D.

ALEXANDRESCO

DREPTUL CIVIL ROMÂN

IN COMPARATIUNE CU LEG1LE VECH1

*I C17

PRINCIPALELE LEGISLATIUNI STRAINE

TOMUL IV, PARTEA II

Testamentele
(A rt. 856-931)
 Le testament est le triomphe de la liberté dans le
droit civil.
(Troplong, Tr. de la propriété suivant
le Code Napoléon, ch. 31

Quintilien a grande raison de dire que le testament,

en soi, tient ses droits de l'équité naturelle..4l est la eon-
séquence et le complément du droit de propriétél il est la
consolation du père de famille, et répond aux besoins d'un
cceur reoonuaissant qui veut récompenser les soins d'une
épouse, les mérites d'un fils, les services d'un ami. Un peuple
n'est pas libre s'il n'a pas le droit de tester, et la liberté
du testament est l'une des plus grandes preuves de sa li-
berté civile. Qui pourrait d'ailleurs ne pas respecter les der-
nières paroles d'un mourant? La volonté de l'homme, quand
elle a été idéalisée par la mort, est une des plus grandes
puissances de ce monde".
(Troplong, Don. entre-vifs et testaments,
tom. I, préface, p. 124)
 EXPLICATIUNEA
TEORETICA §1 PRACTICA
A

DREPTRUI CIVIL ROM

DE

DIMITRIE ALEXANDRESCO
DECANUL FACULTATEI JURIDICE DIN 1A$1

La mort surprend znoune un

voleur. 11 faut gtre toujoure bong
et prAt ci partir-.
(Montaigne)

TOMUL 1V, PARTEA II

(Testamentele)

- Art. 856-931 --
(Ed. a doua, ravazuti al coractati, marMi In mod considerabil)

BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO. SOCIETATE ANONIMA
191.4
 Ko. 1150
Toate exemplarele acestai volum vor it numerotate
§I semnate de autor (manu propria).
Once exemplar, pus In viinzare, care nu va Intruni
aceste conditii, va 11 considerat ca contraficut tii va fi
urmirit ca atare.

a,,ff-Li...9
 CARTEA III

TITLUL H

CAPITOLUL V

Despre dispoziliunile testamentare.

Principii generale.
In capitolele precedente ale titlului de fa, legiuitorul Regulele
s'a ocupat de regulple speciale relative la donaOunile 1ntre privitoare la
testamente.
vii. In capitolul de fata el se ocupa de regulele speciale
relative la testamente.
Dreptul de a testa nu mai este considerat astazi, a§a Drept natural.
cum erò, considerat de unii alta, data, ca un privilegiu spe-
cial concedat de dreptul civil, §i care erh, mai mult sau
mai putin restrans dupa, moravurile fiecarui popor, ci ca
un drept natural, dupa care omul poate sa dispue de bu-
nurile sale prin acte de ultima vointa, a§a cum el poate
dispune de ele prin donatiuni titre vii 1 .
Art. 802 din codul civil define§te testamentul un act 2 Art. 802.

(I) Cpr. Halot, J. Clunet, anul 1902, p. 681. Vezi si tom. IV,
partea I, al Coment. noastre, P. 2. Mai vezi Fnrgole, Tr.
des testaments, I, P. 9, No. 28 (ed. din 1779).
(2) Toti autorii sunt de acord pentru a recunomte cro, cuvtintul
ad, care nu este la locul su in art. 801 (vezi tom. IV,
partea I, al Coment. noastre, p. 11, nota 5) este, din contra,
foarte potrivit in art. 802, pentrua testamentul consistg, in
65105 i
1 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP,. V. TESTAMENTE.

eminamente revocabil, prin care te,statorul dispune, pentru

timpul Incetitrei sale din viatl, de tot sau parte din avutul
su 0 .
Act dolemn. Testamentul este astlzi un act solemn, In acest sens
di nu poate sit existe fitrit un act scris fii fkirit Indeplinirea
formelor prescrise de lege art. 800, 858 urm., 886 2. Actul
scris este cerut ad i ad solemnitatem, iar nu numai ad pro-
bationem 3 .
kW, cum un vechiu autor, Ricarcl, justificg tolemni-
tatea testamentelor:
La loi, en permettant l'usage des testaments, a élevé la vo-
lonté des hommes au dessus des établissements qu'elle avait faits
pour régler les sucee.ssions entre les héritiers du sang. Elle souffre
qu'un partienlier puisbe violer l'ordre des successions ab intestat,
en lui donnant la liberté de disposer de ses biens jusqu'au dernier
moment de sa vie, suivant ses différentes inclinations, et d'y appeller
les étrangers anssi bien que les proches. Elle a vouln lui laisser
par ce moyen le ponvoir de tenir en soumission ceux qui par l'ordre
da sang sont appellés b. la succession, et de s'aequérir les co3urs
des autres, qni n'y pouvaient rien prétendre. Néanmoins les lois
n'ont pas vonlu entièrement abandonner leur empire, et se montrant
indulgentes au volontés des hommes en un point, elles ont vouln
les tenir assnjétties en un autre. Ç'a été pour ce sujet qu'en per-
mettant anx partieuliers de disposer de leurs biens, contre l'ordre
qu'elles avaient établi, elles ont en mame tpmp imposé des con-
ditions et des formalités auquelles elles les ont indispensablement
attachés. De lit ont pris leur origine tontes les solennités que les
manifebtarea unei vointe nnilaterale, si annme: aces a testa-
torului. Vezi tom. IV suseitat, p. 19, nota 1.
Art. 802 a fost explie.at in tom. IV, partea I, al Coment.
noastre, p. 19 urm.
Vezi tom. IV suseitat al Coment. noastre, p. 21. Testa-
mentum est mends vostra, justa contestatio, Id est solimniter
factum, ut post marten nostram valeat". Ulpiani Reg., tit. 20,
.De testamentis, § 1.
(9 Thiry, II, 393, 3°, pag. 384. Testamentul fiind un act so-
lemn, ziee foarte bine tribun. Patna, legea a anpus existents
lni la diferite formalitAti, care au de seop garantarea liber-
tiltei vointei testatorulni; iar formele la care este supus acest
act, fricind parte din insiiil substanta lui, sunt cernte pentru
ins.54 existents aetului, nu built numai pentru validitatea lui;
de unde rezult4 el un testament viciat in formele sale este
nnl sau mai bine zis inexistent". Trib. Patna, Dreptul din 1907,
No. 22 (en observ. noastrli). Vezi qi infra, p. 25.
 DISPOZITII TESTAMENTARE. PRINCIPII GENERALE. 3

lois ont prescrites, desquelles elles veulent que les testaments et

les autres dispositions de dernière volonté soient revAtus, it peine
de nullité, et dont les testateurs ne euvent pas se dispenser en y
dérogeant ou autrement; d'autant qu elles sont introduites pour un
bien public, et non pas en leur faveur particuliére. Testamenti
'adj. non privati, sed publici juris est: ideo que forma ejus pri-
vatorum pactis non lceditur (L. 3, Dig., Qui testamenta facere
possunt, 28, 1 qi L. 13, Cod, De testamentis, etc., 6, 23)" (1).
A§a dar, testamentul este un act solemn; de unde re- Conseeintile
eare rezultA
zultit el o declaralie de vointA flcutl In mod verbal n'ar din solemni-
ave it nicio putere legall, cbiar dad, ar fi Insotitg de o tatea testa-
figIduintit de executare flcutl de cutre mo§tenitorii pre- mentulni.
zumptivi ai defunctului §i chiar dacl aceastl declaratie de
vointit ar fi constatatl printr'un act scris, altul decat un
testament, de exempla: printr'un contract. Testamentul, care
n'ar fi fost gent cu formele legale, n'ar aveà deci nicio
valoare; autorul lui ar trebul s1-1 refacii Inteuna din for-
mele prescrise de lege 2. Ceeace art. 1168 zice In privinta
(lonatiunilor se aplia, deci tuturor actelor solemne In genere.
La Romani §i In dreptul nostru anterior 3, testamentul Dr. roman.
Mincluire de
trebul neapArat sti cuprind/ o instituire sau rinduire de moqtenitor.
mo§tenitor. ,i Heredis institutio est caput et fundamentum
totius testamenti", zice Gaius 4 .
Aceastli instituire sau randuire de mo§tenitor, care nu Formate
acestei rin-
se mai cere astazi 5, trebui& sI fie &cal, In vechiul drept dniri.

Ricard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-ère partie,

chap. 5, No. 1284, p. 289 (ed. din 1707).
Planiol, III, 2515 §i 2681; Baudry et Colin, Don. et testct-
ments, II, 1819; Thiry, II, 393, p. 384, etc.
(8) Vezi art. 1 tii 2 capit. 35 (despre diatà) C. Andr. Donici; Dr. nostru
art. 708 urm., 770 qi 785 urm. C. Calimach (553 urm. C. anterior.
austriac); art. 3 *i 38, partea IV, capit. 3 C. Caragea, etc.
Cpr. Miirzeacu, Maximele dreptului roman, cu aplicare la
codicele nostru civil, p. 100 (Ia.gi, 1880). Vezi fn privinta dreptului
roman, Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III, § 538,
pag. 207 (ed. Kipp din 1901). Vezi gi tom. I al Coment.
noastre, p. 110 (ed. a 2-a).
(4) Institute, II, § 229. Vezi qi Instit. Justinian, De legatis, 2,
20, § 34, ab initio, care reproduce § suscitat din Institutele
lui G-aius.
(') Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 24, nota 1
qi infra, p. 147. Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1886, No. 82.
 4 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. TESTAMENT&

roman, in termeni soleinni §i sacramental Titius heres esto,

sau Titium heredem esse jubeo". Daca, In loe de ace,astit
formula sacramental., s'ar fi zis: Titium heredem esse voto,
sau heredera instituo", nu mai exisa institutie de mo0e-
nitor §i, deci, nici testament (i). Mai titrciu, limit, s'a permis
intrebuinta,rea oricarui termen, pentruca el.& nedrept de a
se anun ultima voin0 a defunctului pentru lipsa unei simple
formalitati: quoniam indignum est ob inanem observationera
irritas fieri tabulas et judicia mortuorum" e .
Codicil. Codicilul (codicillus, diminutiv dela codex, caiet , in-
trodus sub Imparatul August de catre Lucius Lentulus (3),
fiind un act mai putin solemn decAt testamentul 4 , nu putel
sit cuprinda o instituire de moqtenitor, ci numai legate
sau dispozitii analoage, precum : randuire de tutori cpr.
art. 349 C. civ. , curatori, etc.
C. Calimach. Dael aratarea vointei celei de pe urma cuprinde oriln-
Art. 708.
duire de moSenitor, ziee art. 708 din codul Calimach
553 C. austriae , se nume§te testamerkt; iar daca cuprinde
numai alte orândueli, se zice codicil; qi tarn aceasta numai
se deosebe§te codicilul de testament, eilci nu poate cineva
al orAnduiasca prin codicil randuirea sau subrilnduirea de
moqtenitor" 6.
Dreptul In dreptul actual, testamentul ne mai avand nevoe sit
actual.
cuprinda o instituire sau rAnduire de mo§tenitor, dupit cum
observa to0 autorii, el se confunda cu codicilul de alta data'.
Gaius Instit. II, §§ 116, 117.
L. 15, ab initio, Cod, De testamentis et quemadmodum tes-
tamenta ordinentur, 6, 23.
Ante Augusti tempora constat codicillorum jus non fuisse;
sed primus Lucius Lentulus (ex cujus persona edam fidei-
commissa cceperuna codicillos introduxit". (Instit, De codi-
cillis, 2, 25, Pr., ab initio).
(4) Codicillos autem etiam plures quia facere poled, et nullam
solemnitaten ordinationis desiderant". (Instit., loco cit., § 3).
(°) L. 37 § 3, in medio, Dig., XXXII, De legatis, III. Vezi
tom. IV, partea I-a, p. 26 qi infra, p. 146, nota 2.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 25, nota 4-
,Eine letztwillige Verffigung, durch welche ein Erbe ?Licht
ernannt wird, heisst Codicill", zice Windschgid, Lehrbuch des
Pandektenrechts, III, § 638, in fine, pag. 207 (ed. Kipp
din 1901).
Pothier, VIII, Tr. des don. testamentaires, article prélimi-
 CAPACITATEA DE A DISPIJNE PRIN TESTAMENT. ART. 856. 5

,,Entre testament et codicile n'y a point de différence",

.Licelt Loysel i .
In limba de toate zilele se numeqte codicil o declaratie sew.' vulgar
<le ultima vointa, posterioara testamentului, prin care se al ccuovdii:itui. lui
schimba, se adaoga sau se suprima ceva din actul primitiv,
.confirmandu-1 pentru partea neschimbatit. Cand cineva,
clupa diata, Iqi va aduce aminte §i de altele, §i le va trece
In deosebit izrod, se nume.lte codikil", zice codul lui Andr.
Donici (§ 2, capit. 35) (2).
Codicilul poate sa explice numai unele din clauzele cu- Ce poste s5
prinse In testament, dupa cum el poate sa adaoge alto ce.oucireiniud.
clauze neprevazute In actul primitir. Codicilul, care ar cu-
prinde o dispozitie noul, va trebul, bine tnteles, daca este
rorba de un testament olograf, IA fie scris, subscris qi datat
eu Instill mana testatorului; altfel el nu va fi tinut In seama, 3 .

SECTIUNEA I.
Regule generale pentru forma testamentelor 4 .

Capacitatea de a dispune prin testament.

Art. 856. Once persoan5. este capabilk de a faee testament,
naire, 2, p. 225 (ed. Bugnet); Marcadé, III, 438; Arntz, II,
1948; Thiry, II, 393; Laurent, XIII, 102 urm.; Demolombe,
XXI, 10; Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 1830;
Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 678, p. 280,
nota 1 (ed. Crome), etc. Alle Testamente sind heutzutage
nur Kodizille", zice acest din urrak autor. Vezi si tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 25. Alai vezi Furgole, Tr.
des testaments, I, p. 152 urm., No. 1 urm. (ed. din 1779).
(9 Loysel, Institutes coutumières, I, regula 300, pag. 296 (ed.
Dapin et Laboulaye din 1846). Aceasta nu erk task' ade-
vkrat clec.it in privinta provinciilor care urmau obiceiul pi-
mintului; cici, in provinciile de drept seris, se aplick dreptul
roman, unde stim a instituirea de mostenitor erk o con-
ditie sine gua non a validitXtei testamentului. Vezi Furgole,
I, p. 153, No. 3; Chaisemartin, Proverbes et max.mes du droit
germanigue, p. 430, etc. Vezi si infra, p. 6, text t}i nota 2.
2) Vezi tom. 1V, partei. I, al Coment. noastre, p. 25, nota 4.
Vezi B rton, L art de faire 801-mgme son testament, 238, 244,
p. 235, 237. Mai vezi infra, p. 39, nota 4 si P. 62. Cpr. C.
',von, Pand. Périod. 1900. 2. 31.
Rubrica acestei sectiuni este imprumutatk dela Pothier (Tr. Inexact.
rubricei.
 6 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 856.

daca nu este poprith, de lege. (Art. 208, 434, 802, 806 urm.,
857 urm., 887, 949 C. civ. Art. 762 C. civ. italian) (1).
C. fr. Art.967. Art. 967 din codul francez prevede cA, omul poate s&
dispue de averea sa prin testament, fie sub titlu de ran-
duire de mo§tenitor, fie sub titlu de legat, fie, In fine, sub
once denumire proprie ali manifest& vointa, destul este ca.
aceastg vointg sti fie arAtatA, In mod inteligibil ki neIndoelnic.
Dreptal Legiuitorul nostru a crezut de prisos de a mai repro-
nostrn.
duce aceastii, dispozitie, care are de scop abrogarea dreptului
roman, dupit care validitatea testamentului erh, precum
§tim, subordonatl unei randuiri de motenitor, dispoLitier
care er& aplicabilit §i In Franta, Inaintea promulgitrei codulni
civil, Insii, numai In provinciile de drept scris, unde dreptul
roma,n el.& In iloare 2.
des don. testamentaires, VIII, p. 226): D 8 règl s generales
sur les formes des testaments (capit. 1, art. 1 . Ea este ins&
inexacta, dupa cum foarte bine observa, Mareadi (IV, 2,
60 §i 79); caci, pe de o parte, toate regulele preserise in
aceasta. sectiune nu se apnea, tebtamentelor prililegiate despre
care trateaza. sectia a 11-a (vezi infra, explic. art. 884), iar
pe de alta parte, aceasta. sectie cuprinde dispozitii care s
aplica, si la testamentele privilegiate. Astfel sunt, de exemplu,
art. 856-858. Adevarul este deci a sectia de fati cuprinde
in acelas timp regule aplicabile tuturor testamentelor in genere
si oarecare regule aplicabile numai testamentelor ordinare.
C. italian. e) Iata cum se exprima art. 762 din codul italian, dela care
Art. 762. textul nostru este imprumutat: Possono dsporre per i ta-
mento tutti coloro che non son° dichial ati incapa dalla legge".
Tot astfel se exprime, si art. 662 din codul bpaniol: Pueden.
testar todos aquellos ci quienes la ley no lo prohibe expresa-
mente".
(2)
Vezi Domat, Lois civiles dans leur ordre natured, VI, No. 0,
p. 12 (ed. Carré); Répert. Sirey, v° Testament, 30 si antori-
tatile citate acolo. In provinciile care urmau obieeiul pamin-
tului, tebtamentul era, din contra, valid, fara, nieio randuire
de mostenitor. Cpr. Planiol, III, 2728; Laurent, XIII, 102
urm.; Demolombe, XXI, 9; Baudry et Colin, op. cit., II,
1827; &pert. Sirey, e cit., 33, etc. *din, in adevar, a
vechile entume admisese principiul ca, numai D-zen, adeci
legitnra de singe, poate A. faca un mostenitor, iar na °mill:
Solus Deus heredem facere potest, non homo, prineipin pe care
il proclama si dreptul germanic: Gott, nicht der lifensch,
macht die Erben. Vezi Chaisemartin, Proverbes et maxims
du droit germanique, pag. 425 urm., precum si tom. III,
 CAPACITATEA DE A DISPIINE PRIN TESTAMENT. .ART. 856. 7

In loe de a reproduce aceasta dispozitie, legiuitorulReproducerea

nostru a reprodus art. 762 din codul italian, care nu se caordtul6i2tlinin.
ocupa de o chestie de forma, ci de capacitatea testatorului,
prevazand eit capacitatea de a dispune prin testament este
regula generala, iar incapacitatea, o exceptie (i); de unde
rezulta a eel ce prefinde a testatorul era incapabil de a
testa, trebue said dovedeasca afirmarea sa, conform prin-
cipiului Inscris In art. 1169 C. eiv., §i aeeasta dovada nu
poate sit rezulte decal dinteun anume text de lege (2.
Aceasta solutie este admisibill §i In privinta donatiu- Donatinni.
nilor, de§i legiuitorul nostru a eliminat art. 902 din COd111 Alt 948' 949'
franeez, ea una ce rezultit din principiile generale ale drep-
tului. Cpr. art. 948, 949 C. civ. 3).
Toti, In deob§te, cati au voe sa savar§easel tom:114 C. Calimaoh.
zice art. 1262 din eodul Calimach, pot, dupa regula, sa Art. 1262.
faca, §i daruiri".
Incat prive§te persoanele incapabile de a dispune atat Persoanele
de drept eat §i de fapt, vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. inacciarpbuinlee Idie
noastre, p. 29 urm. §i 50 urm., iar Meat prive§te incapa- de a primi.

partea II, al Coment. noastre, p. 41, text si nota 1. Mai vezi

infra, p. 146 si tom. IV, partea I, p. 681. Une,le cutnme
eran, in aceastl privintl, atilt de riguroase incilt declaran nul
testamentul care cuprindeit o instituire de mostenitor. Acestea
eran cutumele din Meaux, Chaumont, Vitry, etc. Vezi Bandry
et Colin, II, 1828.
(t) Vezi infra, p. 146. Numai cei declarati de lege incapabili
sunt deci opriti de a testii. Astfel, smintitul major, care n'a
fost interzis, poate testit &Lek in momentul facerei testamen-
tului, are intregimea facultAtilor sale intelectuale. Cas. rom.
Bult. S-a I, anul 1872, p. 317. Vezi si tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 31. Chestiunea de a se sti dael testatorul
s'a bucurat sau nu, in momentul facerei testamentului, de
intregimea mintei sale, este o chestie de fapt, care se apreciazä.
In mod suveran de instantele de fond si care poate fi dedusit
atilt din insus testamentul citt si din alte imprejuriíri externe.
Cas. rom. Bult. S-a I, anul 1870, p. 191. Vezi s't tom. IV
suseitat, pag. 30, nota 3.
(2) Marcalé., III, 491; Monrlon, II, 631; Arntz, II, 1719; Acollas,
II, pag. 388; Laurent, XI, 105; Demolombe, XVIII, 322;
Baudry et Colin, op. cit., I, 224, etc. Vezi si tom. IV sus-
citat, p. 26.
(8) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 29.
 8 COD. CIV. CART EA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 857.

citateea de a primi prin donatiune sau testament, vezi acelatts

tom., p. 81 urm.

Proibitia testamentelor mutuale sau conjunctive.

Art. 857. Doutt sau mai multe persoane nu pot testi, prin
acelaq act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia
persoane. (Art. 795, 802, 886, 938 C. eiv. Art. 968 C. fr.).
Art. 938. Sotii nu pot, in timpul maritajului, Ali fac&
nici prin acte futre vii, nici prin testament (1), vreo donatiune mu-
tualá qi reciproa printr'unul qi acelaq act. (Art. 857 C. civ.
Art. 1097 C. fr.).
Dr. roman Testamentul mutual sau conjunctiv erh, cunoscut la
ili dr. nostril
anterior. Romani, unde Impgratul Valentinian 1:a introdus pentru a
permite sotilor de a se institui mo0enitori prin unul 0
acelaq act Nov. lui Valentinian III din anul 446, tit. 20,
De testamentis) 21, solutie pe ceare o admisese 0 Andronache
Donici prin § 9 de sub capit. 36: Barbatul qi femeea,
zice mest text, pot sii-0 fad. Intre sine diatg, unul ciitre
altul, sau amdndoi inteo diatd, Insit aceastii vointli a lor
trebue s§, fie de fa 0 tntru toate formele cerqute dup. pra-
via" 3.
Inexaetitate Prin testament nu se fae donatiuni, ei legate, aqa c5. textul,
de text. spre a fi exact, ar fi trebuit s& ziel a sotii na pot, in timpul
cAsAtoriei, Ali fad. prin nnul qi aeelaq act liberalitAti con-
junctive, nici prin acte intre vii, nici Fin teetament.
AceastA novel& este publichtA la finele eodului Theodosian
(ed. Haenel), p. 190, 191.
C. Calimaeh (8) Codurile Calimach qi Caragea neoprind testamentele conjunc-
qi Caragea. tive, de aici rezult1 a aeeste legislatii le permiteau. Vezi in
acest sens, C. Iaqi, Craiova Qi Bucureqti, Dreptul din 1895,
No. 18; din 1898, No. 84; din 1900, No. 46, etc. Id ni, Cas.
rom. Bult. 1897, p. 1175. Se naqte ins& intrebarea dad. un
testament san o donatiune conjunctivii, Mente sub legile vechi, pot
fi declarate valide sub legea actual.? Curtes de casatie a admis
afirmativa, pentrucA art. 857 ar fi relativ la o chestie de formg;
or, qtiut este a, in privinta, formelor, se apliel regale tempts
regit actum. Vezi Bult. S-a I, annl 1881, p. 300 qi Dreptul
din 1881, No. 40, p. 423; Bult. 1901, P. 948. In acelaq sens,
Cas. fr. D. P. 45. 1. 126; T. Hue, VI, 267; Laurent, XV,
323; Demolombe, XXI, 20; Aubry et Rau, I, § 30, P. 101,
nota 7, in fine (ed. a 5-a) qi VII, § 667, in fine, pag. 101;
 PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE. ART. 857. 9

Aeest testament este admis i ast6zi in unele legiuiri Dr. etrAin.

stgine, Ins5, numai Intro soti
In Franta, ordonanta din 1735, curmetnd controversa Dr. vechiu
ce exist?), In dreptul anterior, opre §te testamentele conjunc- francez.
tive sau mutuale, permitandu-le, prin exceptie, numai In
ou cazuri: 1° and pIrintii 1§i Implrteau averea intro
lor; §i 2° caul se dispuneh printr'o donatiune mu-
tualii. mortis causd 2.
Codul actual a csprit din contra, In mod absolut, once Dreptul
testament §i donatie conjunctive (art. 857, 938, flrg, a actuaL
admite nicio exceMie, a§a a once testamente sau donatiuni
conjunctive aunt asthzi nule, In baza art. 886 3.
Legiuitorul a voit stt, curme din rldIcinI dificult/tile Motivele dr.
asupra citrora tribunalele eran alt1 data In diverge*, clei actuaL
daca testamentele conjunctive ar fi permise astlzi, ca §i alt1
clatl, nu s'ar puteit §ti dac revocarea unuia din ele aduce,
ca conseci* neapitratk revocarea eeluilalt.
N'ar trebui Insá sá intindem proibitia art. 857 peste Difrziti.i
anarginile ei, ciLei nimio n'ar Impedich pe doul sau mai sreccuteiprpoe!.
multe persoane de a se in¡elege intre ele spre face in acte deosebite.
aeela§ timp fiecare, insá prin acte deosebite, dispozitii re-

Pand. fr., y° Don. et testaments, 6246 urm. qi 12212. Cpr.

art. 1753 C. portughez. Vezi tom. I, al Coment. noastre,
p. 101 (ed. a 2-a). Chestia este insg. indoelnia. Vezi infra, p. 11.
Ceeace este netndoelnic este a sotii criiiitoriti sub
legea veche n'ar puteh, facá astAzi o donatiune sau un
testament mutual. Rodière et Pont, Contrat de mariage, I,
186; Pand. fr., y° Mariage, 3123. Vezi tom. VIII, al Coment.
noastre, p. 89, nota 3.
(i) Vezi art. 583 ki 1248 C, austriac (texte nereproduse In codul Dr. etritin.
Calimach), art. 2265 nrm. C. german, etc. Contra: art. 761
C. italian, art. 669 C. spaniol, art. 1753 C. portughez, etc.
(2) Vezi Baudry et Colin, II, 1851.
(8) Planiol, III, 2682; Baudry et Colin, II, 1851; Massé-Vergé,
§ 431, p 81; Zacharke, Handbstch des fr. Civilrechts,
§ 672, p. 269 (ed. Crome). Eine Testamentsurkunde,
zice aeest din urml autor, welche die letzten TVillenserkla-
rungen zweier oder mehrerer Personen ethalt, ist ihrem ganzen
Inhalt nach nichtig". Cu alte euvinte, unul qi acela., testament
nu poate sit cuprinda expresiunea yointei mai multor testatori.
Cpr. Trib. Paris, Pand. Périod. 97. 2. 272 §i Cr. judiciar
din 1913, No. 72 (en observ. noastrX).
 10 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. 8-a I. ART. 857.

ciproci de ultiml vointI, sau spre a testh ambele, prin acte

deosebite, In folosul unei tertie persoane. Asemenea testa-
mente ar fi perfect valide, chiar dad, ar fi serse pe aceeak.
email, de hArtie 1).
Ce se eere Pentru ca testamentul sit fie conjunctiv, reciproc sau
Pentru ell vi sg, eadtt sub proibitia art. 857, trebue deei ea
tu 1
l fie MUates-
tamentusX
coninnetiv. douii, sau mai multe persoane sl fi dispus prin unul V':
acelaf act, una In favoarea eeleilalte, sau toate In folosul
unui tertiu; de unde rezultii cit cloua testamento nu aunt
conjunctive vi, deci, niel oprite, devi ele au fost serse pe
aceeav coalg, de hArtie, Insii, unul pe o fatti, vi al clones
pe cealalt1 &tit; pentructi, aceste doul testamento, del sunt
scrise pe aceeav coall de hartie, totuvi sunt independent&
unul de altul. Ceeace legea oprevte nu este deci Intrunirea
material., ei Intrunirea juridiel a douit sau mai multe te-
stamento 2.
Revocarea In asemenea, caz, revocarea unui testament nu va
testamentulni. atrage revocarea celuilalt; pentrucit, In specie, existit douti,
acte deosebite independente unul de altul; lar In caz ca,nd
doutt sau mai multe persoane ar fi testat In aceeav zi In
folosul unui ter0u, dreptul legatarului se va desehide, con-
form dreptului comun, prin moartea unuia din testatoii,
celalalt rImiinfind liber de a-vi revoelt dispocitia sa .
Aplie. art. 857 Din cauca generalitittei sale, regula art. 857 se aplica
lamentele
tcate 1"ta-la
In toste testamentele In genere: la cele olooTafe
0 ca vi la cele
genere. mistice si autentice .

Zacharite, op. Ili loco cit., § 672, in fine; Aubry et Rau, VII,
§ 667, p. 100; Bandry et Colin, II, 1853; Planiol, III, 2682;
Thiry, II, 393; T. Eluc, VI, 267; Laurent, XIII, 146; De-
molombe, XXI, 14; Berton, L'art de faire 80i-mime son tes-
tament, 221, p. 223 O. toti antorii.
Laurent, XIII, 146; Demolombe, XXI, 18; Demante, IV,
113 bis; Baudry et Colin, II, 1853; Arntz, II, 1961, in fine;
Anbry et Rau, loco cit.; Berton, op. §i loco supra cit.; T.
Huc, VI, 267; Pand. fr., y° cit., 6222, 6227 nrm.; Répert.
Sirey, v° Testament, 293 urm.; Tabacovici, Prime elemente
de drept civil, II, 438, pag. 274; Cas. fr. D. P. 61. 1. 267;
Sirey, 61. 1. 670; Sirey, 73. 1. 313; D. P. 73. L 467, etc.
(9 Vezi Pand. fr., Don. et testam,ents, 6222 §i autoritiitile ditate
acolo.
(4) Pand. fr. y° cit., 6232 urm.; Répert. Sirey, vo Testament
 PROIBITIA TESTAMENTELOR CONJUNCTIVE. ART. 857. 12

Pentru ea doug, testamente autentice sg, fie insg, con- Testamente-

junctive, trebue ca constatarea vointei ambilor testatori sg, antentice
mistice.
li
fie cuprinsil Inteun singur proces-verbal de autentificare;
iar In privinta testamentelor mistice, trebue ea actul de
suprascriere sit fie fiteut pentru toate testamentele de odatg,
(art. 864 1).
Oprirea testamentelor conjunctive nefiind privitoare Dr. interne-
nurnai la forma testamentelor, ei avand de scop pg,strarea ti°nal privat-
Controversli.
unitAtei dreptului §iimpedicarea contestatiilor, care altg, datg.
aduce,au dezbingii in justitie, se intemeiazg, pe consideratii
de interes general, care ritmln aceleasi peste tot locul, ori-
unde s'ar face un testament conjunctiv; de undo rezultg, eg,
Romftnii nu se vor puteh, sustrage dela aceastg, proibitie,
nici ciliar inteo targ, stilling, unde testamentul con junctiv ar fi
permis 2 . Testamentul reciproc (mancomunado), oprit de
289 urna.; Baudry et Colin, II, 1857; Laurent, XIII, 144 si
toti autorii. Faptul din partea legatarului universal de a
se obligh fnseris inteun testament la executarea lui, nu cade
fnsI sub proibitia art. 857. C. Paris, D. P. 77. 2. 111.
Cpr. Demolombe, XXI, 19.
Vezi In acest scns Laurent, Principes, XIII, 145 si Droit
civil international, VI, 314 urm.; Baudry et Colin, op. cit.,
II, 1855, 1856; Mareadé, IV, 88; Bertauld, Quest. pratiques et
doctrinales de C. Napoléon, I, 154, p. 121; Despagnet, Pr.
de droit international privé, 216, p. 662 (ed. a 5-a, 1909);
Fmlis-Demangeat, Tr. d droit international privé, 1, p. 176,
nota b; Surville et Arthuvs, Cours élément. de droit interna-
tional privé, 193 bis, p. -252 (ed. a 5-a, 1910); Rolin, Pr.
de droit international privé, II, 835, p 410, 411: Ricci,
Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 92, p. 210 urm.
(ed. din 1907); Cas. Florenta, Sirey, 99. 4. 5 si Dreptut
din 1899, No. 59 (eu observ. noastrA); J. Clunet, anul 1902,
p. 175, etc. Contra: A.ubrv et Rau, VII, § 667, in fine,
p. 101; Demolombe, XXI, 2-0 si 476; Weiss, Tr. théorique
et pratique de droit international privé, III, pag. 626, nota
si Tr. élément. de droit international privé, p. 864; T. Hue,
VI, 267; Pacifici-Mazzoni, Tr. delle successioni, II, 26; Bu-
niva, Successioni, § 104 urm.; Cas. Roma, Giurisprudenza
italiana, 1876. 1. 708; Trib. superior imper. german, J.
Clunet, anul 1882, p. 360 si anul 1805, p. 422; Sirey, 95. 4.
12. Vezi si Cas. rom. Bult. S-a 1, 1881, p. 300 si Dreptul din
1881, No. 40, p. 323, care zice di dispozitiile art. 857 si 938
sunt privitoare numai la forma testamentului. V. supra, p. 8,
n. 3. Vezi asupra acestei controverbe, Pand. fr., v0 cit., 14959,
 12 COD. CIV. -L CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S14 I. ART. 938.

lege, zice art. 733 din codul spaniol, nu va fi valid in

Spania, dacg el a fost fiteut de Spanioli, chiar In stritinit-
tate, tritecr tarit unde asemenea testament este permis aun-
que lo autoricen las leyes de la nación donde se hubiese
otorgado".
Art. 938. Aceea§i solutie este admisibill In privinta donatiunilor
conjunctive art. 938) (1.
Motivele
art. 938.
Art. 938 reproduce proibitia art. 857. Dupit ae,est
text, sotii nu pot, in timpul clisatoriei (2), s-§i fad, libe-
ralititti conjuetive niel prin acte Intre vii, nici prin testa-
ment. Acelea§i motive pentru care s'au oprit testamentele
conjunctive au fIcut pe leg,iuitor sti, opreaseit §i donatiunile
reciproci, pentrucit donatiunile &cute Intre soti, in timpul
disatoriei, sunt revocabile, ca §i testamentele art. 937).
Proibitia sta,tornicitit de art. 938, In privinta donatiunilor
reciproci Intre soti, printr'unul §i acela§ act, este o conse-
cintl, a principiului revocabilitAtei, zice foarte bine Curtea
din Bucure§ti (3 .
Acts deose-
bite.
Nimic nu s'ar opune InsA ea sotii Ali faca unul al-
tuia o donatiune mutualit, chiar In aceemi Li, Snag prin
acte deosebite 4)

14960; Répert. Sirey, v° Testament, 2830 urm.; Vincent et

Pénaud, Dictionn. de droit international privé, y° Testa-
ment, No. 16 si 17, etc. Mai vezi tom. I al Coment. noastre,
p. 210 (ed. a 2-a) si tom. VIII, p. 90, ad notam.
(l) Laurent, XV, 323. Contra,: T. Hue, VI, 472, p. 613, 614;
C. Toulouse si Caen, D. P. 52. 2. 64; D. P. 63. 2.. 179.
Vezi asupra acestei chestinni, Pand. fr., y° cit., 14934 urm.
Neaplic. (2) Proibitia art. 938 fiind intemeiatil pe revocabilitatea libera-
art. 938 dona- litAtilor mutuale co. sotii isi fac in timpul cAsAtoriei (art. 937),
tinnilor reci- se decide, in genere, a viitorii soti pot sii-si fad. donatiuni
proci dintre
viitorfi soti. mutuale prin contractul lor de cli satorie, pentruci asemenea
Convoy era& liberalitAti aunt irevoca.bile (argument din art. 936 si 937).
Cpr. Laurent, XV, 325; Thiry, II, 393, p. 384. Cu toate
acestea, jurisprudenta francez1 anuleazA liberaliatile mutuale
saa reciproci, acute chiar prin contractul de asittorie, dad
au de obiect bunuri viitoare. Vezi Laurent, loco cit.
(8) Vezi Dreptul din 1889, No. 74, p. 594. Cpr. Laurent XV,
322; Marcadé, IV, 333; Mourlon, II, 1002; Baudry et Colin,
II, 4027; Pand. fr., y° cit., 12211; Demolombe, XXIII,
449, etc.
(4) T. Ha; VI, 472; Baudry et Colin, II, 4028; Demolombe,
 LEGEA CARE CARMITESTE FORM& TESTAMENTELOR. 13

Legea care cirmue§te forma testamentului, cu privire

la timpul dud el este fa"cut.
Forma testamentelor, ea li aceea a tuturor actelor In Art. I C. civil..
genere, este cftrmuita de legea timpului and testamentul a
fost redactat, conform regulei tempts regit actum, fiindel
legea noua nu poste A, aibti, efect retroactiv (art. 1) (t.
Din cele mai sus expuse rezulta cii testamentul flout vaidastea
sub codul Calimach sau Caragea, prin punere de deget, tatuatme ens : or
este valid astazi qi tli produce toate efectele sale, chiar daca Calimach. -
testatorul ar fi murit sub legea actual, daca acest testa-
ment euprinde o Anduire de mo§tenitor, caci legea noul
nu obliga pe testatorii pe care i-a apucat in viata Ali
La alt testament sub aceasta lege. O asemenea Indatorire
legea n'o impune decat pentru testamentele privilegiate
(art. 871, 873 qi 882 2 . (Vezi infra, p. 125, 126, 127 §i 132 .
Aeeste testamente nu pot Irma fi valide astazi decat DatIt certIL
sub conditia de a fi cu adevarat Intocmite sub legea veche, Art. 1182..
caci altfel ar fi foarte lesne de a se Inlaturh legea noul,
antidatandu-se testamentele facute sub legea actual. Te-
XXIII, 450; Maread, IV, 333; Laurent, XV, 323; Arntz,
II, 2317; Aubry et Rau, VIII, § 743, p. 102; Dalloz, Nou-
veau code civil annoté, II, art. 1097, No. 8 urm.; Pand. fr.,
vo cit., 12216, etc.
(I) Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 66 si din 1884,
No. 62; Trib. Argel si Brhila, Dreptul din 1882, No. 23 si
din 1883, No. 29; Laurent, I, 202; Mareadé, I, 52; Demo-
lombe, I, 49; Thiry, I, 29; Planiol, I, 247; Aubry et Rau,
I, § 30, p. 101 (ed. a 5-a); Pand. fr., v° Don. et testaments,
6236 urm.; Répert. Sirey, vo Testament, 300 urni., etc. Vezi
tom. I al Coment. noastre, p. 100, 101 (ed. a 2-a). Deei,
dach legea ar schimbh formele testamentului In intervalnl de
timp, care s'ar strecurà intre data testamentului si moartea
testatorului, testamentnl fAcut dui)/ formele legei vechi ar
fi valid. Répert. Sirey, y° cit., 301; Planiol, I, 247; Demo-
lombe, I, 49; Aubry et Rau, I, p. 30, p. 101 (ed. a 5) si
alti autori eitati In tom. I al Coment. noastre, p. 101, nota 1
(ed. a 2-a). Contra,: T. Hue, I, 73.
(2) Anbry et Rau, I, § 30, p. 101, text si nota 7 (ed. a 5-a).
Vezi autorithtile eitate In nota precedenth, precum si tom. 1
al Coment. noastre, p. 109, 110. Vezi Insä T. Hue, I, 72,
73, duph care legea nouh, care ar fi modificat formele exis-
tente ale testamentului, ar aveh efect retroactiv.
 14 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. TESTAMENTE.

stamentul f4cut conform legei vechi, care s'ar deosebi de cea

actual, va trebui deci sit ail)/ datit certit, spre a fi valid
sub legea nouit (art. 1182 (i .
Test, verbal. Testamentele verbale, permise ki acute sub legile ante-
Aert:Z4itaL4.7rioare, pot dh loe la dificultiiti. Credem di testamentul verbal
acut fatit de cinci martori, conform art. 745 din codul
Calimach (584 C. austriac), n'ar putek fi stabilit astlizi In
justitie prin depunerea sub juritmant a acestor martori,
conform art. 747 din codul Calimach (586 C. austriac .
C. Calimach. Testamentele verbale acute altti. datii Inaintea judecti-
Art. 748 um' tmilor, ar fi Insl valide astitzi Eii ar avek puterea u.nui act
autentic, dacl judecItorii n'au servit numai ca martori, ci
au luat act Inscris despre ultima vointit a testatorului,
conform art. 748 urm. 0. Calimach 588 urm. C. austriac 2.
Data punerei Din Imprejurarea cii testamentul este, In privinta for-
ta luorare a
.codulid civil melor, domuit de legea sub care a fost acut, rezultit el
actual. te,stamentul neregulat In ce privalte formele, acut Inaintea
punerei In aplicare a codului actual 1 Decembrie 1865 2,
ar fi nul, cu toate cg ar Indeplini cerintele legei actuale 4.

Consideratii istorice asupra testamentelor In genere.

Inainte de a examin& cele trei forme testamentare li-
mitativ determinate de legea actuall art. 858, vom face
o scurtI introductie istoricI asupra dispozitiilor testamentare.

(1) Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 110 (ed. a 2-a). S'a

decis ins& a veraeitatea si sinceritatea datei unui testament,
ficut sub legea veche, este suficient doveditb, prin martorii
instrumentan, Intrucit eontrariul nu este dovedit prin alte
dovezi. Cas. rom. Butt. S-a I, anul 1882, p. 19- Solutia admisX
de Curtea de easatie este insii foarte periculoasI.
() Vezi infra, p. 22, text qi nota 4, precum qi tozn. I al Coment.
noastre, p. 110, 111 si 205, nota 2 (ed. a 2-a).
Legalitatua Este deci legal deeretul lui Cuza-Vodit din 30 Iunie 1865,
decretului lui prin care s'a prorogat punerea In aplicare a codului civil
Cuza-Voclit, pe cinei luni, adecl dela 1 Iulie On& la 1 Decembrie 1865.
privitor la Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 21, nota 1 si t. X, p. 632
punerea In
lucrare a sila deciziile citate acolo, adde: JudeeAt. ocol. Bins (Dolj),
.eodului civil. Cr. judiciar din 1913, No. 9, p. 105 si Pagini juridice din
1913, No. 109 (cu nota d-lui G. Nicolescu).
Pand. fr., y° cit., 6237, in fine.
 CONSIDERATII ISTORICE AS17PRA TESTAMENTELOR. 15

Origina testamentului se pierde In Intuneeimea timpu- Origina testa-

mentelor.
rilor, 0 dreptul omului de a dispune de averea sa prin acte
de ultima vointa 11 gasim In legislatiile cele mai veehi, afara.
de acea a Germanilor (1), a Egyptienilor 0 a lui Moise 2).
Cel mai veehiu testament, dupa Eusebiu qi Cedrenus, Testamentul
lui Noe.
ar fi acel al lui Noe, care, In urma potopului, ar fi Im-
partit panAntul Intro cc:4 trei fii ai si: Sem, Cham §i
Iafet. Desquiron reproduce chiar textul acestui pretins tes-
tament (3.
Poetul Homer ne da, de asemenea, modelul unui te-
stament, &cut de Telemac, In favoarea lui Piren (4).
La Atena, Inaintea lui Solon, nu erh, permis mate- Dr. atenian.
nilor de a teeth. Aeest legislator confera Ins/ dreptul de
a, teeth, Atenienilor care nu aveau copii legitimi, dupa cum
ne atesta Plutarc, Montesquieu §i alti scriitori 5).
Solon erh deci favorabil testamentelor, pe dad Platon,
In tratatul su asupra legilor, voeh, din contra, ca dreptul
de a teeth sit fie eat de restritns, eeeace n'a Impedicat pe
marele filosof de ali face el' Insuqi testamentul eau, cazhad
astfel In contradietia In care, peste 2000 de ani mai thrziu,
trebuih, sit cada Mirabeau.
Iatit cum se exprima, In ackasta privin¡a, un autor:
Malgré le jugement sévère que Platon a porté contre le
testament, le grand philosophe a pourtant testé lui-mAme. Il montra
ainsi, comme on l'a remarqué, la m6me inconséquence que Mi-
rabean, qui avait testé la veille mAme du jour où Talleyrand vint
lire it l'Assemblée nationale le célébre discours posthume, dans

Heredes tamen successoresque cuique liberi et nullum testa-

mentum", zice Tacit. Vezi Répert. Sirey, v° Testament, 26.
Vezi Répert. Sirey, v° Testament, 4 0 6. La Evrei, Ina- Dr. ebraie.
intea lui Moise, se gAsesc ins& oarecare urme de puterea tes-
tamentarli. Vezi Répert. Sirey, y° cit., 5; Michaux, Tr. pra-
9, p. 3; Répert. du palais, v'' Testament,
tique des testaments,
No. 4, etc. Cpr. Furgole, Tr. des testaments, I, p. 8, No. 22
(ed. din 1779).
Ve,zi Répert. Palais, e cit., 4; Michaux, op cit., 9, p. 3. Vezi
In Furgole, op. cit., I, No. 4, p. 4, textul lui Cedrenus, astfel
cum se &alto in versiune,a lui Wilhelm Xilander.
Odysea, capit. 17, v. 78. Vezi Michaux, op. cit., No. 9, p. 3.
(6) Vezi Michaux, op. cit., 11, p. 4; Répert. Palais, v° Testa-
ment, 7; Répert. Sirey, eod. tP, 10.
 16 COD. CIV. CARTE A III. TIT. II. CAP. V. S'a I. TESTAMENTE.

lequel l'illustre orateur demandait l'abolition du testament comme

contraire au droit naturel et it la raison" (I).
Dr. spartlat. Dreptul de a test& l§i ave& fiintI §i. la Sparta, dupit
cum ne atestl tot Plutarc, In viata lui Agesilas, § 7, qi
Diogenianus-Laertius care, dupit toate probabilitlitile, trlih.
la Inceputul secolului al 111-lea al erei cre§tine, ne-a pits-
trat testamentele ui Aristotel, Platon, Epicur, Teofrast,
Strabon, Lycon, etc. 2).
Dr. roman. Dar nicAiri testamentul n'a fost mai In floare cleat
L. eelor 12
table. la Romani, unde dreptul de a test& a fost proclamat In
mod solemn win legea celor 12 table: Uti legassit super
pecunia tutelave st183 rei, ita jus esto" 3 . Testamentul el.& deci
ea o lege. Dicat sau disponat test ator et erit lex. De aceea.
Mantica comparà testatorul cu nn Rege, care porunce/te 4.
Formele test. Forma testamentului a variat InsA, §i mai multe moduri
Ja ikbmani, de a test& au fost suceesiv admise de dreptul vechiu, de
dreptul pretorian kii de constitutiile Impitritteqti.
Test. ealatis, Gaius qi Justinian ne aratit In Institutele lor c.I., la
'rnitiis /i
test. in pro- Inceput, eran doul feluri de testamento. (Pe,stamentorum
°instil. autem genera initio duo fuerunt) 5 : unul care se film& In
timp de paco, lar celalalt In timp de rilsboiu. In timp de
pace, testamentul se flee& printeo lege, calatis comitiis,
adecii In fiinta qi cu ratificarea poporului, adunat In co-
mitiile sale de doll& ori pe an Id acest seop quce eomitia
bis in anno testamentis faciendis destinata erant 5 . In

Beauchet, Histoire du droit privé de la République athéni-

enne, III, p. 431. Cpr. Répert. Sirey, y° Testament, 9 ai 45.
Michaux, loco cit.; Répert. Sirey, v° cit., 10. Vezi Beauchet,
op. cit., III, p. 694.
Tab. 5, 10. Vezi ai Ulpiani Regul., De tuielis, lit. 11, § 14,
care reproduce textul de mai sus. Mai vezi Nov. 22, c,apit. 2.
Cpr. Furgole, Testaments, II, p. 4, No. 3 ai ILI, p. 357, No. 1.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, nota 6 dela
p. 19, 20, 21. Vezi qi L. 1, Cod, De sacrosanctis ecclesiis, etc.
1, 2, uncle se zice: «Nail enim est, guod magi., hominibus
debeatur, guam ut supremo voluntatis, postguam jam aliud
velle non possunt, liber sit stylus, et licitum guod iterum non
redit arbitrium». Mai vezi infra, p. 147, nota 1.
(6) Gaius, Instit., II, § 101; Instit. Justinian, De test. ordin., 2, 10, § 1.
(6) Gaius, Instit., loco cit. Cpr. Dernburg, Pandekten, ILI, § 69,
p. 128.
 CONSIDERATII ISTORICE ASTJPRA TESTAMENTELOR. 17

timp de ritsboiu, testamentul in procinctu se flea Inaintea

armatei echipate qi sub arme, cad procinctus erh, armata
gata la lupta 0 sub arme. Procinctus est enim expe-
ditus et armatus exercitus" (t).
Capul familiei soldat, care voea sa testeze Inainte de
a pled', la lupta, 1§i declarit vointa sa lnaintea tovaraqilor
lui de arme, care Inlocueau adunarea poporului.
Aceste testamente neputand Insit sa, tag, loe decat In Test, per ma
timpuri determinate f¡i In Imprejuritri particulare, s'a Inchi- et "brain'
puit Cu timpul a treia forma de testament, testamentul per
cas et libram, care se flea prin mijlocul unei mancipatii,
adeca a unei vinzari Inchipuite, in flints, a cinci martori
qi a unui libripens (porte-balance), toti cetateni qi puberi,
precum 0 a unui cumparittor al succesiunei (familice emptor),
care juca rolul unui mo8tenitor (2). Quod testamentum
dicitur per ces et ltbram, scilicet quia per mancipationem
peragitur" 3).
Cele dintai douit moduri de a testa citzuse big, In
desuetudine Inca din timpul lui Gaius, iar te,stamentul per
ces et libram fusese adane modifieat, fiindca manciparea
nu mai era decal un simulacru, attit In privinta vanzarei
cat 8i a mijlocului de a institui un moqtenitor (4).
In perioada dreptului clasie gasim, de asemenea, trei Dr. dada.
forme de testamente: testamentul per ces et libram modi-
ficat ; testamentul nuncupativ sau verbal tli testamentul pre-
torian.
Testamentul nuncupativ, accesibil tuturor acelor care Test. nunen-
nu qtieau sau nu puteau sit serie, precum Bunt, de exemplu: pativ.
orbii, etc., consist& In urma desfiintarei mancipatiunei, in
declaratia verbal a testatorului, facuta In prezenta a qapte
martori, septem testibus adhibitis (5.
Gains, Instit., loco cit. Vezi infra, p. 122, nota 4.
... Nam que ohm familial emptor, id est, qui a testatore
familiam csccipiebat mancipio, heredis locum obtinebat, et ob
id ei mandabat testo,tor, quid cuique post mortem suam dani
vend . . ." (Gains, Instit., II, 103).
(2) Gains, Instit., II, 102, in fine. Vezi asnpra ineonvenientelor
testamentulni per ass d libram, Fnrgole, Tr. des testaments,
I, P. 13, No. 10.
(9 Gains, Instit., II, § 103, § 104.
(5) Instit. Justinian, De testam,entis ordinandis, 2, 10, § 14. Vezi
65105 2
 18 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S & 1. TESTAMENTE.

Test. preto- Testamentul pretorian, introdus prin edictul pretorului,

rian. nu defer&L mo§tenirea propriu zis, ci aye& numai de scop
Investirea unei persoane ea posesiunea bunurilor testatorului
(bonorum possessio). In acest testament, mancipatia nu mai
el-A, necesarit (nulla mancipatio- desiderabatur), ci numai
prezenta a qapte martori Iti punerea unui sigil din partes
fiedruia din ei, ceeace erk o adevaratit inovatie t).
Test. tri- In dreptul bizantin, pe langl testamentul nuncupativ,
partit. introdus de 111101.4, mai gtisim Ind testamentul tripartzt
Dr. bizantin.
(tripartitum), admis In anul 439, printeo constitutie a lui
Theodosie al II-lea §i Valentinian al III-lea .
Acest testament se numg tripartitum, fiindcii el 10
Imprumuth formele sale deis trei legislatii deosebite. In adevIr,
1° acest testqment trebuih, conform vechiului drept civil,
A. fie flcut deodatii, gait nicio Intrerupere (uno eodem que
tempore); 2° el trebuià sit fie filcut 1n prezenta a §apte
martori, cu semnittura §i pecetea lor, formalitate Impru-
mutatit deis dreptul pmtorian; 30 In fine, testamentul tri-
partit trebuià sg, fie semnat In Mantra de testator §i de
martori, formalitate Imprumutatii dela constitutiile Impl-
rAte§ti e .
si L. 21, Pr., Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1,
unde se zice: , Licebit ergo testanti vel nuncupare heredes, vel
acribere; Sed si nuncupat, palam debet". Vezi asupra testa-
mentului nuneupativ, Furgole, op. cit., 1, pag. 14, No. 13;
Dernburg, Pandekten, III, § 70, pag. 133 (ed. a 7-a). Vezi si
toin. IV, partes. I, al Comfit. noastre, p. 21, text Qi .nota 2.
Incat priveste testamentul nuncupativ in vechiul drept francez,
vezi Furgole, op. cit, I, No. 23, p. 31 urm.
(I) Gaius, Instit., IL, § 119. Vezi si Instit. Jastinian, lo o cit.,
§ 2. Este de observat ea testamentele, nule dupa dreptul
civil, putean Ali produea efectele lor dupit dreptul pretorian,
daca formalitatile aeestni drept fnsese observate. Vezi Gains,
Instit., II, § 119 si 147. Vezi si infra, nota 1, in fine, dela
p. 107, 108.
L. 21, Pr., Cod, De testamentis, 6, 23.
Instit. Justinian, De testamentis ordinandis, 2, 10, § 3.
L. 23, Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1; L. 21,
Cod, De testamentia, etc. 6. 21, etc. -Cpr. Girard, -Manuel
elément. de droit romain, p. 809, 810 (ed. a 4-a, 1906).
Dup. Institutele lui Justinian (loco cit., § 4), nnmele moste-
nitornlui trebuia A, fie scris eu Snail mana testatornlui san a
until martor, pentru a nu se dit loe la fraude, propter testa-
 CONSIDERATII ISTORICE AU/13RA TESTAMENTELOR. 19

Afp dar, din cele mai sus expuse vedem el Romanii Teetamentele
Can all
au avut urnAtoarele forme de testament: testamentul cala- existat la
tiis comitiis; testamen tul in procinctu; tes tamentul per ces Romani.
et libram sub doul forme: testamentul pretorian, nuncu-
pativ qi tripartit 1 .
ImpAratul Valentinian al III-lea, Intelegand foloasele Test. olograf.
testamentului olograf (per holograph,am scripturam) (2), 1-a
introdus In anul 466 dela Christos 8 ; lag acest testament,
care nu avel nevoe de martori, nu este admis In legislatia
lui Justinian. Das land aber im ustinianischen Rechte
keine Aufnahme", zice Dernburg 4 .
In adeviir, acest impitrat cere prezenta martorilor chiar
pentru testamentele serse in Intregimea lor cu insill mama
testatorului, admitlind forma olografl, prin exceptie, numai
7nentorunt sinceritatem, ut nulla fraus adhibeatur ; insi Jus-
tinian a revenit el hulls mai tirziu asupra acestei deeizii
(Nov. 119, capit. 9, De testatore non cogendo propria manu
nomina heredum scribere). Cpr. Ruben de Conder, Répét.
ecrites de droit romain, I, p. 239 (ed. a 7-a, 1888).
( ) Testamencul putei fi ficut in mai multe exemplare, pluribus
codicibus (Instit., loco cit., § 13), §i si fie scris pe once ma-
terie: hirtie, pergament, etc. Nihil enim interest, testamentum
in tabulis an in chartis membranisve, vel in alia materia fiat".
(Instit., loco cit., § 13); L. 1, Pr. qi L. 4, Dig., De bonorum
posseasionibus secundum tabulas, 37, 11. L. 15, in fine,
Cod, De testamentis, 6, 23, zice de asemenea: In quacunque
instrumenti materia conscribere". Vezi infra, p. 41, text Q1
nota 6.
(2) Testamentul scris Cu Insti4 mina testatorului se numià holo-
grapho, lar eel seria de altii se numik alloqrapha. Vezi
Dernburg, Pandekten, III, § 70, p. 133, nota 16.
(8) Novella Valentiani III, tit. 20, capit. 2, De testamen-tis, § 11
Ne tamen hujus statuti salubritatem generi vtgemus hu-
mano, mansura iugiter lege decernimus, ta quisquis per holo-
grapham scripturam supremum maluerit ordinare judicium,
habeaf liberam facultatem . . . . si holographa manu testa-
menta condantur, testes nee,essarios non putamus, etc." Vezi
Rieard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-ère paitie,
capit. V, S-a 5, No. 1484 urm., p. 335 (ed. din 1707).
(4) Pandekten, III, § 69, in fine, p. 131 (ed. a 7-a, 1903). Testa- C. Caragea.
mentid olograf, conform. Nov. lui Valentian, existit §i In eodul
Caragea: lar de va fi serisi diatit de tot Cu mina &dui ce a
ficut-o, atunei qi ari de martori si aibi Axle, Intoemai ea
cea mixturisiti" (art. 26, § final, partea IV, capit. 3).
 20 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-s L TEST AMEN TE.

In privinta trnpitrtelelor acute de ascendenti, In folosul des-

cendentilor lor (t).
Legislatia Testamentul olograf a existat Mal In legislaVa
WiBig°111". gotilor, care qi-au ridicat trofeele lor pe ruinele imperiului
roman : Manu proprid scribat ea quce ordinare desiderat;
dies quoque et annus habeatur in ei,s evidenter expressus;
deinde toto scripturce textu conscripto, rursum auctor ipse
subscribat' (2).
Trecem acum la dreptul nostru anterior.
C. Caragea. Codul Caragea cere ca diata sit se faca tnscris fa cu
N"dmitema
teat. 'verbal. arhiereul (3), sau judeclitorie, sau trei martori (art. 26, partea
IV, cap it. 3); de unde rezu1t1 cti, testamentul verbal Eiau

(i) L. 21 § 1 (auth. extras1 din Nov. 107, eapit. 1), De testa-

mentis, 6, 23.Dupg, acteastA lege si L. 28 § 1, Cod. loco cit.,
testamentul erh olograf, and erà seria in intregimea lui de
mime testatornlui, cu toate cä el nu era, semnat de dcinsul. Vezi
qi infra, p. 35, nota 1. Cpr. Arnds, Pandekten, § 485, P. 736.
(2) Vezi Ricard, Tr. des donations entre-vifa d testamentaires,
1-ére partie, capit. V, sectia 5, No. 1486, p. 335 (ed. din 1707).
Teat. clin drep- (8) Aeest testament are multA asemitnare en ace' din dreptul
tul canonic. canonic, care se puteft face inaintea preotulni qi a doi mar-
tori (testamentum coram paroho atque duobus teatibus). Vezi
asupra acestui testament, Dernburg, Pandekten, III, p. 135, II.
Vezi qi Forgole, Tr. des testaments, I, No. 10, p. 83 nrm.
(testaments reps par ies curés), qi No. 2, p. 65.
Teetamentele Asemenea testament se obisnueste qi astAzi In Virile supuse
din imperinl imperiului otoman qi ar putek fi flent acolo in ace-st mod de
otoman. cAtre un Roman, conform regulei: locus regit actum (art. 2
si 885). Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1889, No. 22; Trib.
Tnlcea qi Cas. rom. Dreptul din 1881, No. 76 qi 77. Vezi infres,
p. 76, ad notam qi tom. I al Coment. noastre, p. 206, ad notam.
Teat. Ev-reilor, Incit priveqte testamentele Evreilor Acute la Iernsalem,
inaintea tribun. rabinic, vezi tom. I suseitat, p. 205, nota 2
(ed. a 2) qi infra, p. 76, ad notam, in fine.
C. Caragea. Sub codul Caragea, arhiereul, ea sti. poati adeveri un te-
stament, trebuih, sh fi asistat singur la faeerea lui; de unde
rezultit cA testamentul adeverit de Mitropolit, dupli un raport
al protopopului, inskcinat sA cerceteze dad. testamental eris.
sau nu al defunctului, este nul ea nefleut conform preserip-
tiilor legei. Cas. rom. Dreptul din 1873, No. 23. S'a decia
insA cb. o altA persoanA puteh sA iscAleascl in loeul
qi cA asemene,a delegatie erh presupusA pAnit la dovada
contrarA. C. Bacoreqti, Dreptul din 1883, No. 47.
Declaratia vointei testatorului inaintea Arhiereului san
 CONSIDERATII ISTORICE MATRA TESTAMENTELOR. 21

nuncupativ nu erh permis in Muntenia, ceeace pare a se

adeveri gi prin. codul Ipsilant (1).
Codul Calimach, reproducand codul austriac i dreptul C. Calimach.
Test. verbal.

tribunalului, trebuik sit fie fleutg. de testator in persoanA, iar

nu de un mandatar al sAtz. C. Bucuresti si Cas. rotn. Dreptul
din 1879, No. 39, p. 326; Bult. S-a I, 1882, p. 321 si Dreptul
din 1882, No. 36. Tribunalul TARA Insg, atunci, dupg, cum
poate si astAzi, sit delege pe un judecAtor la domiciliul testa-
torului spre a constatit vointa aeestui din urmA. Cas. rom.
Butt. S-a I, 1887, p. 767 qi Dreptul din 1887, No. 80, p. 637.
Vezi infra, p. 78.
Clad se fiteeli un testament Inainte a trei martori, nu erk
nevoe, pentru validitatea lui, de o declaratie expresa din
partea martorilor a au viiznt si auzit pe testator, ci erà sufi-
cient ea din cuprinsul testamentului sA reiasi ci martorii
an anzit dela testator el testamentul este al sAu, sau 'ulcer
el au fost fatA. Cas. rom. Bult. S-a I, 1885, pag. 181 si
Dreptul din 1885, No. 39; Bult. 1891, p. 1062 si Dreptul
din 1891, No. 77; C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 24
i Cr. judiciar din 1896, No. 16. Cpr. C. Craiova, Cr. ju-
diciar din 1904, No. 73 (en observ. noestrA).- Contra: C.
Bucuresti, Dreptul din 1887, No. 11, p. 86. Cpr. Trib. BrAila,
Dreptul din 1883, No. 29, etc.
(I) Curtea din Bucuresti si Curtea de casatie au decis insti. en C. cartage&
drept cuvint. c testamentele acute sub codul Caragea fiindSe mnárea test.
ambiderate ea niqte cdrfi (art. 6, partea VI, capit. 2), suntP:aittrarrete
supuse la regulele prevAzute pentru acestea; de wide rezulti de deget.
cA, sub codul Caragea, testamental unei persoane care nn
sit serie erk valid, dad, erk semnat de ea printr'o peeete
saa punere de deget si adeverit de scriitor si trei martori, sau
de arhiereul loeulni, ori de judecAtorie. C. Bucuresti si Cas.
rom. Dreptul din 1882, No. 66 si din 1883, No. 45; Bult.
S-a I, 1883, p. 434. Cpr. Cas. rom. Bult. 1900, P. 185 si
Dreptul din 1900, No. 81. Mai vezi C. Craiova, Cr. judiciar
din 1904, No. 73 (en observ. noastrA).-Testamentul fault prin
punerea de deget, adeverit de sfatul satului, nu eril tnsA valabil.
Cas. rom. Bult. S-a I, 1874, P. 32 si Dreptul din 1875,
No. 6, p. 43.
S'a deeis el testamentul fAcut de un sups strAin sub im- Test. Scut
periul leginirei Caragea, care declarA, ta act cl nu stie cartesubc:Carsgea,
4i care nu poartit pecetea sa si niei este semnat de scrii- toned sttleinui.1
torul actului, si nici este field chip& formele legei tlirei sale,
este nul, chiar dad, este legalizat de consulul Wei sale, lega-
lizare ce nu tine loe de semnittura scriitorului aetului, intrucAt
ta legalizare nu sd spume cine a seris testamentul. C. Iasi,
Cr. judiciar din 1905, No. 2, p. 15.
 22 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CA P. V. s'a I. T ESTA MENT E.

roman, pe laugh alte testamente, adMiteh qi pe cel nuncupativ

sau verbal, &cut In fiintlt a cinci martori vrednici de cre-
dintit (t), care, la nevoe, erau datori sh-1 tneredinteze Cu
rhmtint Inaintea judechtoriei (8\.
C. Calimach. Dupti art. 748-750 din codul Calimach 587-590
Art. 784 urm. C. austriac), testatorul puteh testh verbal inaintea judecit-
torilor, qi judeclitorii, In asemenea caz, eran datori, dupit,
ce se asigurau mai Intli dach testatorul erl In Intregimea
mintei sale, sit meargh fitrh Intitrziere la judechtorie §1 sit
serie In cuget curat vointa testatorului, neadloghnd nimic
spre folosul lor, sau a vrenneia din rudele lor (8.
In asemenea caz. judechtorii nu emu niqte simpli mar-
tori, ci funcionar; care instrumentan In limitele competintei
lor qi constituiau un adeviirat act autentic 4 .
C. Calimach. (1) Nu putean figurà ea martori intr'un testament: rnonachii, cei
Art. 751 urm. mai mici de 18 ani, femeile, mutii, surzii, cei eoiti din minte,
cei foarte saraci oi robii (art. 751 C. Calimach, art. 591
C. austriae). In privinta .celor ce eran opriti de a marturis1
intr'un testament, vezi art. 752, 753 C. Calitnach (592 nrm.
C. austriac). Cpr. in privinta eodului austriae, C. Buenrelti,
Dreptul din 1903, No. 24, p. 199.
Dr. striiin. (2) Art. 745 747 C. Calimach (577, 584 586 C. austriac). Cpr.
art. 2250 tu.m. C. german, art. 506, 508 C. elvetian din 1907.
Vezi oi tom. W, partea I, al Com nt. no stre, p. 21, nota 2.
Di'. roman. (8) Asemenea testamente se putean face oi la Romani inaintea
autoritatti judecatoreoti sau municipale, care luit act inscris
despre deciaratia testatorului (testamentum apud acta con-
ditum). Testamentul puteh fi incredi 'tat judecatoriei sau impa-
ratului spre pastrare (teetamentum judici aut principi oblatum).
Vezi Van Wetter, Court; de dro.t romain, II, § 659, p. 392
(ed. a 2-ai. In privinta codului ('alimach, mai vezi suprà,
p. 14 oi infra, p. 77.
Test. Sent 4) Cpr. Laurent, Droit civil international, 'VI, 411, 412. Deci,
de un Evren daca un asemenea testament s'ar invoeh astazi, el ar aveh
la Jerusalem. puterea unui act autentic. Vezi supra, p. 14. Tot astfel, tri-
bunalele romline ar trebui sit considere ea valide oi ea anten-
tice asetnenea testa mente Acute in Germania art. 2238 C.
german), in Austro-Ungaria, etc., sau seek Mente de un Evreu
la Jerusalem, inaintea tribunalului rabinie, conform legei mo-
zaite, daca testatorul a murit de boala de care suferel in
momentul can 1 oi-a facut testamental; elei, in toate aceste
cazuri, prdecatorii ni 'Bunt -situ pli martori, ei adevarati fune-
tionaii care imprimi testamentului caracterul de autentieitate.
Vezi tom. I al Comerrt. noastre, p. 111 (ed. a 2-a); Laurent,
 CONSIDERATII ISTORICE ASUPRA TESTAMENTELOR. 23

Al. Degré crede c asemenea testamente s'ar puteà, face

astlizi (1), MA aceastit solutie este contrarl art. 886 C. civ.
Pe langit testamentul verbal qi cel autentic, eodul Ca- C. Calimaoh.
limach mai Emit înc testamentul o1ograf(9, serie, semnat Test. olograf
gi
datat, ca f¡i astIzi, eu ins4 mana testatorului (art. 739
C. Oaliinach, 578 C. austriae), precum si testamentul mistic
sau tainuit art. 741, 744 C. Calimach, 579, 582 C. austriac),
care se vede admis atat in codul lui Andr. Donici , cat
qi in codul Caragea (art. 26 § 2, partea IV, capit. 3).
Testamentul puteh fi serie §i de altul, inA in asemenea C. Calimaeh.
Art. 740.
caz el trebua sit fie semnat atat de testator eat qi de cinci
sau cel putin trei martori, pe care testatorul Ii mere-
din c. acesta este testamentul su. (Art. 740 C. Oalimach,

op. cit., VI, 412; Cas. fr. D. P. 59. 1. 81; Sirey, 59. 1. 196.
Cpr. Pand. fr., y° Don. et testaments, 14952 urm., etc.
In privinta testamentului flout de un Romin in guile Test. flieut
supuse imperiului otoman, s'a deeis c este valid testamentul de un Romin
semnat de martori de nationalitate romana i legalizat de In Lnwerini
patriarhul ecumenic, intrucit dupi legile turceoti, un ase-
menea testament este considerat ca autentie. Trib. Ilfov,
Dreptul din 18b9, No. 22, p. 176. Licit priveote testamentul
ficut de un supus otoman in Rominia, vezi infrà, p. 26.
Dreptul din 1475, No. 32, p. 253.
Testatnentul olograf foi aveà fiinti oi in codul Caragea, mea C. Caragea,
el nu alma nevoe fte datat: iar de ya fi scrisi diata de Test. olograf.
tOt Cu mina celui ce a ficut-o, atunci i fit% de martori
aibi titrie, intoemai e i cea mirturisiti," (v. art. 26 § ultim,
partea IV, capit. 3). Cpr. Cas. rom. Bult. 1896. p. 1464 vi
Dreptul din 1897, No. 8. Trib. Argeo a decis, ce e drept,
sub codul Caragea, testamentul olograf trebuià si fie
datat (Dreptul din 1882, No. 23), twit' adevirul este eb. aceasti
conditie nu se cereit de codul Garages (y. infra, p. 56, n. 1),
ci numai de codul Calimach (art. 739), care a modificat, in
aceasti priNintit, art. 578 din codul austriac, uncle data nu
este absolut necesari. Vezi infra, explic. art. 859, p. 65.
(8) Voind testatoral, zice A ndr. Donici (§ 12, eapit. 36), ea si C. Andr.
nu se va IA. cele ce au rinduit Qi au lisat prin diata sa, poate Doniei gi dr.
si acopere cele serse oi s'o deb. ea mina sa ea s'o iSaleasarwFan 14n Er_i-
martorii, 4i are tirie" Cpr. L. 21, ab initio, Cod, De testa- Tinta mentului
mends, etc., 6, 23. Vezi i Harmenopol, N, 1, De testamento, mistje.
hominum sui juris, § 21, unde se zice: Secretum testamentum
non admittitur, nisi trua illud subscriptione testator roboraverit.
Uncle nec mulieres, nee illitterati secreto testantur". Vezi infra,
p. 97, nota 3 oi p. 98 (text).
 24 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 858.

579 C. austriac) (t). (Vezi linger, Das bsterreichische Er-

brecht systematisch, dargestellt § 10, pag.
C. CaLim soh. Testatorul care nu Nat carte, sau mai bine zis care
Art. 742, 743. nu scrie, dupa cum se exprima art. 580 din codul
ftiee& s
austriac (welcher nicht schreiben kann), Insemnk cu mina
sa, n fata martorilor, semnul cinstitei cruel i pofteit pe
unul din ei iscaleascI, pe linga acest semn (art. 742
C. Calimach). Aeest text presupune tns c testatorul, care
nu Itieit a serie, kitieit eel putin a ceti. In adevar daciol.
statorul erh orb sau nu ftia a cetl, dupit cum se exprima
art. 581 corespunator din codul austriae (wenn der Erblasser
nicht lesen kann), expresiune pe care codal Calimach, din
grelealit, o traduce, In art. 743, ea i In art. 742: daca
testatorul nu fag carte (2), atunei trebuiò, ea unul din martori
sit ceteased testamental Inaintea testatorului qi a tuturor
martorilor, §i apoi testatorul s adevereasc c testamentul
a fost facut dupa vointa lui, ftti acesta sit fie iscalit atilt
de martori cit i de scriitor (art. 743 C. Calimach, 581
C. austriac).
Venim aeum, dupa ace.st scurt istoric, la codal actual,
care are urmatoarea dispozi0e:
Art. 858. Un testament ponte fi sau olograf, sau Meat
prin act autentic, saa in form. misdeal. (Art. 802, 856 859
urm., 864 urm., 886, 892, 1171 urm., 1182 C. eiv. Art.urm.1
33 L. p.
autentif. actelor. Art. 969 C. fr.).
Pormele tee- Dupit acest text, nu se poate test?). In mod valid decit
tamentelor
drepttil In una din formele mai sus aratate, adeca: In forma olografd,
actual. In acea autenticd i misticd. Formele testamentelor sunt deci
fixate de lege In mod limitativ, §1 nu se poate face un te-
(') Vezi in privinta art. 679 din codul austriac, C. Bucureqti,
Dreptul din 1903, No. 24, p. 199. Aceastri, decizie pnne in
principin c testamentul Cu martori este admis i in Ungaria.
Art. 742, 743. (2) Textul grecesc al codului Calimaeh este identie au cel aus-
C. CaRinsch triac. In adevitr, in art. 742, se ziee: eteind testatorul nu qtie
(textni gre- s. serie, iar in art. 743: cand testatorul nu qtie sà ceteasci.
oeee).
In adevttr, cum se exprimh aeeste dou5, texte in origi-
nalul grecesc: art. 742.--Si 6 arasteip.evoc aèv .1IEs5ra vet
x. T. X.". nart. 743.Ilitv 6 ataTteip.svoq Siv iies6v6
va StaeaCv.... x. T. X.4. (R521E 110AlT1K OE ro b IIPIUKH-
11ATOT c MOAAABIAE iv IAE19, 1816. Mipo; Bl. Ka-
"Amoy 0f, 85). Vezi i infra, p. 93, nota 1, in fine.
 FORMELE TESTAMENTELOR. ART. 858. 25

stament In alte forme decat cele aratate de lege (1). Pazirea

aeestor forme este prescrisit sub pedeapsa de nulitate (art. 886),
lar aceasta nulitate poate fi opus it qi pe cale incidental,
ea mijloc de aparare, farii A. fie nevoe de o actiune In anu-
lare exercitata pe cale principal/ (2).
Din cele mai sus expuse rezulta cii testamentele verbale Neadmiterea
sau nuncupative, admise aka data, nu mai sunt permisettrta.a-
astazi, Eli motivul pentru care legiuitorul modern n'a mai actual.
admis asemenea testamente este lesne de inteles. Testamentul
fiind, in adevar, o derogare dela succesiunea ab intestat,
vointa testatorului trebue sit fie exprimata Inteun mod ciar,
precis §i neindoelnic (3.
In dreptul nostru actual, testamentele verbale sau nun-
eupative fiind inexistente (art. 886), existent& lor de fapt
n'ar putea fi stabilitit prin niciun fel de proba: nici prin
martori sau prezumptii, nici prin marturisirea partilor, nici
prin juriimantul decizor, caci actul scris nu mai este cerut
de astadata ea un instrument de probatiune, ci ca o con-
ditie neaparatit a Mg§ existentei testamentului (4. Cu alte
euvinte, fitrit un act scris nu exista testament, dupa cum
farti un act autentie nu exista o donatiune, o ipoteca, o con-
ventie matrimoniall, etc. Testamentul este deci in acest sens
un act solemn, dupa cum am spus-o de mai multe ori, §i
actul scris este cerut de aka data ad solemnitatem, iar nu
numai ad probationem (5.
Din cele mai sus expuse rezulta ca, testamentul verbal facut _es-
T t verbal
de un Roman intr.° tara. In care ace,st testa,ment este permis,nctittant:"

(') Cpr. Planiol, III, 2678; Demolombe, XXI, 21; Thiry, II,
394; T. HT1C, VI, 268 si toti antorii.
(2) Cas. rom. Bult. 1904, p. 1240.
(9 Cpr. Pand. fr., v° Don. d testaments, 6095; Laurent, XIII,
109. Vezi si tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 21.
(4) Planiol, III, 2679; Bandry et Colin, op. cit., I, 1859 urm.;
Thiry, II, 393, p. 384; Mourlon, II, 774; Mareadé, IV, 7;
Demolombe, XXI, 25; Laurent, XIII, 106, 107; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 114 bis I; Aubry et Ran, -VII, § 647,
p. 9, text qi nota 1; T. Hue, VI, 266; Troplong, Don. et
testaments, III, 1445; Pand. fr., v° cit., 6086 urm.; Répert.
Sirey, v° Testament, 71 nrm. si 27 nrm., etc.
(9 Cpr. Bayle-Monillard &supra '..1 Grenier, Don. et testairnents,
II, P. 239, nota c. Vezi si supra, p. 2, text si nota 3
 26 COD. CIV. CARTEA III. TIT. 31. CAP. V. S-a I. ART. 858.

precum este:. Austria, Elvetia, Germania, Turcia, Brazilia,

etc.('), nu are nicio valoare In Romania. In zadar s'ar
regula locus regit actum, caci aceasta regula este su bordo-
nata, solemnitatei de cateori este vorba, ca In specie, de un
act solemn. Dupa, cum aceasta, regula nu poate fi invocata
In privinta donatiunilor, conventiilor matrimoniale gi a ipo-
tecilor , tot astfel ea nu poate fi invocata nici In privinta
testamentelor §1 a tuturor actelor solemne In genere (2).
Test. verbal° Tot pentru aceste motive vom considera ca nevalid
acute de testamental verbal fileut de un strain In Romania, conform
striini In
legei sale personale. Asemenel testament va puteh fi consi-
Contavversit.
derat ca valid de judecatorii straini, nu Snag de judeatorii
romani; pentruca, dupit legea noastra, testamentul este un
act solemn. Cu toate acestea, cbestiunea este foarte contro-
versa% i Curtea din Bucure§ti a validat testamentul verbal
facut de un supus otoman In tara noastra, conform legoi
sale personale, pentruca regula locus regit actum ar fi fa-
cultativa, lar nu obligatorie .
Oblig. u- Nu numai aceastit che,stiune este controversata, dar
raiL
Controversit.
Vezi tom. IV, part,ea I, p. 21, nota 2.
Vezi in privinta donatiunilor, conventillor matrimoniale vi a
ipoteeilor, tom. IV, partea I al Coment. noastre, p. 326,
text vi nota 2; tom. I, p. 220 urm. (ed. a 2-a); tom. VIII,
p. 72, text si nota 3, etc. Cpr. art. 1106 C. civ. portughez.
(9 Vezi Al. Halot, J. Clunet, anul 1902, p. 683. Contra:
Surville et Arthuys, Cours élément. de dr. international privé,
193, p. 252 (ed. a 5-a, 1910).
(4) Vezi Revista crilicd de drept, legislafie çi jurisprudenfa,
anul 1913, No. 3, pag. 31 urm. (jurisprudentä,), precum vi
Dreptul din 1913, No. 64 (cu observ. noastri). In acelas
Bens, Cas. fr. J. Clunet, anul 1909, p. 1131, 1132 vi Dreptul,
loco cit., p. 512. Contra: C. Paris, J. Clunet, anul 1899,
p. 584 vi Dreptul, loco cit., p. 512 decizie casati); Rollo,
Pr. de droit international, I, p. 361 urm. vi 216, p. 408.
Cpr. Laurent, Droit civil international, VI, 403, 411; Halot,
J. Clunet, anul 1902, p. 683. Vezi asupra chestiunei de a se
vti dacii, regula locus regit actum este obligatorie sau facul-
tativä. (chestie foarte controversatA), Vincent et Pénaud, Dic-
tionn. de droit international privé, vo Forme des actes, 32
urm. Vezi i tom. I, al Coment. noastre, p. 175 gi autori-
Cambii atile citate acolo. V. infra, p. 65, ad notam. Vezi in privinta
apliarei regulei locus regit actum la cambii, G. Diena, Tr. di
diritto commerciale int rnazionale, III, 209 urm., p. 22 urm.
 FORM ELE TESTAMENTELOR. ART. 858. 27

acea de a se qt1 dacit dispozitiile de ultimit vointg, fleute

In mod neregulat, de exempla, In mod verbal, mIrturisite
de mo§tenitori, constituese sau nu, In privinta acestor din
tiring, o obligatie naturalit, care poate servi de cauzl -unei
obligatii eivile. Afirmativa este, In adeviir, admisit de unii (i).
(Cpr. art. 1888 C. Calimach, 1432 C. austriae).
Din necesitatea unui act seris rezultit, ea consecintl, a Legat manual.
nu se poate admite un legat manual (2).
Oprirea de a test& In mod verbal mai atrage, et con- Oprirea de a
test & prin
secintit, oprirea de a puteh, test & prin semne, ceeace dispuneil semne.
In termeni expregi art. 2 al ordonantei franeeze din 1735 3).
Dupit cum existent% testamentului nu poate fi dove- Dovedirea
peste cele
ditit cu martori sau alto probe, tot astfel moqtenitmii n'ar cuprinse la-
putell sit dovedeascit nimic peste cele cuprinse In testament, te=ment.
testa-
stabilind, de exemplu, ell, dispozitiile serse Inteun testament
regulat n'ar fi expresia adevitratit a vointei testatorului (4).
Dacit defunctul a fost Impiedicat de ali face testamentul Impied lc. def.
de a-qi face
C. Amiens si Om. fr. D. P. 1904. 2. 439; D. P. 1905. 1. 47; testamentul.
Sirey, 1904, 2. 239 si Sirey, 1905. 1. 128; Pand. Périod.
1905. 1. 101; Trib. superior din Colonia, Sirey, 96. 4. 6.
Cpr. Planiol, II, 342; Répert. Sirey, v° Oblig., 298 urm. si
v° Testantent, 73; Anbry et Rau, IV, § 297, p. 7, text si
nota 6 (ed. a 5-a); Colmet de Santerre, V, 174 bis -VI; De-
molombe, XXVII, 42; Larombière, Oblig., IV, art. 1235,
No. 6; Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 969, No. 73
urm., etc. Contra: Laurent, XVII, 14. Cpr. T. Hue, VII, 237.
Vezi asupra acestei eontroversé, tom. VI al Coment. noastre,
p. 14 si 15. Vezi si infra, p. 152.
Laurent, XIII, 108; Demolombe, XXI, 26; Répert. Sirey, v°
Testament, 281; Pend. fi'., v° Don. et testaments, 6093; Répert.
Labori, y° Testament, No. 26; Bayle-Mouillard, asupra lui
Grenier, op. cit., II, No. 224, p, 239, nota c.
Atit doctrina at si jurisprudenta admit, din contra, posi- Don. manual°.
bilitatea unui dar manual, desì donatiunea este si ea un con-
tract solemn (vezi tom. IV, tutees. I, al Coment. noastre,
p. 257 urm.), pentrua proprietatea lucrului dà'ruit se trans-
mite de indatä f i in mod irevocabil dona.tarnIni, prin insus
faptul traditiunei; pe and aceasta este cu neputintit in ma-
terie de testamente, de oarece testamentul este revocabil si
&are Willi produa efectele sale cleat la moartea testatorului
-(art. 802).
(8) Pend. fr., e cit., 6094; Répert. Sirey, e cit., 282; Troplong,
Dim. et testaments, III, 1449, etc.
(4) Laurent, XIII, 112; Pand. fr., v° cit., 6100, etc.
 28 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-11 I. ART. 858.

de catre mqtenitorul legitim, care ave e interes ca sl nu existe

testament, acel care ere, sit fie gratificat nu poate, In ase-
menea caz, sit cearit predarea legatului de care el a fost pe
nedrept lipsit prin faptul mNtenitorului, pentrucit nu existit
In specie nici testament, nici legat. Mo§tenitorul, ca,re ar fi
Intrebuintat dol sau violen, va puteit Insit, In asemenea caz,
sit fie tras la ritspundere §i sl plitteascA, ea titlu de daune,
celui cam ere al fie gratificat de defunct, valoarea legatului
ce el ere, O. primeascit (art. 998. 999) (1).
Considerfind, zice tribun. din Saint-Gaudens (3 Decembrie
1864), cl art. 1382 (al nostril 998) nu sufere nicio exceptie qi el
acest text trebue sl fie aplicat in toate eazurile, fiindcl el contine
un principia de eterna. justitie" (2).
C. Calimach. eel ce au silit, ori cu viclenire au ademenit pe litsit-
Art. 697.
torul mo§tenirei Infra arltarea vointei sale celei de pe urmit,
zice art. 697 din codul Calimach (542 C. austriac), ori l-au
oprit la descoperirea ori prefacerea ei, ori au ascuns testa-
mentul flcut, se scoate din dreptul moqtenirei, indatorin-
du-se a raspunde pagubele pricinuite cuiva prin urmarea
sit" (3. lad cum se expriml, In aceasd, privinVi, Furgole:
Comme il ne serait pas juste que ceux que le défunt a eu
une volonté sinekre de gratifier, souffrissent du dommage par le
fait de ceux qui ont empAché l' effet de la bonne volonté du défunt,
en l'emphhant de disposer par testament ou codicille, on doit leur
accorder, suivant l'esprit du droit romain, contre ceux qui ont em-
pAché la disposition par violence ou par dol, une action pour ré-
parer le dommage qu'ils ont cause (4).
Laurent, XIII, 122; Planiol, III, 2680; Demolombe, XXI,
27; Aubrv et Rau, VII, § 647, p. 11; Zacharite. Handbuch
des fr. divilrecks, IV, § 654, in fine, p. 202 (ed. Anschfitz);
Devilleneuve, nota In Sirey, 53. 2. 609; Grenier, Don. et tes-
taments, I. p. 668, text qi nota b (ed. Bavle-Mouillard); Bt.-
darride, Du dol et de la fraude, I, 404 ;rm., p. 435 urm.,
(ed. a 4-a); Baudry et Colin, II, 1870, 1872; Répert. Labori,
v0 Testament, No. 30. Contra: C. Montpellier, Sirey, 63.
2. 609; D. P. 54. 5. 743.
Pand. fr., y° cit., 6104.
(8) Cpr. § 16, eapit. 35, Cod. Andr. Doniai; L. 1-3, Dig., Si
quis aliquem testari prohibuerit, vel cagerit, 29, 6; L. 2, Cod,
eod. tit., 6, 34, etc.
(4) Furgole, Tr. des testaments, I, capit. VI, S-a III, No. 123,
p. 593, 594 (ed. din 1779).
 DISTRITGEREA SAIJ PIERDEREA TESTAMENTIILITI. 29

A.ctiunea In daune nu va fi Insq, admisl decat atunci Osumile in

cilnd faptele sau manoperele frauduloase vor fi grave §i pre-
cise (1), §i fiindcit persoana care a fost, In specie, victima
dolului, a fost In imposibilitate de a-§i procurà o dovad§,
scrisl (art. 1198), once probl va fi admisl, chiar jurg.mgcntul
decizor (2), pentru a se stabill c. defunctul a fost Impedicat
de a testite).
Atat codul Calimach art. 697) cat qi legile romane eitate Nedemnitatea
p. 28, nota 3, declaran nedemn de succesiune pe mo§teni- de a n=1.
torul care Impiedicase pe defunct de face testamentuloate In dr. nos-
solutie care este admis i astAzi In Austria (art. 542 C. tr.'
austriac), In Italia (art. 725 C. italian), In Olanda (art. 855
C. olandez), In Spania (art. 674, 756 §§ 6 §i 7 C. spaniol),
In Germania art. 2339), In Elvetia (art. 540 C. civil din
1907) §i In alte VIA ; IDA asemenea excludere dela succe-
siune fiind o adevitratti penalitate, nu poate, In lipsa unui
text expres de lege, A, mai fie admig, In dreptul nostru
actual 4). Nulla pcena sine lege.

Cazul and testamentul a fost distrus sau pierdut.

Se poate întàmplà ca un testament al fie nimicit In Pierderea 6411
totul sau In parte prin dol sau printeun caz fortuit. In telistmegnetill
asemenea caz nu mai Incape Indoial c legatarul va pute&pria caz
dovedeascii, existenta, fie total., fie parOall a testamen- tnit
tului, clici el nu cere, In asemenea ipotezI, s dovedeasc§.
Pand. fr., V° cit., 6102; Aubry et Rau si Laurent, loco supra
cit., etc.
C. Turin (13 April 1808), Répert. Dalloz, ty0 Disp. entre-vifs,
255, nota 2.
(8) Furgole, op. cit., I, No. 107, P. 587; Pand. fr., y° cit., 6107; De-
molombe, XXI, 29; C. Toulouse, Sirey, 65. 2. 156; D. P.
65. 2. 202, etc.
(4) Pand. fr., y° cit., 6113; Laurent, IX, 2; Demolombe,
217, 218; Mourlon, II, 48; Vazeille, Succesions et donations,
II, art. 969, No. 2, p. 376 (ed. din 11337); Aubry et Rau,
VI, § 593, p. 287. Vezi si tom. III, partea II, al Coment.
noastre, pag. 85, ad notant (ed. a 2-a). Contra: Merlin,
Répert., .tom. VIII, v° Indignité, No. 10, p. 22. Aceasti din
urmI solntie erà admisg. In vechiul drept francez. Vezi Fur-
gole, op. cit., I, 100 urm., p. 584 urm.
 30 C. C.CART. 1II.TIT. II.CAP. V.S-S 1.DISTRUG. TESTAMENT.

el legatul i-a fost flcut In mod verbal, ci cl a existat un

testament scris, In conditiile prescrise de lege, pe care el nu-1
poate InsI InfIti§h din cauze independents de vointa lui (1.
Dovedirea Existenta testamentului va puteit fi stabilitl prin (Rice
existentei tes-
tamentulni soiu de probe, deci §i prin martori sau prezumptii (8), dad,
pierdut san se va dovedi mai 1nt§,iu, inteun mod precie, forta major./ care
distrus.
a adus pierderea sau desfiintarea testamentului, de exemplu:
focul, inundatia, cutremurul sau altl imprejurare In care el
a fost distrus. Ala dar, n'ar fi suficient ea legatarul sl se
multumeascl a invoch In termeni generali cazul fortuit sau
forta majorI aceste doul expresii fiind sinonime , clici proba
testimonial, menitA a Inlocui produeerea actului, nefiind
admisl cleat In cazurile anume statornicite de lege, trebue
sl se stabileascl mai IntIi el pIrtile se gIsesc In cazul ex,-
ceptional prevIzut de lege (8.
Curtea de casatie a decis foarte bine acum de curand

( 1) Cpr. L. unicA, Dig., Si tabule testamenti extabunt, 37, 2;

L. 30, Cod, De testamentis, etc., 6, 23; L. 2, Cod, Quemad-
modum testamenta aperiantur, etc., 6, 32, etc.
(2) Cpr. C. Craiova, Cr. judiciar din 1899, No. 7, p. 51. Cas. fr.
D. P. 88. 1. 299 (qi raportul cons. Barafort); Sirey, 83. 1,
127; Sirey, 1904. 1. 132; C. Nancy, D. P. 99. 2. 263 iii Cr.
judic'ar din 1900, No. 74 (cu observ. noastrA); Sirey, 1900. 2.
94; C. Grenoble, Sirey, 1903. 2. 106. Dispozitiile codului
civil relative la probe, avAnd un caracter general, este evident
a. dovada perderei sau distrugerei testamentului provenitA
dinteun delict sau din caz fortuit, poate fi fAcutA eu martori
Ili prezumptii, chiar ffirA, niciun inceput de probl scrisl, fiind
vorba in specie de un fapt care n'a putut fi constatat prin
acte scrise (art. 1198). Aubry et Rau, VII, § 647, p. 10;
Zacharlie, Handbuch des. fr. Civilrechts, IV, § 647, p. 182,
text qi nota 2 (ed. Anschtitz), § 657, p. 224, text Qi nota 2
(ed. Crome); T. Huc, VI, 266, p. 338 §i VIII, 300, in fine;
Bandry et Colin, II, 1867 urm.; Laurent, XIII, 113 urm.;
Pand. fr., v° cit., 6133 urm.; Répert. Sirey, v° Testament,
1787 urm.; Planiol, III, 2680, etc. Vezi qi tom. VII al Coment.
noastre, p. 290.
(8) Pand. fr., e cit., 6120; Demolombe, XXI, 34; Thiry, II, 293,
in fine; Mourlon, II, 774: Demante et Colmet de Santerre,
IV, 114 bis I; Laurent, XIII, 113 urm., 116; Larombière,
Oblig., V, art. 1348, No. 42, 49; Bonnier, Tr. des preuves,
175; Troplong, op. cit., III, 1451 urm.; C. Orléans, D. P.
63. 2. 5; Sirey, 63. 2. 73, etc.
 DISTRUGEREA SALT PIERDEREA TESTAMENTULUI. 31

(18 Deeembrie 1912), cl de§i este adevArat el, In caz de

perderea unor titluri prin fortl majorl (deci §i a unui tes-
tament , proba testimonial este admisibill atat pentru sta-
bilirea pierderei titlului cal qi a cuprinsului lui, totuqi pentru
ca admiterea acestei probe sl fie obligatorie, trebue ea partea
sit determine evenimentul de fortl majorl cu ocazia eIruia
titlul a fost pierdut, pentru ca instanta de fond sI poatit
apreciit daeit dovada invocatl este sau nu admisibill. 1).
Legatarul va trebui sly dovedeasc4 nu numai existenta Dovada co
§1 cuprinsul testamentului, dar qi el el erl Investit eu
formele legale. Martorii vor trebui deci sit afirme nu numai
eá au vitzut testamental, dar cl ei cunosc continutul luí
cit el nu aye& niciun viciu de forml: Non modo se vidisse
ac le gisse instrumentum quod dicitur amissum, sed scire
quid in eo contineatur, atque nulla in parte esse vitiosum .
In fine, legatarul va mai trebui sl dovecleascl, Impre-
jurarile din care rehultl cl testatorul a avut On/ la moartea
sa intentiunea de a mentine testamentul ce fácuse .
Daci nimicirea testamentului nu se datoreste lntâmplärei, Apilo.
el unui deli,t art. 998 C. eiv. sau unei negligente art. 999 art6.99ci8;i91.99

O. civ. , comisl de o anume pers)anA, care este eunoscutl,

(') Cae. rom. S-a I, decizia No. 920 din 18 Decembrie 1912,
Cr. judiciar din 1913, No. 14, p. 166 si Jurisprudenfa ro-
man4 din 1913, No. 8, P. 117.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 6122; Répert. Sirey, yo Testanient,
1802 urin; Laurent, XIII, 116; Detnolornbe, XXI, 34; Trop-
long, III, 1453. .Dreierlei ist zu beweisen, zice Zacharite,
(op. cit., IV, § 657, P. 224, nota 2, ed. Crome): 1° Testa-
mental?' extitisse; 20 fuiase solemne; 30 periisse". i ac,est
autor adaugto. (loco cit.): Nu este nevoe de a dovedl a doua
imprejurttre, de citteori testamentul a perit prin culpa pArtei
adverse". Se decide, in adevfir, a de citteori testamentul a fost
distrus san snstras de mostenitor, regularitatea sa este presu-
pusa; penfrucK, dupli toate probabilitAtile, el n'ar fi fAcut sa
dispara un testament care erà neregulat. Cas. fr. Sirey,
1904. 1. 132; D. P. 98. 1. 56; Sirey, 98. 1. 128; C. Nancy,
Sirey, 96. 2. 263, etc.; Demolombe, XXI, 32; Tropiang, III,
1452; Pand. fr., y° cit., 6128 urm.; Répert. Sirey, v° Testa-
ment, 1806 urm.; Laurent, XIII, 117; Baudry et Colin, II,
1868, etc.
T. Hue, VI, 266, in fine; C. Poitiers, D. P. 79. 2. 267; Sirey,
80. 2. 147 si alte decizii citate in Répert. Sirey, yo cit., 1803.
 32 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

acea pemoana poate, dupa cum am vitzut suprec, p. 28, fi

condamnata la daune, conform dreptului comun.
Cama ciad Dovada existentei testamentului nu va puteh Irisa, fi
testamento' facuta prin niciun mijloc, daca pierderea sau distrugerea.
s'a pierdnt
dia oanza ace,stui testament nu se datoreqte cazului fortuit sau forto3i
negligentei
legatarnlni. majore, ci numai negligentei, imprudentei sau nedibaciei le-
gatarului ; pentruca, In asemenea caz, el este In culpa qi nu mai
suntem In exceptia admisa de art. 1198 din codul civil (9.
Caznrile ciad Mai mult Inca, cererea legatarului de a stabill exis-
tribnnalele tenta testamentului prin martori sau prezumptii ar putei
pot respinga
dovada cenia fi respinal chiar atunci dind acest testament ar fi fost ni-
de legatar. micit prin caz fortuit sau forta majorii, daca aceasta s'a
IntAmplat In timpul vietei te,statorului, caci daca el a
avut cuno§tinta de distrugerea testamentului i a trait In
urma un timp destul de Indelungat, t'ara a mai face alta!,
aceasta este ce,a mai burla dovad câ el qi-a luat de seamg.
a inteles a-1 revoch tacitamente (9.

Despre formele testamentelor.

Forraele Am vazut suprec p. 24, di, art. 858 din codul actual
testamentelor recunoa§te,, In privinta testamentelor ordinare, trei forme de
ordinare.
testamente: 10 testamentul olograf; 2° testamentul autentic;
In fine, 30 testamentul mistic. Ne vom ocupi despre fie-
care din aceste testamente In parte.

I. Testamentul olograf.
Art. 859. Testamentul olograf nu este valabil clec& cinc)
este seris in totul, datat qi subsemnat de mina testatorului. (Art. 43,
800, 802, 885, 886, 892, 1177 urm., 1182 C. eiv. Art. 970 C. fr.).
Definitie. Testamentul olograf este, precum numele su Il arata

(') T. Hue, VI, 266, in fine; Laurent, XIII, 120; Demolombe,

XXI, 35; Pand. fr., y0 cit., 6167; Répert. Sirev, y° Testament,
1791 qi ves Legs, 154, 157, etc. Vezi tom. -VII al Coment.
noastre, P. 292.
(2) Laurent, XIII, 121; Demolombe, XXI, 34, in fine; Répert.
Sirey, v0 Testament, 1836; C. Rouen, D. P. 77. 2. 181; Sirey.
77. 2. 318, etc. Vezi qi tom. VII al Coment. noastre, P. 292.
 TESTAMENTUL OLOGRAF. ART. 859. 33

psoq, intreg §i ipeepety, a serie, opera excluzivit §i personal

a testatorului. De aceea art. 670 din codul spaniol, abro-
gAnd In aceastA privintA, dreptul anterior, dispune cA, (rice
testament, In genere. nu poate fi fAcut prin mijlocul unui
intermediar sau mandatar (ni hacerse por medio di comi-
sario 6 mandatario) (4), ceeace este adevitrat In privinta ta-
turor testamentelor In genere.
Testamentul olograf este, precum qtitn, de originA ro- Origina test
olograf.
mAnA. (2). El exist?) la noi altaatI, atAt In codul Calimach
cAt qi In codul Caragea 3), iar codul francez I-a luat din
dreptul obiqnuelnic (4).
El prezintA mai multe foloase necontestate. Astfel: Foloasele
1° forma acestui testament este cea mai u§oarg Eli poate fi In- testamentului
olograf.
trebuintatl In once timp ili In once loc; 2° ea permite tes-
tatorului de ali face dispozitiile sale de ultiml vointl In de-
piing libertate, de a tine aeeste dispozitii ascunse qi de a
le schimbh dupg bunul su plac, sustrAgandu-se dela stl-
ruintile §i controlul celor interesati. Apoi, sunt persoane care, Test. snrdo-
din cauza infirmitAtei lor, nu pot testh In altl formg. mutilor.
Astfel Bunt, de exemplu, surdo-mutii, care nu pot test?),
decta In forma olografit, bine lnteles, daca ei §tiu a serie
gi daeit pot s.-i de h seama de actele lor e .

(9 Tot in acest sens este redaetat §i art. 1740 din codul portu-c. portnghez.
ghez, dela 1867. 0 testamento e acto pessoal, zice acest text, Art. 1740.
Die nao p6de ser feito por procurador", etc.
(2) V ezi supra, p. 19.
(8) Vezi supra, p. 23, text 3i nota 2.
(4) Vezi Ricard, Tr. des donations entre-vifs et testamentaires,
1-bre partie, No. 1491, p. 336 (ed. din 1707); Furgole, Tr.
des testaments, I, pag. 67 urm., No. 18 urm. (ed. din 1779);
Pothier, Don. testament., VIII, No. 8, p. 228; Baudry et
Colin, II, 1878; Planiol, 111, 2686; Saleilles, L'article 970
du code civil Jr. et le § 2231 du code civil allemand, Revue
trimestr. de droit. civil, tom. H (anul 1903), p. 589; Paci-
fiei-Mazzoni, Tr. delle successioni, III, P. 4, No. 5.
(8) Laurent, XIII, 168; Beltjens, Encyclopédie du droit civil
belge, III, art. 970, No. 4; Demolombe, XXI, 71 bis; Du-
ranton, IX, 134; &pert. Sirey, y0 Sourd-muet, 31 um., Ili
y0 Testament, 321; C. Nimes, Pand. Périod, 86. 2. 242; C.
Rouen, D. P. 1900. 2. 247; Zachariie, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, § 668, P. 225, nota 1 (ed. Anschiitz). Bin
Taubstummer id befugt, ein eigenhandiges Testammt zu er-
65105 3
 34 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

Tebt. orbilor. Orbii ar puteit §i ei testh In forma olografA, mai ales

cu ajutorul unui tertiu, dadi acesta n'a condus mana tes-
tatorului In formarea literelor, ci i-a dat numai un ajutor
material: Indreptand, de exemplu, hartia, arzandu-i mana pe
ea, fAcand ca condeiul sit prindl cernealii, etc. (9.
Ineonveni- Dar dad, testamentul olograf are oarecare avantaje ne-
test:mnteenletalui contestate, el are §i inconveniente (3) Eli, Intro altele, acele ale
olograf. tuturor actelor sub semniiturl privatit in genere. In adeviLr,
el poate fi fal§ificat i sustras cu inlesnire de catre cei in-
teresati, dacA, testatorul nu 1-a depus Intr'un loe sigur sau
dacg, nu 1-a scris mai multe exemplare 3 .
richten, und ebenso auch ein mystisches", zice acest din urmg.
autor. Vezi tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 34,
nota 2. Vezi tot acolo P. 35, ad notam, un le am arAtat ch,
la Romani, surdo-mutul din nkse,are nu puteh sA testeze,
pentrucA erà asimiliat unui tnort, quia mortuo similis e,st (L.
29, ab initio, Dig., De testamentis, 6, 23). S'a decis cl un
surdo-mut nu poate testh astAzi in forml autentick pentruci el
nu poate stt and& cetirea testamentului. C. Nancy, Sirey, 1904.
2. 209 si Cr. judiciar 1903, No. 59. Vezi tom. IV, partea I-a,
al Coment. noastre, P. 34, nota 2 qi. infra, p. 80, ad notam.
(I) Cpr. Laurent, XIII, 168; Demolombe, XXI, 71 ter; Ittichaux,
TeRtam Ws. 1689, p. 276; Baudry et Colin, II, 1902; Répert.
Sirey, v° cit , 230; Berton, L'art de fair, soi-mgme son testa-
ment, 226, p. 225, 226; C. Nancy Qi tiouen, D. P. 47. 1. 342;
Sirey, 48. 1. 216; D. P. 1900. 2. 247. Vezi qi infra, p. 40.
text si nota 5 qi p. 41. Orbii aveau capacitatea de a testa
§i In codul Calimach (art. 743).
Orbii, care nu pot testh in forma misticA (vezi infra, explic.
art. 865) ar puteh ins& sA testeze in forma autentieli, dupi
cum prevede anurne art. 698 din codul spaniol. C. Toulouse
qi Cas. ti., Pand. Périod. 8(3. 2. 202; Pand. Périod. 87. 1.
226 si Dreptul din 1887, No. 67. Vezi infra, p. 41 qi 100, 112.
Validitatea *i fiindcA vorbim de orbi, vom mentionh ct decizie recenti
actului sub a Curtei din Gand, care a pus In principiu a actul sub setn-
semnitur/L naturà privatk semnat de care un orb, face dovadA in contra
privatil, lui, chiar dad, acest act nu este scris cu mina lui proprie.
semnat de DAcä orbul pretinde cA, a existat, in specie, dol sau &mull,
Mitre un orb.
ControversI. el trebue sA dovedeasel aceste fapte. Vezi Dreptul din 1910,
No. 49, p. 396. Vezi In acelas sens, C. Liège, Pand. Périod.
88. 5. 33; Répert. Sirey, v0 Ade sous seing privé, 98 qi v0
Aveugle, 6 si 10. Contra: Pand. fr., v° Acte sous seing privé,
69; Pand. beiges, vo Aveugle, No 5 un., etc.
(1) Cpr. Baudry et Colin, op. cit., II, 1879; Planiol, III, 2687.
C. olandez. (8) Pentru a inlAturh acest perico!, art. 979 din codul olandez
Art. 979.
 TESTAMENTUL OLOGRAF. ART. 859. 35

Pentru ea testamentul olograf s aibl tgrie, trei con- Conditiile de

ditii sunt neapgrate. El trebue sl fie scris In intregimea exietenta ale
test. olograf.
lui, datat i subsemnat de insu§ mana testatorului
dispune a testamentul olograf (seria numai i semnat de tes-
tator), va fi depus de dtinsul la un notar spre pOstrare, asa
cA acest testament nu este olograf deck in privinta numelui.
Testamentul olograf propriu zis este deci necunoscut in Olanda,
si Laurent observA cu drept cuviint, in Ante-proiectul de re-
vizuire al codului civil (III, p. 347), cA interventia unui ofiter
public poate s. pue pe testator In imposibilitatea fizia de a
testh. Oricum ar fi, aeeasta este starea legislatiei olandeze si
codul civil al acestei tAri, care este din 1838, nu permite adevO-
ratul te.stament olograf (seria, semnat si datat en mina testato-
rului) decht pentru rinduirea de executori testamentari, regu-
larea cheltuelilor si a modului de Inmormintare, legatele de
haine, rufe, bijuterii sau de mobile determinate (art. 982).
.-IceastO dispozitie este inexplicabilA. elci sau testamentul olo-
graf prezintA foloase serioase i, in asemenea caz, el trebuià
admis fir& nicio restrictie, sau este rOu, si atunci trebuià ex-
clus ea desAvirsire. Codal portughez nu-1 admite, iar codul
spaniol (art. 676, 688 urm.), fl admite, din contra. Testa-
mentul olograf este, de asemenea, admis In codul elvetian din
1907 (art. 505), In codul german (eigenhandige Testament)
2231, 2°). Vezi insl art. 2247 si 2267 din acest cod.
Ordonanta insulei Malta din 1868 nu recunoaste dealt douii, Dreptul
forme de testamente: testamentul autentic si cel mistic. Art. 370 maltez.
din aceastA ordonang declartt nul testamentul olograf. Vezi
Trib. Tunis, J. Clunet, anul 1913, p. 611.
Si fiindel vorbim de codul olandez, voila observit In treacAt C. olandez.
cA. art. 992 din acest cod nu permite Olandezilor, care s'ar Art. 992.
aflh in targ strAinA, de a testa, decht in form& autenticA, ob-
servitnd formele legei grei In care testamentu] este fAcut, ei ne-
putând testh printr'un act sub semnAturX privatA deal in con-
formitatea art. 982, de care s'a vorbit niai sus. S'a decis cA
art. 999 din eita,tul cod face parte din statutul personal al Olan-
dezilor i constitue o derogare dela regula locus regit actum;
aga cà testamentul olograf flcut de un Olandez In Franta
nu poate fi validat, dacA acest testament nu este invocat de
un Francez si nu are de obiect bunuri situate In Franta. Trib.
Paris, Pand. Périod. 1904. 5. 47; Trib. Toulouse, Dreptul
din 1910, No. 20, p. 164. Chestiunea este Ina controversatii.
Vezi tom. I al Coment. noastre p. 213, 214 (ed. a 2-a).
(I) La Romani, testamentul erit olograf, dacA erh scris In intregimea Dr. roman.
lui de mana testatorului, Cu toate a nu era semnat d detnsul
(L. 28 § 1, Cod, De testamentis, 6, 23). Vezi supra, p. 20, nota 1.
Cpr. Vangerow, Lehrbuchk der Pandekten, lI, § 445, p. 144.
 36 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

Art. 686. Daca una numai din aeeste trei conditii lipse§te, tes-
tamentul nu are fiinta (art. 886)
Nu este Insa nevoe sa se faca, mentiune In testament,
ca, el a fost scris, datat §i semnat de testator, deql ase-
menea 'pentium ar fi o garantie despre Indeplinirea acestor
formalitati (2.
Neinehiderea Nu este, de asemenea, nevoe ea te,stamentul olograf sit
si nesigilarea fie Inchis §i sigilat. El poate A, fie deschis §i depus In
testamentului.
aceasta stare (liar In mona unui tertiu 2.
L. timbrului . Acest testament, ca qi eel mistic, poate fi &cut pe
Art. 43 § 33. hartie libera art. 43 § 33 L. timbrului qi Intr'un singur
exemplar, de§i este prudent de a-1 fac,e In mai multe exem-
plare ' i a le depune In locuri deosebite.
Aet sina- Un act sinalagmatic, chiar scris In Intregimea lui,
lagmatio. datat §i semnat de testator, n'ar pate& Insa fi considerat
ea un testament olograf, pentruca once te,tament trebue
sa fie opera unei singure persoane 5.
Vorbirea Testamentul n'al puteh, Met fi anulat numai pentru
Ja a treia motivul ea testatorul a vorbit la a treia persoanit, dacit actul
persoanX.
Indeplineste eonditiile c,erute pentru N aliditatea lui .

(') Furgole, op. cit., 1, p. 81, No. 4; Aubry et Rau, VII, § 668,
ab initio, p. 101, 102; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts,
IV, § 678, p. 280 (ed. Crome). Iatii. cum se exprimi aeest
autor: Fait die eine oder andere dieser Fltrmlichkeiten, so ist
das Testament seinem ganzen Inhalt nach nichlig".
(2) Demolombe, XXI, 119; Aubry et Rau, VII, § 668, in Rite,
p. 108; Baudry et Colin, op. cit., II, 1882; Pand. fr., v8 cit.,
6256; Répert. Sirey, v° Testament, 344, etc.
(8) Demolombe, XXI, 139, 140; Répert. Sirey, y° cit., 345; Au-
bry et Rau, VII, § 668, p. 108; ZachariEe, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, § 678, in fine, p. 283 (ed. Crome), etc.
Instit., 2, 10, De testamentis ordinandis, § 13. Dad. s'au
gent mai multe exemplare, toate au aceeaq putere, en toate
ea unul din aceste exemplare, investit Cu formele legale, ar
fi fost intitulat copie. Demolombe, XXI, 100, 141; Pand. fr.,
y° cit., 6263; Répert. Sirey, v° Testament, 338; Aubry et
Rau, VII, § 668, in fine, p. 108; Cas. fr. Sirey, 68. 1. 33;
D. P. 68. 1. 75; C. Limoges, Sirey, 77. 2. 160; D. P. 78.
1. 375 (sub Cas.), etc.
Répert. Sirey, y° cit., 342; Cas. fr. D. P. 60. 5. 442.
Cas. rom. Bult. S-a I, and 1886, p. 181 qi Dreptul din 1885.
No. 39. Vezi qi infra, p. 148.
 SCR1EREA TESTAMENTULUI OLOGRAF. ART, 859. 37

10 SerIerea testamentului oiograf.

Pi lima conditie cerut.1 pentru ca testamentul olograf sit Testamental
fie valid, este ea el sl fie scris in intregimea lui, In totul trebue sA, fie
Opera exclu-
sau de tot, dup6 cum se exprimg, codu'l Caragea (art. 26 zivt a
§ ultim, partea IV, capit. 3 , de 11184 mAna testatorului (i); testatorului.
clei, dadi, la scrierea lui a luat parte o persoang strling,
este de temut ca testatorul sg, fi dispus sub influenta acestei
persoane 0 sl nu fi avut Intreaga sa libertate. Un singur
euvftnt scris de o intinl strging In marginea sau In corpu'l
actului ar viciò. deci Intregul testament, daca acest cuvcInt
face parte din el fi a fost acceptat sau aprobat de testator;
cici altfel ar sta in milna tertiilor de a desfiinth un testa-
ment legalmente fitcut, pin singura, adlogire a unui cu-
viint In el . 2

Pentru a face un testament olograf, nu este deci suficient ea

eineva A, poata numai s4 iscaleaseä, dupa cum se imtampla
uneori in practieli, ei trebue sii, stie a serie.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 10, p. 228, 229; Laurent,
XIII, 172, 182; Demolombe, XXI, 62 urm.; Mourlon, II,
777; Thiry, II, 396; Arntz, II, 1961; Beltjens, op. cit., III,
art. 970, No. 9; Marcadé, IV, 11; Planiol, ILI, 2688; T.
Hue, VI, 269, p. 344; Baudry et Colin, II, 1887 urm.;
Aubry et Rau, VII, § 668, P. 102; Massé-Vere, III, § 437,
p. 92, nota 2; Zaeharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
§ 668, p. 226 (ed. Anschtitz), § 678, p. 280 (ed. Crome);
Berton, L'art de faire soi-mgme son testament, 223, p. 224;
Michaux, Testaments, 1682 urm., p. 275; Pand. fr., e cit.,
6279 urm.; Répert. Sirey, vo Testament, 397 urm. Tabacoviei,
Prime clemente de drept civil, II, p. 275. Cpr. C. Rouen,
D. P. 94. 2. 207; Sirey, 94. 2. 229; C. Iasi, Dreptul din
1900, No. 6. Vezi si Cas. rom. Bult. 1909, p. 388 si Dreptul
din 1909, No. 36. Vezi insa Demante et Colmet de- San-
terre, IV, 115 bis I; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier,
Don. et testaments, II, 228 septimo, p. 296, nota a (ed. din
1846). Cpr. Cas. fr. Répert. Dalloz, Supplément, v° Disp.
entre-vifs, 643. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 22. S'a decis, in fapt, cri. o mentiune scrisa pe mar-
ginea unui testament si care, in aparentele sale, nu prezinta
nicio deosebire sensibila intre diversele sale pärti, 6in punctul
de vedere al caracterelor scrierei si al culorei cernelei, nu
cite decat urmarea si complimentul dispozitiilor cuprinse in
eorpul chiar al actului, qi acest paragraf marginal n'a putut
fi scris la o data posterioara de acea a testamentului. C.
Lyon, Dreptul din 1901, No. 78, p. 768.
 38 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II.'-'.- CAP. V. S-a I. ART. 859.

Cheetie Chestiunea de a se sti daca cuvintele adaose de un

de fapt.
tertiu fae sau nu parte din testament, sau au fost serse
Cu sau far tirea testatorului, este o ehestie de fa,pt, care
se apreciaza In mod suveran de instantele de fond i .
§tersitturi, , Itersaturile, adaosele, trimeterile, interliniile si alte co-
adaobe, etc.
recturi, facute cu insas mana testatorului nu anule,aza, Msg.
testamentul, daca nu sunt de natura a distruge Insus sensul
acestui te,stament 2).
§tergerea unor Cuvintele anume si cu intentie sterse de catre testator,
cuvinte din
testament. n'au nicio valoare, pe clnd acole care au fost sterse fart
intentia de a fi de,sfiintate si care pot fi eetite, ti pastreaza,
din contra, toata valoarea lor. Quce in testamento legi pos-
sunt, ea inconsultd delata et inducta nihilonzinus valent;
consultb, non valent" 3 .
Forrnarea In once caz, judeeittorii fondului stint suverani pentru
co nvingerei
judeclitorilor. a decide daca stersaturile, care se gasesc intr'un testament
olograf, au sau nu au de scop revocarea sau anularea lui,
putand s,-si formeze convingerea lor din orice probe si
chiar din dovada testimonial l 4 .
tersliturile SterturjIe si adaosele facute de un tertiu, feirti f tirea
&cute de un
tertin. testatorului, nu a n uleaza de asemenea testamentul, pentruca,
un testament legalmente facut nu poate, dupil, cum stim, fi
invalidat prin faptul unui tertiu 5 .
§tirea Testamentul va trebui tug sci, fie declarat nul, dad,
tebtatorului. stersaturile si adaosele s'au facut de o mAna, strainit, cu §tirea

Demolombe, XXI, 65; Baudrv et Colin, II, 1890; T. Hue,

VI, 269, p. 345; Pand. fr., y6 cit., 6286; C. Orléans, D. P-
90. 2. 242, etc.
Laurent, XIII, 181, 185, 190; Demolombe, XXI, 131; Aubry
et Rau, VII, § 668, p. 105; Mas.sé-Vergé, III, § 434, p. 86,
nota 4 si § 437, P. 92, nota 2; Troplong, III, 1471; T. Hue, VI,
269, p. 345; Baudry et Colin, II, 1908; Marcadé, IV, 11;
Planiol, III, 2694; Berton, L'art de faire soi-mgme son tes-
tanient, 227, p. 226 urm.; Pand. fr., y° cit., 6328 urm.; 1/6-
pert. Sirey, v° Testament, 425 urm. ; Degré, Dreptul din 1875,
No. 30, p. 240, etc.
L. 1, ab initio, Dig., De his gum in testamento delentur,
28, 4.
Pand, fr.. y° Don. et testaments, 6343.
(6) Vezi supra, p. 37, text si nota 2. Cpr. Laurent, XIII, 182,
185; Pam!, fr., u° cit., 6331 urm., etc.
 SCRI ERE A. TESTAMENTULIJI OLOGRAF. ART. 859. 39

testa torului, caci atunci el nu mai este opera excluziva a

acestui din urma, (').
§Itersaturile facute de testator nu au nevoe, In prin- teraKturile
cipiu, de a fi aprobate de el, pentruca, Intrebuintarea unei da: aaapvra,a
t¡tersitturi implica intentia de a suprimh cuvintele §terse. bate de
Este deci suficient ea sa se constate de judecatori c ter- te8tat'
sitturile sunt opera testatorului qi ca ele au fost fAcute cu
intentia de a suprimh cuvintele sau dispozitiile §terse . Tot
ce este §ters se considera deci ca inexistent(' .
De cele mai multe ori, adaosele i §tersaturile vor fi Aprobarea
Insa aprobate de testator (4 Astfel, s'a decis c, Inteun gtedr:laturilor
testament facut sub legea veche, adaosele si tersaturile cu- testator.
prinse Intr'Insul sunt valabile, daca se constata ca ele s'au
facut de catre Insu testatorul, cum ar fi, de exemplu, In
caz cAnd te,statorul qi martorii ar fi semnat In josul pa-
ginei unde eran trecute acele adaose §i stersaturi .
Locurile 15sate In alb, precum §i scurtarile de care s'a Laaatife
servit testatorul, nu viciaza, de asemenea, testarnentul, In_ mate In alb,
seurtln, etc
data ce nu exista nicio Indoiall asupra vointei dispuna-
torului .
Vezi supra, p. 37. Cpr. Laurent, XIII, 182. Vtzi hub'. Cas.
fr. §i C. Poitiers, D. P. 79. 1. 129; D. P. 81. 2. 149.
Miehaux, Testaments, 1693 urm., p. 276 urm.; Laurent, XIII,
185; Demolombe, XXI, 131; Troplong, III, 1471; Anbry et
Rau, VI1, § 668, p. 105; Pand. fr., v° cit., 6333 urm.
*tergerea datei sau semniturei ar face Insá ea testamentul
fie nul, pentruci, in asernenea caz, el ar fi lipsit de una din
conditiile sale esentiale. Michaux, op. cit., 1716; Troplong,
III, 1482. Vezi infra, p. 63.
(8) Miehaux, op. ch., 1695, p. 277. Stersiturile cuvintelor care
nu aunt esentiale n'au nicio importante, zice Pothier (Intro-
duction au titre des testaments, I, 8, p. 403). Dad. testatorul
a §ters numele legatarului sau lucrului legat, aceasta este un
semn a el a inteles revoace testamentul, care nu va mai
rimilneb, valid deeit pentru rest. Pothier, loco cit.
(4) Adaosele, care constituesc dispozitii noui §i adevirate codicile,
vor trebui insii. si fie semnate i chiar datate de testator. Pot-
hier. op. §i loco cit.; Berton, op. cit., 238, 244, in fine; Belt-
jens, art. 970, No. 86; T. Hue, VI, 277. Vezi supra, p. 5
qi infra., p. 62. Cpr. Trib. Anvers, Fas. beige, 1874. 3. 77.
(8) Cas. rom. Bult. S-a I, anul 1885, p. 182 §i Dreptul din
1885, No. 39.
(9 Pothier, Indroduction au titre des testaments, I, 8, p. 403.
 40 COD. CIV. CARTE A. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 869.

Daca stersturile, seurtarile, interliniile, locurile lAsate

In alb, etc. ar face ca sensul unor fraze sit fie de neinteles,
aceasta nu s'ar opune la executarea celorlalte dispozitii ale
testamentului (1).
Cazul and Testamentul acoperit de §tersIturi §i adaose ar putea
1'36'1este
tament t"-lns5, uneori fi numai un proiect, care urmit sit fie pus mai
nu simpin tarziu pe curat, ceeace iarl§ este o chestie de fapt. Coi care
proiect.
Chestie de Pretind c testamentul, In care se gIsesc §terAturi, n'ar fi
fapt. un act definitiv, ci numai un proiect, trebue Ali dove-
deasel afirmatiunea lor (art. 1169) 2.
Formarea Testamentul ar fi nul, dac. testatorul, din cauzii, de
literilor au boall sau din lipsa vederei, n'a putut sa formeze literele
ajntorui unni
tertin. decat cu ajutorul unui tertiu, cam a condus mana lui pe
Nulitate. hartie, elci nu se poate zice, In asemenea eac, c§, testamentul
este scris de Insu§ testatorul, care n'a fost, In specie, deal
un instrument pasiv 3).
Cana. and Te,stamentul ar fi Ing valid dacit tertiul, care a in-
"In/
ajntat munau.tervenit la eonfectionarea lui, n'a &cut decat sil ajute pe
pe testator. testator, argtandu-i, de exemplu, ortografia cuvintelor Intre-
buintate Indreptand hartia sau arcandu-i mana pe ea,
ori facand ca condeiul sil ieh cerneall, etc., Mel, In asemenea
cazuri, testamental nu este opera tertiului, ci a Iraq tes-
tatorului, care a fost numai ajutat de tertiu la facerea ae-
tului slu de ultimg vointg, .

Michaux, op. cit., 1696 urm., p. 277; Répert. Sirey, y0 Tes-

tament, 424; Coin-Delisle, Don. et testaments, art. 970,
No. 22, etc.
Michaux, op. cit., 1699, p. 277.
(2) Laurent, XIII, 185.
(8) Laurent, XIII, 169; Demolombe, XXI, 61; Troplong, III,
1470; Aubry et Rau, VII, § 663, p. 102; Pand. fr., vo cit.,
6266, 6272; Répert. Sirey, y0 cit., 418; Planiol, III, 2688,
in fine; Berton, op. cit., 224; Baudry et Colin, op. cit., 11,
1898; C. Limoges, Sirey, 83. 2. 62; Répert. Dalloz, Supplé-
ment, yo Disp. entre-vifs, 641, nota 1.
(4) Cpr. Cas. fr. D. P. 1902. 1. 285.
(6) Laurent, XIII, 168, 169; Demolombe, XXI, 61; Berton,
op. cit., 226; Baudry et Colin, II, 1899; Planiol, III, 2688;
Pand. fr., y° cit., 6267; Répert. Sirey, y° cit., 415 un.; C.
Nancy, Cr. judiciar, din 1905, No. 85, p. 680; Sirey, 1905.
2. 165; Cas. fr. Sirey, 1906. 1. 319 (caz In care testatorul
fi scrisese Insug testamentul, teniul dicandu-i numai orto-
 SCRIEREA TESTAMENTULIII OLOGRAF. ART. 859. 41

Din Imprejnrarea el testamentul trebue A fie opera Reproducerea

nui model
excluzivl a testatorului, n'ar trebui sl credem cl el n'ar uflout de
puteh sti, copieze un model flcut de un avocat sau de o un tertiu.
altg, persoanA. Testamentul va fi valid In asemenea caz,
dacit testatorul intelege cele ce serie qi-qi d§, seama de gra-
vitatea actului ce face ' .
Un orb ar put* de asemenea, s-si serie testamentul Teat. flent de
cu alfabetul compus din litere In relief ce pot fi distinse un orb.
prin pip6it, alfabet inventat anume pentru orbi 2).
S'a decis chiar cit un orb ar puteh testh in forma olo-
grafil, ordinarl, dacg, qtie a serie 3 .
Dar &el testamentul olograf trebue neapArat sl, fie Materia
scris In intregimea lui cu ins1§ mana testatorului, el n'are Pe rrseorrte
numai deceit nevoe de a fi saris pe hartie, dup6, cum se teetamentul.
obi§nue§te In genere, ci poate fi scris pe carton, pe perga-
went, pe piatrii, pe stic11, pe Orete, pe lemn, pe o cartl
de joc, etc 4 , in tabulis, an in chartis, membranisve, vel in
alia materia (5.
grafia euvintelor), deeizie publicatä qi in Dreptul din 1907,
No. 1, p. 7 (cu nota noastri). Vezi qi C. Lyon, Sirey, 1905.
2. 303. Mai vezi qi supra, p. 34, text qi nota 1.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 22; Laurent,
XIII, 169; Beltjens, op. cit.,III, art. 970, No. 20; Troplong, III,
1469; Baudry et Colin, II, 1886; Michaux, Testaments, 1688,
p. 275; Berton, op. cit., 224, p. 225; Pand. fr., y° cit., 6275;
Répert. Sirey, v° Testament, 57 qi 388; Planiol, Ill, 2688,
in fine. Cpr. C. Lyon, Sirey, 1905. 2. 303, etc.
Baudry, et Colin, II, 1902; T. Hue, VI, 270; Beltjens, op.
cit., III, art. 970, No. 5; Pand. belges, v° Aveugles, 7. Cpr.
Bayle-Mouillard, asupra 1ui Grenier, II, p. 610, nota a. Vezi
qi infra, p. 100 qi 112.
(2) C. Toulouse, Sirey, 87. 2. 76 (motive); Laurent, XIII, 168;
Demolombe, XXI, 71 ter. Vezi supra, pag. 34. Vezi Msg.
Grenier, Don. et testaments, II, 281, p. 610 (ed. Bayle-Monil-
lard din 1846).
(4) Cpr. Demolombe, XXI, 121; Marca,dé, IV, 11; Arntz, II,
1961; Mourlon, II, 778; Demante, IV, 115 bis V; Berton,
op. cit., 228, p. 228; Michaux, op. cit., 1700, p. 277; Sur-
ville, Elémopts d'un cours de droit civil, III, 74, p. 41; Belt-
jens, op. cit., art. 970, No. 7; Pand. fr., y° cit., 6305; Ité-
pert. Sirey, y° cit., 350, 391; Baudry et Colin, II, 1906; T.
Hue, VI, 269, etc.
(6) lnstit., 2, 10, De testamentis ordinandis, § 12; L. 1, Pr. qi
 42 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

Testamentul olograf poate fi scris Intr'o condica de

casa (i), pe dosul unei polite de asigurare 2), etc.
Forma El poate fi gent sub forma unei scrisori e , per epis-
"e""is"i. tolam, ceeace era oprit prin. art. 3 al ordonantei din 1735 1,
ceeace era MA, permis la Romani 5.
Chestie de Verificarea existentei unei dispozitii testamentare Inteo
fa,pt.
scrisoare misiva infra In domeniul suveran de apreciere al
judecatorilor fondului (6 .
Disp. de Ramane MA bine lnteles el, pentru ea scrisoarea al
btmuri. produca efectele unui testament, trebue ca, pe langa cele-
L. 4, Dig., De bonorum possessionibus secundum tabulas,
37, 11; L. 15, in fine, Cod, De testamentis, 6, 23 in gua-
cungue materia conscribere). Vezi supra, p. 19, nota 1.
Baudry et Colin, II, 1904; Demolombe, XXI, 124; Aubry
et Rau, VII, § 668, p. 105; Acollas, II, p. 517; Demante,
IV, 115 bis V; Michaux, op. cit., 1701; Degré, Dreptul din
1875, No. 30, p. 239, etc.
Baudry et Colin, II, 1904; Cas. fr. Dreptul din 1891, No. 75;
D. P. 93. 1. 177.
(8) Laurent, XIII, 178, 180; Demolombe, XXI, 125; llou ion,
778; Thiry, II, 397; Planiol, III, 2693; T. Hue, VI,
269; Baudry et Colin, II, 1921; Arntz, II, 1965; Troplong,
1477 urna.; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 25; Surville,
Eléments d'un cour.s de droit civil, Ill, 74, p. 41; Demante,
115 bis VI; Acollas, II, p. 517; Marcadé, IN , 16; Au-
bry et Rau, VII, § 668, p. 105; Zacharite, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, 668, p. 228, text si nota 8 (ed. A nschfitz),
§ 678, p. 282 (ed. Crome); Pand. fr., y° cit., 6588 urm.;
Répert. irey, v0 cit , 358; Degré, Dreptul din 1875, No. 30;
Trib. Neufchatel en Braye, Dreptul din 1891, No. 10; Trib.
Anvers, Revue trimestrielle de droit civil, tom. IV, anul 1905,
p. 392, No. 44 si Cr. judiciar din 1905, No. 76, p. 608 (cu
observ. noastrg); Cas. fr. Sirey, 1900. 1. 348; D. P. 1900. 1.
557; D. P. 1910. 1. 44; Sirey, 1912. 1. 81, etc.
(4) Vezi Pothier, Introduction au titre des testamenis I, 9,
p. 403 (ed. Bugnet); Baudry et Colin, loco cit.; Zacharite,
op. qi loco supra cit., nota 8. Iatit, cum se exprimit acest autor :
Das Verbot, velches die Ordonn. von 1735 (art. 3) in dieser
Beziehung enthdlt, ist in den code civil nicht aufgenommen
worden".
(6) L. 75, Pr. si L. 77 § 26, Dig., XXXI, De legatis et fidei-
commissis, H, L. 11 § 4 si L. 37 § 4, Dig., XXX, De le-
gads, etc., III. L. 1, Cod, De eodicillis, 6, 36; L. 1 § 1,
Cod, De latina libertate tollenda, 7. 6; Nov. 107, etc.
(9 Cas. fr. D. P. 1910. 1. 44; Sirey, 1912. 1. 81.
 SCRIEREA TESTAMENTULUI OLOGRAF. ART. 859. 43

lalte formalitMi, ea sI cuprindl qi o dispoz4ie de bunuri,

pentru timpul cAnd autorul ei nu va mai fi In via, iar
nu sl fie numai o fitg/duintit vagg (1), un proiect, sau sit
se refere la un testament anterior (2).
Se Intelege, de asemenea, eit o scrisoare sau un post- Data qi
scriptum n'ar fi un testainent, dac5, ar lipsi data §i sem- seinnUnra.
nittura e .
Testamentul poate fi scris pe mai multe coli de 'Artie Scrierea test.
legate Intre ele, §i chiar pe mai multe foi volante, din care 140elimaaei arutlitee
ces. din urinl sit fie datatI §i semnatit de testator. Jude- Chestie de
ctitorii fondului vor aprecih, In aeest din urml caz, dacg, faF't
foile se comple,cteazit unele prin altele §i dacl formeazg, un
singur act 4 .
Nu este deci nevoe ea diferitele foi, pe care testamentul Validitatea
este serie, sit fie Intrunite la un loe printeo legAturI ma- ai %rut Pfeoi
teriall, o legitturi% intelectuald fiind suficientA; a§a c5, testa- volante.
mentul este valid cu toate cA, el a fost scris pe inai multe
foi volante care, la un loc, con tituesc unul §i acela§ act (5).
Un autor sfltue§te Ina pe testator de a dath §i sub- Datarea
semnit fiecare fill In parte, sau de a le Intruni i legh Intre fis=refit.
Litteras, quibue hereditae promittitur, vel animi ajectus ex-
primitur, vim codicillorum non obtinent". (L. 17, Dig., 29, 7).
Cpr. Trib. qi C. Paris Pand. Périod. 86. 2. 327; Pand. Pi-
riod. 88. 2. 54; C. Rennes i Douai, D. P. 92. 2. 438 si Ga-
zeta Craiovei din 1890, No. 32; Thiry, II, 397, etc.
Laurent, XIII, 221; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 92;
Thiry, II, 397; C. Grenoi)le, D. P. 66. 2. 22. Cpr. Cas. fr.
Sirey, 1912. 1. 322; Trib. Besavon, Pand. Périod. 96. 2. 199.
Cpr. Laurent, XIII, 174; Demolombe, XXI, 128; Troplong,
III, 1473; Massé-Vergé., III, § 437, p. 95, mota 6; Aubry et
Rau, VII, § 668, p. 105; Michaux, op. cit., 1702; Berton,
op. cit., 230, p. 229; Nfld. fr., yo cit., 6314 urm.; Répert.
Sirev, V° cit., 374 urm.; T. flue, VI, 270; Baudry et Colin,
II, 005; Beltjens, op. cit., tom. III, art. 970, No. 12; Cas. fr.
Sirey, 68. 1. 35; Sirey, 89. I. 265; Sirey, 96. 1. 277; D. P.
1900. 1. 97; Sirey, 1901. 1. 406; Revue trimeetrielle de droit
civil, tom. 9, anul 1910, p. 865, 866, No. 5; Trib. Rouen, Cr.
jtuliciar din 1913, No. 74; Trib. Ilfov, Dreptul din 1881,
No, 33, etc.Cu toate acestea Vatismenil, Ph. Dupin, De-
!angle, Martin, Ravez si Valette au dat o eonsultatie in eerie
contrar. Vezi Répert. Dalloz, entre-vifs, 2649.
(6) Cas. fr. Sirey, 1900. 1. 348; D. P. 1900. 1. 567; C. Lyon.
D. P. 1901. 2. 202 (motive). Cpr. Répert. Sirey, 0 cit., 379,
 44 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CA P. V. S-a 1. A RT. 859.

ele, fiinda, Curtea din Paris a decis (17 Iulie 1883 cA. fie-
care fil/ constitue un testament a parte, consideritnd, In
consecintl, ca nul §i neavenit tot ce erh scris pe filele ne-
datate §i nesemnate de testator I ..
Nu se cere In fine, trebue sg, observIm cA, testatorul nu este obli-
unitatea de
context. gat a-§i redacth testamentul ktrit Intrerupere, uno con textu,
uno eodemque tempore, in aceea§ zi §i sub aceea§ datl,
citei el trebue sit aibit timpul nec,esar spre a se gandi §i
a-§i serie testamentul, mai ales cand acesta este lung §i au-
torul lui nu este slnittos (3. Vezi infra, p. 60 §i 1 1 0).
Art. 864 Vom vedeA, din contra, cit In privinta testamentului
§ ultim.
mistic, operatia judectttorului nu poate fi Intreruptl art. 864
§ ultim). Vezi infra, p. 109
Materia en Testamentul olograf oate fi sells nu numai eu eel.-
care test.
poate fi seris. nealg, dupg cum se obi§nue§te, ci cu once materie, de
exemplu: cu plumbul (3), ca crida, ca stingele, ell citrbunele,
cu diamantul pe stiell, cu varful unui cutit sau altui
instrument (4, etc.

Vezi Berton, L'art de faire 80i-mgme son testament, 230,

p. 229 (ed. a 9-a).
Laurent, XIII, 173, 212; Demolombe, XXI, 129; Baudry et
Colin. II, 1919; Planiol, III, 2693; Aubry et Rau, 'V II,
§ 668, p. 106; Massé-Vergé, III, § 437, p. 92, nota 3; T. Hue,
VI, 270; Pend, fr., tO) cit., 6310; Répert. Sirey, v° Testa-
ment, 369 urm. qi 424; Trib. St. Privas, Sirey, 92. 2. 284; D. P.
93. 2. 559: C. Bruxelles, Cr. judiciar din 1913, No. 73.
(8) Cpr. C. Aix, D. P. 46, 2, 230; Sirey, 48. 2. 30; TrilY. Nivelles
qi C. Besancon, D. P. 65. 3. 30; D. P. 83. 2. 60; Sirey, 83.
2. 147; Répert. Sirey, y° cit., 393; Planiol, III, 2693.El
poate fi scris in parte cu plumbul qi in parte en cernealtc.
Beltjens, op. cit., Ill, art. 970, No. 8 qi autoritittile eitate acolo.
Cazul ciind S'a decis cii singurul fapt cl un testament olograf poartii,
scrierea Cu o scriere cu plumbul, flcutá in prealabil qi acoperitli in
plumbnl a fost urml en o scriere cu cernealtt, nu poate fi o calla. de nu-
acoperitg.
mai In nrml litate, de citeori na se stabileqte eá scrierea Cu plumbul nu
cu cernealit. emani dela testator, nici a ea se datoregte unei vointe strAine.
C. Caen, Rind. Périod. §i Sirey, 1909. 2. 166; Dreptul din
1909, No. 76, p. 608. Cpr. C. Bruxelles, Pas. beige, 79. 2.
222; Belg. judiciaire, 1879, p. 505 qi Cr. judiciar, 1913, No. 73.
(4) Mourlon, II, 778; Arntz, II, 1961; Laurent, XIII, 171; De-
molombe, XXI, 70, in fine qi 122; Marca,d6, IV, 11; Acollas.
II, p. 517; Troplong, III, 1472; Aubry et Rau, VII, § 668,
p. 105; Répert. Dalloz, Supplérnent, v° Disp. entre-vils, 646;
 SCRIEREA TESTAMENTULITI OLOGRAF. ART. 859. 45

In toat,e aceste cazuri, judecItorii fondului vor aprecià Chestie de

In mod suveran dadi, pretinsul testament este numai un fapt
proiect sau un act definitiv (i).
Testatorul nu este obligat a-si scrie testamentul Limbs, In care
In rometneste; el poate, dupg, plrerea tuturor, serie test.sera.
peate fi
Inteo limb, striting, 2,si chiar Intr'o 1imb, moartl. Astfel,
s'au validat testamente serse In latineste i greceste (3).
Art. 688 § ultim din codul spaniol dispune anume C. spanioL
Art. 688.
stritinii pot face un testament olograf in limba Ion proprie (4).
*i la Romani, testamentul se puteh face In limba greacg. Dr. roman.
Etiam grod omnibus liceat testare (5).
S'au vgzut testaments nu numai In prozA dar si In ver-
suri 6).
Slovele la e,are se referg, legea sunt, de bung, seaml, Slovele
en care test.
cele latine, care se Intrebuinteaa, astzi. Testatorul ar puteck poste fi eerie.
Insl serie testamentul eu litAme chirilice, In cifre sau
eu semne scurtate, precum ar fi: stenografia, tachigrafia,
etc., mai ales daca s'ar stabili c, dinteo Imprejurare oare-
care, testatorul n'a avut timpul de a Intrebuin(A, caracte-
rele ordinare .

Pand. fr., v° cit., 6307; Michaux, op. cit., 1705, p. 277;

Berton, op. cit., No. 228, p. 228; Baudry et Colin, II, 1906;
Al. Degré, Dreptul din 1875, No. 30, P. 239, etc.
(') Pand. fr., y° cit., 6307.
Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1881, No. 33. Demolombe, XXI,
120; Laurent, XIII, 170; Michaux, op. cit., 1736; Aubry et
Ran, VII, § 665, p. 1.8; Zacharite, Handbuch des fr. Civil-
rechts, IV, § 665, P. 222 (ed. Anschtitz); Vincent et Pénaud,
Dictionn. de droit international privé, v° Testament, 46; Belt-
jens, op. cit., art. 970, No. 6; T. Hue, VI, 269 si toti autorii.
Michaux, op. cit., 1706; Troplong, III, 1503; Planiol,
2693; Unger, Das listerreichische Erbrecht systematisch dar-
gestellt, § 10, p. 46.
Vezi si art. 684 din aeelas cod. Cpr. art. 2244, 2245 C. german.
(6) L. 21 § 4, Cod, De tegamentis, 6, 23.
Michaux, op. cit., 1708; Berton, op. cit., 231, in fine, P. 229.
Demolombe, XXI, 70; Pand. fr., v° Don. et testaments, 6301,
6302. Cpr. Unger, op. cit., p. 49, § 10, nota 9. La Ro- Dr. roman.
mani, nu se puteà lns ntrebuintit deal caracterele ordinare.
Notis scriptce tabule non continentur edicto, quia notas,
teras non me Pedius libro vicerimoquinto ad edidum scribit".
(L. 6 § 2, Dig., De bonorum possesaionibus, 37, 1).
 46 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

Test. autentic. Ineat prive§te irisa testamentul autentic, el nu se va putea,

Limba ro-
mita,. fae-3, In regula generan, dedil In timba romana, pentruca daca
ar fi scris inteo limba pe care judecatorii n'o Inteleg, ei
ar putek de bina seamit, sil, refuze de a-1 autentifica (I).
Intrebuin- Testamentul ar fi de asemenea valid, daca testatorul
tarea de cifre
fo loe de ar fi Intrebuintat seurtari u§oare de Inteles, sau daca su-
litere. mele legate ori data testamentului ar fi serse In cifre, in
loc de litere (2). Si data poate fi scrisa In cifre, cu toate eli
Pothier sfatue§te de a o serie mai bine In ¡itere, pentru ca
alterarea ei al devie mai anevoioasa. (Vehi infra, p. 57.

20 Subscrierea testamentultd olograf.

Neccsitatea A doua conditie ceruta de art. 859 pentru existenta tes-

"m"turai
testatortilui. tamentului olograf este subscrierea lui cu insaf mana testa-
torului 3 , dupa cum se exprima art. 739 din codul Calimach
(578 C. au.triac , tatoxetpo; dupa cum se exprima textul
grecesc. Semnatura, care da viatit tuturor actelor In genere,
fie autentice fie private, era, cu atat mai necesata. In pri-
vinta testamentului, cu eat ea singura poate, In specie, al
dovedeasca ca actul emana dela dansul §i este un act de-
finitiv (I). Subscrierea testamentului, zice Cartea din Ia§i,
are de scop precizarea personalitatei §i identitatei testato-
rului 5 .
In- ce consistX In ce consista Insa, semnatura? Legea fiind muta In
semnXtura.
Art.43 c. aceasta privinta, ea va consista, In genere, In numele de
familie §i a numelui de botez, astfel cum testatorul este
Inscris in aetele starei eivile art. 43 6, pentru ea 81 nu
(i) Cpr. Anbry et Rau, VII, § 665, p. 94.Vezi ¡TIA, art. 684
C. spaniol, art. 2244, 2245 C. german. Vezi infra, p. 77.
Pand. fr., y° cit., 6302; Mare,adé, IV, 11; Michaux, Testa-
ments, 1698, p. 277; Massé-V ere., III, § 434, p. 86, 87 4i
§ 437, p. 93, nota 2, in fine; Zacharia3, Handbuch des fr.
Civilrechts, IV, § 665, p. 221, text si nota 5 (ed Anschtitz), etc.
Le testament holographe doit gtre signé a peine de nullité",
zice Rieard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires, 1-ère
partie, No. 1491, P. 336 (ed. din 1707).
Demolombe, XXI, 101; Pand. fr., y° cit., 6356; Michaux,
op. cit., 1747, p. 283, etc.
(6) Vezi Dreptul din 1906, No. 7, p. 52 (Cu observ. noastrA).
(6) Vezi tom. I al Coment. noastre, P. 250 (ed. a 2-a).In pri-
 SUBSCRIEREA TESTAMENTULUI OLOGRAF. ART. 859. 47

se faca confuzie tare persoanele care au acela§ nume. Pa- Parafa.

rafa nu este un element indespensabil al semnAturei (1).
Din cele mai sus expuse ar urmh c§, ar fi nul testa- Cazal eAnd
testamentul
mentul care n'ar fi semnat cu numele de familie al testa- n'a fost sem-
torului, sau al citrui semnIturg n'ar reproduce toate literile nat en nnmele
alfabetice ce compun acest nume; §i, Inteadevii,r, In acest testatorului.
sens se pronuntl unii autori 2,
Dupit aceastl teorie, care este prea riguroasl, initialele Initialele nu-
numelui, o poreclit, numele unei moqii sau altei localitIti, melui, numele
unei =oil,
etc., n'ar constitul, In genere, o semnIturà, cu toate 0, te-
statorul ar mai fi semnat astfel §i alte acte ale vietei sale.
Cu toate acestea, semnittura nefi nd cerutit decat pentru
a cloyed' el testamentul este opera aceluia cAruia el este
atribuit, atItt doctrina cAt §i jurisprudenta decid cg, este
suficient ea testamentul sil, aibl semnittura ce testatorul
a,velt obiceiu de a pune pe celelalte acte ale vietei sale (3),
destul este ea identitatea lui sil' nu fie indoelnicl. Nomina
enim significandorum hominum gratia reperta sunt ; qui
si alio quolibet modo intelligantur, nihil interest" 4).
Se decide, In consecintit, cit episcopii pot In mod valid SemnItura
episeopilor.
sit subscrie testamentul lor numai cu una sau mai multe
initiale, precedate de o eruce §i urinate de arAtarea dem-
vnita formaliatilor de indeplinit in caz eind eineva voeqte Schimb. nu-
ali sehimbh uumele, vezi legea din 18 Martie 1895. Vezi melui.
qi L. fr. din 11 germinal anul XI, care opreqte pe once L. din 1895.
persoanh de a-qi sehimbh numele färtt autorizarea guvernului.
(I) C. Bruxelles, Pasicrisie beige, 1879. 2. 222 qi Cr. judiciar
din 1913, No. 73.
(2) Cpr. Toullier-Duvergier, Le droit civil franfais, III, partea
1-a, 373, p. 208; Laurent, XIII, 202 urrn.; T. Hue, VI, 278.
(9 Cpr. Thiry, II, 396, p. 389; Demolombe, XXI, 103; Mar-
eadé, IV, 15; Troplong, III, 1495; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 115 bis III; Miehaux, op. cit., 1750; Berton,
op. cit., 241, p. 236; Aubry et Rau, VII, § 666, p. 99; Za-
charite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 666, p. 223,
text qi ncita 11 (ed. Ansehititz), § 676, pag. 277, nota 1 (ed.
Crome); Planiol, III, 2689; Baudry et Colin, II, 1966 urm.;
Pand. fr., vo cit., 6361 urm.; Répert. Sirey, e cit.; 544; C.
Paris, D. P. 48. 2. 90; Sirey, 48. 2. 217, etc.
(4) Instit., 2, 20, De legatis, § 29, in fine. Cpr. L. 34, Dig.,
De conditionibus et demondtrationibus, 35, 1; L. 8 § 2, Dig.,
De bonorum possessionibus secundum tabulas, 37. 11; L. 4,
Cod, De testamentia, 6, 23, etc.
 48 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

nitatei lor. Astfel, ar fi valid testamentul unui episcop semnat

In modul urmittor: -1- I. G. sau Iosif, Mitropolitul Ungro-
Vlachiei. Asa testase vestitul orator, episcopul din Clermont,
Massillon, si testamentul situ fiind validat de primii jude-
catori, partile s'au Impitcat In apel (1).
Semnarea Semnarea prin simple initiale este admisit de unii nu
prin simple
initiale. numai In privinta episcopilor care, pe langit initiale, mai
ControversX. obisnuese a pune si o cruce, arittilnd si demnitatea lor,
dar In privinta tuturor acelor care obisnuese a semnk astfel
celelalte acte juridic° ale vietei lor (2 .
Semn. cu S'a decis, de asemenea, ca este valid testamentul semnat
numele de
botez. numai cu numele de botez al testatorului, fiindcit el eiti.
cunoscut numai sub acest nume de catre compatriotii siii 3).
Semnitnra Dupa Laurent XIII, 225, femeea maritata n'ar putek
femeei mgri-
tate. Contro- sa semneze In testamentul situ numele barbatului, ci numai
versI. numele ei de familie, pentruca testamentul n'are sa-si pro-
ducit efectele sale decalt In urma mortei sale art. 208, 802.
Aceasta parere este Insa prea riguroasit, eaci (lesi femeea
dispune de averea sa pentru timpul (quid casittoria ei
va fi desfacuta, totusi ea face actul intr'un moment cand
casatoria Isi are Inca fiinta si, prin urmare, poate Intre-
buinth numele barbatului, mai ales daca acesta eri moduI
ei obisnuit de a semnh actele juridice facute de dansa 3 .
(i) Thiry, II, 396; Aubry et Rau, VII, § 666, p. 99, nota 3;
Demolombe, XXI, 106; Saintespés-Lescot, IV, 1008, p. 47;
Troplong, III, 1495; Pand. fr., e cit., 6374 urm., Répert.
Sirey, y° cit., 547; Planiol, III, 2689; Baudry et Colin, II,
1970; C. Pau 02 Iulie 1812), Répert. Dalloz, v° Div. entre-
vifs, 2724 si Pand. fr., 6376. Profesorul Crome, In ed.
eel), flout), a lui Zacharia3 critic"), ins& doctrina care se pro-
nunt5, pentru validitatea unui asemenea testament, fiindeS, eineva
nu testeazä ea functionar, ei ca om privat. Man testirt nicht
ale Beamter, sondern ala Privatmann". Zacharia3, Handbuch
des fr. Civilrechts, IV, § 676, p. 277, nota 3, in fine (ed.
(rome). Vezi si Laurent, XIII, 223.
Marcadé, IV, 15; Saintespès-Lescot, Don. et testaments, IV,
1008, p. 46 (ed. din 1858). Contra: Demolombe, XXI, 109;
Duranton, IX, 40. Vezi asupra acestei chestiuni, Pand. fr.,
y° Don. et testaments, 6378 urm.
Troplong, op. cit., III, 1496; Michaux, op. cit., 1753; Pawl
fr., yo cit., 6365, etc.
Cpr. Pand. fr., e cit., 6392; Répert. Sirey, v° Signature, 24
 SUBSCRIRREA. TESTAMENTULIII OLOGRAF. ART. 859. 49

Prin urmare, testamentul flcut de o femee mlritatl va fi

valid, fie el ea 1-a semnat Cu numele bArbatului, fie cu
numele ei de familie, destul este ea A se constate cl actul
emangi, dela dInsa.
Curtea din Bucureqti a validat, de asemenea, §i cu
drept cuvint, un b3stament In care o femee nemlritatl adao-
gase la pronumele ei qi numele de familie al persoanei cu
care trlise In concubinaj, %trueIt a constatat identitatea
persoanei dela care emangi, testamentul, 0 lipsa de manopere
frauduloase din partea concubiuului care, In specie, erh, rftn-
duit legatar universal('.
Tot astfel, atAt Curtea din Craiova elt §i Curtea de
casatie au validat testamentul defunctei Anica Urdlreanu,
dei susnumita testatoare 11 semnase: Anica, nascutli UrdI-
reanu, Intrucla prin interealarea cuvintului ndscutd Intre
numele ei de fa,milie qi acel de botez, testatoarea InSelesese
a deslufli §i mai bine identitatea ei (2).
Cat pentru femeea despllitl, ea va semnh, testamentul Femeea
deeplirtitg.
eu numele ei de familie, fiindcl divorSul o face sl pieardI
numele barbatului (art. 7 L. asupra numelui din 18 Martie
1895 (3.
ItImftne bine InSeles el semnittura n'ar atrage null- Efectele unei
tatea testamentului dad, ar fi numai iregularA, cand, de neeermegntiXtuniate".

exemplu, ar fi rlu scrisI, Insit bine InSeles In mod cites §i

si vo Testament, 545; Planiol, I, 394; Michaux, op. cit., 1763;
Berton, op. cit., 241; Baudry et Colin, II, 1968. Cpr. C.
Iasi, Dreptul din 1906, No. 7 (cu observ. noastal). Vezi si
tom. I al Coment. noastre, p. 252, nota 4.
C. Bucuresti, Dreptul din 1883, No. 52.
C. Craiova, Dreptul din 1888, No. 66.
Cpr. C. Nimes, Dreptul din 1888, No. 12.
DupA. art. 1577 din codul german, femeea despArtitä pAs- C. german
treazA din contra, in principiu, numele bArbatului, rAminAnd ti legislatia
ca acest din urmg sto.-i interzieA purtarea numelui siiu, dacit ungarii.
ea a fost recunoscutA singuret culpabilä. Die geschiedene
Frau behdlt den Familiennamen des Manna... 18t die Frau
allein ffir sekuldig erklart, so kann der Hann ihr die Fiih-
rung seines namens untersagen". Cpr. si art. 94 din legea
ungureascA asupra elsgtoriei dela 18 Decembrie 1894. AceastA
lege, InteresantA din mai multe puncte de vedere, este pu-
blicatA in Annuaire de législation étrangère, anul 1894,
p. 356 urm.
65105 4
 60 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

descifrabil (2), sau ar fi lipsita de cAteva litere, ori de pa-

rafa obiqnuita, mai ales daca omisiunea parafei ar fi re-
zultatul unei IntAmplari sau al unei boli (2). Ein Testament
ist nicht schan desswegen ungaltig, weill in der Namens-
unterschrift des Erblassers einige Buchstaben fehlen", zice
Zacharim (3). l7nde am merge, zice raportorul Duplan Inteo
decizie a Curtei de casatie din Franta (4), daca ne-am aratà
exigenti In privinta corectitudinei semnaturilor, atunci cand
vedem c cei mai multi din lnaltii noOri functionari, din
ofiterii publici i chiar din cetateni ei Insii, iscalese Cu. ca-
ractere In care, de multe ori, nu se poate descoperi nici-o
litera din alfabetul obiTauit".
Prin urmare, o semnittura, care emana dela testator,
chiar ilizibila daca ar fi, n'ar anti% testamentul, dacii el
obiqnue§te a iscall astfel (5).
Semnarea Pentru aceasta trebue al fie Insa vorba de o adevarata
prin punere
de deget. semnatura facuta Cu In* milna testatorului (manu proprria),
iar nu de o punere de deget, eaci acest mod de a subsemnà
actele, admis altadata, nu mai are astazi nicio valoare,
chiar daca o autoritate administrativii sau politieneasca ar
certifich i legalizh punerea de deget, de oarece legalizarea
nu poate Inlocui semnatura acelui In drept, deqi ea confera
actului data certa (6).

(I) S'a decis cA testamentul este valid dael judecAtorii fondului

constatA cA sentnAtnra, de1 scrisA en o mAnA tremurAndl, este
decifrabilA i emanA dela testator, aceastA constatare fiind
suverani i scApAnd de sub controlul Curtei de easatie. Ca.s.
fr. Sirey, 1912. 1, 223; D. P. 1912. 1. 469, 470. Vezi infra,
p. 81, nota 2.
(2) Cpr. Planiol, III, 2689; Troplong, III, 1497; Miehanx, op. cit.,
1754, 1761; Thiry, II, 396, p. 389; Pawl. fr., e cit., 6369
urm., 6384; Répert. Sirey, y° cit., 550 urm.; Baudry et Colin,
II, 1972, 1973; Demolombe, XXI, 113; Laurent, XIII, 224;
C. Sirey, 1900. 2. 237 (in privinta lipsei parafei).
Paris' des fr. Civi rechts, IV, § 666, p. 223, nota 1 (ed.
(8) Handbuch
Anschtitz).
(4) Vezi Sirey, 41. 1. 442; Pand. fr., v° cit., 6370.
Cpr. Thiry, II, 396, in fine, p. 389, 390; Pend. fr., y° cit.,
6369; Baudry et Colin, II, 1975, etc.
(6) Cpr. Cas. rom. si Trib. Ilfov, Dreptul din 1879, No. 10 si
13; C. Bucuresti, Dreptul din 1884, No. 2. Vezi Michaux,
op. cit., 1762; Demolombe, XXI, 112; Aubry et Rau, VII,
 SUBSCRIEREA TESTAMENTULTH OLOGRAF. ART. 859. 51

Testamentul, care urmeaza a fi autentificat, poate Insa Art. le L. p

fi semnat prin punere de deget sau aplicarea unei peceti autentific.
actelor.
(art. 16 L. p. autentificarea actelor) (1).
Semnatura, de care am vorbit mai sus, trebue sa, fi- Sematura
gureze pe Insu§ testamentul ologmf, lar nu numai pe pli- altlitoare pe
plie.
cul In care el ar fi Inehis, cad In acest din urma caz el
ar fi, dupg, unii, nul pentru lipsa semnaturei (2).
A ceea§ solutie este admisibila §i In privinta datei, care Punerea datei
pe plic.
n'ar figurà In testament ci numai pe plicul In care este
Incbis testamentul (3).
In regula generala, semnatura se gase§te la finele tes- Local
tamentului olograf, al carui compliment firesc ea este, dupg, aemaKturei.
cum se exprima Potbier (4.
De aceea art. 775 § ultim din codal italian prevede C. ¡wan o
In termeni expre§i ea semnatum trebue EA fie pusa la fi-Codul nostru.
nele dispozitiilor testamentare. La sottoscrizione deve essere
posta olla fine delle disposizione. Textul nostru nu este, de
asemenea, mai putin categoric cand cere ca testamentul sa
fie subsemnat, adeca: ca semnatura &I Incbeie actul, solutie
§ 666, in fine, p. 100; Zacharite, Handbuch des fr. Civil-
rechts, IV, § 666, p. 224 (ed. Anschtitz), § 676, p. 277, 278
(ed. Crome), etc. Vezi tom VII al Coment. noastre, p. 147,
148, precum qi p. 171, text 0i nota 2. Mai vezi tom. III,
partea, II p. 493, ad notam; tom. IV, partea I, p. 216, nota 5.
Cpr. Cas. rom., S-a 1, Revista Jurisprudenp din 1911, No. 19,
P. 303, decizia No. 258 din 19 Aprilie 1911 (nereprodusä
in Bult. Curtei).
Trib. Vendôme, Sirey, 85. 2. 220; Pand. chron. VI (anii
1878 1886), partea 2, p. 154; Trib. regional superior din
Colmar, Pand. Périod. 1906. 5. 47; Répert. Sirey, v° Tes-
tament, 627, 537. Contra: C. Paris §i Bourges, Sirey, 1900.
2. 237; Sirey, 1908. 2. 136; D. P. 1909. 1. 120; Dreptul din
1910, No. 19, p. 156. Vezi 0 F. Herman, C. civil annoté,
Supplément, art. 970, No. 67 urm. Mai vezi Revue trimestr. de
droit civil, tom. VIII, anul 1909, p. 712, No. 4.
Tot astfel, data necomplectA a unui testament olograf nu
poate, in principiu, fi complectatA cu cea pusg, pe plicul in care
testamentul este inchis. Beltjens, op cit., III, art. 970, No. 47.
(2) C. Paris §i Cas. fr. D. P. 69. 1. 495; Pand. chron., tom. IV,
(anii 1860-1869), partea 1-a, P. 351.
(4) Introduction au titre des testaments, I, 8, p. 403 qi Tr. des
don. testamentaires, VIII, 11, p. 229 (ed. Bugnet). Vezi qi
Baudry et Colin, II, 1977.
 52 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

pe care unele tribunal° o aplict sub pedeapst de nulitate a

Intregului testament (4).
Semnittura nu Fiind twit et niciun text de lege nu cere ca semi:A-
ar, ilev"" tura st fie deosebitg, de act, se admite, In genere) di, ea
a f. deosebitit
de act. poate sit fadt un singur trup cu fraza finaltt, dadi, expre-
siile care o urmeadt nu sunt esentiale validitttei testamen-
tului, nici nu cuprind vreo dispozitie de bunurin
Dupit acest sistem, nu s'ar putelt anulA, pentru lipst
de semnIturl, testamentul care s'ar termin?), astfel: ... fteut
de mine, cutam (urmeazit numele §i prenumele, flirt parafit),
care am subsemnat dupt °dire §i maturit retlexie ' .
Te,stamentul ar fi Insii, nul, dará testatorul ar fi zis:
Subsenmatul, cutare, dispun, etc.. . ', flirt ca semnittura
sá, figureze In josul testamentului, citci aceastit frazt anuntl
cl, semnitura are st vie mai titrziu (4).
Test. semnat Tot nul ar fi, dupt plrerea noastrl, §i tastamentul, care
pe margine.
ar fi fost semnat pe margine, In loc de a fi semnat In josul
actului (5).
Nevaliditatea Se decide, In adevár, In materie de obligatii, cit un
aetuluisemnat
pe margine. act sub semnIturt privatt nu este valid dará pártile 1-au
semnat numai pe margine, un asemenea act neputand servi
nici ca Inceput de probt scrist, de naturit a face admi-
sibill proba testimonialá §i a prezumptiilor 6 Ceeace con-
(9 Trib. Beaugé ai Bruxelles, Cr. judiciar din 1900, No. 62 ai
Dreptul din 1906, No. 74, p. 592 (ambele gentinte en observ.
noastrA); Pand. Périod. 99. 2. 81; D. P. 99. 2. 325; Sirey,
1906. 4. 8. Cpr. Michaux, op. cit., 1755; Berton, op. cit., 224.
Cpr. Pand. fr., tio cit., 6385 nrm.; Aubry et Rau, VII, § 668,
p. 108, text ai nota 21; Massé-Vergé, III, § 437, P. 96, text
si nota 13; Demolombe, XXI, 114; Demante, IV, 115 &is
III; Duranton, IX, 42, etc.Vezi twat Laurent, XIII, 227, etc.
Cas. fr. ai C. Besancon, D. P. 79. 1. 311 si 2. 64; Michaux,
op. cit., 1759; Demolombe, XXI, 114, etc. Contres: Lau-
rent, XIII, 227; Troplong, III, 1494; C. Liège (22 Febr.
1812), Répert. Dalloz, 2730, nota 2. Considerentele acestei
deeizii sunt reproduse qi eombittute de Duranton (IX, 42).
Cpr. Michaux, op. cit., 1759; Troplong, III, 1494, etc.
(6) Contra: Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 100, care eiteaa.
In sensul validitAtei testamentului, o decizie a Curtei din Bor-
deaux, din 5 Iulie 1900, pe care n'am putut-o twit confront.
(6) C. de apel din Trani si Cas. Turin, Sirey, 82. 4. 27 ai Dreptul
din 1910, No. 20, p. 164.
 D AT AREA TESTAMENT UL17I OLOGRAF. ART. 859. 53

stitue actul sub semnatura privata este, in adevar, semna-

tura partilor contractante. Insa semnatura, spre a produce
acests efecte, trebue sa fie pusa In josul actului §i sa se
refere la toate patine lui, conditie pe care nu le intrune§te
semnatura pusit pe marginea unui act. Prin urmare, ceeace
jurisprudenta decide, cu drept cuvant, in privinta actelor
sub semnatura privata In genere, este, de buni seama, apli-
cabil §i testamentului olograf, care §i el este un act sub
semnitturit privata.

30 Datarea (9 testamentalui (logre.

In fine, ultima conditie ceruta pentru existents, testa- Data testa-

mentnlui.
mentului olograf este datarea lui cu Insa§ mana testato-
rului 2, adeca aratarea timpului ziva, luna §i anul) cand el
a fost fAcut.

(9 Cuvintul data fi trage origina sa din cuvintele latinesti datum Origina

test.
datei
die, adecli: dat in cutare zi. Vezi Michanx, op. cit., 1710,
p. 278. Formalitatea datei a fost introdusa in Franta prin.
art. 38 al ordonantei din 1735. Inaintea acestei ordonante,
chestiunea de a se $ti dad. data erh, san nu necesara in pri-
vinta testamentelor sau altor dispozitii mortis causa, erà foarte
eontroversata. Vezi Furgole, Tr. des testaments, I, p. 322,
323, No. 18 (ed. din 1779).
(2) Cpr. Demolombe, XXI, 71; T. Hue, VI, 275. Vezi si Trib.
Besançon, Pand. Périod. 96. 2. 199.
Testamental ar fi nul, dap& unii, daca numai o parte din Cazul and
data ar fi fost serisa cu mina testatorului, iar cealalta ar fi fost o parte din
datii este
tipirita; qi, in adevar, tribun. din Paris si din Barcelonnette scrisli, de mina
(sentinta reformati) au anulat un testament purtind data de testatornlui.
9 Februar 1889, pentruca cifrele 188 din aceasta data erau Controverg.
tiparite in capul unei foi de corespondenta, asa ca cuvintele
scrise ca mina testatorulut erau numai urmatoarele: 9 Fe-
bruar . . . nota. Vezi Pand. Périod. 90. 2. 279 si Dreptul
din 1892, No. 09. Contra: C. Aix, Pand. Périod. 90. 2.
280. Cpr. Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 44.
Dar daca exista indoiala asupra nulitatei testa.mentului
atunci cind numai o parte din data este scrisit de testator,
iar alta tiparita, este incontestabil a testamental ar fi nul
atunci cind toad,. data sau o parte numai din ea ar fi scrisa
Cu o mina straina; pentruca, in asemenea caz, testamentul n'ar
avei data, si data este o eonditie esentiala a existentei testa-
mentului, care nu poate fi inlocuita prin alte probe.
 54 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

Art. 505 , Data testamentului consista, zice art. 505 din codul
C. eiveti". elvetian dela 1907, In mentiune,a locului. anului, lunei §1
zilei dud el a fost facut" (1).
Justificarea Necesitatea datei, ceruta pentru once acte In genere, se
datliri
testamentuelui.justifica prin urmatoarele consideratii: 1° .data aratand cu
preciziune timpul dnd testamentul a fost &cut, permite de
a se recunomte dad In acel moment testatorul erh sau nu
capabil de a dispune de bunurile sale, precum 0 dad. dis-
pozitiile sale sunt viciate printr'o cauza, care-I Impiedich de
ali manifesth vointa sa; 20 In caz de a exista mai multe
testamente cu dispozitii contrare sau incompatibile, trebue
a se cunoaqte data fiecaruia, pentru a se qt1 care testament
este revocat fli care ramane in picioare art. 920 urm. 2 .
in testamentis novissimce scripturce prcevalent.
r. austriae. Cu toate acestea, sunt legislatii straine In care data nu
Art. 578.
este absolut necesara pentru existenta testamentului olograf,
dupa cum eran §i unele cutume franceze, care nu pres-
criau existent.% datei (3). Astfel este, de exemplu, codul au-
striae, In care art. 578 prevede ca mentiunea zilei, anului
fi a locului In care actul de ultima vointa a fost &cut,
nu este neapitrata (4, de§i asemenea mentiune se recomanda.,

Arlitarea lo- (I) Art. 2231 din eodul german eere aratarea /ocului fi zi/ei,
eului faeerei
testamentului. ra'ra a vorbl de luna si an. Vezi asupra aeestui text, Saleilles,
Dr. strXin. Revue trimestrielle du droit civil, tom. II, anul 1903, p. 687
urm. Aratarea locului in care testamentul a fost facut se mai
cere inc.& de legea greceasca, din 11 Febrnar 1830. Vezi C.
Bacure,sti (at Collaro), Dreptul din 1901, No. 39; Cr. judi-
ciar din acelas an, No. 44 (eu observ. noastra) si Sirey, 1904. 4.
P. 21 (tot en observ. noastra). Aratarea locului unde testa-
mentul a fost facut, pe care o eere si art. 739 din codul Ca-
limach, nu este ceruta in dreptul actual. Vezi infra, p. 67,
text si nota 1 si p. 65.
(2) Cpr. Laurent, XIII, 188 si Avant-projet de révision du code
civil, III, p. 345; Planiol, III, 2691; Thiry, II, 396; Demo-
lombe, XXI, 73; Baudry et Colin, II, 1925; Pand. fr., y° cit.,
6399; Nacn, II, p. 354, No. 231; Tabaeovici, Prime elemente
de drept civil, II, 443, p. 276. Cpr. C. Riom, D. P. 61. 2.
133; Sirey, 61. 2. 484. Vezi lima T. Hue, VI, 271.
Vezi supra, p. 63, nota 1.
Dr. interna- Din imprejurarea el testamentul olograf, facut dupa, codul
tional. austriac, nu are novoe de a fi datat, rezulta a asemenea te-
Art. 885.
stament, ficut de un Roman in Austria, ar fi valid, en toate
 COD. CIV. CARTEA III. TIT. U. CAP. V. 8-a I. ART. 859. 55

ca mijloc de pruden0, spre a se pune capat contestafiu-

nilor ce s'ar puta ivi In aceasta privinta (').
Aceasta, legislaVe fiind Insa defectuoasa, i lipsa datei C. Calimaeh.
fiind de natura a Inlesni frauda, sugestiunea captatiunea, Art. 739.
codul Calimach a parasit de asta data pe legiuitorul aus-
triac, obligand pe testatorul careli sera Insuq testamentul,
a InsemnIt anul, ziva locza cand qi unde testamentul era
facut (art. 739 (2).
cá, n'ar fi datat, pentruca art. 885 din codul civil fi confera
facultatea de a testh in forma olografg, fie dup. legea 0126
In care el se allá, fie dupa legea sa nationala, uouriindn-i
astfel mijlocul de a-oi face te,stamentul san (art. 2 oi 885).
Cpr. Cas. fr. D. P. 1911. 1. 185 (in privinta testamentului
facut de un Englez in Franta). Aceasta decizie este insotita,
de o importantli, observatie a d-lni N. Politis, prof. agregat
la facultatea din Paris. Cu toate acestea, chestiunea este con-
troversata. Vezi tom. I al Coment. noastre, pag. 208, text
nota 1 (ed. a 2-a) oi la autoritatile eitate acolo, adde: Pand.
fr., y° Don. et testaments, 14955; RéPert. Sirey, y° Testament,
2812, 2814, etc.
Daca testatorul ar face o aratare mincinoasa, en scop de a Cazul ciad
testatorul a
inhibir& legea tarei in care el qi-a facut testamentul, aratând de flieut o deela-
exemplu, ci, testamentul san a fost facut in Austria, pe &l'Id, ratio minei-
In realitate, el ar fi fost facut in Franta sau aiurea, unde noasli, en pri-
data este eeruta, cei care sustin cii aceasta aratare este min- Tire la loeul
einoasa vor puta. dovedl afirmatia lor, oi aceasta, bine inteles, unde test, a
fost fleut.
t'ara a aya nevoe de a se inscrie in falo. Labbé, nota in
Sirey, 83. 2. 249. Cpr. Pand. fr., y° cit., 14955, in fine; Ré-
pert. Sirey, y° cit., 2814; F. Herman, C. civil annoté,
art. 999, No. 21, etc.
Atat jurisprudenta noastra câtoi cea straina admitand Test, fieut de
regula locus regit actum este facultativa iar nu obligatorie, un Austriae
In Romtinia
de aici reznita cá tribunalele noastre ar validh, testamentul ffirli a fi datat.
&cut de un austriae fu Rominia, cu toate eä acest testament
n'ar fi datat. Am vazut in adevar, supra, p. 26, a Curtea
din Bucureqti a validat un testament verbal, fácut de un
strain In tara noastra. conform legei sale personale.
Die Beisetzung des Tages, des Jahres, und des Ortes, wo C. austriae.
der letzte Wille erric,htet wird, ist zwar nicht nothwendig, Art. 578.
aber zur Vermeidung der Streitigkeiten rathlichu.
(2) Vezi oi art. 2231 din codul german, care are urmatoare,a cu- C. german.
prindere: Ein Testament kann in ordentlicher Form errichtet Art. 2231.
werden: durch eine von dem Erblasser unter Angabe des Ortes
und Tages eigenhandig geschriebene und vnterschriebene Er-
klitrung". (Un testament poate fi faeut in forma ordinara:
 66 DATAREA TESTAMENTULUI OLOGRAF. ART. 869.

Lipa datei Aqa dar, datarea testamentului olograf kli a tuturor

atrage mili-
tatea testa- testamentelor In genere se justifica In de ajuns §i, In adevar,
mentulni. testamentul care n'ar fi datat, ar fi nul sau mai bine zis
inexistent, pentruca-i lipse§te una din conditiile sale substan-
Vale (art. 886)(1 . Data, zice.1 Ricard, este acee,a care ser-
vete de lumia, §i de busolti, pentru a descoperi viciile unui
testament".
Elementele In ce consista Insa data? Data testamentului trebue A,
datei.
arate Cu preciziune ziva, luna fi anal cand el a fost fitcut (2,
printr'o declaratie a testatorului, seria si semnatA de hui§
mina sa, en aratarea locului si a zilei). Vezi asupra acestui
text, Saleilles, Revue trimestrielle de droit civil, tom. II,
annl 1903, p. 687 nrm.
C. Caragea. Cas. fr., Dreptul din 1907, No. 64, P. 631. Vezi insa infra,
nota 4 dela p. 63, 64.Cu toate acestea, dupi, codul Caragea, tes-
tamentul nu avei nevoe de a fi datat. Cas. rom. Bult. 1890,
p. 1464 si Dreptul din 1897, No. 8. Vezi supra, p. 23, nota 2.
C. olandez. Vezi si art. 979 din eodul olandez, dupa eare testamentul olo-
graf, ce trebue neaparat sil. fie depus spre pastrare la un notar,
nu are nevoe de a fi datat, ci nnmai seria si subscris de mina
testatorului. Vezi fusa art. 982 din acelas cod, eitat supra,
p. 35, ad notan'.
Dr. roman. la Romani testamentul era valid, fira a fi datat (cpr.
Troplong, III, 1479). Exista tusa mai multe texte, care do-
vedesc a Romanii obisnniau a-si datà testamentele lor. Vezi
L. 2 § 6, Dig., Test amenta que madmodum aperiantur, 29, 3;
L. 3, Cod, eod. tit., 6, 32, etc. Aeeste texte vorbese, in adevar,
de data testamentului.
Trib. Putna, Or. judiciar din 1911, No. 84 (en observ. noastrA);
Trib. si C. Rouen, Répert. Dallo; y° Disp. entre-vifs, 2655,
nota 1; Cas. fr. D. P. 1903. 1. 152 si Revue trimestrielle
de droit civil, tom. II, anul 1903, p. 409; Pand. Périod.
1904. 1. 64 si Dreptul din 1907, No. 64, p. 431 (en observ.
noastra). Aceasta decizie anuleaza un testament, pentruel tes-
tatorul nu aratase ziva cind testamentul fusese fleta. O alta
decizie a Cnrtei din Aix a annlat un testatnent ea suficient
datat in care nu figura drept data decit mentiunea urma-
toare: FIent la Marsilia in Octombrie 1898, (fArA aratarea
zilei). Vezi Cr. judiciar din 1903, No. 46, P. 392 (en observ.
noastrA); C. Bruxelles, Pasicrisie beige, 60. 2. 69. Cpr.
Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 8, pag. 402
(ed. Bugnet); Furgole, op. cit., I, P. 323; Beltjens, op. cit.,
III, art. 970, No. 43; blichaux, op. cit., 1710; Berton, op.
cit., III, 234, pag. 230; Planiol, III, 2690; Baudry et Colin,
II, 1928; Thiry, II, 396, pag. 387; Anbry et Rau, VII,
 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-s I. ART. 859. 57

du$ cum dispune anume art. 775 § 2 din codul italian.

Acesta este sensul cuvantului data, care se mai gase§te §i
In alte dispozitii legislative, de exemplu: In art. 1182, 1782
C. civ., etc.
Data actelor qi a contractelor comerciale trebue sa, Art. 57
arate locul, ziva, luna fi anul", zice art. 57 din codul co- C.
e°111*
mercial.
Aratarea locului unde s'a facut testamental, pe care o NearAtarea
prevede anume art. 739 din codul Calimach §i pe care o loenlui mite
prevad §i unele legiuiri straine (vezi supra, p. 54, text qi Ctameneutul.
nota 1 §i infra, p. 65), nu se mai cere astazi (1 §i n'o
cerea nici codul Caragea 2).
Nu se cere, de asemenea, aratarea orei dad actul a Nearltarea
fost intoemit, art. 21 din codul civil nefiind aplicabil in °rei faeerei
specie, de oarece el constitue o exceptie aplicabila numaitestamentului.
actelor starei civile 2. Cu toate acestea, mentionarea orei
ar puteit fi de mare folos in cazul arid testatorul ar fi
gent mai multe testamente olografe, spre a se §ti care din
ele este eel din urma §i a putut revoclt pe celelalte. Vezi
infra, explic art. 921.
Data nu are nevoe de a fi scrisit in litere, ea putand Data nu are
fi wig qi in cifre 4 , cu toate ca, ar fi mai prudent de a nev".81le
seriii
lan fi
o serie in litere, pentru ea sa nu poata fi alterata cu u §u-
rinta, dupit cum zice Pothier 5). Aceasta este §i ratiunea
§ 668, p. 103; Zacharite, Handbudi des fr. Civilrechts, IV,
§ 678, P. 280 (ed. Crome); Demolombe, XXI, 75, 76; Lau-
rent, XIII, 189; Pand. fr., 0 cit., 6403 urm.; Répert.
Sirey, yo cit., 446 arm., etc.
(') Cas. rom. Bult., 1888, P. 700 si Dreptul din 1888, No. 66;
C. Craiova, Dreptul din 1912, No. 65, p. 547; Planiol, III,
2693, 80; Marcadé, IV, 12; Thiry, II, 396; Arntz, II, 1962;
Mourlon, II, 775, 791; Baudry et Colin, II, 1929; Laurent,
XIII, 207; Demolombe, XXI, 78; Zacharite, .Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, § 678, p. 282, text si nota 11 (ed. Crome).
(2) C. Bucure§ti, Dreptul din 1891, No. 24.
(8) Baudry et Colin, II, 1930; Demolombe, XXI, 80; Laurent,
XIII, 189; Pand. fr., y0 cit., 6414 si toti autorii.
(4) Thiry, II, 396; Laurent, XIII, 208; Demolornbe, XXI, 81;
Michaux, op. cit., 1714; Baudry et Colin, H, 1935; Arntz,
II, 1962; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 43; Pand. fr., y0 cit.,
6302, 6417 si toti autorii. Vezi supra, p. 46.
(6) Introduction au titre des testaments, I, 8, P. 403 (ed. Bugnet).
 58 COD. CIV. CARTEA III. TIT. U. CAP. V. S-11 I. - ART. 859.

peritru care legea obligii pe ofiterii sttirei civile a serie In

actele ce Intocmese, data in litere, iar nu In cifre (art. 29
C. eiv.).
Inlocuirea Nu este, de asemenea, nevoe ea data sit fie scrid, dupti,
datei prin
te eni echi- cum se ggseqte In calendar, ea putkind fi Inlocuitii prin ter-
polen. meni echipolenti, de exemplu: prin enuntarea unui eveni-
ment de familie, a unui aniversar istoric, a unei serbtiri re-
ligioase sau nationale, etc., de,stul este ca g nu rilmfte nicio
Indoialii asupra momentului (And testamentul a fost tlicut.
Astfel, nu mai Ineape Indoialii el ar fi valid testamentui
datat In modul urmltor: fiteut In ziva de pa§ti sau de crti-
eiun a anului 1914; In ziva de sf. Dumitru sau sf. Gheorghe
a cutArui an; sau fAeut In anul 1914, ziva aniversarg a
dderei Plevnei sau Adrianopolului, sau In ziva de anul nou
a Snului cutare luna fiind In asemenea caz indicatl In mod
implicit), etc. ').
Locul datei. CAt pentru chestiunea de a se qti care este locul unde
trebue a fie pus ii data, ea nu este aril, oarecare dificultliti.
De cateori este vorba de un testament scris uno con-
textu, flrg Intrerupere, In folosul unui singur legatar, se de-
cide, In genere, d data poate fi pus kl oriunde: la Inceputul (2
sau la finele actului, insg unii adaogit: Inainte de semnit-
turg, dei semng,tura este, complimentul 0 aprobarea defi-
nitivg a testamentului, dupA expresia lui Pothier 8. Opera
Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 8, p. 402,
403; Mareadé, IV, 12; Laurent, XIII, 189; Demolombe, XXI,
83 urrn.; Thiry, II, 396; Mourlon, II, 775; Troplong, III,
1472; Aubry et Rau, VII, § 668, p. 103, nota 6; Zacharife,
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 678, p. 280, 281, nota 4;
Planiol, III, 2690; Baudry et Colin, II, 1934; Berton, op. cit.,
234, P. 231; Miebaux, op. cit., 1712; Surville, Eléments d'un
cours de droit civil, III, 74, P. 41; Répert. Sirey, vo Testa-
ment, 458 urm.; Pand. fr., ro0 cit., 6418 urm.; Naeu, II,
p. 353, No. 229; Cas. Turin, Sirey, 82. 4. 14, etc.
Data poate fi pus& la ineeputul testamentului, si chiar in textul
luí. Astfel, de exempla, ar fi valid urmAtorul testament;
AstAzi, 15 Ianuarie 1914, ziva aniversarg. a mortei seumpei
mele sotii, dispun urrattoarele : Heute, am 15 Ianuar 1914,
dein lahrestag des Ablebens meiner Heber Frau, bestimme
ích, etc." Zacharife, Handbuch des fr. Citilrechts, IV, § 678,
p. 283, nota 13 (ed. Crome).
(a) Vezi supra, P. 51. Cpr. Trib. Beaugé, Pand. Périod. 99. 2.
 DATAREA TESTAMENTIILITI OLOGRAF. - ART. 859. 69

testamentarit nu devine, In adeviir, perfeetit &eat prin sem-

81; D. P. 99. 2. 325 § i Cr. judiciar din 1900, No. 52 (cu

observ. noastrX); C. Liège, Répert. Dalloz, vo Disp. entre-vifs,
2730. Vezi in acelas sens, Laurent, XIII, 211; Tonllier-Du-
vergier, III, partea I, 375, P. 209; Thiry, II, 396, P. 388,
389. Contra: Demolombe, XXI, 116; Michaux, op. cit., 1719;
Pand. fr., yo cit., ,3529 urm.; Répert. Sirey, v° Testament,
474 nrm.; Vigié, II, 767; Massé-Vergé, ILI, § 437, p. 93,
nota 3, col. 2; Mareadé, IV, 13; Aubry et Rau, VII, § 668,
p. 107, text si nota 30; Zacharial, Handbuch des fr. Civil-
reeks, IV, § 668, p. 228, text si nota. 10 (ed. Anschiitz) si
§ 678, p. 282, text si nota 10 (ed. Crome); Troplong, HI,
1491; Duranton, IX, 32, 38; Demante, IV, 115 bis II; T.
Huc, VI, 276; Baudry-Lacantinerie, Précis, III, 1015 (ed.
a 9-a); Baudry et Colin, II, 1940 1942. Tot in acest din
urmli, Bens tinde a se pronuntà i jurisprudenta cea mai re-
cent& Data poate fi pus. 4i in urma sematturei, ziee Curtea
de casatie din Franta, destul este ea sä existe fntre datàsi dis-
pozitie o legiturtt care formeazh unul i acelas act (erit vorba
In specie de un testament seris pe mai multe coli de hArtie).
Vezi D. P. 1900. 1. 97 qi Sirey, 1901. 1. 406; C. Paris, Sirey,
1900. 2. 237; D. P. 1902. 2. 266. Tot in acest sens s'a pro-
nuntat si Cartea de casatie din Palermo. Legea neprevitzind
o anume ordine dupg. care urmeazfi a se indeplini diferitele
formalithti ale testamentului olograf, de aiei rezulth a data
testamentulni poate fi pusX nu numai in urma semnIturei,
dar chiar la o epoch posterioartt semtaturei. Cas. Palermo,
Sirey, 1905. 4. 9 (eu nota lui Al. Wahl). Curtea din Craiova
a decis, de asemenea, cit din momentul ce legea nu arath
unde trebue sá fie scrisá date, inteun testament olograf,
urmeazit a, ea poate fi pusii oriunde, cu conditie numai ea
sä reiasá din contextul actului ett ea se apliett la toate dis-
pozitiile testamentului. Vezi Dreptul din 1912, No. 65,
p. 547. Vezi si Cas. rom. Bilk 1898, p. 837, 838. Nu mai
ineape indoialg d aceastil. din urrd, piirere este cea mai ju-
ridiel. Este cam straniu, ziee un autor, ea judeatorii sti fie
obligati a discuth asemenea nimicuri, spre a mentine intaettt
vointa unui testator a clirni capacitate n'a fost plat niciodattt
in indoialb.". T. Hue, VI, 276, in fine, p. 353. Testatorii
vor face hug foarte bine, spre a in16.turit once discutie, de
a pane mai intgiu data la finele testamentului si de a sub-
semnh apoi in nrma datei. Astfel, nu se va putd, ziee cA tes-
tamentul n'a fost subsemnat de testator, duph cum cere art. 859.
SemnXtura trebne sA fie pint", ziee Curtea din Grenoble (Sirey,
1911. 2. 79), dad. nu la finele actului, eel putin la urml de
tot (en dernier
 60 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a L ART. 859.

natura testatorului. Tot ce s'a &cut pana atunci nu este

decat un simplu proiect(t).
Punerea datei Data poate fi pug nu numai la Inceputul sau la fi-
fn mijloeul
testamentului.nele tes tamentului, dupa, cum am aratat mai sus, dar qi In
corpul sau mijlocul lui; InsA, In asemenea caz, judecatorii
vor aprecil daca ea se referA, numai la dispozitiile care
o preced, sau 0 la cele care o unneaza. Daca ea nu se re-
fera deat la dispozitiile anterioare semng,turei, dispozitiile
care sunt mai In urma vor fi nule pentru lipsa de data (3).
Cazul and Testamentul olograf neavAnd nevoe, dupa cum §tim
testamentalin
foot seris a (V. supret, pag. 44 qi infra, p. 110), de a fi redactat uno
mai multe contextu, adeca In aceeaE,3 zi 0 fara Intrerupere, se poate
zi1°. Intamplà, ca un testator sali scrie actul de ultima vointa
In mai multe zile, de exemplu: astazi, mftni, etc. qi apoi
s,-1 dateze rli sa-1 subsemneze tocmai In ziva and l-a
terminat. Se Intelega a un asemenea testament Indeplinelte
toate cerintile legei, pentruca el este scris, datat 0 subsemnat
de Insq te,statorul 3.
Testamente cu Din aceasta cauza s'au vazut teatainente avAnd mai
mai multe
date. multe date diferite. Daca toate datele ar fi puse la sfAr0t,
de sigur ca s'ar puteh, na0e incertitudine asupra datei, qi
testamentul ar puteh, fi anulat din aceastA cauzit.
Data %A, diferitele date se gasese puse la locuri deo-
sebite, de exemplu: o data la Inceput, alta la mijloe 0 alta
la 611.0, testamentul nu va fi nul pentru aceasta, fiindel
testatorul putsInd sit-0 faa testamentul In mai multe zile,
nicio lege necertind cA, el sa-1 scrie de °data, fara nicio
Intrerupere, aceste diferite date arata momentul and el a
conceput §i a scris fiecare din dispozitiile sale 4.
*i aici vom face insa aceeaq observatie ea 0 mai sus
(p. 59, ad notara, in fine). Sfittuim pe testatori a nu pune

(') Berton, op. cit., 237, p. 234.

(2) Cpr. Thiry, II, 396, p. 389; Baudry et Colin, II, 1938; Taba-
covici, Prime elemente de drept civil, LI, 443, p. 276; Cas.
fr. Sirey, 69. 1. 409; D. P. 70. 1. 76, etc.
(8) Cpr. Laurent, XIII, 172 si 212; Demolombe, XXI, 129;
Pand. fr., yo cit., 6535 urm. si autorii citati supra, p. 44, nota 2.
(4) Cpr. Laurent, XIII, 220; Demolombe, XXI, 129; Troplong,
III, 1482; Michaux, op. cit., 1715; Berton, op. cit., 237,
p. 234; Pand. fr., v° cit., 6579 urun., etc.
 DATAREA TESTAMENTIILIJI OLOGRAF. ART. 859. 61

In testamentul lor cleat o data unia i a subsemnh In

urma datei. Aceasta este cel mai bun mijloc pentru a In-
litturh once discutii i once dificultAti.
Mai multe diseutii s'au ivit In privinta dispozitiilor Dispozitiile
aditionale c,are, uneori, se g Isese In testaente,
rn fie pe margini, adtiet ot anmleen
a tsch n

fie Intre linii, fie la urmil, de tot, dupd, sernnturii, .

Adaosele qi schimbIrile care au fost &cute In momentul
scrierei testamentului, nu au nevoe de a fi nici datate, nici
semnate de testator, pentrua ele formeazd, un singur trup
Cu testamentul, pe care 11 presupunem datat i subsemnat.
Adaosele posterioare, care constituesc dispozitii nouit,
trebue Insu sit fie datate i subsemnate din nou, aci data
semnItura testamentului nu se referg, la ele (3).
Aceea§ solutie ar trebul di fie admisl §i In privinta
adaoselor care s'ar inrgin1 numai a dh nigte explicatii. Cu
toate acestea jurisprundenta decide contrariul .
Adaosele fileute In margine, neconstituind o noul dis-Determinarea
momentului
pozitie deat dad, au fost fleute in urma redactarei tes- cand s'au
tamentului, este de mare interes de a se determinh momentulnkutadaoseie.
and s'au fikut aceste adaose. Unii ar vol ea, dovada s§. ccint'versg*
nu poatiL rezulth, In aceastit, privintg, dealt din Insi§i ter-
menii testamentului, ex ipsomet testamento, ex propriis
verbis testamenti, non aliunde, non extrinsecus, afarii, de
cazul exceptional and testamentul ar fi atacat pentru dol
Vezi supra, p. 38. Codul Caragea voe.7te ea fndreptirile, qter- C. camps.
siturile sau adaosele cuprinse intr'un testament, si fie daca nu
serise, eel pntin iscilite de testator §i adeverite de trei martori,
de judeeitor san de arhiereul loculni (art. 38, partea IV,
capit. 3), Cpr. Trib. Bri1a, Dreptul din 1882, No. 29.Adao-
sele care nu schimbi intru nimie substanta, institutiei nu
viciazA testamentul. Cas. belg. Paeicrieie beige, 76. 1. 93.
(2) Planiol, III, 2694; Laurent, XIII, 184, 213, 215, 217; De-
molombe, XXI, 133 urm.; Marcadé, IV, 17; Bandry-Lacan-
tinerie, Précis, III, 1021, in fine (ed. a 9-a); Cas. fr. Sirev,
92. 1. 86; C. Paris, Dreptul din 1881, No. 8, p. 62. Sla
deeis, en drept euvint, zA mentiunea fieutii pe marginea unui
testament olograf, scrisi §i subscrisi en mina testatorului, prin
care se deelari de anulati o dispozitie enprinsi In acel tes-
tament, nu are nevoe s. fie data* dad. aeea dispozitie este
gtearsi. C. Paris, Dreptul din 1883, No. 42, p. 348.
(8) Cas. fr. Sirey, 71. 1. 104; D. P. 72. 1. 272. Cpr. Planiol,
III, 2694.
 62 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S'a I. ART: 859.

sau fraudit (1). Judecittorii fondului vor aprecia daca adao-

sele au fost &cute In urma redactitrei testamentului.
Adevitrul este Insa ca judecatorii fondului, suverani
apreciatori ai faptelor, pot sa se convinga. din once /mpre-
jurari, culese chiar In afarit de testament, cil, adaosul mar-
ginal este posterior redactarei testamentului §i di, prin ur-
mare, acest adaos nu poate participh, la data actului pri-
mitiv (9.
Distinctia mai sus admisa In privinta adaoselor mar-
ginale este aplicabila adaoselor &cute Intre linii, sau la
finele testamentului, In urma datei kli semnaturei (3).
Codicil. Dispozitiile scrise la finale testamentului, In forma de
post-srriptum sau codicil, aunt cArmuite de acelemi prin-
cipii (3).
In once caz, nulitatea unei dispozitii ad4ionale, fie ea
facuta In margini sau aiurea, Eli In forma chiar de post-
scriptum, sau codicil, nu atrage nulitatea celorlalte dispozitii
legale ale testamentului (5).
Data alterna- Am vazut mai sus (supra, p. 60) ca testamentul care
titef,vgtaamneunitetia'74. are mai multe date nu este nul pentru aceasta, dacii aceste
date se gase,sc In diferite locuri. Nu tot astfel este In pri-
vinta te,stamentului care ar aveh, o data alternativit, de
exemplu: 20 sau 21 Ianuar 1914; cad testamentul care
ar fi astfel datat va fi, de bung seama, anulat, mai ales
daca din termenii lui nu reesa data card el a fost &cut,
pentruca de cateori un testament are doul date, una exclude
neaparat pe cealalta 6
Data Data incitreatl cu §tersIturi nu anuleaza Insii, testa-
inogreatl.
mentul, daca §tersaturile nu Impedicii, de a se distinge ziva,
luna §i anul cand el a fost &cut (7.
Demolombe, XXI, 133, 158 si autoriatile citate acolo.
Laurent, XIII, 215.
Pand. fr., vo cit., 6567 urm.; C. Lyon, Répert. Dalloz, Sup-
plément, y° Disp. entre-vifs, 651, nota 1.
Detnolombe, XXI, 137; Pand. fr., y° cit., 6571 urm ; C. Lyon,
Pand. Périod. 1900. 2. 31. Vezi supra, p. 5 si 39, nota 4.
Demolombe, XXI, 117; Pand. fr., u° cit., 6566, 6578.
Répert. Sirey, y° Testament, 480; F. Herman, a civil an-
noté, Supplément, art. 970, No. 113; C. Pau, D. P. 88. 5.
480, No. 8, etc.
Planiol, III, 2694; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 43:
 DATAREA TESTAIHENTITLIII OLOGRAF. ART. 859. 63

TOStaMellt111 se va CODsiderh ea mil sau ea revocat Cazul °find

numai atunci cand qtersaturile ar Impedich de a se distinge testamentul se
c onsiderli ca
elementele datei; cici, In asemenea caz, el ar fi nedatat (i). nedatat.
Din cele mai sus expuse rezultii el incertitudinea datei Incertitudinea
viciazI testamentul, ca §i absenta total l de datl (2). Idem datei.
est non esse et non apparere.
Data nu este insl necertl &Ind judeeltorii o pot pre- Cazurile and
cizii, prin mentiuni lmprumutate dela contextul qi starea data nu este
necertli.
material. a Insuq testamentului, ex visceribus testamenti, ex
ipso testamento, non aliunde 3 .
Lipsa complectl a datei anuleazI testamentul, chiar Lipsa de data.
Nulitatea
caul din insitli termenii lui ar rezultl eI el a fost scris In testamentului.
cutare zi, cutare lung. 0 cutare an, pentruel data scrisI
cu Mg§ mana testatorului este o conditie esentialI a exis-
tentei testamentului, care nu poate fi Inlocuitl prin alte
dovezi art. 886 4.

Baudry et Colin, II, 1936; Laurent, XIII, 190; Duranton,

IX, 37; Troplong, III, 1482; Pand. fr., y° cit., 6425 urm.;
Pand. beiges, v° Date, 100, 101, etc.
(I) Troplong, loco cit.; Michaux, op. cit., 1716, p. 279 §i 2438,
p. 404. Vezi §i supra, p. 39, nota 2, in fine. Se decide,
in genere, a daca testatorul a scris deasupra primei date o
alta data, f tra, a §terge pe cea dintai, testamentul este nul.
T. Hue, VI, 277, in fine; Laurent, XIII, 191; Beltjens, op.
cit., III, art. 970, No. 45.S'a decis, de asemenea, el testa-
mental datat: /unti 23 Iunie 1874, este nnl, pentruca in acel
an, ziva de 23 Iunie Welt inteo mar0. Arntz, II, 1962; Belt-
jens, loco cit. In fine, tot nul a fost declarat un testament
datat din 1884, care anulà un testament din 1886. Cpr.
Beltjens, loco cit.; Laurent, XIII, 191; Cas. fr. Répert. Dalloz,
v° Disp. entre-vifs, 2660, p. 759, nota 1, etc.
(2) Laurent, XIII, 191; Demolombe, XXI, 85; Troplong, III,
1482; Pand. fr., y° cit., 6422 urm.; Répert. Sirey, y° cit.,
478 urm.; Al. Degré, Dreptul din 1875, No. 30, p. 240, etc.
(8) Cas. fr. D. P. 1905. 1. 184; Thiry, II, 396, pag. 387; Lau-
refit, XIII, 194; Pand. fr., v° Don. et testaments, 6441 urm.,
6483 urm. §i numeroasele autoritati citate acolo.
(4) Cpr. Laurent, XIII, 193; Thiry, II, 396, p. 387; Pan I. fr., Cazul In caro
y° cit., 6480 urm. Vezi supra, pag. 56. lati insa un caz un testament
to care un testament a fost validat, en toate a nu aveh, aCufost validat,
toate ell nu
nicio data. O femee maritata moare §i barbatul ei se sinu- ell datat.
cide in aceeal zi, cateva oare dupa moartea ei. El face In
aceea§ zi un testament fail data, prin care dispune de toad"
 64 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a I.-- ART. 859.

Data eronaal. Daca data cuprinde o omisiune sau o eroare, aceasta

Exemplu.v
poate, uneori, sg, aducit anularea testamentului. Totul atrtrnif,
de Imprejuritri. Omisiunea nu poate MA, Ewell, de efect nu-
litatea testamentului atunci &tad ea poate uvor fi Indreptatg
cu elementele care rezultit din Insu§ testamentul datat In
mod gre,vit. A.stfel, de exemplu, dacit testatorul, din repe-
giune, a scris: »fitcut astAzi, In ziva de cinci Ianuar o mie
nouet treisprezece (omitAnd euviintul sute), eroarea poate
uvor fi indreptattt, eAci testatorul a voit, de bunl seamil.,
sA serie 1913 (1).
Ait exempla. Tot astfel, n'ar fi nul testamentul datat cu anul 1812,
atunci cand testatorul ar fi murit in 1912, pentruci este
evident cii, testatorul vi-a fAeut testamentul In anul una
mie noud sute doisprezeee, iar nu In anul una mie opt sute
doisprezece, cAnd IncA nici nu erà ntiscut (2.
averea sa, cerand ca sg. fie ingropat Iii.ngg, femeea lui, moart&
en citteva oare mai inainte. Curtea din Paris a validat aee.st
testament (Sirey, 51. 2. 193; D. P. 62. 2. 123), eci blirbatul
sinucigindu-se in ziva mortei sotiei sale, numai cateva
oare dupg siivirsirea ei din viatA, ciind si-a fAcut si testa-
mental, data acestui testament a pkut judeciitorilor indicatit
en suficientrt, ca si cum testatorul ar fi arittat-o insus. Vezi
Michaux, Teetaments, 1735, p. 281. Acesta este singurul caz
In care OA acum un testament a fost validat aril, datii.
Credem a, dupri, rigoarea principiilor, aeest testament ar fi
trebnit sri fie anulat.
Michaux, op. cit., 1721; Troplong, III, 1482; Marcadé, IV,
14. Cpr. Trib. Anvers, Cr. judiciar din 1913, No. 73.
Cu toate acestea Curtea din Toulouse (12 August 1824) a
anulat un tests.ment astfel datat: I. Noembrie o mie opt
noucleprezece (lipseit euvintul auk). Vezi Planiol, III, p. 640,
nota 1 (ed. a 5-a).
Michaux, op. cit., 1722 si deciziile citate de acest autor. Astfel,
tribunalele franeeze an validat un testament care, din gre-
salrt, purtà data de 1116, in loe de 1816. Vezi Thiry, II, 396,
p. 387, 388; Arntz, II, 1963; Beltjens, op. cit., III, art. 970,
No. 48; Laurent, XIII, 195; Pand. fr., y° cit., 6492 urm.;
C. Caen si Cas. fr. Répert. Dalloz, v° Diep. entre-vifs, p. 766,
ad notam.
Tot astfel, un testament purtind data de .90 Fevruar a
fost validat de Curtea din Aix (D. P. 85. 2. 115), pentrucâ
din insisi termenii testamentului rezultit ert acest testament,
ficut la 30 Ianuar, din eroare purth, data 30 Fevruar. Cpr.
Pand. fr., y° Don. et testaments, 6496.
 DATAR EA TESTAMENT ULM OLOGRAF. ART. 859. 65

Cu alte cuvinte, de§i un testament olograf, care poartl Reatabilirea

o dath inexactl, trebue, In principiu, sh. fie considerat ca draatetei alicitun"t
nedatat §i, ea atare, declarat nul, totu§i este Ing/duit ill- cinc inexae-
decAtorilor ca, de chteori inexactitatea este involuntarl, ei sl titate"` ""
involuntari.
poatit restabill data exactl, cu conditie de a nu se Beryl deal
de elementele trase din testament, §i de a nu recurge la
imprejurgri externe decht atunci chnd aceste ImprejurAri
§i-ar ave h radlcina lor chiar In testament(2). JudecAtorii nu
pot Insl uilt de facultatea de a reetifich data inexactI a unui
testament olograf, atunci child aceastA, inexactitate nu se da-
torete inadvertentei testatorului, ci vointei sale (2).
Eroarea sau omisiunea ar fi Insh, un caz de nulitateincertituclinea
datei.
atunci chnd ea ar face ca. data BA, fie necertl.
Astfel ar fi, de exemplu, cazul chnd data, care ar figurh Exempla.
Intr'un testament, ar fi posterioarit mortei testatorului (3),
sau ar fi atht de incomplectA, Incht n'ar mai puteh fi res-
tabilitl cu Inski dispozitiile testamentare. Astfel, ar fi nul
testamentul datat In modul urmAtor: fAcut astAzi, In ziva
de cinci Maiu anul o mie opt 4).
Dar, dacá o datA eronatA poate, duph, ImprejurAri, dh NearKtarea
loe la nulitatea testamentului, eroarea sau omisiune,a locului locultd an d°
testamental
uncle testamentul a fost flcut nu poate aveh acela§ rezultat, a fost Amt.
pentrucl, dupg cum §tim, legea actuall nu mai cere ail-
tarea acestui loc. (Vezi supret, p. 54, nota 1 §i p. 57).
Astfel, un testament fAcut la Ia§i. §i datat din Buen- Exemplu.
re§ti n'ar fi nul, cu toate el, indicarea locului este gre§ith,(2).

C. Alger (sub Cas.), Sirey, 1912. 1. 77 ei Dreptul din nota 2

No. 44, p. 351 (cu nota d-lui S. RIdulescu). Vezi infra, nota 2
dela p. 66, 67.
Vezi decizia citatg in nota precedeng. Aceastg decizie pune
in principiu cg, mo§tenitorii de stinge, care urmgresc antr-
larea testamentului olograf al lui de cujus, trebne sg dove-
deaseg cele doua elemente care determing, in specie, nuli-
tatea, qi anume: inexactitatea datei §i vointa lui de cujus
de ali alma testamentul prin mentinerea unei date falv.
(8) Michell; op. cit., 1724; Merced& IV, 14; Troplong, ill,
1485, etc.
Cpr. Michel]; 1726; Marcadé, loco cit., etc.
Cpr. Michel]; op. cit., 1729, p. 280. S'a decis, in consecintg,
cá de citteori, in scop de a combate rectificarea datei nnui
testament, mo§tenitorii reclamanti in nulitate au oferit de a
65105 5
 66 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 859.

Falgitatea Venim acum la testamentul care ar avelt o datg, falsg,.

datei.
Falsitatea datei eonsistg, in antidatarea sau postdatarea
testamentului.
Antidatarea Dad testatorul, Cu ftiinfei fi voinfet, qi-a antidatat sau
tegi.8pta'38mtednattaulrueia,Postdatat testamentul (1), acest testament este nul, pentrucl
Mena ou el trebuind neapIrat sg, fie datat, o datg, neadergratl nu
I:Anti', aduee .1
nulitatea tes-' datl; si fiindcg, testatorul a ciacat legea Cu stiintg.
tamentului. si vointl, nulitatea este ireparabill si data nu poate, in
asemenea caz, sl fie rectificatg, niel chiar ea elementele ce
judeeltorii ar culege din insisi termenii testamentului. Aceasta
este, opiniunea unaniml a doctrinei si a jurisprudentei fran-
e,eze, pe care jurisprudenta belgiang. n'o admite Insg,. Cu
alt,e cuvinte, data falsificatg, anume si eu intentie de tes-
tator, echivaleazg, cu lipsa totalg, de datit 2 .
doved1 en martori cg data, asa cum a fost restabilitg, nu este
mai exactg deciit acea care se etseste in testament, pentruci
In ziva când dupg rectificare, testamentul ar fi fost seris,
te,statorn1 nu s'ar fi aflat In locul aratat de dgnsul ea fiind
acela al redactgrei actului, judecgtorii fondului refuzg en
drept cuvant de a admite acee,stg probg, dad, nu glisese in
testament chiar vreun indicin de natirrg a face suspectg con-
eordanta datei si a locului argtat ca acela al redactgrei ac-
tului. Cas. fr. Sirey, 1912. 1. 77 si Dreptul din 1912, No. 44,
P. 351 (eu nota d-lui S. Rgdulescu).
Jurisprudenta franeerl admite in mod constant cg dovada
falsitgtei datei unui testament olograf, poste sit rezulte din
imprejurarea el data testamentului este anterioarg acelei a
emisiunei timbrului pe care el este scris. Vezi numeroasele
decizii citate in Pand. fr., y° cit., 6456. Cpr. Cas. fr. Sirey,
1912. 1. 77 si Dreptul din 1912, No. 44, p. 351. Mai vezi
Planiol, III, 2697, 10.
Dovedirea Judecgtorii nostri vor fi insg lipsiti de aceastg dovadg
fallitAteidatei pentruel., la noi, testamentul olograf fiind scutit de timbrn
prin filigrana (vezi supra, p. 36), a rareori se va intiimplit ea el sg fie scris
hartiei
timbrate. pe 'Artie timbratg. Cpr. Al. Degré, Dr ptul din 1876, No. 30,
P. 240, nota 1.
S'a decis insg cg falsitatea datei unui testament olograf
nu poate sg rezulte din faptul cg scrisoarea, care insoteii tri-
meterea acestui testament unei anumite persoane, are o datg
anterioarg acelei pe care o are testamentul, aeeastg scrisoare
fiind un document extrinsec care nu poate, prin el limns, sl
dovedeascg falsitatea datei testamentului. C. Caen, Sirey si
Pand. Périod. 1909. 2. 166 si Dreptul din 1909, No. 76, p. 608.
Vezi Planiol, III, 2692: Baudry et Colin, II, 1948 urm.; T.
 PUTEREA PROBATORIE A TESTAMENTULUI OLOGRAF.

Dacit, din contra, judecgtorii au dobandit convingerea Cana and

falqitatea datei se datore§te unei erori involuntare, ei pot data falsii, se
datoreste
s'o rectifice, dupii, cum am vlzut mai sus, InsI numai cu nnei erori.
elementele care rezult1 din testament, ex pro priis verbis
testamenti, non aliunde (t).

Puterea probatorie a testamentului olograf.

Testamentul olograf este, dupg cum qtim, un act solemn, Act solemn
In acest Bens el el nu exist fr
indeplinirea fOrMelOr "b Be!nnItura
privatI.
prescrise de lege art. 859, 886). El este Insl un act sub
semntur privath., pentrucli niciun functionar public nu
intervine la confectionarea lui (2); de unde rezultA a testa-
Hue, VI, 272; Demolombe, XXI, 91 nrm.; Demante, IV,
115 iris II; Aubry et Rau, VII, § 668, pag. 103 si p. 104,
nota 10; Massé-Vergé, III, § 437, p. 94, nota 4; Laurent,
XIII, 201 urm.; Thiry, II, 396; Valette, i3félange8 de droit,
de jurisprudence et de ligislation, II, p. 117 urm. (consul-
tatie datA in favoarea vAduvei Charlier); Pand. fr., y0 cit.,
6434 urm.; Répert. Sirey, v° Testament, 483; Répert. La-
bori, eod. v°, 63. Tot In acest sens este si jurisprudenta fran-
cezi (vezi Cas. fr. Dreptul din 1912, No. 44, cu nota d-lui
S. Rldulescu); insA aceastA jurisprudentA este criticatA de
Acollas (II, p. 517, nota 2).
Duptt jurisprudenta belgianA, antidatarea sau postdatarea Jnrisprndenta
testamentului n'ar aduce nulitatea lui, dad, nicio IndoiaI. belg.
nu existA asupra libertAtei tai capaciatei dispunAtorulai. Vezi
Cas. belg. D. P. 96. 2. 283; Sirey, 97. 4. 35 si alte decizii
citate in Répert. Sirey, y° cit., 484. AceastA jarisprudentA,
al cArei argument este respectarea vointei dispunAtorului, este
insg, criticatA de Laurent (XIII, 202).
(1) Aubry et Rau, VII, § 668, p. 104; Zacharite, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, § 678, p. 281, text si nota 5 (ed. Crome);
Laurent, XIII, 201; Baudry et Colin, II, 1949; Répert. La-
bor, v° Testament, 59; Tabacovici, Prime elemente de drept
civil, II, 443, p. 277. Cpr. Cas. fr. D. P. 1905. 5. 32 si Dreptul
din 1907, No. 64, pag. 532 (en observ. noastrA); Cas. rom.
Bult. 1905, p. 1211; Cas. fr. Sirey, 1912. 1. 77 si Dreptul
din 1912, No. 44, p. 351 (cu nota d-lui S. RAdulescu); Trib.
Paris, Dreptul din 1913, No. 36, pag. 287 urm. (cu observ.
noastrA), etc.
(2) Testamentul fi pAstreazA caracterul sAu de act sub semnitturA
privatI, chiar dad, el a fast depus la tribunal (art. 892) sau
 68 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S- a I. TEST. OLOGRAR.

mentul olograf nu face nicio dovadg. prin el Insuq, i a

atat sciierea cat §i semnittura lui pot fi aglduite de moq-
tenitorii ab intestat, conform art. 1177 din codul civil, In
care caz se va procede la o verificare de scripte conform
principiilor generale, mo§tenitorul instituit sau legatarul
fiind obligat a dovedl sinceritatea testamentului

la o ala autoritate. Tot ce se poate zice este numai &S. el a

dobindit o data cera din ziva in care a fost depus la o
dregitorie publicA, (art. 1182). Cpr. Arntz, II, 1966; Anbry
et Rau, VII, § 669, ab initio, p. 108, 109; Demolombe, XXI,
Laurent, XIII, 230; Baudry et Colin, II, 1985; Pand.
fr., v° cit., 6610; Répert. Labori, v° Testament, 100; Beltjens,
op. cit., III, art. 970, No. 107, etc.
(1) Cpr. Thiry, II, 398; Mourlon, II, 779; Marcadé, IV, 18;
Aubry et Rau, VII, § 669, p. 109; Zacharia3, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, § 679, ab initio, p. 283 (ed. Crome); Belt-
jens, op. cit., III, art. 970, No. 109; Arntz, II, 1966; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 115 bis VIII; Demolombe, XXI,
Laurent, XIII, 232 nrm.; Planiol, III, 2696; Dnranton,
IX, 46; Troplong, III, 1498 urm.; Baudry et Colin, II, 1981
urm.; Michaux, op. cit., 1764 urm., p. 285; Pand, fr., yo cit.,
6615 urm., 7758 urm.; Répert. Sirey, v° Testament, 585 nrm.;
&pert. Labori, eod. V', 103, etc.
Cine trebne Dovada sinceriatei testamentului olograf este in sarcina
dovedeaacil. legatarului universal, chiar clack' acesta se gKseqte in fata
sineeritatea unui moqtenitor nerezervatar qi a fost pus in posesinnea lega-
teetamentnlui
olograf. tului Au. Thiry, II, 399; Marcadé, IV, 112; Demante, IV,
Controverat. 151 bis, III; Demolombe, XXI, 146 nrm.; Laurent, XIII,
233 urm.; Baudry et Colin, II, 1987 urm.; Planiol,
2696; Aubry et Ran, VII, § 669, p. 109 urm., text qi nota 7;
Pand. fr., y° cit., 6620 nrm. qi 7759; Répert. Sirey, v° Tes-
tament, 606 urm.; Dalloz, Nouveau C. civil annoté, II, art. 970,
No. 641 urm.; F. BAioiu, Dreptul din 1882, No. 29. Cpr.
Trib. Bonneville, Dreptul din 1881, No. 48. Contra: Bonnier,
Tr. des preuves, 708; Troplong, III, 1500; Dnranton, IX, 46;
Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 111 bis, 112; Petrescu, Tes-
tamentele, p. 540; and. Ntmoveann, Explic. teor. çi practica
a codului de proced. civila, p. 437; Gr. G. Plucescn, Dreptut
din 1873, No. 17; C. Amiens et Lyon, Fand. Périod. 86. 2.
325; Pand. Périod. 87. 2 32, precum i alte decizii citate
In Pand. fr., y° cit., 6619. Mai vezi Cas. fr. D. P. 72. 1. 376;
Sirey, 72. 1. 319 qi Dreptul din 1873, No. 16, etc. Acest
sistem, dui:4 care veracitatea scrierei qi semnIturei testamen-
tului trebue, in asemenea caz, sit se dovedeascrt de moqteni-
torii ab intestat, iar nu de legatarul universal, este ins&
 PIITEREA PROBATORIE A TESTAMENTULIII OLOGRAF. 69

Verifica,rea scrierei i subscrierei testamentului olograf, Apuc. art.162

Pr. eh%
la caz de contestatie, se va face dupg regulele dreptului
comun, ca §i acea a tuturor actelor sub semng,turd privatl
In genere (art. 162 urm. Pr. civ.) (1).
inadmisibil la noi, pentruci, el se intemeiazi in Franta pe
art. 1006 din eodul francez, dupi care legatarul universal
are sezina de drept, and nu exist& mostenitori rezervatari,
principiu care s'a modificat de legiuitorul nostru prin art. 891.
Testamentul oloeraf fiind un act sub semnituri privati,
legatarul care se serveste de el este dator. in toate cazurile,
sà urmireasci, verificarea de scripte dup.& dreptul comun
si sà dovedeasci sinceritatea lui, indati ce mostenitorul de
singe, fie chiar nerezervatar, declarg. ei nu cunoa.ste scri-
erea i subscrierea testamentului. In adevir, mostenitorul
nu are alti cerere de dovedit decit calitatea sa. Aceasti
probi odati. ficuti, el este in drept a eere succesiunea, si la
aceasti eerere legatarul opunind un act sub semnituri pri-
vatii, trebue sá dovedeasci validitatea acestui titlu, dad, el
este contestat. Faptul ci legatarul a fost pus In posesiunea
legatului nu-i schimbi Sutra nimio situatia, nici caracterul
testamentului, care rimine tot un act sub semnituri privati.
J rnalnl de punere in posesiune al justitiei, dindu-se pe cale
gratioasi, firi citarea pirtilor (vezi tom. III, partea II, al
Coment. noastre, p. 67), nu este opozabil mostenitorului
nu poste dà testamentului o putere probatorie mai mare
deck el o avek mai inainte, intrucit acest jurnal nu este
decit un fel de forum% executorie cu care justitia investeSe
de ocamdatii testamentul, fArá a-i di insi niciun caracter
de autenticitate. Mostenitorul de singe, care contesti veraci-
tatea testamentului i cue succesiunea ab intestat, se giseste
deci in regula generali, pe cind legatarul, care invoacá tes-
tamentul olograf, se giseste, din contra, in exceptie. El voind
sá deroage dela regula generali, care este succesiunea ab in-
testat, lui incumbi sarcina de a dovedi cá posesiunea dobiln-
diti dela justitie se intemeieaci pe un titlu, care primeazi
pe acel al mostenitorului de singe; si pentru aceasta nu este
suficient de a invock un testament olograf, ci trebue si mai do-
vedeasci, la caz de contestatie, a acest testament este opera
defunctulm. Dad, asemenea solutie isi are, precum am vizut,
partizanii sii in Franta, unde legatarul universal are sezina,
de citeori vine in concurenti cu mostenitori nerezervatari,
apoi, eu atit mai mult ea este admisibili la noi, unde el nu
se bucuri de asemenea favoare. Acestea ni s'au pärut in
totdeauna adeviratele principii.
Aubry et Rau, VII, § 669, pag. 109; Pand. fr., y° cit.,
6648 urm.
 70 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. TEST. OLOGRA F.

Formarea Judecittorii fondului, suverani apreciatori ai faptelor,

eonyingerei i vor puteh formh convingerea lor din compararea testa-
judecittorilor.
mentului cu alte acte de ale defunctului, din modul cum el este
redactat, din prezumptii grave §i concordante qi, In fine, din
once imprejurIri ale cauzei (i). Judecgtorii, zice foarte bine
tribunalul din Gand, pot sl proceadit ei In§i§i la verificarea
scrierei §i semnitturei unui testament olograf, atAt prin exami-
narea grafic/ a actului cat §i prin martori, prezumptii, etc. 2 .
JudecItorii, zice de asemenea Curtea de casatie din
Franta, pot sA, proceadit ei Inii la verificarea scrierei §i
subscrierei unui testament olograf, ei putand, In asemenea
caz, sá scoatl elementele convingerei lor din toate faptele
documentele cauzei, flrA, a fi siliti a se conformit dispozi-
tiilor codului de procedurg civilit, care nu sunt aplicabile
decat In materie de expertizI (5).
Cazul and Principiul mai sus expus, dupit care verificarea de
moqtenitorul
reeunoaste scripte cade In sarcina legatarului, sufere exceptie in caLul
testamentul cand mo§tenitorul, clruia se opune testamentul, 11 recunoa§te
de bun.
de bun, &Lei actul sub semnitturit privatii recunoseut de
acela clruia el este opus, are aceia§ putere probatorie ca §i
actul autentic (art. 1176) (4.
Cea mai bunX Recunoa§terea scrierei §i semnIturei testamentului, ca
rae Ire snre tree §1 oricare manifestare a vointei omului, poate fi expresit sau
ezeentareahli.tacitl; Mg, In acest din urmg caz, trebue sit rezulte din
fapte, care sl nu lese nicio Indoialit In privinta recunoa§-
terei testamentului. Dovada ce,a mai bung, a acestei recu-
noa§teri ar rezultà din exeeutarea testamentului, ciici mo§te-
nitorul care executg un testament 11 recunoaqte de bun 5.
(I) Pand. fr., y° cit., 6658 si deciziile citate acolo.
Trib. Gand (24 Decembrie 1895), _Madre judiciaire din 22
Ianuar 1896, No. 4, p. 60 si Cr. judiciar din 1906, No. 81,
p. 652.S'a deeis cg. este suficient motivatli. decizia instantei
de fond, care constatA di s'a facut verificarea de scripte pe
baza actelor de comparatie produse la prima instantA si a
cuprinsului testamentului necontestat de pArti, deducAndu-se
din toate acestea convingerea judecAtorilor cA si data testamen-
tului este scrisä tot de testator. Cas. rom. Bult. 1902, p. 334.
Cas. fr. D. 13. 1912. 1. 448. Cpr. Cas. fr. D P. 1907. 1. 246.
Laurent, XIII, 239; Demolombe, XXI, 1 2; Anbry et Rau,
VII, § 669, p. 110 urm.; Pand. fr., y° cit 0640, etc.
Legea neprevAzAnd cazurile in care un fapt ar atrage apro-
 PUTEREA PROBATORIE A TESTAMENTIILUI OLOGRAF. 71

Mo§tenitorul n'ar mai puteh sa revie asupra recunol-Recunoaitterea

terei sale declt dovedind ca ea a fost rezultatul unei erori (1 e definitivX.
PresupunAnd acum ca, testamentul a fost recunoscut fie NeaPli.e* In
e e le1 :2
asrpt.
de bung voe, fie judecatore,§te, chestiunea este de a se §ti daca
C. cit.
testarnentul face probit deplina despre data lui ? Atat doctrina ControversX.
cat r¡ti jurisprudenta raspund In mod afirmativ, refuzhnd de
a aplich art. 1182 la testamente.
Considerind, zice tribunalnl Ilfov, el. art. 1182 din codul
civil nu se aplicli la testamente, ele fActind credintrt depliug. despre
cuprinsul si data lor; c4 motivul ce a flcut A se edicteze art. 1182,
adecli posibilitatea unei conivente hare pKrtile e,ontractante, spre
a se fraudit pe tertiile persoane, nu poate avek loc in specie,
pentrucli Reel care testeadt nu contracteazg, cu nimene. Testamentul
fiind un act unilateral, care nu-si produce efectele sale dealt in
urma mortei testatorului, nu poate fi posibilitate de vreun folos
pentru testator, si nici posibilitate de prejudiciu pentru tertiile
persoane; prin urmare, art. 1182 este inaplicabil la testamente (2).
barea testamentului, se fntelege a judeatorii fondului vor
aprecik in fapt si in mod suveran dacl existii. sau nu o recu-
noastere a testamentului din partea mostenitornlui. Arntz, II,
1968; Laurent, XIII, 239; Demolombe, XXI, 153, etc.
Aubry et Rau, loco cit., p. 112; Pand. fr., y° cit., 6641, etc.
Dreptul din 1885, No. 36; C. Bucuresti si Craiova, Dreptul
din 1887, No. 11 si din 1892, No. 35; Trib. Buitin, Dreptul
din 1896, No. 31; Trib. imperiului german, Sirey, 86. 4. 11.
Cpr. C. Toulouse si Cas. fr. D. P. 99. 2. 343; D. P. 1902.
1. 434; Pand. Périod. 1902. 1. 494, etc.; Baudrv et Culin, II,
1992; T. Hue, VI, 281; Demolombe, XXI, 155; Mourlon, 11,
780; Marcadé, IV, 18; Arntz, II, 1969; Thiry, II, 400; Belt-
jens, op. cit., III, art. 970, No. 114; Demante et Colmet de San-
terre, IV, 115 bis IX; Troplong, 111, 1498; Aubry et Ran, VII,
§ 669, p. 112, text si nota 9; Massé-Vergé, III, § 438, p. 99,
n. 3; Pand. fr. y° cit., 6664 urm.; Répert. Sirey, v° Testa-
ment, 620 urm.; Répert. Labori, eod. y°, 108. Pacifici-Mazzoni,
Trattato delle successioni, III, No. 20, p. 36 urm. Cpr. Planiol,
III, 2697. Vezi si Trib. Anvers, Dreptul din 1913, No. 68,
p. 642. Contra: Laurent, XIII, 240 urm.
Din principiul ci1. testamentul olograf face prin el insus consecintile
dovadti, despre data sa, rezultà urnAtoarele consecinti impor- c:9.re rezultit
tante: 10 un testament olograf va revocà un testament au- dr amr et am epxr ei I en:

tentic cu datA anterioara, cu care el ar fi incompatibil timentui face

(art. 921); 2° intre mai multe testan ente olografe, data indicatS. eredin0
de testator in fiecare din ele, va ( %1 spre a regulà chestiunea despre data sa.
de anterioritate; 3° in fine, de ett iri testatorul a fost lovit de
incapacitate intr'o perioadg °al are a existentei sale, data
 72 C. CIV. CART. III TIT. IL CAP. V. S-a I. TEST. OLOGRA F.

Dacca ne-e leferi numai la rigoarea principiilor, ar

trebul Insg, sit decideni ca testanaentul olograf nu face proba
despre data sa, cad el fiind un act sub semnitturd privati
(art. 1182. legea n'a admis, In aceasta privintit, nicio
exceptie dela dreptul comma (1 .
Dovedirea AdmiOnd Insa de bung parerea generald, dupg. care
Titrxetei riltfeail- testamentul olograf ar face depling credinta despre data sa,
test. olograf. se naste Intrebarea: care este intinderea acestei puteri pro-
Controversit.
batorie, si cum se poate dovedi eroarea sau falsitatea datei
Inteun testament olograf ? Chestiunea este iaritsi controver-
sata. TJnii ar vol ea eroarea sau falsitatea datei si, nu poata
fi dovedita decdt prin Inscrierea In fals, pentruca actul sub
semnatura privata recunoscut de acela caruia el este opus
sau privit dupa lege ea recunoscut, are efectele unui act
autentic art. 1176 si, ea atare, trebue sa faca credintg, pana
la Inserierea In fals. Dupit acest sistem testatorul se considera
ea un funcionar public, care impr'mit test mentului ce face
autenticitatea datei sale .
Aceasta solutie este Insa inadmisibill si procedura fal-
testamentului va decide dacii. el a fost Meat fn timpul capa-
citAtei, etc. Cpr. Baudry et Colin, II, 1993; T. Hue., VI, 281;
Demolombe, XXI, 155; Beltjens, op. O., III, art. 970, No. 115,
116. Vezi insli Laurent, XIII, 244.
Cpr. Laurent, XIII, 240 urm.; Pand. fr., y cit., 6670, etc.
Cpr. Planiol, III, 2697; Aubry et Rau, VII, § 669, p. 113,
text si nota 10; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, II, p. 654,
nota b; C. Douai, D. P. 45. 2. 159; Sirey, 45. 2. 463; C. Nancy,
%rev, 43. 2. 469 urm. (cu o consultatie a lai Ravez), precum
st site de .izii citate in Pand. fr. y0 et, 6672.
Exceptie lela Dup.& acest sistem se a Imite insA, prin exceptie, eA, falsi-
regula te tatea datei poat a stabilitA prin once mijloace de probA,
mai sus. cinl testamental este atacat pentru insanitate de spirit san
pentru dol ori fraudA (captatiune, sugestiune). Planiol, HI,
2697, 20; Beltjens, op. cit., III, art. 970, No. 117. Vezi §i
Pand, fr. e cit., 6676, preeum si autoriatile citate acolo.
Cpr. Cas. fr. Pand. Périod. 86. 1. 197; D. P. 87. 1. 83.
Alta exeeptie. In fine, se mai admite, tot prin exceptie, es, mostenitorii
care atacti testamental nu sunt siliti a recurge la procedura
falsului, ci pot combate data testamentului prin once mij-
Inace, atunci and enuntArile cuprinse in el sau starea lui
material 's,' pun in indoialA sinceritatea datei sale. Aubry et
Rau, loco cit., p. 114; Pand. fr., 7,0 cit., 6674 §i deciziile
citate acolo; Planiol, loco cit., etc.
 TESTAMENTIM AIITENTIC. ART. 880-863. 73

§ului nu are ce cluth In specie, pentru urnagtoarele motive:

1° testatorul. careli antidateazI sau postdate,azg testamentul,
nu eornite un fal§; 20 nu existil, In specie niciun funcionar
public; 30 mokitenitorul, care atacg, testamentul, a fost In
imposibilitate de a-§i procurh o probg scrisg, despre fal§i-
tatea datei; art. 1198 este deci aplicabil In specie. Prin
urmare, data testamentului va puteh, In toate cazurile, fi
combiitutli prin once mijloace C.
Itiimane bine Inteles c dovedirea fal§itltei datei unui Cui itrumbli
testament incumbit mo§tenitorului care-I ataca, atunci mai clgoiudtzeadatefail:
ales cilnd el a recunoscut c atat scrierea cat §i semnAtura
testamentului emana dela testator 2.
II. Testamentul autentic.
Art. 860. Testamentul autentic este acela care s'a adeverit
de judecItoria competent& (Art. 858. 861 nrm., 886, 1171 C. civ.
Art. 13 si 33 L. pentru autentif. actelor din 1886).
Art. 861. Judeatoria, inainte de a face adeverirea,, va ced
testamentul din cuvAnt in euvfint, in anzul si in fata testatorului;
ciind testatorul nu va puteii veni inaintea judeeltoriei din cauztt
de boa* atunci cetirea testamentului, dupti, cum s'a zis mai sus,
se va face de judecAtorul nnmit de tribunal, spre a se duce la do-
miciliul testatorului. (Art. 87 urm., 860, 862 urm., 864, 867, 886
C. civ. Art. 8, 10, 11, 13 urm., 19 si 33 L. pentru autentif. actelor).
Art. 862. Indeplinirea formalitg4ei cetirei din art. prece-
dent, eat si declaratiunea testatorului c. testamentul este al sXu,
isalit de el si facut din libera sa voint& se va mention& sub ye-
deaps5, de militate a testamentului, atilt in raportul ce va face
judecitorul, and este numit, cAt i in adeverirea. tribunalului.
(Art. 860, 861, 863, 886, 953 tirm. C. civ. Art. 10 si 33 L. pentru
autentif. actelor).
Art. 863. Testamentul trebue s fie iseälit de testator; dad.
Thry, II, 401; Mourlon, II, 780; Arntz, II, 1969; Laurent,
XIII, 245 urm.; Deuaolombe, XXI, 162; Massé-Vergé, III,
§ 438, p. 100, nota 3; Demante et Colmet de Santerre, IV,
115 bis, IX; Duranton, IX, 47; T. Hue, VI, 281; Bandry
et Colin, II, 1994 urm.; Pand. fr., y0 cit., 6673; Répert.
Sirey, v0 Testament, 626 urm.; N. D. Budisteanu, Dreptul,
din 1878, No. 7, p. 65. Vezi asupra acestei controverse, Dalloz,
Nouveau code civil annoté, II, art. 970, No. 291 nrm.
Cpr. Pand. fr., vo cit., 7777; Trib. Anvers, Dreptul 1913,
No. 68, p. 542.
 74 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 860-863.

el dec1ar5. a nu stie sau nu poate isall, se va face mentiune

despre declaratiunea testatorului si cauza ce-1 Impedic5, de a iscAll,
arat in raportul judecAtorului_ numit, cat si in adeverirea tribuna-
lului. (Art. 860 urm., 884, 886 C. eiv. Art. 10 si 16 L. pentru
autentif. actelor).
Art. 33 L. pentru autentif. actelor din 1886. Dispozitiunile
prescrise In art. 859 si urm. C. civ., In privinta formei testamen-
telor, nu se ating In nimic prin prezenta lege.
Pentra curmarea Indoelelor, ce s'au ivit in practica judeclf-
toreascâ asupra unora din acele formaliati, se dispune Insâ pentru
viitor cele ce urmeazrt:
10 Delegatiunea pentru a instrumenth la locuinta testatorului
se poate dà prin simpla rezolutiune a prezidentului sau a judecK-
torului care ti tine locul, puslt pe petitiunea prin care s'a cerut
delegatiunea;
20 Judectitorul delegat trebue sà constate, in procesul-verbal
cazul de boa15. si J. indice ca preciziune locuinta uncle a instrumentat;
3° Formele autentificLrei se pot indeplin1 de un singur jade-
ator, fie la locuinta testatorului, fie la tribunal. Si intr'un caz tii
Intealtul tug., el trebue sit fie asistat de grefier, care va contra-
semnk In act (I);
40 Judecatorul va trebui neap/rat sá constate identitatea
testatorului in procesul-verbal de autentific are;
50 Regulele prescrise la art. 13 din prezenta lege pentru
constatarea identiatei se vor aplicit si la testamente (2).
Toate cele ce preoed se vor observii sub pedeapsii de nulitate
a procesului-verbal de autentificare. (Art. 860 urm., 886 C. civ.
Art. 11, 13 si urtn. L. pentru autentif. actelor. Art. 51 L. pentru
organ. judeatoreasc5. din 24 Martie 1909).
(1 ) Acest judeclitor poate fi si magistratill stagiar al tribunalului,
in urma unei delegatiuni generale din parten prezidentului
(art. 51 L. pentru organ. judeatoreasa din 21 Martie 1909).
S'a decis c5. 4i judeditorul sindic ponte fi delegat spre a instru-
mentit. autenticitatea unui testament, la domiciliul testatorului,
indati ce delegatinnea ministerial 5 a sosit la tribunal, chiar
dad& acea delegatiune nu s'a inregistrat IncX in registrele tri-
bunalului. Trib. Dorohoi si C. Iaqi, Cr. jv,diciar din 1900,
No. 49, p. 390 urm.
(2) Iatii, cum se exprimA art. 13 din prezenta lege, pe care textul
de mai sus 11 declarti aplicabil qi testamentelor:
L. p. autentif. Art. 13 L. pentru autentif. actelor. Identitatea, fie a Or-
tilor sau procuratorilor lor, fie a martorilor, se constat5, prin
unul din urmatoarele mijloace:
Prin cunostinta personalft a functionarului public chemat
a adeveri, si care o declar5, in act;
Prin declaratia a doi martori cunoscuti acelui functionar;
 TESTAMERTITL AUTENTIC. ART. 880 883. 75

Testamentul autentic este acel facut cu solemnitatile Defini tie.

prescrise de lege, de catre funqionarul public competent
(art. 860 qi 1171 C. civ..
Autoritatea competenta de a autentificit un testament Autoritatea
care auten-
este numai tribunalul civil, fie in complect art. 860 ('), WWI. testa-
sau un judecator al acelui tribunal, asistat de grefier (art. 11 mental.
33 § 3 L. pentru autentif. actelor) (2).

Printenn certificat de identitate liberat de autoritatea ro-

munalk sau politieneasck, in resortul eitreia partea ie are do-
miciliul sau re§edinta de fapt.
Prin carta de alegAtor eoraboratk en ehitantele de con-
tributinni pe anul eurent;
Prin pasport sau once alt act tinind loe de pasport,
cand este vorba de strkini;
In fine, pentru persoanele atiintrt de carte, identi-
tatea se poate constatà printeo adresk a autoritktei eomunale
sau politieneati a lomiciliuIui sau reaedintei p.rtei, ektre ju-
deektoria &mad', a adeverl, ai in care se va 'lath, trebuinta
pentru care acea parte vine inaintea acelei judeciitorii.
Aceastk adresä, care tine loe de bilet de identitate, se va
dà chiar in mina pArtei ai se va opri la dosarul adeverirei.
La caz când judecktorul va avail Indoialá asupra since-
ritktei actului din care rezula identitatea, sau asupra per-
soanei cä ar fi cm arktatk in act, el se ponte incredinti, de
adevIr prin once alt mod legal de probatiune.
(I) Ceeace, sub imperiul codului civil, pAnk la actuala lege a Dreptul ante-
autentifiarei actelor, dAdek caracterul autenticitiitei unui rior. L. p. all
tament, erh nu numai constatarea judecktorului delegat a luktent& actelor.
consimtimintul testatorului, ei §i adeverirea judeatoriei, adeck:
a complectalui tribunalului competent a instrumentit, i am-
bale aceste formalitati, adeck: atilt constatare,a judecktorului
delegat cit i procesul-verbal de autentificare, fa'cut in urmil
de tribunal pe baza aeelei constatkri, filceau un tot indivizibil
4i formau 9,deverirea judeektoriei, prescrisk de lege. Cas. rom.
Bult. 1906, pag. 3 ai Cr. judiciar din 1906, No. 19, p. 151.
C) In codul fr. (art. 971) §i in cel italian (art. 777), autenti- Dr. !Arlin.
citatea se clk de doi notan, in fata a doi martori, su de un
notar in fata a patru martori. In codul spaniol, din 1889,
testamentul public se prime.gte, in genere, de un notar, in fata
a trei martori capabili, care viid i aud pe testator, ai din
care unul, cel putin, trebue sk qtie a serie (art. 694); iar in
eodul olanl z (art. 985), de un notar, in fata a doi martori.
Dup5, cod german, testamentul ordinar poate fi filcut
intea un judecktor sau inaintea unui notar, vor einem
Richter, a r vor einem Notar (art. 2231, 1°). Se poate insk',
 76 C. CI V. CART. III. TIT. II. CAP. V. S'a 1. A RT. 860-863.

Compet. jn- Sub vechia lege a judeatoriilor de ocoale, judecgtorii

tle"t.de °cos- de oeol nu eran competenti de a autentifich un testament,
lele veehi.
prin delegatia prezidentului tribunalului art. 5 L. pentru
autentific. actelor C.
L. actual Legea actual g a judeelt. de ocoale din 30 Decembrie
a judeat. 1907, prevgzand insg el udeeItorii de ocoale autentificg.
de oeoale
din 1907. once acte, in care ar interveni vreun locuitor din ocolul
respeetiv, iar art. 8 din aceeaq lege prevgzand 61 stagiarul
poate, prin delegatiune, sa autentifice acte de notariat, de
in anumite ImprejurKri, face un testament extraordinar, in
prezenta a doi martori, fnaintea prepusului comunei vor dem
Vorsteher der Gemeind , fn care t statorul i i are re § din a
sa, san dacit el se aflä in resortul unei asociatiuni comunale
san intenn district rural asimilat unei eomuni, tnaintea
prepusului acestei asociatiuni sau acestui district (vor cl n
Vorsteher dieses Verbandes oder Bezirkes) (art. 2249.
C. anstriao. Dupg, art. 587 din eodul austriae, testamentul v rbal situ
scris se autentificS, de tribunal. Opr. C. Ia4i, Drept l lin 1886,
No. 78. Dupa art. 579 din acelal cod, un testament
scris de altä ming, este valabil, daa, este semnat de testator
4i atestat eel putin de trei martori. Un a em nea testament
trebue A, fie considerat ea autentic, martorii avind d la 1 ge
misiunea, ca si judeditorii, de a atesth ultima vointli. a te-
statorului. C. Bucuresti, Dreptul din 1903, No. 24, p. 199.
Dreptul un- In Ungaria testamentul se autentifiel astäzi de notan, in
gurebe. urma legei din 1874, modificata la 1886; frish in aceast.O. tar&
existä, qi testamentul cu martori, de care s'a vorbit mai sus,
preväznt de art. 579 din codul austriae. C. Bucuresti, Dr ptul,
loco cit.
TArile supuse In tärile supuse imperiului otoman, testamentul autentic
imper. oto- al cresinilor se seinneaai de martori, persoane notabile de
man.
nationalitatea testatorului qi se legalizeazä de patriarh, mitro-
polit, episeop, sau de reprezentantii lor. Trib. Ilfov, Dreptul
din 1989, No. 22 si alte autoritäti citate supra, p. 20, n ta 3.
Chestiunile relative la validitatea testamentelor ortodoxilor
supusi musulmani sunt chrmuite de legea lor religioasä, iar
nu de dreptul muzulman. Ca. fr. J. Clunet, anul 1905,
p. 1046.
Test. Evreilor. Licht priveSe testamentul Evreilor fäcut la Ier malem,
inaintea tribunalului rabinic, vezi suprec, p. 20, nota 3 0 tom. I
al Coment. noastre, p. 205, nota 2 (ed. a 2-a).
(9 Cpr. Trib. Putna, Dreptul din 1893, No. 3; Cas. rom. Dreptul
din 1891, No. 42 4i din 1904, No. 72; Cr. judiciar din 1904,
No. 69; Bult. 1891, p. 577; Bult. 1904, p. 1240; C. Bueu-
reqti, Dreptul din 1905, No. 76, etc.
 TESTAMENTUL AUTENTIC. ART. 860-863. 77

aici rezultg cl judecgtoriile rurale au astgzi competinta de

a autentifich testamentele locuitorilor dela targ. In caz MA
de autentificare la domiciliu, stagiarul trebue sg. fie delegat
conform art. 33 din legea pentru autentificarea actelor(i).
°and am zis mai sus cg testamentul se autentificg de Competinta.
tribunal, se Intelege el once tribunal din targ are aceastg oriegrui tri-
bunal.
competintg, nu numai acel al domiciliului testatorului; destul
este di judecgtorul, care instrumenteazg, sg. constate identi-
tatea testatorului prin mijloacele permise de lege.
Limba In care judecgtorii sunt chemati a autentifiel, Limbs
un testament sau once act In genere, este ace.a oficial, rominI.
adecii: limba rometneascg. Ei ar puteit deci sg refuze de a
instrumenth, de cgteori li s'ar prezentlt un act scris Inteo
limbg strging, chiar dacg ei ar pricepe acea limbg (3).
Competinta tribunalului sau judecMoriei tinutale, dupg c. calimach.
cum se zicei altg datg, o ggsim 0 In Jegile, noastre ante-
rioare. Codul Calimach Invoik, In adevgr, facerea testamen-
tului prin judecgtorie, §i qtim cl dupg acest cod, testatorul
puteh test& nu numai Inscris (art. 749 C. Calimach), dar
Incl kii verbal Inaintea judecgtorilor care, In asemenea caz,
erau datori sg ig act In cuget curet de vointa testatorului
(art. 750 C. Calimach, 588 C. austriac) (3).
Codul Caragea dispune, de asemenea, a te,stamentul c. Caragea..
se poate face inscris la judecgtorie (xptriip LOY) (art. 26
partea IV, capit. 3), sub conditie ea testatorul sg-§i declare
Cpr. Em. Dan, Codul general al judeceitorului de ocol, p. 117,
No. 14. S'a decis, au drept cuviint, cl judecAtorul de °col,
In prima instantl, si tribunalul, in apel, sunt competenti de a
judeck validitatea unui testament, invocat ca mijloc de apsi-
rare, %a% a fi nevoe de o actiune In nulitate a testamen-
tului, pe cale principalX. Cas. rom. Bult. 1904, p. 1240.
Cpr. Trib. Iasi, Dreptul diu 1911, No. 31, p. 147.
Cpr. Planiol, III, 2708; Répert. Sirey, v° Acte notarié, 344
si v° Testament, 783. Vezi si supra, p. 46.
Dup. art. 2244 din codul german, se poate antentifia un C. german-
testament cbiar intr'o 1imb5. strKintL, cu ajutorul unui interpret Art. 2244.
jurat (ein vereideter Dolmetscher), de cilteori testatorul de
clarà cit nu stie limba germanA. Procesul-verbal al auten-
tificfirei testamentului trebue insii sà fie incheiat In limba
germanA: aer die Errichtung des Testaments muss ein Pro-
tokoll in deutsche,- Sprache aufgenommen verden" (art. 2240).
(8) Vezi supra, p. 22.
 Is C. CIV. CART. III. TIT. II. C AP. V. S-a I. ART. 860 863.

In persoanit vointa sa tribunalului, acesta fiind Insit liber

de a delegh un judecItor spre a merge la testator acadt(i).
Proeedura Asa dar, In legislatia noastrI, numai tribunalele si
autentificirei. 311deditoriile de ocol, In mod exceptional, au competinta
de a autentifich testamentele n. Spre acest sfarsit, testatorul
se va Inatish In persoand (3) la tribunal, Cu testamentul situ
scris pe timbru legal, fie de dAnsul, fie de altui ' , In

Ordon. dom- (1) Vezi sup?* p. 21, ad notam. Vezi si ordonanta domneasert,
neaseit din No. 29 din 5 Martie 1856, citath de Curtea din Iagi (Dreptul
1856. din 1882, No. 18, p. 150) care, in § 3, prescrie ch: in caz
and phrtile, sau una din ele, nu se pot infittish in persoanii,
atunci va merge acad. la ele unul din mPmbrii tribunalalui,
care constatând semnItura si liberul consimtimint, va face
raportul shu, duph care tribunalul va inthrl actul".
Autentif. unni (2) S'a decis, eu drept euviint, a testamentul autentificat de un
testament de judeator romlin pe bordul unui vas strhin, ancorat inteun
un judeeittor
romiln pe port rominese, este valid, desl judeatorul a instrumentat
bordul unui färh, asistenta consulului strhin respeetiv, asistenth ceruth de
vas striiin art. 26 al conventiei consulare incheiath la 1881 cu Italia,
ancorat In- aplicabilg. si celorlalte State; de oarece asistenta acestui consul
tr'un port
roman. san avizarea lui nu se cere deat atunci dind autoritAtile
locale ar vol sh, ieh, mhsuri san sh proeedeze contra unor
vase strhine, a echipagiilor sau a persoanelor aflate pe ele,
iar nu si atunci and este vorba de facerea unui simplu act
de notariat, asistenta consulului strhin nefiind cent* de altfel,
sub pedeapsh de nulitate a actelor, spre a complectit capaci-
tatea sau a dh judeatornlui romitn corn petinta de a instru-
mend", ci mai mult ea o mhsurh de curtoazie internationalh.
C. Galati, Dreptul din 1903, No. 83, p. 683.
Prezenta tea- (8) Testatorul nu poate deei sh se prezinte prin procurator, so-
tatornlui in lutie care erk adedrath si in dreptul nostru anterior codului
persoanit.
civil (Cas. rom. si C. Bucurqti, Dreptul din 1879, No. 32 si din
1882, No. 36). Aceasta rezulth astazi nu numai din art. 8 al
legei pentru autentificarea actelor, dar si din art. 861 C. civ.,
duph care cetirea testamentului trebue sh se fad, in auzul
si in fata (in prezenta) testatorului. S'a decis insh a, sub
itnperiul legiuirei Catagea, nu erit oprit ea testatorul sh-si
tritneath testamentul shu la tribunal spre a fi legalizat, priu-
tr'un vechil en procurh legalize& de comisie, care aveh sh
declare ch testamentul este al mandantului shu. Cas. rom.
Bult. S-a 1-a, anul 1880, p. 403.
Deoseb. intre (4) In codul franeez, testamentul se dietead. de testator si se
eodul fr. si scrie de notar (art. 972 C. fr.), pe and la noi, testatorul
codul nostru.
aduce la tribunal testamentul shu, scris de el sau de altul.
In acest din urmh caz, pe lingh, subscrierea testatorului,
 TESTAIIENTUL AUTENTIC. ART. 860-863. 79

dublu exemplar : unul din aceste exemplare se prezintl ne-

subscris qi se subscrie In prezenta judeciitorului care ins-
trumenteazg. Acest udecittor se asigurg mai Intgi de iden-
titatea testatorului, prin mijloacele prescrise de lege i), daca
nu-1 cunomte personal qi apoi, Inainte de a face adeverirea,
ceteqte (2) testamentul din cuvant In cuvant, In auzul (3) qi In

testamentul va mai cuprinde si semnätura acelui care I-a re-

dactat (art. 9 L. p. autentif. actelor). S'EC decis insg, cti. sem-
nätura seriitorului nu este prescrisä sub pedeapsä de nulitate,
atunci ctind testatorul stie carte. Cpr. Trib. Ilfovi Dreptul
din 1890, No. 53. Testamentul n'ar fi, de asemenea, nu', dad',
scriitorul testamentului ar fi semnat numai ea martor.
(I) S'a decis, cu drept euvfint, el instants. de fond nu violeazii
art. 6, 13 si 18 din legea de autentificare, and respinge ac-
tiunea pentra anularea nnui testament, constatind cá iden-
titatea testatorului a fost stabilitä prin cunostinta personalà
a magistratului care a instrnmentat, de oarece aeeasta eons-
titue until din mijloacele preväznte de art. 13 din legea
autentifiegrei actelor pentru stabilirea identitätei. Cas. rom.
S-a I-a, decizia No. 351 din 13 Main 1913. Jurisprudenfa
románd din 1913, No. 25, P. 398, No. curent 514.
Inainte de promulgarea legei pentru autentificarea actelor, Ordon. dom-
legea nearätind modul cum judeeltorul, care instrumentà, neaseg, din
1856 este
urmh, a se asigurit de identitatea testatorului, ae.est punct erii abrogatii prin
15.sat la aprecierea judecAtornlui, cAci ordonanta domneascri. art. 1912
din 1856, care prevedeh procedura de nrmat in aceastä pH- C. civ.
vintä, a fost abrogatä prin art. 1912 din eodul civil. Cpr.
Trib. Putna, Dreptul din 1907, No. 15, p. 123 (cu observ.
noasträ, unde s'a reprodus in parte termenii acestei ordo-
nante). Vezi si C. Focsani, Dreptul din 1886, No. 54. Curtea
din Ia.si a aplicat citata ordonantä la un contract de dona-
tiune, autentificat inaintea legei din 1886. Dreptul din 1882,
No. 18. Vezi si tom. VII al Coment. noastre, p. 125, nota 4.
Persoanele doritoare de a cunoaste termenii acestei ordo-
nante, o pot gäsI in intregimea ei in Codul judiciar al Mol-
dovei (Colectia Pastia), p. 1033 (ed. a 2-a, Iasi, 1862).
(2) C tirea testamentului urraitnd, in legea noasträ, a se face de Deoseb. Intre
judecAtorul care instrumenteaa, de eel rezultä a testamentul dr. nostrn Ili
nu poate fi eetit de grefier sau de o altä persoanä, nici de cel fr. In pri-
vinta cetirei
insusi testatorul. Este adevrtrat cä, in Franta, se admite so- testamentulni.
lutia contrarg (cpr. Laurent, XIII, 321, 326, p. 374; Pla-
niol, III, 2704); insä este de observat A textul francez nu
prevede de cine trebue sä se facä eetirea, ci numai cá testa-
mentul va fi cetit... i/ doit en gtre donni ledure au testateur,
en présence des témoina".
(8) Testatorul trebue deci sit audä cetirea acutä de judecfitor, Test. snrzilor.
 80 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 860-863.

pentru ca Ali poad da consimtimAntul; de mide rezuld a

individul cu desAvitrqire surd, qui omninb non exaudit (instit.,
Quibus non est permissum facere testamentum, 2, 12, § 3),
sau care este atine de o surditate destul de mare pentrn a
nu pae'. auzi cetirea ce i ear face, nu este capabil de a
face un testament autentic (Cas. fr. Sirey, 99. 1. 71 §i C.
Nancy, D. P. 1903. 2. 213 si 1904. 2. 209; Baudry et Colin,
II, 2053; T. Hue, VI, 290; Laurent, XIII, 321, etc.), ci
numai un testament mistic san olograf, dad qtie a serie.
Vezi infra, p. 114, nota 4. In caz insl cAnd surditatea n'ar
fi complectA, ceeace este o chestie de fapt, surdul va put&
test& in forma autentick dad, judechtorul e,are a instrumentat
constad a eetirea s'a fleut testatorului, care a rAspuns elk
testamentul este al slu, iscAlit de el §i f&ent din libera sa
voind (art. 862). Cas. rom. Bult. S-a 1, 1886, p. 878 §i
Dreptul din 1887, No. 7; Cas. fr. Sirey, 1912. 1. 222; C. Agen,
Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs, 234; Laurent, XIII, 321.
Testamentul In Franta se admite o exceptie in privinta surzilor, care
surzilor n'ar puteh, auzi cetirea testamentului fficut de notar, permi-
In dr. frances.
tAndu-le de a ceti ei insiqi testamentul en glas tare (vezi
Laurent, loco cit.; Planiol, Ill, 2704; Baudry et Colin, II,
2053; T. Hue, VI, 290, 291, etc.), ceeace la noi nu poate fi
admis, pentruck in legea noastrl, testamentul trebne sA. se
ceteasul de judeatorul care instrumenteaz& (vezi supra,
p. 79, mIta 2); de mule rezuld cii, individul surd cu deb&-
varsire este incapabil de a test& in forma autenticA.
Testamentul Din faptul cA testatorul trebue sA declare c.A. testamentul
mutilor. este semnat de dinsul qi flout din libera sa voind, mai re-
zuld a acel eu desIzir§ire mnt, gui loqui nihil potest, non
qui tardg loquitur (Instit. loco cit.), nu poate testà in forma
antentiel, nici chiar dad, el §i-ar pnteit, exprimA. consimti-
m&ntul prin semne, ci numai in form& olograg, (art. 859),
clack bine inteles, §tie a serie. Vezi supra, p. 33. Trib. Mont-
médy §i C. Nancy, D. P. 1903. 2. 213; Sirey, 1904. 2. 209
si Cr. judiciar din 1903, No. 69, p. 519; Trib. Vignan, D.
P. 95. 2. 263 §i Sirey, 1904. 2. p. 209, nota a. Cr. Grenier,
Don. et testaments, II, 282, p. 611 (ed. Bayle-Monillard din
1844); Planiol, III, 2702; Baudry et Colin, II, 2034; T. Hue,
VI, 286; Laurent, XIII, 312; Troplong, III, 1449; Demo-
lombe, XXI, 242 bis; Aubry et Rau, VII, § 670, p. 124.
Vezi si nota foarte complectA in Sirey, 19.04. 2. p. 209, 210.
Vezi in privinta capacidt.ei surdo-mutilor, supra, p. 33,
precum si tom. IV, partea 1-a, p. 34, nota 2 si p. 241.
Vezi §i infra, explie. art. 866, P. 114, nota 4.
Deoseb. Intre In codul francez, mutii nu pot test& in forma autentick
dr.nostru pentrua nu pot died testamentul lor notarului (art. 972
12i eel fr.
fr.). La noi insl, motivul eare-i impedia, de a test& in
(J.
aceastA form& este cA ei nu pot declarig, juderAtorului cA tes-
 TESTAMENTUL AUTENTIC. ART. 860-863. 81

fata (9 testatorului, Intrebandu-I dacit cele cuprinse In el

aunt cu consimtimantil r¡ii din libera sa vointit, precum 0
dacti unul din exemplare este iscAlit de dansul(2); pune pe
testator de subscrie celitlalt exemplar, In prezenta sa, ieh,
act de declaratia lui qi constatit toate acestea inteun proces-
verbal, pe care 11 transcrie In josul actului, pe ambele
exemplare, §i-1 subscrie atItt el cat qi grefierul, sau ajutorul
de grefit care-I Inlocuef¡te.
Daca testatorul nu poate veni la tribunal din cauzit Art. 861.
de boat. constatatit (3), cetirea testamnntului se va face la
tamentul este al lor, Meat din libera lor vointa (art. 862).
Dona chestii mai pot fi ridicate asnpra testamentulni an- Test. garde-
tentic al surdo-mntilor. Acesti nenorociti pot ei testà in forma mutilor prin
autentica, exprimandu-si vointa lor prin semne neindoelnice, ptrn semne san
sau prin ajutorul unni interpret? Asupra ambelor chestinni
gxo
tevreprrs se t..

tribun. din Montmédy si Curtea din Nancy, prin decizia mai

sus eitata, au raspuns in mod negativ. Ambele aceste ches- .
tiuni sunt eontroversate in Franta. Vezi nota in Sirey, 1904.
2. p. 210 qi Pilon, Revue trimestrielle de droit civil, tom. II,
anul 1903, p. 406 nrm., No. 17.
(9 In AO insemneaza: in prezenfa testatornlui. Nu este deci de Ce ItneemneazI
neaparata nevoe ea judecatorul stt vada, fats san obrazul In fata tee-
testatornIni, dupa cum pe nedrept sustine Petrescu (Testamen- tatornlni.
tele, p. 560); de unde rezulta a testamentul ar fi valid en
toate el judecatorul n'ar fi vazut fata testatornlui; And, de
exemplu, acest din urma si-ar fi dat consimtimintul san in
mod destul de lamurit, ea toate ctt fiind bolnav, ar fi fost
intors eu fata la plirete si n'ar fi vazut pe judecator, nici
judecatorul pe dinsul.
Daca testatorul a semnat ambele exemplare inaintea jude-
catorulni, sau acasa, testa.mentul n'ar fi nul pentrn aceasta,
de eiteori el a declarat ca qemnfitura este a lui.
S'a &cis ea nu este nul testamentul semnat de catre de
cujus Cu o mina trerourinda, And judeatorii fondulni de-
clara. semnatura citeatä si suficienta. Cas. fr. Sirey, 1912. 1.
223; D. P. 1912. 1. 469, 470. Vezi si supra, p. 60, nota 1.
S'au validat in Franta testamento autentice semnate de
testator in mod aproape ilizibil, sau numai cu niste initiale
(C. Nancy, Sirey, 31. 2. 182), ceeace n'ar fi putut, de buna
seama, fi admis in privinta unui testament olograf. Vezi
infra, p. 89, nota 3.
L.egea pentru autentificarea actelor cerind astazi ca boala, Certificat
care motiveaza delegatia la locuinta testatornlui, sri, fie cons- medical.
tatata (cpr. art. 218 C. civ.), aceasta constatare se va face
printr'un certificat medical.
65105 6
 82 C. CIV. CA RT. 111. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 860_863.

locuinta testatorului de catre un judecator al tribunalului,

care va fi delegat(t), In acest scop, prin rezolutia prezi-
dentului R.0 a judecatorului ce-i tine local (2.
Apreeierea S'a dais a modal ih care au fost apreciate de prezidentul
certitleatelor tribunalului eertificatele medicale, pentru a dà. delegatie nnni
medicale nn judeeltor spre a merge la domiciliul pIrtei bolnave, i faptul
poate avel
nicio Inrau- cä persoana bolnavl ar fi domiciliatI in alt judet decit unde
rire asupra s'a instrumentat, nu poate avel nieio hirlurire asupra vali-
validitittei diatei aetului, de oarece legea pentru autentificarea actelor
actului. nu creazä nicio nulitate din aceastI imprejurare. Cas. rom.
II, dec. No. 226 din 15 Octombrie 1912. Cr. judiciar din 1913,
No. 1, p. 12 4i No. 61, p. 679. V. Bult. Cas. 1912, p. 1724.
L. p. auten- Aceaitl, deeizie niai pnne In principiu cá dispozitiile art. 8
tific. actelor. si 19 din legea pentru antentificarea actelor, relative la anten-
Art. 8 Eli 19.
tificarea unni act la domieiliul pArtei, in caz de boallt, nu
sunt prescrise sub pedeapsl de nulitate, asa el judecAtorul
delegat, constattind identitatea persoanei, poste al-i ià consim-
limântul alt loc, de exemplu, la primfirie, iar nu acasl.
Art. 19 din In fine, tot aceast11, decizie hotAreste el nici art. 19 din
aceeali lege. legea pentru autentifiearea actelor nu este preseris sub pe-
deapsl, de nulitate, asa cá nici lipsa acestei formalitlti nu
poate al atragl nulitatea actnlui. Bult. Cas. 1912, p. 1724.
Dr. anterior Inainte de legea pentru autentificarea aelelor, nu erb.
L. p. anten- nevoe ca tribunalul al constate eii, testatorul exit, bolnav,
tific. actelor. nici prin e,ertificat medical (Trib. Roman, Dreptul din 1892,
No. 69), niei printr'o cereetare prealabilli. C. Bucureiti
Cas. rom. Dreptul din 1886, No. 30 si din 1887, No. 40.
Preaidentul Nimic n'ar impediel pe prezidentul tribnnalului sau pe jude-
se poste eltorul ce-i sine locul, de a se delegò. ei insisi spre a in& decla-
delegl el
Inn*. ratia testatorului la domicilinl sau. C. Iasi si Bueuresti,
Dreptul din 1881, No. 80 si din 1891, No. 39, p. 310.
S'a decis chiar cá, in timpul vacanfelor, judeeltorul poate
instrumenth la locuinta, testatornlui, fará delegatia cerutl de
art. 33 al legii pentrn autentificarea aetelor. C. Craiova,
Dreptul din 1897, No. 31, p. 244. Aceastl din urnili solutie
este Insá inadmisibilX, ea fiind contrail liens textulni legei.
Cererea de (2) S'a decis el eererea de delegare se poate face de testator
delegare RE- prin oricine, ehiar printr'un amie. Cas. rom. Bult. 1878,
Gag printr'nn p. 29. Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1904, No. 21. Aceastit
amie.
delegatie erà admisl si inainte de aplicarea codului civil ac-
tual. Cas. rom. Bult. 1887, p. 765 e Dreptul din 1887, No. 80.
Legea pentru autentificarea actelor prevede scum, pentrn a
ridich, once tndaialä, cto, delegatia se face prin simpli rezo-
lutie a prezidentului, iar nu a complectulni tribunalului, so-
lutie care ell generalmente admisl si inainte de promulgarea
acestei legi. Cpr. Cas. rom., C. Bucuresti, Foesani, etc.
Dreptul din 1900, No. 77, p. 623 si Cr. judiciar din 1901,
 TESTAMENTUL AUTENTIC.- ART. 860-863. 83

Delegatia prezidentialá nu are nevoe de a fi contra- Necontrasem.

semnatá de grefier(t). grefiernlni.
Judecittorul delegat v2, constatá In procesul-verbal cazul Constatares
de boalá qi locul unde a instrumentat (2), fiind asistat i.brilli nade
de grefier sau de ajutorul de grea (3) care, de asa datá, s'a instru-
ya contrasemnh procesul-verbal de autentificare (4). mentat.

No. 3, p. 20; Dreptul din 1891, Na. 39; Dreptul din 1890,
No. 28 ai Bult. 1890, p. 259; Dreptul din 1886, No. 29;
Dreptul din 1885, No. 80 ai din 1883, No. 9, etc.
(T) C. Bucureati, Dreptut din 1891, No. 39, p. 310.
(2) Codul civil nu cerek, sub pedeapsi de nulitate, ea judeel- Dr. anterior
torul delegat si id). consimtimintul la domieiliu, si constate L.tif. anten -
p. actelor.
ai si indice Cu precizie, in procesul-verbal, locul unde ins-
trumentase, preeum ai modul cum s'a eonvins de identitatea
persoanei testatorului, cum cere astizi art, 33 din legea, pentru
autentifiearea actelor. C. Bucnre§ti, Dreptul din 1900, No. 77
ai Cr. judiciar din 1901, No. 3; Dreptul din 1903, No. 62.
(8) Cpr. C. Iaai, Cr. judiciar din 1900, No. 49, p. 390. - Codul Dr. anterior
civil nu cerei ea judecitorul delegat a merge la domiciliul L. tif.13*actelor.
"ten"
testatorului, si, fie insotit de grefierul tribunalului. Cas. rom.
Bult. 1890, p. 259 qi Dreptul din 1890, No. 28, P. 218;
C. Bucuralti, Dreptul din 1900, No. 77 ai Cr. judiciar din
1901, No. 3.
(4) Toate actele incheiate de o Curte, de un tribunal sea de un Necesitatea,
judecitor, se contrasemneazi, de grefier sau de ajutorul sin contrasem-
nlirci grefie -
(art. 57 L. organ. judecitoreati din 24 Martie 1909); de unde eruimlateaetr
cdte
rezulti ci o decizie rimasi definitivi ar fi casabili, da d" ar
lipa semnitura grefierului. Cpr. Cas. rom. Bult. 1875, o Curte Ball
p. 47. Tot astfel, testamentul ar fi astizi nul, dad. procesal- tribunal.
verbal de autentificare n'ar fi contrasemnat de grefier, solutie
care a fost admisi, de Curtea din Bucureati ai inaintea legei
pentru autentificarea actelor, in baza art. 91 din veehia lege
a organizirei judecitoreati (Dreptui din 1882, No. 29), cu
toate A, sub aceasti lege, se admite/4 in genere, ell, nesub-
semnarea testamentului de citre grefier nu erà, un caz de nu-
litate. Vezi C. Craiova qi Bucureati, Dreptul din 1882, No. 42
ai din 1886, No. 29.
Asazi, judecitorul delegat nu poate instrumentà nici chiar Necesitatea
la locuinta testatorului M& asistenta grefierului sau ajuto-prezerienzLgre-
rului sin, pe cind alti data', inaintea legei pentru autentifi-
carea actelor, se admita, in genere, solutia contrari. Cas. rom.
ai C. Focaani, etc. Bult. S-a I, 1887, p. 214 urm. ai Dreptul
din 1887, No. 40; Dreptul din 1885, No. 80; din 1883, No. 9
ai din 1890, No. 28. - Contra: Trib. Roman (in majoritate)
Dreptul din 1892, No. 69.
 84 C. CIV. CART III. TIT. II. CAP. V. S'a I. "" ART. 860-863.

L. p. auten- S'a decis c dispozitiile art. 8 qi 19 din legea pentru

tif. autelor.
Art. 8 j 19. autentificarea actelor, relative la autentificarea unui act la,
domiciliul plrtei, In caz de bball, nu aunt prescrise sub
pedeapg de nulitate, dacl judeatorul delegat, constatand
identitatea persoanei, i-a luat consimtimantul In alt loe,
precum ar fi, de exemplu, la primlrie, iar nu acas1 (I).
Art. 862. In cazurile &rid se deleagI un judecittor spre a merge
la locuinta testatorului, acest judeeltor nu face numai un
raport eltre tribunal despre Indeplinirea formalftittilor cerute
de lege, dupti, cum dispuneh art. 862 din codul civil, ci
autentificii, astAzi el Insuli testamentul (2).
Ineheierea
proeeaului-
Curtea dn casatie a deeis, In unire cu coneluziile
verbal la tri- noastre ea procuror general, el Imprejurarea cA judecI-
bunal, iar nu torul delegat a merge la locuinta persoanei ce voe§te a au-
la domieilinl
plirtei, nu vi- tentifich un act, fie chiar un testament, a lncheiat procesul-
eiaali testa- verbal la tribunal, iar nu 19, locuinta acelei persoane, nu
mentul.
viciaz eituqi de putin autentificarea, dael se constatit el
toate cerintele legei pentru autentificare au fost Indeplinite
la locuinta acelei persoane i cA numai ineheierea procesului-
verbal s'a flcut la tribunal mai In urml, Inal In aceeaff
zi §i cu Indeplinirea tuturor formalitItilor cerute pentru
autentificarea aetelor (3).
Curtea din Bucureqti a mers qi mai departe, punlnd
In principiu el dael formalitittile autentifielrei au fost In-
deplinite la locuinta testatorului, procesul-verbal al jude-
eltorului care a instrumentat, poate fi flcut qi mai titrziu,
chiar in urma morfei testatoruluiM.
Curtea de casatie a decis Inst, eu drept euvant, el procesul-
verbal de autentificare trebue Incheiat In timpul vietei testa-
(') Cas. rom. S-a II, deeizia No. 226 din 15 Oetombrie 1912.
Cr. judiciar din 1913, No. 1, p. 12. Vezi supra, p. 82, ad notam.
(2) Cpr. Cas rom. Bult. 1895, p. 1314; Trib. Putna, Dreptul
din 1907, No. 22, p. 178 (eu observ. noastrI); C. Bucuresi,
Dreptul din 1909, No. 43, p. 338. Vezi qi infra, pag. 86,
nota 1.
(8) Cas. rom. Bult. 1900, p. 790 §i Cr. judiciar, din 1900, No. 62,
p. 497.
(4) U. Bueureoi, Dreptul din 1900, No. 77 gi Cr. judiciar din
1901, No. 3, p. 20; Dreptul din 1903, No. 62 Qi Cr. judi-
ciar din 1904, No. 21, p. 11. Vezi qi Dreptul din 1909, No. 43,
p. 338.
 TESTAMENTIIL AUTENTIC. ART. 880-883. 85

torului, de oarece adeverirea menita a constath consimti-

mantul i vointa unei persoane, nu poate fi Indeplinita, dupa
ce acea persoana a Incetat din viatit, ne mai putand fi vorba de
constatarea vointei i consimthnantul unei persoane care nu
mai exista
Toate cele ce preeed se vor observh, sub pedeapsa de Art. B L. p.
nulitate a procesului-verbal de autentificare (art. 33, in fine autentif.
actelor. .
L. pentru autentif. actelor).
Am vitzut a judecittorul, care instrumenteaza fie la Cetires testa-
xibunal, fie la locuinta testatorului, trebue, dupa ce s'a a- mentului.
sigurat de identitatea iteestui din urma, sa-i ceteascit In-
tregul testament din cuvant In cuvant. Necetirea unei dis-
pozitii aditionale din testament ar atrage deci nulitatea, In-
treguluf act, chiar dacit atea clauza ar fi de mica Insem-
nittate (t).
Aceasta formalitate odatit tndeplinta, judecatoidl Ifftrebkile ce
dbdrtatorsul
treaba pe testator data testamentul este al situ, 0 data
exemplarul semnat de el este iscalit de &Instil 0 flout din toralui.,
tibera""sa rasp, sfirftte sua, slobod de ..sil d fi viclefug,
dupa cum se exprima art. 723 din codul Calimach (565
(J. austriac), ori de indemntiri, mguliri sau alte chipuri,
dupii cum se exprima codul lui Andr. Donici (§ 3, capit. 35)(3).

Cas. rom. Bult. 1906, p. 3; Cr. judiciar 1906, No. l9,p. 151.
Cpr. Cas. fr. (12 Noembrie 1816), Pond, citron., tom. I
(anii 1789-1829), partes, I-a, p. 191; Pand. fr., y° Don. et
testaments, 7033, 7167 nrm.
(2) Testamentul, care ar fi rezultatul violentei, ar fi anulabil Anui. testa-
astAzi (Cpr. Laurent, XI, 127; Demolombe, XVIII, 378), mentelui 13.
dupi cum erk anulabil si la Romani: Civili digceptationi violent&
crimen adjungitur, si testator non sua sponte testamentunt
fecit, sed compulsus ab so qui kern est institutus, vel a guo-
libel alio, quos noluerit, scripserit heredes". (L. 1, Cod, Si pis
aliquem testan i prohibuerit vel coggerit, 6, 34). Vezi tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 39, 40. Cpr. Arndts, Pan-
dekten, § 491, p. 741 nrm.; Wangerow, Lehrbuch der Pan-
dekten, II, 87 urm., § 431, nota 1 (ed. a 7-a, 1839-1847).
In cit priveste anularea testamentului pentru croare, vezi Anul. testa-
mentult.up.i
tom. IV suscitat, p. 48, 49, iar in citt priveste annlarea lni eroare dol.
pentru dol (sugestiune captatiune), vezi acela4 tom, p. 41
Vezi asupra sugestiunei si captatiunei in vechiul drept
francez, Furgole, Tr. des testaments, I, p. 291 urm. (ed. din
1779).
 86 C. CIV. CART. III. TIT. IL CAP. V. S-a I. ART. 860-868.

Art. 862. Sub pedeapsá, de nulitate a Intregului testament, se va face

mentirme In procesul-verbal de autentificare (1), despre In-
deplinirea acestor formalitAti, adecl: a cetirei testamentului
din cuvAnt In cuvlint (2) qi a deelaratiilor,flcute de testator (3).
Legea cere o anume mentirme despre Indeplinirea a-
cestor formalititti, ea o garantie pentru Indeplinire,a lor,
punand astfel pe judeclitor In alternativa sau de a le In.-
deplini In realitate, sau de a comite un falki In acte pub-
lico, mentionand cá, ele s'au Indeplinit, pe cand, In realitate,
n'ar fi fost Indeplinite (4).
Nulitate. Testamentul care, In adeverirea filena pe ambele exem-

Abrogares Art. 862 mai cera, la caz de delegarea unui judecAtor spre
pArtei din a merge la domiciliul testatorului, ea mentiunea despre in-
art. 862, care deplinirea tuturor formalitAtilor sli se fael 4i in raportul ce
se referA la
raportul judo- acest juder'dtor adresec tribunalului; ha. aeeste envinte an
cAtorulni de- fost abrogate prin art. 33 § 3 din legea asnpra autentifi-
legat a merge cArei actelo -, dula care judecitorul delegat spre a merge la
la domieiliul loeninta test*torului, nu mai face astAzi niciun raport cifre
test.
tribunal, ci autentifica el fnsus actul. Vezi suprci, p. 84.
Cpr. Cas. rom. Bult. 1895, P. 1314; Trib. Putna, Dreptul
din 1907, No. 22 (cu observ. noastrA). PArerea contra*
sustinuti de regretatul ¡'ostra amic, Petrescn (Testamentele,
pag. 622 urm.), este inadmisibillt si contrarli fimo textului
art. 33 din legea mentionatA a autentificArei actelor.
Autentif. do- Cetirea din euvAnt in euvAnt, prevAzutA de lege sub pe-
natiunilor qi deap.6, de nulitate in privinta testamentelor, nu se apliel la
a altor acta. donatiuni, nici la celelalte aete autentice. Cas. rom. Bult.
1901, P. 175, 176 si alte decizii eitate in tom. IV, partea I,
al Coment. noastre, p. 213, nota 1.
Art. 200 Si cluprt art. 200 din Pr. civ., procesul-verbal de ascul-
Pr. &v. tarea martorilor trelme sA arate a s'a eetit martorului de-
elaratia sa din cuvânt in cumint; insá s'a decis, en toate
acestea, cä netrecerea in procesul-verbal de andientA a tilde-
plinirei acestei formalitAti, nu ennstitue o cauzi de nulitate
a depunerei acelor martori, atunei d'Id se constatfi cA, cetirea
depunerilor martorilor a fost indeplinitl, intrucAt nieliri legea
nu cere A se constate indeplinirea unei formalitAti de pro-
cedurA in termeni sacramentali. Cas. rom. S-a I, decizia
No. 911 din 17 Decembrie 1912. Vezi Jurisprudenta romcIncl
din 1913, No. 8, p. 116, No. curent 153.
Ora autenti- Legea nu eere insl ca. judecAtorul sli tread. In procesul-
&Arel. verbal de autentificare si ora eAnd a instrumentat. Trib.
Putna, Dreptul din 1893, No. 43, P. 343.
Cpr. JudecAt. ocol. Strehaia (Mehedinti), Cr. judiciar din
 TEST AMENTUL ATJTENTIC. - ART. 860-863. 87

piare, n'at cuprinde Indeplinirea acestor formalitati, sau a

uneia macar din ele, ar fi nul din aceasta cauza (art. 862,
886), chiar daca s'ar dovedl ca formalitatile, despre care nu
se face mentiune, au fost Indeplinite (I).
Ramane Ing bine Inteles a nulitatea nu poate fi pro-
pusa, pentru prima met In Casatie. (V. infra, p. 136, n. 2).
Termenii art. 862 nu sunt Ins/ sacramental qi pOt, Intrebuintarea
dole:tip°. -
dupa, o doctrina 0 o jurisprudenta constanta, sa fie Inlocuiti
prin echipolente sau prin alte cuvinte sinonime, destul este
ea expresiunile Intrebuintate al arate In mod nelndoelnic a
toate formalitatile prescrise de lege au fost Indeplinite; cad
constatarea 0 mentionarea unora din formalitati nu poate
servi ca echipolent spre a stabill Indeplinirea fli a celorlalte
formalitati (2.
1901, No. 46. Vezi si Mareadé, IV, 25; T. Hue, VI, 293;
Baudry et Colin, II, 2064, etc.
(I) Cas. rom. Bult. 1892, No. 41; Trib. Prahova si C. Bucu-
resti, Dreptul din 1882, No. 28; Trib. Dimbovita, Dreptul
din 1879, No. 13, p. 100. Cpr. Pand. fr., y° Don. et teeta-
menta, 7074 qi autoritltile eitate acolo. - Tribunalnl Ilfov
(Dreptul din 1879, No. 43, p. 364), trib.. Prahova si C. din
Bucuresti (Dreptul din 1882, No. 28) au anulat un testa-
ment, pentruci in proeesul-verbal de autentificare lipseit cu-
vintul al sciu, care nu eric inlocuit prin alt euvint echiva-
lent; decizia Curtei a fost insty. casatii., pentru motivul a e-
chivalentul unni envint poate rezulth nu numai dintr'un anume
euvilnt, pus in loeul celui care lipseste, ei din toate celelalte
cuvinte luate impreunk adeek din intregul lor. Bult. Cas.
1882, p. 663 si Dreptul din 1882, No. 67. Cpr. Beltjens,
Encyclopéclie du droit civil beige, III, art. 972, No. 36.
(2) Cas. rom. 6 C. Foqani, Bult. S-a 1, 1882, p. 663 si Dreptul
din 1882, No. 67, p. 464; Bult. 1883, p. 650 si 956; Dreptul din
1883, No. 62, p. 611 si No. 84, p. 689; Bult. 1885, p. 182,
183 si Dreptul din 1885, No. 39 si 80, pag. 638. Mai vezi
Cas. rom. Bult. S-a 1, 1875, p. 140, 159; Bult. S-a 1, 1876,
p. 351 si Dreptul din 1876, No. 26; Bult. 1892, p. 123 si
126; Dreptul din 1892, No. 26 si 41; Bult. 1890, p. 259 0
Dreptul din 1890, No. 28, p. 218; Bult. 1888, p. 13 si
Dreptul din 1888, No. 8, p. 58; Bult. 1899, pag. 14; Bult.
It-05, pag. 1032; C. Bucuresti, Dreptul din 1889, No. 25 si
din 1891, No. 39; C. Craiova, Dreptul din 1883, No. 44,
p. 364; Trib. Britila, Dreplul din 1883, No. 29, pag. 239;
Trib. Putna, Dreptul din 1907, No. 22 (cu observ. noastrii,), etc.
Astfel, s'a decis, en drept cuvfint, ci, lipsa cuvintelor din
 88 C. cry. CART. Ill., TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 860-863.

Centrolal (Jhestiunea de a se §ti dacit omisiunea cutitrui sau cu-

Curtei de Ca- tlil'Ul Cl111,nt atrage sau nu nulitatea testamentului, nu este
Billie.
o chestie de f ipt, ci o ehestie de drept, o chestie de inter-
pretare a legei care, prin urmare, cade sub controlul direct
al Curtei de casatie t).
Exempla. Astfel, prin aplicarea acestor principii,atat Curtea de ca-
satie cat §i acea din Bucure§ti au decis cl dacit judeciitorul, care
a instrumentat, constatil, el testamentul a fost cetit din cuvtint
In cuvant §i ca testatorul a declarat el te.stamentul este al
sgu, fAcut din libera sa vointl §i ca ftie carte, nu mai este
procesal-verbal de autentifiearea unui testament, dad. testa-
torul a declarat ea acel testament este al san, na atrage nu-
litatea testamentului, &Ind din eelelalte declaratii ale testa-
tornlui mesa ca el a recunoseut cA acel testament este al sau.
Cas. rom. Butt. 1899, consid. dela p. 14. Vezi supra, p. 87, n. 1.
S'a decis insa a, de§l judeca.torul chemat a autentifick un
testament nu este silit a intrebuintit in§igi termenii legei qi
a el se poate servl de termeni echipolenti, intrucit legea
nu prescrie nicairi intrebuintarea nnor termeni sacramentali,
totu4i, daca judecatorul n'a mentionat in procesnl-verbal de
aLtentificare declaratia testatorului a testamentul este facut
din libera sa vointa, mentiune cerutI de art. 862 sub pe-
deapsa de nulitate, un asemenea testament este nnl, en toate
ea in procesal-verbal de autentificare s'ar ziee ea testatorul
a declarat cum ca testamentul este dictat de dinsul, nesilit
de nimene", aeeste euvinte nefiind echipolente en acele pe
care le °ere legea. Cas. rom. Bnit. 1892, p. 123, 124.
S'a mai decis, de asemenea, cli constatarea cam a testa-
mentul a fost eetit in fat.a §i auzul testatoralui, care 1-a re-
cunoscut ea al sail, nu poate Beryl ea echipolent pentrn a
stabill ea el este facut din libera vointd a testatorului, in-
trucit legea cere coexistenta ambelor acestor formalitati; in-
tenn asemenea caz testamentul este nul pentrn lipsa de forme.
Cas. rom. Bult. 1892, pag. 126 gi Dreptul din anul 1892,
No. 26, p. 201.
Dr. fraleez. In Franta se admite, de asemenea, ca, termenii prevazuti de
art. 971 nrm., nu sunt sacramentali Qi cli, ei pot fi inloeuiti prin
echipolente. Vezi Thiry, II, 403; Michaux, Testaments, 1877
urm., p. 308; Beltjens, op. cit., III, art. 972, No. 38; Mourlon,
II, 787; Pand. fr. y° cit., 7085 urm.; Planiol, III, 2705;
Baudry et Colin, II, 2071. Cpr. Cas. fr. D. P. 93. 1. 83;
Sirey, 93. 1. 401, etc.
(1) Cas. rom. Bult. S-a 1, 1882, p. 663 qi Dreptal din 1882,
No. 57. Vezi gi Répert. Sirey, v° Testament, 847 preeum qi
numeroasele autoritati eitate acolo.
 TESTAMENTUL AUTENTIC. ART. 860-863. 89

nevoe de constatarea semnaturei testatorului, aceasta rezul-

tand Cu suficienta din expresiunea echivalenta: carte f tie 1).
Judecittorul, care instrumenteaza, va face 'MA foarte
bine de a se servl chiar de termenii Intrebuintati de lege,
pentru a Inlaturh once discutie. Toti autorii fac aceasta
observatie 2).
Testamentul autentic trebue, ca fiecare act, sa, fie sub- Subsenin. tes-
semnat de testator, cu numele lui de familie qi de botez, tamentului.
akia cum el este trecut In actele starei civile 3 .
Testamentul autentic poate fi semnat qi de catre o Testalor orh.
persoanit oarba (4.
Dupa legea pentru autentificarea actelor art. 10), tes- L. p. auten-
tatorul se prezinta Inaintea judecatorului cu unul din exem- tif. ateteiolor
piare semnat de el, subsemnand celalalt exemplar chiar In
prezenta judecatorului ce instrumenteaza, fac.eindu-se men-
thine despre aceasta In procesul-verbal de autentificare.
Dael testatorul ar muri grabnic sau ar pierde ratiunea Cazul eind
Inainte de a-ill pune semnatura sa, testamentul n'ar aveh teetatorul ar
murl tnainte
fiinta qi averea sa se va moOen1 de moqtenitorii sai ab in- de a sub-
testat 5 . semni4. *

(I) Cas. rom. qi C. Bucurelti, Bult. S-a 1, 1888, p. 13; Dreptul

din 1888, No. 8 ili din 1889, No. 25, pag. 199. Contra:
C. Craiova, Dreptul din 1887, No. 62 qi din 1888, No. 8,
p. 02.
(2) Vezi Thiry, II, 403; Demolombe, XXI, 281; Baudry et Colin,
II, 2071; Pand. fr., y° cit., 7085, etc.
(8) Vezi supra, p. 46.S'au validat fug, in Franta testamente pu-
blice, in care semnKtura testatorului erig, neregulatä, de exem-
plu: cuprinda grepli de ortografie, sau testatorul nu sernnase
numele lui adevrtrat, ci numele ce i se add' in mod °big-
nuit. Jurisprudenta francez5, se area, in adevär, mai putin
riguroasg, in privinta semnIturei testamentului public deck
acelui olograf. Vezi R4pert. Sirey, v° Testament, 930 urm.,
Baudry et Colin, II, 2080; Laurent, XIII, 359; Demolombe,
XXI, 305, etc. In consecintA, s'a validat un testament an-
tentic semnat numai cu initialele numelui testatorului. C.
Nancy, Sirey, 31. 2. 182. Vezi supra, p. 81, nota 2. La
noi, testamentul autentic poate fi nesemnat sau semnat cu pu-
nere de deget ori aplicarea unei peceti. Vezi infra, pag. 98.
(4) Cas. fr. Sirey, 87. 1. 221; D. P. 88. 1. 467; Planiol, III,
2706. Vezi infra, explic. art. 865, p. 112, nota 1.
(6) Laurent, XIII, 357; Demolombe, XXI, 300, 301; Merced&
IV, 28; Mourlon, II, 788; Planiol, III, 2706; Troplong, III,
 90 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP V. S-a I. ART. 860-863.

Art. 863 i In caz cand testatorul ar declarit di nu qtie s iscti.-

L. p. antentif. ieas
actelor. ca quod si litteras testator ignoret (L. 21, Pr., Cod,
Art. H. De testamentis, etc., 6, 23), sau nu poate s iscIeasc, vel
subscribere nequeat (L. 21, Cod, loco cit.), se va face men-
tiune In procesul-verbal de autentificare despre declaratia
testatorului §i despre cauza care 1-a impedicat de a iscitli
(art. 863 i 16 L. pentru autentif. actelor) (i).
Aceste mentiuni nu Bunt prescrise de lege sub pedeapait
de nulitate, Snag nulitate,a lor pare sit rezulte din art. 886
1590; Aubry et Rau, VII, § 670, p. 130; Massé-Vergé,
§ 439, P. 110, nota 34; Duranton, IX, 98; Pand. fr. yo cit.,
7246. Cpr. C. Poitiers, D. P. 73. 2. 123; Sirey, 73. 2. 172, etc.
L. p. antentif. (I) Dacà testatorul nu stie a serie, testamental a fost, de bun&
actelor. seat* scris de altul si, in asemenea caz, acela care 1-a scris
Art. 16. trebue s comparl inaintea judecAtorului care instrumenteaz&
si si declare a el 1-a redactat dup& cererea testatorului, fm-
prejurAri care se constatA toate in procesul-verbal de auten-
tificare (art. 16 L. pentra autentif. actelor).
S'a decis ct1, lipsa seriitorului testamentului, in momentul
icstrumentArei judeatorului, este o cauz& de nulitate a tes-
tamentului... Trib. Bnzgu, Dreptul din 1898, No. 16.
Cavil cand RAmAne bal. bine inteles cA numai atunci cAnd testatorul
teetatern1 nu stie carte, scriitorul trebue sA contrasemneze actnl i sA se
iltie carte.
prezinte inaintea judecAtorului, care dit autenticitatea. In caz
insl cAnd el stie carte si poste s&-si facl actul singur, Jae&
actul este scris de un tertiu, acesta nu este tinut nici sA
neze actul, nici sA se prez.inte inaintea judecAtorulni. C. Bu-
cnresti, Dreptul din 1904, No. 21. Cpr. si Trib. Ilfov, Dreptul
din 1890, No. 53, p. 427; Cas. rom. Bult. 1904, p. 1427.
Tot Curtea din Bucuresti a decis cA mAsura previtzutA de
lege pentru autentificarea actelor ca redactorul aetului sA fi
semnat in el, nefiind sups& niciunei sanctiuni, nu poste
atrage anularea unui testament al ell.rui redactor nu si-a semnat
nnmele in act. C. Bucuresti, Dreptul din 1909, No. 43, P. 338.
In fine, Curtea de casatie a decis de curind, in aceeas or-
dine de idei, cA desl actul autentificat nu poartA semnitura
scriitorului slu, totusi aceastA imprejurare nu poate sA atragA
nulitatea actului, intrucAt dispozitia textului suscitat nn este
prescria. sub pedeapsti de nulitate, mai ales atunci and din
procesul-verbal de autentificare se constatl ce scriitorul s'a
prezentat inaintea judecAtorului care a instrumentat, si a de-
clarat cA add este scris de dAnsul dupA cererea pArtilor. Cas.
rom. S-a II, decizia No. 226 din 15 Oetombrie 1912, Or. ju-
diciar din 1913, No. 1, P. 12 si Bult. 1912, p. 1724. Yezi
Bult. Cas., anul 1904, p. 1427.
 TESTAMENTIM AUTENTIC. ART. 880-863. 91

C. civil, dupg, care toate formalitatile, la care Bunt supuse

testamentele, sunt prescrise sub pedeapsg, de nulitate.
Legiuitorul nu se mulOmeste Cu simpla aratare ce ar Deelaratia.
face jude titorul ca testatorul nu stie sau nu poate sa is- t'ciatttnintliu)
&fleas* ci voeste ca insus testatorul sa faca aceasta de,cla,- san nu ioate
ratie, pentru ca sa. se stie ca daca testamentul nu este" iselleaseL
semnat de dansul, aceasta nu insemneazit ca nu aprobat,
ci et a fost In imposibilitatk, de a-0 manifesth vointa prin
semnatura sa
Din cele mai sus expuse rezultg, ct testamentul ar fi .sanotiunea.
nul, pentru lipstt de forme, daca testatorul n'ar fi facut de-hdPeT act.rta.1
claratiile eerute de lege, si dacg, judecgtorul ar afirmh el Nalitatee tes-
hums, dupa aprecierea sa, sau dupg. spusa unui tertiu (2), tamentalni.
c. testatorul nu stie a iscall Sall n'a putut sa-si iscaleasca
testamentul din cutare sau cutare imprejurare
Mentiunea facutg, de judecator c. testatorul a declarat Arlitarea
cum at el nu stie a iscall este regulata, pentrucg, ea aratg, acatmpiiedieset
e,auza care Impedicit pe testator de a subsemnh. Ciind Insa pe testator de
testatorul declara ca nu poate sa iscaleasca, atunci el trebue a subsemna.
sa arate i cauza Impedicittoare, si aceasta nu poate A decht
un caz de boala, un acces de paralizie, etc. (4). S'ar puteh

(i) Nu este nevoe ca testatorul A, declare chiar in corpul testa-

mentului ei el nu stie sau nu poate sa isca1ease., fiind sufl-
cient ea asemenea deelaratie A. se facä inaintea judeatorului
care instrumenteazà, i acesta sa fael mentiune de dlinsa in
procesul-verbal de autentificare. C. Bucuresti, Dreptul din
1888, No. 45.
S'a decis, de asemenea, ca este valabil testamentul semnat
prin punerea de deget san aplicarea unni sigil dacit, in cu-
prinsul aetulni, testatorul a declarat c5. nu stie sä serie, eu
toate cA procesal-verbal de autentificare n'ar face mentiune
despre aceastl declaratie. Cas. rom. Bult. 1885, P. 233 si
Dreptul din 1885, No. 40.
Cpr. Trib. Roanne si C. Lyon, Sirey, 73. 2. 307; D. P. 74.
5. 473, No. 6; T. Hue, VI, 294.
Cpr. Arntz, II, 1994; Thiry, II, 403; Demolombe, XXI, 308,
317; Mourlon, II, 788; Marcadé, IV, 31; Laurent, XIII, 361;
Saintespès-Lescot, op. cit., IV, 1075, p. 151: Aubry et Rau. VII,
§ 670, p. 132; Pand. fr., u0 cit., 7279. Vezi infra, p. 134, n. 1.
Constatarea declaratiunei testatorului in sensul c5. el se et-
seste in neputinti de a sfiusemnh, flind bolnav, este suficient6
pentru validitatea testamentului. Cas. rom. Bult. anill 1885,
 92 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 860-868.

chiar IntAmplà ca un evreu habotnic, care qtie a iscitli sit

nu voiascii sit iscitleaseg, din cauzit c. autentificarea s'ar
face Inteo gmbatl. Oricare ar fi cauza care ar Impedich
pe testator de a subsemnit, judecittorul va trehui sft RI, de-
claratia sa §i s'o mentioneze In procesul-verbal de autenti-
ficare (1).
Cazul a/n(1 Testamentul ar fi nul, dacii testatorul ar fi fdcut o de-
testatorul ar
ffieut o deela- claratie mincinoasit cit nu §tie sau nu poate sit isciileascit,
ratie minei- pentrucl aceasta ar fi un refuz indirect de a iscitli, refuz
noasL
Nuhtate. care s'ar puteh explich ea un mijloc indirect din partea tes-
tatorului de a scitph, de stitruintile acelora care 1-ar fi silit
face testamentul su 2.
Buna ore- Testarnentul nu va fi lug anulat, dac asemenea de-
a testa-
torulul. claratie a fost flcutlt de bunit credintl, de un testator, care
ar tì sit formeze deabri, eftteva litere, sau care n'ar mai
qt1 s iscAleascI, dei ar fi §tiut alt1 data .
Testamentul ar fi Insl nul, dacit testatorul a declarat
a el este iscAlit de damn' i s'ar constath In urniii a el
este isellit de altul
consid. dela P. 183 §i Dreptul din anul 1885, No. 39, P. 306.
Sunt autori care sustin c judeclitorul (in Franta notarul) ar
puta s arette singur cauza care a Impiedicat pe testator de
a subsemnii., firta, a mai face ca ea sit fie declaratli de instill
testatorul. Cpr. Marcadé, IV, 32; Baudry-Lacantinerie, HI,
1027, pag. 668 (ed. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2088, etc.
tim ins6 cit aceastit solutie este inadruisibill. V. supra, p. 91.
Cpr. C. Nimes, D. P. 9). 2. 287; Sirey, 1900. 2. 142, etc.
(2) Cpr. C. Trèves, Répert. Dalloz, y0 Di8p. entre-vifs, p. 888,
nota 2. Vezi ai Répert. Sirey, v° Testament, 946; Baudry et
Colin, II, 2083; Demolombe, XXI, 307; Arntz, II, 1994;
Mourlon, II, 788; Aubry et Rau, VII, § 670, P. 132, nota 82;
Pacifici-Mazzoni, Trattato delle successioni, III, P. 52, No. 25,
etc. Cpr. Planiol, III, 2706.
(8) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1897, No. 22, P. 174; T. Hue,
VI, 294; Planiol, III, 2706; Demolombe, XXI, 307; Lau-
rent, XIII, 374; Marcadé, IV, 28; Mourlon, II, 788; Arntz,
II, 1994; Troplong, III, 1585; Baudry et Colin, II, 2084;
Massé-Vergé, III, § 439, P. 109, nota 33, in fine; Aubry et
Rau, VII, § 670, p. 132; Zacharite, Handbuch des fr. Civil-
rakes, IV, § 666, pag. 256, nota 7 (ed. Anschiitz) §i § 680,
pag. 290, nota 27, in medio (ed. Crome); Pand. fr., y° cit.,
7328 urm.; Répert. Sirey, v° Testament, 948, etc.
(4) Cpr. Cas. rom. Bult. S-a 1, 1871, consid. dela P. 81.
 PUTEREA PROBATORIE A TESTAMENTULIJI ATJTENTIC. 93

Declaratia ce trebue s &el testatorul, el el nu §tie a Intrebnin-

laCtill poate, ea Eji celelalte formalitlti, fi Inloeuitl prin echi_ tareapotente.
de eehi-
polente. Astfel, testamentul n'ar fi nul, dad, testatorul, In
loe de a fi zis el nu §tie a iscda, ar fi zis el nu §tie a
subsemnh, el este nelnyltat sau ignorant (illiteratus), el nu
§tie bine i nu poate iselli, el nu §tie carte sau cá nu &Ale
a serie, etc. (1).

Puterea probatorie a testamentului autentic

(art. 1171 urm.).
'festamentul autentic, fiind fleut cu solemnitItile cerute Credinta acto
de lege, de catre un functionar publie, care are dreptul de 17artenretic'
a instrumenth In asemenea materie, are aceeaqi credintl ca
toate actele autentice In genere.
Care etteinsl veril* ce merith actul auientic? Art. 1173 Art. 1173-
(1) Cpr. Pand. fr., y° Don. et testaments, 7303 urm.; Répert.
Sirey, v0 Testament, 950 min.; -Demotombe, XXI, 318; Lau-
rent, XIII, 366, 371; Mareadé, IV, 32, etc. Vezi i suprà,
pag. 87 si 88. Unii decid lusa, eu toate acestea, eä decla-
ratia te,statorului cä t'U& fiie carte &tu a serie, etc. n'ar
plinl cerintile legei, pentrucK sunt persoane care, de bine de
r1iu, stiu au semnit numele, fitri sá, stie a serie sau a cetl.
Aceasta este ins5, mai mult o subtilitate deck un argument,
Cpr. Laurent, XIII, 366; Planiol, III, 2706; Marcadé, IV,
32; Pand. fr., y° cit., 7307 urm. De aceea, nu ne vom opri
la aceastii, parere, cu toate a ea este sustinuti de mai multi
autori, i anume: de Arntz, II, 1994; Mourlon, II, 788; De-
molombe, XXI, 319; Aubry et Rau, VII, § 670, pag. 131,
text si nota 78; Baudry et Colin, II, 2086, etc.
Prin urinare, deelaratia testatorului cä, el nu stie a serie
sau nu stie carte, etc. echivaleazA, in genere, cu declaratia
el nu stie a iscIll sau a subsemnit. Cpr. Cas. fr. Sirey, 62. 1.
29; D. P. 62. 1, 31: D. P. 59. 1. 85; Sirey, 59. 1. 393. Vezi
Planiol, III, 2706; T. Huc, VI, 294, etc.
Codul Calimach t'Aceà deosebire futre persoanele care nu o. calimach.
stieau a serie (art. 742) si acele care nu stieau a ceti (art. 743), Art. 742, 743..
Cu toate c. cuvintele a serie §i a ceti, care se vAd atta in
textul grecesc al codului Calimach, cía si in textele corespun-
atoare din codul austriae (art. 580, 581), au fost traduse in
textul rominese prin una si aceeas expresie, i anume: claa
testatorul nu stie carte. Vezi supret, pag. 24, text si nota 1.
Cpr. Unger, Das Osterreichische Erbrecht, p. 46, § 10.
 94 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. I. TEST. AIITENTIC.

rAspunde cit el face deplinit credintA, In privinta oricitrei

persoane, despre dispozitiile qi conventiile ce constatit. Acest
mod de a se exprimh este insl prea absolut; cci, In unele
cazuri, actul autentic face credintI Snit la Inscrierea in falq,
iar In altele numai pn la dovada contrarl (9. Mai mult
Incg, qtim dupit principiile dela obligatii, c. sunt enunri
cuprinse Intr'un act autentic care nu meritit nicio credintil,
credit*. Ce Aplicand de pe acum principiile dela obligatii, trebue
meritl faptele
eonetatate de " decidem cà testamentul autentic face dovadit, Omit la
judeeltor. Inscrierea In fal, numai despre faptele pe care judecittorul
trebue sà le constate qi pe care el le-a constatat, In adeviir,
de visa et auditu, fIcand mentiune despre ele In procesul-
verbal de autentificare (3). Aceste fapte se cred Omit la In-
scrierea In falq, pentrucl judecAtorul, care a instrumentat,
ar comite un fal.7 In acte publice, dacit ar constaa tide-
plinirea Inaintea lui a unor fapte, care nu s'ar fi indeplinit
In realitate.
C. italian. ,,Actul public, zice art. 1317 § 1 din codal italian,
Art. 1317
l'face depling credintl despre conventiile i faptele petreeute
Inaintea notarului sau functionarului public care I-a. primit".
In baza acestor principii incontestabile, testamentul au-
tentic face credint.1 despre data sa, piing la Inscrierea in
falq, pentrucit judeclitorul are misiunea de a conferl o datit
cert.1 tuturor actelor primite de dftnsul, &Hi a le puteh an-
tidaa sau postclaa. Asupra acestui punct toti autorii Bunt
de acord (4).
Cpr. Planiol, II, 92, nota 1, p. 36 (ed. a 6-a).
Vezi infra, p. 95 ai tom. VII al Coment. noastre, P. 159,
160 qi autoriatile eitate acolo.
(8) Vezi tom. IV, partea I-a, al Conint. noastre, P. 33, nota 2,
in fine §i p. 309, n. 4; tom. VII, p. 154 urm. Cpr. Beu-
dant, Contrats et obligations, 991, p. 612 urm.; Trib.
nicul-SArat, C. Bucureqti qi Cas. rom, Dreptul din 1883, No. 23
§i 84; Bult. 1899, p. 11; Dreptul din 1900, No. 77 ai Or.
judiciar din 1901, No. 3; Dreptul din 1904, No. 21; Bilk.
1904, p. 1427; Bult. 1910, p. 1354; Dreptul din 1910, No. 80.
(4) Laurent, XIII, 382; Répert. Sirey, y° Testament, 998, etc.
ExistA deci o mare deosebire intre testamentul auteiltic ai eel
olograf, cäci cei mai multi autori, care admit ea testamentul
olograf face credintX despre data sa, recunosc, en drept euvint,
ce el nu face eredinta despre data sa, Ong, la inscrierea in
falq, ci numai p.nä la doyada contrail. Vezi supra, p. 72 urm.
 P UTE REA PROBATURI C A TESTA M EN T ULIT I AITTEN TIC. 95

Adele publice Lc dovad chiar contra unui teqiu c. spanioL

Art. 1218.
(aun contra tercero), de faptul care a motivat confecOunea
lor qi de data lor (y de la fecha de ate)", zice art. 1218
din codul spaniol dela 1889.
De a,semenea, testamentul autentic face dovad, rang
la Inscrierea In falq, erga omnes, despre toate formalitAtile
substantiale, pe care judecgtorul le atestii, el s'au Indeplinit
Inaintea lui... quorum notitiam et scientiam habet propriis
sensibus visus et auditus, dupti expre,sia energia a lui Du-
moulin (Molineus) (i .
Astfel sunt: mentiunile acute de judecittorul, care a
instrumentat, c5, el a cetit testamentul din cuvant In cuvant,
In auzul qi In fata testatorului; el, transportgindu-se la domi-
ciliul slu, 1-a gl.sit bolnav; cd, testatorul a semnat unul din
exemplarele testamentului In prezenta sa; cl, la interpelarea
ce i s'a fitcut, testatorul a declarat eli testamentul este al
slu, iscAlit de &mill fli fiicut din libera sa vointA; cii, el
a declarat cit nu qtie sau nu poate EA, iscAleasa, pentru
cutare sau cutare motiv, etc.
Toate aceste mentiuni, constatand Indeplinirea unor for-
maliati esenOale §i substantiale, care s'au petrecut Inaintea
judecittorului ce a instrumentat, vor fi crezute, erga omnes,
plug, la Inscrierea In falq, pentrucl judeeltorul le atestg
prin el Insuq, ex propriis sensibus (2).
Cat pentru wacitatea declaratiunilor fiteute de tes- Cr?dintadeals-C.
tator, ele nu vor fi, din contra, crezute deal plug la dovada mr:ittriit
contrarit, pentrucil, testatorul a putut sq, fac§, o declaratie torului.
mincinoasl (3).

Vezi autoritgtile eitate supra, p. 94, nota 3.

Baudry et Colin, II, 2112; Planiol, II, 90; T. Hue, VI, 298;
Laurent, XI, 118; XIII, 383 urm. si XIX, 136; Thiry, III,
128; Bonnier, Tr. des preuves, 506 urm.; Demolombe, XXIX,
272 urm.; Pand. fr., y° Ade authentique, 61 urm. si Don. et
testaments, 7400 urm.; Répert. Sirey, yo Ade av,thentique,
283 urm.; y° Ade notarii, 774 urm. qi y° Testament, 996
urm., etc.
(8) Vezi C. din Bucuresti, Dreptul din 1887, No. 36, ale arei
eonsiderente au fost reproduse in tom. VII, p. 155; Thiry,
III, 120; Laurent, XIII, 384 si XIX, 151 urm.; Planiol, II,
92; Pand. fr., y° Ade authentique, 78 urm. qi y° Don. et
testaments, 7408 urm., etc.
 96 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S'a I. ART. 864

Mentirme& De asemenea, mentiunea ce judecittorul ar face In pro-

fi flieut cesul-verbal de autentificare, cit testatorul aveit uzul ratiunei
cea;judeolttortil
cl, testatoral In momentul autentificitrei actului, dupit cum 11 obligit.
este on mintea
intreagli, art. 685 din codul spaniol dela 1889, nu numai oil, nu va
poste fi fi crezutl pitnit la Inscrierea In falq, dar Incit nu va face
combltut4
prin dovada nicio dovadI, §i cel care invoacit nulitatea testamentului
contrarl. va puteh, sit stabileascit prin once mijloace cit testatorul nu
erh. In Intregimea mintei sale, qi aceasta pentru urmittoarele
dota motive: 10 pentrlucit judecittorul nu erh, competent a
constath starea mintalit a testatorului; §i 2° pentrucit el a
putut fi indus In eroare asupra stitrei sitnittittei luí (1.
Constatare& Tot astfel, faptul cit judecittorul ar fi declarat In pro-
eli testatorid
este minor. cesul-verbal de autentificare es% testatorul este minor, n'ar
Impedid!, pe acei In drept de a stabill cit el erà major qi
capabil de a testh (2.
Apile. art. 449 Inclt prive§te chestiunea de a se 01 dacit art. 449 din
la testamen te.
ControversL codul civil, aplicabil fArit nicio Indoialit actelor cu titlu
oneros, este sau nu aplicabil §1 la testaments, vezi tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, pag. 52, 53 §i tom. III,
partea I-a,, al aceloraqi Comentarii, pag. 71 urm., unde se
aratl controversa.

III. Testamentul mistic sau secret.

Art. 864. Cind testatorul va vol sh. faca un testament
mistic sau secret, trebue neapgrat al-1 iscilleascl, sau cá, 1-a seria
el in.us, san eA, a pus pe altul sárl serie.
Hirtia pe care s'a seria dispozitinnile testatorului, san hirtia
care serveste de plic, de va fi, se va stringe si se va sigilii.
Testatorul va prezentb. tribunalului competent testamentul
strans si pecetluit, precum s'a zis, san ti va stringe si il va pe-
cetlui inaintea tribunalului.
Testatorul va declarà cá, dispozitiunile din acea hirtie este

(i) Planiol, II, 91; Laurent, XI, 118; XIII, 385 si XIX, 132;
Demolombe, XVIII, 365 si XXIX, 280; Larombière, Oblig.,
art. 1319, No. 7; Bonnier, Tr. des preuves, 507; Pand. fr.,
y° Acte authentigue, 86 si y° Don. et testaments, 7417 urm.,
precum si alte autoriati citate in tom. VII al Coment.Boastre,
nota 2 (lela p. 159, 160; Cas. fr. Sirey, 98. 1. 312. Vezi
insto. Trib. Putna (motive), Dreptul din 1893, No. 43, p. 343.
(2) Cas. fr. Répert. Dalloz, y° Oblig., 3097, nota 2.
 TESTAMENTUL MISTIC. ART. 864, 867. 97

testamentul su, scris §i ischlit de el fnsu§, sau scris de altul §i

ischlit de testator.
Cfind testatorul, din cauzli de boa* va fi fn imposibilitate
fiziA de a'se prezenth fnaintea tribunalului, atunci prezentarea
testamentului, pecetluirea lui §i declaratiunea susmentionatil, se vor
face fnaintea judechtorului numit de tribunal pentru acest sfär§it.
Tribunalul sau judechtorul numit va face actul de subscrip-
fiune(') pe hartia fn care s'a scris testamentul, san pe hirtia care
serve§te de plic.
Acest act se va subscrie atilt de testator At §i de tribunal
san de judechtor.
Toath lucrarea de mai sus
nu va puteh fi intrerupth de nicio
altä operatiune. Chad testatorul,
dinteo mud), posterioarh subsem-
A nu poate subsemnh subscrip-
nhrei testamentului, va declark
trece In subscriptiune. (Art. 858,
fiunea, aceasth declaratiune se va
865-867, 892 C. civ. Art. 976 C. fr. modificat).
Art. 867. In cazurile And se numelte un judechtor, el va
comunich procesul su verbal tribnnalului, care va legalizh actul
de subsoriptiune san testamentnl. (Art. 861, 862, 864, 866 C.
civ.) (2).

----S__C (ilaux6a), titinuit sau secret, dup.

Testamentul mi Definitie.
cum Si numgte art. 741 din codul Calimach(3), este acela
Textul francez fnfrebuinteazh, cuvintul suscription, pe care Gre§alli de
legiuitorul nostrn din emane fl traduce prin cuvfintul sub- redactie.
scripfiune, Aci nu este vorba ad de subscrierea testamen-
tului (subscriptio), ci de superscrierea lui (superscriptio), san
de iscairea lui pe din afard, duph cum se exprimh codul
Caragea (art. 26, partea IV, capit. 3), adech... pe plicul care
contine testamentul, san pe Insu§ testamentul, fnsh pe partea
lut din afarh, formalitate care are de scop neschimbarea tes-
tamentului san nelnlocuirea lui prin altul, ut exteriores
scripturce fidem interiori servent, dupa cum se exprimil. ju-
risconsultul Paul In sentintele sale (Ad legem Corneliam tes-
tamentariam, 6, 25, § 5). Vezi Van Wetter, Cours de droit
romain (II, § 658, p. 392), care area foarte bine deosebirea
ce existä tntre subscriptio í superscriptio testamenti. Cpr. §i
Alex. Degré, Dreptul din 1875, No. 34, p. 271, nota 1. Mai
vezi Vangerow, Lehrbuch der Pandekten, II, § 445 p. 145.
Acest text este abrogat prin art. 33 § 3 din legea pentru
autentificarea actelor. Vezi infra, p. 105.
Testamentul mistic erh deci admis in vechile noastre legiuiri. Dr. roman vi
Vezi supra, p. 23, text §i nota 3. La Romani se intelegehdr. noetru an-
prin testament misticum sau implicitum, acel care se refera tenor.
la un alt act de ultimh vointä.', de care vorbe§te art. 744 din
codul Calimaeh (582 C. austriac). Vezi Unger, System des
85105
 98 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 884.

pe care testatorul, e,are §tie a ceti §i a serie, II iscalefte,

fie cii 1-a scris el insuq, fie a 1-a &iris altul, §i-1 prezintit
tribunalului spre constatarea, identitatei sale art. 864, 865).
Testamentul Testamentul mistic trebue neapitrat sit fie isclilit sau
mistic trebne
sit Ile semnat semnat de testator ('). Aceasta rezultit nu numai din elimi-
de test.ator. narea art. 977 fr., care permite testamentul mistic nesemnat
de testator, dar §i din art. 864 al codului nostru, cate cere
In termeni expreqi aceastA, iselliturtt, ceeace se vede adinis
§i prin art. 784 din codul italian.
Text. antentic. In legislatia noastrit, deci, numai testamentele auten-
tice pot fi nesemnate de testator, sau semnate prin punere
de deget ori a unei peeeti 2).
Dr. roman si Testamentul mistic sau secret erò, cunoscut atat in ve-
dr, anterior.
chile noastre legiuiri (3) cat §i la Romani (4.
Critica testa- Acest testament nu numai a nu prezintl foloase se-
nistienc.tubri.usitricin..rioase, dar Incit este periculos: 1° pentrucit la redactarea
lui adeseori intervine o manit stritinit; §i 2° pentrucii ade-
vitratul testament poate uneori fi sustras qi inlocuit prin altul.
De aceea, aunt lEgislatii stritine care nu admit a,cest mod
de a testà. Astfel Bunt, de exemplu, codul german (5), eodul
elvetian din 1907, aplicabil in toatit confederatia eu ineepere
dela 1 Ianuarie 1912 (6).
68terreichischen allgemeinen Privatrehts, VI (oder Das Oster-
reichische Erbrecht), § 13, p. 56. Cpr. Dernburg, Pandekten,
III, § 77, p. 147 (ed. a 7-a).
(9 Cpr. Trib. Dolj, Dreptul din 1893, No. 60, p. 484. Vezi si
infra, p. 109, nota 2. Se poate constatit flisii Inscriere In
fals, a semattura pe care o poarttt un testament mistie, nu
este aeea a testatorului. Trib. Doti, Dreptul, loco cit.
(2) Vezi supra, p. 89, nota 3, in fine.
(a) Vezi C. Andr. Donici, eapit. 35, § 12; art. 741 C. Calimaeh;
art. 26, partea IV, capit. 3 C. Caragea, etc. Vezi si supra,
p. 23 si 97, nota 3.
Vezi textele eitate supra, p. 23, nota 3.
Das mystische Testament des franzlisischen Rechts ist dem
B. G. B. unbekannt", ziee un autor. Vezi Er. Barre, Bar-
gerliches Gesetzbuch und Code civil, § 171, pag. 267. Vezi si
Dernburg, Pandekten, III, § 77, pag. 147, care ziee: Das
bargerliches Gesetzbuch hat das mystische Testament fibrhaupt
beseitige.
C. elvetian. Vezi art. 498 din aeest din urmit cod, care nu admite deck
Art. 498. trei forme de testamente: forma public& forma olografd si
forma oral. In privinta acestui din urmii. testament, art. 508
 TESTAMENTUL MISTIC. ART. 864. 99

Celelalte legislatii admit Ins& mai toate testamentul Dr. stain.

mistic (t), de care am vorbit mai sus.
Cum se face testamentul mistic? Prima formalitate, Sorierea li
care nu prezinta nicio dificultate, consista In serierea iili tessutabmseernietureiani
subscrierea testamentului. Testatorul 11 serie el Insu§, sau mistic.
pune pe altul de-1 serie (2)... vet eujuslibet alterius manu(3),
Eli 11 iscalefte, fag a ave h nevoe de a-i pune data, clei tes-
tamentul se considera ca fiteut In ziva in care s'a instru-
mentat actul de superscriere (4). (Vezi infret, p. 115 qi 116).
Testamentul mistic ar puteit chiar sii, fie tiparit, daca Test. tiOrit.
-testatorul n'ar putelt sit cete,asea decitt litere de tipar, pentruca Ccintmver".
tiparul nu este decia o Scriere mai perfectionata (5).

din aeelas eod adaogX: Testamentul verbal (mündlich) loco-

teaa, de a fi valid atunci eind au trecut 14 zile de cilnd
testatorul si-a redobindit libertatea de a intrebaintli, una din
celelalte forme". Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment noastre,
p. 21, nota 2.
Vezi inc.& priveste testamentul mistic in codul civil al re-
publicei Brasiliei, José Tavares Bastos, 0 testamento feito
pelo proprio testador, p. 25 urm. (Rio-de-Janeiro, 1911).
Testamental poate fi scris in parte de insus testatorul si in Cine poste
parte de un altul, san chiar si de mai multi, destul este ea aerie test, mi-
el al fie semnat Cu insAs mlna testatornlui. Cpr. Thiry, II, she.
408; Marcadé, IV, 42; Laurent, XIII, 392; Demolombe,
XXI, 334, 335; Massé-Vergé, HI, § 440, pag. 112, nota 2;
Anbry et Rau, VII, § 671, p. 136, nota 2; Zacharise, Hand-
buch des fr. Oivilrechts, IV, § 671, pag. 239, nota 2 (ed.
Anschtitz), § 681, p. 293, nota 2 (ed. Crome); Pand. fr., v°
Don. d testaments, 7472; Répert. Sirey, v° Testament, 1030;
Baudry et Colin, II, 2124; Beltjens, op. cit., III, art. 976,
No. ,8, etc.
L. 21, Pr., Cod, De testamentis, etc., 6, 23.
C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 70; Laurent, XIII, 393
si 430; Thiry, II, 408, 412; Baudry et Colin, Il, 2128; T. Hue,
VI, 299; Planiol, III, 2715; Beltjens, op. cit., III, art. 976,
No. 9; Marcadé, IV, 41; Mourlon, II, 792; Zacharise, op. cit.,
IV, § 681, p. 293, nota 4 (ed. Crome). Das Datum braucht
nichi hinzugeffigt zu werden", zice acest din urml, autor.
Art. 706 din codul spaniol cere, din contra, ca testamentul C. s p a7n 0i6.o1.
mistie sI fie datat, arIandu-se si locul unde el a fost fleut: Art.
El testamento cerrado podrci ser escrito por el testador, 6
por otra persona 6, su ruego, en papel común, con expresión
del lugar, dia, mes y ano en que se escribe".
(8) Cpr. Demolombe, XXI, 394; Marcadé, IV, 42; Massé-Vergé,
 100 COD. C1V. CARTEA. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 864.

Testamentul Unii merg si mai departe, admitand a un orb ar

13.1istic alon°1-
tulory.eC r nutea' testa In forma mistica, daca testamentul ar fi fost
tiparit cu litere In relief, pe care el le-ar putea ceti prin
pipaire (t); Msá aceasta solutie este combatuta de altii :
1° pentrucit ea poate da loe la abuzuri; si 2° pentrueit,
dupa art. 865, acei care nu stiu a serie i: i a cetl nu pot
testa In forma mistica, cad nu se poate cetl dealt cu ochii(2).
StrAngerea o A doua formalitate consista In strangerea, pecetluirea.
pecetluirea 4.
ta.t.ent,ilni..estamentului si prezentarea lui judecatorului care instru-
menteaza.
Odata testamentul scris de o persoana straina, sau de
Insus testatorul Ili, In once caz, iscitlit de acest din urnat
(art. 864), hartia pe care el este scris sau care serveste
de plic, de va fi (3), se strange si se sigileazit sau se pecet-
lueste (1, fie de Insus testatorul, fie de o altil, persoanit,
III, § 440, p. 416, nota 21; Beltjens, op. cit., III, art. 978,
No. 6; Pand. fr., y° cit., 7449 nrm. Vezi si infra, p. 111,
nota 2, in medio. Vezi insli Furgole, Tr. des testaments, I,
capit. II, S-a 3-a, No. 29, p. 96 (ed. din 1779); Troplong,
III, 1661; Duranton, IX, 135, etc.
(l) Marcadé, IV, 54; Coin-Delisle, op. cit., art. 978, No. 4, p. 408.
Vezi supra, p. 41 si infra, p. 112.
(2) Vezi Demolombe, XXI, 395; Pand. fr., y° cit., 7451. Cpr.
Furgole, op. cit., I, No. 29, p. 94 nrm. (ed. din 1779).
Cazul cind (8) Se poate, in adevAr, ca testamentul A fie san sli nu fie pus
este neeesitate intr'un plic. In lips1 de plic sau de copertl, el va fi astfel
de un plio. strAns Mat fata acrid sli fie pe dinAuntru, iar fata cut alb&
pe din afarA, pentrud altfel testamentul ar putek fi cetit si
n'ar mai fi secret. Cpr. Mareadé, IV, 43. CAnd insA testa-
mentul este serie pe toate fetele si nu mai este niciuna albA,
intrebuintarea unui plic devine atunei indispensabill. Demo-
lombe, XXI, 344; Pand. fr., y° cit., 7451.
Deos..b. de (4) Textul francez intrebuinteazA cuvintele: clos el scellé, ceeace
reda tie de a dat loe la o controversA, unii sustinAnd cA nu este Devoe
codul francez. de peceti, dad, testamentul san plicul este bine fnchis si lipit
(cpr. Mourlon, II, 792; Troplong, III, 1627, etc.), iar altii
cerii.nd neaplirat o pecete sau un sigil (Thiry, II, 408; Arntz,
II, 2004; Laurent, XIII, 394; Baudry et Colin, II, 2131;
Marcadé, IV, 43, etc.), controversA care, dupA textul nostru,
nu mai este cu putintA. Cpr. Degré, Dreptul din 1875, No. 34,
p. 270. Vezi in privinta sensului pe care jurisprudenta fl dra.
cuvintelor dos et scellé", C. Nfmes, Sirey, 1912. 2. 70 si
D. P. 1912. 2. 183. AceastA din urmet decizie pune fa
p..incipiu do. testamentul mistic se considerA elos et scale',
 TESTAMENTUL MISTIC. ART. 884. 101

puOn importg I), Cu once material, de exemplu: Cu cearg

tare, cu buling, etc. (I), en una sau mai multe peceti, destul
find ca testamentul sl nu poatg fi deschis, fgrg ruperea
pecetei sau a sigilului (3 .
Pecetea sau sigiliul, pe care legea noastrg le prevede Garl.Intia ce
anume, este o garantie mai mult eg testamentul nu va fi prezeTt4 .pe-
sustras qi lnlocuit In mod fraudulos prin altul, did este
mai greu de a deschide un plic sigilat sau pecetluit, decat
un plic care nu are niciun Bigil (4). De aceea, testamentul
cn toate cA .peeetile puse pe coperta ce cuprinde testamentul
nu pot sl fmpedice scoaterea lui fArìt ruperea copertei, daeA
testamentul este lipit in lAuntrul copertei printr o pecete de
cearA, care se opune la substituirea unui alt testament.
Codul Caragea (art. 26, parten IV, capit. 3) cereà, de ase- C. Caragea.
menea, ea testamentul mistic J. fie strins sau peeetluit.
La Romani, testatorul 1115.00. testamentul su martorilor Dr. roman.
inchis ai infl.surat: Consignatum, vel ligatum, vel tantum
clausam involutamque proferre scripturam" (L. 21, Pr., ab
initio, Cod, De testapentk, 6, 23). _Apoi, testamentul se sigill
de martori. »Si testes au° vel alieno annulo non signaverint,
jure deficit testamentum". (L. 12, ab initio, Cod, loco cit.).
Demolombe, XXI, 343.
Marcadé, IV, 44; Demolombe, XXI, 350, etc.
Demolombe, XXI, 350. Testatorul poate intrebuintit. pe- Intrebuintarea
cetea sa san o peeete strAinit ... alterius cujus que (L. 22 § 2, unei peceti
Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1 ai Instit., De tes- litrIlne'
tamentis ordinanclis, 2, 10 § 5). Aeest punet nu sufere nicio
indoiall. Cpr. Trib. Tntova, Dreptul din 1886, No. 41; Lau-
rent., XIII, 395, 411, 412; Arntz, II, 2904; Demolombe, XXI,
349; Baudry et Colin, II, 2130; Planiol, III, 2617; Beltjens,
op. cit., III, art. 976, No. 13, etc.
Mai mult Mel, credem el testamentul n'ar fi nul dad., in Inloeuirea
lipsa unel peceti, testatorul s'ar fi servit de o monetl, de un Pecetei Prin-
degetar, de unghia sa, etc. II, 792; Demante et
D'Iourlon, teo monetA,
eta. Contro-
Colmet de Santerre, IV, 121 bis II; Demolombe, XXI, 349. vereli.
Contra: Baudry et Colin, II, 2130; Pand. fr., y° cit., 7508.
In fine, trebue sl observAm a judeeltorul, care instru- Deserierea
menteazA, va face foarte bine, eu toate cA legea nu-1 obligl. pecetilor.
sA descrie, in actul de superscriere marca pecetei, arAtind
numArul pecetilor, etc. Demolombe, XXI, 348.
(4) De aceea s'a ai decis a instanta de fond anuleazit, eu drept
euvint, un testament mistic, elnd constatä el' sigilul a fost
astfel pus pe plic, Melt s'a putut cu inlesnire introduce ma
alt testament in locul acelui adevArat. Cas. rom. Bult. S-a I-a,
1880, consid. dela p. 50.
 102 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 884.

mistie trebuia GI fie sigilat de martori i la Romani (gig-

natum) (i).
Prezentarea Testamentul odata strans i pecetluit sau sigilat, tes-
testamentulni
judeatorulni tatorul, n persoand, 11 Inf4§eaza, In pretoriul tribunalului,
care instru- Inaintea judecatorului care instrumente,aza, (2, sau 11 strange
menteazit.
'1 pecetlueqte Inaintea acestui judecator, dad, el n'a fost
strans i sigilat de mai Inainte, declarand cA cuprinsul
hartiei este testamentul sau, scris i iscalit de el insuq, salt
scris de altul i iscalit de dansul (2), 'Ira Insa a fi dator
sA arate numele aceluia care 1-a scris (4 i Wit a fi dator
sa declare, ca k testamentul autentic, ca, el este facut din
libera sa vointa (art. 862).
Cetirea tes- Testatorul, care se serve§te de o mana straina, nu are,
tamentulni de
testator. de asemenea, nevoe de a declara cif, el a cetit testamentul;
Insa, Cu toste aceste,a, testamentul va fi nul, dacii dintr'Insul
ar rezulta ca el n'a fost e,etit de testator 5 .
Declaratie Midi se va constata cA declaratia testatorului a, fost
mincinoaalt
din partea mincinoasa, precum ar fi, de eYemplu, In cazul and testa-
testatorului. mentul, era scris de altul, pe cand testatorul ar fi declarat
eg, este scris de dansul, testamentul va fi nul
Deelaratie Nu trebue sA confunditm declamtia fa1A sin minci-
incomplectL
(') L. L. 12 si 21, Pr., Cod, De testamentia, 6, 23.
Dr. stritin. (2) In codul francez (art. 976), testamentul inistic se prezintà
mini notar, fatA, en ¡tease martori eel putin, iar in codul ita-
lian fat& en patru martori (art. 783). Codal spaniol din 1889
reduce uuturtrul martorilor la trei (art. 707).
(2) AceaNtrt deelaratie a te,tatorului constitue formalitatea cea
mai e:.entialli a testamentului mistie, cäci printrInsa se sta-
bileste crt actul prezentat este expresinnea ultimei sale vointi,
de oarece prin el hint§ actul nu intruneste elementele nnui
testament, afar& de eazul ettnd el ar fi fost flicut in forma
olografii, eeeace legea nu presupune, fiinda acest testament
poate fi nedatat i scris de altul. Cpr. Laurent, XIII, 396;
Baudry et Colin, II, 2136; Troplong, III, 1631; Pand. fr.,
tra cit., 7515, etc.
Cpr. Laurent, XIII, 391: Demolombe, XXI, 335; Aubry et
Rau, VII, § 871, pag. 138, nota 10; Cas. fr. Sirey, 36. 1.
463. Inca priveste ins5, testamentul autentic, eel care 1-a
seris trebue sä iscAleascg, alaturea en testatorul (art. 16 L.
pentru autentificarea actelor). Vezi supra, p. 90, nota 1.
Troplong, III, 1622, pag. 155, nota 3 (ed. a 3-a). Vezi qi
infra, explie. art. 866, p. 111.
Laurent, XIII, 392; Massé-Vergé, III, § 440, p. 113, nota 12.
 TESTAMENTIIL MISTIC. ART. 864. 103

noasI Cu acea incomplectg, cAci testamentul ar puteh, fi

validat, cu toate cá, testatorul ar fi declarat cá, testamentul
este seris de altul §i Intr'Insul s'ar Os" oarecare adaose
sau corecturi de mieá, InsemnItate Acute eu Insgq mlna lui (1).
In asemene,a caz, insl, testatorul va face foarte bine
de a declarl a testamentul este seria In parte de el qi In
parte de altul (2).
Declaratiile testatorului se fac, In genere, In pretoriul Pretorinl
tribnn.
tribunalului, triaintea judecittorului care instrumentea4
asistat de grefier sau de ajutorul de grefl.
Dacit testatorul, din cauzl de boall, va fi In imposi- Domioilinl
bilitate fizicg. de a veni la tribunal (8), se deleagl un jude- teetatorulni.

(') Laurent, loco supra cit.; Demolombe, XXI, 335; Beltjens,

op. cit., III, art. 976, No. 8; Troplong, III, 1631, etc.
(2) Cpr. Troplong, loco supra cit.
(8) Judeclitorul delegat va constaa cazul de boalli si identitatea L. pentrn an-
testatorului si va arlth cu precizie locuinta unde a instrumentat tentif. aetelor
(art. 33 L. pentru autentif. actelor). Judeatorul poate insk Art. 33'
A, constate aceste formalitati prin deosebit proces-verbal,
iar nu numai prin-chiar actul de superseriere, unde ugeori,
din cauza spatului restrins al plicului testamentului, ar fi
imposibil si se mentioneze indeplinirea acestor formaliati.
Prin urmare, instanta de fond violeazit art. 864 si 867 din
codul civil qi interpretfi in mod gresit dispozitiile din legea
pentru autentif. actelor, d'id anuleazg un testament mistic
pe simpla eonsideratie cli. suszisele formalitXti trebuiau eu-
prime si constatate in actul de superscriere, iar nu in procesul-
verbal de constatare a celorlalte operatii incheiat osebit de
judecItor. In adevrtr, dacg, legiuitorul, in scopul de a asigurit
seeretul dispozitiilor testamentare cuprinse inteun testament
mistic, prevede indeplinirea unor anume formalitilti pentru
astfel de testamente, formalitati care trebnesc cuprinse §i
constatate sub pedeaps5, de nulitate in actul de superseriere,
incheiat de judecAtorul care instrumenteaa, nu se poate adgogh
la aceste cerinte ale legei §i a se introduce o nulitate ne-
prescristi, de lege, din faptul a actul de superscriere nu cons-
tatS, si indeplinirea celorlalte formaliati prescrise de legea
pentru autentif. actelor, t'AA insX a cere ea aceasti indepli-
nire sg. fie constataa in ehiar actul de superscriere. Cas. rom.
I, 6 Noembrie 1912, Jurisprudenra romana' din 1913, No. 2,
p. 18; Cr. judiciar din 1913, No. 6, p. 70 si No. 17, p. 199.
Vezi si Bult. Cas. 1912, p. 1870. Vezi insä Cas. ro.n. Bult.
1906, considerent dela p. 910, care decide cll constatarea iden-
titAtai testatorului prin cunostinta personalX a judeatorului ce
104 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. II. - CAP. V.- S-a I.- ART. 884.

cAtor spre a merge la domiciliul sau re§edinta sa §i, In

asemenea caz, prezentarea testamentului, pacetluirea lui §i
declaratia prescridt de lege se fae inaintea judecgtorului
delegat; de unde rezultA, el, In caz de transportarea unui
judecgtor la domiciliul sau re§edinta testatorului, acest din
urmit nu poate prezena testamental sIu strIns §i pecetluit,
ci trebue sa-1 strdnget fi, se1-1 pecetluiascet lnaintea judecil,-
torului. Textul legei este, in adev§,r, categoric §i nu putem
zice, ma, precum pe nedrept pretinde majoritatea Cartel
din Bucure§ti §i precurn a deeis §i Curtea de casatie i , el
nu este nicio ratiune de a distinge Intre ambele ipoteze. Mo-
tivul pentru care legea cere ca, In caz de transportarea
unui judecittor la domiciliul testatorului, testamentul set fie
strains fi pecetluit inaintea acestui din urmet, este cg, In
asemenea caz, posibilitatea sustragerei adevitratului testament
§i Inlo-uirea lui prin altul, care nu este opera testatorului,
este mai lesne de indeplinit deck in cazul elm' testatorul
merge el instil cu testamental slu la tribunal. izi, In once
caz, chiar dacii, n'ar exist?), nicio ratiune, care sit justifice
precautiunea pe care, de asta data, o kit legluitorul, textul
legei este expres §i nu poate sub niciun cuvgint fi inlitturat,
fiindc§, toate formele privitoare la testamento stint prescrise
de lege sub pedeapsii, de nulitate art. 886 .
Testamental fiind, In adev?i,r, un act solemn, nu poate
sl ailag, fiintl legall, de cateori lipse§te una din solemnitl-
tile prescrise de lege. Acea,sta este rigoarea principiilor, §i
a decide contrariul, nu mai Insemneazii, a interpret?), legea,
ci a o Indrepth §i a legiferk ceeaee judecgtorul nu poate
A, fac.4,, fgrii, a comite un vldit exces de putere.
Considerind, ziee foarte bine minoritatea Cart,ei din Bucu-
instrumenteazli qi declararea acestei cuno§tinti in actn1 de
saperscriere, este o chestie de fapt care scapl, de sub con-
trola! Curtei de casatie, destul numai ea instantele de fond
s5, constate ed stabilirea identittlfei testatorului este facia& in
actul de superscriere.
(1) Vezi Dreptul din 1910, No. 17 (ca observ. noastrli) qi din
1911, No. 6; Bult. 1910, p. 1714; Bult. 1906, e,onsid. dela
pag. 256 gi Dreptul din 1906, No. 20; Trib. Dolj, Dreptul
din 1905, No. 40. Tot In acest sens ne pronuntasem fi noi
In prima ed. a acestor Comentarii. Vezi tom. IV, pag. 450,
nota 5 (ed. 1-a).
 TESTAMENTUL MISTIC. ART. 864. 105

resti, compusli din d-1 judeciitor M. Vidrascu, in afacerea. mai sus

mentionatI, in care am pie lat noi insine atat tnaintea instantelor
de fond clit si tnaintea Curtei supreine, e& fiind vorba, in spetä, de
o derogare expres& si categoriel, prevAzut& intr'adins de legiuitor,
si inteo materie sacramental& si formalistica, precum este acea
privitoare la testamente, uncle legiuitorul consacrind principiile din
dreptul roman, face ea vointa omului s& fie respectatä chiar dup&
moarte, ins& numai in anumite forme solemne strict prevAzute de
lege, nu se poate admite ea pe cale de interpretare, discutä,ndu-se
ratilinea unei derog&ri expres& prevlzut5, de legiuitor, && se ajung&
la inl&turarea ei, cAci aceasta ar fi a legiferh, iar nu a interpret&
legea" 0).
In caz de deleg trea unui judecItor spre a merge la Abrogarea
art. 867.
domiciliul testatorului, acest judectitor Intocme§te el Insu§ Art. 33 § L.
actul de superscriere qi tribunalul nu mai face nicio lucrare. pentrn anten-
Art. 867 este deci abrogat prin art. 33 § 3 al legei tif. actelor.
autentificitrei actelor 2, §i este de mirat cum un autor a
putut sl sustie contrariul 3 .
Dupii, Indeplinirea acestor formalitAti, testatorul i§i pH- Primirea test.
me0e testamentul Inapoi, dad, nu voe§te at 16sh In depo-
zital trillunalttlui 4).
Judecgtorul, care instrumenteazg fie In pretoriul tribu- Intocmirea
actalni de
nalului, fie la domiciliul testatorului (5), Intocme§te actul de superscriere.
superscriere pe hartia pe care este scris testamentul, sau pe
hartia care-i serve§te de plic, grit a percepe niciun timbru (4).
Actul de superscriere consista. Intr'un proces-verbal, In ce consistii
care cuprinde uringtoarele: 1° prezentarea testamentului la actul de an-
perscriere.
tribunal sau la domiciliul testatorului; 2° arittarea stgrei In
care se &We testamentul, precum §i mentiunea daeit el a
fost prezentat Inchis §i pecetluit, sau dacl el a fost sigilat
lnaintea judecItorului; 30 In fine, declaratia testatorului el
Dreptul din 1910, No. 17, p. 137, 138.
Vezi supra, p. 97, nota 2.
Vezi Petrescu, Testamentele, p. 622 nrm.
Cpr. T. Hue, VI, 301; Demolombe, XXI, 359; Laurent,
XIII, 405, etc.
Dad). actul de superscriere n'a fost flea de judeatorul de-
legat in fata testatorului, la domiciliul säu, testamentul este
nul. pentruert nu exist& unitatea de context prescrisä, de art. 864
§ nitim. Cas. rom. Bult. S-a I-a, 1880. consid. dela p. 50.
(5) V. C. Botez, Legea asupra taxelor de timbru fi nregistrare,
p. 74 (ed. a 3-a, 1908).
 106 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 884, 887.

cuprinsul hartiei prezentate de dansul este testamentul siiu,

scris §i iscAlit de dansul, sau scris de altul, fie In totul, fie
In parte §i isellit de dansul (').
Ciind se Intoc- In regull generall, actul de superscriere nu se Intoc-
melte &dal
de super- mete de judeeAtor decAt In urma Inchiderei 0 sigilitrei
scriere. testamentului. Testamentul n'ar fi Insl nul, dael actul de
superscriere ar fi fost scris Inainte de Inchiderea Eli sigi-
larea testamentului (3).
Cine acre Dupl modul cum textul art. 864 este redactat s'ar
actul de
ouperaoriere. pgreit elactul de superscriere trebue sA fie scris de Insuq
judecAtorul care instrumenteazit, lar nu de grefier, nici de
testator san de o persoanl strAinA (3). S'a decis Mal el scrierea
actului de superscriere poate fi fiteutA de grefier sau chiar
de un scriitor al tribunalului, sub dietare,a judecAtorului
care instrumenteazg, scopul legei fiind atins prin aceasta 4).
Validitatea Omisiunea unei singure din formalitAtile de mai SUS,
test. mistic ca ,
. olograf. Yrecum ki. Intocmirea actului de superscriere pe o altA coal&
controvers& de hIrtie decAt acea prezentatA de testator, atrage nulitatea
testameatului mistic (5), rAmanand ea el sl fie valid ea tes-
(') Lipsa mentiunei relativX la deelaratia testatorulni at testa-
mentul este iscilit de dinsul, nu este aeoperiti prin faptul
ett aeest testament ar fi, in realitate, subsemnat de testator.
Aubry et Ran, VII, § 671, p. 141.
Actul de superscriere nu are ins& nevoe de a face men-
tiune el testamentul scris de altul a fost cetit de testator. Pand.
fr., y° cit., 7463. Aceasti mentiune nu are nevoe A fie Metal
niel In cuprinsul testamentului. Troplong, Don. et te,staments,
III, 1663.
(2) C. Toulouse, Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs, 3291, nota 2;
Pand. fr., yo cit., 7539, etc.
(2) Nu este uevue stt se fad, mentiune in act di el este seris de
judecAtor. Cpr. Laurent, XIII, 414; Demolombe, XXI, 384;
Pand. fr., yo cit., 7580, etc.
Cas. rom. Bult. 1906, p. 906; Cr. judiciar din 1906, No. 49;
Trib. Dolj, Dreptul din 1905, No. 40; C. Bucure§ti, .13reptul
din 1910, No. 17 (cu observ. noastrii), etc.
Pand. fr., y° cit., 7556 urm. 0 7618; Mourlon, II, 793; De-
molombe, XXI, 355; Mareadé, IV, 45; Thiry, II, 409; De-
mante et Colmet dP Santerre, IV, 121 bis III; Laurent, XIII,
403; Sirey et Gilbert, C. civil annoté, II, art. 976, No. 45;
Troplong, III, 1639; Aubry et Rau, VII, § 671, p. 138,
nota 13; Bandry et Colin, op cit., II, 2141; Trib. Tutova,
Dreptul, din 1886, No. 41, etc. Nu este nevoe ea actnl de
 TESTAMENTUL M1STIC. ART. 864, 867. 107

tament olograf, dacli Intrune§te eonditiile de form/ cerute

de acest din urml testament (9.
Legea noastr/ nu eere, precum cere art. 783 din codul NearItarea
numArnini
Italian, ca judecittorul s/ arate In actul de superscriere pecetilor.
num/rul pecetilor i marca lor, Indeplinirea acestei

superscriere sä. mentioneze a el este scris pe insus testamentul

sau pe coperta lui, fijad suficient ea faptul material sä fie
constant. Sirey et Gilbert, loco cit., No. 48; Demolombe, XXI,
384; Laurent, XIII, 413; Aubry et Rau, VII, § 671, p. 141, etc.
(1) Este, in adevar, generalmente admis, en toata controversa ce
exista asupra acestui punct, c testamentul, nul ea mistie,
este valabil ea olograf, dad% este scris, datat i subsemnat
Cu mane testatorului (art. 859), mai ales dud din ink-
prejurarile canzei ar rezulth fie in mod explicit, fie in
mod implicit, c testatorul n'a inteles a subordonit validitatea
dispozitiilor sale la indeplinirea tuturor formelor eerute pentra
existent(' testamentului mistic. Vezi in acest sens, Trib. Tu-
tova qi Roman, Dreptul din 1886, No. 41 qi din 1897, No. 14
(en observ. nonstra); Demolombe, XXI, 409; Laurent, XIII,
428 qi Avant-projet de révision du code civil, III, p. 3692
No. 7; Arntz, Il, 2013; Thiry, II, 413; Mourlon, II, 793;
Mareadé, IV, 40; Troplong, III, 1664; Duranton, IX, 138;
Beltjens, op. cit., art. 976 p. 232, No. 32; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 121 Lis VII; Baudry et Colin, II, 2160;
T. Hue, VI, 303; Planiol, III, 2719; Aubry et Rau, VII,
§ 671, p. 142; Massé-Vergé, III, § 440, p. 117, text sit nota 23;
Zacharhe, Handbuch de,s fr. Civilrechis, IV, § 681, p. 297
(ed. Crome), § 671, in fine, p. 243, text qi nota 20 (ed.
Anschiltz); Saintespès-Lescot, op. cit., IV, 1160; Troplong,
IH, 1654; Sirey et Gilbert. C. civil annoté; II, art. 976, No. 73
urm.; Pend. fr., y° cit., 7624 urm. qi 7741; Répert. Sirey,
v° Testament, 1120 urra.; Dalloz, Nouveau code civil annoté,
II, art. 976, No. 211 urm. Vezi i infra, p. 136, nota 3.
Contra: Coin-Delisle, op. cit., art. 976, No. 8, p. 392, 393;
Favard de Langlade, Répert., v° Testament, S-a I-a, § 4,
No. 16 qi 17; C. Poitiers, Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs,
3345, nota 3. Parerea acestor din urma autori este ins&
qi trebue s recunoaqtem, fmpreuna cii majoritatea
autorilor, ca testamentul, care ar fi nul ea mistic sau ea
autentic, ar fi valid ca testament olograf, chip& cum dispun
anume art. 715 din codul spaniol qi art. 804 din codul italian,
dad" acest testament ar intrunl, bine inteles, conditiile de
forma prescrise de art. 859 din codul civil.
Tot astfel, qi la Romani, testamentul nul dup. dreptul civil, Dr. roman
putek Bali product" efectele sale dup. dreptul pretorian, daca
 108 C. CIV. CART. III. TIT. 11. CAP. V. S-a I. ART. 864, 867.

formalitati ar fi o masura prudenta, care se recomandit de

autori (1 .
Admiterea Dar daca actul de superscriere, pe care trebue sa-1
termenilor
echipolenti. incheie judecatorul ce instrumenteaza, trebue sa euprinda
menVunile de mai sus, nu este de absoluta necesitate ea
judeeatorul sa se serveasel de Insiqi termenii Intrebuintati
de lege, el putand Intrebuinth termeni echipolenti 2 cu toate
ca Intrebuintarea a lnsi§i termenilor de care se ser% e§te lege,a
ar fi cel mai bun mijloc pentru a se Inlaturh once discutie.
'Perm:banele Actul de superscriere trebue sa fie iscitlit [tat de tes-
eare trebue ali
semneze actul tator 3 , daca el nu se gaseqte In imposibilitatea Lid, de a
de super- subsemnh, cht qi de judecatorul care a instrumentat, el tre-
ecriere.
buind sa fie contrasemnat de grefier sau de ajutorul sau
art. 33 § 3 L. pentru autentif. actelor 4 .

se observase formaliatile cerute de acest din urm& drept.

(Gaius, Instit., II, § 119, 147). Vezi supra, p. 18, nota 1.
Art. 892 C. Demolombe, XXI, 348. Legea noastr& nu prescrie descrierea
eiv., 664 'Pr. testamentului si constatarea stiirei sale materiale dead la des-
civ. chiderea lui (art. 892 C. civ. si 664 Pi. civl
Cpr. Trib. Dolj, Dreptul din 1905, No. 40, p. 319. Un echi-
polent, ziee aceastl sentintA, este enuntarea special& care pro-
beazg, in mod neindoelnie indeplinirea formaliatilor prescrise
de lege, oricare ar fi termenii in care acea enuntare a fost
conceputii. Astfel, testamentul mistie n'ar fi nnl, dad. jude-
e&torul, care a instrumenta.t, a eonstatat a testamentul i-a fost
remis sau infigifat, in loe de a ziee eg. el i-a fost prezentat,
san dae& actul de superscriere ar prevede& a testamentul a
fost semnat ori subsemnat de testator, in loc de a se zice eti.
el a fost isalit de ansul, etc. Cpr. Demolombe, XXI, 377
urm.; Aubry et Rau, VII, § 671, p. 140; Pand. fr., yo cit.,
7560 urm., etc. Mentiunea cii testamental a fost infItisat
inchis, in loe de a se zice A el a fost pecetluit sau eigilat,
ar indeplinl de asemenea, eel putin dup& unii, cerinlile legei.
Cpr. Troplong, III, 1643. Contra: Aubry et Rau, VII,
loco cit., p. 140, 141; Demolombe, XXI, 381, etc.
Pemeas mg.ri- (8) Femeea mIritatg. poate semi& actul de superseriere fir& auto-
tat.h. rizarea barbatului, pentrucii ea poate Ali facS, testanaentul
Art. 208. Ma aceast& autorizare (art. 208). Beltjens, op. cit., LII,
art. 976, No. 33.
Lipa sem- (4) Formalitatea semnKturei pe actul de superscriere fie a testa-
nliturei :Awe torului, fie a judecItorului care a instrumentat, fie a grefie-
militates tea- rului sau ajutorului situ, este o formalitate substantialg, si
tamentalni.
lipsa ei atrage nulitatea testamentului mistic. C. Bueuresti,
Dreptul din 1882, No. 70; Cas. rom. Bult. 1887, p. 784 si
 TESTAMENTUL MISTIC. ART. 864, 867. 109

Dad, testatorul, dintr'o cauza posterioara subsemnarei Declaratia

testatornlui
testamentului, va declarà ca nu poate subsemna actul de ca nu poate
superscriere, aceasta declaratie, pe care judecatorul trebue subsemni Ili
s'o constate ea auzita din gura testatorului (I), se va trece mentiunea ei
de catre jn-
In actul de superscriere, fara sa fie nevoe sa, se arate, ca deoator.
la testamentele autentice (art. 863), cauza care 1-a impedicat
de a subsemna (3).
Aceasta mentiune se va face, in regula general, la
finele actului de superscriere, Mg testamentul n'ar fi nul,
dacii ea ar fi fost facuta la Inceputul sau la mijlocul actului (3).
Toatii lucrarea de mai sus, care fncepe dela Infati§area Unitatea de
context.
testamentului, nu va puteh fi intrerupta prin nicio alta
operatie, ceeace insemneaza cit judectitorul care instrumen-
teaza nu va puteit, sit suspende operatia sa spre a se ocupà,
de alte afaceri 4 .
Dreptul din 1887, No. 78.Locul unde a subseris testatorul
este Ins& indiferent, fie el el a subscris la finele aetului de su-
perscriere, fie In ala parte a plicului. C. Bucureqti, Dreptul
din 1882, No. 70.
(I) Daa judeatorul s'ar multumi a constath cauza care a fmpe-
dieat pe testator de a subsemnit, Ma a constaa ch, fnsua
testatorul i-a declarat-o, testamentul ar fi nul. Laurent, XIII,
415, in fine; Mareadé, IV, 51, etc.
(2) Demolombe, XXI, 385; Laurent. XIII, 413; Mareadé, IV,
61. Dacti Sin pedicarea tastatorului de a subsemnA exisa In
momentul redactArei testarnentului de cAtre un tertiu, testa-
mentul mistic este cu neputintA (art. 864). Vezi supra, p. 98.
In Franta, in asemenea caz, se chiamA un al qeptelea martor.
(8) Demolombe, XXI, 386; Troplong, III, 1647; Aubry et Rau,
VII, § 671, p. 139, nota 15. Cpr. Cas. fr. Sirey, 38. L 244.
() Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 188Q, p. 50. Lipsa de
unitate de context nu poate fi trash, din Imprejurarea cä actul
de superscriere a fost fAcut de o ala persoanA deck judea-
torul sau grefierul, tntrucht acea persoang a putut scrie actul
de superscriere sub dictarea judecAtorului, fa'r5, vreo tntreru-
pere. Trib. Dolj, Dreptul din 1905, No. 40, P. 319.
Dispozitia care cere unitatea de context, nu se aplich, la Unitatea de
serierea internA a testamentului; de made rezultA cA el poate context nu se
aplica la
fi seris de testator san de un altul ori §i and, In mai multe serierea in-
4edinte, §i cA, intervalul dela scrierea testamentalui §i Ong. la terna a testa-
tufA4i4area lui inaintea judeatorului poate fi oricht de lung. mentului.
Cpr. Demolombe, XXI, 341; Laurent, XIII, 416; Troplong.
III, 1624; Demante, IV, 121 bis I; Cas. rom. Butt. S-a I, 1887,
p. 96; Trib. Langres, Cr. judiciar din 1913, No. 70, p. 759
 110 COD. CIV. CARTEA III. TIT. IL CAP. V. S-a I. ART. 885.

Actul de superseriere nu are Insl nevoe de a constaa

el toatl operatia de mai sus s'a fitcut flni Intrerupere (1).
Motivele uni- Intreaga operatie a judeeltorului trebue sit se facl flrl
tittei de eon-
text. nicio Intrerupere, uno contextu, uno eodem que tempore Instit..
De testamentis ordinandis, 2, 10, § 3, in modio , uno
eodem que die nullo que actu extraneo interveniente (2), pentru
ea nu cumva testamentul adeviirat sl fie sustras Ezii Inlocuit
prin altul (3).
Suspendarea Operatia Inceputit de judecltor ar putek 11181 sl fie
operatiei
pentrn un suspendatl pentru un timp scurt, spre a permite testatorului
tinip scull. §1 chiar judeeltorului, care ar fi bolnav, de a se odihnl,
de a lul un medicament, sau chiar de a satisface o tre-
buintl a naturei (4), si quid autem necessarium evenerit e .
Test. autentie. Aceastl unitate de context se cere numai pentru testa-
mentui mistic, nu Insl f¡ii pentru eel autentie; de unde
rezultl el testamentul autentic n'ar fi nul, dacl operalia
autentificlrei ar fi fost Intreruptl kii ar fi fost flcutl In
mai multe §edinte. (Demolombe, XXI, 240.
Test. olograf. ttim, de asemenea, cl unitatea de context nu se cere
nici pentru testamentul olograf. (Vezi supret, p. 44 fii 60).

Persoanele care pot face un testament mistic.

Art. 865. Acei care nu stiu sau care nu pot ceti ri acre (6),
nu pot face testamentul in forma mistici. (Art. 864, 866 C. eh-.
Art. 078 C. fr. modificat).
(9 Baudry et Colin, I, 2158; Laurent, XIII, 417; Arntz, II,
2009, 2010; Beltjens, op. cit., III, art. 976, No. 31; Aubry
et Rau, VII, 671, p. 141; Zaebaries, Handbuch des fr. Civil-
rechts, IV, § 681, P. 296, nota 17 (ed. Crome); Demolombe,
XXI, 384.
(2) L. 21, Pr., Cod , De testamentis, 6, 23. Vezi Ili L. 21 § 3,
Dig., Qui testamenta facere possunt, 28, 1, uncle se zice:
Est autem uno contextu, nullum actum alienum testamento
intermiscere".
(9 Planiol, III, 2719; Bandry et Colin, II, 2156, etc.
Laurent, XIII, 416, in fine; Demolombe, XXI, 390; Troplong,
III, 1651; Demante et Colmet de Santerre, IV, 121 bis I;
Baudry et Colin, II, 2155; Marcadé, IV, 62; Pand. fr., y° cit.,
7598 urm.; Répert. Sirey, y° Testament, 1108, etc.
L. 28, Pr., Cod, De testamentis, 6, 23.
Dr. strgin. Art. 978 din codul fr. ei 785 din codul italian previid a cei
 TESTAMENTUL MISTIC. ART. 865. 111

Spre a puteh testh In forma mistica, trebue neaparat

a §ti a eeti Fi a serie 1).
Acel care nu §tie sit ceteasca rid, decum (2), nu poate Persoanele
testh In aceasta forma, pentruca de§1 el poate A pue pe care nu stia
debe a eetl
altul s.-i serie testamentul (art. 864), totu§i el trebue sa se nu pot testá
poatil, asigurh prin el Insu§ ca acest testament, scris de altul, Inmistia.
forma
cuprinde dispozitiile ultimei sale vointe §i cii. scriitorul n'a
scris altceva declt ce,eace voih, testatorul, lucru ce el nu poate
sit controleze dealt prin cetirea testamentului (3).
Dar daca testatorul trebue sa, se poata asigurh el Insu§ Nu este ne-
despre cuprinsul testamentului, scris de altul, se admite cesar ea tee-
tatorul sit 11
Mg, cu toate acestea, ca nu este necesar ca el sa-1 fi cetit, eetit testa-
mental.
fiind suficient ca el set fi Out a cetl, e, sa-1 fi putut ceti (4).
De aceea nu se face nicio mentiune despre cetirea testa-
mentului nici In cuprinsul lui, nici In actul de superseriere (5).
Acei en desevlqire orbi, chiar daca au §tiut altadata Orbii.

care nu qtin san nu pot sa ceteascd, nu pot face testamentul

for in forma mistia.
(1) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1892, No. 52 qi din 1901, No. 20;
C. Craiova, Dreptul din 1910, No. 70, p. 558. Vezi Furgole,
op. cit., I, No. 29, p. 94 urm. (e 1. din 1779).
(2) Dacli, testatorul nu este insl cu desIvir4ire lipsit de cul-
turg., ci poate ceti, de* en oarecare greutate, el nu este inca-
pabil de a testà. in forma misticl, destul este ca el sit-§i poatii
iseifil dispozitia sa de ultima voingt (art. 864). Cpr. Laurent,
XIII, 424, in fine; Arntz, II, 2001; Massé-Vergé, III, § 440,
P. 116, nota 21; Pand. fr., 0 cit., 7443; a Paris, D. P. 67.
5, 435, No. 11.
Daa, testatorul nu poate cet1 slova de minX ci numai cea de Testament
tipar, el ar putei A fad. ca testamental sau sit fie tipitrit, tiparal tipitrit.
nefiind deAt o scriere mai perfectionatií. Vezi supra, p. 99.
De asemenea, acei care nu titiu dectit slovg, veche, vor face Slow, veche.
ea testamental lor mistic A. se scrie de altii ca litere chiri-
lice, clici testamental scris cu litere latine ar fi nul. dad, s'ar
constatà a testatorul kitiell a acre gi a ced numai litere chi-
rilie.e. Trib. Tutova, Dreptul din 1886, No. 41.
(8) Cpr. Laurent, XIII, 424; Mourlon, II, 794; Mareadé, IV,
54; Domolombe, XXI, 391; Demante, IV, 123; Baudry et
Colin, II, 2162; Pand. fr., e cit., 7440, etc.
Baudry et Colin, II, 2164; Laurent, XII, 425; Aubry et Rau.
VII, § 671, p. 139; Pand. fr., e cit., 7444, 7460 urm.; Cas.
fr. D. P. 66. 1. 231; Sirey, 66. 1. 329; Sirey, 68. 1. 361.
Contrci: Demolombe, XXI, 399 bis; Troplong, III, 1663, etc.
Pand. fr., e cit., 7463. Vezi qi supra, p. 102.
 112 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a I. ART. 885.

sit ceteascit, sunt deci In imposibilitate de a testit In forma

misticI (1), dupit cum dispune anume art. 708 din codul
spaniol dela 1889, 0 aceasta dupit unii, chiar dacii testa-
mentul ar fi astfel scris Incitt sit-1 poatit cetl prin pipitire (2).
Persoanele De asemenea, acel care nu qtie sit scrie nicidecum,
' nu.
& WICqtin nu poate &I testeze In forma misticii, pentructt testamentul
mistic trebue et fie cel pu0n iscitlit de testator (art. 864) (2.
Test. olograf Asemenea persoane nu pot tesa nici In forma olografit,
o antentic. ci numai In forma autentica.
(art. 16 L. pentru autentif.
actelor).
Art. 1189. Acel care atacit testamentul mistic sub cuviInt cit tes-

e) Laurent, XIII, 424; Troplong, ,III, 1660; Demolombe, XXI,

395; Duranton, IX, 136; etc. Baudry et Colin, II, 2167;
Aubry et Rau, VII, § 662, 663, in fine, P. 92, etc.
Test. olograf Orbul ar putei ins& sA testeze In forma olografl, dacit ar
0 antentio al gt1 a scrie, dupA cum el ar putelt tesa si in forma autenticA.
orbilor. Baudry et Colin, loco cit.; Aubry et Rau, loco cit.; Trop-
long, I, 540; Demolumbe, XXI, 71 ter qi 258; Cap. fr. si
C. Toulouse, Pand. Périod. 86. 2. 202; Pand. Périod. 87. 1.
226 si Dreptul din 1887, No. 67. Vezi si supra, p. E9.
Dr. roman In Legile romane permiteau celor orbi din nastere, din boal&
privinta or- sau din accident (carentes oculis set& morbo, seu ita nati) de
bilor.
a testA, insä numai in forma nuncupativA sau oralA e in
fatl a §eapte martori ki a unui notar (tabularius). Vezi L. 8,
Cod, Qui testamentum facere yossunt, vel non, 6, 22; Instit.,
Quibus non est permissum facere testamentum, 2, 12, § 4;
Pauli Sententio, De testamentis, III, 4, § 4, etc. Cpr. Fur-
C. Calimach gole, Tr. deft testaments, I, No. 20, p. 88. Vezi si art. 743
tli C. spaniol. din codul Calimach, care aratA formele testamentului acelor
orbi. Art. 698 din codul spaniol dela 1889 permite testatorului
orb (cuando el testador sea ciego) de a-si face testamental
In forma autenticA; insA, pentru mai multA, garantie, cere ea.
tebtamentul sii-i fie cetit de doutt ori, odatA de notar, si altA-
dad". de martori sau de persoana arfitatA de testator (it otra
persona que el testador designe).
(2) Demolombe, XXI, 395; Laurent, XIII, 424. Contra: Mar-
cadé, IV, 54; Baudry et Colin, II, 2167; Coin-Delisle, op. cit ,
art. 978, No. 4, p. 408. Vezi supra, p. 41 si 100.
C. franeez (8) In codul fr., din contra, aeei care nu stiu san nu pot sl scrie
Art. 978. pot testà in forma misticA, dacA stiu sit ceteaseb, (art. 978
C. fr.), eeeace legiuitorul nostru n'a admis. Degré criticA,
cu drept cuvAnt, aceastA dispozitie a legei noastre, prin care
se restrAnge libertatea de a testA in forma mistia. Vezi
Dreptul din 1875, No. 34, p. 270.
 TESTAMENTIIL M1STIC. ART. 866. 113

tatorul nu §tie a ceti §i a serie, trebue, ea once reclamant,

sl-§i dovedeaseit afirmatia (art. 1169) (9. Nu este Insl exact
de a se zice, a§a cum pe nedrept au decis atAt Curtea din Ia§i
ad §i Curtea de easaVe din Fra,nta, prin deciziile citate infret
nota 1, el ar existh, In specie, o prezumpOe In favoarea
lagatarului el testamentul a fost eetit §i isciilit de testator,
pentruel nicio prezumptie legalit nu existit aril, un anume
text de lege. Tot ce se poate zice numai este eit reclaman-
tului incumbit sarcina de a face dovada alegiqiunei sale,
conform principiilor generale In materie de probe (2).

Formele testamentului mistic, cind testatorul

nu poate si vorbeasci.
Art. 866. Mud te-statorul nu poate vorbi, dar §ti4 si serie,
atunei declaratiunea el testamentul este al sAu o va face In scris In
capul actului de subscriptiune, inaintea judecAtorului numit, sau
inaintea tribunalului. Tribunalul sau judecAtorul numit va constati
In actul de subscriptiune deelaratiunea testatorului. (Art. 816, 864,
867, 886 C. civ. Art. 979 C. fr. modified).
Forma ordinarl a te-stamentului mistic implicit eit tes- Art. 864.
tatorul poater sit vorbeaseit, fiindcit el trebue BA declare prin
viu graiu cit dispozitia cuprinsit In plicul ce el InfAti§eazit
judecittorului, este testamentul situ, scris qi iscitlit de el Insu§,
sau sods de altul §i, In once caz, iscitlit de dAnsul art. 864).
Legiuitorul nevoind Insit Ed opre,ascit de a test& In forma Art. 866.
misticit pe toti acei care, fie din naturl, fie din IntAmplare,
sunt In imposibilitate de a vorbl In momentul cAnd prezintit
C. Ia.gi, Dreptul din 1881, No. 80; Cas. fr. D. P. 66. 1. 231.
Cpr. Demolombe, XXI, 396; Laurent, XIII, 426; Troplong,
III, 1662, etc. Vezi §i Furgole, Tr. des testaments, I, 29,
p. 95 (ed. din 1779).
Potrivit art. 1169 din codul civil, eel ce face o propunere Art. 1169
inaintea judeeAt.ei, trebue, in adevg.r, s'o dovedeascri; de unde C. oiv.
rezultri, a sarcina probei incumbá aeeluia care a6rmá un
drept pe care se intemeiazit pretentia sa; asa e.g. dacá o parte
a dovedit reclamatia sa §i cealaltrt, sustine liberatiunea sa de
pretentia doveditl a adversarului, acestei din urmg, pg.rti in-
cumbá sarcina de a dovedl, la rilndul ei, liberatiunea sa. Cas.
rom. S-a III, 22 Iunie 1912. Cr. judiciar din 1913, No. 17,
p. 200; Bult. 1912, p. 1287. V. §i t. VII al Coment. noastre, p. 110.
65105 8
 114 COD. CIV. CARTEA III. TIT. H. C A P. V. S-a I. ART 868.

testamentul lor inaintea judecatorului, a prescris pentrn acest

testament anume forme In art. 866 (1).
Testamental Persoanele ca desavarqire mute, gum loqui nihil possunt,
mutilor.
non pee tardèloquuntur (2), nu pot testh In forma autentice. 3,
ci numai In forma olografg, qi cea mistica, dacil qtiu insa
fli pot ceti §1 scrie 4.
Chestie de
fapt.
Chestiunea de a se qt1 daca testatorui §tie sa scrie qi
sit ceteasca este o chestie de fapt, care se apreeiaza In mod
suveran de instantele de fond (5).
Test. mistic
al mutilor.
Mutul, care voe§te sa testeze in forma mistica, se va
prezenth inaintea judecatorului, In pretoriul tribunalului 5,

(9 Imposibilitatea in care s'ar Os) testatorul de a vorb1 se apre-

eieazA deci in momentul infAtiserei testamentului inaintea jude-
atorului si a redaetärei actului de superscriere. Laurent,
XIII, 423; Demolombe, XXI, 401; Troplong, III, 1668;
Aubry et Rau, VII, § 671, P. 142, text si nota 32; Répert.
Sirey, v° Testament, 1142; C. Orléans, D. P. 47. 2. 165;
Sirey, 47. 2. 614, etc.
(2) Instit., Quibus non est permissum facere testamenturn, 2, 12, § 3.
(8) Vezi supra, p. 80, ad notam.
Test. &trailer. (4) Cb.t pentru persoanele atinse numai de surditate, care pot twit,
sl vorbeasel, se admite, in genere, a ele pot testit In forma
mistid, bine inteles, dad, §till §i pot cet1 si serie (art. 865).
C. francez. In Franta se admite ch surzii, care pot al vorbeaseL, pot
Art. 977. testà in forma mistiol, chiar daca n'ar fti a serie, destul
este ea ei A poath, A ceteasd. si sh vorbeascal, pentrucit codul
franeez admite posibilitatea testamentului mistic fitrit semnI-
tura testamentului (art. 977 fr.), ceeace legiuitorul nostru n'a
admis. Cpr. Demolombe, XXI, 406; Mourlon, II, 794, in fine;
Pand. fr., y° cit., 7610, etc.
Brazil care Surzii care stiu a cet1 si a serie pot, de asemenea, sh testeze
§tia a cad In forma olografg.; numai forma antenticit le este cu nepu-
qi a serie.
tintl, dac4 surditatea este compleeti, pentrucl ei nu pot st
audä, cetirea testamentului din cuvint in euvitnt, asa preeum
o prescrie legea sub pedeapsit 'de nulitate (art. 861, 862).
Vezi supra, p. 80, ad notam.
C. spaniel. Dupä, codul spaniol din 1889 (art. 697), surdul poate test?",
Art. 697. in forma autentia, cetind el insus testamentul, sau clacl nu
§tie ori nu poate sl ceteasek arlitind dolt& persoane care sit-1
ceteasc4 in numele lui, inaintea notarului si a martorilor.
Demolombe, XXI, 398; Duranton, IX, 136; Miehaux, Testa-
ments, 2071, etc.
Art. 864. Se flip:siege ett,, la caz de boalit, un judeator se va puteiL
trasportit la domiciliul testatorului, dupit delegatia preziden-
 PIITEREA PROBATOME A TpTAMENTVLUL misnq.

Cu testamentul scris de dansul sau de altul si, In orice citz,

iscitlit de clausal (art. 864)$ va serie el Insus Inaintea
judecittorului Insitrcinat cu instrumentarea actului, deelaratia
previtzutit de art. 864, adecit: e testamentul este al sau,
scris i iscitlit de el Insus, sau scris de altul i iscalit de
dansul. Aceasta declaratie, care Inlocueste pe cea verball,
se serie de testator In capul actului de superscriere, pe
plicul In care se gitsPste Inchis testamentul, fr sg, fie Devoe
el el sa iscitleascit aces, declaratie (1). judecittorul Inainka
i

citruia se faee aceastl declaratie scrisit, o constata In actul

de superscriere, adeca atestit cit aceasta declaratie s'a scris
Inaiutea lui de insus testatorul; aftfel testamentul ar
nul (art. 886),
Trebue s observitm- eit art. 979 din coda] francez C. fr. Art. 979.
prevede anutne e4 testamentul mistic al mutului trebue
fie in Intregimea, lui scris, datat i iscalit de testator, adecit
sit Intruneascit toitte conditiile cerute pentru existents, testa-
ruentului otograf, dispozitie care, cu drept euvant, flind cri-
ticatit de autori 2), n'a mai fost reprodusa de legiuitorul nostru.
Testamentul mistic al mutului poate deci fi scris de Matal care nu
o m(tn1 stritinit si nu are nevoe de a fi datat, fiind consi-misipeol:Zsid
derat ea fitcut din ziva In care s'a Intocmit actul de super- niel fnteo
scriere. (Vezi supra, p. 99). Tot ce se cere numai este ca el f°1111K.
sit fie iscalit de testator (art. 864); de unde rezulta cit mutul,
care nu stie a serie, nu poate testa, nici Inteo formit (2).
De asemenea, surzii, care nu stiu a cod §1 a Beriejest. surzilor
sunt incapabili de a testa, In once forma (4).

Puterea probatorio a testamentului mistic.

Care este pukrea probatorio a testamentului mistic?
Inctit priveste actul de superscriere, nu mai Incape

tului sau a judecAtorului ce-i tine locul (art. 864 C. civ.

33 L. p. autentif. actelor).
(i) Demolombe, XXI. 402.
(2) Vezi Mareadé, IV, 55; Laurent, XIII, 421; Demolombe, XXI,
404, 405; Mourlon, II, 794; Baudry et Colin, II, 2170; Pand.
fr., y0 cit., 7613; Répert. Sirey, v8 Testament, 1139, etc.
(8) Mourlon, II, 794.
(4) Cpr. Mourlon, loco cit.
 116 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a I. TEST. MISTIC.

Indoiala a el face credinta atitt despre data sa eltt qi despre

cele constatate de judecator propriis sensibus, pang, la In-
serierea In falq, cad acest act este un act autentic Ineheiat
de funcOonarul public competent, cu toate solemnitatile
prescrise de lege (art. 1171 urm.) (1).
Testamental CAA pentru chestiunea de a se kiti daca testamentul,
'Mullis In plie care se gase§te Inchis In plicul asupra eitruia s'a scris actul
este un sot
superscriere, participa sau nu la autenticitatea acestui
sub semnilturi de
privatL act, chestiune,a este controversata: unii Bustin, In adevar,
ControvereL
ca, testamentul mistic, formftnd un singur trup cu actul de
superscriere, nu poate fi atacat decat prin Inscrierea In falq (8
iar altii pretind, eu drept cuvint, ea testamentul Inchis In
plic este un act sub semnatura privata, caruia actul de
superscriere nu-i comunica autenticitatea sa. In consecinta,
moqtonitorul care tagaduolte sinceritatea semnaturei testamen-
tului mistic nu are nevoe de a recurge la Inserierea, In falq (8).
Data testa- tim, de asemenea, ea, testamentul mistic nu face cre-
mentalni dinta despre data sa, aceasta data fiind aceea a actului de
militia.
superscriere (4). Acestea aunt principiile necontestate care
carmuesc puterea probatorio a testamentului mistic. Ele nu
au dat loe la discutii serioase.

(') Trib. Dolj qi Cas. rom. Dreptul din 1905, No. 40; Cr. judi-
ciar din 1906, No. 49 qi Bult. Cas. 1906, p. 906; Trib. Be-
sancon, Revue trimestrielle de drait civil, tom. 9, anul 1910,
p. 191, No. 8 qi Cr. judiciar din 1913, No. 70; Laurent, XIII,
430 Ili Avant-projet de rivision du code civil, III, p. 374;
Baudry et Colin, 11, 2173; Planiol, III, 2724; Thiry, II, 412;
Beltjens, op. cit., III, art. 976, No. 33 bis; Pand. fr., vo Don.
et testaments, 7631; Pand. belges, Ade de suscription du
test. mystique, 91 urm.; Répert. irey, v0 Testament, 1143, etc.
(2) Demolombe, XXI, 411; Troplong, III, 1652; Saintespès-Leseot,
op. cit., IV, 1144, p. 224; Michaux, Testaments, 2106; Du-
ranton, IX, 145; Toullier-Duvergier, III, partes I, 601;
Bruxelles, Metz qi Besancon, Répert. Dalloz, vcs Disp.
entre-visj, 3288, notele 2 qi 3, preeum qi 3305, nota 2; Sirey,
46. 2. 388, etc.
(9 Vezi T. Hue, VI, 304; Baudry et Colin, II, 2173 bis win.;
Laurent, XIII, 430, 431; Aubry et Rau, VII, § 671, p. 143,
text qi nota 34; Thiry, II, 412; Arntz, II, 2014; C. Bordeaux,
P. 1901. 2. 447; Sirey, 1903. 1. 285 (sub Cas.), etc. Vezi
asupra aeestei eontroverse, Répert. Sirey, v0 Testament, 1143 urm.
(4) Vezi supra., p. 99, text qi nota 4 qi pag. 116.
 EXECUT. TESTAMENTULUI OLOGRA.P SAIJ MISTIC. ART. 892. 117

Mäsurile ce trebue sä se ieh lnainte de a se executi

un testament olograf sau mistic.
Art. 892. Testamentul olograf sau mistic inainte de a
fi executat, se va prezentit tribunalului de judet In ocolul citruia
s'a de,chis suceesiunea.
Prezidentul va constatà prin proces-verbal deschiderea testa-
mentului §i starea fa care 1-a gäsit, i va ordonà depunerea lui
la grefa tribunalului. (Art. 95, 859, 864 urm., 877, 878 C. civ.
Art. 63, 662, 664 Pr. civ. Art. 1007 C. fr. modificat).
Art. 664 Pr. civ. Mid testamentul se va fi depus la tri-
bunal, prezidentul tribunalului, dup5, ce va chemä pe persoanele ce
au figurat ca !Atli interesate la punerea pecetilor, Il va deschide,
va con,tata starea sa materialä, §i-1 va conservh la tribunal, eon-
staand toate acestea printr'un proces-verbal. (Art. 662 Pr. civ.
Art. 892 C. civ.).
Testamentul mistic si cel olograf sunt, dupa cum stim, Neaplie art.
niste acte private si secrete. Testamentul olograf este mai te8139ta2mCe;i6i°'
secret decat cel misfit, pentruea el irate I fara , ea ..,aatentice.
cineva saaib. cunostinta despre existents, lui. Pentru a lasà
eelor interesati timpul i mijloacele de a cunoaste
acestor te,stamente, si pentru a Impiedich 132 cat se poate
nealterarea lor, Inainte de a se aduce la lndeplinire legea pres-
crie oarecare forme menite a constaa starea In care ele se
gasesc , dispozitie e,are nu se aplica testamentelor autentice,
pentruca starea lor materialit este constatata de judecatorul
care le-a autentifie,at, si pentruca celalalt exemplar, care con-
stitue al doilea original, se gaseste In arhiva tribunalului
(art. 8 si 12 L. pentru autentif. actelor) (3).
Spre acest sfarsit, persoana careia testamentul mistic Art. 63,
lo, Pr. eiv.
(1) Textul corespunzAtor francez (1007), care a fost modificat Deoseb. de
prin legea din 25 Martie 1809, nu vorbe§te de testamentul redact-Ia.
mistie, ci numai de eel olograf. Cu toate acestea, textul francez, C. franeez.
§i al nostru, se aplieä nu numai testamentelor olografe, dar
i celor mistice. Planiol, III, 2723; T. Hue, VI, 324 §i toti
autorii.
Pänä la indeplinirea aeestor formalitäti, legatarul nu are
nicio actiune in justitie §i nu poate fi pus in posesiunea le-
gatului sg.u. Dernolombe, XXI, 498; Mourlon, II, 834, etc.
(8) _Ala dar, testamentul autentic este executor prin el insu§, in-
dependent de once formalitate. Laurent, XIV, 14; Mourlon,
II, 834, etc.
 118 C. CIV. CA RTEA III. TIT. II. CA P. V. S-a I. ART. 892.

sau olograf a fost Incredintat, sau Insus legatarul ori ju-

deelt orul delegat cu punerea pecetilor, II va lnfilti§h pre-
zidentului tribunalului civil In al cgrui judet s'a desehis
succesiunea, tare tribunal este singur competent de a judet
actiunile relative la validitatea testamentului s la executarea
dispozitiilor cuprinse In el (art. 63, 1° Pr. civ..
Constatares Prezidentul acestui tribunal sau judecittorul care ll
stXrei mate-
riale a test,-inlocue§te, asigurându-se mai lntiii despre moartea testato-
mentului. rului, prin prezentarea actului de dece,s. este obligat a priml
testamentul, a consta,th sta,rea lui maleriall i , a chemA, Ina-
intea sa pe persoanele ce au figurat ea 1354 interesate la
punerea pecetilor, §i a procede la deschiderea lui, daca el
este Inch:s, ordonl :Id depunerea lui la grefit, spre a puteh
fi vIzut si examinat de cei interesati 2 : ut si quando exem-
plum ejus intereiderit, sit uncle peti possit 3 . Toate acestea
se constatit printr'un anume proces-verbal, In care se va
arAth si persoana care a InfAti§at testamentul, dupl cum dis-
pune anume art. 1007 din codul francez (4. ij
C. spaniol. Art. 689 din codul spaniol nu se multumeste eu aceastit
Art. 689.
Prezi lentili va deserie mock' cum testamental a fost strtins
si inchis, arittetnd numitrul pecetilor, marca si starea materialtt
In care el se grv,este, cuvintele prin care testamentul incepe si se
terminA, numrtrul riindutilor, stersAturile, adaosele, etc. Cpr.
Demolotnbe, XXI, 348, 499; Mourlon, II, 834. Toate aceste
formalitriti an de scop preintimpinarea fraudelor ce s'ar puteit
iv1 in urma deschiderei testamentului. Cpr. Mourlon, loco cit.;
Laurent, XIV, 18; Arntz, II, 2055; Pand. fr., ty0 cit., b799, etc.
S'a decis crt testamentul olograf sau mistie, mho& depus in
tribunal, conform art. 892, fiind considerat ea un act apar-
tintInd justitiei, care este chematit a-1 examinit si a-1 tine la
dispozitia celor interesati, nu mai poate fi liberat nici unuia
din mostenitori. chiar and ar consimti cu totii la aeeasta. C.
Galati, Dreptul din 1909, No. 30, p. 238.
Pauli Sententicc, De vicesima, IV, tit. 6 § 1, in fine.
Dr. roman. Si la Romani, once testament, inainte de a fi exemitat, trebniit
A. fie prezentat judecrttorului locului unde el erò. depus (L. L.
1 si 4, Cod, Quemodmodum testamenta aperiantur, etc., 6, 32
combinate cu L. 4, Dig., eod. Lit., 29, 3). El erit cetit in
fata martorilor, dupà o examinare prealabilgt a pecetilor, si
apoi, sigilându-se din nuu en sigilul public, el.& depus in ar-
chiva tribunalului, ac deinde signo publico obsignatum, in
archivunt redigatur. (Pauli Sententioe, loco supra cit.). Cpr.
V ering, Rtim. Erbrecht, p. 468.
 EXECU TAREA TEST. OLOGRAF SAD' M1STIC. ART. 892. 119

formalitate, ei prescrie ca testamentul A, fie Investit cu for-

mula executorie de tribunalul ultimului domiciliu al te,stato-
rului sau al locului mortei sale, in t,ermen de cinci ani dela
data mortei. Asemenea formalitate nu se cere la noi; fug,
In lipsa, de rezervatari, legatarul universal trebue sa, fie pus
de ustitie In posesiunea legatului sau, In toate c,azurile,
chiar §i atunci cand testamentul este autentic (art. 891).
Aceasta nu este deck o specie de formula executorie (1).
Deschiderea iregulara a te,stamentului, fara, Indeplinirea Neindepli-
art. 892.
formelor prescrise de art. 892, nu atrage prin ea lug§ nu-nirea
litatea lui, data aceasta deschidere n'a fost Insotita de
fraud/ (2).
Proeedura prescrisa de art. 892 C. civ. este aplicabila Aplic. art.892
tuturor testamentelor olografe §i mistice In genere, atat celor tat etonateteie toeisoi
care cuprind legate universale, cat §i celor care ar cuprinde grafe 0 mi.-
numai un legat Cu tall' universal sau cu titlu particular,tice In genera.
§i fara a se distinge daca testatorul a lasat sau n'a lasa,t
mo§tenitori rezervatari ; pentruca de§1 acest text este a§ezat
In sectia care se ocupa de legatele universale, totu§i autorii
sunt unanimi spre a recunoa§te ca art. 892 nu este la
locul lui §i este rau pus in acea sectie 3.

(') Vezi infra, explic. art. 891.

(2) Demolombe, XXI, 603; Laurent, XIV, 20; T. Huc, VI, 324;
Thiry, II, 433; Beltjens, op. cit., III, art. 1007, No. 7; Baudry
et Colin, II, 2341; Troplong, III, 1819; Pand. fr., ti0 cit.,
8815; Aubry et Rau, VII, § 710, p. 444, text §i nota 4;
Sirey et Gilbert, Code civil annoté, II, art. 1007, No. 3 urm.;
Trib. Putna, Dreptul din 1893, No. 43, etc.
Astfel, deslipirea plicului, in care se gAseit, inchis un tes-
tament mistic, nu face a se presupune di, adeväratul testament
a fost sustras qi inlocuit prin altul, rämânând ca proba acestei
sustrageri §i inlocuiri A. se faca de cei care atacä, testamentul.
Trib. Ilfov, Dreptul din 1889, No. 11. Cpr. Trib. Aurillac
gi C. Riom, Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs, 2772, nota 2.
S'a decis insl a instanta de fond poate anulà testamentul
,

atunci cAnd se constatà cri sigilul a fost astfel pus luck se

puteit cu cea mai mare u§urintil inlocul adeväratul testament
prin altul. Cas. rom. Bult S-a I, anul 1880, p. 49.
(8) Marcadé IV, 110; Mourlon, II, 834, ab initio; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 150; Demolombe, XXI, 496, 497;
Saintespès-Lescot, IV, 1347; Baudry et Colin, II, 2335; Pand.
fr., y° cit., 8820; Répert. Sirey, vo Testament, 645, etc.
 120 C. C.CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a II. TEST. PRIVILEGIATE.

Testamentul Art. 892 se aplica, de asemenea, testamentelor facute

strilinil"' de straini In tara noastra, afara de cazul child un tratat
international ar derogh dela aceasta dispozitie .

SECTIUNEA

Despre regulele speciale asupra formelor catorva

testamente (testamentele privilegiate) 2 .
Motivele tes- Testamentele extraordinare sau privilegiate, dupa cum
tamentesor
privilegiate. le numeste rubrica marginala a art. 755 din codal Cali-
mach, sunt acele care pot fi facute In oareca,re Imprejurari
speciale i exceptionale. Legiuitorul se departeazit, In unele
cazuri, dela regulele dreptului comun, pentru ca persoanele,
care se gases° Inteo situatie exceptionall, sa nu fie puse
In imposibilitatea de a puteh testh.
Strieta inter-
pretare
Aceste regule speciale, pe care legea le editcaza
a legei. sectia de fa, fiind exceptionale, sunt de stricta interpretare
ca ()rice exceptii, nu pot fi aplicate decht In cazurile
a,nume prevazute de lege (3.
Enumerarea Cazurile In care legea se departeaza dela dreptul comun
testamentelor .
privilegiate. §I) pr.m exceptie, permite faeerea unor testamente In alt
mod decht acel aratat In sectia precedenta, sunt relative
la patru ipoteze: 1° la testamentul militarilor si al celor
Intrebuintati In armata, precum: medicii militari, functionarii
intendentei (art. 868-871), etc.; 2° la te,stamentul facut
Intr'un loc scos din comunicatie, din cauza ciumei sau altor
boli inolipsitoare (art. 872, 873 ; 3° la testamentele acute
Vezi tom. I, al Coment. noastre, P. 212 (ed. a 2-a). Cpr. Cas.
fr. D. P. 97. 1. 357; Sirey, 97. 1. 401; Baudry et Colin, II,
2251. Acesti din urma autori contesta consulilor straini dreptul
de a procede la deschiderea testamentului emanat dela natio-
ualii lor, fiind vorba In specie de un act al puterei publice,
care nu intra In atributia consulilor straini.
Inexnetitatea Rubrica de fata nu este exacta, pentruca legea nu se ocupa
rubricei. In aceasta sectiune numai de formele catorva testamente pri-
vilegiate, ci prevede In art. 886 si o regula generala, apli-
cabin, tuturor testamentelor in genere. Cpr. Marcadé, IV, 60
si 79; Laurent, XIII, 447, in fine, etc.
(2) Cpr. Laurent, XIII, 435.
 TESTAMENTUL MILITARILOR. ART. 868. 121

pe mare, In cursul unei chiltorii (art. 874-883); 40 §i In

fine, la testamentele fheute de un Roman In strgingtate
(art. 885) (1).
S'a decis, In aceastg, din urml privintl, cI testamentul Art. 885.
flcut In formI autenticl In Transilvania, cu observarea
formelor eerute In Austria-Ungaria, este valid In Romania,
Intrucat Romanul aflat In tarit strlinI, poate, dupl art. 885
din codul civil, sl-si facI testamentul gil In forma autentiel
a legei tArei unde se face aeel testament. Chestiunea de a se
qti dacA, s'au Indeplinit sau nu toate formalitgOle cerute de o
lege strAinA, pentru ea un act sA, capete caracterul autenticitAtei,
este o chestie de fapt, llsatl la suverana apreciere a instantelor
de fond qi care scapl de sub controlul Curtei de casatie,
Intrucat acestl Inalt1 Curte este chematl a veghih la stricta
aplicare a legilor romane, nu Insg, qi a celor striline (2).

10 Testamentul militarilor.

Art. 868. Testamentele niilitAril6r7i ile indivizilor filtre-

buintati in armatA, sunt in once tarI valabil actúe in prezents, (8)
unni cap de bata,lion sau de escadron, sau in prezenta oricgrui alt
ofiter superior, asistat de doi martori, sau in prezenta a doi co-
misan i de Asboin, san in prezenta unuia din comisan, asistat de
doi martori. (Art. 74, 869 nrm., 884 C. civ. Art. 981 C. fr.).

(') Art. 885 a fost explicat in tom. I al Coment. noastre, p. 203

nrm. (ed. a 2-a).
(2) Cas. rom. Bult. 1905, p. 176 oi Cr. judiciar din 1905, Apile. nnor
No. 56. Este, in adeviir stiut a Curtea de casatie nu are legi skiiine.
niciun control asupra legilor strgine aplicate de instantele de Chestie de
fapt.
fond, chiar dad judeatorii fondului s an insiilat asupra lor.
Vezi tom. I, al Coment. noastre, p. 153 (ed. a 2-a). Vezi in
privinta aplicArei legilor staline de ciare judeclitorii fondului
(chestie de fapt), Cas. rom. Bult. 1908, p. 2149; Bult. 1909,
p. 1287; Jurisprudenra romemei din 1913, No. 18, p. 276 si
Cr. judiciar din 1913, No. 34, p. 403; Dreptul din 1913, No. 65;
Trib. Ilfov, Dreptul din 1889, No. 74, p. 591 urm.; Cas. fr.
Dreptul din 1912, No. 49, p. 328. Cpr. Trib. Constanta,
Dreptul din 1910, No. 9, p. 70, etc. .
(8) Textul este rii.0 redactat, ad testamentul nu se face in pre- GresaIX de
zenta ofiterilor ad l arkati, ci acesti ofiteri primesc testamentul redactie.
si fi dan euvenita autenticitate. A ceeas croare de redactie s'a
strecurat in art. 869, 874, 875, 877, etc. Vezi p. 128, nota 1.
 122 C. C1V. CART. III. TIT. 11.CAP. V. S-6 II. ART. 869-871.

Art. 869. Sunt asemenea, daca testatorul este bolnav sau

ranit, valabil acute in prezenta capului ofiterilor de sanatate,
asistat de comandantul militar, insarcinat ca politia ospiciului.
(Art. 868, 870 urm., 884 C. civ. Art. 982 C. fr.).
Art. 870. Dispozitiile art, precedente nu stint admisibile
deck in privinta acelor ce sunt in exp-ditiune militara, sau in
cuartier, sau in garnizoana afara, de teritoriul roman, sau prizonieri
la inamici, fära ea cei ce stint in cuartier sau fn garnizoana in laun-
trul tärei sa poata profitit de aceasta latitudine, de nu se gases°
in o cetate asediata, sau in alte locuri ale door parti sa fie in-
chise qi eomunicatiunile fntrerupte din canza rasboiului (Art. 868
urm., 886 C. civ. Art. 983 C. fr.).
Art. 871. Testamentul facut in forma mai sus aratat este
nul dupa §ase luni (lela intoarcerea testatorului inteun loe uncle
are libertatea de a testa cu formele ordinare. (Art. 860 urm., 864
urm., 868 urm., 873, 882 C. civ. Art. 984 C. fr.).
Dr. roman Testamentele militarilor eran privilegiate si la Ro-
In privinta
testamentelor mani. Solemniatile preserise pentru testamentele ordinare nu
militarilor. erau, In adevAr, cerute prin constitutiile imperiale, dela mi-
litarii In activitate de serviciu (in expeditione degentes) I ,
san care se &eau Inteo expeditie, qui in expeditionibus
occupati erant, din cauza lipsei lor de experien0, propter
nimiam imperitiam (2). Ei putean sl te,steze pin once mani-
festatie a vointei lor, chiar In mod verbal, destul este a
aceast5, voinO, s5, fi fost exprimatg, Intr'un mod ciar, con-
stant si serios (2 .
Testamental Testamentul verbal nuncupativ nu puteit Insit sit fie
verbal. flcut decat fatit cu martori, pentru a se ave& o dovadl
sigurl de ultima vointg, a testatorilor 4.
Dr. vechin Aceste regule eran admise altgdatl si In Franta, In
franeeZ.
provinciile de drept scris, unde dreptul roman erà In vi-
goare; pe cAnd, din contra, In provinciile In care se aplich,

(') L. 15, Cod, De testamento militis, 6, 21.

Instit., De militari testamento, 2, 11, Pr.
Instit., loco cit., § 1 qi L. 15, Cod, De testamento militis, 6, 21.
Testamentul Instit., loco cit., § 1. In privinta, dreptului vechiu, anterior
in procinctu. chiar celor 12 table, §tim ca militarii, inainte de a plecà in
campanie,1§i faceau testamentul lor in procinclu, adeca in fiinta
armatei; cacti, (lupa cum ne atestà Gaius (Instit., II, § 101),
procincius erà armata sub arme, gata la luptit. Procinctus
at enim expeditio et arniatus exercitus". Vezi supra, p. 17.
 TESTAMENTUL MILITARILOR. ART. 868-871. 123

obiceiul pAmantului, §i mai cu seamit In resortul parlamen-

tului din Paris, testamentele militarilor, de§i putean fi scutite
de solemnitAtile ordinare, totu§i nu puteau fi fAcute In forma
nuncupativl sau verbal. Ordonanta din 1735, dela care sunt
imprumutate aproape toate regule!e prevazute de art. 868
urm., pentru a pune capitt acestor diverginte, hotAr6§te prin
art. 27 el militarii nu pot testh decAt printeun act scris (i).
AstAzi, In timp de rasboiu sau de tulburAri (art. 870, Dr. actual.
militarii §i asimila0i lor, precum sunt: medicii §i hirurgii,
funcOonarii intendentei, preotii de regiment, persoanele care
urmeazg armata spre a o aprovizionh (2), etc. pot 81 testeze
In forma autenticl §i, dupg unii, chiar In forma misticl (3),
In prezeMa unui §ef de batalion sau de escadron, sau in
prezenta oricArui alt (Ater superior, asistat de doi martori (i),
sau, In fine, In prezenta a doi comisan i de ritsboiu, ori In

(9 Vezi Arntz, II. 2016; Troplong, III, 1690 urm., etc.

Cpr. art. 51 al ordonantei din 1735, care enumárh persoanele Ordon. din
civile ce se folosesc de privilegiul conferit rnilitarilor, si pe eare 1735- Art. 51.
art. 868 il reproduce in prescurtare. Vezi Demolombe, XXI,
416; Laurent, XIII, 436; Troplong, III 1696 urm.: Baudry
et Colin, II, 2209; Pand. fr., y° cit., 7645, etc. Vezi si L.
44, Dig., De testamento militis, 29, 1, dup. care si simplii
cetfiteni (pagani), precum erà prezidentul provinciei, etc,
putean, and se aflau in taa dusmaná, sirt testeze in forma
speciala a militarilor.
Astázi, acest privilegiu este conferit tuturor acelor inscrisi Dr. actual.
In eontroalele armatei, in numeros relati, dup.& expresia lui
lilpian (L. 42, Dig., loco cit.), si chiar savantilor care fac
parte dintr'o expeditie militará, in virtutea unei misiuni a
guvernului, precum si plenipotentiarilor care, ate °data, in-
sotesc armata, pentru a tratit, dupá, imprejuari, ca pärtile
beligerante. Demolombe, XXI, 416; Troplong, III, 1699;
Pand. fr., y° cit., 7646, etc.
Vezi infra, explic. art. 884, p. 133 urm. Militarii care n'ar
vol sit testeze in aceste forme, ar puta testà in forma olografá
(art. 859). Vezi infra, explic. art. 884, in fine, p. 135.
Oricine poate fi martor intr'un proces poate fi martor si Art. 197-Pr.
inteun testament, si chiar tin copil mai mic de 16 ani (art. 197 civ.
Pr. civ.). In codul francez, martorii testamentari trebuind din
contra, sá intruneasa, oarecare conditii de capacitate (art 975,
980 C. fr.), autorii se intreabá daa martorii trebue sit In-
truneasel aceste conditii si la testamentele privilegiate. Vezi
Demolombe, XXI, 432.
 124 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a II. ART. 868-871.

prezenta unui singur comisar, asistat de doi martori, din

care, In once caz, unul trebue sa subscrie in testament
(art. 884). i eand legiuitorul zie,e cit testamental se face
In prezenta acestor ofiteri, se Intelege ca ei primese testa-
mental si-i dau cuvenita autenticitate. V. supra, p. 121, n. 3).
Cazul and Militarii §i asimilatii lor pot, de asemenea, si, testeze,
militarii 0 Insa numai daca sunt bolnavi sau raniti. In prezenta crtpului
asimilatii lor
aunt bolnavi ofiterilor de sanatate 1, asistat de comandantul militar, In-
san riiniti. sarcinat cu politia ospiciului sau ambulantei 2, oricare ar
fi gradul In armata a acestor doi otiteri 3 .
Critica la Acest privilegiu este privitor numai la testamental
adresa legin- autentic, caci militarii, precum si asimilatii lor, fiind In im-
tortilm.
posibilitate de a testh Inaintea tribunalului, tzeful de bata-
lion sau de escadron, sail once alt ofiter de gradul superior,
precum si capul ofiterilor de sanatate, asistat de coman-
dantul militar, Insarcinat cu politia spitalului sau ambulantei,
In cazul exceptional prevazut de art. 868 si 869, inlocuesc
pe judecatorul tribunalului. Legiuitorul fl.1 fi putut Insa sit
deh asemenea competinta, exceptionalit tAbunalelor militare.
In orice caz, prezents, martorilor nu se explicit In legea
noastrA, pentrucl ei nu sunt nece,sari nici In testamentele
ordinare. De asemenea, nu se explica pentru ce legea noastra
a prescris, atat In art. 868 eat si In art. 869, doi ofiteri,
In loe de unul, atunci cand testamental ordinar se autentificit
de un singur judecator (art. 11 si 33 L. pentru autentif.
a,ctelor.. Legiuitorul nostru a gresit deei cand a tradus textele
franceze fail, nicio modificare, caci acolo total are ratiunea
de a fi, atat martorii, care sunt neaparati Ong Inteun
numAr mai mare la testamentele ordinare, cat si cei doi, ofiteri,
care au menirea de a Inlocul pe cei doi, notan.
Art. 870. Cauza, care a fa,cut pe legiuitorul modern sa scuteasca
pe militari si pe asimilatii lor de formele obisnuite ale
autenticitatei, ne mai fiind astazi lipsa lor de experienta,
Of. de Ana,- (') Legea actual mai vorbeSe de ofiteri de siinktate in art. 810
tate. C. civ. si in art. 246 din codul penal. Vezi tom. IV, partea I-a,
al Conaent. noastre, p. 128, nota 2. Ofiterii de shniitate nu
mai exisa Ins& astitzi dupg, legea sanitarii.
(2) Marcadé, IV, 62; Demolombe, XXI, 426; Laurent, XIII,
437; Pand, fr., e cit., 7663, etc.
(2) Marcadé, IV, 62.
 TESTAMENTIIL MILITARILOR. ART. 888-871. 126

dupit cum era la Romani (vezi supra, p. 122), ci imposi-

bilitatea In care ei se gasesc de a recurge la autoritatea
ordinal* art. 870 nu le confera beneficiul testamentelor
privilegiate, decat atunci cand sunt intr'o expeditie mili-
tara, quando in expeditionibus occupati sunt (9, sau In
cuartier ori In garnizoana, afara din teritorul romdn, sau
prizonieri la inamici §i, In acest din urma caz, fie chiar
In tara (2).
Militarii, care se gasese In cuartier sau In garnizoana Art. 870_
In launtrul Wei, nu s'ar puteh folosi de aceasta exceptie
dealt dad, s'ar OW inteo cetate asediata, sau In alte locuri
ale caror porti ar fi Inchise §i comunicatiile ar fi Intrerupte
din cauza rilsboiului, In care caz ei vor putea testa In for-
mele exceptionale previtzute de art. 868 urm. C. civil, chiar
daca In locul unde ar fi Inchi§i s'ar afla un tribunal (3).
Aceste dispozitiuni sunt aplicabile §i militarilor care
ar lupth pe teritorul romanesc, In caz de o invazie straing (4).
Se admite, de asemenea, ca militarii ar putea testa In Stare de
formele exceptionale, de c,ateori ei s'ar gas' Intr'un ora § In asedin.
care ar fi fost proclamata starea de asediu, din eauza unei
revolte interioare sau din alta pricina; &lei militarii, a caror
luptit are de scop potolire,a unei rascoale sau a unui ras-
boiu civil, sunt cu desavar§ire lipsiti de comunicatiile nece-
Bare vietei civile, ea §i cum s'ar afia Intr'un ora § asediat (5).
Te,stamentul militar, facut in formele mai sus aratate Art. 871-
(art. 868 ,l§i pierde valoarea sa du$ expirarea unui termen

L. 17, Cod, De testamento militis, 6, 21 §i Instit. De militari

testamento, 2, 11, Pr.
Mourlon, II, 805; Duranton, IX, 152. Pentru ea militarul
prizonier sA. poatl testà conform art. 868 urm., el trebue sA.
aibA ca tovarA§i de captivitate ofiteri de gradul qi calitatea
aeelor pe care legea ii autorizA a prim1 testamentul. Aceasta
n'ar impedicA ins& pe militarul prizonier in tarA strAinit de
a testb. in forma olografA sau dupA formele autentice admise
in tara in care el s'ar giLsi, pentrucA el nu poate sA. tail
mai putine drepturi deck RomAnul care n'ar fi militar
(art. 885). Cpr. Pand. fr., y° cit., 7657.
Cpr. Demolombe, XXI, 420; Pand. fr., y° cit., 7653.
Cpr. Pand. fr., v° Don. et testaments, 7651.
Pand. fr., y° cit., 7652; Demolombe, XXI, 421; Troplong,
III, 1702, etc.
126 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a II. ART. 872-873

din ziva In care testatortil a putut sl Intrebuinteze formele

ordinare ale testamentului autentic sau mistic (t . Acest
termen este de ease luni, iar nu de un an, precum erò, la
Romani (2), si curge dela Incetarea imposibilitAtei de a testa
In formele ordinare, iar nu, ea la Romani, din ziva In care
testatorul .si-a primit congediul slu, intra annum quetm
missus est (3).
Deci, daca militarul, care a testat jure militari, moare
Inainte de a trece sase luni dela Incetarea imposibilitAtei de
a testh In formele ordinare, testamentul sAu va fi bun; iar
dad, el trAeste dupl acel termen, testamentul va fi nul 4.
Testamentul nu va fi InsA nul dacA, Inaintea expirArei
termenului de sase luni, testatorul s'ar gAsi din nou trite°
situatie exceptionall, care i-ar permite iarasi de a testà In
formele mai sus expuse, si asemenea testament ar fi valid
IncA sease luni dup5. Ineetarea eauzei de a doua 5), solutie
kare erà admisA si la Romani, pentrucA ambele expeditiuni
eran presupuse a nu face decAt una singurg 5),

20 Testamentele Matte In timp de china sau de altil boalli contagioasi t .

Art. 872. Testamentul fiicut inteun loe, care este scos din
comunicatiune din cauza ciumei sau altei boale contagioase, se poste
face inaintea unui membru al consiliulni muncipal, asistat de doi
rnartori. (Art. 873, 884, 886 C. civ. Art. 985 C. fr.).
Art. 873. Testamentele mentionate In cele dou4 articole

Dad, militarul si-a flcut testamentul in forma olografa, acest

testament va fi bun pentru totdeauna si nu va mai aveh, nevoe
sà-I refaeX. Arntz, II, 2019.
L. 38 § 1, Dig., De testamento militia, 29, 1.
L. 38, Pr., Dig., loco cit.
Mourlon, II, 806.
Aubry et Rau, VIL § 672, in fine, p. 146; Demolombe, XXI,
423; Pand. fr., e cit., 7686 urin.; Marcadé, IV, 64; Troplong,
III, 1705; Demante et Colmet de Santerre, IV, 127 bis IV;
Massé-Vergé, III, 441 p. 118, nota 4; Saintespes-Lescot, IV,
1232, p. 309, etc.
L. 38 § 1, Dig., loco cit.
Vezi in cit priveste vechiul drept francez asupra acestei ma-
terii, Furgole, Tr. des testaments, I, p. 67, No. 95 urm.
(ed. din 1779).
TEST. FXCIIT IN TI ML' DE BO A L E CON T AG IOASE. ART. 872-873. 127

precedente (1), stint nule (NO treeere/ de ease luni dela deschiderea
comunicatiunilor Cu locul tunde se gaseste testatorul, sau dup., sease
luni de la trecerea sa intr'un Inc unde comunicatiunile nu sunt
intrerupte. (Art. 871, 872 C. civ. Art. 987 C. fr.).
Legea mai scute§te Ina, de formalitItile obi§nuite tes- Art. 872.
conta-
tamentele fAcute intr'un loe scos din comunicatie, din cauza Boal&wit. il,

ciumei sau altei boale contagioase, precum ar fi holera, etc.

A§a dar, de citteori comunicatiile sunt Intrerupte prin Intreruperea
efeetul unei boli mapsitoare, toate persoanele care se ggssc comunicati-
ilor.
astfel izolate In locul infectat, chiar §i cele care nu aunt
Inc§ atinse de bosh 2, pot tesa in forma autenticg,, §i dupg,
unii, chiar In acea midi* Ina,intea unui membru al con-
siliului comunal, asistat de doi de martori (2).
Textul francez mai permite, In asemenea caz, facerea tes- Deoseb. de
tamentului tnaintea judecAtorului de ocol, dispozitie care nu coreddulacpraenctez.
s'a mai reprodus de legiuitorul nostru, probabil din cauzl
cl, la reda.ctarea codului actual, judecgtorii de ocoale nu
existan Incl; cici, ei au fost Infiintati prin legea org. ju-
decgtore§ti din 9 Iulie 1865.
Acest testament, ca §i cel militar (art. 871 , este: nul Art. 873
dupá trecerea de ease luni dela restabilirea comunicatiilor C.ecivaiit:ch57
en locul uncle se ggse.lte testatorul, sau dupg ease luni dela
trecerea sa Intr'un. loc unde comunicatiile nu sunt Intrerupte,
solutie care se vede admisg, §1 prin art. 757 din codul Ca-
limach 599 e austriac (4).
Textul nostru, reproducilnd pe cel fr., ne trimete la cele cloud Gre.raig. de
articole precedente, pierzind din vedere eit, in legislatia non- redac tie.
stra, art. 986 fr., Sind eliminat, numai art. 872 se ocupii, de
testamentul facut in timp de ciuma sau alta boala contagioasil
(tempore pestis conditum). Trebuià deci zis: in art. precedent.
Art. 986 fr. (eliminat la noi) prevede anume eá si persoa- C. francez.
nele sanatoase pot uzh de aceastá dispozitie exceptionala. De Art. 986.
Acbni terea
§i acest text se vede eliminat de legiuitorul nostru, totusi aceleiali so-
solutia trebue A. fie aceeasi, pentrueri, neeesitatea de a testà iutii qi-tu
In tteeasta forma exceptionala nu rezultä din insasi boala, ci dr. nostru.
din tntreruperea comunicatiilor, care este o urmare a boalei
contagionse. Comp. Laurent, XIII, 443.
(8) Prezenta martorilor nu se explica nici de astadata in legis-
latia noastra. Vezi cele spuse aupret, p. 124 si infra, p. 131.
(4) 0 constitutie a finparatilor Diocletian qi Maximian din anul 290 Dr. roman.
scuteste testamentul fa' cut intr'un loe infeetat de o boa%
contagioasa (contagio) numai de regula care voià ca tofi mar-
128 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S'a II. ART. 874-878.

30 Testamentele maritime.

Art. 874. Testamentele Multe pe mare, in timp de voiaj,

sunt valabile:
Pe corAbii i alte bastimente ale tlirei, cinc' sunt Mente in
prezenta (1) ofiterului comandant al bastimentului, san in
In prezenta aceluia ce-1 inlocueste dupti, ordinea serviciului,
unul i altul asistati de ofiterul de administratiune, san de ofiterul
ce indeplineste functiunile acestuia.
Pe bastimentele de comerciu, efind sunt Mente in prezenta
scribului bastimentului san in prezenta aceluia ce-1 inlocuaste, insg.
si unid Si altul asistati de dpitanul san de patronul, sau in
de aeei ce-i inlocuesc.
In toate eazurile, functionarii, in prezenta cárora se fac aceste
testamente vor fi asistati de cite doi martori. (Art. 875-884, 880
C. civ. Art. 988 C. fr.).
Art. 875. Pe bastimentele Statului, testamentul
san acela al ofiterului instxrcinat en administratiunea, pe bastimen-
tele de comerciu, testamentul elpitanului, al patronului sau al seri-
bului, se pot faee in prezenta aeelora ce, in ordinea serviciulni,
vin dupa dânii, conformindu-se pentrn eelelalte formaliati cu dis-
pozitiunile art. precedent. (Art. 874, 876 urm., 886 C. eiv. Art. 989
C. fr.).
Art. 876. In toate cazurile, testamentele mentionate in cele
douá, artieole precedente se vor faca fiecare in doutt exemplare ori-
ginale. (Art. 874, 875, 877 urm. C. civ. Art. 990 C. fr.).
Art. 877. Dacá, bastimentul intri intiun port strhin, unde
se gáseste un agent de ai tArei, functionarii, in prezenta cgrora s'a
fácut testamentul, sunt datori sä depue unul din exemplarele ori-
ginale, tnchis si pecetluit, in mânile acestui agent, care-1 va tri-
mete Ministerului de interne, spre a fi inaintat la grefa tribuna-
lului domiciliului testatorului. (Art. 87, 878 urm., 892, 1179 C.
civ. Art. 991 C. fr.).
Art. 878. Dupl intoarcerea bastimentului in tark fie in
portul armamentului, fie in once alt port, cele dou5, exemplare ori-
ginale ale testamentului, inchise i pecetluite, sau exemplarul ori-

torii sei fle intruni(i la un loe in momentul facerei testamen-

tulni. Cá.t pentru formele lui, ele erau cele ordinare. L. 8,
Cod, De testamentis, 6, 23. Cpr. art. 755, 756 Cod. Calimach
(597, 598 C. austriac).
(1) Textul este si de astildatii ritu redactat, pentrucli testamentul
maritim nu se face in prezenra acestor functionari, ci ei pri-
mese testamentul si fi dan cuvenita autenticitate. Aceeasi croare
se vede strecuratá in art. 868 (vezi supra, p. 121 nota 3),
In art. 869, 875, 877, etc.
 TESTAMENTUL MARITIM. ART. 874-882. 129

ginal ramas, daca dup.& art, precedent, telalalt a fost depus in

cursnl voiajului, vor fi date la biroul comandantului de port, care
le va trimete fara intarziere IVIinisterului de interne, ce va face
depozitul con form art. precedent. (Art. 876, 877, 879, 892 C. eiv.
Art. 992 C. fr.).
Art. 879. Se va inscrie pe marginea rolului bastimentului
numele testatorului, mentionandu-se despre remiterea originalelor
testamentului In mânile agentului, sau la biroul comandantului de
port. (Art. 877 urm. Art. 993 C. fr.).
Art. 880. Testamentul nu va fi reputat (i) ca fiicnt pe mare,
deql s'ar fi facut in cursul voiajului, dacá, in timpul in care a fost
facut, bastimentul s'ar fi apropiat de un tam' strain, unde s'ar
un agent al Romiiniei. In acest caz, testamentul nu este valabil
deck dacà s'a ficut dupa formele preserise Je legea României, sau
dupa acele intrebuintate in tara unde a fost facut. (Art. 858 urm.,
885, 886 C. civ. Art. 994 C. fr.).
Art. 881. Dispozitiunile de mai sus se aplica §i la testa-
mentele pasagerilor, care nu fac parte din echipaj. (Art. 874 nrm.
C. civ. Art. 995 C. fr.).
Art. 882. Testamentul facut pe mare, en formele art. 874,
nu este valabil deck daca testatorul rnoare pe mare, sau dupti, trei
luni dela intoarcerea lüi pe useat, inteun loc unde ar fi putut sa-1
refacà cu formele ordinare. (Art. 858, 871, 873, 874 urm., 886,
888 C. eiv. Art. 996 C. fr.).
Dreptul roman nu cuprinde nicio dispozitie speciall in Dr. roman.
privinta, testamentelor cA,16,torilor pe mare, care nu erau
militari, ci permite numai clpitanilor de corabii §i tuturor
pilotilor de a test?), in forma privilegiatl permisl militarilor:
et jure militari eos testan i posse, nulla dubitatio est" (2).
Citt pentru codul Calimach, el pune pe aceemi treaptl c. Calimach.
orAnduelile vointei celei de pe urmI fAcute in corabiile ceArt. 755 um'
calatoresc, ca acele flcute in vremea ciumei, sau a altor boli
grabniee qi lipicioase art. 755 urm.).
Codul actual se ocup5, pe larg despre testamentul ma- Dr. Actual.
ritim, reproducand In aceasI privintA, eu oarecare schimbAri,
unele dispozitii ale ordonantei lui Ludovic al XIV-lea asupra

Reputat.. adeca: privit (réputé). Acest neologism se mai vede

intrebuintat in art. 941 §i in alte texte.
L. 1 § 1, Dig., De bonorum possessione ex testamento
37, 13. Cpr. Vering, Rom. Erbrecht, p. 230.
65105 9
 130 C. CIV. CABT. III. TIT. II. CAP. V. '8-6 II. ART. 874-882.

marinei, din August 1681 (lib. Ill. tit. 2)(1). Textele de mai
sus dat lusa pana acum loe la nicio aplicare practica.
ImpArtirea Textele care se ocupa de testamentul inaritim cuprind
materiei.
doul specii de dispozitii: unele relative la formele si con-
ditiile de validitate ale acestui testament privilegiat, iar cele-
lalte la masurile menite a asigurh eonservarea lor.

Formele i conditiile de validitate ale testamentului

maritim (Art. 874, 875, 880, 881, 882).
Persoanele Care sunt persoanele competente de a primi testainen-
eoml!etente calatoresc pe mare? Trebue s distingem: pe
a primi testa_ de tele celor ce
mentele mari-corabiile de rasboiu i alte bastimente de marina militara
time. Basti- ale prei, sau mai bine zis ale Statului
menltee de art. 875, testa-
rlisboi asa ale mentele fa,cute pe mare, In timpul unei calatorii r , iar nu
Statulni.
pe Dunitre, sau pe un alt fluviu, pot fi primite de ofiterul
comandant al vasului ca,pitan, patron sau, In lipsa-i, de
acel care 11 Inlocueste (3), dupa ordinea sen iciului, Irisa unul
altul asistat de ofiterul de adminktratie sau de ofiterul
ce-i tine locul.
Bastimentele Pe . bastimentele de comerciu, te.stamentele calatorilor pot
de comercia.. primite de scribul scriitorul vasului sau de locotiitorul
lui (4\ tusa i unul i altul asistat de capitanul sau patronul

Vezi asupra acestei materii, in vechiul drept francez, Furgole,

Tr. des testaments, I, p. 66, No. 7 urm. (ed. din 1779).
Deci, persoanele aflAtoare pe corabie n'ar puteit testà in aceastA
forma exeeptionall inainte de pleearea vasului sau dac4 co-
rabia s'ar gAs1 inteun port, care ar ave& un tribunal, cAci
atunei n'ar mai fi imposibilitate de a intrebninti, formele obis-
nuite. Cpr. Laurent, XIII, 439; Arntz, II, 2028; Demolombe,
XXI, 452; Mourlon, II, 809; Pand. fr., y° cit., 7707, etc.
(8) Numai cand comandantul vasului lipseste ,au este impedicat
de a priml testamentul, devine compPtent ofiterul ce-i tine locul.
Mareadé, IV, 68; Demolombe, XXI, 457, etc.
(4) Este de observat cs., pe bastimentele Statulni, testamentul
primeste de e,omandantul vasului, asistat de ofiterul de admi-
nistratie, iar pe vasele de comercin, de scriitorul vasului, asistat
de comandantul lui (cApitan sau patron). Motivul acestei deo-
sebiri este cA., de cele mai multe ori, comandantul vasului de
comerciu va fi mai putin cult decAt scriitorul lui. Mourlon,
II, 808.
 TESTAMENTUL MARITIM. ART. 874 17RM. 131

vasului, si In lipsa-le, de acei ce-i Inlocuesc. In toate cazurile,

atat pe bastimentele de marina militar, cat si pe cele de
comerciu, testamentul maritim se primeste fa ta ell doi martori,
din care unul cel putin trebue sa fie iscalit In act (art. 884 §
ultim.). Observam si de astadata ca prezenta martorilor, In
legea noastrit, n'are nicio ratiune de a fi (vezi supret, p. 124
si 127, nota 3), ea si prezenta a doi functionari.
Pe bastimentele Statului sau ale tarei, dupit cum se Art. 875.
exprima art 874, testamentul capitanului sau acelui insar-
cinat cu administratia, iar pe bastimentele de comerciu, tes-
tamentul capitanului, al patronului sau al scribului, pot fi
primite de acei ce, In ordinea serviciului si a rangului, vin
imediat dupl. dansii, conformandu-se In totul art. 874.
Pot testh In formele mai sus prevazute nu numai oa- Art. 881.
menii echipajului, dar si toti calatorii care nu fac parte
din echipa.j art. 881 . Acest text a fost adaos de legiuitor,
pentrucit, In dreptul vechiu francez, chestiunea de a se sti
dacit calatorii pasagerii putean sau nu sa faca un testa-
ment maritim erh Indoelnica 1).
Testamentul n'ar fi Insa privit ea facut pe mare, dei Art. 880.
el ar fi fost facut In cursul calatoriei, daca In timpul
In care el a fost facut, bastimentul ar fi tras la un mal
strain, uncle Romania ar ay:: un agent diplomatic. In
acest caz, privilegiul testamentului maritim Inceteaza si
testamental nu este valid decat daca s'a autentificat de agentul
nostru, dupa formele prescrise de legea romana (art. 23
L. din 12 Februarie 1894 pentru reorganizarea Minist.
afacerilor straine , sau de functionarul strain competent,
conform legilor straine (art. 855), dupg, alegerea alatorului.
A fortiori, deci, privelegiul testamentului maritim 8-
fileea si calatorul va trebul sa-si faca va° Prirea 711
testamentul dupap01urti attrntxrinuntn
formele obisnuite, de cateori vasul se va oprl Intr'un port ea? Romania
roznan. Ce trebue A decidem Insa In caz (And vasul s'ar anipaireomaxent
fi oprit Inteun port strain, In care Romania n'ar aveh agent? cont.:m.4.
Chestiunea este controversata. Unii ar vol ca, In asemenea
caz, calatoral sa-si faca testamental su conform dreptului
comun, dupa legile tarei In care vasul s'ar fi oprit (art. 885),
pentruca privilegiul trebue sit inceteze Indatii ce formele
(1) Cpr. Arntz, II, 2028.
 132 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. 'S-a II. ART. 876-879.

ordinare devin posibile (t); iar altii cred ca, In lipsa unui
ament román In locul unde s'ar aflh vasul, calatorul ar
puteh sali faca testamentul In forma privilegiatit preva-
zata de art. 874 urm. , solutie care ni se pare mai con-
formg, cu textul §i cu spiritul legei.
Art. 882. Testamentul maritim, facut In formele mai sus expuse
(art. 874 urm. , nu este valid, decAt daca testatorul moare
In calatoria sa pe mare, sau duph trei luni dela Intoarcerea
sa pe uscat, tutean loe unde ar fi putut refacá, cu
formele ordinare, adeca : In forma autentica sau mistica.
C. Calimaeh. Asemenea orhnduiri vointei celei de pe urma, zice art. 757
Art. 757. .
dm codal Calimach (art. 599 C. austriac), l'aman rasuflate
qi putere, duph trecerea de ease luni din vremea ce
au inceput 3 calatoria pe mare."

II. Masurile prescrise pentru a asigurh conservarea

testamentului maritim (art. 876-879).
Neobservarea Regulele prescrise de art. 876-879 au de scop pu-
"'t. 876-879
nn atrage nu- nerea testamentului maritim la adapost de pericolul navi-
litatea testa- gatmnei §1 impedicarea pierderei lui. Ele nu constituesc lnsa
mentului.
o conditie a validitatei testamentalui; de unde rezulta ca
neobservarea acestor regule nu atrage nulitatea lui.
Masurile pe care legiuitorul le-a prevazut, In seop de
a asigurh conservarea testamentului maritim §i pe eare el
a uitat de a le 16, pentru conservarea testamentului
(4, sunt urrnatoarele:

Cpr. Laurent, XIII, 439; Duranton, IX, 159; Troplong, III,

1719; Tribun. Paris. Répert. Dalloz, y° Disp. entre-vijs, 3409,
nota 1, etc.
Opr, Demolombe, XXI, 453; Marcadé, IV, 72; Demente et
Colmet de Santerre, IV, 132 bis; Parid. fr., y° cit., No. 7708
urm.; Saintespès-Lescot, IV, 1257 urm., p. 331 urm., etc.
C. austriae. (8) Legiuitorul a voit sá zicl: din vreme ce crtlitoria a incetat. Cpr.
Art. 599. art. 599 C. austriac. latá, In adelär, cum se exprima acest din.
urmä text: Sechs Monate nach geendigter Schifffahrt oder
Seuche verlieren die beganstigten letzten Willenserkldrungen
ihre Kraft".
(4) In Franta, aceastä omisiune a fost indreptatä printr'o instructie
generalä a Minist. de räsboi din 28 Martie 1823. Vezi Demo-
lombe, XXI, 437.
 DISPOZITII COMUNE TESTAMENTELOR PRIVILEGlATE. ART. 884. 133

1° Testamentul maritim se redacteaza, In toate cazu- Dubin origi-

rile, In dublu exemplar. nal.
Aceasta masura nefiind Insa, precum am vazut, pres-
cristi pentru validitatea testamentului, nu mai Incape In-
doiall c testamentul ar fi valid, cu toate ca testatorul ar
fi murit Inainte de a se redacth al doilea original (1).
20 Daca bastirnentul infra Inteun port strain, In care Depnnerea
tzmmatale :1
se gase§te un agent al rel, functionarii care au primitta
testamentul maritim §i i-au dat cuvenita autenticitate, sunt gentnlni di-
datori sit depuna unul din cele doug exemplare, Inchis 0iplomatic ro-
pecetluit, In manile acestui agent, care-I va trimite Minis-
terului de interne, spre a fi Inaintat la grefa tribunalului
domici liului testatorul ui.
30 Dupii intoarcerea bastimentului In ara,, fie in portul Art. 878.
armamentului (adeca In portul In care vasele se pregatesc
cu cele trebuitoare pentru calatorie), fie In once alt port,
cele douit exemplare originale ale testamentului, Inchise §i
pecetluite, sau originalul ramas, daca celalalt a fost depus
In cursul calltoriei, conform art. 877, vor fi depuse la bi-
roul comandantului de port, care le va trimite Ministerului
de interne, spre a fi depuse la grefa tribunalului.
Spre a nu se pierde urma testamentului facut pe mare, Art. 879.
se va face mentiune In rolul bastirnentului, pe margine,
despre numele testatorului, despre remiterea testamentului
In mAnile agentului Wei art. 877 sau la biroul coman-
dantului de port (art. 878).

Dispozitiuni comune la cele trei specii de testamente

privilegiate.
Art. 884. Testamentele cuprinse in artieolele precedente
ale prezentei sectiuni, vor fi subscrise de testator §i de ofiterii pu-
blici, in prezenta arora s'au acute
Daett testatorul declarti, eä. nu §tie sau nu poate subscrie, se
face mentiune de declaratiunea sa qi de cauza ce 1-a impedicat de
a subscrie.

(1) Arntz, II, 2032; Thiry, II, 426; Mourlon, II, 812; Demo-
lombe, XXI, 461; Demaute et Colmet de Santerre, IV, 131
iris; Pand. fr., y° cit., 7718. Contra: Delvineourt, Cours de
code civil, II, p. 317, nota 2 asupra p. 89 (ed. din 1839).
 134 C. CIV. CART. III. -2- TIT. II. CAP. V. Et-a II. ART. 884.

In cazurile ill cars se cera $sistenta 4 ro i martori, testa-

mentul va fi subscris cel pntin de unul clintrInsii, si se v4k fAce
mentiune de cauza ce a impedicat pe celAlalt de a subscrie. (Art. 863,
868 urm., 886 C. civ. Art. 998 C-. fr.).
Subsorierea Toate testamentele privilegiate trebue RA fie subscrise
testamentulni.
de te,stator, bine Intoles, dacl el qtie qi poate al subscrie,
qi de functionarii care au instrumentat. Daeli testatorul de-
elarg. el nu qtie sau nu poate sl subscrie, se va face men-
tiune despre declaratiunea sa qi despre cauza e,are l-a Impie-
dicat de a subsenmh (').
Subscrierea In cazurile In care se cere asistenta a doi martori,
martorilor.
adeeli. In cazurile art. 868, 872 qi 874, testamentul va trebui
ne,apArat sl fie subseris cel putin de unul dintrInqii, fl-
candu-se mentiune din partea ofiterului care 0, instrumentat,
despre cauza care a Impiedicat pe celalalt de a subsemnò, 3).
NeCesitatea Ace,stea, fiind singurile formalitlti pe ca,re legiuitorul le
datei.
Controvers11. prescrie pentru validitatea testamentelor privilegiate, de aci
rezultl el lipsa datei n'ar fi o cauzI de nulitate 3.
Neaplie. regn- De asemenea, regulele privitoare la P et i rea testamen-
lelor dela au-
tentificarea tului din euvânt In euvant qi celelalte formalitlti prescrise
testamentelor. pentru testamentele autentice, atlt de codal civil cilt qi de
legea din 1886 pentru autentificarea actelor, nu se aplicl
la testamentele privilegiate(4 ; qi acesta este chiar motivul

Art. 863. (1) Testatorul trebue A* declare singur cauza care 1-a tmpiedie,at
de a subsemnA, si functiorarul care instrumenteazA va men-
tionA aceastA cauzA; de ande rezultA el testamentul ar fi nul,
dacA functionarul ar afirmit el film's, Mr& declaratia testato-
rului, cl ac.esta nu stie sau na poate sli isettleascA (art. 863).
Marcadé, IV, 77; Demolombe, XXI, 428, etc. Vezi si supra,
p. 91.
(2) Martorul n'are nevoe de a declarà twits cauza care 1-a impie-
dicat de a subsemnit, fiind suficient ca aceastA cauzA sl se
arAte de functionarul care a instrumentat. Demolombe, XXI,
428; Marcadé, IV, 77; Laurent, XIII, 445, etc.
Laurent, XIII, 446; Arnzt, II, 2037; Bayle-Mouillard asupra
lui Grenier, II, p. 598, ad notam, etc. Contra: Pand. fr., tpo
cit., 7678; &ubry et Rau, VII, § 672, p. 145, text si nota 7;
Troplong, III, 1732; Demolombe, XXI, 434; Baudry et Colin,
II, 2223, 2224, etc.
A.rntz, II, 2038; Laurent, XIII, 447; Demolombe, XXI, 431,
434; Pand. fr., y° cit., 7668 urm.; Marcadé, IV, 78; Mourlon,
II, 802; Aubry et Rau, VII, 672, in fine, p. 146; Duranton, IX,
 SANCTIUN EA REGULELOR PRIVITOARE LA TEST. ART. 886, 185

pentru cam nu s'a dat testamentelor privilegiate decat o

putere vremelniat (art. 871, 873 §i 882).
Testamentele privilegiate, pe care le-a avut In vedere Testamentele
legiuitorul In secOa de fatft, sunt testamentele autentice, alelfaern:867
eftror forme ordinare au fost simplificate. Se admite Insii, urm.
eu toate acestea, cit se poate face §i un testament mistio c"t""rsx'
inaintea functionarilor excepOonal prevIzuti de art. 868
urm., Cu toateel asemenea testament privilegiat ar ave,
mai de grabl caracterul unui testament autentic, deeftt acel
al unui testament mistio 1).
Citt pentru testamentele olografe, legiuitorul n'a gin- Testameatele
°lograre.
plificat formele lor. Militarii (art. 868 urm.), persoanele
care cfilltoreso pe mare (art. 874 una.) ffi acole care se
glsesc Intiun loe seos din comunicatie, din cauza ciumei
sau altei boale contagioase (art. 872, 873), 'Aman libere
de a test h In forma olografl, sub conditia Insl de a se
conformit art. 859 (2.
Sanctiunea regulelor privitoare la forma testamentelor.
Art. 886. Formalitatile la care sunt supuse deosebitele tes-
tamente prin dispozitiunile prezentei sectiuni qi acele ale sectiunei
precedente, se vor observà sub pedeapsa, de nulitate. (Art. 859-885
C. civ. Art. 1001 C. fr.).
150.In privinta atador stArei civile fa' cute piara din te- Art. 73.
ritoriul roman, san pe teritoriul roman, in timp de rasboiu
ori de turburari, si care sunt privitoare la militari, sau la
alte persoane in serviciu pe liinga, arma* art. 73 din codul
civil ne trimete, din contra, la regulele dreptului comun.
Dar, daca, regulele generale privitoare la testanientele au- Aplie. art. 856
tentice nu sunt aplicabile testamentelor privilegiate, se ad- urm.
mite, in genere, ca art. 856-858 se aplica si la situatiunile
exceptionale prevAzute in sectia a II-a. Pand. fr., y° cit., 7667;
Accolas, II, p. 540; Demante et Colmet de Santerre, IV, 127
bis I; Demolombe, XXI, 429; Sainaspes-Lescot, IV, 1211,
p. 289 urm.; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, II, 278,
nota a, p. 596 urm. (ed. din 1844).
(i) Cpr. Demante et Colmet de Santerre, IV, 127 bis III; De-
molombe, XXI, 433; Pand. fr., y° cit.7676. Vezi insa, Mar-
eadé (VI, 80), care agadueste cu desAvarsire functionarilor
exceptionali prevazuti de art. 868 si urm., capacitatea de a
instrumentà in forma mistica.
(2) Pand. fr., y° cit., 7674; Dernante et Colmet de Santerre, IV,
 136 C. CIV. CART. 111. TIT. 1LCAP. V. S-a II. ART. 886.

C. Calimach. Toate formalitatile pe care legea le prescrie, atlt pentrg

Art. 759.
testamentele ordinare cat qi pentru cele privilegiate, tre-
buesc observate sub pedeapsä de nulitate a Intregului tes-
tament (1). De nu va pazi testatorul cu amitruntul regulele
mai sus mezate pentru forma testamentului, cea din launtru
§i e,ea din ¡Ara, rama.ne rasuflata §i fara putere vointa lui
cea de pe urma", zice art. 759 din codul ("alimach 601 C.
austriac).
Nulitatea tes- Din cele mai sus expuse rezulta el, de cateori testa-
tamentului
nu poets fi mentul va fi lipsit de una macal din formalitatile sale sub-
pronuntatIt Stantiale, el va fi deelarat nul sau mai bine zis inexistent
din oficin.
sau fara fiind, daca partea interesata va propune, eel putin
In mod implicit, nulitatea lui; eaci In lipsa unor asemenea
concluzii, judecatorii nu vor puteh, pronunth nulitatea din
oficiu (2).
Inceput de Din Imprejurarea ca, testamentul, citruia ti lipsWe una
probl. din formele solemne preserise de lege, este inexistent, re-
zulta el el nu poate servi nici macar ea Inceput de probit
scrisa, despre declaratiunile ce cuprinde 3.
137; Arntz, II, 2019; Demolombe, XXI, 429; Marcadé, IV,
79, etc. Vezi supra, p. 123, nota 3.
(I ) Cpr. Demolombe, XXI, 489; Laurent, XII, 456; Pand.
fr., y° cit., 7738. Dad'. existA indoialb, asupra indeplinirei
formalitätilor legale, indoiala se va interpretà in favoarea
mo§tenitorilor ab intestat qi in contra validitAtei testamen-
tului. Laurent, XIII, 457; Demolombe, XXI, 490 bis; 'rrop-
long, III, 1741; Pand. fr., y° cit., 7739. Contra: Toullier-
Duvergier, III, partea I, 430, P. 244. Cpr. T. Hue, VI, 310,
in fine, p. 390. De cli.teori ins5, testamentul este valid in pH-
vinta, formelor §i este vorba de a se interpretà numai vointa
testatorului, indoiala se va interpretà in favoarea legatarului
§i In contra mo§tenitorilor ab intestat, pentrucg, testatorul
a inteles a depIrtil, pe ace§ti din urmb, dela succesiunea sa.
Vezi infra rubrica: Despre interpretarea testamentelor, p. 173.
(2) Bandry et Colin, II, 1819, 1819 bis. Nulitatea unni tes-
tament, ca §i a oricitrui act in genere, nu poate fi propusii,
pentru prima oarii, tnaintea Curtei de casatie. Cas. rom.
Bult. S-a 1. 1887, p. 141; Bult. 1889, p. 329 qi Dreptul
din 1889, No. 45. Vezi supra, p. 87.
(8) Troplong, ILI, 1742; Papd. fr., y° cit., 7740. Stitt) insä a
testamentul nul ca act autentic, ar puteii fi valid ea tes-
tament olograf, dad, este scris, datat §i subsemnat de tes-
tator (art. 859). Vezi supra, P. 107, nota 1. Contra: Trop-
 SANCTIUNEA REGTJLELOR PRIVITOARE LA TEST. ART. 886. 137

Mai mult Inca, testatorul n'ar puteh sa opreasca pe Neatacarea

cei interesati de a-1 atach, In caz cand ar existh o cauza testamentillui.
de nulitate admial de lege ('). (Cpr. art. 675 § 2 C. spaniol).
De cateori ordinea publica nu este la mijloc, testatorul Clanzli penal.
ar puteh Insa sa impue legatarului obligatia de a nu atach
testamentul, adaugand ea sactiune a acestei obligatii o clauza
penal, care consista. In perderea legatului (2).
Dar dad, autorii sunt de acord pentru a recunoaste ca tes_ Consecintile
tamentul, ce nu Indeplineite cerintile legale, este inexistent In cadri: ri:zeuxiitli-
ochii legei 3, ei nu sunt logici pang la capat, caci tot ace§ti stenta actulni.
autori resping consecintile care ar trebui sa, decurga din inexis-
tenta actului. Astfel, doctrina este aproape unanima pentru
a decide ca, In specie, exista o actiune In nulitate; ca, aceasta,
actiune este prescriptibila §i ca testamentul, nui In privinta
formelor, poate fi confirmat de moVenitorii testatorului
(art. 1167) (vezi infra, p. 140 urm.); pe cand, In realitate,
dupii, rigoarea principiilor, el n'ar trebui sa poata fi anulat,
pentruca ceeace nu exista nu poate fi anulat (4).
Tot astfel ar trebui sa se decida a testamentul inexis- Nevanfirma"
rea testamen-
talni.
long III, 1742. Arerea acestui din urnig, autor este ins5,
inadmidbil5, la noi, fatil ca art. 22 din legea pentru autentif.
actelor, dup6, care actul nul ea act autentic pentru vreun
viciu sau lipsli de forme, poate valorò, ea act sun semngtud,
privatii, dad, intruneste conditiile unui atare act.
Beltjens, op. cit., III, art. 1001, No. 20.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 196, 197.
Cpr. Thiry, II, 426; Arntz, II, 1952; Laurent, XIII, 141,
449 urm. si Avant-projet de révision du code civil, III, p. 366
urm.; Baudry et Colin, II, 1819; Beltjens, III, art. 1001, No. 1;
Pand. fr., e cit., 7734 urm.Troplong, intre altii (Ili, 1742),
zice el testamentul, care nu indeplineste toate cerintile legei,
este nAseut mort (est mort-né), cuvant pe care il repea si
Laurent; iar Mareadé (V, art. 1340, No. IV) zice d, testa-
mentul nul pentru vicii de forme nu are existen legalei .
Cpr. Cas. fr. D. P. 54. 1. 27, etc.
De cliteori legatarul s'ar ggsi in posesiunea legatului, moste-
nitorii ar trebui sit exercite o actiune in petitie de ereditate,
cerAnd restituirea bunurilor detinute Mr& drept. In caz and le-
gatarul ar opune mostenitorilor testamentul, ei ar trebui A-1
respingX prin exceptia inexistentei lui. Nici intr'un caz insii,
judecatorii n'ar trebui A, pronunte nnlitatea testamentului,
ci numai A, constate inexistenta lui. Laurent, XIII, 451, 453
si Avant-projet de révision du code civil, III, p. 367.
 138 C. CIV. CART. 111. TIT. II. CAP. V, 8-14 II. ART. 888.

tent nu pate niciodatl fi eonfirmat, pentrucit §tiut este el:

rod nullum est confirmari nequit(').
Actiunea In Cu toate acestea, adt doctrina cat Ili jurisprudenta ne
nulitate.
vorbesc de o actiune In nulitate a testamentului, actiune
care, de bung seamii, nu poate fi exercitatii decit In urma
deschiderei succesiunei; qi Curtea din Bucure§ti a decis cit
nu este nevoe ca mo§tenitorul colateral, care voe§te sl exer-
cite asemenea actiune, Ed fi dobandit mai intiti dela jus-
titie trimiterea In posesiune a averei de succesiune (art. 653),
solutie care ar fi juridicI, dacii actiunea In nulitate ar fi
admisibilg, pentruel dreptul de a ataca testamentul este un
drept direct §i personal al mo§tenitorului, care id% na§tere
prin deschiderea suecesiunei, independent de punerea sa In
posesiune (2).
Cui apartiue Actiunea In nulitate, pe care o admite doctrina, apar-
act. null-
tate.In
tine acelor mo§tenitori care ar fi luat succesiunea ab intestat,
dacit testamentul n'ar fi avut fiintli, pentrucl numai ei au
un interes nitscut §i actual (8).
Art. 1890 C. AceastA actiune se exercitl la locul unde s'a deschis
civ., 88, 1°
Pr. oiv. suce,esiunea art. 63, 1° Pr. civ.), §i se prescrie prin 30 de
ani din ziva mortei testatorului (art. 1890 (4).
Neaplic., In Prescriptia de 10 ani, prevAzutit de art. 1900, este, In
aafte.cilloa. once caz, inadmisibill: 10 pentrucl aceastli prescriptie este o
cofirmare tacita, inadmisibilI in specie; §i 2° pentrucii, art.
1900 nu se aplicI decat actiunei in nulitate pentru stricarea
unei convenfiuni, si testamentul este un act iar nu o con-
ventie art. 802 (5).
Vezi infra, p. 140. Mai vezi tom. IV, partea 1-a, al Coment.
noaste, p. 164, 208, 209, 416, 495 urm., etc.
Vezi Dreptul din 1888, No. 45 si din 1891. No. 35,
Cazul eind (8) Laurent, XIII, 454; Pand. fr., y° cit., 7742. CM pentru
moil tenitorul chestiunea de a se sti dacI mostenitorul, dep/rtat dela sum.-
este depIrtat
dela succe- siune prin don/ testamente, poate san nu A ceari. nulitatea
stun° prin testamentului de al doilea, ra'rii. a cere fn acelas timp nuli-
doulf, testa- tatea primului testament, vezi Laurent, XIII, 454; Demo-
mente. lombe, XXI, 492 bia; Pand. fr., y° cit., 7742 urm., etc.
Laurent, XIII, 452; Troplong, III, 1744; Saintespès-Lescot,
IV, 1289, p. 360; Pand. fr., y° cit., 7788 urm.; Beltjens, op.
cit., III, art. 1001, No. 21, etc.
Laurent, loco cit., qi XIX, 26; Marcadé, IV, 882 si V, asnpra
art. 1340; Larombiére, Oblig., IV, art. 1304, No. 60; Thiry,
Ill, 105; Répert. Dalloz, v° Oblig., 2884; Demolombe, XXIX,
 CONFIRM AMU TRSTAM ENT ELOR. ART. 1167, 1168. 139

Consider.ind, lace foarte bine Curtea din Craiova, A pres-

criptia statornioitI de art, 1900 C. civil, nu poets fi admis5, in
specie, de oarece acest text vorbeqte numai de conventiuni li, do-
natinni, iar nu de acte de ultimli vointli, e,are Amin sub impe-
riul prescriptiei prevgzute de art. 1890" (1).
In codul Calimach, dreptul de a rasturnh testamen.tul C. Calimach-
se prescrielt, dupti obiceiul p6mantului, prin patruzeci de am Art. 1951.
(art. 1951), in codul austriac prin trei ani (art. 1487) (2),

Despre confirmarea testamentului (art. 1167, 1168).

Testamentul nul in privinta formelor, poate el fi con- Neconfir-

firmat de catre testator? Negativa este generalmente admislmentnlni
'a tes"-de
li ea drept euvint. In adevAr, testamentul elruia ii lipse§te cutre testator.
unele din conditiile sale esentiale §i substantiale fiind, dup.
cum §tim, nul de drept sau inexistent, viciile lui nu pot
fi reparate printeun act confirmativ. Nul in privinta for-
ntelor, el trebue sa se re faca cu formele legiuite. Art. 1168
dela donatiuni se aplicii, deci 0 la testamente, pentrucl
testamentul, care nu indepline§te cerintile legei, nu existl,
0 neantul nu poate fi confirmat (2).
Aceeaq solutie ar trebui &I fie admisl §i in privinta conrirmarea
confirmgrei din partea moqtenitorilor testatorudui, eitei nu din partea
moqtenitori-
se poate pricepe cum un act, care nu are fiintl In timpul lor. Contro-
versii.

79 bis; T. Hue, VIII, 191; Aubry et Rau, IV, § 339, p. 455,

text ai nota 18 (ed. a 6-a); Bufnoir, Propriété et contrat,
p. 728; Planiol, II, 1288 4i alte autoriati citate in tom. VII
al Coment. noastre, p. 81, nota 5.
(1) Dreptul din 1887, No. 78, P. 624. Vezi flub: C. Colmar,
Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vils, 2552, nota 1.
(8) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 632, n. 4.
(8) Laurent, XIII, 460 qi XVIII, 564 urm.; Avant-projet de
révision du code civil, III, p. 367 urm.; Thiry, II, 426;
Beltjens, op. cit., III, art. 1001, No. 8; Acollas, II, p. 543;
Troplong, III, 1458, 1751; Demante, IV, 140 bis I; Demolombe,
XXI, 46, 47, 491 ai XXIX, 750; A ubry et Rau, VII, § 664,
p. 95; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts,IV ,§ 674, p. 274
(ed. Crome); Planiol, III, 2681; Marcadé, V, art. 1339, No. IV;
Répert. Sirey, v° Testament, 1950 0 v° Legs, 161; Pend. fr.,
o0 cit., 7790 urm.; C. Riom, Sirey, 73. 1. 107; D. P. 73.
1. 438 (sub Cas.), etc.
 140 C. CIV. CART, III. TIT. II. CAP. V.S-a II. CONFIRM. TEST.

vietei testatorului, ar puteh sl dobandeascg o existen tg le-

gall In urma mortei sale. Este adevgrat el, dupg art. 1167
§ ultim, donatiunea, care nu existh In timpul vietei dgrui-
torului, se considerg ea existentl In urma mortei sale §i
poate fi confirmatg de cittre mo§tenitorii dgruitorului, Mal
acest text, care este o exceptie §i o adevgratg anomalie, nu
poate fi aplicat la testamente (I , dupg cum el nu poate fi
aplicat niei la donatiunile cu pricing de moarte 2).
Cu toate acestea, at:qt doctrina cat §i urisprudenta
aplieg art. 1167 §i la testamente, afirmand cl motivele
acestei dispozitii exceptionale sunt comune atit donatiunilor
Intre vii at §i testamentelor, eseace nu este adevgrat;
61,6 pe cAnd formele, de care legea Inconjoarg donatiunile,
au de scop Impedicarea dispozitiilor intre vii, pentru ca
bunurile sg nu ias5, din fa,milie, formele testamentare tind
din contra la executarea ultimei vointe a defunctului. Ne-
fiind deci acelea§i motive de a decide, testamentele ar trebui
sg rImfte sub imperiul principiilor generale(2.
Doctrina §i jurisprudenta se pronuntg Insg, dupg cum
am vgzut, In sens contrar, admitand confirmarea din partea
mo§tenitorilor testatorului, pentrucg o dispozitie testamen-
targ nu este, la urma urmei, dealt o donatiune, care-§i pro-
duce efectele sale In urma mortei testatorului 4.

Laurent, XIII, 461, 464; XVIII, 596 gi Avant-projet de

révision du code civil, III, p. 368 urm.; Pand. fr., v° Don.
et testaments, 7796, 7797; Trib. Ilfov, Dreptul din 1892,
No. 59, consid. dela p. 471, col. 1-a. Vezi qi tom. VII, al
Coment. noastre, p. 61, text §i nota 3. Mai vezi tom. IV,
partea I, p. 208, nota 1, in fine.
Neconfirm. Cu toate ae,estea, tribun. imperiului german a admis solutia
don. mortis contrarrt, In privinta donatiunilor mortis caws& (vezi Sirey,
causes.
Controversi. 96. 4. 12 qi Cr. judiciar din 1913, No. 60, p. 675), solutie
pe çare fnsl noi am combAtut-o. Vezi In Cr. judiciar nota
care fpsot.eqte aceastä, din urmA dicizie.
(8) Cpr. Laurent, XIII, 464; XVII, 14 qi XVIII, 596, precum
§i Avant-projet de révision du code civil, III, p. 368; Trib.
Ilfov, sentintA citatil supra, In nota 1. Vezi gi tom. VI, al
Coment. noastre, p. 15, text qi nota 4.
(4) Trib. Ilfov, Dreptul din 1886, No. 56 qi din 1890, No. 53;
C. Craiova, Dreptul din 1887, No. 78, p. 623; C. Bucure§ti,
Dreptul din 1886, No. 14 gi din 1888, No. 16; Dreptul din
1891, No. 43 qi din 1897, No. 5; Dreptul din 1904, No. 47
 CONFIRMARRA TESTAXENTELOR.ART. 1167, 1188. 141

Se pretinde chiar, Insa, nu §tim pana la ce punct aceasta este C. Caragea.

adevarat, ca solutia de mai sus erh admisa §i sub codul
Caragea 1 .
Singura restrictie, pe care a admis-o Curtea noastra Restrictia ad-
misa de jti-
suprema, este ca nu se poate confirmh o dispozitie contrara risprudenta.
ordinei publice sau interesului general. In specie erh vorbh Ordine pu-
blica.
de un legat facut unei persoane straine, nerecunoscuta de gu-
vernul roman, §i Curtea de casa,tie zice, cu drept cuvant,
ct executarea sau confirznarea testamentului din partea mo§-
tenitorilor testatorului nu poate sa, faca sa existe ceeace
juridice§te nu are fiinta. Curtea din Bucure§ti nu admi-
sese, ce e drept, aceastA restrictie, lug decizia sa a fost cu
drept cuvant casata 2). Vezi tom. VII, p. 52).
Confirmarea mo§tenitorilor poate fi expresa sau tacita. Confirmarea
expresa.
In caz de a fi expresa, ea trebue sa Intruneasca conditiile Art. 1190.
cerute de art. 1190, adeca mo§tenitorii sa fi eunoscut viciile
testamentului, ceeace este o chestie de fapt de atributul su-
veran al judecatorilor fondului 3.

ai Cr. judiciar din acelaa an, No. 55; Cas. rom. Bult. 188S,
p. 470 ai Dreptul din 1888, No. 46; Bult. 1892, p. 860 ai
Dreptul din 1892, No. 75; Bult. 1897, p. 1183; Bult. 1907,
p. 1876 ai Cr. judiciar din 1908, No. 27; C. Rennes, Sirey,
52. 2. 287; D. P. 63. 2. 33; Cas. fr. ai C. Pau, D. P. 84.
1. 231; Sirey, 84. 1. 375; D. P. 86. 2. 181; Trib. impe-
riului german, Sirey, 96. 4. 6. In acelaa sens, Thiry, II, 426;
Aubry et Rau, VII, § 664, p. 95; Solon, Tr. des nullités,
II, 411, p. 370, 371 (ed. din 1835); Mourlon, H, 774; Mareadé,
V, art. 1340, No. IV; Larombière, Oblig., VI, art. 1339,
1340, No. 10; Demante, t. IV, 140 bis I ai t. V, 313 bis II;
Planiol, III, 2681, 2685; T. Hue, VI, 310; Demolombe,
XXIX, 750; Michaux, Testaments, 2550, pag. 424: Répert.
Sirey, y° Confirmation, 281 urm. si Testament, 1954 urm.;
Pan-d. fr., y° Don. et testaments, 7798 urm. Vezi ai tom. VII
al Coment. noastre, p. 51, text ai nota 4.
Cas. rom. Butt. 1897, eonsid. dela p. 1184.
Cas. rom. Butt. 1892, p. 860 ai Dreptul din 1892, No. 75.
Cpr. C. Nimes, Sirey, 93. 2. 45; D. P. 93. 2. 490. Vezi ai
F. Herman, C. civil annoté. Supplément, art. 1340, No. 8.
Contra : C. Bueureati, Dreptul din 1891, No. 43 (deeizie easata).
(8) Cpr. C. Bueureati ai Cas. rom. Dreptul din 1897, No. 5 ai
Bult. 1897, P. 1183. Vezi ai C. Ualati (afaeerea Sturza-
Gorteiacoy), Dreptul din 1892, consid. dela p. 356, 357; Cas.
fr. Sirey, 73. 1. 390; D. P. 74. 1. 219; D. P. 84. 1. 331;
 142 C. CIV. CART. III TIT. II. CAP. V. 8 a II. CONFIRM. TEST.

Confirmare Confirmarea tacia trebue s6 fie E}i ea flcutti, In cu-

tacita.
Art. 1167, noqtintl de cauzit, qi executarea voluntarg a testamentului
1190. atrage, ca consecinO, o confirmare tacitil, clacii, moqtenitorul,
care a executat testamentul, cuno§teh viciile de care el erh
atins (art. 1167, 1190) (I) qi dacli, actul sau faptul din care
Sirey, 84. 1. 375; Thiry, II, 426, P. 420; Laurent, XI1I, 465;
Pand. fr., y° cit., 7799, etc.
(1) Cpr. Trib. Ilfov si C. Craiova. Dreptul din 1886, No. 56 si
din 1887, No. 78; Cas. rom. Bult. 1888, p. 470 si Dreptul
din 1888, No. 46; C. Bucuresti, Dreptul din 1897, No. 5;
C. Pau, D. P. 86. 2. 182; Cas. fr., Sirey, 99. 1. 224; D. P.
99. 1. 278 si 612, etc.; Thiry, II, 426; Laurent, XIII, 466
urm., 474; Pand. fr., v° cit., 7801 urm.; Aubry et Rau, IV,
§ 337, p. 438, 439, text si nota 21 (ed. a 5-a) si VII, § 664.
P. 95, 96 text si nota 10 (ed. a 4-a). Curtea din Bastia
(D. P. 86. 2. 162; Sirey, 66. 2. 265) a dat deci o solutie
gresittt, efind a decis cä executarea voluntarg. a testamentului
din partea mostenitorilor testatornlui, atrage confirmarea ta-
citä a testamentului, chiar dacit, in momentul executitrei, ei
n'ar fi cunoscut viciile 1 ui, pentrua nu se poate acopen 1 vi-
ciile unui act care sunt necunoscute. Cpr. Aubry et Rau,
loco cit., nota 10. In aceea.?i eroare ettzuse si Curtea din Bu-
curesti (Dreptul din 1888, No. 15), insl aceast/ decizie a
fost cu drept cuvant casatfi. Vezi Bult. 1888, pag. 470 si
Dreptul din 1888, No. 46. Cpr. Laurent, XIII, 468; Pand
fr. v° cit., 7814 urm.
A precierea ac- Actele de executare, care pot constituì o confirmare tacia
telor de exe- a testamentului sunt multiple si se apreciazli. in mod suveran
'cutare.
...1
de instantele de fond care, duptt imprejurAri, vor aveit in
vedere sexul, virsta, infirmitAtile acelui care a confirmat, etc.
Troplong, III, 1760; Pand. fr., y° cit., 7835, etc.
Exemple de Faptele care, de cele mai multe ori, vor constitul o con-
fapte care con- firmare tacitit din partea mostenitorilor aunt urmItoarele:
atittiesc o con-
firmare tacita plata legatelor Itwate prin test,ament san eonsimtirea la fa-
din partea cerea acestor plati; primirea din partea mostenitorului a le-
moltenitori- gatului lttsat lui prin testament (cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din
lor. 1890, No. 50); luarea calitlitei de legatar intenn act autentic;
primirea de a fi executor testamentar, etc. Cpr. Laurent, XIII,
469; Pand. fr., y° cit., 7851, 7854, etc.
Tacerea mol- TAcerea mostenitorului, oriclit de indelungatit ar fi, n'ar
tenitortilni. constitul deci o executare si o confirmare a testamentului,
dack actiunea in nulitate nu este prescristi, mai en seamA.
atunci citnd testamentul n'a fost adus la cunostinta mosteni-
torilor; pentrua un fapt negativ sau o simplA. abstentiune
din partea mostenitorului nu pot fi considerate ea o executare
a testamentului. Cpr. Laurent, XIII, 470; Pand. fr., v° cit.,
 CONF/EMARgA TESTAMENTELOR. ART. 1187, 1188. 143

rezulta executarea, nu 'asa nicio indoiala asupra intentiei

aceluia caruia i se atribue aceasta executare (t).
Confirmarea tacita a unui testament, ca qi confirmarea Confirmarea,
lui expresa, inchide deci partei care 1-a confirmat dreptul de spre a inchide
act. in nuli-
a invocà, nulitatea actului, numai atunci cand se constata tate, trebue
ca. executarea voluntara s'a facut Cu cuno§tin0 viciilor ce sil, fi fost fil-
ena in ea-
izbeau testamentul atacat. Este deci nemotivata §i casabila no§tinta vici-
ilor care in-
decizia care respingo cererea de nulitate a unui testament, fectan san'.
pentru confirmare tacita prin executare, daca nu constata
ca partea a avut cuno§tinta de viciile actului §i ca ea a
tnteles a trece peste aceste vicii, confirmAnd actul in ches-
tiune (2).

7855 urm. Vezi insg, C. Colmar, Répert. Dalloz, y° Disp.

entre-vil", p. 730, No. 2562, nota 1.
Tot astfel, faptul din partea moqtenitorului de a fi asistat Asistarea la
la ridicarea sigiliilor §i de a fi semnat procesul-verbal (art. 668 ridicarea sigi-
urm. Pr. civ.), nu constitue o exeeutare a testamentului. Cpr. lelor.
Laurent, XIII, 471.
O tranzactie &supra efeetelor unui te.stament ar implick Tranzactia
din contra, din partea mo§tenitorului, o recunoa§tere a validi- asupra efecte-
tatei sale, daca aceasttt tranzactie ar fi fost Picuta de bung. lor testamen-
tulni.
voe, ATA silk i surprindere. Cpr. Troplong, Don. et testaments,
III, 1746 §i Transaction, 99, 147; Pand. fr., y° cit., 7829 urm.,
etc. Vezi §i L. 6. Dig., De transactionibus, 2, 15, dupg care nu
se puteh in mod valid face o tranzactie asupra dificultätilor
Ja care dadeit nagtere un testament, nisi inspecti,s, conjunctis-
que vcrbis testamenti, dispozitie care nu poate fi transportatO
in dreptul actual.
O Implirteala. regulatli ar constitul, de asemenea, o execu- Impitrteala.
tare a testamentului si ar puteg fi propusg ea o fine de ne-
primire a actiunei in nulitate. Dar dach asemenea fmpgrtealg
este nulg, pentruca aeei care ar fi facut-o erau, de exemplu,
incapabili, atunci nu mai fneape indoialg a ea n'ar constitui
o executare voluntarg a testamentului, pentrueg un act nul
nu poate sg, confirme un alt act, mire §i el, la rindul lui,
este tot nul. Cpr. Laurent, XIII, 473; Pand. fr., y° cit.,
7849, etc.
(I) Cpr. C. Galati, Dreptul din 1893, No. 45, p. 57; Cas. rom.
Bult. 1893, p. 235 q't Dreptul din 1893, No. 31, p. 248.
Aprecierea judecgtorilor de fond este, In aceastg privintg,
stiveranK qi scapg, de sub controlul Curt.ei de casatie. Cas.
rom., loco suprd cit.
(2) Cas. rom. Bult. 1888, p. 470 qi Dreptul din 1888, No. 46,
pag. 367,
 144 c. CIV.CART. 111. TIT. II. CAP. V. S-a II, CONF/RM. TEST.

Confirm. nu 1-0,uane InsA bine inteles cl mostenitorii nu vor pute4

poate avei
loe decit In sA, confirme testamental autorului lor decat In urma mortei
urma mortet testatorului, pentructi confirmarea, care s'ar face In timpul
testatorului.
vietei lui, ar constitui un pact succesoral oprit de lege (art. 702,
965 § 2 si 1226) C).
Cui foloseste Este, de asemenea, afarg, de once îndoialá cA, linea de
eonfirmarea.
neprimire trag din executarea testamentului, nu poate
foloseascg, decat persoanelor In privinta clrora testamental
a fost executat (-).
Dovedirea c Cine trebue sá dovedeaseit c mostenitorul, care a con-
mostenitorul,
care a contir_firmat testamental, a avut cunostintl de viciile ce-1 infee-
mat testamen- tau? Aceast5, cbestiune nu poate fi rezolvitl decAt prin apli-
dcue- carea principiilor generale In materie de probe. In adevAr,
tu10,Vtaivnepti

vieiile eare-I mostenitorul, care atacl testamental, fiind reelamant, lui in-
vinfectam
cumbI sarcina de a dovedi cauza nulitAtei (art. 1169), iar
legatarul, care opune finea de neprimire a actiunei, trebue
sá dovedeasel cá mostenitorul a confirmat te,stamentul,
fiindel executarea actului nu constitue prin ea MAI o con-
firmare, tot el va trebui sá dovedeascA, eft mostenitorul, care
(3
a executat testamental, cunosteh viciile care-1 infectau ,
dovadl care, In lips1 de corespondentI, se va puteh face
prin martori i precumptii (4).
Cazul and Dacg viciul, de care testamental erù atins, este aparent,
viciul testam.
este &parent. va fi suficient de a se stabili cá ace' care cere nulitatea
testamentului, 1-a inspectat Inainte de a-1 executh 5).
(I) C. Bucure§ti, Dreptul din 1886, No. 14; Laurent, XIII, 466;
Répert. Sirey, y0 Confirmation, 282; Pand, fr., yo cit., 7800, etc.
(2) Paud. fr.. yo cit., 7870.
(8) Laurent, XIII, 475 §i XVIII, 651; Marcadé, V, art. 1338,
No. 4; Larombière, Oblig., VI, art. 1338, No. 37, pag. 345
urm. (ed. din 1885); A ubry et Rau, VII, § 664, in fine, p. 96;
Thiry, III, 148; T. Huc, VIII, 275. Cpr. C. Chambéry, D. P.
74. 1. 219 (sub Cas.). Considerlind, zice Curtea noastrà su-
prernä, 0, o executare voluntarg, a unui testament nefiind alttt
ceva decAt o confirmare tacit& a acelui act, partea care
invoaa In favoarea sa acea executare trebue sá dovedeasa
cb." ea a fost tn realitate voluntara din partea adversarulai
u; in alte cuvinte, a el a executat testamentul in cunos-
tinta viciilor actului". Bult. 1888, p. 471 §i Dreptul din 1888,
No. 46. Vezi 4i tom. VII al Coment. noastre, pag. 61.
Laurent, XVIII, 650.
Aubry et Rau, loco cit., p. 96; Durarton, IX, 174.
 INSTITUTIA DE MO§TENITORI §I LEGATE. 145

Dach mostenitorul, In contra chruia s'ar stabifi cá, a Doved. erorei

avut cunostintá, de viciul pe care el II propune ca o cauzl mdionhalito-a
de nulitate, ar pretinde, la randul lui, cà el a executat tes- nata. Con-
tamentul din cauza unei erori de drept, el va trebui, duph troversN.
unii, A, dovedeasch ace,astit eroare (1).

SECTIUNEA III

Despre institutiunea de mo§tenitori §i despre legate

In genere.

(Dispozitii generale)
tim ch, atht la Romani cht si In dreptul nostru an- Dr. roman.
tenor, testamentul nu erh, valid dad, nu cuprindeh o insti-
tuire sau randuire de mostenitor (caput et fundamentum
totius testamenti), adech: dispoziOa universafitittei active si
pasive a patrimoniului, In folosul unei persoane, care tre-
buih sá confirme per.,onalitate,a juridich a defunetului
Aceste principii erau admise alth dath i In Franta, Dr. veehin
fran cez.
flash numai In provinciile carmuite de obiceiul phmantului,
unde nu numai ch nu se putech, institui un mostenitor, dar
unde unele cutume mergeau chiar phnh a anulh testamentul
In care testatorul si-ar fi permis de a Intrebuinth euvintele
rAnduire de mostenitor". Asa dar, pe chnd dreptul roman
admiteh, succesiunea testamentarg, dreptul obisnuelnic francez
nu permiteh, din contra, ca omul sh-si aleagh un mosteni-
Aubry et Rau, IV, § 337, p. 440, text qi nota 23 (ed. a 5-a)
qi VII, § 664, in fine, p. 96 (ed. a 4-a); Demolombe, XXIX,
775; Larombière, Obliq., VI, art. 1338. No. 38, P. 348 (ed.
din 1885); Cas. fr. D. P. 59. 1. 323; Sirey, 60. 1. 35.
Contra: Laurent, XVIII, 652. Vezi tom. VII al Coment.
noastre, p. 61.
(2) Cpr. Baudry et Colin, II, 1826; Planiol, III, 2727.
Actul care nu cuprindeit, o randuire de mo§tenitori, ci Codicil.
nurnai un legat, se numa codicil (art. 708 C. Calimach, 553
C. austriac). Vezi supra, pag. 4, 5 §i tom. IV, partea I, al
Coment. noastre, pag. 25, text qi nota 4. Cpr. Planiol, III,
2727. Vezi asupra codicilelor in vechiul drept francez, Fur-
gole, Traité des testanients, III, p. 564 urm. (ed. din 1779).
65105 10
 146 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a III. LEGATE.

tor; pentrucit, In spiritul vechilor cutume, numai D-zeu,

adeca legatura de sInge, puteh sa creeze un mostenitor, omul
neputand sa faca decht legatari, principiu pe care II pro-
elamh si dreptul germanic: Gott, nicht der Mensch, nzacht die
Erben (9.
Dr. actual Legiuitorul francez gasind, la Inceputul secolului trecut,
francez.
aceasta stare de lucruri, lag testatorului deplina libertate
de a dispune de avutul sau, dupa cum el Intelege si voeste,
referindu-se numai la inten0a sa, iar nu la cuvintele In-
trebuintate de el. El paraseste deei dreptul roman i, inch-
nand spre dreptul obisnuelnie, priveste ea legat once dis-
poziVe de bunuri, pentru timpul chnd testatorul nu va mai
fi in via0.
Art. 967 qi In acest scop, el introduce In codul civil art. 967 fr., pe
1002 C. fr.
care legiuitorul nostru l-a modificat, fitcand din textul francez
o regula de capacitate (art. 856 (2 ; el introduce de ase-
menea, dupa propunerea Tribunatului, art. 1002 al nostru
887), din care iaras legiuitorul nostru a eliminat § 2, uncle
se zice ch, se poate dispune de averea sa sub denumire de
legat. Acest text nu face decht a repeat, in alte CM inte,
art. 967 din codul fr. Acest din urma text fiind modificat
de legiuitorul nostru, fara euvant s'a eliminat la noi § 2
de sub art. 1002 fr.
Admiterea so- Cu toate acestea, nu mai incape indoiall eit, in legea
lutiei din
codn1 fr. noastra, ca si in cea franeeza, se poate dispune prin tes-
tament, fie sub titlu de instituire de mostenitor, fi e sub titlu
de legat, fie sub orice alta denumire proprie a-si manifesth,
vointa sa. Modificarea art. 967 fr. si eliminarea § 2 al
art. 1002 nu schimba Intru nimic principiile dreptului fran-
cez, de,s1 ar fi fost poate mai bine ea tea tele noastre sa fie
mai clare In aceasta privinta. Prin urmare, erede sau 1110,:-
tenitor randuit ori legatar, este tot una 3.
Dr. roman li La Romani si in dreptul nostru anterior, legatul etil,
dr. nostru
anterior. ill genere, un mod de dobandire al proprietatei cu titlu par-
Vezi suprei, p. 6, nota 2 si tom. 1II, partea II al Coment.
noastre, p. 41, text 4i nota 1, precum si tom. IV, partea I,
pag. 681. Cpr. Planiol, III, 2727, 2728; Miry, II, 427;
Baudry et Colin, II, 1827, etc.
Vezi supra, p. 6 urm.
(8) Cpr. art. 803, 922, 925, 926, etc. din codul nostru.
 INSTITUTIA DE MO§TENITORI §I LEGATE. 147

tieular, pe dud randuirea de mostenitor era, din contra,

privitoare la universalitatea bunurilor, caci cel instituit sau
randuit mostenitor continua persoana defunctului (personam
defuncti sustinebat), pe cand legatarul n'o continua (1).
In dreptul nostru actual, succesiunea testamentara sau Dr. nostru
randuirea de mostenitor, astfel cum existit la Romani, nu-si actual.
mai are fiinO, 2, si voi*, omului poate sa faca astazi un
mostenitor ca si legea 3, soluOe admisa si In codul italian (4.
Aceasta rezulta nu numai din art. 650, dui)/ care succe-
siunea se defereste atat prin lege cat si prin vointa omului,
dar si din Imprejurarea ca legatarii universali si cu titlu uni-
versal platesc datoriile defunctului, ca niste adevarati mos-
tenitori art. 893, 896, 897, desi ei nu au sezina.
Termenii de care se serveste cateodatA testatorul poate Aprecierea
sit, pue In Indoiall chestiunea de a se sti daca el a Inteles judeclitorilor.
a face o donatiune Intro vii sau un legat. In asemenea caz,
judecatorii vor aprecia, dupa lmprejurari, care a fost vointa
si inten0a dispunatorului.
Astfel, legea actual l neadmitand nicio expresie sacra- Inexistent&
mentall In materie de testamente 5, ca si In alte materii, in. taiiiro.ractetuNat

cu drept cuvant se decide ca o dispozitie constitue un tes- meni sacra-

mentali.
tament, iar nu o donatiune, desi dispunatorul a zis di da
sau daruefte altuia toatA averea sa sau o parte numai din
ea, dacit din Imprejurarile cauzei rezulta ca el a Intele,s a
dispune pentru timpul cand nu va mai fi In via0 (6.
(9 Cuviintul legare este deci opus euvintului indituire, Cu toate
ei, in sensul su primitiv, legare insemniL a testh, de exemplu,
In textul celebru al celor 12 table, de eare am vorbit de mai
multe ori: Uti legassit super pecunia tutelave sucv rei, ita
jus esto". Vezi supra, p. 16.
Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1886, No. 82. Vezi supra, p. 3
ai infra, p. 187. Vezi ai tom. IV, partea I-a, p. 24, nota 1.
Vezi tom. III, partea II al Coment. noastre, pag. 39 urm.
Art. 803 vorbeate chiar de eredele instituit.
(6) Vezi T. Hue, Le code civil italien et le code Napoléon, I,
p. 219. In codul francez, chestiunea este controversatii. Vezi
tom. III, partea II suscitat, p. 41, text §i nota 3.
(6) Cpr. Trib. Putna, Cr. judiciar din 1911, No. 84 (cu observ.
noastrg.); Cas. fr. D. P. 52. 1. 135; C. Gand, Pasicrisie belge,
73. 2. 412; Planiol, III, 2753, etc. V. infra, p. 189.
46) Cpr. Trib. Ilfov qi C. Bueure§ti, Dreptul din 1886, No. 82
qi din 1887, No. 64; C. Rennes, D. P. 81. 2. 239; Laurent,
 148 COD. CIV. OARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a III. LEGATE.

Testatorul se poate Beryl de expresiunea instituire de

moftenitor, pentru a Ihsh unei persoane universalitatea sau
o parte determinatl din bunurile sale disponibile t).
Cazul And
a fost .
El ar puteh chiar sl califice un legat donatiune cu
ealille don. ,
legatulat mowing. de moarte, chci legiuitorul nu are In vedere termenii
Cu Pricing de de care s'a servit testatorul, ci natura dispozitiei sale. Le-
moarte.
gatul calificat donatiune mortis causd va fi deei valid, dacrt.
el n'ar aveh earacterele acestei liberalitMi 2 .
Tot astfel, se poate Intrebuinth cuvintele: las sau leghez
averea mea; insdrcinez pe cutare sd primeasca . . . ; voesc
ea duph moartea mea, ...; aceasta este varlet mea; averea
mea sil rdnzde cutitruia, etc. 3 .
Vorbirea la a S'a intamplat chiar ca testatorul sh vorbeaseit la a.
treia per-
soara. treia persoanI, si Curtea noastrA de casatie a 1 alidat ase-
menea testament fhcut sub codul Caragea ' .
XIII, 176, 480; Aubry et Rau, VII, § 665, pag. 97; Demo-
lombe, XXI, 126; Troplong, III, 1478; Pand. fr., vo cit.,
7879 um., 8147. Este adevrtrat cii, Merlin a sustinut crt.
euviintul a da ar atrage dupä sine o donatiune, adecA: o trans-
mitere actualei a proprietAtei (Répert. tom. XN II, t70 Testa-
ment, p. 941 urm.). Aceasta pArere a marelui jurisconsult
este Ins'S inadmisibilà, pentrua se poate da §i prin testament;
si dovadá de aceasta este c.i. Pothier, erdAtizul obisnuit al re-
dactorilor codului francez, intrebuinteaza cuvintele donatiuni
testament are, intituland chiar astfel tratatul in care el se ocupá
despre testatnente (tom. VIII, p. 225 urm., ed. Bugnet).
Répert. Sirey, v° Legs, 3; Aubry et Rau, VII, § 665, P. 97, etc.
Répert. Sirey, loco cit.; Laurent, XIII, 484; Cas. fr., Répert.
Dalloz, v° Disp. entre-vifs, 2941, nota 5. Vezi p. 149, nota 4.
Cpr. Laurent, XIII, 177, 481; Pand. fr., 0 cit.. 7890 urm.;
Baudry et Colin, II, 1834 urn]. Se poate chiar intilmplit ea un
act s'A, cuprindA in acelas timp atilt o donatiune eit't si un testa-
ment, si nimic n'ar impedich ca dispozitia A fie, In asemenea
caz, valia ea testament, Cu toate c1i, ea ar fi nula ca dona-
tiune, de exemplu: pentru lipsX de acceptare sau de auten-
ticitate (art. 813, 814). Cpr. Cas. fr. D. P. 58. 1. 118.
Curtea din Bucuresti a decis, de asemenea, a existenta unui
testament poate SI rezulte dintr'un act care, pe Iângt1 dispo-
zitiile de ultimb. vointii, cuprinde si darea unui mandat, destul
este numai ea ambele dispozitii A, fie legale si eficace si a
se fi indeplinit formele cerute pentru validitatea lor. Dreptut
din 1887, No. 64.
Vezi Bult. S-a I, 1885, p. 181 si Dreptul din 1885, No. 39.
Vezi supra, p. 36.
 INSTITIITIA DE MO§TENITORI §I LEGATE. 149

Nu este, de asemenea, nevoe ea dispoziVa sl fie fleutI Disp. fieutlt

In termeni directi, testatorul putand sl dispue pe cale de tinn(tetirremeteint

excludere, destul este ea el sI arate persoanele la care voe§te

sl transmitl averea sa, sau partea de avere dela care el
intelege a exclude pe unii din moOenitorii si (1).
Astfel, s'a decis cl aetul prin care o persoanI exclude
dela succesiunea sa pe toate rudele sale colaterale, constitue
un te,stament In folosul aseendenWor sli, cu toate el actul
de mai sus nu instituise direct pe niciunul din ace§tia (3).
Nu trebue Insl sl confundlm exeluderea unora din Dezmo§tenire
mo,tenitori In folosul altora Cu dezmoOenirea absolut/, cici absolutit.
dad, testatorul a exclus pe toti ino§tenitorii sli, chiar §.1 pe
Stat, flrl a institui mo§tenitor pe nimene, asemenea dis-
pozitie nu mai este un testament, fiindel nu cuprinde o
dispozitie de bunuri (3.
Testamentul fiind un act de ultiml, vointl, trebue O., Clauza eu:
fie expresiunea unei singure vointe. Nu poate deci avel ca-ePornivneantiien,fret:
racterul unui testament clauza cupring intr'o conventinne,
clauzA impusl de o parte §i acceptatl de cealaltl (4), etc.
In rezumat, chestiunea de a se §ti daeI un act, Investit Chestie de
fapt.
Cu toate formele legale, cuprinde sau nu o adevlratl dis-
pozitie testamentara obligatorie, atArnI de termenii Intre-
buintati de dispunitor intru manifestarea vointei sale.
Pentru ea actul sl, constitue un legat, trebue sl. cu- Dispozitie
realit a vo-
prindI o dispoziOe reall a voin tei libere a testatorului (5), §i sl intei.

(') Laurent, XIII, 482; Massé-Vergé, III, § 416, p. 22, 23 nota 13;
Pand. fr., y0 cit., 7897 urm.; Beltjens, op. cit., III, art. 1002,
No. 2 ter. Planiol, III, 2746; T. iluc, VI, 314; Baudry et
Colin, II, 2261; Petrescu, Testamentcle, p. 278, etc.
(2) C. Bordeaux, D. P. 51. 2. 31. Cpr. C. Paris, D. P. 78. 2.
188; D. P. 86. 2 229. Vezi §i Sirey, 1902. 2. 37, etc.
(8) Cpr. Laurent, XIII, 483; Pand. fr., v° cit., 7903 urm.: Pla-
niol, III, 2746, text §i nota 1; Petrescu, op. cit., p. 279, etc.
(4) C. Bucureqti, Dreptttl din 1887, No. 74. Dispozitia calificatg
legat ar fi de asemenea nulg, (lac& ar prezentà caracterul
unei donatinni cu pricing de moarte (mortis causci). Laurent,
XIII, 484. Vezi supra, p. 148. Vezi in privinta donatiunilor
mortis cans& tom. IV, partea I, al Coment. noastre, pag. 4
urm. Vezi asupra acestei materii in dreptul vechiu francez,
Furgole, Traité des testaments, III, p. 625 urm. (ed. din 1779).
(u) Vointa testatorului este, in adeviir, baza §i temeiul dispozi-
tiei sale, zice Furgole, op. cit., I, p. 11 §i p. 273.
 150 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. S-a III. LEGATE.

nu fie numai un simplu proiect, sau sa faca numai o in-

vitare, ori sa deA, numai un sfat. JudeeItorii sunt, In aceastA
privintA, suverani apreciatori, qi aceastA apreeiere scapit de
sub controlul Curtei de casatie (I).
Astfel, judecittorii fondului ar putel sA decidA In mod
suveran cA expresiunea IntrebuintatA. de testator: doresc sau
recomand ca sA se faca cutare lucru", nu constitue o dis-
pozitie imperativA din care sl rezulte un drept pentru tertiile
persoane 2).
Lucrurile ar fi insit cu totul altfel dacii, In loe de a
se expiimh astfel, testatorul ar fi voesc sau poruncesc
ca sl se facA cutare lucru", etc. 3 .

Necesitatea Conditiile cerute pentru existenta unui legat

mini act aerie.
Legatul fiind o specie de donatiune, o danie prin diatit,
dupa cum se expriml vechile noastre legiuiri , donatio
qucedam a defuncto relicta 6, nu poate sit aibit fiinta fitrA

(I) Cas. rom. Bult. 1888, p. 574 qi Dreptul din 1888, No. 57;
Cas. fr. §i hag. D. P. 87. 1. 186; D. P. 88. 2. 311; Pand.
fr., v° cit., 7912 urm., etc.
(2) Cas. fr. Sirey, 82. 1. 403; D. P. 84. 1. 447; Répert. Sirey,
v° Legs, 25. Se poate ins& decide, tot prin aprecierea vointei
dispunätorului, cä rugämintea lui constitue un adevärat legat,
dacä el a inteles astfel lucrurile. Répert. Sirey, vo Legs, 13;
Baudry et Colin, II, 1836; Aubry et Rau, VII, § 665, p. 97;
Bourcart, nota in Sirey, 1911. 2. 81; C. Paris, Sirey, 33. 2.
306; C. Besanfon, D. P. 1912. 2. 302, etc.
Cpr. C. Angers, D. P. 53. 2. 204.
Legat. Eti- Cuvântul legal vine (lela lex, fiindd. este fficut in termeni
mologie. imperativi. Legatum est, quod legis modo, id est, imperative,
testamento relinquitur". Ulpiani Regul., De legatis, 24, § 1.
Fideicomis. Ceeace se 15.8à cu rugäminte de a se dh se numik fideicomis.
Ea quo precativo modo relinquuntur, fideicommissa vocantur".
(Ulpiani Regid., loco cit.). Cpr. Répert. Sirey, v° Legs, 9.
Vezi in privinta etimologiei cuvântulni legat, Planiol,
2513 i 2727, nota 1 (ed. a 5-a).
(5) Vezi capit. 38 § 1 C. Andr. Donici; art. 785 C. Calimach;
art. 1, partea IV, capit. 4 C. Caragea, etc.
Instit., De legatis, 2, 20 § 1. Vezi §i L. 116, Dig., XXX,
De legatis I, unde se zice: Legatum est delibatio hereditatis,
guâ testator ex eo, quod universum heredis foret, alicui quid
 CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNUI LEGAT. 151

ca s existe un act scris In forml de te,stament, un donatar

sau legatar si un lucru care sg, faca obiectul legatului. Prin
urmare, once testament, spre a fi valid, trebue sq. cuprin4
In substantl cel putin, ar6tarea legatarului si aceea a lu-
crtilui legat(1). Legatum, nisi certce rei sit, et ad certam
collatum velit." L. 36, Dig., XXXI, De legatis, II, defi-
ne§te legatul: Donatio quaylam testamento relicta", spre a-1
distinge de fiideicomis, care putek fi fäcut rara testament.
Cpr. Domat, Lois civiles, VI, p. 393, 394, No. 1 i 2 (ed.
Carré . Justinian a pus insä legatele in acelas rind cu fidei-
comisele. Intr'un sens mai larg, prin legat se intelegek once
liberalitate. care atirnit de moartea däruitorului §i cuprindek
prin urmare, legatele propriu zise, fideicomisele §i donatiunile
mortis causci . Et fideirommissum, et mortis eau84 donatio,
appellatione legati continetur". (L. 87, Dig., XXXII, De
legatis III).
Justinian (Instit., De le(/atis, 2, 20, § 2) Gains (Instit., II, Legatele In
§ 192) §i Ulpian (Regul., De legatis, 24, § 2 urm.) ne aratä c., in vechiul drept
dreptul vechiu, erau patru forme de legate: 1° legatul per roman.
vindicationem, care aveit de obiect transferirea direcrá a pro-
prietatei quintare a lucrului legat, cätre legatar, fkrä, a se
recurge la traditie sau la alt mod de transmitere al proprie-
tätei; 20 legatul per damnationem, prin care se obligk pe
mo§tenitor a dit sau a face ceva ciitre legatar heres meus
damnas esto dare, faeere Lucrul legat nu intrà deci in
patrimoniul legatarului, ci legatul Ii confera numai o creantä
In contra mo§tenitorului; 30 legatul sinendi modo, care im-
puneit mo§tenitorului obligatia de a lash pe legatar sä fack
sau sä ieà ceva: heres melts domnas esto sinere. Ca §i legatul
per domnationem, legatul sinendi modo confera legatarului
o condictio ex testamento; 40 in fine, legatul per prceceptionem,
care nu puteà fi fricut deck in favoarea unui nao§tenitor §i
care fi confereà dreptul de a luk inainte (procipere) ceva
din suecesiune, in momentul impartelei. Elam rem prceci-
pito! Mate aceste legate nu puteau fi fácute deck in ter-
meni sacramentali. Justinian a desfiintat insä in totul ter-
menii sacramentali, care fusese desfiintati mai inainte de atre
impäratul Constantin (L. 21, Cod, De legatis. 6, 37), pentru
a face sâ se respecte mai mult voinfa dealt cuvintele mor-
filor (Instit., De legatis, 2, 20, § 2). Justinian a adus deci,
in aceastä privintii, o reformit simtitoare, admitind §i com-
plectind reformele anterioare fäcute de Constantin §i chiar
Cu mult inainte prin Senatusconsultul Neronian (Gains, In-
stit., II, § 197, 218). Vezi Dernburg, Pandekten, III, § 64,
p. 116 nrm. (ed. a 7-a).
1) Cpr. C. Ia§i, Dreptul din 1885, No. 67 §i din 1888, No. 21;
 152 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a III. LEGATE.

C. Calimaoh. personam deferatur, nullius est momenti" (1. Art. 731 din
Art. 731.
codal Calimach (570 C. austriac , adaogit elt daca testatorul
s'a Insalat, fie asupra persoanei legatarului, fie asupra lu-
crului pe care voih sa-1 lese altuia, dispozitia sa este ne-
puternica (2). De cateori eroarea cade asupra persoanei mos-
tenitorului sau legatarului, sau asupra corpului lucrului
legat, zice Furgole, Insasi substanta vointei este viciata si
dispozitia este nula Or.

1 EAstenta unui act aerie.

Nulitatea Prima conditie ceruta pentru existenta legatului este

until leg,at existenta unui act scris, Intocmit In una din formele testa-
verbal. Oblig.
naturalli. mentare, caci legatul verbal este nul si de o asa nulitate
cont-rover". Incat ea nu poate fi acoperita nici chiar prin marturisirea
legatarului. S'a decis Insit ea legatul verbal, ea si once legat
nul pentru vicii de forme, da nastere la o obligatie natu-
rail, care ar puteh fi schhnbata Intr'o obligatie eivila prin
vointa acelui care se recunoaste debitor, si a car& dovada
trebue sa, fie cautata In intentia comunit a partilor si In
sinceritatea declaratiilor lor 4.
Stim MA, eg, aplicarea teoriei obligatiilor naturale la
testamentele verbale este contestabill si, dupa parerea noastra,
chiar inadmisibill 5 .
C. Paris, D. P. 84. 2. 33; Demolombe, XXI, 36; Pand. fr.,
y° cit., 7918 urm.; Baudry et Colin, II, 1841, etc.
(1) Pauli Senten., De legatis, 3, 7, § 13.
(2) Vezi si art. 732 din codul Calimach, care are urmiltoarea
C. Calimaeh.
Art. 732. cnprindere: Testa,torul atunci nu nimereste persoana, eand
orândueste mostenitor pe un copil din gresalti., soeotindu-1
drept al silu; nu nimereste obiectul clack instrAinfindu-1 mai
inainte, I-a nitat, sau daert, orinduelte cu gresalá lucru strKin
socotind a fi al tau". Vezi infra, p. 163.
(8) Furgole, Tr. des testaments, I, p. 318, No. 2 (ed. din 1779).
Trib. Paris si Amiens, Pand. Périod. 94. 2. 57 si Cr. judi-
ciar din 1913, No. 76. Vezi fa acelas sens, Cas. fr. D. P.
1905. 1. 47; Pand. Périod. 1905. 1. 101; Sire)+, 1906. 1. 128
si alte autorititti citate in Répert. Sirey, y° Oblig., 301 si fn
Pand. fr., y° Don. et. testaments, 7798, precum si supra,
p. 27, nota 1. Mai vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 14,
nota 4. Vezi si Beltjens, op. cit., III, art. 1001, No. 19.
Vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 14, 15 si auprà, p. 27.
 CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNTJI LEGAL 153

Dar dael testamentele verbale sunt astAzi, contrar caziane dind

dreptului anterior, lovite de o nulitate radican, mostenitorii irtItafinliro.raitli
pot fi legati prin vointa defunctului exprimat/ In mod verbal, prin vorntil
etf:.iinnicatuurtin
dad, s'au obligat personal fatl de legatarul verbal. In ase-
menea caz, ceeace va trebui sg, se dovedeascI nu este vointa mod verbal.
testatorului, ci obligatia personal d contractatl de mostenitor.
Pentru ea aceastit obligatie a mostenitorului A. poatà. fi
doveditl, ea trebue sl fi fost luatI fatl de legatar In urma
mortei lui de cujus. O executare pura si simplA a legatului
verbal n'ar constituì o obligatie personan a mostenitorului 1).

20 Aritarea legatarului.

A doua conditie necesarA pentru existenta legatului Aruarea per-

este ea testatorul sl fi arltat cu preciziune si In mod ne-"anniluer-
echivoe persoana elreia trebue s6 foloseascl legatul 2). Heres

Cpr. Laurent, XIII, 110; Beltjens, op. cit., III, art. 1001,
No. 19, p. 244 §i deciziile belgiene citate de acest din urniä,
autor.
Cpr. C. Ia§i, Dreptul din 1885, No. 67 §i din 1888, No. 21;
C. Gand, Flandre judiciaire din 1890, consid. dela p. 601;
Trib. Carea.ssonne, Cr. judiciar din 1912, No. 80, P. 945
(eu observ. noastr6); Laurent, XIII, 485 urm.; Aubry et
Rau, VII, § 665, p. 97; Pand. fr., v° cit., 7919; Baudry et
Colin, II, 2258, 2263; Beltjens, op. cit., III, art. 1002,
No. 3. A§a dar, legatul nu va aveit fiint5,, dad numele le-
gatarului a fost läsat in alb, sau este seris inteun mod cu
totul ilizibil ... ut penitit8 legi non possit (L. unid., ab initio,
Dig., Si tubulw testamenti extabunt, 37, 2). Cpr. Demolombe,
XXI, 38; C. Pau, D. P. 85. 2. 201. Omisiunea numelui
n'ar faee ins5, ea legatul s'A fie nul dacii, din imprejurb'xile
arItate in testament, judecAtorii pot cu sigurantit sá decia,
cine este legatarul. Astfel, poate fi validat legatul conceput
In termenii urnarttori: Instituesc legatar universal pe d-1...
ca.re §ade la Bucure§ti, impreung, cu tatAl s'in, calea Victoriei,
No. 124". Cpr. Demolombe, loco cit.; Laurent, XIII, 125;
Troplong, III, 1456; Pand. fr., y° cit., 7924; Cas. fr. Répert.
Dalloz, y° Disp. entre-vifs, 332, nota 4, etc.
Tot astfel, legatul fa'eut in favoarea servitorului meu sau
fratelui ori nepotului meu, MIL artitarea vreunui nume, ar
fi valid, dacá a§ aveit un singur servitor sau un singur frate
ori nepot; pentrud, de§1, in specie, legatarul nu este numit,
totu§i nu poate fi nicin indoiala' asupra intentimei testato-
 154 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. s-a III. LEGATE.

institui, nisi ut certè dernonstretur, nemo potest", zicelt foarte

bine illpian (9.
Legatarul nu Legatarul nu numai c§, trebue sl fie arAtat Cu pre-
trebue sA fie
o persoanit ciziune, dar Meg, ,nu trebue sO fie o persoanl interpusa,
interpusit. care sO culeagO liberalitatea spre a o remite unui incapabil;
caci de cateori neprecizarea termenilor unui testament face
interpretarea necesark apartine judecAtorilor de fond de a
recunoaste In mod suveran, dupa, imprejurlrile cauzei, dacI
legatarul desemnat este sau nu o persoang interpusI fall
cu un tertiu care, In gandul testatorului, ar fi adevitratul
destinatar al liberalitItei litigioase e .
ArMares lega- De cele mai multe ori testamentul va arata numele de
tarului prin botez si de familie al legatarului 3, cu toate el aceasta
alte impre-
j uritri deal n'ar fi de absoluta, necesitate, dacit el este In mod nein-
numele tau.
doelnic arOtat prin porecla, figura sau profesiunea ori func-
tiunea sa; prin raporturile sale de inrudire cu testatorul0 ,
sau win alte Imprejurlri, pe care judevAtorii le apreciaLl
in mod suveran 5 .

rului. Michaux, Testaments, 1382, p. 213; Petrescu, Testa-

mentele, p. 392, care reproduce fara nicio schimbare exemplul
dat de Michaux, uitind insä de a-1 eitit.
Un testator Meuse un legat surorei sale Minette, si Curtea
din Metz a validat legatul, pentrucii, In specie, nu existit nicio
indoialä asupra persoanei legatarei. ezi Dalloz, RCpert. v°
Disp. entre-rifs, 3434, 1°. Cpr. T. Hue, VI, 316, p. 400.
(I) L. 9 § 9, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5.
Cas. fr. Dreptul din 1912, No. 41, p. 328. Vezi tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 110.
Nominatim alicui legatur ita, Lucio Titio ...". (L. 34, Pr.,
Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1).
L. 34, Pr., Dig., loco cit. Cpr. Laurent, XIII, 486; Aubry
et Ra.u, VII, § 657, p. 73; T. Hue, VI, 316; Pand. fr., y°
cit., 7920 nrm.; C. Metz, Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vif8,
3434. Cpr. C. Douai, Sirey, 78. 2. 283; D. P. 79. 2. 128;
Trib. BrAila, Cr. judiciar din 1901, No. 73 (en observ.
noastrA). Vezi qi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,
p. 105, nota 2, in medio. Aceem solutie erit admisi §i la Ro-
Dr. roman. mani: Si quis nomen heredis quidem non dixerit, tied indu-
bitabili signo eum demonstraverit, quod penè nihil a nomine
distat ..., valet institutio". (L. 9 § 8, Dig., De h,eredibv,s insti-
tuendis, 28, 6). Vezi §i L. 34, Pr., Dig., De conditionibus et
demonstrationibus, 35. 1.
(6) C. Douai, D. P. 79. 2. 128. Cpr. C. Ia§i, Dreptul din 1885,
 CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNUI LEGAT. 155

Ou toate etl. testatorul a omis numele mo§tenitorului, C. spaniol.

institu0a va fi valida, zice art. 772 § 2 din codul spa- Art. 772 § 2.
niol, daca el 11 arata astfel incht nu poate sa fie indoiala
asupra persoanei instituite ('si lo designare de modo que
non pueda dudarse quién sea el instituido).
Eroarea comisa de testator asupra numelui de botez Eroarea
sau de famine al legatarului, nu atrage nulitatea dispozi- asupra nu-
melui lega-
tiunei, daca udecatorii au destule elemente pentru a de- tarului.
terminh persoana gratificata (1).
A fortiori, deci, testamentul nu va fi nul, daca testa- Eroarea
torul s'a imalat asupra profesiunei, originei sau altor ca- asupra. profe-
siunel testa-
WO accesorii ale legatarului, de exemplu : asupra locului torului, etc.
salt de naqtere L. 48 § 3, Dig., De heredibus instituendis,
28, 5); sau daca pe nedrept i-a dat calitatea de fiu ori
de frate (2), etc.
Dacii mai multe persoane avAnd acelal nume, reclama Cazul cind
mai multe
un legat, el se va dh aceluia pe care, dupa imprejurari, persoane au
testatorul a Inteles a-1 gratifich (3). acelal nume.
Daca 1nsa judecatorii n'ar aveh niciun indiciu pentru C. spaniol.
Art. 773.
No. 67; C. Galati, Dreptul din 1902, No. 69 si Cr. judiciar
din 1903, No. 25 (cu observ. noastr); Pand. fr., y° cit.,
7922; Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 468,
pag. 364. Vezi si tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,
p. 115, 116.
I) Cpr. art. 733 C. Calimach (571 C. austriac). Vezi tom. IV,
partea I, al Content. noastre, p. 49 si 105, nota 2, in fine.
Vezi si Judeat. ocol. Strehaia (Mehedinti), Cr. judiciar din
1901, No. 46. Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre na-
ture', VI, p. 403, No. 22 (ed. Carré). Eroarea asupra numelui
propriu al mostenitorului sau legatarului, sau asupra numelui
lucrului legat, nu viciazit dispozitia, dacii persoana sau lucrul
sunt cunoscute", zice Furgole (Tr. des testaments, I, No. 3,
p. 318, ed. din 1779).
(2) Cpr. art. 734 C. Calimach (572 C. austriae); art. 773 C.
spaniol; L. 33, Pr., Dig., De conditionibus et demonstratio-
nibus, 35, 1. Vezi Aubry et Rau, VII, § 657, p. 74; Pand.
fr., y° cit., 7926, etc. Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 106, ad notam, in medio.
(8) Sed si controversia sit de nomine inter plures, qui proba-
verit sensisse de se defunctum, ille admittetur". (L. 33 § 1,
Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1). Cpr.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 74, p. 247 (ed. Bugnet);
Aubry et Rau, VII, loco cit., p. 74, etc.
 156 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a III. LEGATE.

a decide care este persoana gratificatA, dispozitia fiind In-

tunecoasI, va fi consideratà ea neavenitl (t), dupit cuni dis-
pune anume art. 773 § 2 din codal spaniol 2).
Legatul fitcut Tot pentru acelea§i motive, legatul fitcut unui ora§
unui oral sau
unei comuni. sau unei comuni, fitrit a se mitt& dtrui anume ora § sau
elrei comuni, este presupus flcut ora§ului sau comunei In
care testatorul I§i are domiciliul sau re§edinta C , in quo is
qui te,stamentum fecerit, domicilium habuerit (' .
Din Impreurlri poate MA, 86 rezulte cA, testatorul a
Inteles a gratifich pe altii, cornunl sau pe alt ora § 5.
Legatul flout Solutia de mai sus este admisibia In privinta legatului
eXracilor.
fitcut sgracilor In genere, fArl a se arltà citror stiraci, dupit
cum dispune anume art. 749 din codul spaniol 6.
Schimbarea Dacl, In urma facerei testamentului, testatorul §i-a
domiciliului.
schimbat domiciliul, sitracii gratificati sunt acei din comuna
In care testatorul 1§i ave h domieiliul In momentul facerei
testamentului 7).

Pothier, op. cit., 73, p. 247; Laurent, XIII, 490; T. Hue,

VI, 316, p. 400; Aubry et Rau, loco cit.; Pand. fr., r° cit.,
7939; Duranton, IX, 371. Cpr. L. 10, Dig., De rebus dubiis,
34, 5.
C. spaniol. Iat'l cum se exprimä acest text: Si entre personas del 'Memo
Art. 773 § 2. nombre y apellido hay ygualdad de circunstancias y éstas
son tales que no permiten distinguir al instituido, ninguno
sera heredero (nimene nu va fi mostenitor).
Pothier, op. cit., VIII, 75, p. 247; Pand. fr., 10' cit., 7932;
Cpr. art. 842 C. Calimach. Vezi tom. IV, partea I, al Co-
ment. noastre, p. 112.
L. 39, § 1, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35. 1.
Pand. fr., 4' cit., 7932.
Cpr. art. 792 si 843 C. Calimach, art. 2072 C. german, etc.
Vezi Trib. Ilfov si C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 70
si din 1892, No. 52; Cas. rom. Bult. 1907, p. 1870; Demo-
lonabe, XVIII, 612; Laurent, XI, 312; Aubry et Rau, VII,
§ 656, p. 72. Vezi si tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 111. S'a decis c5, faptul unui testator de a-si MAL averea
sa, sau o parte din ea, spre a se aduce apa Intrio comunk
sau a fi intrebuintatä la ajutorarea copiilor siraci din acea
comunk poate fi interpretat in sensnl do, dispuniitorul a Sn-
teles a avantajh pe acea comunä si a o face legata.ra averei
sale. C. Iasi, Dreptul din 1908, No. 11, p. 84.
Pothier, loco cit. Vezi insä Laurent, Xl, 312. Vezi si tom.
IV, partea I, al Coment. noastre, p. 112, ad notam (ed. a 2-a).
 dONDITHLE CERUTE PENTRU EXISTEN TA UNUI LEGAT. 157

Legatul f6cut spitalului, fitirl a se argth an ume cgrui Legatul flieub

spital, se va socoti flcut spitalului comunei In care testa- unui spital.
torul ii aveh domiciliul
Se poate, de asemenea, 16sh un legat pentru crearea Legatul fleut
intemeierea unui sau mai multor paturi, in care bolnavii pentru erearea
de paturi.
sit fie primi0 i ingrijiti, chiar intr'o comung unde n'ar
existh un spital i, In asemenea caz, legatul se va primi
executit de comunit 2).
*tim, de asemenea, el este valid legatul flcut In fo- Legatul flteut
losul instrucOunei publice, sau pentru trimitere de studen0 fu folosul
instruetiunei
In strlinItate. In asemenea caz, legatul se va priml de Mi- publiee.
nisterul instructiunei publice, In urma autorizIrei guver-
nului .
Jurisprude* francez/ a validat un legat flcut In ter- Legatul PSeut
menii urmItori: ,.Las ataita viitorului meu fin". Fiind insI unui viltor
c§, prin acest te.stament nu se arAth cine erà, finul In chestiune,
Curtea din Paris a admis martori pentru a se determinh
In mod precis persoana gratificattl, i Curtea de casatie a
respins recursul fl,cut contra acestei decizii
Am \limit in tom. IV, partea I-a, p. 113, când ne-am Legatul fieut
ocupat de liberaliatile flcute unor persoane necerte, cl se rudelor.
k 1) Pothier, loco cit.
(2) Cpr. Pand. fr. v° cit., 7930. Vezi si tom. IV, partea I, al
Coment. noastre, p. 111, text si note.
(8) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. Doastre, p. 112.
Ministerul instructiunei publice si al cultelor, fiind auto- Rolul Casei
ritatea supremä a invätAmAntului public si particular, iar privi eoalelor in
Casa scoalelor avind atributiunea de a controlà toate fondu- tel orntaacute
lega-
rile destinate invätämintului, care provin din legate sau do- In folosul
natiuni, urmeaztt cä liberalith4ile fäcute pentru instructiunea instructiunei
copiilor bäraci dintr'o localitate, trebuesc socotite ca läsate in publica.
asemenea scop acestor autoritä,ti. Prin urmare, instants, de
fond comite un exces de putere i violeazä legea instructiunei
publice si a Casei scoalelor, cand anuleazä un asemenea legat,
sub cuvint e ar fi fost fäcut unei persoaue inexistente. Cas.
rom. Bult. 1909, p. 290 si Dreptul din 1909, No. 33. Vezi
flick priveste dreptul de administratie si de privighere al
Casei scoalelor asupra fondurilor destinate invittämântului,
provenite din legate sau donatiuni, Cas. rom. Bult. 1904,
p. 361, 362.
Vezi Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs, 3439, nota 2. Cpr.
T. Huc, VI, 316, p. 400.
 158 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a III. LEGATE.

poate face un legat, In termeni generan, rudelor sau slugilor

sale (art. 792 C. Calimach), fara a se arath anume pe care
rude sau slugi testatorul a Inteles ale gratifie,à (1).
Daca cineva a zis: las legat rudelor mele, se Intelege
rudele cele mai de aproape (2.
Legatul lAsat Daca cineva a litsa,t un legat slugilor sale, prin amasa
elugilor.
expresie generala se Intelege numai slugile care se gitsesc
In serviciu In vremea mortei testatorului 5.
Legatul litsat Se poate Intampla ea eineva sa lose un legat copiilor
copiilor.
Cheetie de sai, sau copiilor altuia; §i, In asemenea caz, autorii se in-
fapt. treaba daca expresia copii cuprinde numai pe eopiii din
gradul Maja sau pe toti descendentii ? De0, In regula gene-
rala, prin copii se Intelege toti deseendentii In oriee grad 4,
de cateori va fi vorba de interpretarea unei clauze testa-
mentare, judecatorii vor aveit In vedere intentia testatorului,
totul redil' candu-se la o chestie de fapt 5.
Copiii natu Ramane Insa bine Inteles cal In legislatia noastra, eu-
rail ai mamei.
vantul copii, Intrebuintat de IllaIllA In testamentul situ, s'ar
referi §i la eopiii siti naturali reeunoscuti, daca ea n'ar fi

Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1882, No. 70.

Cpr. art. 827 C. Calimach, 682 C. austriac, art. 751 C. spa-
niol, etc. Vezi Pand. fr., y° cit., 8001 urm. Legatul ce tes-
tatorul ar lásà, tuturor rudelor sale, fárá nicio preferenta,
s'ar cuven1 tuturor rudelor din gradul succesibil, oricia de
depártate ar fi (aut. 676). Cpr. Trib. Lyon (26 Iulie 1890),
Pand. fr., /,° cit., 8004.
Cpr. art. 828 C. Calirnach, 683 C. austriac. Vezi T. Hue,
VI, 316, p. 399; Pand. fr., y0 cit., 8016, etc.
Art. 187, 799, 836, 839, 842 C. civ. si 14. 220, Pr., Dig.. De
verborum significatione, 50, 16. Vezi tom. IV, partea I-a, al
Coment. noaste, p. 113 nota 4. In art. 124, 329, 338, 1000, etc.,
legea intelege prin copii numai pe acei din gradul intiti. Incát
priveste sensul ce codul Calimach atribue euvintului copii,
vezi art. 62, 826 si 966 din aeest cod (42, 681 si 763 C.
austriac), citate In tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 407, nota 2.
N Cpr. Laurent, XIII, 491; T. Huc, VI, 317, p. 401; Pand.
fr., yo cit., 7957 urm; Baudry et Colin, II, 1842 ter ; Belt-
jens, op. cit., III, art. 1002. No. 23 urm.; C. Riom, D. P.
61. 2. 133; Sirey, 61. 2. 481; Trib. Gand, Pasicrisie belge,
1901. 2. 185; Trib. Ilfov, Dreptul din 1908, No. 48, p. 389,
etc. Chestinnea este, cu toate acestea, eontroversatA.
 COND1TIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNTJI LEGAT. 159

cumva exprimat o voinO, contrail, (cpr. art. 48, 652,

677, 678 C. civ.) (1).
Chestiunea de a se sti daca prin frafi sau nepoti se Ce se inteleg,e
Intelege surorile si nepoatele este iarasi o chestie de inte4e, pm frati.
care atilrna de vointa testatorului (2).
Dacit testatorul a chemat la succesiunea sa pe o per- Art. 771 C.
SOMA. si pe copiii sai, toti vor fi considera0 ca chema0 de span iel.
odata, iar nu In mod succesiv, unii dupa a4ii, dupa cum
dispune anume art. 771 din codul spaniol dela 1889 (se
entenderdn todos instituidos simultánea, y non sucesivamente).
S'ar puteA Intamplà, §i s'a Intamplat chiar ca. cineva Dispozitii
sit faca o dispozitie pentru sufletul situ, sau In favoarea sufle- tau:Li:wit::
tului sau, per l'anima o a favore dell'anima, dupa cum tutui.
se exprima art. 831 din codul italian, si Curtea din Turin
a validat legatul; pentrucit, In specie, un executor testa-
mentar fusese Insarcinat cu IntrebuiMarea averei defunctului
in liturghii, pomeniri si alte griji sufletesti 3).
Jurisprudenta decide, de asemenea, ca este valid/ dis- Dispozitii
li
einiitiatuiter-
pozi(ia prin care te,statorul ordonA, cA, ceea,ce ya ilmaneh pgrn
din bunurile sale, In urina mortei legatarului, sg, fie Intre- griji suae-
buintat la liturghii si alte griji sufletesti, pentru odihna tegti.

sufletului situ, fiindca asemenea: dispozitii nu constituesc un

le4at facut unor persoane necerte, ci Intrebuintarea unei
sume la plata unui serviciu determinat ').
In fine, ,ztim ca once liberalitate facuta unei perSOaDePersoang ne-
necerte este nula, pentruca nu se poate face o liberalitate, "ill.
(I) Contra: (in privinta dreptului francez), Laurent, XIII, 493;
Beltjens, op. cit., III, art. 1002, No. 25, etc.
(2) Cpr. Laurent, XIII, 494, 495; Pand. fr., y° cit., 7957 urm.;
T. Hue, VI, 318; Baudry et Colin, II, 1843; Beltjens, III,
art. 1002, No. 27.Curtea din Aix a decis ea, in iipsa unei
restrietii din partea testatorului, cuvantul nepofi cuprinde §i
pe nepoate. D. P. 56. 2. 40. Cpr. qi C. Bordeaux, D. P. 59.
2. 201. In limba uzuala, ea §i in cea juridica, expresiunile
nepoti, nepoate nu cuprind insa pe stranepoti §i stranepoate.
Beltjens, loco cit., 32. Cat pentru chestiunea de a se 01 ce se
intelege prin veri sau vere, vezi Laurent, XIII, 496 urm.;
Pand. fr., y° cit., 7980 urm.; T. Hue, VI, 318; Beltjens, loco
cit., No. 29 urm., 35, 36, etc.
(8) Cpr. art. 747 C. spaniol. Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 114, 115.
(4) C. Pan, D. P. 87. 2. 64.
 160 COD. CIV. CART EA III. TIT. II. C A.PI T. V. S-a III. LEGA TE.

C. italian qi flrl a se §ti cui ea se adreseazl. E nulla ogni disposi-

C. spaniol.
zione fatta a favore di persona che sia incerta in modo
da non poter essere determinata", zice art. 830 din codul
italian. Tot astfel se exprin1 i art. 750 din codul spaniol:
Toda disposición en favor de persona incierta será nula,
d, menos que por algún evento pueda resultar cierta", zice
acest din urml text. Nu avem nevoe de a insistá, asupra
acestei chestiuni, pentrucl materia persoanelor necerte a
fost tratad, Cu toate detaliliile ce meritl In tom. IV, partea I,
al Coment. noastre, p. 105 urm.
Dreptul con- Din Imprejurarea c legatarul trebue s fie determinat
ferit unei
persoane de a prin Insu§ testamentul defunctului, rezultl el ace.sta n'ar
alege lega- putel sá, Incredinteze mostenitorului sau unei persoane
tarul. Inadmi-
sibilitate. strAine dreptul de a alege legatarul §i aceasta chiar dad,
;

dreptul de alegere ar trebui s se exercite sub certa demon-

stratione, adecl: dintr'un numlr oarecare de persoane anume
aratate de testator 2 Thcerea legei, a zis Jaubert in ra-

Contra: Art. 2193 C. german.

Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre natur l, N I, P. 14
si 15, No. 8 (ed. Carré din 1824); Merlin, Repert., y Liga-
taire, § 2, No. 18 bis; A ubry et Rau, VII, § 655, 656, P. 70,
text si nota 2; Demolombe, XVIII, 619; Laurent, XI, 326;
.G-renier, Don. et. te.taments, (Asen,. preliminaires, I, p. 198,
No. VIII (e 1. Bayle-Mouillard din 1844); Répert. Sirey, y°
Legs, 249; Baudry et Colin, I, 368; Thiry, II, 456; Coin-De-
lisie, op. cit., art. 895, No. 7, P. 34; Dalloz, Nouveau code
ciril annoté, II, art. 906, No. 23 si art. 1002, No. 209 si 215;
Répert. Dalloz, Supplénient, y° Disp. entre-vifs, 840; Cas.
fr. D. P. 63. 1. 356; Sirey, 63. 1. 446; C. Paris, D. P. 97. 2.
342; Trib. Paris, Dreptul din 1881, No. 28, p. 224; Trib. Ilfov
si C. Bucuresti, Dreptul din 1888, No. 72 si din 1889, No. 75.
Vezi infra rubrica : Despre legatul unui lucru nedeterm.nat
(genus). Contra: Massé-Vergé, III, § 418, p. 35, nota 8,
in fine; Troplong, 1, 154 si II, 648. Acesti din urmA autori
admit facultatea de a alege legatarul numai sub certa demon-
stratione, ceeace era admis si la Romani (L. 8 § 1, Dig., De
rebus dubiis, 39, 6).
Intrebuin- N'ar trebul insä sá. confundAm legatul f.-6mA sub sarcina ca un
tarea lega- tertiu sä aleagh pe legatar, cu legatul fAcut unei persoane deter-
tulni in minate, spre a fi intrebuintat in folosul unor persoane nedetermi-
folosul unor
persoane ne- nate, care urmeazA, a se determinh mai in urmA de un tertiu anume
determinate. arAtat in testament; cäei acei care ar puteà fi alesi de d'Are lega-
tarul principal n'ar fi cuprinsi in ingsi vocatinnea, ci in sarcina
 CONDITIILE CERUTE PENTRU EXISTENTA UNUI LEGAT. 161

portul su catre Tribunat, dovecie§te c aceastl facultate

nu mai exista astAzi". (Vezi infra, p. 284, 285. Art. 670
§ 2 din codul spaniol este expres In aceasta privinta (1).
Aceasta facultate de a alege legatarul, care a fost abro- Dr. roman
gata in Franta prin legea din 17 Niv6se anul II, era ne- gi dr. nostru
anterior.
cunoscuta In vechile noastre legiuiri, ca §i la Romani, ca
una ce era. contrara InsAi esentei testamentului, care trebuià
sd, fie expresiunea singurei vointi a testatorului. lila ins-
titutio, quos Titius voluerit, ideò vitiosa est, pod alieno
arbitrio permissa est: nam satis constanter veteres decre-
verunt, testamentorum jura ipsa per se firma esse oportere,
non ex alieno arbitrio pendere" 2).

3 Determinarea luerului legat.

A treia conditie ceruta pentru ca legatul s. poata ave5, Arittarea lu-
legat
fiintl, este ea sl se stie eeea ce testatorul a voit sa (lea crului
dup moartea sa. Testamentul este deci nul, daca nu se arata
in el lucrul legat (3). In caz and ar exista numai incerti-
tudine asupra lucrului legat, testamentul va fi valid §i ju-
decatorii vor aprecia imprejurarile in suveranitatea lor (4).
si in modal de executare al ae,estei sareini. Astfel, ar fi valid
legatul flcut unui spital, sub conditia de a intretine un
numAr oarecare de paturi, in folosul unor persoane care vor
fi suceesiv arItate de o aniline persoan5, determinatfi, de
exemplu: de episcopul eparhiot. Cpr. Demolombe, XVIII, 619,
in fine qi 620; Aubry et Rau, loco cit., p. Ti; Dalloz, Nou-
veau code civil annoté, II, art. 906, No. 24 si art. 1002,
No. 222, 223; C. Agen, Sirey, 54. 2. 465; D. P. 65. 2. 41;
Cas. fr. D. P. 55. 1. 297; Sirey, 55. 1. 648, etc.
(') Tat& cum se exprimri acest text: Nu se poate risk la arbi- C. spaniol.
tragiul unui tertiu (al arbitrio de un tercero) numirea moq-Art. 670 § 2.
tenitorilor sau legatarilor, nici determinarea piirtilor ce ei vor
trebul sá mosteneasa, atunci and vor fi nominal instituiti
(cuando sean instituidos nominalmente).
(2) L. 32, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5. Vezi si L. 52,
Dig., De conditioni bus et demonstrationibus, 35, 1, unde se
¿ice: In alienam voluntatem legatum conferri non potest".
Vezi insti L. 8 § 1, Dig., De rebus dubiis, 39, 5, care admite
faeultatea de a alege legatarul sub certa demonstratione.
(8) Cpr. C. Paris, D. P. 84. 2. 33; Baudry et Colin, II, 1841;
Bourcart, nota in Sirey, 1911. 2. 82, etc.
(4) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 78 urm.; Laurent, XIII,
65105
 162 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. 9-a III. LEGATE.

LIsarea suinei Astfel, ar fi nul legatul conceput In tertnenii urmittori:

legaw In alb. Las lui X suma de...", pentruca nu se stie ce suma tes-
tatorul a voit s lese legatarului (1).
Legatul ar fi tug valid, dacit testatorul ar fi his: las
lui X imobilele ce-mi vor fi atribuite prin rezultatul cutlirei
impArteli" 2).
Arlitarea gre- ArAtarea gresitkl a obieetului legat nu viciaztl dispo-
OM a Inc/mini zitia, de ateori se poate determinh cu
legat. preciziune lucrul
legat, independent de aceastA greseal6 Astfel ar fi valid
legatul conceput In termenii urmAtori: las luí X intreaga
sumA, de 5000 lei, ce-mi clatoreste dupA obligatia sa, auten-
tificatil sub No....", cu toate c acea obligatie n'ar fi de
5000 de lei, ci de 10000 de lei.
Eroarea A fortiori, deci, legatul va fi valid, en toate ci tes-
meluasnpralucru
i l nu-ui tatorul s'ar fi inselat asupra numelui luerului legat, dacit
legat.
126; Demolombe, XXI, 39; Baudry et Colin, II, 1844, 1844
bis; Pand. fr., e cit., 8018, etc.
) Pothier, op. cit., 78; Demolombe, XXI, 39; Filippis, Corso
Cazurile in di diritto civile italiano, XI, 479, P. 372. Iati ns(' un legat,
care un legat care ar fi valid, cu toate eà suma n'ar fi arfitatA in testament:
ar II valid Las suma de comunei Iasi pentru zidirea unui teatru".
friei arlitarea
In asemenea caz, suma legatA va fi acea pe care expertii o
vor declara-o nece.sarA pentru cladirea unui teatrn. Cpr. Pothier,
op. cit., 79; L. 30, Dig., XXXI, De legat's II. Tot
valid ar fi si legatul prin e.are s'ar lAsit suma de ... ca pensie
viagerA pentru intretinerea cutArei persoane. In asemenea caz,
suma legatA va fi aces care se va crede nece.arrt. pentru traiul
legatarului, dupit conditia sa socialA. Pothier, loco cit. Cpr.
Laurent, XIII, 126; Cas. fr. D. P. 62. 1. 357. Dad. tes-
tatorul serve& IncA din timpul viet.ei sale o pensie viagerA
legatarului, a eArei sumil erit trecuti in registrele sale casnice,
el va fi presupus a fi lAsat acea pensie i in urma mortei
sale. Quod testator prcestare solitus fuerat, id videri relictum-
(L. 14, Dig., De annuis legatis, 33, 1).
(2) Demolombe, XXI, 39.
(8) Pothier, op. cit., VIII, 81; Domat, Lois civiles, VI, p. 404,
No. 21 (ed. Carré); Filippis, op. qi loco supra cit.; Aubry
et Rau, VII, § 657, p. 74; Pand. fr., to cit., 8112. Falsa
demonstratio non periinit legatum". L. 75 § 1, Dig., XXX,
De legatis, I. Vezi si L. 94, Dig., De div. regulis juris antigui,
50, 17, unde se zice: ,,Non solent gum abundant, vitiare
scripturas". Mai vezi L. 1 § 8. in fine, Dig., De dote preele-
gata, 33, 4, unde se ziee: Quidguid demonstrates rei ad-
ditur satis demonstratcc, frustra est".
 CONDITIILE CERUTE PENTRTI EXISTENTA UNUI LEGAT. 163

nu este nicio Indoialh, In privinta lucrului ce el a inteles a

lásh legatarului(1).
Are thrie orânduiala, §i de va gre§i testatorul la pres_ C. Calimaeh.
Art. 733.
crierea obiectului, adech a lucrului rhnduit, chci In testa-
ment ina,i pe larg s talcui.,§te vointa testa,torului", zice
art. 733 din codul Calimach 571 C. austriac).
Dach Insit testatorul s'a In§elat asupra fiintei lucrului Eroare asupra
legat 2 sau asupra Insh§ persoanei legatarului, eroarea fiind persoanei
gata/121m.
esentiall sau substantialh, infiintatei, duph expresia codului
Calimach art. 731, 732), aduce nulitatea legatului e .
Daca testatorul, care are mai multe obiecte de aceea Apile. art. 908
specie, a legat unul din ele, fhrl insh a aráth cu preci- C. civil.
ziune care anurne, legatul este valid §i, In asemenea caz,
mcoltenitorul va dh legatarului lucrul ce el va gási cu cale,
Insh de calitate mijlocie art. 908 4.
Art. 798 din codul Calimach 656, in fine C. austriac Alegerea
permite teshtorului de a lásh alegerea luerului legat la buna cuto.itntader
plIcere a legatarului, In care caz legatarul este In drept a Artp 798 c.
Calimach.
alegelucrul cel mai bun din lucrurile de acela§ fel 5, so-
lutie care, duph cum vom vedek infra, p. 284, sub art. 908,
este adinish §i astázi.
Tot acolo vom vede h ca alegerea lucrului legat poate -Alera fl-
fi lhsatá, la buna pliic,ere a unui ter ex arbitrio boni te d. cuttiu, unrtiu.

Pothier, op. qi loco cit., .81. Error nominu»t in scripturas

faetus, si »todo de mancipiis vel possessionibus legatis non
ambigitur, jus legati dati non minuit". (L. 7 § 1, Cod, De
legatis, 6, 37).
De pildg: testatorul, care aveg intentia de a legh o haing,
servit de cuvitntul mobile; eroarea flind In specie substan-
tialk, viciazg dispozitia. Vezi Furgole, Tr. des testaments, I,
p. 318, No. 6 (ed. 1779). Quod si quis, cùrn vellet vestem
legare, suppellectilem adseripsit, dum putat suppellectilis appel-
latione vestem contineri, Pomponius scripsit restent non de-
ben.... Rerutn enim voca bula immutabilia sunt, hominunt
mutabilia . (L. 4, in fine, Dig., De legatis, XXX, 1°).
Vezi supra, p. 152.
Pothier, loco cit., 80; Aubry et Rau, VII. § 657, in fine,
p. 75. Cpr. L. L. 32 qi 33 § 1, Dig., XXX, De legatis I.
(6) Conform: art. 873 C. italian. Dacg legatarul murig inainte Art. 799, 800
de alege legatul, dreptul de alegere treceit la nomteni- C. Calimach.
torii sgi (art. 800 C. Calimach). Cpr. Instit., De legatis, 2,
20, § 23. Dacg, Sn urma alegerei lucrului, legatarul se &Mil,
 164 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. INTERPRET. TESTAM.

viri (1 , dup6 cum dispun anume art. 871 din codul ita-
lian §i art. 2154 din codul german.

Despre interpretarea testamentelor.

Aplic. Legiuitorul, care a edictat oarecare regule de interpre-

art. 977 urm. tare in privinta conventiunilor art. 977 urm. , tace cu de-
slvar§ire in privinta interpretArei dispozitiilor de ultimg, vo-
intit (2. Aceasta nu insemneazg, inslc udec6torul este liber

el nu mai puteit s aleagrt altul, aci el devenise proprietarul

lucrului ales (art. 799 C. Calimach).
(I) Cpr. L. 43 § 2, Dig., XXX, De legatis, I §i L. 11 § 7,
Dig., XXXII, De legatis III. Vezi qi art. 2156 C. german,
art. 659 C. austriac, etc.
Dr. strgin. (2) Codul fr. cuprinde numai o regulA de interpretare, §i anume:
acea statornicia de art. 1023, despre care ne vom ocupit mai
la vale, p. 176 urm. Codul german cuprinde instt mai multe
regule de interpretare ale testamentelor in art. 2068 2076,
2084, 2086, asupra arora vezi Ernst Barre. Bürgetliehes
Gesetzbuch und Code civil (ye, gleichende Darstellung des
deutschen und franzOsischen bargerlichen Gesetzbuchs), § 173,
p. 270, 271.
Dr. Techiu Tuck prive§te interpretarea testamentelor in vechiul drept
francez. francez, vezi Pothier, Introduction au titre des testaments, I,
150 nrm., p. 456 urm. §i Don. testamentaires, VIII, 366 urm.,
p. 330 urm. (ed. Bugnet); Domat, Lois civiles dans leur ordre
naturel, VI, p. 132 urm. (ed. Carré din 1824).
Dr. nostru an- Vechile noastre legiuiri cuprind qi el,- mai multe regule
terior. de interpretare in privinta legatelor. Ele pot instt deveni ar-
bitrare, de citteori sunt centrare intentiunei testatorului.
C. Calimach. Astfel, pentru a nu chit deck eiteva exemple, art. 813
Art. 813 urm. din codul Calimach (672 C. austriac) prevede, ca qi art. 84(1
din codul italian, c. in legatul de hranl, adecA de alimente,
se cnprinde hrana, imbrIcrimintea i locuinta, quia sine his
ali corpus non potest (L. 6, Dig., De alimentis vel cibariis
legatis, 34, 1). heat prive.Ite intinderea legatului de alimente,
vezi art. 814-816 C. Calimach (673 C. austriac).
C. Calimach. In legatul chelAriei se caprind toate cele de mincat §i de
Art. 817. bttut, ce testatorul gätise pentru sine, pentru femeea sa, co-
piii säi i pentru toatä familia sa (art. 817 C. Calimach).
Art. 818. Legatul unei case nu cuprinde lnsä i pojijia ei, dactt tes-
tatorul n'a orlinduit i aceasta (art. 818 C. Calimach).
Art. 819. Sub legatum mobilelor casei se cuprind mai en deosebire
mobilele cele trebuitoare numai spre podoaba locuintei, iar
 INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM. 165

de a interpreth vointa testatorului dupd bunul su plac,

ciici de cateori acea voint1 n'a fost exprimatI In termeni
sub legatum pojijiei se cuprind mai in deobste si acele spre
iconomia casei, afarit de instrumentele unui mestesug (art. 819
Calimach, 674 C. austriac). S'a decis, in aceastrt ordine
de idei, crt legatul unei case Cu mobilierul ei nu cuprinde
toate mobilele necesare pentru a locul in acea casa, ci numai
cele destinate la uzul si mobilarea apartamentelor (C. Be-
sawn, D. P. 61. 2. 100). Cpr. Pand. fr., y0 cit., 8051.
Tot astfel, s'a decis crt dispozitia prin care testatorul labrt tot
ce be va grtsi in odaia sa si in mobilele acelei odki. cuprinde
mobilele, nu ilia si valorile aflate in acele mobile. (C.
Rennes, 3 Decembrie 1888). Pand. fr., y0 cit., 8052. Intr'o
altá ipotezl, s'a admis Ina solutia contrail. Cpr. Cas. fr.
P. 54. 1. 187; D. P. 73. 1. 248. Totul este deci o chestie
de inteetie si de interpretare a vointei testatorului.
Reintorcindu-ne la codul Calimach, vom mentionk art. 820 C. Calimach
din acest cod, care prevede crt, sub numele de legatul poji- Art. 820.
jiei casei, nu se cuprind si cele unite cu zidirea, nici cele ce,
ridicindu-se, stricà fa ta zidirei, precum sunt: dulapurile cele
bitgate in pkreti si altele asemenea; nici artile, nici biblio-
teca, nici ImbrAckmintea, nici armele, nici cele spre desfátare,
precum sunt: fitntitnile svirlitoare (jets d'eau) si altele ase-
menea (art. 820 C. Calirnach).
DacA s'a lksat legatum un dulap misator sau sicriu, Art. 821.
impreunX cu lucrurile din el, se Inteleg numai acele lucruri
ce testatorul obisnuik sk tie acolo, iar nu si cele Ate din
intimplare s'au pus acolo din inditmink (art. 821 C'. Cali-
mach, 677 C. austriac modificat). S'a decis, in aceasa ordine
de idei, a legatul unui dulap cu tot ce se va gitsì in el la
moartea testatorului, cuprinde si crea,ntele ale cAror titluri s'au
grtait in acel dulap. C. Caen, D. P. 52. 2. 217; Sirey, 52. 2.
248; Pand. fr., y° cit., 8085 urm.
Legatul lucrurilor curgii.toare (lichide) se d'a impreunA Cu Art. 822.
vasele lor (art. 822 C. Calimach. 677, in fine C. austriac).
Yeti infra, p. 252, text si nota 5.
Dacfi testatorul, lisitnd legatum o hotiiritk cittime de vin sau Art. 823.
de grill sau alte a.semenea, va fi zis: dela cutare vie sau mosie,
si de nu se va face acolo cat au lit.sat, atunci legatarul nu va
luà mai mult deck s'a fácut (art. 823 C. Calimach).
In legatul de juvaere se cuprind pietrele cele scumpe si Art. 824.
mArgitrintarele cele curate, iar in legatul podoabrt se cuprind
cele fäcute spre impodobirea hoaritelor persoane (art. 824
C. Calimach). Cpr. art. 678 C. austriac modificat si Dig.,
De euro, argento, 34, 2. Vezi in privinta legatelor de juvaere,
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 425, p. 344 (ed. Bugnet).
In legatul de aur si de argint nu se cuprind lucrurile cele Art. 825.
 166 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. INTERPRET. TESTAM.

destul de elari §i preeisi, el va puteh s recurgl la regulele

de interpretare admise de lege in materie de conventii, elu-
tand prin toate mijloacele, fie ele ehiar extrinseci, a des-
coperì adevArata intentiune a testatorului (t) §i tintInd seam&
pe din afar5, fmbracate cu aur i ea argint, cum nici moue-
zile (art. 825 C. Calimach). Cpr. art. 679, ab initio C. aus-
triac. Vezi L. 19 urm. si L. 27, Dig., De auro, argento, 34, 2.
Vezi, in privinta legatului de argintArie, Pothier, op. i loco
cit., 423, p. 343, 344 (ed. Bugnet).
C. Anstt iac. Art. 679 din codul austriac mai adaog c. albiturile nu
Art. 679. intrg sub denumirea de baine, nici dantelele sub denuniirea
de albituri, ci sub denumirea de obiecte de toaletà. (Die Wet.schc
tvird nicht zur Kleidung, und Spitzen wdrden nicht zu7-
1,1,6;sehe, sondern zum Putze gerechnet). (Cpr. L. 23 urm.,
Dig., De auro, argento, etc., 34, 2). Tot art. 679 din codal
austriac dispune cit, sub denumirea de echipaje intrl tràsu-
rile, eau i hamurile destinate la uzurile testatorului, nu insi
caii de cälàrie i hamurile lor (nicht auch Reitpjerde und
Reitzeug). Vezi, fu privinta codului austriac, Roguin, Doit
civil comparé (Successions), III, p. 625 urm.
Alte dispozitii Acest cod mai cuprinde i alte dispozitii, care n'au mai
din coda' fost reproduse in codal Calimach, precum sunt: acele relative
anstriac. la legatul unei prAvAlii (art. 675, 676), la legatul banilor in
numerar, care se intinde si la efectele publice (art. 680), la
legatul crean telor existente (art. 668), etc.
C. Calimaeh. Codul Calimach dispune Msà danie o mosie
Art. 837. ca toate lucrurile ce sunt pe ea, nu se intelege inarmarea
dactt testatorul n'au lAsat-o si pe aeeasta (art. 837
C. Calimach). Vezi infra, p. 251, nota 4.
Art. 838. In legatul de inarmarea mosiei se cuprind insA cele trebuitoare
pentru lucrarea robii, vitela, uneltele, cum
cele trebuitoare pentru adunare de roduri, pentru carat,
asezat i pästrarea lor (art. 838 C. Calimach), etc.
C. Caragea. Codul Caragea cuprinde si el oarecare regule de interpre-
tare, Mg fat? an numär mult mai restrans. Astfel, dupà acest
cod, legatul uncí case cuprinde usile i celelalte elite sunt
incheiate; el nu cuprinde insà asternuturile, de nu se vor
numi si ele (art. 11 si 12, partea IV, capit. 4, pentru legat).
Mai vezi i alte exemple in art. 13 si urm., loco cit.
(i) Trib. Bruxelles, Revue trimestrielle de droit civil, tom. IX,
anal 1910, p. 502, No. 198. Astfel, apartine judeatorilor
de a decide, prin interpretarea intentiei testatorului, cà legatul
Mutt de un bArbat, sotiei sale, de toate bunnrile mobile ce el
va l'Ask la moartea sa, exceptând numai creantele ce ar de-
pinde de succesiune, cuprinde partea sa dintr'un tezaur des-
coperit posterior testamentului. Cas. fr. Dreptul 1908, No. 1.
 INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM. 167

de Imprejurarea dael el erh sau nu om de drept, §i daca

a intrebuiMat In testamentul sau termeni de natura a dh
loe la discutii §i diferite interpretari C .
tz'i mai Inainte de toate §tim ea, pentru ea o dispo- Test. trebue opera
zitie testamentara sa fie consacrata de justitie, se cere, ea silInefi1'e von*
principiu general qi indiscutabil, ea ea sa fie opera unei libere.
vointe libere §i ca testatorul sa-0 fi dat seama de eeeace
a facut 2 .
Daca dispoziOa testamentara este cu totul neinteligibill Uazul.e.and
§i hpsita de once sens, ea va fi considerata ea nescrisa (21 c4olininitri: esea
farii a aveh vreo inriurire asupra eelorlalte dispoziO, care neserisg.
ar fi inteligibile 4 .
Este ea, din contra, a§a de clara i de preciza, incAt Cazul. Find
sa nu mai deh loe la nicio Indoiala. judecatorul o va admite diesstr slulipausn:
tale quale, chiar dará ar fi nula §i iara efect, lar interpre- interpretgrei,
tarea nu va mai avelt loe; caci, dupa cum foarte bine decide
Curtea din Iai, a interpreth volt*, te,statorului atunci cand
ea nu lag loe la nicio Indoiala, Insemneaca, a reface testa-
mentul defunctului iar nu a-I interpreth 5 . Citm in verbis
(') C. Ia§i. Dreptul din 1908, No. 67, p. 546 urm.)
(2) Cpr. l'and. fr., v° Don. et testaments, 8120, unde se citeag
o sentintli a Trib. din Paris cu data din 5 Decembrie 1890,
publicatii in ziarul Le Droit din 11 Decembrie 1890.
(8) Cas. fr. Sirey, 96. 1. 308; Pand. fr., y° cit., 8121; Répert.
Sirey, v° Testament, 1632. Iatli cum se exprimA, in aceastä
privin(I. Domat (Lois civiles dans leur ordre naturel, VI,
p. 135, No. 3, ed. Carré): Les expressions qui ne pourraient
avoir aucun seas sont rejetées comme si elles n'auraient point
été &rites, et n'emp&hent pas que toutes les autres n'aient
leur effet".
(4) Qum in testamento scripta essent, neque intelligerentur quid Dr. roman.
significarent, ea perinde sunt, ac si, scriptura non essent;
reliqua autem per se ipsa valent". (L. 2, Dig., De his quiz
pro non scriptis habentur, 34, 8). Vezi qi L. 188, Pr., Dig.,
De div. regulis juris antiqui, 50, 17, unde se zice: Ubi
pugnantia inter se in testamentojuberentur,neutrumratum est".
Vezi, infra, p. 174, nota 2.
(D) C. Ia§i, Dreptul din 1908, No. 29, pag. 227 (Cu observ.
noastrii); Cas. rom. Bult. 1892, p. 994; Dreptul din 1893,
No. 2; Bult. 1910, pag. 351 §i Dreptul din 1910, No. 51;
Trib. Suceava, Cr. judiciar din 1902, No. 62, p. 514; Trib.
Ilfov, Dreptul din 1910, No. 12 §i 49; C. Besançon, D. P.
95. 2. 343; C. Bordeaux, Répert. Dalloz, Supplément, v° Disp.
 168 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. INTERPRET. TESTAM.

nulla est arnbiguitas, non debet admita voluntatis qucestio",

zice legea 1-ornará (t).
Cazurile eAnd Din cele mai sus expuse rezultá cá, judecAtorii nu vor
se reeurge la
regulele de in- reeurge la interpretarea vointei testatorului, Insl si atunci
terpretare. fárá a denaturh, aceastá, vointá, 2, decat In cazurile cánd
dispozitiile sale, privite In deosebi sau In legáturá unele cu
altele, vor fi Intunecoase si Indoelnice. In aseinenea cazuri
ei se vor conformh regulelor urmátoare:
Determinares 1° Once dispozitie testamentará, avAnd de efect substi-
vointei testa-
torului prin tuirea vointei testatorului, ordinei legale a succesiunei sta-
tnr¡itli termenii bilitá de lege, Insisi termenii testamentului vor fi, In prin-
testamentului.
cipiu, consultati spre a se determinh vointa testatorului;
nu esteRreci permis judecatorului de a intinde efectele acestor
termeni, aplicandu-le In mod arbitrar i prin analogie re-
gulele dela succesiunea ab intestat 3 .
Apile. 2° Dispozitiile de ultimá, vointl vor fi interpretate, ca
art. 977 C.
civil. si contractele, dup6 intentia probabilá a testatorului, lar 1 u
dupl sensul literal al CUN intelor Intrebuintate (art. 977 ' .

entre-vifs, 846, nota 1; Demolombe, XXI, 740; Anbry et

Rau, VII, § 712, ab initio, p. 459; Laurent, XIV, 152 urm.;
Pand. fr., y° cit.. 8123 urm.; Répert. Sirey, vo Testaments,
1611 urm., etc. Iatä. cum se exprimii, in aceast6, privin0 Domat
(op. cit., No. 2, p. 134). Les expressions parfaitement claires
ne souffrent point d'interprétation pour en faire conaitre le
sens, puisque leur clarté le rend évident. Et si la disposition
du testateur s'y trouve expliquée bien nettement et précisé-
ment, il s'en faut tenir au sens qui paraft par l'expressiona.
(I) L. 25 § 1. Dig., XXXII, De legatis, III. Vezi si L. 3, in
fine, Cod, De liberis prceteritis, vel exhered«tix, 6, 28, unde se
zice: Citm enim manifestissimus est sensus testatoris, ver-
borum interpretatio nunguam tantum valeat, ut nielio r sensu
exist at" .
(2) Cas. rom. Bult. 1910, pag. 351, p. 1532 si 1697; Bult. 1901,
p. 975; Bult. 1895, p. 106: Cas. fr. D. P. 91. 1. 28; Sirey,
97. 1. 219; D. P. 1901. 1. 121; D. P. 1905. 1. 450, 451;
Sirey, 1912. 1. 256 si Dreptul din 1912, No. 13, pag. 104;
Pand, fr., v0 Don. et testaments, 6178; Répert. Sirey, v0 Legs,
51; Baudry et Colin, II, 1845 ter num.; T. Huc, VI, 313.
Vezi si infra, p. 170, 171 si p. 175.
C. Gand, Flandre judiciaire din anul 1890, p. 599.
Pand. fr., v° cit., 8143 urm.; Laurent, XIV, 152; Demo-
lombe, XXI, 740; Aubry et Rau, VII, § 712, p. 460; Du-
ranton, IX, 361; Beltjens, op. eit., III, art. 1002, No. 13;
 INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM. 169

In conditionibus testamentorum, voluntatem potius guarn, C. Calimach.

verba consideran i oportet" '). ln testament mai pe larg se Art. 733.
tillcue§te vointa testatorului", zice art. 733 din codul Oa-
limach.
Dispozitiilor indoelnice mai cu seamA li se va dà sensul interpretarea
ce, dupg toate probabiliatile, testatorul a voit sà, le deà' dinisdpozoelntiiceo.r
aviiiidu-se In vedere, spre a se determinh ace,st sens, obi-
ceiurile, creVerea, educatiunea, conditia sa socialà, etc. (2.
Considerând, zice trib. Ilfov, e. dispozitiile de ultimg, vo-
intl., care an necesitate de interpretare, trebuesc a fi interpretate
dui:4 intentia presupusk a testatorului, avându-se in vedere obiceiu-
rile, limbagiul, pozitia social& gi raporturile testatorului cu rudele
sale gi cu legatarul (art. 977, 982); cele concepute in termeni clari
gi precigi gi care n'ar prezenth, in combinarea lor cu eelelalte clauze
ale testamentului, contradictii de naturit a face incertk sag Indoel-
nicA testatorului, trebuesc a fi )uate astfel cum snnt specifi-
cate" (8).

Arntz, II, 2098; Baudry et Colin, II, 2539, etc. Astfel, clauza
unui testament conceputit in termenii urmktori: voesc ea, dupg
moartea mea, X sei, se foloseasca de fntreaga partea mea
disponibilk poate fi interpretatä in sens cA testatorul a in-
teles s lese legatarului proprietatea iar nu uzufructul pkrtei
disponibile, dacá din alte imprejurkri rezulfit cé. cuvintul
loosing a fost intrebuintat in acest din urmk sens. Pand.
fr., v° cit., 8145 urm. gi deciziile citate acolo. Tot astfel,
un individ califinat de testator legatar universal" a putut fi
eonsiderat numai ca un legatar cu titlu universal, dad, tes-
tatorul nu i-a atribuit deck uzufruetul unor bunuri, lksilnd
nuda proprietate altora. C. Rouen, D. P. 54. 2. 111. Curtea
din Orléans (D. P. 70. 2. 90) a considerat ca un simplu
executor testamentar pe un individ calificat in testament le-
gatar universkl. Cr. Pand. fr., v° cit., 8158. V. infra, p. 189.
(') L. 101, Pr., Dig., De conditimribus et demonstrationibus, 35,
1. Vezi gi L. 69, § 1, Dig., XXXII, De legatis, III. O lege
din codul lui Justinian zice, de asemenea : Semper vestigia
voluntatis seguimur testatorum". (L. 5, Pr., in medio, Cod,
De necessariis servis heredibus instituendis, vel subslituendis,
6, 27). Cpr. Domats op. cit., VI, pag. 135, No. 5 gi p. 157,
No. 1 (ed. Carré).
Demolombe, XXI, 741; Aubry et Rau, VII, § 712, p. 460;
Laurent, XIV, 155; Duranton, IX, 363, etc. Vezi gi C. Iagi,
decizie citatk supra, p. 167, nota 1.
Dreptul din 1889, No. 46 (af. Otetelegeanu-Kalinder). Cit
despre obiceiurile locului, la care se referk art. 980 din codul
civil, ele arareori vor fi astitzi luate in consideratie pentru
 170 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. INTERPRET. TESTAM.

Dr. roraan. Aceasta regula va trebui Insa sa fie aplicata cu pru-

denta, caci, In genere, cuvintele se Intrebuinteaza In sensul
lor obisnuit. De aceea Romanii ziceau: Non aliter a sig-
nificatione verborum recedi oportet, quam dim manifestum
C. Calimach est, aliud sensisse testatorem" (I . Nu ne putem departit de
art. 736.
Intelegerea cuvintelor, zice art. 736 din codul Calima*
decia numai fiind prea vederat ca testatorul au cugetat cu
deosebire de cele serse; iar cele Inglimate trebue a se talcul
cu pleeare spre hunatate".
Nedenatu- Dar daca judecatorii apreciaza, In suveranitatea lor,
rarea
voilntei semnificarea termenilor Intrebuintati de testator, dupii, in-
testatoraui.
tenia sa probabilit, ei nu pot. dupit cum am observat mai
sus, sa schimbe si sa, prefaca clauLele testamentului, dena-
turAnd vointa testatorului, pentruca ei nu pot, dupA, euni
foarte bine zice Curtea de Casatie din Franta, sa se substi-
tuiasca testatorului si sa dispue In loen! lui 2.
Suplinirea Judeeatorii ar puteA Insa sa suplineasca lipsurile dis-
din°drislpipozelltirie. pozitiunei prin adaogirea unei silabe sau chiar a unui en-
vant, omis din repezeciunea eondeiului, mai cu seama atunci
cand sensul general al testamentului ar rezultà cu suficientit
din celelalte clauze ale sale 2.
interpretarea legatelor. CPr. Demolombe, XXI, 741; Laurent,
XIV, 155; Pand. fr., y° cit., 8183; Répert. Sirey, y° Testa-
ment, 1630, etc.
L. 69, Pr., Dig., XXXII, De legatis, III. Cpr. Pothier, In-
troduction au titre des testaments, tom. I, No. 151, p. 456
(ed. Bugnet din anul 1865).
Cas. fr. Sirey, 85. 1. 125; D. P. 85. 1. 317 si alte decizii
citate in Répert. Sirey, y° Legs, 51 si y° Testament, 1648
urrn. Vezi si Cas. row. Bult. 1910, P. 1532 si 1697. Cpr.
Pend. fr., y° cit., 8159; Baudry et Colin, II, 1843 ter, 1846.
Vezi 4i supra, p. 168. Astfel, nu s'ar putek dit unui legat
conditional efectele unui legat pur si simplu, si vice-versa.
Cas. fr. D. P. 84. 1. 247. Cpr. Répert. Sirey, V Testament,
1640. Vezi aplicarea ac,estui principiu incontestabil fficut de ju-
risprudent& francezà, in Répert. Dalloz, Supplément, y° Disp.
entre-vifs, 847.
Cpr. Laurent, XIV, 162; Pend. fr., y° cit., 8160 urm.; Ré-
pert. Sirey, y° Legs, 66; Cas. fr. Pand. Périod. 89. 1. 173.
Vezi L. 10, Cod, De fdeicommissis, 6, 42, uncle se zice:
Verbum volo, licet desit, tamen quia additum perfectum
sensum tacit, pro adjecto habendum est". Mai vezi L. 7, Cod,
De testamentis, 6, 23, precum si L. 1 § 6, Dig., De heredibus
 INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM. 171

lat/ cum se exprimI In aceastil. privint5, Domat (op.

cit., p. 143, No. 11).
S'il arrive que par quelque oubli ou quelque méprise, soit
du testateur, s'il &tit lui-m6zne son testament, ou de la personne
par qui il le fait écrire,' il manque dans quelque expression des
znots nécessaires, de sorte qu'elle ne puisse avoir de sens qu'en les
ajoutant et que si on les supplée, le sens soit parfait, cette omis-
sion sera réparée, en y entendant ces mots qni manquaient. Ainsi,
par exemple, si un testateur avait dit: j' institue un tel, sans ajoutet
le mot d'héritier, on l'ajouterait. De nAme, dans un legs où il serait
dit seulement ... a un tel la somme de taut, il serait juste de
sous-entendre les mots: je donne et Ugue. Ainsi, dans toutes sortes
d'expressions imparfaites, où l'on peut juger par l'expression m6-ne
ou la suite du tPstament, quels sont les mots omis qui feraient na-
turellement le sens que le testateur avait en pensée, il serait juste
de les suppléer'.
Dreptul judecAtorului de a interpreth vointa testato- Nedenatu-
rului ii permite deci de a rectifich Mtn' catva erorile ma- rarea vointei
testatorulni.
teriale euprinse Inteun testament, sub conditia, bine inteles,
de a nu denaturà sensul lui adevArat. Eroarea testatorului
trebue insil sl fie doveditA, niste simple prezumptii nefiind
suficiente in aceastil privintl I .
Presupunand lug el din testament ar lipsi suma sau Lucrurile care
lucrul legat, ori numele legatarului, flrA ca acesta sl poatl nu pot fi su-
plinfte in te-
fi determinat 2, judecAtorii n'ar pute sl complecteze tes- stament.
tamentul, elci aceasta n'ar mai fi o interpretare, ci o nou§,
dispozitie, fAcut5, in locul testatorului, ceeace stim el jude-
cAtorul nu poate sit factl.
. Dac,A, din termenii testamentului rezult5, indoiall asupra Cazul cand
existit Indo-
inslifi existentei legatului, legatul va fi mentinut, cel putin ialii asupra
dupft pgrerea generala, pentru ea vointa te,statorului s6-si existentei le-
producit efeetele sale, si aceasta prin aplicarea art. 978, gatului.Aplic.
art. 978.
care %oeste ea, In eazul cAnd o cla,uzg, este primitoare de
doul intelesurf, ea sl fie interpretatA In sensul ce ponte
¡well un efect, iar nu In acela ce n'ar produce nici unul (2).
instituendia, 28, 5, unde se zice: Item divus Pius rescripsit,
jifa uxor mea esto, institutionem valere, licet deesset heres".
(I) Vezi Revue trimestrielle de droit civil, tomul XI, anal 1912,
p. 761, 762 si deciziile citate acolo.
(2) Vezi supra, p. 157 si 162.
(2 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 361, p. 331; .A.ubry
 J. 7 2 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. INTERPRET. TESTAM.

Dr. roman. Quotiens in actionibus, aut in exceptionibus ambigua oratio

C. Calimach.
Art. 736. est, commodissimum est, id accipi, quo res de qua agitur,
putius ut valeat, quam ut pereat" (1). 51n cele Ing6imate,

et Rau, -VII, § 712, p. 461; Massé-Vergé, III, § 490, p. 255,

text si nota 4; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
§ 724 (714), pag. 446 (ell. Crome); Demolombe, XXI, 742;
Pand. fr., e cit., 8167 urm.; Répert. Sirey, v° Testament,
1624 urm.; C. Paris si Besançon, Pand. Périod. 88. 2. 235;
Sirey, 1911. 2. 81 (cu nota lui G. Bourcart, prof. la Nancy);
Cas. fr. Pand. Périod. 1907. 1. 247 §i Dreptul din 1907,
No. 75, p. 620; Trib. Ilfov, Dreptul din 1912, No. 4, p. 30;
Cas. rom. Bult. 1901, pag. 975. Vezi insit Laurent, XIV,
163. Astfel, din termenii unui testament, in care se pre-
vedeh, a, la moartea testatorului, toatil averea sa s treacX in
sapAnirea sotului, acesta folosindu-se de dAnsa ciit va fi in
iar duptt moartea sotului, averea intreagA sá se impartit
In douii pArti egale intre douI nepoate ale testatorului, s'a
dedus cA, prin aceastA dispozitie, testatorul a voit s inteleagl
lasA, din momentul deschiderei succesiunei, nuda proprie-
tate a averei nepoatelor sale, cu conditie ins5, ca aceastA avere
sA nu ,se impart& futre ele decAt la moartea sotului uzufruc-
tuar. Trib. Ilfov, Dreptul din 1911, No. 4, p. 30. Si tribu-
nalul adaogA, in motivele sale, ch aceastä, interpretare, con-
formA cu regula statornicitA de art. 978 C. civ, erà fireasa
In specie, cu atat mai mult cu cat testatorul, impunind ne-
poatelor sale o sarcinA imediatl, i anume: plata unei pensii
alimentare, trebuià sA le fi dat un drept imediat si actual,
adecA: nuda proprietate a averei sale. AceastA interpretare
erà, in specie, conformA cu intentia probabilA a testatorului.
Tot prin interpretarea vointei testatorului s'a decis cä, atunci
cand testatorul spune in testatnentul sAtt cA las1 sotiei sale
eat va trAl, veniturile mosiilor sale, cu adfiogire cA, dupg.
moartea ei, averea sA. treacA la familie, testAndu-se astfel, nu
se poate zice cA., in specie, ar existh o substitutie fideicomi-
sa* cAci, pe WTI cA lipseste ad i sarcina de a conservh
remite altuia, dar apoi nici nu sunt douA legate, ci numai
unul: acel lAsat sotiei care, fiind in uzufruet, se stinge la
moartea ei si averea reintregitA revine familiei. C. Bucuresti,
Dreptul din 1912, No. 73, pag. 611. Mai vezi Trib. Ilfov,
Dreptul din 1912, No. 4, p. 30, etc.
( 1) L. 13, Dig., De rebus dubiis, 34, 5. Mai vezi L. 10, Pr.,
Dig., De inotricioso testamento, 5, 2. Vezi si L. 12, Dig., De
div. reguti8 juris antiqui, 50, 17, unde se prevecle cA, in
testamente, vointa testatorului se interpretA intr'un mod fa-
vorabil: In testamentis plenius voluntantes testantium inter-
pretantur". Vezi i infret, p. 278. Vezi, fuck priveste inter-
 INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM. 173

Intelegerea cuvintelor trebue a se Weill spre bunatate",

zice art. 736 din codal Calimach (1). (Vezi infret, p. 324).
Daca, din contra, nu existg, nicio indoiala asupra exi- Art. 985 C.
civiL
stentei legatului, ci numai asupra intinderei sale, judeca-
torii se vor pronunth In favoarea moqtenitorului qi In contra
legatarului, In virtutea regulei de interpretare, care voe§te
ca, la caz de Indoiala, conventia sg, fie Interpretata contra
creditorului §i in favoarea debitorului art. 983) 2). ,,,Semper
in obseuris, quocl minimum, est sequimur" (3). (V. infra, p. 241).
Indoiala se va interpretit tot In favoarea mo§tenitorului
§i In contra legatarului, de cateori ea va existA, In privinta
formelor legale ale testamentului (5).
3° 0 alta regula de interpretare aplicabill testamentelor, Art.
ca §i con\ entiilor In genere, este acea prevazuta de art. 919,
'd-upit care termenii susceptibili de doua Intelesuri se inter-
preta, In intelesul ce se potrivete mai Inuit cu natura ac-
tului (e).

pretarea testamentelor in dreptul roman, Dernburg, Pandek-

ten, III, § 78, p. 148 urm.
Vezi §i art. 2084 din codal german dupá, care, de cateori o C. germans
dispozitie testamentarii este susceptibilä. de douà sensuri, ea Art. 2084.
trebue sà fie interpretaa in sensul in ca,re poate produce
efecte: ,Ltisst der Inhalt einer letzwilligen Verfiigung ver-
schiedene Auslegungen zu, so ist im Zweifel diejenige Ausle-
gung vorzuziehen, beiwelcher die Verfagung Erfolg habenkann".
Cpr. Laurent, XIV, 163; Arntz, II, 2098, in fine; Demo-
lombe, XXI, 368, 369; Aubry et Rau, loco cit.; Massé-Vergé,
III, § 490, p. 255, 256; Pand. fr., y° cit., 8171 urm.; C.
Bucure§ti, Dreptul din 1909, No. 60 §i din 1889, No. 34:
Considerind, zice aceastä, din unit& decizie, cä, regulele de
interpretare ale vointei testatorului sunt cele din materia obli-
gatiilor i, dupá cum in conventiuni, la caz de indoialà, in-
terpretarea se face in interesul debitorului (L. 9, Dig., De
div. regulis juris antigui, 50, 17), tot astfel §i in rnaterie de
testamente, la caz de indoiall, testamentul se interpretá in
contra legatarilor qi in favoarea mo§tenitorului ab intestat,
care este debitor al legatului, adecá trebue sit apnea-re la
testamente art. 983 din C. civil. Parcendum heredi; in dubio
pro herede respondenduma (Dreptul din 1889, No. 34, ul
timul considerent).
L. 9, Dig., De diversis regulis juris antigui, 50, 17.
Vezi supra, p. 136, nota 1.
Pand. fr., v° cit., 8176 urm.
 174 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. INTERPRET. TESTAM.

Exemplu. Astfel, de exemplu, dacti testatorul a InsArcinat pe le-

gatarul gil universal a plIti o suma de bani unui tertiu,
aceasta va fi mai de grabl considerat ca un legat particular
deeilt ea o recunoastere de datorie.
Art. 803. De asemenea, In caz de Indoiall, dacil o clauzI testa-
mentara cuprinde o substitutie fideicomisarl (art. 803) sau
numai legate alternative, clauza va fi interpretatil In acest
din urml sens (1).
Art. 962. 40 In fine, toate dispozitiile fleute In folosul aceleiasi
persoane. care n'ar fi independente miele de altele, ci ar
ave2t intre ele o leg/turl oarecare, vor fi, la caz de Indoiall,
interpretate unele prin altele, andu-se fieclreia din ele In-
telesul ce renda din actul Intreg (art. 982) (2).
Referirea ju- Se naste Insl Intrebarea: dacl, In cazurile in care ju-
deditorilor deeltorii sunt chemati a interpretà vointa testatorului, ei
la fapte do-
citinente trebue sil. aibit In vedere numai Imprejurilrile care rezultl
strIine de te- din insus- testamentul, sau si cele striline de testament.
statnent.
Jurisprudenta reeunoaste aqlzi el, de cAteori textul testa-
mentului este insuficient spre a determina adeN Arata
a testatorului, .judecittorii pot s se refere nu numai la dis-
pozitiile testamentare, ei si la faptele i documentele externe
proprii a le explich, Ins6 numai In mod acceso'. .

(') C. Paris, Pand. Périod. 88. 2. 235; Pand. fr., y cit., 8178;
Aubrv et Rau, VII, § 694; p. 317, nota 45; Massé-Vergé, III,
§ 465, P. 183, text §i nota 6; Demolombe, XVIII, 157; Lau-
rent, XIV, 488; Troplong, I, 117, etc. "Vezi infra, rubrica:
Interpretarea substitudilor.
Laurent, XIV, 155; Duranton, IX, 365 urm. In caz insi
cand in acela§ act, doug sau mai multe clauze ar fi in con-
trazieere. ambele vor rgrniine,k fär efect. Ubi pugnantia inter
se in testamento juberentur. neutrum ratum est". (L. 186, Dig.,
De div. regulis juris antigui, 50. 17). Vezi supra, p. 167,
nota 4.
Dacg testatorul n'a inteles ca ambele dispozitii dintr'un
testament sgii produeg efectul lor, clauza din unnà va
abrogg pe cealaltg. Clari et aperti juris est, in fideicom-
missis posteriores voluntates ase firmiores". (L. 9, Cod, De
fideicommissis, 6, 42). Cu atta mai mult, deci, danza poste-
rioarg va revocit pe cea anterioarg, de cateori clauzele contra-
dictorii au fost cuprinse in acte deosebite. (L. 3, Cod, De
codicillis, 6, 36). Cpr. Duranton, IX, 366.
Vezi deciziile eitate in Dalloz, Nouveau code civil annoté,
 INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM. 175

Deci, daca pentru a se interpreth intentia testatorului, Coastatarea

ar fi necesar de a se asigurà despre existenta unor fapte, strfiritteelorrin
care ar fi contestate de parti, judecatorii ar puteh sa cons- martoPri.
tate aceste fapte chiar prin proba testimoniala
In once caz, de cliteori este vorba de a constath vointa itohn Curkei
tain m-
testatorului, judecatorii fondului sunt suverani apreciatori, deterparerea
es
§i aprecierea Ion scapil de sub controlul Curtei de casatie (2). testamentelor.
Planiol III, 2749) observa ¡lisa, cu drept cuvânt, ea ace,st
principiu nu are decat o valoare teoretica, pentruca Curtea
de casatie isi rezerva, dreptul de a verifich daca interpre-
tarea iustantelor de fond n'a alterat efectele legale ale tes-
tamentului §i n'a modificat sensul dispozitiilor defunctului 3.

art. 1002, No. 307 urm., la care trebue sä. adAogiim C.

Douai, Cas. fr., C. Besany,on, etc. Pand. Périod. 88. 2. 117;
D. P. 1907. 1. 376; Sirey, 1911. 2. 81 si Dreptul din 1912,
No. 13, p. 104; Sirey, 1912. 1. 256; Trib. Putna, Cr. ju-
diciar din 1911, No. 84 (eu observ. noastri). Cpr. Planiol,
2748; Laurent, XIII, 128, 129 si XIV, No. 157 si 161;
Beltjens, III, art. 1002, No. 4 bis qi 48; Pand. fr., e cit., 8196,
8209; Répert. Sirey, y° Legs, 76 urm. i y° Testament, 1637
urm.; Baudry et Colin, II, 1847, etc.
(') Laurent, XIII, 125 urm. si XIV, 161; Duranton, IX, 373,
p. 35S, 359 (ed. a 4-a); Aubry et Ilau, VII, § 712, p. 460;
Beltjens, op. cit., III, art. 1002. No. 4, etc. Cpr. Répert.
Sirey, y° Testament, 1641 urm. i autoritAtile citate acolo
intr'un gens sq in intealtul.
( ) Cas. rom. Bult. S-a II civ., anul 1863, p. 223; Bult. 1888,
p. 439 si Dreptul din 1888, No. 57; Bult. 1900, p. 1141;
Bult. 1904, p. 360; Bult. 1905, p. 1636 i Dreptul din 1906,
No. 8; Bult. 1906, pag. 1059 si Dreptul din 1907, No. 10;
Bult. 1910, p. 1532 si 1697; Cas. fr. Pand. Périod. 93. 1.
115; D. P. 93. 1. 414; D. P. 1900. 1. 221; D. P. 1902.
1. 156; D. P. 1903. 1. 43; Sirev, 1903. I. 311; Sirey, 1904.
1. 30; Pand. Périod. 1907. 1.' 107; D. P. 1907. 1. 376;
D. P. 1911. 1. 24; Sirey, 1912. 1. 326; D. P. 1913. 5. 35
(Bullt. des sommaires), precum i numeroasele decizii eitate
In Pand. fr., e cit., 8219, in Répert. Dalloz, Supplément,
Disp. entre-tifs, 849 si in Dalloz, iVouveau code civil an-
noté, II, art. 1002, No. 344 urm. Vezi Répert. Sirey, y° Legs,
No. 51 si v0 Testament, 1646. Cpr. Baudry et Colin, II,
1841 urm., etc.
(3) Instanta de fond nu excede suveranitatea sa, zice Curtea noastil
de casatie când, fatii de termenii unui testament, care nu sunt
destul de clari i precisi, cautii, sä scoatA, fetrei a o denaturet,
 176 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. INTERPRET. TESTAM.

Cu alte cuvinte, judecgtorii fondului interpretg In mod su-

veran vointa si intentia defunctului sub conditie Insg, de a
nu dà, dispozitiilor testamentare un alt sens decAt acela pe
care 1-ar da Curtea de casatie *'i Planiol, care face obser-
vatiile de mai sus, aprobg In totul acest control superior,
pentrucl testatorul nu este de fa ¡A spre a-si apgrh opera si
a explich intentia sa.
Exemple de Acestea fiind prineipiile pe care judecgtorii trebue sg,
ca.zuri in care
a intervenit le aplice, de cftteori ei interpreth un legat, este greu de a
interpretarea semnalg ipotezele multiple si diverse care s'au ivit Inaintea
judeatorilor.
instantelor judecgtoresti. Astfel, tribunalele au avut adeseori
a cercetà ce a Inteles testatorul Fin legatul tuturor bunu-
rilor mobile sau efectelor mobiliare; prin acel al universa-
litgtei bunurilor mobile sau imobile; prin legatul unui fond
de comerciu, al unui portofoliu; prin acel al unui dulap si
al luerurilor continute In el; prin legatul unei rente, al crean-
telor defunctului; al tuturor proprietittilor sau imobilelor
sale, etc. judecgtorii tinAnd seamg de intentia testatorilor,
au interpretat dispozitia lor cAnd Intr'un sens, cand Intealtul,
dupg Imprejurgrile cauzei 0.

Despre art. 1023 din codul francez, eliminat de legiuitorul

nostru.

Codul francez nu cuprinde decilt o singurg, regulg, de

interpretare In materie de legate, ,li anume: acea prevIzutg
de art. 1023, dupg care mostenitorul nu poate sit impute
adev.krata intentie a testatorului. Bult. 1910, p. 1532 si 1697.
Vezi supra, p. 168, text si nota 2 si infra, p. 190. Astfel,
gresita calificare a unui legat, constitue o violare de lege
supusg, controlului Curtei de casatie. Cas. rom. Bult. 1891,
p. 1061 si Dreptul din 1891, No. 77, p. 614. Vezi si infra,
pag. 190.
Legat de ve- (1) Toate aceste decizii se pot vedek si consula cu folos in Pand.
nituri. fr., v0 Don, et testaments, 8019 urm. Mai vezi Michaux, Tes..
taments, 1156 urm., p. 179 urm. Tot prin aprecierea inten-
tiei testatorului, s'a decis cli, faptul acestui din urmii, de a lAsk
prin testament, unei persoane, veniturile mosiei sale, nu cons-
titue un legat de uzufruct, ci un legat de venituri. Trib. Ilfov,
Dreptul din 1912, No. 4, p. 31. Aceastà din urmg, sentintä
 INTERPRETAREA TESTAMENTELOR. ART. 977 URM. 177

asupra valorei legate, eeeace defunctul datorh legatarului

In virtutea unei alte cauze.
De chteori, deei, un debitor a Wat prin testament cre- Calitatea de
ditorului su o suml egall cu aceea ce-i datorh, legataruVrediter 'n e
incompatibil2.
va puteh sl reclame .atat legatul cht §i cremita sa, pentrucl en seca de
ealitatea de creditor nu este incompatibill mi acea de le- legatar.
gatar, i pentrucl testatorul este presupus a fi flcut o li-
beralitate, Intrucht el n'a manifestat o vointl contrarl ...
si voluntas testatoris compensare volentis evidenter non os-
tenderetur" (1).
Aceastl dispozitie, prin eare legiuitorul interpretl vo- Dr. roman gi
inta presupusl, a testatorului, este foarte juridicI; de awearoch. C.ACr 11.1
ea se vede admisl a,tat la Romani, prin legea mai sus eitatl,
cht qi In codul Calima,ch (2). Dael cineva fiind dator eu
o hotArItl suml, de bani, zice art. 810 din acest god (667 C.
austriae), a llsat legatum creditorului sau altl sunal de o
potrivl, se Indatore§te mo§tenitorul A pllteascl suma cea
dintai ca o datorie, iar cea de a doua ca un legatum, cici
dinteaceasta nu se poate socoti cii, legatarul a voit sl pll-
teascl datoria ha prin legatum, fiindcl au orInduit o ase-
menea sume. (Vezi infra, p. 278).
Ce trebue sl decidem In legislatia actuall, unde art. 1023 Art, 978 C.
geritviii cli9i3
fr. n'a fost reprodus? S'ar puteh zice el acest text avand
de seop curmarea controversei ce existh In dreptul veehiu C. fr.
francez, qi In apela timp Infiintarea unei prezumptii legale,
asemenea prezumptie de liberalitate nu poate aveh loe la
noi, Intrucat niciun text nu existI In aceastl privintl. Credem,
Cu toate acestea, el, solutia va fi aceeali la noi ca Eli In
Franta, ca o consecint6 §i o urmare fireaseI a art. 978,
care, dupii plrerea tuturor, se aplicl §i la testamente (3). In
pune in principiu cli legatul de venituri, conferit printeun
testament, constituind un drept de crean tä iar nu un drept
imobiliar, ea la legatul de uzufruct, legatarul nu-si poate
valorifieà dreptul sAu pe calea unei actiuni de punere in pose-
siune. Vezi infra, p. 243, nota 4.
L. 86, in fine, Dig., XXXI, De leyatis II.
Art. 1023 din codul francez este reprodus si in alte legiuiri Dr. stritin.
sträine, de exemplu: in codul olandez (art. 1018), in codul
italian (art. 845) in codul austriac (art. 667), in codul spa-
niol (art. 873), etc.
(8) Vezi supra, P. 171.
66105 12
 178 C. c. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. ACCEPT. LEGAT.

adevar, testamental fiind un mod de a dispune cu titlu

gratuit, este natural de a se admite cif acel care dispune
In favoarea cuiva prin testament, a Inteles sa-i facil, o libe-
ralitate iar nu o plata, Cu atilt mai mult Cu eAt ealitatea
de creditor nu este incompatibill eu aceea de legatar. Le-
gatul facia unui creditor (legatum debit?) ' , departe de
a constitui un nou titlu al creantei primitive, constitue. din
contra, titlul original al unei alte creante. Prin urmare,
daca testatorul n'a inteles a gratifich pe legatarul creditor,
ci a-i lash numai cu titlu de legat, suma ce-i datoreh de mai
Inainte, fie pentru a-i conferi o (lovada scrisil, pe care cre-
ditorul n'o aveh, fie pentru a preface intr'o obligatie pura
si simplit o creantil conditionala sau cu termen (2), fie pentru
a face ea ereanta sa, nu mai Nitta fi contestatii de moste-
nitorii sai, etc ; el n'are deck s'o spue si vointa sa se la
executh 3). Intrueilt el n'a spus-o, nu se poate erede, ratio-
nalmente vorbind, altil, ceva, decilt ea el a inteles a face o
liberalitate. Eliminarea art. 1023 fr. din eodul nostril nu
are deci, cel putin dupil parerea noastra, niciun interes
practic, si este probabil cit legiuitorul nostru nu l-a mai
reprod us, crezAndu-1 deprisos.

Despre acceptarea si lepidarea legatelor.

Aplie. regu- Legiuitorul nu vorbeste nicairi de acceptarea ,:i lepit-

lelor dela sue- darea legatelor. Vona aplieh deci, in aceasta privinta, regu-
ces. ab inte-
stat. lele dela succesiunile ab intestat; insa, bine inteles, numai
acele care cuprind aplicarea dreptului comun, nu insa si dis-
pozitiile exceptionale, care nu pot fi Intinse Fin analogic si
care trebuesc strict marginite la cazurile anume prevazute,
In baza principiului cunoscut: Erceptiones sunt strictissimm
interpretationis 4.

(') Vezi asupra acestui legat, infret, p. 277, 278.

(2) Instit., De legatis, 2, 20, § 14.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 164; Demolombe, XXI, 736; Thiry, II,
451; Duranton, IX, 258; Tropliing, III, 1972; Marcadé, IV,
145; Baudry et Colin, II, 2537, etc.
(4) Cpr. Planiol, III, 2731.
 DESPRE ACCEPTAREA LEGATELOR. 179

10 Acceptarea legatelor.

mai Inainte de toate, In privinta acceptarei, nu mai Aplic.

i'...;i

Incape Indoiall ea art. 686 dela succesiuni, care reproduce l!rt. 68. 6 C.
civil §1 1022
principiul traditional, admis si prin art. 1022 din codul c. caumach.
Calimach, dupa care nimene nu este silit a primi succesiunea
fara voea sa, este aplicabil si la legate.
Pentru ea legatul sa aiba fiintil trebue deei o accep-
tare, adecit: o manifestare a vointei, prin care legatarul con-
simte a se folosi de liberalitatea ce-i este facuta -0 .
Acuptarea poate fi purl i simpla sau beneficiara.
Legatarul universal sau Cu titlu universal, care va primi Art. 897.
a Intra In posesiunea bunurilor legate aril inventar, va
plitti (latoriile defunctului ultra vires entolumenti (art. 897).
Art. 689 preyede ea acceptarea succesiunei poate fi Aplic.
art.
expresa sau tacita. Acest princip este general, pentruca 689.iu

acceptarea este manifestarea unui consimtimant, si consim-

timantul poate fi expres sau tacit, de cateori nu este vorba
de acte solemne. .
Acest principiu fiinl a,plicahil si In materie de legate, Accept. ex-
de aci rehulta a acceptarea legatarului poate fi atat ex- PV tutac.,:1_'L
presa cat si tacita -), solutie admisa si In dreptul muzulman 3. man.
Consimtimantul expres putand, In regula generall, sa Neaplic.
se manifeste !Aril existen ta unui act care sa-1 constate, ac- art. 689 C.
eeptarea expresa a legatarului poate sa aiba loe, indepen-
dent de once act autentic sau privat, conform principiilor
generale. Art. 689, dupit care acceptarea succesiunei este
expresq, cand mostenitorul Isi Insuseste titlul sau calitatea
de erede intr'un act autentic sau sub seinnatura privata,
flind o derogare (lela principiile generale, nu este aplicabil
la legate ').
Acceptarea unei succesiuni este, dupa art. 689, tacita7. accept.
Cazurile de
tacita.
cand primitorul ei, ainestecandu-se In afacerile succesiunef
(') Laurent, XIII, 550; Pand. fr., y° cit., 8683.
(2) Laurent, XIII, 550; Beltjens, op. cit., III, art. 1002, No. 71;
Planiol, III, 2731; Répert. Sirey, vo Legs, 608 si autoriatile
eitate acolo; Cas. fr. D. P. 96. 1. 86.
(8) Trib. Marseille, J. Clunet, anul 1913, pag. 1292 si Dreptul
din 1913, No. 77 (cu observ. noastrA).
(4) Laurent, XIII, 550; Pand. fr., y° cit., 8685 unn.; Belt.jens,
op. §i loco supra cit.; Planiol, III, 2731, etc.
 180 C. C. CART. III. TIT. If. CAP. V. S-a III. ACCEPT. LEGAT.

(pro herede gerendo), face acte din acole pe care el n'ar

puteh, sa le faca decat ca proprietar §i care lag a se pre-
supune neaparat, evidenter, dupa cum se exprima L. 42,
§ 3, Dig., De adquirenda vel onattenda hereditate, 29, 2,
intentiunea de a fi mo§tenitor (1).
Accept. tacit11. Aceasta dispozitie fiind aplicarea principiilor generale
relative la consimtimantul tacit, trebue sa.-§i primeascit apli-
care §i la legate; de unde rezultit ca acceptarea legatarului
va fi taeita, de cateori el va fi facut un act care nu se va
putea interpreth deck ea o vointa de a accepta legatul.
Art. 691 C. Astfel, faptul din partea legatarului de a cere predarea
legatului dela mo§tenitor, precum qi acel de a face acte de-
finitive de proprietar (art. 691), atrag acceptarea tacita a
legatului 2 .
Acte censer- Actele curat conservatorii, de ingrijire §i de adminis-
vatorii.
tratie provizorie, nu atrag lima neaparat acceptarea lega-
tului (3).
Neaplic. Dar daca art. 689 este aplicabil legatarilor, se decide
art. 703 C.
eirr. insa cA, art. 703, care considera ca primitor al succesiunei
pe autorul unei sustractiuni frauduloase comisit in prejudi-
ciul suecesiunei, nu este aplicabil legatarilor particulari, ci
numai legatarilor universali §i cu fitly universal 4.
Conditiile ce- Acceptarea fie expresa, fie tacita, cere oarecare conditii,
rute pentru
existents ac- fara care ea nu poate A. aibit loc. Astfel, este neaparat ca
ceptg:rei
cite.
ta- lefratarul sa aiba cuno§tinta de titlul In virtutm caruia el
--)

este chemat a primi ceeace i-a lasat defunctul, caci dacit el

ar primi ea dar Intre vii sau sub alt titlu, eeeace i-a fost

Pro herede gerere videtur is qui facie guasi heres". L. 20,

Pr., ab initio, Dig., De adquirenda vel omittenda hereditate,
29, 2. Vezi si art. 1028 din codul Calimach.
Merlin, Répert., tom. IX, v° Légataire, § 4, No. 1, pag. 192
(ed. a 5-a din 1828); Laurent, XIII, 550; Beltjens, op. cit.,
art. 1002, No. 71; Pand. fr., u0 cit., 8688 arm. Vezi si
tom. III, partea II, al Coment. noastre, pag. 250 urm.,
(ed. a 2-a).
(8) Laurent, XIII, 500. Vezi si tom. III, partea II, al Coment.
noastre, p. 247, ad notam (ed. a 2-a).
(4) Vezi Répert. Sirey, yo Legs, 615, 616; Laurent, IX, 343;
Demolombe, XIV, 503; Aubry et Rau, VI, § 613, p. 420,
nota 51; Baudry et Wahl, Successions, II, 1783. Vezi si tom.
III, partea II al Coment. noastre, p. 324, ad notam.
 DESPEE ACCEPTAREA LEGATELOR. 181

lAsat ca legat, acceptarea nu 1-ar obligh intru nimic. Acest

punct nu sufere nicio discutie (t).
De asemenea, aeceptarea nu poate A. aibA, loe decAt Art. 802.
In urma inortei testatorului, pentrucA numai atunci se des-
chide dreptul legatarului (art. 802).
Legatul conditional ar puteà Ins/ sl fie acceptat Ina- Accept. lega-
intea Indeplinirei conditiei, cAci legatarul avAnd necontestat tulutiioncaori-
dreptul de a dispune de dreptul Om eventual, pentru a dis-
pune de acest drept el trebue sA, fie legatar, §i el nu de-
vine legatar decAt prin acceptare (2).
Art. 789 din codul Calimach dispune cA legatarul nu Dr. roman qi
poate priml o parte din legat §i alta s'o lepede, reprodu-
astfel L. 38, Pr., Dig., XXX, De legatis I, unde C.Art.T89and
se ¿ice: Legatarius pro parte adquirere, pro parte repu-
diare legatum non potest" (3); de uncle rezultA di, la Ro-
mani §i In dreptul nostru anterior, legatarul, care acceptase
numai pro parte, erA. considerat 0, a. renuntat la leg.atul
Intreg, cici o parte din legat fiind repudiatl, una nu puteA
In mod valid sil fie primitA, deosebit de cealalt1 (4.
Ce trebue sil decidem In dreptul actual? Sunt au- Dreptul ac-
tori care aplidt textele de mai sus qi astAzi (5. Principiul tual. Chestie
de fapt.
indivizibilitAtei acceptArei fiind insg, strAin de materia lega-
telor, care, In principiu, sunt divizibile, afaril de cazul, bine
Inteles, cAnd lucrul legat ar fi indivizibil, nimio nu se
opune astAzi ea lmatarul sil primeascl o parte din legat,
lepAdAnd pe cealaltA, dacit intentia te-statorului n'a fost alta.
Totul este deci o chestie de fapt gi de intentie (6.
Aceem solutie a r fi, a fortiori, admisibill In eazul Facerea mai
Ca Ild testatorul ar fi flicut prin acela act mai multe legatemultc'r. legate
acelnias le-
gatar.
(') Laurent, XIII, 551; Pand. fr., v° cit., 8696. Cpr. L. 22, Dig.,
De adguirenda vel omittenda hereditate, 29, 2.
0) Laurent. XIII, 551; Pand. fr., v° cit., 8697. Vezi Insg,
Merlin, Répert. tom. IX, v° Légataire, § 4, No. 5, p. 193;
Troplong, III, 2152, etc.
(2) Vezi qi L. 4, Dig., XXXI, De legatis II, unde se zice: Ne-
minem ejusdem rei legato° partem velle, partem nolle, verius .
eat". Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI,
p. 397, No. 11 (ed. -Carré din 1824).
(4) Cpr. L. 75, Dig., De adguirenda vel omittemla hereditate, 29. 2.
(6) Vezi Troplong, III, 2153.
(6) Laurent, XIII, 552: Demolombe, XXII, 331; Pand. fr., 8700.
 182 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a III. ACCEPT. LEGAL

deosebite aceluias legatar ('). Sed duobus legatis relictis,

unum quidem repudiare, alterum vero amplecti posse, res-
pondetur" 2).
Accept.. suc- heat priveste insii, suecesiunea ab intestat, ea nu puta
cei ab
intestat.snme'.g
aCCeptiitit pro parte numai (art. 1037 C. Calimach),
pentrucA nu se poate pricepe cum mostenitorul ar repreienth
pe defunct numai pentru o fractiune din bunurile sale (' .
Dreptul mo- Am vorbit pitnit acum numai de acceptarea legatarului.
stenitorilor le- nae4 e.1 a murit in urma deschiderei dreptului la legat, fita
gatarului. '
a se fi pronuntat, mostenitorii siti vor puteA, sl primeascA,
sau su lepede legatul, fiecare pentru partea sa, chiar dacgt,
ar fi vorba de un legat universal. Heredes legatarii pos-
sunt pro parte adquirere, pro parte repudiare legatum" 4 .
Acel care a Acceptarea legatului produce aceleasi efecte ca si accep-
aeceptat lega-tarea succesiunei ab intestat; de unde rezultA cA, acel care
tul nu mai
poste slt re- a acceptat lega,tul nu mai poate in urmit, sii remit*, pentrucg
nunte la el.
prm acceptare el si-a exercitat dreptul 5. Semel heres7
seniper heres 6).
(1) Laurent, Demolotnbe, loco cit.; Beltjens, op. cit., III, art. 1002,
No. 72; T. Hue, VI, 319. Cpr. Cas. fr. D. P. 74. 1. 457.
Deoseb. intre (2) L. 5, Pr., Dig., XXXI, De legatis, II. Este flat de observat
dreptul roman elt, la Romani, legatarul nu puteit stt primeasel legatul pur
li dreptul si simplu, leprulAnd pe acel eare impuneit o sareinA. Sed si
actual.
unum ex ley«tis onus habet el hoc repellatur, non idem di-
cendum est". L. 5 § 1, Dig., loco cit. Vezi si L. 22, Pr.,
Dig., De fideicommassariis libertatibus, 40, 5. Astazi, asemet ea
distinctie ne mai fiind cu putinta, legatarul ar pnteit sA pri-
measeA legatul pur si simplu, lepAdAnd pe eel cu sareinA,
afarrt de eazul cAnd ambele legate n'ar face deck until, sau
&Ind testatorul ar fi manifestat o intentie contrarA. Cpr. De-
molombe, XXII, 331. Contra: Troplong, III, 2153.
(3) Cpr. Laurent, IX, 426; Demolombe, XIV, 356. Vezi tom.
III, partea II, al Cotnent. noastre, p. 226 qi 278 (ed. a 2-a).
(t) L. 38, Pr., Dig., XXX, De legatis I. Cpr. art. 692, 693
C. civ. Vezi Pothier, Introduction au titre As testaments, I,
135, p. 451 (ed. Bugnet), Domat, Lois civiles dans leur
ordre naturel, VI, p. 397, No. 12 (ed. Carré); Demolombe,
XXII, 332; Pand. fr., IA cit., 8704, etc.
(') Laurent, XIII, 553; Troplong, III, 2149; Pand. fr., y° cit.,
8705 urm. Vezi insA Demolombe (XXII 334), care dis-
tinge pe nedrept intre legatul Cu sarcinA si eel pur si simplu.
(9 Quod adquisitum est, repudian i non potest", ziee L. 1 § 7,
Dig., De successorio edicto, 38, 9.
 DESPRE LEPIDAREA LEGATELOR. 183

Legatarul nu va puta s revie asupra acceparei sale Cazurile in

deat In caz and ea ar fi fost viciatg, printr'o eroare substan- rerenraposupat
prin violen sau dol, sau and ar fi fost flcutà de un acceParei-
incapabil (art. 694), In care caz el va pute s rerun*,
dacit a parvenit s anuleze acceptarea sa anterioarl (1).
20 Lepidarea sau repudlarea legatelor.

I,e,gatarul nu este obligat a prrni legatul ce i s'a falellt. Lepad. lega-

tului.
El poate deci repudieze sau s1-1 lepede.
LepA.da rea legatélor fiind o InstrAinare, nu poate bag CaPacitatea
sit emane deat dela persoanl capabik, acei incapabili treibengeatsaaruTba
neputitnd renunth deat prin peroanele chemate a lucr In
nmnele lor sau a-i asistà art. 199, 405. 688, 815 2.
si acceptarea, renuMarea nu poate sl aibit loe deat
In urma mortei testatorului art. 702, 802, 965 3).
Ca,re sunt Insit formele renuntlrei ? In privinta lega- Formele re-
nuntaret. Le-
tului singular sau particular, ca si in privinta donatiunilor , gate singulars.
toti autorii admit cit ea nu este supusA la nicio forra, §i
cI poate fi atltit ex1)res1 cìt si tacit5,
In privinta legatelor universale §i celor cu titlu uni- Renunta,re., la
se strine insl renuntarea trebue sA, se faa la grefa vlezatieeleqiuncia-
tri b u n al ului art. 695 C. civ.) sau a .judeatorului de ocol titlu univer-
Contro-
art. 34 L. kid. de ocoale din 1907 , pentrucl legatarii versa.
uniN ersali si cei titlu universal sunt loco heredum (art.
650 i 897) Aceastit solutie este insit inadmisibilil, pen-
Cpr. Laurent, XIII, 553; Demolombe, XXII, 335 urm.;
Pand. fr., vo cit., 8705. Vezi si tom. III al Coment. noastre,
p. 266, 267 (ed. a 2-a).
Pothier, Introduction au titre des testaments, I. 135, P. 451; Femeea rnari-
Demolombe, XXII, 326; Troplong, III, 2154; Pand. fr., tata.
v° cit., 8711. Femeea mrtritatit n'ar puteit deei s repudieze
sau s accepteze un legat, ca si o succesiune ab intestat, deck
cu autorizarea bArbatului sau a justitiei (art. 199, 687 § 1).
Pand. fr., vo cit., 8746.
Cpr. L. 45 § 1, Dig., XXXI, De leyatis II. Vezi Pothier,
loco cit; Demolombe, XXII, 330.
(%) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 277, nota si
autoritiitile citate acolo, precum si tom. IV, partea l-a, p. 708,
nota 3 (ed. a 2-a). Cpr. Baudry et Wahl, Successions, 1I, 2237;
Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 2281, etc.
Demolombe, XXII, 327; Arntz, II, 2169; Aubry et Rau,
 184 C. C. CART. III. TIT. II. CA P. V. S-a III. LEPXD. LEGAT.

truel, renuntarea fiind, ea si acceptarea, o manifestare a

conshutimAntului, ea trebue sa fie validd ?Mel ce este netn-
doelnick ehiar In lipsa de solemnitate. Art. 695, care face
din renuntarea la succesiune ab intestat un act solemn,
fiind o exceptie si o derogare dela dreptul comun, nu este
deci aplicabil la succesiunea te,stamentara, si renuntarea poate
fi, In asemenea materie, atAt expresa cM i tacita , ea dove-
dindu-se conform principiilor generale expuse la titlul obli-
gatiilor (art. 1169 urm.).
Cind lega- Renuntarile nepresupunAndu-se niciodata rezultand
land se eon-
aiderx ex a numai din declaratia expresa a partilor sau din fapte pozi-
rennntat. tive ce nu lasa nicio Indoiala asupra intentiunei lor 2, lega-
tarul nu va fi eonsiderat el, a renuntat la dreptul situ deck
atunci cAnd actul, din care se deduce renuntarea, nu este
susceptibil de alta interpretare 2).
VII, § 726, p. 531; Troplong. III, 2135. Cpr. C. Rion', D. P.
62. 2. 146; Sirey, 63. 2. 1; C. Besangon, Sirey, 91. 2. 99;
D. P. 92. 2. 115, etc.
(i) Pothier, Don. testamentairts, VIII, 317, p. 316 (ed. Bugnet);
Planiol, III, 2731: T. Huc, VI, 319; Laurent, XIII, 554;
Thiry, II, 485, p. 478; Pand. fr., y° cit., 8714 urm.; Répert.
Sirey, v° Legs, 626; Baudry et Colin, ( p. cit., II, 2283;
Derriante et Colmet de Santerre, IV, 194 bis II; Cab. fr. D.
P. 71. 1. 56; Sirey, 1904. 1. 10; C. Nancy, Chambéry §i
Pau, D. P. 85. 2. 78; D. P. 83. 2. 181; Sirey, 86. 2. 188;
Trib. Charleroy, Dreptul din 1914, No. 1 (cu observ. noastrA).
Altitdaa qi renuntarea la succesiunea ab intestat puteit fi
tacitA . . . et cilio quovis indicio voluntatis (L. 95, Dig., De
adquirenda vel omittenda hereditate, 29, 2). Cpr. art. 1034
C. Calimach. Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre,
p. 278, ad notam (ed. a 2-a).
(2) Vezi tom. ILI, partea II, al Coment. noastre, p. 277, nota 4
§i autoriatile citate acolo, precum §i tom. IV, partea I,
p. 598 :i 631, nota 2. Cpr. Cas. rom. S-a III, decisia No. 199
bis din 3 Aprilie 1913, Cr. judiciar din 1913, No. 46, p. 552,
No. curent 2, lit. e (rezumate).
(a) Cpr. Laurent, XIII, 555; Demolombe, XXII, 328; Troplong,
III, 2157; Pand. fr., y0 cit., 8717 urm. Astfel eonsimtimiintul
legatarulni la instrAinarea lucrului legat (L. 120 § 1, Dig.,
XXX, De leg«tis J; L. 88 § 14 §i L. 34 § 2, Dig., XXXI,
De legatis II), ar puteà constitui o renuntare tacità, afar% de
cazul cind s'ar dovedi cà intentiunea sa n'a fost de a repudiit
legatnl, ci de a primi pretul lucrului legat in locul acestui
lucru. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 317, p. 316; Demo-
 DESPEE -iDAREA LEG ATELOR. 185

Renuntarea atArna deci de Imprejurari, si fiind vorba Chestie de

In specie de o chestie de fapt, decizia care interpret/ in- fapt.
tenia legatarului scapa de sub once control al Curtei de ca-
satie (4).
Odata admis principiul ca renuntarea poate fi expresa sau Cazurile cand
legatarul
tacita, intocmai ea si acceptarea, trebue sa aplicam princi- poate s revie
piile dela acceptare; de unde rezult c legatarul, care a &supra renun-
renuntat la dreptul sail, nu mai poate In urma sa primeasc§ tgrei sale.
legatul, afara de cazul cAnd renuntarea sa ar fi anulata
pentru cauza de incapacitate sau pentru eroare, dol ori
violenta (art. 953 urm.). Cu alte cuvinte, trebue s apli-
cam la renuntare tot ce s'a zis In privinta acceptarei (2).
Legatarul n'ar puteh, In urma renuntarei sale, sa pri-
measca legatul, nici chiar atunci cand el n'ar fi fost primit Neaplic., In
de nimene, pentruca prin renuntare, el si-a exercitat dreptul. art.specie,
701 C.
a

Art. 701 (lela succesiunile ab intestat nu este deci aplicabil civil. Ccmtro-
la legate, pentruca aceasta dispozitie fiind exceptionala, este versi.
de stricta interpretare i, ca atare, nu poate fi Intinsa prin
analogie la suceesiunea te,stamentara, care constitue o dero-
gare dela succesiunea legitirnit Quod enini semel repu-
diatum, redintegrare minimè concedimus" (t
Renuntarea la un legat, ca i renuntarea la succesiunea Efectele re-
ab intestat, fiind un act unilateral, Ii produce efectele sale, nuntArei.
ea si acceptarea, erga omnes, daca a fost fiteuta In termeni
generali si abso14. Se Intelege Ins e, la caz de contes-
lombe, XXII, 328; Troplong, III, 2156; Pand. fr., e cit.,
8721.Tot astfel ar puteà fi considerat i refuzul din partea
legatarului de a executh sareinile legatului. Demolombe,
XXII, 328; Pand. fr., e cit., 8721.Nu trebue insA s5 eon-
fundrun abstentiunea care ar rezultà din inactiunea si titeerea
legatarului, cu renuntarea, care nu poate sä rezulte decat din
fapte incompatibile cu vointa de a acceptà. Pand. fr., v° cit.,
8719.
(I) Cas. fr. D. P. 77. 5. 278. No. 15.
(2) Demolombe, XXII, 335; Laurent, XIII, 556; Pand, fr.,
y° cit., 8738, etc.
(") Laurent, XIII, 557; Pand. fr., e cit., 8736.Contra: Demo-
lombe, XXII, 333; Troplong, 1, 292 si III, 2158; Beltjens,
III, art. 1002, No. 84; Baudry et Colin, II, 2285; Aubry et
II, § 726, p. 531; Cab; fr. D. P. 95. 1. 228, etc.
(4) L. 7, in medio, Cod., De conditionibus insertis tam legatis
(mint fide:commissis et libertatibus, 6, 46.
 186 COD. CIV. CARTEA III. TIT. Il CAP. V. S-a III. iRT. 887.

tatie, hotarirea care ar admite renuntarea, n'ar fi opozabill

decilt partilor care au figurat in instanta (art. 1201) (1).
Art. 969. Daca renuntarea s'a facut prin conventie, ea nu-si 1 a pro-
duce efectele sale decat 'filtre partile contractante (art. 969 2).
Aplic. tim ca legatarul are facultatea de a acceptA sau de
art. 699. C.
civil. Centro- a repudih legatul. In caz de repudiare san lepadare, credi-
versit. torii lui pot sa atace aceasta renuntare, de eilteori ea a fost
facuta in frauda §i paguba drepturilor Ion, sa accepte
legatul in numele debitorului lor. Art. 699 dela succesiunea,
ab intestat se aplicii, deei,i la succesiunea testamentara,
pentruca acest text nu este decAt aplicaren unui principiu
general, in materie de actiune pauliana, adecit a art. 975 .
Creditorii do- Creditorii donatarului dau insa calitatea de a aeceptit,
natarului nu
pot aceeptie donatiunea nici in baza art. 974, nici in baza art. 975;
donatiunea pentruca, pe de o parte, dreptul de a primi o donatiune
niei 'in
art. 974. nici este o faeultate excluziv per,onala donatarului, iar pe de
13,17.a

In baza alta, pentruca actiunea pauliana la.,,a a se prebupune ca

art. 975.
debitorul *a mic:;orat patrimoniul sau prin acte fraudu-
loa,,,e §i, in specie, donatarul pierde numai ocazia de a se
Inavuti, ceea ce el este in drept sa faca, faril a daunii, pe
creditorii sai

ImpArtirea legatelor.
Art. 887. Se poate dispune prin testament de tontá sal, de
o fractiune din starea cuiva, sau de unul sau mai multe obiecte
determinate. (Art. 775, 802, 856 urm., 888 urm., 894 urm., 899
urm. C. civ. Art. 1002 C. fr. modificat).

(i) Pand. fr., e cit., 8741; 1.aurent, XIII, 558, tc.

(2) Laurent, loco (it.
(8) Laurent, XIII, 559; Troplong, III, 2159; Demolombe, XXII,
337; Aubry et Rau. VII, § 726, p. 532; Zacharite, Hand-
buch des Jr. Civilrechts, IV, § 736, p. 497, text si nota 8
(ed. Crome); Pand. fr., e cit., 8742; Baudry et Colin. II,
2286; Beltjens op cit., III, art. 1002, No. 86; T. Hue, VI,
319, in fine. Vezi si tom. V al Coment. noastre, p. 206.
Contra: C. Rouen, D. P. 67. 2. 9; Sirey, 67. 2. 11.Dupfi
Laurent (loco cit), creditorii n'ar aveit nevoe, pentru a acceptit
legatul, de autorizarea justitiei, fiinda art. 699 ar cuprinde,
In aceastä privintä, o derogare (lela dreptul comun.
(4) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 231, 232 si
autoritätile citate acolo. Cpr. Troplong, III, 2159.
 IMP tRTIREA LEGATELOR. ART. 887. 187

Legatele sunt astilzi : 1° uviversale, 20 Cu titlu uni-

versal, si 30 sin guiare sau particulare.
(\and testatorul disimule de toatá averea sa t), legatul Lexate nni-
este universal (art. 888 urin ; c(lnd el dispune numai de o vtehrutZsatil-
fractiune din averea sa, legatul este cu titlu universal sauiti partienlare.
al unei fraetiuni de mostenire art. 894) ori de ereditate
(art. 895, 896). In fine, legatul este particular (art. 7751 sau
singular 899 urm. , ciind testatorul dispune numai de unul
sau mai multe obiecte determinate. Acestea sunt legatele ce
pot fi filcute In dreptul actual.
Testatorul putlintl sil, dispue, atat dupá art. 887 cat si dreptulni
Abrogares
ro-
dula art. 802, numai de o parte din bunurile sale, de man.
aici rezultá, cg, astitzi, instituirea de mostenitor nu mai este
necesarl, si el aceeas persoanl poate sli, lese si legatari si
mosztenitori ab intestat (2), ceeace erh admis si prin art. 709
si 711 din codul Calimach (554556 ('. austriac). Regula
romanii, dupl care nimene, afará, de militari, nu puteh A,
moarl parte testat fi, parte netestat, nu-si mai are deci
fiintá In dreptul actual (a).

O Pentru ca cineva sit poatit dispune de toatà averea sa prin

testament, trebue sit' nu lese niciun mo§tenitor rezervatar
(art. 841 urtn.). Acel care nu are mostenitori rezervatari C. bpaniol.
(herederos forzosos), zice art. 763 din codul spaniol, poate Art. 763.
dispune prin testament de tot sau parte din bunurile sale in
favoarea oricitrei persoane având capacitatea de a pritni".
De cateori testatorul, prin dispozitiile sale, a atacat rezerva
mo§tenitorilor, legatul este reductibil (art. 847 urm.). Ra'mâne
insii, bine inteles ctt reducerea nu poate fi cenia pentru prima
oarg, in apel. C. Bucuresti, Dreptul din 1900, No. 77 si Cr.
judicial- din 1901, No. 3, p. 20. Vezi tom. IV, partea I-a,
al Coment. noastre, p. 602, nota 3.
Vezi supra, pag. 2 si 147 precum si tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 24, text §i nota 1.
Vezi tom. IV, parten, I, al susziselor Comentarii p. 23 urin.
La Romani, numai militarii aveau privilegiul de a puteit Dr. reman.
muri parte testat si parte netestat. Jus 2Z03trUllt non patitur
eumdem in paga nis, et testato et intestato decesisse, earum-
que rerum inter se pugna est, testatus et intestatus'. (L. 7,
Dig., De dio. regulis juris antiqui, 50, 17). Vezi §i Instit.,
De heredibus instituendis, 2, 14, § 5, in fine, unde se zice:
-Neque enim idem ex parte testatus, et ex parte intestatus
decedere potest, nisi Bit miles".
 188 COI). CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 888.

SECTIUNEA IV

Despre legatul universal.

Notiunea §i caracterele acestui legat

Art. 888.Legatul universal e.,te dispozitiunea prin care tes-
tatorul lasà, dupit moartea-i, la una sau mai multe persoane, uni-
versalitatea bunurilor sale. (Art. 889 urm. Art. 1003 C. fr).
Definitia lega- Legatul universal este dispozitia testamentarl prin care
tnlui univer- testatorul lag eventual, la una sau la mai multe persoane, uni-
sal.
versalitatea bunurilor ce el va ave h moartea sa Cu-
vAntul eventual trebue ads,os la text, fiindeA ceeace trebue 86,
se aib5, In vedere, pentru a se §ti daca legatul este sau pu
universal, nu este rezultatul ce va produce legatul, ci intin-
derea vocatiunei legatarului. Ceeace caracterizeazI deci legatul
universal este vocatiunea legatarului la universalitatea bunu-
rilor care vor compune patrimoniul defunctului la moartea
sa; de unde rezultA ca ceeac,e instantele judecItoreti au a
examinh, pentru a recunoalte caracterul de universal unui
legat, este daca acela, in favoarea citruia legatul este flicut,
este sau nu chemat a se folosi de caducitatea sau nulitatea
celorlalte dispozitii testamentare 2.
Ce se Intelege (1) Prin universalitatea bunurilor se intelege complexul tuturor
prin universa- drepturilor din care se compune un patrimoniu, care este
litatea bunn-
rilor. susceptibil de mitrire sau micsorare si care cuprinde toate
bunurile: mobile si imobile, corporale si incorporal; s't nu
numai cele ce apartin testatorului in momentul facerei testa-
mentului, (lar si cele ce-i vor apartineh in momentul mortei
sale. Pand. fr., y° cit., 8251.
(2) Cas. rom. (at Oteteleseanu-Kalinder), Bult. 1892, p. 184
Dreptul din 1892, No. 25; Sirey, 92. 4. 17 (cu nota iui
Labbé); Bult. 1891, p. 1061 si Dreptul din 1891, No. 77,
p. 615; D. P. 93. 2. nota 4 (nota lui Beudant); Bult. 1900,
p. 1157 si Dreptul din 1900, No. 72; C. Bucuresti si Galati,
Dreptul din 1889, No. 34, consid. (Iela p. 272 si din 1895,
No. 47, p. 389; Trib. Ilfov i Putna, Cr. judiciar din 1899,
No. 4 si Dreptul din acelas an, No. 6; Cr. judiciar din 1911,
No. 84 (cu observ. noastrA); C. Iaqi, Dreptul din 1912, No. 6,
p. 45; C. Bueuresti, Cr. judiciar din 1912, No. 69, p. 810;
Cas. fr. Sirey, 1900. 1. 264; Planiol, III, 2750, 2751; T. Hue,
VI, 320; Thiry, II, 428; Beltjens, III, art. 1003, No. 5 urm.,
 DESPRE LEGATUL UNIVERSAL. ART. 888. 189

Astfel ar fi dispoziOa conceputa In termenii urmatori:

Las lui X toata averea mea, sau las lui X toata averea
ce voiu aveh la moartea mea" ; instituesc pe X mosteni-
torul meu, sau voesc ca X sa fie legatarul meu". etc.
Nu este chiar nevoe de a IntrebuinO, cuvintele legatar Nemtrebnin-
de ter-
universal", pentruca dupg, cum foarte bine observa Curtea tarea meni sacra-
de casa0e din Franta (I) si Curtea din Iasi, Intr'o afacere mentali.
In care am pledat noi Insine (2), randuire,a unui legatar uni-
versal nu mai este supusg, astazi unor termeni saeramentali,
precum erh altadata la Romani, Inaintea lui Justinian (3),
ci este suficient ea testatorul sa-si fi manifestat In mod ciar
si neindoelnic intentia tle a transmite exclusiv persoanei grati-
ficate universalitatea bunurilor ce-el va lash la moartea sa (4).
Se poate chiar Intamplh ea testatorul sa, fi ealificat pe Expresie. im-
legatarul Om de universal iar din clauzele testamentului sg, proprie.
rezulte el expresiunea legatar universal" a fost impropriu
Intrebuintata de el (5).
S'a Intamplat chiar ea o persoana calificata legatar uni- Executor tes-
tamentar.
versal sa nu fie, In realitate, decat un executor testamentar (6).
10 ter, etc.; Demolombe, XXI, 540; Laurent, XIII, 505 urrn. ;
Marcadé, IV, 94, in fine; Michaux, Testaments, 1117, p. 172;
Baudry et Colin, op cit., II, 2288, 2289; Paud., y° cit., 8253;
Répert. Sirey, v° Legs, 863 urm., etc.
Cas. fr. D. p. 52. 1. 135; C. Gand, Pasicrisie belge, 73. 2. 412.
Cpr. Trib. Putna, Cr. judiciar din 1911, No. 84 (cu observ.
noastrA): Planiol, III, 2753. Vezi supra, p. 147.
Vezi Dreptul din 1912, No. 6, p. 45. Este legatar universal,
zice aceastA decizie, acela care, eventual, are vocatiune la
intregul patrimoniu Float de defunct, si calitatea de legatar
universal poate st. rezulte din diferitele clauze ale testamen-
tului, precum, de exemplu: din sarcinile impuse legatarului,
niciun termen sacramental nefiind cerut in aceastit privin".
Cpr. si C. Bucuresti, Cr. judiciar din 1912, No. 69, p. 810.
Et certa qucvdam verba cuique generi legatorum adsignata
erant, per quoe singula genera legatorum significabantur".
(Instit., De legatis, 2, 20, § 2). Vezi diferitele formule in
Ulpiani Regul., tit. 24, De legatis, § 3 urm. si in Institutele
lui Gaius, II, § 192 urm. Vezi si supra, p. 151, ad notam.
Cpr. Laurent, XIII, 506; Demolombe, XXI, 545; Pand. fr.,
y° cit., 8272 urm. Vezi si C. Bucuresti, Dreptul din 1889,
No. 75, p. 604.
(u) Cpr. Cas., fr. D. P. 58. 1. 334.
((;) Cpr. C. Orléans, D. P. 70. 2. 90. Vezi p. 169, ad notam.
 190 COD. CIV. CARTEA III. T/T. II. CAP. V.S-a IV. ART. 888.

Vocatiune la De eilteori, deei, termenii testamentului vor liish o Indo-

universalita-
tea butinrilor.iall oarecare, de atatea ori va interveni aprecierea judecA-
torului, eare va determinh daca persoana instituitl are voca-
tiune la universalitate,a bunurilor defunctului. In caz ettnd
legata.rul va aveh, cel putin eventual, aceastI vocatiune, el
va fi un legatar universal, iar In caz contrar, un legatar
cu titlu universal sau cu titlu particular.
Controlul Atlit jurisprudenta franeezI eilt si a noastril pun In
Curtei ea- ,
satie. dChestie 1vin,e piu el i nstantele de fond apreeiahl In mod suveran,
,,i
de drept. dupil, instentia testatorului, dael un legat are sau nu carae-
terul de universal 1). Este adevArat el, instantele de fond
au o putere suveranl de apreeiere de ciiteori este A orba
de a se determinh intentia testatorului; lusa, eu toate aeestea,
cliestiunea de a se sti care este adevaratul earacter al unei
dispozitii testamentare, din punetul de Nedere al textelor
care definese diversele specii de legate, este o eliestie de
drept, care eade sub eontrolul Curtei de casatie 2 .
Astfel, Curtea din Bucureti, interpretind vointa testa-
torului, considerase ea un legat uniA ersal clauza priir eare
testatorul 'Asase pe sotia sa desevAr,itI clironomit pe starea
lui" 3 , si Curtea de easatie a casat aceastit decizie, argu-
mentAnd el din termenii testainentului nu se puteò deduce
vointa testatorului de a !Asá sotiei sale ()rice avere ar iáinliwit
la moartea ,,a, pentru ea astfel legatul sil fie uniNersal, ci
el din contra, el n'a Inteles a-i 1641 decia ID erea pro Azutil
In testament; de unde rezultà el Curtes de fond calificase
rIn legatul si, deci, violase legea 4.
Exemple de Sunt considerate ea le,gate universale, urmiltoarele: 1'
iegate univer
sale.
Cpr. Cas. rom. Bult. 1862, p. 432 §i Dreptul din 1882,
No. 44; Bult. 1888, p. 597 §i Dreptul din 1888, No. 54;
C. Bucurelti, Dreptul din 1883, No. 37; din 1889, No. 34
si din 1891, No. 24 (decizie casatii); Trih. Ilfov, »repita
din 1901, No. 49, p. 398, etc.
Vezi supra, p. 175, 176.
(8) Dreptul din 1891, No. 24.
(4) Cas. rom. Bult. 1891, p. 1061 gi Dreptul din 1891, No. 77,
p. 614. Vezi supra, p. 176, ad notam, in fine. Chestiunea
de a se tl dacA o dispozitie testamentartt este conditionalg. sau
cu termen, este iar4i o chestie de drept supusii, controlului
Curtei de casatie. Cas. rom. Bult. 1880, S-a I-a, p. 288 §i
Dreptul din 1881, No: 63, p. 513.
 DESPRE LEGATUL UNIVERSAL. ART. 888. 191

legatul tuturor mobilelor si al tuturor imobilelor ; 20 legatul

nudei proprietati al tuturor bunurilor, pentruca uzufructul
fiind un ilrept vreinelnic (art. 557), la stingerea lui, lega-
tarul va aveh proprietatea deplina a averei intregi (21;
30 legatul tuturor bunurilor care vor fi disponibile la moartea
testatorului; caci, in asemenea caz, toate bunurile testatorului
putAnd fi disponibile là moartea lui, daca nu exista moste-
nitori rezervatari. legatarul are o vocatiune eventual a la
toate bunurile defunctului ; 4 legatul prin care testatorul
ar fi lasat partea sa disponibila sau toata partea de care
legea Ii permite de a (lispune, chiar dacit in momentul facerei
te,,tamentului el aNeA inotenitori rezervatari; caci legatarul
are, In asemenea CaZ. vocatiune la Intreaga avere, daca la
inoartea sa nu exista rezervatari, totul fiind atunci disponibil 4).
Legatul tuturor bunurilor ce testa,torul ar pose& nu Bunnrile din
mornentul
in inomentul mortei ci In momentul facerei testamen- mortei testa-
torului.
(1) Beltjens, op. cit., III, att. 1003, No. 14, in fine. Legatul tuturor
mobilelor §i imobilelor, insrt determinate fiecare in deosebi, se
socotalte ea un legat particular. Cas. rom. Bult. 1897, p. 518.
) Thiry, II, 428; Arntz, II, 2046; Laurent, XIII, 518; Belt-
jens, III, art. 1003, No. 16; Baudrv et Colin, II, 2293; Demo-
tombe. XXI, 538; Deinante et Colmet de Santerre, IV, 144
bis, IV; Planiol, III, 2753; Michaux, Testaments, 1126; Répert.
Sirey, v° Legs. 870, 871; Pand. fr., y0 cit., 8345. Vezi insit
Veaugeois, Etuge sur la eadueité du legs d'usufruit, Revue
critique de lìgislation. anul 1b68, tom. 33, p. 355 urm.
Olt pentru legatul uzufruetului averei intregi (art. 550), Legatuhnutr.
vom vedeà infra, sub art. 894 § 2, p. 243 urm., cA el este un tuturor
r
legat particular, fiindcA el nu dA drept la toate bunurile testa-
torului, ci numai la folosinta viagerA a ac,estor bunuri.
(8) Planiol, III, 2753; Baudry et Colin, II, 2295; Thiry, II,
428, p. 422; Beltjens, op. cit., III, art. 1003, No. 14, etc.
(4) Thiry, II, 428; Beltjens, III, art. 1003, No. 14; Arntz, II,
2046; Laurent, XIII, 515; T. Hue, VI, 320; Demante, 1V,
144 biR III; Marcadé, IV, 94, 95; Acollas, II, p. 545; Baudry
et Co/in, II, 2296 §i 2387; Demolombe, XXI, 540; Troplong,
111. 1784; Aubry et Rau, VII, § 714, p. 465; Massé-"Vergé,
III, § 487, p. 247; Pand. fr., v° cit., 8310 urm.; Cas. fr.
Sirey, 69. 1. 409; D. P. 70. 1. 76. Dacá testatorul ar fi
his: las lui X jumä'tate din parten mea disponibilA", legatul
n'ar mai fi universal, ci Cu titlu universal, pentrucA el nu
euprinde universalitatea bunurilor, ci numai o parte din ele.
Thirv, II, 428; Laurent, XIII, 522; Marcadé, IV, 96. Cpr.
Panti. fr., v° Don. et testaments, 8314. Vezi infra, p. 222.
 192 COD. CIV.CARTEA Ill.TIT. II.CAP. V. S-a IV.ART. 888.

tu/ui, nu este insa 111) legat universal, pentruca in caz child

testatorul ar dobandi alte bunuri, ele nu se vor cuveni le-
gatarului, ci mostenitorilor ab intesta,t. Legatarul neavand
deci, In specie, vocatiune la universalitatea bunurilor ce de-
functul va lash la moartea sa, nu poate fi un legatar uni-
versal (i .
Legatul unei De asemenea, legatul unei succesiuni, cuvenitit testato-
suceeb. euve- rului, n'ar constitui deck un legal particular, °Heat de mare
nitX testato-
rului. ar fi aceasta succesiune, i cbiar daca ea ar constitui toata
averea testatorului (2).
Efectele legatului universal pot fi recluse prin existenta
unor mostenitori rezervatari art. 847 sau altor legatari eu
titlu particular; Insa dadi acesti mostenitori, dintr'o
sau alta moarte, refuz, incapacitate, nedetnnitate, etc. , nu
ieu partea ce le-a conferit legea sau vointa testatorului,
bunurile ce li s'ar fi cuvenit cahand In universalitatea, pa-
trimoniului defunctului, se vor cuveni legatarului universal.
Lipsa emolu- Cel care are vocatiune la intregul patrimoniu al defunc-
mentului nu tului, este deci legatar universal, chiar daca n'ar exista
impedia le-
gatul de a fi pentru dansul niciun emolument. Astfel, daca presupunem
universal. el defunctul a lasat o avere de 100000 lei, un legatar uni-
versal si zece legatari particulari, fiecare pentru 10000 de
lei, la caz de caducitate a tuturor legatelor particulare, le-
gatarul universal va lua intregul patrimoniu al defunctului;
iar daca toate legatele particulare îi produc efectele lor,
legatarul universal nu va luh absolut nimic. Aceste principii
sunt foarte bine expuse in decizia, Curtei de casatie, de care
am avut ocazia de a vorbi de mai multe ori acum,
data In afacerea Otetelesanu-Kalinderu.
Considerind, zice malta Curte, a pentru ca o persoana sä poatti
fi prività juridiceste ca legatar universal, se cere ca sit aibii voca-
tiune, adecá sá fie chematri ca, dup& incetarea din viagt a testato-
rului, i ca continuatoare a persoanei acestuia in ceeace priveste
patrimoniul, sit vadI intriind in patrimoniul sAu fntregul patrimoniu

(') Cas. rom. (ultimul considerent), Bult. 1891, p. 1011 si Dreptul

din 1891, No. 77, p. 615; Mourlon, II, 818; Marcadé, IV,
98; Thiry, II, 428, in fine, etc.
(2) Demolombe, XXI, 584; Laurent, XIII, 531; Arntz, II, 2067;
Marcadé, IV, 119; Duranton, IX, 231; Pand. fr., y0 cit., 8264.
Vezi si infra, explic. art. 894 § 2, p. 243, text si nota 2.
 DESPEE LEGATUL UNIVERSAL. ART. 888. 193

al defunctului; cg, pe Janet aceastä intrare a averei testatorului

in patrimonul legatarulni, se invedereazg cg folosul bgnesc al acestuia,
emolumentul, en toatä importanta lui practicg din punctul de ve-
dere al acceptärei sau lepgdfirei legatelor, n'a fost privit de lege
ca o conditie esentialg a validitgtei lor juridice ; cg, prin urmare,
In dreptul nostru, o persoang cgreia testatorul transmite, ca unui
continuator al säu juridic, intregul sgu patrimoniu, este in toatg
puterea cuviintului un legatar universal supus, odatg legatul ac-
ceptat, tuturor drepturilor i indatoririlor acestei calith4i, abstrac-
tiune fAciind de imprejurarea NI, in conditiile in care este fgcut le-
gatul, sarcina ar exclude a priori once idee de emolument" (').
Priu urmare, este valida dispozitia prin care un testator inrii ntarea
unui
arlash universalitatea, bunurilor sale unui legatar cu sar- prnrivinpfilbinra_
cina de a IntrebuintA, produsele acestor bunuri la Infiintarea
unui asezamant public, precum: un spital, un azil, o scoala reatarunui
en baremI.
o biserica, etc. In adevar, stim ca toate instantele noastre
judecatoresti, dela tribunal pan/ la Curtea de casatie, au
validat testamentul defunctului I. Otetelesanu, prin care I.
Kalinder fusese randuit leg-atar universal cu sarcina de a
Infiinth un institut de fete romane, uncle ele sa poatg, primi
o crestere si o educatie simpla fara obiceiuri de lux (3).
Nu trebue s confundam legatarul universal, care are, Deobeb. intre
precum am vazut, o vocatiune la universalitatea bunurilor :fra i-
1astairusli uenxe-
lasate de defunct la moartea sa, cu executorul testamentar, enteral' testa_
care nu are nicio vocatiune ereditara, ci este un simplu mentar.
mandatar, avAnd in mandat de o natura cu totul speciala (3.
N'ar trebui lug sa se creada ca mandatul conferit exe- Compatibili-
cutorului testamentar este incompatibil cu calitatea de le- tat(t/ Initre 1-
gatar universal v. infret, p. 355 , caci s'ar puteA, foarte-fearsa.r§iuexueenul-t.
testamentar.

(') Cas. rom. Bult. 1892, p. 184 urm. i Dreptul din 1892, No. 25.
Tot in acelas sens se pronuntase in aceastg afacere celebrg atit
Trib. Ilfov cât i Curtea din Bucuresti. Vezi Dreptul din 1889,
No. 46 si din 1891, No. 12. Mai vezi Trib. Ilfov (in altg
afacere), Dreptul din 1899, No. 6. Cpr. Cas. fr. Sirey, 94.
1. 406; C. Bourges, D. P. 87. 2. 80; Sirey, 90. 2. 170; Mar-
cadé, IV, 94, in fine; Planiol, III, 2751; Thiry, II, 42g,
p. 423; Mourlon, II, 815; Demolombe, XXI, 532, 535; Baudry
et Colin, II, 2289; Laurent, XIII, 509; Pand. fr., y° cit.,
8253 si toti autorii.
(2) Vezi deciziile citate in tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,
p. 97 urm.
(8) Vezi infra, explic. art. 910, p. 349.
65105 13
 194 COD: CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 888.

bine Intamplt't ca testatorul sa lese un legat particular lega-

tarului su universal, ell titlu de rasplatire, pentru ser-
viciile ce el a*apta dela el, ea executor testamental.
Coneursul le- S'ar parea ea legatul Inceteaza de a fi universal, de
gataruluiuni-
versal en mo- cateori legatarul vine In coneurenta Cu unul sau mai multi
ltenitorii re- motenitori rezervatari, pentruca partea acestor moqtenitori
zervatari.
fiiild hotarita de lege, s'ar pareh ca te.,tatorul nu mai poate
dispune, in asemenea caz, deck de ceeace ritmane, adeca:
de o fractiune a bunurilor sale, ceeace ar constitui un legat
cu titlu universal (art. 894 urm.). Acest rationament este
Insa inadmisibil, pentrucit, pe de o parte, Insa legea pre-
supune concursul legatarilor universali cu motenitorii re-
zervatari art. 889, 893 , iar pe de alta parte, legatul ne-
producand efecte deck In urma, mortei testatorului art. 802
In acest moment poate sa nu mai existe mo,:tenitori rezer-
vatari, fie el ei au murit, au renuntat, ori s'au facut ne-
demni de succesiune, §i ztim cii, este sufieient ea legatarul
sa aibiti un drept eventual la universalitatea bunurilor de-
funetului, pentru ea legatul sa fie universal . 2

Cazul eand Definitia legatului universal, aa, cum am dat-o, ne

aunt mai multi
tari ani: conduce la o consecinta prevazuta de art. 888, §i anume: ea
1 °versali. legatul universal poate fi facia la una sau la mai multe
persoane. Cand sunt mai multi leg.atari univerbali, fiecare
are drept la averea Intreat,ra, i unul margine* pe celalalt
In exereitiul dreptului situ, faeandu-se o imparteala Fin
coneursul lor (concursu partes fiunt). Fieeare legatar avand
vocatiune eventuala la universalitatea bunurilor testatorului,
partea celor care nu voesc sau care nu pot sa. primeasca legatul.
sporete partea celorlalti, a§a ea daca numai unul din lega-
tari se prezinta, el va lima averea Intreaga al t. 929 3 .
(') Vezi infra, p. 352. Cpr. Pand. fr., ty0 cit., 8354 qi deciziile
citate acolo. Clauza prin care un testator ar institul un le-
gator universal pentru a u-pera piala legatelor lti.sate de el,
constitue o adeNtiraa institutie de legatar universal, cu toate
consecintile sale, iar nu un mandat de a plliti legatele par-
ticulare. Pand. fr., y° cit., 8356.
Laurent, XIII. 514; Demolombe, XXI, 536; Troplong, III,
1774; A.collas, II, p. 545; Pand. fr., r7° cit., 8308. Cpr. Trib.
Tutova, Dreptul din 1886, No. 41, p. 317, etc.
Laurent, XIII, 505, 510; Mourlon, II, 815; Arntz, II, 2046;
Marcadé, IV, 94; Michaux, Testaments, 1122; Pand. fr., r° cit..
 DESPEE LEGATUL UNIVERSAL. ,- ART. 888. 195

Ramane insa bine Inteles ca pentru ca A, fie mai multi In caz de plura-
litate, fiecare
legatari universali, fiecare din ei trebue sa fie instituit asupra legat,ar trebut
universalitarei bunurilor defunctului, ceeace ar fi, de exemplu, a. aibg, voca-
tiune la ave-
atunei cand testa torul ar fi zis: instituesc legatari univer- rea intreagit a
sali pe A si pe B asupra tuturor bunurilor mele"; las sau testatorului.
dau lui A si lui B toate bunurile ce voiu aveh la moartea
mea", etc. In aceste cazuri, atht A si B sunt legetarii mei
universali, pentruca fiecare din ei are speranta de a luh
averea mea Intreagg.
Daca insa, In loc de a dh fiecarui legatar vocltiunea Cazul cind
existit, mai
la averea mea intreaL,41, am zis; Ins jumatate din bunu- multi legatari
rile inele lui A, inr cealalta jumatate lul B" sau: las lui A cu titlu uni-
si lui B bunurile mele, la fiecare pe jumatate", atunci am versal.
facia doul legate cu titlu universal, fiindcg, fiecare legatar
nu are vocatiune la universalitatea bunurilor mele, ci numai
la un drept limitat i re4rans, adeca: la jumatate din aceste
bunuri. Once se va intAmplà deci, fiecaie legatar nu va Ira
decht junigtate din averea mea 0 .
Se ponte Insa intiimplh ca te,statorul sg, fi fixat partea Chest ie
fieearui lega,tar si, Cu toatea acestea, el sa fi Inteles a face de fapt.
un le4at universal. Aceasta este o chestie de intentie, pe
care judecatorii fondului o vor deduce din natura dis-
pozitiei 2 .
Daca te,,tatorul s'ar fi exprimat astfel: las a treia
parte din bunur¡ly mele lui -4, iar restul sau ceence va ra-
maneh lui B", ambele legate vor fi, In genere, cu titlu
universal, en si cum testatorul ar fi zis: las a treia parte
din bunurile mete lui A, iar celelalte doua treirni lui B3.
Daca testatorul a inceput prin a face legate particulare
sau eit titlu universal, si apoi a zis: las lui X ... ceeace

8262 si 8288 urm.; Cas. rom. Bult. 1882, p. 432 si Dreptul

din 1882, No. 44, p. 358; C. Bucure.Iti, Dreptul din 1881
No. 59, etc.
(') lIourlon, II, 816; Thiry, II, 428; Arntz, II, 2047; Demolombe,
XXI, 537; Aubry et Rau, VII, § 714, p. 465, etc.
(2) Vezi Laurent, XIII, 511; Troplong, III, 1769; Pand. fr.,
v° cit.. 8301, etc.
(2) Cpr. Demolombe, XXI. 543; Thiry, II, 428; Arntz, II, 2047;
Aubry et Rau, VII, § 714, p. 465. Vezi insK Troplong,
III. 1787.
 196 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 889, 691.

va rámAneli., din bunurile mele", acest legal va fi, In genere,

universal, pentrucit testatorul a avut intentia de a dispune
de toate bunurile sale, excluzand suceesiunea ab intestat

Efectele legatului universal.

Efectele lega,tului universal sunt relative: 1° la punerea

In posesiune a bunurilor legate (art. 889, 891 ; 2° la do-
bilndirea fructelor bunurilor legate (art. 890 ; 30 §i, In fine,
la plata datoriilor (art. 893, 897.

I. Punerea In posesiune a bunurilor legate.

Art. 889. and testatorul are erezi rezervatari, legatarul
universal va cere dela acestia punerea in posesiune a bunurilor
cuprinse in testament. (Art. 653, 841 urm., 890 urm., 901 C. civ.
Art. 1004 C. fr.).
Art. 891. Cand testatorul n'a lrtsat erezi rezervatari, lega-
tarul universal va cere dela justitie posesiunea bunurilor cuprinse
In testament. (Art. 653 C. civ. Art. 1006 C. fr. modifica°.
1° Cazul cind testatorul a lisat mostenitori rezervatarl (art. 889).

Dobindirea Legatarul dobandWe dreptul de proprietate asupra lu-

proprieatei
lucrului legat.crului legat din momentul desehiderei succesiunei art. 644
§i. 899), soluOe admig £11 prin art. 841 din codul Calimach
4684 C. austriac) (2); de unde rezult1 cii, el poate sl instritineze
lucrul legat, Inainte ciliar de a fi pus in posesiunea lui 3.
Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 142, p. 453
si Don. test amentaires, VIII, 334, p. 322 (ed. Bugnet); Laurent,
XIII, 516; Beltjens, III, art. 1003, No. 15 bis si 17; Planiol,
III, 2753, 40; Demolombe, XXI, 542; Baudry et Colin, II,
2298; T. Huc, VI, 320; Aubry et Rau, VII, § 714, p. 446;
Martin, Du legs universul, pag. 161; Troplong, III, 1783;
Pand. fr., y° cit., 8318 urm.; Répert. Sirey, y° Legs, 877, etc.
C. Calimach. Este insk de observat crt, dupit art. 841 din codul Calimach,
Art. 841. legatarul, dobtIndeh numai un drept de crean gt la moartea
testatorului, ciici proprietates nu se strAmuth dedil prin tra-
difia. lucrului. Dritul proprietrttei asupra luerurilor drtruite,
1'1 poate cistigh legatarul numai prin clarea si luarea in stA-
pttnirea sa", zice acest text. Vezi p. 210, nota 1 si 329, n. 1.
(8) C. Bucuresti si Cas. rom. Dreptul din 1900, No. 77 si Cr.
 PUNEREA IN POSESIE A BTJNURILOR LEGATE. ART. 889. 197

Acest drept nu opereazg Ins/ prin simplul fapt al des- Trimiterea In

ehiderei succesiunei, ci este supus conditiei ca legatarul sA posesiune.
fie pus In posesiunea lucrului legat (1).
Cand testatorul are mo§tenitori rezervatari, adecg: copii
sau pgrinti (art. 841, 843), ace§ti mo§tenitori avand sezina
(art. 653, o vor transmite legatarului universal sau de bung
voe, sau dupg o eerere a acestui din urmg.
Punerea In posesiune nu consistg numai In traditia
lucrului legat, ci In consimtimantul mo§tenitorului de a fi
desezisat de o parte din succesiune.
Punerea In posesiune, in materie de legate, nu este Recunomterea
deci un simplu fapt material, ca In materie de vanzare, ci legahilui.
mai mult o recunoaVere §i o sanctiune a legatului 2).
Legea n'a conferit sezina legatarului, pentru ea el sg Legatarul nu
nu compromitli, dreptiirile rezervatarilor care, In ochii legei,pdoseteptifinsecrueatit
sunt mai sacre deeftt acele ale legatarului; de unde rezultg in posesione.
el once clauzg, prin care testatorul ar fi scutit pe legatar
de aceastit punere In posesiune, autorizAndu-1 a se pune
singur In stApInire, sau declarAnd eg el va a,veh posesiunea
de drept, va fi nulg i neavenitg (3).
Asemenea clauzg, de§1 nulA, ar conferi Msá legatarului
proprietatea fructelor din ziva mortei testatorului (4.
Legatarii, vor trebui deci In totdeauna sg cearg pose-
siunea dela mo§teniik)rii rezervatari art. 889, 895, 899 5).
judiciar din 1901, No. 3; Bult. 1908, pag. 1612; Arntz, II,
2051; Laurent, XIV, 4; Thiry, II, 457, in fine; Demolombe,
XXI, 631; Pand. fr., y° di., 8753 urm., 9035; Répert. Sirey,
v° Legs, 907 urm.; Aubry et Rau, VII, § 718, in fine, p. 481,
etc. Vezi infra, p. 202, 203 si explic. art. 899 § 1, p. 331.
(') Cas. rom. Bult. 1908, p. 849.
(2) Laurent, XIV, 42; Pand. fr., y° cit., 8930.
(8) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 239, p. 292 (ed. Bugnet);
Planiol, III, 2760; Laurent, XIV, 8 si 48; Demolombe, XXI,
553 si 622; Aubry et Rau, VII, § 718, p. 478; T. Hue, VI,
321; BeltjenN III, art. 1304, No. 3; Baudry et Colin, II,
2312; Demante et Colmet de Santerre, IV, 146 bis II; Arntz,
II, 2050; Marcadé, IV, 128; Troplong, III, 1792; Duranton,
IX, 191; Pand. fr., yo -cit., 8952; C. Chambéry, D. P. 85. 2.
78; Sirey, 98. 1. 131, nota a, etc.
(4) Laurent, XIV, 79; Marcadé, IV, 130; Demolombe, XXI, 646;
Pend. fr., y° cit., 9106. Vezi si infra, explic. art. 900, p. 290.
(9 Cpr. Cas. rom. Bult. 1896, p. 976. Legatarul va trebul iii
 198 COD. CIV. CART. III. TIT. II. C AP. V. S-a IV. ART. 889.

azul eind Ei vor trebui s cemit posesiunea dela mo§tenitorii in-

exciustotAr uexe-
vestiti Cu sezina,, In ordinea in care ace§ti mo§tenitori sunt
mentar inve- chemati la succesiune, ajar daca ar existà un executor tes-
stit eu sezina mental., c- ru ia testatorul i-ar fi conferit sezina mobilelor
molmlelor.
(art. 911 , fiindca sezina exeeutorului testamentar nu este o
adevAratg, sezing, ci mai mult o detenVune cu titlu de se-
cbestru, care nu poate s impedice sezina mo§tenitorilor .

cear posesiunea dela rezevatari, chiar dacrt el ar ti mostenitor

din acei cu sezinti. (art. 653), pentrucl el are sezina ea mos-
tenitor, iar nu ca legatar. Laurent, XIV, 45; Demolombe,
XXI, 619; Pawl. fr., y° cit., 8946, etc.
Cazul eand le- Legatarul va trebui s. cear posesiunea dela rezervatari,
gatarul a ay ut chiar dacii, el ar fi avut sub alt titlu, inaintea deschiderei sue-
de mai inainte cesiunei, posesiunea lucrului legat, de exemplu: in calitate de
posesiunea lu-
ernlui legat. depozitar, imprumutAtor, locatar, etc., pentructi, altá ceva este
Con troyersn. detentiunea sau posesiunea de fapt, pe care el o are in ase-
menea caz, si altA ceva este posesiunea de drept, pe care el
trebue s'o cearri, dela rezervatari. Demolombe, XXI, 618;
Laurent, XIV, 44, 82; Demante, IV, 158 bis, IV; Aubrv et
Rau, VII, § 718, p. 477, text si nota 4; T. Huc, VI, 337;
Baudry et Colin, II, 2313; Pawl. fr., 'e0 cit., 8942 urni.; C.
Sirey, 75. 2. 318. D. P. 77. 2. 83. Contra: Mar-
cadé, IV, 130; Troplong, III, 1792; Saintespès-Lescot, op.
Alger'
cit., IV, 1327. 1423 si 1424; C. Riom, Sirey, 66. 2. 602;
D. P. 57. 2. 22; C. Rennes, D. P. 76. 2. 17. Vezi si infra,
explic. art. 900, p. 292.
Coproprietate Aceeas solutie ar fi, pentru aceleasi motive, aplicabilA in
In indiviziune. caz cind legatarul ar fi coproprietar in indiviziune a bunu-
rilor ce i-ar fi fost legate. Laurent, XIV, 44; Demolombe,
XXI, 619: Michaux, Testaments, 2293; Pand. fr., v° cit., 8944;
Aubry et Rau, loco cit. p. 476, etc.
Cazul unni Incât priveste legatuf prin care creditorul ar remite debi-
legat al remi- torului datoria sa (legatum liberationis), se admite, in genere,
terei datoriei. cá legatarul n'are nevoe de a cere punerea in posesiune qi cá
Controversn.
dobinda datoriei sale inceteazii din ziva mortei testatorului.
Demolombe, XXI, 620; Mourlon, II, 844, in fine; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 158 bis V; Aubry et Rau. VII,
§ 718, p. 478. Contra: Laurent, XIV, 46.
Caznl eind yn- Vikluva, legatarii, universalit, va trebul si ea sá ceará po-
cluya este le- sesiunea bunurilor legate de bArbatul Au, ea nefiind scutitit de
gatarn univer- aceasa formalitate prin calitatea ei de uzufructuarg a averei co-
saln a barba-
tnln piilor ei minori (art. 338 urm.). Michaux, Testaments, 2294,
p. 380; Petrescu, Testamentele, p. 302, care reproduce intoc-
mai pe autorul de mai sus, uitiind de a-1 citit si de &AA datA.
('y Pothier, Don. testamentaires, VIII, 212, p. 284; Laurent, XIV,
 PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE. ART. 889. 199

Cererea de punere in posesiune nu poate fi facuta &Cat Deschid.drep-

la deschiderea dreptului legatarului, pentruca a,semenea ce- tutu legata-
rere impJic acceptarea ì executarea legatului.
Astfel, de cAteori a fi vorha de un legat supus unei Legat condi-
con(li0 suspensive Sall unui termen, cererea de punere Intiontearlms:nu en
posesiune nu va fi primita Inainte de Implinirea condiOei
sau de sosirea termenului .
Tot astfel, punerea lii posesiune a legatului facut unei Art. 811, 817.
persoane morale, nu pode fi ceruta deck In urma autori-
zarei dobAndita dela guvern pentru acceptarea legatului
art. 811, 817 2).
Art. 889, 895 i 8g9 prevnd c legatarul trebue SAcordarea po-
cearit punerea In posesiune, eeeaee implien o actiune judeeg- "bturviod:
toreasen. Din art. 890 i 899 rezulta insa ea mostenitorii
pot acorda punerea la posesiune si de huna voe (3 .
In asemenea caz, punerea In posesiune sau desezisarea Formele pose-
ino§tenitorului nu este supusa la nicio forma si poate fi sianevi ode. b InA
atat expres ct si tacita, adeca: sa rezulte atett dintr'o de-
clara4ie formala si din executarea legatului
Astfel, plata dobAnzei unui legat particular, facuta le- Punerea
gatarului de eittre mocztenitorul rezervatar, r constitul, fara P"Irtle
o punere In posesiune tacita .

54, 339 si 370; Demolombe, XXII, 55, 68; Thiry, II, 462;
Pand. fr., y° cit./ 8969 si 9920; Cas. rom. Bult. 1890, consid.
(lela pag. 2131. Vezi infra, pag. 227, precum i explic.
art. 911, 912, p. 362 si 364.
(') Laurent, XIV, 56; Demolorube, XXI, 623; Aubry et Rau,
VII, § 718, p. 479; Nfld. fr., y0 cit., 8979 urrn.; Cas. fr.
I). P. 49. 1. 298; irey, 50. 1. 198; D. P. 52. 1. 113; Sirey.
52. 1, 397, etc.
Laurent, Aubry et Rau, loco cit.; Répert., Dalloz, SuppUntent,
Disp. entre-vifs, 904; C. Bordeaux, D. P. 59. 2. 22.
Cpr. Trib. Bar-le-Due si C. Nancy, Gazeta Craiovei din 30
Septembrie 1890, No. 104, p. 1.
Judeciit. ocol. Trib. Iai, Dreptul din 1902,
No. 9 si Cr. judiciar din acelk an, No. 22 (Cu observ. noastrii);
Baudry et Colin, II, 2441 urm.; Laurent, XIV, 57; Demo-
lombe, XXI, 627, 629; Pand. fr., r° cit., 8983, etc.
T. Huc, VI, 338; Laurent, XIV, 57, 58; Répert. Sirey, y3
Legs 706 urm. Vezi si Trib. Constanta, Cr. judiciar din
1902, No. 36.
(e) Laurent, XIV, 58; Aubry et Rau, VII, § 718, p. 478; Pand.
fr., ?,° cit., 8988, etc.
 200 COD. CIV. C A.RT. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 889.

Tricerea mo- Tacerea mostenitorului nu este, In principiu, un C011-

ttenitorului.
Consimtimiintsinitimant; Insa, Cu toate acestea, judecAtorii ar puteh sit
tacit. vada In aceasta Were un consimtimAnt tacit, daca legatarul
s'a pus singar In posesiune, sau a pastrat posesiunea pe
care o aveh mai Inainte, cu stirea i fat% nicio opunere
din partea mostenitorului
Punerea Puuerea In posesiune voluntarit din parift mostenito-
in posesie ex-
rului poate, dupa cum am vitzut, sit fie expresit si sit rezulte
dinteun act din care se poate trap dovada consimtiman-
tului de a executh testamentul.
Corespon- In lipsa redactilrei unui act, care A. constate punerell
dents pIrtilor.
posesiune expresa, ea va puteh sa rezulte din coreson-
denta partilor, care se va aprecià in mod su% eran de ju-
decAtorii fondului .
Act. judemi- Daca mostenitorul refuza de a dà posesiunea de buna
Oreasclitipre-
scnerea ac- voe, legatarii o vor cere printeo actiune judecittoreascit,
:tiunei. care va fi introdusit inaintea tribunalului In circumscriptia
caruia s'a deschis succesiunea (art. 63 Pr. civ.) , si care
se va prescrie prin 30 de ani din ziva mortei testatorului 4 .
Judecat. de Aceasta competinta apartine astazi si judecittoriilor de
ocoale.
ocoale, pang la 3000 de lei inclusiv, In baza art. 34 din
L. judecitt. de ocoale din 1907 5 .
Insuficienta In once caz, o simpla somatie facuta mostenitorului
unei somatii.
n'ar fi suficienta, pentruca desi ea arata oina legatarului,
totusi ea nu obliga pe mostenitor la niinic .
Trib. Constanta, Cr. judiciar din 1902, No. 36, p. 301;
Pand. fr., r° cit. 8991 urm. Cpr. L. 3, Pr., Dig., De usu-
fructu, 7, 1.
Laurent, XIV, 57; Demolombe, XXI, 629; Aubry et Rau,
VII, § 718, p. 487; Pand. fr., v. cit., 89M urm.; Cas fr. D.
P. 52. 1. 151; Sirey, 52. 1. 726, etc.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a 1, 1886, P. 406; Laurent, XIV,
59; Demolombe, XXI, 628; Aubry et Rau, VII, § 718,
pag. 480, etc.
T. Huc, VI, 337, in fine; Répert. Sirey, v° Legs, 720, etc.
In Franta, judeatoriile de pace nu au aceastil competent:A'.
Baudry et Colin, II, 2445; T. Huc, VI, 337; Pend. fr., v° cit.,
9003 urm., etc.
Laurent, XIV, 59; Demolombe, XXI, 627; Aubry et Rau,
VII, § 718, p. 478; Répert. Sirey, v0 Legs, 718; Pand. fr.,
v0 Don, et testaments, 8999; C. Dijon si Agen, D. P. 48. 2.
58; Sirey, 48. 2. 95; Sirey, 60. 2. 339, etc.
 PUNEREA IN POSESIE A BUNIIRILOR LEGATE. ART. 889. 201

Cheltuelile facute cu ocazia acestei actiuni sunt In Art. 901.

sarcina succesiunei, fail, MA ea rezerva motenitorilor sa
poata fi micgorata prin ele (art. 901) (1.
La cererea legatarului de punere In posesiune, mosteni- Nulit. testa-
ment. san ro-
torul poate sg, opue, excipiendo, o actiune prin care ataca ducerea lega-
testamentul pentru lipsa de forme sau vicii interne. El tului.
poate, de asemenea, sa ceara reducerea legatului, daca acest
legat Intrece partea disponibila (art. 841 urm.) (3.
Din principiul ca legatarii nu au sezina bunurilor Conseeintile
legate §i ca ei trebue s'o -ceara dela moOenitorii rezervatari, dintireprinelpiul
resnitil
rezulta u.rmatoarele consecinti importante: cl legatarii nu
10 Ei nu pot A., se pue In posesiune din autoritate,a au stains
bunurilor le-
lor proprie, caci aceasta ar constitui o uzurpare, o samavol- gate.
nicie, care ar angajh ritspunderea lor (3). Etenint ceguissimum
prcetori visum est unuinguentgue non sibi ipsunt jus dicere
occupatis leyatis, sed ab herede petere" 4).
2° Dreptul ce legatarii au la fructele sau dobanzile
bunurilor lasate lor prin testament, este subordonat c,ererei
de punere In posesiune art. 890, 899) (5.
3° Legatarii, care n'au dobandit Inca punerea lor In Aetiunile re-
lative la bn-
posesiune, nu pot sa introduca astilzi (6, contra tertiilor, nicio nurile legate.
actiune relativa la bunurile legate qi, dupa unii, nici chiar
o actiune posesorie 7, solutie care, dupa cum stini, se
aplicil i motenitori19r de sange nesezinari (8); pentruca, de§i
ei sunt proprietari a die monis art. 644), totu§i ei n'au Inca
exercitiul dreptului lor de proprietate (9).
(1) A.ubry et Rau, loco cit., p. 480. Vezi infra, p. 227.
(21
Arntz, II, 2050, in fine; Demolombe, XXI, 552, etc.
(8) Aubrv et Rau, VII, § 718, p. 480.
L. 1 .§ 2, Dig., Quod legatorum, 43, 3.
Aubry et Rau, loco cit., p. 481.
(9 Zicem astäzi, pentruci la Romani legatarul puteà, din contra, Dr. roman.
independent de once cerere de punere in posesiune, sri exercite
atat contra mostenitorului cat si contra tertiilor, toate actiunile
personale si reale ce-i apartineau. L. 1 § 2, Dig., Quod le-
gatorum, 43, 3.
Cpr. Toullier-Duvergier, III, partea I, 573, p. 318: Pand. fr.,
r° cit., 9048.Vezi ins& Thirv, II, 430, in fine, p. 425.
Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, P. 58, text si
nota 1.
Vezi Laurent, XIV, 62; Demolombe, XVII, 36 si XXI, 633;
Thiry, II, 430; Mourlon, II, 838; Duranton, IX, 200; Aubry et
 202 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 889.

Act. in reven- A.stfel, legatarul, pitnit la

dobandirea posesiunei, nu
dicare.
controveraI. are actiunea In revendicare, nici petiOa de ereditate eontra
tertiilor (t).
Poprire. El nu poate sa faca o poprire In mAna terOilor de-
bitori ai sucasiunei (art. 455 urin. Pr. eiv.), etc. 2.
UrmAr. de El nu poate, de asemenea, sa fie urmarit de creditorii
catre creditori.
suceesiunei (3).
Luarea de Inainte de punerea sa In posesiune, legatarul ,;i ehiar
mlisuri con-
servatorii. creditorii si (art. 974) ar puteh Insit su ieh inilsuri con-
servatorii art. 1016), de exemplu: sit cearil punerea pe-
ceWor, facerea inventarului, separatia (le pa trimonii; sa
Intrerapit preserip0a, etc. (4).
Riinduirea Legatarul universal, ale carui drepturi ar fi contestate
unni admini-
strator pro_ de mostenitori, ar puteh, Inainte de punerea sa In pobesiune,
vizor. sit ceara rhnduirea unui administrator provizor al succe-
siunei litigioase (' .
InstrXin. bu- El poate, de asemenea, Inainte de punerea .a in po-
nurib r legate.

Rau, VII, § 718, p. 481; Baudry et Colin, II, 2448; Pand.

fr., v° cit., 9044 urm. Cpr. Cas. rom., Trib. Ialomita qi C.
Bucuresi. ,Bult. 1889, p. 827 §i Dreptul din 1889, No. 44 qi
69; Dreptul din 1888, No. 28 §i din 1891, No. 35. Toate aceste
decizii stabilesc c mo§tenitorii de &Inge nesezinari nu au nicio
actiune in contra tertiilor eât timp n'au fost pu§i in posesiune de
justitie (art. 653), fns acelat} principiu se aplidt §i legatarilor.
Aubry et Rau, VII, § 718, p. 481; Demolombe, XXI, 633;
Pand. fr., e cit., 9045; Laurent, IX, 502, 509; T. Hue, ,
260; Baudry et Wahl, Successions, 1,806, 891; Ca.,. fr. birey,
37. 1. 842 §i alte autorititti citate in tom. III, partea II, al
Coment. noa.stre, p. 58, nota 1. Contra: Cas. rom. Bult.1912,
p. 764 i Cr. judiciar din 1912, No. 70 (in privinta actiunilor re-
lative la dreptul de proprietate); Judeciit. ocol. Bude§ti-Arge§ (C.
S. Bailan), Dreptul din 1913, No. 34, p. 271 urn'. (Cu observ.
noastr5.). Cpr. partea I-a, 572; Arntz,
II, 2051. Vezi infra, nota 4 dela p. 288, 289.
Pand. fr. ro cit., 9046; C. Ba.stia, D. P. 46. 2. 79.
i3j Pand. fr., e cit., 9048; Mourlon, II, 838; Demolombe, XVII,
36; Troplong, III, 1840, pag. 393 (ed. a 3-a). Vezi infra,
p. 213, nota 3 §i p. 224.
Arntz, II, 2051; Laurent, XIV, 32 um.; Planiol, III, 2759;
Demolombe, XXI, 632; A ubry et Rau, VII, § 718, p. 481;
Pand. fr., v° cit., 8900, 9036 urm. ; Dernante et Colinet de
Santerre, IV, 151 bis I; C. Alger, D. P. 1906. 2. 246, etc.
Cpr. C. Paris, D. P. 72. 2. 69.
 PUNEREA IN POSESIE A BDNURILOR LEGATE. ART. 891. 203

sesiune, sit transmita altora proprieta,tea bunurilor legate,

prin Agnzare, donatiune, succesiune, etc., Hindca el este pro-
prietar independent de punerea In posesiune (art. 644, 899) (1).
Creditorii pot, de asemenea, sa urmareasca bunurileurnArirea le-
mobile sau imobile care constituesc legatul, ramhnand Insa gatului.
ca plata valorilor urmarite sa se faca In urma trimeterei
legatarului In posesiune (2).

2° Cazul and testatorul n'a 1Asat mostenitort rezervatar (art. 891).

In Franca s'a discutat foarte mult, inaintea Consiliului Diseutiile

de Stat, chestiunea de a se sti dackl, legatarul universal suirlatedi: cs toant-
trebue sa aiba sezina, sau daca el trebue s'o ceara dela et( privire la
rezervatari. Unii voiau ca el s'o aiba, pentruca testamentul seztianraiiloerga-
li da un titlu tot atat de legitim ca si acel al mostenito-
rului, carezi tine dreptul salt dela lege. Altii sustineau, din
contra, si en drept cuvhnt, ca fata cu (Lola persoane, care
au fiecare un titlu deosebit, trebue sa se prefere pe acela
al carui titlu izvoraste din lege, lar nu din vointa omului,
si aceasta cu atht mai mult cu cal mostenitorul de sange
este cel chemat a examinh si critich titlul prin care i se
rapeste o parte din averea, defunctului.
Pentru a curmh aceasta discutie, consulul Cambacérès Dr. franeez,
Art. 1004,
a propus un termen de mijloc, care consista in a acordh 1006, 1008
sezina legatarului universal numai In lipsa de rezervatari, C. fr.
propunere care s'a adoptat prin art. 1004 si 1006 din
codul francez, facandu-se astfel o tranzactie intre ambele
sisteme propuse. Este insa de observat ca, in sistemul codului
francez, legatarul nu are sezina cleat atunci cand testamentul
este autentic. Baal, testamentul este olograf sau mistic, pu-
nerea in posesiune se da prin ordonanta prezidentului
(art. 1008 C. fr. .
Legiuitorul nostru, respectAnd dreptul rezervatarilor, a Dr. nostru.
modificat codul francez, hotarand ca, legatarul universal nu
are niciodata sezina si ca, In lipsa de rezervatari, el trebue
s'o ceara (lela justitie 3), .modificare pe care insa legiuitorul

Vezi supra, p. 197 §i infra, explic. art. 899 § 1, p. 331.

Aubry et Rau, VII, § 718, in fine, p. 481, text i nota 22.
Formalitatea punerei in posesiune i§i trage origina sa din
 204 COD. CIV. CART. III. TIT. CAP. V. S-a IV. ART. 891.

uitat-o cAnd a ajuns la art. 895, ceeace constitue una

din numeroasele sale distractiuni (I).
Bun sau rau, acesta este sistemul legei noastre. Prin
urinare, In lipA de mostenitori rezervatari, legatarul uni-
versal, chiar atunci eilnd testamental ar fi autentic sau cand
legatarul ar fi un ascendent din cei cu sezina (art. 653),
va cere, ca i mostenitorii colaterali, punerea sa in pose-
siune dela justi0e, adecg: dela tribu nalul sau judecAtorul de
ocol, In a elrui circumscriptie s'a deschis succesiunea, ne-
aviind calitate, Oa, la dobAudirea ace,stei posesiuni, de a
exercia, vreo acOune privitoare la bunurile legate, nici In
contra mostenitorilor, nici In contra tertiilor (2 .
Formele pu- Trimiterea In posesiune se fa,ce de coinplectul tribu-
neresiiutnnerse- nalului, pe calea grgioasA, In urma 0546 taxelor euvenite
fiscului (art. 73 L. timbrului) e , dup5, o simpll cerere a
Dr. roman. dreptul roman, unde Irma ea aveit un caracter Cu totul altul.
La Romani, In adevA,r, cel instituit mostenitor, oricare ar
fi fost forma testamentului, trebuià neapArat sti recurgX la
interventia pretorului spre a dobilndl posesiunea, pe care
aditia de ereditate nu i-o conferiit niciodatit. Sire falsum, sive
ruptum, sive irritum dicatur ease testamenturn, salva eorum
disceptatione, ser-iptus heres jure in possessione mitti desiderat".
(Pauli Sententice, Ad Senatusconsultum Syllanianum, 3, 6,
§ 14). Vezi i § 17, loco cit., unde se zice: In co testamento
heres scriptus, guod negue ut oportuit, oblatum, nec publid
recitatum est, heres scriptus in possesionem mitti frustra de-
siderat". Obligatia impus'ä, mostenitorului de a cere posesiunea
venià de acolo cA Romanii nu cunostean sezina, care este o
fictiune si care ti trage origina sa din dreptul obisnuelnic
francez (art. 318 din cutuma Parisului). Vezi tom. III, partea
II, al Coment. noastre, P. 52, 53 (ed. a 2-a).
In adevir, legatarul universal neavind niciodatI sezina, nu
trebuià sä, se zia in art. 895 cg. legatarul ca titlu universal
este obligat, In lipsä, de mostenitori rezervatari, a cere pose-
siunea dela legatarii universali, cAci aeestia nu pot dà ceeace
nu au. Cpr. Trib. Iai, Dreptul din 1890, No. 78, p. 626.
Vezi i Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1904, No. 66. p. 658
(cu observ. noastr4. Vezi infra, P. 223, nota 5 si p. 225.
Vezi supra, p. 201.
L. timbrului. Cpr. Cas. Bult. 1899, p. 289. Vezi tom. III, parten
Art. 73 g 2. al Coment. noastre, p. 68 (ed. a 2-a) Legatarii universali
4i cei cu titlu universal fiind obligati sg, plgteaseg, pe langi
taxele privitoare la legatele lor, i taxele datorite de legatarii
particulari, retiniind acea tax-A din legat, potrivit art. 73 § 2
 PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE. ART. 891. 205

legatarului, iar nu numai (Id prezidentul tribunalului, dupA

cum ea se face In codul franeez atunci cand testamentul
este olograf sau mistic (art. 1008 C. fr.).
Jurnalul tribunaluluf fiind un act de procedurl gra- Dr. de a atacit
tioasl, ca §i In cazul punerei In posesiune a mo§tenitorilor testamentul.
nesezinari (art. 653), nu Inchide mo§tenitorilor calea de a
atach testamentul (i).

din legea timbrului, urmeaza de ad i ca primaria unui oras,

care a fost lasata legatarg, universala asupra unei averi, desì
personal este scutitä, de plata taxelor de inregistrare prin
art. 48 § 8 din legea timbrului, totusi este obligati'', la plata
taxelor datorite pentru un legat particular consistând inteo
renta viagera, läsata de defunct sotiei sale. Cas., S-a III, de-
cizia No. 96 din 15 Februarie 1913, Cr. judiciar din 1913,
No. 29, p. 348.
S'a mai decis, cu privire la plata taxelor de inregistrare,
ca, de cateori printr'un testament se lasil legatarului universal,
care, dap& art. 888 C. civil, are vocatiune la intreaga sue-
cesiune a defunctului, si o suma ie bani, sub conditie ca s'o
constitue dota unei anumite fete striiina de familie, la doh.-
toria ei Cu un român, acest legat, pang la indeplinirea con-
ditiei sau când conditia nu se indeplineste de loc, fiind pro-
prietatea legatarului universal, el trebue sit plateascii, taxa
de inregistrare cuvenita fiscului si pentru acest legat, iar
taxa pentru dota se va plat) atunci and constituirea ei se
va face de legatarul universal, in caz cand conditia din tes-
tament se va indeSlinl. Tribunalul face deci o gresita aplicare
a legei and suspenda plata taxei de inregistrare pentru acest
legat, sub cuvant ea drepturile fiscului devin exigibile numai
la implinirPa conditiei pusä', de testator, adecä',: la epoca ca-
sittoriei eopilei, läsand cu modul acesta o parte din averea
defunctului far'ä, proprietar pe un timp nedeterminat Cas.
rom. Pagini juridici din 1913, No. 114, p. 900 (decizie ne-
reprodusa in Bult.). Contra,: Tribun. Dolj, Pagini juri-
dici, loco cit., p. 902 (sentina casatii).
(1) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1887, No. 33; Laurent, XIV,
21; Mourlon, II, 839; Artz, II, 2055, etc.
Aceste jurnale, date pe cale gratioasa nu au autoritatea Autoritatea
lucrului judecat. Cpr. Cas. rom. Bult. 1890, p. 51 si Dreptul luerului jude-
cat.
din 1890, No. 13; Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1904, No. 49,
p. 408 (cu observ. noastra). Vezi tom. III, partea II, al
Coment. noastre, p. 67, 68 (ed. a 2-a), tom. VII, p. 482, 483,
text si nota 1, etc.
S'a decis cit. formalitatea punerei in posesiune, ceruta de cazul eand
art. 653 C. civil, pentru ea mostenitorii nesezinari sa, poatxpm. in pose-
..ie nu e ne-
eesarg.
 206 COD. CIV. CART. 111. TIT. II. CA P. V. S'A IV. ART. 891.

Neeitarea pitr- In adev/r, tribunalul cAnd acord/ sau refit/A trimeterea

tiler.
In posesiune a unui mostenitor de &Inge sau a unui legatar,
nu judecA, ci isi dI numai pitrerea asupra punctului de a
se sti cui trebue s se confere de ocundatit posesiune 1, fArl
a preju(leck fondul si f1r. citarea Virtilor (1), afar/ de
cant!, bine inteles, cAnd ar existh o contestatie, in care caz
va urmh un proces regulat 2).
Neexistenta S'a decis c aceste incheieri ale tribunalelor, date pe
dreptului de
opozitie apel. cale gratioasI, nu sunt supuse nici opozitiei, niei apelului,
Centro ersit. dreptul comun neprimindu-si de astAdat/ aplicare, fiindcA,
In specie nu exist/ litigiu, ci numai o cerore unilateral/.
Consideriind, zice Curtea din Bucuresti, c apelul nu este
admisibil in materie gratioasrt, pentru motivul crt aeeste hotiiriri
nu sunt supuse comunicArei, eici nu este cui a se comunicit, de oarece
In ele nu figureazA decitt o singurrt parte, si anume: acea care a
cerut punerea sa in posesiune; de unde rezultA a dreptul de apel
nu are punct de plecare si nu se poate zice cA apelul este admi-
sibil oricAnd, pentrucii atiinci dreptul de apel ar existit treizeci de
ani, eeeace este inadmisibil, flinilcá legea a voit ca aceste afaceri
sit fie urgent rezolvate; drtptul comun nu poate deei fi aplieat in
specie" (8).
Art. 642 Pr. Apoi, mai este de observat cit, de cateori legea, %oeste
eh%
sl admit/ un recurs 'in contra incheierilor date In camera
intrà in posesiunea suecesiunei, nu este necesarA atunci and
actiunea exercitatA de cittre un mostenitor este o actiune
in impArtealA indreptatrt contra unui alt mostenitor; de oarece,
In asemenea caz, instanta de fond este chematA sA liehideze
toate pretentiile ce mostenitorii au de Meta cu privire la
compunerea masei suceesorale. Cas. rpm. S-a L decizia No. 92
din 1 Fevrnarie 1913. Jurisprudenta ronttinci din 1913,
No. 17. p. 258, 259 §i Dreptut din 1913, No. 44.
Cpr. Cas. rom. Bult. 1886, p. 407; C. Bucuresti, Dreptul
din 1889, No. 34. Vezi ins:i C. Bncuresti, Dreptul din
1886, No. 62, p. 492.
Cas. rom. Bult. 1912, P. 1466 si Dreptul din 1912, No. 73.
(8) Dreptul din 1889, No. 34. contra: Petresce-, Te4a,mentele,
p. 299. Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1893, No. 30; Cas.
rom. Butt. 1893, p. 472 si Dreptul din 1893, No. 45, p. 356.
Dr. strlin. In Franta si in Belgia se controverseazA, de a.semenea,
chestiunea de a se stl clack' ordonanta prezidentului de punere
In posesie este sau nu supusit vreunui recurs. Vezi Thiry, II,
434; Laurent, XIV, 30; Demolombe, XXI, 510: Mourlon,
II, 839; Pand. fr., y° cit., 8872 tom., etc.
 PUNRREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE. ART. 891. 207

de consiliu, ea o spune anume, de exemplu: in art. 642

Pr. civ., In privinta hotaririlor date de tribunale asupra
deliberarilor consiliului de familie. A ceasta este Insa o ex-
ceptie, care tocmai justifica regula generala. Exceptio firmat
regulara in casibus non exceptis, (lupa expresia lui Bacon.
Dar daca, in principiu, nu exista nici opozi0e, nici Cazuri le cand
apel in contra incheierilor pronuntate de tribunal pe cale setulaplica drep-
comun.
gratioasii, In camera de consiliu, dreptul comun 1§i va primi
din contra aplicare, de cateori tribunalul a dat o hotarire
contencioasa, in contradictor, asupra dona sau mai multe
pretentii opuse, care toate aveau de obiect punerea in po-
sesiune a aceleia%; averi de suceesiune
Daca succesiunea s'a deschis In strainatate i legatarul Cazul clind
a dobandit punerea in posesiune (lela judeeltorii straini, punerea in po-
sesie emana
aceasta incheiere nu se va putea executh In Romania decat dela judeca-
(lupa, ce va fi declarad, executorie de catre judecatorii toril straini.
roma ni art. 374 Pr. civ. 2.

( I) C. Bucuresti, Dreptul din 1886. No. 62 si din 1889, No. 34. Cpr.
Cas. rom. Bult. 1912, pag. 1466 si Dreptul din 1912, No. 73.
(2) Cas. fr. D. P. 53. 1. 59; Petrescu, op. cit., p. 300. Art. 374 Art. 374 Pr.
din Pr. civ. a fost pe larg explicat in tom. VII al Coment. civ.
noastre, p. 459 urm. S'a decis, de curand, cu privire la
acest text, ch., potrivit art. 374 Pr. civ., hottirtrile judedi-
tor sti pronuntate in tari stritine, neputând fi execatate in
liominia, deciit dala au fost date de tribunalele competente
si .,unt ramase definitive, daca nu se cala legile de ordine
publica ale Romaniei si daca filtre amilndoug Statele exista,
reciprocitate de executare, de aici rezultä ea tribunalele ro-
mane, chemate sa. acorde execuatorul, fiind tinute sit observe
indeplinirea acestor conditiuni, sunt in drept sä,' refuze exe-
cuatorul, clind constata ca hotarfrea sträina n'a fost comu-
nicata in mod valabil, asa cum se prevede prin art. 3 si 10
din conventia dela Haga si, prin urmare, nu este definitiva*.
Cas. rom. 1(21 Noembrie 1912), Bult. 1912, p. 1899 si Dreptul
din 1913, No. 18; Cr. judiciar din 1913, No. 20, pag. 232.
C'urtea din Bucuresti pusese, Cu drept cuvant, in principiu ca.,
cu ocazia cererei de execuator a hotäririlor din Austro-Un-
gana, tribunalele romtine sunt in drept sii . eerceteze daca
acele hotäriri sunt date de o instanta, competentil si au ramas
definitive, clici aceste tribunale au caderea de a controla
regularitatea procedurei de citare si comunicare, dupä cum
si tribunalele din acea tarä au acelas drept in privinta hotä-
ririlor romane. C. Bucuresti, Dreptul din 1912, No. 22, p. 170.
 208 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 891.

Ce trebue sA Sh vedem acum ce trebue s cerceteze tribunalul, Ina-

constate trib.
insinte de inte de a Incuviinth punerea Iii posesiune a legatarului. El
admite pane- se va asigurh mai Intai de moartea, testatorului, ceeace, In
rea, in pose-
siune. regula generala, se va constath prin actul de moarte extras
din registrele actelor starei civile. Tribunalul se va mai In-
credin0 apoi, daca nu existit mostenitori rezervatari, caci
numai In lipsa unor asemenea mostenitori, el este compe-
tent de a ordonh punerea In posesiune (art. 889, 891)
Examinarea In caz când testamentul nu este depus la grefa tribu-
teetamentului.
nalului, conform art. 892, tribunalul va cere Infgisarea lui
si 11 va examinh spre a vedeh daca el Intruneste condiOile
unui testament, de exemplu: daca este scris, datat si sub-
senmat de mana testatorului (art. 859 , etc. 2.

Aplic. drep- S'a mai decis, tot eu privire la art. 374 Pr. civ., cà desi
tului comun prin acest text se spune numai cà cererile de execnator vor
In privinta fi incuviintate printr'o sentinta, data in urma citarei partilor,
cif ilor de atac.
fara a se spune nimic in privinta cailor de atac, totusi de
ad ì nu rezulta ca in contra acestor sentinte n'ar exista dreptul
de apel, de oarece apelabilitatea sentintelor fiind regula ge-
nera1 i neapelabilitatea lor exceptia, dreptul de apel trebue
sà existe i in contra acestor sentinte, intrucat niciun text
de lege nu ridica acest drept. C. Galati, Dreptul din 1912,
No. 46, P. 363.
Aplic. legilor Aceasta decizie mai pune in principiu ca examenul com-
arei undo sen- petintei instantei, care a pronuntat sentinta ce se cxecuta,
. tinta a fost are a fi facut de catre tribunalele române dupa legile tarei
pronuntatii, in
privinta corn- care a dat acea botärire, iar nu dupa legile romiine. Dul
petentki. legislatia ungara, singura instanta competenti de a judecit
actiunile ce deriva din contractele pentru intreprinderi de
transporturi pe mare, de calatori i bunuri, fiind numai tri-
bunalul din Fiume, urmeaza ca o sentinta data in asemenea
materie de o alai, instanta judecatoreasca, nu poate fi hives-
fiat Cu formula executorie de catre judeatorii romttni. Drep-
tul, loco cit. Recursul facut in contra acestei decizii a fost
respins (deciz. S-a III, No. 97 din 18 Februarie 1913,
data dupa diverginta). Jurisprudenfa romand din 1913,
No. 18, p. 275, 276; Cr. judiciar din 1913, No. 34, p. 403
si Dreptul din 1913, No. 65. 'neat priveste executarea ho-
taririlor straine In Englitera, vezi J. Clunet, anul 1913,
p. 634 si Dreptul din 1913, No. 66, p. 520.
Monrlon, II, 836; Demolombe, XXI, 505; Laurent, XIV,
28, 43; Troplong, III, 1827; Pand. fr. y° cit., 8862, etc.
Marcadé, IV, 111; Mourlon, II, 839; Laurent, XIV, 24;
Demolombe, XXI, 505; Massé-Vergé, III, § 498, p. 282,
 DOBINDIREA FRUCTELOR BUNURILOR LEGATE. ART. 890. 209

Tribunalul se va IncredinO, despre identitatea legata- Plata taxelor.

rului si despre plata prealabill a taxelor de inregistrare.
In caz de a existh un legat de uzufruct i unul de
nudit proprietate, fiecare legatar va pl6t1 o taxI succesoralA
deosebitl, 2).
Tribunalul va mai aprecadacá legatul este sau nu uni-
versal 3), fárI a prejude* bine Inteles, chestiunile care ar
putek A, vie mai tArziu In discutie pe cale contencioaA.

II. DobtIndirea fructelor bunurilor legate.

Art. 890.Legatarul universal are drept a pretinde fructele (4)
bunurilor cuprinse in testament, din zina cererei in judecata, sau din
ziva In care eredele a consimtit a-i dà legatul. (Art. 123, 485 urm.,
854, 889, 898, 899 C. civ. Art. 1005 C. fr. modificat).
Leg,-atarul fiind proprietarul lucrului legat, Incá, din ziva Neaplic.
mortei te,statorului art. 644 si 899), ar fi trebuit ca din art.civil.
483 C.

nota 4; Pand. fr. r0 cit., 8839. Se poate intämplà ea ad- Contestares

testamentului
versarii legatarului sa conteste testamentul, de exemplu: scri- penateruforimipesurt
erea subscrierea lui. In asemenea caz, tribunalul va
apreciit gravitatea contestatiei si va admite sau va respinge,
dupa imprejurari, cererea de punere in posesiune, fa'ra, a pre-
judedi filtra nimic fondul; caci, chipa cum foarte bine ob-
serva, Curtea din ,gen (D. P. 56. 2. 297), dae,h contestatia
mostenitorilor ar fi suficienta pentru a oprì trimeterea In
posesiune a legatarului, art. 891 nu si-ar mai primi niciodatä
aplicare. Cpr. si C. Poitiers, D. P. 82. 2. 36; Sirey, 82. 2.
186. Mai vezi Laurent, XIV, 25; Demolombe, XXI, 507;
Pand. fr. v° cit., 8839; Aubry et Rau, VII, § 710, p. 446.
Cat pentru viciile interne ale testamentului, care s'ar Atacares te-
opune de adversarii legatarului, atacandu-se, de exemplu, tes- stamentului p.
tamentul pentru captatiune sau incapacitatea testatorului, ori .caPtati.une'
Incapeatec.itate,
a legatarului, tribunalul nu se va oprì la ele, cel putin in
regula. generara', lasind ca s se judece pe calea unui proces
principal (cpr. Laurent, XIV, 26; Massé-Vergé, III, § 498,
P. 282, nota 3), cu toateca, si de astadata, tribunalul ar
puteit, dupa unii, sä respingá punerea in posesiune a lega-
tarului, daca plangerea adversarilor lui ar para intemeiatä.
Cpr. Demolombe, XXI, 508; Troplong, III, 1830; Pand. fr.
cit., 8852 urm. Cpr. C. Poitiers, D. P. 56. 2. 143, etc.
(I) Demolombe, XXI, 509; Laurent, XIV, 28 si tati autorii.
(2) Cas. rom. Bult. 1912, p. 1801 si Dreptul 1912, No. 73, p. 610.
(8) Pand. fr. y0 cit., 8857 urm. i autoritatile eitate acolo.
(4) Art. 899 si 900 vorbesc de fructe si interese.
66105 14
 210 COD. CIV. CARTEA TIT. II. CAP. V. S-a IV.ART. 890.
acea zi el sA aib6, drept si la fructele legatului, fiindel,
dup. art. 483, fructele se cuvin proprietarului(1).
Cana legata-
rul are drept
Cu toate acestea, legatarul universal, ca ì ceilalti le-
la fructele 1.--gaLari (art. 898, 899 § 2), nu are drept la fructe deck
4.

crului leg,at. din ziva In care el a cerut punerea In posesiune, sau din
biva In care mostenitorul a consimtit a-i dh lega,tul de bunA
voe, principiu pe care legea noastrA, 1-a admis pentru toate
legatele In genere 2.Pi1n In acest moment fructele se cuvin
mostenitorului, pentrucA el avand paza i administratia sue-
cesiunei, este just ea responsabilitatea i Ingrijirea sa sA, fie
rspIittith prin fructele acestei averi .
Asa (lar, In dreptul nostru, legatarul putand s cear1,
punerea sa In .posesiune cilial. In ziva mortei testatorului,
nu va aveh absolut nicio pagulA dacA, va fi diligent.
Art. 000. Mai mull înc, legatarul va doMndi, prin exceptie,
fructele lucrului legat, din ziva mortei testatorului, inde-
pendent de once eerere de punere In posesie, In doul cazuri,
anume: 10 ctind testatorul a prevAzut el Insus In tes-
tament cI legatarul va aveh fructele din inomentul mortei
C. Calimacli. (I) In dreptul nostril anterior, legatarul dobandeb. numai un drept
Art. 841, 849. de creantä. la moartea testatorului, caci proprietatea nu se
strämutà decit prin traditia lucrului (art. 841 C. Calimach,
684 C. austriac). Vezi p. 106, n. 2. §i p. 329, n. 1. Cu toate
acestea, aat fructele naturale cAt §i cele civile apartineau
legatarului 'Inca din vremea morfri tcstatorului (art. 849 C.
Calimach, 686 C. austriae). Legatul unei sume de bani pro-
duceà de drept dobindä, din ziva mortei testatorului, chiar
dacü mostenitorul nu era in culpei pentru neplata la timp
a legatului. Curtea din Foc§ani hotärise contrariul, Simi"
aceasa decizie a fost cu drept cuvânt casatI, art. 849 din
codul Calimach nefland nicio distinctie in aceastä. privintl.
Vezi Bult. 1883, p. 791 §i Dreptul din 1883, No. 69.
(2) Tot de atunci incepe pentru legatar §i obligatia de a pltal
dobänzile datoriilor succesiunei, aceste dobinzi fiind o sarcinjt
a fructelor. Marcadé, IV, 104.
Dr. roman. (3) Laurent, XIV, 69. La Romani, mo4tenitoru1 instituit aveit
folosinta bunurilor euprinse in testament din ziva mortei tes-
tatorului, iar legatarul universal numai din ziva predärei vo-
luntare a legatului sau punerei in intilrziere a celui grevat.
In .fideicommissaria hereditatis restitutione constat non ve-
nire fructus, nisi ex mora facta est, aut cùm (pas specialiter
fuerit rogatus et fructus restituere (L. 18, Pr., Dig., Ad
Senatusconsultum Trebellianum, 36, 1).
DOBINDIREA FRUCTELOR BUN URILOR LEGATE. ART. 890, 900. 211

sale; si 2° cAnd s'a legat drept alimente o renth viagerh i)

sau o pensiune (art. 900)(2).
Aceasta este singura derogare ce s'a flcut dela prin- Deoseb. de
eipiul de mai sus, chci legiuitorul nostru n'a mai reprodus u. fr.
exceptia pe care o face textul corespunzhtor francez si care
nu figurh in proiectul prirnitiv al codului (5 , dupg, care le-
gatarul universal are drept la fructe din ziva mortei tes-
tatorului, atunci child el a facut cererea de punere In po-
sesiune In termen de un an dela data mortei testatorului (4),
Legatarul neavand drept la fructe, afarh de exceptiile Cum se do-
prevIzute de art. 900, decht din ziva cererei In judecatet,ineddelgatar.
fr"-
sau din ziva in care mostenitorul a consimtit a-i dh legatul
de bunl voe, se naste intrebarea: ce trebue sh intelegem
prin fructe si cum se dobAndesc ele de mostenitor sau de
legatar?
Mai intli, in ceeace priveste distinctia si definitia fruc-Aplie. regule-
telor, vom aplich, in lipsh de text, regulele dela uzufruct, lor fdruelát.uzu-
regule care, duph cum stim, sunt aplicabile si posesorului
de bunh credinth 5.
Asa dar, duph principiile generale dela uzufruct, fruc-
(') C. Bucure§ti, Dreptul din 1895, No. 25. Rentele viagere, Fructe natu-
infiintate Cu titlul gratuit sub forma unei donatiuni (art. 1640), rale, eivile.
hunt, ca once donatiuni, revocabile pentru survenire de copii Art.1640. 836 Iti
(art. 836). Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment noastre, p. 491,
text ai nota 2, precum ai autoritatile citate acolo. Cpr. Planiol,
II, 2138.
4-) Dispozitia exceptionalä a art. 900 se aplica, in adevär, la Aplie. art. 900
toate legatele in genere, de§1 acest text este mezat sub ru- la toate lega-
brica care se ocupa de legatele singulare sau partieulare, tole In genere.
pentrica dacil legea permite testatorului de a deroga dela
regula generala in privinta proprietatei fructelor, aceasta nu
este pentructi legatul este singular, ci pentruca testatorul
este in drept de a dispune de lucrul sau, atat in privinta
proprietittei &it ai a folosintei. Vezi infra explic. art. 900,
p. 291. Cpr. Pand. fr., v° Don. et testaments, 9116 ai auto-
rieltile citate acolo.
(5) Cpr. Arntz, II, 2061.
(5) Tot in acest sens este redactat §i art. 864 din codul italian.
Este de observat a legiuitorul nostru a mai faeut o modi-
ficare analoaga in art. 854. Vezi tom. IV, partea I, al Co-
ment. noastre, p. 659, text §i nota 2.
<5) Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 285 urm. (ed. a 2-a).
Cpr. Baudry et Colin, II, 2319; Laurent, XIV, 74, 75, etc.
 212 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 890.

tele sunt naturale i Fructele naturale sunt cele ce

civile.
pganAntul produce, fie dela sine, fie prin cultura omului
(fructe industriale)(". Fructele civile sunt chiriile caselor,
arenzile mosiilor, procentele banilor, ete.(2).
Aplic. Incat priveste dobAndirea acestor fructe, vom aplich
art. 524, 525.
iarti regulele dela uzufruct, asa c5, fructele naturale se
vor dobandi prin deslipirea lor de lucrul care le produce
(art. 524 , iar fructele civile se vor dobandi zi cu zi
(art. 525).
Cazul cind Din Imprejurarea cit legiuitorul nostru vorbeste de fructe
leg-atul consi-
sat intr'un iar nu de folosintl (puissance), dupI cum se exprimit textul
lucru care nu francez, ar pitreh sit rezulte cA, dacl, legatul consistl inteun
produce
fructe. lucru, care nu produce nici fructe, nici dobanzi, legatarul
n'ar puteh sit reclame o despAgubire dela mostenitor, pentru
folosinta ce acesta 1-ar fi lmpiedicat de a trage din lucrul
legat, In urma trimeterei In posesiune, pentrucl legatarul
nu are drept deal la fructe i, In specie, lucrul n'a produs
niciun fruct. Aceasta este ma de adevArat IncAt autorii,
care admit In Franta piirerea contra* se Intemeiazit pe
cuvântul folosinta, care cuprinde Intrebuintarea lucrului sau
tragerea unui folos oarecare, expresie nereprodusI de legiui-
torul nostru (3). S'ar puteh, cu toate acestea, admite si
noi soluVa, pe care autorii o admit In Franta, insa, Interne-
indu-se mai mult pe echitate deck pe litera legei 4.
Cazul and le-
gatarul se gl-
PAng acum am presupus câ legatarul se glseste In
sete in con- concurent,A, cu mostenitorii rezervatari. Ce s'ar întârnplà Insit
curentit Cu co- când el s'ar gAsi In fata unor colaterali, dela care el nu
lateralii.
poate cere sezina, pentruel nici ei n'o au art. 653, 891 .
Curtea de casatie a decis 0,, In asemenea caz, bunurile tes-
tate intrit din momentul mortei testatorului In patrimoniul
legata,rului universal, desi punerea sa In posesie de cg.tre
just4ie s'a fAcut mai tftrziu. Prin urmare, In asemenea caz,
veniturile bunurilor cuprinse In testament vor apartineh le-
gatarului din momentul mortei testatorului, independent de
cererea punerei In posesiune art. 891 ; pentrucA altfel ar
Vezi tom. III, partea I, suseitat, p. 286.
Vezi tom. III snseitat, loco cit.
Cpr. Laurent, XIV, 77; Beltjens, III, art. 1005, No. 14,.
p. 267, etc.
Cpr. Petreseu, Testamentele, p. 317.
 PLATA DATORIILOR. ART. 893. 213

trebui ea veniturile acelor bunuri EA nu apartie nimlnui,

sau sl apartie colateralilor, ceeace ar fi contrar vointei tes-
tatorului (1).
Dad, ar existh Insl un singur mo§tenitor rezervatar,carni cand ar
legatarul universal nu va puteA, FA dobandeasel fructele.i negtam uo nte
dedil potrivit art. 890, §i el va trebui sà, restitue acestuinttor reze:va-
ino§tenitor toate fructele percepute de dansul Ving, In ziva tar*
cererei In judecatA, chiar dacA el ar fi avut, de fapt, po-
sesiunea succesiunei din ziva mortei testatorului (2).

III. Plata datoriilor.

Art. 893. Legatarul universal, care va ven', la mostenire
in concurent& cu un erede rezervatar, este obligat la datoriile si
sarcinile succesiunei personal (3) pu & in coneurenta pArtei sale(4),
si ipotecar pentru tot. (Art. 550 urm., 775, 778, 841 urm., 888
urm., 896, 897, 902, 1792 C. civ. Art. 1009 C. fr.).

(1) Cas. rom. Bult. 1892, p. 131 si Dreptul din 1892, No. 27.
Dad. mostenitorul a fäcut plantatiuni sau constructiuni pe Aplic.
prtmitntul testatorului care, din ziva mortei acestuia, a trecut art. 494.
in patrimoniul legatarului, se va aplicit dreptul comun, adea
art. 494.
Arntz, II, 2061; C. Alger, D. P. 77. 2. 83.
Cuviintul personal este opus cuvitntului ipotecar, ca si
in art. 896; de unde reiultrt c'ä creditorii succesiunei au o
actiune directii si personal& in contra legatarului, fie universal
(art. 893), fie cu titlu universal (art. 896), mostenitorii re-
zervatari neputilnd fi urmariti pentru partea de datorie care
cade in sarcina legatarului. Cpr. Laurent, XIV, 87; Demo-
lombe, XVII, 35 urm. si XXI, 574.
Obligatia legatarului la plata datoriilor izvorgsre din ac-
ceptarea legatului, Sus& pentru ca el sä, poatä fi urmrtrit de cre-
ditorii succesiunei, trebue srt fie pus in posesiunea, legatului
srtu, aci p6nri, la aceastä punere in posesiune, el nu poate
nici s& tie uring.rit de creditorii succe.iunei, nici sä, urmäreasa
pe acestia. Vezi supra, p. 202 si infra, p. 224.
(4) Trebue sä, observiim a legea s'a exprimat rAu and a zis Inexactitate
de text.
c& legatarul universal este obligat la plata datoriilor si sar-
cinilor succesiunei peina, la concuren(a peir(ei sale. pentrueä,
din aceast& expresie ar p&reä sil rezulte a legatarul universal
nu pläteste datoriile suceesiunei ultra vires, pe and din
art. 897 rezultà contrariul. Legiuitorul trebuià deci sä, 2icA,
ea si in art. 896, e& legatarul universal plitteste datoriile si
 214 C. CIV. CART. III. TIT. H. CAP. V. S-a IV. ART. 893, 897.

Art. 897. Legatarul universal, sau aeela al unei fractiuni

a succesiunei, nu se poate pune in posesiunea legatului rara a se
face, duph' cererea lui, un inventar al bunurilor ce eompun legatul,
de judedtoria in ocolul chreia s'a desehis succe.siunea.
Legatarul care va primi a intrà in posesiunea bunurilor Mr&
inventar, va fi obligat a plittl toate debitele succesiunei, chiar de
ar fi mai mari decat averea läsath de testator. (Art. 95, 704 urm.,
713, 888 um., 893, 894 urtn., 896 C. civ. Art. 668 urm. Pr. civ.).
Dreptul la o Dispozitiile testamentare conferind nu numai drepturi,
parte din
averea unei dar i datorii, dreptul la o parte din averea succesiunei
succesiuni im- implica obligatia de a plati o parte proportionall din dato-
plic6 obligatia
de a plgti o riile §i sarcinile acelei succesiuni; citci, (MO cum foarte bine
parte propor- observa Curtea, de casatie din FraMa (1, atk dreptul calt
tionalli din
datoriile qi §i obligatia, nu stint, In specie, deck consecintile corelative
sareinile ale oricarui titlu succesoral universal. Este deci firese lucru
acelei succe-
siuni. ca toti acei care mo§tenesc o universalitate de bunuri, fie
prin vointa legei succesiune ab intestat , fie prin voirqa
omului (succesiune testa mentara), sa plateascii, clatoriile de
care sunt grevatb ace.ste bunuri, sau o parte corespondenta
cu ceeace ei primesc din activul ereditar, dacii n'au ino§-
tenit tot acest activ, dupa cum este firesc lucru ca acei care
nu iau din succesiune deck un obiect particular, sa nu
plateasca nicio datorie, pentruca datoriile stint o sarcina a
universalitatei bunurilor, iar nu a bunurilor particulare.
./Es alienuni totius patrimonii onus est, non certarum
rerum" 2 .
sarcinile suceesiunei in proporfie cu parte« so, (vezi infra,
p. 228, nota 4), ceeace inseinneazà ch, dad. el va hill jum&-
tate din succesiune, va plial jumAtate din datorii; dacä va
luh a treia parte, va Oral numai a treia parte, si asa mai
departe. Cpr. Mourlon, II, 438; Laurent, XIV, 89; Marcadé,
III, 115; Aubry et Rau, VII, § 723, p. 600, etc.
Dreptul testa- Rtunâne insh bine inteles eh testatorul ar puteh sit impue
torului de a legatarului universal obligatia de a plAti o parte mai mare
ri partea de din datorii, cu obligatia ins& de a respecth rezerva lor, dad.
datorie a le-
gatarului. sunt mostenitori rezervatari. Aubry et Rau, loco supra cit.;
Baudry et Colin, II, 2475; Laurent, XIV, 115; Demolombe,
XXI, 607. Cpr. Ca.. fr. D. P. 87. 1. 75; Sirey, 88. 1. 155.
Vezi si infra, p. 219 si p. 232.
(I) eas. fr. D. P. 51. 1. 283; Sirey, 51. 1. 657. Aceasth decizie
este cunoscuth In jurisprudent& sub numele de: l'arrét Tous-
saint". Cpr. Planiol, III, 2766, p. 663 (ed. a 5-a).
(2) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 687 (ed. a 2-a).
 PLATA DATORIILOR. ART. 893, 897. 215

Din capul locului trebue s deosebiin, deci, legatarii Legatarii par-

ticulari nu
universali §i cei cu titlu universal de acei cu titlu parti- plItese dato-
cular. Cei dinti vor plati datt».iile defunctului (art. 893, riile defunc-
896), pe cand cei de al doilea nu le vor plAti (art. 775, tului.
909 I). (Vezi infret, p. 293 urm..
In privinta legatarului universal, de care ne ocuparn Legatarul uni-
acum, doua ipoteze se pot infatiO: 10 sau el vine la suc- versal.
cesiune singur, farg, prezenta unui nio ten i tor rezervatar;
20 Rau el vine In concurs cu un inotenitor rezervatar.
In cazul intaiu, adeca cand nu exista niciun mo§tenitor Aplic.
art. 897.
rezervatar (ipotezit pe care art. 893 n'o prevede), legatarul
luand averea intreaga, a plati toate datoriile §i sarcinile (2)

In baza acestui principiu stim eä donatarul unei sume de Donatarul

bani sau unui ori mai multor lucruri determinate si speicfi- unor bunuri
cate in individualitatea lor, nu poate fi obligat la plata dato- determinate
nu pllitette
riilor daruitorului. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, datoriile.
p. 336, 337. Aeris alieni, guod ex hereditaria causa venit,
non eju9 qui donationis titulo possidet, sed Maus juris sue-
cessoris onus est. (L. 15, Cod, De donationibus, 8, 54).
(I) Codul Calimach obligA si el pe legatari la plata datoriilor C. Calimach
§i sarcinilor succesiunei (art. 854, corespunzator cu art. 692 Art. 854, 855.
C. austriac); insit ei puteau, in urma acceptilrei legatului,
se sustrag& dela once piatä, intorcand legatul sau pretul lui,
impreunit cu fructele percepute (art. 855 C. Calimach, 693
C. austriae).
Codul lui Andr. Dollici dispune, din contra, c5, legatarii C. Andr. Do-
nu se fridatoresc la jalobele pentru datoriile mortului, ci numai nici.
mostenitorii lui (§ 8, capit. 38).
(2) Pasivul succesiunei cuprinde datoriile dtfunctului §i sareinile ce sunt sarci-
succesiunei (art. 774, 777). Sarcinile sunt acele obligatii, care nile suceesiu-
n'an luat nastere deck in urma mortei lui de cujuil, gucv ab nei.
herede cceperunt (L. 40, Dig., De oblig(Itionibus et actionibus,
44, 7). Astfel sunt: cheltuelile de inmormântare sau ale ultimei
boli; cele ra'cute eu ocazia punerei pecetilor, facerei inventa-
ruin i, impArtelei, etc.; clieltuelile fácute cu ocazia cererei pentru
predarea legatului (art. 901), etc. si toate acele, in fine, care
se fac inteun interes comun. Vezi tom. III, partea II, al
Coment. noastre, pag. 59, nota 4 (ed. a 2-a). Cpr. Laurent,
XIV, 88; Baudry et Colin, II, 2377; Planiol, III, 2767, etc.
S'a decis de curAnd de Curtea de casatie (21 Octoin-Cheltuelile de
brie 1913), in privinta cheltuelilor fricute pentr3 inmormfin-lomormintare
tarea sotiei, cä aceste cheltueli fiind o sarcina, a succesiunei, ale sotiei.
se plittesc de rnostenitorii ei, iar nu de sot, solutie pe eare noi am
sustinut-o de Inuit. Vezi tom. VIII al Coment. noastre,
 216 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 893, 897.

sueeesiunei (1), si el le va plilti ultra vires enzolunzenti, daca

n'a prima legatul sub beneficia de inventar (art. 897).
Aceasta solutie, admisa de unii In Franta (3), este expres
admisa la noi prin art. 897, ca toate eit legatarul nu
are sezina, cee,ace dovedeste eit plata datoriilor nu este un
efect al sezinei, ci o consecinta a transmiterei universali-
tatei bunurilor. De aceea legiuitorul nostru a si eliminat,
cu drept cuvfint, din art. 653, euvintele din textul cores-
punzator fr. (724), relative la plata datoriilor 3.
Cu toate acestea, Petrescu sustine cit legatarii nu
plittesc datoriile ultra. vires emolumenti, pentruca la noi ei
nu au sezina fi nu reprezintd in totul pe defunct 4 . Aceasta
afirmatie a regretatului nostru amie este 'MA., dupg, parerea
noastra, nu numai gresita, dar chiar contrara art. 897.
Dovada de aceasta este ca colatemlii nu au niciodata se-
p. 444 si tom. X, p. 386, 387. Instanta de fond este suve-
rani sa aprecieze, dupi conditia social& si situatia materialA
a defunctei, care este valoarea cheltuelilor ilicute eu ocazia
inrnorminarei ei. Gas. rom. S-a I, decizia No. 596 din 21
Octombrie 1913. Vezi Jurittprudenfet romdna din 1913, No. 36,
p. 562, No. curent 699 si Dreptul din 1913, No. 81.
C. Caragea. Aceasta decizie, foarte importana, pune in principiu a,
dupà. codul Caragea, in caz and sotia inceth din viatA ina-
intea sotului, mostenitorii ei nu aveau niciun drept asupra
darului flcut acestei sotii inaintea mortei, atunci cfind nicio
conventie speciala nu existà intre soti. In asemenea caz, darul
se intorceà la constituitorul lui, adecl la bArbat, si se cu-
viniò, lui si mostenitorilor lui. Jurispruden(a roman& loco
supra cit. §i. Dreptul, loco cit.
Cuvintn1 sar- Cuvântul sarcini cuprinde si legatele (L. 40, Dig., De
cinei cnprinde obligationibus et actionibus, 44, 7). Cpr. Laurent, XIV, 88
li legatele.
5i 108; Demolombe, XIV, 522, p. 570. Vezi infra, p. 236
si tom. III, partea II, al Cnment. noastre, p. 678.
MourIon, II, 438; T. Huc, VI, 328; Arntz, II, 2062, etc.
Vezi Thiry, II, 439; Demolombe, XXI, 569 urm.; Arntz,
II, 2062; Mourlon, II, 438 si M7; T. Huc, VI, 329; Pla-
niol, III, 2766, care, en aceasa ocazie, citeazrt Tratatul
nostru In limba francez6; Cas. fr. D. P. 51. 1. 281; Sirey,
51. 1. 657, etc. Contra,: Aubry et Rau, VII, § 723, p. 497,
498 si 499, text si nota 6; Laurent, XIV, 101; Baudry et
Colin, II, 2476 urm., etc.
Vezi ton,. III, partea II, al Coment. noastre, p. 60 (ed. a 2-a)
si p. 688, text, 2°.
Petreseu, Testamen tele, p. 320,
 PLATA DATORITLOR. ART. 893, 897. 217

zina si, cu toate acestea, nu credem Ed se poatg, sustine cg,

ei nu plittese datoriile ultra vires, atunci cilnd au acceptat
succesiunea pur f3i simplu( . Prin urmare, Inc,l odatI, plata
datoriilor nu este un efect al sezinei, ei o consecintl a
transmiterei universalitAtei bunurilor. De egteori legatarul
Universal vine la succesiune in concurenta cu un rezervatar
(singura ipotez1 prevgzutg de art. 893), el este obligat a
plitti datoriile si sarcinile succesiunei, in proportie cu partea
sa, (Jul testatorul nu i-a impus o parte mai mare din
datorii, ceeace stini el el este liber sg facg (2).
Daca sunt mai multi le.gatari universali sau cu titlu
universal, fiecare va contribul In proportie cu partea sa (3).
In once caz, legatarii nu vor putea, fi uringriti de cre-
ditorii succesiunei decat In urma, trimeterei lor In posesiune
(art. 889, 891) 4.
In caz cAnd datoria contractatg de defunct este asigu- Cazul cand
datoria de-
ratit printr'o ipotecg,, legatarul universal (art. 893) sau cel functului er1
cu titlu universal art. 896 , care a luat imobilul ipotecat, asiguratiL
nu va mai plati aceastg datorie In proportie cu partea sa printr'o tea..
ipo-
de succesiune, ci o va plgti In intregimea ei, ea detentor
al imobilului art. 1792 , pentrucit ipoteca este indivizibilg
(art. 1746). El va trebui deci sau sg plgteaseg, Intreaga
datorie, capital si procente, sau &I delese imobilul .... ut
vel totum debitum reddat, vel eo guod detinet, cedat 5)
HIT-name Insg bine intel,es eg, In asemenea caz, lega- Recursul le-
ta.rul care, din cauta ipotecei, a fost silit sit plitteascg, din gatarului, care
a plAtit tot,
datoria comung peste partea sa contributorie, are recurs contra color-
contra celorlalti comostenitori sau colegatari. Acest drept laltinitort.
comolte-
i se conferg, anume prin art. 778, care reproduce art. 33
din cutuma Parisului si art. 358 din cutuma (lela Orléans,
(') Vezi tom. III, partea II, al Cement. noastre, pag. 688, 689
(ed. a 2-a); Cas. rom. Dreptul din 1910, No 15 (decizie ne-
reprodusti, in Bult. Curtei, Cu toate cä ese foarte importantä);
Revista Jurisprudenfa din 1910, No. 4, p. 67. Vezi si arti-
colul ce am publicat in Dreptul din 1911, No. 31, precum
si numeroasele autoritäti citate acolo.
(2) Vezi supra, p. 214, ad notam, in fine.
(2) Mourlon, II, 838 si 847.
Vezi supra, p. 202.
L. 2, in fine, Cod, Si unus ex pluribus heredibus creditoris
vel debitoris partem suam debiti solverit vel acceperit, 8, 32.
 218 C. CI V. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a IV. ART. 893, 897.

si care, prin succesorii cu titlu universal Intelege si pe le-

6atarii
0- universali sau Cu titlu universal 1.
C. Cali mach. Datoriile mortului, cele cu amanet, zice art. 1068 din
Art. 1068.
codal Calimach, trebue sA le plAteascit numai acel moste-
nitor care le-a luat In partea sa, si dezatnanethndu-le, poate
sA se rAfuiascl cu mostenitorii lui" C .
Cazul unui PAnit acum am vorbit numai de legatarii proprietAtei
legat univer-
sal sau cu titlu depline. Se poate Insit Intdmplh ca defunctul sl fi fAcut
universal In un legat universal sau Cu titlu universal in uzufruct numai.
uzufruct.
Art. 552. Mostenitorul universal fiind singur, In principiu, obligat la
plata datoriilor autorului situ art. 774 urm. , rigoarea prin-
cipiilor cereh ca uzufructuarul universalitAtei unei averi,
sau al unei cdtimi oarecare din Intregimea unei averi, sit nu
fie niciodatA obligat la plata datoriilor, pentrucA el nu este
un mostenitor universal 3. Art. 552, %child insl o derogare
dela principiile generale, pentrucl uzufructuarul universal
sau cu titlu universal se foloseste de venitul averei Intregi,
si punAnd echitatea mai presus deck Insus (Ireptul, 11 obligA
a contribul, Impreunii cu nudul proprietar, la plata dato-
riilor, asa cA proprietarul va plAti capitalul, lar uzufruc-
tuarul va plAti dobanda datoriilor 4).
Art. 897. Venim, In fine, la art. 897, de care am vorbit mai sus
si care este o fericitit inovatie a legiuitorului nostru, cAci
el curmA una din cliestille cele mai controversate din dreptul
francez. In adevAr, In Franta, se discutit mereu asupra ches-
tiunei de a se sti dacA legatarii universali sau cu titlu uni-
versal plAtesc datoriile defunctului ultra vires sau intra
vires emolumenti, si pArerile sunt ImpArtite (5).
In codul nostril aceastl controvers1 nu-si mai are fiintA,
pentrucA art. 897 declarit expres cl legatarul, care va intrh
(I) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 693 urm.
(ed. a 2-a). Vez i si infra, p. 229.
Cpr. L. unicä, § 2, Cod., loco supra cit.
Cpr. Laurent, VII, 17 si 19.
Cpr. Marcad6, II, 529; Laurent, VII, 19 si XIV, 105. Vezi
tom. III, partea 1, al Coment. noastre, p. 526 urm. (ed. 2-a)
4i infra, p. 229 si p. 294, nota 7.
Vezi controversa arii.tatä, pe larg in Demolornbe, XV, 115
urm. si XVII, 38. Mai vezi Thiry, II, 437; Planiol, III,
2766; Aubry et _Rau, VII, § 723, p. 498 urm., nota 6. Vezi
si autorii citati supra, p. 216, nota 2.
 PLATA DATORIILOR. ART. 893, 897. 219

in posesiunea bunurilor, fie cu voia justitiei, fie cu aceea

a ino§tenitorilor rezervatari, fIrl inventar, va fi obligat a
plAti toate datoriile §i sarcinile succesiunei, chiar daca aces-
tea ar fi mai mari deceit averea lasata de testator. Textul
este expres, dei ram redactat; caci cu toate cg, legea nu
cere o declaratie din partea legatarului, c5, el poate s pri-
meascit legatul sub beneficial de inventar. dupl cum o cere
pentru ino§tenitorii de silnge (art. 704 urm. , totu§i nu mai
putin adev6rat este cl aeeasta a fost intentia legiuitorului §i,
de bun/ seama, legatarul nu va lipsi de a face asemenea
declaratie la grefa tribunalului sau judecatorului de ocol
al judetului In care s'a deschis succesiunea (art. 704, 705
C. civ. §i art. 34 L. jud. de ocoale din 1907), de cateori el
va voi ca patrimoniul su s6 nu fie amestecat cu acel al
defunctului §i sI nu plAteasel datoriile decat p6n1 la con-
curet*, activului ereditar art. 713 .
Principiul, care rezulta din textul nostru, este deci
urinittorul: legatarii universali sau cu titlii universal, ca
toti mo§tenitorii In genere('), plAtesc datoriile §i sarcinile
succesiunei, deci §i legatele 2, pentru partea lor corespun-
z6toare, ultra vires emolumenti. Singurul mijloc ce ei au
de a se sustrage dela aceastA obligatie este de a recurge la
acceptarea beneficiar..
Legatarul nu mai are Insa facultatea de a wa de be- Testatorul
neficiul acceptarei beneficiAre, daca aceasta i-a fost interzis pote IA in-
terne5. aceep-
printr'o clauza expresa a testamentului, pentruca testatorul tarea benefi-
poate st mareasca sau sa mievreze legatul, dupa bunul ciara.
su p/ac 3 , Intrucat, bine Inteles, nu atinge rezerva mo§te-
nitorilor, Daca aSemenea clauzg, nu convine legatarului, el
nu are deck sl nu primeasca legatul.
(I) Vezi tom. III, parten II, al Coment. noastre, pag. 688 urm.
(ed. a 2-a).
(-) Vezi infra, explic. art. 902 § 1, p. 236.
(3) Vezi suprà, p. 214, ad notant, in fine §i tom, ILI, partea II,
al Coment. noastre, p. 343, 344 (ech a 2-a). Cel mult s'ar
puteh face doutt exceptii dela aceastrt regulrt, i anume: una
privitoare la mo§tenitorii rezervatari, a eAror rezerv'à nu poate
sub niciun cm:Ant fi atinsit, 4i cealaltrt la acceptarea mino-
rilor §i a interzi§ilor, pentructt legea voqte ca acceptarea lor
sit fie numai beneficiarrt (art. 405 i 687 § 2). Vezi tom. ILI,
partea II, al Coment. noastre, p. 344 (ed. a 2-a).
 220 C. C.CART IIL TIT. ILCAP. V. S-a V.LEGAT. CU TIT. UNIV.
_Art. 775, 909 CAt pentru legatarul particular, el nu are interes a
C. civ.
priml legatul sub beneficiu de inventar, fiinda, el nu phi-
teste datoriile defunctului (art. 775, 909 .

SECTIUNEA V

Despre legatele unei fractiuni de mo§tenire (Cu titlu

universal) (').

Notiunea §i caracterele acestui legat

Dr. vechiu
franca&
In vechiul drept francez erau douI specii de legate:
legatul universal, care se ziceh si cu titlu universal, si care
erh al unei universalitAti de bunuri sau al unei pärì din
aceastit universalitate, i legatul particular sau cu titlu par-
ticular, care erà acel al unui lucru determinat 2.

ey Legatul unei fractiuni de mostenire sau cu titlu universal

este acela pe care Romanii 11 numiau: legatum partitionis.
,,Quice species legati partitio rocabatur, guia cum herede le-
gatarius partiebatur hereelitatem" (Instit., § 4 De fideicommis-
aariis hereditatibus, 2, 23). Legiuitorul nostru s'a fent de
a intrebuintà ad l expresiunea legat cu titlu universal" si a
introdus acea de legatar al unei fractiuni de mostenire`k,
pentrucil. legatarul este sau nu este universal prin limns titlul
sau si pentru ca nu se confunde legatul universal cu acel
cu titlu universal, dupg cum se confunda legatul particular
cu acel eu titlu particular, care sunt unul i acelas lucru.
Cpr. Marcadé, IV, 116. Cu toate acestea, limns legiuitorul
no.Arti -vorbeste in art. 550 de dobindirea unui uzufruct cu
tillu universal, iar in art. 775, de legatarul cu titlu universal.
Vezi infra, p. 230, nota 4.
(2-) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 64, p. 244. In codul
actual se gAsesc mai multe rgingsite ale acestei impArtiri. In
adevär, &Ind art. 775 zice cts. legatarul cu titlu universal
contribue la plata datoriilor de o potriv5. cu mostenitorii,
In proportie cu emolumentul s'Au, este evident di, sub denu-
mirea de legatar cu titlu unirersal intr& si legatarul uni-
versal, ea si in art. 778. De asemenea, este de netfigAdnit
expresiunea dispozitiile universale", care in art. 810 bunt
opuse celor cu titlu particular, cuprind atilt legatele uni-
versale eta si cele cu titlu universal. Tot astfel, art. 852, sub
denumirea de legate universale, cuprinde si pe cele cu titlu
universal. Cpr. Marcadé, IV, 116; Arntz, II, 1579; Demo-
 LEGATUL CU TITLU UNIVERSAL. ART. 894. 221

Proiectul codului mentinuse aceastg, clasificare, pentrucg,,

prin acest proiect, nu se &deck sezina niciunui legatar, asa
cum e astgzi In codul nostru. Mai thrziu Insh, convenindu-se
In Fran0,, In urma discutiei urmate, de a se dh sezina
gatarului universal, numai In lipsh de rez,ervatari, s'a admis
clasificarea tripartitg, asa cum se vede In cod (1), clasificare
care, In codul nostru, nu are niciun temeiu, fiindel la noi
niciun legatar nu are sezina.
Este adevgrat c dreptul adgogirei sau sporirei nu are Art. 929..
loe Intre colegatarii cu titlu universal, ci numai Intre cei
universali (art. 929 , lug aceasta este mai mult o conse-
eintA neaphratl a vointei testatorului deeht un efect al cla-
sificArei legatelor 2.
Art. 894. Acest legat (8) poate aveh de obiect o fractiune
a mostenirei, precum: jumfitate, a treia parte, sau toate imobilele,
sau toate mobilele sau o fractiune din imobile (4). (Art. 550, 775,
787, 855-808 C. civ. Art. 1010 C. fr.).
Legea nu defineste legatul en titlu universal, ci se
mgrgineste a argth cazurile In care acest legat are loe.
Legatul cu titlu universal sau al unei fractiuni de Legatul cu
titlu vniver
mostenire, poate fi definit: acela care are de obiect o parte sal. Deli/title.-
din toate bunurile testatorului o fractiune din mostenirea
sa) 5), sau o parte din cotitatea disponibilg, sau toate imo-
lombe, XVII, 31; Planiol, III, 2770, etc. Vezi si tom. IV
partea I, al Coment. noastre, p. 641, nota 3 (ed. a 2-a).
(I) Cpr. Demolombe, XXI, 575; Arntz, II, 2065; Baudry et
Colin, II, 2384; Pand. fr,, r° cit., 8382 urm.; Planiol, III,
2770, etc.
Demolombe, loco cit.; Demante et Colmet de Santerre, IV,
153 bis II, etc.
Adecfi: legatul eu titlu univergal. Incit priveste § 2 al
art. 894, vezi infra, p. 242 urm.
Si trebue adaos: sau din mobile, dupft cum se exprim5, art. 1010
din codul francez. Vezi infra, p. 223.
Legea t:15. ca exemple ale unei fractiuni de mostenire: o jumcl-
tate sau a treia parte. Se fntelege fnsa a si o altg, fractiune,
de exemplu: o prarime din mostenire, ar fi tot un legat cu titlu
universal. Petrescu (Testamentele, p. 322 urm.) pare a con-
siderit o RIM fractiune din averea testatorului deck o jumit-
tate sau o treime, ca un legat particular. Bonachi (IV, p. 280),
vorbind de aceasa pgrere a lui Petrescu, zice tns. cu drept
cuviint, cä la noi aceastii solutie nici nu meria a fi comb5,--
 922 C. C. CART. 111.TIT. II.CAP. V. S-a V.LEGAT. CU TIT. UNIV

huele, sau toate mobilele sale, sau o fractiune numai din

imobile ori din mobile, etc. A§a dar, precum legatul uni-
versal are de obiect conferirea unui drept eventual asupra,
universaliatei bunurilor defunctului, tot astfel legatul eu
tilu universal consista intr'un elrept eventual asupra unei
fractiuni a acestei universalitAti(1).
Exemple de Din cele mai sus expuse rezulta ca, trebue sa consi -
egtieuttlu
luanNcersaIi. deram ca un legat cu titlu universal: 1° legatul unei frac-
tiuni a partei disponibile, de exemplu: jumatate, a treia
parte, o patrime, etc. 2); 20 legatul unei fractiuni a intre-
gului patrimoniu al defunctului, precum: jumatate, a treia
parte, o pltrime, etc. din universalitatea bunurilor 3 ; 30 le-
gatul tuturor imobilelor defunctului, fie ca. acest legat ai-
avezI de obiect proprietatea plina,, fie numai nuda proprie-
tate; I) 40 legatul tuturor mobilelor; 50 legatul unei fractiuni
din toate imobilele, iar nu numai a unei categorii de imo-
tua. In adevar, textul vorbeste de o fractiune a succesiunei,
oricare ar fi, citand, exempli gratia, o jumatate sau o tre-
ime, si nu se poate pretinde dela lege ca ea A, Insire toate
fractiunile in care s'ar puta imparti un lucru.
Cpr. Thiry, II, 440, p. 440.
Legatul parlei disponibile intregi ar fi, (lupa cum stim, un
legat universal. Vezi supra, p. 191. Cpr. Baudry et Colin,
Veoseb. de re- II, 2296; 2387. Este de observat a textul nostru nu vor-
dactie de beste de legatid unei fractiuni a partei disponibile, ci
codul francez.
nunmi de legatul unei portiuni de mostenire. Textul francez
vorbeste, din contra, numai de legatul une' fractiuni a pfirtei
disponibile (d'une quote-part des biens .dont la loi lui pernict
de disposer), fara a vorbi de legatul unei fractiuni de mos-
tenire. Toti autorii observa fusa a textul fr. este rau redactat
(cpr. Marcadé, IV, 117; Aubry et Rau, VII, § 714, p. 467,
nota 13; Baudry et Colin, II, 2388, etc.), si legiuitorul nostru
a indreptat acest viciu de redactie.
Aceasta fractiune poate fi reclusa, daca intrece parten dispo-
nibila. Astfel, daa parintele, care aie doi copii, a legat
matate din averea lui, legatul va fi redus la a treia parte .¡u-
(art. 841) si va fi tot cu titlu universal. Bonachi, op. cit., IV,
p. 280. Legatul va fi cu titlu universal prin reductiune,
chiar cand ar fi fost universal prin vocatiune, precum ar fi,
de exemplu. In cazul and testatorul a dispus prin testament
de toata averea sa, atunci cand existan unul sau mai multi
rnostenitori rezervatari. Cpr. Arntz, II, 2066, in fine.
Cpr. Cas. fr. Sirey, 73. 1. 73; D. P. 73. 1. 233; Aubry et
Rau, VII, § 714, p. 467, etc.
 PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE. ART. 895. 223

bile(1 ; 6° legatul unei fractiuni din toate mobilele defunc-

tului, dei legiuitorul nostru a uitat de a prevede acest legat,
pe caro textul francez Il prevede anume. In adevar, legatul
tuturor mobilelor fiind un legat cu titlu universal, un legat
care cuprin(le o fractiune numai din averea mo'oiliara, nu
poate fi decat un legat Cu titlu universal.
Unii, Mitre care §i Petrescu 2), considera legatul uzu- Legatul uzu-
fructului averei intregi a testatorului ca un legat cu titlu
universal, fusa vom vedeA, ca aceasta parere este Cu desa- centruTeegarai.
var§ire inadmisibila, mai ales in dreptul nostru, unde art. 550
din codul civil a fost modificat dupa parerea lui .Marcad).
Enumeraren, cuprinsI in art. 894 este limitativa; aeeasta Enumerare ii-
rezultit din § ultim al textului, care dispune cA once alt
legat este singular 4.

Efectele legatulul Cu titlu universal.

Efectele ace,tui legat, ca si ale celui universal, sunt Tela-

tive: 1° la punerea in posesiune a bunurilor legate art. 895);
2' la dobandirea fructelor bunurilor legate art. 898 ; 3° §i,
in fine, la plata datoriilor art. 775, 896, 897 .

I. Punerea In posesiune a bunurilor legate.

Art. 895. Legataria unei fractiuni de ereditate va cere
posesiunea (lela erezii rezervatari; in lipsa, acestora, dela legatarii
unirensali (6); iar in lipsa i acestor din urmä, dela ceilalti erezi

Legatul unei fractiuni dinteo categorie de imobile, ca si le-

gatul unei intregi categorii de bunuri mobiliare sau
liare, ar fi insä un legat singular sau particular. Marcadé,
IV, 119; Alourlon, II, 820; Baudry et Colin, II, 2392; De-
molombe, XXI, 583 urm.; Planiol, III, 2773, etc.
Testamentele, p. 330.
(2) Vezi infra explic. art. 894, § 2, p. 243 urm.
Cpr. Planiol, III, 2773.
Imprejurarea ca, legea obligä, pe legatarul cu titlu universal ina.dvertenta
a cere posesiunea dela legatarul universal, constitue o inad- legiu itorului.
vertentii a legiuitorului nost, u, pentrucä, legatarul universal
nu are niciodatä, in dreptul nostru, sezina. Vezi supra, p. 203,
204, text si nota 1 si infra, p. 225.
 224 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a 1V. ART. 895.
legitimi. (Art. 653, 659 urm., 841 urm, 889, 892, 897, 899, 901
C. civ. Art. 1011 C. fr.).
Art. 644, 899 Legatarul eu tilu universal, ca §i eel universal, are pro-
§ I.
prietatea bunurilor cuprinse in testament din ziva mortei tes-
tatorului (art. 644, 899 § 1). El neavAnd ing posesiunea
acestor bunuri, trebue s'o cear6 dela cei care o au sau
care au dobandit-o §i ei dela justitie.
Cazul cind Dacg el vine In concurentg, cu mo§tenitorii rezervatari,
existA moste-
nitori rezer- el va cere punerea sa In posesiune dela ace§tia, ori cAti
vatari. ar fi, pentruc5, ei au cu totii sezina (art. 653 . Tot ce S'11.
zis In privinta legataeului universal este deci aplicabil §i
celui cu titlu universal.
Acte conser- MA la punerea sa in posesiune, el nu va puteà nici
vatorii. sI urmAreasel pe detentorii le,gatului, nici s5, fie urmArit
de creditorii succesiunei, avAnd numai dreptul de a procede
la acte conservatorii I .
Cazul mInti
existit moste-
Dad, el vine In concurent5, cu ino§tenitori rezervatari
nitori rezer- pe deoparte, §i cu ino§tenitori nerezervatari pe de alta (ipo-
vatari si nere- tez5, neprevAzut5, de lege , ceeace se va intilmplà atunci, de
zervatari.
exemplu, când defunctul ar fi 15sat In viatit pe pitrintii sli,
frati §i surori sau descendenti din ace§tia, art. 671, 673
el nu va puteh, cere trimiterea sa In posesiune cleat dela
rezervatari, care singuri au sezina, punand Ing In cauzit
§i pe colaterali; iar dup6 punerea In posesiune a acestor
din urmd, el nu se va mai adresà. la rezervatari, care nu
detin decAt rezerva !or, ci la colaterali, pentrucl ace§tia
stApânesc intreaga parte disponibil6, din care se plAtesc le-
gatele 2.
tazul ctInl Dacq, legatarul universal vine in concurentI numai cu
exista numai
mostenitori mo§tenitorii neregulati sotia defunctului sau Statul , el va.
neregulati. cere punerea In posesiune dela ace§tia, pentruel ei detin
Intreaga, avere, insl numai dupg, ce §i ei vor fi dobandit
posesiunea dela justitie (art. 653 § 2 3.
(I) Vezi supra, p. 202 §i 213, nota 3.
(2) Cpr. Marcadé, IV, 120. Dacà', existii, numai moqtenitori
nerezervatari, legatarul cu titlu universal va cere posesiunea
dela ace§ti inWenitori, dup. ce §i ei vor doblindl sezina dela
justitie (art. 653 § 2).
(8) Baudry et Colin, II, 2407; Laurent, XIV, 53; Aubry et
Rau, VII, § 720, p. 483; Planiol, III, 2774, etc.
 PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE. ART. 895. 225

In caz child niciun mostenitor neregulat nu s'ar pune Deelararea

In posesiune, legatarul cu titlu universal va face stl, se de- succealVa-
clare suceesiunea vacantl, IndreptAxid cererea sa de punere
In posesiune contra curatorului acestei succesiuni (art. 724
urm.)(' .
Art. 895, luhndu-se orbeste dupl textul francez, dis- inadvertentit
pu n e c, In lips1 de mo stenitori rezervatari, legatarul cu dinrtoarail
gjurutelu.e-
titlu universal va cere posesiunea dela legatarii universali,
ceeace necontestat este -o inadvertent6; pentrucl, In dreptul
nostru, legatarul universal neavAnd niciodatI sezina, nu poate
dh ceeace nu are. Pentru a fi corect, legiuitorul nostru
ar fi trebuit, deci, skt nu vorbeascit In art. 895, de legatarii
universali 2.
Cu toate acestea, textul fiind expre,s, se In telege cl, In lipsit cererea pose-
de rezervatari, legatarul Cu titlu universal va cere posesiunea 1esgi litnaeriu ldeul na i-
dela legatarul universal, sau dela toti lega,tarii universali, versal.
dacA sunt mai multi, insl numai dupg, ce acesti legatari
vor dobilndi si ei posesiunea dela ustitie (art. 891)(3).
Daelt legatarul universal nu cere punerea sa in Po- Declararea
suvcaceeasniutAn.ei
sesiune, succesiunea va fi declarat5, vacantA,, si legatarul cu
titlu universal va indrepth cererea sa de punere In pose,siune,
dupa cum s'a zis mai sus, In contra curatorului actei
succ,e,siunei. Vezi si infra, p. 288.
\Tom observh, cu aceayit ocaziune, c,A, succesiunile va- Modific. C.
cante nu se mai cuvin astazi Statului, ci Casei centrale a lac i.vidl i nA r9t7. to_
meseriilor, dup. art. 200 § 6 al legei din 27 Ianuar 1912 nuar 1912.
pentru organizarea rneseriilor, creditului s'i asigurgrilor mun-
citoresti '.
Daca legatarul cu titlu universal se Oseste in concu- CaznI cand
rental, pe de o parte cu un legatar universal, iar pe de geaxiias rt 1 uunni vleer-

alta, cu mostenitori rezervatari (ipotezA pe care legea, n'o sal qi moste-

nitori nerezer-
(') Marcadé, 1V, 120; Mourlon, II, 841; .Arntz, II, 2068, in fine; vatari.
Aubry et Rau, loco cit.; Planiol, III, 2774; Thiry, II, 441,
in fine; Duranton. IX, 209. Cpr. Laurent, XIV, 52. Vezi si
C. Bueuresti, Dreptul din 1875, No. 34, p. 267, etc.
Vezi supra, p. 203, 204, text si nota 1 si P. 223, nota 5.
Opr. Trib. Iasi, Dreptul din 1890, No. 78, p. 626.
Cpr. Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1904, No. 66, pag. 558
(eu observ. noasträ).
Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, tabla analitieä,
V0 Succesiune vacantei.
65105 15
 226 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 896.

prevede), el nu va puteh, cere punerea sa In posesiune dela

legatarul universal, cat timp si aeesta n'a fost pus In po-
sesiune de catre mostenitori art. 891), desi legatarul universal
luand, In specie, toata partea disponibila, este obligat a
plati legatele lasate de defunct, ci va cere posesiunea dela
mostenitorii rezervatari, ca unii ce au sezina (art. 653),
punAnd Insa, In cauzl si pe legatarul universal care, fiind
obligat la plata legatelor, poate sa, aibg, interes a-i contesth
titlul slu. Odata, Insa, ce legatarul universal a dobandit dela
rezervatari posesiunea legatului sIu, numai dela el se va
cere posesiunea legatului ca titlu universal, pentrucA, el fiind
detentorul 1ntregei parti disponibile, este singur obligat la
plata legatului cu titlu universal si, deci, si la predarea
posesiunei acestui legat (1).
Cazul °and In tine, legiuitorul prevAzand ipoteza In care testatorul
exista moqte-
nitori nerezer- n'a lasat nici motenitori rezervatari, nici legatari univer-
vatari. sali, ci numai mostenitori leg,itimi nerezervatari, obligI pe
legatarul cu titlu universal a cere posesiunea dela acestia.
Cazul canci Dacl testatorul a lIsat In viatI pe bunul sau buna sa,
test. a liisat
In viata pe atunci eliestiunea nu sufere nicio dificultate, pentrucI bunii,
bun sau bung. desi nu sunt rezervatari, totusi avand sezina art. 653 , ei
vor puteh s'o confere legatarului Cu titlu universal.
Cazul cancl Chestiunea se complica, Insa. cand testatorul a lasat
testatorul a
lasat in viata numai colaterali sau mostenitori neregulati art. 679 urm.),
colaterali eau pentruca acestia nu au, dupa legea noastrA, sezina. In ase-
rnostenitori
neiegulati. menea caz, legatarul ca titlu universal va cere posesiunea
legatului su dela mostenitorii lee;itimi sau dela mostenitorii
neregulati, Insa, numai dupl ce si acestia o vor dobandi-o
dela justitie (art. 653 § 2).
Declar succes. Daca acesti mostenitori nu se pun In posesiune, avere,a
vacanta.
Controversa. ar fi, dupa, unii, vacanta si, deci, legatarul universal ar do-
bandi posesiunea dela curatorul acestei succesiuni 2 .
Cpr. Marcadé, IV, 120; Arntz, II, 2068; Laurent, XIV, 50;
Demolombe, XXI, 591; Demante et Colmet de Santerre, IV,
154 bis I; Mourlon, IT, 841; Thiry, II, 441; Baudry et Colin,
II, 2404, etc.
Chestiunea de a se $tl clack' succesiunea trebue sau nu sa, fie
considerata ca vacanta., &and exista numai legatari san dona-
tari universali, este controversata. Vezi tom. III, partea II,
al Coment. noastre, p. 431, ad notam, in medio (ed. a 2-a)
si autoritatile citate acolo.
 PUNEREA IN POSESIE A BUNURILOR LEGATE. ART . 896. 227

In once caz, cheltuelile fAcute cu ocazia cererei de Art. 901.

punere In posesiune, sunt In sarcina succesiunei, cu conditie
Insit de a nu se atinge rezerva mostenitorilor art. 901) (1).
Cu alte cuvinte, legatarul Cu titlu universal, ca si eel Niel ¡Menu
cu titlu particular sau singular, nu va eere niciodatg, pose- Zzt
siunea sa dela justitie, pentrucg nu numai cg, niciun text versal nu
rul
lictilatuan

e lege nu dl acestor legatari dreptul de a eere (lela jus-poaertee cere Ir-

titie trimeterea In posesiune a legatelor lor, dar din contra, pnoselsadelrat
in art. 891, 895 si 899 rezultg, cg, once legatar, afarejuti
g, d stie. Con-
oversx .
.cel universal art. 891 , este obligat a cere dela mostenitori
posesiunea legatului, slit (2.
tu-
Legutarul cu titlu universal n'ar puteh cere posesiunea Nici dela exe-
legatuluisul nici dela executorul testamentar, cAruia testa- eutorl :esta
torul i-ar fi conferit sezina mobilelor (art. 911), pentrucett:na tta r el% 8

dupil, cum am observat mgi sus p. 198) si, dupl cum vom mobilelor.
vedeh si infra, p. 362, sezina executorului testamentar nu
este o adevg,rattl, sezing, ci mai mult o detinere cu titlu de
sechestru. Executorul testamentar poate, ce e drept, cAnd are
se/Ma mobilelor, sg, plIteascit legatele, Insg, el nu trebue s'o
fact% dealt atunci ctind mostenitorul debitor al legatului a
consimtit la punerea in posesiune a legatarului 3.
Este deci de mirat cum Petrescu a putut sg, sustie (4)
.cki legatarul totaliteitei sau unei fractiuni de nzoftenire, adecg,
legatarul universal si cel &I titlu universal, trebue sg. In-
drepte cererea lor de punere In posesiune contra executorului
testamentar, care ar fi fost Investit de testator cu sezina mo-
bilelor, conform art 911 din codul civil. Bonaehi (5, criti-
'and cam aspru pe Petrescu, crede el, aceastg. frazg, nu
poate fi deal rezultatul unei rele tAlmticiri a lui Michaux,
pe care Petrescu 1-ar reproduce si de astg, data, fg,r1 a-1
(') Vezi supra, p. 201.
Cpr. C. Bueuresti, Dreptul din 1875, No.. 34, p. 267. Vezi
si alte decizii tot ale Curtei din Bucuresti. Dreptul din 1886,
No. 62 si din 1889. No. 34. Contra: Trib. Iasi, Dreptul
din 1890, No. 78. Cpr. Trib. Ialomita, Dreptul din 1893,
No. 36, p. 288 (af. Zappa). Vezi si Petrescu, Testamentele,
p. 327 si 342. Vezi infra, p. 288.
Cpr, Laurent, XIV, 54 si 370; Demolombe, XXII, 55, 67
urm. Vezi si supra, p. 198.
.(4) Petrescu, Testamentele, p. 327.
<9 Codicele civil romein comentat, IV, p. 285 (Iasi, 1893).
228 C. CIV.- CART. III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a V. ART. 896, 898.

citit (1). In once caz, trebue sit recunoa§tem dt Petrescu se

exprimI rgu, cand decide, In termeni generali, cit legatarul
universal §i cel cu titlu universal pot cere posesiunea dela
executorul testamentar, dici nu se poate cere deja, acest din
urmI dedil, cel mult, averea mi§cittoare, In privina citreia
el are sezina (2.

II. DobAndirea fructelor bunurllor legate.

Art. 898. Legatarul unei fractiuni de mo§tenire poate pre-
tinde fructele din ziva cererei in judecatii, sau din ziva din care
i s'a oferit de bung voe darea legatului. (Art. 890, 895, 896 C. civ.
Art. 864 C. italian).
In codul francez nu existkl, nicio dispozitie In privinta
dobandirei fructelor de catre legatarul cu titlu universal,
ceeace face cA, acolo chestiunea este controversatl e . Textul
nostru curmg orice discu0e, punand pe treapta legatarului
universal pe cel cu titlu universal, a§a cit art. 998 este
explicat cu anticipatie prin cele spuse sub art. 890.

III. Plata datoriilor.

Art. 896. Legatarul unei fractiuni de ereditate este oblipt
la sarcinile §i datoriile succesiunei testatorului personal in pro-
porlie cu partea sa (e), §i ipotecar pentru tot. (Art. 550 552,
775, 893, 897, 902, 1743, 1746 C. eiv. Art. 1012 C. fr.).

Iatä. cum se exprieá, in aceasa privintil, Ilichaux (Testa-

ments, 2306, p. 381): In caz and un executor testamentar
ar fi fost investit cu sezina mobilelor de catre testator, ce-
rerea de punere in posesiune se va face cAtre acest executor
testamentar de legatarul totaliteiki sau unei pciqi a mobi-
lelor". Vezi in acela4 sens, Aubry et Rau, VII, § 720, p. 484.
Vezi autorii citati in nota precedenta.
Vezi diversele sisteme arAtate in Planiol, III, 2775 i in
Pand. fr., y° Don. et testaments, 9066 urm.
Observhin cA, de astAdatii, legiuitorul se expriaa foarte co-
rect cAnd zice ea legatarul plate4te datoriile qi sarcinile suc-
cesiunei in propor(ie cu partea sa, pro hereditariis partibug
(L. 2, ab initio, Cod, De hereditar'is actionibus, 4, 16), san
pro competenti portions (L. 2, Cod, De incertis personis, 6,
49); pe ctind el se exprimA, din contra, in mod inexact in
art. 893, cand zice cit legatarul plgteqte datoriile §i sardana
 PLATA DATORIILOR. ART. 898. 229

Legatarul cu titlu universal, luand o parte din univer- Plata dato-

salitatea bunurilor defunctului, trebue sA, plIteascl datoriile riilor.
fli sarcinile succesiunei In proportie Cu partea sa, prin apli-
carea principiului eunoscut: Bona non intelliguntur. nisi
deducto cere alieno (1).
Av, dar, Indatá, ce legatarul cu titlu universal a do- unegri. le-
gatarulni de
bandit punerea In posesiune a legatului slu, creditorii suc creditoru ene-
cesiunel pot ,s1-1 urmáreascl personal pentru partea propor- cenumn.
tionala a fractiunei din bunurile ce el prime§te, §i ipotecar
pentru tot, dacá, el a primit un imobil grevat de ipotecl,
rámánandu-i, In acest din urmá caz, recurs contra celorlalti
como§tenitori sau colegatari (art. 778, 779, 902) (2).
CM pentru legatarul In uzufruct al unei catimi oarecare Legatul de
din Intreaga universalitate, el nu contribue, Impreunl cu uzufruct.
Art. 552.
proprietarul, la plata datoliilor, decat pentru dobanzile aeelor
datorii art. 552) (3).
Cand legatarul cu titlu universal are de obiect o frac- Cazul cand le-
gatul are de
tiune din averea intreagl, de exemplu: o jumátate, a treia obiect o frac-
sau a patra parte din succesiune, chestiunea este foarte titule din
simpll; dici, In asemenea caz, legatarul va plIti jumátate, avere.
a treia sau a patra parte din toate datoriile, fárá, nicio
deosebi re.
Cand legatul Cu titlu universal, In loe de a consista Cazul cand le-
Inteo fractiune a succesiunei, are de obiect toate imobilele, gatul are de
olnect toste
toate mobilele succesiunei, sau o fractiune din imobilele imobilele asa
ori din mobilele defunctului (art. 894), proportia In care toste mubilele
a uccem unex,
legatarul va trebui sA, pláteaseá datoriile testatorului se va ori o fractinne
allá din preteluirea hunurilor care constituesc legatul, In din ele.
comparatie cu preteluirea celorlalte bunuri ale defunctului.
Astfel, sá, presupunem cá, succesiunea defunctului se ridicg
la 100000 lei, imobilele valorand 80000 de lei, iar mo-
Miele 20000 de lei. Dacii, testatorul a legat toate imobilele
sale, legatarul va lua, 80000 de lei, adeel 4/5 din suce,e-
siune; prin urmare, el va pláti 4/5 din datorii. Daca, din
succesiunei, peina in concurenra pcir(ei sale. Vezi supra,
nota 4 dela pag. 213, 214.
(') L. 39 § 1, Dig., De verborum signigeatione, 50. 16. Vezi
tom. IV, partea I, tabla analiticA, y0 Bona non intelliguntur.
(2) Vezi supra, P. 217, 218.
(8) Vezi supra, P. 218 §i infra, P. 293, nota 7.
 230 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 775.

contra, testatorul a legat toate mobilele sale, legatarul va

luà numai 20000 de lei, adecit 1/5 din succesiune; prin
urmare, el nu va plIti, In acest caz, decilt o cincime din
datoriile defunctului (1).
Aplic. Legatarul eu titlu universal, ca si eel universal, va
art. 897.
plilti Insl partea sa corespunz6toare din datoriile si sarci-
nile succesiunei, ultra vires emolumenti, daca el a acceptat
legatul pur si simplu, fdril, beneficiu de inventar, art. 897
din codal rom. fiind expres In aceastii, privintil, si curnAnd
controversa care existI asupra acestui punet In Fra,nta 2 .

Contribuirea la datorii. Raporturile legatarilor §i mo§te-

nitorilor intre ei.
Art. 775 (3). Legatarii Cu titlu universal (4) contribuesc de
o potrivä.' (la plata datoriilor si sarcinilor succesiunei), in proportie
cu emolumentul lor (5). (Art. 550-552, 774, 777 urm., 888 urm.,
893, 894 urm., 902 C. civ. Art. 871 C. fr.).

(') Cpr. Thiry, II, 443; Mourlon, II, 850; Arntz, II, 2071;
Laurent, XIV, 91; Marcadé, IV, 122; Duranton, IX, 213;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 155 bis II; Acollas, II,
p. 536; Demolombe, XXI, 601; Planiol, III, 2778; Trop-
long, H, 1859; Aubry et Rau, VII, § 723, p. 502; Baudry
et Colin, II, 2412, etc.
Vezi supra, p. 215, 216 si 218 urm.
Locul firese al Aeest text figureazä la titlul succesiunilor, insä el nefiind
art. 775. acolo la locul lui (vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre,
p. 691), de aceea il explicAm in titlul de fatä, unde el ar
trebui sä fie asezat.
Ce se intelege Prin legatar cu tiau universal se intelege adi si legatarut
ad prin lega- universal, ca si in art. 778, redactia acestui text fiind o rämäsitä
tarul Cu titlu a dreptului anterior francez, unde legatul universal se con-
universal.
fundä en legatul Cu titlul universal. Vezi tom. III, partea II,
al Coment. noastre, p. 691, nota 4 si supra, p. 220, nota 1,
in fine.
Controversa Cuvântul emolument (emolumentum), care se vede in art. 775,
la care a dat a dat loe la o controverg. S'a zis, In adevär, eä, din termenii
loe envintul art. 775 rezultä eií legatarul cu titlu universal nu este obligat,
emolument
din art. 775. fatä, cu mostenitorii legitimi, a contribui la datoriile si sar-
cinile succesiunei in proporfie Cu partea sa, dupli, cum se
exprimä art. 896, ci numai In limitele qi pänä, la concurenta
emolumentului, adecK: a folosului ce el trage din legatul säu.
 CON TRIBUIREA LA DATORII. ART. 775. 231

§tim cl plata datoriilor este privitoare la raporturile Deoseb. intre

dintre mo§tenitori cu ereditorii succesiunei, pe cAnd contri- ataiasdeatca
b4ia la datorii determinl relatiile mo§tenitorilor intre ei (4).
In ce proportie legatarii universali sau eu titlu uni- Proportia in
versal contribuesc ei Cu mo§tenitorii la plata datoriilor qi ce oanretr ilbengeastearliai

a sareinilor suceesiunei? De sigur in aceea§ proportie in care plata dato-

riilor.
ei p15,tesc datoriile. Prin urmare, partea lor contributorie
este egall cu partea lor obligatorie. Defunctul are el mo§-
tenitori ab intestat §i un legatar cu titlu universal pentru
Autorii care sustin ae,eastä pärere dan urrnatorul exemplu:
iatä o persoanä care, la moartea sa, lasa ea mostenitori doi
frati legitimi si un legatar cu titlu universal pentrn o treime
din averea luí intreagii, impunând acestui legatar sareina de
10000 de lei. Si presupunetn a defunctul a läsat 60000 de lei
avere si 90000 de lei datorii. Succesiunea impiirtindu-se, in ase-
menea caz, in trei, fiecare din frati va lua cite 20000 de lei,
iar 1Pgatarul cu titlu universal tot 20000 de lei. Fiind insi
eä legatarul cu titlu universal trebue sä pläteascä legatul parti-
cular de 10000 de lei, se sustine, dupä acest sistem, 6. el nu va
contribul, imprennii, en fratii defunetului, la plata datoriilor,
pentru partea sa ereditarä de 20000 de lei, ci numai in pro-
portie cu emolumentul su (10000 de lei), adech: pentru a
cincea parte din avere. Vezi in aeest sens, Berriat St. Prix,
.Notes élément. sur le code civil, II, 3076; Toullier-Duvergier,
II, partea II, 620; Duranton, VII, 43; Demante et Colmet
de Santerre, III, 205 urm.; Troplong, III, 1858, etc. Aceastä
solutie este insä inadmisibilä, pentrueä atilt dupä spiritul clit
si chiar dupä litera legei, cuvintele: in proporfie cu emolu-
mentul sau insemneazä: in proportie cu partea sa ereclitarei.
Legatarii putfind, in adevär, sä fie urnriäriti in aceastä liznitä
de ciltre creditorii succesiunei (art. 893, 896), partea contri-
butorie nu poate fi nici mai mare nici mai miel cleat partea
obligatorie (art. 777). Cu alte euvinte, legatarul nu va plät1
datoriile Q i sareinile succesiunei in raport en emolumentul
sau folosul ce el trage din legat, ci in proportie en dreptul
4i partea sa ereditarä. Vezi in acest din urmii sens, singurul
juridic, dupli pärerea noasträ, Duvergier asupra lui Toullier,
loco cit., p. 335, nota a; Demolombe, XVII, 33; Laurent, XI,
78 si XIV, 89, 92; Acollas, II, pag. 327; Baudry et Wahl,
Successions, III, 3030; Aubry et Rau, VII, § 723, p. 501,
502, text si nota 11; Le Sellyer, Successions, III, 1610; C.
Bastia si Cas. fr. Sirey, 37. 2. 447; Sirey, 51. 1. 657, etc.
Vezi asupra acestei eontroverse, Pand. fr., -v° JSuccessions,
9312, etc.
(1) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 690 (ed. a 2-a).
 232 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 775.

jumltate sau o p6trime din averea sa, legatarul va pll,t1

datoriile pentru jumltate sau pentru o pltrime, iar restul
se va phitl de cItre mostenitori. Defunctul llsat-a el numai
legatari en titlu universal, fiecare din acesti legatari va
pllti o fractiune din aceste datorii, in proportie cu partea
sa. Tot astfel, legatarul cu titlu universal, In concurentl cu
mo§tenitorii rez,ervatari, plAteste platea din datorii cores-
punzltoare cu fractiunea ce el este ehemat a luA, din uni-
versalitatea bunurilor defunctului.
Astfel, legatarul Cu titlu universal, care are vocatiune
pentru jumltate din avere, plIte§te jumAtate din datorii,
iar mostenitorii plittesc cealaltit jumltate (9.
Dacl defunctul n'a llsat niciun mostenitor rezervatar,
ci mai multi legatari cu titlu universal, fiecare va plitti
iarl,§ dupI analogia p6rtei sale.
Dael defunctul a 15,sat numai un le4atar universal, el
va plati toate datoriile, pentruel ieh toatl averea 2 .
Sehimbarea Testatorul rlanâne Insl liber de a schimbh modul de
modului de
contributie la contributie la datorii, sub conditia, bine inteles, de a nu se
datoiii. 9,611 ge rezerva motenitorilor art. 847 e .

Despre plata legatelor particulare.

C. franeez Art. 1009 din codal francez (al nostru 893) prevede
Art. 1009.
eá legatarul universal este obligat la plata tuturor legatelor,
afarl de cazul de reductiune prevlzut de lego art. 852, 853).
C. franeez. Art. 1013 din codal franeez elhninat din codul nostru),
Art. 1013.
dispune, de asemenea, el legatarul cu titlu universal con-
tribue,§te, cu mo2tenitorii legitimi, la plata legatelor partieu-
lare. Aceste dispozitii, privitoare la plata legatelor, fiind
eliminate din codul nostru, se na§te intrebarea,: intea cui
sarcing cade plata legatelor in dreptul nostru?
Dr. testato- i mai lnainte de toate, nu mai Ineape indoiala cá,
rului de a testa,torul, fiind liber de a dispune de bunurile sale dupI
pune plata le-
gatelor in cum intelege, este liber de a pune plata legatelor In sar-
sareina eui va
vol.
(i) Cpr. C. Bueure§ti, Dreptul din 1891, No. 32.
Cpr. Mourlon, II, 838, 847.
Demolonibe, XXI, 607. Vezi supra, p. 214, ad notam, in fine
§i p. al9.
 PLA.iA LEGATELOR PARTICULARE. 233

cina acelor ce el va crede de cuviinta, fie ei mo§tenitori le-

gitimi, regulati sau neregulati, legatari universali, cu titlu
universal, sau cu titlu particular ori singular. Dispozitiile
sale sunt pentru toti obligatorii, fg.,r6 fug ca ele sa poata
aduce vreo atingere drepturilor moltenitorilor rezervatari (t),
care trebue -primeasel rezerva lor intacta, curata
sloboda de condirii fi de alte Insarcinari, dupa cum se
exprima art. 972 din codul Calimaeh (774 C. austriac) (2).
El poate numi In acest scop §i un executor testa- C. Calimach.
mentar (art. 910 urm.. Cu legaturi se insareineaza toti Art. 788.
dimpreun6. mo§tenitorii, zice art. 788 din codul Calimach
(649 C. austriac), daca te,statorul i-au Insemnat anume, bar
de au zis numai simplu : sa deh mo§tenitorii mei, atunci
vor dh dupa analogia partei lor; iar implinirea legaturilor
poate testatorul s-o incredinteze numai unuia din moftenitori
sau fi din legatari". (Vezi §i art. 790 din acela§ cod).
Pothier, Don. testamentaires, 247, pag. 290 (ed. Bugnet); T.
Huc, VI, 342, ab initio; Aubry et Rau, VII, § 716, ab initio,
pag. 472; Laurent, XIV, 107, 115; Demolombe, XXI, 607;
Pend. fr., y° cit., 9171, 9190; Cat fr. Pand. Périod. 86. 1.
180; D. P. 87. 1. 75, etc. Vezi si infra, p. 237.
Testatorul poate, sub conditia de a nu atinge rezerva mos- Derogare ta-
tenitorilor, s. deroage si in mod tacit dela regulele stator- °la dela
nicite de art. 902 pentru plata legatelor. Astfel, in caz and art. 902.
testatorul ar 15...4 o emit lui B, dupa ce a legat toate imo-
bilele sale lui A, legatul casei va fi excluziv in sarcina lui A,
legatarul cu titlu universal al imobilelor defunctului. Aceeas
solutie ar fi admisibila i atunci and testatorul ar lash un tablou
unei persoane, dupa ce ar fi legat toate mobilele sale altei
persoane, sau and el ar lash unuia Wadi biblioteca sa i altuia
o operá din aceasta biblioteca. Vointa testatorului de a de-
rogh dela dreptul comun, in ceeace priveste plata legatelor
particulare, n'ar puteh sá se deducá din fapte echivoci, ci
numai din imprejurarile care fac neaparat sá sP presupue
asemenea vointa din parea lui. Astfel, legatarul en titlu uni-
versal al mobilelor va fi singur considerat ca insarcinat cu
plata legatelor corpurilor certe ce fac parte din universali-
tatea mobilelor, nu tusk si ca plata legatelor unor sume de
bani, pentruci nu se poate zice cá sumele legate fac parte
din universalitatea mobilelor. Cpr. Laurent, XIV, 116; De-
molombe, XXI, 609, 610; Aubry et Rau, VII, § 723, p. 503,
text si nota 16. Vezi Insá Daranton, IX, 218, 219..
Cpr. L. 36 § 1, Cod, De inofficioso testamento, 3, 28. Vezi
si tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 618.
 234 C.OD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 902 § 1.

Daca testamentul nu cuprinde nicio dispozitie privi-

toare la plata legatelor, se vor aplicii, regulele prescrise de
art. 902 § 1.
lata cum se exprima acest din urma text:
Art. 902 § 1. Erezii testatorului sau once altà persoanti
obligatti a OW un legat, sunt personal datori a-1 achità, fiecare
in proportiune cu partea ce iea din succesiune('). (Art. 550, 552,
653, 774 urm., 777, 893, 896, 897, 1743 urm., 1746, 1749 § 1,
1753 C. civ. Art. 1017 C. fr.).

Ix teiArt 902, presupunAnd ca testatorul nu s'a rostit asupra

Legatele Bunt
earcini ale
succesiunei. '
l'' legatelor, considera aceste legate ea datorii si sarcini
ale succesiunei, °Wig-And pe toti acei care sunt chemati a
luh o parte din succesiune, fie In virtutea legei, fie In baLa
unui testament, a le achiO, in proportie Cu partea lor,
sub eonditie, bine Inteles, ca rezerva mostenitorilor neaparati
sa ramAe intacta si neatinsa (2).
Art. 846. In sistemul codului actual, legatele cad In sarcina suc-
C. Calimach.
cesiunei, a§a ca cine se impartaseste din activul ei, trebue
neaparat sa ieh parte si la pasiv. Mostenitorul, care nu
plate§te legatul, nu se mai declara insa, astazi nevrednic
de a mosteni, dupg, cum erà altAdata art. 846 C. Calimach ,
pentruca aceasta pedeapsit n'a mai fost reprodusa de legiui-
torul actual.
Legatarii Cu CAA pentru legatarii cu titlu particular sau singular,
titlu particu-
lar. in lipsa de o anume stipulatie din partea defunctului, ei
nu platesc nici datoriile, nici legatele art. 775, 909 , ori-
care ar fi valoarea obiectelor ce ei ar luh, pentruel ei nu
Inexactitate (I) Este de observat cto, legiuitorul s'a exprimat rttu ciind a zis
de text. cá fiecare mostenitor plgteste legatele in proportie cu partea
ce iea din succesiune, aceasta nefiind adevtirat deck pentru
datorii (art. 774, 777), de oarece legatele nu be pliitesc deck
din partea disponibilà. Cpr. Marcadé, IV, 133, in fine si 135;
Mourlon, II, 847, in fine; Pand. fr., y° cit., 9179, etc. Vezi
infra, rubrica: Aqiunile care apartin legatarilor.Aqiunea
personald , p. 331, nota 3.
PArKsirea (2) Redactorii codului actual, luiindu-se dupii dreptul obisnuelnic
dreptului ro- francez, au pArk'sit deci de astAdatift, precum foarte bine ob-
1111111.
servA Aubry et Rau (VII, § 716, p. 472), principiile drep-
tului roman, unde testamentul erà privit ca un tot indivizibil,
subordonat muor rAnduiri de mostenitori, qi unde toate legatele
cideau in sarcina mostenitorului instituit.
 PLATA LEGATELOR PARTICULARE. ART. 902 § 1. 235

primesc o universalitate de bunuri, §i atht datoriile cht §i

legatele sunt o sarcina a acestei universalitati.
A§a dar, plata legatelor nu cade deck In sarcina mo§- Actiunile ce
tenitorilor ab intestat, a legatarilor universali §i a celor Cu particular p-
ar 127st;ndi
are
titlu universal. Indata ce ace§tia au primit succesiune,a, ei plata lega-
sunt personal obligati a achith legatele, fiecare In proportie tnlni sIn.
Cu ceeace prime§te, nu din succesiune, dup5, cum In mod
greOt se exprima textul (vezi supra, p. 234, nota 1), ci
din partea disponibin, ceeace Insemneaza ca legatarul are
o actiune personal l ex testamento, pentru dobhndirea lega-
tului, In contra acelui obligat a-1 achith. Aceasta lasa Insa
a se presupune ca legatul a fost determinat numai In specia
sa ('legatum generis), precum, de exemplu: daca s'a lasat
un cal, Para a se arath anume care, sau athtea chile de
grau ori de porumb (art. 908 ; chei daca legatul are de
obiect un corp eert qi determinat In individualitatea sa
(art. 903 , care erh proprietatea testatorului, legatarul nu are
numai un drept personal sau de crean ta In contra celui
obligat a plati legatul, ci o actiune reala In revendicare(i).
Pentru ca legatarul unui corp cert §i determinat sa Exercitiul act_
pal exercitiul actiunei In revendicare, se cere Insh, ca el in revendi-
care.
sa fi dobandit predarea legatului sau cer putin o hotarIre
judecatoreasca, care ordona aceasta predare (9.
Din Imprejurarea cit atht mo§tenitorii cat §i legatarii Partea insol-
platesc legatele Intocmai ea §i datoriile succesiunei art. 777), vabililor cade
in sarcina le-
In proportie cu ceeace primesc din partea disponibila, re- gatarului.
zulta ca cei care aunt solvabili nu raspund de insolvabi-
litatea celorlalti §i ca paguba, In asemenea caz, prive§te pe
legatar 3), conform principiului cunoscut: Nec pro his, qui
solvendo non sunt, onerari coheredes oportet" e .
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 287, p. 304 (ed. Bugnet);
Marcadé, IV, 127, 133; Thiry, II, 457; Mourlon, II, 830, 831;
Demolumbe, XXI, 666, 669; Laurent, XIV, 173; Arntz, II.
2105; Demante et Colmet de Santerre, IV, 158 bis I; Baudry
et Colin, II, 2486; Planiol, III, 2788. Vezi infrea, p. 333.
Thiry, II, 458; Laurent, XIV, 173; Pand. fr., y0 cit., 9219;
Baudry et Colin, loco cit., etc.
Cpr. Demolonube, XXI, 667; Thiry, II, 458; Arntz, II, 2105;
Duranton, IX, 381, etc.
L. 33, Pr., Dig., XXXI, De legatis II. Vezi tom. VI, al
Coment. noastre, p. 156, nota 2.
 236 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 902 § 1.

.Aplic. princi- Art. 902 punand legatele In sarcina mostenitorilor

piului accep- a leo.ataailor, nu precizeaz/ Intinderea ace,stei obligatii, Inelt
tlirei benefi-
.ciare la plata autorii se IntreabI dacq ei plItesc legatele ultra vires sau
ert:41
Controvlegatelor.
intra vires hereditarias. Chestiunea este foarte controversatl
In Franta; Insl credem, Cu toate acestea, cá sunt motive
puternice pentru a decide cl beneficiul de inventar se In-
tinde si la legate si el atlt mostenitorii cat si legatarii,
care n'au acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar,
vor pllti legatele, intocmai ca si datoriile, ultra vires. In
adevAr, dupl art. 1718 C. civ., oricine este obligat personal,
este Indatorit obligatiile sale cu toate bunu-
rile sale, prezente i viitoare. Apoi, mostenitorii fiind, dupl
art. 777, obligati a plIti datoriile i sarcinile succesiunei,
legiuitorul considerl legatele ca o sarcia, (t). Hcereditari-
arum actionum loco habentur et legata, quamvis ab herede
cceperint" (2).
Aplic. In fine, obligatia tuturor mostenitorilor fie chiar
art. 897. neregulati, de a pad datoriile i sarcinile succe,siunei ultra
vires hereditarias, clacl n'au primit succesiunea sub bene-
ficiu de inventar, rezultit pInl la evidentl din art. 897;
cAci, dacI dupà textul suscitat, legatarii universali í coi
cu titlu universal au asemenea obligatie, a fortiori moste-
nitorii trebue s'o aibl i ei C . Prin urmare, noi avem o
ratiune mai mult pentru a admite aceastI solutie, pe care
unii o admit si In Franta, cu toate cá acolo lipseste art. 897,
care este o inovatie fericitl a legiuitorului nostru 4 .
Vezi supra, p. 216, ad notam, in fine §i tom. III, partea
al Coment. noastre, p. 678. Aceasta erà §i teoria lui Pothier,
Successions, VIII, p. 197 (ed. Bugnet).
L. 40, Dig., De obligationibus et actionibus, 44, 7.
(8) Vezi supra, p. 218, 219 §i tom. III, partea II, al Coment.
noastre, p. 688 urm.
(4) Vezi In acest sens, Laurent, XIV, 108; Demolombe, XIV,
521 nrm.; Troplong, III, 1843; T. Huc, V, 208; Baudry et
Wahl, Successions, I, 184: Chabot, Idem, II, art. 873, No. 32,
p. 596 urm. (ed. Belost-Jolimont); Arntz, II, 2063; Aubry
et Rau, VII, § 723, ab initio, p. 496; Duranton, VI, 462;
Bertauld, Quest. pratiques et doctrinales du code Napolgon,
II, 281 urm., pag. 226 urm.; C. Poitiers §i Angers, D. P.
64. 2. 117; Sirey, 65. 2. 63; D. P. 67. 2. 85; Sirey, 67. 2.
305. Contra: Thiry, II, 438; Hureaux, Successions, III,
14 §i 15, p. 24 urm.; Baudry et Colin, II, 2481 urm.; Mar-
 PLATA LEGATELOR PARTICULARE. ART. 902 § 1. 237

Aceasta solutie a fost admisa In ultima stare a legisla- Dr. roman_

tiunei si la Romani, de catre Justinian (1).
Asa dar, legatele particulare se platesc din partea dis- Rezumatul
ponibill de catre mostenitorii i legatarii universali sau cu ehestieimai sus.
de-
titlu universal, si ei sunt obligati a le plati In proportie
cu ceeace iau din partea disponibil6, ultra vires hereditarias,
daca n'au primit legatul sub beneficiu de inventar.
Legatarul universal, care va luà Intreaga parte dispo-
nibilit, va plati deci toate legatele, chiar daca el s'ar vedeh
redus la simplul rol al unui executor testamentar.
Daca. existi mai multi legatari universali, obligatia de Cazul And
existit mai
plati legatele ¡)articulare apasa asupra fiecaruia din ei, toti multi legatari
avand acelas titlu, afara de cazul caud testatorul ar fi In- nu-al ersali.
sarcinat numai pe unul din ei cu plata legatului, ceeace
stim ca el este liber sa fact% (2).
Nici intr'un caz MA, motenitorii rezervatari, care con- Molt. rezerva-
tari nu p1A-
tribuesc la plata clatoriilor (art. 774, 777, nu sunt obligati tesc legatele_
la plata legatelor, pentruca rezerva lor nu poate niciodatA
sa fie atinsit prin liberalitatile defunctului 3. De cateori
deci, rezer% a lor va fi atinsa printr'un legat universal, re-
zervatarul va exercith actiunea In reductiune art. 841 urm.,
852, 853.
Daca, pe lAngit legatarii universali, ar existh i lega- Cazul cànd ar
tari ca titlu universal, aceOia vor contribul ca cei dintai existà qt leg*
tari cu
la plata legatelor particulare, In proportie cu ceeace ei vor universal.
luk din partea disponibill art. 775, 896) 4.

mule, IV, 135; Planiol, III, 2791; Moarlon, II, 236; Demante
et Colmet de Santerre, tom. III, 24 bis V, 103 bis III, 124
bis II i tom. IV, 152 bis XIII si 162 bis II; Acollas, II,
p. 562, 563; Répert. Sirey, #° Legs, 795. Vezi asupra acestei
controverse in Franta, Dalloz, Nouveau code civil annoté, II,
art. 873, No. 42 urm. La noi considerAm chestiunea ea ne-
controversatA, niai cu seam5, din cauza art. 897 C. civil.
(I) Si verb non fecerit inrentarium secundum hanc figuram,
sicut prcediximus, non retinebit Falcidiam, sed complebit le-
gatarios et lideicommissarios, licet purm substantim morientis
transcendat mensuram legatorum datio" (Nov. 1, capit. 2 § 2,
ab initio).
Pand. fr., v° Don. et testaments, 9177. Vezi supra, p. 232, 233.
Laurent, XIV, 111. Vezi i supra, p. 233.
Pand. fr., y° cit., 9181.
 238 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a V. ART. 902 g 1.

Cazul cand k- Legatarii cu titlu universal pot sa vie In concurenta

gatarii cu titlu
universal vin cu mostenitori rezervatari. In asemenea caz, ei vor plAtI
in concurenta toate legatele particulare, dacA legatul lor cu titlu universal
Cu mosteni-
torii rezerva- cuprinde toata parten disponibilit, mostenitorii rezervatari
tari. neputAnd fi obligati a plati legatele din rezerva lor care,
Inca odatA, trebue sil ritmAe intactit i neatinsa.
Exercitarea In caz cAnd legatul cu titlu universal ar Intrece partea
act. In redue- disponibila, rezervatarii vor exercia actiunea In reductiune
tiune.
(art. 852, 853 , i legatarii cu titlu universal nu vor piati
legatele particulare decra In proportie cu ceeace le va ra-
mAneh In urma reduetiunei (t .

Legatarii tuturor mobilelor vor plati legatele particulare

de mobile, lar legatarii tuturor imobilelor vor plAtl legatele
de imobile 2.
tpoteza pre- Dacit legatul cu titlu universal nu cuprinde toatit partea
vlzuta de ci numai o fractiune din ea, cealalta fractiune
art. 1013 fr.,
.3liminatdete-fiind atribuitA ab intestat mostenitorului rezervahr, ipotea
giuitorul no- prevAzutA de art. 1013 fr. eliminat din codul nostru ,
stru. le-
gatarul Cu titlu universal si moVenitorul rezervatar or
plati legatele particulare, In proportie cu parten ce fiecare
ielt din cotitatea disponibilit. Mostenitorul rezervatar, cu toate
cil noi nu avem nieiun text in aceasta privintl, va contribui
la plata legatului particular; pentrucit, pe lAngl rezerva sa,
el primeste si o fractiune din parten disponibilA, din care
se platesc legatele. El nu va contribui Ina In proportie cu
partea ce el ieh din intreagn succesiune, si care se compile
din rezerva sa marita cu o fractiune din cotitatea disponi-
bilA, dup5, cum pe nedrept sustin unii In Franta 3 , pentruca
el nu plateste legatul din rezerva sa, ci numai din partea
(lisponibill, de care defunctul n'a dispus.
Exemplu. Astfel, dada presupunem ca defunctul a lAsat un fiu
legitim si un legat cu titlu universal de o patrime, fiul,
care va luà trei pAtrimi din succesiune, jumatate ca rezerva
art. 841) si jumatate din partea disponibilA, nu va plAti
decAt jumatate din legatul particular, pentrucA el a luat
(') Laurent, XIV, 113; Demolombe, XXI, 603; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 156 bis; Pand. fr., y° cit., 9185, etc.
(2) Cpr. Demante et Colmet de Santerre, IV, 156 bis, in fine;
Berriat St. Prix, Notes élément, sur le code civil, II, 3669.
Vezi infra, p. 239, nota 1, in fine.
 MODUL CUM SE PLITESC LEGATELE. 239

jumItate din partea disponibill (1. Controversa, care existA

asupra acestui punct In codul francez, este inadmisibill la noi.
Se poate Intamplh ca legatarul cu titlu universal sg, cazui uand
vie In concurentl cu mo§tenitori nerezervatari; de exemplu: Itral,::
a llsat un frate legitim §i un legatar cu titlu sal vine In testatorul

universal pentru o -pItrime din averea sa. In asemenea caz, comn:uterennittgorieu

fratele defunctului va Oaf trei pItrimi din legatul parti- nerezlervatari.
cular, iar leg,atarul cu titlu particular va pl/ti o pittrime (3).
Legatarul unui uzufruct universal sau cu titlu universal Contribnirea
contribue §i el, impreunA Cu proprietarul, nu numai la uniegiu at::firuuiet
plata datoriilor defunctului, dar §i la plata legatelor parti- universal san
Cu vteitminal.uni-
culare liisate de ditinsul, care sunt o sarcinI a pArtei dis-
poni lile. Prin urmare, proprietarul va plitti capitalurile
legate de defunct, iar uzufructuarul va pl6ti dobânzile aeestor
capitaluri, daa, defunctul n'a dispus altfel 3 .

Modul cum se plätesc legatele.

Stim cit mai intili se plAtesc datoriile testatorului, qi Datoriile se
apoi legatele lilsate de dAnsul, fitrit ca el sit poatl modificài!l1e" Inain-
ilea legatelor.
aceastl regull 4 . Nemo liberalis nisi liberatus0 .
(9 Bugnet asupra lui Pothier, Don. testamentaires, VIII, p. 295,
296, nota 1; Mourlon, II, 851; Marcadé, IV, 123; Arntz, II,
2074; Demante et Colmet/de Santerre, IV, 156 bis; Saintespès-
Lescot, op. cit., IV, 1406, p. 487 urm. -- Contra: Thiry, II, 445;
Laurent, XIV, 113; Demolombe, XXI, 606; Pand. fr., y° cit.,
9189; Acollas, II, p. 557; Duranton, IX, 222 care, in edi-
tiile precedente sustinuse piirerea admisa de noi. Aceasta din
lima parere este insa inadmisibila la noi, pentruca ea se in-
temeiaza pe art. 1013 din codul francez care, in dreptul nostru,
lipse4te. Noi neavand in aceasta privinta niciun text, trebue
sa respectam principiul a rezerva nu poate fi grevata §i, in
specie, acest principiu n'ar fi respectat, dad'. am face ca fiul
testatorului sit plateasca trei pAtrimi in loe de jumAtate din
legatul particular.
Demolombe, XXI, 604; Demante et Colmet de Santerre, IV,
156 bis, etc.
Laurent, VII, 20 §i XIV, 127. Vezi §i tom. III, partea I,
al Coment. noastre, 528 (ed. a 2-a). Vezi supra, p. 218 §i 229.
Vezi infra, pag. 380 §i tom. III, partea II, al Coment.
noastre, p. 414, 682, 583, 687, 754, etc. Cpr. Domat, Lais ci-
viles dams leur ordre naturel, VI, p. 397, No. 10 (ed. Carré).
(b) Vezi §i L. 66 § 1, Dig., Ad legem Falcidiani, 35, 2.
 240 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a V.PLATA LEGATELOR.

Legatarul nu Principiile privitoare la plata datoriilor fiind aplicabile

poste fi silit
a primi si la plata legatelor, de aici rezu1t c legatarul nu poate
alb lnern demit fi silit a primi un alt lucru decat acel legat, cu toate
acel legat.
valoarea lucrului oferit ar fi mai mare sau egall cu acea
a obiectului legat (I) ,, Ginn per fideicommissum aliguid
relinguitur, ipsum prostandum pod relictuni est", zice legea
romana (' .
Cazul mind Nimic n'ar impedich, insa ea testatorul s lese alegerea
debitorul le-
gatulni are debitorului legatului de a-1 achith, in bani sau in mobile,
alegerea de a-1 ori In imobile de ale succesiunei. O astfel de alegere ai-
achitit in bani
sau in lucruri. putea, de asemenea, fi stipulata si in favoarea beneficiarului
unui legat particular.
Aplic. La caz de indoiala, adeca cand nu se poate stabill Cu
art. 983.
preciziune cui a inteles testatorul a lash, alegerea: legata-
rului sau debitorului legatului, ea se va cuveni acestui
din urma art. 1027, prin aplicarea regulei statornicita de
lege in privinta interpretarei conventilor, in virtutea careia
clauzele ilidoelnice se interpreta in totdeauna In contra cre-

Legatarulunei Cpr. Laurent XIV, 118; Pand. fr., y° cit., 9200 urm. Din
sume de bani cele mal sus expuse rezulta ca legatarul unei sumi de bani
nu poste fi nu poate fi constrans a prim) alta ceva deal bani, (liar (lac&
constrins a
priml aka' n'ar existà bani in succesiune, ramanand cA, in acest caz, acel
ceva decat instircinat cu plata legatului saii procure bani de unde va
bani. crede de euviinta ... hems pecuniam legatam dare compel-
Mar, aire de suo, sive ex renditione rerum hereditariarum,
sine unde voluerit" (L. 12, Pr., Dig., XXXI, De legatis II).
C. Calimach. Banii ce s'an lasat legatum, zice art. 803 din codul Ualimach,
Art. 803. trebue a se plat), qi de nu vor fi bani in averea legatarului".
Nu se poste Tot astfel, persoana insarcinatä cu plata unui legat (fie
bani in mo§tenitorul, fie legatarul), nu poate sA deb. bani in loeul
local lucrului
legat. lucrurilor legate, chiar daca ar area motive de afectiune pentru
a retine lucrul in natura... quia iniquunt est id separari
C. Calimach. a se" (L. 71 § 4, Dig., XXX, De legatis I). Daca testatorul,
Art 790, 802. lasând legatum cuiva, i-au poruncit ea A. deit altuia o sum&
hotaritä sau un lucru hotarit, zice art. 790 din eodul Cali-
mach, atunci se indatore§te legatarul sau sa Implineasca destt-
varqit porunca acelnia, san sa se lepede de legatum". Vezi §i
art. 802 din acelf4 cod, unde se ziee. ,,Mo*tenitorul este dator
a cumpara, §i a dh legatarului luern1 care s'au legat, nu anurne
din averea legatorului, ci nehotarit, daca nu se va gasi in
averea lui un asernenea lueru". Va A zica, principiile admise de
codul Calimach erau identice eu cele admise in dreptul actual.
L. 11 § 17, ab initio, Dig., XXXII, De legatis III.
 MODUL CUM SE PLITESC LEGATELE. 241

ditorului §i In favoarea debitorului (art. 983)(1). Semper in

obscuris, quod minimum est sequimur" (2).
(Ind lucrul legat existh §i _este In comer, Insh mote- Cazul and
nitorul sau legatarul nu poate sa-1 deh: In cazul, de exemplu, nmucleonaitetcirsual
and acest lucru apartine unei persoane care nu vreh sa-1 de & hicrui
legat.
vftndh, sau care cere pe dânsul un pret prea mare ...,
quod dominus non vendat, vel immodico pretio vendat (3),
atunci debitorul legatului va plhti legatarului valoarea lu-
crului legat din vremea, mortei testatorului (justam cestima-
tionem), in local lucrului pe care el nu poate sa-1 deh
(art. 906) ( .
Valoarea lucrului va fi de asemene a, predath, In locul Perirea lu-
iriar.
lucrului legat, a nd acest lucru a perit prin faptul sau zptidiit._
culpa debitorului legatului, sau and el a perit In urma rului lega-
punerei sale In IntArziere, In_ cazul and legatarul n'ar fi tului.
suferit paguba lucrului, dach aeest lueru i-ar fi fost predat
la timpul oportun (5).
Afarl de aceste cazuri, debitorul legatului nu va datori
nimic, la caz de perirea lucrului flrh culpa lui (5. Acest
punct nu sufere nicio Indoiall.
Se poate Intitmplh ca lucrul legatsh fi fost scos din comer. scoaterea lu-
In asemenea caz, debitorul legatului nu va datori nici lucrul, crulumiertdin co-
nici valoarea, lui, pentrucA scoaterea din comer t echivaleazh
Cu perirea lucrului.
Dach Insh debitorul legatului ar fi primit o desphgu_ Exproprierea
bire pentru aceasta, de exemplu, In caz and lucrul legat luerului.
ar fi fost expropriat pentru cauzl de utilitate publich, In
urma mortei testatorului, aceasth desphgubire se va dh,
legatarului 7).
(') Vezi supra p. 173. Cpr. Laurent, XIV, 119; Pand. fr., v° cit.,
9204, etc.
(2) L. 9, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17.
(8) L. 14 § 2, Dig., XXXII, De legatis III.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 283, p. 304 (ed. Bugnet).
Vezi si L. 11 § 17, Dig., XXXII, De legatis III.
Pothier, op. cit., 284, p. 304; Pand. fr., y0 cit., 9207 si an-
toritAtile citate acolo.
(9 L. 114 § 19, Dig., XXX, De legatis I.
(7) Pothier, op. cit.. VIII, 285, P. 304; Pand. fr., y° cit., 9208.
Cpr. Cas. fr. D. P. 71. 1. 141. Vezi si L. 78 § 1, Dig.,
XXXI, De legatis II.
65105 16
 242 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VI. ART. 894 § 2.

SECTIUNEA VI

Despre legatele singulare sau particulare.

Notiunea §i caracterele acestui legat
Art. 894 § 2. Once alt legat (9 este singular. (Art. 551,
775, 899 Arm. (J. civ. Art. 1010 § 2 C. fr.).
Definitia le- Art. 894 § 2 dA, o definitie negativA a legatului sin-
gatului sin-
r guiar sau particular. Dui:a acest text, ()rice legat, care nu
° are de obiect o universalitate de bunuri sau o fractiune dinteo
asemenea universalitate, este un legat singular art. 909 , sin-
gularum rerum (Instit., De singulis rebus, etc., 2, 24) sau un
legat particular, dupl cum se exprimil art. 775, in fine.
Def. lui Flo- Jurisconsultul Florentinus defineste legatul singular In
rentinua.
modul urm6tor: Legatum est delibatio hereditatis, qua tes-
tator ex eo, quod universum heredis foret, alicui quid
vollatum velit" (2).
Exemple de Din cele mai sus expuse rezultA cit trebue sit consi-
legate singu-
lare mu par-derlm cu un legat singular sau particular: 1° legatul tuturor
ticulare. mobilelor sau tuturor imobilelor, determinate fiecare In deo-
sebi (3); 20 leg,atul unei anume categorii de bunuri mobi-
hare sau imobiliare t4); 30 legatal unei plr(i individual deter-

Adecii: care nu este nici universal, nici cu titlu universal.

L. 116, Pr., Dig., XXX, De legatis I. Vezi §i L. 36, Dig.,
XXXI, De legatis II, unde se zice: Legatum est donatio
testamento relicta", o danie prin diatú, zice Andr. Donici
(capit. 38, despre legate sau daniile cele prin. diatei).
Astfel, daca avand doua case, una in Iai i alta in Bum-
reqti qi doua mogii in diferite judete, a-7 fi legat lui A casa
mea din Iagi, casa mea din Bucureqti, mo§ia mea din judetul
Braila §i mogia din judetul Covurlui, acest legat n'ar fi cu
titlu universal, ci singular sau particular, cu toate cA a§ fi
legat aceleimi persoane toate imobilele mele, fiind ca am legat
aceste imobile considerate fiecare in deosebi, iar nu ca o uni-
versalitate de bunuri. Marcadé, IV, 118; De.molombe, XXI, 582.
Ai te exemple Astfel, legatul tuturor mogiilor mele, sau a tuturor caselor
de legate sin- mele, sau a mo4iilor ce aq avei in cutare judet, sau a tuturor
gulan eau viilor ori livezilor mele, sau a tuturor vitelor mele, etc. ar
particulare. fi un legat singular, fiindca acest legat exclude once alte
bunuri de altb'. categorie. Cpr. Chabot, Successions, II, art. 871,
No. 1, p. 557 (ed. Belost-Jolimont); Mareadé, IV, 119; Mourlon,
II, 820; Arntz, II, 2067; Thiry, II, 446; Baudry et Colin,
 LEG ATUL SINGULAR. ART. 894 § 2. 243

minat/ dinteun imobil 01; 40 legatul unei succesiuni euve-

nitI testatorului i nelichidatl In timpul vietei sale (2);
50 legatul a§a zis de liberatiune, adecl prin care creditorul
iara debitorului datoria sa ; 60 legatul uzufructului tuturor Legato!. Imo-
bunurilor testatorului (4) §i, a fortiori, al unei fractiuni din fructului tu-
turor boon-
rilor.
2396; Demolombe, XXI, 583, 684; Planiol, III, 2773; Aubry Coiltrovenii.
et Rau, VII, § 714, p. 467, etc.
(') Cas. rom. Bult. 1906, p. 1369.
(2) Arntz, II, 2067; Marcadé, IV, 119; Laurent, XIII, 531,
Demolombe, XXI, 533, 584; Aubry et Rau, VII, § 714,
p. 467; Zacharite, Handbuch des fr. Civilreehts, IV, § 721,
p. 439 (ed. Crome). Legatul unei succesiuni cuvenita testa-
torului, zice Chabot (op cit., II, art. 871, No. 1, p. 557),
este un legat particular, oricat de considerabili ar fi aceasta
succesiune, chiar daca ea ar constitul toata averea lui la
moartea sa". Vezi si supra, p. 192.
(8) Pand. fr., e cit., 8576. Cpr. Cas. fr. D. P. 68. 1. 324; Sirey,
68. 1. 388, etc. Vezi asupra acestui legat infra, P. 278 urm.
(4) Faptul c, printr'un testament, s'a lasat unei persoane veni- Legatul de ve-
turile unei inoii, constitue un legat de venituri, iar nu de rutun.
uzufruct. Trib. llfov, Dreptul din 1912, No. 4, p. 31. Vezi
supra, nota 1 dela p. 176, 177. Chestiunea de a se stl daa
testatorul a inteles a face un legat de venituri sau de uzu-
fruct este o chestie de fapt, pe care judeciitorii fondului o
desleaga in mod suverau, Intemeindu-se pe intentia testatorului,
asa cum rezulta din intregul context al dispozitiilor testamen-
tului. Cas. rom. Bult. 191g, p. 2088 si Jurisprudenta ronand
din 1913, No. 7, p. 98, 99.
0 aká decizie a Curtei din Bucuresti pune, de asemenea, Deoseb. intre
in principiu a, spre deosebire de legatul de uzufruct, carelegatujde ve-
conferá legatarului un drept real asupra fondului si care, in ulturi qi "1
privinta persoanelor fizice, se stinge prin moartea lor, iar in de ozufruct.
privinta persoanelor morale, nu poate trece peste treizeci de
ani (art. 559), legatul de venituri nu constitue deck un drept
de creanta, care nu se stinge prin trecere de timp, execu-
tarea lui putand fi ceruta 6riand. C. Bucuregti, Dreptul
din 1912, No. 66, p. 556.
In fine, s'a mai decis in aceeas ordine de idei a, daca
intrebuintarea cuvantului venituri de atre un testator necu-
nosator al §tiintei dreptulni, duce in mod imperios la inter-
pretarea vointei lui in sensul unui legat de uzufruct, cu atilt
mai Inuit aceastá interpretare se impune in cazul and prin
termenii finali ai testamentului: dupa moartea sotiei tilde
averea va trece la familie", se explica i e determina vointa
testatorului tot in sensul unui legat de uzufruct. C. Sucu-
Dreptul, din 1912, No. 73, p. 611. Aceastä decizie mai
 44 COD. CIT. CART. III. TIT. II, CAP. V. S-a TI. ART. 894 § 2.

aceste bunuri, constitue de asemenea un legat singular sau

particular, pentrudi legatarul nu are vocatiune la universa-
litatea bunurilor defunctului, de oarece el nu va ave & nici-
odata nuda proprietate, ci numai folosinta bunurilor defunc-
tului, adeca: un obiect particular sau determinat.
Art. 550 c. Aceasta solutie, admisa generalmente in Franta, este
rea acestu i atat mai admisibila noi, cu eat art. 550 din codul
text dupli p6-nostru nu vorbe§te, ea textul corespunzator francez art. 610,
rerea lui Mar- de lega tarul universal fi eel cu titlu universal al uzufruc-
cadé.
tului, ci de cel ce ca,§tiga cu titlu gratuit un uzufruct uni-
versal sau ca titlu universal, schimbare care, dupa cum
§tim, se datore§te observatiilor lui Marcad, care sustine
uzufructuarul Intregei averi a testatorului este un legatar
singular (1). Este adevarat ea art. 552 prevede a uzufruc-
tuarul, fie universal, fie cu titlu universal, trebue sa con-
tribuiasca, impreuna cu proprietarul, la plata datoriilor,
insa aceasta este o derogare dela principiile generale, pentruca.
numai mo§tenitorul universal este, in principiu, obligat la
plata datoriilor autorului sa,u art. 774 urm. , §i ucufruc-
tuarul nu este, dupa parerea tuturor, un mo§tenitor uni-
versal. Aceasta derogare dela principiile generale se lute-
meiaza pe echitate, pentruca uzufruetuarul intregei averi
a testatorului se folose§te de tot venitul aeestei averi, §i
nudul proprietar n'are, in timpul uzufructului, deal capi-
talul fitra niciun folos. Aceasta este cauza pentru care echi-
tatea a fost pug de astadata mai presus decitt inse§i prin-
cipiile de drept 2.
Inexaetitate Legiuitorul califica deci pe nedrept ace,st uzufruct de
de text.
pune in principiu cä, daca mostenitorul rezervatar poate, in
regula generala, de cateori rezerva fi este atinsk sa invoace
dispozitia art. 843 C. civil, nu este tot asa in cazul &Ind tes-
tatorul ar constitul un uzufruct sau o renta viagera care ar
trece peste partea disponibila; caci, In asemenea caz, rezerva-
tarul nu are drept deck sa uzeze de facultatea ce-i confer&
art. 844, de a executii testamentul, sau de a abandonà pro-
prietatea partei disponibile. Vezi Dreptul loco supra cit. In
cat priveste inter pretarea art. 844, vezi tom. IV, partea I-a
al Coment. noastre, p. 621 urin.
(') Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 522, nota 4
(ed. a 2-a).
(2) Cpr. Laurent, VII, 17, 19.
 LIICRIIRILE CE POT FI LEGATE. 245

universal, §i aceasta nu Insemneaza alta ceva decat c ase-

menea uzufruct are de obiect o masa de bunuri. Apoi, nici
nu este exact de a se ziee ca uzufructuarul tuturor bunu-
rilor testatorului este obligat la plata datoriilor, pentruca,
In realitate, el nu plate§te, In timpul folosintei sale, decat
dobanda capitalului pe care II plate§te nudul proprietar (a).

Lucrurile care pot A legate (2).

Toate lucrurile, In genere, fie mobile sau imobile, pre-

zente sau viitoare , corporale sau incorporale Instit., De
(I) Vezi in sensul c legatul uzufructului tuturor bunurilor tes-
tatorului, este un legat particular, Laurent, VII, 17, 19 si
XIII, 526; Arntz, II, 2046, 2067; Demolombe, XXI, 586;
Mourlon, II, 822; Thiry, II, 440, P. 441; Acòllas, II, p. 454;
Mareadé, IV, 99 si 119; Demante, IV, 157 bis II; Planiol,
III, 2753, 2810; Baudry et Colin, II, 2294 si 2397; Michaux,
Testaments, 1127; Aubry et Rau, VII, § 714, p. 468, text
si nota 19; ZachariFe, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 721,
p. 439 (ed. Crome); Pand. fr., y° cit., 8415 urm., Répert. Sirey,
v° Legs, 872; C. Rennes, D. P. 81. 2. 114; C. Galati, Dreptul
din 1895, No. 47, p. 389; Trib. Romanati, Dreptul din 1903,
No. 19, p. 164, etc. Vezi supra, p. 191, nota 2.. Contra:
Duranton, IV, 652, 663 si-4X, 208; Massé-Vergé, III, § 487,
p. 250, text si nota 13; Troplong, III. 1848. Cpr. Cas. fr. Sirey,
63. 1. 34; D. P. 63. 1. 73. Duptt, aceste din urnfii autoritAti,
legatul in uzufruct al tuturor bunurilor testatorului ar fi un
legat cu titlu universal. Tot in acest din urmä sens se pro-
nunç i Petreseu (Testamentele, p. 330), care combate pl-
rerea lui Mareadé, fa'rti, a Ugh de seamä, cl modificitrile ad-
mise de legiuitorul nostru la titlul uzufructului (art. 550, 552)
sunt, dup5, cum am observat mai sus (p. 244), imprumutate
tocmai dela acest autor.
Vezi asupra acestei materii Pothier, Don. testamentaires, VIII,
158 urm., p. 269 urm. (ed. Bugnet); Domat, Lois civiles
dans leur ordre naturel, VI, No. 1-24, P. 422 urm. (ed.
Carré din 1824), etc.
Incat priveste luerurile ce pot fi dgruit9, vezi tom. IV,
partea I, al Coment. noastre, p. 398 urm.
Astfel, a puteit !Lit legat tot vinul ce va produce recolta Legatul lueru-
viei mele, sau toti puii ce vor produce animalele raele in rilor viitoare
anul viitor, pentrucA se poate legit ceeace nu existä
,,Quod in rerum natura adhùc non sit, legan i posse". (L. 24,
Pr., Dig., XXX, De legatis I). Vezi ai L. 17, Dig., XXXII,
 246 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VI. LUCE. CE POT FI LEG.

legatis, lib. II, tit. 20, § 21) (1), precum §1 toate drep-
turile, reale sau personale, care sunt In comer t (3), pot face
obiectul unui legat singular sau particular.
C. Calimaeh.
Art. 795.
De obqte, zice art. 795 din codal Calimach (653
C. austriac), se pot lash legatum toate luerurile supuse co-
mertului, cum i driturile, manufacturi §i alte lucruri, care
se pot pretelui".
C. Calirnach. Tot astfel, §i In privinta donatiunilor, art. 1264 din codul
Art. 1264. Calimach dispune el: ,toate lucrurile supuse comertului,
pentru care este slobod a se face toemeli, se pot §i dare` 3).
Legatul until Astfel, legatul singular poate sa aiba de obiect corpuri
eorp rmnattti
cart certe §i determinate In individualitatea, lor (species), in fel,
detei
nnmai In gen. dupl cum se exprima art. 796 din codul Calimach, de
exemplu : cutare cal sau cutare mo§ie ori casa a mea; sau
un corp determinat numai In genul su (genus), in deobve,
dui)/ cum se exprima tot art. 796 din codul Calimach ; de
exemplu : una din mo§iile mele sau unul din caii mei, fail,
a se arita anume care, sau o atime de lucruri fungibile.
Legatul unui Se poate, de asemenea, leg& un drept de uzufruct (4),
uzufruct, unei
creano, unei de uz, de abitatie, o servitute (5, o crean ta existenta contra
succesimi, unui tertiu §i chiar contra legatarului (5, o succesiune cuve-
ete.
nita testatorului, §i chiar un fapt posibil §i licit, de exemplu :
De legatis III, unde se alce; Edam ea gum futura sunt,
legan i possunt". Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 158,
p. 269 (ed. Baguet); Domat, Lois, civiles, VI, p. 439, No. 18;
Aubry et Rau, VII, § 675, 676, P. 149; Répert. Sirey, v° Lega,
1198; Berton, L'art de faire soi-mgme sou testament, 108,
p. 109; Lariche et Bonjean, Explic. des Institutes de Judi-
nien, I, 1478, p. 785.
Tam corporales res legan i possunt, guam incorporales".
Instit., loco cit., § 4. Cpr. Planiol, III, 2802.
Pliminturi Pirnanturile cItteilsesti pot si ele face obiectul unui legat,
ellekesti. insä. numai In folosul siitenilor neinproprietkiti. Vezi G. Ne-
gulescu, Dreptul din 1898, No. 20, p. 172 urm. Vezi si tom. III,
partea 1, al Coment. noastre, p. 135, ad notam.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 398.
Legatul de uzufruct trebue deosebit de legatul de venituri.
Vezi supra, nota 1 dela p. 176, 177 si p. 243, nota 4.
Et corpora legan i omnia et jura et servitutes possunt".
Vezi Aubry et Rau, VII, § 675, 676, p. 149, text si nota 2.
Cpr. Instit., De legatis 2, 20, §§ 14 si 15; L. 84 § 6, Dig.,
XXX, De legatis I; L. 82, Pr. si L. 85, Dig., XXXI, De le-
gatis II; L. unicil § 3, Cod, De rei uxorice actione, etc. 5, 13.
 LUCIWRILE CE POT FI LEGATE. 247

cutare fapt al mo§tenitorului (1). Non solum res possunt Legatul unui
legan, sed etiam Jacta" . fapt.
Se poate lega un fond de comer, o opera de arta, de Legatul unui
qtiinta sau de imaginatie, care urmeaza a fi publicata,; fond de co-
mer, etc.
dreptul autorului unor opere publicate; un brevet de inven-
tiune, care urmeaza a fi exploatat, etc. (2).
Daniile cele prin diata %sate, zice § 2 de sub capit. 38 C. lui Andr.
din codul lui Andr. Donici, pot sa, fie In lucruri mitlea- Donici.
toare sau nemirittoare, in folosinta de venituri, dobanzi,
roduri, iertare de datorie de bani §i allele".
Se poate legh un lucru Intreg, sau numai o parte din Legatul unei
el (legatum partitionis). ,, &cut sin gulce res legan i possunt, p4rti a unui
lucru.
ita universarum quoque summa legan i possunt : utputet :
Mfflvius heres meus cum Titio hereditatem meam partitio,
dividito: quo casu dimidia pars bonorum legata videtur.
Potest autem et alia pars, velut tertia vel quarta legari :
qrce species partitio appellatur" (3).
Se poate, de asemenea, legh partea indiviza ce cineva Partea indi-
vizli.
are intr'un lucru 4).
Pentru ea, un lucru a poata fi legat, trebue ea el el Ilzufructuarul
fie transmisibil prin suceesiune. Astfel, un uzufructuar n'ar nudreptul
poste lega
egu
putelt lega dreptul su de uzufruct, pentruca acest drept se de uzufruct.

(9 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 177, p. 272; Donmt,

Lois civiles, VI, p. 442, No. 23; Baudry et Colin, II, 2512,
2515; Thiry, II, 447; Arntz, II, 2076; Demolombe, XXI, 677;
Laurent, XIV, 126; Duranton, IX, 239; Pand. fr., y° cit., 8430;
Répert. Sirey, tP Legs, 1201; C. Angers, D. P. 63. 2. 204;
C. Bucure§ti, Dreptul din 1901, No. 48, p. 386. Vezi §i infra,
rubrica: Despre legatul unui fapt, p. 281 urm. Cpr. L. 49 § 4,
Dig., XXXI, De legatis II, unde se zice: Si testator dari
quid jussisset, an opus fieri". Rhmine lust+, bine nteles a
faptele care sunt imposibile sau ilieite fac ca legatul A. fie
nul. Cpr. Michaux, Tedaments, 870, p. 120. Impossibilium
nulla este obligatio". (L. 185, Dig., De diversis regulis juris
antiqui, 50, 17). Cpr. art. 2171 C. german.
Berton, L'art de faire soi-mgme on testament, 108, p. 110.
Ulpiani Regul., De legatis, 24, § 25. Vezi asupra legatului
partitionis, Dernburg, Pandekten, III, § 119, p. 233, nota 6.
Cpr. Thiry, II, 450; Arntz, II, 2095, 2097. Vezi infra, p. 275
urm. Cpr. L. 5 § 2, Dig., XXX, De legatis I; L. 74, Dig.,
XXXII, De legatis III; L. 2, Pr., Dig., De conditionibus insti-
tutionum, 28, 7, etc. Vezi infra, p. 275, 276.
 243 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a V. LEG. UNIT' CORP CERT.
stinge prin moartea lui (art. 537) (1). Si usumfructum ha-
beam, eum que legaverim, nisi postea pro prietatem ejus nactus
sini, inutile leqatum est" (2).
Inmorminta- Concesionarul, care a zidit un cavou Inteun cimitir,
rea inteun poate A, permita inmormantarea unei rude sau unui amic
cavon de fa-
mine. in acel cavou. S'a gasit cliiar un testator care a dispus
inmormantarea unui cAne intr'un cavou de familie. Atht
familia c.i,t §i administratia s'au opus Mg, cu drept cuvAnt,
la executarea acestei idei originale, caci eimitirele nu sunt
facute pentru chili (3).
Legarea unni Nu se poate Insa legh un cadavru. Un legat de ase-
eadavra. Inad-
misibilitate. menea natura a fost facut de publicistul Vaugelas, care erh
putred de datorii; MA, testamentul a fost anulat. lata acest
testament ciudat. Autorul lui dispune, spre ali plati dato-
riile, de toata averea sa §i la urma adaoga :
Comme il pourrait se trouver quelques créanciers qui ne
seraient pas payés, quand mérne on aurait réparti le tout, dans ce
cas, ma dernière volonté est qu'on vende mon corps aux chirur-
giens le plus avantageusement qu'il sera possible, et que le produit
en soit appliqué it la liquidation des dettes dont je suis comptable
à la société; de sorte que si je n'ai pu me rendre utile pendant
ma vie, je le sois au moins aprés ma mort" (4).

Despre legatul unui corp cert §i determinat (species).

Cind lucrul -Ian lucru este eert §i determinat dind este .'Iastfel pre-
este cert iti cizat Meat se poate distinge de celelalte lucruri de acelaq
determinat.
gen (5). Astfel, chnd am zis: las lui X cutare mo§ie a mea,
sau cutare cal al meu, lucrul legat este un corp cert §i
determinat (species), pentruca se §tie ce anume mo§ie sau
ce cal am legat e . Despre astfel de legate se ocup5, art. 903(.
Lueru nede- Mud, din contra, am zis: las lui X o moie sa,u un cal,
terminat.
(') Baudry et Colin, II, 2510.
L. 24 § 1, Dig., XXX, De legatis I.
Berton, op cit., 108, p. 110, 111.
Citatie imprumutatä. dela Michaux, Testaments, 872, p. 120, 121.
Cpr. L. 6, Pr., Dig., De rei vindicatione, 6. 1; L. 54, Pr.,
Dig., De verborum obligationibus, 45, 1.
Cpr. art. 796 C. Calimach, nota 49.
Vezi Marcadé, IV, art. 1018, No. 137, ab initio.
 LEGATUL UNIII CORP CERT 'I DETERMINAT. ART. 903. 249

fATI a arAth anume care, lucrul este nedeterminat, sau de-

terminat numai in een (genus), in deòbfte, dupl cum se
expriml art. 796 din codul Calimach, nu big In indivi-
dualitatea sa art. 908).
Art. 903. Lucrul legat se va predà cu accesoriile necesare,
In starea in care se gAseit, la moartea testatorului(1). (Art. 467
urm., 482 urm., 899, 904, 905, 927, 1074, 1080, 1102, 1156, 1325
C. civ. Art. 1018 C. fr.).
Mild legatul are de obiect un lucru cert §i determinat, Art. 899 § I.
el se cuvine legatarului din ziva inortei testatorului (art. 899
§ 1, §i acest drept se realizeazA prin acceptarea §i pre-
darea legatului.
DacI unul §i acela§ lucru s'au lAsat legatum de douA C. catimach.
sau mai multe ori in acela§ testament, sau in douI testa- Art. 804.
mente, zice art. 804 din codul Calimacli, odatil, numai va
luit lucrul legatarul".
Dacil acela§ lucru s'a 16sat la doltit persoane prin Art. 921 C.
testamente deosebite, legatul se euvine legatarului prevAzut civil.
In ultimul testament, eel anterior in (60, fiind revocat prin
cel posterior art. 921 C. civil).
Legatarul fiind proprietarul lucrului legat incl din Negarantarea
momentul mortei testatorului (art. 644, 899 § 1 , predarea legaevtlui
ai
Artc.
de i
r.t.!8n2n8e..
legatului consistA numai irr predarea posesiunei sale 2 de
uncle rezult6 cA mo§tenitorul nu este obligat a garant& pe
legatar pentru evictiunet lucrului legat, dacl asemenea obli-
gatie n'a fost anume impus5, de testator (art. 828 3).
Este adevArat cA, in caz cAnd legatul ar ave h de obiect Art. 908.

(I) In textul nostru, ca i in textul francez, se zice din gre§alti: Inexaetitate

la moartea donatorului. Trebuià zis: la moartea testatorului, de text.
nel giorno della morte del testatore, dupà'. cum se exprimh'
art. 876 din codul italian.
Legatarius debet in vacuam possessionem induci". Cpr.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 258, p. 298; Demolombe,
XXI, 697; Demante et Colmet de Santerre, IV, 163, etc.
Dernante, IV, 163 Hs I; Demolombe, XXI, 698; Aubry et
Rau, VII, § 722, P. 490. Cpr. L. 77 § 8, Dig., XXXI,
De legatis 1I.Prin exceptie, mo§tenitorii ar fi insl obligati Cazurile ex-
a garantà pe legatar, daca el ar fi fost evins din cauza kw; eeptionale
eand existI
cind, de exemplu, el ar fi fost evins, pentrua din räutate oblig. de ga-
san din negligentA, ei nu i-ar fi dat titlurile de proprietate. rantie.
Aubry et Rau, loco cit., P. 491; Duranton, IX, 254, etc.
 250 COD. C1V. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VI. - ART. 903.

doug, lucruri alternative sau un lucru, care urnreaza a fi

luat din mai multe lucruri de acee,a§ specie (art. 908, le-
gatarul evins ar puteit s ceara al doilea lucru, care face
obiectul legatului alternativ, sau un alt luau de aceea§
specie, insa aceasta nu este un recurs In garantie propriu
zis, ci mai rnult o chestie de validitate a platei, pentruca
este de Tprincipiu ca plata unui lucru nu este valida §i nu
libereaza pe debitor deck numai atunci cAnd acel care a
primit lucrul poate sit-1 retie art. 1029, 1030, 1095 .
Predarea legs- Prima regula, care rezulta din art. 903, este cit lucrul
tulni en aece-lecrat trebue sa, fie predat de once debitor al legatului cu
soriile sale.
accesoriile sale necesare, fiindca ac,easta a fost, dupit toate
probabilitatile, vointa testatorului 2).
Ce snnt awe- Accesoriile Bunt acele lucruri menite a servi lucrului
soriile nnui principal, fara a se Incorpor'a trig acelui lucru §i a-§i
pierde individualitatea lor (2. Astfel, u§ile §i ferestrele unei
case, pe care codul Caragea le nume0e htcruri incheiate ,
nu sunt accesorille casei, ci fac parte integrana din ea,
pentruca ele 1111 §i-au pastrat individualitatea lor proprie,
propriam ac separatam canditionem (5).
(i) Demolombe, XXI, 699; Laurent, Xrfr, 172; Aubry et Rau,
loco cit., p. 490, text si nota 11; Duranton, IX, 254. Cpr.
L. 39 § 2, Dig., XXX, De legatis, I; L. 61, Dig., De
solutionibus, 46, 3. Vezi infra, p. 286.
C. german. (2) Cpr. Demolombe, XXI, 701. Legatul unui lucru, zice art.
Art. 2164. 2164 din codul german, se Intinde, in caz de indoiala, la
accesoriile existente n momentul devolutiei succesiunei".Das
Vermdldniss einer Sache erstreckt sich im Zweifel auf das zur
Zeit des Erbfalls vorhandene Zubehar°
(3) Vezi Unger, System des dtsterreichischen allyemeinen Privat-
rechts, I, § 65, p. 435 urm. (Leipzig, 1868). On appelle
accessoire d'une chose léguée, ziee Domat (Lois civiles dans
leur ordre naturel, VI, P. 444, No. 1, ed. Carré), ce qui
n'étant pas de la chose mame, y a quelque liaison qui fait
qu'on ne doit pas l'en séparer, el qu'il doit la suivre. .Ainsi,
les fers el le lizou d'un cheval, et le cadre d'un tableau, en
sont des accessoires". Cpr. T. Hue, Comment. théorique et
pratique du code civil, VI, 345, ab initio.
C. Caragea. Cand se va serie legat, se fntelege dimpreung en acel lucru
partile lui cele incheiate. Cum de se va serle easA, se
teleg s't uile i celelalte cate sunt ineheiate" (art. 11, partea
IV, capit. 4, pentru legat).
(6) L. 7 § 1, Dig., Pro emptore, 41, 4.
 LEGATUL IINITI CORP CERT §I DETERMINAT. ART. 903. 251

Cand se lag legat o casa, legatarul are drept la u§i ulna o fere-
§i la ferestre, Insa nu ca la ni§te lucruri accesorii, ci ca la strele unei
case.
ni§te lucruri c,are Le parte integranta din lucrul legat. Cel
mult s'ar puteh considerh ca accesoriu al doilea rAnd de
ferestre, care se obi§nuesc a se scoate In timp de vara.
Legatarul are drept la lucrurile acc,esorii necesare sau Legatarul are
nea parate, adeca farl. care el n'ar puteh Intrebuinth lucruldreeesoPrti la
iie al::
principal la destinatia sa. Sunt tamen gucedam, gum om- endui legat.
nimodb legatum sequuntur" (4). El nu are insa drept la lu-
crurile ce nu-i sunt absolut necesare la Intrebuintarea lu-
crului legat.
Care lucruri aecesorii sunt necesare §i care nu sunt Chestie de
necesare, aceasta este o chestie de interpretare ce variaza fapt.
dupit Imprejurarile fiecarei cauze. Judeeltorii fondului vor
a,precih deci In mod suveran intentia testatorului, referin-
du-se la obiceiurile sale, la obiceiurile locului, etc. (Cpr.
art. 980) C. civ (2).
Distinetia facuta de lege Intre accesoriile necesare
§i cele care nu sunt necesare, este imprumutata dela Po-
thier (3 .
Caracterul pe care trebue sa-1 aiba lucrul aceesoriu
pentru ca legatarul lucrului principal sa aiba drept la el,
rezulté sau din lege, saki din intentia testatorului.
Astfel, vor fi considerate ca lucruri accesorii ale unei Exemple de
mo§ii §i, prin urmare, se vor predh legatarului °data cu acces°rii ne-
eesare.
imobilul legat: mobilele pe care legea le declaré imobile
prin destinatie; animalele afectate la cultura pamantului;
instrumentele de aratura, paele §i gunaoele (4), teascurile,
citldarile, haragii, poloboacele §i alte idicuri ale unei vii
(art. 468, titlurile de proprietate (5), cheile unei case (cpr.
(1) L. 59 § 9, Dig., XXXII, De legatis III. Cpr. art. 1325 Art. 1325.
C. civ.
(3) Demolombe, XXI, 704; Demante et Colmet de Santerre, IV,
163 bis II; Troplong, III, 1932; Pand. fr., y° cit., 8498, etc.
Pothier, Don. testamental:7-es, VIII, 275, p. 302 (ed. Bugnet).
Art. 837 din codul Calimach dispune, din contra, a legatul C. Calimaeh.
unei mo§ii nu cuprinde §i inarmarea ei, adeci: vitele, unel- Art. 837.
tele kii celdalte, daca testatorul n'a lasat anume Qi pe acestea.
Vezi supra, p. 166, ad notam, in medio.
Cpr. Pothier, loco supra cit. Demolombe, XXI, 702. Contra:
Ricard, Tr. des donations, I, p. 391, No. 54 (ed. din 1707).
 252 COD. CIV. CARTEA TIT. II. CAP. V.S-a NrI. ART. 903.

art. 1315), coloanele §i alte Infrumusetari facute la imo-

bilul legat, In urma confectiunei testamentului (art. 904 §2)(1).
Luerurile ac- In privi* mobilelor, vom considerh ca accesorii ne-
rra in
vinta mobi- cesarii cheile, zavoarele §i broasea dulapului legat (2), sporul
lelor. ammalelor (3 ; privazul unui tablou, globul unei lampe
sau unui ceasornic de masa, teaca unei sabii, cutia unui
juvaer, etc. (4).
Legatul lichi- Legtul lichidelor cuprinde, In genere, vasul care le
'dalomraCe.hC.ali-conOne, daca testatorul n'a dispus altfel: Legatul lueru-
Art. 822. rilor curgatoare se da impreuna cu vasele lora, zie.e art. 822
din codal Calimach (art. 677, in fine C. austriac .
Lucrurile
)nsiderate ea
Se poate intamplà ca un lucru care, dupa lege, n'ar
poi eonsiderat ea accesorul obiectului legat, si, fie lusa con-
aecesorii du.g
intentia
tilor.
Pltr" siderat ea atare dupa intenVa testa,torului. Astfel, legatul
uzufructului unui fond Infundat, adeca Inchis din toate
parOle (art. 616), euprinde §i dreptul de trecere pentru a
intrò, in acest fond, caci altfel legatarul nu s'ar pute servi

legatis, columnas et marmora quo, post testamentum

factum, ad jecta sunt, legato dicimus cedere". (Instit.. De le-
gatis, 2, 20 § 19).
(2)
L. 52 § 9, Dig., XXXII, De legatis III. Cpr. Pothier, Don.
testamentaires, VIII, 275, p. 302.
(3)
C. Caragea. De se va serie legaturi lucruri präsitoare, cum sunt dobi-
toacele §i celelalte, trebue sil se delt legatarului, dupti, maartea
eelui ce a A:cut diata, cu prasila cata se va face dupA moarte"
(art. 17, partea IV, eapit. 4 C. Caragea). Vezi L. 21, Dig.,
XXX, De legatis I.
(4) Cpr. Unger, System des 68terreichi8chen allgemeinen Privat-
rechts, I, § 55, p. 455 urm.; Domat, op. cit., VI, P. 444, 445,
No. 1 §i 2; Demolombe, XXI, 702; Marcadé, IV, 137;
Saintespès-Lescot, Don. et testaments, IV, 1460, P. 536; Pa-
cifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano, VI, 343,
p. 550 (ed. a 3-a). Vezi insI L. 53 § 1, Dig., XXXII, De
leqaLs III, dupg care, legatul unor inele nu cuprinda cuila:
Ítem annulis legatis, dactyliothecce non cedunt". Cite
accesoriile, care urmeazg lucrul legat, au un pret mai mare
decât frisu§ lucrul, ceeace nu le impedecl de a trece la le-
gatar. Vezi Domat, op. cit., VI, P. 454, No. 16 (ed. Carré).
Pretiosius fecit additis aliis gemmis et margaritis". (L. 6,
§ 1, Dig., De auro, argento, mundo ornamentis. 34, 2.
C. austriae. (5) Zu einem Vermächtniss, flassiger Sachen, geloren auch die
krt. 677, in zu ihrer Verfiihrung bestimmten Gefdsse". Vezi supra, p. 165,
fine. ad notam.
 LEGATUI4 UNIII CORP C ERT I DETERMINAT. ART. 903. 253

de fondul legat(1), solutie care, dupg cum ne atestl juris-

consultii romani, erh, admisl §i In dreptul roman(3).
In fine, unii sustin c legatul unei case ar cuprinde Dac.1 legatui
§i acel al grIdinei casei, chiar atunci cand aceastg grAding, unei case cu-
prinde si le-
ar fi deosebitg, de casa legatI printeo uli sau o altg grl- gatul grlidinei.
dina 3); Insl s'a zis, cu drept cuvAnt, c aceastg, soluOe Controversri.
este contestabilg, cel puOn atunci eAnd testatorul a devenit
proprietarul gritdinei In urma facerei testamentului, cici el
nu puteh sá aibá intentia, de a dà un lucru pe care atunci
nu-1 aveò,
A doua regulg, care rezultg, din art. 903, §i a cArei Leptul trebue-
aplicare o g6sini In art. 904 §i 905, este cg, lucrul legat siiInfie predat
starea In
trebue s5, fie predat In stare,a In care se glse§te la moartea care se gIseste
testatorului. Der Legatar iibernimmt die Sache in dem recht- la moartea
testatorului.
lichen Zustande, in dem sie sich zur Zeit des Todes des
Erblassers befindet", zice tinger(5). Tot astfel se exprimg §i
Windscheid: Der Vermdchtnissnehmer erheilt die vermachte
Sache so, wie zur Zeit des Todes des Erblassers ist" (6).
Dreptul legatarului, deschizandu-se numai la moartea Deter orarea
lucrului legat.
)
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 275, p. 302; Domat, Lois
civiles, VI, p. 449. No. 9 (ed. Carré); Marcadé, IV, 137;
Demolombe, XXI, 703; Laurent, XIV, 140; Saintespès-Lescot,
IV, 1460, p. 536, 537; Pand. fr., V) cit., 8495; Baudry et
Colin, II, 2544, etc.
Recte Neratius scribit, si medii loci ususfrudus legetur, iter
quo que sequi, per ca scilicet toca fundi, per qua qui usum-
fructum cessit, constitueret, quatenus est ad fruendum neces-
sarium". (L. 2 § 2, Dig., Si servitus vindicetur, etc., 8, 5).
Bayle-Mouillard, asupra lui Grenier, Don. et testaments, II,
p. 746. No. 316, nota a; Toullier-Duvergier, III, partea I-a,
531, p. 302, etc.
Cpr. Demolombe. XXI, 703; Pand. fr., t;° cit., 8469, etc.
(") Unger, Das 6sterreichische Erbrecht, § 67, p. 289. Cpr. art. 801,
in fine C. Calimach. ,,Fundus legatus taus dan i debet,
qualis relictus est". (L. 116 § 4, Dig., XXX, De legatis I).
Deci, dach s'a legat o carte, cartea se va dh in starea in
care se ghseste la moartea testatorului, chiar dach: ea n'ar
fi complecth. Cpr. Domat, Lois civiles, VI, p. 405, No. 27
(ed. Carré). Homeri corpus sit legatum, et non sit plenum;
quantoecunque partes hodiè inveniantur, debentur". (L. 25
§ 2, Dig., XXXII, De legatis III).
(6) Windscheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III, § 654, ab initio,
p. 640 (ed. Kipp din 1901'.
 254 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VI. ART. 903.

testatorului (art. 802), lucrul legat se va predh In starea

In care el se ghseste in acel moment, chiar daca testatorul
1-ar fi deteriorat In timpul vietei sale, pentruch el fiind
proprietar phnh In momentul mortei sale, poate intre-
buinteze dura bunul sha plac, sau strice de tot; de
ande i consecinta cá, testamentul rInahne caduc, daca lucrul
legat a perit In timpul vieei testatorului art. 927.
Deslipirea Deci, daeit testatorul, In urma facerei testamentului,
unei
dela fondul
deslipit o bucath din fondul legat, alipind-o la un alt
legat i alipi- fond nelegat, aceastg bucatA a fondului nu se va mai cu-
rea ei la. alt veni legatarului, pentruch el a manifestat In deajans inten-
fond.
tia de a-si revoch In parte legatul. Et magis est, ut guod
alii destinatum est, ademptum esse indicatur" (I .
Aceeas solutie ar fi admisibilh, atunci cand deteriorarea
sau de,slipirea de fondul legat s'ar datori IntamplArei 2).
Art. 904. Dach testatorul, In loc de a deteriorh luerul legat, 1-a
Imbungthtit, din contra, sau Infrumusetat, Imbunittittirile
InfrumusetArile vor folosi legatarului prin aplicarea aceluias
principia (art. 904).
Ckit pentru schimbhrile ce lucrul legat poate sh dobAn-
deasch din momentul mortei testatorului i phnh In mo-
mental predgrei legatului, se vor aplich principiile relative
la datoria unui corp cert i determinat.
Dobán direa, in Deci, dach lucrul legat a doblindit, In arma mortei
urma mortei
testatoru testatorului, o valoare mai mare, independent de faptele
a unei valori mostenitorului si numai printr'o cauzl natui ala... veluti si
mai mare, din
intam piare. alluvione ayer auctus esset, vel etiam insulce natce , aceasta
va folosi legatarului, duph cuna el ar suferi si pagubele ce
ar rezulth din micsorarea de valoare, care ar fi efectul unui
caz fortuit. Legatarul fiind proprietar al lucrului legat din
momentul mortei testatorului (art. 802, se va aplich deci In
totul maxima : Casum sentit dominus sau: res perit domino
C. Caragea. (art. 1102, 1156). ,,Cate legaturi, pAnh a nu se dà, se stricl
fire§te sau din vreo Intâmplare peste putinth a se opri, sau de
dAruitor se cheltuesc, paguba este a legatarului", zice codal Ca-
ragea (art. 18, partea IV, cap. 4). Cpr. art. 801 C. Calimach).

(') L. 24 § 3, in fie, Dig., XXX, De legatis I.

Pothier, Don. testamentaires, VIII, 265, p. 300.
(8) L. 16, Dig., XXXII, De legatis III.
 MitRIREA IMOBILULUI LEGAT. ART. 904. 255

Daca Irisa lucrul a perit dupa ce mostenitorul a fost Art. 1074 C.

pus In Intarziere de a-1 predh,. paguba 11 priveste numai eili/f1in8:5'
pe dansul (art. 1074 (1). Iar daca scaderea ori desavaxsita C. Calimach.
pierzare a specialnicilor lucruri daruite (adeca a legatelor
de corpuri certe sl determinate) s'au pricinuit din viclesug
ori din prelungirea mostenitorului (adeca daca el n'a platit
legatul la timp , atunci se Indatoreste mostenitorul spre Im-
plinirea pagubei legatarului", zice art. 845, in fine din
codul Calimach (2.
Mostenitorul sf, In genere, ()rice debitor al legatului, Plistr,rea li
avand obliggia de a predá, lucrul legat, trebue pana, atunci 1:gnirlijulirealeglaut-
sa-1 pastreze art. 1074 si sa-i deh, Ingrijirea unui proprietar de debitorul
lui.
art. 1080 ; de unde rezultá, ca, el va trebui A despagu-
biasca, pe legatar pentru toate deteriorarile aduse lucrului
prin culpa sau negligenta sa (art. 998, 999), dupa, cum si
vice-versa, el va aveá, drept la, despagubiri pentru cheltuelile
utile facute de dansul spre conservarea lucrului legat (3).
Am zis ca, testatorul, In calitatea sa de proprietar, poate Art. 927.
sa stric,e si ciliar sa desfiint,eze In tatul lucrul legat, In care
caz legatul va ramil.neh caduc (art. 927).
Art. 904 din codul civil preve le ipoteza inversa, adeca:Ipoteza pre,r15.-
cazul In care testatorul, care a legat un imobil, a marit In :1"90d4e.
urma, acest imobil prin alte achiziOi. Tata cum se exprima
aeest text:
Art. 904. CAnd cel ce a dat legat un imobil (4), a mitrit
in urca). acest imobil prin alte achizitiuni, aceste achizitiuni, §i de
ar fi alAturea cu iiiiobilul, nu pot fi soeotite ca parte a legatului,
de nu se face o notiA dispozitiune pentru aceasta.
InfrumusAterile §i constructiunile nouX, fa'cute asupra fondului
legat, fac parte dinteinsul.
Asemenea, face parte din legat adaosul ce testatorul a fAcut
unui loc inchis, intinzetnd ingrä'dirile sale. (Art. 462 urm., 482,
488 urm., 903, 1777 C. civ. Art. 1019 C. fr.).

(i) Cpr. L. 108, Dig., XXX, De legatis I.

(2) Cpr. art. 686 C. austriac §i art. 19, puteo. IV, capitolul 4
C. Caragea.
(a) Vezi asupra tuturor acestor chestiuni, Mourlon, II, 956; De-
molombe, XXI, 706 urm.; Laurent, X1V, 141; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 163; Pand. fr., ti° cit., 8502 nrm., etc.
(4) Fie in deplin4 proprietate, fie in uzufruct (lex non distin-
guit). Vezi infra, p. 256, nota 3.
 256 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VI. ART. 904.
Dr. roman. La Romani, legatul unui fond cuprinddi i pitrtile
akturate mai tArziu la acest fond, cu toate 61, prin testa-
ment nu se ziceh cil fondul s'a lAsat astfel cum se va stl-
pani la moartea testatorului, dadt insg, testatorul le stlipanik
Inteun singur trup: ,si modo testator eam partem non se-
paratim possidet, sed universitati prioris fundi adjunxit" (1),
solutie care trecuse i In dreptul nostru anterior.
C. Caragea. Cand se va scrie legat vreun loe, zice art. 13, partea
IV, ca,pit. 4 din codul Caragea, se inteleg i cate lucruri
mai In urml s'au impreunat cu locul, de nu le va deosebi.
faceitorul diefei", sau de le va avea, in stapcinire unite in-
tr'un trup, dupl cum se expriml art. 834 din codul Ca-
limach (2).
Dr. actual. Codul actual, interpretAnd altfel vointa, presupusl a
PArhairea
dreptului ro- te_statorului, a pArAsit dreptul roman, hotarind din contra
man. cA, once imobil dobandit de testator, In urma fa,cerei testa-
mentului, fie in deplinit proprietate, fie numai in uLufruct
chiar dad, ar fi alIturea i ar fornià un singur trup cu
imobilul legat, Ii pAstre,azI individualitatea sa i, deci, nu
poate fi socotit ca flcitnd parte din legatul primitiv, afarit
de cazul când s'ar fi legat un loe Inchis sau imprejmuit,
al clrui gard s'ar fi mutat in urmit de testator, litrgindu-se
astfel locul primitiv care flea, obiectul legatului. Legiui-
torul a crezut el, prin faptul strAmutlrei imprejmuirei, tes-
(1) L. 10, Dig, XXXI, De legatis, II qi L. 24 § 2, Dig., XXX,
De legatis I.
121 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 265, p. 300.
Deoseb. de isi Textul franeez vorbind numai de legatul proprietarei unui
redactie de imobil, se decide de unii el art. 904 n'ar fi aplicabil, dacI
codul francez
nu s'a legat proprietatea, ci numai uzufructul imobilulni, cu
toate cä§i intr un caz qi intealtul motivele sunt acelea§i. Patti,
en textul nostru, care vorbe§te de legatul unui imobil in genere,
rucio distinctie, aceastit pArere nu poate fi sustinuti en
sucees. Prin urmare, art. 904 este aplicabil la Doi in toate
cazurile, chiar dael, nu s'a legat deck numai uzufructul unui
Cpr. Demolombe, XXI, 722; Duranton, IX, 265;
Massé-Vergé, III, § 500, p. 289, nota 10; Dalloz, Nouveau
code civil annoté, II, art. 1019, No. 38; Parid. fr., y° cit., 8512;
Pacifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano, VI,
324, in fine, p. 529 (ed, a 3-a); Sirey et Gilbert, Code civil
annot(f, II, art. 1019, No, 8 (ed. a 4-a). Contra,: Coin-De-
lisle, Don. et testaments, art. 1019, No. 2, p. 475.
 MIRIREA IMOBILULUI LEGAT. ART. 904. 267

tatorul a arAtat in deajuns voinla sa ca bucata de loe,

alipitìt astfel la cea primitivá,, sá, formeze un singur trup eu
locul legat, §i cá, aceastA alipire sá. rlinle statornicl §i in
urma mortei sale (1), daca el n'a manifestat o voin0 con-
trarl; pe cAnd in caz cAnd el a legat un fond neingrAdit,
nimic nu ne aratA el testatorul a inteles a legh §i bucata
de pAmAnt, care mai in urmá, a fost alipitá, la fondul legat.
Dael aceasta a fost intentia sa la faeerea testamentului, el
nu aveit, dedil s'o spue prin una din dispozitiile testamen-
tului su 2.
Art. 904 cuprinde deci, in acela§ timp, o derogare Art. 904 cu-
prinde qi o
dela principiul care voe§te ca lucrul legat sá. se preda In derogare dela
starea in care se gitse§te la moartea testatorului art. 903, art. 903 t¡i o
aplicare a
pentrucá, In ipoteza § 1 al acestui text, legatul unui fond pnncipiului
nu cuprinde §i pArOle mai tArziu alAturate la acest fond; fnscris in acebt
text.
pe cAnd partea finalit a textului cuprinde, din contra, o
aplicare a ptincipiului general Inscris In art. 903, pentrucA
in caz de mArirea locului legat prin strámutarea imprej-
muirei, fondul legal se predA astfel cum se gAse§te la moartea
testatorului.
Prin urmare, legiuitorul actual, interpretAnd vointa

(I) k§it dar, fondul intreg, fie el urban sau rural (lex non dis-
tinguit), care, la moartea testatorului, se gAse§te ingrädit, ori-
care ar fi acest mod de ingrAdire, se cuvine legatarului, cu
toate di, din capul locului, legatul nu cuprindek deat o parte
din acest fond, §i aceasta prin aplicarea principiului care
voeSe ca lucrul legat sä se predek in starea in care se
gäse§te la moartea testatorului (art. 903). Din imprejurarea
a partea finala a art. 904 este o reintoarcere la dreptul eomun,
rezulta ea aeest text se aplica chiar in caz and fondul legat
ar fi fost imprejmuit in urna facerei testamentului, de 0 textul
pare a presupune eä s'a legat un loe inchis §i apoi s'a märit
acel loe prin stamutarea imprejmuirei. Vezi Demolombe.
XXI, 718; Pand. fr., O cit., 8526. Contra: Bayle-Mouillard
asupra lui Grenier, op. cit., II, p. 755, nota a, c,are nu aplia
art. 904 la cazill and locul nu erà imprejmuit in momentul
facerei testamentului, sub cuvânt a aceastä dispozitie ar fi
exceptioualä §i, ea atare, n'ar puta fi aplicará la cazuri ne-
prevhzute. Aceastä pfirere a savantului magistrat este insä
inadmisibilä, pentruc5. ultimul § al art. 904 nu este o exceptie,
ci, din contra, aplicarea principiului general inscris in art. 903.
(2) Cpr. Laurent, XIV, 142; Demolombe, XXI, 719, etc.
65105 17
 258 COD. CIV. CARTEA. III. TIT. II. CAPIT. V. S a VI.ART. 904.

testatorului, stabileste, ea exceptie, ca legatul unui fond nu

cuprinde si patine mai tArziu alaturate la acest fond, dad,
el nu este InoTadit sau Imprejmuit.
Art. 904 se Art. 904:neprevazand decitt cazul cand un singur imobil
atirnrelind a fost legat, s'ar puteh. zice si s'a zis chiar cit, de cilteori
s'a legat o nu s'a legat un singur imobil determinat, ci mai multe imo-
universalitate
de imobile. bile Intrunite sub o denumire comuna, sau o universalitate
Controversii. de imobile, art. 904 n'ar mai fi aplicabil si ca, In asemenea
caz, imobilele legate ar trebui sa fie predate Impreuna Cu
toate celelalte imobile, dobAndite de testator in urma facerei
testamentului 1. Credem lug, cu toate acestea, ea art. 904
este aplicabil In toate cazurile, chiar si atunci cand s'ar fi
legat o universalitate de imobile, aceasta fiind intentia pre-
supusa a testatorului, de oarece nu este probaba cit acela
care a legat imobilele en poseda actualmente sil, fi Inteles a
legh, si cele ce va posedh, in viitor C.
Cazul ciind Aceeasi solutie este aplicabila si atunci cand testatorul
ar
e..at
tesltatorutoatel fiar fi legat toate imobilele din cutare judet sau eutare co-
imobilele sale mun6, si ar fi facut apoi alte achizitii In acelas judet sau
dinteunjudet.In aceeasi comuna (3.
Aplio. art. 904 Art. 904, vorbind de imobile, se aplica la toate imo-
la Tillteelei.mo- bilele In genere; prin urmare, at:At la fondurile rurale cat
si la cele urbane, la locurile sterpe (area), ea §i la cele pe
care ar exista cladiri (4), etc.
Legatele de Mai mutt Inca, In lipsa de text, vom aplich, In genere,
luernri mo-
bile. art. 904 si la legatele de lucruri mobiliare, cu toate cit
judecatorii vor face foarte bine de a examinh intentia tes-
tatorului (5).
Galerie de De cate wi va fi Insa vorba de legatul unei galerii de
tablouri, bi-
bliotecli, etc. tablouri, unei colectii de monezi, unei biblioteci, etc., achi-
zitiile posterioare testamentului vor folosi, In genere, lega-
Baguet asupra lui Pothier, VIII, p. 300, nota 1; blourlon,
II, 857; Demolombe, XXI, 720. Vezi Insi acela.7 autor,
No. 721.
Laurent, XIV, 145; Baudry et Colin, II, 2550; Pand. fr.,
y° vit., 8527, etc.
Pand. fr., y° cit., 8529; Laurent, XIV, 145; Baudry et Colin,
II, 2551; Troplong, III, 1938. Cpr. Demolombe, XXI, 721.
(5) Laurent, XIV, 145.*
(5) Demante et Colmet de Santerre, IV, 161 bis I, in fine; Pand.
fr., v° cit., 8534; Demolombe, XXI, 723, etc.
 MIRIREA. LUCRULUI LEGAT. ART. 904. 259

tarului, pentrucl intentia probabilA a testatorului a fost, In

asemenea caz, de a legh fiinta colectiva astfel cum se va
gAsi la moartea lui (1).
Tot astfel, legatul unui tamaz1A,c de vite, al unei turme Legatul nnui.
de oi, al unui card -de porci, etc., va cuprinde, in genere, tamae
yziltt
de
toate animalele ce fac parte din tamazlac, turma sau eard
In momentul mortei testatorului, chiar cAnd numArul ani-
Tnalelor ar fi fost mArit prin achizitii sau micsorat prin
pierden i posterioare facerei te,stamentului (2).
Venim acum la § 2 al art. 904 care, fIcand iarAs Art. 904 § 2.
aplicarea principiilor generale, hotArAste ca infrumusetArile
§i constructiile nou5,, fdcute asupra fondului legat, fac parte
dintrInsul §i, deci, se cuvin legatarului.
Prin constructii nouA trebue sA Intelegem, cu toatl con- :up sreet7: net eonnoleng:
troversa ce existA asupra acestui pullet, atat cele care au
fost adaose la constructiile anterioare, cat si cele care au Q9ntroversii
fost ridicate, in urma facerei testamentului, pe un loc sterp.
Astfel, daca presupunem ca testatorul, dupa ce a legat
cuiva un loc sterp (area ), de exemplu: o grAdinl. a fleut
apoi asupra, acestui loc clAdiri, de o valoare oricat de mare,
aceste clAdiri vor fi predate legatarului, daca testa,torul n'a
manifestat o vointl contrarl, pentrucA, ele sunt Incorporate
fondului, care a fost legat 3 . °nine pod incedificatur, solo
Massé-Vergé, III, § 500, pag. 289, nota 9, in medio; Demo-
lombe, XXI, 723; Demante et Colmet de Santerre, loco cit.;
Pand. fr., y° cit., 8534, etc. Legatarul unei biblioteci n'ar
aveh filet, drept la biblioteca care, in ziva mortei testatorului,
i-ar fi cAzut lui mostenire dela altul, pentrua märirea lega-
tului se intemeiaa numai pe vointa presupustt a testatorului
si, in specie, aceastA m5rire provine dintr'o intfimplare pe
care testatorul n'a cunoscut-o. Demolombe, XXI, 724; Pand.
fr., y° cit., 8535. Tot astfel, daa, testatorul ar fi legat cuiva
-argintAria ce, la moartea lui, se va gli.si in casa sa, acest legat
nu va cuprinde argintiria ce altul ar fi adus acolo, färil stirea
testatorului; aci, in specie, mfirirea. legatului nu se datoreste
vointei acestui din urm5., ci faptului unui tertiu. Cpr. L. 39
§ 2, Dig., De auro, argento, etc., 34, 2.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 8536;.Demolombe, XXI, 723; Trop-
long, III, 1935. Grege lege legato, et qucc poste accedunt,
ad leyatarium pertinent". (L. 21, Dig., XXX, De legalis I).
Vezi si art. 17, partea IV, capit. 4 din codul Caragea.
Vezi in acest sens, Laurent, XIV, 146; Demolombe, XXI,
 260 COD. CIV. CARTEA II/. TIT. II. CAPIT. V.S-a VI. ART. 904.

cedit (art. 489 C. civil . Vezi asupra acestui principiu tom. III,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 143 urm.).
Clidirile A fortiori, deci, cl6dirile adaose de testator pe lAngit.
adaose pe
lingA cele cele existente In inomentul facerei testamentului, vor fi tot
existente. ale legatarului. DacI aceasta nu este vointa testatorului, el
n'are decAt s'o spue sau s. desfiinteze In totul testamentul.
i. Caragea. De va serie, cum, am zice, legat vreun loe lard de
zzamestie, si la urna va face pe dansul namestii, si nu le
va deosebi, se Inteleg dimpreunit cu locul i namestiile
celelalte", zice codul Caragea 1.
Servitutile Se decide, de asemenea, c fondul legat va fi predat
active.

714; Mourlon, II, 858; Troplong, III, 1940; Saintespès-Les-

cot, IV, 1473, p. 542 urm.; T. Hue, VI, 346; Baudry et Colin, II,
2554; Pand. fr., y° cit. 8515 urm. Contra: Marea.d6, IV,
139; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, op. cit., II, p. 753,
754, nota a, No. 317; Vazeille, Successions et donation8,111,
art. 1019, No. 5, pag. 68 (ed. din 1837). Cpr. Unger, Dag
tisterreichische Erbrecht, § 67, nota 7, pag. 295, 296. Dupri.
ace§ti din urm5. autori, art. 904 ar intelege prin congruent
nouei cele adaose la cladirile existente de mai inainte, sau cele
care au inlocuit c15.dirile vechi, iar nu cele ridicate pe un
loe sterp, solutie care, dupri, pärerea noastrk este inadmisibila,
fiindc& once cladire este un accesoriu al pAmintului (art. 489).
De aceea, art. 1777 dispune c ipoteca se intinde asupra tu-
tuturor finbunItatirilor flicute in urina constituirei ei, In.
fondul ipotecat. Jus soli sequitur cvdificium". (L. 21, Dig.,
De pigneratitia actione, vel contra, 13, 7). Vezi asupra con-
troversei de mai sus, Dalloz, Nouveau code civil annoté,
art. 1019, No. 30 urm.; Idem, Sirey et Gilbert, Co le civil
annoté, II, art. 1019, No. 5, etc.
romam. (I) Art. 13 § 2 C. Caragea, partea IV, capit. 4. Aceastri. so-
lutie erà, admisrt §i la Romani: Si arece legatce donuts impo-
sita sit, debebitur legatario, nisi testator mutavit voluntatem".
(L. 44 § 4, Dig., XXX, De legatis I).Tot cam in asemenea
termeni se exprim5, i Javolenus in L. 39, Dig., XXXI, De
legatis II. Si area) legatee, post testanientum factum,
impositum est, utrum que debebitur, et solum et superfi-
cium". Mai vezi L. 98 § 8, Dig., De solutionibus et lioera-
tionibus, 46, 3. Vezi ins& L. 79 § 2, Dig., XXXII, De
legatis III, unde Celsus zice cà, daert testatorul a zidit pe
locul legat, qi dacà aceastX elädire se ghseqte distrusS, in mo-
inentul mortei sale, legatarul poate cere pamântul legat, en
toate el el n'ar fi putut cearg,, daeel clüdirea mai aveà.
Inca fiinfiz la nioartea testatorului: Area legata, si
 LEGATIIL IMOBILULIII SUIT'S 17NEI SARCINI REALE. ART. 905. 261

cu servitutile active dobandite In folosul acestui imobil,

aceste servitu0 fiind inseparabile de fond (1).

Despre legatul unui imobil ipotecat sau supus unui

uzufruct ori altor sarcini reale.
Art. 905. Da* inaintea te4amentului sau in urinii, lucrul
legat .a. fost ipotecat pentru datoria succesiunei, sau chiar pentru
altA datorie, san supus dreptului de uzufruct, acel ce este dator a
dit legatul, nu este tinut a liberà lucrul de aceasttt sarcinti, afarii
nrmai dacii, testatorul 1-a obligat expres la aceasta. (Art. 517 urm.,
551, 776, 909, 923, 1108 § 2, 1746 urm., 1792, 1799 C. civ.
Art. 1020 C. fr.).
Din obligatia ce mo§tenitorul avea de a pune pe le- Dr. roman.
gatar in deplina §i libera posesiune a legatului su, in
vacuam possessionem, izvora la Romani pentru dansul obli-
gatia de a liberà lucrul legat de ipoteca sau uzufructul
care-1 grevit.
Dreptul roman admisese MA, In aceasta privir4a, mai Dr. nostru en-
multe distincOi 2, care nu trecuse In dreptul no3tru ante- tea.
iroarg.

rior, caci iata cum se exprima, In aceasta privinta, codul

Caragea. De se va serie legat vreun lucru zalogit, mo§te-
nitorul este dator sa-1 scoata .vi sa-1 d4 sau de se va fi
vandut, sa-i raspunda pretul" art. 8, partea IV, capit. 4)(2).
Tot cam In asemenea, termeni se exprima §i art. 835 din c.ACalimach.
codul Calimach: Litsandu-se legatum un lucru amanetat, rt. 835.
se Indatoref,te motenitorul sa-1 scoata §i sa-1 dea, In mana

ficata medio tempore fuerit, ac 71.0'8U8 area sit, quamquam

tune peti non poterat, nunc tamen debetur".
(I) Demolombe, XXI, 713; Coin-Delisle, op. cit., art. 1019, No. 8,
p. 476; Sirey et Gilbert, Code civil annoté, II, art. 1019,
No. 3, etc.
Vezi L. 57, Dig., XXX, De legatis I; L. 66 § 6; L. 76 § 2
si L. 26, Dig., XXXI, De lega. tis II; L. 6, Cod, De fidei-
commissis, 6, 42; Instit., De legatis, 2, 29, §§ 5 si 12, etc.
Vezi art. 10 din acelas cod (loco cit.), care zice c5.: »de se C. enrages.
va 15,sh legat vreun lucru fnchiriat, atuuci mostenitorul sit
plAteascli legatarului toatA chirict, din ziva ce se va face stiipttn
pe lucrul acela, pAná la implinirea sorocului inchirierei, si
dupX soroc, s6, fie al legatarulni".
 262 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 905.

legatarului, lar de s'au vandut lucrul acela de catre credi-

tori, se Indatore§te mo§tenitorul a dh pre01 acelui lucru" (1).

Deoseh. hare (I) Este de observat a eodul Calimach s'a depArtat de astlidatii
codul Cali- dela eodul austriac, pe care 1-a avut de model; aci, pe and
mach ili codul dupá vechiul legiuitor al Moldovei, ipoteca ada in sarcina
austriac.
mostenitorului, art. 662, in medio din codul austriac dispune,
din contra, a daa luerul legat este grevat de o sarciná realk
aceastA, sareiná priveste pe legatar: »Ist die vermachte Sache
verpfet ndet oder belastet, so iibernimmt der Empfamger auch
die darauf haftenden Laden". Cu alte cuvinte, in mid aus-
triac, lucrul se predit legatarului in starea in care se gáseste,
ca si in codul nostru actual, adea cu sarcina care apasá
asupra lui, solutie admisg astázi si In codul german (art. 2166
nrm.); pe and in coda Calimach, din contra, ipoteca nu
eade in sareina legatarului, ei in sareina mostenitorului, care
trebue sit predeit luerul liber si negrevat. Codul Calimach
admite deei solutia dreptului roman, pe and codal austriae
admite solutia dreptului francez, cam este si cea admisá de
codul nostru actual. Vezi in privinta codului austriae, Unger,
Das asterreichische Erbreht, § 67, p. 292, 293, nota 1; Stu-
benrauch, Commentar zum bsterreichischen allgemeinen Ur-
gerlichen Gesetzbuche, I, P. 859, text si nota 2. Vezi si Ro-
guin, Tr. de droit civil comparé (Successions), III, p. 520,
care aratá cá, in codul austriac, chestiunQa este controversatá.
C. german. Tot in acest sens pare a fi redactat si art. 2166 din codul
gentian. Vezi Roguin, op. §i loco supra cit., P. 521.
C. italian. Codul italian a derogat intruatva dela principiile drep-
Art. 878. tului francez; aci, dupa, art. 878 din acest cod, daeli lucrul
legat este grevat de o redeventA, de o renal fonciará, de o
servitute san de altá sarciná realá inerentil fondului, sarcina
prive§te pe legatar, il peso ne è sopportato dal legatario.
Dar dacá lucrul legat este supus unei simple rente, unui
cens sau unei alte datorii a suecesiunei, ori Ajar a unui tertiu,
mostenitorul este obligat la plata anuitátilor sau a dobin-
zilor qi a sumei principale, dupii natura datoriei, afará de
cazul and testatorul a dispus altfel.
C. spaniol. Dupg, art. 867 din codul spaniol dela 1889, de ateori le-
Art. 867. gatul are de obiect un lucru amanetat sau ipotecat pentra
siguranta unei datorii exigibile, plata trebue srL se fad" de
atre mostenitor si, in caz de a se face de legatar, acesta este
subrogat In drepturile si actiunile creditorului, pentru a o
cere dela moqtenitor. Cat pentru celelalte sarcini reale, per-
petue sau vremelnice, precum: uzufructul, azul san abitatia,
legatarul trebue A. le respecte (art. 868). Distinctia intre ipo-
tea §i celelalte sarcini reale este lug arbitrará si solutia
care se impune este acea admisá de legiuitorul nostru, (hp&
LEGATTIL IMOBILULUI SUPIJS UNE! SARCTNI REALE. ART. 905. 263

Legiuitorul actual, facand aplicarea principiului a lu- Dreptul ac-

crul legat trebue sa fie predat In starea In care se gaseste tual.
Art. 905.
la moartea testatorului (art. 903), §i respingand distinctiile
subtile pe care Romanii le faceau Intre cazul când sarcina,
care afecth lucrul grevat, erh anterioara sau posterioara fa-
cerei testamentului, sau and datoria ave h drept cauza o
datorie a succesiunei ori a unui tertiu, a modificat de asta-
data atilt dreptul roman at §i dreptul nostru anterior, ho-
Wand prin art. 905 ca, in toate cazurile, debitorul lucrului
gr evat nu este obligat a-1 degrevh de sarcinile reale: ipo-
tea, uzufruct, servitute §i altele, care ar apash asupra lui,
a &ill, de cazul and testatorul ar fi manifestat In mod expres
o vointa contrara. Deci, daca lucrul 1(gat este supus uzu-
fructului, ltgatarul va respecth acest uzufruct, având numai
nuda proprietate.
De asemenea, daca imobilul legat a fost ipotecat fie Cazul cand
Inainte, fie In urma facerei testamentului, sau pentru da- imobilul legat
era ;polecat.
toria unui tertiu, garantat de testator, legatarul va primi
imobilul grevat de ipotea.
Aceasta nu Insemneaza insa ca legatarul este obligat
a plati datoriile testatorului, pentruca el fiind legatar par-
ticular sau singular, nu poate, In aceasta calitate, A, fie
obligat a plati datoriile defunctului (art. 775, 909). Lega-
tarul, In aceasta calitate 4 detentor al imobilului, poate,
ce e drept, fi ol ligat a plati ipoteca (art. 1792 ; insA, In
asemenea caz, el are recurs contra debitorului acelei datorii
(art. 1108 § 2, 1799 (1).
Textul nostru nu vorbeste, ca si cel francez, deat de Cazul cam'
ipoteca §i uzufruct. Cu toate acestea, nu mai incape ludo- fundul legat
este su pus
iall a Qolutia este aceea§ §i pentru celelalte sarcini reale, unei servituti,
precum : servitute, superficie, etc., care ar grevh fondul legat, etc.

care toate sarcinile reale, oricare ar fi, privesc numai pe

legatar.
(I) Marcadé, IV, 140, in fine; Thiry, II, 452, in fine. Am vAzut
supra, pag. 262, nota 1, di, si dupli codul austriac, ipoteca
cade in sarcina legatarului. Legatarul, care o plAteste are insa
recurs contra mostenitorului (art. 1358 C. austriac). Iará cum
se exprimli, in aceasta privintA, Stubenrauch (op. §i loco
supra cit.). Der Legatar hat da-her, ivenn er zahlt, Regres
gegen den Erben (art. 1358)".
 264 COD. CIV. CARTEA III. Trr. it. CAPIT. V. S-a VI. ART. 905.

caci de cAteori te.statorul a supus acest fond unei sarcini

reale, de atAteaori el a Inteles a revocA In parte legatul
facut (art. 923) (1). Prin urmare, daca fondul legat erà
grevat de o servitute sau de un drept de superficie, lega-
tarul II va primi cu aceasta sareina, conform principiului
general: Fundus legatus taus dan i debet, qualis relictus
est" (2).
Cazul &Ind Dispozitia art. 905, dupa care mostenitorul nu este
testatorul a
manifestat o obligat a liberà lucrul legat de sareina ce-1 greveaza, fiind
intentie con- Intemeiatit pe intentia presupusa a testatorului, nu se va
trail.
mai aplich de cAteori acesta a manifestat o vointa contraril,
printr'o clauza exprese a testamentului. Nicio formula sa-
cramental nu exista In aceasta privin, îns testatorul va
trebui sa oblige In mod neindoelnic i neechivoc pe debi-
torul lega,tului a Oda ipoteca, sau a ritscumparki, uzufructul
ori servitutea care ar grevh fondul legat, pentrucit asemenea
anal este o derogare dela principiul general, dupit care
lucrul legat se preda In starea In care se gaseste la moartea
testatorului (art. 903 3 .
De eateori, deci, testatorul a obligat In mod expres pe
debitorul legatului a plati ipoteca sau a rascumparl uzu-
fructul ori servitutea, care greveaa, fondul legat, el va
Trebui sa se Inteleaga eu cei In drept pentru degrevarea lui.
Depunerea ba- Daca creditorul ipotecar nu voeste a primi plata si a
nilor la casa
de consem- consimti la stergerea ipotecei, fie ca n'a expirat Mel ter-
natii. menul ei, fie pentru alta cauza, debitorul legatului va depune
banii la casa de consemnatii (4).
Usufruct, ser- Daca, fiind vorba de un uzufruct, de o servitute, etc.,
vitute, etc.
creditorul acestor drepturi reale n'ar vol A, le vAndg, sau
cere un pret prea mare... vel immodico pretio vendat ,

(') Pothier, Don. testamentaires, VIII, 258 urm., p. 298; Laurent,

XIV, 147; Demolombe, XXI, 728; Arntz, II, 2094; Trop-
long, III, 1946; Baudry et Colin, II, 2560; Massé-Vergé, III,
§ 497, p. 281, nota 8; T. Huc, VI, 347; Pand. fr., to
8540; Dalloz, IsTouvcau code civil annot(1, II, art. 1020,
No. 3 §i 4, etc.
(2) L. 116 § 4, Dig., XXX, De legatis I.
(8) Laurent, XIV, 147.
Demolombe, XXI, 730.
L. 14 § 2, Dig., XXXII, De legatis III.
 LEGATUL LUCRULUI ALTUIA. ART. 906, 907. 265

debitorul legatului va pl/ti legatarului, dupA o just6 esti-

matie, pretul uzufructulu sau servitutei (1), justam cestima-
tionem inferat, dui-A cum se exprimg legea suscitatA din
Digeste.

Despre legatul lucrului altuia.

Prin legatul luerului altuia, dupit cum se ex prima ce .se intelege

lanrulegui
art. 906, sau al unui lucru str6in; dupA cum se expriml
art. 907, nu se Intelege legatul luerului, pe care testatorul tuia.
nu-1 posedl In momentul facerci testamentului, ci legatul
unui lucru determinat, care este proprietatea unei alte per-
soane cunoscute 2.
Daca testatorul are un drept, fie numai eventual, asupra eazurile In
lucrului legat, acest lucru nu mai este strlin (2. Lucrul nu caarieelsut:rsturx1
se chiamA de asemenea strain, (lac/ In momentul mortei
testatorului, el erh In patrimoniul s.u, deli el nu erh
acest patrimoniu In momentul facerei testamentului (4. Cpr.
(I) Laurent, XIV, 147; Demolombe, XXI, 730; Mourlon, II,
800; Demante et Colmet de Santerre, IV, 165 bis III; Du-
ranton, IX, 246; Massé-Vergé, III, § 497, p. 281, nota 8,
in fine; Pand. fr., y° cit., 8543. Dupá alti autori, debitorul
legatului ar fi liberat de obligatia sa, indata.' ce ea n'ar putek
fi indeplinitä, eu toate stltruintile sale (argument din art. 1082,
1083, 1102, 1166 C. civ.). Vezi in acest din urnik sens, Sain-
tespès-Lescot, op. cit., 1V, 1482, pag. 549. Cpr. Coin-Delisle,
Don. et testaments, art. 1021, No. 10, p. 481 (ed. din 1855), etc.
Duranton, IX, 241.
Cpr. Planiol, III, 2805; Laurent, XIV, 128, 129; Demo-
lombe, XXI, 690; Pand. fr., y° cit., 8435; Cas. fr. D. P.
69. 1. 351; Sirey, 69. 1. 148. tbrigens ist das keine fremde
Sadie, an welcher der Testator ein eventuelles Recht hat. z. b.
infolge der noch laufenden Verjithrung", zice Zacharife (Hand-
buch des fr. Civilrechts, IV, § 686, p. 303, nota 3, ed. Crome).
Vezi si enger, Das 6sterreichische Erbreht, fy 67, pag. 296,
297, nota 10.
(4) Laurent, XIV, 129; Demolombe, XXI, 681 bi8; Thiry, II,
448; Baudry et Colin, II, 2522; Demante, IV, 166 bis VII;
Pand. fr., y° cit., 8436; Aubry et Rau, VII, § 675, 676,
p. 153, text si nota 15. Contra,: Zacharife, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, § 676, pag. 247, nota 4 (ed. Anschiitz),
piirere OrrisitA in ed. Crome, IV, § 686, p. 333, nota 4.
 266 C. C. CARTEA III. TIT II. CAP. V. S-a VI. ART. 906.

art. 837 § 2 C. italian, art. 862 § 2 C. spaniol §i art. 1802

C. portughez, etc.).
Regula Cato- Regula catoniana, care ne-ar conduce la solu0a con-
trara, n'a fost admisa de legiuitorul modern (1.
Cedul francez. Art. 1021 din codul francez declara, In toate cazurile,
Art. 1021.
nul legatul lucrului altuia (2), dupa cum art. 1599 din acelaq,
cod declara null vAnzarea lucrului altuia .
Dr. nostru. Acest text a fost Insa modificat de legiuitorul nostru,
admitându-se principiile dreptului roman. Jata, In adevar,
cum se exprima, In aceastA privintit, art. 906 si 907 din
codul nostril :
Art. 906. CAnd testatorul, ¡sand, a dat legat lucrul altuia,
insiírcinatul cu acel It gat este dator a dà sau lucrul in naturä,

Thiry, II, 448; Aubry et Rau, VII, § 675, 676, pag. 153,
nota 15; Zacharioz, .Handbuch des fr. eivilrechts, IV, § 686,
p. 333, nota 4 (ed. Crome); Demolombe, XXI, 681; Demante,
IV, 166 bis VII; Laurent, XIV, 129; Pand. fr., v° cit., 8436;
Unger, Das 6sterreichische Erbreht, § 67, p. 296, nota 10, etc.
Art. 837 § 2 din codul italian este expres in aceastä privintä.
Vezi asupra. regulei Catoniane, tom. IV, partea I, al Coment.
noastre, p. 85, nota 5, in fine si p. 171, nota 4.
Legatul unui Nulitatea legatului lasa a se presupune cri. este vorba de un
lucru de gen. corp cert i determinat apartiniind altuia, cäci dad, ar fi vorba
Validitatea
legatulni chiar de un genus, de exemplu; un cal, 100 saci de griiu, etc., le-
dupI codul gatul ar fi valid chiar dupä codul francez, cu toate cA testa-
franeez. torul n'ar aveä asemenea lucruri, nefiind vorba in specie de
un lucru sträin, ci de un gen, care nn apartine nimärui. Cpr.
Thiry, II, 448; Eaudrv et Colin, II, 2518; Laurent, XIV,
120; Demolombe, XXI, 680; Planiol, III, 2805, 2° si toti
autorii.
Legatul unui Mai mult it'd., se decide, cu drept cuviint, cb, legatul ar
fapt eau a fi valid, chiar dad, ar fi vorba de un lucru determinat stain,
unei sume de dad. testatorul ar fi impus mostenitorului obligatia de a cum-
bani. Validi-
tate. pärä acest lucru en un pret determinat i a-1 dà legatarului,
sau de a-i ph-al suma fixatä ca pret, clacI proprietarul lu-
crului legat nu voeste a-1 insträinä. In asemenea caz, nu este
vorba, In adevär, de legatul lucrului altuia, ci de legatul
unui fapt al mostenitorului (fapt posibil si licit) sau de le-
gatul unei sume de bani. Thiry, loco cit.; Baudry et Colin,
II, 2515, etc.
Vinzarea lu- (8) Vezi, in privinta vänzärei lucrului altuia, chestie controver-
crulni altnia. satä si la noi, tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 588,
nota 4 (ed. a 2-a) si tom. IV, partea I, p. 330, nota 3 (ed.
a 2-a), precum i trimeterile fikute acolo.
 LEGATUL LUCRITLU1 ALMA. ART. 906, 907. 26'T

situ valoarea lui din epoca mortei testatorului. (Art. 899, 907,
1026 urm. C. civ. Art. 1021 C. fr. modificat).
Art. 907. Ciind testatorul, neftiincl, a legat un lucru strEn,
legatul este nul. (Art. 906 C. civ. Art. 1021 C. fr. modificat).
Am spus mai sus cg, art. 1021 din codul francez de- C. frantiez.
clarg nul, in mod absolut, legatul lucrului altuia.
Aceastìl. dispozitie, imprumutatg dela dreptul canonic(i), Dr. canonic-
criticatI de unii (2 §i aprobatg, de altii (3), este o derogare
inseninatg dela dreptul roman, unde, in unele cazuri, se
puteh dl §i lucrurile care nu erau ale testatorului, etiam
gum non sunt testatoris 4, 0 undo legatul lucrului altuia
erh valid, cAnd testatorul qtieh cg, acel lucru nu-i apartine...
si defunctus sciebat alienam rem esse, non et si ignorabat (s)".
Legiuitorul nostru ggsindu-se intre doug solutii opuse, Tustificarea
pe de o parte, aeea a codului francez, admisg. §i de art. 806 sutdi :a-
din codul Calimach, iar pe de alta, acea a dreptului roman, nostenc,cicul
a dat preferintg, solutiei romane; i aceasta cu drept cuvant,
pentrucg, testatorul, care lasg, legat lucrul altuia, §tiind cg

Vezi Duranton, IX, 244, nota 6, p. 251 (ed. a 4-a).

Vezi Acollas, II, p. 568, nota 1; Unger (op. cit., § 67, p. 297,
nota 11) califia dispozitia codului fr. de: plumpe Bestim-
mung" (definitie grosolan4).
(8) Laurent (XIV, 127) este urful din acei care aprob5. solutia
codului francez, ziand a ea este preferabilA din punctul de
vedere practic. Cu toate acestea, autorul de mai sus, ca le-
gislator, de astAdaa, consacrit in Ante-proiectul de revizuire
(art. 816) solutia admisti. de legiuitorul nostru, ceeace dove-
de§te cti, modificarea principiilor romane, imprumutatk dela
dreptul canonic, lasa de dorit.
Ulpiani Regul., De leatis, 24, § 8.
Instit., De legatis, 2, 20, § 4. Mai vezi, in privinta legatului
lucrului altuia, Gaius, Instit., II, § 202, unde se zice: »Quo
genere legati etiarn aliena res legan i potest, ita ut here8 re-
dimere et prwstare, aut crstimationem ejus dare debeat". L. 10,
Cod, De legatis, 6, 37; L. 6, 7 § 8, Dig., De legatis II;
L. 14 § 2, Dig., XXXII, De legatis III, etc. Cpr. Winds-
cheid, Lehrbuch des Pandektenrechts, III, § 654 II, p. 641
urm. (ed. Kipp din 1901); Domat, Lois civiles, VI, p. 424 urm.,
No. 3 urm. (ed. Carré); Lariche et Bonjean, Explication mg-
thodique des Institutes de Justinien, I, 1478 urrn., p. 785
urm.; Namur, Conn d'Institutes, II, § 434, p. 238, No. 2
(ed. a 4-a, 1888), etc.
 2.68 C. C. CARTEA III. -:- TIT. II. CAPIT. V. S-D, VI. ART. 908, 907.

acest lucru nu-i apartine, nu dispune, In realitate, de un

lucru strain, ci manifesteaza intentia ca mo§tenitorul sail
A, dobandeasca acel lucru oi sa-1 predea legatarului, iar la
caz de irnposibilitate, sa-i plateasca valoarea lui (I). Aliena
(res) legari potest, ita ut heres cogatur rediniere eam et
prcestare; vel si eam non potest redimere, cestimationem
ejus dare" (2.
In asemenea conditii, legatul lucrului altuia este foarte
legitim oi nicio ratiune serioasa nu poate fi invocatit contra lui.
L. austriac. Cu toata logica ce militeaza In favoarea aeestui sistem,
Art. 662.
codul austriac, deol patruns de traditia romana, totuoi o
paraseote de astadata prin art. 662 §i, apropiindu-se de
codul francez, declara nul legatul lucrului altuia, care nu
apartine nici testatorului, nici mootenitorului, nici legatarului
obligat de a-I remite unui tertiu, adaogAnd Insa ca, In eazul
exceptional, &And testatorul ar fi poruncit ea un lucru strain
sa, se cumpere spre a se &It legatarului, sit se deb, valoarea
acestui lucru, daca proprietarul lui nu voe§te a-I vinde 3 .

Legatul lu- (i) Cpr. Domat, Lois civiles, VI, p. 426, No. 4 (ed. Carré din
crului altuia 1824). Vezi §i C. Bucure.gti, Ih.eptul 1891, No. 26, p. 203.
nu transferi
legatarului Legatul lucrulni altuia, fAcut cu §tiintit de testator, nu trans-
proprietatea feat deci legatarnlui proprietatea lucrului legat, ci ti confertt
lucrului legat. numai o actiune personalá pentru a obligit pe mo§tenitor la
dobandirea §i predarea lucrului strKin, san la plata valorei
lui, dacA proprietarul acelui lucru nu voe0e a-1 tnstrAinit
san cere pe el un pret prea mare (L. 14 § 2, Dig., XXXII,
De legatis III). Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 283,
p. 304 (ed. Bugnet); Marcadé, IV, 141; Demante et Colmet
Santerre, IV, 166 bis I, etc. Vezi infra, p. 271 §i p. 330, nota 2.
(2) Instit., De legatis, 2, 20, § 4.
C. austriac. (3) Deis Verma,chtnies einer fremden Sache, die weder dem Er-
Art. 662. blasser, noch dem Erben oder Legatar, welcher sie einem
Dritten, leisten soll, gehtirt, ist wirkungslos. Gebiihrt den er-
walnten Personen ein Antheil oder ,Anspruch an der Sache;
so ist das Vernachtinss nur von diesem Anspruche oder An-
thcile zu rerstehen... Wenn aber der Erblasser ausdrfteklich
vvrordnet, dass eine bestimmte fremde Sache gekauft, und dem
Legatar gelcistet werden solle, der Eigenthamer itingegen tie
um den Schdtzungspreis nicht vertiussern will; so ist dem
Legator dieser Werth zu entrichten" (art. 662). Vezi asupra
acestui text, Stubenranch, Commentar zum Osterreichischen
allgemeinen bargerlichen Gesetzbuche, I, p. 858 (ed. a 8-a);
Mattei, I paragraft del codice civile austriaco, etc., III,
 LEGATUL LUCRULUI ALTUIA. ART. 906, 907. 269

Codul Calimach care, precum am observat de mai C. Calimach.

multe ori, pAráse§te uneori dreptul austriac, spre a urmh Art. 806.
obieeiul pámántului sau dreptul roman, reproduce de astà-
datá, art. 1021 din codul franeez, prevIzand lásAnd
cineva legatum un lucra strAin, tiinc1 sau neftiind, nu are
tArie acel legatum" 806 .
Astá,zi, din contra, legatul unui lucru determinat strAin C. actual.
este valid. daca testatorul a ftiut ca acel lucru nu-i apar- Art. 906, 907-
finea, fiind nul numai In cazul contrar (art. 906, 907).
Legatarul fiind reclamant, lui incumbl sarcina de a Legatarul
dovedi cá, legatul este valid, adec5, eá, testatorul a §tiut cá, trebue e, do-
vedeascX vali-
a legat un lucru strAin (art. 1169 2. Art. 861 § 2 din ditatea lega-
codul spaniol e,te expres In aceastI privint5,. Tatl, In adevár, tului.
cum se exprima ae,est text: La prueba de que el tes-
p. 323 urm. (Venetia, 1853). Mai vezi asupra acestui text,
precum si a altor legislatii strAine, Roguin, Tr. de droit civil
compar' (Successions), III, 1567 urm., p. 514 urm.
(I) Celelalte legislatii ale noastre reproduc dreptul roman, pe c. Andr. Do-
care 11 reproduce si codul actual. Astfel, codul lui Andr.
Donici (capit. 38 § 3) dispune cl: de va läsà cineva prin
vreun lucru sträin, tiind cei este sträin, atunci va cere
alt lucru de potriva aceluia sau plata lucrului, iar de va
danie vreun lucru strAin, socoand a fi al seiu, dania nu
poate ay& tarie, fárL decAt-'numai de s'au lAsat acea danie
vreunei rudenii de aproape san femeei mortului". Legatul
lucrului altuia erà deci, prin exceptie, valid si In acest din urmä,
caz, tot conform dreptului roman, dacA erà fa'cut proximcc
vel conjundw persono, pentrucA se presupuneA cA, din cauza
legAturilor intime ce exibtau futre legatar si testator, acesta
ar fi dat lucrul strAin rudei sale de aproape sau sotiei sale,
ca toate cA ar fi stiut cA. acest lucru nu-i apartineà, et si
scisset rem alienam esse (I.. 10, in fine, Cod, De leguas, 6,
37). Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI,
p. 427, 428, No. 6 (ed. Carré); Duranton, IX, 244, nota 3,
p. 251 (ed. a 4-a). Vezi infra, p. 274, nota 4.
Codul Caragea nu reproduce aceastA din urnai, dispozitie, C. carnea.
InsA prevede ca: cel ce face diatá va dArui legat vreun lucru
strAin, §i pre urnitt judecAndu-se stApAnul si-1 va
atunci mostenitorii säi sá indatoresc sA. rAspundä, lega,-
tarului pretul acelui lucru, iar cand cel ce va fi fäcut diatA
va fi dAruit legat lucru stritin, nestiindu-1, i lucrul acela se
va luà de stApAn cu judecatA, atunci mostenitorul nu e dator
(2) Cpr. Pand. fr., y° cit., 8431, in fine; Duranton, IX, 244, etc.
 270 C. C. CARTEA III. TIT. H. CAPIT. V. S-a VI. ART. 906, 907.

tador sabia que la cosa era ajena, corresponde al lega-

tario" (1).
DifleultAtile
la cara poate
Stabilirea acestui fapt va dh uneori loe la dificultAti,
eX dei loe do- pentruch' legatarul va sustine In totdeauna cá, testatorul aveh
vedirea vali- cuno§tintá, cá lucrul legat apartineh altuia, pe cAnd debi-
ditAt.i lega-
tului. torul legatului va aveck interes a sustine contrariul, spre a
puteh mol legatul (e). Acesta este, In mare parte, §i mo-

(1) Et ita divus Pius rescripsit: et verius esse ipsum, qui agit,
id est legatarium, probare oportere scisse alienam rem legare
defunctum, non heredem probare oportere, ignorasse alienam,
quia semper necessitas probandi incumbit illi qui agit".
(Instit., De legatis, 2, 20, § 4, in fine).
C. italian. (2) Pentru a pune capat unor asemenea contestatii, art. 837 din
Art. 837, coda italiau nu valideaza legatul lucrului altuia deat sub
conditia de a se declara In testament a lucrul legat erà pro-
prietatea aluda... salvo che sia espresso nel testamento, che
il testatore sapeva essere cosa altrui . Aceasta dispozitie merge
tusa prea departe, gi ar fi fost de ajuns a se ceara ca din
testament sa rezulte cum cA testatorul gtia a lucrul nu-i
apartine, rara a se prescrie vre-o deelaratie din partea lui.
Vezi asupra acestui text, Paf ifici-Mazzoni, Istituzioni di
diritto civile italiano, VI, 317, pag. 519; Filippis, Coreo
di diritto civile italiano, XI, 573 urm., pag. 421 urm. Cpr.
art. 816 din Ante-proiectul de revizuire al lui Laurent.
C. spaniol. Codul spaniol admite In termeni expregi solutia consacrata
de legiuitorul nostru (art. 861, 862).
C. portughez Aceem solutie este admisa gi in codul portughez, aci dupa
Art. 1801. ce art. 1801 din acest cod declara uul legatul lucrului altum
(e nullo o legado de cousa altheia), apoi textul de mai sus
adaogá ca': daa testatorul nu gtiea a nu ea proprietar al
lucrului legat (se do testamento se deprehender que o testador
ignorava que lhe nao perteneia a causa legada), mogtenitorul
este obligat a dobandì acest lucru spre a executà legatul
gi, daca nu-1 poate dobandl, a platl legatarului valoarea lu-
crului legat".
C. elvetian. Art. 484 § ultim din codul elvetian dela 1907 are, in aceasta
Art. 484. privinta, urmAtoarea dispozitie: Debitorul legatului unui lucru
determinat, care nu se gaiegte in succesiune, este liberat, afara
de cazul and contrariul ar rezultà din testament".
C. german. Art. 2169 din codul german dispune, de asemenea, a: le-
Art. 2169, gatul unui lucru determinat este ara efeet (id unwirlcsam),
2170.
daca acest lucru nu face parte din succesiune, in momentul
devolutiei, afaa de ipoteza and el ar fi fost legat chiar pentru
cazul eand n'ar fi facut parte din succesiune. i art. 2170 din
acelag cod adaoga: Daca legatul unui lucru nefacand parte
 LEGATUL LUCRULUI ALTUIA. ART. 906, 907. 271

tivul pentru care codul francez declara nul legatul lucrului

altuia, (I).
Cu toate acestea, nu mai putin adevarat este ca, de Actiunea ce
cAteori leg,atarul va putá, stabilì prin once Imprejurari, apartine le-
gatarului.
culese chiar In afara de testament, cA testatorul cu ftiintà
a legat un lueru strain, de atatea ori legatul va fi valid,
§i lega tarul va aveh o acti une personald, pentru a obligh
pe cel Insarcin.tt ea plata legatului, la predarea lucrului
In natura sau a valorei ce lucrul aveh In momentul mortei
testatorului 2.
Debitorul legatului se poate deci, In asemenea caz, liberk Legat alter-
preand, dupa alegerea sa (art. 1027, sau lucrul In natura, nativ.
sau valoarea acestui lucru din timpul mortei testatorului.
Cu alte cuvinte, legatul lucrului al-búa, In lipsa unei taima-
ciri din partei testatorului, cuprinde un legat alternativ; de
unde rezulta c. debitorul legatului se va liberh sa,u prin
predarea lucrului In natura, sau prin predarea valorei lui
(art. 1026 urm., solutie admisa In termeni expre§i atilt
prin art. 837 din codul e:U §i prin art. 3, capit. 38
din codul lui Andr. Donici
din succe,iune 14i produce efectele sale dupà textul precedent,
grevatul trebue A, procure g9tificatului lucrul. Dacä el nu-1
poate procurà, trebue st). priiteasci valoarea lui. Dac5. procu-
rarea lucrului cera cheltueli disproportionate, grevatul se poate
plAtind valoarea lucrului". Din aceste doul dispozitii
rezulthcá testatorul poate s5. oblige pe mostenitorul gil a
doblindi lucrul strlin spre a fi predat legatarului.
Cpr. Thiry, II, 448; T. Bu; VI, 348; Laurent, XIV, 127, etc.
Vezi supra, p. 268, nota 1 si infra, p. 330, nota 2.
(8) Nel gual caso è in facolta dell' erede o di aquistare la C. italian.
cosa legata per rimetterela al legatario, o di pagarne a guesto Art. 837 § 1.
il giusto prezzoa (art. 837 § 1, in fine). Cpr. Pacifici-Mazzoni,
Istituzioni di diritto cicile italiano, VI, 317, p. 522 (ed.
a 3-a) §i Tr. delle sucessioni, VII, 20, p. 45. Vezi i Demo-
lombe, XXI, 683; Aubry et Rau, VII, § 675, 676, p. 153;
Duranton, IX, 245, p. 253 (ed. a 4-a). Vezi Insri. Laurent,
XIV, 130.
4) Vezi acest text citat supra, pag. 269, nota 1. La Romani, Dr. roman.
debitorul legatului trebuiit ssa caute a cumpárà, luerul legat,
si numai ciad nu puteit sá se mpace asupra pretului, el erà
obligat a predà valoarea lui". Ita, ut heres cogatur redimere
rem alienam et prwstare, vel si non potest redimere, cestima-
tionem ejus dare". (Instit., De legatis, 2, 20, § 4, ab initio).
 272 C. C. CARTEA. III. T1T. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 906, 907.

Cszul cand Nimic n'ar Impeclich lnsit, pe te,stator de a obligh pe

testatorul a
dispus ea lu- mostenitor sau pe legatarul su de a dolAndi lucrul strdin
crul stain ea si de a-I predh In naturá legatarului particular, j'ara a puteet
fie predat In
natua. inlocul acest lucru prin valoarea lui, In care caz legatul
nu va puteh fi executat, daca proprietarul lucrului va re-
fuzh de a-I vinde (1.
Legatul lu- Din cele mai sus expuse rezultá cá, testatorul ar puteh
crului mogte-
nitorului san s5, lese unui legatar particular lucrul mostenitorului, rem
legatarului heredis 2 sau al legatarului universal, cáci acest lucru este
universal. Va-
liditate. un lucru strlin. Prin urmare, asemenea legat este valid In
dreptul nostru, prin aplicarea art. 906, daca testatorul a
stiut cl lucrul nu erh al slu, ci al mostenitorului sau lega-
tarului universal. El va fi insá nul In cazul contrar, prin
aplicarea art. 907 (3. Totul se rnárginete deci la faptul
cunostintei sal' necunostintei testatorul.ii. Cimostinta ce el
a avut, ci . lucrul erh strlin, va fi probatá de beneficiarul
legatului 4 .

Dr. roman. In Institutele lui Gaius, II, § 202, se zice, de asemenea:

Quo genere legati (per darnnationem), etiam aliena res le-
gari potest, ut et heres redimere et precstare, aut cestimationem
ejus dare debeat". Vezi qi L. 14 § 2, Dig., XXXII, De le-
gatis III, unde se zice, de asemenea: »Sed si cui legatum
relictum est, ut alienam rem redimat, vel proestet: si rediniere
non possit, quod dominus non vendat, vel iminodico prwtio ven-
dat, justam oestimationem inferat".
Marcadé, IV, 141.
Instit., De legatis, 2, 20, § 4.
Cpr. Laurent, Avant-projet de réuision du code civil, III,
Dr. stain. p. 380. Legislatiile strAine valideazii, aceste legate fricute
sub formá de sarcini. Vezi, de exemplu, art. 838 C. italian,
(cpr. Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 576, p. 423),
art. 863 C. spaniol, art. 1014 C. olandez, etc. Vezi qi art. 816
§ 2 din Ante-proiectul de revizuire al lui Laurent. Asemenea
legate erau valide §i la Romani. Cpr. Instit., De legatis, 2,
C. francez. 20, § 4 §i L. 67 § 8, Dig., XXXI, De legatis II. In codal
Controversfi. francez, aceastá chestiune este, din contra, foarte controversatá,
din cauza art. 1021, care declará, in termeni absoluti, nul
legatul lucrului altuia. Vezi controversa arktatg. in Thirv, II,
449 qi in Pand. fr., y° Don. et testaments, 8448 urm.- Mai
vezi Duranton, IX, 251, 252; Baudry et Colin, II, 2519, 2520;
Planiol, III, 2806; Sirey et Gilbert, Code civil annoté, II,
art. 1021, No. 1 urin.
(4) Vezi supra, p. 269.
 LEGATITL LIICRULTJI ALMA. ART. 906, 907. 273

Mo§tenitorul sau legatarul nu va puteh insa, in ase- Preda,rea 111.-

menea caz, a/ predeh legatarului particular valoarea lucrului 01111.i.
legat, ci numai insu acel lucru (').
Codul nostru, ea Ili cel franeez, nu prevede cazul In coma and
atpuaerrttitinet:67,e_t
care lucrul legat apartineh de mai inainte legatarului. Art. 805
din codul Calimach 661 C. austriac) declara tug asemenea gatarulni
legat nul 2 afara, de cazul cand testatorul ar fi inteles ca
legatarul sa, ieà pretul acestui lucru.
Art. 878 din codul spaniol (lela 1889 dispune, de ase- c. 8pE!niol.q.i.
menea, ea legatul este nul, dad lucrul legat erh proprie-altestrdtriazitu
tatea legatarului In momentul fa,cerei testamentului. Aeest
text adaogit insa ca daca legatarul a dobAndit lucrul cu
titlu gratuit, el nu poate cere nitnic; iar daca 1-a dobandit
cu titlu oneros, el poate cere ca fnotenitorul sa-I despagu-
biasca de ceeace a dat pentru dobandirea lui, dispozitie admisa
&tat prin art. 661 din codul austriac, cat §i prin art. 843
din eodul italian. Asemenea dispozi0e, imprumutata dela
Romani 3, este Insit inutill; caci fiind vorba, In specie, de
legatul lucrului altuia, asemenea legat ar puteh fi validat
la noi, prin aplicarea art. 906 (4.
Pana, acutn am presupus ca testatorul a legat lucrul Art. 907.
altuia, avand cunoOinta deplina ca acest lucru este o "no-
prietate straina (art. 806). Dad, ,e1 e legat insa, lucrul altuia,

(I) Laurent, Avant-projet de révision du code civil, III, p. 380.

(2) Sin autem res nies legetur mihi, legatum non valebit". (L. 66
§ 6, in fine, Dig., XXXI, De legati8 II). Cion id quod
?ileum eat, non possit anylius fieri meum". Cpr. Pothier, Don.
testamentaires, VIII, 165, p. 270 (ed. Bugnet).
(8) Quod si rem emissem mihi legatam, usque ad pretium quod
mihi abed, competit mihi ex testamento actio". (L. 34 § 7, Dig.,
XXX, De legatis I).
(4) Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 165 urm., p. 270
urm.; Laurent, Avant-projet de révision du code civil, III,
p. 381, No. 10. In cotIul francez, nu mai incape indoiale
crt legatul lucrului, care ar apartineit de mai tnainte legata- Dr. franeez.
rului, n'ar aveit nicio valoare, prin aplicarea art. 1021, care
declare. nul legatul lucrului altuia; insA, cu toate acestea,
asemenea legat ar puteA fi valid in cazul cAnd testatorul pre-
TAzAnd do. legatarul ar fi nevoit se-§i yawdà lucrul, ar fi in-
sArcinat pe mo§tenitorul s'Au de a-1 re.scumpgrit sau de a-i
plAti valoarea. Cpr. Demolombe, XXI, 689; Pand. fr., V' cit.,
8474, 8475, etc.
65105 18
 274 C. C. CART EA III. TIT. II. CA PI F. V. s-a vi. ART. 908, 907.

eregnd cA, este al su pod si suam (rim) esse putavit (1),

aut si existimabat suam esse" , legatul este nul, pentruc6.
dag el ar fi stiut c lucrul nu este al situ, poate cit nu
aceh asemenea legat : jorsitan enim, si scisset alienam, non
legasset" . Ace,st legat este nul sub legea actualA, chiar daciL
testatorul ar fi o ru(ll de aproape (proxima persona) sau
sotia testatorului (4.
Legatul lucrul altuia fiind In asemenea caz nul, dupit
art. 907, legatarul nu are nicio actiune contra acelui Mgr-
cinat Cu plata lui.
Confirmares Dag proprietarul lucrului legat 1-a predat lug de bung-
nul.
Art. 1,
1egatu1ui157 voe legatarului, nulitatea legatului este acoperitA prin exe-
1190. cutarea lui, care este o confirmare. Legatul unui lucru nul
dupit art. 907, poate deci fi confirmat, intrucat nu este
vorba in specie de o nulitate de ordine publicA. Pentru ea
confirmarea sit fie va1id6, ea trebue iiìs, s intruneascl con-
ditiile cerute de lege art. 1157, 1190) 5.

L. 10, in medio, Cod, De legatis, 6, 37.

L. 67 § 8, Dig., XXXI, De legatis II.
Instit., De legatis, 2, 20, § 4.
Dr. roman. (4) La Romani, legatul erà, din contra, valid, chiar atunci and
testatorul nu stieh, cä lucrul legat este al altuia si cre lea a
este al sail, daa asetnenea legat ar fi fost fAcut unei rude de
aproape sau sotiei defunctului, solutie care era admish si de
codul lui Andr. Donici (§ 3, capit. 38). Vezi supra, p. 269,
nota 1. Quod si suam elm putavit, non aliter valet r lictum,
nisi proximo persoance, vel uxori, vel alii tale personcv datunt
sit, cui legatum esset". (L. 10, Cod, De legatis, 6, 37).
Lips& unei (5) Cpr. Laurent, XIV, 134; Pand. fr., y° cit., 8463.Daa, cu
actiuni In ga- toath nulitatea legatului, proclamath de art. 907, el a fost
rantie. exeeutat de mostenitor, in necunostinth cá lucrul apartina
altuia, i in urmh legatarul a fqst evins de catre adeväratul
proprietar, al chrui drept de revendicare rhmâne in totdeauna
intact, legatarul nu va aveh o actiune in garantie contra ace-
luia care i-a predat legatul, pentruch nici testatorul, nici mos-
tenitorul, care a predat legatul, n'au contractat vreo obligatie
de garantie fath de dânsul. Child cel ce a faeut diata va fi
C. Caragea. däruit lucru strä'in nestiindu-1, zice codul Caragea (art. 9,
partea IV, capit. 4), si lucrul acela se va luet de steipan cu
judecata, atunci mofdenitorul nu este dator nimic.
Art. 1337 urm. In materie de canzare, cumphatorul evins poate, din contra,
sá cearh a fi desphgubit de atre vanzhtor (art. 1337 urm.),
pentrua acesta s'a obligat a-i transfer) proprietatea lucrului
 LEGATUL UNUI LUCRU INDIVIZ. 275

Dar daca, In cazul art. 907, legatul lucrului altuia Legatul luera-
este nul, legatul lucrului testatorului ar fi valid, cu toate lui, pe care
testatorul il
ea el ar fi crezut ca luerul este strain, pentruca daca el a ere &it Malin
voit sa deh luerul altuia, a fortiori, el a trebuit sa voiasca
sa, deh lucrul slit propriu. Prin urmare, vointa sa trebue
sa fie respectata. Si quis rem suam, quasi alienam lega-
verit, valet legatum, ram plus valet, quod in veritate est,
quay/ quod in opinione" 1
Legatul ar fi de asemenea valid, daca testatorul ar Cazul cind
testatorul a
fi crezut el lucrul legat apartineh legatarului, pentruca este erezut a lu-
suficient ea s ointa testatorului sa, pcSata fi Indeplinita. Sed erul apartinei
et si legatarii putavit, valere constat (legatum), quia exitum legatarulut.
voluntas defuncti potest habere" . 2

Legatul unui lucru indiviz ' .

Art. 839 din codul italian disptine ca daea testatorul, C. italian.

Art. 839.
mo§tenitorul sau legatarul nu sunt proprietari decAt ai unei
parti a lucrului legat, sau ai unui drept asupra ace,stui lucru,
legatul nu este salid deck pentru gceasta parte sau acest
drept, afara de cazul cand testatorul ar fi inteles a legh
lucrul intreg, ea lucru strain 6.
Care 1 a fi oare, in dreptul nostru, efectul Hirai ase- Dr. nostru.
menea le..,at, daca testatorul nu are In lucrul legat decAt o
parte indiviza. Credem ea, In legislatia noastra, ca si in cea
italiana, testatorul care ar fi proprietar in indiviziune eu
altii, asupra, unui lucru mobil sau imobil, ar puteit, In baza
art. 906, sa lese prin testament nu numai partea lui indi-
TA',ndut i trebue, prin urmare, s'A rAspundA de inexecutarea
contractului. Cpr. Laurent. XIV, 135; Duranton, IX, 253;
Pand, fr., t,c' cit., 8471, etc.
(I) Instit., De legatis, 2, 20, § 11. Cpr. qi L. 4 § 1, Dig., De
manumishis vindicta, 40, 2.
(-) Instit., loco cit., § 11. in fine.
(3 Vezi supra, p. 247, text §i nota 4. Vezi asupra acestui legat
Planiol, III, 2807, 2808; Roguin, Tr. de di oit comparé (Suc-
cessions), III, 1565, p. 513, 514.
(4) Cpr. Pacifici-llazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano,
VI, 317, p. 519; Filippis, Corso di diritto civile italiano,
XI, 576, p. 423.
 276 C. C.CARTEA III.TIT. 11.CAPIT. V.S-a VI.LUCRU INDIVIZ.

viza, dar chiar Intregul lucru stapanit In indiviziune, caci

el poate, cu §tiinta, sa deh un lucru strain.
CaznI eiind La caz de Indoiala asupra punctului de a se §ti daca.
este Ind°-iall. el a Inteles a dispune de lucrul Intreg, sau numai de partea
asnpra vointei
defunetulni. sa indiviza, prezumptia este ca el n'a Inteles a dh deal
partea ce i se cuvine din lucrul comun, mai ales daca el a
zis: las lucrul meu sau casa ori mo§ia mea" ; pentruca, dupit
cum foarte bine observa Pothier (1), prin aceasta expresie el a
Inteles a restrhnge legatul la partea lui: Oitm fundus com-
munis legatus sit non adjecta portione, sed meum nomina-
verit, portionem deben i constat" (2.
Daca testatorul n'are asupra lucrului legat decht un
drept oarecare, el va fi presupus a nu fi legat decat dreptul
ce-1 are e .
Exeentarea Prin urmare, testatorul care, In specie, stieh ca, nu are
vointei
lntesta- decal o parte indiviza In lucrul comun, Inteles-a el
torai. sa deh
tot lucrul, adeca pe langa partea lui §i partea celorlalti co-
munisti, legatarul va aveh drept la lucrul Intreg, conform
art. 906. Inteles-a el, din contra, sa nu deh decat partea
sau dreptul ce el are In lucrul comun, legatarul nu va aveh
drept decal la partea cuvenita testatorului.
ImpXrtirea In- In caz cand indiviziunea ar existà Inca la moartea tes-
cruini c°1111111. tatorului, leoutarul este In drept a cere Incetarea ei, §i lin-
parteala va Cleterminh partea lui 4.
Daca testatorul a legat lucrul In Intregimea lui, lega-
tarul n'are interes a cere Imparteala, avAnd drept la lucrul
lntreg.

(1) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 162, p. 270. Vezi si Do-

mat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 431, 432,
No. 12 (ed. Carré din 1824).
2) L. 5 § 2, Dig., XXX, De legatis I. Vezi si L. 30 § 4, Dig.,
XXXII, De legatis III. Cpr. Pand. fr., v° cit., 8477; Cas.
fr. Répert. Dalloz, v° Div. entre-vifs, 3779, nota 1.
(8) Pothier, loco cit., 164, p. 270. Cpr. L. 71 § 1, Dig., XXX,
De legatis I.
(4) Thiry, II, 450, p. 449. S'a decis c5, legatarul unei pArti
indivize este in drept a cere impgrteala lucrului si a tuà parte
la operatiile ei, fAr5, ea, in mod prealabil, sh fi cerut legatul
dela mostenitori, pentrueg actiunea in impArtealti, cuprinde
implicit cererea legatului. Cas. rom. S-a I, Bult. anul 1873,
pag. 211.
 LEGATIIL UNE! DATORII. 277

Daca presupunem ea testatorul, care n'a legat decat Aplie. art. 923.
partea lui indiviza, a Instrainat acea parte Inainte de a muri,
legatul va fi caduc prin aplicarea art. 923 (I).
Se poate Intamplh ea bunul legat In total sau In modUniversalitate
partial, sa faca parte dintr'o universalitate indiviza de bu- :Ilicnii"loc::
nuri, de exemplu : dintr'o succesiune, dintr'o societate, etc., troveralt.
§i, In asemenea caz, chestiunea este controversata, unii pro-
punánd sa se faca o Indoita Imparteall: una a universali-
tatei indivize §i cealalta a lucrului legat (2).

Legatele multiple ale aceluia§ lucru.

Art. 804 din Codul Calima& 660 C. austriac) dis- C. Calimach.
imule ea, daca unul §i acela§ lucru a fost legat la dota sau Art. 804.
mai multe persoane, Intr'acelal testament sau In mai multe
testamente, legatarul nu va luà lucrul decilt o singura data,
solutie pe care, In lipsl, de text, o credem adevarata qi astazi.
Textul corespunzator austriac adaoga Insa ca ionice alt C. austriac.
legat, ciliar daca ar fi vorba de un lucru de aceea§ specie Art. 660.
valoare, se envine legatarului de crtteori este repetat,
§..1

,gebahren dem Legatar so oft, als sie wiederholt worden

sind" art. 660 C. austriac (2.
Art. 2157 din codal germin nu prevede acest caz, C. german.
ci acela In care acela§ lucru a fost legat la mai multe Art. 2157.
persoan (ist hfehreren derselbe Gegestand vermacht).

Despre legatul unei datorii (legatum debiti).

Debitorul poate sa lese prin te,stament creditorului sal' Validitatea
ceeace-i datore§te (legatum debiti) dei, la prima vedere, s'ar acestai legat
prin apli c.
parea ca asemenea legal n'ar aduce niciun folos creditoru- art. 978.
lui (4 §i, In asemenea caz, legatarul va putea sa reclame atat

(') Thiry, loco cit.; Arntz, II, 2097, etc.

(2) Vezi asupra acestei controverse, Thiry, II, 450, p. 449; Arntz,
II, 2096; Demolombe, XXI, 695; Aubry et Rau, VII, §675,
676, P. 154, text qi nota 16; Marcadé, IV, art. 1021, No. 142.
(2) Cpr. Roguin, Tr. de droit civil comparé (Successions), Ill,
1566, p. 514.
(4) Incit priveste folosul ce legatarul ar putek sil trae], din le-
 278 C. C.CART. III.TIT. 11.CAP. V.S-a VI.LEG. DE LIBERATIUNE.

Art. 1023. legatul cat i creanta sa,, pentruch calitatea de creditor nu

C. francez.
este incompatibilh cu acea de legatar si pentruch testatorul
este presupus a fi fAcut o liberalitate, %truck el n'a ma-
nifestat o vointh contrarh, solutie care erh admish atht In
dreptul roman (1, cat si in dreptul nostru anterior 2 . Art.1023
din codul francez este expres In aceasth privinth, si desi
acest text se vede eliminat din codul nostru, totusi solu0a
este aceeas, in baza art. 978, aplicabil, duph cum stim, la tes-
tamente vezi supra, p. 171 si 177, duph, care clauzele primi-
toare de douh, irqelesuri se interpreth In sensul ce pot aveh
un efect, iar nu In acela ce n'ar produce nici unul, magis
ut valeat, quam ut pereat 3 .

Despre legatul de liberatiune (legatum liberationis).

Duph cum debitorul poate sh lese creditorului creanta

sa, tot astfel creditorul poate sh, lese sau sh, ierte debito-
rului datoria sa Omnibus debitoribus ea, quce debent,
recte legantur" 5 .

gatul banilor re-i datore§te testatorul, vezi supra, p. 178. Cpr.

Thiry, II, 451; Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI,
611, p. 441.
L. 86, Dig., XXXI, De legatis II. Vezi asupra legatului de-
biti In dreptul roman, Dernburg, Pandekten, III, § 112, 30,
p. 219 urm. (ed. a 7-a).
Vezi art. 810 C. Calimach (667 C. austriac), citat sup) a,
p. 177.
Vezi supra, p. 172, text §i nota 1.
Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 432,
No. 13 urm. (ed. Carré); Pand. fr., y° cit., 8570 urm.; Trop-
long, III, 1974; Filippis, op. cit., XI, 605 urm., p. 438 urm.;
Cas. fr. Pand. Périod. 93. 1. 115, etc. Renuntarea la da-
torie ar puteà fi validatit, Cu toate cit testamentul ar fi anulat,
dacä, creditorul ar fi tnteles a face un act de liberalitate. Cas.
fr. Répert. Dalloz, y° Di8p. entre-rife, 3805, nota 2. Vezi
tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 254, unde am arAtat
cä remiterea datoriei nu este supus5 formelor donatiunei.
L. 1, Pr., Dig., De liberatione legata, 34, 3. Vezi qi L. 3,
Pr., Dig., loco cit., unde se zice: Liberationem debitori posse
legan, jam cerium est". Vezi asupra legatului liberationis,
In dreptul roman, Dernburg, Pandekten, III, § 11g, 2°, p. 218
urm. (ed. a 7-a).
 LEGATUL DE LIVERATIUNE. 279

Codul lui Andr. Donici dispune, de asemenea, ca le- c. Alldr. Do-

gatul poate s aiba de obiect iertarea de datorii de bani. nici
Legatul de liberaOune poate fi facut pentru toata suma
datorita de legatar, sau numai pentru o parte din aceasta
suma (t, pentru capete sau numai pentru procente.
Asemenea legat poate fi filcut pur §i simplu, sau sub
conditie
Daca testatorul a iertat pretinsului debitor un lucru
pe care nu-1 datoreh In realitate, legatul este inutil
Codul Calimaeh cuprinde, In aceasta privinta, mai multe C. Calimaeh.
Art. 809.
regule de interpretare, care ar We& fi aplicate §i astazi,
In ba/a principiilor generale. Astfel, dupa art. 809 din acest
cod 666 C. austriac , remiterea datoriei nu cuprinde decat
datoriile actuale, nu Insa. §i cele contractate In urma cons-
tituirei legatului
De asemenea, daca prin legat s'a iertat ipoteca 5, sau Iert. area ipote-
amanetu 1. ori chezillia 6, nu se socote§te ca s'a iertat §i cel,lusiimeatene.tn-

(I) Non solum autem quod debetur, remitti potest, verum etiam
pars ejus, vel pare obliyationis". (L. 7, Pk., Dig., De libera-
tione legata, 34, 3).
/2 epr. Pand. fr., y° Don. et testaments, 8574.
¡S; Pand. fr., v° cit., 8575; Troplong, III, 1977. Cpr. L. 7 § 2,
Dig., De liberatione legata, 34, 3.
(4) L. 28 §§ 1 si 2, Dig., De libevatione legata, 34, 3. Legatul C. spaniel.
general de liberatiune sau de remitere a datoriilor, cuprinde Art. 872.
nurnai cele existente In momentul facerei testamentului, nu
fnQa sl cele posterioare (comprende los existentes al tiempo
de hacerse el t(stamento, no las posteriores)", zice art. 872
din codul spaniol. Cpr. Troplong, II, 1978; Pand. fr., y° cit.,
8583. Legatul de liberatiune nu cuprinde numai capitalul
datoriei, ci i procentele care au curs dela facerea testamen-
tului i pana la moartea testatorului. Cpr. L. 28 § 6 si L.
31 § 4, Dig., De liberatione legata, 34, 3.
(6) Daca din termenii testamentului ar tezulth ea s'a legat MA's
creanta ipotecark debitorul legatar Ts, cere dela mostenitor
ea el sa consimta la radiarea ipotecei (art. 1788) i, la caz de
refuz, Il va urmArl prin actiunea ex testamento, pentru a fi
condemnat la radiare printr'o hotartre judecAtoreasca. Pand. fr.,
v° cit., 85b1.
(6) Legatul de liberatiune facut debitorului principal foloseste
dejusorului; acel facut fidejusorului nu foloseste Insa debito-
rului principal. (Cpr. L. 2, Pr. si L. 5, Pr. si § 1, Dig.,
De liberatione legata, 34, 3). In fine, legatul facia unuia din
 280 C. C.CART. irr.TIT. II.CAP. VS-a VI.LEG. DE LIBERATIIINE

datoria, de cateori aceasta nu rezulth din termenii testa-

mentului (I).
C. Calimach. Prelungirea termenului de plath nu atrage iertarea
Art. 807.
dobanzei.
Legatul creantei, ce testatorul ar aveh In contra lega-
tarului, obligh pe mostenitor a dh titlul creantei In mama,
debitorului legatar, sau, neghsind acest titlu, a-i dh o ade-
verinth, pentru ca, In urml, sh nu mai fie supitrat nici pentru
capete, nici pentru dobh.nzi (art. 807 C. Calimach, 663 C.
austriac) (2).
Legatul cre- Dach, s'a llsat cuiva legatul creantei ce testatorul are
atoni'eul aeree teesotan--in contra unui tertiu (legatum nominis) (3, mostenitorul este
tCraunnitertiu.obligat
. Calimach.
sh da legatarului titlul acestei cre,ante, pentru ca
Art. acest din urml s'o poath Incasà. Llsanduse cuiva legatum
datoria (creanta) ce legatorul are sh. ieh dela altul, se Inda-
torete mostenitorul sh deh zapisul, si sh lese legatarului
jaiba Improtiva datornicului, pentru ca sh-si ieh capetele
Impreunh, cu dobAnzile", zice art. 808 din codal Calimach
(664 C. austriac 4 .
C. austriac. Codul austriac mai prevede, prin art. 668, eh In le-
Art. 668.
gatele tuturor creantelor existente (aller aussenstehenden For-
derungen), nu intrh efectele publice, nici capitalurile plasate
asupra imobilelor, nici creantele care provin dintr'un drept
real (51, dispozitie nereprodush In codul Calimach. Aceasth
fidejusori, nu foloseste, in principiu, celorlalti fidejusori
(art. 1142). Cpr. Pand, fr., y° cit., 8590.
In privinta efectului legatelor de liberatiune, atunci &And
debitorul are mai multi cuobligati (art. 1141), vezi Pand. fr.,
y° cit., 8579. Cpr. L. 3 § 3 si L. 29, Dig., loco cit.
Cpr. Pand. fr., y° Don, et testaments, 8582.
Cpr. L. 3 § 3, Dig., De liberatione legata, 34, 3. Debitorul
care, in necunostinta legatului ce i s'ar fi filcut, ar fi platit
mostenitorului datoria ce el ar fi avut dare defunct, ar putea,
prin condictio indebiti (art. 993), sii, cear5, inapoi suma pltaitli.
Troplong, III, 1979; Saintespès-Lescot, IV, 1515, pag. 573;
Pand. fr., y° cit., 8584, etc.
Vezi Dernburg, Pandekten, III, § 112; 1°, pag. 217 (Forde-
rungsvermdchtnis); T. Hue, VI, 350, etc.
Cpr. art. 844 § 2 C. italian.
(9 Curtea din Douai a decis, de asemenea, a dispozitia prin
care se dispune de intregul mobilier al testatorului, argintiirie,
haine, rufe, etc., nu cuprinde titlurile de rent% si creantele
 LEGATUL ITNUI FAPT. 281

soluOe poate Insa, fi contrara intentiei testatorului; caci, pre-

cum am spus-o de mai multe ori, totul, In asemeneh ma-
terie, atarna de vointa §i intentia testatorului, pe care jude-
catorii fondului o apreciaza, In mod suveran.
Dalia codul austriac, §i chiar dupa, al nostru, in le-Legatui tutti-
gatul tuturor creanrelor intra, de buril seama, toate crean-ror creantelor.
tele existente In momentul mortei testatorului, pentruca, In
specie, este vorba de legatul unei universalitati, supusa cre§-
terei §i rnic§orarei pana In momentul mortei testatorului (I).
Chestiunea este lusa de a se §tì daca legatul conceput Co cuprinde
legatul tutu-
In termenii urmatori: las toate creaqele mele, cuprinde ,,; V ror creantelor
pe cele nascute In urma facerei testamentului. Negativa era mele.
admisibill la Romani, unde cuvintele al meu, ale mele se
refereau numai la precent, nu lusa §i la viitor 2 . Aceasta
solutie nu este Irisa conforma cu vointa testatorului care. de
cateori face un legat, are In totdeauna In vedere momentul
mortei sale, prin urmare, creantele ce el iva 'asa In acest
moment 3

Despre legatul unui fapt (in faciendo, aut in non faciendo).

;4ini cá, nu numai lucrurile, dar §i faptele, Intrucht

sunt permise §i licite, pot face obfectul unui legat 4. Astfel,
a§ puteh sa oblig prin testa,ment pe mo§tenitorul rn- u a plati
datoriile unui tertiu, a preface sau zidi din nou casa acestui
tertiu, etc. Damnas esto heres domum illius reficere, vel
ce apartineau testatorului. D. P. 46. 2, 155; Sirey, 46. 2. 364;
Pand. fr., vo cit., 8072.
(') Vezi Mattei, I para grafi del codice civile austriaco avvici-
nati dalle leggi romane, france,si e sarde, III, p. 343, No. 3
(Venezia, 1853).
(2) Nam, efim dicit (testator) vestem meam, argentum meum, hac
demonstratione meum prcesens, non futurum tempus ostendit".
(L. 7. in medio, Dig., De auro, argento, mundo ornamentis,
etc., 34, 2).
(8) Vezi Mattei, op. cit., III, P. 343, No. 4, care citeazii In acest
sens pe Carozzi §i Nippel, In contra piírerei lui Zeiller.
(4) Vezi supra, pag. 246, 247. Cpr. C. Bucureqti, Dreptul din
1901, No. 48, P. 386; Baudry et Colin, op. cit., II, 2512,
2515 §i autoritAtile citate supra, p. 247, nota 1.
 282 COD. CIV. CART. III. T1T. II. C A P. V. S-a VI. ART. 908.

Art. 1075. illum core alieno liberare" (t . Aceasta ar fi o sarcinI (modus),

pe care a§ impune-o mostenitorului sau legatarului meu
universal, §i sanctiunea unui asemenea legat ar consisth,
pentru cazul cand debitorul lui ar refuzh de a-1 executh, in
plata de desplgubiri, In care se preschimbit ()rice obligatie
de a face sau de a dh art. 1075 (2).:

Despre legatul unor lucruri nedeterminate (genus).

Art. 908. Mad legatul dat e un lucru nedeterminat,

cinatul eu legatul nu este obligat a dit un lucru de calitatea cea
mai bung, nu poate ins& oferi nici lucrul cel mai rhu. (Art. 906,
907, 983, 1027, 1103 C. civ. Art. 1022 C. fr. (3).
Modurile de Legatul unui lucru nedeterminat (legatum generis) este
determinare
ale luerului.
valid, sub conditia mnsul ca acest lucru s poatI fi deter-
minat. Determinarea se poate face prin arAtarea genului, a.
mhsurei, càtirnei, numiirului, etc. (4.
Astfel, este nul legatul unui animal, legatul de in,
grane sau alte producte, f6rA nicio alt,I determinare 5 , Pen-
C. Calimach. (I) Instit., De legatis, 2, 20, § 21. Vezi 4i L. 66, Dig., XXX,
Art. 840. De legatis I. Cpr. art. 840 din C. Calimach, care are urmi-
toarea cuprindere: Pentru lucrul de ra'cut ce s'au lasat unei
politii (unui ora), se indatore.gte fiecare mo§tenitor pentru
totul, termen spre facerea acelui lucru, §i are jalobi
&supra Impreunh mo§tenitorilor shi de au cere analogon
dela dan§ii; iar de s'au inshreinat mo§tenitorii, ca ei Insi§i
facs lucrul acela, §i loind a dit bani In locul lucrului, nu se
cade a le se 6, ascultarea.
Cpr. Pand. fr., e cit., 8591; Laurent, XIV, 151; Baudry et
Colin, II, 2571; C. Angers, D. P. 53. 2. 204, etc.
Vezi L. 37, Pr.. XXX, De legatis III; Pothier, introduc,tion
au titre des testaments, I, 92, P. 434 *i Don. testamentaires,
'XIII, 267, pag. 301 (ed. Bugnei); Domat, Lois civil s, VI,
pag. 442, No. 22 (ed. Carré). Cpr. Dernburg, Pandeltten,
III, § 110, pag. 214, text §i nota 7; Roguin, Tr. de droit
comparé (Sue( essions), III, 1578 urm., p. 522 urm.
(4) Ubi autem non apparet, quid, guale, quantumgue est in
stipulatione, incertani esse stipulationem dicendum est" (L. 75,
Pr., Dig., De verborum obligationibus, 45. 1).
Ergo si guis fundum, sine propria appellatione, rd hominem
generaliter, sine proprio nomine, aut vinum frumentumve sine
gualitate, dan i sibi stipulatur, incertum deducit in obliga-
tionem". L. 75 § 1, Dig., loco cit.
 LEGATUL DE LUCRURI NEDETERMINATE. ART. 908. 283

truca debitorul legatului ar putea sa se libereze predand

once animal, de exemplu : un purice, o musca, etc., sau o
cantitate de producte oricat de mica, de exemplu: un gra-
unte 4, ceeace ar face dreptul legatarului iluzoriu (2); pe
cand legatul unui cal, unui bou, a 100 decalitri de yin, a
100 saci de grail, etc., ar fi din contra valid, pentruca
animalul legat este determinat In genul sau, dupa cum este
determinata §i cantitatea sau catimea productelor legate (3).
,,Cand din multe lucruri de un fel cum am zice din C. caragea.
cai §i altele , se serie un legat nehotarit, tot unul nehotarit
e dator clironomul sa dea; iar de va serie hotarit, pre cel
hotarit este dator sa-1 da", zice codul (1aragea art. 16,
partea IV, capit. 4).
De asemenea, tot valid ar fi legatul prin care s'ar Cszn1 cfind
lash cuiva productele sau vinul necesar pentru consumatiaVaireteegtae?
sa anuala sau a familiei sale, fiindca, In asemenea caz, minatg.
catimea legata poate fi determinata (4.
Daca, la moartea testatorului, nu se gasesc In succe- C. calimaeh.
siunea lui lucruri de specia celor lcgate, mo§tenitorul le va Art. 8b2.
cumpara, §i le va preda legatarului, aceasta considerandu-se
ca o sarcina impuqa de testator 5 . OloVenitorul zice art. 802
din codul Calimach 658, in medio C. austriac), este dator
a cuinpara i a da legatarului lucrul care s'a lasat, nu
anume din averea legatorului, -ti nehotarit, daa nu se va
gasi In aNerea lui un asemenea lucru".
De cateori, deci, testatorul a dispus de un lucru nede- Aplicares
art. 983.

Cpr. L. 94, Dig., De verborum obligationibus, 45, 1. Vezi

Unger, System des Osterreichischen allyemeinen Privatrechts,
I, § 50, p. 406, nota 10. Vezi de acelas autor, Das Osterrei-
chische Erbreeht, § 68, p. 301; Demolombe, XXIV, 313; Du-
ranton, IX, 240; Pand. fr., v° cit., 8544, etc.
Legatum, nisi certcv rei sit ... nullius est momenti". (Pauli
S ntentice, De leyatis, 3, 7. § 13).
(2 Cpr. Duranton, IX, 240, p. 247; Laurent, XIV, 148; Baudry
et Colin, II, 2564, 2846; Pand. fr., y° cit., 8434, 8544; Baudry-
Lacantinerie, Précis, III, 1087 (ed. a 9-a); Filippis, CO7'80 di
diritto civile ita iano, XI, 581 urm., p. 426 urm. Vezi si De-
molombe, XXIV, 313.
(4) Duranton, IX, 240, p. 248 (ed. a 4-a); Troplong, III, 1955;
Pand. fr., y° cit., 8544, etc.
(8) Duranton, IX, 241; itIourlon, II, 863, etc.
 284 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VI.ART. 908.

terminat In individualitatea sa (in ipso individuo), ci numai

In specia sa (art. 1103), in deobfte, duph cum se exprimii,
art. 796 din codul Calimach; cand, de exemplu, el a zis:
las cutArui un cal, o cash, o mo§ie, un vas de vin, etc.",
alegerea lucrului ce urmeazh a fi predat legatarului, apartine
mo§tenitorului, prin aplicarea dreptului comun (art. 983) (I,
duph care, la caz de indoialh, se prime§te interpretarea cea
C. Calimaoh. mai favorabill debitorului. (Vezi §i art. 1027). Dach cineva
Art. 797.
va lhsh legatum nehothrit din lucrurile tot de un fel, zice
art. 797 din codul Calimach (656 C. austriac), atunci se
cuvine ale gerea mogenitorului" 2).
C. Calimaeh. Testatorul ar puteh ins/ sh lese alegerea in sarcina
Art. 798.
1 egata rului . .. nisi aliud test ator dixerit, In care caz el are
facultatea de a alege lucrul cel mai bun (3. Dach testa-
torul a lh,sat alegerea, legatului la legatar, acesta are voe
sh aleagh, cel mai bun din lucrurile de acelas fel", ¿ice
art. 798 din codul Calimach 656 C. austriac 4.
Alegerea din Testatorul ar puteh, de asemenea, sh lese alegerea lucrului
partes mini
tertin. legat la buna pliteere a unui tertiu, ex arbitrio boni viri 5 .
Alegerea per- Ceeace lush testltorul War mai puteh face astAzi este
soanei legata- sh Incredinteze mo.;tenitorului sau unui tertiu dreptul de a
mini.
(1) Thiry, II, 447 bis; Baudry et Colin, II, 2566; Laurent,
XIV, 149; Duranton,1X, 242; Arno., II, 2086; Mourlon, II,
863; Marcadé, IV, 144; Filippis, op. cit., XI, 581, p. 426, etc.
Dr. roman. (2) Cpr. art. 870 C. italian, art. 2155 C. german, etc. La Ro-
mani, in materie de obligatii conventionale, alegerea apar-
tinea tot debitorului, in caz de tacerea partilor; iusa, cu toate
ace,tea, in materie de legate, alegerea apartinea legatarului,
de cateori lucrul legat erà nedeterminat, afara de cazul cand
te,tatorul ar fi dispus contrariul. Si generaliter servus vel
cilia res legatur, electio legatarii est, nisi aliud testa tor dix-
erit". (Instit., De legatis, 2, 20, § 22).
Cpr. T. Hue, VI, 349, in fine, §i toti autorii.
Conform: art. 873 C. italian.
Cpr. art. 659 C. austriac (nereprodus in codul Calimach) si
art. 871 C. italian. Vezi Filippis, op. si loco cit., 582, p. 427;
Trib. Carcassonne, Cr. judiciar din 1912, No. 80, p. 945 (cu
observ. noastra). Vezi si supra, p. 163, 164. Daca ce] de al treilea
retina de a face alegerea, sau nu poate s'o faca, din cauza
ca a murit, ori din alta pricina, alegerea se va face de mos-
tenitor, conform dreptului comun (art. 908, 983, 1027 C. civ.).
Art. 872 din codul italian dispune ca, in asemenea caz, ale-
gerea se va face de tribunal.
 LEGATUL DE LUCRURI NEDETERMINATE. ART. 908 285

alege persoana legatarului, acest din tiring, neputAnd fi deter-

minat decAt de insu§ testatorul, prin testamentul su (1).
Daca testatorul n'a dispus nimic prin testamentul sau, cazui ei,nd
alegerea, lucrului legat se face, dupg, cum am vgzut mai testatorul n'a
dispus nimie
sus, de mo§tenitor §i, In asemenea caz, lucrul predat nu va prin testament.
fi nici de calitatea cea mai bung, nici de cea mai rea, ci
de o calitate mijiocie nec optimus, nec pessimus, dupg,
cum se exprima lege,a romana. Mo§tenitorul, zice art. 797 C. Calimach.
din codul Calimach (656 C. austriac modificat , nu este Art. 797.
Indatorit s deA, lucrul cel mai bun, nici are voe sg, dea
lucrul cel mai prost, ci este dato r deA lucrul de mijloc".
Aceasta nu este decal aplicarea art. 1103 din codul Art. 1103 C.
civil, dupg, care, In caz de a se datori un lucru determinat actual.
numai prin specia sa, debitorul nu este obligat, spre a se
liberh, sit dea cea mai 'mina specie, dar nici cea mai rea.
Testatorul este lug fiber sa modifice dipozilia legei Modifie.
§i In aceasta privinta, lgsand debitorului legatului libertatea P°z.itsieis de
d
de a lucrul de calitatea cea, mai proastil, in care caz acmtra: testator.
u
legatarul va primi neapgrat lucrul oferit de mo§tenitor (2.
Proiectul art. 908, care n'a fost modificat deal ID Aplie. art.la908
privita
n recia iunei sale, preNedeh, ca exemplu: legatul unui ngusmtuaii
cal sau al unui vas de vin; de unde rezultl, c acest text specii
se aplica numai la legatul unei specii rPlimitate (genus
illinzitatum), de exemplu: la legatul unui cal, unui vas de
vin, etc. Dreptul de alegere al mo§tenitorului nefiind mar-
ginit de testator, legiuitorul determing, inse§i limitele in care
mo§tenitorul trebue sg, faca alegerea lucrului legat.
awl testatorul a marginit el Insusi lucrurile intre Legatul de
care mo§tenitorul poate s aleaga, ziand, de exemplu: lasbnEd"!:uPiagilein-
cutarui un cal din acei ce se vor gas', la moartea mea, in timitat. Ne-
herghelia mea, sau ii las un vas de vin din cele ce atunci apiie. art. 908.
se vor gasi in pivnita mea, etc. (genus limitatum), atunci
art. 908 nu mai este aplicabil, §i mo§tenitorul are, In ase-
menea caz, dreptul de a alege calla sau vasul de vin ce
(I) Vezi supra, p. 160, unde se aratA controversa. Vezi observ.
ce am publicat in Cr. judiciar din 1912, No. 80 asupra unei
sentinte a trib. din Carcassonne, citaa in nota precedentil.
(2) Marcadé, IV, 144; Demolombe, XXI, 734; Laurent, XIV,
150; Saintespès-Lescot, IV, 1500, p. 563; Baudry et COlin,
II, 2567; Rand. fr., y° cit., 8550, etc.
 286 C. 0.C ART. 111.TIT. II. CAP. V.S-a VI. LEGATUL SINGULAR.

va vol, chiar cel mai prost, fan% ca legatarul sit poath zice
eh luerurile oferite nu sunt de calitate mijloeie, pentruch
mostenitorul avhnd alegerea, el este liber de a-si exercith
dreptul shu asa cum voeste povhtueste interesul
Cazul and le- Tot prin aplicarea acestui prineipiu trebue sh decidem
gatarul are cit legatarul va aveh, In asemenea caz, dreptul de a alege
alegerea.
lucrul eel mai bun, dach dreptul de alegere fost con-
ferit anume prin testament
Le,satul mai Nu trebue sit confundam legatul unui genus cu leitatul
multor lucreni
sub alterna- mai multor lucruri flcut sub alternativh. In ambele cazuri,
alegerea o are debitorul (art. 1027 ; in legatul alternativ,
el poat,e insa dh, conform art. 1026, literul eel mai prost,
contrar art. 908 3.
Art. 1029, Atilt In cazul cand legatul are de obiect dota lucruri
1030 si 1095. alternative, elt si In eazul cilnd e/ are de obiect un lucru
ce urineazh a fi luat din mai multe lucruri de aceeas specie,
legatarul evins poate sit cearh sau al doilea lucru, eare face
obiectul legatului alternativ, sau un alt lucru de aceeas
specie; Insh aeeasta nu este, dupit cum am mai spus-o, un
recurs In garantie propriu zis, ci mai mult o chestie de
validitate a plAtei art. 1029, 1030, 1095 4.

Despre efectele legatului singular sau particular.

Efectele aeestui kgat, ca si a celorlalte, sunt relatiN e:

10 la punerea legatarului in posesiune art. 899 § 2
20 la dobAndirea fructelor bunurilor legate art. 899 § 2, 900
30 si, In fine, la plata datoriilor testatorului art. 775 parte
finalh si art. 909 .
e) Laurent, XIV, 149; Demolornbe, XXI, 733; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 167 bis; Troplong, III, 1963; Arntz, II,
2087; Aubry et Rau, VII, § 722, p. 492; Baudry et Colin,
II, 2566; Pand. fr., y0 cit., 8548 urm. I ezi 1nsl Coin-
Delisle, op. cit., art. 1022, No. 4, p. 483 (ed. din 1855).
(2) Baudry-Lacantinerie, Précis de droit civil, III, 1087, in fine,
p. 709 (ed. a 9-a).
(8) Cpr. Thiry, II, 447 bis; Demolombe, XXI, 733; Pand, fr.,
y° cit., 8557, etc.
(4) Vezi supra, p. 250.
 LEGATUL SINGULAR SA U PARTICULAR ART. 899 § 2, 900. 287

Efectele legatului singular in privinta punerei in posesiune

si a dobandirei fructelor.
Art. 899 § 2. Cu toate acestea, legatarul singular nu va
puteh intrix, In posesiunea lucrului legat, nici a pretinde fructele
sau interesele, decat din ziva la care a facut cererea In judecata,
sau din ziva In care predarea legatului i s'a Ineuviintat de bunä
'roe. (Art. 483 urm., 653, 889 urm., 895, 898, 900, 902, 1088
C. civ. Art. 1014 C. fr.).
Art. 900. Interesele si fructele- lucrului legat devin ale
legatarului din motuentul mortei testatorului, §i (lack' dânsul n'a
fficut cererea inaintea justitiei:
1° COnd testatorul a declarat expres fu testament el voe§te,
a se urmit astfel;
2° CtInd s'a legat drept alimente o renta viagera sau o pen-
siunne. (Art,890, 898, 899, 1639 urm., 1907 C. civ. Art. 1015 C. fr.).

I. Punerea In posesiune a bunurilor cuprinse In

testament (art.:899 § 2)(').
Le4ataru1 singular sau particular, ea ()rice legatar In Peraoanele.
gene re, nu poate intrà cu dela sine putere In posesiunea gdaetatarde a rpearitei-
legatului situ, ci trebue neaparat sA cearA punerea sa In eular trebue-
posesiune, daca legatul nu i se precI6, de bunl voe de catre ntecaeasr:pPZ-
acei In drept 2 . Legea a uitar Ing sl ne spue dela cine shine.
el trehue sl cearA acbast5, posesiune. In 1ips1 de text, el o
va cere dela motenitorii rezervatari, care sunt Investiti cu
sezina art. 653 ; In lipsa acestora,, dela legatarul universal
sau ell titlu universal, daca existA asemenea legatari C ; iar
In lipsa §i a acestora, dela ceilalti mo§tenitori legitimi, fie

Vezi In aceasta privinta, relativ la diferitele legislatii strrtine,

Roguin, Ti'. de droit civil comparg (Saccemions), III, 1629
urm., p. 550 urm., iar fuck priveste dreptul roman, vezi
Aubry et Rau, VII, § 718, p. 476, nota 1.
Pre larea voluntara a legatului particular nefiind supusä de Pretiarea le-
lege la nicio forma speciall, poate fi si tacita, ea putând re- gatului poute
zula din faptul ca legatarul a fost lasat de mostenitori In fi ll ta"t4'
posesiunea neturburata a lucrului legat, sau ca el a luat pose-
siunea legatului in fata si cu stlinta lor. Txib. Constanta,
Cr. judicial. din 1902, No. 36, p. 301.
Cpr. Trib. Ialomita, Dreptul din 1893, No. 36.
 288 COD. CIV.CART. IIITIT. JI.CAP. V.S-a V1.ART. 899 g 2.

chiar si neregulati, dupg ce toti acestia vor fi si ei pusi In

posesiune. (Vezi supret, p. 224).
Succesiune Dad, atat mostenitorii cat si legatarii litsati de defunct,
Tacantil.
n'ar primi succesiunea, ea va fi declaratl vacantit si lega-
tarul singular va Indrepa cererea sa de punere In posesiune
In contra curatorului acestei succesiuni art. 724) (1.
Legatarul sin- Prin urmare, niciodatl legatarul singular, ca si cel cu
gular ifi cel
ca titla uni- titlu universal, nu va puteh cere punerea sa In posesiune
versal nu cer dela justitie, pentrud nu numai niciun text de lege nu dg,
niciodatii
punerea lor legatarului singular si celui cu titlu universal dreptul de a
In posesiune cere punere,a sa In posesiune dela justitie, ci, din contra,
dela justitie.
din art. 891, 895 si 899 rezult1 d once legatar, afarg, de
cel universal, este obligat sg, cearl dela mostenitorii legitimi
posesiunea legatului su (2.
Execnt. Legatarul de lucruri mobile nu poate cere posesiunea
testamentar. nici dela executorul testamentar. Vezi irsfret, p. 377, 378.
Art. 644 qi CAt pentru proprietatea lucrului legat legatarul sin-
899 § 1. gular o are, ca si ceilalti legatari, din ziva mortei testatorului,
dad este vorba de un corp cert si determinat art. 644 si
899 § 1 3.
Vezi supra, p. 225, 226.
Vezi supra, p. 227. Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1875,
No. 34. Contra: Trib. Iasi, Dreptul din 1890, No. 78.
(8) Legatele fiind un mod de dobtindire al proprietatei, once legat,
pur si simplu, zice Curtea de casatie, confera lagatarului, din
zitia mortei testatorului, un drept de proprietate asupra lu-
crului legat, independent de once traditie; de unde rezultà,
zice tot Curtea de casatie, cit ,legatarul are calitatea de a
exercità actiunile reale, active si pasive, relative la dreptul
säu de proprietate; in ce priveste ins& posesiunea, legatarul
neavand-o de drept, ci trebuind ca lucrul legat sh-i fie predat
fie de bunit voe, fie prin cerere in judecatä, urmeaza, cä
legatarul nu are calitatea de a exercità actiunile ce decurg
din dreptul de posesiune al uniii lucru, deck dupti, ce a fost
pus In posebiunea legatului stmt. Prin urmare, legatarul par-
ticular al unui imobil are, dupg aceastä jurisprudentä, cali-
tatea de a contesta urmärirea indreptatä de un creditor,
färä a i se puta opune exceptiunea el n'a fost pus in pose-
siunea legatului säu. Cas. rom. Bult. 1912, p. 764 si Cr. ju-
diciar din 1912, No. 70, p. 820. Dupit cat vedem, Curtea
de casatie statornicii in jurisprudenta sa anterioarä, distinge
intre actiunile reale active si pasive relative la dreptul de
proprietate si cele relative la posesiune, conferind legata-
DOBIND. FRUCTELOR BUNURILOR LEGATE. ART. 899 § 2, 900. 289

Daca lucrul legat nu este determinat In individualitatea, Cazul cilia

cr almegijai ta
ei numai in specia sa (art. 908), atunci el are o actiune este l uduelt

personan ex testamento pentru dobAndirea legatului, In contra numai in

specie.
aeelui obligat a-1 achith (art. 902) (4).

II. Dobindirea fructelor bunurilor legate (art. 899

§ 2 §i 900).
Fructele naturale si civile (interesele, dupl cum se ex-Art. 899 § 2.
prim6 art. 899 § 2 si 900)
2, nu se mai cuvin astlzi
legatarului din ziva mortei testatorului, dupg, cum le atri-
buià art. 849 din codul Calimach 3), ci numai din ziva
cand el a cenit posesiunea prin judecat6 (4), sau de cAnd i
s'a Ineuviintat de bunit voe, de ciltre acei In drept, predarea
legatului 5. P6n6 in acest moment fructele apartin moste-
nitorului. Legiuitorul nu face dealt a aplich legatarului
singular principiile generale aplicabile atAt legatarului uni-
versal art. 890 dit §i eelui cu titlu universal .art. 898 .

Prin exceptie, fructele se cmin insl Jegatarului din Zilla Exeeptii dela
inor(ei te,statorului, chiar dacit legatarul n'a fost pus In pose_ regula4 de 9m0a0i
siune de bunl voe si n'a fileut pentru aceasta nicio cererestis. - rt" .

In judeeatit, In douI cazuri, §i anume:

10 Mid testatorul a declarai, el Insu in testament O.
rului numai cele dintgi, inainte de punerea sa in posesiune,
nu lima §i cele de al doilea. Dupg pgrerea noastrg, insg, 'Aug
la punerea sa in posesiune, legatarul nu poate nici A. urmg-
reaseg pe detentorii legatului, nici sii fie uringrit de credi-
torii buecesiunei, el aviind numai dreptul de a procede la
acte conservatorii. Prin urniare, piing. la punerea sa in po-
sesiune, legatarul nu poate introduce contra tertiilor nicio
actiune relatil 4 la bunurile legate, nici actiunea in revendi-
care, niei petitia de ereditate; pentrueg., de.gl el este proprietar
a die mortis (art. 644, 809 § 1), totu§i el nu are Meä exer-
citiul dreptului sgu de proprietate (vezi supra, p. 201, 202 §i
224), solutie care, dupg cum §tim, se aplicg §i mo§tenitorilor
de singe nebezinari. Vezi tom. III, partea II, al Cornent. noastre,
p. 58, text §i nota 1.
Vezi supra, p. 235 §i infra, p. 331 urm.
Legea mai vorbe§te de fructe fi interese in art. 762 C. civ.
(2) Vezi supra, p. 210, nota 1.
Cpr. C. BuPure§ti, Drepful din 1886, No. 61.
Cpr. Cab. rom. Bult. 1906, P. 1973.
65105 14
 290 COD. CIV,---CARTEA. III. TIT. 11.CAPIT. V.S-a VLART. 900.

Manifestarea voe§te a se urinh astfel. Testatorul nu are nevoe de a Intre-

vointei trebue 1
sii. fie expresii.O IIi ntà
termeni sacramentali, fug yobna sa trebue sit fie
expresa; ceeace inseinneazI cI ea nu poate fi dedusl prin
prezumtii din catare sau catare Imprejurare, pentrucit aceastit
vointit deroagl dela principiile generale (t
AeeastivointIL Vointa testatorului ca legatarul A. se bucure de indatl,
trebue eg fie
manifestatg. dupit moartea sa, de fructele lucrului legat, mai trebue,
intr'un testa- spre a fi eficace, sa fie manifestatl In testamentul care
ment.
euprinde legatul sau inteun testament posterior, cilci once
alt act emanat dela testator, care n'ar Intruni conditiile unui
testament, precum ar fi de exemplu: o scrisoare, etc., n'ar
fi suficient pentru a conferi legatarului de IndatA dreptul
la fructe (2).
Legarea nnor 20 Al doilea caz, In care fructele lucrului legat se cuvin
i:
rente ni'
pens ninn'i
en legatarului din momentul mortei testatorului, fitrii ca el sit
fiat' de ali- fi cerat punerea In posesiune sau sAi se fi Incuviintat pre-
'''. darea legatului de bunl voe, este acela in care i s'a kgat,
cu titlu de alimente, o rentA viagerl sau o pensiune; pentrucli,
In asemenea caz, legatul avand de object intretinerea zilnicA
Vezi Marcadé, IV, 129; Laurent, XIV, 78; Demolombe, XXI,
645: Troplong, III, 1888; Saintespès-Lescot, IV, 1433, p. 515;
Baudry et Colin, II, 2452; Pand. fr., y° cit., 9104, etc.
Vointa testatorului de a conferì de indatri legatarului proprie-
tatea fructelor ar puteh sit rezulte din elauza prin care el
i-ar fi conferit dreptul de a dispune, la moartea lui, de lucrul
legat in depling proprietate si folosintti. (Pand. fr., y° cit., 9107;
Demolombe, XXI, 647; Aubry et Rau, VII, § 721, p. 486,
487, nota 3; Baudry et Colin, II, 2452; C. Douai, Sirey, 48,
2, 44, etc.). sau din clauza prin care legatarul ar fi fost scutit
de a cere punerea sa in posesiune; elei des1 aceastit, clanzA
n'are in sine nicio valoare in acest sens cri. testatorul nu poate
sg ieh sezina dela mostenitorul, care o doblindeste dela lege
(art. 653), totusi ea aratä, indeajuns vointa lui de a-i con-
feri de indarti proprietatea fructelor. Mama lé, IV, 130; De-
molombe, XXI, 646, 648; Laurent, XIV, 79; Troplong, III,
1888; Pand. fr., y0 cit., 9106; Demante et Colmet de Santerre,
IV, 159 bis I. Vezi si supra, p. 197.
Chestie de Judeekorii fondului apreciazh in mod suveran diferitele
fapt. clauze ale testamentului si deduc dio ele vointa testatorului,
care, In aceasth privinfá, trebue A. fie ciar exprimatA. T. Hue,
VI, 340, p. 431. Cpr. Bandry et Colin, II, 2454; C. Pan,
D. P. 96. 2. 246.
Mareadé, IV, 129; T. Hue, VI, 340, etc.
 DOBAND. FRUCTELOR BUNURILOR LEGATE. ART. 900. 291

a legatarului. testatorul este presupus a fi avut intentia ca el

sa intre de indata In dreptul sau, pentru ca sa aiba cu ce trai(1).
Legea nu cere ea testatorul sa declare anume ca renta Cliestie de
sau pensiunea a fost legata cu titlu de alimente, aceasta fapt.
fiind o chestie, care se va aprecià de judecatori dupa Impre-
jurarile fiecarei ca,uze (2).
Dispozitia exceptionala a art. 900 este aplicabill tuturor Aplie. art. 900
legatelor, In genere, de§i acest text face parte din sectia la toate tele.
lega-
care se ocupa numai de legatul singular (5).
Nu numai art. 900, dar §i art. 899 § 1, 901 §i 902 Art. 899 § 1
se aplica tuturor legatelor In genere.(4 902.
Aceasta dispozitie fiind insa o derogare dela dreptul Striedi inter-
comun, trebue sa fie marginita la cele doua cazuri limitativ pretare.
prevazute de lege, fara a puteh fi Intinsa §i la altele 5).
(I) Vezi Baudrv et Colin, II, 2455. Cpr. C. Bucure4ti, Dreptul
din 1895, No. 52. Vezi qi supra, p. 210, 211. Cpr. L. 15,
Pr., Dig., De alimentis, vel cibariis legatis, 34, 1.
Legatarul nnei rente viagere sau unei pensiuni alimentare Art. 1907.
va ayeit deci drept la venitul rentei sau la prestatia pensiunei
indatS, ce testatorul s'a sIvir§it din viatri, putandu-i-se opune
numai prescriptia de cinci ani, predzuti de art. 1907 C. civ.
Dacit legatarul este in acela.7 timp §i mo§tenitor, el va avd. 30
de ani spre a cere, prin actiunea in imptixtealt", predarea lega-
tul ni qi, in asetnenea caz, veniturile urnnind soarta legatului,
nu sunt supuse prescriptiei scurte preqt,zuttl de art. 1907.
Pand. fr., y° cit., 9117; C. Bordeaux, Répert. Dalloz, y° Disp.
entre-vifs, 3844, nota 2, etc.
(2) Marcadé, IV, 129; Arntz, II, 2080; Demolombe, XXI, 653.
Dacá judedtorii ar decide, in aprecierea lor suveranl,
legatul nu are de scop alimentarea legatarului, nu se va mai
aplicà exceptia predzutti. de art. 900, ci dreptul comun (art. 899).
Cpr. Laurent, XIV, 80; Demolombe, XXI, 652; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 159 bis I; Baudry et Colin, II,
2457. De asemenea, legatul unui capital n'ar produce do- Neapliearea
blindá din ziva mortei testatornlui, chiar dad, ar fi fost legat art. 900 la
Cu titlu de alimente, pentrud exceptia prevAzutil de art. 900 legatul unui
capital.
nu se aplicá deck la rentele yiagere §i la pensiunile
tare. Baudry et Colin, loco cit.; Demolombe, XXI, 652;
Pand. fr., v° cit., 9121, etc.
Laurent, XIV, 81; Pand. fr.., v° cit., 9116. Vezi supra,
p. 211, nota 2.
Vezi lit priyinta art. 899, § 1, infra, p. 329. ad notam, iar
In privinta art. 901 §i 902, infra, p. 326, 332, 337, etc.
Laurent, XIV, 82 urm. ; Baudry et Colin, IT, 2457, etc.
 292 COD, CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V.S-a VI.ART. 900.

Cu toate acestea, exceptia statornicitit de art. 900 s'ar

mai aplich, dupl unii, In urmAtoarele cazuri:
Cazul unui 1° Cand creditorul a legat debitorului ceeac,e i se dato-
de
legat li0be:re§te aegatum liberationis) 0); pentrucit, In asemenea caz,
t ruonvee.
es. datoria fiind sting din ziva mortei testatorului, nu mai
poate st producil dobàndt (2
Posesiune 20 CAM legatarul are de mai Inainte posesiunea lu-
anterioarit. crului legat, de exemplu ca ImprumutAtor, depozitar, arenda§,
chiria§, etc. 3).
Nesplicarea In baza principiului cà dispozitia art. 900 este excep-
art. 900 la tionalI, se decide, In genere, cl legatarul unui uzufruct nu
legatul unui
nzufruct. are drept la fructe din ziva, mortei testatorului, conform
controvevs. citatului art. 900 , de§1 existA asemAnare Intre legatul unui
uzufruct §i acel al unei rente viagere, ci numai dela ce-
rerea In judecatI sau (lela predarea legatului de bunl voe.
conform art. 899 k 5).
Vezi asupra acestui legat, supra, p. 278 urm.
Thiry, II, 454, in fine; Arntz, II. 2081; Toullier-Duvergier,
III, partea I, 541, in fine, p. 306; Demolombe, XXI, 620;
Aubry et Rau, VII, § 718, p. 478; Demante et Colinet de
Santerre, IV, 158 bis V, etc. Contra: Baudry et Colin, II,
2439 qi 2458.
Toullier-Duvergier, loco cit.; Marcadé, IV, 130. Contra:
Laurent, XIV, 44 i 82; Baudry et Colin, II, 2313 §i autorii
cita/i supra, p. 198, ad notam, unde se discutà mai pe larg
aceastä controversä.
Cpr. art. 544 C. civil.
Vezi in acest sens: Troplong, III, 1912; Laurent, VI, 357 §i
XIV, 73; Demolonibe, X, 517, 518 §i XXI, 637; Baudrv et
Colin, II, 2459; Baudry et Chauveau, Des biens, 468 668;
Répert. Sirey, v° Legs, 1546; Saintespès-Lescot, IV, 1436,
p. 517 urm.; F. Herman, C. civil annoté, II, art. 1014, No. 40;
Marcadé, II, art. 604, No. 515, 516 qi IV, 131, in fine; Aubrv
et Rau, II, § 230, p. 6i1, (i82 (ed. a 5-a) §i VII, § 721,
p. 487, text §i nota 5 (ed. a 4-a); T. Hue, IV, 220; De-
mante et Colmet de Santerre, II, 445 bis II; Thiry, I, 730;
Arntz, I, 976; Mourlon, I, 1577; Pand. fr., v° Don. et testa-
ments, 9086 qi Usufruit, 180. Vezi tom. III, partea I, al
Coment. noastre, p. 413 §i 501 (ed. a 2-a). Contra: Grenier,
Don. et testaments, II, 303 bis, p. 693 (ed. Bayle-Mouillard
din 1846); Duranton, IV, 521; C. Bastia, Sirey, 36. 2. 247
§i Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs, No. 3773, nota 2, p. me
(aceastä decizie este gre§it citatä in tom. III, partea 1, al
Coment. noastre, p. 501, nota 3).
 PLATA DATORIILOR. ART. 775, 909. 203

Solutia de mai sus este admisibilI nu numai In pri- Legat de u.'

vinta legatului uzufructului, dar §i In privinta aceluia al 9" abitatie.
atalei proprietIti (1) §i, a fortiori, In privinta legatului unui
drept de uz sau de abitatie (9.

III. Plata datoriilor.

Art. 775, partea linalà. Ce! particular (legatarul) nu contri-
bueste (8) (la plata datoriilor si a sarcinilor succesiunei). (Art. 316,
551, 900 C. civ. Art. 871 C. fr.).
Art. 909. Legatarul singular nu este obligat a plgti dato-
riile succesiunei. (Art. 316, 551, 775, in fine C. civ. Art. 1024 C. fr.).
Legatarul singular sau particular nu contribue, In pli-Datoriile stint
cipiu, la plata datoriilor §i a sarcinilor succesiunei, oricAt unoi:aereiniii,atea
de mare ar fi valoarea legatului slu, pentrucI el ne pri- bunurilor.
mind &cat un obiect particular, §tim el datoriile nu sunt
o sarcing a bunurilor particulare, ci a universalitAtei bunu-
rilor. .zEs alienum . . . totius patrimonii onus est' (4. De
aceea, legatarul universal §i cel cu titlu universal plItesc
singuri datoriile §i sarcinile succesiunei (art. 893, 896, 897);
lar donatarul unei sume de bani sau al unui ori mai multor
lucruri determinate §i specificate In individualitatea lor, nu
plIte§te datoriile donatorului (5, 4)10, cum nici dobanditorul
cu titlu gratuit al unui uzufruct particular (fructuarius cer-
tarum rerum) (6), nu este, in lipsa unei stipulatii contrare,
obligat a plitti dobanzile datoriilor chirografare sau ipate-
care, §i la caz de a fi pl/tit ceva din datoria ipotecarA, el
are recurs In contra proprietarului (art. 551) (7.
(') Baudry et Colin, II, 2460. Vezi insit Cas. fr. D. P. 80. 1.
451; Sirey, 81. 1. 172, etc.
(2) Troplong, III, 1914; Pand. fr., vo Don. et testaments, 9088.
(8) Stim cti. contribuirea la datorii este privitoare la raporturile
dintre mostenitori hare ei, iar plata datoriilor, la acele dintre
mostenitori cu creditorii succesiunei. Vezi supra, p. 231 si
tom. III, partea II, p. 690 (ed. a 2-a).
(4) L. 15, ab initio, Cod, De donationibus, 8. 54. Vezi supra,
p. 214, 234 si tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 337.
(8) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p 336, 337.
(8) Cpr. L. 43, in fine, Dig., De usu et usufructu, 33, 2.
(7) epr. Troplong, III, 1911.Citt pentrn legatarul in usufruct
al unei universalitäti de bunuri sau al unei cii,timi din acea
 294 C. C.CARTEA IlI.Trr. V.S-a VI.ART. 775, 909.

Critica legei. Regula admisa de lege, dupa care legatarul singular

nu plateste, In prineipiu, datoriile defunctului, este Insa, din
punctul de vedere legislativ, o adevarata anomalie, pentruct
de cateori defunctul a lasat datorii, ratiunea si bunul simt
cer ca toti acei gratificati s contribneasca la plata lor, In
proportie cu ceeace primesc, dupa cum lugs legea dispune
prin art. 316, In privinta adoptatorului, care pliiteste (lato-
riile adoptatului, des' el este un inostenitor cu titlu particular .
Cazurile In Principiul ca, legatarul particular nu plateste datoriile
care legatarul
particula r defunctului, sufera mai multe exceptii, i anume:
tete datoriile 1° Cand testatorul i-a impus anume plata unei sarcini
defunctului.
sau unei datorii, fie In mod expres, fie tacita,mente 2). Obli-
gatia legatarului rezulta, In asemenea caz, din intentia tes-
tatorului si din acceptarea legatului de catre legatar .
Cazul and in 2° Cand in succesiune nu se mai gaseste alt.a, al ere
succesiune nu
se gltsWe &H it decAt acea legata; caci daca, dup.art. 909 C. civil, legatarul
avere dada singular nu este obligat la plata datoriilor defunctului,
aces legatli.
aceasta dispozitie se refera la cazul and averea succesorala.
ajunge pentru plata datoriilor, iar nu si la cazul and In
succesiune nu se mai gaseste alta avere deck cm legata, caz in
care legatarul, dei singular, este obligat la plata datoriilor
ce greveaza succesiunea din care face parte lucrul legat.
Considerând, zice foarte bine Curtea de casatie, el, fa lipsl
de alte bunuri, legatele pot fi urmitrite pentru plata datoriilor
succesiunei, mnsä pentru aceasta este necesar ea creditorii sä fad,
universalitate, el prateste, dupä cum stim, procentele datorillor,
prin derogare dela principiile generale (art. 552). Vezi supra,
p. 218, 229 si 239.
Vezi infra, p. 296.
Cpr. Planiol, III, 2798, 1°. titn, In adevAr, ca prin exceptie,
plata datoriilor poate fi impusä i In mod tacit. Vezi tom.
IV, partea I, al Coment. noastre, P. 315, nota 1; p. 336, nota 4
si p. 380, nota 3.
(8) Mareadé, IV, 146; Laurent, XIV, 96; Arntz, II, 2082; De-
molombe, XXI, 656; Mourlon, II, 853; Aubry et Rau, VII,
§ 723, p. 504; Baudry et Colin, II, 2573; Pand. fr., y0 cit.,
9152. O simpla invitare din partea testatorului de a pll,t1
o datorie a sa n'ar fi ins/ de ajuns. Pentru ca legatarul par-
ticular sä fie obligat la plata datoriilor i pentru ca legatul
sá poatl fi revocat din cauza neindeplinirei de sarcini (art. 830,
930), trebue ca aceastl obligatie sl fi fost In termeni
imperativi prin testament. Pand. fr., y° cit., 9153.
 PLATA DATORI1LOR. ART. 775, 909. 295

a se reintoarce in patrimoniul testatorului bunurile de care acesta

a dispus sub form& de legate, dovedind cti nu se pot indestulh din
cealaltA avere rfimas6 pe urma lui, de oarece urmärirea legatelor
pentru plata datoriilor succesiunei este o urmärire subsidiar., care
nu se poate exercità decAt in cazul eAnd averea de care testatorul
n'a dispus este nesufieientA pentru acoperirea pasivului succesiunei(').
30 °And legatul particular consista Intr.un imobil Mgr- .cazut and
ruenbtiniliiiengaatt
einat Cu o ipoteca. In asemenea caz, legatarul poate fi obligat larc
plata ipotecei, in calitate de detentor al imobilului (art. 1790), en o ipotecl.
ramanitnau-i recurs In contra mo§tenitorului sau legatarilor
universali ori cu titlu universal art. 1108 § 2 §i 1799 (2,
dupa curn dispun anume art. 871, 874 i 1024 din codul
francez.
40 Legatarul singular poate uneori A, fie obligat a Natura lucru-
suferì deducerea, datoriilor sau a contribui la plata lor prin rilor.
tug, natura lucrului, care face obiectul legatului. Astfel,
legatarul unei succesiuni cuvenita testatorului, sau al p5lei
lui dintr'o societate, ori dintr'o universalitate juridica oare-
care, luAnd lucrul aqa cum 11 posedh testatorul, va mo§tecil
nu numai activul, dar i pasivul acestei universalit4. Cpr.
art. 1400, 1401 (2.
Ramtine lima bine inteles c, daca testatorul ar fi platit
o parte din datoriile care grevau succesiunea, legatarul nu
Cas. rom. Bult. 1912, p. 768 si C. judiciar din 1912, No. 70,
p. 820. Mai vezi Butt. 1898, p. 841 si 842; Bult. 1906,
p. 297 si 1369; Bult. 1907, p. 1296, 1297; Trib. Constanta,
Cr. judiciar din 1902, No. 36, p. 301. Aceasfii din uring
sentintA pune in principiu cA legatarul particular fiind consi-
derat de lege ca un tertiu, de oarece el nu continuA persoana
defunctului, ci succede la un bun anutne determinat al suc-
cesiunei, cesiunea unor creante datorite de eAtre de cujus
qi de mostenitori, spre a-i fi opozabilA, unneazA mai
HA fie notificatA debitorilor, adeeA mostenitorilor.
Cpr. Planiol, III, 2798; Laurent, XIV, 95; Demolombe,
XVII, 29, 70 unit. si XXI, 659; Mourlon, II, 434, 853;
Arntz, II, 1582; Thiry, II, 455; Pand. fr., y° cit., 9162, etc.
(8) Bandry et Colin, II, 2574; Laurent, XIV, 97; Demolombe,
XXI, -657; Duranton, IX, 230; Aubry et Rau, VII, § 723,
p. 504; Pand. fr., y0 cit., 9158, etc. DacA testatorul, in loc
de a legit insAs succesiunea, ar fi legat numai bunurile care
fa.c parte din ea, legatarul va luh numai aceste bunuri, da-
toriile fiind in sarcina reprPzentantilor defunctului. Laurent,
loco cit.; Pand. fr., y° cit., 9159, etc.
 296 C. C.CARTEA 111.TIT. 11.CAPIT. V.S-a VI.MODALIT. LEGAT.

va fi obligat a deduce decal acele care ar ramaneh de platit;

si vice versa, daca, testatorul ar fi micsorat activul succe-
siunei, legatarul n'ar putek sá tal nicio pretentie contra
mostenitorilor (1).
Reductibilita- 50 Trebue O, mai observara de ckteori legatele Intrec
ca
tpea lteicgualtaerleor partea disponibill, ele sunt toate reductibile, atát cele uni-
-Arrt. 852.. versale si cu titlu universal, dlt si cele particulare, ara
nicio deosebire (art. 852) (3). Aceasta neavand Insa nimic
comun cu plata datoriilor, dupa cum foarte bine observa
un autor (3), legiuitorul nostru n'a mai mentionat In art. 909
principiul reductiunei.
Art. 316. 60 In fine, principiul el succesorii particulari nu con-
tribuesc la plata datoriilor sufere exceptia prevazuta de
art. 316 C. eiv., dupa care, In caz de a murl adopta,tul
t'ara descendenti legitimi, lucrurile venite lui dela adoptator
prin dar sau suecesiune, ce se gasesc In natura la moartea
adoptatului, se Intorc la adoptator sau la descendentii siti,
czt obli gatia de a contribul la datorii. Adoptatorul sau des-
cendentii sai nemostenind, In specie, decAt unul sau mai
multe lucruri particulare, n'ar fi trebuit, dupa rigoarea prin-
cipiilor, sa plateasca datoriile; Insil, cu toate acestea, legal
prin exceptie le impune aceasta obligatie, ceeace dovede.ste
ca, este vorba, In specie, de o adevarata succesiune, Irisa
anomala (4.

Modalitatile legatelor.

Testatorul este liber de a face o dispozitie pura si

simpla, de a o supune unui termen, cert sau necert 5, unei
Pand. fr., y° cit., 9159; Aubry et Rau, VII, § 723, p. 505,
nota 19, in fine; Demolombe, XXI, 657, etc. Cpr. L. 76 § 1
si L. 88 § 2, Dig., XXXI, De legatie II.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 9165; Laurent, XIV, 93, in §ne;
Arntz, II, 1581; Demolombe, XVII, 28; Demante et Cedmet
de Santerre, III, 206, etc.
(2) Marcadé, IV, 146.
Cpr. Mourlon, II, 436. Vezi si tom. II al Coment. noastre,
p. 423 urm. (ed. a 2-a).
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 174, nota 2.
Dr. roman. La Romani, unde stim c§, testamentul nu erà valid deck
 MODALITITILE LEGATELOR. 297

conditii suspensive sau rezolutorii, precum §i unei sarcini,

bine Inteles Heal §i permis6.
Testatorul, zice art. 862 din codul Calimach (695 C. C. Calims.ch.
autriac , poate Ingr oranduirea sa prin conditie, prin Art. 862.ldi
punere de termen, prin Ingreirari, sau prin a1t1 al-Mare
a scopului slu; poate preface sau sg a obori Cu totul scrisul
su testament sau codicil".
Legatul care nu este supus niciuneia din aceste MO- Legat pur li
dalitAti, este pur §i simplu. Asemenea legat exist5, §i este simplu.
exigibil la moartea testatorului(1). ltaque si purum legatum
est, ex die monis dies ejus cedit" 19.
Indatl ce legatarul a &lit un timp cat de scurt In Art. 899 g 1.
urma testatorului, el a dobandit un drept asupra legatului,
transmitandu-I mo§tenitorilor si (art. 899 § 1)(3. Si post
diem legati cedentem legatarius decesserit, ad heredem suum
transfert legatum" 4'.

atunci efind cuprindeit o riinduire sau instituire de mostenitor

(caput el fundamentum totius testamenti), aceastii, instituire
nu puteh fi facutii, eu termen, nici ex die, nici ad diem.
Astfel, nu se puteh zice: instituesc pe Titius mostenitorul meu,
einci ani dupi moartea mea (institutie ex die)", nici: insti-
tuese pe Titius pentru zece ani (institutie ad diem)". In am-
b-le cazuri, termenul pus de testator se considerà ea neseris,
pentrucá dacii, s'ar fi admis'o institutie cu termen, testatorul
ar fi murit partim testatus qi partim intestatus, eeeace §tim
cii, legea nu ierth (L. 7, Dig., De div. regulis juris antiqui,
50, 17). Vezi tom. IV partea I, al Coment. noastre, p. 24.
Cpr. Troplong, I, 390; Michaux, Testaments, 1327 urm., p. 206.
(1) Dupli. art. 685 din codul austriac (843 C. Calimach), numai C. austriae.
legatele de obiecte particulare sau de drepturi fäcând parte Art. 685.
din succesiune, legatele rAsplAtitoare racute slugilor, precum
4i legatele lisate pentru prieini cuvioase, adech la mänAstiri,
biserici, scoale, spitaluri, orfanotrofii, shraci, etc. pot fi cerute
imediat duprt moartea testatorului. Celelalte legate nu pot fi
cerute deck dupel un an dela moartea testatorului: Andere
Vermachtnisse erst nach einem lahre, rom dem Tode des Er-
blassers, gefordert werden". Aceeas solutie erit admisl si in
codul Calimach (art. 843 urm.). Cpr. Roguin, Droit comparé
(Successions), III, 1631, p. 551. Vezi infra, p. 316, nota 3.
(') L. 5 § 1, Dig., Quando dies legatorum, 36, 2.
Cpr. Troplong, III, 2135; Laurent, XIV, 1; T. Hue, VI,
(8)
387, p. 492; Thiry, II, 457, etc.
0 L. 5, Pr., Dig., loco cit.
 298 COD. CIV.CARTEA 111.TIT. VI.ART. 926.

Despre legatele cu termen §i cele conditionale.

Codul actual se ocupg de legatul Cu termen (art. 926)

§i de cel conditional (art. 925) In sectia care trateazil, de re-
vocarea testamentelor §i caducitatea lor. Aceasta clasificare
fiind Insa vicioasa, vom explich ad i §i de indatit textele
relative la modalitatile legatelor.

Despre legatul cu termen (l).

Art. 926. Disuozititmea testamental* en
Ma dela un tiny
.inainte (2), nu opreste' pe eredele numit sau pe legatar de a aveh
un drept dobändit din momentn1 mortei testatorului. (Art. 899,
1022 urm. C. civ. Art. 1041 C. fr.).
Deoseb. intre Art. 926 ocupAndu-se de legatul cu termen, iar art. 925
termen con-de
ditie. matul conditional, cattl, din capul locului, sa, deosebim
termenul de conditie; caci, pe cAnd conditia suspensiva
suspenda dreptul lega,tarului pana la Implinirea ei, ceeace
Insemneaz c legatarul nu va aveh drept la lucrul legat
deck la lmplinirea conditiei , termenul nu Impedica, din

Bibliografie. (1)
Vezi asupra legatului cu termen, Pand. fr., y0 Don. et testa-
ments, 8597 urm ; Répert. Sirey, v0 Legs, 648 urm.; Michaux,
Testaments, 1326 urm., p. 206 urm.; Troplong, I, 390 urm.;
Savigny, System des heutigen r6mischen Rechts, III, § 125
urm., p. 204 urin. (Berlin, 1840), etc.
Inexactitate (2)
Legea a voit sä vorbeasa de dispozitia testamentarä Mewl
de text. cu termen, insä s'a exprimat au, aci nu dispozitia testa-
mentatä este fácutä dela un timp inainte, ci executarea le-
gatului este acea care se face dupli un tirup oarecare dela
moartea testatorului. Textul francez se exprimä §i mai au
and zice condi(ia care, in intenria testatorului, nu face
de clt a suspenda executarea disi ozifiunei, etc." Legiuitorul fr.
numeste conditie ceeace, In realitate, nu este deck un termen.
Cpr. Marcadé, IV, 185; Laurent, XIII, 535; Pand. fr. e cit.,
8604. Textul nostru, ce] putin, nu vorbe.ste de condifie. Cu
toate acestea, Petrescu ( Testamentele, p. 670), luandu-se dupfi
autorii francezi §i nebägänd de seamä aceastä schimbare de
redactie, ziee c. condifia preveivta, de aced text nu este o
condifie, ci un ternien, ca i cum textul nostru ar vorbi de
conditie.
(8) Cpr. Marcadé, IV, 185; Thiry, II, 457, 485; Laurent, XIV.,
1; Mourlon, II, 833; Duranton, IX, 283, etc. Sed si sub
 LEGATELE CU TERMEN. ART. 926. 299

contra, legatul de a ave,a, fiinta la moartea testatorului, ci

aniana numai exigibilitatea i executarea lui (art. 1022).
In cazul unui legat cu termen este deci suficient ca lega-
tarul s existe In momentul mortei testatorului, pentru ca
el sa dobandeasca un drept transmisibil la mostenitorii sgi (I);
pe cand In cazul unui legat conditional, el trebue A, se
gaseasca. In viata atat la moartea testa torului, cat §i In
momentul implinirei conditiei (2 ; altfel legatul ar fi caduc
art. 925 (3). Nimene, zice art. 890 din codul Calimach C. Calimach-
Art. 890.
(703 C. austriac), nu poate castigh nici lash mostenitorilor
sal dritul atarnat de conditia urnitoare suspensiva), cand
el, la lmplinirea ei, nu se va afla. In viata, sau nu va fi
vrednic a-1 castigh". Vezi si art. 883 C. Calimacb, 699
C. austriac .
Solutia de mai sus se aplica, bine Inteles, numai la Legatal fliFut
conditia suspensiva art. 1017 urm. , cad daca legatul ar8arb.:0=tie
fi fost facut sub o conditie rezolutorie, dreptul legatarului
s'ar naste In momentul mortei te,tatorului i ar fi desfiintat
prin Indeplinirea conditiei art. 1019 urin.) (1).
Este deci de mare Inseninatate de la se sti cand legatul Chesti e de
fa pt.
este cu termen si cand el este conditional. La caz de Indo-
con litione it legatum relictum, non prius dies legati cedit,
quamconditiofueritimplete.(L. 5 § 2, Dig., Quando dies
legatorum, 36, 2).
Cpr. L. 79, Pr., Dig., De.conditionibus et demonstrationibus, C. calimach.
35, 1; L. 4 § 1, Dig., Quando dies legatorum, 36, 2. Vezi A rt. 852.
§i art. 852 din codul Calimach (687 C. austriae), unde se
ziee dadt s'a oranduit ea s ià cineva legatum o suma
de bani sau alte lucruri pänä la un hotrtrit termen, §i intânt-
plilndu-se de a muri mai inainte de acel termen (InsA bine
inteles dup5, testator), atunei trece dreptul acesta la mo§teni-
torul lui, afarA numai de nu va pute.k dovedi mo§tenitorul
legatarului ert, legatum s'au lttsat legatarului eelui mort, per-
sonalicelte numai, pentrua personalnicul legatum ineeteazii
cu moartea legatarului".
Cpr. art. 2074 din codul german.
Intercidit legatum, si ea persona deeesserit cui legatum est
sub conditione". (L. 59, Pr., Dig., De conditionibus et demon-
strationibus, 35, 1). Cpr. Pothier, Obliq., II, 208, 220, p. 98
§i 105 (ed. Bugnet); Baudry et Colin, 41, 2835. Vezi tom. VI
al Cotnent. noastre, p. 44 §i p. 51, 52.
Cpr. Laurent, XIII) 533; Thiry, II, 457. Vezi asupra eon-
ditiei rezolutorii, tom. VI al Coment. noastre, p. 71 urm.
 300 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI.ART. 926.

WI asupra acestui punct, judechtorii vor aprecih In mod

suveran termenii testamentului, spre a vedeh care a fost
intentia testatorului (1).
'Ferman cert. Termenul este cert fi necert n. El este cert (dies
certus) chnd se poate de mai Inainte determinh epoca la
care legatul va fi exigibil, de exemplu : 1 Tanuarie 1914.
In caz când legatul este supus unui asemenea termen, aceasta
nu-1 Impedich de a aveh fiinth la moartea testatorului (3),
Ins/ predarea lui nu se poate cere dealt la expirarea ter-
menului ; de unde rezulth eh, dreptul la legat fIcand parte
din patrimoniul legatarului, trece la mo§tenitorii shi, cu toate
eh el ar fi murit Inaintea ajungerei termenului la scadenth,
sau Inaintea cererei de liberare a legatului art. 899 § 1.
926) (4).
Termenul e Termenul este presupus a fi stipulat In favoarea 1710§-
presupus sti-
pulat 1 favoa-t nitorului,
e.n
afaril, de cazul chnd testatorul a Inteles a-I sti-
rea moqteni- pat In favoarea legatarului, ceeace se va apreeih dupg, Im-
torulai.
prejurgri. Um tempus in testamento adjicitur, credendum
est pro herede adjectum, nisi alia mens fuerit testatoris" 5).
Thiry, II, 485; Laurent, XIII, 535; Demolombe, XXII, 310;
Mareadé, IV, 185; Mourlon, II, 888; Duranton, IX, 292;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 191; Troplong, I, 403
urm.; Aubry et Rau, VII, § 717, p. 474; Baudry et Colin,
II, 2836, 2839. Cpr. Cas. fr. D. P. 75. 1. 35; Cas. rom.
Bult. 1912, p. 276; Or. judiciar din 1912, No. 27 qi Dreptul
din 1912, No. 65. Considerind, zice aceastä. din urmi de-
cizie, cii chestiunea de a se §t1 dad" un testament este supns
vreunei conditiuni, care afecteazg fnsä§ existenta testamentelor
§i a legatelor, este o chestie de apreciere a intentiei testa-
torulni, pe care instantele de fond o deduc din fntregul cu-
prins al testamentului Mil ca hotärfrea lor sä poatä, fn
aeeastä privintä, fi supusä cenzurei aePstei fnalte Curti".
Vezi infra, p. 308, ad notam §i 309. Cu toate acestea, tot
Curtea noasträ de casatie a decis eä chestiunea de a se 01
dad. un legat este conditional sau en termen, constitue o chestie
de drept, supusä controlului Curtei de Casatie. Vezi Bult.
S-a I, anul 1880, p. 288. Vezi qi infra, p. 309 *i 319.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 174, nota 2.
,,Cura dies certus adscriptus est, certum est deben". (L. 1
§ 1, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1).
Cpr. Duranton, IX, 279; Arntz, II, 2164; Laurent, XIII,
532; Demolombe, XXII, 309; Pand. fr., y° cit., 8597, etc.
(9 L. 17, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17.
 LEGATE CU TERMEN. ART. 926. 301

In caz cand termenul a fost stipulat In favoarea mos- Stipul. terme-

nului in fa-
tenitorului, acesta poate sl xenunte la termen si sg. sileasc/ voarea mogte-
pe legatar a primi legatul Inainte de expirarea lui (1); pe cand nitorului sau
plata nu poate fi flcutl Inainte de expirarea termenului, legatarului.
clacl el a fost stipulat numai In interesul legatarului (2.
Am zis el termenul fixat de testator poate fi cert §i
necert, §i am v6zut cA,nd el este cert.
Termenul este necert (dies incertus), atunci cand el Termen ne-
cert.
atarnii, de un eN eniment care, desi are-s1 se Intample Inteun
viitor mai depiirtat sau mai apropiat, nu se poate Insl de-
terminh cu pecizie momentul cand el are A, se Intilmple.
Astfel, cAnd am zis: las lui X 10000 de lei la moartea Exemplu de
lui A, acesta este un legat cu termen necert (dies certus termen neeert.
an, incertus guando), pentrucá de0 este sigur cg A are
sI moil,* nu se tie InsI cand aceasta are sl se Intample:
nam diem incertum mors habet ejus" (3).
Termenul produce lug, In cazul de fa0, si, In genere, Efeetul unei
conditii.
In materie de testamento, efectul unei conditii (4, ca si cum
as fi Lis: las 10000 de lei lui X, dace% el va supravetul lui
(I) Cpr. Michaux, Testaments, 1337, p. 207; Troplong, I, 400.
1 ezi L 1 § 1, Dig., De cond;tionibies et demonstrationibus,
35, 1; L. 15, Dig., De annuis legatis, 33, 1.
(2) Cpr. Michaux, op. cit., 1338, 1). 207; Troplong, loco cit.
Vezi L. 15, Dig., De annuis legatis, 33, 1. De cateori s'a
fixat un termen, legatul nu va fi exigibil decit la expirarea
lui. Dacä termenul erii Indeplinit in momentul facerei testa-
mentului sau mortei testatorului, dispozitia va fi consideratà,
ea purii §i simplii. Dad. testatorul n'a arAtat momentul
de an4 trebue stt, InceapA a curge termenul, el va curge
din ziva facerei testamentului sau mortei testatorului, dupg
imprejurIri. Cpr. art. 893 C. Calimach. Vezi Troplong, I,
401. Vezi §i L. 41 § 15, Dig., De fideicommissariis liberta-
tibus, 40, 5.
(8) L. 1 § 2, Dig., D. conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
(4) V( zi, inctit prive§te deosebirea intre termenul necert §i conditie,
Savigny, System des heutigen r6mischen Rechts, III, § 125,
p. 204 urm. (I3erlin, 1840).
(9 Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 235, 236, pag. 291;
Répert. Sirey, y° Legs, 552; Planiol, III, 2732, etc.
In materia obligatiilor, asemenea termen necert nu produce materia ow-
niciodatl efectul unei conditii, pentrud, obligatia este certii gatiilor.
In principiul Au, §i termenul amânä numai executarea ei
(art. 1022). Pand. fr., y° Don. et testaments, 8603 §i v° Oblig.,
 302 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 926.

A (5).,Dies ineertus conditionem in testamento facie, zice

legea romana eitat4 mai la vale in nota (t.
Chestie de Se poate Insa IntAmplh ca testatorul sit nu fi Inteles
fapt si de in-
terpretare a a face un legat conditional, ci un legat eu termen, ea §i
vointei testa- cum el ar fi zis: las 10000 de lei lui X, plittitori la
torului.
moartea lui A". Judecatorii vor apreeià care a fost intentia
testatorului. Baca el a Inteles sa pue In suspensie Insaq
existenta dispozitiei (art. 1004 , legatul este conditional §i
va fi caduc In caz de a murl legatarul Inaintea lui A art. 925,
ceeace face ca el n'a transmis niciun drept mo§tenitorilor
sai; daca, din contra, testatorul a inteles a pune In suspensie
numai execu tarea legatului (art. 1022, atunei legatul nu este
conditional, ci cu termen §i, In asemenea caz, este sufieient
ea legatarul sa, fi fost In viata la moartea testatorului pentru
ea O. dobandeasc.4 un drept transinisibil mostenitorilor sal
(art. 899 § 1 §i 926 2).
1303; Thiry, 11, 485 si III, 2; Laurent, XVII, 174;
752,
Detuolombe, XXV, 573; Molitor, Oblig. en droit romain, I,
142, pag. 183, 184; Troplong, I, 398, etc. Vezi tom. VI al
Coment. noastre, p. 24. nota 1 si p. 106, ad notam. Vezi si
tom. IV, partea I, al Coment. noastre, ..p. 174, nota 2.
L. 75, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Exempla de Vezi supra, p. 299.Judeatorii fondului apreciazh, deci, dad,.
legat en ter- intentia testatorului a fost de a face un legat conditional sau
men- de a fixk numai un termen de predare a legatului. Astfel,
(IRA testatorul a zis: onosia mea cutare o las, duph fncetarea
mea din viatfi, nepoatei mele, spre a i se dh la cfishtoria ei,
insh pe cht va tral sotia mea, va dispune de venitul ei, iar
la cäsätoria nepoatei mele, sus zisa mosie fi va fi constituith
(loth", de aici rezultä ch intentia testatorului a fost de a !Ash
mosia, In urma inceth'rei sale din viath, nepoatei sale, rezer-
'rand uzufructul ei sotiei sale; iar din dorinta arhtati de el
eh mosia sh, fie dath nepoatei sale nu rezulth el, in specie,
chshtoria a fost o conditie sine gua non a legatului 4i ch
seopul legatului a fost de a o constrânge a se chstitorl. Deci,
dach, in specie, legatara a murit fnainte de a se ch.litorl,
legatul nu devine caduc, chci el a trecut fa patrimoniul lega-
tarei din momentul mortei sotiei uzufructare. Un astfel de
legat este deci cu termen, iar nu conditional. C. Bucuresti,
Dreptul din 1883, No. 37. Vezi si Trib. Ilfov, Dreptul din
1881, No. 25.
-Exemplu de Dispozitia testamentarh, prin care testatorul lash la copiii
legat condi- ce el va botezh ehte o sumh de bani, care li se va dit. cluph ce
tional. acesti copii vor terminh studiile lor, este, din contra, o dispo-
 LEGATELE CU TERMEN. ART. 926. 303

Cu alte euvinte, maxima, de care am vorbit mai sus: Apreeierea

dies incertus facit in testamento conditionem nu mai are judeeitorilor.
astAzi autoritatea pe care o ave h altIdat6, §i evenimentul
certus an, incertus viand° poate sl constitue când o con-
ditie, cAnd un termen, dup5, aprecierea judeeltorilor (1).
Pentru ea termenul necert sl produel efectul unei con- Ce trebue p.
ea termenul
ditii, trebue ea el sl fie inerent dispozitiei §i A. loveaselnecert sit pro-
Ins51 substanta legatului. Astfel, dad, am zis: las lui X dud. efeetul
10000 de lei, ca'nd el se va casatorl, sau cdnd va fi major,imel "nd4ii.
acesta este necontestat un legat conditional, pentrucl faptul
eitsatoriei sau Implinirei majoriatei este un element consti-

zitie conditionalri. si cuprinde douri, conditii: 1° de a fi bote-

zati de testator si 20 de a terming studiile lor, ceeace necon-
testat constitue o conditie suspensivA; dici legatul atârtig, in
specie, de terminarea studiilor. Neindeplinirea Acestei conditii
piing, in momentul mortei testatorului face deci sit cadg dis-
pozitia (art. 925). Vezi infra, p. 307, nota 2.
(1) Baudry et Colin, II, 2839; Pand. fr., v° _Don. et testaments,
8603 itrm., 8611 urm.
Art. 705 din codul austriac dispune d, daa termenul C. austriae.
este de naturg a se ivi, fgrii a se st1 ins5, and (dies certus Art. 704, 705.
an, incertus guando), dreptul la legat trece, ca once alt
(kept neconditional, chiar la mostenitorii persoanei instituite,
si numai OA la implinirea-"terinenului; iar art. 704 din
acelas cod preve le d, atunci and este incertitudine asupra
intiimplgrei sau neinamplgrei termenului (dies incertus an et
guando), aceastg restrictie se considerg ea o conditie (so wird
diese Einschrdnkung als eine Bedinyung angesehen). Aceasta
nu este deat aplica'rea maximei: Dies incertus in testamento
conditionem facit.
In fine, art. 706 din seeks cod dispune cii, dad. este evi- C. austriae.
(lent a termenul fixat in actuL de ultimg vointg nu se va Art. 706.
intilinplit niciodatg, acest terinen este asimilat cu impunerea
unei conditii imposibile (so wird die Bestimmung dieser Zeit
wie die Beisetzung einer unnoglichen Bedingung angesehen),
:Aril de cazul and testatorul ar fi ra'cut o eroare de calcul,
in care caz termenul se va determing diwil. intentia sa pro-
babill (wird der Zeitpunkt nach dem wahrscheinlichen Willen
des Erblassers zu bestimmen sein". Vezi asupra acestor texte,
nereproduse in codul Calimact, Stubenranch, C)mmentar
zum 6sterreichi8ehen allgemeinen bargerlichen Gesetzbu.he, I,
p. 894 urm.; Unger, Das 5sterreichische Erbrecht, § 17, p.82;
Mattei, I paragrafi del codice civile austriaco avvicinati dalle
leggi romane, francesi e sarde, III, p. 419 urm., etc.
 304 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 926.

tutiv al legatului. Prin urznare, dreptul legatarului se va

deschide numai atunci elnd el se va elsatori, san va im-
plini vlrsta de 21 de ani (I).
Caraeterul le- Legatul plittitor la ma joritatea legatarului nu este insl
gatului plitti-
tor la majori- v.., legat conditional, ei un legat cu termen eert; pentruel,
tatea legnta- in specie, arItarea timpului cand trebue sI se fael plata, nu
rului.
priveste MAI dispozitia, ci numai executarea si plata lega-
tului. Prin urmare, moartea legatarului inainte de a fi atins
\Tanta de 21 de ani, un-1 impedicit de a transmite dreptul
WI la legat mostenitorilor sli, fiindel el a doblndit acest
drept din momentul mortei testatorului (2).
Cazul eànd Lega.tul nu poate, de asemenea, fi considerat ea condi-
incertudinea .
din lona], Cutoatl incertitudi nea evenimentului, cilnd aceastii
rezultA

natura kerti-incertitudine nu rezultl din Insi0 termenii dispozitiei, ci din

rilor.
natura lucrurilor sau din principiile de drept. Astfel, In
caz de a se legh fructele ce va produce un fond in anul
mortei testatorului ... ex reditu prcediorum meorum futuri
anni (3), legatarul va transmite dreptul legatului la moste-
nitorii sli, Cu toate c6 el ar fi murit Inainte de culegerea
reeoltei, pentruel el a dobandit legatul din ziva mortei tes-
tatorului, de vremece acest din urml n'a fleut decal sl
indice lucrul legat, flrl a supune dispozitia sa unei con-
ditii ' Conditiones extrinseds non ex testamento venientes....
non fariunt legata conditionalia" 5 .
Legatul flieut Tot astfel, legatul facut unei persoane pentru timpul
unei persoune cand ea va murl, citm morietur, nu este conditional, ci cu
pentru timpul
mind va inurt.termen, clei nu mai incape indoialA el legatarul va mull.
Acest termen nu este necert, pentrua moartea se va In-
tampla, desigur in titnpul vietei legatarului, momentul mortei
(') Cpr. Demolombe, XXII, 311; Aubry et Rau, VII, § 715,
ab initio, p. 470, 471; Saintesp-Leseot, op. cit., V, 1663
P. 146; Pand. fr.. r° cit., 8605; C. Agen, Pand. chron. tom.
IV (anii 1860-1869), 2. p. 92, etc.
Pothier, Don. testamentaires, 1 III, 236, p. 291; Demolombe,
XXII, 312; Saintespès-Leseot, Don. et testaments, V, 1664,
p. 146, 147; Pand. fr., v° cit., 8597, 8607, etc.
L. 26, Pr., Dig., Quando dies legatorum, 36, 2.
Berriat St. Prix, Notes élément. sur le code civil, II, 3770;
Deniolombe, XXII, 313; Demante et Colinet de Santerre,
IV, 192; Pand. fr., 2,0 cit., 8610, etc.
L. 99, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
 LEGAT ELE CONDITIONALE. ART. 925. 305

fiind considerat ea f6eAnd Mel parte din vial, guoniam

viventes morimur, dupl cum se exprim5. Vinnius. Prin ur-
mare, la moartea legatarului, dispozitia ki va produce efec-
tole sale, conform vointei testatorului, In folosul mosteni-
torikr legatarului (1).
Daeg termenul este necert in alt sens, aclecA dad, existA cazul eind
incertitudine asupra însA IntAmplarei evenimentului §i, deci, et:di sit
§i In privinta timpului cftnd el se va Intâmplà (dies in- insitl. Intam.-
certus an et guando) (2), precum ar fi de exemplu, In cazul Pliteenitrhr-
cAnd a§ fi Lis: las 10000 de lei lui X... la recAsItoria ta-
titlui slu adeel dad, tatll Om se va cAs6tori din nou
termenul, In asemenea caz, se confundA In totdeauna cu
conditia, atilt In materie de contracte, eat §i mai cu seaml
In materie de lega,te, pentrucl incertitudinea IntAmplgrei
evenimentului face ea Inslsi existenta legatului sl fie ne-
certI §i, deci, conditionall.
Prin urmare, In exemplul de mai sus, dreptul la legat
nu se va deschide prin moartea mea, ci prin Implinirea
conditiei; de unde rezult1 cit legatul va fi caduc §i nu va
folosi mo§tenitorilor legatarului, chiar dael el mi-ar fi su-
praTetuit, Insit ar fi murit Inainte de cls6toria
care ar fi avut loc mai tilrziu art. 925, 1004 urm..

Despre legatul conditional .

Art. 925. Once dispozitie testamentarii, Mena sub conditie

suspensivii, cade ciind eredele sau legatarul a murit tnaintea Inde-
plinirei conditiei. (Art. 1004, 1017 urm. C. civ. Art. 1040 C. fr.).
Testatorul tste liber de a supune legatele ce face unei C. italian.
conditii, fie suspensivg, fie rezolutorie fiindcA el este liber Art 848.

(') Cpr. Demolombe, XXII, 318; Pand. fr., y° cit., 8609, etc.
Vezi art. 704 C. austriac, citat supra, P. 303, nota 1.
Vezi asupra acestui legat, Pand. fr., y° Don. et testaments,
8600 urm.; Répert. Sirey, y° Condition, 602 urm., 632 urm.;
Michaux, Testaments, 1181 urm., p. 182 urm., etc.
Conditia poate fi expresa sau tacita.
Ea este expres4 clind este formulan in terrneni preci§i Cond. expresii.
in testament.
Ea este taeitei and, Mil a fi anume expriman, rezultä Cond. tacitii.
din lege sau din vointa presupusg, a testatorului.
66105 20
 306 COD. CIV. CARTEA III. Trr. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 925.

de a nu dh nimic. Orice dispozitie ca titlu universal sau

particular poate fi supuA unei conditii", zice art. 848 din
codul italian.
Cond. suspen- In caz cand legatul este supus unei conditii suspensive,
sivii iti rezolu- ei
torie. existl decat la implinirea conditiei (1, lar in caz cAnd
conditia este rezolutorie, legatul existA de indatii, nefiind
exigibil decAt la moartea testatorului, si fiind desfiintat prin
indeplinirea conditiei.
Art. 1008. In once caz, conditia trebue sl fie posibila i licita, ..

elci altfel ea ar anulh testamentul, ca si donatiunea art. 1008 .

Exemple de 0 conditie ilicitit sau imoralI ar fi, de exemplu : acea
conditii ili-
cite, imorale, impusg legatarului de a omori pe cineva; de a intretine o
etc. concubing in domiciliul conjugal 2 de a nu instritinh bu-
nurile legate fie elliar un timp vremelnic 3 ; de a nu abandonh
cariera militar i de a ajunge la gradul de ofiter (4 si, dupl
pgrerea noastrl, chiar conditia de a nu se cits4tori 5 , etc.
Art 924. Once dispozitie testamentarg este fAcutg sub conditia taciti
cA legatarul va supravetul testatorului (art. 924).
Conditia este tacitg, de cAteori obiectul legatului nu existg
inc., insg poate sg existe sau A, nu existe. Existenta, necertg
a acestui obiect formeazg deei o conditie.
Cond. cazull, Conditia expresg nu poate fi intinsg peste termenii dispoe
mi,xtli., potes-
tativl, etc. zitiei. Ea attirng numai de vointa testatorului. AceastA coditi-
poate fi cazualk mixtg sau potestativk etc. Vezi asupra tu-
turor acestor puncte, Michaux, Testaments, 1187 urm., p. 183
(ed. a 2-a). Vezi si tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 371 urm.
IneAt priveste deosebirea dintre legatul conditional si substi-
tutia conditionall, vezi infra., explie. art. 803.
Vezi in privint,a efectului conditiilor imposibile, imorale si
ilicite asupra donatiunilor §i testamentelor (art. 900 din codul
fr., eliminat de .legiuitorul nostru), tom. IV partea I-a al
Coment. noastre, p. 173 urm. Mai vezi amino, acestei materii,
Savigny, System des heutigen rOmischcn Rechts, III, § 122
urm., p. 169 urm. (Berlin, 1840).
(8) Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 234 §i infra,
explic. art. 803.
e) C. Bruxelles, Pand. Périod. 1904. 5. 35. In regulg generalk
once conditie de naturii, a impiedie:a exercitiul libertgtei in-
dividuale al donatarului sau legatarului este ilicitg, fiindeg
aceastg libertate este un drept natural si inviolabil al omului.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 188, text si
nota 4. Cpr. Baudry et Colin, I, 183.
(5) Cu toate acestea, ehestiunea este controversatg in privinta
 LEGATELE CONDITIONALE. ART. 92.5. 307

Legatul conditional este. deci, acela a clrui existen t/ Legatul Plcut

atia
ax de un eveniment viitor necert (art. 1004, 1017). susb opensvitie
conid
X.
Legatul supus unei conditii suspensive nu exist/ deci cAt
timp conditia nu s'a implinit (art. 1017 (1.
Cu alte cuvinte, conditia suspend/ Insu§ dreptul lega- ne3seb. intre
tarului, care nu se na§te deck la implinirea ei 2), pe a nd conditie g i
termen.
chsiitoriei. Vezi tom. IV suscitat, p. 199 urm. si 202. Vezi conditiiie re-
fo sensul ilieithtei acestei elauze in termeni generali si färVative la e81-
Co-
nicio dinstinctie, C. Pau, Sirey, 74. 2. 312 si alte autori- tonev. erantro
l.
thti citate In tom. IV, partea I-a, p. 199, nota 3. Vezi Laurent,
XI, 501; Planiol, III, 3040; Baudry et Colin, I, 183, 194.
Cei mai multi decid Insh, a aceastit conditie este ilicith numai
atunci ctind nu este inspirath prin motive serioase si clind
nu are de scop aphrarea donatarului sau legatarului contra
propriei sale inexperiente. Vezi C. Caen si Poitiers, Pand.
Périod. 95. 2. 266; D. P. 1902. 2. 52; Sirey, 1902. 2. 237
si autorithtile citate in tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre,
p.202, nota 1. Curtea din Paris a decis de curind (13 Iulie 1911),
c4:mform acestei din urmh dinstinctii, ch conditia de a nu se
eashtorl, impush donatarului prin actul de donatiune, nu este
contrarl bunelor moravuri deck atunci cand din imprejurarile
cauzei rezulth eh drtruitorul a impus aceasth conditie donatarei,
cu care intretinuse relatii ilicite, nu. cu scopul de a o aphrà
contra eventualiatei unei chsh'torii imprudente, ci in scopul
rhutheios de a o obligi a phstri toath viata ei o situatie
atestind vechile lor relatii. brzley, 1912. 2. 56.
(I) Solutia de mai sus este aplicabilh numai conditiei suspensive, Legatul ficut
pe care coda Calimach o numeste urnitoare (art. 867, 890, sub o conditie
8,)5). CM pentru legatul raeut sub o conditie rezolutorie, rezolutorie.
pe care codul Calimach o numeste deslegeitoare (art. 868, 894,
897), el nu este conditional; chci, In asemenea caz, dreptul
h gatarului se naste In momentul mortei testatorului, el fiind
desfiintat prin Sndeplinirea conditiei (art. 1019 un.). Vezi
supra, p. 299.
(2) Dispozitia testamentarh, prin care testatorul lash la toti copiii
ce dinsul va botezi: cite o sutra de bani, care nu li se va
plätì deck duph ce vor termini studiile lor la scoalh, cu-
prinde douh con(litii; a) de a fi botezat de testator; b) si de
a fi terminat studiile, ceeace constitue o eonditie suspensivii,
de oarece atirnh, de evenimentul terminhrei studiilor. Asa
dar, neindeplidirea acestei conditii, phnh la Sncetarea din viath
a legatarului, face ea dispozitia testamentarh sh fie caduch.
Cas. rom. Bult. S-a 1, 1880, p. 288. Vezi supra, nota 2
in .fine, (lela p. 302, 303.
Chestiunea de a se stl dacä un testament este supus unei Cbeatie de
conditii suspensive, care afecteazh existenta testamentelor si a fapt.
 308 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 92..

termenul amana, dupa cum am spus-o de mai multe ori,

numai exigibilitatea si executarea legatului, dreptul la legat.
existand inc. din momentul mortei test4orului (art. 1022) (1).
Moartea lega- In cazul cand legatul este conditional, el este caduc-
tarului
tea Indeplini-de cateori legatarul moare inaintea Implinirei conditiei
rei eondiiei.j, deci, legatarul n'a transmis niciun drept mostenitorului situ
(art. 925)(2); pe cand In cazul cand legatul este cu termen,
este suficient ca legatarul sa fi supravetuit testatorului,
pentru ca el sa dobandeasca un drept transmisibil mosteni-
torilor sai, cu toate ca ar fi murit inainte de expirarea ter-
menului (art. 899 § 1 si 926) (2.
Cazul eind Dad, legatarul a supravetuit indeplinirei eonditiei, el
legatarul a a dobAndit legatul si indeplinire,a conditiei are efect retro-
supravet nit
indeplinirei activ, In ceeace priveste dobandirea pro)rietatei lui,
conditiei.
in ziva mortei testatorului (art. 1015 ; de unde rezulta
actele facute de mostenitor, pendente canditione, nu sunt
valide, pentruca nu emana dela proprietar, solutie care era
admisa si la Romani (4 ; pe cilnd acele facute de legatar
vor ramana In picioare, dreptul sail de proprietate existand
Inca din momentul deschiderei suceesiunei 5).
legatelor, este o chestie de apreciere a intentiei testatorului,
pe care instanta de fond o deduce din tatregul cuprins al
testamentului, ra'.ra ca hotarirea sa sä poata, in aceasta pri-
vinta, fi supusa controlului Curtei de casatie. Cas. rom.
Bult. 1912, p. 276 §i Dreptul din 1912, No. 65; Cr. judi-
ciar din 1912, No. 27. Cpr. §i C. Ia§i, Cr. judiciar din 1905.
No. 81. Vezi supra, p. 300, nota 1, P. 309 §i 319.
Vezi supra, p. 298, 299.
Legatul va fi eaduc sau znai bine zis, n'a avut niciodata.
fiinta §i atunci cand eonditia nu se va mai putea indeplini
(deficiente conditione). Astfel, daca am zis: iti las 10000 de lei,
daca sora d-tale Mzevia se va casatorl", legatul n'a existat nicio-
data, in caz eand sora d-tale s'a savar§it din vial& fära a se
casatori (art. 925). Cpr. Laurent, XIV, 283; Arntz, II, 2165;
Mourlon, II, 888; Aubry et Rau, VII, § 726, pag. 629
nota 6, etc.
(8) Vezi supra, p. 299. Cpr. Mourlon, II, 933.
L. 105, Dig., De conditionibus et demonetrationibus, 35, 1;
L. 69 § 1, Dig., XXX, De legatis 1; L. 3 § 3, Cod, Com-
munia de legatis, 6, 43, etc.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 8657, 8658; Demolombe, XXII, 324;
Laurent, XIII, 541; Duranton, IX, 310 urm.; Aubry et Rau,
VII, § 717, p. 475; Troplong, I, 291, etc.
 LEGATELE CONDITIONALE. ART. 925. 309

In baza acestor principii, legatarul ar fi trebuit Et§, Dreptul legs-

ttibh drept i la fructele lucrului legat din ziva mortei tes-taTioluniamdi-
tatorului (art. 483), adech: din momentul cand dreptul su fructe.
are fiintd; ins6, Cu toate acestea, mo§tenitorul nu restitue
fructele percepute Ina,inte de Implinirea conditiei (art. 890
§i 899 § 2 , pentruch el le-a perceput de bunl credinth In
calitate de posesor legitim (1. Efectul retroactiv al Impli-
nirei conditiei nu se aplich deci la perceperea fructelor (2).
Cât pentru chestiunea de a se §ti cand un legat este Chestie de
conditional §i cand el este ca termen, aceasta este, duph fapt.
cum am mai spus-o, o chestie de interpretare, care se va
npreciA, In mod suveran de judechtorii fondului, avhndu-se
In vedere Inii termenii te,sta,mentului (3).
Legatul ar puteh sh nu fie conditional, cu toate cá Cand legatia
testatorul ar fi Intrebuintat cuvAntul conditie. Astfel, le- mite
nal
conditio-
cind
gatul conceput In termenii urmhtori: las atata lui A . esteeicnulis.ar-
-cu conditie ca el sh deA suma de . . . lui B", nu este
un legat conditional, ci un legat cu sarcinh (sub modo) (4);
vice versa, legatul ar puteA fi conditional, cu toate
s'ar Intrebuinth, cuvftntul sarcind, precum ar fi, de exemplu.
legatul conceput In termenii urnatori: las suma de
lui A, cu sarcina de a luh de 5otie pe nepoata mea".
Dach aceastA nepoatit a murit Inainte de a ajunge varstaCind. se con-
-puberthtei, sau pe chnd se fAceau preghtirile chsltoriei, con- ; iiadecraX rdnedp
ditia, va fi considerath ca îndeplinitá, fiindch faptul nesh-
vftr§irei chshtoriei nu poate, In specie, fi imputat legata-
rului (5.
Cel putin, aceasth solutie erh admish la Romani (6). Dr. roman.
Dach judechtorii vor decide cI legatul este conditional, Actele con-
se vor aplich principiile dela obligatii, 'Meat legatarul care, servatoriL

(') Si quis . . ex donatione aliave qualibet justa causa bona _fide

acceperit, naturali ratione placuit fructus Dios percepit, ejus
me pro cultura et cura". (Instit., De divisione rerun' et qua-
litate, 2, 1, § 35).
(2) Cpr. Troplong, op. cit., I, 291, in fine.
(8) Vezi supra, p. 300, nota 1 §i infra, p. 319.
(4) Pand. fr., y8 cit., 8617. Cpr. Baudry et Colin, II, 2836; Mi-
chaux, Testaments, 1310. Vezi qi infra, p. 320.
(6) Cpr. Toullier-Duvergier, III, partea II, 610, p. 385; Répert.
Sirey, v° Condition, 604.
(6) L. 23, Dig., De conditionibus institutionum, 28, 7.
 310 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 925.

In specie, are un drept eventual, va putek ca qi creditorii,

sit exercite, Inaintea Indeplinirei conditiei, toate actele con-
servatorii; de exemplu: sit intrerupa prescriptia, sit cearit
separarea de patrinionii (art. 781, 1743), etc. (i).
Transmiterea El va putek de asemenea, sa transmita altora dreptul
dreptului din
partea legata- eventual, astfel cum 11 are In patrimoniul sìth, adeca: sa-1
tarulai. transmita fie cu titlu olleros, fie cu titlu gnituit; sit re-
nunte la el In fa,voarea debitorului legatului, etc. (2).
Cererea unei Legatarul n'ar mal puteh, Insa sit marl astazi, dela cei
eautiuni.
Inadmisi bili- Insareinati Cu plata legatului, o cautiune pentru a garanta
tate. Co n tro- plata lui in urma indeplinirei conditiei sau sosirei terme-
versA.
nului, de0 asemenea cautiune erh admisit atilt In dreptul
roman cat §i in dreptul nostril anterior, pentrucii, o atare
cautiune se poate datorl numai In virtutga unei conventii
sau In virtutea legei §i, In specie, nici conventia partilor
nici legea nu impune o atare obligatie 3).
Cazul unui Legatul ar puteA fi facut sub o conditie potestativa
lega t I/cut
sub o conditie negativa din partea legatarului (in non faciendo), a carei
potestativg indeplinire nu este susceptibill de a fi verificata decat la.
negativii din
partea legata- moartea lui, preeum ar fi, de exemplu, In cazul citnd tes-
rului. ta,torul ar fi zis: las 10000 de lei lui A, dael nu se va face
medic sau avocat. In asemenea caz, conditia nu se N a Im-
plini deck la moarte,a legatarului, fiindca numai atunci se
poate tì daca el n'a contravenit ordinului testatorului; de

(') Laurent, XIII, 537, 538; Demolombe, XXII, 316; Aubrv et

Rau, VII, § 717, p. 474; Troplong, I, 287; Duranton,
306; Pand. fr., y° cit., 8619, etc.
Troplong, I, 288 si autorii citati In nota precedentit. Vezi
L. 21 § 4, Dig., De pactis, 2, 14. unde se zice: Item gius-
familias de eo, guod sub conditione legation est, recta pa-
ciscetur".
Laurent, XIII, 539; Aubry et Rau, VII, § 717, p. 474; Du-
ranton, IX, 307; Pand. fr., y0 cit., 8621; C. Nimes, Répert.
Dalloz, N ° Disp. entre-vifs, 3812, nota 2. Contra: Troplong,
I, 287; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, II, p. 779, ad
notam. Vezi si Demolombe, XXII, 316. Acest din 'Irma
sistem, formal admis astAzi prin art. 856 din codul italian,
prin art. 688 din codul austriac, etc., era admis atitt In codul
Calimach (art. 853, 857), Cat si In dreptul roman. Vezi Dig.,
Ut legatorum seu .ficleicommissarum causa caveatur, 36, 3.
Vezi si art. 824 din Ante-proiectul de revizuire al lui Lau-
rent. Vezi infra, p. 311, nota 1.
 LEGATELE CONDITIONALE. ART. 925. 311

unde rezult6 cá, numai mo§tenitorii ltgatarului se vor puteh Cautiunen

folosi do acest legat. Spre a se inlAturh acest rezultat ine- Mncianri.
chitabil, un juriseonsult roman, Quintes _Humus Scevolu,
care erk pontifex maximus, a gIsit mijlocul de a permite
legatarului sá, cearl executarea legatului la moartea testa-
torului, sub conditie de a dh o cautiune (cautio Illuciana) (1),
va restitul lucrul legat la caz de a.nu se conformh con-
ditiei impuse de testator (2).

(9 Despre aceasth cautiune vorbeste 4i Justinian in Nov. 22, C. italian.

capit. 43. Vezi asupra acestei cautiuni, pe care art. 855 din Art. 855.
codul italian o admite in termeni expresi, Rog lin, Tr. de
droit civil comparé ( Successions), III, 1626, p. 549.
In codul italian mai exista i.uch o dispozitie, i anume : C. italian.
art. 856, care are urmAtoarea cuprindere: Daca un legat a Art. 856.
fost flcut sub conditie, sau pentru a nu avek Joc decat duph
un timp oarecare, legatarul poate sh sileasch pe eel obligat
a-1 achith, a dà cautiune, sau once alth siguranth' suficiente.
Aceasta este cautio legatorum servandoruni causa dela Ro-
mani, admish atta in codul Calimach (art. 853, 857,) cat si
in codul austriac (art. 688). Vezi supra, p. 310, nota 3. Expresi-
unea poatc, care se vede in textul mentionat italian, a dat
loc, in Italia, la o controversh asupra chestiunei de a se $tl
dach tribunalele pot sh refuze garantia ce le este ceruth, 4i
phrerile sunt imprtrtite atlit In. doctrinh cat i in jurispru-
denla. Roguin, op. cit., III, 1626, p. 550. Vezi asupra
art. 855, 856 din codul itarian, Ricci, Corso teorico-pratico
di dii itto civile, III, 348-350, p. 785 urm. (ed. din 1907).
(2) Vezi L. 7, Pr.; L. 72 § 1; L. 73, L. 77 § 2; L. 101g 3;
L. 106, Dig., .De conditionibus et demonstrationibus, 3.5, 1.
Vezi asupra acestei cautiuni, Windscheid, Lehrbuch des Pandek-
tenret hts, III, g 554, nota 7, p. 258 (ed. Kirp); Dernburg, Pan-
dekten, III, g 83, p. 157, text 4i note (ed. a 7-a); Unger,
Das listerreichischc Erbrecht, § 16, notele 23, 25, 27, p. 78
urm., etc.
Nu trebue sh confundhm cautiunea Mucian cu prezumptia Prezumptie
ilfucian4, datorith tot lui Quintes Mucius, §i admish atat la MucianI.
Romani (L. 51, Dig., De donationibus inter virum et uxorem,
24, 1; L. 6, Cod, eod. tit., 5, 16) d'U si in dreptul nostru an-
terior (art. 1695 C. Calimach si art, 45, partea III, capit. 16
C. Caragea) (cpr. si art. 1362 C. german), dura care, pentru
demnitatea familiei i pentru a cruth femeei dezvhluirea sor-
gintei rusinoase a astigurilor ei, averea dobandith de ea in
timpul cásittoriei se considerh ca dobAndith' din averea
bärbatului, ex bonis mariti, i se cuvineh lui§i mostenitorilor
dach ea nu dovedeit sorgintea ei onestrt, ende habuerit.
 312 COD. CIV. CARTE 1 TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 955.

Inexistenta Aceastg, solutie este, ce e drept, foarte echitabilit §i

cautiune Mu-
ciane in drep- garante.azg, atht drepturile legatarului cat §i ale mo§tenito-
tul actual. rului, Insl ea este contrarg, principiilor, de oarece prihtr'Insa
ControversI.
se dg un efect legatului conditional, Inaintea Implinirei con-
ditiei. Dupg rigoarea principiilor, cautiunea Muciang., In
lipsg, de text, nu mai poate fi admisl ast6zi, pentrucg, le-
gatul nedevenind perfect decat prin Indeplinirea conditiei
(art. 1017), el n'ar puteh producl efectele sale pen-
dente conditione, decht In baz t unui text de lege, care ar
derogh dela principiile generale, text care nu exitl . Prin
urmare, legatarul, In specia de inai sus, nu se va folosi
niciodatg. de legat, fiindcg, dreptul la acest legat nu se va
deschide decht la moartea lui, ceeace necontestat este o ano-
malie, pe care testatorul nu va puteh s'o InlIture decht
poruncind mostenitorului s deh legatul, sub Indatorire
pentru legatar de a dh cautiune
Cpr. asupra acestei prezumptii in dreptul nostru anterior,
Cas. rom., C. Bucuresi, Galati §i Trib. Ilfov, Dreptul din
1879, No. 19; Dreptul din 1886, No. 80; din 1889, No. 76;
din 1890, No. 9; din 1892, No. 45, etc. AceastA prezumptie,
In lips1 de test, nu mai exista astAzi deck in materie co-
mercial, in caz de faliment al bArbatului, in interesul cre-
ditorilor, spre a se inlAturit frauda prin coniventa dintre sotul
falit §i sotia sa (art. 792 C. com.). Vezi in privinta inexis-
tentei aeestei prezumptiuni in dreptul civil actual, C. Bucure§ti,
Galati §i Ia.i, Drepiul din 1896, No. 38 §i 41; Dreptul din
1903, No. 23 §i Cr. judiciar din 1903, No. 40 (cu observ.
noastrA); Cas. rom. Bult. 1903, P. 147; Bult. 1904, P. 1561;
Cr. judiciar din 1904, No. 81; Trib. Tutova, Dreptul din
1913, No. 23 (cu nota d-lui S. RAdulescu). Mai vezi tom. VII
al Coment. noastre, p. 306 nrm.; tom. VIII, p. 127 urm.;
Thiry, III, 498; Planiol, III, 1425 §i 1659, precum §i nu-
meroasele autoritAti citate in tom. VII §i in tom. VIII mai
sus mentionate. Contra: Cas. rom. Bult. S-a I, 1879, p. 684;
Trib. Putna, Dreptul din 1896, No. 38 (sentintiL infirmatA de
Curte); Troplong, Contrat de mariage, III, 2246, 2247 §i IV,
3017; Duranton, XV, 264, etc. Vezi, in privinta dreptului
roman, Dernburg, Pandekten, III, § 12, p. 21 (ed. a 7-a).
Baudry et Colin, II, 2844; T. Huc, VI, 388, p. 494; De-
molombe, XXII, 317; Laurent, XIII, 540 §i Avant-projet de
révision du code civil, III, p. 390. Contra: Aubry et Rau,
VII, § 717, p. 475, text §i nota 10; Troplong, I, 289; Pand.
fr., v0 cit., 8623, etc.
C. Calimach. Cpr. art. 855 C. italian. Codul Calimach prevedeit darea
 LEGATELE CONDITIONALE. ART. 925. 313

Se poate Intämplà, ca legatul A, fi fost facut sub o cam' câncl

conditie potestativa afirmativ,a, precum ar fi, de exemplu,lei ffiactuut

conditia de a se casatori (si nupserit), sau de a lmbratiO conditie potes-

eutare profesiune. Asemenea legat nu prezinta nicio dificul-tatilivalirma-
tate, §i legatarul nu are decat s Indeplineasea conditia pentru
ca legatul sa fie exigibil. Mo§tenitorul n'ar puteh, In asemenea
caz, sa oblige pe legatar a o Indeplini Intr'un termen oare-
care, pentruel el o poate indeplinì In tot eursul vietei sale.
Cpr. art. 1012, 1013) (1 . lnfinitunt tempus habent 2 .
Conditia potestativa se a considerh, In genere, ea in- Cand se con-
deplinita, de cäteori lega,tarul a faeut tot ce i-a stat prin potestativ31.
putinta pentru Indeplinirea ei 3), afara de cazul cand tes- ea indepliniat.
tatorul ar fi ma,nifestat o vointa eontrara; caci, dupg, cum am
spus-o de nenumarate ori. totul, In aceasta materie, atärna
de vointa lui . conditionibus primum locum voluntas
unei cautiuni din partea legatarilor, spre a asigurh, mosteni-
torului intoarcerea legatului pentru cazurile and succesiunea
ar fi fost luata prin judecata de catre altul, ins& no din vi-
clesugul sau lenevirea mostenitorului, sau and averea lasata
n'ar fi fost suficienta spre a se plati legitima mostenitorilor
neaparati (art. 8(30). Cpr. art. 692, in fine C. austriac. Erau
scutiti de aceasta cautiune acei carora se randuise un legat
de masurata hrana si imbracinvinte, precum i casele publice,
care se considerau in totdeauna ca solvabile (art. 861 C. Ca-
limach).
Cpr. Pand. fr., y° cit., 8631; Demolombe, XXII, 319. Dacä,
indeplinirea conditiei ar atarni de vointa pura a legatarului,
ex mero arbitrio, dupa cum ar fi, de exetnplu, in cazul and
testatorul ar fi impus conditia urmatoare: Si Capitolium
ascenderit, legatarul va trebni s'o indeplineasca indata ce i
va sth prin primum potuerit (L. 29, Dig.,
De conditionibus ct demonstrationibus, 35, 1). Cpr. Demo-
lombe, XXII, 320; Pand. fr., y° cit., 8632. Conditia va
trebui, de asernenea, A, fie executata inteun termen oarecare,
dad), mostenitorul sau un tertiu ar aveh interes la implinirea
ei. Vezi Pand. fr., y° cit., 8633; Demolombe, XXII, 321.
Cpr. L. 23 § 1, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5.
L. 91, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
(2) Cpr. art. 898 C. Calimach (710 C. austriac). Aceastä re-
gull nu se aplica insa conditiilor cazuale (art. 1005) sau
mixte (art. 1007) care, in genere, fiind cauza finala a lega-
tului, Il in in suspensie pang, la indeplinirea lor. Demolombe,
XXII, 322; Laurent, XIII, 544; Pand. fr., y0 cit., 8648, etc.
(4) Laurent, Demolombe, Pand. fr., loco supra, cit.
 314 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. 1 . S-a VI. ART. 925.

defuncti obtinet, ea que regit conditiones, dupa cum se ex-

prima legea romana, citata mai la vale In nota (I.
C. Calimaoh. Daca conditia consista In facerea sau darea unui lucru
Art. 891. din partea mai multor persoane, ea nu se socoteste Impli-
nag, decat atunci cand toti au Implinit-o. Conditia Cu care
s'au InsArcinat mai multi de a dh sau a nu dh ceva, de
a face sau a nu face ceva, nu se socoteste Indeplinita deal
de vor urmh toti a o Imphill", zice art. 891 din codul
Calimach.
Art. 1014 Conditia va fi, de asemenea, considerata ca Implinita,
C. civil.
cAnd acela care aveh interes la indeplinirea ei, a Impedi-
cat-o de a se Indeplini printr'un fapt voluntar si intentionat
(art. 1014 2). Tunc demitm pro impleta habetur conditio,
citm per eum stat, qui, si impleta esset, debiturus end' 3.
Exemplu. Aceastit regula este nestrainutata si se aplica la toate
conditiile In genere. Astfel, daca as fi zis: vei plati 100
de lei lui Titius, daca iapa mea va fath doi nit'Inzi", con-
ditia este presupusa indeplinita, daca ai facut ca iwa sa
lepede, pentru ca A. nu platesti suma la care te-am obligat 4.
Alt caz In care In fine, conditia este presupusa Indeplinita de clIteori
conditia se
siderx ea peisoana Insarcinata de a primi, de a suferi sau de a per-
rdepiinitx. mite ceva, pune prin faptul situ pe debitorul legatului In
imposibilitate de a o Indeplini. Astfel, daca am fost insti-
tuit legatar univenal, sub conditia suspensiva de a dh o
suma hotarita lui Titius, conditia este presupusa Indepli-
nita, când el a refuzat de a primi suma legata, In urma
ofertei valabile ce i-as fi facut (5. Si, sita iteres institutus
sim, si decem dedero: et accipere nolit, cui dare jussus
sum, pro impleta conditione habetur 6 .
Art. 1008. Am presupu8 pana acum ca conditia suspensiva im-
pug de testa,tor este In sine posibill, morall si licita, caci
L. 19, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 46 urm.
L. 81 § 1, Dig., De conditionibus et demonxtrationibus, 35,
1. Mai vezi L. 24, Dig., loco cit.; L. 85 § 7, Dig., De ver-
borum obligationibus, 45, 1, unde se zice: Quicunque sub
conditione obligatus curarerit ne conditio existerii, nihilomi-
nus obligetur".
Cpr. Troplong, I, 326.
(9 Cpr. Troplong, I, 327.
(9 L. 3, Dig., De conditionibus institutionum, 28, 7.
 LEGATELE CU SARCINI (SUB MODO). 315

daca ar fi altfel, ea nu s'ar considera ca nescrisa, ca in

codul francez (art. 900, ci ar ave, cel putin dupa parerea
noastra, de efect anularea Intregului testament (art. 1008)0).
Conditia impusa de testator se poate indeplini atat In Indeplinirea
conditiei in
timpul vietei clt §i In urma mortei sale (3 ; Irisa, In cazul urma mortei
Intaiu, dreptul legatarului se va deschide numai la moartea testatorulni.
testatorului, pentruca numai atunci testamentul isi poate
produce efectele sale art. 802).
Se poate chiar face o liberalitate sub o conditie, bine Indeplinirea
conditiei
inteles licita., care neaparat va trebui sa se lndeplineasca inainte de
Inainte de moartea testatorului 3). Aceasta, era conditia pe moarte., testa-
care jurisconsultii romani o numeau conditio ad id tempus torului.
quo testator vivat i ; §i In asemenea caz, legatul va aveh
fiinta tot la moartea testatorului, daca se va constata el
conditia s'a implinit pe cand el era inca in viata 5.
Imprejura,rea ca aceastit conditie, de natura a nu fi Conditie po-
indeplinitA deceit In timpul N ietei testatorului, ar fi in acela§ptaettivieigadti:
timp potestatiA, din partea legatarului, n'ar schimbh, intru rului.
nimic regula de mai sus 6.

Despre legatul cu sarcini (sub modo) 7 .

Dupa cum daruitorul poate sit impue o sarcina dona- C. Calimach.

tarului (art. 829 urzn. 8, tot astfel testatorul poate sA
.§i
Art. 897.
impue o sarcinit legatarului, numai sa fie licita §i permisa 9.
(I) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noaotre, P. 177 urm. Cpr.
art. 737, 900 C. Calimach.
Cpr. Troplong, I, 319, 321.
(8) Cas. fr. D. P. 83. 1. 76.
L. 91, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
(b) Cpr. Instit., De legatis, 2, 20, § 31 si De verborum obliga-
tionibus, 3, 15, § 6.
(6) Vezi nota in D. P. 83. 1. 76 §i autoritätile citate acolo.
O Vezi asupra acestui legat, Pand, fr., y° cit., 8660 urm.; Du-
ranton, IX, 314 urm.; Michaux, Testaments, 1302 urm.,
P. 201 urm., etc. _

(8) Vezi, in privinta donatiunilor oneroase sau insärcingtoare,

tom. IV, partea I, al Coment. noastre, P. 314 urm.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, P. 422, nota 2. C. Calimach.
Dacri, testatorul a lä'sat cuiva mo§tenire sau legatum cu in- Art. 897.
sdreinare, zice art. 897 din codul Calimach (709 C. austriac),
 .316 COD. C1V.CARTEA 111.TIT. II. CAP. V.S-a VI.LEGAT SUB MODO.

SarcinX Sarcina este deei supusl aceleia§ restrictii ea §i conditia.

¡Heim.
Daeg ea are de obiect un act imoral sau contrar ratiunei,
sarcina nu va fi executatl (1).
Exemple de Legatul este cu sarcinit atunci chnd testatorul a obligat
teo.ate cu ear- ,
° 6116. pe tegatar a face ceva sau a dh ceva unui tertiu; de exemplu:
a dh un lucru sau o suma de bani unui tertiu (2 a ridich,
un monument In memoria testatorului; a plstrh un vechiu
servitor In serviciu toatI viata lui; a Infiinth un alezAmant
de utilitate publicl, precum: o §coalA, o bisericit, un spital,
un azil, etc. (3 .
§i primitorul insärcinärei nu o va Implinì de bung voe, sau
din lenevire, atunci el pierde dritul mostenirei sau al lega-
tului, pentrua astfel de insäreinare se socote§te ca o conditie
C. Calimach. deslegeitoare (rezolutorie)"; §i art. 898 din acelaq cod (710 C.
Art. 898. austriac) adaogg.: Acel ränduit ca srt ieit o mo§tenire sau un
legatum sub inseircinare, este dator a se sill, pre eat va fi
prin putintit, sä implineasert deplin insäreinarea, sau mficar
s'o aducit aproape la sfistr§it; insit de se va i'mpiedicit de vreo
neputintä ce nu i s'ar fi pricinuit din greplele sale, adecä:
din desfranarea lui sau din alte asemenea, ci din imprejurii-
rile cele pe din (act* atuncea c'ktigrt el dritul mo§tenirei
sau al legatului §i fat% fmplinirea insarcisnärei".
Savignv, System des heutigen rtimischen Becks, III, § 129,
p. 235.(ed. germanä din 1840).
Cpr. L. 17 § 4, Dig., De conditionibus et demonstrationibus,
35, 1.
Fondatiuni Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 93 urm., unde
pioase. ne-am ocupat pe larg de fondatiunile pioase (pico causco).
Ricard da urmatorul exemplu: las Sorbonei 10000 lei, pentru
ca cu ace§ti bani, in termen de §ase luni, sit se intemeieze o
biblioteca. Legatele pioase sau pentru pricini euvioase, duprt
cum se exprimä art. 793, 843, 845, etc. C. Calimach, sunt
acele läsate la moniistiri, biserici, §coli, spitaluri, orfanotrofii,
säraei §i, In fine, toate legatele de binefacere, in genere, precum
qi cele lasate pentru grijile suflete4ti: liturghii, pomeniri, etc.
Cpr. C. Pao, D. P. 87. 1. 64; Savigny, System des heutigen
r6mischen Reeks, II, § 88 III, p. 262 (ed. germ. din 1840);
Unger, Das Osterreichische Erbrecht, § 64, notele 6 §i 7; § 66,
nota 5, p. 281, 287; Filippis, Corso di diritto civile italiano,
XI, 618 urm., p. 445 urm.
C. Calimach. Art. 843 din codul Calimach (685 C. austriac) dispune di
Art. 843, 844. asemenea legate, ea §i cele läsate tali'', conditie sau fruit ter-
men, trebuiau sä. se deà de mWenitor indatä, dupit moartea
testatorului, färà nicio prelungire. Vezi supra, pag. 297,
nota 1. Dacä ele nu se pläteau in termen de §ase luni, trebuib.
 LEGATELE CU SARC1Ni (SUB MODO). 317

Tot ea o Barcina trebue s considerara i faptul e Sarcina de II

testatorul ar fi impus Intretinerea sa legatarului. Este deci Inttetterye
valida dispozitia testamentara prin care testatorul a dispus
de bunurile sale In favoarea unei persoane, sub sarcina sau
conditia ea acea persoana sa-1 Intretie pana la moartea sa.
Asemenea legat, in lipsa de ()rice acord intervenit filtre tes-
tutor §i legatar §i a oricitrui angajament din partea acestui
din urma, nu poate fi considerat ea un contract cu titlu
oneros .
Pentru ea legatul grevat de o sareing sa fie valid, se sarcina D U
cere însì1 ca sarcina sa nu distruga cu desavAr§ire efectelettrreubr dt
lui, citei atunci el n'ar mai existh decat In aparenta. Astfel, Igegatulai.
dispozitia care ar obligh pe legatar a se desezish, de lucrul
legat, l'ara a pastrh nimic din el, ar fi nula, pentruea le-
gatul este prin esenta sa un act de liberalitate (2).
Sarcina de care am vorbit mai sus, §i care consista In Sarcina de a
intretinerea leg itarului, ar puteh fi impusa i printr`o do- ndt roen% iantoer p e

sa se plateaba.' rodurile sau dobanzile §i once alta sporire

intamplata din vremea rnortei testatorului; iar la caz cand
nu se achitau in termen de un an, ele se platean indoit
(art. 844 C. Calimach).
Executarea legatelor pioase se faca, de un executor tes- C. caiimach.
tamentar (epitrop) anume randurf pentru aceasta, sub ingri- Art. 783, 845..
jirea episcopului locului sau a Mitropolitului. Implinirea 4i
impartirea legatului pentru pricini cuvioase, zice art. 793
din codul Calimach, se cuvin la Episcopul locului, daca n'au
randuit testatorul intr'alt chip, §i lenevindu-se acesta, atunci
se cuvin Mitropolitului"; §i art. 845 din acelav cod adaogA:
Episcapul loculni dator este a se ingriji pentru toate cele
lasate cu cuvant de mo§tenire sau de legatum, in pricini ca-
vioase, ea A, se implineasca fria< sminteala §i intocmai dupa
oranduirea testatorului, indemnánd sau i silind prin stapa-
nirea politiceasca, de va cere trebuinta, pe epitropii cei ran-
duiti; iar lene indu-se acesta, atunci Mitropolitul se va tusar-
cinà cu aceasta ingrijire; In scurt, fie§tecare crevtin are voe
sa indemne sau sa arate pe oranduitii epitropi, vazandu-i cá
se lenevesc, intru implinirea de asemene mWeniri sau lega-
turi". Cpr. L. 28, Cod, De episcopis et el ericis, etc., 1, 3;
Nov. 131, capit. 11 §i 12. Vezi vi art. 747 C. spaniol din
1889. Cpr. Arntz, II, 2111. Vezi infra, p. 348.
Cas. fr. D. P. 83. 1. 76; Sirey, 85. 1. 59; Pand. chron.,
tom. VI (anii 1878-1886), 1, p. 107.
Vezi Répert. Dalloz, Sup pléntent, y0 Di3p. entre-vifs, 872.
 318 COD. CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V. S-a VI. LEGAT SUB MODO.

natiune (1). Oamenii simpli si necunoscatori ai dreptului nu-

mese aceasta: a se det sau a se laset danie.
Dreptul lega- Daca aceasta sarcina a fost impust printr'o donatiune,
tarului, care
intretinut pedonaOunea nu va puteh fi revocata decat pentru cauzele
testator de a anume prevazute de lege. De cateori ea va fi impusit prin
cere desp5gu- testamentul ar puteh trig fi revoeat In mod se-
biri dela suc-testament,
cesiune, in cret si legatarul care, In speranta de a luh mai tzlrziu averea
urremateszzent
defunctului, ar fi cheltuit cu lntretinerea lui, se va vedeh
tului. de odata si pe neasteptate lipsit de legatul sau. Credem ea,
In asemenea caz, el va aveh o actiune In contra succesiunei,
spre a cere dela ea sumele cheltuite Cu Intretinerea defunc-
tului, i aceasta nu ex testamento, pentruca testamentul nu
mai exista, ci o actiune izvorita din dol; altfel suceesiunea
s'ar Inavuti In dauna legatarului aparent, ceeace nu este
Calimach Derna.s. cel de obste principiu, nu se CU\ me a ells-
C.Art. 549. 1
tigh, sau a se Imbogati cineva ca paguba altuia", zice
art. 549, in fine din codul Calimach (2.
Deoseb. intre Dupa cum am deosebit termenul de conditie, tot astfel
itie si
&arcing,. trebue sa, deosebim conditia de sarcina caci daca conditia
suspensiva sine, dup. cum am vazut mai sus, legatul In
suspensie, pana la Indeplinirea ei, sarcina nu ImpedicA, din
contra, dreptul legatarului de a se deschide prin moartea

(I) Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 317. S'a

decis cá donatorul poate sá oblige, prin actul de donatiune,
ca donatarul serveaseä cat va trAl. el (donatorul) o rentii,
anualk tzi aceasa obligatie se stinge la moartea donatorului,
ea netrecand la mostenitorii stti. Cas. rom. Butt. 1901, p. 176.
L. 14, Dig., De condictione indebiti, 12, 6 si L. 206, Dig.,
De div. regulis juris antigui, 50, 17. Aceastti, parte a tea-
tului Calimach nu este reprodus5, in textul corespunzAtor (409)
din codul austriac. Vezi insg, art. 1435 din acest din urmi
cod (1890 C. Calimach). Vezi in privinta inavutirei fArà eanzik
in codul german, art. 812 urm. din acest cod, asupra cArora
se poate consultà Saleilles, Etude sur la theorie générale de
l'obligation d'après le premier projet du code civil pour
l'empire allentand, 340 urm., p. 449 urm.
Sensul coven- In art. 823, 829, 830 si 832, cuviintul concli(ie este luat in
tului conditie. sens de sarcinei. Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre,
p. 379, nota 2 si pag. 418, nota 1. Codul Calimaeh distinge
insarcindrile de conditii (art. 862, 1288). Cite odatii,
modul se confundii en conditia. Vezi tom. IV suscitat, al
Convnt. noastre, p. 315, ad notam.
 LEGATELE CU SARCINit (SUB MODO). 319

testatorului; de unde rezult1 ca legatarul supus unei sar-

cini va puteh., de Indatl ce Ostatorul s'a slvarsit din viatI,
sl cearg, executarea dispozitiei, si dael el a murit f5,r5, s'o
cearl, acest drept trece la mostenitorii gi (1).
Mind Insit ca, prin acceptarea lega,tului, legatarul s'a Revocarea
obligat la Implinirea sarcinei, s'a format prin aceastl ac- nleregxaeteuulutairpea.

ceptare o conventie sinalagmatic6, In care conditia rezolu- sarcinei.

torie este subInteleasA art. 1020, 1021), si legatul este re-
vocabil, Indatit ce lega,tarul nu executà, sarcina la care s'a
obligat, dupit cum dispune anume art. 897 din codul Ca-
limach 709 C. austriac . reprodus supra, p. 315, nota 9.
Legatarul, cIruia i s'a, pus o InsIrcinare, este dator a-si Cazul cind
dit toat5, silinta sa spre a aduce sarcina la indeplinire, Ins/ posaatrecirn,aaannuag,
de nu o 'a puteò, face din cauze independente de vointa la indeplinire.
lui, atunci el va cilstigh dreptul la legat si fi1r1 Implinirea
sarcinei, dupil, cum dispune anume art. 898 din codul Ca-
limach 7100. austriac , reprodus supra, p. 316, ad notam (2).
Dacit testatorul n'a impus sarcina In mod imperativ, c. Calimach.
Art. 899.
ci a zis numai : mostenitorul sau legatarul meu poate sg,
faca cutare sau cutare lucru cu mostenirea sau cu legatum",
arittilnd prin aceste cuvinte numai scopul slu adecl o
simplit dorintit , nici moltenitorul, nici testatorul nu sunt
obligati sit ImplineascA cele zise -cle testator art. 899 C.
Calimach, 711 C. austriac .
Cilt pentru chestiunea de a se sti cand legatul este Chestie de
fapt.
oneros si cilnd este conditional, aceasta este o chestie de
fapt, care se va interpreth si aprecih In mod suveran de
judecItorii fondului, dupl intentia presupusI a testa torului (3).
S'ar puteit Intamplit ca legatul s5, fie cu sarcing dei
(I) Cpr. Laureat, XIII, 546; Duranton, IX, 314; Pand. fr., e
cit., 8660. Vezi §i alti autori citati, In tom. IV, partea I, al
Coment. noastre, p. 174, ad notam, precum qi p. 314, nota 3.
Alai vezi Savigny, System des heutigen rOmischen Rechts, III,
§ 128, p. 231 urm. (ed. gertn. Berlin, 1840).
(2) Cpr. L. 37, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35,
1; L. 4 § 1, Dig., De statuliberis, 40, 7; L. 1, Cod, De his
gum sub modo legata vel fideicom misa relinguuntur, 6, 45, etc.
(8) Laurent, XII, 493 §i XIII, 547; Demolombe, XX, 567. Vezi
supra, pag. 300, nota 1, 308, ad notam §i pag. 309. Facti
magis guam juris guccstio est" (L. 2 § 7, Dig., De donatio-
nibus, 39, 5).
 320 COD. CIV.CARTEA III.TIT. IICAPIT. V.S-a VLLEGAT SUB MODO.

testatorul ar fi intrebuintat cuvAntul condifiune" ; §i vice

versa, s'ar puteh ca legatul sh fie conditional. cu toate cif. tes-
tatorul ar fi Intrebuintat cuvantul sarcine (1). Totul este
deci, Inch odath, o chestie de fapt si de apreciere; judecit-
torii vor tineh mai mult seaml de intentia testatorului cleat
de termenii testarnentului.
Pereoanele in Sarcina poate fi stipulath: 1° in interesul testatorului
folosul eitrora
poste fi stipn-sau al memoriei sale; 2° In interesul celui care trebue sit
latit sareina. plIteasch legatul, adech: In interesul mostenitorului ab in-
testat sau testamentar; 30 si, In fine, In interesul unui tertiu 2
Interesnl tes- Dach sarcina a fost statornicith in interesul testato-
tatordui.
rului sau al rnemoriei sale, precum ar fi, de exemplu, In
cazul eAnd el ar fi obligat pe legatar a-i ridicit un monu-
ment, veluti monumuntum testatori faceret 3 , mostenitorii
si ab intestat pot sh, urmAreasch Indeplinirea sarcinei sau
revocarea legatului art. 830, 832, 930 .
Indeplinirea sarcinei inai poate fi urmhrith de lega-
tarul universal sau de executorul testamentar 4 .
Interesul mo- Bach sarcina a fost stabilitit In interesul mostenitorului
stenitorului. legitim sau testamentar, obligat a phiti legatul, actiunea
pentru executarea sarcinei nu poate fi executatit deck de
acesti mostenitori sau de reprezentantii lor 5.
Interesul nnui In fine, de ckeori sarcina a fost stabilia In interesul
tertit" unui tertiu, acesta poate cere executarea ei, duph cum once
legatar 'poate cere predarea legatului shu. Tertiul n'ar puteh
insh cere revocarea legatului, pentruch asemenea re % ocare
nu-i foloseste Intru nimic 6.

Diversele specii de legate.

Am vhzut ch legatele pot fi pure si simple, Cu termen,

conditionale si cu sarcini.
(9 Vezi supra, p. 309.
Cpr. art. 896 C. Calimach.
L. 17 § 4, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Michaux, Testaments, 1322; Aubry et Rau, VII, § 715, p. 471.
Pand. fr., v° cit., 8675; Duranton, IX, 322.
(9 Aubry et Rau, VIL § 727, p. 546; Laurent, XIV, 250; De-
molombe, XXII, 268; Duranton, IX, 322; Pand. fr., u° cit.,
8076; Cas. fr. D. P. 55. 1. 297; Sirey, 55. 1. 648, etc.
 DIVERSELE SPECII DE LEGATE. 321

Legatul mai poate, ca ki donatiunea (I), fi rIsplAtitor Legat remu-

sau remunerator (art. 810), adecl s6 aibg, de scop rIspl6,- nerator.
tirea unor servicii anterioare, prestate de legatar (-).
Legatul remunerator ar fi valid, chiar daca s'ar do- ca.' nand
vedi cA, legatarul n'a prestat niciun serviciu testatorului, 1g
evaaitul mar:

afarl de cazul cand eauza ar fi determinat vointa testato- prestarea de

servicii.
rului qi, flrg, dansa, legatul n'ar fi avut fiintl 8 .
Astfel, ar fi valid legatul flcut In termenii urnaltori: Exemplu.
las 1000 de lei lui A care, pe and eram absent, mi-a
gerat afacerile mele: quia, absente me, negotia mea curavit 4),

(I) Vezi, in privinta donatiunilor remuneratorii sau dsplsátitoare,

tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 312 urm.
(2) Cpr. art. 1259, 1090 C. Calimach. Art. 908 din codul Ca- Dr. nostrn
limach dispune tnsä ctt legatele lasate cu neidejde de riisplei- anterior.
tire nu au arie, aded: de va zice cineva: las cutttrui legaturn,
pe cat ar fi lksat §i el mie. Vezi §i art. 735 din acela§ cod,
unde se ziee: Mostenirea ce se rândue§te Cu neidejde de rds-
pleitire n'are atria, adecá de va zice cineva: sit-mi fie mo§te-
nitor cutare pe atttta parte pe citt §i el nett va rindul pe mine
mo§tenitor". Aceste dou5, dispozitii, relative la testamentele
reciproci, nu au texte corespunzAtoare in codul austriac.
(8) Michaux, Testaments, 1358, p. 209, 210; Petrescu, Testamen- Dr. roman.
tele, pag. 389, care traduce pe_jilichaux, fad, hut', a-1 citit.
Aeeasta solutie era admistt §i la Romani: Falsam causam
legato non °base venus est, gui ratio legandi legato non
cohecra" (L. 72 § 6, Dig., De conditionibus et demonstratio-
nibus, 35, 1). \ ezi §i Instit., De legatis, 2, 20, § 31, ab initio,
unde se zice: Falsa causa non nocet". Cu toate acestea,
cererea legatarului puteit fi respinsii, de cttteori se dovedea d.
testatorul nu Meuse legatul deck in consideratia cauzei, care
erà fill* Sed plerumgue doli exceptio locum habebit, si pro-
betur alias legaturus non fuisse" (L. 72 § 6, Dig., loco cit.).
Cpr. Furgole, Tr. da testaments, I, p. 319, No. 7 §i 8. Are C. Calimach.
putere oriinduirea testatorului, zice art. 734 din codul Cali- Art. 734.
mach, §i de nu se va adeverì pricina pe care au scris-o in
testamentul sttu, a indemnându-se au rit,nduit mo§tenitor pe
cel scris, zicAnd poate cl, el ti este dator, sau ett mostenitorul
i-au %cut bine, ori vreo slujbil, ori di este multumit de diinsul;
sau dad, va l'Asit cuiva mostenire, numindu-1 fiu sau frate,
macar ctt nu-i era nici fiu, 'lid frate, ettci o asemenea artt-
tare nu vatArnit niel pe mo§tenitor, nici pe legatar". Cpr.
art. 572 din codul austriac, al drui sens codul Calimach il
reproduce, schimbAnd ins5, redactia textului austriac.
(4) Instit., De legatis, 2, 20, § 31.
65105 21
 322 C. C.CART. 111.TIT. ILC P. V.S-a VI.DIV. SPECII DE LEGATE.

Cu toate eg, el nu mi-a gerat nicio afaeere. Dael, In loe de

a ml exprim6, astfel, as fi zis: las 1000 de lei lui A, daca
el a Ingrijit de afacerile mele, si negotia mea curaverit", le-
gatul ar fi conditional, i legatarul nu va puteh cere suma
legatA decat dovedind cg, a lndeplinit eonditia. Sed si
conditionaliter enuntiata fuerit causa, aliud juris est, veluti
hoc modo: si negotia mea curavit, fundum do, lego" (' .
Legatul mai poate IncA fi demonstrativ i determinativ.
Legat demon- Legatul este demonstrativ atunci cAnd testatorul explicA
strativ.
dispozitia sa prin ImprejurAri, care au de scop caracterizarea
descrierea persoanei legatarului sau obiectului legat, fArA
a atinge cat de putin substanta legatului 2.
Exemplu: Astfel, &Ind am zis: las mosia mea cutare, pe care
am mostenit-o dela fratele meu", legatul este dernonstrath,
si asemenea legat ar fi valid, chiar dacA n'as fi mostenit
mosia legatit dela fratele men, pentrucA aceasta nu este decAt
o descriere si o demonstratie care nu vicia/A Intru nimic
legatal; de oareee mosia legatA este arAtatA In mod suficient
prin numele ei 3). Este. In adevAr, de principiu cl un act
nu poate fi anulat din cauza unei clauze inutile
Deserierea De asemenea, legatul n'ar fi nul, dAdq, testatorul ar fi
gresinl a
gP'descris In mod gresit persoana legatarului, InselAndu-se, de
soanei leata-
rulni. exemplu, asupra numelui s.u, asupra calitAtilor sale, etc.,
de câteori judecAtorii au elemeate suficiente pentru a deter-
minù, persoa,na gratificatA. Falsa demonstratione legatum
non perimi" .
Instit., loco cit.
Cpr. Troplong, I, 369; Michaux, Testaments, 1368, etc.
L. 17, Pr., Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35,
1. Cpr. Furgole, Tr. des testaments, I, p. 327, No. 25 (ed.
din 1779).
,,Non solent qucc abundant, vitiare scripturas". (L. 94, Dig.,
De div. regulis juris antiqui, 50, 17). Din aceasti lege s'a
extras adagiul: Quod abundat non vitiat.
(6) Instit., De legatis, 2, 20, § 30 si L. 17, Pr., Dig., De eon-
ditionibus et demonstrationibus, 35, 1. Cpr. Furgole, Tr. d s
testaments, I, p, 322, No. 15 (ed. din 1779). Vezi si art. 734
din ccdul Calimach, citat supra, pag. 321, nota 3. Textul
suscitat din Institutele lui Justinian este gresit citat de Mi-
chaux (op. cit., No. 1371), sub titlul II, 20, De 'aim de-
monstratione (in loe de: De legatis, dup6, cum este intitulat
In rea/itate) i Petrescu (Testamentele, p. 394, nota 1) re-
 DIVERSELE SPECII DE LEGATE. 323

In legatele demonstrative, eroarea In descrierea lucrului Eroarea tn

eruuai.
descnerie
legat sau a persoanei legatarului (falsa demonstratio),
invalideazd, deci legatul .
Demonstratiunea se deosebe§te de conditie In aceastaDeoseb. Intre
cea dint6i aratl In genere o Imprejurare trecutA, pe cAnd deatie
monstr
gi eonditie.
.cea de a doua se aplicit la o Impre.jurare viitoare 2). Inter
demonstrationem et conditionem, hoc interest quod demon-
stratio plerumque facta ostendit, concha() futuram" zice
jurisconsultul Florentinus 3.
Astfel, cand zic: Iti las iapa mea, care va fate, le- Exempla.
gatul este conditional; el este, din contra, demonstrativ dacl
am Lis: Iti las iapa mea, care a fatat" .
Dacl Insit legatul, In loe de a fi demonstrativ, ar fi Legat deter-
minativ.
kleterminativ sau limitativ, adecl: dacit lucrul legat n'ar fi
numai descris, ci determinat §i miirginit In categoria §i
speeia sa, preeum ar fi de exemplu, In cazul când a§ fi
zis: fi las 1000 de lei ce am In lada mea de fier, In asemenea
caz, legatul va fi nul, dael In lada mea nu s'ar g/si bani,
pentrucl eu n'am inteles a-ti !Ash suma de 1000 de
lei in genere, ei o swill de bani limitativ arataa
kleterminatl, care nu are fiintd, 5. ,Sed si certos nummos,
veluti quos in a pc habet, aut certain lancem legavit, non
numerata pecunia, sed ipsa corpora nummorum, vel rei le-
gatce continentur ; neque permutationegi recipiunt" 6 .
Cât pentru cheAunea de a se §ti cAnd legatul este Chestie de
demonstratiN, aceasta se va decide In fapt, dupg intentia fapt.
testatorului. Dacit termenii testamentului sunt at:it de Intu-
neco§i si de Inglimati, Meat este cu neputintA de a se puteà
afiò, ace istìl intentiune, legatul va fi mai de grabti presupus
demonstrativ decAt determinativ, fiindcit nu se poate pre-
produce aceastil eroare (probabil de tipar) a lui Michaux.
Tata cum unii scriu la noi artile de drept!
(I) Furgole, op. §i loco suprit cit., I, p. 327, No. 25; Michaux,
Testaments, 1371, 1372.
Cpr. Troplong, L 369; Michaux, op. cit., 1369; Petrescu,
Testamentelc, p. 391, care reproduce pe Michaux,
a-1 cith, ea de obiceiu.
L. 34 § 1, Dig., De conclitionibus et demonstrationibus, 35, 1.
Troplong, L 369, p. 379, 380.
(b) Troplong, I, 370; Michaux, op. cit., 1373, p. 212.
(6) L. 51, Dig., XXX, De legatis I.
 324 C. C.CART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a SPECII DE LEGATE.

supune c testatorul a Inteles a face un legat inutil si de-

rizoriu (art. 978)('). Expressio in dubio censetur fa cta
causa demonstrationis, nisi hoc exprimatur et clare de
C. Calimach. mente appareat", ziceà, Dumoulin (2). cele ingaimate,
Art. 736.
intelegerea cuvintelor trebue a se Weill spre bunittate", zice
art. 736 din codul Calimacb. (Vezi supra, p. 172, 173).
NearItarea Legatul este valid cu toate ca testatorul n'a aratat
cauzei.
cauza lui. Aratarea cauzei nu da deci legatului o valoare
mai mare (3 .
Cauz fa1. Legatul ar fi valid, chiar daca cauza arqtatit ar fi
fals5, Falsa causa adjecta legato, non nocet" .
Deoseb. tntre Causa nu trebue sit fie confundata cu rnodul. Cauza
cauzI gi mod.este, in adevar, ratiunea care a determinat pe testator a
face legatul; ea trebue, deci, sa existe In momentul facerei
lui. Ca usa est ratio le gandi in prceteritum" , ziceò Cu-
jacius. Modul este, din contra, ratiunea, ientru care kgatul
a fost facut, ratiune care se va indeplini in N iitor. Ratio
legandi futura 6 .
Cauzitfinal. Cauza este finala si impulsiva. Catua finalu este acea
pe care o avem in vedere cand facem ceN a si care ne de-
termina a face un lucru; ea este inceputul i sfarsitul ac-
tiunilor omenesti: fors omnium causai um, dupit expresia
lui Mantica
Cauzli implu- Cauza impulsiva este aeea care ne suggereacit ideea
vointa de a face un lucru, insit inriurirea sa este secun-
dara, pentruca ea nu carmueste execu tarea actului; ea este
deci impropriu numitit cauza, numele ei adel itrat este m otiv ;
de aceea falsitatea cauzei impulsive nu anuleaza liberali-
tatea, fiindca nu este cauza determinanta a dispozitiei.
Efectele can- Cauza, finale'', are, din contra, o astfel de inriurire
zei finale. asupra actiunilor omenesti, Stick ea viciacit liberalitatea
când este fal, daca din imprejurari rezulta cit farit dAnsa

Cpr. Troplong, I, 374; Michaux, op. cit., 1379. Vezi qi

supra, p. 172.
Citatie imprumutatti dela Troplong, loco supra cit., p. 385.
Michaux, op. cit., 1390, 1391, p. 214.
Michaux, op. §i loco cit.
Intit., De legatis, 2, 20 § 31.
Troplong, I, 379; Michaux, op. cit., 1392, etc.
(2) Troplong, I, 380; Michaux, op. cit., 1395, p. 215.
 REGULELE COMUNE TUTUROR LEGATELOR IN GENERE. 325

testatorul n'ar fi J'Ice dispozitiunea(t): si probetur alias

legaturus non fuisse(2). Cessante causa finali apposita, dis-
positio testatoris inutilis est", zicea Menochius (8).
Cat pentru chestiunea de a se §ti cand cauza este fi- Cheetie de
fapt.
nal i cand este impulsivl, aceasta se va decide dupg, Ina-
prejurAri. La caz de Indoia16, cauza nu va fi consideratI
ca impulsivl §i, deci, nu va vicia legatul, In baza princi-
piului inscris in art. 978 'C. civ., dupl care once clauzl
primitoare de doul Intelesuri, trebue sl fie interpretatl In
sensul ce poate produce un efect(4).
In fine, legatul mai poate Inel fi alternativ, adecl sci Legat alter-
aibA de obiect mai multe lucruri dintre care numai unul ur- nativ.
meaLl a fi plAtit art. 1026 (5.
El poate sl, aibá, de obiect prestatii periodiee, anuale, Preet. peno-
dice.
lunare, etc. ('legatum annuum vel menstruum), etc. (8).

Regulele comune tuturor legatelor in genere.

Regulele comune tuturor legatelor In genere sunt:

1° cele privitoare la determinarea legatarului §i a lucrului
legal(' ; 20 cele relativeia interpretarea, legatelor 8); 30 re-
gula prevlzutl de art. 886, care dispune, ca sanctiune, nu-
litatea testamentului, de cateori nu s'au observat formele
prescrise de lege; 4° regula prevOzutO, de art. 892, privi-
toare la depunerea testamentului olograf sau mistic la grefa
tribunalului; 50 regula privitoare la transmiterea proprie-
tOtei legatului art. 899 § 1; 6° acea prevIzutá de art. 901,

(I) Troplong, I, 382; Michanx, op. cit., 1397, p. 215.

L. 72 § 6, Dig., De conditionibus et demonstrationibus, 35.
1. Mai vezi L. 92, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5.
Citatie imprumutatA dela Troplong, I, 382, p. 391.
Troplong, I, 385; Michaux, op. cit., 1400, p. 216, care ci-
teaz6 pXrerea lui Furgole. Vezi si supra, p. 171 si 324.
Vezi supra, p. 286. Vezi asupra legatului alternativ, Aubry
et Rau, VII, § 722, P. 492.
Cpr. Art. 851, 852 C. Calimach. Vezi Filippis, Corso di
dirige() civile italiano, XI, 597 urm., P. 434 urm.
Vezi supra, p. 161 urm.
Vezi supra, p. 164 urm.
 326 COD. CIV. CARTEA III. II. CAP. V. S-a VI. ART. 901.

relativa la cheltuelile cererei pentru predarea sau punerea

In posesiune a legatului; 70 §i In fine, regula prevazuta de
art. 902 § 2, care codera legatarilor o ipoteca legall asupra
imobilelor succesiunei, In contra oricarui debitor al legatului ' .

Cheltuelile relative la punerea in posesiune.

Art. 901. Cheltuelile cererei pentru predare (") sunt in bar-
cina succesiunei, fAril ea cu aceasta sä se poata reduce rezerva
legalä.
In caz alud testatorul ar ordonit altfel prin ttstament, se va
urrnit dupä vointa lui. (Art. 723, 841 urm., 890, 891, 895, 899
§ 2, 919 C. civ. Art. 1016 C. fr. inodificat in redacra sa).
Aplie. art. 901
tuturor lega-
Art. 901 cuprinde o dispoziOe generala aplicabill tu-
telor. turor legatelor In genere, dei el se gasete In secOa care
se ocupa numai de legatele singulare sau particulare Acest
text nu este deci la locul lui. Vezi supra, p. 291 .
Motivele
art. 901.
DUO art. 901, cheltuelile cererei entru predarea
sau punerea In posesiune a legatelor sunt In sarcina suc-
cesiunei, nu pentru motiN ul ca predarea trebue S e faca.
pe socoteala debitorului art. 1105 §i 1317 , nici pentruea,
In specie, debitorul legatului ar fi succesiunea, (lupa cum
sustin aproape toti autorii 3, ci pentru motis ul ca predarea
se face In interesul eomun, adeca al kgatarului, care pri-
me§te legatul §i al mo§tenitorului care 11 p itte§te .

Cpr. Pand. fr., y° cit., 9237; bemolombe, XXI, 676; Trop-

long, III, 1794, etc. Vezi mns3. Barafort, Separation de
patrintoines, p. 50, dupä care art. 902 § 2 s'ar aplicà numai
legatelor particulare.
Predarea le- Predarea este punerea in posesinne a legatului. Legea noasträ
gatulni. califico, punerea in posesiune de predare numai in privinta
legatelor singulare sau particulare (art. 899 § 2). Inda pri-
veqte legatul universal §i cu titlu universal, ea se serve0e
de expresiile: punere sau trintitere in posesiune (art. 889,
891, 895).
Vezi Baudry et Colin, II, 2461; Marcade, IV, 132; Thiry,
II, 459; Arntz, II, 2107; Acollas, II, p. 560; Planiol,
2736, etc.
Art. 140 Laurent, XIV, 61; Pand. fr., vo cit., 9025. Legatarul, care
Pr. eiv. a fäcut o pretentie nedreaptä, poate fi condemnat la daune
conform dreptului comun (art. 998 C. civ., 140 Pr. civ.).
 CHELTUELILE RELATIVE LA PUNERE I IN POSESIE. ART. 901. 327

Legea nu permite Insa ea aceste cheltueli, adaogate Neatingerea

rezervei.
la valoarea legatului, sa., Intreaca partea disponibila §i sa
atinga rezerva, care trebue sa parvie intacta mo§tenitorilor
rezervatari
Testatorul este Irisa liber, sub conditia de a nu atinge Puneres chel-
tuelilor In
rezerva mo§tenitorilor 2), sa pue cheltuelile In sarcina le- Barcina lega-
gatarulm, pentruca el poate O, marease& sau sa mic§oreze tartilui.
legatul. Vointa sa poate, In aceasta, privinta, A, fie expresa
sau tacita 3 .
Incitt prive§te cheltuelile de inventar, Imparteala §i Cheltuelile de
inventar,
lichidarea averei, ele avand loe Intr'un interes comun, sunt implirtealn,
In sareina mo§tenitorilor §i a legatarilor, putin importa, daca etc.
partea disponibill este sau nu epuizata, 1.
Textul francez adaoga ea taxele de muta0une da- Taxele de
torite dupil, 'epa tinibrului, care, conform legei actuale, sunt: mutatiune.
20 o, 30 o, 40/0, 60/e, 90/0 §i 120/0, privesc pe legatar,
ceeace se Intelege dela, sine, pentruca aceste taxe sunt
In totdeauna In sarcina achizitorului 5.
Dupa un ordin al Minist. finantelor din 1900, care Interpretares
interpreta art. 73, 75 §i 76 din L. timbrultti, mo§tenitorii unor dispozitii
din legea tim-
pot plati taxa sau dupa de,,schiderea testamentului, sau la brului.
punerea In posesiune, dar cu obliga0e pentru ei de a face
declaratia averei In ten-líen de §ase luni dela moartea lui
de cujus, sau dela epoca cAnd au luat cuno§tinO, de des-
Demolombe, XXI, 521; Arntz, II, 2107; Troplong, III,
1918; Pand. fr., v° cit., 9028 qi autoritatile citate acolo;
Baudry et Colín, II, 2462; Cas. fr. si C. Riom, Sirey, 86.
1. 35; D. P. 97. 2. 49, etc.
(1) Daca mostenitorul de Auge s'ar fi opus insa pe nedrept la
cererea legatarului de a fi trimes in posesiunea legatului san,
atacand, de exemplu, testamentul in nulitate, rara motive se-
rioase, si i-ar fi cauzat cheltueli zadarnice, el va putea fi
condemnat la aceste cheltueli, chiar daca prin ele i s'ar a-
tinge rezerva. Cpr. Arntz, II, 2107, in fine; Laurent, XIV,
61; Demolombe, XXI, 519; Aubrv et Rau, VII, § 718,
p. 480; Baudry et Colin, II, 2463; Pand. fr., y° cit., 9027;
Cae. fr. Sirey, 58. 1. 33; D. P. 58. 1. 76 si alte autoritati
citate in Pand. fr., loco sui».<1 cit.
Duranton, IX, 274.
Pand. fr., y° cit., 9034.
Cas. fr. D. P. 62. 1. 288; Sirey, 62. 1. 716.
Cpr. art. 1105, 1317 C. civil.
 328 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VI. ART. 899 § 1, 901.

chiderea succesiunei, caci altfel cad in contraventie (art. 77

L. timbr.)(i).
Acordarea Atat Mininisterul de finante cht qi justitia pot acordh
nnui termen
moqtenitori- mo§tenitorilor unul sau mai multe termene In launtrul ca-
lor. rora ace§tia trebue sa plateasca taxele cuvenite fiscului. Ter-
menul acordat nu poate MA fi mai mare de doi ani §i
nici Inteun caz nu poate fi prelungit nici de Minister, nici
de justitie (art. 67 §i 69 L. timbrului (2.
Punerea tase- Testatorul poate insa pune §i aceste taxe in sarcina
lor in sarcina ,o
mostenitori- ...3tenitorului, dar tot sub conditia de a nu-i atinge rezerva.
lor. Daca testamentul cuprinde mai multe legate, fiecare
Cazul and
testamne tul legatar va platì taxa de transmitere, care-I prive§te numai
cuprinde mai pe dansul, §i punerea In posesiune va fi refuzata cht timp
multe legate.
nu se va dovedl plata taxelor cuvenite fiscului, afara de
cazul child s'a acordat un termen de plata.
Deoseb. de Textul corespunzator francez prevede anume câ fiecare
redactie delegat poate fi inregistrat in deosebi, pentru a abrogh dreptul
c. franz.
ce
anterior, dupa care un legatar nu se puteh folosi de legatul
sau, decht platind taxele pentru toate celelalte legate, rana4-
nand ca el A. urmareasca pe urma pe fiecare legatar in parte.
Aceasta masura erh insa nedreaptit, pentruel puneh adeseori
pe un legatar sarac in imposibilitate de a dolAndi pose-
siunea legatului sail. De aceea ea a 0 fo,t abrogata. So-
lutia codului francez este admisibila §i là noi.

Transmiterea proprietitei lucrului I egat.

Art. 899 § 1. Orice legat pur i simplu(8) da legatarului,
din ziva mortei testatorului, un drept asupra lucrului legat, drept
transmisibil erezilor i reprezentantilor ski. (Art. 644, 651, 692,
926, 1015 C. eiv. Art. 1014 § I C. fr.).

(1) ezi C. Botez, Leyea asupra taxelor de timbru i inregis-

trare, p. 283 (ed. a 3-a, 1908).
L. timbrului (2) Daca succesiunea este deschisa inainte de punerea in aplicare
nu are efeet a legei timbrului, nu se va percepe nicio taxa, cAci legea
retroacti v. timbrului, ca si celelalte legi, nu poate s. aib5, efect retro-
actir (art. 1 C. eiv.). Cas. rom. Bult. 1890, p. 1141 si Dreptul
din 1890, No. 72. Contra.: C. Bucure§ti, .Dreptul din 1890
No. 47 (decizie easatil).
Aplic. textu- (3) Once legat, adecä: fie particular, universal sau cu titlu uni-
lui la toate
legatele.
 TRANSMITEREA PROPRIETITEI LUCRULU1 LEGAT. ART. 899 § 1. 329

Proprietatea bunurilor strAinutându-se prin legate Dobandirea

(art. 644)(1), legatarul dobande§te, la moartea testatorului,bpurinnusreilionr tes-
cu-
proprietatea bunurilor euprinse In testament, drept trans- tament.
misibil mo§tenitorilor i reprezentantilor si (2); i aceastil
soluVe este admisibill in privinta tuturor legatelor in ge-
nere, care nu sunt supuse unei conditii, fie ele chiar supuse
unui termen; c6ci, dup/ cum s'a vlzut infrez, ad notam,
legatul pur i simplu este ad i opus legatului supus unei
conditii suspensive.
incA §i in privinta legatelor conditionale, n'ar trebui Legate condi-
sa credem cit proprietatea se transmite la un alt moment tionale.
decat moartea testatorului, pentruca desì legatul supus unei

versal. In adevAr, desl art. 899 § 1 se gliseste sub rubrica

care se ocupit de legatele singulare, toti autorii recunosc
aceastA dispozitie se apliett tuturor legatelor in genere, care
sunt un mod de a transmite proprietatea (art. 644), si
legea cuprinde, in aceastii privintA, un viciu de clasificare,
care se explia prin lucrArile pregàtitoare. Cpr. Laurent,
XIV, I; Arntz, II, 2102; 'Phiry, II, 457; Marcadé, IV, 126;
Demolombe, XXI, 548; Pand. fr., tP cit., 8747; Aubry et
Rau, VII, § 717, p. 473, nota 1; Zacharire, Handbuch des
Jr. Cioilrechts, 11T, § 716, pag. 269, nota 1 (ed. Anschtitz),
§ 726, p. 457, nota 1 (ed.-erome), etc. Vezi i supra, p. 291.
Prin legat pur i sinylu se intelege, in genere, acela care Ce se tntelege
nu este supus niciunei conditii, nici unui termen (L. 5 §1, ad prin legat
Dig., Quando dies legatorum, 36, 2). Cpr. Laurent, XIII, P" simplu.
532; Duranton, IX, 277. In cazul de fatà se intelege insä, numai
legatul nesupus vreunei conditii. CAA pentru legatul cu
termen, el este, lato sensu, un legat pur i simplu, pentrucá
termenul nu suspena existenta dreptului, ca conditia, ci amâng
numai executarea lui (art. 1022). Vezi supra, p. 298, 299. Cpr.
Thiry, II, 457; Dernolombe, XXI, 548 Nourlon, II, 833; Lau-
rent, XIV, 1; Marcadé, IV, 126; Pand. fr., v° cit., 8748, 8749, etc.
(') Dup5. art. 841 din codul Calimach (684 C. austriac), lega- C. Calimach.
tarul nu dobindeit, din contra, proprietatea lucrului le-gat Art. 841.
cleat prin traditia lui. Vezi suprec, p. 196, n. 2 si p. 210, n. 1.
(2) In lipsA de mostenitori rezervatari, legatarul universal are
deci proprietatea absolutit i exclusivtt a bunurilor defunctului,
Dacit el vine ins& in concurentit cu rezervatari, legatul
fijad redus la partea disponibilg, el este coproprietar in in-
diviziune a bunurilor succesiunei cu mostenitorul rezervatar.
Legatarul fiind, in asemeuea caz, coproprietar, are deci ac-
tiunea in ìmpitrea1ä, i mostenitorii n'ar puteb, s5,-i deà bu-
nurile ce ei ar vol sau valoarea lor. Cpr. Thiry, II, 430.
 330 COD. C1V. CARTE 1 III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 899 § 1.

conditii suspensive ramane In suspensie cât timp conditia

nu este indeplinita (art. 1017), totu0 indeplinirea ei avand
efect retroactiv pana In ziva deschiderei succesiunei prin
moartea testatorului (art. 1015), proprietatea se transmite
tot In acest moment. Daca. art. 899 § 1 distinge intre le-
gatul pur i simplu si cel conditional, aceasta este pentru
arath ca, in cazul întiu, dreptul la lucrul legat estG
dobandit In mod irevocabil din momentul mortei testa-
torului, pe când In cazul de al doilea, adecá cand legatul
este supus unei conditii suspensive, legatarul nu transmite
dreptul san mostenitorilor sâi, daca el ,a murit inainte de
Indeplinirea conditiei t).
Natura drep- Care este natura dreptului ce Iegatarul dobandeste a-
tului dobanditsupra lucrului legat? Pentru a raspunde la aceasta ches-
de legatar
&supra 1uru-tiune trebue s distingem intre cazul cánd legatul are de
lui legat. oiect lucruri nedeternainate, legatum generis art. 908 ,
acel cand el are de obiect un corp cert si determinat In in-
dividualitatea sa, in ipso individuo art. 903 . In ca/u1
intai, adeca: daca s'a lasat, de exemplu, un cal, fárit a se
arath anume care, legatarul are numai o actiune personan
ex testamento, pentru cererea legatului dela cel obligat a-I
plati art. 902), si proprietatea nu-i a fi transferita. in
asemenea caz, declit prin predarea lucrului. In cazul al
doilea, adeca: cilnd legatul are de obiect un corp cert
determinat In individualitatea sa (species , care este propri-
etatea testatorului (2 , de exemplu: cutare cal, cutare casi,
cutare mosie, etc., legatarul pu are numai un clrept de
crean ta contra debitorului legatului, ca in cazul precedent,
ci o actiune in revendicare (rei vindicatio), pentruca el a
dolrándit proprietatea legatului din ziva mortei tesiatorului
art. 644, 899 § 1 3.

(') Laurent, XIV, 1; Pand. fr., y° cit., 8748, etc.

tim, ta adevAr, el legatul lucrului altuia fäcut cu stiint&
cá lucrul este strilin (art. 906), nu transferii proprietatea
lucrului legat, ci confer& legatarului numai o actiune persa-
nalä, pentru a obligh pe debitorul legatului la dobindirea
si predarea lucrului strAin, sau la plata valoarei lui, dact
proprietarul acestui lucru nu voeste a-I instrXinh. Vezi supret,
p. 268, nota 1 si p. 271. Cpr. Marcadé, IV, 141.
Vezi supra, p. 235 si infra, p. 333.
.ACT. CARE APARTIN LEGATARULULACT. PERSONA LÀ.ART. 902 § 1. 331

Dreptul legatarului, oricare ar fi natura lui, drept de Dr. legataru-

creant6 sau drept real, fdelind parte din patrimoniul lui, lui trece la:
mostenitorit
trece la mo§tenitorii §i reprezentantii s5,i, Indatl ce el a sgt.
supravetuit eftt de putin testatorului.
El poate, de asemenea, sá,-I vftndA, s4,-1 dlruiascl, Legatarul
intr'un cuvAnt: sl dispue de el cu titlu oneros sau cu titlu poate dispune
de dreptul sitn.
gratuit, lnainte Alar de a fi pus In posesiune(').

Despre actiunile care 'apartin legatarului.

In ultima stare a dreptului roman, legatarul aveh,

pentru a dobAndi executarea legatului, trei actiuni deose-
bite: 1° o actiune personan; 20 o actiune rean; 30 §i o
actiune ipotecarg,. Liceat legatariis id persequi, non solum
per actiones personales, sed etiam per in rem, et per h y-
pothecariam" 2 .

1° Despre actiunea personalii.

Art. 902 § 1. Erezii testatorului sau once alta

persoanii
obligath a plAti un legat, sank personal datori a-1 achith, fiecare in
proportiune cu partea ce ieh din succesiune (3). (Art. 550, 552,
653, 774 urin., 889, 891, 893, 899 § 2 C. civ. Art. 1017 § 1

C. fr.).
Acest text consaerg, actiunea, personan, ex testamento Act. personalg
care derivii din dreptul roman §i pe care legatarii o aveauex testamento
altil, dat5, §i o au §i astilzi contra oricArui debitor al le-

(i) Cpr. Cas. rom. §i C. Bucure§ti, Bult. 1908, p. 1612 §i Dreptul

din 1900, No. 77; Laurent, XIV, 4; Pand. fr., O cit., 8753
urm., 9035; Arntz, II, 2051; Dernolombe, XXI, 631. Vezi
supra, p. 197, ad notani §i P. 202, 203.
Instit., De legatis, 2, 20, § 2, in fine. Vezi §i L. 1, Cod,
Communia de legatis, etc., 6, 43.
Aeest text a m. ai fost odath explicat supra, p. 234 urm. Inexactitate
Legea s'a exprimat rhu, chci mo§tenitorii nu plgtese lega- de text.
tele, duph cum plhtese datoriile, in propor(ie Cu ceeace iau
din succesiune, ei numai din partea disponibila. Legatele
nu pot fi luate decit din parten disponibilh. §i mo§tenitorii
nu le datorese decit in limitele disponibilului ce detin", zice
Mareadé (IV, 135). Vezi §i autorii citati supra, p. 234, nota 1.
 332 COD. CIV. CARTEA TII. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 902 § 1.

gatului. Aceasta aetiune, pe care o are once legatar In

genere, este aceea care are de obiect trimiterea sa In po-
sesiune (art. 889, 891, 895, 899 § 2), sau predarea le-
gatului, dupa cum se exprima art. 901 (1).
Cazurile nand Actiunea personal l este divizibila, de ckeori debitorii
a4ilin" este leg,atului au recurs la beneficiul de inventar (art. 897 .
divizibilit.
Actiunea are, In adevar, acelasi cara,cter ea si obligatia.
De ckeori, deci, obligatia este divizibill, tot divizibila
trebue sa fie §i actiunea care o sanetioneail. Debitorii ne-
fiind obligati deck Inteo masura oarecare, datoria se di-
vide si ea In proportie cu obligatia ce incumbA, fiecaruia
din ei.
Exceptii dela Acest principiu sufere Insa exceptie In (Iona cazuri si
principiul
divizibilitittei. anurne: 10 când testatorul a obligat, fie In mod expres, fie
In mod tacit, pe unul din mostenitori sau legatari de a
plati cutare legat determinat; si 2° ciind lucrul legat nu
este susceptibil de diviziune 2 .
Cazul and un Insolvabilitatea unuia din mostenitori, sau a unui alt
debitor al
1egatului este debitor al legatului, nu obliga, in genere, pe ceilalti peste
insolvabil. partea lor personall, afara, bine Inteles, de actiunea ipo-
tecara, cand ei detin imobile de ale succesiunei 3 .
Deoseb. lntre Actiunea personala are multa analogie cu petitia de ere-
act. personall d:ta.
iti petitia de L./L. te, de.spre care ne-am ocupat pe laro. In tom. III, partea II,
ereditate. al Coment. noastre, p. 893 urm., fiindel print'insa se cere
predarea intregei succesiuni sau a unei pArti din ea. Ea se
de )sebaste Insa de petitia, de ereditate, pentruca pe când
aceasta din urm6 actiune euprinde si fructele, de cAteori
ea se exereita contra unui posesor de rea credint5 art. 845,
legatarul, care eere predarea legatului sau, n'are drept la
fructe deck din ziva cererei In judecata art. 890, 898,
899 § 2, afara de exceptia prevazuta de art. 900.
Art. 897. Inek priveste che.,tiunea de a se sti daca debitorii
legatului II platese infra, vires sau ultra vires hereditarias,
chestiune foarte controversatl In Franta, nu Insa si In
(') Cpr. Laurent, XIV, 171; Deinolombe, XXI, 666; Mareadé,
IV, 133; Aubry et Rau, VII, § 722, p. 492; Planiol, III,
2789; Baudry et Colin, II, 2470; Pand. fr., y° cit., 9197
§i toti autorii.
Saintespès-Leseot, Don. et testament8, IV, 1448, P. 528.
Saintesp6b-Lescot, op. cit., IV, 1449, p. 529.
 IPOTECA LEGAL/ A LEGATARILOR. ART. 902 g 2. 333

dreptul nostru, unde art. 897 curing once discutie, ea a

fost studian supra, p. 236, 237.
20 Despre actiunea realit (rei vindicatio).

AfarI de actiunea personan ex testamento, de care am

vorbit mai sus, legatarul unui corp cert f¡i determinat In
individualitatea sa (art. 903), mai are dreptul de a reven-
dich lucrul legat printr'o actiune realri, ca o consecinVt a
principiului care Ii conferl proprietatea acestui lucru Inca
din ziva mortei testatorului (art. 644, 899 § 1 . Deci, dacA
debitorul legatului a Instr6inat lucrul legat, legatarul poate
sa-1 revendice dela tertii detentori, In caz and el a dobandit
predarea de fapt a legatului sau, cel putin, o botIrlre care
ordoMt aceastit predare i . Vezi supra, p. 235.

30 Despre actiunea ipotecarrt (2).

Art 902 § 2. Erezii testatorului sunt datori ipotecar pentru

tot, pana in concurenta valorei imobilelor ce detin. (Art. 781,
1743, 1746 urm., 1753 C. eiv. Art. 1017 § 2 C. fr.).
DupA art. 853 din codul Calimach (688 C. austriac 3 , a Calimaeh.

Cpr. I,aurent, XII', 173; Planiol, III, 2788; Baudry et Colin,

II, 2486; Thiry, II, 458; Pand. fr., y0 cit., 9219, etc.
1 ezi asupra acestei materii, pe langit autorii obi§nuit citati,
Jacquet-Pontbiché, Des di férentes suretés accordées aux lé-
gataires; Monnot, Hypothéque des légataires, etc. heat pri-
ve§te dreptul roman §i dreptul strain, vezi Roguin, Tr. de
droit comparé (Nuccessions), III, 1623 urm., p. 548 urm.
(3) Art. 688 din codul austriae a fost modificat li compleetat C. anatriae.
prin § 158 urm. din patenta dela 9 August 1854. Vezi Ro- Art. 688.
guin, op. cit., III, 1625, p. 549; Stubenrauch, Commentar
ZU771 tisterreichischen allgeimeinen biirgerlichem Gesetzbuche,
I, p. 878, 879 (ed. a 8-a, Wien, 1903).
Dreptul strain, afara de eodul portughez dela 1867, nu C. portughez.
.consaera In genere, in termeni expreqi, Toteca legatarilor. Art. 1846.
Iata, in adevar, cum se exprimä' art. 1846 din acest cod:
Imobilele ce mWenitorii tin dela testator vor fi grevate de
ipoteca pentru garantarea platei legatelor, ficarao hypothe-
cariamente obriyados ao pagamento dos legados".
Cat pentru codul italian, art. 1029 dispune, ea §i codul C. italian.
francez, ca mo§tenitorii sunt tinuti de datoriile O. sarcinile Art. 1029.
 334 con. civ.CARTEA 111.Ti'!'. II. CAPIT. V. S-a VI.ART. 902 § 2.

legatarii erau In drept 81 cearA o cautiune dela moOeni-

tori sau dela once debitor al legatului, spre a asigurà plata
acestui legat.
Ipoteea legal Mostenitorii nu mai au astAzi obligatia de a da can-
a legatarilor.
+ne,
contro,ersx. v li. ins/ pIrerea generall este el legatarii eu titlu par-
ticular, independent de siguran a ce pot doh:Andi prin ce-
rerea separaVei de patrimonii art. 781 §i 1743 , mai au
§i o ipotecit legal it asupra imobilelor succesiunei, atat In
contra mostenitorilor testatorului cat qi In contra oricArui
alt debitor al legatului 1, ipotecl al cArei scop este asigu-
rarea executIrei ultimei voi* a testatorului... ut omnibus
modis voluntatis ejus satisfiat, §i care se datorelte lui Jus-
tinian 2.
Art. 902 § 2 este. In adevr, precis, §i a-i dà un alt
sens, este a-1 considerà ca nescris. Este adev/rat ca art. 1753

succesiunei, personal, In proportie en partea lor ereditarh, f i

ipotecar pentru tot (e ipotecariamente per l'intero), afar6 de
recursul lor, la caz de nevoe, contra comostenitorilor lor, cu
privire la partea pentru care fiecare din ei trebue sii, contri-
buiascA". Fatit cu aceastA dispozitie insuficienta, chestiunea
este controversatg In Italia, ca si In Franta. Vezi lioguin,
op. cit., III, 1624, p. 549. Ricci, fntre altii, contestrt insA
existenta acestei ipoteci In Italia, fntemeindu-se mai cu seania
pe lucrhrile pregätitoare ale codului actual. Vezi de acest
autor, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 390, P. 875
urm. Mai vezi In acelas sens, Pacifici-Mazzoni, Trait t o dells
successioni, VII, 65; Vitali, Idem, II, 1764, etc.
Cpr. Demolombe, XXI, 671, 674.
Dr. roman. In omnibus hujusmodi casibus in tantunt et hypothecat ja
unumquem que conveniri volumus, in quantum personalis actio
adversus eam competit, et hypothecant e,ss non ipsius heredis,
vel alterius personcv, quo gravata est fideicommisso rerum,
sed tantuntinodo earum quov a tedatore ad eum pervenerint".
(I, I, in fine, Cod, Communia de legatis, 6, 43). Vezi si Ins-
tit., De legatis, 2, 20, § 2, in fine, uncle se zice: ,,.o tra
autem constitutio, quail' cutn magna fecimus lucubratione,
defunctorum voluntates validiores esse cupientes, el non verbis
sed voluntatibus eorum faventes, disposuit ut ontnibus legasis
una sit natura, et quibuscumque verbis aliquid d relichum
sit, liceat legatariis id persequi, non solum per act iones p r-
sonales, sed etiam per in rem et per hypothecariam. Cuba
conatitationis perpensum modum ex ipsius tenore perfectis-
sime accipere passibile est".
 IPOTEC k. LEGAIA A LEGATARILOR. - ART. 902 § 2. 335

nu mentioneaza Intre ipotecile legale pe acea a legatarilor,

Insa aceasta nu poate fi decat rezultatul unei omisiuni, sau
poate eit legiuitorul a crezut de prisos de a o mai mentiona,
ea fiind reglementatil In titlul de fa. Imprejurarea ca le-
gatarii mai au faculWea de a cere separatia, de patrimonii
(art. 1743) nu dovedeste ca, ipoteca legal statornicita de
art. 902 nu-si are fiinta; pentruca aceste doul institutii
sunt departe de a produce ac,eleasi efecte, si fiecare isi are
utiliiatea sa proprie si particular . CAA pentru Imprejurarea
ea legea n'a conferit o ipoteca creditorilor defunctului
art. 777 , cu toate di drepturile lor sunt mai sacre deal
acele ale legatarilor, fiindca pe cand acesti din urma cauta
a dobilndi un castig (certant de lucro captando), creditorii
cauta, din contra, sa preintimpine o paguba In averea lor
certant de damn° vitando , la aceasta se poate Mspunde
In urmatorul mod: creditorii defunctului, da unii ce au
contractat direct cu &Instil, erau liberi sa stipuleze once
garantie, si daca ei n'au ere/lit de euviinta s'o faca,
legea nu poate fi mai pro Azatoare (lee:a au fost ei MOO;
pe cand situatia legatarilor este cu totul alta, de oarece
ei tin dreptul lor dela vointa defunctului, cu care n'au
contracht si dela care n'au putut stipulà nicio garantie.
Apoi, dintr'un alt punct de 1 erlere, aceasta ipoteca poate
fi conside.atil ea stabilita In Insus interesul testatorului,
pentruca ea asigura executarea ultimei sale vointi, pe
care arareori mostenitorii sunt gata a o respecta. Asa dar,
ranAne bine stabilit, cu toata controversa ce s'a ridicat a-
supra acestui pullet, ca, pe hInga (Ireptul special, impropriu
ealificat privilegia de art. 1743 2, ce toti legatarii au de
a cere separarea de patrimonii, spre a departù dela bunurile
suceesiunei pe creditorii personali ai mostenitorului 3, ei mai
Cpr. Demolombe, XXX, 217.
Cpr. Troplong, Privil. et hypothèques, I, 323 §i Don. et tes-
taments, III, 1929; P Pont, Privil, et hypothèques, 1, 299;
Laurent, Avant-projet de revision du code civil, III, P. 630,
No. 2. Vezi explic. art. 1743 C. civ. in tom. III, partea II,
al Coment. noastre, pag. 747 urm. (ed. a 2-a) §i in tom X,
P. 504 urm. §i P. 531 urm.
In citt priNe§te deosebirea ce existit intre separatia de patri-
monii §i ipoteca 1Pgatarilor, vezi tom. III, partea II, al Co-
ment. noastre, nota 3 dela p 721, 722.
 S36 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 902 § 2.

au §.1o actiune ipotecarl, In virtutea cAreia se pot adresit

la once detentor de imobile ale succesiunei, spre a cere
plata integrant a legatului lor sau delitsarea imobilului
ce detin (art. 902 § 2 §i 1792)(1.
Legatele p. RImane insl bine Inteles cit aceast6 ipotectl nu existl
care legatarii
aa o ipoteeli decAt In privinta legatelor unei eremite, adecit a unor sume
lega. de bani, cAci ipoteca nu se Intelege decilt ca accesoriul unei
creante. Cat pentru legatul unor corpuri certe §i determi-
nate, nu este nevoe de nicio sigurantit, fiindcl legatarul
(1) Vezi in acest sens, singurul juridic dupa parerea noastra,
Planiol, III, 2792 urm.; T. Hue, U, 343; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 162 bis III; Mourlon, III, 1419 $i Examen
critique du Commentaire de Troplong sur les privilèges, II,
306, p. 927 urm.; Marcadé, IV, 133; Duranton, IX, 379 $i
XIX, 328; Acollas, II, p. 564; Demolombe, XVII, 217 $i
XXI, 673; Surville, Elements d'un cours de droit civil, III,
588, P. 259; Troplong, Privil. et hypothèq les, II, 432 ter qi
Don. et testaments, III, 1794, 1928 $i 1929; Baudry et Loynes,
Privil. et hypothèques, II, 966; Guillouard, Iden , 1I, 691;
Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 2487 urm.; \lass&
Vergé, III, § 497, p. 279, nota 1; Thézard, Privil. et hypo-
thèques, 124; P. Pont, klem, I, 424; Sainte,pès-Lescot, Don.
et testaments, IV, 1453 rm., p. 532 urrn.; Michaux, Testa-
ments, 2286 urm., P. 378; Beudant, Suretés personnelles et
reelles, II, 606 urm., p. 97 urm.; Répert. Sirey, y° Legs,
1596; Pand. fr.; v° Don. et testaments, 9227; C. Bordeaux,
D. P. 80. 2. 7; Sirey, 90. 2. 124. Vezi tom. III, partea II,
al Coment. noastre, p. 721, text $i nota 3; tom. VIII, p. 508,
nota 1 $i tom. X, p 318, 531, nota 1 $i 571, etc.Contra:
Aubry et Rau, III, § 264, p. 353, 354 (ed. a 5-a) $i 1 II,
§ 722, p. 493, text qi nota 24 (ed. a 4-a); Gabriel Demante,
Revue critique, anul 1854, tom. V, 1-ere série, p. 179 urm.;
Nacu, III, P. 693, No. 21; Trib. imperiului german, Sirey,
87. 4. 19, etc. Vezi asupra acestei controverse, Pand. fr. v°
Privil. et hypothèques, 6457 urm.; Dalloz, Nouveau code civil
annote, II, art. 1017, No., 17 urm.
Dr. belgian. In Belgia, ipoteca lega a legatarilor nu mai exista $i este
Ipoteca testa - inlocuitä prin ipoteca testamentark pe care testatorul poate
mentará. s'o acorde prin testamentul sau, asupra unor imobile anume
determinate de dansul, pentru a asigura executarea legatului
(art. 42 $i 44 L. din 18 Decembrie 1851). Vezi Thiry, II,
458, in fine §i IV, 515; Arntz, II, 2105; Laurent, XIV,
174 qi XXX, 543, etc. Vezi asupra ipoteeei testamentare,
Chironi, Trattato dei privilegi, delle ipoteche e del pegno,
II, P. 36 urm. (Torino, 1901).
 I POTECA LEGA LA A LEGATARILOR. ART. 902 § 2. 337

are, in asemenea caz, actiunea in revendicare. Acolo unde

este vorba de drepturi reale, ipoteca nu are deci ce chuth (1).
De chteori este vorba de o creanth, ipoteca legatarilor Legat do
creante.
existl, orica,re ar fi natura Ili forma testamentului, chiar
dacit el ar fi olograf sau mistic(2).
Ea poate fi invocath de legatarii de na0onalitate strh- Legatarii
ing, ca §i de acei de nationalitate romfing, fhrg, a se distinge strhini.
dach testamentul a fost flcut in tail. sau In strhinAtate (3 .
Aceasth ipotech este supush inscriptiei, ca once ipo- Aplicarea
art. 1778 qi
tech in genere art. 1783, §i nu are rang cleat din ziva 1783.
aeestei inscriptii art. 1778)(1.
Ea nu love§te dealt imobilele succesiunei, iar nici IN um ai imobi-
inteun caz pe acele ale mo§tenitorilor. Prin aplicarea a- lele succesiu-
nei sunt supuse
cestui principiu s'a, decis, cu drept euvant, ch, ipoteca lega- i potecei lega-
tarilor nu poate sit loveasch imobilele &mite mo§tenito- tarilor.
rului de chtre defunct, chci aceste imobile fiind e§ite din pa-
trimoniul defunctului, nu pot sub niciun euvânt fi con-
siderate ea fAchnd Inch parte din succesiune e .
Aceasth ipotecit nu va aveh loe decht a,tunci and tes- este T estatorul
in drept
tatorul n'a dispus nimic In privinta ei, chci el avhnd facul- a ndirgini F11

tatea de a miiri sau de a miclorh legatul, el este liber de 8chiar a des-

inta aceastX
a zice, bine ir4eles, in termeni clan i neindoelniei (6, eh ipotecli.
ipoteca legan nu va ave h loc, sau nu va lovi deck un
imobil anume determinat, in care cazuri legatarul nu va
aveh, decht actiunea personal ex testamento 7).
Ipoteca legal, pe care legatarul particular o are In Drepturile ve
baza art. 902 § 2, ii conferh, ea once ipotech in genere: con teca.
fell, ipo-

(') Beudant, Suretés personnelles et réelles, II, 695, in fine,

p. 97; Baudry et Colin, Don. et testaments, II, 2492, etc.
(2) Baudry et Colin, II, 2491; Dalloz, Nouveau ende civil annoté,
11, art. 1017, No. 19 urm. si autoriatile citate acolo.
Pand. fr., y° Privil. et hypothèques, 15282 li alte autoritgti
citate in tom. VIII al Coment. noastre, P. 508, nota 1, in fine.
(4) Baudry et Colin, II, 2494; Troplong, Privil. et hypotèques,
II, 432 ter. Cpr. C. Toulouse, D. P. 72. 5. 271, No. 8.
(°) C. Aix, D. P. 83. 2. 206; Baudry et Colin, II, 2493, etc.
Baudry et Colin, op. cit., II, 2500.
Baudry et Colin, II, 2499; Demolombe, XXI, 674; Pand.
fr., y° Don. et testaments, 9238 urm.; C. Angers, D. P. 51. 2.
19; Sirey, 51. 2. 318. Vezi ins'ii, C. Rennes, Sirey, 79. 1.
252 (sub Cas.).
65305 z?
 338 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 902 § 2.

1° un drept de preferinta (art. 1720); 2° un drept de ur-

marire sau de suitit (art. 1746 § 3 §i 1790); 30 §i In fine,
beneficiul indivizibilit4ei (art. 1746 § 2 .
Conseeintile
dreptului de .
In virtutea dreptului de preferinta, care rezulta din
preferintI. ipoteca legall (art. 1720), legatarul este In drept a fi platit
din pretul imobilelor succesiunei, cu precadere, inaintea cre-
ditorilor personali ai moftenitorilor, §i cbiar Inaintea credi-
torilor ipotecari Inscri§i In urma lui (art. 1778, 1783). Le-
gatarul nu va putea Insa sa opue dreptul situ de preferinta
decat creditorilor succesiunei. Mai mult Inca, ace§ti din urma,
sunt in drept a fi platiti din preWl imobilelor succesiunei,
Cu precadere Inaintea legatarilor, conform regulei cunoscute:
nemo liberalis nisi liberatus (i .
Dreptul de Ca once creditor ipotecar, legatarul este in drept a
urn-Alin:1 al
kgataroui. urniari imobilul ce constitue gajul sau, In once maul ar
trece, cerand dela detentorul lui, ori plata legatului, ori dell-
sarea imobilului (art. 1746 § 3, 1790, 1792. Legatarul
va zice deci detentorului: aut cede, aut solve. ExerciOul drep-
tului de suita, ca §i ac,e1 al dreptului de preferinta, este supus
inscriptiei luata In timp util art. 1790 2.
Indivizibilita- Ipoteca este, dupa cum §tim, indivizibila art. 1746 § 2 .
tea ipoteeei.
Est tota in toto, et tota in gualibet parte, Licea Dumoulin
(Molineus), iar Loysel zicea, de asemenea : Hypothèque ne
se divise point" (3).
Conseeintile Aeeasta Insemneaza ca once detentor al unui imobil
indivit:ii.bilitl-sau al unei parti a imobilului ipotecat, este obligat a plati
toata datoria ipotecara, daca voe§te A. pastreze posesiunea
imobilului sau a partei de imobil ce detine art. 1792.
In virtutea principiului indivizibilitatei ipotecei, lega-
tarul poate cere plata legatului su dela mostenitor sau dela
once debitor al legatului, care deOne In total, oii In parte,
un imobil al succesiunei. Aceasta rezulta din art. 902 § 2,
care prevede ca mo§tenitorii, sau once alti debitori ai lega-
tului, sunt datori ipotecar pentru tot, pana la concurenta
valorei imobilelor ce detin. Astfel, daca presupunem un legat
de 12000 de lei §i trei mo§tenitori, fiecare este obligat a
(i) Bandry et Colin, II, 2503 1$ i deciziile citate de acesti autori.
Cpr. Laurent, XIV, 121. Vezi si supra, p. 230 nrm.
Baudry et Colin, II, 2504, p. 277 (ed. a 3-a).
Vezi tom. X al Coment. noastre, p. 548 urm.
 IPOTECA LEGALX A LEGATARILOR. ART. 902 § 2. 339

plati personal cilte 4000 de lei (art. 902 § 1, ceeace face

prin aztiunea personal, fiecare mo§tenitor nu va puteh
fi urmarit decht pentru partea sa respectiva (4000 de lei);
pe cAnd prin actiunea ipotecara, mostenitorul, ca,re detine
un imobil al succesiunei, va puteh fi urmarit pentru suma
Intreaga (1200 de lei , ramanandu-i, bine Inteles, recurs
contra celorlalti mo§tenitori, pentru partea contributorie a
fieearuia din ei ).
lata deci c, cu legea In mana, am ajuns la concluzia Critica prin-
ipoteca, care este un accesoriu al creantei, áre mai multa cipiulti
'vizibiIitei
Intindere decht creanta garantata, ceeace este departe de a aplicatlacazul
fi logic, pentruca legea nu ave h nicio ratiune de a face ca de fa.
ipoteca, sa fie, §i de astadata, indivizibila In efectele sale,
ea In cazurile ordinare art. 1746 § 2). In adevar, de
eateori este vorba de o datorie ipotecara contractata de
defunctul, este rational ca aeel din mo§tenitori, care
detine imobilul ipotecat pentru singura,nta, ae,estei datorii,
poata fi urmarit pentru intreaga suma, In virtutea prin-
cipiului indivizibilitatei ipotecei, propter indivisam pignoris
ausam; pentrucI, din capul locului, a existat o singura
datorie, garantata prin ipoteca. In caz de moartea debito-
rului, obligatia sa se va Impalti deci Intre toti mo§tenitorii
§i fiecare nu va fi obligat personal decht pentru parte,a
sa art. 1060), iar ipoteca nu se va divide, pentruel este
indivizibila, art. 1746 § 2 ; de unde rezultil c, prin ac-
Iiunea ipotecam, creditorul va puteh urmari, pentru intreaga
datorie, pe mo§tenitorul care va detine imobilul ipotecat,
dupa cum el ar puteh urmarli §i pe ceilalti detentori ai
imobilului ipotecat, care n'ar fi obligati personal la plata
datoriei (art. 1792. Intr'un cuvAnt, exista In specie doul
.datorii: aceea a persoanei, care se divide Intre mostenitori
(art. 1060, §i acea a imobilului, care este indivizibill
(art. 1746 § 2 ; pe eAnd cazul ipotecei legale, care garan-
teaza plata legatului, este eu totul altul, de oarece defunctul
n'a fost debitor al legatului, ci datoria s'a nascut In per-
soana mo§tenitorilor (ab herede ccepit) §i s'a divizat chiar In
momentul na§terei ei. Prin urmare, In ipoteza de mai sus,
adecti, a unui legat de 12000 de lei, datorit de trei mote-
(') Baudry et Colin, II, 2505, 2508; Duranton, IX, 384.
 340 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VI. ART. 002 § 2.

nitori, fiecare din ei datore§te numai cate 4000 de lei §i

nici unul n'a datorit legatul Intreg (art. 902 § 1). Lega-
tarul dobandind deci, in specie, trei creante, fiecare de cate
4000 de lei, legiuitorul ar fi trebuit sa-i confere trei ipo-
teci deosebite, §i, jgridice§te vorbind, ar fi trebuit ca fiecare
mo§tenitor sa nu poata fi urmitrit, prin actiunea ipotecarit,
deck pentru 4000 de lei, asupra imobilelor cazute In lotuf
lui. Atk logica cat §i principiul indivizihilithei ipotecei
erau departe de a se opune la o asemenea solutie, eu atat
mai mult cu cat nu se poate pricepe cum ipoteca poate
aiba mai multa Intindere deck Insii§i creanta garantata .
Fa ta cu aceasta critica intemeiata, este deci de mirat
cum Troplong III, 1795, in fine) a putut zice cá codul
actual a admis solutia cea mai conforma cu principiile fire§ti
ale ipotecei.
Adraiterea In loc de a admite solutia de mai sus care, cu toata
pnipiului
indivizibilitl- parerea contrarl. a lui Troplong, se impune, ce a facut
tei este rezui-legiuitorul? El a aplic,at §i la cazul de fata principiul indivi-
tatuliine1erorizibilitei
legislative. ipotecei. Aceasta anomalie nu poate sa fie deck
rezultatul unei erori legislative §i al unei talmaciri gre.lite
a dreptului roman, unde, eu adevarat, Justinian conferise
ipoteca legatarilor, Insa acolo fiecare mo§tenitor nu putea fi
urmarit prin actiunea ipotecala, decat In proportie cu plata
ce el era obligat a face In virtutea actiunei personale 2... in
tantum et hypothecaria (actione) unurnquemqvue convenire vo-
lumus, in quantum personalis actio adversus eum competit" .

Cpr. Pothier, Don. testamentairm VII/, 289, p. 305 si nota 2

a lui Bugnet; Marcadé, IV, 134; A collas II, p. 664 urm.;
Dernolombe, XXI, 675; Baudry et Colin, II, 2506; Pand. fr,,
rr° 9256; Mourlon, III, 832 si Examen critique du C0711-
cit.' Troplong sur les privilèges, II, 306, p. 929 urm.
ment.de
Vezi tns. Dernante et Cohnet de Santerre, IV, 162 bis, IV
nota 1, p. 349 (ed. a 2-a), care, citilnd pe Accarias, arati erk
deosebirea intre dreptul actual si cel roman, ar fi mai mult
aparentá deck reala, din caned, cà, in urma impktelei, mos-
tenitorul puteit sA fie urmttrit prin actiunea ipotecara pentru
tot, in privinta obiectului cAzut in lotul s'Au, din cauza carac-
terului tranzlativ al impiirtelei. Vezi i Baudry et Colin, op. cit.,.
II, p. 278, nota 1 (ed. a 3-a).
L. 1, in fine, Cod., Communia de legatis, 6, 43, citatA supra,
p. 334, nota 2. Cpr. Baudry et Colin, II, 2506, ab initio;
Beudant, Suretés personnelles et réelles, II, 609, p. 100, 101.
 TRANSCRIEREA LEGATELOR. 341

Cu toate acestea, textul legei este expres si nu putem

deck sa-1 aplicIm astfel cum este conceput, constatând
numai anomalia la care ne conduce.

Despre transcrierea legatelor.

Actele de ultimA vointit, care cuprind legate de imobile, Dr. francez li
belgian .
sunt ele supuse transcrierei? Atk in Belgia dit si In Franta,
riispunsul nu poate fi deck negativ, pentrucl legea bel-
gianit din 16 Decembrie 1851, asupra regimului ipotecar,
art. 1 si legea francezl asupra trascriptiei, din .23 Marti°
1855, nu supun transcrierei deck actele intre vii, translative
de proprietate imobiliarl sau de drepturi reale susceptibile
de ipotecl; de unde rezultl c6 atk In Belgia at si in
Franta, de cAteori mostenitorii sezinari si eel pusi In pose-
siune de justitie, vor Instrlinh aceste bunuri sau le vor
grevà de drepturi reale: uzufruct, servitute, ipotecl, etc.,
Instrlin6ri1e vor fi nule, iar drepturile reale consimtite de
danii vor fi rezolvite, Indatl ce legatarul va produce un
testament, fie chiar olograf, cai.e constatit dreptul slu, cu
toate el tertii, care au contractat cu mostenitorul, n'au avut
niciun mijloc de a luh cunostitttl de el, solutie care In am-
bele legislatii, nu se datoreste decAt unei lacune regretabile (i).
Ce trebue sl decidem In legislatia noastr0 Jurispru- Dr. nostru.
denta decide, cu toatl Indoiala ce exis tl asupra acestui Controversit.

punct, el numai actele intre vii, tranzalative de proprietate

imobiliarl, sunt supuse transcrierei (2 si 0, actele de ultimA
vointl, chiar acele prin care s'ar constituì un drept real,
precum o servitute, un uzufruct, etc., sunt opozabile tertiilor
(I) Cpr. Pand. fr., y° Don. et testaments, 8757; Laurent, XXIX,
41 urm.; Verdier, Transcription, I, 5; Flandin, Idem, I, 9;
Mourlon, Transcription, I, 3, p. 6 urm. Astfel, zice acest
din urmA autor, indatrt ce testatorul a murit, dispozitiile
sale sunt presupuse cunoscute de tertii qi, ea atare, opozabile
celor care, in urma desehiderei succesiunei, vor intrà In re-
latii en mo§tenitorul, pe care legea il institue in mod public,
pe care insti. testatorul 11 dezmostene§te in secret".
(2) C. Bucure§ti, Dreptul din 1881, No. 48. Jurisprudenta Curtei
de casatie n'a variat pitn'ti acum (mare minune!) asupra acestei
chestiuni. Vezi Bult. 1904, p. 1578 §i Cr. judiciar din 1904,
No. 82 (cu observ. noasta.); Dreptul din 1905, No. 6; Bult.
 342 C. C.CART. III.Trr. II.CAPIT. V.S-a VI.TRANSCR. TESTAMENT.

achizitori, fArg a fi transcrise, solutie pe care Degré o.

admisese IncA, din anul 1875 (I).
Asa dar, dupg acest sistem, actele de ultimit vointg,
care cuprind constituirea de drepturi reale, sau legatul pro-
prietAtei unuia ori mai multor imobile, sunt, In urma mortei
testatorului, presupuse a fi cunoscute de tertii si opozabile
tutulor acelor care, In urma deschiderei succesiunei, au con-
tractat cu mostenitorul dezmostenit printr'un t,estament, fie
chiar olograf sau mistic. Interesul legatarilor si respectul
datorit ultimei vointe a testatorului sunt deci puse, de astii-
data, mai presus decat interesul terOilor, care este acel al
societAtei si al creditului public.
Motivele legei Care sg, fie oare motivele unui asemenea sistem, atat
franceze.
de dezastros pentru tertii ? cAci, de cele mai multe ori, ei
vor fi surprinsi In buna lor credintl, neavAnd de unde a
cunoasel existenta testamentului. Raportorul legei franceze,
Debeleyme, a zis cA, drepturile legatarului fiind Intructitva.
sacre, ca unele ce emanil, dela un muribund, n'ar fi tocmai
nemerit de a le lkish la discretia mostenitorilor. El a mai
adAogat eA legatarii necunoscand mai niciodatA momenta
deschiderei succesiunei, si fiind mai totde,auna depArtati de
locul unde defunctul s'a sà,vftr,it din viatl, arareori vor
puteh Indeplini, la timp, formalitatea transcrierei si c.1, in
once caz, indeplinirea acestei formalitAti ar jigni dreptul
te,statorului, fiindcA eficacitatea si aducerea la Indeplinire a
1906, p. 37 i Cr. judiciar din 1906, No. 41, P. 329. Vezi
tom. IV, partea 1, p. 346, nota 1. Mai vezi tom. III, partea I,
al Coment. noastre, p. 408, 409, ad notam; tom. III, partea II,
pag. 7, nota 1; tom. IV, partea I, p. 346, nota 1; tom. X,
p. 715, nota 1, unde s'a citat din gre§a16, de tipar Bult. 1896,
p. 1212, in loc de: Bult. 1906, p. 37, etc.
Netranscrie- Decizia din 1904, mai sus citatit, pronuntattt (NO diver-
rea testam en- gentà, pune in principiu a testamentele nu sunt supuse tran-
telor care con-
stituesc drep- scrierei nici atunci and prin ele se constituesc drepturi reale,
turi reale. ceeace este contrar textului art. 722 § 3 Pr. civ., care supune
transcrierei, flirA nicio distinctie, toate actele prin care se cons-
titue o antichrezà, o servitute, un uzufruct, etc. De aceea, Degr&
sustine a testamentele nu sunt scutite de transcriere deck
numai cand au de obiect proprietatea unuia sau mai multor
imobile, nu lush', si constituirea unui drept real. Vezi Dreptul
din 1875, No. 30, p. 239.
(1) Vezi Dreptul din 1875, No. 30, p. 239.
 TRANSCRIEREA LEGATELOR. 343

ultimei sale vointi ar ataxia in totul de lealitatea qi buna

credintA a rudelor dezmostenite de el (1).
Considerh.nd, zice Curtea noastd de casatie, prin decizia mai
sus citatit, din 5 Noembrie 1904, in care teoria contrarh a fost
foarte bine sustinutii de regretatul Eugen Stäteseu, cä neexistind
niciun text de lege, care sh supunh inteun mod expres legatele
formalithtei transcrierei, urmeazh a se examinh dad legatele pot fi
supuse acestei formalithti in baza art. 1801 C. civ. si 722 Pr. civ.;
Considerind ch dispozitiile acestor texte de 10ge sunt come-
pute, este adevarat, in termeni generali si stabilesc, in principiu,
cá stdmutarea propriedtei imobiliare si constituirea de drepturi
reale asupra imobilelor trebuesc a fi transcrise, pentru a fi opcza-
bile tertiilor persoane, ce au dobindit drepturi reale asupra acelor
imobile;
Considerand insh a transcrierea actelor de constituire a acestor
drepturi, nu se poate face decht duph cererea titularilor lor, si legea
n'a putut impune inteun rnod rational fndeplinirea acestei obligatii
de transcriere deck persoanelor care participá la faptul juridic ce
le transmite drepturile, si care se Obese, prin urmare, in mhsurh
de a satisface cerinta legei, iar nici de cum legatarilor, pentru care
testamental defunctului, sorgintea drepturilor lor, poate du-limit
mult timp necunoscut;
Ca orich't de mare ar fi fost solieitudinea legiuitorului de a
asigurò, creditul public, aceasd soliCitudine nu poate merge IAA'
a determinà pe legiuitor, ea nesocotind toate priucipiile de drept
si de echitate, sh impunä, ceth'tenilor, pentru conservarea dreptnrilor
lar, indeplinirea unor conditii, ce stieh de mai inainte ch, nu sta',
in puterea lar de a le executa.;
Considednd cii,, in adevhr, da. ,ii este constant, pe de oparte,
eh testatotul este in drept de a tine secrete dispozitiile sale de
ultimh vointh si dacá se tine seamh, pe de ald parte, ch testamen-
tele nu se ghsesc de obiceiu in mânile legatarilor, reesh invederat
de ad i eh legiuitorul, condus de cea mai simplh logid, nu puteh,
fh.rh a luh nicio alth precautiune, sh, supue drepturile legatarilor
la transcrierea unui act, pe care acestia nu erau in stare a-1 cu-
noaste.
Considednd eh, fath de asemenea situatie, interpretul nu
poate admite ch legiuitorul ar fi inteles sh supue transcriptiei alte
(i) Vezi acest raport in D. P. 54-4. p 30. No. 29 si in Troplong,
Transcription, p. 21 urm., precum §i in Mandl!), Transcription,
I, No. 3, p. 6. urm., care, cu o logich sdrobitoare, spulbed
motivele date de raportor si dovedeste eh legea francezfi pad-
tueste in contra logicei celei mai elementare. Cpr. Laurent,
XXIX, 41, 42. Vezi Ind, Troplong (Transcription, 37),
care aparh, motive/e date de raportor. Mai vezi Yerdier,
Transcription, I, 5, p. 56, text si nota 1 (ed. a 2-a), etc.
244 C. C.-CART. 111.-TIT. II.-CAPIT. V.-S-a YL-TRANSCR. LEGATELOR.

acte de stramutare ale proipretatei imobiliare sau de constituire de

drepturi reale asupra imobilelor, deck actele hare vii, adecit con-
tractele cu titlu oneros sau cu titln gratuit; ciici, in privinta acestor
acte, partile contractante au posibilitatea de a executà masurile de
publicitate prescrise de lege, §i sunt In culpa daert nu le indeplinesc.
1. i mai departe. Curtea adaogI un considerent special
legei noastre:
Considerand ca aceasta este interpretarea logica ce trebue a
se 6, dispozitiilor art. 1801 C. civ., i 722 Pr. civ.; ea ea este in-
tarita printr'o jurisprudenta constanta, corespunde sentimentului de
dreptate §i a fost consacrata chiar de Corpurile legiuitoare; caci,
Cu ocazie revizuirei codului de procedura civil, se introdusese in
proiectul acestei legi transcrierea jurnalclor de punere in poscsie pe
baza de legate, §i aceasta dispozitie de lege a fost suprimata ea
excesiva, in urma unui amandament propus in Senat cu consimti-
mantul guvernului".
OricAt de seducAtoare ar pitreh aceste motive la prima
vedere, solutia contrarA ar puteh foarte bine fi sustinutit la
noi, unde transcrierea legatelor pare sI rezulte, In mod nein-
dojos, tocmai din textele pe care Curtea de casatie le in-
voacl, In sistemul opus. In adevitr, atilt In Belgia cftt si In
Franta, legatele imobiliare nu se transcriu, pentrucl atilt
legea belgianit cilt si cea francezit nu supun transcrierei
toate actele de stritmutare ale proprietItei imobiliare, ci
numai actele 'intre vii, distinctie pe care legel noastrl n'a
reprodus-o. Iat6, In adevAr, cum se exprimg In aeeastA pri-
vinV Mourlon, In tratatul situ asupra transcriptiei:
heat prive4te legatele, legea noua, ca qi codul civil, le
scute§te de formalitatea transcrierei. Regimul de publicitate, orga-
nizat de aceasta lege, nu cuprinde, in adevar, toate actele translative
de proprietate sau de ilrepturi reale susceptibile de ipoteett, ci
numai actele intre vii; de unde §i consecinta ca actele de ultima
voinfa nu inträ' in aceastä, dispozitie" (9.
Va sA, zicI, dad, legea fra,ncez1 n'ar vorbi numai de
acte intre vii, ci de once acte, In genere, strImutItoare de
proprietate imobiliarI, legatele ar fi supuse transcrierei. Ei
bine, tocmai aceasta a filcut legiuitorul nostru: tinilnd seaml
de critica adusii, atilt legei franceze cal si celei belgiene, el
nu supune transcrierei numai actele intre vii, ci toate actele
(1) Mourlon, Transcription, I, 3, p. 6, precum i toti autorii.
 TRANSCRIEREA t RA.PORTUL LEGATELOR. 345

de Instrlinare ale proprietMilor nemiscltoare, si a dreptu-

rilor reale ce pot fi ipot,ecate (art. 722, 10). Prin urmare,
cade argumentul Curtei de casatie, care consistg, In a ziee
textele noastre n'au Inteles a se referi decal la actele
care stamutg, proprietatea numai intre vii. Ceeace face
Insg,, Intrucatva, chestiunea Indoelnicl, este eliminarea In
Senat, printr'un anandament, al § 5 din textul art. 722
Pr. eiv., care prevedel anume transerierea jurnalelor de
punere In posesie pe baza de legate, eu toate c asupra
aeestui anandament nici Ministrul justitiei, autorul modifi-
carei introdusl prin proiect, nici p.ropunitorii lui n'au dat
nicio explicatie .
Din Imprejurarea el formalitatea transcrierei nu este Netranscrie-.
prescrisl deelt pentru actele de Instrlinare, rezultl eg, nu rehao c=e7-
sunt supuse transcrierei conventiile verbale, nici achizitiile
flcute Wit un act de Instritinare, ei ca un titlu oarecare,
preeum: sueeesiune, preseriptie, ocupatie, efectul legei, etc. C.
Transcrierea nu are loe, de asemenea, In privinta MO- Mobile.
bilelor, chiar In caz elnd existl un act tranzlativ de drep- Art. 1909.
turi reale, detentorul mobilelor fiind apIrat prin Ings pose-
siunea sa, daca el este de bung, credintl (art. 1909) 3.
In fine, stim el, din_eauza unei lacune regretabile, Netranscrierea
numai actele tranzlative, nu Insg, i acele declarative deacterrveddecela-
drepturi reale, sunt supuse transcrierei drepturi.

Despre raportul legatelor.

Legatele sunt ele, in legislatia noastra., supuse rapor-

tului, ea In codul franeez art. 843 C. fr. , sau devin ele
raportabile numai In virtute,a unei anume clauze din partea
Vezi Pr. civill, ed. oficialit, Dezbaterile Senatului, p. 454.
Cpr. Laurent, XXIX, 39. Vezi i Cas. rom. Bult. 1882,
p. 157; Dreptul din 1882, No. 26. Vezi §i tom. X al Coment.
noastre, p. 742, 743. In privinta dobAndirei prin efectul Art. 285. C.
legei, s'a fricut insk exceptie pentru cazul prevAzut de art. 285 civ i 722,
C. civ. (art. 722, 70 Pr. cir.). 70 Pr. civ.
Cpr. Laurent, XXIX, 37. Vezi tom. X al Comeut. noastre,
p. 743.
Vezi tom. III, parten. II, al Coment. noastre, p. 790 (ed. a 2-a)
§i tom. X, p. 739, nota 3.
 346 COD. MY. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VII. ART. 910.

testatorului, ea In codul italian (art. 1008) ki in eel aus-

triac (art. 790) (1)? Chestiunea este controversatl; fusa, dupg,
párerea noastr, ele sunt supuse raportului, §i Curtea de
casatie s'a pronuMat, in adevAr, In acest sens, in unire cu
concluziile noastre ea procuror general (2).

SECTIUNEA VII

Despre executorii testamentari 3)

Nofiunea acestor mandatari.

Art. 910. Testatorul poate numl unul sau mai multi exe-
cutori testamentari. (Art. 911 urm., 918 C. civ. Art. 1025 C. fr.).
Seopul execu- Cu toate cá, mo§tenitorii §i legatarii sunt, In genere,
torilor testa- ingreinati cu executarea ultimelor vointe ale testatorului,
mentari.
totusi, pentru mai multá sigurantá, acest din urml are fa-
cultatea de a randul unul sau mai inu4i executori testa-
mentari (4, eáci dreptul de a testa atrage dupá, sine, ea

C. anstriae. IatA, in adevgr, cum se exprimg art. 790, ab initio, din codul
Art. 790. austriac (nereprodus in codul Calimach): De cliteori copiii
succed in virtutea unui act de ultimg vointa (aus einem letzten
Willen), raportul nu are loc, deetit atunci and a fost anume
ordonat de testator (wenn sie von dem Erblasser ausdriicklich
verordnet wird"), salvo il caso di disposizione contraria, zice
art. 1008 din codul italian.
Cas. rom. Bult. 1900, P. 145. Vezi qi tom. III, partea II,
al Coment. noastre, p. 614 urm. (ed. a 2-a). Contra: Sti-
ne,scu, Despre partagiu fi rezerva, 175, p. 86 urm.
Bibliografle. (3) Vezi, asupra acestei materii, pe Muga autorii obi§nuit citati,
Dulac, Développement historgue et théorique de l'exécution testa-
mentaire (tezg, Toulouse, 1899); Lefort, Des exécuteurs tes-
tamentaires; Zacharice, Handbuch des jr. Civilrechts, IV, § 715,
p. 360 urm. (ed. Anschiltz), § 725, p. 447 urm. (Testamento-
vollzieher) (ed. Crome din 1895); Massé-Vergé, III, § 491,
p. 256 urm.; Fillipis, Corso di diritto civile italiano, Xl, 675
urm., p. 490 urm.; Ricei, Corso teorico-protico di diritto
civile, III, 445 urm., p. 983 urm.; Cottino, L'esecutore testa-
mentario, La Legge din 1910, p. 1959 urm. §i 2044 urm.;
Beltjens, Encyclopédie du droit civil belge, III, P. 305 urm.
(art. 1025 urm.): Vitali, L'esecuzione testamentaria nel diritto
civile italiano (Piacenza, 1898), etc.
C. german. (4) Der Erblasser kann durch Testament einen oder mehrere
 EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 910. 347

consecinta, luarea masurilor nec,esare pentru ca ultima vointa

a defunctului sa fie respectata §i adusa cAt mai neintarziat
la indeplinire.
Iata cum se exprima, In aceasta privinta, Domat (t
Comme il y a souvent des dispositions dans les testaments
dont l'exéeution depend de la seule bonne foi des héritiers, et que
plusieurs héritiers manquent de s'en acquitter, il est libre aux tes-
tateurr de charger d'autres personnes de l'exécution de leurs dispo-
sitions qu'ils ne veulent pas dépendre de leurs héritiers; et on
appelle exécuteurs testamentaires ceux h qui les testateurs donnent
ce pouvoir" (2).
Un alt autor, Furgole, se exprima in termenii urmatori:
L'éxécution de la dernière volonté des morts a été consi-
dérée, dans tons les temps, eomme une chose saerée. La loi place le
testateur au milieu de sa famille comme un législateur, dont les
dispositions doivent étre considérées comme autant de lois. Disponat
testator, et erit ¿ex (3). Quintilien, parlant de cette volonte, dit qu'il
n'y a rien de plus puissant ni de plus inviolable, qua nihil poten-
tius apud nos, nihil nostro animo sacratius esse debet. Son accom-
plissement fait partie du droit et de l'intéret public, etc." (4).
Pentru ea testatorul A, poata randui un executor Derogare del&
drepmtuunl co-
tegtamenta,r, a trebuit o lege deroga,torie dela principiile
generale, caci mandatul conferitacelui insareinat cu adu-
cerea la indeplinire a ultimei sale vointe, nu exista decM
la moartea sa, adecli: la o epoca cAnd testatorul nu mai are
dreptul de a voi.
Legea nepermitilnd testatorului de a regulà cele ce trebue Interpretare
atrict.I.
Testamentsvollstrecker ernennen", zice art. 2197 § 1 din
codul german. In dreptul bizantin gi in dreptul nostru Dr. bizantin.
anterior, executorul testamentar se numih epitrop (art. 844
C. Calimach). Cpr. C. Bucuragti, Dreptul din 1889, No. 75.
Vezi qi Trib. Ilfov, Dreptul din 1888, No. 72.Este deci ine-
xacth afirmatia lui Petrescu (Testamentele p. 691), c, In vechile
noastre legiuiri, nu se vorbeste nimic despre exeeutorii testa-
mentari, din cauzh a mostenitorii executau ei insisi legatele.
Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 285,
No. 2 (ed. Carre din 1824). V-ezi si Planiol, III, 2813.
Cpr. L. 6, Dig., De annuis legatis et fideicommissis, 33, 1;
L. 17, Dig., XXXI, De legatis II; L. 28 § 1, Cod, De tpis-
copi8 et clericis, 1, 3, etc.
Vezi supra, p. 16.
Furgole, Tr. des testaments, III, p. 357, No. 1 (ed. din 1779).
 348 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V.. S-a VII. RT. 910.

A, se fad, (lupa moartea sa, decat printeo derogare dela

principiile generale si printr'o favoare exceptionalg, confe-
ritg, dispozitiilor testamentare, totul In aceastA ma,terie este
de stricth interpretare si numai legea poate sà. hotlreascI
puterile ce testatorul poate sA confere executorului su tes-
tamentar (1.
Origina exeen- Institutia exeeutorilor testamentari este de originh fran-
torilor testa- cez6, si ea Isi datoreste existenta sa fondatiunilor pioase,
mentari.
C. Calimach. care se obisnuiau foarte mult In urma stabilirei cresti-
nizmului (2. Biserica gIsise, In aceastl institutie, un mijloe
mai sigur si mai efieace, In acelas timp, de a-si asigurh
plata legatelor pioase ce credinciosii fleeau In folosul ei.
Episcopul locului si, In lipsa-i, Mitropolitul erh Insitreinat,
dupI codul Calimach art. 793 si 845), Cu Implinirea. si
ImpIrtirea legatelor llsate de defunct pentru pricini cu-
vioase (ad pias causas) (3).
Dr. roman. Cat pentru dreptul roman, unde executarea ultimelor
vointi ale defunctului erh consideratI ca de ordine publicit
si de interes general 4, deabih glsim pe ici pe cole cateo
dispozitie, care ne aratit faeultatea ce aveh testatorul de a
insIreinh pe unele persoane, nu cu aducerea la Indeplinire
a te,stamentului Intreg, ca astilzi, ci Cu privigherea unor dis-
pozitii speciale, de exemplu: cu Inmormantarea lui 5 ; cu
ridicarea unui monument 6 ; eu rAscumpitrarea de captivi 7 ;
cu distribuirea de alimente 8, etc.
Cpr. Laurent, Principes, XIV, 332 urm. §i Droit civil inter-
national, VII, 109.
Cpr. Baudry et Colin, II, 2581; Troplong, III, 1990; Arntz,
2110; Planiol, III, 2813; Répert. Sirey, y° Exécuteur tes-
tamentaire, 3; Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile,
445, text §i nota 1, §i toti autorii.
(8) Vezi supra, p. 317, ad notam.
(4) Cpr. Arntz, II, 2111. Publicé enim expedí!, suprema hominum
judicia exitum habere". (L. 5, Dig., Testamenta quemadmodum
aperiantur, 29, 3).
() L. 12 § 4, Dig., De religiosis et summptibus, 11, 7; L. 88 § 1,
Dig., XXXI, De legatis II.
(8) L. 12 § 17, Dig., Mandati, vel contra, 17. 1.
L. 28 § 1 i L. 49 Pr., Cod, De episcopis et clericis, etc., 1, 3.
L. L. 3 0 8, Dig., De alimentis vel cibariis legatis, 34, 1.
Cpr. Aubry et Rau, VII, § 711, p. 447, nota 1; Baudry et
Colin, II, 2580; Arntz, II, 2111, etc.
 EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 910. 349

Executorul testamentar este un mandatar Insarcinat de Execn t. test.

catre testator cu aducerea la Indeplinire a dispozitiilor sale este duantarman-
de ultima vointa, fie ca le lndeplineste el Insus, fie ca, starue
privigheaza, numai aducerea lor la Indeplinire.
N'ar trebui Insa sa credem, dupa cum pe nedrept sustin Mandat de o.
unii ca executorul testamentar este mandatarul mosteni- flat:Taxi:ye-
torilor si al legatarilor, impus de testator, pentruca, daca Controvert&
ar fi asa, acestia ar ave h facultatea de a-1 revoch (art. 1553),
eeeace nu este. Prin urmare, este mai exact de a se zice
ea executorul testa,mentar nu reprezinta nici pe legatari, nici
pe mostenitori, cu toate ca, el este prepus la o opera0e ce-i
priveste, i ca el este mandatar numai al testatorului, acest
mandat fiind Insa de o natura cu totul speciala 2. Exe-
cutorul testamentar reprezinta pe defunct, desi lucreaza
In interesul creditorilor si al legatarilor, zice foarte bine
Curtea din Bucuresti
In adevar, 10 ma,ndatul ordinar Inceteaza prin moartea
mandatarului (art. 1552, pe cand execu¡ia testamentara nu
Incepe, din contra, decat la moartea testatorului; 20 man-
datul ordinar oate fi tacit art. 1533 , pe cand executorul
testamentar trebue, din contra, sa fie anume randuit rain
testament; 3' mandatul ordinar este-revocabil, pe cand execu-
torul testamentar nu poa,te, In principiu, fi revocat, fiind
ca mandantul nu mai exista si acei pentru care el lucreaza.
(I) Aubry et Rau, VII, § 711, ab initio, p. 447; Zacharife (ed.
Massé-Vergé), III, § 491, p. 259 (text) si ed. german&
Anschiitz) § 715, pag. 367 (Der Testamentsvollzieher ist ein
Bevollmdchtigter der Erben); Baudry et Colin, II, 2583;
Artnz, II, 2113; Mourlon, II, 8.66. Cpr. art. 2244 din codul
saxon dela 2 Ianuar 1863, care este expres in aceastfi pri-
vintA. Dupb. T. Hue (VI, 357, p. 452), executorul testa-
mentar n'ar fi un mandatar, ci un functionar de ordine pri-
vatX, insArcinat Cu executarea unei legi tot de ordine privatà.
(2) Cpr. Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 675, p. 491;
Ricci, op. cit., III, 445, p. 984, 985; Baudry et Colin, II,
2584; Planiol, III, 2814. Vezi si supret, p. 193.
Vezi Dreptul din 1888, No. 21, p. 166. Cpr. Marcadé, IV,
147; Demolombe, XXII, 5; Massé-Vergé, III, § 491, p. 259,
nota 10; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 725,
p. 447, text si nota 2 (ed. Crome); Thiry, II, 460; Laurent,
Principes, XIV, 323 si Droit civil international, VII, Ng
urm.; Pand. fr., y0 Don., et testaments, 9848, etc.
 350 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VII. ART. 910.

nu sunt In drept a-i retrage o putere care nu emana

dela ei (i).
Cand se &Old. Din aceste deosebiri rezultit ca regulele dela mandat
regulele deis nu stint aplicabile executorilor testamentari, deal atunei
mandat.
cand exista identitate de motive §i eftnd legea nu face nicio
derogare dela regulele mandatului 2).
Execut. testa- Prin aplicarea acestor principii, trebue sa decidem ca
mentar poste executorul testamentar poate, ca qi un mandatar ordinar,
sg, refuze mi-
shines ce-i A, refuze misiunea ce-i este Incredintata, caci nu e vorba,
este Incredin- In specie, de un munus publicum, precum este tutela, ci de
tat6.
o simpla datorie prieteneasca, d'un service d'ami, dupa ex-
presia lui Pothier (3). Art. 2202 din codul german este

Revocarea Cpr. Planiol, III, 2814; Thiry, Il, 460; Demolombe, XXII,
executorului 5; Pand. fr., t;° cit., 9848, 10044, etc. Se admite lug, in
testamentar. genere, cä executorul testamentar poate fi revocat de justitie
dupä cererea celor interesati, pentru incapacitate sau rea cre-
dintä. (analogie din art. 385 § 2) §i, dupA unii, chiar pentru
insolvabilitate shu faliment. Vezi inf.? et, explic. art. 917, p. 390.
C. portughez. Art. 1909 din codul portughez prevede anume cA executorul
Art. 1909. testamentar, culpabil de dol sau rea credintA, in indeplinirea
misiunei sale (que se houver com d6lo ou met fé no compri-
mento do seu va rAspunde de daune §i va puta fi
revocat prin judecatà,
encargo),dupti cererea eelor interesati (a reque-
rimento dos interessados).
Thiry, II, 460, in fine, p. 456.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 207, p. 282 (ed. Bugnet);
Beltjens, op. cit., III, art. 1025, No. 6; Laurent, XIV, 330;
Planiol, III, 2834; Mourlon, II, 865; Demolombe, XXII, 7;
Arntz, II, 2114; Demante et Colmet de Santerre, IV, 170
bis II; Duranton, IX, 391; Baudry et Colin, II, 2586; Aubry
et Rau, VII, § 711, p. 448; Massé-Vergé, III, § 491, p. 257,
nota 4; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 725,
p. 447 (ed. Crome); Filippis, Corso di diritto civile italiano,
XI, 678, p. 492; Ricci, op. cit., III, 448, p. 989; Pand. fr.,
V) cit., 9851 urm. §i 10043, etc.
In caz de re- In caz de refuz din partea executorului testamentar, jus-
fuz, justitis titia nu poate rAndul altul, pentrucA, in dreptul actual, exe-
nu poste ran-
dui alt execu- cutorul testamentar nu poate fi dativ. (Cpr. L. 3, Dig., De
tor testamen- alimentis, vel cibariis legatis, 34, 1). Cpr. Massé-Vergé, loco
tar. cit.; Laurent, XIV, 382; Demolombe, XXII, 108; Pand. fr.,
v° cit., 10050; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, 1V,
§ 725, P. 448, nota 3 (ed. Crome). IatA rum se exprimä. acest
din urmA autor: , Wenn er den Auftrag ablehnt, so kann
das Gericht nicht einen andern Testamentsvollzicher oder
 EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 910. 351

expres In aceastI priNintl (t), §i aceea§ solutie este, fIrl,

nicio Indoia16, admisibilI §i In dreptul nostru.
Dad, executorul testamentar a acceptat mandatul, fie Aplicarea.
art. 1556.
In mod expres, fie tacitamente, el nu se mai poate demite Controvert:4.
decat pentru cauze grave intervenite dela primirea manda-
tului (argument din art. 1556) (2). (Vezi infret, p. 390).
Mandatul fiind, In principiu, gratuit, executorul tes- tExtecutorzl
tamentar nu poate cere nicio platit pentru serviciile sale (3), nuesp aomateencerre
pistil.
einen Erbschaftspfleger ernennen". Contra: (in privinta ve-
chiului drept fraucez), Ricard, Donations, partea a 2-a, No. 65,
p. 394 (ed. din 1707). Cpr. art. 2220 C. german. Vezi infra,
explic. art. 917, P. 391.
(I) Functiunile executorului testamentar incep, zice art. 2202,
§ 1 din codul gertnan, atunci când persoana rânduitg le pH-
meste, in welchen der Ernannte das Amt annimmt".
Aubry et Rau, loco cit.; ZachariEe, op. cit., IV, § 725, p. 448,
text si nota 4 (ed. Crome); Massé-Vergé, 1II, loco cit., p. 257;
Arntz, II, 2114; Demolombe, XXII, 8; Mourlon, II, 865;
Beltjens, op. cit., III, art. 1025, No. 6 bis; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 170 bis II; Pand. fr., 0 cit., 9853.
Contra ,: Filippis, Corso di diritto civile, XI, 678, pag. 492;
Laurent, XIV, 330 si Saintespès-Lescot, V, 1543, p. 10 si
11, dupg care executorul testamentar ar puteg sg se lepede
de mandatul primit de el, fAil niciun motiv, fiindcg, in specie,
nu existg contract pentru ca sg se poatg, aplich regula: Vo-
luntatis est suscipere mandatum, necessitatis consummare. (L.
17 § 3, Dig., Commodati, vel contra, 13, 6).
Art. 1068 din codul olandez dispune cg nimene nu este C. olandez.
obligat a priml %mina de executor testamentar sau de ad- Art. 1068.
ministrator al unei mosteniri ori al unui legat, iar acel care
a pritnit asetnenea sarcing, trebue s'o ducg piing la capgt.
Cpr. art. 898 urm. C. spaniol din 1889, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 230, pag. 289; Laurent,
XIV, 387; Planiol, III, 2834; Baudry et Colin, II, 2591, etc.;
Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 450, p. 992,
993; Belttens, op cit,. III, art. 1025, No. 11, etc. Contra:
Art. 2221 C. german. Vezi infra, p. 383, nota 3.
Din imprejurarea cg functiunea de execu.tór testamentar Persoanele
este prin natura sa (nu prin esentg) gratuitg, rezultil cg per- ineapabile de
soanele incapabile de a primi un legat dela testator pot fi alegat primi un
pot fi
insiircinate cu executarea testa,mentului sgu. Astfel, tutorul executori tea-
poate fi rtinduit executor testamentar al minorului aflat sub tamentari.
tutela sa (non obstat art. 809). De asemenea, medicul 'care
ar fi tratat pe defunct sau ministrul cultului, care 1-ar fi
asistat sufleteste In ultima sa boalg, ar puteg fi ins'grcinat cu
 352 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VII. ART. 910.

ci numai cheltuelile relative la functiunea sa, care sunt In

sarcina succesiunei art. 919).
Lrssarea unui Mind Insh ch gratuitatea mandatului nu este de esenta,
legat executo-
rului testa- ci de natura sa art. 15341, testatorul ar puteh sh-i fixeze
mentar, un onorariu, ascunzandu-1 cbiar sub forma unui legat re-
munerator, un diamant, duph cum se ziceh althdatit 1) si,
In asemenea caz, acceptarea legatului atrage aeceptarea ma,n-
datului de executor testa,mentar, dupit cum neacceptarea
ma,ndatului ar atrage caducita,tea legatului (2).
Accep. lega-
tiiki ti refu-
Illmane VIA, bine Inteles ch, dach, In intentia testato-
zare, sareinei.rului, legatul ar fi fost independent de sarcina impush prin
testament, ceeace se va aprecih In mod suveran de instan-
tele de fond, executorul testamentar as Welt sh retie le-
gatul, refuzand mandatul de executor testamentar 3 .
Dreptul de Tot prin aplicarea regulelor dela mandat se mai de-
al
sabstituirelui
executoru cide, In genere, ch executorul testamentar nu este numai
testamentar. decttt obligat a lucea, In persoanh, putAnd sit substituiasch
Controversit.
pe altul In locul lui, sub a sa privighere si rhspundere
(art. 1552 (4.
Chestiunea este cu toate acestea indoelnich, pentruch
executarea testamentului gm (non obstat art 810), etc. Cpr.
Pothier, op. cit., 211, p. 284; Baudry et Colin, loco cit.; De-
molombe, XXII, 11; Laurent, XIV, 329; Troplong, III, 2010;
Aubry et Rau, VII, loc9 cit., p. 448, text si nota 5; Pand.
fr., vb cit:, 9860, etc.
Llisarea unui Testatorul ar puteit chiar A. less acestor persoane un mic
mic legat, prezent (numit diamant) pentru a rttspltal rnunca ce ei vor
executorului depune cu ocazia fndeplinirei mandatului Jon Pothier, loco
testamentar.
cit.; Laurent, loco cit.; Demolombe, XXII, 19; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 170 bis II; Pand. fr., v° cit., 9869
urm.; Baudry et Colin, 1I, 2593; Répert. Sirey, v° Exécu-
teur testamentaire, 38. Vezi si supra, p. 194.
Vezi nota precedena. Vezi si sup? d, p. 193, 194.
Marcadé, IV, 146; Arntz, II, 2114; Laurent, XIV, 330; De-
rnolombe, XXII, 12 urrn.; Planiol, HI, 2834, etc.
Pand. fr., y° cit., 9864; Aubry et Rau, VII, § 711, p. 449,
text si nota 9; Laurent, XIV, ,P30; Duranton, IX, 391, etc.
Vezi Arntz, II, 2116; Demolombe, XXII, 41; Aubry et Rau,
loco cit., p. 449; Beltjens, op. cit., III, art. 1025, pag. 306,
No. 8; Massé-Vergé, III, § 491, p. 265; Zacharife, Handbuch
des fr. Civilrehts, IV, § 715, pag. 366, 367 (ed. Anschtitz).
Der Testamcntsvollzieher kann seine Verrichtungen auch
cinem Bevollmit chtigten iibertragen", zice acest din urmg autor.
 EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 910. 353

testatorul randuind mai In totdeauna, ea executor testa-

mentar, pe un amie al slu, persoang, de ineredere, amicitia
Ili lnerederea nu pot fi delegate altora. (Cpr. art. 917) (I).
Pentru ea sl existe Indoiall, trebue Ins§, ea testatorul Cazul cilia
testatorul a
sl nu fi zis nimic In privinta substituirei, clei dael el a permia sub-
permis-o, nu mai rAmfine Indoialg cg executorul testamentar stituirea.
C. spaniol.
va puteit fi lnloeuit prin altul (2). Executorul testamentar Art. 909.
nu poate sl delege sarcina sa altuia, -WI autorizarea ex-
prestl a testatorului (si no tuviese expresa autorización del
testador)", zice art. 909 din eodul spaniol dela 1889 (3).
Vezi Laurent, XIV, 331; Troplong, III, 2038, etc.
Cpr. C. Colmar, Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs, 4046,
nota 1.
Mandatul se intemeiaza si el pe increderea personala ce man- Dreptul man-
dantul acordfi mandatarului si, cu toate acestea, mandatarul datarului de a
aubstitul pe
poate, dupa parerea generala, sa substituiasca pe altul in altul in locul
locul sau, chiar daca mandatul nu-i confera aceasta facul- su. Art. 1549,
tate. Dreptul mandatarului, fie chiar al unui avocat, de a sub- 1°. Contro-
stitul, pe a sa raspundere, pe altul in locul sau, rezulta din versit.
art. 1542, 1° C. civ., care declara ea mandatarul este respon-
sabil pentru acela pe care 1-a substituit in gestiuuea sa. Am-
tele substituitului vor fi deci valide fata de mandant, rarna-
nând acestui din urma recurs contra mandatarului sau, in
caz de culpa. Vezi in acest sens, numeroasele autorit'ati ci-
tate in tom. IX al Coment. noastre, p. 597, text si nota 2
si in tom. VI, p. 464, text si nota 3, la care trebue sa adaogam
Trib. Charleroy, Dreptul din 1913, No. 78, p. 623 urm. (Cu
nota d-lui S. Radulescu). S'a decis de curAnd de catre
tribun. din Anvers A, de cateori un mandatar a substituit
pe un submandatar in executarea instructiunilor ce-i erau
date, iubmandatarul are o actiune directa contra mandantelui,
pentru restituirea sumelor cheltuite de ansul. Nu se poate
deci, in aceasta privinta, opune submandatarului conventiile
incheiate intre mandant si mandatar. Dreptul din 1913, No. 78,
p. 629 (cu nota d-lui S. Riidulescu). Cu toate acestea, Curtea
de casatie (deciz. S-ei I, No. 52 din 21 Ianuarie 1913) a pus in
principiu, a dreptul mandatarului de a puteà fi inlocuit
printeo alta persoana, trebue sä fie anume previizut in mandat,
de oarece mandatul fiind dat in vederea persoanei mandata-
rului, trebue ca. vointa mandantelui de a fi reprezentat prin
altul dedit persoana, aleasa ae dânsul ca mandatar, sri,
fie manifestata in mod expres. Vezi Jurispruden(a romeina
din 1913, No. 10, p. 148 si Jurisprudenp in fise, revista' de
drept, care apare la Craiova sub directia noastra, adnot. No. 1
asupra art. 1542 (cu observ. noastr5 critica). Aceasta decizie
65105 23
 354 COD. CIV.CARTEA itr.T1T. II.CAPIT. V.S-a VIT.ART. 910.

Art. 1539 In fine, obligatiile generale, care incumba executorului

urm. C. civ.
testamentar, stint aproape acele ale unui mandatar (art. 1539
urm.) (I).
Dr. iuternatio- Mandatul emanand dela testator §i confundandu-se cu
nal. Statut
personal. ultima sa vointit, ca,re urineaza a fi adusA la Indeplinire.
de a,ici rezulta ca executa,rea testamentara atarnit de statutul
personal al defunctului, In acest sens cil, atilt validitatea
mandatului, cat §i puterile conferite mandatarultii, sunt ear-
muite de legea, nationallt a testatorului, situatiunea bunu-
rilor fiind Cu totul straina de mandatul pe care el ll con-
ferA unui prieten, spre a veghiil la executa,rea ulthnei sale
vointi (3).
Executorul Prin derogare dela regulele mandatului art. 1533
testamentar
nu poate fi executorul testamentar nu poate Ing fi rilnduit decat prin-
rinduit decatteun testament valid, adeca: printr'un act eare Intrune§te
tes- una din formele testamentare permise de lege §i care cu-
Prieta
nt.
prinde o dispozitie de bunuri. Nu este Insa nevoe, dupa
pIrerea generan, ca aceasta randuire s5, se faca prin Insuq
testamentul ce urmeaza a fi executat, ea putAndu-se face
printr'un testament anterior sau posterior 3.
mai este publicaa in Dreptul din 1913, No. 78, p. 619
(cu nota d-lui S. Rädulescu), precum §i in Cr. judiciar din
acela§ an, No. 22, p. 262 (rezumate).
Cpr. Zacharile, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 715, p. 361,
text §i nota 2 (ed. Anschiitz). Iatil cum se exprim& acest
autor: Der Testamentsvollziehr ist ein Bevollmetchtigter (man-
datar). Er hat also, in der Regel, dieselben Rechte und Ver-
bindlichkeiten, wie ein anderer Bevollmdchtigter".
Cpr. Laurent, Drat civil international, VII, 109 urm.
Vom vedeà insX, mai la vale, cit un testator stain n'ar puteit
sil deh, executoralui skiu testamentar, dreptul de a vinde imo-
bilele sale situate in Romilnia, statutul personal Bind, in aceasti
privintg, tinut in frA,u de dare statutul teritorial. Vezi infra,
p. 376. Cpr. Laurent, op. cit., VII, 110.
Cpr. Arntz, II, 2113; Beltjecs, op. cit., III, art. 1025, No. 2,
pag. 305; Demoloinbe, XXII, 21, 22; Aubry et Rau, VII,
§ 711, p. 147; Zacharke, Handbuch des fr. Civi rechts, IV,
§ 715, ab initio, p. 360, 361 (ed. Anschiitz), § 725, P. 447
(ed. Crome). Iatg, cum se exprimA acest din urinA autor:
Die Ernennung eines Testamentsvollzieheres muss in einem
Akte geschehn, welcher die Fornt eines Testaments hat. Es
ist nicht nothwendig, dass sie in dem Testamente geschehe,
welches der Ernannte in Vollziehung setzen soil". Contra:
 EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 913-915. 355

Persoanele care pot fi randuite executori testamentari.

Art. 913. Acela ce nu se poate obligh, nu poate fi nici

executor testamentar. (Art. 914, 915, 950, 1538 C. civ. Art. 1028
C. fr.).
Art. 914. Femeea inAritat5. nu poate fi executoare testa-
mentara, deck cu consimtimântul bArbatului.
Dad', ea este separaa de bunuri sau prin contractul de ma-
ritaj, sau prin sentintri. judecatoreasa,, va puteit deveni executoare
testamentarli, cu consinitimintul bArbatului sau Cu autorizarea jus-
titiei, in caz de refuz din parte-i. (Art. 199, 201, 913, 949, 950,
1240, 1248, 1256 urm., 1530 C. civ. Art. 1029 C. fr.).
Art. 915. Minoru' nu poate fi executor testamentar, chiar
en autorizatiunea tutorului sau curatoru1ui Au. (Art. 342, 421 urm.,
454, 913, 950, 1538 C. civ. Art. 1030 C. fr.).
Din Imprejurarea cá functiunea de executor testamentar Stritinii vi
nu este, dupa cum am vazut supnr, p. 350, o sarcina pu- femeile cape-
bile de a se
blica, Pothier conchidea ca strainii §i toate persoanele in- obligi pot fi
capa bile de a ocuph o functiune publica, precum §i femeile, executori tes-
tamentari.
eapabile de a se obligh, pot fi executori testamentari, ceeace
este adevarat §i astaLi I .
Functiunea de executor testamentar nu este incompa- Leg-atar uni-
tibila ca acea de ligatar universal (2. versal.
Pentru a putea fi executa testamentar, trebue a fi Exeentorul
Insa capabil de a se obligh, adeca: a nu fi incapabil nici testamertar
trebne el fie
fizice§te, nici legalmente. Aceasta este iara§ o derogare dela eapabil de a
regulele mandatului, dupa care un incapabil poate fi randuit se obligi.
mandatar art. 1538. Motivele acestei derogari sunt urma-
toarele: In materie de mandat ordinar, mandantul sufere el
Insu§ consecintile alegerei ce a facut In persoana manda-
tarului sau, §i posibilitatea de a revoch, mandatul Ii procura
Laurent, XIV, 324, dupti, care randuirea executorului testa-
mentar trebue sti, se facá chiar in testamentul ce urmeazA
a fi executat. Dup. art. 1052 din codul ola,ndez, executoruI C. olandez.
testamentar poate fi numit, fie prin testament, fie printr'un Art. 1052.
act sub semraturg, privata, fie printr'un act autentic.
(1) Pothier, Don. testamodaires, VIII, 207, 208, p. 282, 283;
Pand. fr., y° cit., 9854; Troplong, III, 2009; Demolombe,
XXII, 9; Laurent, XIV, 325; Michaux, Testaments, 1602,
p. 262; Beltjens, op. cit., III, art. 1025, p. 306, No. 4 ¡i toti
autorii.
<2) Beltjens, op. cit., III, art. 1025, No. 4 bis. Vezi supra, p. 193.
 356 COD. CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V.S-a VII.ART. 913-915-

mijlocul de a se sustrage dela dauna ce ar puteh suferi

prin faptul c i-a Incredintat interesele sale unei persoane
incapabile; pe cand In cazul de fath, conseeintile unei ale-
gen i rele nu s'ar suferi de rnandant, care nu mai exista,
de mo§tenitorii shi, care nu au mijlocul de a revoch man-
datul executorului testamentar. lath pentru ce legea este de-
asthdath mai severa §i cere ca executorul testamentar sh fie
capabil de a se obligh (i).
Este suficient Se Intelege Ins c executorul testamentar n'are nevoe
ea executorul de a fi capabil In momentul facerei testamentului ci numai
testamentar
fie eapabil mIn momentul mortei testatorului; de unde rezultit c exe-
mmo omietesntutal
cutorul testamentar, minor In momentul facerei testamentului,
u;rului. are capacitatea necesara, daca este major In momentul des-
chiderei succesiunei; §i vice-versa, acel capabil In momentul
facerei testamentului nu poate fi executor testamentar dach,
la moartea testatorului, este ineapabil, fie de fapt, fie de
drept (2). De aceea, art. 913 urm. din codul civil nu zic
ch, incapabilii nu pot fi reinduiri, executori testamentari, ci
numai eh nu pot fi executori testamentari, ceeaee Insemneazh
ei nu pot accepth mandatul conferit de testator 3 .
Oricine poate Capacitatea de a se obligh fiind singura eonditie ceruth-
fi executor
testamentar, spre a puteh fi executor testamentar, de aici rezultit
dad este ca-oricine poate primi acest mandat, gat o persoana strAina
pabil.
de succesiune, ctit §i un mo§tenitor sau un legatar, §i chiar
judechtorul care ar fi autentificat testamentul.
Persoane in-
solvabile.
Furgole ne arata eh se poate randui executor testa-
mentar o persoanh chiar insolvabilh. Insolvabilitatea exe-
cutorului testamentar poate fi Inlocuith, zice el, prin cre-
dinth §i exactitate 4 .
(') Baudry et Colin, II, 2599; Planiol, III, 2815; Arntz, II,
2117; Thiry, II, 461; Mourlon, II, 866; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 173 bis I; Marcadé, IV, 152; Demolombe,
XXII, 24; Laurent, XIV, 325; Guillouard, Mandat, 67;
Ricci, Corso teorico-practico di diritto civile, III, 447, p. 988",
nota 1. Vezi tom. IX al Coment. noastre, p. 570, nota 2.
Demolombe, XXII, 31; Troplong, III, 2008; Duranton, IX,
393; Aubry et Rau, VII, § 711, p. 448; T. Huc, VI, 360,
in fine, p. 458, precum i autorii citati in nota precedena.
Cpr. Marcadé, IV, 152, in fine; Baudry et Colin, II, 2605,.
p. 314 (ed. a 3-a).
Vezi Baudry et Colin, II, 2607, p. 314 (ed. a 3-a).
 EXECUTORII TESTAMENTARI. ART. 913-913. 357

Nimio n'ar Impedick, de asemenea, ca persoana ran- Tutorul, etc.

(Nita ca tutor sau ca consiliu igrijitor pe land mama va-
fluva supravetuitoare (art. 345), sa poata fi numita executor
testamentar (t).
Mo§tenitorul, care ar vol &a atace testamentul, are insa Mostenitorul
interes a refuza acest mandat, sau cel putin a-§i face re- care ar vol A
ataca testa-
zervele sale, pentruca faptul de a prim' Insarcinarea confe- mentul.
rita de testator ar putea constitui o aprobare tacita a tes-
tamentului, de natura a face cererea sa inadmisibila 2).
Prin aplicarea art. 913, dupa care, spre a fi executor Minorul.
testamentar, trebue a avea capacitatea de a se obligh, art. 915 Art. 915.
dispune el minorul nu poate fi executor testamentar.
Minorul neemancipat nu poate fi executor testamentar Minoru!
nici cu autorizarea tutorului sau, pentruca el nu mai lu- neemancipat.
ereaza astazi singur, cu asistenta tutorului, dupa cum lucra
la Romani, auctoritate interposita 3), ci tutorul lucreaza
singur In numele lui, ca mandatar legal,, negotia ipse ge-
rendo (ar4. "NUT .
Minorul emancipat nu poate, *de asemenea, fi executor Minoral
testamentar niel eu autorizarea curatorului Om, pentruca el emancipat.
Art. 1538.
nu se bucura decat de o capacitate incomplecta. Minorul
emancipat poate fug fi mandatar (art. 1538).
Cele zise In privinta minorului sunt aplicabile inter- Interzisul, etc.
zisului (5 §i acelui pus sub consiliu judiciar, sau a§ezat Inteun
stabiliment de alienati, conform legei din 15 Decem brie 1894 (6).
Comunele §i stabilimentele publice nu pot fi Insarci- Comunele si
nate cu aducerea la Indeplinire a unui testament, pentruca stabilimentele
publica.
ele nu pot administra o avere straina, fara a trage din aceasta
administratie niciun folos 7 . Nimio n'ar impedich tug pe
(I) Cpr. Demolombe, XXII, 10; Troplong, III, 2012; Saintespès-
Leseot, V, 1556, p. 24; Pand. fr., v° cit., 9857, etc.
(2) Demolombe, XXII, 9; Troplong, III, 2011; Pand. fr., e cit.,
9856; Saintespès-Lebeot, V, 1559, p. 25, etc.
(2) Instit., 3, 19, De inutilibus stipulationibus, §§ 9 §i 10.
(4) Cpr. Mareadé, IV, 154; Demolombe, XXII, 28; Laurent,
XIV, 326; Pand. fr., e cit., 9884, etc.
(6) Art. 1053 din codul olandez este expres Su aeeastä. pritint.A.
(6) Baudry et Colin, II, 2606; Demolombe, XXII, 30; Pand. fr.,
y° cit., 9886; Surville, Eléments d'un cours de droit civil,
III, 595, in fine, p. 264, etc.
(1) Cpr. C. Bruxelles, D. P. 85. 2. 27.
 358 COD. CIV.CARTEA 111.TIT. ILCAPIT. V.S-a VILART. 913-915.

primarul unei comuni de a fi randuit executor testamentar

§i, In asemenea caz, aceasta functiune nu se va stinge prin
moartea primarului, pentrucit nu este increclintata persoanei
savar§ite din viata, ci calitatei sale, care nu moare, ci trece
la altul (i).
Femeea ne- Trecem acum la femeea maritata, de care se ocupa
ma-
ndirijtatI
orit. art. 914. Mai tidal, Meat priveqte femeea nemaritata, ma-
jora, am vazut supra, p. 353, ca ea poate fi executoare
testamental* pentruca are capaeitatea de a se obligh (2.
Ferneea mitri- Cat pentru femeea maritata, art. 914 distinge lntre
tatIL ferneea separata de bunuri §i cea maritata sub un regim,
care confera barbatului folosinta bunurilor sale.
Femeea sepa- Daca femeea este separata de bunuri, fie prin contractul
ratii de inmuri
de casatorie art. 1283 urm.), fie printeo sentina judeca-
toreasca, art. 1256 urm.), ea poate fi executoare testamen-
tara cu eonsimtimantul barbatului sau, iar la caz de refuz
din partea, ao,estui din urma, Cu autorizarea justitiei; pen-
truca, sub acest regim, barbatul neavand folosinta bunurilor
femeei, ea se obliga, sub conditia de a dobandi autorizarea
justitiei, asupra proprietatei Intregi a bunurilor sale, ca §i
cum ar ave/ autorizarea barbatului art. 1265, 1585, a§a
ca rno§tenitorii au o garantie complecta.
Femeea do- Daca femeea este maritata sub un regim matrimonial,
tall,.
care confer/ barbatului folosinta bunurilor sale, precum
este regimul dotal, ea poate fi executoare testamentara, Ins/
numai cu consimtimantul barbatului, nu insa fi ca acel al
justifiei; fiind-ca, In asemenea caz, ea nu are uzufructul
averei sale, care apartine barbatului art. 1242, 1243 , ci
nurnai nuda proprietate, garantie pe care legiuitorul a ga-
sit-o neindestulatoare pentru mo§tenitori (2.
_lea cum se exprima Ricard in privinta femeei ma-
ritate:
La charge d'exécuteur testamentaire n'étant pas publique,
Vezi infra, explic. art. 917, p. 389.
C. olandez. Dupa art. 1053 din codul olandez, femeea maritata este ab-
Art. 1053. solut incapabilä de a fi executoare testamental* solutie care
nu se justifica prin nicio consideratie serioasä.
(8) Cpr. Marcadé, IV, 153; Thiry, II, 461; Demolombe, XXII,
25; Laurent, XIV, 327; Baudry et Colin, II, 2601, 2602;
Pand. fr., y° cit., 9881, etc.
 SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 911 912. 359

je ne fais point de difficult4 qu'elle ne puisse Atre exercée par une

femme. Et, toutefois, si elle est inariée, j'estime que les héritiers
ont droit d'empécher qu'elle le fasse, si son mari refuse de l'auto-
riser it cet effet, et gulls ne sont pas tenus de se contenter qu'elle
soit autorisée par justice au refus du mari, d'autant que cette
charge l'obligeant it une réddition de compte, il leur importe d'en
avoir facilement le reliquat, ce qui ne pourrait s'obtenir contre
elle, qu'avec de trés grandes difficultés, qui tourneraient h la charge
des héritiers, attendu la jouissance qui appartient au mari en tons
les biens, en laquelle il ne peut pas étre troublé par tout ce qu'elle
fait pendant le mariage, sans son autorité" (').
Ce trebue s5, deeidem In privinta femeei milritate sub Femeea do-
regimul dotal, care are §i a,vere parafernalit? Legiuitorul parafer-
preN ede aceastg ipotezl, pentrucl la redactarea art. 914, aver°nail,.
nu se §tieh, Ina, dacil, are si se admitit regimul dotal, care
nici nu exisa In proiectul primitiv §i care a fost introdus
printr'un amendament 2. Se admite InsA, Cu toate acestea,
cil, i In asemenea caz, feineea milritatI va puteh fi execu-
toare testamentara, Cu autorizarea justitiei, pentrucit situatia
femeei dotale, care are avere parafernalil, este, In privinta
acestei averi,acea a femeei separatg, de bunuri. (Cpr.
art. 1265, 1285) 3 .

Sezina ce testatorul poate s'A confere executorului

testamentar.
Art. 911. El (testatorul) poate sg, le, deà de drept, in po-
sesiune, toatA sau parte numai din averea sa mobilii, pentru un timp
care nu va trece peste un an (lela moartea sa. (Art. 472 urm., 653,
891, 910, 912, 916 C. civ. Art. 1026 C. fr.).
Art. 912. Eredele poate sh'-i scoat5, din posesiune, oferin-
du-le sume indestulatoar . pentru plata legatelor de lucruri mobile,
sau justificlind a a plAtit aceste legate. (Art. 911 C. civ. Art, 1027
C. fr.).
Executorii testamentari sunt de douA, feluri: coi care DouI felnri
au dobAndit dela testator sezina mobilelor sale §i cei care de exeent.
testamentari.
(9 Ricard, Tr. des donations entre-rifs et testamentaires, partea
a 2-a, p. 394, 395, No. 67 (ed. din 1707).
Vezi tom. VIII al Coment. noastre, p. 117.
Marcadé, IV, 153; Demolombe, XXII, 27; Aubry et Rau,
VII, § 711, p. 448; Trop/ong, III, 9015; Demante et Colmet
 360 COD. CIV.CARTEA 111.TIT. II.CAPIT. V.S-a VII. &RT. 911-912.

n'au dobandit aceastit sezina. Cei clintli sunt adevAratii si

singurii executori testamentari, citci cei care nu au In mana
lor niciun lucru al succesiunei, nu pot aduce testamentul
la Indeplinire, ci pot numai A. se Ingrijeasel si sa, vegheze
ea el sa fie executat (art. 916 . Acesti din urml nici nu
merita deci numele de executori testamentari (t). De aceea,
In dreptul vechiu franc,ez, executorii testamentari aveau, in
genere, de drept sezina mobilelor si, dupa unele cutume,
precum acea din OrhSans (art. 290) (2, si sezina imobilelor
testatorului (3.
Astlizi Bonilla Codul actual a respins insa sistemul sezinei legale,
nu mai
ga R.ebtele-conferind testatorului numai dreptul de a dh executorului
t .stamentar sezina mobilelor sale, in totul sau In parte,
duph gradul de Incredere, mar mare sau mai nilc, ce-i in-
spira mostenitorii sau legatarii, dispozitie Imprumutata dela
art. 297 din cutuma Pa,risului, cu aceasta deosebire cii, se-
zina nu mai este astazi legall.
Dreptul testa- a conferit deci testatorului numai dreptul
Legea actual
dtruel:iciitrua_
de a dh sezina mobilelor, exeeutorilor testamentari, lasan-
lui testamen- du-1 singur jude-Itor despre increderea ce merita, atat mos-
t's'bi/s/or.
n'tenitorii -si legatarii sai, cat st cei Insareinati cu evecutar"ea
testamentului. In once caz, sezina nu mai apartine astAhi
nicio dotl de drept executorului testamentar, nici chiar In
privinta mobilelor (4
Considerind, zice Curtea din Bucuresti, a exeentorii testa-
mentari nu au sezina averei defunctului dec.& dae.5, el le-a conferit-o
pentru parte sau totul din averea sa mobiliartt, dupti, gradul de
incredere mai mare sau mai mic ce mostenitorii sau legatarii ins-
pill testatorului" (5).
de Santerre, IV, 174 bis I; Laurent, XIV, 327; T. Hue, VI,
360, p. 457; Baudry et Colin, II, 2603; Pand. fr., tt° cit.,
9882, etc.
Cpr. Demolombe, XXII, 59, 103; Detnante et Colmet de
Santerre, IV, 171 bis I. Vezi, in privinta executorilor testa-
mentari neinvestiti cu sezina, Baudry et Colin, II, 2672 urm.
Vezi Baudry et Colin, II, 2612, p. 317 (ed. a 3-a).
(9 Vezi Pothier, Don. testamentaires, VIII, 212 urm., p. 284
urm. (ed. Bugnet).
Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 1; Baudry et Colin, II,
2614, etc.
Vezi Dreptul din 1888, No. 21, pag. 166. Cpr. Demolombe,
XXII, 44; Arntz, II, 2122, etc.
 SEZINA EXECUT. TESTANIENTIRI. ART. 911 912. 361

Aceastl sezinl nu poate sO ail de object cleat totul fobilele tee-

sau parte din mobilele testatorului (t), pentrucO, In genere, tatornlni.
ele sunt Indestulgtoare la plata legatelor, i numai mobilele
sunt suseeptibile de sustractiune.
Sezina mobilelor nu cuprinde îns drepturile ce nu
pot fi cesionate (2.
Art. 1054 din codal olandez, care permite testatorului C. olandez.
de a dh executorilor testamentari sezina tuturor bunurilor Art. 1054.
In genere, fie mobile, fie imobile, nu se justificl deci prin
nimic si nu este In armonie ca scopul sezinei.
Testa,torul nu va puteh deci, nici Intr'un caz, sO, dea Testatorul nn
executorilor testamentari sezina irnobilelor sale, pentrucl poste di sezi-
na imobilelor.
sezina fiind o exceptie dela dreptul comun, nu poate sl Controvers5.
loe decat In virtutea unui text de lege, si art. 911
nu vorbeste decat de sezina mobilelor. Este adevIrat
testatorul ar fi putut, In 1ips5, de rezervatari, s de a exe-
cutorilor testamentari proprietatea imobilelor sale. Insh. adagiul
cine poate mai mult poate fi mai putin, consacrat i prin
L. 21, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17 (3), nu
este adeN grat Inteun mod absolut, i conferirea- sezinei imo-
(1) Prin mobile se intelege, /ato sensu, nu numai mobilele cor- Ce se Intelege
porale, precum: banii, rufele, juvaerele, etc., dar qi mobilele ad prin mo-
incorporale. Baudry et Colin, II, 2617; Laurent, XIV, 337; bile.
Demolombe, XXII, 52; Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 10,
p. 309; Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 452,
pag. 996; Pand. fr., y° cit., 9911.
Cht pentru veniturile imobilelor, exigibile inn urma mortei Venitnrile
testatorului, ele nu pot fi cuprinse in sezina mobilelor: imobilelor nu
1° pentruci fructele nepercepute inch% in momentul mortei potInfisezina
euprinse
testatorului nu fac parte din mobile (art. 465, 483); §i mobilelor.
2° pentruci dacá testatorul ar putei ti deà dreptul de a Controversit.
percepe chiriile sau arenzile imobilelor, in urma mortei sale,
el ar di, in realitate, sezina imobilelor, ceeace nu poate
fad,. Baudry et Colin, II, 2618; Thiry, II, 463; Laurent,
XIV, 349; Demolombe, XXII, 53; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 171 bis II; Saintespès-Lescot, V, 1539, p. 7, 8;
Pand. fr., y° cit., 9913 §i 9944. Vezi infra, p. 363, nota 4.
Contre t: Duranton, IX, 412; Troplong, III, 2001; Taulier,
Théorie raisonnée du code civil, IV, p. 168; Toullier-Duver-
gier, III, partea I, 587, p. 323, etc.
Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 10 bis; Laurent, XIV,
337.
latà in ce termeni suscitata lege din Digeste consacri. aeest
 362 COD. CIV.CARTEA V.S-a VII.ART. 911-912.

bilelor ar aduce o jignire propriettltei, pe care legea o con-

fer/ mo§tenitorilor (1).
Sezina execu- Incat prive§te Ins/ sezina mobilelor, te,statorul va puteh
tarilor testa-
mentari nu so deh executorului testamentar, chiar cand ar existh rno-
tmpiedic se-tenitori rezervatari; pentrucA, pe de o parte, art. 911 nu
zin:t nloste- distinge, iar pe de alta, sezina executorilor testamentari nu
nitonlor.
Controversit. impedicl pe acea a mostenitorilor, fiindc/ sezina celor
nu este o adevitratl posesium, ci mai mult o detentie cu
titlu de sechestru 2. Executorul testamentar posedand pentru
mostenitorul care este proprietar, sezina executorului testa-
mentar nu aduce nicio ignire sezinei, pe care o are mo§-
tenitorul . Dumoulin asupra art. 297 din cutuma
sului) ziceh foarte bine, in aceastl Ilcec saisina
(executoris testamantarii) non facit quin heres sit saisitus
ut dominus; sed operatur, quod executor potest ipse manum
pon ere et apprehendere non autem vendere sine herede, et
usque ad concurentiam tantum. Et etiam executor non est
verus possessor, et nisi procurator tantum" 4 .
adagiu celebru: Non debet, cui plus licet, quod minus est, non
licere". Vezi infra, p. 381, text si nota 5.
(I) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1892, No. 59; Thiry, II, 462;
Arntz, II, 2122; Laurent, XIV, 338; Demolombe, XXII, 47;
Marcadé, IV, 149; Troplong, III, 1995; Planiol, III, 2817;
T. Hue, VI, 358, p. 455; Beltjens, op. cit., III, art. 1026,
No. 8; Baudry et Colin, II, 2620; Aubry et Rau, VII, § 711,
453; Mourlon, II, 867; Demante, IV, 171 bis II; Saintespès-
Lescot, V. 1540, p. 8si 9; Cas. fr. D. P. 67. 1. 200; Sirey,
67. 1. 292; C. Lyon, Sirey, 65. 2. 254. Contra: Vazeille,
Successions et donations, III, art. 1026, No. 2, p. 90, 91 (ed.
din 1837); Delvincourt, Cours de code civil, II, p. 373 (ed. din
1834). Vezi si tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 61.
Vezi supra, p. 198 si 227.
Thiry, II, 462; Planiol, III, 2819; Mourlon, II, 867; De-
mante, IV, 171 bis V; Demolombe, XXII, 51, 65; Laurent,
XIV, 339, 340; Mareadé, IV, 148; Baudry et Colin, II, 2624;
T. Hue, VI, 358, pag. 455; Beltjens, op. cit., III, art. 1026,
No. 13 bis; Ricci, op. cit., IlE, 452, p. 996, 997; Pand. fr.,
y° cit., 9918 urm.; Répert. Sirey, v° Exécut. testamentaire, 143
urm.; Cas. rom. Bult. 1890, consid. dela p. 1131. Contra:
Duranton, IX, 401; Arntz, II, 2122; Aubry et Rau, VII,
§ 711, p. 453, nota 28; Massé-Vergé, III, § 491, p. 261,
nota 20.
Vezi Zacharife, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § '715,
 SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 911-912. 363

Din faptul c executorul testamentar posedl pentru Executorul

testamentar
mostenitori, rezultl c prescrip0a curge In favoarea lor, posedll p. mog-
avAnd i drepturile care rezultl din posesiune, precum: tenitori.
perceperea fructelor, etc. (4).
Testatorul nu are nevoe, pentru a dh sezina executo- Neintrebuinta,
rului testamentar, de a intrebuinth termeni sacramentali; rea de t,ermeni
sacramentali.
tot ce se cere numai este ea vointa sa sl fie, In aceastA
vinO, neindoelnicl si sit rezulte, fie chiar tacitamente, din
cuprinsul testamentului 2 .
Astfel, s'a decis eI dael o persoana este instituitl exe-
cutor testainent9r, cu sarcina de a pllti legate, din aceasta
rezultI ciar cit testatorul a aut inten0a de a conferi exe-
cutorului situ testamentar sezhia asupra sumei lAsate pentru
plata legatelor, asa cit acest din urmI este in drept a eere
punerea in posesiune asupra acelor sume .
Sezina conferl executorului testamentar: 10 dreptul de Drepturile ce
a luh In posesiune mobilele succesiunei; 20 dreptul de a conferg sezina.
vinde acele mobile, pAnl la suma necesarii la plata lega-
telor art. 916 ; 3° dreptul de prim' capitalurile
bAnzile datorite succesiunei de cei de al treilea , si de a-i
constrilnge printr'o acOune la aceasta platA ; 4° in fine,
p. 366, text si nota 23 (ed. Anschiitz). Vezi si Pothier, Don.
te8tamentaire8, VIII, 212, p. 284 (ed. Bugnet); Grenier, Don.
et testaments, III, 338, P. 29 (ed. Bayle-Mouillard din 1847).
Laurent, XIV, 339.
Arntz, II, 2122; Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 9;
Bandry et Colin, II, 615; Laurent, XIV, 336; Demolombe,
XXII, 54 bis; Pand. fr., y° cit., 9910; T. Fine, VI, 38,
p. 455; Planiol, III, 2818. Vezi 4i C. Pau, D. P. 91. 2. 51.
Mai vezi Cas. fr. D. P. 86. 1. 241; Sirey, 87. 1. 214; C.
Bucuresti, Cr. judiciar din 1912, No. 69, p. 810, etc.
C. Bucuresti, Ct. judiciar din 1912, No. 69, p. 810.
Cât pentru veniturile imobilelor, ajunse la scaden(5. in urrna venituriie
mortei testatorului, in cursul anului sezinei, ele apartinind imobilelor
mostenitorilor, in virtutea dreptului lor de proprietate, exe- ajunse la sca-
tortei In urma
cutorul testamentar nu este in drept a le primi, pentrua
testatorul n'a putut sh confere posesiunea unor venituri care tOrului.
apartin mostenitorilor, fall a violit dreptul lor de proprie-
tate. Vezi supra, p. 361, nota 1.
(5) Thiry, II, 463; Laurent, XIV, 350, 362. Executorul tes-
tamentar este el responsabil de insolvabilitatea debitorilor,
pe care el nu i-ar fi urmArit la timp? Vezi infra, explic.
art. 918, p. 385.
 .364 COD. CIV.CARTEA III.TIT. II.CAPIT. V. S-a VII.ART. 911 912.

dreptul de a Intrebuintà, la plata legatelor banii gasiti In

succesiune, sau acei proveniti din vanzarea mobilelor, sau
din platile fleute de tertii, debitori ai succesiunei
Sezina execut. Sezina exeeutorilor testamentari nu poate Irma, dup.
testamentar
nu 1m pedicX cum am vazut, s Impedice Intru nimic sezina legala a mo§-
Istezina moste- tenitorilor (2). Prin urmare, mo§tenitorii au In tot timpul
nitorilor.
independent de existenta unei actiuni, care ar tinde la anu-
larea testamentului, exereitiul oricarei actiuni, alta decat acea
privitoare la administratia executorului te,stamentar asupra
averei mobiliare .
Termenul de Testatorul nu poate da executorilor testamentari sezina
un an. sau posesiunea mobilelor, pentru un timp mai lung de un
an dela moartea sa,(4 .
Nici judecli- Baca legiuitorul hotara§te ca maximum termenul de un
torii nu pot an, pe care testatorul nu-1 poate prelungi, Cu atat mai mult
prelungl ter-
znenul de un acest termen nu poate fi prelungit, sub niciun cuvant, de
an. Contro- catre judeeatori (5 Chestiune,a este, ce e drept, controver-
versii.
sa,ta, Insa solutia de mai sus se impune §i este generalmente
Laurent, XIV, "347 urm.; Mourlon, II, 867.
Vezi supra, p. 198, 227 si 362. Cpr. Beltjens, op. cit., III,
art. 1026, No. 11, P. 303.
Cas. rom. Bult. 1890, p. 1131 si Dreptul din 1890, No. 74.
Thiry, H, 462; Arntz, II, 2124; Laurent, XIV, 341; Demo-
lombe, XXII, 48; Mourlon, II, 867; Troplong, III, 1999;
Demante, IV, 171 bis III; Marcadé, IV, 149; Baudry et Colin,
II, 2621; Bavle-Monillard asupra lui Grenier, III, pag. 11 qi
12 nota d; Planiol, III, 2821; Répert. Sirey, v° Exécuteur
testamentaire, 163; Aubry et Rau, VII, § 711, pag. 454, text
si nota 31; Massé-Vergé, III, § 491, p. 266, nota 35; Zacha-
rice, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 725, p. 454, nota 26
(ed. Crome). Auch diese Zeit kann der Testator nicht ver-
lecngern"; Pand. fr., y° cit., 9931 urm.; C. Pau si Alger,
Sirey, 62. 2. 257; D. P. 63. 5. 164; Sirey, 79. 2. 71; D. P.
79. 2. 143, C. Lyon, Sirey, 99. 2. 209, etc. Contra: Du-
ranton, IX, 400; Delvincourt, Conn de code civil, II, p. 373,
nota 6 (ed. din 1834).
C. Bucuresti, Dreptul din 1888, No. 21, pag. 167; Laurent,
XIV, 341; Demolombe, XXII, 49; Arntz, II, 2124; Aubry
et Rau, VII, loco cit.. p. 454; Massé-Vergé, III, p. 266; Pand.
fr., y° cit., 9933; Répert. Sirey, v° Exécuteur testamentaire,
165; Baudry et Colin, II, 2623, etc. Contra: Troplong, III,
1999; Grenier, Don. et testaments, III, 330, p. 11 (pArere pe
care Bayle-Mouillard, adnotatorul lui Grenier, n'o imptirtg.seste,
loco cit., nota d).
 SEZINA EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 911-012. 365,

admisa. Iat, cum se exprima, In aceasta privinta, Zacharia, :

Das Gericht kann die einjeihrige Frist sowenig als der
Erblasser verldngern" (1).
Testatorul poate Insa sa del executorilor testamentari Testatorul
poate sourtk
sezina pe un timp mai scurt decat un an, caci el putand termenul de
sit n'o del de loe, trebue, a fortiori, s'o poata conferi pe un an.
un timp mai scurt declt acel fixat de lege ca maximum (2).
Dar daca nici testatorul, nici judecatorii n'au fa,cultatea Consimtimin-
tul mosteni-
de a prelungi termenul de un an, care este Imprumutat dela torilor la tine-
vechile cutume franceze, totu§i aceasta dispozitie nu este de rea sezinei
ordine publica, ci o regull statornicita In favoarea mo§te- peste termenul
de un an.
nitorilor; de unde rezulta el posesiunea executorilor testa-
mentari poate sit tie mai mult de un an, daca mo§tenitorii
consimt In mod expres sau tacit la prorogarea ei peste ter-
menul legal, tertii neavAnd calitatea de a invoch termenul
fjxat de lege 3 .
In once caz, durata mandatului executorului testamentar Dreptul eze-
este marginal la un an numai In ceeace prive§te gestiunea cutorului tea--
tamentar de a
mobilelor Incredintate lui; dar afara de acest caz exceptional, veghei la
mandatul tui nu este restrAns la un.-timp determipat. Exe- executarea
tamentului si
tes-

cutorul te.stamentar, care are posesiunea mobilelor §i care In urma expi-

n'a putut executh testamentul In termen de un an, Inceteaza rArei termenu-
lui de un an..

(I)Zacharire, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 725, p. 454,

nota 26 si p. 454, 455 (text) (ed. Crome).
Ç) Arntz, II, 2124; Mourlon, II, 867; Demolombe, XXII, 48;
Massé-Vergé, III, § 491, p. 266, nota 35; Pand. fr., v° cit.,
0929; Baudry et Colin, II, 2621, p. 322 (ed. a 3-a), etc.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 342; Arntz, II, 2124. Curtea din Bu-
curesti pare, din contra, A considere dispozitia art. 911 ca
fiind de ordine publicgt. Considerând, zice Curtea, cii, testa-
torul n'a putut conferl aceastrt posesiune mai mult deck pentru
un an, ciici legiuitorul n'a voit s5, incurajeze negligenta si
Inarzierea executorilor testamentari, care ar fi avut interes
sgt, prelungeasel aceastA sezingt fu paguba mostenitorilor si le-
gatarilor, pentru ca acestia sii nu pue mana pe lucrul lor, ci,
din contra, executorii testamentari s5, administreze succesiunea
si sgt tragii folosul lor asa cum ei inteleg; aceastgt prelungire
a sezinei peste termenul legal ar fi fost deci contrard intere-
sului public, aci ar fi fost o sorginte de neîntelegeri si de
conflicte intre executorii testamentari si mostenitori, si astfel
s'ar fi putut pune ()Waco' la libera eirculatie a bunurilor".
(Dreptul din 1888, No. 21, p. 166, 167).
 366 COD. CIV.CARTEA III.TIT. U. CAPIT. V.S-a VII.ART. 911-912.

deci de a aye& posesiunea, Ins6 poate sl ingrijeascit Inainte

si s5, veghezeJa executarea testamentului (t).
Dr. vechiu fr. Incetare,a sezinei nu mai aduce deci astAzi, ea In ve-
ehiul drept francez 2), Ineetarea mandatului executorului tes-
tamenta r.
De cind curge In regun generalit, termenul de un an Incepe a eurge
termenul de
un an. din ziva mortei testatorului. De eilteori Ing executorul tes-
tamentar n'a putut sA, se pue atunci In posesiunea mobile-
lor, de exemplu, din cauza contestatillor care existau asupra
validitItei testamentului, sau din cauzl cA, testamentul n'a
fost cunoseut deal mult mai tftrziu, pentrucl el a fost as-
cuns de mostenitor, etc., termenul de un an nu va curge
din ziva mortei testatorului, ci din ziva descoperirei testa-
mentului, ori din acea a incetgrei piedicei, care fkiceh cu
neputintl punerea in posesiune a executorilor testamentari 3 .
Nota, ziceh, Dumoulin, annum hic utilem a tempore testa-
menti aperti, et cessantis impedinzenti" 4 .
NeOstrarea Aceasta fiind singura modificare ce se poate aduce la
sezinei In
arms expi (I spozitia riguroasl a legei, relativA la termesnul sezinei, exe-
1.rIr.

termenului de eutorul testamentar nu poate s'o pAstreze in urma expirarei

un an.
acestui termen, ehiar dacg, el n'ar fi fost suficient pentru
executarea testamentului, el avAnd in asemenea caz, dupá
cum am spus mai sus, numai dreptul de a supraveghea
exeeutarea testamentului.
(1) Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I, 1881, pag. 296 §i Dreptul din
1881, No. 40; Trib. Lyon, D. P. 78. 3. 88; Marcadé, IV,
159; Arntz, II, 2131; Mourlon, II, 870; Detnolombe, XXII,
83: Laurent, XIV, 344, 381, 385; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 176 bis VI; Pand. fr., e de., 10040 urm., etc.
(8) Pothier, Don. testamentaires, VIII, 231, p. 289 (ed. Bugnet).
Vèzi infra, p. 391, 392.
(8) Planiol, III, 2821; Marcadé, IV, 150; Thiry, II, 462; Belt-
jens, III, art. 1026, No. 1, in fine; Arntz. II. 2125; Laurent,
XIV, 343; Demolombe, XXII, 50; Duranton, IX, 399; De-
mante, IV, 171 bis IV; Aubry et Rau, VII, § 711, pag. 455,
text §i nota 33; Baudry et Colin, II, 2622; Michaux, Testa-
mente, 1628, pag. 265; Pand. fr., y0 cit., 9934. Art. 839 din
Ante-proiectul de revizuire al lui Laurent este expres In aceastri.
privintg.
(4) Citatie imprumutatä dela Pothier, Don. testamentaires, VIII,
231, p. 289 (ed. Bugnet). Vezi qi Ricard, Don. entre-vifs
et testamentaires, partea a 2-a, p. 397, No. 74 (ed. din 1707).
 ATRIBUTIILE EXECIIT. TESTAMENTAR1. ART. 916 URM. 367

Posesiunea mobilelor, de care am vorbit mai sus, ne- Art. 912.

fiind Ins/ conferit/ executorului testamental., decât In scopul
de a asigurh executarea testamentului, fiecare mo§tenitor ab
intestat sau testamentar, In parte (1), poate in once caz, ehiar
cand executorul tesamentar ar fi fost InsIrcinat de testator
a vinde toate bunurile sale 2, F36-1 scoatl din posesiunea
mobilelor, Inaintea expirlrei termenului de un an, oferindu-i
In realitate, iar nu fliglduindu-i numai e , suma suficientl
pentru plata legatelor mobiliare ' , sau justificand prin chi-
tante c5, a plittit aceste legate; c/ci odatl ce legatele mobi-
liare sunt pl/tite, posesiunea averei de succesiune, In manile
executorului testamentar, nu mai are niciun scop (5 .

Atributiunile executorilor testamentari.

Art. 916. Executorii testamentari vor cere punerea pecetilor,
dacg sunt §i erezi minori, interzi4i san absenti.
Ei vor stgrul a se face inventarul bunurilor succesiunei in
prezenta eredelui prezumptiv sau, in lipsg-i, dupg ce i s'au ra'cut
chemarile legiuite.
Ei vor cere vinderea mirgtoarelor in lipsg de sume indestu-
lgtoare pentru plata legatelor.
(I) Cpr. T. Hue, VI, 359; Laurent, XIV, 345. Art. 1055 din C. olandez.
codul olandez dispune, de asemenea, cg mostenitorii pot sit Art. 1055,
facg sa inceteze sezina executorilor testamentari, insg, pentru
aceasta ei trebue si fie ca tofii de acord.
Laurent, XIV, 345; T. Huc, VI. 359; Dnranton, IX, 397;
Pand. fr., e cit., 9937; C. Bruxelles, Répert. Dalloz, v° Disp.
entre-vifs, 4077, nota 1.
Este deci vorba, in specie, de o ofertg realg, care echivaleazá
cu plata. T. Hue, VI, 359; Surville, Eléments d'un cours de
droit civil, III, 594, in fine, p. 263; Planiol, III, 2821, nota 1,
p. 684 (ed. a 5-a). Executorul testamentar nu poate refuzit
oferta fgeutA de mo§tenitor. Planiol, loco cit.
Mo§tenitorii sau legatarii universali nu mai pot ins& °fed
astgzi un alt mijloc de asigurare, precum ar fi, de exempla:
o cautiune, care ar garantit executarea legatelor mobiliare.
Demolombe, XXII, 57; Marcadé, IV, 151; Troplong, III,
2006; Saintespès-Lescot, V, 1541, pag. 10; Pand. fr., e cit.,
9936; Baudry et Colin, II, 2631; Répert. Sirey, v° Exécuteur
testamentaire, 158, etc.
(6) Mourlon, II, 867, in fine; Baudry et Colin, II, 2632 §i au-
torii citati in nota precedentg.
 368 COD. CIV.CARTEA 111.TIT. II. CAPIT. V.S-a VII.ART. 916, 918, 919.

Ei vor Ingriji ca testamentele sA se execute §i, fn caz de con-

testatie asupra executArei, ei pot s. interving ca s sustinb. validi-
tatea lor.
Ei sunt datori, duprx trecerea de un an dela moartea testato-
rului, s. deà. socotealX despre gestiunea km. (Art. 392, 454, 461,
472 urm., 714, 730, 919, 1541 C. civ. Art. 247 urm., 654 urm.,
668 urm., 671, 674 urm., 677 urm. Pr. civ. Art. 1031 C. fr.).
Art. 918. Dacb. sunt mai multi executori testamentari, care
au primit aceastb. sarcink unul singur va puteb. lucrà In
Ei vor fi responsabili solidan i de a dà socotealá de mi§eAtoa-
rele ce li s'au fncredintat, afará numai dad, testatorul a despArtit
functiunile lor §i dacá fiecare din ei s'a mgrginit In ceeace i s'a In-
credintat. (Art. 910, 1003, 1039 urm., 1539, 1540, 1543 C. civ.
Art. 1033 C. fr.).
Art. 919. Cheltuelile fficute de executorul testamentar pentru
punerea pecetilor, pentru inventar, pentra socoteli §i alte cheltueli
relative la functiunile sale, sunt In sarcina succesiunei (Art. 723,
901, 916, 1547, 1729 § 1 C. civ. Art. 1034 C. fr.).

MAsurile conservatorii (art. 916 § 1 §i 2).

Executorul Inainte de a examinh atributiile executorilor testamen-

testamentar
nu poate sl
tari, trebue s punem ca principiu general, desi chestiunea
aibaimu1teeSte controversatA, c acesti mandatari speciali nu pot sa
puteri decit aibg aite p-uteri deck cele determinate de lege. Testatorul
acele ce-i
iegea.contro-nu poate deci, sub niciun cuvant, s, confere executorilor
versA testamentari klrepturi mai mari, pentruca, prin aceasta
rire a puterilor lor, el ar restrhnge drepturile mostenitorilor,
ceeace nu poate s faca, (1). Este adevarat c testatorul poate
dispune de bunurile sale, asa cum Intelege si voeste,
daca n'a uzat de aceasta facultate, el nu poate aduce nicio
jignire proprietatei, pe care legea o confera, asupra bunu-
rilor sale, mostenitorilor si. Enumerare,a drepturilor si a
Insarcinarilor impuse de art. 916 executorilor testamentari,
este deci limitativa, si puterile oricarui executor testamentar
trebue sa, fie restrânse In marginile statornicite de lege (2.
RestrAngerea (I) Vezi §i infra, p. 376. Testatorul este limá In drept a res.
drepturilor trAnge drepturile executorilor testamentari. Beltjens, op. cit.,
exeentornlni
testamentar. III, art. 1025, No. 12 bis si art. 1026, No. 6, in fine.
(2) Thiry, II, 463; Laurent, XIV, 332 urm., 365 urm.; Mass&
Vergé, III, § 491, p. 261; Baudry et Colin, II, 2654; Sur-
 ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 916. 369

In puterea acestui principiu vom vedeh infra, p. 375

urm., de§i chestiunea este iara§ controversata, ca testatorul
nu poate A, confere executorului testamentar dreptul de a
vinde imobilele, In lipsa de bani sau de mobile suficiente
pentru plata legatelor (1.
Func0unile executorului te,stamentar fiind independente Vegherea la
executarea
de sezina, once executor testamentar, fie ca are sau nutestamentulni .
are sezing, trebue sa vegheze la executarea testamentului §i
sa, ih masurile necesare pentru aceasta.
A stfel, de diteori exista mo§tenitori minori, interzi§i,Punerea pace-
Won
sau absenti, adeca neprezenti la fata locului (art. 730 C. CiV.),
executorii testamentari sunt obligati a cere punerea pece0-
lor 2 ; pe cand, atunci cand nu exista mostenitori incapabili
sau neprezenti, ei au numai facultatea de a provoch aceasta
masura conservatorie, daca interesul legatarilor cere Indepli-
nirea ei. Art. 671 Pr. civ. voind ca executorul testamentar
sit asiste la ridicarea pecetilor, iar art. 674 din acela§ cod
chemandu-1 la facerea inventarului, el trebue sa aiba §i
dreptul de a cere punerea pecetilor; pentruca, fara aceasta
masurit, inventarul n'ar mai Infati§h nicio garantie de sin-
ceritate. Apoi, dreptul executorului testamentar de a cere

ville, Eléments d'un COU7'8 de droit civil, III, 596, p. 265;

Pand. fr., v° cit., 9894; Beltjens, op. cit., III, art. 1026, No. 6;
T. Hue, VI, 362, p. 460; Zacharite, Handbuch des fr. Ci-
vilrechts, IV, § 715, p. 363 (ed. Anschtitz), § 725, p. 450
Contra: Aubry et Rau, VII, § 711, p. 450;
(ed. Crome), etc.
Demolombe, XXII, 84 urm.; Demante et Colmet de Santerre,
IV, 176 bis VII urm.; Rolland de Villargues, Répert., y0
Exécuteur testamentaire, 24; Duranton, IX, 411, etc.
Cpr. Planiol, III, 2825; Baudry et Colin, II, 2654, etc.
Prin urmare, fie ca. executorii testamentari au sau nu au se-
zina, ei trebue sa ceara punerea pecetilor, de ciiteori exista
moqtenitori minori, interzi§i sau neprezenti, pentruca. aceasta,
obligatie nu este o consecinta a sezinei. Laurent, XIV, 355;
Demante, IV, 176 bis XII; Pand. fr., v° cit., 9953; Thiry,
II, 463; Beltjens, III, art. 1031, No. 2; Arntz, II, 2126, etc.
Vezi insa Demolombe (XXII, 102) si Mareadé (IV, 155), dupa
care art. 916 n'ar impune executorului testamentar punerea
sigilelor §i facerea inventarului, deck ca o consecinta a sezinei,
de unde ar rezultà a executorul testamentar, lipsit de pose-
siunea mobilelor, n'ar aveà aceste obligatii, solutie pe care o
credem inadmisibila.
65105 24
 370 COD. CIV.CARTEA III. Trr. II.CAPIT. v.S-a VILART. 916.

punerea pecetilor mai rezult1 Incl. din § 4 al art. 916; clei

acest text, Ingreinandu-I de a Ingriji ea testamentul sit fie
executat, Ii conferl prin aceasta Insu§ dreptul de a provoch
mg,surile destinate la pitstrarea mobilelor succesiunei, care
constituesc gajul legatarilor (l).
Facerea in- A doua m/surA conservatorie, la care executorul testa-
entarului. mentar este obligat s proceadl, In toate cazurile, adecit: fie
c. exist1 sau nu exista mo§tenitori ineapabili sau neprezenti,
fie a, el are sau nu are sezinA, este inventarul bunurilor
succesiunei 2), care trebue 85, se facI In preLenta mo§teni-
torilor prezumptivi §i a celorlalti interesati, prevAhuti de
art. 671, 674 sau, In lips6,-le, dup/ ce li s'au fitcut che-
mgrile legale .
Art. 668 urm. Inventarul poate fi acut nu numai dupI eererea exe-
Pr. oiv. cutorilor testamentari, dar §i dupA, cererea mo§tenitorilor
(art. 668 urm. Pr. civ. 4 .

Scopul inven- Aeest inventar are de scop, intre altele, constatarea

tarnini. averei succesiunei §i determinarea Intinderei obligatiei mo§-
tenitorilor fatil, de legatari. Apoi, inventarul mai serve§te
de baz1 executorului testamentar Investit cu sezina, pentru
darea socotelilor art. 916 § ultim .

Totiexecutorii Obligatia de a face inventar, ca qi acea de a c,ere pu-

testamentari,
aunt obligati nerea pecetilor, incumb6 tuturor executorilor testamentari,
de a procede la atat celor care au sezina, cAt §i celor care n'o au, pentrucit
facetareradiuniven-
atat punerea pecetilor cAt §i fa,cerea inventarului, fiind ni§te
mgeuri conservatorii, mandatul ce ei au primit dela testator

Laurent, XIV, 354; Demolombe, XXII, 61; Pand. fr., v0 cit.,

9952, etc.
Inventariarea Executorul testamentar, a cArui misiune consistA in a vegheit
mobilelor la executarea testameetului, va trebui sA inventarieze toatA,
a imobilelor. averea defunctului, atAt cea mipAtoare cAt t cea nemi§cAtoare,
ControvereI. pentrucA intregul patrimoniu al testatorului este afectat lh
executarea testamentului. Laurent, XIV, 356; Troplong, III,
2022,2023; Demante, IV, 176 bia XII; Beltjens, III, art. 1031,
No. 3; Pand. fr., v° cit., 9955; Baudry et Colin, II, 2638,
2673. Vezi insii-Demolombe (XXII, 62), chip& e,are obli-
gatia de a face inventar n'ar fi privitoare deck la mobilele
succesinnei. -
Cpr. Demolombe, XXII, 62; Baudry et Colin, II, 2639; Pla-
niol, III, 2823, etc.
Mourlon, II, 871; Pand. fr., vo cit., 9959, etc.
 ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 916. 371

ti obligit a face tot ce este necesar pentru a asigurh con-

serva rea drepturilor legatarilor
Mai mult Meg, testatorul n'ar puteh Sit scuteascg, pe Scutirea exe-
uto
ciamruenitauir dteee-
.execu tor u 1 testamental. de obligatia, de a face inventar, clei
inventarul fiind baza socotelilor, mo§tenitorii n'ar mai aveh, a face inven-
tar.verob
cnxtro-
nicio singuranit t contra negligentei sau relei credit*. Nu se
poate deci admite validitate,a unei clauze, care ar aveh de
scop Inlesnirea relei credinte §i a fraudei (2).
Tot In baza acestor principii qtim, cu toatA controversa scut.frea two-
ce existEl asupra acestui punct, cit nici tutorul, nici uzufruc- rt:ah:Zurfir:t.
Nand, nici moqtenitorul beneficiar, nu pot fi scutiti de obli-beneficiE:r, etc.
gatia de a face inventar 3. Neat° potest in testamento suo
cayere, ne leges in suo testamento haheant"
Cu toate ea art. 916 prevede numai, ea m5suri con- Luarea altor
servatorii, punerea pecetilor facerea inventarului, nu mat mIsuri conser-
vatorii.
Incape Indoiala el executorii testamentarii vor puteh pro-
(I) Miry, II, 463; Arntz, II, 2126; Mourlon, II, 872; Laurent,
XIV, 356; Troplong, III, 2022; Demante, IV, 176 bis XII;
Saintes0s-Lescot, V, 1563, pag. 32; Pand. fr., yo cit., 9055;
Baudry et Colin, II, 6673; T. Hue, VI, 361; Beltjens, III,
art. /031, No. 3. Contra: Marcadé, IV, 155; Demolombe,
XXII, 102.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 227, pag. 228; Thiry, II,
463; Laurent, XIV, 358; Beltjens, III, art. 1031, No. 6, p. 312;
Filippis, Corso di diritto civile italiano, XI, 682, pag. 494;
Baudry et Colin, II, 2640; Deinolombe, XXII, 63; Pand.
fr., yo cit., 9958. Contra: Marcadé, IV, 157 urm.; Duranton,
IX, 406; Troplong, III, 2023; Mourlon, II, 871; Saintespès-
Leacot, V, 1565, p. 33 urm.; Arntz, II, 2129; Demante, IV,
176 bis X, etc. Vezi argumentele ambelor sisteme expuse pe
larg in Aeollas, II, p. 576. Vezi asupra acestei controverse,
Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 1031, No. 15 urm.;
Répert. Sirey, v° Exécuteur testamentaire, 181 urm.; Ricci,
Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 455, p. 1001, etc.
Vezi tom. II al Coment. noastre, p. 691 (ed. a 2-a), tom. III,
partea II, p. 345 qi 351 (ed. a 2-a).
Testatorul ar puteä insä sä, interzicl mo4tenitorilor ski fa-
cultatea de a primi suecesiunea sub beneficiu de inventar,
pentrucii. acest beneficiu nu intereseazit ordinea publicä, ci e
privitor numai la interesul mo§tenitorilor. Chestiunea este Insil
controversatä. Vezi tom. III, partea II, al Content. noastre,
p. 343, 344. Cpr. Laurent, IX, 370, 371.
(4) L. 55, Dig., XXX, De legatis I.
 372 COD. CIV.CARTEA II.CAPIT. V.S-a VILART. 916.

cede §i la alte mgsuri conservatorii, precum ar fi, de exemplu:

marea unei inscriptii ipotecare asupra imobilelor succesiunei
In interesul legatarilor (art. 902 § 2 i 1743); provocarea,
la caz de vacantg, a succesiune, a rAnduirei unui curator, care
sg, consimtg, la predarea qi plata legatelor (i), etc.

MAsurile de executare (art. 916 § 3 §1 4).

Executarea Executorul testamentar nu trebue sit se mgrgineascit a,
t"tamentului. face numai acte conservatorii, ci trebue sg, se Ingrijeascg ca
testaraentul sg fie adus la Indeplinire, acesta fiind scopul
randuirei sale.
Legea nu Asemenea obligatie incumbg, atAt executorului testamen tar
cu sezina, cAt §i celor care n'au sezina, de oarece leg.ea
deixseenugtoeriinoture Investit
sez" cei nu distinge. Executorul te,stamentar Investit cu sezina aduce
grit sezinit
el Insu testamentul la Indeplinire, pe cand acel care nu are
posesiunea mobilelor, se Ingrijeste numai §i veg,heaLl la exe-
eutarea lui, neputAnd sA-1 aducg, la indeplinire, pentrucg, nu
detine niciun lucru de ale succesiunei
Dar dacg executorul testamentar are sarcina de a se
ingriji ca testamentul sa fie adus la Indeplinire, el nuli
poate executh mandatul situ dedtt atunci dud legatarul este
In situatia de a se puteh folosi de aceastg, executare.
Astfel, executorul testamentar nu are calitatea de a se
constitui reprezentantul unui legatar absent, pentru a primi
legatul In numele acestuia, el avand numai misiunea de a
predà celor In drept bunurile succesiunei (2).
Interventia Executorul testamentar poate Insit, la caz de contestatie
am:tent. testa-
mentar pentra aSlIpra executgrei testamentului, sit intervie, nu numai In
Taliditatea prima instantg, dar chiar
testamentului.
i In apel (4, pentru a sustine
(') Pand. fr., V° cit., 9964, 9965; Demolombe, XXII, 65, 66;
Duranton, IX, 416, 417; Laurent, XIV, 359; Baudry et Colin,
II, 2645 urm.; Aubry et Rau, VII, § 711, p, 462; Zacharite,
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 715, p. 362, nota 9 (ed.
Anschiitz); Er kann dah,er z. b. zum Fortheile der Legatare
Inskription nehmen, etc."
Demolombe, XXII, 59; Demante et CoImet de Santerre, IV,
171 bis I si 176 bis XIV, etc.
C. Poitiers, D. P. 84. 2. 166.
Dreptul s'Au de interventie neaviind de scop decia un interes
 ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 910. 373

validitatea testamentului. Acest drept de interventie al executo-

rului testamentar nu poate fi contestat i nici n'a fost contestat.
Dreptul de interventie este lnsa facultativ, si el nu va Intentie faeul-
intervenl, de buna se,ama, deat atunci and interventia sa tativL
va fi neaparata .
El poate s intervie, nu numai and se contesta vali- Contestarea
ditatea testamentului intreg, dar si atunci and se contesta testamentului
In parte.
numai validitatea unui singur legat, destul este ca inter-
ventia sa fie neeesara sau, cel putin, utill In cauza .
Mai mult Inca, el ar putea, In unele eazuri, s exer- Executarea
dispozitiilor
cite o actiune, care ar ave h de seop executarea testamentului, acute In inte-
mai cu seama atunci and ar fi vorba de o dispozitie resat testato-
euta In Insus interesul testatorului, precum ar fi, de exemplu, ralui.
In cazul and el ar fi dispus sa i se ridice un monument 3 ,
sau sa se proceada I t slujb3 bisericesti, pentru odihna sutle-
tului su ; caci dacA ,executorul testamentar n'ar puteh
sá ieh initiativa executarei unor asemene,a dispozitii, ele ar
ramftneh de cele mai multe ori o litera moarta .
Executorul testamentar, care a dobAndit dela testator II rauIrirea
debitorilor
posesiunea mobilelor sale, poate, de asemenea, sa urmareasca fncasarea cre-
pe debitorii succesiunei i s primeasca atat capitalurile cAt antelor suc-
dobanzile datorite de ei ; Insa hotarirea pronuntata fata cesiunei.
de clausal nu este opozabila mostenitorilor, pe care el nu
are mandat de a-i reprezenth art. 1201) .
de privighere, nu aduce nicio jignire principiului celor dou5.
grade de jurisdictie. Cpr. art. 248 Pr. civ. Vezi Demolombe,
XXII, 78; Laurent, XIV, 360; Pand. fr., y° cit., 9970; C.
Paris si Rennes, Sirey, 50. 2. 625; D. P. 51. 2. 1; Sirey,
64. 2. 181; Cas. fr. Sirey, 67. 1. 207; D. P. 67. 1. 295, etc.
(') Demolombe, XXII, 78; Pand. fr., v° cit , 9973. Cpr. Belt-
jens, III, art. 1031, No. 39.
(2) Demolombe, XXII, 78; Laurent, XIV, 360; Baudry et Colin,
II, 2656, etc.
(2) Quod si cui in hoc legatum sit, ut ex eo aliquod faceret,
veluti monumentuni testatori", etc. (L. 17 § 4, Dig., De conditi-
onibus et demonstrationibus, 35, 1).
Cpr. C. Pan, D. P. 87. 2. 64.
(6) Pand. fr., y° cit., 9981; Arntz, II, 2127; Demolombe, XXII,
81; Aubry et Rau, VII, § 711, P. 452; Zacharia3, Handbuch
des fr. Civilrechts. IV, § 715, p. 365, nota 18 (ed. Crome);
Baudry et Colin, II, 2658, etc.
(6) Laurent, XIV, 362; T. Hue, VI, 363; Pend. fr., vo Chose
 374 COD. CIV.CARTEA III.TIT. 11.CA PIT. V.S-a VII.ART. 916.

Executorul Afara, de aceste eazuri exceptionale, executorul testa-

ntu"L""letra mentar nu are decht dreptul de interventie In actiunile exerci-
pemroeArnitori.tate de altii, nu Insa si dreptul de a exercith actiunile suc-
cesiunei, pentruca, Inca °data, el nu reprezinta pe mostenitori,
spre a puteh exercia aceste actiuni In numele lor (i).
Aetiunea pan- Astfel. executorul testamentar nu poste sa exercite ac-
lianii.
iunea pauliana (art. 975 , spre a cere anularea actelor a-
cute de defunct In frauda creditorilor sai, pentruca el ne-
fiind reprezentantul creditorilor, nu este Insitreinat cu plata
datoriilor 2 .
Dreptul de Alta este 'MA, chestiunea de a se sti dad, executorul
nterventie alte' stamentar poate sa intervie In contestatiile dintre moste-
executorulni
testamental. tn nitOri si un debitor al succesiunei, cand el vede cit mote-
caz de frauds
Stare molteni-mtorul se incearca, In unire cu cel de al treilea, a ascunde
tor g't tertin. activul real al succesiunei, In detrimentul legatarilor. Indata
Controveralt.
ce interesul legatarilor este In joc, dreptul de intementie al
executorului testamentar nu se mai discuta; Insii unii ar
vol ca el sit se margineasca, a preveni pe legatari despre
coluziunea si frauda proiectata Intre mostenitori si tertii
iar altii merg mai departe, admitand chiar interventia di-
recta a executorului testamentar, solutie care este mult mai
juridica; pentruca, el fiind obligat a veghih tzi a Ingriji ea
testamentul sa fie adus la Indeplinire, trebue sa poata Sin-
piedich sustragerea frauduloasa a activului ereditar 4 .
jugée, 1147 §i Don. et testaments, 9975; Nacu, II, No. 287,
p. 384. Vezi §i tom. VII al Coment. noastre, p. 553.
S'a decis cA executarea unni testament, izbit de o nulitate
absolutA gi de ordine publid, nu se poate opune de cAtre
executorul testamentar mo§tenitorilor de sfinge, dad. ace§tia
n'au luat parte la executare. Intr'un asemenea caz, executarea
nu produce alt efeet deck sehimbarea dreptului mo4tenitori-
lor; in loc de a dobiindl frig§ averea succesoralA, ei dobAn-
desc o simp15, crean( chirografarA contra executorului testa-
mentar. C. Bucure§ti, Dreptul din 1889, No. 75, p. 603.
(') Cpr. Laurent, XIV, 361; Pand. fr., y° cit., 9975 urm. Vezi
§i C. Metz, D. P. 65. 2; 126; Sirey, 66. 2. 29.
(2) Cpr. Laurent, XIV, 361; Pand. fr., y0 cit., 9978, etc.
(2) Duranton, IX, 415; Aubry et Rau, VII, § 711, pag. 452;
Toullier-Duvergier, III, partea I, 591, etc.
(4) Laurent, XIV, 361; Demolombe, XXII, 79; Saintesphs-Lescot,
Don. et testaments, V, 1574, pag. 40; Pand. fr., y0 Don. et
testaments, 9979, etc.
 ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 916. 375

Winzarea mobilelor §i plata legatelor (art. 916 § 3).

Executorul testamentar, investit cu sezina mobilelor de Plata legate-
catre testator, trebue sit, plateascii, legatele mobiliare lasate debo mobiliare.
defunct (i), supraveghind numai exeeutarea legatelor imobi-
liare, ai eitror legatari n'au nevoe de garan0a pe care legea
a crezut de cuviinO, s'o confere legatarilor de lueruri mobile.
Dacii, legatele mobiliare lasate de defunct au de object
lucruri mobiliare In natura, executorul testamentar le va
predh legatarilor 2).
Daca legatele consista In bani, ele se vor plati din Cazul eind
banii gasiti In succesiune; In lipsa de bani, executorul tes- alegatele con:
lea tn ban'.
tamentar Na cere .nzarea averei mobile prin justiVe, pentru
ea, ca banii prin§i din aceasta vhnzare, sa se platease le-
gatele mobiliare 3).
Dreptul de a provoch vanzarea mobilelor nu apartineva.rea mo-
deck executorilor Investiti cu sezina, art. 911 , pentruca bilelor.
numai aceqtia sunt Insareinati Cu plata legatelor 4.
Executorul testamentar nu poate insa nici inteun caz Nu se,poate
s A provoaee vAnzarea imobilelor suceesiunei, chiar daca banii zparroziema ovbaini e..-
proveniti din vAnzarea averei mobiliare n'ar ajunge pentru plata lor. Contro-
versX.
legatelor; ciici legea lorbind numai de vanzarea averei mo-
biliare, prin aceasta lug§ a inteles a exclude vanzarea imo-
bilelor 5.
Baudry et Colin, II, 2648 urm.; Demolombe, XXII, 67;
Laurent, XIV, 369; Parid. fr., e cit., 9997 urm etc.
Baudry et Colin, II, 2649; Demolombe, XXII, 67; Demante
et Cohnet de Santerre, IV, 176 bis III, etc.
(8) Baudry et Colin, II, 2649. Executorul testamentar nu este vinzarea mo-
ins& in drept sit viindk mobilele de bunk' voe, ckci aceasta bilelor trebue
ar putek compromite drepturile mostenitorilor. Baudry et sit se facii,
prin justitie.
Colin, /o o cit.
Mourlon, II, 872; Demante et Colmet de Santerre, IV, 176
bis XIII. Cpr. Ti. si C. Paris, D. P. 79. 2. 100. Contra,:
Demolombe, XXII, 103. Dack dreptul de a provock vinzarea
mobilelor s'ar conferl si executorilor testamentari neinvestiti
Cu sezina, dupti, cum sustine Demolombe, atunci banii prinsi
din vlinzare nu se vor incredinth lui, ci vor fi depusi la casa
de conseInnatie; pe &Ind executorul investit cu sezina va primi
direct banii proveniti din vânzarea mobilelor si va Oki le-
gatele mobiliare. Cpr. Laurent, XIV, 348; Mourlon, II, 868;
Arntz, II, 2130; Duranton, IX, 412, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 219, pag. 286; Laurent,
 376 COD. CIV.CARTEA Ill.TIT. II.CAPIT. V.S-a VII.ART. 916.

Cazul cAnd Executorul testamentar n'ar puteh sa provoace vanzarea

testatorul a
oonferit dreip-mobilelor, chiar daca acest drept i-ar fi fost anume conferit
tul de a vinde de testator, pentrucl dupa, cum am spus supra, pag. 368,
imobilele.
Controversii. nuterile
1
executorului testamentar fiind limitativ determinate
de lege, trebue sa, fie restranse In marginile prevazute de
art. 916 (1).
Un testator In baza acestui principiu, trebue sa decidem ca, un tes-
strlinsit
n'arcon_ tator strain n'ar puteh
pstel sa, confere executorului sail testa-
fere dreptal mentar, conforzn legei sale personale, dreptul de a vinde
de a vinde
imobilele situ- zmobilele situate In Romania, pentruca o lege straina, nu
ate in Romi- poate sl modifice regimul proprietItei din tara noastra. Sta-
nia.
tutul teritorial va tine deci In frftu statutul personal al
strainului, (2 .
Plata legate- Executorul testamentar nu poate procede la plata le-
lor.
gatelor fara participarea mo§tenitorului sau legatarului uni-
versal, care au interes a le contestà. In caz de opozitie din
partea lor, plata se va face cu autorizarea justitiei 2 ; caci
executorul care ar plat' un legat fara aprobarea celor In
drept, sau fara, ordinul justitiei, s'ar expune la o actiune In
responsabilitate din partea moqtenitorilor ori legatarilor uni-
versali, care ar pretinde ea, legatul nu trebuih platit, pentruca
testamentul erh nul 4.

XIV, 364; Marcadé, IV, 156; Duranton, IX, 410, 411; Bau-
drv et Colin, II, 2653; Demante et Colmet de Santerre, IV,
17-6 bis IV; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, Don. et tes-
taments, III, pag. 17, ad notam; Pand. fr., tP cit., 9986.
Contra: Demolombe, XXII, 74, 77; Troplong, III, 2025;
Massé-Vergé, III, § 491, p. 263, nota 25; Acollas, II, p. 578.
Vezi Répert. Sirey, v° Exécuteur testamentaire, 194.
Laurent, XIV, 365; Baudry et Colin, II, 2654; Planiol, III,
2825. Contra: Demante et Cohnet de Santerre, IV, 176 bis
VII; Demolombe, XXII, 90 urm.; Aubry et Rau, VII, § 711,
p. 450; Pand. fr., y° cit., 9987 urm.; C. Paris, D. P. 1907.
2. 385.
Laurent, Droit civil international, VII, 110. Vezi si supra,
p. 354, nota 2.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 228, pag. 288; Laurent,
XIV, 369; Demolombe, XXII, 68; Mourlon, II, 868; Arntz,
II, 2130; Demante et Colmet de Santerre, IV, 176 bis III;
Troplong, III, 2003; Duranton, IX, 413; Pand. fr., V) cit.,
9999; Baudry et Colin, II, 2650, etc.
() Baudry et Colin, II, 2650.
 ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 916. 377

Cele zise In privinta plAtei legatelor se aplica qi van- vanzarea mo-

zarei mobilelor care, la urmei, se face tot In socote,ala bilelor.
mo§tenitorilor sau legatarilor universali, fiindca ei aunt pro-
prietarii bunurilor care compun succesiunea. Prin urmare,
vanzarea mobilelor se va face, ca §i plata legatelor, tot cu
consimtimantul celor In drept sau cu Invoirea justitiei (1).
Daca nu este nevoe de a se vinde toate mobilele suc-
cesiunei, mo§tenitorii sau legatarii universali vor hotarI bu-
nurile care trebue sa se Ana §i care trebue sa se pastreze
In natura C .
Mo§tenitorii ar putet chiar s Impiedice vanzarea, ofe- Impiedicarea
rind executorului testamentar banii necesari la executarea vanzlirei.
testamentului .

Din Imprejurarea c executorul testamentar, Investit cu cererea de

sezina mobilelor, este Insarcinat cu plata lega,telor mobiliare,gP.retedia: ma obit
n'ar trebui sa dedue,em, a§a precum pe nedrept sustin unii (4), -liare nu se
ct cererea de punere In posesiune sau de predare a lega- adrestoeaAluexe-
tului mobiliar, trebue sa se faca In contra lui, pentruc5, testamentar.
Controversi.
executorul testamentar, fiind Insarcinat numai cu exeeutarea
materiald a dispozitiei de ultima vointa, sau cu predarea
de fapt a legatului, posesiunea sau predarea de drept, care
(i) Pothier, op. cit., VIII, 218, pag. 286; Laurent, XIV, 363:
Demolombe, XXII, 72; Mourlon, II, 868; Arntz, II, 2130;
Demante, IV, 176 Us III; Pand. fr., y° cit., 9943 qi 9982;
Baudry et Colin, II, 2651, etc.
(2) Pand. fr., y° cit., 9983; Demolombe, XXII, 73, etc.
(8) Pothier, op. cit., VIII, 218, pag. 286; Laurent, XIV, 363;
Demolombe, XXII, 73; Troplong, III, 2024; Paud. fr., ve) cit.,
9983, etc.
(4) Dupìt un sistem, se sustine, in adevgx, crt din cauza sezinei
executorului testamental-, legatarii unor sume de bani sau
unor lucruri mobiliare determinate, pot cere predarea lega-
tului lor, dela executorul testamentar investit cu sezina mo-
bilelor. Pothier, op. cit., VIII, 245, p. 294; Toullier-Duver-
gier, III, partea I-a, 553; Aubry et Rau, VII, § 711, 456,
text qi nota 38, etc. In acest sistem se admite insAc. predarea
legatului mobiliar se poate cere §i dela mo§tenitori sail lega-
tarii universali, riimanând insA ca ace§tia Sit pue in cauz . pe
executorul testamentar investit cu sezina. Aubry et Rau, toco
cit. Dupg, Grenier (Don. et testaments, III, 338, p. 30, ed.
Bayle-Mouillard), predarea legatului mobiliar ar putek fi ce-
rua atit't dela moqtenitor §i legatar universal, cAt §i dela exe-
cutorul testamentar investit cu sezina.
 378 COD. CIV.- CART. 111.TIT. 11.CAP. V.S-a VII. PL 1TA DATORIILOR.

implicA §i aprobarea lui, nu poate fi cerutl deal dela mo§-

tenitor sau dela legatarul universal, care vor dh, ordin exe-
cutorului testamentar de a plAti legatul (I).
Cererea de Cererea de putlere in posesiune sau de predarea lega-
predarea le-
gatalui Mena tului, flcutl, In contra executorului testamentar, fiind deci
In contra exe- iregular6, nu face sl curgl doblnda, In favoarea legatarilor,
cutorului tes-
Lamentar nu pentruel, dobanda datorindu-se numai dela punere In intlr-
face alt curgli ziere, debitorul unei sume de bani nu este pus In Inthrziere
dobiinda.
decht In baza unei cereri In judecatl art. 1089 , §i §tim
cl, executorul testamentar, dei Insitrcinat cu plata legatelor,
nu este ins6 debitorul lor 2).
Cazul cind Tot prin aplicarea principiului eI executorul testamentar
teatatorul a
Mat un legat nu este debitor al legatului, trebue sl decidem cl, dacl el
executoralui ar fi primit un legat dela testator, n'ar puteh sI-1 ieh din
testamentar.
Controversii. mobilele a clrei posesiune i-ar aparine1 i el el va fi
nevoit, ea once alt legatar, a cere predarea lui dela mo-
§tenitorii sau legatarii universali, debitori ai legatelor 3.

Plata datoriilor testatorului.

Executorul Executorul testamentar, chiar Investit cu sezina MO-

testamenetar
nict intu n bilelor, neavAnd qi neputAnd sl aibl decat puterile ce-i
caz nu plIteate conferA, legea, nu are misiunea de a pliiti datoriile testato-
tes-
tatoruui.
datoriilel rului, pentrucl el nu are decht o sarcinl, §i anume: acea
Controverail. de a plAtl legatele mobiliare, sau de a veghih ea ele si fie
pl/tite. dupl, cum are sau nu are sezina averei mobiliare. Exe-
cutarea testamentului neavAnd deci niciun raport cu plata da-
toriilor 4 , creditorii succesiunei vor actionh pe mo§tenitori

(') Baudry et Colin, II, 2652; Laurent, XIV, 370; Demolombe,

XXII, 70; Pand. fr., y° cit., 10002, etc. Vezi supra, p. 28.
Laurent, XIV, 371; Demolombe, XXII, 70; Pand. fr., V'
cit., 8970, 10004. Contra,: Pothier, op. cit., VIII, 225, p. 287,
288 (ed. Bugnet); Aubry et Rau, VII, § 711, p. 456, nota 38,
in fine, etc.
Laurent, XIV, 47; Pand. fr., v° cit., 8933 si 10005; Demo-
lombe, XXII, 71. Contra: Aubry et Rau, VII, § 718,
p. 478; Duranton, IX, 421. Vezi asupra acestei chestiuni,
Piédelièvre, De l'exécution des legs particuliers, p. 79.
Dumoulin ziceà foarte bine, In aceastg, privintit, el datoriile
sunt o sarcing, a succesiunei, iar nu a testamentului : Debita
 ATRIBUTIILE EXECUT. TESTAMENTARI. PLATA DATORIILOR. 379

sau pe legatarii universali ori Cu titlu universal, dad,

asemenea legatari exista, iar nu pe executorul testamentar;
pentruca, de§1 el detine averea mobiliarg, a defunctului, care
este gajul creditorilor si art. 1718), totuqi el o detine In
calitate de depozitar, qi ca atare, nu reprezinta pe mo§te-
nitori 1).
Executorul testamentar nu va plati datoriile, nici ebiar Cazul eand
executoral
atunci cand el ar fi fost 1nsiircinat de testator cu plata lor, testamentar a.
pentruca el avand numai obligatia de a veghiò, ca testa- fost insrireinat
mentul sa fie adus la Indeplinire, datoriile sunt cu totul deplata
testator en
datorn-
straine de ultima vointa a defunctului §i nu au niciun lor. Centro-
raport cu executarea testamentului (2. verslt.

Executorul testamentar ar putea fi constrans la plata Poprire.

non sunt onus testamentorum. Vezi Demolombe, XXII, 75,

dela care am imprumutat aceasa citatie.
(I) C. Bucuresti 4i Trib. Ramnicul-VAlcea, Dreptul din 1888,
No. 21, p. 167; Cr. judiciar din 1912, No. 79, P. 932 (Cu
observ. noastrli); Laurent, XIV, 372, 373; T. Huc, VI, 362,
in fine; Demolombe, XXII, 75; Marcadé, IV, 156 bis;
Mourlon, II, 869; Demante et Colmet de Santerre, IV, 176
bis V; Duranton, IX, 414; Pand. fr., y0 cit., 10007; Aubrv
et Rau, VII, § 711, p. 456; Arntz, II, 2130; Répert. Sirei,
v0 Exécuteur testamentaire, 95 urm.; Beltjens, op. cit., III,
art. 1031, No. 17; Baudry et Colin, II, 2660. Contra:
Troplong, III, 2004, 2005; Saintespès-Lescot, V, 1542, p. 10
si 1572, p. 59, etc.
Dreptul vechin francez neftícind nicio deosebire intre legate Deoseb. 'intro
§i datorii, Pothier (Don. testamentaires, VIII, 228, pag. 288) vechiut d7pt
le puneit pe aceeas treapt5., solutie neadmisä in dreptul mo- drefrpatrize Ital.
dern, unde executorul testamentar, investit cu sezina, nu este
obligat deck la plata legatelor mobiliare, nu Insä si a da-
toriilor, care sunt o sarcinä a bunurilor. Cpr. Laurent, XIV,
372; Aubry et Rau, loco cit., p. 456, nota 39.
(2) Laurent, XIV, 374; T. Huc, VI, 362, in fine; Demolombe,
XXII, 88; Surville, Eléments d'un cours di' droit civil, III,
596, p. 265; Pand. fr., y° cit., 10011; Baudry et Colin, II,
2661. Contra: Troplong, III, 2026; Coin-Delisle, Don. et tes-
taments, art. 1031, No. 6, p. 491. Tot de aceastsa pitrere erit
si Ricard. Iat5., In adevitr, cum se exprimA acest din urmit
autor: Quant au payement des dettes, c'est une ancienne
erreur qu'elles soient directement de l'exécution testamentaire,
si le défunt ne l'a pas ainsi particulièrement ordonné". (Do-
nations entre-vile et testamentaires, 2-a partie, p. 398, No. 80
(ed. din 1707).
 380 COD. CIV.CART. 111.TIT. 11.CAP. V.S-a VII. PLATA DATORULOR-

datoriilor numai atunci cand creditorii ar fi facut o poprire

In manile lui; poprire care ar fi fost validata, si les créan-
ciers saisissent entre leurs mains pour ce qui leur est dû, dupli
cum se exprima Ricard (9, sau cand Insisi mostenitorii ar
cere ea el sa faca aceasta plata 2.
Cazul cind Daca executorul testamentar nu poate sa execute tes-
justitia auto-
rall, pe execu-tamentul din cauza existentei unor datorii, fiindea dupg,
torul testa- CUM §t1111, legatele nu se platesc decal din ceeace ritmane
mentar a plliti
datori.
ile In urma plMei datoriilor (art. 849 (3), el poate sa cheme In
judecata pe mostenitori pentru ea justitia, fata cu ei, 814
autorize a plati datoriile 4).
Plata datorii- Niciodata Insa el nu va puteh, sa le plateasca sine
lorur micie.
gent qi herede, afara de cazul cand ar fi vorba de niste datorii
Controversli, inici si urgente, precum ar fi, de exemplu: salariul datorit
servitorilor sau cheltuelile ultimei boli ori ale Inmormantarei,
datorii privilegiate (art. 1729, pe care executorul testa-
mentar le plateste mai In totdeauna sub raspunderea sa
persona% 5 .
Datoriile con- Cat pentru datoriile contractate de Insus executorul
tractate de
!newexecuto-testamental., cu ocazia executarei testa,mentului, precum ar
t
ml teetamen- fi, de exemplu: cheltuelile facute cu oeazia punerei si ridi-
tar. carei pecetilor, facerei inventarului, vanzarei averei mobi-
liare, etc., se Intelege ca el are calitatea de a le plati,
ramanand ea ele sa, fie puse apoi In socoteala succesiunei
art. 919, 1547, si sa fie controlate si, la nevoe, chiar
recluse dupa cererea mostenitorilor 6.

(') Ricard, loco cit., p. 399.

(2) Demolornbe, XXII, 75; Pand. fr., y° cit., 10008, li alte au-
toritAti citate acolo.
(8) Vezi supra, p. 239.
(4) Mourlon, II, 869; Demolombe, XXII, 75; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 176 bis V; Pand. fr., y0 cit., 10008; T.
Hue, VI, 362, in fine, p. 461, etc.
(8) Demolombe, Demante et Colmet de Santerre, loco supra cit.;
Duranton, IX, 414; Troplong, III, 2004; Pand fr., y°
cit., 10008 §i alte autorittiti citate acolo. Contra: Laurent,
XIV, 372.
(8) Laurent, XIV, 372, in fine; Marcadé, IV, 156 bis; Demo-
lombe, XXII, 76; Pand. fr., yo cit., 10012, etc. Cpr. Beltjens,
op. cit., III, art. 1031, No. 18, in fine. Mai vezi Max Vin-
cent, Des exécuteurs testamentaires, p. 195.
 SOCOTEALA EXECUT. TESTAMENTAR1. ART. 916, 919. 381

Socoteala gestiunei executorului testamentar (art. 916

§ ultim §i 919).
Executorul testamentar, Investit eu sezina mobilelor(%1)1 Socoteala ce
este ohligat, ea once mandatar In genere art. 1541), la trebne sit dek
mexeenetaut; tetnnvtiet:
incetarea posesiunei sale 2), a dh socoteall mostenitorilor sat
legatarilor universali, ori curatorului, In caz de vacan a btit sezina_
succesiunei 3), de Intreaga sa gestiune, dovedind eu acte justi-
ficative ceeace a primit i a cheltuit 4).
El va trebui sa deh seama de gestiunea sa, chiar daca Executorial
ar fi fost scutit de aceasta obligatie, asemenea clauza fiind testamentar
nula, ea una ce Inlesneste frauda si reaua credinta a execu- site8bIig.
torului testamentar. Tribunalul, Ilfov a admis, cu toate de a dsoco-
retro-
eCoxn.
acestea, validitatea unei asemenea clauze, zicand ca: testa-
torul, care puteh legh executorului testamentar relievatul
gestiunei sale, poate de sigur sa faca si mai putin, adeca:
scuteasa de obligatia de a dh socoteli, afar/ daca ar
existh dol yacht din partea lui ". Testatorul puteh, cu
(') Cat pentru executorul care n'a avut sezina, el nu datore4te Executorul
nicio socotealA, fiindcA el nu are nicio gestiune. Cpr. Thiry, testamentar
II, 463, in _fine; Arntz, II, 2132; Laurent, XIV, 385; De- ne.Investit Cu
steozrinatenunicdioa-
molombe, XXII, 59, 102, 112; Mareadé, IV, 155; Demante
et Colniet de Santerre, IV, 176 bis I §i 176 bis, XIV; Pand.
fr., v° cit., 10072. Cpr. T. Hue, VI, 364.
Executorul testamentar trebue sA deb, socotealä, la incetarea
sezinei, adea, in regulA generalA, dupA trecerea unui an dela
moartea testatorului, sau din ziva descoperirei testamentului,
ori din acea a incetArei piedicei care faceit eu neputintä, pu-
nerea sa in posesiune. Vezi supra, p. 366.
DacA funetiunea executortilui testamentar n'ar fi incetat
Ind. la expirarea sezinei, pentrucg testamentul n'ar fi fost
pe depfin executat, el va continuà a se ingrijI ca testamentul
sA fie adus la indeplinire, firrt a da insä, nicio socotea15,,
pentrucit el ne mai având sezina, nu mai are nicio gestiune.
Vezi autorii citati in nota 1.
Arntz, II, 2132; Demolombe, XXII, 113; Duranton, IX, 422:
Pand. fr., y° cit., 10074, etc.
Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 289,
No. 7 (ed. Carré din 1824); Pothier, Don. testamentaires,
VIII, 229, p. 289 (ed. Bugnet).
(6) Vezi Dreptul din 1892, No. 59, p. 472. Precum vedem,
tribunalul i§i intemeiazA pArerea sa pe argumentul pe care
1-ani combAtut supra, p. 361, 362: Qui potest plus, potest et
minus. (L. 21, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17).
 382 COD. C1V.CARTEA 111.TIT. 1LCAPIT. V.S-a VI1.ART. 916, 919.

adevArat, sl lese, In lipsI de rezervatari, toate mobilele sale

exeeutorului testamentar, InsI fiindel el le-a lAsat mo§teni-
torilor sau legatarilor, dreptul lor de proprietate nu poate,
In mod arbitrar, fi iignit prin seutirea executorului testamentar
de a dà seaml de. gestiunea sa, eu atat mai mult eu cht
acest mandatar special a fost riinduit In interesul legatarilor,
§i interesul lor se opune ea gestiunea lui A. fie seutitI de
once responsabilitate, putin importl dae6, existI squ nu
existl moOenitori rezervatari. Socoteala fiind baza oricArei
gestiuni strgine, seutirea de a dh socoteli trebue sit fie lipsitl
de orice efeete, pentruel asemenea el tuzI este contrarl ordinei
publice i bunelor moravuri kart. 5 (1.
C. german. Art. 2218 §1 2220 din codal german sunt exprese In
aceastg, privintA.
Nici tutorul
nu poate fi
Tot In baza aeestui principiu §tim cI niel tutorul nu
scutit de obli- poate fi seutit de
obligatia de a dà socoteli de administratia
gati& de a di sa (art. 415) (2), soluVe admisl §i In dreptul nostru an-
socotealg.

Vezi in acest sens, Baudry et Colin, II, 2671; Laurent, XI\

386; T. Huc, VI, 364; Detnante et Colmet de Santerre, /V,
176 bis XI; Demolombe, XXII, 119; Thiry, II, 463; Belt-
jens, III, art. 1031, No. 46; Ricci, Corso teorico-pratico di
diritto civile, III, No. 460, pag. 1007, 1008; Mourlon, II,
871; Marcadé, IV, 158; Grenier, Don. et testaments, III,
337, p. 27 (ed. Bayle-Mouillard din 1847); Massé-Vergé, III,
§ 491, p. 258, nota 9; Pand. fr., v° cit., 10089; Favard de
Langlade, Répert. vo Ex,écuteur testamentaire, No. 7; C. de
apel din Roma, Giurisprudenza italiana, 1874, 2. 235.
Contr 4: Aubry et Rau, VII, § 711, p. 457, text si nota 46;
Duranton, IX, 406; Toullier-Duvergier, III, partea I-a, 604,
p. 328; Arntz, II, 2133; Troplong, II, 2028; Acollas, II,
p. 579, 580; Répert. Sirey, v° Compte (reddition de-), 29;
C. Douai si Nimes, D. P. 46. 2. 155; Sirey, 65. 2. 285 si
Répert. Dalloz, Supplément, vo Disp. entre-vifs, 1008, nota 1;
Cas. Turin, Giurisprudenza di Torino, 1902, p. 249; Sirey;
1903. 4. 30 si Cr. judiciar din 1904, No. 74, p. 621 (cu
observ. noastrtt). Dupà aceste din urinri, autoritati, testatortd
poate sg scuteasa pe executorul testamentar de a 6, socoteli,
de cAteori nu exitá mo§tenitori rezervatari. Cpr. Planiol,
III, 2833.
liä.rnâne limit bine inteles cii, executorul testamentar poate fi
scutit de a dà socoteli de cAtre mostenitorii si legatarii dare
care el datoreste aceastk socotealft.
Vezi tom. II, al Coment. noastre p.. 786, text si n. 2 (ed. a 2-a).
 SOCOTEALA EXECIIT. TESTAMENTARI. ART. 916, 919. 383

tenor (4). Motivele acestei dispozitii sunt ea tutela interseaza

ordinea publica, ca una ce are de scop apararea ineapabi-
lilor (art. 5).
Socoteala Infati§ata de executorul testamentar va cu- Ce cuprinde
prinde, pe de o parte, averea gasita In succesiune qi sumele"t7:117-
Ineasate dela diferitii debitori ai defunctului, iar pe de alta testamentar.
parte, banii Intrebuintati la plata legatelor §i la alte chel-
tueli legitime (2.
El trebue Insas aiba drpt la cheltuelile legitime facute Dreptul exe-
de dansul cu ocazia execurei ta testamentului, pentruca, dae a cutatomreulutai tieas-
misiunea sa este, (lupa cum §tim. gratuita (3), 1ndeplinirea cheltuelile
acestei misiuni nu trebue acute.
aduca nicio paguba
A§a dar, cheltuelile fleute en ocazia executarei testa-Plata cheltue-
lelor.
mentului sunt, dupa art. 919, In sarcina succesiunei (5). Art. 919.
Aeeste euvinte nu trebuese tug luate ad litteram, pentruel
o distinctie se impune de eateori testatorul a lasat exeeutori
testamentari. In adevar, de cateori cheltuelile facute au folosit
Vezi tom. If suscitat, p. 786, nota 2.
Duranton, IX, 420. Inventarul este baza acestor soeoteli. Baudry
et Colin, II, 2667.
Vezi supra., p. 351. Contra,: Art. 2221 C. german. Exe- C. german.
cutorul testamentar poate cere, pentru exercitiul functiunilor Art. 2221.
sale, o remunerare potrivitti, afarh de cazul chnd testatorul
ar fi dispus contrariul. Der Testamentsvollstrcker kann
far die Fahrung seines Amtes eine angemessene Vergiitung
verlangen, sofern nicht der Erblasser ein AndPres bestimmt
hat". Aceasth solutie este cu mult preferabilg, acelei admis Critica logei
de legea franceza qi de legea noastrh, intrucht once munch noastre.
eere neapgrat o plattt. De aceea am criticat legea noastrA,
care face din tutelti, un mandat gratuit si am aprobat legiurile
precum: codul german, codul austriac, codul spaniol,
codul portughez, etc., care admit principiul contrar, adea:
care permit tutorului de a primi o indemnizare pentru os-
stenelile sale. Vezi tom. II al Coment. noastre, p. 546, nota 8.
Cpr. Baudry et Colin, II, 2668. Et sit iniquum dam-
nosun esse cuique officium suum". (L. 7, in medio, Dig.,
Testamenta quemadmodum aperiantur, 29, 3).
Executorul testamentar, care ar cdeà In actiunea sau inter-
ventia sa, ar puteh lush fi condemnat la cheltuelile procesului,
dacti. s'ar dovedi cfi el a lucrat inteun spirit de sican5. sau cu
o usurinth culpabilh. Dernolombe, XXII, 110; Laurent, XIV,
387; Aubry et Rau, VII, § 711, p. 452; Baudry et Colin,
II, 2670; C. Bourges, Répert. Daloz, Disp. entre-vifs,
4116, nota 2, etc.
 384 COD. CIV. CARTEA V.S-a VII. ART. 919.

succesiunei Intregi, adedt: atat rezervei cat §i pArtei dispo-

nibile, precum sunt, de exemplu: cheltuelile pentru punerea
§i ridicarea pecetilor, pentru facerea inventarului, pentru
Inmormantarea defunctului, etc., ele sunt In sarcina succe-
siunei, fiindcg, ele au folosit masei Intregi. De cAteori, tusk
aceste cheltueli au fost fAcute numai In interesul legatarilor,
pentru a asigurg, plata legatelor, ele nu vor fi In sarcina
masei ereditare, ci numai In sarcina Virtei disponibile,
pentrucg, rezerva nu poate nici intr'un caz fi mic§oratg, nici
prin legate, nici prin cheltueli accesorii Acute pentru exe-
cutarea acestor legate C).
Socoteala executorului testamentar se va 6, mo§teni-
torilor sau legatarilor, fie de bung, voe, fie Fin justitie.
Cazul °And
socoteala se
De diteori ea se dg, prin justitie, tribunalul competent
dit prin jutitie. este acel al parItului, adecit al executorului testamentar,
Tribunal ul conform principiului general: actor sequitur forum rei art. 58
cum petent.
Controvers4.. Pr. civ), iar nu acel al locului unde s'a deschis succesiunea
art. 63 Pr. civ.), pentrucâ nu este vorba, In specie, de
executarea unei dispozitii testamentare, de oarece aceastg.
executare este un fapt Indeplinit C .

Despre modul de actiune al executorilor testamentari

§i responsabilitatea lor (art. 919).
Res ponsabili-
ttatea execut.
Executorul testamentar fiind, dupg, cum §tim, un man-
testamentar. datar, trebue sg. fie responsabil atat de culpa cat §i de
negligenta sa art. 1540). Aceastg, responsabilitate rezultit
(') Cpr. Marcadé, IV, 165; Mourlon, II, 865; Laurent, XIV,
387; Demolombe, XXII, 116; Detnante et Colmet de San-
terre, IV, 179 bis; Pand. fr., y° cit., 10081; Saintespès-Lescot,
V, 1590, p. 56, etc.
(2) Baudry et Colin, II, 2666; Laurent, XIV, 388; Troplong,
III, 2029; Duranton, IX, 422; Duvergier asupra lui Toullier,
partea I, 603, p. 328, nota a; Pand. fr., y° cit., 10076;
Chauveau et Carré, Lois de la procid. civile, I, Quest. 263
gutinguties, p. 295; C. Paris, Sirey, 39. 2. 372 §i Répert. Daloz, v°
Disp. entre-vifs, 4123. Contra: Toullier, loco cit.; Demolombe,
XXII, 114; Saintespès-Lescot, V, 1578, p. 46; Coin-Delisle,
art. 1031, No. 9, pag. 491, 492 (ed. din 1855); Répert.
Sirey, v° Compte (reddition de-), 106 bis gi v° Exécuteur
 RESPONSABILITATEA EX ECUT. TESTA MENTARI. ART. 919. 385

atilt din obligatia de a dh socoteli, cht i din inprejurarea

el trebne sa fie capabil de a se obligh (art. 913-915).
In adevitr, da .A executorul testamentar n'ar ave, nicio res-
ponsabilitate, nimene n'ar mai aveh actiune In contra lui,
legea n'ar mai cere ea el sl fie capabil de a se obligh
Aceast5, responsabilitate nu exikii, numai In privinta Toti execn-
executgrilor Investiti eu sezinit, ci In privinta tuturor exe- toriitari
testam en-
sunt
cutorilor testamentari in genere, pentrucil, toti au misiunea responsabili.
de a se Ingriji ea testainentul A, fie adus la Indeplinire (2).
Executorii testamentari riispund nu numai de dol, dar Aplicares
§i de culpa comisg, in executarea mandatului lor, art. 1539,
1540.
In total principiile (lela mandat (art. 1539, 1540)(3).
Astfel, executorul testamentar Investit ca sezina mobi- Exemple de
Mor, ar putel, fi declarat r(sponsabil eAtre legatari de in- tate responsabili-
ale execu-
solvabilitatea debitorilor succesiunei, pe care el ar fi neglijat toralni testa-
de a-i urniAri, sau de pre.,criptiile ce el ar fi fugAna O. se mentar.
Indeplineasel prin inactiunea sa. pentrua, sumele datorite
de debitorii suecesiunei pot fi Intrebuintate. In lipsii de alte
fundan, la plata legatelor .
Se poateîntmnplà ca testatorul sl fi rilnduit mai Cazul ciind
multi executori testamentari (art. 910), kti. ca toti sl fi primit auntexecutor'
rnai mniti
testamentari.
testamentaire, 215; C. Parib, Répert. Dalloz, v° Compétence
civilc, 106, etc.
Thiry, II, 464; Laurent, XIV, 375; Dernolombe. XXII,
109; Aubry et Rau, VII. § 711. p. 458. Pand. fr., y° cit.,
10053; Cas. fr. D. P. 65. 1. 371; Sirey, 55. 1. 695. Vezi
asupra responsabilitätei acestui mandatar, Répert. Sirey, vo
Ex,écuteur testamentaire. 199 urm.; Pand. fr., y° Don, et tes-
taments, 10053 urm.; Baudry et Colin, II, 2699 urm. Cpr.
art 2219 C. german
(') Thiry, II, 464; Laurent, XIV, 377; Trib. Versailles si C.
Paris, D. P. 52. 2. 46.
Cpr. Thiry, II, 464; Laurent, XIV, 376; Baudry et Colin,
II, 2700; Demolombe, XXII, 109; Pand. fr., yo cit., 10054.
Vezi tom. VI al Coment. noastre, p. 320, nota 4.
Thin/. II, 464; Laurent, XIV, 350; Pand. fr., v° cit.,
1005.4, etc. Vezi Ina Demolombe (XXII, 56) si Troplong
(II/. 20021, (NIA care executorul testamentar ar fi responsabil,
chiar ceitre mo,,stenitori, de insolvabilitatea debitorilor pe care
el nu i-ar fi urmärit la timp, solutie care ni se pare prea
absoluta, pentrucg. executorul testamentar nu reprezintä pe
mostenitori, nici nu are misiunea de a apärk interesele lor.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 10061.
1,5i05 25
 386 COD. CIV.CARTEA III.TIT. 11.CAPIT. V.S-a VII.ART. 919.

aceastit InsArcinare. Pentru a cunoaste modul de a-si exercith

functiunile lor si responsabilitatea fieclruia din ei, trebtie
sl facem urm6toarea distinctiune: 1° sau testatorul a des-
piirtit functiunile lor, conferind fiecitruia din ei o atributie
specialit si, In asernenea caz. fiecare trebue sit se mitrgineascit
limitele hotarite de testator, nefiind responsabil decAt
In
de gestiunea sa, iar nu si de administratia celorlalti. Dacit
el a Intrecut Insl atributiile sale, el va fi responsabil ca
once mandatar care a depAsit limitele mandatului situ O
20 sau testatorul n'a despilrtit functiunile fiecitrui executor
testamentar si, In asemenea caz, fiecare A a puteh lucrh
singur, In lipsa celorlalti, fiind cu totii solidar obligati a
dh seaml de mobilele ce li s'au Incredintat (art. 918 ('- .
Cazul unei DacI testatorul a manifestat Insil intentia ca niciunul
gestiuni 00- din executorii testamentari sA nu poatl lucrh fArit altul,
mune.
actele de gestiune nu vor puteh fi flcute decht In comun 3).
Scopul res- Posibilitatea ce are fiecare din executorii testamentari
ponsabilitatei de a hicrá In lipsa celorlalti, are de scop neIntArzierea exe-
solidare.
cutarei testamentului, iar responsabilitatea lor solidani are
de scop supravegherea lor inutualA.
Din art. 918, cape constitue o derogare (lela dreptul
comun (.9, rezulta illsit c1t responsabilitatea solidara nu apasIt

(') Thirv, II, 464; Arntz, II, 2134; Laurent, XIV, 380; De-
molo-mbe, XXII, 36; Pand. fr., e cit., 10067, etc.
(9 Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, 1881, p. 297 si Dreptul din
1881, No. 40, care puna in principiu ci, de ateori exista
mai multi executori testamentari, care au primit aceasta
sarcina, plata unei creantz facial in mana unuia din ei, este
valabila.
La.urent, XIV, 379; Mourlon, II, 874, etc.
Derogarea Art. 918 este, fn adevar, o derogare dela dreptnl comun,
dela dreptul pentruea, dupa art. 1543, de eitteori s'a constituit prin acelas
comun. act mai multi mandatari, nu exista solidaritate fntre ei dedil
numai atunci cand sol idaritatea a fost anuine stipulata (art. 1041).
Laurent, XIV, 380 si XXVII, 469; Arntz, II, 2134; Marcadé,
IV, 163; Mourlon, II, t.66; Guillouard! Manclat, 115; Baudry
et Wahl, Idem, 657. Vezi si tom. IX al Coment. noa,tre,
p. 594.
Cazul and In materie comercial Insa solidaritatea exista, din contra,
exista solida- filtre toti mandatarii (art. 42, 393 C. com.). Vezi ton'.
ritate Intre IX suscitat, p. 592, nota 3. Solidaritatea Intre mandatari
mandatari. exista chiar in materie civila. de citteori dauna adusa luan-
 RESPONSABIL1TATEA EXECUT. TESTAMENTARI. ART. 919. 387

deek asupra exeeutorilor Investiti Cu sezina mobilelor (1),

.si nu are de obiect Intreaga gestiune, ei numai socoteala
mobilelor ce li s'a Ineredintat (2); de unde rezulta ca soli-
daritatea nu mai are niciun obiect de cateori executorii
testamentari nu au sezina (3.
Pana acum am presupus ea testatorul a randuit mai Cazul calla
din mai multi
multi executori testamentari si ea toti au primit Insarcinarea executori tes-
lor. Ce trebue sa decidem In caz cand din mai multi -exe- tamentari.
cutori testamentari, rAnduiti fara ca atributiile lor sa fi fost nnii refl--
E.ill!
zat, tar altit
despitrtite, unii au prima, iar altii au refuzat aceasta sar- au primit sar-
eina, sau parte din ei sunt incapabili? Cbestiunea este con- cina Incredin-
t.atli. Centro-
troversata. Unii sustin, In adevar, ea refuzul sau incapaci- ersL
tatea unuia din executorii testamentari face ea executarea
testamentului sa nu poata aveh loe, pentruca, testatorul n'ar
fi Inteles a randuì mai multi executori testamentari decat
sub conditia ea Cu totii Impreuna sa primea,sea mandatul
lor, voind o executare colectiva si neaveind Incredere In fieeare
executor In parte, ci numai In toti aeei pe care el i-a rAnduit
pentru aducerea la Indeplinire a ultimei sale vointe (argu-
ment din art. 1516) 4). Altii, mai putin rigurosi, N:oesc ea
acei care au aceeptat mandatul de executori testamentari,
dantPlui este rezultatul ciIpei, fraudei sau dolului tuturor
mandatarilor; pentruck in asgmenea caz, fiecare din ei este
In culpe. (art. 1003). Vezi tom. IX suscitat, p. 594.
(I) Thirv, II, 464; Marcadé, IV, 163, in fine; Demolombe, XXII,
39; ...Laurent, XIV, 380; Troplong, III, 2041; Saintespès-
Lescot, V, 1588, p. 55; Acollas, II, p. 582; Pand. fr., y° cit.,
10069; Planiol, III, 2831, etc.
(2) Planiol, loco supret cit.; Pand. fr.. y° cit., 10008; Demante
et Colmet de Santerr, IV, 178; Duranton, IX, 423; Massé-
Vergé, III, § 491, p. 267, nota 41 si autorii citati in nota
precedentA; Cas. rom. Bult. 1900, p. 126. Executorul tes-
tamentar nu este fuse responsabil de plata legatului unei
sume de bani san tinui corp cert si determinat, atunci cAnd
suma determinatA sau corpul cert legat nu se gäseste in suc-
cesinnea testatorului. C. Bucuresti, Dreptul din 1898, No. 77.
S'a decis, de asemenea, cA solidaritatea de care vorbeste
art. 918, nu poate fi intinse,' la daunele ce executorii testa-
mentari ar datorl din alte cauze personale lor. Massé-Vergé,
loco supra, cit.
Planiol, III, 2831; Battdrv et Colin, II, 2688, etc.
Duranton, IX, 423; Defvincourt, (Your8 de code civil. II,
p. 375, nota 7 (ed. din 1834). Vezi i Mourlon, II, 875.
 388 COD. CIV.CARTEA III.TIT, II,CAPIT. V.S-a VII.---ART. 917, 919.

sà, poatl luerà insg, numai in comun, aded Cu totii la un

loe, unul neputand administrk In locul celorlalti, decat atunci
cand cu totii ar fi acceptat mandatul lor (t).
Socotim d, ambele pAreri sunt inadmisibile. In adevAr,
cea dintiii se Intemeiazil, pe prezumptia eii, testatorul n'a
voit decat o executare colectiva, sub conditie ca cu totii sg.
primeasd,' mandatul lor, prezumptie care nu numai eä nu
rezultg din lege, dar care este chiar contrarg, vointei testa-
torului; dci, dupg, toate probalitltile, el a randuit mai
multi executori testamentari, spre a fi sigur cI va avet
unul mAcar; si tocmai In asemenea caz el nu va aveh nici
unul, pentrud cu dt vor fi mai multi executori testamen-
tari, cu atAta probabilitAtile de refuz, din partea unora din
ei, este mai mare. Judedlorii nu vor admite deci o execu-
tare colectivA, dedt atunci dud din testament va rezulttl,
In mod neIndoelnic, crt aceasta a fost intentia testatorului.
CAt pentru pdrerea lui Marcad, ea este iartis inadmisibilA,
pentrud, art. 918 nu zice: daed tofi executorii au ac-
ceptat, etc., ci daca sunt mai multi executori testamentari
care au acceptat aceasta sarcina. Prin urmare, fie el toti
executorii testamentari au acceptat mandatul lor, fie cii, numai
unii I-au acceptat, iar altii l-au refuzat, In ambele ipoteze
se va aplid, art. 918 (2).

Incetarea functiunei executorului testamentar.

Art. 917. Dreptul (3) executorului testamentar nu trece la
erezii stii. (Art. 1552, 1559 C. civ. Art. 1032 C. fr.).
Sareing perso- Ca once mandat, In genere art. 1552 § 3 , sarcina
nan.
(') Mareadé, IV, 164.
Vezi Thiry, II, 465, dela care am imprumutat aeeastA argu-
mentare, pentrucl ni s'a prtrut foarte bine expush. Cpr. Demo-
lombe, XXII, 37; Laurent, XIV, 373; Acollas, II, p. 682;
Troplong, III, 2043; Demante et Colmet de Santerre, IV,
178 bis; Arntz, II, 2135; Aubry et Rau, VIL § 711, p. 458,
text §i nota 49; Saintespès-Leseot, V, 1586, p. 52 unit.;
Pand. fr., vo cit., 9899; Répert. Sirey, v° Exécuteur testa-
mintaire, 27; T. Hue, IV, 365; Baudry et Colin, II, 2682
urm.; Max Vincent, Des exécitteurs testamentaires, p. 150, etc.
Sau mai bine zis: am-Gina executorului testamentar.
 INCETAREA FUNCT. EXECUT, TESTAMENTARI. ART. 917. 389

executorului testamentar se stinge ()data eu moartea, lui

nu trece la moBtenitorii si (art. 917).
MoBtenitorii lui vor observ Ins dispozitia art. 1559, Aplicares
art. 1559.
InBtiintilnd pe pArtile interesate de moartea autorului lor Bi
Ingrijind, pAna atunci, de ceeace ImprejurIrile recla,m6,, pentru
ca executarea testamentului sa nu fie compromisl (t).
Ei vor dh, de asemenea, socoteall In privinta gestiunei Socoteala au-
torului.
Incepute de autorul lor (2.
Legea presupune, In art. 917, cA, sarcina de executor Can't and
testamentar a fost conferita unei persoane determinate, caci testatortil nu
s'a referit la
daca testatorul nu s'a referit là persoanA, ci la calitatea ei, persoana ran-
precum ar fi, de exemplu, In cazul cand s'ar fi randuit duitá executor
testamentar,
executor testamentar pe procurorul cutlrui tribunal, pe pri- ci la cauta-
tea ei.
marul cutarei commie, pe decanul avocatilor cutarui barou (3),
pe rectorul Universitatei, etc., functiunea de executor testa-
mentar nu va Inceth prin moartea titularului; pentruca,
In toate aceste cazuri, testatorul s'a referit la calitatea de
procuror, primar, decan, etc., care nu moare, ci trece la
alta persoana (4).
De eilteori testatorul n'a numit persoana. ci numai
calitatea ei, este, In adevitr, de presupus cA el n'a Inteles
a se refer' la acea persoana, ci là calitatea ei, afara poate
de cazul cAnd acel rAnduit executor testamentar ar fi Intr'o
mare legAturl, de prietenie sau ruda de aproape eu (le-
functul (5).
) Marcadé, IV, 162; Mourlon, II, 865; Laurent, XIV, 382;
Demolombe, XXII, 105; Baudry et Colin, II, 2691; Pand.
fr., vo cit., 10037; &pert. Sirey, vo Exécuteur testamentaire,
236, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 233, pag. 290; Mareadé,
Demolombe, loco supra cit.
DupA art. 35 al legei din 12 Martie 1907 asupra organizArei L. corpului
corpului de avocati, corpul avocatilor din fiecare district este de avocati
din 1907.
persoanA moralA, ceeace nu erit dupri legile anterioare. Vezi Art. 35.
tom. I, al Coment. noastre, p. 284 (ed. a 2-a).
Pothier, loco cit.; Ricard, Don. entre-vifs et testamentaires,
p. 395, No. 67 (ed. din 1707); Baudry et Colin, II, 2692;
Marcadé, IV, 162; Demolombe, XXII, 106; Troplong, III,
2037; Pand. fr., v0 cit., 10038; Répert. Sirey, vo cit., 238;
Beltjens, op. cit., III, art. 1032, No. 6, p. 317; Massé-Vergé,
III, § 491, p. 266, nota 36 si toti autorii. Vezi i supret, p. 358.
Pothier, Introduction au titre des testaments, I, 125, p. 447;
 390 COD. CIV.CARTEA. III. TIT. ILCAPIT. V.Sa VILART. 917.

Alte cauze Desi legea nu vorbeste decAt de moartea executorului

teazfi man- testamentar, totui mai stint i alte catue, care mine stin-
Plinearel"'
date! exeento-gerea acestui mandat special. Astfel, inisiunea executorului
rnlni testa- testamental. mai Inceteazil: 1° prin aducerea la indeplinire
mentar.
dispozitiilor testamentare; cici, in urma executArei testa-
mentului, misiunea executorului testamentar nu mai are
niciun object ('); 20 prin renmAarea squ demiterea execu-
torului testamental. (2); 30 prin revocarea executorului testa-
mentar de justitie, dupa cererea celor interesati (moste-
nitorii sau legatarii universali) pentru incapacitate sau rea
credintl (analogie din art. 385 § 2 dela titlul tutelei) (").
Interdictia, Cat pentru mostenitori sau legatari, stim el ei nu pot
falimentuL
niciodatl sA revoaee executorul testamentar. de oarece el nu
insolvabilita-
tea execut. este mandatarul lor, ci al testatorului (4). 40 Misiunea execu-
testamentar, torului testamentar mai inceteahl IncA, dupl unii, prin in-
etc. Contro-
versit. terdictia, falimentul salt insolvabilitatea sa (art. 1552, 3" (5).
si in fine, prin anularea testamentului, care trebuih adus

Ricard, op. cit., 2-a partie, p. 395, No. 70 (ed. din 1707);
Demolombe, toco cit.; Massé-Vergé, III, § 491, p. 266, nota
36; Zacharite, Handbueh des fr. Civilrechts, IV, § 725, p. 455,
nota 31 (ed. Crome), § 715, p. 367, nota 31 (ed. Anschütz);
Troplong, III, 2037; Marcadé, IV, 162; Baudry et Colin, II,
2692 §i toti autorii.
Laurent, XIV, 381; Arntz, II, 2131; Demolombe, XXII,
107; Aubry et Rau, VII, § 711. p. 457; Zacharife, Hand-
buch de f):. Civilrechts, IV, § 725, p. 455; Pand. fr., v° cit.,
10039 gi toti autorii.
Vezi supra, p. 351. Cpr. Ricci, op. cit., III, 459, p. 1060;
Baudry et Colin, II, 2694. Yerno ad factum cogi potest.
Thirv, II, 467: Arntz, II, 2131; Demolombe, XXII, 107;
Dem'ante. IV, 177 bis; Auhrv et Rau, VIL § 711, p. 457;
Agollas, II, p. 581; Pawl. 'fr., v0 cit., 10044, etc. Répert.
Sirev, v0 Exécuteur test«modaire, 247; Michaux, Testaments,
1591, p. 260; Baudry et Colin, II, 2696; T. Hue, VI, 366, etc.
Vezi *i supra, p.350. nota 1. Contra.: Laurent, XIV, 383.
Vezi supra, p. 349, 350.
Demolombe, XXII, 33 §i 107; Demante, IV, 177 bis; Du-
ranton, IX, 402: Aubry et Rau, VII, § 711, P. 449: Michaux,
Testaments, 1592, p. 261. Contra : Laurent, XIV, 384;
Baudry et Colin. II. 2697; Beltjens, III, art. 1032, No. 4,
p. 317; Massé-Vergé, III, § 491, p. 267, nota 38; Pand. fr.,
vo cit., 10047. Vezi asupra acestei eontroverse, Répert. Sirey,
v0 Exécuteur teetamentaire, 249, etc.
 INCETAREA FUNCT. EXECUT. TEETAMENTARI. ART. 917. 391

la indeplinire, pentrucl, In asemenea caz, executorul testa-

mentar nu mai are ce execua (i).
In toate aceste cazuri. executarea testamentarl Inceth'nd Justitia nn
In mod absolut, legatarii particulari i eelelalte orti inte- puonateexreienntdouri

resate nu sunt In drept a cere dula justitie rAnduirea unui testamentar in

nou executor testamentar, ci au numai facultatea de a urmlrl lOCUlheIUt
iu.
drepturile lor, pe clile ordinare, contra mostenitorilor sau
lega tarilor universali (i).
Nhnie n'ar Impedich Insl pe testator ca, printeun fel Inlocuirea
de substitutie vulgar, sá rAnduiascl unul sau mai multi teexstaeemutoenzirudie

executori testa mentari subsidian, cam sA, Inlocui scl, la caz eltre testator.
de nevoe, pe cei ce n'ar putel duce la un bun sfiirsit mi-
siunea lor .
Aceste sunt modurile de Incetare ale misiunei execaitorului Ineetarea se-
reeeitanrueaadeuxeee
testamentar. Incetarea sezinei nu aduce, dupl cum stim,
Incetarea mandatului conferit executorului testamental., dacI cuti.i testa,
testamentul nu este Meg, pe deplin executat. Cat timp mai mentare.
stint legate particulare de plAtit, executorul testamentar
plstreaz/ deci misiunea sa; insi, In asemenea caz, el este
un executor testamentar fárá seziná, ca si cum posesiunea
mobilelor nu i-ar fi fost conferitl niciodatl.
Nu trebue deci 81 confundlin sezina cu executarea
testamentarl, dupit cum fAceit, dreptul veohiu francez (4),
pentrucl executorul testamentar este obligat a se Ingriji de
aducerea la Indeplinire a testamentului, cu toate cl sezina
a incetat . Este adevilrat el Zachariw von Lingenthal

Baudry et Colin, II, 2608.

Nod. fr., vo cit., 1005(1 si autoritfitile eitate acolo, precum
si autoritAtile eitate supra, p. 350, nota 3. Cpr. Ricci, op. cit.,
III, 459, p. 1007.
Demolombe, XXII, 108: Pand. fr., ro cit., 10052, etc.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 231, p. 289 (el. Bugnet).
(o) Vezi supra., p. 366. Cpr. Massé-Vergé, III, § 491, p. 265,
nota 33; Laurent, XIV, 344, 381; Mareadé, IV, 159; Trib.
Lille, Cr. ju,diciar din 1913, No. 78 (eu observ. noastrA);
Cas. rom. Bult. S-a I, 1881, paz. 298 si Dreptul din 1881,
No. 40. Durata mandatului executottilui testamentar, zice
aceastA decizie, este infirginia la un an numni in cat priveste
gestiunea mobilelor ce s'a ineredintat executorului testamentar;
afarg de acest caz exceptional, mandatul lui nu este restrAns
la un timp determinat.
 392 C. C. CART. 111.TIT. II.CAPITI V. S-a VIII.REVOCARE SI CADUCIT.

a fzicut aceastà confuziune regretabill (1)/ InsA autorii observii,

cu drept cuvânt, c6, aceasta este o eroare a savantului pro-
fesor dela Heidelberg. Iatà cum profesorul Crome, care a
revAzut si remaniat opera lui Zacharim, rastoarn5, teoria,
acestui autor: nril. cuvAnt Zacharia3 sustine cit manda,tul
executorului testarnentar, investit cu sezina, se stinge odatit
Cu Incetarea ei. Dreptul i datoria sa. de a vegbeh la exe-
cutarea ultimelor dispoz4ii ale testatorului, sunt independente
de sezine 2.

SECTIUNEA VIII

Despre revocaiiunea qi caducitatea testamentelor (3 .

ImpArtirea Legiuitorul se mula In sectia de fatil: 10 depre cauzele

seetiei de facare pot sA, faca testamentele i legatele ineficace; si 20 despre
cresterea, adrtogirea sau sporirea intre colegatari (art. 929 .

Iatä cum se expriniri, acest autor: Die Vollmacht des Tes-

tamentvollzicher erlischt: nach Jblauf eines lahre4, wenn und
in wie fern den) T st«mentsrollzieher die Gewahr da Na-
chlasseg ertheilt worden ist" Mandatul executortilui tes,amentar
inceteaz6 prin expirarea 'mili an. cand i s'a dat sez.na. Hand-
buch des fr. Cirilrechts, IV, § 715, pag. 367 (ed. Anschatz).
Mit Unre ht behauptete Zachariw, dass das liandat des
Testamentsexekutors, der die saisine hat, mit Beendiyung der
saisine erltische. Das Recht und die Pflicht, ilber die Ata-
führung de). letztwilligen Anordnungen des Testators zu
wachen, ist ron der sgisine unabhting ig". Zacharife. Hand-
buch des franzOsischen eivilrecbts, IV, § 725, p. 455, nota
29 (ed. Crome).
Dr. vechin fr. Incit priveste revotarea testamentelor in vechitil drept francez,
vezi Furgole, Tr. des testantents, II1, P. 396 urm. (ed. din
1779).
Deoseb. 1ntre Nu trebue SA confundAin cazurile de revocare sau de ca-
rerocarea. ducitate ale testamentului Cu cauzele de nulitate. in adevAr,
oaducitatea de cateori existà nulitate, testamentul fiind lipsit de once
anulares tes-
tamentelor. valoare, bici din ziva in care el a fost ftimut, nu va pro-
duce niciun efect, orielind ar fi murit testatorul. Quod ab
initio vitiosum est, non potest tractu temporis convolescere".
(L. 29, Dig., De dir. regulis juris antigui, 50. 17). Revo-
carea si caducitatea presupun, din contra, un testament valid
dela, inceput. suseeptibil de a-si produce efectele sale, si care
 REVOCAREA TESTA MENTELOR. 393

Cauzele care pot faca ca un testament sau un legat Revocare, ca-

sa,

sa,fie lipsit de once efecte sunt: revocarea art. 920-923, ducitate.

930. 931 si caducitatea (art. 924-928 .

Dpspre revocarea 1) testamentelor.

Itevoca,rea testamentului este voluntara situ judiciara Revocare.

ori judecatoreascei. Vezi infrei, p. 443 urm..
Ea este voluntara cand rezulta din vointa testatorului, Revocarea
voluntarg.

cade in virtufea unei cauze p mterioare. Dacä, aceasta cauza.

provine din vointa testatorului, exista rero.are; daca cauza
este straina de vointa lui, precum ar fi, de exemplu: moartea
legatarului intamplata inaintea acelei a testatorului, exista
eaducitate. Planiol, III, 2836; Baudry et Colin, II, 2703. Cpr.
Domat, Loi i .ilcs clans leur ordre naturel, VI, p. 525 urm.,
No. 1 urin. (e L Carré din 1824).
II convient d'abord d'observer, zice Furgole (Tr. des
testaments, III, p. 396, No. 2). qu'un testament peut être
ou nul dans on principe, ou bon et valable: car, quoiqu'on
n'appelle p ( prement test( ment que celui qui est parfait, et
qui est revati de toutes les formalités pour le rendre efficace,
on appelle aussi improprement et par abus testanient celui
qui est faux, i juste ou ren lu inutile, ou rompu, ou imparfait".
,,Testamenium proprii illud d'citur quod jure Eerfectum est;
sed abusir' testamenta ea quo que appellantus quce falsa sunt,
yel i 'just I, r 1 i rita, y 1 rupia, item que imperjecla solemus
testamenta dieere". (L. 2 § 1, Dig., T stamenta quenzadmudom
aperiantur, 29, 3).
01 A rero a un testament (runipere, adimere), insemneaza a mani-Sensul cuvan-
festit o vointa contrara celei exprimate intr'insul; a-1 strica,tului revocare.
chip cum se exprima codul Caragea (art. 40, partea IV,
eapit. 3), san a-1 ralsturnet, a-1 desIiinret, ori a-1 obori, dupa
cum se exprima art. 862, 901, 902 qi 903 C. Calimach. Vezi
§i art. 9.)7 din acela4 cod, care vorbe§te de testamentul rum pi.
La Romani, testamentul erh injustum, clind erh nul ab Dr. roman.
initio; LI erh irritant, cilnd erh anulat mai tArzin prin capitis
diminutio a testatorului; testamentul erà ruptum, chid erà
revocat situ surveniit un iteres suus; in fine, el erà destitutum,
desertum, &And succesiunea ce el defereh nu erh primitit de
niciunul din mo§tenitorii instituiti, fie ca, ei il repudiase, fie
cit murise san devenise incapabili inainte de a-1 fi acceptat.
Vezi Girard, Manuel élément. de droit romain, p. 831, nota
3 (ed. a 4-a, 1906). Cpr. titlul din Digeste, De injusto,
rupto, et irrito facto testamento, 28, 3.
 394 col). (IV. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a REVOCARE.

care poate fi exprimatA, atilt In mod expres eat i ta,cit

(art. 920, 923).
Revocare ver- Ea nu poate la noi niciodatl A, fie verbalit
balk
Revocare Revocarea este udiciarA, sa,u judecittoreasca cilnd este
indiciarg. pronuntatA de justitie, in urina mortei testatorului, dupit
cererea celor interasati (art. 930, 931).
Dr. englez. In dreptul englez, revoearea testamentului rezultlt fie
din faptul cil testatorul a filcut un testament sau codicil
posterior si contradictor cu dispozitiile sale anterioare, fie
dintr'un act expres de revocare, fie din fa,ptul cl el a rupt
sau a fdcut sil se rupit in prezenta sa, animo revocandi,
actul care cuprindeh ultimile sale vointi (2).
Willa act din Dupil, Wills act din 1837 (§ 18), testamentul este re-
1837.
VOCat dP drept pin citsAtoria autorului situ (3).

I. Revocarea testamentului (4) (revocarea voluntari).

Deoseb. infra Pe cand donatiunile sunt, la prineipiu, irevocabile
donatinni qi
testamente. nu pot fi revocate deeilt pentru anume cauze (art. 830, 833
si art. 836 urm.) (8), testamentele sunt, din contra, prin
esent.t lor revocabile (art. 802) (8), si lucrul este asa de ade-

Ileltjens, op. cit., III, art. 1035, No. 1, p. 318; Bandry et

Colin, II, 2712, etc.
Er. Lehr, Eléments de droit civil anglais, II, 937, p. 317,
318 (ed. a 2-a, 1906); Roguin, Tr. de droll comparé (Suc-
cesions), III, 1431, p. 413, etc.
Lehr, op. cit., II, 930, p. 317. Vezi infra, p. 440.
(4) Vezi asupra ace.stei materii, in dreptul comparat stain, Ro-
guin, Traité de droit ciril compare (Successions), III, 1421
um., p. 408 urm.
(b) Vezi tom. /V, partea I, al Coment. noastre, p. 417 urm.,
435 urm. i 478 urm.
(6) Ambulatoria est voluntas defuncti, usque ad vitcv supremum
exitum". L. 4, in fine, Dig., De adimendis ,,el transferendis
legatis, etc., 34, 4. Vezi tom. IV, parten 1, al Coment. noastre,
C. german. p. 21, text §i nota 1. XII testament, ziee art. 2253 § 1 din
Art. 2253 fl 1. coda german, ca i once dispozitie cuprinsA intr'un testa-
ment, ponte oricind fi revoeat de testator (kann von dem
Erblasser jederzeit widerrufen werden)". Cpr Dernburg, I-an-
dekten, 1I1, § 94, ab initio, p. 178 (ed. a 7-a); Windscheid,
Lehrbuch des Pandektenrechts, Ill, § 544, ab initio, p. 285
(ed. Kipp). Das Testament ist fret widerruflich", zice acest
 REVOCARE I TETAMENTELOR. PRINCIPII GENERALE. 396

vilrat Meat testatorul n'ar putea sa renunte la facultatea Nerenuntarea

de a-vi revoch dispozitia sa, dupa cum dispune anume art. 916 dlea af asei I i ir et av to cli
din codal italian (I); caci asemenea renuntare, facuta in testamentul.
folosul unui tertiu gi aeceptata de el, ar constitui un pact
succesoral, a,deca o conventie asupra unei succesiuni nedes-
chisa inca (art. 702, 965 § 2 gi 1226) (2. Nemo enim
eam sibi potest legem dicere, ut a priore voluntate ei rece-
dere non liceat" . Art. 737 din codal spaniol este expres
3

In a,ceasta privinta ( .
elauzele derogatorii sau revocatorii, abrogate prin Neadmiterea
clauzelor de
art. 76 al ordonantei din 1735, care s . obignuiatt altadata, alttidatit.
nu mai stint deci cu putintit astazi 5 .
din until autor. Art. 2254 din codul german adaogri Insä, c5, C. german o
revocarea ar loc prin testament. Der Widerruf erfolgt C. spaniol, etc.
(lurch Testament". Vezi Roguin, op. cit., III, 1427, p. 412.
Vezi 4 i infra, p. 398, nota 3. Solutie identicA in codnl spaniol
(art. 738), in codul elvetian din 1907 (art. 509) etc. Vezi
Roguin, op. cit., III, 1428, p. 412.
Mao.' cum se ekpriniii, art. 916 din codul italiau. Non si pub C. Italian.
in qualsiasi forma rinunziare alla liberta di rivocare o can- Art. 916.
giare (sau de a schimba) le desposizioni fatte per testamento,
ogni clausola o condizione contraria non ha effetto".
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 20, text si
nota, 3, si la autoritAtile citate acolo, adde: Pothier, Don.
testamentaires, VIII, 303, p. 312; Planiol, III, 2837; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 5 bis II §i 181 bis I; Thiry II,
470; Mare.adé, IV, 167 si 181; Arntz, II, 2137; Laurent, XI,
104 si XIV, 175; Demolombe, XXII, 122; Troplong, III,
2045; Aubry et Ran, VII, § 647, p. 12 si § 725, ab initio,
p. 510; Baudry et Colin, I, 39 si II, 2708; Pand. fr., r0 cit.,
9273; Beltjens, III, art. 1035, No. 2 si 3; Acollas, II, p. 584;
Michaux, Testaments, 2426 si toti autorii.
L. 22, Pr., Dig., XXXII, De legatis III. Cpr. Unger, Das
6sterreichi8che Erbrecht, § 24, p. 105 urm., text si nota 3.
IatA cum se exprima ace.q din urznA text: Orice dispozitii C. spaniol.
testamentare sunt prin esentA revocabile, chiar dacd. testatorul Art. 737.
ar fi exprimat in testament voinfa sau hoteirirea sa de a nu
le revoca (aunque el testador exprese in el testamento su
voluntad 6 re8oluci6n de no revocarlas).
Vezi asupra acestor clauze derogatorii, Domat, Lois civiles
dans leur ordre naturel, VI, p. 95 111111. (ed. Carré). Cpr.
Laurent, XIV, 175; Beltjens, III, alt. 1035, No. 2. Un
exemplu al unei asemenea clauze se gAseste in L, 12 § 3,
XXX, De legatis I. Quod Titio infra legavero, id neque
do ncque lego".
 396 COD. CIV. CARTEA III.-- TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. REVOCARE.

Astfel, testatorul n'ar mai puteh sil declare nul testa-

mentul care n'ar fi Investit ca peeetea saSall care n'ar in-
,
eepe prin cuvintele: In numele tatAlui, al fiului i al sf.
dull, etc. (2).
Neimpiedica- Mai mult inel, nu numai cit testatorul n'ar putell al
rea exercitiu-
lui dreptulni remit* nici direct, niei indirect, la dreptul de a-si revoch,
de revocare. cdt trkste, dispozitia sa, dar Ina, el n'ar pute s facl
niciun aet de naturA a impiedich liberul exereitin al acestui
drept (3).
Intinderea Asa dar, teitamentele cuprinzatoare de liberalitAti stint
revocIrei.
ControversI. totdeauna revoeabile. Mai mult inel, revoearea s'ar intinde,
dupI unii, si la deelaratiile prin care testatorul ar reeu-
noaste, In sarcina lui, existenta unei datorii, a unui depozit
In folosul unui tertiu, etc. (4).
Capacitates Acel care revoacl o dispozitie testamentarA,
revocatorului.
averea mostenitorilor legitimi, trebue s aibit aceeas capaci-
tate, pe care a trebuit s'o aibl spre a o putelt face e
(1) Cpr. L. 6 § 2, Dig., De jure codicillorum, 29. 7.
(2) Bandry et Colin, II, 2708 bis; Planiol, III, 2837; Pand. fr.,
e cit., 9273, etc.
Pothier, Don. testamcntaires, VIII, 304, p. 313 (ed. Bugnet);
Demolombe, XXII, 123; Baudry et Colin, II, 2708 bis, etc.
Demolombe, XXII, 129 unn.; Troplong, III. 2056 unu.;
Aubry et 1-tau, VII, § 725, p. 515, 516, text si nota 14;
Beltjens, III, art. 1035, No. 22, care citeaztt in acest sens o
decizie a Curtei de casatie din Belgia, cu data din 23 Aprilie
1891 (Belgique judiciaire din 1891, p. 721): Pand. fr., tI°
9337 qi alte autoriditi citate acolo. Cpr. L. 88 § 10, Dig.,
XXXI, De legatis II.Contra: Pothier, Don. test«mentaires,
VIII, 306, p. 313; Marcadé, IV, 181: Demante et Colmet de
Santerre, IV, 181 bis III; Surville, Eléments d'un cours de
droit civil, III, 243, p. 115, 116; C. Poitiers, Sirey, 32. 2.
406 §i Répert. Dalloz, y0 Disp. entre-vifs, 437, nota 1.
Râmâne insA bine inteles cd, dupd ar.test din until sistem,
In care unele dispozitii din testament se consideri ca irevo-
cabile qi i§i pästreaza valoarea lor, cu toatit revocarea testa-
mentului, de citeori recunoa*terea datoriei ar aseunde o libe-
ralitate, mo§tenitorii ar put* in urma revocArei testamen-
tului, sk- stabileascd frauda, dovedind prin once mijloace
recunowerea pretinsei datorii este, in realitate, un legat de-
ghizat care, prin urmare, a putut fi revocat. Pothier, Demante
et Colmet de Santerre, loco suprà cit., etc.
(3) Cpr. Thiry, II, 470; Demolombe, XXII, 126; Baudry et
 REVOCAREA TESTAMENTELOR. PRINCIP1I GENERALE. 397

Spre a puteh testatorul s desfiinteze cel mai dinainte C. Calimach.

al su testament san codicil, trebue sa fie In aceeas stare Art. 904.
In care trebuih sa fie cAnd facut testamental sau codi-
ciliul", zice art 904 din codul Calimach (I).
Revocarea nu se poate face In mod valid, zice art. 718 C. austriae.
Art. 718.
din codul austriac, decal aflAndu-se cineva in stare de a-si
puteit face dispozitia de ultima vointa", i acest text adaoga
ca; risipitorul, declarat ea atare de justitie, poate in mod
valid sa-si revoace testainentul" (2).
Revocarea poate sa fie privitoare la testamentul intreg Art. 920 C.
civil.
sau numai la oarecare dispozitii din el (art. 920)(3),
Testatorul poate pin al doilea testament, dupa legi C.Art.
Calimaeh.
901.
faeut, sa rAstoaine pe eel dintai sau intreg sau numai o
parte dintr'insul", zice art. 901 din codul Calimach.
Daca re % ocarea este total l sau aceasta este o Chestie de
fapt.
chestie de fapt, care se apreciaz1 In mod suveran de jude-
ctitorii fondului (4.
Revocarea testatorului este, dupa cum stim, expresa Reroe. ex-
pres5, ti tacit&
(expressis verbis) (art. 920), sau facia (factis) (art. 921, 923) (5).

Colin, II, 2709; Pand. fr., y° cit , 9277; C. Toulouse 6

Bordeaux, D. P. 77. 2. 5; Sirey, 79. 2. 216; D. P. 81. 2.
144, etc.
(') Vezi si art. 723 din codul Calimach (565 C. austriac).
(2') Vezi Unger, Das tiderreichische Erbrecht systematisch darges- C. german
tent, § 24, p. 105. Conform: art. 2253 C. german. Inter- Art. 2253.
dictia testatorului, din cauza shibiciunei sale de spirit, de
risipire sau de belie (wegen Oeistesschwage, Verschwendung
oder Trunksucht), nu impeclia revocarea testamentului fficut
inaintea acestei interdiqii", zice acest din urnirt text, introdus
In cod duptt cererea fiteutg, de Bundesrath. Vezi Roguin, op.
cit., III, 1427, in fue, p. 412.
(8) Marcadé, IV, 167; Demolombe, XXII, 127; Laurent, XIV,
190; Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 1035, No. 9
toti autorii.
Dacä actul revocator este valid, judeatorii apreciind intin- Chestie de
derea clauzei revocatorii, vor decide, dap& intentia testatorului, fapt.
care sunt dispozitiile anterioare revocate si care spnt acele
rimase in vigoare. Laurent, XIV, 192; Beltjens, III, art. 1035,
No. 19, p. 320 si autoriatile citate acolo.
(4) Cpr. Laurent, XIV, 192.
(8) »Un testateur, zice Domat, peut révoquer le legs, ou par des
dispositions expresses, comme par un second testament on un
codicille, ou sans aueune disposition expresse, comme s'il dis-
 398 COD. CIV. CARTEA III.TIT. it.CAPIT. V. S-a VIII. ART. 920.

Ea poate fi, conform dreptului comun, pura §.1 simpla

sau conditionala el.
A) Revocares expresa (express's verb's) (2).

Art. 920. Un testament nu poate fi revocat, in totul S/111

in parte, deck san printr'un act, legalizat (3) de tribunalur com-
petent, care act va cuprinde mutarea vointei testatorului, sau prin-
tr'un testament posterior. (Art. 802, 858 urm., 868 urm., 923, 1171
urm. C. civ. Art. 8 urm. si 11. L. p. autentif. actelor din 188(1
Art. 1035 C. fr.).
Revocarea - Revocarea expresa este aeea care rezulta dintr'un act
n.
expresitieli.
Dell-
k/ testament sou act autentic)1 prin care testatorul a aratat
formal vointa sa de a revoch, o dispozitie anterioara. Aceasta
vointa nu poate fiexprimata decat inteun testament pos-
terior sa,u Inte un act autentic, lar nu numai legalizat, dup a
cum impropiu se exprima textul nostru. (4).
Act solemn. Din cele mai sus expuse rezultil, ca revocarea expresit,
singura la care art. 920 este aplicabil (5), este un act solemn,
ea §i testamentul ce 60 revoaca In totul sau In parte. Once
revocare expresa, facuta In alte forme decat acele prescrise
de art. 920, ar fi deci nula sau mai bine zis inexistentd.
Neaplicarea,
Inartspeicii; a
Actul scris nu este cerut In specie numai ad proba-
tionem, ci ad solemnitatem, art. 1172 din codul civil nefiind
C. civil. aplicabil In cazul de fata (6).
pose autrement de la chose léguée". (Lois civiles dans !elm
ordre naturel, VI, p. 533, No. 11, ed. Carré din 1824).
Demolombe, XXII, 151; Planiol, III, 2841, etc.
Bibliografie. Vezi asupra revocarei exprese, in dreptul strain comparat,
Roguin, Tr. de droit comparé (Successions), III, 1424 urm.,
p. 410 urm.
Inexactitate (3) 'au mai bine zis: autentificat (par un aztc devant notaires,
de text. zice textul francez). Proiectul primitiv al textului fr. zicelt:
ea testamentele nu vor puteit fi revocate, in totul sau in parte,
deck printr'o declaratie a schimbarei de voint.a. in una din
formele cerute pentrn testamente". V. Acollas, II, p. 585,
C. german. nota 2. Art. 2254 din codul german dispune crt revocarea
Art. 2251. unui testament se face prin alt testament. Der Wideruff
erfolgt durch Testament". Vezi supra, nota 6 dela p. 394, 395.
Vezi nota precedenta.
Cpr. Marcadé, IV, 167; Demolombe, XXII, 135; Baudry et
Colin, II, 2711, etc.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I, 1876, p. 476; Bult. S-a I, 1881,
 REVOCARE.. EXPRESA A TESTAMENTELOR. ART. 920. 399

Mandatul verbal privitor la distrugerea unui testament Mandat ver-

§i, In consecinta, la revoearea lui eventuala, nu producebtarlugt teastadis-
deci niciun efect (1). mentul.
Revocarea expresa neputandu-se face printr'un act sub Proba revo-
semnatura privata, daca acest act nu Intruneste formele testa- Arai.
mentului olograf, nici In mod verbal (2), de aici rezulta ca
proba revocarei nu poate fi facuta nici prin martori san
prezumptii, nici printenn act sub semnatura privata, care
n'ar Intruni conditiile unui testament (3 .
Daca testatorul a fost Impiedicat prin dol sau violenta Impiedicarea
de a-si revocA testamentul su, nu va exisa revocare, fiindca revoeltrei prin
dol, etc.
nu s'au Indeplinit formi.le legale, Insa, persoanele lezate
vor aveh o actiune In daune contra autorilor dolului Sall
violentei 4 .
In asemenea caz, pa,rtile interesite vor trebui sa dove- Dovedirea
deasea intentia testatorului de a-si revoch dispozitia o fa p intentiei tea-
tatorulni.
tele de (lol sau violenta, Intrebuintate pentru a Impiedich
revocarea, asemenea fapte putandu-se totdeauna dovedi eu
martori si prezumptii 5).
Faptul unui legatar de a fi Impiedicat pe testator, pill Efectele impe-
manopere frauduloase, de a-si revoch te,stamentul sau, nu deixergeriei retvao-
mentului.
p. 85 si Dreptul din 1881, No. 30, p. 242; Bult. 1892, p. 126
qi Dreptul din 1892, No. 26; Laurent, XIV, 177, 180; De-
molombe, XXII, 135, 143; Beltjens, III, art. 1035, No. 5;
Bgudry et Colin, II, 2711; Pand. fr. y° cit., 9325 si toti au-
torii. Vezi si infra., p. 404.
Laurent, XIV, 179; Beltjens, op. cit., III, art. 1035, No. 6,
p. 319, etc.
In codul Calimach, testamentele verbale puteau fi revocate tot C. Calimaeh
in mod verbal (art. 904). Revocarea verba16. (mündlich) este §i C. austriae.
admisl si in codul austriac (art. 717, 719). Vezi Unger, Das
Osterreichische Erbrecht, § 24, p. 105 urm. (Leipzig, 1871);-
Roguin, op. cit., III, 1429, p. 412.
(8) Cpr. Marcadé, IV, 167; Laurent, XIV, 177, 180; Trib.
Roanne qi C. Lyon, D. P. 76. 2. 199, etc.
Cpr. Laurent, XIV, 177; Beltjens, III, art. 1035, No. 4;
Pand. fr. y° cit., 9285; C. Limoges, Sirev, 89. 2. 174; D. P.
90. 2. 73 (en nota lui Planiol). Cpr. -Cas. fr. si C. Agen,
D. P. 60. 1. 277; Sirey, 60, 1. 625; D. P. 52. 2. 99; Sirey,
53. 2. 218 (solutie implicitrt). Vezi ins& Aubry et Rau,
VII, § 725, p. 510.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 9286.
 400 COD. CIV. CARTEA JI!. TIT. II. CAPIT. V. S a VIII. ART. 920.

poate Insa sa aiba de efeet de a face sit se considere testa-

mentul ca revocat In pre.judiciul altor legatari straini de
aceste manopere, atunci mai Cu seama child nimie nu arata
dispozitiile ce testatorul voih sa, schimbe.
Act. In daune. In asemenea caz, nu poate sit existe decat o actiune In
(laune In folosul mostenitorilor legitimi, contra autorului
manoperelor frauduloase I).
Act. 920 este Dispozitia art. 920, care face din re% ocarea expresa
o derogare
dela dreptul un act soleinn, este o derogare dela dreptul comun; pentruca,
comun. In regula generala, vointa onaului nu are nevoe de a fi mani-
Critica legei.
festata prin acte scrise. Aceasta derogare dela principiile
generale nu se justifica Insa prin nicio consideratie serioasa,
pentruca odat1 ce legea a admis revocarea tacita, revocarea
expresa nu aveh nevoe de a fi soleinna. Tot ce se poate
zice este numai ca legiuitorul n'a permis revocarea, prin acte
sub semnatura privata, spre a nu dh loe la contestatii 2.
Act solemn. Cu toate acestea le,.ea fiind formala, revoca rea expresa,
pentru ali produce efecte, trebue sit fie facuta sau prin-
tr'un testament posterior, valid, Intocmit intiuna din formele
prescris de lege 3, sau printr'un aet autentic 4 .

(I) Beltjens, op. c't., III, art. 1035, No. 4, in fine; T. Hue, VI,
368, etc.
(2) Cpr. Laurent, XIV, 176.
(S) Cpr. Trib. Putna, Cr. judiciar din 1911, No. 84 (eu obseri.
noasträ.).
(4) Cas. rorn. Bult. 1901, p. 948. La Romani testamentul, care
Dr. roman.
erk considerat ca o lege, nu putek fi revocat, din capul locului,
cleat printr'un alt testament recunoscut valid, acesta fiind
alfädatii, singurul mod de revocare (v. Dernburg, Pandekten,
III, § 94 ab initio, p. 178; Girard, Manuel elément. de droit
romain, p. 916, ed. a 4-a) si mai thrziu printr'o declaratie
facutk inteun act public, ori in fata a trei martori, când
trecuse 10 ani dela intocmirea lui (L. 27, Cod, De t stamentis,
et guemadmodum tedamenta ordinentur, 6, 23). Acest mod
de revocare nu se aplich insà cleat la institutia sau riinduirea
de mostenitori, care se putek face numai prin testament; cAci,
In privinta legatelor, care se putean flee si prin codicile,
revocarea putek fi atilt expresk cilt si tacitil (nuda voluntate).
L. 3 § 11, Dig., De adimendis vel transferendis legatis,
34, 4. Vezi si Instit., De ademptione et translatione legatorum,
Pr., 2, 21. Mai vezi L. 27, Cod, De fideicommissis, 6, 42,
unde se zice: Fideicommissum ejus gui relinguerat pcvnitentia
probata, successores nunquam precstare compelluntur".
 REVOCAREA EXPRES.A. A TESTAMENTELOR, ART. 920. 401

De chteori revocarea se face printeun testament pos- Testamentul

tenor, nu este nevoe ea testamentul, care cuprinde revoearea, nraerireoenaetvoroe
A, fie f/cut In formele testamentului revocat, ci este suficient de a fi flcut
In formele
ea al doilea testament sit fie valid, solutie care erh admis5, testamentului
§i la Romani (1 ; de unde reultt c un testament a,utentic revocat.
poate ast5zi fi revoca,t printiun t stament olograf sau privi-
legiat 2, vice-versa. Tot ce legiuitorul voeste este ea actul
revocator s. aibl una din formele testamentare 3 .
Un testament anteriot ar puteh ajar fi revocat, dupl Revoearea
plrerea generala, printr'un act Investit cu una din formele ftlectinnt.1 plan:
testamentare, des' acest act n'ar cuprinde nicio dispozitie ,ment, care
de bunuri, niciun legat. In favoarea acestui sist,em se potnnai'criocuTirsinode
in och ititti multe argumente 10 legea a supus la forme zitie de gu-
putin riguroase actul prin care cineva tinde a restituinuriveCrson.trci-
rudelor sale bunurile de care el dispusese In favoarea al-
tora, deck actul prin care aeeste bunuri se iau dela rude
spre a se dh la strAini; 20 actul de revocare cuprinde o dis-
pozitie im1)licit6 de bunuri In folosul mostenitorilor legitimi,
pnin desfiintarea testanpntultti anterior, care-i lipse'a de
aceste bunuri; 30 legea punAnd succesiunea legitimg mai
presus decât acea testamental* n'a putut, rationalmente vor-
bind, sA, excludg revoetrea mndeplinit printr'un act fAcut
In unele din formele testamentare, care ne readuce la sue-
Inat prive§te codul Calimach, revocarea testamentelor §i c. Calimach.
a codicilelor se fIcei in forrnele In care testamentele sau Art. 904.
codicilele fusese facute. Scrisa sau nescrisa desfiintare a tes-
tamentelor ori a codicilelor, zice art. 904 din codul Calimach,
trebue stt aiba toatii, forma pe din afarit acelor scrie sau
nescrise testamenturi sau codicile".
Vezi Dernburg, Pandckten, 111, § 94, ab initio, p. 178
(ed. a 7-a).
Trebue tns s obsen gm a, de ateori testatorul va recurgeRevocares
la un testament privilegiat, revocarea va inceth de pro- cut sprintr'un
duce efectele sale atunci and testamentul privilegiat, prin care te8ta.mel!t
se revoaa un testament anterior, va Sneed), §i el de a fi valid
prin expirarea termenelor previtzute de art. 871, 873 §i 882.
Cpr. Demolombe, XXII, 138.
(3) Cpr. Thiry, II, 471; Laurent, XIV, 183; Beltjens, III,
art. 1035, No. 9; Mourlon, II, 877; Marcadé, IV, 168 §i 174;
Demante et Colmet de Sauterre, IV, 184 bis III; Baudry et
Colin, II, 2715; Pand. fr., y° cit., 9291; Planiol, 1H, 2839,
in fine §i toti autorii.
65105 26
 402 COD. CIV. CARTEA. III. TIT. II. CAPIT. VIII.ART. 920.

cesiunea ab intestat, fiindcA, actele !Acute in asemenea forme

sunt suficiente pentru a depgrth dela succesiune pe moste-
nitorii legitimi; 4° in fine, in favoarea aeestui sistem se mai
trage argument si din luergrile preggtitoare ale codului
francez .
Astfel, Curtea din Bordeaux a admis validitatea usei
revocgri, fAcutA printr'un act sub semnAturg privatg, scris,
datat si subsemnat de testator, conceput In termenii urmg-
tori: declar c revoe toate testamentele acute In favoarea
lui k2).
Tot ca revocatorie ar fi consideratit §i clauza prin care
testatorul ar declarà el: voeste §i Intelege ca testamentul
de fatg sg fie singur valid" 3 .
Un te,stament olograf ar pute41 chiar fi re N ocat, scriin-
du-se deasupra lui de testator cuvgntul anulat", dacg ase-
menea mentiune ar fi datatg si semnatA de testator 4 .
Test. autentic In caz and revocarea ar fi fost Metal printr'un testa-
eau mistic.
ment autentic sau mistic, ea ar fi validl, cu toate c acest
Vezi Planiol, III, 2839. Ar fi copilitrese lucru, zice acest
autor, de a cere ea testatorul sh, fie obligat a face un legat
de un leu, spre revoch, testamentul. Vezi in acelas sens,
C. Bucuresti si Bordeaux, Dreptul din 1886, No. 60; Sirey,
79. 2. 216; D. P. 81. 2. 114; C. Besançon, D. P. 1900. 2.
348; Thiry, II, 472, care revine asupra primei sale opiniuni;
Arntz, II, 2139; Beltjens, III, art. 1035, No. 11; Baudry-
Lacantinerie, 111, 1106 ked. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2718;
Acollas, II, p. 586; Detnolombe, XXII, 141; Mourlon, II,
879; Troplong, IH, 2051; Demante et Colmet de Santerre,
IV, 182 Ns; Aubry et Rau, VII, § 725, p. 510, 511; Massé-
Vergé, III, § 502, p. 292, text si nota 2; Zacharite, Hand-
buch des fr. Civilrechts, IV, § 735 (725), p. 487, text si nota
2 ked. Crome); Miehaux, Testaments, 2433 urm. (ed. a 2-a);
Surville, Eléments d'un cours de droit civil, III, 242, p. 115;
Pand. fr., v° cit., 9319 um.; Répert. Sirey, v° Testament,
1348; T. Huc, VI, 369. Contra: Bugnet asupra lui Po-
thier, VIII, p. 308, nota 2; Mareadé, IV, 169; Laurent,
XIV, 186 urm.; Saintesphs-Lescot, V, 1598, p. -64 urm.
(2) Vezi Pand. fr. e cit., 9320. Vezi si C. Bruxelles (1 Februar
1830), decizie eitatä, de Beltjens, III, art. 1035, No. 17;
Baudry et Colin, II, 2718, etc.
(8) Pand. fr., e cit., 9321. Cpr. Laurent, XIV, 187; C. Ntmes,
Répert. Dalloz, y0 Disp. entre-vifs, 4157, etc.
(4) C. Bordeaux, D. P. 81. 2. 185.
 REVOCAREA EXPRESA A TESTANIENTELOR. .ART. 920. 403

testament n'ar Intruni conditiile prescrise de lege pentru

existenta testamentului autentic sau mistic, daca el ar In-
trunl conditiile de forma ale testamentului olograf, adeel
daca ar fi seris, datat §i seinnat Cu mana testatorului
(art. 859 C .
De asemenea, testamentul posterior, care ar fi nul ea Act antentie.
testament autentic din cauza lipsei de forme, ar puteh, eel Controversii.
putin dupa unii, ea act autentic, s revoace dispozitiile unui
testament anterior 2.
Art. 1040 din eodul olandez admite acest sistem, 'Mg c. olandez.
art. 918 din codul italian consaera, sistemul contrar. Art. 1040.
Un testament nul, zice acest din uring text, nu poate C. italian.
fi considerat ca un act autentic, spre a puteh revoch testa- Art. 918.
mentele anterioare" (3).
Pentru ea un testament posterior sa revoace pe altul Art. 991
anterior, este neapitrat ea eel din urm s cuprinda o re-
vocale expresa §i ne,echivoeit, caci altfel testamentul poste-
rior, care n'ar euprinde o clauza neeeliivoca de revocare,
n'ar desfiinth din testamentul anterior dedit dispozitiile care
ar fi incompatibile sau contrare eu acele ale testamentului
posterior art. 921 .
Deci, daca testamentul posterior n'ar euprinde o &alma Art. 991
revocatorio expresa, el n'ar revoch pe eel anterior, intrucat
dispozitiile din ambele testamente n'ar fi necompatibile
art. 921 .

(1) Upr. Pand. fr., v cit., 9324; Demolombe, XXII, 139. Vezi
si supra., p. 107, text si nota 1 si 136, n. 3.
( ) Vezi C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 39 (deeizie casatii.).
In acelas sens, Marcadé, IV, 170; Duranton, IX, 438; Sain-
tespès-Lescot, V, 1599, p. 68 urm. Contra.: Cas. rom. Bult.
S-a /, 1881, p. 87 si Bult. 1892, p. 126; Dreptul din 1881,
No. 30 si din 1892, No. 26; Cas. fr. D. P. 55. 1. 155; Sirev,
55. 1. 321; Laurent, XIV, 188; Demolombe, XXII, 151;
Troplong, III, 2050; Demante et Colmet de Santerre, IV,
184 bis IV; Planiol, III, 2840; Thin', II, 473; Aubry et
Rau, VII, § 725, p. 511, 512, text 'si nota 7; Zacharife,
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 735, p. 487, 488, text
si nota 3 (ed. Crome); Bandry et Colin, II, 2722, 2723.
Cpr. T. Hue, VI, 370; Beltjens, III, art. 1035, No. 12;
Arntz, II, 2140, care profeseazX o pg.rere intermediar5..
(3) Un testamento nullo non pub avere Veen° di atto notarile
per rivocare i testamenti anteriori".
 404 COD. CIV. CARTEA Ill. TIT. II. CAPIT. Y.S-a VIII.ART. 920.

C. Caragea o Codul Caragea dispune, din contra, cl un testament

dr. roman.
posterior desfiinteaza, totdeauna pe acel anterior art. 40,
partea IV, capit. 3, lit, e), aqa ca,, dupa, aceasta legislatie,
nu era, Cu putinta, s1 existe doua testainente, unul alaturea,
Cu altul, chiar daca, eel din urma n'ar fi cuprins nicia
clauzA revocatorie §i daca dispozitiile din ambele testamente
nu erau necompatibile, solutie care a fost Imprumutata (lela
Romani: Posteriore pope testamento, quod jure perfec-
tun' est, superius runzpitur"
C. Calimach. In eodul Calimach, testatorul putea, din contra, sl lese
Art. 901.
mai multe testamente. Art. 901 din acest cod dispune, in
adev1r, ca, testatorul poate printeal doilea testament, dupa.
legi &cute, sa rAstoarne pe cel dintai, sau intreg, sau op
parte nutnai din el.
C. austriac. Cand nu se poate decide care este testamentul sau
Art. 715.
codicilul posterior, zice art. 715 din codul austriac, ambele
sunt valide, Intrucat pot sa, subziste in mod simultaneu:
so gelten, in so fern sie nebezz einander bestehen hyThnen,
beide .
Revocarea Am vorbit pAnA acum numai de revocarea expresa facutli.
Mend& prin , .-
act autentic. print' un testament posterior. Aceasta revocare mai ponte fi
flcuta, printr'un act autentic Intocmit In scopul de a cu-
prinde vointa, ievocatorie a testatorului -.
Neaplic. in Revocaren expresa fiind un act solemn, actul care ell-
s
7, c.aciv.
art. prinde o declaratie de revocare trebue sa intruneasca tonto
epeci

flii,1 a art. 22 formele cerute de lege pentru autentificaren actelor; (le uncle
L. p. Anton- rezult1 el nu se poate aplich In specie art. 1172 C. eh il
tificaea
r ac-
telor Si art. 22 din legea pentru autentificarea actelor, dupa care
actul nul ca act autentic pentru vreun N iciu sau lipsl de
forme, ponte valora, ea act sub' semnitturA privatit, daca este
semnat de pArtile contractante, pentruca actul nu este cerut
In specie ad probationem, ci ad solemnitatem

Instit., Quibus modis testamenta infirmontur, 2, 17, § 2.

Cpr. L. 1, 2, 16, Dig , De injusto rupto et irrito facto te8ta-
mento, 28, 3; L. 21 § 3 §i L. 27, Cod, De testamentis, etc.,
6, 23, etc.
Cpr. Demolombe, XXII, 142. S'a decis ca o simpla petitie
data tribunalului nu constitue o revocare expresa. Cas. rout-
Butt. S-a 1, 1876, p. 477.
Vezi supra, p. 398.
 RETRACTAREA REVOCAREI EXPRESE. 405

Actul autentie trebue sl, cuprindl declargia despre Neintrebuin-

mutarea sau schimbarea vointei testatorului, însit pentru %area de ter-
meni sacra-
aceasta nu este nevoe de niciun termen sacramental; tot ce mentali.
se cere numai este ea vointa de a revoch, dispozitia ante-
rioarl, sit fie exprimatl Intr'un mod ciar §i neindoelnic
Revocarea fleutl printeun act de donati une ar fiRevocarea
dupI unii, cu toate cl donatiunea n'ar fi fost accep-cacuttilerinpon'oan
tatl de donatar, fiindel donatiunea este null pentru tiune neac-
lips5, de aeceptare (art. 814 , totu§i ea eonstitue In sine un t cePtarot

act autentic valid, independent de aceeptarea donatarului,

care este un act posterior §i separat 2.

Retractarea revocArei exprese (3).

Vointa testatorului fiind suseeptibill de a fi schimbatl, Retractarea

In tot timpul ietei sale, usque ad vitce suprenzum exitum, crielavoacitartei flrin-

dupl cum se expriml legea romanI , este firesc lucru ea testament Pelt
el sl poatI reNeni asupra revoelrei sale. i fiindel este de si print??
act autentic
principia el un aet poate fi desfiintat prin aeelea§i mijioace ordinar.
qi moduli prin care el a fost fa,eut (5), trebue sa deeidem
cit retragerea revoclrei exprese poate st fie fleutl In for-
mele In care a fost faeutl Ing§i revoearea, adeeI nu numai.
printeun testament posterior, dar §i printeun act autentic
ordinar

Demolombe, XXII, 142, 150; Laurent, XIV, 181; Troplong,

2064; Saintespès-Lescot, V, 1608, p. 79; Pand. fr.,
111,
V0 cit., 9331, etc.
Marcadé, IV, 170; Demolombe, XXII, 147; Troplong, III,
2088, 2089; Massé-Vergé, III, § 502, p. 298, nota 16, in
niedio; Cas. fr. C. Lyon si Caen, Répert. Dalloz, 1-0 Disp.
entre-vifs, 4260, nota 1 si D. P. 59. 2. 82. Contra: Laurent,
XIV, 182; Demante et Colmet de Santerre, IV, 185 bis I;
C. Paris, D. P. 48. 2. 129; Sirey, 48. 2. 337, etc.
Vezi Ilsupra retractarei revocatiunei, In dreptul sträin com-
parat, Roguin, Tr. de droit civil comparé (Successions),
III, 1452 urm., p. 428 urm.
Vezi supra, p. 394, nota 6.
(") Nihil tam naturale est, quam eo genere quidguid dissolvere,
quo colligatum est". (L. 35, Dig., De diversis regulis juris
antigui, 50. 17).
() Laurent, XIV, 198; Arntz, II, 2141; Baudry-Lacantinerie,
 406 C. C.CART. 111.TIT. II. CAP. V.S-a VIII. RETRACT. REVOCARE!.

Atacarea re- Testatorul ar pute Insu, sil atace, pentru cauzit de

tractlirei revo-
crirei p. email, croare, retractarea revocitrei, ca §i Insitq declararea de revo-
de eroare. care, In toate cazurile tn care eroarea ar puteh, servi de
bazg unei eereri de anulare a testamentului (' .
Efectele re- Odatit revocarea retracta t6,, se na,te Intrebarea: cam va
tractlirei revo-
arei. fi efectul acestei retractlri? S'ar 01.4 la prima vedere, cit
retractarea a avut de efeet revocarea, totalit a primului tes-
tament §i a, el fiind fitra, fiintit, nu mai poate sit renascit
decât printeo noul dispozitie testamentarit. Aceastl solutie,
expres admisà, prin art. 919 din codul italian, este
inadmisibilit la noi, pentrucI testamentul revocat nu este
nul sau inexistent, ci Inceteaa, numai de a-§i produce efec-
tele sale din cauza schimbArei vointei testatorului. Or, aceastit
schimbare de voint5, nefiind definitivit, testatorul poste sil
revie asupra ei, Intorcilndu-se la prima sa astfel cunt
ea este consacratit de primul slu testament 2
C. german. DacA revocarea unei dispozitii de ultima %ointit, facutit
Art. 2.157.
prin testament, este ea insit§i revocatl, dispozitia primitivA,
1T1 produce efectele sale, ca §i cum ea n'ar fi fost reNocatil",
zice art. 2257 din codul german dela 1896 ,So ist die
Ill, 1006, p. 723 (ed. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2076;
Demolombe, XXII, 164; Demante et Colmet de Santerre,
IV, 184 bis Troplong, III, 2065; Massé-Vergé, III, § 502,
p. 294 (text); Zacharite, Ilandbuch des fr. Civilrechts, IV,
§ 735, p. 489, nota 5 (ed. Crome), § 725, p. 392 (ed. Anschtitz);
T. Hue, VI, 370; Aubry et Rau, VII, § 725, p. 515, text
si nota 13; Répert. Sirey, y0 Testanient, 1369; Pand. fr.,
yo Don. et testaments, 9361 §i deeiziile citate acolo.
A ubry et Rau, loco cit., p. 516; Pand. fr., y° cit., 9346, etc.
Cpr. Planiol, Ill, 2845; T. Hue, VI, 370; Bandry et Colin,
II, 2728; Laurent, XIV, 197, 199; Demolombe, XXII, 163;
Troplong, III, 2065, care citeazg. in acest sens si reproduce
niste coneluzii celebre ale avocatului general D. Aguesseau.
Vezi i Pand. fr., t," cit., 2358 urm. Cpr. CAS. fr. D. P. 84.
1. 159; Sirey, 84. 1. 377, etc.
Dr. roman. Si la Rotnani, pretorul, prin darea posesiunei bunurilor
secundam tabulas, putek, in unele cazuri, sì. tack sk reinvie
un testament care fusese desfiintat, ruptum, pentru a intre-
buintk limbagiul jurisconsultilor romani. Vezi L. 12, Pr., Dig.,
De injusto rupto et irrito facto testamento, 28, 3; L. 11 § 2,
Dig., De bonorum possessionibus secundum tabulas, 37, 11.
Cpr. asupra acesta legi, Duranton, IX, 4-11, p. 435 urm.
(ed. a 4-a).
 RETRACTAREA REVOCARE! EXPRESE. 407

V erfitgung wirlcsam, wie wenn sie nicht widerrufen worden

ware".
Revocarea testamentului nu Impedicl deci testamentul ReInvierea
revocat de a reinvieh, 1 ; toatg, dificultatea este numai de a tealamentnlui
revocat. Con-
se 01 cum va reInvieh. Dupg, o pgrere se suAine cl, In troversit.
toate cazurile, efectul retractgxei revocg,rei atArng numai de
inteMia testatorului, care se apreciazg, In mod suveran de
judecittorii fondului, conform Imprejurg.rilor fiecgrei cauze (9.
Dupg, un alt sistem, se face Insg urnigtoarea distinctie- 1° sau
revocarea a fost retractatl pur si simplu, fArg, a fi fost
urniatg de alte legate qi, In asemenea caz, testamentul an-
terior I§i redobandeOe toatl puterea sa §i va fi executat,
pentrucit acest testament are o existentg, legal i a fost
numai pentru un moment paralizat printeun obstacol, pe
care Insuq testatorul 1-a fAcut sg, disparl; 20 sau primul tes-
tament a fost revocat In mod expres printeun alt testament,
care cuprinde alte legate qi, In asemenea caz, retractarea
purl izi simplg, a acestui al doilea testa,ment, nu face sl
renascg dispozitiile primului testament decgt atunci cAnd
testatorul a manifestat, In aceastg privitO, o intentie fie
expresg, fie implicitii
In asemenea caz fiind, In adevgr, Indoialg asupra inten- Cheatie de
tiei testatorului, .judecg,torii fondului o vor aprecih in mod fapt.
suveran

(1) Cpr. C. Relines, D. P. 79. 2. 15; Sirey, 79. 2. 117.

01 Vezi decizia citatg, in nota precedent-it
( ) Cpr. Thiry, II, 474; Arntz, II, 2141; Marcadé, IV, 175;
Demolombe, XXII, 161, 162; Demante et Colmet de San-
terre, IV, 184 Lis V §i VI; Pand. fr., vo cit., 9364 urm. §i
autoritAtile citate acolo. Duranton (IX, 441) qi Coin-De-
lisle (Don. et testaments, art. 1035, No. 12, p. 496) sustin
eg, chiar in aceastA a dona ipotezil, adecl: dad primal tes-
tament a fost revocat prin altul, care cuprinde dispozitii de
bunuri, primul testament trebue sä reinvie prin simplul fapt
al retracarei revocirei, hsä aceastii opinie, care pare a fi
admisii. §i de Merlin (Répert. tom. XV, v° Révocation de
Testament, § 4, No. 6, p. 633, ed. a 5-a din 1828), este
inadmisibili, fiinda testatorul a putut foarte bine sit voiascA
a pArtts1 ambele testatnente .41i a se reintoarce la succesiunea
ab intestat. Total este deci o chestie de intentie.
(4) Cpr. Cas. fr. D. P. 84. 1. 159; Sirey, 84. 1. 377; Planiol,
Ill, 2845, etc.
 408 COD. CIV. C ART. III. TIT. CA P. V. S-a VIII. ART. 922.

Cazul eind Daca judecatorii ar fi In indoiall asupra intentiei testa-

tot ului t"t-torului
intentia estea ei vor face foarte bine de a decide cliestiunea In
indoeinicx. favoarea mostenitorilor ab intestat, pentruel acestia nu pot fi
deposedati de dreptul lor decAt prin vointa neechivoca a
testatorului
Cazul citad Daca testamentul de al doilea, care revoca pe ce!
t,ament a fos;a fost destiintat prin stergerea dispozitiilor lui cu plumbul
§ters. sou eu condeiul (cancellation), primul testament a reinviii,
fara nicio declaratie din partea testatorului
Distrugerea Pentru aceasta trebue Insa ea primul testament sil, nu
primului tes- fi fost rupt, ars sau distrus de insus testatorul sau de altul,
tament.
eu stirea si aprobarea lui, eaci testamentul rupt cu vointa
testatorului, este un te,stament desfiintat 3.

Efectele revocirei in caz d'id testamentul nu poate fi exe-

cutat din cauza incapacitItei legatarului, sau din cauzi
ci el a refuzat legatul, ori din alte imprejuriri.
Art. 922. Revocatiunea filcutA prin testamentul posterior
va aveii toatg validitatea ei, cu toate ctt acest act a Amas fárg
efect, din cauza incapacitatei eredelui san a legatarului, sau din
c,auzg cg acestia n'au voit a primi ereditatea. (Art. 808 urm., 920
un., 924 C. civ. Art. 1037 C. fr.).
Cpr. C. Reunes, D. P. 79. 2. 15; Sirey, 79. 2 117 (decizie
foarte bine motivatg).
Cpr. Ricard, Tr. des don. entre-rifs et testamentaires, I, p. 468,
No. 182 (ed. din 1707); Répert. Sirey, u° Testament, 1372;
Demolombe, XXII, 163; F. Herman, C. civil annoté, II,
art. 1035, No. 93, etc.
(8) Bandry et Colin, 11, 2782 urm.; Demolombe, XXII, 248,
252; Arntz, II, 2155; Laurent, XIII, 186, 187 si tom. XIV,
242; Beltjens, III, art. 1035, No. 21 bis qi deciziile ci-
tate de acest autor. Vezi infra, p. 432. Curtea din Orléans
a decis, cu drept ctivint, crt un testament olograf este valid,
cu toate cg semnittura testatorului este ruptri, in parte, dactt
din aspectul si starea materialg a testamentului rezultg
aceastg semniitnrit erg Intreagg din capul locului i cA faptul
desfiintgrei ei partiale nu se datoreste vointei testamentului, ci
unei Intimplgri. D. P. 90. 2. 242. Deci, dactt se stabileste
cg testamentul a fost rupt sau sters, in totul ori in parte,
prin faptul unui tertiu, t'AA. vointa testatorului, legatarul la
fi admis a dovedl prin once mijloace, chiar prin martori
 EFECTELE REVOC.X.REI. ART. 922. 409

Testatorul, care-§i revoaca dispozitiile sale precedente Respectarea

printeun nou testament, Intelege, de bung searna, ca vointa vointAsi mani-
festatii prin
exprimata prin ultirnul testament Ali primeasca, toate efec- ultimul testa-
tele ei. Dacil, el a exprimat o vointa clara In aceasta pri- ment.
vinta, aceasta vointa va fi respectata 1.
Pentru cazul cand ar exista Indoiall asupra acestei Interpretares
vointi, art. 922 admite o regula de interpretare, care, In vointei testa-
torului prin
treacat fie zis, ar _fi putut fi lasata la Intelepciunea judeca- art. 922 C.
torilor. In consecint.A, acest text, Imprumutat dela dreptul civil.
roman 2, interpreta vointa testatorului In sens el el a Inteles
a revoch testamentul anterior prin cel posterior, ca toate
cit legatarul instituit prin al doilea testament ar fi inca-
pabil (3), sau ar refuza legatul; pentruca vointa sa de a des-
1E110 primul testament a fost, In specie, ciar manifestata §i
pentruca aceastit vointa nu poate fi altera,t1 printeun fapt
care nu emana dela testator ' .
Autorii sunt Insa mai toti de acord spre a eriticA, Critica art.
922.
aceasta digpozitie, pentruca revocarea este In legatura intima
cu dispozitiile ultimului testament. Fiind vorba, In specie de
intentia testatopului, legea ar fi trebuit sa lese judecatorilor
dreptul de a interpreth vointa defunctului §i de a decide In
preznmptii existenta si cuprinderea testamentului. Arntz,
II, 2155; Laurent, XIII, 113 urm. qi XIV, 242; Demolombe,
XXII, 253, etc. Cpr. Cas. fr. Sirey, 1904. 1. 132. Vezi supra,
p. 29 urm. qi infra, p. 434.
(I) Baudry et Colin, II, 2747 bis; T. Hue, VI, 379; Demolombe,
XXII, 204, in fine; Dallo; Nouveau code civil annoté, II,
art. 1037, No. 20 urm.; Cas. fr. Sirey, 95. 1. 125, etc.
Planè, uhi transferre voluit legatum in novissimum, priori Dr. roman.
non debebitur, tametsi novissimus taus sit, in cujus persona le-
atum non constitit". (L. 84, Pr., Dig., XXX, De legatis I),
Vezi §i L. 20, Dig., De adimendis vel transferendis legatis,
34, 4, unde se zioe, de asemenea, eg, testamentul anterior este
revocat, cu toate a testatorul a transferit prin al doilea testa-
ment legatul, unei persoane incapabile de a primi prin tes-
tament.
De exemplu : legatarul instituit prin al doilea testament ar
fi o persoang, necertg... C. Liège, D. P. 74. 2. 36; Sirey, 74.
2. 116; T. Hue, VI, 379. Cpr. Cas. fr. (16 Iulie 1906),
Revue trimestrielle de droit civil, torn. V, anul 1906, p. 939,
No. 11.
Cpr. Merlin, Répert., tom. XV, v0 Révoc. de testament, § 1,
No. 3, p. 517 urm.; Marcadé, IV, 174, etc,
 410 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V.S-a VIII. ART. 922.

mod suveran daca el a intele,s ea revocarea primului testa-

ment sa fie subordonatA executarei testamentului posterior,
sau daca, din contra, vointa sa a fost ca testamentul ante-
rior sa fie revocat, cu toate ca cel de al doilea ar fi caduc 1).
Cazurile de Orieum ar fi, art. 922 nefiind coneeput in termeni
aplicare ale
art. 922. limitativi, dispozitia sa se aplica atat la cazul cand lega-
tarul, prevazut in testamentul posterior, ar fi murit Inaintea
testatorului art. 942 2, eta §i in cazul cánd acest legatar
ar fi nedemn sau ingrat art. 930, 931 ; ciici, in ambele
aceste ipoteze, ca §i in cele anume prevazute de art. 922,
revocarea este valida incat priveste formele sale, §i testa-
mentul posterior devine cadue din cauza unor fapte indo-
pendente de vointa testatorului. Acest testament cazánd, In
adevar, in timpul vietei testatorului, el erá liber de a face
o nona dispozitie, §i daca n'a facut-o, este firesc lucru de
a presupune el el a inteles a mentine revocare,a §i a trans-
mite bunurile sale mo§tenitorilor sai ab intestat 3.
Revoc. ex- Art. 922 SO aplica atát la revocarea expresa cát §i la
prealf, san ta- eea
cit.l. tacita, Intrueat legea nu distinge intre aceaste dota
feluri de revocári 4.
Art. 803. El nu se aplica fusa atunci cand al doilea testament
Controversit.
ar cuprinde o substitutie fideicomisara art. 803 5 .

Cpr. Demolombe, XXII, 204; Laurent, XIV, 193; Pand.

fr., O cit., 9347, etc.
Dr. strAin. Art. 921 din codul italian exte expres fu ~asa privintA,
§i aceea§ solutie este, dup. Planck, admisibila §i In codul
german. Vezi Roguin, op. cit., III, 1430, P. 413.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 194; T. Hile, VI, 379; Baudry et Colin,
II, 2749; Demolombe, XXII, 205; Aubry et Rau, VII,
§ 725, p. 521; Mareadé, IV, 174; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 184 bis II; Troplong, III, 2084; CAS. fr. §i
C. Douai, Sirey, 34. 1. 321; Sirey, 88. 2. 62, etc.
T. Hue, VI, 379, in fine; Beltjens, III, art. 1037, No. 5;
Baudry et Colin, II, 2748; Laurent, XIV, 218; Demolombe,
XXII, 204; Aubry et Rau, VII, § 725, P. 521, nota 29;
Dalloz, Nonv. code civil annoté, II, art. 1037, No. 9 urm.
In asemenea caz, legatul rainttne Mili, efecte din cauza unui
fapt personal al testatorului, care a cAleat legea. Cpr. Baudry
et Colin, II, 2750; Pand. fr., V° cit., 9351. Contres: T. Hue,
VI, 379; Demolombe, XXII, 206; Laurent, XIV, 196;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 184 bis II; Aubry et
Rau, VII, § 725, p. 521; Beltjens, III, art. 1037, No. 4;
 DESPRE REVOCAREA TACITA. 411

Pentru a,celeasi motive, art. 922 nu va fi aplicabil de Art. so9, slo.

cAteori dispozitia testamental* din care rezulta revocarea Controvereg.
ar fi null ca facuta cu violarea art 809 si 810. In adevar,
In ipoteza acestor texte, testatorul fiind, dupa cum stim,
incapabil de a dispune 1, nu se poate aplich, art 922, fiindca,
dupg, acest text, testamentul ,ramftne fara efecte din cauza
incapacitatei legatarului (2.
Motivele pe care se intemeiaza art. 922 au fAcut, de cazui cand
aseinenea, pe toti autorii sa decida ca regula prevazuta dennittati"tesuflati-
aeest text nu-si primeste aplicare de cateori nulitatea ultimeiment provine
dispozitii provine dinteun vicia de forml a testamentului,ddeintio'rumn2:::
sau dinteun viciu de vointft, a testatorului, precum ar fi
violenta, sau dolul, insanitatea de spirit, etc.; pentruca, In
toate aceste cazuri, testamentul fiind nul, clauza rei ocatorie
cade si ea odata cu dftnsul 3.
In fine, nu mai incape indoialft, cft, art. 922 nu se va Caducitatea
aplich In cazul cftnd ultimul legat, fiind supus unei conditii iegnaetuinidueipEr_in
suspensi% e sau rezolutorii, a devenit cadue prin neindepli- nirea condi-
ni,rea conditiei suspensive, sau a fost rezolvit prin in(Iepli- 06'
nireq conditiei rezolutorii 4.
B) Revocarea tacitit (factis) 5.

Revoca rea tacita a testamentului, a carei origina se Revoc. facia.

!I de-
gAseste in dreptul roman, este acea care rezult1 dinteo vointl OriginX.
&live.

Surville, Elements d'un cours de droit civil, III, 246,

p. 118, etc.
(') Vezi tom. IV, partea I al Coment. noastre, p. 119 si p. 128.
Laurent, XIV, 195; T. Huc, VI, 379, p. 483; Baudry et
Colin, II, 2751; Pand. fr., y° cit , 9349; Aubry et Rau, VII,
§ 725, P. 513, text si nota 10; Beltjens, III, art. 1037,
No. 7, p. 327; Cas. fr. D. P. 64. 1. 187; Sirey, 64. 1. 261.
Contra: Demolombe, XXII, 208.
Laurent, XIV, 195; Demolombe, XXII, 207; T. Hue, VI,
397, p. 483; Pand. fr., y° cit., 9348; Acollas, II, p. 592;
Beltjens, III, art. 1037, No. 3; Cas. fr. Répert. Dalloz, y° Disp.
entre-vifs, 4387, nota 1, etc.
Acollas, II, p. 592; T. Huc, VI, 379, p. 483; Demolombe,
XXII, 158, 186 si 206 bis; Aubry et Rau, VII, § 725,
P. 521; Dalloz, Nouveau code civil annote, II, art. 1037,
No. 20, etc.
Vezi asupra revocilrei tacite a testamentelor, In dreptul com-
 412 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VI II. ART. 921.

pe care testatorul n'a exprimat-o, pe care Insh el a mani-

festat-o In mod nelndoelnic, flicand nouh dispozitii necom-
patibile Cu cele precedente, sau fAchnd acte din acele care
arath intentia sa de a revoch dispozitiile sale anterioare(4).
Aceste acte sunt: 1° Instrhinarea lucrului legat printr'o dispo-
zitie anterioarh; 2° once fapte care denoth din partea tes-
tatorului intentia de ali revoch dtspozitiile anterioare.
Chestie de Aceste fapte se apreciazii in mod suveran de judech-
fapt.
toril fondului i nap/ de sub controlul Curtei de casatie

Cazul and testatorul a fAcut un testament posterior

necompatibil cu cel anterior.
Art. 921. Testamentul posterior care (3) nu revoaca anutne
pe eel anterior, nu desfiinteaza din acesta dealt numai acele dispo-
zitiuni care sunt necompatibile, sau contrare cii acele ale testa-
mentului posterior. (Art. 802, 923 C. civ. Art. 1036 C. fr.).
Dr. roman. La Romani, testamental trebuind, duph, cum §tim, sh
cuprindh neaphrat o institutie sau rAnduire de mo§tenitor,
adech dispozitia universalithtei active §i pasive a patrimo-
niului defunctului 4, o persoanh nu patch sá lese doul
testamente valide, solutie admish qi In codul earage,a
pentruch omul nu poate sá dispue de douh ori de univer-
salitatea bunurilor sale. Regula formulath in Institutele lui
Justinian: posteriore testamento prius rumpitur, neadmish
in dreptul actual 6, nu erh decht consecinta unei alte regule,
parat strain, Roguin, Tr. de droit civil comparé (Successions),
III, 1432 urm., p. 413 urm.
(') i dispozitiile dintr'un testament, relative la inmormantarea
lui de cujus, pot fi revocate in mod tacit. Vezi Revue tri-
mestrielle de droit civil, anul al 11-lea (1912), p. 760, No. 2.
'neat priveste revocarea expresa, vezi aceem Revisti din acelas
an, p. 539 nrm., No. 5.
Cas. rom. Bult. 1901, ultimul considerent, p. 181. Vezi si
C. Bncuresti, Dreptul din 1905, No. 46. Mai vezi infra, p. 416,
text si nota 1.
Cuvantul care, din cauza unei erori de tipar, lipseste din
textul oficial.
Vezi supra, p. 3 si p. 145. Vezi tom. IV, partea 1-n, al Coment.
noastre, p. 24, n. 1.
Vezi supra, p. 404.
Vezi Baudry et Colin, II, 2730; Dalloz, Nouveau code civil
EXISTENTA A DOIIA. TESTAMENTE NECOMPATIBILE.ART. 921. 413

neadmisa In codul Calimach (I), dui-A care nimene, afarl de

militari (2), nu puteh sl moar6 parte testat §i parte intestat(3).
Astlzi, testatorul putAnd sl dispue numai de o parte Dr. actual.
din bunurile sale (art. 802 , poate sl lese mai multe testa-
mente succesive qi toate vor fi executate, dac/ dispozitille
lor nu sunt necompatibile §i contradictorii (4.
annoté, II, art. 1036, No. 41; Aubry et Rau, VII, § 725,
p. 517, nota 17; Zacharice, Handbuch des franzOsischen Ci-
vilrechts, IV, § 725, p. 396, nota 20 (ed. Anschtitz), § 735,
p. 494, nota 20 (ed. Crome). Die Rechtsregel des rOmischen
Reeks: Testamentum posterius rumpit prius, ist also dem
franzasischen Rechte fi emd", zice acest din urm5, autor.
Vezi tom. IV, partea I, al Content. noastre, p. 24.
Militi licet plura testamenta facere nee superius per infe-
rius rum pitur (L. 19, Pr., Dig., D, testamento militis, 29. 1).
Vezi si L. 36 § 1, Dig., eod. titulo. Cpr. Dernburg, Pan-
dekten, II f, § 9.4, nota 3 dela P. 178, 179 (ed. a 7-a); Winds-
cheid, Lchrbuch des Pandektenrecht8, HI, § 565, in fine,
p. 2b8 (ed. Kipp), etc.
(8) Vezi tom. IV, partea I suseitat, loco sup; a cit, §i supra,
p. 322, nota 3. Se puteit insA face mai multe dispozitii
prin codieile, cAci aeestea neputänd sA cuprindA deck legate
sau fi leicomise, nu cuprindeau intreaga avere a defunctului.
Vezi supra, p. 145, nota 2 si tom IV, partea I-a, al citatelor
Comentarii, p. 25. text si nota 4.
Cazul a
(4) Se poate intAmplit, si s'a intämplat chiar de mai multe ori temastaattodruou:
lnd
in analele judecatore sti, ea n n testator A' lese dou5, testa-
mente olografe, datate in aceetts zi, si din care unul sh revoace testamente
pe celalalt. In asemenea caz, danza revocatorie nu poate sä olografe da-
produeA niciun efect, 11indcA nu se stie care din ambele tes- tate in aceeso
zi, din care
tamente este cel din urmA. UrmeazA oare de ad l cA ambel.e unul reroacii
testamente trebue sh, fie inlAturate si cà testatorul a murit pe maialt.
ab intestat? RAspunsul trebue A. fie negativ, clack' dispozi-
tiile din ambele testamente nu sunt materialmente necompa-
tibile. In specie, ambele testamente subzistând, dacà testa-
torul a instituit printennul un legatar universal si prin cela-
lalt un legatar particular, sau dacii el a instituit prin ambele
testamente doi legatari universali deosehiti, ambii legatari
vor ven1 imprennä la succesinnea testamentarg a defunctului,
excluzilnd pe mostenitorii legitimi. Jurisprudenta s'a pronuntat
In tot(leauna in acest sens. Vom cità numai deciziile cele mai
recente. Vezi C. Ajaccio, Cr. judiciar din 1913, No. 69,
p. 751 (cu observ. noastrA). Mai vezi C. Rouen (decizie pro-
nuntatA In nrma -une consultatii a lui Demolombe si Carel) .

i, In aceeasi afacere, Cas. fr. Sirey, 77. 2. 9; D. P. 78. 1.

148; Sirey, 78. 1. 256. Curtea de casatie din Franta admi-
 414 COD. CI V. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 921.

Cazul cind Dacg, diferitele dispozitii ale mai multor testamento

diferitele dis-
pozitii ale mai nu se Impacii, mns. unele Cu altele, legea vede In aceastl
multor testa- Imprejurare o revocare tacit1 §i testamentul posterior revoael
mente nu se
împac Intre pe cel anterior, dupA, regula: in testantentis novissimcc scrip-
ele. Revocare turce prevalent (art. 921)0 .
tacit&

sese aceastX solutie Ina din anul 1834. Vezi Sirey, 34. 1.
726. Tot in acest sens se pronuntit si doctrina. lata., in
cum se expritn& in aceastg, privinta, Zacharife: In dem
Nathlasse des A fand man zwei eigenhandige Test amente,
beide von demselben dato, beide mit der clausula revocatoria
versehen, beide ahnlichen, jedoch nicht desselben Inhalts. Sie
warden beide gleich als ein Testament aufrecht erhaltee.
(Handbuch des franzOsischen Civilrechts, IV, § 725, p. 394,
nota 10, ed. Anschatz). Vezi in acelas sens, Laurent, XIV,
No. 202; Demolombe, XXII, 203; Baudry et Colin, op. cit.,
Il, 2731; T. Hue, VI, 378; Bayle-Mouillard asupra lui
Grenier, Don. et testaments, III, pag. 56, nota a (ed. din
1847); Beltjens, Encyclopédie du droit civil belge, III, art. 1035,
No. 23 si art. 1036, No. 1; Michaux, Tr. des testaments,
2455, p. 408 (ed. a 2-a), etc. (1).
Cazul cind Dar daa' solutia de mai sus este adevarat& atunci and datele
ora redactIrei ambelor testamente sunt identice, clanza revocatorie fi va
testamentului produce, din contra, efectele sale prin aplicarea art. 921 C.
ar fignri In civ., dad., din tntimplare, testamentele datate in aceeas zi
ambele testa-
mente. ar fi fost redactate la ore deosebite si ora redactarei lor ar
fi mentionata in fiecare testament. Vezi Demolombe, loco
supra cit.
Cazul eand In caz de a lipsì mentiunea orei, ceeaee se va intlimplà
pseqte men- mai in totdeauna, atnbele testamente vor ramaneìt. in picioare,
funea orei. daca,' pot fi conciliate, chip& cum a deeis in mod constant
pänä acum jurisprudenta i dupl cum decide si doctrina
Cazul efind Se poate Ina inamplà ca dispozitiile din ambele testa-
dispozitiile mente sl fie cu total contrare si necompatibile, inat un tes-
din ambele tament A. excludá pe celalalt. In asemenea caz, ambele tes-
testamente
stint eontrare. tamente vor fi inliturate, spre a face Inc succesiunei ab in-
testat, solutie care a si fost admisrt in Franta printr'o decizie
din 18 Ianuar 1695, chip& cum ne atestg. Davot. (Vezi Demo-
lombe, loco supra cit.).
Testamentul posterior, pentru a revoa pe cel anterior, trebue
fie valid in privinta formelor i sä, emane dela un tes-
tator capabil. Cpr. Trib Patna, Cr. judiciar din 1911,

Dr. roman. (I) *i la Romani, mai multe testamente acute In settles timp se consideran
drept unul (L. 1 § 6, Dig., De bonorum posscssionibus secundum tabula*.
37, 11). Mehrere zu gleicher Zeit errichtete Teetnmente gelten nis Eines",
zice Windscheid (Lehrbuch des Pandektenrechts, III, § 565, p. 288, ed. Kipp).
 EXISTENTA A DOIJA TESTAMENTE NECOMPATIBILE. AET. 921. 415

Poate sl serie cineva §i multe codicile, zice art. 902 C. Calimach.

Art. 902.
din codul Calimach, §i prin cele mai din urmA, s5, oboare
pe cele scrise mai fnainte, ori toate sau numai unele dintein-
sele; Ins/ de nu va pomeni pe codicilele cele mai dinainte,
se desfiinteuza numai cate nu se unesc cu cele serse In
cel mai din urmg, codicil" t .
Care este sensul cuvintelor necompatibile" sau con- Seneul cuvin-
trare", Impruinutate dela Furgole (2 ? Autorii discutl mult telor necom-
patibile eau
asupra acestei chestiuni §i fiecare din ei 1§i are sistemul contrare. Con-
Om; toate aceste discuOi sunt insl zadarnice, pentruca aceea§ troversA.
regulit se aplic/ atat la dispoziOile necompatibile cat §i la,
cele contrare. Art. 921 a voit sA, zicl pur §i simplu el
re l ocarea, tacit/ exist/ de cateori dispozitiile posterioare nu
se pot impAcA cu cele anterioare §i nu pot fi aduse la
Indeplinire toate deodat/ 3 .
No. 84 (cu observ. noastrA); Baudry et Colin, 1I, 2746; Dalloz,
Noureau code civil annote, II, art. 1036, No. 11 si nume-
roasele autoritAti citate acolo. Vezi supra, p. 411.
(1) Cpr. art. 713, 714 C. austriac: Legatele sau codicilele an- C. aubtriac.
terioare nu sunt revocate printr'un codicil posterior (mai Art. 713, 714.
multe putAnd sg. subziste in mod simultaneu), cleat intru atAta
intru cat sunt necoinpatibile cu cel din urmit", zice art. 714
din acest cod: nur in so fern aufgehoben als sit mit dem-
alb n im Widerspruche steken". Vezi asupra art. 713 si 714
din codul austriac, Stubenrauch, Cummentar zuni 6sterreichis-
chen allgemeinen bfigerl.chen Geset3buche, I, p. 899, 900
(ed. a 8-a, 1902). Mai vezi Unger, Das fisferreichische Erb-
recht, § 24 §i 61, p. 109 urm. si 268 urtn. Vezi si art. 2258 C. german.
din codul german, care are urmAtoarea cuprindere: Facerea Art. 2258.
unui nou testament revoadi pe cel anterior in mAsura in care
acest din urmil este in contradictie .cu cel dintAi: als das
spdlere Tetament mit dein frfiheren in Widerspruch steht".
i acest text adaogA: DacA testamentul posterior este revocat,
cel anterior are efectele pe care le-ar fi avut, daca n'ar fi
fost revocat". IVird das spdtere Testament widerrufen, so
id das friihere Testament in gleicher Weise wirksam, wie wenn
es nicht aufgehoben worden ware". Vezi Roguin, Tr. de droit
comparé (Successions), III, 1437, p. 417, 418. Cpr. art. 515,
C. elvetian din 1907, asupra arnia vezi Roguin, op. §i loco
supra ci4., p. 418.
Tr. des Testaments, capit. XI, No. 111 si 122, p. 463 si
467 (ed. din 1779).
Thiry, II, 476; Marcadé, IV, 171; Laurent, XIV, 203;
Demolombe, XXII, 168; Demante et Colmet de Santerre, IV,
 416 COD. CI V. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 921.

Chestie de Dad, doug dispozitii sunt sau nu necompatibile sau

fapt.
contrare, aceasta este o chestie de fapt, care se apreciaza
In mod suveran de judecatorii fondului, dupa intentia tes-
tatorului. Ei nu vor admite MA, revocarea cleat atunci
cand va rezulth In mod neIndoelnic din vointa acestui din
urma; caci, la caz de Indoiala, revocarea nu va aveh loe
Nedenatu- RamAne Insa bine Inteles ca, sub cuvfint de interpre-
rarea cl-an
tare, judecatorii fondului n'ar puteA denatureze termenii
zelor testa-
mentul ui. j clauzele testamentului 2).
Necompatibi- Chestiunea este Insa de a se §ti daca art. 921 se aplica
lita,te inten-
ti on alit. Con- numai atunci cand Intre ambele dispozitii ar existh o ne-
troversli. compatibilitate sau contrarietate fizicd ort materiala 3 , sau

183 bis; Arntz, II, 2144; Baudry-Lacantinerie, III, 1109

(ed. a 9-a); Baudry et Colin, II, 2730; Pand. fr., v cit.,
9383 urm. Vezi §i Planiol, III, 2843, nota 2, care zice ctt
necompatibil sau contrar este tot una. Mai vezi Bavle-Mouil-
lard asupra lui Grenier, III, No. 343, p. 55 nota a. Vezi
distinctia intre necompatibilitate si contra, iet ate Mena,
de Mourlon (II, 882), pe care Petrescu (Testamentele, p. 658)
reproduce in totul, uitind insrt de a-1 citit. Alai vezi Sur-
ville, Elements d'un cours de droit civil, III, 245, p. 116, 117.
(1) Laurent, XIV, 206, 207; I3audry et Colin, II, 2738; Aubrv
et Rau, VII, § 725, p. 517; Demolombe, XXII, 171; Beli-
jens, III, art. 1036, No. 2; Arntz, II, 2144; (as. fr. Sirey,
1902. 1. 70: Sirey, 1903. 1. 23. Vezi §i supra, p. 412, nota 2.
(2) Beltjens, III, art. 1036, No. 2; Baudry et Colin, II, 2739;
Cas. fr. Sirey, 1903. 1. 284. Vezi §i supra, p. 168, 175,
190, etc.
Necompati bi- Necompatibilitatea este materiald sau fizicd and existit im-
litate ma te- posibilitate absolut5, de a executit de odath dispozitii cuprinse
riaIt san
in diferite testamente. Astfel ar fi, de exemplu, cazul &Ind
testatornl, printr'un testament, ar fi legat unei persoane de-
plina proprietate a unui bun i, apoi, printr'un testament
posterior, i-ar fi legat uzufructul acelniag bun. Aceste dispo-
zitii nu pot fi executate de odatit, cäci, clack dui:4 ce s'a dat
legatarului deplina proprietate a lucrului legat, in baza pri-
mului testament, i s'ar mai dà §i uzufructul aeeluiaq bun in
baza testamentului de al doilea, aceasta ar insemnh, a-i conferì
o servitute asupra lucrului säu propriu, eeeace stim C. nu se
poate, in baza regulei: Nemini res sua servit. Ultima dispo-
zitie va fi deci, in specie, singurä, executati, cea dinati fiind
abrogatä, ca fiind materialmente necompatibilii, cu cea, de a
dona. Baudry-Lacantinerie, Précis, III, 1110 ;Baudry et Colin,
II, 2733, 2734) Aubry et Rau, VII, § 725, p. 517, etc.
EXISTENTA A DOUI TESTAMENTE NECOMPATIBILE. ART. 921. 417

qi atunci ell:A necompatibilitatea este intentionall, adeel atunei

elnd ea rezultl din vointa testatorului (i).
Cu toatl pgrerea unora, care ar vol ea revoearea tacit&
sl nu poatit avel loe deelt atunci clnd executarea simul.-
tanee a ambelor dispozitii ar fi materialmente cu neputintl,
se admite insI el revocarea va aye& loe de elteori din com-
Alt exemplu de necompatibilitate material: Dup& ce s'a
legat un Incru pur fi simplu printr'un testament, prin altul
posterior, se lasA acelas luern aceluias legatar, insit de astii-
datA nu pnr si simplu, ci sub o condifie suspensiva (cpr. L.
L. 9 qi 10, Pr., Dig., De adimendis vel transferendis legatis,
34, 4). ExistA si de astAdati necompatibilitate material& intre
ambele testamente. Cel de al doilea abroag& deei pe cel dintAi.
Vezi autorii suprit citati.
Altul ar fi ins& caza! and testatorul, dup.& ce a legat
unei persoane plina proprietate a bunurilor sale, i-ar fi d'iruit
In urmi uzufructul acestor bunuri printr'o donatiune intre
vii. Ambele dispozitii nu mai snot de astAdat& necompati-
bile; ele vor fi deci exeeutate amAndourt, persoana gratificatA
va aveit uzufrnetul bunurilor dAruite de IndatA, iar deplina
proprietate, la moartea testatorului. Baudry et Colin, II, 2735.
(') Necompatibilitatea este intenOonala sau morale% atunci and Necompati-
rezult.5, din intentia testatorului, manifestatA prin diferitdebilitate inten-
clanze ale testamentului. In aceste cazan, executarea ambelor tionalli eau
dispozitii nu este absolut en neputintA, ins& din termenii in- moral..
trebuintati de testator poste sA rezulte a el a Inteles ca nnmai
ultima sa dispozitie srt fie adus& la indeplinire. IatA cAteva
exemple de necompatibilitAti intentionale: Printr'un testament
instituese pe A legatarul men universal, iar prin al doilea
testament institnesc pe B; printr'un testament las un imobil
lui A, iar prin altul las acelas imobil lui B; printr'un tes-
tament las casa mea din Iasi lui A, iar prin altul las toate
bunurile mete, in care intrA si casa din Iasi, lui B, etc. In
toate aceste cazuri nu existA necompatibilitate materia% intre
ambele dispozitii; insA, eu toate acestea, toad& probabilitatea
este cri. eu am inteles a revoch primal meu testament. Jude-
atorii l'ondului vor interpret& deci in mod suveran vointa
mea. Vezi Beltjens, III, art. 1036, No. 5 urm.; Baudry et
Colin, II, 2740 urrn.
Dar, (lac/ In cazurile de mai sus existrt necompatibilitate
intentionalA sau moralk asemenea necompatibilitate nu exist&
intre doll& testamente din care cel dintrti cuprinde un legat
universal si al doilea un legat en titlu universal. T. Huc, VI,
375; Laurent, XIV, 210; Demolombe, XXII, 175; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 183 bis I, Répert. Sirey, y0 Tes-
tament, 1386, etc.
65105
 418 COD. CIV. CART. !II. TIT. 11. CAPIT. V. S-a VIII.ART. 921.

binarea ambelor testamente va rezulth c testatorul a avut

intentia de a-si revoch dispozitia anterioarA. In adevitr, legea
neat-MA[1d ce a Inteles prin necompatibilitate sau contrarietate
de dispozitii, nu este nevoe numai decat ea necompatihilitatea
si fie material, fiind suficient ca ea sA rezulte din intentia tes-.
tatorului, intentie care se aprecia/.1 de judecatorii fondului
Controlul Decizia care, prin interpretarea vointei testatorului, ar
Curtei de
satie. hot6rt cg, el n'a Inteles a revocal prin al doilea testament
dispozitia anterioaril, n'ar fi supusl eontrolului Curtei de
casatie, dael judecAtorii n'au denaturat clauzele i termenii
testamentului, pe eAnd decizia care, la caz de necompatibi-
litate materialA sau fizicI, n'ar dechìri dispozitia anterioarit
revocati, ci ar rnentine ambele testamente, ar fi din contra
casabilit, pentru violarea art. 921, eitci este matelialmente
cu neputinta (à ambele dispozitii s4 fie executatee

Instriinarea lucrului legat (8).

Art. 923. Once instrttinare a obiectului legatului, fAeutA (4)

Exemplu. (I) A.stfel, dacit teatatorul, printr'un prim testament, a lasat, intre
altele, 20000 lui A i, apoi, face un al doilea testament in
favoarea lui B, reproduciind toate dispozitiile din primul tes-
tament, afarg de legatul de 20000 de lei, acest legat va puteit
fi considerat ca revocat, dacä judeclitorii fondului ar decide
cä testatorul a avut intentia (le ali revocii primul testament.
Cpr. Thiry, II, 477; Laurent, XIV, 204; Demoloinbe, XXII,
170; Marcadé, IV, 172; Demante et Coltnet de Santerre, IV,
183 bis I; .A.ubry et Rau, VII, § 725, p. 517; Massé-Vergé,
III, § 502, p. 297, nota 10; Planiol, III, 2803; Bazot, Revue
pratigue de droit fran9ai8, tom. 34, anul 1871, p. 34 urm.,
§ 2; Pand. fr., y° cit., 9387 si numeroasele decizii citate acolo.
Vezi si Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 1036,
No. 32. Contra: Merlin, Répert., y0 Révocation de legs, § 2,
No. 2 §i alti autori citati in Pand. fr., v° cit., 9380, dupit
care numai necompatibilitatea sau contrarietatea materialtt
fat-re douä, dispozitii ar fi o cauz5, de revocare, pentructi numai
atunci executarea ambelor dispozitii este cu neputinta.
Demolotnbe, XXII, 171; Acollas, II, p. 589; Aubry et Rau,
VII, § 725, p. 517; Pand. fr., tP cit., 9397, etc.
Vezi asupra acestei materii, Roguin, op. cit., III, 1450, p. 427;
Cas. rom. Cr. judiciar din 1913, No. 26.
Se iutelege de testator, duo, cum dispune anume atilt textul
francez, cat qi art. 892 din codul italian. Vezi infra, p. 426.
 INSTR tINAREA. LUCRULUI LEGAT. ART. 923. 419

tn once mod situ conditiune (0, revoacl legatul pentru tot ce s'a
instrainat, cliiar child instrAinarea va fi nulg, sau and obiectul
legat va fi reintrat in starea testatorului. (Art. 802, 905, 921 C. civ.
Art. 1038 C. fr.).
A doua cauzit de revocare tacitg consistA, In fristr_si- Instriiinarea
narea din partea testatorului a lucrului legat. Aceastg, In- Incralui legat.
strlinare, sub orice titlu sau forml s'ar fa,ce, chiar printr'un
act sub semnitturit privatI 2), produce revocarea testamen-
tului, pentruca testatorul prin ins4 fapta sa, a flcut cu
neputintl executarea primei sale vointi.
Dadt instritinarea este partialit, legatul va subzisià nu- insatrtrxiinire
mai pentru partea neinstrainatA, (3. Si ex toto fundo legato
testator partent alienasset, reliquam duntaxat partem debeni
placet, quia etiam si adjecisset aliquid ei fundo, augmen-
tum legatario cedet" 4 .
Astfel, constituirea, unui drept de uzufruct, de uz, de Comfit. unui
abitatie sau de servitute asupra fondului legat, etc., fiind odiFrcuPett dseenz.u-
Instrlinare partiall, nu va atrage decat o revocare partiall tilte, eta.
a legatului .
C11 pentru constituirea unei ipoteci, unui amanet sau unei comm.
antichreze asupra, fondului legat, ea nu va atrage revocarea a.m atn
partiall a legatului, pentrucl ipoteca, amanetul §i antichreza
nu sunt incompatibile cu voinV de a Die Bestel-

(I) Adecii: sub once &ring si titlu. Cpr. Aubry et Rau, VII, Inexactitate
§ 725, pag. 522. Vezi i Demolombe, XXII, 215. Cuvintele de text.
mod si condifie" stint deci intrebuintate ad i Inteun mod
im propriu.
Coin-Delisle, op. cit., art. 1038, No. 2, pag. 503. Revocarea
expresti. este, din contra, un act solemn (art. 920). Vezi supra,
pag. 398.
(3) Tliiry, II, 479; Arntz, II, 2147; Demolombe, XXII, 233;
Laurent, XIV, 224; Planiol, III, 2843; Beltjens, III, art. 1038,
No. 2, 7 si 12; &miry et Colin, II, 2780; Pand. fr., y° cit.,
9537; R6pert. Sirey, v° Legs, 480 si vo Testament, 1456, etc.
() L. 8, Pr. Dig., XXX, De legatis I. Vezi si Instit., § 12,
in fine, De legatis, 2, 20.
(6) Cpr. Laurent, XIV, 224; Planiol, III, 2843, 20; T. Huc,
VI, 380, p. 484; Pand. fr., u° cit., 9538; Baudy et Colin,
IT, 2780. Sunt f ns autori care zic c constituirea unor
aseuaenea drepturi nu atrage revocaren partialà a legatului,
ci cá legatarul va suferl numai exercitiul dreptului real. Vezi
Demolombe, XXII, 233; ..kubry et Rau, loco suprà cit., etc.
 420 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. ART. 923.

lung eine,s Unterpfandes ist nicht als eine Vereiusserung zu

betrachten", zice Zacharia3(t). Qui post testamentum factum,
prcedia gum legavit pignori vel hypothecce dedit, mutasse
voluntatem circa legatariorum personam non videtur" (3).
Act. ipote- La caz de constituirea unei ipoteci, legatarul va fi Ins4.
ear&
expus consecintilor ac0unei ipotecare (art. 1790, 1792),
rgananandu-i recurs contra celor In cl rept (art. 1108 § 2,
1799) (3).
Constit. de Legatul n'ar fi, de asernenea, revocat prin faptul a
dotiL.
testatoarea §i-ar fi eonstituit dotii, lucrul legat, pentrucit mi
existii In specie instrlinare 4.
Instriiinarea Dup. art. 923 din codul civil, once Instrlinare vo-
voluntarg.
luntarg, (5) a obiectului legat, din partea testatorului, fie eu
titlu oneros, fie cu titlu gratuit (lex non distinguit) 6, IV
cutit sub once titlu §i sub once forml, chiar sub forma
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 735, p. 492, nota 13,
in fine (ed. Crome).
L. 3, Cod, De legatis, 6, 37. Vezi si Instit., § 12 De le-
gatis, 2, 20.
Cpr. Domat, Lois civiles dans leur ordre nature', VI, p. 537,
No. 15 (ed. Carré); C. Bourges, Cr. judiciar din 1913,
No. 75; Baudry et Colin, II, 2781; Troplong, III, 2101;
Arntz, II, 2149; Demolombe, XXII, 232; Planiol, III, 2483;
Pand. fr., y° cit., 9534, etc.
Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 390, p. 861;
Demolombe, XXII, 232; Pand. fr., y° cit., 9536; Bandry et
Colin, II. 2772.; Répert. Sirey, v° Legs, 479 si v° Testament,
1440. Cpr. Cas. fr. Sirey, 65. 1. 376; D. P. 66. 1. 131; C.
Bourge,s, Cr. judiciar din 1913, No. 75 (cu observ. noastrA).
(9 CuvAntul voluntara lipseste din text, InsA ar trebul sA figu-
reze, pentruci, dupli cum vom vedeii mai la vale, once In-
striiinare sträinA de vointa testatorului nu poate A, retoace
dispozitia Melia de dAnsul. Vezi infra, p. 426.
(6) ,,Sie geschehe nun mittelst eines unentgeltlichen oder mittelst
eines belastenden Rechtstitels", zice Zacharite (op. cit., IV,
§ 735, p. 492, ed. Crome). Un testament ar puteA deci fi
revocat printeo donatinne deghizatA. Demolombe, XXII,
215; Pand. fr., y° cit., 9494; Cas. fr. Sirey, 41. 1. 621; Ré-
pert. Dalloz, v° Div. entre-vifs, 4720, nota 2.
Declaratie 0 simplA declaratie verbal de donatiune din partea dis-
yerbal it de punAtorului, adresatii unui tertiu si neacceptatli In mod au-
donatinne. tentie de acest din tiring, nu echivaleazA insA eu o instrAinare
si nu poate aduce revocarea donatiunei. Cas. rorn. Bult. 1897,
p. 847. Vezi infra., p. 429.
 INSTRAINA REA. LUCRULUI LEGA T. ART. 923. 421

unui schimb sau a unei vAnzAri cu pact de ritseumplrare,

dupg, cum prevede anume textul corespunator francez (t),
atrage revocalea tacitl a legatului. Acelaq efect 1-ar pro-
duce chiar o Instrlinare lovitg, de nulitate, oricare ar fi
cauza anullrei (2, Cu toate cit, prin efectul acestei anullri,
pronuntatI In timpul vietei testatorului, lucrul Instrlinat ar
fi reintrat In patrimoniul lui; pentrucA, In spiritul legei,
once InstrIinare dovede§te vointa sa de a revoch dispozitia
anterioa r5, (3).
Solutia dreptului actual este Insl prea absolutl, pentrucA Critica legei.
revocarea fiind o cheAie de intentie, Instr/inarea a putut
foarte bine sl fie flcutit Cu vointa botitrItit de a respect&
legatul. Fiind deci IndoialA asupra intentiei testatorului,
legea ar fi trebuit sit lese cazul la aprecierea judec6tori1or.
In acest sens este redactat art. 828 din Ante-proiectul de
revizuire al lui Llurent.
Mult mai juridicl en& deci solutia dreptului roman, Dr. roman.
dupI care vAnzarea lucrului legat nu produce& decat o pre-
zumptie de revocare, prezumptie care puteh fi combittutI
prin proba contrark legatarul fiind In drept a cere valoarea
lucrului, sau chiar luaus legatul. de cAteori ac-st lucru re-
intrase In patrimoniul testatorului, In caz eand el puteh sl
stabileascl el testqtorul nu avusese, intentia de a-0 revoch
(I) Textul nu mai aveit, nevoe de a prevede acestA exemple ale
instrAinArei, ele intrind in expresia generalh, sub once mod
san conditie". Schimbul va avek deci de efeet revocarea
legatului, chiar daca testatorul ar fi primit in locul lucrului
legat un lucru de aceeas natal.. Aceleasi efeete le va pro-
duce si vb.' nrtrea, ca toate ea testatorul viingtor ar fi rAscum-
prtrat mai in urniri, lucrul instiAinat, care fiiceit obiectul le-
gatului. Cpr. Thiry, II, 479; Demolombe, XXII, 229, etc.
Este vorba bine inteles, in specie, nutuai de instrginärile anu- InstrKinlri
labile, nu ins& si de cele inexistente, dupti cum ar fi, de anulabile.
exemplu; donatiuuile nule pentru lipsi de forme sau pentru
lipstt de aceeptare. Vezi infra, p. 428.
Cpr. Cas. min., decizia No. 107 din 6 Februar 1913, Cr.
judiciar din 1913, No. 26, P. 311, No. 1 a. Vezi si Bult.
Cas. 1897, p. 847. Art. 1043 din codul olandez dispune, C. olandez.
din contra, c5. legatul nu se considerA ca revocat de citeori Art. 1043.
lucrul instainat a reintrat in patrimoniul testatorului, solutie
care este ca mult preferabilii. Vezi Laurent, Avant-projet de
révision du code civil, III, p. 400, No. 6.
 422 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CA PIT. V. S'a VIII. ART. 923.

dispozitia anterioarI. ,Si rem suam legaverit testator, pos-

teaque eam alienaverit, Celsus existimat: si non adimendi
animo vendidit, nihilominus deben, idque divi Severus et
Antoninus rescripserunt" 0.
Ditruirea ln- Citit pentru donatiunea lucrului legat, ea revoch in tot-
crnlui legat.
deauna testamentul, si legatarul nu erà nicioclatil, admis a
dovedi eI testatoruI nu Intelesese a-I revoch, pentrucl do-
natiunea se socoteste totdeauna ea fUeutit ex merea volun-
tate. Rem legatam si testator vivus alii donaverit, omni-
modo extinguitur legatum; nec distinguimus utrum propter
neeessitatem rei familiaris, an merea voluntate donaverit" 2 .
Cavil eind AstAzi, nicio deosebire nu mai existit Intro donatiunea
testatorul a
manifestat o si 1nstrlinarea cu titlu oneros; fiindcg, dupit principiile legei
intentie eon- actuale, once Instrainare, elliar si cei fAcutl sub o con-
trarli.
ditie rezolutorie (art. 1019 urm.) 3, revoacA testamentul,
(') Instit., De legatis, 2, 20, § 12. Cpr. Girard, Manuel de droit
romain, p. 916, text si nota 3 (ed. a 4-a, 1906). Tuck pri-
veste dreptul anterior lui Justinian, vezi E. Petit, Tr. dement.
de droit romain, No. 631, p. 594 (ed. a 6-a, 1909).
C. Caragea si Legile noastre anterioare phräsisera dreptul roman si ad-
C. Calimaeh. miseserà solutia dreptului actual. Ita, in adevAr, cum se ex-
Art. 907 si prinfä, in aceastä privintii, art. 15, partea IV, eapit. 4 din
910.
codul Caragea: ,De va scrie legat cel ce va face diatä qi
mai in urmä insus fi va vinde sau il va strich. moftenitorul
nu este dator sa-1 dea". Vezi si art. 907 din codul Calimach
(724 C. austriac), unde se zice: Legatum se oboari daca
testatorul mai träind, va fi insträinat lucrul diruit, sau 11 va
fi prefäcut intrn atfita fuck stt i se piardii forma si numirea
lui cea dintAia. Art. 910 din acelas cod dispunr-, de asemenea,
cii: dacä, daruindu-se o mosie cu inarmarea ei, in urma o
va instrhinit (testatorul), se stinge legatul si nu se dit lega-.
tarului nici mäcar fnarmarea ei". Petrescu (Testamentele,
p. 661) greseste deci cttnd afirmä el vechile noastre legiuiri
admisese solutia dreptului roman.
L. 18, Dig., De adimendis rel transferendi. legatis, 34, 4.
Vezi si L. 24 § 1, Dig., loco cit.
InstrXinarea Insträinarea fäcutä sub o conditie rezolutorie atrage deci
flicutli, sub o dupä sine revocarea legatului, cu toata pärerea contrail a
conditie rezo-
lntorie. lui Petrescu (Testamentele, p. 662), pentruca conditia rezolu-
torie nu impedicä efectul actual al instilinarei. Legatul va
fi deci revocat, desì prin indeplinirea conditiei, lucrul va re-
intrh in patrimoniul testatorului (argument din ultimele cu-
vinte ale art. 923). Vezi Thiry, II, 479; Arntz, II, 2153;
Marcadé, IV, 177; Laurent, .XIV, 225, 231; Beltjens, III,
 INSTRXINAREA LUCRULLTI LEGAT. ART 923. 423

afara de cazo', bine inteles, cAnd testatorul ar fi manifesta,t

o intentie contrara In termeni expresi. Testatorul este deci
liber sa declare ca prin Instrainarea facuta el n'a inteles a
revoca liberalitatea sa, In care caz legatul va fi adus la
Indeplinire, daca, printr'o cauza oarecare, lucrul legat a re-
intrat in patrimonio' lui (4).
Testatorul ar poteA, de asemenea, sa stipuleze ca cum-

art. 1038, No. 8; Demante et Colmet de Santerre IV, 185

bis I; Baudry et Colin, II, 2762, 2763; Troplong. III, 2099;
Demolombe, XXII, 217; Aubry et Rau, VII, § 725, p. 523,
text si nota 42; Massé-Vergé, lIT, § 502, p. 299, nota 20;
Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 735, p. 493,
text si nota 17 (ed. Crome); T. Hue, "VI, 380; Duranton, IX,
459; Pand. fr., y° cit., 9496; Répert. Sirey, y° Testament,
1432. Contra: Zacharite, op. cit., IV, § 725, pag. 395 (ed.
Ansehtitz).
Cat pentru fnstritinarea faena sub o conditie suspensiva instrttinarea
(art. 1017 urm.), ea nu va produce revoca' ea daca conditia fitent4 sub o
nu se indeplineste. Revocarea este deci conditionala ca si speeonisdivit 3toisni
fustrainarea. Baudry et Con, II, 2763; P1aniol, III, 2843, insali troversi.
2°; Aubry et Rau, loco p. 524, text si nota 44; Zacha-
rife, op. cit., IV, § 735, p.
cit.'493, nota 16 (ed. Crome); Massé-
Vergé, loco cit., pag. 298, nota 17; Beltjens, III, art. 1038,
No. 8; Laurent, XIV, 225; Demolombe, XXII, 218; Thiry,
II, 479; Acollas, II, pag. 590; Marcadé, IV, 177; Pand. fr.,
r0 cit., 9498; Répert. Sirey, v° Testament, 1433; Cas. fr. D.
P. 60. 1. 277; Sirey, 60. 1. 625; D. P. 83. 1. 152; C. Ren-
nes, Sirey, 60. 2. 325; D. P. 61. 5. 431, etc. Contra:
Duranton, IX, 459; Coin-Delisle, Don. et testaments, art. 1038,
No. 4, p. 504, etc.
Solutia de mai sus lasa insa a se prestu une cà este vorba, Conditie sus-
fu specie, de o conditie suspensiva exprimata in termeni ex- Pengivii tu-
pre0; caci, de cateori conditia ar fi tacita si ar rezultit din citLinstitutie
natura instramarei, art. 923 fi va primi aplicare. Aceasta contractual.
se va intamplit fn privinta institutiei contractuale, care este
totdeauna acula sub conditia tacita a supravetuirei
tului. Cpr. Baudry et Colin, 1I, 2764; Demolombe, XXII,
236; Beltjens, op. cit., III, art. 1038, No. 18; Dalloz, Nouveau
code civil annoté, II, art. 1038, No. 39 urm.; Répert. Sirey,
1° Legs, 486, 505, 513 si y° Testament, 1434; T. Hue, VI,
380; Arntz, II, 2152 Vezi insa Laurent, XIV, 237.
(4) Lturent, XIV, 220; Troplong, III, 2091, 2100; Demolombe,
XXII, 230; Acollas, Il, p. 590, nota 3; Zacharice, Handbuch
(les fr. Civilrechts, IV, § 735, p. 492, nota 14 (ed. Crome);
Pand. fr., y° cit., 9510, etc.
 424 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CA PIT. V. S-a VIII. ART. 923.

paratorul lucrului legat va vars, tot pretul sau numai o

parte din el In manile legatarului; Insa pentru ca revocarea
sa nu aiba loe, testatorui trebue sa-§i manifeste vointa In
mod expres In momentul facerei vanzarei, caci daca el §i-ar
fi manifestat aceasta vointa printr'un act posterior Instrai-
narei, legatul va ramlneh revocat (4).
Instrliinarea In lipsa unei stipulatii contrare din partea testatorului,
oneroadi, fat-
eutzl catre Instrainarea oneroasa a lucrului legat ar constitui o revo-
insug lega- care a testamentului, cbiar daca ea ar fi fost falcuta catre
tard. 1nsu§ legatarul, caci numai astfel se poate interpreth vointa
testatorului, care a vAndut legatarului ceeace 1i lasase mai
Mai prin testament (2.
Anularea Deci, daca Instrainarea ca titlu oneros ficuta legata-
stritiMirei sau
reintrarea lu- rului a fost mai In urma anulata, sau daca lucrul Instrainat
erului in pa- a reintrat, sub un titlu oarecare, In patrimoniul testatorului,
trimonial tes-
tator ilui. legatarul nu va puteh sa-1 ceara In biza testamentului, acest
testa,ment fiind revocat.
Cazul unei Curtea de casatie din Franta a de-is Insa c legatul
vinzlri simu- nu
late. este revocat prin vAnzarea lucrului legat, facuta Insu§
legatarului, daca aceasta vilnzare este simulata §i constitue
o donatiune deghizata .
Donatiunea Donatiune,a lucrului legat, fiind o Instriti iare volun-
luerului legat,
lega- atrage §i ea, In regula generala, dupl. cum §tim, re-
tarului. voca,rea testamentului; Insa, cu toate acestea, daca ea a fost
facuta Insu§ lega,tarului, departe de a revocà legatul, ea 11
confirma, din contra, §i I' face irevo-abil ; de uncle re-
(`) Cpr. Cas. fr. D. P. 52. 1. 166. Vezi ins& Laurent, XIV,
220, dup5. care testatorul n'ar pute:2 s declare a a inteles
sg, inentie legatul &cat prin testatnent, pentrncli altfel aceasta
confirmare a leptului ar constitta un pact asupra unei suc-
ee.siuni viitoare nedeschis5, pact oprit de lege.
(2) Laurent, XIV, 223; Demolombe, XXII, 219; Aubry et Rau,
loco cit., pag. 522; Troplong, HI, 2089; Pand. fr., t;') cit.,
9516; Beltjens, III, art. 1038, No. 6, pag. 328; Bau lry et
Colin, II, 2.760; Pacifici-Ilazzoni, Istituzioni di diritto civile
italiano, VI, 356, p. 561. Acest din urm5. autor citeaza
In sens contrar, o decizie a Curtei de casatie (tin Neapuli, en
data din 5 Noembrie 1877.
Pand. fr., .v0 cit., 9517.
Doua liberalitAti, fitcute una prin testament qi eealala prin
donatiune, pot deci SA existe ImpreunX i srL fie ambele exe-
cutate, dacà aceasta a fost vointa dispuniitorului. Laurent,
 INSTRAINA REA LUCBULUI LEGAT. ART. 923. 425

zulta e, daca pentru o cauza oarecare, donatiunea este nula,

legatul 1§i va produce efectele sale la moartea testatorului.
Aceasta solutie lasa a se presupune c donatiunea este pura
simpla sau ca, ea a fost Wag sub acelea§i sarcini §i
conditii care erau impuse prin legat, caci dad, donatiune,a
a fost ftcuta sub niSe sarcini sau conditii, care nu afectau
legatul, ea va revoch testamentul, pentruca impunerea unor
sarcini, care nu existau din ca,pul locului, dovedelte din
partea testatorului o voint,1 deosebita de acea exprimata
testament .
Ram:ine insa bine inteles ca, nici In asemenea caz, Efectul unor
donatiunea nu va revoch testamentul, daca sareinile impuse sarcini secun-
dare.
donatarului ar fi secundare §i n'ar implich din partea tes-
tatorului o schimbare de vointa 2.
In once caz, testrainarea, fie cu titlu gratuit, fie cu Instriiinarea
trebue
titlu oneros, pentru a revoch un testament anterior, trebue emane dela
sa emane dela ?mu§ testatorul, dupa cum prevede anume testator.
textul francez ,g art. 892 din codul italkn, pentruca numai
astfel se poate vedeh dacit el a revenit asupra primei sale
vointi 3 . Este ad qarat cA textul nostru nu este expres asupra
acestui pullet, insa aceasta, nu poate fi decal o omisiune

XI\ , 234; Beltjens, III, art. 1038, No. 15; Pand. fr., V) cit.,
9524 urn). si autoritätile citate acolo.In consecintä, s'a decis
ea donatiunea lucrului lasat prin testament, nu implicl revo-
cares legatului, atunci &and este ra'cutä In persoana lega-
rului, afarg numai dacit donatiunea posterioara este fäcutä
sub o conditie care nu figureadt in testament; dici, in acest
din urmä. caz, schimbarea de vointä este evidenta; iar dacrt
In fapt se stabileste cä, conditia san sarcina impusä prin
donatiune, nu are deeät un caracter secundar, atunci nu se
poate snstine cä, legatul este revocat. C. Iasi, Cr. judiciar
din 1905, No. 81.
(') Arntz, II, 2150; Beltjens, III, art. 1038, No. 16; Laurent,
XIV, 233; Demolombe, XXII, 220; Aubry et Rau, VII,
§ 725, pag. 524; Troplong, III, 2090; Baudry et Colin, II,
2761; Pand. fr., r° cit., 9519; C. Iasi, Cr. judiciar din 1905,
No. 81 (decizie citatä in nota precedentä); C. Lyon, D. P.
57. 2. 69.Vezi insä C. Rouen, Répert. Dalloz, Supplément,
Disp. entre-vils, 1050, nota 1.
(2) Pand. fr., e cit., 9519; C. Iasi, decizia supra cit.
(8) Cpr. Trib. Béziers, Cr. judiciar din 1914, No. 26 (Cu
observ. noasträ).
 426 COD. CIV. CART. IN. TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. ART. 923.

involuntaril a legiuitorului, citci totul dovede§te cit, In specie,

este vorba de o Instrainare care proced dela libera vointit
a testatorului proprietar, vointa pe care el poate, dupit cum
Vim, s'o Inlature, rezervand dreptul eventual al legata-
rului '). Textul presupune, In adeviir, vointa testatorului,
zice profesorul Crome. Der art. 1038 unterstellt den Willen
des Testators" (3). Tot astfel se exprima §i Pacifici-Maz-
zoni: Ma perchè la rivocazione se funda sulla presunta
volontct del testatore, è necessario che l'alienazione sia un
atto della sua volonte (3.
Instriiinarea Instritinarea din pai tea testatorului, spre a produce
trebue A fie revocaret testamentului, trebue, pe de altit parte, sit fie filcutit
voluutarX.
de bung, voea lui, citci daca consiintimftntul a fost smuls
prin violenta sau dat din croare (art. 953 , revocarea nu va
aveh loe; pentrucit, In asemenea caz. n'a existat niel Instil.-
inare, niel vointa de a revoch 4.
Urmirirea si- Din cele mai sus expuse rezulta cii niel urmarirea si-
ng., expro-
prierea lu- lita a lucrului legat, din partea creditorilor testatorului, nici
ernlui legat, licitatia ce s'ar face de catre coproprietarii lucrului stilptinit
etc. nu produe
revocares le- In indiviziune, niel exproprierea lucrului legat, pentru cauzit
gatului. Con- de utilitate publicA, nu vor produce retocarea leg itului,
troversg..
pentrucit In toate aceste cazuri, testatorul are un rol pasiv,
care nu implica intru nimic t ointa de a revoch legatul
(animus adinzendi legatum). lia dar, In toate ipote/ele de
mai sus, legatarul va aveh drept la lucrul legat, daca acest
lucru se gaseVe, la moartea testatorului, In patrimonitil sau.
In caz contrar legatul va fi caduc, legatarul neavAnd drept
nici la lucrul legat, care acum apartine altuia, nici la va-
loarea lui, care nu i-a fost legatil 5. Este adevitrat cit unii
Vezi supra. p. 418, nota 4.
Zacharife, Handbuch des franz6sischen Civilrecht , IV, p. 493,
nota 18, ab initio (ed. Crome).
(8) Pacifici-NIazzoni, Istituzioni di diritto civile italiano, VI,
No. 456, p. 561. Vezi si Ricci, Corso teorico-pratico di diritto
civile, III, p. 864.
Bugnet asupra lui Pothier, Don. testamentaires, VIII, p. 311,
nota 2; Marcadé, IV, 177; Mourlon, II, 886; DPmante et
Colmet de Santerre, IV, 185 bis II; Demolombe, XXII, 223;
Massé-Vergé, III, § 502, p. 298, nota 16, in fine. Cpr. Pand.
fr., ty° cit., 9501. Vezi tnsà, Laurent, XIV, 220.
Thiry, II, 479; Arntz, II, 2148; Beltjens, III, art. 1038, No. 4-
 INSTRitINAREA LUCRULUI LEGAT. ART. 923. 427

autori se pronunta in sens contrar, Irisa aceasta parere

confunda doug, lueruri pe care legea le distinge, §i anume:
revocarea tli caducitatea legatelor (1). Legatul devine, ce e
drept, caduc prin scoaterea lucrului din patrimoniul testa-
torului, independent de vointa sa (art. 927), *lusa legatul
I§i va primi toate efectele sale de cateori lucrul legat se va
gasi la moartea legatarului In patrimoniul lui. lata pentru
ce credem cii numai Instrainarea voluntarti a testa torului
aduce revocarea legatului, de§i redacOa textului nostru lasa
de dorit In aceastit privinta.
Tot pentru aceste motive, daca presupunem ca, testa- Cazul einct
torul a fost intenis §i cá tutorul sau a Instrainat lucrul ftezttaintornterzi:

legat, aceastit Instrainare einanand (lela o persoang, StrlingoiinstrXinarea

nu exista ointa de a Instritinh
N §i, prin urmare, nici acea te ur ot oa rnuili ds te al a

de a revoch legatul. Ca §i In cazurile precedente, legatul controversi.

va fi Insg, caduc daca, la moartea testatorului, lucrul legat
n'a redevenit proprietatca lui. Prin urmare, din doug, lucruii
unul: siu, la moartea testatorului lucrul legat se gase§te
In patrimoniul lui §i, In asemenea caz, el se va luh de le-
gatar, fiindel neexistand Instrainare, nu poate sg, existe niei
revocare; sau lucrul legat §1 Instrainat de tutor n'a reintrat
In patrinioniul testatorului §i, In aemenea caz, lega,tul este
stins, ca O cum lucrul ar fi perit (art. 927), iar legatarul
nu va aN eh drept la valoarea lucrului, pentruca aceasta va-
loare nu i-a fot legatit. Acestea sunt adevaratele prineipii 2).

Laurent, XIV, 221; Demolombe, XXII, 238; Troplong, III,

2)95; Baudry et Colin, II, 2774, 2775; Aubry et Rau, VII,
§ 725, p. 55, text §i nota 46; T. Iluc, VI. 380, 381; Pand.
fr., y° cit., 9568; Trib. Béziers, Cr. judiciar 1914, No. 26
(ea observ. noastra). Contra,: Duranton, IX, 459; Coin-De-
li4e, op. cit., art. 1038, No. 3, pag. 503, 504; Massé-Vergé,
III, § 502, p. 299, text §i nota 19; Zacharim, Handbuch des
fr. Civilrechts, IV, § 725, p. 395, nota 17 (ed. Anschtitz).
(1) Cpr. Planiol, III, 2836; Baudry et Colin, II, 2703. Vezi §i
8 tprà, p. 392, nota 3.
12) Vezi Laurent, XIV, 222; Beltjens, III, art. 1038, No. 5;
Dernolombe, XXII, 239; Acollas, II, p. 591; Aubry et Rau,
VII, § 725, p. 530; Baudrv et Colin, II, 2776; T. Huc, VI,
381; Pand. fr., r° cit . 9569 urm.; Cas. fr. D. P. 62. 1. 321;
Sirey, 62. 1. 923; Pand. chron., IV (anii 1860-1869), 1.
100, etc. Cu toate acestea, chebtiunea este controversaa. Unii,
 428 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. ART. 923.

Aotinnea in Dacl se va ,stabill cl tutorul testatorului a instrAinat

danne a lega-
tarulni. anume lucrul legat spre a face ea legatul sl fie cadue, le-
gatarul va aveh in contra tutorului o actiune in daune,
bine inteles in urma, mortei testatorului (1.
Cazul eind Am vIzut cI instrlinarea voluntarl, din partea testa-
instritinarea
este inexis- torului, a lucrului lega,t, atrage revocarea testamentului, chiar
tenet. Con- cand Instrlinarea este null in setts de anulabild. Aceastl
troversii.
solutie nu mai este insl admisibill de cilteori instrAinarea
este null in sens de inexistentd. Astfel, re % ocarea nu are
loe, dacii, instrAinarea s'a flcut printeo donatiune sgvArsitl
flrI i tdeplinirea formelor legale; clei, in asemenea caz, do-
natiunea fiind inexistentl, neantul nu poate produce niciun
efect art. 1168 ' . Ve7i supra, p. 421, nota 2 .
Donatinne ne- Aceeas solutie este admisibill si in cuurile ciind do-
aeceptatIL de
donatar. Con- natiunea n'a, fost aceeptatl de donatar, pentrucA farit ac-
troversK. ceptare, donatiunea nu are fiintl (art. 814) 3.
intre care Duranton (IX, 460), sustin, In adeviir, cri instriti-
narea Aviroith', de tutor produce revocarea legatului, pentrucL
el reprezint4 pe testatorul interzis (Factura tutoris, fa tutu
pupilli), iar altii cred di, legatul nu este, in asemenea caz,
nici revocat, nici caduc. Vezi Troplong, III, 2096.
Cpr. Baudry et Colin, II, 2776, in .fine; Dernolombe, XXII,
240; T. Hue, VI, 381, etc.
Cas. rom. oi C. Focoani, Dreptul din 1880, No 64 oi Bult.
1886, pag. 506; Thirv, II, 479; Arntz, II, 2153; Laurent,
XIV, 226, 231; Demt;nte et Coltnet de banterre, IV, 185
bis II; Troplong, III, 2092; Saintespès-Lescot, V, 1643;
Massé-Vergé, III, § 502, p. 298, nota 16; T. Huc, VI, 383.
Contra: Mourlon, II, 886; Marcadé, IV, 176; Demolombe,
XXII, 277; Beltjens, III, art. 1038, No. 17; Aubry et Ran,
VII, § 725, p. 5.23, text oi nota 40; Arntz, II. 2153; De-
villeneuve, nota in Sirey, 48. 2. 337; Bayle-Illouillard asupra
lui Grenier, III, 345 bis, nota a, p. 71 urm., Baudry et Colin,
II, 2767, etc.
(8) Laurent, XIV, 231; Arntz, II, 2153; T. Huc, VI, 383; C.
Paris, D. P. 48. 2. 129; Sirev, 48. 2. 337 (cu nota lui De-
villeneuve). Contra: Nlarcadé, IV, 176; Massé-Vergé, loco
cit., pag. 298, nota 16, in medio; Demolombe, XXII, 228;
Troplong, III, 2088; Aubry et Rau, loco it., p. 523, nota 40;
Baudry et Colin, II, 2768; Devilleneuve, nota in Sirey, 48. 2.
337; C. BLrdeaux, D. P. 59. 2. 119; Sirey, 59. 2. 142, etc.
Vezi asupra acestor douä, controverse, Pand. fr., y° cit., 9505
unit.; Répert. Sirey, v° Testament, 1437, 1438. Cpr. Cas.
Palermo, La Lege din 1888, 1, p. 810, etc.
 INSTRILVAREA. LUCRULUi LEGAT. ART. 923. 429

Este adevarat c unii autori admit contrariul, Ins/

aceasta solutie trebue respinsti, fiindca, o donatiune facuta
sub semnittura privata sau neacceptata, juridiceste vorbind
este neantul, neantul nt poate s produca, efecte. Altfel,
ar trebui sa, se decid c i fAgaduinta verbal facuta de
testator, de a di euiva lucrul legat, ar revoeh testamentul,
ceeace nu poate fi admis un singur moment (1).
Revocares, donatiunei pentru neindeplinire de sareini, Conditia rezo-
pentru ingratitudine sau survenire de copii, n'ar Impedith lutorie.
insa revocarea testamentului, fiindca, dupa, cum qtim, cbn-
ditia rezblutorie nu Impedica revocar ea de a aveh !be (3).
Dar dacti donatiunea, spre a produce revocarea testa- bazai and
mentului, trebue, eel putin dupa unii, sa fie existenta, se ctun:ittrroanre708
admite In genere ca, In privinta contractelor Cu titlu oneros, este milli.
precum: vanzarea, sehimbul, etc., ele adue revocarea testa- Controvers&
mentului, en toate ct actul care ar constath Instrainaroa ar
fi nul, daca ea ar puteh fi dovedita prin alte mijloace;
pentruca, In specie, nu mai este vorba de un act solemn,
precum este donatiunea, ci de un act nesolemn, in care
actul scris nu este cerut ad solemnitatem, ci numai ad pro-.
bationem. Astfel, dei actul autentic, care constata vanzarea
ori schimbul, ar fi nul pentru vicii de forma, totuq legatul
va fi revocat, pentrucit Instrainarea exista independent de
aetul autentie, care s'a incheiat pentru stabilirea ei, dad,
aceastit Instrainare poate fi dovedita prin alte mijloace de
proba 3.
Art. 923 nu se aplica, cu toata generalitatea terme- Legetele 'la
nilor sai, decat la legatele de corpuri certe qi determinate ear:a
In individualitatea lor (in ipso individuo), nu Insit qi la cele
care au de obiect lucrurile determinate numai In specia lor,
sau o suma de bani. Deci, data testatorul a legat, fara,
alta deslu§ire, un cal, instrainarea tuturor bailor sai nu va
produce revocarea ace,stui legat, caci nu se poate zice
In cazul de fatal s'a Instrainat obiectul legat, dupa cum se
Cpr. Arntz, II, 2153, in fine. Vezi supra, p. 420, nota 6.
Cpr. Laurent, XIV, 231.
(8) Laurent, XIV, 226; DemolombP, XXII, 226; Pand. fr., vi) cit.,
9504. Cr. C. Rouen si Cas. fr., D. P. 45. 1. 293; Sirey,
45. 2. 654. Vezi ns& Troplong, III, 2092, care face o con-
fuzie regretabil5. intre actele solemne qi cele eu titlu oneros.
 430 COD. CIV. CART. III. TIT. IL CA PI T. V. S-a VII I. ART. 923.

exprima art. 923, fiindca el n'a legat unul din caii siii,
ci un cal in genere (t).
Adjudeearea Adjudecarea provizorie a unui imobil nu atrage, de
provizorie.
asemenea, revocare,a legatului acestui imobil (2).
Neaplie. art. Din cele mai sus expuse rezulta, ca art. 923 se aplica,
923 decit la
legatele sin- numai la, legatele singulare, nu lug qi la cele universale
guiare. sau cu titlu universal, fiindca, aceste din urma legate nu
au de obiect un lucru determinat in ipso individuo, dupit
cum prasupune acest text, ci universalitatea bunurilor ce
testatorul va lash la moartea sa, sau o fraetiune din aceasta
universalitate. Deci, daca lucrurile instrainate nu se mai
gasesc In succesiunea te,statorului, legatarul nu le va putea,
cere, Insa el va aveh drept la ele indata ce vor reintra in
patrimoniul testatorului 3 .
Vfinzarea In baza acestor principii se decide, cu drept cuvant,
unui imobil
ffiefind parte ca vanzarea facuta de testatpr a unui hnobil facand parte
dintiun legat dinteun legat universal, nu a trage revocarea ace,stui legat,
universal.
chiar daca pretul vanzarei ar consista, lute° renta viagera
constituita in folosul testatorului (4.
Legatul cod- S'a decis insa el, legatul cotitatei disponibile este re-
atei disponi-
bile. vocat prin donatiunea ulterioara a tuturor bunurilor coin-
punand aceasta, eotitate, facuta, de testator unei alte per-
soane 5 .

(1) Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1876, p. 251; Thiry, II, 479;
Laurent, XIV, 228; Demolombe, XXII, 234; Aubry et Rau,
VII, § 725, p. 524; Beltjens, III, art. 1038, No. 13; Planiol,
III, 2843, 2°; Baudry et Colin, II, 2779; Pand. fr., y° cit.,
9541; Répert. Sirey, y° Testament, 1445, precum si alte au-
toriati citate acolo.
(2) Beltjens, III, art. 1038, No. 22; Arntz, H, 2151.
(3) Thiry, II, 479; Mourlon, II, 887; Arntz, II, 2151; Marcadé,
IV, 178; Acollas, II, pag. 591; Laurent, XIV, 228; Demo-
lombe, XXII, 235; Planiol, III, 2443, 2°; Baudry et Colin,
II, 2778; Troplong, III, 2094; Aubry et Rau, VII, § 725,
p. 524, 525, text si nota 45; Massé-Vergé, III, § 502, P. 300,
text si nota 23; Pacifici-Mazzoni, Istituzioni di diritto civile
italiano, VI, p. 560, text qi nota 3; T. Huc, VI, 380; Belt-
jens, III, art. 1038, No. 13; Pand. fr., y° cit., 9543; Répert.
Sirey, No Legs, 482 urm, si y° Testament, 1446, etc.
(9 Vezi Pand. fr., y° cit., 9544 urm.; Baudry et Colin, II,
2778, in fine, etc.
(5) Cas. fr. D. P. 57. 1. 254; Sirey, 57. 1. 754.
 4.14TE FAPTE CARE CONSTITUESC 0 REVOCARE TACITA. 431

Faptele prin care testatorul a irnanifestat In mod implicit

intentia de all revoci testamentul.
DO legea nu vorbe§te deal de revocarile tacite mai Regulele mai
sus expuse, se admite Insa, cu toate acestea, ca regulele pre- sus expuse nu
sunt !imita-
vazute In aceasta privinta nu sunt limitative, pentruca re- tive.
vocarea este Inainte de toate o cliestie de voinO, §i de inten0e,
care se apreciaza In mod suveran de judecatorii fondului (4).
Astfel este, de exemplu, distrugerea, lucrului legat din Distrugerea
partea testatorului sau, dupa cum se exprima art. 907 din detator
catre tes-
a lu-
codul Calimicli (724 C. austriac), prefacerea lui Intru atta erului legat.
intru clit sa se piarda IR totul forma Ili numirea lui cea dintaiu,
pentruca aceasta distrugere sau prefacere dovede§te intentia
revocatorie Inteun mod mai energic cleat Instrainarea lu-
crului legat 2. (('pr. art. 892 § 2 C. civil italian 3.)
Astfel, d ica testatorul a distrus vasul legat, legatarul Exemplu.
nu va puteh cere nici vasul, nici materialul lui. Nave
autem legata dissoluta, neque materia, neque navis debetur".
(L. 88 § 2. Dig., XXIII, De legatis III) (4).
Schimbarile acute de testator pentru reinoirea, repa- Schimtairile
rarea sau Imbunatitirea lucrului legat, nu atrag Insa re- fáoute pentra
reinoirea san
vocarea legatului 5. Si navem legavero, et specialiter meam repararea lu-
adscripsero, eamque pro parte totani refecero, arind eadem erului legat.
nianente, nihilominus rectè a legatario vindicaretur" 6 .
Un alt mod de revocare tacita a testamentului consista Distrugerea
testamentului.

Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1901, No. 81, p. 645.

Vezi a. upra acestui caz special de revocare, pe care legiuirile
strrtine, afarg de codul austriac (art. 724), 11 tree sub acere,
Roguin, Tr. de droit civil comparé (Successions), III, 1451,
prig. 427.
Arntz, II, 2154; Acollas, II, p. 591; Thiry, II, 480; Demo-
Imnbe, XXII, 244; Pand. fr., V) cit., 9606, etc.
Cpr. Arntz, II, 2154.
Cpr. Domar, Lois civiles dane lcur ordre naturel, VI, 538,
No. 16 (ed. Carré din 1824); Arntz, II, 2154; Beltjens, III,
art. 1038, No. 21, etc.
L. 24 § 4, Dig., XXX, De legatis L Vezi si L. 65 § 2, Dig.,
loco cit., unde se zice: »Si donuts fuerit legata, licet parti-
culatim ita refecta sit, ut nihil ex pristind, materiet, supersit,
tamen dicemus utile manere legatum. At si, ea domu destructec,
aliam eodem loco test ator cedificaverit, dicemus interire legatum,
nisi aliud testatorem sensisse fuerit adprobatum".
 432 C. C. CART. I/I. TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. REVOC. TACITA.

In distrugerea testamentului de cltre Insuq testatorul (1); citci

te,staméntul neavand fiintl deck sub conditia de a exist?),
un act scris Investit cu toate formele legale, testamentul nu
mai existI de cateori actuI care-I constatA nuli mai are
fiintg, (2). Acest mod de revocare exista atat la Romani (3),
cat 0 In dreptul nostru anterior (1).
Distrngerea Testamentul olograf mai cu seama, care se aflI In ma-
testamoloentului
graf. nile testatorului, poate fi distrus cu cea mai mare uprintl.
Distrugere,a acestui testAment consistl In arderea sa,u ru-
perea lui, sau numai In qtergerea dispozitiilor sale, ori a
unui element constitutiv, precum este data sau semnItura
kart. 859). In acest din urmg, caz, testamentul Intreg este
revocat C.
Vointa testa- Pen tru ca faptul ruperei sau §tergerei sg, cuprindii o
tornlni de a-tti
distruge testa_ revocare a testamentului, se cere Insl ca el al fi fost tilde-
mentnl. plinit cu voint6 §i intentia de a revocit dispozitiile sale
(consulto), cu qtirea §i vointa testatorului, dui-A cum se ex-

Vezi asupra acestui mod de revocare, pe care eodul actual

nu-1 mentioneazg, Roguin, op. cit., III, 1444 nrm., p. 422 urm.
C pr. Thiry, II, 481; Arntz, II, 2155; A collas, II, p. 591;
Bandry et Colin, II, 2782; Planiol, Ill, 2843. 3°; T. Hue,
VI, 384; Laurent, XIV, 238; Beltjens, III, art. 1035, No. 21
bis, P. 320 qi art. 1038, No. 33 urm.; Demolombe, XXII,
248; Aubry et R,au, VII, § 725, p. 526; Zacharite, Handbuch
des fr. Civilrechts, IV, § 735, p. 489 (ed. Crome). Cpr. C.
Nimes, D. P. 95. 2. 357; Sirey, 96. 2. 126. Vezi supra,
p. 408.
Vezi Dernburg, Pandekten, III, § 94, p. 179; Windscheid,
Lehrbuch des Pandektenrechts, III, § 564, pag. 286, text §i
nota 8, etc.
C. Calimach. Cpr. art. 903 urm., ili 997 § 3, lit. e, C. Calimach. Vezi qi
C. german. art. 2255 C. german. Ctind testatorul a distrns titlul testa-
Art. 2255. mentar san a &cut in el schimbAri prin care in mod obi§-
nuit se exprimA vointa, zice § 2 al acestni text, se presnpune
cA el a avnt intentia de a-si revocit testamentul: so wird ver-
mutet, dass er die Aufhebung des Testaments beabsichtigt
C. anstriae. habe". CAnd testatorul vreis, sA revoaee dispozitiile sale, fArA
Art. 717. a face altele, zice art. 717 din codul austriac, el trebue sá
le revoace in mod expres, fie verbal, fie inscris (mfindlich
oder schriftlich), sau sA distrugA actul (oder die Urkunde
vertilgen).
(6) Cpr. Bandry et Colin, II, 2788; Planiol, III, 2843, in fine.
Vezi si C. Nimes, D. P. 95. 2. 357; Sirey, 96. 2. 126, etc.
 FAPTELE CARE CONSTITUESC O REVOCARE TACITA... 433

prima art. 905 din codul Calimach; caci revocarea n'ar

existh de cateori testamentul ar fi fost distrus din intám-
piare, din imprudenta sau nebágare de searna, ori din ac-
cident, incosulto, dupa cum se exprima legea romana 4);
sau intr'un acces de nebunie, mente captus (2 ; ori daca el
ar fi fost distrus de un tertiu, ar tirea si ordinul testa-
torului ; caci, In toate aceste cazuri, legatarul va puteh
stabili prin toate mijloacele, chiar prin martori si prezumptii,
existenta gi cuprinsul testamentului
Testamentul distrus de un tertiu, J'ara stirea testato- Dietrugerea
rului, este deci valid, ramanand sí se stabileasca cuprinsul Qteiartaearntesiltarlto-
1111. lIat ein Dritter das Testament zerstiirt oder entsiegelt, ralui.
so bleibt es (vorbehultlich des Beweises seines Inhalts) bei
Kruften", zice Zachari
Legatarul, care produce testamentul rupt sau sters, Dovada ce in-
trebue s dovedeasca ca, distrugerea sau stergerea lui este cumbI lega"
tarulm.
accidentan §i ca, prin urmare, testamentul nu este revocat
art. 1169 5.
Judecatorii fondului apreciaza In mod suveran daca Cheetie de
fapt.
L. 1 § 1, Dig., De his gucc in testamento dclentur, indicuntur
rel inscribuntur, 28, 4.
L 20, Dig., De injusto, rupto et irrito facto testamento, 28, 3.
( ) Vezi Thiry, II, 481; Arntz, II, 2155; Laurent, XIV, 239;
Demolombe, XXII, 248; Mareadé, IV, 179; Baudy et Colin,
II, 2787; Duranton, IX, 466; Troplong, III, 2107; Aubry
et Rau, VII, § 725, pag. 526; Zacharite, Handbuch des fr.
Ciritrechts, IV, § 735, pag. 490, text si nota 7-a; Pand. fr.,
u° cit., 9580, etc. Mandatul dat de testator altuia spre a dis-
truge testamentul sAu, echivaleazA eu faptul propriu al tes-
tatorului: Doch steht der Auftrag des Testators zur Ver-
nichtung bezw. Verstammelung seiner eigenen Handlung gleich",
zice Zacharite, op. cit., I.V, § 735, p. 490, nota7-a (ed. Crome).
(4) Thiry, II, 481; Arntz, II, 2155; Laurent, XIII, 113 urm.;
Baudry et Colin, II, 1867, 2787, 2793; Planiol, III, 2680,
3843, 30; Répert. Sirey, y° Testament, 1468, 1787 si auto-
ritAtile acolo. Cas. fr. D. P. 82. 1. 299; Sirey, 83.
1. 127. Vezi i supra, p. 30, text si nota 2.
Op. cit., IV, § 725, p. 393, nota 7, in fine (ed. Anschtitz);
§ 735, p. 490, nota 7 a, ab initio (ed. Crome). Cpr. C. apel
Venetia, Sirey, 1902. 4. 21 si Cr. judiciar din 1903, No. 44
(cu observ. noastrii).
Laurent, XIII, 186 urm. si XIV, 239, in fine; Demolombe,
XXII, 254; Beltjens, III, art. 1038, No. 33, etc.
65105 28
 434 C. C. CART. 111. TIT. H.CAP. V. S-a VIII. REVOC. TACITt.

distrugerea testamentului este accidental it sau dacit ea a fost

facuta de testator cu intentia de a revoch legatul
Judecatorii apreciaza, de asemenea, care qtersaturi sunt
de naturit a produce revocarea §i care nu 2.
..11ijloacele de Dovada testimoniall §i a prezumptiilor este in tot-
probit. deauna admisibill pentru a se stabilì ca ruperea sau ter-
gerea a fost facuta de un tertiu sau de testator, cu sau
fara intentia de a revoch testamental .
Cazul mulct Daca data §i semnatura testamentului olograf nu sunt
data §i sem- 4.,s
nItt.;rtaerire.sunt ci numai unele din dispozitiile sale, numai aceAte
dispozitii vor fi revocate . Sine dubio, ceteram partem
testamenti valere", ziee Ulpian 5 .
Cazul cand Daca testamentul distrus consista intr'un singur exem-
testamentul
olog-raf, fiind sau, daca fiind mai multe exemplare, testatorul le-a
n
redactat in distrus pe toate, nu mai incape indoiala ca el a inteles a-I
mai multe
D are revoch. Ce trelme sa decidem in caz cilnd te,stamentul olograf
unexuelimsaul mai fiind scris in mai multe exemplare, unul sau mai multe
ma uu 1 tree mdai
din ele au ramas intacte? La Romani, motenitorii legitimi
ienl e

tacte. Contro- puteau, in asemenea caz, sa dovedeasca cá testatorul a a% ut

versa.
intentia de a revoch testamental §i de a mun intestat...,
ut intestatus moreretur 6, solutie pe care unii ar voi s'o
admita i astAzi 7 .
_kcea,sta parere este insa inadmisibulá, pentruca intruca
exista un exemplar nedistrus al testamentului, investit eu
toste foimele legale, el face dovada depliva despre dispozi-
e) Cas. fr. Pawl. Périod. 88. 1. 70; Sirey, 88. 1. 78; D. P.
88. 1. 139. Cpr. Baudry et Colin, II, 2783. Vezi supra, p. 38.
(2) Demolombe, XXII, 252; Pand. fr., v° jt, 9590, etc.
( ) Laurent, XIV, 242; Demolombe, XXII, 253. Vezi supra,
nota 3 dela p. 408, 409.
(4) Cpr. Aubry et Rau, VII, § 725, p. 527; Laurent, XIV, 245;
Demolombe, XXII, 251; Troplong, III, 2111; Arntz, II, 2155;
Baudry et Colin, II, 2788; Pand. fr., y° cit., 9588, etc.
(a) L. 2, Dig., De his gum in testamento delentur, 28, 4.
L. 4, Dig., loco cit. Vezi si L. 1 § 5, Dig., D bonorum
possessionibus secundum tabulas, 37, 11, unde se zice a daci
testatorul si-a fkut testamentul in dublu exemplar, din care
unul existä i altul s'a pierdut, testamentul este presupui
existent: Si quis in duobus exemplaribus fecerit testamentum,
et aliud exstet, aliud non exstet, tabulcv exstare ridentur,
petique potest bonorum possessio".
C'pr. Toullier-Duvergier, III, partea I-a, 664, p. 368 um.
 FAPTELE CARE CONSTITITESC 0 REVOCARE TACITA. 435

iile defunctului, §i din distrugerea unui singur exemplar nu C. austriac

se poate deduce revocarea actului de ultima vointa. Mild Art.;41, in
din mai multe exemplare conforme, unul singur a fost
distrus, zice art. 721, in fine din eodul austriac nereprodus
In codul Calimach , nu se poate deduce revocarea actului de
ultima iointa : so kann man daraus auf keinen Widerruf
schliessen" .
Dovada testimonial i a prezuniptiilor nu este deci Neadmiterea
admisibilit pentru a stabill ca testatorul, care a distrus un mpreoebiesiletesiti-e
original, a al ut intentia de a le distruge pe toate qi de a prezumpt?ilor.
inuri intestat, asemenea dovezi nefiind admise spre a stabili
reyocarea unui testament investit cu toate solemnitatile
cerute de lege
Exista, cu toate acestea, un caz in care, prin exceptie, Dovedirea
solutia de mai sus este inadmisibila, §i anume: atunci cand rafdeeldo
us con-
de un
testatorul, loind sa, distruga toate exemplarele testamentului tertiu.
sau, unul din ele ar avea, Inca fiinta prin frauda unui
tertiu, ca,re, abuiând de increderea lui, ar fi pastrat un
atare exemplar, In loe de a-1 distruge. Aceasta frauda va
putea, fi dovedita priu ()rice mijloace de proba, adeca: atAt
prin martori cAt §i prin prezumptii 2.
Principiile de mai sus, relative la revocarea tacita a Aplic. la toate
testamentele.

(1) Arntz, II, 2155; Laurent, XIV, 243; Demolombe, XXII,

249; Marcadé, IV, 179; Aubry et Rau, VII, § 725, P. 526,
527; Maasé-Vergé, III, § 502, p. 296, text qi nota 9; Baudry
et Colin, II, 2790; Saintespès-Lescot, V, 1647, p. 123; Pand.
fr., 0 cit., 9585; C. de apel din Venetia, Sirey, 1902. 4. 21
§i Cr. judiciar din 1903, No. 44 (en observ. noastrk). Vezi
ilia Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 735, p. 490,
text §i nota 9, dupri, care judecAtorti vor decide chestia In
fapt (qurestio facti et voluntatis). Acest autor adaogii insä,
(loco cit., nnta 9) a, la caz de indoialg, dibtrugerea unuia
din mai multe exemplare ale testamentului, nu dovede§te re-
vocarea, efind testatorul le posedä, pe toate. In dubio ist die
Zerstarung des einen von mehreren Testamentsexemplaren
unerheblich sofern der Testator sie alle im Besitze haite".
(2) Aubry et Rau, VII, § 725, p. 526, nota 51; Detnolombe, XXII,
250; Baudrv et Colin, II, 2791; Laurent, XIV, 244; Trop-
long, III, 21.13; Pand. fr., 10 cit., 9587; Beltjens, III, art. 1036,
No. 36; C. Caen, Sirey, 41. 1. 516 §i Répert. Dalloz, 0
Dial). entre-vifs, 4291, nota 2; C. apel Venetia, Sirey, 1902.
4. 21 §i Cr. judiciar din 1903, No. 44 (en observ. noastrii), etc.
 436 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. = REVOC. TACIT.X.

testamentului prin distrugerea lui, se aplica nu numai tes-

tamentelor olografe, dar §i celor autentice §i mistice
Revoc. testa- Mai intgi, ¡neat prive§te testamentul autentic, existand
mentului au-
tentic. cloud originale, unul in mana pArtei §i altul la tribunal
(art. 8 §i 12 L. p. autentif. actelor)(1), distrugerea exem-
plarului atlat in mana testatorului nu este suficientit, revo-
carea tacitl a acestui testament neputandu-se efectuh, cleat
prin desfiintarea celui de al doilea original plistrat in arhil a
tribunalului 2 .
Exemplarul A§a dar neprezentarea originalului atlittor In mana
afiltor In ar- pitrt.ei nu lasI a se presupune revocarea testamentului autentic.
hiva tribune-
lului. cat timp celalalt exemplar, afhltor in arhiva tribunalului, este
intact §i nedistrus 3.
Cum se va puteh deci revoch testamentul autentic,
atunci cand testatorul nu va voi &I faca alt testament?
Testaiorul se va prezenth inaintea tribunalului, care 1-a auten-
tificat, §i va manife,sa intentia de a-1 re. och, In totul sau

Vezi supra, p. 117 ai tom. VII al Coment. noastre, p. 232,

nota 1 precum ai deciziile citate acolo.
Cpr. Laurent, XIV, 240; Demolombe, XXII, 255, 256;
Troplong, III, 2115; Arntz, II, 2155; Marcadé, IV, 179;
Baudry et Colin, II, 2789; Aubry et Rau, VII, § 725, in fine,
p. 528; Pand. fr., y° cit., 9594, 9595, etc.
Curtea din Bucureati, hotärind cfi originalul este numai
actul fncredintat pärtilor, iar nu qi acel trecut in registrele
tribunalului, care ar fi numai o copie, a decis a distrugerea
originalului aflätor In milna testatorului se considerä ca o
revocare tacit& a testamentului, färä ea sä se atingä de actul
aflätor in arhiva tribunalului qi eä, prin urmare, nu se poate
admite reclamatia unui legatar fro,cutä, In virtutea unui tes-
tament a clrui copie s'a scos din registrele tribunalului.
Dreptul din 1886, No. 50. Cpr. ai Cas. rum. Bult. S-a I-a,
anul 1873, p. 42 urm. Aceastä solutie, eontestabilä chiar,sub
codul civil, fnaintea promulgärei legei asupra autentificlirei
actelor, sub care actele autentice se transcrieau Intr'un re-
gistru ai se semnau de pärti, deal aceastä formalitate nu erk
atunei prescrisä de niciun text de lege, este cu desfiviraire
inadmisibilä astäzi, fatä, Cu art. 12 din legea pentru autenti-
ficarea actelor din 1886-1887, uncle se spune In mod cate-
goric eä qi e.xemplarul remas in arhiva tribunalului este un
original, de pe care pärtile pot, cu cheltuiala lor, sä sew&
copii legalizate.
C. Bucureati, Dreptul din 1891, No. 39.
 FAPTELE CARE CONSTITUESC 0 REVOCARE TACITA. 437

In parte. Judecatorul va Incheià un proces-verbal consta-

tator al vointei testatorului, facand mentiune despre el pe
marginea testamentului. Alt mi.iloc nu avem de a esi din
Incureatura.
Cat pentru testamentul mistic, ruperea de catre tes- Revocares tes-
tator a plicului In care el se gase§te Inchis, ar face ea el tammeisnttiuelni
sa nu mai fie valid ea atare, pentruca li lipsete unul din
elemetele sale esentiale art. 864 , solutie care erh admisa
§i la Romani
Testamentul mistie (cerrado) este presupus revocat, zice C. spaniol.
art. 742 din codul spaniol, cand se gasWe la domiciliul Art. 742.
testatorului cu coperta sau eu peeetile rupte, sau cu semna-
tura .judeeittorului stearsa ori anulata. Testamentul este Msg.
valid, data se dovede§te ca aceste neregularitati au fost
&cute !Ara 1 ointa sau §tiinta testatorului, sau pe cAnd el
se aflà, In stare de dementa".
Dacti ruperea plicului sau a sigiliului ar provenì Insa Faptul unui
din faptul unui tertiu, fara consimtimantul testatorului, tertiu.
testamentul mistic nu va fi considerat ea desfiintat, fiindea,
In asemenea caz, ar lipsi intentia de a-1 revocA. Si linum
quo ligate sunt tabule, incisum sit; si guidon alius contra
voluntatem testatorisinciderit,bonorum possessio peti potest" 2).
Legatarul ar puteh deci, In asemenea caz, sa faca Art.1198g 1.
do l ada acestui fapt prin martori sau prezumptii, fiind vorba,
In specie, de un delict civil art. 1198 § 1 3.
In once caz, testamentul mistic ar ramaneit, In ase- Validitatea
menea caz, valid ea olograf, daca ar fi In intregimea illi. testamentului
ca olograf.
scris, datat §i semnat de mina testatorului art. 859 4).
,Solitum ei probemus remedium, sanc'entes, si guidem tes-
tator linum vel signacula inciderit, vel abstulerit, utpote ejus
voluntate mutata, testamentum non valere". (L. 30, in medio,
Cod, De testamentis, et queinadmodum testamenta ordinentur,
6, 23). Vezi si L. 1 § 10, Dig., De bonorum possessionibus
secundum tabulas, 27, 11.
L. 1 § 10, Dig., loco cit., 27, 11. Vezi si L. 30, in medio,
Cod, loco cit., ende se zice: Si autem ex alia quacungue
causa hoc contigerit, durante testamento, scriptos heredes ad
hereditatcm rocari".
Laurent, XIV, 241; Bau lry et Colin, II. 2793, etc.
Laurent, XIV, 241; Demofoinbe, XXII, 258; Troplong, III,
2116, 2117; Duranton, IX, 470; Marcadé, IV, 179; Baudry
 438 C. c. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII.REVOC. TESTAM.

Revocarea prin Incetarea cauzei care a motivat legatul.

Dr. roman. Cu toate ca, In lipsa, de imprejurari §i indicii, care sa
denote intentia revocatorie a testatorului, revocarea, tacita
testamentului nu poate fi dedusa din simple conjecturi, totu§i
legile romane admisese ca legatul se considera, ea rerocat
sou ca fiind caduc, de cAteori cauza, care 1-a cleterminat, a
lncetat prin Tulsa§ fapta testatorului.
Astfel, legatul facut unui executor testamentar, In aceastit
calitate, erh revocat cAnd testatorul rAnduise, printr'un tas-
tament posterior, un alt executor testamentar 1 .
Tot astfel, legatul facut de testator unuia din como§-
tenitorii sal, In scop de a stabili o perfeeta egalitate titre
acest mo§tenitor §i un altul, care primise §i el un agemenea
legat, se considerà ca revocat daca testatorul retractase
aceasta din urma dispozitie, InstrainAnd, de exemplu, luerul
care faceh obiectul ultimului legat
Dr. actual. Solutiile de nrai sus sunt admisibile gi astazi, cAci a
mentine legatul in asemenea cazuri, eAnd starea de lueruri
care I-a provocat nu mai exista, ar insemnh, a nu tine nicio
socoteall de caracterele sale esentiale .
Inimicitia Acestea sunt cazurile de revocare tacita, pe care jude-
Intre legatar
tp testator.
cAtorii pot sa le admita In dreptul actual; altele nu existA.
Astfel, revocarea tacita nu s'ar mai puteA deduce astazi din ini-
micitia sau du§mania, oricAt de gravit ar fi (capitales vel gra-
vissimce inimicitice) ce ar fi intervenit intre legatar i testator,
In urma facerei testamentului L. 3 § 11; L. 29 si 31 § 2, Dig.,
De adimendis vel transferendis legatis, 34, 4 4 , nici din

et Colin, II, 2792; Aubry et Rau, VII, § 725, in fine, p. 528;

Pand. fr., yo cit., 9596, etc. Vezi ai supra, p. 107, text i n. 1.
(') Cpr. L. 30 § 2, Dig., De adimendis vel transferendis leyatis
vel fideicommissis, 34, 4.
L. 25, Dig., loco cit.
Cpr. Pothier, Introd. au titre des testaments, I, 130, p. 449
ai Don. testamentaires, VIII, 302, pag. 312; Thiry, II, 485,
in fine; Arntz, II, 2156; Laurent, XIV, 292; Demolombe,
XXII, 245 urm.; Aubry et Rau, -VII, § 725, p. 526; Pand.
fr., u° cit., 9599 urm.; Troplong, III, 2.103 urm., etc.
Cpr. Furgole, Tr. des testaments, III, P. 460, 461, No. 107;
Pothier, op. si loco supra cit., Demolombe, XXII, 262; Pand.
fr., y° cit., 9604, etc.
 REVOC. PENTRU SURVENIRE DE COP1I. INADMISIBILITATE. 439

cauzl cit testamentul ar fi pret vechiu i . Codul actual a

admis, ce e drept, o perimare a testarnentelor privilegiate
(art. 871, 873, 882 , insá, aceasta exceptie confirml toemai
regala generalit: Excepti o firm at regulam in casibus non
exceptis, dupit eum se exprima Bacon In aforismele sale.

Revocarea testamentelor pentru survenire de copii testa-

torului (art. 836 urm.). Inadmisibilitate.
La Romani, testamentul neproducAnduli efeetele sale Dr. roman.
decilt sub conditia de a euprinde o instituire sau o desmo§-
tenire nominativl a copiilor nIseuti sau eare se vor na§te
In N iitor, se intelege dela sine clt nasterea unui copil,
netrecut In testament, _fAceh ea acest testament sl fie consi-
derat ea ruptum (1.
Dupa art. 986 §i 997 § 3 lit, a din codal Calimach, c. Calimach
testamentul erh de asemenea rumpt dacii, in urma facereiql C. Caragm
lai, se nI§teà un copil, solutie admisl atzlt in codal austriac
In baza acestor principii, Pothier (VIII, p. 312) decida Revoc. lega-
a legatul fAcut de stApin unui servitor se considerit ca revocat, tului flcut de
dacg, testatorul mai tArziu a dat, pe acesta din urmA afarl, din etalpftn, servi-
torului sii,u.
cauza purtArilor sale incorecte, fusil. tot Pothier adaogl (loco cit.),
eil revocarea nu este presupusA atunci cAnd servitorul a e§it
singur din serviciu, pentrucA nu mai putei servi sau spre a se
stabill, cu consimtimintul stApAnului sAu. Bugnet, comentAnd
pe Pothier adaogA (loco cit., nota a solutia acestui din
urmit autor ar fi admisA qi astAzi, 1)' dacà stiipinul ar fi zis:
las servitorului meu atila"; ea ar fi InsA, dup.& acest autor,
foarte indoelnicA, dacil legatul ar fi conceput in termenii
urmAtori: ,las atAta cutArui ..., §i apoi ar fi adAogat: servi-
torul meu".
Demolombe, XXII, 260; Pand. fr., y° cit., 9609. Codul
Teodosian (L. 6, De testamentis), admisese, ce e drept, o
perimare a testamentului prin expirarea termenului de 10 ani
(lela data lui, fusa Justinian a modificat aceastA lege, cerind
In aceastA privintA o declarare de schimbare a vointei testa-
torului. Sancimus si quis legitimo modo condidit test«mentum,
et post ejus confectionem decenium profluxerit, si quidem
nulla innovatio, vel contraria voluntas testatoris apparuerit,
hoc ene firmum". (L. 26, ab initio, Cod, De tcstamentis, etc.,
6, 23).
Instit., De exheredatione liberorum, 2, 13, § 1
 440 c. c. CART. 111. TIT. II. CAP. V. S-a VIMART. 836 URIII.

(art. 778 cat si In codul Caragea : Se stricil diata de

,
tot, ziee art. 40, partea IV, capit. 3 din acest cod, ciind
neavand, cel ce-o face, copil mai dinaintea mortei sale, se
va naste dupg, moartea lui copil, de care In diatil, nu se
face pomenire".
C. Andr. Codul Iui Andr. Donici dispune, de asemenea,
Doniei.
diata nu se tine in seaml ciind In urma ei se la naste
eopil, mostenitor viu, 1ntreg si la vreme" art. 26, cap. 35 .
Dacd se va naste copil, testamentul este gata, /ice o leche
maximI germanit. Wenn's Kind gabore nist, ist das Tes-
tament schon gemacht" 2
Dr. englez. 0 lege englezl din 1837, inaplicabill in Scotia, merge si
mai departe, admittind cit testamentul se revoaeit chiar prin
easà,toria subsecventl a testatorului, indepedent dacit s'au
nAscut sau nu copii din aceastA ciisltorie
Dreptul ae- Ce trebue sA decidem In legislatia noastra actuall?
tual. Nasterea unui copil, In urma facerei testarnentului, este ea
o cauzl de revocare a acestui testament, dupit cum este o
eauz5, de levocare a donatitmei art. 836 urm. ? Itilspunsul
trebue s5, fie negatit. Art. 836 i urm. din codul ci%il
C. italian. Cpr. art. 888 din coditl civil italian, care admite, de asemenea.
Art. 888. revocarea de drept (di diritto) prin existenta ori survenirea
unni eopil sau descendent legitim al testatorului, chiar postum,
legitimat sau adoptiv (per l'esistenza o la soiwavregnenza
di un figlio o dise,endente legittimo del testatore, benchè postumo
o leyittimato o adottivo). latti cum un autor apreciazi aceasta
inovatie a legiuitorului italian: A ceastrt dispozitie a legei
italiene este un omagiu adus sentitnentelor celor mai adevi-
rate §i mai respectabile ale inimei omului, i insisi economi§tii,
care resping, in materie de donatiune, revocarea pentru ram&
de survenire de copii, pentrucrt ei nu voesc a admite nicio
calla, de rezolvire a drepturilor reale, n'ar aveit, clupts, pa-
rerea noasträ, nicio rafiune bine euvântati, de a respinge
aceast5, coma de revocare in materie de dispozitii testamen-
tare". T. Hue, Le code civil italien et le code Napolion, I, p. 226,
No. IV, in fine. Mai vezi asupra acestui text, Ricci, Corso
teorico-pratico di diritto civile, III, 251, 251 bis, p. 579 urm.
(ed. din 1907, reväzna de Michele Battista).
Vezi Chaisemartin, Proverbes et maximes du droit germa-
nique, p. 434 (ed. din 1891).
Court of Sessions din Scotia, J. Clunet, anul 1906, p. 848
Dreptul din 1906, No. 67, pag. 535 (cu observ. noastrI).
Vezi qi supra, p. 394.
 REVOC. PENTRU SURVENIRE DE COPII. INADMISIBILITATE. 441

fiind, In adevAr, o dispozitie exceptionall, trebue sA fie

strict miirginite la cazurile anume previtzute §i nu pot fi
InthAe la testamente. Testamentul fiind un act eminamente
revocabil art. 802, testatorul nu are decAt s1-1 revoace
de cateori s'a nIscut un copil In mina facerei lui, §i nu
erh nevoe ca legea, A, fi declarat, In specie, testamentul
revocat de drept; pe Mud In privinta donatiunilor, legiui-
torul trebuià sl vie In ajutorul dgruitorului, caci donatiunea
fiind, In principiu, irevocabill art. 801 , el nu puteh s6
revie asupra dispozitiei sale. Apoi, In favoarea acestei
solutii mai militeaz4, §i un argument de text, caei art. 930
din codul civil trimetându-ne la art. 830 qi 831 din aeela§
cod, relative la revoca,rea donatiunilor pentru inexecutare
de sarcini §i ingratitudine, prin aceasta lnsu§ a Inteles a
exclude, In pril inta testamentelor, revocarea pentru survenire
de copii. Testamentul va subzisth deci, cu toate ca, In
vrma faeerei lui, s'ar fi nIscut un copil, rAmânând ea acest
eopil sa cearI, la timpul oportun, redueerea dispozitiei tes-
tamentare, care i-ar atadt rezerva
Asemenea revocare n'ar puteh fi admisl nici pentru Eroarea testa-
cauzit de eroare, chiar cand testatorul ar fi murit f/r1. a torului. Con-
troveni.
qti el femeea lui a Miscut un eopil sau a ritmas Ingreunatl 2,

( ) Vezi In acest sens, Thiry, II, 482; Arntz, II, 2157; Laurent,
Principes, _XIV, 246 4i Droit civil international, VI, 311,
p. 529; Marcadé, IV, 204; Mourlon, 11 ,901; Aubry et Rau,
VII, § 724, p. 508; Massé-Vergé, III, § 485, p. 237, nota 1;
Zacharhe, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 709, p. 345,
nota 1 (ed. Ansehiitz), § 719, p. 427, nota 1 (ed. Crome);
Demolombe, XXII, 263; Baudry et Colin, II, 2822; Trop-
long, III, 2207, in fine; Demante et Colmet de Santerre, IV,
201 bis V; Pand. fr., e cit., 9610 urm. ai toti autorii. C.
Paris, Dreptul din 1913, No. 70, p. 559 (eu observ. noastrii).
Vezi ai tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, pag. 491
(ed. a 2-a).
(2) Vez! In acest sens, Arntz, II, 2157; Beltjens, III, art. 1036,
No. 40; Aubry et Rau, loco cit., p. 508, text 4i nota 5; Massé-
Vergé, loco supra cit., p. 237, nota 1; Demolombe, XXII,
284; Demante et Colmet de Santerre, loco supra cit.; Laurent,
XIV, 246; Baudry et Colin, II, 2823; Pand. fr., e cit., 9614;
C. Alger, D. P. 80. 2. 36; Sirey, 80. 2. 75. etc. Contra:
Pothier, Tr. des donations testamentaires, VIII, 294, p. 307
(ed. Bugnet); Troplong, III, 2209: Saintespès-Lescot, V, 1716,
 442 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 836 IIRM.

eu toate ca, In asemenel cad., legea ar fi trebuit st admitit

revocarea.
Cazul eind Testamentul numai atunci ar putea sa fie anulat pentru
()mares testa-
torului ar re- eroare, cel putin dupa unii, cfind din Insisi termenii
zulti din in- sau din natura dispozitiilor ce el cuprinde, ar rezulth ea
sili termenii
testamentului. testatorul n'a dispus prin act de ultima vointa, dealt din
ControversI. cauza convingerei ce el ave a ca nu lasa niciun copil In
urma lui
Adoptiunea. S'a zis citsi adoptiunea ar revoch dispozitiile anteriGare
Controversii.
ale adoptAtorului 2 Ae,easta solutie este Insa, cu drept cu-
vant, respinsa atAt de doctrina cìtsi de jurisprudenta. Adop-
tiunea nu poate ave a de efect revocarea legatelor fitcute
inaintea ei de ctitre testator, nici In baza art. 923, ea ne-
put:And fi asimilat5 unei Instrainari In sensul textului sus-
citat, desi adoptatul mosteneste pe adoptator; caci dreptul
de succesiune nu este conferit In specie, ea In caz de in-
stitutie contractuala 3, prin vointa dispunatorului, ci prin
efectul legei art. 315 M.

p. 205, 206; Chabot, Quest. transitoires, v° Testameni, § 9,

No. 2; C. Limoges et Douai, Sirey, 44. 2. 82; Sirey, 43. 2.
69 si Répert. Dalloz, v° Disp. entre-vifs, 4314, nota 3.
Dr. roman. In acest din urmit sens se pronunt& jurisconsultul Paul,
proclamand nulitatea ultimelor dispozitii ale unui militar care,
In necunostintä. ett femeea sa erit ingreunatà, nu mentionase
in testamentul sAu pe copilul ce ea purt& in sinul ei. Miles
in supremis ordinandis, ignarus uxorem esse prcegnantem,
ventris non habuit mentionem; post mortem patris nata,
rumptum esse testamentum apparuit, neque lego,ta deben".
(L. 36 § 2, Dig., De testamento militis, 29, 1).
Aubry et Rau, loco cit., p. 509, text si nota 6; Demolombe,
XXII, 264, in fine; Pand. fr., y° cit., 9615; Chaisemartin,
Proverbes et maximes du droit germanique, p. 434, 435.
Contra: Laurent, XIV, 246.
Vezi Marcadé (care revine asupra primei sale opiniuni), III,
art. 960, No. 727 si 735 737.
Instit. eon- (8) Institutia contractual& revoack din contra, testamentul ante-
tractuall. rior. Vezi supra, nota in fine dela p. 423.
(') Laurent, XIV, 247; Beltjens, III, art. 1036, No. 40; Mass&
Vergé, III, § 502, p. 291, nota 13; Aubry et Rau, VII, §
725, p. 522; Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 1038,
No. 15; C. Montpellier, Sirey, 42. 2. 347 si &pert. Dalloz.
v° Adoption, 202, nota 1, etc.
Si fiinda vorbitn de adoptiune, vom mention& ad i o
 REVOCARE JUDICIA.R.i, SAU JUDECITOREASCI. 443

II. Revocarea judiciari sau judecitoreascii.

Am vazut supra, p. 393, ea revocarea testamentului
poate fi voluntara §i judiciara sau judecatoreasca.
Am vorbit pama, acum de revoearea voluntara a testa- Revocarea TO-
torului, care ponte fi atat expre,/ cat si tacita. Am exa-i lrue snxt as ri it,a ceixt

minat eahurile de revocare expresa §i aeele ale revocarei

tacite. In capitolul de faä ne vom ocuph despre revocarea
judiciara sau judecatoreasea.
Revoca rea judiciara sau judecatoreaseii este acea care Revocarea in-
se 1)1onun0 de justitie, In urma mortei testatorului, dupa di ciante.Defi-
cererea motenitorilor sau a altor parti interesate. Ea este
provocata prin faptul legatarului, pe eand revoearea volun-
tarit, fie expreql. fie tacita, despre care am vorbit pang
acum, provine din faptul testatorului.
Cauzele care pot sit autorim3 justitia sit pronunte re- Diferitele
ocarea unui testament, sunt prevazute de art. 930, 931 o ecaaruzuddeicrieavro-x.
sunt In numar de trei: 1° neexecutarea sareinilor impuse
de testator leg,atarului ; 2° nedemnitatea legatarului §i 3° In
fine, ingratitudinea lui.
decizie foarte recentA a Curtei de casatie (3 Decembrie 1913), Copiii adopta-
care pune in principia c copiii adoptatului au personal TO- tului an you.-
tiune la sueee-
catinne la succesiunea adoptAtorului, si aceasta rezultA atiit din siunea adop-
scopul esential al contractului de adoptiune, care este ca ado- tatorului. Con-
patorul sA-si creeze o familie, iar adoptatul sA devie civil- troversX.
mente fiul adoptittorului, eta si din spiritul dispozitiilor legei
in aceastA materie. (Cas. S-a I, deeizia No. 724 din 3 De-
cembrie 1913). Jurisprudenfa romecnci din 1914, No. 2, p. 17,
C. de casatie s'a pronuntat de mai multe ori in acest sens.
Vezi Saptdmdna juridicli din 1912, No. 1 si Dreptul din 1912,
No. 23, precum si Bult. 1911, p. 1911, p. 1910. Chestiunea
este ins& foarte controversatit. Vezi tom. II al Coment. noastre,
p. 409, text si nota 1, precum si tom. III, partea II, p. 128,
ad natant (ed. a 2-a), etc.
(1) Sarcina nu trebue sl fie confundatA cu condifia, ca toate ert, Deoseb. ¡titre
uneori, ambele euvinte sunt intrebnintate unul pentru altul sareing, ki eon-
(cpr. art. 830, 832) (vezi Furgole, Tr. des testaments, II, ditie.
No. 4 si 5, p. 125); cici dad, indeplinirea sarcinei ca si a
conditiei este neapAratA pentru ea legatul situ producl efectele
sale, legatul flicut sub o sareinit se distinge de acel fa'cut sub
o conditie in aceasta cit sarcina nu suspendA dreptul legata-
rului i nu-1 impedicA de a cere de indatii predarea legatului.
Cpr. T. Hue, VI, 236. Vezi supra, pag. 318, 319 si tom. IV,
 444 C. C. CARTEA IH. TIT. II. CAP1T. V. S-a VIII. ART. 930, 931.

Art. 930. Aceleasi cauze care, (lupa art. 830 si dupg, cele
dintiti doug dispozitii ale art. 831, autorizg cererea de revocatiune
a donatiunilor intre vii, vor fi primite si la cererea revocatiunei
dispozitiunilor testamentare. (Art. 655, 829, 830, 832, 931 C. eiv.
Art. 1046 C. fr.).
Art. 931. Dacit cererea de revocatiune este intemeiatg pe o
injurie gravg, fácutg memoriei testatorului, actiunea va trebui stt
fie intentatit in curs de un an din ziva delictului. (Art. 831, 833,
930 C. civ. Art. 1047 C. fr.).

1° Revocarea testamentului pentru neindeplinirea sarcinilor impuse

de testator (art. 830, 832, 930).

Conditie rezo- Prin trimeterea ce art. 930 face la art. 830, legea a
lutorie tacitA.
pus pe aceea§ treaptg. legatele §i donatiunile oneroase, sub-
Inteleggnd In ambele liberalitAti conditia rezolutorie Lacia;
cAci, dupg, cum se exprimg art. 897 din codul Calimach
709 C. austriac), Insgrcinarea se socote§te ca o eonditie des-
leggtoam. Actiunea revocatorie din art. 930, In materie de
legate, ca §i cea din art. 830, In materie de donatiuni, ¿ice
foarte bine Curtea din Ia§i, nu este decgt aplicarea prin-
cipiului din art. 1020, 1021 C. civil, care pro ede rezolu-
tiunea ca subInteleasg., de diteori una din pgrti nu-§i In-
depline§te sarcina ce-i este impusg, de testator sau dgruitor t.
Este adevdrat di legatul nu este, ea donatiunea, un con-
tract, Insg nu mai putin adevgrat este cl mo§tenitorul con-
simtind a predh legatul cu sarcina ce-1 afecteazg, iar lega-
tarul consimtind, prin acceptarea legatului, a executà sar-
partea I, p. 314, nota 3. Cpr. Dalloz, .Nouveau code civil
annoté,I1, art. 1046, 1047, No. 2 si autoritgtile citate acolo.
Legatele care Nu trebue, de asemenea, sg confundgm legatele, care au
an de obiect de obiect un fapt, cu sarcinile ce testatorul poate A impue
un fapt.
mostenitorilor sgi. Cpr. Dalloz, op. cit., No. 5 urm.
In ce poste sil Legatul este cu sarcintt sau insgrcingtor de citteori testa-
consiste sar- torul are sit facg un lucru determinat, sau stt da un lucru
cina.
unui tertiu. Sarcina poate sg consiste fntru a nu face sau a
nu dà, un lueru (in non faciendo). Dalloz, op. si loco cit.,
No. 3 si 4; T. Huc, VI, 236. Vezi asupra legatelor cu sar-
cing (sub modo), supra, p. 315 urm.
(I) C. Iasi, Dreptul din 1905, No. 12, consid. dela p. 97, col. 2.
Vezi si Cas. rom. Bult. 1912, p. 657. Inda priveste revocarea
donatiunilor, vezi tom. IV, partea I, p. 421, 422.
 REVOC. PENTRU NEINDEPLINIRE DE SARCINI. ART. 930, 931. 445

cina impusa, acest concurs al consimtimantului constitue un

fel de conventie sinalagmatica, In care conditia rezolutorie
poate fi subinteleasa (art. 1020)(1).
Revocarea legatelor fiind supusa regulelor dela dona- Aplic. reg-n-
tiunile Intre vii, se va aplich In specie tot ce s'a spus In lelornatiani.
dela do-
tom. IV, partea I, sub art. 830 si 832 (p. 420 urm.).
Astfel, In materie de legate, ca si In materie de do- Acordares
natiuni 2, judecittorii pot acordh legatarului un termen de unui termen
de gratie.
e;ratie pentru a executh sarcina impusa prin te,stament (5).
Din similitudinea ce existit Intre legate si donatiuni re- Chestie de
fapt.
culta o consecinta admisa de WO autorii, si anume: ca
decittorii fondului stint In drept sa cereeteze si A, precizeze
sarcinile impuse legatarului, aprecierea lor scapand de sub
once control al eurtei de casatie, afara de cazul, bine in-
teles, clnd, sub cuvant de interpretare, ei ar denaturà vo-
inta testatorului 4 .
0 altit consecinta, asupra careia exista Mg discutie, Aprecierea
este ca, tot judecatorii fondului sunt In drept sa decida, sarcinilor care
atrag 0 care
iaras farit niciun control, Ezi sit determine care dintre sarci- nu atrag
revoc. lega-
nile impuse de testator vor atrage si ca,re nu vor atrage tului.
revocarea legatului 5.
In ()rice caz, neindeplinirea sarcinilor sau modalitatilor Ne1ndepli-
nirea sarci-
prescrise prin dispozitiile unui testament poate dh loe la re- nilor prove-
vocarea legatului, In favoarea mostenitorilor de sange, indi- nite din fortA
majorli.
Cpr. Laurent, XIV, 248; Pand. fr., y° cit., 9618, etc.
Vezi in privinta donatiunilor, tom. IV, partea I-a, p. 427,
text si nota 3.
Cas. rom. Bult. 1912, eonsid. dela p. 659; Cas. fr. Dreptul
din 1906, No. 6, p. 40.
Vezi supra, p. 168, 170, etc. Cpr. Baudry et Colin, II, 2798.
(9 Baudry et Colin, II, 2799, 2800; Aubry et Rau, VII, § 727,
pag. 546; Cas. fr. D. P. 61. 1. 264; Sirey, 61. 1. 435. Cpr.
Cas. fr. Sirey, 89. 1. 295; Trib. Namur, Pand. Périod. belges,
anul 1890, No. 510. Contra.: Laurent, XIV, 252, dupe%
care revoearea trebue se, fie pronuntate de justitie, oricare
ar fi neinsemnatea sarcinei; inse Curtea de casatie din Franta
observe. cu drept caveat a, in specie, fiind vorba de intentia
testatorului, aceaste intentie trebue se. fie respectatl. Or, in
unele cazuri, ea ar fi, din contra, violate, dace' judecetorii ar
fi obligati a revoeit testamental pentru inexeeutarea orickei
sareini. Ei trebue deci stt aibe. dreptul de a aprecià care a
fost intentia defunctului.
 446 C. C. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. ART. 930, 931.

ferent daca neindeplinirea acelor moda1it5ti provine din faptul

legatarului sau dinteun caz fortuit ori fort5, majorit, sub con-
ditia Ins5 ea testatorul sl fi subordonat meutinerea legatului
la Indeplinirea acelor modalitA,ti; cu alto cuvinte, trebue
modalit/tile, care afectea2,6 legatul, s6 fi fost cauza impul-
siv i determinantl a liberalitAtei . Dupg art. 829, 830
si 930 C. civil, zice foarte bine Curtea din Iasi, neIndeplinirea
sarcinilor, modalitAtilor sau clauzelor sub care s'a fIcut o dis-
pozitie testamentarl, atrage revocarea ei In favoarea celoi
In drept, fie a, ar proveni din faptul sau negligenta lega-
tarului, fie dinteo imposibilitate relatil sau absoluta, fie,
In fine, dintr'un caz fortuit sau dinteo fortI majorI - .
Persoanele Dreptul de a cere dela, justitie re N ocarea legatului apar-
care pot cere
revoc. lega- tine tuturor acelor arora legatul poate s foloseascit. Acestia
tub:1i p. neln- sunt mostenitorii de &Inge, and sarcina a fost impusI unui
deplinirea
sarcinilor. legatar universal, In int resul unui tertiu sau al Insus testato-
rului; aeei obligati la plata legatului Insitrciator; acei che-
mati a luh, legatul pentru cazul and legatarul nu 1-ar primi
sau nu 1-ar putek primi art. 804 , etc. .
P inerea In Chestiunea de a se sti daa, cererea In revocare a unui
Intirziere.
Co ttroversI. te,stament, pentru neIndeplinire de sarcini, este sau nu supusA
punerei In Intarzier.. a legatarului este, dupA, cum stim, con-
troversatg, ca i In materie de donatiuni .
Execut. sar- Acel care are drept a cere revocarea testamentului,
einei.
poate sä concludii, In mod principal, la executarea sarcinilor .
Stabilimente De ateori este vorba de stabilimente publice, se ad-
publice.
mite MA cä aceste stabilimente nu pot fi obligate la Inde-
plinirea sarcinilor peste emolumentul ce ele primese 6.

(I) Cas. rom. Bult. 1905, pag. 1036 urm. i Dreptul din 1906,
No. 8, p. 60 urm.
(-) Dreptztl din 1908, No. 29, p. 227 urm. (ea observ. noastr5.).
(3) Arntz, II, 2159; T. Hue, 1, I, 401; Demolombe, XXII, 267;
Troplolig, III, 2194; Massé-Vergé, III, § 504, p. 306, nota 3,
in fine; Pand. fr,, y° cit., 9620 urm., etc.
Vezi tom. IV, partea J-a, p. 434 (ed. a 2-a).
T. Hue, VI, 26 si 401; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 3
bis; Demolombe, XXII, 268 qi alte autoritAti citate in tom. IV,
partea I, al Coment. nonstre, p. 429, nota 4.
(6) Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 3 Lis: Pand. beiges, y
Etablissenzents publics (dons et legs), 192 urm.; Laurent,
Supplénzent, 1%, No. 364, p. 291, lit. A, etc.
REVOCAREA PENTRU NEDEMNITATEA LEGATARULUI.ART. 930, 931. 447

De chteori sarcina este impusa legatarului Ike() obli- Aplie.

art. 1075
gatie de a face ceva (in faciendo), se va aplich art. 1075, C. civil.
dupg, care once obligatie de a face sau de a nu face, se
preschimbit in daune, la caz de neexecutare din partea de-
bitorului. Creditorul rametne Insa liber, daca nu se multu-
meste cu daunele la care are drept dupa art. 1075, sa cearil
executarea directa a obligatiei contractata de legatar prin ac-
ceptarea legatului 1 .
Actiunea In revocare pentru neindeplinire de sarcini Aplic.
art. 1890.
se prescrie prin 30 de ani, conform dreptului comun
art. 1890 2).
Cht pentru efectele actiunei In revocare, vom aplich Efectele act.
In revocare.
principiile expuse la donatiuni, pentruca In privinta neIn-
deplinirei de sarcini, legea asimileaza In totul revocarea le-
gatelor cu acea a donatiunilor 2.

2° Revocarea testamentului pentru nedemnitatea legatarului (art. 831

§§ 1 si 2 §1 art. 930).

Donatiunea Intro vii se revoaca, dupa, art. 831, pentru Rev?eaFea do'
ingratitudinea donatarului In trei cazuri, si anume: 1° cand ztratatiiltadodirapea.
donatarul a atentat la viata donatorului; 20 clad dona- donatarului.
tarul s'a flea culpabil catre donator de delicte, cruzimi
sau injurii grave; 30 si, In fine, cand donatarul refuza,
fara, cuvhnt, alimente donatorului.
heat priveste a treia cauza de revocare, adeca refuzul Refuzul. de a
de a d, alimente, legea nu puteh s'o aplice la revocarea d isaTeaaplyinceanretea.

testamentelor, pentruca legatarul neprimind nimic dela te- la testamente.

stator In timpul vietei acestui din urma si, prin armare,
nedatorindu-i In aceasta calitate alimente, nu poate fi lipsit
de legatul su, sub cuvant ca ar fi refuzat de a alimenth
pe testator 4. De aceea, art. 930 nu vorbeste decht de cele
dintai doua cauze de revocare, prevazute de art. 831, adeca:
1° de atentatul la viata testatorului 5), si 2° de comiterea, in
(i) Laurent, XIV, 251.
(2) Thiry, II, 483; Marcadé, IV, 202; Laurent, XIV, 254. Vezi
tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 433, text si n. 4.
(8) Vezi tom. IV, partea I-a, al susziselor Comentarii, p. 422 urm.
(4) Baudry et Colin, II, 2812; Planiol, III, 2854, etc.
(6) Pentru ca atentatul la viata testatorului sit' fie o cauzA de
 448 C. C. CARTEA III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. ART. 930, 931.

priviMa-i, de cielicte (1), cruzlini sau injurii grave. Tribunalele

apreciaza gravitatea delictelor, cruzimilor §i a injurillor 2).
Parlisirea bar-
batului de .
Astfel, s'a decis, cu drept cuvAnt, cá constitue o in-
catre sotia ...Julie gravit, de naturit a autorizà revocarea unui legat, pii-
rAsirea de cWe femee a bitrbatului sin, atins de dementA
revocare a testamentului, trebue ea legatarul si fi avut, In
timpul comiterei actului, libertatea sa morali. Cp. C. Dijon,
Pand. chron., V (anii 1870 1877), 2. 73. Vezi si tom. IV,
partea I-a, al Coment. noastre, p. 442 urm.
Sensul envin- (I) Prin delicte se intelege atilt delietele in contra averei eat si
tului deliete. In contra persoanei testatorului. Vezi tom. IV, partea I-a, al
Coment. noastre, p. 445, 446. Cpr. T. Huc, VI, 402; Laurent,
XIV, 256; Pand. fr., y° cit., 9649; Dallo; iVouoeau code
civil annoté, II, art. 1046, 1047, No. 73 urm.; Trib. Lyon
. ,
D. P. 67. 3. 31, etc.
(2) Vezi tom. IV, parten I-a, al Coment. noastre, p. 446.
Neaplic., in Incit priveste sustractiunile comise de legatar, se decide, in
specie, a genere, ei deciderea de care este lovit mostenitorul de singe,
art. 703 C. care a dat la o parte sau a ascuns lucruri de ale succesiunei
civil.
(art. 703), nu se aplici legatarului autor al unei san mai
multor sustractiuni; pentrucii, in specie, fiind vorba de o dis-
pozitie penali, aceasta dispozitie este de stricti interpretare
si nu poate fi intinsi la alte cazuri deck acele anume previ-
zute de lege. Ponalia non sant extendenda. Cpr. Laurent,
XIV, 258; Pand. fr., yo cit., 9650; Demolombe, XXII, 274;
Aubry et Rau, VII, § 727, p. 547, nota 6; Nouveau
code civil annoté, II, art. 1046, 1047, No. 78. Trib. Anger.,
Dalloz'
D. P. 69. 2. 140. Vezi si tom. III, parten II-a al Coment.
noastre, p. 324, ad notara (ed. a 2-a).
Adulterul Cat pentru adulterul unuia din soti, legatar al celuilalt,
unni din sot el eonstitue o cauzi de rovocare, chiar dad, sotul testator ar
legatar al fi avut cunostinth despre acest delict si nu 1-ar fi denuntat an-
celnilalt Con- toritätilor competente. Nu este ad l vorba, in adevir, de pe-
troversa.
depsirea adulterului, pentru ea si se ceari denuntarea sotului
ofensat (art. 270 C. pen.), ei este vorba de revocarea nnei
liberalitäti de care sotul culpabil de adulter s'a ficut nedemn.
Vezi in acest sens, Tribun. Saverne (Zabern) si C. Colmar,
Répert. Dalloz, v° Choee jugge, 48, p. 230, nota 2; Laurent,
XIV, 264; Pand, fr., vo cit., 9650. Contra: T. Hue, VI,
402; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 14; Répert. Dalloz, v0
Div. entre-vifs, 4305; C. Besaneon, D. P. 45. 2. 170, etc.,
dupi, care birbatul fiind singur in drept a denunti adulterul
sotiei sale, n'ar fi cuviincios ea mostenitorii luí si poati
provocà un asemenea scandal, condusi numai de un spirit de
cupiditate. Vezi asupra acestei controverse, Dalloz, Nouveau
code civil annoté, II, art. 1046, 1047, No. 84.
REVOC. PENTRU NEDEMNITATEA LEGATARULUI. ART. 930, 931. 449

sau de alta, boala, grea §i incurabill, §i neIndeplinirea dato-

riilor ei catre dhnsul(1).
Legea a permis mo§tenitorilor testatorului sau celor- Motivele
lalte persoane interesate, de a revoch legatul pentru ni§te Pacetnitrunue."::
fapte petrecute In timpul vietei testatorului, fiindea ac,est na§te In per-
din urma a putut A nu ail)/ cuno§tinta de ele sau, cuno-71nrai1int
scAndu-le, a putut sa, nu OA timpul neeesar de a-§i re- legataruluí.
voch testamentul, atunci, de exemplu, cand el ar fi cazut
victima atentatului comis de legatar. lata motivul pentru
care actiunea nu se mai na§te de asta data, ea la dona-
tiuni, in persoana testatorului, ci In persoana mo§tenitorilor
sau legatarilor sai, care, pentru cele dintai doul cazuri pre-
vazute de art. 831, vor puteh cere revocarea legatului, daca
testatorul n'a iertat ofensa primita dela legatar, fie In mod
expres, fie In mod tacit 2 .
Chestiunea de a se §ti daca testatorul a iertat sau nu chestie de-
ofensa, este o eliestie de fapt de resortul excluziv al apre- faPt*
cierei instantelor de fond.
Persoan 4e Insareinate cu plata legatului nu pot ierth Ben.qarea la
o ofensa, pe care ele n'au suferit-o, Insa pot renunth la ac- act. efanrerevo-
tiunea In revocare, prin predarea legatului(3).
(') C. Liège, Pasicrisie beige, 1877, 2, 11 si Belg. judiciaire,
anul 1877, pag. 392; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 16.
Aceasta decizie pune in principiu A mostenitorii au un an
pentru a exercitii actiunea in revocare, si ex acest termen nu
curge deck din ziva in care liberalitatea testamentartt a ajuns
la cunostinta lor. Vezi asupra acestui din urmà punct, infra,
p. 451.
Cpr. C. 1.43on, D. P. 76. 5. 396, No. 4; Dalloz, Nouveau
code civil annoté, II, art. 1046, 1047, No. 94 si autoriatile
citate acolo. Proba iertiirei incumb6 legatarului si se poate
face prin once mijloace, chiar si prin martori. Vezi Marcadé,
IV,203; Laurent, XIV, 270; Demolombe, XXII, 287; Mourlon,
II, 902; Duranton, IX, 476; Pand. fr., vo cit., 9678 urm.;
Dalloz, op. qi loco cit., No. 100, etc.
Existä insK, cu toate acestea, un caz in care legatarul n'ar Art. 280 C.
puteii. fi admis a dovedi iertarea ofensei, si anume: acel pre- civil.

vitzut de art. 280 C. civil; pentruck in asemenea caz, revocarea

a avut loe de drept, Met interventia justitiei. Cpr. Demolombe,
XXII, 288; Pand. fr., v° Don. et testaments, 9680. Vezi in
privinta art. 280 C. civ., infra, p. 450.
Cpr. Laurent, XIV, 271; Demolombe, XXII, 291; Duranton,
IX, 478, etc.
65105 29
 450 C. C. CART. III. TIT. II. C AP. V. S-a VIII. ART. 930, 931.

Trintetere la Cele &LIAM &tug cauze de revocare ale legatelor pentru

artC..83ci1Vixi1.rm. nedemnitatea legatarului, fiind acele previtzute de art. 831
urm., nu avem decAt sit ne referim la cele spuse sub aceste
texte (I).
Pereoanele Aceastl actiune apartine tuturor acelor citrora legatul
Care MI Mt.
in revocare. t,"'"te sl foloseasel, In caz de revocare. Ace.ltia sunt: moq-
tenitorii testatorului, legatarii, fie chiar cei particulari, Mgr-
einati Cu plata legatului, etc. (2.
Art. 832. Revocarea legatelor, ea §i acea a donatiunilor, nu are
loe de drept, ci se pronuntl, In regulg generalA, de justitie,
dupl cererea celor interesati (art. 832) 3).
Revocare de Existl Ins, cu toate acestea, un eah In care dispozi-
Art. *
arePt280. tiile testamentare sunt revocate ipso jure, fitrA interventia
justitiei, §i anume: In cazul previtzut de art. 280 C. civil,
In care sotul, In contra clruia s'a pronuntat diN ortul pentru
eauzl determinatit, pierde toate avantagiile stipulate In fa-
voarea sa de eltre celalalt sot, fie prin contractul de el-
sltorie, fie In timpul disltoriei.
Sensul cavan- tini, in adevair, el cuvantul avant,' gii, cire figureahlt
tului.avn.n-
tagn din In art. 280 C ' civil, cuprinde once liberalititti, atlt cele acute
art. 280. prin donattunt, cftt §i cele Acute prin testaments (3 .
(I) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 435 um.
(2) Vezi Thiry, II, 483; Arntz, H, 2161; Laurent, XIV, 267; Demo-
lombe, XXII, 292; Troplong, III, 2202; Dnranton, IX, 482;
Bandry et Colin, II, 2813; Dalloz, ouveau code civil annoté,
II, art. 1046, 1047, No. 93. Contra: Aubry et Rau, VII,
§ 727, pag. 548, text si nota 8; Saintespès-Lescot, V, 1708,
P. 492 urm., dupil care actiunea in revocare n'ar apartineit,
ea si in materie de donatiuni (art. 833), deeftt mostenitorilor
universali, reprezentanti ai testatorului.
Ac,eastii din urmit solutie este tns inadmisibilá, pentrucli
nu se poste zice e asemenea actiune are de scop rttsbunarea
unei injurii (vindictam spirans), de oarece injuria n'a fost
Mend mostenitorilor, ci testatorului. Asemenea actiunea ne
mai fiind asazi personaltt, dupa cum er/i la Romani, trece la
mostenitori i, ea atare, apartine tnturor acelora cArora revo-
carea poste sit foloseasa.
Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 35; Laurent, XIV,
273; Demolombe, XXII, 280 si toti autorii
(4) Vezi tom. II, p. 176 (ed. a 2-a) si la autoriatile citate acolo,
adde: Laurent, III, 304 si XIV, 266; Demolombe, IV, 527 bis
si XXII, 281; Vigié, I, 495; Troplong, III, 2198; Aubry et
Ran, VII, § 724, p. 509, text si nota 7; Pand. fr., y° Divorce,
REVOC. PENTRU NEDEMN1TATEA LEGATARULUI. ART. 930, 931. 451

Revoearea poate fi opus a §i pe cale de exceptie, eat Rerocarea

tiny actinnea nu este incit preserisl (art. 941), mai Inainte opueli, pe eels
de exceptie.
de a se fi predat legatul, ea mijloe de aparare In contra
legatarului, care cere predarea lui.
Actiunea In revocare pentru nedemnitatea legatarului Preserierea
trebue sa fie exereitata In termenul de un an, prevAzut de actiunei. Con-
troversX.
art. 833 (1),eitei art. 832 §i 834 fiind, dupa parerea gene-
ran, aplicabile In specie, nu este nicio ratiune de a nu se
apnea §i art. 833, care orga,nizeaza actiunea revoeatorie, la
care implicit ne trimete art. 930 (2.
Termenul de un an nu va Ineepe Insa a curge cleat De e.ind enrge
din ziva mortei testatorului, pentruea el fiind liber de a-§i termenul pros-
e/1141e/. Con-
revock legatul In tot timpul vietei sale art. 802), nu se trovereli.
poate zice c prescrip0a a Inceput a curge contra lui. Ac-
tione nundum nata, non currit prcescriptio 3 .
Cu toate acestea, chestiunea este controversata, §i unii
sustin ca termenul de un an poate curge In timpul vietei testa-
torului, dacit el a avut cuno§tinta despre delict (art. 803 (4,
iar altii susOn c. termenul de un an curge din ziva eDmiterei
delictului, sau din ziva In care acest delict a parvenit la cuno-
§tinO, te.tatorului, i In caz cAnd el n'ar fi avut cuno§tinta

2663 §i vo Don. et testaments, 9666; Beudant, Cours de droit

civil françai8, H, 426; T. Hue, II, 404; Vigié, I, 495, etc.
Cu toate acestea, s'a zis inaintea Consiliului de Stat di, de
clteori legatarul a omorit sau s'a incercat s omoare pe tes-
tator, actiunea revoca.torie poate fi exercitatA in tot timpul
cât poatt fi exercitatA t¡I i actiunea pentru urmArirea crimei
comisl de dlinsul. Arntz, II, 2161.
Vezi in acest sens Thiry, II, 483; Demolombe, XXII, 285;
Lanrent, XIV, 268; Aubry et Rau, VII, § 727, p. 550, text
Qi nota 12; Zacharite, Handbuch deg fr. Civilrechts, IV, § 737,
pag. 504 (ed. Crome); Demante et Colmet de Santerre, IV,
101 bis I soi II; Planiol, III, 2856; Duranton, IX, 479; Pand.
y° cit., 9674, etc.Contra: Marcadé, IV, 202; Troplong,
III, 2204; Massé-Vergé, III, § 504, p. 307 (text); Vazeille,
Prescription, II, 725, p. 361 urm. (ed. din 1832), etc., care
aplicA, in specie, prescriptia dreptului comun (art. 1890)
(argument din discutia urmatA, inaintea Consiliului de Stat).
(') Cpr. Laurent, XIV, 269; Duranton, IX, 480; Bayle-Mouillard
&supra lui Grenier, Don. et testaments, III, 355, nota a, p. 106
urm. Vezi asupra acestei controverse, Pand. y° cit., 9675 urm.
(4) Cpr. Demolombe, XXII, 286.
 452 COD. C1V.CARTEA II!. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 932.

despre deliet, din ziva mortei testatorului sau din ace,a In

care delictul a ajuns la cunogtinta mogtenitorilor(1).
Aceasta distinctie este, In once caz, inadmisibill, pentruca
nu apartine interpretului de a Intinde sau de a restrAnge
timpul In care o actiune poate fi exercitata 2 .
Aplic., in Art. 833 dela donatiuni fiind aplicabil gi la testamente,
s8p3e3ciec,.
ajt. revocarea poate fi ceruta, numai In contra legatarului ne-
demn, nu Insit gi In contra mogtenitorilor sai; pentrucii, In
specie, este vorba de o actiune penal, pe care art. 833 o
autoriza numai In contra donatarului ingrat, nu Insa gi
In contra mogtenitorilor srti, precum s'a spus mai sus 3.

30 Revocarea testamentului pentru ingratitudinea legatarulul

(art. 931).

Ingratitn- In fine, testamentul poate fi revocat de justitie, tot dupa

dineraul1lief:Ma- cererea celor interesati, pentru o injurie grava adusii memo-
ni testatorului, adeca: pentru un act culpabil, relativ
testator, comis de legatar cu intentia de a ultragià memoria
acestui din urma. Dupa cum vedem, este vorba, In specie,
de un caz de ingratitudine, lar nu de nedemnitate, pentruca
legatarul s'a facut culpabil catre binefacatorul sau, in urma
gratificeirei sale; pe cand In cele doul cazuri prevazute de
art. 831 gi 930, lega,tarul este nedemn, iar nu ingrat, fiindca
faptele de care el s'a facut culpabil stint anteric are grati-
ficarei sale 4. De aceea, autorii disting cazurile de nnocare
ale testamentului pentru nedemnitatea legatarului de acele
revocare pentru ingratitudinea lui.
Neaplic. art. Acest caz special de revocare, pr,vazut de art. 931, se
931 la dona-
tinni. Contro- ulica dupa cum gtim, numai la legate, nu lug gi la do-
vereL natiuni, degi chestiunea este foarte controversata
(') Aubry et Rau, VII, § 727, pag. 451, text si nota 13. Cpr.
Planiol, III, 2856 si Cas. belg. (12 Decembrie 1889), decizie
eitatrt in Pand. fr., y0 cit., 9677. Vezi si Bandry et Colin,
II, 2815, 2821.
(2) Cpr. Pand. fr., y0 cit., 9677.
(8) Cpr. Demolombe, XXII, 293; Pand. fr., v8 cit., 9669. Vezi
si tom. IV, partea I. P. 466 (ed. a 2-a).
Cpr. Baudry et Colín, II, 2819; Laurent, XIV, 255; Demo-
lombe, XXII, 271, etc.
Vezi tom. IV, partea I, al Coment. noastre, p. 450, text.
REVOC. PENTRU INGRATITUDINEA LEGATARULUI. ART. 930, 931. 453

Care sunt faptelc de natura a constitul o injurie grava Faptele ca,re

constituesc o
adusa-memoriei testatorului? Nieio regula nu poate fi for- injurie grava.
mulata, in ac,easta privinta. Tot ce se poate zice este c ju- Aprecieres
decatorii fondului apreciaza In mod suveran gravitatea in- judecatorilor.
juriei i).
Sustragerea unor lucran i de ale succesiunei, comisa in Sustragerea
urma mortei testatorului, nu constitue, de bung seama, nicio deunor lucruri
ale succe-
injurie la memoria lui; pentruca de§i acest fapt este imoral, siunei.
totu§i el nu este indreptat de .itt in contra mo§tenitorilor(3).
Tot astfel, faptul din partea legatarului, instituit prin- Desfiintarea
tr'un testament, de a desfiin* In urma mortei testatorului, unui testa-
ment poste-
un testament posterior, nu atinge intru nimic memoria acestui rior. Act. in
din urina, ci conferg, numai legatarilor instituiti prin al daune.
doilea testament, dreptul de a cere despagubiri dela autorul
acestei desfiintari, pentru daunele cauzate prin ea (3.
Paptul de a nu denunth omorul testatorului care, in N eaplic!,rea,
in specie a
materie de succesiune, este o eauza de nedemnitate art. 655), art. 655 urm.
n'ar puteh, de asemenea, fi privit, cel putin in regula ge- C. civil.
nerala, ca o injurie acing memoriei testatorului ; caci, dupa
cum §tim, di,pozitiile art. 655 urin, nu se aplica la succe-
siunea te,stamentara 5 .

nota 2. Vezi in aoest din urmh sens, Planiol, III, 2645; Baudry
et Colin, I, 1606; T. Huc, VI, 642, etc.
(I) Baudry et Colin, II, 2820.
Laurent, XIV, 257; Detnolombe, XXII, 274; Troplong, III,
2201; Auhry et Rau, VII, § 727, p. 547, nota 6; ZachariEe,
Handbuch des fr. Civitrechts, IV, § 737, p. 503, nota 2 (ed.
Crome); Baudry et Colin, II, 2820; Pand. fr., tt° cit., 9648, etc.
Sustractiunea comisA in timpul vietei testatorului, ar eons- Sustragerea
titul insrt un delict de naturfi a dit loe la revocare, In baza timpulcomisli, in
vietei
art. 831 qi 930. Vezi Laurent, XIV, 256; Pand. fr. tt° cit., testatorului.
9649, etc.
Art. 831 nu mai este fast', aplicabil, de citteori legatarul Restit. lucru-
a restituit lucrurile sustrase. Vezi Laurent, XIV, 260. rilor sustrase.
Laurent, XIV, 259; Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 9;
Anbry et Rau, VII, § 727, p. 546, nota 5; Pand. fr., e cit.,
9652; C. Bordeaux, Sirey, 46. 2. 654; D. P. 49. 2. 80.
Vezi fuel Demolombt, XXII, 277; C. Poitiers, D. P. 65. 2.
161; Sirey, 66. 2. 121, etc.
Laurent, XIV, 265; Demolombe, XXII, 279; DOnante et
Coltnet de Santerre, IV, 210 bis IV; Beltjens, III, art. 1046,
1047, No. 15; Pand. fr., u° cit., 9665, etc.
Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 81 text §i
 454 C. C. CART. IlI. TIT. II. CAP. V. S-a VW. ART. 931.

DesfriMarea Cat pentru desfranarea la care s'ar dedh o vaduvit,

vlidnvei legs-
tail a barbs- gatarit a barbatului situ, ajar In anul mortei acestui din
ttdui situ. urma, aceasta ar constitui, clup. ptirerea generall, o uitare
Controversit.
a datoriilor sale, nu %sit o injurie adusit memoriei barba-
tului
D. roman vi La Romani, vaduvele, care se casittoreau de al doilea
dr. anterior.
sau aveau purtari rele In anul vAduviei, eran notate ca in-
fame §i perdeau 1iberaIitáiIe ce primise dela barbatii lor (2),
solutie care trecuse eat In dreptul nostru anterior (art. 147
urm. C. Calimach) (3), cat qi In vechiul drept francez, dupit
cum ne atesta Dumoulin (Molineus), Basnage, Bretonniery
sur Henrys. etc. (4).
Preserierea Actiunea In revocare, Intemeiatii pe o injurie gray&
actinnei. Con-
ta-oversl. adush memoriei defunctului, trebue sit fie exercitatit, sub pe-
deapsa stingerei ei, In termen de tin an din ziva comiterei
faptului injurios, dupa cum dispune In mod imperios art. 931

nota 3. Cu toate acestea, ehestiunea este controwersaa. Vezi

asupra acestei controverse, Pand. fr., v° Don. et testamenta,
9662 urm.
(') Vezi in acest din urna sens, C. Nimes si Be.sanvon, D. P.
45. 2. 176; Sirey, 46. 2. 176; Dreptul din 1913, No. 71, p. 568
(en nota d-lui S. RAdulescu); Laurent, XIV, 263; Demolombe,
XXII, 275; Troplong, III, 2201; Pand. fr., y° cit., 9657;
Beltjens, III, art. 1046, 1047, No. 13; T. Hue, VI, 402, p. 513;
Anbry et Ran, VII, § 727, p. 547, nota 6; Zacharite, Hand-
buch des Jr. Civilrechts, IV, § 737, pag. 603, nota 2 (ed.
Crome). latA cum se exprimi acest din urmi autor: Es ver-
wirld eine Witwe nicht das ihr von ihrem Marine ausgesetzte
Vermachtniss, wenn sic innerhalb des Trauerjahre8 einen
unordentlichen Lebengwandel fuhrt". Contra: Baudry-La-
cantinerie, Précis, III, 1118, p. 731 (ed. a 9-a); Bandry et
Colin, II, 2820, p. 397, 398 (ed. a 3-a). Vezi Dalloz, Nou-
veau code civil annoté, II, art. 1046, 1047, No. 88 urm.
(2) Si qua ex fceminis perdito marito, intra anni spatium alteri
festinaverit nubere (parvum enitn temples post de,cem menses
servandum adjicimus, tametsi idipsum exiguum putemua),
probrosis innata notis, honeatioris nobilisqve personer decore
et jure privetur, atque omnia pee, de prioris mariti bonis,
vel jure aponsalium, vel judicio defuncti conju gis consequeta
fuerat, amittat". (L. 2, Cod, De secundis nuptiis, 5, 9).
(2) Vezi tom. I al Coment. noastre, pag. 800, nota 3 si p. 801,
nota 2 (ed. a 2-a).
(4) Vezi Pand. fr., y° cit., 9656.
 EFECTELE REVOCARE!. ART. 834, 930. 455

din codul civil('), lar nu din ziva cAnd acest fapt a par-
venit la cuno0inta celor In drept a cere revocarea, dupl
cum pe nedrept sustin unii (3).
Art. 931, care statornice0e o prescriptie scurtd, de un Neaplic., in
an, este atat de imperativ Inclt, In urma expirlrei acestui insPea:!en;eia.
termen, mo§tenitorul nu poate, nici pe cale de exceptie, s5, Qu.(8 tempo-
opue actiunea In revocare, cererei de predare a legatului,:agiel"nteatcd. .
ce legatarul ar face In contra lui. Cu alte cuvinte, maxima controy'ersx.
cunoscutl: QUO teMpOralia sunt ad aendum, perpetua sunt
ad excipiendum, nu este aplieabill In specie, fiinda, legea
mIrginind exercitiul actiunei In revocare la termenul scurt
de un an, mo0enitoru1 este presupus a fi iertat ofensa 0 a
fi renuntat la actiune, IndatI ce el a 16sat 0, tread, acest
termen, fitrit a fi cerut revocarea (3).

Efectele revocirei pentru nedemnitatea sau ingratitudinea

legatarului (art. 834, 930).

Efectele revocArei testamentului pentru nedenanitatea qi Aplic. rega-

ingratitudinea legatarului Bunt acele ale revoclrei donatiu- lelonratleulnaido-
Mareadé, IV, 201; Laurent, XIV, 268; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 201 bis III; Baudry et Colin, II, 2821; Beltjens,
III, art. 1046, 1047, No. 18; Le Roux de Bretagne, Pres-.
cription, II, 1224, p. 266; Pand. fr., y° cit., 9671; Coin-De-
lisle, op. cit., art. 1047, No. 4, p. 617, etc.
Cpr. Demolombe, XXII, 282; Mourlon, 1I, 902; Duranton,
IX, 480; Arntz, II, 2161; Aubry et Rau, VII, § 727, p. 550,
text si nota 11; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
§ 737, in fine, pag. 604 (ed. Crome). Iata, cum se exprima
aeest din urma autor, /st daher die Beleidigung dem An-
denken des Erblassers zugefiigt worden, so ist die Elage in
lahresfrist von dem Tage an gerechnet, an welchem die Be-
leidigung zugeftigt oder den Erben bekannt geworden ist, zu
erheben.
Vezi in ace.st sens, Aubry et Rau, VII, § 727, in fine, p. 552,
text si nota 15; Duranton, IX, 481; Saintespès-Lescot, V, 1711,
p. 197 nrm.; Bayle-Mouillard asupra lui Grenier, III, 355, nota a,
p. 106 urm.; Pand. fr., y° cit., 9683. Contra: Demolombe,
XXII, 289. Cpr. Taulier, Thiorie raisonnée du code civil, IV,
pag. 185; Delvincourt, Cours de code civil, II, p. 387, nota 11,
(ed. din 1834).
 456 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. DR. INTERNATION.

uilor pentru ingratitudine, fiinclea art. 930 ne trimete in

mod implicit la art. 834.
Datorirea Revocarea va aveà deci loe ut ex tunc, adeca din ziva
frnotelor din
zins cererei in cererei, jar nu ut ex nunc; a§a, ca, intre mo§tenitor sau once
judeeatg. alt debitor al legaturui §i legatar, fructele nu vor fi da-
torite decat din ziva cererei In judecata 1 .
Efectn1 reto- In privinta tertiilor, efectul revocami se sue la aceeal
c.iirei tn yri-
data, fara a prejudech Intru nimic Instrainarile, ipotecile Ili
vinta terti ilor.
alte drepturi reale constituite pana atunci de legatar asupra
lucrului legat (art. 830, 930) (3).
solutia este aceea§, fie ca ar fi vorba de legate sin-
guiare, cu titlu universal §i chiar universale, caci once di-
stinctie Intre diferitele specii de legate este contrara art. 930
§i 931 3 .
Cat pentru chestiunea de a se 01 cine se va folosi de
revocarea legatului, ea va fi examinata mai la vale, p. 474 urm.

Regulele de drept international aplicabile in privinta

revoclrei testamentelor.

Legea care Revocarea expresa atarna de vointa testatorului, care

ciirmnefte
forma revo- trebue sa fie executata. Ineat prive9te
> VIM forma revocarei,
cIrei exprese. ea va fi carmuita de legea Wei in care revocaren are loc.
Astfel, strainul, care-§i va revoca, testamentul su In Ro-
mania, va observa dispozitiile art. 920 din codul civil 4 .
Re vocarea ta- Incat prive§te revocarea tacita, ea rezultand din fapte
citi. pe care legiuitorul le interpreta ca o manifestare a vointei
testatorului de a desfiinta, prim.le sale dispozitii testamen-
tare, aceste fa,pte vor fi fixate de legea Wei care sere§te
a interpreth vointa sa, adeca de legea sa nationall, afara,
bine Inteles, de cazul cand testatorul ar fi Inteles a se referi

Demolombe, XXII, 294; Laurent, XIV, 273; Pand. fr t70 cit.,

9685, etc.
Demolombe, XXII, 295; Laurent, XIV, 274; Pand. fr., y° cit.,
9636; Anbry et Rau, VII, § 724, p. 549, text qi nota 9.
*(8) Aubry et Rau, loco cit., text i nota 10; Laurent, XIV, 274;
Demolombe, XXII, 296; Pand, fr., v° cit., 9687, etc.
(4) Despagnet, Prgeis de droit international privé, 382, P. 1111
(ed. a 5-a).
 NULITATEA §1 C'ADUCITATEA LEGATELOR. 457

ta legea domiciliului su (9. Acest punct nu poate fi con-

testat In mod serios.
Astfel, testamentul unui Italian va fi revocat la noi pentru C. italian..
Art. 888.
survenire de copii, conform art. 888 din codul italian, pe
tand testamentul unui Roman nu va fi revocat pentru aeest
motiv In Italia, legea noastra neadmitand revocarea testa-
mentelor pentru survenire de copii (2). (V. supra, p. 439 urm.).

Despre nulitatea si caducitatea legatelor.

I. Nulitatea legatelor (art. 803, 806 urm., 886 §i 997) (3).
Legea nu se ocupa In mod special de nulitatea lega- Cazurile and
legantuuli este
telor, Insit din principiile generale rezulta ca legatul este
nul : 1° de cateori testamentul n'a fost &cut intr'una din
formele legale art. 886); 2 ' cand testatorul este ineapabil
(le a dispune, iar legatarul, care era incapabil In momentul
facerei testamentului, n'a devenit capabil pang In momentul
mortei testatorului 4 ; 3° cand testatorul neSiind, a legat

C) Cpr. Despaguet, op. §i loco supra cit., p. 1112.

(2) Cpr. Despagnet, op. 4i loco aupra cit., No, 382, p. 1112. Cpr.
Pasquale Fiore, Le droit international privé (ed. IV, traduc.
Antoine), IV, 1570, p. 307; Laurent, Droit civil international,
VI, 311, p. 528 urm., etc.
(I) Inc& priveste deosebirea intre nulitatea, revocarea si caduci-
tatea testamentelor, vezi supra, p. 392, nota 3.
(4) Dacii, incapacitatea legatarului a survenit in urma facerei
testamentului, legatul nu mai eite nnl, ci caduc (art. 928).
Demante et Cohnet de Santerre, IV, 194 bie 1; Planiol, III,
2848; T. Hue, VI, 392. Upr. Laurent, XIV, 275, etc.
Un caz de nulitate al legatului ar fi acela in care s'ar fi
legat o mosie unei persoane morale existente numai de fapt,.
(vezi infra, p. 430), s,au unui strain (vezi infra, p. 465).
Curtea de casatie a &cis inba, ca,, in acest din urmit Caz, Dreptul striti-
strro.inul instituit legatar, neputiind poseda in natura imobilul nilor la va-
legat, are, ca. ai mostenitortil strain ab intestat, dreptul la va- i°1oarfan IMi.
loaren in bani a acestui imobil. Vezi Mt. Cas. 1910, p. 371 ControversX.
si Dreptul din 1910, No. 41, pag. 827. Aceasta solutie este
Insa, dupa parerea noastra, cu desaviirsire inadmisibila. Vezi
tom. III, parten II, al Uotnent. noastre, p. 76, 77 si mai cu
seam& p. 510, nota 2. Vezi Qi tom. IV, partea I, p. 101 urm.
 458 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. NULIT. LEGATELOR.

un lucru strain (art. 907); 40 §i In fine, and testamentul

cuprinde o substitutie fideicomisarit (art. 803) (1).
Dispozitia 0 dispozitie nu% dintr'un testament nu atrage nulitatea
null dinteun celorlalte dispozitii, care sunt valide prin ele Inse§i. Astfel,
testament nu
atrage nuli- reproducerea Inteun al doilea testament a dispozitiilor nulo
tat" e°1' dintr'un testament anterior, nu poate aye& de efect anularea
lalte dispo-
zitii. celui de al doilea, cand acest al doilea, testament cuprinde
dispozitii permise §i In conformitate cu kgea (2).
Persoanele Persoanele care pot cere nulitatea legatului sunt cele
"militates
1'2 "rechemate
le- a se folosi de anularea lui. Astfel, mo§tenitorii le-
gatului. gitimi pot cere anularea legatului universal care-i desmo§-
tene§te. Ei nu pot Insa, cere anularea legatului Cu titlu uni-
versal sau cu titlu particular, de cateori exista un legatar
universal; pentruca, In asemenea caz, nulitatea ar folosi
acestui legate'', iar nu mo§tenitorilor de sange desmo§te-
niti (3).
Oblig. natu- Jurisprudenta §i o mare parte din doctrina decid, pe
rant. Contro-
versii. nedrept, ca, o dispozitie de ultimg vointa, neregulata §i chiar
verbal, deqi este null, totu§i da na§tere la o obligatie natu-
rail de na,tura a servi de baza unei obligatii civile 4, so-
lutie admisa §1 in privinta donatiunilor nule (5).
Aceasta solutie este Insa, cu drept cuvant, contestatit
de unii autori, pentruel dei mo§tenitorii pot sa remit* la
ac(iunea In nulitate ce le apartine, executand, de exemplu,
testamentul de bung voe, eeeace exclude once repetitie din
partea lor, totu§i aceasta nu Insemneaza a plat' o obligatie
natura% sau o obligatie civila imperfecta, ci a OW o da-
torie more% sau de con§tiinta, ceeaee este o liberalitate °).
FrauclI la Se poate Insa, Intampla, ea testatorul stl, fi instituit un
lege.
legatar universal fiictiv In scopul de a Impedich pe mo§te-
nitori de a cere nulitatea legatului facut unor persoane in-
capa,bile. In asemenea caz, nu mai Incape Indoiall ca mo§-
tenitorii vor puteh cere nulitatea legatului, randuirea unui
(') Cpr. Thiry, II, 484; Laurent, XIV, 275, etc.
(2) C. Iasi, Cr. judiciar din 1902, No, 26, p. 219. Vezi si Cas.
rom. Bult. 1900, p. 1141, 1142.
(8) Cpr. Laurent, XIV, 276.
(4) Cpr. C. Montpellier, D. P. 94. 2. 15.
(6) Vezi tom. IV, partea I, p. 208, ad notarn.
(8) Vezi T. Iluc, VII, 237, p. 318.
 CADUC1TATEA LEGATELOR. ART. 924. 459

asemenea legatar universal fiind o fraudg la lege, §i frauda

face In totdeauna exceptie (t).

II. Caducitatea legatelor.

O dispozitie testamentarg este caduca (dela cadere, a Cazarile cant"
Weil) (2), cAnd fiind validg §i nerevocatl, ea totugi rImane Ittreata
flrit efecte sau cade, dui:A cum se exprimg lege,a (art. 925, este eaducii.
928), din cauza legatarului (art. 924, 925, 928) sau din
cauza lucrului legat (art. 927. Caducitatea nu are deci nici-
odatl loe din cauza testatorului (2).
Cauzele de cadueitate ale legatelor sunt relative: 1° la
persoana legatarului; 20 la lucrul legat.

A) Cauzele de eadueltate relative la penman legatarulul.

O dispozitie testamentarl poate sl devie caducg, din

partea legatarului: 1° prin moartea legatarului IntAmplatI
Inaintea acelei a testatorului; 2° prin incapacitatea sa sau
prin refuzul sAu de a primi legatul.

1° Moartea legatarului IntAmplatil Inaintea acelei a testatorulul.

Art. 924. ()rice dispozitiune testamentari devine caduci,

ciind acela, it, favoarea cAruia ea a fost Mewl, a murit inaintea
testatorului. (Art. 654, 802, 808, 899 C. civ. Art. 1039 C. fr.).
Once dispozitie testamentarg, este personan, ca §i afec-
tiunea care o dicteazg.
Prin urmare, dreptul ce rezultit dinteun legat nu se Existente le-'
poate deschide dectit In persoana legatarului, iar nu In acea gataruini In
momentul
a moqtenitorilor siti (4); de unde rezultA el legatarul trebue mortei testa-
torului.
(I) Cpr. Laurent, XIII, 173 si XIV, 276.
(2) Caducum appellatur, veluti eecidit ab co". (Ulpiani Regul.,
De eaducis, 17, 1, ab initio).
(8) Planiol, III, 2846 si toti autorii.
(4) Mostenitorii, fie chiar copiii legatarului, n'au deci niciun drept Neaplie. re-
la legat, dad, autorul lor a murit inaintea testatorului, pentruci Prezenti!tiei
reprezentatia dela succesiunea ab intestat nu se aplicfi succe- la a''''
siunei testamentare. Vezi Planiol, III, 2847; Demolombe, testamentarK.
 460 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 924.

sa existe In momentul mortei testatorului, spre a puteh bene-

ficih de legat (9.; caci altfel legatul ar li caduc sau
de efecto.
Pers. morale. Ace,st principiu se aplica atat persoanelor fizice citt §i
celor morale 2).
Art. 654, 808. Pentru a putet dobandi un legat este deci neaparat
ea legatarul sa existe In momentul deschiderei dreptului,
adeca: In momentul mortei te,statorului, principiu pe c,are
legea II aplica nu nuinai la donatiuni §i testamento art. 808,
dar §i la succesiunea ab intestat (art. 654 .
Art. 899. Dar daca legatarul a supravetuit cftt de putin testa-
torului, el dobandeste legatul §i-1 transmite mo§tenitorilor
sau reprezentantilor si art. 899), ciliar daca el n'ar fi ac-
eeptat leg-atul §i nu ar fi avut macar cuno§tintit de el e
XXII, 300; Pand. fr., v° cit., 9692; C. Poitierss D. P. 64.
2. 137.
Moartea exe- Moartea executorului testamentar, intimplath inaintea acelei
cutorului tes- a testatortilui, nu poate fusa fi asimilatil mortei legatarului,
tamentar nu pentru-a rituduirea unui executor te.tamentar nu este o conditie
este asimilatl
mortei legata- de validitate a legatului. Pand. fr., y° cit., 9709; Aubry et Rau,
rului. VII, § 726, p. 529; Zacharhe, Handbuch des fr. Civilrechts,
IV, § 736, p. 495, nota 2, in fine (ed. Crome). fatfi cum se ex-
primft acest diii urratt autor: D igegen verfallen die in einem
Testamente enthaltenen Legate nicht um demvillen uva der
Testamentsvollzieher vor dem El-1)1~er mit Tode Agegang n
ceeace insemneazá eft legatele cuprinse intr'un testament
nu devin ineficace prin faptid ca executorul testamentar s'a
sivarsit din Tiatii inaintea testatorului.
Zacharhe, Handbuch des Jr. Civilrechts, IV, § 737, pag. 495,
nota 1, ab initio.
Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 308, p. 314; Planiol,
III, 2847; Demolombe, XXII, 305; Marcadé, IV, 183; Mourlon,
II, 833; Baudry et Colin, II, 2830 si toti autorii. Mtsteni-
torii care cer legatul trebue In asemenea caz, A, dovedeasett
faptul legatarul, autoriA lor, a supravetuit citt de putin
testatorului (art. 120, 1169). Marcadé, loco cit., Demolombe,
XXII, 306; Demante et Colmet de,Santerre, IV, 188; Pand.
y° cit., 9704 si toti autorii.
Desfiintarea, fr.,Dovada supravetuirei se va face, la noi, conform dreptului
In dreptul comun, prin once soiu de mijloace, pentrucá legiuitorul nostril
nostru, a pre- a eliminat art. 720-722 din codul francez care, reproducttnd
zumptiilor
eommorientes- legile romane, stabilesc oarec,are prezumptii intemeiate pe pu-
terea virstei si a sexidni, prezumptiile asa zice commorientes.
Vezi tom. III, partea II, al Comente noastre, p. 50, 51. FatI
 CADUCITATEA LEGATELOR. ART. 920. 461

Daca legatul a fost fa,cut sub o conditie suspensiva, Legat condi-

el devine caduc prin moartea legatarului, cu toate c aceasta litoinea 18.0 sC oenni
moarte ar fi posterioara acelei a testatorului, destul este ca aivg. Art.P925.
ea sá, se Intample inaintea Indeplinirei conditiei (art. 925).
Dreptul conditional, care rezulta, dintr'un legat a carui
conditie este Inca, pendenta, nu este deci transmisibil mo§-
tenitorilor legatarului
Daca este vorba de o conditie rezolutorie, dreptul lacondive.rozo-
legat se deschide prirn moartea testatorului (art. 802 legatul lutone.
fiind lusa, rezolvit prin Thdeplinirea conditiei art. 1019 (2).
Daca este vorba de un legat Cu termen, legatarul are Legat
un drept dobandit din momentul mortei testatorului, trans- etem n
Art. 926en..
misibil la mo§tenitorii sal art. 926 C .
Aceasta regula, Intemeiata pe natura legatului §i pe Apliearea re-
vointL presupusa, a testatorului, se aplica la toate kgateleglie:
In genere, ciliar i la cele remuneratorii sau rasplatitoare (4). kgatoor
Pentru aceasta trebue îns ea legatul remunerator, sa cu- genere.
prinda o adevarata, liberalitate, caci daca, el ar cuprinde
reeunoa§terea une datorii §i o marturisire sincera a testa-
torului, ca,re ar dà legatarului o dovada despre existenta
crea,ntei sale, aceastil, recunoa§tere din partea te,statorului I§i
va produce efectele sal cu toate ca legatarul ar fi murit

cu amasa modificare insemnatl a legiuitorului nostrn,

atiit in eodul italian, cid fi in codul german (cpr. Trib. Za-
bern, Dreptul din 1914, No. 9, cu observ. noasträ,), este de
mirat cum Petrescu (Testamentele, p. 668) a putut serie a
prezumpfiile de suprave(uire trase din vecrsta sau din sex,
consacrate in materie de succesiune ab intestat, nu pot fi in-
vocate de reprezentanfii legalarului". D-sa a reprodus autorii
francezi, care curta eontroversa ce exisiti in amasa privintg
in Franta, in sen.ul cä prezumptiile dela suceesiunea ab in-
testat nu sunt aplicabile in specie (vezi Demolombe, XIII,
117 §i XXII, 307; Laurent, VIII, 522; Pand. fr., v° cit.,
9705, etc.), farA a observit. cá aceste prezumptii n'au mai fost
admise In legea noastrrt. IBA& ce insemneaz5, a se luit orbeste
dup5, autorii strAini, farX a controlit textele.
Planiol, III, 2847.
Planiol, loco cit.; ('as. fr. D. P. 94. 1. 332.
Planiol, loco cit.; T. Hue, VI, 386, pag. 492. Vezi
pag. 463.
Cpr. Pand. fr., v° cit., 9699; Troplong, III, 2123; Demolombe,
XXII, 303, etc.
 462 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. 8-a VIII. ART. 924.

. Acest punct ne pare la adpost de

inaintea te,statorului (I
once discutie, de0 el e contestat de unii.
Cazul unei Regula de mai sus, dupg care legatul nu se considerl
subetitutii
vulgare. ca flcut in favoarea mo§tenitorilor legatarului, ar Theca
Art. 804. Ins5, de a fi aplicabilit, dacii .testatorul ar fi avut intentia
de a face o substitutie vulgarit, gratifiand pe mo§tenitorii
legatarului, pentru cazul cAnd acesta n'ar primi sau n'ar
putel, prim' legatul (art. 804)(2). Vointa testatorului de a cu-
prinde pe mo§tenitorii legatarului in vocatiunea sa trebue
s5, rezulte in mod ciar, precis §i neindoelnic, fie din termenii
0 forma dispozitiunei, fie din clauzele t,estamentului (3.
Acei substituiti trebue sit aibl neaplrat capacitatea de
a mosteni.
Legatul flicut Regula de mai sus inceteazg de asemenea de a fi apii-
andeiinpeaerg°uzTiecabi,la,, de cfiteori legatul a fost flcut unei persoane, din
functinnei ce
ocupX. (1) Pand. fr., tP cit., 9700 urm.; T. Hue, VI 386; Laurent,
XIV, 279; Troplong, III, 2122, etc. Vezi MA Demolombe,
XXII, 304.
A.stfel, s'a decis ci dad, testatorul a dispus a las. prin tes-.
tament o parte oarecare din averea sa, fratelui siu, sau fiului
aee,stuia, anume X, termenii sau fiului acestuia", prin care
se institue un legatar eventual, nu aduc nicio ineertitudine in
vointa testatorului, si nici nu fae ca legatul si devie cadue,
in cazul cand primul legatar a incetat din viati inaintea tes-
tatorului, intrucat vointa acestuia a fost si institue, In ase-
menea caz, ca legatar in primul rand, pe fratele sau, lar In
al doilea rand, in caz child aeest frate ar Ineetà din viati
inaintea sa, pe fiul acestuia (nepotul testatorului), care are
vocatiune la legat, in virtutea acestui testament. Trib. Buziu,
Cr. judiciar din 1896, No. 17.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 9694; Laurent, XIV, 280; T. Hue,
VI, 386; Demolombe, XXII, 301; Aubry et Rau, VII, § 726,
p. 629; Zacharise, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 736,
p. 495, nota 1; Laurent, XIV, 280. Cpr. C. Bourge-s, Park
si Rouen, Sirey, 63. 2. 157; D. P. 63. 2. 196; D. P. 63. 2.
223; Sirey, 64. 2. 261; D. P. 64. 2. 184; D. P. 73. 2. 219, etc.
De cateori tribunalele, interpretând vointa testatorului,
admit &A el a inteles ea legatul si foloseasei mostenitorului
legatarului, aceasti vocatinne nu se intelege deck pentru
mostenitorii din gradul Iliad, iar nu pentru toti mostenitorii
lui in infinit; de nude rezulti a, daci mostenitorii din gradul
intii ar murl inaintea testatorului, acei din gradul subsecvent
nu vor luà nimic. Demolombe, XXII, 301; Pand. fr., tI° cit.,
9695, etc.
 CADUCITATEA LEG ATELOR. ART. 920. 463

cauza functiunei ce oeupit, precum ar fi, de exemplu, le-

gatul flcut cutlrei comuni, rectorului cutlrei UniversitIti,
etc. In asemenea cazuri, legatul nu va fi caduc decat atunei
eand comuna sau Universitatea gratificatl ar fi Ineetat de
a avea fiint5. Inaintea mortei testatorului (1).
DacI legatul a fost facut sub o conditie suspensivl Legatul Guinn
(art. 925), nu este suficient ca legatarul sq, supravetuiasel nitpeenlicivicti
testatorului, ci mai trebue ea el sl fie In viat5, In momentul
Indeplinirei conditiei (2, clei atuneí se desehide dreptul luí
dupI art. 925, care a fost explicat supra. p. 305 urrn., cand
ne-am oeupat despre legatele- conditionale.
Neindeplinirea conditiei faze deci ea legatul IA fie caduc,
eau mai bine zis inexistent 3).
Cat pentru legatul Cu termen art. 926, este sufieient Legatul en
ea legatarul sit fie In viatit In momentul mortei testato- termen.
rului, de§i termenul s'ar Impuni dupg, moartea acestui din
pentructi termenul nu suspenda existenta dreptului,
ci amang numai executarea lui (art. 1022)

20 Incapacitates legatarului sau refuzul lui de a priml legatul.

Art. 928. Once dispozitie testamental% cade, cind eredele

numit sau legatarul nu o va primI sau va fi incapabil de a o primI.
(Art. 695, 701, 808 C. civ. Art. 1043 C. fr.).
Legatarul until corp eert §i determinat In individua- Legate de
litatea sa (art. 903 (5, devine de drept i f6r6, niciun act corpuri eerte
qi determi-
nate.
Vezi Ricard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires,
3-e partie, No. 423 urm., p. 514, 515 (ed. din 1707); Pothier,
Don. testamentaires, VIII, 310, pag. 314; Mareadé. IV, 184;
Arntz, II, 2163; Demolombe, XXII, 302; Pand. fr., y° cit.,
9698; Aubry et Rau, VII, § 726, pag. 529; Beltjens, III,
art. 1039, No. 3; T. Hue, VI, 386; C. Paris, D. P. 91. 2.
239, etc. Vezi §i L. 56, Dig., XXXI., De legatis II, unde se
ziee: Quod Principi relictum est, gui antequam dies legati
cedat, ab hominibus ere ptus est, ex constitutione divi Antonini,
succeesori efus debetur".
T. Huc, VI, 386, p. 491, 492. Vezi qi infra, p. 465.
(8) Vezi supra, p. 308, nota 2. Cpr. Planiol, III, 2850.
Vezi supra, p. 461. Cpr. Planiol, III, 2847.
Dac5, legatul are de obiect lucruri nedeterminate in indivi- Legate de lu-
d ualitatea lor (legatum generis) (art. 908), Preculn ar fi, de cruri nedeter-
minate.
 464 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 928.
i

de vointl, proprietarul lucrului legat, din momentul mortei

testatorului (art. 644, 899 § 1), InsI el rgmane liber de a
lepldh legatul, dui:a cuni §i mo§tenitorul ab intestat poate
sI lepede succesiunea (art. 695 urm.), pentrucit nimene nu
poate fi moqtenitor cu deasila. Nemo invitus heres
Capacitatea Pentru aeeasta se cere ing ca el A, aibA capacitate&
de a dispune. de a dispune de bunurile sale 2).
Repudiarea Deci, dacli legatarul, capabil de a dispune de drep-
eau lepiLdarea
legatului. turile sale, a repudiat legatul In formele prescrise de lege 3,
legatul va fi caduc (' , de cAteori testatorul, In prevederea
caducitAtei, n'a fAeut o substitutie vulgarg, arittAnd per-
soana care va luh legatul In caz cand primul legatar nu
1-ar primi sau ar fi incapabil de a-1 primi art. 804)(5.
Incapacitatea Tot astfel, Jegatul va fi cadue, dacI legatarul, care el-A.
legatarului in
momentul capabil In momentul facerei testamentului, este incapabil In
mortei testa- momentul mortei testatorului (6, sau la lndeplinirea conditiei,
torului.
exempla: legatul unui cal sau al unui imobil, fara a se §t1
anume care, legatarul are numai o actiune personala ex testa-
mento pentru a cere legatul dela cel obligat a-1 plati (art. 902),
i proprietatea nu se transfera, in asemenea caz, deck prin
predarea lucrului. Vezi supra, p. 330.
(I) ezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 276 urm. §i
p. 287.
Vezi supra, p. 183.
Formele lepit- In privinta formelor cu care trebue sit se primeasca sau A
dXrei lega- se lepede un legat, vezi supra, p. 183. Repudiare,a legatului
telor.
poste fi §i tacitä', nefiind nevoe de o renuntare la grefa, in-
truck art. 695 (3. civ, nu se aplica deck la succesiunile ab
intestat. Vezi supra, p. 184. Cpr. Planiol, III, 2849. Legs-
tarul are 30 de ani pentru a acceptà legatul. Cas. rom. Bult.
1887, cosid. dela p. 217 qi Dreptul din 1887, No. 40, p. 316.
Atat repudiarea cat §i acceptarea legatului nu poste sa ail&
loc decat in urma mortei testatorului. Planiol, loco cit.; Cas.
fr., Sirey, 84. 1. 337; D. P. 84. 1. 468.
Cpr. L. 38 § 1, Dig., XXX, De legatis I.
Vezi supra, p. 462. Cpr. Marcadé, IV, 189. Testatorul poate
A deroage dela principiile de mai sus, care se intemeiaza pe
vointa sa pre,supusa, declarand ca, ta caz de nulitate sau
de caducitate al legatului, lucrul legat se va retntoarce la mog-
tenitorii legitimi. Beltjens, III, art. 1043, No. 5; Laurent,
XIV, 297; Pand. fr., y° cit., 9748, etc.
Cpr. Demolombe, XXII, 325; Acollas, II, p. 598; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 194 bis I; T. Huc, VI, 386. Vezi
§i supra, p. 463.
 CADUCITATEA LEGATELOR. ART. 928. 465

In caz can 1 legatul a fost facut sub o conditie suspensiva

art. 925.
De cftteori legatul va fi conditional, lega,tarul va trebui capacitatea
deci sa, fie capabil, atat In momentul mortei testatorului eat legatarului
momentul In
In-
0 a Indeplinirei conditiei, fiindca proprietatea lucrului legat deplinirei
conditiei.
nu se transmite definitiv deat la aceasta epoca (art. 925 .

aar
Controversii.
Cu toate ace.tea, chestiunea este controversata, §i unii admit
a, In cazul unui legat conditional, este suficient ca lega-
tarul sa, fie capabil In momentul Indeplinirei conditiei, iar
nu numai deat §i In momentul mortei testa,torului, solutie
care era, admisa, atat la Romani cat §i In codul Calimach
art. 890 corespunzator cu art. 703 C. austriac) 1).
Daca legatarul era, incapabil in momentul facerei tes- Legat nul.
tamentului, legatul nu mai este caduc, ci nul, pro non scripto
habetur 2).
Un caz de- incapacitate, In care legatul ar fi nul, cazurnedein-
captu
fi acela nd legatarul n'ar fi Inc.Inca conceput in momentul ca:iitatelin
mortei testatorului (art. 808 § 2 (5, sau and el ar fi o ar fi nul.
manastire secularizata prin legea din 1863 (5), sau and le-
gatarul ar fi un strain caruia i s'ar fi lasat o mo§ie art. 7
§ 5 Constit. 5), sau and legatarul, care era incapabil in
momentul facerei testameiatului, n'a devenit capabil pang In
momentul mortei testatorului 6, etc. In toate ace,ste cazuri,
legatul a fost nul ab initio.
In caz Insii, and legatarul, capal;i1 din capul locului, Cazurile in
care legatul
este incapabil In momentul mortei testatorului sau Indepli- nu este nul,
nirei conditiei, daca este vorba de un legat supus unei con- ci caduc.
ditii suspensive, legatul nu este nul, ci ca,duc. Astfel ar fi,
de exemplu, cazul and legatarul, care era capabil In mo-
mentul facerei testamentului, este incapabil In momentul
mortei testatorului, din cauza a a curarisit, ca medic, pe
acest din urma, In cursul boalei de care a murit (art. 810)(7).
(') Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 85, text §i
nota 1, unde se aratA eontroversa.
Vezi supra, p. 457, text §i nota 4. Cpr. Planiol, III, 2848; T.
Hue, VI, 392; Demante et Colmet de Santerre, IV, 194, bis I.
C. Bueuresti, Dreptul din 1892, No. 12.
(*) Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1878, p. 356.
(6) Vezi supra, p. 457, nota 4.
Vezi supra, p. 457.
Cpr. Arntz, II, 2166.
65105 30
 461 COD. UV. CARTEA III. Trr. Ir.CAP. V.S- VIII. ART. 927.

B) Cauzele de caduoitate relative la lucrul legat.

Art. 927. Legatul va fi endue, daes luerul legat a perit

de tot in viata testatorului. (Art. 903, 1079, 1083, 1102, 1156 urm.
C. eiv. Art. 1042 § 1 C. fr.).
Deoseb. de Textul francez prevede doug ipoteze. si anume: acea
C. franca:a.
In care lucrul legat a perit'in timpul viefei testatorului, li
acea In care el a perit in urna morfei sale, considerand In
ambele cazuri pierderea lucrului legat ca o cauet de ca-
ducitate a legatului. Aceastl solutie este insa gresita si cri-
ticatI de toti autorii (i), pentrucl caducitatea, prin InsAs de-
finitia sa, Impedi ..Ind legatul de a produce efecte, In a doua
ipotez1 legatul nu poate fi caduc, de oarece el vi-a produs
efectele sale, lega,tarul devenind proprietarul lucrului le4at
din ziva mortei testatorului art. 644 si 899 . Caducitatea
avAnd de rezultat de a lipsi pe legatar de lucrul lega t, le-
giuitorul francez 1nselandu-se, vede si In aceastl a doua
ipotezA un caz de caducitate, din cauzI el perderea lucrului
legat, Intimplatit In urma mortei testatorului, priveste, In
principiu, tot pe legatar, in baza art. 1156 C. civ., care
face aplicarea nmimei cunoscute: debitor rei certce, inte-
ritu liberatur. Din faptul ea legatarul este si In asemenea
caz lipsit de lucrul legat, nu rezultainsl cit legatul este caduc;
cici dacI cadncitatea ar aveA, loc si in specie, legatarul n'ar
aveh drept la accesoriile si rlingsitile lucrului perit, con-
cluzie cam ar fi falsg, pentrucil nu se contestg el, de
câteori lucrul legat a perit In parte, in urma mortei testa-
torului, legatarul are drept la accesoriile si rAankitile lu-
crului, In virtutea dreptului slu de proprietate si in baza
maximei : Quod ex mea re superest, meum est 2).

(') Vezi Mareadé, IV, 188; Planiol, III, 2851; Baudry et Colin, II,
2879; T. Hue, VI, 390, pag. 499; Thiry, III, 485, p. 477;
Beltjen, III, art. 1042, No. 14; Arntz, II, 2168; F. Herman,
C. civil annoté, II, art. 1042, No. 22 si autorii eitati in nota
urmä'toare.
(2) Vezi Pothier, Don. testamentaires, VIII, 328, p. 319; I.aurent,
XIV, 287; Demolombe, XXII, 351; Mourlon, II, 889; Arntz,
II, 2168; Aeollas, II, p. 599; Demante et Colmet de Santerre,
IV, 193 bis IV; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 529, nota 7;
Troplong, III, 2144; Pawl. fr., y° cit., 9728; T. Hue, VI,
390; Planiol, III, 2851; Baudry et Colin, II, 2879 si toti
 CADUCITATEA LEGATELOR. ART. 927. 467

Daca lucrul legat a perit In urma, deschiderei succe- Perirea iu-

siunei, prin culpa sau faptul mo0enitoru1ui, ori a unui tertiu, crudieuseibiliáuer
ace§tia vor fi responsabili conform dreptului comun (art. 1102 succesiunei.
1156), §i legatarul va ave In contra lor o actiune In
daune (I.
El nu va a,veh, din contra, nicio actiune, daca lucrul Perirea lu-
a perit In timpul vietei testatorului, filni, a se distinge daca tiincrnidluivitentei
acest lucru a perit prin caz fortuit, prin faptul sau culpa tests' torului.
mo§tenitorului, a unui tertiu, sau a testatorului, care ra-
mane liber, in toate cazurile, de a dispune de lucrul su (2).
Acestea fiind adevaratele principii, § 2 al art. 1042 Modificasea
din codul francez este, pe de o parte, deprisos, Ltd. de dis- textului
nostru.
pozitiile art. 1102 §i 1156, iar pe de alta parte, cuprinde o
inexactitate cand prive0e, ca un caz de eaducitate, perirea
lucrului lega,t, In urma mortei testatorului 3. Prin urmare,
bine a facut legiuitorul nostru de a eliminat a.cest text, §i
este de mirat cum un autor roman a putut A, fie de opinie
contrara, vazand 0 In asemenea ipoteza un caz de ca,du-
citate 4 .

Venhn acum la a doua §i singura ipoteza, prevazuta Perirea lu-

de textul nostru §i anume: acea canl lucrul legat a perit timerpuulluiviinetei
de tot in timpul viefei testatorului. In asemenea caz, legatul testatorului.
Art. 927.
autorii; Trib. (land, C. j udiciar din 1914, No. 28 (cu
observ. noastrA).
Thiry, II, 485; T. Huc, VI, 390; Mourlon, II, 889, in fine;
Pand. fr., v° cit., 9729, etc.
T. Huc, VI, 390, p. 499; Beltjens, III, art. 1042, No. 12, etc.
-(8) Perirea lucrului legat, inth,mplatil In urma mortei testatorului, Cazul unui
n'ar aduce caducitatea legatului deck atunci cand legatul ar legat condi-
tional.
fi conditional (art. 925) si lucrul ar fi perit prin caz fortuit, Art. 925.
pendente conditione, aded: in urma mortei testatorului, ins&
inaintea indeplinirei conditiei. T. Huc, VI, 390, p. 499;
Beltjens, III, art. 1042, No. 13; Arntz, II, 2168; Acollas, II,
p. 599. Vezi infret, p. 473, 474.
(4) Petre,cu, Testamentele, p. 670. Vezi si art. 893 din codul C. Italian.
italian, care are urmhtoarea cuprindere: Legatul va fi caduc, Art. 893.
dad. lucrul a perit in totul in timpul vietei testatorului.
Aceeas solutie se aplich fi atunci and lucrul a perit in
urma morpi sale, fad, faptul sau culpa mostenitorului, chiar
In caz cand aeest din urm5. ar fi fost pus in Inthrziere de a
predh lucrul, dad, acest lueru ar fi perit si in mhnile lega-
taruluia. Vezi asupra acestui text, Ricci, Corso teorico-pratico
di diritto civilc, III, 384, p. 866, 867.
 468 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 927.

este cadue diii lipsa de obiect, pentruea el nu mai poate

fi executat, §i aceasta fie ca. lucrul a perit din culpa sau
fara, culpa testatorului Caducitatea se explica in asemenea
caz, caci legatul este lipsit de efectele sale, cu toate ca, n'a
fost revocat §i cu toate ca, nu este atins de niciun viciu.
C. caragea. Cate legaturi, pana a nu se da., se strica fire§te, sau din
vreo Intamplare peste putin0 a se opri, sau de daruitor
se cbeltuese, paguba este a legatarului", zice codal Carage,a
art. 18, partea IV, capit. 4 2.
Art. 927 se Aceasta cauza de cadueitate nu se aplica cleat lega-
n"ai
aPli"atelor
leg telor care au de obiect lucruri determinate in individuali-
avánd de tatea lor, in ipso individuo art. 903, precum ar fi, de
obiect corpuri exemplu : legatul cutarei case din cutare strada. a cutarei
certe qi deter-
minate. MO§Il din cutare jude, etc., iar nu a unui lucru determinat
numai In specia sa ( genus limitatum) art. 908, precum ar
fi, de exemplu: legatul unui cal in genere, legatul unei
sute de chile de gram, al unei sume de bani, etc., caci
pentru ca lucrul legat s. piara In asemene,a caz, ar trebui
ca genul din care el face parte sa piara In Intregimea lui,
§i §tiut este ca, genus non perit .
Legate de I.- Art. 927 nu se aplica numai legatelor de lucran i cor-
cruporirecor- porale, ci §i celor de lucruri incorporale, cAnd ele au fost
legate In individualitatea lor.
Legatul unei Astfel, legatul unei eremite determinate devine caduc 4
creante prin plata ei facuta, In mânile testatorului (5.
(i) Cpr. Thiry, II, 485; Laurent, XIV, 284; Demolombe, XXII,
339, 341; Demante et Colmet de Santerre, IV, 193, etc.
Si res legata sine facto heredis perierit, legatario decedr
(Instit., De legatis, 2, 20, § 16, ab initio).
Cpr. Pothier, Don. testamentaires, VIII, 319, p. 317; Arntz,
II, 2167; Thiry, II, 485; Marcadé, IV, 186; T. Hue, VI,
390, p. 499; Laurent, XIV, 284; Demolombe, XXII, 339;
Baudry et Colin, II, 2865; Demante et Colmet de Santerre,
IV, 193 bis I; Troplong, III, 2143; Aubry et Rau, VII, §
726, p. 529; Pand. fr. y° cit., 9713; Fr. Herman, C. civil
annoti, H, art. 1044, No. 23 si toti autorii.
C. anstriac. Art. 724 din codul austriac (907 C. Calimach) dispune cà legatul
Art. 724. se considera ca revocat, atunci and testatorul a urmarit
a incasat creanta legata, wenn der Erblasser die vermachte
Forderufzg eingetrieben und erhoben.
Cpr. Laurent, XIV, 290 urm.; Demolombe, XXII, 340;
Aubry et Rau, VII, § 726, p. 530; Pand. fr. y° cit., 9715.
 CADUCITATEA LEGATELOR. ART. 927. 469

Cele zise In privinta platei creantei se apllta §i- celor- Art. 1128.
lalte cauze de stingere ale obligatiilor, precum ar fi: novatih 1143 urm.
art. 1128 urm. , compensatia (art. 1143 urm.), etc. (1).
Legatul unei eremite n'ar fi 'Mal caduc, daca n'ar Legatul Ta-
avea de object insus titlul creantei, ci valoarea ei, ceeacd se va lo,rei creanei
t

aprecih in mod suveran de judecatorii fondului (2.

Pentru ca perirea lucralui legat sa aduca caducitatea Perirea hi-
legatului, ea trebue sa fie totalti, caci daca este nurnai es ir 15, ei otret ib le.

partialit si dacii, lucrul mai subzista Inca In unele din partile

sale constitutive, caklucitatea este numai partiall letatul
se deschide, in folosul legatarului, pentru partea care rnai
subzista. Astfel, perderea uneia din pArti a turinei care
fusese legata, nu Impediel pe legatar de a- se folosi de
partea ramas . Et si dintinutztm ex eo grege pecus esset,
et vel ItTIUS bos superesset, eunz vindicari posse, quamvis
grex desisset esse" 4 .
D..! asemenea, In caz de exproprierea partiala a imobi- Exproprierea
lului legat, legatul devine cadnc numai penttu partea &pro- ePratirrillegaalt7-
priata, el ubzi3tand pentr i partea neexpropriata, fara Insa,
ea legatarul sa poata exercith vreun drept asupra despagu-
birei alocate, in caz and accasta suma ar fi Inca datorita
In momentul mortei testatorului 5.
In caz de periea totala a lucrului legat, legatul este Exemplu .in
caduc in Intagimea lui, qi legatarul nu are drept la acce- caztotadieIpaeriturea
soriile sau rama§itile lucrului legat. Astfel, legatarul unui °mini iegat.
tablou nu are drept la privazul tabloului legat, °Heat de
scump si de impodobit ar fi acest privaz, daca panza a
fost distrusa in timpul vietei testatorului.
De asemenea, dupa exemplul dat de Pothier, In caz Alt exemplu.
(') Laurent, XIV, 290; Baudry et Colin, II, 2872; Cas. fr. Sirey,
66. 1. 25; D. P. 66. 1. 154.
(8) Michaux, Testaments, 2505, p. 416; Aubry et Rau, VII,
§ 726, p. 531; Planiol, III, 2851; Baudry et Colin, II, 2871;
T. Huc, VI, 391; Laurent, XIV, 290; Demolombe, XXII,
340; Cas. fr. Sirey, 74. 1. 212; D. P. 76. 5. 395, etc.
(8) Pothier, Don. Ustamentaires, VIII, 326, p. 318: Ricard, Tr.
des don. entre-vils et testamentaires, I, 366, p. 504 (ed. din
1707); Thiry, II, 485; Demolombe, XXII, 343; Laurent, XIV,
286; Baudry et Colin, II, 2868; Pand. fr., 7.;0 cit., 9717, etc.
(4) L. 22, in medio, Dig., XXX De leqatis I.
(8) Cpr. Baudry et Colin, op. cit., II, 2868, 2868 bis.
 470 COD. CIV. CARTEA 111.TI'!'. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 927.

de a se fi legat un cal cu bate hainurile lui, si calul ar

fi perit Inaintea mortei testatorului, legatarul nu va aveh
drept nici la hamuri, nici la pielea aniinalului (1). Quce
accessionum locunz obtinent, extinguntur, cim principales
res peremptw fuerint" 2).
Cazul eind 1.- Dad, lucrul legat n'a perit In totul, ci numai pro parte,
erul. legat a
pent numai accesoriile si ritmasitile lui se cuvin legatarului. Astfel, dacti,
in parte. legatul are de °hied o casa, care a fost diqtrusit prin foe
Inaintea mor(ei testatorului, legatarul are drept la pamAntul
pe care casa er zidita, ea fitetInd Inca parte constitutiva.
din legat si ca accesoriu al painfintului. El are, de asemenea,
drept la materialul care n'a fost Inca ridicat de pe loe, spre
a primi o alta destinatie (3. Quemadmodum insula legata
si combusta esset, area possit izinclicari" ' .
Cazul eind Do cilteori lust% Jegatul va aveh de ohiect uzufructul
obiee ereu-"casei distruse In timpul vietei testatorului, legatarul nu are
1'4tuz
fruetul easei drept nici la pamant. nici la material, pentructi obiectul
distruse.
legatului consistAnd, In specie, In dreptul de a locul casa
legata, uzufructul este stins prin distrugerea ei (art. 557
Pothier, op. cit., VIII, 328, p. 319; Rican!, np. cit., partea
III, 365 urm., p. 504 nrm. (ed. din 1707); Flaudry et Colin, II,
2869; Arntz, II. 2167; Thiry, II, 485; Mourlon, II, 889;
Laurent, XIV, 287; Demolombe, XXII, 342; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 193 bis IV; Aubry et Rau, VII, § 726,
p. 530; Duranton, IX, 494; Pand. fr., vo cit , 9724; Pacifici-
Mazzoni, Istituzioni di diritto cine italiano, VI, 319, p. 525, etc.
L. 2, Dig., De peculio legato, 33, 8. Vezi §i L. 49, Pr., Dig.,
XXXI, De legatis II, unde se zice: Mortuo boye, qui legatus
est, neque corium, neque caro debetur". Cpr. Instit., De
legatis, 2, 20, § 17.
Pothier, op. cit., VIII, 326, p. 318, 319; Planiol, III, 2851;
Thiry, II, 485; Laurent, XIV, 286; Demolombe, XXII, 343;
Arntz, II, 2167; Pand. fr., 7,0 cit., 9720, 9725, etc.
L. 22, in fine, Dig., XXX, De legatis 1. Vezi infra, p. 472,
nota 1, in fine. Prin aplicarea acestui principiu, L. 8 § 2,
Dig., XXXI, De legatis II, decide cA, dad). testatorul a
Meta un legat In termenii urmiitori: las cutarui zece mAsuri
din vinul din cutare butoiu", legatul nu este stins cu toate
a nu exista numg.rul mäsurilor legate, ci legatarul va ink
ceeace va existà, din acest vin, la moartea testatorului. Si.
qui8 legaverit ex illn dolio amphoras decem, et si non decem,
sed pauciores inveniri possint, non extiny uitur legatum, sed
hoc tantummodò accipit, quod invenitur"
 CA DUCITATEA LEGATELOR. ART. 927. 471

§ ultim §i 564) (1). ,,Rei mutatione interire usumfructum

placet: veluti, ususfructus mihi odium legatus est, cedes
corruerunt, vel exustce sunt; sine dubio extinguitur" (2).
Perderea substantei lucrului legat echivaleazI cu per- Distrngerea
derea materialg sau &easel a Insq lucrului §i face, prin substantei
ernlui.
In-
urmare, ea legatul sA, fie eadue. Se zice cg, substanta luerului
este distrusg atunci cand lucrul legat s'a, prefAcut astfel
TheAt nu mai este acela§ §i are un alt nume (3). De exemplu:
I,Ana legatit de testator a fost prefIcItA, In scoale sau In
postavuri (4); lemnul legat a fost intrebuintat la construirea
unei corAbii (5), etc. In aceste cazuri §i In altele de ace,ea§
natuni, legatul este caduc, pentrudi dei materia legatl n'a
fost distrusti, totu§i ea nu mai subzist6 In forma ei carat-
teristicit 6.
Schimblrile de formA, accesorii, care modificA, lucrul Transfor-
fArit a-1 denaturk, de exemplu: transformarea unui pImAnt mares lueruldi
MAL den atu-
arabil In vie ori livadit. sau rice-versa, n'ar atrage lug rarea lui.
caducitatea legatului, pentrucg, asemenea schimbare adusl
lucrului legat nu-1 opre§te de a-qi pAstrà natura sa juridiel (7).
Tot astfel, legatul unui fond, pe care nu era, nicio Can't and
clAdire In momentul facerei testamentului, subzistii, in urma fond s'a legat un
pe care
clAdirilor fleute i e el, afarg de ca,zul cAnd s'ar stabill o nu existá
vointl contrarit din partea testatorului, pentrucii clAdirea nieio nadir°.

(') Pnthier, loco cit.; Laurent, XIV, 286; Aubry et Rau, VII
§ 726, p. 530, nota 8; Duranton, IX, 494, p. 489; Pand.
fr., y° cit., 9726, etc.
(2) L. 5 § 2, Dig., Quibus modis ususfructus vel usus amittitur,
7, 4. Vezi §i L. 10 § 1, Dig., loco cit.
(') Cpr. art. 907 C. Calimach (724 C. austriac). Ilfutata forma
proph interimit substantiam rei". (L. 9 § 3, in fine, Dig.,
Ad exhibendum, 10, 4).
Lana legata, vestem, gum ex ea facta sit, deben i non placet".
(L. 88, Pr., Dig., XXXII, De legatis III).
Sed et materia legata, navis, armariumve ex ea factum,
non vindicetur". (L. 88 § 1, Dig., loco cit).
(6)Cpr.Pothier, op. cit., VIII, 322, p. 317, 318; Marcadé, IV, 186;
Mourlon, II, 888; Arntz, II, 2167; Laurent, XIV, 285; Du-
rantou, IX, 493; Troplong, III, 2139. Baudry et Colin, II,
2873, 2874; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 530; Demolombe,
XXII, 346; Nfld. fr., y° Don, et testaments, 1+718, precum
4i alte autoritriti citate acolo.
(1 Cpr. Bandry et CL lin, II, 2874.
 472 COD. CIV. CARTEA III. TIT. IL CAP. V. S-a VIII. ART. 927.

se ineorporeaza pamOntului §i devine un accesoriu al lui I.

Pgatrarea De asemenea, daca forma. proprie §i caracteristica. a
formei In-
ertilui legat lucrului legt a fost pastrata, legatul subzista cu toate ca
face el sub- elementele materiale, care constituiau lucrul In momentul
ziste legatul
facerei testamentului, ar fi perit In timpul vietei te,statorului
§i ar fi fost Inlocuite prin altele.
Exempin. De exemplu: cartile bibliotecei Itgate au fost cu totul
sehimbate; toate animalele, care compunetu turma legata,
au fost inlocuite prin acele ce da sporttl satl prin cumpl-
rarea altor animale cpr. art. 356 ; It cutitul, care faceh
obiectul legatului, s'a schimbat mai Intai fierul §i apoi
manerul, insa cutitul este acela§i ; corabia legal a fost astfel
reparata, incat n'a mai ramas aproape nimie din partile ei
primitive, etc. 2. In toate aceste cazuri, legatul nu este
) Vezi Pothier, o p. cit.. VIII, 326, p. 319; Mourlon, II, 888;
Demolombe, XXII, 317; Pan 1. fr., yo it., 9719, etc. Vezi
si L. 44 § 4, Dig., XXX, D legatis I, unde se zice: »Si
arecv legatcv donuts imposita sit: debe bitur leya ario, nisi
test ator inutavit voluntatem". Vezi insa D iranton (IX, 267),
care sustin ca legatul unui loc, pe care nu se atla nicio
crädire area), devine caduc prin ridicarea unei clädiri asupra
lui. Cpr. L. 79 § 2, Dig., XXXII, De legatis .1II si L. 65
§ 2, Dig., XXX, De leyatis I. Este adevärat a ace,te 1 gi
declarä, in asemeuea caz, legatul caduc, insä aceasta este
numai piírerea lui Celsus, care n'a fost urmath de eeilalti
jurisconsulti, dupä cum aceasta pare si rezulte din L. 98
§ 8, Dig., De solutionibus, etc., 46, 3. Vezi Pothier, loco cit.
De ase menea, legatul unui loc., pe care se aflä o clii. lire,
subzistii In urma distrugerei acestei c15.diri, pentrud. aceastit
distrugere nu aduce desfiintarea total& a lucrului, de oarece
locul rAmas face parte. integrantä din lucrul legat, pars
enim insuloe area est, et guidem maxima, dupg. cum sP (A-
prinfl jurisconsultul Paul (L. 98 § 8, Dig., De solutionibus
et liberationibus, 46, 3). Cpr. Ricard, Tr. des don. entre-rifs
et testamentaires, I, partea III, No. 376, p. 505 (ed din 1707):
Demolombe, loco cit.; Pand. fr., vo cil., 9720, etc. Vezi
insä Troplong, III, 2140, 2142. Vezi si L. 65 § 2, Dig.,
XXX, De leyatis I, unde se zice: At si ea domus destructa,
aliam eodem loco testator ccdificoverit, dicemus interire le-
yatum, nisi aliud testatorem sensisse fuerit adprobatum*.
(2) Si navem leyavero, et specialiter meam adscripsero, eam-
gue per partes totam refecero, calina eadem manente; nihilo-
minis rectè a legatario vindicaretur". (L. 24 § 4, Dig.,
XXX, De legatis I).
 CADUCITATEA. LEGATELOR. ARP. 927. 473

caduc, ci subzistl, din contra, pentruca desi lucrul a fost

preflcut si schiinbat, totusi el a rAinas acelas
Dar, (lac/ In toate aceste cazuri legatul subzistg, in- instruagrile
strilinarea lucrului legat, care n'ar atrage revocarea legatului,==.7
adecA, care ar aveh loe fArA participarea testatorului, ar numai eacin-
fi, din contra, o cauzl de eaducitate, dacl lucrul legat citatea tutea lega-

s'ar mai 0,81 in naturl In succesiunea lui, In momentul

mortei sale, si aceasta chiar in caz ccInd pretul Instaiingrei
ar fi incl datorit. Legatul este in asemenea caz cadue,
pentruca, lucrul ne mai fiind In patrimoniul testatorului.
nu poate trece dela acest din urinI la legatar 2.
GInd lucrul legat a perit in timpul vietei testatorului, Perirea lu-
putin importil dad, perirea se datoreste unui caz fortuit, timerpuulinivifentei
faptului testatorului sau unui tertiu, fie chiar acest tertiu testatorukii.
motenitorul prezumptiv; clici, In toate cazurile, rezultatul
este acel s, adee5, caducitatea, si legatarul nu poate cere
daune dela autorul distrugerei lucrului, aeest drept aparti-
nand numai test aorului a cArui proprietate a fost desfiin-
OM
Dacit legatul a fost fleut sub o conditie suspensivl Perirea m-
art. 925, el va fi caduc, desi lucrul am fi perit pendente dencrutl:i col'a
conditione, adecl in urina mortei testatorului si inaintea tione, In urma
Indeplinirei conditiei; insi, In asemenea caz, legatarul va inct:sta-
aveh o actiune In daune contra mostenitorului sau tertiilor
prin fa,ptul sau culpa cgrora, lucrul ar fi perit argument
din art. 1015 si 1018 r.
Acata este singurul caz In care perirea lucrului

Cpr. Pothier, op. cit., VIII, 323, p. 318; Unger, Dae Oster-
racial; he Erbrecht, § 67, p. 295, nota 7 (ed. din 1871);
Alourlon, II, 888; Demante et Colmet de Santerre, IV, 193
bie I; Detnolombe, XXII, 346; Baudry et Colin, II. 2874;
Pand. fr., yo cit., 9718, etc.
Cpr. Baudry et Colin, II, 2875; Demolombe, XXII, 239, 248;
Laurent, XIV, 222; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 530;
Beltjens, III, art. 1042, No. 10, etc.
Baudry et Colin, II, 2877; Demolombe, XXII, 341; Laurent,
XIV, 288; Marcadé, IV, 187; Demante et Colmet de San-
terre, IV, 193 bis II si III; Pawl, fr., y0 cit., 9717, etc.
Batidry et Colin, II, 2878; Deunolombe, XXII, 360; Mareadé,
IV, 186; Arntz, II, 2168; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 529;
Parid. fr., vo cit., 9731. Vezi supra., p. 467, nota 3.
 474 C. C.CART. III.TIT. 1I.CAP. V.S-a VIII.EPECTELE CADITCITITEL

legat, ix urnut mortei hstatorului, poste sa aducii, caduci-

tatea legatului (I).
Dieparitia Acestea sunt cazurile In care un legat poate fi declarat
motivultd
care a inepirat caduc; altele nu exista. Cu toate acestea, mat doctrina at
legatra. Con- §i jurisprudenta admit ca, In unele cazuri exceptionale, legatuI
troversit.
poate sa devie caduc Fin disparitia, In timpul vietei tes-
tatorului, a motivului care 1-a inspire (3); tnsit actasta, teorie
este viu combatuta, de catre T. Hue (VI, 391, p. 500 urm.).
Cazurile de In rezumat, leg-atele devin caduce:
caducitate.
1° °and lagatarul moare Inaintea testatorului;
20 °And, supravetuind testatorului, legatarul moare Ina-
intea Indeplinirei conditiei, daca legatul este conditional (3).
3° CAnd conditia, la care en't supusg validitatea lega-
tului, nu se Indeplineste;
4° °and legatarul nu primeste legatul;
5° °and el este incapabil de a-1 primi;
60 si, In fine, chid lucrul cell si determinat, care face
obiectul legatului, a perit Inaintea descliiderei dreptului la
legat, adeca: Inaintea mortei testatorului.

Efectele nulitätei, revocArei §i caduciatei legatelor

Principii generale
Pereoanele Chestiunea de a se sti care sue efectele nulibltei, re-
cIrors folo-
segte ann- vocgrei si caducitatei testamentelor, revine la aceea de a se
larea, revo- sti cui foloseste nulitatea, revocarea si caducitatea legatelor.
cares li cadn-
citates lega- Legatul nul, revocat sau caduc, e presupus ca, n'a existat
telor. niciodata, pro non scripto habetur. Prin urrnare, In principiu,
nulita,tea, revocarea sau caducitatea foloseste aceluia sau
acelora care erau Insarcinati Cu plata legatului, sau In
Vezi supra, p. 467, nota 3.
Vezi Planio1, HI, 2851 bis; Laurent, XIV, 292; Beltjens,
op. cit., III, art. 1042, No. 9; Arntz, II, 2156. Cpr. C. Rennes,
Sirey, 1905. 2. 241; D. P. 1906. 2. 257, etc.
Stim c'a.', de ateori este vorba de un legat en termen, lega-
tarul care a supravetuit testatorului si a murit fnaintea fmpli-
nirei termenului, transmite, din contra, legatul mostenitorilor
sgi, impreunii, cu celeialte bunuri care compun patrimoniul
slit. Vezi supra, P. 308.
 EFECTELE A N (MI REI, REVOCAREI .W CA DUCITATEI LEGATELOR. 475

dauna egrora legatul ar fi fost executat, daeA testatorul n'a

manifestat o intentie contrail, (1). In adev6r, este firesc
lucru ea cei care trebue s sufere sarcinile, sq, tragg
foloasele eventuale, cu atlt mai mult c aceasta a trebuit
sl fie chiar vointa testatorului care, impunand o sareing
legatarului slu, este presupus a fi volt ca aeest legatar
se folosea,sel de legat, Indatii, ce, dinteo cauzii oarecare,
sarcina a Incetat.
Considerind, zice foarte bine Curtea noastrh de casatie, chrevo-
carea san caducitatea unui legat, rezulthnd dinteo cauzh oarecare,
afarh, bine inteles, de pierderea lucrului legat, profith aceluia care
erh tnshrcinat a-1 achith, sail prejudiciazi aceluia care erh instircinat
a-I prim), si cum interemil este intistira orichrei actiuni, consecinta
este ch numai acela care urmeazh a se folosl de revocarea san ea-
ducitatea legatulni, are calitatea de a cere justitici sh declare cá
legatul este revocat san caduc" (2).
Astfel, dacit sarcina legatului ineumbl moOenitorilor Cazul eind
testatorul a
legitimi san celor neregulati, ei vor fi aeeia care se vor Meat ca moste-
folosi de nulitatea, xevocarea sau cadueitatea legatului. Deci, nitori nn frate
giun legatar
daeg presupunem c. defunctul a llsat ca mo§tenitori un universal.
frate i un legatar universal, nulitatea, revoearea sau cadu-
eitatea legatului universal va folosl fratelui te.statorului,
pentrucii, dactl legatul nu erà nul, nvocat sau cadue, el ar fi
fost executat In detrimentul lui (3).
Daeit testatorul a instituit, asupra totalitAtei averei Caznl and
sale, loi legatari universali, partea unuia din acqtia, care exists
gatari
doi. le-

Manere oportct quod fuerit defectum, apud eos a quibus sit

(lcrelictum". (L. unich § 8, ab initio, Cod, De caducis tollendis,
6, 51). Vezi si § 4, Cod, loco cit.
Cris. rom. Bult. 1910, p. 372 si Dreptul din 1910, No. 41,
p. 328. In aeelas sens, Butt. Cas. 1900, p. 1142; Cas. fr. D.
P. 73. 1. 233; Pothier, Don. testamentaires, VIII, 333, p. 321;
Thiry, II, 486; Arntz, II, 2173; Planiol, III, 2857; Laurent,
XIV, 293; Mourlon, II, 890; Dura.nton, IX, 485; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 195; Dernolombe, XXII, 356;
Baudry et Colin, II, 2882; Pand. fr., v° cit., 9732 urm.;
A nbry et Rau, VII, § 726, p. 533; Zahariie, Handbuch des
fr. Citrilrechts, IV, § 736, p. 498 (ed Crome); Saintespès-
Leicot, V, 1685, p. 164, etc.
Bandry et Colin, II, 2882; Laurent, XIV, 294; Demolombe,
XXII, 356; Pand. fr., vo cit., 9736, etc.
 476 C. C. CART. II[.TIT. V.S-a VIII.EFECTELE CADUCITATEL

Incetat din viatl Inaintea rnortei testatorului, sau ca,rc flu

prime§te a fi leg-atar universal, revine celuilalt legatar .
Cazul eancl Dad, testatorul a 16sat un Icgatar universal §1 mote-
exista nu le-
gatar uni- nitori nerezervatari, legatarul va luh local mo§tenitorilor,
versal si .4- ea unul ce are drepturile lor. Deci, daa, tes-
tenzietrovraitanre.re-
i tato rul a pus legatele partieulare In sarcina legatarului uni-
versal, el se va folosi de nulitatea, revocarea sau caduci-
tatea lor.
Existents Aceea's solutie este admisibilA i tu cazul cand legatarul
unor mosleni-universal se gIse0e In concurentit cu mo§tenitori re/ervatari,
tori rezerva-
tari. dac.1 legatele particulave au fost puse In strcina lui, pentrucg,
dupit cum stim, nulitatea., revocar a sau ca,ducitatea lor
profitg, aeelor Insitrcinati eu plata lor 2.
Cazul and Solutia de mai sus va fi aplicatit §i In ca L chi d tes-
exista un le-
gatar uni- tatorul ar fi lasat un legatar universal §i mai multi legatari
versal si mai ell titlu univeral, pentrueg legatele ca titlu unilersal fiind,
multi legatari
au titItt uni- §i cele cu titlu particular, o desmembrare a legatului uni-
versal, versal, legatarul universal trebue sit se foloseascS, In toate
cazurile, de ceeace ceilalti legatari nu pot sau nu toesc
primeascl .
Cazul and Se poate Intamplh ca legatele particulare 0, fie puse
legatele parti- In sarcina legatarilor Cu titlu universal , precum ar fi, de
eulare an fost
puse in Bar- exemplu, In cazul chnd testatorul ar fi litsat un legatar
titln universal al tuturor im obilelor §i un leatar
einaCuleg"'
rilor ,r particular al
universal. unui imobil determinat. In asemenea caz, legatul particular
fiind o &smembrare a legatului cu titlu universal, nulitatea,
revocarea sau caducitatea lui va profith legatarului cu titlu
universal al imobilelor .
Legatar par- S'ar puteh chiar Inthmplh, In virtutea aceluia§ principia,
tieular.
Cas. rom. si C. Bucuresti, Bult. S-a I, 1882, p. 432 si Dreptul
din 1881, No. 59.
(2) Paud. fr. y° cit., 9737 si autoriatile eitate acolo. Cpr. ('as.
fr. si C. Bucuresti, Bult. S-a I, 1886, p. 936 si Dreptul din
1893, No. 81. Vezi çi rapret, p. 234, unde s'a examinat
chestiunea de a se Si care sunt persoanele In a aror sarcini
cade plata legatelor In legislatia noastrA.
(8) Laurent, XIV, 295; Pand, fr., r° cit., 9742, etc.
Vezi supra, p. 232, 233.
Baudry et Colin, II, loro cit.; Laurent, XIV, 296; Pand. fr.,
loco cit.; Demolombe, XXII, 356; Aubry et Rau, VII, § 726,
p. 534, etc. Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1897, No. 36.
EFECTELE ANULARE', REVOCARE' §I CADUCITATEI LEGATELOR. 477

ea nulitatea, revocarel sau cadueitatea unui legat A folo-

seasell unui legatar particular. Astfel, caducitatea legatului
ce testatorul ar fi fatut a unei carti din biblioteca sa, va
folosi legatarului bibliotecei
In fine qi pentru aceleaqi motive, se decide, In genere, Legatarn1
a, legatarul nudei proprietati se va folosi de revocarea sau nndei pro-
prieati.
eaducitatea legatului uzufructului obiectelor cuprinse In dis-
pozitia facuta In favoarea sa 2.
. tini el ineficacitatea legatului folose§te ateluia sau Caza' cinc'
eadueitatea
acelora care eran lnsarcinati cu plata lui. De câteori lusa rezultit din
caducitatea legatului va rezulth din perirea luerului legat, perirea ln-
nimeni nu se va foloi de aceasta cadueitate, pentruca, In erului legat.
specie, lucrul nuli mai are fiinta (2.
Principiul ca ineficacitatea unui legat folose§te acelui Dreptul testa:
Insarcinat Cu plata lui, intemeindu-se pe vointa presupusat'illifde:r
a testatorului, trebue sa, cada Inaintea manifestarei unei vointa ea in
vointi contrare, a§a ca nimic nu Impiedica pe testator de a seninstueliegeeum.
declara ca, la caz de anularea sau eaducitatea legatului, el
voeste ea acest legat sa, foloseasea mo§tenitorilor si legitimi;
qi, In asemenea caz, intentia testatorului se apreciaza In mod
suveran de judeeltorii fondului 4.
Cat pentru chestiunea de a se qt1 cui foloseqte illefi-Substit.. fldei-
cacitatea legatului anulat din cauza unei substitutii fidei- connsarl.
comisare, vezi infrec, explic. art. 803, pag. 585 urm.
O conseci lita a regulei de mai sus este cii acel care umixrirea in
trebue O, se foloseasel de ineficacitatea unui lega,t, esteVallelinu-
singur In drept a urmari In justitie nulitate,a sau caduci-duciatei.lega-
tatea lui. Astfel, mo§tenitorul exclus de catre un legatar tillui-

(') Cpr. Baudry et Colin, II, 2883; Parid. fr., y° cit., 9744, etc.
(2) Vezi Anbry et Rau, VII, § 726, p. 534, text §i nota 26;
Zacharhe, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 726, pag. 39,
nota 10 (ed. Anschtitz); Pand. fr. y° cit., 9745; Baudry et
Colin, II, 2884, etc. Vezi instr Vaugeois, Revue critique,
tom. 33 (anul 1868), p. 355 qi 402, dupA, care, in caz de dora
legate deosebite, unul al nudei proprietiiti §i altul al uzu-
fructului, caducitatea acebtui din urmA n'ar folosl legatarului
nudei proprietrtti, ei mo§tenitorului ab intestat san instituit.
Cpr. Laurent, XIV, 317; Beltjens, art. 1044, 1045, No. 12.
(2) Dernolombe, XXII, 366; Arntz, II, 2173, etc.
(4) Cpr. Laurent, XIV, 297; Pand. fr., v° cit., 9748; Coin-De-
lisle, op. cit., art. 1046-1047, No. 9, P. 518 (ed. din 1855).
 478 C. C.CART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a VIII.EFECTELE CADUCITATEI.

universal, nu are calitatea de a provoch nulitatea sau ca-

ducitatea legatului (1).
Exeraitarea Se poate Intamplh ca legatul anulat, revocat sau devenit
sareinilor im-
puse de tes- caduc, A, fi fost grevat de oarecare sarcini; §i, In asemenea
tator. Dr. caz, se naste Intrebarea: daca acel care se folose§te, sub
vechin fr. tsi
dr. actual. once titlu, de inefica,citatea legatului, este sau nu obligat
a Indeplini sarcinile §i a executh sublegatele impuse de
testator? In dreptul vechiu francez (2) se flee& o distinctie,
care este admisibin, §i astlzi: 1° sau sarcina impusl lega-
tarului este personal. §i, prin natura lucrurilor ori volt*
testatorului, nu poate fi executatii dealt de acest legatar,
§i, In asemenea c iz, inefieacitatea legatului atrage stingerea
sarcinei impusl de testator (3 ; 20 sau sarcina este reall,
adecii, este mai mult impusA liberalitAtei deck persoanei §i,
In asemene t c.tz, ea I§i pitstreaz1 efe .tele sale cu toatI anu-
(I) Vezi (as. rom. considerente reproduse supra., p. 475; Arntz,
II, 2173; Demolombe, XXII, 857; Laurent, XIV, 27 294;
Pand. fr., V' cit., 9747 si deciziile citate acolo.
Dr. roman. Vezi Furgole, Tr. des testaments, 11, p. 446 urm., 1 urm.
(ed. din 1779). Incit priveste dreptul roman, nulitatea sau
caducitatea inAitatiei mostenitor atrigeit, In genere, eadu-
citatea legatelor. Si nemo subiit hereditatem, omnia vis tes-
tamenti solvitur". (L. 181, Dig., De div. requlis juris antiqui,
50, 17). Vezi si L. 17, Dig., Si quis omissa. causa testantenti,
29, 4. ()data ce testamental dispIreh, niciuna din dispozitiile
sale nu pateit sTL oblige pe mostenitorul de singe, care nu
mai Çineà drepturile sale dela testament, ci dela lege, fiinda
testatorul erà pre.,upus mort ab intestat. Si quia aut no-
luerit heres csse, aut vivo testatore, dccesserit . . . in his
casibus pater familias intestatus mor ¡r" (Instit., Quibus modis
testamen'a in firmantur, 2, 17 § 2). epr. Troplong, I, 421;
Aubry et Ra.u, VII, § 726, pr 532, nota 20; Duranton, IX,
457, etc.
Astfel, dp,a am lisat un legat lui A, care erit profesor de
niatematici, cu sarcina de a predh matematicile fiului met],
sau daci am ltoat un legat lui A, care este pictor, eu sarcina
de a face portretul cuiva, anularea, revocarea sau caducitatea
legatului principal va aduce desfiintarea sarcinei, si acel care
se va folosi de legat fn local lui A nu va executit sarcina,
pentracit ea eri impish fn vederea persoanei legatarului prin-
cipal, intuitu personW. Vezi Pothier, Introduction au titre
des testaments. I, 146, p. 154; Planiol, III, 2870; Arntz, II,
2172; Acollas, II, p. 608; Demolombe, XXII, 358; Pand.
fr., e cit., 9752, etc. Vezi i infra', p. 492.
 EFECTELE ANULAREI, REVOCAREI l CADUCITATEI LEG.ATELOR. 479

tarea, revocarea sau caducitatea legatului principal, rImanand

ea ea sl fie adusti, la Indeplinire de catre a,cei care s'au
folosit sub ()rice titlu de legat, in lipsa i In loeul legata-
rului Investit cu sarcina .
Ac,easta, nu este Msit decAt un principiu general de interpretarea
interpretare, si judeeltorii pot sl decid, In fapt, el inefi- voitnotreilitz.ta-
eacitatea legatului principal atrage stingerea sublegatului,
dacl din ImprejurIrile cauzei rezultl el vointa te,statorului
a fost ea sublegatul sl atArne de legatul principal (2).
In orice caz, nu mai rlmane Indoiall el perirea luerului Efeetele pe-.
legat In mod principal, intAmplatl, Inaintea acceptlrei le- rieigareit linnerujoudi

gatului, aduce at:it caducitatea legatului principal c.lt si a principal

sublegatului. In adevlr. sublegatarul nu are, In asemenea
caz, nicio actiune In contra Icgatarului principal, care nu poate
fi obligat executarea sareinei decAt pin aceeptarea dispo-
zitiei ftcuiit in favoarea sa. El nu are, de asemenea, actiune
nici in contra mostenitorilor defunetului, pentrel sublegatul
erA, o delibt,,tie a I gatului principal si O samba impusl

Astfel, daca presupunem cit am lAsat o mosie sau o cassa, lui

A, Cu sarcina de a WW1 10000 lei Ini acest sublegat va
trebul sit fie executat de acel care s'ar folosl, sub once titlu,
de legatul principal, in locul legatarultii, pentructi sarcina
nu tnai este de a.,à lati personala legatarului, ci real. Vezi
Acollas, II, p. 600; Demolombe, XXII. 358; Aub y et Rau,
VII, § 726, p. 532; Massé-Vergé, III, § 503, p. 302; Laurent,
XIV, 208: Arntz, II, 2171; Duranton, IX, 457; Troplong,
Don. et testaments, I, 421; Pand. fr.. y° cit , 9753; C. Pau
§i Nitneq, Sirey, 63. 2. 134; D. P. 63. 2. 152; Sirey, 66. 2.
60; D. P. 66. 2. 127, etc.
Tot astfel, casa centralii a meseriilor, eitreia succesiunea L. din 27
s'ar cuvenl astAzi ca vacanta, in locul Statului. si in baza lannar 1912.
art. 200 § 6 din legea dela 27 Iattuarie 1912 pentru organi- Ark' 2" § 6'
zarea meseriilor, In 'Irma anuliírei sau caduciatei dispozitiilor
universale facute de defunct, este datoare sit pläteasci" legatele
particulare, care fusese puse in sarcina legatarilor principali,
Cpr. Aubry et Rau, loco cit., p. 533, nota 22; Duranton, IX,
457; Pand. fr., y° cit., 9757; Arntz, 1I, 2172, etc.
S'ar puteil admite si solutia contrail', insa attinci judea- Cheetie de
torii vor trebul sit constate, in fapt, ca testatorul n'a inteles fapt.
a grevh mnst liberalitatea, ei a impune sarcina numai legata-
rului, ceeace este o cliestie de fapt. Cpr. I.aurent, XIV, 298;
Bandry et Colin, II, 2885-2887, etc.
Laurent, XIV, 298; Pand. fr., y° cit., 9753, etc.
 480 C. c.CART. 111.TIT. 11.CAP. V.S-a VIII.EFECTELE CAD1TCITATEI

acestei liberaliati, iar nu In* suceesiunei (' . Aeest punct

nu poate fi contestat, solutia fiind neIndoelnicA.

Exceptii dela principiile de mal sus.

*tim ca, In principin, mostenitorii, debitori ai lega-

telor, se folosesc de inefleacitatea acestor legate In pro-
portia In care ei ar fi trebuit sl le plAteascA. Aceastl regulA,
suferg lug doug exceptii §i anume:
Cazul unei 1° In cazul unei substitutii vulgare, adecit cand testa-
substitutii
vnIgare. torul ar fi dispus ca un tertiu sl ieit legatul, dad, primul
Art. 804. legatar n'ar vol sau n'ar putea sa-1 primeaseA; In asemenea
caz, persoana substituitit de testator va fi acea care se va
folosi de legat art. 804) 2.
Statornieirea 20 A dona exceptie are loc atunci cand testatorul a
cirePtILlui
ereittere san de statornicit drepful de cre§tere sau sporire Intre colegatari
sporire. (art. 929 . In asemenea caz, anularea, revocarea sau cadu-
Art. 929. citatea legatului, f/cut unuia din colegatari, profita celorlalti
colegatari, In loe de a profith, conform dreptului comun,
debitorului legatului.
Deoseb. de Codul francez mai prevede Incl o exceptie, pe care
codreduiaeftraienoezde. legiuitorul nostrn n'a mai reprodus-o, §1 mime: In cazul
unei substitutii fideicomisare permise (art. 897, 1048-1074
C. fr. , In care cazuri caducitatea legatului IntAmplatli In
persoana legatarului instituit In primul ordin, foloseqte ace-
lora cAror el era obligat a restitul bunurile legate. La noi,
aceasta exceptie nu exista, fiindca toate substitutiile fideico-
misare sunt oprite ° .
(') Aubry et Rau, loco cit., p. 532, nota 21; Arntz, II, 2172;
Demolombe, XXII, 358; Pand. fr., y° cit., 9754, etc.
Legatul frieut Tot o substitutie valgarS, ar cuprinde si legatul Meta unei per-
nnei persoane soane sau mostenitorilor ski; asa c5. legatul nu va devenl cadue
san moqteni-
torilor ei. prin moartea legatarului, ci va profith, mostenitorilor lui.
Testatorul va intrebninth, de obiceiu, acest mod de a testà,
de eateori el va aveil. pentrn copiii unui prieten afectiunea ce
o are pentru tata lor ; aci en modul aeesta, el va inlitturit
caducitatea posibilii a legatului slu. Cpr. Rerton, L'art de
faire soi-mbne son testament, 268, 10, p. 268.
Vezi infra, p. 514, nota 1 si tom. IV, partea I, al Coment.
noastre, p. 82, nota 4.
 DREPTUL CRE*TEREI SAU .ADIOGIREI. ART. 929. 481

Regulele de drept international aplicabile In privinta

Caducititei legatelor.

Cele spuse supra, p. 456, In privinta revocarei testa- Aplic. legei

mentelor, se aplica §i In caz de caducitatea dispozitiilor national.) a
testatorului.
testamPntare, de§1 cadu;itatea nu atarna de vointa testatorului,
ci de Indeplinirea unui fapt prevazut de lege, de natura a
face dispozitia testamentara ineficace. Se va aplich deci
In specie tot legea nationara a testatatorulut, pentruca toate
cazurile de caducitate ale legatelor se Intemeieaza pe inter-
pretarea vointei defunctului .
Din cele mal sus expuse rezulta a tot legea nationala a Art. 804 qi
929.
testatorului va fi aplicata substitutiei vulgare art. 804) §i
dreptului de cre§tere, adaogire sau sporire Intre colegatari
(art. 929, fiindca In amuele cazuri, este vorba de a se §ti
daca intentia testatorului a fost ea, In caz de caducitatea
legatului, bunurile sil se Intoarca la mo§tenitorii sai, sau sil
treaca la alte persoane: colegatari sau un substituit vulgar 2.

Despre dreptul cre§terei, adaogirei sau sporirei tare

colegatari, sau mai bine zis: despre dreptul nesciderei (3.
Art. 929. CAnd din dispozitiunile testamentare va rezultà,
cugetul testatorului a fost de a dit legatarilor drept la totali-
tatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat,
ià totalitatea; iar de primese mai multi legatari, legatul se imparte

Cpr. Despagnet, Précis de droit international privé, 383,

p. 1112, 1113 (ed. a 5-a, 1909); Vincent et Pénaud, Dictionn.
de droit international privé, y° Testament, 125; Laurent, Droit
civil international, VI, 313, p. 532 urm.; Pasquale Fiore,
Le droit international privé, IV, 1571, p. 309 (ed. a 4-a,
traduc. Antoine); Surville et Arthuys, Cours élément. de droit
international privé, 240, p. 292 (ed. a 5-a, 1910), etc.
Despagnet, op. si loco cit., p. 1113; Vincent et Pénaud, op.
si It° cit., 125, p. 879, etc.
Vezi asupra acestei rnatcrii, in dreptul vechiu francez, Pothier, Bibliografie.
Introduction au titre des testaments I, 145 urtn., p. 454 urm.;
Tr. des don. testamentaires, VIII, 336 urm., p. 322 urm.
(ed. Bugnet); Ricard, Tr. des don. entre-vifs et testamentaires,
I, platea III, p. 515 urm. (ed. din 1707); Domat, Lois civiles
dans leur ordre naturel, VI, p. 229 urm. (ed. Carré din
65105 31
 482 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

futre ei, ra'rii. a se scadek Ortile legatarilor incapabili, sau ale acelor
care n'au prima legatul, sau care au murit fnaintea testatorului.
(Art. 697, 924, 928, 1057 urm., 1202 C. civ. Art. 1044, 1045
C. fr. modificate).
Dr. aporirei Dreptul sporirei sau addogirei (droit d'accroissement),
eau aclIcgirei.das Zuwachsrecht oder das Anwachsungsrecht, dull/ termi-
Definitie.
nologia german1 (1), este dreptul ce are cineva de a luà
Inteo succesiune ab intestat (art. 697 sau testamentarI
(art. 929, o parte pentru care el are vocatiune, dar pe
care n'ar fi luat-o, daca toti acei interesati ar li prhnit
ceeace li se cuving e.
On appelle droit d'accroissement, zice Domat (3), le droit
qu'a chacun de deux h6ritiers d'une méme succession, ou de deux
légataires d'une fame chose, d'avoir la portion de l'autre, cini ne
peut ou ne veut la prendre .
i mai departe tom. VI, p. 248, No. 2 acela autor
adaogl:
1824), etc.; iar flick priveste dreptul actual, vezi Hauthuille,
Essai sur le droit d'accroissement (1834); Glasson, Du droit
d'accroissement (1862); Lafont, Du drat d'accroissement en
matière de legs; Van Wetter, Droit d'accroissement entre
colégataires, etc. Lick priveste dreptul roman, vezi Mache-
lard, Dissertation sur l'accroissement entre les héritiers testa-
mentaires et les colégataires aux diverses époques du drat
romain (Paris, 1860).
Dr. stain Fii (') Art. 560 urm. C. austriac (Becht des Zuwachses). Vezi si
('. Calimach. art. 2158 C. german. Mai vezi art. 1935 si 2094 nrm. din
Art. 718, 719. acelas cod. Dac,Zi testatorul n'a hotfirit partile mostenitorilor
85.i, zice art. 718 din codul Calimach, si unul dintre ei nu
va vol sä. primeasett, partea cuvenittt lui, sau dovedindu-se
nevrednie de aceasta, se va adS,ogl aceea catre partea a fm-
preunI mostenitorilor, dupti, analogia piirtilor, care aceasta se
numeste dritul add ogirei; Ins5. avind el subrinduit moste-
nitor, nu are loe dritul adilogirei, aci fn locul lui intrg acela;
iar de vor mur1 finpreung mostenitorii sau subrinduitul, mai
fnainte de astigarea adäogirei, atunci dritul acesta trece la
mostenitorii lor". Vezi Q i art. 719 din acelas cod.
Neaplic. Ac,st drept, fiind o exceptie dela principiile generale, se aplicä
art. 929 la numai la succesiunea testamentarg, si la cea ab intestat, nu
donatitmi. Ins5. la donatiuni, nici la institutiile contractuale. Cpr. Laurent,
XV, 229; Pand. fr., y° cit., 9830, 11848 urm., etc.
Domat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VI, p. 229, 230.
 DREPTUL CRESTEREI SA U 1DÀOGIREI. ART. 929. 483

Ce droit b'appelle droit d'accroissement, parce que la portion

vacante accroit h celle des autres.
Cujacius a observat Mg, cu drept euvAnt, el dreptul Observ. lui
sporirei sau adlogirei nu se stabile§te
sau legatar ut plus habeat, ci ne minus habeat, de oarece rirei sa:u
gire'.
4-
pentru mo§ten i tor dcrueipatsuiatisiusPrao-

moartea, incapacitatea sau lepildarea unui como§tenitor ori

a unui colegatar, nu poate si creeze pentru como§tenitorii
sau colegatarii sli, un drept pe care ei nu l-au avut din
eapul locului; cici, pentru a lul totul, trebue neapArat a
aveò, vocaOune pentru tot, vocatiune care n'ar avel niciun
efect, dacl toti acei c1iema0 la suceesiunea ab intestat sau
testamentarl ar Ira ceeace li se euvine, quia concursu
partes fiunt 2).
Mo§tenitorul sau legatarul, care a acceptat succesiunea Drept de ne-
scIdere.
sau legatul, este deci investit Cu partea celorlalti como§te-
nitori sau colegatari mai mult jure non decrescendi deelt
jure accrescendi, §i sporirea nu are de scop de a atribui
legatarului mai mult decat testatorul voise a-i llsh, ci
de a nu-i ch, mai putin. De aceea Marcad é §i alti autori
numese, cu drept cuvant, sporirea droit de non décroisse-
ment drept de nescadere), In loe de a o numi droit d'ac-
croissement e .

Din ele mai sus expuse rezultI cl un mo§tenitor ab Vocatiunea

ce trebue A
intestat sau testamentar nu poate sl vadg, partea sa sporitlaibI mo§teni_
prin plrtile como§tenitorilor sal, decal dael el are din capul toral.
locului vocaOune ad totum (4.

Jus accrescendi non ideb introductura est ut plus legatarius

habeat quam testator dare noluerit, sed ne minus habeat",
zice Cujas. Vezi Demante et Colmet de Sauterre, IV, 199
bis I; Marcadé, IV, 196, etc.
L. 80, in fine, Dig., XXXII, De legatis III.
(9 Vezi Mareadé, III, 223 si IV, 190, 196; Mourlon, II, 891;
Laurent, XIV, 303; Berriat St. Prix, _Notes élément. sur le
code civil, II, 3795; Pand. fr., y° cit., 9763. Vezi si Pothier,
Don. testamentaires, VIll, 340, p. 323. Mai vezi tom. III,
partea II, al Coment. noastri, p. 287, text si nota 2 (ed. a
2-a). Vezi bug. Detnante et Colmet de Santerre, IV, 199
bis I si 199 bis VIII.
(4) Considerand, zice Curtea din Rennes, cA. expresiunile Ills
accrescendi si jus non decrescendi pot asazi fi considerate ea
sinonime din punctul de vedere juridic, pentrucii nu mai
 484 COD. CIV. CARTEA 11I. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

Mostenitorii In privinta mo§tenitorilor ab intestat, acei care au

ab intestat.
acceptat succesiunea se folosesc In totdeauna de pgrtile
celor care au repudiat-o, pentructl once moSenitor are
vocatiune la intreaga succesiune. Nemo pro parte hereg
(art. 697 ' .
Mot; ten itorii IncAt prive§te lug pe mo§tenitorii testamentari, ei ne-
testamentari. avand alte drepturi decAt cele conferite de tegator, acesta
a putut sg atrame fiecitruia din ei un drept la totalitatea
lucrului (in care caz exercitiul ac,estui (kept ar fi modificat
§i restrAns prin concursul celorlalti cointeresati , dup5, cum
el a putut sl-i atribue numai un drept asupra unei frac-
tiuni a acelui lucin. Dacit testatorul n'a legat aeelas lucru
In Intregimea lui fiecitrui colegatar. ci a lilsat fiecitrui din
ei numai chte o parte determinant dintr'un lucru, atunci
sporirea nu are loe §i partea legatarului care, dintr'o cauzit,
oarecare, lipse§te, nu se cuvine celorlalti legatari, ci folo-
se§te, conform dreptului comun, acelui obligat a a legatul,
obligatie care, In cazul de fatit, nu mal are loe; pe cAnd
sporirea va av6, loe, din contra, de cheori fiecare colegatar
este chemat prin acela§ testament ' a lta cel puçin eventual
legitul In intregimea lui; de clteori, In alte euvinte, %a
traim sub regimul legilor caducare a vechei Rome; cil, dreptul
sporirei, ca si ace' al nescaderei, se intemeiazi pe vointa
expre.sä bail tacitii a testatorului; eh el lastt a se presupune
vocatiunea ab initio a aceluias hem legat la mai multe
persoane in acelas timp, ce.ace nu impiedia dreptul lega-
tarilor asupra lucrului legat de a fi fixat In inod irevocabil
in ziva mortei testatorului, prin aplicarea regulei necesare:
concursu partes .flunt, si aceasta fie e.A. ar fi vorba de un
drept de sporire sau de ne.seAdere, etc.'. D. P. 80. 2. p. 88.
Vezi tom. III, partea II. al Coment. noastre, p. 287. Cpr.
Domat, Lois civilea, VI, p. 248, No. 3 (e I. Carré). Si
ex pluribus legitimis heredibus quidam omiserint (a lire)
hereditatem, vel morte, vel qua alia ratione impediti ( fuerint),
quominia adeant, reliquia, qui adierint, adcrescit illorum
portio". (L. 9, Dig., De alas et legitimis heredibus, 38, 16).
Daeg, acelas lucru a fost l'Asat la diferite persoane prin mai
multe testamente, ultimul legat ar revocii pe mle anterioare
(art. 921). Cpr. Ricard, Tr. des don. entre-vifs et tegiam ntaires,
I, partea III, 516, p. 531 (ed. din 1707); Demolombe, XXII,
579; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 537, nota 36; Zacharife,
Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 726, p. 400, nota 17
(ed. Anschtitz), etc.
 DREPTUL CRESTEREI SAU ADIDGIREL ART. 929. 485

existh o solidaritate de vocatiune Intre toti colegatarii ace-

luia§ lucru.
Identitatea obiectului legat §i existenta mai multor Baza drep-
legatari, din care nuntai unii primeaseg legatul, sunt tsautiluiadr000riirzi
deci conditiile neaparate §i baza dreptului sporirei sau
adlogirei ' . Si eadem res duobus lega ta sit, sive con-
junctim, sive disjunctim; si ambo perveniant ad legatum,
scinditur inter eos legatum; si alter deficiat, . . totum ad
collegatariun pertinet" (2). Die Identitat des Illehreren ver-
machten Gegenstandes ist die Grundbedingung des juris
accreseendi", zice Zacharke 3.
Sporirea sau adaogirea nu va aya deci d tea ace/aqcazurile
lucru nu s'a 1.1sat In Intregimea lui la mai mulli lagatari spor irea nti
are loc.
art. 929 , sau daca el a fost lasat la mai multi lega,tari,
Insa prin diferite testamente (art. 921 .
Dreptul sporirei sau adaogirei nu poate, de asemenea,
sa rezulte din dona t stamente emanate ¿lela doi dif-riti
testatori. Cpr. Demolombe, XXII, 379 . Ex diversis testa-
menas, jus conjunctionis non contingit"
Daca ncel t§ lucru a fost legat la mai multe persoane Legat alter-
sub alternativa; de exemplu: las untare imobil lui A sau nativ.
lui B", ace§ti legatari fiind cocreditori ni lucrului legat
(corei eredendi , persoana obligata a piad acest legat va
put4 si-1 de,1 In Intregimea lui unuia sau altuia din lega-
tari 5. Si Titio an Seio, utri heres vellet, legatum relictum
(') Pothier, Don. testamentaires, VIII, 336, p. 322 si 347, p. 325;
Arntz, II, 2174; Laurent, XIV, 303; Demolombe, XXII,
368; Demante, IV, 196 bis; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 535,
text si nota 32; Baudry et Colin, II, 2892, etc.
( ) Institute, De legatis, 2, 20, § 8.
Zacharife, Handbuch des franzosischen Civilrechts, IV, § 726,
p. 400, nota 15 (ed. Anschiitz).
L. 16, in fine, Dig., Quibus modis ususfructus vet usus
amittitur, 7, 4.
Pothier, Don. testamentaires, VIII, 353, p. 328. Iat.5, cum se
exprimg acest autor: Lorsque la méme chose a été léguée
deux personnes sous une alternative, par exemple: je lègue
et Pierre ou à Paul telle chose, tels légataires ne sont pas
conjoints, mais ils sont entre eux cocréanciers solidaires de
la chose léguée, corei credendi, et il est au pouvoir de l'héritier,
en faisant la délivrance du total it l'un, de se libérer envers
les deux".
 486 con. cw. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

est, iteres alteri dando, ab utroque liberatur", zice juris-

consultul Paul (I .
Conditiile ee- In rezumat, pentru ca dreptul sporirei sat, adaogirei
rute pentru ea
dreptul spo- sa OA loe, se cer urmatoarele conclitii: 1° legatul trebue
rirei A poatI sa, fi fost facut la mai multe persoane, caci daca el a fost
ave 1 loc.
facut numai unui legutar, neluarea legatului pentru ()rice
cauza ar fi, va folosi, conform dreptului comun, acelui
obligat a plati legatul, afara, bine lnteles, de cazul cAnd
testatorul ar fi dispus altfel (8); 20 unul sau mai multi din
legatari trebue sa nu vie la succesiune, caci daca toti ar
accepta-o, lucrul s'ar Imparti Intre ei, conform regulei cu-
noscute: concursu partes fiunt L. 80, Dig., XXXII, De
legatis III . Daca niciunul n'ar veni la succesiune, legatul
ar rdmineet unit cu succesiunea, dupa cum dispune anume
art. 858 di, codul Calimach 689 C. austriac 8, afara
de cazul, bine Inteles, cAnd testatorul ar fi (lispus altfel
printeo substitutie vulgara art. 804); 3° legatul trebue sa
aiba de obiect acela§ lucru (eadem res) 4 sau aceea§ parte
a unui lueru 5 ; 4° §i, In fine, testatorul nu trebue sit fi
fractionat vocatiunea legatarilor, botarInd partea ce fiecare
trebue sa ih din legat, caci atunci fiecare legatar n'ar mai
aveh vocatiune pentru tot. Sporirea sau ne,scaderea va aveh
Insa loe cu toate ca paltile legatarilor ar fi fost botarIte
prin testament, dad, testatorul ar fi Inteles a regulh numai
modul Impartirei, pentru cazul child toti legatarii ar prim'
(') L. 16, ab initio, Dig., XXXI, De legatis II.
(2) Cpr. L. unica §§ 4 §i 8, Cod, De caducis tollendis, 6, 51.
Vezi Unger, Das 5sterreichi8che Erbrecht systematisch dar-
gestellt, § 63, p. 274.
C. Calimach (8) Iata cum se exprima art. 858 din codul Calimach : Dad'
gi C. austriae.
s'au lasat legatum de ob§te la multi nedespartit,san qi intocmai
Impiirtit, §i daca vreunul dinteln§ii s'an lephdat, ori s'an facut
nevrednic de a lub. acest legatum, daca va aveit el subranduit
legatar, se va dh acestuia partea nevrednicului, lar neavand,
sporeoe partea lui la colegatarii lui, prin dritul sporirei, ori
Intocmai, ori dupa analogia partilor; iar (lac& toti s'au le-.
padat, rameine legatum unit cu mo)genirea". Ausser den
gedachten zwei Ftillen bleibt das erledigte Verrnachtniss in
der Erbschafts-Masse" (art. 689, in fine C. austriac).
(4)Instit., De legatis, 2, 20, § 8.
(9 Pothier, op. cit., VIII, 348, p. 326: Unger, Dag 6sterrei-
chische Erbrecht, § 63, p. 274 urm.
 DREPTUL CRWEREI SAII ADAOGIREI. ART. 929. 487

lega tul. De exempla : testatorul a dispus ea un legatar sa

ih o treime, iar celalalt, doul treimi din lucrul legat. Totul
este deci o chestie de intentie, si ()data ce statornicirea par-
tilor nu Impiedioa, In spiritul testatorului, vocatiunea fiecarui
legatar pentru tot, sporirea sau adaogirea va aveh loe: est
locus juris accrescendi (1 .
Osebit de aeeste conditii, legea nu mai cere altele, si Luernri divi-
luerul legat poate fi divizibil sau indivizibil, corporal sau zra'bliele'Brurr:
incorporal. Astfel, daca am lasat 1000 lei lui A si lui B, eorporale, etc.
si acest din urmii, nu voeste sau nu poate sa primeasca
legatul, A va luh suma Intreaga de 1000 lei, pentruca ambii
legatari au vocatiune la ea 2.
Legea nu distinge, de asemenea, Intre legatele care au uniyersautate
de obieet o universalitate de bunuri sau un obiect parti- de bunitri.
cular 2. Autorii francezi discuta si eontroverseaza chestiunea,
din cauza art. 1045, care n'a fost reprodus de legiuitorul
nostru, si pe care autorii II considera ea o croare legis-
lativii 4).
Am zis ca, pentru ea dreptul sporirei sau adaogirei sa Solidaritate
rtocatinenoe
aibit loe, se eere ea sa, existe o solidaritate de vocatiuneldntre
Stare toti colegatarii. Daca aceasta solidaritate exista ceeace legatarii.
la noi nu poate sit rezulte din prezumptii, ci numai din
vointa testatorului , si dad, toti legatarii se prezinta, legatul
se Imparte titre ei concursu portes fiunt), pentruca del
fiecare din ei are, In specie, vocatiunea ad totum, este cu
neputinta, ea lucrul Intreg sit se deh fiecaruia din ei.
L'aeeroissement, zice Ricard, pent seulement avoir son effet,

(') Cpr. Mourlon, II, 895; Thiry, II, 487; Arntz, II, 2177;
Laurent, XIV, 306, 311; Demolombe, XXII, 371 urna.;
Duranton, IX, 505 urm.; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 535,
536, text si note; Massé-Vergé, III, § 503, p. 304, nota 18;
Troplong, Ill, 2174, 2175; D'Hauthuille, Essai sur le droit
d'accroissement, p. 192 urm.; Pand. fr., vo cit., 9789; Unger,
Das 60 erreichische Erbrecht systematisch dargestellt, p. 275,
§ 63, nota 3; Cas. fr. D. P. 79. 1. 33; Sirey, 79. 1. 193;
Sirey, 62. 1. 385; D. P. 62. 1. 244, etc.
Pothier, op. cit., VIII, 348, p. 326; Demolombe, XXII, 369;
Troplong, III, 2190. Vezi ins5. Mourlon, II, 892.
Arntz, H, 2285; Laurent, XIV, 318; Demolonabe, XXII,
381; Pand. fr., vo cit., 9817 urm., etc.
Cpr. T. Flue, VI, 395; Baudry et Colin, II, 2908 urm., 2921.
 488 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. A RT. 929.

lorsqu'une mkne chose a été léguée it deux ou b, plusieurs indivi-

sément et solidairement, et que le partage et la division ne s'en
doivent faire que par le concours des colégataires; de sorte que
s'ils concourent tous, comme par ce concours la solidité est ôtée
et le partage fait, le droit d'accroissement n'a point lieu; mais si
l'un des colégataires ne vient point prendre sa part, la division ne
se fait point; et la solidité demeure it ceux qui recueillent ce legs,
qui est ce que nous appelons droit d'accroissement" (I).
Renantarea IndatI MA ce unul din colegatari lipse§te, fie cti le-
la dreptal gatul este caduc, anulat sau revocat 2, dreptul acelui
sporirei san
scliderei. prezent ne mai avand In fata lui niciun drept rival, poate
Controverst
A se exercite In toatil plenitudinea lui, qi lucrul Intreg 1i va
aparlinek avand ms5,, dupl pitrerea generala, facultatea
de a respinge partea cuvenin prin sporire sau nescIdere,
aci acest drept fiind un folos pentru legatarul, In favoarea
cIruia el are loc, se poate In totdeauna renunth la un
folos 3 .

In caz cand mai multi legatari, iar nu toti cilti au

Ricard, Tr. des donations entre-vifs et testamentaires, I,
partea III, No. 445, p. 517 (ed. din 1707).
Art. 929 se aplicA, in adevgr, nu numai in caz de caducitatea
legatului, dar qi in caz de anularea testamentului pentra
vreun viciu de formg. Demolombe, XXII, 354.
Quid juris tu caz &And testamentul ar fi fost deelarat
inexistent pentrucg cuprindeg o substage fideicomisarg? Vezi
infra, explic. art. 803.
Aplie. art. 929 Art. 929 Wind parte din sectia care trateazg despre re-
Ja revoc. tes- vocarea testamentelor, se aplicg, fall indoialg, nu numai in caz
tamentelor. de cadueitate, dar $i de revocarea testamentului. Demolombe,
XVIII, 84 qi XXII, 353; Laurent, XIV, 272, 313, 315;
Aubry et Rau, VII, 727, in fine, p. 652; Pand. fr,, y0 cit.,
9810-9812; Combes, De raccroissement en matiire de legs,
pag. 130; Baudry et Colin, II, 2891, etc.
Laurent, XIV, 319; Baudry et Colin, II, 2918; Demolombe,
XXII, 390, 397; Vigié, II, 869; Acollas, II, p. 607; Arntz,
II, 2182; Demante et Cohnet de Santerre, IV, 199 bis XII;
Pend. fr., y° cit., 9838 urm.; Dalloz, Nouveau code civil
annoté, II, art. 1044, 1045, No. 150. Cpr. Planiol, III, 2867.
Contra,: Marcadé, IV, 196; Thiry, II, 491, in fine, etc.
Ace§ti din urmg autori rationeazg in mocha urmgtor: sporirea
sau adgogirea nefiid decitt un drept de nesegdere (jus no
decrescendi), prin acceptare fiecare legatar a primit legatul
intreg qi, deci, nu poate mai in urmg sg primeascg numai o
parte din el.
 DREPTUL CRETTEREI SAU ADAOGIREI. ART. 929. 489

fost rilnduiti, vor primi legatul, el se va ImpArti Intre ei

In Willi epics, dacl testatorul n'a hot/rIt un alt mod de
Impartealii, flr5, a se scIdeh, Ortile legatarilor incapabili,
sau ale acelor care n'au primit legatul (art. 928, sau care
au murit Inaintea testatorului (art. 924 , ori inaintea Inde-
plinirei conditiei suspensive, In caz cti,nd legatul ar fi fost
conditional art. 925.
Acesta este dreptul asa zis de creftere, sporire sau in iipsa drep-
addogire, care, precum am observat mai sus, ar fi fost .tyairuirisappoiriicraeit

mai bine numit drept de nescadere (jus non deerescendi) dr. comun.
§i care are de baza vointa testatorului (1, In lipsa Oreia
s'ar fi aplicat dreptul COMM); ceeace InsemneazA, cg, anu-
la,rea, revocarea, sau cadueitatea legatului n'ar fi folosit
colegatarului aceluias lucru, ci debitorului acestui legat.
Din iMprgilll'area cii, dreptul sporirei sau addogirei se Excluderea
IntemePiazil, pe vointa presupusil, a testatorului, rezultg, el, rdirerZtudlireZ;
acest din urml, legand un lucru la mai multe persoane, el testator.
pate sti excludl acest drept 2, dupii cum el poate 814
admitl, In cazurile In care el n'ar ave.k fiintA, dupii, lege (3).
Dreptul sporirei, filchnd parte din legat, colegatarii, In Transmitere&
folosul carora el se deschide, II transmit mostenitorilorrdirrerzdspx:
lorin
o lad, Cu pArtile lucrului legit ce le apartin In put,erea girei.
dreptului lor propriu 4 . Sporirea nu se face, In aclevA,r,
dela persoang la persoanit, ci dela portiune la portiune, ca
§1 aluviunea . . . quoniam portio, vel ut alluvio, portioni
adcrescit 5 .

0 Grund,
Das Anwachsungsrecht bei VernachtniRsen hat den gleichen
wie das Anwachsungsrecht bei Erbschaften; es beruht
auf dem Willen des Erblass,r8", zice Windscheid, Lehrbuch
des Pandektenrechts, Ill, § 644, p. 603 (ed. Kipp din 1901).
(2) Testatorul polte sfi excludi dreptul sporirei, zice art. 2158 C. german.
§ uitiM din coda german. Der Erblasser kann die Anwa- Art. 2158.
chsung ausschlicssen".
(5) Aubry et Rau, VII, 5 726, p. 541; Demolombe, XXII, 385;
Planiol, III, 2863; Troplong, III, 2191; C. Agen, Cas. fr., etc.
Sirey, 50. 2. 664; Sirey, 47. 2. 103; Sirey, 68. 1. 54.
e) Mareadé, IV, 197; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 544;
Laurent, XIV, 321; Arntz, II, 2183; Demolombe, XXII,
390; Pand. fr., y° cii., 9832; Dalloz, Nouveau code civil
annoté, IV, art. 1044, 1045, No. 152 urm. Vezi ns& De-
mante et Colmet de Santerre, IV, 199 bis IX.
(5) L. 33 § 1, in fine, Dig., De usufructu et guemetdmodunt
 490 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

Deoseb. Intro Sporirea sau aditogirea se deosebe§te deci de substitutia

aporire qi sub-
atitutia yul- "i,r'0ara,-
" e,are, din contra, se face dela persoana la persoana,
gar& citci ea este o dispozitie conditionalI la care substituitul nu
poate sa, Rita drept, deal dad, supravetueste lepadarei
legatului din partea, primului legatar, care singura poate
s'o deschida art. 804) (').
Legatele de Dreptul sporirei sau adaogirei se aplica nu numai la
mull-not.
legatele de proprietate, dar si la cele de uzufruct. Astfel,
dacit pre,supunem ca. un uzufruct a fost Iiisat prin testament
la mai multi legatari, partea celui care lipse§te va folosi
colegatarilor sgi. Asupra acestui punct toti autorii aunt de
acord 2 .
lioartea Ce trebue O. decidem Insit In cazut eAnd toti legatarii
nnnia din le-
gatari In prezentAndu-se, unul din ei ar fi murit in cursul uzufruc-
ennui Inn- tului? Ce se va face cu partea acestui uzufruetuar? Credem
fructulni. ,,
Controverldi. ca partea uzufructuarului incetat din 1 iata nu 1, a sporl
partea celorlalti legatari, ci ca uzufructul situ se va stinge
prin consolidare, treand la nudul proprietar art. 557, 638,
1154 urm.), afara de cazul cAnd contrariul ar rezulth din
termenii testamentului sau din Imprejurarile cauzei 3. In
adevar, dreptul sporirei sau adaogirei fiind o consecintit a.
anularei, revocarei sau caducitatei legatului, ceeace rezulta

guis utatur, fruatur, 7. 1. Cpr. Zacharite, Handbuch des fr.

Civilrechts, IV, § 736, p. 502 (ed. Crome). Der Satz, dass
portio portioni accrescit, non personcv, gilt cluck im franzasi-
schen Recht", zice acest din urmti. autor.
(L) Cpr. L. 26 § 1, Dig., De conditionibus et demon$trationibus,
35, 1; L. 9, Dig., De suis et legitimis heredibus, 38, 16;
L. 23, Dig., De vulgari et pupillari substitutione, 28, 6.
Vezi si tom. III, partea II, al Comeut. noastre, p. 287, nota
1 (ed. a 2-a).
(2) Laurent, XIV, 316; Bandry et Colin, II, 2922; Beltjens, III,
art. 1044, 1045, No. 10; Planiol, III, 2866, etc.
(8) Testatorul ar puteit deci sti, prevadfi in testament, a partea
uzafructarului incetat din viath va trece la colegatarii Ai,
iar nu la nu-aul proprietar. Aceast5. clauz5. n'ar constituí o
substitutie oprità, pentrucX dreptul uzufructuarului incttAnd
prin moartea sa (art. 557), nu se poate zice crt acest drept
trece la ceilalti legatari sau donatari ai uzufructului. Dacii
uzufructarul, care rizinattne singur, se foloseste de uzufructul
intreg, aceasta este pentructt el are vocatiune ad totum qi
pgstreazX dreptul intreg jure non decrescendi. Mourlon, II, 912.
 DREPTUL CRE§TEREI SAU ADAOGIREL ART. 929. 491

Cu sufieienta din locul ce art. 929 ocupa In cod, acest

drept nu poate sa aiba loc atunci cAnd toti colegatarii au
primit legatul lor, precum este In specie; cAci, In asemenea
caz, uzufructul Im¡Artindu-se lntre ei, partea fiecaruia se
reguleaza dupa dreptul comun, i §tiut este ca, la moartea
uzufructuarului, uzufructul se une§te Cu nuda proprietate.
Este adevarat ea legea 1 § 3, Dig., De usufructu adcres-
rend°, 7, 2, admite solutia contrara (t), Ins/ aceasta lege se
Intemeiaza pe ni§te consideratii care nu se mai potrivesc Cu
principiile dreptului actual (2.
Colegatarul, care se foloseqte de dreptul sporirei sau sfer:ir.ea gar
creeitexamtaptnors,
aditogirei, sau mai bine zis al nescaderei, sufere el sarcina
impusl de testator? Cu alte cuvinte, sporirea sau ne,scaderea controversx.
are ea loe cum onere, sau sine onere? SI pre,supunern
testatorul a Lis: las cutare imobil al meu lui A §i lui B,
eu sarcina pentru acest din ?Irma de a plati lui X o rent/
viagera de 100 lei pe luna 2". B refuza legatul sau este

(I) Cpr. Répert. Sirey, v° Accroissemcnt (droit d'-) 70 §i autori-

citate acolo.
2) Vezi in ace-t sens, Bugnet asupra lui Pothier, Don. testa-
mentaires, VIII, p. 325, nota 1; Planiol, III, 2866; Arntz,
II, 2184; Laurent, XIV, 316; Demolombe, XXII, 389;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 190 bis VIII; Pand. fr.,
v° cit., 9825; Répert. Sirev, vo Accroissement, 69 §i 71; Vigié,
872; Aubry et Rau, VII, § 726, p. 545, text si nota 52;
Zacharia3, Handbuch des fr. eirilrechts, IV, § 726, p. 401,
nota 21 (ed. Anschtitz); Baudry et Colin, II, 2923; Beltjens,
art. 1044, 1845, No. 11; C. Rennes, D. P. 80. 2. 87;
Trib. Louvain, Pasicrisie beige, 73. 2. 88, etc. Contra:
Marcadé, IV, 199; Monrlon, II, 899; Thiry, II, 489; Acollas,
II, p. 606; Daranton, IV, 655; Troplong, /II, 2184; Saintespès-
Lescot, V, 1700; Massé-Vergé, III, § 503, p. 303, nota 12,
etc. Vezi asupra acestei controverse, Dalloz, Nouveau code
civil annoté, II, art. 1044, 1045, No. 114 urm.; Sirey et
Gilbert, Code civil annoti, art. 1044, 1045, No. 29. Vezi
tom. III, partea I-a, al Coment. noastre, p. 548, ad notam
(ed. a 2-a).
(3) Dad., in loc de aceasta, testatorul ar fi zis: las cutare imobil
al meu lui A si lui B, cu obligatia pentru ei de a pläti o
renta lunar. de 100 lei lui X", nu mai fneape tndoialä ca,
In caz dud amlindoi ar priml legatul, renta se va plät1 pe
jumAtate de fiecare din ei çi c5. ea se va platI in intregimea
ei de aeela care, printr'o fmprejurare oarecare, ar 16, legatul
 492 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

incapabil de a-1 primi (art. 928), ma c, duph principiile

mai sus expuse, imobilul Intreg va fi luat de A, pentruch
el are voeatiune ad totum. Chestiunea este de a se §ti dach
A va trebul sh plhteasch sarcina impush de testator, In specie
renta lunar l de 100 lei? Duph phrerea general i cm mai
juridich In acelaq timp, A care ih tot imobilul, trebue sh
phiteasch, sarcina, dad, testatorul n'a dispus contrariul, ceeace
el este liber sit fach pentruch, duph intentia testatorului,
aceasth sareing, nu este impush personal legatarului, ci le-
gatului. Colegatarul luand, In adevhr, partea pe care ar fi
luat-o legatarul care lipse§te, trebue s'o primeasch astfel
cum a Ihsat-o testatorul, adech grevath cu sarcina rentei,
sau s renunte la legat. Apoi, mai este de aditogat eh &eh
colegatarul, chruia foloseqte sporirea, n'ar fi obligat la plata
sareinei, el ar luh mai mult decht cuprindeau legatele fhcute
ambilor legatari, chci legatele cuprinzhad lucrurile eu de-
ducerea sarcinilor, el ar luh lucrul Intreg fir sarcinit, ceeace
ar fi contrar vointei testatorului (2.
Sareinile im- Incat prive§te Insh sarcinile impuse personal unui legatar,
Pregsatruirtal precurn ar fi, de exemplu, acea prin care un pictor ar fi
fost Inshreinat a face portretul cuiva, se Intelege dela sine
ch ea nu va trece la ceilalti colegatari .

intreg; pentruck in spe ic, sarcina nu este impusli numai

unuia, ci annandurora. Mareadé, IV, 196; Michaux, Testaments,
2526, p. 419.
Baudry et Colin, II, 2917; Dalloz, Nouveau code civil annoté,
11, art. 1044, 1045, No. 144, etc.
Thiry, II, 492; Arntz, II, 2182; Vigié, II, 870; Mourlon,
II, 900; Laurent, XIV, 319; Demolotnbe, XXII, 396; De-
mante et Colmet de Santerre, IV, 199 bis IX; Baudry et
Colin, II, 2915; T. Hoc, VI, 399; Beltjens, Ill, art. 1044,
1045, No. 14; Répert. Dalloz, Supplément, vo Disp. entre-
vifs, 1084; Troplong, III, 2181; Saintespès-Leqcot, V, 1697,
p. 179 urm.; Pand. fr., vo Don. et testaments, 9839; Pand. belges,
vo Accroissement (droit d'), 79 urm., etc. Contra: Marcadé,
IV. 196; Duranton, IX, 517; Ambry et Rau, VII, § 726,
p. 542, text §i nota 48; Berriat St. Prix, Notes élément, sur
le code civil, II, 3795; Michaux, Testaments, 2525, p. 419, etc.
Cpr. L. unia § 11, Cod, De caducis tollendis, 6, 51. Vezi
asupra acestei controverse, Dalloz, Nouveau code civil annoté,
II, art. 1044, 1045, No. 144 urru.
(2) Vezi supra, p. 478, nota 3. Cpr. Planiol, III, 9870.
 DREPTUJA CRE§TEREI SAU ADAOGIREI. ART. 929. 493

Dreptul sporirei, adifogirei sau al neschderei avand, Aprecierea

dupI cum §tim, de baz1 vointa, testatorului, se na§te Intre- intentiei tea-
tatorului.
barea: chnd se poate decide cg, cugetul sa,u intentia testa-
torului a fost de a dh legatarilor drept la totalitatea lu-
crului legat?
Dreptul roma,n statornicise, In aceasth, privinth, rii§te Dr. roman.
prezumptii subtile, care au dat loe la multe dificulthti (f),
admit1nd cii, coleptarii a,celuia,§ lucru puteau fi uniti
(conjuncti re et verbis, re t intum §i verbis tantum. Tri-
plici modo conjunetio intelli gitur: aut enim re per se con-
junctio contingit; aut re et verbis, aut verbis tantum" (2). conjunctio re-
Colegatarii erau presupu§i uniti re et verbis and acela§i et v"bis.
lucru fusese legat tuturor prin aceea§ dispozitie, precum
brà, de exemplu, In cazul child testatorul ar fi zis: las
cutare imobil al meu lui A §i lui B". Ambii legatari erau,
In specie, uniti re, fiind-it li se lhsas- acela§ lucru; ei erau
uniti §i verbis, fiindcii erau cuprin§i in aceeas dispozitie. Prin
urmare, In lipsa lui B, A luh imobilul Intreg jure accrescendi.

Toti autorii recunosc ci materia dreptului sporirei este una Dificultatea

din cele mai grele, qi Vinnius vorbind despre ea, a zis, Cu materiei epo-
drept cuvânt: Nulla in Loto jure nostro. creditur esse vel rirei.
subtilior, vel p rplexior". ,Le droit d'accroissement, zice
Furgole, fourmille en difficultés ardues et subtiles, que les
interprètes ont traitées et résolues diversement. Il n'est rien
de plus facile que de s'équivoquer dans cette matière, et de
prendre l'erreur pour la vérité, h cause de la diversité des
lois qui semblent deci ler le pour et le contre". (Furgole,
Tr. clt.s testaments, III, p. 9, No. 1, ed. din 1779).
L. 142, ab initio, Dig., De verborum significatione, 50, 16.
Vezi qi Instit., De legatis, 2, 20 § 8, unde se zice: Conjunctim
autem legatur, veluti si quia dicat, Titio et Seio hominem
Stichum do, lego; disjunctim ita: Titio hominem Stichum do,
lego, Seio StiChum do, lego. Sed et si expresserit eumdem
hominem Stichum, cegue disjunctum legatum intelligitur". Mai
vezi L. 89, Dig., XXXII, De legatis III. Vezi asupra drep-
tului de crestere sau adAogire in dreptul roman, Dernburg,
Pandckten, III, § 91, 92, p. 173 urm. (ed. a 7-a); Windscheid,
Lehrboch des Pandektenrechts, HI, § 644, 646, p. 602 urm.
(ed. Kipp. din 1901); Machelard, Revue historigue, tom. II,
anul 1857, p. 151 urm. Mai vezi Domat, Lois civiles dans
leur ordre naturel, VI, p. 240 urm. ed. Carré); Pothier,
Don. testamentah ea, VIII, 354, 355, p. 328, 329 (ed. Bugnet).,
Miehaux, Testa mente, 2519, p. 418, etc.
 494 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 929.

Conjunctio re Colegatarii era,u uniti re tantuni, cand acela§ lucru

tantunt.
fusese legat tuturor prim doul dispozitii deosebite, precum,
de exempla, In cazul cA,nd testatorul ar li zis: las cutare
imobil al meu lui A", §i apoi, prin alt1 dispozitie ar fi
zis: ,las acela§ imobil lui B". Ambii legatari erau, In specie,
uniti re, fiindeit li se hisase acela§ lucru ; ei nu emu Insl
uniti verbis, pentruca ambele legate eran facute prin cloua
dispozitii deosebite. Conjunctio re tantuni. fiind consideratii
ca mai energicl cleat conjunctio re et verbis, lipsa lui B
fAceh C.1 legatul sit foloseascit In Intregimea sa lui A, jure
non decrescendi.
Oonjunctio In fine, eonjunctio verbis tantum ave h loc Intre cole-
aorbia tantum.
gatari atunci &And nu se 1s tuturor aeela§ lucru In intre-
gimea lui, ci fiecaruia din ei numai o parte din lucru;
precum, de exempla, In cazul chid testatorul ar fi his:
las cutare imobil al meu lui A §i lui B, fieciiraia pe
jumatate".
In specia de fa tl s'a lasat fieclrui legatar o fractiune
din acela§ lucru, iar nu acela§ lucru; de aceea se Lice cl,
legatarii eran atunci uniti numai verbis, non etiam re.
AceastI conjunctie nu &del\ loc, ce! putin In genere, la
dreptul sporirei sau adlogirei.
Dr. franeez. Legiutorul francez, modificAnd dreptul roman, prevede,
pe de o parte, ca legatul este presupus a fi facut nede-
pgrtit (conjointement) §i, deci, sporirea are loe dacl colegatarii
sunt uniti (conjoints) re et verbis, nu InsI cAnd ei aunt
uniti verbis tantum (art. 1044 § 2 ; iar pe de alta parte,
ca sporirea sau adlogirea nu are loe Intre colegatarii uniti
re tantum, decal atunci cand lucrul legat nu este susceptibil
de a fi divizat farl deteriorare, ceeace este o chestie de
fa,pt care, la caz de contestatie, se rezolvit In mod suveran
de judecAtorii fondului i . Legea franceza, printr'o stranie
inadvertentI, s'a depiirtat deci In total de traditia romana,
unde conjunctio re tantum erà mqi energica decAt con-
junetio re et verbis (2 .
(I) Vezi, in privinta sistemului admis de codul francez, Dalloz,
Nouveau code civil annolé, II, art. 1044, 1045, No. 49 urm.
C. Italian. (2) Codal italian a pgräsit teoria traditionalä a conjunctiunei,
Art. 879 urm. statornicind dreptul sporirei pentru institutiile de mqtenitor
(art. 879-881), apliclind apoi aceleali prineipii §i colegata-
 DREPTUL LRESTEREI SAU ADAOGIREI. ART. 929. 495

Aceste prezumMii ale codului franeez fiind, cu drept Dr. nostru.

cuvant, eriticate de doctrina, legea noastra nu le-a mai re-ooDdueoisefbra. ncleeez.
produs, a§a ca judeeatorii fondului vor decide chestiunea
numai In fapt, prin interpretarea vointei testatorului (1).
Dreptul sporirei sau adlogirei va ave h deci loe de cateori
se va decide eit testatorul a avut intentia de a preferh pe
colegatar persoanei Insareinata eu plata legatului. Da câteori
se va decide, din contra, el testatorul n'a Inteles a dh tuturor
legatarilor vocatiunea la totalitatea lucrului legat, dreptul
sporirei nu va aveh loe fti anularea, revocarea sau caduci-
tatea legatului va folosi, conform dreptului comun, persoanei
Insareinata cu plata legatului. Judecatorii vor cauth ali
formh convingerea lor din Insiqi termenii testamentului
(art. 929, Imprejurarile stritine actului neputand fi invocate
declt In mod accesoriu, atunci eAnd vointa testatorului va
rezulth mai Intai Ili In mod principal din Insiqi termenii
testamentului 2)
rilor. ,Dreptul sporirei tntre colegatari va avek loe in cazurile
prevazute de art. 880 §i 881, ziee art. 884 din acest cod,
de eiteori unul din ei a murit inainte.a testatorului, sau a
lepädat legatul, san este incapabil de a-1 priml, sau and
conditia, sub care legatul a fost fäcut, nu se tndepline§te.
Dreptul sporirei va aveit, de asemenea, loe de cateori un lucru
a fost legat in acela4 testament la mai multe persoane, chiar
prin dispozitii deosebite, e cos' pure viand° una cosa sia
stata nello stesso testamento legata a più persone, anche con
separata disposizione". Cpr. art. 888 qi 987 C. spaniol din C. spaniol si
1889. Art. 1854 din codal portughez dela 1867 dispune, din C. portughez.
contra, a dreptul sporirei (direito de accrescer) nu are loe
intre legatari; dar dad, lucrul legat este indivizibil sau nu
poate fi tmpärtit färä deteriorare (ou nao podér dividir-se
sem deteriorat-ao), colegatarul are alegerea, sau de a pastrà
lucrul tntreg, pliitind mo§tenitorilor valoarea pärtei caduee,
san de a eere dela ei valoarea pärtei ctizutä. lui, restituind
lucrul. Cu toate aeestea, dad. legatul este grevat de o sar-
cinä (com algum encargo) qi aceastä sarcinii dispare ea fiind
caducK, legatarul se va folosi de avantagiul ce va rezultit
din ea, dacä testatorul n'a dispus altfel.
(I) Aceastii, ointä. poate sä se manifeste atät In termbni expre§i
at qi taciti. Nicio dificultate nu exista dad, testatorul a zis
expres d partea legatarilor, care vor fi lipsiti de legat, va
cre§te sau va sporl partea celorlalti.
(2) Vezi supra, p. 174. Cpr. Demolombe, XXII, 361; Laurent,
XIV, 156, 309, etc.
 496 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. SUBSTITIITII.

Deoseb. intre Cu toate ea dreptul

sporirei sau adaogirei intre cole-
dreptul spo-
rirei It substi- ba
- cr tari are loe ipso jure,
se poate intamplh ca testatorul,
tutia fideieo- f6cand un legat la mai multe persoane, sit fi previttut
misarit.
anume el, In ca z de a 111111'1 mai Intai unul sau mai multi
din legatari, acel ramas In viatit sit primeascit legatul Intreg.
Dael testatorul a prevazut ipoteza In care unul din legatari
ar muri dui:4 dhnsul, adea, In urma transmiterei bunurilor
dela testator la legatar, dispozitia ar constitui o substitutie
fideicomisara oprita art. 803), fiindca, In specie, ar exist&
douit liberalitati en o ordine succesivit (ordo successivus).
Daca testatorul a previtzut tug catul In care unul din
eolegatari ar murl Inaintea lid, adeca Inainte de a se fi
transmis bunurile dela testator la legatar, nu exista sub-
stitutie, ci numai dreptul sporirei sau aditogirei In folosul
celorlalti colega tari
Chestie de
fapt.
La caz de indoiala, judecittorii, suverani apreciatori
ai Imprejurarilor §i ai termenilor testamentului, vor aveth a
decide cliestia, In fapt, interpretAnd vointa testatorului, avAnd
MA, In totdeauna grija, de cAteori va fi eu putinta, de a
respinge interpretarea care ar anulh dispozitia euprinzAnd
o dispozitie fideicomisara; caei mai de graba se ponte admite
ea testatorul, fie din cauta ignorantei legei, fie printeun
exces de prevedere, a Inscris In testamentul sau o elautit
inutilg, deal ca el a voit sa faeit un act nul. Cpr. art. 978
C. civ. 2. Interpretandus est actus potius ut valeat, pant
ut pereat 3).

Despre substitutii gi fideicomise.Notiuni generale gi

istorice.
Substitutie. Substitutia (sub institutio, subritnduire, adecit insti-
Definitie.
tuirea, In loeul altuia sau dupa altul), este o dispozitie prin
care o persoana e chiemata a lua o liberalitate In lipsa
unei alte persoane, sau dupa &Alma.
(i) Vezi infra, p. 575.
(2) Vezi Laurent, XIV, 505; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 330,
text ai nota 51; Duranton, VIII, 48; Demolombe, XVIII,
165; Pand. fr., ro Don. et testaments, 10330 urm. Vezi §i
infra, p. 571, 600, 605, etc.
(9 13, in fine, Dig., De rebus dubiis, 34, 5. Vezi supra, p. 172.
 SUBSTITUTII I FIDEICOMLSE. NOTIIJNI ISTORICE. 497

In dreptul actual exista doul feluri de substitutii sau Deoseb. intro

subranduiri, dupa cum le nume§te codul Calimach: eead.romani dr. actual.
vulgar a §i cea fideicomisara ; pe cand, la Romani, substitu-
tide eran vulgare, pupilare §i quasi-pupilare ori exempeare.
Substitutia vulgar a sau obilnuita, dupa eum o numesc Substitutia
art. 770 §i 779 din codal Calimach (604 C. austriac),
admisa §i astazi (art. 804, astfel numita pentruca era cea
mai Intrebuintata, era acea prin care testatorul subrandui4
un alt mo§tenitor pentru cazul cand cel instituit sau randuit
in primul ordin n'ar fi putut sau n'ar fi voit sa fie mo§te-
nitor: Si ille heres non erit, ille heres esto" (` .
Substitutia pupilara (pupillaris), pe care codul Cali- Substitutia
mach o nume§te seirdimaneascd art. 775, 780, §i care s'a,
format pela sfar§itul republieei romane, ea un atribut al
puterei parinte§ti qi ea o consecinta a organizarei familiei,
era o institutie de mo§tenitor, facuta de un parinte de familie
In numele fiului sau impuber, pentru cazul cand acest din
urma supmvetuind tatalui sat', ar fi murit Inainte de a fi
atins varsta pubertatei §i, prin urmare, inaintea de a aveh
testumenti factio activa, adeca Inainte de a fi eapabil de a
testa. Prin aceasta substitutie, consaerata prin uz (moribus),
parintele de familie, care testa In favoarea fiului sáu, ce se
afla sub puterea parinteasca, putea sa facit un te,stament §i
pentru fiul sau incapabil 2.
Exemplu: Titius, filius meus, heres mi/ti esto; si filius Exemplu de
meus heres mi/ti non erit, sive heres erit, et prius moriatUrsubsptnistit Pu-
quam in suam tutelam venerit (id est pubes factus est), tunc
Seius heres esto" . In acest caz, daca fiul nu devenea

(') Instit., De vulgari substitutione, 2, 15, Pr. Vezi asupra sub-

stitutiei vulgare, Dernburg, Panddcien, III, § 88, p. 166 urm.
(2) PArintii por oandul nevasnicilor lor copii mo§tenitori, la C. Calimaell
partea bArbAteasa OA la Implinirea vArstei de 20 de ani, si C. austriac.
iar la partea femeiasa, OA la implinirea vArstei de 18 ani,
zice art. 775 din codul Calimaeh, ins6 numai pentru ate
vor Ash lor din insk averea lor". Cpr. art. 609 din codul
Austriac, care este identic, frog, a preveda insA nick) vArstA
din partea copiilor. Vezi §i art. 780 din codul Calimach,
care dispune cä SAritimIneasca subanduire Inceteazä and
fiul, partea bArbAteasa, va pAsì pe§te al dazecelea an al
virstei sale, iar partea femeiasa peste al optusprezecelea an.
(2) Instit., De pupillari substitutione, 2, 16, Pi. Vezi asupra sub-
65105 32
 498 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. SUBSTITUTII.

mo§tenitor, Seius, substituitul, era mWenitorul ta,talui, iar

dacil, fiul 'era mo§tenitorul tatalui, lima murise impuber,
Seius era §i mo§tenitorul fiului,,Si vero extiterit heres
filius, et ante pubertatem decesserit, ipsi filio fit heres sub-
stituitus" (1 .
Subatitutia Substitutia, quasi-pupilara (quasi-pupilluris), numita
q"altr.pi- §i exemplaris, pentruca fusese admisl de Justinian exemplo
pupillaris substitutionis (2), §i pe care rubrica dela art. 776
din codul Calimach o numete ca saraimtineasca, nu era,
precum numele sau 9 arata, decat o 1ntindere a substitutiei
pupilare. Ea permite parintelui de familie de a alege un
rno§tenitor copilului care, prin starea mintei sale, era pus
In imposibilitate de a testa. Substitutia quasi-pupilarit, ea
§i ce,a pupilat.a, nu era deci decat un testament facut pentru
altul O.
Acea,sta substitutie, desfiintatil, prin codul german 4,
1'0 pierde-5, efectele sale: 1° cand copilul nebun (mente captus)
10 redobandia ratiunea; 2° cand el muria 1naintea testato-
rului; 3' cant' substituitul muria Maintea lui 5.
Dr. actual. Substitutia pupilara §i (1uasi-pupilara nu mai exista
In dreptul 'nostril actual 6), ci numai substitutia fideico-

stitutiei pupilare, Dernburg, Pandekten, III, § 89, p. 169

urm.
Instit., loco supra cit
L. 9, Cod, De institutionibus et substitutionibus, etc., 6, 25.
Vezi asupra substitutiei quasi-pupilare, Dernburg, Panclekten,
III, § 90, P. 172, 173.
C. Calimach. (3) L. 9, Cod, De impuberunt et alii,s substitutionibus, 6, 26.
Art. 776. .,Pot si pArintii, zice art. 776 din codul Calimach, sI rin-
d uiasek dupá pomenitul chip, subrinduiti mostenitori §i copiilor
eelor in viirstä, dad. vor aveà metehne din a dror pricintt
nu sunt destoinici, san nu se judecä vrednici de ocirmuirea
a ins4 averei lor, aded de vor fi esiti din minte, ori des5.-
viIrsit nebuni, sau timpiti la minte, ori muti, sau risipitori;
sunt insg, datori A' dnduiasd subdnduiti mostenitori pe insisi
copiii acestora, sau pe fratii lor, de vor aveit; iar neavind
copii, niel frati, pot orAndul qi pe un stain".
Das bargerliches Gesetzbuch hat die Quasipupillarsubatitution
beseitigt, zice Dernburg (op. cit., III, § 90, in .fine, p. 173).
Vezi Dernburg, op. cit., ..III, § 90, in fine, p, 173.
Dr. stain. Ele existA insà si astäzi in codul civil portughez din 1867
si in alte legislatii sträine. Vezi infra, p. 517, ad natant, in fine.
 SUBSTITUTII 81 F1DEICOMISE. NOTIUNI ISTORICE. 499

misara, care este oprita pentru motive economice §i de

ordine publica art. 803), §i cea vulgara, care este permisa
(art. 804).
Independent de substitutiile, de care am vorbit mai sus, Fideicomisul
Romanii mai aveau Inca fideicomisul, care erà, un legat la Romani.
impus mo§tenitorului, nu insit In mad imperativ ca succe-
siunea testamentara §i legatul In genere, ci sub forma de
rugaminte . Ea quce pree,ativo modo relinquuntur, fidei-
commissa vocantur" . Cu alte euvinte, liberalitatea numita
fideicomis nu erh aparata de dreptul civil, ei numai de
volt*. testatorului §i erlt, In prineipiu, lipsita, de once
actiune. De aceea, Ulpian define§te fideicomisul: Fideicom-
missum est, quod non civilibus verbis, sed precativè
quitur, nec ex rigore juris civilis pro ficiscitur, sed ex volun-
tate datur relinquentis" ; lar Vinnius zice foarte bine:
Fideicommissum est id omne de quo quis suprema defuncti
voluntate rogatus est, ut daret, vel faceret" .

De exemplu: Fidei tucc commit°, heredem rogo, etc." Cpr. L.

2, Cod, Communia de legatis et fideicommissis, et de in rem
missione tollenda, 6, 43. Vezi si Ulpiani Regul., tit. 25, De
fideicommissis, § 2, mude se zice: Verba fideicommissorum
in usu foè sunt hoe: fideicommitto peto, volo dan, et eimilia".
Fideikommisse die ohne BeobaCkung der zivilrechtliehen
Reyeln, nicht befehlend, sondern ersuchend angeordnet wurden,
waren seit alters in Rom haufig", zice Dernburg (Pandekten,
III, § 64, p. 118 (ed. a 7-a).
U piani Regal., De legatis, § 1. Vezi supra, p. 150, nota 4.
(8) Ulpiani Refill!. De fidsicommissis, tit. 25, § 1.
(4) Codul Calitnach (art. 781 784) distinge si el, ea si dreptul C.Art.
calimaeh.
781 urm.
roman, substitutide Aau subranduirile de fideicomise, inst de-
fineste fideicomisul: orAnduirea prin care testatorul lAsAnd
familiei sale o mosie (sau mai bine zis o avere) peste partea
poruneefte scl nu o instraineze niciodatä, sau inda-
toreste pe mostenitorul su ea sti, lese altuia mostenirea acea
intreagi, ori o parte din ea (art. 781). Acest fideicomis de
fatnilie, care are multA asemAnare ca eeeace Romanii nurneau
fideicommissum familicc relictum san legatum (vezi Unger,
Das Osterreiehische Erbrecht systematisch dargestellt, § 89,
p. 382, nota 3), este o institutie de drept germanic, pe care
art. 618 din codul austriae o numeste Pamilien-Fideikommiss,
si care aveit de scop pAstrarea averilor In familiile cele mari.
Un fideiciunis de famine, zice textul mentionat din codul
austriac. este o dispozitie In virtutea cAreia o avere este
 500 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. SUBSTITIITIL

Ce era fidei- Fideicomisul erà deci o dispozitie prin care cinevk his&
°mien].
unei persoane (fiduciarius) succesiunea Intreagl sau o frac-
Oune din ea, ori un lucru determinat, cu rugAminte de a
trece aceste bunuri unei alte persoane numitl fideicommis-
declarati bun inalienabil al familiei pcntru toate genera-
hile viitoare sau, cel putin, pentru mai multe (Kraft welcher
ein Vermajen far mehrere Geschlechtsfolger)". Opt% art. 59 al
legei de introducere a codului german (Einffihrungsgesetz),
care are urmitoarea cuprindere Unberiihrt bleiben die lan-
desgesetzlichen Vorschriften fiber Familienfideikommisse und
Lehen, mil Ainschluss der allodifizierten Lehen, sowie fiber
Stammgater (dornenii fundamentale de familie).
L. fr. din 14 A.ceastit institutie, introdus i in Franta tot in acelal
Nov. 1792. scop, i reglementati prin diferite ordonante, n'a fost desfi-
intati deck prin legea dela 14 Noembrie 1792.
C. Andr. Do- Codul lui Andronachi Doniei deosebegte gi el, tot dupi
nioi. dreptul roman, substitutiile de fideicomise. la* in adevar,
cum se exprimi § 7 de sub capit. 36 al acestui cod: ,Omul
mogtenitor pre ale sale, *i temindu-se ea nu cumva
si se intimple si moari, sau temandu-se cal nu va fi vrednie
Ali fact], diati, gtiindu-1 ei se aflit in slibiciunea mintei,
poate prin diati ea si-i rinduiasci. al doilea mogtenitor, cum
aeestuia al treilea; adeci volnie este omul lese mogte-
nitor i aceluia iarài a-i rindul alt. mogtenitor, cum gi ace-
luia iarài alt mogtenitor".
§ 8 din acelag cod (loco cit.) adaogli : ;Asemenea, poate
omul sà lese mogtenirea sa la unul, indatorindu-1 ca si tie
gi sà pizeasci san toatà mogtenirea, sau numai o parte
dinteinsa, pentrn rinduitul mogtenitor (care se numegte in
pravilit fideicommissum), aritindu-gi foarte curat gindul gi
vointa ce are; deci, acel ce este insircinat cu fideicomisum,
nu poate nici intr'un chip a instrAinit vrenn lucru din mot-
tenirea aceea ce i-s'au incredintat a o piz1 pentru altul,
and va instrilinis. vreun Meru atunci va add' din tom&
partea mogtenirei ce i s'au Irma lui, fr decit de vor fi cevit
lucruri supuse periciunei, san de vor fi rimas cevi datorii
ale mortului gi nu va fi Cu putintii a se plit1 fitri a se
vinde vreun lueru din ale mogtenirei, sau pentrn alte pricini
de care cerind trebuintii neapirati de a se face instrainare
de vreun lucrn al mogtenirei, trebne si fie prin hotroirea
stipinirei; asemenea i ttnd No, Dish cinevi mogtenitor pre
vreun lucru nemigator, Ifisind cuvint prin dial& ca si nu-I
poati instriinb., ci sà Arnie la nrmagii lui mogtenitori. Jaloba
gi cererea pentrn fideicomisum se poate migch ping la 30
de ani, insä, din vremea aceea ce se eideit sä intre in sti-
pinirea mogtenitorului fideicomisar".
 SUBSTITUTII I FIDEICOMISE. NOTIUNI ISTORICE. 501

sarius. Aceasta restituire puteh fi facuta la mai multe gene-

ratii succesive. Justinian a marginit numarul lor la patru,
aa ca de abih al patrulea detentor dolAndeh plina proprie-
tate a lucrurilor cuprinse In fideicomis(').
Fid icomisele, care s'au desvoltat foarte mult dela August Introducerea
or
0r
Incoace, au fost imprumutate (lela Romani de catre Arabi, fi cit ne i csopmaina ieal

cara le-au transportat In Spania, unae populaVile cre§tine

le-au adoptat là rAndul lor 2.
Fideic )nisul nu cuprindel o substitutie, pentruca4 Fideicomisul
ou cuprindel
lipsih institufia In sensul adevitrat al cuvAntului . Cu toatensubsti tutie.
acestea, stint texte care, pe nedrept §i Inteun mod impropriu,
califica fideicomisele de substitutii ; de unde s'a format cu
timpul §i expresia substitufie fideicomisara (precaria subs-
titutio
, expresie care, precum ne atesta Demolombe , nu
se gasete niel Intr'un text al dreptului roman, eare este
lug Intrebuintata de echile noastre legiuiri "
Origina fideicomiselor este foarte eche. Din capul Tatoricul fi-
deicomieelor.
locului Mg ele nu erau obrgatorii, entruca o simpla ru-
gaminte i chiar o recomandatie, nu puteh sit oblige la
nimic . . , quia nemo invitus cogeb dur prcestare id de quo
rogatas erat . Executgrea fideicomiselor erh (leei lasata la
probitatea, leilitatea i constiinta acelui Insaicinat cu adu-
cerea lor la Indeplinire rogatus . Et ideo fideico»zmissa
) Novela 159, capit. 2. Cel de pe unni mostenitor al fami_ C. Calimach.
liei, zice art. 784 din codul Calitnach, de nu va aveit co, Art. 784.
Hiel nadejdea de a mai face, cum si alti urmasi 4i mostenitori,
atunci poate orAn Ini pentru fideicomis dupa a sa placere,
ceici atunci inceteazù' puterea lui".
(2) Vezi Leonhard, Agrarpolitik und Agrarreform in Spanien
p. 71 (Manchen, 1908); Brentanto, Les conséguences sociales
d s fidéicommis en Allemagne (traducere din bimba germana de
catre Jean de Pange), P. 4.
(2) Cpr. Demante et Colmet de Santerre, IV, 6 bis; Demolombe,
XVIII, 54, 55; Dulanton, VIII, 55, in fine, etc.
Vezi L. 87 § 2, Dig., XXXI, De legatis II; L. 16, Cod,
De pactis, 2, 3; L. 2 § 3, Cod, Communia de legatis et fidei-
commissis, etc., 6, 43.
Demolombe, XVIII, 58.
C) Vezi art. 779 C. Calimach, care ne arata cum se stinge C. Calimach.
subrinduirea fideicomisarei. Vezi si art. 774, 794 din acelas
cod (608, 652 C. austriac), etc.
(7) Instit. De fideicommimariis hereditatibus, 2, 23, § 1, ab initio.
 502 COD. CIV. CART. III. TIT. H.. CAP. V. S-a VIII. SUBSTITIITII.

appellata sunt quia nullo vinculo juris, sed tantum pudore

eoruni qui rogabantur, continebantur" (t). Mai tarziu însä, cu
coruperea moravurilor, vIzandu-se mai multe exemple de
rea credintA, din partea color însrcinati Cu executarea unui
fideicomis, impgratul August le-a declarat obligatorii
aceastli, mAsurg, pgrand justl i convenind poporului (quia
justum videbatur et populare erat), s'a Infiintat un pretor
special numit fideicommissarius, ingrcinat en judecarea
deicomiselor (s).
Franca la Fiind insl cg, fideicomisele era,u, de cele mai multe ori,
lege.
Intrebuintate ca un mijloe de a ocoli legea Eli de a face
indirecte persoanelor incapabile 5), precum emu
Latini Juniani , acei care nu eran cetitleni romani, femeile
(i) Instit., loco cit. Cpr. Ferrini, Hanuale di Pandette, 622,
p. 808 (Milano, 1908, ed. a 3-a).
(2) Postea divus Augustus, temel iterum que gratia personarunt
tnotus, vel quia per ipsius salutem rogatus quis diceretur,
juseit consulibus auctoritatem suam interponere". Instit., 2, 23,
De fideicommissariis hereditatibus, § 1, in medio.
C. Calimach. Iar fiindcti aceasta rtuntineà la vointa rfinduitului mogte-
Nota 48 de nitor sau legatar, carele adeseori, din lkcomie, cAlcitnd credinta
sub art. 781.
jurg.mintele, nu db. mogtenirea sau legatnm duØ. ortindu-
irea testatornlui. Pentru aceasta dar impAratul August a dat
fideicgmiselor putere de lege; iar in tuna" lipsind acele opriri,
pentra care atunci se Meuse fideicomisnri, s'au lama pentru
alte pricini, pentru care se fac asazi; impfiratul Justinian
an legiuit fideicomisum tntocmai ca legatum". (Nota 48 de
sub art. 781 din codul Calimach). Inceputul acestei note
este reprodus infret, p. 503, nota 1.
(2) Vezi Gaius, Instit., II § 278. Cpr. Troplong, I, 91; Ferrini,
Manuale di Pandette, 662, P. 809 (ed. a 3-a, 1908). Impii,-
ratul Claudiu a instituit doi pretori, din care impftratul Titus a
suprimat unul. Post deinde divus Claudius duos proetores
adjecit, qui de fideicommisso jus dicerent, ex quibus unum
divus Titus detraxit". L. 3, § 32, Dig., De origine juris et
omnium magistratum, etc. 1, 2). Acest text ne arat cä, la
Roma, erau in tutu' 18 pretori pentru darea justitiei: Ita
decem et octo prcutores in civitate jug dicunt".
(4) Quibus enim non poterant heredetatem vel legata relinquere,
si relinquebant, fidei contmittebant eorum qui capere ex testa-
mento poterant". (Instit., loco cit., § 1).
(6) Latini Juniani fideicommissum capere possunt, licet legatum
capere non possint (Ulpiani Regul., De fideicommissis, tit. 25,
§ 7). Cpr. Ferrini, Manuale di Pandette, 662, p. 809".
 SUBSTITUTII §I FIDEICOMISE.NOTIUNI ISTORICE. 503

fetele in genere, din cauza legei Vocania, holteii i vgduvii

flra copii, din cauza, legei Julia (1), etc.; §i fiindc6, imprejurarea
c§, fideicomisele erau obligatorii nu pute s. autorize gl-
carea legilor In vigoare, s'a admis, pe de o parte, c5. numai
acei capabili de a priml prin testament puteau cere execu-
tarea fideicomisului (9), iar pe de altg, parte, e.g. numai awl
capabili de a testa puteau face asernenea liberalitate. Sci-
endum est eos demum fideicommissum posse relinquere, gui
testandi jus habent" .
Un fideicomis puteh fi %sat nu numai prin teStaMent,Llearea until
Ci §i ab intestat , printeun codicil 5 , fatg, cu cinci martorin, rfiidnettaa.
§i se puteh deferì jurAmint mo§tenitorului care reftrzh de a P
executh vointa defunctului(7.
Fideicomisul puteh s. aih de obiect toatA succe,siunea,
o parte numai din ea. sau un lucru determinat (9). El puteh fiter-
sii fie pur i simplu, cu termen sau condiOonal 9).

(I) Cpr. Duranton, VIII, 59. Romanii flind opriti de legile lor, C. Calimach.
zice nota 48 de sub art. 781 din codul Calimach, de a 16..sh Nota 48 de
mo§tenire sau legaturi la un om ce nu erà orean roman sub art. 781.
§i la alte oarecare persoane, i flindch unii nici nu avean
voe a face testament, care intimplfindu-se de multe ori
aibä rudenii sat' prieteni adevirati, pentru asemenea oameni
an aflat fldeicomisum, prin care se puteit Ifish mo§tenirea
legaturile la acele persoane. Deci, dar, läsiind in ivalä ruo.§tenitor
san legatar pe unul din neapAratii moOenitori sau pe vreun
prieten orl§ean roman, fi rugit ca sg, deb, toatA moqte-
nirea sau parte din ea, sau legatum la acela chruia in ivalä
nu-i puteh Ifish mo§tenire sau legatum".
Urmarea acestei note, care face parte din lege, ea toate
nitele aflhtoare in codul Calimach, este reprodusii., supra,
p. 502, nota 2.
L. 67 § 3, Dig., Ad Senatusconsultum Trebellianum, 36, 1.
L. 2, Dig., XXX, De legatis I.
Instit., lie fideicommissariis hereditatibus, 2, 23, § 10.
L. 1 § 5, big., XXXII, De legatis III; L. 8 § 1, Dig.,
De jure codicillorum, 29, 7. Cpr. Ferrini, Ilanuale di Pan-
dette, 663, p. 810.
Instit., loco cit., § 12.
Instit., loco cit.
Vezi nota 48 de sub art. 781 din codul Calimach, citath
supra, p. 502, nota 2 qi art. 8, capit. 36 din codul lui Andr.
Donici, citat supra, p. 500, ad notam.
(9 Potest autem quisque et dc parte restituenda heredem ro-
gare; et liberum est, vel pure, vel sub conditione relinquere
 601 COD. CW. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. SUBSTITOTII.

Fideicomis Fideicomisul erà conditional sau Cu termen, cand au-

conditional
san au termen. torul Jul dAduse voe fiduciarului de a se folosi de lueru
de -a, nu-I dh fideicomisarului decat (1upA, un timp mai scurt
au mai lung, care puteh fi qi m )arte l fiduciarului(t .
Drepturile In asemenea caz, fiduciarul ave h Indatoririle i dreptu-
nu1uzufrucj.ile unui uzufructuar pAnA la Intrarea In mogtenire a fidei-
comisaru I ui
C. Calimach. Mogtenitorul randuit, ziee art. 778 din codul Cali-
Art. 778.
ma,ch 613 C. austriac , are driturile i Indatoririle until
IntrebuintAtor de roduri, pAng cAnd va puteh intrh In mog-
tenire fideicomisarul subrAnduit".
Fideicomis Dael fideicomisul erh pur gi simplu, autorul lui
pur i simplu. putea., °ugh pe fiduciar s treacl lucrul fideicomisarului
IndatA, dupA primirea lui, jam nunc 2 .
Fideicomis Sarcina de a restituì lucrul puteh sA, fie impusl, ¡tat
expres gi tacit.
In mod expres cat gi In mod tacit 3. WA un exemplu In
care fideieomisul erh expres: ,,voesc ca Titius sit tie mog-
tenitorul meu; 11 rog insit de a restitui aceasta succesiune
lui Sempronius", DacA, In Joe de a Ilitrebuinth aceastA for-
testatorul ar fi zis: institue,sc pe fratele meu mogte-
Tiitorul men, rugAndu-1 de a nu InstrAinh casi mea, ci de
a o lAA In familia noastrA", fideicomisul erh tacit
Contopirea Fiind Insl, et, In mai multe ea/Atli, erh greu d-. a se
legatelor cu l e
fideicomisele. U cide dad, dispunAtorul Inteles-se a face un legat stu un
fideicomis, Justinian a contopit legatul cu fideicomisul. _ Per
omnia exceguata sunt legata fideicommissie. L. 1, Dig.,
XXX, De legatis I 5.
Acestea stint institutiile care au dat loe la substitu-

fideicommimum, vel ex die certo". (Instit., 2, 23, De fidei-

commissaris hereditatibus, § 2, in fine).
(') L. 41, § 13, Dig., XXXII, De legatis III Qi L. 75 § I, Dig.,
Ad Senatuseonsultum Trebe Hanlon, 36, 1.
L. 75 § 1, Dig., Ad SPnatus onsultum Trebellianum, 36, 1.
Cpr. Duranton, VIII, 63.
() Cpr. L. 69 § 3, Dig., XXXI. De legatis II; L. 17, Pr.,
Dig., Ad Senatusconsultunt Trebellianum, 30, 1.
(9 Mai vezi L. 2, Cod, Communia de legatis et fideicommissis et de
in rem missione tollenda, 6, 43; Instit., De legatis, 2, 20,
§ § 2 qi 3. Cpr. Perrini, Manuale di Pandette, 664, p. 811
(ed. a 3-a). Dernbut Paniekten, 1II, § 64, in fine, p. 118.
,,Jusfinian endlich verschntolz Le yate und Fideicommisse".
 SUBSTITUTII I FIDEICOMISE. NOTIUNI ISTORICE. 505

fideicomisare, pe care legiuitorul revoluVonar dela finele

secolului al 18-lea le-a condemnat, ea unele ce jertfind inte-
resele societMei unui interes de familie si de. casta, pre-
zinta inconveniente economice considerabile, din cauza pie-
dicilor ce aduc liberei cirulatii a bunurilor. Vorbim, bine
Inteles, numai de substitufige fideicomisare, cad V0113 vedeh
mai la vale ca fideicomisele simple, pe care unii le numesc
fiducii , sunt permise i astazi, pentruca ele nefiind decat
nifite legate fAcute sub o alta, forma, nu scot bunurile din
comeit si nu prezinta inconvenientele substituOilor fideico-
misare.
Asa dar, numai substitutiile fideicomisare sunt nule, substa-uoi
si aceasta fara a se distinga daca este vorba de imobile fiatenoridearee
sau de mobile 2, dei trebue sa recunoastem cit substitu-obiect mobile.
iile unor bunuri mobile nu prezinta inconvenientele subs-
titutiilor de imobile .
Fideicomisele nu sunt devi astitzi nule, caci daca este Validitatea
adevarat ca once substittqie fideicomisara cuprinde un fidei- fidtneicodrmeistuelior
comis, un fideicomis nu cuprinde numai deal o substitutie actual
fideicomisara I .

(I) Vezi infra, p. 529 i 535.

Cas. fr. D. P. 1913. 1. 382; Revue trimestrie le de droit
civil, tom. XI, anul 1912, p. 219, No. 8; Dreptul din 1912,
No. 2, p. 72. Cpr. Baudry et Colin, II, 3115, 3116. Ordo-Dr. vechin fr.
nanta francezh din 1629 dispuneh, din contra, prin art. 125:
Voulons aussi que lesdits fideicommis ne puissent avoir lieu
pour le regard des choses mobilières, si ce n'est pour pierres
précieuses de fort grand prix".
De aceea, uneori, tribunalele uziind de dreptul lor de inter-
prehre a vointei testatorilor, au validat substitutii relative
la mobile, qi mai ales la valori mobiliare, de chteori dispu-
nhtorul n'a hat nicio iiih.surä spre a asigurh eficacitatea sar-
cinei de a phstrh §i de a restitul. Vezi Hémard, Revue trimes-
strielle, loco suprci cit.-- S'a decis insh ch este null pentru
tot, ca cuprinzid o substitutie fideicomisara oprith de art. 803
C. civil, dispzitia testamentarh care obligh pe legatar a plash
In loe sigur o sunlit de bani, spre a se fulosi de dobinda ei,
fhrii, a puteh fnstrhinit acest capital, care trebue sä revie la
copii lui. Trib Vervins, Pand. Périod. f903. 2. 238. Cpr.
Trib. Teeuci, Dreptul din 1896, No. 14, p. 111.
(4) Cpr. Duranton, VIII; 55, in fine, p. 8; Favard de Langlade,
Riper& du notariat, y° Substitution, § 2, p. 307 (ed. din 1830),
Vezi supra, p. 501.
 506 COD. CIV. CART. III. TIT. II. CAPIT. V. S-a VIII. ART. 803.

Despre substitutiile fideicomisare (t).

Consideratii generale.
Art. 803. Substitutiile san fideicomisele (2) sunt proibite;
once dispozitiune prin care donntarul, eredele instituit sau lega-
tarul, va fi Insárcinat (3) de a conservit si a remite la o a treia

Bibliografie. (1) Vezi asupra a cestei materii, Rollaml de Villargues, Des sub-
stitutions prohibées (ed. a 3-a, 1833) (a se vedeit aprt eierea
elogioadt ficutti asupra acestei cArti de aire baronul Grenier,
Tr. des clon. et testaments, 1, observ. préliminaires, tom. I,
p. 216, nota 1, ed. Bayle-Mouillard din 1844); Bertauld,
Questions pratiques et doctrina lles du code Napolion, I (Des
substitutions, explication de l'art. 896 du code Napolion),
p. 298 urm., No. 360 urm., Paris, 1869); Mémin, Essai
d'une thiorie sur les substitutions fidéicommissaires (1891);
Honnart, Les substitutions (tea, Paris 1903); Henri Roche,
Théorie moderne de la jurisprudence sur les substitutions
prohibées (tez., Paris, 1905); Tissier, Lega conditionnels alter-
natifs et substitutions prohibées, Reme trimestrielle de droit
civil, II, anul 1903, p. 743-780; E. Pilon, Revue trimestrielle
de droit civil, tom. IV, anul 1905, p. 926, 927, No. 6, etc.
Dr. vechin In ciit priveste vechinl drept francez, vezi Ricard, Tr. des
francez. substitutions directes et fidéicommissaires; Pothier, ldem, VIII,
p. 455 urm. (ed. Bugnet); Donlat, Lois civiles dans leur
ordre naturel, VII, p. 60 urm. (ed. Carré din 1824); Théve-
naut d'Essauler Tr. des substitutions fld.iicommissaires (Paris,
1778); Martin St. Léon, Les substitutions fidéicommissaires
en droit romain et dans rancien droit francais (tezit, Paris,
1886), p. 171 urm.. etc.
Legos noastrl, Legiuitorul oprind i anuland substitntiile san fideicomisele,
Intelege prin Intelege prin ambele expresii unul si ace1a lucru, adeci:
fideicomiso
substitutiile substitutiile care cuprind un fideieomis sau, cu alte cuvinte:
fideicomisare. substitufille fideicomisare, chip& cum le numeste art. 899 si
900 din codal italian (la sostituzione fedecommessaria), ex-
presie care, dnpii cum am observat supra, p. 501, nu se grt-
seste tu legue romane, ci nurnai In leginirile noastre anterioare.
Fideicomisele simple nu sunt deci oprite prin acest text, dupg
cum vom vede& infra, p. 529. Art. 896 din codul fr. vorbeste
numai de substitutii si unii autori observi, cu drept euvint,
câ nu trebne aí con fundam substitntiile cu fideicomisele. Vezi
Rolland de Villargues, Substitutions prohibées, 254; Toullier-
Duvergier, III, partes I-a, p. 29, nota 1. Leginitorul nostru
,intrebuinteazii si cuvintul fideicomis altiturea en acel de sub-
stitutie printr'o minare a vechilor noastre legiuiri.
Serian' cuy. Cuvintul sarcinrt insemneazA ac obligafie juridica, adeeli o
sarcini.
 SUBSTITIITII FIDEICOMISARE.- CONSID. GENERALE. -ART. 803. 507

persoanli, va fi null, chiar in privinta donatarului, a eredului

numit sau a legatarului. (Art. 966, 968 C. civ. Art. 896 C. fr.).
legliturii de drept (juris vinculum), care constitue pe institnit
debitor qi pe substituit creditor. Vezi Arntz, II, 1700; Anbry
et Rau, VII, § 694, p. 306, text si nota 16; Mareadé, HI,
460; Thiry, II, 282; Laurent, XIV, 457, 458; T. Hue, VI,
13, 40; Baudry et Colin, II, 3098 urm., 3130; Pand. fr.,
y° cit., 10198 nrm.; Répert. Sirey, v° Substitution, 93 nrm.;
C. Bucuresti si Trib. Patna, Dreptul din 1887, No. 67 si
din 1891, No. 26, pag. 204; Dreptul din 1893, No. 43, consid.
(lela p. 346, col. 1; Cas. fr., Pand. Périod. 1900. 1. 13, etc.
Vezi si infra, p. 551. - Contra: Duranton, VIII, 71, a elrui
*ere a rimas izolatit qi este foarte bine combAtutA de Anbry
et Rau (VII, § 694, nota 17 dela p. 306, 307).
Astfel, o simpli dispozitie prin care s'ar argth numai o Dig-, ozitia
dorintii, sau prin care s'ar dà numai un sfat, ori s'ar face prin care se
o simpli recomandare sau rugliminte, nu constitne o substi- arati o dorinti.
sau se di nu
tutie fideicomisarg, pentrucK legatarul nu este obligat A se sfat, etc. nu
conforme acestor sfaturi san recomandiiri. Cas rom. Bult. este o substi-
S-a I-a, anul 1888, p. 577. Mai vezi Cas. rom. Bult. 1895, tutie fideico-
pag. 580; C. Galati, Dreptul din 1894, No. 51, p. 414; C. misari.
Bucuresti, Cr. judiciar din 1897, No. 28; Cas. fr. Sirey,
1900. 1. 259; D. P. 1900. 1. 353; Pand. Périod. 1901. 1.
127; C. Poitiers, Revue trimestrielle de droil civil, tom.. V,
anul 1906, p. 938, No. 9. Vezi In sodas bens, Coin-Delisle,
Don. et testaments, art. 896, No. 40, pag. 52; Planiol, III,
3292; Surville, Eléments d'un count de droit ¡civil, III, 162,
p. 84; Baudry et Colin, II, 3130; H. Roche, Substitutions
prohibées (tezh, 1905), pag. 42, 43, text si nota 4; Honnart,
Des substitutions, p. 75 urm.; Beltjens, III, art. 896, No. 33,
etc. Vezi infra, p. 521, nota 3 si p. 551. In speta de mai
sus, judecatti, de Curtea din Poitiers, testamentul ar fi trebnit
..5. fie anulat si primii judeatori il anulase In adevAr, fiindeA
testatorul fqi legase mosia eumnatului sAu, pentru a o im-
pedich, de a &deà in mini strgine", impunind legatarului
sarcina de a nu o vinde si de a o conservit in familia femeei
testatorului. Va al zicii acest din nrma intelesese a face o
substitntie fideicomisarl si, en toate acestea, Curten, credincioasS.
tendintelor jurisprudentei, a mentinnt testamentul, trtgXcluind
evidenta si nevIzind in acel testament sarcina de a piistrb, si
de a remite. Vezi Albert Wahl, Revue trimestrielle, de droit
civil, loco supra cit.
Aeeeas Curte (Poitiers) a decis cS, nu existri, substitutie
fideicomisarg, ci un legat valabil al uzufructului si al nudei
proprietAti in dispozitia unui testament in virtutea cgruia
fetele legatarei aveau singure, dupg, moartea mamei lor, pro-
prietatea bunurilor de care aceasta s'a folosit in timpul vietei
 0O8 COD. CIV. CART, III. TIT. II. CAP. V, S-a VIII. AR F. 803.

Substit. fidei- Substitutia, fideicomisara, pe care art. 803 o defineste

comisarii.
Definitie. In mod incompleet, poate fi definita, In modul urma,tor: o
dispozitie prin care un daruitor sau un testator, Intr'un eu-
va,nt, dispunatorul, Insareineaza. sau obliga pe o persoana,
pe ea,re el o gratifica, In primul ordin (instituitul sau In-
Areinatul, gravatus), de a pastrh In tot timpul vietei sale
bunurile ce fae obiectul donatiunei ') sau legatului, si de
a le restitul, la moartea ei, unui tertiu, gratifieat In al doilea
ordin (substituitul sau fideiemnisarul , qacá In acel moment
aeea persoang se glseste Inca. In viata, si eapabila. Acesta
este fideieomisul post mortem al Romanilor.
Deoseb. intro Din cele mai sus expuse, usor se poate vedeA deose-
substitutia birea ce exista, ¡rare substitu tia
fideicomisarit vuhrara,
0 art. 804) si eea
ili cea vulgarri.. fideiCOMiSarA art. 803. In substitutia vulgara, al doilea
gratificat inct dreptul su direct dela dispunAtor. El este
ebemat In locul primului gratifieat, farit nieiun intermediar
Intre al doilea gratifieat si dispunator; pe eiind, in substi-
tutia, fideicomisarit, al doilea gratifieat nu primeste bunurile
lasate de dispungtor, deck prin intermediarul grevatului,
care i le transmite, dupa, ce el le-a stapamit toata, viata lui
(ca,pit .cr gravante, non a gravato) (2. Este adevarat el al
doilea gratificat datoreste bunurile ce el primeste tot libe-
ralitItei (lispunatorului, Insa el le tine dela el la mod in-
direct, fiindea, le primeste din mama grevatului. De aceea,
la Romani L. 5, Cod, De impuberum et aliis substitutio-
nibu4, 6, 26) si In vechiul drept franeez, substitutia vulgarli

sale'. In specie, legatul aye& de obiect o casi, pe care le-

gatara n'o puteà vinde, si pe care, la moartea ei, trebueà s'o
tran.mitX, nu In uzufruct, ci In Oita proprietate, fetelor ei.
i isn acest caz existà toate elementele substitutiei fideicomi-
sare. Cu toate acestea, Curtea a mentinut testamentul In contra
vointei testatorului, care intelesese a face o substitutie opritA.
Vezi Al. Wahl, Revue trimestrielle de droit civil, loco suprà.
cit., p. 938, No. 10.
Acte Intre vii. (1) Asa (lar, pe and la Romani, fideicomisul nu puteh fi facut
cleat printr'un act de ultimii, voint& (cpr. art. 774, 779 C. Cali-
mach), astäzi substitutiile fideicomisare pot fi fficute nu numai
Kin testamente, dar si prin acte intre vii. Marcadé, III, 455.
Vezi si art. 1073 § 1 C. civil italian.
(2) Vezi Coin-Delisle, Don. et testaments, 15, P. 41 (ed. din 1855);
Thiry, II, 280, etc. Vezi si infrà, p. 599.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE, CONSID. GENERALE. ART. 803. 509

erà numitl directa §i este astfel numitg uneori chiar astitzi,

iar aeea fideicomisarl este numitit indirecta (1).
Substitutia fideicomisarg, 1§i trage, precum §tim, ori- Origina
subetitutiei
gina sa din fideicomisul roman, In eare fiduciarul trebuik fideicomieare.
sit restitue imediat fideicomisarului bunurile grevate de fidei-
comis, afar& de cazul cand el puteh, sl le retie §i EA se fo-
loseasel de ele un timp oareeare, de exemplu: rang la
moartea lui (2).
In legile noastre anterioare, nu numai ale Moldovei, Dr. nostru
dar §i ale Munteniei 3), ea §i In vechiul drept franeez, sub- anterior.

(I) Cpr. Pothier, Tr. des substitutions, art. prelimin., No. 1,

p. 455; Baudry et Colin, II, 3063; Demolombe, XVIII, 69,
75, 94; Arntz, II, 1096. Vezi si infra, p. 517, ad notam,
art. 1858 din codul portughez dela 1867, in care substitutia
vulgartt este numitrt 4i astAzi substitutie directa (substituivao
vulgar ou directa). Vezi si infra, p. 595, nota 2.
(2) Vezi supra, p. 504. Cpr. L. 75 § 1, Dig., Ad Senatuscon-
sultum Trebellianum, 36, 1.
(8) Vezi art. 7, capit. 36 C. Andr. Donici, citat textual bupra,
p. 500, ad notam; art. 774 urm., 794 C. Calimach, etc.
Este adevArat di codul Caragea nu vorbeste de substitutii, C. Caragea.
instt ele eran admise si sub ac,eastA legislatie, in virtutea drep-
tului roman, care este sorgintea si origina acestei legislatii,
pentruch ideile si principiile acestei legiuiri, eutn 4i mora-
vurile noastre anterioare, aveau tocmat de stop tonservarea
bunurilor in familie, iar nu principiile democratice si econo-
mice ale timpurilor actuale; si aceasta rezulth in mod inve-
derat din dispozitiile acestei legiuiri relative la succesiuni,
unde fetele nu mosteneau; din dispozitiile relative la proti-
misis, etc. Cpr. Trib. Arges, Deeptul din 1882, No. 23; Cas.
rom. si C. Bucuresti, Bult. S-a I-a, 1879, p. 806 si Dreptul
din 1884, No. 69, p. 556; Petrescu, Testamentele, p. 412 urm.;
Meitani, Studii constitutionale, art. 12, No. 280, etc.
Su bstitutiile fideicomisare eran deci aditne intrate in mo- motivete care
ravurile noastre, si legiuitorul din 1864, inaugurAnd o eri an provocat
nouA, trebuih stt le desfiinteze, Aci ele nu se mai potriveau desfüntarea.
eu noua noastrA organizare. Curtea din Bucuresti afirmg, deci,sucobmstlt.sarfiedte:
in mod gresit A legiuitorul actual a desfiintat substitntiile nu dreptutactuat.
pentru a rupe en trecutul, ei mai mult de temerea viitorului.
ConsiderAnd, zice aceastit decizie, a motivele care an dat
nastere substitutiilor si care in urnatt au adus, prin reactiune,
oprirea lor, nu s'au prezentat la noi eu aceeas gravitate ea
In Franta. In adevitr, substitutiile eran acolo un mijloc in
favorul nobilimei in luptele sale in contra Regalithtei, insti-
tutie care s'a desvoltat in timparile feodale, ,i de uncle a re-
510 COD. CIV.- CART. III. - TIT. II. -CAP. V.- S-a VIII.- ART. 803.

stitutiile fideicomisare eran nu numai admise, dar Ina, pri-

vite cu favoare, pentrucli ele erau mijlocul cel mai sigur de a
conservh splendoarea numelui (splendor familice) sau po-
recla neamului, dupg cum se exprimit codul Ipsilant (art. 3,
capit. pentru rnoSeniri), prin pitstrarea averei in familie (t).
Principiul democratic al egalitAtei Intre membrii aceleaqi
familii erh dei necunoscut, pentrucl societatea veche erh
eminamente aristocraticg, qi fiindcit substitutiile erau In
leggturg intinig cu dreptul de primogenituril, (le droit

zultat privilegiul primogeniturei sau masculinithtei. Or, la

noi, regimul feodal n'a prins niciodatä rId/cini adinci §i,
prin armare, nici substituOile nu erau intrate in moravurile
noastre (?). Este adevArat cä legiuitorul nostrn le opreste,
ac,easta ;Zile& n'o fac,e in scop de a rupe cu trecutul, ci mai
mult de temerea viitorului(?), etc'. Vezi Dreptul din 1887,
No. 40, p. 318.
(1) Scopul fideieomiselor este de a mentine lustrul familiei, zice
un jurisconsult german. Vezi Lujo Brentano (profesor la
Mtinchen), Les conséguences sociales des .fidéicommis en Alle-
magne, studiu extras din Revue internationale de Sociologie,
p. 7. Sub,titutiile au, in adevXr, de scop phstrarea bunu-
rilor in familie, fheind instrAinarea lor ea neputintA in mina
celor grevati Cu sareina de a le re,titui acelor chemati ban sub-
stituiti. Ele sunt, in genere, privite ea proprii a intArl insti-
tutiile monarhice; de aceea revolutia le-a §i desfiintat. Ele au
fost atacate de Mirabeau inaintea Constituantei, in anul 1790
en ocazia unui project de lege In care Merlin erh raportor,
§i care aveh de scop stabilirea egalithtei intre copii in sue-
casinnile ab intestat. lath cum s'a exprimat, in aceastii, pri-
vinth, oratorul Riquetti (ci-devant Mirabeau):
Le projet qui vient des vous dtre présenté tend it faire
disparaltre les inégalités résultant de la loi. Mais ne faut-il
pas faire marcher d'un pas égal les inégalités ré.,ultant de la
volonté, je veux dire les inégalités que les substitutions ont
rivées dans la société. C'est le seul moyen de porter la hache
au pied de l'arbre, dont on élague quelques branches para-
sites, en y laissant toujours les racines voraces. Je demande
que le Comité nous présente un travail sur les substitutions,
et, comme je me suis occupé de eette matière, je demanderai
la parole dans la discussion". (Citatie imprumutaa dela
Martin St. Léon, Les substitutions ifdéicommissaires en droit
romain et dans l'ancien droit fran9ais, tezh pentru doc-
torat, p. 464). Voaeea marelui orator a fost ascultatA, cAci
art. 1 din legea dela 14 Noeinbrie 1792, pe care eodul actual
11 reproduce, dispune: substitutiile sunt proibite".
 SUBSTIMII FIDEICOMISARE. CONSID. GENERALE. ART. 803. 611

d'ainesse), dupg, cum foarte bine observg, Montesquieu (I),

bunurile erau date sau legate fiului cel mai mare, Cu obli-
gatia de a le 'Asti* toat,1 viata lui §i de a le remite §i el,
la rsindul lui, fiului su cel mai mare, i aqa mai departe
In infinit. Din aceastg cauzit, cea mai mare parte a avutiei
nationale, ptimantul (2), erh scos afarg, din comer, de oarece

(!) Montesquieu, Esprit des lois, cartea V, eapit. 9. Cpr. T. Hue,

VI, 11, P. 21.
(2) i fiindci vorbim de pim,etnt, nu ne putem ascunde bucuria Nemitatea de
ce am resimtit and am vizut fnscrisi fn fruntea progra- a manturi
a: la
mulni unui partid politic, una din cele mai mari si folosi-
toare futpirtirea de piminturi la tirani. PimAntul
trebue sä apanie, In adevir, tuturor, dupi putinta i mij-
loacele fieettruia, iar nu numai unei clase privilegiate de
oameni. Proprietatea eea mare va face cu bncurie acest sa-
erificin si va suferi aceastit expropriere, spre a se piad). era
proprietatea cea micä, fn care tara noastri fi va gisi
pares ei.
Pe la tari, ziee La Bruyère, se vid niste animale selba-
tiee, rispindite pe cimpii, birbati i fernei, vineti ì arsi de
soare, lipiti de pimintul ce ei sapi si seormolese meren.
Voacea lor pare a fi articulati. Cind se ridia fa picioare,
fata lor pare a fi de om, i oameni sunt, fn adevir. Noaptea
ei se retrag In vizuniile lor, unde triesc numai cu pine
neagrtt, cu apit si rädäcini. Ei scutese pe ceilalti uameni de
sareina de a ark de a sern5A 4i de a stringe recolta cb.m-
pului si, meriti aibi o bncati din pinea ce au se-
minatu. (La
deci'Bruyère, Caractères, chap. 11, de l'homme).
sh nu se creadi cä iranul nostrn este astizi mai fe-
rich de cum erit In Franta In timpul lui La Bruyère, clici el
nu are nici micar plum eea fleapit de care vorbeste acest
autor, ei mininci porumb, qi acela de multeori stricat, ceeaee
fi otrive§te singele.
Nedreptatea este strightoare. Tiranul este, in adevir, acela
care scuritti pimintul, udindu4 eu sudoarea lui, i totmai
RI duce lipa acestui pimint, pe care fl munceste, pinä ce
cade din pleioare, insi pe care fl munceste pentru altii, iar
.nu pentru el.
Sic vos non vobis nidificatis, aves;
Sic vos non vobis vellera fertis, oyes;
Sic vos non vobis mellificatis, apes;
Sic vos non vobis Gras aratra, bove3.
Ainsi, mais non pour lui, l'agneau porte la laine;
Ainsi, mais non pour lui, le bceuf °reuse la plaine;
L'oiseau Uitit s in nid pour d'autre3 que pour lui
Et le miel de l'abeill3 est form/3 pour autrui.
512 COD. CIV. CART. III. TIT. II.CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

acei Insiireinati de a 'Asti, §i de a remite altora, nu puteau

A instrAineze, nu doar el ar fi fost aa1 de scrupulo§i, dar
pentruel ei neputand transmite cleat drepturi supuse des-
Sau:
Ainsi, pour vous, oiseaux, au bois vous ne nichez;
Ainsi, pour vous, moutons, vous ne portez la laine;
Ainsi, mouehes, pour vous, sus of.amps vous ne rnchez;
Ainsi, pour vous, taureaux, vous n'écorchez la plaine.

Voi, nu vit faceti cuibul, o! pliseri, pentru voi,

Nu pentra voif en WA vA fmbritcati, mioare;
Nu pentru tine, alibi* strangi mierea de pe floare;
Nu pentru voi, Cu plugul, arati cAmpia, boj!
(Traduo. T. A. Naum)

Sau, dupa cum a tradus versurile de mai sus ale lui Virgil,
tot tanarul qi talentatul nostru amic, d-1 T. A. Naum:
Astfel, voi ouibul, plisgri, nu-1 faoeti pentrn voi;
Astfel, voi pnrtati lana nu pentru voi, mioare;
.Astfel, albini, a voastri nu-i mierea de pe tloare;
Astfel, voi pentra altii arati oimpia, boil

In vremuri grele, tara a facut apel la opinci prin snnetul

clopotelor ei al goarnelor, qi opinca a raspuns la glasul Wei,
treand Dunarea ea un singur om. ACUM a sosit momentul
ea proprietatea cea mare bi, vie In ajutorta acelei taranimi
qi sari deit hrana de toate zilele. S'o feat en o °era mai
inainte, caci dad, ei de asta data satenii vor Amine& peri-
tori de foame, nu etiu, zau, daca, la o alta nevoe, vom mai
put& forma din piepturile lor un zid de aparare contra dur
manului.
Dar deal taranul are Ili el drept, trebue s'o reeunomtem,
la o particia din pamintul pe care traagte ei pe care, prin
munca lui il face 85. rodeasea, trebne tug' A §tie eh nu poate
eere acest drept deck pe calea pagnica, iar nu en eiomagul,
Cu arma, en barda sau en toporul In mina; caci aceasta tara,
mnit Incereata, nu mai poate suferl o sgudnitura ea awe din
primavara anulni 1907, de trista memorie.
Ratacitilor care, in acel an fatal, o reamintim cu durere,
au neis oameni tli vite, au pus foe la co§erile ei conaeurile
proprietatilor san arendalilor, lasind In urma lor nnmai jale,
ruin& fii saracie, le vom rosti envintele pe care poetul, Intr'o
sitnatie analoga, MA, mult mai teribila, le adreseaza, comu-
narzilor care, tu anul 1871, intr'una din cele mai cumplite
revolntii ce au aguduit omenirea, an uzat de aceleaei mijloace
reprobate, voind a distruge eapitala lumei civilizate.
 SUBSTITUTH FIDEICOMISARE. CONSI O. GENERALE. ART. 803. 613

fiintlrei, niciun cumpArgtor nu se Om& care sq. prime,ascit

acea BM si tu a tie.
Iatl In ce termeni un autor de o rara competintI (1),
descrie aceastA tristii stare de lucruri, pe care legile mo-
derne au condemnat-o mai In toate tArile civilizate.
Il n'était pas rare alors de voir un chétif mortel, déjh affaissé
sur son lit de mort, dieter gravemement un testament, où il dis-
posait de ses biens pour tous les siècles it venir, oÙ il faisait la
loi it toutes les générations qui devaient se succéder sur la face du
globe, et s'épuisait en hypothèses et en combinaisons pour que la
chaine de ses prévisions ne fflt jamais interrompue, pour que jusqu'à
la fin des temps son patrimoine et son nom ne pussent sortir de la
route que sa main débile leur avait tracée .. . Ces législateurs de
la famille prétendaient immobiliser le monde an profit de leur vanité,
épuiser une fois pour toutes un pouvoir qui ne peut 6tre équitable
et sensé que lorsqu'il s'éclaire de la lumière des faits présents, que
lorsqu'il fait, avec une bonté serupuleuse, cette exacte appréciation
des hommes et des choses que ne peut faire le législateur. en traçant
des règles nécéssairement générales et inflexibles ... J'ai vu les
exemples les plus ridicules de cette omnipotence testamentaire du
Ore de famille, otnnipotence qui consistait avant tout it dépouiller
de tout pouvoir les pères de famille qni devaient succéder au
testateur".
Substitutiile fideicomisare statornicind cea mai revol- Desllintarea
tittoare inegalitale Intre acei pe care natura i-au flcut egali1 8 sudbeeictiotmut.lisiaItorer.
adecit Intre copiii aceluiag pgrinte, erau menite sA, disparg
§i, In adevitr, codul actual imitand pe legiuitorul revolu-
tionar dela finele veacului al 18-lea, le-a desfiintat cu de-
sitvir§ire, anuland atAt institutia cAt §i substitutia (9.
Ori cine ati fi pe lume, cu drag v'am ocrotit,
Odras1A, de durere ce crima a sAdit;
CAci pentru al vostru bine, °pre a vli ferl de rele,
Eu n'am crutat nici sfaturi, nici lacrimele mele.
01 fratii mei de jale, nAtAngi In InvrAjbire,
Respingeti Mr% preget nebuna amAgire!
lar idealul vostru din ceruri sA-1 luati,
Spre viitorul mAndru privirea vA 'ndreptati;
Nu suferiti pe nimeni peirei sA -A deie;
Oricine ar fi fusels, In contra lui el stele
Deplin vointa voastrA. Niel sfatul n'ascultati
Care sldeste nra printeaceiali frati.
Infringeti once chinuri s'a foamei istovire.
Vai! cut a fust de aproape niprasnica peirel
(V. Hugo, L'année terrible, trad. A. Naum)
(I) Rossi, tconomie politique, II, p. 159 (ed. a 2-a).
(2) Legea din 14 Noembrie 1792, ca §i art. 900 din codul ita-
65105 33
 514 COD. CIV.CARTEA. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

Deoseb. de Ceva mai mult, legea noastrd, a mers i mai departe, nead-
C. fr.
mit.And rucio exceptie In aceastll, privintit solutie admisit gi In
codul italian (v. infrec, p. 576, n. 1) §i aprobatit de autori (2).
Coneideratiile Substitutiile aunt inadmisibile nu numai din punctul
economice
care se inte- Pe de vedere al egalitItei ce trebue s domneascit Intre membrii
meiazit des- aceleiaqi familii, dar i din alte consideratii. In adevAr :
flintarea sub- 10 ele pun o piedicl creditului public prin aceasta cti, con-
siititillor
fideicomisare.ferg instituitului sau grevatului o situatie aparentit mai
avantajoasii, inducand pe tertii In croare asupra situatiei
adevIrate a acelui cu care ei contracteazit; 20 bunurile sub-
stituite, eel putin imobilele, sunt, de fapt, scoase din comert,
In detrimentul interesului obOesc. care cere ca bunurile sit cir-
culeze din maul In manit ; 30 instituitul sau grevatul, nefiind
Ong, la deschiderea substitutiei decat un uzufructuar, dupl
cum II proclaml art. 778 din codul Calimach, un entre-
buintlitor de roduri, ein Fruchtniesser, dupil, cum se exprimii
art. 613 din codul austriac, nu are niciun interes a limbu-
nit/ti fondul, ci numai de a stoarce dintrInsul cat se poate
mai mult, §tiind prea bine c dreptul su este vremelnic .
han, anuleazA numai substitufia, adee. obligatia de a pAstrk
si remite altuia, nu insA si institutia, adeel dispozitia ficutA
cu aceastA sarcinA. Vezi infra, p. 575, 576. Substitutiile plireau
insi atAt de odioase regimului care a succedat vechei mo-
narhii, fuck legea din 1792 (art. 2. si si 3) aveA efect re-
troactiv pentra substitutiile nedeschise incl. Vezi textul aeestei
legi in Aeollas, II, p. 611.
Codul fr. Codal franeez, flicAnd exeeptie dela principiile de mai sus,
permite, in adevfir, substitutiile in favoarea nepotilor dArui-
torului sau testatorului, ori in favoarea eopiilor, fratilur sau
surorilor sale, arA a le dit fusA acest nume (art. 897, 1048
urm. C. fr.), texte eliminate de legiuitornl nostru, ca si de
cel italian. Vezi supra., pag. 480 si tom. IV, partea I-a, al
Dr. striiin. Coment. noastre, p. 82, nota 4. Aeeste substitutii sunt insA
admise in codul neerlandez (art. 1020-1035), in mid por-
tughez (art. 1867), in Ante-proieetul de revizuire al lui Laurent,
(art. 1018 urm.), etc. dei aeest autor mArturiseste el bunurile
substituite aunt scoase din comert in timpul unei generatii.
Vezi Avant-projet de rivision da code civil, II, p. 674, No. 2.
Cpr. Laurent, Droit civil international, VI, 329.
Vezi T. Hue, Le code civil italien et le code Napolion, I,
p. 227 urm., No. VI. Cpr. Baudry et Colin, II, 3423.
IatA cum se expriml, in aceastA privintA, fostul i regretatul
nostru profesor dela facultatea din Paris, E. Glasson:
 SUBSTITUTII FIDEICOMISA.RE. CONSID. GENERALE. ART. 803. 515

ConsiderfInd, zice Curtea din Bucuresti, cá, legiuitorul a oprit

substitutiile fideicomisare: 1° pentru motivul c sunt contrare prin-
cipiului egalitfitei, ele gramádind, pe deoparte, toatá, averea pe
capul celui dintAiu nAseut diuteo familie, si asa din fiu in fiu,
pentru ea diinsii sá poatá perpetuit splendoarea neamului, lar pe
de altá, parte, lásitnd in sáricie o serie de alte rude, reduse a im-
plorà sprijinul i binefacerea posesorului unni patrimoniu care
trebuià sit fie comun, i aceasta numai pentru un scurt timp,
ci pentra secole; 20 pentruci ele dau drept fiecitrui cethtean sá,
stabileasel o ordine de succesiune particulará, familiei sale, contrar
eelor statornieite de lege; 3° pentrucl pun stavilá, la eircularea si
imbunlitlitirea bunurilor, acestea neputind fi instráinate, si grevatii
neavind niciun interes sä le imbunAtitteascA, fiind siliti a le res-
titul, etc." (').
Desfiintarea substitutiilor se intemeiazá deci pe consi- Art. 10, 12
Constit.
deratii morale, sociale qi economice, qi pe motive de ordine
publicl 2). Ele n'ar mai puteh fi reinfiintate astázi nici prin
lege, cáci In Statul romfin once privilegii de clasá sunt
oprite pentru totdeauna art. 10 qi 12 Constit.).
Les substitutions prétent à la critique au point de vue
économique; elles immobilisent les biens. Ceux-ci sont annulés
comme moyen de crédit; les créanciers du grevé ne peuvent
tenir aueun compte des biens compris dans la substitvtion,
puisque ces biens échappent à leur gage. Quand les terres
sont transmises sans le propriétaire les conserve
et les augmente, s'il hsubstitutions'
la capacité nécessaire; est-il insouciant,
négligent, prodigue, il les aliène; dans les deux cas, c'est la
meilleure solution au point de vue de l'intérét de la produe-
tion. Au contraire, le grevé d'une substitution, qu'il soit ca-
pable ou incapable, reste en possession au grand dommage
de la richesse publique. D'ailleurs, le grevé n'est jamais qu'un
usufruitier; aussi son intérét n'est pas d'améliorer les biens,
mais de les faire produire le plus possible, méme au risque
d'en diminuer la valeur". (Elérnents de droit franfais, I,
142, p. 515, ed. a 2-a din 1884).
Dreptul din 1876, No. 33, p. 262 si din 1891, No. 26, p. 204,
col. 2, ultimul considerent. Cpr. Laurent, Principes, XIV,
389 urm. 425 si Droit civil international, VI, 325; Demo-
lombe, XVIII, 86; Mourlon, II, 907; Mareadé, III, 457;
Arntz, II, 1692; Thiry, II, 275; Baudry et Colin, II, 3078
urm.; Planiol, III, 3276; T. Huc, VI, 30, etc.
(2) Cpr. Trib. Ilfov, C. Bucuresti si Cas. rom., Dreptul din 1885,
No. 36 (motive) din 1887, No. 11, 40 si 64; Bult. S-a I-a,
anul 1887, p. 525; Bult. 1909, p. 1278 si Dreptul din 1910,
No. 12 (motive); Trib. St. Yrieux, Sirey, 41. 2. 265 (motive);
 516 COD. CM. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

Dr. strain. Cu toate acestea, sunt legislatii straine, mai eu seama

de origina germana, In care substitutiile fideicomisare, sau
fideicornisele de familie sunt admise si astazi, cu oarecare
restrictii (I . Inconvenientele mai sus semnalate ce prezintit

Répert. Dalloz, v° Substitution, No. 269, pag. 102, nota 1;

Baudry et Colin, II, 3182, 3428; T. Hue, VI, 30; Planiol,
Ill, 3287; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 327; Laurent, XIV,
519; Repért. Sirey, v° Substitution, 658 urm., etc. Vezi
ins5, Bertauld, Questions pratiqueR et doctrinales du code 31a-'
polgon (I, 471, pag. 383 urm., 394 urm., 489 urm.), dupli care
art. 803 ar aveh caracterul unei penalitAti de interes privat,
des1 ea este sanctiunea unei proibitii de interes public.
Consideratii Pe lingh' consideratiile eminamente de ordine publich, care
de ordine po- au flicut sg, se desfiinteze substitutiile fideicomisare, autorii
'idea. mai vorbesc si de oarecare consideratii de ordine politicA.
Vezi Planiol, III, 3272. Cpr. Jourdan, Le droit franfais, p. 237
(ed. din 1875).
Legile straine (I) Vezi, de exemplu, art. 608 urm. C. austriac (cpr. Pand. v°
care admit §i Don. et testaments, 14705 urm.; Répert. Sirey, vo Substitution,
astazi subati-
tutiile. 1256 urm.), art. 2100 urm. C. german (Eisetzung sines Ea-
cherben), art. 781 urm. C. spaniol din 1889 (cpr. Pand. fr.,
y° cit., 14790 urm.; Répert. Sirey, v° Substitution, 1274 urm.;
Baudry et Colin, II, 3425, etc.), art. 488 urm. din codul elve-
Pan dela 1907, aplicabil In toatii confederatia cu incepere
dela 1 Ianuar 1912 (9, etc. Tot In acest Bens erh conceput si
C. elvetian (I) Iata cum se exprima aceste texte:
din 1907. Art. 488. Dispunittoral are faeultatea de a grevi pe mogtenitorul
Art. 488 urm. instituit de obligatia de a restitni succesinnea unni tertiu ((shaman°.
Aceeatt sareina nu poste fi impusi chematului (substituitului).
Amite regule se aplica la legate.
Art. 489. Substitutis se deschide, &farl de cazul nnei dispozitii con-
trare, la moartes grevatului.
Daca s'a that un alt termen, care n's expirat la moartea grevstului,
succesinnes trece la moqtenitorii acestui din urma, sub Indatorirea de a
di cautiune.
Suceesiunes este definitiv dobindita de catre mogtenitorii grevatului
inclata, ce, pentru o canza, oarecare, devolutia ei nu se mai poeta Indeplini
in persoana acelui chemat.
Art. 490. Autoritatea competenta face A se incheie inventar de sac-
cesiunea cuvenita grevatului.
Mara, de cazul unei scutiri exprese din partea dispunatorulni, succe-
sinnea nu se preda grevatului decit sub indatorires de a di cantinne;
&and ea cuprinde imobile, siguranta poste consist./ in adnotarea pe registrul
fonciar a sarcinei de restituire.
Daca grevatul nn poste di cautinne san daca el compromite dreptu-
rile celui chemat, succesiunea se administreazi, din oficin.
Art. 491. Grevatul dobindeqte ca once alt moltenitor instituit. El
devine proprietar sub sarcina de restituire.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONSID. GENERALE. ART. 803. 517

aceste institutii de alte timpuri, din indoitul punct de vedere

al interesului econornic §i al creditului public, ne autoriza
a crecle ca zilele lor sunt numarate. Spre dovada vom
cith, intre alto tari, Germania, In care fideicomisele de fa-
milie au produs consecinte dezastroase, pe care unii econo-
mi§ti le aratit eu date statistice, cerand desfiinOrea lor (1).
Cat pentru rneYoratele, care erau adevarate substituOi, maioratele.
pe care Napoleon I, In atotputernicia sa, s'a incercat a le in-

Allgemeines Landrecht fitr die Preussischen Staaten (von

bestdndigen Familien-Fideicommissen).
Substitutiile fideicomisare mai existg astgzi in Englitera Dr. englez
(estate tail, .flef substituit) (v. Er. Lehr, Eléments de droit dr. rusesc.
civil anglais, I, 252 urm., p. 174 nrm., ed. a 2-a, revgzutg
de Jacques Dumas; Répert. Sirey, y° Substitution, 1282 urm.,
etc.), in Rusia (zapoviedneia imienya) (vezi Er. Lehr, Droit
civil russe, I, 298 nrm., p. 286 nrm., ed. din 1877; Répert.
Sirey, y° Substitution, 1315), etc. Inda prive§te substitutiile
fideicomisare in codul civil al Braziliei, vezi José Tavares
Bastos, O testamento feito pelo proprio testador (Rio de Ja-
neiro, 1911).
Substitutiile fideicomisare sunt insg, in principiu, oprite Legile straine
ta codul portughez din 1867 (art. 1867 urm.). Sunt de ase- ubre .oprese
menea oprite, dupg acest din urmg cod, dispozitiile cuprin- substitutule.
zAnd proibitia de a instrging (as disposifoes com prohkao de
alienar) (art. 1871, 1°). Acest cod permite insg snbstitutia
vulgata san directg (substuifao vulgar ou directa) (art. 1858),
substitutia pupilarg (pu pillar) (art. 1859, 1860) qi substitutia
quasi-pupilarg (substituk,ao guasi-pupillar) (art. 1861 urm.),
etc.
(1) Vezi filtre altii, Lujo Brentano, profesor de economie poli-
tic& la Universitatea din Mtinchen, Les conséquences sociales
des fidgicommis en Allemagne (studiu tradus in limba fran-
cezg de Jean de Pange, extras din Revue internationale de
Sociologie, Paris, 1912). Profesorul Rehm apgrg indo, fidei-
comisele germane in Annalen des deutschen Reichs", A pro,
1909, pag. 301 (citatie extras& din Brentano, op. supra cit.,
pag. 22).

Art. 492. Substitutia se deschide In favoarea celni chemat, de eateori

el traetite In momentul cand restituirea trebne e &iba loo.
Daca acel ohemat a mnrit Inainte, bunnrile substituite se ouvin gre-
vatulni, M'ara de cazul unei dispozitii contrare.
Chematul moftene§te pe dispunator, de eiteori grevatul moare Inaintea
acestui din urma, este nedemn san refuza anocesinnea.
In fine, art. 335 § nitim din acelaq cod dispune constituirea
comisilor de familie este oprita".
 518 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 808.

troduce In Franta, In urma reconstituirei monarbiei, ele

aunt contrare pactului nostru fundamental (art. 10 §i 12
Constit.).
Aceste majorate erau ni§te dotatiuni alipite de un titlu
de nobletg, care se transmiteau cu Insu§ titlul, prin substi-
tutii perpetue, in favoarea persoanelor arittate prin Insit§
legea institutiunei (9.
Exelud. fe- DepIrtarea fetelor dela succesiunea pitrintelui lor, pe
telor deli& care o glsim In codul Ipsilant §i In codul Caragea, nu ere.
auceesinne.
decilt un fel de majorat (2).

Conditiile necesare pentru existenta substitutiilor

fideicomisare.

Pentru ea o dispozitie di fie o substitutie fideicomisarii,

ea trebue sii. Intrunehsclt urmittoarele conditii: 1° trebue sil,
cuprind5, o indaitei liberalitate (3, avand de obiect acelea§i
Vezi Thiry, II, 276; Planiol, III, 3274; Glasson, Eléments
de droit franfais, I, 142, P. 608 urm., etc.
Vezi G. Meitani, Studii constitutionale, 280, pag. 34. Vezi
asupra excluderei fetelor dela succesinnea pririntilor lor, in
dreptul nostru anterior, tom. III, partea II-a, al Coment.
noastre, n. 2 dela p. 140 urm. (ed. a 2-a). S'a decis de curind
cA., de ckeori piirintele Slice& din viatii, 15-sfind pe nrma sa
qi feciori qi fete, codul Caragea nu recunoqteit. dreptul de sue-
eesinne dead numai feeiorilor, iar in ce priveqte pe fete,
dacii, eran neinzestrate, fratii eran datori sk le elsg.toreaseK
qi sii. le inzestreze. Prin urmare, dad, se constatli ci autornl,
despre a arui succesiune este vorba (de cujus), a ineetat din
viatg. la 1848, sub imperiul codului Caragea, lIsind pe nrma
sa un bAiat qi o fattt, aeeasta neavind nicio vocatiune la
suceesinnea tatalui sttu, intrucit aveà un frate, nu pntek A
aibi o actiune in imphrtealg, a succesiunei qi, deei, nici recu-
rentul, in calitate de cump5sAtor ar acestor drepturi since-
sorale. Cas. rom. S-a 1, deeizia No. 472, din 10 Septembrie
1913, Jurisprudenfa romil na din 1913, No. 35, pag. 646,
No. cnrent 684. Vezi qi infra, p. 691, text qi nota 3.
(9 Cpr. Trib. Botoqani, Cr. judiciar din 1902, No. 16 (en ob-
serv. noastrg.). Dispozitia care enprinde o substitutie fideico-
misartt, zice foarte bine Curtea noastrli de Casatie, contine
doua liberaliati: cea dintrli in folosul instituitulni, care se
deschide in momentul mortei testatornlui, dacti, este flcutii prin
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONSID. GENERALE. ART. 803. 519

bunuri (1), fleutg In folosul a douI persoane deosebite: in-

stitutul §i substitutul (2); 2" aeeste 1ibera1it6ti trebue A fie

testament, lar cea de a doua in folosul substituitului, care nu

se desehide deck la moartea instituitului. Cas. rom. Bult. 1912,
p. 1453; Dreptul din 1912, No. 78 §i Cr. judiciar din 1912,
No. 84. De citeori nu exista .declt o sin gura liberalitate, nu
existl deci substitutie opritl. Beltjens, III, art. 896, No. 3.
Din imprejurarea eA, pentru existenta substitutiei fidei comisare,
se cere ca dispozitia testamental% sit cuprindl doud liberali-
ati, dou& persoane diferite, din care una sA mo§teneascit pe cea-
laltl, rezult& eI dacl testatorul a lAsat averea sa unni tutor ea
s'o protreze phnli la majoritatea minorului, en obligatie ea, la
majoritate, s'o remitA acestui din urmA, nu se poate sustine
eit testamentul ar euprinde o dispozitie fideicomisarri, eXci din
punctul de vedere juridic tutorul §i minorul aunt una §i aceea§
persoanI. Trib. llfov, Cr. judiciar din 1913, No. 31, P. 369.
Astfel, nu exist& substitutie fideicomisark, când se lasA unei
persoane uzufructul nnui bun gi altei persoane nuda proprie-
tate a acelnia§ bun (art. 805); pentruel, in asemenea caz, li-
beralitatea nu are de obiect acelay lucru, ci don/ lucruri deo-
sebite: nuda proprietate §i uzufructul. Vezi infra, pag. 533,
text §i nota 2. Vezi §i explic. art. 805, p. 602, 603.
Liberalitatea principal& este flcutl, in folosul grevatului, iar
aces secundar& in folosul substituitului. Nu se poke, in adevlx,
impune o sareinl, grevatulni fIrli a-i conferi o binefacere
(epr. L. 6 § 1, Dig., XXXII, De legatis III; L. 9, Cod, De
fideicommissis, 6, 42), de unde §i maxima: Quem non honoro,
gravare non possum.
Din cele mai sus expuse rezultä el o substitutie fiideicomisar& Contract co-
nu poate A rezulte din sarcina de a pl.strit si de a remite mutativ.
altnia, impus& printr'un contractat eomutativ, de exemplu:
din sareina impus/ cumpgrhtorului unui imobil de a restituì
acest imobil, la moartea sa, unei persoane determinate. Nu
existl. in specie substitutie, pentrucl lipse§te prima liberali-
tate, far& care substitutia nu poate sl, aibl loc.
Donatiunea deghizatl, sau ascunsl sub forma unui contract Donatinne de-
en titln oneros, de exemplu: o vinzare, care ar fi grevatä de ghinati.
barcina de a plbtrit §i de a restitui luerul dlruit nnei persoane
determinate, am constitui insl o substitutie fideicomisarl, pen-
truel aceastl donatiune, dei indirectl, totu§i cnprinde o prim&
liberal itate in privinta sareinei impuse. Vezi Coin-Delisle, Don.
et testaments, 11, p. 40 (ed. din 1855).
S'a decis mum de curind (23 Septemvrie 1913), conform Raportul don.
teoriei pe care am sustinut-o §i noi (vezi tom. 1II, partea II-a, deghizate.
p. 657, ad notam), eX donatiunile deghizate sau ascunse sub
forma unui contract cu titlu oneros, sunt supuse raportului,
 620 COD. CW. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a VIII. - ART. 803.

legate intro ele printeo trecere de timp (tractus temporis);

30 dispozitia trebue sl stabileascl Intre aceste persoane
o ordine succesivg (ordo successivus), In aqa mod cit. al doilea
gratificat (substituitul) sl mo§teneasa pe instituit sau grevat,
In urma mortei acestui din urmg, (1); §i 4°, In fine, dispo-
zitia trebue s5, cuprindl pentru primal gratificat instituitul)
obligatia qi de a plstrà §i de a remite substituitului bunurile
dgruite sau legate (3).
Indatl ce una din aceste conditii lipseqte, nh existl
substitutie fideicomisarit (3).
Dr. vechin Aceste conditii erau cerute §i in vechiul drept francez,
francez.
dupg cum ne atestd, Ricard, Furgole, Thévenot, etc.
conform art. 751 C. civ. Cal. rom. Jurisprudenfa româncl
din 1913, No. 36, p. 568, No. curent 703.
Reducerea Aeeste liberalitAti sunt, de asemenea, supuse reductiunei,
acestor dons- de cliteori ataci, reserva. Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment.
tinni.
noastre, p. 308, 603 si 612.
Persoane mo- Vom vedeit mai la vale, p. 594, en toati eontroversa ce
rale. existi, asnpra acestui punct, a ordo successivus nu poste si.
exsiste de cAteori o persoanA moral& este obligati, si. pAstreze
si sä, remit:1i, la desfiintarea ei, bunurile clAruite san legate,
unei alte persoane morale, chematA a hit local eelei dintAi,
pentruci, persoanele morale propriu zis nu mor si nu au
mostenitori, ea persoanele fizice.
Vezi Trib. Dunkerque, Sirey, 79. 2. consid. dela p. 338,
colona 3; C. Iasi, Dreptul din 1881, No. 80 si din 1883, No. 85;
(Jr. judiciar din 1900, No. 38, p. 305; Cas. rom., C. Buell-
resti si Foesani, Dreptul din 1876, No. 33; din 1884,
No. 22, 24, 38 si 69; Dreptul din 1887, No. 11, 19, 40
si 64; Dreptul din 1891, No. 26; din 1892, No. 4 si din 1893,
No. 2; Dreptul din 1906, No. 19; Trib. BrAila si Patna,
Dreptul din 1883, No. 59 si din 1893, No. 43; Trib. &tau,
Cr. judiciar din 1896, No. 17 si Dreptul din acelas an, No. 31,
p. 276 (motive); Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1897, No. 28,
p. 221 si din 1910, No. 82, p. 705; Dreptul din 1910, No. 49,
p. 394, etc. Vezi In acelas sens, Thiry, II, 277; Arntz, II,
1695; Mourlon, II, 909; Demolombe, XVIII, 89 nrm.;
Troplong, I, 107; Demante et Colmet de Santerre, IV, 10;
Aeollas, II, p. 617; Baudry et Colin, II, 3086 urm.; Planiol,
III, 3278; T. Hue, VI, 13; Surville, Eléments d'un cours de
droit civil, III, 157, p. 82; Michaux, Testaments, 1427, P. 420:
Beltjens, Encyclopédie du droit civil belge, III, art. 896,
No. 1 urm.; Rici, Corso teorico-pratico di diritto civile, III,
432, p. 953 urm., etc.
(9 Cpr. Trib. Buziiu, Cr. judiciar din 1896, No. 31, P. 273.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISA RE. CONSID. GENERALE. ART. 803. 521

Din Imprejurarea c, pentru existeMa unei substituta substituitut

fideicomisare, se eer doua transmiten succesive ale acelo-treinta 8-1 su-
pravetwaseI
rasi bunuri: cea dintai a dispunatorului catre grevatul de grevatulai.
substitutie, si cea de a doua a grevatului catre substituit, re-
zulta neaparat cá substituitul san chematul trebue sa su-
pravetuiasca grevatului. Asa dar, edad dreptul celui insti-
tuit In al doilea ordin (substituitul) se deschide, ea si acel
al primului instituit, la moartea dispunatorului, exista doul
atributii alternative de bunuri, a caror soarta finall atArna
de efectul retroactiv al condiOei Inscrisa In testament, asa
ca daca aceasta conditie este moartea fara posteritate a pri-
mului instituit si se Indeplineste, col de al doilea va primi
sau va fi eonsiderat ca primeste aceste bunuri direct si imediat
dela dispunator, prin efectul unei transmiten i unice, fara
mijlocirea primului legatar, care va trebui sa fie considerat
a n'a fost niciodata Investit cu vreun drept (I.
Prima conditie. O indoità liberalitate.
Prima conditie necesara pentru ea o dispozitie sá con- Indoitit libe-
ralitate.
stitue o substitutie fideicomisara si, ea atare, sg, fie oprita
de art. 803 din codul civil, este ea sá existe o indoitd li-
beralitate, fileutit la douei persoane deosebite, avand aceleasi
bunuri de obiect 2). De exemplu : dau sau leghez bunul
cutare lui A (instituitul) cu oligaVa (3) de a-1 pastrIt toata
viata lui si de a-1 remite la moartea lui (4), unei alte per-
soane substituitul .
Cas. fr., Pand. Périod. 1. 1907. 1. 247 qi Dreptul din 1907,
No. 75, p. 620.
Vezi Cas. rom. Bult. S-a I-a, 1884, pag. 240 qi 407; Bult.
S-a I-a, 1887, consid. dela p. 16; Bult. 1897, p. 317. Cpr.
C. Bucureqti t¡i Trib. Br.ila, Dreptul din 1887, No. 67 §i
din 1883, No. 59; Trib. Ilfov, Dreptul din 1906, No. 2;
C. Toulouse, Sirey, 1911. 2. 239. Baudry et Colin, II, 3087;
Anbry et Rau, VII, § 694, pag. 302; Planiol, III, 3278;
T. Hue, VI, 13; Vigié, H, 924 qi toti autorii. Vezi infra,
pag. 533.
0 simpla dispozitie precativI, sau prin care s'ar dh. numai
un sfat, sau s'ar face o simplä'. recomaudare, nu constitue deci
o substitutie fideieomisarX. Vezi aupra, pag. 507, ad notam
§i.infra, p. 551.
Cpr. Cas. rom. Bult. 1905, p. 180. N'ar existit deei substi-
 522 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

Exempla de Iatit un alt exemplu In care instantele judeciltore§ti au

substit. fidei- vitzut,
comisatii. cu drept cuvant, o substage fideicomisarl: Dau
sau leghez cutare imobil nepoatelor mele, sub conditia ea
acest imobil A. nu fie niciodatit vLndut, ci A, riimle In fa-
milie §i sit treacit la strInepotii f¡i stritnepoatele mele. In
acest legat exist.1, In adevitr, nu numai interdictia absolutit
§i perpetult de a instrlink bunurile kgate, ci §i o substage
()pia de art. 803, fiindeit legatul cuprinde o Indoitil, insti-
tge qi transmitere a acelormi bunuri, cu ob1iga0a pentru
primul instituit de a le conservit. qi de a le remite, la moartea
sa, substituitului chemat a le culege dup. el (t.
Alt exempla. Tot ea o substage fideicomisarit a fost consideratIL

tutie fideicomisark dad, primul gratifica.t ar fi fost insAreinat

a restitui bunurile nu la moartea ea, ci imediat, sau la expi-
rarea unni termen determinat (cpr. Cas. fr. D. P. 1909. 1.
285; vezi infra, p. 628 si 541), sau sub o conditie necerti in
momenta] facerei liberalithtei, suseeptibilii de a se indeplini in
timpul vietei primului gratificat. T. Hue, VI, 19, pag. 33;
Honnart, Substitutions, pag. 86 nrm.; Aubry et Ran, VII,
§ 694, pag. 313; Pand. fr., y° cit., 10176 si alte antoritiiti
citate acolo. Cpr. C. Toulouse, Sirey, 1911. 2. 239.Contra:
Villequez, Revue historique de droit franfais et itranger,
tom. IX, pag. 97 urm., care s'a ineercat a sustine el substi-
tutia poste foarte bine A fie fleuti sub conditia de a con-
servit qi restitul inaintea morrei grevatului. Acest autor a
rimas ins& singur de pgzerea sa, si in dreptul vechiu francez
ehestinnea nici nu erit discutata. Nos substitutions, ziee Thé-
venot, ne se font communément que pour avoir lien apris la
mort du grevé". Vezi infra, p. 540, nota 1. Acelas lucru il
spun Furgole si Rieard. Vezi Hounart, De substitutions, p. 87
(tezä foarte remareabilii, in care ne-am gbh citat qi noi, la
p. 144, nota 1).
Cazal and Obligatia de a pAstrit Oat la moarte trebue A aibg. de
institaitul obiect insesi lucrurile dhruite san legate. N'ar existli deci o
trebue el, ree- substitutie opria de lege dad. testatortil ar fi impus institui-
tittle enbeti- tulni obligatia de a remite substituitului un alt hem deeit
taitalni alt
laorn dead acel legat, sau de a remite, la snoartea sa, o sum& de bani
ace' legat. Jinni tertin san nnui membra al familiei testatorului. Vezi
infra, p. 525 qi 555. Cpr. Honnart, op. cit., p. 83 urm.
(1) Cas. fr., Pand. Périod. 1903. 1. 222. Cpr. C. Poitiers, Pand.
Périod. 1906. 2. 107. Vezi in aeelas Bens o altti. decizie an-
terioarit tot a Curtei de casatie din Franta, pnblicatit in Sirey,
91. 1. 105; D. P. 91. 1. 294 si in Pand. Périod. 91.. 1. 329
(en observ. critieg. a profesornlui Berthélemy).
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONDITIELE NECESARE. ART. 803. 523

§i dispozitia prin care testatorul declarase, dupit ce legase

bunurile sale la doul societa,ti recunoscute de utilitate pu-
blica, ca In caz cand una din aceste societati ar fi desfiin-
OM, legatul sa foloseasca acelei remasa, existente, lar In caz
cand ambele societati ar dispare, bunurile legate sa, apartie
oraplui Paris (1). .
Ambele liberalititti nu trebue sa vie una In lipsa ce- Ambele libe-
leilalte (2), nici una de °data, cu cealalta (4), ci una dup. ralitliti trebue
sii vie una
alta (4), ordine successivo, et non con junctivo seu simultaneo, dupli, alta.
dupii cum se exprima Peregrinus (6). Ambele liberalitati
emanand dela acela§ autor §i avand de obiect acelea§i bu-
nuri, atilt instituitul cat §i substituitul primesc liberalitatea
dela daruitor sau testator, instituitul nefiind decat un in-
termediar intre dispunator §i cel substituit; pe cand In sub-
stitutiile vulgare, substituitul prime§te liberal itatea direct din
maina daruitorului sau testa,torului, fara niciun intermediar,
din care cauza §tim ca substitutia s'a numit directa, prin
opozitie la cea fideicomisara, care se nume§te indirecta (6).
Din Imprejurarea ca trebuese doul liberalitati pentru Cazul and
existit o sin-
ea sit existe o substitutie fideicomisara, rezulta el substitutia gura liberali.
nu va avelt loe de cateori nu va exist& cleat o singura, li- tate. Inexis-
tent& unei
beralitate, precum ar fi, de exemplu, In cazul and testa- substitutd fi-
torul ar fi zis: las averea mea lui A, pentru ca el s'o stapa- deieomisare.
neasca din neam In neam"; sau las averea mea lui A,
pentru ca §i el, la moartea lui, s'o dei cui va crede de cu-
viinta" (7 sau: las uzufructul averei mele, sotiei mele, ea

(') Cas. fr. Pand. Périod. 1899. 1. 401 (cu nota lui Charmont,
profesor la facultatea din Montpellier).
Cpr. Cas. fr. Sirey, 91. 1. 337; D. P. 92. 1. 145.
In asemenea caz ar existit o substitutie vulgar. (art. 804)
sau o liberalitate conjunctii (vezi infra, pag. 542), adeeä
flcutS. la dou5, persoane de odatl, lar nu o snbstitutie fidei-
comisarI. Aubry et Rau, VII, § 694, p. 302, text si nota 4;
Demolombe, XVIII, 90; Pand. fr., vo Don. et testaments,
10133. Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1900, No. 38, etc.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1884, pag. 240 si 407;
Cr. judiciar din 1900, No. 38, P. 306.
(9 Vezi Rolland de Villargues, Répert., v0 Substitution, No. 9,
pag. 120.
Vezi supra, p. 608 0 infra, p. 696, text si nota 2.
Vezi infra, p. 632.
 524 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

avfind dreptul, la moartea ei, de a dispune de proprietatea

acestei averi In folosul orieui va vol." (1). In toate aceste ipoteze
nu exista doug liberalitati, ci una singurii. Deci, daca in-
stituitul va dispune, In folosul cuiva, de averea astfel litsata
de mine, beneficiarul tine liberalitatea dela legatarul meu,
iar nu- dela mine (2).
Cazal unei De asemenea, nu exista substitutie fideicomisara de
fondatii pi..
oase. 'nazis- clteori testatorul a facut o fondatie pioasit sau de binefa-
tents unei cere, insareinAnd pe legatar a o administrà §i a-i purth de
aubstit. fid.ei-
comisare. grija (3). Astfel, fondatiunea prin testament a unui azil sau
institut, a carui Intemeiere §i Intretinere taunt impuse le-
gatarului universal instituit prin acest testament, nu constitue
o suhstitutie fideicomisarit, pentruca nu exista, In specie,
clout liberalitati, ci o simpla sarcina perpetua, necontrara
ordinei publice §i de esenta oricarei fondatiuni. Dispozitia
testamental* zice foarte bine Curtea noastra de casatie. prin
care testatorul Insarcineaza pe leg,atarul situ universal ea,
In timpul vietei sale, sa Intemeieze §i sit Intretie un azil sau
alt stabiliment public, nu Intrune§te niciunul din earacterele
substitutiei fideicomisare, de °area, legatarul nu este Insitr-
cinat &a pastreze vreo liberalitate §i s'o remita, la moartea
sa, unei alte persoane, ci liberalitatea trece institutiunei chiar
In timpul vietei legatarului (4 .
In baza principiilor de mai sus, s'a decis ca legatul
unei averei lasata ea zestre unei §coli ce urmeaza a se In-
(I) S'a decis, Cu drept euvint, eg, faptul unui testator de a liisi
veniturile mosiilor sale sotiei Cu conditie ea, dupri, moartea
ei, averea si treaa, tn familia rudelor lut de Ange, nu eon-
stitue o Aubstitutie fideicomisarit, ci insemneaa, pnr si simplu
ei testatorul a legat veniturile sotiei sale, lar nuda proprie-
tate mostenitorilor lui de singe. Trib. Ilfov, Dreptul din 1912,
No. 4, p. 30.
Vezi infra, p. 527 si 532. Cpr. Laurent, XIV, 395.
Vezi supra., p. 193.
Cas. rorn. Bult. 1909, p. 1274 si Dreptul din 1910, No. 12
(cu observ. noastrA); Cr. judiciar din 1910, No. 14, p. 106.
Cpr. C. Bucuresti (af. Otetelesanu-Kalinder), Dreptul din 1891,
No. 12; Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1899, No. 4, p. 28 si
Dreptul din acelas an, No. 46; Dreptul din 1906, No. 2;
Cas. fr. D. P. 52. 1. 263; Laurent, XIV, 396. Vezi asnpra
dreptului de fondatiune pioas5 prin rinduirea unui legatar
ca sarcinA, tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 96 nrm.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.CONDITIILE NECESARE. ART. 803. 626

fiinth, nu cuprinde o substitutie fideicomisara, legatarul In-

sarcinat a Infiinth §coala avand numai a administrh bunu-
rile legate §i a le remite apoi singurului proprietar, adeel
stabilimentului §colar, recunoscut ca persoana juridica (t).
Tot astfel, este valabil legatul facut unei epitropii, cu Intemeierea
de Muse.
Indatorire cit, dupit ce va popri parte din venituri, restul
sit-1 Intrebuinteze pentru Intretinerea de bursieri, biteti sau
fete (3).
Tot valid ar fi §i legatul unui imobil fgeut unei per- Legat Cu sar-
cinit.
soane, cu sarcina de a remite, la moartea ei, un alt lucru
sau o suma de bani unei alte persoane. In adevar, nu exista
In specie substitutie fideicomisarii, pentruca nu exista obli-
gatia de a pastrh §i remite imobilul legat, ci exista un legat
cu sarcinit, legatarul fiind obligat a remite, la moartea sa,
persoanei indicate, suma aratatit In testament (3.
S'a decis lnsit eg, este null, ea euprinzand o substitutie Aplie. =bait.
fideicomisara, dispozitia prin care, transmitand unei persoane fideicom isare
la yersoanele
morale bunurile, spre a fi afectate la serviciul unei fonda- morale. Con-
troversli.
tiuni, dispunittorul ar fi arittat o alta persoang, moral a menita
a priml bunurile, In caz de desfiintarea persoanei dintai (4).
Pentru ea sit existe suhstitutie fideicomisara, nu este Gratificares
numai decilt nevoe ca dispunatorul sit facii, o liberalitate Ininstitnitnlui
mod tacit
expresa (donatiune sau testament), ci este suficient ea el sa Ban implicit.
impue mo§tenitorului situ ab intestat sarcina de a pgstrh §i
de a remite bunurile, la moartea sa, unei persoane deter-
minate; citei, dupa cum ne aratg, Pothier, putem grevh de

(') Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1881, p. 766, 767.
(I) C. Iasi, Dreptul din 1883, No. 85. Vezi in privinta infiintArei
de burse, premii, stipendii, etc., tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 96, nota 3, p. 112, 113, etc.
(s) Michaux, Testaments, 1430, p. 220; Marcadé, III, 460; Hon-
Dart, Substitutions, p. 84; T. Huc, VI, 19; Bayle-Monillard
asupra lui Grenier, Don. et testaments, I, Observ. préliminaires,
p. 201, nota a; Rolland de Villargues, Substitutions prohibées,
No. 4. Baudry et Colin, II, 3117. Cpr. Cas. fr. Sirey, 67.
1. 207; D. P. 67. 1. 294. Vezi supra, p. 522 ad notam, in fine
§i infra, p. 555, 556.
(4) C. Paris qi Cas. fr. D. P. 93. 2. 613; Cas. fr. Sirey, 96. I.
305 (en nota lui Lyon-Caen in sens contrar); D. P. 96. 1.
545; Baudry et Colin, II, 3097; Planiol, III, 3285 r¡i nota.
In D. P. 93. 2. 513 urm. Vezi infra, p. 594.
 526 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 808.

substitutii §1 pe moOenitorii ab inte,stat, pentrucit noi suntem

presupuqi cit le-am litsat, iar ei sunt presupu§i e./ au primit,
dela noi, tot ce putem sit le luitm prin dispozitiile permise
de lege" (I). In asemenea caz, instituitul este gratificat In
mod tacit sau implicit (2).
Dacit testatorul s'a multumit Ins/ sit zicit, bite() dispo-
zitie de ultimit vointii: las mofia mea cutltruia fi ti substi-
tuesc sau pun'in locul lui pe cutare", ace.lti termeni nu
atrag, In genere, sarcina de a pitstr& §i de a remite altuia,
a§a cit, In sprecie, nu exist/ substitutie fideicomisarii 3).
Oprirea tu- Sarcina de a conservh bunurile §i de a le restitui altuia,
turor dispo-
zitiil or care, la moartea sa, impusit moqtenitorului ab intestat, producand
skit (la* aceleaqi inconveniente ca §i cum ea ar fi fost impusit unui
avte;es.o. cuanreaie- donatar
sau unui legatar, trebue sl fie consideratit ca o
substit. fIdei- substitu0e fideicomisarit, dupi£ cum dispune anume art. 899
cpmisare.
din codul italian, pentrucit ave/ acest caracter Eli In
dreptul vechiu francez, qi din discutia urmatit Inaintea Con-
siliului de Stat rezultit el legea actual/ a Inteles a opri
toate dispozitiile care, In dreptul anterior, ave,au caracterul
unei substitutii fideicomisare (4).
Dupg, cum liberalitatea primal de grevat poate fi tacitii,

Dr. roman. (1) Pothier, Tr. des substitutions, VIII, 109, p. 491 (ed. Bugnet);
Sciendum est autem, eorum fidei committi quern posse, ad
quos aliquid perventurum eat morte ejus: Vet dum Oill datur,
vel dum eis non adimitur". (L. 1 § 6, Dig., XXXII, De legatia
III). Cpr. Instit., De fideicommissariis hereditatibus, 2, 23, 10.
Prin urmare, si la Romani, mostenitorul ab intestat pateh fi
Snsiireinat eu un fideicomis.
Cpr. Laurent, XIV, 397; Coin-Delisle, op cit., 13, pag. 41;
Beltjens. III, art. 896, No. 2 bis; Baudry et Colin, II, 3091, etc.
Aubry et Rau, VII, § 694, p. 309, tee si nota 25; Grenier,
Don. et testaments, I, Observ. praiminaire8, No. 10, p. 235
(ed. Bayle-Mouillard din 1844). Vezi infra, p. 572, nota 1.
Contra: Thévenot, Substit. prohibées, capit, XI, No. 219
(in privinta veehiului drept franeez).
Vezi In acest Bens, Baudry et Colin, II, 3092; Thiry, II,
279; Arntz, II, 1698; Laurent, XIV, 397; Marendé, III, 465;
Demolombe, XVIII, 91; Troplong, I, 107, 161; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 10 bis I; Aubry et Rau, VII, § 694,
pag. 304, 305, text si nota 11; Pand. fr., tP cit., 10134.
Contra: Daranton, VIII, 67; Rolland de Villargues, Répert.
v° Substitution, No. 128, etc.
 SUBSTITITTII FIDEICOMISA.RE. CONDITIILE NECESARE. ART. 803. 527

tot astfel i acea primita de substituit n'are nevoe de a fi ex- tului dedrep-
rein-
presa. Astfel, stipularea unui drept de reintoarcere, facuta toarcere.
de dispunittor in folosul mo§tenitorilor si actualmente nas-
cuti sau viitori, poate s constitue o substitutie fideicomi-
Barg, pentrucit mo§tenitorii dispunittorului sunt, In realitate,
gratificati cu toate bunurile care trebue sa li se reintoarca (1).
Ceeaee se core Insit este ca substituitul sa fie aratat de Determinarea
dispunator, fie In mod expres, fie In mod tacit sau implicit, substituitului.
cad pentru ca sit existe sarcina de a pastra i de a restitul,
trebue ea ac,easta sareing sit fie impusg, In folosul unei per-
soane determinate, sau care poate fi determinata. De aceea,
am qi vazut supra, p. 524, el nu exista substittitie fidei-
comisara In caz and dispunatorul ar fi zis: las averea
mea lui A, pentru ca §i el, la moartea lui, s'o de h cui va
crede de cuviinfte
Substitutia fideicomisara va existh, Insa, de cateori ter-
menii donatiunei sau testamentului ar permite de a deter-
mink pe acei In folosul carora sarcina este impusit, chiar
dacit ei n'ar fi arittat-o
Institutia propriu zisit nu este, de asemenea, supusa NeIntrebuin-
niciunui termen sacramental, fiind suficient ea dispunatorul tarea de ter-
meni sacra-
sit fi arittat In mod neindoelnic vointa sa de a gratifich pe m entali.
primal instituit 3.
De cateori Insa testatorul ar fi zis: Dad, Titius nu-mi Cazul nnei
dispozitii eon-
este mo§tenitor, ti substituesc sau pun In locul lui pe Sempro- ditionale.
nius", nu existit institutie, pentruel acei mer4ionati Inteo
dispoziOe eonditionala, precum este in specie, nu pot fi
considerati ea institu4i. Nefiind deci In specie institutie, nu
poate fi nici substitutie (4
Necesitatea unei prime institqii atrage, ea consecin¡a, Cazul cand
inexistenta substituVei, de cAteori testatorul n'a ales o persoana esteinstituit 11
un simplu
mandatar.

(i) Bandry et Colin, II, 3093; Laurent, XIV, 401, etc.

Bandry et Colin, II, 3095.
Cpr. Troplong, Don. et testaments, I, 108; Pand. fr., y° cit.,
10135; Beltjens, III, art. 896, No. 33, etc.
L. L. 19 qi 82, Dig., De heredibuti instituendis, 28, 5. Mai
vezi L. 8, Dig., Si quis omissa causa testamenti, etc. 29, 4.
Cpr. Furgole, Tr. des testaments, II, pag. 208, No. 64 (ed.
din 1779); Troplong, op. cit., I, 108; Aubry et Rau, VII,
§ 694, p. 305, text qi nota 12; Pand. fr., y° cit., 1.0135, etc.
 528 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803

spre a o gratifich, ci numai pentru ca sa execute ultima lui

vointa ea un mandatar, ut ministrum, dupa cum se exprima
jurisconsultul Marc.ellus (t); pentruca, In asemenea caz, grevatul
n'a avut niciodata proprietatea lucrului in caz de cadu-
citatea dispozitiei, lucrul nu-i va ramanek lui, dupa cum
i-ar ramanea la caz de substitutie fideicomisarit, ci se va
intoarce la moqtenitorii testatorului. Prin urmare, nu exista
In specie un instituit §i un substituit, ci un simplu fiduciar
sau un executor testamentar, care trebue sit restitue nu
numai lucrul, dar §i fructele lui (3. Nemo oneratus, nisi
honoratus.
Art. 1089. In caz de Intarziere, el nu va datori Insu dobanda la.
dobanzi (art. 1089).
Dreptul celui chemat sau substituitului nu se deschide
deci, ca la substitutiile fideicomisare, la moartea fiduciarului,
el la moartea testatorului. ltaque si purum legatum est,
ex die mortis dies ejus cedit" (4).
Cazul and Dispozitia n'ar fi o substitutie fideicomisara nici chinr
restitnirea ar
trebni aibIL atunci cand restituirea ar trebui s fad.loe Intr'un termen
loe intr'un oarecare, percum ar fi, de exemplu, In cazul cAnd testatorul
termen care-
care. Inexis- ar fi zis: voesc ca lucrul legat sit fie dat lui A In termen
tent& de sub- de 10 ani, sau la majoritatea In asemenea caz, grevatul
atit. fideico-
misarX. va fi, dup. Imprejuritri, eonsiderat ea legatar al unui
uzufruct cu termen, sau ea grevat de o fiducie. Dreptul
fideicomisarului se va deschide la moartea testatorului,
numai restituirea va fi amanata pang ce termenul va ajunge
la sca,denta (5). Si vero post diem sin; legata relicta, simili
modo atque in puris dies cedit" (5).
(') L. 17, Dig., XXXI, De legatis II. Cpr. L. 49, Dig., De
donationibus inter virum et uxorem, 24, 1.
Plata taxelor (2) Fiduciarn1 nedobindind deci un drept de proprietate, nu va
de mutatiune. OW personal nicio taxX de mutatiune. In calitate de detentor
al succesiunei, el va OW ins& taxele Sn contul aceluia ettruia
bunurile urmeaz5, a fi restituite. Pand. fr., y° Don. et testa-
ments, 101'42.
Cpr. Troplong, I, 109; Pand. fr., y° cit., 10133, 10142.
L. 1 § 6, ab initio, Dig , Quando dies legatorum, etc. 36, 2.
Cpr. Troplong, op. cit., I, 93.
Cpr. Troplong, I, 95; Laurent, XIV, 456; Pand. fr., y° cit.,
10139, etc.
(6) L. 5 § 1, Dig., loco cit. Vezi §i L. 21, Pr., Dig., loco cit.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONDITIILE NECESARE. ART. 803. 529

Nu trebue deci sit confundttm substitu0a fideicomisara, Deoseb. Satre

ubstit.
Cu fideicomisul simplu, care nu este decht un legat fheut scomisarii, qi
sub o alta forma, pe care unii I] numese fiducie (t), pentruca, fideieomis.
fiduciarul, departe de a aveh vreun drept de proprietate
asupra luerului obligat a restitui, nu este decht un ad-
ministrator §i un depozitar al averei legate, care nu are nicio
obligatie personalit In privinta bunurilor ce administreaza.
Legile aetuale nu opresc deci fideicomisul simplu, care Validitatea
nu este dealt echivalentul unui legat, dei art. 803 vorbe§teco mniustefiimdep1-u.
atat de substitutii cat §i de fideicomise (2). Se poate deci
dispune astazi, In mod valid, de un hiera determinat, cu
sarcina de a remite acest lucru unei alte persoane, fie Indata,
fie dupit un timp oarecare dela moartea dispunatorului;
destul este ea instituitul sa nu fie Insareinat a pastrh lucrul
toatit via4a lui. Un asemenea fideicomis n'ar fi oprit decht
daca ar aveh de scop trecerea bunurilor la un incapabil.
Dispozitia ar fi, In asemenea caz, nun ea facuta unei persoane
intrepuse (art. 812). Fideicomisul nu este nul In asemenea
caz, de.§i bunurile ritman afar& din comer t In tot timpul,
dupit Imprejuritri mai scurt sau mai lung, In care ele se
pastreaza de fiduciar, eitei acest inconvenient exista In toate
legatele conditionale sau cu termen (3).
In caz lima and grevatul ar fi Insarcinat a pastrh, Cazul eind
lucrul In tot timpul vietei sale §i a-1 remite altuia numai Veto=
Vezi Michaux, Testaments, 1431, p. 220 (ed. a 2-a); T. Hue,
VI, 15, etc. Vezi supra, p. 505.
Vezi supra, p. 506, nota 2.
(8) Cpr. Thévenot, Substit.fidéicommissaires, 541; Surville, Eléments
d un count de droit civil, III, 152, p. 80; Mareadé, III, 463;
Vigié, II, 876; Arntz, II, 1697; Thiry, II, 278; Demante et
Coltnet de Santerre, IV, 10 bis III; Laurent, XIV, 402
urm., 450, 454 urm.; Demolombe, XVIII, 105; T. Hue, VI,
15; Baudry et Colin, II, 3142; Michaux, Testaments, 1431;
Beltjens, III, art. 896, No. 8, 31 §i 32; Troplong, I, 110;
Aubry et Rau, VII, § 694, p. 303, 304, 313; Pand. fr., y° cit.,
10140 urm. Cpr. C. Limoges, D. P. 67. 2. 81, etc. Ar fi deei
valide, urmetoarea dispozitie: leghez imobilul eutare lui A,
cu sareina de a-1 remite, dupe, 5 ani lui B". Acesta este un
fideieomis eu termen, care nu prezinte, inconvenientele substi-
tutiei fideicomisare, fiindce nu face se se nascii nicio tneertudine
In dreptul de proprietate. Cpr. Baudry et Colin, loco supra cit.
Vezi i supra, p. 522, ad notam.
65105 34
 530 COD. CIV. CARTEA III. TI r. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

la moartea sa, ar exist?). substitutie fideicomisarit 0 dispo-

zitia ar fi nula in baza art. 803 C. Civil. .
Realizarea Fideicomisul conditional ar constitul, de asemenea, o
eonditiei In
urma mortai substitutie fideicomisarl, dad conditia ar trebui sA se realizeze
legatarului In urma mortei legatarului aparent; pe cAnd el ai- constitui
aparent.
un legat conditional, dad, eonditia ar trebui sl se realizeze
in timpul vietei aeestui legatar (grevatul) (1).
Cazul And Fideicomisul simplu putAnd, uneori, 81 ascundA, o substi-
fideicomien1
wound° o tutie fideieomisarA, aceastA substitutie va fi anulatit de cateori
substitutie judecItorii, apreciind termenii testamentului 0 imprejuritrile
fideicomisarL
cauzei, vor decide, In fapt, a fiduciarul nu este un legatar
aparent, ci un adevArat moqtenitor, avAnd obligatia de a
ptistrà bunurile toatti. viata lui fti a le remite, la moartea
lui, unei persoane anume argtatA de testator (2.
Chestie de
fapt si d
DacI fiduciarul a fost tnputernicit a retine pentru
interpretaree. dAnsul toate fruetele, mai cu seamit piing la moartea lui,
atunci judecAtorii vor vedebà. In aceastA dispozitie o substitutie
fideicomisarA, pe and ei vor vedeb, lull de grabg un fideicomis
simplu, daca cel obligat la restituire a fost inputernicit a
plstrh numai niste obiecte particulare, sau o parte numai
de fruete, etc. Totul este, In fine, o ehestie de fapt fli de
interpretare (3.
Liberalitatea Afarl de prima liberalitate flcutA, instituitului, despre
fieutuait-orubi.sti- care am vorbit mai sus, trebue sit mai existe Snell o liberali-
tate flcutl substituitului, etici tocmai aceastA, din itrmil liberali-
tate constitue substitutia. De aceea am 0 vitzut supra, p. 518,
a substitutia fideicomisarA, cere o indoitd liberalitate.
Neeesitatea
unei persoane .
Persona substituitl trebue sit fie anume arAtatl, cel
substituite. putm in mod implicit de cittra &traitor sau testator; eAci fitrii
un substituit nu poate A, existe substitutie fideicomisarl (4).
(1) T. Huc, VI, 16; Laurent, XIV, 456; Beltjens, III, art. 896,
No. 32, etc. Vezi infra, p. 536.
(3) Laurent, XIV, 404; Demolombe, XVIII, 105; Troplong, I,
110; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 304; Beltjens, III,
art. 896, No. 8, etc.
Aubry et Rau, loco cit; Pand. fr., v° cit., 10144. Vezi in
Pend. fr., v° cit., 10145 urm., diversele specii in care o
dispozitie a fost consideratI and ca un fideicomis simplu,
and ca o substitutie fideieomisarti.
Cpr. Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1870, p. 210; Laurent,
XIX, 400, 406.
 SUBSTITUTII FID EICOMISA RE. CONDITIILE NECESARE. ART. 803. 531

Nu este nevoe ea substituitul sit fie numit In dispozitie (9, Neintrebuin-

nici sl se Intrebuinteze ternwni sacramentali, precum ar trrni tertr"
fi, de exemplu, euvintele : substituesc, a conserva, a remite, mentali.
etc., ei este suficient ca dispung.torul A, fi Inteles 0 sg, fi
volt a face o substitutie fideicomisaa.
,,Considerimd, zice foarte bine.Curtea din Bucuresti, el, in
dreptul actual, sistemul formelor sacratnentale a fost abandonat, si
el o dispozitie nu trebue interpretaa numai dup. cuvintele Intre-
buintate, ci mai cu seaml dupa spiritul ce a insutletit pe pArti
fa momentul formullrei sale, etc." (2).
Din Imprejurarea a substituitul nu are nevoe de a fi numit .Cazul and
pe nume in dispozitie, rezultit el dispozitia ar constitui o ions:lint:ILI:I:at
substitutie fideicomisarit, In eazul ettnd instituitul sau grevatul ill aleagit Pe
leetuit.
ar fi fost Insitreinat, a§a emu se Intamplg, uneori, ea elinibstl
Insu§ et aleaga pe substituit Inteo eategorie oareeare de rie oarecare
de nptreoreoveane:
persoane al-Mate de dispunittor, de exemplu : In familia
aeestuia sau In acea a instituitului (3). In acest sens este
(I) Astfel, stipulatia dreptului de reintoarcere in folosul moste-
nitorilor dispunlitorului, este o substitutie fideicomisarg, cu
toate a acesti mostenitori n'au fost numiti pe numele lor,
nici substituiti. C. Pau, Répert. Dalloz, v° Substitution, 203,
nota 3; Laurent, XIV, 401. Vezi si infra, p, 646, 547.
Dreptul din 1h76, No. 33. Cpr. Laurent, XIV, 401; Pand.
fr., tP cit., 10160; Marcadé, III, 469 si toti autorii. Vezi
art. 977 si L. 67 § 9, Dig., XXXI, De legatis II.
S'a decis, insii pe nedrept dupti piirerea noastri, cb. mentiune,a
Metal intr'un act de donatiune, ca imobilul dilruit sl se lese,
chip& incetarea din viatI a donatarului, copiilor Ai, nu con-
stitue o subititutie fideicomisarli opritl, intru eit nu se aratl.
anume care sunt acei copii. Trib. Buzau, Cr. judiciar din 1910,
No. 58, p. 497. Vehi considerentele citate infra, p. 550, 651.
Cpr. Demolombe, XVIII, 106; Laurent, XIV, 405 urm.;
Troploug, I, 154; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 305; Pand.
fr., y° Don. et testaments, 10165 urm.; T. Bile, -VI, 14,
in fine; Planiol, III, 3281, in fine; Cas. fr. D. P. 51. 1.
106; Sirey, 61. 1. 261; D. P. 75. 1. 14, 15; Sirey, 91. 1.
105; D. P. 91. 1. 294; C. Poitiers, Pand. Périod. 1906. 2.
107. Contra: Saintespès-Lescot, Don. el testaments, I, 84,
p. 134; Bertauld, Questions pratigue8 et doctrinales du code
-Napoléon. I, 426; Rolland de Villargues, Substitutions pro-
Itibées, 327. Vezi si Baudry-Lacantinerie, Précis de droit
civil, III, 1150 (cd. a 9-a).
In privint i dreptului de alegere al legatarului, stint insit Alegerea le-
gatarulni.
 532 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

redactat art. 1014 din Ante-proiectul de revizuire al lui

Laurent.
Cazul cind Dispozitia n'ar mai constitui insa o substitutie fidei-
instituitul este
in drept a comisara, daca testatorul n'ar fi determinat pe substituit
substitui pe cel putin pe categorie, ci ar fi lasat instituitului sau gre-
cine TS VOI.
vatului facultatea de a substitui pe oricine de ar crede de
caviinta (i).
Considerand, zice Curtea din Foegani, c deql este admis
substituitul poate se. nu fie nominal aretat In testament, totn§i el
trebue s. fie determinat eel putin pe eategorie de clitre testator,
iar nu Ilsat la facultatea nelimitatá a instituitului de a substitul
pe cine va voi" (2).
fntr'o alta, decizie din acela§ an, aceea§ Curte se ex-
prima In modul urmator:
Considerind el G. Verneseu, primind averea eu conditie de
a o *tail spre a o remite unei a treia persoane, pe care fuse, testa-
torul n'o nume§te, ci lase. la faeultatea instituitului a o numl, faeul-
tate nelimitaa qi neingrIdite prin obligatia de a o alege mecar
dintr'o categorie oarecare de persoane bine determinate, de testator,
apoi nu se poate sustine cä este un chemat qi, prin urmare, nu
poate fi nici substitutie, fiind cunosent, in doctrine, a nu poate fi
substitutie, eind nu exist& un chemat san un snbstituit, care sfi
aibe dreptul de actiune pentru a reclamit beneficiul substitutiei,
and facultatea de a alege este nelimitatl, nu se *tie cine are
dreptul tie actiune; prin urmare, nimene nu-1 are, 4i acolo unde
nu este vrenn drept in favoarea substituitului, nici substitutie nu
existe 8).
Liberal itlitile Pe langa conditiile mai sus expuse, se mai cere Inca,
trebue sit aibiL
de obieet pentru ca sa, existe substitutie fideicomisara, ea ambele libe-
aceleagi lu-
eruri.
c. testatorul nu-1 poate conferl niei moqtenitorului, nici unui
tertiu, pentruce, legatarul trebue se fie determinat prin insuq
testamentul. Vezi supra, p. 160, 161.
Alegerea lu- Testatorul ar puteit fuse.s. lese alegerea luerului legat la
ernlui legat. buna ple.cere a legatarului (art. 798 C. Calimah), san a mull
tertiu, ex arbitrio boni viri. Vezi supra, p. 163, 164 Qi p. 284.
(') Vezi supra, p. 523, 524, 527.
(2) Dreptul din 1884, No. 24.
(2) Dreptul din 1884, No. 22. Cpr. Cas. fr. D. P. 67. 1. 272;
Sirey, 67. 1. 437; Laurent, XIV, 400, 406; Baudry et Colin,
II, 3094; Pand. fr., y° vit., 10164; Planiol, III, 3281 qi toti
autorii.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONDITIILE NECESARE. ART. 803. 531

ralitisg, aibg, de obiect acelea§i bunuri (t), cgci In caz

and s'ar lgsh uzufructul unor bunuri lui A §i nuda pro-
prietate a acelora§i bunuri luí B, dispozi0a, n'ar mai fi o
substitutie fideicomisarg (art. 805) (2).
Uzufruetul aeeluia,§ lucru ar puteh ehiar sg, fie dat la Cazul and
iellui
ufa ltruetuncl
mai multe persoane, pentru ca se foloseascg, una dupg,
alta, flrg, ea 81 existe substitutie fideicomisarg. De exemplu : a fost dat la
las nuda proprietate a easei mele din la§i lui A, iar uzu- penrIsaolaninear.c.
fructul acelei case lui B §i, dupg, moartea lui B, lui O". eleloseaseg
sit se fo-
una
Cu toate cg, O se va folosi, In. specie, de uzufruct In urma dupll, alta.
lui B, totu§i nu existg, substitutie, pentrucg, obiectul
lui B nu este acel ll liberalitAtei fgcute lui
C. Uzufructul litsat lui B, stingAndu-se, la moartea sa
(art. 557, acel llsat lui C, ete, un nou uzufruct. Prin
urmare, nu existit In specie un legat asupra aceluiaf lucru,
ci doul legate deosebite
Vezi aupra, p. 519, nota 1 §i p. 521, text si nota 2.
Cpr. C. Bucuresti, Dreptul din 1891, No. 26; Cas. rom.
Bult. 1900, p. 1142; Bult. 1901, p. 814; Dreptul din 1901,
No. 55 qi Cr.. judicial- din acelas an, No. 51; Trib. Ilfov,
Cr. judiciar din 1913, No. 31; Thiry, II, 281; Arntz, II,
1697; Planiol, III, 3294, etc. Vezi infra, explic. art. 805,
p. 601, 602.
(8) Vezi supra, p. 519, nota 1 qi infra, p. 602, In eonseeintA,
s'a decis cä legatul succesiv de uzufruct llsat la cinci stirpe
de mostenitori, ca conditie ca fieeare ramurA s. perceapit uzu-
fructul ate 10 ani, nu este imposibil de executat material-
mente, des1 testatorul n'a indicat ordinea fn care fieeare are
sit stilpiineabert, ci (11 nastere numai la o dificultate de fapt,
care se poate rezolvis cu ocazia executhrei testamentului futre
legatari, fie prin fntelegere futre ei, fie prin interventia justi-
tiei. C. Galati, Dreptul din 1897, No. 25, P. 196.
Aceastb. deeizie mai pune In principiu eä, dad, testatorul a
Irtsat un legat pe 55 de ani rudelor, previizind ek", dupit expi-
rarea ae,estui termen, intobilele vor servl la fntretinerea unei
qcoli si a unui spital, testatorul a fnteles a legit nuda pro-
prietate acestor institutii de binefacere, individualitatea si
personalitatea acestor legatari ai nudei proprieati rezultind
In mod neindoelnic din contextul testamentului.
In fine, prin aceeas deeizie se mai pune in principiu
legatul suceesiv de uzufruct pe timp de 55 de ani, nu con-
stitue o inalienare indirectit contrartt liberei circulatiuni a
bunurilor, i, prin urmare, ordinei publice. Vezi Dreptul din
1897, loco aupra cit.
 531 COD. CIV. CARTEA rir. TIT. IL CAP. V. S a* VIII. ART. 803.

Uzufruchil nu Din cele mai sus expuse rezultii, a uzufructul nu poate

l'ate fa"
o biectul unei
face obiectul unei substitutii, pentruel el stingAndu-se odatit
eubetitutii. cu moartea instituitului sau grevatului, nu poate trece dela
instituit la substituit, ci trece la nudul proprietar, care nu
mai poate fi obligat a constitui un non uzufruct In folosul
substituitului (1).
Fideicom is. Dar (Tacit, uzufructul nu poate face obicatul unei sub-
stitutii fideicomisare, el poate face obiectul unui fideicomis
pur qi simplu, qi chiar al unui fideicomis ca termen (2).

20 A (loan conditie. Tractns temporis.

A doua conditie necesarit pentru existenta unei substi-

tutii fideicomisare, care se Treatefirtilni qi In legatele con-
ditionale (3), este treeerea, umui timp oarecare deis. acceptarea

Salviat, Traité de l'isaufrtrit, Il, No. 3, p. 10 vrm. (Limoges,

1816); Proudhon, Tr. des droits dusufruit, d'usage personnel
et d'habitation, I, 446 urm.; p. 538 urm. (ed. olin 1836);
Thiry, II, 281; Arntz, II, 1697; Troplong, I, 133; Laurent,
XIV, 410 um.; Demolombe, XVIII, 122; Marcadé, III, 477;
Anbry et Ran, VII, § 694, p. 302, 303, text si nota 6;
Massé-Vergé, III, § 465, p. 185, text si nota 18; Duranton,
VIII, 54; Pand. fr., v° Don. et testaments, 10525 urm.; Répert.
Sirey, v° Substitution, 427 urm.; T. Rue, VI, 36; Demante
et Colmet de Santerre, IV, 15 bis 14 Bandry et Colin, II,
3167 si toti autorii. Vezi si infra, p. 603.
Dr. roman. La Romani, uzufrnetul puteà, din contra, face obiectul
unui fideicomis. Vezi L. L. 4 si 29 § 2, Dig., Quibus modis
ususfructus vel tins amittitur, 7, 4. Mai vezi L. 29, De usu
et usufructu, 33, 2, etc.
Rente viagere. Solutia admis11, in dreptul actual, In privinta uzufructului,
se aplid, si rentelor viagere, pentrudi ei ele aunt netransmi-
sibile (cpc. art. 1643). Vezi Laurent, XIV, 413; Pand. fr.,
v° cit., 10532 urm. ; Répert. Sirey, v° Substitution, 444 urm.;
Troplong, I, 134; T. Hue, VI, 36; Demolombe, XVIII, 124;
Mémin, Essai d'une théorie sur les substitutions fidéicommis-
saires, 32 urm., etc.
Proudhon, Tr. des droits d'usufruit, etc., I, 430 urm., P. 518
urm.; Pand. fr, , vc Don. et testaments, 10536 urm. Cpr. L. 4,
Dig., Quibus modis ususfructus vel U8114 amittitur, 7, 4.
(8) Vezi Coin-Delisle, Don. et testaments, 24, p. 45 (ed. din 1855).
Tractus temporis nu se poate ilia intalln1 in substitutiile
directe (art. 804), dici dacii primul instituit primeste bunu-
 SITBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONDITIILE NECESARE. ART. 603- 535

liberalittitei din partea instituitului qi Ong la restituirea

flicutA substituitului (tractus temporis).
In substitu¡iile fideicomisare, acest spatiu de timp sine, preptta sub-
pe de o parte, toata viafa instituitului, dupg cum vom stdiettl.dueicase
vede, mai la vale, pentruett substituitul nu prime§te bunu- din. aima.
rile substituite deal la moartea instituitului sau grevatului (i),, motrutLnis.u-
iar pe de altit parte, spatiul de timp nu este qters in prce-
teritum, prin deschiderea substitutiei. Cu alte cuvinte, dreptul
substituitului se deschide ut ex nunc, ea din ziva mortei
instituitului, iar un ut ex tune, ca din ziva mortei dispu-
nittorului. Dreptul instituitului sau grevatului nu este deci
un drept supus desfiintarei prin deschiderea substitutiei,
precum s'a zis uneori, ci este o proprietate ad tempus, adecti
vremelnicii, Fii revocabilit, care se sfAr§e§te la deschiderea
substitutiei, pentru a face loc drepturilor substituitului (2).
Acest caracter al spatului de timp din substitutiile Fideicomiso
fideicomisare nu se IntAlne§te In fideicomisele ordinare, care ordinare.
aunt, dupit cum gtim, permise (3), nici In legatele conditio-
nale (4), pentructi atAt In fideicomisele simple eAt ffi In lega-
rile liisate, al doilea nu mai are nieiun drept; dad primul
instituit moare, este ineapabil san refuzri, de a priml bunurile
lfisate de dispunittor, dreptul celui de al doilea instituit se
deschide ()data eu suecesiunea dispungtorului. Coin-Delisle, op.
FA loco supra cit.
Atunci, fn adevir, se deschide dreptul substituitului; pInii,
ntunci el are nutnai o expectativi, un drept eventual. Baudry
et Colin, II, 3140, 3142; Honnart, Substitutions, p. 91. Vezi
§i infra, p. 537, nota 3 si p. 549, nota 1.
Cpr. Planiol, III, 3279; Demolombe, XVIII, 94; Pand. fr.,
u0 cit., 10171; Surville, Eléments d'un count de droit civil, III,
160, p. 84, etc.
Vezi supra, p. 505 si 529.
0) Cpr. T. Hue, VI, 16; Cas. fr., Rand. Périod. 1901. 1. 279. Legate eouai-
In legatele conditionale, existii un interval de timp pendente tionale.
conditione, insii acest timp nu mai exist& de eitteori conditia
se fndeplineste, asa cli des1 el a existat In fapt, totusi nu se
poate ziee c5. proprietatea bttnului legat sub o conditie rezo-
lutorie a apartinut In drept legatarului.
Tot astfel, in ipoteza unui fideieomis simplu, fie chiar en Fideicomis
termen In privinta restituirei lucrului, nu existl tractus tem-eimplu 8811 en
pone, pentrucA proprietatea trece In mod direct dela dispu- termen.
n4tor la fideicomisar. Surville, loco supra cit. Vezi asupra
legatelor conditionale si substitutiilor oprite, A. Tissier, Revue
 636 -COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

tele conditionale, spatiul de timp, care se strecoarit dela

primirea sarcinei §i pgnit la executarea ei, nu poate sA, dureze
tot timpul vietei grevatului; ctici daeit ar fi astfel, pretinsul
fideicomis sau legatul conditional ar fi a substitutie fidei-
comisará oprit6, (art. 803) (1).
Ficleicomis Cat pentru fideicomisul conditional, autorii fac 1111114
conditional.
toarea distinctie: sau conditia, trebue sl se Indeplineaselt In
timpul vietei legatarului aparent, §i atunci existit legat con-
ditional; sau ea trebue sI se Indeplineaseit la moartea lui,
qi atunci existd, substitutie fideicomisarl (a).

A treia conditie. Ordo successivus.

Ce enprinde -Ordinea succesivg este un earacter esential qi substan-
online" sue- ial al substitutiei fideicomisare. Para ordine succesiva nu
mearrit.
existg substitutie 3 . Aceasta Insemneazit cli substitutia lidei-
comisarit nu poate 86, existe declt sub conditia ca donatarul
sau legatarul, gratificat In primul ordin, et fie obligat a
Ostrh, averea, dgruitA san legatit in tot timpul vie(ei sale,
spre a o restitui (4), la moartea sa, persoanei gratificatit In
al doilea ordin (substituitul ; ciici altfel ne-am 0E41 In pre-
zenta unui legat sau unui fideicomis cu un termen de exe-
cutare, dispozitii care, dupl cum qtim, aunt valide. Ordinea
succesivg, cuprinde deci doul ¡dei deosebite: 1° instituitul
sau grevatul trebue sl, restitue bunurile &mite sau legate,

trimestrielle de droit civil, tom. II, anul, 1903, pag. 743

urm.
0 Cpr. Demolombe, XVIII, 59, 96; Thiry, II, 286, in fine;
Pand. fr., 7,0 cit., 10172, etc.
Cpr. T. Hue, VI, 16; Laurent, XIV, 456; Demolombe,
XVIII. 95, etc. Vezi supra, p. 530.
Bauciry et Colin, II, 3135; Beltjens, III, art. 896, No. 12 qi
numeroasele autorithti citate acolo.
Sarcina de a restitui nu constitue o substitutie fideicomisark
de cliteori este stipulath singurit qi nu implicti neapiirat
obligatia de a pAstrà. Pentru ca sarcina de a restitul sX im-
plice pe acea de a conserrà se cere ea ea sA fie impus5, in
termeni absolufi. Vezi Baudry et Colin, II, 3098 bis; A ubry
et Rau, VII, § 694, p. 311, nota 28; Beltjens, III, art. 896,
No. 85, etc.
 SITBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONDITIILE NECESARE. .ART. 803. 637

ia mo trtea lui, iar nu la alta epoca (1); 20 aceastl resti-

tuire nu va aveh loe decat &el substituitul a supravietuit
instituitului, eeeace ins qnneaA el restituirea impusá insti-
tuitului este neeertl §i eventuall (2); de unde rezultg, eg, eel
chemat spre a se folosi de substitutie (substituitul) trebue
ei existe in momentul morfei instituitului, jar nu §i In mo-
mentul mortei dispunMorului (3). Este adevIrat eI art. 803

Vezi supret, p. 522, ad notant qi infra, p. 539, 540.

C. Iaai, Dreptul din 1881, No. 80, p. 651. Cpr. C. Bucu-
reati, Dreptul din 1886, No. 14 ai din 1887, No. 11; Cr.
judiciar din 1910, No. 82, p.. 705, 706;- Thiry, II, 284;
Marcadé, III, 463; Arntz, II, 1695. urm.; Mourlon, II, 909;
Aeollas, II, p. 617; Baudry et Colin, II, 3135 urm., 3140
urm.; Surville, Eléments d'un cours de droit civil, III, 161,
p. 84 ai toti autorii.
(8) S'a decis cA transmiterea drepturilor In favoarea substitui- Rini& la
tului, nearAnd loe decAt la moartea instituitului, in puterea moartea insti-
vointei testatorului, substitnitul nu poate avek, pAnA, la moartea tuitului, subs-
tituittd nu are
instituitului, un drept clatigat asupra averei lAsat5, de testator, dealt o expee-
ei numai o simplA expectativA; de unde rezultA, a numai tativX in pri-
legea noni cArmueate efectele viitoare, nerealizate incg, ale vinta averei
drepturilor ai situatiunilor juridiee cAatigate sub legea prece- llsatlitator.
de tes-
dentA. C. Iaai, Dreptul din 1912, No. 22, p. 173 ai Cas. rom.
Bult. 1912, p. 1454.
ConsiderAnd, zice Curtea. din Iaai, a cArei decizie a rAmas
in pieioare prin respingerea recursului, cri. in materie de
substitutii fideieomisare, la moartea testatorului se produe
douA ordine de succesiuni ai, deci, doug, transmiten i de pro-
prietate: una in favoarea instituitului ai cealaltA in favoarea
substituitului. Instituitul devine proprietar desAvArait din mo-
mentul mortei dispunAtorului, dreptul sAu asupra legatului
fiind un drept eilatigat; iar transmiterea drepturilor in fa-
voarea substituitului nu se poate °per?' deck la moartea insti-
tuitului, in puterea vointei testatorului; numai atunci se pot
determinh ai realizh acele drepturi; la moartea testatorului nu
poate deci fi vorba, pentru substituit, de un drept clItigat, ci
fie o simplA sperantA sau expectativA. Ar fi greu, in adevAr,
de admis ideea unui drept casatigat din partea substituitului,
eAci atunei ar fi a se zice a el are un drept de proprietate
sub conditie suspensivA asupra patrimoniului instituitului,
ceeace, in caz de realizarea conditiei, ar avei de consecintA
juridicA, din eauza efectului retroactiv ce se produce, el insti-
tnitul n'a fost niciodatA proprietar desAvArait, ai el substituitul
a fost tu totdeauna proprietar, situatie neadmisibilA, in drept.
(Cpr. Baudry et Colin, II, 3141). ConsiderAnd &A, in spetA,
538 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a VIII. - ART. 803.

nu vorbete de ordine succesivg, Insit ¡least element al sub-

stituVei Edeicomisare rezultii atat din tradi¡ia veche eitt §i

Ion Lätescu devenind proprietar, in 1862, asupra mosiei

Hudestii, in puterea dispozitiei testamentare care cuprindelt,
o substitutie fideicomisara, valabila dupa codul Calimaeh
atunci in vigoare, dreptul sau asupra patrimoniului lama de
testator, este un drept castigat din momentul mortei testato-
mini, cliei in acel moment s'a flieui transmiterea proprietatei
Hudestilor pe capul lui; a transmiterea proprietatei in
favoarea sa a ramas neatinsa de legea nouli, care loveste de
nulitate substitutiile fideicomisare; ca nu tot astfel este cu
dreptul substituitilor, rudele lui Ion Lateseu, aflate in viata
la moartea sa, in lips/ de coboritori ai acestuia. Trans-
miterea proprietatei in favoarea lor, aeest al doilea efeet al
substitutiei, nu se poste realiza decit la moartea institaitului,
And succesiunea este deschisa pentru ei sub legea nouli; ca,
dar, eel nu poate fi vorba de un drept &bandit la deschi-
derea succesinnei testatorului, ci de o simpla expectativa, care
poste fi lovita de legea noul; ca, de altfel, doctrina este
aproape unanima in a reeunoaste ca, fara a se atinge prin-
cipiul neretmactivitatei legilor, legea noult este amea care car-
mueste efectele viitoare, nerealizate Inca, a drepturilor qi
situatiunilor juridice castigate sub legea precedenta; a, chiar
de s'ar admite ca, la deschiderea succesiunei testatorului, dispu-
nitorul substitutiei fideicomisare, expectativa substituitilor s'a
prefa'cut iutr'un drept astigat, inett, dispozitiile codului actual
In vigoare, sub cam s'a deschis succesiunea instituitului, qi
care suprima substitutiile (art. 803), fiind de ordine publica
le ¡oyese de nulitate, etc."
Inta care este ipoteza delicata, judecata prin aceasta, decizie,
bine motivata de d-1 consilier C. N. Buzdugan, asupra careia
recursul a fost respins. Vezi Bait. Cas. 1912, p. 1454 qi
Dreptul din 1912, No. 78 preeum si (Jr. judiciar din 1912,
No. 79, p. 934 (rezumate) si No. 84.
O substitutie fideieomisara se infiinteaza sub codul Cali-
mach, sub care asemenea substitutii erau permise, si testa-
torul moare sub legea veche; dreptul instituitului este defi-
nitiv cistigat, fara a putea fi atins prin legea noul. Daca qi
instituitul a murit tot sub legea veche, dreptul este definitiv
eLltigat qi In privinta substituitului, fiind de principiu ea vali-
ditatea substitutiei se determina dupli legea in vigoare in
momentul mortei lui de cujue. Vezi tom. I al Coment. noastre,
p. 101 (ed. a 2-a).
Ce se va intampla. insa in caz eind instituitul a murit sub
legea nona, care opreste substitutiile? Curtea decide, cu drept
cuvant, ca substitutia nu rnai poate aveit loc. In adevar, sub-
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. - CONDITIILE NECESARE - ART. 803. 539

din discutiunile urmate Inaintea Consiliului de Stat francez,

din care se dovede§te c legiuitorul actual a InteJes a oprl
substituOile astfel cum ele se obiqnuiau altAdatl; qi In dreptul
anterior francez, ordinea succesivA, ma cum am definit-o mai
sus, erit caracterul distinctiv al substitutiilor fideicomisare (t).
Conditiunea de a pAstrit pAnA, la moartea primului benefi-
ciar lucrul dfiruit sau legat, spre a-1 restitui la aceastic epoca sub-
stituitului, rice foarte bine tribunalul din BrAila, nu este prev&-

stitnitul, des1 sine dreptul slu dela testator, totusi nu vine la

sueeesiunea acestuia, ci la succesiunea instituitului, in al cArui
patrimoniu se gfisesc bunurile llisate de testator. Or, succe-
siunea instituitulni deschizindu-se sub legea noul, aceasta este
legea aplicabil& in specie. Este Eider/rat c& tribunalnl Ilfov
a decis contraritd, punind in principiu ei dreptul substitni-
tului, dobindit prin moartea testatorului, nefiind o simpl&
expectatiA, ci un drept eventual si eistigat, nu poate fi Apit
prin legea nou& (vezi Cr. judiciar din 1908, No. 63, p. 512
nrm. si Dreptul din 1909, No. 21), ins& acme& sentintA, eri-
ticatg, de eaegul nostru dela Bueuresti, a-1 D. Negulesen, a
fost en drept euvint reformat& de Curtea din Bucnresti. Vezi
Cr. judiciar, loco cit., p. 507 urm.
Substituitii chemati a priml un bun la moartea primnlui
instituit, insfireinat a-1 conservi si remite, zice foarte bine
Curtea, nu au un drept dobindit asupra acelui bun, ci numai
o simpll expectativA, pe care art. 803 din codul civil a des-
flintat-o, asa cA. proprietatea bnnului, care trebue A tread la
substituit, consolidindu-se asupra eapului grevatului, Amine in
patrimoniul lui. Vezi aupra, p. 635, nota 1 si p. 649, text si
nota 1.
Substitutia va fi lipsitä de efecte ehiar in privinta insti-
tuitului, dad testatorul a murk sub legea nou&, desi testa-
mentul ar fi fost fient sub legea veche, care admitei substi-
tutiile fideicomisare. Vezi tom. I al Coment. noastre, nota 3
dela p. 101, 102 (ed. a 2-a). Vezi si infra, p. 677.
(1) C pr. Planiol, III, 3283; Laurent, XIV, 449; Thiry, II, 284;
Arntz, II, 1696; Mourlon, II, 908, 910; Baudry et Colin,
II, 3136; T. Hue, VI, 19; Demolombe, XVIII, 98 urm.;
Aubry et Rau, VII, § 694, p. 313, text si nota 33; Pand.
fr., tP cit., 10137 urm., Mareadé, III, 463; Duranton, VIII,
77 urm.; Bufnoir, Propriété et contrat, p. 120, 121. Cpr-
Trib. Gap, Gazeta Craiovei din 1890, No. 83; C. Iasi, Dreptul
din 1881, No. 80, p. 651; Cas. rom. Bult. S-a I, ami 1870,
p. 210; Butt. S-a I, anul 1884, p. 240 si 408; Bult. 1905,
p. 180; C. Bucuresti i Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1897,
No. 28 si din 1899, No. 4, etc.
 540 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP.- V. S-a VIII. ART. 803.

zutri de textuf- nostru, insä rezultä din insAs natura nbstitutiei,

astfel cum ea existit in dreptul vechin francez" (I).
C. Calimach. Art. 774 din eodul Calimach, traducánd art. 608 din
Art. 774.
codul austriac, fixeazA ea temen do rtstituire moartea gre-
vatului, insA adaogá, eá : testatorul poate Indatori pe rán-
duitul su mostenitor (grevatul) ca sá, deN, sau toatá succe-
siunea sau o parte numai.din ea la subrAnduitul inostenitor
(substituitul , si' eel IntAi subrAnduit s'o de it jai* la al
doilea subránduit al doile,a substituit) nu numai la moartea
sa, dar si pentru alte hotárIte inamplgri, precum: dacá el
nu se va cásátori, sau dacl va alege viata monachiceaseg,
ori dacA va murl fáril copii, si alte asemenea".
Oblig. de a
pIatrá averea
Autorii observá, eu drept euvant, cá, pentru ea sA
toatl viata, existe ordo successivus, nu este nevoe ca testatorul sá, zieá.
nu are nevoe In termeni expresi cá, instituitul va pástrà averea primitl
de a fi impusit
inetituitulni, tocadvi ata lui, san pcIna la nzoartea lui, ei este suficient ea
In tenneni aceastg conditie sl, rezulte din. termenii donatiunei sau testa-
exprep.
mentului, apreciati In mod suveran de instantele de fond 2.
(I) Trib. Braila, Dreptul din 1883, No. 59. Cpr Planiol, III,
3284; Thiry, II, 484, p. 277; Aubry et Rau, VII, § 694,
p. 313, nota 33, etc. Nos substitntions, zice Thévenot (Tr.
de substitutions prohibées, No. 285, 286), ne se font eommu-
nément que pour avoir lieu au décè..s du grevé". Vezi i)i supret,
p. 522, ad notam, in medio. i aiurea (No. 919 urm.), acela.1
autor se exprimä in termenii urmätori: Dans notre usage,
la condition de la mort du grevé n'a besoin d'are .annoncée
ni expressément, ni méme implicitement. Le grevé est présumé
n'avoir été chargé de rendre, h moins qu'il n'y ait dans la
substitution quelque terme ou quelque circonstance qui indique
le contraire. Notre nsage habituel étant de ne subdituer que
Pour le temps du décès du grevi, il est juste de croire que
le substituant l'a enteudu de la sorte, si le contraire n'est pas
établi. Quelle apparence, en effet, dans nos nunurs, que quand
un père aura dit: je fais mon fits légataire universel, et je
substitue mes biela a trs enfants, il ait entendu obliger ce
fils b. rendre ii. ses enfants sur-le-champ, tellement que ce fils
n'ait auctine jonis,ance des biens pendant sa vie ? Cela n'est
nallement probable, lors méme que la substitution est faite
par un étranger; et dans ce cas inéme, la condition eim
moreretur doit étre présurnée d'apré.s notre manière ordinaire
de substituer".
O Cpr. Bauclry et Colin, II, 3138; Laurent, XIV, 451; Répert.
I.abori, y° Substitution, 20; Cas. fr. D. P. 54. 1. 60; D. P.
 SUBSTITUTII FIDEICOMIS ARE. CONDITHLE NECESABE. AliT. 803. 54/

Cu alte cuvinte, judecgtorii vor aprecie. In mod suveran Aprecierea

dac1 testatorul a Inteles a face o substitutie fideicomisarl, judecItorilor.
opritd, de lege, sau un fideicomis valabil (1).
Din faptul c dlruitorul sau testatorul ar fi Intrebu-
intat euvintele de care se serveste art. 803, zicand, de exemplu,
ca instituitul va pastra sau va misery& fi va remite altuia,
nu rezulta numai de,ctit cit el a inteles a face o substitutie
fideicomisarl. JudecAtorii vor examine, si vor aprecik in mod
suveran si In asemenea caz, care a, fost intentiunea dispu-
nittorului 2).
Din cele mai sus expuse rezultl, cg, o dispozitie n'ar Cazul &Ind
constitui o substitutie fideicomisarl, daca donatarul sau inatituitul res-
esto
legatarul gratifieat In primul ordin ar fi fost Insarcinat de ;1i111 !fatbuanu
a restitui altuia bunurile ditruite sau legate, imediat, sau imediat
dupa un
sau
dupa un termen oarecare, sau $ub o condilie suspensiva termen oare-
ori rezolutorie . Asemenea dispozitie ar fi un fideicomis care, etc.
67. 1. 23 ei 335; Sirey, 92, 1. 34; D. P. 92. 1. 506, etc.
Vezi i infra, pag. 552. Peutru a decide daa un legat pre-
zintä nu earacterele unei substitutii fideicomisare, judea-
torii 'for aveb. fn vedere mai mult intentia testatorului cleat
cuvintele fntrebuintate de ,e1. Répert. Labori, V0 i loco cit.
(I) Laurent, XIV, 451, 452; Pand. fr., v° Don. et testaments,
10188. Cu toate aeestea, ehestiunea este controversati,
unii ar vol ea sareina de a restitul, fär4 nick) explieatie, sb*.
fie fn totdeauna interpretatli cit testatorul a nteles ea lucrul
dttruit sau legat A, fie restituit substituitului imediat, aqa
,du pit acest sistem, dispozitia n'ar constitul o substitutie opria
ci un fideicomis permis (Toullier-Duvergier, III, partea I-a,
23, p. 14; Troplong, I, 115; Duranton, VIII, 89; Aubry et
Rau, VII, § 694, p. 314, nota 26; Trib. Gap, Gazeta Cra-
iovei din 12 August 1890, No. 83), iar altii ered cit dispo-
zitia ar constitul, din contra, o substitutie fideicomisaa,
pentruelt, prin aceastl danzA, testatorul ar fi Inteles ea luerul
tiltruit sau legat srt fie restituit la moartea in8tituifului. Cpr.
Demolombe, XVIII, 155.
(2) Laurent, XIV, 453. Cpr. Aubry et Rau, loco cit., P. 314,
nota 36.
(8) Vezi supra, p. 522, ad notam.Dacl obligatia de a restitul
lucrul drtruit sau legat a fost fnat subordonatti unui fapt
negativ din partea grevatului, care n'ar fi susceptibil de a fi
verificat deceit la moartea lui, precum ar fi, de exemplu, fn
cazul and al fi zis : »las cutare lucru lui Titius, en InsAr-
cinarea, daces el nu se va ciísiltorl, de a restituì acest lucru
lui Mevius", dispozitia va fi o substit itie B:leicomisarK. Aubry
 642 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII ART. 803.

ordinar permis, care se confundh cu legatul conditional, iar

nu o substitutie fideicomisarit, fiindeA, in specie, lipselte
ordo successivus.
Liberalitate De asemenea, o liberalita,te f teutit In acela§ timp la
conj unetit.
doug sau la mai multe persoane (liberalitate eonjunctit)
precum ar fi, de exemplu, acea fleuth tathlui qi copiilor
siti ngscuti sau conceputi In momentul facerei darului sau
mortei testa,torului (vezi infret, p. 574), nu este o substitutie
fideicomisarl, pektruch, In specie, lipse§te iarit§ ordo successivus.
Exemplu de Astfel, dispozitia urmittoare: las partea mea disponi-
liberali al*
conjunete, bill lui A §i fiului su eel mai mare"1 sau : If instituese
mo§tenitori pe A §1 pe copii Ai", etc., nu constitue o sub-
stitutie fideicomisarg,, pentrucit lipse§te §i de astAdatit ordinea
succesivit; de oareee, In specie, unul din legatari nu pri-
me§te bunurile legate dupit eelalalt, ci existh douit libera-
liati §i doi gratificati, care primese acelea§i bunuri In
acela§ timp §i devin proprietari irevoeabili Indatit ce testa-
mentul I§i produce efectele sale. In adevitr, chiar In ipoteca,
In care fiul cel mai mare al lui A ar luh toate bunurile
disponibile, din eauza renuntArei tatitlui situ art. 929, el
nu le prime§te dela A, ea substituitul shu, ci le primelte
direct dela testator C .
Legatele conjunete sau conjunctive pot bait uneori sit
fie interpretate ea substitutii fideieomisare C .
Ordine .,:ancee- Ordinea suceesivA, de care am vorbit mai sus, sau sal.-
sill, eonditio-cina impusg, instituitului de a plstrit averea &Ilia ori
milli.
legatl, spre a o restitul, la moartea lui, substituitului, poate
fi nu numai pura §i simpa, dar §i supuszt unei conditii,
care trebue sh rgmhe necerth OM la inoartea grevatului.
Liberum est vel purg, vel sub conditione relinquere fidei-
commissum, vel ex certo die" (3).
et Rau, VII, § 694, p. 314, text si nota 38; Pawl. fr., yo
cit., 10190; C. Poitiers, Répert. Dalloz, v° Substitution, 149,
nota 1, col. 2. Cpr. Baudry et Colin, II, 3133 3134.
() Cpr. Laurent, XIV, 426, 432; Duranton, VIII, 66; Troplong,
I, 112; Pand. fr., u° cit., 10177; Répert. Sirey, v° Substitu-
tion, 75. Cpr. Dalloz, Nouveau Code civil annoté, II, art. 998,
No. 76 urm.
(2) Vezi diferitele specii judecate de instantele judeatoresti din
Franta, in Pand. fr., y° cit., 10179 urin.
(2) Instit., De jideicommiesariis heriditatibus, 2, 23, § 2, in fine.
 STJBSTITUTII FI DEICOMISARE. CONDITIILE NECESARE. ART. 803. 543

Astfel, dispozitia prin care a§ fi zis: instituese pe A Exemplu de

substitutie
legatarul meu universal, iar daca el va muri Inainte de a conditionalli.
fi major sau de a aveit copii, II oblig a restitui averea
legatit lui B", este o substitutie eonditionall, oprita de
art. 803. In adevar, legatarul meu universal A trebue sa
pitstreze averea mea toatti viata lui -§i s'o-restitue, la moartea
lui, substituitului, adecit lui B. Sareina de a pastrh nu este,
In specie., purl §i simplit, cite; bunurile ce am litsat lui A
nu vor fi restituite lui B (substituitul), dectlt atunci can] eel
dintai va mud Inainte de a fi major sau de a aveit copii; Ins/
nu este mai putin adevarat cit exista, In specie, o substi-
tutie oprita d3 lege, avand toate inconvenientele unei ase-
menea institutii, Eli dacit asemenea dispozitie n'ar fi lovita
de nulitata, oprirea substitutiilor fideicomisare ar putel In
totdeauna fi ocolita prin aditogirea unei conditii, iar art. 803
ar ran-lama o litera moartit (1).
Dar daca este necontestat cit se poate face o substi- legat Cazul unni
condi-
tutie conditionala, tot necontestat este el se poate face §i tional.Deoseb.
un legat conditional art. 925) tvezi supra, p. 305 urm.) conditional
intre legate
§i judecittorii vor trebui sit fie cu luare aminte pentru a snbstit. condi-li
distinge dacit dispozitia este o substitutie conditionala sau un tionall.
legat facut sub o eonditie suspensiva. Ceelce distinge legatul
conditional de substitutia conditionalit este cit, In aceasta din
nrmit, exista doul lilpralititti, doi gratificati, care vin unul
dupit altul (ordo successivus), r &Ind In legatul facut sub
o eonditie stisp3nsiva art. 925, nu exista o ordine succe-
siva, a leca (i )i proprietari succe-sivi, ci numai o singura
libera1ita0. o singura transmisiune dela te,stator la legatar (2).

Cpr. Dainat, Lois civiles dans leur ordre naturel, VII, p. 66.
No. 10 (ed. Carré).
Cpr. Pand. fr., v° cit., 10191, 10343 um.; Répert. Sirey,
v° Substitution, 191 unit.; Aubry et Han, VII, § 694, p. 314,
text si nota 39; Dnranton, VIII, 87; Troplong, I, 159; -De-
inante et Colinet de Santerre, IV, X biv VIII; Thiry, II, 285;
Demolombe, XVIII, 156; Laurent, XIV, 435; Baudry et
Colin, II, 3165; T. Hue, VI, 16; Rolland de Villargues, Répert.
v° Substitutioit, No. 86; Bandry et Colin, II, 3133; Beltjens,
III, art. 896, No. 21 si toti autorii. Cpr. C. Toulouse, Sirey,
42. 1. 914 (sub Cas.) si Répert. Dania, v° Substitution, 141, 30.
Cpr. Cas. fr. D. P. 93. 1, eonsid. (lela pag. 118; Trib. Bo-
tosani, Cr. judiciar din 1902, No. 15 (en observ. noastrit).
 544 COD. C/V. CARTEA III. TIT. H. CAP. V. S -a VIII. ART. 803.

O altA deosebire Intre legatul conditional si substitutia

conditionalA este a legatarul trebue g fie, dacti, nu nitscut,
cel putin conceput In momentul mortei testatorului, pe cAnd
In materie de substitutii, este suficient ca substituitul
existe In momentul mortei grevatului (t).
Exem pin de Astfel, dispozitia prin care as fi zis: las casa mea
legat condi-
tion al. din Iasi fratelui meu A, eu obligatia de a o restitui nepo-
tului meu B, daca acesta se va reintoarce din armata
nu constitue o substitutie fideicomisarg ci un legat condi-
tional, pentrucg, A nu este gratificat In primul ordin si B
In al doilea ordin, sau conditia se Indeplineste, i atunci
prin efectul reatroactiv al Indeplinirei ei (art. 1015), A va
fi presupus c n'a fost niciodatit proprietarul casei i B a
primit-o direct dela mine, iar nu dela A, care i-a predat-o
numai; sau conditia nu se Indepline,ste vi, In asemenea caz,
numai A va fi considerat ea legatar. Nici Inteun caz nu
exist.1 Insg, doi gratifieati, ci numai unul singur. Neexistand
deei, In specie, ordo successivus, nu exista nici substitutie
fideicomisaa.
Alt exernpl n Iatg, un alt exemplu in care s'ar dispozitia
de pat n - constitue o substitutie fideicomisarit, pe cand, In realitate,
ea .nu este deck un legat conditional: Instituesc pe A lega-
tarul meu universal, cu obligatia de a restitui cutare mosie
a mea lui B, daca acesta va avees copii". In specie, existti o In-
doit una fAcutit lui A si alta conditionall fleutg.
lui B. Mai mult Incl, existg, si sarcina de a ptistrò, si de
a restitui la Indeplinirea conditiei, care se poate prelungi
p/n5, la moartea lui A i, cu toate aeestea-, nu existA o or-
dine succesivA, pentrucI restituirea nu trebue sit se faett la
moartea luí A (instituitul), ci atunci când B va aveà copii.
Este adevIrat, Incl odatl, cit conditia se va pute& prelungi
pang la moartea lui A, Insg, ea se poate Indeplini at.lt Ina-
inte cat si In urml i. In once caz, restituirea va trebui
sa se facA la Indeplinirea ei. Dad, conditia nu se Indepli-
neste de loe, A va fi considerat ca singur legatar .
(') Opr. Arntz, II, 1697; Thiry, II, 286, in fine; Laurent, XIV,
441 urm., 602; Duranton, VIII, 79; Pand. fr., 00 cit. 10348
urn:t., etc.
(2) Gpr. Thiry, II, 286, in fine. luck priveste alte specii,
pe care a avut a le rezolvl jurisprudenta francezil, vezi Pand.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE.CONDITII NECESARE. ART. 808. 545

Dupit cum am distins substitutiile fideicomisare de Deoseb. intro

legatele facute sub o conditie suspensiva, tot astfel trebue frabeittialree
sa, le distingem de legatele facute sub o conditie rezolutorie ili legatele.
art. 1019 urm.); pentruca, In asemenea caz, legatul este,:oulduitisei urez",1_
prin efectul retroactiv al conditiei, presupus ca n'a avut nitorn.
niciodata fiinta. (Vezi suprel, p. 299 §i 306).
De cateori, deci, una din liberalitati va fi desfiintatit Cazurile TI.nd
prin Indeplinirea conditiei, dispozitia va fi un legat condi- coo ads= ten
tional perfect valid. In adevar, acel care prime§te bunurile legat wadi-
tsboential
legate sub o conditie rezolutorie, le prime§te d dela tilirect
" find eOi -
dispun A t o r §i far& intermediarul primului instituit. DacA, comisarit.
ambele liberalitati 1§i produe, din contra, efectele lor una
dupa alta, la moartea primului gratificat, exista o Indoita
transmitere de proprietate, o ordine succesiva §i, prin urmare,
o substitutie fideicomisarit (1).
Astfel, dispozitia prin care o femee ar fi instituit pe Example ci
sotul ei moOenitor sub conditia de a restitui jumittate din legZiteoZen.di-
averea testatoarei la sitraci, in cazul celnd el se va casatorl
de al doilea, nu este o substitutie fideicomisara, ci un legat
conditional; pentruca, In specie, lipse§te ordo successivus (2).
N'ar cuprinde, de asemenea, o substitutie fideicomisara
clauza prin care testatorul ar lash toatit averea sa unuia
din mo§tenitorii siti, pentru cazul cAnd celalalt ar mieveni
nebun In anul deschiderei succesiunei.
Tot astfel, nu constitue o substitutie oprita, dispozitia
prin care un testator, dupit ce ar fi lasat nepotului sau
uzufructul imobilelor sale, i-ar lash §i nuda proprietate,
sub conditie ca acesta sit ail* la moartea lui, copii sau
alti descendenti, lasand aceeaq nudit proprietate fratelui sau
pentru cazul cilnd conditia nu s'ar Indeplini (3).
Jata Insa un caz In care Curtea din Nimes a v5zut o
substitutie oprita Intr'un legat conceput, sub o conditie re-
zolutorie, In termenii urmatori: las cutare mo§ie a mea

fr., y° cit., 10350 urm. Vezi, in privinta exemplului unui

indoit legat conditional, infra, p. 569, nota 3.
Vezi Laurent, XIV, 443, 447; Pand. fr., y° cit., 10374. Cpr.
Duranton, VIII, 78.
Cpr. C. Colmar, Répert. Dalloz, y° Substitution, 116, p. 42,
nota 1. Vezi si Pand. fr., y° cit., 10377.
(8) Cpr. C. Angers si Cas. fr. D. P. 73. 2. 101; D. P. 74. 1. 52.
05105 3.5
 546 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803

lui A; dupa ansul, dacd el va murl fard copii, mo§ia va

apartine lui B, lar daca nici B nu va aveh, copii, ea va
apartine saracilor din cutare comune (I).
Indeplinirea Dispozitia facuta sub o conditie rezolutorie n'ar cuprinde
mcoondeaitieini 1st_o dispozitie fideicomisara nici In cazul cand aceasta conditie
tnitultd. ar trebui sti, se Indepline,aecti la moartea instituitului, caci
implinirea conditiei avand de efect desfiintarea legatului,
ea qi cum el n'ar fi avut niciodata fiinta, aceasta desfijo-
tare retroactiva face sa nu ramfte deettt o singura libera-
litate (2).
Stipularea Nu exista, de asemenea, substitutie fideicomisara, de
dreptulni de
reIntoarcere. eateori, lute° donatiune inter vivos, daruitorul a stipulat,
Art 825. In folosul sau, dreptul de reIntoarcere al bunurilor daruite,
Donatinne
sub conditie In baza art. 825, fie pentru cazul cand numai donatarul
rqzolutorie. ar fi murit Inaintea daruitorului, fie pentru cazul dad atitt
donatarul eAt i deseendentii si ar fi murit Inainte. In adevar,
nu exista In specie un substituitor, un grevat i un substi-
tuit; pentrua., dupg, cum foarte bine ziceh Th6venot, In
dreptul vechiu francez, daruitorul nu poate al fie In ace1a.1
timp i substituitor f¡si substituit, el neputand deà sie
Insu lucrul sán propriu. De cftteori, deci, conditia de predece,s
a donatarului se Indepline§te, donatiunea este desfiintata cu
efeet retroactiv (in prceteritum, ex tune), ca §1 cum n'ar
fi avut niciodata fiinta (art. 1015, 1019 urm. (3). Prin
urmare, neexistind In specie nici gmtificat, nici tmnsmitere
de bunuri, nu exista nici substitutie fideicomisara, ci o
donatiune facuta, sub o conditie rezolutorie (4).
Cud And Art. 825, oprind stipulatia dreptului de retntoareere
trebb:ensurisleetn- In folosul altor persoane deeat acel al daruitorului, se naqte
toard la said
decAt dArni- Pand. fr., yo cit., 10384. Vezi asupra tuturor acestor apecii
torul. a altora ivite in practica judecatoreasci, Pand. fr., vo cit.,
10377, etc.
Cpr. Laurent, XIV, 444 urm.; Pand. fr., yo cit., 10376. Vezi
§i Cas. fr. D. P. 56. 1. 207; Sirey, 66. 1. 607.Vezi Met
Demolombe, XVIII, 120; Mourlon, II, 910; Demante et
Colmet de Santerre, IV, 10 bis VI qi VII, etc.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 377 qi 401.
Cpr. Pand. fr., e cit., 10422 urm.; Répert. Sirey, yo Subs-
titution, 457; Laurent, XIV, 468; Demolombe, XVIII, 107;
Demante et Colmet de Santerre, IV, 10 bis IX; Aubry et
Rau, VII, § 694, p. 316, nota 42, etc.
 SUBSTITIITII FIDEICOMISARE. CONDITII NECESARE. ART. 803. 547

Intrebarea; cum trebue sg, privim dispozitia, prin care dgrui-

torul ar fi stipulat ca bunurile d5,ruite A, nu se Intoard,
lui, ci la alte persoane fie strline, fie mo§tenitorii si.
Asemenea dispozitie va fi, de cele mai multe ori, o substi-
tutie fideieomisarit, fiindcit Intalnim in ea un substituitor
(ditruitorul), un gratificat In primul ordin (donatarul) 0 un
substituit (acel la care bunurile trebue sit se reIntoarcA).
Existftnd pentru donatar §i sarcina de a conservil toatit
viata lui, existit deci toate elementele substitutiei fideico-
misare (I).
Tribunalele ar puteit Insit, judecand In fapt, 86, decidg Chestie de
fapt.
dupit imprejuritrile cauzei, eit dispung,torul n'a, inteles a
face o substitutie fideicomisarit, ci a supune liberalitatea sa
unei conditii rezolutorii, In folosul unui tertiu (2).
Autorii francezi mai discutg, chestiunea de a se Flti Conditie ili-
dacil, stipulatia dreptului de reintoarcere, facut5, in folosul citil,. LipsS, de
interes In
ditruitorului f¡i al mo§tenitorilor siti, sau In folosul lui §i drepttil
nostril.
al unor persoane stritine, este o substitutie fidekomisarg
sau o conditie ilicitit opritg de art. 825 care, modificand
In aceastit privintit dreptul roman (cpr. L. 9, Dig., De proba-
tionibus et prcesumptionibus, 22, 3), nu permite stipularea
dreptului de reIntoarcere decitt In folosul ditruitorului; §i
unii se pronuntii intr'un Bens, iar altii intealtul(3). La noi,
chestiunea nu are niciun interes practie, pentrua fie c§,
aceastit clauzit ar constitui o substitutie fideicomisar§, (eeeace.
la urma urmei, este o chestie de intentie), fie cg, ea ar fi
o simpll clauzit ilicitit, opritá de art. 825, rezultatul va fi
tot acelaq, adecit: intreaga donatiune va fi null, fie In baza
art. 803, fie In baza art. 1008, de oarece noug ne lipse§te
art. 900 din codul francez, dupit care conditille imposibile
§i ilicite nu anuleazit tntreaga donatiune ca la noi (art. 1008),
(9 Cpr. Mareadé, III, 694; Laurent, XIV, 469; Demolombe,
XVIII, 110; Demante et Colmet de Santerre, IV, 19 bis IV;
Baudry et Colin, II, 3155, 3156; Troplong, II, 1268; Aubry
et Rau, VII, § 694, p. 315, text qi nota 41. Vezi qi supra,
p. 531, nota 1.
(2) Cpr. Baudry et Colin, II, 3155; Laurent, XIV, 469, etc.
(2) Vezi diversele opiniuni in Pand. fr., v° Don. et testaments,
10428 si in Répert. Sirey, e Betour (droit de-), No. 36 urm.
§i e Substitution, 486. Cpr. Planiol, III, 2619; Baudry et
Colin, II, 3157, etc.
 548 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

ci sunt presupuse numai ne,scrise, pro non scripta haben-

tur (1).
Deoseb. intro Dupg, cum am distins substitutiile fideicomisare de
legatele
termen si " legatele conditionale, tot astfel trebue sl distingem substi-
snbstitutiile tutiile cu termen de legatele cu termen (art. 926), citci
Cu termen. Inteo substitutie cu termen existit doug, liberalitItti cu o
ordine succe,sivg, a§a cg, instituitul este intermediarul prin
care liberalitatea trece la substituit, pe and Intr'un legat
cu termen nu existg, nicio ordine succesivg, de oarece acel
care prime§te lucrul la expirarea termenului II prime§te
direct dela testator, fArit niciun intermediar; de unde rezultit
c.1, dreptul legatarului se deschide la moartea defunctului,
§i el 11 transmite mo§tenitorilor ski, chiar cand ar murì
Inaintea expiritrei termenului (2); pe and Inteo substi-
tutie cu termen, substituitul va trebui sg, existe atunci
cand instituitul ti restitue lucrul; dacit el moare Inainte,
substitutia este caducg, (3).
Dr. sporirei. Incitt prive§te deosebirea ce existg, Intre substitutia
fideicomisarl §i dreptul sporirei, adlogirei sau neseltderei,
vezi supret, p. 496 (4).

A patra §i ultima conditie. Obligatia institutului de a

pistil bunurile toatti viata lui §1 de a le remite
substituitului.

Substitnitul Once substitutie fideicomisarit presupune cit o persoanit,

trebnernsi4 aux- gratificad. In primul ordin (instituitul), a fost obligatg, a
o avere"in tot timpul Metei sale §i a o restitul, la
triastiveulitulashed. pgstea,
moartea sa, unei alte persoane artItad, de testator, §i gra-
tificad In al doilea ordin (substituitul , fie chiar aceastg.
persoang, o institutie cultural, religioasg, sau de binefacere (4,
sub conditie Insg, ca ea sg, supravetuiascg, celei dintiti.

(9 Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 469, 470.

(2) Vezi supra, p. 299 §i 308.
(2) Cpr. Laurent, XIV, 449, in medio. Vezi insg, Duranton,
VIII, 78.
Cpr. Baudry et Colin, II, 3152, 3154.
Cpr. C. Iaqi, Cr. judiciar din 1902, No. 26, P. 219. Vezi
§i infra, p. 694.
 SUBSTITITTII FIDEICOMISARE. - CONDITII NECESARE. - ART. 803. 549

Un drept, zice foarte bine Curtea de casatie, nu se PN,nli la

poate na§te fara ca titularul lui al fie cunoscut, i titularul t=
unei substitutii fideicomisare nu poate fi cunoscut deal la t!tuitut are o
moartea instituitului. In adevar, dreptul substituitului fiind'irePlx ?xPec.
tattylt Jar nu
subordonat existentei sale In momentul mortei instituitului, un drept ok-
numai la acea epoca se poate qti dad, acel drept a luat tig"
na0ere, pana atunci substituitul avand numai un drept
eventual, o simpla expectativa, iar nu un drept dobandit (I).
Este deci de esenta substitutiei fideicomisare, dupg. cum
foarte bine a decis qi Curtea noastra de casatie, ca donatarul sau
legatarul sa fie Insarcinat, sau mai bine zis obligat de a
conservh, bunurile daruite sau legate toatd viata lui §i de
a le remite, la moartea sa, unei alte persoane (substituitul),
desemnata de daruitor sau testator. 0 atare dispozitie este
pentruca isbe§te bunurile de indisponibilitate, lovin.-
du-se astfel de principiul circulatiunei lor, care este baza
stare; economice a societatilor moderne
Nu exista deci, dupá cum am vazut, substitutie fidei-
comisarit atunci cand persoana gratificatit In primul ordin
C. Iaqi qi Cas. rom. Dreptul din 1912, No. 72 qi 78; Cr. judi-
ciar din acelaq an, No. 84; Bult. 1912, p. 1454; C. Buen-
reqti, Cr. judiciar din 1904, No. 2, p. 11 qi Dreptul din
1903, No. 30, p. 249; Idem Dreptul din 1912, No. 66, p. 566;
Trib. Buzlu, Cr. judiciar din 1910, No. 68, consid. dela
p. 498. Vezi supra, p. 535, nota 1 qi p. 537 urm., nota 3.
Si Curtea de casatie adaogl, ta aceastl importantl decizie,
el dreptul substituitulni nu poste luà naqtere, dael legea in
momentul mortei instituituitului, precum este codal actual,
opreqte substitutiile fideicomisare, 5,11 a se 'mite/ zice el s'ar
violà principiul neretroactivitltei legilor, care nu are in
vedere deciit drepturi ulscute qi dolAndite sub legea veche
(art. 1 C. civil.
Cas. rom. Bult. 1909, p. 1274; Revista Jurisprudenta din
14 Ianuar 1910, No. 1, p. 2 qi Dreptul din 1910, No. 12
(ea observ. noastrl); Cr. judiciar din 1910, No. 14. Vezi
Bult. 1905, p. 180 qi p. 1610; Bult. 1893, p. 1121 si Dreptul
din 1894, No. 8; Bult. S-a 1, 1870, p. 210 (motive); Bult.
1884, p. 241, 242 (motive); C. Bucureqti, Dreptul din 1896,
No. 6, p. 42; Cr. judiciar din 1910, No. 82, p. 705. Cpr.
Trib. Ilfov, Dreptul din 1910, No. 49, p. 394 qi Cr. judiciar
din 1899, No. 4, p. 28; C. Galati, Dreptui din 1897, No. 25,
p. 196. Vezi 411 supra, p. 614 urm., precum qi tom. X al
Coment. noastre, p. 195, nota 5
 550 COD. CIV. CARTEA TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

(instituitul) nu se obligft a piistrh, bunurile piing la moartea

sa §i a le restitui atunci substituitului (I).
Art. 804 qi Nu exisat, de asemenea, substitutie fideicomisnrit atunci
805.
cand uzufructul este legat unei persoane i nuda proprie-
tate,a alteia (art. 805)(2), sau cilnd proprietatea este legatii
unei persoane In lipsa alteia (art. 804)4
Legatnl de S'a mai decis cit nu poate al fie vorba de existenta
venitnri.
unei substituVi fideicomisare atunci cAnd testatorul
veniturile proprietltei sale unei persoane, care insii nu va
puteh, intrit In stitpanirea lor deal dupg incetarea din viatA
a legatarului de uzufruct al acelei proprietIti, de oarece
legatul de venituri, nefiind tot una cu legatul de uzufruct,
nu este Indeplinit unul de caracterele substitutiei fideico-
misare, qi anume: ca acelaq bun sit fie legat In mod suc-
cesiv la mai multe persoane (4).
In fine, s'a mai decis cft simpla mentiune fitcuttl intr'un
act de donatiune, cft imobilul ditruit sg, se lese, dupit moartea
donatarului, fiilor siti, nu constitue o substitutie fideicomi-
sarit opritl, de oarece nu se aratit care aunt :acei fii, nici
nu se dovedeqte existenta lor.
Considerfind, zice tribunalul Buzeu, cft substitutia fideicomi-
sarA existe. numai atunci dad se determine, in mod expres o per-
soanA n favoarea cAreia se creeazA de donator dispozitia ca dona-
tarul sft fie obligat a conse,rvk toatA viaja sa si a-i remite, la
moartea sa, bunul dernit; ea alte cuvinte, se cere ea, in momentul
eonfeetionerei actului, tertia persoane in favoarea cAreia s'a fAcut
dispozitia, s existe; cA, in spete, din cuprinsul actului de dona-
tinne rezultA cA nu se determinA nieio persoanl in favoarea cAreia
se, se conserve qi s. se remite, imobilul deruit; ch, dace. se face
mentiune ca aeest imobil s se lese, dupe. ineetarea din viatA a
donatarului, fiilor sevi, din aceasta nu se poste trage concluzia

(i) Vezi supra, p. 536. Cpr. C. Bucnresti (af. Otetelesann-Ks-

Ender), Dreptul din 1891, No. 12 0 Dreptul din 1886, No. 14;
Dreptul din 1896, No. 6, p. 42. Mai vezi Cas. rom. Bult.
S-a 1, 1882, p. 434; Dreptul din 1882, No. 44, etc.
Vezi supra, p. 533 si infra, explic. art. 805, p. 601 urm.
Cpr. Trib. Buzäu, Cr. judiciar din 1896, No. 17 i Dreptul
din meta., an, No. 31, p. 273. Aceastft sentintl, care este
bine motivate, qi care se pronunt.e, asupra mai multor ches-
tiuni de drept privitoare la te,stamente, se refere, de mai multe
ori, in motivele sale, la pererile noastre.
C. Bueuresti, Dreptul din 1912, No. 66, p. 556, 557.
 SUBSTITIITII FIDEICOMISARE.CONDITII NECESARE. ART. 803. 551

existentei unei substitutii fideicomisare opritg. de lege, care sg deli

loe la nulitatea actului, de oarece nu s'a determinat anume care
sunt acei fii, qi nici nu s'au fgeut dovada a ei existau in momentul
facerei actului, fie a ei erau atunci ngscuti sau cel putin conceputi
(art. 808); eg, nulitItile fiind de drept strict, nu pot fi create prin
deductiune, qi cum in spetA nu se determing tertia persoanä care,
la moartea donatarului, trebue sti primeaseg, bunul dgruit, acea
persoang nu poate fi creatg prin deductiune, etc." (I).
Substage fideicomisara implicand obligatia juridicd(2)Sarei!la de a
de a Odra qi. de a restitul substituitului averea daruitattZtrebrne:-
sau legata, de aici rezulta a aceasta sarcina trebue sa fie " fie.imPe-
impusa instituitului Intr'un mod imperativ fi, obligator,
ti' ra.
cad un simplu sfat, o dorinta, o recomandare sau o ruga-
minte &cut/ donatarului sau legatarului n'ar echivalh Cu
sarcina de a pitstrit qi de a restituí In sensul art. 803 C.
civil qi n'ar face ea dispozitia sa fie o substage fideico-
misara; pentruca instituitul putand atunci IA nu respecte
Insarcinarea pus it de daruitor sau testator, substituitul n'ar
ave a nicio actiune In contra lui, §i de cateori substituitul
nu are actiune contra instituitului, nu exista insarcinare
in sensul de obligarle juridicd Eli, prin urmare, niel substi-
tutie fideicomisarit 8.
Tot pentru acelea§i motive, sarcina impusa institui- (ThliFat:P°tes. -
vII, ddetni.
tului de a remite averea altuia, dacd el va vol, nu cons- partea
titue o substage fideicomisara, ci o obligatie potestativa tornIni.
din partea debitorului, conditie care este destructiva de
once obligati° (art. 1006, 1010 (4.

(i) Trib. Buzgu, Cr. judiciar 1910, No. 58. V. supra, p. 531, n. 2.
(2) Vezi supra, nota 3 dela pag. 606, 507.
(8) Vezi supra, p. 507, ad notam §i p. 521, nota 3.
La Romani qi in vechiul drept franeez, cuvintele; rogo, Dr. roman.
peto, deprecor, desidero, cupio, credo te daturum (L. 115,
Dig., XXX, De legatis I), scio . .. restituturum (L. 118, Dig.
loco cit.), non dubitare se . . . liberis suit redditurm (L. 67
§ 10, Dig., XXXI, De legatis II), etc., se inalneau adeseori
In fideicomise qi produceau o leggturä de drept (juris vin-
culum), ceeace a fleut pe cancelarul D'Aguesseau sä zicg
intr'una din cele mai frumoase ale sale pledäri (pledarea, 37)
a testatorii, ca t}i regii, poruneesc de citeori se roagg.
Cpr. Demolombe, XVIII, 142. Vezi qi supra, p. 16 qi p. 150.
Solutia contrail ell ling admisg, in vechiul drept francez.
(41 Cpr. C. Bucuralti, Dreptul din 1887, No. 67.
 552 SUBSTITITTII FIDEICOMISARE. CONDITII NECESARE. ART. 803.

Netntrebuin-
tares. de ter-
Pentru ca substitutia fideicomisarit Ed aibit loc, nu este
pew. sacra- Insa' nevoe de a se Intrebuinth termeni sacramentali, fiind
mentali. SllfiCient ca obligatia de a plstrà §i de a restitui altuia
averea ditruitl sau legatit, sti, fie exprimatl Intr'un mod neIn-
doelnic §i A rezulte din clauzele testamentului.
Considerind, zice foarte bine tribunalul Ilfov (sentintA con-
firmatA de Curte), a formalizmul ce erit obligator In vechiul drept
roman, a dispitrut din dreptul modern, asa a pentru obligatiile
de conservare si remitere, nu se cer termeni sacramentali, fiind
suficient pentru constatarea lor, ea ele sii, rezulte In mod nefndo-
elnic din expresiunile fntrebuintate de testator si In acelas timp A
deli nastere la o obligatie pentru grevat si la un drept pentrn subs-
tituit, etc." (1).
Clanza de Ce trebue A, decidem In privinta clauzei de nealiena-
nealienabili- bilitate, care §tim cit este o conditie Meal, cel putin atunci
tate atrage ea
sareina vir- cand este impusg In mod absolut, flrii, nicio margine sau
tnaRt de a
plir3tril ai re- restrietie n, §i aceasta fie cil, este vorba de plina proprietate
mite altnia. sau de uzufruct n. Asemenea clauzit atrage ea sarcina vir-
tual de a ptistrh §i de a remite altuia?
DupI pArerea acelor, care este §i a noastrit 4 , 0 care
(i) Dreptul din 1910, No. 49, p. 395 si Cr. judieiar din 1910,
No. 82, p. 705 (judeator nnic P. Hagiopol). Cpr. C. Bucu-
resti, Dreptul din 1891, No. 26 si Cr. judiciar din 1912,
No. 21; C. Aix si Cas. fr. D. P. 82. 2. 4; D. P. 92. 1. 506;
Pand. Périod. 93. 1. 69; Pand. Périod. 96. 1. 401 (en nota
prof. Charmont); Sirey, 58. 1. 74; Thiry, II, 282; Demo-
lombe, XVIII, 143; Laurent, XIV, 460; Arntz, II, 1700;
Duranton, VIII, 71, etc. Vezi si supra, p. 540.
Claim de nea- (2) Vezi tom. III, partea I, al Coment. noastre, p. 234, text tli
lienabilitate nota 2. In privinta elauzei de nefnstrKinare, impusi nu In
impusli, in
mod vre- mod absolut, ci In mod vremelnic, se sustine ins& el ea este
melnie. Con- validg, and are de seop garantarea unui interes serios si
troversit. legitim al unui tertin san al persoanei gratificate (donatarul
san legatarul). Vezi In acest sens numeroasele autoriati Pitate
In tom. III, partea I-a, al Coment. noastre, p. 235, nota 1,
la care trebue sii, adAogttm: C. Bucuresti, Dreptul din 1908,
No. 65. Mai vezi C. Paris si Rouen, Sirey, 1912. 2. 275;
Pand. Périod. 1903. 2. 50, etc. Duptt pArerea noastrI, si
asemenea clanzl trebue sa fie Insg, consideratii, ea ilicitl,
Intrueitt si ea scoate bunnrile din comert In detrimentul inte-
resului public. Vezi tom. III, partea I-a, suscitat, p. 235 nrm.,
(ed. a 2-a).
(8) C. Paris, Pand. Périod. 1903. 2. 49.
(4) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 177 urm.
 SUBSTITUTII FIDEICOMISARE. CONDITII NECESARE. ART. 803. 553

sustin c conditiile ilicite anu1eaz1 insuq testamentul, ea si

donatiunea, In baza art. 1008 C. civ., chestiunea nu are
niciun interes practic, pentrucl eonditia de a nu instrlinh
fiind ilicitI, ea una ce este contrarg, interesului economic,
care voeste cireulatia bunurilor, va ave.:), de efect anularea
testamentului, chiar daca s'ar decide c§, ea nu atrage sar-
eina, virtual, de a 'Asti-à lubrul dlruit sau legat §i de a-1
remite altuiò,(1).
Dupg pgrerea acelor care admit el conditiile ilicite
cuprinse Intr'un testament, nu anuleazA, testamentul, ci se
considera numai ea nescrise, solutie formal admisg, prin
art. 900 din codul francez, pe care unii II aplicl §i la noi (2),
se face tnsit urmItoarea distinctie: sau oprirea de a Instrlinh
este impusit In interesul unor persoane clrora bunurile trebue
s4, se intoarel, dupg cuprinderea testamentului, i atunci
asemenea clauzI echivaleazI cu sarcina de a pIstrh §i de
a remite; sau clauza testamentului opre§te pe legatar Inteun
mod absolut de a Instritinh bunurile legate Eli, In asemenea
caz, clauza de neinstritinare nu atrage neap/rat sarcina de
a pitstrò, i de a remite altuia si, ea atare, necuprinzlnd o
substitutie fideicomisarl, nu anuleazg, Intreaga dispozitie (3),
asemenea clauzit scotand numai bunurile din comert, fg,r4
a le lovl de nealienabilitate In folosul unor anume persoane,
§i considerindu-se numai ca nescrisg(1).
Cat pentru oprirea de a ingrain& extra familiam care, Instrxin. extra
fami/iam.

(I) S'a decisa¡i in Franta c simpla oprire de a instrXink, impusit

de testator legatarnlui unui imobil, nu constitue o substitutie
fideicomisarK, ci o simplg, conditie ilicith. contrarit ordinei
publice. C. Montpellier, Sirey, 46. 2. 573. Cpr. Demolombe,
XVIII, 147 qi 292.
(2) Vezi antoriatile citate in tom. IV, partea I-a, al Coment.
noastre, p. 182, nota 3.
(8) Cpr. L. 114 § 14, Dig , XXX, De legatis I.
(4) Cpr. Pand. fr., v° Don. et testaments, 10235 urm.; Répert.
Sirey, vo Substitution, 125 urm., 141 urna.; Laurent, XIV,
462; Demolombe, XVIII, 147 urm.; Troplong, 1, 135; Aubry
et Rau, VII, § 694, p. 308, nota 21; T. Huc, VI, 20; Baudry
et Colin, II, 3128, 3129; Cas. fr. Pand. Périod. 89. 1. 500;
Sirey, 91. 1. 105; D. P. 91. 1. 294; D. P. 93. L 92; Sirey,
94. 1. 506; D. P. 1906. 1. 120. Vezi insii C. Bucuresi,
Dreptul din 1910, No. 49.
 554 COD. CIV. CARTEA III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

la Romani, se considerit ca un fideicomis(9, se decide, In

genere, el asemenea clauzl nu constitue o substitutie fidei-
comisarA, dacA aceasta n'a fost intentia testatorului, pentrueit
nu se poate presupune cit. el a Inteles a face un act nul:
Actus interpretandus est potius ut valeat, quartz ut pereat (2).
Oprirea de a Cu attlt mai mult, nu s'ar putelL vedeh *o substitutie
dispnue en
Can gratnit. fideicomisarg, In dispozitia care ar opri pe legatar de a dis-
pune cu titlu gratuit de bunurile legate, ail a-i interzice
alt mod de dispozitie. Legatarul ralmetnAnd, In adevAr, liber
de a Instrlinh, bunurile legate prin acte cu titlu oneros
de a le ipotecit, nu 83 poate zice c aceste bunuri sunt
scoase afaiii, din comer t (3).
Oprirea de a Pentru acelea§i motive, oprirea de a testA, nu echiva-
leaet cu o substitutie, legatarul fiind liber de a dispune
prin acte Intre vii. Nu poate deci sit existe, In specie, substi-
tutie, Intruck bunurile au ritmas In comert 4 .
Oblig. impneit De asemenea, obligatia impusA legatarului de a nu rinde
latarnlni
eg de .
a nn yinde zalogl lucrul legat, nu constitue o substitutie fideicomi-
qierulaloe In-
legat.
sal*
.
fiindcl legatarul rgmAne liber de a dispune de lucru
pnn once alt mod de Instrlinare, de exemplu: prin dona-
tiune, testament, schimb, tranzactiune, etc. Bunurile nefiind
deci. In specie, scoase din comer, nu poate sit existe substi
tutie fideicomisarit (5). Este adevitrat cl, In speta judecatii
de tribunalul Ilfov, testatórul oprise vanzarea §i ipotecarea
(zglogirea unei mo§ii, pentru ca ea sI ritmfte In familie
din copil 'in copil, Insl tribunalul, apreciind intentia testa-
L. 4, Cod, De jideicommissis, 6, 42 si L. 89 § 3, Dig.,
XXXI, De legatis II.
Michaux, Testaments, 1449, pag. 227; Troplong, I, 136;
Pawl. fr., tP cit., 10243; Baudry et Colin, II, 3127; Laurent,
XIV, 463; Beltjens, III, art. 896, No. 36; T. Hue, VI, 20;
Demolombe, XVIII, 148; Aubry et Rau, VII, loco cit., p. 309,
text si nota 23. Contra: Grenier, Don. et testaments, I,
p. 111, Obsery. prélimin., No. 7 (ed. Bayle-Mouillard din
1844).
Pand. fr. V° cit., 10244; Laurent, XIV, 464, 477; Beltjens,
art. 896, No. 38; Cas. fr. D. P. 63. 1. 232; Sirey, 63. 1. 204.
Pand. fr., tP cit., 10248; Michaux, Testaments, 1450; Beltjens,
III, art. 896, No. 38; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 309,
text si nota 22; Troplong, I, 137; Demolombe, XVIII, 150;
Dnranton, VIII, 75; Laurent, XIV, 465, etc.
(6) Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1881, No. 27.
 SUBSTITITTII FIDEICOMISARE. CONDITII NECESARE. ART. 803. 555

torului, a decís c. aceasta conditie era mai mult un deziderat

§i un sfat parintesc din partea testatorului, care state& In
facultatea legatarului de a-1 executh sau nu.
Solutia de mai sus ar fi admisibill §i In cazul cand Oblig. de a
daruitorul sau testatorul ar fi impus donatarului sau lega- euitanetni3tul pe
tarului obligatia, de a institui pe cutare mo§tenitorul sau('). nitorul 2..
O asemenea conditie ar fi Insa ilieita, pentruca este con-
trarg, libertatei individuale.
La Romani, asemenea obligatie impusa donatarului sau Dr. roman.
legatarului constituía, din contra, un fideicomis(2).
Daca testatorul, In loe de a constitui el hum§ substí- Impunerea
tutia, impune legatarului obligatia de a o Infiinta, el nu oblig. de a
Infiinti o
face o substitutie, ci impune o sarcina ilicita care, dupa subetitutie.
parerea noastra, va trebui s anuleze Intreaga dispozitie.
iar nu numai sit, fie considerata ea neserisii,(3).
Sarcina de a pastra §i de a restitui, pe care art. 803 %Ng. de a
o prevede ea un element esential al substitutiei fideicomisare, inreaillealeatt
implica pentru instituit obligatia, de a transmite substitui- sea %sat in-
tului identic acela§ lucru, pe care el 1-a primit dela ditruitor `c)tintt.ruiotuyelurij

sau testator. De aceea se §i decide, In genere, a instituitul

In primul ordin, care ar fi primit un lucru cu obligatia de
a pastra §i de a remite substituitului un alt lueru decat
cel primit dela daruitor sau testator, n'ar constitui o substi-
tutie fideicomisara 4 .
La aceasta se raspunde lnsa c legea oprind substitu-
e) Pand. fr., y° di.. 10250; Laurent, XIV, 466; Demolombe,
XVIII, 151, 152; A ubry et Rau, loco cit., p. 309, text si
nota 24; C. Bordeaux, Pand. Périod. 88. 2. 295, etc.
(2) L. 114 § 6, Dig., XXX, De legatis I. Cpr. Aubry et Rau,
loco suprea cit.
(8) Cpr. Pand. fr., e cit., 10254; Laurent, XIV, 466; Saintespès-
Lescot, Don. et testaments, I, 85, p. 135. Vezi insii C.
Bruxelles, Répert. Dalloz, y° Substitution, 86, nota 2; Grenier,
Don, et testam,ents, I, Obaerv. préliminaires, No. 9, p. 232
(ed. Bayle-Monillard din 1844).
(4) Vezi supret, p. 522, ad notam, in fine i p. 525.i la Romani Dr. roman.
testatorul puteb. sl. roage pe legatar sau pe fideicomisar de
a remite san luerul ce el liísase, sau un alt lucru: Itaque
si, legatarius et fideicommi8sariu8 non solum de ea re rogar
poted, ut eam alicui restituat, qucc ei relicta sit, sed etiam
de alia, sive ipsius, sive aliena sit." (Instit., De 8inguli8
rebus per fideicommissum relictis, 2, 24, § 1 in medio).
 556 COD. CIV. CARTE A M. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 803.

Vile fideicomisare din cauza scoaterei lucrurilor din eomert,

In spiritul legei exista substitutie Indata, ce instituitul trebue
sa, pastreze un lucru, fie chiar §i altul decal cel primit,
spre a-1 remite substituitului, pentrucit acest lucru este
seos din comert prin faptul ea instituitul trebue sa-1 pas-
treze toata, viata lui spre a-I remite substituitalui(i .
Oblig. impusli Autorii mai discuta. Inca, o chestie, §i anume: acea de
legatarului a se §ti daca, exista substitutie fideicomisara In emu' elm'
universal de
a dl, la legatarul universal este obligat a dh, la moartea lui, o suma
moartea lui, de bani unui tertiu, pentru cazul &Ind acest tertiu ar supra-
o sumli, de
bani unui vietui legatarului, §i cea mai mare parte din ei se pro-
tertin. Con-
troversii. nunta, pentru negativa, admatInd ca, In specie, nu exista
substitutie, ci doul liberalitati deosebite: un legat universal
pur §i simplu §i un legat conditional pus In sarcina mo§te-
nitorului instituit. Acest mo§tenitor fiind, In adeviir, debitor,
iar tertiul fiind creditor al legatului, nu se poate zice de un
debitor cá el ar fi obligat a pastrò, bunurile spre a le res-
titui ereditorului. Legatarul, In folosul ettruia sarcina a fost
impusa, nu are deci In contra mo§tenitorilor instituitului
decal o actiune personall, ea once creditor 2. In acest Bens
Marcad é a putut zice ea nu exista substautie de cateori
liberalitatea are de obiect lucruri fungibile 3.
Dispozitia Dupg, cum nu exista, substitutie In dispozitiile prin
prin care
teriiul ar In- care un tertiu devine creditorul personal al legatarului,
ceta de a mai tot astfel §i, Cu atIt mai mult n'ar constituì o substitutie
fi debitor.
fideicomisara, dispozitia prin care tertiul ar Incetit de a mai
fi debitor. Astfel, Curtea de casatie din Franta a iefuzat,
cu drept euvant, de a vede.k o substitutie fideicomisara In
dispozitia urmatoare: Femeea P datorindu-mi 61000 lei,
li las acea,sta, suma ei sau copiilor sal, dupd moartea flicei
(i) Vezi In acest din urmg. sens, Laurent, XIV, 407; Demolombe,
XVIII, 126. Cpr. Pand. fr., y° Don. et testaments, 10256, etc.
(2) Cpr. Marcadé, III, 460; Laurent, XIV, 408; Demolombe,
XVIII, 127; Troplong, I, 127; Anbry et Rau, VII, § 694,
p. 312, text si nota 32; Pand. fr., e cit., 10260. Vezi si
supra., p. 522, ad notam si p. 525.Vezi insA Massé-Vergé, III,
§ 465, p. 187; Zacharia3, Handbuch des fr. Civilrechts, IV,
§ 693, p. 302, text si nota 24 (ed. Anschtitz); Demante et
Colmet de Santerre, IV, X bis II, etc.
(8) Marcadé, III, 460; Baudry et Colin, II, 3115. Cpr. C. Nancy,
Sirey, 72. 2. 71; D. P. 72. 2. 164.
 FIDEICOMISUL DE RESIDUO SAU DE EC, QUOD SUPERERIT. 557

mele, daca aceasta nu va aveh, copii" (i). i, In adevar, nu

exista In specie o substitutie oprita de art. 803, ci remiterea
unei datorii facuta, de testator debitorului (legatum libera-
tionis sau liberatio legata)(2), fiindca fiica testatorului, insti-
tuitit In primul rand, nu fusese obligata a Odra lucrul
toata viata ei spre a-1 reniite femeei P (3).
Acestea sunt conditiile ce trebue sa Intruneasca o dis_ Asennderea
unei substit.
Poe, pentni ea ea sa constitue o substitutie fideicomisara, fideicomisare
oprita de art. 803 C. civil. De cateori aceste caractere vor tn.trusn rtd.ti-
fi Intrunite, va exist& o substitutie oprita, chiar daca s'ar Lind itlionsalli.
ascunde Intr'un codicil (4, sau daca actul ar fi fost facut
sub o conditie, afara de acea care consista In supravetuirea
substituitului; caci dupa cum §tim, legea nu distinge Intre
substitutiile pure f¡i simple §1 cele conditionale (5).

Despre fideicomisui de residuo sau de eo quod supererit (4).

Venim, In fine, la fideicomisul care, In dreptul roman, Definitie.

se lima de residuo, de eo quod supererit, sau fidei-
commissum ejus guod superfuturum erit. De exemplu: las
averea mea lui A, cu obligatia de a restitui lui B ceeace
va ramaneit la moartea lui'. Fideicomisul de residuo este
deci o dispozitie, prin e,are donatarul sau legatarul este In-
sarcinat de a restitui unei persoane determinate, ceeace-i va
ramaneh, la moartea sa din bunurile daruite sau legate.
Aceasta dispozitie constitue ea o substitutie fideico-
misara?

(i) Vezi aceastit decizie in Répert. Dalloz, yo Substitutions, 138,

nota 3.
Vezi supra, p. 278 urm.
Cpr. Demolombe, XVIII, 128; Pand. fr., v° cit., 10268, etc.
Cas. fr. Sirey, 1902. 1. 506. Aceasai decizie a viizut, ea drept
cuvint, o substitntie fideicomisarI In dispozitia urmiitore: Fo-
losinta cutiirei case va apartinek surorei mele, care va trebui
s'o lese prin testament fratelui men pentrn familia sa".
Vezi supra, p. 542.
(3) Vezi asupra acestei niaterii, Bertauld, Questions pratiques et
doctrinales du code Napolion, I, p. 327 urin., No. 404 urm.:
Ricci, Corso teorico-pratico di diritto civile, III, 436, p. 963
urm.; Beltjens, Encyclopédie du droit civil beige, III, art. 896,
No. 44 urm.; Roche, Substitutions prohibées (tez), p. 123 urm.
 558 C. c. CART. 111. TIT. IL CAP. V. S-a VIII. FIDEICOM. DE RESIDUO.

Dr. roman. La Romani, mo§tenitorul fiduciar nu puteà, n asemenea

caz, sl Instrgineze, dupg bunul sgu plac, bunurile grevate
de fideicomis, ci numai pentru trebuintile sale reale §i
fraudg, secundum arbitrium boni viri ('). Ceeace rgangneh,
trebuià sg fie restituit fideicomisarului. Justinian, prin Novela
108 (capit. 1 qi 2), a dat i mai multit putere acestui fidei-
comis, impungnd pe de o parte fiduciarului obligatia de
a pgstrà i de a restitui fideicomisarului cel putin a patra
parte din bunuri (guarta falcidia), iar pe de aith. parte,
nepermiOndu-i Instrginarea celorlalte trei pltrimi decgt cu
titlu oneros, §i aceasta numai pentru unele cauze determinate,
precum: constituirea de zestre, rAseumpgrarea de captivi, etc.
Asemenea fideicomis cuprindeg deci altgdatg o adevgratg
sareing de a pgstrl eel putin o parte din bunurile legate 2.
Validitatea Ce trebue sg, decidem In dreptul actual? Chestiunea
ficleicomisul
de residuo este controversatg, Insg pitrerea ce,a mai juridieg este, de
In dreptul bung seamg, aeea care admite validitatea acestei dispozitii,
actual. Con-
troversg. ca una ce nu prezintg inconvenientele substitutiei fideico-
misare, pentrueg dispozitia,prin care donatarul sau legatarul
este Insgrcinat a restitui unui tertiu ceeace va rilmilneb. dupg
Instritinare, id quod supererit sau quod superfuturum erit,
nu atrage sarcina sau obligatia de a pgstrg bunurile dgruite
sau legate §i nici le scoate din comed (2). Cu alte cuvinte,
(t) L. L. 54 §i 68, Dig., Ad Senatusconsultum Trebellianum,
36, 1; L. 70 § 3, Dig., XXXI, De legatis
C. german. Vezi Dernbnrg, Pandekten, III, § 123, No. 2 (e,d. a 7-a 1903).
Cpr. art. 2137, 2138 C. german, asupra arora vezi Dernbnrg,
loco supra cit.
C. Bucure§ti, Dreptv2 din 1891, No. 26 qi din 1897, No. 56,
P. 458. Dispozitia, prin care testatorul 1§i exprimI dorinta
de a risk rudelor de stinge restul averei de care legatarul
universal nu va fi dispus in viatX, fär, obligatia juridiel de
a conservk constitue un legat de residuo san de eo quod supererit,
iar nu o substitutie fideicomisark ziee aceastl din urnili decizie
a Curtei din Bucure§ti. Vezi qi Dreptul din 1910, No. 49,
P. 392 (solutie implicit6). Dispozitia prin care testatorul chiamI
pe fratii säi, zice aceastri din urinfi decizie, s. molteneascA
aceea§ avere pe care el o last), sotiei sale, interziandu-i dreptul
de a o ipotecii, ea A nu poatg, face nicio instrAinare indirectA,
constitue o substitntie fideicomisarK, lar nu un fideicomis de
residuo san de eo quod supererit. Tot in sensul
fideieomisului de residuo se pronunfii qi jurisprndenta strgintt.
 FIDEICONIISUL DE RESIDUO SALT DE EO QUOD SUPERERIT. 559

instituitul este liber de a Instainh bunurile dIruite sau

Vezi Cas. fr. Sirey, 63. 1. 204; Sirey, 64. 1. 167; D. P. 64.
1. 214; C. Limoges, Sirey, 99. 2. 266; C. Nimes, Pand.
Périod. 99. 2. 155, precum vi alte decizii eitate in Pand. fr.,
y° cit., 10405 um. vi in Répert. Sirey, v° Substitution, 527
urm.; C. din Haga, Pasier. belge,1823, p. 483; Cas. Torino,
Le Legge din 1907, pag. 538; Curtea de apel Bolonia vi
Palermo, B Foro italiano (di Roma), anul 1900, 1, p. 493
vi anul 1907, 1, pag. 1022, cte. Vezi in acelav seas,
Aeollas, II, p. 619; Troplong, I, 130 urm.; Mareadé, III, 460;
Arntz, II, 1701; Saintespès-Leseot, I, 89, p. 142 urm.; Du-
ranton, VIII, 74 urm.; Thiry, II, 283; Grenier, Don. et tes-
taments, I, Observ. préliminaires, No. 7 bis, p. 190 urm. (ed.
Bayle Mouillard din 1844); Surville, Eléments d'un cours de
droit civil, III, 162, p. 84, 85; Laurent, XIV, 475, 480;
Planiol, III, 3293; T. Hue, VI, 22; Baudry et Colin, II.
3100 urm.; Aubry et Rau, VII, § 694. p. 310, 311, text vi
notele 26, 28; Massé-Vergé, III, § 465, p. 186, text vi nota 23;
Zacharke, Handbuch des fr. Civilrechts, IV, § 705 (693), p. 375,
text vi nota 23 (ed. Crome); Demolombe, XVIII, 129 urm.;
Pand. fr v° cit., 10269 urm., 10404; Répert. Sirey, v° Sub-
stitution, 625 urm.; Beltjens, III, art 896, No. 44; etc. Cu
toate acestea chestiunea este controversatk vi unii consider*
fideieomisul de residuo sau de eo quod supererit, ca o substi-
tntie fideicomisark (vezi Cas. fr., Sirey, 36. 1. 954 vi alte
autoritkti citate In Répert. Sirey, y° cit., 520), iar altii considerk
asemenea fideicomis ea o dispozitie fientá sub o eonditie
potestativk din partea debitorului (art. 822, 1010 C. eiv.).
Ca atare, asemenea fideicomis ar fi nul, ffirg. a anulk tusk
dispozitia principalk fleutk in folosul prinaului gratifieat.
Vezi in :west din urrng, sens, Demante et Co/met de Santerre,
IV, 8 vi 8 bis. Mai Vezi Merlin, Quest. de droit, v° Substit.
fidéicomrnissaire, § 13, No. 2, tom. VIII, p. 88 urm. (ed. a
6-a din 1828). Vezi asupra acestei ehestiuni, Bertauld, op. cit.,
411 urm., p. 332 urm. vi 423, p. 338. Ambele solutii aunt
Ind" inadmisibile vi fideicomisul de residuo trebue sg. fie
dedarat valid, pentruck el nu prezintä inconvenientele ce
prezinth substitutiile fideicomisare. In aeest sens se pronuntk,
dupg, cum am vitzut, nu numai jurisprudenta noastrk, dar vi
cell staling.. Cirrtea din Gand a vg,zut un legat de residuo
valid, iar nu o substitutie fideicomisark in urmktoarea dis-
pozitie: Dau san las sotului meu, spre a se folosi in tot
eursul vietei sale, atit In depling pro prietate eit vi in uzufruct,
toste bunurile, mobile sau imobile, ce voiu litsk la moartea
mea, sub eonditie cA, dupá ce voiu murl, el sg. lese: 10 doll&
treimi din acute bunuri copiilor lui A, iar o treime,, copiilor
lui B. 0 atare dispozitie nu conferk, in adevkr, celor chemati
 660 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a vrn.FIDEICOM. DE RESIDUO.

legate, daca el este capabil, qi el nu le va restitui deal

atunci and nu le va Instraink sau va restitui ceeace va
ramâneh, dap/ Instrainare.
Fideicomisnl Trebue insa sit observara ea asemenea dispozitie ramane
de residuo
constitne o valid/ nu pentrua, ar constituì o substitutie neopritd, dupti,
donatinne sau cum pe nedrept a decis Curtea de casatie din Franta 1)7
un legat or-
dinar ficut ci pentruca ea 'nu constitue o substitutie, ci o donatiune
gratificatului Intre vii sau un legat ordinar, facut In folosul acelui gra-
In al doilea tificat In al doilea ordin; de unde rezulta, ca aceasta dis-
ordin.
pozitie nu este valida deal sub conditia ca persoana grati-
ficata In al doilea rand sa fi fost conceputa In momentul
facerei donatiunei sau mortei testatorului art. 808. Deci,
daca fideicornisul de residuo sau de eo pod supererit a
fost fleut In folosul unei persoane neconcepute In momentul
facerei donatiunei sau mortei testatorului, dispozitia va fi
caduca 0 numai institutia va fi valida (2.
Legat condi- Fideicomisul de residuo faandu-se mai In tot de,auna
tional san en
termen. prin testament, este, dupa cum am vitzut, un legat flea grati-
ficatului in al doilea ordin. Chestiunea este Insii de a se
§ti daca ace,st legat este un legat conditional, sau cu termen?
In al doilea ordin decAt un drept asupra bunurilor testatorului,
ce se vor gAs1 in fiintl in suecesiunea grevatului. Institutia
prin care primul legatar este insAreinat ea BA institue qi el, la
rindul lui, o a treia persoang determinatl, este validA fuck
priveqte prima institutie. C. Gand (20 Iulie 1899 qi 2 Mai
1900). La Flandre judiciaire din 1899, No. 40, p. 525 qi din
1900, No. 22, p. 537, precum qi Cr. judiciar din 1906, No. 83,
p. 668. Vezi asupra chestiunei, eoncluziile procurorului general
Van Iseghern, reproduse in La Flandre judiciaire din 1900,
No. 22, p. 237 urm.
(9 Cas. fr., Sirey, 50. 1. 81; D. P. 50. 1. 113.
(2) Arntz, II, 1703; Laurent, XIV, 479; Demolombe, XVIU,
134; T. Hue, VI, 22; Planiol, III, 3293, etc. Din impre-
jurarea cii fideicomisul de residuo este un legat direct fAeut
gratifieatului in al doilea ordin, care urmeazA a se folosl de
restituirea luerurilor, mai rezultA cl testatorul trebue di fi dat
acestui din urmA o vocatiune ereditarA direetA, clei o simplA
dorintA exprimatA de el prin care legatarul instituit In primul
ordin este rugat a transmite bunurile persoanei desemnate
in al doilea ordin, n'ar fi suficientA spre a constituí un fidei-
comis de residuo sau de so quod supererit. Cpr. Planiol, III,
3293; T. Hue, VI, 23, p. 37; Cas. fr. D. P. 1900. 1. 68;
Sirey, 1901. 1. 391, etc.
 FIDEICOMISUL DE RESIDUO SAU DE EO QCTOD SUPERERIT. 561

Iata care este interesul practic al acestei chestiuni. Daca Intereeta

cheetitmei.
legatul este conditional, dreptul eelui gratificat In al cloilea
ordin nu se va desehide deck la moartea primului gratificat,
asa ca Intamplandu-se ea al doilea gratificat al moara
Inaintea celui gratificat In primul ordin, el nu va transmite
niciun drept mostenitorilor sai, pe gild solutia va fi cu
totul alta, daca ne gasim ' In fata unui legat cu termen,
pentruca, dupa cum stim, termenul nu suspenda insus dreptul,
ci amrtna numai executarea lui (art. 926, 1022 (1).
Credem ca dreptul gratificatului In al doilea ordin este Fideieomieul
de reelno
acel al unui legatar eu termen, care se deschide la moartea earn ten, eengTh

testatorului; de unde si con cluzia ea acest lega tar trebue sa

existe, adeca, sa fie cel putin coneeput la acea epoca (2),
S'ar putg crede, asa precum a decis si Curtea din Poitiers (3),
et acest drept ar fi prin natura sa conditional, fiiude5, el
nu are fiinta decat daca gratificatul in primul ordin (gre-
vatul va murl aril, a fi Instrainat toate bunurile primite,
ceeace pare a implich o conditie. Nu trebue insa sa con-
fundam dreptul conditional, care este necert In lugs exi-
stenta sa, ca dreptul eventual, cam exista de pe aculn, desi
poate fi redus la nimic. Dreptul gratificatului In al doilea
ordin Intr'un fideicomis de residuo sau de eo quod supererit
nu poate fi conditional, ci cu termen. El este un legat,
pentruca gratificatul 11 dobAnde.ste direct-dela testator; acest
legat nu este insa exigibil degt la moartea primului gra-
tificat, ceeaee este un termen, iar nu o conditie. Este adevarat
ea acest termen este intru catva necert, lug numai 1n acest
sons ca el este redus In masura instrainarilor consimtite de
grevat, putand chiar fi redus la nimic, dag, nu va ramang
nimic din lucrurile legate. Dreptul celui chemat a lua
ceeace va ramang In urma Instrainarilor consimtite de grevat
este deci necert numai In ceeace privaste cuantumul lui,
(nestiindu-se cat anume va ramftneal, nu insa, si In ceeace pri-
veste existent.% sa. Indata deci ce testatorul a murit, acest
drept se gitseste In patrimonial celui chemat a lua buntline
ce vor ramang si, ea atare, trece la mostenitorii sai,
Vezi supra, p. 299 si p. 307, 308. Vezi si tom. VI al Coment.
noastre, p. 109.
Vezi supra, p. 560.
(2) Vezi D. P. 70. 2. 35. Cpr. Arntz, II, 1703.
65105 36
 662 C. C. CART. III. TIT. II C P. V. S-a VIII. FIDEICOM. DE RESIDUO.

In caz dud el ar muri inaintea celui Insitreinat Cu resti-

tuirea (t).
Validitatea Fideicomisul de residuo sau de eo quod supererit fiind
firirsitoluf valid, dupA cum §tim, rezultit de mil cl toate bunurile ce
se vor gAsi In naturI la moartea gratificatului In primul
ordin, precum §i pretul bunurilor Instritinate, ce ar fi Ina,
datorit, vor trebui sg. se restitue de cittre mo§tenitorii lui,
persoanelor gratificate in ordinul al doilea 2 Nu se poa0
ziee, In specie, el dispozitia fkicutit in folo3ul Mai grati-
fieat la ordinul al doilea ar fi null, dupl cum pe nedrept
sus¡in unii, pentrucl ar atarnh de o eonditie potestativit 3 ;
ad, In specie, conditia nu atArnit de vointa Itruitorului, ci
de acea a donatarului. Asemenea dispozitie nu poate, de ase-
menea, fi anulatit pentrucl printr'insa s'ar regulà succesiune.i
mo§tenitortilui, cici awl care face un fideicomis de residuo
nu regule,azd, suceesiunea mo§tenitorului situ, ci face el Instil
o liberalitate gratificatului In al cloaca ordin. Cu alte cuvinte,
acest din urmg nu dobandelte bunurile dela fiduciar, ci
dela insu§ dispunAtorul (4.

(I) Pand. fr., tto cit. 10420; Laurent, XIV, 484, care citeazi in
acest sens o deeizie a Curtei din Gand din 13 Iunie 1866.
Cu toate a un legat de residuo nu ponte sti produci efeete,
zice aceastii. deeizie, deat dacti, In urma mort.ei grevatului.
rIma'ne ceva din bunurile legate, tottisi asemenea legat n t
este o dispozitie eonditionali, ci o dispozitie aleatorie, si
fntre aceste clod, dispozitii existA uraltoarea deosebire : pe
eind eonditia are efeete asupra hats existentei dispozitiei,
alea o lastt, din contra, A subziste fa toate cazurile si nu au e
fnrittrire deettst asupra foloaselor si pagubelor ce rezulti din
ineertitudinea evenitnentului. Vezi Pasicrisie belge, anul 1866,
2, p. 285 si Belgig le judiciaire din 1866, p. 835.
Dr. roman. (2) Cpr. Thiry, II, 283; Demolombe, XVIII, 137, in fine; Pand.
fr., it° cit., 10421, etc. La Romani, eel instituit cu sareina
de a restitui ceeace va r5.mineà din luorurile dirnite san
legate, Rind obligat, fa unele privinte, a pAstrit bunur;le
(vezi supra, p. 558), erit obligat a restituì pretnl vinziirilor
consimtite de (Mitsui, luernrile primile in sehimbul bunurilor
&Amite nu legate, sumele intrebnintate la plata datoriikr
sale, etc. (epr. L. L. 70 § 3; L. 71 si 72, Dig., XXXI, Pe
legatis II; L. L. 62 qi 58 § 1, Die., Ad Senatusconsultua
Trebellianum, 36, 1).
(8) Vezi supra, p. 559, ad natant.
(4) Cpr. Thiry. II, 283, p. 276.
 FIDEICOMISUL DE RES/DUO SAU DE ED QUOD SUPERERIT. 563

Se poate IntAmplà ca dispunatorul A, fi obligat pe Cazul and

donatar sau legatar a pastrh, 0 a restituì bunurile sale &natant' san
legatarul este
unui tertiu, Imputernieindu-1 Met a le Instrainh numai la
caz de nevoe; qi, Ir asemenea caz, se naste Intrebarea: daca auc !rt'terril
e
o atare dispozitie constitue o substitutie fideicomisara sau sate, numai la
1lt
imputern icit
-

un fideicomis de residuo 9 ITnii vad In asemenea dispozitie caz de nevoe.

Controversl.
o substitutie fideicomisara, pentruca, pe de o parte, insti-
tuitul este, In principiu, obligat a pastrà lucrul (lama sau
legat qi a-1 remite altuia, fiind Imputernieit a Instritinh acest
lueru numii prin exceptie; iar pe de alta, parte, validitatea
unei asemenea clauze ar aye& inconvenientul de a lovi de
ineertitudine toate Instrainarile consimtite de el (i). Altii
recunose din contra, In toate cazurile, validitatea acestei
dispozitii, pentrucit elauza care permite instrlinarea la caz
de nevoe, departe de a impune instituitului sareina absoluta,
de a pastrN, Ii lasa, din c mtra. cea mai mare latitudine qi
facultatea de a Instrainà (2).
Adevitrul este Insa c totul atftrna de intentia dispu- Chestie de
intentie.
natorului. Dael el a tnteles a constitul pe legatar suveran
arbitru at nevoilor sale qi a acutí facultatea de Instrainare
de once control sau justificare, atunci dispozitia nu este o
substitutie fideicomisarit, pentruca facultatea absoluta de a
Instrainit, exclude obligatia de a *hit. Dacti, din contra,
intentia testatorului a fost ea legatarul al nu poata Instrainh
deettt la caz de neeesitate constatata §i justifica* dispozitia
va fi o substitutie fideicomisara; pentruel, in asemenea caz,
legatarul este obligat a pastrà bunurile, care raman afara,
din comer, ceeace §tim ed este toemai caraeterul substitutiei
fideieomisa re (3).

Vezi in acest sens, Grenier, Don. et testament*, I,, °beery.

préliminaires, No. 7 ter, p. 196 urrn.; Coin-Detister Dos. et
testaments, art. 896, No. 30, p. 49; Marea.clé, III, 461, etc.
Vezi Merlin, Quest. de droit, y0 Substit. fidacommissaire,
§ 13, No. 3, tom. VIII, p. 90; Arntz, II, 1702; Aubry et
Rau, VII, § 694, p. 311, 312, text si nota 29; Demolombe,
XVIII, 139. Tot valida ar fi si dispozitia prin care grati-
ficatul ar fi insarcinat de a pastrà si de a remite bunurile
nnui tertiu, in caz de supravetuire a acestui din urma. Arntz,
loco cit.
Cpr. Laurent, XIV, 478; Demolombe, XVIII, 139; Pand.
fr., v" cit., 10276; ('as. fr. D. P. (30. 1. 224; Sirey, 60. 1. 514.
 564 C.C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII.FIDEICOM. DE RESIDUO

Drepturile RAMAIle acum si cerceam care sunt, In fideicomisul

fieat ingrati- de residuo, drepturile primului gratificat, Insitreinat de a
aeelui
primul ordin.restitui, la moartea sa, ceeace va 'Amble& din bunurile
&unite sau legate. Inainte de toate se vor examinh termenii
fideicomisului. Dacg dispunAtorul a permis Instritinarea §i
consimtirea tuturor celorlalte acte ca titlu oneros, gratificatut
In primul ordin nu va put&t sg, dispue de bunuri eu tall].
gratuit niel prin donatiune, nici prin testament. S'a decis,
In adevIr, cg, oprirea de a dispune de bunurile legate prin
donatiune 0 testament, nu este contrarl legei 1). A fortiori,
dispunAtorul poate sit pue ea conditie liberalittltei sale a
legatarul nu va aveh drept de a InstrginA bunurile legate
fie prin acts Intre vii (lgsandu-i dreptul de a Instrginh, prin
testament), fie prin testament (lgsAndu-i dreptul de a dis-
pune prin donatiune) 2).
Oprirea dr. de Daeg, dispungtorul a oprit numai dreptul de a testa.,
a testa.
gratificatul va puteit dispune de bunuri prin donatiune (3).
Cazul mind CC trebue sg, deeidem In caz cand dispungtorul s'a
dispunIttorn1
s'a mArgimt mgrginit a impune sareina de a restitul, arg, nicio alai,.
a impune explieatie? Nu mai Incape Indoiala a, In asemenea caz,
san a daerks gratificatul In primul ordin va putell, sá dispue prin acte-
restitai,
alte explieatii.CU titlu oneros de bunurile legate. In privinta dreptului de
Controversli.
a dispune prin Rae cu titlu gratuit, chestiunea este eontro-
versatit. Unii eontestg, In adevitr, gratificatului dreptul de
a dispune atat prin donatiune cat §1 prin testament, fiindeli.
dreptul de a dispune prin acte eu titlu gratuit ar fi In
opozitie Cu intentia testatorului §i eu seopul ce el kii-a propua
cand a flcut un fideicomis de residuo. Pentru ea gratificattil
In primul ordin, adecg, legatarul, sit aibg, acest drept, el ar
trebui. Ed fie anume eonferit (le testator (4). Altii recunose
Wit legatarului sau grevatului dreptul de a dispune numai
prin aete Intre vii, nu MBA ili prin testament 0 . In fine..
(') C. din Haga, Pasicrisie beige, anul 1823, p. 483.
Cpr. Répert. Sirey, y° Substitution, 564; Baudry et Colin,.
II, 3107, 3110; T. Hue, VI, 23; Planiol, III, 3293, etc.
Laurent, XIV, 482; Pand. fr., v° cit., 10417; T. Hue, VI, 23.
Laurent, XIV, 482, 843. T. Hue, VI, 23; Cas. fr., D. P.
64. 1. 468, etc.
Toullier-Duvergier, III, partea I, 39, p. 29; Répert. Dalloz
y° Substitution, 73. Cpr. Baudry et Colin, II, g109, 3110.
 I \ TERPRETAREA SUBSTITUTIILOR. 566

dupii ultimul sistem, care ni se pare cel mai Intemeiat,

legatarul este In drept a dispune de bunurile legate, atht
prin acte cu titlu oneros cat §i prin acte cu titlu gratuit,
prin urmare, prin donatiune §i testament, pentrucl restrictiile
admise in aceastl priviintl de legile romane nuli mai
au fiint5, In dreptul modern (i).

Interpretarea substitutiilor.

Am examinat qi vg,zut care sunt caraeterele ce trebue Combinarea

£4 Intruneiscli o dispozitie spre a constitui o substage alritfierailteelodrig_
fideicomisarl. Cu toate acestea, uneori, este foarte greu de pozitiei.
a se recunomte §i de a se distinge can(' dispozit,ia Intrune§te
sau nu Intrune§te elementele unei substitutii oprite. Fiind
vorba de interpretarea, vointei dispunAtorului, judecg,torii
vor aveh, In vedere termenii dispoz)tiunei, combirand Intre
ele diferaele pitrti care o compun 2).
Vezi in acest din urmä sens, singurul juridic dupa pärerea
noastrfi, Demolombe, XVIII, 136; Aubry et Rau, VII, § 694,
p. 311, nota 28, in fine; Rolland de Villargues, Tr. des
substitutions prohibles, 266; Pand. fr., '0 cit., 10417, etc.
Cas. fr. D. P. 86. 1. 9; Repért. Sirey, vo Substitution, 582. Cazurile ciind
Pentru ca interpretarea judeatorilor sit poatit aveit loc, judeeXtorii
trebue, dupit cutn stim, ea termenii testamentului A, fie in- lapot recurge
regnlele de
doelnici sau cel putin f ntunecosi, &lei a interpretit vointa interpretare.
testatorului atunci and ea nu lasii loe la nicio indoiall,
inseinnenzit a reface testamentul defunctului, lar nu a-1 inter-
preth, ceeace nu este permis. Vezi autoritAtile eitate supra,
p. 167, nota 5. Cpr. Trib. Suceava, Cr. judiciar din 1902,
No. 62, p. 514 urm. (eu observ. noastrit); C. Iasi si Trib.
Ilfov, Dreptul din 1908, No. 29 (tot eu observ. noastrsi);
Dreptul din 1910, No. 49 si Cr. judiciar din 1910, No. 82.
In materie de testamente, zice aceastit din urmit sentintO a
tribun. Ilfov (judecntor unic P. Hagiopol), este constant
admis in doctrinI si in jurisprudent)). el nu existA apreciere
sau interpretare suverang, din partea judecAtorului deck atunci
cilnd se gOseste fatg, de diferite clauze obscure, pe care cautO
A. le concilieze unele prin altele, si in acest caz numai fi
este permis sé, caute, pe cast se poate, sit Incline pentru vali-
ditatea testamentului. Cii.nd Mgt termenii testamentului sunt
clari si categorici, nicio interpretare nu mai este cu putintä,
cOci aceasta n'ar mai insemnh a interpreth, ci a aditogit sau
 666 C. C. CART. III. 11. CAP. V. S-a VIII. INTERPRE r. SIITBSTIT.

Judeciltorii pot înst ehiar sunt datori a egutit gi

i

deseoperi, In afarg, de termenii Intrebuintati de autorui

a schimbh termenii oi dispozitiile testamentului, luern ce nu

este permis. Tot cam In aceeaoi tertneni se exprimi oi Curtea de
casatie: once clauzh testamental* conceputh in terweni clari oi
precioi i necontrazish prin alte clauze din testament, trebtte luatii,
In principiu, AWL cum este, zice Curten, chiar dach astfel
aeea clauzit ar fi null oi f.rA efeete; aci preeeptul tras din
art. 078 C. civil, duph care clanzele testamentare, ea qi cele
contt actuale, trebuesc interpretate In sensul in care pot aveh
uti erect, iar nu in neela ce n'ar produce niciunnl, nu-qi are
aplicarea deat atunci and termenii Jiterali ai testamentului,
fiind clari i precioi, nu este loe la interpretare; el nu autorizii,
pe judeatori sá inlAture o dauzli testamental% pe motiv cli
ar fi nulA duph cuprinsul ei liieral i, sub pretext de inter-
pretare a intentiunei testatortilui, substitue o alth
care sit pond, produce efecte.
Exempla. Astfel, (Ina termenii te..tamentului sunt urmhtorii: Amind
trei frafi, i anume: unul Iancu, fírc copii, iar ceilalfi doi
lordache f; Elena, cu copii, las mostenitori pc acesti din
urniä. doi frali pe fondul mosiei mele, in douc i47(i egale,
iar venitul mosiei se va inquirfi intre tofi trei amincl
fi fratele meu Iancu a treia parte din venit, cilt va trdi;
hoteiresc ca fondul mosiei M nu se instraineze, nici rd se
ipotee,eze nici de fratemeu Iordache, nici de «ora mea Elena,
ci ei a se bucure numai de venit pre cdt vor trül, iar dupd
incetarea lor din viola', mosia M treaccl in staplinirea co-
piilor lor"; i (lac% aeestor clauze, care euprind invederat
doug, legate In plinh proprietate a acelniaq lucru, en obligati&
pentrn legatari de a conservh qi transmite, Cutter' le tfigh-
duete earacterul unei substitutii oprite, declaand cA eontin
un legat de nzufruct In favoarea fratilor Iordathe oi Elena,
oi un legat al nuclei proprietfiti in folosul eopiilor acestora,
aqa /land judeatorii fondului qi-au exercitat dreptul de
interpretare acolo ande nil erh loe de interpretare, chei oriat
de planzibilh, ar fi, in specie, afirmatia lor, in ceeace priveote
presupusa intentie a testatorului, aceasth afirmatie ei n'o
puteau face, de oarece nici termenii actului, nici conseeintile
juridice ce decurg din el nu o justifich. Cas. rom. Bult.
1892, p. 995, 990.
Interpretarea Regula de mai sus, duph care judeatorul este ehemat a
eonventiilor interpred testamentul numai atunci cdnd termenii lui mint
qi a legilor. cel pu(in intunecosi, se aplich nu numai la testamente oi la
conventii, dar ehiar la into rpretarea legilor. Legea, In aderhr,
va fi interpretath, de judeciitori numai atunci and nu este
ciará oi termenii ei lash loe la indoialh. Ala ea este ciará
 INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR. 567

dacit
aetului, In faptele §i Imprejurarile fieearei cauze, adevarata
intentie a dispunatorului 1).
*i daca vointa testatorului este certa si neIndoelnica, control.' C.
singura chestiune ce se pune (si, In specie, este vorba de duemeaas
o chestie de drept, iar nu de fapt), este acea de a se qti haul de Ptie,43
a so
daca clauza cuprinsa In dispozitie are sau nu caracterul p§ozti iatiaseKinaitrst;
juridic si legal al unei substitutii oprite. Ssupra ace,stui pina, netfte sau nu
Curtea de casa tie I§i exercita controlul sau, spre a vedea uenaeriac eteortesltt
judeeltorii fondului au facut o apliear: exacta a tutii ficleico-
art. 803, dad, au tras eonsecintile legale din faptele con- miRare.

si precise., ea nu va fi interpretate, ci spliced', in toatl

rignarea ei.
In cartea preliminare. a codului civil (tit. V. art. 5), existk
In privinta interpretArei legilor, o regule, foarte inteleaptA,
care a fost eliminatA, impreune, cu toate regulele ce figurau
In acea carte. late, cuprinderea ei: :
Quand une loi est claire, il ne faut point en éluder la
lettre, sous prétexte d'en pénétrer l'esprit".
Laurent, dupA ce reproduce aceastA regule, (tom. I, No. 273,
p. 342, 343), adaoge, urmAtoarele observatii, pe care judecA-
torii ar trebui sli le aibtt vesnic inaintea lor:
Nous voudrions que cette maxime Mt inscrite dans tous
les ouvrages de droit, et qu'elle filt gravée dens toutes les
cbaires où l'on enseigne la jurisprudence. Il n'y en a pas
qui soit plus évidente tout ensemble et plus importante; il
n'y en a pas que les interprètes soient plus disposés A, oublier.
Que de fois on se prévaut de l'esprit de la loi contre un texte
clair et formell Que de fois on fait violence it la lettre pour
faire dire au législateur le contraire de ce qu'il dit, sous
le prétexte qu'il n'a pas voulu diré ce qu'il a dit réellement1
On contrarie, en définitive, la volonté du législateur, en
ayant l'air de la respecter, et on viole la loi sous couleur
de l'interpreter".
(1) Cpr. Cas. fr. Dreptul din 1907, No. 75, p. 620; Pand. Périod.
1907. 1. p. 247. Vezi si C. Toulouse, Sirey, 1911. 2. 239
(ultimul punct din spetA). Tribunalul Ilfov zice, de asemenea,
el, pentru a se putek explia si aplich inteun mod logic
dispozitiile unui testament, trebue a se vedeit care a fost
intentia si scopul testatorului, iar nu a se luit, ad litterana
expresiunile ce el cuprinde. Vezi Cr. judiciar din 1902, No. 82,
p. 680. Cpr. o altA sentintA tot a trib. Ilion, Cr. judiciar din
1897, No. 28, p. 221.
 568 C. C. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. INTERPRET. SU BSTIT.

statate de ei qi daca au recunoscut dispozitiei ca titlu gratuit

adevaratele sale efecte juridice.
Considerfind, ziee foarte bine Curtea noastrit de casatie,
chestiunea de a se sti dad o dispozitie testamentarA prezintA sau
nu caracterul ori elementele unei substitutii opritA de art. 803
C. civil, este, prin natura sa, o ehestiune de drept, iar nu o chestiune
de fapt; d. dad. apartine Curtei de casatie, in materie de substi-
tutii, A examineze însii termenii testamentului pentru a rem-
noaste dad. constitue sau nu o substitutie opritA, i dad. ea si-a
rezervat in totdeauna dreptul de a controlà in asemenea materie
aprecierile judedtorilor fondului, acest control nu merge ping. In
a intrà in discutía faptelor, din care ei dedue, in caz de indoialA
si de incertitudine, intentiunea testatorului, si a reviza deductiunile
lor in aceastA privintA, dud ele nu sunt formal desmintite nici
prin clauzele testamentului, nici prin consecintile juri lice 4i legale
ce decurg din acele clauze" (1).
Cazurile cand Cm-tea de casatie a dat deei altadata o solutie gre§ita
chestiunea In once caz prea generala, clnd a decís ca chestiunea de a se
este de fapt
cand ea de- §ti dact% un testament cuprinde sau nu o substitutie fideico-
vine de drept. misara, este o chestie de fapt, rezervat4 exclusiv instantelor
de fond, suverane pentru a o aprecià din termenii i clauLele
testamentului (3); caci chestiunea este de fapt numai camd
este vorba de a eereeth, pi-in examinarea qi apropierea clau-
zelor unui testament care a fost intentia dispunatorului
indata ce nu mai este Insa vorba de a se determinh si fix
aceasta intentie, ci de a se decide d tea clauzele actului
cuprind sau nu caracterele unei substitutii fideicomisare,
Cas. rom. Bait. 1904, p. 1760, 1761 si Cr. judicial. din
1905, No. 29, P. 306. Mai vezi Cr. judiciar din 1912, No. 55,
p. 645 (decizie nereprodusA in Bult. Curtei); Cas. fr. Sirey,
52. 1. 169. Cpr. Répert. Sirey, v° Substitution, 587, 602 urm.
deciziile citate acolo; Baudry et Colin, II, 3176; Demo-
lombe, XVIII, 171; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 322; T.
Hue, VI, 13, P. 25; Boyer, Code civil annoté, art. 896,
p. 345; Honnart, Substitutions, p. 162 urm., etc.
Cas. rom, Bult. 1900, p. 666. Mai vezi Bult. S-a I, 1870,
p. 210; Bult. 1877, p. 295, etc.
Cas. rom. Bult. S-a, I, anul 1881, consid. dela p. 763; si
Dreptul din 1881, No. 88; Bult. S-a 1, 1887, p. 527 urm si
Dreptul din 1887, No. 64, p. 507; Butt. 1888, p. 555 si Dreptul
din 1888, No. 50, P. 394; Bult. 1892, p. 209 si Dreptul din
1892 No. 32, p. 252; Bult. 1895, P. 106; etc. Cas. fr. Pand.
Périod. 89. 1. 500; Honnart, Des substitutions, P. 163, etc.
 INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR. 569

ehestiunea devine o chestiune de drept, §i Curtea de casatie

este chematl a-§i exercith controlul slu.
S'a decis insI el chestiunea de a se §t1 daci, printr'un Art. 800.
testament s'a legat lu persoana cuiva numai uzufructul, iar
altuia nuda proprietate (art.. 805, constitue o chestie de
intrepretare a termenilor §1 clauzelor testamentului, lAsatA
la suverana apreciere a instantelor de fond, bine inteles
tand clauzele testamentului nu sunt contrare acestei inter-
pretitri 2)
Tot suverang, este §i interpretarea instantelor de fond, Legat con-
tare decide cl o dispozitie nu cuprinde o substitutie fidei-tn:toltef:
comisar, ci un legat conjunet cu drept de sporire pentru iegaPt condi-
eolegatari 2, sau un legat conditional 3, sau once altg, ticmal.

Cas. rom. Bult. 1895, p. 106; Bult 1900, p. 1145; Bult.

1901, p. 814; C. Galati, Dreptul din 1897, No. 25, p. 196.
Aceastii. din urmli deeizie pune in principiu ei, de eitteori
testatorul intrebuinteaz5, termeni, care nu exprimL ciar euge-
tarea sa, fitetind confuzie futre uzufruct si nuda proprietate,
judeegtorii fondului pot, interprednd diferitele clauze ale testa-
mentului, sl griseaseI eä intentia testatorului a fost de a face
nu o substitutie fideicomisark ci un legat de uzufruct, unei
persoane, si un legat de nudtt.' proprietate altei persoane.
Vezi supret, p. 496 i¡i p. 575.
(8) Vezi numeroasele decizii eitate de Planiol (III, 3296), prin
care Curtea de easatie a recunoscut de mult instantelor de
fond dreptul de a cerced si de a decide dacil testatorul a
inteles a face o substitutie fideicomisarii. sau un indoit legat
conditional si alternativ, si la deciziile citate acolo, ade:
Cas. fr. D. P. 99. 1. 210 (ca nota lui Léon Michel); D. P.
1908. 1. 477; Trib. Épinal qi C. Nancy, D. P. 1905. 2. 336,
etc. Iad care este speta acestei ultime decizii (trib. Epinal
si C. Nancy). 0 persoanA poate A. lese universalitatea bunu-
rilor sale unui prim legatar, spre a se folosl de aceste bunuri
din ziva mortei testatorului, sub eonditie instt ea aeest
legatar sit atingli o virstg determinad, riimânfind ea un al
doilea legatar sit ieh avere in caz dud primul legatar va
murl fnaintea virstei determinate de testator. *i câncl inteun
asemenea legat, aceastii. eonditie se indeplineste, al doilea le-
gatar este, prin efectul retroactiv al indeplinirei ei, pre-
supus el, a avut in totdeauna benefieiul acestui legat. In
asemenes caz, nu exisd substitutie fideicomigarA, pentrudi
nu existX o indoitA transunitere de bunuri si o ordine sue-
ee,ivii. Asemenea legate conditionale au multi'', asemanare Cu
substitutiile fideicomisare; de aceea jurisprudenta le anulà,
 570 C. c. CART. II!. TIT. H. CAP. V. S-a VIII. INTERPRET. SUBSTIT.

dispozitie permisit de lege, destul este ea interpretarea lor

sa nu fie desmintita. prin Insi§i terrnenii testamentului (1).
Nedenatu- Ramane Insa, bine 1nteles c judeatorii nu pot, sub
rares testa-
mentnIni. cuvant de interpretare, s denatureze dispozitia, cad In
asemenea caz Curtea de casatie va putea, s rectifice §i
restabileasca adevaratul caracter al actului
Admiterea La caz de Indoialii, judecatorii vor admite mai de
validitXtei
testamentului graba validitatea testamentului decal nulitatea lui 3), In
altA data. AstAzi, in.A, ea le valideazli aproape discutie-
Vezi si C. Iasi, Cr. judiciar din 1900, No. 38, p. 305. Vezi
In privinta deosebirilor ce exista futre substitutiile fideicomisare
si legatele conditionale, supra, p. 543, 544. Cpr. Demolombe,
XVIII, 94 urm.; Répert; Dalloz, Supplément, v° Substitution,
83; Répert. Sirey, v° Substitution, 201 urm.; Baudt.y et Colin,
II, 3158 urm.; Laurent, XIV, 440 urm.; T. Hue, VI, 16;
Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 896, No. 300 urm;
Al. Tissier, Legs conditionnels alternatifs et substitutions
prohibées, Retnte trimestrielle de droit civil, tom. II, anul 1903,
p. 743 urm., etc.
(I) Cpr. Aubry et Rau, loco supra cit.; Cas. rcm. i Cas. fr.
Bult. S-a I, 1887, p. 524 urm. i Dreptul din 1887, No. 64,
p. 507; Sirey, 66. 1. 70.
Vezi supra, p. 170; Cas. fr. D. P. 89. 1. 11; Pand.
Périod. 90. 1. 528; Demolombe, XVIII, 171, in fine, etc.
Cas. rom. Bult. 1901, p. 975. Vezi si C. Bucuresti (motive),
Dreptul din 1887, No. 40 si 67, p. 536; Dre tul din 1876,
No. 33, p. 263 (motive); Dreptul din 1891, No. 26, p. 201
(ultimul considerent); Drepul din 1892, No. 35; Trib. Ilfov,
Cr. judiciar din 1897, No. 28, p. 221; Dreptul din 1910,
No. 49 si Cr. judiciar din acelas an, No. 82, etc.; Cas. fr.
D. P. 89. 1. 69; D. P. 93. 1. 117; Sirey, 94. 1. 501; Sirey,
97. 1. 321; D. P. 99. 1. 209; D. P. 1907. 1, 291; Pand.
Périod. 1907. 1. 247 si Dreptul din 1907, No. 75, p. 620;
Trib. Gap, Gazeta Craiovei din 1890, No. 83; C. Paris,
Pand. Périod. 1901, 2. 340; Thiry, II, 286; T. Huc, VI,
13; Arntz, II, 1704; M arced& III, 469, 475; Demolombe,
XVIII, 157; Tropolong, I, 117; Baudry et Colin, II, 3177;
Laurent, XIV, 488, 489; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 317,
text si nota 45; Zacharite, Handbuch des fr. Civilrechts,
IV, § 705, p. 370, text si nota 5 (ed. Crome ; § 693, p. 298
(ed. Anschtitz); Boyer, Code civil annoté, art. 896, p. 345;
Roliand de Villargues, Répert. v° Substitution, No. 49; Beltjens,
III, art. 890, No. 2 si 59; Pand. fr., v° cit., 10207 si 10286,
10287; Répert. Sirey, v° Substitution, 589 twin.; Michaux,
Testaments, 1451. Vezi p. 172, 173, 177, 278, 554, 570, 600, etc.
 INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR. 571

baza principiului cunoscut: Interpretandus e,st actus potius

ut valeat, quam ut pereat (1).
Solutia, dreptului actual este cleci diametralmente setniositneuteoiialictrartE
opusit celei admisit altit datA, cAci atilt In dreptul roman
cAt si In dreptul nostru anterior, substitutiile fiind vitzute solutiei ad-
cu favoare, pentruca eran cel mai bun mijloc de a pAstrè, missaladaa-
splendoarea numelui ci averile in familii 2, judecAtorii erau
ci trebuiau sit fie dispugi a recunoagte unei dispozitii carac-
terul unor asemenea substitutii, pentru a face ca vointa
testatorului producit efecte si BA, poatI fi executatit.
Astitzi, substitutiile fiind oprite, o asemenea interpretare nu
si-ar mai atinge seopul, pentrucl ea ar tinde tocmai la nimicirea
vointei defunctului 3 .
Asa dar, pe cAnd In dreptul anterior, substitutiile Substitutii
conjecturale, adectl intemeiate pe simple prezurnptii, care laidtuitell:
rezultau din interpretarea vointei testatorului, erau admise, tor in dreptui
astitzi nu mai pot fi admise, c elementele substitutiei actual.
oprite nu pot sit rezulte deck din clauzele actului care
o cuprinde .
Chestiunea interpretArei substitutiilor ne aduce a vorbi Substitutii
pn
despr6 ceeace altldatil se numià o substitutie compendioasd, eomee.di-
oas
adeel care puteh fi privitg fie ea o substitutie vulgarg, fie
ea o substitutie fideicomisarl, quia sub compendio verborum
plures continent substitutiones 5 . Vezi infra, p. 600 .
Vezi L. 13, Dig., De rebus dubiis, 34, 5, unde se zice:
Quotiens in actionibus, aut in exceptionibus ambigua oratio est,
commodissimum est id accipi, quo res, de qua agitur, magis
valeat quam pereat". Cpr. art. 978 C. civil si art. 736 C.
Calimach, unde se ziee : In cele ingiiimate intclegerea envin-
telor trebue a se tiilcul cu plecare spre bunatate". Vezi
supra, p. 172, 173, 278, 496, 554, 670 si infra, p. 600, 625.
Vezi supra, p. 510.
Cpr. Toullier- Duvergier, Le droit civilfranpis, III, partea I, 25,
in fine, p. 17.
Cpr. Toullier, loco supra cit.; Duranton, VIII, 69; Laurent,
XIV, 486, 487; Miellaux, Testaments, 1452, p. 227; Demo-
lombe, XVIII, 158, 159; Coin-Delisle, op. cit., art 896,
No. 36, p. 50; Honnart, Des Subetitutions, p. 157 nrm.;
Pand. fr., yo cit., 10284, 10285; C. Bordeaux, Pand. Périod.
88. 2. 295, etc.
Cpr. Planiol, III. 3298; T. Hue, VI, 34; Troplong, I, 119;
Aubry et Rau, VII, § 694, p. 309, nota 25; Baudry et Colin,
 672 c. c.CART. III. TIT. II.CAP. V.Sa VIII. INTERPRET. SUBSTIT.

Deoseb. tntre In dreptul anterior, o asemenea substitutie se interprea

ch. vechiu
a r. actua.lgiIn sensul unei substitutii fideicomisare, pentruet aceste sub-
stitutii eran vAzute Cu favoare. AstAzi, substitutiile fideico-
misare fiind oprite, trebue stl se admitzl, princiriul contrar,
pentruet altfel s'ar nimici vointa testatorului. Astfel,
testatorul a zis: las toata, averea mea lui A, iar tu caz
de moarte a acestuia, o las eppiilor BM", asemenea dispo-
zitie trebue, In lipsa unei intentii contrare din partea testa-
torului, sl fie interpretattt In sensul unei substitutii vulgare,
adecI et testatorul a tnteles a institul pe copiii lui A numai
pentru cazul cAnd acesta ar fi murit tnaintea lui (art. 804,
iar nu In sensul unei substitutii fideicomisare, adec cit tes-
tatorul ar fi Inteles a litslt itverea sa lui A, cu obligatia CA
el s'o pitstreze in tot timpul vietei sale §i, la moartea sa,
s'o remitl copiilor supravetuitori art. 803 (1 .
Tot ca o substitutie vulgarA, va trebui sil, fie consi-
cleratI, In lipsa unei intentii contrare a testatorului, §i
dispozitia prin care el ar fi zis: las toat5, averea mea lui
A, iar dacd el ?zu se va alszltorl, o las lui B"; cici, dupit
toate probabilitAtile, testatorul a Inteles prin ace-astl clauzit
ea A 0, nu sil, cAdttoreascl irt timpul vielei testatorului .
Dael, InsI testatorul a tnteles cit legatarul instituit In
primul ordin O. nu se clsItoreascA, nu numai In titnpul
vietei sale adecl a testatorului), ci §i In urna mortei sale,
atunci di3pozitia ar fi o substitutie fideicomisarl .
Cu alte cuvinte, judeeitorii or puteh §i, In asemenea
caz, sit vadl In dispozitie o substitutie fideicomisarit §i s'o

II, 3178; José Tavares Bastos, 0 testamento feito pelo pro-

prio testador, p. 76, 77 (Rio-de-Janeiro, 1911), etc.
Baudry et Colin, II, 3178: Demante et Colmet de Santerre,
IV, 14 bis; Troplong, I, 114, 119 um.; Demolombe, X\ III,
161 urm.; Pand. fr., y° cit., 10289. Vezi ins& Laurent,
XIV, 490.
Tot astfel, stint cl nu intruneste elementele unei substitutii
fi leicomisare urmätoarea las averea mea eutArui
substituesc pe cutare". Vezi supra, P. 626. Cpr. Aubry
et Rau, VII, § 694, p. 309, text Ili nota 25.
Cpr. Bandry et- Colin, loco cit.; Demolom be, XVIII, 162;
C. Montpellier, D. P. 80. 2. 115; Sirty, 80. 2. 167. Vezi gi
infra, p. 596.
Demolombe, loco supra cit.
 INTERPRETAREA SUBSTITUTIILOR. 573

anuleze, daca din diferitele clauze ale testamentului, iar nu

numai din prezumptii, ar rezulta, ea testatorul a Inteles a face
un act nul, clici un act nu poate nici Intiun caz sa fie
interpretat In contra vointei aceluia dela care el emana
Cat pentru clauzele a Ind urrnatoarea cuprindere: las Chestie de in-
averea mea lui A, iar dacti el za muti, Ara copii, o las lui tentttrliTta-
B", ele au fost considerate, dupa Imprejurari, cand ea sub-
stitutii vulgare, dud ca substitutii fideicomisare; pentruca
dael testatorul a Inteles ea instituitul st mom/ Inaintea lui,
adeca Inainte de a primi averea, substitutia este vulgara, pe
and ea este, din contra, fideicomisarit, daca testatorul a
luteles ca instituitul sa moara dupa (Jamul §i In urma
primirei averei legate. In acest din urma caz exista,
adevar, doi gratificati §i o ordine succesiva .
Regula de interpretare este, In aceasta privinta, foarte Cazul and
exista mare
judecatorii vor apreca care interpretare se apropie
mai mult de termenii actului §i de intentia testatorului, Mentinerea
substitutiei.
mentinand dispozitia ea substitutie vulgara numai la caz
de mare Indoiall (3).
OTauza urmatoare: las averea mea lui A i copiiior LasaTett
averei sale
sdi, sau: fi copiilor ea de sex bdrbtitese", va constitui de unei persoane
cele mai multe ori o substitutie vulgarii, sau o substitutie copiilor BILL
conjuncta,, ALA de eazul cand din testament ar rezula
te,statorul n'a voit sa cheme pe copii In lipsa tatalui lor,
sau de odata cu tatal lor, ci ea tatal, la moartea lui, sa le
transmita averea legata (4).
Dacii am zis: instituese pe cutare fi pe copiii seti", este Liberalitate
conjuncia.
evident ca nu existit fideieomis, adeca, substitutie fideicomi-
suit, zice Th6venot (s), pentrucii, nimic nu indica o ordine
Cpr. Pand. fr., yo eit., 10289; Laurent, XIV, 490, etc.
Yezi in sensul unei substitutii vulgare, Pand. fr., 10293 urm.;
Troplong, I, 123; Cas. fr. D. P. 64. I. 213; C. Montpellier,
D. P. 80. 2. 115; Sirey, 80. 2. 166, etc., iar mn sensul unei
substitutii fideicomisare, vezi Pand. fr., y° cit., 10300 urm.
si antoritatile citate acolo.
Cpr. Laurent, XIV, 492 urm.
Pand. fr., e cit., 10308; Troplong, I, 112; Merlin, Quest. de
droit, yo Substit. fidgicommissaire, § 3, tom. VIII, P. 6 urm.
(ed. a 4-a din 1830). Cpr. Rolland de Villargues, Répert.,
y° Substitution, No. 45, 46.
(3) Thévenot, Substit. prohibées, p. 71.
 674 C. c.CART. 111.TIT. II.CAP. V. S-a VIII.INTERPRET. SUBSTIT.

succesiva. Taal qi copiii sunt, In specie, gratificati In mod

conjunct, ordine simultaneo, pentru a veni §i a Imparti
Impreuna averea legata.
Daca testatorul a zis: instituesc pe cutare $au pe
copiii sal", exista iar4 o substitutie vulgara In folosul
copiilor (1).
Altai libera- Ce trebue al decidem In prnta clauzei prin c,are
litate con-
janctl. daruitorul sau testatorul ar fi zis: las averea mea lui A
fi copiilor sdi, care se vor na fte". Ilaspunsul este foarte
simplu Fie cis, asemenea dispozitie a fost facuta prin
donatiune, fie prin testament, ea este valida ca dispozitie
conjuncta (3), atat In privinta tatalui cat §i a copiilor
nascuti sau macar conceputi In momentul facerei dona-
tiunei sau mortei testatorului. Ciit pentru copiii nenilscuti
0 nici conceputi In ace] moment, dispozitia nu-qi va
produce efecte cleat In privinta tatalui, ea neavand fiinta
In privinta copiilor (art. 808 3).
Substitutie In privinta clauzei prin care s'ar fi zis: instituesc
vulgarli eau m'',tenitor pe A, iar dupti dcinsul, pe copizt suz , ea n'ar
fideicomisa* '`-'i
&pi impre- mai constitui astazi o substitutie fideicomisara, dupit cum
jar/iri,
erh In vechiul drept francez ' . ci o substitutie vulgara,
dada, bine Inteles, testatorul ar fi voit a institui pe copii
In lipsa parintelui, ca,re ar fi murit Inainte de a prim'
averea legatl, lar nu dap, ce parintele a primit acea avere,
aci atunci ar exist& o Indoita liberalitate §i, plin urmare,
o substitutie fideicomisara (5).
substit. yui- Tot ca o substitutie vulgar va fi considerata, In ge-
garli.

(9 Rolland de Villargues, op. cit., qi v0 cit , No. 47. Cpr. L. 124,

Dig., De verb. signifieatione, 50, 16.
Vezi auprec, p. 542.
Pand. fr., v° cit., 10310, 10311; Troplong, I, 113, etc.,
Jata, In adevar, cum se exprima asupra acestni punct Thérenot.
Dacil, am zis: instituese pe cutare si, dupc1 el, pe copiii 8
existri. fideicomis, fiinda, In specie, copii sunt chemati a culege
averea In urma tatttlui lor, iar ni °data Cu el. Tot astfel,
existit fideicomis, dacl am zis: .instituese pe cutare fi pe
moftenitorii edi', fiindett. gratifientul In prima riind trebue
sri, moarg pentru ea mostenitorii sii sä enleagii. averea legatA.".
Vezi §i Merlin, op. si loco supra, cit., p. 8.
(6) Pan I. fr., iP cit., 10312; Troplong, I. 114; Rolland de
Vil largues, Sub3tit. fideicommiesaire, 161, etc.
 EFECTELE OPRIREI SUBSTITUTIILOR FIDEICOMISARE. 575

nere, qi elauza prin care testatorul ar fi zis: las lui A

-cutare parte din averea mea reversibila asupra capului so-
Vei sale §i a copiilor sai" (i).
In fine, se poate intampla ea o dispoziVe sa fie ata- Art. 929.
.cata ca cuprinzand o substituVe fideicomisara §i, In realitate, inAtpe nr et iceiie rteeas_

.ea sa nu constituiasca decat nn drept de sporire Rau de tatomini.

neseadere intro colegatarii aceluiaq lucru (art. 929 (2). Tri-
bunalele vor aprecia, in asemenea caz, care a putut fi in-
tentia testatorului. Totul este deci o ehestie de inten0e (9.

Efectele oprirei substitutiilor fideicomisare. Nulitatea

substitutiei 0 a institutiei.
Legiuitorul actual fiind mai scrupulos §i inai sever deeAt Anutarea in-
santibtustitueittia.
-acel revolutionar din 1792, nu se multume§te de a opri
-substitutiile fideicomisare, ci voind a asigurn, eficacitatea
-acestei proibitii, anuleaza nu numai sarcina de a pastrà §i
-de a remite, ade,cii, substitutia, dar §1 institutia Meal In
folosul primului gratificat, tam quad institutum, qualm. quad
,substitutum (4).
Motivele acestei dispozitii care, dupa expresia lui Motivele die-
pmozairesiusde
Coin-Delisle, au de scop taere,a raului din radacina (5), sunt
-urmittoarele: 10 anularea substitutiei fArit anularea institu-
¡iei ar fi atribuit instituitului, In contra vointei dispuna-
torului, proprietatea definitiva a bunurilor (Unite sau le-
gate, pe elnd el n'a Inteles sit-i confere deck o proprietate
vremelnia 6); 20 prin aceastl jumItate de mlsurg, adm isI,
-atat de lege,a revolutionara din 1792 (7) cat §i de art. 900

C. Paris (I Dec. 1827), Répert. Dalloz, v° Substitution, 100.

Considerentele acestei decizii sunt reproduse in Pand. fr., y° cit.,
10313. Vezi infra, p. 595.
Vezi §i supra, p. 496 qt 669.
(2) Cpr. Pand. fr., y° cit., 10330 urm.
(5) Cpr. C. Ia§i, Cr. judiciar din 1902, No. 26, p. 219.
(5) Le législateur a proportionné la vigueur du remède a
l'opininifitreté du mal", ziee un alt autor. Vezi Bertauld, Quest.
pratiques et do-trinales du code iVapolgon, I, 453, p. 367.
-(6) Vezi supra, p. 535.
1(7) Vezi supra, p. 514, ad notant.
576 C. C.CAR. III.TIT. II. CAP. V.S-a VIII.EFECTELE OPRIREI SUBSTIT.

din codul italian (1), s'ar fi compromis din capul locului

rezultatul proibitiei, pentrucit cei mai multi ar fi &cut dis-
pozitii cu sarcina de a pgstrh §i de a remite altora, Milij-
duind el instituitul va executh sarcina, considertind ea o
datorie de con§tiintA respectarea §i executarea vointei dispu-
nAtorului; 3° in fine, se mai poate invoci tli imposibilitatea
de a se puteh divide cele doug liberalitAti, PAJA a se inter-
verti vointa testatorului.
Considerand, zice Curtea de casatie, ea eeeace a determinat
pe legiuitor sIt pronunte nulitatea dispozitiei facuta In violare&
art. 803 C. civil, atIt In privinta substituitului cat si In privinta
grevatului, a fost: 1° ca proibitia n'ar fi fost eficace,, daca s'ar fi
luat lucrul substituit numai substitnitului, iar nu si din mana gre-
vatului, care din pietate catre testator ar fi preferat sii, respecte
mai bine vointa aeestui din urma decit proibitia legei; si 2° impo-
sibilitatea de a se divide cele doug liberalitati, frt.ra a se intervert1
vointa testatorului; ca acestea fiind ratiunile si motivele esentiale
ale legei, este evident a legatarul se va gasl futre douit datorii elm-
trare, adeca datoria ce-i impune legea de a considera de nula dis-
pozitia grevatit de substitutie si datoria ce-i impune testatorul de
a o executa; si In cazul cand va fi Insarcinat a conservà si a remite
un obiect particular al succesiunei; el imposibilitatea de a se scinda
cele dona liberalitati este Intemeiata pe un interes de o ordine
superioara, lar un pe vointa presupusa a testatorului; de unde
urmeazi eit voluta autorului testamentului este neputincioasa fu
contra vointei legei, etc." (2).
Cel mai bun mijloc de a faee ea oprirea substitatiilor
fideicomisare sti-vi producg, efectul aqteptat, ea deci de 9,
anulh dispozitia in intregimea ei, ceeace legea a Eli fileut (3).

C. italian. (') lata cum se exprima art. 900 din codul italian: Nulitatea.
Art. 900. substitutiei fideicomisare nu va vittama inteun nimio *sil-
ditatea institutiei san legatului (non reca pregiudizio alla.
validita dell'instituzione d'erede o del legato) cu care aceast&
dispozitie este unita; ea va face fusa ea toate substitutiile sli.
fie caduce, chiar acele din primul grad". Vezi fneat privaste
apararea ideei cuprinsit In acest text, ca institutia ar trebul
sa ramtie valida, Bertauld, Questions pratigues et doctrinales,
ete, I, 452 urm., p. 366 urm. V6zi qi supra., p. 614.
(2) Cas. rom. Bult. S-a I-a, anul 1881, p. 764 si Dreptul (lit}
1881, No. 88, p. 724. Cpr. Bandry et Colin, II, 3881. p. 556.
(ed. a 3-a); Répert. Sirey, v° Substitution, 626, etc.
(8) Cpr. Thiry, II, 287; Planiol, III, 3280; Baudry et Colin, II,
3181; Laurent, XIV; 506, 519; Demolombe, XVIII, 173, 174;
 EFECTELE OPRIREI SUBSTITUTIILOR FIDEICOMISARE. 577

Din cele mai sus expuse rezulta a eat institutia cat

si substitutia vor fi astazi nule, cu toate ea, testamentul ar
fi fost facut sub legea veche, unde substitutiile erau vazute
cu favoare, dacit suceesiunea s'a deschis sub legea noua, (1).
Substitutia va fi Insa valida data atat instituitul cat
si substituitul au murit sub legea veche (2).
Aceasta nu este decat aplicarea principiului nestramutat Succesinnile
se reguleazi
eit sucee,siunile se- reguleaza dupit legea In vigoare In mo- dupii, legea in
mentul desehiderei lor (3 ; caci, pang, la aceasta epoca, mos- vigoare in
momentul
tenitorul nu itre un drept eastigat, ci numai o simpla expec- deschiderei
tativa, pe care legea noul poate totdeauna s'o modifice (4). lor.
Regula art. 803, care anuleazit Intreaga dispozitie nu Caznrile nand
regula care
se apnea, Ins& de cateori mostenitorul ab intestat al dispu- anuleazil, In-
natorului joaca un rol In substitutie, fie ea grevat, fie ea treaga dispo-
substituit, fiindca legea, nu conferit unui mostenitor mai zitie este nea-
plicabilli.
depitrtat, ca sanctiune a substitutiei, dreptul de a cere nuli-
tatea substitutiei si de a se folosi de beneficiul ei. In adevar,
dacit un mostenitor este grevat, el va lua, bunurile autorului
situ cu toate el este liberat de sarcina de a executh sub-
atitutia. Dael el joaeit rolul de substituit, nulitate,a dispo-
zitiei 11 va face sit primeaseit imediat bunurile substituite,
In calitate,a sa de mostenitor legitim; de aceea, art. 803 nu
pronunta nulitatea institutiei si a substitutiei decal in pri-
vinfa donatarului, a eredului numit fi a legatarului, nu
inset fi tn privinfa moftenitorului ab intestat (5.
Troplong, I, 164; Arntz, II, 1705; Demante et Colmet de
Santerre, IV, 7; Acollas II, p. 620; Bertauld, Quest. prati-
qua et doctrinales du code Napolion, I, 450 urm. ; Pand. fr.,
vo cit., 10543; Beltjens, III, art. 896, No. 61 nrm., etc.
(,) Trib. Argea, Dreptul din 1882, No. 23; C. Bucure§ti ai Cas. rom.
Dreptul din 1884, No. 69; din 1886, No. 14 ai din 1887, No. 11;
Bult. S-a I-a, anul 1880, p. 104. Cpr. ai Cas. fr. D. P. 58. 1. 308.
Vezi supra, p. 539, ad notam, in fine qi tom. I, p. 101, 102, text
vi. nota 3 (ed. a 2-a). Cpr. Demolombe, I, 49; Arntz, I, 57;
Baudry et Foureade, Personnes, I, 165, in fine; Anbry et Rau,
I, § 30, P. 124 (ed. a 5-a) ai toti autorii.
(2) Cpr. Trib. Snceava, Dreptul din 1890, No. 27.
(8) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 49, 50 ai
antoritAtile citate acolo.
(4)Vezi deciziile citate in tom. I, al Coment. noastre, p. 98,
nota 1. Cpr. Aubry et Ran, 1, § BO, p. 115 (ed. a 5-a).
(9 Demolombe, XVIII, 175; Demante et Colmet de Santerre,
65105 37
 578 C. C.CART. nt Tu. V.S-a VIII.EFECT. OPRIREI SUBSTIT.

Proibitia Proibitia edictatA, de art. 803, Hind foarte riguroasl,

art. 803 nu
poate fi res- nu poate fi restrAns5, In aplicarea ei, dupg cum nu poate
trânsL fi lilting In afarA de limitele ei. Legea anulAnd, In adevAr,
frainsii peste
marginele ei. numai dispozitia afectatA de substitutie fideicomisarA, dispo-
zitia, neating de aeest viciu rAmane In picioare. Astfel,
dacl, am instituit pe A legatarul meu universal, obligAndu-1
a pAstrà, §i a remite, la moartea lui, casa mea din Ia§i lui
B, dispozitia universall nu este null, fiindcl nu este afec-
tatA, de substitutie. In adev1r, substitutia neavAnd de obiect
declt casa mea din Ia§i, dispozitia fActutA, In privinta casei
atAt lui A 61 §i lui 13 este lovitA, de nulitate, §i casa men-
tionatA va apftrtine mo§tenitorilor mei ah intestat. Cat pentru
institutia universall fAcutl, In favoarea lui A, ea rAmAne
validá peltru toatl coals ItA avere C . Utile per inutile non
vitiatur 2 .
Aweaqi solutie ar fi aplicabilA §i In cazul cAnd testa-
mentul sau donatiunea, In loe de a cuprinde o singurit dis-
pozitie, din care o parte numai er:t grevatA de substitutie,
ar cuprinde mai multe dispozitii, din care unele ar fi grevate
de substitutii, lar altele nesupuse sarcinei de a pitstri §i de
a restitul.
Astfel, dacl, a§ fi instituit pe A legatarul meu uni-
versal, cu obligatia de a Ostr-1, §i de a remite, la moartea
sa, universalitatea bunurilor lui B, &and In acela§ timp
un legal particular lui C, nulitatea legatului universal fltcut
lui A §i lui B n'ar atrage nulitatea legatului particular
fAcut lui C, pentrucg ambele dispozitii sunt independente
una de alta, ci. §i cum ar fi prevAzute In doug testamente
deosebite C .

IV, 10 bis I; Bertauld, op cit., I, 456; Pand. fr., e cit.,

10544. etc.
Thiry, II, 287; .A.rntz, II, 1706; Baudry et Colin, II, 3187;
Demolombe, XVIII, 179; Laurent, XIV, 507 win.; Aubry
et Rau, VII, § 694, p. 323; Troplong, I, 165, 166; Pand. fr.,
y° cit., 10547 urm.; Mareadé, III, 471; Cas. fr., C. Dijon,
§i C. Iai, Pand. Périod. 95. 1. 427; Pand. Périod. 96. 2. 97
(eu nota lui Fr. Cieny); Cr. jucliciar din 1902, No. 26, etc.
L. 1 § 5, in fine, Dig., De verborum obligationibus, 45, 1.
Cpr. Demolombe, XVIII, 178; Laurent, XIV, 511; Troplong,
I, 164; Arntz, Anbry et Rau, loco cit. Vezi C. Iai i
Dijon, Dreptul din 1881, No. 80; Pand. Périod. 96. 2. 51.
 EPECTELE OPRIREI SUBSTITITTIELOR PIDEICOMISARE. 579

Se poate IntAmp% ca institutia sl fie fleutl printr'un cazul and

institutia e
testament, iar substitutia, prin altul si, In asemenea caz, tleutA prin-
intreaga dispozitie va fi null, adecl atk institutia cat §i tr'un testa-
iar sub-
substitutia, dael, In spiritul testatorului, ambele dispozitiiment,
stitutia prin
nu formeazg, deck un tot indivizibil (I). altul.
Dacl rezultA Insl din Imprejuretri el testatorul n'a
Inteles a revock testamentul anterior win cel posterior,
care cuprinde sul stitutia, institutia prevlzutl In primul tes-
tament va rImAnek valida, §i numai substitutia din al doilea
testament va fi null (2).
Institutia f/-titl prin primul testament ar rlmlnek de
asemenea validl, dael al doilea testament, care cuprinde
substitutia, ar fi nul, de exemplu: pentru lipsá de forme,
fiindcl, In asemenea caz, al doilea testament se considerI
ea qi cum n'ar fi avut niciodatl fiint1(3).
Chestiunea p ire a fi IndoelnicA atunci cand institutia
este nulá qi substitutia valid/. Insit se admite, cu toate
aceste4, eit, In caz de nulita,te a institutiei, substitutia se
considerl ea o Iiimalitate directl, pentrucI nulitatea uneia
din dispozitii nu pate al atrag/ militatea celeilalte (4.
La caz de substitutie prin testament se poate Intilinplà emu' eind
ca una din cele &Mt liberalitlti al devie caducii prin duonnax di ii bn e :1,4311 ?

moartea instituitului sau a substituitului, Intamplatl, In ti este ea-

timpul vietei testatorului, In care caz substitutia nu-§i mai are du"'
fiint.1, fiindel nu mai exist/. deck o singurl liberalitate. In
caz de a mull substituitul Inaintea testatorului, substitutia
cade, iar institutia minkne validI, ca una ce este valabill
Fin ea. Insll. Diet s'ar Intkmplk ca instituitul sl moarI
Inaintea testatorului. substitutia va subzisth ea liberalitate
directl 5).
Q) Opr. Arntz, II, 1706; Laurent, XIV, 512; Demolornbe, XVIII,
177; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 323; Beltjens, III, art. 896,
No. 68 bis; Cas. fr. Pand. Périod. 90. 1. 60, etc.
Cpr. Laurent, XIV, 512; Pand. fr., e cit., 10558, in fine.
Cpr. Laurent, XIV, 513; Demolombe, XVIII, 182; Pand.
fr., e cit., 10565, etc.
Vezi Laurent, Demolombe, loco eupra cit. Cpr. Pand. fr.,
0 cit., 16564; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 324, nota 65, etc.
(a) Laurent, XIV, 514; Demolombe, XVIII, 184; Duranton, IX,
549; Aubrv et Rem, VII, § 694, 9. 324; Pam]. fr., 0 cit.,
10566, etc.-
 580 C. C.CART. III.TIT. ILCAP. V.S-a VIII.EFECT. OPRIREI SUBSTIT.

Cazul uncí Tot astfel, In caz de substitutie conditionalg, institutia

substitutii va fi validg, dad, se qtie Inc. din timpul vietei testatorului
conditionale.
cl conditia, sub cam substitutia a fost flcutg nu se mai
poate Indeplini. In adevgr, dispozitia neexistand dealt la
moartea testatorului, la aceastg, epocg a doua liberalitate
nu mai are fiintg, fiindcg conditia sub eare ea a fost flcutg
nu se mai poate Indeplini (1).
Cazul and PIng, acum am presupus cl cauza caducitAtei s'a
cadncitatea produs In timpul vietei testatorului. Dacg ea s'a produs In
s'a produs In
urma mort,ei urma mortei sale, caducitatea, care ar face ea una din libe-
testatorului. ralitati sg rganfie alit efecte, nu poate sg. facg ca cealaltg
sg, rgmAe validg. Astfel, In caz de moarte,a testatorului Ina-
intea instituitului qi a substituitului, renuntarea unuia sau
altuia la liberalitatea sa nu poate aye& de efect validarea
celeilalte liberalitgti, pentrncg atat institutia cgt §i substi-
tutia sunt lovite de o nulitate absolutg, adecg aunt inexis-
tente, aqa cl nici instituitul, nici substituitul nu mai are
la ce renunth (1.
Pact Busse- aIt pentru renuntarea ce instituitul sau substituitul ar
soral. face In timpul vietei testatorului, ea ar fi null ea una ce
ar cuprinde un pact succesoral oprit de lege (3).
Efectele ca- Caducitatea uneia din liberaliati, produsg In timpul
ducitittei In- vietei testatorului prin moartea instituitului sau substitui-
timplatli jn
timpul vietei tului, face, din contra, ca c,ealaltg liberalitate al fie validit,
testatorului. pentrucl dispozitia nefiind Meg deschig, de oarece presu-
punem el testatorul se glsegte Ineg In viatg, nu existit ili nu
poate sg, existe substitutie tocmai din cauza mortei unuia din
gratificati, In timpul vietei testatorului. Laurent, XIV, 516.
Clauzli, pe- Legiuitorul oprind, dupg cum qtim, substitutiile fidei-
nail,.
comisare pentru consideratii de ordine publicl (4), de aici
Pand. fr., e cit., 10569; Laurent, XIV, 515.Vezi insI
Marcadé, III, 466.
Cpr. Laurent, XIV, 516; Demolombe, XVIII, 185; Aubry
et Rau, loco cit., p. 325; text Ili nota 68; Pand. fr., 0 cit.,
10571, etc.
(8) Vezi asupra pactelor succesorale, care eran oprite r¡i sub
codul Caragea (Dreptul din 1893, No. 60), tom. III, partea II,
al Coment. noastre, p. 314 urm. Cpr. Laurent, loco supra cit.
Mai vezi asupra pactelor succesorale, M. Pavanu, Les pactes
sur succession future (tea, Paris, 1907).
(4) Vezi supra, p. 514, 515. Cpr. Laurent, XIV, 519.
 EFECTELE OPRIREI SITBSTITITTIILOR FIDEICOMISARE. 581

rezulta cit dispunatorul nu poate sa nimiceasca printr'o

ekiuzg. pena la dreptul mo§tenitorului de a cere anularea
substitutiei fideicomisare facuta de dhnsul (1). Astfel, ar fi
null clauza prin care testatorul ar fi zis: las toata averea
mea lui A, daca ino§tenitorii mei vor atach testamentul meu
0-1 vor anulh ca facut In violarea art. 803" (2).
Un testator n'ar puteli, de asemenea, sa lipseasel pe
un mo§tenitor de drepturile sale, prin mijlocul unei clauze
penale, qi sa-i ridiee, In totul sau In parte, foloasele ce-i
conferit legea, declarand incesibil, In tot timpul vietei sale,
uzufructul bunurilor ce i se cuvin Inteo succesiune (5).
Se decide Ing, eu drept euvant, ca este valida clauza Validitatea
clauzei pe-
penal. Inscrisa Intr'un testament, de chteori ordinea publica nale.
nu este la mijloc(5) qi de cateori nu se ataca rezerva moq-
tenitorilor (5).
Nimic n'ar Impedich, de asemenea, pe dispunator de a
prevedek, pentrn cazul cand dispozitia sa ar fi atacata qi
anulata In baza art. 803, ea donatiunea sau legatul, acute
In primul ordin, sali produca efectele lor.ca liberalitati pure
§i simple, facute primului gratificat, WI nicio sarcina, sau
ca donatiunea ori legatul facute In al doilea ordin, A, fie
mentinute ca liberalitati directe, institutia Rind §tearsa Cu
desavirlire. In adevar, prin asemenea elauze. dispunatorul,
(') , Nemo cavere potest ne leges in suo testamento locum habeant.
(L. 65, Dig., XXX, De legatis I).
(2) Planiol, III, 3288; Arntz, II, 1707; Demolombe, XVIII,
187, 283; Laurent, XI, 475 si XIV, 518; Baudry et Colin,
II, 3197; T. Huc, VI, 28; Duranton, VIII, 94; Anbry et
Rau, VI1, § 694, p. 326; Massé-Vergé, Ill, § 465, p. 188,
nota 28; Troplong, I, 265; Répert. Sirey, v° Substitution,
683 urm. si 820; Pand fr., y° cit., 10572; Beltjens, III,
art. 890, No. 77; Répert. Dalloz, Supplément, v° Substitution,
162; C. Nancy, Sirey, 72. 2.71; D. P.72. 2. 164; C. Paris,
D. P. 76. 2. 83, etc.
(8) Trib. Coulommiers, Pand. Périod. 1904. 2. 335.
Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 196, 197
si tom. III, partea II-a, tabla analitia, v° Cauzii, penalei si
trimeterile acute acolo. Mai vezi Revue trimestrielle de droit
civil, tom. IX, anul 1910, pag. 866, 867 si Cr. judiciar din
1913, No. 63 (Cu observ. noastrI). Vezi si supra, p. 137.
Vezi tom. IV, partea I-a suscitat, tabla analiticit, vo C/auzcl
penald si trimeterile acute acolo.
 582 C. cw.CART. 111.TIT. 1I.CAP. V.S-a VIII. DOVEDIREA SUBMIT.

departe de a voi sit asigure executarea unei dispozitii nule,

a manifestat, din contra, vointa de a se conformh legei, Ili de§i
In asemenea caz, mo§tenitorii nu au interes de a atacit sub-
stitutia, totusi acest interes apartine grevatului sau institui-
tului, pentru a face st se anuleze sarcina de a conserva §i
de a remite, spre a putea pitstra liberalitatea pentru tot-
deauna (I .

Dovedirea substitutfilor fideicomisare.

Dr. roman qi till1 et, atilt la Romani at §i In dreptul vechiu francez,

dr. vechiu
franeez. substitutiife ficleic )misare fiind vitzute cu favoare1 interpretii
recuno§teau existenta, lor, Intemeindu-se numai pe simple pre-
zumptii sau conjecturi, ceeace erh, foarte abuziv, pentruct
de multe ori vointa judeciitorului Inlocuia pe ace,a a tes-
tatorului. Cujacius a combgtut acest abuz, (hind conjectu-
rilor calificativul meritat de mendacissinta. Art. 19 al ordo-
nantei din 1747 a de-sfiintat substitutiile conjecturale, Msá
judecttorii totu,i au continuat a se referl la conjecturile din
textele dreptului roman (2.
Dovedirea Acest 'twill ne inai fiind cu putinttl astgzi, se admite
substitatiilor
in dreptul ac_ In genere, si cu (kept cuvfint, cg, dovada unei substitutii
tual. Contro- oprite nu poate st rezulte deck dintr'un act redactat In
versa.
forma unei donatiuni sau unui te,stament, iar nu din scri-
soli misive, prezumptii, martori, mg' turisire, juramAnt. etc. 3 .

(') Cpr. Thiry, II, 268; Arntz, II, 1707; Pan I. fr., v° Don. et
testaments, 10574; Laurent, XIV, 517; Demolombe, XVIII,
188 urm. ; Mareadé, III, 407; Massé-Vergé. III, § 465, p. 188,
Baudry et Colin, II, 3198; Cas. fr. D. P. 66. 1. 37; Sirey,
66. 1. 72. Contra: Duranton, VIII, 94; Aubry et Rau, VII,
§ 694, p. 326. Cpr. Cas. fr. D. P. 63. 1. 43; Sirey, 63. 1. 233.
(2) Vezi Van Isghem, concluzii puse tnaintea Curtei de apel din
Gaud, In calitate de procuror general. La Flandre judiciaire
din 1900, No. 22, p. 338.
(8) Répert. Sirey, v° Substitut:on, 735 urm.; Baudry et Colin,
II, 3210, 3212; T. Hue, VI, 31; Dnranton, VIII, 63; Mar-
eadé, III, 469; Laurent, XIV, 522; Aubry < t Rau, VII, § 694,
pag. 328, text si nota 77; Thiry, 11, 289; Arntz, II, 1708;
Rolland de Yillargues, Substitutions prohibées, 297, 350, 351
si Répert. du notariat, v° Substitution. 81 urm.; Bédarride,
Du dol et de la fraude, IV, 1623; 1lonnart, Substitutions,
 DO VEDIREA SUBSTITUTHLOR FIDEICOMIS 1 RE. 583

Aceastg regal/ nu sufere exceptie, caaform principiilor Art. 1198, 40.

generate, cleat In caz .de perderea sau distrug area actului din
care rezultg substitutia (art. 1198, 40). In asemenea caz,
perderea fortuitg a instrumentului probator va puteh fi sta-
bilitit prin once dovezi §i aceastg probg va aye& de conse-
cintg stabilirea a lnsg§ substitutiei cuprinsg In acel act (1).
CAt pentru obligatia de it pgstrà §i de a remite, con- Oblig. verba%
de. a pi's. trá
tractatg de donatar sau legatar In mod verbal, ea nu are li remite.
nicio valoare, pentruel nu este obligatorie (3.
Rganape bine Inteles cit dovedirea substitutiei fideico- Art. 1169.
misare incumbg acelui care o invoael §i Pare vrek sl se
foloseascg de nulitatea ei art. 1169 3).
A§a dar, pentru ci. o substitutie fideicomisarg sg poatg Dovedirea
fi anulatg de justitie, ea trebue sg fie doveditA de acel carecLit .riincitpeti-n.

o invoacii, §i dovada nu se poate face decat In formele so-

lemne ale actului care o constatg (donatiune sau testament),
pag. 95 urm.; Beltjens, III, art. 896, No. 83; C. Bruxelles,
Pasicrisie beige, anul 1855. 2. 288 si anul 1857. 2. 296;
C. Toulouse, Sirey, 81. 2. 74, etc. Contra: Demolombe,
XVIII, 172; Mas.;é-Vergé, III, § 485, p. 186, nota 19; Coin-
Delisle, Don. et testaments, art. 896, No. 55, rag. 58, 59;
Merlin, Quest. de dr it, y0 Substittaion fidékommisaire, § 14
tom. VIII, p. 91 urm. (ed. a 4-a din 1830), etc. Dupà aceste
din urmil, autoritAti, proba substitutiei fideicornisale ar puteit
s5, rezulte si din nite elemente, de exemplu: din mArturisire
gi jurImint, din scrisori Sall Rite acu, putând fi stabilità
chiar prin martori, pentrucit substitutiile fiind opite, se da-
torese numai frandei, si este de principiu cit frauda poate
fi stabilitA prin once soh' de probe. Fraus omnia corrumpit.
Vezi asupra acestei controverse, Pand. fr., 1° Don. et testaments
10600 urm.
(I) Répert. Sirey, y° cit., 737; Rolland de Villargues, Substitu-
tions prohibé 8, 353; Pand. fr., y° cit., 10606. S'a decis insà
cti, desì, in caz de perderea unui titla prin fort6 majorii.,
proba cu martori este admisibill atat pentru stabilirea per-
derei titlului cat si a cuprinsului acelni titlu, totusi, pentru
ea admiterea acestei dovezi A. fie obligatorie, trebue ea partea
interesaa sa determine evenimentul fortuit cu ocazia caruia
titlul a fost perdut, pentruca instanta de fond sit poata aprecik
seriozitatea probei propuse. Cas. rom. Bult. 1912, p. 2124.
(2) R)11.-m1 de Villargues, Substit. prohibées, 350 urm.; Mass&
Vergé, III, § 465, p. 185, nota 19, ah initio, etc.
(3) Bandry et Colin, II, 3209; Beltjens, III, art. 896, No. 83;
Honna-rt, Substitutions, P. 92, etc.
 684 C. CIV.CART. III.TIT. II.CAP. V. S-a VIII. DOVEDIREA SUBSTIT.

numai fideicomisul simplu putand fi stabilit independent de

agest act.
Prescriptia ce Se na§te Insi Intrebarea: ce prescriptie va puteh sit opue
e %mule i nstituitul sau grevatul de substitutie, mo§tenitorului legitim
postinstituitul
moqtenito- sau legatarului universal, care ar cere nulitatea ei. Chestiunea
rului care
core nulitates este controversatl. In adevlr, unii fac urmItoarea distinctie:
substitutiei. sau substitutia a fost fleutg, printr'o donatiune, §i atunci
Controversl.
grevatul va puteh sg, invoace prescriptia de 10 ani prevl-
zutit, de art. 1900 C. civil; sau substitutia a fost flcutl
prin testament, §i atunci el nu va pute s invoace decat
prescriptia de 30 ani (art. 1890, pentrucl prescriptia de
10 ani se aplicl numai la conventii, nu Insl §i la testamente,
care nu sunt conventii, ci acte (art. 802) (1).
Aplie. pres- Aceastg, solutie este lug inadinisibilá, pentrucg, dispo-
criptiei de 3o zitia care cuprinde o substitutie fideicomisarl, fiind radical
de ani. C on-
troversI. null sau mai bine zis inexistentà, prescriptia de 10 ani este
o confirmare tacitl, §i §tim cg, actele inexistente nu pot fi
confirmate niei In mod expres, nici In mod tacit (9. Singura
prescriptie aplicabill In specie este deei ace,a a dreptului
comun, adeeg, de 30 de ani art. 1890). i aici trebue Incl
sl n Intelegem, clei In tot timpul vietei instituitului sau
grevatului, substituitul neavand posesiunea bunurilor ditruite
sau legate, prescriptia nu poate niciodatl sá foloseascl insti-
tuitului §i sá valideze sarcina de a restitul, care este ilegall
§i contrarl ordinei publice (3). Dacl substitutia s'a deschis Insl
prin moartea grevatului §i substituitul a luat In posesiunea
sa bunurile &mite sau legate, aceastl posesiune nu va deven1
irevocabilg, cleat prin expirare,a termenului de 30 de ani.
Cu alte cuvinte, numai preseriptia longissimi temporis va
puteh sit facI ca substituitul sá doblIndeascit o proprietate,
pe care vocatiunea lui ilegall nu i-o conferek (4)

(') Vezi in acest sens, Bertauld, Quest. pratiques et doctrinales

du code Napoléon, I, p. 399 urm., No. 493 urm.
Vezi tom. IV, partea I-a, tabla anal., y° Confirmare, p. 208.
In acest sens tribunalul Ilfov a decis, c. nulitatea de care
sunt lovite substitutiile fideicomisare, fiind de ordine publicl,
actiunea prin care se tinde la declararea acestei substitutii,
este imprescriptibilki. Cr. judiciar din 1913, No. 39.
Cpr. Pand. fr., y° cit., 10599: Bertauld, op. cit., pag. 400,
No. 490, 497.
 PERSOANELE CARE POT ATACA. O SUBSTITIITIE FIDEICOMISARA. 585

Persoanele care pot atad o dispozitie pentru

cauzi de substitutie fidelcomisari fi care se folosesc de
aceasti nulitate.

Dreptul de a cere nulitatea unei dispozitii cuprinzAnd Mogtenitorul

o substitutie fideicomisará, apartine, In genere, mo§tenitorului ab intestat.
ab intestat, singurul chemat de a se folosi de aceastá, nu-
litate Pentru a puteh, cere nulitatea unei dispoz4ii eu-
prinzAnd o substitutie fideicomisará, trebue a avek deci o
vocatiune la succesiune. Prin urmare, moartea grevatului
fitcá,nd st Inceteze vocatiunea sa ereditarl, creditorii lui nu
mai pot propine nulitatea testamentului (2).
Mo§tenitorul legitim poate sá, provoace nulitatea dispo- Persoanele
zitiei nu numai contra unui legatar eu titlu particular contra egrora
se poste exer-
contra celui cu titlu universal, dar ehiar §i In contra unui eiti aetinnea.
legatar universal, cAnd Insu§ acest legat este grevat de sub-
stitutie .
Aceastg solutie nu sufere nicio dificultate In cazul cAnd Cama citad
sareina de
obligatia de a pástrá §i de a restitui lucrul ditruit sau legat, restituire este
este privitoare la universalitatea Intreagá, a bunurilor. Astfel, relativii la
universali-
daca testatorul a zis: instituesc pe A legatarul meu uni- tatea bunu-
versal, eu obligatia de a pástrA toate bunurile ce compun rilor
succesiunea mea §i de a le restitui, la moartea sa, lui B. torului.
In CAZ cand ae.est din urml va supravetui legatarului meu",
o asemenea dispozitie va fi nulá, atAt In privints, lui A (in-
stituitul) cá,t §i In privinta lui B (substituitul §i Intreaga
avere a testatorului se va luà de mo§tenitorii Al ab intestat.
Asupra acestui punct toti autorii sunt de acord 4).
Aceea§ solutie va fi aplicatii, In caz cand sarcina de a Caz'n1 efind
sareina de
restitul ar fi privitoare la o fractiune din universalitatea bu- restitture e
nurilor, de exemplu, In caz cand dispunittorul ar fi zis: privitoare la
las toatá. averea mea lui A, cu obligatia de a restitul, la dino fractiune
universa-
moartea lui, a patra parte din aceastil, avere lui B" (4). litatea bnnu-
Chestiunea este Insg, mult mai delicatá. atunci cánd sar- rilor.

Baudry et Colin, II, 3200; Aubry et Rau, VII, § 694, p. 326

qi toti autorii.
Trib. Ilfov, Dreptul din 1885, No. 36, p. 287.
Vezi Pand. fr. vo cit., 10579 qi deciziile citate acolo.
Vezi Demolombe, XVIII, 190; Baudry et Colin, II, 3202, etc.
Baudry et Colin, II, 3203.
 586 C. CIV.CART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a VIII. SUBSTIT. FIDEICOMIS.

Cazul eand cina de restituire, impusl legatarului universal, are de obiect

sarcina de
restituire,im- un lucra determinat, precum ar fi, de exempla, In cazul
pusli legata- cAnd testatorul ar fi zis: rlas toatá averea mea lui A, cu
rulni univer-
sal, are de obligatia de a pástrá mosia mea cutare si de a o re,stitul,
obieet un lu- la moartea sa, lui B". Chiar In aceastá ipotez5, jurispru-
cra determi- denta declarl dispozitia lovitá de substitutie, nulá. In pri-
nat. Contro-
vera,. vinta legatarului universal. atribuind mostenitorului legitim
mosia ce instituitul trebuih 81 pdstreze toatá, viata lui. Art. 803
dispune, In adevitr, el dispozitia lovitá, de substitutie este
nulá. chiar In privinta eredului numit sau a kgatarului.
Consideriind, zice foarte bine Curtea noastrit de casatie, ci
dacit este exact, pe de o parte, cá nulitatea si ca lucitatea legatelor
particulare folosesc numni legatarului universal, Cu excluderea mor
tenitorului ab intestat, de dareee obiectele acestor legate fac parte
din universalitltea bunitrilor, care este atribuita legatarului uni-
versal (art. 888), este evident, pe de altit parte, cit acest principiu
inceteazá de a se aplicit de eiteori legea, bazatil, pe un j'iteres de
ordine publicit, declarh o dispozitie particular& nul& chiir in pri-
vinta legatarului universal; ch art. 803 pronuntá ex pres nulitatea
dispozitiilor cu sarcina de a conservit si de n remite atar in pri-
vinta eredelui numit, clit si in privinta tertiului in fulosul citruia
eredele nnmit este insárcinat a conservá si a remite; eA, in fata
textului ciar si precis al art. 803, care pronuntá, aceasth indoit&
nulitate, fi-irá a deosebl clac& legatarul universal este obligat a eon-
servà si a remite insits universalitatea bunurilor san numai un obiect
particular al succesiunei, in zadar se sustine cit, de citteori leg.atarul
universal este inA,rcinat a pästrit si a remite numai un obiect par-
ticular al succesiunei, nnlitatea care atinge titlul slu particular un
isbeste in acelas timp, in ceeace priveste acest obiect particular,
si titlul situ universal; cá ~asta distinctie nu are pentru ea nici
textul legei, nici principiile de ratiune, fiind din com.' constant
a clauza care reguleazii, drepturile legatarului universal asupra
vreunui obiect particular al succesinnei, departe de a constituí un
titlit particular pentru legatarul universal, nu este decilt un corolar,
o consecintá, a titlului ball universal, care singur II investeste atitt
Cu legatul ere litittei ca atare, cAt si eu legatul fiecárui obiect en-
prins in ereditate; di pe ling& aceasta, se mai adttogri, Tatiunea
art. 803, care si ea exclnde en destafirsire admiterea ideei e& le-
gatarul universal poate sA se foloseasett de nulitatea dispozitiunei
prin care i s'a impus sarcina de a conservá Qi de a remite un obiect
particular al succesiunei, etc." (').

(') Cas. rom., S-a I-a, anul 1881, p. 761 ill Dreptul din 1881,
No. 88, p. 724 urm. Tot in acest sens s'a pronuntat, in ~ea§
afacere, si C. din Iasi, Dreptul din 1881, No. 80. Cpr. C. Bu-
 PERSOANELE CARE POT ATACA O SUBST1TUTIE FIDEICOMISARI. 587

Dar, daca aceastit din 'unlit chestiune este controversatg, Cazul and
legatul parti-
se admite, In genere, ct de eilteori defunctul a instituit un cular foloseste
legatar universal, fAcAnd §i un legat particular afectat de legatarului
universal.
s tbstitutie fideicomisarA, nulitatea acestui legat va folosi
legatarului universal, iar nu mo§tenitorului legitim. Astfel,
dacit te,statorul a zis: las tQate bunurile rnele lui A; las
lui B mo§ia mea cutare, cu ol ligatia de a o restitui la moartea,
sa, lui C", nulitatea acestei ultime dispozitii va folosi le-
gatarului universal A mo§tenitorul instituit), iar nu mo§te-
nitorului legitim, pentrucii, legea anuleazA, aceastA, dispozitie
privinta moftenitorului instituit sau a legatarului, iar nu In
privinta mo§tenitorului instituit §i a legatarului In acelaq
thnp, ceeace ar fi necesar pentru ea, in specie, nulitatea
foloseascil mostenitorului ab intestat. AceastA solutie este
pentrudi, mo§tenitorul instituit nefiind, In specie, obligat
la nicio restituire, dispozitia nu poate fi nulii In privinta lui
Proibitia substitutiilor fideicomisare fiind, precum §tim, bleconfirma-
intemeiatl pe consideratii de ordine publicA, dispozitia rea substitu-
tiei fi deicomi-
Iniolama art. 803 este nula de drept, dui)/ cum se sere.
exprinlit art. 961, ea una ce se Intemeiaza pe o cauzg, ControversL
art. 966, 968 2, salt 'mai bine zis inexistenta. Ca
curesti, Drei tul din 1892, No. 4. In acelas sens, Cas. fr. si
C. Rouen, (WO trimetere. D. P. 63. 1. 43; Sirey, 63. 1. 233;
Sirey, 74. 1 299; D. P. 74. 1. 354; Sirey, 64. 2. 16; D. P.
64. .2. 219. Cpr. C. Besauvon, D. P. 93. 2. 286 (motive). Mai
vezi Baudry et Colin, II, 3204 urm.; T. Hue, VI, 31 bis;
Laurent, XIV, 521; Anbry et Rau, VII, § 694, p. 326, 327,
text si nota 72; Pend. fr., y° cit., 10581; Répert. Sirey, v°
Substitution, 722 urm.; Degré, Dreptul din 1882, No. 1, P. 4
urm. si No. 7, p. 55 urm.; Petrreseu, Testamentele, p. 442
urm. Contra.: C. Caen decizie casaa), D. P. 61. 2. 10;
Sirev, 63. 1. 233 (sub Cas.); Demolombe, XVIII, 191 si con-
sultfitia publicatä in D. P. 61. 2. 106 (tu notA ; Bertauld,
op. cit., I, 478 urm., p. 389 urm.; Gr. PAucescu, Dreptul din
1881, No. 88 si din 1882, No. 6. Cpr. Planiol, III, B289.
DupA aceste din urmá outoritiiti, nu mostenitorul legitim se
va folosl de nulitatea substitutiei, atunci camd obligatia de
restituire, impusii legatarului universal, ar fi un obiect deter-
minat, ci fnsus legatarul universal.
Baudry et Colin, II, 3208; T. Hue. VI, 31 bis, etc.
(2) Opr. Laurent, XIV, 519: Baudry et Colin, II, 3182; Aubry
et Rau, VII, § 694, p. 327; Pand. fr., y° cit., 10587 si toti
autorii, afarfi. de Bertauld (op. cit., I, 489, 490), care ziee
 688 C. cw.CART. 111.TIT. II.CAP. V. S-a VIII. SUBSTIT. FIDEICOMIS.

atare, nulitatea cam rezulta dinteo substitutie fideicomi-

Barg, nu poate fi confirmata, nici in mod expres, nici in
mod tacit de acela care este In drept a exercit5, actiunea in
nulitate (t), partile neputand prin conventiile lor, sit deroage
dela ea (art. 5) (2). Quod nullum este confirman i neguit (3.
De aceea, am 0 vitzut supret, p. 584, cá prescriptia de 10
ani, statornicita de art. 1900 C. civil, nu este aplicabill In
specie, intrucat aceasta preseriptie este o confirmare tacita.
Execut. tea-
mentului.
Aceasta nulitate nu poale fi acoperita nici prin exe-
cutarea testa mentului care cuprinde substitutia (4.
Nepronunta: Cu toate cii. nulitatea substitutiei este de ordine publicii,
reasabnetn.litliditnei
totuqi judecatorii nu pot s'o pronunte din oficiu, daca ea
oficiu. n'a fost ceruta, aceasta constituind un motiv de re% iLuire
a hotarlrei lor (art. 288, 2° qi 3° Pr. civ.) 5).
desi substitutia este contrarg, interesului general, totusi insti-
tutia fiind o liberalitate ordinal* nu compromite intru nimie
interesul societ/tei.
(1) Vezi supra., p. 141. Cpr. Baudry et Colin, II, 3183; Beltjens,
art. 896, No. 79 si 80; Laurent, XIV, 520; T. Hue, VI, 30;
Aubry et Rau, loco cit., p. 327; Demolombe, XVIII, 186;
Planiol, III, 3127; Pand. fr., y° Don. et testaments, 1058S;
Répert. Sirey, v° Substitution, 659; Boyer, Code civil annoté,
art. 896, p. 347; Cas. fr. D. P. 93. 1. 92; Pand. Périod.
94. 1. 139; Sirey, 94. 1. 500; C. Bucuresti si Cas. rom.
Dreptul din 1887, No. 11 si 64; Bult. S-a I-a, anul 1887,
p. 528; Bult. 1893, p. 1121; Cr. judiciar din 1894, No. 2,
p. 6 si Dreptul din 1898, No. 8. Contre t: Trib. Ilfov, Dreptul
din 1885, No. 36 (send* infirmatl de Curte); C. Montpellier,
Sirey, 42. 1. 25 (sub Cas.) si Répert. Dalloz, Y° Oblig., §476,
4538;7°, precum si y° Substitution, 247, p. 95. Cpr. C. Amiens,
D. P. 69. 2. 41. Vezi si Larombière, Oblig., IV, art 1339,
1340, No. 17. Decizia supra citatit a Curtei din Amiens pane
in principia ch., desi substitutia fideicomisarfi nu poate fi aco-
periti printr'o confirmare put% si simpll, care ar %sit A
subziste sarcina de a *trio. §i de a remite altuia, totusi mos-
tenitorul poate sr). yalideze dispozitia fAcuttt in folosul celui
greyat de substitutie, liberindn-1 de sarcina de a conservi si
de a remite.
Beltjens, III, art. 896, No. 79 si autoriatile citate.
Vezi tom. IV, partea I, tabla anal., yo Quod nullutn est, etc.
Trib. Poitiers, Pand. Périod. 1906. 2. 107.
Cpr. Baudry et Colin, II, 3186; Bertauld, op. cit., I, No. 471,
p. 383 si No. 482, p. 391; Répert. Sirey, y° Substitutions, 697;
Beltjens, art. 896, No. 79; Demolombe, XVIII, 191; Pand.
 PERSOANELE CARE POT ATACA O SUBSTITUTIE FIDEICOMISARX. 589

.$tim, de asemenea, c/ nici prescriptia nu poate fi in- Art. 1841.

vocat/ din oficlu (art. 1841), cu toate el §i ea se intemeiazg
pe consideratii de ordine public/.
Numai In materie penall, judec/torii sunt datori a in- Invoe. pre-
voch prescriptia din oficiu, pentrucl ea se ihtemeiazit peosfeireiiP,i°t1i,
interesul societittei, iar nu pe acel al inculpatului sau al terie penalit.
condemnatului (t).
Din imprejurarea cá proibitia art. 803 intereseazg or- Facerea u.1?ei
dinea public/ mai rehu1t1 cá pArtile nu pot face o tranzactie.trapranzBanet
asupra unei substitutii fideicomisare, In scopul de a men_ fideicomisare.
tine In sarcina grevatului obligatia de a pAstrh lucrul §1 de
restitui (2, ele fiind Ins/ libere de a face, prin tranzactia
lor, sá disparit dinteun testament clauza unei substitutii
fideicomisare, impiirtind succesiunea intre ele (2).
In consecintl, s'a decis c.1 este deprisos de a se mai
cerceta (lac/ un testament cuprinde sau nu o substitutie fidei-
comisarl, atunci &Ind pártile interesate au nimicit testamentul
printeo tranzactie §i au impratit succesiunea Intre ele (4).

fr., y° cit., 10597; Boyer, Code civil annoti, art. 896, p. 347;
T. Hue, VI, 30. Vezi ins& Coin-Delisle, Don. et testaments,
art. 896, No. 52, pag. 57. Vezi si L. 'mica Cod, Ut qucv
desunt advocatis partium, judex suppleat, 2, 11, nude se zice:
Non dubitandum est, judicem, si quid a litigatoribus, vel ab
jis qui negotiis adsistunt, minus fuerit dictum, id supplere et
proferre, quod Lida legibus et juri publico convenire".
(I) Vezi tom. V al Coment. noastre, pag. 513 si la autoriatile
eitate acolo, adde: Planiol, II, 686; Beltjens, III, art. 2223,
No. 8; Mourlon, III, 1788; F. Hélie, Instr. criminelle, II, 1051;
Garraud, Précis de droit criminel, 409; Répert. Sirey, y°
Prescription (Mat. criminelle), 32 nrm.; Troplong, Pres-
cription, I, 94; Sourdat, Tr. général de la responsabilité, I,
406, p. 611 (ed. a 5-a, 1902); Haus, Principes généraux du
droit phial belge, II, 1323, p. 625 (ed. a 3-a 1879); Tano-
yieeanu, Curs de proced. penald, 270, pag. 179 (Bueuresti,
1913) si toti autorii. Vezi infra, in tom. XI, explie. art. 1841.
(2) Vezi tom. X al Coment. noastre, p. 195 si Répert. <Sirey, y°
Substitution, 674 urm.
Cas. rom. Bult. 1888, p. 143 si Dreptul din 1888, No. 27;
Bult. S-a I-a, 1887, pag. 528 si Dreptul din 1887, No. 64,
p. 606. Cpr. Trib. Braila, Dreptul din 1883, No. 69, p. 489;
T. Hue, VI, 30; Beltjens, III, art. 896, No. 79, in fine.
(4) C. Iasi i Cas. rom. Dreptul din 1888, No. 27, p. 213; Bult.
1901, p. 1446, etc.
 590 C. CIV.CART. IILTT. II.CAP. V.S-a VIII.SUBSTIT.DR. INTERN.

Art. 1897. In fine, tot din caracterul nulitittei absolute al substi-

tutiei fideicomisare s'a tras, cu drept cuvant, concluzia eil, o
donatiune sau un testament, care cuprinde o atare substi-
tutie, nu poate constitui un just titlu spre a conduce la pres-
eriptia achizitiva de 10 sau 20 de ani (art. 1897) 1, iar
sarcina de a conservh si de a restitui nu (la nastere la o
obligatie natural/. care sa poatit fi novata sau eautionatit 2 .

Natura statutului substitutiilor fideicomisare

(Drept international).
Striiinii nu Din imprejurarea ea legea eonsider/ substitutiile fidei-
pot face o sub-
stitutie 'In comisare ea fiind con trare ordinei pu Id ice in terna Vona le,
tara noastrit. rezulta, ca. tribuna lele noastre trebue sa refuze de a consaerh
validitatea substitutiilor fideicomisam Acute de straini, In
tara noastrA, oricare ar fi nationalitatea si legea personal/
a acestor straini si oricare ar fi n aura bunurilor lo' ite de
substitutie, fie aceste bunuri mobile sau imobile s .
Sunt, ce e drept, decizii ewe valideaza substitutiile

Bufnoir, Propriété et contrat, p. 302; Baudry et Colin, II,

3185; '1'. Hue, VI, 30; Répert. Sirey, v° Substitutions, 679, etc.
Vezi autorii citati In nota precedenta.
Vezi In aeest sens, Cas. Palermo, Sirev, 95. 4. 28 qi J. Clunet,
anul 1898, p. 416; Baudry et Colin, II, 3428, 3429; Vincent
et Pénaud, Dictionn. de droit international privé, v0 Testa-
ment, 102; Aubry et Rau, 1, § 31, p. 136, text si nota 15 bis
(ed. a 5-a); Weiss, Tr. théorique et pratique de droit inter-
national privé, 1V, p. 641; Rola, Pr. de droit international
privé, II, 790, p. 355; Surville et Arthuys, Cours élément. de
droit international privé, 347, pag. 428 (ed. a 5-a, 1910);
Répert. Sirey, v° Testament, 2890; Pan]. fr., vo Don. et tes-
taments, 15018; Giulio Diena, J. Clunet, anul 1894, p. 255
urm.; Savigny, Systern des hentigen rtimischen Rechts, VIII,
§ 377, p. 312 (edgermana, din 1849). Iata cum se exprima
acest din urma autor: Wenn also durch Testament ein Fa-
miliengclei-ommiss errichtet wird far ein Gut, das in einem
fremcien Lande liegt, damn Gesetz Fideicommisse nicht aner-
kennt, so entscheidet das filr den urtheilenden Richter geltende
Gesetz, weiches hier auf die bngaltigkeit der Anordnung
fiihrt". Vezi si tow. I al Coment. noastre, pag. 137, text si
 NATUR t STATUTULUI SUBST. FIDEICOM. DR. INTERNATIONAL. 591

fideicomisare facute de straini, In privinta mobilelor (1), Insa

nicio consideratie serioasa nu justifica aceasta solutie (3).
Adevitrul este ddei ca legile cai:e desfiinteaza substitutiile,
ca §i cele care desfiinteaa, succesiunea privilegiad a bantilor,
In detrimentul fetelor, cave exisd ald, data In eodul Ca-
ragea 3, sunt reale, atat In privinta imobilelor cAt §i a
mobilelor.
CAt pentru substitutiile exceptional permisé de codul Sabstitutiile
francez, §i nepermise de codal nostru §i de cel italian, se ;Mirla:
decide, in genere, di ele nu vor putel fi facute In Franta codui fr. si
de catre Romani sau Italieni, pentrucit ele sunt In afara nepernuse de
codal nostru.
de ordinea publica internationall §i pentruca un testator
strain nu poate sa aiba In Franta mai multe drepturi den.«
are In propria sa tara (4).
Art. 764 din codul italian permidnd de a se testh Conflict 1ntre
In favoarea copiilor din gradul Intai ai unei persoane de- eaodrt.untaidiat
terminate, care tráete In 'nomen tul mortei testatorului, mi o art. sos din
toate ca ace§ti copii n'ar fi Inca conceputi, quantunque non coduk nostra.
siano ancora concepiti, iar art. 808 din codal nostru
admitAnd principiul ca, nu este capabil de a primi prin
testament decat acel care este conceput In momentul mortei
testatorului, chestiunea este de a §ti dacit un Italian ar
pute% sa dispue pentru bunurile situate In România In
favoarea unui copil Inca neconceput? Afirmativa este ad-
misa In genere. In adevar, art. 764 din codul italian fiind
relativ la succesiunea testamentara, face parte din statutul

nota 1. Vezi insI Pillet, Principes de droit international

privé, No. 171, pag. 352, 353 si No. 192, pag. 380, 381;
Laurent, Droit civil international, VI, 155, p. 279 urm. §i
Principes, I, 130, etc.
Vezi C. Paris, Sirey, 36. 2. 173 si Répert. Dallo; y° Lois,
p. 180, ad notam, col. 2. Mai vezi o altrt decizie tot a Curtei
din Paris, in J. Clunet, anul 1884, p. 192, 193.
Vezi Bludry et Colin, II,, 3429.
(8) Vczi in privinta excluderei fetelor dela suceesiunea piirintilor
lor in folosul bgetilor, tom. III, partea II al Coment. noastre,
nota 2 (lela p. 140 urm. §i supra, p. 518, nota 2.
(4) Weiss, op. cit., IV, p. 641, 642; Rolin, op, si loro cit.; Répert,
Sirey, tP cit., 2891. Vezi Insto. Brocher, Tr. de droit inter-
national privé II, p. 7. Cpr. Laurent, Droit civil international,
VI, 330.
 692 C. CIV.OART. 111.TIT. II.CAP. V.S-a VIII.SUBSTIT.DR. INTERN.

personal (art. 8 disp. prelim. du codul civil italian) §i, ca.

atare, urmare§te pe Italieni ori unde s'ar ggsl. Legea
italiang, nu va fi, in aceasta privinta, tinutit In frail de
legea romana, care nu permite de a dispune In favoarea
unui copil neconceput (art. 808 , pentruca aceastit dispozitie
fiind relativa la o ehestie de capacitate, atarna 0 ea tot
de statutul personal, drepturile societittei nefiind In cauza.
Aceasta solut:ie se confirma §i prin tmprejurarea cli, art. 808
din codul nostru civil face parte din capit. care se ocupei
de capacitatea de a dispune fi de a primi. Interesul socie-
tatei nefiind deci In cauza, statutul personal italian hi va
'Asti, toata puterea sa (t.
Interpretarea Interpretarea testamentelor §i determinarea efectelor
testamentelor. lorau dat loe la mai multe dificultati In dreptul interna-
tional privat. Autonomia vointei joacg, rol! principal In
aceastá privintg., zice un autor (p). De cateori va fi deci
vorba de a se interpret& aceasta vointli, se va recurge la
legea pe care a avut-o In vedere testatorul.
In lipsa unei indicatii speciale, unii aplica legea
domiciliului. Die Auslegung des Testaments steht unter
ahnlichen Regeln, wie die Auslegung der Yretreige. Diese
Rege,ln werdenhier meist auf den letzten Trrohnsitz des Erblas-
sers zun2ck weisen", zice Savigny (3).
Legit!' natio- Aceastg, lege nu se va ave & MEd In vedere dealt atunci
"I/orn
tlui.a testa- cand din Imprejurgri ar rezult& el testatorul s'a referit la
ea. Altfel, validitatea testamentului va fi apreciata 0 ultimele
yob* ale testatorului vor fi interpretate dupit legea sa
nationala, pe care el este presupus a o cunoaqte mai bine
ffi la care a Inteles, dap/ toate probalitatile, sa se refere 4.

Cpr. Laurent, Droit civil international, VI, 331, P. 564, 565.

Weiss, op, cit., IV, P. 638, 639.
System des heutigen r6mischen Rechts, VIII, § 377, p. 313;
Rocco, Diritto civile internazionale, Cartea In, eapit. 23. Vezi
In scam Bens, Trib. imperinlui german, J. Clunet, annl 1891,
p. 990. Aceem solutie este admisit §i in Englitera. Vezi Story,
Conflict of Laws, § 479 a.
Vezi Despagnet, Précis de droit international privé, 380,
p. 1109, 1110 (ed. a 5-a, revIzatX de Ch. de Boeck); Weiss, op.
cit., P. 639; Répert. Sirey, y° Testament, 2885; Vincent et
Pénaud, op. cit., 98; Aubry et Ran, I, § 31, P. 164, nota 65
(ed. a 5-a); etc. P. Fiore, Diritto internazionale privato,
 APLICA REA SUBSTIT. FIDEICOM. LA PERSOANELE MORALE. 593

Puterile executorilor testamentari vor fi, de asemenea, Exeentorii te-

fixate tot de legea national/ a defunctului, prin interpretarea st""t"i'
vointei sale (
Astfel, legea national/ a defunctului este acea care Legatar uni-
va decide daca institutia cu titlu particular sau universal v""!? Plata
datornlor, Le-
este permisl §i. daca, In cutare caz determinat, institutia gatul luerului
prezint/ unul sau celalalt carader; daca legatarul universal altuia, eta.
este un adevArat mo§tenitor sau daca, In calitatea sa de
simplu succesor al bunurilor, el nu reprezint/ pe defunct §i
nu plIteste datoriile decat infra vires hereditatis ; daca
legatul lucrului altuia este sau nu valid, etc. (2)
Ineat priveste Ins/ punere,a In posesiune a legatarilor, Punerea in
se va aplich legea locall, eAci mIsurile prescrise In aceastl posesinne.
privint/ de fiecare legiuitor sunt regule de politie §i de
sigurantl, avAnd de obiect Impiedicarea fraudelor si a sus-
tragerei bunurilor ereditare (2).

Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisare

la persoanele morale (Controversi).

0 substitutie fideicomisarg, poate fi fIcutl nu numai Gratificarea a

X peraoane
la persoane fizice, dar §i la persoane morale. PresupunAnddonmorale.
cd Indoita liberalitate, care cuprinde substitutia, gratifica eontroversx.
In mod succesiv doll/ a§ez/minte de utilitate publica, In asa
mod ea asezImântul instituit In primul ordin sg, remita
averea dlruitl sau legatI altui asezInAnt, atunci cand eel
dinai va fi desfiintat, chestiunea este de a se stì daca
art. 803 este aplicabil In specie.
Jurisprudenta admite, In genere, afirmativa, pentru cu-
vantul ca persoanele morale sunt presupuse ca mor atunci
and sunt desfiintate; succesiunea lor deschizandu-se In mo-
mentul disolutiei lor, bunurile ce le-au apartinut trebue A.
407, p, 632, 533 (ed. a 2-a, Firenze, 1874), etc. Vezi asupra
acestei controverse, P. Fiore, Le droit international privé
(ed. a 4-a, traducere Ch. Antoine), IV, 1576 urm., p. 319
111111.
Despagnet, op. cit., 308, in ene, p. 1110 (ed. a 5-a).
Despagnet, op. cit., 381, p. 1110.
(8) Despagnet, op. §i loco cit., p. 1111.
65105 33
 594 C. C.CART. /ILTIT. IICAP. V.S-a VIII.SUBST.PERS. MORALE.

fie Intrebuintate conform statutului lor constitutiv, sau sa

revie Statului. In cazul de fata, existand deci ordo succes-
sivus, ca §i celelalte conditii ale substitutiilor fideicomisare,
art. 803 va fi aplicat In toata rigoarea lui. (t).
Doctrina resipinge Insa, cu drept cuvant, aceasta solu-
tie, pentruca de cateori o Indoita liberalitate se adreseaza
la doul persoane morale, lipsesc unele din conditiile sub-
stitutiilor fideicomisare si, In special, otdo successivus, fiindca
aceste persoane nu au mostenitori, ea persoanele fizice, si
daca averea lor poate sa revie Statului atunci child ele
sunt desfiintate, Statul nu ih aceasta avere ca titlu de
mostenire, ci pentruca bunurile persoanelor morale care dispar,
se gasesc actualtmente fara staphn (art. 646). Lipsind deci,
In specie, una din cele mai esentiale conditii ale substi-
tuOei fideicomisare, art. 803 nu poate fi aplicat persoa-
nelor morale (2).
Considera,nd, zice foarte bine tribunalul civil din Dunkerque,
ca, in specie, nu exista ordo successivus, fiindcil, dada s'ar intiimplà,
ea instituitul gratificat in primul ordin sa dispara, n'ar fi loe la
deschiderea succesiunei; caci fiind vorba, in specie, de o persoana
morala, transmiterea succesoralit nu are loe deck intre persoanele
fiziee", etc. (3).
Cam!. °And o Dar, daca che8tiunea este controversata atnnci când o
persoanli fi-
zicii. este obli- persoanl morall, gratificata In primul ordin, este obligata
gag a pIstril a remite averea daruita sau legata unei alte persoane mo-
qi a remite
nnei persoane rale, ca,re ieh locul celei dintai, exista, din contra substitu-
morale. tie fideicomisara atunci child o persoana fizica este obligata
a pastrh toata viata ei averea daruita -sau legata si a o
transmite, la moartea sa, unei persoane morale (4).

(9 Opr. C. Paris, D. P. 93. 2. 513 (cu nota lui Planiol in sens

contrar); Cas. fr. Sirey, 96. 1. 305 (cu nota luí Lyon-Caen
In sens contlir); D. P. 96. 1. 545. Vezi Beltjens, op. cit., III,
art. 896, No. 14 bis. Vezi si supra, p. 525.
Vezí in acet sens, Baudry et Colin, II, 3097; Planiol, nota
in D. P. 93. 2. 513 si III, 3285; Lyon-Caen, nota in Sirey,
96. 1. 305; Honnart, Des substitutions, p. 121; Trib. Dunkerque,
Sirey, 79. 2. 337 urm. Vezi si supra, p. 520, nota 1.
Trib. Dunkerque, Sirey; 79. 2, consid. dela p. 339, col. 1-a.
Cpr. C. Iasi, Cr. judiciar din 1902, No. 26, P. 212. Vezi
si supra p. 548.
 DESPEE SUBSTITITTIA VULGAR.K. ART. 804. 595

Despre substitutiile vulgare.

Art. 804. Este permisä dispozitiunea prin care o a treia
persoanä ar fi chematii, a luit darul, ereditatea sau legatul, in cazul
and donatarul, eredele numit sau legatarul n'ar primi, sau n'ar
puta priml. (Art. 803, 805, 924 C. civ. Art. 898 (J. fr.).
Substitu0a vulgar, obihuità, dupl cum o numih Substit.
.Defi-
art. 770 din codul Calimach, gemeine Substitution (art. 604
C. austriac), astfel nurnith, pentruc/ erh cea mai Intrebu-
ir0t6 (1), sau directa (2), este acea prin care o a treia per-
soan6 este chemat/ a luh darul, succesiunea sau legatul,
In caz child donatarul, moqtenitorul instituit sau legatarul
n'ar vol s primeasc6, sau ar fi incapabil de a primi, sau
ar fi murit Inaintea testatorului (5).
Tot ca substage vulgarg, au fost considerate de juris- Example de
prudentA urmItoarele dispozitii: Las lui A cutare parte 8U1'1' "1"
gare.
din averea meas reversibill asupra capului soVei sale qi al
copiilor ei" (5) 71instituese pe A pentru el §i mo§tenitorii,
reprezentantii sau descendenVi si viitori, ori de sex mas-
culin" (5), etc.

.(') Vezi supra, p. 497.

Vezi L. 5, Cod, De impuberum et aliis substitutionibus, 6,
26. Substitutia vulgarä se numeste directa pentrucä substi-
tuitul primeste liberalitatea direct din mina däruitorului sau
testatorului, färä intermediarul nimärui. Vezi p. 508 6 523.
Cpr. Trib. Buzau, Cr. judiciar din 1896, No. 17, p. 133 6
Dreptul din 1896, No. 31, p. 273; Trib. Ilfov, Cr. judiciar din
1899, No. 4 si Dreptul din acelas an, No. 6; C. sti Drep-
Bucure'
tul din 1897, No. 18, P. 139; Cas. rom. Bult. 1905, p. 180, etc.
Am zis cá dispozitia prin care o a treia persoanii este che-Substit. fidei-
matit a luit legatul, in caz and legatarul rinduit in primul comisarg.
ordin ar fi murit inaintea testatorului, este o substitutie vul-
gall'. Nu tot astfel ar fi Msá eazul and testatorul ar fi zis:
Instituesc pe A, tusk' in caz când acesta ar muri oricand,
fi substituesc sau pun fa locul lui pe B"; In asemenea
caz, B este substituit chiar in cazul clind A ar fi murit dup ,
testator, in care caz substitutia nu mai este vulgarä, ci fidei-
comisarä. Vezi Coin-Delisle, op. cit., art. 898, No. 11, p. 63;
C. Pau, Répert. Dalloz, v° Substitution, 113, p. 40, nota 1.
Vezi supra, p. 675. Vezi i supra, p. 572 urm., unde se aratä
si alte exemple de substitutii vulgare.
Vezi Dalloz, Nouveau code civil annoté, II, art. 898, No. 47
urm. si deciziile citate acolo.
 596 C. CIV. CART. TIT. ILCAP. V. S-a ART. 804.

Legat condi- S'a deeis, de asemenea, c dispozitia prin care testa-

tional. torul ar fi zis : lucrul pe care 1-am lasat lui A, sub con-
ditia ea el sa nu se casatoreasca, va fi luat de B, daca A
se va casatori", este un legat conditional permis de art. 804 (1).
Substit. S'a decis Insa ea, ar exista substitutie fideicomisara, iar
comisara.
nu un legat conditional, daca, In urma unui legat pur
simplu facut unui prim legatar, testatorul ar fi zis :
In cazul In care legatarul meu nu se va casatori, lucrul
legat luí 11 las unei alte persoane". In west din urma caz,
proprietatea lucrului legat a apartinut, In adevar, primului
legatar, In tot timpul vietei sale, In virtutea unui legat pur
simplu, i dreptul legatarului de al doilea (substituitul)
nu s'a deschis decat la moartea primului legatar, Intamplata
Inaintea casatoriei sale. Exist/ deci, In specie, toate condi-
tille substitutiei fideicomisare (2).
Motivele p. Substitutiile vulgare sunt permise, ca unele ce nu pre-
care substitu- mtg. caracterele i inconvenientele substitutiilor fideicomisare,
vulo.are
ilt
st'ile perlise. de oarece ele nu cuprind decat o singura transmitere de
bunuri, care se desehide la moartea testatorului si nu scot
bunurile din comer. Dreptul de a face o substitutie vul-
gara este deci o c- onsecinta a dreptului de a testa, i legea
n'ar puteh s'o suprime fara a calch dreptul individual (3).
De aceeas gasim asemenea substitutii In toate legislatiile.
S'a decis Insac este null substitutia vulgar a facuta In
Cas. fr. Répert. Dalloz, v° Substitution, 1149, nota 1. Vezi
supra, pag. 572. Vezi §i alte exemple detlegate conditionale
supra, p. 544 urm.
Cpr. C. Nimes, Répert. Dalloz, vo Substitution, 149, p. 58, nota 1.
(8) Cpr. Demolombe, XVIII, 75; Coin-Delisk, Don. et testa-
ments, art. 896, No. 4, p. 37 §i art. 898, No. 2, p. 61. Iata
cum se exprima, In aceasta, privinta, Ricard:
Nous n'avons point d'autre origine de substitutions di-
rectes que la faculté générale qui h. été donnée aux particu-
liers de disposer de leurs biens au profit de personnes eapables;
cette liberté de choisir un héritier, emportant naturellement
avec soi la faculté d'en substituer plusieurs, avec subordina-
tion des uns aux autres, afin que, si les premiers ne veulent
pas ou n'ont pas le pouvoir d'accepter la libéralité du défunt,
elle puisse Atre recueillie par les derniers, chacun suivant
l'ordre dans lequel il est appelé par le testateur". (Ricard,
Tr. des substitutions directes el fidgicommissaires, chap. 1,
No. 4). Vezi infra, p. 599, nota 1.
 DESPRE SUBSTITUTIA VULGARI. ART. 804. 597

folosul beneficiarilor unei substitutii oprite, pentru cazul cánd

aceasta din urmg, ar rgmâneh fArg, efecte, flindcg, aceasta ar
fi un mijloc indirect de a asigurh, executarea unei dispoz4ii
contrarg, ordinei publice, mqtenitorii ab intestat ne mai avand
niciun interes de a face sg, se observe legea (1).
Substitutia vulgarg, se poate face atAt prin donatiune (2) modantictile
cg,t §i prin testament, §i sub once modalitate, de exemplu: subst.vulgare.
Cu termen sau sub conditie, cu sau fgrg, sarcini (3), destul
Trib. Paris, Pand. Pelriod. 1899. 2. 196.
Pentru ca o substitutie vulgar& s poatä, ave it loc printr'o Substit. vul-
donatiune ordinara, trebue ca acceptarea s. aibii loe printr'un gar.1 facutil
pritin deona-
act posterior §i separat (art. 814), caci daca aceeptarea din
partea donatarului a avut loe prin insu§ aetul de donatiune,
el a devenit imediat proprietar §i caducitatea dreptului devine
cu neputintä. Astfel, substitutia vulgara prin donatiune ar
puteä sä, aibä, loe in cazul and, printr'o declaratie autentifi-
catä, de tribunalul Ia§i a§ fi zis: dau cutare imobil lui A,
care actualmente sc. gase§te in Bucure§ti, daca el va acceptà
aceasta donatiune tntr'un termen de trei luni, iar in cazul and
aceastä acceptare nu va aveä loe in termenul suscitat, dan
acela§ imobil lui B". Substitutia vulgarä mai poate sä, aibä,
loe prin donatiune and darul ar fi fost facut sub o conditie
suspensivä', §i un alt donatar ar fi fost substituit celui dintäi,
pentru cazul and eonditia nu s'ar indeplinl. Exemplu: dau
cutare imobil lui A, clack' el se va casatori inteun terrnen de
trei luni cu incepere de astäzi, iar la caz contrar, dau aeest
imobil lui B". Daca conditia nu este suspensiva, ci rezolu-
torie, ea desfiinteazä, donattiunea la indeplinirea ei (art. 1019
urm.), §i däruitorul poate, in vederea acestei eventualitäti, sä,
cheme pe un alt donatar in locul celui dintäi. Cpr. Mar-
cadé, III, 473; Demolombe, XVIII, 80; Laurent, XIV, 429;
Thiry, II, 274; Arntz, II, 1693; Duranton, VIII, 36; Baudry
et Colin, II, 3059; Aubry et Rau, VII, § 693, p. 299, text
§i nota 6; Pand. fr., e cit., 10118; Répert. Sirey, v° Sub-
stitution, 58 urm.; Boyer, Code civil annoté, art. 898, p. 348;
Beltjens, III, art. 898, No. 3, etc.
Cpr. Demolombe, XVIII, 78. Chestiunea este insa de a seDaex modali-
§ti daca conditiile, sarcinile sau celelalte modalitäti, care ar t4i1e impuse
fi fost impuse institutiei, trebue sau nu, in caz de tä',cere din instl.tut'" "
considera sau
partea testatorului, sä, fie considerate ca impuse §i substitu- nu ca impuse
tiei? Negativa erà admisä altädatà, cel putin in privinta con- substitutiei.
ditiilor, prin legea 73, Dig., De heredibus instituendis, 28, 5, Chestie de in-
care se exprima in termenii urmä,tori: Sub conditione herede tentie.
instituto, si substituamus: niel eamdem conditionem repetemus,
purè eum heredem substituere intelligimur" Cpr. Ricard, Tr.
 598 C. CIV. CART III. TIT. II. --- CAP. V. S-a VIII. ART. 804.

este ca persoana substituita sa existe, adedi : sa He eel

putin conceputa In momentul facerei donaOunei sau mortei
testatorului (art. 808)(1).
%nitrite caro Ea poate aye& de obiect universalitatea bunurilor, o
pot face obi-
ectul substit. fractiune din aceasta universalitate sau un simplu lucru
vulgare. determinat (2).
Deoseb. intro Astfel, al puteh face o donaOune sau un testament in
enbstitntia
vulgarit Ili cea termenii urmatori: Dau actualmente sau las, la moartea
fideicomisarit. mea, cutare lucru sau toata averea mea, sau o parte numai
din ea lui A, ramAnOnd lug ca, daca donatarul sau lega-
tarul, pentru o cauza oarecare, nu va primi sau nu va
puteh sa, primeasca aceasta liberalitate (3), darul sau legatul

des substitutions, 207; Merliu, Répert. v° Substitution directe,

§ 1, No. 5, tom. 16, P. 489 (ed. a 5-a). Solutia de mai sus fiind
insä. prea absoluta, se admite, in genere, a aceasta este o
chestie de interpretare a vointei dispunatorului. Judecatorii,
Orland seama de intentia autorului substitutiei, vor decide
chestiunea in fapt dacä dispunittorul a inteles sau nu a supune
substitutia modalitatilor la care erit supusä institutia. Vezi in
acest sens, Demolombe, XVIII, 78; Pand. fr., y° cit., 10119;
Répert. Sirey, v° Substitution, 64, etc.
Cpr. Demolombe, XVIII, 76; Pand. fr., y° cit., 10119, .etc.
Demolombe, XVIII, 76; Pand. fr., y° cit., 10119; Duranton,
VIII, 35.Portiunea substituitului va fi, afar% de o clauza con-
trail din parten däruitorului sau testatorului, acea care fusese
atribuitä instituitului, caruia el este subrogat. Demolombe,
XVIII, 79; Duranton, VIII, 41, etc.
(3) De exemplu: acel instituit sau gratificat in primul ordin a
murit inaintea primirei donatiunei sau legatului, ori s'a fácut
nedemn, ori nu s'a indeplinit conditia sub care liberalitatea
fusese fäcuta sau, in fine, este incapabil de a primi libera-
litatea (art. 808 C. civ., 7 Constit.). Cpr. Demolombe, XVIII,
81; Troplong, I, 177; Pand. fr., y° cit., 10120, etc.
Che5tie de in- Daca däruitorul sau testatorul a prevazut ambele ipoteze,
tentie. chemand pe substituit in lipsa instituitului, atit in cazul and
acest din urmä, n'ar vol sau n'ar puteet, sa primeasa, nu mai
incape indoialä a dreptul substituitului se va descbide prin
unul din aceste doua evenimente. Ce trebue sii, decidem in
caz and dispunatorul a preväzut nurnai unul din cele doua
evenimente, care aduc deschiderea substitutiei? De exemplu:
dispunatorul a chemat pe substituit in cazul and instituitul
n'ar vol sau n'ar puta sä, prirneasa. Substitutia vulgar are
ea loe atunci and instituitul voeste, fárii, A poata priml libe-
ralitatea, sau poate, Ins& nu voe§te s'o primeascä? liceasta
 DESPRE SUBSTITUTIA VULGARA. ART. 804. 699

A se ieh de catre B" (1). B este In specie substituit sau

subrânduit lui A, MO numai pentru cazul cand instituitul
nu va dobandi liberalitatea, si institutus heres non sit;
pe cand In cazul unei substitutii fideicomisare (art. 803),
substituitul prime§te dela cel instituit §i dupa &mu!. In
substitutiile fideicomisare, sub§tituitul prime§te liberalitatea
dela dispunator, ins/ prin intermediarul instituitului Insarcinat
de a pastrh §i de a remite, pe eand In substitutiile vulgare,
substituitul prime§te liberalitatea direct (recta via) din inftna
daruitorului sau testatorului, fara intermediarul nimarui,
§i numai In lipsa instituitului, din care cauza s'a §i dat
substitutiei vulgare numele de directa (2), In opozitie ell cea
fideicomisara, care se zice indirecta sau oblicd. Cu alte cu-
vinte, In substitutiile fideicomisare exista doua transmiteni
de bunuri, doi gratificati, pe cAnd In substitutiile vulgare
este o chestie de intentie si de interpretare a vomtei testato-
rului, care se apreciaza in mod suveran de judecatorii fondului.
Vezi autorii mai sus citati. Cpr. L. 101, Dig., De conditi-
onibus et demonstrationibus, 35, 1, -Linde se zice: In condi-
tionibus testamentorum voluntatem potius guam verba consi-
derari oportet".
(9 Se pot substitul mai multe persoane unei singure, sau una Substituirea
mai multor
singura mai multora (art. 895 § 2 C. italian, 778 C. spa- persoane.
niol, 771 C. Calimach, etc.). Se poate substitul si substitui-
tului o alt.& persoanit, in care caz substitutia se zice gradualà.
(Vezi Pothier, Tr. de substitutions, VIII, art. préliminaire,
No. 5, p. 456; Ricard, Tr. des substitutions directes et fidéi-
commissaires, citat textual supra, p. 596, nota 3). Exemplu:
dupa ce am substituit pe Pavel lui Petru, substituesc pe Titu
lui Pavel, pe Marcu lui Titu, etc. Vezi nota 47 de sub art. 771
C. Calimach si Instit., De vulgari substitutione, 2, 15, § 1.
Cpr. Demolombe, XVIII, 77; Duranton, VIII, 40; Pand. fr.,
y° cit., 10119, etc. lata cum se exprimä nota suscitata din
codul Calimach care, ca toate notele din acest cod, face parte C. Calimaeh.
din lege: Spre pilda, poate sa zica cineva asa : sa-mi fie sub Nota 47 de
art. 771.
mostenitor Petru, iar de nu, Pavel; sau sa-mi fie mostenitor
Petru, iar de nu, Pavel si Titu ' ori sa-mi fie mostenitor Petru
s't Pavel, iar de nu Titu si 11tiarcu. Asemenea poate cine-va
sa faca si a doua si a treia oritnduire de subrilnduiti, etc.,
adeca: poate A. subranduiasca, un intiiiu sau un al doilea
subranduit la un al doilea sau al treilea subrinduit, si unul
la multi, si multi la unul, si multi la multi".
(2) Vezi L. 5, Cod, De impuberum et aliis substitutionibus, 6,
26, citata, textual infra, p. 600, nota 6.
 600 C. civ. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 804.

exist/ o singurg transmitere §i, prin urmare, un singur gra-

tificat (1).
Subetitutie Se poate tut/112pla ea o substitutie A, fie compendi-
compendioasii. oasa, adeca poat/ fi privitl atat ea o substitutie vulgar/
cat qi ea o substitutie fldeicomisara(2). *tim ca, In asemenea
caz, substitutia va fi tnterpretata In sensul unei dispozitii
vulgare, daca din intentia dispunatorului nu rezulta ca el
a inteles a face o substitutie fideicomisara. Cu alte cuvinte,
numai atunci cand judecatorii nu vor putea aflh adevarata
intentie a dispunatorului, substitutia va fi considerata ca
vulgar a In baza principiului inscris in art. 978, dupa care
o clauza primitoare de doul intelesuri, trebue A, fie inter-
pretata in sensul ce poate aye& un efect, iar nu in acela
ce n'ar produce niei unul (3). Actus interpretandus est magis
ut valeat, quam ut pereat (4).
Dr. eporirei. Cat pentru deosebirea ce existg intre o substitutie
vulgara dreptul sporirei (art. 929), vezi supret, p. 490.
Daca instituitul primeste liberalitatea, substithitul nu
mai ieh nimic §i substitutia inceteaza (5).
C. Calimach. Obi§nuita subranduire inceteaza indata ce randuitul
Art. 779.
mostenitor infra In mo§tenire," zice art. 779 din codul
Calimach (6).
Anulares se- Daca fug instituitul, care a primit liberalitatea, cere
ceptiLrei libe- .
ralitlitei din §i dobandeste anularea acceptarei sale, pentru o cauza oare-
partea inetitn- care, de exemplu: pentru minoritate, dol, violen, eroare,
itulni.
etc., substitutia renaste, de oarece desfiintarea acceptarei pune
lucrurile in starea In care ele erau inainte de acceptare (7).
Restitutio autem facienda ita est, ut unusquisque in integrum

Vezi supra, p. 508.

Vezi supra, p. 571 urm.
Vezi supra, p. 171.
L. 13, Dig., De rebus dubiis, 34, 5. Vezi supra, p. 172, 177,
278, 496, 554, 670 §i infra, p. 605, etc.
Cpr. Demolombe, XVIII, 82; Pand. fr., y° cit., 10122; Ré-
pert. Sirey, y° Substitution, 65, etc.
Post aditam hereditatem, dirietw substitutiones non impube-
ribus filiis factw expirare solent". (L. 5, Cod, De impuberum,
et alije substitutionibus, 6, 26).
Demolombe, XVIII, 83; Troplong I, 179; Pand. fr., y° cit.,
10123; Répert. Sirey, y° Substitution, 65, etc. Cpr. Nov. I
a impäratului Justinian, capit. 1, §§ 1 si 3.
 DISPOZITIA UZUFB. §I A NUDE' PROPRIETATI. ART. 805. 601

jus suum recipiat". zice jurisconsultul Paulus, lib. J Sen-

tentiarum (t).
Aceea§ solutie este admisibil6 de cA,teori instituitul este Art. 930, 93L
lipsit de liberalitate prin efectul unei actiuni In revocare
pentru nedémnitate sau ingratitudine (art. 930, 931), fiinda
nedemnitatea legatarului producand astAzi aceleasi efecte ca
§i incapaeitatea lui, nedemnitatea instituitului face sg, se
deschidl dreptul substituitului (2).
Dupg principiile dreptului roman, care fAcea,u o mare Deoseb. Satre
deosebire intre mo§tenitorul nedemn §i eel incapabil, se ddr.ro r.ametuanair

admite,, din contra, ca de cateori nedemnul face aditie de

ereditate §i fiseul i-o ridich Cu titlu de pedeapsl, sub-
stituitul fiind exclus prin aditiunea mo§tenitorului nedemn,
nu puteh sI cearl nimio In. detrimentul fiscului §i dreptul
lui erà stins, fdr1 ca sq, poatI reInvià vreodat6; pentrucg,
dui)/ cum se exprimg Papinian, pedeapsa unuia nu trebue
serveasel de recompensa celuilalt. Nam pow illius hujus
prcemium esse non debee (3).
Aceste principii, admise de unii autori alta dad, (4), nu
mai sunt admisibile In dreptul actual.

Despre dispozilia uzufructului §i a nudei proprietiti.

Art. 805. Este permisä, asemenea, dispozitiunea intre vii
sau testamentark prin care uzufructul se d5, la o persoanä qi pro-
prietatea nudä la alta. (Art. 517 urm., 804 C. civ. Art. 899 C. fr.).
Dispozitia prin care dlruitorul sau testatorul ar 16sh Ezufructul si
unei persoane uzufructul unui lucru, iar nuda proprietatetnautdeas prtogoriuex-
a aceluia§ lucru altei persoane, este permisq, astazi, dupl cum lueruri deosi-
bite.
erà permisl §i la Romani (s), sau, cu alte cuvinte, nu con-
(') L. 24 § 4, ab initio, Dig., De minoribus vigintiquingue
annis, 4, 4.
(2) Demolombe, XIII, 301 §i XVIII, 84; Troplong, I, 180; T.
Hue, VI, 32, p. 53; Pand. fr., y° cit., 10124. Cpr. Cas. fr.
D. P. 47. 1. 200; Sirey, 47. 1. 673; Sirey, 56. 1. 5; D. P.
56. 1. 185, etc.
(2) L. 15, Dig., De Senatusconsulto Silaniano, 29, 5.
Demolombe, loco cit.; Pand. fr., loco cit., etc.
alii usumfructum, alii, deducto eo, fundum legare po-
test". (Instit., De usufructu, 2, 4, § 1, in medio).
 602 C. civ. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 805.

stitue o substitutie fideicomisara (t). Aceasta propoziVe este

evidenta §i ar fi adevarata chiar daca n'ar fi inscrisaîi
cod, pentruca, uzufructul §i nuda proprietate a aceluia§ lucru
sunt doul drepturi deosebite, de care atat uzufructuarul cat
§i nudul proprietar pot dispune de indata (2).
(1) Cpr. Cas. rom. Bult. 1900, p. 1141 (decizie la care am luat
si Doi parte ca consilier);lt. 1901, p. 814; Cr. judiciar
din 1901, No. 51, p. 410; Dreptul din 1901, No. 55, p. 566;
C. Galati, Dreptul din 1897, No. 25, p. 196; C. Bucuresti,
Dreptul din 1906, No. 19; Judecilt. ocol. I Bals, Cr. judi-
ciar din 1913, No. 31, P. 369; C. Bruxelles, Pand. Périod.
1904. 5. 35; Beltjens, III, art. 899, No. 1; Arntz, II, 1697;
Baudry et Colin, II, 3167 si toti autorii.
Mai multe Mai multe persoane pot, de asemenea, fi chemate a se folosl
persoane pot pe riind de uzufructul aceluias bun, pentrucä ele nu sunt
fi chemate a instituite asupra aceluiaf /ucru, de oarece uzufructul se stinge
se folosl pe
rind de uzu- prin moartea uzufructuarului (art. 557). "Uzufructuarul ins-
fructul ace- tituit in al doilea ordin primeste un nou uzufruct dela mos-
luia§ bun. tenitorii testatorului, el neprimind nimic dela uzufructuarul
precedent. Vezi Arntz, II, 1697, 30; Baudry et Colin, II,
3167; Thiry, II, 281; Beltjens, III, art. 899, No. 2 si toti
autorii. Vezi supra, p. 533, text si nota 3.
Tot astfel, se decide cA Intl% In termenii art. 805 C. civ.
dispozitia prin care un testator lasä uzufructul succesiv al unei
pärti a bunurilor sale nepotilor i nepoatelor sale, spre a fi
cules apoi de stränepotiicärora el lasa proprietatea tu-
turor bunurilor sub conditia de a se dsätorl, iar dad ei
nu se vor dsätorl, bunurile In cbestiune sä, tread. la vara sa.
sale'
Laurent, XIV, 420; Beltjens, III, art. 899, No. 9. Cpr. C. Poi-
tiers si Cas. fr. Répert. Dalloz, v° Substitution, 149 si 198.
Mai vezi Trib. Charleville si C. Montpellier, D. P. 65. 2. 59.
S'a decis, tot in aceeas ordine de idei, cA legatul unui
uzufruct fäcut unei persoane i descendentilor säi In perpetuu,
sub conditia ca averea sä se reintoarcil la succesiunea testa-
torului, in caz de stingerea descendentilor legatarului, nu
constitue deck un sir de uzufructuri deosebite si separate,
care urmeazA a fi culese succesiv de mai multe persoane, iar
nu o substitutie fideicomisarä. Un atare legat urmead. Inset
a fi declarat nul sau caduc In privinta descendentilor legata -
rului inexistenti In momentul mortei testatorului (art. 808).
Cas.' fr. Sirey, 35. 1. 641.
L. timbrului. (2) Legatarul dreptului de uzufruct asupra unui imobil este deci
supus la taxa de tnregistrare succesoralä, independent de taxa
la care este supus legatarul nudei proprietäti. Cas. rom. Bult.
1912, p. 1801 si Dreptul din 1912, No. 73, pag. 610. Vezi
supra, p. 209.
 DISPOZITIA TJZUFR. I A NUDE' PROPRIETATI. ART. 805. 603

In alte cuvinte, In specia de mai sus, doug, persoane

nu sunt instituite asupra aceluiaf lucru, conditie neaparata
pentru ea sa, existe substage fideicomisara (i), ei exista doi
donatari sau legatari directi, din care fiecare prime§te ime-
diat bunul ce face obiectul donatiunei sau legatului, fara
ea dreptul unuia sg, fie supu. s supravietuirei celuilalt do-
natar sau legatar (3).
Apoi, am vazut supra, p. 534, cA, uzufructul nici nu Deoseb. ce
poate face obiectul unei substitgi fideicomisare, pentruel
instituitul sau grevatul nu poate A, fie lnsarcinat a remite, la oomisarit
moartea lui, un drept care tocmai atunci nu-§i mai are Hinta diozatiuneuazuon
(art. 557). Este adevarat cg, nudul. proprietar supravetuind fruetn.lui san a
ntoleuopme-
vrt
uzufructuarului, se gase§te, prin moartea acestuia, pus In pose.-
siunea i folosinta lucrului, ea §i In cazul cand acest lucru
ar fi fost %sat uzufruetuarului, cu obligatia de a-1 remite
nudului proprietar, Insa acest punct de asernanare nu face
ea ambele ipoteze sa fie identice, caci Intre substitutia fidei-
comisara §i darul sau legatul uzufructului qi al nudei pro-
prietati a aceluia§ lueru, facut la doug, persoane deosebite,.
exista urmatoarele importante deosebiri : 1° uzlifructuarul
este, atftt prezent cat §i In viitor, cu totul strain de pro-
prietate, el neavAnd niciodata speranta de a o dobAndì; pe
cand instituitul sau grevatul de substitutie, adeca cel obligat
a remite lucrul, la moartea sa, substituitului, este actual-
mente proprietar al lucrurilor cuprinse In institutie. Aceasta
proprietate este, ce e drept, revocabilg, §i, In caz de revo-
care, el n'a fost decgt un uzufructuar. Se poate Ins/ ea pro-
prietatea lui din revocabill ce erà s, devie irevocabild;
aceasta se va IntAmplà, cand substituitul sau fideicomisarul va
muri lnaintea instituitului Insareinat cu remiterea lucrului (3);
20 In caz de substage fideicomisara, substituitul nu are
niciun drept asupra lucrului care face obiectul substitutiei,

Vezi supra, p. 518, 519, nota 1, p. 521, etc.

Cpr. Marcadé, III, 474; Arntz, II, 1697; Mourlon, II, 912;
Thiry, II, 281; Planiol, III, 3294; Demolombe, XVIII, 115;
Laurent, XIV, 417; Troplong, I, 185; Demante et Colmet
de Santerre, IV, 15 bis I; Baudry et Colin, II, 3166; Pand.
fr., y° cit., 10452; Répert. Sirey, v° Substitution, 367 §i toti
autorii.
Cpr. Mourlon, II, 905; Duranton, VIII, 50, etc.
604 C. CIV. - CART. III. - TIT. II. - CAP. V. - S-a VIII. - ART. 805.

phnh la moartea instituitului, pe cand In cazul art. 805,

donatarul sau legatarul nudei propriethti o are din capul
locului; 3° In caz de substitutie fideicomisarl, substituitul
n'ar dobhndi niciun drept asupra lucrului snpus substitutiei,
daca el ar murl Inaintea instituitului, pe chnd In cazul
art. 805, donatarul sau legatarul nudei propriethti a do-
'pandit de Indath, nuda proprietate, putin importh daca el
a murit Inainte sau In urma donatarului ori legatarului
uzufructului; 40 In caz de substitutie fideicornisarh, este sufi-
cient, pentru ea substituitul sau fideicomisarul sh primeasch
bunurile supuse substitutiei, ca el sh fi existat la moartea
instituitului, pe cand In cazul art. 805, donatarul sau
legatarul uzufructului §i al nudei propriethti trebue sh, fi
existat In momentul facerei donatiunei sau mortei testato-
rului (art. 808) (1); 50 donatarul sau legatarul uzufructului
este obligat a dh cautiune (art. 541), pe cand instituitul
sau grevatul de substitutie nu este supus acestei Indatoriri;
6" In cazul art. 805, donatarul sau legatarul uzufructului
nu este obligat la facerea reparatiilor celor mari (vt. 545),
pe cand instituitul sau grevatul are, din contra, aceasth
obligatie, fiindch prin acceptarea su bstitutiei el s'a obligat
personal la tot ce este necesar pentru conservarea lucrului,
pe care el trebue sh-1 remith substituitului, rhmanand, bine
Inteles, ca acest din urml plAteasel, la deschiderea sub-
stitutiei, cheltuelile ce el a fhcut pentru phstrarea lucrului
(art. 766, 991); 70 In cazul art. 805, donatarul sau lega-
tarul uzufructului nu are drept la desphgubire pentru Imbu-
nhthtirile aduse luerului supus uzufructului (art. 539), pe
cand instituitul sau grevatul de substitutie poate cere, la
deschiderea substitutiei, restituirea banilor ce el a eheltuit,
plul la concurenta sumelor care ar fi sporit valoarea lu-
crului (art. 997); 8° dreptul instituitului sau grevatului de
substitutie nu poate Inceth prin abuzul folosintei sale, pe
chnd uzufructul lnceteazh, din contra, prin acest abuz
(art. 558), etc. (2).
Cpr. Marcadé, III, 474; Laurent, XIV, 417; Demolombe,
XVIII, 115; Pand. fr., vo Don. et testaments, 10452, etc.
Vezi asupra tuturor acestor deosebiri, Marcadé, III, 474;
Mourlon, II, 913, 944; Acollas, II, p. 621 §i 639; C. Buen-
regti, Cr. judiciar din 1912, No. 21, p. 246, etc.
 DISPOZITIA UZUFEL §I A NUDEI PROPRIETITI. ART. 805. 605

Cu toate deosebirile mai sus expuse, ce existg Intre o Cazul eand o

su bs tit u tie fideicomisarl §i donatiunea sau legatul uzufruc- surfixdaei-
cobsintiista.

tului ori al nuclei propriethti a aceluia§ lucru, dispunAtorul fost aseunelL

poate sh ascundit o substitutie fideicomisarl sub dispozitia sub o donati-
une eau un
unui uzufruct sau a unei nude pi opriethti, a§a c judech- legat de
torii s rhmae In nedumerire asupra caracterului adevIrat uzufruct.
al dispozitiei. In asemenea caz, ei vor interpreth actul, chu-
thnd a descoperi adevhrata intentie a dispunhtorului, anu-
land dispozitia de chteori acest din urml a inteles a face
o substitutie fideicomisarg. De chteori lush judechtorii vor
fi In nedumerire §i In Indoialh, ei vor considerh dispozitia
ca validh, In baza principiului eunoscut: Interpretandus
est actus magis ut valeat, pant ut pereat" (1).
In baza acestor principii, Curtea de casatie din Franta, Exemple in
cu multh indulgenth, n'a vhzut o substitutie fideicomisarl, acsaerepraonatm4,
niciun legat fleut unor persoane neconcepute In momentuburisprudenta.
mortei testatorului, ci un legat conditional al nudei proprie-
MO In favoarea legatarului uzufructului, In clauza testa-
mentara care dispuneh: eh dach cutare persoang, ehreia se
uzufructul unor bunuri, se chshtore§te §-1 lash, la moartea
sa copii legitimi, bunurile legate vor deveni proprietatea ei
§i vor face parte din succesiunea sa" (2).
S'a decis 1us c dispozitia testamentarl astfel conee-
puth: Folosinta cuthrei case va apartineh surorei mele,
care va trebui s'o lese prin testament fratelui meu pentru
familia sa", cuprinde In folosul fratelui testatorului o ins-
tituire In al doilea ordin, care prezinM toate caracterele unei
substitutii oprite (3).
Pentru ea actul sh fie mentinut, In baza art. 805, nu Neintrebuin-
este Insh nevoe ea testatorul sh se fi servit, In dispozitia sa, tmareenai dseactrear-
de cuvintele uzufruct §i nuda proprietate, de care se ser- mentali.
vete textul de mai sus, chci judechtorii trebue s aibh In

(i) Vezi supra, P. 172, 278, 496, 554, 570, 571, 600, etc. Cpr.
Marcadé, III, 475; Demolombe, XVIII, 116; urm., 167; Lau-
rent, XIV, 424, 494 urm. ; Pand. fr., y° cit., 10454 urm.
Vezi qi Cas. rom. Bult. S-a I, 1877, P. 296; Bult. 1888, p. 554
Dre_ptul din 1888, No. 50, pag. 394; C. Galati, Dreptul
din 1897, No. 25, p. 196, etc.
(2) Cas. fr. Sirey, 36. 1. 44.
(3) C. Besanvn, D. P.1903.1. 124 (sub Cas.), care a respins recursul.
606 C. CIV. CART. III. TIT. II. CAP. V. S-a VIII. ART. 805.

vedere natura dispozitiei, iar nu termenii Intrebuintati de

testator (I).
Prin aplicarea acestor principii, dispozitia testamental*
care a llsat un imobil unei persoane, cu conditia de a nu-1
Instrhinh §i cu obligatia de a-1 trece, la moartea sa, copiilor
shi, de va ave, sau unui spital, In caz contrar, a putut fi
considerath de instantele de fond, conform intentiunei testa-
torului, ca un legat de uzufruct In favoarea primului insti-
tuit, In caz cand el nu va ave h copii, i ca un legat de
piing proprietate In caz de survenire de copii (2).
Tot asfel, s'a decis Intr'o afacere In care am pledat
noi In§ine lnaintea Curtei supreme, allturea cu distinsul
nostru coleg i amic, d-1 C. G. Dissescu, astlzi Ministru al
Instructiunei publiee §i al Cultelor, c constitue o dispo-
zitie permish de lege, iar nu o substitutie fideicomisarh,
legatul prin care se lash unei persoane uzufructul, iar altei
persoane nuda proprietate, persoanh inexistenth In momentul
facerei testamentului, §i la caz, chnd aceasth persoanh n'ar
existh la moartea testatorului, nuda proprietate s tread, la
alth persoanh, existenth In momentul facerei testamen tului (3).
S'a decis, de asemenea, ch nu constitue o substitutie
fideicomisarg, dispozitia testamentarl prin care se lash ca

(') Cpr. Cas. fr. Pand. Périod. 1889. 1. 499.

Cas. rom. Butt. 1889, p. 901 §i Dreptul din 1889, No. 75.
Cpr. Cas. fr. D. P. 57. 1. 37. Vezi §i supra, p. 172, ad notam
in fine.Dac . legatul de uzufruct este nul, el profita nudului
proprietar, pentruc5, in prejudiciul acestui din urina s'ar fi
executat acest legat. Este, In adevar, dupa cum §tim, de prin-
cipiu c5, legatul nul folose§te aceluia in folosul caruia cade
achitarea lui, sau In prejudiciul caruia legatul era ra'cut.
Cas. rom. Bult. 1900, p. 1142. Vezi §i supra, p. 474 urm.
Cas rom. Bult. 1901, p. 814; Cr. judiciar din 1901, No. 51,
410 §i Dreptul din acela§ an, No. 55, p. 566. Vezi §i supra,
p. 533. Aceastä, din urma decizie pune In principiu c ches-
tiunea de a se §t1 daca, printr'un testament, s'a legat in per-
soana cuiva numai uzufructul, iar altuia nuda proprietate,
constitue o chestie de interpretare a termenilor §i clauzelor
testamentului, lasata la suverana apreciere a instantelor de
fond. intructit constatarile acestor instanfe nu aunt in con-
tradicfie cu termenii testamentului. Vezi in acela§ sens, Cas.
rom. I (29 Mai 1912), Cr. judiciar din 1912, No. 55, p. 645
(decizie nereprodusa in Bult. Curtei). Vezi supra,, p. 668.
 DISPOZITIA UZUFR. V A NUDEI PROPRIETXTI. ART. 805. 607

legat uzufructul unui imobil §i al unei farmacii, ce nu pot

fi nici InstrAinate, nici ipotecate, §i care vor trece, la moartea
uzufructugrului, In plina proprietate a unei persoane inexis-
tente In momentul facerei testamentului sau a unei persoane
morale desemnatI In mod vag de testator §i incapabill de
a dobAndi imobile In tarl (4)..
S'a decis ILIA, eI trebue s6 se considere ca o substi- .Sti.bstitutie
tutie fideicomisarl opritg de lege, dispozitia prin care un fideicomisarg.
testator, dupg ce a dispus de plina proprietate a bunurilor
sale, al% nicio excep0e, In favoarea unei persoane instituitl
legatarul slu universal, leghezá un bun oareeare, unui tertiu,
dupg moartea legatarului sgu, arg, a fi transmis aeestui teqiu
nuda proprietate a bunului In chestiune, In timpul vietei
legatarului (2).

FINELE VOL. IV, PARTEA II

(l) C. Bucuresti, Dreptul din 1895, No. 28.

(2) Cas. fr. D. P. 1911. 1. 24.
 ADDENDA ET CORRIGENDA

La pag. 21, ultima nota marginalá dela nota 1, a se ceti: Tes-

tamentul %cut sub codul Caragea, legalizat de un consul strain
(aceste ultime cuvinte fiind sarite la tipar).
La pag. 31, nota 1, a se adaogh: Bult. 1912, P. 2124.
La pag. 88, nota 4, se va adaogit: Vezi infra, p. 434.
La pag. 71, nota 2, rindul al &d'ea, dupa cuvintele: si din
1892, No. 35, se va a,da',oga,: Dreptul din 1897, No. 18, p. 139;
iar la aceeas nota, rá,ndul urmator, dupa cuvintele: Dreptul din
1896, No. 31, se va adaoga: Cr. judiciar din 1896, No. 17.
La pag. 85, prima nota,' marginala, a se cetl: Art. 33 L.
pentrn autentificarea actelor, in loe de: Art. 3.
La pag. 86, finele notei 2, a se adiloga: Mai vezi Cas. rom.
Cr. judiciar din 1914, No. 13, p. 103 (rezumate).
La pag. 155, a treia nota marginara', a se citi: Eroarea asupra
profesiunei legstarului, in loe de: asupra profesiunei testatorului.
La pag. 1u4, finele notei 1, a se adaogii: Vezi infra, p. 284-
si 532 ad notara.
La pag. 172, ultimul t'Ud din nota 1, dupa,' cuvintele p. 278,
a se adaoga: Mal vezi P. 177, 496, 554, 570, 605, etc.
La pag. 203, nota 1, a se eeti: Vezi supra, p. 196, in loe
de pag. 197.
La pag. 254, rândul al 11-lea din text, a se ceti: pentruca.
testatorul a manifestat in deajuns, etc., in loe de: pentruca el a
manifestat, etc.
La pag. 273, ultimul rand din text, a se cetl: art. 906, in
loe de art. 806.
La pag. 284, randul al 4-lea din nota 5, a se adaoga, dupg.
p. 163, 164: si infra, p. 532 ad notam.
La pag. 299, nota 4, a se ada'ogit: Vezi infra, P. 306 si 545.
La pag. 306, finele notei, randul al 6-lea, se va ceti: dispo-
zitiei, in loe de dispoezitiei.
La pag. 319, randul al 3-lea din nota 1, se va eeti: p. 443,.
nota 1, in loe de p. 314, n. 3.
65105 39
610

La pag. 331, rindul al 4-lea din nota 1, se va ceti: p. 196,

In loe de p. 197 ad notam.
La pag. 373, prima notà marginará', se va ceti: Interventia
facultativä, in loc de Intentia facultativA.
La pag. 457, nota 4, rândul al 12-lea, dupà cuvintele: Dreptul
din 1910, No. 41, p. 327, se va adgogh: Vezi si C. Galati, Dreptul
din 1914, No. 35, p. 275.
La pag. 592, râmdul 21 din text, la citatia germanrt, a se ceti:
rertrage, in loc de: Vretrage.

Acestea sunt, de ocamdata, grwlile ce am ga sit f i semnala7

in volumul de fa(a. Au mai ramas inca multe alele, bis& nu mai
arem nici timpul, nici curajul de a revizul coalele ce-1 compun.
Cetitorii ne vor scuza si vor indrepta ei insisi erorile streeurate.
Ctind da m coalele la tipar, nu exista aproape nicio eroare in ele,
si Cand le primim inapoi tiparite, ele sunt pline de greseli, inctit
am ajuns a fi desgustat de a mi tipari in (ara noastra. Bine ea
suntem aproape de sfarsit, caci nu mai putem merge inainte, o
spunem cu regret.
 TABLA MATERIILOR
CUPRINSE

IN VOLUMUL AL IV-LEA (PARTEA II-A)

(TESTAMENTELE)

CARTEA III
TITLUL II
CAPITOLUL IT
Despre dispozifiunile testamentare
Pagina
Principii generale 1-5
SECTIUNEA I
Regule generale pentru forma testamentelor. Capaci-
tatea de a dispune prin testament (art. 856) . . 5-8
Proibitia testamentelor mutuale sau conjunctive (art. 857,
938) 8-12
Legea care armuagte forma testamentului, cu privire
la timpul and el este f-A cut 13-14
Consideratii istorice asupra testamentelor In genere
(art. 858) 14-29
Cazul and testamentul a fost distrus sau pierdut 29-32
Despre formele testamentelor 32
Testamentul olograf (art. 859) 32-36
Scrierea testamentului olograf 37-46
Subscrierea testamentului olograf 46-53
Datarea testamentului olograf 53-67
Puterea probatorie a testamentului olograf 67-73
Testamentul autentic (art. 860-863, art. 33 L. pentru
autentif. actelor din 1886) 73-93
612

Pagina
Puterea probatorie a testamentului autentic (art. 1171
urm ) 93-96
Testamentul mistic sau secret (art. 864, 867) . . . . 96-110
Persoanele care pot face un testament mistic (art. 865). 110-113
Formele testamentului mistic, dad testatorul nu poate
sii vorbeascsá (art. 866) 113-115
Puterea probatorie a testamentului mistic 115-116
Mäsurile ce trebue A' se ià inainte de a se executà un
testament olograf sau mistic (art. 892 C. civ.,
664 Pr. civ ) . . 117-120

SECTIUNEA II

Despre regulele speciale asupra formelor cktorva testa-

mente (testamente privilegiate) 120-121
Testamentul militarilor (art. 868-871) . 121-126
Testarnentele fácute in timp de ciuma sau de altá boalá
contagioaa (art. 872, 873) 126-127
Testamentele maritime (art. 874--882) 128-130
Formele si conditiile de validitate ale testamentului
maritim (art. 874, 875, 880, 881, 882) . . . . 130-132
Másurile prescrise pentru a asigurk conservarea testa-
mentului maritim (art. 876-870) 132-133
Dispozitii comune la cele trei specii de testamente pri-
vilegiate (art. 884) 133.-135
Sanctiunea regulelor privitoare la forma testanientelor
(art. 886) 135-139
Despre confirmarea testamentului (art. 1167, 1168) 139-145

SECTIUNEA III

Despre institutiunea de mostenitori si despre legate in

genere. (Dispozitii generale) . . . . . . . . 145-150
Conditiile cerute pentru existenta unui legat . 150-152
Existenta unui act seris . 152-153.
Arátarea legatarului 153-161
Determinarea lucrului legat 161-164-
Despre interpretarea testamentelor 164-176
Despre art. 1023 din codul francez, eliminat de legiui-
torul nostru . 176-178
Despre aeceptarea si lepädarea legatelor'. 178.
Acceptarea legatelor . . . . .
Lepádarea sau repudiaren legatelor
. 4 .. l
179-183
183-186
ImpArtirea legatelor (art. 887) . . . . . 186-187
 613

Pagina
SKTIUNEA IV

Despre legatul universal . . . . , 188

Notiunea si caracterele acestui legat (art. 888) . . 188-196
Efectele legatului universal 196
Punerea in posesiune a bunurilcir legate (art. 889, 891) 196
Cazul and testatorul a rásat mostenitori rezervatari
(art. 889) 196-203
Cazul and testatorul n'a litsat mostenitori rezervatari
(art. 891) 203-209
DobAndirea fructelor bunurilor legate (art. 890) . . 209-213
Plata datoriilor (art. 893, 897) 213-220

SECTIIINEA V

Despre legatele unei fractiuni de mostenire (cu titlu

universal). Notiunea si caracterul acestui legat
(art. 894) 220-223
Efectele legatului Cu titlu universal 223
.

Punerea in posesiune a bunurilor legate (art. 895) 223-228

DobAndirea fructelor bunurilor legate (art. 898) . . 228
Plata datoriilor (art. 896) 228-230
mostenitorilor intre ei (art. 775) . . ....
Contribuirea la datorii. Raporturile legatarilor
Despre plata legatelor particulare (art. 902 § 1) .
si
230-232
232-239
Modal cum se pliitesc legatele 239-241

SECTIIINEA

Despre legatele singulare sau particulare. Notiunea

si caracterele acestui legat (art. 894 § 2 . . . 242-245
Lucrarile care pot fi legate . 245-248
Despre legatul -unui corp cert si determinat (species)
(art. 903, 904) . , 248-261
Despre legatul unui irnobil ipotecat sau supus unui
-uzufruct, ori altor sarcini reale (art. 905) . . . 261-265
Despre legatul lucrului altuia (art. 906, 907) . . . . 265-275
Legatul unui lucru indiviz 275-277
Legatele multiple ale aceluias lucru 277
Despre legatul unei datorii (legatum debiti) . . . 277-278
Despre legatul de liberatiune (legatunz liberationis) . 278-281
Despre legatul unui fapt (in faciendo, aut in non
faciendo) 281 282
Despre legatul unor lucruri nedeterminate (genus)
(art. 908) 282-286
614

Pagina
Despre efectele legatului singular sau particular . . . 28G
Efectele legatului singular in privinta punerei in pose-
sume si a dobAndirei fructelor (art. 899 § 2, 900) 287
Punerea in posesiune a bunurilor cuprinse in testa-
ment (art. 899 § 2) 287-289
Dotandirea fructelor bunurilor legate (art. 899 § 2
si 900) 289-293
Plata datoriilor (art. 775, partea finará si 909) . . . 293-296
Modalitätile legatelor 296-297
Despre legatele co termen si cele conditionale . . . 298
Despre legatul cu termen (art. 926) 298-305
Despre legatul conditional (art. 925) 305-315
Despre legatul Cu sarcinä (sub modo) 315-320
Diversele specii de legate 320-325
Regulele comune tuturor legatelor in genere 325-326
Cheltuelile relative la punerea in posesiune (art. 901) 326-32S
Transmiterea proprietätei lucrului legat (art. 899 § 1) 328-331
Despre actiumle care apartin legatarului 331
Despre actiunea personará (art. 902 § 1) 331-333
Despre actiunea realä (rei vindicado) 333
Despre actiunea ipotecarä (art. 902 § 2) 333-341
Despre transcrierea legatelor 341-345
Despre raportul legatelor A 4 345-346
SECTIUNEA VII

Despre execntorii testamentari (Notinnea, acestor man-

datari) (art. 910) 346-354
Persoanele care pot fi ránduite executori testamentari
(art. 913-915) 355-359
Sezina ce testatortil poate sá confere executorului tes-
tamentar (art. 911, 912) . . . 359-367
Atributiile executorilor testamentari (art. 916-919) . 367- 368
Mäsurile conservatorii (art. 916 §§ 1 si ?) 368-372
Mäsurile de executare (art. 916 §§ 3 §i 4) . . . . 372-374
Vánzarea mobilelor si plata legatelor (art. 916 § 3) 375-378
Plata datoriilor testatorului 378-381
Socoteala gestiunei executorului testamentar (art. 916
§ ultim si 919) 381-384
Despre modul de actiune al execntorilor testamentari
responsabilitatea lor (art. 919) 384-388
Incetarea functiunei executorului testamentar (art. 917) 388-392
SECTIUNEA

Despre revocatiunea si cadueitatea testamentelor . 392-393

Despre revocarea testamentelor 393-394
 615

Pagina
Revocarea testamentului (revocarea voluntarä) . . . . 394-398
lAvocarea expresä (expressis verbis) (art. 920) . . . 398-405
Retractarea revocärei exprese 405-408
Efectele revockei in caz and testamentul nu poate fi
executat din cauza incapacitätei legatarului, sau
din cauzä eh', el a refuzat gegatul, ori din alte
imprejuräri (art. 922) 408-411
Revocarea tacitä (faetis) 411-412
Cazul and testatorul a fäcut un testament posterior,
necompatibil cu cel anterior (art. 921) . . . . 412-418
13nsträinarea lucrului leqat (art. 923) . . . . . 418-430
Faptele prin care testatorul a manifestat in mod im-
plicit intentia revock testamentul . . . 431-437
Revocarea prin incetarea cauzei care a rnotivat legatul 438-439
Revocarea testamentelor pentru survenire de copii testa-
torului (art. 836 urrn.). Inadmisibilitate . . . 439-442
Revocarea judiciarä sau judecätoreascä (930, 931) . . 443-444
Revocarea testamentului pentru neindeplinirea sarci-
nilor impuse de testator (art. 830, 832, 930) . . 444-447
Revocarea testamentului pentru nedemnitatea legata-
rului (art. 831 §§ 1 si 2 si art. 930) 447-452
Revocarea testamentului pentru ingratitudinea legata-
rului (art. 931) 452-455
Efectele revocärei pentru nedemnitatea legatarului
(art. 834, 930) 455-456
revocärei testamentelor . ....... .
Regulele de drept international aplicabile in privinta
Despre nulitatea i caducitatea legatelor.
.
Nulitatea
. 456-457
legatelor (art. 803, 806 urm., 886 si 997) . . . 457-459
Caducitatea legatelor 459
Cauzele de caducitate relative la persoana legatarului 459
1VIoartea legatarului inamplatit inamtea acelei a testa-
torului (art. 924) 459 463
Incapacitatea legatarului sau refuzul lui de a priml
legatul (art. 928) 463-465
Cauzele de caducitate relative la lucrul legat (art. 927) 466-474
Efectele nulitätei, revoarei i caducitätei legatelor
(Principii generale) 474-480
Exceptii dela principiile de mai sus 480
Regulele de drept international aplicabile in privinta
caducitätei legatelor 481
Despre dreptul cresterei, adäogirei sau sporirei intre
colegatari, sau mai bine zis: despre dreptul nescä-
derei (art. 929) 481.-496
Despre substitutii i fideicomise. Notiuni generale si
istorice 496-505
616

Pagina
Despre substitutiile fideicomisare. (Consideratii gene-
rale) (art. 803) 506-518
Conditiile necesare pentru existenta substitutiilor fitlei-
comisare 518-521
Prima conditie. 0 Indoitii liberalitate 521-534
A doua conditie (tractus temporis) 534-536
A treia conditie (ordo successivus) 536--548
A patra si ultima conditie. Obligatia. instituitului
de a Ostrà bunurile toaa -data lui si de a le
remite substituitului . . . 548-557
Despre fideicomisul de residuo sa.0 de ea quad supererie 557-565
Interpretarea substitutiilor fideieomisare- . . . . . . 565-575
Efectele oprirei substitutiilor fideicomisare.Nulitatea
substitutiei s't a institutiei 575-582
Dovedirea substitutiilor fideicornisare 582-584
Persoanele care pot atach o dispozitie pentru canzii de
substitutie fideicomisarii, si care se folosese de
aceastä. nulitate . . 585-590
Natura statutului substitutiilor fideicomisare (drept
international) 590-593
Aplicarea proibitiei substitutiilor fideicomisare la per-
soanele morale (Controversit) 593-594
Despre substitutiile vulgare (art. 804) . 595-601
Despre dispozitia uzufructului si a nudei .proprierati
(art. 805) 601-607
Addenda et corrigenda 609
Tabla rnateriilor cuprinse in tom. IV, partea II . . 611-616
Tabla numeria a articolelor cuprinse in tom. IV,
partea II 617-623
Tabla alfabetia si analitia a materiilor cuprinse in
tom. IV, partea II (Testamentele) 625-687
 TABLA. NUMERICA A ARTICOLELOR
CUPRINSE

LN TONITIL LV7 PARTE A 11-iL

(TESTAMENTELE)

CODUL CIVIL
Art. Pagina Art. Pagina
1 . . . 13, 328 n. 2, 549 550 191 n. 2, 244
n. 1, 588 551 293
2 55 ad notam 652 218, 229, 244
5 383, 588 556 472
29 58 557 . . 191, 470, 490 text gi
43 46 n. 3, 533, 602, n. 1, 603
73 . . 135 ad notam 668 604
199 183 n 2 564 471
208
218
280
108 n 3
81 n. 3
449 n. 2, 450
616
638 ...... . .
644 . . . 196, 201, 203, 209,
252
490

285 345 n. 2 224, 288, 329, 330,

315 442 333, 460, 464, 466
316 294, 296 646 594
345 357 650 183
385 § 2 350 n. 1 390 653 . . . 138, 197, 204, 205
405 183 text §i n. 1;212, 216,
415 382 224, 226
449
468
96
251
654 .
655
.. . . . 460
453
483 210, 309 6711 224
489 260 673f
494 213 n. 1 676 158 n. 1
5241 212 679 urm. 226
525f 686 179
537 248 687 183 n. 2
539 604 688 183
541 604 689 179, 180
545 604 691 . . . 180
618

Art. Pagina Art. Pagina

694 183 806 urm. . ' . . . . . . 457
695 183, 184, 464 808 . . . 460, 465, 560, 574,
text §i n. 3 591, 592, 598 n. 3,
697 482, 484 602 n. 1; 604
699 186 8091 . 124 n. 1, 351 n. 3, 352
701 185 8101 ad notam, 411, 465
702 144, 395 811 199
703 180 812 529
7041 219 814 . . . 405, 428, 597 n. 2
705J 815 183
713 219 817 199
730 369 822 . . . 559 ad notam, 579
766 604 ad nota»t
724 216, 225, 228 823 . . 318 n. 3
751 520, ad notam 825 546, 547
774 . 215 n. 1, 218, 237, 244 828 . . . . . . . . 249
775 . . . 187, 215, 220, 223, 829. 315, 318 n. 3, 320, 394,
230 urm., 237, 242, 830f 441, 444, 445, 446,
263, 286, 293 urm. 456,
777 235 unn., 335 831 . 441, 445, 447, 449,
. .
778 217, 229 450, 452
779 229 832 . . . 318 n. 3, 320, 441,
781 -310, 334 445, 450, 451
800 2 833 394, 451, 452
801 in 2;441 834 451, 456
802 . . 1 text §i n. 2; 27 n. 3; 836 urm. . 211, 394 urm., 440
138, 181, 183, 187, 841 urm. . 197, 201, 237, 238
194, 254, 315, 413, 843 197
451, 461, 584 845 332
803 174, 306 n. 1, 409, 410, 847 192, 232
451, 457, 458, 477, 849 380
499, 506 urm., 8521 . 232, 237, 238, 296
521, 522, 529, 530, 853J
536, 538 ad notam, 855
539 ad notam, 541, 856 5 urm., 135 ad
543, 547, 555, 557, notam, 146
567, 568, 572, 576, 857 8 urm., 135
577, 578, 581, 586, nd notam
587, 589, 593, 594, 858 . . . 2, 14, 24 urm., 135
599 ad notam
804.. . 409, 446, 462, 464, 859 . . . 32 urm., 67, 107
480, 481, 486, 490, n. 1, 123 n. 3, 135,
499, 508, 523 208, 403, 432, 437
n. 3, 534 n. 3; 550, 860i
572. 595 urm. 8611 . . . 73 urm., 75, 102,
805 . . 519 n. 1, 533, 550, 862 134 n. 1
569, 601 urm. 863!
 619.

Art. Pagina Art. Pagina

864 . . 11, 44, 96 urm., 111, 896 . 147, 187, 215, 217, 223,
113, 114 n. 6, 115, 437 228 urm., 237, 293
865 110 urm. 897 . 147, 179, 183, 196, 213
866 113 urm. n. 4, 214 urm., 218 urm.,
867 97, 105 223, 230, 236, 237,
8681 293, 332, 333
869 . . 13, 120, 121 urm., 898 . 210, 223, 224, 228, 332
870 401 n. 2 899 . 187, 196, 197, 199,
871 201, 203, 209, 210,
8721 13, 112, 120, 126 urin., 224, 227, 286, 287
873f 135, 295, 401 n. 2, 439, urm., 297, 300, 308,
874 121, 135, 295 309, 325, 328 urm.,
875 330, 332, 333,
876 460, 464, 466
877 900 . . 21 text si n. 2; 210,
878 . 13, 128 urm., 295, 211, 286, 287 urm.,
879 401 n. 2, 439 315, 332.
880 901. . 201, 227, 291, 325,
881 326 urm., 332
882 902 . 229, 282, 291, 326,
883 . . . tom. IV, partea I-a, 330, 331 urm., 333
116, 145 urm., 160 161 urm., 340, 372, 464
884 133 urm. ad notam
885 . 55 ad natant, 121,
. . 903 . 235, 249 -arm., 330,.
131 si tom. I, 463, 468
p. 203 urm. 904 . 252, 253, 254, 255 urni.
886 . 2, 9, 25, 36, 56, 63, 67, 905 253, 261
104, 115, 135 urm., 9061 266 limn.
457 um. 9071
887 146, 186 urm. 908 . 163, 235, 249, 250, 282
888 . . 187, 188 urm., 205
. urm., 289, 330, 468
ad notam, 586 909 . 215, 220, 242, 263, 286,
889 . . . 194, 196 urm., 208, 293 urin.
217, 332 910 . 233 urm., 346 urm., 385
890 . 196, 199, 201, 209 mil., 911 . 198, 227, 359 urm., 375.
228, 309, 332, 460 919 359 urm., 36T
891 . . 119, 196 urm., 208, 9131
212, 217, 225, 226, 914 355 urm., 385.
227, 228, 332 915
892 . . . 108 n. 1, 117 urin., 916 360, 363, 367 urm.,
208, 325 372 urm., 375 urin.,
893 . . . 147, 194, 196, 213 381 urm.
urin., 293 917 353, 388 urin
894 . . . 187, 191 n. 2, 191, 918 . . 368 urm., 386, 388
221 urm., 242 urm. 919 . . 352, 368 urm., 380
895 . . . 187, 197, 199, 204, 381, 384, 388, 397,
288, 332 412 urm.
4620

Art. Pagina Art. Pagina

920 54, 397, 398 urm., 456
. 1005 313 n. 3
921 . . 249, 403, 414, 415, 1006 551

929
.
416, 484 n. 2, 485
408 urm.
1007
1008 .
.. . 306,
.
. . . 313 n. 3
315, 547,, 553
923 . . . 264, 277, 397, 418 1010 . . . 551, 559 ad notam
urm., 423 ad notam 10121
313
9241 . . 254, 255, 298, 299. 1013f
925 305 urm., 306 ad 1014 314
927 notam, 308, 393, 403, 1015 . . 308, 330, 473,
928 459, 463, 465, 467 544, 546
n. 3, 473, 489, 543 1016 202
926 298 urm., 300, 308, 461,
. 1017 . 299, 307, 312,

928 ..... .
463, 548, 561
927 . . . 427, 466 urm., 485
. 489, 492
1018
1019 urm.
...... . .
330, 461
.
299, 307 n. 1, 422,
. 473

929 . . . 194, 480, 481 urm., 461, 545, 546, 597

542, 575, 600 ad notam
930j. 320, 393, 394, 443, 444 1020 . . 319, 444, 445
931f urm., 446, 447 urn' , 1021}
452, 454, 455 urm., 601 1022 . . . 299, 308, 463, 561
.934 455 urm. 1024 295
938 . . . 8, 12 text ;:i n. 2 10261 . . . 240; 271, 286,
941 451 10271 325, 444
942 410 10291 986
9481 7 1030f
949f 1041 386 n. 4
953 urm 185 1060 339
961.
965
. 6 587
144, 183, 395
1074.
1075
.. . .
282,
. 447
255

966 587 1080 255

963 587 1089 378, 528
069 186 1095 286
9741 186, 202, 374 1102 254, 467
'970f 1103 284, 285
977 urm. . . 164 urm., 168, 1105 326
171, 173, 177 1108 263, 295,
. 420
531 n. 2 1128 urm. 469
978 . . 278, 324, 325, 496, 1143 urm. 469
566 ad notam, 000 1154 urm. 490
080 254, 466, 467
982 .
983 .
. ...
. 173, 240, 241, 284
.
251
174
1156
1157
1167 . 137, 139 urm., 142
.
274

991 604 1168 . . . 3, 139 urm., 428

997 457, 604 1169 . . 7, 40, 112, 113 text
9981
28, 31 n. 2, 144, 184,
999f 269, 433, 583
1004 307 1171 75, 116
 62h

Art. Pagina ArL Pagina

1172 398, 404 1543 386 n. 4
1547 ..... .
1173
1176
1182.
...... .
. .
93, 94
70, 72
13, 14, 57, 71, 72
1552
1556
. . . 349,
. .
352, 388, 390
380

351
1190 . . . . . 141, 142, 274 1559 389
-1198 . . 29, 32, 73, 437, 583 1585 358
1201 373 1640 211
1226 144, 395 1643 534 n. 1
12421 358 1718 236, 379
1243f 1720 338
1256 urm. 358 1729 380
1265 358, 359 1743 . . . 310, 334, 335, 372
1283 urm. 358 1740 . . . 217, 328, 338, 339
1285 . 359 1.778 337, 338
1315 252 1782 57
1317 326 1783 337, 338
1325 251 n. 1 17901 . . . 217, 263, 295, 336,
1337 urm . 274 n. 5 1792f 338, 339, 420
14001 295 1799 263, 420
1401f 1841 589
1516 387 1890 138, 447, 584
1533 . . . . . . 349, 354 1897 590
1534. . . . . . . . 362 1900 138, 684, 588
1538 355, 357 1907 291 n. 1
1539 . . . , 354, 385 1909 345.
1540 384, 385 1912 79 n. 1
1542 253 n. 3

PROCEDURA CIVIL:A

63 118, 138 455 urm. 202'

140 326 n 4 642 206, 20T
162 urm 69 664 108 u. 1, 11T
197 123 n. 4 668 urm. . 143 ad natant
200 86 n. 2) 384 671 369, 370
288 588 674 369, 370
374 . . . n. 2 dela p. 207, 722 . . . . _ 345 t. §i n. 2'
208 §i tom. VII,
p. 459 urm.

CODUL PENAL

'246 124 n. 1 I 270 448 n. 2'

.622

CODUL COMERCIAL
Art. Pagina Art. Pagina
42 86 n. 4 393 386 n. 4
57 57

CONSTITUTIA

7§ 5 . . 457 n. 4, 465, 101

515, 518
598 n. 3 121

Legile speciale cela mai importante mentionate

In acest volum.
Legea din 1863 p. secularizarea bunurilor monästiresti . . . 465
Decretul din 30 Iunie 1865 pentru prorogarea punerei in aplicare
a actualului cod civil pe cinci luni, adecä la 1 Decembrie
1865 . . . 14 text si n. 3; tom. I, p. 21, n. 1; tom. V, p. 306
n. 4; tom. X, p. 632 si Tr. fr., p. 491 n. 1
Conventia consular ä din 1881, incheiatil cu Italia (art. 26) . 78 n. 2
Legea pentru autentifica,rea actelor din 1886 si 1887 . 51, nota 2
(lela p. 74, 75, 77; 82 ad notam, 83 n. 2, 84, 85, 86 n. 1;
89, 90 text si nota 1, 103 nota 3, 105, 108, 112, 117, 124,
404, 436 text si n. 2
Legea din 15 Decembrie 1894 asupra alienatilor.. 357
Legea din 18 Martie 1895 asupra numelui . . . 47 ad notam, 49
Legea timbrului din 1906 . . . . 36, 204 text si n. 3; 327, 328
text si n. 2
Legea judeatoriilor de ocoale din 1907 . . . 76, 183, 200, 219
Legea din 27 Ianuarie 1912 pentru organizarea meseriilor (art. 200
§ 6) 225, 479 n. 1

Textele din codul francez eliminate sau modificate

de legiuitorul nostru.
.610 .
843
..... 24f1,
345
972. . 78 n. 4, 80 ad nota»t
in fine
397 . . . 480, 514 n. 1 975 123 n. 4
900 306 n. 8, 547 977 98, 114 n. 4
902 . 7 978 112 n. 3
'967 6, 146 979 115
971. 75 n. 2, 88 ad notam 980 123 n. 4
 623

Art. Pagina Art. Pagina

986 127 n. 2 1023 . . 164 n. 2, 176 unn.,
1002 146 177 n. 2, 278
10041 203, 467 1042 467
1006f 1044 494
1007 117 n. 1, 118 1045 187
1008 203, 205 1048 unn. . 418, 480,
1009 232 514 n. 1
1013 232, 238 1599 260
1021 . . . 266, 267, 269,
272 n. 3, 273 n. 4
 TABLA ALFIBETICA. SI A.NALITIO,
A

MATERIILOR CUPRINSE IN TOIVIUL IV PARTEA II-A

(TESTAMENTELE)

A 143 ad notan; 584, 587, 588 si

Abitatie. Dreptul de abitatie
poate face obiectul unui legat, 2-16.
Legatarul unui drept de abi-
ca si acel al unui drept de
uzufruct, de uz, etc. nu are drept
tatiei
la fructe din ziva mortei testato-
rului, ci numai dela cererea In
judecata sau dela predarea lega-
tului de buna voe, 293. V. Uz,
Uzufruct, etc.
Constituirea unui drept de
abitatie asupra fondului legat nu
atrage deck o revocare partiala
a legatului, 419. V. Testament, Uz,
Uzufruct, etc.
Acte autentice.Revocarea tes-
tamentului printr'un act autentic,
404 urm. V. Testament.
Dreptul judecatorului de a
refuza autentificarea unui act. V.
Rimini cldcdsesc.
Intr'un act autentic exista
doua originale: unul in mana partei
si celalalt in arhiva tribunalului,
117, 436.
Acte inexistente.Actele inexi-
stente nu pot fi confirmate nici
In mod expres, nici in mod tacit,
65105
tom. IV, partea I-a, V. Confirmare,
Substit. fideicomisara', etc.
Acte sub semniiturft privati.
Nevaliditatea unui asemenea act,
semnat de acel in drept numai pe
marginea actului, 52, 53.
Nevaliditatea unei semnaturi
pusá pe marginea unui testament
olograf. (Controv.), 52. Vezi Tes-
tament.
Validitatea actului sub sem-
natura privata semnat de un orb
(Controv.), 34, n. 1. V. Orbi.
Actione nundum n a t a, non
currit prEescriptio, 451.
Actor sequitur forum rei, 384.
Actus interpretandus est magia
ut valeat, quam ut pereat, 172,
278, 496, 554, 571, 600, 605, etc.
Actiune In daune. Ace] care
ar fi intrebuintat dol sau violenta
spre a impedica pe testator de a-si
face testamentul sau, sau de a-I
revoca, va putea fi condemnat la
40
626
Actiune in daune
daune catre acei lezati, 28, 29,
399, 400, 453.
Admiterea aceleiasi solutii in
privinta persoanelor care, prin
culpa lor, ar fi nimicit un testa-
ment, 31, 32, 453.
Femeea care, din relatiuni
sexuale nelegitime, a nascut un
copil, poate, in virtutea princi-
piului inscris in art. 998 C. civ.,
sa exercite o actiune in daune
contra barbatului, pentru ca acesta
sa fie obligat a suferi in parte chel-
tuelile necesare pentru intreti-
nerea si cresterea acestui copil.
Cas. rom. S-a I, No. 132 din 1914.
Dreptul din 1914, No. 26; Cr. ja-
dictar din 1914, No. 31, p. 260 (re-
zumate) si Jurisprudenfa in fise,
revista de drept care apare la
Craiova sub directia noastra si
ingrijirea d-lui D. Calinescu, adn.
2 asupra art. 998; Jurisprudenfa
romcind din 1914, No. 13, p. 194.
Vezi si tom. IV, partea J-a, al
Coment. noastre, tabla analit. v°
Cercetarea paternitdfri,
De cateori lucrul legat a perit
In urma deschiderei succesiunei,
prin culpa sau faptul mostenito-
rului ori a unui tertiu, acestia sunt
responsabili, conform dreptului co-
mun. si legatarul are in contra
lor o actiune in daune, 467. V.
Caducitate.
Actiunea pauliani. Executo-
rul testamentar nu poate sa exer-
cite actiunea pauliana spre a cere
anularea actelor facute de defunct,
in frauda creditorilor sai, pentruca
el nu reprezinta pe creditorii de-
functului, 374. V. Executor tes-
tamentar.
Actiunea in reductiune. Mos-
tenitorul rezervatar nu poate sa
exercite actiunea in reductiune
decat in limítele si pentru garan-
tarea propriei sale rezerve, cal-
culata in raport cu numarul tu-
turor mostenitorilor rezervatari.
Calcularea legitimei si, deci, si a
rezervei in raport Cu numarul
mostenitorilor rezervatari, este o
chestie de fapt, care scapa de
sub controlul Curtei de casatie.
Cas. rom. S-a I, No. 433, Juris-
prudenfa in fise, revista de drept
care apare la Craiova sub directia
noastra si sub ingrijirea d-lui D.
Calinescu, adnot. 1 asupra art. 848
C. civil. Vezi asupra actiunei in
reductiune, tom. IV, partea I, al
Coment. noastre, p. 602 urm.
Reductiunea don. deghizate,
520 ad notam. V. Donafiuni.
Reductiunea legatelor care
intrec partea disponibila, 296. V.
Legate, Redueftune, etc.
Adflogire (Dreptul de intre
colegatari), 481 urm. V. Sporire.
Adjudecarea (provizorie a unui
imobil). Nu atrage revocarea le-
gatului acestui imobíl, 430.
Adoptiune. Adopth torul pia-
teste datoriile adoptatului, desi
el este un rnostenitor cu titlu par-
ticular si dei datoriile sunt o
sarcina a universalitatei bunurilor,
294, 296.
Daca copiii adoptatului au
vocatíune la succesiunea adopta-
torului (Controv.), 443 ad notam;
tom. II, p. 409, text si n. 1 (ed. a
2-a); tom. III, partea II, p. 128, ad
notam (ed. a 2-a), etc.
Adoptiunea nu poate avea
de efect revocarea legate] or facute
inaintea ei de catre testator (Con-
troy.), 442. V. Testament (Revo-
care).
Adulter. Adulterul unuia din
soti, legatar al celuilalt, constitue
o clauza de revocare a legatului,
chiar daca sotul testator ar fi avut
cunostinta despre acest delict si
nu 1-ar fi denuntat autoritatilor
competente (Controversa), 448 n.2.
V. Testament (Revocare).
Rs alienum totius patrimonii
onus est, non certarum rerum,
214, 293.
Alienati. Acei asezati inteun
stabiliment de alienati nu pot fi
executori testamentari, 357. Vezi
Executor testanzentar.

Alimente. Refuzul de a ali-
menta pe testator nu este o cauza
de revocare in materie de testa-
mente, ci numai in privinta dona-
tiunilor, 447. V Testament.
Cazul cand s'a legat o renta
sau o pensiune cu titlu de ali-
mente (dreptul legatarului la fructe
din ziva mortei testatorului), 290,
291.
Amanet. Amanetarea lucrului
legat nu constitue o revocare par-
tiala a legatului, 419. V. Testa-
ment.
Antichreza. Constituirea unei
antichreze asupra fondului legat
nu constitue o instrainare partiala
a acestui fond, 419. V. Testament.
V. asupra antichrezei, tom. X,
p. 393 urm.
Autoritatea lucrului judecat.
V. Lucra judecat.
Avocati. Dupa art. 35 al legei
din 1907 asupra organizarei cor-
pului de avocati, corpul de advo-
casi din fiecare district este o per-
soana momia, ceeace nu era dupa
legile anterioare, 389 n. 3 si tom. I,
p. 284 (ed. a 2-a). V. Persoane
morale.
Apel. Jurnalele tribunalelor
pronuntate pe ca 1 ea gratioasa,
pentru punerea In posesiune a
legatarilor, nu sunt supuse ape-
lului, 206. V. HotdrEri, Opozifie,
etc.
Cazurile cand dreptul comun
¡si primeste aplicare, 207. Vezi
Legate.
B celor morale, 460.
Biblioteca. Cazul cand s'a le-
gat o biblioteca sau o carte din-
te° biblioteca, 258, 472, 477.
Bona non intelliguntur, nisi de-
ducto Eere alieno, 229.
62?
Brevet de inventie. Poat e
face obiectul unui legat, 247. V.
Legate.
Burse. Validitatea legatului
pentru infiintare de burse, sti-
pendii, etc., 525 si tom. IV, partea
I-a, p. 96 n. 3, 112, 113.
C
Cadavru. Un cadavru nu
ppate face obiectul unui legat, 248.
V. Legate.
Caducitatea (legatelor). Cazu-
rile cand o dispozitie testamen-
tara este caduca, 459, 474.
Cazurile de caducitate sunt
relative la persoana legatarului
si la lucrul legat, 459.
O dispozitie testamentara
poate sa devie caduca din partea
legatarului: 1° prin moartea lega-
tarului intamplata inaintea acelei
a testatorului si 2° prin incapa-
citatea sau prin refuzul sau de a
primi legatul, 459.
Moartea legatarului intcímplatd
Enaintea acelei a testatorului, 459
urm.
Dreptul ce rezulta dintr'un
legat nu se poate deschide decat
in persoana legatarului, iar nu in
acea a mostenitorilor sai ; de unde
rezulta ca legatarul trebue sa
existe in momentul mortei testa-
torului, spre a putea beneficia de
legat,caci altfel legatul ar fi caduc,
459, 460. V. Legate.
Acest principiu se aplica nu
numai persoanelor fizice, dar si
Pentru a puteà dobandi un
legat este necesar ca legatarul sa
existe in momentul mortei testa-
torului, principiu pe care legea
ti aplica nu numai la donatiuni si
testamente, dar si la succesiunile
ab intestat, 460.
Muartea executorului testa-
mentar, intamplata inaintea acelei
628
Caducitatea
a testatorului, nu este asimilatii
mortei legatarului, pentruca ran-
duirea unui executor testamentar
nu este o conditie de validitate a
legatului, 460.
Daca legatul a fost facut sub
o conditie suspensiva, el devine
caduc prin moartea legatarului,
Intamplata inaintea indeplinirei
conditiei, 461, 463, V. Legate.
Daca conditia este rezolutorie,
dreptul la legat se deschide prin
moartea testatorului, legatul fiind
Irma desfiintat prin indeplinirea
conditiei, 461.
Daca legatul este ca termen,
legatarul are un drept dobandit
din mom entul mortei testatorului,
transmisibil la mo$tenitorii sai,
461, 463.
Regulele de mai sus se aplica
tuturor legatelor in genere, 461.
Cazul unei substitutii vul-
gare, 462.
Legatul facut unei persoane
din cauza functiunei ce ocupa,
462, 465. V. Legate.
Incapazitatea legatarului sau
refuzul lui de a primi legatul, 463
TITM.
Daca legatarul, capabil de a
dispune de drepturile sale, a re-
pudiat legatul In formele pres-
crise de lege, legatul este caduc,
de cateori testatorul n'a facut o
substitutie vulgara, aratand per-
soana care va lit& legatul in caz
cand primul legatar nu 1-ar primi
sau ar fi incapabil de a-1 primi,
464.
Legatul este tot caduc si
atunci cand legatarul este inca-
pabil in momentul mortei testa-
torului, Aau la indeplinirea con-
ditiei, daca este vorba de un le-
gat conditional, 464, 465.
De cateori legatul este con-
ditional, legatarul trebue deci sa
fie capabil atat in momentul mor-
tei testatorului cat $i a indepli-
nirei conditiei, 465. V. Legate.
Daca legatarul este incapabil
in momentul facerei testamentu-
lui, legatul nu mai este caduc, ci
Caducitatea
nul, pro non scripto habetur, 457
text si n. 4 $i 465.
Cazurile de incapacitate in
care legatul ar fi nul, 465.
Cazurile in care legatul nu
este nul, ci caduc, 465.
Cauzele de caducitate rela-
tice la lucrul legal (deoseb. de
codul francez), 466 urm.
Daca lucrul legat a perit In
urma deschiderei succesiunei,
prin culpa sau faptul mostenito-
rului, ori a unui tertiu, acestia
sunt responsabili si legatarul are
in contra lor o actiune in daune
467. V. Act. in daune.
El nu are, din contra, nicio
actiune, daca lucrul a perit in tim-
pul vietei testatorului, 467.
Art. 1042 din codul fr. pri-
veste, din contra, ca un caz de
caducitate, perirea lucrului legat
In urma mortei testatorului, text
care a fost, cu drept cuvant, eli-
minat de legiuitorul nostru, 467.
Perirea lucrului legat, in-
tamplata in urma mortei testato-
rului, aduce caducitatea legatului
numai atunci cand legatul ar fi
conditional $i lucrul ar fi perit
prin caz fortuit, pendente condi-
done, 467, n. 3, 473.
Cazul cand lucrul a perit In
timpul vietei testatorului (singura
ipoteza prevazuta de textul nos-
tru), 467, 468, 473.
Aceasta cauza de caducitate
se aplica numai legatelor avand
de obiect corpuri certe si deter-
minate, 468.
Ea se aplica insa. legatelor
de lucruri incorporale, precum:
creante, etc., 468, 469.
Legatul unei creante n'ar fi
insa caduc, daca legatul n'ar avea
de obiect insus titlul creantei, ci
valoarea ei, ceeace este o chestie
de apreciere, 469.
Pen tru ca perirea lucrului
legat sa aduca caducitatea lega-
tului, ea trebue sa fie totala, iar
nu numai partiala, 469.
Cazul cand lucrul legat a
perit numai in parte, 470.

Caducitatea
Exemple de perire totala a
lucrului legat, 469, 470.
Exproprierea partiala a lu-
crului legat, 469. V. Expropriere.
Cazul cAnd legatul are de
obiect uzufructul casei distruse,
470, 471.
Distrugerea substantei lucru-
lui legat face si ea ca legatul sa
fie caduc, 471.
Transformarea lucrului fara
denaturarea lui, nu aduce !Ina
caducitatea legatului, 471.
Cazul cAnd s'a legat un fond
pe care nu exist& nicio cladire,
471, 472.
Legatul subzista cand forma
proprie si caracteristica a lucru-
lui legat a fost pastrata, 472.
Instrainarile care nu consti-
tuesc o revocare, ci care aduc
numai caducitatea legatului, 473.
Disparitia motivului care a
inspirat legatul ar aduce si ea,
dupa unii, caducitatea legatului,
(Controv.), 474.
Efectele nulitatei, revocarei
si caducitatei legatelor (principii
generale), 474 urm.
Persoanele carora foloseste
anularea, revocarea si caducitatea
legatelor, 474, 475.
Cazul cAnd tcstatorul a lasat
ca mostenitori un frate si un le-
gatar universal, 475.
Cazul cAnd exista doi lega-
tari universali, 475, 476.
Cazul cand exista un legatar
universal si mostenitori nerezer-
vatari sau rezervatari, 476.
Cazul and exista un legatar
universal si mai multi legatari cu
titlu universal, 476.
Cazul cAnd legatele particu-
lare au fost puse in sarcina lega-
tarilor Cu titlu universal, 476.
-- Cazul and nulitatea, revo-
carea sau caducitatea legatului
ar folosi unui legatar particular,
477.
Legatarul nudei proprietati
se foloseste de revocarea sau ca-
ducitatea legatului uzufructului,
477. V. Uzufruct.
Cpzul cAnd caducitatea re-
zulta diii perirea lucrului legat,
477.
Dreptul testatorului de a-si
629
Caducitatea
manifesta vointa sa asa cum inte-
lege, 477.
Acel care se foloseste de ine-
ficacitatea unui legat este singur
In drept a urmari in justitie nu-
litatea sau caducitatea lui, 477, 478.
Daca acel care se foloseste
de ineficacitatea legatului este sau
nu obligat a indeplini sarcinile si
a executA sublegatele impuse de
testator, 478 urm.
Exceptii dela principiile de
mai sus, 480.
In cazul unei substitutii vul-
gare, persoana substituita de tes-
tator este acea care se foloseste
de legat, 480. V. ..',ubstit. vulgar&
Daca testatorul a statornicit
dreptul de crestere sau sporire,
anularea, revocarea sau caduci-
tatea legatului facut unuia din co-
legatari, profita celorlalti colega-
tari, in loc de a folosi debitorului
legatului, 480.
Deoseb. de redactie de co-
dul francez, in cazul unei substi-
tutii fideicomisare, 480, 514, n. 1.
Efectele caducitatei unei li-
beralitati intAmplata in tirnpul
vietei testatorului, 589. V. Substtt.
fideicomisard.
Regulele de drept internatio-
nal aplicabile caducitatei legate-
lor, 481. V. Dr. international.
Cambli. Aplicarea regulei
locus regit actum la cambii, 26
nota 4. V. Locus regit achy-rt.
Captatiune. V. Testament i
tom. IV, partea I, p. 41 urm.
Casa scoalelor. Rolul acestei
institutii in privinta legatelor fa-
cute in folosul instructiunei pu-
blice 157 n. 3 si tom. IV, partea I-a,
p. 112, text si n. 2. V. Legate.
Citsitorie. Dupà dreptul en-
glez, casatoria subsecventa a te-
statorului revoaca de drept testa-
mentul ski anterior, independent
de imprejurarea daca s'au nascut
sau nu copii din aceasta casatorie,
394 si 440. V. Drept englez.
Conditii ilicite in materie de
630
casatorie, 307 ad no/am. V. Con-
ditii ¿licite, Legate, etc. Cpr. Buf-
noir, Théorie de la condition, p. 41
(Paris. 18661.
Casum sentit dominus, 254. V.
Res peril domino.
Catonianä (Regula ), 2-6 $i
tom. IV, partea l-a, p. 85 n. 5 $i
171 n. 4. V. asupra regulei Cato-
niene, Dernburg, Pandekten,
§ 104, p. 201 urm.
Cautiunea Muclaná. Admite-
rea ei in dreptul roman and le-
gatul era facut sub o conditie po-
testativa din partea legatarului
(in non faciendo), 310, 311. Cpr.
Bufnoir, Théorie de la condition,
p. 447 urm. (Paris, 1866).
Inexistenta acestei cautiuni
in dreptul actual (Controv.), 312.
V. Legate. V. $i infra, p. 656 (ta-
bla).
Certificat medical. Serveste a
constata boala de care sufere tes-
tatorul, in caz cand autentificarea
testamentului se instrumenteaza
la domiciliul sau, dupa delegatia
prezidentului, 81 n. 3. V. Testa-
ment.
Aprecierea certificatelor me-
dicale fácuta de judecatori, nu
poate avea nicic, inraurire asupra
validitatei actului, 82 ad no/am.
Cine poate mai mult poate
mai putin. Cazurile de aplicare
ale acestui adagiu, 361, 381 n. 5.
Testamentele facute
in timp de ciuma sau de alte boli
contagioase, 126 urm. V. Testa-
ment.
Clauza penali (inscrisa inteun
testament).Validitatea unei ase-
menea clauze de cateori ordinea
publica nu este la mijloc si de
cateori nu se ataca rezerva mos-
tenitorilor, 137, 581 $i tom. IV,
partea I-a, p. 196, 197. V. Testa-
ment. Mai vezi tom. III, partea II,
tabla analit., v° Clauzd penal&
Codicil. Actul care nu cu-
prindea o randuire de mostenitor,
ci numai legate, se numia altadata
codicil, 4, 5. 145 n. 2 si tom. IV,
partea I-a, p. 25 text si n. 4.
Testamentul de astazi se con-
funda cu codicilul de altadata, 4.
V. Te,starnent.
Sensul vulgar al cuvantului
codicil (declaratia de ultima vo-
inta, posterioara testamentului,
prin care se schimba, se adaoga
sau se suprima ceva din actul pri-
mitiv, confirmandu-1 pentru partea
neschimbati1), 5. V. Testament.
Daca codicilul cuprinde o dis-
pozitie noub, el trebue, de cateori
este vorba de un testament olograf,
sa fie scris, subscris i datat cu
insas mana testatorului, 5, 62.
La Romani, fideicomisul putea
fi lasat prin codicil, 503. V. Pi-
deicomis.
Codul civil (aplicarea lui). Va-
liditatea decretului lui Cuza-Vocla,
care amana punerea in lucrare
a acestui cod dela Iulie pana
I
la 1 Decembrie 1865, 14 n. 3; tom. I,
p. 21 n. 1 si tom. X, p. 632.
Commorientes (prezumptiile
commorientes). V. Prezumptii.
Comuna. comuna nu poate
fi executoare testamentara; pri-
marul unei comuni poate insa fi
executor testamentar, 358, 389. V.
Execut. testamentar.
Conditie. Diferitele specii de
conditie (expresa, tacita,
mixta, potestativa, etc.), n. 4 dela
p. 305, 306. V. Legate.
Legatul poate fi supus unei
conditii suspensive sau rezolu-
torii. In caz cand legatul este
supus unei conditii suspensive, el
nu exista decat la indeplinirea
conditiei, iar in caz cand conditia
este rezolutorie, legatul exista de
indata, nefiind exigibil decat la
moartea testatorului, i fiind des-
fiintat prin Indeplinirea conditiei,
299, 306,307 text si n. 1. V. Legate.
Deoseb. !Titre legatul condi-

tional i substitutia conditionala,
543, 544.
Deosebirea intre conditie
termen, 298, 299.
Deoseb. intre conditie $i de-
monstratie, 323. V. Legate.
Intre conditie i sarcinA, 318,
319, 443 n. 1. V. Sarcind
Conditii ilicite. Exemple de
conditii ilicite, 306.
Conditiile relative la cAsA-
torie (ControversA), 307 ad notam.
V. Cdscitorie, Legate.
Efectul conditiilor imorale,
cite, etc. asupra donatiunilor
testamentelor (Controv. in privinta
testamentelor), tom. IV, partea I-a,
173 urm.
IncAt priveste dreptul roman,
vezi Bufnoir, Théorie de la con-
dition, p. 32 urm. (Paris, 1866).
Confirmare.Actele inexistente
nu pot fi confirmate, 143 ad notam,
584, 587, 588 $i tabla anal. tom. IV,
partea I-a, vo Confirmare.
Neconfirmarea testamentelor
din partea testatorului, 138, 139
u rm.
Confirmarea din partea mo$-
tenitorilor testatorului (Contro-
versa), 137, 138, 140 urm. V. Te-
stament. V. $i C. Ia$i, Dreptul din
1914, No. 11, p. 85.
Restrictia admisA de juris-
prudentA in privinta dispozitillor
contrare ordinei publice sau inte-
resului general, 141.
Legatul lucrului altuia poate
fi confirmat in caz and el este
nul dupA art. 907, nefiind vorba
In specie de o nulitate de ordine
publica, 274. V. Legate.
Neconfirmarea donatiunilor
mortis causd (ControversA), 140
text si n. 2. V. Don. mortis causd.
Neconfirmarea substitutiilor
fideicomisare, 587, 588. V. Sub-
slit. fideicomisarel.
Consiliu ingrijitor (rAnduit
mamei). Poate fi executor tes-
tamentar, 357. V. Execut. testa-
mentar.
Consiliu judiciar. Persoanele
puse sub consiliu judiciar nu pot
631
fi executori testamentari, 357. V.
Executor testa mentar.
Contra-zestre (In codul Caragea
progamia dora), tom. VIII, p. 534
urm. V. Donatie ante nuptias.
Conventii. Interpretarea lor,
566 ad notam.
Copii. Nasterea lor in urma
facerei testamentului nu aduce re-
vocarea testamentului, dupA cum
aduce revocarea donatiunei, 439
urm. V. Eroare, Testament (re-
me. testamentelor), etc.
Incat priveste revocarea do-
natiunei pentru survenire de copii,
vezi tom. IV, partea I. p. 478 urm.
Creante. Legatul de creante,
246, 468, 469.
Legatul unei creante deter-
minate devine caduc prin plata
ei fAcuta in manile testatorului,
468. V. Caducitate. Legate.
Curtea de Casatie. Controlul
C. de casatie in privinta chestiu-
nei de a se $ti dacA omisiunea
cutArui sau cutarui cuvAnt din
procesul-verbal de autentificarea
unui testament, atrage sau nu nuli-
tatea testamentului, 88. V. Testa-
ment.
Con trolul C. de casatie in pri-
vinta interpretArei testamentelor,
atunci cand judecAtorii denatu-
reazA termenii lui, 175, 176. V.
Testament.
In privinta chestiunei de a se
sti dacA un legat are sau nu ca-
racterul de universal, 190. V. Le-
gate.
In privinta revocarei tacite
a testamentului, 418.
In privinta chestiunei de a
se sti dacA o dispozitie intruneste
sau nu caracterele unei substitutii
fideicomisare, 567 urm. V. Substit.
fideicomisarei.
Nulitatea unui testament, ca
$i oricArui act in genere, nu poate
fi propusA pentru prima oarA
inaintea C. de casatie, 87 si 136
n. 2. V. Testament.
-632
D Creditorii donatarului nu pot
Data (testamentului olograf), 53
urna. V. Testament.
Datorii (Plata datoriilor). V. Le-
_orate, Plata datoriilor, etc.
Legatul unei datorii, 277, 278.
V. Legate.
Debitor rei certEe, interitu libe-
-ratur, 466.
Deget. V. Punere de deget(Ne-
-validitatea semnaturei prin punere
.de deget), 50.
Dles incertus in testamento con-
ditionem facit, 302, 303. V. asupra
acestei regule celebre, Bufnoir,
Théorie de la condition, p. 9 urm.
(Paris, 1866).
Distrugerea (lucrului legat sau
a testamentului), facuta de testator,
aduce revocarea testamentului,
431 urm. V. Testament (Revoc.
testamentului).
Divort. Femeea maritata
pierde numele barbatului ei prin
pronuntarea divortului, 49. V. Fe-
mee mdritatei.
Solutia acestei chestiuni In
dreptul strain, 49 n. 3. V. Femee
meiritatel.
Transcrierea declaratiei rela-
tiva la drepturile copiilor asupra
averei parintilor, in caz de divort
prin consimtimant mutual, 345 n. 2.
Dol. Anularea testamentului
pentru dol, 85 n. 3 si tom. IV,
partea I-a, p. 41 urm. V. Capta-
tiune, Sugestiune, Testament, etc.
V. asupra dolului, In genere, tom.
V; p. 68 urm.
Donatiune. NO este nevoe,
precum este la testamente, ca pro-
cesul-verbal de autentificare al
donatiunei, sau al unui act au-
tentic, sa constate cetirea actului
din cuvAnt In cuvant, 86 n. 2 si
tom. IV. partea I-a, p. 213, n. 1.
accepta donatiunea, in numele de-
bitorului lor, nici in baza art. 974,
nici In baza art. 975, p. 186 si
tom. IV, partea I-a, p. 231, 232. V.
Legate.
Admiterea solutiei contrare
In privinta creditorilor legataru-
lui, in caz cand acest din urma
ar renunta la legat In frauda drep-
turilor creditorilor sai, 186. V.
Legate.
Donatarul unei sume de bani
sau al unor lucruri determinate, nu
plateste datoriile donatorului 215
ad notam, 293 si tom. IV, partea I-a,
p. 336, 337. V. Plata datoriilor.
O simpla declaratie verbala
de donatiune din partea dispuna-
torului, adresata' unui tertiu si ne-
acceptata de acest din urma, nu
echivaleaza cu o Instrainare si
nu aduce revocarea testamentu-
lui anterior, 420 n. 6. V. Testament.
Nicio donatiune neacceptata
de donatar (Controversa), 421 n. 2
si 428. V. Testament.
Donatiunea acceptata de do-
natar revoaca Irisa astazi testa-
mentul, daca testatorul n'a mani-
festat o intentie contrara, afara de
cazul cAnd ea ar fi fost facuta in-
sus legatarului, In care caz le-
gatul departe de a fi revocat, de-
vine, din contra, irevocabil, 422
urm., 424, 423. V. Legate.
Donatiunea nu este revo-
cabila pentru injurii aduse me-
moriei da ruito rului (neaplic.
art. 931), 452.
In dreptul actual, o substi-
tutie fideicomisara poate fi Menta
nu numai prin testament dar si
printr'o donatiune Intre vii, 588
n. 1,597 text si n. 2. V. Sub stit. fidei-
comisare-c.
Dreptul sporirei sau adaogi-
rei, statornicit de art. 929 C. civil,
se aplica numai la succesiunea
testamentara si la cea ab intestat,
nu irisa si la donatiuni, 482 n. 2.
V. Sporire.
S'a decis ca, dupa art. 48 § 4
din legea timbrului, sunt supuse
taxei de inregistrare nu numai
donatiunile prevazute de art. 813
C. civil si constatate prin acte
autentice, dar inca si once libe-
ralitati filtre vii, independent de
forma actului c are le constata.

Prin urmare, once act de dona-
tiune, fie cu titlu oneros, fie cu
titlu gratuit, nul ca forma si anu-
labil, este supus taxei de inregis-
trare cuvenita fiscului, intrucat
agentii fiscali nu sunt tinuti sa se
preocupe de cazurile de nulitate
de care asemenea acte ar fi sus-
ceptibile, destul fiind ca actul sA
existe si sa fie acut cu consim-
timantul partilor, semnat de ele
si sd fie executat. Cas. rom. Sectii
unite, Cr. judiciar din 1914, No. 28,
pag. 233.
Donatiune dinaintea nuntei (ante
nuptias, progamia dora). Durd
codul Caragea, in cazul cand sotia
inceta din viatA inaintea sotului,
mostenitorii ei nu aveau niciun
drept asupra darului facut de
barbat, sotiei, inaintea nunte
atunci cand nicio conventie spe-
cialA nu exista Intre soti. In ase-
menea caz, darul se intorcea la
acela care-1 facuse, adecA la
bArbat, sau la mostenitorii lui, 315
ad notam. V. Cas. rom. si C. Ga-
lati, Jurisprudenta romd nit din
1913, No. 36, p. 562 si Cr. judiciar
din 1914, No. 19, precum 9i Drep-
tul din 1912, No. 27 si din 1913,
No. 81. V. si tom. IV, partea I-a,
p. 725 n. 2.
Donatiuni deghizate. Sunt su-
puse raportului, 319 n. 2.
Si reductiunei, 520 ad not am.
V. Act. in reductiune, Reductiune.
Pot constitui o substitutie fi-
deicomisara, 519 n. 2. V. Substit.
fideicomisard.
Donatiuni manuale.Admiterea
lor de doctrina i jurisprudenta
(ControversA), 27 n. 2 si tom. IV,
partea I-a, p. 257 urm.
Neadmiterea legatelor ma-
nuale, 27. V. Legate.
Donatiuni mortis causa. Nu
pot fi confirmate nici in mod ex-
pres nici in mod tacit, 140 text
n. 2. V. Confirmare.
Donatiuni mutuale, reciproci sau
conjunctive futre soti. Sunt
633
oprite cand sunt acute prin acelas
act, 12. V. Testament.
Quid in privinta donatiunilor
dintre viitorii soti?(ControversA),
12 n. 2. V. Testament.
Doti. Legatul n'ar fi revocat
prin faptul ca testatoarea si-ar
constituit dota lucrul legat, pen-
truca nu exista in specie instrai-
nare, 420.
Prin art. 65 din legea tim-
brului i inregistrarei dela 1906
se scad din succesiune numai mo-
bilierul din casa de locuina, obiec-
tele de arta, hainele i rufaria, nu
!Lisa i creantele in bani ce s'ar
gasi in activul succesoral. A.sa
fiind, nu este scutita de taxa suc-
cesorala suma cu care defuncta
a fost inzestratA de tatal sAu, chiar
daca aceasta suma nu se gaseste
in natura in momentul deschide-
rei succesiunei, caci ea existand
sub forma de creanta a minorilor
contra tatalui lor, taxa de succe-
siune va putea fi pretinsa atata
timp cat nu se dovedeste cA mos-
ten itorii au renuntat la o aseme-
nea creanta In modul si in ter-
menul prescris de lege. Cas. rom.
S-a III, decizia No. 79 din 4 Mar-
tie 1914. Jurisprudenta romdnd
din 11 Maiu 1914, No. 16, p. 276,
No. curent 264.
Dreptul englez. Revocarea
testamentelor, 394, 440. V. Testa-
ment (I?evoc. testamentelor).
Dreptul international. In pri-
vinta testamentelor mutuale sau
conjunctive (ControversA), 11, 12;
tom. I, p.210 (ed. a 2-a) si tom. VIII,
p. 90 ad notam.
In privinta testamentului ver-
bal facut de un strain in Romania
(Controversa), 26 text si n. 4.
In privinta datarei testamen-
tului olograf acut de un Roman
In Austria, n. 4 dela p. 54, 55. V.
Testament.
In privinta testamentului
cut de un Austriac in Romania,
55 ad notam.
In privinta test. fAcut de un
Roman in Austro-Ungaria, 121.
In privinta test. autentificat
634
Dr. international
de un judecator roman pe bordul
unui vas strain ancorat intr'un
port roman, 78 n. 2. V. Testament,
Vas stritin, etc.
In privinta ipotecei legale a
legatarilor, 337. V. Legate.
In privinta executorilor tes-
ta mentari, 354 text si n. 2, 376,
593. V. Execut. testamentar.
In privinta revocarei testa-
mentelor, 456, 457. V. Testament.
In privinta caducitatei lega-
telor, 481. V. Caducitate, Legate.
etc.
In privinta substitutiilor fidei-
com isa re, 590 u rm. V. Substit. fidei-
comisard.
In privinta interpretarei tes-
tamentelor. 592. V. Testament.
In privinta platei datoriilor.
593. V. Plata datoriilor.
In privinta punerei In pose-
siune a legatarilor, 593. V. Legate.
In privinta legatului lucrului
altuia, 593. V. Legate.
Dreptul muzulman.In dr. mu-
zulman, acceptarea legatelor poate
fi, ca si in dreptul nostru, expresa
sau tacita, 179. V. Legate.
Du§miinia (dintre legatar si te-
stator), intervenita in urma facerei
testamentului, nu mai este astazi
o cauza de revocare a acestui te-
stament, 438. V. Inimicifie, Tes-
tament, etc.
E legatarului si nu aduce caduci-
Episcopi.Modul obisnuit de a
semi\ testamentul lor, 47, 48. V.
Testament.
Eroare. Anularea testamen-
tului pentru cauza de eroare, 85
n. 3 si tom. IV, pa rtea I-a, p. 48, 49.
- - Survenirea de copii testato-
rului, In urma facerei testamen-
tului, nu revoaca testamentul nici
pentru cauza de eroare, chiar cand
testatorul ar fi murit fara a stl ca
sotia lui a nascut un copil sau a
ramas grea (Controversa), 441, 442.
Cazul cand eroarea testato-
rului ar rezulta din insisi termenii
testamentului (Controversa), 442.
V. Testament (Recoc. testanzen-
telor).
Evictiune.Mo§tenitorul nu este
obligat a garanta pe legatar de
evictiunea lucrului legat, daca
asemenea obligatie n'a fost anume
impusa de testator, 249, 250.
Cazurile exceptionale cand
exista obligatia de garantie, 249
n. 3. V. Legate.
Evrei. Testamentul Evreilor
facut la Ierusalem lnaintea tribu-
nalului rabinic, 20, nota 3, 76 ad
notam, in fine i tom. I, pag. 205,
n. 2 (ed. a 2-a). V. Testament.
Exceptio firmat regulam in ca-
sibus non exceptis, 207, 439.
Executor testamentar. Deo-
sebire filtre executorul testamen-
tar si legatarul universal, 193.
Sunt douà feluri de execu-
tori testamentari: cei care au do-
bandit dela testator sezina mobi-
lelor sale si cei care n'au dobandit
aceasta sezina. Cei dintaiu sunt
adevaratii executori testamentari,
359, 360.
Randuirea unui executor te-
stamentar nu este o conditie de
validitate a legatului; de aceea
moartea executorului testamentar,
intamplata inaintea acelei a testa-
torului, nu este asimilata inortei
tatea legatului, 460 n. 1. V. Cada-
citate.
Scopul executorilor testamen-
tari, 346, 347.
Pentru ca testatorul sapoata
randui unul sau mai multi exe-
cutori testamentari, a trebuit o
lege derogatorie dela dreptul co-
mun, fiindca mandatul conferit
executor. testamentar nu exista
decat la moa r t ea testatorului,
adeca la o epoca cand testatorul
nu are dreptul de a voi, 347.
Executarea testamentara fiind
o derogare dela dreptul comun,
este de stricta interpretare, 347,,
348.

Executor testamentar
Origina executorilor testa-
mentari, 348.
Dr. roman si C. Calimach in
aceasta privinte, 348.
In dreptul bizantin si in dr.
nostru anterior, executorul testa-
mentar se numea epitrop, 347 ad
notam.
Executorul testamentar este
un mandatar, Inse mandatul sett
este de o nature speciala (deose-
bire futre mandatul ordinar si cel
conferit unui executor testamen-
tar), 193 si 349. V. Legate.
Din aceste deosebiri rezulte
ce regulele dela mandat nu sunt
aplicabile executorilor testamen-
tari, deck atunci cand existe iden-
titate de motive $i cand legea nu
deroage dela regul el e manda-
tului, 350.
Executorul testamentar poate
sa refuze misiunea ce li este in-
credintata si, In caz de refuz, jus-
titia nu poate rendul un alt exe-
cutor testamentar, 350 text $i n. 3.
Executorul testamentar poate
insa fi revocat de justitie dupe
cererea celor interesati, pentru
incapacitate sau rea credinte si,
dupe unii, chiar pentru insolva-
bilitate sau faliment, 350, nota 1
$i 390. V. Faliment.
Dace executorul testamentar
a acceptat mandatul sau fie In mod
expres, fie in mod tacit, el nu se
mai poate demite deck pentru
cauze grave intervenite dela pri-
mirea mandatului, 351, 390.
Executorul testamentar nu
poate cere nicio plata pekru ser-
viciile sale, misiunea sa fiind gra-
tuite, 351, 383 text si n. 3.
Persoanele incapabile de a
primi un legat, pot deci fi ran-
duite executori testamentari, 351,
nota 3.
Testatorul poate se lese exe-
cutorului testamentar un mic legat
(numit diamant), 194, 352, text si
nota.
Cazurile and executorul tes-
tamentar ar putea se retie legatul,
refuzand mandatul de executor
testamentar, 352.
Dreptul executorului testa-
mentar de a substitul pe a:tul In
local ski (Controv.), 352, 353.
635
Executor testamentar
Cazul cand testatorul a per-
mis substituirea, 353.
i mandatarul poate, pe a sa
raspundere, se-0 substitue pe altul
In locul lui, chiar cand mandatul
n'ar dispune nimic in aceaste pri-
vinte (Controv.), 333, nota 2. V.
Mandat. Cpr. C. Iasi, Dr. 914, No. 38.
Obligatiile care in cumba
executorului testamentar sun t
aproape acele ale unui mandatar,
354.
Execut. testamentare atarna
de statutul personal al defunc-
tului, 354. V. Dr. international.
Testatorul strein n'ar putea
!Ilse se dee executorului testa-
mentar dreptul de a vinde imo-
bilele sale situate in Romania, 354
n. 2 si 376.
Executorul testamentar nu
poate fi randuit deck printr'un
testament valid, 354.
Persoanele care pot fi ran-
duite executori testamentari, 355
urm.
Strainii si femeile capabile
de a se obliga pot fi executori
testamentari, 355, 358. V. Straini.
Executorul testamentar trebue
sa fie capabil de a se obliga In
momentul mortei testatorului, 355,
356.
Orcine poate fi executor tes-
tamentar, dace este capabil de a
se obliga, chiar persoanele inca-
pabile, 356.
Pot fi executori testamen-
tari: tutorul $i consiliul Ingrijitor
randuit mamei, 356. V. Consiliu
ingriiitor, Tutor, etc.
Nu pot inse fi executori tes-
tamentari minorii emancipati sau
neemancipati, 357. V. Minor.
Nici interzisii, nici acei pusi
sub consiliu judiciar sau asezati
intr'un stabiliment de alienati, 357.
Nici comunile sau stabili-
mentele publice, 357.
Prinfarul unei comuni poate
insa fi randuit executor testa-
mentar, 358, 389. V. Comuna.
Femeea maritata separatA de
bunuri poate fi randuite execu-
toare testamentare, 358. V. Femee
ma riled&
Femeea dotala poate fi exe-
636
Executor testamentar
cutoare testamentara cu autori-
zarea barbatului, nu insa i cu
acea a justitiei, 358.
Quid in privinta femeei do-
tale, care are si avere parafer-
nala? 359.
Sezina ce testatorul poate sit
confere executorului testamentar,
339 urm.
Executorii testamentari nu
niai au astazi, ca alta data, sezina
legala, insa testatorul poate sa le
acorde sezina mobilelor, nu ins&
acea a imobilelor sale (Con-
troy.), 360, 361.
Testatorul nu are nevoe, p.
a da sezina, sa intrebuinteze ter-
meni sacramentali, 363.
Ce se intelege prin mobile
(mobilele corporale i incorpo-
rale), 361 n. 1.
Veniturile imobilelor nu pot
fi cuprinse in sezina mobilelor
(Controv.), 361 n. 1.
- Sezina executorilor testamen-
tari nu impiedica sezina mosteni-
torilor (Con troy.), 198, 227, 362, 364.
Executorul testamentar po-
seda pentru mostenitori, 363.
Drepturile ce confera sezina,
363, 364.
Testatorul nu poate da se-
zina pe mai mult de un an dela
moartea sa, 364.
Nici testatorul, nici judeca-
torii nu pot prelungi acest termen
(Controv.), 364.
Testatorul poate insa scurta
termenul de un an, 365.
Mostenitorii pot sa consimta
in mod expres sau tacit la pro-
rogarea sezinei peste termenul le-
gal, 363.
Executorul testamentar are
dreptul de a veghia la executarea
testamentului si in urma expi-
rarei termenului de un an, 365.
Incetarea sezinei nu mai
aduce astazi, ca in vechiul drept
francez, incetarea mandatului exe-
cutorului testamentar, 366, 391, 392.
De cand Incepe a curge ter-
menul de un an (in genere din
ziva mortei testatorului), 366.
Nepastrarea sezinei in urma
expirarei termenului de un an,
366.
Executor testamentar
Scoaterea executorului tes-
tamentar din posesiunea mobi-
lelor, de catre mostenitori, 367.
Atributille executorilor tes-
tamentari, 367 tiran.
Executorul testamentar nu
poate sa aiba mai multe puteri
decat acele ce-i da legea (Con-
troy.), 368, 376.
Testatorul este in drept sa
restranga drepturile executorului
testamentar, 368 n. 1.
Testatorul nu poate insa sa
confere executorului testamentar
dreptul de a vinde imobilele (Con-
troy.), 369, 375.
Once executor testamentar,
chiar neinvestit cu sezina, trebue
sA vegheze la executarea testa-
mentului si sa ià masurile nece-
sare pentru aceasta, 369.
-Punerea pecetilor, facerea in-
ventarului mobilelor si al imobi-
lelor, 369, 370 text si n. 2.
Executorul testamentar nu
poate fi scutit de obligatia de a
face inventar (Controv.), 371.
De asemenea, nici tutorul, nici
uzufructuarul, nici mostenitorul
beneficiar nu pot fi scutiti de obli-
gatia de a face inventar (Con-
troy.), 371.
Luarea altor masuri conser-
vatorii, 371, 372.
Aldsurile de executare, 372
urm.
Legea distinge, in privinta
executarei testamentului, intr e
executorii investiti si cei neinve-
stiti cu sezina, 372.
Interventia executorului tes-
tamentar pentru a sustine validi-
tatea testamentului, 372, 373.
Acest drept de interventie
este insa facultativ, 373.
Urmarirea debitorilor si in-
casa rea creantelor succesiunei,
373.
Executorul testamentar ne-
reprezentand pe mostenitori, ho-
taririle pronuntate fata de el, nu
sunt opozabile motenitorilor, 373.
Astfel, exe cut orul testa-
mentar nu poate exercita actiunea
pauliana, spre a cere anularea
actelor facute de defunct in frauda

Executor testamentar
$i paguba drepturilor creditorilor
sai, 374. V. Act. pauliand.
Dreptul de interventie al exe-
cutorului testamentar in caz de
frauda intre mostenitor si un tertiu
(Controv.), 374.
Vdnzarea mobilelor $i plata
legatelor mobiliare, 375 urm.
Daca legatele consista In bani,
ele se vor plati din banii gasiti
In succesiune, iar In lipsa de bani,
executorul testamentar Va vinde
mobilele prin iustitie i cu banii
prinsi din vanzare va plat' lega-
tele mobiliare, 375, text si n. 3.
Executorul testamentar nu
poate provoca vanzarea imobi-
lelor (Controv.), 369, 375.
Cazul and testatorul a con-
ferit dreptul de a vinde imobilele
(Controv.), 376.
Un testator strain n'ar putea
sa confere dreptul de a vinde imo-
bilele situate in Romania, statutul
teritorial tinand ad i in frau sta-
tutul personal al strainului, 354
'n. 2, 376. V. Dr. international.
Execntorul testamentar nu
poate procede la plata legatelor,
fara participarea mostenitorului
sau legatarului universal, 376.
Vanzarea mobilelor se face,
ca si plata legatelor, tot cu con-
simtimantul celor in drept sau in-
voirea justitiei, 377.
Mostenitorii pot sa Impie-
dice vanzarea mobilelor, oferind
executorului testamentar banii ne-
cesari la executarea testamen-
tului, 377.
Cererea de punere in po-
sesiune a legatelor mobiliare nu
se face contra executorului tes-
tamentar, 288, 377, 378.
Cererea de punere in pose-
siune sau de predarea legatului
mobiliar facuta in contra execu-
torului testamentar, fiind deci ne-
regulata, nu face sa curga do-
banda in favoarea legatarilor, 378.
Cazul cand testatorul ar fi
lasat un legat executorului testa-
mentar (Controv.), 378.
Plata datoriilor tesiatorului,
378 urm.
Executorul testamentar nici
637
Executor testamentar
Inteun caz nu plateste datoriile
testatorului (Controv.), 378, 379.
Cazul cand executorul tes-
tamentar a fost insarcinat de tes-
tator sau de justitie cu plata da-
toriilor (Controv.), 379, 380.
Plata datoriilor mici $i ur-
gente (Controv.), 380.
Executorul testamentar poate
plati dat or iil e contractate de
dansul cu ocazia executarei tes-
tamentuhli, 380.
Socoteala gestiunei executo-
rului testamentar, 481 urm.
Executorul testamentar In-
vestit cu sezina trebue sa dea so-
coteala de gestiunea sa, nu insa
cel neinvestit cu sezina, 381,
text si n. 1.
Executorul testamentar nu
poate fi scutit de obligatia de a
da socoteli (Controv.), 381, 382.
Nici tutorul nu poate fi scutit
de obligatia socotelilor, 382, 383.
V. Tutor.
Socoteala executorului testa-
mentar cuprinde, pe de o parte,
averea gasita In succesiune si su-
mele incasate dela debitorii de-
functului, iar pe de alta parte,
banii Intrebuintati la plata lega-
telor si la alte cheltueli legitime,
383.
Dreptul executorului testa-
mentar la cheltuelile facute de
dansul, 383, 384.
Cazul cand socoteala se da
prin justitie (tribunalul competent
este acel al paritului, adeca al
executorului testamentar, iar nu
acel al locului unde s'a deschis
succesiunea) (Controversa), 384.
Modul de actittne al execu-
torilor testamentari fi responsa-
bilitatea tor, 384 urm.
Executorul testamentar
punde atat de culpa cat si de ne-
gligenta sa, 384, 385.
Aceasta responsabilitate apasa
asupra tuturor executorilor testa-
mentari, chiar asupra celor nein-
vestiti cu sezina, pentruca top au
misiunea de a se Ingriji ca testa-
mentul sa fie adus la indeplinire,
385.
Exemple de responsabilitate
638
Executor testamentar
ale executorului testamentar, 385.
Cazul cand sunt mai multi
executori testamentari si cánd ei
sunt responsabili in mod solidar,
386.
Scopul responsabilitatei soli-
dare, 386.
Cazul cand exista solidari-
tate intre mandatari, 386 n. 4. V.
Mandat.
Cazul caad din mai multi
executori testamentari, unii au re-
fuzat, iar altii au primit sarcina in-
credintata (ControversA), 387, 388.
Incetarea functiunei executo-
rului tes tamentar, 388 urm.
Ca once mandat in genere,
sarcina executorului testdmentar
se stinge prin moartea Iui si nu
trece la mostenitorii sai, 388, 389.
Mostenitorii sunt insa datori
sti Instiinteze pe partile interesate
de moartea autorului lor si sa in-
grijeasca de ceeace imprejurkile
reclama pentru ca executarea te-
stamentului sa nu fie compro-
misa, 389.
Ei trebue sa dea socoteald
de gestiunea inceputa de autorul
lor, 389.
Cazul cand testatorul nu s'a
referit la persoana randuita exe-
cutor testamentar, ci la calitatea
ei, 358, 389.
Dei legea nu vorbeste deck
de moartea executorului testamen-
tar, totusi mai sunt si alte cauze
care aduc stingerea acestui man-
dat special. A stfel sunt: aducerea
testamentului la indeplinire sau
anularea lui, demiterea .executo-
rului testamentar, revocarea exe-
cutorului testarnentar de justitie
pentru incapacitate sau rea cre-
dinta, 351, 390.
Quid in privinta interdictiei,
insolvabilitatei si falimentului exe-
cutorului testamentar ? (Contro-
versa), 390. V. Interdictie, Fall-
ment, etc.
Mostenitorii sau legatarii nu
pot niciodata sa revoace execu-
torul testamentar, pentruca el nu
este mandatarul lor, ci acel al tes-
tatorului, 349, 350, 390.
Justitia nu ponte randul un
executor testamentar in locul celui
vechiu, 391.
Testatorul poate insa sa arate
pe una sau mai multe persoane
care, la caz de nevoe, O. poata
inlocuì pe executorul testamentar,
care n'ar puteà aduce la bun sfarsit
misiunea sa, 391.
Incetarea sezinei nu aduce
incetarea executkei testamentare
(Controv.), 366, 391, 392.
Dr. international in privinta
execut. testamentare, 354 text si
n. 2,376, 593. V. Dr. international.
Exproprierea pentru cauzi de
utilitate publica (a lucrului le-
gat). Nu aduce revoca rea lega-
tului, pentruca, in asemenea caz,
instrninarea nu este voluntara si
nu emana dela testator, 426. V.
Testament (Revoc. testamentelor).
In caz de expropriere par-
tiala a imobilului legat, legatul
devine c a duc numai pentru
partea expropriata, fait Insa ca
legatarul sa poata exercita vreun
drept asupra despagubirei alocate,
in caz and aceaata suma ar fi
Inca datorita in momentul mortei
testatorului, 469.
S'a decis, cu drept cuvant,
ca numai caile de reformare si
de retractare prevazute in legea
de expropriere pentru cauza de
utilitate publica, sunt admise in
asemenea materie, adeca numai
apelul si recursul in casatie, lar
nu si calea revizuirei. Cas. rom.
S-a III, Cr. judiciar din 1914,
No. 29, p. 242.
F
Faliment. Mandatul executo-
rului testamentar nu inceteaza prin
falimentul sau insolvabilitatea sa
(Controversa), 390. Vezi Executor
testamentar, Testament, etc.
Falsa demonstratione legatum
non perimi, 322.
Femee miritati. Modul cum
ea trebue O. semneze testamentul

ei olograf (ControversA), 48, 49. V.
Testament.
Femeea maritata pierde nu-
mele barbatului ei prin pronun-
tarea divortului, 49. Vezi Decor!,
Namele persoanelor, etc.
Solutia acestei chestiuni in
dreptul strain, 49 n. 3. V. Divorf.
Femeea maritata poate face
testament fara autorizaren barba-
tului, 108 n. 3 si tom. IV, partea
I-a, p. 65, 66. V. Testament.
Femeea maritata nu poate
sd lepede sau sa accepteze un
legat, ca si o succesiune ab inte-
stet, decat cu autorizarea bArba-
tului sau a justitiei, 183 n. 2.
Cazurile in care femeea ma-
ritata poate fi executoare testa-
mentara, 358, 339. V. Executor te-
stamentar.
Fete. Excluderea lor dela suc-
cesiunea parintilor dupa legislatia
Munteniei, 509 n. 3, 518 text si
n. 2, 591 si tom. III. partea II. n. 2
dela p. 140 urm. V. Succesiune.
Fideicomis.La Romani, se nu-
mia fideicomis ceeace se 'Asa cu
rugamintea de a se da cuiva, 150
n. 4.
Fideicomisul nu era apArat
de dreptul civil, ci numai de vo-
inta testatorului si era, in princi-
piu, lipsit de once actiune 499 urm.
Fideicomisul nu cuprindea o
substitutie, 501. V. Substit. fidei-
comisard.
Istoricul fideicomiselor la Ro-
mani, 501 urm.
Fideicomisul putea fi lasat
nu numai prin testament. dar si
prin codicil, 503. V. Codicil.
Fideicomisul putea sa aiba
de object toatA succesiunea, o parte
numai din ea sau un lucru deter-
minat. El putea su fie pur si simplu,
cu termen sau conditional, 503,
504, 522 ad notam, 529 n. 3. 535, 536.
Fideicomisul putea fi expres
sau tacit, 504.
In caz de fideicomis condi-
tional sau cu termen, fiduciarul
avea indatoririle si drepturile unui
uzufructuar pana la intrarea in
mostenire a fideicomisarului, 504.
Daca fideicomisul era pur si
simplu, autorul lui putea obliga
639
pe fiduciar sa treaca lucrul fidei-
comisarului, indata dupa primirea
lui, 504.
Justinian a contopit fideico-
misele cu legatele, 504.
Fideicomisele sunt valide si
in dreptul actual, 505, 506 n. 2,
529, 535.
Este adevarat ea art. 803 de-
clara fideicomisele nule, insa acest
text intelege prin fideicomise sub-
stitutiile fideicomisare, 506 n. 2.
Uzufructul, care nu poate
face ociectul unei substitutii fidei-
comisare, poate face obiectul unui
fideicomis pur si simplu, si chiar
cu termen, 534, 603. V. Substitu-
fie, Uzufruct, etc.
Dnoseb. intre fideicomisul
simplu si substitutia fideicomisara,
529. V. Substit. fideicomisard.
Judecatorii apreciaza astazi
in mod suveran daca testatorul a
inteles a face o substitutie fidei-
comisara sau un fideicomis valid,
541.
Fideicomisul conditional con-
stitue astazi o substitutie fideico-
misarA, daca conditia trebue sa se
realizeze in urma mortei legate-
rului aparent, pe cand el ar con-
stitul un legat conditional, dacA
conditia ar trebui sa se realizeze
In timpul vietei grevatului, 529,
530, 536.
Fideicomisul poate ¡Lisa si1
ascunda o substitutie fiideicomi-
sera (chestie de fapt si de inter-
pretare), 530.
Dovedi rea fideicomisul ui, 583,
584.
Fideicomisul de residuo. De-
finitia acestui fideicomis, 557.
Validitatea lui in dreptul ac-
tual (Controversa), 558 urm., 562.
Fideicomisul de residuo sau
de eo quod supererit, constltue o
donatiune sau un legat facut gra-
tificatului in al doilea ordin, 560.
Acest fideicomis, valid in
dreptul actual, constitue un legat
Cu termen, iar nu un legat con-
ditional, 560 -urm.
Interesul acestei chestiuni,
561.
Cazul cand donatarul sau le-
gatarul este imputernicit a in-
640
straina lucrurile lasate, numai la
caz de nevoe (Controversa), 563.
Drepturile celui gratificat in
primul ordin, 564.
Daca dispunatorul a oprit nu-
mai dreptul de a testa, gratificatul
In primul ordin poate dispune prin
donatiune de bunurile lasate, 564.
Cazul cand dispunatorul s'a
marginit a impune sarcina de re-
stituire, fara alta explicatie (Con-
troversA), 564, 565.
Fidejusiune. Legatul de libe-
ratiune facut debitorului principal
foloseste fidejusorului; acel facut
fidejusorului nu foloseste insa de-
bitorului principal, 279 n. 6.
Legatul facut unuia din fide-
jusori nu foloseste, in pricipiu, ce-
lorlalti fidejusori, 280 ad notara.
Fondatie pioasii.Se poate face
un legat cu sarcina de a inflinta
un asezamant de utilitate publica,
de exemplu: o $coala, o biserica,
un spital, un azil, etc., 193, 316
text si n. 3, 524 text si n. 4 Vezi
si tom. IV, partea I-a, p. 97 urm.
V. Legate.
Fond de comert. Poate face
obiectul unui legat, 247. V. Legate.
Folla majorli. In caz de per-
derea unui tit/u prin folla majora,
proba testimoniala $i a prezump-
tiilor este admisibila atat pentru
stabilirea pierderei titlului, daca
partea in drept determina eveni-
mentul de forta majora cu ocazia
caruia titlul a fost pierdut, pentru
ca instanta de fond sa poatA apre-
cia daca dovada invocata este sau
nu admisibila, 31. Cpr. $i Cas. rom.
Bult. 1912, p. 2124.
Aplicarea acestor principii
la dovedirea unui testament di-
strus sau pierdut, 29 urm. V. Tes-
tament.
Neindeplinirea sarcinilor pre-
scrise printr'un testament poa te da
loc la revocarea acestui testament
chiar daca aceastA neindeplinire
se datoreste unui caz fortuit sau
unei forte majore, in caz cand sar-
cinile, care afecteaza legatul, au
fost cauza impulsiva $i determi-
nanta a liberalitatei, 446. V. Tes-
tanzent (renca testarnentelor).
Mobilizarea in vederea ras-
boiului ei in interesul apararei
tarei, constitue un caz de fortA
majora. Judecat. ocol. Slobozia-
Cires, Cr. ¡adietar din 1914, No. 24,
p. 202.
G
Gott, nicht der Mensch, macht
die Erben, 6 n. 2 $i 146. V. Solas
Deus heredera facere potest.
Astazi vointa omului poate
sa faca un mostenitor, ca si insa$
legea. 147. V. Legate.
Gridini. Daca legatul unei
case cuprinde si legatul gradinei
(Controversa), 153. V. Legate.
Grefier. Necesitatea contra-
semnarei grefierului a actelor
emanate dela un tribunal sau o
Curte, 83 n. 4.
Grefierul tribunalului trebue
sa ia parte la instrumentare au-
tentificarei unui testament $i a
oricarui act in genere, 83 text $i.
nota 4.
Delegatia prezidentiala pentru
a merge la domiciliul testatorului,
spre a-i lua consimtimantul, nu are
nevoe de a fi contrasemnatA de
grefier, 83. V. Testament (Test. au-
tentic).
H
Hotariri judecitore§ti.Eror il e
materiale ce se strecoarA In dis-
pozitivul unei hotariri, pot fi rec-
tificate dupa o singura cerere
adresata instantei care a pronun-
tat hotarirea, iar nu pe calea unei
cereri de anulare, cum este recur-
sul in casatie. Cas. S-a I, 14 Ia-
nuarie 1914, Dreplul din 1914, No.
23, p. 181.
Hotiriri straine. Executarea
lor in tara noastra, conform art. 374

Hotàrîri striiine
Pr. civ., nota 2 dela p. 207, 208
si tom. VII, p. 459 urm.
S'a decis de curand ca din
modul cum este redactat art. 374
din proced civila dela 1900, re-
zulta ca tribunalele civile sunt
singure competente de a declara
executorii hotaririle pronuntate
de tribunalele straine, chiar cand
aceste hotariri statueaza asupra
contestatiilor comerciale, indife-
rent de valoarea lor, judecato-
riile de pace neavand o asemenea
competinta. Cas. S-a III, decizia
No. 81 din 4 Martie 1914. Cr. ¡a-
diciar din 1914, No. 31, p. 260 (re-
zumate). V. si jurispr. románd
din 1914, No. 18, p. 276.
S'a mai decis, in aceasta pri-
vinta, ca cererea de exequator,
prevazuta de art. 374 Pr. civ., nu
poate fi adresata direct tribuna-
lului de catre partea interesata,
care are de valorificat un drept
In baza unei hotariri straine, de
oarece prin dispozitia art. 5 si 6
din conventia internationala dela
Haga, la care a aderat si Roma-
nia, se specilica lamurit ca trans-
miterea comisiilor rogatorii in
materie civila sau comerciala, se
adreseaza numai pe cale diplo-
matica la autoritatea competenta
a Statului caruia i se cere sa pro-
ceada in resortul sail, la confec-
tionarea artel )1- juliciare. C. Bu-
curesti, Dreptal din 1914, No. 18.
Hotairtri de punere in pose-
siune. Aceste hotariri, fiind acte
de procedura gratioasA, nu in-
chid mostenitorilor calea de a
ataca testamentul, 205.
Aceste hotariri nu au auto-
ritatea lucrului judecat, 205 n. 1;
tom. IlL partea II, p. 67, 68 si tom.
VII, p. 482, 483, text si n. 1. V.
Luera judecat.
Ele nu sunt supuse opozitiei,
apelului, etc., 206. V. A pel, Opo-
zifie. etc.
O imparteala re-
gulata si valida, constituind o exe-
cutare a testamentului, poate fi
651 05
641
propusa ca o fine de neprimire a
actiunei in anulare, 143 ad notam.
V. Testament.
S'a decis ca formalitatea pu-
nerei in posesiune, c eruta de
art. 653 C. civil, pentru ca moste-
nitorii nesezinari sa poata intra
in posesiunea succesiunei, nu este
necesara atunci c and actiunea
exercitata de catre un mostenitor
este o actiune in imparteala in-
dreptata contra unui alt moste-
nitor ; de oarece, in asemenea caz,
instanta de fond este chemata sa
lichideze toate pretentiile ce mo-
stenitorii au de facut cu privire
la compunerea masei succesorale.
Vezi nota 1 dela p. 205, 206.
S'a mai decis ca imparteala
nu poate folosi, in ceeace priveste
intreruperea prescriptiei, deck
mostenitorului dela care emana;
ceilalti mostenitori n'o pot invocA
in beneficiul lor. C. Galati, decizia
No. 89;1913, Jurisprudenfa in fise,
revista de drept care apare la
Craiova sub directia noastra
sub ingrijirea d-lui D. Calinescu,
adnot. 1 asupra art. 1866 C. civil.
Inalienabilitate (Clauza de).
Este a conditie ilicita, chiar
cand este vremelnica (Controv.),
552 text si n. 2.
Initnicitia (dintre legatar si tes-
tator) survenita in urma facerei
testamentului nu mai este astazi
o cauza de revocare a testamen-
tului, 438. V. Dugnd nie, Testa-
ment, etc.
Inmormintare. Concesionarul
care a zidit tin cavou inteun ci-
mitir, poate sa permita inmorman-
tarea unei rude sau unui amic in
acel cavou, 248.
Cheltuelile de inmormantare
sunt o sarcina a succesiunei, 215
n. 2. V. Sareind
Cheltuelile de inmormantare
ale sotiei sunt in sarcina rudelor
ei, iar nu in acea a barbatului
(ControversA), 215 n. 2; tom. VIII,
p. 444; tom. X, p. 385 urm. si Cas.
rom. Jurisprudenfa romcind din
1913, No. 36, p. 562; Dreptul din
41
642
1913, No. 81 si Cr. judiciar din
1914, No. 19.
Insolvabilitate. Persoanele in-
solvabile pot fi executori testa-
rnentari, 336. V. Executor testa-
mentar.
Mandatul executorului testa-
mentar nu inceteaza prin insolva-
bilitatea sau falirnentul lui (Con-
troversa), 390. V. Faliment, Exe-
cut. testamentar, etc.
Institutie contractuali. Instit.
contractuala revoaca testamentul
anterior, nota in fine dela p. 423
si p. 442, n. 3. V. Testament. Vezi
asupra Institufiilor contractuale,
tom. IV, partea I-a, p. 679 urm.
Dreptul sporirei sau adao-
girei, statornicit de art. 929 C. civ.,
se aplica numai la suecesiunea
testamentara si ab intestat, nu irisa
la institutii contractuale si dona-
tiuni, 482, n. 2. V. Donaliune, Spo-
rire, etc. Vezi si p. 423, ad notam.
Alta
Institatie de mo§tenitor.
data. atát la Romani cat si in
dreptul nostru anterior, testamen-
tul nu era valid, daca nu cuprindea
o institutie sau randuire de mo-
stenitor (caput et fundamentum
totius testamenti), 3, 145, 412, 439.
Dreptul vechiu francez in
aceasta privinta, 6 n. 2 si 145, 146.
Dreptul actual nu mai cere
astazi asemenea instituire, 146 urm.
Inexistenta in dreptul actual
de termeni sacramentali, 147.
Interdictie. Interzisii nu pot
fi executori testamentari, 337. V.
Execut. testamentar.
Incetarea misiunei executo-
ului testamentar prin interdictia
sa (Controversa), 390.
In caz de interdictia testato-
rului, instrainarea lucrului legat,
consimtita de tutorul ski, nu pro-
duce revocarea legatului (Con-
trov.), 427. V. Testament, Tutor,etc.
Interpretarea (testament.), 164
urm. V. Testament.
Interpretareasubstitutiilor fi-
deicomisare, 563 urm. V. Substit.
fideicomisard.
Sub cuvant de interpretare,
judecatorii nu pot denatura ter-
menii testamentului, 168, 170, 171,
175, 190, 416, 418. V Testament.
Interpretarea legilor, 566, 567
ad notam §i tom. I, p. 63 urm.
Obligatia executo-
Inventar.
rului testamentar de a face in-
ventar, 370.
Executorul testamentar nu
poate fi scutit de aceasta obligatie
(Controversa), 371. V. Execut. te-
stamentar.
Nici tutorul, nici uzufructua-
rul, nici mostenitorul beneficiar
(Controversa), 371. V. tom. II, p.691
si tom. III, partea II, p. 345 si 331
(ed. a 2-a). V. Mog. beneficiar,
Tutor, Uzufruct, etc.
Ipotecá. Constituirea unei ipo-
teci asupra tbndului I ega t nu
atrage revocarea partiala a lega-
tului, 419. V. Abitafir, Amanet,
Antichrezd, Testament, etc.
La caz de constituirea unei
ipoteci, legatarul va fi insa expus
consecintilor actiunei ipotecare,
ramanandu-i recurs contra celor
In drept, 420.
Daca imobilul legat a fost
ipotecat fie Inainte, fie in urma
facerei testamentului, legatarul va
primi imobilul grevat de ipotecti,
263.
in caz cand printr'un legat
s'a iertat ipoteca, nu se socoteste
ca. s'a iertat si datoria, daca aceasta
nu rezulta din termenii testamen-
tului, 279, 280.
Ipoteca legatá (a legatarilor)
(Controversa), 334 urm. V. Legate.
Deosebire intre ipotecii le-
gala a legatarilor si separatia de
patrimonii, tom. III, partea II,
nota 3 dela p. 721, 722. V. Separ.
de patrimonii.
Ipoteca testamentará. Inexi-
stenta ei in dreptul nostru, 336
n. 1, in fine.
Istoricul testamentelor, 14 urm.
V. Tegtament.

Judecittorii de ocoale. Com-
petinta lor de a autentifica un te-
stament, 76, 77.
Competinta judecatoriilor de
ocoale de a pune pe legatari In
posesiunea bunurilor legate, pana
la 3'O0 de lei incluziv, 200.
Incompetenta lor de a aduce
la indeplinire o hotkire straina.
V. Hot. strcline.
Judecatoriile de ocoale sunt
competente de a regula curatela
unui condamnat la munca silnica
sau recluziune, cand patrimoniul
de administrat nu intrece suma
de 10000 lei. Cas. rom. Bult. 1912
p. 200); Cr. judiciar 1914, No. 26.
Legate. La Romani si In drep-
tul nostru anterior, legatul era
un mod de dobandire a proprie-
tkei cu titlu particular, iar ran-
duirea de mostenitor era, din
contra, relativa la universalitatea
bunurilor, 146, 147.
Astazi vointa omului poate
sa faca un mostenitor ca si Insasi
legea, 147.
Inexistenta in dreptul actuar
a unor termeni sacramentali, 147.
Legatul este valid, desi a
fost calificat donatiune cu pricina
de moarte, daca nu are caracterele
acestei liberalitati, 148.
S'a intamplat chiar ca tes-
tatorul sa vorbeasca la a treia
persoana, i jurisprudenta a va-
lidat asemenea legat, 36, 148.
Un legat poate fi facut chiar
In termeni indirecti, 149.
Testamentul fiind un act de
vointa, trebue sa fie expresiunea
unei singure vointe. 149.
Pentru ca un act sd constitue
un legat, trebue sa cuprinda o
dispozitie reala. a vointei libere
a testatorului, si sa nu fie numai
un simplu proiect, sau sa faca
numai o invitare, o r i sa deà
numai un sfat, 149, 150.
Condifille cerate pentru exi-
stenta unui legal, 150 urm.
643
Legate
Etimologia cuvantului legat,
150 n. 4.
Legatele in vechiul drept
roman, 151 ad notarn.
Existenta unui act scris (nuli-
tatea legatelor verbale i manuale),
27, 152. V. Jestament.
Legatele verbale nu dau nas-
tere la o obligatie naturala, care
sa poata fi schimbata intr'o obli-
gatie civila, prin vointa acelui
ce se recunoaste debitor (Contro-
versa), 26, 27, 152. V. Oblig.
naturalei.
Cazurile cand mostenitorii
pot fi obligati prin vointa defunc-
tului exprimata in mod verbal, 153.
Ariltarea persoanei legata-
tarului, 153 urm.
Legatarul nu trebue sa fie o
persoana interpusa, 154.
Legatarul poate fi al-Mat prin
alte imprejurari, deck numele
imprejurki pe care judeca-
torii le apreciaza in mod suve-
ran, 154.
Eroarea asupra numelui sau
profesiunei legatarului, etc., nu
este o cauza de nulitate a lega-
tului, 155 si tom. IV, partea I-a,
p. 106 ad notam,.
Cazul cand mai multe per-
soane au acelas nume, 155.
Legatul facut unui oras sau
unei comuni, 156.
Legatul facut saracilor unei
comuni, sau saracilor in ge-
nere. 156.
Legatul gcut unui spita1.157.
Legatul facut pentru infiin-
tarea de paturi. 157.
Legatul facut p. fondatiuni
pioase, 193, 316 text si n. 3, 524 text
si n. 4 si tom. IV, partea I-a, p. 97
urm. V. Fondafie
Legatul facut In folosul ins-
tructiunei publice, 157.
Rolul Casei scoalelor in pri-
vinta legatelor facute in folosul
instructiunei publice, 157 n. 3.
V. Casa voalelor.
Legatul facut unui viitor fin,
157.
Legatul gcut rudelor sau
slugelor sale, 457, 438.
Legatul Mcut copiilor unei
644
Legate
persoane. Ce se intelege prin
copii? 158.
Legatul facut fratilor sau
nepotilor, 159.
Legatul Pacut in favoarea
sufletului, 159.
Legatul facut pentru litur-
ghii, pomeniri i alte grije sufle-
testi, 159.
Legatul facut in favoarea
unor persoane necerte (nulitate),
159, 160 si tom. IV, partea I-a
p. 105 urm.
Nu se poate incredintà mos-
tenitorului sau unei persoane std."-
ine dreptul de a alege persoana
legatarului, 160, 161, 284, 285 si
532 ad notam.
Se poate insa face un legat
unei persoane determinate, spre
a fi intrebuintat in folosul unor
persoane nedeterminate, care ur-
meaza a se determina de un
tertiu aratat in testament, n. 2
dela p. 160, 161.
Determinarea luerului legat,
161 urm.
Este deci nul legatul cand
suma legata este lasata in alb,
162.
Cazurile in care un legat
poate fi valid fall aratarea sumei,
162, n. 1.
Legatul poate fi valid, cu
toate ca testatorul s'ar fi inselat
asupra numelui lucrului legat,
daca nu este indoiala asupra
lucrului ce el a inteles a lasa
legatarului, 162, 163.
Legatul este insa nul, daca
testatorul s'a inselat asupra insas
fiintei lucrului legat sau asupra
persoanei legatarului, 163.
Alegerea lucrului legat poate
fi lasata la buna placere a lega-
tarului, sau la buna placere a
unui tertiu (ex arbitrio boni oiri),
163, 164, 284, 532 ad notam.
Acceptarea i lepeidarea le-
gatelor (aplicarea regulelor dela
succesiunea ab intestat care cu-
prind o aplicare a dreptului comun,
nu insa si a celor exceptionale,
care nu pot fi intinse prin analo-
gie), 178.
Legate
Acceptarea legatelor, t79
111111.
Aplicarea principiului ca
nimene nu este silit a primi
succesiunea far% voea sa, 179.
Acceptarea legatelor poate
fi expresa sau tacita, solutie ad-
misa si in dreptul muzulman, 179.
V. Dr. muzulman.
Art. 689 C. civil, dupa care ac-
ceptarea succesiunei este expresa,
cand mostenitorul isi insuseste
titlul sau calitatea de erede inteun
act autentic sau sub semnatura
privata, fiind o derogare dela
principiile generale, nu se aplica
la legate, 179.
Acceptarea legatului este ta-
cita cand legatarul a Merit un
act care nu poate fi interpretat
decat ca o vointa de a accepta
legatul, 180.
Actele conservatorii, de in-
grijire si de administratie provi-
zorie, nu atrag insa neaparat
acceptarea legatului, 180.
Art. 703 C. civil, care con-
sidera ca primitor al succesiunei
ab intestat pe autorul sustractiunei
frauduloase cornisa In prejucliciul
succesiunei, nu este insa aplicabil
legatarilor universali i cu titlu
universal, 180.
Cazurile unei acceptari tacite
179, 180.
Conditiile acceptarei tacite,
180, 181.
Acceptarea nu poate sA aiba
loe decat in urma mortei testa-
torului, pentruca numai atunci
se deschide dreptul legatarului,
181.
Legatul conditional poate fi
acceptat Inaintea indeplinirei con-
ditiei, 181.
Legatarul poate, In dreptui
actual, sa primeasca o parte din
legat, lepadand pe cealalta, daca
testatorul n'a manifestat o vointa
contrara, 181.
Admiterea aceleiasi solutii in
caz cand testatorul ar fi facut
prin acelas act mai multe legate
aceleias persoane, 181, 182.
In privinta legatelor singu-
lare sau particulare, lepadarea
poate fi atat expresa cat si tacita,
183.

Legate
Lepadarea legatelor univer-
sale sau Cu titlu universal.Nece-
sitatea unei declaratii la grefa
tribun. sau judecatorului de ocol
(ControversA), 183, 184, 464 n. 3.
Cand legatarul se considera.
cA a renuntat (chestie de fapt),
184, 185.
Cazurile cand legatarul poate
sa revie asupra renuntarei sale,
185.
Neaplicarea, in specie, a art.
701 C. civil dela succesiunile ab
intestat, aceasta dispozitie flind
exceptionala si, ca atare, de stricta
interpretare, 185.
Efectele renuntarei, 185, 186.
Creditorii legatarului pot sa
atace renuntarea factita de el in
dauna si in frauda creditorilor
sai, acceptand legatul in numele
debitorului lor, 186.
Creditorii donatarului n'au
irisa calitatea de a accepta dona-
tiunea in numele debitorului lor,
nici in baza art. 974, nici in baza
art. 975, p. 186 si tom. IV, partea
I-a, p. 231, 232. V. Donafiune.
Impcirfirea legatelor.Lega-
tele sunt astazi universale, cu
titlu universal (a unei fractiuni
de mostenire) i particulare sau
singulare, 187.
Abrogarea regulei romane ca
nimene, M'ara de militari, nu
putea sa moara parte testat si
parte intestat, 187 text si n. 3; 413
si tom. IV, partea I-a, p. 23, 24.
V. Nemo pro parte testatus, etc.
Legatul universal (notiunea
si caracterele acestui legat), 188
urm.
Ce se intelege prin univer-
salitatea bunurilor unei persoane,
188 n. 1.
Definitia legatului universal
(adaogirea la definitia legei a
cuvantului eventual), 188.
Randuirea unui legatar uni-
versal nu mai e supusa astazi
unor termeni sacramentali, 189.
Se poate intampla ca testa-
torul sa fi calificat in mod impro-
priu pe legatarul sau de univer-
sal, 189.
Sau ca persoana calificata
645
Legate
legatar universal, sa nu fie in
realitate decat un executor testa-
mentar, 169 ad notam si 189.
Pentru ca legatarul sa fie
universal, se cere ca el sa aiba
cel putin eventual drept la uni-
versalitatea bunurilor defunctu-
lui, 190.
Curtea de casatie exercita
controlul ei in privinta chestiunei
de a se sti daca un legat are sau
nu caracterul de universal, 190.
V. C. de casafie.
Exemple de legate univer-
sale, 190 urm.
Legatul tuturor bunurilor ce
testatorul ar poseda nu in mo-
mentul mortei sale, ci En momen-
tul facerel testamentului, nu este
un legat universal, 191, 192.
Nici legatul unei succesiuni
cuvenita testatorului, chiar daca
aceasta succesiune ar constitui
toata averea lui, 192.
Quid in privinta legatului
uzufructului averei intregi a tes-
tatorului? (Controversa), 191 n. 2,
223, 243 urm. V. Uzufruct.
Lipsa emolumentului nu im-
piedica legatul de a fi universal,
192, 193.
Un testator poate sa lese
universalitatea bunurilor sale unui
I e ga t a r universal, impunandu-i
sarcina de a intrebuinta bunurile
legate la inflintarea unui aseza-
mant de utilitate publica, 198, 316
si tom. IV, partea I-a, p. 97 urm.
Deosebire intre legatarul uni-
versal si executorul testamentar,
193, 349. V. Execut. testamentar.
Calitatea de legatar universal
este compatibila cu acea de exe-
cutor testamentar, 193, 194 si 355.
V. Execut testamentar.
Legatarul universal poate sa
vie in concurenta Cu unul sau
mai multi mostenitori rezerva-
tari, 194.
Cand sunt mai multi legatari
universali, fiecare din ei trebue
sa aiba vocatiune la averea in-
treaga a testatorului, 194, 195.
Cazul cand exista rnai multi
legatari cu titlu universal, 195.
Efectele legatului universal,
196 urrn.
646
Legate
Aceste efecte sunt relative:
1° la punerea In posesiune a bu-
nurilor legate ; 20 la dobandirea
fructelor acestor bunuri; si 3° la
plata datoriilor, 196.
Punerea ín posesiune a bu-
nurilor legate. Cazul cand tes-
tatorul a lasat mostenitori rezer-
vatari, 196 urm.
Legatarul dobandeste pro-
prietatea lucrului legat din mo-
mentul deschiderei succesiunei,
el putand sa instraineze acest
lucru inainte chiar de a fi fost
pus in posesiunea lui, 196, 197.
Legatarul nu poate fi scutit
de punerea In posesiune, 197.
El nu se poate pune in po-
sesiune din autoritatea sa proprie,
caci aceasta ar constitui o uzur-
pare, 201.
Cazul cand legatarul a avut
de mai 'nainte, sub alt titlu, po-
sesiunea lucrului legat (Controv.).
198 ad no/am.
Cazul cand legatarul estb
coproprietar In indiviziune a bu-
nurilor legate, 198 ad no/am.
Cazul unui legat al remite-
rei datoriei (legatum liberationis)
(Controversa), 198 ad no/am.
Legatarul trebue sa ceara
punerea in posesiune dela !poste-
nitorii investiti cu sezina, chiar
daca exista un executor testa-
mentar investit cu sezina mobi-
lelor,198. V. Executor testamentar.
Cererea de punere in pose-
siune nu poate fi facuta deck la
deschiderea dreptului legataru-
lui, 199.
Dad/ legatul este supus unei
conditii suspensive sau unui ter-
men, cererea de punere in pose-
siune nu va fi primita inainte
de implinirea conditiei sau de
sosirea termenului, 199.
Punerea In posesiune a le-
gatului facut unei persoane mo-
rale, nu poate fi ceruta deck In
urma autorizkei dobandita dela
guvern pentru accepta rea lega-
tului, 199. V. Persoane morale.
Mostenitorii pot acorda le-
gatarului punerea in posesiune
de buna voe, 199.
-- In asemenea caz, punerea in
Legate
posesiune sau desiziarea mosteni-
torului poate fi atat expresa cat
si tacita, 199.
Plata dobanzei unui legat
particular, facuta legatarului de
ca tre mostenitorul rezervatar,
constitue o punere in posesiune
tacita, 199.
Judecatorii pot 0* van opu-
nere in posesiune tacita din faptul
legatarului de a se pune singur
/n posesiune sau de a pastra po-
sesiunea anterioara, fara nicio opu-
nere din partea mostenitorului, 200.
In lipsa unei punere in po-
sesiune tacite, legatarul trebue sa
ceara punerea in posesiune dela
mostenitorii rezervatari printr'o
actiune judecatoreasca, la tribu-
nalul domiciliurui deschiderei suc-
cesiunei sau la judecatorul de
ocol, 200.
0 simpla somatie fa. cuta
mostenitorului este nesuficienta,
pentrucà desi ea arata vointa lega-
tarului, totusi ea nu obliga pe mo-
stenitor la nimic, 200.
Aceasta actiune se prescrie
prin :-:0 de ani din ziva rnortei
testatorului, 200.
-- Cheltuelile punerei in pose-
siune sunt In sarcina succesiunei,
201.
In privinta punerei in pose-
siune se aplica legea locala, pen-
truca masurile prescrise in aceasta
privinta de legiuitor sunt regule
de politie si de siguranta, avand
de obiect impiedicarea fraudelor
si a sustragerei bunurilor eredi-
ta re, 593.
La cererea legatarului de pu-
nere in posesiune, mostenitorul
poate sa opue, excipiendo, o ac-
tiune prin care ataca testamentul
pentru lipsa de forme sau vicii
interne, putand cere si reducerea
legatului, daca acest legat intrece
partea disponibila, 201.
Consecintile care rezulta din
principiul ea legatarii nu au se-
zina bunurilor legate, 201.
Dreptul legatarilor la fruc-
tele sau dobanzile lucrului legat
este subordonat cererei de punere
In posesiune, 201.
Imposibilitatea in care se ga-
sesc legatarii, inaintea punerei lor

Legate
in posesiune, de a exercità actiu-
nile relative la bun urile legate si
de a fi urmariti de creditorii suc-
cesiunei, 201, 20'2, 204, 217, 224.
Astfel, pana la dobandirea
posesiunei lucrului legat, legatarul
nu are actiunea in revendicare,
nici petitia de ereditate contra
tertiilor (Controversa), 202, 235 si
n. 4 dela p. 288, 289, 333. V. Pe-
tige de ereditate, Revendicare, etc.
El nu poate sa faca o poprire
in mana tertiilor debitori ai suc-
cesiunei, 202.
Inainte de punerea sa in po-
sesiune, legatarul si chiar credi-
torii sai pot insa sa ia masuri con-
servatorii, 202, 224.
El poate, daca drepturile sale
sunt contestate, sa ceara randuirea
unui administrator provizor al suc-
cesiunei litigioase, 202.
El poate, de asemenea, sa in-
straineze lucrul legat, 197, 203 si
331.
El poate sa urmareasca bu-
nurile care constituesc legatul,
rarnanand insa ca plata valorilor
urmarite sa se faca in urma tri-
meterei sale in posesiune, 203.
Cazul &Ind testatorul n'a
sat mo#enitori rezervatari, 203
urm.
In asemenea caz, legatarul
universal trebue sa ceara punerea
in posesiune dela justitie (tribu-
nalul civil sau judecatorul de ocol
in a carui circumscriptie s'a des-
chis succesiunea), neavand cali-
tate, pana la dobandirea acestei
posesiuni, de a exercità vreo ac-
tiune privitoare la bunurile legate,
nici in contra mostenitorilor, nici
In contra tertiilor, 204.
Trimeterea legatarului in po-
sesiune se face de complectul tri-
bun. sau de judecatorul de ocol,
pe cale gratioasa, in urma platei
taxelor cuvenite fisrului, dupa o
simplä cerere a legatarului, 204,
203.
Jurnalul de punere in pose-
siune nu inchide mostenitorilor
calea de a ataca testamentul, 205.
Aceste jurnale, fiind date pe
calea gratioasa, nu au autoritatea
lucrului judecat, 205 n, 1; tom. III,
647
Legate
partea II, p. 67, 68 si tom. VII,
p. 482, 483, text si n. 1. V. Hotd-
rirr, Lucru judecat.
Aceste jurnale, pronuntan-
du-se farA citarea partilor, nu sunt
supuse nici opozitiei, nici apelu-
lui, 206. V. Hotd riri, Opozifie,
Apel, etc.
Cazurile cand dreptul comun
Isi primeste aplicare (and tribun.
sau judecatorul de ocol a pro-
nun(at o hotarire contencioasa, in
contradictor), 207. V. Apel, Opo-
zilie, etc.
Daca succesiunea s'a deschis
in strainatate si legatarul a do-
bandit punerea in posesiune dela
judecatorii straini, aceste inche-
ieri nu se vor puteà executa in
Romania, deck dupa ce vor fi
declarate executorii de catre ju-
decatorii romani, conform art. 374
din Pr. civ., 207.
Ce trebue sa constate tribu-
nalele inainte de a admite pune-
rea in posesiune, 208.
Plata taxelor de inregistrare,
209, 602 n. 2.
La caz de a exista un legat
de uzufruct i unul de nuda pro-
prietate, fiecare legatar va plat).
o taxa succesorala deosebita, 209.
Tribunalul va mai aprecia
daca legatul este sau nu universal,
far% a prejudeca insa chestiunile
care ar puteà sa vie mai tarziu
In discutie pe cale contencioasa,
209,
Dobändirea fructelor bunu-
rilor legate, 209 urm.
Toti legatarii au drept la
fructe din ziva cind au cerut pu-
nerea in posesiune sau din ziva
cand mostenitorul a consimtit
da legatul de buna voe, 210.
Cazurile exceptionale in care
nu numai legatarul universal, dar
once legatar, in genere, doban-
deste, prin exceptie, fructele din
ziva mortei testatorului, indepen-
dent de once cerere de punere in
posesiune, 210, 211 text si n. 2.
Cum se dobandesc fructele
de legatar? Aplicarea regulelor
dela uzufruct, 211, 212.
Cazul cand legatul consista
648
Legate
inteun lucru care nu produce
fructe. 212.
Cazul cAnd legatarul se ga-
seste in concurenta Cu colaterali,
212.
Cazul cand ar exista un singur
mostenitor rezervatar, 213.
Plata datoriilor, de catre le-
gatarii universali, 213 urm.
Datoriile sunt o sarcina a uni-
versalitatei bunurilor, iar nu a
bunurilor particulare, 214, 293. V.
.e-Es alienum, etc.
De aceea legatarii particulari
nu platese datoriile defunctului,
215, 220, 234, 293.
Nici donatarul unei sume de
bani sau a unor bunuri determi-
nate, 215 ad notam si tom IV,
partea I, p. 336, 337. V. Donaliune.
In caz cand nu exista niciun
mostenitor rezervatar, legatarul
universal, luand averea intreaga,
plateste toate datoriile si sarci-
nile succesiunei, si el le plateste
ultra vires emolumcnti, daca na
acceptat succesiunea sub bene-
ficiu de inventar (art. 897), p. 179,
215 urm., 218 urm.
Legatarul nu mai poate insa
uzA de acceptarea beneficiara,
daca aceasta a fost interzis de
testator, 219.
In caz cand datoria este asigu-
rata printr'o ipoteca, legatarul o
plateste toatA, avand insa recurs
con t r a celorlalti comostenitori,
pentru partea fiecaruia din ei, 217.
--Cazul unui legat universal sau
Cu titlu universal in uzufruct, 218.
Legatul ca tidu universal (a
unei fractiuni de mostenire). No-
tiunea si caracterele acestui legat,
220 urm.
Definitia legatului cu titlu
universal, 221, 222.
Exemple de legate cu titlu
universal, 222, 223.
Legatul uzufructului averei
intregi este un legat particular
(ControversA), 191 n. 2, 223, 243
UM.
Efectele legatului Cu titlu uni-
versal, ca si ale celui universal,
sunt relative: 1° la punerea in po-
sesiune a bunurilor legate: 20 la
Legate
dobandirea fructelor bunurilor le-
gate; si 3° la plata datoriilor, 223.
Punerea in posesiune a bu-
nurilor legate, 223 urm.
Legatarul cu titlu universal
are, ca si legatarul universal, pro-
prietatea bunurilor legate din ziva
mortei testatorului, 224.
El neavand insa posesiunea
acestor bunuri, trebue s'o ceara
dela cei care o au sau care au
dobandit-o si ei dela justitie, 224.
DacA exista mostenitori re-
zervatari, legatarul cu titlu uni-
versal va cere punerea sa in po-
sesiune dela acestia, ori cAti ar fi,
el neputand, pana la dobandirea
acestei posesiuni, nici sa urma-
reasca pe detentorii legatului, nici
O. fie urmarit de creditorii suc-
cesiunei, avAnd numai dreptul de
a procede la acte conservatorii,
202, 213 n. 3 si 224.
Cazul cand exista rnostenitori
rezervatari si nerezervatari, 224.
Cazul cand exista mostenitori
neregulati, 224.
Cazul cand succesiunea a fost
declarata vacanta (indreptarea ce-
rerei de punere in posesiune
contra curatorului acestei succe-
siuni), 225, 226.
Cererea punerei In posesiune
din parten legatarului universal
(inadvertenta legiuitorului), 225.
Cazul cand exista un legatar
universal si mostenitori nerezer-
vatari, 225, 226.
Cazul cAnd exista numai mos-
tenitori nerezervatari, 226.
Cazul cand testatorul a 'Mat
In viata pe bun sau buna, 226.
Cazul cand testatorul a !Mat
In viata colaterali sau mostenitori
neregulati, 226.
Cheltuelile punerei in pose-
siune sunt in sarcina succesiunei,
201, 227.
Nici inteun caz legatarul ca
titlu universal, ca si cel cu titlu
particular sau singular, nu ponte
cere posesiunea dela justitie (Con-
trovers5), 227.
Nici dela executorul testa-
mentar investit cu sezina mobi-
lelor, 227.

Legate
Dobtindirea fructelor bunu-
rilor legate.In aceasta privinta,
legatarul Cu titiu universal este
pus pa aceeas treapta cu lega-
tarul universal, 228.
Plata datoriilor, 229 urm.
Legatarul Cu titlu universal
plateste datoriiie testatorului in
proportie Cu partea sa, 229.
Legatarul in uzufruct a unei
catimi oarecare din intreaga uni-
versalitate contribue, impreuna
cu proprietarul, la plata datoriilor
pentru dobanzile acelor datorii,
229. V. Uzufruct.
Cazul cand legatui are de
obiect o fractiune din avara, 229.
Cazul cand legatul are de
obiect toate imobilele sau toate
mobileie succesiunei, ori o frac-
4iune din ele, 229.
Ca si legatarul universal, acel
cu titiu universal plateste dato-
riiie defunctului ultra vires, daca
_n'a acceptat succesiunea sub be-
neficiu de inventar, 230.
Contribuirea la datorii (Ra-
portui legatarilor i mostenito-
rilor), 230 urm.
Deosebire intre plata si con-
tribuirea la datorii, 231.
Proportia in care legatarii
contribuesc la plata datoriiior, 230,
232.
Testatorui poate schimba
modul de contributie la datorii,
sub conditie de a nu se atinge
rezerva mostenitorilor. 232.
Controversa la care a dat loe
cuvantui emolument, care se vede
in art. 775. Vezi n. 5 dela p. 230, 231.
Plata legatelor particulare,
232 urm.
Legatele particulare sunt o
sarcina a succesiunei, 216 ad
not am, 234. V. Sarcind.
Testatorul este libar de a pune
plata legatelor particulare in sar-
cina cui va vol, t'ara a atinge
irisa rezerva mo$tenitorilor, 232,
233.
Daca testatorul n'a dispus
nimic in aceasta privinta, toti acei
chemati a luà o parte din succe-
siune platesc legatele particuiare,
649
Legate
in proportie cu partea lor, sub con-
ditia iaras ca rezerva lor sa rarnae
neatinsa, 234.
Mo$tenitorui, care nu pla-
teste legatul, nu se mai declara
astazi nevrednic de a mosteni, ca
alta data, pentruca aceasta pe-
deapsa n'a mai fost reprodusa de
legiuitorul modern, 234.
Legatarii cu titlu particular
sau singular, in lipsa unei anume
stipuiatii din partea defunctului,
nu platesc nici datoriile, nici le-
gatele lasate de defunct, 234.
Mostenitorii ab intestat si le-
cratarii universali sau cu titlu
versal platesc legatele particulare
nu din succesiune, dupa cum in
mod inexact se exprima textul
(234, n. i i 233), ct din partea
disponibila, ceeace insemneaza ca
legatarui particular are o actiune
personala ex testamento, contra
celui obligat a-1 achita; ceeace
lasa a se presupune ca legatui a
fost determinat numai in specia
sa (legatunt generis), 235, 333.
De cateori irisa legatul are
de obiect un corp cert si datar-
minat in individualitatea sa, care
era proprietatea testatorului, le-
gatarul are contra celui obligat a
plall legatui o actiune in rayen-
dicare, 233. V. Revendicare.
Pentru ca legatarui unui corp
cert si determinat in ipso indi-
viduo sa aiba exercitiul actiunei
In revendicare, se cere ca el sa
fi dobandit prednrea legatului sau,
cel puti n, o hotttrire judecato-
reasca care ordona aceasta pre-
dare, 235.
Debitorii solvabili ai lega-
tului nu raspund de insolvabili-
tatea celorlaiti si paguba, in ase-
menea caz, privaste pe legatar,
235.
Principiul acceptarei bene-
ficiare, statornicit la noi de art. 897,
se aplica si la plata legatelor, 236.
Daca exista niai multi lega-
tari universali, obligatia de a plati
legatele particulare apasa asupra
fiecaruia din ei, afara de cazul
cand testatorul ar fi insarcinat
numai pe unul din ei cu plata le-
gatului intreg, 237.
Mo$tenitorii rezervatari nu
650
Legate
platesc niciodata legatele parti-
culare, pentruca rezerva lor nu
poate fi atinsa prin liberalitatile
defunctului, 237.
Cazul cand legatarii cu titlu
universal vin in concurenta Cu
mostenitorii rezervatari, 238.
Ipoteza prevazuta de art. 1013
fr., eliminat de legiutorul nostru,
238.
Cazul cand legatarul cu titlu
universal vine in concurenta Cu
mostenitorii nerezervatari, 239.
Legatarul unui uzufruct uni-
versal sau cu titlu universal con-
tribue, impreuna Cu proprietarul,
la plata legatelor particulare, care
surtt o sarcina a partei disponi-
bile. Proprietarul plateste capita-
lurile legate de defunct, iar uzu-
fructuarul plateste dobanzile
acestor capitaluri, daca defunctul
n'a dispus altfel, 218, 229. 239. V.
Uzufruct.
Modal cum se platesc lega-
tele, 239 um.
Mai intai se platesc datoriile
testatorului si apoi legatele lasate
de dansul, fara ca el sa poata mo-
difica aceasta regula, 239, 380 si
tom. III, partea II, pag. 414, 582,
583, 687, 754, etc.
Legatarul nu poate f silit a
primi alt lucru deck acel legat,
240.
Legatarul unei sume de bani
nu poate fi constrans a primi alta
ceva deck bani, 240 n. 1.
Nici bani in locul lucrului
legat, 240 n. 1.
Testatorul poate insa sa lese
alegerea debitorului legatului de
a-1 achita In bani, sau in mobile
ori in imobile de ale succesiunei,
o astfel de alegere putand fi sti-
pulata i in favoarea beneficia-
rului unui legat particular. 240.
Daca nu se poate stabill cu
preciziune cui a inteles testatorul
a lasa alegerea, ea se cuvine de-
bitorului legatului, pentruca clau-
zele indoelnice se interpreta in
contra creditorului i in favoarea
debitorului, 173, 240, 241.
De cateori debitorul lega-
tului nu poate da lucrul legat, el
va plati legatarului val oar ea
Legate
acestui lucru din vremea mortei
testatorului, 241.
Tot aceasta valoare va fi pre-
data ì atunci cand lucrul legat
a perit prin culpa sau faptul de-
bitorului, 241.
Daca lucrul legat a fost scos
din comert, debitorul legatului
nu datoreste nimic, afara de cazul
cand de bitorul legatului ar fi
primit o despagubire, in care caz
aceasta despagubire va fl predata
legatarului, 241.
Legatul singular sau par-
ticular. (Notiunea i caracterele
acestui legat), 242 urm.
Definitia legatului singular,
242.
Definitia jurisconsultului Flo-
rentinus, 242.
Exemple de legate singulare
sau particulare, 242, text si n. 2.
Legatul uzufructului tuturor
bunurilor si, a fortiori, a unei
fractiuni din aceste bunuri este
un legat singular sau particular
(Controv.), 191 n. 2, 223, 243 urm.
V. Uzufruct.
Faptul ca printr'un testa-
ment s'a lasat unei persoane ve-
nitul unei mosii, constitue un legat
de venituri, iar nu de uzufruct,
n. 1 dela p. 176, 177 si 143 n. 4.
Deosebire intre acestg doua
legate, 243 n. 4, 246 n. 4. V. Veni-
turi, Uzufruct, etc.
Lucrurile care pot fi legate,
245 urm.
Toate lucrurile, In genere,
pot fi legate, daca sunt in comert,
245, 246.
Legatul lucrurilor viitoare,
243 n. 3.
Se poate lega atk corpuri
certe si determinate in individua-
litatea lor, cat i lucruri deter-
minate numai in gen, 246.
Se poate lega un uzufruct. o
servitute, o creanta ex isten ta
contra unui tertiu i chiar in
contra legatarului, o succesiune
cuvenita testatorului, i chiar un
fapt posibil si licit, 246, 247. V.
In privinta legatului unei creante,
246, 468, 469.
Legatul unei creante deter-

Legate
minate devine caduc prin plata
ei facuta in manile testatorului,
4í8. V. Caducitate, Creantii, etc.
Se poate lega un fond de
comert, o opera de artä, de ima-
ginatie, un brevet de inventie,
care urmeaza a fi exploatat, etc.,
247. V. Brevet de inventie, Fond
de comert, etc.
Se poate lega un lucruintreg
sau numai o parte din el, 247.
Se poate lega partea indi-
viza ce cineva are intr'un lucru,
247.
i pamAnturile clacasesti pot
face obiectul unui legat, Insa numai
in folosul satenilor neimproprie-
täriti, 246 n. 2. V. PcImcinturi cld-
ciísesti.
Pentru ca un lucru sa poata
fi legat, el trebue sa fie transmi-
sibil prin succesiune, 247.
Astfel, un uzufructuar nu
poate lega dreptul sat' de uzu-
fruct, pentrucA acest drept se
stinge prin moartea lui, 247, 248.
V. Uzufruct.
Un cadavru nu poate, de ase-
menea, face obiectul unui legat,
248. V. Cadavru.
Legatul unui corp cert $i de-
terminat. (species), 248 urm.
Cand lucrul este cert si de-
terminat si and el este nedeter-
minat, 248, 249.
Cand legatul are de obiect
un corp cert i determinat in in-
dividualitatea sa, legatarul este
proprietarul lui di n momentul
mortei testatorului, 249.
Daca acelas lucru s'a lasat
la doua persoane prin testamente
deosebite, legatul se cuvine lega-
tarului prevazut in ultimul testa-
ment, cel anterior In data fiind
revocat prin cel posterior, 249.
Mostenitorul nu este obligat
a garanta pe legatar de evictiunea
lucrului legat, daca asemenea obli-
gatie n'a fost anume impusa de
testator, 249, 250. V. Evictiune.
Cazurile exceptionale and
exista obligatia de garantie, 249,
nota 3.
Lucrul legat trebue sa fie
predat cu accesoriile sale nece-
sare, 250, 251.
654!
Legate
Accesoriile sunt acele lucruri
menite a servi lucrului principal,
fart a se incorpora insa acelui
lucru i fAra a-si pierde indivi-
dualitatea lor, 230.
Care lucruri accesori suat
necesare si care nu sunt necesare
(chestie de fapt), 251.
Exemple de lucruri accesorii,
231, 232.
Lucrurile accesorii in pri-
vinta mobilelor, 252.
Legatul lichidelor cuprinde,.
in genere, vasul care le contine,
232. V. Lichide, Vas, etc.
Lucrurile considerate ca ac-
cesorii dupa intentia partilor, 252.
Daca legatul unei case cu-
prinde i legatul gradinei (Con-
troversa), 233. V. Grcidinei.
Legatul trebue sa fie predat
in starea in car e se gaseste la
moartea testatorului. 253, 263.
Deci, daca testatorul, in urma
facerei testamentului, a deslipit o
bucata din fondul legat, alipind-o
la un alt fond nele gat, aceasta
bucata a fondului nu se mai cu-
vine legatarului, pentruca testa-
torul a manifestat in deajuns in-
tentia de a-si revoca legatul, 254.
Cazul cand lucrul legat a
dobandit, in urma mortei testato-
rului, o valoare mai mare, inde-
pendent de faptele tnostenitorului
numai printr'o cauza naturala
(aceasta va folosi legatarului), 254..
Daca lucrul a perit dupa c&
mostenitorul a fost pus in intar-
ziere de al preda, paguba il pri-
veste numai pe dansul, 255.
Debitorul legatului, avand
obligatia de a preda lucrul legat,.
trebue sa-1 pastreze si sa-i dea
ingrijirea unui proprietar, 235.
Cazul and testatorul, care a
legat un imobil, a marit in urma.
acest imobil cu alte achizitii
(art. 904 C. civil), 255 urm.
Art. 904 din codul civil cu-
prinde si o derogare dela art. 903
si o aplicare a principiului inscris.
in acest text, 257.
Aplicarea art. 904 si in cazul
cAnd s'a legat o universalitate de
imobile (Controversa). 258.
Aplicarea acestui text la
toate imobilele in genere, 256.
.652
Legate
Cazul cand testatorul ar fi
legat toate imobilele sale dintr'un
judet, 258.
Aplicarea art. 904 si la legate
de lucruri mobiliare, 238.
La un tamazlac de vite, 259.
Daca s'au facut infrumusateri
sau constructii noua, acestea se
cuvin legatarului, 259.
Prin constructii noud trebue
sa intelegem atat cele adaose la
constructii le anterioare, cat si cele
care au fost ridicate, in urma fa-
cerei testamentului, pe un 1 o c
sterp (Controversa), 239.
A fortiori, cladirile adaose
de testator pe langa cele existente
in momentul facerei testamentului,
vor fi tot ale legatarului, 260.
Fondul legat trebue sa fie
predat cu servitutile active do-
bandite in folosul acestui fond,
aceste servituti fiind inseparabile
de el, 260, 261.V. Seroitute.
Legatul unui imobil ipotecat
sau supus unui uzufruct, ori altor
sarcini reale, 261 urm.
Cazul cand fondul legat este
supus unei servituti. etc. 263 urm.
Legatul lucrului altuia, 265
urm.
Ce se Intelege prin legatul
lucrului altuia sau a unui lucru
strain. 265.
Cazurile cand lucrul nu mai
este strain, 263.
Dupa codul franrez, legatul
lucrului altuia este nul, dispozitie
lmprumutata dela dreptul canonic,
266, 267.
Admiterea aceleasi solutii
In codul austriac i in codul Ca-
limach, 268, 269.
In codul Caragea i Andr.
Donici, 269 n. 1.
Legatul unui lucru de gen
este valid chiar In codul francez,
266 n. 2.
Validitatea lega tului unui
fapt sau a unei sume de bani, 266
nota 2.
Legatul lucrului altuia nu
transfera legatarului proprietatea
iucrului legat, 268 n. 1.
Sol utia dreptului nostru, dupa
Legate
care legatul este nul numai atunci
cand testatorul n'a stiut ca. lucrul
legat era strain, este imprumutatil
dela dreptul tornan, 267 urm.
Legataral trebue sa dove-
deasca validitatea legatului, adeca
ca. testatorul a stiut ca a legat un
lucru strain, 269.
Dificultatile la care poate sa
deà loc dovedirea validitatei le-
gatului, 270.
Actiunea ce apartine legata-
rului, 271.
Cazul cand testatorul a dis-
pus ca lucrul strain slt fie predat
in natura, 272.
Validitatea legatului lucru-
lui mostenitorului sau legatarului
universal, 272.
Cazul cand lucrul legat apar-
tinea de mai inainte legatarului,
273.
Cazul cand legatul lucrului
altuia este nul si la noi, 273, 274.
In asemenea caz, legatul poate
fi confirmat nefiind vorba, in spe-
cie, de o nulitate de ordine pu-
blica, 274. V. Confirmare.
Lipsa unei actiuni in garantie,
274, n. 5.
Legatul lucrului testatorului
este valid, cu toate ca el ar fi
crezut ea lucrul este strain, 275.
Legatul va fi, de asemenea,
valid, daca testatorul a crezut ca
lucrul legat apartiena legatarului,
fiind suficient cA vointa testato-
rului sa poata fi indeplinita, 275.
Dr. international In privinta
legatului lucrului altuia, 593. V.
Dr. international.
Lega,tul unui lucru
275 urm.
Cazul cand lucrul legat face
parte dintr'o universalitate indi-
viza de bunuri, 277.
Legatele multiple ale aceluiav
lucru (C. Calimach. C. austriac,
C. german, etc.), 277.
Legatul unei datorli (legato m
debiti). Validitatea acestui legat,
277, 278.
Legatul de liberatitme (lega-
tum liberationis, 278 u rm.

Legate
Dupa cum debitorul poate
sa lese creditorului creanta sa,
tot astfel .si creditorul poate sa
lese sau sa ierte debitorului datoria
sa, 278.
Daca testatorul a iertat pre-
tinsului debitor un lucru pe care
acesta nu-1 datorea In realitate,
legatul este inutil, 279.
Daca legatul are de obiect
iertarea ipotecei, amanetului sau
chezasiei, nu se socoteste ca s'a
iertat si datoria principala, de
cateori aceasta nu rezulta din
termenii testamentului, 279, 280.
LegatuE tuturor crean felor.
Ce cuprinde acest legat, 281.
Legatul unui fapt permis
¿kit (En faciendo, aut in non faci-
endo), 246, 247, 281, 282.
Legatul unor lucruri nede-
terminate (genus), 282 urm.
Modurile de determinare ale
lucrului legat.Legatul unui lucru
nedeterminat (legatum generis)
este valid, sub conditie ca acest
lucru sa pcata fi determinat, 282.
Determinarea se poate face
prin aratarea genului, a masurei,
catimei, numarului, etc., 282.
Este nul legatul unui animal,
legatul de vin, grane sau alte
producte, fara nicio alta deter-
minare, 282, 283.
Se poate insa lega cuiva pro-
ductele sau vinul necesar pentru
consumatia sa sau a familiei sale,
fiindca, in asemenea caz, catimea
legata poate fi determinata, 283.
Daca, la moartea testatorului,
nu se gasesc in succesiunea lui,
lucruri de specia celor legate,
mostenitorul le va cumpara si le
va preda legatarului, aceasta con-
siderandu-se ca o sarcina impusa
de testator, 283.
De cateori, deci, testatorul a
dispus de un lucru nedeterminat
In individualitatea, ci numai In
specia sa, alegerea lucrului ce
urmeaza a fi predat legatarului
apartine mostenitorului, dupa re-
gula dreptului comun, care voeste
ca, la caz de indoiala, sa se pri-
65
Legate
measca interpretarea cea mai fa-
vorabila debitorului, 284.
Testatorul poate Insil sa lese
alegerea lucrului legat pe seama
legatarului, in care caz el are
facultatea de a alege lucrul cel
mai bun, 284.
Testatorul ar puteh, de ase-
menea, sa lese alegerea lucrului
legat la buna placere a unui tertiu
(ex arbitrio boni viri), 163, 164,
284 text si n. 5 si 532 ad notam.
Testatorul nu mai poate !ma
astazi sa Incredinteze mostenito-
rului sau unui tertiu dreptul de a
alege persoana legatarului, acesta
neputand fi determinat deck de
lust's testatorul, prin testamentul
sail, 284, 283.
Cazul cand testatorul n'a dis-
pus nimic prin testamentul salt
(lucral predat nu va fi nici de
calitatea cea mai Nina, nici de
cea mai rea, ci de o calitate
mijlocie) (art. 1103), 285.
Testatorul poate insa sa mo-
difice dispozitia legei in aceasta
privinta, lasand debitorului lega-
tului libertatea de a da lucrul de-
calitatea cea mai proasta, in care
caz legatarul va primi lucrul oferit
de mostenitor, 285.
Legatul de bunuri apartinand
unui gen limitat (genus limitatum)-
Neaplicarea art. 908, P. 285.
Legatarul are dreptul de a
alege lucrul cel mai bun, daca drep-
tul de alegere i-a fost conferit
anume prin testament, 286.
Legatul mai multor lucruri
alternative, 286.
Efeetele legatului singular
sau particular, 287 urm.
Efectele acestui legat sunt
relative: 10 la punerea legatarului
in posesiune; 2° la dobandirea
fructelor bunurilor legate; 30 si,
In fine, la plata datoriilor testato-
rului, 286.
Punerea In posesiune a bu-
nurilor coprinse in testament,.
287 urm.
Persoanele dela care lega-
tarul particular trebue sa ceara
punerea in posesiune, 224, 287
urm.
1654
Legate
Predarea legatului poate fi
si tacita, 287 n. 2.
Legatarul singular, ca si cel
Cu titlu universal, nu poate nici-
odata cere punerea sa in posesiune
dela justitie, 227, 288.
Nici dela executorul testamen-
tar investit cu sezina mobilelor,
127, 288, 377, 378. V. Execut. testa-
mentar.
Cazul cand lucrul legat nu
este determinat in individualitatea
sa, ci numai in specia sa (actiune
personala ex testamento), 235, 289,
-333.
Incat priveste proprietatea
lucrului legat, legatarul singular
-o are, ca si ceilalti legatari, din
ziva mortei testatorului, de cate
-ori este vorba de un corp cert si
determinat, 288.
Dobdndirea fructelor bunu-
-Mor legate, 289 urm.
Fructele lucrului legat se
cuvin legatarului din ziva de
cand el a cerut punerea in pose-
-siune sau de cand -i s'a incuvi-
Intat de buna voe predarea lega-
tului, 289.
Cazurile exceptionale in care
legatarul are drept la fructe din
_ziva mortei testatorului (art. 900),
p. 289, 290.
Aceasta exceptie se aplica la
toate legatele in genere, 291.
Neaplic. art. 900 la legatul
lunui uzufruct (Controv.), 292. V.
Uzufruct.
Nici legatarului nudei pro-
prietati si, a fortiori, acelui a
unui drept de uz sau de abitatie,
:293.
Plata datoriilor, 293 urm.
-- Datoriile fiind o sarcina a
universalitatei bunurilor, iar nu a
bunurilor particulare, legatarul
singular nu pltiteste, in principiu,
-datoriile defunctului, ci numai
legatarul universal si cel cu titlu
-universal, 293.
Critica legei in aceasta pri-
vinta, 294.
Cazurile exceptionale in care
legatarul singular plateste datori-
ile defunctului: lo cand testatorul
-a impus anume plata fie in mod
Legate
expres, fie in mod tacit; 24 cand
in succesiune nu se mai gaseste
alta avere decat acea legata; si
30 cand imobilul legat este insar-
cinat Cu o ipoteca in care caz el
are recurs contra celor pentru
care a platit, 294, 295.
Legatarul singular mai poate,
uneori, sa fie obligat a suferi
deducerea datoriilor si a contribui
la plata lor, prin insasi natura
lucrurilor care fac obiectul lega-
tului, 295.
Ultima exceptie in care suc-
cesorii particulari platesc datoriile
este acea previlzuta de art. 316
C. civil, in materie de adoptiune,
296. V. Adoptiune.
1.egatele care intrec partea
disponibila sunt supuse reduc; -
unei, 296. V. Reductiune.
Modaetiltile legatelor, 296,
urm.
Legatele pot fi pure si simple,
supuse unui termen cert sau
necert, sau unei conditii, 296, 297,
320.
Ele pot fi supuse si unei sarcini
bine inteles, licita si permisil,
227, 320.
Legatul nesupus niciunei din
aceste modalitati este pur si sim-
plu. 'adata ce legatarul a trait
un timp cat de scurt In urma
mortei testatorului, el a dobandit
un drept asuprar legatului, tran-
smisibil mostenitorilor sai, 297.
Legatul ea termen, 298 urm.
Deosibire intre termen si
conditie. Conditia suspensiva sus-
penda insus dreptul legatarului,
care nu se naste decat la impli-
nirea ei, pe cand termenul amarla
numai exigibilitatea legatului,
dreptul la legat existand inca din
momentul mortei testatorului, 298,
299, 307, 308, .561.
In caz cand conditia este
rezolutorie, dreptul legatarului se
naste in momentul mortei testa-
torului. el fiind desfiintat prin
intleplinirea conditiei, 299, 306,307
text si n. 1, 545.
Daca legatul este cu termen
sau conditional, aceasta este o
chestie de fapt, care se api eciaza

Legate
In mod suveran de judecdtorii
fondului, 299, 300 text si n. 1; 302
n. 2, 307 n. 2, 309, 319.
Exemplele de legate cu ter-
men, 302 n. 2.
Exemple de legate conditio-
nale, n. 2 dela p. 302, 303.
CAnd legatul este conditional
si cAnd el este cu sarcinA, 309,
319, 320.
Termenul este cert si necert,
300.
Termenul este presupus sti-
pulat in favoarea mostenitorului,
dacd testatorul n'a inteles a-1
stipulA In favoarea legatarului,
ceeace se va aprecià dupd im-
p rejurdri, 300.
In caz cAnd termenul este
stipulat in favoarea mostenitorului,
acesta poate sd renunte la termen
si sd sileascd pe legatar a primi
legatul inainte de expirarea lui,
pe cAnd plata nu poate fi fAcutd
inainte de expirarea termenului,
dacd el a fost stipulat numai In
interesul legatarului, 301.
CAnd termenul este necert,
301.
Exemple de termene necerte,
301.
Termenul produce In genere,
in materie de testamente, efectul
unei conditii, 301, 302.
Termenul necert nu produce
acest efect in materie de obligatii,
301 n. 5.
Pentru ca termenul necert
sd producd efectul unei conditii,
trebue ca el sd fie inerent dispo-
zitiei si sd loveascd insAs subs-
tanta legatului, 303, 304.
Caracterul legatului plAtitor
la majoritatea legatarului (legat
cu termen cert), 304.
Cazul cAnd incertitudinea re-
zultd din natura lucrurilor, 304.
Legatul fAcut unei persoane
pentru timpul cAnd va murl (legat
ce termen), 304, 305.
Cazul cAnd existd incertitu-
dine asupra insdsi IntAmplArei
evenimentului (termenul se con-
fundd cu conditia), 305.
Deosibire intre legatele cu
termen si substitutiile cu termen,
548. V. Substit. fideicomisara.
655
Legate
Legatul conditional, 305 urm.
Conditia est expresa sau
tacitd, 303 n. 4, 306 nota.
Conditia cazualà, mixtA, po-
testativd, 306 ad natant.
Conditia este licitA si ilicità,
306, 547, 555.
Dupd cum testatorul poate
sA supue legatul ce face unui
termen cert sau necert, tot asfel
el poate sA-1 supue unei conditii
suspensive sau rezolutorii, 305
urm.
Conditia trebue sd fie insit
posibilA si licitd, 306.
Exemple de conditii ilicite,
imurale, etc., 306.
Conditiile relative la cAsAtorie
(ControversA), 307 ad natant. V.
C'ds4torie, Condigi ilicite, etc.
Deoseb. in tre legatul condi-
tional si cel cu termen. V. supret
p. 654 (tabla).
Dacd legatul este conditional,
el este caduc de eAteori legatarul
moare inaintea indeplinirei con-
ditiei, pe cAnd in cazul cAnd
legatul este cu termen, este sufi-
cient ca legatarul sA fi supravetuit
testatorului pentru ca el sd do-
bAndeascd un drept transmisibil
mostenitorilor sAi, cu toate ca ar
fi murit inainte de expirarea
termenului, 299, 308, 474.
Cazul cAnd le.gatarul a,supra-
vetuit indepliniret conditiei, 308.
CAnd se considerA conditia
ca Indeplinitd, 309.
Dreptul legatarului conditio-
nal la fructe, 309. .
In caz cAnd legatul este
conditional, legatarul poate, pen-
dente condilione, sa facd acte con-
servatorii, 309, 310.
Legatarul conditional poate
transmite altora dreptul eventual
astfel cum 11 are in patrimoniul
sdu, 310.
Legatarul nu mai poate insd
cere astAzi dela debitorii legatului
darea unei cautiuni, pentru o
garantA plata lui in urma hide-
plinirei conditiei sau sosirei ter-
menului, 310.
Dacd legatul erà fAcut sub
o conditie potestativd negativa
din partea legatarului, acest din
urmA puteO sa deli cautiune la
656
Legate
Romani, care asigura restítuirea
legatului, in caz cand el nu se
conforma conditiei impusa de
testator (cautio Maciana), 310, 311.
Inexistenta acestei cautiuni
in dreptul actual (Controv.), 312.
V. Cautiunea Muciand.
Cazul cand legatul a fost
facut sub o conditie potestativa
afirmativa, 313.
- Cazul cand se consider% con-
ditia potestativa ca indeplinita
313, 314.
- Indeplinirea conditiei Inainte
de moartea testatorului si in urma
mortei lui, 315.
Cazul cand conditia este
potestativa din partea legatarului
315.
- Leg atul cu sarcind (sub modo)
315 urm.
- Dupa cum daruitorul poate
sa impue o sarcina donatarului,
tot astfel sí testatorul poate sa
impue o sarcina legatarului, destul
este ca acea sarcina sa fie licita
permisa, 315, 316. - trative, 322.
- Exemple de legate cu sarcind
(fondatie pioasa), 316 text si n. 3.
V. Fondalie pioasd.
- Sarcina poate sa abia de
obiect intretinerea testatorului sau
donatorului, 317, 318.
- Sarcina nu trebue sa distruga
efectele legatului, 317.
- Dreptul legatarului, care a
intretinut pe testator, de a cere
despagubire dela succesiune, in
caz de revocarea testamentului,
318.
Deosebire !titre sarcina si
conditie (chestie de fapt), 318, 319.
Revocarea legatului pentru
netndeplinire de sarcini, 319.
Cazul cand sarcina nu poate
fi adusA la indeplinire (dobandirea
dreptului la legat fara indepli-
nirea sarcinei), 319.
Sarcina poate fi stipulata in
interesul testatorului sau al me-
moriei sale; in interesul celui care
trebue sa plateasca legatul si, In
fine, in interesul unui tertiu, 320.
Diversele specii de legate,
320 urm.
- Legatul poate fi pur $i simplu,
Legate
cu termen, conditional si cu sar-
cini, 296, 297, 320.
Ce se intelege prin legat pur
simplu, 329 ad notam.
Legatul poate fi rasplatitor
sau remunerator, 321.
Legatul poate fi alternativ,
adeca sa aiba de obiect maí multe
lucran, din care numai unul ur-
meaza a fi platit, 325.
El poate sa aiba de obiect
prestatii periodice, anuale, lunare,
etc., 325.
- Legatul mai poate fi demons-
trativ i determinativ, 322 urm.
Legatul este demonstrativ
atunci and testatorul explica dis-
pozitia sa prin imprejurari care
au de scop caracterizarea si des-
crierea persoanei legatarului sau
obiectului legat, 322.
Chestiunea de a se titi cand
legatul este demonstrativ si cand
el este determinativ este o chestie
de fapt, care se decide dui:A in-
tenia teqtatorului, 323.
Exemple de legate demons-
Descrierea gresita a lucrulut
legat sau a persoanei legatarului
nu anuleaza legatul, 322, 323.
Deosebire intre demonstratie
conditie, 323. V. Con die.
Legatul .este valid cu toate
ca testatorul n'a aratat cauza luí
sau a aratat o cauza falsa, 324.
- Deosebire Intre cauza si mod,
324.
Cauza este finala si impul-
siva (chestie de fapt), 324. 325.
-Efectele cauzei finale, 324, 325.
Regulele romune tuturor le-
gatelor in genere, 325, 326.
Cheltuelile relative la pu-
nerea in posesiune a tuturor le-
gatelor, in genere, sunt In sar-
cina succesiunei, fait Insa ca ele
sa poata atinge rezerva mosteni-
torilor, 326, 327.
Testatorul este frisa liber
pue, fie In mod expres, fie in mod
tacit, cheltuelile in sarcina lega-
tarului sau mostenitorilor, tot sub
conditie insa de a nu le atinge
rezerva lor, 327, 328.
Se poate acorda mostenito-
rilor unul sau mai multe termene,

Legate
care nu pot insa intrece termenul
de doi ani pentru plata taxelor
datorite fiscului, 328.
Daca testamentul cuprinde
mai multe legate, fiecare legatar
va plan taxa de transmitere care
11priveste numai pe dánsul si
punerea in posesie va fi refuzata
cat timp nu se va (loved] plata
acestor taxe, Mara de cazul and
s'a acordat un termen de plata, 328.
Transmiterea proprieteilei lu-
cralui legat, 328 urm.
Toti legatarii, dobandesc, la
moartea testatorului, proprietatea
bunurilor cuprinse in testament,
drept transmisibil mostenitorilor
si reprezentantilor lor, 329.
Aplicarea aceleias solutii la
legatele conditionale, 329, 330.
Natura dreptului dobandit
de legatar asupra lucrului legat,
330, 464.
Dreptul legatarului trece la
mostenitorii si reprezentantii sai,
indata ce el a supravetuit cat de
putin testatorului, 331.
El poate, de asemenea, sa
instraineze dreptul sail, cu titlu
oneros sau cu titlu gratuit, inainte
chiar de a fi pus in posesiune,
196, 202, 203, 331.
Actiunile ce apartin legata-
rului, 331 urm.
Actiunea personald ex tes-
tamento, 235, 331, 332.
Deosebire intre aceasta ac-
tiune si petitia de ereditate, 332.
Acflunea reald (in revendi-
care), in privinta legatelor care
consista Inteun corp cert si de-
terminat, 235, 332.
Actiunea ipotecard. Lega-
tarii cu titlu particular au o ipo-
teca. legalii asupra imobilelor suc-
cesiunei, atat in contra mosteni-
torilor testatorului cat si a ori-
carui alt debitor al legatului (Con-
troy.), 334 urm.. V. Ipotecd legal&
Deosebire intre aceastä ipo-
teca si separatia de patrimonii,
tom. III, partea II, nota 2 dela
pag. 721, 722. V. Separ. de patri-
monii.
Numai legatarii unor sume
65105
657
Legate
de bani au aceasta ipoteca, pen-
truca ipoteca nu se intelege decat
ca accesoriul unei creante, 336,
337.
Aceasta ipoteca apartine si
legatarilor straini, 337.
Ipoteca legatarilor este su-
pusa inscriptiei, ca toate ipotecile
in genere, 337.
Numai imobilele succesiunei
sunt lovite de aceasta ipoteca, nu
lima si acele ale mostenitorilor,
337.
Testatorul poate lima sa mar-
gineasca si chiar sti desfiinteze in
totul aceasta ipoteca, 337.
Drepturile ce confera ipoteca
legatarilor (un drept de prefe-
rinta, un drept de urmArire si
beneficiul indivizibilitatei ipote-
cei), 337, 3.38.
Consecintile dreptului de in-
divizibilitate, 338, 339.
Critica principiului indivizi-
bilitatei aplicat la cazul de fata,
339, 340.
Admiterea principiului indi-
vizibilitatei in cazul de fata este
rezultatul unei ' erori legislative,
340.
Transcrierea legatelor imo-
biliare (Controv.), 341 urm.
Raportul legatelor, 345, 346
si tom. III, partea II, p. 614 urm.
Nutitatea legatelor. Cazu-
rile and legatul este nul, 457 urm.
Dispozitia nula dintr'un tes-
tament nu atrage nulitatea celor-
lalte dispozitii, 458.
Persoanele care pot cere nu-
litatea legatului (cele chemate a
se folosi de anularea lui), 458.
Nulitatea legatuiui pentru
frauda la lege, 458, 459.
Caducitatealegatelor, 459 urm.
Cauzele de caducitate relativ
la persoana legatarului. Moartea
legatarului intamplata lnaintea
acelei a testatorului, 459 urm.
Incapacitatea legatarului sau
refuzul lui de a primi legatul,
463 urm. V. Caducit ate.
Cauzele de caducitate rela-
tive la lucrul legat, 466 urm.
42
658
Efectele nulitatei, revocarei
si caducitatei legatelor, 474 urm.
V. Caducitate.
Exceptii dela principiile de
mai sus, 480 urm.
Regulele de drept interna-
tional aplicabile caducitatei lega-
telor. 481. V. Dr. international.
Revocarea legatelor, 393 urm.
V. Testament, p. 680 urm. (tabla).
Legi. Regulele de interpretare
a legilor, 566, 567 ad notam.
Legi striine.Aplicarea legilor
straine, de catre judecatorii ro-
mani, este o chestie de fapt de
suverana apreciere a iPstantelor
de fond, 121 nota 2 si tom. I, p. 153.
Lichide (lucruri). Legatul lu-
crurilor lichide cuprinde, in ge-
nere, qi vasul care le con tine, daca
testatorul n'a dispus contrariul,
' 52. V. Legate.
Locus regit actum. Aplicarea
acestei regule la testamente (Con-
trov.), 26 text si n. 4 51 tom. I,
p. 203 urm. (ed. a 2-a).
La cambii, 26 n. 4, in fine.
Lucrul altuia. Leg-atul lu-
crului altuia, 265 urm. V. Legate.
Vanzarea lucrului altuia (Con-
trov.). 266 n. 3. V. Vdnzare.
Lucru judecat. Jurnalele date
pe calea gratioasa pentru punerea
in posesiune a mo$tenitorilor ab
intestat sau testamentari, nu au
autoritatea lucrului judecat, 205
n. 1; tom. III, partea II, p. 67, 68
(ed. a 2-a) $i tom. VII, p. 482, 483
text si n. 1.
Hotaririle pronuntate fata de
executorul testamentar si debitorii
succesiunei, nu sunt opozabile
mostenitorilor, pe care el nu are
mandat de a-i reprezinta, 373. V.
Execut. testamentar.
Majoratele (din Franta), 517, 518.
Excluderea fetelor dela mos-
tenirea parintilor lor, admisa alta
data in Muntenia, nu era decat un
fel de majorat, 518.
Mandat.Dreptul mandatarului
de a substitui pe altul in locul
lui (Controv.), 353 n. 3 $i tom. IX,
p. 597, text si nota 2. Cpr. C. Iasi,
Dreptul din 1914, No. 38.
Minorul emancipat poate fi
mandatar, el neputand insa fi exe-
cutor testamentar, 357. V. Exe-
cutor testamentar.
Inexistenta solidaritatei intre
mandatari, afara de mandatul co-
mercial, 386 n. 4.
Marcadé.Modificarea art. 550
C. civil dupa parerea lui Marcadé,
244 si tom. III, partea I, pag. 522,
n. 4.
Martori. Netrecerea in pro-
cesul-verbal de audienta a cetirei
depunerei martorilor din cuvant
In cuvant, nu constitue o cauza
de nulitate, daca, de altmintrelea,
se constata ca cetirea depunerei
lor a avut loc, 86 n. 2 si Cas.
S-a I, decizia No. 708 din 23 No-
embrie 1913, Cr. judiciar din 1914,
No. 13. p. 103 (rEzumate).
Constatarea facuta in proce-
sul-verbal de ascultarea marto-
rilor ca martorii au fost ascultati
dupa ce au depus juramantul
conform art. 196 Pr. civ., este su-
ficienta pentru in deplinirea fot ma-
litatei ceruta de acest text, t'ara
a mai fi nevoe ca o asemenea
constatare sa fie reprodusa si in
sentinta sau decizia definitiva.
Cas. rom. S-a I. decizia No. 147
din 3 Martie 1914. Jurisprudenta
romcind din 11 Mai 1914, No. 16,
p. 263, No. curent 247 b.
S'a mai decis, cu privire la
ascultarea martorilor, di art. 191
Pr. civ. nu °preste ascultarea ca
martori in linie colaterala, decat
a fratilor, unchilor si nepotilor,
nu irisa a unui \TAr in gradul al
treilea cu una din parti. Cas. ron,.

S-a I, decizia No. 123 din 25 Fe-
bruarie 1914. Cr. judiciar din
1914, No. 25, p. 212 (rezumate).
Incat privesteascultarea mar-
torilor in camera de consiliu de
catre un consilier delegat de Curte,
conform art. 31 din legea organ.
judecatoresti, vezi Cas. rom. S-a I,
No. 32 din 20 Ianuar 1914. Cr. ju-
dictar din 1914, No. 20, p. 172
(rezuma te).
Minor. Poate fi mandatar, nu
frisaexecutor testamentar, 357.
V. Executor testamentar.
Moqtenitor beneficiar.Nu poate
fi scutit de obligatia de a face in-
ventar, 371 si tom. III, partea II,
345, 351. V. Inventar.
Mo§tenire. V. Succesiune.
Muciana (Cautiunea), 310 urm.
V. Cautiune Mucianei.
Prezumptia Muciana (inexis-
tenta ei in dreptul actual) (Con-
troversA), n. 2 dela pag. 311, 312.
V. Prezumptie Muciand.
Mufi. Testamentul olograf si
mistic al mutilor, 33, 80 ad notam;
114, 115. V. Testanzent.
Mutul, care nu stie a scrie,
nu poate testa nici finte° forma,
115. V. Surdo-mufi,Testament,etc.
Imposibilitatea mutilor de a
testa In forma autentica, 80 ad
notam. V. Testamen,t.
Muta nu puteau figura alta-
data ca martort intr'un testament,
22 n. 1.
N verbalá, marturisita de mosteni-
Nemo invitus heres, 464 si tom.
III, partea II, p. 276 urm. si 287.
Nemo liberalis nisi liberatus, 239.
Nemo oneratus nisi honoratus,
528.
Nemo pro parte testatus, pro
parte intestatus decedere potest,
059
187 text si n. 3; 413 si tom. IV,
partea I-a, p. 23, 24. V. Legate.
Nemo pro parte heres, 484.
Nemini res sua ser vit, 416 n. 13.
Nescridere (Dr ep tul sporirei,
cresterei, adaogirei sau nescade-
rei), 481 urm. V. Sporire.
Nulla pena sine lege, 29.
Numele persoanelor, n. 6 dela
p. 46, 47 si tom. I, P. 249 urm.
Numele cu care trebue sa fie
semnat testamentul olograf, 46 urm.
V. Testament.
Femeea maritata pierde nu-
mele barbatului prin pronuntarea
divortului, 49. V. Divort, Femee
meiritatet, etc.
Nuda proprietate. Se poate
da nuda proprietate a unui lucru,
unei persoane si uzufructul ace-
luias lucru, altei persoane, 661 urm.
V. Uzufruct.
Legatarul nudei proprietati
se foloseste de revocarea sau ca-
ducitatea legatului uzufructului
obiectelor cuprinse in dispozitie
acuda in favoarea sa, 477. V. Ca-
ducitate.
o
Obligafie naturalil. Daca o
dispozitie neregulata, fie chiar
tori, constitue sau nu, in privinta
acestor din urma, o obligatie natu-
rala de natura a servi de cauza
unei obligatii civile (Controvesa),
26, 27, 152, 458 si tom. IV, partea
I-a, p. 208, ad notam. Vezi si
tom. VI, p. 14, 15. V. Testanzent.
Sarcina de a conserva si de
a restitui un lucru unei persoane
gratificata In al doilea ordin, nu
da nastere la o obligatie naturala
de natura a fi novata sau cautio-
nata, 590.
660
Omne quod inEedificatur, solo
cedit, 259, 260.
Opozitie. Incheierile pronun-
tate de tribunale pe cale gratioasa,
In camera de consiliu, pentru
punerea in posesiune, nu sunt
supuse opozitiei, 206. V. Apel.
Orb'. Testamentul olograf al
orbilor, 34, 41, 112 n. 1.
Testamentul autentic al orbi-
lor, 34, n. 1, 89, 112 n. 1.
Testamentul lor in forma
mistica (Controversa), 100, 111, 112,
V. Testament.
Testamentul orbilor la Ro-
mani si in codul Calimach, 112
n. 1.
Facerea testamentului cu li-
tere in relief, ce pot fi distinse
prin pipait (Controversa), 41, 100,
112. V. Testament (test. mistic).
Validitatea a ctelor sub
semnatura privata semnate de
catre un orb (ControversA), 34 n. 1.
Pacte succesorale. Oprirea lor
ca imorale, 580 text si n. 3 si
tom. III, partea II, p. 314 urm.
Confirmarea testamentului de
catre mostenitori nu poate aye&
loc decat in urma mortei testato-
rului, pentruca confirmarea ce s'ar
face in timpul vietei sale, ar con-
stitui un pact succesoral oprit de
lege, 144. V- Testament.
Tot ca un pact succesoral
oprit de lege ar fi considerata si
renuntarea facuta de testator catre
un tertiu de a-si revoca testa-
mentul, 395, 396. V. Testament
Parafa (semnaturei). Nu este
un element substantial al semna-
turei testamentului olograf, 46,
47, 89. V. Testament (Test. olo-
graf).
PEenalla non sunt extendenda,
448 n. 2.
PlimAnt. Necesitatea de a se
da pamanturi la tarani, n. 2 dela
p. 511 urm.
Militant c1äcäesc. Poate face
obiectul unui legat, insa numai
in folosul satenilor neimproprie-
tariti, 246 n. 2. V. Legate.
Judecatorul chemat a instru-
menta in materie de autenticitate,
este in drept sa respinga cererea
de autentificarea actului de vin-
dere-cumparare a unui pamant
rural, daca se constata ca cum-
paratorul domiciliaza intr'un oras
$i deci, nu intruneste conditia
ceruta de legea rurala de a fi
satean. Cas. S-a I, decizia No. 85
din 10 Februarie 1914. Jurispru-
denfa ronuind din 1914, No. 12,
p. 178; Cr. judiciar din acelas an,
No. 26, p. 219, 220 (rezumate) $i
Dreptul din 1914, No. 28.
Perimare. S'a decis ca o ce-
rere de perimare poate fi facuta,
ca once cerere in judecata, fait
a fi nevoe ca procura sa fie le-
galizata, mandatul putan d, in
aceasta privinta fi dat printr'un
act sub semnatura privata, intrucat
art. 70 din nr. civila nu cere o
procura legalizata, cum se cere
In cazul prevazut de art. 94 si 154
Pr. civ. Cas. rom. S-a III, decizia
No. 481 din 4 Decembrie 1913. Cr.
judiciar din 1914, No. 18, p. 152
(rezumate).
S'a mai decis, in materie de
perimare, ca simplul fapt al scoa-
terei citatiilor i liberarea lor in
primirea apelantului nu poate sa
constitue un act de procedura cu
caracter contradictor in sensul
art. 257 Pr. civ., de natura sa fi
putut ajunge la cunostinta partei
adverse, caci pentru aceasta trebue
ca citatiile sa fi fost depuse la
autoritatea in drept -a le remite
intimatului. Fara o asemenea de-
punere, cursul perimarei nu este
intrerupt, de oarece partea n'a
facut tot ce trebuia sa faca spre
a nu i se imputa vreo negligenta.
Cas. rom. S-a I. decizia No. 147,
din 3 Marlie 1914. Jurisprudenfa
romd nil din 1914, No. 16, p. 263,
No. curent 247 a.
In fine, s'a mai decis, tot in

Perimare
materie de perimare, ca in timpul
judecarei primei cereri de peri-
mare, once dispozitii in privinta
insus fondului procesului sunt in
mod natural suspendate, caci nu-
mai dui:A pronuntarea unei !iota-
riri definitive asupra cererei de
perimare se poate intra in cerce-
tarea fondului procesului. Prin
urmare, peremtiunea nu poate
curge contra instantei, pe cat timp
partile sunt in judecata asupra
cererei de perimare a aceleiasi
instante, iar al doilea termen de
perimare nu poate incepe deck
dela data la care a ramas defini-
tiva hotartrea asupra acelei cereri
de perimare. Cas. rom. S-a I,
No. 526/913, Cr. indiciar din 1914,
No. 25, P. 207.
Persoane morale. Nu pot cere
punerea in posesiune a legatelor
ce li s'a lasat deck dupa ce au
fost autorizate de a primi aceste
legate, 199. V. Legate.
Persoana morala chemata a
lua un legat trebue sa aiba finta
in mom entul mortei testatorului,
spre a putea beneficia de legat,
caci altfel legatul ar fi caduc, 460.
Corpul avocatilor fiecarui
district este astazi o persoana
morala, ceeace nu era dupa legile
anterioare, 389 n. 3. V. Avocati.
Aplicarea proibitiei substi-
tutiilor fideicomisare la persoanele
morale (Con troversA), 525,593 urm.
V. Substit. fideicomisard.
Petitie de ereditate. Legatarii
nu pot exercità contra tertiilor o
petitie de ereditate cat timp ei
n'au dobandit posesiunea lucrului
legat (Controversa), 202 si n. 4
dela p. 288, 289. V. Legate, Re-
vendicare, etc.
Deoseb. intre petitia de ere-
ditate i actiunea personala pe
care o au legatarii, 332. V. asupra
petitiei de ereditate, tom III,
partea II, p. 893 turn.
Plata datoriilor. Numai lega-
tarii universali si cei cu titlu uni-
versal platesc datoriile si sarci-
nile succesiunei, nu insa si cei
661
particulari sau singulari, 214 urm.,
229 urm., 234, 293 urm. V. Legate.
Donatarul unei sume de bani
sau al unor lucruri determinate,
nu plkeste datoriile donatorului,
293 si tom. IV, partea I-a, p. 336,
337. V. Donatiune.
Legatarli universali i cu
titlu universal platesc aceste da-
torii i sarcini ultra vires emolu-
menti, daca n'au primit succesiu-
nea sub beneficiu de inventar
(art. 897), p. 179, 218, 219, 236, 237,
332, 333.
Legatarul universal sau cu
titlu universal in uzufruct, pia-
teste dobanda datoriilor defunc.
tului, 218, 229, 239 si n. 7 dela
p. 293, 294. V. Uzufruct.
Dr. international in privinta
platei datoriilor, 593. V. Dr. in-
ternational.
Plata legatelor particulare,
232 urm. V. Legate.
Posteriore testamento prlus
rumpitur. Neadmiterea acestei
regule in dreptul actual, 412.
Prescriptie. In materie civila,
prescriptia nu poate fi invocata
de judeckori din oficiu, 589.
Admiterea solutiei contrare
in privinta prescriptiei penale,
589 text si n. 1.
Prescriptia ce instituitul poate
opune mostenitorului care cere
nulitatea unei substitutii fideico-
misare (Controv.), 584. V. Substit.
fideicomisard.
Prescriptia actiunei in revo-
care pentru neindeplinire de sar-
cini (aplic. dreptului comun), 447.
V. Testament (revocare).
Prescriptia actiunei in revo-
care pentru nedemnitatea legata-
rului (ControversA), 451.
Prescriptia actiunei In revo
care, intemeiata pe o injurie grava
a du s a memoriei testatorului
printr'un an din ziva comietrei
faptului injurios, 434, 455. V. Tes-
tament.
Prezumptille Commorientes
(Desfiintarea lor in dreptul nostru,
ca $1 in cel italian), n. 3 dela
662
p. 460, 461 si tom. III, partea II,
p. 50, 51.
Prezumptia Muciani. Inexis-
tenta ei in dreptul actual (Con-
troversa), n. 2 dela p. 311, 312.
V. Mudara
Privilegii de clasit. Desfiinta-
rea lor pi-in Constitutie (art. 10 qi
12), 515.
Progamia dora (donatiune ante
nuptiala). V. Donafiune ante nup-
tias, Contra-zestre, etc.
Punerea de deget. Semnatura
prin punerea de deget este lip-
sita de once valoare, chiar daca
ar fi certificata sau legalizata de
o autoritate administrativa sau
politieneasca, de carece asemenea
legalizare nu poate inlocul semna-
tura celui in drept, desi ea confera
actului data certa, 50 si tom. III,
partea II, 493 ad notara; tom. IV,
partea I-a, p. 216 n. 5; tom. VII,
p. 147, 148 si 171, text si n. 2.
V. Testament.
Numai testamentul autentic
si celelalte acte autentice pot fi
semnate prin punerea de deget
sau a unei peceti, 98.
Q tia noastra si sub ingrijirea d-lui
Qute temporalia sunt ad agen-
dum, perpetua sunt ad excipien-
dum, 455. Vezi tom. VII, p. 84 urm.
Vezi Testament. Vezi si tom. XI
(Prescriptia) explic. art. 1837.
Quem non honoro, gravare non
possum, 519 n. 2.
Qui potest plus, potest et minus,
361, 381 n. 5.
Quod ex mea re superest, meum
est, 466.
Quod nullum est confirmar ne-
quit, 138, 584, 588. V. Acte ine-
xistente, Confirmare, etc.
R
Raportul (legatelor), 345, 346 si
tom. IH, partea II, p. 614 urm. V.
Legate.
Donatiunilor deghizate, n. 2
dela p. 519, 520. V. Donafiune.
Reductiuea (don. deghizate), 520
ad notam. V. si A cf. in reduefiune.
Red uctiunea legatelor ce In-
trec partea disponibila, 296, V.
Legate.
Regula Catonian4 236. V. Ca-
toniand . V. Asupra regulei Ca-
toniene, Dernburg, Pandekten, III,
§ 104, p. 201 urm.
Reintoarcerea conventionalä.
Stipularea dreptului de reintoar-
cere in folosul daruitorului nu
constitue o substitutie fideicomi-
sara, 546. V. Substit.fideicomisard.
Cazul cand bunurile trebue
sa se reintoarca la altul decat la
daruitor, 327, 546, 547.
Rente perpetue. Admiterea
lor in dreptul nostru. Cas. rom.
Dreptul din 1914, No. 14 si Juris-
pradenta in Ase, revista de drept
care apare la Craiova sub direc-
D. Calinescu, adnot. 3 asupr a
art. 474 C. civ. Vezi asupra acestei
controverse, tom. X, p. 95 urm.
Rente viagere. Rentele via-
gere, infiintate Cu titlu gratuit sub
forma unei donatiuni, sunt, ca
once donatiune, revocabile pentru
survenire de copii, 211 n. si 1
tom. IV, partea I, p. 491, text si
n. 2.
R en tele viagere fiind in-
transmisibile, ca $i uzufructul, nu
pot face obiectul unei substit. fi-
deicomisare, 534 n. 1.
Cazul cand s'a legat o renta
viagera cu titlu de alimente (drep-
tul legatarului la fructe din mo-
mentul mortei testatorului), 290,
291 text si. n. 2.

Reprezentatie. Reprezentatia
nu se aplica succesiunilor testa-
mentare, ci numai acelor ab intes-
tat, 429 n. 4. V. asupra Repre-
zentatiei, tom. 111, partea II, p. 123
urm.
Res perit domino, 254.
Revendicare. Legatarul nu
poate exercitd actiunea in reven-
dicare contra tertilor, cat timp
n'a dobAndit posesiunea lucrului
legat (Controv.), 202, 235, 288, 289,
333. V. Legate, Petifie de eredi-
tate, etc.
De cAteori legatul are de
obiect un corp cert i determinat
in individualitatea sa, care erd
proprietatea testatorului, legatarul
are contra celui obligat a p'..Ati
legatul o actiune in revendicare,
atunci cAnd el a dobAndit preda-
rea legatului sau, cel putin, o ho-
tdrire judecAtoreascd care ordond
aceastA predare, 235. V. Legate.
Revocarea (testamentelor sau
legatelor), 393 urm. V. Testament,
p. 680 ur.m. (tabla).
Efectele revocdrei testamen-
telor, 474 urm. V. Caducilate,
Legate. Testament, etc.
Sarcinile succesiu-
nei sunt acele obligatii care n'au
luat nastere decal in urma mortei
lui de cujas (cheltuelile de inmor-
mAntare si ale ultimei boli, acele
fdcute ca ocazia punerei pecetilor,
facerei inventarului, etc.), 215 n. 2.
Sarcinile cuprind i legatele
particulare Ilisate de defunct, 216
ad notam, 234, 236 si tom. III,
partea II, p. 678. V. Legate.
Obligatiunea impusd p r in
testament legatarului universal de
a face un monument funerar pe
mormAntul testatorului, nu este o
datorie a succesiunei existentd in
momentul mortei, ci o sarcind a
legatului, pe care legea n'o scu-
teste de taxele fiscale, asa cd o
asemenea sarcind art. 65 din legea
663
timbrului n'o scade din activul
succesoral ce are a fi supus ta-
xelor de succesiune, i aceasta cu
atAt mai mult cu cAt insds legea
mArgineste i cheltuelile de in-
mormAntare la maximum sumei
de 10000 lei. Cas. rom. S-a III, de-
cizia No. 48 din 7 Februarie 1914.
Jurisprudenta rorne zn ci din 11
Maiu 1914, No. 16, p. 276.
Deosebire intre sarcind
conditie, 318, 319 si 443 n. 1, pre-
cum si tom. IV, partea 1-a, 314
n. 8. V. Con ditia.
In ce poate sd consiste sar-
cina impusd testatorului, 444 ad
notarn.
Legatele cu sarcind (validi-
tatea lor), 315 urm., 525. V. Legate.
R evocar ea testamentului
pentru neindeplinirea de sarcini,
444 urm. V. Testament.
JudecAtorii sunt in drept a
acordA donatarului si legatarului
un termen de gratie spre a exe-
cutA sarcina impusA prin testa-
ment, 445. V. Termen de gratie.
Sensul cuvAntului sarcind in
materie de substitutii lideicomi-
sare (oblig. juridicA) n. 3 de la
p. 506, 507. V. Substit. fideicomi-
sarei
Sfiraci. Se poate face un legat
sAracilor in genere, 156 si tom. IV,
partea l-a, p. 111.
Scrisoare. Facerea unui tes-
tament olograf in forma unei scri-
sori, 42, 43. V. Testament.
Semel heres, semper heres, 182.
Semper in obscuris quod mini-
mum est sequimur, 173, 241.
Separatia de patrimonii. Deo-
seb. intre separa tia de pa trimonii
ipoteca legald a legatarilor, tom.
III, partea II, n. 3 dela p. 721, 722.
V. Ipoteca legatarilor, Legate, etc.
Servitute. 0 servitute poate
face obiectul unui legat, 246.
Fondul legat se predd cu
servitutiile active dobAndite in fo-
losul acestui fond, aceste servituti
664
iiind inseparabile de fond, 260,
261.
Daca fondul legat este grevat
de o servitute sau de alta sarcina
reata, legatarul il va primi cu
aceasta sarcina, 263, 264.
Constituirea unei servituti
asupra fondului legat, fiind o In-
strainare partiala a acestui fond,
atrage revocarea partiala a lega-
tului, 419. V. Abitage, Testanzent,
Uz, Uzufruct, etc.
Sezina (executorului testamen-
tar), 359 urm. V. Executor testa-
mentar.
Aceasta nu este o adevarata
sezina, ci mai mult o detentiune
cu titlu de sechestru, care nu
poate sa impiedice sezina moste-
nitorilor (Controversa), 198, 362,
-364. V. Execut. testamentar.
Incetarea sezinei nu aduce
incetarea executiunei testamen-
tare (Controv.), 366, 391, 392. V.
Execut. testamentar.
Solus Deus heredera facere po-
lest, non homo (principiu admis
dreptul cutumier francez), 6
n. 2 si 146. Mai vezi tom. III,
partea II, 41 text i n. 1; tom. IV.
partea I-a, p. 681, etc.
Sporire (dreptul sporirei, cre-
sterei, adaogirei sau nescaderei
Intre colegatari), 481 urm.
Definitia "acestui drept, 482.
Dificultatile ce prezinta acea-
stA 493 n. 1.
Dreptul sporirei fiind o ex-
ceptie dela principiile generale
se aplica numai la succesiunea
testamentara si la cea ab intestat,
nu insa la donatiuni, nici la insti-
tutiile contractuale, 482 n. 2. V.
Donatiune, Instit. contractuald,
etc.
Dreptul scaderei este mai
de graba un drept de nescAdere
(jus non decrescendi); de unde
rezultà ca un mostenitor ab intestat
sau testamentar nu poate sa varia
partea sa sporita prin partile co-
mostenitorilor sau colegatarilor
sai, decat dacA el are din capul
locului vocatiune ad totum, 483
urm.
Baza dreptului sporirei sau
adaogirei (identitatea lucrului le-
gat i existenta mai multor le-
gatari, din cari numai nnii sa
primeasca legatul), 485.
Cazul cand dreptul sporirei
sau adaogirei nu are loc, 485.
Cazul unui legat alternativ,
485.
Conditiile cerute pentru ca
dreptul sporirei sa poata avea
loc, 486, 487.
Solidaritatea de vocatiune
Intre toti colegatarii, 487.
Daca se poate renunta la
dreptul sporirei sau scaderei ori
nescaderei (ControversA), 488.
Dreptul testatorului de a ex-
clude dreptul sporirei sau de a-1
admite in cazurile neprevazute
de lege (Controversa), 489.
Colegatarii care se folosesc
de dreptul sporirei lt transmit
mostenitorilor lor, 489.
Deosebire intre sporirea
substitutia vulgara, 490.
Intre sporire si substitutia
fideicomisara, 496. V. Substit.
deicomisard.
Moartea unuia din legatari in
cursul uzufructului (Controversa),
490, 491.
Daca colegatarul, care se
foloseste de dreptul sporirei sau
adaogirei, sau mai bine zis al ne-
scaderei, sufera sau nu sarcina
impusa de testator (Controversa),
491, 492.
Sarcinile impuse personal
unui legatar (in(uitu persoance),
nu trec la ceilalti colegatari, 492.
Dreptul sporirei având de
baza voirqa testatorului, cand se
poate decide cA intentia lui a fost
de a da legatarului drept la tota-
!Ratea lucrului legat, 493 urm.
Dreptul roman in aceasta
privinta, 493 urm.
Dreptul trancez. 494.
Dreptul nostru (deoseb. de
codul francez), 495.
Deoseb. intre dreptul sporirei
si substit. fideicomisara, 496, 548,
575. V. Substit. fideicomisard.
Stabiliment public. Nu poate
fi executor testamentar, 357.
Nu poate fi obligat la inde-
plinirea unei sarcini peste emolu-

mentul ce primeste, 446. V. Tes-
tament (Revoc. testamentelor).
Strain'. Strainii pot testa in
Romania, 1. V. Testament.
Masurile ce trebue sa se ià
inainte de a executa un testa-
ment olograf sau mistic se aplica
si testamentelor facute de straini
In tare noastra, 120. V. Testament.
Legatarii particulari straini
au ipoteca legala a legatarilor,
ca si legatarii romani, 337.
Strainii pot fi executori tes-
tamentari in Romania, 355. V.
Execut. testarnentar.
Strainii, care nu pot poseda
imobile rurale in natura, au, dupa
jurisprudenta, drept la valoarea
acestor imobile in bani (inadmisi-
bilitatea acestei solutii), 457 n. 4;
tom. I, p. 342 ad notarn; tom. III,
partea II, p. 76, 77 si 510 n. 2;
tom. IV. partea I, 101 urm., etc.
Strainii nu pot face o substi-
tutie fideicomisara in tare noastra,
590. V. Dr. international, Substit.
fideicomisarä.
Testamentul strainilor in Ro-
mania si al Romanilor in strAina-
tate, 26 text si n. 4; 55 ad notam, $i
121. Vezi tom. I, p.203 urm., 211
urm. V. Dr. international.
Substituye (Definitie), 496.
In dr. actual exista cloud
feluri de substitutii: pe cand, la
Romani, substitittiile erau vulgare,
pupilare i quasi-pupilare, 497
urm.
Independent de aceste sub-
stitutii, Romanii mai aveau Inca
fideicomisul, care era un legat
impus mostenitorului sub forma
de rugaminte, 499 urm. V. Fidel-
comis.
Substitutie ficleicomisari, 505,
506 urm.
Definitia substitutiei fideico-
misare, 508.
In art. 803, cuvantul fidecomis
este intrebuintat in loc de substi-
tutie, 506 n. 2.
Substit. fideicomisare pot fi
facute astazi nu numai prin tes-
tamente, dar si prin donatiuni
¡titre vii, 508 n. 1.
665
Substitutie fideicomisari
Exemple de substitutii fidei-
comisare, 521 urm., 607.
Deoseb. futre substitutia fi-
deicomisara i cea vulgura, 508,
599, 600.
Origina substitutiilor fideico-
misa re (fideicomisele romane),
504, 505, 509.
Substit. fideicomisare erau
admise nu numai in codul Cali-
mah, dar si in codul Caragea, 509
urm. text si n. 3.
Ele sunt astazi nule, fie a
sunt relative la mobile sau la
imobile, 303 text si notele 2, 3.
Motive le care au provocat
desfiintarea substitutiilor fideico-
misare in dreptul actual, 509 urm.
text si n. 3, 513 urm.
Legile straine care admit si
astazi substitutiile fideicomisare,
n. 1 dela p. 516, 517.
Legile straine care le opresc,
517 ad notam.
La noi, toate substitutiile fi-
deicomisare sunt nule fart nicio
exceptie, 480, 514, n. 1, 575, 576
si tom. IV, partea I, p. 82 n. 4.
Condifiele necesare pentru
existenfa substitatillor fideicomi-
sare, 518 urm.
Inexistenta uneia din aceste
conditii face ca substitutia sa fie
neexistenta, 520.
Substituitul trebue sa supra-
vetuiasca instituitului, 521, 548.
Prima condifie (o Indoitcl
ltberalitate), 518, 521 urm., 530.
Prima liberalitate poate sa
consiste intr'o donatiune deghi-
zeta, 519 n. 2.
De cateori instituitul trebue sa
restitue substituitului alt lucru
deck cel legat, nu exista substi-
tutie fideicomisara, 522 ad notam.
Ambele liberalitati nu trebue
sa vie una in lipsa celeilalte, nici
una de °data cu cealalta, ci una
dupa alta, 523.
Ambele liberalitati trebue sa
alba de obiect aceleasi bunuri
519 n. 1; 521, 533, 603.
De cateori exista o singura
liberalitate nu exista substitutie
fideicomisara, 523, 524, 530.
Nu exista, de asemenea, sub-
666
Substitutie fidelcomisari
stitutie fideicomisara, de cateori
testatorul a facut o fondatie pioasa
sau de binefacere. insarcinand pe
legatar a o administra i a-i purta
de grija, 524 urm.
Sau atunci cand dispunatorul
a facut un legat cu sarcina, 525.
Instituitul ponte fi gratificat
in mod tacit sau implicit, 525, 526.
Si substituitul poate fi aratat
de dispunator in mod expres sau
tacit, b27, 530.
Nu exista deci substit. fidei-
comisara atunci cand dispunato-
rul ar fi permis institutului de a
!Asa averea legata acelui caruia
el va crede de cuviinta, 523, 524,
525, 527, 532.
Aplicarea proibitiei substi-
tutiilor fideicomisare la persoa-
nele morale (Controv.), 525, 593
tam. V. Persoane morale.
Oprirea tuturor dispozitiilor
care, altadata, aveau caracterul
unei substit. fideicomisare, 526.
Dupa cum liberalitatea pri-
mita de grevat poate fi tacita, tot
astfel i acea primitä de substi-
tuit nu are nevoe de a fi expresa,
526, 527.
Nici institutia, nici subsitutia
nu sunt supuse intrebuintarei de
termeni sac ramentali, 527, 531, 552.
Cazul unei dispozitii condi-
tionale, 527.
Cazul cand instituitul este
un simplu mandatar, 527, 528.
Cazul cand restituirea trebue
sa aiba loc inteun termen oare-
care (inexistenta unei substitutii
fideicomisare), 528.
Deosebire intre substitutia
fideicomisara si fideicomis, 529.
!rare substit. fideicomisara
dreptul sporirei, 496, 548, 575.
Cazul cand fideiconfisul as-
cunde o substitutie fideicomisara
(nulitate), 530.
Cazul cand instituitul este
insarcinat de a alege el .111S11$ pe
substituit intr'o categorie oarecare
de persoane (daca exista in specie
substit. fideicomisara) 531, 532.
Cazul and uzufructul ace-
luias lucru a fost dat la mai multe
persoane pentru ca sa se folo-
seasca de el una dupa alta (inexis-
Substitutie fideicomisari
tenta unei substit. fideicomisare),
534.
Dar daca uzufructul nu poate
face obiectul unei substit. fidei-
comisare, el poate face obiectul
unui fideicomis simplu i chiar
a unui fideicomis cu termen, 534.
A doua condifie necesara p. ca
sci existe sabstit. fideiconaisaril
(tractus temporis), 534 urm.
In substitutiile fideicomisare,
tractus iemporis tine toata viata
instituitului, pentruca substituitul
nu primeste hunurile decat /a
moartea instituitului, 535.
A treia conditie (ordo succes-
siva.$). Instituitul trebue sa re-
stitue bunurile daruite sau legate
la moartea lai, restituirea ne-
avand loc cleat daca substituitul
a supravetuit instituitului; de
unde rezulta cA substituitul trebue
sa existe in momentul mortei
stituitului, lar nu si in momentul
mortei dispunatorului, 535, 537
Pana la moartea instituitului,
substituitul nu are un drept ca$ti-
gat, ci numai o expectativd, 535
n. I n. 3 dela. p. 537 urm., 549
text si n. 1.
ObHgatia instituitului de a
pastra averea toata viata lui nu
are nevoe de a-i fi impusa in
termeni exprei, 540.
Nu exista substit. fideicomi-
misara de cateori instituitul este
insarcinat a restitui altuia bunurile
daruite sau legate, imediat sau
dupa un termen oarecare, sau
sub o conditie suspensiva ori re-
zolutorie, 529 ad notam $i 541, 542.
O liberalitate conjunct a,
adeca facuta in acelas titnp la doua
sau mai multe persoane, nu este,
In genere, o substitutie fideicomi-
sarii, 542, 557, 573, 574.
Ordinea succesiva poate fi
nu numai pura i simpla, dar si
conditionala, 542.
Exerpple de substitutii con-
ditionale, 543.
re legate conditionale, 544,
545.
Deoseb. intre legatuI condi-

Substitutie fideicomisaril
tional i substitutia conditionala,
543, 544.
Intre legatul conditional si
substitutia lideicomisara, 545.
Intre substit. fideicomisara
si donatiunea ori legatul uzufruc-
tului ori a nudei proprietati, 603,
604. V. Uzufruct.
Cazul cand conditia rezolutorie
se indepline5te la moartea insti-
tuitului, 546.
Stipularea dreptului de rein-
toarcere in folosul daruitorului,
nu constitue o substit. fideicomi-
salt, 546.
Cazul cand bunurile trebue
sa se intoarca la altul deck da-
ruitorul, .546, 547.
A patra si ultima conditie ne-
cesard pentru ca scl existe sub-
stitutie fideiconzisarcl (obligatia
instituitului de a pastra bunurile
daruite sau legate toata viata lui
si de a le remite substituitului),
548 um.
Nu exista substit. fideicomi-
sara atunci cand testatorul a legat
veniturile proprietatei sale unei
persoane, care nu va puteà intra
in stapanirea lor deck dupa ice-
tarea din viata a legatarului de
uzufruct al acelei proprietati, 550.
Sarcina de a pastra $i restitui
trebue sa fie imperativa, asa ca
o simpla dispozitie precativa, sau
prin care s'ar da numai un sfat,
ori s'ar face o simpla recomendare,
nu constitue o substitutie fidei-
comisara, 507 ad notam, 521 n. 3
551.
Nu constitue o substitutie
fideicomisara sarcina impusa in-
stituitului de a remite averea al-
tuia, dacd el ca coi, 551.
Pentru ca substitutia fidei-
comisara st aibà loc nu se cere
intrebuintarea de termeni sacra-
mentali, 540. 552.
Daca clauza de inalienabili-
tate atrage sau nu sarcina vir-
tuala de a pastra si remite altuia
(Controversa), 552 urm.
Quid in privinta clauzei de
a Insträina extra familiam? 553,
554.
In privinta oprirei de a dis-
667
Substitutie fideicomisari
pune cu titlu gratuit, sau de a
testa? 554.
In privinta oblig. de a nu
vinde $i zalogl lucrul legat? 551.
In privinta oblig. de a institui
pe cutare mostenitorul sau? 555.
Nu exista substit. fideicomi-
sarii atunci cand instituitul pri-
min d un lucru, este obligat a remite
substituitului alt lucru, sau o suma
de bani unui tertiu (Controversa),
522 ad notam, 525, 555, 556.
O substitutie fideicomisara
poate fi ascunsa inteun codicil, 557.
Interpretarea substitutiilor
fideicomisare, 565 urm.
Drept international in aceasta
privi nta, 591. V. Dr. international.
Pentru ca interpretarea ju-
decatorilor sa poata al/ea loc, tre-
bue ca termenii testamentului sa
fie indoelnici sau, cel putin, intu-
necosi, 167 $i 565 n. 2.
Admiterea aceluias principiu
in privinta interpretarei conven-
tiilor si a legilor, 566,567 ad notam.
Controlul C. de casatie asupra
punctului de a se sti daca dispo-
zitia intruneste sau nu caracterele
unei substitutii fideicomisare, 567
urm. V. C. de casatie.
Cazurile cand chestiunea este
de fapt si cand devine de drept,
568 urm.
Judecatorii nu pot, sub cuvant
de interpretare, sa denatureze
termenii testamentului, 170, 570.
V. Testament.
La caz de indoiala, judeca-
torii vor admite mai de graba
validitatea testamentului deck nu-
litatea lui, 172, 173, 278, 554, 570,
571, 600, 605, etc.
Solutia dreptului actual, uncle
substitutiile conjecturale nu mai
sunt admise, este deci contrara
celei admisa in dreptul ante-
rior, 571.
Substitutiile compendioase, 571
urm., 600.
Efectele oprirei substitutiilor
fideicomisare, 575 urm.
Nulitatea substitutiei si a
institutiei, 575.
Motivele acestei dispozitii
575 urm.
668
Substitutie fi de icomisari
Cazul cand regula, care anu-
leaza intreaga dispozitie, este ne-
aplicabilA, 577.
Proibitia sta torni cita de
art. 803 nu poate fi nici restransa,
nici Intinsa peste marginile ei, 578.
Cazul cand institutia e facuta
printr'un testament, iar substitutia
prin altul, 579.
Cazul cand una din cele douà
liberalitati este caduca, 579.
Cazul unei substitutii condi-
tionale, 580.
Cazul cand caducitatea s'a
produs in ilrma mortei testato-
rului, 580.
Efectele caducitatei intam-
plea in timpul vietei testatorului,
580.
Legea oprind substitutiile fi-
deicomisare pentru consideratii
de ordine publica (v. p. 514, 515,
580, 587), dispunatorul nu poate,
printr'o clauza penala, sii nimi-
ceasca dreptul mostenitorului de
a cere anularea substitutiei fidei-
comisare, facuta de dansul, 581.
V. Clauzti penalti.
Dooedirea substitutillor fidei-
comisare (Con troy.), 582.
Prescriptia ce instituitul
poate opune mostenitorului care
cere nulitatea substitutiei (Con-
troy.), 584.
Persoanele care pot atacci o
dispozitie pentru cauzifi de sub-
stitutie fideleomisard si care se
folosesc de aceastii nulitate (mos-
tenitorii ab intestat), 585 urm.
Creditorii grevatului nu pot
propune nulitatea testamentului,
585. . Substitutia vulgara poate fi
Cazul cand sarcina de res-
tituire impusa legatarului uni-
versal are de obiect un lucru de-
terminat (Controv.), 586.
Substitutiile fideicomisare
fiind nule In sens de inexistente,
nu pot fi confirmate, 587, 588. V.
Confirmare.
Nici prescriptia de 10 ani
nu poate fi aplicata In specie, In-
trucat aceasta prescriptie este o
confirmare tacita, 584 si 588.
Aceasta nulitate nu poate fi
acoperita nici prin executarea tes-
Substitutie fideicomisari
tamentului care cuprinde substi-
tutia, 588.
Cu toate ca nulitatea substi-
tutiei este de ordine publica, ju-
decatorii nu pot s'o pronunte din
oficiu, daca n'a fost ceruta, aceasta
constituind un motiv de revizuire
a hotarirei lor, 588.
Din Imprejurarea ca proi-
bitia substit. fideicomisare inte-
reseaza ordinea publica, rezulta
ca. partile nu pot face o tranzactie,
In scopul de a mentine in sarcina
grevatului, oblig. de a pastrà lu-
crul si de a-1 remite substituitului,
ele fiind Insa libere de a face,
prin tranzactia lor, sa dispara din
testament clauza unei substitutii
ficleicomisare, Impartind succe-
siunea nitre ele, 589.
Natura statutului substitutiilor
fideicomisare (drept international),
590 urm. V. Dr. international,
Strtlini, etc.
Aplicarea proibitiei substi-
tutiilor fideicomisare la persoa-
nele morale (Controv.), 525, 593
urm. V. Persoane morale.
Dispozitia prin care se lasa
unei persoane uzufructul unui
lucru, iar nuda proprietate a ace-
luias lucru altei persoane, nu cons-
titue o substit fideicomisara, 601
urm. V. Uzufruct.
Substitutia vulgari. Definitie,
595.
Exemple de substitutii vul-
gare, 572, 573, 574, 575, 595.
Motivele pentru care sub-
stitutiile vulgare sunt permise,
596, 597.
facuta nu numai prin testament,
dar si prin donatiune, 597 text si
n. 2.
Ea poate fi pura si simplu,
cu termen sau sub conditie, cu
sau fara sarcini, etc., 597.
Daca conditiile impuse ins-
titutiei se considera sau nu ca
impuse substitutiei (chestie de
intentie), n. 3 dela p. 597, 598.
Ea poate avea de obiect uni-
versalitatea bunurilor, o fractiune
din aceasta universalitate, sau un
lucru determinat, 593.

Deoseb. intre substitutia vul-
gar% si cea fideicomisara, 508,
599, 600.
In cazul unei substitutii vul-
gare, persoana substituita de tes-
tator este acea care se foloseste
de legat, 480. V. Caducitate.
Substitutii compendioase, 600.
Succesiune. Acel care a im-
piedicat pe defunct de a-si face
testamentul, nu mai este astazi
nedemn de a veni la succesiunea
lui, 29. V. Testament.
Succesiunile se reguleaza
dupa legea in vigoare in mo-
mentul deschiderer lor, 577 si
tom. III, partea II, p. 49, 50.
S'a decis in aceasta pH-
vinta, prin aplicarea principiului
de mai sus, ca succesiunilor des-
chise sub regimul legilor bulgare,
in Quadrilater, trebue sa li se
aplice legea bulgara in vigoare
in momentul deschiderei lor, iar
succesiunilor deschise in urma
ocuparei acestui teritoriu de ca-
tre Statul roman, li se vor aplica
legea romana. Judecat. Ocol Ca-
vara (jud. Dobrici), Cr. judiciar
din 1914, No. 17. p. 142.
Excluderea fetelor deta suc-
cesiunea parintilor in dr eptul
nostru anterior, 518 text si n. 2,
591 si tom. III, parten II, n. 2 dela
p. 140 urm.
Legatul unei succesiuni cu-
venita testatorului si nelichidata
In timpul vietei sale, este un legat
singular, oricat de. considerabila
ar fi aceasta succesiune, chiar
daca ea ar constitui tonta averea
lui, la moartea sa, 243 text si n. 2.
Succesiune vacantii. Nu se
mai cuvine astazi Statului, ci Casei
centrale a meseriilor (art. 200 § 6
L. din 27 Ianuar 1912), 225, 479
n. 1.
Sugestiune. Anularea testa-
mentului pentru sugestiune, 85
n. 3 si tom. IV, parten I, p. 41.
V. acelas tom. (tabla), v° Capta-
liune.
Surdo-muti.Pot testa in forma
olografa, daca stiu a scri sl daca
669
pot sa-si dea seama de actele lor,
33. V. Testament.
Testamentul surdo-mutilor
prin semne sau prin interpret
(Controv.), 81 nota. V. Testament.
Surzi. Testamentele ce pot
face surzii, 114 text si n. 4.
Testamentul lor autentic, n. 3
dela p. 79, 80.
Surzii, care nu stiu a ceti si
a scrie, sunt incapabili de a testa
In once forma, 115. V. 7'estament.
Surzii nu puteau figura alta-
data ca martori inteun testament,
22 n. 1.
T
Tempus regit actum. Apli-
carea acestei reguli la testamente.
Validitatea testamentelor facute
sub legile vechi, daca au data
certa, 13, 14.
Quid in privinta testamen-
telor nuncupative sau verbAle ?
14 si 22 text si n. 4.
Termen. Termenul este cert
si necert, 300.
Deosebire intre termen si
conditie, 298, 299. V. Condifie.
Legatele pot fi supuse unui
termen cert sau necert, 299 urm.
V. Legate.
Termenul necert produce in
testamente efectul unei conditii,
nu insa in materie de obligatii,
301, 302. V. Legate.
Termen de gratie.JudecAtorii
pot acorda donatarului si legata-
rului un termen de gratie, pentru
ca ei sa execute sareina impusa
prin donatiune sau testament, 445.
V. Testament (Revocare).
Testament. Testamentul tre-
bue sa fie opera unei vointe li-
bere, 167.
Dreptul de a testa este con-
siderat ca un drept natural, iar
nu ca o concesie a dreptului civil
670
Testament
(Controv.), 1 si tom. IV, partea I,
gag. 2.
Definitia testamentului (un
act solemn si revocabil prin care
testatorul dispune, pentru timpul
incetarei sale din viata, de totul
sau parte din avutul sail), 1, 2 si
tom. IV, partea I, p. 19 urm.
Consecintile care rezulta din
solemnitatea actului (inexistenta
testamentelor verbale), 3, 26, 27,
152. V. Oblig. natural&
Abrogarea regulei romane,
dupa care testarnentul trebuia sa
cuprincla o instituire sau randuire
de mostenitor, 3, 145. V. Instit.
de mostenitor.
Formele acestei randuiri la
Romani, 4.
Codicilul nu cuprindei o ins-
titutie de mostenitor, ci numai
legate, 4, 5 si 145 n. 2 V. Codicil.
De aceea testamentul de as-
tazi se confunda cu codicilul de
alta data, 4.
Sensul vulgar al cuvántului
codicil (declaratie de ultima vo-
inta, posterioara testamentului,
prin care se schimba, se adaoga
sau se suprima ceva din actul
primitiv, 5. V. Codicil.
Codicilele care cuprind dis-
pozitii nouà trebue sa fie scrise,
subscrise si datate cu insas mana
testatorului, 5, 39 n. 4 si 62.
Capacitatea de a dispune
prin testament, 5 urm.
Capacitatea de a dispune este
regula generala, iar incapacitatea
o exceptie atat in privinta testa-
mentelor cat si a donatiunilor, 7,
146 si tom. IV, partea I, p. 26.
Acel care pretinde ca cineva
este incapabil de a dispune cu
titlu gratuit, trebue deci sa do-
vedeascii incapacitatea, dovada
neputandu-se face decat printr'un
anume text de lege, 7 si tom. IV,
partea I, p. 26.
Numai cei declarati de lege
incapabili sunt opriti de a testa,
7 n. 1.
Persoanele incapabile de a
dispune atat de drept cat si de
fapt, tom. IV, partea I, 29 urm.,
50 urm.
Persoanele incapabile de a
Testament
.prithi prin acte cu titlu gratuit
(donatiuni si testamente), tom. IV,
partea I, p. 81 urm.
Oprirea testamentelor mu-
tuale sau conjunctive, 8 urm.
Dreptul roman si dreptul
vechiu francez in aceasta pri-
vinta, 8, 9.
Dreptul nostru anterior (C.
Calimach si Caragea), 8 n. 3.
Motivele care au facut pe
legiuitor sa opreasca testamentele
mutuale sau conjunctive, 9.
Validitatea testamentelor
cute prin doua acte deosebite,
9, 10.
Pentru ca testamentul sa fie
conjunctiv, reciproc sau mutual
sa cada sub proibitia legei,
trebue ca dot& sau mai multe
persoane sa fi dispus prin unul
acelas act, una in favoarea ce-
leilalte, sau toate in folosul unui
tertiu, 10.
Aceasta oprire se aplica la
toate testamentele in genere, 10, 11.
Dreptul international in pri-
vinta testamentelor mutuale, re-
ciproci sau conjunctive (Controv.),
11, 12, V. Dr. international.
Oprirea donatiunilor mutuale
sau reciproci intre soti, pentru
aceleasi motive, 12.
Stint insa permise intre soti
donatiunile, ca si testamentele fa-
cute prin acte deosebite, 12. V.
Donatiuni mutuale.
Admiterea donatiunilor mu-
tuale sau reciproci intre viitorii
soti (Controv.), 12 n. 2.
Legea care carmueste forma
testamentului, cu privire la timpul
cand el a fost facut (Tempts
regit actum), 13, 14.
Validitatea testamentelor fa-
cute sub legile anterioare, daca
au data certá, chiar atunci cand tes-
tatorul ar fi murit sub legea ac-
tuala, 13, 14.
Quid in privinta testamen-
telor verbale ? 14.
Consideratil istorice asupra
testamentelor in genere, 15 urm.
Testamentul lui Noe, 15.
Dreptul atenian, 15.

Testament
Dreptul ebraic, 15 n. 2; 20
n. 3; 22 n. 4.
Dreptul spartiat, 16.
Dreptul roman (L. celar 12
table), 16.
Testamentul calatis comitiis
testamentul in procinctu, 16, 17.
Testamentul per ces et li-
bram, 17.
Dreptul clasic, 17.
Testamentul n un cupativ
(verbal), 17.
Testamentul pretorian, 18.
Testamentul tripartit (dreptul
bizantin), 18.
Introducerea testamentului
olograf de catre Valentinian al
III-lea, 19 si 76 ad notam,in fine.
Existenta testamentului olo-
graf la Wizigoti, 20.
Testamentul in dreptul nostru
anterior (C. Calimach si C. Ca-
ragea), 21, 22 urm.
C. lui Andr. Donici, 23 n. 3.
Testamentul facut in impe-
riul otoman, 20 n. 3, 76 ad notam.
Testamentul fäcut de un
Roman in imperiul otoman, 23
ad notam.
Formele testamentului in
dreptul actual, 24, 32 urm.
Neadmiterea testamentului
nuncupativ sau verbal, 25.
Soarta testamentelor verbale
acute in strainatate, 25, 26.
Soarta testamentelor verbale
fAcute de straini in Romania, con-
form legei lor personale (Con-
troy.), 26 text si n. 4.
Testamentul neregulat sau
verbal, marturisit de mostenitori,
nu constitue pentru acesti din
urma o obligatie naturala putand
servi de cauza unei obligatii civile
(Controv.), 27 text si n. 1:152, 438
si tom. VI, p. 14, 15. V. Oblig.
natural&
Neadmiterea unui legat ma-
nual, ci numai a donatiunilor ma-
nuale, 27 text si n. 2 si tom. IV,
partea I, p. 257 urm. V. Don.
manuale.
Oprirea de a testa prin
semne, 27.
Daca defunctul a fost impie-
dicat de a-si face testamentul de
catre un mostenitor legitim, acel
care era sa fie gratificat prin tes-
671
Testament
tament nu poate cere predarea
legatului de care el a fost lipsit
prin fa p tu 1 mostenitorului, el
avand numai o actiune in daune
contra mostenitorului care a in-
trebuintat dol sau frauda, 28, 29.
V. Acfiune in daune.
Acel care a impiedicat pe
defunct de a-si face testamentul
nu mai este insa astAzi declatat
nedemn de a mosteni, 29. V. Suc-
cesiune.
Pierderea sau distrugerea
testamentului printil'un caz de
forta majora (dovedirea testamen-
tului prin martori i prezumptii),
urm.
Legatarul trebue sa dove-
deasca, in specie, existenta si cu-
prinsul testamentului, precum
investirea lui cu formele legale, 31.
El trebue Inca sa mai dove-
deascA imprejurarile din care re-
zulta ca testatorul a avut pana la
moartea sa intentia de a-si men-
tine testamentul, 31.
Cazul cand testamentul s'a
pierrlut din cauza negligentei, im-
prudentei sau nedibaciei legata-
rului (neadmiterea dovedirei exis-
tentei testamentului), 32.
Alte cazuri in care tribuna-
lele pot respinge dovedirea tes -
tamentului prin martori si pre-
zumptii, 32.
Formele testamentelor, 32
urm.
Testamentul olograf, 32 urm.
Origina testamentului olo-
graf, 33.
Foloasele i inconvenientele
acestui testament, 33, 34.
Testa mentul olograf in dreptul
strain, nota 3 dela p. 34, 35.
Surdo-mutii pot testa in
forma olografa, dacii stiu a scrie,
33. V. Surdo-Muti.
Si orbii pot testa in forma
olografa, 34, 41, 112 n. 1. V. Orbi.
Conditiile de validitate ale
test. olograt (scrierea, subscrierea
datarea lui), 35 urm.
Lipsa uneia din aceste con-
ditii aduce nulitatea testamen-
tului, 36.
Nu este nevoe sa se facti
672
Testament
mentiune in testament, ca el a fost
scris, datat i semnat de testa-
tor, 36.
Nici ca testamentul sa fie
inchis sau sigilat, 36.
Acest testament poate fi facut
pe hartie liberA, 36.
Un act scris sinalagmatic nu
poate fi considerat ca un testa-
ment olograf, 36.
Testamentul n'ar putea fi
anulat pentruca testatorul ar fi
vorbit la a treia persoanA, 36 si
148.
lo Scrierea testameraului olo-
graf cu 0284 mina testatorului,
37 urm.
Testamentul trebue sA fie
opera excluzivA a testatorului,
33, 37.
Un cuvant scris de o manA
strainA, Cu stirea testatorului, ar
face ca testamentul olograf sa fie
nul, 37.
Stersaturile si adaosele
cute de insus testatorul nu anu-
leazA insA testafnentul, 38.
Cuvintele sterse anume si
cu intentie de catre testator n'au
nicio valoare, iar cele sterse fara
intentia de a fi desfiintate $i care
pot fi cetite, isi. pastreazA, din
contra, toatA valoarea lor, 38.
Judecatorii fondului apre-
ciaza in mod suveran daca $ter-
saturile facute de testator au sau
nu de scop revocarea sau anu-
larea testamentului, 38, 434.
StersAturile facute de un
tertiu fait stirea testatorului nu
anuleaza testamentul, 38, 39.
$tersaturile n'au nevoe sA
fie aprobate de testator, 39.
Nici locurile lasate in alb,
nici scurtArile intrebuintate de
testator, .39.
Cazul cAnd pretinsul testa-
ment era un sirnplu proiect
(chestie de fapt pe care trebue
s'o dovedeascA acei care sustin
cA testamentul nu este un act de-
finitiv), 40.
Cazul cand literele au fost
formate cu ajutorul unui tertiu
(nulitatea testamentului), 40.
Testamentul nu este insa nul
daca tertiul n'a fAcut decat sA
Testament
ajute pe testator, indreptAnd, de
exemplu, hartia, facAnd ca con-
deiul sa ià cernealA, etc., 40.
Testatorul poate reproduce
un model facut de un tertiu, 41.
Dupa unii, orbii si-ar putea
scri testamentul prin litere in re-
lief, care pot fi distinse prin pi-
paire, 41, 100, 112. V. Orbi.
Materia pe care poate fi scris
testamentul olograf (hartie, piatrA,
sticlA, pAnzA, lemn, etc.), 41.
Acest testament poate fi facut
in forma unei scrisori (per epis-
tolam), daca scrisoarea cuprinde
o dispozitie de bunuri si daca
este scrisA, datatA i semnata de
testator, 42, 43.
Testamentul olograf poate fi
scris pe mai multe coli de hartie
cusute sau chiar necusute la un
loc (file volante), 43.
Nedatarea si nesemnarea fie-
cArei file, 43, 41.
Unitatea de context nu este
cerutA in privinta testamentului
olograf, ci numai in privinta celui
mistic, 44, 109 urm.
Materia cu care poate fi scris
testamentul o 1 o gr a f (cernealA,
plumb. crida, sange, carbune, dia-
mant, etc.), 44.
Cazul and scrisoarea cu
plumbul'a fost mai in urmA aco-
perita Cu cerneala. 44 n. 3.
Testamentul olograf poate fi
scris intr'o limba straina si chiar
inteo limba moarta, 45.
Testamentul poate fi scris
cu slove chirilice, cu semne scur-
tate, in cifre, etc., 45, 46.
Numai testamentul autentic
trebue sA fie scris in limba ro-
mAnA, caci altfel judecatorii ar
putea refuza de a-1 autentifica, 46.
2° Subscrierea testamentului
olograf Cu Inez' ma'na testato-
rului, 46 urm.
Semnatura consista In nu-
mele de botez si de familie al
testatorului, parafa neflind un ele-
ment substantial al semnaturei,
46, 47, 89. V. Parafel.
Cazul cAnd testanientul olo-
graf n'ar fi semnat cu numele
testatorului (nulitate), 47.
Cazul cAnd tes'arnentul olo-

Testament
graf a fost semnat numai Cu ini-
tialele numelui, Cu numele unei
mosii, etc. (Controv.), 47, 48.
SemnAtura episcopilor, 47,48.
V. Episcopi.
Semnarea numai cu numele
dc botez, 48.
Semnarea testamentului fAcut
de o femee mAritatA (Controv.),
48, 49. V. Femee marital&
Femee despArtitA Isi va semnA
testamentul Cu numele ei pro-
priu, 49.
Efectele unei semnAturi ne-
regulate, 49, 50.
Semnarea prin punerea de
deget pusA pe un testament olo-
graf, ca si pe once act sub sem-
nAturA privatA, este lipsitA de
once valoare, chiar dacA ea ar
fi legalizatA de o autoritate admi-
nistrativA sau politieneascA, ase-
menea legalizare dAnd actului
numai datA certA, 50. V. Punere
de deget.
Testamentul autentic, ca si
once alt act autentic, poate InsA
fi semnat prin punerea de deget
sau a unei peceti, 98.
Locul semnAturei (in genere
la finele testamentului), 51, 59 ad
no/am in fine.
Nevaliditatea semnA turei
pusA pe plicul In care se gAseste
inchis testamentul, 51.
SemnAtura nu are nevoe de
a fl deosebitA de act, 52.
Nevaliditatea s emnA tur ei
pusA pe marginea testamentului
(Controv.), 52. V. Acie sub sem-
neiturel privati.
3° Datarea testarnentului olo-
graf, 53 urm.
Data consistA in arAtarea zi-
lei, lunei si anului cAnd testa-
m-ntul a fost fAcut, 53, 56, 57.
NearAtarea locului unde s'a
fAcut testamentul, 57.
Legile strAine care cer arA-
tarea acestui loc, 54 n. 1.
Origina si etimologia cuvAn-
tului datA, 53n. 1.
Codul austriac nu prescrie
arAtarea datei testamentului olo-
graf, recomandand-o numai ca
un mijloc de prudent4, 54, 55.
65105
673
Testament
Nici codul Caragea, 23 n. 2
si 56 n. I.
Admiterea solutiei contrare
in codul Calimach, 55.
Quid in privinta dreptului
roman? 56 n. 1.
Dr. international In privinta
arAtArei datei a testamentului fA-
cut de un RomAn in Austria, n. 4
dela pag. 54, 55. V. Dr. interna-
tional.
Cazul cAnd testatorul a fAcut
o declaratie mincinoasA in pri-
vinta locutui unde testamentul a
fost fAcut, 55 ad notam.
Validitatea testamentului fa-
cut de un Austriac in RomAnia
fArt a fi datat, 55 ad notam.
Justificarea datArei testa-
mentului olograf, 54.
Lipsa datei atrage nulitatea
testamentului olograf, 56, 63.
Cazul in care un testament
olograf a fost validat, fArti a fi
datat, n. 4 dela p. 63, 64.
Data nu are nevoe de a fi
scrisA in litere, 57, 58.
Inlocuirea datei prin termeni
echipolenti, 58.
Locul datei, 58.
Nevaliditatea datei pusA pe
plicul in care se gAseste inchis
testamentul, 51.
Punerea datei in mijlocul
testamentului, 60.
Cazul cAnd testamentul a fost
scris in mai multe zile, 60.
Soarta testamentului avAnd
mai multe date, 60, 61.
Cazul cAnd testatorul a lAsat
douà testamente olografe avAnd
aceeas datA, 413 n. 4.
Nedatarea dispozitiilor adi-
tionale din testament, 61.
Determinarea momentului
cAnd s'au fAcut adaosele (Con-
troy.), 61.
Datarea codicililor, 3, 62. V.
Codicil.
Data alternativA anuleazA tes-
tamentul, 62.
Nu InsA data incArcatA, 62.
Cazul cAnd testamentul se
considerA ca nedatat (cAnd ster-
saturile ImpiedicA de a se dis-
tinge elementele datei), 63.
Data necertA viciazA si. ea
testamentul, 63, 65.
4s3
674
Testament
Cazurile cand data nu este
necerta, 63.
Si o data eronata poate une-
ori sA aduca nulitatea testamen-
tului, 64.
Exemple de date eronate, 64.
Restabilirea datei adevarate,
atunci cand inexactitatea ei este
involuntara, 65.
Falsitatea date', adeca anti-
dltarea sau postdatarea testa-
mentului olograf aduce nulitatea
lui, 66.
Cazul cand data falsa este
datorita unei erori, 67.
Dovedirea falsitatei datei prin
filigrana hartiei timbrate, 67 n. 1.
Prin alte mijloace (martori
si prezumptii) (Controv.), 72, 73.
Cui incumba dovedirea fal-
sitatei datei (mostenitorului care
li ataca), 73.
Puterea probatoria a testa-
mentalui olograf, 67 urm.
Testamentul olograf fiind un
act sub semnattira privata, nu
face prin el insus nicio dovada,
si atát scrierea cat si semnatura
lui pot fi tagaduite de mosteni-
tori, In care caz se va procede la
o verificare de scripte, conform
dreptului comun, 67 urm.
Cine trebue sA dovedeasca
sinceritatea testamentului olograf
(Controv.), n. 1 dela p. 68, 69.
Cazul and mostenitorul re-
cunoaste testamentul de bun, 70.
Mostenitorul nu mai poate
reveni asupra acestei recunoas-
teri deck dovedind ca ea este
rezultatul unei erori, 71.
Testamentul olograf facand
credinta despre data, art. 1182 nu
este aplicabil in specie, 71, 72.
Consecintile care rezulta din
Imprejurarea ca testamentul face
credinta despre data sa, 71 n. 2.
Testamental autentic, 73 urm.
Definitia testamentului au-
tentic, 75.
La noi, testamentul se au-
tentifica de tribunal, once tribunal
fiind competent in aceasta pri-
vintli, 75, 77.
Dreptul nostru anterior In
aceasta privinta (C. Calimach
Testament
Ca ragea), tot tribunalele sau j ude-
toriile tinutale, 77.
Ordonanta domneasca din 5
Martie 1856, p. 78 n. 1.
Abrogarea acestei ordonante
prin art. 1912 C. civil, 79 n. I.
Inainte de legea pentru au-
tentificarea actelor din 1886 Si
1887, autenticitatea se dadea de
complectul tribunalului, iar nu
numai de un singur judeciltor,
ca astazi. C,as. rom. S-a 1 (11 Fe-
bruarie 1914), Dreptul din 1914,
No. 24, p. 187 si jurisprudenfa
romeinii din 1914, No. 10, p. 146.
Autentificarea unui testa-
ment de un judecator roman pe
bordul unui vas strain ancorat
Inteun port roman, 78 n. 2. V.
Dr. internafional, Vas strain, etc.
Testamcntul autentic al sur-
zilor. n. 3 dela p.79,80. V. Surdo-
Mug, Surzi, etc.
Testamentul surzilor In dr.
francez, 80 nota.
Testamentul autentic al mu-
tilor, 80 nota. V. Mute, Surdo-
Mug, etc.
Deosebire in aceasla privinta
intre dreptul nostru i cel francez,
80, 81 nota.
Testamentul surdo-mutilor
prin semne sau prin interpret
(Controv.), 1, 81 nota. V. MO,
Sardo-Muti, Surzi, etc.
Procedura autentificarei, 78
urm.
Testatorul trebue sii se pre-
zinte la tribunal in persoana, 78
n. 3.
Testamentul trebue sa se ce-
teasca din cuvant In cuvant In
auzul si in fata testatorului, 79
urm., 85.
Sub regimul Codului civil,
lnainte de promulgarea legei pen-
tru autentificarea actelor, cetirea
actului din cuvant in cuvant, de
catre judecatorie, era o formalitate
esentiala pentru toate actele au-
tentice In genere, lucru ce nu se
mai cere astazi. Tom. IV, parte
1-a p. 213.
--Judecatorul nu are !Ina nevoe
de a vedea numai deck fata sau
obrazul testatorului, 81 n. 1.
Delegarea unui judecator

Testament
spre a merge, la caz de boala, la
domiciliul testatorului, 81 urm.
V. si adausul dela finele
Prezidentul se poate delega
el insus, 82 n. 1.
Cererea de delegare poate
fi facuta printeun amic, 82 n. 2.
Actul de delegare nu are
ncvoe de a fi contrasemnot de
t,(Yrefier, 83. V. Grefier.
Judecatorul delegat trebue
sa constate astazi, in procesul-
verbal, cazul de boala si locul unde
a instrumentat, flind asistat de
grefier sau ajutorul lui, care, de
asta data, va contrasemna pro-
cesul-verbal de autentificare, 83.
Judecatorul delegat a merge
la domiciliul testatorului nu mai
face astazi un raport catre tri-
bunal despre indeplinirea forme-
lor cerute de lege, ci autentifica
el insus testamentul, 84 si 86 n. 1.
Incheierea procesului-verbal
de autentificare la locuinta testa-
torului nu viciaza testamentul, 84.
Acest proces-verbal trebue
insa sa fie incheiat in timpul vietei
testatorului, iar nu in urma mortei
sale, 84, 83.
Cetirea intregului testament
din cuvant in cuvant, 79, 85.
Aceasta formalitate nu se
aplica astitzi la donatiuni, nici la
celelalte acte autentice in genere,
86 n. 2 si tom. IV, partea I, p. 213.
Intrebarile ce judecatorul
pune testatorului, 85.
Constatarile ce trebue sa cu-
prinda procesul-verbal de auten-
tificare sub pedeapsa de nulitate,
86, 87.
Procesul-verbal nu are nevoc
sa cuprinda oara la care judeca-
torul a instrumentat, 86 n. 3.
Nulitatea testamentului, ca
si a oricarui act in genere, nu poate
fi propusa pentru prima oara Ina-
intea Curtei de casatie, 87 si 136
n. 2. V. C. de easafie.
Testamentul, nul ca testa-
ment autentic, poate fi valid ca
testament olograf, daca intruneste
conditiile de forma cerute de acest
din urrna testament (Controv.),
1.07 n. 1 si 136 n. 3; 202, 403, 437.
Termenii legei nefiind sa-
cramentali, pot f. inlocuiti prin
675
Testament
echipolente sau prin alte euvinte
sinonime, 87.
Chestiunea de a se sti daca
omisiunea cutarui sau cutarui cu-
vant atrage sau nu nulitatea tes-
tamentului, nu este o chestie de
fapt, ci o chestie de interpretare
a legei, care cade sub controlul
direct al Curtei de casatie, 88.
Testamentul autentic trebue,
ca flecare act, sa fie semnat de
testator cu numele lui de familie
si de botez, 46, 89.
Semnarea din partea unei
persoane oarbe, 89. V. Orbi.
Semnarea testamentului au-
tentic prin punerea de deget sau
a unei peceti, 93. V. Punerea de
deget.
Daca testatorul a murit grab-
nic sau a pierdut ratiunea ina-
inte de a subsemna, testamentul
nu va avea fiinta si averea se va
lua de catre mostenitorii ab in-
testat, 89.
Cazul cand testatorul declara
ca nu stie sau nu poate sa isca-
leasca, 90.
Cazul and testatorul nu stie
carte (comparitia inaintea jude-
cAtorului a persoanei care a scris
actul si contrasemnarea lui de
acea persoana, 90 text si n. 1.
Cpr. si Cas. I, 116/1894. Jurispr.
rometnet, n. 17, P. 270.
Legea nu se multumeste cu
arlitarea ce ar face judeclitorul
ca testatorul nu stie sau nu poate
sa iscaleasca, ci obliga pe insu$
testatorul a face aceasta deela-
retie, sub pedeapsa de nulitate
testamentului, 91.
Aratarea cauzei care a im-
piedicat pe testator de a sub-
semna, 91, 92.
Daca testatorul a facut o de-
claratie mincinoasa, testamentul
este nul, afara de cazul cand el
ar fi facut asemenea declaratie
de bung credinta, 92.
Declaratia ce trebue sa faca
testatorul ca el nu stie a iscali
ponte, ca si celelalte formalititti,
sd fie Inlocuite prin echipolente,93.
Codul Calimach face o deo-
sebire intre persoanele care nu
stieau a ceti,i cele care nu stieau
a serie, insa ambele expresii au.
670
Testament
fost traduse In acest cod prin cu-
vintele: daca testatorul nu ftie
carte, 24 text si n. 1 si 93 n. 1,
in fine.
Puterea probatorie a testa-
mentului autentic, 93 urm.
Credinta ce merita faptele
constatate de judecator (aceste
fapte sunt crezute pana la inscri-
erea in fals), 94, 93.
Credinta ce merita declara-
facute de testator (sunt cre-
zute numai pana la proba con-
trara), 96 si tom. VII, p. 155.
Mentiunea ce judecatorul ar
fi facut in procesul-verbal de au-
tentificare ca testatorul era cu
mintea intreaga, poate fi comba-
tuta prin proba contrara, 96.
Admiterea aceleiasi solutii in
privinta declaratiei testatorul
era minor, 96.
Aplicarea art. 449 C. civil la
testamente (Controv.), 96; tom. III,
partea 1, p. 71 urm. tom. IV,
parten I, p. 52, 53.
Testamental mistic sau se-
cret, 96 urm:
Testamental mistic in dreptul
roman si in dreptul nostru ante-
rior, 23 n. 3; 97 n. 3 si 93 text
si n. 3.
Definitia testamentului mistic,
97, 98.
In dreptul nostru, spre deo-
sebire de cel francez, testamentul
mistic trebue neaparat sa lie sem-
nat de testator, 98 si 99 n. 2.
Critica testamentului mistic
si desfiintarea lui atat In codul
german cat si in codul elvetian
dela 1907, p. 98.
Prima formalitate consista In
scrierea si subscrierea testamen-
tului mistic, 99.
Testamentul mistic poate fi
scris sau de testator sau de alta
persoana, destul este ca el sa 11
tbst semnat de testator, 98 si 99
n. 2.
El nu are nevoe de a fi clatat,
fiind considerat ca a fost facut
in ziva In care s'a instrumentat
actul de superscriere, 99, 116.
Testamentul mistic ar putea,
dupA unii, fi tiparit, daca testa-
Testament
torul n'ar putea sa ceteasca decat
litera de tipar (Controv.), 99.
Testamentul mistic al orbilor
(Controv.), 100, 111, 112. V. OW.
A doua formalitate a testa-
mentului mistic consista in stran-
gerea, pecetluirea si prezentarca
lui inaintea judecatorului care
instrumenteaza, 100.
Cazul cand este necesitate
de un plic, 100 n. 3.
Se poate intrebuinta la pe-
cetluire o pecete strainii, si chiar
o moneda, un degetar, etc., 101 n.3.
Garantia ce prezinta pecetea
sau sigiliul, pe care legea noastra
le prevede anume, 101.
Prezentarea testamentului
strans, pecetluit sau sigilat jude-
catorului care instrumenteaza de
catre testator In persoana sau
strangerea i pecetluirea lui Ina-
intea acestui judecator, si decla-
ratia ce trebue sa MO testa-
torul Inaintea acestui judecAtor,
102.
Testatorul, care s'a servit de
o mana straina la confectionarea
testamentului, nu are nevoe de a
declarà ca a cetit testamentul;
cu toate acestea, testamentul
va fi nul dacd dintr'insul ar re-
zulta ca el n'a fost cetit de tes-
tator, 102.
Testamentul va fi de ase-
menea nul, de cateori testatorul
ar fi facut o declaratie minci-
noasa, 103.
Declaratia testatorului se face,
in genere, in pretoriul tribuna-
lului, inaintea judecatorului care
instrumenteazii, asistat de grefier
sau de ajutorul sat', 103.
Daca testatorul, din cauza
de boala, legalmente constatatti, nu
poate veni la tribunal, se deleaga
un judecator spre a instrumenta
la domiciliul ski actul de super-
scriere, 103, text si n. 3, 104.
In asemenea caz, prezentarea
testamentului, strangerea, pecet-
luirea i declaratia prescrisa de
lege, se fac Inaintea judecatorului
delegat,_desi jurisprudenia decide
contrariul, 104 urm.
A treia si ultima formalitgte
a test. mistic consista In Intoc-
mirea, de catre judecator, a ac-

Testament
tului de superscriere, iar nu de
subscriplie, dupa cum gresit se
exprima textul nostru, 97 n. 1 se
103 urm.
Judecatorul delegat spre a
instrumenta la domiciliul testate-
rului, constata cazul de boala
identitatea testatorului, aratand Cu
precizie locuinta unde a instru-
mentat, putand sa constate aceste
formalitati printr'un deosebit
proces-verbal, iar nu numai decat
prin actul chiar de superscriere,
unde uneori, din cauza spatiului
restrans al plicului, in care se
gaseste inchis testamentul, ar fi
imposibil sa se mentioneze inde-
plinirea acestor formalitati, 103
n. a
In ce consista actul de su-
perscriere, 105, 106.
Cand se Intocmeste actul de
superscriere (In genere, in urma
inchiderei i sigilarei testamen-
tului), 106.
Cine trebue sa scrie actul
de superscriere, 106.
Admiterea de termeni echi-
polenti. 108.
Persoanele care trebue sa
semneze actul de superscriere,
108.
Lipsa semnaturei celor In
drept a actului de superscriere
face ca testamentul mistic sa fie
nul, 108 n. 4.
Omisiunea unei alte forma-
litati sau intocmirea actului de
superscriere pe o alta coala de
hartie decat aces prezentata de
testator, atrage de asemenea nuli-
tatea testamentului mistic, rama-
nand ca el sa fie valid ca testament
olograf, daca intruneste conditiile
de forma cerute de acest din urma
testament (Controv.), 106, 107, text
n. 1:136 n. 3, 42, 403, 437, etc.
Cazul cand testatorul a de-
clarat ca nu poate subsemna si
mentiunea ce trebue sA faca ju-
decatorul in aceasta privinta, 109.
Lucrarea judecatorului, care
incepe dela prezentarea testamen-
tului, nu poate fi intrerupta prin
°HA operatie (unitate de context),
109.
Unitatea de context nu se
aplica la scrierea interna a tes-
677
Testament
tamentului, 100 n. 4. V. Unitate
de context.
Nici la testamentul olograf
sau autentic, 44, 60, 110.
Motivele acestei unitati de
context, 110.
Judecatorul, care instrumen-
teaza, poate intrerupe operatia
spre a lua un medicament sau
spre a satisface o trebuinta na-
turala, 110.
Persoanele care pot face un
testament mistic, 110 urm.
Numai persoanele care stiu
ceti si a scrie pot testa in forma
mistica, 111, 112.
Acel care ataca testamentul
sub cuvant ca testatorul nu stie
a ceti si a scrie, trebue sa-si do-
vedeasca afirmatia sa, 112, 113.
Dreptul francez in aceasta
privinta, 112 n. 3.
Testamentul mistic poate fi
scris cu slove vechi si, dupa unii,
chiar tiparit, 99 $i 111 n. 2.
Nu este nevoe ca testatorul
sa fi cetit testamentul scris de
altul, fiind suficient ca el sa-1 fi
putut ceti, 111.
Orbii nu pot testa in forma
mistica, chiar daca teslamentul
ar fi astfel scris ¡neat sa-1 poata
cell prin pipaire (Controv.), 41,
100, 112. V. Orbi.
Ei pot insa testa in forma
autentica i olograra, 112 n. 1.
Testamentul orbilor la Ro-
mani si in codul Calimach, 112 n. 1.
Codul spaniol in aceasta pri-
vinta, 112 n. 1.
Formele testamentului mistic
cand testatorul nu stie sa vor-
beasca, 113 urm.
Testamentul mistic al mu-
114, 115. V. Muti, Surdo-
tilor,
mug, etc.
Testamentul mistic al sur-
zilor, 114 n. 4. V. Surzi.
Puterea probatorie a testa-
mentului mist ic (Controv.), 115
urm.
Testamentul mistic nu face
credinta despre data sa, aceasta
data fiind acea a actului de su-
perscricre, 99 text si n. 4; 115, 116.
678
Testament
ilIcIsurile ce trebue sci se id
inainte de a se exectitez un testa-
ment olograf sau mistic, 117 urm.
Constatarea starei materiale
a testamentului de catre prezi-
dentul tribunalului deschiderei
succesiunei, 118, 119.
Aceste dispozitii se aplica
tuturor testamentelor olografe
mistice in genere, 119.
Precum i testamentelor M-
ente de straini in tara noastra, 120.
Ele nu se aplica irisa testa-
mentelor autentice, 117.
Testamentele extraordin are
sau privilegtate, 120 urm.
Regulele statornicite pentru
aceste testamente sunt exceptio-
nale si, ca atare, de stricta inter-
pretare, 120.
Enumerarea testamentelor
privilegiate, 120, 121.
Testanzentul militarilor, 121
urm.
Dreptui roman si dreptul
vechiu francez in aceasta pri-
vinta, 122, 123.
Dreptul actual, 123 text si n. 2.
Cazul cand militarii si asi-
milatii lor sunt raniti, 124.
Critica la adresa legiuito-
rului, 124.
Testamentul N'out in timp
de ciumei sau alte boli contagi-
oase, 126 urm. V. Cuma.
Acest testament, ca i cel
militar, este nul dupa trecere de
6 luni dela restabilirea comuni-
catiilor cu locul unde se gaseste
testatorul sau dupa 6 luni dela
trecerea sa Intr'un loc unde co-
municatiile nu sunt intrerupte,
solutie admisa si In codul Cali-
mach, 127.
Testamentul maritim, 128
urm.
Dreptul roman si codul Ca-
limach In aceasta privinta, 129.
Dreptul actual (reproducerea
unor dispozitii din or donan ta
asupra marinei dela 1681), 129, 130.
Persoanele competente de a
priml testamentele maritime pe
Testament
bastimentele de rasboiu sau ale
Statului, 130.
Pe bastimentele de comert,
130, 131.
Oprirea vasului Inteun port
strain In care Romania nu are
agent diplomatic (Controv.), 131,
132.
Masurile prescrise de lege
spre a asigura conservarea tes-
tamentelor maritime, 132, 133.
Dispozitii comune celor trei
specii de testamente privilegiate,
134, 135.
Sanctiunea regulelor privi-
toare la forma testamentelor (nu-
litatea sau mai bine zis inexis-
ten(a lor), 133 urm.
Nulitatea testamentului nu
poate fi propusa din oficiu, 136.
Nici pentru prima °ara ina-
intea Curtei de casatie, 87 si 136
n. 2. V. C. de casalie.
Testatorul nu poate Impie-
dica pe cei interesati de a ataca
testamentul, atunci cand ar exista
o cauza de anulare, 137.
De cateori ordinea publica
nu este la mijloc, testatorul ar
putea insa sa impue legatarului
obligatia de a nu ataca testa-
mentul, adaogand ca sanctiune a
acestei obligatii o clauza penala,
care consista in pierderea lega-
tului, 137, 581; tom. III partea II
(tabla analit.), y° Clauzet penalei
si tom. IV, partea I, p. 196, 197.
V. Clauzil penará.
Consecintile care rezulta din
inexistenta testamentului, 137.
Inexistenta unei actiuni In
nulitdte (Controv.), 137, 138.
Neconfirmarea testamentului
inexistent, 137, 138, 140. V. Con-
firmare.
Neaplicarea, In specie, a
art. 1900 C. civ., 138.
Cazul cand mostenitorul este
departat dela succesiune prin
dona testamente, 138 n. 3.
Persoanele care pot exercith
actiunea in nulitate si prescrierea
acestei actiuni dupa dreptul c o-
mun, 138.
In codul Calimach dreptul
de a rasturna testamentul se pres-

Testament
crià prin 40 de ani (in codul
autsriac prin 3 ani), 139.
Neconfirmarea testamentului
de catre testator, 139.
Confirmarea lui din partea
mostenitorilor (Controv.), 139 urm.
V. si C. Iasi, Dreptul din 1914,
No. 11, p. 85. V. Confirmare.
Restrictia admisa de juris-
prudenta in privinta neconfir-
marei dispozitiilor contrare or-
dinei publice sau interesului ge-
neral, 141, 588.
Confirmarea mostenitorilor
poate, dui:A jurisprudent& fi ex-
presa sau tacita, 141, 142.
Ea nu poate sa ail:A loc decat
in urma mortei testatorului, pen-
truca confirmarea care s'ar face
in timpul vietei lui, ar constitui
un pact succesoral oprit de lege,
144. V. Pacte snccesorale.
Exemple de fapte care cons-
tituesc o confirmare tacita din
partea mostenitorilor, n. 1 p. 142,
143.
0 imparteala regulata $i va-
lida, implicand o recunoa$tere a
validitatei testamentului, poate fi
invocata ca o fine de neprimire
a actiunei in anulare a acestui
testament, 143 ad notam. V. Im-
pdrfeald.
Tacerea mostenitorului, °rick
de 1ndelungata ar fi, nu constitue
insa o confirmare a testamentului,
142 n. 1.
Confirmarea spre a incbide
calea actiunei in anulare, trebue
sti fi fost facuta in cunostinta vi-
ciilor care infectau actul, 143.
Cui foloseste confirmarea, 144.
Cine trebue sa dovedeasca
eh mostenitorul, care a confirmat
testamentul, aye& cunostinta de
viciile ce-1 infectau, 144.
Daca viciul, de care testa-
mentul era atlas, este aparent,
e suficient de a se stabill ca
cel care cere nulitatca testamen-
tului. 1-a inspectat inainte de a-1
executa, 144.
Interpretarea testamentelor,
164 urm.
Regulele de interpreta re ad-
m ise de dreptul strain si de codul
Calimach, n. 2 dela p. 164 urm.
679
Testament
De codul Caragea, 166 ad
notam.
Regulele de interpretare ad-
mise de codul austriac, 166 ad
notam.
De codul francez (art. 1023),
p. 176 urm.
Daca dispozitia este clara $i
preciza, ea va fi admisa tale quate,
fara a fi supusa intevpretarei, 167.
Daca dispozitia este lipsita
de sens, ea va fi considerata ca
nescrisa, 167.
Interpretarea are loe numai
atunci cand dispozitia este intu-
necoasa sau indoelnica, 168.
In principiu, vointa testato-
rului se determina prin insisi ter-
menii testamentului, 168.
Judecatorii pot insa sa se
refere, in mod accesor, la fapte
si documente straine de testa-
ment, 175.
Dispozitiile indoelnice ale te-
stamentului vor fi interpretate, ca
si conventiile, dupa intentia pro-
babila a testatorului, iar nu dupa
sensul literal al cuvintelor intre-
buintate, 168 urm.
Judecatorii, nu pot ins& sub
cuvant de interpretare, sa dena-
tureze vointa testatorului, 168, 170,
171, 175, 190, 416, 418, etc.
Judecatorii pot sa suplineasca
unele lipsuri secundare ale dispo-
zitiei, 170, 171.
Ei nu pot insa sa suplineasca
lucrul legat sau suma legata, sau
numele legatarului, 171.
Daca din termenii testamen-
tului rezulta indoiala asupra exi-
stentei legatului, legatul trebue
mentinut, dupa parerea general&
171, 172, 278.
Daca, din contra, nu este in-
doiala asupra insas existen tei le-
gatului, ci numai asupra intinderei
sale, judecatorii se vor pronunta
In favoarea mostenitorilor si in
contra legatarului, 173, 174.
Toate dispozitiile facute in
folosul aceleias persoane, care n'ar
fi independente unele de altele,
vor fi interpretate, la caz de in-
doiala, unele prin altele, 174.
Curtea de casatie isi rezerva
dreptul de a verifica daca inter-
pretarea instantelor de fond n'a
680
Testament
alterat efectele legale ale testa-
mentului si n'a modificat sensul
dispozitiilor de functului. 175, 176.
V. C. de casatie.
Exemple de cazuri in care a
intervenit interpretarea judecato-
rilor, 176.
Revocarea 61 caducitatea tcs-
tarnentelor, 392 urm.
Revocarea testamentelor, 393
urm.
Deosebire intre revocarea, ca-
ducitatea si anularea testamen-
telor, 392 n. 3.
Sensul cuvantului revocare,
393 n. 1.
Revocarea testamentelor este
voluntara sau judiciara, 393, 443.
Ea nu poate fi verbala nici-
°data, 394.
Revocarea testamentelor in
dreptul englez, 394, 440. V. Dr.
englez.
Donatiunile sunt in principiu
irevocabile, iar testamentele sunt,
din contra, revocabile, 394.
Testatcnul nu poate sa re-
nunte la facultatea de a-si fevoch
testamentul. caci asemenea rehun-
tare facuta in folosul unui tertiu
ar constitui un pact succesoral
oprit de lee, 395, 396.
Capacitatea ce trebue sa aiba
acel care-si revoaca dispozitia te-
stamental* 396.
Revocarea poate fi totala sau
partial& 397.
Ea este expresa san tacita,
394, 397, 443.
- - Ea poate fi pura si simpla
salt conditional& 398.
Revocarea expresii, 398 urm.
Revocarea expresa rezulta
dintr'un alt testament sau dintr'un
act autentic, 398, 400.
Revocarea expresa este deci
un act solemn si actul scris fiind
cerut in specie ad solemnitatem,
iar nu ad probationem, art. 1172
C. civ. nu se aplica cazului de
fat& 398, 404.
Critica acestei dispozitii, care
face din revocarea expresa un
act solemn, 400.
Revocarea expresa neputand
avea loe printr'un act sub semna-
Testament
tura privata, de ad i rezulta ca
proba revocarei nu poate fi facutä
nici prin martori sau prezumtii,
nici printr'un act sub semnatura
privata, 399.
Cazul cand testatorul a fost
impedicat prin dol sau violenta
de a-si revoca dispozitia (actiune
in daune contra autorilor dolului
sau violentei), 399.V. Actin daune.
In asemenea caz, partile in-
teresate vor trebui sa dovedeasca
intentia testalorului de a-si re-
voca dispozitia, iar faptele de dol
sau violent& intrebuintate spre a
impedica revocaren, vor puteh
fi dovedite cu martori sau pre-
zumtii, 399, 400.
Testamentul revocator nu are
nevoe de a fi facut in formele tes-
tamentului revocat, 401.
Un testament anterior ar
putea fi revocat printr'un testa-
ment posterior, chiar daca acest
din urma n'ar cuprinde o dispo-
zitie de bunuri (Controversil), 401,
402.
Cazul cand revocarea are loe
print r'un testament privilegiat,
401 n. 2.
In caz and revocarea ar fi
fost fauna printr'un testament au-
tentic sau mistic, ea ar fi valida cu
toate ea acest testament ar fi nul
ca autentic sau ca mistic, daca el
ar intruni conditiile cerute pentru
existenta testamentului olograf,
402, 403. Mai vezi p. 107 n. 1, 136
nota 3, etc.
Testamentul posterior, nul ca
testament autentic. ar putea ca act
autenticsa revoaced ispozitiileunui
testament anterior (Controv.), 403.
Pentru ca un testament an-
terior sa fie revocat prin altul
posterior, trebue ca acest din urma
sa cuprincla o revocare expresa
si neechivoca, 403.
Revocarea poate sa aibli loc
si printr'un act autentic, 404.
Actul autentic trebue sä cu-
princla o declaratie din care re-
zulta ea testatorul a inteles sa-si
schimbe vointa, fara a se cere,
insa intrebuintarea de termeni sa-
cramentali, 405.
Revocarea unui testament se
ponte face si printr'o donatiune

Testament
ineacceptata Inca de donatar (Con-
troversa), 405.
Revocarea expresa poate
retractatA eat prin testament cat
$i printr'un act autentic ordinar,
405.
Testatorul poate 'ma sa atace.,
pentru cauza de eroare, retrac-
tarea revocarei, 406.
Efectele retractarei revoca-
rei, 406. . sub o conditie rezolutorie, aduce
Reinvierea testamentului re-
vocat (Controversa), 407.
Cazul cAnd intentia testato-
rului este indoelnica, 408.
Cazul cand al doilea testa-
ment a fost sters (reinvierea pri-
mului testament), 408.
- Cazul cand primul testament
a fost distrus, 408.
Efectele revocarei in caz cAnd
testamentul nu poate fi executat
din cauza incapacitatei legataru-
lui, sau din cauza ca el a refuzat
legatul, ori din alte imprejurari,
408 urm.
Revocarea tacitit, 411 urm.
Definitia i origina acestei
revocan, 412.
Cazul cand testatorul a fa'cut
un testament posterior necompa-
tibil sau contrar cu cel anterior.
Exccutarea ambelor testamente,
411, 412.
Sensul cuvintelor necompa-
tibil sau contrar (ControversA), 415.
Chestie de fapt, 416.
- Cazul cand testatoi ul a lrisat
doua testamente olografe datate
in aceeas zi, din care unul re-
voaca pe celalalt, 413 n. 1.
Cazul cand diferitele dispo-
zitii ale mai multor testamente nu
se impaca intre ele (revocare ta-
cita), 414.
Cazul cand testamentele datate
In aceeas zi ar fi fost redactate
la ore deosebite si ora redactarei
lor ar fi mentionata in fiecare tes-
1ament, 414 ad notam.
Cazul cAnd dispozitiile din am-
bole testamente sunt contrare, 414
ad notam.
Necompatibilitatea poate fi
materiala sau fizica, 416 n. 3.
Ea poate fi intentionala sau
momia, 417 ad notam.
681
Testament
Cazurile and C. de Casatie
isi exercità controlul sau, 418.
Rerocarea tacitei a testamen-
tului prin instritinarea lucrului
legat, 418 urm.
Instrainarea voluntara a lu-
crului legat facuta de testator, sub
once forma, chiar printr'un act
sub semnatura privata, si fAcutil
revocaren testamentului, pentrucA
testatorul a Meta prin insas fapta
sa cu neputinta executarea primei
sale vointi, 419, 420, 422 text si
n. 3, 425, 426.
Critica legei in aceasta pri-
vinta si superioritatea dreptului
roman, dui:A care instrainarea lu-
crului legat nu produceA dealt o
prezumptie de revocare de natura
a fi combatuta prin proba con-
trara, 421.
Daca instrainarea este par-
tiala, legatul va subzistà numai
pentru partea neinstrainata, 419.
Astfel, constituirea unui drept
de uzufruct. de uz, de abitatie sau
de servitute, etc. asupra fondului
legat, atrage o revocare partiala
a legatului, 414. V. Amanet, An-
tichrezil, .1potecci. etc.
Legatul n'ar fi 'Mgt revocat,
prin faptul cA testatoarea si-ar
fi constituit dota lucrul legat,
pentructi, in specie, nu exista
instrainare, 420.
Nici print! 'o simpla decla-
retie verbala de donatiune din
partea dispunatorului, adresata
unui tertiu si neacceptata de acest
din urma, 420 n. 6.
Nici printr'o donatiune in re-
gula, neacceptata de donatar (Con-
troversa), 421 n. 2 si 428.
Donatiunea acceptata in mod
regulat si legal, revoaca insa as-
tazi testamentul, daca testatorul
n'a raanifestat in termeni expresi
o intentie contrara, 422 urm.
In lipsa unei stipulatii con-
trare din partea testatorului, in-
strainarea oneroasa a lucrului le-
gat constitue o revocare a testa-
mentului, chiar daca ea a fost fa-
cuta catre insusi legatarul, 424.
Cazul unei intrainari simulate
(nerevocarea testamentului), 424.
682
Testament
DacA testatorul a daruit lu-
crul legat insus legataru I ui, legatul
departe de a fi revocat, este din
contra confirmat $i devine prin
aceastt donatiune irevocabil.
424, 425.
Din imprejurarea ca instrAi-
narea, spre a produce revocarea
testamentul, trebue sA fie volun-
tara $i sA emane dela testator, re-
zulta ca urmArirea silita sau ex-
proprierea lucrului legat nu aduce
revocarea testamentului (Contro-
versAl, 426, 427. V. Expropiere.
Cazul cand testatorul a fost
interzi3 i instrainarea emanA dela
tutorul ski (ControversA), 427.
Cazul cAnd instrainarea ema-
natA dela testator este inexistenta
(Controversa), 428.
Cazul cAnd instrainarea Cu
titlu onero s este nula, 429.
Art. 923 nu se aplica, cu toatA
generalitatea termenilor sai, deck
la legatele de corpuri certe si de-
terminate in individualitatea lor,
nu insa $i la cele care au de obiect
lucruri determinate numai in spe-
cia lor, sau o sumA de bani, 429.
Acest text se aplica deci numai
legatelor singulare, nu Insa $i celor
universale sau cu titlu universal,
430. V. si Cas. rom. Jurisprudenta
romdnei din 1914, No. 18, p.275.
('azul vanzArei unui imobil
facAnd parte dintr'un legat uni-
versal (nerevocarea legatului), 430.
Legatul cotitAtei disponibile
este insa revocat prin donatiunea
ulterioarA a tuturor bunurilor com-
punand aceasta cotitate, facuta de
testator unei alte persoane, 430.
Alte fapte prin care testato-
rul a manifestat En mod implicit
intentia de a-pi revocez testamen-
tal, 431 urm.
Schitnbarile facute de testa-
tor pentru reinoirea sau repararea
lucrului legat nu atrag revocarca
legatului, 431.
Distrugerea de cAtre testator
a Tucrultti legat atrage Ina revo-
carea legatului, aceastA distru-
gere dovedind intentia revockei
intr'un mod mai energic deck
instrainarea acestui lucru, 431.
Un alt mod de revocare ta-
Testament
citA a testamentului consistA in
distrugerea lui, facuta de testator,
sau de o altA persoana, cu stirea
lui, 432 urm.
Distrugerea testamentului de
un tertiu fait stirea testatorului
nu aduce deci revocarea testa-
mentului, 433.
Legatarul, care produce tes-
tamentul rupt sau sters, trebue
dovedeasca cA distrugerea sau
stergerea lui este accidentalA $i
ca, prin urrnare, testamentul nu
este revocat, 433, 434.
Cazul cAnd data si semnatura
testementului nu sunt $terse, 434.
Cazul cAnd testamentul olo-
graf, fiind redactat in mai multe
exemplare, unul sau mai multe
din ele au ramas intacte (Contro-
versa), 434, 435.
Dovedirea fraudelor comise
de un tertiu, 435.
Revocarea tacitA a testamen-
tului prin distrugerea lui se aplica
la toate testamentele in genere,
iar nu numai la testamentul olo-
graf, 435 urm.
Distrugerea testamentului au-
tentic, 436, 437,
Distrugerea testamentului mis-
tic, 437.
Revocarea testamentului prin
incetarea cauzei care a motivat
legatul, 438.
Inimicitia sau dusmania, sur-
venitA in urma facerei testamen-
tului, intre legatar $i testator, nu
mai este astAzi o cauzA de revo-
care a testamentului, 438. V. Dap-
Immicilie, etc.
Nici imprejurarea ca testa-
mentul ar fi prea vechiu, 439.
Testamentul nu mai este as-
tazi revocat de drept prin faptul
ca testatorul ar fi dobAndit mai
in urmA copii, 439 urm.
Admiterea solutiei contrare
In dreptul roman $i in dreptui
nostril anterior, 439.
Asemenea revocare n'ar pu-
tea fi admisA astAzi nici pentru
cauzA de. eroare, chiar cand tes-
tatorul ar fi murit fait a sti ca
sotia lui a nAscut un copil sau a
ramas grea (Controversa), 441,442.
Cazul and eroarea testato-
rului ar rezulta din insisi termenii

Testament
testamentului (ControversA), 442.
Vezi Eroare.
Adopjiunea facutA de testa-
tor nu revoaca, de asemenea, tes-
tamentul s A u anterior (Contro-
versa), 442. V. Adopfiune.
Institujia contractualA revoaca
¡Elsa testamentul anterior, not a
dela P. 423, in fine $i 442 n. 3.
Revocarea judiciaril sau ju-
deed toreascd, 443 urm.
Definijia revocarei judiciare,
443.
1° Revocarea testamentului
pentru neindeplinirea sarcinilor
impuse de testator, 444 urm.
Legea pune pe aceea$ treapta
legatele i donajiunile oneroase,
subinjelegand in ambele liberali-
taji condijia rezolutorie tacita, 444.
Regulele dela donajiuni sunt
deci aplicabile qi la testamentele
oneroase, 445.
JudecAtorii Po t acorda un
termen de grajie legatarului ca
donatarului pentru a executa
sarcina impusa prin testament,
445. V. Termen de grafie.
Aprecierea sarcinilor care
atrag $i care nu atrag revocarea
legatului (chestie de fapt), 445.
Neindeplinirea s a rc in il o r
prescrise prin testament, poate da
loc la revocarea legatului, chiar
daca nelndeplinirea acestor sar-
cini se datore$te forjei majore, sub
condijie insa ca sarcina neexecu-
tata sa fi fost cauza impulsiva si
determinantii a liberalitajei, 445,
446.
Persoanele care pot cere re-
vocarea legatului pentru neinde-
plinire de sarcini, 446.
Cererea in revocare pentru
neindeplinire de sarcini, 446.
Cererea In revocare pentru
neindeplinire de sarcini nu este
supusA punerei in Intarziere (Con-
troversA), 446 $i tom. IV, partea I-a,
p. 434.
Acela care este in drept a
cere revocarea testamentului,
poate cere i executarea sarcinei,
446, 447 $i tom. IV, partea I-a,
P. 429 n. 4.
Stabilimentele publice nu pot
InsA fi obligate la indeplinirea
68
Testament
sarcinilor peste emolumentul ce
primesc, 446. V. Stabiliment public.
In cazul unei oblig. de a face,
neexecutarea sarcinei se pres-
chimbA in daune, 447.
Acjiunea in revocare pentru
neindeplinire de sarcini se pres-
crie prin 30 de ani, 447.
Efectele acjiunei in revocare,
447 $i tom. IV, partea I-a, p. 433,
text $i nota 4.
2° Revocarea testamentului
pentru nedemnitatea legatarului
(ingratitudinea legatarului), 447
urm.
Refuzul de a aliment& pe tes-
tator nu produce revocarea testa-
mentului, ci n umai atentatul la
viaja lui $i comiterea in privinja-i
de delicte, cruzimi$i injurii grave,.
447 urm.
Sensul cuvantului delicte,
448 n. 1.
Parasirea barbatului de catre
sojie autoriza revocarea legatului
facut de bArbat, sojiei sale, 448, 449.
Quid in privinja adulteruluf
unui din so j legatar al celuilalt?
(ControversA), 448 n. 2. V. Adulter.
Motivele pentru care acjitt-
nea in revocare se na$te in per-
soana mo$tenitorilor testatorului,.
atunci and acest din urrna n'a
iertat ofensa, 449.
Persoanele insarcinate ca plata
legatului nu pot iertA ofensa adusa
testatorului, ele putand Insa sa
renunje la acjiunea in revocare
prin predarea legatului, 449.
In cazul art. 280 C. civil,
revocarea are loc de drept,
intervenjia justijiei, 449 n. 2, 450.
Sensul cuvantului auantagii,
care figureaza in art. 280 C. civ.
(atat liberalitajile fácute prin do-
najiune cat $i cele facute prin tes-
tament), 450 $i tom. II, P. 176 (ed.
a 2-a).
Persoanele care au a9jiunea
In revocare, 450.
Mara de cazul prevazut de
art. 280 C. civil, in care revocarea
are loc de drep, revocarea lega-
telor, ca $i acea a donajiunilor se
pronunja de justijie, dupa cererea
parjilor interesate, 450.
Revocarea poate fi opusti
g6 8 4
Testament
pe cale de exceptie, cat timp ac-
tiunea nu este Inca prescrisa, 451.
Prescriptia acestei actiuni
printr'un an (Controversa), 451.
De cand c urge termenul
acestei prescriptii, 451.
Art. 833 dela donatiuni fiind
aplicabil si la testamente, revoca-
rea poate fi ceruta numai in contra
legatarului nedemn, nu Insa si in
contra mostenitorilor sai, pen-
truck in specie, este vorba de o
actiune penala, pe care legea o
autoriza numai in contra donata-
rului ingrat, nu Insa si in contra
mostenitorilor sai, 452.
Revoc. testanzentului dupd
cererea celor interesati pentru o
.injurie grava adusa memoriei
testatorului, 452.
Aceasta cauza de revocare
nu se aplica la donatiuni (Con-
troversa), 452 si tom. IV, partea
I-a, p. 450, text si n. 2.
Faptele care constituesc o
injurie grava adusa memoriei
-testatorului (aprecierea judecato-
rilor), 453.
Sustragerea unor lucruri de
ale succesiunei, cornisa in urma
-mortei testatorului, nu constitue
-o injurie adusa memoriei sale,
448 n. 2, 453.
Quid in privinta sustragerei
-comisa in timpul vietei testatoru-
lui? 453 n. 2.
Desfiintarea unui testament
posterior, 453.
Faptul de a nu denunta orno-
-rut testatorului nu poate fi privit,
In regula generala, ca o injurie
adusa memoriei acestui din urma,
art. 655 urm. C. civil nefiind apli-
-cabil succesiunei testamentare,
numli celei ab intestat (Con-
-troversa), 453 si tom. III, partea
II, p. 81, text si n. 3.
Quid in privinta desfranarei
-v Aduvei legatara a barbatului
-sau? (Controversa),454, text si n. 1.
V. Widuccl.
Prescrierea acestei actiuni
Testament
printr'un an din ziva comiterei
taptului injurios, 454, 455.
Neaplic. in specie a maximei:
Quce temporalia sunt ad agen-
dum, perpetua sund ad excipien-
dum (Controversa), 455.
Efectele revoctirei pentru ne-
demnitatea sau ingratitudinea le-
gatarului (aplicarea regulelordela
donatiuni), 455, 456.
Fructele sunt datorite din
ziva cererei in judecata, 456.
Efectele revocarei in privinta
tertiilor, 456.
Regulele de drept interna-
tional aplicabile revocarei testa-
mentelor, 456, 457. V. Dr. inter-
national.
Testament conjunctiv sau mu-
tual (oprirea unui asenaenea tes-
tament in dreptul actual), 8 urin.
V. Testament, p. 670 (tabla).
Testamentul filcut de RomAni
in strainfitate §1 de strain' in Ro-
mAnia, 26 text si n. 4; 55 ad notam,
121 si tom. I, p. 203 urm. si 211.
urm. (ed. a 2-a).
Transcrierea testamentelor
(cand au de obiect imobile) (Con-
troy.), 341 urm. V. Legate.
Tranzactie.Tranzactia Matta
asupra efectelor unui testament,
143 ad notam.
Nu se poate face o tranzactie
asupra unei substitutii fideicomi-
sare In scopul de a mentine in
sarcina grevatului obligatia de a
pastra lucrul si de a-I restitui,
partile putand msA, prin tranzac-
lor, sa faca sa dispara dintr'un
testament clauza unei substitutii
fideicomisare, Impartind succe-
siunea Intre ele, 589.
Tutori. Pot fi executori tes-
tamentari, 357.
Nu pot fi scutiti de obligatia
de a face inventar (Controversa
371 si tom. II, p. 691 (ed. a 2-a
V. Inventar.

Tutori
Nici de obligatia de a (IA so
coteli de administratia lor, 382, 383
si tom..II, p. 786, text si n. 2. V.
Execut. testamental..
In caz de interdictia testa-
torului, instrainarea lucrului legat,
consimtita de catre tutor nu pro-
duce revocarea legatului (Contro-
versa), 427. V. Testament.
In contra unei Incheieri a
judecatorului de ocol, relativa la
numirea unui tutor. se poate face
apel la tribunal, pentru a se anula
numirea tutorului, pe motiv ca
consiliul de familie n'a fost con-
stituit in mod legal si regulat Cas.
S-a II, decizia No. 23 din 31 la-
nuarie 1914, Cr. judiciar din 1914,
No. 26, p. 220 (rezumate).
Tutorul nu poate renunta la
o succesiune, in numele minoru-
lui deck cu autorizarea consiliu-
lui de familie. Cas. S-a III, deci-
zia No. 29 din 21 Ianuarie 1914,
No. 26, p. 220. Vezi tom. II, p. 741
si tom. III, partea II, p. 299 (ed.
a 2-a).
U determinat, 191 n. 2; 223, 243, 244.
Unitate de context (in privinta
testamentelor mistic e), 109. V.
Testament.
Unitatea de context nu se
aplica la scrierea interna a testa-
mentului, ci numai la instrumen-
tarea judecatorului, care intoc-
meste actul de superscriere, 109
nota 4. V. Testament.
Motivele acestei unitati de
context, 110.
Unitatea de context nu se
c ere in privinta testamentului
autentic, 110.
Nici in privinta testamentu-
lui olograf, 44. 60 si 110. V. Tes-
tament.
Urmärirea siliti (a lucrului le-
gat) de catre creditorii testatoru-
lui, nu aduc revocarea legatului,
pentruca aceasta instrainare nu
emana dela testator, 426. V. Tes-
tanzent.
685.
Utile per inutile non viciatur,
578.
Uz. Dreptul de uz peke face
obiectul unui legat, 246. V. Legate.
Neaplicarea art. 900 C. civil,
in privinta dobandirei fructelor
la legatul unui drept de uz sau
de abitatie, 293.
Constituirea unui drept de
uz asupra fondului legat, de catre
testator, ca constituirea unui
drept de abitatie sau de uzufruct,
fiind o instrainare partiala nu
atrage deck o revocare partialti
a legatului, 419. V. Abitatie, U.za-
fruet, Testanzent, etc.
Uzufruct. Legatul uzufructu-
lui tuturor bunurilor testatorului,
si a fortiori, a unei fractiuni din
aceste bunuri, constitue un legat
particular sau singular, pentruca
legatarul nu are vocatiune la uni-
versalitatea tuturor bunurilor de-
functului, de oarece el nu va avek
niciodata nuda proprietate, ci nu-
mai folosinta bunurilor defunctu-
lui, adeca un obiect particular sau
Legatarul universal sau cu
titlu universal in uzufruct, plAteste-
dobanda datoriilor defunctului,
218, 229, 239 si n. 7 dela p 293, 294.
V.' Plata datoriilor.
Uzufructuarul nu poate lasa
prin testament dreptul ski de uzu-
fruct, pentruca acest drept se
stinge la moartea uai, 247, 248.
Dreptul de uzufruct poate
Insa face obiectul unui legat din
partea proprietarului, 246.
Deosebire In tre legatul de-
uzufruct si legatul de venituri, n. 1
dela p. 176, 177; p. 243 n. 4 si 246-
n. 4, 550.
Legatarul unui uzufruct, ca
si acel al unei rente viagere, a
unui drept de uz sau de abita tie,
nu are drept la fructe din zitia
mortei testatorului, ci dela cere-
rea legatului sau din ziva preda-
rei lui de buna voe, 292, 293. V.
Legate.
Uzufructuarul nu poate
.686
Uzufruct
scutit de oblig. de a face inven-
tar, 371. V. Inventar.
Constituirea unui drept de
uzufruct asupra lucrului legat,
fiind o instrainare partiala a aces-
tui lucru, nu atrage decat o re-
vocare partiala a legatului, 419.
V. Testament (revocarea test.).
De cateori I eg a t ul are de
obiect uzufructul unui imobil, care
a fost distrus in timpul vietei testa-
.torului, legatarul nu are drept nici
la pamant, nici la material, pen-
-truca uzufructul este stins prin
distrugerea imobibilului, 470.
Legatarul nudei proprietati
se foloseste de revocaren sau ra-
-ducitatea legatului uzufructului
-obiectelor cuprinse in dispozia
cuta tn favoarea sa, 477. V. Ca-
.ducitate.
Dreptul sporirei sau adaogi-
.rei intre colegatari se aplica nu
numai la legatele de proprietate,
.darsi la cele de uzufruct, asa
daca s'a lasat prin_ testament un
uzufruct la mai multi legatari,
.partea celui care lipseste va fo-
Josi colegatarilor sai, 490. V. Spo-
Tire.
Quid furls in caz cand toti
legatarii prezentandu-se, unul din
ei ar fi murit in cursul uzufruc-
tului ? (Controversa), 490.
Uzufructul nu poate fa c e
-obiectul unei substitutii fideico-
misare, pentruca el stingandu-se
°data cu moartea instituitului, nu
poate trece dela instituit la sub-
-stituit, ci trece la nudul proprie-
ar, 533, 534, 603. V. Sabstit. fi-
deicomisard.
Uzufructul poate insa fi obiec-
Aul unui fideicomis pur i simplu,
chiar unui fideicomis cu ter-
men, 534, 603. V. Fideicornis.
Se poate lasa unei persoane
muda proprietate a unui lucru
uzufructul aceluiss lucru unei a:te
persoane, 519 n. 1; 533 text si n. 2,
601 urm.
In asemenea caz, legatarul
proprietati plateste o taxa
de transmitere, iar acel al uzu-
fructului alta taxa, fiind in specie
-doua legate deosebite, 602 n. 2.
Mai multe persoane pot, de
Uzufruct
asemenea, fi chemate a se folosi
pe rand de uzufructul aceluias
1ucru, pentruca ele nu sunt insti-
tuite asupra aceluias lucru, de
oarece primul uzufruct se stinge
prin moartea primului uzufruc-
tuar, 602 n. 1.
Deoseb. intre substitutia
deicomisarit si donatiunea sau le-.
gatul uzufructului, ori a nudei
proprietati, 603, 604. V, Substit.
lideicomisard..
Cazul cand o substitutie fidei-
comisará a fost ascunsa sub o
donatiune sau un legat de uzu-
lruct, 605 urm.
S'a decis ca, conform art. 84
din legea Casei bisericei dela 1906,
personalul bisericesc are dreptul
la uzufructul a 17 pogoane din
a v er ea bisericei, administratia
avand facultatea a-1 arenda ea
insas, servind in acest caz per-
sonalului sporiul de 25 0/0. Prin
urmare, astfel legiferat dreptul
de uzufruct al preotilor, Casa bi-
sericei are deplina facultate a le
acorda in natura sau in bani, iar
cei ce au dreptul a pretinde acest
uzufruct, nu au altii actiune decat
acea de a cere; in caz de refuz,
sporiul indicat de lege. Cas. S-a I,
decizia No. 462 din 4 Septembr:e
1913, Cr. judiciar clin 1914, No. 11.
p. 86.
Vas. Legatul licbidelor cu-
prinde, in genere, vasul care le
contine, daca testatorul n'a dispus
altfel, 252. V. Legate.
Vas strilin. Validitatea testa-
mentului autentificat de catre un
judecator roman pe bordul unui
vas strain, ancorat inteun port
roman, 78 n. 2. V. Dr. interna-
tional, Testament, etc.
Vinzarea lucrului altuia, 266
n. 3.

Vaduva. Desfranarea la care
s'ar dedil o vaduva, legatara a
barbatului sau, ciliar in anul mortei
acestui din urma, nu costitue b
inj urie adusa memoriei barbatului,
de natura a aduce revocarea lega-
tului lasat ei de acest din urma,
454, text i n. 1. V. Tes(ament
(revocare).
Viduvil s'iraca. Are un drept
de succesiune in averea barbatu-
lui, iar nu un drept de creanta.
Cas. rom. S-a I, decizia No. 21 din
14 Ianuarie 1914. Dreptul din 1914,
No. 23 si alte decizii citate in tom.
partea Il, p 215, n. 1.
In urma paginarei acestei table, am luid cuno§tintä de o decizie
importanta a Curte' de Casatie S-a 1, din 24 Februarie 1914, privitoare
la autentificares unui testament la domiciliul testatorului, pe care o
mentionam ad, neputand-o cità la locul cuvenit, adeca la .cuvantul
Testament, p. 675. lata rezumatul acestei decizii:
Testament autentic.a) Din dis-
pozitiunile art. 19 combinat cu
art. 33 din legea autentificarei
actelor rezulta ca ceeace se cere
in mod imperios sub pedeapsa
de nulitate a fi indeplinit la do-
miciliul testatorului bolnav, sunt
numai formalitatile esentiale ce
se indeplinesc cu ocazia auten-
tificarei, cum sunt.: constatarea
cazului de boala, luarea consim-
timantului testatorului, constata-
rea indentitatei sale, cetirea ac-
tului in fata si auzul lui, semnarea
in t'ata judecatorului, etc., iar ac-
tul in sine, procesul-verbal de au-
tentificare, care face toate consta-
tarile de mai sus, poate fi incheiat
o r i la tribunal ori la locuinta
unde s'a instrumentat.
b) Niciun text de lege nu cere
ca procesul-verbal de autentifi-
care sa prevea expres ca a fost
incheiat in localul tribunalului,
()data ce el poarta titlul autori-
tatei, de resedinta, semnatura ju-
decAtorului si stsampila autorita-
tei,prezumptia legala este ca actul
este facut in localul acelei auto-
ritati.
e) Ceeace impune legea jude-
catorului care autentifica este ha-
rea consimtimantului partei. In
687
Venituri. Deosebire intre le-
gatul de venituri i cel de uzu-
fruct, n. 1 dela pag. 176. 177: 243
n. 4, 246 n. 4 si 550. V. Uzufruct.
Violenta. Anulara testamen-
tului pentru violenta, 83 n. 3. V.
Testament.
Zestre. V. Do(a.
aceasta operatiune i numai pentru
propria sa convingere, judecatorul
poate sa ia stiinti pe once cale,
spre a fi sigur ca consimtamantul
ce primeste este dat din libera
vointa i ca testatorul este con-
stient de actul ce face. Aceste
mijloace nu intereseaza irisa in
nimic validitatea actului in sine,
caci ele nu sunt cerute de lege,
ci sunt pornite din propria initia-
tiva a judecatorului si dictate ca
masura de prudenta.
Prin urmare, din acest punct
de vedere, parerea medicilor, sub
once forma ar fi fost luata, ea
putand chiar lipsi, nu poate forma
nici intr'un caz un motiv de nu-
litate a procesului-verbal de au-
tentificare.
b) Din combinarea art. 19 si 33
din legea autentificarei actelor
rezulta ca pentru autentificarile
ce o parte ar vol sa faca, cand
nu se poate transporta la tribunal,
din cauza de boala, se deleaga
un judecator a se transporta la
domiciliu, unde i se va prezenta
si testamentul caruia urmeaza a
i se da autenticitatea. De ad i re-
zulta ca delegatia de autentificare
la domiciliu, dandu-se, nu In ve-
derca actului, ci în vederea ca-
688
Testament autentic
zului de boalä constatat, partea
nu este tinutA sa prezinte tribuna-
lului actul odatA cu cererea
de delegare.
Chiar dacA s'a alAturat actul,
nimic nu impiedicA pe parte, care
e liberA pAnti in ultimul moment
a-si sehimba vointa, sA prezinte
judecAtorului actul refAcut in sen-
sul ultimelor sale veden.
Prin urmare, judectitorul, avAnd
delegatia din parten tribunalului
a instrumentà la domiciliu, a pu-
tut, fArA a deprisi acea delegatie,
sA autentifice testamentul, nu acel
alAturat cererei cAtre tribunal, ci
modificat in sensul schimbArei de
vointA a testatorului.
e) intrucAt instanta de fond con-
statA din depunerile martorilor
cA testatorul nu sufereA decAt de
o afazie partialA i cA judecAtorul
delegat sA ià consimtAmAntul se
Testament autentic
puteA usor intelege cu el, si intru-
cAt niciun text de lege nu pre-
tinde judecAtorului sA arAte
modul in care s'a luat consimtA-
mAntul, constatarea fAcuth de jude-
cAtor in procesul-verbal cA a luat
consimtAmAntul este suficientA.
D Art. 16 din legea autentifi-
cArei actelor cere prezenta scrii-
torului actului la autentificare,
numai in cazul cAnd persoanele
ce au cerut autentificarea nu stiu
carte.
Prin urmare dacA instanta de
fond constatA ca testatorul aveA
stiintA de carte, cu drept cuvAnt
decide cA nu mai erA nevoe de
prezenta unui asemenea scriitor
la autentificare. (Cas. I, decizia
No. 116, din 24 Februarie 1914).
Jurisprudeufa romdnei din 1914,
No. 17, p. 269, 270. V. si suprd,
p. 675 (tabla).