. fr., r cit., 9519; C. Iasi, Cr. judiciar din 1905,
No. 81 (decizie citat in nota precedent); C. Lyon, D. P.
57. 2. 69.Vezi ins C. Rouen, Rpert. Dalloz, Supplment,
Disp. entre-vils, 1050, nota 1.
(2) Pand. fr., e cit., 9519; C. Iasi, decizia supra cit.
(8) Cpr. Trib. Bziers,
observ. noastr).

Cr. judiciar din 1914, No. 26 (Cu

426

COD. CIV.

CART. IN.

TIT. II.

CAPIT. V.

S-a VIII.

ART. 923.

involuntaril a legiuitorului, citci totul dovedete cit, In specie,

este vorba de o Instrainare care proced dela libera vointit

a testatorului proprietar, vointa pe care el poate, dupit cum

Vim, s'o Inlature, rezervand dreptul eventual al legatarului '). Textul presupune, In adeviir, vointa testatorului,
zice profesorul Crome. Der art. 1038 unterstellt den Willen
des Testators" (3). Tot astfel se exprima i Pacifici-Maz-

zoni: Ma perch la rivocazione se funda sulla presunta

Instriiinarea

necessario che l'alienazione sia un

atto della sua volonte (3.
Instritinarea din pai tea testatorului, spre a produce

voluutarX.

revocaret testamentului, trebue, pe de altit parte, sit fie filcutit

volontct del testatore,

trebue A fie

de bung, voea lui, citci daca consiintimftntul a fost smuls

prin violenta sau dat din croare (art. 953 , revocarea nu va
aveh loe; pentrucit, In asemenea caz. n'a existat niel Instil.inare, niel vointa de a revoch 4.
Urmirirea siDin cele mai sus expuse rezulta cii niel urmarirea sing., exprolita
a
lucrului legat, din partea creditorilor testatorului, nici
prierea luernlui legat, licitatia ce s'ar face de catre coproprietarii lucrului stilptinit
etc. nu produe
revocares le- In

gatului. Controversg..

indiviziune, niel exproprierea lucrului legat, pentru cauzit

de utilitate publicA, nu vor produce retocarea leg itului,

pentrucit In toate aceste cazuri, testatorul are un rol pasiv,
care nu implica intru nimic t ointa de a revoch legatul
(animus adinzendi legatum). lia dar, In toate ipote/ele de
mai sus, legatarul va aveh drept la lucrul legat, daca acest
lucru se gaseVe, la moartea testatorului, In patrimonitil sau.
In caz contrar legatul va fi caduc, legatarul neavAnd drept
nici la lucrul legat, care acum apartine altuia, nici la valoarea lui, care nu i-a fost legatil 5. Este adevitrat cit unii
Vezi supra. p. 418, nota 4.
Zacharife, Handbuch des franz6sischen Civilrecht , IV, p. 493,

nota 18, ab initio (ed. Crome).

Istituzioni di diritto civile italiano, VI,

No. 456, p. 561. Vezi si Ricci, Corso teorico-pratico di diritto
civile, III, p. 864.
Bugnet asupra lui Pothier, Don. testamentaires, VIII, p. 311,

(8) Pacifici-NIazzoni,

nota 2; Marcad, IV, 177; Mourlon, II, 886; DPmante et

Colmet de Santerre, IV, 185 bis II; Demolombe, XXII, 223;
Mass-Verg, III, 502, p. 298, nota 16, in fine. Cpr. Pand.
fr., ty cit., 9501.
Vezi tns, Laurent, XIV, 220.
Thiry, II, 479; Arntz, II, 2148; Beltjens, III, art. 1038, No. 4-

INSTRitINAREA LUCRULUI LEGAT. ART. 923.

427

autori se pronunta in sens contrar, Irisa aceasta parere

confunda doug, lueruri pe care legea le distinge, i anume:
revocarea tli caducitatea legatelor (1). Legatul devine, ce e

drept, caduc prin scoaterea lucrului din patrimoniul testatorului, independent de vointa sa (art. 927), *lusa legatul
Ii va primi toate efectele sale de cateori lucrul legat se va
gasi la moartea legatarului In patrimoniul lui. lata pentru
ce credem cii numai Instrainarea voluntarti a testa torului
aduce revocarea legatului, dei redacOa textului nostru lasa
de dorit In aceastit privinta.
Tot pentru aceste motive, daca presupunem ca, testa- Cazul einct

torul a fost intenis i c tutorul sau a Instrainat lucrul

ftezttaintornterzi:

legat, aceastit Instrainare einanand (lela o persoang, StrlingoiinstrXinarea

nu exista ointa de a Instritinh

N

i,

prin urmare, nici acea

te ur ot oa rnuili ds te al a

de a revoch legatul. Ca i In cazurile precedente, legatul controversi.

va fi Insg, caduc daca, la moartea testatorului, lucrul legat
n'a redevenit proprietatca lui. Prin urmare, din doug, lucruii
unul: siu, la moartea testatorului lucrul legat se gasete
In patrimoniul lui i, In asemenea caz, el se va luh de legatar, fiindel neexistand Instrainare, nu poate sg, existe niei
revocare; sau lucrul legat 1 Instrainat de tutor n'a reintrat
In patrinioniul testatorului i, In aemenea caz, lega,tul este

stins, ca O cum lucrul ar fi perit (art. 927), iar legatarul

nu va aN eh drept la valoarea lucrului, pentruca aceasta valoare nu i-a fot legatit. Acestea sunt adevaratele prineipii 2).
Laurent, XIV, 221; Demolombe, XXII, 238; Troplong, III,
2)95; Baudry et Colin, II, 2774, 2775; Aubry et Rau, VII,
725, p. 55, text i nota 46; T. Iluc, VI. 380, 381; Pand.
fr., y cit., 9568; Trib. Bziers, Cr. judiciar 1914, No. 26
(ea observ. noastra).

Contra,: Duranton, IX, 459; Coin-Deli4e, op. cit., art. 1038, No. 3, pag. 503, 504; Mass-Verg,
III, 502, p. 299, text i nota 19; Zacharim, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, 725, p. 395, nota 17 (ed. Anschtitz).
(1) Cpr. Planiol, III, 2836; Baudry et Colin, II, 2703. Vezi i
8 tpr, p. 392, nota 3.
12) Vezi Laurent, XIV, 222; Beltjens, III, art. 1038, No. 5;
Dernolombe, XXII, 239; Acollas, II, p. 591; Aubry et Rau,
VII, 725, p. 530; Baudrv et Colin, II, 2776; T. Huc, VI,
381; Pand. fr., r cit . 9569 urm.; Cas. fr. D. P. 62. 1. 321;

Sirey, 62. 1. 923; Pand. chron., IV (anii 1860-1869), 1.

100, etc. Cu toate acestea, chebtiunea este controversaa. Unii,

428
Aotinnea in

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAPIT. V. S-a VIII.

ART. 923.

Dacl se va ,stabill cl tutorul testatorului a instrAinat

lucrul legat spre a face ea legatul sl fie cadue, legatarul va aveh in contra tutorului o actiune in daune,
bine inteles in urma, mortei testatorului (1.
Am vIzut cI instrlinarea voluntarl, din partea testa-

danne a legatarulni. anume

Cazul eind
instritinarea
este inexis-

tenet. Controversii.

torului, a lucrului lega,t, atrage revocarea testamentului, chiar

cand Instrlinarea este null in setts de anulabild. Aceastl

solutie nu mai este insl admisibill de cilteori instrAinarea
este null in sens de inexistentd. Astfel, re % ocarea nu are
loe, dacii, instrAinarea s'a flcut printeo donatiune sgvArsitl
flrI i tdeplinirea formelor legale; clei, in asemenea caz, donatiunea fiind inexistentl, neantul nu poate produce niciun
efect art. 1168 ' . Ve7i supra, p. 421, nota 2 .

Donatinne neaeceptatIL de
donatar. ControversK.

Aceeas solutie este admisibill si in cuurile ciind donatiunea n'a, fost aceeptatl de donatar, pentrucA farit acceptare, donatiunea nu are fiintl (art. 814) 3.
intre care Duranton (IX, 460), sustin, In adeviir, cri instritinarea Aviroith', de tutor produce revocarea legatului, pentrucL
el reprezint4 pe testatorul interzis (Factura tutoris, fa tutu
pupilli), iar altii cred di, legatul nu este, in asemenea caz,
nici revocat, nici caduc. Vezi Troplong, III, 2096.
Cpr. Baudry et Colin, II, 2776, in .fine; Dernolombe, XXII,
240; T. Hue, VI, 381, etc.
Cas. rom. oi C. Focoani, Dreptul din 1880, No 64 oi Bult.

1886, pag. 506; Thirv, II, 479; Arntz, II, 2153; Laurent,
XIV, 226, 231; Demt;nte et Coltnet de banterre, IV, 185
bis II; Troplong, III, 2092; Saintesps-Lescot, V, 1643;

Mass-Verg, III, 502, p. 298, nota 16; T. Huc, VI, 383.

Contra: Mourlon, II, 886; Marcad, IV, 176; Demolombe,
XXII, 277; Beltjens, III, art. 1038, No. 17; Aubry et Ran,
VII, 725, p. 5.23, text oi nota 40; Arntz, II. 2153; Devilleneuve, nota in Sirey, 48. 2. 337; Bayle-Illouillard asupra
lui Grenier, III, 345 bis, nota a, p. 71 urm., Baudry et Colin,
II, 2767, etc.
(8) Laurent, XIV, 231; Arntz, II, 2153; T. Huc, VI, 383; C.
Paris, D. P. 48. 2. 129; Sirev, 48. 2. 337 (cu nota lui DeContra: Nlarcad, IV, 176; Mass-Verg, loco
villeneuve).
cit., pag. 298, nota 16, in medio; Demolombe, XXII, 228;
Troplong, III, 2088; Aubry et Rau, loco it., p. 523, nota 40;
Baudry et Colin, II, 2768; Devilleneuve, nota in Sirey, 48. 2.
337; C. BLrdeaux, D. P. 59. 2. 119; Sirey, 59. 2. 142, etc.
Vezi asupra acestor dou, controverse, Pand. fr., y cit., 9505
unit.; Rpert. Sirey, v Testament, 1437, 1438. Cpr. Cas.
Palermo, La Lege din 1888, 1, p. 810, etc.

INSTRILVAREA. LUCRULUi LEGAT.

Este adevarat c

429

ART. 923.

unii autori admit contrariul, Ins/

aceasta solutie trebue respinsti, fiindca, o donatiune facuta

sub semnittura privata sau neacceptata, juridiceste vorbind
este neantul,
neantul nt poate s produca, efecte. Altfel,
ar trebui sa, se decid c i fAgaduinta verbal facuta de

testator, de a di euiva lucrul legat, ar revoeh testamentul,

ceeace nu poate fi admis un singur moment (1).
Revocares, donatiunei pentru neindeplinire de sareini, Conditia rezo-

pentru ingratitudine sau survenire de copii, n'ar Impedith lutorie.

insa revocarea testamentului, fiindca, dupa, cum qtim, cbnditia rezblutorie nu Impedica revocar ea de a aveh !be (3).
Dar dacti donatiunea, spre a produce revocarea testa- bazai and
mentului, trebue, eel putin dupa unii, sa fie existenta, se ctun:ittrroanre708
admite In genere ca, In privinta contractelor Cu titlu oneros, este milli.
precum: vanzarea, sehimbul, etc., ele adue revocarea testa- Controvers&
mentului, en toate ct actul care ar constath Instrainaroa ar
fi nul, daca ea ar puteh fi dovedita prin alte mijloace;
pentruca, In specie, nu mai este vorba de un act solemn,
precum este donatiunea, ci de un act nesolemn, in care
actul scris nu este cerut ad solemnitatem, ci numai ad pro-.
bationem. Astfel, dei actul autentic, care constata vanzarea
ori schimbul, ar fi nul pentru vicii de forma, totuq legatul
va fi revocat, pentrucit Instrainarea exista independent de
aetul autentie, care s'a incheiat pentru stabilirea ei, dad,
aceastit Instrainare poate fi dovedita prin alte mijloace de
proba 3.
Art. 923 nu se aplica, cu toata generalitatea terme- Legetele 'la
nilor sai, decat la legatele de corpuri certe qi determinate
In individualitatea lor (in ipso individuo), nu Insit qi la cele
care au de obiect lucrurile determinate numai In specia lor,
sau o suma de bani. Deci, data testatorul a legat, fara,
alta desluire, un cal, instrainarea tuturor bailor sai nu va
produce revocarea ace,stui legat, caci nu se poate zice
In cazul de fatal s'a Instrainat obiectul legat, dupa cum se

ear:a

Cpr. Arntz, II, 2153, in fine. Vezi supra, p. 420, nota 6.

Cpr. Laurent, XIV, 231.
(8) Laurent, XIV, 226; DemolombP, XXII, 226; Pand. fr., vi) cit.,

9504. Cr. C. Rouen si Cas. fr., D. P. 45. 1. 293; Sirey,

45. 2. 654. Vezi ns& Troplong, III, 2092, care face o confuzie regretabil5. intre actele solemne qi cele eu titlu oneros.

430

Adjudeearea
provizorie.

Neaplie. art.

923 decit la
legatele singuiare.

COD. CIV.

CART. III.

TIT. IL

CA PI T. V.

S-a VII I.

ART. 923.

exprima art. 923, fiindca el n'a legat unul din caii siii,
ci un cal in genere (t).
Adjudecarea provizorie a unui imobil nu atrage, de
asemenea, revocare,a legatului acestui imobil (2).

Din cele mai sus expuse rezulta, ca art. 923 se aplica,

numai la, legatele singulare, nu lug qi la cele universale
sau cu titlu universal, fiindca, aceste din urma legate nu
au de obiect un lucru determinat in ipso individuo, dupit
cum prasupune acest text, ci universalitatea bunurilor ce
testatorul va lash la moartea sa, sau o fraetiune din aceasta
universalitate. Deci, daca lucrurile instrainate nu se mai
gasesc In succesiunea te,statorului, legatarul nu le va putea,

cere, Insa el va aveh drept la ele indata ce vor reintra in

Vfinzarea

unui imobil
ffiefind parte

patrimoniul testatorului 3 .
In baza acestor principii se decide, cu drept cuvant,

ca vanzarea facuta de testatpr a unui hnobil facand parte

legat universal, nu a trage revocarea ace,stui legat,
chiar daca pretul vanzarei ar consista, lute renta viagera

dintiun legat dinteun

universal.

Legatul cod-

atei disponibile.

constituita in folosul testatorului (4.

S'a decis insa el, legatul cotitatei disponibile este re-

vocat prin donatiunea ulterioara a tuturor bunurilor coinpunand aceasta, eotitate, facuta, de testator unei alte persoane 5 .

(1) Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1876, p. 251; Thiry, II, 479;
Laurent, XIV, 228; Demolombe, XXII, 234; Aubry et Rau,
VII, 725, p. 524; Beltjens, III, art. 1038, No. 13; Planiol,
III, 2843, 2; Baudry et Colin, II, 2779; Pand. fr., y cit.,
9541; Rpert. Sirey, y Testament, 1445, precum si alte autoriati citate acolo.
(2) Beltjens, III, art. 1038, No. 22; Arntz, H, 2151.
(3) Thiry, II, 479; Mourlon, II, 887; Arntz, II, 2151; Marcad,
IV, 178; Acollas, II, pag. 591; Laurent, XIV, 228; Demolombe, XXII, 235; Planiol, III, 2443, 2; Baudry et Colin,
II, 2778; Troplong, III, 2094; Aubry et Rau, VII, 725,
p. 524, 525, text si nota 45; Mass-Verg, III, 502, P. 300,
text si nota 23; Pacifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile
italiano, VI, p. 560, text qi nota 3; T. Huc, VI, 380; Beltjens, III, art. 1038, No. 13; Pand. fr., y cit., 9543; Rpert.
Sirey, No Legs, 482 urm, si y Testament, 1446, etc.

(9 Vezi Pand. fr., y cit., 9544 urm.; Baudry et Colin, II,

2778, in fine, etc.
(5) Cas. fr. D. P. 57. 1. 254; Sirey, 57. 1. 754.

4.14TE FAPTE CARE CONSTITUESC 0 REVOCARE TACITA.

431

Faptele prin care testatorul a irnanifestat In mod implicit

intentia de all revoci testamentul.

DO legea nu vorbete deal de revocarile tacite mai Regulele mai

expuse nu
sus expuse, se admite Insa, cu toate acestea, ca regulele pre- sus
sunt !imita-

vazute In aceasta privinta nu sunt limitative, pentruca re-

tive.

vocarea este Inainte de toate o cliestie de voinO, i de inten0e,

care se apreciaza In mod suveran de judecatorii fondului (4).

Astfel este, de exemplu, distrugerea, lucrului legat din Distrugerea

catre tespartea testatorului sau, dupa cum se exprima art. 907 din detator
a lucodul Calimicli (724 C. austriac), prefacerea lui Intru atta erului legat.
intru clit sa se piarda IR totul forma Ili numirea lui cea dintaiu,
pentruca aceasta distrugere sau prefacere dovedete intentia

revocatorie Inteun mod mai energic cleat Instrainarea lucrului legat 2. (('pr. art. 892 2 C. civil italian 3.)
Astfel, d ica testatorul a distrus vasul legat, legatarul

Exemplu.

nu va puteh cere nici vasul, nici materialul lui. Nave

autem legata dissoluta, neque materia, neque navis debetur".

(L. 88 2. Dig., XXIII, De legatis

III) (4).

Schimbarile acute de testator pentru reinoirea, repa-

Schimtairile

vocarea legatului 5. Si navem legavero, et specialiter meam

adscripsero, eamque pro parte totani refecero, arind eadem
nianente, nihilominus rect a legatario vindicaretur" 6 .
Un alt mod de revocare tacita a testamentului consista

repararea luerului legat.

pentra
rarea sau Imbunatitirea lucrului legat, nu atrag Insa re- foute
reinoirea san

Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1901, No. 81, p. 645.

Vezi a. upra acestui caz special de revocare, pe care legiuirile
strrtine, afarg de codul austriac (art. 724), 11 tree sub acere,
Roguin, Tr. de droit civil compar (Successions), III, 1451,
prig. 427.

Arntz, II, 2154; Acollas, II, p. 591; Thiry, II, 480; DemoImnbe, XXII, 244; Pand. fr., V) cit., 9606, etc.
Cpr. Arntz, II, 2154.
Cpr. Domar, Lois civiles dane lcur ordre naturel, VI, 538,
No. 16 (ed. Carr din 1824); Arntz, II, 2154; Beltjens, III,
art. 1038, No. 21, etc.
L. 24 4, Dig., XXX, De legatis L Vezi si L. 65 2, Dig.,
loco cit., unde se zice: Si donuts fuerit legata, licet particulatim ita refecta sit, ut nihil ex pristind, materiet, supersit,
tamen dicemus utile manere legatum. At si, ea domu destructec,
aliam eodem loco test ator cedificaverit, dicemus interire legatum,

nisi aliud testatorem sensisse fuerit adprobatum".

Distrugerea
testamentului.

432

C. C. CART. I/I.

TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. REVOC. TACITA.

In distrugerea testamentului de cltre Insuq testatorul (1); citci

te,stamntul neavand fiintl deck sub conditia de a exist?),

un act scris Investit cu toate formele legale, testamentul nu

mai existI de cateori actuI care-I constatA nuli mai are

Distrngerea

fiintg, (2). Acest mod de revocare exista atat la Romani (3),

cat 0 In dreptul nostru anterior (1).
Testamentul olograf mai cu seama, care se aflI In ma-

testamoloentului
nile testatorului, poate fi distrus cu cea mai mare uprintl.
graf.

Distrugere,a acestui testAment consistl In arderea sa,u ru-

perea lui, sau numai In qtergerea dispozitiilor sale, ori a

unui element constitutiv, precum este data sau semnItura
kart. 859). In acest din urmg, caz, testamentul Intreg este
revocat C.
Vointa testaPen tru ca faptul ruperei sau tergerei sg, cuprindii o
tornlni de a-tti
distruge testa_ revocare a testamentului, se cere Insl ca el al fi fost tildementnl. plinit cu voint6 i intentia de a revocit dispozitiile sale

(consulto), cu qtirea i vointa testatorului, dui-A cum se exVezi asupra acestui mod de revocare, pe care eodul actual
nu-1 mentioneazg, Roguin, op. cit., III, 1444 nrm., p. 422 urm.

C pr. Thiry, II, 481; Arntz, II, 2155; A collas, II, p. 591;
Bandry et Colin, II, 2782; Planiol, Ill, 2843. 3; T. Hue,

VI, 384; Laurent, XIV, 238; Beltjens, III, art. 1035, No. 21
bis, P. 320 qi art. 1038, No. 33 urm.; Demolombe, XXII,
248; Aubry et R,au, VII, 725, p. 526; Zacharite, Handbuch
des fr. Civilrechts, IV, 735, p. 489 (ed. Crome). Cpr. C.

Nimes, D. P. 95. 2. 357; Sirey, 96. 2. 126. Vezi supra,

p. 408.

C. Calimach.
C. german.

Art. 2255.

C. anstriae.
Art. 717.

Vezi Dernburg, Pandekten, III, 94, p. 179; Windscheid,

Lehrbuch des Pandektenrechts, III, 564, pag. 286, text i
nota 8, etc.
Cpr. art. 903 urm., ili 997 3, lit. e, C. Calimach. Vezi qi
art. 2255 C. german. Ctind testatorul a distrns titlul testamentar san a &cut in el schimbAri prin care in mod obinuit se exprimA vointa, zice 2 al acestni text, se presnpune
cA el a avnt intentia de a-si revocit testamentul: so wird vermutet, dass er die Aufhebung des Testaments beabsichtigt
habe". CAnd testatorul vreis, sA revoaee dispozitiile sale, fArA

a face altele, zice art. 717 din codul austriac, el trebue s

le revoace in mod expres, fie verbal, fie inscris (mfindlich
oder schriftlich), sau sA distrugA actul (oder die Urkunde
vertilgen).

(6) Cpr. Bandry et Colin, II, 2788; Planiol, III, 2843, in fine.
Vezi si C. Nimes, D. P. 95. 2. 357; Sirey, 96. 2. 126, etc.

433

FAPTELE CARE CONSTITUESC O REVOCARE TACITA...

prima art. 905 din codul Calimach; caci revocarea n'ar

existh de cateori testamentul ar fi fost distrus din intmpiare, din imprudenta sau nebgare de searna, ori din accident, incosulto, dupa cum se exprima legea romana 4);
sau intr'un acces de nebunie, mente captus (2 ; ori daca el
ar fi fost distrus de un tertiu, ar tirea si ordinul testatorului ; caci, In toate aceste cazuri, legatarul va puteh

stabili prin toate mijloacele, chiar prin martori si prezumptii,

existenta gi cuprinsul testamentului

Testamentul distrus de un tertiu, J'ara stirea testato- Dietrugerea

rului, este deci valid, ramanand s se stabileasca cuprinsul Qteiartaearntesiltarlto-

1111. lIat ein Dritter das Testament zerstiirt oder entsiegelt,

ralui.

so bleibt es (vorbehultlich des Beweises seines Inhalts) bei

Kruften", zice Zachari

Legatarul, care produce testamentul rupt sau sters, Dovada ce intrebue s dovedeasca ca, distrugerea sau stergerea lui este cumbI
lega"
tarulm.
accidentan i ca, prin urmare, testamentul nu este revocat

art. 1169 5.

Judecatorii fondului apreciaza In mod suveran daca Cheetie de

fapt.

L. 1 1, Dig., De his gucc in testamento dclentur, indicuntur

rel inscribuntur, 28, 4.
L 20, Dig., De injusto, rupto et irrito facto testamento, 28, 3.

( ) Vezi Thiry, II, 481; Arntz, II, 2155; Laurent, XIV, 239;

Demolombe, XXII, 248; Maread, IV, 179; Baudy et Colin,

II, 2787; Duranton, IX, 466; Troplong, III, 2107; Aubry

et Rau, VII, 725, pag. 526; Zacharite, Handbuch des fr.
Ciritrechts, IV, 735, pag. 490, text si nota 7-a; Pand. fr.,
u cit., 9580, etc. Mandatul dat de testator altuia spre a distruge testamentul sAu, echivaleazA eu faptul propriu al tes-

tatorului: Doch steht der Auftrag des Testators zur Vernichtung bezw. Verstammelung seiner eigenen Handlung gleich",
zice Zacharite, op. cit., I.V, 735, p. 490, nota7-a (ed. Crome).

(4)

Thiry, II, 481; Arntz, II, 2155; Laurent, XIII, 113 urm.;
Baudry et Colin, II, 1867, 2787, 2793; Planiol, III, 2680,
3843, 30; Rpert. Sirey, y Testament, 1468, 1787 si autoacolo. Cas. fr. D. P. 82. 1. 299; Sirey, 83.
1. 127. Vezi i supra, p. 30, text si nota 2.
Op. cit., IV, 725, p. 393, nota 7, in fine (ed. Anschtitz);

ritAtile

735, p. 490, nota 7 a, ab initio (ed. Crome). Cpr. C. apel

Venetia, Sirey, 1902. 4. 21 si Cr. judiciar din 1903, No. 44
(cu observ. noastrii).

Laurent, XIII, 186 urm. si XIV, 239, in fine; Demolombe,

XXII, 254; Beltjens, III, art. 1038, No. 33, etc.
65105

28

434

C. C. CART. 111. TIT. H.CAP. V.

S-a VIII. REVOC. TACITt.

distrugerea testamentului este accidental it sau dacit ea a fost

facuta de testator cu intentia de a revoch legatul

Judecatorii apreciaza, de asemenea, care qtersaturi sunt

de naturit a produce revocarea i care nu 2.

Dovada testimoniall i a prezumptiilor este in tot..11ijloacele de
probit.
deauna admisibill pentru a se stabil ca ruperea sau tergerea a fost facuta de un tertiu sau de testator, cu sau
fara intentia de a revoch testamental .
Cazul mulct
Daca data i semnatura testamentului olograf nu sunt
data i sem- 4.,s
ci numai unele din dispozitiile sale, numai aceAte
nItt.;rtaerire.sunt
dispozitii vor fi revocate . Sine dubio, ceteram partem
Cazul cand
testamentul

testamenti valere", ziee Ulpian 5 .

Daca testamentul distrus consista intr'un singur exem-

sau, daca fiind mai multe exemplare, testatorul le-a

redactat in distrus pe toate, nu mai incape indoiala ca el a inteles a-I

olog-raf, fiind

mai multe
D are

unexuelimsaul
ma uu 1 tree mdai

revoch. Ce trelme sa decidem in caz cilnd te,stamentul olograf

mai fiind scris in mai multe exemplare, unul sau mai multe
din ele au ramas intacte? La Romani, motenitorii legitimi
ienl e

tacte. Contro- puteau, in asemenea caz, sa dovedeasca c testatorul a a% ut

versa.

intentia de a revoch testamental i de a mun intestat...,

ut intestatus moreretur 6, solutie pe care unii ar voi s'o
admita i astAzi 7 .
_kcea,sta parere este insa inadmisibul, pentruca intruca
exista un exemplar nedistrus al testamentului, investit eu
toste foimele legale, el face dovada depliva despre dispozi-

e) Cas. fr. Pawl. Priod. 88. 1. 70; Sirey, 88. 1. 78; D. P.

88. 1. 139. Cpr. Baudry et Colin, II, 2783. Vezi supra, p. 38.
(2) Demolombe, XXII, 252; Pand. fr., v jt, 9590, etc.

( ) Laurent, XIV, 242; Demolombe, XXII, 253. Vezi supra,

nota 3 dela p. 408, 409.
(4) Cpr. Aubry et Rau, VII, 725, p. 527; Laurent, XIV, 245;
Demolombe, XXII, 251; Troplong, III, 2111; Arntz, II, 2155;

Baudry et Colin, II, 2788; Pand. fr., y cit., 9588, etc.

(a) L. 2, Dig., De his gum in testamento delentur, 28, 4.
L. 4, Dig., loco cit. Vezi si L. 1 5, Dig., D bonorum
possessionibus secundum tabulas, 37, 11, unde se zice a daci
testatorul si-a fkut testamentul in dublu exemplar, din care
unul exist i altul s'a pierdut, testamentul este presupui
existent: Si quis in duobus exemplaribus fecerit testamentum,
et aliud exstet, aliud non exstet, tabulcv exstare ridentur,
petique potest bonorum possessio".

C'pr. Toullier-Duvergier, III, partea I-a, 664, p. 368 um.

FAPTELE CARE CONSTITITESC 0 REVOCARE TACITA.

435

iile defunctului, i din distrugerea unui singur exemplar nu C. austriac

se poate deduce revocarea actului de ultima vointa. Mild

Art.;41, in

din mai multe exemplare conforme, unul singur a fost

distrus, zice art. 721, in fine din eodul austriac nereprodus
In codul Calimach , nu se poate deduce revocarea actului de
ultima iointa : so kann man daraus auf keinen Widerruf
schliessen" .
Dovada

testimonial

i a prezuniptiilor nu este deci Neadmiterea

admisibilit pentru a stabill ca testatorul, care a distrus un mpreoebiesiletesiti-e

original, a al ut intentia de a le distruge pe toate qi de a prezumpt?ilor.
inuri intestat, asemenea dovezi nefiind admise spre a stabili
reyocarea unui testament investit cu toate solemnitatile

cerute de lege
Exista, cu toate acestea, un caz in care, prin exceptie, Dovedirea
us
fdeeldo
consolutia de mai sus este inadmisibila, i anume: atunci cand ra
de un
testatorul, loind sa, distruga toate exemplarele testamentului tertiu.
sau, unul din ele ar avea, Inca fiinta prin frauda unui

tertiu, ca,re, abuind de increderea lui, ar fi pastrat un

atare exemplar, In loe de a-1 distruge. Aceasta frauda va
putea, fi dovedita priu ()rice mijloace de proba, adeca: atAt
prin martori cAt i prin prezumptii 2.
Principiile de mai sus, relative la revocarea tacita a Aplic. la toate
testamentele.

(1) Arntz, II, 2155; Laurent, XIV, 243; Demolombe, XXII,

249; Marcad, IV, 179; Aubry et Rau, VII, 725, P. 526,
527; Maas-Verg, III, 502, p. 296, text qi nota 9; Baudry
et Colin, II, 2790; Saintesps-Lescot, V, 1647, p. 123; Pand.
fr., 0 cit., 9585; C. de apel din Venetia, Sirey, 1902. 4. 21
i Cr. judiciar din 1903, No. 44 (en observ. noastrk). Vezi
ilia Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 735, p. 490,
text i nota 9, dupri, care judecAtorti vor decide chestia In
fapt (qurestio facti et voluntatis). Acest autor adaogii ins,
(loco cit., nnta 9) a, la caz de indoialg, dibtrugerea unuia
din mai multe exemplare ale testamentului, nu dovedete revocarea, efind testatorul le posed, pe toate. In dubio ist die
Zerstarung des einen von mehreren Testamentsexemplaren
unerheblich sofern der Testator sie alle im Besitze haite".
(2) Aubry et Rau, VII, 725, p. 526, nota 51; Detnolombe, XXII,
250; Baudrv et Colin, II, 2791; Laurent, XIV, 244; Troplong, III, 21.13; Pand. fr., 10 cit., 9587; Beltjens, III, art. 1036,
No. 36; C. Caen, Sirey, 41. 1. 516 i Rpert. Dalloz, 0
Dial). entre-vifs, 4291, nota 2; C. apel Venetia, Sirey, 1902.
4. 21 i Cr. judiciar din 1903, No. 44 (en observ. noastrii), etc.

436

C. C. CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII. = REVOC. TACIT.X.

testamentului prin distrugerea lui, se aplica nu numai testamentelor olografe, dar i celor autentice i mistice
Revoc. testaMai intgi, neat privete testamentul autentic, existand
mentului aucloud
originale, unul in mana pArtei i altul la tribunal
tentic.
(art. 8 i 12 L. p. autentif. actelor)(1), distrugerea exemplarului atlat in mana testatorului nu este suficientit, revocarea tacitl a acestui testament neputandu-se efectuh, cleat
prin desfiintarea celui de al doilea original plistrat in arhil a
tribunalului 2
Exemplarul

afiltor In arhiva tribunelului.

Aa dar neprezentarea originalului atlittor In mana

pitrt.ei nu lasI a se presupune revocarea testamentului autentic.
cat timp celalalt exemplar, afhltor in arhiva tribunalului, este

intact i nedistrus 3.

Cum se va puteh deci revoch testamentul autentic,

atunci cand testatorul nu va voi &I faca alt testament?
Testaiorul se va prezenth inaintea tribunalului, care 1-a auten-

tificat, i va manife,sa intentia de a-1 re. och, In totul sau

Vezi supra, p. 117 ai tom. VII al Coment. noastre, p. 232,
nota 1 precum ai deciziile citate acolo.

Cpr. Laurent, XIV, 240; Demolombe, XXII, 255, 256;

Troplong, III, 2115; Arntz, II, 2155; Marcad, IV, 179;

Baudry et Colin, II, 2789; Aubry et Rau, VII, 725, in fine,

p. 528; Pand. fr., y cit., 9594, 9595, etc.
Curtea din Bucureati, hotrind cfi originalul este numai
actul fncredintat prtilor, iar nu qi acel trecut in registrele
tribunalului, care ar fi numai o copie, a decis a distrugerea
originalului afltor In milna testatorului se consider ca o
revocare tacit& a testamentului, fr ea s se ating de actul
afltor in arhiva tribunalului qi e, prin urmare, nu se poate
admite reclamatia unui legatar fro,cut, In virtutea unui testament a clrui copie s'a scos din registrele tribunalului.
Dreptul din 1886, No. 50. Cpr. ai Cas. rum. Bult. S-a I-a,
anul 1873, p. 42 urm. Aceast solutie, eontestabil chiar,sub
codul civil, fnaintea promulgrei legei asupra autentificlirei
actelor, sub care actele autentice se transcrieau Intr'un registru ai se semnau de prti, deal aceast formalitate nu erk
atunei prescris de niciun text de lege, este cu desfiviraire
inadmisibil astzi, fat, Cu art. 12 din legea pentru autentificarea actelor din 1886-1887, uncle se spune In mod categoric e qi e.xemplarul remas in arhiva tribunalului este un
original, de pe care prtile pot, cu cheltuiala lor, s sew&
copii legalizate.

C. Bucureati, Dreptul din 1891, No. 39.

FAPTELE CARE CONSTITUESC 0 REVOCARE TACITA.

437

In parte. Judecatorul va Inchei un proces-verbal constatator al vointei testatorului, facand mentiune despre el pe
marginea testamentului. Alt mi.iloc nu avem de a esi din
Incureatura.

Cat pentru testamentul mistic, ruperea de catre tes- Revocares testator a plicului In care el se gasete Inchis, ar face ea el tammeisnttiuelni
sa nu mai fie valid ea atare, pentruca li lipsete unul din
elemetele sale esentiale art. 864 , solutie care erh admisa
i la Romani
Testamentul mistie (cerrado) este presupus revocat, zice C. spaniol.

art. 742 din codul spaniol, cand se gasWe la domiciliul

testatorului cu coperta sau eu peeetile rupte, sau cu semna-

Art. 742.

tura .judeeittorului stearsa ori anulata. Testamentul este Msg.

valid, data se dovedete ca aceste neregularitati au fost

&cute !Ara 1 ointa sau tiinta testatorului, sau pe cAnd el
se afl, In stare de dementa".
Dacti ruperea plicului sau a sigiliului ar proven Insa Faptul unui
din faptul unui tertiu, fara consimtimantul testatorului, tertiu.
testamentul mistic nu va fi considerat ea desfiintat, fiindea,
In asemenea caz, ar lipsi intentia de a-1 revocA. Si linum
quo ligate sunt tabule, incisum sit; si guidon alius contra
voluntatem testatorisinciderit,bonorum possessio peti potest" 2).

Legatarul ar puteh deci, In asemenea caz, sa faca Art.1198g 1.

do l ada acestui fapt prin martori sau prezumptii, fiind vorba,
In specie, de un delict civil art. 1198 1 3.
In once caz, testamentul mistic ar ramaneit, In ase- Validitatea
menea caz, valid ea olograf, daca ar fi In intregimea illi. testamentului
ca olograf.
scris, datat i semnat de mina testatorului art. 859 4).
,Solitum ei probemus remedium, sanc'entes, si guidem testator linum vel signacula inciderit, vel abstulerit, utpote ejus
voluntate mutata, testamentum non valere". (L. 30, in medio,
Cod, De testamentis, et queinadmodum testamenta ordinentur,
6, 23). Vezi si L. 1 10, Dig., De bonorum possessionibus
secundum tabulas, 27, 11.

L. 1 10, Dig., loco cit., 27, 11. Vezi si L. 30, in medio,

Cod, loco cit., ende se zice: Si autem ex alia quacungue

causa hoc contigerit, durante testamento, scriptos heredes ad

hereditatcm rocari".
Laurent, XIV, 241; Bau lry et Colin, II. 2793, etc.
Laurent, XIV, 241; Demofoinbe, XXII, 258; Troplong, III,
2116, 2117; Duranton, IX, 470; Marcad, IV, 179; Baudry

438

C. c.

CART. III. TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.REVOC. TESTAM.

Revocarea prin Incetarea cauzei care a motivat legatul.

Dr. roman.

Cu toate ca, In lipsa, de imprejurari i indicii, care sa

denote intentia revocatorie a testatorului, revocarea, tacita
testamentului nu poate fi dedusa din simple conjecturi, totui

legile romane admisese ca legatul se considera, ea rerocat

sou ca fiind caduc, de cAteori cauza, care 1-a cleterminat, a
lncetat prin Tulsa fapta testatorului.
Astfel, legatul facut unui executor testamentar, In aceastit

calitate, erh revocat cAnd testatorul rAnduise, printr'un tastament posterior, un alt executor testamentar 1 .
Tot astfel, legatul facut de testator unuia din como-

tenitorii sal, In scop de a stabili o perfeeta egalitate titre

acest motenitor i un altul, care primise i el un agemenea
legat, se consider ca revocat daca testatorul retractase

aceasta din urma dispozitie, InstrainAnd, de exemplu, luerul

care faceh obiectul ultimului legat
Dr. actual.
Solutiile de nrai sus sunt admisibile gi astazi, cAci a
mentine legatul in asemenea cazuri, eAnd starea de lueruri
care I-a provocat nu mai exista, ar insemnh, a nu tine nicio
socoteall de caracterele sale esentiale .
Acestea sunt cazurile de revocare tacita, pe care judeInimicitia
Intre
legatar
cAtorii
pot sa le admita In dreptul actual; altele nu existA.
tp testator.

Astfel, revocarea tacita nu s'ar mai puteA deduce astazi din inimicitia sau dumania, oricAt de gravit ar fi (capitales vel gravissimce inimicitice) ce ar fi intervenit intre legatar i testator,
In urma facerei testamentului L. 3 11; L. 29 si 31 2, Dig.,

De adimendis vel transferendis legatis, 34, 4

4 ,

nici din

et Colin, II, 2792; Aubry et Rau, VII, 725, in fine, p. 528;

Pand. fr., yo cit., 9596, etc. Vezi ai supra, p. 107, text i n. 1.
(') Cpr. L. 30 2, Dig., De adimendis vel transferendis leyatis
vel fideicommissis, 34, 4.

L. 25, Dig., loco cit.

Cpr. Pothier, Introd. au titre des testaments, I, 130, p. 449
ai Don. testamentaires, VIII, 302, pag. 312; Thiry, II, 485,
in fine; Arntz, II, 2156; Laurent, XIV, 292; Demolombe,
XXII, 245 urm.; Aubry et Rau, -VII, 725, p. 526; Pand.
fr., u cit., 9599 urm.; Troplong, III, 2.103 urm., etc.
Cpr. Furgole, Tr. des testaments, III, P. 460, 461, No. 107;
Pothier, op. si loco supra cit., Demolombe, XXII, 262; Pand.
fr., y cit., 9604, etc.

REVOC. PENTRU SURVENIRE DE COP1I. INADMISIBILITATE.

cauzl cit testamentul ar fi pret vechiu i

439

Codul actual a

admis, ce e drept, o perimare a testarnentelor privilegiate

(art. 871, 873, 882 , ins, aceasta exceptie confirml toemai
regala generalit: Excepti o firm at regulam in casibus non
exceptis, dupit eum se exprima Bacon In aforismele sale.
Revocarea testamentelor pentru survenire de copii testatorului (art. 836 urm.). Inadmisibilitate.
La Romani, testamentul neproducAnduli efeetele sale Dr. roman.
decilt sub conditia de a euprinde o instituire sau o desmo-

tenire nominativl a copiilor nIseuti sau eare se vor nate

In N iitor, se intelege dela sine clt nasterea unui copil,
netrecut In testament, _fAceh ea acest testament sl fie consi-

derat ea ruptum (1.

Dupa art. 986 i 997 3 lit, a din codal Calimach, c. Calimach
testamentul erh de asemenea rumpt dacii, in urma facereiql C. Caragm
lai, se nIte un copil, solutie admisl atzlt in codal austriac
In baza acestor principii, Pothier (VIII, p. 312) decida Revoc. legaa legatul fAcut de stApin unui servitor se considerit ca revocat, tului flcut de
dacg, testatorul mai tArziu a dat, pe acesta din urmA afarl, din etalpftn,
servitorului sii,u.
cauza purtArilor sale incorecte, fusil. tot Pothier adaogl (loco cit.),
eil revocarea nu este presupusA atunci cAnd servitorul a eit
singur din serviciu, pentrucA nu mai putei servi sau spre a se
stabill, cu consimtimintul stApAnului sAu. Bugnet, comentAnd

pe Pothier adaogA (loco cit., nota

a solutia acestui din
urmit autor ar fi admisA qi astAzi,
1)' dac stiipinul ar fi zis:
las servitorului meu atila"; ea ar fi InsA, dup.& acest autor,
foarte indoelnicA, dacil legatul ar fi conceput in termenii
urmAtori: ,las atAta cutArui ..., i apoi ar fi adAogat: servitorul meu".

Demolombe, XXII, 260; Pand. fr., y cit., 9609.

Codul
Teodosian (L. 6, De testamentis), admisese, ce e drept, o

perimare a testamentului prin expirarea termenului de 10 ani

(lela data lui, fusa Justinian a modificat aceastA lege, cerind
In aceastA privintA o declarare de schimbare a vointei testatorului. Sancimus si quis legitimo modo condidit testmentum,
et post ejus confectionem decenium profluxerit, si quidem
nulla innovatio, vel contraria voluntas testatoris apparuerit,
hoc ene firmum". (L. 26, ab initio, Cod, De tcstamentis, etc.,
6, 23).
Instit., De exheredatione liberorum, 2, 13, 1

440

c. c. CART. 111. TIT. II. CAP. V. S-a VIMART. 836

URIII.

cat si In codul Caragea : Se stricil diata de

tot, ziee art. 40, partea IV, capit. 3 din acest cod, ciind
neavand, cel ce-o face, copil mai dinaintea mortei sale, se
va naste dupg, moartea lui copil, de care In diatil, nu se
(art. 778

face pomenire".
C. Andr.
Doniei.

Codul Iui Andr. Donici dispune, de asemenea,

diata nu se tine in seaml ciind In urma ei se la naste

eopil, mostenitor viu, 1ntreg si la vreme" art. 26, cap. 35 .
Dacd se va naste copil, testamentul este gata, /ice o leche
maximI germanit. Wenn's Kind gabore nist, ist das Tes-

Dr. englez.

Dreptul aetual.

C. italian.
Art. 888.

tament schon gemacht" 2

0 lege englezl din 1837, inaplicabill in Scotia, merge si
mai departe, admittind cit testamentul se revoaeit chiar prin
eas,toria subsecventl a testatorului, indepedent dacit s'au
nAscut sau nu copii din aceastA ciisltorie

Ce trebue sA decidem In legislatia noastra actuall?

Nasterea unui copil, In urma facerei testarnentului, este ea
o cauzl de revocare a acestui testament, dupit cum este o
eauz5, de levocare a donatitmei art. 836 urm. ? Itilspunsul
trebue s5, fie negatit. Art. 836 i urm. din codul ci%il
Cpr. art. 888 din coditl civil italian, care admite, de asemenea.

revocarea de drept (di diritto) prin existenta ori survenirea

unni eopil sau descendent legitim al testatorului, chiar postum,

legitimat sau adoptiv (per l'esistenza o la soiwavregnenza

di un figlio o dise,endente legittimo del testatore, bench postumo

o leyittimato o adottivo). latti cum un autor apreciazi aceasta

inovatie a legiuitorului italian: A ceastrt dispozitie a legei

italiene este un omagiu adus sentitnentelor celor mai adevirate i mai respectabile ale inimei omului, i insisi economitii,
care resping, in materie de donatiune, revocarea pentru ram&

de survenire de copii, pentrucrt ei nu voesc a admite nicio

calla, de rezolvire a drepturilor reale, n'ar aveit, clupts, parerea noastr, nicio rafiune bine euvntati, de a respinge
aceast5, coma de revocare in materie de dispozitii testamentare". T. Hue, Le code civil italien et le code Napolion, I, p. 226,

No. IV, in fine. Mai vezi asupra acestui text, Ricci, Corso
teorico-pratico di diritto civile, III, 251, 251 bis, p. 579 urm.
(ed. din 1907, revzna de Michele Battista).
Vezi Chaisemartin, Proverbes et maximes du droit germanique, p. 434 (ed. din 1891).
Court of Sessions din Scotia, J. Clunet, anul 1906, p. 848
Dreptul din 1906, No. 67, pag. 535 (cu observ. noastrI).
Vezi qi supra, p. 394.

REVOC. PENTRU SURVENIRE DE COPII.

INADMISIBILITATE.

441

fiind, In adevAr, o dispozitie exceptionall, trebue sA fie

strict miirginite la cazurile anume previtzute i nu pot fi
InthAe la testamente. Testamentul fiind un act eminamente
revocabil

art. 802, testatorul nu are decAt s1-1 revoace

de cateori s'a nIscut un copil In mina facerei lui, i nu

erh nevoe ca legea, A, fi declarat, In specie, testamentul
revocat de drept; pe Mud In privinta donatiunilor, legiuitorul trebui sl vie In ajutorul dgruitorului, caci donatiunea
fiind, In principiu, irevocabill art. 801 , el nu puteh s6
revie asupra dispozitiei sale. Apoi, In favoarea acestei
solutii mai militeaz4, i un argument de text, caei art. 930
din codul civil trimetndu-ne la art. 830 qi 831 din aeela
cod, relative la revoca,rea donatiunilor pentru inexecutare
de sarcini i ingratitudine, prin aceasta lnsu a Inteles a
exclude, In pril inta testamentelor, revocarea pentru survenire
de copii. Testamentul va subzisth deci, cu toate ca, In

vrma faeerei lui, s'ar fi nIscut un copil, rAmnnd ea acest

eopil sa cearI, la timpul oportun, redueerea dispozitiei testamentare, care i-ar atadt rezerva
Asemenea revocare n'ar puteh fi admisl nici pentru Eroarea testaConcauzit de eroare, chiar cand testatorul ar fi murit f/r1. a torului.
troveni.
qti el femeea lui a Miscut un eopil sau a ritmas Ingreunatl 2,
( ) Vezi In acest sens, Thiry, II, 482; Arntz, II, 2157; Laurent,
Principes, _XIV, 246 4i Droit civil international, VI, 311,
p. 529; Marcad, IV, 204; Mourlon, 11 ,901; Aubry et Rau,
VII, 724, p. 508; Mass-Verg, III, 485, p. 237, nota 1;
Zacharhe, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 709, p. 345,
nota 1 (ed. Ansehiitz), 719, p. 427, nota 1 (ed. Crome);
Demolombe, XXII, 263; Baudry et Colin, II, 2822; Troplong, III, 2207, in fine; Demante et Colmet de Santerre, IV,
201 bis V; Pand. fr., e cit., 9610 urm. ai toti autorii. C.
Paris, Dreptul din 1913, No. 70, p. 559 (eu observ. noastrii).
Vezi ai tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, pag. 491
(ed. a 2-a).
(2) Vez! In acest sens, Arntz, II, 2157; Beltjens, III, art. 1036,
No. 40; Aubry et Rau, loco cit., p. 508, text 4i nota 5; MassVerg, loco supra cit., p. 237, nota 1; Demolombe, XXII,
284; Demante et Colmet de Santerre, loco supra cit.; Laurent,
XIV, 246; Baudry et Colin, II, 2823; Pand. fr., e cit., 9614;
C. Alger, D. P. 80. 2. 36; Sirey, 80. 2. 75. etc.
Contra:
Pothier, Tr. des donations testamentaires, VIII, 294, p. 307
(ed. Bugnet); Troplong, III, 2209: Saintesps-Lescot, V, 1716,

442

C. C. CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII. ART. 836 IIRM.

eu toate ca, In asemenel cad., legea ar fi trebuit st admitit

revocarea.
Cazul eind

Testamentul numai atunci ar putea sa fie anulat pentru

cfind din Insisi termenii

()mares testa-

torului ar re- eroare, cel putin dupa unii,

zulti din in- sau din natura dispozitiilor
sili termenii

ce el cuprinde, ar rezulth ea
testamentului. testatorul n'a dispus prin act de ultima vointa, dealt din
ControversI. cauza convingerei ce el ave a ca nu lasa niciun copil In
Adoptiunea.
Controversii.

urma lui
S'a zis citsi adoptiunea ar revoch dispozitiile anteriGare
ale adoptAtorului 2 Ae,easta solutie este Insa, cu drept cuvant, respinsa atAt de doctrina ctsi de jurisprudenta. Adoptiunea nu poate ave a de efect revocarea legatelor fitcute

inaintea ei de ctitre testator, nici In baza art. 923, ea neput:And fi asimilat5 unei Instrainari In sensul textului suscitat, desi adoptatul mosteneste pe adoptator; caci dreptul
de succesiune nu este conferit In specie, ea In caz de institutie contractuala 3, prin vointa dispunatorului, ci prin
efectul legei art. 315 M.
p. 205, 206; Chabot, Quest. transitoires, v Testameni, 9,
No. 2; C. Limoges et Douai, Sirey, 44. 2. 82; Sirey, 43. 2.
69 si Rpert. Dalloz, v Disp. entre-vifs, 4314, nota 3.
In acest din urmit sens se pronunt& jurisconsultul Paul,

Dr. roman.

proclamand nulitatea ultimelor dispozitii ale unui militar care,

In necunostint. ett femeea sa erit ingreunat, nu mentionase

in testamentul sAu pe copilul ce ea purt& in sinul ei. Miles

in supremis ordinandis, ignarus uxorem esse prcegnantem,
ventris non habuit mentionem; post mortem patris
nata,
rumptum esse testamentum apparuit, neque lego,ta deben".
(L. 36 2, Dig., De testamento militis, 29, 1).
Aubry et Rau, loco cit., p. 509, text si nota 6; Demolombe,
XXII, 264, in fine; Pand. fr., y cit., 9615; Chaisemartin,
Proverbes et maximes du droit germanique, p. 434, 435.
Contra: Laurent, XIV, 246.
Vezi Marcad (care revine asupra primei sale opiniuni), III,

art. 960, No. 727 si 735 737.

Instit. eontractuall.

(8)

Institutia contractual& revoack din contra, testamentul ante-

rior. Vezi supra, nota in fine dela p. 423.

(') Laurent, XIV, 247; Beltjens, III, art. 1036, No. 40; Mass&
Verg, III, 502, p. 291, nota 13; Aubry et Rau, VII,

725, p. 522; Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 1038,
No. 15; C. Montpellier, Sirey, 42. 2. 347 si &pert. Dalloz.
v Adoption, 202, nota 1, etc.
Si fiinda vorbitn de adoptiune, vom mention& ad i o

REVOCARE JUDICIA.R.i, SAU JUDECITOREASCI.

II.

443

Revocarea judiciari sau judecitoreascii.

Am vazut supra, p. 393, ea revocarea testamentului

poate fi voluntara i judiciara sau judecatoreasca.
Am vorbit pama, acum de revoearea voluntara a testa- Revocarea TO-

torului, care ponte fi atat expre,/ cat si tacita. Am exa-i

lrue snxt as ri it,a ceixt

minat eahurile de revocare expresa i aeele ale revocarei

tacite. In capitolul de fa ne vom ocuph despre revocarea
judiciara sau judecatoreasea.
Revoca rea judiciara sau judecatoreaseii este acea care Revocarea in-

se 1)1onun0 de justitie, In urma mortei testatorului, dupa di ciante.Deficererea motenitorilor sau a altor parti interesate. Ea este
provocata prin faptul legatarului, pe eand revoearea voluntarit, fie expreql. fie tacita, despre care am vorbit pang
acum, provine din faptul testatorului.
Cauzele care pot sit autorim3 justitia sit pronunte re- Diferitele
ocarea unui testament, sunt prevazute de art. 930, 931 o ecaaruzuddeicrieavro-x.
sunt In numar de trei: 1 neexecutarea sareinilor impuse
de testator leg,atarului

; 2 nedemnitatea legatarului i 3 In

fine, ingratitudinea lui.

decizie foarte recentA a Curtei de casatie (3 Decembrie 1913), Copiii adoptaan you.care pune in principia c copiii adoptatului au personal TO- tului
tiune la sueeecatinne la succesiunea adoptAtorului, si aceasta rezultA atiit din siunea adopscopul esential al contractului de adoptiune, care este ca ado- tatorului. Con-

patorul sA-si creeze o familie, iar adoptatul sA devie civilmente fiul adoptittorului, eta si din spiritul dispozitiilor legei
in aceastA materie. (Cas. S-a I, deeizia No. 724 din 3 De-

troversX.

cembrie 1913). Jurisprudenfa romecnci din 1914, No. 2, p. 17,

C. de casatie s'a pronuntat de mai multe ori in acest sens.

Vezi Saptdmdna juridicli din 1912, No. 1 si Dreptul din 1912,

No. 23, precum si Bult. 1911, p. 1911, p. 1910. Chestiunea

este ins& foarte controversatit. Vezi tom. II al Coment. noastre,

(1)

p. 409, text si nota 1, precum si tom. III, partea II, p. 128,

ad natant (ed. a 2-a), etc.
Sarcina nu trebue sl fie confundatA cu condifia, ca toate ert, Deoseb. titre
uneori, ambele euvinte sunt intrebnintate unul pentru altul sareing, ki eonditie.
(cpr. art. 830, 832) (vezi Furgole, Tr. des testaments, II,
No. 4 si 5, p. 125); cici dad, indeplinirea sarcinei ca si a
conditiei este neapAratA pentru ea legatul situ producl efectele
sale, legatul flicut sub o sareinit se distinge de acel fa'cut sub

o conditie in aceasta cit sarcina nu suspendA dreptul legatarului i nu-1 impedicA de a cere de indatii predarea legatului.
Cpr. T. Hue, VI, 236. Vezi supra, pag. 318, 319 si tom. IV,

444

C. C.

CARTEA IH. TIT. II.

CAP1T. V.

S-a VIII.

ART. 930, 931.

Art. 930.
Aceleasi cauze care, (lupa art. 830 si dupg, cele
dintiti doug dispozitii ale art. 831, autorizg cererea de revocatiune
a donatiunilor intre vii, vor fi primite si la cererea revocatiunei
dispozitiunilor testamentare. (Art. 655, 829, 830, 832, 931 C. eiv.
Art. 1046 C. fr.).
Art. 931. Dacit cererea de revocatiune este intemeiatg pe o
injurie gravg, fcutg memoriei testatorului, actiunea va trebui stt
fie intentatit in curs de un an din ziva delictului. (Art. 831, 833,
930 C. civ. Art. 1047 C. fr.).
1 Revocarea testamentului pentru neindeplinirea sarcinilor impuse
de testator (art. 830, 832, 930).
Conditie rezolutorie tacitA.

Prin trimeterea ce art. 930 face la art. 830, legea a

pus pe aceea treaptg. legatele i donatiunile oneroase, subInteleggnd In ambele liberalitAti conditia rezolutorie Lacia;

cAci, dupg, cum se exprimg art. 897 din codul Calimach

709 C. austriac), Insgrcinarea se socotete ca o eonditie des-

leggtoam. Actiunea revocatorie din art. 930, In materie de

legate, ca i cea din art. 830, In materie de donatiuni, ice
foarte bine Curtea din Iai, nu este decgt aplicarea principiului din art. 1020, 1021 C. civil, care pro ede rezolutiunea ca subInteleasg., de diteori una din pgrti nu-i Indeplinete sarcina ce-i este impusg, de testator sau dgruitor t.

Este adevdrat di legatul nu este, ea donatiunea, un contract, Insg nu mai putin adevgrat este cl motenitorul consimtind a predh legatul cu sarcina ce-1 afecteazg, iar legatarul consimtind, prin acceptarea legatului, a execut sarLegatele care
an de obiect

un fapt.

In ce poste sil
consiste sarcina.

partea I, p. 314, nota 3. Cpr. Dalloz, .Nouveau code civil

annot,I1, art. 1046, 1047, No. 2 si autoritgtile citate acolo.
Nu trebue, de asemenea, sg confundgm legatele, care au
de obiect un fapt, cu sarcinile ce testatorul poate A impue
mostenitorilor sgi. Cpr. Dalloz, op. cit., No. 5 urm.
Legatul este cu sarcintt sau insgrcingtor de citteori testatorul are sit facg un lucru determinat, sau stt da un lucru
unui tertiu. Sarcina poate sg consiste fntru a nu face sau a
nu d, un lueru (in non faciendo). Dalloz, op. si loco cit.,
No. 3 si 4; T. Huc, VI, 236. Vezi asupra legatelor cu sarcing (sub modo), supra, p. 315 urm.
(I) C. Iasi, Dreptul din 1905, No. 12, consid. dela p. 97, col. 2.
Vezi si Cas. rom. Bult. 1912, p. 657. Inda priveste revocarea
donatiunilor, vezi tom. IV, partea I, p. 421, 422.

REVOC. PENTRU NEINDEPLINIRE DE SARCINI.

ART. 930, 931.

cina impusa, acest concurs al consimtimantului constitue un

fel de conventie sinalagmatica, In care conditia rezolutorie
poate fi subinteleasa (art. 1020)(1).
Revocarea legatelor fiind supusa regulelor dela dona-

445

Aplic. reg-n-

dela dotiunile Intre vii, se va aplich In specie tot ce s'a spus In lelornatiani.
tom. IV, partea I, sub art. 830 si 832 (p. 420 urm.).
Astfel, In materie de legate, ca si In materie de do- Acordares
termen
natiuni 2, judecittorii pot acordh legatarului un termen de unui
de gratie.

e;ratie pentru a executh sarcina impusa prin te,stament (5).

Din similitudinea ce existit Intre legate si donatiuni reculta o consecinta admisa de WO autorii, si anume: ca
decittorii fondului stint In drept sa cereeteze si A, precizeze
sarcinile impuse legatarului, aprecierea lor scapand de sub

Chestie de
fapt.

once control al eurtei de casatie, afara de cazul, bine inteles, clnd, sub cuvant de interpretare, ei ar denatur vointa testatorului 4 .

0 altit consecinta, asupra careia exista Mg discutie, Aprecierea

care
este ca, tot judecatorii fondului sunt In drept sa decida, sarcinilor
atrag 0 care
iaras farit niciun control, Ezi sit determine care dintre sarci-

nile impuse de testator vor atrage

revocarea legatului 5.

si

ca,re nu vor atrage

nu atrag

revoc. legatului.

In ()rice caz, neindeplinirea sarcinilor sau modalitatilor Ne1ndeplinirea sarciprescrise prin dispozitiile unui testament poate dh loe la re- nilor
provevocarea legatului, In favoarea mostenitorilor de sange, indi- nite din fortA
majorli.

Cpr. Laurent, XIV, 248; Pand. fr., y cit., 9618, etc.

Vezi in privinta donatiunilor, tom. IV, partea I-a, p. 427,
text si nota 3.
Cas. rom. Bult. 1912, eonsid. dela p. 659; Cas. fr. Dreptul
din 1906, No. 6, p. 40.
Vezi supra, p. 168, 170, etc. Cpr. Baudry et Colin, II, 2798.
(9 Baudry et Colin, II, 2799, 2800; Aubry et Rau, VII, 727,
pag. 546; Cas. fr. D. P. 61. 1. 264; Sirey, 61. 1. 435. Cpr.
Cas. fr. Sirey, 89. 1. 295; Trib. Namur, Pand. Priod. belges,
Contra.: Laurent, XIV, 252, dupe%
anul 1890, No. 510.
care revoearea trebue se, fie pronuntate de justitie, oricare
ar fi neinsemnatea sarcinei; inse Curtea de casatie din Franta
observe. cu drept caveat a, in specie, fiind vorba de intentia
testatorului, aceaste intentie trebue se. fie respectatl. Or, in
unele cazuri, ea ar fi, din contra, violate, dace' judecetorii ar
fi obligati a revoeit testamental pentru inexeeutarea orickei
sareini. Ei trebue deci stt aibe. dreptul de a apreci care a
fost intentia defunctului.

446

C. C. CARTEA III.

TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. ART. 930, 931.

ferent daca neindeplinirea acelor moda1it5ti provine din faptul

legatarului sau dinteun caz fortuit ori fort5, majorit, sub conditia Ins5 ea testatorul sl fi subordonat meutinerea legatului
la Indeplinirea acelor modalitA,ti; cu alto cuvinte, trebue

modalit/tile, care afectea2,6 legatul, s6 fi fost cauza impuli determinantl a liberalitAtei . Dupg art. 829, 830
si 930 C. civil, zice foarte bine Curtea din Iasi, neIndeplinirea
sarcinilor, modalitAtilor sau clauzelor sub care s'a fIcut o dispozitie testamentarl, atrage revocarea ei In favoarea celoi
siv

In drept, fie a, ar proveni din faptul sau negligenta legatarului, fie dinteo imposibilitate relatil sau absoluta, fie,
In fine, dintr'un caz fortuit sau dinteo fortI majorI - .
Persoanele

care pot cere

revoc. lega- tine
tub:1i p. nelndeplinirea
sarcinilor.

P inerea In
Intirziere.
Co ttroversI.

Execut. sareinei.

Stabilimente
publice.

Dreptul de a cere dela, justitie re N ocarea legatului apar-

tuturor acelor arora legatul poate s foloseascit. Acestia

sunt mostenitorii de &Inge, and sarcina a fost impusI unui
legatar universal, In int resul unui tertiu sau al Insus testatorului; aeei obligati la plata legatului Insitrciator; acei chemati a luh, legatul pentru cazul and legatarul nu 1-ar primi
sau nu 1-ar putek primi art. 804 , etc. .
Chestiunea de a se sti daa, cererea In revocare a unui
te,stament, pentru neIndeplinire de sarcini, este sau nu supusA
punerei In Intarzier.. a legatarului este, dupA, cum stim, controversatg, ca i In materie de donatiuni .
Acel care are drept a cere revocarea testamentului,
poate s concludii, In mod principal, la executarea sarcinilor .

De ateori este vorba de stabilimente publice, se admite MA c aceste stabilimente nu pot fi obligate la Indeplinirea sarcinilor peste emolumentul ce ele primese 6.
(I)

Cas. rom. Bult. 1905, pag. 1036 urm. i Dreptul din 1906,

No. 8, p. 60 urm.

(-) Dreptztl din 1908, No. 29, p. 227 urm. (ea observ. noastr5.).

Arntz, II, 2159; T. Hue, 1, I, 401; Demolombe, XXII, 267;

Troplolig, III, 2194; Mass-Verg, III, 504, p. 306, nota 3,
in fine; Pand. fr,, y cit., 9620 urm., etc.
Vezi tom. IV, partea J-a, p. 434 (ed. a 2-a).
T. Hue, VI, 26 si 401; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 3
bis; Demolombe, XXII, 268 qi alte autoritAti citate in tom. IV,
partea I, al Coment. nonstre, p. 429, nota 4.
(6) Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 3 Lis: Pand. beiges, y
Etablissenzents publics (dons et legs), 192 urm.; Laurent,
Supplnzent, 1%, No. 364, p. 291, lit. A, etc.
(3)

REVOCAREA PENTRU NEDEMNITATEA LEGATARULUI.ART. 930, 931.

De chteori sarcina este impusa legatarului Ike() obligatie de a face ceva (in faciendo), se va aplich art. 1075,
dupg, care once obligatie de a face sau de a nu face, se
preschimbit in daune, la caz de neexecutare din partea debitorului. Creditorul rametne Insa liber, daca nu se multumeste cu daunele la care are drept dupa art. 1075, sa cearil

447
Aplie.

art. 1075
C. civil.

executarea directa a obligatiei contractata de legatar prin acceptarea legatului 1 .

Actiunea In revocare pentru neindeplinire de sarcini

se prescrie prin 30 de ani, conform dreptului comun
art. 1890 2).
Cht pentru efectele actiunei In revocare, vom aplich
principiile expuse la donatiuni, pentruca In privinta neIndeplinirei de sarcini, legea asimileaza In totul revocarea legatelor cu acea a donatiunilor 2.

Aplic.

art. 1890.

Efectele act.
In revocare.

2 Revocarea testamentului pentru nedemnitatea legatarului (art. 831

1 si 2 1 art. 930).

Donatiunea Intro vii se revoaca, dupa, art. 831, pentru Rev?eaFea do'

ingratitudinea donatarului In trei cazuri, si anume: 1 cand ztratatiiltadodirapea.

donatarul a atentat la viata donatorului; 20 clad dona- donatarului.

tarul s'a flea culpabil catre donator de delicte, cruzimi

sau injurii grave;

30 si, In

fine, cand donatarul refuza,

fara, cuvhnt, alimente donatorului.

heat priveste a treia cauza de revocare, adeca refuzul Refuzul. de a

de a d, alimente, legea nu puteh s'o aplice la revocarea

d isaTeaaplyinceanretea.

testamentelor, pentruca legatarul neprimind nimic dela te- la testamente.

stator In timpul vietei acestui din urma si, prin armare,

nedatorindu-i In aceasta calitate alimente, nu poate fi lipsit

de legatul su, sub cuvant ca ar fi refuzat de a alimenth

pe testator 4. De aceea, art. 930 nu vorbeste decht de cele
dintai doua cauze de revocare, prevazute de art. 831, adeca:
1 de atentatul la viata testatorului 5), si 2 de comiterea, in
(i) Laurent, XIV, 251.
(2) Thiry, II, 483; Marcad, IV, 202; Laurent, XIV, 254. Vezi
tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 433, text si n. 4.
(8) Vezi tom. IV, partea I-a, al susziselor Comentarii, p. 422 urm.

(4) Baudry et Colin, II, 2812; Planiol, III, 2854, etc.

(6) Pentru ca atentatul la viata testatorului sit' fie o cauzA de

448

C. C.

CARTEA III.

TIT. II. CAPIT. V.

S-a VIII. ART. 930, 931.

priviMa-i, de cielicte (1), cruzlini sau injurii grave. Tribunalele

apreciaza gravitatea delictelor, cruzimilor i a injurillor 2).

Astfel, s'a decis, cu drept cuvAnt, c constitue o in-

Parlisirea barbatului de .

catre sotia ...Julie gravit, de naturit a autoriz revocarea unui legat, piirAsirea de cWe femee a bitrbatului sin, atins de dementA

Sensul envintului deliete.

revocare a testamentului, trebue ea legatarul si fi avut, In

timpul comiterei actului, libertatea sa morali. Cp. C. Dijon,
Pand. chron., V (anii 1870 1877), 2. 73. Vezi si tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 442 urm.
(I) Prin delicte se intelege atilt delietele in contra averei eat si
In contra persoanei testatorului. Vezi tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 445, 446. Cpr. T. Huc, VI, 402; Laurent,
XIV, 256; Pand. fr., y cit., 9649; Dallo; iVouoeau code

(2)

Neaplic., in
specie, a
art. 703 C.
civil.

Adulterul

unni din sot

legatar al
celnilalt Controversa.

civil annot, II, art. 1046, 1047, No. 73 urm.; Trib. Lyon
. ,
D. P. 67. 3. 31, etc.
Vezi tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 446.

Incit priveste sustractiunile comise de legatar, se decide, in

genere, ei deciderea de care este lovit mostenitorul de singe,
care a dat la o parte sau a ascuns lucruri de ale succesiunei
(art. 703), nu se aplici legatarului autor al unei san mai
multor sustractiuni; pentrucii, in specie, fiind vorba de o dispozitie penali, aceasta dispozitie este de stricti interpretare
si nu poate fi intinsi la alte cazuri deck acele anume previ-

zute de lege. Ponalia non sant extendenda. Cpr. Laurent,

XIV, 258; Pand. fr., yo cit., 9650; Demolombe, XXII, 274;
Aubry et Rau, VII, 727, p. 547, nota 6;
Nouveau
Dalloz'
code civil annot, II, art. 1046, 1047, No. 78.
Trib. Anger.,
D. P. 69. 2. 140. Vezi si tom. III, parten II-a al Coment.
noastre, p. 324, ad notara (ed. a 2-a).
Cat pentru adulterul unuia din soti, legatar al celuilalt,
el eonstitue o cauzi de rovocare, chiar dad, sotul testator ar

fi avut cunostinth despre acest delict si nu 1-ar fi denuntat antorittilor competente. Nu este ad l vorba, in adevir, de pedepsirea adulterului, pentru ea si se ceari denuntarea sotului

ofensat (art. 270 C. pen.), ei este vorba de revocarea nnei

liberalitti de care sotul culpabil de adulter s'a ficut nedemn.
Vezi in acest sens, Tribun. Saverne (Zabern) si C. Colmar,
Rpert. Dalloz, v Choee jugge, 48, p. 230, nota 2; Laurent,
Contra: T. Hue, VI,
XIV, 264; Pand, fr., vo cit., 9650.
402; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 14; Rpert. Dalloz, v0
Div. entre-vifs, 4305; C. Besaneon, D. P. 45. 2. 170, etc.,
dupi, care birbatul fiind singur in drept a denunti adulterul
sotiei sale, n'ar fi cuviincios ea mostenitorii lu si poati
provoc un asemenea scandal, condusi numai de un spirit de
cupiditate. Vezi asupra acestei controverse, Dalloz, Nouveau
code civil annot, II, art. 1046, 1047, No. 84.

REVOC. PENTRU NEDEMNITATEA LEGATARULUI. ART. 930, 931.

449

sau de alta, boala, grea i incurabill, i neIndeplinirea datoriilor ei catre dhnsul(1).

Legea a permis motenitorilor testatorului sau celor-

Motivele

lalte persoane interesate, de a revoch legatul pentru nite Pacetnitrunue."::

fapte petrecute In timpul vietei testatorului, fiindea ac,est nate In perdin urma a putut A nu ail)/ cunotinta de ele sau, cuno-71nrai1int
scAndu-le, a putut sa, nu OA timpul neeesar de a-i re- legatarulu.
voch testamentul, atunci, de exemplu, cand el ar fi cazut
victima atentatului comis de legatar. lata motivul pentru

care actiunea nu se mai nate de asta data, ea la donatiuni, in persoana testatorului, ci In persoana motenitorilor
sau legatarilor sai, care, pentru cele dintai doul cazuri prevazute de art. 831, vor puteh cere revocarea legatului, daca
testatorul n'a iertat ofensa primita dela legatar, fie In mod
expres, fie In mod tacit 2 .
Chestiunea de a se ti daca testatorul a iertat sau nu chestie deofensa, este o eliestie de fapt de resortul excluziv al aprefaPt*
cierei instantelor de fond.
Persoan 4e Insareinate cu plata legatului nu pot ierth Ben.qarea la
o ofensa, pe care ele n'au suferit-o, Insa pot renunth la ac- act. efanrerevotiunea In revocare, prin predarea legatului(3).
(') C. Lige, Pasicrisie beige, 1877, 2, 11 si Belg. judiciaire,
anul 1877, pag. 392; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 16.
Aceasta decizie pune in principiu A mostenitorii au un an
pentru a exercitii actiunea in revocare, si ex acest termen nu
curge deck din ziva in care liberalitatea testamentartt a ajuns
la cunostinta lor. Vezi asupra acestui din urm punct, infra,
p. 451.
Cpr. C. 1.43on, D. P. 76. 5. 396, No. 4; Dalloz, Nouveau
code civil annot, II, art. 1046, 1047, No. 94 si autoriatile
citate acolo. Proba iertiirei incumb6 legatarului si se poate
face prin once mijloace, chiar si prin martori. Vezi Marcad,
IV,203; Laurent, XIV, 270; Demolombe, XXII, 287; Mourlon,

II, 902; Duranton, IX, 476; Pand. fr., vo cit., 9678 urm.;

Dalloz, op. qi loco cit., No. 100, etc.

Exist insK, cu toate acestea, un caz in care legatarul n'ar Art. 280
civil.
puteii. fi admis a dovedi iertarea ofensei, si anume: acel previtzut de art. 280 C. civil; pentruck in asemenea caz, revocarea
a avut loe de drept, Met interventia justitiei. Cpr. Demolombe,
XXII, 288; Pand. fr., v Don. et testaments, 9680. Vezi in

privinta art. 280 C. civ., infra, p. 450.

Cpr. Laurent, XIV, 271; Demolombe, XXII, 291; Duranton,

IX, 478, etc.
65105

29

C.

450
Trintetere la

C. C. CART. III.

TIT. II.

C AP. V.

S-a VIII.

ART. 930, 931.

Cele &LIAM &tug cauze de revocare ale legatelor pentru

artC..83ci1Vixi1.rm. nedemnitatea legatarului, fiind acele previtzute de art. 831

urm., nu avem decAt sit ne referim la cele spuse sub aceste

texte (I).
Pereoanele
Aceastl actiune apartine tuturor acelor citrora legatul
Care MI Mt.
in revocare. t,"'"te sl foloseasel, In caz de revocare. Ace.ltia sunt: moq-

Art. 832.

Revocare de

tenitorii testatorului, legatarii, fie chiar cei particulari, Mgreinati Cu plata legatului, etc. (2.
Revocarea legatelor, ea i acea a donatiunilor, nu are
loe de drept, ci se pronuntl, In regulg generalA, de justitie,
dupl cererea celor interesati (art. 832) 3).

Existl Ins, cu toate acestea, un eah In care dispozi-

tiile testamentare sunt revocate ipso jure, fitrA interventia

justitiei, i anume: In cazul previtzut de art. 280 C. civil,
In care sotul, In contra clruia s'a pronuntat diN ortul pentru
eauzl determinatit, pierde toate avantagiile stipulate In favoarea sa de eltre celalalt sot, fie prin contractul de elsltorie, fie In timpul disltoriei.
Sensul cavantini, in adevair, el cuvantul avant,' gii, cire figureahlt
tului.avn.ntagn din In art. 280 C ' civil, cuprinde once liberalititti, atlt cele acute
*
Art.
arePt280.

art. 280.

prin donattunt, cftt i cele Acute prin testaments (3 .

(I) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 435 um.
(2) Vezi Thiry, II, 483; Arntz, H, 2161; Laurent, XIV, 267; Demo-

lombe, XXII, 292; Troplong, III, 2202; Dnranton, IX, 482;

Bandry et Colin, II, 2813; Dalloz, ouveau code civil annot,

II, art. 1046, 1047, No. 93. Contra: Aubry et Rau, VII,

727, pag. 548, text si nota 8; Saintesps-Lescot, V, 1708,

P. 492 urm., dupil care actiunea in revocare n'ar apartineit,
ea si in materie de donatiuni (art. 833), deeftt mostenitorilor
universali, reprezentanti ai testatorului.
Ac,eastii din urmit solutie este tns inadmisibil, pentrucli
nu se poste zice e asemenea actiune are de scop rttsbunarea
unei injurii (vindictam spirans), de oarece injuria n'a fost
Mend mostenitorilor, ci testatorului. Asemenea actiunea ne
mai fiind asazi personaltt, dupa cum er/i la Romani, trece la
mostenitori i, ea atare, apartine tnturor acelora cArora revocarea poste sit foloseasa.
Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 35; Laurent, XIV,
273; Demolombe, XXII, 280 si toti autorii
(4) Vezi tom. II, p. 176 (ed. a 2-a) si la autoriatile citate acolo,
adde: Laurent, III, 304 si XIV, 266; Demolombe, IV, 527 bis
si XXII, 281; Vigi, I, 495; Troplong, III, 2198; Aubry et
Ran, VII, 724, p. 509, text si nota 7; Pand. fr., y Divorce,

REVOC. PENTRU NEDEMN1TATEA LEGATARULUI. ART.

930, 931.

451

Revoearea poate fi opus a i pe cale de exceptie, eat Rerocarea

pe eels
tiny actinnea nu este incit preserisl (art. 941), mai Inainte opueli,
de exceptie.

de a se fi predat legatul, ea mijloe de aparare In contra

legatarului, care cere predarea lui.

Actiunea In revocare pentru nedemnitatea legatarului Preserierea
Contrebue sa fie exereitata In termenul de un an, prevAzut de actiunei.
troversX.
art. 833
eitei art. 832 i 834 fiind, dupa parerea generan, aplicabile In specie, nu este nicio ratiune de a nu se
apnea i art. 833, care orga,nizeaza actiunea revoeatorie, la
care implicit ne trimete art. 930 (2.
(1),

Termenul de un an nu va Ineepe Insa a curge cleat De e.ind enrge

prosdin ziva mortei testatorului, pentruea el fiind liber de a-i termenul
e/1141e/. Conrevock legatul In tot timpul vietei sale art. 802), nu se trovereli.
poate zice c prescrip0a a Inceput a curge contra lui. Actione nundum nata, non currit prcescriptio 3 .
Cu toate acestea, chestiunea este controversata, i unii
sustin ca termenul de un an poate curge In timpul vietei testatorului, dacit el a avut cunotinta despre delict (art. 803 (4,
iar altii susOn c. termenul de un an curge din ziva eDmiterei
delictului, sau din ziva In care acest delict a parvenit la cunotinO, te.tatorului, i In caz cAnd el n'ar fi avut cunotinta
2663 i vo Don. et testaments, 9666; Beudant, Cours de droit

civil franai8, H, 426; T. Hue, II, 404; Vigi, I, 495, etc.

Cu toate acestea, s'a zis inaintea Consiliului de Stat di, de
clteori legatarul a omorit sau s'a incercat s omoare pe testator, actiunea revoca.torie poate fi exercitatA in tot timpul
ct poatt fi exercitatA tI i actiunea pentru urmArirea crimei
comisl de dlinsul. Arntz, II, 2161.
Vezi in acest sens Thiry, II, 483; Demolombe, XXII, 285;
Lanrent, XIV, 268; Aubry et Rau, VII, 727, p. 550, text
Qi nota 12; Zacharite, Handbuch deg fr. Civilrechts, IV, 737,

pag. 504 (ed. Crome); Demante et Colmet de Santerre, IV,

101 bis I soi II; Planiol, III, 2856; Duranton, IX, 479; Pand.
y cit., 9674, etc.Contra: Marcad, IV, 202; Troplong,
III, 2204; Mass-Verg, III, 504, p. 307 (text); Vazeille,
Prescription, II, 725, p. 361 urm. (ed. din 1832), etc., care
aplicA, in specie, prescriptia dreptului comun (art. 1890)
(argument din discutia urmatA, inaintea Consiliului de Stat).

(') Cpr. Laurent, XIV, 269; Duranton, IX, 480; Bayle-Mouillard

&supra lui Grenier, Don. et testaments, III, 355, nota a, p. 106

y cit., 9675 urm.
urm. Vezi asupra acestei controverse, Pand.
(4) Cpr. Demolombe, XXII, 286.

452

COD. C1V.CARTEA II!.

TIT. II.

CAP. V. S-a VIII. ART. 932.

despre deliet, din ziva mortei testatorului sau din ace,a In

care delictul a ajuns la cunogtinta mogtenitorilor(1).
Aceasta distinctie este, In once caz, inadmisibill, pentruca

nu apartine interpretului de a Intinde sau de a restrAnge

timpul In care o actiune poate fi exercitata 2 .
Art. 833 dela donatiuni fiind aplicabil gi la testamente,
ajt. revocarea
poate fi ceruta, numai In contra legatarului ne-

Aplic., in
s8p3e3ciec,.

demn, nu Insit gi In contra mogtenitorilor sai; pentrucii, In

specie, este vorba de o actiune penal, pe care art. 833 o

autoriza numai In contra donatarului ingrat, nu Insa gi
In contra mogtenitorilor srti, precum s'a spus mai sus 3.
30

Revocarea testamentului pentru ingratitudinea legatarulul

(art. 931).

In fine, testamentul poate fi revocat de justitie, tot dupa

dineraul1lief:Ma- cererea celor interesati, pentru o injurie grava adusii memoni testatorului, adeca: pentru un act culpabil, relativ
testator, comis de legatar cu intentia de a ultragi memoria
Ingratitn-

acestui din urma. Dupa cum vedem, este vorba, In specie,

de un caz de ingratitudine, lar nu de nedemnitate, pentruca
legatarul s'a facut culpabil catre binefacatorul sau, in urma
gratificeirei sale; pe cand In cele doul cazuri prevazute de
art. 831 gi 930, lega,tarul este nedemn, iar nu ingrat, fiindca
faptele de care el s'a facut culpabil stint anteric are gratificarei sale 4. De aceea, autorii disting cazurile de nnocare
ale testamentului pentru nedemnitatea legatarului de acele
revocare pentru ingratitudinea lui.
Neaplic. art.

931 la dona-

Acest caz special de revocare, pr,vazut de art. 931, se

tinni. Contro- ulica dupa

vereL
natiuni, degi

cum gtim, numai la legate, nu lug gi la dochestiunea este foarte controversata

(') Aubry et Rau, VII, 727, pag. 451, text si nota 13. Cpr.

Planiol, III, 2856 si Cas. belg. (12 Decembrie 1889), decizie

eitatrt in Pand. fr., y0 cit., 9677. Vezi si Bandry et Colin,
II, 2815, 2821.
(2) Cpr. Pand. fr., y0 cit., 9677.
(8) Cpr. Demolombe, XXII, 293; Pand. fr., v8 cit., 9669. Vezi
si tom. IV, partea I. P. 466 (ed. a 2-a).
Cpr. Baudry et Coln, II, 2819; Laurent, XIV, 255; Demolombe, XXII, 271, etc.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 450, text.

REVOC. PENTRU INGRATITUDINEA LEGATARULUI. ART. 930, 931.

453

Care sunt faptelc de natura a constitul o injurie grava Faptele ca,re

constituesc o
adusa-memoriei testatorului? Nieio regula nu poate fi for- injurie
grava.
mulata, in ac,easta privinta. Tot ce se poate zice este c ju- Aprecieres
decatorii fondului apreciaza In mod suveran gravitatea in- judecatorilor.
juriei i).
Sustragerea unor lucran i de ale succesiunei, comisa in Sustragerea
lucruri
urma mortei testatorului, nu constitue, de bung seama, nicio deunor
ale succeinjurie la memoria lui; pentruca dei acest fapt este imoral, siunei.
totui el nu este indreptat de .itt in contra motenitorilor(3).
Tot astfel, faptul din partea legatarului, instituit prin- Desfiintarea
testatr'un testament, de a desfiin* In urma mortei testatorului, unui
ment posteun testament posterior, nu atinge intru nimic memoria acestui

rior. Act. in

din urina, ci conferg, numai legatarilor instituiti prin al

doilea testament, dreptul de a cere despagubiri dela autorul
acestei desfiintari, pentru daunele cauzate prin ea (3.
Paptul de a nu denunth omorul testatorului care, in

N eaplic!,rea,

daune.

in specie a

materie de succesiune, este o eauza de nedemnitate art. 655), art. 655 urm.
n'ar puteh, de asemenea, fi privit, cel putin in regula ge- C. civil.
nerala, ca o injurie acing memoriei testatorului ; caci, dupa

cum tim, di,pozitiile art. 655 urin, nu se aplica la succesiunea te,stamentara

5 .

nota 2. Vezi in aoest din urmh sens, Planiol, III, 2645; Baudry

et Colin, I, 1606; T. Huc, VI, 642, etc.

(I) Baudry et Colin, II, 2820.
Laurent, XIV, 257; Detnolombe, XXII, 274; Troplong, III,
2201; Auhry et Rau, VII, 727, p. 547, nota 6; ZachariEe,
Handbuch des fr. Civitrechts, IV, 737, p. 503, nota 2 (ed.
Crome); Baudry et Colin, II, 2820; Pand. fr., tt cit., 9648, etc.
Sustractiunea comisA in timpul vietei testatorului, ar eons- Sustragerea
comisli, in
titul insrt un delict de naturfi a dit loe la revocare, In baza timpul
vietei
art. 831 qi 930. Vezi Laurent, XIV, 256; Pand. fr. tt cit., testatorului.
9649, etc.
Art. 831 nu mai este fast', aplicabil, de citteori legatarul Restit. lucrurilor sustrase.
a restituit lucrurile sustrase. Vezi Laurent, XIV, 260.
Laurent, XIV, 259; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 9;
Anbry et Rau, VII, 727, p. 546, nota 5; Pand. fr., e cit.,
9652; C. Bordeaux, Sirey, 46. 2. 654; D. P. 49. 2. 80.
Vezi fuel Demolombt, XXII, 277; C. Poitiers, D. P. 65. 2.
161; Sirey, 66. 2. 121, etc.
Laurent, XIV, 265; Demolombe, XXII, 279; DOnante et
Coltnet de Santerre, IV, 210 bis IV; Beltjens, III, art. 1046,
1047, No. 15; Pand. fr., u cit., 9665, etc.

Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 81 text i

454

C. C. CART. IlI.

tail a barbs- gatarit

Controversit.

CAP. V.

S-a VW.

ART. 931.

Cat pentru desfranarea la care s'ar dedh o vaduvit,

DesfriMarea

vlidnvei legs-

ttdui situ.

TIT. II.

a barbatului situ, ajar In anul mortei acestui din

urma, aceasta ar constitui, clup. ptirerea generall, o uitare

a datoriilor sale, nu %sit o injurie adusit memoriei barbatului

D. roman vi
dr. anterior.

La Romani, vaduvele, care se casittoreau de al doilea

sau aveau purtari rele In anul vAduviei, eran notate ca infame i perdeau 1iberaIitiIe ce primise dela barbatii lor (2),

solutie care trecuse eat In dreptul nostru anterior (art. 147

urm. C. Calimach) (3), cat qi In vechiul drept francez, dupit
cum ne atesta Dumoulin (Molineus), Basnage, Bretonniery
sur Henrys. etc. (4).
Preserierea
actinnei. Conta-oversl.

Actiunea In revocare, Intemeiatii pe o injurie gray&

adush memoriei defunctului, trebue sit fie exercitatit, sub pe-

deapsa stingerei ei, In termen de tin an din ziva comiterei

faptului injurios, dupa cum dispune In mod imperios art. 931
nota 3. Cu toate acestea, ehestiunea este controwersaa. Vezi
asupra acestei controverse, Pand. fr., v Don. et testamenta,
9662 urm.
(') Vezi in acest din urna sens, C. Nimes si Be.sanvon, D. P.
45. 2. 176; Sirey, 46. 2. 176; Dreptul din 1913, No. 71, p. 568
(en nota d-lui S. RAdulescu); Laurent, XIV, 263; Demolombe,

XXII, 275; Troplong, III, 2201; Pand. fr., y cit., 9657;

Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 13; T. Hue, VI, 402, p. 513;

Anbry et Ran, VII, 727, p. 547, nota 6; Zacharite, Handbuch des Jr. Civilrechts, IV, 737, pag. 603, nota 2 (ed.
Crome). latA cum se exprimi acest din urmi autor: Es verwirld eine Witwe nicht das ihr von ihrem Marine ausgesetzte

Vermachtniss, wenn sic innerhalb des Trauerjahre8 einen

unordentlichen Lebengwandel fuhrt". Contra: Baudry-Lacantinerie, Prcis, III, 1118, p. 731 (ed. a 9-a); Bandry et
Colin, II, 2820, p. 397, 398 (ed. a 3-a). Vezi Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 1046, 1047, No. 88 urm.
(2) Si qua ex fceminis perdito marito, intra anni spatium alteri
festinaverit nubere (parvum enitn temples post de,cem menses

servandum adjicimus, tametsi idipsum exiguum putemua),

probrosis innata notis, honeatioris nobilisqve personer decore

et jure privetur, atque omnia pee, de prioris mariti bonis,

vel jure aponsalium, vel judicio defuncti conju gis consequeta

fuerat, amittat". (L. 2, Cod, De secundis nuptiis, 5, 9).

(2) Vezi tom. I al Coment. noastre, pag. 800, nota 3 si p. 801,
nota 2 (ed. a 2-a).
(4) Vezi Pand. fr., y cit., 9656.

EFECTELE REVOCARE!.

ART. 834, 930.

455

din codul civil('), lar nu din ziva cAnd acest fapt a parvenit la cuno0inta celor In drept a cere revocarea, dupl
cum pe nedrept sustin unii (3).
Art. 931, care statornice0e o prescriptie scurtd, de un Neaplic., in

an, este atat de imperativ Inclt, In urma expirlrei acestui insPea:!en;eia.

termen, motenitorul nu poate, nici pe cale de exceptie, s5, Qu.(8 tempoopue actiunea In revocare, cererei de predare a legatului,:agiel"nteatcd. .
ce legatarul ar face In contra lui. Cu alte cuvinte, maxima controy'ersx.
cunoscutl: QUO teMpOralia sunt ad aendum, perpetua sunt

ad excipiendum, nu este aplieabill In specie, fiinda, legea

mIrginind exercitiul actiunei In revocare la termenul scurt
de un an, mo0enitoru1 este presupus a fi iertat ofensa 0 a
fi renuntat la actiune, IndatI ce el a 16sat 0, tread, acest
termen, fitrit a fi cerut revocarea (3).

Efectele revocirei pentru nedemnitatea sau ingratitudinea

legatarului (art. 834, 930).
Efectele revocArei testamentului pentru nedenanitatea qi Aplic. rega-

ingratitudinea legatarului Bunt acele ale revoclrei donatiu- lelonratleulnaidoMaread, IV, 201; Laurent, XIV, 268; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 201 bis III; Baudry et Colin, II, 2821; Beltjens,
III, art. 1046, 1047, No. 18; Le Roux de Bretagne, Pres-.

cription, II, 1224, p. 266; Pand. fr., y cit., 9671; Coin-Delisle, op. cit., art. 1047, No. 4, p. 617, etc.
Cpr. Demolombe, XXII, 282; Mourlon, 1I, 902; Duranton,
IX, 480; Arntz, II, 2161; Aubry et Rau, VII, 727, p. 550,
text si nota 11; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
737, in fine, pag. 604 (ed. Crome). Iata, cum se exprima
aeest din urma autor, /st daher die Beleidigung dem Andenken des Erblassers zugefiigt worden, so ist die Elage in
lahresfrist von dem Tage an gerechnet, an welchem die Beleidigung zugeftigt oder den Erben bekannt geworden ist, zu
erheben.
Vezi in ace.st sens, Aubry et Rau, VII, 727, in fine, p. 552,
text si nota 15; Duranton, IX, 481; Saintesps-Lescot, V, 1711,
p. 197 nrm.; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, III, 355, nota a,
p. 106 urm.; Pand. fr., y cit., 9683. Contra: Demolombe,

XXII, 289. Cpr. Taulier, Thiorie raisonne du code civil, IV,

pag. 185; Delvincourt, Cours de code civil, II, p. 387, nota 11,
(ed. din 1834).

456

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

DR. INTERNATION.

uilor pentru ingratitudine, fiinclea art. 930 ne trimete in

mod implicit la art. 834.

Datorirea
Revocarea va ave deci loe ut ex tunc, adeca din ziva
frnotelor din
cererei,
jar nu ut ex nunc; aa, ca, intre motenitor sau once
zins cererei in
judeeatg. alt debitor al legaturui i legatar, fructele nu vor fi da-

torite decat din ziva cererei In judecata 1

Efectn1 retoIn privinta tertiilor, efectul revocami se sue la aceeal

c.iirei tn yridata, fara a prejudech Intru nimic Instrainarile, ipotecile Ili
vinta terti ilor.

alte drepturi reale constituite pana atunci de legatar asupra

lucrului legat (art. 830, 930) (3).
solutia este aceea, fie ca ar fi vorba de legate singuiare, cu titlu universal i chiar universale, caci once distinctie Intre diferitele specii de legate este contrara art. 930
i 931 3 .
Cat pentru chestiunea de a se 01 cine se va folosi de
revocarea legatului, ea va fi examinata mai la vale, p. 474 urm.
Regulele de drept international aplicabile in privinta
revoclrei testamentelor.

Revocarea expresa atarna de vointa testatorului, care

> VIM forma revocarei,
forma revo- trebue sa fie executata. Ineat prive9te
cIrei exprese. ea va fi carmuita de legea Wei in care revocaren are loc.
Legea care
ciirmnefte

Astfel, strainul, care-i va revoca, testamentul su In Romania, va observa dispozitiile art. 920 din codul civil 4 .
Re vocarea taIncat privete revocarea tacita, ea rezultand din fapte
citi.
pe care legiuitorul le interpreta ca o manifestare a vointei
testatorului de a desfiinta, prim.le sale dispozitii testamentare, aceste fa,pte vor fi fixate de legea Wei care serete
a interpreth vointa sa, adeca de legea sa nationall, afara,
bine Inteles, de cazul cand testatorul ar fi Inteles a se referi
Demolombe, XXII, 294; Laurent, XIV, 273; Pand. fr t70 cit.,
9685, etc.
Demolombe, XXII, 295; Laurent, XIV, 274; Pand. fr., y cit.,

9636; Anbry et Rau, VII, 724, p. 549, text qi nota 9.

*(8) Aubry et Rau, loco cit., text i nota 10; Laurent, XIV, 274;
Demolombe, XXII, 296; Pand, fr., v cit., 9687, etc.
(4) Despagnet, Prgeis de droit international priv, 382, P. 1111
(ed. a 5-a).

NULITATEA 1 C'ADUCITATEA LEGATELOR.

ta legea domiciliului su (9. Acest punct nu poate fi contestat In mod serios.

Astfel, testamentul unui Italian va fi revocat la noi pentru

survenire de copii, conform art. 888 din codul italian, pe

tand testamentul unui Roman nu va fi revocat pentru aeest
motiv In Italia, legea noastra neadmitand revocarea testa-

457

C. italian..

Art. 888.

mentelor pentru survenire de copii (2). (V. supra, p. 439 urm.).

Despre nulitatea si caducitatea legatelor.

I.

Nulitatea legatelor (art. 803, 806 urm., 886 i 997) (3).

Legea nu se ocupa In mod special de nulitatea lega- Cazurile and

telor, Insit din principiile generale rezulta ca legatul este

nul : 1 de cateori testamentul n'a fost &cut intr'una din

legantuuli este

formele legale art. 886); 2 ' cand testatorul este ineapabil

(le a dispune, iar legatarul, care era incapabil In momentul

facerei testamentului, n'a devenit capabil pang In momentul
mortei testatorului 4 ; 3 cand testatorul neSiind, a legat
Cpr. Despaguet, op. i loco supra cit., p. 1112.
C)
(2)

Cpr. Despagnet, op. 4i loco aupra cit., No, 382, p. 1112. Cpr.
Pasquale Fiore, Le droit international priv (ed. IV, traduc.
Antoine), IV, 1570, p. 307; Laurent, Droit civil international,
VI, 311, p. 528 urm., etc.
(I) Inc& priveste deosebirea intre nulitatea, revocarea si caducitatea testamentelor, vezi supra, p. 392, nota 3.
(4) Dacii, incapacitatea legatarului a survenit in urma facerei
testamentului, legatul nu mai eite nnl, ci caduc (art. 928).
Demante et Cohnet de Santerre, IV, 194 bie 1; Planiol, III,
2848; T. Hue, VI, 392. Upr. Laurent, XIV, 275, etc.
Un caz de nulitate al legatului ar fi acela in care s'ar fi
legat o mosie unei persoane morale existente numai de fapt,.
(vezi infra, p. 430), s,au unui strain (vezi infra, p. 465).
Curtea de casatie a &cis inba, ca,, in acest din urmit Caz, Dreptul stritistrro.inul instituit legatar, neputiind poseda in natura imobilul nilor la valegat, are, ca. ai mostenitortil strain ab intestat, dreptul la va- i1oarfan IMi.
loaren in bani a acestui imobil. Vezi Mt. Cas. 1910, p. 371 ControversX.
si Dreptul din 1910, No. 41, pag. 827. Aceasta solutie este
Insa, dupa parerea noastra, cu desaviirsire inadmisibila. Vezi
tom. III, parten II, al Uotnent. noastre, p. 76, 77 si mai cu
seam& p. 510, nota 2. Vezi Qi tom. IV, partea I, p. 101 urm.

458

CART. III.

C. C.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

NULIT. LEGATELOR.

un lucru strain (art. 907); 40 i In fine, and testamentul

cuprinde o substitutie fideicomisarit (art. 803) (1).
Dispozitia
0 dispozitie nu% dintr'un testament nu atrage nulitatea
null dinteun celorlalte dispozitii, care sunt valide prin ele Insei. Astfel,
testament nu
atrage nuli- reproducerea Inteun al doilea testament a dispozitiilor nulo
tat"
e1' dintr'un testament anterior, nu poate aye& de efect anularea
lalte dispozitii.
celui de al doilea, cand acest al doilea, testament cuprinde
dispozitii permise i In conformitate cu kgea (2).

Persoanele care pot cere nulitatea legatului sunt cele

"militates
1'2 "rechemate
a se folosi de anularea lui. Astfel, motenitorii lelegatului. gitimi pot cere anularea legatului universal care-i desmotenete. Ei nu pot Insa, cere anularea legatului Cu titlu universal sau cu titlu particular, de cateori exista un legatar
universal; pentruca, In asemenea caz, nulitatea ar folosi
acestui legate'', iar nu motenitorilor de sange desmotePersoanele

niti (3).
Oblig. naturant. Controversii.

Jurisprudenta i o mare parte din doctrina decid, pe

nedrept, ca, o dispozitie de ultimg vointa, neregulata i chiar
verbal, deqi este null, totui da natere la o obligatie natu-

rail de na,tura a servi de baza unei obligatii civile 4, solutie admisa 1 in privinta donatiunilor nule (5).
Aceasta solutie este Insa, cu drept cuvant, contestatit

de unii autori, pentruel dei motenitorii pot sa remit* la

ac(iunea In nulitate ce le apartine, executand, de exemplu,
testamentul de bung voe, eeeace exclude once repetitie din
partea lor, totui aceasta nu Insemneaza a plat' o obligatie
natura% sau o obligatie civila imperfecta, ci a OW o daFrauclI la
lege.

torie more% sau de contiinta, ceeaee este o liberalitate ).

Se poate Insa, Intampla, ea testatorul stl, fi instituit un
legatar universal fiictiv In scopul de a Impedich pe motenitori de a cere nulitatea legatului facut unor persoane incapa,bile. In asemenea caz, nu mai Incape Indoiall ca motenitorii vor puteh cere nulitatea legatului, randuirea unui
(') Cpr. Thiry, II, 484; Laurent, XIV, 275, etc.
(2) C. Iasi, Cr. judiciar din 1902, No, 26, p. 219. Vezi si Cas.
rom. Bult. 1900, p. 1141, 1142.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 276.
(4) Cpr. C. Montpellier, D. P. 94. 2. 15.
(6) Vezi tom. IV, partea I, p. 208, ad notarn.
(8) Vezi T. Iluc, VII, 237, p. 318.

CADUC1TATEA LEGATELOR. ART. 924.

459

asemenea legatar universal fiind o fraudg la lege, i frauda

face In totdeauna exceptie (t).
II.

Caducitatea legatelor.

O dispozitie testamentarg este caduca (dela cadere, a Cazarile cant"

Weil) (2), cAnd fiind validg i nerevocatl, ea totugi rImane Ittreata
flrit efecte sau cade, dui:A cum se exprimg lege,a (art. 925, este eaducii.

928), din cauza legatarului (art. 924, 925, 928) sau din
cauza lucrului legat (art. 927. Caducitatea nu are deci niciodatl loe din cauza testatorului (2).
Cauzele de cadueitate ale legatelor sunt relative: 1 la
persoana legatarului; 20 la lucrul legat.
A) Cauzele de eadueltate relative la penman legatarulul.

O dispozitie testamentarl poate sl devie caducg, din

partea legatarului: 1 prin moartea legatarului IntAmplatI
Inaintea acelei a testatorului; 2 prin incapacitatea sa sau
prin refuzul sAu de a primi legatul.
1 Moartea legatarului IntAmplatil Inaintea acelei a testatorulul.

Art. 924.

()rice dispozitiune testamentari devine caduci,

ciind acela, it, favoarea cAruia ea a fost Mewl, a murit inaintea

testatorului. (Art. 654, 802, 808, 899 C. civ. Art. 1039 C. fr.).

Once dispozitie testamentarg, este personan, ca i afectiunea care o dicteazg.

Prin urmare, dreptul ce rezultit dinteun legat nu se Existente le-'
poate deschide dectit In persoana legatarului, iar nu In acea gataruini
In
momentul
a moqtenitorilor siti (4); de unde rezultA el legatarul trebue mortei testatorului.

(I) Cpr. Laurent, XIII, 173 si XIV, 276.

(2) Caducum appellatur, veluti eecidit ab co". (Ulpiani Regul.,
De eaducis, 17, 1, ab initio).
(8) Planiol, III, 2846 si toti autorii.
(4) Mostenitorii, fie chiar copiii legatarului, n'au deci niciun drept Neaplie. rela legat, dad, autorul lor a murit inaintea testatorului, pentruci Prezenti!tiei

reprezentatia dela succesiunea ab intestat nu se aplicfi succela a''''

siunei testamentare. Vezi Planiol, III, 2847; Demolombe, testamentarK.

460

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII. ART. 924.

sa existe In momentul mortei testatorului, spre a puteh beneficih de legat (9.; caci altfel legatul ar li caduc sau
de efecto.
Pers. morale.
Ace,st principiu se aplica atat persoanelor fizice citt i
celor morale 2).
Art. 654, 808.

Art. 899.

Pentru a putet dobandi un legat este deci neaparat

ea legatarul sa existe In momentul deschiderei dreptului,
adeca: In momentul mortei te,statorului, principiu pe c,are
legea II aplica nu nuinai la donatiuni i testamento art. 808,
dar i la succesiunea ab intestat (art. 654 .
Dar daca legatarul a supravetuit cftt de putin testatorului, el dobandeste legatul i-1 transmite motenitorilor
sau reprezentantilor si art. 899), ciliar daca el n'ar fi aceeptat leg-atul i nu ar fi avut macar cunotintit de el e
XXII, 300; Pand. fr., v cit., 9692; C. Poitierss D. P. 64.

Moartea exe-

cutorului testamentar nu
este asimilatl
mortei legatarului.

2. 137.
Moartea executorului testamentar, intimplath inaintea acelei
a testatortilui, nu poate fusa fi asimilatil mortei legatarului,
pentru-a rituduirea unui executor te.tamentar nu este o conditie
de validitate a legatului. Pand. fr., y cit., 9709; Aubry et Rau,
VII, 726, p. 529; Zacharhe, Handbuch des fr. Civilrechts,
IV, 736, p. 495, nota 2, in fine (ed. Crome). fatfi cum se exprimft acest diii urratt autor: D igegen verfallen die in einem
Testamente enthaltenen Legate nicht um demvillen uva der
Testamentsvollzieher vor dem El-1)1~er mit Tode Agegang n
ceeace insemneaz eft legatele cuprinse intr'un testament
nu devin ineficace prin faptid ca executorul testamentar s'a
sivarsit din Tiatii inaintea testatorului.
Zacharhe, Handbuch des Jr. Civilrechts, IV, 737, pag. 495,

nota 1, ab initio.
Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 308, p. 314; Planiol,
III, 2847; Demolombe, XXII, 305; Marcad, IV, 183; Mourlon,

II, 833; Baudry et Colin, II, 2830 si toti autorii. Mtsteni-

Desfiintarea,

In dreptul
nostru, a prezumptiilor
eommorientes-

torii care cer legatul trebue In asemenea caz, A, dovedeasett

faptul
legatarul, autoriA lor, a supravetuit citt de putin
testatorului (art. 120, 1169). Marcad, loco cit., Demolombe,
XXII, 306; Demante et Colmet de,Santerre, IV, 188; Pand.
y cit., 9704 si toti autorii.
fr.,Dovada supravetuirei se va face, la noi, conform dreptului
comun, prin once soiu de mijloace, pentruc legiuitorul nostril
a eliminat art. 720-722 din codul francez care, reproducttnd
legile romane, stabilesc oarec,are prezumptii intemeiate pe puterea virstei si a sexidni, prezumptiile asa zice commorientes.
Vezi tom. III, partea II, al Comente noastre, p. 50, 51. FatI

CADUCITATEA LEGATELOR. ART. 920.

461

Daca legatul a fost fa,cut sub o conditie suspensiva, Legat condiel devine caduc prin moartea legatarului, cu toate c aceasta litoinea 18.0 sC oenni
moarte ar fi posterioara acelei a testatorului, destul este ca aivg. Art.P925.

ea s, se Intample inaintea Indeplinirei conditiei (art. 925).

Dreptul conditional, care rezulta, dintr'un legat a carui
conditie este Inca, pendenta, nu este deci transmisibil motenitorilor legatarului
Daca este vorba de o conditie rezolutorie, dreptul lacondive.rozolegat se deschide prirn moartea testatorului (art. 802 legatul lutone.
fiind lusa, rezolvit prin Thdeplinirea conditiei art. 1019 (2).

Daca este vorba de un legat Cu termen, legatarul are Legat

n
un drept dobandit din momentul mortei testatorului, trans- etem
Art. 926en..
misibil la motenitorii sal art. 926 C .
Aceasta regula, Intemeiata pe natura legatului i pe Apliearea revointL presupusa, a testatorului, se aplica la toate kgateleglie:
In genere, ciliar i la cele remuneratorii sau rasplatitoare (4). kgatoor
Pentru aceasta trebue ns ea legatul remunerator, sa cu- genere.
prinda o adevarata, liberalitate, caci daca, el ar cuprinde
reeunoaterea une datorii i o marturisire sincera a testatorului, ca,re ar d legatarului o dovada despre existenta
crea,ntei sale, aceastil, recunoatere din partea te,statorului Ii
va produce efectele sal cu toate ca legatarul ar fi murit
cu amasa modificare insemnatl a legiuitorului nostrn,

atiit in eodul italian, cid fi in codul german (cpr. Trib. Zabern, Dreptul din 1914, No. 9, cu observ. noastr,), este de
mirat cum Petrescu (Testamentele, p. 668) a putut serie a
prezumpfiile de suprave(uire trase din vecrsta sau din sex,
consacrate in materie de succesiune ab intestat, nu pot fi invocate de reprezentanfii legalarului". D-sa a reprodus autorii
francezi, care curta eontroversa ce exisiti in amasa privintg
in Franta, in sen.ul c prezumptiile dela suceesiunea ab in-

testat nu sunt aplicabile in specie (vezi Demolombe, XIII,

117

i XXII, 307; Laurent, VIII, 522; Pand. fr., v cit.,

9705, etc.), farA a observit. c aceste prezumptii n'au mai fost

admise In legea noastrrt. IBA& ce insemneaz5, a se luit orbeste
dup5, autorii strAini, farX a controlit textele.
Planiol, III, 2847.

Planiol, loco cit.; ('as. fr. D. P. 94. 1. 332.

Planiol, loco cit.; T. Hue, VI, 386, pag. 492. Vezi

pag. 463.
Cpr. Pand. fr., v cit., 9699; Troplong, III, 2123; Demolombe,

XXII, 303, etc.

462

COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

CAP. V.

8-a VIII. ART. 924.

. Acest punct ne pare la adpost de

once discutie, de0 el e contestat de unii.
Regula de mai sus, dupg care legatul nu se considerl
ca flcut in favoarea motenitorilor legatarului, ar Theca
Ins5, de a fi aplicabilit, dacii .testatorul ar fi avut intentia
de a face o substitutie vulgarit, gratifiand pe motenitorii
legatarului, pentru cazul cAnd acesta n'ar primi sau n'ar

inaintea te,statorului (I
Cazul unei
subetitutii
vulgare.
Art. 804.

putel, prim' legatul (art. 804)(2). Vointa testatorului de a cu-

prinde pe motenitorii legatarului in vocatiunea sa trebue

s5, rezulte in mod ciar, precis i neindoelnic, fie din termenii
0 forma dispozitiunei, fie din clauzele t,estamentului (3.

Acei substituiti trebue sit aibl neaplrat capacitatea de

Legatul flicut

a mosteni.
Regula de mai sus inceteazg de asemenea de a fi apii-

andeiinpeaerguzTiecabi,la,, de cfiteori

functinnei ce
ocupX.

legatul a fost flcut unei persoane, din

(1) Pand. fr., tP cit., 9700 urm.; T. Hue, VI 386; Laurent,

XIV, 279; Troplong, III, 2122, etc. Vezi MA Demolombe,

XXII, 304.
A.stfel, s'a decis ci dad, testatorul a dispus a las. prin tes-.
tament o parte oarecare din averea sa, fratelui siu, sau fiului
aee,stuia, anume X, termenii sau fiului acestuia", prin care
se institue un legatar eventual, nu aduc nicio ineertitudine in
vointa testatorului, si nici nu fae ca legatul si devie cadue,
in cazul cand primul legatar a incetat din viati inaintea testatorului, intrucat vointa acestuia a fost si institue, In asemenea caz, ca legatar in primul rand, pe fratele sau, lar In
al doilea rand, in caz child aeest frate ar Ineet din viati
inaintea sa, pe fiul acestuia (nepotul testatorului), care are
vocatiune la legat, in virtutea acestui testament. Trib. Buziu,
Cr. judiciar din 1896, No. 17.
Cpr. Pand. fr., y cit., 9694; Laurent, XIV, 280; T. Hue,
VI, 386; Demolombe, XXII, 301; Aubry et Rau, VII, 726,
p. 629; Zacharise, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 736,
p. 495, nota 1; Laurent, XIV, 280. Cpr. C. Bourge-s, Park
si Rouen, Sirey, 63. 2. 157; D. P. 63. 2. 196; D. P. 63. 2.
223; Sirey, 64. 2. 261; D. P. 64. 2. 184; D. P. 73. 2. 219, etc.
De cateori tribunalele, interpretnd vointa testatorului,
admit &A el a inteles ea legatul si foloseasei mostenitorului
legatarului, aceasti vocatinne nu se intelege deck pentru
mostenitorii din gradul Iliad, iar nu pentru toti mostenitorii
lui in infinit; de nude rezulti a, daci mostenitorii din gradul
intii ar murl inaintea testatorului, acei din gradul subsecvent
nu vor lu nimic. Demolombe, XXII, 301; Pand. fr., tI cit.,
9695, etc.

CADUCITATEA LEG ATELOR.

ART. 920.

463

cauza functiunei ce oeupit, precum ar fi, de exemplu, le-

gatul flcut cutlrei comuni, rectorului cutlrei UniversitIti,

etc. In asemenea cazuri, legatul nu va fi caduc decat atunei
eand comuna sau Universitatea gratificatl ar fi Ineetat de
a avea fiint5. Inaintea mortei testatorului (1).
DacI legatul a fost facut sub o conditie suspensivl Legatul Guinn
(art. 925), nu este suficient ca legatarul sq, supravetuiasel nitpeenlicivicti
testatorului, ci mai trebue ea el sl fie In viat5, In momentul
Indeplinirei conditiei (2, clei atune se desehide dreptul lu
dupI art. 925, care a fost explicat supra. p. 305 urrn., cand
ne-am oeupat despre legatele- conditionale.
Neindeplinirea conditiei faze deci ea legatul IA fie caduc,
eau mai bine zis inexistent 3).
Cat pentru legatul Cu termen art. 926, este sufieient Legatul en
ea legatarul sit fie In viatit In momentul mortei testato- termen.
rului, dei termenul s'ar Impuni dupg, moartea acestui din
pentructi termenul nu suspenda existenta dreptului,

ci amang numai executarea lui (art. 1022)

20 Incapacitates legatarului sau refuzul lui de a priml legatul.
Art. 928.
Once dispozitie testamental% cade, cind eredele
numit sau legatarul nu o va primI sau va fi incapabil de a o primI.
(Art. 695, 701, 808 C. civ. Art. 1043 C. fr.).

Legatarul until corp eert i determinat In individua- Legate de

eerte
litatea sa (art. 903 (5, devine de drept i f6r6, niciun act corpuri
qi determinate.

Vezi Ricard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires,

3-e partie, No. 423 urm., p. 514, 515 (ed. din 1707); Pothier,
Don. testamentaires, VIII, 310, pag. 314; Maread. IV, 184;
Arntz, II, 2163; Demolombe, XXII, 302; Pand. fr., y cit.,
9698; Aubry et Rau, VII, 726, pag. 529; Beltjens, III,

art. 1039, No. 3; T. Hue, VI, 386; C. Paris, D. P. 91. 2.

239, etc. Vezi i L. 56, Dig., XXXI., De legatis II, unde se

ziee: Quod Principi relictum est, gui antequam dies legati

cedat, ab hominibus ere ptus est, ex constitutione divi Antonini,

succeesori efus debetur".

T. Huc, VI, 386, p. 491, 492. Vezi qi infra, p. 465.

(8) Vezi supra, p. 308, nota 2. Cpr. Planiol, III, 2850.
Vezi supra, p. 461. Cpr. Planiol, III, 2847.
Dac5, legatul are de obiect lucruri nedeterminate in indivi- Legate de lud ualitatea lor (legatum generis) (art. 908), Preculn ar fi, de cruri nedeterminate.

464

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II.
i

CAP. V. S-a VIII. ART. 928.

de vointl, proprietarul lucrului legat, din momentul mortei

testatorului (art. 644, 899 1), InsI el rgmane liber de a
lepldh legatul, dui:a cuni i motenitorul ab intestat poate
sI lepede succesiunea (art. 695 urm.), pentrucit nimene nu
poate fi moqtenitor cu deasila. Nemo invitus heres
Capacitatea
Pentru aeeasta se cere ing ca el A, aibA capacitate&
de a dispune. de a dispune de bunurile sale 2).
Repudiarea
eau lepiLdarea

legatului.

Deci, dacli legatarul, capabil de a dispune de drepturile sale, a repudiat legatul In formele prescrise de lege 3,
legatul va fi caduc (' , de cAteori testatorul, In prevederea
caducitAtei, n'a fAeut o substitutie vulgarg, arittAnd per-

soana care va luh legatul In caz cand primul legatar nu

1-ar primi sau ar fi incapabil de a-1 primi art. 804)(5.
Tot astfel, Jegatul va fi cadue, dacI legatarul, care el-A.
legatarului in
momentul capabil In momentul facerei testamentului, este incapabil In
mortei testa- momentul mortei testatorului (6, sau la lndeplinirea conditiei,
Incapacitatea

torului.

exempla: legatul unui cal sau al unui imobil, fara a se t1

anume care, legatarul are numai o actiune personala ex testamento pentru a cere legatul dela cel obligat a-1 plati (art. 902),

Formele lepitdXrei legatelor.

i proprietatea nu se transfera, in asemenea caz, deck prin

predarea lucrului. Vezi supra, p. 330.
(I) ezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 276 urm. i
p. 287.
Vezi supra, p. 183.
In privinta formelor cu care trebue sit se primeasca sau A
se lepede un legat, vezi supra, p. 183. Repudiare,a legatului
poste fi i tacit', nefiind nevoe de o renuntare la grefa, intruck art. 695 (3. civ, nu se aplica deck la succesiunile ab
intestat. Vezi supra, p. 184. Cpr. Planiol, III, 2849. Legstarul are 30 de ani pentru a accept legatul. Cas. rom. Bult.
1887, cosid. dela p. 217 qi Dreptul din 1887, No. 40, p. 316.
Atat repudiarea cat i acceptarea legatului nu poste sa ail&
loc decat in urma mortei testatorului. Planiol, loco cit.; Cas.
fr., Sirey, 84. 1. 337; D. P. 84. 1. 468.
Cpr. L. 38 1, Dig., XXX, De legatis I.
Vezi supra, p. 462. Cpr. Marcad, IV, 189. Testatorul poate
A deroage dela principiile de mai sus, care se intemeiaza pe
vointa sa pre,supusa, declarand ca, ta caz de nulitate sau
de caducitate al legatului, lucrul legat se va retntoarce la mogtenitorii legitimi. Beltjens, III, art. 1043, No. 5; Laurent,
XIV, 297; Pand. fr., y cit., 9748, etc.
Cpr. Demolombe, XXII, 325; Acollas, II, p. 598; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 194 bis I; T. Huc, VI, 386. Vezi
i supra, p. 463.

CADUCITATEA LEGATELOR.

ART. 928.

465

In caz can 1 legatul a fost facut sub o conditie suspensiva

art. 925.

De cftteori legatul va fi conditional, lega,tarul va trebui capacitatea

deci sa, fie capabil, atat In momentul mortei testatorului eat legatarului
momentul In
In-

0 a Indeplinirei conditiei, fiindca proprietatea lucrului legat

nu se transmite definitiv deat la aceasta epoca (art. 925 .

aar

Cu toate ace.tea, chestiunea este controversata, i unii admit

deplinirei
conditiei.
Controversii.

a, In cazul unui legat conditional, este suficient ca legatarul sa, fie capabil In momentul Indeplinirei conditiei, iar
nu numai deat i In momentul mortei testa,torului, solutie
care era, admisa, atat la Romani cat i In codul Calimach
art. 890 corespunzator cu art. 703 C. austriac) 1).
Daca legatarul era, incapabil in momentul facerei tes- Legat nul.
tamentului, legatul nu mai este caduc, ci nul, pro non scripto
habetur 2).
cazurnedeinUn caz de- incapacitate, In care legatul ar fi nul,
captu
fi acela nd legatarul n'ar fi Inc.Inca conceput in momentul ca:iitatelin

mortei testatorului (art. 808 2 (5, sau and el ar

fi o ar fi nul.

manastire secularizata prin legea din 1863 (5), sau and le-

gatarul ar fi un strain caruia i s'ar fi lasat o moie art. 7

5 Constit. 5), sau and legatarul, care era incapabil in
momentul facerei testameiatului, n'a devenit capabil pang In
momentul mortei testatorului 6, etc. In toate ace,ste cazuri,

legatul a fost nul ab initio.

In caz Insii, and legatarul, capal;i1 din capul locului,
este incapabil In momentul mortei testatorului sau Indeplinirei conditiei, daca este vorba de un legat supus unei conditii suspensive, legatul nu este nul, ci ca,duc. Astfel ar fi,
de exemplu, cazul and legatarul, care era capabil In momentul facerei testamentului, este incapabil In momentul
mortei testatorului, din cauza a a curarisit, ca medic, pe
acest din urma, In cursul boalei de care a murit (art. 810)(7).
(') Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 85, text i
nota 1, unde se aratA eontroversa.
Vezi supra, p. 457, text i nota 4. Cpr. Planiol, III, 2848; T.
Hue, VI, 392; Demante et Colmet de Santerre, IV, 194, bis I.
C. Bueuresti, Dreptul din 1892, No. 12.
(*) Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1878, p. 356.
(6) Vezi supra, p. 457, nota 4.

Vezi supra, p. 457.

Cpr. Arntz, II, 2166.

65105

30

Cazurile in
care legatul
nu este nul,
ci caduc.

461

COD. UV. CARTEA III. Trr. Ir.CAP. V.S- VIII. ART. 927.
B) Cauzele de caduoitate relative la lucrul legat.

Legatul va fi endue, daes luerul legat a perit

Art. 927.
de tot in viata testatorului. (Art. 903, 1079, 1083, 1102, 1156 urm.
C. eiv. Art. 1042 1 C. fr.).

Deoseb. de
C. franca:a.

Textul francez prevede doug ipoteze. si anume: acea

In care lucrul legat a perit'in timpul viefei testatorului, li
acea In care el a perit in urna morfei sale, considerand In
ambele cazuri pierderea lucrului legat ca o cauet de caducitate a legatului. Aceastl solutie este insa gresita si criticatI de toti autorii (i), pentrucl caducitatea, prin InsAs definitia sa, Impedi ..Ind legatul de a produce efecte, In a doua
ipotez1 legatul nu poate fi caduc, de oarece el vi-a produs
efectele sale, lega,tarul devenind proprietarul lucrului le4at
din ziva mortei testatorului art. 644 si 899 . Caducitatea
avAnd de rezultat de a lipsi pe legatar de lucrul lega t, legiuitorul francez 1nselandu-se, vede si In aceastl a doua
ipotezA un caz de caducitate, din cauzI el perderea lucrului
legat, Intimplatit In urma mortei testatorului, priveste, In

principiu, tot pe legatar, in baza art. 1156 C. civ., care

face aplicarea nmimei cunoscute: debitor rei certce, interitu liberatur. Din faptul ea legatarul este si In asemenea
caz lipsit de lucrul legat, nu rezultainsl cit legatul este caduc;
cici dacI cadncitatea ar aveA, loc si in specie, legatarul n'ar
aveh drept la accesoriile si rlingsitile lucrului perit, concluzie cam ar fi falsg, pentrucil nu se contestg el, de

cteori lucrul legat a perit In parte, in urma mortei testatorului, legatarul are drept la accesoriile si rAankitile lucrului, In virtutea dreptului slu de proprietate si in baza
maximei : Quod ex mea re superest, meum est 2).
(') Vezi Maread, IV, 188; Planiol, III, 2851; Baudry et Colin, II,

2879; T. Hue, VI, 390, pag. 499; Thiry, III, 485, p. 477;
Beltjen, III, art. 1042, No. 14; Arntz, II, 2168; F. Herman,
C. civil annot, II, art. 1042, No. 22 si autorii eitati in nota
urm'toare.

(2) Vezi Pothier, Don. testamentaires, VIII, 328, p. 319; I.aurent,

XIV, 287; Demolombe, XXII, 351; Mourlon, II, 889; Arntz,
II, 2168; Aeollas, II, p. 599; Demante et Colmet de Santerre,

IV, 193 bis IV; Aubry et Rau, VII, 726, p. 529, nota 7;
Troplong, III, 2144; Pawl. fr., y cit., 9728; T. Hue, VI,
390; Planiol, III, 2851; Baudry et Colin, II, 2879 si toti

CADUCITATEA LEGATELOR.

ART. 927.

467

Daca lucrul legat a perit In urma, deschiderei succe- Perirea iusiunei, prin culpa sau faptul mo0enitoru1ui, ori a unui tertiu, crudieuseibiliuer
acetia vor fi responsabili conform dreptului comun (art. 1102 succesiunei.
1156), i legatarul va ave In contra lor o actiune In

daune (I.
El nu va a,veh, din contra, nicio actiune, daca lucrul Perirea lua perit In timpul vietei testatorului, filni, a se distinge daca tiincrnidluivitentei
acest lucru a perit prin caz fortuit, prin faptul sau culpa tests' torului.

motenitorului, a unui tertiu, sau a testatorului, care ramane liber, in toate cazurile, de a dispune de lucrul su (2).
Acestea fiind adevaratele principii, 2 al art. 1042 Modificasea
din codul francez este, pe de o parte, deprisos, Ltd. de dis- textului
nostru.
pozitiile art. 1102 i 1156, iar pe de alta parte, cuprinde o
inexactitate cand prive0e, ca un caz de eaducitate, perirea
lucrului lega,t, In urma mortei testatorului 3. Prin urmare,
bine a facut legiuitorul nostru de a eliminat a.cest text, i
este de mirat cum un autor roman a putut A, fie de opinie
contrara, vazand 0 In asemenea ipoteza un caz de ca,ducitate 4

Venhn acum la a doua i singura ipoteza, prevazuta Perirea lude textul nostru i anume: acea canl lucrul legat a perit timerpuulluiviinetei
de tot in timpul viefei testatorului. In asemenea caz, legatul testatorului.
autorii; Trib. (land, C. j udiciar din 1914, No. 28 (cu

Art. 927.

observ. noastrA).

Thiry, II, 485; T. Huc, VI, 390; Mourlon, II, 889, in fine;
Pand. fr., v cit., 9729, etc.
T. Huc, VI, 390, p. 499; Beltjens, III, art. 1042, No. 12, etc.
-(8) Perirea lucrului legat, inth,mplatil In urma mortei testatorului, Cazul unui
n'ar aduce caducitatea legatului deck atunci cand legatul ar legat conditional.
fi conditional (art. 925) si lucrul ar fi perit prin caz fortuit, Art.
925.
pendente conditione, aded: in urma mortei testatorului, ins&
inaintea indeplinirei conditiei. T. Huc, VI, 390, p. 499;
Beltjens, III, art. 1042, No. 13; Arntz, II, 2168; Acollas, II,
p. 599. Vezi infret, p. 473, 474.
(4) Petre,cu, Testamentele, p. 670. Vezi si art. 893 din codul C. Italian.
italian, care are urmhtoarea cuprindere: Legatul va fi caduc, Art. 893.
dad. lucrul a perit in totul in timpul vietei testatorului.

Aceeas solutie se aplich fi atunci and lucrul a perit in

urma morpi sale, fad, faptul sau culpa mostenitorului, chiar

In caz cand aeest din urm5. ar fi fost pus in Inthrziere de a
predh lucrul, dad, acest lueru ar fi perit si in mhnile legataruluia. Vezi asupra acestui text, Ricci, Corso teorico-pratico
di diritto civilc, III, 384, p. 866, 867.

468

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAP. V.

S-a VIII.

ART. 927.

este cadue diii lipsa de obiect, pentruea el nu mai poate

fi executat, i aceasta fie ca. lucrul a perit din culpa sau
fara, culpa testatorului

Caducitatea se explica in asemenea

caz, caci legatul este lipsit de efectele sale, cu toate ca, n'a
fost revocat i cu toate ca, nu este atins de niciun viciu.
C. caragea. Cate legaturi, pana a nu se da., se strica firete, sau din

vreo Intamplare peste putin0 a se opri, sau de daruitor

se cbeltuese, paguba este a legatarului", zice codal Carage,a
art. 18, partea IV, capit. 4 2.

Aceasta cauza de cadueitate nu se aplica cleat legan"ai

telor
care au de obiect lucruri determinate in individualiaPli"atelor
leg
avnd de tatea lor, in ipso individuo art. 903, precum ar fi, de
obiect corpuri exemplu : legatul cutarei case din cutare strada. a cutarei
certe qi determinate.
MOIl din cutare jude, etc., iar nu a unui lucru determinat
numai In specia sa ( genus limitatum) art. 908, precum ar
fi, de exemplu: legatul unui cal in genere, legatul unei
sute de chile de gram, al unei sume de bani, etc., caci
pentru ca lucrul legat s. piara In asemene,a caz, ar trebui
ca genul din care el face parte sa piara In Intregimea lui,
i tiut este ca, genus non perit .
Legate de I.Art. 927 nu se aplica numai legatelor de lucran i corArt. 927 se

cruporirecor- porale, ci i celor de lucruri incorporale, cAnd ele au fost

legate In individualitatea lor.
Astfel, legatul unei eremite determinate devine caduc 4
Legatul unei
creante

prin plata ei facuta, In mnile testatorului (5.

(i) Cpr. Thiry, II, 485; Laurent, XIV, 284; Demolombe, XXII,
339, 341; Demante et Colmet de Santerre, IV, 193, etc.
Si res legata sine facto heredis perierit, legatario decedr
(Instit., De legatis, 2, 20, 16, ab initio).
Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 319, p. 317; Arntz,

II, 2167; Thiry, II, 485; Marcad, IV, 186; T. Hue, VI,
390, p. 499; Laurent, XIV, 284; Demolombe, XXII, 339;
Baudry et Colin, II, 2865; Demante et Colmet de Santerre,

IV, 193 bis I; Troplong, III, 2143; Aubry et Rau, VII,

726, p. 529; Pand. fr. y cit., 9713; Fr. Herman, C. civil
annoti, H, art. 1044, No. 23 si toti autorii.
C. anstriac.
Art. 724.

Art. 724 din codul austriac (907 C. Calimach) dispune c legatul

se considera ca revocat, atunci and testatorul a urmarit

a incasat creanta legata, wenn der Erblasser die vermachte
Forderufzg eingetrieben und erhoben.

Cpr. Laurent, XIV, 290 urm.; Demolombe, XXII, 340;

Aubry et Rau, VII, 726, p. 530; Pand. fr. y cit., 9715.

CADUCITATEA LEGATELOR.

ART. 927.

469

Cele zise In privinta platei creantei se apllta i- celor- Art. 1128.

lalte cauze de stingere ale obligatiilor, precum ar fi: novatih 1143 urm.
art. 1128 urm. , compensatia (art. 1143 urm.), etc. (1).
Legatul unei eremite n'ar fi 'Mal caduc, daca n'ar Legatul Taavea de object insus titlul creantei, ci valoarea ei, ceeacd se va

lo,rei

t
creanei

aprecih in mod suveran de judecatorii fondului (2.

Pentru ca perirea lucralui legat sa aduca caducitatea Perirea hilegatului, ea trebue sa fie totalti, caci daca este nurnai es ir 15, ei otret
partialit si dacii, lucrul mai subzista Inca In unele din partile
sale constitutive, caklucitatea este numai partiall
letatul
se deschide, in folosul legatarului, pentru partea care rnai
subzista. Astfel, perderea uneia din pArti a turinei care
fusese legata, nu Impediel pe legatar de a- se folosi de
partea ramas
. Et si dintinutztm ex eo grege pecus esset,
et vel ItTIUS bos superesset, eunz vindicari posse, quamvis
grex desisset esse" 4 .

ib le.

D..! asemenea, In caz de exproprierea partiala a imobi- Exproprierea

lului legat, legatul devine cadnc numai penttu partea &pro- ePratirrillegaalt7-

priata, el ubzi3tand pentr i partea neexpropriata, fara Insa,

ea legatarul sa poata exercith vreun drept asupra despagu-

birei alocate, in caz and accasta suma ar fi Inca datorita

In momentul mortei testatorului 5.
In caz de periea totala a lucrului legat, legatul este Exemplu .in

caduc in Intagimea lui, qi legatarul nu are drept la acce- caztotadieIpaeriturea

soriile sau ramaitile lucrului legat. Astfel, legatarul unui mini iegat.
tablou nu are drept la privazul tabloului legat, Heat de

scump si de impodobit ar fi acest privaz, daca panza a

fost distrusa in timpul vietei testatorului.
De asemenea, dupa exemplul dat de Pothier, In caz Alt exemplu.
(') Laurent, XIV, 290; Baudry et Colin, II, 2872; Cas. fr. Sirey,

66. 1. 25; D. P. 66. 1. 154.

(8) Michaux, Testaments, 2505, p. 416; Aubry et Rau, VII,

726, p. 531; Planiol, III, 2851; Baudry et Colin, II, 2871;

T. Huc, VI, 391; Laurent, XIV, 290; Demolombe, XXII,
340; Cas. fr. Sirey, 74. 1. 212; D. P. 76. 5. 395, etc.
(8) Pothier, Don. Ustamentaires, VIII, 326, p. 318: Ricard, Tr.
des don. entre-vils et testamentaires, I, 366, p. 504 (ed. din
1707); Thiry, II, 485; Demolombe, XXII, 343; Laurent, XIV,
286; Baudry et Colin, II, 2868; Pand. fr., 7.;0 cit., 9717, etc.
(4) L. 22, in medio, Dig., XXX De leqatis I.
(8) Cpr. Baudry et Colin, op. cit., II, 2868, 2868 bis.

470

COD. CIV.

CARTEA 111.TI'!'. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 927.

de a se fi legat un cal cu bate hainurile lui, si calul ar

fi perit Inaintea mortei testatorului, legatarul nu va aveh
drept nici la hamuri, nici la pielea aniinalului (1). Quce
accessionum locunz obtinent, extinguntur, cim principales
res peremptw fuerint" 2).
Cazul eind 1.Dad, lucrul legat n'a perit In totul, ci numai pro parte,
erul. legat a
pent numai
in parte.

accesoriile si ritmasitile lui se cuvin legatarului. Astfel, dacti,

legatul are de hied o casa, care a fost diqtrusit prin foe

Inaintea mor(ei testatorului, legatarul are drept la pamAntul
pe care casa er zidita, ea fitetInd Inca parte constitutiva.
din legat si ca accesoriu al painfintului. El are, de asemenea,
drept la materialul care n'a fost Inca ridicat de pe loe, spre

a primi o alta destinatie (3. Quemadmodum insula legata

Cazul eind

si combusta esset, area possit izinclicari" ' .

Do cilteori lust% Jegatul va aveh de ohiect uzufructul

1'4tuz
obiee ereu-"casei distruse In timpul vietei testatorului, legatarul nu are
fruetul easei drept nici la pamant. nici la material, pentructi obiectul
distruse.

legatului consistAnd, In specie, In dreptul de a locul casa

legata, uzufructul este stins prin distrugerea ei (art. 557

Pothier, op. cit., VIII, 328, p. 319; Rican!, np. cit., partea
III, 365 urm., p. 504 nrm. (ed. din 1707); Flaudry et Colin, II,
2869; Arntz, II. 2167; Thiry, II, 485; Mourlon, II, 889;

Laurent, XIV, 287; Demolombe, XXII, 342; Demante et

Colmet de Santerre, IV, 193 bis IV; Aubry et Rau, VII, 726,

p. 530; Duranton, IX, 494; Pand. fr., vo cit , 9724; PacificiMazzoni, Istituzioni di diritto cine italiano, VI, 319, p. 525, etc.

L. 2, Dig., De peculio legato, 33, 8. Vezi i L. 49, Pr., Dig.,

XXXI, De legatis II, unde se zice: Mortuo boye, qui legatus
est, neque corium, neque caro debetur". Cpr. Instit., De
legatis, 2, 20, 17.
Pothier, op. cit., VIII, 326, p. 318, 319; Planiol, III, 2851;
Thiry, II, 485; Laurent, XIV, 286; Demolombe, XXII, 343;
Arntz, II, 2167; Pand. fr., 7,0 cit., 9720, 9725, etc.
L. 22, in fine, Dig., XXX, De legatis 1. Vezi infra, p. 472,
nota 1, in fine. Prin aplicarea acestui principiu, L. 8 2,
Dig., XXXI, De legatis II, decide cA, dad). testatorul a
Meta un legat In termenii urmiitori: las cutarui zece mAsuri
din vinul din cutare butoiu", legatul nu este stins cu toate
a nu exista numg.rul msurilor legate, ci legatarul va ink
ceeace va exist, din acest vin, la moartea testatorului. Si.
qui8 legaverit ex illn dolio amphoras decem, et si non decem,
sed pauciores inveniri possint, non extiny uitur legatum, sed
hoc tantummod accipit, quod invenitur"

CA DUCITATEA LEGATELOR.

ART. 927.

471

ultim i 564) (1). ,,Rei mutatione interire usumfructum

placet: veluti, ususfructus mihi odium legatus est, cedes
corruerunt, vel exustce sunt; sine dubio extinguitur" (2).
Perderea substantei lucrului legat echivaleazI cu per- Distrngerea
Inderea materialg sau &easel a Insq lucrului i face, prin substantei
ernlui.
urmare, ea legatul sA, fie eadue. Se zice cg, substanta luerului
este distrusg atunci cand lucrul legat s'a, prefAcut astfel
TheAt nu mai este acela i are un alt nume (3). De exemplu:
I,Ana legatit de testator a fost prefIcItA, In scoale sau In
postavuri (4); lemnul legat a fost intrebuintat la construirea
unei corAbii (5), etc. In aceste cazuri i In altele de ace,ea

natuni, legatul este caduc, pentrudi dei materia legatl n'a

fost distrusti, totui ea nu mai subzist6 In forma ei carat-

teristicit 6.
Schimblrile de formA, accesorii, care modificA, lucrul Transforlueruldi
fArit a-1 denaturk, de exemplu: transformarea unui pImAnt mares
MAL den atuarabil In vie ori livadit. sau rice-versa, n'ar atrage lug rarea lui.
caducitatea legatului, pentrucg, asemenea schimbare adusl
lucrului legat nu-1 oprete de a-qi pAstr natura sa juridiel (7).
Tot astfel, legatul unui fond, pe care nu era, nicio Can't and
s'a legat un
clAdire In momentul facerei testamentului, subzistii, in urma fond
pe care
clAdirilor fleute i e el, afarg de ca,zul cAnd s'ar stabill o nu exist
vointl contrarit din partea testatorului, pentrucii clAdirea nieio nadir.
(') Pnthier, loco cit.; Laurent, XIV, 286; Aubry et Rau, VII
726, p. 530, nota 8; Duranton, IX, 494, p. 489; Pand.

fr., y cit., 9726, etc.

(2) L. 5 2, Dig., Quibus modis ususfructus vel usus amittitur,
7, 4. Vezi i L. 10 1, Dig., loco cit.
(') Cpr. art. 907 C. Calimach (724 C. austriac). Ilfutata forma
proph interimit substantiam rei". (L. 9 3, in fine, Dig.,
Ad exhibendum, 10, 4).
Lana legata, vestem, gum ex ea facta sit, deben i non placet".

(L. 88, Pr., Dig., XXXII, De legatis III).

Sed et materia legata, navis, armariumve ex ea factum,
non vindicetur". (L. 88 1, Dig., loco cit).

(6)Cpr.Pothier, op. cit., VIII, 322, p. 317, 318; Marcad, IV, 186;

Mourlon, II, 888; Arntz, II, 2167; Laurent, XIV, 285; Durantou, IX, 493; Troplong, III, 2139. Baudry et Colin, II,
2873, 2874; Aubry et Rau, VII, 726, p. 530; Demolombe,

XXII, 346; Nfld. fr., y Don, et testaments, 1+718, precum

4i alte autoritriti citate acolo.

(1 Cpr. Bandry et CL lin, II, 2874.

472

Pgatrarea
formei In-

ertilui legat
face el subziste legatul
Exempin.

COD. CIV. CARTEA III. TIT. IL

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 927.

se ineorporeaza pamOntului i devine un accesoriu al lui I.

De asemenea, daca forma. proprie i caracteristica. a
lucrului legt a fost pastrata, legatul subzista cu toate ca
elementele materiale, care constituiau lucrul In momentul
facerei testamentului, ar fi perit In timpul vietei te,statorului
i ar fi fost Inlocuite prin altele.
De exemplu: cartile bibliotecei Itgate au fost cu totul
sehimbate; toate animalele, care compunetu turma legata,

au fost inlocuite prin acele ce da sporttl satl prin cumplrarea altor animale cpr. art. 356 ; It cutitul, care faceh
obiectul legatului,

s'a schimbat mai Intai fierul

apoi

manerul, insa cutitul este acelai ; corabia legal a fost astfel

reparata, incat n'a mai ramas aproape nimie din partile ei

primitive, etc. 2. In toate aceste cazuri, legatul nu este

) Vezi Pothier, o p. cit.. VIII, 326, p. 319; Mourlon, II, 888;

Demolombe, XXII, 317; Pan 1. fr., yo it., 9719, etc. Vezi
si L. 44 4, Dig., XXX, D legatis I, unde se zice: Si
arecv legatcv donuts imposita sit: debe bitur leya ario, nisi
test ator inutavit voluntatem".
Vezi insa D iranton (IX, 267),
care sustin ca legatul unui loc, pe care nu se atla nicio
crdire area), devine caduc prin ridicarea unei cldiri asupra

lui. Cpr. L. 79 2, Dig., XXXII, De legatis .1II si L. 65

2, Dig., XXX, De leyatis I. Este adevrat a ace,te 1 gi
declar, in asemeuea caz, legatul caduc, ins aceasta este
numai pirerea lui Celsus, care n'a fost urmath de eeilalti
jurisconsulti, dup cum aceasta pare si rezulte din L. 98

8, Dig., De solutionibus, etc., 46, 3. Vezi Pothier, loco cit.

De ase menea, legatul unui loc., pe care se afl o clii. lire,
subzistii In urma distrugerei acestei c15.diri, pentrud. aceastit
distrugere nu aduce desfiintarea total& a lucrului, de oarece
locul rAmas face parte. integrant din lucrul legat, pars
enim insuloe area est, et guidem maxima, dupg. cum sP (Aprinfl jurisconsultul Paul (L. 98 8, Dig., De solutionibus
et liberationibus, 46, 3). Cpr. Ricard, Tr. des don. entre-rifs
et testamentaires, I, partea III, No. 376, p. 505 (ed din 1707):
Demolombe, loco cit.; Pand. fr., vo cil., 9720, etc. Vezi

ins Troplong, III, 2140, 2142. Vezi si L. 65 2, Dig.,

XXX, De leyatis I, unde se zice: At si ea domus destructa,
aliam eodem loco testator ccdificoverit, dicemus interire leyatum, nisi aliud testatorem sensisse fuerit adprobatum*.
(2) Si navem leyavero, et specialiter meam adscripsero, eamgue per partes totam refecero, calina eadem manente; nihilominis rect a legatario vindicaretur". (L. 24 4, Dig.,
XXX, De legatis I).

CADUCITATEA. LEGATELOR.

ARP. 927.

473

caduc, ci subzistl, din contra, pentruca desi lucrul a fost

preflcut si schiinbat, totusi el a rAinas acelas
Dar, (lac/ In toate aceste cazuri legatul subzistg, in- instruagrile
strilinarea lucrului legat, care n'ar atrage revocarea legatului,==.7
adecA, care ar aveh loe fArA participarea testatorului, ar numai eacintutea legafi, din contra, o cauzl de eaducitate, dacl lucrul legat citatea
s'ar mai 0,81 in naturl In succesiunea lui, In momentul
mortei sale, si aceasta chiar in caz ccInd pretul Instaiingrei
ar fi incl datorit. Legatul este in asemenea caz cadue,
pentruca, lucrul ne mai fiind In patrimoniul testatorului.
nu poate trece dela acest din urinI la legatar 2.
GInd lucrul legat a perit in timpul vietei testatorului, Perirea lu-

putin importil dad, perirea se datoreste unui caz fortuit, timerpuulinivifentei

faptului testatorului sau unui tertiu, fie chiar acest tertiu testatorukii.
motenitorul prezumptiv; clici, In toate cazurile, rezultatul
este acel s, adee5, caducitatea, si legatarul nu poate cere
daune dela autorul distrugerei lucrului, aeest drept apartinand numai test aorului a cArui proprietate a fost desfiinOM

Dacit legatul a fost fleut sub o conditie suspensivl Perirea mart. 925, el va fi caduc, desi lucrul am fi perit pendente dencrutl:i col'a
conditione, adecl in urina mortei testatorului si inaintea tione, In urma
Indeplinirei conditiei; insi, In asemenea caz, legatarul va inct:staaveh o actiune In daune contra mostenitorului sau tertiilor
prin fa,ptul sau culpa cgrora, lucrul ar fi perit argument

din art. 1015 si 1018 r.

Acata este singurul

caz In

care perirea lucrului

Cpr. Pothier, op. cit., VIII, 323, p. 318; Unger, Dae Oster-

racial; he Erbrecht, 67, p. 295, nota 7 (ed. din 1871);

Alourlon, II, 888; Demante et Colmet de Santerre, IV, 193

bie I; Detnolombe, XXII, 346; Baudry et Colin, II. 2874;
Pand. fr., yo cit., 9718, etc.
Cpr. Baudry et Colin, II, 2875; Demolombe, XXII, 239, 248;
Laurent, XIV, 222; Aubry et Rau, VII, 726, p. 530;
Beltjens, III, art. 1042, No. 10, etc.
Baudry et Colin, II, 2877; Demolombe, XXII, 341; Laurent,
XIV, 288; Marcad, IV, 187; Demante et Colmet de Santerre, IV, 193 bis II si III; Pawl, fr., y0 cit., 9717, etc.
Batidry et Colin, II, 2878; Deunolombe, XXII, 360; Maread,

IV, 186; Arntz, II, 2168; Aubry et Rau, VII, 726, p. 529;
Parid. fr., vo cit., 9731. Vezi supra., p. 467, nota 3.

474

C. C.CART. III.TIT. 1I.CAP. V.S-a VIII.EPECTELE CADITCITITEL

legat, ix urnut mortei hstatorului, poste

Dieparitia
motivultd
care a inepirat
legatra. Controversit.

Cazurile de
caducitate.

sa aducii, caducitatea legatului (I).

Acestea sunt cazurile In care un legat poate fi declarat

caduc; altele nu exista. Cu toate acestea, mat doctrina at

i jurisprudenta admit ca, In unele cazuri exceptionale, legatuI
poate sa devie caduc Fin disparitia, In timpul vietei testatorului, a motivului care 1-a inspire (3); tnsit actasta, teorie

este viu combatuta, de catre T. Hue (VI, 391, p. 500 urm.).

In rezumat, leg-atele devin caduce:
1 and lagatarul moare Inaintea testatorului;
20 And, supravetuind testatorului, legatarul moare Inaintea Indeplinirei conditiei, daca legatul este conditional (3).
3 CAnd conditia, la care en't supusg validitatea legatului, nu se Indeplineste;
4 and legatarul nu primeste legatul;
5 and el este incapabil de a-1 primi;
60 si, In fine, chid lucrul cell si determinat, care face
obiectul legatului, a perit Inaintea descliiderei dreptului la
legat, adeca: Inaintea mortei testatorului.
Efectele nulittei, revocArei i caduciatei legatelor

Principii generale
Pereoanele

Chestiunea de a se sti care sue efectele nulibltei, re-

cIrors folosegte ann- vocgrei si caducitatei testamentelor, revine la aceea de a se

larea, revo- sti cui foloseste nulitatea, revocarea si caducitatea legatelor.
cares li cadncitates lega- Legatul nul, revocat sau caduc, e presupus ca, n'a existat
telor.

niciodata, pro non scripto habetur. Prin urrnare, In principiu,

nulita,tea, revocarea sau caducitatea foloseste aceluia sau

acelora care erau Insarcinati Cu plata legatului, sau In

Vezi supra, p. 467, nota 3.

Vezi Planio1, HI, 2851 bis; Laurent, XIV, 292; Beltjens,
op. cit., III, art. 1042, No. 9; Arntz, II, 2156. Cpr. C. Rennes,

Sirey, 1905. 2. 241; D. P. 1906. 2. 257, etc.

Stim c'a.', de ateori este vorba de un legat en termen, legatarul care a supravetuit testatorului si a murit fnaintea fmplinirei termenului, transmite, din contra, legatul mostenitorilor
sgi, impreunii, cu celeialte bunuri care compun patrimoniul
slit. Vezi supra, P. 308.

EFECTELE A N (MI REI, REVOCAREI .W CA DUCITATEI LEGATELOR.

475

dauna egrora legatul ar fi fost executat, daeA testatorul n'a

manifestat o intentie contrail, (1). In adev6r, este firesc

lucru ea cei care trebue s sufere sarcinile, sq, tragg

foloasele eventuale, cu atlt mai mult c aceasta a trebuit

sl fie chiar vointa testatorului care, impunand o sareing
legatarului slu, este presupus a fi volt ca aeest legatar
se folosea,sel de legat, Indatii, ce, dinteo cauzii oarecare,
sarcina a Incetat.
Considerind, zice foarte bine Curtea noastrh de casatie, chrevo-

carea san caducitatea unui legat, rezulthnd dinteo cauzh oarecare,

afarh, bine inteles, de pierderea lucrului legat, profith aceluia care
erh tnshrcinat a-1 achith, sail prejudiciazi aceluia care erh instircinat
a-I prim), si cum interemil este intistira orichrei actiuni, consecinta
este ch numai acela care urmeazh a se folosl de revocarea san eaducitatea legatulni, are calitatea de a cere justitici sh declare c
legatul este revocat san caduc" (2).

Astfel, dacit sarcina legatului ineumbl moOenitorilor Cazul eind

testatorul a
legitimi san celor neregulati, ei vor fi aeeia care se vor Meat
ca moste-

folosi de nulitatea, xevocarea sau cadueitatea legatului. Deci, nitori nn frate

daeg presupunem c. defunctul a llsat ca motenitori un

frate i un legatar universal, nulitatea, revoearea sau cadueitatea legatului universal va folosl fratelui te.statorului,
pentrucii, dactl legatul nu er nul, nvocat sau cadue, el ar fi

giun legatar
universal.

fost executat In detrimentul lui (3).

Daeit testatorul a instituit, asupra totalitAtei averei Caznl and
sale,

doi. leloi legatari universali, partea unuia din acqtia, care exists
gatari

Manere oportct quod fuerit defectum, apud eos a quibus sit

(lcrelictum". (L. unich 8, ab initio, Cod, De caducis tollendis,

6, 51). Vezi si 4, Cod, loco cit.

Cris. rom. Bult. 1910, p. 372 si Dreptul din 1910, No. 41,
p. 328. In aeelas sens, Butt. Cas. 1900, p. 1142; Cas. fr. D.
P. 73. 1. 233; Pothier, Don. testamentaires, VIII, 333, p. 321;
Thiry, II, 486; Arntz, II, 2173; Planiol, III, 2857; Laurent,
XIV, 293; Mourlon, II, 890; Dura.nton, IX, 485; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 195; Dernolombe, XXII, 356;
Baudry et Colin, II, 2882; Pand. fr., v cit., 9732 urm.;
A nbry et Rau, VII, 726, p. 533; Zahariie, Handbuch des
fr. Citrilrechts, IV, 736, p. 498 (ed Crome); SaintespsLeicot, V, 1685, p. 164, etc.
Bandry et Colin, II, 2882; Laurent, XIV, 294; Demolombe,
XXII, 356; Pand. fr., vo cit., 9736, etc.

476

C. C. CART. II[.TIT.

V.S-a VIII.EFECTELE CADUCITATEL

Incetat din viatl Inaintea rnortei testatorului, sau ca,rc flu

primete a fi leg-atar universal, revine celuilalt legatar .
Cazul eancl
Dad, testatorul a 16sat un Icgatar universal 1 moteexista nu lenitori
nerezervatari, legatarul va luh local motenitorilor,
gatar universal si .4- ea unul ce are drepturile
lor. Deci, daa, testenzietrovraitanre.rei tato rul a pus legatele partieulare In sarcina legatarului universal, el se va folosi de nulitatea, revocarea sau caducitatea lor.
Existents
Aceea's solutie este admisibilA i tu cazul cand legatarul
unor
mosleni-universal se gIse0e In concurentit cu motenitori re/ervatari,
tori rezervatari.
dac.1 legatele particulave au fost puse In strcina lui, pentrucg,
dupit cum stim, nulitatea., revocar a sau ca,ducitatea lor

profitg, aeelor Insitrcinati eu plata lor 2.

Solutia de mai sus va fi aplicatit i In ca L chi d tesexista un letatorul
ar fi lasat un legatar universal i mai multi legatari
gatar universal si mai ell titlu univeral, pentrueg legatele ca titlu unilersal fiind,
multi legatari
i cele cu titlu particular, o desmembrare a legatului uniau titItt universal,
versal, legatarul universal trebue sit se foloseascS, In toate
cazurile, de ceeace ceilalti legatari nu pot sau nu toesc
primeascl .
Cazul and
Se poate Intamplh ca legatele particulare 0, fie puse
legatele parti- In sarcina legatarilor Cu titlu universal
, precum ar fi, de
eulare an fost
puse in Bar- exemplu, In cazul chnd testatorul ar fi litsat un legatar
,r
particular al
einaCuleg"'
rilor
titln universal al tuturor im obilelor i un leatar
universal. unui imobil determinat. In asemenea caz, legatul particular
fiind o &smembrare a legatului cu titlu universal, nulitatea,
revocarea sau caducitatea lui va profith legatarului cu titlu
universal al imobilelor .
Cazul and

Legatar partieular.

S'ar puteh chiar Inthmplh, In virtutea aceluia principia,

Cas. rom. si C. Bucuresti, Bult. S-a I, 1882, p. 432 si Dreptul
din 1881, No. 59.
(2) Paud. fr. y cit., 9737 si autoriatile eitate acolo. Cpr. ('as.
fr. si C. Bucuresti, Bult. S-a I, 1886, p. 936 si Dreptul din
1893, No. 81. Vezi i rapret, p. 234, unde s'a examinat
chestiunea de a se Si care sunt persoanele In a aror sarcini
cade plata legatelor In legislatia noastrA.
(8) Laurent, XIV, 295; Pand, fr., r cit., 9742, etc.
Vezi supra, p. 232, 233.
Baudry et Colin, II, loro cit.; Laurent, XIV, 296; Pand. fr.,
loco cit.; Demolombe, XXII, 356; Aubry et Rau, VII, 726,
p. 534, etc. Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1897, No. 36.

EFECTELE ANULARE', REVOCARE' I CADUCITATEI LEGATELOR.

477

ea nulitatea, revocarel sau cadueitatea unui legat A foloseasell unui legatar particular. Astfel, caducitatea legatului
ce testatorul ar fi fatut a unei carti din biblioteca sa, va
folosi legatarului bibliotecei
In fine qi pentru aceleaqi motive, se decide, In genere,

Legatarn1

proa, legatarul nudei proprietati se va folosi de revocarea sau nndei

prieati.
eaducitatea legatului uzufructului obiectelor cuprinse In dispozitia facuta In favoarea sa 2.
. tini el ineficacitatea legatului folosete ateluia sau Caza' cinc'
eadueitatea
acelora care eran lnsarcinati cu plata lui. De cteori lusa rezultit
din
caducitatea legatului va rezulth din perirea luerului legat, perirea lnnimeni nu se va foloi de aceasta cadueitate, pentruca, In erului legat.
specie, lucrul nuli mai are fiinta (2.

Principiul ca ineficacitatea unui legat folosete acelui Dreptul testa:

Insarcinat Cu plata lui, intemeindu-se pe vointa presupusat'illifde:r

a testatorului, trebue sa, cada Inaintea manifestarei unei vointa ea in
vointi contrare, aa ca nimic nu Impiedica pe testator de a seninstueliegeeum.
declara ca, la caz de anularea sau eaducitatea legatului, el
voeste ea acest legat sa, foloseasea motenitorilor si legitimi;
qi, In asemenea caz, intentia testatorului se apreciaza In mod
suveran de judeeltorii fondului 4.
Cat pentru chestiunea de a se qt1 cui foloseqte illefi-Substit.. fldeicacitatea legatului anulat din cauza unei substitutii fidei- connsarl.
comisare, vezi infrec, explic. art. 803, pag. 585 urm.
O conseci lita a regulei de mai sus este cii acel care umixrirea in
trebue O, se foloseasel de ineficacitatea unui lega,t, esteVallelinu-

singur In drept a urmari In justitie nulitate,a sau caduci-duciatei.legatatea lui. Astfel, motenitorul exclus de catre un legatar tillui(') Cpr. Baudry et Colin, II, 2883; Parid. fr., y cit., 9744, etc.

(2) Vezi Anbry et Rau, VII, 726, p. 534, text i nota 26;

Zacharhe, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 726, pag. 39,

nota 10 (ed. Anschtitz); Pand. fr. y cit., 9745; Baudry et
Colin, II, 2884, etc. Vezi instr Vaugeois, Revue critique,
tom. 33 (anul 1868), p. 355 qi 402, dupA, care, in caz de dora
legate deosebite, unul al nudei proprietiiti i altul al uzufructului, caducitatea acebtui din urmA n'ar folosl legatarului
nudei proprietrtti, ei motenitorului ab intestat san instituit.
Cpr. Laurent, XIV, 317; Beltjens, art. 1044, 1045, No. 12.
(2) Dernolombe, XXII, 366; Arntz, II, 2173, etc.
(4) Cpr. Laurent, XIV, 297; Pand. fr., v cit., 9748; Coin-Delisle, op. cit., art. 1046-1047, No. 9, P. 518 (ed. din 1855).

478

C. C.CART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a VIII.EFECTELE CADUCITATEI.

universal, nu are calitatea de a provoch nulitatea sau caducitatea legatului (1).

Exeraitarea
Se poate Intamplh ca legatul anulat, revocat sau devenit
sareinilor impuse de tes- caduc, A, fi fost grevat de oarecare sarcini; i, In asemenea
tator. Dr. caz, se naste Intrebarea: daca acel care se folosete, sub
vechin fr. tsi

dr. actual.

once titlu, de inefica,citatea legatului, este sau nu obligat

a Indeplini sarcinile i a executh sublegatele impuse de
testator? In dreptul vechiu francez (2) se flee& o distinctie,

care este admisibin, i astlzi: 1 sau sarcina impusl legatarului este personal. i, prin natura lucrurilor ori volt*
testatorului, nu poate fi executatii dealt de acest legatar,
i, In asemenea c iz, inefieacitatea legatului atrage stingerea
sarcinei impusl de testator (3 ; 20 sau sarcina este reall,
adecii, este mai mult impusA liberalitAtei deck persoanei i,
In asemene t c.tz, ea Ii pitstreaz1 efe .tele sale cu toatI anu-

Dr. roman.

(I) Vezi (as. rom. considerente reproduse supra., p. 475; Arntz,

II, 2173; Demolombe, XXII, 857; Laurent, XIV, 27 294;
Pand. fr., V' cit., 9747 si deciziile citate acolo.
Vezi Furgole, Tr. des testaments, 11, p. 446 urm., 1 urm.
(ed. din 1779). Incit priveste dreptul roman, nulitatea sau
caducitatea inAitatiei
mostenitor atrigeit, In genere, eaducitatea legatelor. Si nemo subiit hereditatem, omnia vis testamenti solvitur". (L. 181, Dig., De div. requlis juris antiqui,
50, 17). Vezi si L. 17, Dig., Si quis omissa. causa testantenti,
29, 4. ()data ce testamental dispIreh, niciuna din dispozitiile
sale nu pateit sTL oblige pe mostenitorul de singe, care nu
mai ine drepturile sale dela testament, ci dela lege, fiinda
testatorul er pre.,upus mort ab intestat. Si quia aut noluerit heres csse, aut vivo testatore, dccesserit . . . in his
casibus pater familias intestatus mor r" (Instit., Quibus modis
testamen'a in firmantur, 2, 17 2). epr. Troplong, I, 421;
Aubry et Ra.u, VII, 726, pr 532, nota 20; Duranton, IX,
457, etc.

Astfel, dp,a am lisat un legat lui A, care erit profesor de

niatematici, cu sarcina de a predh matematicile fiului met],

sau daci am ltoat un legat lui A, care este pictor, eu sarcina
de a face portretul cuiva, anularea, revocarea sau caducitatea
legatului principal va aduce desfiintarea sarcinei, si acel care
se va folosi de legat fn local lui A nu va executit sarcina,
pentracit ea eri impish fn vederea persoanei legatarului principal, intuitu personW. Vezi Pothier, Introduction au titre
des testaments. I, 146, p. 154; Planiol, III, 2870; Arntz, II,
2172; Acollas, II, p. 608; Demolombe, XXII, 358; Pand.
fr., e cit., 9752, etc. Vezi i infra', p. 492.

EFECTELE ANULAREI, REVOCAREI

l CADUCITATEI LEG.ATELOR.

479

tarea, revocarea sau caducitatea legatului principal, rImanand

ea ea sl fie adusti, la Indeplinire de catre a,cei care s'au

folosit sub ()rice titlu de legat, in lipsa i In loeul legatarului Investit cu sarcina .
Ac,easta, nu este Msit decAt un principiu general de interpretarea
interpretare, si judeeltorii pot sl decid, In fapt, el inefi- voitnotreilitz.taeacitatea legatului principal atrage stingerea sublegatului,
dacl din ImprejurIrile cauzei rezultl el vointa te,statorului
a fost ea sublegatul sl atArne de legatul principal (2).
In orice caz, nu mai rlmane Indoiall el perirea luerului Efeetele pe-.

legat In mod principal, intAmplatl, Inaintea acceptlrei legatului, aduce at:it caducitatea legatului principal c.lt si a
sublegatului. In adevlr. sublegatarul nu are, In asemenea

rieigareit

linnerujoudi

principal

caz, nicio actiune In contra Icgatarului principal, care nu poate

fi obligat
executarea sareinei decAt pin aceeptarea dispo-

zitiei ftcuiit in favoarea sa. El nu are, de asemenea, actiune

nici in contra mostenitorilor defunetului, pentrel sublegatul
erA, o delibt,,tie a I gatului principal si O samba impusl
Astfel, daca presupunem cit am lAsat o mosie sau o cassa, lui
Cu sarcina de a WW1 10000 lei Ini
acest sublegat va

A,

trebul sit fie executat de acel care s'ar folosl, sub once titlu,
de legatul principal, in locul legatarultii, pentructi sarcina
nu tnai este de a., lati personala legatarului, ci real. Vezi
Acollas, II, p. 600; Demolombe, XXII. 358; Aub y et Rau,
VII, 726, p. 532; Mass-Verg, III, 503, p. 302; Laurent,
XIV, 208: Arntz, II, 2171; Duranton, IX, 457; Troplong,
Don. et testaments, I, 421; Pand. fr.. y cit , 9753; C. Pau
i Nitneq, Sirey, 63. 2. 134; D. P. 63. 2. 152; Sirey, 66. 2.
60; D. P. 66. 2. 127, etc.
Tot astfel, casa centralii a meseriilor, eitreia succesiunea L. din 27
s'ar cuvenl astAzi ca vacanta, in locul Statului. si in baza lannar 1912.
art. 200 6 din legea dela 27 Iattuarie 1912 pentru organi- Ark' 2" 6'
zarea meseriilor, In 'Irma anulirei sau caduciatei dispozitiilor
universale facute de defunct, este datoare sit plteasci" legatele
particulare, care fusese puse in sarcina legatarilor principali,

Cpr. Aubry et Rau, loco cit., p. 533, nota 22; Duranton, IX,
457; Pand. fr., y cit., 9757; Arntz, 1I, 2172, etc.
S'ar puteil admite si solutia contrail', insa attinci judeatorii vor trebul sit constate, in fapt, ca testatorul n'a inteles
a grevh mnst liberalitatea, ei a impune sarcina numai legatarului, ceeace este o cliestie de fapt. Cpr. I.aurent, XIV, 298;
Bandry et Colin, II, 2885-2887, etc.
Laurent, XIV, 298; Pand. fr., y cit., 9753, etc.

Cheetie de
fapt.

480

C. c.CART. 111.TIT. 11.CAP. V.S-a VIII.EFECTELE CAD1TCITATEI

acestei liberaliati, iar nu In* suceesiunei (' . Aeest punct

nu poate fi contestat, solutia fiind neIndoelnicA.
Exceptii dela principiile de mal sus.
*tim ca, In principin, mostenitorii, debitori ai legatelor, se folosesc de inefleacitatea acestor legate In pro-

portia In care ei ar fi trebuit sl le plAteascA. Aceastl regulA,

Cazul unei
substitutii
vnIgare.
Art. 804.

Statornieirea

suferg lug doug exceptii i anume:

1 In cazul unei substitutii vulgare, adecit cand testatorul ar fi dispus ca un tertiu sl ieit legatul, dad, primul
legatar n'ar vol sau n'ar putea sa-1 primeaseA; In asemenea
caz, persoana substituitit de testator va fi acea care se va
folosi de legat art. 804) 2.
20 A dona exceptie are loc atunci cand testatorul a

cirePtILlui
ereittere san de statornicit drepful de cretere sau sporire Intre colegatari
sporire.
(art. 929 . In asemenea caz, anularea, revocarea sau caduArt. 929. citatea legatului, f/cut unuia din colegatari, profita celorlalti

colegatari, In loe de a profith, conform dreptului comun,

debitorului legatului.
Deoseb. de

Codul francez mai prevede Incl o exceptie, pe care

codreduiaeftraienoezde. legiuitorul nostrn n'a mai reprodus-o, 1 mime: In cazul

unei substitutii fideicomisare permise (art. 897, 1048-1074

C. fr. , In care cazuri caducitatea legatului IntAmplatli In
persoana legatarului instituit In primul ordin, foloseqte acelora cAror el era obligat a restitul bunurile legate. La noi,
aceasta exceptie nu exista, fiindca toate substitutiile fideicomisare sunt oprite .
(') Aubry et Rau, loco cit., p. 532, nota 21; Arntz, II, 2172;
Demolombe, XXII, 358; Pand. fr., y cit., 9754, etc.
Legatul frieut
nnei persoane
san moqtenitorilor ei.

Tot o substitutie valgarS, ar cuprinde si legatul Meta unei persoane sau mostenitorilor ski; asa c5. legatul nu va devenl cadue
prin moartea legatarului, ci va profith, mostenitorilor lui.

Testatorul va intrebninth, de obiceiu, acest mod de a test,

de eateori el va aveil. pentrn copiii unui prieten afectiunea ce

o are pentru tata lor ; aci en modul aeesta, el va inlitturit

caducitatea posibilii a legatului slu. Cpr. Rerton, L'art de

faire soi-mbne son testament, 268, 10, p. 268.
Vezi infra, p. 514, nota 1 si tom. IV, partea I, al Coment.
noastre, p. 82, nota 4.

DREPTUL CRE*TEREI SAU .ADIOGIREI.

ART. 929.

481

Regulele de drept international aplicabile In privinta

Caducititei legatelor.

Cele spuse supra, p. 456, In privinta revocarei testamentelor, se aplica i In caz de caducitatea dispozitiilor
testamPntare, de1 cadu;itatea nu atarna de vointa testatorului,

Aplic. legei
national.) a
testatorului.

ci de Indeplinirea unui fapt prevazut de lege, de natura a

face dispozitia testamentara ineficace. Se va aplich deci
In specie tot legea nationara a testatatorulut, pentruca toate
cazurile de caducitate ale legatelor se Intemeieaza pe interpretarea vointei defunctului .
Din cele mal sus expuse rezulta a tot legea nationala a
testatorului va fi aplicata substitutiei vulgare art. 804) i
dreptului de cretere, adaogire sau sporire Intre colegatari

Art. 804 qi
929.

(art. 929, fiindca In amuele cazuri, este vorba de a se ti

daca intentia testatorului a fost ea, In caz de caducitatea
legatului, bunurile sil se Intoarca la motenitorii sai, sau sil
treaca la alte persoane: colegatari sau un substituit vulgar 2.
Despre dreptul creterei, adaogirei sau sporirei tare
colegatari, sau mai bine zis: despre dreptul nesciderei (3.
Art. 929. CAnd din dispozitiunile testamentare va rezult,
cugetul testatorului a fost de a dit legatarilor drept la totalitatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat,
i totalitatea; iar de primese mai multi legatari, legatul se imparte

Cpr. Despagnet, Prcis de droit international priv, 383,

p. 1112, 1113 (ed. a 5-a, 1909); Vincent et Pnaud, Dictionn.
de droit international priv, y Testament, 125; Laurent, Droit
civil international, VI, 313, p. 532 urm.; Pasquale Fiore,

Le droit international priv, IV, 1571, p. 309 (ed. a 4-a,

traduc. Antoine); Surville et Arthuys, Cours lment. de droit

international priv, 240, p. 292 (ed. a 5-a, 1910), etc.

Despagnet, op. si loco cit., p. 1113; Vincent et Pnaud, op.
si It cit., 125, p. 879, etc.
Vezi asupra acestei rnatcrii, in dreptul vechiu francez, Pothier, Bibliografie.

Introduction au titre des testaments I, 145 urtn., p. 454 urm.;

Tr. des don. testamentaires, VIII, 336 urm., p. 322 urm.

(ed. Bugnet); Ricard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires,

I, platea III, p. 515 urm. (ed. din 1707); Domat, Lois civiles

dans leur ordre naturel, VI, p. 229 urm. (ed. Carr din
65105

31

482

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

futre ei, ra'rii. a se scadek Ortile legatarilor incapabili, sau ale acelor

care n'au prima legatul, sau care au murit fnaintea testatorului.

(Art. 697, 924, 928, 1057 urm., 1202 C. civ. Art. 1044, 1045
C. fr. modificate).
Dr. aporirei

Dreptul sporirei sau addogirei (droit d'accroissement),

eau
aclIcgirei.das Zuwachsrecht oder das Anwachsungsrecht, dull/ termiDefinitie.
nologia german1 (1), este dreptul ce are cineva de a lu

Inteo succesiune ab intestat (art. 697 sau testamentarI

(art. 929, o parte pentru care el are vocatiune, dar pe

care n'ar fi luat-o, daca toti acei interesati ar li prhnit

ceeace li se cuving e.
On appelle droit d'accroissement, zice Domat (3), le droit
qu'a chacun de deux h6ritiers d'une mme succession, ou de deux
lgataires d'une fame chose, d'avoir la portion de l'autre, cini ne

peut ou ne veut la prendre .

i mai departe tom. VI, p. 248, No. 2 acela autor

adaogl:
1824), etc.; iar flick priveste dreptul actual, vezi Hauthuille,
Essai sur le droit d'accroissement (1834); Glasson, Du droit
d'accroissement (1862); Lafont, Du drat d'accroissement en

matire de legs; Van Wetter, Droit d'accroissement entre

colgataires, etc. Lick priveste dreptul roman, vezi Machelard, Dissertation sur l'accroissement entre les hritiers testa-

Dr. stain Fii

('. Calimach.
Art. 718, 719.

mentaires et les colgataires aux diverses poques du drat

romain (Paris, 1860).
(') Art. 560 urm. C. austriac (Becht des Zuwachses). Vezi si
art. 2158 C. german. Mai vezi art. 1935 si 2094 nrm. din

acelas cod. Dac,Zi testatorul n'a hotfirit partile mostenitorilor

85.i, zice art. 718 din codul Calimach, si unul dintre ei nu

va vol s. primeasett, partea cuvenittt lui, sau dovedindu-se
nevrednie de aceasta, se va adS,ogl aceea catre partea a fm-

Neaplic.

art. 929 la
donatitmi.

preunI mostenitorilor, dupti, analogia piirtilor, care aceasta se

numeste dritul add ogirei; Ins5. avind el subrinduit mostenitor, nu are loe dritul adilogirei, aci fn locul lui intrg acela;
iar de vor mur1 finpreung mostenitorii sau subrinduitul, mai
fnainte de astigarea adogirei, atunci dritul acesta trece la
mostenitorii lor". Vezi Q i art. 719 din acelas cod.
Ac,st drept, fiind o exceptie dela principiile generale, se aplic
numai la succesiunea testamentarg, si la cea ab intestat, nu
Ins5. la donatiuni, nici la institutiile contractuale. Cpr. Laurent,
XV, 229; Pand. fr., y cit., 9830, 11848 urm., etc.
Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 229, 230.

DREPTUL CRESTEREI SA U 1DOGIREI.

ART. 929.

483

Ce droit b'appelle droit d'accroissement, parce que la portion

vacante accroit h celle des autres.

Cujacius a observat Mg, cu drept euvAnt, el dreptul Observ. lui

sporirei sau adlogirei nu se stabilete

4-

pentru moten i tor dcrueipatsuiatisiusPrao-

sau legatar ut plus habeat, ci ne minus habeat, de oarece rirei sa:u

gire'.
moartea, incapacitatea sau lepildarea unui comotenitor ori
a unui colegatar, nu poate si creeze pentru comotenitorii
sau colegatarii sli, un drept pe care ei nu l-au avut din
eapul locului; cici, pentru a lul totul, trebue neapArat a
ave, vocaOune pentru tot, vocatiune care n'ar avel niciun
efect, dacl toti acei c1iema0 la suceesiunea ab intestat sau
testamentarl ar Ira ceeace li se euvine, quia concursu
partes fiunt 2).
Motenitorul sau legatarul, care a acceptat succesiunea
sau legatul, este deci investit Cu partea celorlalti comote-

Drept de nescIdere.

nitori sau colegatari mai mult jure non decrescendi deelt

jure accrescendi, i sporirea nu are de scop de a atribui
legatarului mai mult decat testatorul voise a-i llsh, ci
de a nu-i ch, mai putin. De aceea Marcad i alti autori
numese, cu drept cuvant, sporirea droit de non dcroisse-

ment drept de nescadere), In loe de a o numi droit d'accroissement e

Din ele mai sus expuse rezultI cl un motenitor ab Vocatiunea

ce trebue A
intestat sau testamentar nu poate sl vadg, partea sa sporitlaibI
moteni_
toral.
prin plrtile comotenitorilor sal, decal dael el are din capul
locului vocaOune ad totum (4.
Jus accrescendi non ideb introductura est ut plus legatarius
habeat quam testator dare noluerit, sed ne minus habeat",
zice Cujas. Vezi Demante et Colmet de Sauterre, IV, 199
bis I; Marcad, IV, 196, etc.
L. 80, in fine, Dig., XXXII, De legatis III.
(9 Vezi Maread, III, 223 si IV, 190, 196; Mourlon, II, 891;
Laurent, XIV, 303; Berriat St. Prix, _Notes lment. sur le
code civil, II, 3795; Pand. fr., y cit., 9763. Vezi si Pothier,
Don. testamentaires, VIll, 340, p. 323. Mai vezi tom. III,
partea II, al Coment. noastri, p. 287, text si nota 2 (ed. a
2-a). Vezi bug. Detnante et Colmet de Santerre, IV, 199
bis I si 199 bis VIII.
(4) Considerand, zice Curtea din Rennes, cA. expresiunile Ills
accrescendi si jus non decrescendi pot asazi fi considerate ea
sinonime din punctul de vedere juridic, pentrucii nu mai

484
Mostenitorii

ab intestat.

Mot; ten itorii

COD. CIV.

CARTEA 11I. TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 929.

In privinta motenitorilor ab intestat, acei care au

acceptat succesiunea se folosesc In totdeauna de pgrtile
celor care au repudiat-o, pentructl once moSenitor are
vocatiune la intreaga succesiune. Nemo pro parte hereg
(art. 697 ' .

IncAt privete lug pe motenitorii testamentari, ei ne-

testamentari. avand alte drepturi decAt cele conferite de tegator, acesta

a putut sg atrame fiecitruia din ei un drept la totalitatea

lucrului (in care caz exercitiul ac,estui (kept ar fi modificat
i restrAns prin concursul celorlalti cointeresati , dup5, cum

el a putut sl-i atribue numai un drept asupra unei fractiuni a acelui lucin. Dacit testatorul n'a legat aeelas lucru
In Intregimea lui fiecitrui colegatar. ci a lilsat fiecitrui din

ei numai chte o parte determinant dintr'un lucru, atunci

sporirea nu are loe i partea legatarului care, dintr'o cauzit,
oarecare, lipsete, nu se cuvine celorlalti legatari, ci folosete, conform dreptului comun, acelui obligat a a legatul,
obligatie care, In cazul de fatit, nu mal are loe; pe cAnd
sporirea va av6, loe, din contra, de cheori fiecare colegatar
este chemat prin acela testament ' a lta cel puin eventual
legitul In intregimea lui; de clteori, In alte euvinte, %a
traim sub regimul legilor caducare a vechei Rome; cil, dreptul
sporirei, ca si ace' al nescaderei, se intemeiazi pe vointa

expre.s bail tacitii a testatorului; eh el lastt a se presupune

vocatiunea ab initio a aceluias hem legat la mai multe

persoane in acelas timp, ce.ace nu impiedia dreptul legatarilor asupra lucrului legat de a fi fixat In inod irevocabil
in ziva mortei testatorului, prin aplicarea regulei necesare:
concursu partes .flunt, si aceasta fie e.A. ar fi vorba de un
drept de sporire sau de ne.seAdere, etc.'. D. P. 80. 2. p. 88.
Vezi tom. III, partea II. al Coment. noastre, p. 287. Cpr.
Domat, Lois civilea, VI, p. 248, No. 3 (e I. Carr). Si
ex pluribus legitimis heredibus quidam omiserint (a lire)
hereditatem, vel morte, vel qua alia ratione impediti ( fuerint),

quominia adeant, reliquia, qui adierint, adcrescit illorum

portio". (L. 9, Dig., De alas et legitimis heredibus, 38, 16).
Daeg, acelas lucru a fost l'Asat la diferite persoane prin mai
multe testamente, ultimul legat ar revocii pe mle anterioare
(art. 921). Cpr. Ricard, Tr. des don. entre-vifs et tegiam ntaires,

I, partea III, 516, p. 531 (ed. din 1707); Demolombe, XXII,

579; Aubry et Rau, VII, 726, p. 537, nota 36; Zacharife,

Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 726, p. 400, nota 17

(ed. Anschtitz), etc.

DREPTUL CRESTEREI SAU ADIDGIREL

ART. 929.

485

existh o solidaritate de vocatiune Intre toti colegatarii aceluia lucru.

Identitatea obiectului legat i existenta mai multor Baza dreplegatari, din care nuntai unii
primeaseg legatul, sunt tsautiluiadr000riirzi
deci conditiile neaparate i baza dreptului sporirei sau
adlogirei ' . Si eadem res duobus lega ta sit, sive conjunctim, sive disjunctim; si ambo perveniant ad legatum,
scinditur inter eos legatum; si alter deficiat, . . totum ad
collegatariun pertinet" (2). Die Identitat des Illehreren vermachten Gegenstandes ist die Grundbedingung des juris
accreseendi", zice Zacharke 3.
Sporirea sau adaogirea nu va aya deci
d tea ace/aqcazurile
irea nti
lucru nu s'a 1.1sat In Intregimea lui la mai mulli lagatari spor
are loc.
art. 929 , sau daca el a fost lasat la mai multi lega,tari,
Insa prin diferite testamente (art. 921 .
Dreptul sporirei sau adaogirei nu poate, de asemenea,
sa rezulte din dona t stamente emanate lela doi dif-riti
testatori. Cpr. Demolombe, XXII, 379 . Ex diversis testamenas, jus conjunctionis non contingit"
Daca ncel t lucru a fost legat la mai multe persoane Legat alter-

sub alternativa; de exemplu: las untare imobil lui A sau

lui B", aceti legatari fiind cocreditori ni lucrului legat
(corei eredendi , persoana obligata a piad acest legat va
put4 si-1 de,1 In Intregimea lui unuia sau altuia din legatari 5. Si Titio an Seio, utri heres vellet, legatum relictum
(') Pothier, Don. testamentaires, VIII, 336, p. 322

si

347, p. 325;

Arntz, II, 2174; Laurent, XIV, 303; Demolombe, XXII,

368; Demante, IV, 196 bis; Aubry et Rau, VII, 726, p. 535,
text si nota 32; Baudry et Colin, II, 2892, etc.
( ) Institute, De legatis, 2, 20, 8.
Zacharife, Handbuch des franzosischen Civilrechts, IV, 726,
p. 400, nota 15 (ed. Anschiitz).

L. 16, in fine, Dig., Quibus modis ususfructus vet usus

amittitur, 7, 4.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 353, p. 328. Iat.5, cum se
exprimg acest autor: Lorsque la mme chose a t lgue
deux personnes sous une alternative, par exemple: je lgue
et Pierre ou Paul telle chose, tels lgataires ne sont pas
conjoints, mais ils sont entre eux cocranciers solidaires de
la chose lgue, corei credendi, et il est au pouvoir de l'hritier,

en faisant la dlivrance du total it l'un, de se librer envers

les deux".

nativ.

486

con. cw. CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 929.

est, iteres alteri dando, ab utroque liberatur", zice jurisconsultul Paul (I

In rezumat, pentru ca dreptul sporirei sat, adaogirei

sa OA loe, se cer urmatoarele conclitii: 1 legatul trebue
rirei A poatI sa, fi fost facut la mai multe persoane, caci daca el a fost
ave 1 loc.
facut numai unui legutar, neluarea legatului pentru ()rice
cauza ar fi, va folosi, conform dreptului comun, acelui
obligat a plati legatul, afara, bine lnteles, de cazul cAnd
testatorul ar fi dispus altfel (8); 20 unul sau mai multi din
legatari trebue sa nu vie la succesiune, caci daca toti ar
accepta-o, lucrul s'ar Imparti Intre ei, conform regulei cunoscute: concursu partes fiunt L. 80, Dig., XXXII, De
legatis III . Daca niciunul n'ar veni la succesiune, legatul
ar rdmineet unit cu succesiunea, dupa cum dispune anume
art. 858 di, codul Calimach 689 C. austriac 8, afara
de cazul, bine Inteles, cAnd testatorul ar fi (lispus altfel
printeo substitutie vulgara art. 804); 3 legatul trebue sa
aiba de obiect acela lucru (eadem res) 4 sau aceea parte
a unui lueru 5 ; 4 i, In fine, testatorul nu trebue sit fi
fractionat vocatiunea legatarilor, botarInd partea ce fiecare
trebue sa ih din legat, caci atunci fiecare legatar n'ar mai
Conditiile eerute pentru ea
dreptul spo-

aveh vocatiune pentru tot. Sporirea sau ne,scaderea va aveh

Insa loe cu toate ca paltile legatarilor ar fi fost botarIte

prin testament, dad, testatorul ar fi Inteles a regulh numai
modul Impartirei, pentru cazul child toti legatarii ar prim'

C. Calimach
gi C. austriae.

L. 16, ab initio, Dig., XXXI, De legatis II.

(')
(2) Cpr. L. unica 4 i 8, Cod, De caducis tollendis, 6, 51.
Vezi Unger, Das 5sterreichi8che Erbrecht systematisch dargestellt, 63, p. 274.
(8) Iata cum se exprima art. 858 din codul Calimach : Dad'
s'au lasat legatum de obte la multi nedespartit,san qi intocmai
Impiirtit, i daca vreunul dintelnii s'an lephdat, ori s'an facut
nevrednic de a lub. acest legatum, daca va aveit el subranduit

legatar, se va dh acestuia partea nevrednicului, lar neavand,

sporeoe partea lui la colegatarii lui, prin dritul sporirei, ori
Intocmai, ori dupa analogia partilor; iar (lac& toti s'au le-.

padat, rameine legatum unit cu mo)genirea". Ausser den

(4)

gedachten zwei Ftillen bleibt das erledigte Verrnachtniss in

der Erbschafts-Masse" (art. 689, in fine C. austriac).

Instit., De legatis, 2, 20, 8.

(9 Pothier, op. cit., VIII, 348, p. 326: Unger, Dag 6sterreichische Erbrecht, 63, p. 274 urm.

DREPTUL CRWEREI SAII ADAOGIREI. ART. 929.

487

lega tul. De exempla : testatorul a dispus ea un legatar sa

ih o treime, iar celalalt, doul treimi din lucrul legat. Totul

este deci o chestie de intentie, si ()data ce statornicirea partilor nu Impiedioa, In spiritul testatorului, vocatiunea fiecarui

legatar pentru tot, sporirea sau adaogirea va aveh loe: est

locus juris accrescendi (1 .
Osebit de aeeste conditii, legea nu mai cere altele, si Luernri divi-

luerul legat poate fi divizibil sau indivizibil, corporal sau zra'bliele'Brurr:

incorporal. Astfel, daca am lasat 1000 lei lui A si lui B, eorporale, etc.
si acest din urmii, nu voeste sau nu poate sa primeasca
legatul, A va luh suma Intreaga de 1000 lei, pentruca ambii
legatari au vocatiune la ea 2.
Legea nu distinge, de asemenea, Intre legatele care au uniyersautate

de obieet o universalitate de bunuri sau un obiect parti- de bunitri.

cular 2. Autorii francezi discuta si eontroverseaza chestiunea,

din cauza art. 1045, care n'a fost reprodus de legiuitorul

nostru, si pe care autorii II considera ea o croare legislativii 4).

Am zis ca, pentru ea dreptul sporirei sau adaogirei sa Solidaritate

rtocatinenoe
sa, existe o solidaritate de vocatiuneldntre
Stare toti colegatarii. Daca aceasta solidaritate exista ceeace legatarii.
la noi nu poate sit rezulte din prezumptii, ci numai din
vointa testatorului , si dad, toti legatarii se prezinta, legatul

aibit loe, se eere ea

se Imparte titre

ei concursu portes fiunt), pentruca del

fiecare din ei are, In specie, vocatiunea ad totum, este cu
neputinta, ea lucrul Intreg sit se deh fiecaruia din ei.

L'aeeroissement, zice Ricard, pent seulement avoir son effet,

(') Cpr. Mourlon, II, 895; Thiry, II, 487; Arntz, II, 2177;
Laurent, XIV, 306, 311; Demolombe, XXII, 371 urna.;

Duranton, IX, 505 urm.; Aubry et Rau, VII, 726, p. 535,

536, text si note; Mass-Verg, III, 503, p. 304, nota 18;
Troplong, Ill, 2174, 2175; D'Hauthuille, Essai sur le droit
d'accroissement, p. 192 urm.; Pand. fr., vo cit., 9789; Unger,
Das 60 erreichische Erbrecht systematisch dargestellt, p. 275,
63, nota 3; Cas. fr. D. P. 79. 1. 33; Sirey, 79. 1. 193;
Sirey, 62. 1. 385; D. P. 62. 1. 244, etc.
Pothier, op. cit., VIII, 348, p. 326; Demolombe, XXII, 369;
Troplong, III, 2190. Vezi ins5. Mourlon, II, 892.
Arntz, H, 2285; Laurent, XIV, 318; Demolonabe, XXII,
381; Pand. fr., vo cit., 9817 urm., etc.
Cpr. T. Flue, VI, 395; Baudry et Colin, II, 2908 urm., 2921.

488

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

A RT. 929.

lorsqu'une mkne chose a t lgue it deux ou b, plusieurs indivisment et solidairement, et que le partage et la division ne s'en
doivent faire que par le concours des colgataires; de sorte que
s'ils concourent tous, comme par ce concours la solidit est te
et le partage fait, le droit d'accroissement n'a point lieu; mais si
l'un des colgataires ne vient point prendre sa part, la division ne
se fait point; et la solidit demeure it ceux qui recueillent ce legs,
qui est ce que nous appelons droit d'accroissement" (I).
Renantarea

la dreptal

sporirei san
scliderei.

Controverst

IndatI MA ce unul din colegatari lipsete, fie cti legatul este caduc, anulat sau revocat 2, dreptul acelui

prezent ne mai avand In fata lui niciun drept rival, poate

A se exercite In toatil plenitudinea lui, qi lucrul Intreg 1i va
aparlinek avand ms5,, dupl pitrerea generala, facultatea

de a respinge partea cuvenin prin sporire sau nescIdere,

aci acest drept fiind un folos pentru legatarul, In favoarea
cIruia el are loc, se poate In totdeauna renunth la un
folos 3

In caz cand mai multi legatari, iar nu toti cilti au

Ricard, Tr. des donations entre-vifs et testamentaires, I,
partea III, No. 445, p. 517 (ed. din 1707).
Art. 929 se aplicA, in adevgr, nu numai in caz de caducitatea

legatului, dar qi in caz de anularea testamentului pentra

vreun viciu de formg. Demolombe, XXII, 354.
Quid juris tu caz &And testamentul ar fi fost deelarat
inexistent pentrucg cuprindeg o substage fideicomisarg? Vezi

Aplie. art. 929

Ja revoc. testamentelor.

infra, explic. art. 803.

Art. 929 Wind parte din sectia care trateazg despre revocarea testamentelor, se aplicg, fall indoialg, nu numai in caz
de cadueitate, dar $i de revocarea testamentului. Demolombe,

XVIII, 84 qi XXII, 353; Laurent, XIV, 272, 313, 315;

Aubry et Rau, VII, 727, in fine, p. 652; Pand. fr,, y0 cit.,

9810-9812; Combes, De raccroissement en matiire de legs,

pag. 130; Baudry et Colin, II, 2891, etc.
Laurent, XIV, 319; Baudry et Colin, II, 2918; Demolombe,
XXII, 390, 397; Vigi, II, 869; Acollas, II, p. 607; Arntz,
II, 2182; Demante et Cohnet de Santerre, IV, 199 bis XII;
Pend. fr., y cit., 9838 urm.; Dalloz, Nouveau code civil
annot, II, art. 1044, 1045, No. 150. Cpr. Planiol, III, 2867.

Contra,: Marcad, IV, 196; Thiry, II, 491, in fine, etc.

Aceti din urmg autori rationeazg in mocha urmgtor: sporirea

sau adgogirea nefiid decitt un drept de nesegdere (jus no

decrescendi), prin acceptare fiecare legatar a primit legatul
intreg qi, deci, nu poate mai in urmg sg primeascg numai o
parte din el.

DREPTUL CRETTEREI SAU ADAOGIREI.

ART. 929.

489

fost rilnduiti, vor primi legatul, el se va ImpArti Intre ei

In Willi epics, dacl testatorul n'a hot/rIt un alt mod de
Impartealii, flr5, a se scIdeh, Ortile legatarilor incapabili,
sau ale acelor care n'au primit legatul (art. 928, sau care
au murit Inaintea testatorului (art. 924 , ori inaintea Indeplinirei conditiei suspensive, In caz cti,nd legatul ar fi fost
conditional art. 925.

Acesta este dreptul asa zis de creftere, sporire sau in iipsa drepaddogire, care, precum am observat mai sus, ar fi fost

.tyairuirisappoiriicraeit

mai bine numit drept de nescadere (jus non deerescendi) dr. comun.
i care are de baza vointa testatorului (1, In lipsa Oreia
s'ar fi aplicat dreptul COMM); ceeace InsemneazA, cg, anula,rea, revocarea, sau cadueitatea legatului n'ar fi folosit
colegatarului aceluias lucru, ci debitorului acestui legat.
Din iMprgilll'area cii, dreptul sporirei sau addogirei se Excluderea
IntemePiazil, pe vointa presupusil, a testatorului, rezultg, el, rdirerZtudlireZ;

acest din urml, legand un lucru la mai multe persoane, el

testator.

pate sti excludl acest drept 2, dupii cum el poate 814

admitl, In cazurile In care el n'ar ave.k fiintA, dupii, lege (3).

Dreptul sporirei, filchnd parte din legat, colegatarii, In Transmitere&

folosul carora el se deschide, II transmit mostenitorilorrdirrerzdspx:

lorin
o lad, Cu pArtile lucrului legit ce le apartin In put,erea girei.
dreptului lor propriu 4 . Sporirea nu se face, In aclevA,r,
dela persoang la persoanit, ci dela portiune la portiune, ca
1 aluviunea . . . quoniam portio, vel ut alluvio, portioni
adcrescit 5

Das Anwachsungsrecht bei VernachtniRsen hat den gleichen

0 Grund,
wie das Anwachsungsrecht bei Erbschaften; es beruht

auf dem Willen des Erblass,r8", zice Windscheid, Lehrbuch

des Pandektenrechts, Ill, 644, p. 603 (ed. Kipp din 1901).
(2) Testatorul polte sfi excludi dreptul sporirei, zice art. 2158 C. german.
uitiM din coda german. Der Erblasser kann die Anwa- Art. 2158.
chsung ausschlicssen".

Aubry et Rau, VII, 5 726, p. 541; Demolombe, XXII, 385;

Planiol, III, 2863; Troplong, III, 2191; C. Agen, Cas. fr., etc.
Sirey, 50. 2. 664; Sirey, 47. 2. 103; Sirey, 68. 1. 54.
e) Maread, IV, 197; Aubry et Rau, VII, 726, p. 544;
Laurent, XIV, 321; Arntz, II, 2183; Demolombe, XXII,
390; Pand. fr., y cii., 9832; Dalloz, Nouveau code civil
annot, IV, art. 1044, 1045, No. 152 urm. Vezi ns& Demante et Colmet de Santerre, IV, 199 bis IX.
(5) L. 33 1, in fine, Dig., De usufructu et guemetdmodunt
(5)

490
Deoseb. Intro
aporire qi sub-

atitutia yulgar&

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

Sporirea sau aditogirea se deosebete deci de substitutia

"i,r'0ara,e,are, din contra, se face dela persoana la persoana,
"
citci ea este o dispozitie conditionalI la care substituitul nu
poate sa, Rita drept, deal dad, supravetueste lepadarei

legatului din partea, primului legatar, care singura poate

s'o deschida art. 804) (').
Legatele de
Dreptul sporirei sau adaogirei se aplica nu numai la
mull-not.
legatele de proprietate, dar si la cele de uzufruct. Astfel,
dacit pre,supunem ca. un uzufruct a fost Iiisat prin testament
la mai multi legatari, partea celui care lipsete va folosi
colegatarilor sgi. Asupra acestui punct toti autorii aunt de
acord 2 .
lioartea
Ce trebue O. decidem Insit In cazut eAnd toti legatarii
nnnia din leprezentAndu-se,
unul din ei ar fi murit in cursul uzufrucgatari In
ennui Inn- tului? Ce se va face cu partea acestui uzufruetuar? Credem
fructulni.
,,
Controverldi. ca partea uzufructuarului incetat din 1 iata nu 1, a sporl
partea celorlalti legatari, ci ca uzufructul situ se va stinge
prin consolidare, treand la nudul proprietar art. 557, 638,
1154 urm.), afara de cazul cAnd contrariul ar rezulth din
termenii testamentului sau din Imprejurarile cauzei 3. In
adevar, dreptul sporirei sau adaogirei fiind o consecintit a.
anularei, revocarei sau caducitatei legatului, ceeace rezulta
guis utatur, fruatur, 7. 1. Cpr. Zacharite, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, 736, p. 502 (ed. Crome). Der Satz, dass
portio portioni accrescit, non personcv, gilt cluck im franzasischen Recht", zice acest din urmti. autor.
(L) Cpr. L. 26 1, Dig., De conditionibus et demon$trationibus,
35, 1; L. 9, Dig., De suis et legitimis heredibus, 38, 16;

L. 23, Dig., De vulgari et pupillari substitutione, 28, 6.

Vezi si tom. III, partea II, al Comeut. noastre, p. 287, nota

1 (ed. a 2-a).
(2) Laurent, XIV, 316; Bandry et Colin, II, 2922; Beltjens, III,
art. 1044, 1045, No. 10; Planiol, III, 2866, etc.
(8) Testatorul ar puteit deci sti, prevadfi in testament, a partea
uzafructarului incetat din viath va trece la colegatarii Ai,
iar nu la nu-aul proprietar. Aceast5. clauz5. n'ar constitu o
substitutie oprit, pentrucX dreptul uzufructuarului incttAnd
prin moartea sa (art. 557), nu se poate zice crt acest drept
trece la ceilalti legatari sau donatari ai uzufructului. Dacii
uzufructarul, care rizinattne singur, se foloseste de uzufructul
intreg, aceasta este pentructt el are vocatiune ad totum qi
pgstreazX dreptul intreg jure non decrescendi. Mourlon, II, 912.

DREPTUL CRETEREI SAU ADAOGIREL

ART. 929.

491

Cu sufieienta din locul ce art. 929 ocupa In cod, acest

drept nu poate sa aiba loc atunci cAnd toti colegatarii au
primit legatul lor, precum este In specie; cAci, In asemenea
caz, uzufructul ImArtindu-se lntre ei, partea fiecaruia se
reguleaza dupa dreptul comun, i tiut este ca, la moartea
uzufructuarului, uzufructul se unete Cu nuda proprietate.

Este adevarat ea legea 1 3, Dig., De usufructu adcresrend, 7, 2, admite solutia contrara (t), Ins/ aceasta lege se
Intemeiaza pe nite consideratii care nu se mai potrivesc Cu
principiile dreptului actual (2.
gar
Colegatarul, care se foloseqte de dreptul sporirei sau sfer:ir.ea
creeitexamtaptnors,

aditogirei, sau mai bine zis al nescaderei, sufere el sarcina

impusl de testator? Cu alte cuvinte, sporirea sau ne,scaderea controversx.

are ea loe cum onere, sau sine onere? SI pre,supunern

testatorul a Lis: las cutare imobil al meu lui A i lui B,
eu sarcina pentru acest din ?Irma de a plati lui X o rent/

viagera de 100 lei pe luna 2". B refuza legatul sau este

(I)
2)

Cpr. Rpert. Sirey, v Accroissemcnt (droit d'-) 70 i autoricitate acolo.

Vezi in ace-t sens, Bugnet asupra lui Pothier, Don. testamentaires, VIII, p. 325, nota 1; Planiol, III, 2866; Arntz,
II, 2184; Laurent, XIV, 316; Demolombe, XXII, 389;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 190 bis VIII; Pand. fr.,
v cit., 9825; Rpert. Sirev, vo Accroissement, 69 i 71; Vigi,

872; Aubry et Rau, VII, 726, p. 545, text si nota 52;

Zacharia3, Handbuch des fr. eirilrechts, IV, 726, p. 401,
nota 21 (ed. Anschtitz); Baudry et Colin, II, 2923; Beltjens,
art. 1044, 1845, No. 11; C. Rennes, D. P. 80. 2. 87;
Trib. Louvain, Pasicrisie beige, 73. 2. 88, etc. Contra:
Marcad, IV, 199; Monrlon, II, 899; Thiry, II, 489; Acollas,
II, p. 606; Daranton, IV, 655; Troplong, /II, 2184; Saintesps-

Lescot, V, 1700; Mass-Verg, III, 503, p. 303, nota 12,

etc. Vezi asupra acestei controverse, Dalloz, Nouveau code

civil annot, II, art. 1044, 1045, No. 114 urm.; Sirey et

(3)

Gilbert, Code civil annoti, art. 1044, 1045, No. 29. Vezi
tom. III, partea I-a, al Coment. noastre, p. 548, ad notam
(ed. a 2-a).
Dad., in loc de aceasta, testatorul ar fi zis: las cutare imobil

al meu lui A si lui B, cu obligatia pentru ei de a plti o

renta lunar. de 100 lei lui X", nu mai fneape tndoial ca,
In caz dud amlindoi ar priml legatul, renta se va plt1 pe

jumAtate de fiecare din ei i c5. ea se va platI in intregimea

ei de aeela care, printr'o fmprejurare oarecare, ar 16, legatul

492

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S-a VIII.

ART. 929.

incapabil de a-1 primi (art. 928), ma c, duph principiile

mai sus expuse, imobilul Intreg va fi luat de A, pentruch
el are voeatiune ad totum. Chestiunea este de a se ti dach
A va trebul sh plhteasch sarcina impush de testator, In specie
renta lunar l de 100 lei? Duph phrerea general i cm mai
juridich In acelaq timp, A care ih tot imobilul, trebue sh
phiteasch, sarcina, dad, testatorul n'a dispus contrariul, ceeace
el este liber sit fach
pentruch, duph intentia testatorului,
aceasth sareing, nu este impush personal legatarului, ci le-

gatului. Colegatarul luand, In adevhr, partea pe care ar fi

luat-o legatarul care lipsete, trebue s'o primeasch astfel
cum a Ihsat-o testatorul, adech grevath cu sarcina rentei,
sau s renunte la legat. Apoi, mai este de aditogat eh &eh
colegatarul, chruia foloseqte sporirea, n'ar fi obligat la plata
sareinei, el ar luh mai mult decht cuprindeau legatele fhcute
ambilor legatari, chci legatele cuprinzhad lucrurile eu deducerea sarcinilor, el ar luh lucrul Intreg fir sarcinit, ceeace
ar fi contrar vointei testatorului (2.
Sareinile im-

Incat privete Insh sarcinile impuse personal unui legatar,

Pregsatruirtal precurn ar fi, de exemplu, acea prin care un pictor ar fi

fost Inshreinat a face portretul cuiva, se Intelege dela sine
ch ea nu va trece la ceilalti colegatari .
intreg; pentruck in spe ic, sarcina nu este impusli numai
unuia, ci annandurora. Maread, IV, 196; Michaux, Testaments,

2526, p. 419.
Baudry et Colin, II, 2917; Dalloz, Nouveau code civil annot,
11, art. 1044, 1045, No. 144, etc.
Thiry, II, 492; Arntz, II, 2182; Vigi, II, 870; Mourlon,

II, 900; Laurent, XIV, 319; Demolotnbe, XXII, 396; Demante et Colmet de Santerre, IV, 199 bis IX; Baudry et
Colin, II, 2915; T. Hoc, VI, 399; Beltjens, Ill, art. 1044,
1045, No. 14; Rpert. Dalloz, Supplment, vo Disp. entrevifs, 1084; Troplong, III, 2181; Saintesps-Leqcot, V, 1697,
p. 179 urm.; Pand. fr., vo Don. et testaments, 9839; Pand. belges,

vo Accroissement (droit d'), 79 urm., etc. Contra: Marcad,

IV. 196; Duranton, IX, 517; Ambry et Rau, VII, 726,

p. 542, text i nota 48; Berriat St. Prix, Notes lment, sur
le code civil, II, 3795; Michaux, Testaments, 2525, p. 419, etc.

Cpr. L. unia 11, Cod, De caducis tollendis, 6, 51. Vezi

asupra acestei controverse, Dalloz, Nouveau code civil annot,

II, art. 1044, 1045, No. 144 urru.

(2) Vezi supra, p. 478, nota 3. Cpr. Planiol, III, 9870.

DREPTUJA CRETEREI SAU ADAOGIREI.

ART. 929.

493

Dreptul sporirei, adifogirei sau al neschderei avand, Aprecierea

teadupI cum tim, de baz1 vointa, testatorului, se nate Intre- intentiei
tatorului.
barea: chnd se poate decide cg, cugetul sa,u intentia testa-

torului a fost de a dh legatarilor drept la totalitatea lu-

crului legat?
Dreptul roma,n statornicise, In aceasth, privinth, riite Dr. roman.
prezumptii subtile, care au dat loe la multe dificulthti (f),
admit1nd cii, coleptarii a,celuia, lucru puteau fi uniti
(conjuncti

re et verbis, re t intum i verbis tantum. Tri-

plici modo conjunetio intelli gitur: aut enim re per se conjunctio contingit; aut re et verbis, aut verbis tantum" (2). conjunctio reColegatarii erau presupui uniti re et verbis and acelai et v"bis.
lucru fusese legat tuturor prin aceea dispozitie, precum
br, de exemplu, In cazul child testatorul ar fi zis: las
cutare imobil al meu lui A i lui B". Ambii legatari erau,
In specie, uniti re, fiind-it li se lhsas- acela lucru; ei erau
uniti i verbis, fiindcii erau cuprini in aceeas dispozitie. Prin
urmare, In lipsa lui B, A luh imobilul Intreg jure accrescendi.
Toti autorii recunosc ci materia dreptului sporirei este una
din cele mai grele, qi Vinnius vorbind despre ea, a zis, Cu
drept cuvnt: Nulla in Loto jure nostro. creditur esse vel
subtilior, vel p rplexior". ,Le droit d'accroissement, zice
Furgole, fourmille en difficults ardues et subtiles, que les
interprtes ont traites et rsolues diversement. Il n'est rien
de plus facile que de s'quivoquer dans cette matire, et de
prendre l'erreur pour la vrit, h cause de la diversit des
lois qui semblent deci ler le pour et le contre". (Furgole,
Tr. clt.s testaments, III, p. 9, No. 1, ed. din 1779).
L. 142, ab initio, Dig., De verborum significatione, 50, 16.
Vezi qi Instit., De legatis, 2, 20 8, unde se zice: Conjunctim
autem legatur, veluti si quia dicat, Titio et Seio hominem
Stichum do, lego; disjunctim ita: Titio hominem Stichum do,
lego, Seio StiChum do, lego. Sed et si expresserit eumdem
hominem Stichum, cegue disjunctum legatum intelligitur". Mai

vezi L. 89, Dig., XXXII, De legatis III. Vezi asupra dreptului de crestere sau adAogire in dreptul roman, Dernburg,

Pandckten, III, 91, 92, p. 173 urm. (ed. a 7-a); Windscheid,

Lehrboch des Pandektenrechts, HI, 644, 646, p. 602 urm.
(ed. Kipp. din 1901); Machelard, Revue historigue, tom. II,
anul 1857, p. 151 urm. Mai vezi Domat, Lois civiles dans
leur ordre naturel, VI, p. 240 urm. ed. Carr); Pothier,
Don. testamentah ea, VIII, 354, 355, p. 328, 329 (ed. Bugnet).,
Miehaux, Testa mente, 2519, p. 418, etc.

Dificultatea
materiei eporirei.

494
Conjunctio re
tantunt.

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CAP. V. S-a VIII.

ART. 929.

Colegatarii era,u uniti re tantuni, cand acela lucru

fusese legat tuturor prim doul dispozitii deosebite, precum,

de exempla, In cazul cA,nd testatorul ar li zis: las cutare

imobil al meu lui A", i apoi, prin alt1 dispozitie ar fi
zis: ,las acela imobil lui B". Ambii legatari erau, In specie,
uniti re, fiindeit li se hisase acela lucru ; ei nu emu Insl
uniti verbis, pentruca ambele legate eran facute prin cloua
dispozitii deosebite. Conjunctio re tantuni. fiind consideratii
ca mai energicl cleat conjunctio re et verbis, lipsa lui B
fAceh C.1 legatul sit foloseascit In Intregimea sa lui A, jure
non decrescendi.
Oonjunctio

aorbia tantum.

Dr. franeez.

In fine, eonjunctio verbis tantum ave h loc Intre colegatari atunci &And nu se 1s tuturor aeela lucru In intregimea lui, ci fiecaruia din ei numai o parte din lucru;
precum, de exempla, In cazul chid testatorul ar fi his:
las cutare imobil al meu lui A i lui B, fieciiraia pe
jumatate".
In specia de fa tl s'a lasat fieclrui legatar o fractiune
din acela lucru, iar nu acela lucru; de aceea se Lice cl,
legatarii eran atunci uniti numai verbis, non etiam re.
AceastI conjunctie nu &del\ loc, ce! putin In genere, la
dreptul sporirei sau adlogirei.
Legiutorul francez, modificAnd dreptul roman, prevede,

pe de o parte, ca legatul este presupus a fi facut nedepgrtit (conjointement) i, deci, sporirea are loe dacl colegatarii
sunt uniti (conjoints) re et verbis, nu InsI cAnd ei aunt

uniti verbis tantum (art. 1044 2 ; iar pe de alta parte,

ca sporirea sau adlogirea nu are loe Intre colegatarii uniti

re tantum, decal atunci cand lucrul legat nu este susceptibil

de a fi divizat farl deteriorare, ceeace este o chestie de
fa,pt care, la caz de contestatie, se rezolvit In mod suveran
de judecAtorii fondului i . Legea franceza, printr'o stranie
inadvertentI, s'a depiirtat deci In total de traditia romana,
unde conjunctio re tantum er mqi energica decAt conjunetio re et verbis (2 .
C. Italian.
Art. 879 urm.

(I) Vezi, in privinta sistemului admis de codul francez, Dalloz,

Nouveau code civil annol, II, art. 1044, 1045, No. 49 urm.
(2) Codal italian a pgrsit teoria traditional a conjunctiunei,
statornicind dreptul sporirei pentru institutiile de mqtenitor
(art. 879-881), apliclind apoi aceleali prineipii i colegata-

DREPTUL LRESTEREI SAU ADAOGIREI.

ART. 929.

495

Aceste prezumMii ale codului franeez fiind, cu drept Dr. nostru.

cuvant, eriticate de doctrina, legea noastra nu le-a mai re-ooDdueoisefbra. ncleeez.

produs, aa ca judeeatorii fondului vor decide chestiunea

numai In fapt, prin interpretarea vointei testatorului (1).
Dreptul sporirei sau adlogirei va ave h deci loe de cateori
se va decide eit testatorul a avut intentia de a preferh pe
colegatar persoanei Insareinata eu plata legatului. Da cteori
se va decide, din contra, el testatorul n'a Inteles a dh tuturor
legatarilor vocatiunea la totalitatea lucrului legat, dreptul
sporirei nu va aveh loe fti anularea, revocarea sau caducitatea legatului va folosi, conform dreptului comun, persoanei
Insareinata cu plata legatului. Judecatorii vor cauth ali
formh convingerea lor din Insiqi termenii testamentului
(art. 929, Imprejurarile stritine actului neputand fi invocate
declt In mod accesoriu, atunci eAnd vointa testatorului va

rezulth mai Intai

Ili

In mod principal din Insiqi termenii

testamentului 2)
rilor. ,Dreptul sporirei tntre colegatari va avek loe in cazurile

prevazute de art. 880 i 881, ziee art. 884 din acest cod,
de eiteori unul din ei a murit inainte.a testatorului, sau a
lepdat legatul, san este incapabil de a-1 priml, sau and
conditia, sub care legatul a fost fcut, nu se tndeplinete.

Dreptul sporirei va aveit, de asemenea, loe de cateori un lucru

a fost legat in acela4 testament la mai multe persoane, chiar
prin dispozitii deosebite, e cos' pure viand una cosa sia
stata nello stesso testamento legata a pi persone, anche con

(I)

(2)

separata disposizione". Cpr. art. 888 qi 987 C. spaniol din C. spaniol si

1889. Art. 1854 din codal portughez dela 1867 dispune, din C. portughez.
contra, a dreptul sporirei (direito de accrescer) nu are loe
intre legatari; dar dad, lucrul legat este indivizibil sau nu
poate fi tmprtit fr deteriorare (ou nao podr dividir-se
sem deteriorat-ao), colegatarul are alegerea, sau de a pastr
lucrul tntreg, pliitind motenitorilor valoarea prtei caduee,
san de a eere dela ei valoarea prtei ctizut. lui, restituind
lucrul. Cu toate aeestea, dad. legatul este grevat de o sarcin (com algum encargo) qi aceast sarcinii dispare ea fiind
caducK, legatarul se va folosi de avantagiul ce va rezultit
din ea, dac testatorul n'a dispus altfel.
Aceastii, oint. poate s se manifeste att In termbni exprei
at qi taciti. Nicio dificultate nu exista dad, testatorul a zis
expres d partea legatarilor, care vor fi lipsiti de legat, va
crete sau va sporl partea celorlalti.
Vezi supra, p. 174. Cpr. Demolombe, XXII, 361; Laurent,
XIV, 156, 309, etc.

496

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

SUBSTITIITII.

Deoseb. intre
Cu toate ea dreptul
dreptul spocr
tari
are loe ipso jure,
rirei It substi- ba

sporirei sau adaogirei intre colese poate intamplh ca testatorul,

tutia fideieo- f6cand un legat la mai multe persoane, sit fi previttut
misarit.

anume el, In ca z de a 111111'1 mai Intai unul sau mai multi

din legatari, acel ramas In viatit sit primeascit legatul Intreg.
Dael testatorul a prevazut ipoteza In care unul din legatari

ar muri dui:4 dhnsul, adea, In urma transmiterei bunurilor

dela testator la legatar, dispozitia ar constitui o substitutie
fideicomisara oprita art. 803), fiindca, In specie, ar exist&
douit liberalitati en o ordine succesivit (ordo successivus).

Daca testatorul a previtzut tug catul In care unul din

eolegatari ar murl Inaintea lid, adeca Inainte de a se fi

transmis bunurile dela testator la legatar, nu exista substitutie, ci numai dreptul sporirei sau aditogirei In folosul
celorlalti colega tari
Chestie de
fapt.

La caz de indoiala, judecittorii, suverani apreciatori

ai Imprejurarilor i ai termenilor testamentului, vor aveth a
decide cliestia, In fapt, interpretAnd vointa testatorului, avAnd

MA, In totdeauna grija, de cAteori va fi eu putinta, de a

respinge interpretarea care ar anulh dispozitia euprinzAnd
o dispozitie fideicomisara; caei mai de graba se ponte admite
ea testatorul, fie din cauta ignorantei legei, fie printeun
exces de prevedere, a Inscris In testamentul sau o elautit

inutilg, deal ca el a voit sa faeit un act nul. Cpr. art. 978

C. civ. 2. Interpretandus est actus potius ut valeat, pant
ut pereat 3).
Despre substitutii gi fideicomise.Notiuni generale gi
istorice.
Substitutie.
Definitie.

Substitutia (sub institutio, subritnduire, adecit instituirea, In loeul altuia sau dupa altul), este o dispozitie prin
care o persoana e chiemata a lua o liberalitate In lipsa
unei alte persoane, sau dupa &Alma.
(i) Vezi infra, p. 575.
(2) Vezi Laurent, XIV, 505; Aubry et Rau, VII, 694, p. 330,
text ai nota 51; Duranton, VIII, 48; Demolombe, XVIII,
165; Pand. fr., ro Don. et testaments, 10330 urm. Vezi i
infra, p. 571, 600, 605, etc.
(9 13, in fine, Dig., De rebus dubiis, 34, 5. Vezi supra, p. 172.

SUBSTITUTII

I FIDEICOMLSE.

NOTIIJNI ISTORICE.

497

In dreptul actual exista doul feluri de substitutii sau Deoseb. intro

subranduiri, dupa cum le numete codul Calimach: eead.romani
dr. actual.
vulgar a i cea fideicomisara ; pe cand, la Romani, substitutide eran vulgare, pupilare i quasi-pupilare ori exempeare.
Substitutia vulgar a sau obilnuita, dupa eum o numesc Substitutia

art. 770 i 779 din codal Calimach (604 C. austriac),

admisa i astazi (art. 804, astfel numita pentruca era cea
mai Intrebuintata, era acea prin care testatorul subrandui4
un alt motenitor pentru cazul cand cel instituit sau randuit

in primul ordin n'ar fi putut sau n'ar fi voit sa fie motenitor: Si ille heres non erit, ille heres esto" (` .
Substitutia pupilara (pupillaris), pe care codul Calimach o numete seirdimaneascd art. 775, 780, i care s'a,
format pela sfaritul republieei romane, ea un atribut al
puterei parinteti qi ea o consecinta a organizarei familiei,

Substitutia

era o institutie de motenitor, facuta de un parinte de familie

In numele fiului sau impuber, pentru cazul cand acest din

urma supmvetuind tatalui sat', ar fi murit Inainte de a fi
atins varsta pubertatei i, prin urmare, inaintea de a aveh
testumenti factio activa, adeca Inainte de a fi eapabil de a
testa. Prin aceasta substitutie, consaerata prin uz (moribus),
parintele de familie, care testa In favoarea fiului su, ce se
afla sub puterea parinteasca, putea sa facit un te,stament i
pentru fiul sau incapabil 2.
Exemplu: Titius, filius meus, heres mi/ti esto; si filius Exemplu de
meus heres mi/ti non erit, sive heres erit, et prius moriatUrsubsptnistit Puquam in suam tutelam venerit (id est pubes factus est), tunc
Seius heres esto" . In acest caz, daca fiul nu devenea
(') Instit., De vulgari substitutione, 2, 15, Pr. Vezi asupra substitutiei vulgare, Dernburg, Panddcien, III, 88, p. 166 urm.
(2) PArintii por oandul nevasnicilor lor copii motenitori, la C. Calimaell
partea bArbAteasa OA la Implinirea vArstei de 20 de ani, si C. austriac.
iar la partea femeiasa, OA la implinirea vArstei de 18 ani,

zice art. 775 din codul Calimaeh, ins6 numai pentru ate
vor Ash lor din insk averea lor". Cpr. art. 609 din codul

Austriac, care este identic, frog, a preveda insA nick) vArstA

din partea copiilor. Vezi i art. 780 din codul Calimach,

care dispune c SAritimIneasca subanduire Inceteaz and
fiul, partea bArbAteasa, va pAs pete al dazecelea an al
virstei sale, iar partea femeiasa peste al optusprezecelea an.

(2) Instit., De pupillari substitutione, 2, 16, Pi. Vezi asupra sub65105

32

COD. CIV.

498

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

SUBSTITUTII.

motenitor, Seius, substituitul, era mWenitorul ta,talui, iar

dacil, fiul 'era motenitorul tatalui, lima murise impuber,
Seius era i motenitorul fiului,,Si vero extiterit heres

filius, et ante pubertatem decesserit, ipsi filio fit heres substituitus" (1

Substitutia, quasi-pupilara (quasi-pupilluris), numita

q"altr.pi- i exemplaris, pentruca fusese admisl de Justinian exemplo
pupillaris substitutionis (2), i pe care rubrica dela art. 776
Subatitutia

din codul Calimach o numete ca saraimtineasca, nu era,

precum numele sau 9 arata, decat o 1ntindere a substitutiei
pupilare. Ea permite parintelui de familie de a alege un
rnotenitor copilului care, prin starea mintei sale, era pus
In imposibilitate de a testa. Substitutia quasi-pupilarit, ea
i ce,a pupilat.a, nu era deci decat un testament facut pentru
altul O.
Acea,sta substitutie, desfiintatil, prin codul german 4,
1'0 pierde-5, efectele sale: 1 cand copilul nebun (mente captus)
Dr. actual.

10 redobandia ratiunea; 2 cand el muria 1naintea testatorului; 3' cant' substituitul muria Maintea lui 5.
Substitutia pupilara i (1uasi-pupilara nu mai exista
In dreptul 'nostril actual 6), ci numai substitutia fideicostitutiei pupilare, Dernburg, Pandekten, III, 89, p. 169
urm.

Instit., loco supra cit

L. 9, Cod, De institutionibus et substitutionibus, etc., 6, 25.

Vezi asupra substitutiei quasi-pupilare, Dernburg, Panclekten,

C. Calimach.

Art. 776.

(3)

III, 90, P. 172, 173.

L. 9, Cod, De impuberunt et alii,s substitutionibus, 6, 26.
.,Pot si pArintii, zice art. 776 din codul Calimach, sI rind uiasek dup pomenitul chip, subrinduiti mostenitori i copiilor

eelor in viirst, dad. vor ave metehne din a dror pricintt

nu sunt destoinici, san nu se judec vrednici de ocirmuirea
a ins4 averei lor, aded de vor fi esiti din minte, ori des5.viIrsit nebuni, sau timpiti la minte, ori muti, sau risipitori;
sunt insg, datori A' dnduiasd subdnduiti mostenitori pe insisi
copiii acestora, sau pe fratii lor, de vor aveit; iar neavind
copii, niel frati, pot orAndul qi pe un stain".
Das bargerliches Gesetzbuch hat die Quasipupillarsubatitution
Dr. stain.

beseitigt, zice Dernburg (op. cit., III, 90, in .fine, p. 173).

Vezi Dernburg, op. cit., ..III, 90, in fine, p, 173.
Ele existA ins si astzi in codul civil portughez din 1867
si in alte legislatii strine. Vezi infra, p. 517, ad natant, in fine.

SUBSTITUTII 81 F1DEICOMISE.

NOTIUNI ISTORICE.

499

misara, care este oprita pentru motive economice i de

ordine publica art. 803), i cea vulgara, care este permisa
(art. 804).
Independent de substitutiile, de care am vorbit mai sus, Fideicomisul
Romanii mai aveau Inca fideicomisul, care er, un legat la Romani.
impus motenitorului, nu insit In mad imperativ ca succesiunea testamentara i legatul In genere, ci sub forma de
rugaminte . Ea quce pree,ativo modo relinquuntur, fideicommissa vocantur" . Cu alte euvinte, liberalitatea numita
fideicomis nu erh aparata de dreptul civil, ei numai de
volt*. testatorului i erlt, In prineipiu, lipsita, de once
actiune. De aceea, Ulpian definete fideicomisul: Fideicommissum est, quod non civilibus verbis, sed precativ
quitur, nec ex rigore juris civilis pro ficiscitur, sed ex volun-

tate datur relinquentis" ; lar Vinnius zice foarte bine:

Fideicommissum est id omne de quo quis suprema defuncti
voluntate rogatus est, ut daret, vel faceret" .
De exemplu: Fidei tucc commit, heredem rogo, etc." Cpr. L.
2, Cod, Communia de legatis et fideicommissis, et de in rem
missione tollenda, 6, 43. Vezi si Ulpiani Regul., tit. 25, De
fideicommissis, 2, mude se zice: Verba fideicommissorum
in usu fo sunt hoe: fideicommitto peto, volo dan, et eimilia".

Fideikommisse die ohne BeobaCkung der zivilrechtliehen

Reyeln, nicht befehlend, sondern ersuchend angeordnet wurden,

waren seit alters in Rom haufig", zice Dernburg (Pandekten,

III, 64, p. 118 (ed. a 7-a).

U piani Regal., De legatis, 1. Vezi supra, p. 150, nota 4.

(8) Ulpiani Refill!. De fidsicommissis, tit. 25, 1.

calimaeh.
(4) Codul Calitnach (art. 781 784) distinge si el, ea si dreptul C.Art.
781 urm.
roman, substitutide Aau subranduirile de fideicomise, inst defineste fideicomisul: orAnduirea prin care testatorul lAsAnd
familiei sale o mosie (sau mai bine zis o avere) peste partea
poruneefte scl nu o instraineze niciodat, sau indatoreste pe mostenitorul su ea sti, lese altuia mostenirea acea

intreagi, ori o parte din ea (art. 781). Acest fideicomis de

fatnilie, care are multA asemAnare ca eeeace Romanii nurneau

fideicommissum familicc relictum san legatum (vezi Unger,
Das Osterreiehische Erbrecht systematisch dargestellt, 89,
p. 382, nota 3), este o institutie de drept germanic, pe care
art. 618 din codul austriae o numeste Pamilien-Fideikommiss,
si care aveit de scop pAstrarea averilor In familiile cele mari.

Un fideiciunis de famine, zice textul mentionat din codul

austriac. este o dispozitie In virtutea cAreia o avere este

500
Ce era fideimien].

COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V.

S-a VIII. SUBSTITIITIL

Fideicomisul er deci o dispozitie prin care cinevk his&

unei persoane (fiduciarius) succesiunea Intreagl sau o frac-

Oune din ea, ori un lucru determinat, cu rugAminte de a

trece aceste bunuri unei alte persoane numitl fideicommisdeclarati bun inalienabil al familiei pcntru toate genera-

hile viitoare sau, cel putin, pentru mai multe (Kraft welcher
ein Vermajen far mehrere Geschlechtsfolger)". Opt% art. 59 al

legei de introducere a codului german (Einffihrungsgesetz),

care are urmitoarea cuprindere Unberiihrt bleiben die landesgesetzlichen Vorschriften fiber Familienfideikommisse und
Lehen, mil Ainschluss der allodifizierten Lehen, sowie fiber
Stammgater (dornenii fundamentale de familie).
L. fr. din 14
Nov. 1792.

C. Andr. Donioi.

i in Franta tot in acelal

i reglementati prin diferite ordonante, n'a fost desfiintati deck prin legea dela 14 Noembrie 1792.
Codul lui Andronachi Doniei deosebegte gi el, tot dupi
dreptul roman, substitutiile de fideicomise. la* in adevar,
cum se exprimi 7 de sub capit. 36 al acestui cod: ,Omul
mogtenitor pre ale sale, *i temindu-se ea nu cumva
si se intimple si moari, sau temandu-se cal nu va fi vrednie
diati, gtiindu-1 ei se aflit in slibiciunea mintei,
Ali fact],
poate prin diati ea si-i rinduiasci. al doilea mogtenitor, cum
aeestuia al treilea; adeci volnie este omul
lese mogtenitor i aceluia iari a-i rindul alt. mogtenitor, cum gi aceluia iari alt mogtenitor".
8 din acelag cod (loco cit.) adaogli : ;Asemenea, poate
omul s lese mogtenirea sa la unul, indatorindu-1 ca si tie
gi s pizeasci san toat mogtenirea, sau numai o parte
dinteinsa, pentrn rinduitul mogtenitor (care se numegte in
pravilit fideicommissum), aritindu-gi foarte curat gindul gi
vointa ce are; deci, acel ce este insircinat cu fideicomisum,
nu poate nici intr'un chip a instrAinit vrenn lucru din mottenirea aceea ce i-s'au incredintat a o piz1 pentru altul,
and va instrilinis. vreun Meru atunci va add' din tom&
partea mogtenirei ce i s'au Irma lui, fr decit de vor fi cevit
lucruri supuse periciunei, san de vor fi rimas cevi datorii
A.ceastit institutie, introdus

scop,

ale mortului gi nu va fi Cu putintii a se plit1 fitri a se

vinde vreun lueru din ale mogtenirei, sau pentrn alte pricini
de care cerind trebuintii neapirati de a se face instrainare
de vreun lucrn al mogtenirei, trebne si fie prin hotroirea
stipinirei; asemenea i ttnd No, Dish cinevi mogtenitor pre
vreun lucru nemigator, Ifisind cuvint prin dial& ca si nu-I
poati instriinb., ci s Arnie la nrmagii lui mogtenitori. Jaloba
gi cererea pentrn fideicomisum se poate migch ping la 30
de ani, ins, din vremea aceea ce se eideit s intre in stipinirea mogtenitorului fideicomisar".

SUBSTITUTII

I FIDEICOMISE.

NOTIUNI ISTORICE.

501

sarius. Aceasta restituire puteh fi facuta la mai multe generatii succesive. Justinian a marginit numarul lor la patru,
aa ca de abih al patrulea detentor dolAndeh plina proprietate a lucrurilor cuprinse In fideicomis(').
Fid icomisele, care s'au desvoltat foarte mult dela August Introducerea

Incoace, au fost imprumutate (lela Romani de catre Arabi, fi

cara le-au transportat In Spania, unae populaVile cretine
le-au adoptat l rAndul lor 2.

or
0r

cit ne i csopmaina ieal

Fideic )nisul nu cuprindel o substitutie, pentruca4 Fideicomisul

ou cuprindel
lipsih institufia In sensul adevitrat al cuvAntului . Cu toatensubsti
tutie.
acestea, stint texte care, pe nedrept i Inteun mod impropriu,
califica fideicomisele de substitutii ; de unde s'a format cu

timpul i expresia substitufie fideicomisara (precaria subs, expresie care, precum ne atesta Demolombe
, nu
se gasete niel Intr'un text al dreptului roman, eare este
lug Intrebuintata de echile noastre legiuiri "
titutio

Origina fideicomiselor este foarte

eche. Din capul Tatoricul fi-

locului Mg ele nu erau obrgatorii, entruca o simpla rugaminte i chiar o recomandatie, nu puteh sit oblige la
nimic

deicomieelor.

quia nemo invitus cogeb dur prcestare id de quo

rogatas erat . Executgrea fideicomiselor erh (leei lasata la

probitatea, leilitatea i constiinta acelui Insaicinat cu aducerea lor la Indeplinire rogatus . Et ideo fideicozmissa
) Novela 159, capit. 2. Cel de pe unni mostenitor al fami_ C. Calimach.
liei, zice art. 784 din codul Calitnach, de nu va aveit co, Art. 784.
Hiel nadejdea de a mai face, cum si alti urmasi 4i mostenitori,
atunci poate orAn Ini pentru fideicomis dupa a sa placere,
ceici atunci inceteaz' puterea lui".
(2) Vezi Leonhard, Agrarpolitik und Agrarreform in Spanien
p. 71 (Manchen, 1908); Brentanto, Les consguences sociales
d s fidicommis en Allemagne (traducere din bimba germana de

catre Jean de Pange), P. 4.

(2) Cpr. Demante et Colmet de Santerre, IV, 6 bis; Demolombe,

XVIII, 54, 55; Dulanton, VIII, 55, in fine, etc.

Vezi L. 87 2, Dig., XXXI, De legatis II; L. 16, Cod,
De pactis, 2, 3; L. 2 3, Cod, Communia de legatis et fideicommissis, etc., 6, 43.

Demolombe, XVIII, 58.

C) Vezi art. 779 C. Calimach, care ne arata cum se stinge C. Calimach.

subrinduirea fideicomisarei. Vezi si art. 774, 794 din acelas

cod (608, 652 C. austriac), etc.
(7) Instit. De fideicommimariis hereditatibus, 2, 23, 1, ab initio.

502

COD. CIV.

CART. III.

TIT. H.. CAP. V.

S-a VIII.

SUBSTITIITII.

appellata sunt quia nullo vinculo juris, sed tantum pudore

eoruni qui rogabantur, continebantur" (t). Mai tarziu ns, cu

coruperea moravurilor, vIzandu-se mai multe exemple de

rea credintA, din partea color nsrcinati Cu executarea unui
fideicomis, impgratul August le-a declarat obligatorii
aceastli, mAsurg, pgrand justl i convenind poporului (quia
justum videbatur et populare erat), s'a Infiintat un pretor
special numit fideicommissarius, ingrcinat en judecarea
deicomiselor (s).
Franca la
lege.

Fiind insl cg, fideicomisele era,u, de cele mai multe ori,

Intrebuintate ca un mijloe de a ocoli legea Eli de a face
indirecte persoanelor incapabile 5), precum emu
Latini Juniani , acei care nu eran cetitleni romani, femeile
(i) Instit., loco cit. Cpr. Ferrini, Hanuale di Pandette, 622,
p. 808 (Milano, 1908, ed. a 3-a).
(2) Postea divus Augustus, temel iterum que gratia personarunt

tnotus, vel quia per ipsius salutem rogatus quis diceretur,

C. Calimach.

Nota 48 de
sub art. 781.

juseit consulibus auctoritatem suam interponere". Instit., 2, 23,

De fideicommissariis hereditatibus, 1, in medio.
Iar fiindcti aceasta rtuntine la vointa rfinduitului mogtenitor sau legatar, carele adeseori, din lkcomie, cAlcitnd credinta
jurg.mintele, nu db. mogtenirea sau legatnm du. ortindu-

irea testatornlui. Pentru aceasta dar impAratul August a dat

fideicgmiselor putere de lege; iar in tuna" lipsind acele opriri,
pentra care atunci se Meuse fideicomisnri, s'au lama pentru
alte pricini, pentru care se fac asazi;
impfiratul Justinian
an legiuit fideicomisum tntocmai ca legatum". (Nota 48 de
sub art. 781 din codul Calimach). Inceputul acestei note
este reprodus infret, p. 503, nota 1.
(2) Vezi Gaius, Instit., II 278. Cpr. Troplong, I, 91; Ferrini,
Manuale di Pandette, 662, P. 809 (ed. a 3-a, 1908). Impii,ratul Claudiu a instituit doi pretori, din care impftratul Titus a
suprimat unul. Post deinde divus Claudius duos proetores
adjecit, qui de fideicommisso jus dicerent, ex quibus unum
divus Titus detraxit". L. 3, 32, Dig., De origine juris et
omnium magistratum, etc. 1, 2). Acest text ne arat c, la

Roma, erau in tutu' 18 pretori pentru darea justitiei: Ita

decem et octo prcutores in civitate jug dicunt".

(4) Quibus enim non poterant heredetatem vel legata relinquere,
si relinquebant, fidei contmittebant eorum qui capere ex testamento poterant". (Instit., loco cit., 1).
(6) Latini Juniani fideicommissum capere possunt, licet legatum
capere non possint (Ulpiani Regul., De fideicommissis, tit. 25,

7). Cpr. Ferrini, Manuale di Pandette, 662, p. 809".

SUBSTITUTII I FIDEICOMISE.NOTIUNI ISTORICE.

503

fetele in genere, din cauza legei Vocania, holteii i vgduvii

flra copii, din cauza, legei Julia (1), etc.; i fiindc6, imprejurarea
c, fideicomisele erau obligatorii nu pute s. autorize gl-

carea legilor In vigoare, s'a admis, pe de o parte, c5. numai

acei capabili de a priml prin testament puteau cere executarea fideicomisului (9), iar pe de altg, parte, e.g. numai awl
capabili de a testa puteau face asernenea liberalitate. Sciendum est eos demum fideicommissum posse relinquere, gui
testandi jus habent" .
Un fideicomis puteh fi %sat nu numai prin teStaMent,Llearea until
Ci i ab intestat , printeun codicil 5 , fatg, cu cinci martorin, rfiidnettaa.
i se puteh defer jurAmint motenitorului care reftrzh de a P
executh vointa defunctului(7.
Fideicomisul puteh s. aih de obiect toatA succe,siunea,
o parte numai din ea. sau un lucru determinat (9). El puteh fitersii fie pur i simplu, cu termen sau condiOonal 9).
(I) Cpr. Duranton, VIII, 59.

Romanii flind opriti de legile lor, C. Calimach.

zice nota 48 de sub art. 781 din codul Calimach, de a 16..sh Nota 48 de
motenire sau legaturi la un om ce nu er orean roman sub art. 781.
i la alte oarecare persoane, i flindch unii nici nu avean

voe a face testament, care intimplfindu-se de multe ori

aib rudenii sat' prieteni adevirati, pentru asemenea oameni
an aflat fldeicomisum, prin care se puteit Ifish motenirea

legaturile la acele persoane. Deci, dar, lsiind in ival ruo.tenitor

san legatar pe unul din neapAratii moOenitori sau pe vreun

prieten orlean roman, fi rugit ca sg, deb,
toatA moqtenirea sau parte din ea, sau legatum la acela chruia in ival
nu-i puteh Ifish motenire sau legatum".
Urmarea acestei note, care face parte din lege, ea toate
nitele aflhtoare in codul Calimach, este reprodusii., supra,
p. 502, nota 2.
L. 67 3, Dig., Ad Senatusconsultum Trebellianum, 36, 1.
L. 2, Dig., XXX, De legatis I.
Instit., lie fideicommissariis hereditatibus, 2, 23, 10.

L. 1 5, big., XXXII, De legatis III; L. 8 1,

Dig.,

De jure codicillorum, 29, 7. Cpr. Ferrini, Ilanuale di Pandette, 663, p. 810.

Instit., loco cit., 12.
Instit., loco cit.

Vezi nota 48 de sub art. 781 din codul Calimach, citath

supra, p. 502, nota 2 qi art. 8, capit. 36 din codul lui Andr.

Donici, citat supra, p. 500, ad notam.
(9 Potest autem quisque et dc parte restituenda heredem rogare; et liberum est, vel pure, vel sub conditione relinquere

601
Fideicomis
conditional
san au termen.

COD. CW.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

SUBSTITOTII.

Fideicomisul er conditional sau Cu termen, cand autorul Jul dAduse voe fiduciarului de a se folosi de lueru

de -a, nu-I dh fideicomisarului decat (1upA, un timp mai scurt

au mai lung, care puteh fi qi m )arte l fiduciarului(t .
Drepturile
In asemenea caz, fiduciarul ave h Indatoririle i dreptunu1uzufrucj.ile unui uzufructuar pAnA la Intrarea In mogtenire a fideicomisaru I ui

C. Calimach.

Art. 778.

Mogtenitorul randuit, ziee art. 778 din codul Calima,ch 613 C. austriac , are driturile i Indatoririle until
IntrebuintAtor de roduri, pAng cAnd va puteh intrh In mog-

tenire fideicomisarul subrAnduit".

Dael fideicomisul erh pur gi simplu, autorul lui
i simplu. putea., ugh pe fiduciar s treacl lucrul fideicomisarului
IndatA, dupA primirea lui, jam nunc 2 .

Fideicomis

pur

Sarcina de a restitu lucrul puteh sA, fie impusl, tat

In mod expres cat gi In mod tacit 3. WA un exemplu In
care fideieomisul erh expres: ,,voesc ca Titius sit tie mogtenitorul meu; 11 rog insit de a restitui aceasta succesiune
lui Sempronius", DacA, In Joe de a Ilitrebuinth aceastA fortestatorul ar fi zis: institue,sc pe fratele meu mogteTiitorul men, rugAndu-1 de a nu InstrAinh casi mea, ci de
a o lAA In familia noastrA", fideicomisul erh tacit
Contopirea
Fiind Insl, et, In mai multe ea/Atli, erh greu d-. a se
legatelor cu l e
U
cide
dad, dispunAtorul Inteles-se a face un legat stu un
fideicomisele.
fideicomis, Justinian a contopit legatul cu fideicomisul. _ Per
omnia exceguata sunt legata fideicommissie. L. 1, Dig.,
XXX, De legatis I 5.
Acestea stint institutiile care au dat loe la substitu-

Fideicomis
expres gi tacit.

fideicommimum, vel ex die certo". (Instit., 2, 23, De fideicommissaris hereditatibus, 2, in fine).

(') L. 41, 13, Dig., XXXII, De legatis III Qi L. 75 I, Dig.,

Ad Senatuseonsultum Trebe Hanlon, 36, 1.
L. 75 1, Dig., Ad SPnatus onsultum Trebellianum, 36, 1.
Cpr. Duranton, VIII, 63.
() Cpr. L. 69 3, Dig., XXXI. De legatis II; L. 17, Pr.,
Dig., Ad Senatusconsultunt Trebellianum, 30, 1.
(9 Mai vezi L. 2, Cod, Communia de legatis et fideicommissis et de

in rem missione tollenda, 6, 43; Instit., De legatis, 2, 20,

2 qi 3. Cpr. Perrini, Manuale di Pandette, 664, p. 811

(ed. a 3-a). Dernbut Paniekten, 1II, 64, in fine, p. 118.

,,Jusfinian endlich verschntolz Le yate und Fideicommisse".

SUBSTITUTII

I FIDEICOMISE. NOTIUNI ISTORICE.

505

fideicomisare, pe care legiuitorul revoluVonar dela finele

secolului al 18-lea le-a condemnat, ea unele ce jertfind interesele societMei unui interes de familie si de. casta, prezinta inconveniente economice considerabile, din cauza pie-

dicilor ce aduc liberei cirulatii a bunurilor. Vorbim, bine

Inteles, numai de substitufige fideicomisare, cad V0113 vedeh

mai la vale ca fideicomisele simple, pe care unii le numesc

fiducii , sunt permise i astazi, pentruca ele nefiind decat
nifite legate fAcute sub o alta, forma, nu scot bunurile din
comeit si nu prezinta inconvenientele substituOilor fideicomisare.

Asa dar, numai substitutiile fideicomisare sunt nule,

substa-uoi

si aceasta fara a se distinga daca este vorba de imobile fiatenoridearee

sau de mobile 2, dei trebue sa recunoastem cit substitu-obiect mobile.

iile unor bunuri mobile nu prezinta inconvenientele substitutiilor de imobile .
Fideicomisele nu sunt devi astitzi nule, caci daca este Validitatea
adevarat ca once substittqie fideicomisara cuprinde un fidei- fidtneicodrmeistuelior
comis, un fideicomis nu cuprinde numai deal o substitutie actual
fideicomisara
(I)

Vezi infra, p. 529 i 535.

Cas. fr. D. P. 1913. 1. 382; Revue trimestrie le de droit
civil, tom. XI, anul 1912, p. 219, No. 8; Dreptul din 1912,
No. 2, p. 72. Cpr. Baudry et Colin, II, 3115, 3116. Ordo-Dr. vechin fr.
nanta francezh din 1629 dispuneh, din contra, prin art. 125:
Voulons aussi que lesdits fideicommis ne puissent avoir lieu
pour le regard des choses mobilires, si ce n'est pour pierres
prcieuses de fort grand prix".
De aceea, uneori, tribunalele uziind de dreptul lor de interprehre a vointei testatorilor, au validat substitutii relative
la mobile, qi mai ales la valori mobiliare, de chteori dispunhtorul n'a hat nicio iiih.sur spre a asigurh eficacitatea sarcinei de a phstrh i de a restitul. Vezi Hmard, Revue trimes-

strielle, loco suprci cit.-- S'a decis insh ch este null pentru

tot, ca cuprinzid o substitutie fideicomisara oprith de art. 803

C. civil, dispzitia testamentarh care obligh pe legatar a plash

In loe sigur o sunlit de bani, spre a se fulosi de dobinda ei,

fhrii, a puteh fnstrhinit acest capital, care trebue s revie la
copii lui. Trib Vervins, Pand. Priod. f903. 2. 238. Cpr.
Trib. Teeuci, Dreptul din 1896, No. 14, p. 111.
(4) Cpr. Duranton, VIII; 55, in fine, p. 8; Favard de Langlade,
Riper& du notariat, y Substitution, 2, p. 307 (ed. din 1830),

Vezi supra, p. 501.

506

COD. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAPIT. V. S-a VIII. ART. 803.

Despre substitutiile fideicomisare (t).

Consideratii generale.
Art. 803.
Substitutiile san fideicomisele (2) sunt proibite;
once dispozitiune prin care donntarul, eredele instituit sau legatarul, va fi Insrcinat (3) de a conservit si a remite la o a treia
Bibliografie.

Dr. vechin
francez.

(1) Vezi asupra a cestei materii, Rollaml de Villargues, Des substitutions prohibes (ed. a 3-a, 1833) (a se vedeit aprt eierea
elogioadt ficutti asupra acestei cArti de aire baronul Grenier,
Tr. des clon. et testaments, 1, observ. prliminaires, tom. I,
p. 216, nota 1, ed. Bayle-Mouillard din 1844); Bertauld,
Questions pratiques et doctrina lles du code Napolion, I (Des
substitutions, explication de l'art. 896 du code Napolion),

p. 298 urm., No. 360 urm., Paris, 1869); Mmin, Essai

d'une thiorie sur les substitutions fidicommissaires (1891);
Honnart, Les substitutions (tea, Paris 1903); Henri Roche,
Thorie moderne de la jurisprudence sur les substitutions
prohibes (tez., Paris, 1905); Tissier, Lega conditionnels alternatifs et substitutions prohibes, Reme trimestrielle de droit
civil, II, anul 1903, p. 743-780; E. Pilon, Revue trimestrielle
de droit civil, tom. IV, anul 1905, p. 926, 927, No. 6, etc.
In ciit priveste vechinl drept francez, vezi Ricard, Tr. des
substitutions directes et fidicommissaires; Pothier, ldem, VIII,

p. 455 urm. (ed. Bugnet); Donlat, Lois civiles dans leur

ordre naturel, VII, p. 60 urm. (ed. Carr din 1824); Thvenaut d'Essauler Tr. des substitutions fld.iicommissaires (Paris,
1778); Martin St. Lon, Les substitutions fidicommissaires

Legos noastrl,
Intelege prin
fideicomiso

substitutiile
fideicomisare.

en droit romain et dans rancien droit francais (tezit, Paris,

1886), p. 171 urm.. etc.
Legiuitorul oprind i anuland substitntiile san fideicomisele,
Intelege prin ambele expresii unul si ace1a lucru, adeci:
substitutiile care cuprind un fideieomis sau, cu alte cuvinte:

substitufille fideicomisare, chip& cum le numeste art. 899 si

900 din codal italian (la sostituzione fedecommessaria), expresie care, dnpii cum am observat supra, p. 501, nu se grtseste tu legue romane, ci nurnai In leginirile noastre anterioare.
Fideicomisele simple nu sunt deci oprite prin acest text, dupg
cum vom vede& infra, p. 529. Art. 896 din codul fr. vorbeste
numai de substitutii si unii autori observi, cu drept euvint,
c nu trebne a con fundam substitntiile cu fideicomisele. Vezi
Rolland de Villargues, Substitutions prohibes, 254; Toullier-

Duvergier, III, partes I-a, p. 29, nota 1. Leginitorul nostru

,intrebuinteazii si cuvintul fideicomis altiturea en acel de subSerian' cuy.

sarcini.

stitutie printr'o minare a vechilor noastre legiuiri.

Cuvintul sarcinrt insemneazA ac obligafie juridica, adeeli o

SUBSTITIITII FIDEICOMISARE.- CONSID. GENERALE. -ART. 803.

507

fi null, chiar in privinta donatarului, a eredului

numit sau a legatarului. (Art. 966, 968 C. civ. Art. 896 C. fr.).

persoanli, va

legliturii de drept (juris vinculum), care constitue pe institnit

debitor qi pe substituit creditor. Vezi Arntz, II, 1700; Anbry
et Rau, VII, 694, p. 306, text si nota 16; Maread, HI,

460; Thiry, II, 282; Laurent, XIV, 457, 458; T. Hue, VI,
13, 40; Baudry et Colin, II, 3098 urm., 3130; Pand. fr.,
y cit., 10198 nrm.; Rpert. Sirey, v Substitution, 93 nrm.;

C. Bucuresti si Trib. Patna, Dreptul din 1887, No. 67 si

din 1891, No. 26, pag. 204; Dreptul din 1893, No. 43, consid.

(lela p. 346, col. 1; Cas. fr., Pand. Priod. 1900. 1. 13, etc.
Vezi si infra, p. 551. - Contra: Duranton, VIII, 71, a elrui
*ere a rimas izolatit qi este foarte bine combAtutA de Anbry
et Rau (VII, 694, nota 17 dela p. 306, 307).
Astfel, o simpli dispozitie prin care s'ar argth numai o Dig-, ozitia
dorintii, sau prin care s'ar d numai un sfat, ori s'ar face prin care se
o dorinti.
o simpli recomandare sau rugliminte, nu constitne o substi- arati
sau se di nu
tutie fideicomisarg, pentrucK legatarul nu este obligat A se sfat, etc. nu
conforme acestor sfaturi san recomandiiri. Cas rom. Bult. este o substiS-a I-a, anul 1888, p. 577. Mai vezi Cas. rom. Bult. 1895, tutie fideicopag. 580; C. Galati, Dreptul din 1894, No. 51, p. 414; C. misari.
Bucuresti, Cr. judiciar din 1897, No. 28; Cas. fr. Sirey,
1900. 1. 259; D. P. 1900. 1. 353; Pand. Priod. 1901. 1.
127; C. Poitiers, Revue trimestrielle de droil civil, tom.. V,
anul 1906, p. 938, No. 9. Vezi In sodas bens, Coin-Delisle,
Don. et testaments, art. 896, No. 40, pag. 52; Planiol, III,
3292; Surville, Elments d'un count de droit civil, III, 162,
p. 84; Baudry et Colin, II, 3130; H. Roche, Substitutions
prohibes (tezh, 1905), pag. 42, 43, text si nota 4; Honnart,
Des substitutions, p. 75 urm.; Beltjens, III, art. 896, No. 33,

etc. Vezi infra, p. 521, nota 3 si p. 551. In speta de mai

sus, judecatti, de Curtea din Poitiers, testamentul ar fi trebnit

..5. fie anulat si primii judeatori il anulase In adevAr, fiindeA
testatorul fqi legase mosia eumnatului sAu, pentru a o im-

pedich, de a &de in mini strgine", impunind legatarului

sarcina de a nu o vinde si de a o conservit in familia femeei
testatorului. Va al zicii acest din nrma intelesese a face o

substitntie fideicomisarl si, en toate acestea, Curten, credincioasS.

tendintelor jurisprudentei, a mentinnt testamentul, trtgXcluind

evidenta si nevIzind in acel testament sarcina de a piistrb, si
de a remite. Vezi Albert Wahl, Revue trimestrielle, de droit
civil, loco supra cit.
Aeeeas Curte (Poitiers) a decis cS, nu existri, substitutie

fideicomisarg, ci un legat valabil al uzufructului si al nudei

proprietAti in dispozitia unui testament in virtutea cgruia
fetele legatarei aveau singure, dupg, moartea mamei lor, proprietatea bunurilor de care aceasta s'a folosit in timpul vietei

0O8

Substit. fideicomisarii.
Definitie.

COD. CIV.

CART, III.

TIT. II.

CAP. V,

S-a VIII.

AR F. 803.

Substitutia, fideicomisara, pe care art. 803 o defineste

In mod incompleet, poate fi definita, In modul urma,tor: o
dispozitie prin care un daruitor sau un testator, Intr'un euva,nt, dispunatorul, Insareineaza. sau obliga pe o persoana,

pe ea,re el o gratifica, In primul ordin (instituitul sau InAreinatul, gravatus), de a pastrh In tot timpul vietei sale
bunurile ce fae obiectul donatiunei ') sau legatului, si de
a le restitul, la moartea ei, unui tertiu, gratifieat In al doilea
ordin (substituitul sau fideiemnisarul , qac In acel moment
aeea persoang se glseste Inca. In viata, si eapabila. Acesta
este fideieomisul post mortem al Romanilor.
Deoseb. intro
Din cele mai sus expuse, usor se poate vedeA deosesubstitutia birea ce exista, rare substitu tia
art. 804) si eea
vuhrara,
fideicomisarit
0

ili cea vulgarri.. fideiCOMiSarA

art. 803. In substitutia vulgara, al doilea

gratificat inct dreptul su direct dela dispunAtor. El este

ebemat In locul primului gratifieat, farit nieiun intermediar

Intre al doilea gratifieat si dispunator; pe eiind, in substitutia, fideicomisarit, al doilea gratifieat nu primeste bunurile

lasate de dispungtor, deck prin intermediarul grevatului,

care i le transmite, dupa, ce el le-a stapamit toata, viata lui
(ca,pit .cr gravante, non a gravato) (2. Este adevarat el al
doilea gratificat datoreste bunurile ce el primeste tot liberalitItei (lispunatorului, Insa el le tine dela el la mod indirect, fiindea, le primeste din mama grevatului. De aceea,
la Romani L. 5, Cod, De impuberum et aliis substitutionibu4, 6, 26) si In vechiul drept franeez, substitutia vulgarli
sale'. In specie, legatul aye& de obiect o casi, pe care legatara n'o pute vinde, si pe care, la moartea ei, trebue s'o
tran.mitX, nu In uzufruct, ci In Oita proprietate, fetelor ei.
i isn acest caz exist toate elementele substitutiei fideicomisare. Cu toate acestea, Curtea a mentinut testamentul In contra
vointei testatorului, care intelesese a face o substitutie opritA.
Vezi Al. Wahl, Revue trimestrielle de droit civil, loco supr.

Acte Intre vii.

cit., p. 938, No. 10.

(1) Asa (lar, pe and la Romani, fideicomisul nu puteh fi facut

cleat printr'un act de ultimii, voint& (cpr. art. 774, 779 C. Calimach), astzi substitutiile fideicomisare pot fi fficute nu numai

Kin testamente, dar si prin acte intre vii. Marcad, III, 455.
Vezi si art. 1073 1 C. civil italian.
(2) Vezi Coin-Delisle, Don. et testaments, 15, P. 41 (ed. din 1855);

Thiry, II, 280, etc. Vezi si infr, p. 599.

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE, CONSID. GENERALE.

ART. 803.

509

er numitl directa i este astfel numitg uneori chiar astitzi,

iar aeea fideicomisarl este numitit indirecta (1).
Substitutia fideicomisarg, 1i trage, precum tim, ori- Origina
subetitutiei
gina sa din fideicomisul roman, In eare fiduciarul trebuik fideicomieare.
sit restitue imediat fideicomisarului bunurile grevate de fideicomis, afar& de cazul cand el puteh, sl le retie i EA se fo-

loseasel de ele un timp oareeare, de exemplu: rang la

moartea lui (2).

In legile noastre anterioare, nu numai ale Moldovei,

dar i ale Munteniei 3), ea i In vechiul drept franeez, sub-

Dr. nostru
anterior.

(I) Cpr. Pothier, Tr. des substitutions, art. prelimin., No. 1,

p. 455; Baudry et Colin, II, 3063; Demolombe, XVIII, 69,
75, 94; Arntz, II, 1096. Vezi si infra, p. 517, ad notam,
art. 1858 din codul portughez dela 1867, in care substitutia
vulgartt este numitrt 4i astAzi substitutie directa (substituivao

vulgar ou directa). Vezi si infra, p. 595, nota 2.

(2) Vezi supra, p. 504. Cpr. L. 75 1, Dig., Ad Senatusconsultum Trebellianum, 36, 1.
(8) Vezi art. 7, capit. 36 C. Andr. Donici, citat textual bupra,
p. 500, ad notam; art. 774 urm., 794 C. Calimach, etc.

Este adevArat di codul Caragea nu vorbeste de substitutii, C. Caragea.

instt ele eran admise si sub ac,eastA legislatie, in virtutea drep-

tului roman, care este sorgintea si origina acestei legislatii,

pentruch ideile si principiile acestei legiuiri, eutn 4i moravurile noastre anterioare, aveau tocmat de stop tonservarea
bunurilor in familie, iar nu principiile democratice si economice ale timpurilor actuale; si aceasta rezulth in mod invederat din dispozitiile acestei legiuiri relative la succesiuni,
unde fetele nu mosteneau; din dispozitiile relative la protimisis, etc. Cpr. Trib. Arges, Deeptul din 1882, No. 23; Cas.
rom. si C. Bucuresti, Bult. S-a I-a, 1879, p. 806 si Dreptul
din 1884, No. 69, p. 556; Petrescu, Testamentele, p. 412 urm.;
Meitani, Studii constitutionale, art. 12, No. 280, etc.
Su bstitutiile fideicomisare eran deci aditne intrate in mo- motivete care

ravurile noastre, si legiuitorul din 1864, inaugurAnd o eri an provocat

nouA, trebuih stt le desfiinteze, Aci ele nu se mai potriveau desfntarea.

eu noua noastrA organizare. Curtea din Bucuresti afirmg, deci,sucobmstlt.sarfiedte:

in mod gresit A legiuitorul actual a desfiintat substitntiile nu dreptutactuat.

pentru a rupe en trecutul, ei mai mult de temerea viitorului.

ConsiderAnd, zice aceastit decizie, a motivele care an dat
nastere substitutiilor si care in urnatt au adus, prin reactiune,
oprirea lor, nu s'au prezentat la noi eu aceeas gravitate ea
In Franta. In adevitr, substitutiile eran acolo un mijloc in
favorul nobilimei in luptele sale in contra Regalithtei, institutie care s'a desvoltat in timparile feodale, ,i de uncle a re-

510

COD. CIV.- CART. III. - TIT. II. -CAP. V.- S-a VIII.- ART. 803.

stitutiile fideicomisare eran nu numai admise, dar Ina, privite cu favoare, pentrucli ele erau mijlocul cel mai sigur de a
conservh splendoarea numelui (splendor familice) sau porecla neamului, dupg cum se exprimit codul Ipsilant (art. 3,
capit. pentru rnoSeniri), prin pitstrarea averei in familie (t).
Principiul democratic al egalitAtei Intre membrii aceleaqi
familii erh dei necunoscut, pentrucl societatea veche erh
eminamente aristocraticg, qi fiindcit substitutiile erau In
leggturg intinig cu dreptul de primogenituril, (le droit

(1)

zultat privilegiul primogeniturei sau masculinithtei. Or, la

noi, regimul feodal n'a prins niciodat rId/cini adinci i,
prin armare, nici substituOile nu erau intrate in moravurile
noastre (?). Este adevArat c legiuitorul nostrn le opreste,
ac,easta ;Zile& n'o fac,e in scop de a rupe cu trecutul, ci mai
mult de temerea viitorului(?), etc'. Vezi Dreptul din 1887,
No. 40, p. 318.
Scopul fideieomiselor este de a mentine lustrul familiei, zice
un jurisconsult german. Vezi Lujo Brentano (profesor la
Mtinchen), Les consguences sociales des .fidicommis en Alle-

magne, studiu extras din Revue internationale de Sociologie,

p. 7.
Sub,titutiile au, in adevXr, de scop phstrarea bunurilor in familie, fheind instrAinarea lor ea neputintA in mina
celor grevati Cu sareina de a le re,titui acelor chemati ban substituiti. Ele sunt, in genere, privite ea proprii a intArl institutiile monarhice; de aceea revolutia le-a i desfiintat. Ele au
fost atacate de Mirabeau inaintea Constituantei, in anul 1790

en ocazia unui project de lege In care Merlin erh raportor,

i care aveh de scop stabilirea egalithtei intre copii in suecasinnile ab intestat. lath cum s'a exprimat, in aceastii, privinth, oratorul Riquetti (ci-devant Mirabeau):
Le projet qui vient des vous dtre prsent tend it faire
disparaltre les ingalits rsultant de la loi. Mais ne faut-il
pas faire marcher d'un pas gal les ingalits r.,ultant de la
volont, je veux dire les ingalits que les substitutions ont
rives dans la socit. C'est le seul moyen de porter la hache
au pied de l'arbre, dont on lague quelques branches parasites, en y laissant toujours les racines voraces. Je demande
que le Comit nous prsente un travail sur les substitutions,
et, comme je me suis occup de eette matire, je demanderai
la parole dans la discussion". (Citatie imprumutaa dela
Martin St. Lon, Les substitutions ifdicommissaires en droit

romain et dans l'ancien droit fran9ais, tezh pentru doc-

torat, p. 464). Voaeea marelui orator a fost ascultatA, cAci

art. 1 din legea dela 14 Noeinbrie 1792, pe care eodul actual
11 reproduce, dispune: substitutiile sunt proibite".

SUBSTIMII FIDEICOMISARE. CONSID. GENERALE.

ART. 803.

611

d'ainesse), dupg, cum foarte bine observg, Montesquieu (I),

bunurile erau date sau legate fiului cel mai mare, Cu obli-

gatia de a le 'Asti* toat,1 viata lui i de a le remite i el,

la rsindul lui, fiului su cel mai mare, i aqa mai departe
In infinit. Din aceastg cauzit, cea mai mare parte a avutiei
nationale, ptimantul (2), erh scos afarg, din comer, de oarece
(!) Montesquieu, Esprit des lois, cartea V, eapit. 9. Cpr. T. Hue,
VI, 11, P. 21.
(2) i fiindci vorbim de pim,etnt, nu ne putem ascunde bucuria Nemitatea de

ce am resimtit and am vizut fnscrisi fn fruntea progra- a manturi

a:
la
mulni unui partid politic, una din cele mai mari si folositoare
futpirtirea de piminturi la tirani. PimAntul
trebue s apanie, In adevir, tuturor, dupi putinta i mijloacele fieettruia, iar nu numai unei clase privilegiate de
oameni. Proprietatea eea mare va face cu bncurie acest saerificin si va suferi aceastit expropriere, spre a se piad). era

proprietatea cea mic, fn care tara noastri fi va gisi

pares ei.
Pe la tari, ziee La Bruyre, se vid niste animale selbatiee, rispindite pe cimpii, birbati i fernei, vineti arsi de

lipiti de pimintul ce ei sapi si seormolese meren.

Voacea lor pare a fi articulati. Cind se ridia fa picioare,
fata lor pare a fi de om, i oameni sunt, fn adevir. Noaptea
ei se retrag In vizuniile lor, unde triesc numai cu pine
soare,

neagrtt, cu apit si rdcini. Ei scutese pe ceilalti uameni de

sareina de a ark de a sern5A 4i de a stringe recolta cb.mpului si,
meriti
aibi o bncati din pinea ce au sedeci'Bruyre, Caractres, chap. 11, de l'homme).
minatu. (La

sh nu se creadi c iranul nostrn este astizi mai ferich de cum erit In Franta In timpul lui La Bruyre, clici el
nu are nici micar plum eea fleapit de care vorbeste acest
autor, ei mininci porumb, qi acela de multeori stricat, ceeaee
fi otrivete singele.
Nedreptatea este strightoare. Tiranul este, in adevir, acela
care scuritti pimintul, udindu4 eu sudoarea lui, i totmai
RI duce lipa acestui pimint, pe care fl munceste, pin ce
cade din pleioare, insi pe care fl munceste pentru altii, iar
.nu pentru el.
Sic vos non vobis nidificatis, aves;
Sic vos non vobis vellera fertis, oyes;
Sic vos non vobis mellificatis, apes;
Sic vos non vobis Gras aratra, bove3.

Ainsi, mais non pour lui, l'agneau porte la laine;

Ainsi, mais non pour lui, le bceuf reuse la plaine;
L'oiseau Uitit s in nid pour d'autre3 que pour lui
Et le miel de l'abeill3 est form/3 pour autrui.

512

COD. CIV. CART. III. TIT. II.CAP. V. S-a VIII.

ART. 803.

acei Insiireinati de a 'Asti, i de a remite altora, nu puteau

A instrAineze, nu doar el ar fi fost aa1 de scrupuloi, dar
pentruel ei neputand transmite cleat drepturi supuse desSau:
Ainsi, pour vous, oiseaux, au bois vous ne nichez;
Ainsi, pour vous, moutons, vous ne portez la laine;
Ainsi, mouehes, pour vous, sus of.amps vous ne rnchez;
Ainsi, pour vous, taureaux, vous n'corchez la plaine.

Voi, nu vit faceti cuibul, o! pliseri, pentru voi,

Nu pentra voif en WA vA fmbritcati, mioare;
Nu pentru tine, alibi* strangi mierea de pe floare;
Nu pentru voi, Cu plugul, arati cAmpia, boj!
(Traduo. T. A. Naum)

Sau, dupa cum a tradus versurile de mai sus ale lui Virgil,
tot tanarul qi talentatul nostru amic, d-1 T. A. Naum:
Astfel, voi ouibul, plisgri, nu-1 faoeti pentrn voi;
Astfel, voi pnrtati lana nu pentru voi, mioare;
.Astfel, albini, a voastri nu-i mierea de pe tloare;
Astfel, voi pentra altii arati oimpia, boil

In vremuri grele, tara a facut apel la opinci prin snnetul

clopotelor ei al goarnelor, qi opinca a raspuns la glasul Wei,
treand Dunarea ea un singur om. ACUM a sosit momentul
ea proprietatea cea mare bi, vie In ajutorta acelei taranimi
qi sari deit hrana de toate zilele. S'o feat en o era mai
inainte, caci dad, ei de asta data satenii vor Amine& peritori de foame, nu etiu, zau, daca, la o alta nevoe, vom mai
put& forma din piepturile lor un zid de aparare contra dur
manului.

Dar deal taranul are Ili el drept, trebue s'o reeunomtem,

la o particia din pamintul pe care traagte ei pe care, prin

munca lui il face 85. rodeasea, trebne tug' A tie eh nu poate

eere acest drept deck pe calea pagnica, iar nu en eiomagul,
Cu arma, en barda sau en toporul In mina; caci aceasta tara,
mnit Incereata, nu mai poate suferl o sgudnitura ea awe din
primavara anulni 1907, de trista memorie.
Ratacitilor care, in acel an fatal, o reamintim cu durere,
au neis oameni tli vite, au pus foe la coerile ei conaeurile
proprietatilor san arendalilor, lasind In urma lor nnmai jale,
ruin& fii saracie, le vom rosti envintele pe care poetul, Intr'o
sitnatie analoga, MA, mult mai teribila, le adreseaza, comunarzilor care, tu anul 1871, intr'una din cele mai cumplite
revolntii ce au aguduit omenirea, an uzat de aceleaei mijloace
reprobate, voind a distruge eapitala lumei civilizate.

SUBSTITUTH FIDEICOMISARE. CONSI O. GENERALE. ART. 803.

613

fiintlrei, niciun cumpArgtor nu se Om& care sq. prime,ascit

acea BM si tu a tie.

Iatl In ce termeni un autor de o rara competintI (1),

descrie aceastA tristii stare de lucruri, pe care legile mo-

derne au condemnat-o mai In toate tArile civilizate.

Il n'tait pas rare alors de voir un chtif mortel, djh affaiss
sur son lit de mort, dieter gravemement un testament, o il disposait de ses biens pour tous les sicles it venir, o il faisait la
loi it toutes les gnrations qui devaient se succder sur la face du
globe, et s'puisait en hypothses et en combinaisons pour que la
chaine de ses prvisions ne fflt jamais interrompue, pour que jusqu'
la fin des temps son patrimoine et son nom ne pussent sortir de la
route que sa main dbile leur avait trace .. . Ces lgislateurs de
la famille prtendaient immobiliser le monde an profit de leur vanit,

puiser une fois pour toutes un pouvoir qui ne peut 6tre quitable
et sens que lorsqu'il s'claire de la lumire des faits prsents, que
lorsqu'il fait, avec une bont serupuleuse, cette exacte apprciation
des hommes et des choses que ne peut faire le lgislateur. en traant
des rgles ncssairement gnrales et inflexibles ... J'ai vu les
exemples les plus ridicules de cette omnipotence testamentaire du
Ore de famille, otnnipotence qui consistait avant tout it dpouiller

de tout pouvoir les pres de famille qni devaient succder au

testateur".

Substitutiile fideicomisare statornicind cea mai revol- Desllintarea

tittoare inegalitale Intre acei pe care natura i-au flcut egali1 8
adecit Intre copiii aceluiag pgrinte, erau menite sA, disparg
i, In adevitr, codul actual imitand pe legiuitorul revolutionar dela finele veacului al 18-lea, le-a desfiintat cu desitvirire, anuland atAt institutia cAt i substitutia (9.

sudbeeictiotmut.lisiaItorer.

Ori cine ati fi pe lume, cu drag v'am ocrotit,

Odras1A, de durere ce crima a sAdit;

CAci pentru al vostru bine, pre a vli ferl de rele,

Eu n'am crutat nici sfaturi, nici lacrimele mele.
01 fratii mei de jale, nAtAngi In InvrAjbire,
Respingeti Mr% preget nebuna amAgire!

lar idealul vostru din ceruri sA-1 luati,

Spre viitorul mAndru privirea vA 'ndreptati;
Nu suferiti pe nimeni peirei sA -A deie;
Oricine ar fi fusels, In contra lui el stele
Deplin vointa voastrA. Niel sfatul n'ascultati
Care sldeste nra printeaceiali frati.
Infringeti once chinuri s'a foamei istovire.
Vai! cut a fust de aproape niprasnica peirel
(V. Hugo, L'anne terrible, trad. A. Naum)

(I) Rossi, tconomie politique, II, p. 159 (ed. a 2-a).

(2)
65105

Legea din 14 Noembrie 1792, ca i art. 900 din codul ita33

514
Deoseb. de
C. fr.
Coneideratiile
economice

COD. CIV.CARTEA. III.

TIT. II. CAP. V.

S-a VIII.

ART. 803.

Ceva mai mult, legea noastrd, a mers i mai departe, neadsolutie admisit gi In
codul italian (v. infrec, p. 576, n. 1) i aprobatit de autori (2).
mit.And rucio exceptie In aceastll, privintit

Substitutiile aunt inadmisibile nu numai din punctul

Pe de vedere al egalitItei ce trebue s domneascit Intre membrii

care se intemeiazit des- aceleiaqi familii, dar i din alte consideratii. In adevAr :
flintarea sub- 10 ele pun o piedicl creditului public prin aceasta cti, consiititillor
fideicomisare.ferg instituitului sau grevatului o situatie aparentit mai
avantajoasii, inducand pe tertii In croare asupra situatiei
adevIrate a acelui cu care ei contracteazit; 20 bunurile substituite, eel putin imobilele, sunt, de fapt, scoase din comert,
In detrimentul interesului obOesc. care cere ca bunurile sit circuleze din maul In manit ; 30 instituitul sau grevatul, nefiind
Ong, la deschiderea substitutiei decat un uzufructuar, dupl

cum II proclaml art. 778 din codul Calimach, un entrebuintlitor de roduri, ein Fruchtniesser, dupil, cum se exprimii

art. 613 din codul austriac, nu are niciun interes a limbunit/ti fondul, ci numai de a stoarce dintrInsul cat se poate
mai mult, tiind prea bine c dreptul su este vremelnic .
han, anuleazA numai substitufia, adee. obligatia de a pAstrk
si remite altuia, nu insA si institutia, adeel dispozitia ficutA
cu aceastA sarcinA. Vezi infra, p. 575, 576. Substitutiile plireau

insi atAt de odioase regimului care a succedat vechei monarhii, fuck legea din 1792 (art. 2. si si 3) aveA efect retroactiv pentra substitutiile nedeschise incl. Vezi textul aeestei
Codul fr.

Dr. striiin.

legi in Aeollas, II, p. 611.

Codal franeez, flicAnd exeeptie dela principiile de mai sus,
permite, in adevfir, substitutiile in favoarea nepotilor dAruitorului sau testatorului, ori in favoarea eopiilor, fratilur sau
surorilor sale, arA a le dit fusA acest nume (art. 897, 1048
urm. C. fr.), texte eliminate de legiuitornl nostru, ca si de
cel italian. Vezi supra., pag. 480 si tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 82, nota 4. Aeeste substitutii sunt insA
admise in codul neerlandez (art. 1020-1035), in mid portughez (art. 1867), in Ante-proieetul de revizuire al lui Laurent,

(art. 1018 urm.), etc. dei aeest autor mArturiseste el bunurile

substituite aunt scoase din comert in timpul unei generatii.
Vezi Avant-projet de rivision da code civil, II, p. 674, No. 2.
Cpr. Laurent, Droit civil international, VI, 329.
Vezi T. Hue, Le code civil italien et le code Napolion, I,
p. 227 urm., No. VI. Cpr. Baudry et Colin, II, 3423.
IatA cum se expriml, in aceastA privintA, fostul i regretatul
nostru profesor dela facultatea din Paris, E. Glasson:

SUBSTITUTII FIDEICOMISA.RE.

CONSID. GENERALE.

ART. 803.

515

ConsiderfInd, zice Curtea din Bucuresti, c, legiuitorul a oprit

substitutiile fideicomisare: 1 pentru motivul c sunt contrare principiului egalitfitei, ele gramdind, pe deoparte, toat, averea pe
capul celui dintAiu nAseut diuteo familie, si asa din fiu in fiu,
pentru ea diinsii s poat perpetuit splendoarea neamului, lar pe

de alt, parte, lsitnd in sricie o serie de alte rude, reduse a implor sprijinul i binefacerea posesorului unni patrimoniu care
trebui sit fie comun, i aceasta
numai pentru un scurt timp,
ci pentra secole; 20 pentruci ele dau drept fiecitrui cethtean s,
stabileasel o ordine de succesiune particular, familiei sale, contrar
eelor statornieite de lege; 3 pentrucl pun stavil, la eircularea si
imbunlitlitirea bunurilor, acestea neputind fi instrinate, si grevatii
neavind niciun interes s le imbunAtitteascA, fiind siliti a le restitul, etc." (').

Desfiintarea substitutiilor se intemeiaz deci pe consideratii morale, sociale qi economice, qi pe motive de ordine
publicl 2). Ele n'ar mai puteh fi reinfiintate astzi nici prin
lege,

cci In Statul romfin once privilegii de clas sunt

oprite pentru totdeauna art. 10 qi 12 Constit.).

Les substitutions prtent la critique au point de vue
conomique; elles immobilisent les biens. Ceux-ci sont annuls

comme moyen de crdit; les cranciers du grev ne peuvent

tenir aueun compte des biens compris dans la substitvtion,
puisque ces biens chappent leur gage. Quand les terres
sont transmises sans
le propritaire les conserve
et les augmente, s'il hsubstitutions'
la capacit ncessaire; est-il insouciant,
ngligent, prodigue, il les aline; dans les deux cas, c'est la
meilleure solution au point de vue de l'intrt de la produetion. Au contraire, le grev d'une substitution, qu'il soit capable ou incapable, reste en possession au grand dommage
de la richesse publique. D'ailleurs, le grev n'est jamais qu'un
usufruitier; aussi son intrt n'est pas d'amliorer les biens,
mais de les faire produire le plus possible, mme au risque

d'en diminuer la valeur". (Elrnents de droit franfais, I,

142, p. 515, ed. a 2-a din 1884).

Dreptul din 1876, No. 33, p. 262 si din 1891, No. 26, p. 204,

(2)

col. 2, ultimul considerent. Cpr. Laurent, Principes, XIV,

389 urm. 425 si Droit civil international, VI, 325; Demolombe, XVIII, 86; Mourlon, II, 907; Maread, III, 457;
Arntz, II, 1692; Thiry, II, 275; Baudry et Colin, II, 3078
urm.; Planiol, III, 3276; T. Huc, VI, 30, etc.
Cpr. Trib. Ilfov, C. Bucuresti si Cas. rom., Dreptul din 1885,

No. 36 (motive) din 1887, No. 11, 40 si 64; Bult. S-a I-a,
anul 1887, p. 525; Bult. 1909, p. 1278 si Dreptul din 1910,
No. 12 (motive); Trib. St. Yrieux, Sirey, 41. 2. 265 (motive);

Art. 10, 12
Constit.

516
Dr. strain.

COD. CM.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 803.

Cu toate acestea, sunt legislatii straine, mai eu seama

de origina germana, In care substitutiile fideicomisare, sau
fideicornisele de familie sunt admise si astazi, cu oarecare
restrictii (I . Inconvenientele mai sus semnalate ce prezintit
Rpert. Dalloz, v Substitution, No. 269, pag. 102, nota 1;
Baudry et Colin, II, 3182, 3428; T. Hue, VI, 30; Planiol,
Ill, 3287; Aubry et Rau, VII, 694, p. 327; Laurent, XIV,
519; Reprt. Sirey, v Substitution, 658 urm., etc.
Vezi
ins5, Bertauld, Questions pratiqueR et doctrinales du code 31a-'
polgon (I, 471, pag. 383 urm., 394 urm., 489 urm.), dupli care

Consideratii

de ordine po'idea.

Legile straine

care admit i
astazi subati-

tutiile.

C. elvetian

din 1907.
Art. 488 urm.

art. 803 ar aveh caracterul unei penalitAti de interes privat,

des1 ea este sanctiunea unei proibitii de interes public.
Pe lingh' consideratiile eminamente de ordine publich, care
au flicut sg, se desfiinteze substitutiile fideicomisare, autorii
mai vorbesc si de oarecare consideratii de ordine politicA.
Vezi Planiol, III, 3272. Cpr. Jourdan, Le droit franfais, p. 237
(ed. din 1875).
(I) Vezi, de exemplu, art. 608 urm. C. austriac (cpr. Pand. v
Don. et testaments, 14705 urm.; Rpert. Sirey, vo Substitution,

1256 urm.), art. 2100 urm. C. german (Eisetzung sines Eacherben), art. 781 urm. C. spaniol din 1889 (cpr. Pand. fr.,
y cit., 14790 urm.; Rpert. Sirey, v Substitution, 1274 urm.;
Baudry et Colin, II, 3425, etc.), art. 488 urm. din codul elvePan dela 1907, aplicabil In toatii confederatia cu incepere
dela 1 Ianuar 1912 (9, etc. Tot In acest Bens erh conceput si
(I) Iata cum se exprima aceste texte:

Dispunittoral are faeultatea de a grevi pe mogtenitorul

Art. 488.
instituit de obligatia de a restitni succesinnea unni tertiu ((shaman.
Aceeatt sareina nu poste fi impusi chematului (substituitului).
Amite regule se aplica la legate.
Substitutis se deschide, &farl de cazul nnei dispozitii conArt. 489.
trare, la moartes grevatului.
Daca s'a that un alt termen, care n's expirat la moartea grevstului,
succesinnes trece la moqtenitorii acestui din urma, sub Indatorirea de a
di cautiune.
Suceesiunes este definitiv dobindita de catre mogtenitorii grevatului
inclata, ce, pentru o canza, oarecare, devolutia ei nu se mai poeta Indeplini
in persoana acelui chemat.
Autoritatea competenta face A se incheie inventar de sacArt. 490.
cesiunea cuvenita grevatului.
Mara, de cazul unei scutiri exprese din partea dispunatorulni, succe-

sinnea nu se preda grevatului decit sub indatorires de a di cantinne;

&and ea cuprinde imobile, siguranta poste consist./ in adnotarea pe registrul

fonciar a sarcinei de restituire.

Daca grevatul nn poste di cautinne san daca el compromite drepturile celui chemat, succesiunea se administreazi, din oficin.
Grevatul dobindeqte ca once alt moltenitor instituit. El
Art. 491.
devine proprietar sub sarcina de restituire.

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.

CONSID. GENERALE.

ART. 803.

aceste institutii de alte timpuri, din indoitul punct de vedere

al interesului econornic i al creditului public, ne autoriza
a crecle ca zilele lor sunt numarate. Spre dovada vom
cith, intre alto tari, Germania, In care fideicomisele de familie au produs consecinte dezastroase, pe care unii economiti le aratit eu date statistice, cerand desfiinOrea lor (1).
Cat pentru rneYoratele, care erau adevarate substituOi,
pe care Napoleon I, In atotputernicia sa, s'a incercat a le in-

517

maioratele.

Allgemeines Landrecht fitr die Preussischen Staaten (von

bestdndigen Familien-Fideicommissen).
Substitutiile fideicomisare mai existg astgzi in Englitera Dr. englez

(estate tail, .flef substituit) (v. Er. Lehr, Elments de droit

dr. rusesc.

civil anglais, I, 252 urm., p. 174 nrm., ed. a 2-a, revgzutg

de Jacques Dumas; Rpert. Sirey, y Substitution, 1282 urm.,

etc.), in Rusia (zapoviedneia imienya) (vezi Er. Lehr, Droit

civil russe, I, 298 nrm., p. 286 nrm., ed. din 1877; Rpert.
Sirey, y Substitution, 1315), etc. Inda privete substitutiile
fideicomisare in codul civil al Braziliei, vezi Jos Tavares
Bastos, O testamento feito pelo proprio testador (Rio de Janeiro, 1911).
Substitutiile fideicomisare sunt insg, in principiu, oprite Legile straine
ta codul portughez din 1867 (art. 1867 urm.). Sunt de ase- ubre .oprese

menea oprite, dupg acest din urmg cod, dispozitiile cuprinzAnd proibitia de a instrging (as disposifoes com prohkao de

alienar) (art. 1871, 1). Acest cod permite insg snbstitutia

vulgata san directg (substuifao vulgar ou directa) (art. 1858),

substitutia pupilarg (pu pillar) (art. 1859, 1860) qi substitutia
quasi-pupilarg (substituk,ao guasi-pupillar) (art. 1861 urm.),
(1)

etc.

Vezi filtre altii, Lujo Brentano, profesor de economie politic& la Universitatea din Mtinchen, Les consquences sociales
des fidgicommis en Allemagne (studiu tradus in limba francezg de Jean de Pange, extras din Revue internationale de
Profesorul Rehm apgrg indo, fideicomisele germane in Annalen des deutschen Reichs", A pro,
1909, pag. 301 (citatie extras& din Brentano, op. supra cit.,
pag. 22).
Sociologie, Paris, 1912).

Art. 492. Substitutia se deschide In favoarea celni chemat, de eateori

el traetite In momentul cand restituirea trebne e &iba loo.
Daca acel ohemat a mnrit Inainte, bunnrile substituite se ouvin grevatulni, M'ara de cazul unei dispozitii contrare.
Chematul moftenete pe dispunator, de eiteori grevatul moare Inaintea
acestui din urma, este nedemn san refuza anocesinnea.
constituirea
In fine, art. 335 nitim din acelaq cod dispune
comisilor de familie este oprita".

substitutule.

518

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II. CAP. V.

S-a VIII.

ART. 808.

troduce In Franta, In urma reconstituirei monarbiei, ele

aunt contrare pactului nostru fundamental (art. 10 i 12
Constit.).

Aceste majorate erau nite dotatiuni alipite de un titlu

de nobletg, care se transmiteau cu Insu titlul, prin substitutii perpetue, in favoarea persoanelor arittate prin Insit
legea institutiunei (9.
Exelud. fetelor deli&
auceesinne.

DepIrtarea fetelor dela succesiunea pitrintelui lor, pe

care o glsim In codul Ipsilant i In codul Caragea, nu ere.
decilt un fel de majorat (2).
Conditiile necesare pentru existenta substitutiilor
fideicomisare.

Pentru ea o dispozitie di fie o substitutie fideicomisarii,

ea trebue sii. Intrunehsclt urmittoarele conditii: 1 trebue sil,
cuprind5, o indaitei liberalitate (3, avand de obiect aceleai
Vezi Thiry, II, 276; Planiol, III, 3274; Glasson, Elments
de droit franfais, I, 142, P. 608 urm., etc.
Vezi G. Meitani, Studii constitutionale, 280, pag. 34. Vezi
asupra excluderei fetelor dela succesinnea pririntilor lor, in
dreptul nostru anterior, tom. III, partea II-a, al Coment.

noastre, n. 2 dela p. 140 urm. (ed. a 2-a). S'a decis de curind

cA., de ckeori piirintele Slice& din viatii, 15-sfind pe nrma sa
qi feciori qi fete, codul Caragea nu recunoqteit. dreptul de sueeesinne dead numai feeiorilor, iar in ce priveqte pe fete,
dacii, eran neinzestrate, fratii eran datori sk le elsg.toreaseK
qi sii. le inzestreze. Prin urmare, dad, se constatli ci autornl,
despre a arui succesiune este vorba (de cujus), a ineetat din
viatg. la 1848, sub imperiul codului Caragea, lIsind pe nrma

sa un bAiat qi o fattt, aeeasta neavind nicio vocatiune la

suceesinnea tatalui sttu, intrucit ave un frate, nu pntek A

aibi o actiune in imphrtealg, a succesiunei qi, deei, nici recurentul, in calitate de cump5sAtor ar acestor drepturi sincesorale. Cas. rom. S-a 1, deeizia No. 472, din 10 Septembrie

1913, Jurisprudenfa romil na din 1913, No. 35, pag. 646,

No. cnrent 684. Vezi qi infra, p. 691, text qi nota 3.
(9 Cpr. Trib. Botoqani, Cr. judiciar din 1902, No. 16 (en observ. noastrg.). Dispozitia care enprinde o substitutie fideicomisartt, zice foarte bine Curtea noastrli de Casatie, contine

doua liberaliati: cea dintrli in folosul instituitulni, care se

deschide in momentul mortei testatornlui, dacti, este flcutii prin

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.

CONSID. GENERALE. ART. 803.

519

bunuri (1), fleutg In folosul a douI persoane deosebite: institutul i substitutul (2); 2" aeeste 1ibera1it6ti trebue A fie
testament, lar cea de a doua in folosul substituitului, care nu
se desehide deck la moartea instituitului. Cas. rom. Bult. 1912,

p. 1453; Dreptul din 1912, No. 78 i Cr. judiciar din 1912,

No. 84. De citeori nu exista .declt o sin gura liberalitate, nu
existl deci substitutie opritl. Beltjens, III, art. 896, No. 3.
Din imprejurarea eA, pentru existenta substitutiei fidei comisare,

se cere ca dispozitia testamental% sit cuprindl doud liberaliati, dou& persoane diferite, din care una sA moteneascit pe cea-

laltl, rezult& eI dacl testatorul a lAsat averea sa unni tutor ea

s'o protreze phnli la majoritatea minorului, en obligatie ea, la
majoritate, s'o remitA acestui din urmA, nu se poate sustine
eit testamentul ar euprinde o dispozitie fideicomisarri, eXci din
punctul de vedere juridic tutorul i minorul aunt una i aceea
persoanI. Trib. llfov, Cr. judiciar din 1913, No. 31, P. 369.
Astfel, nu exist& substitutie fideicomisark, cnd se lasA unei
persoane uzufructul nnui bun gi altei persoane nuda proprietate a acelnia bun (art. 805); pentruel, in asemenea caz, liberalitatea nu are de obiect acelay lucru, ci don/ lucruri deosebite: nuda proprietate i uzufructul. Vezi infra, pag. 533,
text i nota 2. Vezi i explic. art. 805, p. 602, 603.
Liberalitatea principal& este flcutl, in folosul grevatului, iar
aces secundar& in folosul substituitului. Nu se poke, in adevlx,

impune o sareinl, grevatulni fIrli a-i conferi o binefacere

(epr. L. 6 1, Dig., XXXII, De legatis III; L. 9, Cod, De
fideicommissis, 6, 42), de unde i maxima: Quem non honoro,
gravare non possum.

Din cele mai sus expuse rezult el o substitutie fiideicomisar& Contract co-

nu poate A rezulte din sarcina de a pl.strit si de a remite

mutativ.

altnia, impus& printr'un contractat eomutativ, de exemplu:

din sareina impus/ cumpgrhtorului unui imobil de a restitu
acest imobil, la moartea sa, unei persoane determinate. Nu
existl. in specie substitutie, pentrucl lipsete prima liberalitate, far& care substitutia nu poate sl, aibl loc.
Donatiunea deghizatl, sau ascunsl sub forma unui contract Donatinne de-

en titln oneros, de exemplu: o vinzare, care ar fi grevat de

barcina de a plbtrit i de a restitui luerul dlruit nnei persoane
determinate, am constitui insl o substitutie fideicomisarl, pentruel aceastl donatiune, dei indirectl, totui cnprinde o prim&

ghinati.

liberal itate in privinta sareinei impuse. Vezi Coin-Delisle, Don.

et testaments, 11, p. 40 (ed. din 1855).

S'a decis mum de curind (23 Septemvrie 1913), conform Raportul don.
teoriei pe care am sustinut-o i noi (vezi tom. 1II, partea II-a, deghizate.
p. 657, ad notam), eX donatiunile deghizate sau ascunse sub
forma unui contract cu titlu oneros, sunt supuse raportului,

620

COD. CW. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a VIII. - ART. 803.

legate intro ele printeo trecere de timp (tractus temporis);

30 dispozitia trebue sl stabileascl Intre aceste persoane
o ordine succesivg (ordo successivus), In aqa mod cit. al doilea

gratificat (substituitul) sl moteneasa pe instituit sau grevat,

In urma mortei acestui din urmg, (1); i 4, In fine, dispozitia trebue s5, cuprindl pentru primal gratificat instituitul)
obligatia qi de a plstr i de a remite substituitului bunurile
dgruite sau legate (3).

Indatl ce una din aceste conditii lipseqte, nh existl

substitutie fideicomisarit (3).
Dr. vechin
francez.

Reducerea

acestor donstinni.
Persoane morale.

Aceste conditii erau cerute i in vechiul drept francez,

dupg cum ne atestd, Ricard, Furgole, Thvenot, etc.
conform art. 751 C. civ. Cal. rom. Jurisprudenfa romncl
din 1913, No. 36, p. 568, No. curent 703.
Aeeste liberalitAti sunt, de asemenea, supuse reductiunei,
de cliteori ataci, reserva. Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 308, 603 si 612.
Vom vedeit mai la vale, p. 594, en toati eontroversa ce
existi, asnpra acestui punct, a ordo successivus nu poste si.
exsiste de cAteori o persoanA moral& este obligati, si. pAstreze
si s, remit:1i, la desfiintarea ei, bunurile clAruite san legate,

unei alte persoane morale, chematA a hit local eelei dintAi,

pentruci, persoanele morale propriu zis nu mor si nu au

mostenitori, ea persoanele fizice.

Vezi Trib. Dunkerque, Sirey, 79. 2. consid. dela p. 338,

colona 3; C. Iasi, Dreptul din 1881, No. 80 si din 1883, No. 85;

(Jr. judiciar din 1900, No. 38, p. 305; Cas. rom., C. Buell-

resti si Foesani, Dreptul din 1876, No. 33; din 1884,

No. 22, 24, 38 si 69; Dreptul din 1887, No. 11, 19, 40
si 64; Dreptul din 1891, No. 26; din 1892, No. 4 si din 1893,
No. 2; Dreptul din 1906, No. 19; Trib. BrAila si Patna,
Dreptul din 1883, No. 59 si din 1893, No. 43; Trib. &tau,
Cr. judiciar din 1896, No. 17 si Dreptul din acelas an, No. 31,
p. 276 (motive); Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1897, No. 28,
p. 221 si din 1910, No. 82, p. 705; Dreptul din 1910, No. 49,
p. 394, etc. Vezi In acelas sens, Thiry, II, 277; Arntz, II,
1695; Mourlon, II, 909; Demolombe, XVIII, 89 nrm.;
Troplong, I, 107; Demante et Colmet de Santerre, IV, 10;
Aeollas, II, p. 617; Baudry et Colin, II, 3086 urm.; Planiol,
III, 3278; T. Hue, VI, 13; Surville, Elments d'un cours de
droit civil, III, 157, p. 82; Michaux, Testaments, 1427, P. 420:
Beltjens, Encyclopdie du droit civil belge, III, art. 896,
No. 1 urm.; Rici, Corso teorico-pratico di diritto civile, III,
432, p. 953 urm., etc.
(9 Cpr. Trib. Buziiu, Cr. judiciar din 1896, No. 31, P. 273.

SUBSTITUTII FIDEICOMISA RE.

CONSID. GENERALE. ART. 803.

521

Din Imprejurarea c, pentru existeMa unei substituta substituitut

fideicomisare, se eer doua transmiten succesive ale acelo-treinta
8-1 supravetwaseI
rasi bunuri: cea dintai a dispunatorului catre grevatul de grevatulai.
substitutie, si cea de a doua a grevatului catre substituit, re-

zulta neaparat c substituitul san chematul trebue sa supravetuiasca grevatului. Asa dar, edad dreptul celui instituit In al doilea ordin (substituitul) se deschide, ea si acel
al primului instituit, la moartea dispunatorului, exista doul
atributii alternative de bunuri, a caror soarta finall atArna
de efectul retroactiv al condiOei Inscrisa In testament, asa
ca daca aceasta conditie este moartea fara posteritate a primului instituit si se Indeplineste, col de al doilea va primi
sau va fi eonsiderat ca primeste aceste bunuri direct si imediat

dela dispunator, prin efectul unei transmiten i unice, fara

mijlocirea primului legatar, care va trebui sa fie considerat
a n'a fost niciodata Investit cu vreun drept (I.

Prima conditie. O indoit liberalitate.

Prima conditie necesara pentru ea o dispozitie s con- Indoitit libe-

stitue o substitutie fideicomisara si, ea atare, sg, fie oprita

de art. 803 din codul civil, este ea s existe o indoitd liberalitate, fileutit la douei persoane deosebite, avand aceleasi

bunuri de obiect 2). De exemplu : dau sau leghez bunul

cutare lui A (instituitul) cu oligaVa (3) de a-1 pastrIt toata
viata lui si de a-1 remite la moartea lui (4), unei alte persoane substituitul .
Cas. fr., Pand. Priod. 1. 1907. 1. 247 qi Dreptul din 1907,
No. 75, p. 620.
Vezi Cas. rom. Bult. S-a I-a, 1884, pag. 240 qi 407; Bult.
S-a I-a, 1887, consid. dela p. 16; Bult. 1897, p. 317. Cpr.
C. Bucureqti ti Trib. Br.ila, Dreptul din 1887, No. 67 i

din 1883, No. 59; Trib. Ilfov, Dreptul din 1906, No. 2;

C. Toulouse, Sirey, 1911. 2. 239. Baudry et Colin, II, 3087;

Anbry et Rau, VII, 694, pag. 302; Planiol, III, 3278;

T. Hue, VI, 13; Vigi, H, 924 qi toti autorii. Vezi infra,
pag. 533.

0 simpla dispozitie precativI, sau prin care s'ar dh. numai

un sfat, sau s'ar face o simpl'. recomaudare, nu constitue deci

o substitutie fideieomisarX. Vezi aupra, pag. 507, ad notam

i.infra, p. 551.
Cpr. Cas. rom. Bult. 1905, p. 180.

N'ar existit deei substi-

ralitate.

522

COD. CIV.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 803.

Iatit un alt exemplu In care instantele judeciltoreti au

Exempla de

substit. fidei- vitzut,

comisatii.

CARTEA III.

cu drept cuvant, o substage fideicomisarl: Dau

sau leghez cutare imobil nepoatelor mele, sub conditia ea

acest imobil A. nu fie niciodatit vLndut, ci A, riimle In familie i sit treacit la strInepotii fi stritnepoatele mele. In
acest legat exist.1, In adevitr, nu numai interdictia absolutit
i perpetult de a instrlink bunurile kgate, ci i o substage
()pia de art. 803, fiindeit legatul cuprinde o Indoitil, institge qi transmitere a acelormi bunuri, cu ob1iga0a pentru
primul instituit de a le conservit. qi de a le remite, la moartea

Alt exempla.

sa, substituitului chemat a le culege dup. el (t.

Tot ea o substage fideicomisarit a fost consideratIL

tutie fideicomisark dad, primul gratifica.t ar fi fost insAreinat

a restitui bunurile nu la moartea ea, ci imediat, sau la expi-

rarea unni termen determinat (cpr. Cas. fr. D. P. 1909. 1.

285; vezi infra, p. 628 si 541), sau sub o conditie necerti in
momenta] facerei liberalithtei, suseeptibilii de a se indeplini in
timpul vietei primului gratificat. T. Hue, VI, 19, pag. 33;

Honnart, Substitutions, pag. 86 nrm.; Aubry et Ran, VII,

694, pag. 313; Pand. fr., y cit., 10176 si alte antoritiiti
citate acolo. Cpr. C. Toulouse, Sirey, 1911. 2. 239.Contra:
Villequez, Revue historique de droit franfais et itranger,
tom. IX, pag. 97 urm., care s'a ineercat a sustine el substitutia poste foarte bine A fie fleuti sub conditia de a conservit qi restitul inaintea morrei grevatului. Acest autor a
rimas ins& singur de pgzerea sa, si in dreptul vechiu francez
ehestinnea nici nu erit discutata. Nos substitutions, ziee Thvenot, ne se font communment que pour avoir lien apris la

mort du grev". Vezi infra, p. 540, nota 1. Acelas lucru il

spun Furgole si Rieard. Vezi Hounart, De substitutions, p. 87

Cazal and

institaitul
trebue el, reetittle enbeti-

taitalni alt
laorn dead
ace' legat.

(1)

(tez foarte remareabilii, in care ne-am gbh citat qi noi, la

p. 144, nota 1).
Obligatia de a pAstrit Oat la moarte trebue A aibg. de
obiect insesi lucrurile dhruite san legate. N'ar existli deci o
substitutie opria de lege dad. testatortil ar fi impus instituitulni obligatia de a remite substituitului un alt hem deeit
acel legat, sau de a remite, la snoartea sa, o sum& de bani
Jinni tertin san nnui membra al familiei testatorului. Vezi
infra, p. 525 qi 555. Cpr. Honnart, op. cit., p. 83 urm.
Cas. fr., Pand. Priod. 1903. 1. 222. Cpr. C. Poitiers, Pand.
Priod. 1906. 2. 107. Vezi in aeelas Bens o altti. decizie anterioarit tot a Curtei de casatie din Franta, pnblicatit in Sirey,

91. 1. 105; D. P. 91. 1. 294 si in Pand. Priod. 91.. 1. 329

(en observ. critieg. a profesornlui Berthlemy).

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.

CONDITIELE NECESARE.

ART. 803.

523

i dispozitia prin care testatorul declarase, dupit ce legase

bunurile sale la doul societa,ti recunoscute de utilitate publica, ca In caz cand una din aceste societati ar fi desfiinOM, legatul sa foloseasca acelei remasa, existente, lar In caz
cand ambele societati ar dispare, bunurile legate sa, apartie
oraplui Paris (1).
.

Ambele liberalititti nu trebue sa vie una In lipsa ce-

Ambele libe-

trebue
leilalte (2), nici una de data, cu cealalta (4), ci una dup. ralitliti
sii vie una

alta (4), ordine successivo, et non con junctivo seu simultaneo,

dupli, alta.

dupii cum se exprima Peregrinus (6). Ambele liberalitati

emanand dela acela autor i avand de obiect aceleai bunuri, atilt instituitul cat i substituitul primesc liberalitatea
dela daruitor sau testator, instituitul nefiind decat un intermediar intre dispunator i cel substituit; pe cand In substitutiile vulgare, substituitul primete liberal itatea direct din
maina daruitorului sau testa,torului, fara niciun intermediar,

din care cauza tim ca substitutia s'a numit directa, prin

opozitie la cea fideicomisara, care se numete indirecta (6).
Din Imprejurarea ca trebuese doul liberalitati pentru Cazul and
existit o sinea sit existe o substitutie fideicomisara, rezulta el substitutia gura
liberali.
nu va avelt loe de cateori nu va exist& cleat o singura, li- tate. Inexis-

tent& unei
beralitate, precum ar fi, de exemplu, In cazul and testa- substitutd
fitorul ar fi zis: las averea mea lui A, pentru ca el s'o stapa- deieomisare.
neasca din neam In neam"; sau las averea mea lui A,
pentru ca i el, la moartea lui, s'o dei cui va crede de cuviinta" (7 sau: las uzufructul averei mele, sotiei mele, ea

(') Cas. fr. Pand. Priod. 1899. 1. 401 (cu nota lui Charmont,
profesor la facultatea din Montpellier).
Cpr. Cas. fr. Sirey, 91. 1. 337; D. P. 92. 1. 145.
In asemenea caz ar existit o substitutie vulgar. (art. 804)
sau o liberalitate conjunctii (vezi infra, pag. 542), adee
flcutS. la dou5, persoane de odatl, lar nu o snbstitutie fideicomisarI. Aubry et Rau, VII, 694, p. 302, text si nota 4;
Demolombe, XVIII, 90; Pand. fr., vo Don. et testaments,
10133. Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1900, No. 38, etc.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1884, pag. 240 si 407;
Cr. judiciar din 1900, No. 38, P. 306.
(9 Vezi Rolland de Villargues, Rpert., v0 Substitution, No. 9,
pag. 120.

Vezi supra, p. 608 0 infra, p. 696, text si nota 2.

Vezi infra, p. 632.

524

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

avfind dreptul, la moartea ei, de a dispune de proprietatea

acestei averi In folosul orieui va vol." (1). In toate aceste ipoteze

nu exista doug liberalitati, ci una singurii. Deci, daca instituitul va dispune, In folosul cuiva, de averea astfel litsata
de mine, beneficiarul tine liberalitatea dela legatarul meu,
iar nu- dela mine (2).

De asemenea, nu exista substitutie fideicomisara de

oase. 'nazis- clteori testatorul a facut o fondatie pioasit sau de binefatents unei cere, insareinAnd pe legatar a o administr i a-i purth de
aubstit. fid.eicomisare. grija (3). Astfel, fondatiunea prin testament a unui azil sau
institut, a carui Intemeiere i Intretinere taunt impuse leCazal unei
fondatii pi..

gatarului universal instituit prin acest testament, nu constitue

o suhstitutie fideicomisarit, pentruca nu exista, In specie,

clout liberalitati, ci o simpla sarcina perpetua, necontrara
ordinei publice i de esenta oricarei fondatiuni. Dispozitia
testamental* zice foarte bine Curtea noastra de casatie. prin
care testatorul Insarcineaza pe leg,atarul situ universal ea,
In timpul vietei sale, sa Intemeieze i sit Intretie un azil sau
alt stabiliment public, nu Intrunete niciunul din earacterele
substitutiei fideicomisare, de area, legatarul nu este Insitrcinat &a pastreze vreo liberalitate i s'o remita, la moartea
sa, unei alte persoane, ci liberalitatea trece institutiunei chiar
In timpul vietei legatarului (4 .

In baza principiilor de mai sus, s'a decis ca legatul

unei averei lasata ea zestre unei coli ce urmeaza a se In(I)

S'a decis, Cu drept euvint, eg, faptul unui testator de a liisi

veniturile mosiilor sale sotiei Cu conditie ea, dupri, moartea
ei, averea si treaa, tn familia rudelor lut de Ange, nu eon-

stitue o Aubstitutie fideicomisarit, ci insemneaa, pnr si simplu

ei testatorul a legat veniturile sotiei sale, lar nuda proprie-

tate mostenitorilor lui de singe. Trib. Ilfov, Dreptul din 1912,

No. 4, p. 30.
Vezi infra, p. 527 si 532. Cpr. Laurent, XIV, 395.
Vezi supra., p. 193.
Cas. rorn. Bult. 1909, p. 1274 si Dreptul din 1910, No. 12
(cu observ. noastrA); Cr. judiciar din 1910, No. 14, p. 106.
Cpr. C. Bucuresti (af. Otetelesanu-Kalinder), Dreptul din 1891,

No. 12; Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1899, No. 4, p. 28 si

Dreptul din acelas an, No. 46; Dreptul din 1906, No. 2;
Cas. fr. D. P. 52. 1. 263; Laurent, XIV, 396. Vezi asnpra
dreptului de fondatiune pioas5 prin rinduirea unui legatar
ca sarcinA, tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 96 nrm.

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.CONDITIILE NECESARE. ART. 803.

fiinth, nu cuprinde o substitutie fideicomisara, legatarul Insarcinat a Infiinth coala avand numai a administrh bunurile legate i a le remite apoi singurului proprietar, adeel
stabilimentului colar, recunoscut ca persoana juridica (t).
Tot astfel, este valabil legatul facut unei epitropii, cu

Indatorire cit, dupit ce va popri parte din venituri, restul

sit-1 Intrebuinteze pentru Intretinerea de bursieri, biteti sau

626

Intemeierea
de Muse.

fete (3).

Tot valid ar fi i legatul unui imobil fgeut unei per- Legat Cu sarcinit.
soane, cu sarcina de a remite, la moartea ei, un alt lucru
sau o suma de bani unei alte persoane. In adevar, nu exista
In specie substitutie fideicomisarii, pentruca nu exista obligatia de a pastrh i remite imobilul legat, ci exista un legat
cu sarcinit, legatarul fiind obligat a remite, la moartea sa,
persoanei indicate, suma aratatit In testament (3.
S'a decis lnsit eg, este null, ea euprinzand o substitutie Aplie. =bait.
isare
fideicomisara, dispozitia prin care, transmitand unei persoane fideicom
la yersoanele

morale bunurile, spre a fi afectate la serviciul unei fondatiuni, dispunittorul ar fi arittat o alta persoang, moral a menita
a priml bunurile, In caz de desfiintarea persoanei dintai (4).

morale. Controversli.

Pentru ea sit existe suhstitutie fideicomisara, nu este Gratificares

numai decilt nevoe ca dispunatorul sit facii, o liberalitate Ininstitnitnlui
mod tacit
expresa (donatiune sau testament), ci este suficient ea el sa Ban implicit.
impue motenitorului situ ab intestat sarcina de a pgstrh i
de a remite bunurile, la moartea sa, unei persoane determinate; citei, dupa cum ne aratg, Pothier, putem grevh de
(') Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1881, p. 766, 767.
(I) C. Iasi, Dreptul din 1883, No. 85. Vezi in privinta infiintArei
de burse, premii, stipendii, etc., tom. IV, partea I-a, al Coment.

noastre, p. 96, nota 3, p. 112, 113, etc.

(s) Michaux, Testaments, 1430, p. 220; Marcad, III, 460; HonDart, Substitutions, p. 84; T. Huc, VI, 19; Bayle-Monillard
asupra lui Grenier, Don. et testaments, I, Observ. prliminaires,
p. 201, nota a; Rolland de Villargues, Substitutions prohibes,
No. 4. Baudry et Colin, II, 3117. Cpr. Cas. fr. Sirey, 67.
1. 207; D. P. 67. 1. 294. Vezi supra, p. 522 ad notam, in fine

i infra, p. 555, 556.

(4) C. Paris qi Cas. fr. D. P. 93. 2. 613; Cas. fr. Sirey, 96. I.
305 (en nota lui Lyon-Caen in sens contrar); D. P. 96. 1.
545; Baudry et Colin, II, 3097; Planiol, III, 3285 ri nota.
In D. P. 93. 2. 513 urm. Vezi infra, p. 594.

526

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 808.

substitutii 1 pe moOenitorii ab inte,stat, pentrucit noi suntem

presupuqi cit le-am litsat, iar ei sunt presupui e./ au primit,

dela noi, tot ce putem sit le luitm prin dispozitiile permise

de lege" (I). In asemenea caz, instituitul este gratificat In
mod tacit sau implicit (2).
Dacit testatorul s'a multumit Ins/ sit zicit, bite() dispozitie de ultimit vointii: las mofia mea cutltruia fi ti substi-

tuesc sau pun'in locul lui pe cutare", ace.lti termeni nu

atrag, In genere, sarcina de a pitstr& i de a remite altuia,
aa cit, In sprecie, nu exist/ substitutie fideicomisarii 3).
Oprirea tuSarcina de a conservh bunurile i de a le restitui altuia,
turor dispola
moartea
sa, impusit moqtenitorului ab intestat, producand
zitiil or care,
skit (la* aceleaqi inconveniente ca i cum ea ar fi fost impusit unui
avte;es.o. cuanreaie- donatar
sau unui legatar, trebue sl fie consideratit ca o
substit. fIdei- substitu0e fideicomisarit, dupi cum dispune anume art. 899
cpmisare.
din codul italian, pentrucit ave/ acest caracter Eli In

dreptul vechiu francez, qi din discutia urmatit Inaintea Con-

siliului de Stat rezultit el legea actual/ a Inteles a opri

toate dispozitiile care, In dreptul anterior, ave,au caracterul
unei substitutii fideicomisare (4).
Dupg, cum liberalitatea primal de grevat poate fi tacitii,
Dr. roman.

(1)

Pothier, Tr. des substitutions, VIII, 109, p. 491 (ed. Bugnet);

Sciendum est autem, eorum fidei committi quern posse, ad
quos aliquid perventurum eat morte ejus: Vet dum Oill datur,
vel dum eis non adimitur". (L. 1 6, Dig., XXXII, De legatia
III). Cpr. Instit., De fideicommissariis hereditatibus, 2, 23, 10.

Prin urmare, si la Romani, mostenitorul ab intestat pateh fi

Snsiireinat eu un fideicomis.

Cpr. Laurent, XIV, 397; Coin-Delisle, op cit., 13, pag. 41;

Beltjens. III, art. 896, No. 2 bis; Baudry et Colin, II, 3091, etc.

Aubry et Rau, VII, 694, p. 309, tee si nota 25; Grenier,

Don. et testaments, I, Observ. praiminaire8, No. 10, p. 235
(ed. Bayle-Mouillard din 1844). Vezi infra, p. 572, nota 1.
Contra: Thvenot, Substit. prohibes, capit, XI, No. 219
(in privinta veehiului drept franeez).
Vezi In acest Bens, Baudry et Colin, II, 3092; Thiry, II,
279; Arntz, II, 1698; Laurent, XIV, 397; Marend, III, 465;
Demolombe, XVIII, 91; Troplong, I, 107, 161; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 10 bis I; Aubry et Rau, VII, 694,
pag. 304, 305, text si nota 11; Pand. fr., tP cit., 10134.
Contra: Daranton, VIII, 67; Rolland de Villargues, Rpert.
v Substitution, No. 128, etc.

SUBSTITITTII FIDEICOMISA.RE.

CONDITIILE NECESARE.

ART. 803.

527

tot astfel i acea primita de substituit n'are nevoe de a fi ex- tului dedreprein-

presa. Astfel, stipularea unui drept de reintoarcere, facuta

de dispunittor in folosul motenitorilor si actualmente nascuti sau viitori, poate s constitue o substitutie fideicomi-

toarcere.

Barg, pentrucit motenitorii dispunittorului sunt, In realitate,

gratificati cu toate bunurile care trebue sa li se reintoarca (1).
Ceeaee se core Insit este ca substituitul sa fie aratat de Determinarea
dispunator, fie In mod expres, fie In mod tacit sau implicit, substituitului.
cad pentru ca sit existe sarcina de a pastra i de a restitul,
trebue ea ac,easta sareing sit fie impusg, In folosul unei persoane determinate, sau care poate fi determinata. De aceea,

am qi vazut supra, p. 524, el nu exista substittitie fideicomisara In caz and dispunatorul ar fi zis: las averea
mea lui A, pentru ca i el, la moartea lui, s'o de h cui va
crede de cuviinfte
Substitutia fideicomisara va existh, Insa, de cateori termenii donatiunei sau testamentului ar permite de a determink pe acei In folosul carora sarcina este impusit, chiar
dacit ei n'ar fi arittat-o
Institutia propriu zisit nu este, de asemenea, supusa NeIntrebuinde terniciunui termen sacramental, fiind suficient ea dispunatorul tarea
meni sacrasit fi arittat In mod neindoelnic vointa sa de a gratifich pe m entali.
primal instituit 3.
De cateori Insa testatorul ar fi zis: Dad, Titius nu-mi Cazul nnei
este motenitor, ti substituesc sau pun In locul lui pe Sempro-

nius", nu existit institutie, pentruel acei mer4ionati Inteo

dispoziOe eonditionala, precum este in specie, nu pot fi
considerati ea institu4i. Nefiind deci In specie institutie, nu
poate fi nici substitutie (4
Necesitatea unei prime institqii atrage, ea consecina,

dispozitii eonditionale.

Cazul cand

11
inexistenta substituVei, de cAteori testatorul n'a ales o persoana esteinstituit
un simplu

mandatar.

(i) Bandry et Colin, II, 3093; Laurent, XIV, 401, etc.

Bandry et Colin, II, 3095.
Cpr. Troplong, Don. et testaments, I, 108; Pand. fr., y cit.,
10135; Beltjens, III, art. 896, No. 33, etc.
L. L. 19 qi 82, Dig., De heredibuti instituendis, 28, 5. Mai
vezi L. 8, Dig., Si quis omissa causa testamenti, etc. 29, 4.
Cpr. Furgole, Tr. des testaments, II, pag. 208, No. 64 (ed.
din 1779); Troplong, op. cit., I, 108; Aubry et Rau, VII,
694, p. 305, text qi nota 12; Pand. fr., y cit., 1.0135, etc.

528

COD. CIV. CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 803

spre a o gratifich, ci numai pentru ca sa execute ultima lui

vointa ea un mandatar, ut ministrum, dupa cum se exprima
jurisconsultul Marc.ellus (t); pentruca, In asemenea caz, grevatul

n'a avut niciodata proprietatea lucrului

in caz de caducitatea dispozitiei, lucrul nu-i va ramanek lui, dupa cum
i-ar ramanea la caz de substitutie fideicomisarit, ci se va
intoarce la moqtenitorii testatorului. Prin urmare, nu exista
In specie un instituit i un substituit, ci un simplu fiduciar
sau un executor testamentar, care trebue sit restitue nu
numai lucrul, dar i fructele lui (3. Nemo oneratus, nisi
honoratus.
Art. 1089.

In caz de Intarziere, el nu va datori Insu dobanda la.

dobanzi (art. 1089).
Dreptul celui chemat sau substituitului nu se deschide
deci, ca la substitutiile fideicomisare, la moartea fiduciarului,

el la moartea testatorului. ltaque si purum legatum est,

ex die mortis dies ejus cedit" (4).
Cazul and
Dispozitia n'ar fi o substitutie fideicomisara nici chinr
restitnirea ar
atunci
cand restituirea ar trebui s fad.loe Intr'un termen
trebni
aibIL
loe intr'un oarecare, percum ar fi, de exemplu, In cazul cAnd testatorul
termen carecare. Inexis- ar fi zis: voesc ca lucrul legat
tent& de sub- de 10 ani, sau la majoritatea
atit. fideicomisarX.

sit fie dat lui A In termen

In asemenea caz, grevatul

va fi, dup. Imprejuritri, eonsiderat ea legatar al unui
uzufruct cu termen, sau ea grevat de o fiducie. Dreptul

fideicomisarului se va deschide la moartea testatorului,

numai restituirea va fi amanata pang ce termenul va ajunge
la sca,denta (5). Si vero post diem sin; legata relicta, simili
modo atque in puris dies cedit" (5).
(') L. 17, Dig., XXXI, De legatis II. Cpr. L. 49, Dig., De
Plata taxelor
de mutatiune.

donationibus inter virum et uxorem, 24, 1.

(2) Fiduciarn1 nedobindind deci un drept de proprietate, nu va
OW personal nicio taxX de mutatiune. In calitate de detentor
al succesiunei, el va OW ins& taxele Sn contul aceluia ettruia
bunurile urmeaz5, a fi restituite. Pand. fr., y Don. et testaments, 101'42.

Cpr. Troplong, I, 109; Pand. fr., y cit., 10133, 10142.

L. 1 6, ab initio, Dig , Quando dies legatorum, etc. 36, 2.
Cpr. Troplong, op. cit., I, 93.
Cpr. Troplong, I, 95; Laurent, XIV, 456; Pand. fr., y cit.,
10139, etc.

(6) L. 5 1, Dig., loco cit. Vezi i L. 21, Pr., Dig., loco cit.

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.

CONDITIILE NECESARE.

ART. 803.

529

Nu trebue deci sit confundttm substitu0a fideicomisara, Deoseb. Satre

ubstit.
Cu fideicomisul simplu, care nu este decht un legat fheut scomisarii,
qi

sub o alta forma, pe care unii I] numese fiducie (t), pentruca,

fideieomis.

fiduciarul, departe de a aveh vreun drept de proprietate

asupra luerului obligat a restitui, nu este decht un administrator i un depozitar al averei legate, care nu are nicio
obligatie personalit In privinta bunurilor ce administreaza.
Legile aetuale nu opresc deci fideicomisul simplu, care Validitatea
nu este dealt echivalentul unui legat, dei art. 803 vorbeteco mniustefiimdep1-u.

atat de substitutii cat i de fideicomise (2). Se poate deci

dispune astazi, In mod valid, de un hiera determinat, cu
sarcina de a remite acest lucru unei alte persoane, fie Indata,

fie dupit un timp oarecare dela moartea dispunatorului;

destul este ea instituitul sa nu fie Insareinat a pastrh lucrul
toatit via4a lui. Un asemenea fideicomis n'ar fi oprit decht
daca ar aveh de scop trecerea bunurilor la un incapabil.
Dispozitia ar fi, In asemenea caz, nun ea facuta unei persoane

intrepuse (art. 812). Fideicomisul nu este nul In asemenea

caz, de.i bunurile ritman afar& din comer t In tot timpul,

dupit Imprejuritri mai scurt sau mai lung, In care ele se

pastreaza de fiduciar, eitei acest inconvenient exista In toate
legatele conditionale sau cu termen (3).

In caz lima and grevatul ar fi Insarcinat a pastrh, Cazul eind

lucrul In tot timpul vietei sale i a-1 remite altuia numai Veto=
Vezi Michaux, Testaments, 1431, p. 220 (ed. a 2-a); T. Hue,

VI, 15, etc. Vezi supra, p. 505.

Vezi supra, p. 506, nota 2.

(8) Cpr. Thvenot, Substit.fidicommissaires, 541; Surville, Elments

d un count de droit civil, III, 152, p. 80; Maread, III, 463;

Vigi, II, 876; Arntz, II, 1697; Thiry, II, 278; Demante et

Coltnet de Santerre, IV, 10 bis III; Laurent, XIV, 402

urm., 450, 454 urm.; Demolombe, XVIII, 105; T. Hue, VI,
15; Baudry et Colin, II, 3142; Michaux, Testaments, 1431;

Beltjens, III, art. 896, No. 8, 31 i 32; Troplong, I, 110;

Aubry et Rau, VII, 694, p. 303, 304, 313; Pand. fr., y cit.,
10140 urm. Cpr. C. Limoges, D. P. 67. 2. 81, etc. Ar fi deei
valide, urmetoarea dispozitie: leghez imobilul eutare lui A,
cu sareina de a-1 remite, dupe, 5 ani lui B". Acesta este un
fideieomis eu termen, care nu prezinte, inconvenientele substitutiei fideicomisare, fiindce nu face se se nascii nicio tneertudine
In dreptul de proprietate. Cpr. Baudry et Colin, loco supra cit.
Vezi i supra, p. 522, ad notam.
65105

34

530

COD. CIV. CARTEA III.

TI r. II.

CAP. V. S-a VIII.

ART. 803.

la moartea sa, ar exist?). substitutie fideicomisarit 0 dispo-

zitia ar fi nula in baza art. 803 C. Civil.

Fideicomisul conditional ar constitul, de asemenea, o

urma mortai substitutie fideicomisarl, dad conditia ar trebui sA se realizeze
Realizarea
eonditiei In

legatarului In urma mortei legatarului aparent; pe cAnd el ai- constitui

aparent.

un legat conditional, dad, eonditia ar trebui sl se realizeze

in timpul vietei aeestui legatar (grevatul) (1).

Cazul And

Fideicomisul simplu putAnd, uneori, 81 ascundA, o substitutie

fideieomisarA,
aceastA substitutie va fi anulatit de cateori
wound o
substitutie judecItorii, apreciind termenii testamentului 0 imprejuritrile

fideicomien1

fideicomisarL

Chestie de

fapt si d

cauzei, vor decide, In fapt, a fiduciarul nu este un legatar

aparent, ci un adevArat moqtenitor, avAnd obligatia de a
ptistr bunurile toatti. viata lui fti a le remite, la moartea
lui, unei persoane anume argtatA de testator (2.
DacI fiduciarul a fost tnputernicit a retine pentru

interpretaree. dAnsul toate fruetele, mai cu seamit piing la moartea lui,

atunci judecAtorii vor vedeb. In aceastA dispozitie o substitutie
fideicomisarA, pe and ei vor vedeb, lull de grabg un fideicomis

simplu, daca cel obligat la restituire a fost inputernicit a

plstrh numai niste obiecte particulare, sau o parte numai
de fruete, etc. Totul este, In fine, o ehestie de fapt fli de
interpretare (3.

Afarl de prima liberalitate flcutA, instituitului, despre

fieutuait-orubi.sti- care am vorbit mai sus, trebue sit mai existe Snell o liberaliLiberalitatea

tate flcutl substituitului, etici tocmai aceastA, din itrmil liberali-

tate constitue substitutia. De aceea am 0 vitzut supra, p. 518,

a substitutia fideicomisarA, cere o indoitd liberalitate.
Neeesitatea
Persona substituitl trebue sit fie anume arAtatl, cel
.
unei persoane
substituite. putm in mod implicit de cittra &traitor sau testator; eAci fitrii
un substituit nu poate A, existe substitutie fideicomisarl (4).
(1) T. Huc, VI, 16; Laurent, XIV, 456; Beltjens, III, art. 896,
No. 32, etc. Vezi infra, p. 536.
(3) Laurent, XIV, 404; Demolombe, XVIII, 105; Troplong, I,
110; Aubry et Rau, VII, 694, p. 304; Beltjens, III,
art. 896, No. 8, etc.
Aubry et Rau, loco cit; Pand. fr., v cit., 10144. Vezi in
Pend. fr., v cit., 10145 urm., diversele specii in care o
dispozitie a fost consideratI and ca un fideicomis simplu,
and ca o substitutie fideieomisarti.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1870, p. 210; Laurent,
XIX, 400, 406.

SUBSTITUTII FID EICOMISA RE.

CONDITIILE NECESARE.

ART. 803.

531

Nu este nevoe ea substituitul sit fie numit In dispozitie (9, Neintrebuin-

nici sl se Intrebuinteze ternwni sacramentali, precum ar trrni tertr"

fi, de exemplu, euvintele : substituesc, a conserva, a remite,

mentali.

etc., ei este suficient ca dispung.torul A, fi Inteles 0 sg, fi

volt a face o substitutie fideicomisaa.
,,Considerimd, zice foarte bine.Curtea din Bucuresti, el, in
dreptul actual, sistemul formelor sacratnentale a fost abandonat, si

el o dispozitie nu trebue interpretaa numai dup. cuvintele Intrebuintate, ci mai cu seaml dupa spiritul ce a insutletit pe pArti
fa momentul formullrei sale, etc." (2).
Din Imprejurarea a substituitul nu are nevoe de a fi numit .Cazul and
pe nume in dispozitie, rezultit el dispozitia ar constitui o ions:lint:ILI:I:at
substitutie fideicomisarit, In eazul ettnd instituitul sau grevatul ill aleagit Pe

leetuit.
ar fi fost Insitreinat, aa emu se Intamplg, uneori, ea elinibstl
oarecare
Insu et aleaga pe substituit Inteo eategorie oareeare de rie
de nptreoreoveane:
persoane al-Mate de dispunittor, de exemplu : In familia
aeestuia sau In acea a instituitului (3). In acest sens este

(I) Astfel, stipulatia dreptului de reintoarcere in folosul mostenitorilor dispunlitorului, este o substitutie fideicomisarg, cu
toate a acesti mostenitori n'au fost numiti pe numele lor,
nici substituiti. C. Pau, Rpert. Dalloz, v Substitution, 203,
nota 3; Laurent, XIV, 401. Vezi si infra, p, 646, 547.
Dreptul din 1h76, No. 33. Cpr. Laurent, XIV, 401; Pand.
fr., tP cit., 10160; Marcad, III, 469 si toti autorii. Vezi
art. 977 si L. 67 9, Dig., XXXI, De legatis II.
S'a decis, insii pe nedrept dupti piirerea noastri, cb. mentiune,a

Metal intr'un act de donatiune, ca imobilul dilruit sl se lese,

chip& incetarea din viatI a donatarului, copiilor Ai, nu constitue o subititutie fideicomisarli opritl, intru eit nu se aratl.
anume care sunt acei copii. Trib. Buzau, Cr. judiciar din 1910,
No. 58, p. 497. Vehi considerentele citate infra, p. 550, 651.

Cpr. Demolombe, XVIII, 106; Laurent, XIV, 405 urm.;

Troploug, I, 154; Aubry et Rau, VII, 694, p. 305; Pand.
fr., y Don. et testaments, 10165 urm.; T. Bile, -VI, 14,
in fine; Planiol, III, 3281, in fine; Cas. fr. D. P. 51. 1.
106; Sirey, 61. 1. 261; D. P. 75. 1. 14, 15; Sirey, 91. 1.
105; D. P. 91. 1. 294; C. Poitiers, Pand. Priod. 1906. 2.
Contra: Saintesps-Lescot, Don. el testaments, I, 84,
p. 134; Bertauld, Questions pratigue8 et doctrinales du code
-Napolon. I, 426; Rolland de Villargues, Substitutions pro107.

327. Vezi si Baudry-Lacantinerie, Prcis de droit

civil, III, 1150 (cd. a 9-a).
In privint i dreptului de alegere al legatarului, stint insit Alegerea leItibes,

gatarulni.

532

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 803.

redactat art. 1014 din Ante-proiectul de revizuire al lui

Cazul cind
instituitul este

in drept a

substitui pe
cine TS VOI.

Laurent.
Dispozitia n'ar mai constitui insa o substitutie fidei-

comisara, daca testatorul n'ar fi determinat pe substituit

cel putin pe categorie, ci ar fi lasat instituitului sau grevatului facultatea de a substitui pe oricine de ar crede de
caviinta (i).
Considerand, zice Curtea din Foegani, c deql este admis
substituitul poate se. nu fie nominal aretat In testament, totni el
trebue s. fie determinat eel putin pe eategorie de clitre testator,
iar nu Ilsat la facultatea nelimitat a instituitului de a substitul
pe cine va voi" (2).

fntr'o alta, decizie din acela an, aceea Curte se exprima In modul urmator:
Considerind el G. Verneseu, primind averea eu conditie de
a o *tail spre a o remite unei a treia persoane, pe care fuse, testatorul n'o numete, ci lase. la faeultatea instituitului a o numl, faeul-

tate nelimitaa qi neingrIdite prin obligatia de a o alege mecar

dintr'o categorie oarecare de persoane bine determinate, de testator,

apoi nu se poate sustine c este un chemat qi, prin urmare, nu

poate fi nici substitutie, fiind cunosent, in doctrine, a nu poate fi
substitutie, eind nu exist& un chemat san un snbstituit, care sfi
aibe dreptul de actiune pentru a reclamit beneficiul substitutiei,

and facultatea de a alege este nelimitatl, nu se *tie cine are

dreptul tie actiune; prin urmare, nimene nu-1 are, 4i acolo unde
nu este vrenn drept in favoarea substituitului, nici substitutie nu
existe 8).
Liberal itlitile
trebue sit aibiL

de obieet
aceleagi lueruri.

Alegerea luernlui legat.

Pe langa conditiile mai sus expuse, se mai cere Inca,

pentru ca sa, existe substitutie fideicomisara, ea ambele libec. testatorul nu-1 poate conferl niei moqtenitorului, nici unui
tertiu, pentruce, legatarul trebue se fie determinat prin insuq
testamentul. Vezi supra, p. 160, 161.
Testatorul ar puteit fuse.s. lese alegerea luerului legat la
buna ple.cere a legatarului (art. 798 C. Calimah), san a mull
tertiu, ex arbitrio boni viri. Vezi supra, p. 163, 164 Qi p. 284.

(') Vezi supra, p. 523, 524, 527.

(2) Dreptul din 1884, No. 24.
(2) Dreptul din 1884, No. 22. Cpr. Cas. fr. D. P. 67. 1. 272;
Sirey, 67. 1. 437; Laurent, XIV, 400, 406; Baudry et Colin,
II, 3094; Pand. fr., y vit., 10164; Planiol, III, 3281 qi toti
autorii.

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.

ralitisg,

CONDITIILE NECESARE. ART. 803.

531

aibg, de obiect aceleai bunuri (t), cgci In caz

and s'ar lgsh uzufructul unor bunuri lui A i nuda proprietate a acelorai bunuri lu B, dispozi0a, n'ar mai fi o
substitutie fideicomisarg (art. 805) (2).
Uzufruetul aeeluia, lucru ar puteh ehiar sg, fie dat la Cazul and
iellui
ufa ltruetuncl
mai multe persoane, pentru ca
se foloseascg, una dupg,
alta, flrg, ea 81 existe substitutie fideicomisarg. De exemplu : a fost dat la
las nuda proprietate a easei mele din lai lui A, iar uzu- penrIsaolaninear.c.
sit se fofructul acelei case lui B i, dupg, moartea lui B, lui O". eleloseaseg
una
Cu toate cg, O se va folosi, In. specie, de uzufruct In urma dupll, alta.
lui B, totui nu existg, substitutie, pentrucg, obiectul
lui B nu este acel ll liberalitAtei fgcute lui

C. Uzufructul litsat lui

B,

stingAndu-se, la moartea sa

(art. 557, acel llsat lui C, ete, un nou uzufruct. Prin

urmare, nu existit In specie un legat asupra aceluiaf lucru,
ci doul legate deosebite
Vezi aupra, p. 519, nota 1 i p. 521, text si nota 2.
Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 26; Cas. rom.
Bult. 1900, p. 1142; Bult. 1901, p. 814; Dreptul din 1901,
No. 55 qi Cr.. judicial- din acelas an, No. 51; Trib. Ilfov,
Cr. judiciar din 1913, No. 31; Thiry, II, 281; Arntz, II,
1697; Planiol, III, 3294, etc. Vezi infra, explic. art. 805,
p. 601, 602.

(8)

Vezi supra, p. 519, nota 1 qi infra, p. 602, In eonseeintA,

s'a decis c legatul succesiv de uzufruct llsat la cinci stirpe
de mostenitori, ca conditie ca fieeare ramurA s. perceapit uzu-

fructul ate 10 ani, nu este imposibil de executat materialmente, des1 testatorul n'a indicat ordinea fn care fieeare are
sit stilpiineabert, ci (11 nastere numai la o dificultate de fapt,
care se poate rezolvis cu ocazia executhrei testamentului futre
legatari, fie prin fntelegere futre ei, fie prin interventia justi-

tiei. C. Galati, Dreptul din 1897, No. 25, P. 196.

Aceastb. deeizie mai pune In principiu e, dad, testatorul a

Irtsat un legat pe 55 de ani rudelor, previizind ek", dupit expirarea ae,estui termen, intobilele vor servl la fntretinerea unei

qcoli si a unui spital, testatorul a fnteles a legit nuda proprietate acestor institutii de binefacere, individualitatea si
personalitatea acestor legatari ai nudei proprieati rezultind
In mod neindoelnic din contextul testamentului.

In fine, prin aceeas deeizie se mai pune in principiu

legatul suceesiv de uzufruct pe timp de 55 de ani, nu constitue o inalienare indirectit contrartt liberei circulatiuni a
bunurilor, i, prin urmare, ordinei publice. Vezi Dreptul din
1897, loco aupra cit.

531

COD. CIV.

CARTEA rir.

TIT. IL

CAP. V.

S a* VIII.

ART. 803.

Din cele mai sus expuse rezultii, a uzufructul nu poate

face
obiectul
unei substitutii, pentruel el stingAndu-se odatit
l'ate
fa"
o biectul unei
eubetitutii. cu moartea instituitului sau grevatului, nu poate trece dela

Uzufruchil nu

instituit la substituit, ci trece la nudul proprietar, care nu

mai poate fi obligat a constitui un non uzufruct In folosul
substituitului (1).
Fideicom is.

Dar (Tacit, uzufructul nu poate face obicatul unei substitutii fideicomisare, el poate face obiectul unui fideicomis
pur qi simplu, qi chiar al unui fideicomis ca termen (2).
20 A (loan conditie.

Tractns temporis.

A doua conditie necesarit pentru existenta unei substitutii fideicomisare, care se Treatefirtilni qi In legatele conditionale (3), este treeerea, umui timp oarecare deis. acceptarea
Salviat, Trait de l'isaufrtrit, Il, No. 3, p. 10 vrm. (Limoges,
1816); Proudhon, Tr. des droits dusufruit, d'usage personnel
et d'habitation, I, 446 urm.; p. 538 urm. (ed. olin 1836);
Thiry, II, 281; Arntz, II, 1697; Troplong, I, 133; Laurent,
XIV, 410 um.; Demolombe, XVIII, 122; Marcad, III, 477;

Anbry et Ran, VII, 694, p. 302, 303, text si nota 6;

Mass-Verg, III, 465, p. 185, text si nota 18; Duranton,
VIII, 54; Pand. fr., v Don. et testaments, 10525 urm.; Rpert.

Dr. roman.

Rente viagere.

Sirey, v Substitution, 427 urm.; T. Rue, VI, 36; Demante

et Colmet de Santerre, IV, 15 bis 14 Bandry et Colin, II,
3167 si toti autorii. Vezi si infra, p. 603.
La Romani, uzufrnetul pute, din contra, face obiectul
unui fideicomis. Vezi L. L. 4 si 29 2, Dig., Quibus modis
ususfructus vel tins amittitur, 7, 4. Mai vezi L. 29, De usu
et usufructu, 33, 2, etc.
Solutia admis11, in dreptul actual, In privinta uzufructului,
se aplid, si rentelor viagere, pentrudi ei ele aunt netransmisibile (cpc. art. 1643). Vezi Laurent, XIV, 413; Pand. fr.,
v cit., 10532 urm. ; Rpert. Sirey, v Substitution, 444 urm.;
Troplong, I, 134; T. Hue, VI, 36; Demolombe, XVIII, 124;
Mmin, Essai d'une thorie sur les substitutions fidicommissaires, 32 urm., etc.
Proudhon, Tr. des droits d'usufruit, etc., I, 430 urm., P. 518
urm.; Pand. fr, , vc Don. et testaments, 10536 urm. Cpr. L. 4,
Dig., Quibus modis ususfructus vel U8114 amittitur, 7, 4.
(8) Vezi Coin-Delisle, Don. et testaments, 24, p. 45 (ed. din 1855).

Tractus temporis nu se poate ilia intalln1 in substitutiile

directe (art. 804), dici dacii primul instituit primeste bunu-

SITBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONDITIILE NECESARE.

ART. 603-

535

liberalittitei din partea instituitului qi Ong la restituirea

flicutA substituitului (tractus temporis).
In substituiile fideicomisare, acest spatiu de timp sine, preptta subpe de o parte, toata viafa instituitului, dupg cum vom stdiettl.dueicase

vede, mai la vale, pentruett substituitul nu primete bunu-

din. aima.

rile substituite deal la moartea instituitului sau grevatului (i),, motrutLnis.u-

iar pe de altit parte, spatiul de timp nu este qters in prceteritum, prin deschiderea substitutiei. Cu alte cuvinte, dreptul

substituitului se deschide ut ex nunc, ea din ziva mortei

instituitului, iar un ut ex tune, ca din ziva mortei dispunittorului. Dreptul instituitului sau grevatului nu este deci
un drept supus desfiintarei prin deschiderea substitutiei,
precum s'a zis uneori, ci este o proprietate ad tempus, adecti
vremelnicii, Fii revocabilit, care se sfArete la deschiderea
substitutiei, pentru a face loc drepturilor substituitului (2).
Acest caracter al spatului de timp din substitutiile Fideicomiso
fideicomisare nu se IntAlnete In fideicomisele ordinare, care ordinare.
aunt, dupit cum gtim, permise (3), nici In legatele conditionale (4), pentructi atAt In fideicomisele simple eAt ffi In legarile liisate, al doilea nu mai are nieiun drept; dad primul
instituit moare, este ineapabil san refuzri, de a priml bunurile

lfisate de dispunittor, dreptul celui de al doilea instituit se

deschide ()data eu suecesiunea dispungtorului. Coin-Delisle, op.

FA loco supra cit.

Atunci, fn adevir, se deschide dreptul substituitului; pInii,

ntunci el are nutnai o expectativi, un drept eventual. Baudry
et Colin, II, 3140, 3142; Honnart, Substitutions, p. 91. Vezi

i infra, p. 537, nota 3 si p. 549, nota 1.

Cpr. Planiol, III, 3279; Demolombe, XVIII, 94; Pand. fr.,

u0 cit., 10171; Surville, Elments d'un count de droit civil, III,

160, p. 84, etc.

Vezi supra, p. 505 si 529.

0) Cpr. T. Hue, VI, 16; Cas. fr., Rand. Priod. 1901. 1. 279. Legate eouaiIn legatele conditionale, existii un interval de timp pendente tionale.
conditione, insii acest timp nu mai exist& de eitteori conditia
se fndeplineste, asa cli des1 el a existat In fapt, totusi nu se
poate ziee c5. proprietatea bttnului legat sub o conditie rezo-

lutorie a apartinut In drept legatarului.

Tot astfel, in ipoteza unui fideieomis simplu, fie chiar en

Fideicomis

termen In privinta restituirei lucrului, nu existl tractus tem-eimplu 8811 en

pone, pentrucA proprietatea trece In mod direct dela dispun4tor la fideicomisar. Surville, loco supra cit. Vezi asupra
legatelor conditionale si substitutiilor oprite, A. Tissier, Revue

termen.

636

-COD. CIV.

CARTEA III. TIT. II.

CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

tele conditionale, spatiul de timp, care se strecoarit dela

primirea sarcinei i pgnit la executarea ei, nu poate sA, dureze

Ficleicomis
conditional.

tot timpul vietei grevatului; ctici daeit ar fi astfel, pretinsul

fideicomis sau legatul conditional ar fi a substitutie fideicomisar oprit6, (art. 803) (1).
Cat pentru fideicomisul conditional, autorii fac 1111114
toarea distinctie: sau conditia, trebue sl se Indeplineaselt In
timpul vietei legatarului aparent, i atunci existit legat conditional; sau ea trebue sI se Indeplineaseit la moartea lui,
qi atunci existd, substitutie fideicomisarl (a).
A treia conditie.

Ce enprinde
online" suemearrit.

Ordo successivus.

-Ordinea succesivg este un earacter esential qi substanial al substitutiei fideicomisare. Para ordine succesiva nu
existg substitutie 3 . Aceasta Insemneazit cli substitutia lideicomisarit nu poate 86, existe declt sub conditia ca donatarul
sau legatarul, gratificat In primul ordin, et fie obligat a
Ostrh, averea, dgruitA san legatit in tot timpul vie(ei sale,
spre a o restitui (4), la moartea sa, persoanei gratificatit In
al doilea ordin (substituitul ; ciici altfel ne-am 0E41 In prezenta unui legat sau unui fideicomis cu un termen de executare, dispozitii care, dupl cum qtim, aunt valide. Ordinea
succesivg, cuprinde deci doul dei deosebite: 1 instituitul
sau grevatul trebue sl, restitue bunurile &mite sau legate,
trimestrielle de droit civil, tom. II, anul, 1903, pag. 743
urm.

0 Cpr. Demolombe, XVIII, 59, 96; Thiry, II, 286, in fine;

Pand. fr., 7,0 cit., 10172, etc.

Cpr. T. Hue, VI, 16; Laurent, XIV, 456; Demolombe,

XVIII. 95, etc. Vezi supra, p. 530.
Bauciry et Colin, II, 3135; Beltjens, III, art. 896, No. 12 qi
numeroasele autorithti citate acolo.
Sarcina de a restitui nu constitue o substitutie fideicomisark
de cliteori este stipulath singurit qi nu implicti neapiirat
obligatia de a pAstr. Pentru ca sarcina de a restitul sX implice pe acea de a conserr se cere ea ea sA fie impus5, in
termeni absolufi. Vezi Baudry et Colin, II, 3098 bis; A ubry

et Rau, VII, 694, p. 311, nota 28; Beltjens, III, art. 896,
No. 85, etc.

SITBSTITUTII FIDEICOMISARE.

CONDITIILE NECESARE. .ART. 803.

637

ia mo trtea lui, iar nu la alta epoca (1); 20 aceastl restituire nu va aveh loe decat &el substituitul a supravietuit
instituitului, eeeace ins qnneaA el restituirea impus instituitului este neeertl i eventuall (2); de unde rezultg, eg, eel
chemat spre a se folosi de substitutie (substituitul) trebue
ei existe in momentul morfei instituitului, jar nu i In momentul mortei dispunMorului (3). Este adevIrat eI art. 803

(8)

Vezi supret, p. 522, ad notant qi infra, p. 539, 540.

C. Iaai, Dreptul din 1881, No. 80, p. 651. Cpr. C. Bucureati, Dreptul din 1886, No. 14 ai din 1887, No. 11; Cr.
judiciar din 1910, No. 82, p.. 705, 706;- Thiry, II, 284;
Marcad, III, 463; Arntz, II, 1695. urm.; Mourlon, II, 909;
Aeollas, II, p. 617; Baudry et Colin, II, 3135 urm., 3140
urm.; Surville, Elments d'un cours de droit civil, III, 161,
p. 84 ai toti autorii.
S'a decis cA transmiterea drepturilor In favoarea substitui- Rini& la
tului, nearAnd loe decAt la moartea instituitului, in puterea moartea insti-

subsvointei testatorului, substitnitul nu poate avek, pAnA, la moartea tuitului,

tituittd nu are
instituitului, un drept clatigat asupra averei lAsat5, de testator, dealt o expee-

ei numai o simplA expectativA; de unde rezultA, a numai tativX in pri-

legea noni cArmueate efectele viitoare, nerealizate incg, ale vinta averei
de tesdrepturilor ai situatiunilor juridiee cAatigate sub legea prece- llsatlitator.
dentA. C. Iaai, Dreptul din 1912, No. 22, p. 173 ai Cas. rom.

Bult. 1912, p. 1454.

ConsiderAnd, zice Curtea. din Iaai, a cArei decizie a rAmas

in pieioare prin respingerea recursului, cri. in materie de

substitutii fideieomisare, la moartea testatorului se produe
douA ordine de succesiuni ai, deci, doug, transmiten i de pro-

prietate: una in favoarea instituitului ai cealaltA in favoarea

substituitului. Instituitul devine proprietar desAvArait din momentul mortei dispunAtorului, dreptul sAu asupra legatului

fiind un drept eilatigat; iar transmiterea drepturilor in favoarea substituitului nu se poate per?' deck la moartea instituitului, in puterea vointei testatorului; numai atunci se pot
determinh ai realizh acele drepturi; la moartea testatorului nu
poate deci fi vorba, pentru substituit, de un drept clItigat, ci
fie o simplA sperantA sau expectativA. Ar fi greu, in adevAr,
de admis ideea unui drept casatigat din partea substituitului,
eAci atunei ar fi a se zice a el are un drept de proprietate
sub conditie suspensivA asupra patrimoniului instituitului,
ceeace, in caz de realizarea conditiei, ar avei de consecintA
juridicA, din eauza efectului retroactiv ce se produce, el institnitul n'a fost niciodatA proprietar desAvArait, ai el substituitul
a fost tu totdeauna proprietar, situatie neadmisibilA, in drept.
(Cpr. Baudry et Colin, II, 3141). ConsiderAnd &A, in spetA,

538

COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a VIII. - ART. 803.

nu vorbete de ordine succesivg, Insit least element al substituVei Edeicomisare rezultii atat din tradiia veche eitt i
Ion Ltescu devenind proprietar, in 1862, asupra mosiei

Hudestii, in puterea dispozitiei testamentare care cuprindelt,

o substitutie fideicomisara, valabila dupa codul Calimaeh
atunci in vigoare, dreptul sau asupra patrimoniului lama de
testator, este un drept castigat din momentul mortei testatomini, cliei in acel moment s'a flieui transmiterea proprietatei
Hudestilor pe capul lui; a transmiterea proprietatei in
favoarea sa a ramas neatinsa de legea nouli, care loveste de
nulitate substitutiile fideicomisare; ca nu tot astfel este cu
dreptul substituitilor, rudele lui Ion Lateseu, aflate in viata
la moartea sa, in lips/ de coboritori ai acestuia. Transmiterea proprietatei in favoarea lor, aeest al doilea efeet al
substitutiei, nu se poste realiza decit la moartea institaitului,
And succesiunea este deschisa pentru ei sub legea nouli; ca,
dar, eel nu poate fi vorba de un drept &bandit la deschiderea succesinnei testatorului, ci de o simpla expectativa, care
poste fi lovita de legea noul; ca, de altfel, doctrina este
aproape unanima in a reeunoaste ca, fara a se atinge principiul neretmactivitatei legilor, legea noult este amea care car-

mueste efectele viitoare, nerealizate Inca, a drepturilor qi

situatiunilor juridice castigate sub legea precedenta; a, chiar

de s'ar admite ca, la deschiderea succesiunei testatorului, dispunitorul substitutiei fideicomisare, expectativa substituitilor s'a
prefa'cut iutr'un drept astigat, inett, dispozitiile codului actual

In vigoare, sub cam s'a deschis succesiunea instituitului, qi

care suprima substitutiile (art. 803), fiind de ordine publica
le oyese de nulitate, etc."
Inta care este ipoteza delicata, judecata prin aceasta, decizie,
bine motivata de d-1 consilier C. N. Buzdugan, asupra careia
recursul a fost respins. Vezi Bait. Cas. 1912, p. 1454 qi

Dreptul din 1912, No. 78 preeum si (Jr. judiciar din 1912,

No. 79, p. 934 (rezumate) si No. 84.
O substitutie fideieomisara se infiinteaza sub codul Calimach, sub care asemenea substitutii erau permise, si testatorul moare sub legea veche; dreptul instituitului este definitiv cistigat, fara a putea fi atins prin legea noul. Daca qi
instituitul a murit tot sub legea veche, dreptul este definitiv
eLltigat qi In privinta substituitului, fiind de principiu ea validitatea substitutiei se determina dupli legea in vigoare in
momentul mortei lui de cujue. Vezi tom. I al Coment. noastre,

p. 101 (ed. a 2-a).

Ce se va intampla. insa in caz eind instituitul a murit sub
legea nona, care opreste substitutiile? Curtea decide, cu drept
cuvant, ca substitutia nu rnai poate aveit loc. In adevar, sub-

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. - CONDITIILE NECESARE - ART. 803.

din discutiunile urmate Inaintea Consiliului de Stat francez,

din care se dovedete c legiuitorul actual a InteJes a oprl
substituOile astfel cum ele se obiqnuiau altAdatl; qi In dreptul
anterior francez, ordinea succesivA, ma cum am definit-o mai
sus, erit caracterul distinctiv al substitutiilor fideicomisare (t).
Conditiunea de a pAstrit pAnA, la moartea primului beneficiar lucrul dfiruit sau legat, spre a-1 restitui la aceastic epoca substituitului, rice foarte bine tribunalul din BrAila, nu este prev&stitnitul, des1 sine dreptul slu dela testator, totusi nu vine la
sueeesiunea acestuia, ci la succesiunea instituitului, in al cArui
patrimoniu se gfisesc bunurile llisate de testator. Or, succesiunea instituitulni deschizindu-se sub legea noul, aceasta este
legea aplicabil& in specie. Este Eider/rat c& tribunalnl Ilfov
a decis contraritd, punind in principiu ei dreptul substitni-

tului, dobindit prin moartea testatorului, nefiind o simpl&

expectatiA, ci un drept eventual si eistigat, nu poate fi Apit
prin legea nou& (vezi Cr. judiciar din 1908, No. 63, p. 512
nrm. si Dreptul din 1909, No. 21), ins& acme& sentintA, eriticatg, de eaegul nostru dela Bueuresti, a-1 D. Negulesen, a
fost en drept euvint reformat& de Curtea din Bucnresti. Vezi

Cr. judiciar, loco cit., p. 507 urm.

Substituitii chemati a priml un bun la moartea primnlui
instituit, insfireinat a-1 conservi si remite, zice foarte bine
Curtea, nu au un drept dobindit asupra acelui bun, ci numai
o simpll expectativA, pe care art. 803 din codul civil a desflintat-o, asa cA. proprietatea bnnului, care trebue A tread la
substituit, consolidindu-se asupra eapului grevatului, Amine in

patrimoniul lui. Vezi aupra, p. 635, nota 1 si p. 649, text si

nota 1.
Substitutia va fi lipsit de efecte ehiar in privinta instituitului, dad testatorul a murk sub legea nou&, desi testamentul ar fi fost fient sub legea veche, care admitei substitutiile fideicomisare. Vezi tom. I al Coment. noastre, nota 3
dela p. 101, 102 (ed. a 2-a). Vezi si infra, p. 677.
(1) C pr. Planiol, III, 3283; Laurent, XIV, 449; Thiry, II, 284;
Arntz, II, 1696; Mourlon, II, 908, 910; Baudry et Colin,

II, 3136; T. Hue, VI, 19; Demolombe, XVIII, 98 urm.;

Aubry et Rau, VII, 694, p. 313, text si nota 33; Pand.

fr., tP cit., 10137 urm., Maread, III, 463; Duranton, VIII,

77 urm.; Bufnoir, Proprit et contrat, p. 120, 121. Cpr-

Trib. Gap, Gazeta Craiovei din 1890, No. 83; C. Iasi, Dreptul

din 1881, No. 80, p. 651; Cas. rom. Bult. S-a I, ami 1870,
p. 210; Butt. S-a I, anul 1884, p. 240 si 408; Bult. 1905,
p. 180; C. Bucuresti i Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1897,
No. 28 si din 1899, No. 4, etc.

539

540

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP.- V.

S-a VIII.

ART. 803.

zutri de textuf- nostru, ins rezult din insAs natura nbstitutiei,

astfel cum ea existit in dreptul vechin francez" (I).
C. Calimach.

Art. 774.

Art. 774 din eodul Calimach, traducnd art. 608 din

codul austriac, fixeazA ea temen do rtstituire moartea grevatului, insA adaog, e : testatorul poate Indatori pe rn-

duitul su mostenitor (grevatul) ca s, deN, sau toat succesiunea sau o parte numai.din ea la subrAnduitul inostenitor
(substituitul

si' eel

IntAi

subrAnduit s'o de it jai* la al

doilea subrnduit al doile,a substituit) nu numai la moartea

sa, dar si pentru alte hotrIte inamplgri, precum: dac el

nu se va cstori, sau dacl va alege viata monachiceaseg,
ori dacA va murl fril copii, si alte asemenea".
Oblig. de a
Autorii observ, eu drept euvant, c, pentru ea sA
pIatr averea
toatl viata, existe ordo successivus, nu este nevoe ca testatorul s, zie.
nu are nevoe In termeni expresi c, instituitul va pstr averea primitl
de a fi impusit
inetituitulni, tocad

In tenneni
exprep.

vi ata lui, san pcIna la nzoartea lui, ei este suficient ea

aceastg conditie sl, rezulte din. termenii donatiunei sau testamentului, apreciati In mod suveran de instantele de fond 2.
(I)

Trib. Braila, Dreptul din 1883, No. 59. Cpr Planiol, III,
3284; Thiry, II, 484, p. 277; Aubry et Rau, VII, 694,
p. 313, nota 33, etc. Nos substitntions, zice Thvenot (Tr.
de substitutions prohibes, No. 285, 286), ne se font eommunment que pour avoir lieu au dc..s du grev". Vezi i)i supret,
p. 522, ad notam, in medio. i aiurea (No. 919 urm.), acela.1

autor se exprim in termenii urmtori: Dans notre usage,

la condition de la mort du grev n'a besoin d'are .annonce

ni expressment, ni mme implicitement. Le grev est prsum

n'avoir t charg de rendre, h moins qu'il n'y ait dans la

substitution quelque terme ou quelque circonstance qui indique

le contraire. Notre nsage habituel tant de ne subdituer que

Pour le temps du dcs du grevi, il est juste de croire que
le substituant l'a enteudu de la sorte, si le contraire n'est pas
tabli. Quelle apparence, en effet, dans nos nunurs, que quand

un pre aura dit: je fais mon fits lgataire universel, et je

substitue mes biela a trs enfants, il ait entendu obliger ce

fils b. rendre ii. ses enfants sur-le-champ, tellement que ce fils

n'ait auctine jonis,ance des biens pendant sa vie ? Cela n'est
nallement probable, lors mme que la substitution est faite

par un tranger; et dans ce cas inme, la condition eim

moreretur doit tre prsurne d'apr.s notre manire ordinaire

de substituer".
Cpr. Bauclry et Colin, II, 3138; Laurent, XIV, 451; Rpert.

I.abori, y Substitution, 20; Cas. fr. D. P. 54. 1. 60; D. P.

SUBSTITUTII FIDEICOMIS ARE.

Cu alte cuvinte,

CONDITHLE NECESABE.

AliT. 803.

54/

judecgtorii vor aprecie. In mod suveran Aprecierea

dac1 testatorul a Inteles a face o substitutie fideicomisarl, judecItorilor.

opritd, de lege, sau un fideicomis valabil (1).

Din faptul c dlruitorul sau testatorul ar fi Intrebuintat euvintele de care se serveste art. 803, zicand, de exemplu,

ca instituitul va pastra sau va misery& fi va remite altuia,

nu rezulta numai de,ctit cit el a inteles a face o substitutie
fideicomisarl. JudecAtorii vor examine, si vor aprecik in mod
suveran si In asemenea caz, care a, fost intentiunea dispunittorului 2).
Din cele mai sus expuse rezultl, cg, o dispozitie n'ar Cazul &Ind
esto
constitui o substitutie fideicomisarl, daca donatarul sau inatituitul res-

legatarul gratifieat In primul ordin ar fi fost Insarcinat de ;1i111 !fatbuanu

sau
a restitui altuia bunurile ditruite sau legate, imediat, sau imediat
dupa un
dupa un termen oarecare, sau $ub o condilie suspensiva termen oareori rezolutorie . Asemenea dispozitie ar fi un fideicomis care, etc.
67. 1. 23 ei 335; Sirey, 92, 1. 34; D. P. 92. 1. 506, etc.
Vezi
zint

i infra, pag. 552. Peutru a decide daa un legat pre-

nu earacterele unei substitutii fideicomisare, judeatorii 'for aveb. fn vedere mai mult intentia testatorului cleat
cuvintele fntrebuintate de ,e1. Rpert. Labori, V0 i loco cit.
(I) Laurent, XIV, 451, 452; Pand. fr., v Don. et testaments,
10188.
Cu toate aeestea, ehestiunea este controversati,
unii ar vol ea sareina de a restitul, fr4 nick) explieatie, sb*.
fie fn totdeauna interpretatli cit testatorul a nteles ea lucrul
dttruit sau legat A, fie restituit substituitului imediat, aqa
,du pit acest sistem, dispozitia n'ar constitul o substitutie opria
ci un fideicomis permis (Toullier-Duvergier, III, partea I-a,
23, p. 14; Troplong, I, 115; Duranton, VIII, 89; Aubry et

Rau, VII, 694, p. 314, nota 26; Trib. Gap, Gazeta Cra-

iovei din 12 August 1890, No. 83), iar altii ered cit dispozitia ar constitul, din contra, o substitutie fideicomisaa,
pentruelt, prin aceastl danzA, testatorul ar fi Inteles ea luerul
tiltruit sau legat srt fie restituit la moartea in8tituifului. Cpr.
Demolombe, XVIII, 155.
(2) Laurent, XIV, 453. Cpr. Aubry et Rau, loco cit., P. 314,
nota 36.

(8) Vezi supra, p. 522, ad notam.Dacl obligatia de a restitul

lucrul drtruit sau legat a fost fnat subordonatti unui fapt
negativ din partea grevatului, care n'ar fi susceptibil de a fi
verificat deceit la moartea lui, precum ar fi, de exemplu, fn
cazul and al fi zis : las cutare lucru lui Titius, en InsArcinarea, daces el nu se va cisiltorl, de a restitu acest lucru
lui Mevius", dispozitia va fi o substit itie B:leicomisarK. Aubry

642

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII

ART. 803.

ordinar permis, care se confundh cu legatul conditional, iar

nu o substitutie fideicomisarit, fiindeA, in specie, lipselte
ordo successivus.
Liberalitate
conj unetit.

De asemenea, o liberalita,te f teutit In acela timp la

doug sau la mai multe persoane (liberalitate eonjunctit)

precum ar fi, de exemplu, acea fleuth tathlui qi copiilor
siti ngscuti sau conceputi In momentul facerei darului sau
mortei testa,torului (vezi infret, p. 574), nu este o substitutie
fideicomisarl, pektruch, In specie, lipsete iarit ordo successivus.

Exemplu de
liberali al*
conjunete,

Astfel, dispozitia urmittoare: las partea mea disponi-

bill lui A i fiului su eel mai mare"1 sau :

If

instituese

motenitori pe A 1 pe copii Ai", etc., nu constitue o substitutie fideicomisarg,, pentrucit lipsete i de astAdatit ordinea
succesivit; de oareee, In specie, unul din legatari nu primete bunurile legate dupit eelalalt, ci existh douit liberaliati i doi gratificati, care primese aceleai bunuri In

acela timp i devin proprietari irevoeabili Indatit ce testamentul Ii produce efectele sale. In adevitr, chiar In ipoteca,

In care fiul cel mai mare al lui A ar luh toate bunurile

disponibile, din eauza renuntArei tatitlui situ art. 929, el
nu le primete dela A, ea substituitul shu, ci le primelte
direct dela testator C .
Legatele conjunete sau conjunctive pot bait uneori sit
fie interpretate ea substitutii fideieomisare C .
Ordine .,:anceeOrdinea suceesivA, de care am vorbit mai sus, sau sal.sill, eonditio-cina impusg, instituitului de a plstrit averea &Ilia ori
milli.
legatl, spre a o restitul, la moartea lui, substituitului, poate

fi nu numai pura i simpa, dar i supuszt unei conditii,

care trebue sh rgmhe necerth OM la inoartea grevatului.
Liberum est vel purg, vel sub conditione relinquere fideicommissum, vel ex certo die" (3).

et Rau, VII, 694, p. 314, text si nota 38; Pawl. fr., yo

cit., 10190; C. Poitiers, Rpert. Dalloz, v Substitution, 149,

nota 1, col. 2. Cpr. Baudry et Colin, II, 3133 3134.
() Cpr. Laurent, XIV, 426, 432; Duranton, VIII, 66; Troplong,
I, 112; Pand. fr., u cit., 10177; Rpert. Sirey, v Substitution, 75. Cpr. Dalloz, Nouveau Code civil annot, II, art. 998,
No. 76 urm.
(2) Vezi diferitele specii judecate de instantele judeatoresti din
Franta, in Pand. fr., y cit., 10179 urin.
(2) Instit., De jideicommiesariis heriditatibus, 2, 23, 2, in fine.

STJBSTITUTII FI DEICOMISARE.

CONDITIILE NECESARE.

ART. 803.

543

Astfel, dispozitia prin care a fi zis: instituese pe A Exemplu de

substitutie
legatarul meu universal, iar daca el va muri Inainte de a conditionalli.
fi major sau de a aveit copii, II oblig a restitui averea
legatit lui B", este o substitutie eonditionall, oprita de
art. 803. In adevar, legatarul meu universal A trebue sa
pitstreze averea mea toatti viata lui -i s'o-restitue, la moartea

lui, substituitului, adecit lui B. Sareina de a pastrh nu este,

In specie., purl i simplit, cite; bunurile ce am litsat lui A
nu vor fi restituite lui B (substituitul), dectlt atunci can] eel
dintai va mud Inainte de a fi major sau de a aveit copii; Ins/
nu este mai putin adevarat cit exista, In specie, o substitutie oprita d3 lege, avand toate inconvenientele unei asemenea institutii, Eli dacit asemenea dispozitie n'ar fi lovita
de nulitata, oprirea substitutiilor fideicomisare ar putel In
totdeauna fi ocolita prin aditogirea unei conditii, iar art. 803
ar ran-lama o litera moartit (1).
Cazul unni
Dar daca este necontestat cit se poate face o substi- legat
conditutie conditionala, tot necontestat este el se poate face i tional.Deoseb.
intre legate
un legat conditional art. 925) tvezi supra, p. 305 urm.) conditional
i judecittorii vor trebui sit fie cu luare aminte pentru a snbstit. condi-li
distinge dacit dispozitia este o substitutie conditionala sau un tionall.
legat facut sub o eonditie suspensiva. Ceelce distinge legatul
conditional de substitutia conditionalit este cit, In aceasta din
nrmit, exista doul lilpralititti, doi gratificati, care vin unul
dupit altul (ordo successivus), r &Ind In legatul facut sub
o eonditie stisp3nsiva art. 925, nu exista o ordine succesiva, a leca (i )i proprietari succe-sivi, ci numai o singura
libera1ita0. o singura transmisiune dela te,stator la legatar (2).
Cpr. Dainat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VII, p. 66.
No. 10 (ed. Carr).
Cpr. Pand. fr., v cit., 10191, 10343 um.; Rpert. Sirey,
v Substitution, 191 unit.; Aubry et Han, VII, 694, p. 314,
text si nota 39; Dnranton, VIII, 87; Troplong, I, 159; -Deinante et Colinet de Santerre, IV, X biv VIII; Thiry, II, 285;

Demolombe, XVIII, 156; Laurent, XIV, 435; Baudry et

Colin, II, 3165; T. Hue, VI, 16; Rolland de Villargues, Rpert.

v Substitutioit, No. 86; Bandry et Colin, II, 3133; Beltjens,

III, art. 896, No. 21 si toti autorii. Cpr. C. Toulouse, Sirey,
42. 1. 914 (sub Cas.) si Rpert. Dania, v Substitution, 141, 30.

Cpr. Cas. fr. D. P. 93. 1, eonsid. (lela pag. 118; Trib. Bo-

tosani, Cr. judiciar din 1902, No. 15 (en observ. noastrit).

544

COD. C/V.

CARTEA III.

TIT. H.

CAP. V.

S -a VIII.

ART. 803.

O altA deosebire Intre legatul conditional si substitutia

conditionalA este a legatarul trebue g fie, dacti, nu nitscut,
cel putin conceput In momentul mortei testatorului, pe cAnd
In materie de substitutii, este suficient ca substituitul
existe In momentul mortei grevatului (t).
Exem pin de

legat condition al.

dispozitia prin care as fi zis: las casa mea

din Iasi fratelui meu A, eu obligatia de a o restitui nepotului meu B, daca acesta se va reintoarce din armata
nu constitue o substitutie fideicomisarg ci un legat conditional, pentrucg, A nu este gratificat In primul ordin si B
Astfel,

In al doilea ordin,

sau conditia se Indeplineste, i atunci

prin efectul reatroactiv al Indeplinirei ei (art. 1015), A va

fi presupus c n'a fost niciodatit proprietarul casei i B a
primit-o direct dela mine, iar nu dela A, care i-a predat-o
numai; sau conditia nu se Indepline,ste vi, In asemenea caz,
numai A va fi considerat ea legatar. Nici Inteun caz nu
exist.1 Insg, doi gratifieati, ci numai unul singur. Neexistand
deei, In specie, ordo successivus, nu exista nici substitutie
fideicomisaa.
Alt exernpl n
Iatg, un alt exemplu in care s'ar
dispozitia
de pat n - constitue o substitutie fideicomisarit, pe cand, In realitate,
ea .nu este deck un legat conditional: Instituesc pe A legatarul meu universal, cu obligatia de a restitui cutare mosie
a mea lui B, daca acesta va avees copii". In specie, existti o Indoit
una fAcutit lui A si alta conditionall fleutg.

lui B. Mai mult Incl, existg, si sarcina de a ptistr, si de

a restitui la Indeplinirea conditiei, care se poate prelungi
p/n5, la moartea lui A i, cu toate aeestea-, nu existA o ordine succesivA, pentrucI restituirea nu trebue sit se faett la
moartea lu A (instituitul), ci atunci cnd B va ave copii.
Este adevIrat, Incl odatl, cit conditia se va pute& prelungi
pang la moartea lui A, Insg, ea se poate Indeplini at.lt Inainte cat si In urml i. In once caz, restituirea va trebui
sa se facA la Indeplinirea ei. Dad, conditia nu se Indeplineste de loe, A va fi considerat ca singur legatar .
(') Opr. Arntz, II, 1697; Thiry, II, 286, in fine; Laurent, XIV,
441 urm., 602; Duranton, VIII, 79; Pand. fr., 00 cit. 10348
urn:t., etc.

(2) Gpr. Thiry, II, 286, in fine.

luck priveste alte specii,

pe care a avut a le rezolvl jurisprudenta francezil, vezi Pand.

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.CONDITII NECESARE.

Dupit cum am distins substitutiile

545

ART. 808.

fideicomisare de Deoseb. intro

legatele facute sub o conditie suspensiva, tot astfel trebue frabeittialree

sa, le distingem de legatele facute sub o conditie rezolutorie ili legatele.
art. 1019 urm.); pentruca, In asemenea caz, legatul este,:oulduitisei urez",1_
prin efectul retroactiv al conditiei, presupus ca n'a avut nitorn.
niciodata fiinta. (Vezi suprel, p. 299 i 306).
De cateori, deci, una din liberalitati va fi desfiintatit Cazurile TI.nd
prin Indeplinirea conditiei, dispozitia va fi un legat condi- coo ads= ten
tional perfect valid. In adevar, acel care primete bunurile legat wadidela
legate sub o conditie rezolutorie, le primete d
dispun A t o r i far& intermediarul primului instituit. DacA,
ambele liberalitati 1i produe, din contra, efectele lor una
dupa alta, la moartea primului gratificat, exista o Indoita

tsboential
tilirect

" find eOi

comisarit.

transmitere de proprietate, o ordine succesiva i, prin urmare,

o substitutie fideicomisarit (1).
Astfel, dispozitia prin care o femee ar fi instituit pe Example ci
sotul ei moOenitor sub conditia de a restitui jumittate din legZiteoZen.di-

averea testatoarei la sitraci, in cazul celnd el se va casatorl

de al doilea, nu este o substitutie fideicomisara, ci un legat
conditional; pentruca, In specie, lipsete ordo successivus (2).
N'ar cuprinde, de asemenea, o substitutie fideicomisara

clauza prin care testatorul ar lash toatit averea sa unuia

din motenitorii siti, pentru cazul cAnd celalalt ar mieveni
nebun In anul deschiderei succesiunei.

Tot astfel, nu constitue o substitutie oprita, dispozitia

prin care un testator, dupit ce ar fi lasat nepotului sau
uzufructul imobilelor sale, i-ar lash i nuda proprietate,
sub conditie ca acesta sit ail* la moartea lui, copii sau
alti descendenti, lasand aceeaq nudit proprietate fratelui sau
pentru cazul cilnd conditia nu s'ar Indeplini (3).

Jata Insa un caz In care Curtea din Nimes a v5zut o

substitutie oprita Intr'un legat conceput, sub o conditie rezolutorie, In termenii urmatori: las cutare moie a mea
fr., y cit., 10350 urm. Vezi, in privinta exemplului unui

indoit legat conditional, infra, p. 569, nota 3.

Vezi Laurent, XIV, 443, 447; Pand. fr., y cit., 10374. Cpr.
Duranton, VIII, 78.
Cpr. C. Colmar, Rpert. Dalloz, y Substitution, 116, p. 42,
nota 1. Vezi si Pand. fr., y cit., 10377.
(8) Cpr. C. Angers si Cas. fr. D. P. 73. 2. 101; D. P. 74. 1. 52.
05105

3.5

546

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 803

lui A; dupa ansul, dacd el va murl fard copii, moia va

apartine lui B, lar daca nici B nu va aveh, copii, ea va
apartine saracilor din cutare comune (I).
Indeplinirea

Dispozitia facuta sub o conditie rezolutorie n'ar cuprinde

mcoondeaitieini 1st_o dispozitie fideicomisara nici In cazul cand aceasta conditie

tnitultd.

ar trebui sti, se Indepline,aecti la moartea instituitului, caci

implinirea conditiei avand de efect desfiintarea legatului,
ea qi cum el n'ar fi avut niciodata fiinta, aceasta desfijo-

tare retroactiva face sa nu ramfte deettt o singura liberalitate (2).

Stipularea
dreptulni de
reIntoarcere.

Art 825.

Donatinne
sub conditie

Nu exista, de asemenea, substitutie fideicomisara, de

eateori, lute donatiune inter vivos, daruitorul a stipulat,
In folosul sau, dreptul de reIntoarcere al bunurilor daruite,

In baza art. 825, fie pentru cazul cand numai donatarul

rqzolutorie. ar fi murit Inaintea daruitorului, fie pentru cazul dad atitt

donatarul eAt i deseendentii si ar fi murit Inainte. In adevar,
nu exista In specie un substituitor, un grevat i un substituit; pentrua., dupg, cum foarte bine ziceh Th6venot, In
dreptul vechiu francez, daruitorul nu poate al fie In ace1a.1
timp i substituitor fsi substituit, el neputand
de sie
Insu lucrul sn propriu. De cftteori, deci, conditia de predece,s
a donatarului se Indeplinete, donatiunea este desfiintata cu
efeet retroactiv (in prceteritum, ex tune), ca 1 cum n'ar
fi avut niciodata fiinta (art. 1015, 1019 urm. (3). Prin
urmare, neexistind In specie nici gmtificat, nici tmnsmitere
de bunuri, nu exista nici substitutie fideicomisara, ci o
donatiune facuta, sub o conditie rezolutorie (4).

Art. 825, oprind stipulatia dreptului de retntoareere

Cud And
trebb:ensurisleetn- In folosul altor persoane deeat acel al daruitorului, se naqte
toard la said
decAt dArni-

torul.

Pand. fr., yo cit., 10384. Vezi asupra tuturor acestor apecii

a altora ivite in practica judecatoreasci, Pand. fr., vo cit.,
10377, etc.

Cpr. Laurent, XIV, 444 urm.; Pand. fr., yo cit., 10376. Vezi

i Cas. fr. D. P. 56. 1. 207; Sirey, 66. 1. 607.Vezi Met

Demolombe, XVIII, 120; Mourlon, II, 910; Demante et

Colmet de Santerre, IV, 10 bis VI qi VII, etc.

Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 377 qi 401.
Cpr. Pand. fr., e cit., 10422 urm.; Rpert. Sirey, yo Substitution, 457; Laurent, XIV, 468; Demolombe, XVIII, 107;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 10 bis IX; Aubry et
Rau, VII, 694, p. 316, nota 42, etc.

SUBSTITIITII FIDEICOMISARE.

CONDITII NECESARE.

ART. 803.

547

Intrebarea; cum trebue sg, privim dispozitia, prin care dgruitorul ar fi stipulat ca bunurile d5,ruite A, nu se Intoard,
lui, ci la alte persoane fie strline, fie motenitorii si.
Asemenea dispozitie va fi, de cele mai multe ori, o substitutie fideieomisarit, fiindcit Intalnim in ea un substituitor
(ditruitorul), un gratificat In primul ordin (donatarul) 0 un
substituit (acel la care bunurile trebue sit se reIntoarcA).

Existftnd pentru donatar i sarcina de a conservil toatit

viata lui, existit deci toate elementele substitutiei fideicomisare (I).

Tribunalele ar puteit Insit, judecand In fapt, 86, decidg

dupit imprejuritrile cauzei, eit dispung,torul n'a, inteles a
face o substitutie fideicomisarit, ci a supune liberalitatea sa
unei conditii rezolutorii, In folosul unui tertiu (2).

Autorii francezi mai discutg, chestiunea de a se Flti

Chestie de
fapt.

Conditie ili-

LipsS, de
dacil, stipulatia dreptului de reintoarcere, facut5, in folosul citil,.
interes In
ditruitorului fi al motenitorilor siti, sau In folosul lui i drepttil

al unor persoane stritine, este o substitutie fidekomisarg

sau o conditie ilicitit opritg de art. 825 care, modificand
In aceastit privintit dreptul roman (cpr. L. 9, Dig., De probationibus et prcesumptionibus, 22, 3), nu permite stipularea

dreptului de reIntoarcere decitt In folosul ditruitorului; i

unii se pronuntii intr'un Bens, iar altii intealtul(3). La noi,

chestiunea nu are niciun interes practie, pentrua fie

c,

aceastit clauzit ar constitui o substitutie fideicomisar, (eeeace.

la urma urmei, este o chestie de intentie), fie cg, ea ar fi

o simpll clauzit ilicitit, oprit de art. 825, rezultatul va fi
tot acelaq, adecit: intreaga donatiune va fi null, fie In baza
art. 803, fie In baza art. 1008, de oarece noug ne lipsete
art. 900 din codul francez, dupit care conditille imposibile
i ilicite nu anuleazit tntreaga donatiune ca la noi (art. 1008),
(9 Cpr. Maread, III, 694; Laurent, XIV, 469; Demolombe,
XVIII, 110; Demante et Colmet de Santerre, IV, 19 bis IV;
Baudry et Colin, II, 3155, 3156; Troplong, II, 1268; Aubry
et Rau, VII, 694, p. 315, text qi nota 41. Vezi qi supra,
p. 531, nota 1.
(2) Cpr. Baudry et Colin, II, 3155; Laurent, XIV, 469, etc.
(2) Vezi diversele opiniuni in Pand. fr., v Don. et testaments,
10428 si in Rpert. Sirey, e Betour (droit de-), No. 36 urm.
i e Substitution, 486. Cpr. Planiol, III, 2619; Baudry et
Colin, II, 3157, etc.

nostril.

548

COD. CIV.

CARTEA III.

TIT. II.

CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

ci sunt presupuse numai ne,scrise, pro non scripta habentur (1).

Dupg, cum am distins substitutiile fideicomisare de

legatele
"
legatele
conditionale, tot astfel trebue sl distingem substitermen si
snbstitutiile tutiile cu termen de legatele cu termen (art. 926), citci
Cu termen. Inteo substitutie cu termen existit doug, liberalitItti cu o
ordine succe,sivg, aa cg, instituitul este intermediarul prin

Deoseb. intro

care liberalitatea trece la substituit, pe and Intr'un legat

cu termen nu existg, nicio ordine succesivg, de oarece acel
care primete lucrul la expirarea termenului II primete
direct dela testator, fArit niciun intermediar; de unde rezultit
c.1, dreptul legatarului se deschide la moartea defunctului,
i el 11 transmite motenitorilor ski, chiar cand ar mur
Inaintea expiritrei termenului (2); pe and Inteo substitutie cu termen, substituitul va trebui sg, existe atunci
cand instituitul ti restitue lucrul; dacit el moare Inainte,
Dr. sporirei.

substitutia este caducg, (3).

Incitt privete deosebirea ce existg, Intre substitutia

fideicomisarl i dreptul sporirei, adlogirei sau neseltderei,

vezi supret, p. 496 (4).
A patra i ultima conditie.

Obligatia institutului de a

pistil bunurile toatti viata lui 1 de a le remite

substituitului.
Substitnitul
Once
trebnernsi4 aux- gratificad.

substitutie fideicomisarit presupune cit o persoanit,

In primul ordin (instituitul), a fost obligatg, a

o avere"in tot timpul Metei sale i a o restitul, la
moartea sa, unei alte persoane artItad, de testator, i gratificad In al doilea ordin (substituitul , fie chiar aceastg.

triastiveulitulashed. pgstea,

persoang, o institutie cultural, religioasg, sau de binefacere (4,

sub conditie Insg, ca ea sg, supravetuiascg, celei dintiti.

(9 Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 469, 470.

(2) Vezi supra, p. 299 i 308.

(2) Cpr. Laurent, XIV, 449, in medio. Vezi insg, Duranton,
VIII, 78.
Cpr. Baudry et Colin, II, 3152, 3154.
Cpr. C. Iaqi, Cr. judiciar din 1902, No. 26, P. 219. Vezi
i infra, p. 694.

SUBSTITITTII FIDEICOMISARE. - CONDITII NECESARE. - ART. 803.

549

Un drept, zice foarte bine Curtea de casatie, nu se PN,nli la

poate nate fara ca titularul lui al fie cunoscut, i titularul t=
unei substitutii fideicomisare nu poate fi cunoscut deal la t!tuitut are o
moartea instituitului. In adevar, dreptul substituitului fiind'irePlx
?xPec.
tattylt
Jar nu
subordonat existentei sale In momentul mortei instituitului, un drept oknumai la acea epoca se poate qti dad, acel drept a luat tig"

na0ere, pana atunci substituitul avand numai un drept

eventual, o simpla expectativa, iar nu un drept dobandit (I).
Este deci de esenta substitutiei fideicomisare, dupg. cum
foarte bine a decis qi Curtea noastra de casatie, ca donatarul sau

legatarul sa fie Insarcinat, sau mai bine zis obligat de a

conservh, bunurile daruite sau legate toatd viata lui i de
a le remite, la moartea sa, unei alte persoane (substituitul),
desemnata de daruitor sau testator. 0 atare dispozitie este
pentruca isbete bunurile de indisponibilitate, lovin.du-se astfel de principiul circulatiunei lor, care este baza
stare; economice a societatilor moderne
Nu exista deci, dup cum am vazut, substitutie fideicomisarit atunci cand persoana gratificatit In primul ordin
C. Iaqi qi Cas. rom. Dreptul din 1912, No. 72 qi 78; Cr. judiciar din acelaq an, No. 84; Bult. 1912, p. 1454; C. Buenreqti, Cr. judiciar din 1904, No. 2, p. 11 qi Dreptul din
1903, No. 30, p. 249; Idem Dreptul din 1912, No. 66, p. 566;
Trib. Buzlu, Cr. judiciar din 1910, No. 68, consid. dela
p. 498. Vezi supra, p. 535, nota 1 qi p. 537 urm., nota 3.
Si Curtea de casatie adaogl, ta aceastl importantl decizie,
el dreptul substituitulni nu poste lu naqtere, dael legea in
momentul mortei instituituitului, precum este codal actual,
opreqte substitutiile fideicomisare, 5,11 a se 'mite/ zice el s'ar
viol principiul neretroactivitltei legilor, care nu are in
vedere deciit drepturi ulscute qi dolAndite sub legea veche
(art. 1 C. civil.
Cas. rom. Bult. 1909, p. 1274; Revista Jurisprudenta din
14 Ianuar 1910, No. 1, p. 2 qi Dreptul din 1910, No. 12
(ea observ. noastrl); Cr. judiciar din 1910, No. 14. Vezi
Bult. 1905, p. 180 qi p. 1610; Bult. 1893, p. 1121 si Dreptul
din 1894, No. 8; Bult. S-a 1, 1870, p. 210 (motive); Bult.
1884, p. 241, 242 (motive); C. Bucureqti, Dreptul din 1896,
No. 6, p. 42; Cr. judiciar din 1910, No. 82, p. 705. Cpr.
Trib. Ilfov, Dreptul din 1910, No. 49, p. 394 qi Cr. judiciar
din 1899, No. 4, p. 28; C. Galati, Dreptui din 1897, No. 25,
p. 196. Vezi 411 supra, p. 614 urm., precum qi tom. X al
Coment. noastre, p. 195, nota 5

550

COD. CIV. CARTEA

TIT. II.

CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

(instituitul) nu se obligft a piistrh, bunurile piing la moartea

sa i a le restitui atunci substituitului (I).
Art. 804 qi
805.

Legatnl de
venitnri.

Nu exisat, de asemenea, substitutie fideicomisnrit atunci

cand uzufructul este legat unei persoane i nuda proprietate,a alteia (art. 805)(2), sau cilnd proprietatea este legatii

unei persoane In lipsa alteia (art. 804)4

S'a mai decis cit nu poate al fie vorba de existenta
unei substituVi fideicomisare atunci cAnd testatorul
veniturile proprietltei sale unei persoane, care insii nu va
puteh, intrit In stitpanirea lor deal dupg incetarea din viatA

a legatarului de uzufruct al acelei proprietIti, de oarece

legatul de venituri, nefiind tot una cu legatul de uzufruct,
nu este Indeplinit unul de caracterele substitutiei fideicomisare, qi anume: ca acelaq bun sit fie legat In mod succesiv la mai multe persoane (4).
In fine, s'a mai decis cft simpla mentiune fitcuttl intr'un
act de donatiune, cft imobilul ditruit sg, se lese, dupit moartea
donatarului, fiilor siti, nu constitue o substitutie fideicomisarit opritl, de oarece nu se aratit care aunt :acei fii, nici
nu se dovedeqte existenta lor.
Considerfind, zice tribunalul Buzeu, cft substitutia fideicomisarA existe. numai atunci dad se determine, in mod expres o persoanA n favoarea cAreia se creeazA de donator dispozitia ca donatarul sft fie obligat a conse,rvk toatA viaja sa si a-i remite, la
moartea sa, bunul dernit; ea alte cuvinte, se cere ea, in momentul
eonfeetionerei actului, tertia persoane in favoarea cAreia s'a fAcut
dispozitia, s existe; cA, in spete, din cuprinsul actului de donatinne rezultA cA nu se determinA nieio persoanl in favoarea cAreia
se, se conserve qi s. se remite, imobilul deruit; ch, dace. se face
mentiune ca aeest imobil s se lese, dupe. ineetarea din viatA a
donatarului, fiilor sevi, din aceasta nu se poste trage concluzia

(i) Vezi supra, p. 536. Cpr. C. Bucnresti (af. Otetelesann-KsEnder), Dreptul din 1891, No. 12 0 Dreptul din 1886, No. 14;
Dreptul din 1896, No. 6, p. 42. Mai vezi Cas. rom. Bult.
S-a 1, 1882, p. 434; Dreptul din 1882, No. 44, etc.
Vezi supra, p. 533 si infra, explic. art. 805, p. 601 urm.
Cpr. Trib. Buzu, Cr. judiciar din 1896, No. 17 i Dreptul
din meta., an, No. 31, p. 273. Aceastft sentintl, care este
bine motivate, qi care se pronunt.e, asupra mai multor chestiuni de drept privitoare la te,stamente, se refere, de mai multe

ori, in motivele sale, la pererile noastre.

C. Bueuresti, Dreptul din 1912, No. 66, p. 556, 557.

SUBSTITIITII FIDEICOMISARE.CONDITII NECESARE.

ART. 803.

551

existentei unei substitutii fideicomisare opritg. de lege, care sg deli

loe la nulitatea actului, de oarece nu s'a determinat anume care

sunt acei fii, qi nici nu s'au fgeut dovada a ei existau in momentul
facerei actului, fie a ei erau atunci ngscuti sau cel putin conceputi
(art. 808); eg, nulitItile fiind de drept strict, nu pot fi create prin
deductiune, qi cum in spetA nu se determing tertia persoan care,
la moartea donatarului, trebue sti primeaseg, bunul dgruit, acea
persoang nu poate fi creatg prin deductiune, etc." (I).
Substage fideicomisara implicand obligatia juridicd(2)Sarei!la de a

de a Odra qi. de a restitul substituitului averea daruitattZtrebrne:sau legata, de aici rezulta a aceasta sarcina trebue sa fie " fie.imPeti'
impusa instituitului Intr'un mod imperativ fi, obligator,
cad un simplu sfat, o dorinta, o recomandare sau o rugaminte &cut/ donatarului sau legatarului n'ar echivalh Cu
sarcina de a pitstrit qi de a restitu In sensul art. 803 C.
civil qi n'ar face ea dispozitia sa fie o substage fideicomisara; pentruca instituitul putand atunci IA nu respecte
Insarcinarea pus it de daruitor sau testator, substituitul n'ar
ave a nicio actiune In contra lui, i de cateori substituitul
nu are actiune contra instituitului, nu exista insarcinare
in sensul de obligarle juridicd Eli, prin urmare, niel substi-

ra.

tutie fideicomisarit 8.
Tot pentru aceleai motive, sarcina impusa institui- (ThliFat:Ptes.
vII, ddetni.

tului de a remite averea altuia, dacd el va vol, nu constitue o substage fideicomisara, ci o obligatie potestativa
din partea debitorului, conditie care este destructiva de
once obligati (art. 1006, 1010 (4.

partea
tornIni.

(i) Trib. Buzgu, Cr. judiciar 1910, No. 58. V. supra, p. 531, n. 2.
(2) Vezi supra, nota 3 dela pag. 606, 507.

(8) Vezi supra, p. 507, ad notam i p. 521, nota 3.

La Romani qi in vechiul drept franeez, cuvintele; rogo,
peto, deprecor, desidero, cupio, credo te daturum (L. 115,
Dig., XXX, De legatis I), scio . .. restituturum (L. 118, Dig.
loco cit.), non dubitare se . . . liberis suit redditurm (L. 67

10, Dig., XXXI, De legatis II), etc., se inalneau adeseori

In fideicomise qi produceau o leggtur de drept (juris vinculum), ceeace a fleut pe cancelarul D'Aguesseau s zicg
intr'una din cele mai frumoase ale sale pledri (pledarea, 37)
a testatorii, ca t}i regii, poruneesc de citeori se roagg.
Cpr. Demolombe, XVIII, 142. Vezi qi supra, p. 16 qi p. 150.
Solutia contrail ell ling admisg, in vechiul drept francez.
(41 Cpr. C. Bucuralti, Dreptul din 1887, No. 67.

Dr. roman.

552
Netntrebuin-

SUBSTITITTII FIDEICOMISARE. CONDITII NECESARE.

ART. 803.

Pentru ca substitutia fideicomisarit Ed aibit loc, nu este

tares. de terpew. sacra- Insa' nevoe de a se Intrebuinth termeni sacramentali, fiind

mentali. SllfiCient ca obligatia de a plstr i de a restitui altuia

averea ditruitl sau legatit, sti, fie exprimatl Intr'un mod neIndoelnic i A rezulte din clauzele testamentului.
Considerind, zice foarte bine tribunalul Ilfov (sentintA confirmatA de Curte), a formalizmul ce erit obligator In vechiul drept

roman, a dispitrut din dreptul modern, asa a pentru obligatiile

de conservare si remitere, nu se cer termeni sacramentali, fiind

suficient pentru constatarea lor, ea ele sii, rezulte In mod nefndoelnic din expresiunile fntrebuintate de testator si In acelas timp A
deli nastere la o obligatie pentru grevat si la un drept pentrn substituit, etc." (1).

Ce trebue A, decidem In privinta clauzei de nealienabilitate,

care tim cit este o conditie Meal, cel putin atunci
tate atrage ea
sareina vir- cand este impusg In mod absolut, flrii, nicio margine sau
tnaRt de a
plir3tril ai re- restrietie n, i aceasta fie cil, este vorba de plina proprietate
mite altnia. sau de uzufruct n. Asemenea clauzit atrage ea sarcina virtual de a ptistrh i de a remite altuia?
DupI pArerea acelor, care este i a noastrit 4 , 0 care
Clanza de
nealienabili-

Claim de nealienabilitate
impusli, in
mod vremelnie. Controversit.

(i) Dreptul din 1910, No. 49, p. 395 si Cr. judieiar din 1910,
No. 82, p. 705 (judeator nnic P. Hagiopol). Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 26 si Cr. judiciar din 1912,
No. 21; C. Aix si Cas. fr. D. P. 82. 2. 4; D. P. 92. 1. 506;
Pand. Priod. 93. 1. 69; Pand. Priod. 96. 1. 401 (en nota
prof. Charmont); Sirey, 58. 1. 74; Thiry, II, 282; Demolombe, XVIII, 143; Laurent, XIV, 460; Arntz, II, 1700;
Duranton, VIII, 71, etc. Vezi si supra, p. 540.
(2) Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 234, text tli
In privinta elauzei de nefnstrKinare, impusi nu In
nota 2.
mod absolut, ci In mod vremelnic, se sustine ins& el ea este
validg, and are de seop garantarea unui interes serios si
legitim al unui tertin san al persoanei gratificate (donatarul
san legatarul). Vezi In acest sens numeroasele autoriati Pitate

In tom. III, partea I-a, al Coment. noastre, p. 235, nota 1,

la care trebue sii, adAogttm: C. Bucuresti, Dreptul din 1908,

No. 65. Mai vezi C. Paris si Rouen, Sirey, 1912. 2. 275;

Pand. Priod. 1903. 2. 50, etc. Duptt pArerea noastrI, si
asemenea clanzl trebue sa fie Insg, consideratii, ea ilicitl,

Intrueitt si ea scoate bunnrile din comert In detrimentul interesului public. Vezi tom. III, partea I-a, suscitat, p. 235 nrm.,
(ed. a 2-a).
(8) C. Paris, Pand. Priod. 1903. 2. 49.
(4) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 177 urm.

SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.

sustin c

CONDITII NECESARE.

ART. 803.

553

conditiile ilicite anu1eaz1 insuq testamentul, ea si

donatiunea, In baza art. 1008 C. civ., chestiunea nu are

niciun interes practic, pentrucl eonditia de a nu instrlinh
fiind ilicitI, ea una ce este contrarg, interesului economic,
care voeste cireulatia bunurilor, va ave.:), de efect anularea
testamentului, chiar daca s'ar decide c, ea nu atrage sar-

eina, virtual, de a 'Asti- lubrul dlruit sau legat i de a-1

remite altui,(1).

Dupg pgrerea acelor care admit el conditiile ilicite

cuprinse Intr'un testament, nu anuleazA, testamentul, ci se
considera numai ea nescrise, solutie formal admisg, prin
art. 900 din codul francez, pe care unii II aplicl i la noi (2),
se face tnsit urmItoarea distinctie: sau oprirea de a Instrlinh
este impusit In interesul unor persoane clrora bunurile trebue
s4, se intoarel, dupg cuprinderea testamentului, i atunci
asemenea clauzI echivaleazI cu sarcina de a pIstrh i de
a remite; sau clauza testamentului oprete pe legatar Inteun
mod absolut de a Instritinh bunurile legate Eli, In asemenea
caz, clauza de neinstritinare nu atrage neap/rat sarcina de
a pitstr, i de a remite altuia si, ea atare, necuprinzlnd o
substitutie fideicomisarl, nu anuleazg, Intreaga dispozitie (3),
asemenea clauzit scotand numai bunurile din comert, fg,r4
a le lovl de nealienabilitate In folosul unor anume persoane,
i considerindu-se numai ca nescrisg(1).
Cat pentru oprirea de a ingrain& extra familiam care, Instrxin. extra
fami/iam.

(I) S'a decisai in Franta c simpla oprire de a instrXink, impusit

de testator legatarnlui unui imobil, nu constitue o substitutie
fideicomisarK, ci o simplg, conditie ilicith. contrarit ordinei
publice. C. Montpellier, Sirey, 46. 2. 573. Cpr. Demolombe,
XVIII, 147 qi 292.
(2) Vezi antoriatile citate in tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 182, nota 3.
(8) Cpr. L. 114 14, Dig , XXX, De legatis I.
(4) Cpr. Pand. fr., v Don. et testaments, 10235 urm.; Rpert.
Sirey, vo Substitution, 125 urm., 141 urna.; Laurent, XIV,
462; Demolombe, XVIII, 147 urm.; Troplong, 1, 135; Aubry
et Rau, VII, 694, p. 308, nota 21; T. Huc, VI, 20; Baudry
et Colin, II, 3128, 3129; Cas. fr. Pand. Priod. 89. 1. 500;

Sirey, 91. 1. 105; D. P. 91. 1. 294; D. P. 93. L 92; Sirey,

94. 1. 506; D. P. 1906. 1. 120. Vezi insii C. Bucuresi,
Dreptul din 1910, No. 49.

COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

554

la Romani, se considerit ca un fideicomis(9, se decide, In

genere, el asemenea clauzl nu constitue o substitutie fideicomisarA, dacA aceasta n'a fost intentia testatorului, pentrueit

nu se poate presupune cit. el a Inteles a face un act nul:

Oprirea de a
dispnue en

Actus interpretandus est potius ut valeat, quartz ut pereat (2).

Cu attlt mai mult, nu s'ar putelL vedeh *o substitutie

Can gratnit. fideicomisarg, In dispozitia care ar opri pe legatar de a dis-

pune cu titlu gratuit de bunurile legate, ail a-i interzice

alt mod de dispozitie. Legatarul ralmetnAnd, In adevAr, liber

de a Instrlinh, bunurile legate prin acte cu titlu oneros

de a le ipotecit, nu 83 poate zice c aceste bunuri sunt
scoase afaiii, din comer t (3).

Pentru aceleai motive, oprirea de a testA, nu echiva-

Oprirea de a

leaet cu o substitutie, legatarul fiind liber de a dispune

prin acte Intre vii. Nu poate deci sit existe, In specie, substitutie, Intruck bunurile au ritmas In comert 4 .
Oblig. impneit
eg
latarnlni
de .

De asemenea, obligatia impusA legatarului de a nu rinde

zalogl lucrul legat, nu constitue o substitutie fideicomiqierulaloe

Insal*
fiindcl legatarul rgmAne liber de a dispune de lucru
legat.
.
pnn once alt mod de Instrlinare, de exemplu: prin donatiune, testament, schimb, tranzactiune, etc. Bunurile nefiind
deci. In specie, scoase din comer, nu poate sit existe substi
tutie fideicomisarit (5). Este adevitrat cl, In speta judecatii
de tribunalul Ilfov, testatrul oprise vanzarea i ipotecarea
(zglogirea unei moii, pentru ca ea sI ritmfte In familie
din copil 'in copil, Insl tribunalul, apreciind intentia testaL. 4, Cod, De jideicommissis, 6, 42 si L. 89 3, Dig.,
a nn yinde

XXXI, De legatis II.

Michaux, Testaments, 1449, pag. 227; Troplong, I, 136;

Pawl. fr., tP cit., 10243; Baudry et Colin, II, 3127; Laurent,

XIV, 463; Beltjens, III, art. 896, No. 36; T. Hue, VI, 20;
Demolombe, XVIII, 148; Aubry et Rau, VII, loco cit., p. 309,
text si nota 23. Contra: Grenier, Don. et testaments, I,
p. 111, Obsery. prlimin., No. 7 (ed. Bayle-Mouillard din
1844).

Pand. fr. V cit., 10244; Laurent, XIV, 464, 477; Beltjens,

art. 896, No. 38; Cas. fr. D. P. 63. 1. 232; Sirey, 63. 1. 204.
Pand. fr., tP cit., 10248; Michaux, Testaments, 1450; Beltjens,

III, art. 896, No. 38; Aubry et Rau, VII, 694, p. 309,

text si nota 22; Troplong, I, 137; Demolombe, XVIII, 150;

Dnranton, VIII, 75; Laurent, XIV, 465, etc.
(6) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1881, No. 27.

SUBSTITITTII FIDEICOMISARE.

CONDITII NECESARE.

ART. 803.

555

torului, a decs c. aceasta conditie era mai mult un deziderat

i un sfat parintesc din partea testatorului, care state& In

facultatea legatarului de a-1 executh sau nu.
Solutia de mai sus ar fi admisibill i In cazul cand Oblig. de a
daruitorul sau testatorul ar fi impus donatarului sau lega- euitanetni3tul pe
tarului obligatia, de a institui pe cutare motenitorul sau('). nitorul 2..
O asemenea conditie ar fi Insa ilieita, pentruca este contrarg, libertatei individuale.
La Romani, asemenea obligatie impusa donatarului sau Dr. roman.
legatarului constitua, din contra, un fideicomis(2).
Daca testatorul, In loe de a constitui el hum subst- Impunerea
de a
tutia, impune legatarului obligatia de a o Infiinta, el nu oblig.
Infiinti o
face o substitutie, ci impune o sarcina ilicita care, dupa subetitutie.
parerea noastra, va trebui s anuleze Intreaga dispozitie.

iar nu numai sit, fie considerata ea neserisii,(3).

Sarcina de a pastra i de a restitui, pe care art. 803 %Ng. de a

o prevede ea un element esential al substitutiei fideicomisare, inreaillealeatt
implica pentru instituit obligatia, de a transmite substitui- sea %sat in-

tului identic acela lucru, pe care el 1-a primit dela ditruitor

sau testator. De aceea se i decide, In genere, a instituitul

`c)tintt.ruiotuyelurij

In primul ordin, care ar fi primit un lucru cu obligatia de

a pastra i de a remite substituitului un alt lueru decat
cel primit dela daruitor sau testator, n'ar constitui o substitutie fideicomisara 4 .

La aceasta se raspunde lnsa c legea oprind substitue) Pand. fr., y di.. 10250; Laurent, XIV, 466; Demolombe,

XVIII, 151, 152; A ubry et Rau, loco cit., p. 309, text si

nota 24; C. Bordeaux, Pand. Priod. 88. 2. 295, etc.

(2) L. 114 6, Dig., XXX, De legatis I. Cpr. Aubry et Rau,
loco suprea cit.

(8) Cpr. Pand. fr., e cit., 10254; Laurent, XIV, 466; SaintespsLescot, Don. et testaments, I, 85, p. 135. Vezi insii C.
Bruxelles, Rpert. Dalloz, y Substitution, 86, nota 2; Grenier,
Don, et testam,ents, I, Obaerv. prliminaires, No. 9, p. 232
(ed. Bayle-Monillard din 1844).
(4) Vezi supret, p. 522, ad notam, in fine i p. 525.i la Romani Dr. roman.
testatorul puteb. sl. roage pe legatar sau pe fideicomisar de
a remite san luerul ce el lisase, sau un alt lucru: Itaque
si, legatarius et fideicommi8sariu8 non solum de ea re rogar
poted, ut eam alicui restituat, qucc ei relicta sit, sed etiam
de alia, sive ipsius, sive aliena sit." (Instit., De 8inguli8
rebus per fideicommissum relictis, 2, 24, 1 in medio).

556

COD. CIV. CARTE A M. TIT. II. CAP. V.

S-a VIII.

ART. 803.

Vile fideicomisare din cauza scoaterei lucrurilor din eomert,

In spiritul legei exista substitutie Indata, ce instituitul trebue
sa, pastreze un lucru, fie chiar i altul decal cel primit,
spre a-1 remite substituitului, pentrucit acest lucru este

seos din comert prin faptul ea instituitul trebue sa-1 pastreze toata, viata lui spre a-I remite substituitalui(i .
Oblig. impusli
Autorii mai discuta. Inca, o chestie, i anume: acea de
legatarului a se ti daca, exista substitutie fideicomisara In emu' elm'
universal de
a dl, la legatarul universal este obligat a dh, la moartea lui, o suma
moartea lui, de bani unui tertiu, pentru cazul &Ind acest tertiu ar suprao sumli, de
bani unui vietui legatarului, i cea mai mare parte din ei se protertin. Connunta, pentru negativa, admatInd ca, In specie, nu exista
troversii.
substitutie, ci doul liberalitati deosebite: un legat universal
pur i simplu i un legat conditional pus In sarcina motenitorului instituit. Acest motenitor fiind, In adeviir, debitor,
iar tertiul fiind creditor al legatului, nu se poate zice de un

debitor c el ar fi obligat a pastr, bunurile spre a le restitui ereditorului. Legatarul, In folosul ettruia sarcina a fost
impusa, nu are deci In contra motenitorilor instituitului
decal o actiune personall, ea once creditor 2. In acest Bens
Marcad a putut zice ea nu exista substautie de cateori
liberalitatea are de obiect lucruri fungibile 3.
Dispozitia
Dupg, cum nu exista, substitutie In dispozitiile prin
prin care
care
un tertiu devine creditorul personal al legatarului,
teriiul ar Inceta de a mai tot astfel i, Cu atIt mai mult n'ar constitu o substitutie
fi debitor.

fideicomisara, dispozitia prin care tertiul ar Incetit de a mai

fi debitor. Astfel, Curtea de casatie din Franta a iefuzat,

cu drept euvant, de a vede.k o substitutie fideicomisara In
dispozitia urmatoare: Femeea P datorindu-mi 61000 lei,
li las acea,sta, suma ei sau copiilor sal, dupd moartea flicei
(i) Vezi In acest din urmg. sens, Laurent, XIV, 407; Demolombe,
XVIII, 126. Cpr. Pand. fr., y Don. et testaments, 10256, etc.

(2) Cpr. Marcad, III, 460; Laurent, XIV, 408; Demolombe,

XVIII, 127; Troplong, I, 127; Anbry et Rau, VII, 694,
p. 312, text si nota 32; Pand. fr., e cit., 10260. Vezi si
supra., p. 522, ad notam si p. 525.Vezi insA Mass-Verg, III,

465, p. 187; Zacharia3, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,

693, p. 302, text si nota 24 (ed. Anschtitz); Demante et
Colmet de Santerre, IV, X bis II, etc.
(8) Marcad, III, 460; Baudry et Colin, II, 3115. Cpr. C. Nancy,
Sirey, 72. 2. 71; D. P. 72. 2. 164.

FIDEICOMISUL DE RESIDUO SAU DE EC, QUOD SUPERERIT.

557

mele, daca aceasta nu va aveh, copii" (i). i, In adevar, nu

exista In specie o substitutie oprita de art. 803, ci remiterea
unei datorii facuta, de testator debitorului (legatum liberationis sau liberatio legata)(2), fiindca fiica testatorului, insti-

tuitit In primul rand, nu fusese obligata a Odra lucrul

toata viata ei spre a-1 reniite femeei P (3).
Acestea sunt conditiile ce trebue sa Intruneasca o dis_ Asennderea
unei substit.

Poe, pentni ea ea sa constitue o

substitutie fideicomisara, fideicomisare

oprita de art. 803 C. civil. De cateori aceste caractere vor tn.trusn rtd.tifi Intrunite, va exist& o substitutie oprita, chiar daca s'ar Lind itlionsalli.

ascunde Intr'un codicil (4, sau daca actul ar fi fost facut

sub o conditie, afara de acea care consista In supravetuirea
substituitului; caci dupa cum tim, legea nu distinge Intre
substitutiile pure fi simple 1 cele conditionale (5).
Despre fideicomisui de residuo sau de eo quod supererit (4).

Venim, In fine, la fideicomisul care, In dreptul roman,

se

lima

de residuo,

de eo quod supererit, sau fidei-

commissum ejus guod superfuturum erit. De exemplu: las

averea mea lui A, cu obligatia de a restitui lui B ceeace

va ramaneit la moartea lui'. Fideicomisul de residuo este
deci o dispozitie, prin e,are donatarul sau legatarul este Insarcinat de a restitui unei persoane determinate, ceeace-i va

ramaneh, la moartea sa din bunurile daruite sau legate.

Aceasta dispozitie constitue ea o substitutie fideicomisara?
(i) Vezi aceastit decizie in Rpert. Dalloz, yo Substitutions, 138,
nota 3.

Vezi supra, p. 278 urm.

Cpr. Demolombe, XVIII, 128; Pand. fr., v cit., 10268, etc.

Cas. fr. Sirey, 1902. 1. 506. Aceasai decizie a viizut, ea drept

cuvint, o substitntie fideicomisarI In dispozitia urmiitore: Folosinta cutiirei case va apartinek surorei mele, care va trebui
s'o lese prin testament fratelui men pentrn familia sa".

Vezi supra, p. 542.

(3) Vezi asupra acestei niaterii, Bertauld, Questions pratiques et

doctrinales du code Napolion, I, p. 327 urin., No. 404 urm.:
Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 436, p. 963
urm.; Beltjens, Encyclopdie du droit civil beige, III, art. 896,
No. 44 urm.; Roche, Substitutions prohibes (tez), p. 123 urm.

Definitie.

558
Dr. roman.

C. c. CART. 111. TIT. IL

CAP. V. S-a VIII. FIDEICOM. DE RESIDUO.

La Romani, motenitorul fiduciar nu pute, n asemenea

caz, sl Instrgineze, dupg bunul sgu plac, bunurile grevate

de fideicomis, ci numai pentru trebuintile sale reale i
fraudg, secundum arbitrium boni viri ('). Ceeace rgangneh,
trebui sg fie restituit fideicomisarului. Justinian, prin Novela
108 (capit. 1 qi 2), a dat i mai multit putere acestui fidei-

comis, impungnd pe de o parte fiduciarului obligatia de

a pgstr i de a restitui fideicomisarului cel putin a patra
parte din bunuri (guarta falcidia), iar pe de aith. parte,
nepermiOndu-i Instrginarea celorlalte trei pltrimi decgt cu
titlu oneros, i aceasta numai pentru unele cauze determinate,
precum: constituirea de zestre, rAseumpgrarea de captivi, etc.

Asemenea fideicomis cuprindeg deci altgdatg o adevgratg

sareing de a pgstrl eel putin o parte din bunurile legate 2.
Validitatea
Ce trebue sg, decidem In dreptul actual? Chestiunea
ficleicomisul
de residuo este controversatg, Insg pitrerea ce,a mai juridieg este, de
In dreptul bung seamg, aeea care admite validitatea acestei dispozitii,
actual. Controversg. ca una ce nu prezintg inconvenientele substitutiei fideicomisare, pentrueg dispozitia,prin care donatarul sau legatarul
este Insgrcinat a restitui unui tertiu ceeace va rilmilneb. dupg

Instritinare, id quod supererit sau quod superfuturum erit,

nu atrage sarcina sau obligatia de a pgstrg bunurile dgruite
sau legate i nici le scoate din comed (2). Cu alte cuvinte,
(t) L. L. 54 i 68, Dig., Ad Senatusconsultum Trebellianum,
36, 1; L. 70 3, Dig., XXXI, De legatis
C. german.

Vezi Dernbnrg, Pandekten, III, 123, No. 2 (e,d. a 7-a 1903).

Cpr. art. 2137, 2138 C. german, asupra arora vezi Dernbnrg,
loco supra cit.
C. Bucureti, Dreptv2 din 1891, No. 26 qi din 1897, No. 56,
P. 458. Dispozitia, prin care testatorul 1i exprimI dorinta
de a risk rudelor de stinge restul averei de care legatarul

universal nu va fi dispus in viatX, fr, obligatia juridiel de

a conservk constitue un legat de residuo san de eo quod supererit,

iar nu o substitutie fideicomisark ziee aceastl din urnili decizie

a Curtei din Bucureti. Vezi qi Dreptul din 1910, No. 49,

P. 392 (solutie implicit6). Dispozitia prin care testatorul chiamI

pe fratii si, zice aceastri din urinfi decizie, s. molteneascA

aceea avere pe care el o last), sotiei sale, interziandu-i dreptul
de a o ipotecii, ea A nu poatg, face nicio instrAinare indirectA,
constitue o substitntie fideicomisarK, lar nu un fideicomis de

residuo san de eo quod supererit. Tot in sensul

fideieomisului de residuo se pronunfii qi jurisprndenta strgintt.

FIDEICONIISUL DE RESIDUO SALT DE EO QUOD SUPERERIT.

instituitul este liber de a Instainh bunurile dIruite sau

Vezi Cas. fr. Sirey, 63. 1. 204; Sirey, 64. 1. 167; D. P. 64.

1. 214; C. Limoges, Sirey, 99. 2. 266; C. Nimes, Pand.

Priod. 99. 2. 155, precum vi alte decizii eitate in Pand. fr.,

y cit., 10405 um. vi in Rpert. Sirey, v Substitution, 527
urm.; C. din Haga, Pasier. belge,1823, p. 483; Cas. Torino,
Le Legge din 1907, pag. 538; Curtea de apel Bolonia vi
Palermo, B Foro italiano (di Roma), anul 1900, 1, p. 493
vi anul 1907, 1, pag. 1022, cte. Vezi in acelav seas,
Aeollas, II, p. 619; Troplong, I, 130 urm.; Maread, III, 460;
Arntz, II, 1701; Saintesps-Leseot, I, 89, p. 142 urm.; Duranton, VIII, 74 urm.; Thiry, II, 283; Grenier, Don. et testaments, I, Observ. prliminaires, No. 7 bis, p. 190 urm. (ed.
Bayle Mouillard din 1844); Surville, Elments d'un cours de
droit civil, III, 162, p. 84, 85; Laurent, XIV, 475, 480;
Planiol, III, 3293; T. Hue, VI, 22; Baudry et Colin, II.
3100 urm.; Aubry et Rau, VII, 694. p. 310, 311, text vi
notele 26, 28; Mass-Verg, III, 465, p. 186, text vi nota 23;
Zacharke, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, 705 (693), p. 375,

text vi nota 23 (ed. Crome); Demolombe, XVIII, 129 urm.;

Pand. fr v cit., 10269 urm., 10404; Rpert. Sirey, v Substitution, 625 urm.; Beltjens, III, art 896, No. 44; etc. Cu
toate acestea chestiunea este controversatk vi unii consider*
fideieomisul de residuo sau de eo quod supererit, ca o substitntie fideicomisark (vezi Cas. fr., Sirey, 36. 1. 954 vi alte

autoritkti citate In Rpert. Sirey, y cit., 520), iar altii considerk

asemenea fideicomis ea o dispozitie fient sub o eonditie

potestativk din partea debitorului (art. 822, 1010 C. eiv.).
Ca atare, asemenea fideicomis ar fi nul, ffirg. a anulk tusk
dispozitia principalk fleutk in folosul prinaului gratifieat.
Vezi in :west din urrng, sens, Demante et Co/met de Santerre,

IV, 8 vi 8 bis. Mai Vezi Merlin, Quest. de droit, v Substit.

fidicomrnissaire, 13, No. 2, tom. VIII, p. 88 urm. (ed. a
6-a din 1828). Vezi asupra acestei ehestiuni, Bertauld, op. cit.,
411 urm., p. 332 urm. vi 423, p. 338. Ambele solutii aunt
Ind" inadmisibile vi fideicomisul de residuo trebue sg. fie

dedarat valid, pentruck el nu prezint inconvenientele ce

prezinth substitutiile fideicomisare. In aeest sens se pronuntk,

dupg, cum am vitzut, nu numai jurisprudenta noastrk, dar vi
cell staling.. Cirrtea din Gand a vg,zut un legat de residuo
valid, iar nu o substitutie fideicomisark in urmktoarea dispozitie: Dau san las sotului meu, spre a se folosi in tot
eursul vietei sale, atit In depling pro prietate eit vi in uzufruct,
toste bunurile, mobile sau imobile, ce voiu litsk la moartea
mea, sub eonditie cA, dup ce voiu murl, el sg. lese: 10 doll&
treimi din acute bunuri copiilor lui A, iar o treime,, copiilor
lui B. 0 atare dispozitie nu conferk, in adevkr, celor chemati

559

660

C. C.

CART. III.

TIT. II. CAP. V.

S-a vrn.FIDEICOM. DE RESIDUO.

legate, daca el este capabil, qi el nu le va restitui deal

atunci and nu le va Instraink sau va restitui ceeace va

Fideicomisnl
de residuo

ramneh, dap/ Instrainare.

Trebue insa sit observara ea asemenea dispozitie ramane
valid/ nu pentrua, ar constitu o substitutie neopritd, dupti,

constitne o
donatinne sau cum

un legat ordinar ficut

gratificatului
In al doilea
ordin.

pe nedrept a decis Curtea de casatie din Franta 1)7

ci pentruca ea 'nu constitue o substitutie, ci o donatiune
Intre vii sau un legat ordinar, facut In folosul acelui gratificat In al doilea ordin; de unde rezulta, ca aceasta dispozitie nu este valida deal sub conditia ca persoana gratificata In al doilea rand sa fi fost conceputa In momentul
facerei donatiunei sau mortei testatorului art. 808. Deci,

daca fideicornisul de residuo sau de eo pod supererit a

fost fleut In folosul unei persoane neconcepute In momentul
facerei donatiunei sau mortei testatorului, dispozitia va fi

Legat condi-

caduca 0 numai institutia va fi valida (2.

Fideicomisul de residuo faandu-se mai In tot de,auna

termen.

prin testament, este, dupa cum am vitzut, un legat flea grati-

tional san en

ficatului in al doilea ordin. Chestiunea este Insii de a se

ti daca ace,st legat este un legat conditional, sau cu termen?
In al doilea ordin decAt un drept asupra bunurilor testatorului,

ce se vor gAs1 in fiintl in suecesiunea grevatului. Institutia

prin care primul legatar este insAreinat ea BA institue qi el, la

rindul lui, o a treia persoang determinatl, este validA fuck

priveqte prima institutie. C. Gand (20 Iulie 1899 qi 2 Mai
1900). La Flandre judiciaire din 1899, No. 40, p. 525 qi din
1900, No. 22, p. 537, precum qi Cr. judiciar din 1906, No. 83,
p. 668. Vezi asupra chestiunei, eoncluziile procurorului general

Van Iseghern, reproduse in La Flandre judiciaire din 1900,

No. 22, p. 237 urm.
Cas. fr., Sirey, 50. 1. 81; D. P. 50. 1. 113.
(9
(2) Arntz, II, 1703; Laurent, XIV, 479; Demolombe, XVIU,
134; T. Hue, VI, 22; Planiol, III, 3293, etc. Din imprejurarea cii fideicomisul de residuo este un legat direct fAeut
gratifieatului in al doilea ordin, care urmeazA a se folosl de
restituirea luerurilor, mai rezultA cl testatorul trebue di fi dat
acestui din urmA o vocatiune ereditarA direetA, clei o simplA
dorintA exprimatA de el prin care legatarul instituit In primul

ordin este rugat a transmite bunurile persoanei desemnate

in al doilea ordin, n'ar fi suficientA spre a constitu un fideicomis de residuo sau de so quod supererit. Cpr. Planiol, III,
3293; T. Hue, VI, 23, p. 37; Cas. fr. D. P. 1900. 1. 68;
Sirey, 1901. 1. 391, etc.

FIDEICOMISUL DE RESIDUO SAU DE EO QCTOD SUPERERIT.

561

Iata care este interesul practic al acestei chestiuni. Daca

legatul este conditional, dreptul eelui gratificat In al cloilea
ordin nu se va desehide deck la moartea primului gratificat,

Intereeta
cheetitmei.

asa ca Intamplandu-se ea al doilea gratificat al moara

Inaintea celui gratificat In primul ordin, el nu va transmite
niciun drept mostenitorilor sai, pe gild solutia va fi cu
totul alta, daca ne gasim ' In fata unui legat cu termen,
pentruca, dupa cum stim, termenul nu suspenda insus dreptul,

ci amrtna numai executarea lui (art. 926, 1022 (1).

Credem ca dreptul gratificatului In al doilea ordin este Fideieomieul

de reelno
acel al unui legatar eu termen, care se deschide la moartea earn
ten,
testatorului; de unde si con cluzia ea acest lega tar trebue sa
existe, adeca, sa fie cel putin coneeput la acea epoca (2),
S'ar putg crede, asa precum a decis si Curtea din Poitiers (3),

eengTh

et acest drept ar fi prin natura sa conditional, fiiude5, el

nu are fiinta decat daca gratificatul in primul ordin (grevatul va murl aril, a fi Instrainat toate bunurile primite,
ceeace pare a implich o conditie. Nu trebue insa sa confundam dreptul conditional, care este necert In lugs existenta sa, ca dreptul eventual, cam exista de pe aculn, desi
poate fi redus la nimic. Dreptul gratificatului In al doilea
ordin Intr'un fideicomis de residuo sau de eo quod supererit
nu poate fi conditional, ci cu termen. El este un legat,
pentruca gratificatul 11 dobAnde.ste direct-dela testator; acest

legat nu este insa exigibil degt la moartea primului gratificat, ceeaee este un termen, iar nu o conditie. Este adevarat

ea acest termen este intru catva necert, lug numai 1n acest

sons ca el este redus In masura instrainarilor consimtite de
grevat, putand chiar fi redus la nimic, dag, nu va ramang
nimic din lucrurile legate. Dreptul celui chemat a lua
ceeace va ramang In urma Instrainarilor consimtite de grevat

este deci necert numai In ceeace privaste cuantumul lui,

(nestiindu-se cat anume va ramftneal, nu insa, si In ceeace pri-

veste existent.% sa. Indata deci ce testatorul a murit, acest

drept se gitseste In patrimonial celui chemat a lua buntline

ce vor ramang si, ea atare,

trece la mostenitorii sai,

Vezi supra, p. 299 si p. 307, 308. Vezi si tom. VI al Coment.

noastre, p. 109.
Vezi supra, p. 560.

(2) Vezi D. P. 70. 2. 35. Cpr. Arntz, II, 1703.

65105

36

662

C. C.

CART. III.

TIT. II

C P. V.

S-a VIII. FIDEICOM. DE RESIDUO.

In caz dud el ar muri inaintea celui Insitreinat Cu restituirea (t).

Fideicomisul de residuo sau de eo quod supererit fiind

firirsitoluf valid, dupA cum tim, rezultit de mil cl toate bunurile ce
se vor gAsi In naturI la moartea gratificatului In primul
ordin, precum i pretul bunurilor Instritinate, ce ar fi Ina,
datorit, vor trebui sg. se restitue de cittre motenitorii lui,
persoanelor gratificate in ordinul al doilea 2 Nu se poa0
ziee, In specie, el dispozitia fkicutit in folo3ul Mai gratiValiditatea

fieat la ordinul al doilea ar fi null, dupl cum pe nedrept

susin unii, pentrucl ar atarnh de o eonditie potestativit 3 ;
ad, In specie, conditia nu atArnit de vointa Itruitorului, ci
de acea a donatarului. Asemenea dispozitie nu poate, de asemenea, fi anulatit pentrucl printr'insa s'ar regul succesiune.i
motenitortilui, cici awl care face un fideicomis de residuo
nu regule,azd, suceesiunea motenitorului situ, ci face el Instil
o liberalitate gratificatului In al cloaca ordin. Cu alte cuvinte,

acest din urmg nu dobandelte bunurile dela fiduciar, ci

dela insu dispunAtorul (4.
(I)

Pand. fr., tto cit. 10420; Laurent, XIV, 484, care citeazi in
acest sens o deeizie a Curtei din Gand din 13 Iunie 1866.
Cu toate a un legat de residuo nu ponte sti produci efeete,
zice aceastii. deeizie, deat dacti, In urma mort.ei grevatului.
rIma'ne ceva din bunurile legate, tottisi asemenea legat n t
este o dispozitie eonditionali, ci o dispozitie aleatorie, si
fntre aceste clod, dispozitii existA uraltoarea deosebire : pe
eind eonditia are efeete asupra hats existentei dispozitiei,
alea o lastt, din contra, A subziste fa toate cazurile si nu au e
fnrittrire deettst asupra foloaselor si pagubelor ce rezulti din
ineertitudinea evenitnentului. Vezi Pasicrisie belge, anul 1866,

Dr. roman.

(2)

2, p. 285 si Belgig le judiciaire din 1866, p. 835.

Cpr. Thiry, II, 283; Demolombe, XVIII, 137, in fine; Pand.
fr., it cit., 10421, etc. La Romani, eel instituit cu sareina
de a restitui ceeace va r5.mine din luorurile dirnite san
legate, Rind obligat, fa unele privinte, a pAstrit bunur;le
(vezi supra, p. 558), erit obligat a restitu pretnl vinziirilor
consimtite de (Mitsui, luernrile primile in sehimbul bunurilor
&Amite nu legate, sumele intrebnintate la plata datoriikr

sale, etc. (epr. L. L. 70 3; L. 71 si 72, Dig., XXXI, Pe

legatis II; L. L. 62 qi 58 1, Die., Ad Senatusconsultua
(8)
(4)

Trebellianum, 36, 1).

Vezi supra, p. 559, ad natant.

Cpr. Thiry. II, 283, p. 276.

FIDEICOMISUL DE RES/DUO SAU DE ED QUOD SUPERERIT.

563

Se poate IntAmpl ca dispunatorul A, fi obligat pe

Cazul and

unui tertiu, Imputernieindu-1 Met a le Instrainh numai la

imputern icit

san
donatar sau legatar a pastrh, 0 a restitu bunurile sale &natant'
legatarul este

1lt

caz de nevoe; qi, Ir asemenea caz, se naste Intrebarea: daca auc !rt'terril
e
o atare dispozitie constitue o substitutie fideicomisara sau sate, numai la
de nevoe.
un fideicomis de residuo 9 ITnii vad In asemenea dispozitie caz
Controversl.

o substitutie fideicomisara, pentruca, pe de o parte, instituitul este, In principiu, obligat a pastr lucrul (lama sau

legat qi a-1 remite altuia, fiind Imputernieit a Instritinh acest

lueru numii prin exceptie; iar pe de alta, parte, validitatea

unei asemenea clauze ar aye& inconvenientul de a lovi de
ineertitudine toate Instrainarile consimtite de el (i). Altii
recunose din contra, In toate cazurile, validitatea acestei
dispozitii, pentrucit elauza care permite instrlinarea la caz
de nevoe, departe de a impune instituitului sareina absoluta,
de a pastrN, Ii lasa, din c mtra. cea mai mare latitudine qi
facultatea de a Instrain (2).
Adevitrul este Insa c totul atftrna de intentia dispunatorului. Dael el a tnteles a constitul pe legatar suveran
arbitru at nevoilor sale qi a acut facultatea de Instrainare
de once control sau justificare, atunci dispozitia nu este o
substitutie fideicomisarit, pentruca facultatea absoluta de a
Instrainit, exclude obligatia de a *hit. Dacti, din contra,
intentia testatorului a fost ea legatarul al nu poata Instrainh
deettt la caz de neeesitate constatata i justifica* dispozitia
va fi o substitutie fideicomisara; pentruel, in asemenea caz,
legatarul este obligat a pastr bunurile, care raman afara,
din comer, ceeace tim ed este toemai caraeterul substitutiei
fideieomisa re (3).

Vezi in acest sens, Grenier, Don. et testament*, I,, beery.

prliminaires, No. 7 ter, p. 196 urrn.; Coin-Detister Dos. et
testaments, art. 896, No. 30, p. 49; Marea.cl, III, 461, etc.
Vezi Merlin, Quest. de droit, y0 Substit. fidacommissaire,
13, No. 3, tom. VIII, p. 90; Arntz, II, 1702; Aubry et
Rau, VII, 694, p. 311, 312, text si nota 29; Demolombe,
XVIII, 139. Tot valida ar fi si dispozitia prin care gratificatul ar fi insarcinat de a pastr si de a remite bunurile
nnui tertiu, in caz de supravetuire a acestui din urma. Arntz,
loco cit.

Cpr. Laurent, XIV, 478; Demolombe, XVIII, 139; Pand.

fr., v" cit., 10276; ('as. fr. D. P. (30. 1. 224; Sirey, 60. 1. 514.

Chestie de
intentie.

564

C.C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.FIDEICOM. DE RESIDUO

RAMAIle acum si cerceam care sunt, In fideicomisul

aeelui
fieat ingrati- de residuo, drepturile primului gratificat, Insitreinat de a
Drepturile

la moartea sa, ceeace va 'Amble& din bunurile

&unite sau legate. Inainte de toate se vor examinh termenii
fideicomisului. Dacg dispunAtorul a permis Instritinarea i
consimtirea tuturor celorlalte acte ca titlu oneros, gratificatut
In primul ordin nu va put&t sg, dispue de bunuri eu tall].
gratuit niel prin donatiune, nici prin testament. S'a decis,
In adevIr, cg, oprirea de a dispune de bunurile legate prin
donatiune 0 testament, nu este contrarl legei 1). A fortiori,
dispunAtorul poate sit pue ea conditie liberalittltei sale a

primul ordin.restitui,

legatarul nu va aveh drept de a InstrginA bunurile legate

fie prin acts Intre vii (lgsandu-i dreptul de a Instrginh, prin
testament), fie prin testament (lgsAndu-i dreptul de a dispune prin donatiune) 2).
Oprirea dr. de
a testa.
Cazul mind
dispunIttorn1

s'a mArgimt
a impune

Daeg, dispungtorul a oprit numai dreptul de a testa.,

gratificatul va puteit dispune de bunuri prin donatiune (3).
CC trebue sg, deeidem In caz cand dispungtorul s'a

mgrginit a impune sareina de a restitul, arg, nicio alai,.

explieatie? Nu mai Incape Indoiala a, In asemenea caz,

san
a daerks gratificatul In primul ordin va putell, s dispue prin acterestitai,
alte explieatii.CU titlu oneros de bunurile legate. In privinta dreptului de
Controversli.

a dispune prin Rae cu titlu gratuit, chestiunea este eontroversatit. Unii eontestg, In adevitr, gratificatului dreptul de
a dispune atat prin donatiune cat 1 prin testament, fiindeli.

dreptul de a dispune prin acte eu titlu gratuit ar fi

In

opozitie Cu intentia testatorului i eu seopul ce el kii-a propua

cand a flcut un fideicomis de residuo. Pentru ea gratificattil

In primul ordin, adecg, legatarul, sit aibg, acest drept, el ar

trebui. Ed fie anume eonferit (le testator (4). Altii recunose
Wit legatarului sau grevatului dreptul de a dispune numai
prin aete Intre vii, nu MBA ili prin testament 0 . In fine..
(') C. din Haga, Pasicrisie beige, anul 1823, p. 483.
Cpr. Rpert. Sirey, y Substitution, 564; Baudry et Colin,.
II, 3107, 3110; T. Hue, VI, 23; Planiol, III, 3293, etc.
Laurent, XIV, 482; Pand. fr., v cit., 10417; T. Hue, VI, 23.
Laurent, XIV, 482, 843. T. Hue, VI, 23; Cas. fr., D. P.
64. 1. 468, etc.
Toullier-Duvergier, III, partea I, 39, p. 29; Rpert. Dalloz
y Substitution, 73. Cpr. Baudry et Colin, II, g109, 3110.

I \ TERPRETAREA SUBSTITUTIILOR.

566

dupii ultimul sistem, care ni se pare cel mai Intemeiat,

legatarul este In drept a dispune de bunurile legate, atht
prin acte cu titlu oneros cat i prin acte cu titlu gratuit,
prin urmare, prin donatiune i testament, pentrucl restrictiile

admise in aceastl priviintl de legile romane nuli mai

au fiint5, In dreptul modern (i).
Interpretarea substitutiilor.

Am examinat qi vg,zut care sunt caraeterele ce trebue Combinarea

4 Intruneiscli o dispozitie spre a constitui o substage alritfierailteelodrig_

fideicomisarl. Cu toate acestea, uneori, este foarte greu de

pozitiei.

a se recunomte i de a se distinge can(' dispozit,ia Intrunete

sau nu Intrunete elementele unei substitutii oprite. Fiind
vorba de interpretarea, vointei dispunAtorului, judecg,torii
vor aveh, In vedere termenii dispoz)tiunei, combirand Intre

ele diferaele pitrti care o compun 2).

Vezi in acest din urm sens, singurul juridic dupa prerea

noastrfi, Demolombe, XVIII, 136; Aubry et Rau, VII, 694,

p. 311, nota 28, in fine; Rolland de Villargues, Tr. des

substitutions prohibles, 266; Pand. fr., '0 cit., 10417, etc.

Cas. fr. D. P. 86. 1. 9; Reprt. Sirey, vo Substitution, 582. Cazurile ciind
Pentru ca interpretarea judeatorilor sit poatit aveit loc, judeeXtorii
recurge
trebue, dupit cutn stim, ea termenii testamentului A, fie in- lapot
regnlele de
doelnici sau cel putin f ntunecosi, &lei a interpretit vointa interpretare.
testatorului atunci and ea nu lasii loe la nicio indoiall,
inseinnenzit a reface testamentul defunctului, lar nu a-1 interpreth, ceeace nu este permis. Vezi autoritAtile eitate supra,

p. 167, nota 5. Cpr. Trib. Suceava, Cr. judiciar din 1902,

No. 62, p. 514 urm. (eu observ. noastrit); C. Iasi si Trib.
Ilfov, Dreptul din 1908, No. 29 (tot eu observ. noastrsi);
Dreptul din 1910, No. 49 si Cr. judiciar din 1910, No. 82.
In materie de testamente, zice aceastit din urmit sentintO a
tribun. Ilfov (judecntor unic P. Hagiopol), este constant
admis in doctrinI si in jurisprudent)). el nu existA apreciere

sau interpretare suverang, din partea judecAtorului deck atunci

cilnd se gOseste fatg, de diferite clauze obscure, pe care cautO
A. le concilieze unele prin altele, si in acest caz numai fi
este permis s, caute, pe cast se poate, sit Incline pentru validitatea testamentului. Cii.nd Mgt termenii testamentului sunt
clari si categorici, nicio interpretare nu mai este cu putint,

cOci aceasta n'ar mai insemnh a interpreth, ci a aditogit sau

666

C. C.

CART. III.

11.

CAP. V.

INTERPRE r. SIITBSTIT.

ehiar sunt datori a egutit gi

de termenii Intrebuintati de autorui

Judeciltorii pot nst

deseoperi, In afarg,

S-a VIII.

a schimbh termenii oi dispozitiile testamentului, luern ce nu

este permis. Tot cam In aceeaoi tertneni se exprimi oi Curtea de
casatie: once clauzh testamental* conceputh in terweni clari oi
precioi i necontrazish prin alte clauze din testament, trebtte luatii,
In principiu, AWL cum este, zice Curten, chiar dach astfel

aeea clauzit ar fi null oi f.rA efeete; aci preeeptul tras din

art. 078 C. civil, duph care clanzele testamentare, ea qi cele

Exempla.

contt actuale, trebuesc interpretate In sensul in care pot aveh

uti erect, iar nu in neela ce n'ar produce niciunnl, nu-qi are
aplicarea deat atunci and termenii Jiterali ai testamentului,
fiind clari i precioi, nu este loe la interpretare; el nu autorizii,
pe judeatori s inlAture o dauzli testamental% pe motiv cli
ar fi nulA duph cuprinsul ei liieral i, sub pretext de interpretare a intentiunei testatortilui,
substitue o alth
care sit pond, produce efecte.
Astfel, (Ina termenii te..tamentului sunt urmhtorii: Amind
trei frafi, i anume: unul Iancu, frc copii, iar ceilalfi doi
lordache f; Elena, cu copii, las mostenitori pc acesti din
urni. doi frali pe fondul mosiei mele, in douc i47(i egale,
iar venitul mosiei se va inquirfi intre tofi trei
amincl

fi fratele meu Iancu a treia parte din venit, cilt va trdi;

hoteiresc ca fondul mosiei M nu se instraineze, nici rd se
ipotee,eze nici de fratemeu Iordache, nici de ora mea Elena,

ci ei a se bucure numai de venit pre cdt vor trl, iar dupd

incetarea lor din viola', mosia M treaccl in staplinirea co-

piilor lor"; i (lac% aeestor clauze, care euprind invederat

doug, legate In plinh proprietate a acelniaq lucru, en obligati&

pentrn legatari de a conservh qi transmite, Cutter' le tfighduete earacterul unei substitutii oprite, declaand cA eontin
un legat de nzufruct In favoarea fratilor Iordathe oi Elena,
oi un legat al nuclei proprietfiti in folosul eopiilor acestora,

aqa /land judeatorii fondului qi-au exercitat dreptul de

interpretare acolo ande nil erh loe de interpretare, chei oriat

de planzibilh, ar fi, in specie, afirmatia lor, in ceeace priveote

presupusa intentie a testatorului, aceasth afirmatie ei n'o

puteau face, de oarece nici termenii actului, nici conseeintile
juridice ce decurg din el nu o justifich. Cas. rom. Bult.
1892, p. 995, 990.

Interpretarea
eonventiilor

qi a legilor.

Regula de mai sus, duph care judeatorul este ehemat a

interpred testamentul numai atunci cdnd termenii lui mint
cel pu(in intunecosi, se aplich nu numai la testamente oi la
conventii, dar ehiar la into rpretarea legilor. Legea, In aderhr,

va fi interpretath, de judeciitori numai atunci and nu este

ciar oi termenii ei lash loe la indoialh. Ala ea este ciar

INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR.

567

dacit

aetului, In faptele i Imprejurarile fieearei cauze, adevarata

intentie a dispunatorului 1).
*i daca vointa testatorului este certa si neIndoelnica, control.' C.
singura chestiune ce se pune (si, In specie, este vorba de duemeaas
o chestie de drept, iar nu de fapt), este acea de a se qti haul de Ptie,43
a so
daca clauza cuprinsa In dispozitie are sau nu caracterul pozti iatiaseKinaitrst;
juridic si legal al unei substitutii oprite. Ssupra ace,stui pina, netfte sau nu
Curtea de casa tie Ii exercita controlul sau, spre a vedea uenaeriac eteortesltt

judeeltorii fondului au facut o apliear: exacta a tutii ficleicoart. 803, dad, au tras eonsecintile legale din faptele con- miRare.

ea nu va fi interpretate, ci spliced', in toatl

rignarea ei.
In cartea preliminare. a codului civil (tit. V. art. 5), existk
In privinta interpretArei legilor, o regule, foarte inteleaptA,
care a fost eliminatA, impreune, cu toate regulele ce figurau
In acea carte. late, cuprinderea ei: :

si precise.,

Quand une loi est claire, il ne faut point en luder la

lettre, sous prtexte d'en pntrer l'esprit".

Laurent, dupA ce reproduce aceastA regule, (tom. I, No. 273,

p. 342, 343), adaoge, urmAtoarele observatii, pe care judecA-

torii ar trebui sli le aibtt vesnic inaintea lor:

Nous voudrions que cette maxime Mt inscrite dans tous

les ouvrages de droit, et qu'elle filt grave dens toutes les
cbaires o l'on enseigne la jurisprudence. Il n'y en a pas
qui soit plus vidente tout ensemble et plus importante; il
n'y en a pas que les interprtes soient plus disposs A, oublier.
Que de fois on se prvaut de l'esprit de la loi contre un texte

clair et formell Que de fois on fait violence it la lettre pour

faire dire au lgislateur le contraire de ce qu'il dit, sous

le prtexte qu'il n'a pas voulu dir ce qu'il a dit rellement1

On contrarie, en dfinitive, la volont du lgislateur, en

ayant l'air de la respecter, et on viole la loi sous couleur

de l'interpreter".
(1) Cpr. Cas. fr. Dreptul din 1907, No. 75, p. 620; Pand. Priod.
1907. 1. p. 247. Vezi si C. Toulouse, Sirey, 1911. 2. 239
(ultimul punct din spetA). Tribunalul Ilfov zice, de asemenea,

pentru a se putek explia si aplich inteun mod logic

dispozitiile unui testament, trebue a se vedeit care a fost
intentia si scopul testatorului, iar nu a se luit, ad litterana
el,

expresiunile ce el cuprinde. Vezi Cr. judiciar din 1902, No. 82,

p. 680. Cpr. o altA sentintA tot a trib. Ilion, Cr. judiciar din
1897, No. 28, p. 221.

568

C. C.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V. S-a VIII.

INTERPRET. SU BSTIT.

statate de ei qi daca au recunoscut dispozitiei ca titlu gratuit

adevaratele sale efecte juridice.
Considerfind, ziee foarte bine Curtea noastrit de casatie,
chestiunea de a se sti dad o dispozitie testamentarA prezintA sau
nu caracterul ori elementele unei substitutii opritA de art. 803
C. civil, este, prin natura sa, o ehestiune de drept, iar nu o chestiune
de fapt; d. dad. apartine Curtei de casatie, in materie de substi-

tutii, A examineze nsii termenii testamentului pentru a remnoaste dad. constitue sau nu o substitutie opritA, i dad. ea si-a
rezervat in totdeauna dreptul de a control in asemenea materie

aprecierile judedtorilor fondului, acest control nu merge ping. In

a intr in discuta faptelor, din care ei dedue, in caz de indoialA
si de incertitudine, intentiunea testatorului, si a reviza deductiunile
lor in aceastA privintA, dud ele nu sunt formal desmintite nici
prin clauzele testamentului, nici prin consecintile juri lice 4i legale
ce decurg din acele clauze" (1).

Cm-tea de casatie a dat deei altadata o solutie greita

once caz prea generala, clnd a decs ca chestiunea de a se
este de fapt
cand ea de- ti dact% un testament cuprinde sau nu o substitutie fideicovine de drept. misara, este o chestie de fapt, rezervat4 exclusiv instantelor
de fond, suverane pentru a o apreci din termenii i clauLele
testamentului (3); caci chestiunea este de fapt numai camd
este vorba de a eereeth, pi-in examinarea qi apropierea clauCazurile cand
chestiunea In

zelor unui testament care a fost intentia dispunatorului

indata ce nu mai este Insa vorba de a se determinh si fix
aceasta intentie, ci de a se decide d tea clauzele actului

cuprind sau nu caracterele unei substitutii fideicomisare,

Cas. rom. Bait. 1904, p. 1760, 1761 si Cr. judicial. din
1905, No. 29, P. 306. Mai vezi Cr. judiciar din 1912, No. 55,
p. 645 (decizie nereprodusA in Bult. Curtei); Cas. fr. Sirey,
52. 1. 169. Cpr. Rpert. Sirey, v Substitution, 587, 602 urm.
deciziile citate acolo; Baudry et Colin, II, 3176; Demo-

lombe, XVIII, 171; Aubry et Rau, VII, 694, p. 322; T.

Hue, VI, 13, P. 25; Boyer, Code civil annot, art. 896,
p. 345; Honnart, Substitutions, p. 162 urm., etc.
Cas. rom, Bult. 1900, p. 666. Mai vezi Bult. S-a I, 1870,
p. 210; Bult. 1877, p. 295, etc.
Cas. rom. Bult. S-a, I, anul 1881, consid. dela p. 763; si
Dreptul din 1881, No. 88; Bult. S-a 1, 1887, p. 527 urm si

Dreptul din 1887, No. 64, p. 507; Butt. 1888, p. 555 si Dreptul

din 1888, No. 50, P. 394; Bult. 1892, p. 209 si Dreptul din
1892 No. 32, p. 252; Bult. 1895, P. 106; etc. Cas. fr. Pand.
Priod. 89. 1. 500; Honnart, Des substitutions, P. 163, etc.

INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR.

ehestiunea devine o chestiune de drept, i Curtea de casatie

este chematl a-i exercith controlul slu.
S'a decis insI el chestiunea de a se t1 daci, printr'un
testament s'a legat lu persoana cuiva numai uzufructul, iar

569

Art. 800.

altuia nuda proprietate (art.. 805, constitue o chestie de

intrepretare a termenilor 1 clauzelor testamentului, lAsatA

la suverana apreciere a instantelor de fond, bine inteles

tand clauzele testamentului nu sunt contrare acestei interpretitri 2)
Tot suverang, este i interpretarea instantelor de fond, Legat con-

tare decide cl o dispozitie nu cuprinde o substitutie fidei-tn:toltef:

comisar, ci un legat conjunet cu drept de sporire pentru iegaPt condieolegatari 2, sau un legat conditional 3, sau once altg,
Cas. rom. Bult. 1895, p. 106; Bult 1900, p. 1145; Bult.
1901, p. 814; C. Galati, Dreptul din 1897, No. 25, p. 196.
Aceastii. din urmli deeizie pune in principiu ei, de eitteori
testatorul intrebuinteaz5, termeni, care nu exprimL ciar eugetarea sa, fitetind confuzie futre uzufruct si nuda proprietate,
judeegtorii fondului pot, interprednd diferitele clauze ale testamentului, sl griseaseI e intentia testatorului a fost de a face

nu o substitutie fideicomisark ci un legat de uzufruct, unei

persoane, si un legat de nudtt.' proprietate altei persoane.
Vezi supret, p. 496 ii p. 575.
(8) Vezi numeroasele decizii eitate de Planiol (III, 3296), prin
care Curtea de easatie a recunoscut de mult instantelor de
fond dreptul de a cerced si de a decide dacil testatorul a
inteles a face o substitutie fideicomisarii. sau un indoit legat
conditional si alternativ, si la deciziile citate acolo, ade:
Cas. fr. D. P. 99. 1. 210 (ca nota lui Lon Michel); D. P.
1908. 1. 477; Trib. pinal qi C. Nancy, D. P. 1905. 2. 336,
etc. Iad care este speta acestei ultime decizii (trib. Epinal
si C. Nancy). 0 persoanA poate A. lese universalitatea bunurilor sale unui prim legatar, spre a se folosl de aceste bunuri
din ziva mortei testatorului, sub eonditie instt ea aeest
legatar sit atingli o virstg determinad, riimnfind ea un al

doilea legatar sit ieh avere in caz dud primul legatar va

murl fnaintea virstei determinate de testator. *i cncl inteun
asemenea legat, aceastii. eonditie se indeplineste, al doilea legatar este, prin efectul retroactiv al indeplinirei ei, presupus el, a avut in totdeauna benefieiul acestui legat. In
asemenes caz, nu exisd substitutie fideicomigarA, pentrudi

nu existX o indoitA transunitere de bunuri si o ordine sue-

ee,ivii. Asemenea legate conditionale au multi'', asemanare Cu

substitutiile fideicomisare; de aceea jurisprudenta le anul,

ticmal.

570

C. c. CART. II!.

TIT. H.

CAP. V.

S-a VIII.

INTERPRET. SUBSTIT.

dispozitie permisit de lege, destul este ea interpretarea lor

Nedenatu-

rares testamentnIni.

Admiterea
validitXtei
testamentului

sa nu fie desmintita. prin Insii terrnenii testamentului (1).

Ramane Insa, bine 1nteles c judeatorii nu pot, sub

cuvant de interpretare, s denatureze dispozitia, cad In

asemenea caz Curtea de casatie va putea, s rectifice i
restabileasca adevaratul caracter al actului
La caz de Indoialii, judecatorii vor admite mai de
graba validitatea testamentului decal nulitatea lui 3), In
altA data. AstAzi, in.A, ea le valideazli aproape

discutie-

Vezi si C. Iasi, Cr. judiciar din 1900, No. 38, p. 305. Vezi
In privinta deosebirilor ce exista futre substitutiile fideicomisare
si legatele conditionale, supra, p. 543, 544. Cpr. Demolombe,
XVIII, 94 urm.; Rpert; Dalloz, Supplment, v Substitution,
83; Rpert. Sirey, v Substitution, 201 urm.; Baudt.y et Colin,

II, 3158 urm.; Laurent, XIV, 440 urm.; T. Hue, VI, 16;

Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 896, No. 300 urm;
Al. Tissier, Legs conditionnels alternatifs et substitutions
prohibes, Retnte trimestrielle de droit civil, tom. II, anul 1903,

p. 743 urm., etc.

(I)

Cpr. Aubry et Rau, loco supra cit.; Cas. rcm. i Cas. fr.
Bult. S-a I, 1887, p. 524 urm. i Dreptul din 1887, No. 64,
p. 507; Sirey, 66. 1. 70.
Vezi supra, p. 170; Cas. fr. D. P. 89. 1. 11; Pand.
Priod. 90. 1. 528; Demolombe, XVIII, 171, in fine, etc.
Cas. rom. Bult. 1901, p. 975. Vezi si C. Bucuresti (motive),
Dreptul din 1887, No. 40 si 67, p. 536; Dre tul din 1876,
No. 33, p. 263 (motive); Dreptul din 1891, No. 26, p. 201
(ultimul considerent); Drepul din 1892, No. 35; Trib. Ilfov,
Cr. judiciar din 1897, No. 28, p. 221; Dreptul din 1910,
No. 49 si Cr. judiciar din acelas an, No. 82, etc.; Cas. fr.
D. P. 89. 1. 69; D. P. 93. 1. 117; Sirey, 94. 1. 501; Sirey,

97. 1. 321; D. P. 99. 1. 209; D. P. 1907. 1, 291; Pand.

Priod. 1907. 1. 247 si Dreptul din 1907, No. 75, p. 620;
Trib. Gap, Gazeta Craiovei din 1890, No. 83; C. Paris,
Pand. Priod. 1901, 2. 340; Thiry, II, 286; T. Huc, VI,
13; Arntz, II, 1704; M arced& III, 469, 475; Demolombe,

XVIII, 157; Tropolong, I, 117; Baudry et Colin, II, 3177;

Laurent, XIV, 488, 489; Aubry et Rau, VII, 694, p. 317,
text si nota 45; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts,
IV, 705, p. 370, text si nota 5 (ed. Crome ; 693, p. 298
(ed. Anschtitz); Boyer, Code civil annot, art. 896, p. 345;
Roliand de Villargues, Rpert. v Substitution, No. 49; Beltjens,

III, art. 890, No. 2 si 59; Pand. fr., v cit., 10207 si 10286,
10287; Rpert. Sirey, v Substitution, 589 twin.; Michaux,
Testaments, 1451. Vezi p. 172, 173, 177, 278, 554, 570, 600, etc.

INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR.

571

baza principiului cunoscut: Interpretandus e,st actus potius

ut valeat, quam ut pereat (1).
Solutia, dreptului actual este cleci diametralmente setniositneuteoiialictrartE
opusit celei admisit altit datA, cAci atilt In dreptul roman
cAt si In dreptul nostru anterior, substitutiile fiind vitzute solutiei ad-

cu favoare, pentruca eran cel mai bun mijloc de a pAstr, missaladaasplendoarea numelui ci averile in familii 2, judecAtorii erau
ci trebuiau sit fie dispugi a recunoagte unei dispozitii caracterul unor asemenea substitutii, pentru a face ca vointa
testatorului
producit efecte si BA, poatI fi executatit.
Astitzi, substitutiile fiind oprite, o asemenea interpretare nu
si-ar mai atinge seopul, pentrucl ea ar tinde tocmai la nimicirea
vointei defunctului 3 .
Asa dar, pe cAnd In dreptul anterior, substitutiile Substitutii
conjecturale, adectl intemeiate pe simple prezurnptii, care laidtuitell:
rezultau din interpretarea vointei testatorului, erau admise, tor in dreptui
astitzi nu mai pot fi admise, c elementele substitutiei actual.

oprite nu pot sit rezulte deck din clauzele actului care

o cuprinde .
Chestiunea interpretArei substitutiilor ne aduce a vorbi Substitutii
pn
despr6 ceeace altldatil se numi o substitutie compendioasd, eomee.dioas

adeel care puteh fi privitg fie ea o substitutie vulgarg, fie

ea o substitutie fideicomisarl, quia sub compendio verborum
plures continent substitutiones 5 . Vezi infra, p. 600 .
Vezi L.

13, Dig., De rebus dubiis, 34, 5, unde se zice:

Quotiens in actionibus, aut in exceptionibus ambigua oratio est,

commodissimum est id accipi, quo res, de qua agitur, magis

valeat quam pereat". Cpr. art. 978 C. civil si art. 736 C.

Calimach, unde se ziee : In cele ingiiimate intclegerea envintelor trebue a se tiilcul cu plecare spre bunatate". Vezi
supra, p. 172, 173, 278, 496, 554, 670 si infra, p. 600, 625.
Vezi supra, p. 510.
Cpr. Toullier- Duvergier, Le droit civilfranpis, III, partea I, 25,
in fine, p. 17.

Cpr. Toullier, loco supra cit.; Duranton, VIII, 69; Laurent,

XIV, 486, 487; Miellaux, Testaments, 1452, p. 227; Demolombe, XVIII, 158, 159; Coin-Delisle, op. cit., art 896,
No. 36, p. 50; Honnart, Des Subetitutions, p. 157 nrm.;
Pand. fr., yo cit., 10284, 10285; C. Bordeaux, Pand. Priod.
88. 2. 295, etc.
Cpr. Planiol, III. 3298; T. Hue, VI, 34; Troplong, I, 119;
Aubry et Rau, VII, 694, p. 309, nota 25; Baudry et Colin,

c. c.CART. III.

672

TIT. II.CAP. V.Sa VIII. INTERPRET. SUBSTIT.

In dreptul anterior, o asemenea substitutie se interprea

In sensul unei substitutii fideicomisare, pentruet aceste substitutii eran vAzute Cu favoare. AstAzi, substitutiile fideicomisare fiind oprite, trebue stl se admitzl, princiriul contrar,

Deoseb. tntre
ch. vechiu
a r. actua.lgi

pentruet altfel s'ar nimici vointa testatorului. Astfel,

testatorul a zis: las toata, averea mea lui A, iar tu caz

de moarte a acestuia, o las eppiilor BM", asemenea dispozitie trebue, In lipsa unei intentii contrare din partea testatorului, sl fie interpretattt In sensul unei substitutii vulgare,
adecI et testatorul a tnteles a institul pe copiii lui A numai
pentru cazul cAnd acesta ar fi murit tnaintea lui (art. 804,
iar nu In sensul unei substitutii fideicomisare, adec cit testatorul ar fi Inteles a litslt itverea sa lui A, cu obligatia CA
el s'o pitstreze in tot timpul vietei sale i, la moartea sa,
s'o remitl copiilor supravetuitori art. 803 (1 .
Tot ca o substitutie vulgarA, va trebui sil, fie consicleratI, In lipsa unei intentii contrare a testatorului, i

dispozitia prin care el ar fi zis: las toat5, averea mea lui

A, iar dacd el ?zu se va alszltorl, o las lui B"; cici, dupit
toate probabilitAtile, testatorul a Inteles prin ace-astl clauzit
ea A 0, nu sil, cAdttoreascl irt timpul vielei testatorului .
Dael, InsI testatorul a tnteles cit legatarul instituit In

primul ordin O. nu se clsItoreascA, nu numai In titnpul

vietei sale adecl a testatorului), ci i In urna mortei sale,
atunci di3pozitia ar fi o substitutie fideicomisarl .
Cu alte cuvinte, judeeitorii or puteh i, In asemenea
caz, sit vadl In dispozitie o substitutie fideicomisarit i s'o
II, 3178; Jos Tavares Bastos, 0 testamento feito pelo proprio testador, p. 76, 77 (Rio-de-Janeiro, 1911), etc.
Baudry et Colin, II, 3178: Demante et Colmet de Santerre,
IV, 14 bis; Troplong, I, 114, 119 um.; Demolombe, X\ III,
161 urm.; Pand. fr., y cit., 10289.
Vezi ins& Laurent,
XIV, 490.
Tot astfel, stint cl nu intruneste elementele unei substitutii
fi leicomisare urmtoarea
las averea mea eutArui
substituesc pe cutare". Vezi supra, P. 626. Cpr. Aubry
et Rau, VII, 694, p. 309, text Ili nota 25.
Cpr. Bandry et- Colin, loco cit.; Demolom be, XVIII, 162;
C. Montpellier, D. P. 80. 2. 115; Sirty, 80. 2. 167. Vezi gi
infra, p. 596.
Demolombe, loco supra cit.

INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR.

573

anuleze, daca din diferitele clauze ale testamentului, iar nu

numai din prezumptii, ar rezulta, ea testatorul a Inteles a face

un act nul, clici un act nu poate nici Intiun caz sa fie

interpretat In contra vointei aceluia dela care el emana
Cat pentru clauzele a Ind urrnatoarea cuprindere: las Chestie de inaverea mea lui A, iar dacti el za muti, Ara copii, o las lui tentttrliTtaB", ele au fost considerate, dupa Imprejurari, cand ea substitutii vulgare, dud ca substitutii fideicomisare; pentruca
dael testatorul a Inteles ea instituitul st mom/ Inaintea lui,
adeca Inainte de a primi averea, substitutia este vulgara, pe
and ea este, din contra, fideicomisarit, daca testatorul a
luteles ca instituitul sa moara dupa (Jamul i In urma
primirei averei legate. In acest din urma caz exista,
adevar, doi gratificati i o ordine succesiva .
Regula de interpretare este, In aceasta privinta, foarte
judecatorii vor apreca care interpretare se apropie
mai mult de termenii actului i de intentia testatorului,
mentinand dispozitia ea substitutie vulgara numai la caz
de mare Indoiall (3).

Cazul and

exista mare
Mentinerea
substitutiei.

OTauza urmatoare: las averea mea lui A i copiiior LasaTett

averei sale
sdi, sau: fi copiilor ea de sex bdrbtitese", va constitui de unei
persoane
cele mai multe ori o substitutie vulgarii, sau o substitutie copiilor BILL
conjuncta,, ALA de eazul cand din testament ar rezula
te,statorul n'a voit sa cheme pe copii In lipsa tatalui lor,
sau de odata cu tatal lor, ci ea tatal, la moartea lui, sa le
transmita averea legata (4).
Dacii am zis: instituese pe cutare fi pe copiii seti", este
evident ca nu existit fideieomis, adeca, substitutie fideicomisuit, zice Th6venot (s), pentrucii, nimic nu indica o ordine
Cpr. Pand. fr., yo eit., 10289; Laurent, XIV, 490, etc.
Yezi in sensul unei substitutii vulgare, Pand. fr., 10293 urm.;

Troplong, I, 123; Cas. fr. D. P. 64. I. 213; C. Montpellier,

D. P. 80. 2. 115; Sirey, 80. 2. 166, etc., iar mn sensul unei
substitutii fideicomisare, vezi Pand. fr., y cit., 10300 urm.
si antoritatile citate acolo.
Cpr. Laurent, XIV, 492 urm.
Pand. fr., e cit., 10308; Troplong, I, 112; Merlin, Quest. de
droit, yo Substit. fidgicommissaire, 3, tom. VIII, P. 6 urm.
(ed. a 4-a din 1830). Cpr. Rolland de Villargues, Rpert.,
y Substitution, No. 45, 46.
(3) Thvenot, Substit. prohibes, p. 71.

Liberalitate
conjuncia.

674

C. c.CART. 111.TIT. II.CAP. V. S-a VIII.INTERPRET. SUBSTIT.

succesiva. Taal qi copiii sunt, In specie, gratificati In mod

conjunct, ordine simultaneo, pentru a veni i a Imparti
Impreuna averea legata.

Daca testatorul a zis: instituesc pe cutare $au pe

copiii sal", exista iar4 o substitutie vulgara In folosul
copiilor (1).

Ce trebue al decidem In prnta clauzei prin c,are

Altai libera-

litate con-

janctl.

daruitorul sau testatorul ar fi zis: las averea mea lui A

fi copiilor sdi, care se vor na fte". Ilaspunsul este foarte
simplu Fie cis, asemenea dispozitie a fost facuta prin

donatiune, fie prin testament, ea este valida ca dispozitie

conjuncta (3), atat In privinta tatalui cat i a copiilor
nascuti sau macar conceputi In momentul facerei dona-

tiunei sau mortei testatorului. Ciit pentru copiii nenilscuti

0 nici

conceputi In ace] moment,

dispozitia nu-qi va

produce efecte cleat In privinta tatalui, ea neavand fiinta

In privinta copiilor (art. 808 3).
Substitutie
In privinta clauzei prin care s'ar fi zis: instituesc
vulgarli eau m'',tenitor pe A, iar dupti dcinsul, pe copizt suz , ea n'ar
fideicomisa* '`-'i
&pi impre- mai constitui astazi o substitutie fideicomisara, dupit cum
jar/iri,
erh In vechiul drept francez ' . ci o substitutie vulgara,
dada, bine Inteles, testatorul ar fi voit a institui pe copii
In lipsa parintelui, ca,re ar fi murit Inainte de a prim'

averea legatl, lar nu dap, ce parintele a primit acea avere,

aci atunci ar exist& o Indoita liberalitate i, plin urmare,
o substitutie fideicomisara (5).

Tot ca o substitutie vulgar va fi considerata, In ge-

substit. yuigarli.

(9 Rolland de Villargues, op. cit., qi v0 cit , No. 47. Cpr. L. 124,

Dig., De verb. signifieatione, 50, 16.
Vezi auprec, p. 542.
Pand. fr., v cit., 10310, 10311; Troplong, I, 113, etc.,
Jata, In adevar, cum se exprima asupra acestni punct Threnot.
Dacil, am zis: instituese pe cutare si, dupc1 el, pe copiii 8
existri. fideicomis, fiinda, In specie, copii sunt chemati a culege
averea In urma tatttlui lor, iar ni data Cu el. Tot astfel,
existit fideicomis, dacl am zis: .instituese pe cutare fi pe
moftenitorii edi', fiindett. gratifientul In prima riind trebue
sri, moarg pentru ea mostenitorii sii s enleagii. averea legatA.".
(6)

Vezi i Merlin, op. si loco supra, cit., p. 8.

Pan I. fr., iP cit., 10312; Troplong, I. 114; Rolland de
Vil largues, Sub3tit. fideicommiesaire, 161, etc.

EFECTELE OPRIREI SUBSTITUTIILOR FIDEICOMISARE.

575

nere, qi elauza prin care testatorul ar fi zis: las lui A

-cutare parte din averea mea reversibila asupra capului soVei sale i a copiilor sai" (i).
In fine, se poate intampla ea o dispoziVe sa fie ata.cata ca cuprinzand o substituVe fideicomisara i, In realitate,

.ea sa nu constituiasca decat nn drept de sporire Rau de

neseadere intro colegatarii aceluiaq lucru (art. 929 (2). Tribunalele vor aprecia, in asemenea caz, care a putut fi intentia testatorului. Totul este deci o ehestie de inten0e (9.
Efectele oprirei substitutiilor fideicomisare.
substitutiei 0 a institutiei.

Art. 929.
inAtpe nr et iceiie rteeas_

tatomini.

Nulitatea

Legiuitorul actual fiind mai scrupulos i inai sever deeAt Anutarea in-

revolutionar din 1792, nu se multumete de a opri

-substitutiile fideicomisare, ci voind a asigurn, eficacitatea
-acestei proibitii, anuleaza nu numai sarcina de a pastr i
-de a remite, ade,cii, substitutia, dar 1 institutia Meal In
folosul primului gratificat, tam quad institutum, qualm. quad
-acel

,substitutum (4).
Motivele acestei

dispozitii care,

dupa expresia

lui Motivele die-

Coin-Delisle, au de scop taere,a raului din radacina (5), sunt

-urmittoarele: 10 anularea substitutiei fArit anularea instituiei ar fi atribuit instituitului, In contra vointei dispuna-

torului, proprietatea definitiva a bunurilor (Unite sau legate, pe elnd el n'a Inteles sit-i confere deck o proprietate
vremelnia 6); 20 prin aceastl jumItate de mlsurg, adm isI,
-atat de lege,a revolutionara din 1792 (7) cat i de art. 900
C. Paris (I Dec. 1827), Rpert. Dalloz, v Substitution, 100.
Considerentele acestei decizii sunt reproduse in Pand. fr., y cit.,

10313. Vezi infra, p. 595.

Vezi i supra, p. 496 qt 669.
(2) Cpr. Pand. fr., y cit., 10330 urm.
(5) Cpr. C. Iai, Cr. judiciar din 1902, No. 26, p. 219.

(5) Le lgislateur a proportionn la vigueur du remde a

l'opininifitret du mal", ziee un alt autor. Vezi Bertauld, Quest.
pratiques et do-trinales du code iVapolgon, I, 453, p. 367.

-(6) Vezi supra, p. 535.

1(7) Vezi supra, p. 514, ad notant.

santibtustitueittia.

pmozairesiusde

576

C. C.CAR. III.TIT. II. CAP. V.S-a VIII.EFECTELE OPRIREI SUBSTIT.

din codul italian (1), s'ar fi compromis din capul locului

rezultatul proibitiei, pentrucit cei mai multi ar fi &cut dispozitii cu sarcina de a pgstrh i de a remite altora, Milijduind el instituitul va executh sarcina, considertind ea o
datorie de contiintA respectarea i executarea vointei dispunAtorului; 3 in fine, se mai poate invoci tli imposibilitatea
de a se puteh divide cele doug liberalitAti, PAJA a se interverti vointa testatorului.
Considerand, zice Curtea de casatie, ea eeeace a determinat
pe legiuitor sIt pronunte nulitatea dispozitiei facuta In violare&
art. 803 C. civil, atIt In privinta substituitului cat si In privinta
grevatului, a fost: 1 ca proibitia n'ar fi fost eficace,, daca s'ar fi
luat lucrul substituit numai substitnitului, iar nu si din mana grevatului, care din pietate catre testator ar fi preferat sii, respecte
mai bine vointa aeestui din urma decit proibitia legei; si 2 imposibilitatea de a se divide cele doug liberalitati, frt.ra a se intervert1
vointa testatorului; ca acestea fiind ratiunile si motivele esentiale
ale legei, este evident a legatarul se va gasl futre douit datorii elmtrare, adeca datoria ce-i impune legea de a considera de nula dispozitia grevatit de substitutie si datoria ce-i impune testatorul de
a o executa; si In cazul cand va fi Insarcinat a conserv si a remite
un obiect particular al succesiunei; el imposibilitatea de a se scinda
cele dona liberalitati este Intemeiata pe un interes de o ordine
superioara, lar un pe vointa presupusa a testatorului; de unde

urmeazi eit voluta autorului testamentului este neputincioasa fu

contra vointei legei, etc." (2).

Cel mai bun mijloc de a faee ea oprirea substitatiilor

fideicomisare sti-vi producg, efectul aqteptat, ea deci de 9,
anulh dispozitia in intregimea ei, ceeace legea a Eli fileut (3).
C. italian.
Art. 900.

(') lata cum se exprima art. 900 din codul italian: Nulitatea.
substitutiei fideicomisare nu va vittama inteun nimio *silditatea institutiei san legatului (non reca pregiudizio alla.
validita dell'instituzione d'erede o del legato) cu care aceast&
dispozitie este unita; ea va face fusa ea toate substitutiile sli.
fie caduce, chiar acele din primul grad". Vezi fneat privaste

apararea ideei cuprinsit In acest text, ca institutia ar trebul

sa ramtie valida, Bertauld, Questions pratigues et doctrinales,

ete, I, 452 urm., p. 366 urm. V6zi qi supra., p. 614.

(2) Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1881, p. 764 si Dreptul (lit}
1881, No. 88, p. 724. Cpr. Bandry et Colin, II, 3881. p. 556.
(ed. a 3-a); Rpert. Sirey, v Substitution, 626, etc.
(8) Cpr. Thiry, II, 287; Planiol, III, 3280; Baudry et Colin, II,
3181; Laurent, XIV; 506, 519; Demolombe, XVIII, 173, 174;

EFECTELE OPRIREI SUBSTITUTIILOR FIDEICOMISARE.

577

Din cele mai sus expuse rezulta a eat institutia cat

si substitutia vor fi astazi nule, cu toate ea, testamentul ar
fi fost facut sub legea veche, unde substitutiile erau vazute
cu favoare, dacit suceesiunea s'a deschis sub legea noua, (1).

Substitutia va fi Insa valida data atat instituitul cat

si substituitul au murit sub legea veche (2).
Aceasta nu este decat aplicarea principiului nestramutat Succesinnile
se reguleazi
eit sucee,siunile se- reguleaza dupit legea In vigoare In mo- dupii,
legea in
mentul desehiderei lor (3 ; caci, pang, la aceasta epoca, mos- vigoare in
momentul
tenitorul nu itre un drept eastigat, ci numai o simpla expec- deschiderei
lor.
tativa, pe care legea noul poate totdeauna s'o modifice (4).
Regula art. 803, care anuleazit Intreaga dispozitie nu Caznrile nand
regula care
se apnea, Ins& de cateori mostenitorul ab intestat al dispu- anuleazil,
Innatorului joaca un rol In substitutie, fie ea grevat, fie ea treaga dispoeste neasubstituit, fiindca legea, nu conferit unui mostenitor mai zitie
plicabilli.
depitrtat, ca sanctiune a substitutiei, dreptul de a cere nulitatea substitutiei si de a se folosi de beneficiul ei. In adevar,
dacit un mostenitor este grevat, el va lua, bunurile autorului

situ cu toate el este liberat de sarcina de a executh subatitutia. Dael el joaeit rolul de substituit, nulitate,a dispozitiei 11 va face sit primeaseit imediat bunurile substituite,
In calitate,a sa de mostenitor legitim; de aceea, art. 803 nu
pronunta nulitatea institutiei si a substitutiei decal in privinfa donatarului, a eredului numit fi a legatarului, nu

inset fi tn privinfa moftenitorului ab intestat (5.

Troplong, I, 164; Arntz, II, 1705; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 7; Acollas II, p. 620; Bertauld, Quest. pratiqua et doctrinales du code Napolion, I, 450 urm. ; Pand. fr.,
vo cit., 10543; Beltjens, III, art. 896, No. 61 nrm., etc.

(,) Trib. Argea, Dreptul din 1882, No. 23; C. Bucureti ai Cas. rom.
Dreptul din 1884, No. 69; din 1886, No. 14 ai din 1887, No. 11;
Bult. S-a I-a, anul 1880, p. 104. Cpr. ai Cas. fr. D. P. 58. 1. 308.
Vezi supra, p. 539, ad notam, in fine qi tom. I, p. 101, 102, text

vi. nota 3 (ed. a 2-a). Cpr. Demolombe, I, 49; Arntz, I, 57;

(2)

(8)

Baudry et Foureade, Personnes, I, 165, in fine; Anbry et Rau,

I, 30, P. 124 (ed. a 5-a) ai toti autorii.
Cpr. Trib. Snceava, Dreptul din 1890, No. 27.
Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 49, 50 ai
antoritAtile citate acolo.

Vezi deciziile citate in tom. I, al Coment. noastre, p. 98,

nota 1. Cpr. Aubry et Ran, 1, BO, p. 115 (ed. a 5-a).
(9 Demolombe, XVIII, 175; Demante et Colmet de Santerre,
(4)

65105

37

578
Proibitia
art. 803 nu
poate fi restrnsL

frainsii peste

C. C.CART. nt Tu.

V.S-a VIII.EFECT. OPRIREI SUBSTIT.

Proibitia edictatA, de art. 803, Hind foarte riguroasl,

nu poate fi restrAns5, In aplicarea ei, dupg cum nu poate
fi lilting In afarA de limitele ei. Legea anulAnd, In adevAr,

marginele ei. numai

dispozitia afectatA de substitutie fideicomisarA, dispo-

zitia, neating de aeest viciu rAmane In picioare. Astfel,

dacl, am instituit pe A legatarul meu universal, obligAndu-1

a pAstr, i a remite, la moartea lui, casa mea din Iai lui

B, dispozitia universall nu este null, fiindcl nu este afectatA, de substitutie. In adev1r, substitutia neavAnd de obiect
declt casa mea din Iai, dispozitia fActutA, In privinta casei
atAt lui A 61 i lui 13 este lovitA, de nulitate, i casa mentionatA va apftrtine motenitorilor mei ah intestat. Cat pentru
institutia universall fAcutl, In favoarea lui A, ea rAmAne
valid peltru toatl coals ItA avere C . Utile per inutile non
vitiatur 2 .
Aweaqi solutie ar fi aplicabilA i In cazul cAnd testamentul sau donatiunea, In loe de a cuprinde o singurit dispozitie, din care o parte numai er:t grevatA de substitutie,
ar cuprinde mai multe dispozitii, din care unele ar fi grevate
de substitutii, lar altele nesupuse sarcinei de a pitstri i de

a restitul.
Astfel, dacl, a fi instituit pe A legatarul meu universal, cu obligatia de a Ostr-1, i de a remite, la moartea
sa, universalitatea bunurilor lui B, &and In acela timp
un legal particular lui C, nulitatea legatului universal fltcut
lui A i lui B n'ar atrage nulitatea legatului particular
fAcut lui C, pentrucg ambele dispozitii sunt independente
una de alta, ci. i cum ar fi prevAzute In doug testamente
deosebite C

IV, 10 bis I; Bertauld, op cit., I, 456; Pand. fr., e cit.,

10544. etc.

Thiry, II, 287; .A.rntz, II, 1706; Baudry et Colin, II, 3187;
Demolombe, XVIII, 179; Laurent, XIV, 507 win.; Aubry
et Rau, VII, 694, p. 323; Troplong, I, 165, 166; Pand. fr.,
y cit., 10547 urm.; Maread, III, 471; Cas. fr., C. Dijon,
i C. Iai, Pand. Priod. 95. 1. 427; Pand. Priod. 96. 2. 97
(eu nota lui Fr. Cieny); Cr. jucliciar din 1902, No. 26, etc.
L. 1 5, in fine, Dig., De verborum obligationibus, 45, 1.
Cpr. Demolombe, XVIII, 178; Laurent, XIV, 511; Troplong,

I, 164; Arntz, Anbry et Rau, loco cit. Vezi C. Iai i

Dijon, Dreptul din 1881, No. 80; Pand. Priod. 96. 2. 51.

EPECTELE OPRIREI SUBSTITITTIELOR PIDEICOMISARE.

579

Se poate IntAmp% ca institutia sl fie fleutl printr'un cazul and

institutia e
testament, iar substitutia, prin altul si, In asemenea caz, tleutA
prinintreaga dispozitie va fi null, adecl atk institutia cat i tr'un testaiar subsubstitutia, dael, In spiritul testatorului, ambele dispozitiiment,
stitutia prin
altul.
nu formeazg, deck un tot indivizibil (I).
Dacl rezultA Insl din Imprejuretri el testatorul n'a
Inteles a revock testamentul anterior win cel posterior,
care cuprinde sul stitutia, institutia prevlzutl In primul testament va rImAnek valida, i numai substitutia din al doilea
testament va fi null (2).

Institutia f/-titl prin primul testament ar rlmlnek de

asemenea validl, dael al doilea testament, care cuprinde
substitutia, ar fi nul, de exemplu: pentru lips de forme,
fiindcl, In asemenea caz, al doilea testament se considerI
ea qi cum n'ar fi avut niciodatl fiint1(3).
Chestiunea p ire a fi IndoelnicA atunci cand institutia
este nul qi substitutia valid/. Insit se admite, cu toate
aceste4, eit, In caz de nulita,te a institutiei, substitutia se
considerl ea o Iiimalitate directl, pentrucI nulitatea uneia
din dispozitii nu pate al atrag/ militatea celeilalte (4.
La caz de substitutie prin testament se poate Intilinpl emu' eind

ca una din cele &Mt liberalitlti al devie caducii prin duonnax di ii bn e

moartea instituitului sau a substituitului, Intamplatl, In ti este ea-

:1,4311 ?

timpul vietei testatorului, In care caz substitutia nu-i mai are

fiint.1, fiindel nu mai exist/. deck o singurl liberalitate. In

caz de a mull substituitul Inaintea testatorului, substitutia
cade, iar institutia minkne validI, ca una ce este valabill

Fin ea. Insll. Diet s'ar Intkmplk ca instituitul sl moarI

Inaintea testatorului. substitutia va subzisth ea liberalitate
directl 5).
Q) Opr. Arntz, II, 1706; Laurent, XIV, 512; Demolornbe, XVIII,
177; Aubry et Rau, VII, 694, p. 323; Beltjens, III, art. 896,

No. 68 bis; Cas. fr. Pand. Priod. 90. 1. 60, etc.

Cpr. Laurent, XIV, 512; Pand. fr., e cit., 10558, in fine.
Cpr. Laurent, XIV, 513; Demolombe, XVIII, 182; Pand.
fr., e cit., 10565, etc.
Vezi Laurent, Demolombe, loco eupra cit. Cpr. Pand. fr.,

0 cit., 16564; Aubry et Rau, VII, 694, p. 324, nota 65, etc.
(a) Laurent, XIV, 514; Demolombe, XVIII, 184; Duranton, IX,

549; Aubrv et Rem, VII, 694, 9. 324; Pam]. fr., 0 cit.,

10566, etc.-

du"'

580
Cazul unc
substitutii
conditionale.

C. C.CART. III.TIT. ILCAP. V.S-a VIII.EFECT. OPRIREI SUBSTIT.

Tot astfel, In caz de substitutie conditionalg, institutia

va fi validg, dad, se qtie Inc. din timpul vietei testatorului

cl conditia, sub cam substitutia a fost flcutg nu se mai

poate Indeplini. In adevgr, dispozitia neexistand dealt la
moartea testatorului, la aceastg, epocg a doua liberalitate

nu mai are fiintg, fiindcg conditia sub eare ea a fost flcutg

nu se mai poate Indeplini (1).
PIng, acum am presupus cl cauza caducitAtei s'a
Cazul and
cadncitatea produs In timpul vietei testatorului. Dacg ea s'a produs In
s'a produs In
urma mort,ei urma mortei sale, caducitatea, care ar face ea una din libetestatorului. ralitati sg rganfie alit efecte, nu poate sg. facg ca cealaltg
sg, rgmAe validg. Astfel, In caz de moarte,a testatorului Ina-

intea instituitului qi a substituitului, renuntarea unuia sau

altuia la liberalitatea sa nu poate aye& de efect validarea
celeilalte liberalitgti, pentrncg atat institutia cgt i substitutia sunt lovite de o nulitate absolutg, adecg aunt inexistente, aqa cl nici instituitul, nici substituitul nu mai are
la ce renunth (1.
aIt pentru renuntarea ce instituitul sau substituitul ar
Pact Bussesoral.
face In timpul vietei testatorului, ea ar fi null ea una ce
ar cuprinde un pact succesoral oprit de lege (3).
Efectele caCaducitatea uneia din liberaliati, produsg In timpul
ducitittei In- vietei testatorului prin moartea instituitului sau substituitimplatli jn
timpul vietei tului, face, din contra, ca c,ealaltg liberalitate al fie validit,
testatorului. pentrucl dispozitia nefiind Meg deschig, de oarece presupunem el testatorul se glsegte Ineg In viatg, nu existit ili nu
Clauzli, penail,.

poate sg, existe substitutie tocmai din cauza mortei unuia din
gratificati, In timpul vietei testatorului. Laurent, XIV, 516.
Legiuitorul oprind, dupg cum qtim, substitutiile fidei-

comisare pentru consideratii de ordine publicl (4), de aici

Pand. fr., e cit., 10569; Laurent, XIV, 515.

Vezi insI
Marcad, III, 466.
Cpr. Laurent, XIV, 516; Demolombe, XVIII, 185; Aubry

et Rau, loco cit., p. 325; text Ili nota 68; Pand. fr., 0 cit.,
10571, etc.

(8) Vezi asupra pactelor succesorale, care eran oprite ri sub

codul Caragea (Dreptul din 1893, No. 60), tom. III, partea II,
al Coment. noastre, p. 314 urm. Cpr. Laurent, loco supra cit.
Mai vezi asupra pactelor succesorale, M. Pavanu, Les pactes

sur succession future (tea, Paris, 1907).

(4) Vezi supra, p. 514, 515. Cpr. Laurent, XIV, 519.

EFECTELE OPRIREI SITBSTITITTIILOR FIDEICOMISARE.

581

rezulta cit dispunatorul nu poate sa nimiceasca printr'o

ekiuzg. pena la dreptul motenitorului de a cere anularea

substitutiei fideicomisare facuta de dhnsul (1). Astfel, ar fi
null clauza prin care testatorul ar fi zis: las toata averea
mea lui A, daca inotenitorii mei vor atach testamentul meu

0-1 vor anulh ca facut In violarea art. 803" (2).

Un testator n'ar puteli, de asemenea, sa lipseasel pe
un motenitor de drepturile sale, prin mijlocul unei clauze
penale, qi sa-i ridiee, In totul sau In parte, foloasele ce-i
conferit legea, declarand incesibil, In tot timpul vietei sale,
uzufructul bunurilor ce i se cuvin Inteo succesiune (5).
Se decide Ing, eu drept euvant, ca este valida clauza
penal. Inscrisa Intr'un testament, de chteori ordinea publica
nu este la mijloc(5) qi de cateori nu se ataca rezerva moqtenitorilor (5).

Nimic n'ar Impedich, de asemenea, pe dispunator de a

prevedek, pentrn cazul cand dispozitia sa ar fi atacata qi

anulata In baza art. 803, ea donatiunea sau legatul, acute
In primul ordin, sali produca efectele lor.ca liberalitati pure
i simple, facute primului gratificat, WI nicio sarcina, sau

ca donatiunea ori legatul facute In al doilea ordin, A, fie

mentinute ca liberalitati directe, institutia Rind tearsa Cu
desavirlire. In adevar, prin asemenea elauze. dispunatorul,
(') , Nemo cavere potest ne leges in suo testamento locum habeant.

(L. 65, Dig., XXX, De legatis I).

(2) Planiol, III, 3288; Arntz, II, 1707; Demolombe, XVIII,
187, 283; Laurent, XI, 475 si XIV, 518; Baudry et Colin,

II, 3197; T. Huc, VI, 28; Duranton, VIII, 94; Anbry et

Rau, VI1, 694, p. 326; Mass-Verg, Ill, 465, p. 188,
nota 28; Troplong, I, 265; Rpert. Sirey, v Substitution,
683 urm. si 820; Pand fr., y cit., 10572; Beltjens, III,

art. 890, No. 77; Rpert. Dalloz, Supplment, v Substitution,

162; C. Nancy, Sirey, 72. 2.71; D. P.72. 2. 164; C. Paris,

D. P. 76. 2. 83, etc.
(8) Trib. Coulommiers, Pand. Priod. 1904. 2. 335.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 196, 197
si tom. III, partea II-a, tabla analitia, v Cauzii, penalei si
trimeterile acute acolo. Mai vezi Revue trimestrielle de droit

civil, tom. IX, anul 1910, pag. 866, 867 si Cr. judiciar din
1913, No. 63 (Cu observ. noastrI). Vezi si supra, p. 137.
Vezi tom. IV, partea I-a suscitat, tabla analiticit, vo C/auzcl
penald si trimeterile acute acolo.

Validitatea
clauzei penale.

582

C. cw.CART. 111.TIT. 1I.CAP. V.S-a VIII. DOVEDIREA SUBMIT.

departe de a voi sit asigure executarea unei dispozitii nule,

a manifestat, din contra, vointa de a se conformh legei, Ili dei

In asemenea caz, motenitorii nu au interes de a atacit substitutia, totusi acest interes apartine grevatului sau instituitului, pentru a face st se anuleze sarcina de a conserva i
de a remite, spre a putea pitstra liberalitatea pentru totdeauna (I

Dovedirea substitutfilor fideicomisare.

Dr. roman qi
dr. vechiu
franeez.

till1 et, atilt la Romani at i In dreptul vechiu francez,

substitutiife ficleic )misare fiind vitzute cu favoare1 interpretii
recunoteau existenta, lor, Intemeindu-se numai pe simple pre-

zumptii sau conjecturi, ceeace erh, foarte abuziv, pentruct

de multe ori vointa judeciitorului Inlocuia pe ace,a a testatorului. Cujacius a combgtut acest abuz, (hind conjecturilor calificativul meritat de mendacissinta. Art. 19 al ordonantei din 1747 a de-sfiintat substitutiile conjecturale, Ms
judecttorii totu,i au continuat a se referl la conjecturile din
textele dreptului roman (2.
Dovedirea
Acest 'twill ne inai fiind cu putinttl astgzi, se admite
substitatiilor
In
genere,
si cu (kept cuvfint, cg, dovada unei substitutii
in dreptul ac_
tual. Contro- oprite nu poate st rezulte deck dintr'un act redactat In
versa.
forma unei donatiuni sau unui te,stament, iar nu din scrisoli misive, prezumptii, martori, mg' turisire, juramAnt. etc. 3

(') Cpr. Thiry, II, 268; Arntz, II, 1707; Pan I. fr., v Don. et
testaments, 10574; Laurent, XIV, 517; Demolombe, XVIII,
188 urm. ; Maread, III, 407; Mass-Verg. III, 465, p. 188,

Baudry et Colin, II, 3198; Cas. fr. D. P. 66. 1. 37; Sirey,

66. 1. 72. Contra: Duranton, VIII, 94; Aubry et Rau, VII,
694, p. 326. Cpr. Cas. fr. D. P. 63. 1. 43; Sirey, 63. 1. 233.
(2) Vezi Van Isghem, concluzii puse tnaintea Curtei de apel din
Gaud, In calitate de procuror general. La Flandre judiciaire
din 1900, No. 22, p. 338.
(8) Rpert. Sirey, v Substitut:on, 735 urm.; Baudry et Colin,

II, 3210, 3212; T. Hue, VI, 31; Dnranton, VIII, 63; Mar-

ead, III, 469; Laurent, XIV, 522; Aubry < t Rau, VII, 694,

pag. 328, text

si

nota 77; Thiry, 11, 289; Arntz, II, 1708;

Rolland de Yillargues, Substitutions prohibes, 297, 350, 351

si Rpert. du notariat, v Substitution. 81 urm.; Bdarride,

Du dol et de la fraude, IV, 1623; 1lonnart, Substitutions,

DO VEDIREA SUBSTITUTHLOR FIDEICOMIS 1 RE.

583

Aceastg regal/ nu sufere exceptie, caaform principiilor Art. 1198, 40.

generate, cleat In caz .de perderea sau distrug area actului din
care rezultg substitutia (art. 1198, 40). In asemenea caz,
perderea fortuitg a instrumentului probator va puteh fi stabilitit prin once dovezi i aceastg probg va aye& de consecintg stabilirea a lnsg substitutiei cuprinsg In acel act (1).
CAt pentru obligatia de it pgstr i de a remite, con- Oblig. verba%

tractatg de donatar sau legatar In mod verbal, ea nu are

nicio valoare, pentruel nu este obligatorie (3.
Rganape bine Inteles cit dovedirea substitutiei fideico-

de. a pi's. tr

li remite.
Art. 1169.

misare incumbg acelui care o invoael i Pare vrek sl se

foloseascg de nulitatea ei art. 1169 3).
Aa dar, pentru ci. o substitutie fideicomisarg sg poatg Dovedirea
fi anulatg de justitie, ea trebue sg fie doveditA de acel carecLit
o invoacii, i dovada nu se poate face decat In formele solemne ale actului care o constatg (donatiune sau testament),

.riincitpeti-n.

pag. 95 urm.; Beltjens, III, art. 896, No. 83; C. Bruxelles,

Pasicrisie beige, anul 1855. 2. 288 si anul 1857. 2. 296;
C. Toulouse, Sirey, 81. 2. 74, etc.
Contra: Demolombe,
XVIII, 172; Mas.;-Verg, III, 485, p. 186, nota 19; CoinDelisle, Don. et testaments, art. 896, No. 55, rag. 58, 59;
Merlin, Quest. de dr it, y0 Substittaion fidkommisaire, 14
tom. VIII, p. 91 urm. (ed. a 4-a din 1830), etc. Dup aceste
din urmil, autoritAti, proba substitutiei fideicornisale ar puteit
s5, rezulte si din nite elemente, de exemplu: din mArturisire

gi jurImint, din scrisori

Sall Rite acu, putnd fi stabilit

chiar prin martori, pentrucit substitutiile fiind opite, se datorese numai frandei, si este de principiu cit frauda poate
fi stabilitA prin once soh' de probe. Fraus omnia corrumpit.

Vezi asupra acestei controverse, Pand. fr., 1 Don. et testaments

10600 urm.
(I) Rpert. Sirey, y cit., 737; Rolland de Villargues, Substitu-

tions prohib 8, 353; Pand. fr., y cit., 10606. S'a decis ins
cti, des, in caz de perderea unui titla prin fort6 majorii.,
proba cu martori este admisibill atat pentru stabilirea perderei titlului cat si a cuprinsului acelni titlu, totusi, pentru
ea admiterea acestei dovezi A. fie obligatorie, trebue ea partea
interesaa sa determine evenimentul fortuit cu ocazia caruia
titlul a fost perdut, pentruca instanta de fond sit poata aprecik
seriozitatea probei propuse. Cas. rom. Bult. 1912, p. 2124.
(2) R)11.-m1 de Villargues, Substit. prohibes, 350 urm.; Mass&
Verg, III, 465, p. 185, nota 19, ah initio, etc.
(3) Bandry et Colin, II, 3209; Beltjens, III, art. 896, No. 83;
Honna-rt, Substitutions, P. 92, etc.

684

C. CIV.CART. III.TIT. II.CAP. V. S-a VIII.

DOVEDIREA SUBSTIT.

numai fideicomisul simplu putand fi stabilit independent de

agest act.
Prescriptia ce
Se nate Insi Intrebarea: ce prescriptie va puteh sit opue
e %mule i nstituitul sau grevatul de substitutie, motenitorului legitim
postinstituitul

moqtenito- sau legatarului universal, care ar cere nulitatea ei. Chestiunea

rului care
core nulitates este

controversatl. In adevlr, unii fac urmItoarea distinctie:

substitutiei. sau substitutia a fost fleutg, printr'o donatiune, i atunci

Controversl.

grevatul va puteh sg, invoace prescriptia de 10 ani prevl-

zutit, de art. 1900 C. civil; sau substitutia a fost flcutl

prin testament, i atunci el nu va pute s invoace decat
prescriptia de 30 ani (art. 1890, pentrucl prescriptia de
10 ani se aplicl numai la conventii, nu Insl i la testamente,
care nu sunt conventii, ci acte (art. 802) (1).
Aplie. presAceastg, solutie este lug inadinisibil, pentrucg, dispocriptiei de 3o zitia care cuprinde o substitutie fideicomisarl, fiind radical
de ani. C ontroversI. null sau mai bine zis inexistent, prescriptia de 10 ani este
o confirmare tacitl, i tim cg, actele inexistente nu pot fi
confirmate niei In mod expres, nici In mod tacit (9. Singura
prescriptie aplicabill In specie este deei ace,a a dreptului
comun, adeeg, de 30 de ani art. 1890). i aici trebue Incl
sl n Intelegem, clei In tot timpul vietei instituitului sau
grevatului, substituitul neavand posesiunea bunurilor ditruite
sau legate, prescriptia nu poate niciodatl s foloseascl instituitului i s valideze sarcina de a restitul, care este ilegall
i contrarl ordinei publice (3). Dacl substitutia s'a deschis Insl

prin moartea grevatului i substituitul a luat In posesiunea

sa bunurile &mite sau legate, aceastl posesiune nu va deven1

irevocabilg, cleat prin expirare,a termenului de 30 de ani.

Cu alte cuvinte, numai preseriptia longissimi temporis va
puteh sit facI ca substituitul s doblIndeascit o proprietate,
pe care vocatiunea lui ilegall nu i-o conferek (4)
(') Vezi in acest sens, Bertauld, Quest. pratiques et doctrinales
du code Napolon, I, p. 399 urm., No. 493 urm.
Vezi tom. IV, partea I-a, tabla anal., y Confirmare, p. 208.
In acest sens tribunalul Ilfov a decis, c. nulitatea de care
sunt lovite substitutiile fideicomisare, fiind de ordine publicl,
actiunea prin care se tinde la declararea acestei substitutii,
este imprescriptibilki. Cr. judiciar din 1913, No. 39.
Cpr. Pand. fr., y cit., 10599: Bertauld, op. cit., pag. 400,
No. 490, 497.

PERSOANELE CARE POT ATACA. O SUBSTITIITIE FIDEICOMISARA.

585

Persoanele care pot atad o dispozitie pentru

cauzi de substitutie fidelcomisari fi care se folosesc de
aceasti nulitate.

Dreptul de a cere nulitatea unei dispozitii cuprinzAnd

o substitutie fideicomisar, apartine, In genere, motenitorului

Mogtenitorul

ab intestat.

ab intestat, singurul chemat de a se folosi de aceast, nulitate

Pentru a puteh, cere nulitatea unei dispoz4ii euprinzAnd o substitutie fideicomisar, trebue a avek deci o
vocatiune la succesiune. Prin urmare, moartea grevatului
fitc,nd st Inceteze vocatiunea sa ereditarl, creditorii lui nu
mai pot propine nulitatea testamentului (2).
Motenitorul legitim poate s, provoace nulitatea dispo-

Persoanele

egrora
zitiei nu numai contra unui legatar eu titlu particular contra
se poste exercontra celui cu titlu universal, dar ehiar i In contra unui eiti aetinnea.

legatar universal, cAnd Insu acest legat este grevat de substitutie .

Aceastg solutie nu sufere nicio dificultate In cazul cAnd Cama citad
sareina de
obligatia de a pstr i de a restitui lucrul ditruit sau legat, restituire
este
este privitoare la universalitatea Intreag, a bunurilor. Astfel, relativii la
universalidaca testatorul a zis: instituesc pe A legatarul meu uni- tatea
bunuversal, eu obligatia de a pstrA toate bunurile ce compun rilor
succesiunea mea i de a le restitui, la moartea sa, lui B. torului.

In CAZ cand ae.est din urml va supravetui legatarului meu",

o asemenea dispozitie va fi nul, atAt In privints, lui A (instituitul) c,t i In privinta lui B (substituitul i Intreaga
avere a testatorului se va lu de motenitorii Al ab intestat.

Asupra acestui punct toti autorii sunt de acord 4).

Aceea solutie va fi aplicatii, In caz cand sarcina de a Caz'n1 efind
sareina de
restitul ar fi privitoare la o fractiune din universalitatea bu- restitture
e
nurilor, de exemplu, In caz cand dispunittorul ar fi zis: privitoare la
las toat. averea mea lui A, cu obligatia de a restitul, la dino fractiune
universamoartea lui, a patra parte din aceastil, avere lui B" (4).
litatea bnnuChestiunea este Insg, mult mai delicat. atunci cnd sarBaudry et Colin, II, 3200; Aubry et Rau, VII, 694, p. 326
qi toti autorii.
Trib. Ilfov, Dreptul din 1885, No. 36, p. 287.
Vezi Pand. fr. vo cit., 10579 qi deciziile citate acolo.
Vezi Demolombe, XVIII, 190; Baudry et Colin, II, 3202, etc.
Baudry et Colin, II, 3203.

rilor.

586

C. CIV.CART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a VIII. SUBSTIT. FIDEICOMIS.

Cazul eand
sarcina de
restituire,impusli legatarulni univer-

cina de restituire, impusl legatarului universal, are de obiect

un lucra determinat, precum ar fi, de exempla, In cazul

vera,.

vinta legatarului universal. atribuind mostenitorului legitim

cAnd testatorul ar fi zis: rlas toat averea mea lui A, cu

sal, are de obligatia de a pstr mosia mea cutare si de a o re,stitul,
obieet un lu- la moartea sa, lui B". Chiar In aceast ipotez5, jurisprucra determi- denta declarl dispozitia lovit de substitutie, nul. In prinat. Contromosia ce instituitul trebuih 81 pdstreze toat, viata lui. Art. 803

dispune, In adevitr, el dispozitia lovit, de substitutie este

nul. chiar In privinta eredului numit sau a kgatarului.
Consideriind, zice foarte bine Curtea noastrit de casatie, ci
dacit este exact, pe de o parte, c nulitatea si ca lucitatea legatelor
particulare folosesc numni legatarului universal, Cu excluderea mor
tenitorului ab intestat, de dareee obiectele acestor legate fac parte
din universalitltea bunitrilor, care este atribuita legatarului universal (art. 888), este evident, pe de altit parte, cit acest principiu
inceteaz de a se aplicit de eiteori legea, bazatil, pe un j'iteres de
ordine publicit, declarh o dispozitie particular& nul& chiir in privinta legatarului universal; ch art. 803 pronunt ex pres nulitatea
dispozitiilor cu sarcina de a conservit si de n remite atar in privinta eredelui numit, clit si in privinta tertiului in fulosul citruia
eredele nnmit este insrcinat a conserv si a remite; eA, in fata
textului ciar si precis al art. 803, care pronunt, aceasth indoit&
nulitate, fi-ir a deosebl clac& legatarul universal este obligat a eonserv si a remite insits universalitatea bunurilor san numai un obiect
particular al succesiunei, in zadar se sustine cit, de citteori leg.atarul
universal este inA,rcinat a pstrit si a remite numai un obiect particular al succesiunei, nnlitatea care atinge titlul slu particular un
isbeste in acelas timp, in ceeace priveste acest obiect particular,

si titlul situ universal; c ~asta distinctie nu are pentru ea nici

textul legei, nici principiile de ratiune, fiind din com.' constant
a clauza care reguleazii, drepturile legatarului universal asupra
vreunui obiect particular al succesinnei, departe de a constitu un
titlit particular pentru legatarul universal, nu este decilt un corolar,
o consecint, a titlului ball universal, care singur II investeste atitt
Cu legatul ere litittei ca atare, cAt si eu legatul fiecrui obiect enprins in ereditate; di pe ling& aceasta, se mai adttogri, Tatiunea
art. 803, care si ea exclnde en destafirsire admiterea ideei e& legatarul universal poate sA se foloseasett de nulitatea dispozitiunei
prin care i s'a impus sarcina de a conserv Qi de a remite un obiect
particular al succesiunei, etc." (').

(') Cas. rom., S-a I-a, anul 1881, p. 761 ill Dreptul din 1881,
No. 88, p. 724 urm. Tot in acest sens s'a pronuntat, in ~ea
afacere, si C. din Iasi, Dreptul din 1881, No. 80. Cpr. C. Bu-

PERSOANELE CARE POT ATACA O SUBST1TUTIE FIDEICOMISARI.

587

Dar, daca aceastit din 'unlit chestiune este controversatg, Cazul and

legatul partise admite, In genere, ct de eilteori defunctul a instituit un cular

foloseste
legatar universal, fAcAnd i un legat particular afectat de legatarului

s tbstitutie fideicomisarA, nulitatea acestui legat va folosi

legatarului universal, iar nu motenitorului legitim. Astfel,

universal.

dacit te,statorul a zis: las tQate bunurile rnele lui A; las

lui B moia mea cutare, cu ol ligatia de a o restitui la moartea,

sa, lui C", nulitatea acestei ultime dispozitii va folosi legatarului universal A motenitorul instituit), iar nu motenitorului legitim, pentrucii, legea anuleazA, aceastA, dispozitie
privinta moftenitorului instituit sau a legatarului, iar nu In
privinta motenitorului instituit i a legatarului In acelaq

thnp, ceeace ar fi necesar pentru ea, in specie, nulitatea

foloseascil mostenitorului ab intestat. AceastA solutie este
pentrudi, motenitorul instituit nefiind, In specie, obligat
la nicio restituire, dispozitia nu poate fi nulii In privinta lui
Proibitia substitutiilor fideicomisare fiind, precum tim, bleconfirmarea substituintemeiatl pe consideratii de ordine publicA, dispozitia
tiei fi deicomi-

iolama art. 803 este nula de drept, dui)/ cum se sere.

ControversL
exprinlit art. 961, ea una ce se Intemeiaza pe o cauzg,
art. 966, 968 2, salt 'mai bine zis inexistenta. Ca
In

curesti, Drei tul din 1892, No. 4. In acelas sens, Cas. fr. si
C. Rouen, (WO trimetere. D. P. 63. 1. 43; Sirey, 63. 1. 233;
Sirey, 74. 1 299; D. P. 74. 1. 354; Sirey, 64. 2. 16; D. P.
64. .2. 219. Cpr. C. Besauvon, D. P. 93. 2. 286 (motive). Mai

vezi Baudry et Colin, II, 3204 urm.; T. Hue, VI, 31 bis;

Laurent, XIV, 521; Anbry et Rau, VII, 694, p. 326, 327,
text si nota 72; Pend. fr., y cit., 10581; Rpert. Sirey, v

Substitution, 722 urm.; Degr, Dreptul din 1882, No. 1, P. 4

urm. si No. 7, p. 55 urm.; Petrreseu, Testamentele, p. 442
urm. Contra.: C. Caen decizie casaa), D. P. 61. 2. 10;
Sirev, 63. 1. 233 (sub Cas.); Demolombe, XVIII, 191 si consultfitia publicat in D. P. 61. 2. 106 (tu notA ; Bertauld,
op. cit., I, 478 urm., p. 389 urm.; Gr. PAucescu, Dreptul din

1881, No. 88 si din 1882, No. 6. Cpr. Planiol, III, B289.

(2)

DupA aceste din urm outoritiiti, nu mostenitorul legitim se

va folosl de nulitatea substitutiei, atunci camd obligatia de
restituire, impusii legatarului universal, ar fi un obiect determinat, ci fnsus legatarul universal.
Baudry et Colin, II, 3208; T. Hue. VI, 31 bis, etc.
Opr. Laurent, XIV, 519: Baudry et Colin, II, 3182; Aubry

et Rau, VII, 694, p. 327; Pand. fr., y cit.,

10587 si toti

autorii, afarfi. de Bertauld (op. cit., I, 489, 490), care ziee

688

C. cw.CART. 111.TIT. II.CAP. V. S-a VIII.

SUBSTIT. FIDEICOMIS.

atare, nulitatea cam rezulta dinteo substitutie fideicomi-

Barg, nu poate fi confirmata, nici in mod expres, nici in

mod tacit de acela care este In drept a exercit5, actiunea in
nulitate (t), partile neputand prin conventiile lor, sit deroage
dela ea (art. 5) (2). Quod nullum este confirman i neguit (3.

De aceea, am 0 vitzut supret, p. 584, c prescriptia de 10

ani, statornicita de art. 1900 C. civil, nu este aplicabill In
specie, intrucat aceasta preseriptie este o confirmare tacita.
Execut. teaAceasta nulitate nu poale fi acoperita nici prin exementului.
cutarea testa mentului care cuprinde substitutia (4.
Nepronunta:

Cu toate cii. nulitatea substitutiei este de ordine publicii,

reasabnetn.litliditnei

totuqi judecatorii nu pot s'o pronunte din oficiu, daca ea

n'a fost ceruta, aceasta constituind un motiv de re% iLuire
a hotarlrei lor (art. 288, 2 qi 3 Pr. civ.) 5).

oficiu.

(1)

desi substitutia este contrarg, interesului general, totusi institutia fiind o liberalitate ordinal* nu compromite intru nimie
interesul societ/tei.
Vezi supra., p. 141. Cpr. Baudry et Colin, II, 3183; Beltjens,

art. 896, No. 79 si 80; Laurent, XIV, 520; T. Hue, VI, 30;
Aubry et Rau, loco cit., p. 327; Demolombe, XVIII, 186;
Planiol, III, 3127; Pand. fr., y Don. et testaments, 1058S;
Rpert. Sirey, v Substitution, 659; Boyer, Code civil annot,

art. 896, p. 347; Cas. fr. D. P. 93. 1. 92; Pand. Priod.

94. 1. 139; Sirey, 94. 1. 500; C. Bucuresti si Cas. rom.
Dreptul din 1887, No. 11 si 64; Bult. S-a I-a, anul 1887,

p. 528; Bult. 1893, p. 1121; Cr. judiciar din 1894, No. 2,

p. 6 si Dreptul din 1898, No. 8. Contre t: Trib. Ilfov, Dreptul

din 1885, No. 36 (send* infirmatl de Curte); C. Montpellier,
Sirey, 42. 1. 25 (sub Cas.) si Rpert. Dalloz, Y Oblig., 476,
4538;7, precum si y Substitution, 247, p. 95. Cpr. C. Amiens,

D. P. 69. 2. 41. Vezi si Larombire, Oblig., IV, art 1339,

1340, No. 17. Decizia supra citatit a Curtei din Amiens pane
in principia ch., desi substitutia fideicomisarfi nu poate fi aco-

periti printr'o confirmare put% si simpll, care ar %sit A

subziste sarcina de a *trio. i de a remite altuia, totusi mostenitorul poate sr). yalideze dispozitia fAcuttt in folosul celui
greyat de substitutie, liberindn-1 de sarcina de a conservi si
de a remite.
Beltjens, III, art. 896, No. 79 si autoriatile citate.
Vezi tom. IV, partea I, tabla anal., yo Quod nullutn est, etc.
Trib. Poitiers, Pand. Priod. 1906. 2. 107.
Cpr. Baudry et Colin, II, 3186; Bertauld, op. cit., I, No. 471,
p. 383 si No. 482, p. 391; Rpert. Sirey, y Substitutions, 697;
Beltjens, art. 896, No. 79; Demolombe, XVIII, 191; Pand.

PERSOANELE CARE POT ATACA O SUBSTITUTIE FIDEICOMISARX.

589

.$tim, de asemenea, c/ nici prescriptia nu poate fi in- Art. 1841.

vocat/ din oficlu (art. 1841), cu toate el i ea se intemeiazg
pe consideratii de ordine public/.
Numai In materie penall, judec/torii sunt datori a in- Invoe. prevoch prescriptia din oficiu, pentrucl ea se ihtemeiazit peosfeireiiP,it1i,
interesul societittei, iar nu pe acel al inculpatului sau al terie penalit.
condemnatului (t).
Din imprejurarea c proibitia art. 803 intereseazg or- Facerea u.1?ei
dinea public/ mai rehu1t1 c pArtile nu pot face o tranzactie.trapranzBanet
asupra unei substitutii fideicomisare, In scopul de a men_ fideicomisare.

tine In sarcina grevatului obligatia de a pAstrh lucrul 1 de

restitui (2, ele fiind Ins/ libere de a face, prin tranzactia

lor, s disparit dinteun testament clauza unei substitutii

fideicomisare, impiirtind succesiunea intre ele (2).
In consecintl, s'a decis c.1 este deprisos de a se mai
cerceta (lac/ un testament cuprinde sau nu o substitutie fideicomisarl, atunci &Ind prtile interesate au nimicit testamentul
printeo tranzactie i au impratit succesiunea Intre ele (4).
fr., y cit., 10597; Boyer, Code civil annoti, art. 896, p. 347;

T. Hue, VI, 30. Vezi ins& Coin-Delisle, Don. et testaments,

art. 896, No. 52, pag. 57. Vezi si L. 'mica Cod, Ut qucv

desunt advocatis partium, judex suppleat, 2, 11, nude se zice:

Non dubitandum est, judicem, si quid a litigatoribus, vel ab
jis qui negotiis adsistunt, minus fuerit dictum, id supplere et
proferre, quod Lida legibus et juri publico convenire".

(I) Vezi tom. V al Coment. noastre, pag. 513 si la autoriatile

eitate acolo, adde: Planiol, II, 686; Beltjens, III, art. 2223,
No. 8; Mourlon, III, 1788; F. Hlie, Instr. criminelle, II, 1051;

Garraud, Prcis de droit criminel, 409; Rpert. Sirey, y

Prescription (Mat. criminelle), 32 nrm.; Troplong, Prescription, I, 94; Sourdat, Tr. gnral de la responsabilit, I,
406, p. 611 (ed. a 5-a, 1902); Haus, Principes gnraux du
droit phial belge, II, 1323, p. 625 (ed. a 3-a 1879); Tanoyieeanu, Curs de proced. penald, 270, pag. 179 (Bueuresti,

1913) si toti autorii. Vezi infra, in tom. XI, explie. art. 1841.
(2) Vezi tom. X al Coment. noastre, p. 195 si Rpert. <Sirey, y
Substitution, 674 urm.

Cas. rom. Bult. 1888, p. 143 si Dreptul din 1888, No. 27;
Bult. S-a I-a, 1887, pag. 528 si Dreptul din 1887, No. 64,
p. 606. Cpr. Trib. Braila, Dreptul din 1883, No. 69, p. 489;
T. Hue, VI, 30; Beltjens, III, art. 896, No. 79, in fine.
(4) C. Iasi i Cas. rom. Dreptul din 1888, No. 27, p. 213; Bult.
1901, p. 1446, etc.

590
Art. 1897.

C. CIV.CART. IILTT. II.CAP. V.S-a VIII.SUBSTIT.DR. INTERN.

In fine, tot din caracterul nulitittei absolute al substitutiei fideicomisare s'a tras, cu drept cuvant, concluzia eil, o

donatiune sau un testament, care cuprinde o atare substitutie, nu poate constitui un just titlu spre a conduce la preseriptia achizitiva de 10 sau 20 de ani (art. 1897) 1, iar
sarcina de a conservh si de a restitui nu (la nastere la o
obligatie natural/. care sa poatit fi novata sau eautionatit 2 .
Natura statutului substitutiilor fideicomisare

(Drept international).
Striiinii nu
pot face o sub-

stitutie 'In
tara noastrit.

Din imprejurarea ea legea eonsider/ substitutiile fideicomisare ea fiind con trare ordinei pu Id ice in terna Vona le,
rezulta, ca. tribuna lele noastre trebue sa refuze de a consaerh
validitatea substitutiilor fideicomisam Acute de straini, In
tara noastrA, oricare ar fi nationalitatea si legea personal/

a acestor straini si oricare ar fi n aura bunurilor lo' ite de

substitutie, fie aceste bunuri mobile sau imobile s .
Sunt, ce e drept, decizii ewe valideaza substitutiile
Bufnoir, Proprit et contrat, p. 302; Baudry et Colin, II,
3185; '1'. Hue, VI, 30; Rpert. Sirey, v Substitutions, 679, etc.

Vezi autorii citati In nota precedenta.

Vezi In aeest sens, Cas. Palermo, Sirev, 95. 4. 28 qi J. Clunet,
anul 1898, p. 416; Baudry et Colin, II, 3428, 3429; Vincent
et Pnaud, Dictionn. de droit international priv, v0 Testament, 102; Aubry et Rau, 1, 31, p. 136, text si nota 15 bis
(ed. a 5-a); Weiss, Tr. thorique et pratique de droit international priv, 1V, p. 641; Rola, Pr. de droit international
priv, II, 790, p. 355; Surville et Arthuys, Cours lment. de

droit international priv, 347, pag. 428 (ed. a 5-a, 1910);

Rpert. Sirey, v Testament, 2890; Pan]. fr., vo Don. et testaments, 15018; Giulio Diena, J. Clunet, anul 1894, p. 255
urm.; Savigny, Systern des hentigen rtimischen Rechts, VIII,
377, p. 312 (edgermana, din 1849). Iata cum se exprima
acest din urma autor: Wenn also durch Testament ein Familiengclei-ommiss errichtet wird far ein Gut, das in einem
fremcien Lande liegt, damn Gesetz Fideicommisse nicht anerkennt, so entscheidet das filr den urtheilenden Richter geltende

Gesetz, weiches hier auf die bngaltigkeit der Anordnung

fiihrt". Vezi si tow. I al Coment. noastre, pag. 137, text si

NATUR t STATUTULUI SUBST. FIDEICOM.

DR. INTERNATIONAL.

591

fideicomisare facute de straini, In privinta mobilelor (1), Insa

nicio consideratie serioasa nu justifica aceasta solutie (3).
Adevitrul este ddei ca legile cai:e desfiinteaza substitutiile,
ca i cele care desfiinteaa, succesiunea privilegiad a bantilor,
In detrimentul fetelor, cave exisd ald, data In eodul Caragea 3, sunt reale, atat In privinta imobilelor cAt i a
mobilelor.

CAt pentru substitutiile exceptional permis de codul Sabstitutiile

francez, i nepermise de codal nostru i de cel italian, se ;Mirla:
decide, in genere, di ele nu vor putel fi facute In Franta codui fr. si
de
de catre Romani sau Italieni, pentrucit ele sunt In afara nepernuse
codal nostru.
de ordinea publica internationall i pentruca un testator
strain nu poate sa aiba In Franta mai multe drepturi den.
are In propria sa tara (4).

Art. 764 din codul italian permidnd de a se testh Conflict 1ntre

In favoarea copiilor din gradul Intai ai unei persoane de- eaodrt.untaidiat
terminate, care trete In 'nomen tul mortei testatorului, mi o art. sos din
toate ca aceti copii n'ar fi Inca conceputi, quantunque non coduk nostra.
siano ancora concepiti, iar art. 808 din codal nostru
admitAnd principiul ca, nu este capabil de a primi prin
testament decat acel care este conceput In momentul mortei
testatorului, chestiunea este de a ti dacit un Italian ar
pute% sa dispue pentru bunurile situate In Romnia In

favoarea unui copil Inca neconceput? Afirmativa este admisa In genere. In adevar, art. 764 din codul italian fiind
relativ la succesiunea testamentara, face parte din statutul
Vezi insI Pillet, Principes de droit international
priv, No. 171, pag. 352, 353 si No. 192, pag. 380, 381;
Laurent, Droit civil international, VI, 155, p. 279 urm. i
Principes, I, 130, etc.
Vezi C. Paris, Sirey, 36. 2. 173 si Rpert. Dallo; y Lois,
p. 180, ad notam, col. 2. Mai vezi o altrt decizie tot a Curtei
din Paris, in J. Clunet, anul 1884, p. 192, 193.
Vezi Bludry et Colin, II,, 3429.
nota 1.

(8)
(4)

Vczi in privinta excluderei fetelor dela suceesiunea piirintilor

lor in folosul bgetilor, tom. III, partea II al Coment. noastre,
nota 2 (lela p. 140 urm. i supra, p. 518, nota 2.
Weiss, op. cit., IV, p. 641, 642; Rolin, op, si loro cit.; Rpert,
Sirey, tP cit., 2891. Vezi Insto. Brocher, Tr. de droit international priv II, p. 7. Cpr. Laurent, Droit civil international,
VI, 330.

692

C. CIV.OART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a VIII.SUBSTIT.DR. INTERN.

personal (art. 8 disp. prelim. du codul civil italian) i, ca.

atare, urmarete pe Italieni ori unde s'ar ggsl. Legea
italiang, nu va fi, in aceasta privinta, tinutit In frail de
legea romana, care nu permite de a dispune In favoarea
unui copil neconceput (art. 808 , pentruca aceastit dispozitie

fiind relativa la o ehestie de capacitate, atarna 0 ea tot

de statutul personal, drepturile societittei nefiind In cauza.
Aceasta solut:ie se confirma i prin tmprejurarea cli, art. 808
din codul nostru civil face parte din capit. care se ocupei
de capacitatea de a dispune fi de a primi. Interesul socie-

tatei nefiind deci In cauza, statutul personal italian hi va

'Asti, toata puterea sa (t.
Interpretarea
testamentelor. lor

Interpretarea testamentelor

determinarea efectelor

au dat loe la mai multe dificultati In dreptul international privat. Autonomia vointei joacg, rol! principal In
aceast privintg., zice un autor (p). De cateori va fi deci
vorba de a se interpret& aceasta vointli, se va recurge la
legea pe care a avut-o In vedere testatorul.

In lipsa

unei indicatii speciale, unii

aplica legea

domiciliului. Die Auslegung des Testaments steht unter

ahnlichen Regeln, wie die Auslegung der Yretreige. Diese
Rege,ln werdenhier meist auf den letzten Trrohnsitz des Erblassers zun2ck weisen", zice Savigny (3).
Legit!' natioAceastg, lege nu se va ave & MEd In vedere dealt atunci

"I/orn
tlui.a testa- cand din Imprejurgri ar rezult& el testatorul s'a referit la
ea. Altfel, validitatea testamentului va fi apreciata 0 ultimele
yob* ale testatorului vor fi interpretate dupit legea sa

nationala, pe care el este presupus a o cunoaqte mai bine

ffi la care a Inteles, dap/ toate probalitatile, sa se refere 4.
Cpr. Laurent, Droit civil international, VI, 331, P. 564, 565.
Weiss, op, cit., IV, P. 638, 639.
System des heutigen r6mischen Rechts, VIII, 377, p. 313;
Rocco, Diritto civile internazionale, Cartea In, eapit. 23. Vezi
In scam Bens, Trib. imperinlui german, J. Clunet, annl 1891,
p. 990. Aceem solutie este admisit i in Englitera. Vezi Story,
Conflict of Laws, 479 a.

Vezi Despagnet, Prcis de droit international priv, 380,

p. 1109, 1110 (ed. a 5-a, revIzatX de Ch. de Boeck); Weiss, op.

cit., P. 639; Rpert. Sirey, y Testament, 2885; Vincent et

Pnaud, op. cit., 98; Aubry et Ran, I, 31, P. 164, nota 65

(ed. a 5-a); etc. P. Fiore, Diritto internazionale privato,

APLICA REA SUBSTIT. FIDEICOM. LA PERSOANELE MORALE.

593

Puterile executorilor testamentari vor fi, de asemenea, Exeentorii te-

fixate tot de legea national/ a defunctului, prin interpretarea st""t"i'

vointei sale (
Astfel, legea national/ a defunctului este acea care Legatar univa decide daca institutia cu titlu particular sau universal v""!?
Plata
datornlor,
Le-

este permisl i. daca, In cutare caz determinat, institutia gatul luerului

prezint/ unul sau celalalt carader; daca legatarul universal altuia, eta.

este un adevArat motenitor sau daca, In calitatea sa de

simplu succesor al bunurilor, el nu reprezint/ pe defunct i
nu plIteste datoriile decat infra vires hereditatis ; daca
legatul lucrului altuia este sau nu valid, etc. (2)
Ineat priveste Ins/ punere,a In posesiune a legatarilor, Punerea in
se va aplich legea locall, eAci mIsurile prescrise In aceastl posesinne.
privint/ de fiecare legiuitor sunt regule de politie i de
sigurantl, avAnd de obiect Impiedicarea fraudelor si a sustragerei bunurilor ereditare (2).
Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisare
la persoanele morale (Controversi).

0 substitutie fideicomisarg, poate fi fIcutl nu numai Gratificarea a

X peraoane
la persoane fizice, dar i la persoane morale. PresupunAnddonmorale.
cd Indoita liberalitate, care cuprinde substitutia, gratifica eontroversx.
In mod succesiv doll/ aez/minte de utilitate publica, In asa

mod ea asezImntul instituit In primul ordin sg, remita

averea dlruitl sau legatI altui asezInAnt, atunci cand eel
dinai va fi desfiintat, chestiunea este de a se st daca
art. 803 este aplicabil In specie.
Jurisprudenta admite, In genere, afirmativa, pentru cuvantul ca persoanele morale sunt presupuse ca mor atunci
and sunt desfiintate; succesiunea lor deschizandu-se In momentul disolutiei lor, bunurile ce le-au apartinut trebue A.
407, p, 632, 533

(ed. a 2-a, Firenze,

1874),

etc. Vezi asupra

acestei controverse, P. Fiore, Le droit international priv

(ed. a 4-a, traducere Ch. Antoine), IV, 1576 urm., p. 319
111111.

(8)

Despagnet, op. cit., 308, in ene, p. 1110 (ed. a 5-a).

Despagnet, op. cit., 381, p. 1110.
Despagnet, op. i loco cit., p. 1111.

65105

33

594

C. C.CART. /ILTIT. IICAP. V.S-a VIII.SUBST.PERS. MORALE.

fie Intrebuintate conform statutului lor constitutiv, sau sa

revie Statului. In cazul de fata, existand deci ordo successivus, ca i celelalte conditii ale substitutiilor fideicomisare,
art. 803 va fi aplicat In toata rigoarea lui. (t).
Doctrina resipinge Insa, cu drept cuvant, aceasta solutie, pentruca de cateori o Indoita liberalitate se adreseaza
la doul persoane morale, lipsesc unele din conditiile substitutiilor fideicomisare si, In special, otdo successivus, fiindca

aceste persoane nu au mostenitori, ea persoanele fizice, si

daca averea lor poate sa revie Statului atunci child ele

sunt desfiintate, Statul nu ih aceasta avere ca titlu de
mostenire, ci pentruca bunurile persoanelor morale care dispar,

se gasesc actualtmente fara staphn (art. 646). Lipsind deci,

In specie, una din cele mai esentiale conditii ale substituOei fideicomisare, art. 803 nu poate fi aplicat persoanelor morale (2).
Considera,nd, zice foarte bine tribunalul civil din Dunkerque,
ca, in specie, nu exista ordo successivus, fiindcil, dada s'ar intiimpl,

ea instituitul gratificat in primul ordin sa dispara, n'ar fi loe la

deschiderea succesiunei; caci fiind vorba, in specie, de o persoana
morala, transmiterea succesoralit nu are loe deck intre persoanele
fiziee", etc. (3).

Dar, daca che8tiunea este controversata atnnci cnd o

persoanl
morall, gratificata In primul ordin, este obligata
zicii. este obligag a pIstril a remite averea daruita sau legata unei alte persoane moqi a remite
nnei persoane rale, ca,re ieh locul celei dintai, exista, din contra substitumorale.
tie fideicomisara atunci child o persoana fizica este obligata
Cam!. And o
persoanli fi-

a pastrh toata viata ei averea daruita -sau legata si a o

transmite, la moartea sa, unei persoane morale (4).

(9 Opr. C. Paris, D. P. 93. 2. 513 (cu nota lui Planiol in sens

contrar); Cas. fr. Sirey, 96. 1. 305 (cu nota lu Lyon-Caen
In sens contlir); D. P. 96. 1. 545. Vezi Beltjens, op. cit., III,
art. 896, No. 14 bis. Vezi si supra, p. 525.
Vez in acet sens, Baudry et Colin, II, 3097; Planiol, nota
in D. P. 93. 2. 513 si III, 3285; Lyon-Caen, nota in Sirey,
96. 1. 305; Honnart, Des substitutions, p. 121; Trib. Dunkerque,

Sirey, 79. 2. 337 urm. Vezi si supra, p. 520, nota 1.

Trib. Dunkerque, Sirey; 79. 2, consid. dela p. 339, col. 1-a.
Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1902, No. 26, P. 212. Vezi
si supra p. 548.

DESPEE SUBSTITITTIA VULGAR.K. ART. 804.

595

Despre substitutiile vulgare.

Art. 804.
Este permis dispozitiunea prin care o a treia
persoan ar fi chematii, a luit darul, ereditatea sau legatul, in cazul

and donatarul, eredele numit sau legatarul n'ar primi, sau n'ar
puta priml. (Art. 803, 805, 924 C. civ. Art. 898 (J. fr.).

Substitu0a vulgar, obihuit, dupl cum o numih Substit.

art. 770 din codul Calimach, gemeine Substitution (art. 604

.Defi-

C. austriac), astfel nurnith, pentruc/ erh cea mai Intrebuir0t6 (1), sau directa (2), este acea prin care o a treia persoan6 este chemat/ a luh darul, succesiunea sau legatul,

In caz child donatarul, moqtenitorul instituit sau legatarul

n'ar vol s primeasc6, sau ar fi incapabil de a primi, sau
ar fi murit Inaintea testatorului (5).
Tot ca substage vulgarg, au fost considerate de juris- Example de
prudentA urmItoarele dispozitii: Las lui A cutare parte 8U1'1'
"1"
gare.
din averea meas reversibill asupra capului soVei sale qi al
copiilor ei" (5) 71instituese pe A pentru el i motenitorii,
reprezentantii sau descendenVi si viitori, ori de sex masculin" (5), etc.

.(') Vezi supra, p. 497.

Vezi L. 5, Cod, De impuberum et aliis substitutionibus, 6,

Substitutia vulgar se numeste directa pentruc substituitul primeste liberalitatea direct din mina druitorului sau
testatorului, fr intermediarul nimrui. Vezi p. 508 6 523.
Cpr. Trib. Buzau, Cr. judiciar din 1896, No. 17, p. 133 6
Dreptul din 1896, No. 31, p. 273; Trib. Ilfov, Cr. judiciar din
26.

1899, No. 4 si Dreptul din acelas an, No. 6; C.

sti DrepBucure'
tul din 1897, No. 18, P. 139; Cas. rom. Bult. 1905,
p. 180, etc.
Am zis c dispozitia prin care o a treia persoanii este che-Substit. fidei-

matit a luit legatul, in caz and legatarul rinduit in primul

ordin ar fi murit inaintea testatorului, este o substitutie vulgall'. Nu tot astfel ar fi Ms eazul and testatorul ar fi zis:
Instituesc pe A, tusk' in caz cnd acesta ar muri oricand,
fi substituesc sau pun fa locul lui pe B";
In asemenea
caz, B este substituit chiar in cazul clind A ar fi murit dup ,
testator, in care caz substitutia nu mai este vulgar, ci fideicomisar. Vezi Coin-Delisle, op. cit., art. 898, No. 11, p. 63;
C. Pau, Rpert. Dalloz, v Substitution, 113, p. 40, nota 1.
Vezi supra, p. 675. Vezi i supra, p. 572 urm., unde se arat
si alte exemple de substitutii vulgare.
Vezi Dalloz, Nouveau code civil annot, II, art. 898, No. 47
urm. si deciziile citate acolo.

comisarg.

596
Legat conditional.

Substit.
comisara.

C. CIV.

CART.

TIT. ILCAP. V.

S-a

ART. 804.

S'a deeis, de asemenea, c dispozitia prin care testatorul ar fi zis : lucrul pe care 1-am lasat lui A, sub conditia ea el sa nu se casatoreasca, va fi luat de B, daca A
se va casatori", este un legat conditional permis de art. 804 (1).
S'a decis Insa ea, ar exista substitutie fideicomisara, iar

nu un legat conditional, daca, In urma unui legat pur

simplu facut unui prim legatar, testatorul ar fi zis :
In cazul In care legatarul meu nu se va casatori, lucrul
legat lu 11 las unei alte persoane". In west din urma caz,
proprietatea lucrului legat a apartinut, In adevar, primului
legatar, In tot timpul vietei sale, In virtutea unui legat pur
simplu, i dreptul legatarului de al doilea (substituitul)
nu s'a deschis decat la moartea primului legatar, Intamplata
Inaintea casatoriei sale. Exist/ deci, In specie, toate conditille substitutiei fideicomisare (2).

Substitutiile vulgare sunt permise, ca unele ce nu pre-

Motivele p.

care substitu- mtg. caracterele i inconvenientele substitutiilor fideicomisare,

vulo.are
st'ile
ilt

perlise. de oarece ele nu cuprind decat o singura transmitere de

bunuri, care se desehide la moartea testatorului si nu scot
bunurile din comer. Dreptul de a face o substitutie vulgara este deci o c- onsecinta a dreptului de a testa, i legea
n'ar puteh s'o suprime fara a calch dreptul individual (3).
De aceeas gasim asemenea substitutii In toate legislatiile.
S'a decis Insac este null substitutia vulgar a facuta In
Cas. fr. Rpert. Dalloz, v Substitution, 1149, nota 1. Vezi
supra, pag. 572. Vezi i alte exemple detlegate conditionale
supra, p. 544 urm.
Cpr. C. Nimes, Rpert. Dalloz, vo Substitution, 149, p. 58, nota 1.
(8)

Cpr. Demolombe, XVIII, 75; Coin-Delisk, Don. et testaments, art. 896, No. 4, p. 37 i art. 898, No. 2, p. 61. Iata
cum se exprima, In aceasta, privinta, Ricard:

Nous n'avons point d'autre origine de substitutions directes que la facult gnrale qui h. t donne aux particuliers de disposer de leurs biens au profit de personnes eapables;

cette libert de choisir un hritier, emportant naturellement

avec soi la facult d'en substituer plusieurs, avec subordination des uns aux autres, afin que, si les premiers ne veulent
pas ou n'ont pas le pouvoir d'accepter la libralit du dfunt,
elle puisse Atre recueillie par les derniers, chacun suivant
l'ordre dans lequel il est appel par le testateur". (Ricard,
Tr. des substitutions directes el fidgicommissaires, chap. 1,
No. 4). Vezi infra, p. 599, nota 1.

DESPRE SUBSTITUTIA VULGARI.

ART. 804.

597

folosul beneficiarilor unei substitutii oprite, pentru cazul cnd

aceasta din urmg, ar rgmneh fArg, efecte, flindcg, aceasta ar
fi un mijloc indirect de a asigurh, executarea unei dispoz4ii
contrarg, ordinei publice, mqtenitorii ab intestat ne mai avand
niciun interes de a face sg, se observe legea (1).
Substitutia vulgarg, se poate face atAt prin donatiune (2) modantictile

cg,t i prin testament, i sub once modalitate, de exemplu: subst.vulgare.

Cu termen sau sub conditie, cu sau fgrg, sarcini (3), destul
Trib. Paris, Pand. Pelriod. 1899. 2. 196.
Pentru ca o substitutie vulgar& s poat, ave it loc printr'o Substit. vuldonatiune ordinara, trebue ca acceptarea s. aibii loe printr'un gar.1
facutil
pritin deona-

act posterior i separat (art. 814), caci daca aceeptarea din

partea donatarului a avut loe prin insu aetul de donatiune,
el a devenit imediat proprietar i caducitatea dreptului devine

cu neputint. Astfel, substitutia vulgara prin donatiune ar

pute s, aib, loe in cazul and, printr'o declaratie autentificat, de tribunalul Iai a fi zis: dau cutare imobil lui A,

care actualmente sc. gasete in Bucureti, daca el va accept

aceasta donatiune tntr'un termen de trei luni, iar in cazul and

aceast acceptare nu va ave loe in termenul suscitat, dan

acela imobil lui B". Substitutia vulgar mai poate s, aib,
loe prin donatiune and darul ar fi fost facut sub o conditie
suspensiv', i un alt donatar ar fi fost substituit celui dinti,
pentru cazul and eonditia nu s'ar indeplinl. Exemplu: dau
cutare imobil lui A, clack' el se va casatori inteun terrnen de
trei luni cu incepere de astzi, iar la caz contrar, dau aeest
imobil lui B". Daca conditia nu este suspensiva, ci rezolutorie, ea desfiinteaz, donattiunea la indeplinirea ei (art. 1019
urm.), i druitorul poate, in vederea acestei eventualitti, s,
cheme pe un alt donatar in locul celui dinti. Cpr. Marcad, III, 473; Demolombe, XVIII, 80; Laurent, XIV, 429;

Thiry, II, 274; Arntz, II, 1693; Duranton, VIII, 36; Baudry
et Colin, II, 3059; Aubry et Rau, VII, 693, p. 299, text

i nota 6; Pand. fr., e cit., 10118; Rpert. Sirey, v Substitution, 58 urm.; Boyer, Code civil annot, art. 898, p. 348;

Beltjens, III, art. 898, No. 3, etc.

Cpr. Demolombe, XVIII, 78. Chestiunea este insa de a seDaex modaliti daca conditiile, sarcinile sau celelalte modalitti, care ar t4i1e impuse
fi fost impuse institutiei, trebue sau nu, in caz de t',cere din instl.tut'"
"
considera sau
partea testatorului, s, fie considerate ca impuse i substitu- nu ca impuse

tiei? Negativa er admis altdat, cel putin in privinta con- substitutiei.

ditiilor, prin legea 73, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5, Chestie de incare se exprima in termenii urm,tori: Sub conditione herede tentie.
instituto, si substituamus: niel eamdem conditionem repetemus,
pur eum heredem substituere intelligimur" Cpr. Ricard, Tr.

598

C. CIV. CART III. TIT. II. --- CAP. V. S-a VIII.

ART. 804.

este ca persoana substituita sa existe, adedi : sa He eel

putin conceputa In momentul facerei donaOunei sau mortei
testatorului (art. 808)(1).
%nitrite caro
Ea poate aye& de obiect universalitatea bunurilor, o
pot face obiectul substit. fractiune din aceasta universalitate sau un simplu lucru
vulgare. determinat (2).
Deoseb. intro
Astfel, al puteh face o donaOune
enbstitntia
vulgarit Ili cea termenii urmatori: Dau actualmente

sau un testament in

sau las, la moartea

fideicomisarit. mea, cutare lucru sau toata averea mea, sau o parte numai

din ea lui A, ramAnOnd lug ca, daca donatarul sau lega-

tarul, pentru o cauza oarecare, nu va primi sau nu va

puteh sa, primeasca aceasta liberalitate (3), darul sau legatul
des substitutions, 207; Merliu, Rpert. v Substitution directe,
1, No. 5, tom. 16, P. 489 (ed. a 5-a). Solutia de mai sus fiind

ins. prea absoluta, se admite, in genere, a aceasta este o

chestie de interpretare a vointei dispunatorului. Judecatorii,
Orland seama de intentia autorului substitutiei, vor decide

chestiunea in fapt dac dispunittorul a inteles sau nu a supune

substitutia modalitatilor la care erit supus institutia. Vezi in
acest sens, Demolombe, XVIII, 78; Pand. fr., y cit., 10119;
Rpert. Sirey, v Substitution, 64, etc.

(3)

Che5tie de intentie.

Cpr. Demolombe, XVIII, 76; Pand. fr., y cit., 10119, .etc.

Demolombe, XVIII, 76; Pand. fr., y cit., 10119; Duranton,
VIII, 35.Portiunea substituitului va fi, afar% de o clauza contrail din parten druitorului sau testatorului, acea care fusese
atribuit instituitului, caruia el este subrogat. Demolombe,
XVIII, 79; Duranton, VIII, 41, etc.
De exemplu: acel instituit sau gratificat in primul ordin a
murit inaintea primirei donatiunei sau legatului, ori s'a fcut
nedemn, ori nu s'a indeplinit conditia sub care liberalitatea
fusese fcuta sau, in fine, este incapabil de a primi liberalitatea (art. 808 C. civ., 7 Constit.). Cpr. Demolombe, XVIII,
81; Troplong, I, 177; Pand. fr., y cit., 10120, etc.
Daca druitorul sau testatorul a prevazut ambele ipoteze,
chemand pe substituit in lipsa instituitului, atit in cazul and
acest din urm, n'ar vol sau n'ar puteet, sa primeasa, nu mai
incape indoial a dreptul substituitului se va descbide prin
unul din aceste doua evenimente. Ce trebue sii, decidem in
caz and dispunatorul a prevzut nurnai unul din cele doua
evenimente, care aduc deschiderea substitutiei? De exemplu:
dispunatorul a chemat pe substituit in cazul and instituitul

n'ar vol sau n'ar puta s, prirneasa. Substitutia vulgar are

ea loe atunci and instituitul voeste, frii, A poata priml liberalitatea, sau poate, Ins& nu voete s'o primeasc? liceasta

DESPRE SUBSTITUTIA VULGARA.

ART. 804.

699

A se ieh de catre B" (1). B este In specie substituit sau

subrnduit lui A, MO numai pentru cazul cand instituitul
nu va dobandi liberalitatea, si institutus heres non sit;
pe cand In cazul unei substitutii fideicomisare (art. 803),
substituitul primete dela cel instituit i dupa &mu!. In
substitutiile fideicomisare, subtituitul primete liberalitatea
dela dispunator, ins/ prin intermediarul instituitului Insarcinat
de a pastrh i de a remite, pe eand In substitutiile vulgare,
substituitul primete liberalitatea direct (recta via) din inftna
daruitorului sau testatorului, fara intermediarul nimarui,
i numai In lipsa instituitului, din care cauza s'a i dat
substitutiei vulgare numele de directa (2), In opozitie ell cea
fideicomisara, care se zice indirecta sau oblicd. Cu alte cuvinte, In substitutiile fideicomisare exista doua transmiteni

de bunuri, doi gratificati, pe cAnd In substitutiile vulgare

este o chestie de intentie si de interpretare a vomtei testatorului, care se apreciaza in mod suveran de judecatorii fondului.
Vezi autorii mai sus citati. Cpr. L. 101, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1, -Linde se zice: In conditionibus testamentorum voluntatem potius guam verba consi-

derari oportet".
(9 Se pot substitul mai multe persoane unei singure, sau una
singura mai multora (art. 895 2 C. italian, 778 C. spaniol, 771 C. Calimach, etc.). Se poate substitul si substitui-

Substituirea
mai multor
persoane.

tului o alt.& persoanit, in care caz substitutia se zice gradual.

(Vezi Pothier, Tr. de substitutions, VIII, art. prliminaire,

No. 5, p. 456; Ricard, Tr. des substitutions directes et fidicommissaires, citat textual supra, p. 596, nota 3). Exemplu:
dupa ce am substituit pe Pavel lui Petru, substituesc pe Titu
lui Pavel, pe Marcu lui Titu, etc. Vezi nota 47 de sub art. 771
C. Calimach si Instit., De vulgari substitutione, 2, 15, 1.
Cpr. Demolombe, XVIII, 77; Duranton, VIII, 40; Pand. fr.,

y cit., 10119, etc. lata cum se exprim nota suscitata din

codul Calimach care, ca toate notele din acest cod, face parte C. Calimaeh.
Nota 47 de
din lege: Spre pilda, poate sa zica cineva asa : sa-mi fie sub
art. 771.
mostenitor Petru, iar de nu, Pavel; sau sa-mi fie mostenitor
Petru, iar de nu, Pavel si Titu ' ori sa-mi fie mostenitor Petru
s't Pavel, iar de nu Titu si 11tiarcu. Asemenea poate cine-va
sa faca si a doua si a treia oritnduire de subrilnduiti, etc.,

adeca: poate A. subranduiasca, un intiiiu sau un al doilea

subranduit la un al doilea sau al treilea subrinduit, si unul
la multi, si multi la unul, si multi la multi".
(2) Vezi L. 5, Cod, De impuberum et aliis substitutionibus, 6,
26, citata, textual infra, p. 600, nota 6.

C. civ. CART. III.

600

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 804.

exist/ o singurg transmitere i, prin urmare, un singur gratificat (1).

Se poate tut/112pla ea o substitutie A, fie compendi-

Subetitutie

compendioasii. oasa, adeca

poat/ fi privitl atat ea o substitutie vulgar/

cat qi ea o substitutie fldeicomisara(2). *tim ca, In asemenea

caz, substitutia va fi tnterpretata In sensul unei dispozitii

vulgare, daca din intentia dispunatorului nu rezulta ca el
a inteles a face o substitutie fideicomisara. Cu alte cuvinte,
numai atunci cand judecatorii nu vor putea aflh adevarata
intentie a dispunatorului, substitutia va fi considerata ca
vulgar a In baza principiului inscris in art. 978, dupa care
o clauza primitoare de doul intelesuri, trebue A, fie interpretata in sensul ce poate aye& un efect, iar nu in acela
ce n'ar produce niei unul (3). Actus interpretandus est magis
ut valeat, quam ut pereat (4).
Dr. eporirei.
Cat pentru deosebirea ce existg intre o substitutie
vulgara
dreptul sporirei (art. 929), vezi supret, p. 490.
Daca instituitul primeste liberalitatea, substithitul nu
mai ieh nimic i substitutia inceteaza (5).
C. Calimach.
Obinuita subranduire inceteaza indata ce randuitul
Art. 779.
mostenitor infra In motenire," zice art. 779 din codul
Calimach (6).
Anulares seceptiLrei libe-

Daca fug instituitul, care a primit liberalitatea, cere

ralitlitei din i dobandeste anularea acceptarei sale, pentru o cauza oarepartea inetitn- care, de exemplu: pentru minoritate, dol, violen, eroare,
itulni.
etc., substitutia renaste, de oarece desfiintarea acceptarei pune
lucrurile in starea In care ele erau inainte de acceptare (7).
Restitutio autem facienda ita est, ut unusquisque in integrum

Vezi supra, p. 508.

Vezi supra, p. 571 urm.
Vezi supra, p. 171.
L. 13, Dig., De rebus dubiis, 34, 5. Vezi supra, p. 172, 177,
278, 496, 554, 670 i infra, p. 605, etc.
Cpr. Demolombe, XVIII, 82; Pand. fr., y cit., 10122; Rpert. Sirey, y Substitution, 65, etc.
Post aditam hereditatem, dirietw substitutiones non impuberibus filiis factw expirare solent". (L. 5, Cod, De impuberum,
et alije substitutionibus, 6, 26).
Demolombe, XVIII, 83; Troplong I, 179; Pand. fr., y cit.,
10123; Rpert. Sirey, y Substitution, 65, etc. Cpr. Nov. I
a impratului Justinian, capit. 1, 1 si 3.

DISPOZITIA UZUFB. I A NUDE' PROPRIETATI.

ART. 805.

601

jus suum recipiat". zice jurisconsultul Paulus, lib. J Sententiarum (t).

Aceea solutie este admisibil6 de cA,teori instituitul este Art. 930, 93L

lipsit de liberalitate prin efectul unei actiuni In revocare

pentru nedmnitate sau ingratitudine (art. 930, 931), fiinda
nedemnitatea legatarului producand astAzi aceleasi efecte ca
i incapaeitatea lui, nedemnitatea instituitului face sg, se
deschidl dreptul substituitului (2).
Dupg principiile dreptului roman, care fAcea,u o mare Deoseb. Satre
r.ametuanair
deosebire intre motenitorul nedemn i eel incapabil, se ddr.ro
admite,, din contra, ca de cateori nedemnul face aditie de
ereditate i fiseul i-o ridich Cu titlu de pedeapsl, substituitul fiind exclus prin aditiunea motenitorului nedemn,
nu puteh sI cearl nimio In. detrimentul fiscului i dreptul
lui er stins, fdr1 ca sq, poatI reInvi vreodat6; pentrucg,
dui)/ cum se exprimg Papinian, pedeapsa unuia nu trebue

serveasel de recompensa celuilalt. Nam pow illius hujus

prcemium esse non debee (3).
Aceste principii, admise de unii autori alta dad, (4), nu

mai sunt admisibile In dreptul actual.

Despre dispozilia uzufructului i a nudei proprietiti.
Art. 805.
Este permis, asemenea, dispozitiunea intre vii
sau testamentark prin care uzufructul se d5, la o persoan qi proprietatea nud la alta. (Art. 517 urm., 804 C. civ. Art. 899 C. fr.).

Dispozitia prin care dlruitorul sau testatorul ar 16sh Ezufructul si

unei persoane uzufructul unui lucru, iar nuda proprietatetnautdeas prtogoriuexa aceluia lucru altei persoane, este permisq, astazi, dupl cum lueruri deosi-

er permisl i la Romani (s), sau, cu alte cuvinte, nu con-

(') L. 24 4, ab initio, Dig., De minoribus vigintiquingue

annis, 4, 4.
(2) Demolombe, XIII, 301 i XVIII, 84; Troplong, I, 180; T.
Hue, VI, 32, p. 53; Pand. fr., y cit., 10124. Cpr. Cas. fr.
D. P. 47. 1. 200; Sirey, 47. 1. 673; Sirey, 56. 1. 5; D. P.
56. 1. 185, etc.
(2) L. 15, Dig., De Senatusconsulto Silaniano, 29, 5.
Demolombe, loco cit.; Pand. fr., loco cit., etc.
alii usumfructum, alii, deducto eo, fundum legare potest". (Instit., De usufructu, 2, 4, 1, in medio).

bite.

602

C.

civ. CART. III.

TIT. II.

CAP. V. S-a VIII.

ART. 805.

stitue o substitutie fideicomisara (t). Aceasta propoziVe este

evidenta

i ar fi adevarata chiar daca n'ar fi inscrisai

cod, pentruca, uzufructul i nuda proprietate a aceluia lucru

sunt doul drepturi deosebite, de care atat uzufructuarul cat
i nudul proprietar pot dispune de indata (2).
(1)

Cpr. Cas. rom. Bult. 1900, p. 1141 (decizie la care am luat

si

Doi parte ca consilier);lt. 1901, p. 814; Cr. judiciar

din 1901, No. 51, p. 410; Dreptul din 1901, No. 55, p. 566;
C. Galati, Dreptul din 1897, No. 25, p. 196; C. Bucuresti,
Dreptul din 1906, No. 19; Judecilt. ocol. I Bals, Cr. judiciar din 1913, No. 31, P. 369; C. Bruxelles, Pand. Priod.
1904. 5. 35; Beltjens, III, art. 899, No. 1; Arntz, II, 1697;
Baudry et Colin, II, 3167 si toti autorii.
Mai multe persoane pot, de asemenea, fi chemate a se folosl

Mai multe
persoane pot
fi chemate a
se folosl pe

pe riind de uzufructul aceluias bun, pentruc ele nu sunt

instituite asupra aceluiaf /ucru, de oarece uzufructul se stinge

prin moartea uzufructuarului (art. 557). "Uzufructuarul ins-

rind de uzu-

tituit in al doilea ordin primeste un nou uzufruct dela mostenitorii testatorului, el neprimind nimic dela uzufructuarul
precedent. Vezi Arntz, II, 1697, 30; Baudry et Colin, II,
3167; Thiry, II, 281; Beltjens, III, art. 899, No. 2 si toti
autorii. Vezi supra, p. 533, text si nota 3.
Tot astfel, se decide cA Intl% In termenii art. 805 C. civ.
dispozitia prin care un testator las uzufructul succesiv al unei
prti a bunurilor sale nepotilor i nepoatelor sale, spre a fi

fructul aceluia bun.

cules apoi de strnepotiicrora el lasa proprietatea tu-

L. timbrului.

(2)

sub conditia de a se dstorl, iar dad ei

turor bunurilor
sale'
nu se vor dstorl,
bunurile In cbestiune s, tread. la vara sa.
Laurent, XIV, 420; Beltjens, III, art. 899, No. 9. Cpr. C. Poitiers si Cas. fr. Rpert. Dalloz, v Substitution, 149 si 198.
Mai vezi Trib. Charleville si C. Montpellier, D. P. 65. 2. 59.
S'a decis, tot in aceeas ordine de idei, cA legatul unui
uzufruct fcut unei persoane i descendentilor si In perpetuu,
sub conditia ca averea s se reintoarcil la succesiunea testatorului, in caz de stingerea descendentilor legatarului, nu
constitue deck un sir de uzufructuri deosebite si separate,
care urmeazA a fi culese succesiv de mai multe persoane, iar
nu o substitutie fideicomisar. Un atare legat urmead. Inset
a fi declarat nul sau caduc In privinta descendentilor legata rului inexistenti In momentul mortei testatorului (art. 808).
Cas.' fr. Sirey, 35. 1. 641.
Legatarul dreptului de uzufruct asupra unui imobil este deci
supus la taxa de tnregistrare succesoral, independent de taxa
la care este supus legatarul nudei proprietti. Cas. rom. Bult.
1912, p. 1801 si Dreptul din 1912, No. 73, pag. 610. Vezi
supra, p. 209.

DISPOZITIA TJZUFR.

I A NUDE' PROPRIETATI.

ART. 805.

603

In alte cuvinte, In specia de mai sus, doug, persoane

nu sunt instituite asupra aceluiaf lucru, conditie neaparata
pentru ea sa, existe substage fideicomisara (i), ei exista doi
donatari sau legatari directi, din care fiecare primete imediat bunul ce face obiectul donatiunei sau legatului, fara
ea dreptul unuia sg, fie supu. s supravietuirei celuilalt donatar sau legatar (3).
Apoi, am vazut supra, p. 534, cA, uzufructul nici nu Deoseb. ce
poate face obiectul unei substitgi fideicomisare, pentruel
instituitul sau grevatul nu poate A, fie lnsarcinat a remite, la oomisarit
moartea lui, un drept care tocmai atunci nu-i mai are Hinta diozatiuneuazuon
(art. 557). Este adevarat cg, nudul. proprietar supravetuind fruetn.lui san a
ntoleuopmevrt
uzufructuarului, se gasete, prin moartea acestuia, pus In pose.siunea i folosinta lucrului, ea i In cazul cand acest lucru

ar fi fost %sat uzufruetuarului, cu obligatia de a-1 remite

nudului proprietar, Insa acest punct de asernanare nu face
ea ambele ipoteze sa fie identice, caci Intre substitutia fideicomisara i darul sau legatul uzufructului qi al nudei proprietati a aceluia lueru, facut la doug, persoane deosebite,.
exista urmatoarele importante deosebiri : 1 uzlifructuarul
este, atftt
prezent cat i In viitor, cu totul strain de proprietate, el neavAnd niciodata speranta de a o dobAnd; pe
cand instituitul sau grevatul de substitutie, adeca cel obligat
a remite lucrul, la moartea sa, substituitului, este actualmente proprietar al lucrurilor cuprinse In institutie. Aceasta
proprietate este, ce e drept, revocabilg, i, In caz de revocare, el n'a fost decgt un uzufructuar. Se poate Ins/ ea proprietatea lui din revocabill ce er s, devie irevocabild;
aceasta se va IntAmpl, cand substituitul sau fideicomisarul va
muri lnaintea instituitului Insareinat cu remiterea lucrului (3);

20 In caz de substage fideicomisara, substituitul nu are

niciun drept asupra lucrului care face obiectul substitutiei,
Vezi supra, p. 518, 519, nota 1, p. 521, etc.
Cpr. Marcad, III, 474; Arntz, II, 1697; Mourlon, II, 912;
Thiry, II, 281; Planiol, III, 3294; Demolombe, XVIII, 115;
Laurent, XIV, 417; Troplong, I, 185; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 15 bis I; Baudry et Colin, II, 3166; Pand.
fr., y cit., 10452; Rpert. Sirey, v Substitution, 367 i toti
autorii.

Cpr. Mourlon, II, 905; Duranton, VIII, 50, etc.

604

C. CIV. - CART. III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a VIII. - ART. 805.

phnh la moartea instituitului, pe cand In cazul art. 805,

donatarul sau legatarul nudei propriethti o are din capul
locului; 3 In caz de substitutie fideicomisarl, substituitul
n'ar dobhndi niciun drept asupra lucrului snpus substitutiei,

daca el ar murl Inaintea instituitului, pe chnd In cazul

art. 805, donatarul sau legatarul nudei propriethti a do'pandit de Indath, nuda proprietate, putin importh daca el

a murit Inainte sau In urma donatarului ori legatarului

uzufructului; 40 In caz de substitutie fideicornisarh, este suficient, pentru ea substituitul sau fideicomisarul sh primeasch
bunurile supuse substitutiei, ca el sh fi existat la moartea
instituitului, pe cand In cazul art. 805, donatarul sau
legatarul uzufructului i al nudei propriethti trebue sh, fi
existat In momentul facerei donatiunei sau mortei testato-

rului (art. 808) (1); 50 donatarul sau legatarul uzufructului

este obligat a dh cautiune (art. 541), pe cand instituitul

sau grevatul de substitutie nu este supus acestei Indatoriri;
6" In cazul art. 805, donatarul sau legatarul uzufructului
nu este obligat la facerea reparatiilor celor mari (vt. 545),
pe cand instituitul sau grevatul are, din contra, aceasth
obligatie, fiindch prin acceptarea su bstitutiei el s'a obligat
personal la tot ce este necesar pentru conservarea lucrului,
pe care el trebue sh-1 remith substituitului, rhmanand, bine
Inteles, ca acest din urml
plAteasel, la deschiderea substitutiei, cheltuelile ce el a fhcut pentru phstrarea lucrului
(art. 766, 991); 70 In cazul art. 805, donatarul sau legatarul uzufructului nu are drept la desphgubire pentru Imbunhthtirile aduse luerului supus uzufructului (art. 539), pe

cand instituitul sau grevatul de substitutie poate cere, la

deschiderea substitutiei, restituirea banilor ce el a eheltuit,

plul la concurenta sumelor care ar fi sporit valoarea lucrului (art. 997); 8 dreptul instituitului sau grevatului de
substitutie nu poate Inceth prin abuzul folosintei sale, pe
chnd uzufructul lnceteazh, din contra, prin acest abuz
(art. 558), etc. (2).
Cpr. Marcad, III, 474; Laurent, XIV, 417; Demolombe,

XVIII, 115; Pand. fr., vo Don. et testaments, 10452, etc.

Vezi asupra tuturor acestor deosebiri, Marcad, III, 474;
Mourlon, II, 913, 944; Acollas, II, p. 621 i 639; C. Buenregti, Cr. judiciar din 1912, No. 21, p. 246, etc.

DISPOZITIA UZUFEL I A NUDEI PROPRIETITI.

ART. 805.

605

Cu toate deosebirile mai sus expuse, ce existg Intre o Cazul eand o

su bs tit u tie fideicomisarl i donatiunea sau legatul uzufruc- surfixdaeitului ori al nuclei propriethti a aceluia lucru, dispunAtorul fost aseunelL
cobsintiista.

o donatipoate sh ascundit o substitutie fideicomisarl sub dispozitia sub

une eau un
unui uzufruct sau a unei nude pi opriethti, aa c judech- legat de
torii s rhmae In nedumerire asupra caracterului adevIrat uzufruct.
al dispozitiei. In asemenea caz, ei vor interpreth actul, chuthnd a descoperi adevhrata intentie a dispunhtorului, anuland dispozitia de chteori acest din urml a inteles a face
o substitutie fideicomisarg. De chteori lush judechtorii vor
fi In nedumerire i In Indoialh, ei vor considerh dispozitia
ca validh, In baza principiului eunoscut: Interpretandus
est actus magis ut valeat, pant ut pereat" (1).
In baza acestor principii, Curtea de casatie din Franta, Exemple in
cu multh indulgenth, n'a vhzut o substitutie fideicomisarl, acsaerepraonatm4,

niciun legat fleut unor persoane neconcepute In momentuburisprudenta.

mortei testatorului, ci un legat conditional al nudei proprie-

MO In favoarea legatarului uzufructului, In clauza testamentara care dispuneh: eh dach cutare persoang, ehreia se
uzufructul unor bunuri, se chshtorete -1 lash, la moartea
sa copii legitimi, bunurile legate vor deveni proprietatea ei
i vor face parte din succesiunea sa" (2).
S'a decis 1us c dispozitia testamentarl astfel coneeputh: Folosinta cuthrei case va apartineh surorei mele,
care va trebui s'o lese prin testament fratelui meu pentru
familia sa", cuprinde In folosul fratelui testatorului o instituire In al doilea ordin, care prezinM toate caracterele unei
substitutii oprite (3).

Pentru ea actul sh fie mentinut, In baza art. 805, nu Neintrebuineste Insh nevoe ea testatorul sh se fi servit, In dispozitia sa, tmareenai dseactrearde cuvintele uzufruct i nuda proprietate, de care se ser- mentali.
vete textul de mai sus, chci judechtorii trebue s aibh In
(i) Vezi supra, P. 172, 278, 496, 554, 570, 571, 600, etc. Cpr.
Marcad, III, 475; Demolombe, XVIII, 116; urm., 167; Laurent, XIV, 424, 494 urm. ; Pand. fr., y cit., 10454 urm.
Vezi qi Cas. rom. Bult. S-a I, 1877, P. 296; Bult. 1888, p. 554

Dre_ptul din 1888, No. 50, pag. 394; C. Galati, Dreptul

din 1897, No. 25, p. 196, etc.
(2) Cas. fr. Sirey, 36. 1. 44.
(3) C. Besanvn, D. P.1903.1. 124 (sub Cas.), care a respins recursul.

606

C. CIV.

CART. III.

TIT. II.

CAP. V.

S-a VIII.

ART. 805.

vedere natura dispozitiei, iar nu termenii Intrebuintati de

testator (I).

Prin aplicarea acestor principii, dispozitia testamental*

care a llsat un imobil unei persoane, cu conditia de a nu-1
Instrhinh i cu obligatia de a-1 trece, la moartea sa, copiilor

shi, de va ave, sau unui spital, In caz contrar, a putut fi

considerath de instantele de fond, conform intentiunei testatorului, ca un legat de uzufruct In favoarea primului insti-

tuit, In caz cand el nu va ave h copii,

i ca un legat de

piing proprietate In caz de survenire de copii (2).

Tot asfel, s'a decis Intr'o afacere In care am pledat
noi Inine lnaintea Curtei supreme, allturea cu distinsul
nostru coleg i amic, d-1 C. G. Dissescu, astlzi Ministru al
Instructiunei publiee i al Cultelor, c constitue o dispozitie permish de lege, iar nu o substitutie fideicomisarh,
legatul prin care se lash unei persoane uzufructul, iar altei
persoane nuda proprietate, persoanh inexistenth In momentul
facerei testamentului, i la caz, chnd aceasth persoanh n'ar
existh la moartea testatorului, nuda proprietate s tread, la
alth persoanh, existenth In momentul facerei testamen tului (3).

S'a decis, de asemenea, ch nu constitue o substitutie

fideicomisarg, dispozitia testamentarl prin care se lash ca

(') Cpr. Cas. fr. Pand. Priod. 1889. 1. 499.

Cas. rom. Butt. 1889, p. 901 i Dreptul din 1889, No. 75.
Cpr. Cas. fr. D. P. 57. 1. 37. Vezi i supra, p. 172, ad notam
in fine.Dac . legatul de uzufruct este nul, el profita nudului
proprietar, pentruc5, in prejudiciul acestui din urina s'ar fi
executat acest legat. Este, In adevar, dupa cum tim, de principiu c5, legatul nul folosete aceluia in folosul caruia cade
achitarea lui, sau In prejudiciul caruia legatul era ra'cut.
Cas. rom. Bult. 1900, p. 1142. Vezi i supra, p. 474 urm.
Cas rom. Bult. 1901, p. 814; Cr. judiciar din 1901, No. 51,
410 i Dreptul din acela an, No. 55, p. 566. Vezi i supra,
p. 533. Aceast, din urma decizie pune In principiu c chestiunea de a se t1 daca, printr'un testament, s'a legat in persoana cuiva numai uzufructul, iar altuia nuda proprietate,
constitue o chestie de interpretare a termenilor i clauzelor
testamentului, lasata la suverana apreciere a instantelor de
fond. intructit constatarile acestor instanfe nu aunt in contradicfie cu termenii testamentului. Vezi in acela sens, Cas.
rom. I (29 Mai 1912), Cr. judiciar din 1912, No. 55, p. 645
(decizie nereprodusa in Bult. Curtei). Vezi supra,, p. 668.

DISPOZITIA UZUFR. V A NUDEI PROPRIETXTI.

ART. 805.

607

legat uzufructul unui imobil i al unei farmacii, ce nu pot

fi nici InstrAinate, nici ipotecate, i care vor trece, la moartea
uzufructugrului, In plina proprietate a unei persoane inexistente In momentul facerei testamentului sau a unei persoane

morale desemnatI In mod vag de testator i incapabill de

a dobAndi imobile In tarl (4)..
S'a decis ILIA, eI trebue s6 se considere ca o substi- .Sti.bstitutie
tutie fideicomisarl opritg de lege, dispozitia prin care un fideicomisarg.
testator, dupg ce a dispus de plina proprietate a bunurilor
sale, al% nicio excep0e, In favoarea unei persoane instituitl
legatarul slu universal, leghez un bun oareeare, unui tertiu,
dupg moartea legatarului sgu, arg, a fi transmis aeestui teqiu
nuda proprietate a bunului In chestiune, In timpul vietei
legatarului (2).
FINELE VOL. IV, PARTEA II

(l) C. Bucuresti, Dreptul din 1895, No. 28.

(2) Cas. fr. D. P. 1911. 1. 24.

ADDENDA ET CORRIGENDA
La pag. 21, ultima nota marginal dela nota 1, a se ceti: Testamentul %cut sub codul Caragea, legalizat de un consul strain
(aceste ultime cuvinte fiind sarite la tipar).
La pag. 31, nota 1, a se adaogh: Bult. 1912, P. 2124.
La pag. 88, nota 4, se va adaogit: Vezi infra, p. 434.
La pag. 71, nota 2, rindul al &d'ea, dupa cuvintele: si din
1892, No. 35, se va a,da',oga,: Dreptul din 1897, No. 18, p. 139;
iar la aceeas nota, r,ndul urmator, dupa cuvintele: Dreptul din
1896, No. 31, se va adaoga: Cr. judiciar din 1896, No. 17.
La pag. 85, prima nota,' marginala, a se cetl: Art. 33 L.
pentrn autentificarea actelor, in loe de: Art. 3.
La pag. 86, finele notei 2, a se adiloga: Mai vezi Cas. rom.
Cr. judiciar din 1914, No. 13, p. 103 (rezumate).
La pag. 155, a treia nota marginara', a se citi: Eroarea asupra
profesiunei legstarului, in loe de: asupra profesiunei testatorului.
La pag. 1u4, finele notei 1, a se adaogii: Vezi infra, p. 284si 532 ad notara.
La pag. 172, ultimul t'Ud din nota 1, dupa,' cuvintele p. 278,
a se adaoga: Mal vezi P. 177, 496, 554, 570, 605, etc.
La pag. 203, nota 1, a se eeti: Vezi supra, p. 196, in loe
de pag. 197.
La pag. 254, rndul al 11-lea din text, a se ceti: pentruca.
testatorul a manifestat in deajuns, etc., in loe de: pentruca el a
manifestat, etc.

La pag. 273, ultimul rand din text, a se cetl: art. 906, in

loe de art. 806.
La pag. 284, randul al 4-lea din nota 5, a se adaoga, dupg.
p. 163, 164: si infra, p. 532 ad notam.
La pag. 299, nota 4, a se ada'ogit: Vezi infra, P. 306 si 545.
La pag. 306, finele notei, randul al 6-lea, se va ceti: dispozitiei, in loe de dispoezitiei.
La pag. 319, randul al 3-lea din nota 1, se va eeti: p. 443,.
nota 1, in loe de p. 314, n. 3.
65105

39

610

La pag. 331, rindul al 4-lea din nota 1, se va ceti: p. 196,

In loe de p. 197 ad notam.
La pag. 373, prima not marginar', se va ceti: Interventia
facultativ, in loc de Intentia facultativA.
La pag. 457, nota 4, rndul al 12-lea, dup cuvintele: Dreptul
din 1910, No. 41, p. 327, se va adgogh: Vezi si C. Galati, Dreptul
din 1914, No. 35, p. 275.
La pag. 592, rmdul 21 din text, la citatia germanrt, a se ceti:
rertrage, in loc de: Vretrage.

Acestea sunt, de ocamdata, grwlile ce am ga sit f i semnala7

in volumul de fa(a. Au mai ramas inca multe alele, bis& nu mai
arem nici timpul, nici curajul de a revizul coalele ce-1 compun.
Cetitorii ne vor scuza si vor indrepta ei insisi erorile streeurate.
Ctind da m coalele la tipar, nu exista aproape nicio eroare in ele,
si Cand le primim inapoi tiparite, ele sunt pline de greseli, inctit
am ajuns a fi desgustat de a mi tipari in (ara noastra. Bine ea
suntem aproape de sfarsit, caci nu mai putem merge inainte, o
spunem cu regret.

TABLA MATERIILOR
CUPRINSE

IN VOLUMUL AL IV-LEA (PARTEA II-A)

(TESTAMENTELE)

CARTEA III
TITLUL II
CAPITOLUL IT

Despre dispozifiunile testamentare

Pagina

1-5

Principii generale
SECTIUNEA I

Regule generale pentru forma testamentelor.

Capaci-

tatea de a dispune prin testament (art. 856)

Proibitia testamentelor mutuale sau conjunctive (art. 857,

938)

Legea care armuagte forma testamentului, cu privire

la timpul and el este f-A cut
Consideratii istorice asupra testamentelor In genere
(art. 858)
Cazul and testamentul a fost distrus sau pierdut
Despre formele testamentelor
Testamentul olograf (art. 859)
Scrierea testamentului olograf
Subscrierea testamentului olograf
Datarea testamentului olograf
Puterea probatorie a testamentului olograf
Testamentul autentic (art. 860-863, art. 33 L. pentru
autentif. actelor din 1886)

5-8
8-12
13-14
14-29
29-32
32

32-36
37-46
46-53
53-67
67-73
73-93

612
Pagina

Puterea probatorie a testamentului autentic (art. 1171

urm )

Testamentul mistic sau secret (art. 864, 867) . . . .

Persoanele care pot face un testament mistic (art. 865).
Formele testamentului mistic, dad testatorul nu poate
sii vorbeascs (art. 866)

Puterea probatorie a testamentului mistic

Msurile ce trebue A' se i inainte de a se execut un

testament olograf sau mistic (art. 892 C.

664 Pr. civ )

civ.,
.

93-96

96-110
110-113
113-115
115-116
117-120

SECTIUNEA II

Despre regulele speciale asupra formelor cktorva testamente (testamente privilegiate)

Testamentul militarilor (art. 868-871)

Testarnentele fcute in timp de ciuma sau de alt boal

contagioaa (art. 872, 873)
Testamentele maritime (art. 874--882)
Formele si conditiile de validitate ale testamentului
maritim (art. 874, 875, 880, 881, 882) . . . .
Msurile prescrise pentru a asigurk conservarea testa-

mentului maritim (art. 876-870)

Dispozitii comune la cele trei specii de testamente privilegiate (art. 884)
Sanctiunea regulelor privitoare la forma testanientelor
(art. 886)
Despre confirmarea testamentului (art. 1167, 1168)

120-121
121-126

126-127
128-130

130-132
132-133
133.-135

135-139
139-145

SECTIUNEA III

Despre institutiunea de mostenitori si despre legate in

genere. (Dispozitii generale) . . . . . . .
.
Conditiile cerute pentru existenta unui legat .
Existenta unui act seris
.
Artarea legatarului
Determinarea lucrului legat
Despre interpretarea testamentelor
Despre art. 1023 din codul francez, eliminat de legiuitorul nostru
.
Despre aeceptarea si lepdarea legatelor'.
l
. .
Acceptarea legatelor . . .
.
Lepdarea sau repudiaren legatelor
ImpArtirea legatelor (art. 887) . . .
.
.
4

..

145-150
150-152

152-153.
153-161
161-164164-176

176-178
178.

179-183
183-186
186-187

613
Pagina

SKTIUNEA IV

Despre legatul universal . . . . ,

Notiunea si caracterele acestui legat (art. 888) . .
Efectele legatului universal
Punerea in posesiune a bunurilcir legate (art. 889, 891)
Cazul and testatorul a rsat mostenitori rezervatari
(art. 889)
Cazul and testatorul n'a litsat mostenitori rezervatari
(art. 891)
DobAndirea fructelor bunurilor legate (art. 890) . .
Plata datoriilor (art. 893, 897)

188

188-196
196
196

196-203

203-209
209-213
213-220

SECTIIINEA V

Despre legatele unei fractiuni de mostenire (cu titlu

universal).
Notiunea si caracterul acestui legat
(art. 894)
220-223
Efectele legatului Cu titlu universal
223
Punerea in posesiune a bunurilor legate (art. 895)
223-228
DobAndirea fructelor bunurilor legate (art. 898) . .
228
Plata datoriilor (art. 896)
228-230
.

. ....

Contribuirea la datorii. Raporturile legatarilor

mostenitorilor intre ei (art. 775) .
Despre plata legatelor particulare (art. 902 1)
Modal cum se pliitesc legatele

si

230-232
232-239
239-241

SECTIIINEA

Despre legatele singulare sau particulare.

Notiunea
si caracterele acestui legat (art. 894 2 . . .

Lucrarile care pot fi legate

.
Despre legatul -unui corp cert si determinat (species)
(art. 903, 904)
. ,
Despre legatul unui irnobil ipotecat sau supus unui
-uzufruct, ori altor sarcini reale (art. 905) . . .
Despre legatul lucrului altuia (art. 906, 907) .
.
.
Legatul unui lucru indiviz
Legatele multiple ale aceluias lucru
.

Despre legatul unei datorii (legatum debiti) . . .

Despre legatul de liberatiune (legatunz liberationis)

Despre legatul unui fapt (in faciendo, aut in non

faciendo)

Despre legatul unor lucruri nedeterminate (genus)

(art. 908)

242-245
245-248
248-261

261-265
265-275
275-277
277

277-278
278-281

281 282
282-286

614
Pagina

Despre efectele legatului singular sau particular . . .

Efectele legatului singular in privinta punerei in posesume si a dobAndirei fructelor (art. 899 2, 900)
Punerea in posesiune a bunurilor cuprinse in testament (art. 899 2)

Dotandirea fructelor bunurilor legate (art. 899 2

si 900)
Plata datoriilor (art. 775, partea finar si 909)
Modalittile legatelor
Despre legatele co termen si cele conditionale .
Despre legatul cu termen (art. 926)
Despre legatul conditional (art. 925)
Despre legatul Cu sarcin (sub modo)
Diversele specii de legate

287

287-289
289-293
293-296
296-297
298

Regulele comune tuturor legatelor in genere

Cheltuelile relative la punerea in posesiune (art. 901)
Transmiterea propriettei lucrului legat (art. 899 1)
Despre actiumle care apartin legatarului
Despre actiunea personar (art. 902 1)
Despre actiunea real (rei vindicado)

Despre actiunea ipotecar (art. 902 2)

Despre transcrierea legatelor
Despre raportul legatelor

28G

298-305
305-315
315-320
320-325
325-326
326-32S
328-331
331

331-333
333

333-341
341-345
345-346

SECTIUNEA VII

Despre execntorii testamentari (Notinnea, acestor man-

datari) (art. 910)

Persoanele care pot fi rnduite executori testamentari
(art. 913-915)
Sezina ce testatortil poate s confere executorului testamentar (art. 911, 912)
.
.
.
Atributiile executorilor testamentari (art. 916-919) .
Msurile conservatorii (art. 916 1 si ?)
Msurile de executare (art. 916 3 i 4) . . .
Vnzarea mobilelor si plata legatelor (art. 916 3)
Plata datoriilor testatorului
Socoteala gestiunei executorului testamentar (art. 916
ultim si 919)
Despre modul de actiune al execntorilor testamentari
responsabilitatea lor (art. 919)
Incetarea functiunei executorului testamentar (art. 917)
.

346-354
355-359
359-367
367- 368

368-372
372-374
375-378
378-381

381-384
384-388
388-392

SECTIUNEA

Despre revocatiunea si cadueitatea testamentelor

Despre revocarea testamentelor

392-393
393-394

615
Pagina

Revocarea testamentului (revocarea voluntar) .

lAvocarea expres (expressis verbis) (art. 920)
Retractarea revocrei exprese

Efectele revockei in caz and testamentul nu poate fi

executat din cauza incapacittei legatarului, sau
din cauz eh', el a refuzat gegatul, ori din alte
imprejurri (art. 922)
Revocarea tacit (faetis)

Cazul and testatorul a fcut un testament posterior,

necompatibil cu cel anterior (art. 921) . . .
.

13nstrinarea lucrului leqat (art. 923)

. .

Faptele prin care testatorul a manifestat in mod im-

plicit intentia
. .
revock testamentul .
Revocarea prin incetarea cauzei care a rnotivat legatul
Revocarea testamentelor pentru survenire de copii testatorului (art. 836 urrn.). Inadmisibilitate . . .
Revocarea judiciar sau judectoreasc (930, 931) . .
Revocarea testamentului pentru neindeplinirea sarcinilor impuse de testator (art. 830, 832, 930) . .
Revocarea testamentului pentru nedemnitatea legata-

rului (art. 831 1 si 2 si art. 930)

394-398
398-405
405-408
408-411
411-412

412-418
418-430
431-437
438-439

439-442
443-444
444-447

447-452

Revocarea testamentului pentru ingratitudinea legatarului (art. 931)

452-455
Efectele revocrei pentru nedemnitatea legatarului
(art. 834, 930)
455-456
Regulele de drept international aplicabile in privinta
revocrei testamentelor
.
.
456-457
Despre nulitatea i caducitatea legatelor.
Nulitatea
legatelor (art. 803, 806 urm., 886 si 997) . . . 457-459
Caducitatea legatelor
459
Cauzele de caducitate relative la persoana legatarului
459
1VIoartea legatarului inamplatit inamtea acelei a testatorului (art. 924)
459 463
Incapacitatea legatarului sau refuzul lui de a priml
legatul (art. 928)
463-465
Cauzele de caducitate relative la lucrul legat (art. 927) 466-474
Efectele nulittei, revoarei i caducittei legatelor
(Principii generale)
474-480
Exceptii dela principiile de mai sus
480
Regulele de drept international aplicabile in privinta
caducittei legatelor
481
Despre dreptul cresterei, adogirei sau sporirei intre
colegatari, sau mai bine zis: despre dreptul nescderei (art. 929)
481.-496
Despre substitutii i fideicomise. Notiuni generale si

. ....... .

istorice

496-505

616
Pagina

Despre substitutiile fideicomisare. (Consideratii generale) (art. 803)

Conditiile necesare pentru existenta substitutiilor fitleicomisare

0 Indoitii liberalitate
Prima conditie.
A doua conditie (tractus temporis)
A treia conditie (ordo successivus)
Obligatia. instituitului
A patra si ultima conditie.

de a Ostr bunurile toaa -data lui si de a le

. . .
remite substituitului
Despre fideicomisul de residuo sa.0 de ea quad supererie
Interpretarea substitutiilor fideieomisare- . . . . . .

Efectele oprirei substitutiilor fideicomisare.Nulitatea

substitutiei s't a institutiei
Dovedirea substitutiilor fideicornisare
Persoanele care pot atach o dispozitie pentru canzii de
substitutie fideicomisarii, si care se folosese de
aceast. nulitate . .
Natura statutului substitutiilor fideicomisare (drept
international)
Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisare la persoanele morale (Controversit)

Despre substitutiile vulgare (art. 804)

.
Despre dispozitia uzufructului si a nudei .proprierati
(art. 805)
Addenda et corrigenda
Tabla rnateriilor cuprinse in tom. IV, partea II . .
Tabla numeria a articolelor cuprinse in tom. IV,
partea II

Tabla alfabetia si analitia a materiilor cuprinse in

tom. IV, partea II (Testamentele)

506-518
518-521
521-534
534-536
536--548

548-557
557-565
565-575
575-582
582-584
585-590
590-593

593-594
595-601
601-607
609

611-616
617-623
625-687

TABLA. NUMERICA A ARTICOLELOR

CUPRINSE

LN TONITIL LV7 PARTE A 11-iL

(TESTAMENTELE)

CODUL CIVIL
Pagina

Art.
1

5
29
43
73 .
199
208
218
280
285
315
316
345

385 2
405
415
449
468
483
489
494
5241

525f
537
539
541

545

13, 328 n. 2, 549

n. 1, 588
55 ad notam
383, 588
58
46
.

Pagina

Art.

135 ad notam

183 n 2
108 n 3

81 n. 3
449 n. 2, 450
345 n. 2

191 n. 2, 244

550
551
652
556

293

218, 229, 244

472

557 .

191, 470, 490 text gi

n. 3, 533, 602, n. 1, 603

604
471
252
.
490
644 . . . 196, 201, 203, 209,
668
564
616
638

...... .

224, 288, 329, 330,

333, 460, 464, 466

442

294, 296
357

350 n. 1 390
183
382
96
251

210, 309
260

213 n. 1
212

248
604
604
604

594

646
650

653 .

183
.

138, 197, 204, 205

text i n. 1;212, 216,

654 .
655
6711
673f
676

..

224, 226
.

460
453
224

158 n. 1

679 urm.
686
687
688
689

691 .

226
179

183 n. 2
183

179, 180
.

180

618
Pagina

Art.

694
695

183

183, 184, 464

text i n. 3
482, 484

697
699

186
185

701

702
144, 395
703
180
7041
219
705J
713
219
730
369
766
604
724
216, 225, 228
751
520, ad notam
774 . 215 n. 1, 218, 237, 244
775 . . . 187, 215, 220, 223,
777
778
779
781
800
801
802

230 urm., 237, 242,

263, 286, 293 urm.
235 unn., 335
217, 229
229
-310, 334
2

in 2;441

1 text i n. 2; 27 n. 3;
138, 181, 183, 187,

194, 254, 315, 413,

451, 461, 584

174, 306 n. 1, 409, 410,
451, 457, 458, 477,
499, 506 urm.,
521, 522, 529, 530,
536, 538 ad notam,
539 ad notam, 541,
543, 547, 555, 557,
567, 568, 572, 576,
577, 578, 581, 586,
587, 589, 593, 594,

803

Pagina

Art.

806 urm. . ' . . . . . . 457

808 . . . 460, 465, 560, 574,

591, 592, 598 n. 3,

602 n. 1; 604
8091 . 124 n. 1, 351 n. 3, 352
ad notam, 411, 465
8101

811
199
812
529
814 . . . 405, 428, 597 n. 2
815
183
817
199
822 . . . 559 ad notam, 579

ad notat
823
825

456,

441, 445, 447, 449,

450, 452
832 . . . 318 n. 3, 320, 441,
445, 450, 451
833
394, 451, 452
451, 456
834
836 urm. . 211, 394 urm., 440
841 urm. . 197, 201, 237, 238
831

843
845
847
849

197
332

192, 232
380

8521
853J
855
856

8 urm., 135
nd notam
. 2, 14, 24 urm., 135
ad notam
.
32 urm., 67, 107
n. 1, 123 n. 3, 135,
208, 403, 432, 437

857

858

805

409, 446, 462, 464,

480, 481, 486, 490,
499, 508, 523
n. 3, 534 n. 3; 550,
572. 595 urm.
. 519 n. 1, 533, 550,
569, 601 urm.
.

232, 237, 238, 296

5 urm., 135 ad
notam, 146

859 .

599

804..

318 n. 3

546, 547
249
828 . . . . . .
. .
829. 315, 318 n. 3, 320, 394,
830f
441, 444, 445, 446,

860i
8611

862
863!

73 urm., 75, 102,

134 n. 1

619.
Art.

864

Pagina
.

865
866
867
8681
869
870

Art.

11, 44, 96 urm., 111,

113, 114 n. 6, 115, 437
110 urm.
113 urm.
97, 105

896

13, 120, 121 urm.,

898
899

401 n. 2

Pagina
.

228 urm., 237, 293

897 . 147, 179, 183, 196, 213

n. 4, 214 urm., 218 urm.,

223, 230, 236, 237,

293, 332, 333
.

871
8721

13, 112, 120, 126 urin.,

873f 135, 295, 401 n. 2, 439,
874
121, 135, 295
875
876
877
878
879
880
881
882

900
.

883 .

13, 128 urm., 295,

401 n. 2, 439

901.
902

903

. tom. IV, partea I-a,

116, 145 urm., 160 161

884
885

133 urm.

55 ad natant, 121,
131 si tom. I,
p. 203 urm.
886 . 2, 9, 25, 36, 56, 63, 67,
104, 115, 135 urm.,
457 um.
887
146, 186 urm.
.

. 187, 188 urm., 205

ad notam, 586
889 . . . 194, 196 urm., 208,
217, 332
890 . 196, 199, 201, 209 mil.,
228, 309, 332, 460
891 . . 119, 196 urm., 208,
212, 217, 225, 226,
227, 228, 332
892 . . . 108 n. 1, 117 urin.,
208, 325
893 . . . 147, 194, 196, 213
urin., 293
894 . . . 187, 191 n. 2, 191,
221 urm., 242 urm.
895 . . . 187, 197, 199, 204,
288, 332
888 .

147, 187, 215, 217, 223,

210, 223, 224, 228, 332

187, 196, 197, 199,
201, 203, 209, 210,
224, 227, 286, 287
urm., 297, 300, 308,
309, 325, 328 urm.,
330, 332, 333,
.

460, 464, 466

21 text si n. 2; 210,
211, 286, 287 urm.,
315, 332.
. 201, 227, 291, 325,
326 urm., 332
229, 282, 291, 326,
330, 331 urm., 333
urm., 340, 372, 464
ad notam
235, 249 -arm., 330,.

463, 468
904 . 252, 253, 254, 255 urni.
905
253, 261
9061
266 limn.

9071
908 . 163, 235, 249, 250, 282

urm., 289, 330, 468

909 . 215, 220, 242, 263, 286,
293 urin.
910 . 233 urm., 346 urm., 385
911 . 198, 227, 359 urm., 375.
919
359 urm., 36T
9131
914
915
916
917
918
919

355 urm., 385.

360, 363, 367 urm.,

372 urm., 375 urin.,
381 urm.
353, 388 urin
. 368 urm., 386, 388
. 352, 368 urm., 380
381, 384, 388, 397,
412 urm.

4620

Pagina

Art.

Pagina

Art.

54, 397, 398 urm., 456

.
. . 249, 403, 414, 415,
416, 484 n. 2, 485
408 urm.
929
923 . . . 264, 277, 397, 418
urm., 423 ad notam
9241 . . 254, 255, 298, 299.

1005
1006
1007
1008 .
1010 .
10121

305 urm., 306 ad

1014
1015 .

920
921

925
927
928

notam, 308, 393, 403,

459, 463, 465, 467
n. 3, 473, 489, 543

298 urm., 300, 308, 461,

463, 548, 561
927 . . . 427, 466 urm., 485
928
.
489, 492
929 . . . 194, 480, 481 urm.,
542, 575, 600
930j. 320, 393, 394, 443, 444
926

..... .

931f urm., 446, 447 urn' ,

452, 454, 455 urm., 601
.934
938 .
941
942
9481

455 urm.
8, 12 text ;:i n. 2

451
410
7

949f
953 urm

961.

185
587

144, 183, 395

965
966
963
069
9741

587
587
186

186, 202, 374

'970f
977 urm.

164 urm., 168,

171, 173, 177

531 n. 2
978

. 278, 324, 325, 496,

566
080

982 .
983 .
991
997
9981

999f
1004

ad notam, 000

. ...
173, 240, 241, 284

251
174

604

457, 604
28, 31
307

313 n. 3
551

..

313 n. 3

.
306,
315, 547,, 553
551, 559 ad notam

313

1013f

1016
1017

314

308, 330, 473,

544, 546

202

299, 307, 312,

330, 461

...... .

1018
1019 urm.

473

299, 307 n. 1, 422,

461, 545, 546, 597

ad notam
1020
1021}
1022 . .
1024
10261 . .
10271
10291

.
.

319, 444, 445

299, 308, 463, 561

295

240; 271, 286,

325, 444

986

1030f
1041
1060

1074.
1075
1080
1089
1095
1102
1103
1105
1108

386 n. 4

..

339
255

.
282,
447

255

378, 528
286

254, 467
284, 285
326

263, 295,
.
420

1128 urm.
1143 urm.
1154 urm.

469
469
490

254, 466, 467

1156
1157

274

137, 139 urm., 142

1168 . . . 3, 139 urm., 428
1169 . . 7, 40, 112, 113 text
n. 2, 144, 184,
269, 433, 583
1167 .

1171

75, 116

62h
Pagina

Art.

1172
1173
1176

...... .

1182.

Pagina

ArL

398, 404
93, 94
70, 72

1543

1547 ..... .
1552
1556
1559
1585
1640
1643
1718
1720
1729

13, 14, 57, 71, 72

1190 . . . . . 141, 142, 274

-1198 . . 29, 32, 73, 437, 583
1201
373
144, 395
1226
12421
358
1243f
1256 urm.
358
1265
358, 359
1283 urm.
358
359
1285 .
252
1315
326
1317
1325
251 n. 1
1337 urm .
274 n. 5
14001
295
1401f
387
1516
1533 . . . . . .
349, 354
1534. . . . . .
. . 362
1538
355, 357
,
1539 . . .
354, 385
1540
384, 385
1542
253 n. 3

. . 349,

386 n. 4
.

380

352, 388, 390

351
389
358
211

534 n. 1
236, 379
338
380

1743 . .

1740

1.778

310, 334, 335, 372

217, 328, 338, 339
337, 338

1782
57
337, 338
1783
17901 . . . 217, 263, 295, 336,

338, 339, 420

263, 420

1792f
1799
1841
1890
1897
1900
1907
1909
1912

589

138, 447, 584

590

138, 684, 588

291 n. 1
345.

79 n. 1

PROCEDURA CIVIL:A
63
140

162 urm
197
200
288
374 . . .

455 urm.

118, 138

326 n 4

202'

206, 20T

642
664

69

123 n. 4
86 n. 2) 384

108 u. 1, 11T

668 urm.
671
674
722

588

n. 2 dela p. 207,

143 ad natant

369, 370
369, 370

345 t. i n. 2'

208 i tom. VII,

p. 459 urm.
CODUL PENAL

'246

124 n. 1

270

448 n. 2'

.622

CODUL COMERCIAL
Art.

Pagina

86 n. 4

42
57

Art.

Pagina

393

386 n. 4

57

CONSTITUTIA

457 n. 4, 465,
598 n. 3

101

515, 518

121

Legile speciale cela mai importante mentionate

In acest volum.
Legea din 1863 p. secularizarea bunurilor monstiresti . . . 465
Decretul din 30 Iunie 1865 pentru prorogarea punerei in aplicare

a actualului cod civil pe cinci luni, adec la 1 Decembrie

1865 . . . 14 text si n. 3; tom. I, p. 21, n. 1; tom. V, p. 306
n. 4; tom. X, p. 632 si Tr. fr., p. 491 n. 1

Conventia consular din 1881, incheiatil cu Italia (art. 26) . 78 n. 2

Legea pentru autentifica,rea actelor din 1886 si 1887 . 51, nota 2

(lela p. 74, 75, 77; 82 ad notam, 83 n. 2, 84, 85, 86 n. 1;

89, 90 text si nota 1, 103 nota 3, 105, 108, 112, 117, 124,
404, 436 text si n. 2
Legea din 15 Decembrie 1894 asupra alienatilor..
357
Legea din 18 Martie 1895 asupra numelui . . . 47 ad notam, 49
Legea timbrului din 1906 . . . . 36, 204 text si n. 3; 327, 328

text si n. 2

Legea judeatoriilor de ocoale din 1907 . . . 76, 183, 200, 219

Legea din 27 Ianuarie 1912 pentru organizarea meseriilor (art. 200
6)
225, 479 n. 1

Textele din codul francez eliminate sau modificate

de legiuitorul nostru.

.....

.610 .

843
397 .
900
902
'967

971.

.
.

24f1,

972.

345

. 480, 514 n. 1
306 n. 8, 547
7

6, 146
75 n. 2, 88 ad notam

975
977
978
979
980

78 n. 4, 80 ad notat
in fine
123 n. 4
98, 114 n. 4
112 n. 3
115

123 n. 4

623
Pagina

Art.

127 n. 2

986
1002
10041

1023

164 n. 2, 176 unn.,

177 n. 2, 278

146

203, 467

1006f

117 n. 1, 118

1007
1008
1009
1013

1021 .

Pagina

Art.

203, 205

1042
1044
1045

1048 unn.

418, 480,

514 n. 1

232

232, 238
. 266, 267, 269,
272 n. 3, 273 n. 4

467
494
187

1599

260

TABLA ALFIBETICA. SI A.NALITIO,

A

MATERIILOR CUPRINSE IN TOIVIUL IV PARTEA II-A

(TESTAMENTELE)

A
Abitatie.

Dreptul de abitatie

poate face obiectul unui legat, 2-16.

Legatarul unui drept de abi-

ca si acel al unui drept de

tatiei
uzufruct, de uz, etc. nu are drept
la fructe din ziva mortei testato-

rului, ci numai dela cererea In

tului de buna voe, 293. V. Uz,
Uzufruct, etc.
Constituirea unui drept de
abitatie asupra fondului legat nu
atrage deck o revocare partiala
judecata sau dela predarea lega-

a legatului, 419. V. Testament, Uz,

Uzufruct, etc.

143 ad notan; 584, 587, 588 si

tom. IV, partea I-a, V. Confirmare,

Substit. fideicomisara', etc.

Acte sub semniiturft privati.

Nevaliditatea unui asemenea act,

semnat de acel in drept numai pe
marginea actului, 52, 53.
Nevaliditatea unei semnaturi
pus pe marginea unui testament
olograf. (Controv.), 52. Vezi Testament.
Validitatea actului sub semnatura privata semnat de un orb
(Controv.), 34, n. 1. V. Orbi.

Actione nundum n a t a, non

Acte autentice.Revocarea testamentului printr'un act autentic,

404 urm. V. Testament.
Dreptul judecatorului de a
refuza autentificarea unui act. V.
Rimini cldcdsesc.

Intr'un act autentic exista

currit prEescriptio, 451.

Actor sequitur forum rei, 384.

Actus interpretandus est magia

ut valeat, quam ut pereat, 172,

doua originale: unul in mana partei

278, 496, 554, 571, 600, 605, etc.

117, 436.

Actiune In daune. Ace] care

ar fi intrebuintat dol sau violenta
spre a impedica pe testator de a-si
face testamentul sau, sau de a-I
revoca, va putea fi condemnat la

si celalalt in arhiva tribunalului,

Acte inexistente.Actele inexistente nu pot fi confirmate nici
In mod expres, nici in mod tacit,
65105

40

626

Actiune in daune

daune catre acei lezati, 28, 29,

399, 400, 453.

Admiterea aceleiasi solutii in

privinta persoanelor care, prin

culpa lor, ar fi nimicit un testament, 31, 32, 453.
Femeea care, din relatiuni
sexuale nelegitime, a nascut un
copil, poate, in virtutea principiului inscris in art. 998 C. civ.,
sa exercite o actiune in daune
contra barbatului, pentru ca acesta
sa fie obligat a suferi in parte cheltuelile necesare pentru intreti-

nerea si cresterea acestui copil.

Cas. rom. S-a I, No. 132 din 1914.

Dreptul din 1914, No. 26; Cr. jadictar din 1914, No. 31, p. 260 (re-

zumate) si Jurisprudenfa in fise,

revista de drept care apare la

Craiova sub directia noastra si

ingrijirea d-lui D. Calinescu, adn.
2 asupra art. 998; Jurisprudenfa
romcind din 1914, No. 13, p. 194.
Vezi si tom. IV, partea J-a, al
Coment. noastre, tabla analit. v
Cercetarea paternitdfri,
De cateori lucrul legat a perit
In urma deschiderei succesiunei,
prin culpa sau faptul mostenitorului ori a unui tertiu, acestia sunt

responsabili, conform dreptului co-

mun. si legatarul are in contra

lor o actiune in daune, 467. V.
Caducitate.

ExecutoActiunea pauliani.
rul testamentar nu poate sa exercite actiunea pauliana spre a cere
anularea actelor facute de defunct,
in frauda creditorilor sai, pentruca

el nu reprezinta pe creditorii defunctului, 374. V. Executor testamentar.

Cas. rom. S-a I, No. 433, Jurisprudenfa in fise, revista de drept

care apare la Craiova sub directia
noastra si sub ingrijirea d-lui D.
Calinescu, adnot. 1 asupra art. 848

C. civil. Vezi asupra actiunei in

reductiune, tom. IV, partea I, al

Coment. noastre, p. 602 urm.

Reductiunea don. deghizate,
520 ad notam. V. Donafiuni.

Reductiunea legatelor care

intrec partea disponibila, 296. V.
Legate, Redueftune, etc.
Adflogire (Dreptul de
intre
colegatari), 481 urm. V. Sporire.

Adjudecarea (provizorie a unui

Nu atrage revocarea legatului acestui imobl, 430.
imobil).

Adoptiune.

Adopth torul pia-

teste datoriile adoptatului, desi

el este un rnostenitor cu titlu par-

ticular si dei datoriile sunt o

sarcina a universalitatei bunurilor,
294, 296.

Daca copiii adoptatului au

vocatune la succesiunea adoptatorului (Controv.), 443 ad notam;
tom. II, p. 409, text si n. 1 (ed. a
2-a); tom. III, partea II, p. 128, ad
notam (ed. a 2-a), etc.

Adoptiunea nu poate avea

de efect revocarea legate] or facute

inaintea ei de catre testator (Controy.), 442. V. Testament (Revocare).

Adulter. Adulterul unuia din

soti, legatar al celuilalt, constitue

o clauza de revocare a legatului,
chiar daca sotul testator ar fi avut
cunostinta despre acest delict si

nu 1-ar fi denuntat autoritatilor

Actiunea in reductiune.

Mos-

tenitorul rezervatar nu poate sa

exercite actiunea in reductiune
decat in limtele si pentru garantarea propriei sale rezerve, calculata in raport cu numarul tuturor mostenitorilor rezervatari.
Calcularea legitimei si, deci, si a

rezervei in raport Cu numarul

mostenitorilor rezervatari, este o
chestie de fapt, care scapa de
sub controlul Curtei de casatie.

competente (Controversa), 448 n.2.

V. Testament (Revocare).

Rs alienum totius patrimonii

onus est, non certarum rerum,
214, 293.

Alienati. Acei asezati inteun

stabiliment de alienati nu pot fi

executori testamentari, 357. Vezi

Executor testanzentar.

62?

Alimente. Refuzul de a ali-

menta pe testator nu este o cauza

de revocare in materie de testamente, ci numai in privinta donatiunilor, 447. V Testament.
Cazul cand s'a legat o renta

sau o pensiune cu titlu de ali-

mente (dreptul legatarului la fructe

din ziva mortei testatorului), 290,

Brevet de inventie.
Poat e
face obiectul unui legat, 247. V.
Legate.

Burse.

Validitatea legatului

pentru infiintare de burse, sti-

pendii, etc., 525 si tom. IV, partea

I-a, p. 96 n. 3, 112, 113.

291.

Amanet. Amanetarea lucrului

legat nu constitue o revocare par-

tiala a legatului, 419. V. Testament.

Antichreza. Constituirea unei

antichreze asupra fondului legat
nu constitue o instrainare partiala

a acestui fond, 419. V. Testament.

V. asupra antichrezei, tom.

p. 393 urm.

X,

Cadavru. Un cadavru nu
ppate face obiectul unui legat, 248.
V. Legate.

Caducitatea (legatelor). Cazurile cand o dispozitie testamentara este caduca, 459, 474.

Cazurile de caducitate sunt

relative la persoana legatarului

Autoritatea lucrului judecat.

V. Lucra judecat.

Avocati. Dupa art. 35 al legei

din 1907 asupra organizarei corpului de avocati, corpul de advocasi din fiecare district este o persoana momia, ceeace nu era dupa

legile anterioare, 389 n. 3 si tom. I,

p. 284 (ed. a 2-a). V. Persoane

morale.

Apel.
Jurnalele tribunalelor
pronuntate pe ca 1 ea gratioasa,

pentru punerea In posesiune a

legatarilor, nu sunt supuse ape-

si la lucrul legat, 459.

O dispozitie testamentara

poate sa devie caduca din partea

legatarului: 1 prin moartea legatarului intamplata inaintea acelei
a testatorului si 2 prin incapacitatea sau prin refuzul sau de a
primi legatul, 459.
Moartea legatarului intcmplatd
Enaintea acelei a testatorului, 459
urm.

Dreptul ce rezulta dintr'un

legat nu se poate deschide decat
in persoana legatarului, iar nu in

lului, 206. V. HotdrEri, Opozifie,

etc.
Cazurile cand dreptul comun

acea a mostenitorilor sai ; de unde

Legate.

legat,caci altfel legatul ar fi caduc,

459, 460. V. Legate.
Acest principiu se aplica nu

si primeste aplicare, 207. Vezi

B
Biblioteca. Cazul cand s'a legat o biblioteca sau o carte dinte biblioteca, 258, 472, 477.

Bona non intelliguntur, nisi deducto Eere alieno, 229.

rezulta ca legatarul trebue sa

existe in momentul mortei testatorului, spre a putea beneficia de

numai persoanelor fizice, dar si

celor morale, 460.

Pentru a pute dobandi un

legat este necesar ca legatarul sa

existe in momentul mortei testa-

torului, principiu pe care legea

ti aplica nu numai la donatiuni si

testamente, dar si la succesiunile
ab intestat, 460.

Muartea executorului testamentar, intamplata inaintea acelei

628
Caducitatea

a testatorului, nu este asimilatii

mortei legatarului, pentruca randuirea unui executor testamentar
nu este o conditie de validitate a
legatului, 460.
Daca legatul a fost facut sub

o conditie suspensiva, el devine

caduc prin moartea legatarului,
Intamplata inaintea indeplinirei

Caducitatea

nul, pro non scripto habetur, 457

text si n. 4 $i 465.
Cazurile de incapacitate in
care legatul ar fi nul, 465.

Cazurile in care legatul nu

este nul, ci caduc, 465.

Cauzele de caducitate rela-

conditiei, 461, 463, V. Legate.

Daca conditia este rezolutorie,

tice la lucrul legal (deoseb. de

conditiei, 461.

urma deschiderei succesiunei,

prin culpa sau faptul mostenitorului, ori a unui tertiu, acestia

dreptul la legat se deschide prin

moartea testatorului, legatul fiind
Irma desfiintat prin indeplinirea
Daca legatul este ca termen,

legatarul are un drept dobandit

din mom entul mortei testatorului,
transmisibil la mo$tenitorii sai,
461, 463.

Regulele de mai sus se aplica

tuturor legatelor in genere, 461.

Cazul unei substitutii vulgare, 462.

Legatul facut unei persoane

din cauza functiunei ce ocupa,

462, 465. V. Legate.

Incapazitatea legatarului sau

refuzul lui de a primi legatul, 463
TITM.

Daca legatarul, capabil de a

dispune de drepturile sale, a re-

pudiat legatul In formele prescrise de lege, legatul este caduc,

de cateori testatorul n'a facut o
substitutie vulgara, aratand persoana care va lit& legatul in caz
cand primul legatar nu 1-ar primi
sau ar fi incapabil de a-1 primi,
464.

Legatul este tot caduc si

atunci cand legatarul este incapabil in momentul mortei testatorului, Aau la indeplinirea conditiei, daca este vorba de un legat conditional, 464, 465.

De cateori legatul este conditional, legatarul trebue deci sa

fie capabil atat in momentul mor-

tei testatorului cat $i a indepli-

nirei conditiei, 465. V. Legate.

Daca legatarul este incapabil
in momentul facerei testamentului, legatul nu mai este caduc, ci

codul francez), 466 urm.

Daca lucrul legat a perit In

sunt responsabili si legatarul are

in contra lor o actiune in daune
467. V. Act. in daune.
El nu are, din contra, nicio
actiune, daca lucrul a perit in timpul vietei testatorului, 467.

Art. 1042 din codul fr. pri-

veste, din contra, ca un caz de

caducitate, perirea lucrului legat

In urma mortei testatorului, text
care a fost, cu drept cuvant, eliminat de legiuitorul nostru, 467.

Perirea lucrului legat, in-

tamplata in urma mortei testatorului, aduce caducitatea legatului

numai atunci cand legatul ar fi

conditional $i lucrul ar fi perit

prin caz fortuit, pendente condidone, 467, n. 3, 473.

Cazul cand lucrul a perit In

timpul vietei testatorului (singura

ipoteza prevazuta de textul nostru), 467, 468, 473.

Aceasta cauza de caducitate

se aplica numai legatelor avand
de obiect corpuri certe si determinate, 468.
Ea se aplica insa. legatelor
de lucruri incorporale, precum:
creante, etc., 468, 469.

Legatul unei creante n'ar fi

insa caduc, daca legatul n'ar avea
de obiect insus titlul creantei, ci
valoarea ei, ceeace este o chestie
de apreciere, 469.

Pen tru ca perirea lucrului

legat sa aduca caducitatea legatului, ea trebue sa fie totala, iar
nu numai partiala, 469.

Cazul cand lucrul legat a

perit numai in parte, 470.

629

Caducitatea

Exemple de perire totala a

lucrului legat, 469, 470.

Exproprierea partiala a lu-

crului legat, 469. V. Expropriere.

Cazul cAnd legatul are de

obiect uzufructul casei distruse,
470, 471.

Distrugerea substantei lucru-

Caducitatea

manifesta vointa sa asa cum intelege, 477.

Acel care se foloseste de ine-

ficacitatea unui legat este singur

In drept a urmari in justitie nulitatea sau caducitatea lui, 477, 478.

Daca acel care se foloseste

Transformarea lucrului fara

de ineficacitatea legatului este sau

nu obligat a indeplini sarcinile si
a executA sublegatele impuse de
testator, 478 urm.

caducitatea legatului, 471.

Cazul cAnd s'a legat un fond

mai sus, 480.

In cazul unei substitutii vul-

lui legat face si ea ca legatul sa

fie caduc, 471.

denaturarea lui, nu aduce !Ina

pe care nu exist& nicio cladire,
471, 472.

Legatul subzista cand forma

proprie si caracteristica a lucrului legat a fost pastrata, 472.

Instrainarile care nu consti-

tuesc o revocare, ci care aduc

numai caducitatea legatului, 473.

Disparitia motivului care a

inspirat legatul ar aduce si ea,

dupa unii, caducitatea legatului,

(Controv.), 474.

Efectele nulitatei, revocarei

si caducitatei legatelor (principii
generale), 474 urm.
Persoanele carora foloseste
anularea, revocarea si caducitatea
legatelor, 474, 475.
Cazul cAnd tcstatorul a lasat

ca mostenitori un frate si un legatar universal, 475.

Cazul cAnd exista doi legatari universali, 475, 476.
Cazul cand exista un legatar
universal si mostenitori nerezervatari sau rezervatari, 476.
Cazul and exista un legatar
universal si mai multi legatari cu
titlu universal, 476.
Cazul cAnd legatele particulare au fost puse in sarcina legatarilor Cu titlu universal, 476.

-- Cazul and nulitatea, revocarea sau caducitatea legatului

ar folosi unui legatar particular,
477.
Legatarul nudei proprietati
se foloseste de revocarea sau caducitatea legatului uzufructului,
477. V. Uzufruct.
Cpzul cAnd caducitatea rezulta diii perirea lucrului legat,
477.
Dreptul testatorului de a-si

Exceptii dela principiile de

gare, persoana substituita de testator este acea care se foloseste

de legat, 480. V. ..',ubstit. vulgar&

Daca testatorul a statornicit

dreptul de crestere sau sporire,

anularea, revocarea sau caduci-

tatea legatului facut unuia din colegatari, profita celorlalti colegatari, in loc de a folosi debitorului
legatului, 480.

Deoseb. de redactie de codul francez, in cazul unei substitutii fideicomisare, 480, 514, n. 1.
Efectele caducitatei unei liberalitati intAmplata in tirnpul

vietei testatorului, 589. V. Substtt.

fideicomisard.
Regulele de drept internatio-

nal aplicabile caducitatei legatelor, 481. V. Dr. international.

Cambli.

Aplicarea regulei

locus regit actum la cambii, 26

nota 4. V. Locus regit achy-rt.

Captatiune.
V. Testament
tom. IV, partea I, p. 41 urm.

Casa scoalelor. Rolul acestei

institutii in privinta legatelor facute in folosul instructiunei publice 157 n. 3 si tom. IV, partea I-a,

p. 112, text si n. 2. V. Legate.

Citsitorie. Dup dreptul englez, casatoria subsecventa a testatorului revoaca de drept testamentul ski anterior, independent
de imprejurarea daca s'au nascut

sau nu copii din aceasta casatorie,

394 si 440. V. Drept englez.
Conditii ilicite in materie de

630

casatorie, 307 ad no/am. V. Conditii licite, Legate, etc. Cpr. Bufnoir, Thorie de la condition, p. 41
(Paris. 18661.

Casum sentit dominus, 254. V.

Res peril domino.

Catonian (Regula ), 2-6 $i

tom. IV, partea l-a, p. 85 n. 5 $i
171 n. 4. V. asupra regulei Catoniene, Dernburg, Pandekten,
104, p. 201 urm.

Cautiunea Muclan.

Admite-

rea ei in dreptul roman and legatul era facut sub o conditie potestativa din partea legatarului

(in non faciendo), 310, 311. Cpr.

Bufnoir, Thorie de la condition,
p. 447 urm. (Paris, 1866).

Inexistenta acestei cautiuni

in dreptul actual (Controv.), 312.
V. Legate. V. $i infra, p. 656 (tabla).

Serveste a
constata boala de care sufere testatorul, in caz cand autentificarea
testamentului se instrumenteaza
la domiciliul sau, dupa delegatia
prezidentului, 81 n. 3. V. TestaCertificat medical.

ment.

Aprecierea certificatelor me-

dicale fcuta de judecatori, nu

poate avea nicic, inraurire asupra
validitatei actului, 82 ad no/am.

Codicil.

Actul care nu cu-

prindea o randuire de mostenitor,

ci numai legate, se numia altadata
codicil, 4, 5. 145 n. 2 si tom. IV,
partea I-a, p. 25 text si n. 4.
Testamentul de astazi se confunda cu codicilul de altadata, 4.
V. Te,starnent.

Sensul vulgar al cuvantului

codicil (declaratia de ultima vointa, posterioara

testamentului,

prin care se schimba, se adaoga

sau se suprima ceva din actul primitiv, confirmandu-1 pentru partea

neschimbati1), 5. V. Testament.

Daca codicilul cuprinde o dispozitie noub, el trebue, de cateori

este vorba de un testament olograf,
sa fie scris, subscris i datat cu
insas mana testatorului, 5, 62.
La Romani, fideicomisul putea

fi lasat prin codicil, 503. V. Pideicomis.

Codul civil (aplicarea lui). Validitatea decretului lui Cuza-Vocla,

care amana punerea in lucrare

a acestui cod dela Iulie pana
I

la 1 Decembrie 1865, 14 n. 3; tom. I,

p. 21 n. 1 si tom. X, p. 632.

Commorientes (prezumptiile

commorientes). V. Prezumptii.
Comuna.

comuna nu poate

fi executoare testamentara; primarul unei comuni poate insa fi

executor testamentar, 358, 389. V.
Execut. testamentar.

Cine poate mai mult poate

mai putin. Cazurile de aplicare

ale acestui adagiu, 361, 381 n. 5.

Testamentele facute
in timp de ciuma sau de alte boli
contagioase, 126 urm. V. Testament.

Clauza penali (inscrisa inteun

testament).Validitatea unei asemenea clauze de cateori ordinea

publica nu este la mijloc si de

cateori nu se ataca rezerva mostenitorilor, 137, 581 $i tom. IV,

partea I-a, p. 196, 197. V. Testament. Mai vezi tom. III, partea II,
tabla analit., v Clauzd penal&

Conditie. Diferitele specii de

conditie (expresa, tacita,
mixta, potestativa, etc.), n. 4 dela
p. 305, 306. V. Legate.

Legatul poate fi supus unei

conditii suspensive sau rezolu-

torii. In caz cand legatul este

supus unei conditii suspensive, el

nu exista decat la indeplinirea

conditiei, iar in caz cand conditia

este rezolutorie, legatul exista de

indata, nefiind exigibil decat la

moartea testatorului, i fiind desfiintat prin Indeplinirea conditiei,

299, 306,307 text si n. 1. V. Legate.

Deoseb. !Titre legatul condi-

631

tional i substitutia conditionala,

543, 544.

Deosebirea intre conditie

termen, 298, 299.

Deoseb. intre conditie $i demonstratie, 323. V. Legate.

Intre conditie i sarcinA, 318,
319, 443 n. 1. V. Sarcind

Conditii ilicite.

conditii ilicite, 306.

Exemple de

fi executori testamentari, 357. V.

Executor testa mentar.
Contra-zestre (In codul Caragea
progamia dora), tom. VIII, p. 534
urm. V. Donatie ante nuptias.
Conventii.

566 ad notam.

Conditiile relative la cAsA-

torie (ControversA), 307 ad notam.

V. Cdscitorie, Legate.
Efectul conditiilor imorale,
cite, etc. asupra donatiunilor
testamentelor (Controv. in privinta
testamentelor), tom. IV, partea I-a,
173 urm.
IncAt priveste dreptul roman,

vezi Bufnoir, Thorie de la con-

Copii.

Interpretarea lor,

Nasterea lor in urma

facerei testamentului nu aduce revocarea testamentului, dupA cum

aduce revocarea donatiunei, 439

urm. V. Eroare, Testament (re-

me. testamentelor), etc.

Incat priveste revocarea donatiunei pentru survenire de copii,
vezi tom. IV, partea I. p. 478 urm.

dition, p. 32 urm. (Paris, 1866).

Confirmare.Actele inexistente

nu pot fi confirmate, 143 ad notam,

584, 587, 588 $i tabla anal. tom. IV,

partea I-a, vo Confirmare.

Neconfirmarea testamentelor
din partea testatorului, 138, 139
u rm.

Confirmarea din partea mo$tenitorilor testatorului (Controversa), 137, 138, 140 urm. V. Testament. V. $i C. Ia$i, Dreptul din
1914, No. 11, p. 85.

Restrictia admisA de jurisprudentA in privinta dispozitillor

contrare ordinei publice sau inte-

resului general, 141.

Legatul lucrului altuia poate

fi confirmat in caz and el este

nul dupA art. 907, nefiind vorba
In specie de o nulitate de ordine

publica, 274. V. Legate.

Neconfirmarea donatiunilor
mortis causd (ControversA), 140
text si n. 2. V. Don. mortis causd.
Neconfirmarea substitutiilor
fideicomisare, 587, 588. V. Subslit. fideicomisarel.

Consiliu ingrijitor (rAnduit

Poate fi executor testamentar, 357. V. Execut. testamentar.

mamei).

Consiliu judiciar. Persoanele

puse sub consiliu judiciar nu pot

Creante.

246, 468, 469.

Legatul de creante,

Legatul unei creante determinate devine caduc prin plata

ei fAcuta in manile testatorului,

468. V. Caducitate. Legate.

Curtea de Casatie. Controlul

C. de casatie in privinta chestiu-

nei de a se $ti dacA omisiunea

cutArui sau cutarui cuvAnt din

procesul-verbal de autentificarea
unui testament, atrage sau nu nulitatea testamentului, 88. V. Testament.
Con trolul C. de casatie in privinta interpretArei testamentelor,

atunci cand judecAtorii denatureazA termenii lui, 175, 176. V.

Testament.
In privinta chestiunei de a se
sti dacA un legat are sau nu caracterul de universal, 190. V. Legate.
In privinta revocarei tacite
a testamentului, 418.

In privinta chestiunei de a

se sti dacA o dispozitie intruneste

sau nu caracterele unei substitutii
fideicomisare, 567 urm. V. Substit.
fideicomisarei.
Nulitatea unui testament, ca
$i oricArui act in genere, nu poate

propusA pentru prima oarA

inaintea C. de casatie, 87 si 136
n. 2. V. Testament.
fi

-632

D
Data (testamentului olograf), 53
urna. V. Testament.
Datorii (Plata datoriilor). V. Le_orate, Plata datoriilor, etc.
Legatul unei datorii, 277, 278.
V. Legate.

Debitor rei certEe, interitu libe-ratur, 466.

Creditorii donatarului nu pot

accepta donatiunea, in numele debitorului lor, nici in baza art. 974,

nici In baza art. 975, p. 186 si

tom. IV, partea I-a, p. 231, 232. V.
Legate.

Admiterea solutiei contrare

In privinta creditorilor legatarului, in caz cand acest din urma
ar renunta la legat In frauda drepturilor creditorilor sai, 186. V.
Legate.
Donatarul unei sume de bani
sau al unor lucruri determinate, nu
plateste datoriile donatorului 215

Deget. V. Punere de deget(Ne-

ad notam, 293 si tom. IV, partea I-a,

Dles incertus in testamento conditionem facit, 302, 303. V. asupra

acestei regule celebre, Bufnoir,

acceptata de acest din urma, nu

echivaleaza cu o Instrainare si
nu aduce revocarea testamentu-

Distrugerea (lucrului legat sau

Nicio donatiune neacceptata

de donatar (Controversa), 421 n. 2
si 428. V. Testament.
Donatiunea acceptata de do-

-validitatea semnaturei prin punere

.de deget), 50.

Thorie de la condition, p. 9 urm.

(Paris, 1866).
a testamentului), facuta de testator,

aduce revocarea testamentului,

431 urm. V. Testament (Revoc.
testamentului).
Divort.

Femeea maritata

pierde numele barbatului ei prin

pronuntarea divortului, 49. V. Femee mdritatei.

Solutia acestei chestiuni In

dreptul strain, 49 n. 3. V. Femee
meiritatel.

Transcrierea declaratiei relativa la drepturile copiilor asupra

averei parintilor, in caz de divort
prin consimtimant mutual, 345 n. 2.
Dol.

Anularea testamentului

pentru dol, 85 n. 3 si tom. IV,

partea I-a, p. 41 urm. V. Captatiune, Sugestiune, Testament, etc.

V. asupra dolului, In genere, tom.
V; p. 68 urm.

NO este nevoe,
Donatiune.
precum este la testamente, ca pro-

cesul-verbal de autentificare al
donatiunei, sau al unui act autentic, sa constate cetirea actului
din cuvAnt In cuvant, 86 n. 2 si
tom. IV. partea I-a, p. 213, n. 1.

p. 336, 337. V. Plata datoriilor.

O simpla declaratie verbala
de donatiune din partea dispunatorului, adresata' unui tertiu si nelui anterior, 420 n. 6. V. Testament.

natar revoaca Irisa astazi testa-

mentul, daca testatorul n'a manifestat o intentie contrara, afara de

cazul cAnd ea ar fi fost facuta in-

sus legatarului, In care caz le-

gatul departe de a fi revocat, devine, din contra, irevocabil, 422

urm., 424, 423. V. Legate.

Donatiunea nu este revocabila pentru injurii aduse memoriei da ruito rului (neaplic.
art. 931), 452.
In dreptul actual, o substitutie fideicomisara poate fi Menta
nu numai prin testament dar si
printr'o donatiune Intre vii, 588
n. 1,597 text si n. 2. V. Sub stit. fideicomisare-c.

Dreptul sporirei sau adaogirei, statornicit de art. 929 C. civil,

se aplica numai la succesiunea

testamentara si la cea ab intestat,
nu irisa si la donatiuni, 482 n. 2.

V. Sporire.
S'a decis ca, dupa art. 48 4
din legea timbrului, sunt supuse

taxei de inregistrare nu numai

donatiunile prevazute de art. 813
C. civil si constatate prin acte
autentice, dar inca si once liberalitati filtre vii, independent de
forma actului c are le constata.

633

Prin urmare, once act de donatiune, fie cu titlu oneros, fie cu

titlu gratuit, nul ca forma si anu-

labil, este supus taxei de inregis-

trare cuvenita fiscului, intrucat

agentii fiscali nu sunt tinuti sa se
preocupe de cazurile de nulitate
de care asemenea acte ar fi susceptibile, destul fiind ca actul sA
existe si sa fie acut cu consimtimantul partilor, semnat de ele

si sd fie executat. Cas. rom. Sectii

unite, Cr. judiciar din 1914, No. 28,
pag. 233.

Donatiune dinaintea nuntei (ante

oprite cand sunt acute prin acelas

act, 12. V. Testament.
Quid in privinta donatiunilor
dintre viitorii soti?(ControversA),
12 n. 2. V. Testament.

Doti. Legatul n'ar fi revocat

prin faptul ca testatoarea si-ar
constituit dota lucrul legat, pentruca nu exista in specie instrainare, 420.

Prin art. 65 din legea tim-

brului i inregistrarei dela 1906

se scad din succesiune numai mobilierul din casa de locuina, obiectele de arta, hainele i rufaria, nu

codul Caragea, in cazul cand sotia

i creantele in bani ce s'ar

gasi in activul succesoral. A.sa

mostenitorii ei nu aveau niciun

drept asupra darului facut de

a fost inzestratA de tatal sAu, chiar

nuptias, progamia dora). Durd

inceta din viatA inaintea sotului,

barbat, sotiei, inaintea nunte

atunci cand nicio conventie specialA nu exista Intre soti. In asemenea caz, darul se intorcea la
acela care-1 facuse, adecA la
bArbat, sau la mostenitorii lui, 315

ad notam. V. Cas. rom.

si C. Ga-

lati, Jurisprudenta romd nit din

1913, No. 36, p. 562 si Cr. judiciar

din 1914, No. 19, precum 9i Dreptul din 1912, No. 27 si din 1913,
No. 81. V. si tom. IV, partea I-a,
p. 725 n. 2.

Donatiuni deghizate. Sunt supuse raportului, 319 n. 2.

Si reductiunei, 520 ad not am.

V. Act. in reductiune, Reductiune.

Pot constitui o substitutie fideicomisara, 519 n. 2. V. Substit.
fideicomisard.

Donatiuni manuale.Admiterea
lor de doctrina i jurisprudenta
(ControversA), 27 n. 2 si tom. IV,

partea I-a, p. 257 urm.

Neadmiterea legatelor manuale, 27. V. Legate.

Nu
Donatiuni mortis causa.
pot fi confirmate nici in mod ex-

pres nici in mod tacit, 140 text

n. 2. V. Confirmare.

Donatiuni mutuale, reciproci sau

conjunctive futre soti.
Sunt

!Lisa

fiind, nu este scutita de taxa succesorala suma cu care defuncta

daca aceasta suma nu se gaseste

in natura in momentul deschiderei succesiunei, caci ea existand
sub forma de creanta a minorilor
contra tatalui lor, taxa de succe-

siune va putea fi pretinsa atata

timp cat nu se dovedeste cA mosten itorii au renuntat la o asemenea creanta In modul si in termenul prescris de lege. Cas. rom.
S-a III, decizia No. 79 din 4 Mar-

tie 1914. Jurisprudenta romdnd

din 11 Maiu 1914, No. 16, p. 276,

No. curent 264.

Dreptul englez. Revocarea

testamentelor, 394, 440. V. Testament (I?evoc. testamentelor).

Dreptul international. In privinta testamentelor mutuale sau

conjunctive (ControversA), 11, 12;
tom. I, p.210 (ed. a 2-a) si tom. VIII,

p. 90 ad notam.

In privinta testamentului verbal facut de un strain in Romania

(Controversa), 26 text si n. 4.
In privinta datarei testamen-

tului olograf acut de un Roman

In Austria, n. 4 dela p. 54, 55. V.

Testament.

In privinta testamentului

cut de un Austriac in Romania,

55 ad notam.
In privinta test. fAcut de un
Roman in Austro-Ungaria, 121.
In privinta test. autentificat

634

Dr. international

de un judecator roman pe bordul

unui vas strain ancorat intr'un

port roman, 78 n. 2. V. Testament,

Vas stritin, etc.

In privinta ipotecei legale a
legatarilor, 337. V. Legate.
In privinta executorilor testa mentari, 354 text si n. 2, 376,
593. V. Execut. testamentar.
In privinta revocarei testa-

mentelor, 456, 457. V. Testament.

In privinta caducitatei legatelor, 481. V. Caducitate, Legate.

etc.

In privinta substitutiilor fidei-

com isa re, 590 u rm. V. Substit. fidei-

comisard.

In privinta interpretarei testamentelor. 592. V. Testament.

rului ar rezulta din insisi termenii

testamentului (Controversa), 442.
V. Testament (Recoc. testanzen-

telor).

Evictiune.Motenitorul nu este

obligat a garanta pe legatar de

evictiunea lucrului legat, daca
asemenea obligatie n'a fost anume
impusa de testator, 249, 250.

Cazurile exceptionale cand

exista obligatia de garantie, 249

n. 3. V. Legate.

Evrei.
Testamentul Evreilor
facut la Ierusalem lnaintea tribunalului rabinic, 20, nota 3, 76 ad
notam, in fine i tom. I, pag. 205,
n. 2 (ed. a 2-a). V. Testament.

In privinta platei datoriilor.

593. V. Plata datoriilor.
In privinta punerei In pose-

Exceptio firmat regulam in casibus non exceptis, 207, 439.

Dreptul muzulman.In dr. mu-

Executor testamentar. Deosebire filtre executorul testamentar si legatarul universal, 193.

siune a legatarilor, 593. V. Legate.

In privinta legatului lucrului
altuia, 593. V. Legate.

zulman, acceptarea legatelor poate

fi, ca si in dreptul nostru, expresa
sau tacita, 179. V. Legate.

Dumiinia (dintre legatar si testator), intervenita in urma facerei

testamentului, nu mai este astazi

Sunt dou feluri de executori testamentari: cei care au dobandit dela testator sezina mobilelor sale si cei care n'au dobandit
aceasta sezina. Cei dintaiu sunt
adevaratii executori testamentari,
359, 360.

Randuirea unui executor te-

o cauza de revocare a acestui testament, 438. V. Inimicifie, Testament, etc.

stamentar nu este o conditie de

validitate a legatului; de aceea

torului, nu este asimilata inortei

legatarului si nu aduce caduci-

Episcopi.Modul obisnuit de a
semi\ testamentul lor, 47, 48. V.
Testament.

Eroare. Anularea testamentului pentru cauza de eroare, 85

n. 3 si tom. IV, pa rtea I-a, p. 48, 49.

- - Survenirea de copii testatorului, In urma facerei testamen-

tului, nu revoaca testamentul nici

pentru cauza de eroare, chiar cand

testatorul ar fi murit fara a stl ca

sotia lui a nascut un copil sau a
ramas grea (Controversa), 441, 442.

Cazul cand eroarea testato-

moartea executorului testamentar,

intamplata inaintea acelei a testatatea legatului, 460 n. 1. V. Cadacitate.

Scopul executorilor testamen-

tari, 346, 347.

Pentru ca testatorul sapoata

randui unul sau mai multi executori testamentari, a trebuit o

lege derogatorie dela dreptul comun, fiindca mandatul conferit
executor. testamentar nu exista
decat la moa r t ea testatorului,
adeca la o epoca cand testatorul
nu are dreptul de a voi, 347.
Executarea testamentara fiind
o derogare dela dreptul comun,
este de stricta interpretare, 347,,
348.

635

Executor testamentar

Origina executorilor testa-

mentari, 348.
Dr. roman si C. Calimach in
aceasta privinte, 348.

In dreptul bizantin si in dr.

nostru anterior, executorul testamentar se numea epitrop, 347 ad
notam.

Executorul testamentar este

un mandatar, Inse mandatul sett
este de o nature speciala (deosebire futre mandatul ordinar si cel
conferit unui executor testamentar), 193 si 349. V. Legate.
Din aceste deosebiri rezulte
ce regulele dela mandat nu sunt
aplicabile executorilor testamentari, deck atunci cand existe identitate de motive $i cand legea nu

Executor testamentar
Cazul cand testatorul a permis substituirea, 353.
i mandatarul poate, pe a sa
raspundere, se-0 substitue pe altul
In locul lui, chiar cand mandatul
n'ar dispune nimic in aceaste privinte (Controv.), 333, nota 2. V.
Mandat. Cpr. C. Iasi, Dr. 914, No. 38.

Obligatiile care in cumba

executorului testamentar sun t

aproape acele ale unui mandatar,

354.

Execut. testamentare atarna

de statutul personal al defunctului, 354. V. Dr. international.

Testatorul strein n'ar putea
!Ilse se dee executorului testamentar dreptul de a vinde imo-

deroage dela regul el e manda-

bilele sale situate in Romania, 354

n. 2 si 376.

Executorul testamentar poate

poate fi randuit deck printr'un

testament valid, 354.

tului, 350.

sa refuze misiunea ce li este in-

credintata si, In caz de refuz, jus-

titia nu poate rendul un alt exe-

cutor testamentar, 350 text $i n. 3.

Executorul testamentar poate

insa fi revocat de justitie dupe

cererea celor interesati, pentru
incapacitate sau rea credinte si,
dupe unii, chiar pentru insolvabilitate sau faliment, 350, nota 1

$i 390. V. Faliment.
Dace executorul testamentar
a acceptat mandatul sau fie In mod

expres, fie in mod tacit, el nu se

mai poate demite deck pentru

cauze grave intervenite dela primirea mandatului, 351, 390.

Executorul testamentar nu
poate cere nicio plata pekru serviciile sale, misiunea sa fiind gratuite, 351, 383 text si n. 3.

Persoanele incapabile de a
primi un legat, pot deci fi ran-

duite executori testamentari, 351,

nota 3.
Testatorul poate se lese executorului testamentar un mic legat
(numit diamant), 194, 352, text si
nota.

Cazurile and executorul testamentar ar putea se retie legatul,

refuzand mandatul de executor

testamentar, 352.
Dreptul executorului testamentar de a substitul pe a:tul In
local ski (Controv.), 352, 353.

Executorul testamentar nu

Persoanele care pot fi ran-

duite executori testamentari, 355

urm.
Strainii si femeile capabile
de a se obliga pot fi executori
testamentari, 355, 358. V. Straini.
Executorul testamentar trebue

sa fie capabil de a se obliga In

momentul mortei testatorului, 355,
356.

Orcine poate fi executor tes-

tamentar, dace este capabil de a

se obliga, chiar persoanele incapabile, 356.

Pot fi executori testamen-

tari: tutorul $i consiliul Ingrijitor

randuit mamei, 356. V. Consiliu
ingriiitor, Tutor, etc.
Nu pot inse fi executori testamentari minorii emancipati sau
neemancipati, 357. V. Minor.
Nici interzisii, nici acei pusi
sub consiliu judiciar sau asezati
intr'un stabiliment de alienati, 357.

Nici comunile sau stabili-

mentele publice, 357.

Prinfarul unei comuni poate
insa fi randuit executor testamentar, 358, 389. V. Comuna.
Femeea maritata separatA de

bunuri poate fi randuite execu-

toare testamentare, 358. V. Femee

ma riled&

Femeea dotala poate fi exe-

636

Executor testamentar

cutoare testamentara cu autorizarea barbatului, nu insa i cu

acea a justitiei, 358.
Quid in privinta femeei do-

tale, care are si avere parafernala? 359.

Sezina ce testatorul poate sit

confere executorului testamentar,
339 urm.

Executorii testamentari nu

niai au astazi, ca alta data, sezina

legala, insa testatorul poate sa le
acorde sezina mobilelor, nu ins&

acea a imobilelor sale (ConTestatorul nu are nevoe, p.

a da sezina, sa intrebuinteze ter-

troy.), 360, 361.

meni sacramentali, 363.

Ce se intelege prin mobile

(mobilele corporale i incorporale), 361 n. 1.

Veniturile imobilelor nu pot

fi cuprinse in sezina mobilelor

(Controv.), 361 n. 1.
- Sezina executorilor testamen-

tari nu impiedica sezina mostenitorilor (Con troy.), 198, 227, 362, 364.

Executorul testamentar poseda pentru mostenitori, 363.

Drepturile ce confera sezina,
363, 364.

Testatorul nu poate da sezina pe mai mult de un an dela

moartea sa, 364.
Nici testatorul, nici judecatorii nu pot prelungi acest termen
(Controv.), 364.

Testatorul poate insa scurta

termenul de un an, 365.
Mostenitorii pot sa consimta

in mod expres sau tacit la prorogarea sezinei peste termenul legal, 363.

Executorul testamentar are

dreptul de a veghia la executarea

testamentului si in urma expirarei termenului de un an, 365.

Incetarea sezinei nu mai
aduce astazi, ca in vechiul drept
francez, incetarea mandatului executorului testamentar, 366, 391, 392.

De cand Incepe a curge ter-

menul de un an (in genere din

ziva mortei testatorului), 366.

Nepastrarea sezinei in urma

expirarei termenului de un an,

366.

Executor testamentar

Scoaterea executorului testamentar din posesiunea mobilelor, de catre mostenitori, 367.

Atributille executorilor tes-

tamentari, 367 tiran.

Executorul testamentar nu
poate sa aiba mai multe puteri
decat acele ce-i da legea (Controy.), 368, 376.
Testatorul este in drept sa

restranga drepturile executorului

testamentar, 368 n. 1.
Testatorul nu poate insa sa
confere executorului testamentar
dreptul de a vinde imobilele (Controy.), 369, 375.

Once executor testamentar,

chiar neinvestit cu sezina, trebue
sA vegheze la executarea testamentului si sa i masurile necesare pentru aceasta, 369.
-Punerea pecetilor, facerea inventarului mobilelor si al imobilelor, 369, 370 text si n. 2.
Executorul testamentar nu
poate fi scutit de obligatia de a
face inventar (Controv.), 371.
De asemenea, nici tutorul, nici

uzufructuarul, nici mostenitorul

beneficiar nu pot fi scutiti de obli-

gatia de a face inventar (Controy.), 371.

Luarea altor masuri conser-

vatorii, 371, 372.

urm.

Aldsurile de executare, 372

Legea distinge, in privinta

executarei testamentului, intr e

executorii investiti si cei neinvestiti cu sezina, 372.

Interventia executorului testamentar pentru a sustine validitatea testamentului, 372, 373.

Acest drept de interventie

este insa facultativ, 373.

Urmarirea debitorilor si incasa rea creantelor succesiunei,
373.

Executorul testamentar nereprezentand pe mostenitori, hotaririle pronuntate fata de el, nu

sunt opozabile motenitorilor, 373.

Astfel, exe cut orul testapauliana, spre a cere anularea

mentar nu poate exercita actiunea

actelor facute de defunct in frauda

637

Executor testamentar
$i paguba drepturilor creditorilor
sai, 374. V. Act. pauliand.
Dreptul de interventie al exe-

cutorului testamentar in caz de

frauda intre mostenitor si un tertiu

(Controv.), 374.

Vdnzarea mobilelor $i plata

legatelor mobiliare, 375 urm.
Daca legatele consista In bani,

ele se vor plati din banii gasiti

In succesiune, iar In lipsa de bani,

executorul testamentar Va vinde

mobilele prin iustitie i cu banii
prinsi din vanzare va plat' legatele mobiliare, 375, text si n. 3.
Executorul testamentar nu
poate provoca vanzarea imobilelor (Controv.), 369, 375.

Cazul and testatorul a conferit dreptul de a vinde imobilele

(Controv.), 376.

Un testator strain n'ar putea

sa confere dreptul de a vinde imobilele situate in Romania, statutul
teritorial tinand ad i in frau statutul personal al strainului, 354
'n. 2, 376. V. Dr. international.
Execntorul testamentar nu
poate procede la plata legatelor,
fara participarea mostenitorului
sau legatarului universal, 376.
Vanzarea mobilelor se face,
ca si plata legatelor, tot cu consimtimantul celor in drept sau invoirea justitiei, 377.

Mostenitorii pot sa Impie-

dice vanzarea mobilelor, oferind

executorului testamentar banii necesari la executarea testamentului, 377.

Cererea de punere in po-

sesiune a legatelor mobiliare nu

se face contra executorului testamentar, 288, 377, 378.

Cererea de punere in posesiune sau de predarea legatului

mobiliar facuta in contra execu-

Executor testamentar

Inteun caz nu plateste datoriile

testatorului (Controv.), 378, 379.
Cazul cand executorul testamentar a fost insarcinat de testator sau de justitie cu plata datoriilor (Controv.), 379, 380.
Plata datoriilor mici $i urgente (Controv.), 380.
Executorul testamentar poate

plati dat or iil e contractate de

dansul cu ocazia executarei tes-

tamentuhli, 380.

Socoteala gestiunei executorului testamentar, 481 urm.

Executorul testamentar Investit cu sezina trebue sa dea socoteala de gestiunea sa, nu insa
cel neinvestit cu sezina, 381,
text si n. 1.
Executorul testamentar nu

poate fi scutit de obligatia de a

da socoteli (Controv.), 381, 382.

Nici tutorul nu poate fi scutit
de obligatia socotelilor, 382, 383.
V. Tutor.
Socoteala executorului testa-

mentar cuprinde, pe de o parte,

averea gasita In succesiune si su-

mele incasate dela debitorii de-

functului, iar pe de alta parte,

banii Intrebuintati la plata legatelor si la alte cheltueli legitime,
383.

Dreptul executorului testamentar la cheltuelile facute de

dansul, 383, 384.
Cazul cand socoteala se da
prin justitie (tribunalul competent
este acel al paritului, adeca al
executorului testamentar, iar nu
acel al locului unde s'a deschis
succesiunea) (Controversa), 384.

Modul de actittne al executorilor testamentari fi responsa-

Plata datoriilor tesiatorului,

bilitatea tor, 384 urm.

Executorul testamentar
punde atat de culpa cat si de negligenta sa, 384, 385.
Aceasta responsabilitate apasa
asupra tuturor executorilor testamentari, chiar asupra celor neinvestiti cu sezina, pentruca top au
misiunea de a se Ingriji ca testamentul sa fie adus la indeplinire,

Executorul testamentar nici

Exemple de responsabilitate

torului testamentar, fiind deci ne-

regulata, nu face sa curga doCazul cand testatorul ar fi

banda in favoarea legatarilor, 378.

lasat un legat executorului testamentar (Controv.), 378.

378 urm.

385.

638

Executor testamentar
ale executorului testamentar, 385.

Cazul cand sunt mai multi

executori testamentari si cnd ei
sunt responsabili in mod solidar,
386.

Scopul responsabilitatei solidare, 386.

Cazul cand exista solidaritate intre mandatari, 386 n. 4. V.

Mandat.

Cazul caad din mai multi

executori testamentari, unii au refuzat, iar altii au primit sarcina in-

credintata (ControversA), 387, 388.

Incetarea functiunei executorului tes tamentar, 388 urm.

Ca once mandat in genere,

sarcina executorului testdmentar

se stinge prin moartea Iui si nu

executor testamentar in locul celui

vechiu, 391.
Testatorul poate insa sa arate

pe una sau mai multe persoane

care, la caz de nevoe, O. poata
inlocu pe executorul testamentar,
care n'ar pute aduce la bun sfarsit
misiunea sa, 391.

Incetarea sezinei nu aduce

incetarea executkei testamentare
(Controv.), 366, 391, 392.

Dr. international in privinta

execut. testamentare, 354 text si
n. 2,376, 593. V. Dr. international.

Exproprierea pentru cauzi de

utilitate publica (a lucrului leNu aduce revoca rea legatului, pentruca, in asemenea caz,
instrninarea nu este voluntara si
gat).

nu emana dela testator, 426. V.

Testament (Revoc. testamentelor).

trece la mostenitorii sai, 388, 389.

Mostenitorii sunt insa datori
sti Instiinteze pe partile interesate
de moartea autorului lor si sa in-

In caz de expropriere partiala a imobilului legat, legatul

devine c a duc numai pentru
partea expropriata, fait Insa ca

stamentului sa nu fie compromisa, 389.

Ei trebue sa dea socoteald

in caz and aceaata suma ar fi

grijeasca de ceeace imprejurkile

reclama pentru ca executarea tede gestiunea inceputa de autorul
lor, 389.

Cazul cand testatorul nu s'a

referit la persoana randuita executor testamentar, ci la calitatea
ei, 358, 389.

Dei legea nu vorbeste deck

de moartea executorului testamen-

tar, totusi mai sunt si alte cauze

care aduc stingerea acestui man-

legatarul sa poata exercita vreun

drept asupra despagubirei alocate,
Inca datorita in momentul mortei
testatorului, 469.

S'a decis, cu drept cuvant,

ca numai caile de reformare si
de retractare prevazute in legea
de expropriere pentru cauza de
utilitate publica, sunt admise in
asemenea materie, adeca numai
apelul si recursul in casatie, lar
nu si calea revizuirei. Cas. rom.
S-a III, Cr. judiciar din 1914,
No. 29, p. 242.

dat special. A stfel sunt: aducerea

testamentului la indeplinire sau

anularea lui, demiterea .executorului testamentar, revocarea executorului testarnentar de justitie
pentru incapacitate sau rea credinta, 351, 390.

Quid in privinta interdictiei,

insolvabilitatei si falimentului executorului testamentar ? (Contro-

versa), 390. V. Interdictie, Fall-

ment, etc.
Mostenitorii sau legatarii nu

pot niciodata sa revoace executorul testamentar, pentruca el nu

este mandatarul lor, ci acel al testatorului, 349, 350, 390.

Justitia nu ponte randul un

F
Faliment. Mandatul executo-

rului testamentar nu inceteaza prin

falimentul sau insolvabilitatea sa
(Controversa), 390. Vezi Executor
testamentar, Testament, etc.

Falsa demonstratione legatum

non perimi, 322.

Femee miritati. Modul cum

ea trebue O. semneze testamentul

639
ei olograf (ControversA), 48, 49. V.
Testament.

pe fiduciar sa treaca lucrul fideicomisarului, indata dupa primirea

tarea divortului, 49. Vezi Decor!,

Namele persoanelor, etc.

Justinian a contopit fideicomisele cu legatele, 504.

Fideicomisele sunt valide si

Femeea maritata pierde numele barbatului ei prin pronun-

Solutia acestei chestiuni in

dreptul strain, 49 n. 3. V. Divorf.

Femeea maritata poate face
testament fara autorizaren barbatului, 108 n. 3 si tom. IV, partea
I-a, p. 65, 66. V. Testament.

lui, 504.

in dreptul actual, 505, 506 n. 2,

529, 535.

Este adevarat ea art. 803 declara fideicomisele nule, insa acest

text intelege prin fideicomise sub-

Femeea maritata nu poate

sd lepede sau sa accepteze un

stitutiile fideicomisare, 506 n. 2.

mentara, 358, 339. V. Executor testamentar.

simplu si substitutia fideicomisara,

529. V. Substit. fideicomisard.

Fete. Excluderea lor dela succesiunea parintilor dupa legislatia

Judecatorii apreciaza astazi

in mod suveran daca testatorul a
inteles a face o substitutie fideicomisara sau un fideicomis valid,

legat, ca si o succesiune ab intestet, decat cu autorizarea bArbatului sau a justitiei, 183 n. 2.

Cazurile in care femeea maritata poate fi executoare testa-

Munteniei, 509 n. 3, 518 text si

n. 2, 591 si tom. III. partea II. n. 2

dela p. 140 urm. V. Succesiune.

Fideicomis.La Romani, se numia fideicomis ceeace se 'Asa cu
rugamintea de a se da cuiva, 150
n. 4.
Fideicomisul nu era apArat
de dreptul civil, ci numai de vointa testatorului si era, in princi-

piu, lipsit de once actiune 499 urm.

Fideicomisul nu cuprindea o

substitutie, 501. V. Substit. fideicomisard.

Istoricul fideicomiselor la Romani, 501 urm.

Fideicomisul putea fi lasat

nu numai prin testament. dar si

prin codicil, 503. V. Codicil.

Fideicomisul putea sa aiba

de object toatA succesiunea, o parte

numai din ea sau un lucru determinat. El putea su fie pur si simplu,

Uzufructul, care nu poate

face ociectul unei substitutii fideicomisare, poate face obiectul unui

fideicomis pur si simplu, si chiar
cu termen, 534, 603. V. Substitufie, Uzufruct, etc.

Dnoseb. intre fideicomisul

541.

Fideicomisul conditional con-

stitue astazi o substitutie fideicomisarA, daca conditia trebue sa se

realizeze in urma mortei legaterului aparent, pe cand el ar constitul un legat conditional, dacA
conditia ar trebui sa se realizeze
In timpul vietei grevatului, 529,
530, 536.

Fideicomisul poate Lisa si1

ascunda o substitutie fiideicomisera (chestie de fapt si de interpretare), 530.

Dovedi rea fideicomisul ui, 583,

584.

Fideicomisul de residuo. Definitia acestui fideicomis, 557.

Validitatea lui in dreptul actual (Controversa), 558 urm., 562.
Fideicomisul de residuo sau

504, 522 ad notam, 529 n. 3. 535, 536.

de eo quod supererit, constltue o

donatiune sau un legat facut gratificatului in al doilea ordin, 560.

In caz de fideicomis conditional sau cu termen, fiduciarul

dreptul actual, constitue un legat

Cu termen, iar nu un legat con-

cu termen sau conditional, 503,

Fideicomisul putea fi expres

sau tacit, 504.

avea indatoririle si drepturile unui

uzufructuar pana la intrarea in

mostenire a fideicomisarului, 504.
Daca fideicomisul era pur si

simplu, autorul lui putea obliga

Acest fideicomis, valid in

ditional, 560 -urm.

561.

Interesul acestei chestiuni,

Cazul cand donatarul sau le-

gatarul este imputernicit a in-

640

straina lucrurile lasate, numai la

caz de nevoe (Controversa), 563.
Drepturile celui gratificat in
primul ordin, 564.
Daca dispunatorul a oprit numai dreptul de a testa, gratificatul
In primul ordin poate dispune prin
donatiune de bunurile lasate, 564.

Cazul cand dispunatorul s'a

marginit a impune sarcina de restituire, fara alta explicatie (Con-

nanta a liberalitatei, 446. V. Testanzent (renca testarnentelor).

Mobilizarea in vederea ras-

boiului ei in interesul apararei

tarei, constitue un caz de fortA
majora. Judecat. ocol. Slobozia-

Cires, Cr. adietar din 1914, No. 24,

p. 202.

troversA), 564, 565.

Fidejusiune. Legatul de liberatiune facut debitorului principal

foloseste fidejusorului; acel facut
fidejusorului nu foloseste insa debitorului principal, 279 n. 6.
Legatul facut unuia din fidejusori nu foloseste, in pricipiu, celorlalti fidejusori, 280 ad notara.

Fondatie pioasii.Se poate face

un legat cu sarcina de a inflinta

un asezamant de utilitate publica,

de exemplu: o $coala, o biserica,

un spital, un azil, etc., 193, 316

text si n. 3, 524 text si n. 4 Vezi
si tom. IV, partea I-a, p. 97 urm.
V. Legate.

Fond de comert.

Poate face

obiectul unui legat, 247. V. Legate.

Folla majorli. In caz de perderea unui tit/u prin folla majora,

proba testimoniala $i a prezumptiilor este admisibila atat pentru
stabilirea pierderei titlului, daca
partea in drept determina evenimentul de forta majora cu ocazia
caruia titlul a fost pierdut, pentru
ca instanta de fond sa poatA aprecia daca dovada invocata este sau

nu admisibila, 31. Cpr. $i Cas. rom.

Bult. 1912, p. 2124.

Aplicarea acestor principii

la dovedirea unui testament distrus sau pierdut, 29 urm. V. Testament.
Neindeplinirea sarcinilor prescrise printr'un testament poa te da
loc la revocarea acestui testament
chiar daca aceastA neindeplinire

se datoreste unui caz fortuit sau

unei forte majore, in caz cand sar-

cinile, care afecteaza legatul, au

fost cauza impulsiva $i determi-

Gott, nicht der Mensch, macht

die Erben, 6 n. 2 $i 146. V. Solas
Deus heredera facere potest.

Astazi vointa omului poate

sa faca un mostenitor, ca si insa$
legea. 147. V. Legate.

Gridini.

Daca legatul unei

case cuprinde si legatul gradinei

(Controversa), 153. V. Legate.
Grefier.

Necesitatea contra-

semnarei grefierului a actelor

emanate dela un tribunal sau o
Curte, 83 n. 4.
Grefierul tribunalului trebue

sa ia parte la instrumentare autentificarei unui testament $i a

oricarui act in genere, 83 text $i.

nota 4.

Delegatia prezidentiala pentru

a merge la domiciliul testatorului,
spre a-i lua consimtimantul, nu are
nevoe de a fi contrasemnatA de
grefier, 83. V. Testament (Test. autentic).

H
Hotariri judecitoreti.Eror il e
materiale ce se strecoarA In dispozitivul unei hotariri, pot fi rec-

tificate dupa o singura cerere

adresata instantei care a pronuntat hotarirea, iar nu pe calea unei

cereri de anulare, cum este recursul in casatie. Cas. S-a I, 14 Ianuarie 1914, Dreplul din 1914, No.
23, p. 181.

Hotiriri straine. Executarea

lor in tara noastra, conform art. 374

641

Hotrri striiine

Pr. civ., nota 2 dela p. 207, 208

si tom. VII, p. 459 urm.
S'a decis de curand ca din
modul cum este redactat art. 374
din proced civila dela 1900, re-

zulta ca tribunalele civile sunt

singure competente de a declara
executorii hotaririle pronuntate
de tribunalele straine, chiar cand
aceste hotariri statueaza asupra
contestatiilor comerciale, indiferent de valoarea lor, judecato-

propusa ca o fine de neprimire a

actiunei in anulare, 143 ad notam.

V. Testament.
S'a decis ca formalitatea pu-

nerei in posesiune, c eruta de

nitorii nesezinari sa poata intra
in posesiunea succesiunei, nu este
necesara atunci c and actiunea

art. 653 C. civil, pentru ca moste-

exercitata de catre un mostenitor

este o actiune in imparteala indreptata contra unui alt mostenitor ; de oarece, in asemenea caz,
instanta de fond este chemata sa

riile de pace neavand o asemenea

competinta. Cas. S-a III, decizia
No. 81 din 4 Martie 1914. Cr. adiciar din 1914, No. 31, p. 260 (re-

la compunerea masei succesorale.

Vezi nota 1 dela p. 205, 206.

din 1914, No. 18, p. 276.

S'a mai decis, in aceasta pri-

nu poate folosi, in ceeace priveste

intreruperea prescriptiei, deck

zumate). V. si jurispr. romnd

vinta, ca cererea de exequator,

prevazuta de art. 374 Pr. civ., nu
poate fi adresata direct tribunalului de catre partea interesata,
care are de valorificat un drept
In baza unei hotariri straine, de
oarece prin dispozitia art. 5 si 6
din conventia internationala dela
Haga, la care a aderat si Romania, se specilica lamurit ca transmiterea comisiilor rogatorii in
materie civila sau comerciala, se
adreseaza numai pe cale diplomatica la autoritatea competenta
a Statului caruia i se cere sa proceada in resortul sail, la confectionarea artel )1- juliciare. C. Bucuresti, Dreptal din 1914, No. 18.
Hotairtri de punere in posesiune. Aceste hotariri, fiind acte

de procedura gratioasA, nu in-

chid mostenitorilor calea de a

ataca testamentul, 205.
Aceste hotariri nu au autoritatea lucrului judecat, 205 n. 1;
tom. IlL partea II, p. 67, 68 si tom.
VII, p. 482, 483, text si n. 1. V.

Luera judecat.
Ele nu sunt supuse opozitiei,
apelului, etc., 206. V. A pel, Opozifie. etc.

lichideze toate pretentiile ce mo-

stenitorii au de facut cu privire

S'a mai decis ca imparteala

mostenitorului dela care emana;

ceilalti mostenitori n'o pot invocA

in beneficiul lor. C. Galati, decizia
No. 89;1913, Jurisprudenfa in fise,

revista de drept care apare la

Craiova sub directia noastra

sub ingrijirea d-lui D. Calinescu,

adnot. 1 asupra art. 1866 C. civil.

Inalienabilitate (Clauza de).

Este a conditie ilicita, chiar

cand este vremelnica (Controv.),

552 text si n. 2.
Initnicitia (dintre legatar si tes-

tator) survenita in urma facerei

testamentului nu mai este astazi
o cauza de revocare a testamentului, 438. V. Dugnd nie, Testament, etc.

Inmormintare.

Concesionarul

care a zidit tin cavou inteun cimitir, poate sa permita inmormantarea unei rude sau unui amic in

acel cavou, 248.

Cheltuelile de inmormantare
sunt o sarcina a succesiunei, 215

n. 2. V. Sareind

Cheltuelile de inmormantare

ale sotiei sunt in sarcina rudelor

ei, iar nu in acea a barbatului

O imparteala regulata si valida, constituind o exe-

cutare a testamentului, poate fi

651 05

(ControversA), 215 n. 2; tom. VIII,

p. 444; tom. X, p. 385 urm. si Cas.

rom. Jurisprudenfa romcind din

1913, No. 36, p. 562; Dreptul din

41

642
1914, No. 19.

deicomisare, 563 urm. V. Substit.

fideicomisard.

Insolvabilitate. Persoanele insolvabile pot fi executori testarnentari, 336. V. Executor testa-

menii testamentului, 168, 170, 171,

175, 190, 416, 418. V Testament.
Interpretarea legilor, 566, 567

1913, No. 81 si Cr. judiciar din

mentar.
Mandatul executorului testamentar nu inceteaza prin insolvabilitatea sau falirnentul lui (Controversa), 390. V. Faliment, Execut. testamentar, etc.

Institutie contractuali. Instit.

contractuala revoaca testamentul

anterior, nota in fine dela p. 423
si p. 442, n. 3. V. Testament. Vezi
asupra Institufiilor contractuale,
tom. IV, partea I-a, p. 679 urm.

Dreptul sporirei sau adao-

girei, statornicit de art. 929 C. civ.,

se aplica numai la suecesiunea

testamentara si ab intestat, nu irisa

la institutii contractuale si dona-

tiuni, 482, n. 2. V. Donaliune, Sporire, etc. Vezi si p. 423, ad notam.

Institatie de motenitor.

Alta

data. att la Romani cat si in

dreptul nostru anterior, testamentul nu era valid, daca nu cuprindea

o institutie sau randuire de mostenitor (caput et fundamentum

totius testamenti), 3, 145, 412, 439.
Dreptul vechiu francez in
aceasta privinta, 6 n. 2 si 145, 146.
Dreptul actual nu mai cere
astazi asemenea instituire, 146 urm.

Inexistenta in dreptul actual

de termeni sacramentali, 147.

Sub cuvant de interpretare,

judecatorii nu pot denatura terad notam i tom. I, p. 63 urm.
Inventar.

Obligatia executo-

rului testamentar de a face inventar, 370.

Executorul testamentar nu

poate fi scutit de aceasta obligatie

(Controversa), 371. V. Execut. testamentar.
Nici tutorul, nici uzufructua-

rul, nici mostenitorul beneficiar

(Controversa), 371. V. tom. II, p.691

si tom. III, partea II, p. 345 si 331

(ed. a 2-a). V. Mog. beneficiar,

Tutor, Uzufruct, etc.
Ipotec.

Constituirea unei ipo-

teci asupra tbndului I ega t nu

atrage revocarea partiala a legatului, 419. V. Abitafir, Amanet,
Antichrezd, Testament, etc.
La caz de constituirea unei
ipoteci, legatarul va fi insa expus
consecintilor actiunei ipotecare,
ramanandu-i recurs contra celor
In drept, 420.
Daca imobilul legat a fost
ipotecat fie Inainte, fie in urma

facerei testamentului, legatarul va

primi imobilul grevat de ipotecti,
263.

in caz cand printr'un legat

s'a iertat ipoteca, nu se socoteste

ca. s'a iertat si datoria, daca aceasta

nu rezulta din termenii testamentului, 279, 280.

Interdictie. Interzisii nu pot

fi executori testamentari, 337. V.
Execut. testamentar.
Incetarea misiunei executo-

ului testamentar prin interdictia

sa (Controversa), 390.
In caz de interdictia testato-

rului, instrainarea lucrului legat,

consimtita de tutorul ski, nu produce revocarea legatului (Con-

Ipoteca legat (a legatarilor)

Deosebire intre ipotecii legala a legatarilor si separatia de
(Controversa), 334 urm. V. Legate.

patrimonii, tom. III, partea II,

nota 3 dela p. 721, 722. V. Separ.
de patrimonii.

trov.), 427. V. Testament, Tutor,etc.

InexiIpoteca testamentar.
stenta ei in dreptul nostru, 336
n. 1, in fine.

Interpretarea (testament.), 164

urm. V. Testament.
Interpretareasubstitutiilor fi-

Istoricul testamentelor, 14 urm.

V. Tegtament.

643

Legate

Judecittorii de ocoale. Competinta lor de a autentifica un testament, 76, 77.

Competinta judecatoriilor de

ocoale de a pune pe legatari In

posesiunea bunurilor legate, pana

la 3'O0 de lei incluziv, 200.
Incompetenta lor de a aduce

la indeplinire o hotkire straina.

V. Hot. strcline.
Judecatoriile de ocoale sunt
competente de a regula curatela

unui condamnat la munca silnica

sau recluziune, cand patrimoniul

de administrat nu intrece suma

de 10000 lei. Cas. rom. Bult. 1912
p. 200); Cr. judiciar 1914, No. 26.

Etimologia cuvantului legat,

150 n. 4.

Legatele in vechiul drept

roman, 151 ad notarn.
Existenta unui act scris (nulitatea legatelor verbale i manuale),
27, 152. V. Jestament.
Legatele verbale nu dau nastere la o obligatie naturala, care
sa poata fi schimbata intr'o obli-

gatie civila, prin vointa acelui

ce se recunoaste debitor (Controversa), 26, 27, 152. V. Oblig.

naturalei.
Cazurile cand mostenitorii
pot fi obligati prin vointa defunctului exprimata in mod verbal, 153.

Ariltarea persoanei legata-

Legate.

La Romani si In drep-

tul nostru anterior, legatul era

un mod de dobandire a proprietkei cu titlu particular, iar randuirea de mostenitor era, din

contra, relativa la universalitatea

bunurilor, 146, 147.

tarului, 153 urm.

Legatarul nu trebue sa fie o
persoana interpusa, 154.

Legatarul poate fi al-Mat prin

alte imprejurari, deck numele

imprejurki pe care judecatorii le apreciaza in mod suveran, 154.

Eroarea asupra numelui sau

profesiunei legatarului, etc., nu

Legatul este valid, desi a

este o cauza de nulitate a legatului, 155 si tom. IV, partea I-a,

p. 106 ad notam,.
Cazul cand mai multe persoane au acelas nume, 155.
Legatul facut unui oras sau

S'a intamplat chiar ca testatorul sa vorbeasca la a treia

comuni, sau saracilor in genere. 156.

Legatul gcut unui spita1.157.

Astazi vointa omului poate

sa faca un mostenitor ca si Insasi
legea, 147.

Inexistenta in dreptul actuar

a unor termeni sacramentali, 147.
fost calificat donatiune cu pricina
de moarte, daca nu are caracterele
acestei liberalitati, 148.
persoana, i jurisprudenta a validat asemenea legat, 36, 148.
Un legat poate fi facut chiar
In termeni indirecti, 149.
Testamentul fiind un act de
vointa, trebue sa fie expresiunea
unei singure vointe. 149.
Pentru ca un act sd constitue

unei comuni, 156.

Legatul facut saracilor unei

Legatul facut pentru infiintarea de paturi. 157.

Legatul facut p. fondatiuni
pioase, 193, 316 text si n. 3, 524 text

un legat, trebue sa cuprinda o

si n. 4 si tom. IV, partea I-a, p. 97

urm. V. Fondafie
Legatul facut In folosul instructiunei publice, 157.
Rolul Casei scoalelor in pri-

numai un sfat, 149, 150.

157.

Condifille cerate pentru existenta unui legal, 150 urm.

slugelor sale, 457, 438.

dispozitie reala. a vointei libere

a testatorului, si sa nu fie numai
un simplu proiect, sau sa faca
numai o invitare, o r i sa de

vinta legatelor facute in folosul

instructiunei publice, 157 n. 3.
V. Casa voalelor.

Legatul facut unui viitor fin,

Legatul gcut rudelor sau

Legatul Mcut copiilor unei

644
Legate

Legate

persoane. Ce se intelege prin

copii? 158.
Legatul facut fratilor sau
nepotilor, 159.
Legatul Pacut in favoarea
sufletului, 159.
Legatul facut pentru liturghii, pomeniri i alte grije sufletesti, 159.

Legatul facut in favoarea

159, 160 si tom. IV, partea I-a

unor persoane necerte (nulitate),

p. 105 urm.
Nu se poate incredint mostenitorului sau unei persoane std."-

ine dreptul de a alege persoana

legatarului, 160, 161, 284, 285 si

532 ad notam.

Se poate insa face un legat

unei persoane determinate, spre
a fi intrebuintat in folosul unor
persoane nedeterminate, care ur-

meaza a se determina de un

tertiu aratat in testament, n. 2

dela p. 160, 161.

Acceptarea

legatelor,

t79

111111.

Aplicarea

principiului ca

nimene nu este silit a primi

succesiunea far% voea sa, 179.

Acceptarea legatelor poate

fi expresa sau tacita, solutie admisa si in dreptul muzulman, 179.
V. Dr. muzulman.

Art. 689 C. civil, dupa care acceptarea succesiunei este expresa,

cand mostenitorul isi insuseste
titlul sau calitatea de erede inteun

act autentic sau sub semnatura

privata, fiind o derogare dela
principiile generale, nu se aplica
la legate, 179.
Acceptarea legatului este ta-

cita cand legatarul a Merit un

act care nu poate fi interpretat
decat ca o vointa de a accepta
legatul, 180.

Actele conservatorii, de ingrijire si de administratie provizorie, nu atrag insa neaparat

acceptarea legatului, 180.

Determinarea luerului legat,

161 urm.

Este deci nul legatul cand

suma legata este lasata in alb,
162.

Cazurile

in care un legat

poate fi valid fall aratarea sumei,

162, n. 1.

Legatul poate fi valid, cu

toate ca testatorul s'ar fi inselat
asupra numelui lucrului legat,

daca nu este indoiala asupra

lucrului ce el a inteles a lasa
legatarului, 162, 163.

Legatul este insa nul, daca

testatorul s'a inselat asupra insas
fiintei lucrului legat sau asupra
persoanei legatarului, 163.
Alegerea lucrului legat poate
fi lasata la buna placere a lega-

tarului, sau la buna placere a

unui tertiu (ex arbitrio boni oiri),

163, 164, 284, 532 ad notam.

Acceptarea i lepeidarea legatelor (aplicarea regulelor dela

succesiunea ab intestat care cu-

prind o aplicare a dreptului comun,

nu insa si a celor exceptionale,

care nu pot fi intinse prin analogie), 178.

Art. 703 C. civil, care considera ca primitor al succesiunei

ab intestat pe autorul sustractiunei

frauduloase cornisa In prejucliciul
succesiunei, nu este insa aplicabil

legatarilor universali i cu titlu

universal, 180.
Cazurile unei acceptari tacite
179, 180.

Conditiile acceptarei tacite,

180, 181.

Acceptarea nu poate sA aiba

loe decat in urma mortei testatorului, pentruca numai atunci

se deschide dreptul legatarului,
181.

Legatul conditional poate fi

acceptat Inaintea indeplinirei conditiei, 181.

Legatarul poate, In dreptui

actual, sa primeasca o parte din
legat, lepadand pe cealalta, daca
testatorul n'a manifestat o vointa

contrara, 181.
Admiterea aceleiasi solutii in
caz cand testatorul ar fi facut

prin acelas act mai multe legate

aceleias persoane, 181, 182.

In privinta legatelor singulare sau particulare, lepadarea

poate fi atat expresa cat si tacita,

183.

645

Legate

Legate

Lepadarea legatelor universale sau Cu titlu universal.Nece-

legatar universal, sa nu fie in

tribun. sau judecatorului de ocol

Pentru ca legatarul sa fie

universal, se cere ca el sa aiba
cel putin eventual drept la universalitatea bunurilor defunctului, 190.
Curtea de casatie exercita
controlul ei in privinta chestiunei
de a se sti daca un legat are sau
nu caracterul de universal, 190.
V. C. de casafie.
Exemple de legate univer-

sitatea unei declaratii la grefa

(ControversA), 183, 184, 464 n. 3.

Cand legatarul se considera.

cA a renuntat (chestie de fapt),

184, 185.

Cazurile cand legatarul poate

sa revie asupra renuntarei sale,

185.

Neaplicarea, in specie, a art.

701 C. civil dela succesiunile ab
intestat, aceasta dispozitie flind
exceptionala si, ca atare, de stricta
interpretare, 185.
Efectele renuntarei, 185, 186.

Creditorii legatarului pot sa

atace renuntarea factita de el in

dauna si in frauda creditorilor

sai, acceptand legatul in numele
debitorului lor, 186.
Creditorii donatarului n'au

irisa calitatea de a accepta donatiunea in numele debitorului lor,

nici in baza art. 974, nici in baza
art. 975, p. 186 si tom. IV, partea
I-a, p. 231, 232. V. Donafiune.

Impcirfirea legatelor.Lega-

tele sunt astazi universale, cu

titlu universal (a unei fractiuni

de mostenire) i particulare sau

singulare, 187.
Abrogarea regulei romane ca
nimene, M'ara de militari, nu

putea sa moara parte testat si

parte intestat, 187 text si n. 3; 413

si tom. IV, partea I-a, p. 23, 24.

V. Nemo pro parte testatus, etc.

Legatul universal (notiunea

si caracterele acestui legat), 188
urm.
Ce se intelege prin universalitatea bunurilor unei persoane,
188 n. 1.

Definitia legatului universal

(adaogirea la definitia legei a
cuvantului eventual), 188.
Randuirea unui legatar uni-

versal nu mai e supusa astazi

unor termeni sacramentali, 189.

Se poate intampla ca testa-

torul sa fi calificat in mod impro-

priu pe legatarul sau de univer-

sal, 189.

Sau ca persoana calificata

realitate decat un executor testamentar, 169 ad notam si 189.

sale, 190 urm.

Legatul tuturor bunurilor ce

testatorul ar poseda nu in momentul mortei sale, ci En momen-

tul facerel testamentului, nu este

un legat universal, 191, 192.
Nici legatul unei succesiuni
cuvenita testatorului, chiar daca

aceasta succesiune ar constitui

toata averea lui, 192.
Quid in privinta legatului
uzufructului averei intregi a tes-

tatorului? (Controversa), 191 n. 2,

223, 243 urm. V. Uzufruct.
Lipsa emolumentului nu im-

piedica legatul de a fi universal,

192, 193.

Un testator poate sa lese

universalitatea bunurilor sale unui

I e ga t a r universal, impunandu-i

sarcina de a intrebuinta bunurile

legate la inflintarea unui asezamant de utilitate publica, 198, 316

si tom. IV, partea I-a, p. 97 urm.

Deosebire intre legatarul uni-

versal si executorul testamentar,

193, 349. V. Execut. testamentar.
Calitatea de legatar universal

este compatibila cu acea de executor testamentar, 193, 194 si 355.

V. Execut testamentar.
Legatarul universal poate sa

vie in concurenta Cu unul sau

mai multi mostenitori rezervatari, 194.

Cand sunt mai multi legatari

universali, fiecare din ei trebue

sa aiba vocatiune la averea intreaga a testatorului, 194, 195.
Cazul cand exista rnai multi
legatari cu titlu universal, 195.

Efectele legatului universal,

196 urrn.

646
Legate

Legate

Aceste efecte sunt relative:

1 la punerea In posesiune a bunurilor legate ; 20 la dobandirea
fructelor acestor bunuri; si 3 la
plata datoriilor, 196.

Punerea n posesiune a bunurilor legate. Cazul cand testatorul a lasat mostenitori rezervatari, 196 urm.
Legatarul dobandeste proprietatea lucrului legat din momentul deschiderei succesiunei,
el putand sa instraineze acest

lucru inainte chiar de a fi

fost

pus in posesiunea lui, 196, 197.

Legatarul nu poate fi scutit

de punerea In posesiune, 197.

El nu se poate pune in po-

sesiune din autoritatea sa proprie,

caci aceasta ar constitui o uzurpare, 201.

Cazul cand legatarul a avut

de mai 'nainte, sub alt titlu, po-

sesiunea lucrului legat (Controv.).

198 ad no/am.
Cazul cand legatarul estb

coproprietar In indiviziune a bunurilor legate, 198 ad no/am.

Cazul unui legat al remiterei datoriei (legatum liberationis)
(Controversa), 198 ad no/am.

Legatarul trebue sa ceara

nitorii investiti cu sezina, chiar
daca exista un executor testa-

punerea in posesiune dela !poste-

mentar investit cu sezina mobilelor,198. V. Executor testamentar.

Cererea de punere in posesiune nu poate fi facuta deck la

deschiderea dreptului legatarului, 199.

Dad/ legatul este supus unei

conditii suspensive sau unui termen, cererea de punere in pose-

siune nu va fi primita inainte

de implinirea conditiei sau de
sosirea termenului, 199.
Punerea In posesiune a legatului facut unei persoane morale, nu poate fi ceruta deck In
urma autorizkei dobandita dela
guvern pentru accepta rea legatului, 199. V. Persoane morale.
Mostenitorii pot acorda legatarului punerea in posesiune
de buna voe, 199.
-- In asemenea caz, punerea in

posesiune sau desiziarea mosteni-

torului poate fi atat expresa cat

si tacita, 199.
Plata dobanzei unui legat
particular, facuta legatarului de
ca tre mostenitorul rezervatar,
constitue o punere in posesiune
tacita, 199.
Judecatorii pot 0* van opunere in posesiune tacita din faptul
legatarului de a se pune singur
/n posesiune sau de a pastra posesiunea anterioara, fara nicio opunere din partea mostenitorului, 200.

In lipsa unei punere in po-

sesiune tacite, legatarul trebue sa

ceara punerea in posesiune dela

mostenitorii rezervatari printr'o

actiune judecatoreasca, la tribunalul domiciliurui deschiderei suc-

cesiunei sau la judecatorul de

ocol, 200.
0 simpla somatie fa. cuta

mostenitorului este nesuficienta,

pentruc desi ea arata vointa legatarului, totusi ea nu obliga pe mostenitor la nimic, 200.

Aceasta actiune se prescrie

prin :-:0 de ani din ziva rnortei

testatorului, 200.

-- Cheltuelile punerei in posesiune sunt In sarcina succesiunei,

201.

In privinta punerei in posesiune se aplica legea locala, pentruca masurile prescrise in aceasta
privinta de legiuitor sunt regule
de politie si de siguranta, avand
de obiect impiedicarea fraudelor
si a sustragerei bunurilor eredita re, 593.

La cererea legatarului de pu-

nere in posesiune, mostenitorul

poate sa opue, excipiendo, o actiune prin care ataca testamentul
pentru lipsa de forme sau vicii
interne, putand cere si reducerea
legatului, daca acest legat intrece
partea disponibila, 201.
Consecintile care rezulta din

principiul ea legatarii nu au seDreptul legatarilor la fructele sau dobanzile lucrului legat

zina bunurilor legate, 201.

este subordonat cererei de punere

In posesiune, 201.
Imposibilitatea in care se gasesc legatarii, inaintea punerei lor

647
Legate

in posesiune, de a exercit actiunile relative la bun urile legate si

de a fi urmariti de creditorii succesiunei, 201, 20'2, 204, 217, 224.

Astfel, pana la dobandirea

posesiunei lucrului legat, legatarul

nu are actiunea in revendicare,

nici petitia de ereditate contra

tertiilor (Controversa), 202, 235 si

n. 4 dela p. 288, 289, 333. V. Petige de ereditate, Revendicare, etc.
El nu poate sa faca o poprire

in mana tertiilor debitori ai succesiunei, 202.

Inainte de punerea sa in posesiune, legatarul si chiar credi-

torii sai pot insa sa ia masuri conservatorii, 202, 224.

El poate, daca drepturile sale
sunt contestate, sa ceara randuirea
unui administrator provizor al succesiunei litigioase, 202.
El poate, de asemenea, sa instraineze lucrul legat, 197, 203 si
331.

El poate sa urmareasca bunurile care constituesc legatul,

rarnanand insa ca plata valorilor
urmarite sa se faca in urma trimeterei sale in posesiune, 203.
Cazul &Ind testatorul n'a

sat mo#enitori rezervatari, 203

urm.
In asemenea caz, legatarul
universal trebue sa ceara punerea
in posesiune dela justitie (tribunalul civil sau judecatorul de ocol
in a carui circumscriptie s'a deschis succesiunea), neavand calitate, pana la dobandirea acestei
posesiuni, de a exercit vreo actiune privitoare la bunurile legate,
nici in contra mostenitorilor, nici
In contra tertiilor, 204.
Trimeterea legatarului in posesiune se face de complectul tri-

bun. sau de judecatorul de ocol,

pe cale gratioasa, in urma platei
taxelor cuvenite fisrului, dupa o
simpl cerere a legatarului, 204,
203.

Jurnalul de punere in posesiune nu inchide mostenitorilor

calea de a ataca testamentul, 205.

Aceste jurnale, fiind date pe
calea gratioasa, nu au autoritatea
lucrului judecat, 205 n, 1; tom. III,

Legate

partea II, p. 67, 68 si tom. VII,

p. 482, 483, text si n. 1. V. Hotdrirr, Lucru judecat.
Aceste jurnale, pronuntandu-se farA citarea partilor, nu sunt
supuse nici opozitiei, nici apelului, 206. V. Hotd riri, Opozifie,
Apel, etc.
Cazurile cand dreptul comun
Isi primeste aplicare (and tribun.

sau judecatorul de ocol a pro-

nun(at o hotarire contencioasa, in

contradictor), 207. V. Apel, Opozilie, etc.
Daca succesiunea s'a deschis

in strainatate si legatarul a dobandit punerea in posesiune dela

judecatorii straini, aceste incheieri nu se vor pute executa in
Romania, deck dupa ce vor fi
declarate executorii de catre judecatorii romani, conform art. 374
din Pr. civ., 207.

Ce trebue sa constate tribunalele inainte de a admite punerea in posesiune, 208.

Plata taxelor de inregistrare,
209, 602 n. 2.

La caz de a exista un legat

de uzufruct i unul de nuda proprietate, fiecare legatar va plat).
o taxa succesorala deosebita, 209.

Tribunalul va mai aprecia

daca legatul este sau nu universal,

far% a prejudeca insa chestiunile

care ar pute sa vie mai tarziu

In discutie pe cale contencioasa,

209,

Dobndirea fructelor bunurilor legate, 209 urm.

Toti legatarii au drept la

fructe din ziva cind au cerut punerea in posesiune sau din ziva
cand mostenitorul a consimtit
da legatul de buna voe, 210.

Cazurile exceptionale in care

nu numai legatarul universal, dar

once legatar, in genere, dobandeste, prin exceptie, fructele din

ziva mortei testatorului, independent de once cerere de punere in
posesiune, 210, 211 text si n. 2.
Cum se dobandesc fructele
de legatar? Aplicarea regulelor
dela uzufruct, 211, 212.

Cazul cand legatul consista

648

Legate

inteun lucru care nu produce

fructe. 212.

Cazul cAnd legatarul se gaseste in concurenta Cu colaterali,

212.

Cazul cand ar exista un singur

mostenitor rezervatar, 213.

Plata datoriilor, de catre legatarii universali, 213 urm.

Datoriile sunt o sarcina a uni-

versalitatei bunurilor, iar nu a

bunurilor particulare, 214, 293. V.

.e-Es alienum, etc.
De aceea legatarii particulari

nu platese datoriile defunctului,

215, 220, 234, 293.
Nici donatarul unei sume de
bani sau a unor bunuri determi-

Legate

dobandirea fructelor bunurilor legate; si 3 la plata datoriilor, 223.

Punerea in posesiune a bu-

nurilor legate, 223 urm.

Legatarul cu titlu universal
are, ca si legatarul universal, proprietatea bunurilor legate din ziva
mortei testatorului, 224.
El neavand insa posesiunea

acestor bunuri, trebue s'o ceara

dela cei care o au sau care au

dobandit-o si ei dela justitie, 224.

DacA exista mostenitori re-

zervatari, legatarul cu titlu universal va cere punerea sa in posesiune dela acestia, ori cAti ar fi,

In caz cand nu exista niciun

el neputand, pana la dobandirea

acestei posesiuni, nici sa urmareasca pe detentorii legatului, nici
O. fie urmarit de creditorii suc-

universal, luand averea intreaga,

a procede la acte conservatorii,

nate, 215 ad notam si tom IV,

partea I, p. 336, 337. V. Donaliune.

mostenitor rezervatar, legatarul

plateste toate datoriile si sarcinile succesiunei, si el le plateste

ultra vires emolumcnti, daca na
acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar (art. 897), p. 179,
215 urm., 218 urm.

Legatarul nu mai poate insa

uzA de acceptarea beneficiara,

daca aceasta a fost interzis de
testator, 219.
In caz cand datoria este asigu-

rata printr'o ipoteca, legatarul o

plateste toatA, avand insa recurs
con t r a celorlalti comostenitori,
pentru partea fiecaruia din ei, 217.
--Cazul unui legat universal sau
Cu titlu universal in uzufruct, 218.

Legatul ca tidu universal (a

unei fractiuni de mostenire). Notiunea si caracterele acestui legat,
220 urm.

Definitia legatului cu titlu

Exemple de legate cu titlu
universal, 222, 223.
Legatul uzufructului averei
intregi este un legat particular
universal, 221, 222.

(ControversA), 191 n. 2, 223, 243

UM.
Efectele legatului Cu titlu uni-

versal, ca si ale celui universal,

sunt relative: 1 la punerea in posesiune a bunurilor legate: 20 la

cesiunei, avAnd numai dreptul de

202, 213 n. 3 si 224.
Cazul cand exista rnostenitori

rezervatari si nerezervatari, 224.

Cazul cand exista mostenitori
neregulati, 224.

Cazul cand succesiunea a fost

declarata vacanta (indreptarea cererei de punere in posesiune

contra curatorului acestei succesiuni), 225, 226.

Cererea punerei In posesiune

din parten legatarului universal

(inadvertenta legiuitorului), 225.

Cazul cand exista un legatar

universal si mostenitori nerezer-

vatari, 225, 226.

Cazul cAnd exista numai mos-

tenitori nerezervatari, 226.

Cazul cand testatorul a 'Mat
In viata pe bun sau buna, 226.
Cazul cand testatorul a !Mat
In viata colaterali sau mostenitori
neregulati, 226.
Cheltuelile punerei in posesiune sunt in sarcina succesiunei,
201, 227.

Nici inteun caz legatarul ca

titlu universal, ca si cel cu titlu
particular sau singular, nu ponte
cere posesiunea dela justitie (Controvers5), 227.

Nici dela executorul testamentar investit cu sezina mobilelor, 227.

649

Legate

Legate

Dobtindirea fructelor bunu-

rilor legate.In aceasta privinta,

legatarul Cu titiu universal este
pus pa aceeas treapta cu legatarul universal, 228.

Plata datoriilor, 229 urm.

Legatarul Cu titlu universal
plateste datoriiie testatorului in

proportie Cu partea sa, 229.

Legatarul in uzufruct a unei
catimi oarecare din intreaga uni-

versalitate contribue, impreuna

cu proprietarul, la plata datoriilor

pentru dobanzile acelor datorii,

229. V. Uzufruct.
Cazul cand legatui are de

obiect o fractiune din avara, 229.

Cazul cand legatul are de

obiect toate imobilele sau toate
mobileie succesiunei, ori o frac4iune din ele, 229.
Ca si legatarul universal, acel
cu titiu universal plateste dato-

riiie defunctului ultra vires, daca

_n'a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, 230.

Contribuirea la datorii (Ra-

portui legatarilor
rilor), 230 urm.

mostenito-

Deosebire intre plata si contribuirea la datorii, 231.

Proportia in care legatarii
contribuesc la plata datoriiior, 230,
232.

Testatorui poate schimba

modul de contributie la datorii,
sub conditie de a nu se atinge
rezerva mostenitorilor. 232.
Controversa la care a dat loe
cuvantui emolument, care se vede
in art. 775. Vezi n. 5 dela p. 230, 231.

Plata legatelor particulare,

Legatele particulare sunt o

232 urm.

sarcina a succesiunei, 216 ad

not am, 234. V. Sarcind.

Testatorul este libar de a pune
plata legatelor particulare in sar-

cina cui va vol, t'ara a atinge

irisa rezerva mo$tenitorilor, 232,
233.

Daca testatorul n'a dispus

nimic in aceasta privinta, toti acei
chemati a lu o parte din succesiune platesc legatele particuiare,

in proportie cu partea lor, sub conditia iaras ca rezerva lor sa rarnae

neatinsa, 234.

Mo$tenitorui, care nu plateste legatul, nu se mai declara

astazi nevrednic de a mosteni, ca
alta data, pentruca aceasta pe-

deapsa n'a mai fost reprodusa de

legiuitorul modern, 234.
Legatarii cu titlu particular
sau singular, in lipsa unei anume
stipuiatii din partea defunctului,
nu platesc nici datoriile, nici legatele lasate de defunct, 234.
Mostenitorii ab intestat si lecratarii universali sau cu titlu
versal platesc legatele particulare
nu din succesiune, dupa cum in

mod inexact se exprima textul

(234, n. i i 233), ct din partea
disponibila, ceeace insemneaza ca

legatarui particular are o actiune

personala ex testamento, contra

celui obligat a-1 achita; ceeace

lasa a se presupune ca legatui a
fost determinat numai in specia
sa (legatunt generis), 235, 333.
De cateori irisa legatul are
de obiect un corp cert si datarminat in individualitatea sa, care
era proprietatea testatorului, legatarul are contra celui obligat a
plall legatui o actiune in rayendicare, 233. V. Revendicare.
Pentru ca legatarui unui corp

cert si determinat in ipso indi-

viduo sa aiba exercitiul actiunei

In revendicare, se cere ca el sa

fi dobandit prednrea legatului sau,

cel puti n, o hotttrire judecatoreasca care ordona aceasta predare, 235.

Debitorii solvabili ai legatului nu raspund de insolvabilitatea celorlaiti si paguba, in asemenea caz, privaste pe legatar,
235.
Principiul acceptarei beneficiare, statornicit la noi de art. 897,
se aplica si la plata legatelor, 236.

Daca exista niai multi legatari universali, obligatia de a plati

legatele particulare apasa asupra

fiecaruia din ei, afara de cazul

cand testatorul ar fi insarcinat

numai pe unul din ei cu plata legatului intreg, 237.

Mo$tenitorii rezervatari nu

650

Legate

Legate

platesc niciodata legatele particulare, pentruca rezerva lor nu

poate fi atinsa prin liberalitatile

acestui lucru din vremea mortei

Cazul cand legatarii cu titlu

a perit prin culpa sau faptul de-

mostenitorii rezervatari, 238.

Ipoteza prevazuta de art. 1013
fr., eliminat de legiutorul nostru,

Daca lucrul legat a fost scos

din comert, debitorul legatului

defunctului, 237.

universal vin in concurenta Cu

238.

testatorului, 241.
Tot aceasta valoare va fi predata atunci cand lucrul legat

bitorului, 241.

nu datoreste nimic, afara de cazul

cand de bitorul legatului ar fi

Cazul cand legatarul cu titlu

universal vine in concurenta Cu
mostenitorii nerezervatari, 239.
Legatarul unui uzufruct universal sau cu titlu universal contribue, impreuna Cu proprietarul,
la plata legatelor particulare, care

primit o despagubire, in care caz

aceasta despagubire va fl predata
legatarului, 241.

bile. Proprietarul plateste capitalurile legate de defunct, iar uzu-

242.

surtt o sarcina a partei disponi-

fructuarul plateste dobanzile

acestor capitaluri, daca defunctul

n'a dispus altfel, 218, 229. 239. V.
Uzufruct.

Modal cum se platesc legatele, 239 um.

Mai intai se platesc datoriile
testatorului si apoi legatele lasate
de dansul, fara ca el sa poata modifica aceasta regula, 239, 380 si
tom. III, partea II, pag. 414, 582,
583, 687, 754, etc.

Legatarul nu poate f silit a

primi alt lucru deck acel legat,
240.

Legatarul unei sume de bani

nu poate fi constrans a primi alta
ceva deck bani, 240 n. 1.

Nici bani in locul lucrului

legat, 240 n. 1.
Testatorul poate insa sa lese

alegerea debitorului legatului de

a-1 achita In bani, sau in mobile
ori in imobile de ale succesiunei,
o astfel de alegere putand fi stipulata i in favoarea beneficiarului unui legat particular. 240.
Daca nu se poate stabill cu
preciziune cui a inteles testatorul
a lasa alegerea, ea se cuvine debitorului legatului, pentruca clau-

zele indoelnice se interpreta in

contra creditorului i in favoarea

debitorului, 173, 240, 241.

De cateori debitorul legava plati legatarului val oar ea

tului nu poate da lucrul legat, el

Legatul singular sau par-

ticular. (Notiunea i caracterele

acestui legat), 242 urm.
Definitia legatului singular,
Definitia jurisconsultului Florentinus, 242.

Exemple de legate singulare

sau particulare, 242, text si n. 2.
Legatul uzufructului tuturor

bunurilor si, a fortiori, a unei

fractiuni din aceste bunuri este

un legat singular sau particular

(Controv.), 191 n. 2, 223, 243 urm.

V. Uzufruct.

Faptul ca printr'un testa-

ment s'a lasat unei persoane venitul unei mosii, constitue un legat

de venituri, iar nu de uzufruct,

n. 1 dela p. 176, 177 si 143 n. 4.

Deosebire intre acestg doua
legate, 243 n. 4, 246 n. 4. V. Veni-

turi, Uzufruct, etc.

Lucrurile care pot fi legate,

245 urm.

Toate lucrurile, In genere,

pot fi legate, daca sunt in comert,

245, 246.

Legatul lucrurilor viitoare,

243 n. 3.

Se poate lega atk corpuri

litatea lor, cat i lucruri deter-

certe si determinate in individuaminate numai in gen, 246.

Se poate lega un uzufruct. o

servitute, o creanta ex isten ta

contra unui tertiu i chiar in

contra legatarului, o succesiune

cuvenita testatorului, i chiar un
fapt posibil si licit, 246, 247. V.

In privinta legatului unei creante,

246, 468, 469.

Legatul unei creante deter-

654!

Legate

Legate

minate devine caduc prin plata

ei facuta in manile testatorului,

Accesoriile sunt acele lucruri

menite a servi lucrului principal,

Se poate lega un fond de

comert, o opera de art, de imaginatie, un brevet de inventie,

lucru i fAra a-si pierde individualitatea lor, 230.

48. V. Caducitate, Creantii, etc.

fart a se incorpora insa acelui

Care lucruri accesori suat

care urmeaza a fi exploatat, etc.,

247. V. Brevet de inventie, Fond
de comert, etc.
Se poate lega un lucruintreg
sau numai o parte din el, 247.

necesare si care nu sunt necesare

(chestie de fapt), 251.
Exemple de lucruri accesorii,

247.

in genere, vasul care le contine,

232. V. Lichide, Vas, etc.
Lucrurile considerate ca ac-

Se poate lega partea indiviza ce cineva are intr'un lucru,

i pamAnturile clacasesti pot

face obiectul unui legat, Insa numai

in folosul satenilor neimproprie-

triti, 246 n. 2. V. PcImcinturi cldcisesti.

Pentru ca un lucru sa poata

fi legat, el trebue sa fie transmisibil prin succesiune, 247.

Astfel, un uzufructuar nu
poate lega dreptul sat' de uzufruct, pentrucA acest drept se

stinge prin moartea lui, 247, 248.

V. Uzufruct.
Un cadavru nu poate, de asemenea, face obiectul unui legat,
248. V. Cadavru.
Legatul unui corp cert $i determinat. (species), 248 urm.

Cand lucrul este cert si determinat si and el este nedeterminat, 248, 249.
Cand legatul are de obiect
un corp cert i determinat in individualitatea sa, legatarul este
proprietarul lui di n momentul
mortei testatorului, 249.
Daca acelas lucru s'a lasat
la doua persoane prin testamente
deosebite, legatul se cuvine legatarului prevazut in ultimul testa-

ment, cel anterior In data fiind

revocat prin cel posterior, 249.
Mostenitorul nu este obligat
a garanta pe legatar de evictiunea

lucrului legat, daca asemenea obli-

gatie n'a fost anume impusa de

testator, 249, 250. V. Evictiune.

Cazurile exceptionale and

exista obligatia de garantie, 249,

nota 3.

Lucrul legat trebue sa fie

predat cu accesoriile sale necesare, 250, 251.

231, 232.

Lucrurile accesorii in pri-

vinta mobilelor, 252.

Legatul lichidelor cuprinde,.

cesorii dupa intentia partilor, 252.

Daca legatul unei case cu-

prinde i legatul gradinei (Controversa), 233. V. Grcidinei.

Legatul trebue sa fie predat

in starea in car e se gaseste la

moartea testatorului. 253, 263.

Deci, daca testatorul, in urma

facerei testamentului, a deslipit o

bucata din fondul legat, alipind-o

la un alt fond nele gat, aceasta

bucata a fondului nu se mai cuvine legatarului, pentruca testatorul a manifestat in deajuns intentia de a-si revoca legatul, 254.
Cazul cand lucrul legat a
dobandit, in urma mortei testatorului, o valoare mai mare, independent de faptele tnostenitorului
numai printr'o cauza naturala

(aceasta va folosi legatarului), 254..

Daca lucrul a perit dupa c&

mostenitorul a fost pus in intarziere de al preda, paguba il pri-

veste numai pe dansul, 255.

Debitorul legatului, avand
obligatia de a preda lucrul legat,.
trebue sa-1 pastreze si sa-i dea
ingrijirea unui proprietar, 235.
Cazul and testatorul, care a
legat un imobil, a marit in urma.

acest imobil cu alte achizitii

(art. 904 C. civil), 255 urm.

Art. 904 din codul civil cuprinde si o derogare dela art. 903
si o aplicare a principiului inscris.
in acest text, 257.
Aplicarea art. 904 si in cazul
cAnd s'a legat o universalitate de
imobile (Controversa). 258.

Aplicarea acestui text la

toate imobilele in genere, 256.

.652

Legate

Legate

Cazul cand testatorul ar fi

legat toate imobilele sale dintr'un

judet, 258.
Aplicarea art. 904 si la legate
de lucruri mobiliare, 238.
La un tamazlac de vite, 259.
Daca s'au facut infrumusateri

care legatul este nul numai atunci

cand testatorul n'a stiut ca. lucrul
legat era strain, este imprumutatil
dela dreptul tornan, 267 urm.

Legataral trebue sa dove-

sau constructii noua, acestea se

deasca validitatea legatului, adeca

ca. testatorul a stiut ca a legat un
lucru strain, 269.
Dificultatile la care poate sa

sa intelegem atat cele adaose la

gatului, 270.

care au fost ridicate, in urma facerei testamentului, pe un 1 o c

rului, 271.

cuvin legatarului, 259.

Prin constructii noud trebue
constructii le anterioare, cat si cele

sterp (Controversa), 239.

A fortiori, cladirile adaose

de testator pe langa cele existente

in momentul facerei testamentului,
vor fi tot ale legatarului, 260.

Fondul legat trebue sa fie

predat cu servitutile active dobandite in folosul acestui fond,

aceste servituti fiind inseparabile

de el, 260, 261.V. Seroitute.

Legatul unui imobil ipotecat

sau supus unui uzufruct, ori altor
sarcini reale, 261 urm.
Cazul cand fondul legat este
supus unei servituti. etc. 263 urm.
urm.

Legatul lucrului altuia, 265

Ce se Intelege prin legatul

lucrului altuia sau a unui lucru

strain. 265.
Cazurile cand lucrul nu mai
este strain, 263.

Dupa codul franrez, legatul

lucrului altuia este nul, dispozitie
lmprumutata dela dreptul canonic,
266, 267.

Admiterea aceleasi solutii

In codul austriac i in codul Calimach, 268, 269.

In codul Caragea

Donici, 269 n. 1.

Andr.

Legatul unui lucru de gen

este valid chiar In codul francez,

de loc dovedirea validitatei leActiunea ce apartine legata-

Cazul cand testatorul a dispus ca lucrul strain slt fie predat

in natura, 272.

Validitatea legatului lucrului mostenitorului sau legatarului

universal, 272.
Cazul cand lucrul legat apar-

tinea de mai inainte legatarului,

273.

Cazul cand legatul lucrului

altuia este nul si la noi, 273, 274.
In asemenea caz, legatul poate
fi confirmat nefiind vorba, in spe-

cie, de o nulitate de ordine publica, 274. V. Confirmare.

Lipsa unei actiuni in garantie,
274, n. 5.
Legatul lucrului testatorului

este valid, cu toate ca el ar fi

crezut ea lucrul este strain, 275.

Legatul va fi, de asemenea,
valid, daca testatorul a crezut ca
lucrul legat apartiena legatarului,
fiind suficient cA vointa testatorului sa poata fi indeplinita, 275.
Dr. international In privinta
legatului lucrului altuia, 593. V.
Dr. international.
Lega,tul unui lucru

275 urm.

Cazul cand lucrul legat face

parte dintr'o universalitate indiviza de bunuri, 277.
Legatele multiple ale aceluiav

lucru (C. Calimach. C. austriac,

266 n. 2.

C. german, etc.), 277.

fapt sau a unei sume de bani, 266

nota 2.

debiti). Validitatea acestui legat,

Validitatea lega tului unui

Legatul lucrului altuia nu

transfera legatarului proprietatea

iucrului legat, 268 n. 1.

Sol utia dreptului nostru, dupa

Legatul unei datorli (legato m

277, 278.

Legatul de liberatitme (lega-

tum liberationis, 278 u rm.

65

Legate

Dupa cum debitorul poate

sa lese creditorului creanta sa,
tot astfel .si creditorul poate sa
lese sau sa ierte debitorului datoria
sa, 278.

Daca testatorul a iertat pretinsului debitor un lucru pe care

acesta nu-1 datorea In realitate,
legatul este inutil, 279.

Daca legatul are de obiect

iertarea ipotecei, amanetului sau

chezasiei, nu se socoteste ca s'a
iertat si datoria principala, de

cateori aceasta nu rezulta din

termenii testamentului, 279, 280.

LegatuE tuturor crean felor.
Ce cuprinde acest legat, 281.

Legatul unui fapt permis

kit (En faciendo, aut in non faciendo), 246, 247, 281, 282.

Legatul unor lucruri nede-

terminate (genus), 282 urm.

Modurile de determinare ale
lucrului legat.Legatul unui lucru

nedeterminat (legatum generis)

este valid, sub conditie ca acest
lucru sa pcata fi determinat, 282.
Determinarea se poate face
prin aratarea genului, a masurei,
catimei, numarului, etc., 282.
Este nul legatul unui animal,

legatul de vin, grane sau alte

producte, fara nicio alta determinare, 282, 283.

Se poate insa lega cuiva productele sau vinul necesar pentru

consumatia sa sau a familiei sale,
fiindca, in asemenea caz, catimea
legata poate fi determinata, 283.
Daca, la moartea testatorului,

nu se gasesc in succesiunea lui,

lucruri de specia celor legate,

mostenitorul le va cumpara si le
va preda legatarului, aceasta considerandu-se ca o sarcina impusa
de testator, 283.
De cateori, deci, testatorul a

dispus de un lucru nedeterminat

In individualitatea, ci numai In

specia sa, alegerea lucrului ce

urmeaza a fi predat legatarului
apartine mostenitorului, dupa regula dreptului comun, care voeste

ca, la caz de indoiala, sa se pri-

Legate

measca interpretarea cea mai favorabila debitorului, 284.

Testatorul poate Insil sa lese
alegerea lucrului legat pe seama

legatarului, in care caz el are

facultatea de a alege lucrul cel

mai bun, 284.
Testatorul ar puteh, de asemenea, sa lese alegerea lucrului
legat la buna placere a unui tertiu
(ex arbitrio boni viri), 163, 164,
284 text si n. 5 si 532 ad notam.

Testatorul nu mai poate !ma

astazi sa Incredinteze mostenitorului sau unui tertiu dreptul de a
alege persoana legatarului, acesta

neputand fi determinat deck de

lust's testatorul, prin testamentul
sail, 284, 283.

Cazul cand testatorul n'a dis-

pus nimic prin testamentul salt

(lucral predat nu va fi nici de
calitatea cea mai Nina, nici de

cea mai rea, ci de o calitate

mijlocie) (art. 1103), 285.

Testatorul poate insa sa modifice dispozitia legei in aceasta

privinta, lasand debitorului legatului libertatea de a da lucrul decalitatea cea mai proasta, in care

caz legatarul va primi lucrul oferit

de mostenitor, 285.
Legatul de bunuri apartinand
unui gen limitat (genus limitatum)Neaplicarea art. 908, P. 285.

Legatarul are dreptul de a

alege lucrul cel mai bun, daca dreptul de alegere i-a fost conferit

anume prin testament, 286.

Legatul mai multor lucruri

alternative, 286.

legatului singular
Efectele acestui legat sunt
relative: 10 la punerea legatarului
in posesiune; 2 la dobandirea
Efeetele

sau particular, 287 urm.

fructelor bunurilor legate; 30 si,

In fine, la plata datoriilor testatorului, 286.

Punerea In posesiune a bu-

nurilor coprinse in testament,.

287 urm.
Persoanele dela care legatarul particular trebue sa ceara
punerea in posesiune, 224, 287
urm.

1654

Legate

Predarea legatului poate fi

si tacita, 287 n. 2.
Legatarul singular, ca si cel
Cu titlu universal, nu poate niciodata cere punerea sa in posesiune
dela justitie, 227, 288.
Nici dela executorul testamen-

tar investit cu sezina mobilelor,

127, 288, 377, 378. V. Execut. testa-

mentar.

Cazul cand lucrul legat nu

este determinat in individualitatea

sa, ci numai in specia sa (actiune
personala ex testamento), 235, 289,
-333.

Incat priveste proprietatea

lucrului legat, legatarul singular
-o are, ca si ceilalti legatari, din
ziva mortei testatorului, de cate
-ori este vorba de un corp cert si
determinat, 288.

Dobdndirea fructelor bunu-

-Mor legate, 289 urm.

Fructele lucrului legat se

cuvin legatarului din ziva de

cand el a cerut punerea in pose-siune sau de cand -i s'a incuviIntat de buna voe predarea legatului, 289.
Cazurile exceptionale in care

legatarul are drept la fructe din

_ziva mortei testatorului (art. 900),

p. 289, 290.
Aceasta exceptie se aplica la

toate legatele in genere, 291.

Neaplic. art. 900 la legatul
lunui uzufruct (Controv.), 292. V.
Uzufruct.

Nici legatarului nudei prounui drept de uz sau de abitatie,

prietati si, a fortiori, acelui a

:293.

Plata datoriilor, 293 urm.

-- Datoriile fiind o sarcina a

universalitatei bunurilor, iar nu a

bunurilor particulare, legatarul
singular nu pltiteste, in principiu,

Legate

expres, fie in mod tacit; 24 cand

in succesiune nu se mai gaseste

alta avere decat acea legata; si

30 cand imobilul legat este insarcinat Cu o ipoteca in care caz el
are recurs contra celor pentru
care a platit, 294, 295.
Legatarul singular mai poate,
uneori, sa fie obligat a suferi
deducerea datoriilor si a contribui
la plata lor, prin insasi natura
lucrurilor care fac obiectul lega-

tului, 295.

Ultima exceptie in care succesorii particulari platesc datoriile

este acea previlzuta de art. 316

C. civil, in materie de adoptiune,

296. V. Adoptiune.

1.egatele care intrec partea

disponibila sunt supuse reduc; unei, 296. V. Reductiune.

Modaetiltile legatelor, 296,

urm.
Legatele pot fi pure si simple,
supuse unui termen cert sau
necert, sau unei conditii, 296, 297,
320.

Ele pot fi supuse si unei sarcini

bine inteles, licita si permisil,

227, 320.

Legatul nesupus niciunei din

aceste modalitati este pur si sim-

plu. 'adata ce legatarul a trait

un timp cat de scurt In urma
mortei testatorului, el a dobandit
un drept asuprar legatului, transmisibil mostenitorilor sai, 297.

Legatul ea termen, 298 urm.

Deosibire intre termen si
conditie. Conditia suspensiva sus-

penda insus dreptul legatarului,

care nu se naste decat la implinirea ei, pe cand termenul amarla
numai exigibilitatea legatului,
dreptul la legat existand inca din

momentul mortei testatorului, 298,

299, 307, 308, .561.

Critica legei in aceasta pri-

In caz cand conditia este

rezolutorie, dreptul legatarului se
naste in momentul mortei testatorului. el fiind desfiintat prin

legatarul singular plateste datoriile defunctului: lo cand testatorul

-a impus anume plata fie in mod

text si n. 1, 545.
Daca legatul este cu termen
sau conditional, aceasta este o
chestie de fapt, care se api eciaza

-datoriile defunctului, ci numai

legatarul universal si cel cu titlu

-universal, 293.

vinta, 294.
Cazurile exceptionale in care

intleplinirea conditiei, 299, 306,307

655

Legate

Legate

In mod suveran de judecdtorii

fondului, 299, 300 text si n. 1; 302

n. 2, 307 n. 2, 309, 319.

Exemplele de legate cu ter-

men, 302 n. 2.
Exemple de legate conditionale, n. 2 dela p. 302, 303.
CAnd legatul este conditional

si cAnd el este cu sarcinA, 309,

319, 320.

300.

Termenul este cert si necert,

Termenul este presupus stipulat in favoarea mostenitorului,

dacd testatorul n'a inteles a-1

stipulA In favoarea legatarului,

ceeace se va apreci dupd imp rejurdri, 300.

In caz cAnd termenul este

stipulat in favoarea mostenitorului,

acesta poate sd renunte la termen

si sd sileascd pe legatar a primi

legatul inainte de expirarea lui,
pe cAnd plata nu poate fi fAcutd
inainte de expirarea termenului,
dacd el a fost stipulat numai In

Legatul conditional, 305 urm.

Conditia est expresa sau
tacitd, 303 n. 4, 306 nota.
Conditia cazual, mixtA, po-

testativd, 306 ad natant.

Conditia este licitA si ilicit,

306, 547, 555.

Dupd cum testatorul poate

sA supue legatul ce face unui
termen cert sau necert, tot asfel
el poate sA-1 supue unei conditii
suspensive sau rezolutorii, 305
urm.
Conditia trebue sd fie insit
posibilA si licitd, 306.
Exemple de conditii ilicite,
imurale, etc., 306.
Conditiile relative la cAsAtorie

(ControversA), 307 ad natant. V.

C'ds4torie, Condigi ilicite, etc.
Deoseb. in tre legatul conditional si cel cu termen. V. supret

p. 654 (tabla).
Dacd legatul este conditional,
el este caduc de eAteori legatarul

interesul legatarului, 301.

CAnd termenul este necert,

moare inaintea indeplinirei conditiei, pe cAnd in cazul cAnd

legatul este cu termen, este sufi-

Exemple de termene necerte,

testatorului pentru ca el sd do-

Termenul produce In genere,

in materie de testamente, efectul
unei conditii, 301, 302.
Termenul necert nu produce
acest efect in materie de obligatii,
301 n. 5.

termenului, 299, 308, 474.

Cazul cAnd le.gatarul a,supravetuit indepliniret conditiei, 308.

301.

301.

Pentru ca termenul necert

sd producd efectul unei conditii,

trebue ca el sd fie inerent dispozitiei si sd loveascd insAs subs-

tanta legatului, 303, 304.

Caracterul legatului plAtitor

la majoritatea legatarului (legat

cu termen cert), 304.

Cazul cAnd incertitudinea rezultd din natura lucrurilor, 304.

Legatul fAcut unei persoane
pentru timpul cAnd va murl (legat
ce termen), 304, 305.
Cazul cAnd existd incertitu-

dine asupra insdsi

IntAmplArei

evenimentului (termenul se confundd cu conditia), 305.

Deosibire intre legatele cu

termen si substitutiile cu termen,

548. V. Substit. fideicomisara.

cient ca legatarul sA fi supravetuit

bAndeascd un drept transmisibil

mostenitorilor sAi, cu toate ca ar
fi murit inainte de expirarea

CAnd se considerA conditia

ca Indeplinitd, 309.
Dreptul legatarului conditional la fructe, 309.
.
In caz cAnd legatul este
conditional, legatarul poate, pendente condilione, sa facd acte conservatorii, 309, 310.

Legatarul conditional poate

transmite altora dreptul eventual
astfel cum 11 are in patrimoniul
sdu, 310.

Legatarul nu mai poate insd

cere astAzi dela debitorii legatului

darea unei cautiuni, pentru o
garantA plata lui in urma hide-

plinirei conditiei sau sosirei termenului, 310.

Dacd legatul er fAcut sub

o conditie potestativd negativa
din partea legatarului, acest din
urmA puteO sa deli cautiune la

656

Legate

Legate

Romani, care asigura resttuirea

cu termen, conditional si cu sar-

testator (cautio Maciana), 310, 311.

Ce se intelege prin legat pur

simplu, 329 ad notam.
Legatul poate fi rasplatitor
sau remunerator, 321.

Cazul cand legatul a fost

facut sub o conditie potestativa

adeca

legatului, in caz cand el nu se

conforma conditiei impusa de

Inexistenta acestei cautiuni

in dreptul actual (Controv.), 312.
V. Cautiunea Muciand.

afirmativa, 313.
- Cazul cand se consider% conditia potestativa ca indeplinita
313, 314.

- Indeplinirea conditiei Inainte

de moartea testatorului si in urma
mortei lui, 315.

Cazul cand conditia este

potestativa din partea legatarului
315.

- Leg atul cu sarcind (sub modo)

315 urm.

- Dupa cum daruitorul poate

sa impue o sarcina donatarului,
tot astfel s testatorul poate sa
impue o sarcina legatarului, destul
este ca acea sarcina sa fie licita
permisa, 315, 316.

- Exemple de legate cu sarcind

(fondatie pioasa), 316 text si n. 3.
V. Fondalie pioasd.

- Sarcina poate sa abia de

obiect intretinerea testatorului sau

donatorului, 317, 318.
- Sarcina nu trebue sa distruga
efectele legatului, 317.

- Dreptul legatarului, care a

intretinut pe testator, de a cere
despagubire dela succesiune, in
caz de revocarea testamentului,
318.
Deosebire !titre sarcina si
conditie (chestie de fapt), 318, 319.
Revocarea legatului pentru

cini, 296, 297, 320.

Legatul poate fi alternativ,

sa

aiba de obiect ma multe

lucran, din care numai unul urmeaza a fi platit, 325.

El poate sa aiba de obiect

prestatii periodice, anuale, lunare,

etc., 325.

- Legatul mai poate fi demonstrativ i determinativ, 322 urm.

Legatul este demonstrativ
atunci and testatorul explica dispozitia sa prin imprejurari care
au de scop caracterizarea si descrierea persoanei legatarului sau
obiectului legat, 322.

Chestiunea de a se titi cand

legatul este demonstrativ si cand
el este determinativ este o chestie
de fapt, care se decide dui:A intenia teqtatorului, 323.
Exemple de legate demonstrative, 322.
Descrierea gresita a lucrulut
legat sau a persoanei legatarului
nu anuleaza legatul, 322, 323.
Deosebire intre demonstratie
conditie, 323. V. Con die.
Legatul .este valid cu toate
ca testatorul n'a aratat cauza lu
sau a aratat o cauza falsa, 324.
- Deosebire Intre cauza si mod,
324.

Cauza este finala si impulsiva (chestie de fapt), 324. 325.

-Efectele cauzei finale, 324, 325.
Regulele romune tuturor legatelor in genere, 325, 326.

nirea sarcinei), 319.

Cheltuelile relative la punerea in posesiune a tuturor legatelor, in genere, sunt In sarcina succesiunei, fait Insa ca ele
sa poata atinge rezerva mosteni-

moriei sale; in interesul celui care

Testatorul este frisa liber

pue, fie In mod expres, fie in mod

netndeplinire de sarcini, 319.

Cazul cand sarcina nu poate

fi adusA la indeplinire (dobandirea

dreptului la legat fara indepliSarcina poate fi stipulata in

interesul testatorului sau al me-

trebue sa plateasca legatul si, In

fine, in interesul unui tertiu, 320.

Diversele specii de legate,

320 urm.
- Legatul poate fi pur $i simplu,

torilor, 326, 327.

tacit, cheltuelile in sarcina legatarului sau mostenitorilor, tot sub

conditie insa de a nu le atinge

rezerva lor, 327, 328.

Se poate acorda mostenitorilor unul sau mai multe termene,

657

Legate

care nu pot insa intrece termenul

de doi ani pentru plata taxelor

datorite fiscului, 328.

Daca testamentul cuprinde

mai multe legate, fiecare legatar
va plan taxa de transmitere care

priveste numai pe dnsul si

cat timp nu se va (loved] plata

Legate

de bani au aceasta ipoteca, pentruca ipoteca nu se intelege decat

ca accesoriul unei creante, 336,
337.

Ipoteca legatarilor este su-

11

punerea in posesie va fi refuzata

acestor taxe, Mara de cazul and

s'a acordat un termen de plata, 328.

Transmiterea proprieteilei lucralui legat, 328 urm.

Toti legatarii, dobandesc, la
moartea testatorului, proprietatea

bunurilor cuprinse in testament,

drept transmisibil mostenitorilor
si reprezentantilor lor, 329.
Aplicarea aceleias solutii la
legatele conditionale, 329, 330.

Natura dreptului dobandit

de legatar asupra lucrului legat,
330, 464.
Dreptul legatarului trece la
mostenitorii si reprezentantii sai,
indata ce el a supravetuit cat de
putin testatorului, 331.

El poate, de asemenea, sa
instraineze dreptul sail, cu titlu

oneros sau cu titlu gratuit, inainte

chiar de a fi pus in posesiune,

196, 202, 203, 331.

Actiunile ce apartin legatarului, 331 urm.

Actiunea personald ex tes-

tamento, 235, 331, 332.

Deosebire intre aceasta actiune si petitia de ereditate, 332.

Acflunea reald (in revendicare), in privinta legatelor care
consista Inteun corp cert si determinat, 235, 332.

Actiunea ipotecard. Legatarii cu titlu particular au o ipoteca. legalii asupra imobilelor suc-

cesiunei, atat in contra mosteni-

torilor testatorului cat si a oricarui alt debitor al legatului (Controy.), 334 urm.. V. Ipotecd legal&
Deosebire intre aceast ipo-

teca si separatia de patrimonii,

tom. III, partea II, nota 2 dela
pag. 721, 722. V. Separ. de patrimonii.

Numai legatarii unor sume

65105

Aceasta ipoteca apartine si

legatarilor straini, 337.

pusa inscriptiei, ca toate ipotecile

in genere, 337.
Numai imobilele succesiunei
sunt lovite de aceasta ipoteca, nu

lima si acele ale mostenitorilor,

337.

Testatorul poate lima sa margineasca si chiar sti desfiinteze in

totul aceasta ipoteca, 337.
Drepturile ce confera ipoteca

legatarilor (un drept de preferinta, un drept de urmArire si

beneficiul indivizibilitatei ipotecei), 337, 3.38.

Consecintile dreptului de indivizibilitate, 338, 339.

Critica principiului indivizi-

bilitatei aplicat la cazul de fata,

339, 340.

Admiterea principiului indivizibilitatei in cazul de fata este

rezultatul unei ' erori legislative,
340.

Transcrierea legatelor imo-

biliare (Controv.), 341 urm.

Raportul legatelor, 345, 346

si tom. III, partea II, p. 614 urm.
Nutitatea legatelor. Cazurile and legatul este nul, 457 urm.
Dispozitia nula dintr'un testament nu atrage nulitatea celorlalte dispozitii, 458.
Persoanele care pot cere nu-

litatea legatului (cele chemate a

se folosi de anularea lui), 458.
Nulitatea legatuiui pentru
frauda la lege, 458, 459.

Caducitatealegatelor, 459 urm.

Cauzele de caducitate relativ

la persoana legatarului. Moartea

legatarului intamplata lnaintea
acelei a testatorului, 459 urm.
Incapacitatea legatarului sau

refuzul lui de a primi legatul,

463 urm. V. Caducit ate.

Cauzele de caducitate relative la lucrul legat, 466 urm.

42

658

Efectele nulitatei, revocarei

si caducitatei legatelor, 474 urm.
V. Caducitate.
Exceptii dela principiile de
mai sus, 480 urm.

Regulele de drept interna-

tional aplicabile caducitatei legatelor. 481. V. Dr. international.

Revocarea legatelor, 393 urm.
V. Testament, p. 680 urm. (tabla).

Majoratele (din Franta), 517, 518.

Excluderea fetelor dela mostenirea parintilor lor, admisa alta

data in Muntenia, nu era decat un
fel de majorat, 518.

Mandat.Dreptul mandatarului

de a substitui pe altul in locul

Legi. Regulele de interpretare
a legilor, 566, 567 ad notam.

lui (Controv.), 353 n. 3 $i tom. IX,

p. 597, text si nota 2. Cpr. C. Iasi,
Dreptul din 1914, No. 38.

Minorul emancipat poate fi

mandatar, el neputand insa fi exe-

Legi striine.Aplicarea legilor

straine, de catre judecatorii romani, este o chestie de fapt de
suverana apreciere a iPstantelor

cutor testamentar, 357. V. Executor testamentar.

Legatul lucrurilor lichide cuprinde, in ge-

C. civil dupa parerea lui Marcad,

244 si tom. III, partea I, pag. 522,
n. 4.

de fond, 121 nota 2 si tom. I, p. 153.

Lichide (lucruri).

nere, qi vasul care le con tine, daca

testatorul n'a dispus contrariul,

' 52. V. Legate.

Locus regit actum. Aplicarea

acestei regule la testamente (Controv.), 26 text si n. 4 51 tom. I,
p. 203 urm. (ed. a 2-a).

La cambii, 26 n. 4, in fine.

Inexistenta solidaritatei intre

mandatari, afara de mandatul comercial, 386 n. 4.

Marcad.Modificarea art. 550

Martori.
Netrecerea in procesul-verbal de audienta a cetirei
depunerei martorilor din cuvant

In cuvant, nu constitue o cauza

de nulitate, daca, de altmintrelea,

se constata ca cetirea depunerei

lor a avut loc, 86 n. 2 si Cas.

S-a I, decizia No. 708 din 23 No-

embrie 1913, Cr. judiciar din 1914,

No. 13. p. 103 (rEzumate).

Lucrul altuia.

Leg-atul lucrului altuia, 265 urm. V. Legate.

Vanzarea lucrului altuia (Controv.). 266 n. 3. V. Vdnzare.

Constatarea facuta in proce-

sul-verbal de ascultarea martorilor ca martorii au fost ascultati

dupa ce au depus juramantul

conform art. 196 Pr. civ., este su-

ficienta pentru in deplinirea fot ma-

Lucru judecat. Jurnalele date

pe calea gratioasa pentru punerea

in posesiune a mo$tenitorilor ab

intestat sau testamentari, nu au

autoritatea lucrului judecat, 205
n. 1; tom. III, partea II, p. 67, 68
(ed. a 2-a) $i tom. VII, p. 482, 483

text si n. 1.
Hotaririle pronuntate fata de

executorul testamentar si debitorii

succesiunei, nu sunt opozabile

mostenitorilor, pe care el nu are
mandat de a-i reprezinta, 373. V.
Execut. testamentar.

litatei ceruta de acest text, t'ara

a mai fi nevoe ca o asemenea

constatare sa fie reprodusa si in

sentinta sau decizia definitiva.
Cas. rom. S-a I. decizia No. 147
din 3 Martie 1914. Jurisprudenta

romcind din 11 Mai 1914, No. 16,

p. 263, No. curent 247 b.

S'a mai decis, cu privire la

ascultarea martorilor, di art. 191
Pr. civ. nu preste ascultarea ca
martori in linie colaterala, decat
a fratilor, unchilor si nepotilor,
nu irisa a unui \TAr in gradul al
treilea cu una din parti. Cas. ron,.

059

S-a I, decizia No. 123 din 25 Fe-

bruarie 1914. Cr. judiciar din

1914, No. 25, p. 212 (rezumate).
Incat privesteascultarea mar-

torilor in camera de consiliu de

catre un consilier delegat de Curte,
conform art. 31 din legea organ.
judecatoresti, vezi Cas. rom. S-a I,
No. 32 din 20 Ianuar 1914. Cr. ju-

dictar din 1914, No. 20, p.

172

(rezuma te).

Poate fi mandatar, nu
executor testamentar, 357.
V. Executor testamentar.
Minor.

frisa

Moqtenitor beneficiar.Nu poate

fi scutit de obligatia de a face inventar, 371 si tom. III, partea II,
345, 351. V. Inventar.
Motenire.

V. Succesiune.

Muciana (Cautiunea), 310 urm.

V. Cautiune Mucianei.
Prezumptia Muciana (inexis-

tenta ei in dreptul actual) (Con-

troversA), n. 2 dela pag. 311, 312.

V. Prezumptie Muciand.

187 text si n. 3; 413 si tom. IV,

partea I-a, p. 23, 24. V. Legate.
Nemo pro parte heres, 484.
Nemini res sua ser vit, 416 n. 13.

Nescridere (Dr ep tul sporirei,

cresterei, adaogirei sau nescaderei), 481 urm. V. Sporire.
Nulla pena sine lege, 29.
Numele persoanelor, n. 6 dela
p. 46, 47 si tom. I, P. 249 urm.
Numele cu care trebue sa fie

semnat testamentul olograf, 46 urm.

V. Testament.
Femeea maritata pierde numele barbatului prin pronuntarea
divortului, 49. V. Divort, Femee
meiritatet, etc.

Nuda proprietate. Se poate

da nuda proprietate a unui lucru,
unei persoane si uzufructul aceluias lucru, altei persoane, 661 urm.

mistic al mutilor, 33, 80 ad notam;

114, 115. V. Testanzent.

V. Uzufruct.
Legatarul nudei proprietati
se foloseste de revocarea sau caducitatea legatului uzufructului
obiectelor cuprinse in dispozitie
acuda in favoarea sa, 477. V. Ca-

115. V. Surdo-mufi,Testament,etc.

ducitate.

Mufi.

Testamentul olograf si

Mutul, care nu stie a scrie,

nu poate testa nici finte forma,

Imposibilitatea mutilor de a

testa In forma autentica, 80 ad

notam. V. Testamen,t.

Muta nu puteau figura altadata ca martort intr'un testament,

22 n. 1.

N
Nemo invitus heres, 464 si tom.

III, partea II, p. 276 urm. si 287.

Nemo liberalis nisi liberatus, 239.

Nemo oneratus nisi honoratus,

528.

Nemo pro parte testatus, pro

parte intestatus decedere potest,

o
Obligafie naturalil. Daca o
dispozitie neregulata, fie chiar
verbal, marturisita de mostenitori, constitue sau nu, in privinta
acestor din urma, o obligatie natu-

rala de natura a servi de cauza

unei obligatii civile (Controvesa),

26, 27, 152, 458 si tom. IV, partea
I-a,

p. 208, ad notam. Vezi si

tom. VI, p. 14, 15. V. Testanzent.

Sarcina de a conserva si de
a restitui un lucru unei persoane
gratificata In al doilea ordin, nu
da nastere la o obligatie naturala
de natura a fi novata sau cautionata, 590.

660
cedit, 259, 260.

PlimAnt. Necesitatea de a se
da pamanturi la tarani, n. 2 dela

Opozitie. Incheierile pronuntate de tribunale pe cale gratioasa,

In camera de consiliu, pentru

obiectul unui legat, insa numai

Omne quod inEedificatur, solo

p. 511 urm.

punerea in posesiune, nu sunt

supuse opozitiei, 206. V. Apel.

Orb'. Testamentul olograf al

orbilor, 34, 41, 112 n. 1.
Testamentul autentic al orbilor, 34, n. 1, 89, 112 n. 1.
Testamentul lor in forma
mistica (Controversa), 100, 111, 112,

V. Testament.

Testamentul orbilor la Romani si in codul Calimach, 112

n. 1.
Facerea testamentului cu li-

tere in relief, ce pot fi distinse

prin pipait (Controversa), 41, 100,

112. V. Testament (test. mistic).

Validitatea a ctelor sub

semnatura privata semnate de

catre un orb (ControversA), 34 n. 1.

Pacte succesorale. Oprirea lor

ca imorale, 580 text si n. 3

tom. III, partea II, p. 314 urm.

si

Confirmarea testamentului de

catre mostenitori nu poate aye&

loc decat in urma mortei testatorului, pentruca confirmarea ce s'ar
face in timpul vietei sale, ar con-

stitui un pact succesoral oprit de

lege, 144. V- Testament.

Tot ca un pact succesoral

oprit de lege ar fi considerata si

renuntarea facuta de testator catre

un tertiu de a-si revoca testamentul, 395, 396. V. Testament

Parafa (semnaturei). Nu este

un element substantial al semna-

turei testamentului olograf, 46,

47, 89. V. Testament (Test. olograf).
PEenalla non sunt extendenda,

448 n. 2.

Militant c1cesc.

Poate face

in folosul satenilor neimproprietariti, 246 n. 2. V. Legate.

Judecatorul chemat a instrumenta in materie de autenticitate,
este in drept sa respinga cererea
de autentificarea actului de vin-

dere-cumparare a unui pamant

rural, daca se constata ca cumparatorul domiciliaza intr'un oras
$i deci, nu intruneste conditia

ceruta de legea rurala de a fi

satean. Cas. S-a I, decizia No. 85

din 10 Februarie 1914. Jurisprudenfa ronuind din 1914, No. 12,
p. 178; Cr. judiciar din acelas an,
No. 26, p. 219, 220 (rezumate) $i
Dreptul din 1914, No. 28.
Perimare. S'a decis ca o cerere de perimare poate fi facuta,
ca once cerere in judecata, fait
a fi nevoe ca procura sa fie le-

galizata, mandatul putan d, in

aceasta privinta fi dat printr'un
act sub semnatura privata, intrucat
art. 70 din nr. civila nu cere o
procura legalizata, cum se cere
In cazul prevazut de art. 94 si 154
Pr. civ. Cas. rom. S-a III, decizia
No. 481 din 4 Decembrie 1913. Cr.

judiciar din 1914, No. 18, p. 152

(rezumate).

S'a mai decis, in materie de

perimare, ca simplul fapt al scoaterei citatiilor i liberarea lor in
primirea apelantului nu poate sa
constitue un act de procedura cu
caracter contradictor in sensul

art. 257 Pr. civ., de natura sa fi

putut ajunge la cunostinta partei
adverse, caci pentru aceasta trebue
ca citatiile sa fi fost depuse la
autoritatea in drept -a le remite
intimatului. Fara o asemenea depunere, cursul perimarei nu este

intrerupt, de oarece partea n'a

facut tot ce trebuia sa faca spre

a nu i se imputa vreo negligenta.

Cas. rom. S-a I. decizia No. 147,
din 3 Marlie 1914. Jurisprudenfa
romd nil din 1914, No. 16, p. 263,
No. curent 247 a.
In fine, s'a mai decis, tot in

661

Perimare
materie de perimare, ca in timpul

judecarei primei cereri de perimare, once dispozitii in privinta

insus fondului procesului sunt in
mod natural suspendate, caci numai dui:A pronuntarea unei !iota-

riri definitive asupra cererei de

perimare se poate intra in cercetarea fondului procesului. Prin
urmare, peremtiunea nu poate
curge contra instantei, pe cat timp
partile sunt in judecata asupra
cererei de perimare a aceleiasi
instante, iar al doilea termen de
perimare nu poate incepe deck
dela data la care a ramas definitiva hotartrea asupra acelei cereri
de perimare. Cas. rom. S-a I,
No. 526/913, Cr. indiciar din 1914,
No. 25, P. 207.

Persoane morale. Nu pot cere

punerea in posesiune a legatelor

ce li s'a lasat deck dupa ce au

fost autorizate de a primi aceste
legate, 199. V. Legate.

Persoana morala chemata a

lua un legat trebue sa aiba finta
in mom entul mortei testatorului,
spre a putea beneficia de legat,
caci altfel legatul ar fi caduc, 460.
Corpul avocatilor fiecarui

district este astazi o persoana

morala, ceeace nu era dupa legile

anterioare, 389 n. 3. V. Avocati.

Aplicarea proibitiei substi-

tutiilor fideicomisare la persoanele

morale (Con troversA), 525,593 urm.

V. Substit. fideicomisard.

Petitie de ereditate. Legatarii

nu pot exercit contra tertiilor o

petitie de ereditate cat timp ei

n'au dobandit posesiunea lucrului
legat (Controversa), 202 si n. 4

dela p. 288, 289. V. Legate, Re-

vendicare, etc.
Deoseb. intre petitia de ereditate i actiunea personala pe
care o au legatarii, 332. V. asupra
petitiei de ereditate, tom III,
partea II, p. 893 turn.

Plata datoriilor. Numai legatarii universali si cei cu titlu uni-

versal platesc datoriile si sarcinile succesiunei, nu insa si cei

particulari sau singulari, 214 urm.,

229 urm., 234, 293 urm. V. Legate.
Donatarul unei sume de bani

sau al unor lucruri determinate,

nu plkeste datoriile donatorului,
293 si tom. IV, partea I-a, p. 336,
337. V. Donatiune.
Legatarli universali i cu
titlu universal platesc aceste datorii i sarcini ultra vires emolumenti, daca n'au primit succesiu-

nea sub beneficiu de inventar

(art. 897), p. 179, 218, 219, 236, 237,
332, 333.

Legatarul universal sau cu

titlu universal in uzufruct, piateste dobanda datoriilor defunc.
tului, 218, 229, 239 si n. 7 dela
p. 293, 294. V. Uzufruct.
Dr. international in privinta

platei datoriilor, 593. V. Dr. in-

ternational.

Plata legatelor particulare,

232 urm. V. Legate.

Posteriore testamento prlus

rumpitur. Neadmiterea acestei

regule in dreptul actual, 412.

Prescriptie. In materie civila,

prescriptia nu poate fi invocata
de judeckori din oficiu, 589.
Admiterea solutiei contrare

in privinta prescriptiei penale,

589 text si n. 1.
Prescriptia ce instituitul poate
opune mostenitorului care cere
nulitatea unei substitutii fideico-

misare (Controv.), 584. V. Substit.

fideicomisard.
Prescriptia actiunei in revocare pentru neindeplinire de sarcini (aplic. dreptului comun), 447.
V. Testament (revocare).
Prescriptia actiunei in revocare pentru nedemnitatea legatarului (ControversA), 451.

Prescriptia actiunei In revo

care, intemeiata pe o injurie grava

a du s a memoriei testatorului
printr'un an din ziva comietrei

faptului injurios, 434, 455. V. Testament.

Prezumptille Commorientes

(Desfiintarea lor in dreptul nostru,

ca $1 in cel italian), n. 3 dela

662
p. 460, 461 si

p. 50, 51.

tom. III, partea II,

Prezumptia Muciani.

Inexis-

tenta ei in dreptul actual (Controversa), n. 2 dela p. 311, 312.

V. Mudara

Privilegii de clasit. Desfiintarea lor pi-in Constitutie (art. 10 qi

12), 515.

R
Raportul (legatelor), 345, 346 si
tom. IH, partea II, p. 614 urm. V.
Legate.

Donatiunilor deghizate, n. 2
dela p. 519, 520. V. Donafiune.
Reductiuea (don. deghizate), 520

ad notam. V. si A cf. in reduefiune.

Red uctiunea legatelor ce In-

Progamia dora (donatiune ante

nuptiala). V. Donafiune ante nuptias, Contra-zestre, etc.

trec partea disponibila, 296, V.

Punerea de deget. Semnatura

prin punerea de deget este lipsita de once valoare, chiar daca
ar fi certificata sau legalizata de
o autoritate administrativa sau

toniand . V. Asupra regulei Ca-

politieneasca, de carece asemenea

legalizare nu poate inlocul semnatura celui in drept, desi ea confera
actului data certa, 50 si tom. III,
partea II, 493 ad notara; tom. IV,

partea I-a, p. 216 n. 5; tom. VII,

p. 147, 148 si 171, text si n. 2.
V. Testament.
Numai testamentul autentic
si celelalte acte autentice pot fi

semnate prin punerea de deget

sau a unei peceti, 98.

Q
Qute temporalia sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum, 455. Vezi tom. VII, p. 84 urm.

Vezi Testament. Vezi si tom. XI

(Prescriptia) explic. art. 1837.

Quem non honoro, gravare non

possum, 519 n. 2.
Qui potest plus, potest et minus,
361, 381 n. 5.
Quod ex mea re superest, meum
est, 466.

Quod nullum est confirmar nequit, 138, 584, 588. V. Acte inexistente, Confirmare, etc.

Legate.

Regula Catonian4 236. V. Ca-

toniene, Dernburg, Pandekten, III,

104, p. 201 urm.

Reintoarcerea conventional.
Stipularea dreptului de reintoarcere in folosul daruitorului nu
constitue o substitutie fideicomi-

sara, 546. V. Substit.fideicomisard.

Cazul cand bunurile trebue

sa se reintoarca la altul decat la
daruitor, 327, 546, 547.

Rente perpetue.
Admiterea
lor in dreptul nostru. Cas. rom.
Dreptul din 1914, No. 14 si Jurispradenta in Ase, revista de drept
care apare la Craiova sub directia noastra si sub ingrijirea d-lui

D. Calinescu, adnot. 3 asupr a

art. 474 C. civ. Vezi asupra acestei
controverse, tom. X, p. 95 urm.

Rente viagere.

Rentele via-

gere, infiintate Cu titlu gratuit sub

forma unei donatiuni, sunt, ca

once donatiune, revocabile pentru
survenire de copii, 211 n. si
1

tom. IV, partea I, p. 491, text si

n. 2.

R en tele viagere fiind in-

transmisibile, ca $i uzufructul, nu
pot face obiectul unei substit. fideicomisare, 534 n. 1.
Cazul cand s'a legat o renta
viagera cu titlu de alimente (drep-

tul legatarului la fructe din momentul mortei testatorului), 290,

291 text si. n. 2.

663

Reprezentatie. Reprezentatia
nu se aplica succesiunilor testa-

mentare, ci numai acelor ab intes-

tat, 429 n. 4. V. asupra Repre-

zentatiei, tom. 111, partea II, p. 123

urm.

Res perit domino, 254.

Legatarul nu
Revendicare.
poate exercitd actiunea in reven-

dicare contra tertilor, cat timp

n'a dobAndit posesiunea lucrului

legat (Controv.), 202, 235, 288, 289,

333. V. Legate, Petifie de ereditate, etc.

De cAteori legatul are de

obiect un corp cert i determinat
in individualitatea sa, care erd
proprietatea testatorului, legatarul

timbrului n'o scade din activul

succesoral ce are a fi supus taxelor de succesiune, i aceasta cu
atAt mai mult cu cAt insds legea
mArgineste i cheltuelile de in-

mormAntare la maximum sumei

de 10000 lei. Cas. rom. S-a III, decizia No. 48 din 7 Februarie 1914.

Jurisprudenta rorne zn ci din 11

Maiu 1914, No. 16, p. 276.

Deosebire intre sarcind

conditie, 318, 319 si 443 n. 1, pre-

cum si tom. IV, partea 1-a, 314

n. 8. V. Con ditia.

In ce poate sd consiste sarcina impusd testatorului, 444 ad

notarn.

Legatele cu sarcind (validi-

tatea lor), 315 urm., 525. V. Legate.

R evocar ea testamentului

atunci cAnd el a dobAndit predarea legatului sau, cel putin, o hotdrire judecAtoreascd care ordond
aceastA predare, 235. V. Legate.

pentru neindeplinirea de sarcini,

444 urm. V. Testament.
JudecAtorii sunt in drept a
acordA donatarului si legatarului
un termen de gratie spre a executA sarcina impusA prin testament, 445. V. Termen de gratie.

Revocarea (testamentelor sau

materie de substitutii lideicomisare (oblig. juridicA) n. 3 de la

are contra celui obligat a p'..Ati

legatul o actiune in revendicare,

legatelor), 393 urm. V. Testament,

p. 680 ur.m. (tabla).
Efectele revocdrei testamentelor, 474 urm. V. Caducilate,
Legate. Testament, etc.

Sensul cuvAntului sarcind in

p. 506, 507. V. Substit. fideicomisarei

Sfiraci. Se poate face un legat

sAracilor in genere, 156 si tom. IV,

partea l-a, p. 111.

Sarcinile succesiunei sunt acele obligatii care n'au

luat nastere decal in urma mortei
lui de cujas (cheltuelile de inmormAntare si ale ultimei boli, acele

fdcute ca ocazia punerei pecetilor,

facerei inventarului, etc.), 215 n. 2.
Sarcinile cuprind i legatele
particulare Ilisate de defunct, 216

Scrisoare. Facerea unui testament olograf in forma unei scrisori, 42, 43. V. Testament.
Semel heres, semper heres, 182.

Semper in obscuris quod minimum est sequimur, 173, 241.

ad notam, 234, 236 si tom. III,

partea II, p. 678. V. Legate.
Obligatiunea impusd p r in
testament legatarului universal de
a face un monument funerar pe

Separatia de patrimonii. Deoseb. intre separa tia de pa trimonii

momentul mortei, ci o sarcind a

legatului, pe care legea n'o scuteste de taxele fiscale, asa cd o

face obiectul unui legat, 246.

mormAntul testatorului, nu este o

datorie a succesiunei existentd in

asemenea sarcind art. 65 din legea

ipoteca legald a legatarilor, tom.

III, partea II, n. 3 dela p. 721, 722.
V. Ipoteca legatarilor, Legate, etc.

Servitute. 0 servitute poate

Fondul legat se predd cu

servitutiile active dobAndite in folosul acestui fond, aceste servituti

664

iiind inseparabile de fond, 260,

261.

Daca fondul legat este grevat

de o servitute sau de alta sarcina

reata, legatarul il va primi cu
aceasta sarcina, 263, 264.
Constituirea unei servituti

asupra fondului legat, fiind o Instrainare partiala a acestui fond,

atrage revocarea partiala a legatului, 419. V. Abitage, Testanzent,

Uz, Uzufruct, etc.

Sezina (executorului testamentar), 359 urm. V. Executor testamentar.

Aceasta nu este o adevarata
sezina, ci mai mult o detentiune

cu titlu de sechestru, care nu

poate sa impiedice sezina mostenitorilor (Controversa), 198, 362,

-364. V. Execut. testamentar.

Incetarea sezinei nu aduce

incetarea executiunei testamentare (Controv.), 366, 391, 392. V.
Execut. testamentar.
Solus Deus heredera facere po-

lest, non homo (principiu admis

dreptul cutumier francez), 6
n. 2 si 146. Mai vezi tom. III,
partea II, 41 text i n. 1; tom. IV.
partea I-a, p. 681, etc.

Sporire (dreptul sporirei, cresterei, adaogirei sau nescaderei

Intre colegatari), 481 urm.

Definitia "acestui drept, 482.
stA

Dificultatile ce prezinta acea493 n. 1.

Baza dreptului sporirei sau

adaogirei (identitatea lucrului legat i existenta mai multor le-

gatari, din cari numai nnii sa

primeasca legatul), 485.

Cazul cand dreptul sporirei

sau adaogirei nu are loc, 485.
Cazul unui legat alternativ,
485.

Conditiile cerute pentru ca

dreptul sporirei sa poata avea

loc, 486, 487.
Solidaritatea de vocatiune
Intre toti colegatarii, 487.
Daca se poate renunta la
dreptul sporirei sau scaderei ori

nescaderei (ControversA), 488.

Dreptul testatorului de a ex-

clude dreptul sporirei sau de a-1

admite in cazurile neprevazute
de lege (Controversa), 489.
Colegatarii care se folosesc
de dreptul sporirei lt transmit
mostenitorilor lor, 489.

Deosebire intre sporirea

substitutia vulgara, 490.

Intre sporire si substitutia

fideicomisara, 496. V. Substit.

deicomisard.
Moartea unuia din legatari in
cursul uzufructului (Controversa),
490, 491.

Daca colegatarul, care se

foloseste de dreptul sporirei sau
adaogirei, sau mai bine zis al nescaderei, sufera sau nu sarcina
impusa de testator (Controversa),
491, 492.

Sarcinile impuse personal

unui legatar (in(uitu persoance),

nu trec la ceilalti colegatari, 492.

Dreptul sporirei avnd de

Dreptul sporirei fiind o exceptie dela principiile generale

se aplica numai la succesiunea
testamentara si la cea ab intestat,
nu insa la donatiuni, nici la insti-

baza voirqa testatorului, cand se

poate decide cA intentia lui a fost
de a da legatarului drept la tota!Ratea lucrului legat, 493 urm.

Dreptul scaderei este mai

de graba un drept de nescAdere

codul francez), 495.

Deoseb. intre dreptul sporirei
si substit. fideicomisara, 496, 548,
575. V. Substit. fideicomisard.

tutiile contractuale, 482 n. 2. V.

Donatiune, Instit. contractuald,
etc.

(jus non decrescendi); de unde

rezult ca un mostenitor ab intestat

sau testamentar nu poate sa varia

partea sa sporita prin partile co-

mostenitorilor sau colegatarilor

sai, decat dacA el are din capul
locului vocatiune ad totum, 483
urm.

Dreptul roman in aceasta

privinta, 493 urm.

Dreptul trancez. 494.

Dreptul nostru (deoseb. de

Stabiliment public. Nu poate

fi executor testamentar, 357.
Nu poate fi obligat la indeplinirea unei sarcini peste emolu-

665

mentul ce primeste, 446. V. Testament (Revoc. testamentelor).

Substitutie fideicomisari

Strainii pot testa in

Romania, 1. V. Testament.
Masurile ce trebue sa se i

Exemple de substitutii fideicomisare, 521 urm., 607.

Deoseb. futre substitutia fideicomisara i cea vulgura, 508,

ment olograf sau mistic se aplica

si testamentelor facute de straini

misa re (fideicomisele romane),

Legatarii particulari straini

au ipoteca legala a legatarilor,
ca si legatarii romani, 337.
Strainii pot fi executori tes-

Substit. fideicomisare erau

admise nu numai in codul Calimah, dar si in codul Caragea, 509
urm. text si n. 3.

Strain'.

inainte de a executa un testaIn tare noastra, 120. V. Testament.

tamentari in Romania, 355. V.

Execut. testarnentar.
Strainii, care nu pot poseda
imobile rurale in natura, au, dupa

jurisprudenta, drept la valoarea

acestor imobile in bani (inadmisibilitatea acestei solutii), 457 n. 4;
tom. I, p. 342 ad notarn; tom. III,

partea II, p. 76, 77 si 510 n. 2;

tom. IV. partea I, 101 urm., etc.

Strainii nu pot face o substi-

tutie fideicomisara in tare noastra,

590. V. Dr. international, Substit.
fideicomisar.
Testamentul strainilor in Romania si al Romanilor in strAinatate, 26 text si n. 4; 55 ad notam, $i
121. Vezi tom. I, p.203 urm., 211

urm. V. Dr. international.

Substituye (Definitie), 496.

In dr. actual exista cloud

feluri de substitutii: pe cand, la

Romani, substitittiile erau vulgare,
pupilare i quasi-pupilare, 497
urm.

599, 600.

Origina substitutiilor fideico-

504, 505, 509.

Ele sunt astazi nule, fie a

sunt relative la mobile sau la
imobile, 303 text si notele 2, 3.

Motive le care au provocat

desfiintarea substitutiilor fideicomisare in dreptul actual, 509 urm.

text si n. 3, 513 urm.
Legile straine care admit si
astazi substitutiile fideicomisare,
n. 1 dela p. 516, 517.
Legile straine care le opresc,
517 ad notam.
La noi, toate substitutiile fi-

deicomisare sunt nule fart nicio

exceptie, 480, 514, n. 1, 575, 576
si tom. IV, partea I, p. 82 n. 4.
Condifiele necesare pentru
existenfa substitatillor fideicomisare, 518 urm.
Inexistenta uneia din aceste
conditii face ca substitutia sa fie
neexistenta, 520.
Substituitul trebue sa supravetuiasca instituitului, 521, 548.

fideicomisul, care era un legat

Prima condifie (o Indoitcl

Prima liberalitate poate sa
consiste intr'o donatiune deghi-

comis.

De cateori instituitul trebue sa

restitue substituitului alt lucru

Independent de aceste substitutii, Romanii mai aveau Inca

impus mostenitorului sub forma
de rugaminte, 499 urm. V. FidelSubstitutie ficleicomisari, 505,

506 urm.
Definitia substitutiei fideicomisare, 508.
In art. 803, cuvantul fidecomis

este intrebuintat in loc de substitutie, 506 n. 2.

Substit. fideicomisare pot fi
facute astazi nu numai prin testamente, dar si prin donatiuni
titre vii, 508 n. 1.

ltberalitate), 518, 521 urm., 530.

zeta, 519 n. 2.

deck cel legat, nu exista substi-

tutie fideicomisara, 522 ad notam.

Ambele liberalitati nu trebue
sa vie una in lipsa celeilalte, nici

una de data cu cealalta, ci una

dupa alta, 523.
Ambele liberalitati trebue sa

alba de obiect aceleasi bunuri

519 n. 1; 521, 533, 603.

De cateori exista o singura

liberalitate nu exista substitutie
fideicomisara, 523, 524, 530.
Nu exista, de asemenea, sub-

666

Substitutie fidelcomisari

stitutie fideicomisara, de cateori

testatorul a facut o fondatie pioasa

sau de binefacere. insarcinand pe
legatar a o administra i a-i purta

de grija, 524 urm.

Sau atunci cand dispunatorul
a facut un legat cu sarcina, 525.
Instituitul ponte fi gratificat
in mod tacit sau implicit, 525, 526.
Si substituitul poate fi aratat

Substitutie fideicomisari
tenta unei substit. fideicomisare),
534.

Dar daca uzufructul nu poate

face obiectul unei substit. fideicomisare, el poate face obiectul

unui fideicomis simplu i chiar
a unui fideicomis cu termen, 534.

de dispunator in mod expres sau

A doua condifie necesara p. ca

sci existe sabstit. fideiconaisaril
(tractus temporis), 534 urm.

Nu exista deci substit. fideicomisara atunci cand dispunato-

tractus iemporis tine toata viata

tacit, b27, 530.

rul ar fi permis institutului de a

!Asa averea legata acelui caruia
el va crede de cuviinta, 523, 524,
525, 527, 532.

In substitutiile fideicomisare,

instituitului, pentruca substituitul

nu primeste hunurile decat /a

moartea instituitului, 535.

Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisare la persoanele morale (Controv.), 525, 593

tam. V. Persoane morale.
Oprirea tuturor dispozitiilor
care, altadata, aveau caracterul

A treia conditie (ordo successiva.$). Instituitul trebue sa restitue bunurile daruite sau legate
la moartea lai, restituirea neavand loc cleat daca substituitul

cum liberalitatea primita de grevat poate fi tacita, tot

astfel i acea primit de substituit nu are nevoe de a fi expresa,

sa existe in momentul mortei

stituitului, lar nu si in momentul
mortei dispunatorului, 535, 537

unei substit. fideicomisare, 526.

Dupa

526, 527.

Nici institutia, nici subsitutia

nu sunt supuse intrebuintarei de

termeni sac ramentali, 527, 531, 552.

Cazul unei dispozitii condi-

tionale, 527.

Cazul cand instituitul este

un simplu mandatar, 527, 528.

Cazul cand restituirea trebue

sa aiba loc inteun termen oarecare (inexistenta unei substitutii

fideicomisare), 528.
Deosebire intre substitutia
fideicomisara si fideicomis, 529.
!rare substit. fideicomisara

a supravetuit instituitului; de

unde rezulta cA substituitul trebue

Pana la moartea instituitului,

substituitul nu are un drept ca$tigat, ci numai o expectativd, 535

n. I n. 3 dela. p. 537 urm., 549

text si n. 1.
ObHgatia instituitului de a
pastra averea toata viata lui nu
are nevoe de a-i fi impusa in

termeni exprei, 540.

Nu exista substit. fideicomimisara de cateori instituitul este
insarcinat a restitui altuia bunurile

daruite sau legate, imediat sau

dupa un termen oarecare, sau
sub o conditie suspensiva ori re-

dreptul sporirei, 496, 548, 575.

Cazul cand fideiconfisul ascunde o substitutie fideicomisara

zolutorie, 529 ad notam $i 541, 542.

Cazul cand instituitul este

insarcinat de a alege el .111S11$ pe

sarii, 542, 557, 573, 574.

(nulitate), 530.

substituit intr'o categorie oarecare

de persoane (daca exista in specie
substit. fideicomisara) 531, 532.

Cazul and uzufructul aceluias lucru a fost dat la mai multe

persoane pentru ca sa se folo-

seasca de el una dupa alta (inexis-

O liberalitate conjunct a,

adeca facuta in acelas titnp la doua

sau mai multe persoane, nu este,

In genere, o substitutie fideicomi-

Ordinea succesiva poate fi

nu numai pura i simpla, dar si
conditionala, 542.

Exerpple de substitutii con-

ditionale, 543.

re legate conditionale, 544,

545.

Deoseb. intre legatuI condi-

667

Substitutie fideicomisaril
tional

543, 544.

substitutia conditionala,

Intre legatul conditional si

substitutia lideicomisara, 545.

Intre substit. fideicomisara
si donatiunea ori legatul uzufructului ori a nudei proprietati, 603,
604. V. Uzufruct.
Cazul cand conditia rezolutorie

se indepline5te la moartea instituitului, 546.

Stipularea dreptului de rein-

toarcere in folosul daruitorului,

nu constitue o substit. fideicomisalt, 546.

Cazul cand bunurile trebue

sa se intoarca la altul deck daruitorul, .546, 547.

A patra si ultima conditie necesard pentru ca scl existe substitutie fideiconzisarcl (obligatia
instituitului de a pastra bunurile
daruite sau legate toata viata lui
si de a le remite substituitului),
548 um.
Nu exista substit. fideicomisara atunci cand testatorul a legat

veniturile proprietatei sale unei

persoane, care nu va pute intra
in stapanirea lor deck dupa icetarea din viata a legatarului de
uzufruct al acelei proprietati, 550.
Sarcina de a pastra $i restitui

trebue sa fie imperativa, asa ca

o simpla dispozitie precativa, sau
prin care s'ar da numai un sfat,
ori s'ar face o simpla recomendare,
nu constitue o substitutie fideicomisara, 507 ad notam, 521 n. 3
551.

Nu constitue o substitutie

fideicomisara sarcina impusa instituitului de a remite averea altuia, dacd el ca coi, 551.
Pentru ca substitutia fidei-

comisara st aib loc nu se cere

intrebuintarea de termeni sacramentali, 540. 552.

Daca clauza de inalienabili-

tate atrage sau nu sarcina vir-

tuala de a pastra si remite altuia

(Controversa), 552 urm.

Quid in privinta clauzei de

a Instrina extra familiam? 553,
554.

In privinta oprirei de a dis-

Substitutie fideicomisari

pune cu titlu gratuit, sau de a

testa? 554.
In privinta oblig. de a nu
vinde $i zalogl lucrul legat? 551.
In privinta oblig. de a institui
pe cutare mostenitorul sau? 555.
Nu exista substit. fideicomi-

sarii atunci cand instituitul pri-

min d un lucru, este obligat a remite

substituitului alt lucru, sau o suma

de bani unui tertiu (Controversa),

522 ad notam, 525, 555, 556.
O substitutie fideicomisara
poate fi ascunsa inteun codicil, 557.

Interpretarea substitutiilor
fideicomisare, 565 urm.
Drept international in aceasta
privi nta, 591. V. Dr. international.

Pentru ca interpretarea ju-

decatorilor sa poata al/ea loc, trebue ca termenii testamentului sa

fie indoelnici sau, cel putin, intunecosi, 167 $i 565 n. 2.
Admiterea aceluias principiu
in privinta interpretarei conven-

tiilor si a legilor, 566,567 ad notam.

Controlul C. de casatie asupra

punctului de a se sti daca dispozitia intruneste sau nu caracterele

unei substitutii fideicomisare, 567

urm. V. C. de casatie.
Cazurile cand chestiunea este

de fapt si cand devine de drept,

568 urm.
Judecatorii nu pot, sub cuvant
de interpretare, sa denatureze

termenii testamentului, 170, 570.

V. Testament.
La caz de indoiala, judeca-

torii vor admite mai de graba

validitatea testamentului deck nulitatea lui, 172, 173, 278, 554, 570,
571, 600, 605, etc.
Solutia dreptului actual, uncle

substitutiile conjecturale nu mai

sunt admise, este deci contrara

celei admisa in dreptul anterior, 571.

Substitutiile compendioase, 571
urm., 600.

Efectele oprirei substitutiilor

fideicomisare, 575 urm.
Nulitatea substitutiei si a
institutiei, 575.
Motivele acestei dispozitii
575 urm.

668

Substitutie fi de icomisari

Cazul cand regula, care anuleaza intreaga dispozitie, este ne-

aplicabilA, 577.

Proibitia sta torni cita de

art. 803 nu poate fi nici restransa,

nici Intinsa peste marginile ei, 578.
Cazul cand institutia e facuta
printr'un testament, iar substitutia
prin altul, 579.
Cazul cand una din cele dou
liberalitati este caduca, 579.
Cazul unei substitutii conditionale, 580.

Cazul cand caducitatea s'a

produs in ilrma mortei testatorului, 580.
Efectele caducitatei intamplea in timpul vietei testatorului,
580.

Legea oprind substitutiile fi-

deicomisare pentru consideratii

de ordine publica (v. p. 514, 515,

580, 587), dispunatorul nu poate,

printr'o clauza penala, sii nimiceasca dreptul mostenitorului de

a cere anularea substitutiei fideicomisare, facuta de dansul, 581.
V. Clauzti penalti.

Dooedirea substitutillor fideicomisare (Con troy.), 582.

Prescriptia ce instituitul

poate opune mostenitorului care

cere nulitatea substitutiei (Controy.), 584.

Substitutie fideicomisari

tamentului care cuprinde substitutia, 588.

Cu toate ca nulitatea substitutiei este de ordine publica, judecatorii nu pot s'o pronunte din

oficiu, daca n'a fost ceruta, aceasta

constituind un motiv de revizuire

a hotarirei lor, 588.

Din Imprejurarea ca proibitia substit. fideicomisare intereseaza ordinea publica, rezulta

ca. partile nu pot face o tranzactie,

In scopul de a mentine in sarcina
grevatului, oblig. de a pastr lucrul si de a-1 remite substituitului,

ele fiind Insa libere de a face,

prin tranzactia lor, sa dispara din

testament clauza unei substitutii
ficleicomisare, Impartind succesiunea nitre ele, 589.
Natura statutului substitutiilor
fideicomisare (drept international),

590 urm. V. Dr. international,

Strtlini, etc.
Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisare la persoanele morale (Controv.), 525, 593
urm. V. Persoane morale.
Dispozitia prin care se lasa
unei persoane uzufructul unui

lucru, iar nuda proprietate a ace-

luias lucru altei persoane, nu constitue o substit fideicomisara, 601

urm. V. Uzufruct.

Substitutia vulgari. Definitie,

Persoanele care pot atacci o

dispozitie pentru cauzifi de substitutie fideleomisard si care se

595.

propune nulitatea testamentului,

Motivele pentru care substitutiile vulgare sunt permise,

596, 597.
Substitutia vulgara poate fi
facuta nu numai prin testament,

folosesc de aceastii nulitate (mostenitorii ab intestat), 585 urm.

Creditorii grevatului nu pot
585.

Cazul cand sarcina de restituire impusa legatarului universal are de obiect un lucru determinat (Controv.), 586.
Substitutiile fideicomisare

fiind nule In sens de inexistente,

nu pot fi confirmate, 587, 588. V.
Confirmare.

Nici prescriptia de 10 ani

nu poate fi aplicata In specie, Intrucat aceasta prescriptie este o
confirmare tacita, 584 si 588.

Aceasta nulitate nu poate fi

acoperita nici prin executarea tes-

Exemple de substitutii vul-

gare, 572, 573, 574, 575, 595.

dar si prin donatiune, 597 text si

n. 2.

Ea poate fi pura si simplu,

cu termen sau sub conditie, cu

sau fara sarcini, etc., 597.

Daca conditiile impuse ins-

titutiei se considera sau nu ca

impuse substitutiei (chestie de
intentie), n. 3 dela p. 597, 598.
Ea poate avea de obiect universalitatea bunurilor, o fractiune
din aceasta universalitate, sau un
lucru determinat, 593.

669
Deoseb. intre substitutia vul-

gar% si cea fideicomisara,

508,

599, 600.

In cazul unei substitutii vulgare, persoana substituita de testator este acea care se foloseste
de legat, 480. V. Caducitate.
Substitutii compendioase, 600.

Succesiune. Acel care a impiedicat pe defunct de a-si face

testamentul, nu mai este astazi
nedemn de a veni la succesiunea

lui, 29. V. Testament.

Succesiunile se reguleaza
dupa legea in vigoare in momentul deschiderer lor, 577 si

pot sa-si dea seama de actele lor,

33. V. Testament.
Testamentul surdo-mutilor
prin semne sau prin interpret

(Controv.), 81 nota. V. Testament.

Surzi.
Testamentele ce pot
face surzii, 114 text si n. 4.

Testamentul lor autentic, n. 3

dela p. 79, 80.

Surzii, care nu stiu a ceti si

a scrie, sunt incapabili de a testa
In once forma, 115. V. 7'estament.

Surzii nu puteau figura altadata ca martori inteun testament,

22 n. 1.

tom. III, partea II, p. 49, 50.

S'a

decis in aceasta pH-

vinta, prin aplicarea principiului

de mai sus, ca succesiunilor deschise sub regimul legilor bulgare,
in Quadrilater, trebue sa li se
aplice legea bulgara in vigoare
in momentul deschiderei lor, iar

succesiunilor deschise in urma

ocuparei acestui teritoriu de catre Statul roman, li se vor aplica
legea romana. Judecat. Ocol Cavara (jud. Dobrici), Cr. judiciar
din 1914, No. 17. p. 142.
Excluderea fetelor deta suc-

cesiunea parintilor in dr eptul

nostru anterior, 518 text si n. 2,

591 si tom. III, parten II, n. 2 dela
p. 140 urm.
Legatul unei succesiuni cu-

venita testatorului si nelichidata

In timpul vietei sale, este un legat

singular, oricat de. considerabila
ar fi aceasta succesiune, chiar
daca ea ar constitui tonta averea
lui, la moartea sa, 243 text si n. 2.

Succesiune vacantii.

T
Tempus regit actum.
Aplicarea acestei reguli la testamente.
Validitatea testamentelor facute

sub legile vechi, daca au data

certa, 13, 14.

Quid in privinta testamentelor nuncupative sau verbAle ?

14 si 22 text si n. 4.
Termen.
Termenul este cert
si necert, 300.

Deosebire intre termen si

Legatele pot fi supuse unui

conditie, 298, 299. V. Condifie.

termen cert sau necert, 299 urm.

V. Legate.
Termenul necert produce in
testamente efectul unei conditii,

nu insa in materie de obligatii,

301, 302. V. Legate.

Nu se

mai cuvine astazi Statului, ci Casei

centrale a meseriilor (art. 200 6

L. din 27 Ianuar 1912), 225, 479

n. 1.

Anularea testamentului pentru sugestiune, 85

Sugestiune.

n. 3 si tom. IV, parten I, p. 41.

V. acelas tom. (tabla), v Captaliune.

Surdo-muti.Pot testa in forma

olografa, daca stiu a scri sl daca

Termen de gratie.JudecAtorii
pot acorda donatarului si legatarului un termen de gratie, pentru
ca ei sa execute sareina impusa
prin donatiune sau testament, 445.
V. Testament (Revocare).

Testament.

Testamentul tre-

bue sa fie opera unei vointe libere, 167.

Dreptul de a testa este considerat ca un drept natural, iar

nu ca o concesie a dreptului civil

670

Testament

(Controv.), 1 si tom. IV, partea I,

gag. 2.
Definitia testamentului (un
act solemn si revocabil prin care
testatorul dispune, pentru timpul

incetarei sale din viata, de totul

sau parte din avutul sail), 1, 2 si
tom. IV, partea I, p. 19 urm.
Consecintile care rezulta din
solemnitatea actului (inexistenta
testamentelor verbale), 3, 26, 27,
152. V. Oblig. natural&
Abrogarea regulei romane,
dupa care testarnentul trebuia sa
cuprincla o instituire sau randuire
de mostenitor, 3, 145. V. Instit.
de mostenitor.

Formele acestei randuiri la

Romani, 4.
Codicilul nu cuprindei o ins-

titutie de mostenitor, ci numai

legate, 4, 5 si 145 n. 2 V. Codicil.
De aceea testamentul de as-

tazi se confunda cu codicilul de

alta data, 4.
Sensul vulgar al cuvntului
codicil (declaratie de ultima vointa,

posterioara testamentului,

prin care se schimba, se adaoga

sau se suprima ceva din actul

primitiv, 5. V. Codicil.
Codicilele care cuprind dis-

pozitii nou trebue sa fie scrise,

subscrise si datate cu insas mana
testatorului, 5, 39 n. 4 si 62.

Capacitatea de a dispune

prin testament, 5 urm.

Capacitatea de a dispune este
regula generala, iar incapacitatea
o exceptie atat in privinta testamentelor cat si a donatiunilor, 7,
146 si tom. IV, partea I, p. 26.
Acel care pretinde ca cineva

este incapabil de a dispune cu

titlu gratuit, trebue deci sa dovedeascii incapacitatea, dovada

neputandu-se face decat printr'un

anume text de lege, 7 si tom. IV,
partea I, p. 26.
Numai cei declarati de lege

incapabili sunt opriti de a testa,

7 n. 1.
Persoanele incapabile de a

dispune atat de drept cat si de

fapt, tom. IV, partea I, 29 urm.,

50 urm.
Persoanele incapabile de a

Testament

.prithi prin acte cu titlu gratuit

(donatiuni si testamente), tom. IV,

partea I, p. 81 urm.

Oprirea testamentelor mutuale sau conjunctive, 8 urm.

Dreptul roman si dreptul

vechiu francez in aceasta privinta, 8, 9.
Dreptul nostru anterior (C.
Calimach si Caragea), 8 n. 3.
Motivele care au facut pe
legiuitor sa opreasca testamentele
mutuale sau conjunctive, 9.
Validitatea testamentelor

cute prin doua acte deosebite,

9, 10.

Pentru ca testamentul sa fie

conjunctiv, reciproc sau mutual

sa cada sub proibitia legei,

trebue ca dot& sau mai multe
persoane sa fi dispus prin unul
acelas act, una in favoarea celeilalte, sau toate in folosul unui
tertiu, 10.

Aceasta oprire se aplica la

toate testamentele in genere, 10, 11.

Dreptul international in privinta testamentelor mutuale, re-

ciproci sau conjunctive (Controv.),

11, 12, V. Dr. international.
Oprirea donatiunilor mutuale

sau reciproci intre soti, pentru

aceleasi motive, 12.
Stint insa permise intre soti
donatiunile, ca si testamentele fa-

cute prin acte deosebite, 12. V.

Donatiuni mutuale.
Admiterea donatiunilor mu-

tuale sau reciproci intre viitorii

soti (Controv.), 12 n. 2.
Legea care carmueste forma
testamentului, cu privire la timpul
cand el a fost facut (Tempts
regit actum), 13, 14.
Validitatea testamentelor fa-

cute sub legile anterioare, daca

tatorul ar fi murit sub legea acau data cert, chiar atunci cand testuala, 13, 14.

Quid in privinta testamen-

telor verbale ? 14.

Consideratil istorice asupra

testamentelor in genere, 15 urm.
Testamentul lui Noe, 15.
Dreptul atenian, 15.

671

Testament

Dreptul ebraic, 15 n. 2; 20

n. 3; 22 n. 4.
Dreptul spartiat, 16.
Dreptul roman (L. celar 12
table), 16.

Testamentul calatis comitiis

testamentul in procinctu, 16, 17.

Testamentul per ces et li-

Testament

tament nu poate cere predarea

legatului de care el a fost lipsit
prin fa p tu 1 mostenitorului, el
avand numai o actiune in daune
contra mostenitorului care a intrebuintat dol sau frauda, 28, 29.
V. Acfiune in daune.

Acel care a impiedicat pe

bram, 17.
Dreptul clasic, 17.

defunct de a-si face testamentul

nu mai este insa astAzi declatat

(verbal), 17.
Testamentul pretorian, 18.
Testamentul tripartit (dreptul
bizantin), 18.

cesiune.

Testamentul n un cupativ

Introducerea testamentului

olograf de catre Valentinian al

III-lea, 19 si 76 ad notam,in fine.

Existenta testamentului olograf la Wizigoti, 20.
Testamentul in dreptul nostru

anterior (C. Calimach si C. Caragea), 21, 22 urm.

C. lui Andr. Donici, 23 n. 3.
Testamentul facut in imperiul otoman, 20 n. 3, 76 ad notam.

Testamentul fcut de un

Roman in imperiul otoman, 23

ad notam.
Formele testamentului in

dreptul actual, 24, 32 urm.

Neadmiterea testamentului
nuncupativ sau verbal, 25.
Soarta testamentelor verbale
acute in strainatate, 25, 26.
Soarta testamentelor verbale
fAcute de straini in Romania, con-

form legei lor personale (Controy.), 26 text si n. 4.

Testamentul neregulat sau
verbal, marturisit de mostenitori,
nu constitue pentru acesti din

urma o obligatie naturala putand

servi de cauza unei obligatii civile
(Controv.), 27 text si n. 1:152, 438
si tom. VI, p. 14, 15. V. Oblig.

natural&

Neadmiterea unui legat manual, ci numai a donatiunilor ma-

nuale, 27 text si n. 2 si tom. IV,

partea I, p. 257 urm. V. Don.
manuale.

Oprirea de a testa prin

semne, 27.
Daca defunctul a fost impie-

dicat de a-si face testamentul de

catre un mostenitor legitim, acel
care era sa fie gratificat prin tes-

nedemn de a mosteni, 29. V. Suc-

Pierderea sau distrugerea

testamentului printil'un caz de
forta majora (dovedirea testamentului prin martori i prezumptii),
urm.

Legatarul trebue sa dove-

deasca, in specie, existenta si cuprinsul testamentului, precum

investirea lui cu formele legale, 31.

El trebue Inca sa mai dovedeascA imprejurarile din care rezulta ca testatorul a avut pana la
moartea sa intentia de a-si mentine testamentul, 31.

Cazul cand testamentul s'a

pierrlut din cauza negligentei, im-

prudentei sau nedibaciei legata-

rului (neadmiterea dovedirei existentei testamentului), 32.

Alte cazuri in care tribunalele pot respinge dovedirea tes -

tamentului prin martori si prezumptii, 32.

urm.

Formele testamentelor, 32
Testamentul olograf, 32 urm.

Origina testamentului olo-

graf, 33.
Foloasele i inconvenientele
acestui testament, 33, 34.
Testa mentul olograf in dreptul

strain, nota 3 dela p. 34, 35.

Surdo-mutii pot testa in

forma olografa, dacii stiu a scrie,

33. V. Surdo-Muti.

Si orbii pot testa in forma

Conditiile de validitate ale

olografa, 34, 41, 112 n. 1. V. Orbi.

test. olograt (scrierea, subscrierea

datarea lui), 35 urm.
Lipsa uneia din aceste conditii aduce nulitatea testamentului, 36.

Nu este nevoe sa se facti

672

Testament
mentiune in testament, ca el a fost

scris, datat i semnat de testator, 36.

Nici ca testamentul sa fie

inchis sau sigilat, 36.

Acest testament poate fi facut
pe hartie liberA, 36.
Un act scris sinalagmatic nu

poate fi considerat ca un testament olograf, 36.

Testamentul n'ar putea fi
anulat pentruca testatorul ar fi
vorbit la a treia persoanA, 36 si
148.

lo Scrierea testameraului olo-

graf cu 0284 mina testatorului,

37 urm.
Testamentul trebue sA fie
opera excluzivA a testatorului,
33, 37.
Un cuvant scris de o manA
strainA, Cu stirea testatorului, ar
face ca testamentul olograf sa fie
nul, 37.

Stersaturile si adaosele
cute de insus testatorul nu anuleazA insA testafnentul, 38.

Cuvintele sterse anume si

cu intentie de catre testator n'au

nicio valoare, iar cele sterse fara

intentia de a fi desfiintate $i care
pot fi cetite, isi. pastreazA, din
contra, toatA valoarea lor, 38.
Judecatorii fondului apreciaza in mod suveran daca $tersaturile facute de testator au sau

nu de scop revocarea sau anularea testamentului, 38, 434.

StersAturile facute de un
tertiu fait stirea testatorului nu
anuleaza testamentul, 38, 39.
$tersaturile n'au nevoe sA
fie aprobate de testator, 39.
Nici locurile lasate in alb,
nici scurtArile intrebuintate de
testator, .39.

Cazul cAnd pretinsul testa-

ment era un sirnplu proiect

(chestie de fapt pe care trebue

s'o dovedeascA acei care sustin

cA testamentul nu este un act de-

Testament

ajute pe testator, indreptAnd, de

exemplu, hartia, facAnd ca condeiul sa i cernealA, etc., 40.
Testatorul poate reproduce
un model facut de un tertiu, 41.
Dupa unii, orbii si-ar putea
scri testamentul prin litere in relief, care pot fi distinse prin pipaire, 41, 100, 112. V. Orbi.
Materia pe care poate fi scris
testamentul olograf (hartie, piatrA,
sticlA, pAnzA, lemn, etc.), 41.

Acest testament poate fi facut

in forma unei scrisori (per epistolam), daca scrisoarea cuprinde

o dispozitie de bunuri si daca

este scrisA, datatA i semnata de

testator, 42, 43.
Testamentul olograf poate fi

scris pe mai multe coli de hartie

cusute sau chiar necusute la un
loc (file volante), 43.
Nedatarea si nesemnarea fiecArei file, 43, 41.

Unitatea de context nu este

cerutA in privinta testamentului
olograf, ci numai in privinta celui
mistic, 44, 109 urm.
Materia cu care poate fi scris
testamentul o 1 o gr a f (cernealA,
plumb. crida, sange, carbune, diamant, etc.), 44.

Cazul and scrisoarea cu

plumbul'a fost mai in urmA acoperita Cu cerneala. 44 n. 3.

Testamentul olograf poate fi
scris intr'o limba straina si chiar
inteo limba moarta, 45.

Testamentul poate fi scris

cu slove chirilice, cu semne scurtate, in cifre, etc., 45, 46.

Numai testamentul autentic

trebue sA fie scris in limba romAnA, caci altfel judecatorii ar

putea refuza de a-1 autentifica, 46.

2 Subscrierea testamentului
olograf Cu Inez' ma'na testatorului, 46 urm.
Semnatura consista In nu-

mele de botez si de familie al

testatorului, parafa neflind un ele-

finitiv), 40.

ment substantial al semnaturei,

(nulitatea testamentului), 40.

Testamentul nu este insa nul

graf n'ar fi semnat cu numele

Cazul cand literele au fost

formate cu ajutorul unui tertiu

daca tertiul n'a fAcut decat sA

46, 47, 89. V. Parafel.

Cazul cAnd testanientul olo-

testatorului (nulitate), 47.

Cazul cAnd tes'arnentul olo-

673

Testament

Testament

graf a fost semnat numai Cu initialele numelui, Cu numele unei

Nici codul Caragea, 23 n. 2

si 56 n. I.
Admiterea solutiei contrare
in codul Calimach, 55.

Semnarea numai cu numele

dc botez, 48.

roman? 56 n. 1.

mosii, etc. (Controv.), 47, 48.

SemnAtura episcopilor, 47,48.
V. Episcopi.

Quid in privinta dreptului

Semnarea testamentului fAcut

Dr. international In privinta

arAtArei datei a testamentului fAcut de un RomAn in Austria, n. 4

Femee despArtitA Isi va semnA

tional.
Cazul cAnd testatorul a fAcut

de o femee mAritatA (Controv.),

48, 49. V. Femee marital&

testamentul Cu numele ei propriu, 49.

Efectele unei semnAturi neregulate, 49, 50.

Semnarea prin punerea de

deget pusA pe un testament olograf, ca si pe once act sub semnAturA privatA, este lipsitA de

once valoare, chiar dacA ea ar

fi legalizatA de o autoritate administrativA sau politieneascA, asemenea legalizare dAnd actului

numai datA certA, 50. V. Punere
de deget.

Testamentul autentic, ca si
once alt act autentic, poate InsA
fi semnat prin punerea de deget
sau a unei peceti, 98.
Locul semnAturei (in genere
la finele testamentului), 51, 59 ad
no/am in fine.

Nevaliditatea semnA turei

pusA pe plicul In care se gAseste

inchis testamentul, 51.
SemnAtura nu are nevoe de
a fl deosebitA de act, 52.
Nevaliditatea s emnA tur ei
pusA pe marginea testamentului
(Controv.), 52. V. Acie sub semneiturel privati.
3 Datarea testarnentului olo-

graf, 53 urm.

Data consistA in arAtarea zi-

lei, lunei si anului cAnd testa-

dela pag. 54, 55. V. Dr. interna-

o declaratie mincinoasA in privinta locutui unde testamentul a

fost fAcut, 55 ad notam.

Validitatea testamentului fa-

cut de un Austriac in RomAnia

fArt a fi datat, 55 ad notam.
Justificarea datArei testamentului olograf, 54.

Lipsa datei atrage nulitatea

testamentului olograf, 56, 63.

Cazul in care un testament

olograf a fost validat, fArti a fi
datat, n. 4 dela p. 63, 64.

Data nu are nevoe de a fi

scrisA in litere, 57, 58.

Inlocuirea datei prin termeni
echipolenti, 58.
Locul datei, 58.
Nevaliditatea datei pusA pe

plicul in care se gAseste inchis

testamentul, 51.
Punerea datei in mijlocul

testamentului, 60.
Cazul cAnd testamentul a fost

scris in mai multe zile, 60.

Soarta testamentului avAnd
mai multe date, 60, 61.

Cazul cAnd testatorul a lAsat

dou testamente olografe avAnd

aceeas datA, 413 n. 4.

Nedatarea dispozitiilor aditionale din testament, 61.

Determinarea momentului
cAnd s'au fAcut adaosele (Controy.), 61.
Datarea codicililor, 3, 62. V.

m-ntul a fost fAcut, 53, 56, 57.

NearAtarea locului unde s'a
fAcut testamentul, 57.
Legile strAine care cer arAtarea acestui loc, 54 n. 1.
Origina si etimologia cuvAntului datA, 53n. 1.

Cazul cAnd testamentul se

considerA ca nedatat (cAnd ster-

arAtarea datei testamentului olograf, recomandand-o numai ca

un mijloc de prudent4, 54, 55.

tinge elementele datei), 63.

Data necertA viciazA si. ea
testamentul, 63, 65.

Codul austriac nu prescrie

65105

Codicil.

Data alternativA anuleazA testamentul, 62.

Nu InsA data incArcatA, 62.

saturile ImpiedicA de a se dis-

4s3

674
Testament

Cazurile cand data nu este

necerta, 63.

Si o data eronata poate une-

ori sA aduca nulitatea testamentului, 64.

Exemple de date eronate, 64.

Restabilirea datei adevarate,

atunci cand inexactitatea ei este

involuntara, 65.

Falsitatea date', adeca anti-

dltarea sau postdatarea testamentului olograf aduce nulitatea

lui, 66.

Cazul cand data falsa este

datorita unei erori, 67.

Dovedirea falsitatei datei prin
filigrana hartiei timbrate, 67 n. 1.

Prin alte mijloace (martori

si prezumptii) (Controv.), 72, 73.

Cui incumba dovedirea falsitatei datei (mostenitorului care
li ataca), 73.

Puterea probatoria a testa-

mentalui olograf, 67 urm.

Testamentul olograf fiind un

act sub semnattira privata, nu

face prin el insus nicio dovada,

si att scrierea cat si semnatura
lui pot fi tagaduite de mostenitori, In care caz se va procede la
o verificare de scripte, conform

dreptului comun, 67 urm.

Cine trebue sA dovedeasca
sinceritatea testamentului olograf
(Controv.), n. 1 dela p. 68, 69.
Cazul and mostenitorul recunoaste testamentul de bun, 70.

Mostenitorul nu mai poate

reveni asupra acestei recunoas-

teri deck dovedind ca ea este

rezultatul unei erori, 71.

Testamentul olograf facand
credinta despre data, art. 1182 nu
este aplicabil in specie, 71, 72.
Consecintile care rezulta din
Imprejurarea ca testamentul face

Testament
Ca ragea), tot tribunalele sau j udetoriile tinutale, 77.

Ordonanta domneasca din 5

Martie 1856, p. 78 n. 1.
Abrogarea acestei ordonante
prin art. 1912 C. civil, 79 n. I.

Inainte de legea pentru autentificarea actelor din 1886 Si

1887, autenticitatea se dadea de
complectul tribunalului, iar nu
numai de un singur judeciltor,
ca astazi. C,as. rom. S-a 1 (11 Februarie 1914), Dreptul din 1914,

No. 24, p. 187 si jurisprudenfa

romeinii din 1914, No. 10, p. 146.

Autentificarea unui testament de un judecator roman pe

bordul unui vas strain ancorat
Inteun port roman, 78 n. 2. V.

Dr. internafional, Vas strain, etc.

Testamcntul autentic al surzilor. n. 3 dela p.79,80. V. SurdoMug, Surzi, etc.
Testamentul surzilor In dr.
francez, 80 nota.
Testamentul autentic al mu-

tilor, 80 nota. V. Mute, Surdo-

Mug, etc.
Deosebire in aceasla privinta
intre dreptul nostru i cel francez,
80, 81 nota.

Testamentul surdo-mutilor

prin semne sau prin interpret

(Controv.), 1, 81 nota. V. MO,
Sardo-Muti, Surzi, etc.
Procedura autentificarei, 78
urm.

Testatorul trebue sii se prezinte la tribunal in persoana, 78

n. 3.

Testamentul trebue sa se ce-

teasca din cuvant In cuvant In

auzul si in fata testatorului, 79
urm., 85.

Sub regimul Codului civil,

credinta despre data sa, 71 n. 2.

lnainte de promulgarea legei pentru autentificarea actelor, cetirea

Testamental autentic, 73 urm.

catre judecatorie, era o formalitate

Definitia testamentului au-

tentic, 75.

La noi, testamentul se aufiind competent in aceasta privintli, 75, 77.

Dreptul nostru anterior In
tentifica de tribunal, once tribunal

aceasta privinta (C. Calimach

actului din cuvant in cuvant, de

esentiala pentru toate actele autentice In genere, lucru ce nu se

mai cere astazi. Tom. IV, parte
1-a p. 213.

--Judecatorul nu are !Ina nevoe

de a vedea numai deck fata sau
obrazul testatorului, 81 n. 1.

Delegarea unui judecator

675

Testament

spre a merge, la caz de boala, la

domiciliul testatorului, 81 urm.
V. si adausul dela finele
Prezidentul se poate delega
el insus, 82 n. 1.
Cererea de delegare poate
fi facuta printeun amic, 82 n. 2.

Actul de delegare nu are

ncvoe de a fi contrasemnot de
t,(Yrefier, 83. V. Grefier.

Judecatorul delegat trebue

sa constate astazi, in procesulverbal, cazul de boala si locul unde
a instrumentat, flind asistat de
grefier sau ajutorul lui, care, de
asta data, va contrasemna procesul-verbal de autentificare, 83.
Judecatorul delegat a merge
la domiciliul testatorului nu mai

face astazi un raport catre tribunal despre indeplinirea formelor cerute de lege, ci autentifica
el insus testamentul, 84 si 86 n. 1.
Incheierea procesului-verbal
de autentificare la locuinta testatorului nu viciaza testamentul, 84.
Acest proces-verbal trebue

insa sa fie incheiat in timpul vietei

testatorului, iar nu in urma mortei
sale, 84, 83.

Cetirea intregului testament

din cuvant in cuvant, 79, 85.

Aceasta formalitate nu se

aplica astitzi la donatiuni, nici la

celelalte acte autentice in genere,

86 n. 2 si tom. IV, partea I, p. 213.

Intrebarile ce judecatorul

pune testatorului, 85.

Constatarile ce trebue sa cuprinda procesul-verbal de autentificare sub pedeapsa de nulitate,

Testament

echipolente sau prin alte euvinte

sinonime, 87.

Chestiunea de a se sti daca

omisiunea cutarui sau cutarui cu-

vant atrage sau nu nulitatea testamentului, nu este o chestie de

fapt, ci o chestie de interpretare
a legei, care cade sub controlul
direct al Curtei de casatie, 88.

Testamentul autentic trebue,

ca flecare act, sa fie semnat de

testator cu numele lui de familie
si de botez, 46, 89.

Semnarea din partea unei

persoane oarbe, 89. V. Orbi.

Semnarea testamentului autentic prin punerea de deget sau
a unei peceti, 93. V. Punerea de
deget.

Daca testatorul a murit grab-

nic sau a pierdut ratiunea ina-

inte de a subsemna, testamentul

nu va avea fiinta si averea se va
lua de catre mostenitorii ab intestat, 89.
Cazul cand testatorul declara

ca nu stie sau nu poate sa iscaleasca, 90.

Cazul and testatorul nu stie

carte (comparitia inaintea judecAtorului a persoanei care a scris
actul si contrasemnarea lui de
acea persoana, 90 text si n. 1.
Cpr. si Cas. I, 116/1894. Jurispr.
rometnet, n. 17, P. 270.

Legea nu se multumeste cu
arlitarea ce ar face judeclitorul

ca testatorul nu stie sau nu poate

sa iscaleasca, ci obliga pe insu$

testatorul a face aceasta deelaretie, sub pedeapsa de nulitate

86, 87.

testamentului, 91.

sa cuprinda oara la care judecatorul a instrumentat, 86 n. 3.

Nulitatea testamentului, ca

piedicat pe testator de a sub-

Procesul-verbal nu are nevoc

si a oricarui act in genere, nu poate

fi propusa pentru prima oara Inaintea Curtei de casatie, 87 si 136

n. 2. V. C. de easafie.

Testamentul, nul ca testament autentic, poate fi valid ca

Aratarea cauzei care a im-

semna, 91, 92.

Daca testatorul a facut o declaratie mincinoasa, testamentul

este nul, afara de cazul cand el
ar fi facut asemenea declaratie
de bung credinta, 92.
Declaratia ce trebue sa faca

testatorul ca el nu stie a iscali

ponte, ca si celelalte formalititti,

testament olograf, daca intruneste

conditiile de forma cerute de acest

sd fie Inlocuite prin echipolente,93.

1.07 n. 1 si 136 n. 3; 202, 403, 437.

sebire intre persoanele care nu

din urrna testament (Controv.),

Termenii legei nefiind sacramentali, pot f. inlocuiti prin

Codul Calimach face o deo-

stieau a ceti,i cele care nu stieau

a serie, insa ambele expresii au.

670
Testament

fost traduse In acest cod prin cu-

vintele: daca testatorul nu ftie

carte, 24 text si n. 1 si 93 n. 1,
in fine.

Puterea probatorie a testa-

Testament

torul n'ar putea sa ceteasca decat

litera de tipar (Controv.), 99.
Testamentul mistic al orbilor

(Controv.), 100, 111, 112. V. OW.

A doua formalitate a testa-

mentului autentic, 93 urm.

mentului mistic consista in strangerea, pecetluirea si prezentarca

fapte sunt crezute pana la inscrierea in fals), 94, 93.

Credinta ce merita declarafacute de testator (sunt cre-

cetluire o pecete strainii, si chiar

Credinta ce merita faptele

constatate de judecator (aceste

zute numai pana la proba con-

trara), 96 si tom. VII, p. 155.

Mentiunea ce judecatorul ar
fi facut in procesul-verbal de au-

tentificare ca testatorul era cu

mintea intreaga, poate fi combatuta prin proba contrara, 96.

Admiterea aceleiasi solutii in
privinta declaratiei
testatorul
era minor, 96.
Aplicarea art. 449 C. civil la
testamente (Controv.), 96; tom. III,
partea 1, p. 71 urm.
tom. IV,

parten I, p. 52, 53.

Testamental mistic sau se-

cret, 96 urm:

Testamental mistic in dreptul

roman si in dreptul nostru ante-

rior, 23 n. 3; 97 n. 3 si 93 text

si n. 3.
Definitia testamentului mistic,
97, 98.

In dreptul nostru, spre deosebire de cel francez, testamentul

mistic trebue neaparat sa lie semnat de testator, 98 si 99 n. 2.
Critica testamentului mistic

si desfiintarea lui atat In codul

german cat si in codul elvetian
dela 1907, p. 98.
Prima formalitate consista In

scrierea si subscrierea testamentului mistic, 99.

Testamentul mistic poate fi

scris sau de testator sau de alta
persoana, destul este ca el sa 11
tbst semnat de testator, 98 si 99

lui inaintea judecatorului care

instrumenteaza, 100.
Cazul cand este necesitate
de un plic, 100 n. 3.
Se poate intrebuinta la peo moneda, un degetar, etc., 101 n.3.

Garantia ce prezinta pecetea

sau sigiliul, pe care legea noastra
le prevede anume, 101.
Prezentarea testamentului
strans, pecetluit sau sigilat judecatorului care instrumenteaza de

catre testator In persoana sau

strangerea i pecetluirea lui Inaintea acestui judecator, si declaratia ce trebue sa MO testatorul Inaintea acestui judecAtor,
102.

Testatorul, care s'a servit de

o mana straina la confectionarea
testamentului, nu are nevoe de a

declar ca a cetit testamentul;

cu toate acestea, testamentul
va fi nul dacd dintr'insul ar rezulta ca el n'a fost cetit de testator, 102.
Testamentul va fi de asemenea nul, de cateori testatorul
ar fi facut o declaratie mincinoasa, 103.
Declaratia testatorului se face,

in genere, in pretoriul tribuna-

lului, inaintea judecatorului care

instrumenteazii, asistat de grefier
sau de ajutorul sat', 103.

Daca testatorul, din cauza

de boala, legalmente constatatti, nu

poate veni la tribunal, se deleaga

un judecator spre a instrumenta
la domiciliul ski actul de superscriere, 103, text si n. 3, 104.

El nu are nevoe de a fi clatat,

In asemenea caz, prezentarea

testamentului, strangerea, pecetluirea i declaratia prescrisa de
lege, se fac Inaintea judecatorului

actul de superscriere, 99, 116.

Testamentul mistic ar putea,
dupA unii, fi tiparit, daca testa-

a test. mistic consista In Intocmirea, de catre judecator, a ac-

n. 2.

fiind considerat ca a fost facut

in ziva In care s'a instrumentat

delegat,_desi jurisprudenia decide

contrariul, 104 urm.
A treia si ultima formalitgte

677

Testament

tului de superscriere, iar nu de

subscriplie, dupa cum gresit se
exprima textul nostru, 97 n. 1 se
103 urm.
Judecatorul delegat spre a
instrumenta la domiciliul testaterului, constata cazul de boala
identitatea testatorului, aratand Cu

precizie locuinta unde a instru-

mentat, putand sa constate aceste

formalitati printr'un deosebit

proces-verbal, iar nu numai decat

prin actul chiar de superscriere,

unde uneori, din cauza spatiului

restrans al plicului, in care se

gaseste inchis testamentul, ar fi

imposibil sa se mentioneze indeplinirea acestor formalitati, 103

n. a

In ce consista actul de su-

perscriere, 105, 106.

Cand se Intocmeste actul de

superscriere (In genere, in urma

inchiderei i sigilarei testamentului), 106.

Cine trebue sa scrie actul

de superscriere, 106.
Admiterea de termeni echipolenti. 108.

Persoanele care trebue sa

semneze actul de superscriere,
108.
Lipsa semnaturei celor In
drept a actului de superscriere
face ca testamentul mistic sa fie
nul, 108 n. 4.

Omisiunea unei alte forma-

litati sau intocmirea actului de

superscriere pe o alta coala de
hartie decat aces prezentata de

testator, atrage de asemenea nulitatea testamentului mistic, ramanand ca el sa fie valid ca testament
olograf, daca intruneste conditiile
de forma cerute de acest din urma

testament (Controv.), 106, 107, text

n. 1:136 n. 3, 42, 403, 437, etc.

Cazul cand testatorul a declarat ca nu poate subsemna si

mentiunea ce trebue sA faca ju-

decatorul in aceasta privinta, 109.

Lucrarea judecatorului, care
incepe dela prezentarea testamen-

tului, nu poate fi intrerupta prin

HA operatie (unitate de context),

109.

Unitatea de context nu se
aplica la scrierea interna a tes-

Testament

tamentului, 100 n. 4. V. Unitate

de context.

Nici la testamentul olograf

sau autentic, 44, 60, 110.

Motivele acestei unitati de

context, 110.

Judecatorul, care instrumen-

teaza, poate intrerupe operatia

spre a lua un medicament sau
spre a satisface o trebuinta naturala, 110.

Persoanele care pot face un

testament mistic, 110 urm.
Numai persoanele care stiu
ceti si a scrie pot testa in forma
mistica, 111, 112.

Acel care ataca testamentul

sub cuvant ca testatorul nu stie

a ceti si a scrie, trebue sa-si dovedeasca afirmatia sa, 112, 113.
Dreptul francez in aceasta

privinta, 112 n. 3.
Testamentul mistic poate fi
scris cu slove vechi si, dupa unii,
chiar tiparit, 99 $i 111 n. 2.

Nu este nevoe ca testatorul

sa fi cetit testamentul scris de
altul, fiind suficient ca el sa-1 fi
putut ceti, 111.

Orbii nu pot testa in forma

mistica, chiar daca teslamentul
ar fi astfel scris neat sa-1 poata
cell prin pipaire (Controv.), 41,
100, 112. V. Orbi.
Ei pot insa testa in forma
autentica i olograra, 112 n. 1.

Testamentul orbilor la Ro-

mani si in codul Calimach, 112 n. 1.

Codul spaniol in aceasta privinta, 112 n. 1.

Formele testamentului mistic

cand testatorul nu stie sa vorbeasca, 113 urm.

Testamentul mistic al mu114, 115. V. Muti, Surdomug, etc.

Testamentul mistic al surtilor,

zilor, 114 n. 4. V. Surzi.

Puterea probatorie a testamentului mist ic (Controv.), 115

urm.

Testamentul mistic nu face

credinta despre data sa, aceasta
data fiind acea a actului de superscricre, 99 text si n. 4; 115, 116.

678

Testament

Testament

bastimentele de rasboiu sau ale

ilIcIsurile ce trebue sci se id

inainte de a se exectitez un testament olograf sau mistic, 117 urm.
Constatarea starei materiale

Statului, 130.

dentul tribunalului deschiderei

succesiunei, 118, 119.

strain In care Romania nu are

a testamentului de catre prezi-

Aceste dispozitii se aplica

tuturor testamentelor olografe

mistice in genere, 119.
Precum i testamentelor Mente de straini in tara noastra, 120.

Ele nu se aplica irisa testa-

mentelor autentice, 117.

Testamentele extraordin are

sau privilegtate, 120 urm.
Regulele statornicite pentru
aceste testamente sunt exceptio-

nale si, ca atare, de stricta interpretare, 120.

Enumerarea testamentelor

privilegiate, 120, 121.

urm.

Testanzentul militarilor, 121

Pe bastimentele de comert,

130, 131.

Oprirea vasului Inteun port

agent diplomatic (Controv.), 131,

132.

Masurile prescrise de lege

spre a asigura conservarea testamentelor maritime, 132, 133.
Dispozitii comune celor trei
specii de testamente privilegiate,
134, 135.

Sanctiunea regulelor privi-

toare la forma testamentelor (nu-

litatea sau mai bine zis inexis-

ten(a lor), 133 urm.

Nulitatea testamentului nu

poate fi propusa din oficiu, 136.

Nici pentru prima ara inaintea Curtei de casatie, 87 si 136
n. 2. V. C. de casalie.

Testatorul nu poate Impiedica pe cei interesati de a ataca

Dreptui roman si dreptul

vechiu francez in aceasta pri-

testamentul, atunci cand ar exista

o cauza de anulare, 137.

Dreptul actual, 123 text si n. 2.

nu este la mijloc, testatorul ar

putea insa sa impue legatarului
obligatia de a nu ataca testa-

vinta, 122, 123.

Cazul cand militarii si asi-

milatii lor sunt raniti, 124.

Critica la adresa legiuito-

rului, 124.

Testamentul N'out in timp

de ciumei sau alte boli contagioase, 126 urm. V. Cuma.
Acest testament, ca i cel
militar, este nul dupa trecere de
6 luni dela restabilirea comunicatiilor cu locul unde se gaseste

testatorul sau dupa 6 luni dela

trecerea sa Intr'un loc unde comunicatiile nu sunt intrerupte,
solutie admisa si In codul Calimach, 127.

Testamentul maritim, 128

Dreptul roman si codul Calimach In aceasta privinta, 129.
Dreptul actual (reproducerea
unor dispozitii din or donan ta
urm.

asupra marinei dela 1681), 129, 130.

Persoanele competente de a

priml testamentele maritime pe

De cateori ordinea publica

mentul, adaogand ca sanctiune a

acestei obligatii o clauza penala,
care consista in pierderea legatului, 137, 581; tom. III partea II
(tabla analit.), y Clauzet penalei
si tom. IV, partea I, p. 196, 197.
V. Clauzil penar.
Consecintile care rezulta din
inexistenta testamentului, 137.

Inexistenta unei actiuni In

nulitdte (Controv.), 137, 138.

Neconfirmarea testamentului
inexistent, 137, 138, 140. V. Con-

firmare.
Neaplicarea, In specie, a
art. 1900 C. civ., 138.
Cazul cand mostenitorul este

departat dela succesiune prin

dona testamente, 138 n. 3.

Persoanele care pot exercith
actiunea in nulitate si prescrierea

acestei actiuni dupa dreptul c omun, 138.

In codul Calimach dreptul

de a rasturna testamentul se pres-

679

Testament

cri prin 40 de ani

Testament
(in codul

autsriac prin 3 ani), 139.

Neconfirmarea testamentului
de catre testator, 139.

Confirmarea lui din partea

mostenitorilor (Controv.), 139 urm.

V. si C. Iasi, Dreptul din 1914,

No. 11, p. 85. V. Confirmare.

Restrictia admisa de jurismarei dispozitiilor contrare ordinei publice sau interesului ge-

prudenta in privinta neconfirneral, 141, 588.

Confirmarea mostenitorilor
poate, dui:A jurisprudent& fi expresa sau tacita, 141, 142.
Ea nu poate sa ail:A loc decat

in urma mortei testatorului, pentruca confirmarea care s'ar face

in timpul vietei lui, ar constitui

un pact succesoral oprit de lege,
144. V. Pacte snccesorale.
Exemple de fapte care cons-

tituesc o confirmare tacita din

partea mostenitorilor, n. 1 p. 142,
143.

0 imparteala regulata $i valida, implicand o recunoa$tere a

validitatei testamentului, poate fi
invocata ca o fine de neprimire

a actiunei in anulare a acestui

testament, 143 ad notam. V. Impdrfeald.

Tacerea mostenitorului, rick
de 1ndelungata ar fi, nu constitue
insa o confirmare a testamentului,
142 n. 1.

Confirmarea spre a incbide

calea actiunei in anulare, trebue
sti fi fost facuta in cunostinta viciilor care infectau actul, 143.
Cui foloseste confirmarea, 144.

Cine trebue sa dovedeasca

eh mostenitorul, care a confirmat

testamentul, aye& cunostinta de
viciile ce-1 infectau, 144.

Daca viciul, de care testamentul era atlas, este aparent,

e suficient de a se stabill

De codul Caragea, 166 ad

Regulele de interpretare admise de codul austriac, 166 ad
notam.

notam.
De codul francez (art. 1023),
p. 176 urm.
Daca dispozitia este clara $i
preciza, ea va fi admisa tale quate,
fara a fi supusa intevpretarei, 167.

Daca dispozitia este lipsita

de sens, ea va fi considerata ca
nescrisa, 167.
Interpretarea are loe numai
atunci cand dispozitia este intunecoasa sau indoelnica, 168.

In principiu, vointa testatorului se determina prin insisi termenii testamentului, 168.

Judecatorii pot insa sa se

refere, in mod accesor, la fapte

si documente straine de testa-

ment, 175.
Dispozitiile indoelnice ale te-

stamentului vor fi interpretate, ca

si conventiile, dupa intentia probabila a testatorului, iar nu dupa
sensul literal al cuvintelor intrebuintate, 168 urm.
Judecatorii, nu pot ins& sub

cuvant de interpretare, sa dena-

tureze vointa testatorului, 168, 170,

171, 175, 190, 416, 418, etc.
Judecatorii pot sa suplineasca

unele lipsuri secundare ale dispozitiei, 170, 171.

Ei nu pot insa sa suplineasca

lucrul legat sau suma legata, sau
numele legatarului, 171.
Daca din termenii testamen-

tului rezulta indoiala asupra existentei legatului, legatul trebue

mentinut, dupa parerea general&
171, 172, 278.

Daca, din contra, nu este indoiala asupra insas existen tei legatului, ci numai asupra intinderei
sale, judecatorii se vor pronunta

cel care cere nulitatca testamentului. 1-a inspectat inainte de a-1

In favoarea mostenitorilor si in
contra legatarului, 173, 174.
Toate dispozitiile facute in

Interpretarea testamentelor,

fi independente unele de altele,

vor fi interpretate, la caz de in-

ca

executa, 144.
164 urm.

Regulele de interpreta re adm ise de dreptul strain si de codul

Calimach, n. 2 dela p. 164 urm.

folosul aceleias persoane, care n'ar

doiala, unele prin altele, 174.

Curtea de casatie isi rezerva

dreptul de a verifica daca interpretarea instantelor de fond n'a

680
Testament

alterat efectele legale ale testamentului si n'a modificat sensul

dispozitiilor de functului. 175, 176.

V. C. de casatie.
Exemple de cazuri in care a
intervenit interpretarea judecatorilor, 176.

Revocarea 61 caducitatea tcstarnentelor, 392 urm.

Revocarea testamentelor, 393
urm.
Deosebire intre revocarea, ca-

ducitatea si anularea testamen-

telor, 392 n. 3.
Sensul cuvantului revocare,
393 n. 1.
Revocarea testamentelor este
voluntara sau judiciara, 393, 443.

Ea nu poate fi verbala nici-

data, 394.

Revocarea testamentelor in
dreptul englez, 394, 440. V. Dr.
englez.

Donatiunile sunt in principiu

irevocabile, iar testamentele sunt,
din contra, revocabile, 394.

Testatcnul nu poate sa re-

nunte la facultatea de a-si fevoch

testamentul. caci asemenea rehuntare facuta in folosul unui tertiu

ar constitui un pact succesoral

oprit de lee, 395, 396.

Capacitatea ce trebue sa aiba

acel care-si revoaca dispozitia testamental* 396.
Revocarea poate fi totala sau
partial& 397.

Ea este expresa san tacita,

394, 397, 443.
- - Ea poate fi pura si simpla
salt conditional& 398.

Revocarea expresii, 398 urm.

Revocarea expresa rezulta

dintr'un alt testament sau dintr'un

act autentic, 398, 400.
Revocarea expresa este deci
un act solemn si actul scris fiind
cerut in specie ad solemnitatem,
iar nu ad probationem, art. 1172

Testament

tura privata, de ad i rezulta ca

proba revocarei nu poate fi facut
nici prin martori sau prezumtii,

nici printr'un act sub semnatura

privata, 399.
Cazul cand testatorul a fost
impedicat prin dol sau violenta
de a-si revoca dispozitia (actiune
in daune contra autorilor dolului
sau violentei), 399.V. Actin daune.

In asemenea caz, partile interesate vor trebui sa dovedeasca

intentia testalorului de a-si revoca dispozitia, iar faptele de dol
sau violent& intrebuintate spre a

impedica revocaren, vor puteh

fi dovedite cu martori sau prezumtii, 399, 400.

Testamentul revocator nu are

nevoe de a fi facut in formele testamentului revocat, 401.

Un testament anterior ar
putea fi revocat printr'un testament posterior, chiar daca acest
din urma n'ar cuprinde o dispozitie de bunuri (Controversil), 401,
402.

Cazul cand revocarea are loe

print r'un testament privilegiat,
401 n. 2.

In caz and revocarea ar fi

fost fauna printr'un testament autentic sau mistic, ea ar fi valida cu

toate ea acest testament ar fi nul
ca autentic sau ca mistic, daca el
ar intruni conditiile cerute pentru
existenta testamentului olograf,
402, 403. Mai vezi p. 107 n. 1, 136

nota 3, etc.
Testamentul posterior, nul ca
testament autentic. ar putea ca act
autenticsa revoaced ispozitiileunui
testament anterior (Controv.), 403.

Pentru ca un testament an-

terior sa fie revocat prin altul

posterior, trebue ca acest din urma

sa cuprincla o revocare expresa

si neechivoca, 403.
Revocarea poate sa aibli loc

fat& 398, 404.

si printr'un act autentic, 404.

Actul autentic trebue s cuprincla o declaratie din care rezulta ea testatorul a inteles sa-si

face din revocarea expresa un

insa intrebuintarea de termeni sa-

C. civ. nu se aplica cazului de

Critica acestei dispozitii, care

act solemn, 400.

Revocarea expresa neputand

avea loe printr'un act sub semna-

schimbe vointa, fara a se cere,

cramentali, 405.
Revocarea unui testament se

ponte face si printr'o donatiune

681

Testament

Testament
ineacceptata Inca de donatar (Controversa), 405.

Revocarea expresa poate

retractatA eat prin testament cat
$i printr'un act autentic ordinar,
405.

Testatorul poate 'ma sa atace.,

pentru cauza de eroare, retractarea revocarei, 406.

Efectele retractarei revocarei, 406.

Reinvierea testamentului re-

vocat (Controversa), 407.

Cazul cAnd intentia testatorului este indoelnica, 408.

Cazul cand al doilea testament a fost sters (reinvierea pri-

mului testament), 408.

- Cazul cand primul testament
a fost distrus, 408.
Efectele revocarei in caz cAnd

testamentul nu poate fi executat

din cauza incapacitatei legatarului, sau din cauza ca el a refuzat
legatul, ori din alte imprejurari,
408 urm.

Revocarea tacitit, 411 urm.

Definitia i origina acestei
revocan, 412.

Cazul cand testatorul a fa'cut

un testament posterior necompa-

tibil sau contrar cu cel anterior.

Exccutarea ambelor testamente,
411, 412.

Sensul cuvintelor necompa-

tibil sau contrar (ControversA), 415.

Chestie de fapt, 416.

- Cazul cand testatoi ul a lrisat

doua testamente olografe datate

in aceeas zi, din care unul re-

voaca pe celalalt, 413 n. 1.

Cazul cand diferitele dispozitii ale mai multor testamente nu
se impaca intre ele (revocare tacita), 414.

Cazul cand testamentele datate

In aceeas zi ar fi fost redactate

la ore deosebite si ora redactarei
lor ar fi mentionata in fiecare tes1ament, 414 ad notam.

Cazul cAnd dispozitiile din ambole testamente sunt contrare, 414

ad notam.
Necompatibilitatea poate

fi

materiala sau fizica, 416 n. 3.

Ea poate fi intentionala sau
momia, 417 ad notam.

Cazurile and C. de Casatie

isi exercit controlul sau, 418.

Rerocarea tacitei a testamen-

tului prin instritinarea lucrului

legat, 418 urm.
Instrainarea voluntara a lucrului legat facuta de testator, sub
once forma, chiar printr'un act
sub semnatura privata, si fAcutil
sub o conditie rezolutorie, aduce

revocaren testamentului, pentrucA

testatorul a Meta prin insas fapta

sa cu neputinta executarea primei
sale vointi, 419, 420, 422 text si
n. 3, 425, 426.

Critica legei in aceasta privinta si superioritatea dreptului

roman, dui:A care instrainarea lucrului legat nu produceA dealt o

prezumptie de revocare de natura

a fi combatuta prin proba conDaca instrainarea este partiala, legatul va subzist numai
trara, 421.

pentru partea neinstrainata, 419.

Astfel, constituirea unui drept

de uzufruct. de uz, de abitatie sau
de servitute, etc. asupra fondului

legat, atrage o revocare partiala

a legatului, 414. V. Amanet, Antichrezil, .1potecci. etc.

Legatul n'ar fi 'Mgt revocat,

prin faptul cA testatoarea si-ar

fi constituit dota lucrul legat,
pentructi, in specie, nu exista
instrainare, 420.
Nici print! 'o simpla declaretie verbala de donatiune din

partea dispunatorului, adresata

unui tertiu si neacceptata de acest
din urma, 420 n. 6.
Nici printr'o donatiune in regula, neacceptata de donatar (Controversa), 421 n. 2 si 428.
Donatiunea acceptata in mod
regulat si legal, revoaca insa astazi testamentul, daca testatorul
n'a raanifestat in termeni expresi
o intentie contrara, 422 urm.
In lipsa unei stipulatii con-

trare din partea testatorului, instrainarea oneroasa a lucrului legat constitue o revocare a testa-

mentului, chiar daca ea a fost facuta catre insusi legatarul, 424.

Cazul unei intrainari simulate
(nerevocarea testamentului), 424.

682

Testament

DacA testatorul a daruit lu-

crul legat insus legataru I ui, legatul

departe de a fi revocat, este din

contra confirmat $i devine prin

aceastt donatiune irevocabil.

424, 425.

Din imprejurarea ca instrAi-

narea, spre a produce revocarea

testamentul, trebue sA fie volun-

tara $i sA emane dela testator, rezulta ca urmArirea silita sau exproprierea lucrului legat nu aduce
revocarea testamentului (ControversAl, 426, 427. V. Expropiere.
Cazul cand testatorul a fost
interzi3 i instrainarea emanA dela
tutorul ski (ControversA), 427.
Cazul cAnd instrainarea emanatA dela testator este inexistenta
(Controversa), 428.

Cazul cAnd instrainarea Cu

titlu onero s este nula, 429.

Art. 923 nu se aplica, cu toatA

generalitatea termenilor sai, deck

la legatele de corpuri certe si determinate in individualitatea lor,
nu insa $i la cele care au de obiect
lucruri determinate numai in specia lor, sau o sumA de bani, 429.
Acest text se aplica deci numai
legatelor singulare, nu Insa $i celor

Testament

citA a testamentului consistA in

distrugerea lui, facuta de testator,
sau de o altA persoana, cu stirea
lui, 432 urm.
Distrugerea testamentului de

un tertiu fait stirea testatorului

nu aduce deci revocarea testamentului, 433.

Legatarul, care produce testamentul rupt sau sters, trebue

dovedeasca cA distrugerea sau

stergerea lui este accidentalA $i
ca, prin urrnare, testamentul nu
este revocat, 433, 434.
Cazul cAnd data si semnatura
testementului nu sunt $terse, 434.
Cazul cAnd testamentul olo-

graf, fiind redactat in mai multe

exemplare, unul sau mai multe
din ele au ramas intacte (Controversa), 434, 435.

Dovedirea fraudelor comise

de un tertiu, 435.
Revocarea tacitA a testamentului prin distrugerea lui se aplica

la toate testamentele in genere,

iar nu numai la testamentul olograf, 435 urm.
Distrugerea testamentului autentic, 436, 437,

Distrugerea testamentului mis-

universale sau cu titlu universal,

tic, 437.

romdnei din 1914, No. 18, p.275.

incetarea cauzei care a motivat

versal (nerevocarea legatului), 430.

Legatul cotitAtei disponibile

venitA in urma facerei testamentului, intre legatar $i testator, nu

mai este astAzi o cauzA de revocare a testamentului, 438. V. DapImmicilie, etc.

430. V. si Cas. rom. Jurisprudenta

('azul vanzArei unui imobil

facAnd parte dintr'un legat unieste insa revocat prin donatiunea

ulterioarA a tuturor bunurilor compunand aceasta cotitate, facuta de

testator unei alte persoane, 430.

Alte fapte prin care testatorul a manifestat En mod implicit

intentia de a-pi revocez testamental, 431 urm.
Schitnbarile facute de testator pentru reinoirea sau repararea
lucrului legat nu atrag revocarca
legatului, 431.
Distrugerea de cAtre testator

a Tucrultti legat atrage Ina revocarea legatului, aceastA distrugere dovedind intentia revockei

intr'un mod mai energic deck

instrainarea acestui lucru, 431.

Un alt mod de revocare ta-

Revocarea testamentului prin

legatul, 438.
Inimicitia sau dusmania, sur-

Nici imprejurarea ca testamentul ar fi prea vechiu, 439.

Testamentul nu mai este astazi revocat de drept prin faptul
ca testatorul ar fi dobAndit mai

in urmA copii, 439 urm.

Admiterea solutiei contrare

In dreptul roman $i in dreptui
nostril anterior, 439.
Asemenea revocare n'ar pu-

tea fi admisA astAzi nici pentru

cauzA de. eroare, chiar cand tes-

tatorul ar fi murit fait a sti ca

sotia lui a nAscut un copil sau a

ramas grea (Controversa), 441,442.

Cazul and eroarea testato-

rului ar rezulta din insisi termenii

68

Testament
testamentului (ControversA), 442.

Vezi Eroare.
Adopjiunea facutA de testator nu revoaca, de asemenea, testamentul s A u anterior (Contro-

versa), 442. V. Adopfiune.

Institujia contractualA revoaca

Elsa testamentul anterior, not a

dela P. 423, in fine $i 442 n. 3.
Revocarea judiciaril sau ju-

deed toreascd, 443 urm.

Definijia revocarei judiciare,
443.

1 Revocarea testamentului
pentru neindeplinirea sarcinilor
impuse de testator, 444 urm.
Legea pune pe aceea$ treapta
legatele i donajiunile oneroase,
subinjelegand in ambele liberalitaji condijia rezolutorie tacita, 444.
Regulele dela donajiuni sunt
deci aplicabile qi la testamentele
oneroase, 445.

JudecAtorii Po t acorda un
termen de grajie legatarului ca
donatarului pentru a executa
sarcina impusa prin testament,
445. V. Termen de grafie.

Aprecierea sarcinilor care

atrag $i care nu atrag revocarea

legatului (chestie de fapt), 445.

Neindeplinirea s a rc in il o r
prescrise prin testament, poate da
loc la revocarea legatului, chiar
daca nelndeplinirea acestor sarcini se datore$te forjei majore, sub
condijie insa ca sarcina neexecutata sa fi fost cauza impulsiva si
determinantii a liberalitajei, 445,
446.

Persoanele care pot cere revocarea legatului pentru neindeplinire de sarcini, 446.
Cererea in revocare pentru
neindeplinire de sarcini, 446.
Cererea In revocare pentru
neindeplinire de sarcini nu este
supusA punerei in Intarziere (ControversA), 446 $i tom. IV, partea I-a,
p. 434.

Acela care este in drept a

cere revocarea testamentului,
poate cere i executarea sarcinei,

446, 447 $i tom. IV, partea I-a,

P. 429 n. 4.
Stabilimentele publice nu pot

InsA fi

obligate la indeplinirea

Testament

sarcinilor peste emolumentul ce

primesc, 446. V. Stabiliment public.
In cazul unei oblig. de a face,

neexecutarea sarcinei se preschimbA in daune, 447.

Acjiunea in revocare pentru

neindeplinire de sarcini se prescrie prin 30 de ani, 447.

Efectele acjiunei in revocare,
447 $i tom. IV, partea I-a, p. 433,
text $i nota 4.

2 Revocarea testamentului
pentru nedemnitatea legatarului

(ingratitudinea legatarului), 447

urm.
Refuzul de a aliment& pe testator nu produce revocarea testa-

mentului, ci n umai atentatul la

viaja lui $i comiterea in privinja-i

de delicte, cruzimi$i injurii grave,.
447 urm.
Sensul cuvantului delicte,
448 n. 1.

Parasirea barbatului de catre

sojie autoriza revocarea legatului
facut de bArbat, sojiei sale, 448, 449.

Quid in privinja adulteruluf

unui din so j legatar al celuilalt?
(ControversA), 448 n. 2. V. Adulter.

Motivele pentru care acjittnea in revocare se na$te in per-

soana mo$tenitorilor testatorului,.

atunci and acest din urrna n'a

iertat ofensa, 449.

Persoanele insarcinate ca plata

legatului nu pot iertA ofensa adusa

testatorului, ele putand Insa sa

renunje la acjiunea in revocare
prin predarea legatului, 449.
In cazul art. 280 C. civil,
revocarea are loc de drept,

intervenjia justijiei, 449 n. 2, 450.

Sensul cuvantului auantagii,

care figureaza in art. 280 C. civ.

(atat liberalitajile fcute prin donajiune cat $i cele facute prin testament), 450 $i tom. II, P. 176 (ed.
a 2-a).

Persoanele care au a9jiunea

In revocare, 450.

Mara de cazul prevazut de

art. 280 C. civil, in care revocarea

are loc de drep, revocarea legatelor, ca $i acea a donajiunilor se

pronunja de justijie, dupa cererea
parjilor interesate, 450.
Revocarea poate fi opusti

g6 8 4

Testament

pe cale de exceptie, cat timp ac-

tiunea nu este Inca prescrisa, 451.

Testament

printr'un an din ziva comiterei

Prescriptia acestei actiuni

taptului injurios, 454, 455.

Neaplic. in specie a maximei:

De cand c urge termenul

dum, perpetua sund ad excipien-

printr'un an (Controversa), 451.

acestei prescriptii, 451.

Art. 833 dela donatiuni fiind
aplicabil si la testamente, revocarea poate fi ceruta numai in contra
legatarului nedemn, nu Insa si in

contra mostenitorilor sai, pentruck in specie, este vorba de o

actiune penala, pe care legea o
autoriza numai in contra donatarului ingrat, nu Insa si in contra
mostenitorilor sai, 452.

Revoc. testanzentului dupd

cererea celor interesati pentru o

Quce temporalia sunt ad agen-

dum (Controversa), 455.

Efectele revoctirei pentru ne-

demnitatea sau ingratitudinea legatarului (aplicarea regulelordela

donatiuni), 455, 456.

Fructele sunt datorite din

ziva cererei in judecata, 456.

Efectele revocarei in privinta
tertiilor, 456.

Regulele de drept international aplicabile revocarei testamentelor, 456, 457. V. Dr. international.

.injurie grava adusa memoriei

testatorului, 452.

Aceasta cauza de revocare

nu se aplica la donatiuni (Controversa), 452 si tom. IV, partea
I-a, p. 450, text si n. 2.
Faptele care constituesc o
injurie grava adusa memoriei

-testatorului (aprecierea judecato-

Testament conjunctiv sau mutual (oprirea unui asenaenea testament in dreptul actual), 8 urin.
V. Testament, p. 670 (tabla).
Testamentul filcut de RomAni
in strainfitate 1 de strain' in Ro-

mAnia, 26 text si n. 4; 55 ad notam,

rilor), 453.

121 si tom. I, p. 203 urm. si 211.

urm. (ed. a 2-a).

448 n. 2, 453.

(cand au de obiect imobile) (Controy.), 341 urm. V. Legate.

Sustragerea unor lucruri de

ale succesiunei, cornisa in urma
-mortei testatorului, nu constitue
-o injurie adusa memoriei sale,
Quid in privinta sustragerei
-comisa in timpul vietei testatorului? 453 n. 2.
Desfiintarea unui testament
posterior, 453.
Faptul de a nu denunta orno-

-rut testatorului nu poate fi privit,

In regula generala, ca o injurie

adusa memoriei acestui din urma,

art. 655 urm. C. civil nefiind apli-cabil succesiunei testamentare,

numli celei ab intestat (Con-troversa), 453 si tom. III, partea

II, p. 81, text si n. 3.
Quid in privinta desfranarei

-v Aduvei legatara a barbatului

-sau? (Controversa),454, text si n. 1.

V. Widuccl.

Prescrierea acestei actiuni

Transcrierea testamentelor
Tranzactie.Tranzactia Matta

asupra efectelor unui testament,

143 ad notam.
Nu se poate face o tranzactie
asupra unei substitutii fideicomi-

sare In scopul de a mentine in

sarcina grevatului obligatia de a
pastra lucrul si de a-I restitui,
partile putand msA, prin tranzaclor, sa faca sa dispara dintr'un
testament clauza unei substitutii
fideicomisare, Impartind succesiunea Intre ele, 589.
Tutori. Pot fi executori testamentari, 357.
Nu pot fi scutiti de obligatia

de a face inventar (Controversa

371 si tom. II, p. 691 (ed. a 2-a
V. Inventar.

685.

Utile per inutile non viciatur,

Tutori
Nici de obligatia de a (IA so
coteli de administratia lor, 382, 383

si tom..II, p. 786, text si n. 2. V.

Execut. testamental..

In caz de interdictia testa-

torului, instrainarea lucrului legat,

consimtita de catre tutor nu produce revocarea legatului (Controversa), 427. V. Testament.

In contra unei Incheieri a

578.

Uz.
Dreptul de uz peke face
obiectul unui legat, 246. V. Legate.
Neaplicarea art. 900 C. civil,

in privinta dobandirei fructelor

la legatul unui drept de uz sau
de abitatie, 293.

Constituirea unui drept de

judecatorului de ocol, relativa la

numirea unui tutor. se poate face
apel la tribunal, pentru a se anula

uz asupra fondului legat, de catre

testator, ca
constituirea unui
drept de abitatie sau de uzufruct,

consiliul de familie n'a fost constituit in mod legal si regulat Cas.

S-a II, decizia No. 23 din 31 la-

atrage deck o revocare partialti

Tutorul nu poate renunta la

o succesiune, in numele minorului deck cu autorizarea consiliului de familie. Cas. S-a III, decizia No. 29 din 21 Ianuarie 1914,

Uzufruct. Legatul uzufructului tuturor bunurilor testatorului,

si a fortiori, a unei fractiuni din
aceste bunuri, constitue un legat
particular sau singular, pentruca
legatarul nu are vocatiune la universalitatea tuturor bunurilor defunctului, de oarece el nu va avek
niciodata nuda proprietate, ci numai folosinta bunurilor defunctului, adeca un obiect particular sau

numirea tutorului, pe motiv ca

fiind o instrainare partiala nu

a legatului, 419. V. Abitatie, U.zafruet, Testanzent, etc.

nuarie 1914, Cr. judiciar din 1914,

No. 26, p. 220 (rezumate).

No. 26, p. 220. Vezi tom. II, p. 741

si tom. III, partea II, p. 299 (ed.

a 2-a).

determinat, 191 n. 2; 223, 243, 244.

Legatarul universal sau cu

Unitate de context (in privinta

testamentelor mistic e), 109. V.
Testament.

Unitatea de context nu se

aplica la scrierea interna a testamentului, ci numai la instrumentarea judecatorului, care intocmeste actul de superscriere, 109
nota 4. V. Testament.
Motivele acestei unitati de
context, 110.

Unitatea de context nu se
c ere in privinta testamentului

autentic, 110.

Nici in privinta testamentului olograf, 44. 60 si 110. V. Testament.

Urmrirea siliti (a lucrului legat) de catre creditorii testatorului, nu aduc revocarea legatului,
pentruca aceasta instrainare nu
emana dela testator, 426. V. Testanzent.

titlu universal in uzufruct, plAtestedobanda datoriilor defunctului,

218, 229, 239 si n. 7 dela p 293, 294.

V.' Plata datoriilor.

Uzufructuarul nu poate lasa
prin testament dreptul ski de uzu-

fruct, pentruca acest drept se

stinge la moartea uai, 247, 248.

Dreptul de uzufruct poate

Insa face obiectul unui legat din

partea proprietarului, 246.
Deosebire In tre legatul deuzufruct si legatul de venituri, n. 1
dela p. 176, 177; p. 243 n. 4 si 246n. 4, 550.

Legatarul unui uzufruct, ca

si acel al unei rente viagere, a

unui drept de uz sau de abita tie,
nu are drept la fructe din zitia
mortei testatorului, ci dela cererea legatului sau din ziva predarei lui de buna voe, 292, 293. V.
Legate.

Uzufructuarul nu poate

.686

Uzufruct

scutit de oblig. de a face inventar, 371. V. Inventar.

Constituirea unui drept de
uzufruct asupra lucrului legat,
fiind o instrainare partiala a aces-

tui lucru, nu atrage decat o revocare partiala a legatului, 419.

V. Testament (revocarea test.).

De cateori I eg a t ul are de
obiect uzufructul unui imobil, care

a fost distrus in timpul vietei testa.torului, legatarul nu are drept nici

la pamant, nici la material, pen-truca uzufructul este stins prin

distrugerea imobibilului, 470.
Legatarul nudei proprietati

se foloseste de revocaren sau ra-ducitatea legatului uzufructului

-obiectelor cuprinse in dispozia
cuta tn favoarea sa, 477. V. Ca.ducitate.

Dreptul sporirei sau adaogi-

.rei intre colegatari se aplica nu

numai la legatele de proprietate,
.darsi la cele de uzufruct, asa
daca s'a lasat prin_ testament un
uzufruct la mai multi legatari,
.partea celui care lipseste va foJosi colegatarilor sai, 490. V. SpoTire.

Quid furls in caz cand toti

legatarii prezentandu-se, unul din
ei ar fi murit in cursul uzufructului ? (Controversa), 490.
Uzufructul nu poate fa c e
-obiectul unei substitutii fideico-

misare, pentruca el stingandu-se

data cu moartea instituitului, nu
poate trece dela instituit la sub-stituit, ci trece la nudul propriear, 533, 534, 603. V. Sabstit. fideicomisard.
Uzufructul poate insa fi obiecAul unui fideicomis pur i simplu,

chiar unui fideicomis cu ter-

Uzufruct

asemenea, fi chemate a se folosi

pe rand de uzufructul aceluias

1ucru, pentruca ele nu sunt instituite asupra aceluias lucru, de
oarece primul uzufruct se stinge
prin moartea primului uzufructuar, 602 n. 1.
Deoseb. intre substitutia
deicomisarit si donatiunea sau le-.

gatul uzufructului, ori a nudei

proprietati, 603, 604. V, Substit.

lideicomisard..
Cazul cand o substitutie fidei-

comisar a fost ascunsa sub o

donatiune sau un legat de uzulruct, 605 urm.
S'a decis ca, conform art. 84

din legea Casei bisericei dela 1906,

personalul bisericesc are dreptul

la uzufructul a 17 pogoane din

a v er ea bisericei, administratia
avand facultatea a-1 arenda ea
insas, servind in acest caz personalului sporiul de 25 0/0. Prin
urmare, astfel legiferat dreptul
de uzufruct al preotilor, Casa bisericei are deplina facultate a le
acorda in natura sau in bani, iar
cei ce au dreptul a pretinde acest
uzufruct, nu au altii actiune decat

acea de a cere; in caz de refuz,

sporiul indicat de lege. Cas. S-a I,

decizia No. 462 din 4 Septembr:e
1913, Cr. judiciar clin 1914, No. 11.
p. 86.

Legatul licbidelor cuVas.

prinde, in genere, vasul care le
contine, daca testatorul n'a dispus
altfel, 252. V. Legate.

men, 534, 603. V. Fideicornis.

Se poate lasa unei persoane

muda proprietate a unui lucru
uzufructul aceluiss lucru unei a:te
persoane, 519 n. 1; 533 text si n. 2,
601 urm.

In asemenea caz, legatarul

proprietati plateste o taxa
de transmitere, iar acel al uzufructului alta taxa, fiind in specie

-doua legate deosebite, 602 n. 2.

Mai multe persoane pot, de

Vas strilin. Validitatea testa-

mentului autentificat de catre un

judecator roman pe bordul unui

vas strain, ancorat inteun port

roman, 78 n. 2. V. Dr. international, Testament, etc.

Vinzarea lucrului altuia, 266

n. 3.

687
Vaduva.

Desfranarea la care

s'ar dedil o vaduva, legatara a

barbatului sau, ciliar in anul mortei
acestui din urma, nu costitue b

inj urie adusa memoriei barbatului,

de natura a aduce revocarea lega-

tului lasat ei de acest din urma,

454, text i n. 1. V. Tes(ament

(revocare).

Deosebire intre leVenituri.

gatul de venituri i cel de uzufruct, n. 1 dela pag. 176. 177: 243
n. 4, 246 n. 4 si 550. V. Uzufruct.

Violenta. Anulara testamentului pentru violenta, 83 n. 3. V.

Testament.

Viduvil s'iraca. Are un drept

lui, iar nu un drept de creanta.

de succesiune in averea barbatu-

Cas. rom. S-a I, decizia No. 21 din

14 Ianuarie 1914. Dreptul din 1914,
No. 23 si alte decizii citate in tom.

Zestre.

V. Do(a.

partea Il, p 215, n. 1.

In urma paginarei acestei table, am luid cunotint de o decizie

importanta a Curte' de Casatie S-a 1, din 24 Februarie 1914, privitoare

la autentificares unui testament la domiciliul testatorului, pe care o

mentionam ad, neputand-o cit la locul cuvenit, adeca la .cuvantul
Testament, p. 675. lata rezumatul acestei decizii:
Testament autentic.a) Din dispozitiunile art. 19 combinat cu
art. 33 din legea autentificarei
actelor rezulta ca ceeace se cere
in mod imperios sub pedeapsa
de nulitate a fi indeplinit la domiciliul testatorului bolnav, sunt
numai formalitatile esentiale ce
se indeplinesc cu ocazia autentificarei, cum sunt.: constatarea
cazului de boala, luarea consimtimantului testatorului, constatarea indentitatei sale, cetirea actului in fata si auzul lui, semnarea
in t'ata judecatorului, etc., iar actul in sine, procesul-verbal de autentificare, care face toate constatarile de mai sus, poate fi incheiat
o r i la tribunal ori la locuinta
unde s'a instrumentat.
b) Niciun text de lege nu cere
ca procesul-verbal de autentifi-

care sa prevea expres ca a fost

incheiat in localul tribunalului,
()data ce el poarta titlul autoritatei, de resedinta, semnatura judecAtorului si stsampila autoritatei,prezumptia legala este ca actul
este facut in localul acelei autoritati.
e) Ceeace impune legea judecatorului care autentifica este harea consimtimantului partei. In

aceasta operatiune i numai pentru

propria sa convingere, judecatorul

poate sa ia stiinti pe once cale,

spre a fi sigur ca consimtamantul

ce primeste este dat din libera

vointa i ca testatorul este constient de actul ce face. Aceste

mijloace nu intereseaza irisa in

nimic validitatea actului in sine,
caci ele nu sunt cerute de lege,
ci sunt pornite din propria initiativa a judecatorului si dictate ca
masura de prudenta.

Prin urmare, din acest punct

once forma ar fi fost luata, ea
putand chiar lipsi, nu poate forma
nici intr'un caz un motiv de nude vedere, parerea medicilor, sub

litate a procesului-verbal de au-

tentificare.
b) Din combinarea art. 19 si 33
din legea autentificarei actelor

rezulta ca pentru autentificarile

ce o parte ar vol sa faca, cand

nu se poate transporta la tribunal,
din cauza de boala, se deleaga
un judecator a se transporta la
domiciliu, unde i se va prezenta
si testamentul caruia urmeaza a
i se da autenticitatea. De ad i rezulta ca delegatia de autentificare
la domiciliu, dandu-se, nu In vederca actului, ci n vederea ca-

688
Testament autentic

zului de boal constatat, partea

nu este tinutA sa prezinte tribunalului

actul odatA cu cererea
de delegare.

Chiar dacA s'a alAturat actul,

nimic nu impiedicA pe parte, care

e liberA pAnti in ultimul moment

a-si sehimba vointa, sA prezinte

judecAtorului actul refAcut in sen-

sul ultimelor sale veden.

Prin urmare, judectitorul, avAnd

delegatia din parten tribunalului

a instrument la domiciliu, a putut, fArA a deprisi acea delegatie,
sA autentifice testamentul, nu acel
alAturat cererei cAtre tribunal, ci
modificat in sensul schimbArei de
vointA a testatorului.
e) intrucAt instanta de fond con-

statA din depunerile martorilor

cA testatorul nu sufereA decAt de

o afazie partialA i cA judecAtorul
delegat sA i consimtAmAntul se

Testament autentic
puteA usor intelege cu el, si intru-

cAt niciun text de lege nu pretinde judecAtorului sA arAte

modul in care s'a luat consimtA-

mAntul, constatarea fAcuth de jude-

cAtor in procesul-verbal cA a luat

consimtAmAntul este suficientA.
D Art. 16 din legea autentifi-

cArei actelor cere prezenta scriitorului actului la autentificare,

numai in cazul cAnd persoanele
ce au cerut autentificarea nu stiu
carte.

Prin urmare dacA instanta de

fond constatA ca testatorul aveA

stiintA de carte, cu drept cuvAnt
decide cA nu mai erA nevoe de
prezenta unui asemenea scriitor
la autentificare. (Cas. I, decizia
No. 116, din 24 Februarie 1914).
Jurisprudeufa romdnei din 1914,
No. 17, p. 269, 270. V. si suprd,
p. 675 (tabla).